Cunoaștera factorilor ce influențează

mediul natural
4. Mediul natural, clima, vegetația
spontană
4.1 Terenul(structura, reprezentare
teritoriu)
4.2 Zonele climatica ale planetei
4.3 Radiația solară
4.4 Umiditatea aerului
4.5 Mișcarea aerului
4.1 Terenul(structura, reprezentare teritoriu)

2
 4.1 Terenul(structura, reprezentare teritoriu)

●
Diversitatea spațiului european. Spațiul
european este definit prin capacitatea sa de a
reuni trãsãturi naturale și antropice extreme de
diverse.
●
Oceanul Atlantic, Oceanul Arctic și Marea
Mediteranã delimiteazã vestul, nordul și sudul
continentului. țãrmurile sale crestate, cu
numeroase mãri semiînchise și golfuri, imprimã
o notã distinctã peisajului.

3
4.1 Terenul(structura, reprezentare teritoriu)
●
Europa posedã câteva lanțuri montane impunãtoare (Pirinei, Alpi,
Carpați),care își lasã amprenta asupra regiunilor limitrofe.
Continentul este strãbãtut de câteva fluvii de mari dimensiuni (Volga,
Dunãrea), dar și de fluvii care influențeazã decisiv peisajul regional și local
(Sena, Pad, Tamisa).
●
Din punct de vedere climatic, cea mai mare parte a teritoriului are o climã
temperatã,clima rece manifestându-se doar în extremitatea sa nordicã.
●
Nuanțele continentale și maritime, precum și lanțurile montane impun
diferențieri climatice semnificative.
●
Solurile, fauna și vegetaþia au o diversitate fireascã,impusã de celelalte
elemente fizico-geografice, dar și de contextul socioeconomic.

4
4.1 Terenul(structura, reprezentare teritoriu)
●
Degradarea mediului natural. Mai mult decât în alte
continente,activitãțile antropice au modificat profund mediul
geografic european.
●
Eterogenitate culturalã. Din punct de vedere antropic,
continentul european este caracterizat prin eterogenitate. Peste
40 de state, orașe multimilionare și așezãri rurale cu doar câțiva
locuitori, șapte grupuri lingvistice principale, mai multe culte
religioase, trãsãturi culturale complexe,provenind din diferite
colțuri ale planetei, își gãsesc astãzi locul în Europa.Diversitatea
tradiționalã a continentului nu a împiedicat niciodatã
identificareasa cu un tot unitar, bine închegat din punct de vedere
geografic.
5
4.2 Zonele climatica ale planetei

6
4.2 Zonele climatica ale planetei

7
 4.2 Zonele climatica ale planetei

https://www.mozaweb.com/ro/Extra-Animatii_3D-Zon
e_climatice-47090
Ciclul de căldură, umiditate și circulația generală a
atmosferei formează vremea și clima. Tipurile de
mase de aer, particularitățile circulației lor la diferite
latitudini creează condițiile pentru formarea
Pământului. Dominanța unei mase de aer în cursul
anului determină limitele zonelor climatice.

8
 4.2 Zonele climatica ale planetei
●
Zonele climatice - acestea sunt teritorii care înconjoară Pământul într-o bandă continuă sau
intermitentă; între ele diferă în funcție de temperatură, cantitate și modul de precipitare,
masele de aer predominante și vânturile. Distribuția simetrică a zonelor climatice în raport cu
ecuatorul este o manifestare a legii geografice. Alocați zonele climatice principale și
tranzitorii. Numele principale sunt date de dominantele și latitudinile în care sunt formate.
●
Există 13 zone climatice: șapte principale și șase de tranziție. Limitele fiecărei centuri sunt
determinate de pozițiile de vară și de iarnă ale fronturilor climatice.
●
Există șapte zone climatice principale: ecuatoriale, două tropicale, două temperate și două
polare (Arctica și Antarctica). În fiecare dintre zonele climatice de-a lungul anului, domină o
masă de aer - ecuatorială, tropicală, temperată, arctică (Antarctica), respectiv.
●
Între principalele zone din fiecare emisferă, se formează zone climatice de tranziție: două
subequatoriale, două subtropicale și două subpolare (subarctice și subantarctice). În zonele
de tranziție, apare o schimbare sezonieră a maselor de aer. Ele provin din zonele principale
vecine: vara, masa de aer din zona principală sudică, iar iarna - cea nordică. Apropierea
oceanelor, curenții calzi și reci, relieful afectează diferențele climatice din zonă: regiunile
climatice cu diferite tipuri de climă ies în evidență.

