Sunteți pe pagina 1din 9

INSTALAII CU SPRINKLERE

Echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii de stingere a incendiilor cu sprinklere


Echiparea tehnica a cladirilor, compartimentelor de incendiu si ncaperilor, cu instalatii
automate de stingere a incendiilor, tip sprinkler, se asigura la:
constructii nchise din categoriile de importanta exceptionala si deosebita (A si B), ncadrate
conform legislatiei n vigoare, cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m2;
cladiri nalte si foarte nalte cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m 2, cu exceptia
locuintelor;
platouri de filmare amenajate si nchise, studiouri de televiziune si scene amenajate, cu arii
mai mari de 150 m2, inclusiv buzunarele, depozitele si atelierele anexa ale acestora;
constructii de productie ncadrate n categoriile A, B sau C de pericol de incendiu cu aria
construita de peste 2000 m2 si totodata cu densitatea sarcinii ter 636m1215g mice peste 420
MJ/m2;
cladiri publice cu aria mai mare de 1250 m 2 si densitatea sarcinii ter 636m1215g mice peste
840 MJ/m2, cu exceptia locuintelor;
constructii (ncaperi) destinate depozitarii materialelor combustibile cu aria construita mai
mare de 750 m2 si densitatea sarcinii ter 636m1215g mice peste 1680 MJ/m2;
depozitele cu stive nalte (peste 6 m naltime) si densitatea sarcinii ter 636m1215g mice mai
mare de 420 MJ/m2;
garaje si parcaje subterane pentru mai mult de 50 de autoturisme, precum si la cele
supraterane nchise cu mai mult de 3 niveluri.
Enumerarea echiparii cu instalatii automate de stingere precizate la pct. 7.1 este
minimala. Investitorii pot prevedea si n alte situatii astfel de instalatii, n functie de riscul sau
pericolul de incendiu, amplasare, contributia la foc, valoarea cladirii si a bunurilor protejate etc.
Nu se prevad instalatii automate de stingere tip sprinkler n cazurile n care apa nu
este indicata ca substanta de stingere, la depozite frigorifice sau cnd stingerea incendiului se
asigura cu substante speciale (gaze inerte, spuma, abur nlocuitori de haloni etc.).
Solutii tehnice de realizare a instalatiilor cu sprinklere pentru stingerea incendiilor
ncaperile protejate de instalatii cu sprinklere, de regula, trebuie sa fie separate de
spatiile nvecinate, prin elemente de constructie fara contributie la foc (incombustibile) sau prin
alte dispozitive corespunzatoare (ecrane, cortine cu actionare automata etc.).
Instalatia cu sprinklere trebuie sa fie permanent sub presiune si se poate realiza n
urmatoarele sisteme: cu apa-apa si apa-aer.

Sistemul cu apa-apa se utilizeaza numai n cazul n care temperatura ncaperilor nu


scade sub 4C si nu creste peste 100C.
Sprinklerele se monteaza pe conductele de distributie si pe ramificatiile (ramurile)
acestora. Se recomanda ca pe fiecare ramura sa se monteze maximum 6 sprinklere, tinndu-se
seama si de precizarile producatorului.
Temperatura nominala de declansare a sprinklerelor trebuie sa fie mai mare dect
temperatura maxima a mediului n care sunt montate, conform precizarilor producatorului.
Prin dispunere (amplasare), sau, prin masuri de protectie, sprinklerele se protejeaza
mpotriva deteriorarilor mecanice, a efectelor termice si a influentarilor reciproce asupra
declansarii lor.
Pentru mediile corosive se utilizeaza sprinklere de constructie speciala (de regula, din
materiale rezistente la coroziune).
Pentru nlocuirea capetelor sprinklerelor deteriorate sau declansate n caz de incendiu,
se prevede o rezerva de sprinklere, calculata separat pentru fiecare tip din cele montate, astfel:
daca instalatia are pna la 30 de sprinklere, rezerva este egala cu numarul celor montate;
daca instalatia are peste 30 de sprinklere, se asigura o rezerva de 5-25% din totalul
sprinklerelor, n functie de tipul acestora, nsa nu mai putin de 30 bucati (procentul mare se
aplica instalatiilor cu numar mic de sprinklere).
La instalatiile echipate cu sprinklere rezistente la coroziune, care declanseaza la
temperaturi mai mari de 90C, rezerva trebuie sa fie egala cu numarul de sprinklere montate n
sectorul cel mai mare.
Sprinklerele se amplaseaza n functie de riscul sau pericolul de incendiu, de gradul de
rezistenta la foc al constructiei, de pozitiile si dimensiunile grinzilor, ale diferitelor instalatii,
utilaje sau stive de materiale, precum si de caracteristicile hidraulice ale sprinklerelor, astfel
nct sa se asigure:
conditiile de declansare a sprinklerelor;
intensitatea de stingere minima normata;
protectia elementelor portante ale constructiei cu limita de rezistenta la foc redusa;
distribuirea ct mai uniforma a apei pe suprafata protejata.
Sprinklerele se monteaza sub plafon si, dupa caz, la nivele intermediare (de exemplu
sub pasarele, n spatiul dintre tavanul fals si planseu, rafturi etc.).
n cazul n care exista obstacole aflate sub sprinklere, care pot influenta dispersarea
apei, se impune montarea unor sprinklere suplimentare.

