TEMATICA CONTROLUL INSTALATIILOR DE PREVENIRE SI STINGERE A

INCENDIILOR

1. Probleme generale

Se vor urmari:

— dotarea unitatii cu masini, instalatii, utilaje, aparatura, accesorii, echipament de

protectie si substante chimice de prevenire si stingere conform normelor si evidenta acestora
pe sectii, ateliere, instalatii si alte compartimente;
—  starea, functionarea, intretinerea si cunoasterea modului de folosire a masinilor,
instalatiilor, utilajelor, aparaturii, accesoriilor, echipamentului de protectie si a substantelor
de prevenire si stingere a incendiilor;
—  intocmirea si realizarea planului anual (lunar) de asistenta tehnica la masinile si
utilajele de prevenire si stingere a incendiilor si a graficului anual de verificari profilactice
la instalatiile si mijloacele de protectie impotriva incendiilor;

—  dimensionarea corecta a instalatiilor de stingere a incendiilor functie de intensitatea

minima de stingere; calculul consumurilor cumulate de substante stingatoare, debitate prin
instalatii, functie de debitele necesare, simultaneitatea si durata functionarii; asigurarea
alimentarii permanente cu substante stingatoare a instalatiilor fixe de stingere a incendiilor;

—  asigurarea alimentarii permanente cu apa pentru stingerea incendiilor din toate

sursele existente pe platforma: artificiale (retele de apa de incendiu, potabila, tehnologica,
bazine, castele de apa, rezervoare, turnuri de racire, canale etc. ) si naturale (rauri, lacuri,
iazuri, balti etc.); interconectarea retelelor; protectia impotriva inghetului; asigurarea
rezervei intangibile de apa pentru instalatiile de stingere; existenta in apa pentru
stingerea unor substante combustibile sau agresive;

—  asigurarea alimentarii directe a instalatiilor de stingere (sprinkler, drencer, cu apa

pulverizata, spuma) de la masinile si utilajele mobile; existenta posibilitatilor de curatire
(insuflare) cu aer a instalatiilor fixe de stingere care au duze sau orificii (sprinter, drencer,
cu apa pulverizata, cu pulberi, cu abur);

—  asigurarea alimentarii permanente cu energie a instalatiilor de prevenire si stingere a

incendiilor (statii de pompe, electrovane, instalatii de detectare a concentratiilor periculoase,
centrale de avertizare, dispozitive de comanda si siguranta, butoane de pornire etc.),
existenta si starea de functionare a surselor de energie, inclusiv a celor de rezerva;

—accesul la vanele, ventilele, butoanele si dispozitivele de actionare si control al

instalatiilor de semnalizare si stingere a incendiilor, precum si la racordurile (punctele) de
alimentare cu substante stingatoare si cu energie;

— asigurarea subansamblelor, accesoriilor, elementelor si pieselor de schimb si de

rezerva;

—  intocmirea, cunoasterea si afisarea instructiunilor, schemelor de intretinere,

functionare, verificare si amplasare a instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor;
existenta registrelor (caietelor) de verificari profilactice.
2. Probleme specifice

La hidrantii exteriori de incendiu:

 amplasarea hidrantilor fata de drumuri si distantele dintre ei;
 tipul hidrantilor (subterani, de suprafata) si diametrele acestora;
 existenta hidrantilor portativi si furtunurile cu racorduri corespunzatoare
hidrantilor; amplasarea accesoriilor (hidrant portativ, furtunuri, tevi de refulare,
reductii, chei de racordat etc.) si adapostirea acestora;
 etanseitatea si protectia la inghet;
 alimentarea cu apa si presiunea sau lungimea jetului;
 marcarea hidrantilor.
La hidrantii interiori de incendiu:

o numarul de jeturi simultane;

o racordarea furtunului si a tevii de refulare;
o amplasarea, marcarea si iluminatul de siguranta al hidrantilor;
o lungimea furtunurilor si a jetului de apa;
o diametrul si tipul ajutajului tevii de refulare pentru jet compact sau
pulverizat si lungimea jetului;
o functionarea tevii de ceata sau marimea presiunii din retea;
o etanseitatea hidrantului;
o protectia impotriva inghetului (izolare termica, retele uscate,
temperatura pozitiva).