9
 4.3 Radiația solară
●
Soarele ne trimite radiatii pe o gama larga de lungimi de
unde cu intensitati diferite. Radiatia solara electromagnetica
care ajunge la partea superioara a atmosferei se numeste
radiatie extraterestra. Integrala medie pentru spectrul
complet este 1.367 W/m² (Constanta Solara).
●
In mod obisnuit lungimea de unda a radiatiei solare si a celei
atmosferice este masurata in nanometri (nm, 10-9 m), iar
pentru radiatii infrarosii in micrometri (µm, 10-6 m).
Domeniile sunt prezentate in tabelul de mai jos. In
astronomie si in carti mai vechi se pot gasi lungimi de unda
exprimate in Ångström (Å, 10-10 m).
10
4.3 Radiația solară
●
Domeniul spectral important
din punct de vedere
meteorologic este cuprins intre
300 nm si 3000 nm (radiatii de
unde scurte). Aproximativ 96%
din totalul radiatiei extra
terestre se afla in acest
domeniu spectral. Radiatia cu
intensitate maxima in cadrul
spectrului solar se gaseste la
500 nm, inspre capatul
albastru al domeniului vizibil.

11
 4.3 Radiația solară
●
domeniul ultraviolet
Imprastierea de catre molecule si particulele de aerosoli si absorbtia
de catre ozon, dioxidul de sulf, dioxidul de azot si de catre gazele in
cantitati mici.
●
domeniul vizibil
Imprastierea de catre molecule si particulele de aerosoli, absorbtie in
mica masura de particulele de aerosoli, ozon si de catre alte gaze in
cantitati mici.
●
domeniul infrarosu
Absorbtie de catre vaporii de apa si particulele de aerosoli dar
imprastiere in mica masura.

●
Spectrul complet cuprinde lungimile de unda ultraviolete (UV), vizibile (Vis) si infrarosii (IR).
Aceste domenii de lungimi de unda trebuie impartite mai departe in functie de domeniul specific
al aplicatiei in cauza. Cele mai bine cunoscute sunt culorile multiple ale luminii vizibile, culorile
curcubeului. Radiatiile IR sunt impartite in infrarosu apropiat (NIR) si in infrarosu indepartat (FIR).
●
Radiatiile UV sunt de regula impartite in radiatii UV-A, UV-B si UV-C. Aproximativ 6% din radiatia
solara totala care cade pe suprafata pamantului este reprezentata de radiatiile ultraviolete.
Lungimile de unda mai scurte (frecventele mai mari) inseamna energii mai mari si, prin urmare,
au un efect mai important asupra sistemelor biologice si chimice.

12
4.3 Radiația solară

13
 4.4 Umiditatea aerului
●
Indiferent dacă este vorba de birou, atelier sau reşedinţă
– un climat optim în încăpere reprezintă condiţia
esenţială pentru bunăstarea şi sănătatea locatarilor.
●
Nu în ultimul rând, un „climat confortabil în încăpere”
sporeşte inclusiv productivitatea şi poate contribui la
reducerea incidenţei îmbolnăvirilor la locul de muncă.
●
Doi factori sunt decisivi pentru aceste condiţii de mediu:
temperatura încăperii şi umiditatea relativă a aerului.