Distanta minima ntre deflectorul sprinklerului si suprafata protejata este, de regula, 0.60
m; se vor avea n vedere, dupa caz, si specificatiile producatorului.
Distanta dintre deflector si tavanul continuu, masurata n plan vertical, este de minimum
8 cm si de maximum 40 cm, daca instructiunile de utilizare ale fabricantului nu prevad alte
distante.
Daca obiectele existente n ncapere sunt stivuite, introduse n cutii sau depozitate pe
etajere (exceptnd cazul depozitelor cu stive nalte), spatiul liber n jurul detectoarelor trebuie sa
fie de 0,90 m (emisfera cu raza de 0,90 m sub deflector).
Sprinklerele se monteaza, de regula, perpendicular pe suprafata protejata.
Pentru a se evita colmatarea orificiului sprinklerului, acesta se monteaza pe ramura
(ramificatie) prin legarea laterala sau superioara a racordului sprinklerului.
Distanta dintre sprinklere si pereti nu trebuie sa fie mai mare dect jumatatea distantei
dintre sprinklere n cmp curent.
Sprinklerele se monteaza cu deflectorul n sus sau n jos, n conformitate cu
instructiunile producatorului si cu tipul instalatiei (apa-apa sau aer-apa).
De regula, fiecare sector al instalatiei cu sprinklere se echipeaza cu supapa (un
aparat) de control si semnalizare pentru un numar de sprinklere de maximum:
800 buc. n cazul instalatiei apa-apa; n cazul n care sprinklerele sunt montate n mai multe
ncaperi separate ntre ele prin pereti si usi incombustibile, numarul sprinklerelor dintr-un sector
poate fi marit la 1200 buc.;
600 buc. n cazul instalatiei apa-aer; n acest caz volumul retelei cu sprinklere al unui sector
nu trebuie sa fie mai mare de 2 m3, pentru instalatiile fara accelerator si de 3 m3, la cele cu
accelerator.
La stabilirea numarului de sprinklere si de aparate de control si semnalizare se va tine seama
si de instructiunile producatorului.
Supapele de control si semnalizare trebuie sa ndeplineasca conditiile tehnice specifice.
Standardul de referinta este SR EN 12259-2.
Sectoarele trebuie sa grupeze numai sprinklerele montate n acelasi compartiment de
incendiu al cladirii. Numai n cazuri exceptionale si cu masuri corespunzatoare, sectoarele pot
grupa sprinklere din compartimente de incendiu diferite.
Retelele de distributie care pornesc de la aparatele de control si semnalizare (ACS),
pot fi inelare sau ramificate.
n cazul n care mai multe ncaperi, situate pe acelasi nivel sau pe diverse niveluri, sunt
protejate de aceeasi instalatie, trebuie sa se poata localiza intrarea n functiune a sprinklerelor