La coloanele uscate (seci):

 existenta racordului tip B pentru masini, a ventilului de

retinere si a robinetului de golire;
 existenta unei coloane uscate pentru fiecare compartiment
de incendiu;
 racordurile pentru furtune tip C pe fiecare nivel si
robinetele aferente;
 marcarea racordurilor, robinetelor si coloanelor;
 distanta pana la locul de amplasare a masinilor de
alimentare (D ≤40 m).

La instalatiile sprinkler:

 corelare tipului instalatiei (apa-apa; apa-aer) cu conditiile de mediu in exploatare

(pericolul de inghet);
 existenta aparatului de control si semnalizare si a accesoriilor aferente;
 sectorizarea retelelor de pulverizare pe compartimente de incendiu;
 tipul capetelor (duzelor) sprinkler si pozitia de montaj a acestora;
 functionarea sistemelor de alarmare acustica si optica, local si la distanta;
 pozitia normala de lucru a vanelor si ventilelor, marcarea si sigilarea lor;
 posibilitatile de golire a instalatiei si de colectare la canalizare a apei din aceasta;
functionarea compresorului de aer pentru instalatiile apa-aer;
 existenta si functionarea manometrelor;
 etanseitatea instalatiei; protectia impotriva coroziunii prin vopsire (cu exceptia
capelelor sprinkler) si impotriva inghetului;
 depunerile de praf, scame, zugraveli etc. pe capetele sprinkler;
 mentinerea permanenta in pozitie de functionare automata;
 alimentarea de la masini.

La instalatiile de stingere tip drencer (sprinklere deschise):

 stabilirea tipului instalatiei automat sau manual, functie de pericolul de incendiu

existent si de prezenta personalului in zona protejata;
 sectorizarea instalatiei pe compartimente de incendiu;
 amplasarea corecta a capetelor (duzelor) drencer; functionarea dispozitivului de
comanda a electrovanelor;
 protectia impotriva coroziunii si inghetului; tipul capului drencer, al deflectorului,
rozetei sau paletei acestuia, functie de forma perdelei de protectie ce trebuie realizata;
colectarea la canalizare a apei refulate;
 etanseitatea instalatiei;
 pozitia normala de lucru a vanelor, si ventilelor, marcarea si sigilarea lor;
 functionarea manometrelor.

La instalatiile cu apa pulverizata:

 sectorizarea si tronsonarea instalatiei functie de suprafata compartimentului

protejat si de debitul de apa necesar;
 tipul de duze pulverizatoare utilizate si pozitia de montaj a acestora, functie
de modul de dispunere a materialelor combustibile, natura acestora si de
elementele constructive, colectarea apei refulate la canalizare;
 protectia impotriva inghetului;
 pozitia normala de lucru a vanelor si ventilelor, marcarea si sigilarea lor;
functionarea manometrelor tipul de actionare a instalatiei (sub 5 min) si
modul de actionare (automat, manual, local, de la distanta);
 alimentarea de la masini.

La instalatiile cu ceata de apa:

o tipul de instalatie functie de presiunea de lucru (joasa, medie,

inalta), modul de pulverizare a apei reci (direct sau cu gaz de
atomizare) si de aria de actiune (locala, zonala, totala);
o tipul de duze de pulverizare, tipul de raspuns al acestora prin
activare termica (rapid, special, standard) si de modul lor de
amplasare (pozitionare); intensitate de stingere (is);
o aria de declansare simultana a duzelor (A<200m 2).
 La instalatiile cu abur:

 stabilirea modului de actionare a instalatiei (inundare, perdea

de protectie, jeturi locale) functie de scopul urmarit;
 pozitia orificiilor de refulare a aburului, existenta si starea
furtunurilor;
 izolarea termica a tevilor de refulare si modul de racordare;
eliminarea condensului;
 existenta rotilor de manevra la robinetele de actionare si
marcarea acestora;
 performanta aburului si presiunea acestuia (minimum 3 at).

