2.2.1.

INSTALATII INTERIOARE PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR

Utilizarea apei pentru combaterea incendiilor se justifica prin aceea ca, sub forma de jet sau
pulverizata în picaturi fine, în contact cu focul, apa absoarbe o mare cantitate de căldura prin
evaporare și raceste corpurile care ard.
După felul armarurilor de serviciu cu care sunt echipate, instalatiile de distributie a apei
pentru combaterea incendiilor pot fi:
- cu hidranti interiori
- cu șplinclere
- cu drencere.
Pentru determinarea tipurilor și numarului dispozitivelor de alimentare cu apă pentru
combaterea incendiilor ce urmează să fie montate în clădiri este necesar să se precizeze:
* conditiile pentru incadrarea constructiilor în grade de rezistenta la foc
* categoria de pericol de incendiu.
Conform Normativului pentru proiectarea și executatea constructiilor dpdv al prevenirii
incendiilor (NPCI) se mentionează ca:
** gradul de rezistenta la foc al unei contructii reprezintă capacitatea ei de a rezista la solicitarile
termice și mecanice produse în timpul și din cauza incendiilor.
** categoria de pericol este criteriul după care se clasifica procesele tehnologice, încăperile, sectiile,
cladirile sau instalatiile industriale.

A. INSTALATII CU HIDRANTI DE INCENDIU INTERIORI

Hidrantul interior este un robinet cu ventil de tip coltar cu corpul din alama sau fonta, având
diametrul de 2" și prevăzut cu un echipament de seviciu compus din:
- furtun din canepa
- țeava de refulare care servește la formarea, dirijarea și imprastierea jetului de apa, putand avea
orificiul de stropire de 14,16,18 sau 20mm .
- racorduri mobile.
Hidrantul interior împreuna cu întregul echipament se montează în cutii speciale prevazute
cu un geam mat (pe care se notează numărul hidrantului pentru a fi urmărit în exploatare),
amplasate la înălțimea de 1,35-1,5m de la pardoseala.
În NCPI sunt date prescriptii privind amplasarea hidrantilor interiori în cladirile civile și
industriale. Se recomanda amplasarea lor în casa scarilor, pe coridoare, vestibule, în general în
spatii ușor accesibile, urmarindu-se ca jeturile formate sa atingă fiecare punct expus focului din
interiorul clădirii.
Hidrantii interiori se vor monta aparent sau îngropat, în nise, marcandu-se, având pe timp de
noapte iliminat de siguranța.
Hidrantii interiori de incendiu și modul de amplasare al acestora se stabilesc în funcție de
urmatoarele criterii:
- caracteristicile constructive ale clădirii
- raza de acțiune a hidrantilor
- numărul de jeturi simultane care trebuie sa atingă fiecare punct din interiorul clădirii
- modul de amplasare al utilajelor, mobilierului sau a materialelor depozitate în clădire.
Amplasarea hidrantilor se va face deci astfel încât să se respecte atât poziția usilor, cât și
conditia ca fiecare punct al clădirii să fie atins, după caz, de 1 sau 2 jeturi în funcționare simultană.
Pentru exemplificare în Figura este redat modul de amplasare al hidrantilor interiori de
incendiu pentru o hala industriala când fiecare punct al clădirii este atins de un singur jet, respectiv
de 2 jeturi în funcționare simultana.
 La determinarea numarului de hidranti și stabilirea amplasamentului lor se va avea în vedere
și raza de acțiune a acestora, raza ce este determinata de lungimea jetului compact și de lungimea
fizica a furtunului.
Raza de acțiune a unui hidrant este determinata de lungimea jetului de apa și lungimea
furtunului, tinand seama și de sinuozitatile sale în plan orizontal și vertical.
Zona de acțiune teoretica a fiecarui hidrant este un cerc având raza egala cu raza de
acțiune a unui hidrant.
 În situația celor distincte, acestea pot fi după caz în raport cu importanța consumatorului în
execuție uscata sau sub presiunea apei, iar cele în comun, întotdeauna sub presiunea apei.
Pentru pastrarea calitatii apei, se impune ca în cazul instalatiilor ce se găsesc sub presiunea
apei, să se prevadă în vârful coloanelor cu hidranti de incendiu, câte un consumator menajer ce
perimite înlăturarea sgatnarii apei din lipsa incendiilor.