14
 4.4 Umiditatea aerului
●
Dacă înţelegeţi în profunzime conceptul umidităţii aerului, vă va fi uşor să
menţineţi încăperile uscate în mod optim. Aerul nu poate prelua apă în
cantităţi nelimitate – există o limită de saturaţ'ie, deci o cantitate maximă
de vapori de apă care poate fi preluată de aer – aceasta este umiditatea
absolută a aerului, indicată în grame de apă per metru cub de aer.
●
Pornind de la această premisă, procentul de vapori de apă care se află în
realitate în aer, în comparaţie cu cantitatea de vapori de apă pe care
aerul o poate prelua în mod maxim la temperatura existentă, este
denumit „umiditate relativă a aerului“ (umid.rel.).
●
Dacă deci aerul din încăpere are de exemplu o umiditate relativă de 50%,
în aer se află exact jumătate din cantitatea de apă maxim posibilă pentru
temperatura actuală.

15
 4.4 Umiditatea aerului
●
Capacitatea de preluare a apei de către aer depinde deci întotdeauna de temperatura actuală a aerului. Cu cât aerul
este mai rece, cu atât poate înmagazina o cantitate mai mică de apă. Acest lucru este prezentat în tabelul următor, pe
baza a cinci valori de temperatură.
●
În exemplul 1, umiditatea relativă a aerului este întotdeauna constant 80 %, iar conţinutul absolut de apă
corespunzător din aer oscilează semnificativ, în funcţie de temperatură.
●
În exemplul 2, cantitatea de apă absolută din aer este întotdeauna constantă, motiv pentru care umiditatea relativă a
aerului creşte odată cu scăderea temperaturii.
●
Trebuie să recunoaştem, este un subiect complex – şi devine şi mai complicat, dacă ţinem cont de faptul că putrezirea,
coroziunea sau formarea ciupercilor este favorizată exclusiv de umiditatea relativă a aerului, niciodată de cea absolută.

16
4.5 Mișcarea aerului

17
 4.5 Mișcarea aerului
●
Vântul este doar aer care se mută dintr-o parte în alta, iar sursa lui şi a altor
multe alte lucruri este Soarele, explică Antony Woodward şi Rob Penn autorii
mai multor cărţi despre vreme şi influenţa ei asupra societăţii.
●
Pe măsură ce Soarele încălzeşte zilnic Pământul, razele sale nu distribuie
căldura în mod egal deoarece unele locuri atrag lumina soarelui mai bine
decât altele. Locul care primeşte cea mai multă căldură, este „talia”
Pământului, ecuatorul, ceea ce explică de ce teritoriile din apropierea
ecuatorului (junglele, deşerturile şi insulele tropicale) sunt cele mai fierbinţi.
Aşa cum era de aşteptat, teritoriile cel mai puţin atinse de căldura Soarelui
sunt polii. Acesta este motivul pentru care aici găsim mereu zăpadă şi gheaţă.
●
Când aerul se încălzeşte, se ridică. Pe măsură ce acest aer cald se ridică, ceva
trebuie să îl înlocuiască şi anume alt aer care nu este la fel de cald. Această
mişcare prin care aerul rece îi ia locul celui cald nu este altceva decât vânt.
●

● 18
 4.5 Mișcarea aerului
Uraganele şi vânturile puternice apar atunci când aerul se deplasează rapid (cu
cât se ridică mai mult aer cald, cu atât există mai mult aer rece care se grăbeşte
să îi ia locul). Brizele uşoare apar atunci când mişcarea aerului mai rece este
lentă, ca urmare a unui nivel scăzut de aer cald care a urcat în altitudine.

Atmosfera (bula de aer din jurul Pământului) se încălzeşte, se răceşte, se mişcă

şi se amestecă tot timpul, motiv pentru care vremea nu este mereu la fel.

Dacă totul depinde de Soare, atunci cum se face că vântul bate şi noaptea? Ei
bine, noaptea nu cade peste toate teritoriile de pe Pământ. Chiar şi atunci când
la noi este noapte, undeva pe Pământ, Soarele străluceşte, trimite raze
călduroase şi determină aerul să se mişte.

19