La instalatiile cu gaze inerte (dioxid de carbon, azot):

 tipul instalatiei (fixa, semifixa, mobila, automata, manuala si cu inundare totala sau
locala);
 capacitatea acesteia in functie de pericolul de incendiu existent si de prezenta
personalului; dispunerea duzelor de refulare;
 gradul de umplere al buteliilor: etanseitatea spatiului protejat;
 functionarea sistemului de alarmare a intrarii in functiune a instalatiei;
 existenta aparaturii de misura si control;
 functionarea sistemului de actionare automata sau telemecanica;
 rezerva de gaz inert:
 starea furtunurilor si duzelor;
 presiunea de lucru (joasa, inalta);

La instalatiile cu pulberi stingatoare:

 tipul de capacitatea instalatiei fixe (automata, manuala) ori mobila, functie de

pericolul de incendiu si particularitatile obiectului protejat;
 cantitatea de pulbere din rezervoare si starea acesteia, incarcarea recipientelor cu
gaz comprimat;
 starea de functionare a reductoarelor de presiune si a dispozitivelor de actionare;.
 functionarea dispozitivului de avertizare a persoanelor si de temporizare;
 existenta rezervei de substante stingatoare;
 durata umplerii rezervorului cu gaz;
 amplasarea corecta a duzelor sau hidrantilor de pulbere;
 masurile constructive luate pentru vehicularea usoara a pulberii prin instalatie
(numar redus de imbinari si schimbari de directie, imbinari prin flanse, raportul
dintre raza de curbura si diametrul conductei mai mare de 10, orificii pentru
controlul conductelor, robinete de trecere cu deschidere rapida etc.);
 etanseitatea spatiului protejat;
 aparatura de masura si control.

La instalatiile cu spuma:
 - corelarea tipului instalatiei (fixa, semifixa, mobila), a tipului spumei
(chimica, mecanica) natura substantei spumante (praf, lichid) si naturii
spumantilor concentrati:
- Proteinic (P), Protein – K, Fluoroproteinic – (FP) – FLUORO K, sintetic
(S) – SINTO-K45, rezistent la alcooli (AR), Finarosintetic (AFFF) –
Polifilm – K, fluoroproteinic (AFFF), Fluorosintetic universal
(AFFF/AR) – SOLVENTSEAL;
- a gradului de infoiere (mic, mediu, mare) functie de natura si
comportarea la foc a produsului combustibil;
- masurile constructive luate (lungimea traseului 30-80 m, diametrul
conductelor 80-100 mm, distributia uniforma, a generatoarelor sau a
capetelor deversoare, existenta blindelor, posibilitati de spalare si de
golire a instalatiei etc.);
- marcarea claviaturii si protectia acesteia impotriva coroziunii;
adapostirea si pastrarea substantelor chimice stingatoare;
- alimentarea cu apa de la sursa si prin masini mobile;
- existenta ecranelor la deversoarele de spuma ale rezervoarelor cu capac
plutitor.

La statiile centralizate de spuma:

- functionarea pompelor active si de rezerva;

- cantitatile de substante chimice stingatoare si modul de pastrare a
acestora;
- legaturile de anuntare si comunicatii (telefon, radiotelefon, sirena, sonerie,
semnale optice) cu dispeceratele P. S. I. ori tehnologice si cu gospodaria
de apa;
- supravegherea statiei si pregatirea personalului de deservire;
- schemele si instructiunile de functionare a statiei;
- schema zonelor protejate;
- marcarea pompelor, vanelor si conductelor, iluminatul de siguranta
pentru continuarea lucrului, aparatura de automatizare, masura si
control.