B. INSTALATII CU SPRINKLERE

Instalatiile cu sprinklere detecteaza, localizeaza , sting și semnalizeaza incendiul fiind

alcătuite în principal din:
- conducte
- armaturi
- dispozitive speciale numite șprinklere, destinate pulverizarii apei pe locul incendiat.
Punerea în fucntiune a unor astfel de instalații se face prin intermediul sprinklerelor care se
deschid automat la o anumita temperatura produsa de incendiu.
Instalatiile cu sprinklere se realizeaza prin compartimentarea în sectoare, întreaga instalatie
fiind după caz sub presiunea apei sau aerului, intrarea în funcțiune a unui sector sau a întregii
instalații fiind semnalizata acustic.
 O instalație cu sprinklere aflată în permanenta sub presiunea apei, figura de mai sus, are
concret urmatoarele părți principale componente:
* conducta principala (1) de alimentare cu apă , pe care se montează robinetul principal (2), aflat
în poziția normal deschis
* aparatul de control și semnalizare (3), montat pe conducta principala de alimentare cu apa(1),
care are rolul de a controla starea de funcționare a instalatiei( când nu este incendiu) și de a
semnaliza automat intrarea în funcțiune a întregii instalații sau numai a unui sector al ei.
* conducta (4) de distributie a apei la sectoarele de sprinklere, prin conductele de ramificatie (5)
* conductele (6) executate, de regula, cu diametrul constant, pe care se montează sprinklere (7)
* instalația de semnalizare acustica a intrarii în funcțiune a instalatiei, compusa din turbina (13) și
clopot (15), precum și racordul (23) la instalația de semnalizare electrică
* manometrele (21 și 22) pentru citirea presiunilor apei din conducta (1) de alimentare și respectiv
din reteaua cu sprinklere ( în aval de aparatul de control și semnalizare)
* racordurile fixe (24) pentru alimentarea cu apa cu sprinklere cu ajutorul pompelor mobile pentru
caz de incendiu
* conducta de racord (25) pe care se montează clapeta de reținere (26) care permite trecerea apei
numai într-un singur sens ( de la racordurile mobile spre instalația cu sprinklere).
Cele mai importante elemente, sprinklerele, sunt armaturi speciale pentru distributia și
imprastierea apei, având orificiul de stropire închis în permanenta de un ventil sustinut în general de
plăcute din material ușor fuzibil.
 În momentul declansarii incendiului, temperatura crește, iar elementul de închidere aferent
sprinklerului se topește și deschide orificiul de stropire prin care țâșnește apa sub presiune, roseta de
care aceasta se lovește pulverizand-o uniform pe suprafața incendiată.
În practica se utilizeaza mai multe tipuri constructive de sprinklere, care se deosebesc după
modul de deschidere a orificiului, după caz, prin topirea unui material ușor fuzibil sau prin
spargerea unui bulb din sticla datorită dilatarii unui lichid aflat în interiorul sau.
Amplasarea sprinklerelor se face în funcție de pericolul de incendiu, de gradul de rezistenta
la foc al incaperilor, de diminesiunile grinzilor, a diferitelor instalații și utilaje sau stive de materiale
corelate cu caracteristicile hidraulice ale lor, astfel încât să se asigure:
- intensitatea prescrisa de stingere cu apa
- sensibilitatea de declansare a sprinklerelor
- dispersarea cât mai uniforma a apei pe suprafața protejată
- protecția elementelor portante de construcție cu limita de rezistenta la foc redusa.
Pentru asigurarea unei funcționari corespunzatoare a sprinklerelor, distanța de amplasare a
acestora fata de elementele de construcții și dintre două rânduri alaturate, trebuie corelată cu aria
stropită, cu intensitatea de stropire și cu categoria de pericol de incendiu ce urmează a fi protejată.
În același context, distanța dintre rândurile de sprinklere sau dintre 2 sprinklere alatuatare
din același rând se ia orientativ egală cu:
* 6,00m pentru încăperi cu pericol obișnuit de incendiu
* 3,60m pentru încăperi cu pericol mare de incendiu
* 2,50...3,60m pentru depozite cu stelaje înalte.
În fiecare caz în parte este necesar ca pe lângă aria de stropire și raza de stropire să se
cunoască și forma jetului de apă dispersată și intensitățile de stropire în funcție de înălțimea de
amplasare a sprinklerelor.
Aria de stropire este definită prin suprafața orizontală stropită de un sprinkler montat
vertical, are forma circulară și variază ca mărime în funcție de tipul sprinklerului și de înălțimea de
montaj.
Raza de stropire este raza ariei stropite de către un singur sprinkler care crește în funcție de
înălțimea de montaj.
Distanța de amplasare a sprinklerelor față de planșee, plafoane sau acoperișuri este cuprinsă
între 8 și 35cm la elementele combustibile și de 40cm la echipamentele incombustibile.
În cazul acoperisurilor inclinate, cel mult 90cm sub coama acestor elemente de construcții
Sprinklerele montate în dreptul grinzilor cu înălțime mica pot avea deflectorul situat la min.
2,5cm sub partea inferioara a grinzii.
La montarea sprinklerelor în depozite cu stelaje se va asigura o distanța libera intre
sprinklere și materialele depozitate de cel puțin 15cm și se vor lua măsuri de protejare a materialelor
depozitate, pe cât posibil pentru a nu fi degradate de apa pulverizată.
În cazul depozitelor cu stive sau etajere înalte, amplasarea sprinklerelor se face atât la tavan
cât și la nivele intermediare dintre stive.

În compartimentarea instalațiilor de sprinklere se va avea în vedere că în fiecare sector

numărul de sprinklere poate varia intre 600 și 1200.
În cazul instalațiilor umplute cu apa numărul de sprinklere dintr-un sector poate fi de max.
800, putând ajunge la 1200 când sprinklerele sunt montate în mai multe încăperi separate prin pereți
și uși combustibile..
În situația când instalația este sub presiunea aerului, sau a aerului+ apei, numărul max de
sprinklere poate fi de 600 cu conditia ca volumul retelei de conducte să fie mai mare de 2000l (fără
accelerator de evacuare) și peste 3000l ( cu accelerator).
La conceperea instalațiilor de sprinklere se va avea în vedere că rețelele de distribuție pot fi
inelare sau ramificate, pe o ramificație montându-se max. 6 sprinklere.
Ramificatiile se prevad la capete cu armaturi care permit aerisirea și curatarea conductelor.
Pentru a elimina aerul și apa din ele conductele se vor monta cu o panta de 2%o pana la5%o.
 La montarea conductelor se va evita formarea sacilor de aer, iar acolo unde acest lucru nu
este posibil se vor prevedea posibilități de golire și aerisire a conductelor.
Reteaua de conducte va fi prevazuta cu racorduri fixe amplasate aproape la nivelul terenului,
în locuri accesibile, ferite de îngheț, pentru cuplarea la pompe mobile de incendiu.
Legătura cu instalația cu sprinklere se face după aparatul de control și semnalizare tip apă-
apă și înaintea cel tip aer-apă. Pe conductele de legaruta se montează robinete cu ventile de
reținere .

C. INSTALATII CU DRENCERE

Instalațiile cu drencere sunt compuse, ca și cele cu sprinklere, din contructe și armaturi

speciale, cu deosebirea ca de data aceasta armaturile speciale denumite drencere au în permanență
orificiul deschis, instalația nefiind sub presiune.
În caz de incendiu punerea în funcțiune a instalației se poate face manual sau automat.

Pentru actionarea manuala în componenta instalatiei se prevad 2 robinete, unul situati în

incaperea în care sunt montate drencerele, iar al doileacu roată de manevră montată într-o nișă cu
acces din exteriorul incaperii.
 În cazul actionarii automate se folosește un dispozitiv ca cel din figura de mai jos, care are
în componenta sa un robinet cu 2 ventile, prin deplasarea cărora apa trece din conducta principala
de alimentare a retelei de drencere, printr-o conductă de legătură, la membrana unui contactor
electric, comandând pompei de incendiu.
Simultan, membrana contactorului închide și circuitul electric de actionare a semnalizării
acustice și optice a intrari în funcțiune a drencerelor.

Când drencerele se utilizează numai pentru stingere, amplasarea lor se face ca și în cazul
sprinklerelor fără a se impune distanța max. de amplasare față de plafon, drencerele în acest caz
neasigurand protecția elementelor de construcție ale tavanului.
Când drencerele sunt pentru perdele de apă, se amplaseaza aftfel ca jeturile să formeze o
pânză continuă de apă pe toată suprafața perdelei.
Se recomandă ca distanța dintre 2 drencere să fie cumprinsa intre 1,50 și 2,50m, iar distanța
intre rândul de drencer și golo ce trebuie protejar să fie cumprinsă intre 0,25 și 1,20m.
Când distanța dintre 2 drencere este mai mica de 1,00m, ele se montează alternativ, unele cu
orificiul de stropire în jos, iar altele în sus.
În cazul protejării golurilor, drencerele se montează cu cel puțin 40cm mai sus decât
marginea golurilor respective și cu orificiul de stropire în jos.
Drencerele prevazute pentru protecția cu pelicula de apa a elementelor de construcție și a
utilajelor, se amplasează cu roseta inclinata la 45º sau orizontală, pentru a se realiza o peliculă
continuă de apă.
Instalatiile cu drencere se montează în grupe de max. 72 de drencere, fiecare grupa fiind
prevazuta cu o conducta principala de alimentare cu apă și cu robinete de actionare.
Pentru alimentarea drencerelor, conductele de distributie se pot realiza sib forma unor retele
inelare sau ramificare, admițându-se montarea a max. 6 drencere pe o conducta ramificată.