La instalatiile de racire cu apa:

 amplasarea robinetelor de actionare si marcarea lor;

 alimentarea cu apa din reteaua de hidranti de inalta presiune sau
prin pompa proprie;
 amplasarea retelelor si duzelor sau orificiilor de refulare;
uniformitatea si continuitatea perdelei (peliculei) de apa, protectia
impotriva inghetului si coroziunii, posibilitatea de golire completa;
 independenta functionarii fiecarei instalatii de racire, functionarea
simultana a instalatiilor de racire invecinate (pe raza de 20 m la
rezervoarele cilindrice si 30 m la rezervoarele sferice).

La tunurile de incendiu:
 - tipul tunului (cu apa, cu spuma sau cu apa si spuma) functie de natura
produselor combustibile ce trebuie stinse si de scopul urmarit (de stingere,
de racire, de limitare a propagarii prin zid de apa sau spuma);
- raza de actiune a tunului si eventualele obstacole in fata jetului;
- amplasarea si fixarea tunului;
- existenta tevilor, ecranului de protectie, tubului de absorbtie, rotilor de
manevra si a substantelor spumante, alimentarea cu apa si durata
realizarii presiunii de lucru;
- mecanismele de rotire in plan ori-zontal si in plan vertical;
- manevrabilitatea acestora si accesul usor la ele, modul de refulare al
substantelor stingatoare (jet compact sau pulverizat de apa, tromba,
perdea de apa sau spuma), ungerea si protectia impotriva coroziunii si
inghetului, existenta si starea rotilor si pneurilor la tunurile mobile;
- etanseitatea sistemului de inchidere a apei;
- fixarea tunului in pozitia de lucru;
- accesoriile si piesele de schimb (prelate, chei pentru racorduri, ajutaje,
tevi, ejector de spuma, maneta etansare, butoi polietilena de 60 l etc.);
- existenta in apropiere a spumantului.

La instalatiile cu aerosoli:

 tipurile de generatoare (dupa forma, masa de substanta stingatoare si

presiunea de utilizare);
 modul de punere in functiune al generatoarelor electrice (manual sau prin
centrala de semnalizare) termica (aprinderea unui fitil la 170 o C), mecanica
sau mecanica pneumatica (prin cartus cu gaz) cu presiune, de regula azot):
 varianta de dispunere a generatoarelor, individuala, independenta sau
instalatie autonoma, pozitionarea generatoarelor si fixarea buteliilor;
 bridele cu garnituri de cauciuc pe conducte; instructiuni de functionare;
 procesul verbal de receptie;
 registrul de evidenta a verificarilor si lucrarilor.

La instalatiile cu substante speciale (inlocuitori de haloni) de tip:

(HFC-227ea), INERGEN (IG-541), Argon (IG-01), NAF S111 (HCFC/A), ECARO (HFC-
125) si NOVEC 1230 (FK-5-1-12):

 modalitatea de stingere (locala, totala);

 compatibilitatea cu mediul protejat;
 fixarea si protectia buteliilor sub presiune la temperatura si la trepidatii (vibratii );
 presiunea din butelii;
 existenta dispozitivelor de stingere la butelii;
 echipamentele de detectare automata a incendiilor, de declasare (semnalizare) a
prealarmei (optic si acustic) si de comanda a stingerii;
 tipurile de duze si pozitionarea acestora;
 monitorizarea starii elementelor de inchidere a golurilor (usi, ferestre, trape etc. );
 modurile de punere in functiune a instalatiei – manual si automat (cu actionare
electrica, mecanica, termica sau pneumatica);
 legatura de avertizare a serviciului de urgenta la intrarea in functiune;
  eventualele declasari accidentale;
 rezultatele testelor de presurizare si verificarilor ISCIR; masurile de siguranta pentru
evacuarea oamenilor din spatiile protejate in cazul declansarii instalatiilor, marcarea
si inscriptiile de pericol;
 procesul verbal de punere in functiune;
 instructiunile de functionare, registrul de evidenta a verificarilor;
 aplicarea recomandarii privind realizarea instalatiei de exhaustare;

La prizele de apa, abur sau gaze, inerte, din instalatiile tehnologice:

- existenta si starea furtunurilor si a tevilor de refulare si racordarea
acestora;
- amplasarea prizelor in apropierea punctelor cu pericol potential mai
ridicat de izbucnire a incendiilor;
- asigurarea substantei stingatoare; marcarea prizelor.

La stingatoarele de incendiu: starea, calitatea si cantitatea substantelor stingatoare

din aparate;

- amplasarea, inscriptionarea si etichetarea stinga-toarelor;

- protectia impotriva intemperiilor (umiditate, frig) si a coroziunii;
- existenta si starea fizica a supapelor (membranelor) de siguranta,
furtunurilor, manometrelor si rotilor, dupa caz;
- functionarea unor stingatoare de diverse tipuri, prin sondaj.

La posturile de incendiu:
- amplasarea posturilor (panourilor, dulapurilor);
- existenta si starea materialelor de interventie (furtunuri, /tevi, stingatoare, hidrant
portativ, chei hidrant, lada cu nisip uscat si granulatie corespunzatoare, galeti, cazmale
etc.);
- marcarea si numerotarea posturilor de incendiu.
La statiile de pompare incendiu:
- disponibilitatea de functionare a pompelor active si de rezerva;
- functionarea sistemului de actionare de Ia distanta;
- functionarea corecta a manometrelor;
- asigurarea alimentarii cu apa si presiunea de lucru a pompelor, legaturi
de anuntare (telefonice, radio, acustice, optice) cu remiza formatiei de
pompieri, dispeceratul unitatii si statiile centralizate de spuma;
- iluminatul de siguranta;
- carburantii si lubrifiantii pentru motoarele cu ardere interna;
- automatizarea pornirii pompelor (pre-sostate, hidrofoare etc.);
- functionarea compresoarelor de aer si a supapelor de siguranta ale
hidrofoarelor;
- alimentarile cu energie electrica a electropompelor; supravegherea statiei.

La masinile si utilajele remarcabile de stingere a incendiilor:

= se verifica in principiu problemele cuprinse in procesele tehnologice pentru intretinerea
zilnica, respectiv saptamanala.
La substantele chimice de stingere a incendiilor depozitate:
cantitatile existente;
termenul de garantie sau valabilitate;
 modul si conditiile de depozitare sau adapostire;
starea ambalajelor si etanseitatea acestora;
marcarea loturilor;
buletinele de analiza date de laboratoarele autorizate;
posibilitatile de transport la locul incendiului si de incarcare a masinilor si
instalatiilor.
 La sursele de apa artificiale si naturale;
 nivelul apei, debitul sau volumul asigurat;
 posibilitatile de alimentare directa a masinilor si utilajelor de stingere in orice
anotimp, marcarea acestora.

La dispozitivele de protectie impotriva incendiilor

(usi rezistente la foc, trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, obloane sau clapete
antifoc;

parapeti, ecrane, separari antifoc, dopuri ignifuge, pereti virtuali etc.);

se verifica starea si functionalitatea acestora.

La dispeceratul de securitate,

in cadrul caruia se centralizeaza informatiile si datele furnizate automat de sistemele,

instalatiile si dispozitivele de aparare impotriva incendiilor din obiectiv se verifica:

organizarea personalului de serviciu pe ture , pe criteriul 24h/24h , pentru supraveghere,

pentru verificari si remedieri de defectiuni, pentru interventie in caz de incendiu sau in alte
situatii de urgenta;

prezenta personalului la serviciu si pregatirea acestuia;

existenta instructiunilor, planurilor de interventie si a procedurilor de lucru ;

evidenta evenimentelor si incidentelor ;

normalitatea semnalizarilor de pe ecrane si la alte echipamente de masura , de control sau

de alarmare; legatura cu 112 , cu serviciile de urgenta, de paza si cu managerul obiectivului