de pe fiecare ramura a instalatiei. Acest lucru se poate realiza prin montarea unor indicatoare
de trecere a apei instalate pe fiecare ramura a retelei.
Ramificatiile (ramurile) retelei se prevad, la capete, cu dopuri care permit curatarea
periodica.
Pentru eliminarea aerului sau a apei din retelele de conducte cu sprinklere, acestea se
monteaza cu pante de 20/00 - 50/00, si se prevad cu robinete de aerisire, pantele mai mari lunduse pentru conductele cu diametre mai mici.
n punctele cele mai ridicate ale retelei, corespunzator fiecarui sector cu sprinklere, se
prevede un robinet de nchidere si port-furtun pentru spalarea conductelor si un stut cu robinet
si mufa pentru montarea unui manometru.
Pentru alimentarea cu apa a instalatiei cu sprinklere de la pompele mobile, se prevad
racorduri fixe tip B, amplasate n exterior, n locuri usor accesibile utilajelor de interventie.
Numarul acestora se stabileste n functie de debitul instalatiei, considernd 15 l/s pentru
fiecare racord.
Pe fiecare racord se monteaza cte o clapeta de retinere.
Pentru a putea controla n permanenta presiunea apei sau a aerului se monteaza
manometre n diferite puncte ale instalatiei, cum sunt: deasupra aparatului de control si
semnalizare, sub robinetul principal de nchidere (pe conducta de alimentare cu apa), precum si
n punctul cel mai departat si mai nalt (cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic) al
fiecarui sector cu sprinklere.
Manometrele se monteaza astfel nct sa se poata asigura citirea usoara a indicatiilor, iar pe
cadran se nsemneaza domeniul presiunilor de lucru ale instalatiei.
Aparatele de control si semnalizare (ACS), cu dispozitivele anexe, se monteaza ntr-o
ncapere proprie, separata cu pereti si plansee rezistente la foc, sau ntr-o ncapere cu alta
destinatie, care nu prezinta pericol de incendiu. ncaperea trebuie sa asigure spatiul necesar
exploatarii si repararii aparatelor de control si semnalizare, sa fie ncalzita si cu acces direct din
spatiile de circulatie comuna.
Daca ncaperea are si alta destinatie, aparatele de control si semnalizare se monteaza ntrun dulap nchis, cu usita si geam, asigurat cu ncuietoare si iluminat de siguranta corespunzator.
Clopotele sistemelor de semnalizare se monteaza pe elementele de constructie
verticale, de regula spre exterior sau astfel nct semnalul sa fie receptionat cu usurinta de
ocupantii cladirii, asigurndu-se si semnalizarea electrica (optica si acustica) la ncaperea
serviciului de pompieri sau la un punct de supraveghere permanent.
n lipsa indicatiilor producatorului, distanta pe orizontala dintre statie si turbina hidraulica nu
trebuie sa fie mai mare de 25 m, iar pe verticala mai mare de 6 m (deasupra nivelului supapei
statiei).

Aparatul de control si semnalizare trebuie montat n pozitie verticala, tinnd seama si


de indicatiile producatorului.
Flansa robinetului principal, aflat pe conducta de alimentare cu apa a statiei, trebuie sa fie la
naltimea de 0,6 m fata de pardoseala.
Pentru reducerea pagubelor, se recomanda sa se asigure posibilitati de evacuare a
apei provenite de la instalatia cu sprinklere din cladire, fie la teren, fie la reteaua de canalizare.
Probele hidraulice ale instalatiei de alimentare cu apa a sprinklerelor, se efectueaza la
presiunea de 1,5 ori presiunea de regim.
Dimensionarea instalatiilor cu sprinklere pentru stingerea incendiilor
Caracteristicile hidraulice, geometrice si functionale ale sprinklerelor de care se tine
seama la alegerea tipurilor si numarului acestora, sunt:
debitul specific, q(is) (l/s), realizat la o anumita presiune disponibila a apei n sectiunea
orificiului de refulare al sprinklerului, H(i) (mH2O);
diametrul orificiului de refulare al sprinklerului, d(i) (mm);
forma geometrica si structura (spectrul) jetului de apa dispersat sub forma de picaturi pe
suprafata protejata;
aria protejata, A(p) (m2) si aria de declansare simultana a sprinklerelor, A(s) (m2);
intensitatea de stropire cu apa, i(i) (l/s m2) si intensitatea de stingere, i(s) (l/s m2);
temperatura de declansare a sprinklerelor (C).
Caracteristicile hidraulice, geometrice si functionale ale sprinklerelor sunt precizate de
producator, pentru fiecare tip de sprinkler.
Aria suprafetei protejate cu sprinklere, A(p) (m 2), se determina ca aria proiectiei pe un
plan orizontal a sectiunii transversale pe axa jetului de apa dispersata sub forma de picaturi.
ntruct sprinklerele se monteaza, de regula, n rnduri paralele, la distante egale ntre ele, aria
suprafetei protejate care revine unui sprinkler, se determina prin intersectia jeturilor care
actioneaza simultan si are forma patrata sau dreptunghiulara.
Aria de declansare simultana a sprinklerelor, A(s) (m 2), reprezinta aria n care sunt
actionate, n caz de incendiu, n sprinklere din totalul de N sprinklere montate ntr-un
compartiment de incendiu al cladirii si este data de relatia:

A(s)

nA(p)

[m2];

<=

Intensitatea de stropire cu apa pe suprafata protejata, i(i) (l/s m 2), este data de raportul
ntre debitul specific q(is) (l/s) si aria protejata A(p) (m2):

q(is)
i(i)

[l/s

m2]
A(p)

Intensitatea de stingere a incendiului, i(s) (l/s m 2), este o caracteristica specifica a


materialelor care sunt protejate si reprezinta intensitatea minima de stropire cu apa, i(i) (l/sm 2),
la care arderea nceteaza:

q[is(min)]
i(s)

[l/s

m2]
A(p)

n care q[is(min)] (l/s), reprezinta debitul specific al sprinklerului, amplasat n pozitia cea mai
dezavantajoasa din punct de vedere hidraulic (n punctul cel mai nalt si mai ndepartat de
punctul de alimentare cu apa a instalatiei).
Pentru stingerea incendiului cu sprinklere, trebuie ndeplinita conditia:

i(i)

>=

i(s)

[l/s

m2]

[l/s

m2]

respectiv:

i(i)

>=

i[i(min)]

Tipul sprinklerelor se alege din catalogul producatorului n functie de tipul instalatiei (apa
- apa sau apa - aer) si de modul de declansare, astfel nct valorile intensitatilor de stropire cu

apa sub forma de jet de picaturi sa fie mai mari sau cel putin egale cu valorile intensitatilor de
stingere a incendiului.
Numarul n de sprinklere care functioneaza simultan, din numarul total N de sprinklere
care se monteaza n instalatie, amplasate n aria de declansare, A(s), dintr-un compartiment de
incendiu al cladirii, se determina cu relatia:

A(s)
n

A(p)

n functie de natura materialelor combustibile, respectiv de valorile intensitatilor de


stingere ale acestora se recomanda ca aria de declansare simultana a sprinklerelor, A(s), sa nu
depaseasca 200 m2.
Debitul de calcul necesar dimensionarii conductelor instalatiei cu sprinklere, Q(is) (l/s),
se determina considernd functionarea simultana a sprinklerelor amplasate n aria de
declansare, A(s), dintr-un compartiment de incendiu al cladirii, cu relatia:

n
___
Q(is)

q[is(j)]

[l/s]
/__
j=1

n care:
q(is) este debitul specific al unei sprinkler de tip i, n l/s;
n - numarul sprinklerelor de acelasi tip, i, prevazute sa functioneze simultan n aria de
declansare, A(s).
n lipsa unor valori determinate ale ariei de declansare, debitul de calcul, Q(is), al
instalatiei cu sprinklere, se stabileste considerndu-se functionarea simultana a sprinklerelor
montate n compartimentul de incendiu al cladirii, debit care poate fi limitat la valorile urmatoare:

- 30 l/s, pentru constructii de productie sau civile obisnuite; n cazul particular cnd se
utilizeaza pompe mobile (motopompe) si presiunea din conducta de aspiratie a apei este sub 7
m H2O, acest debit poate fi de 27,5 l/s;
- 30 ... 50 l/s pentru spatiile salilor aglomerate n functie de destinatia, valoarea bunurilor si
aria ncaperilor separate prin pereti rezistenti la foc - cu exceptia scenelor teatrelor si
buzunarelor scenei, pentru care debitul se determina n raport cu numarul de sprinklere montate
n aceste zone;
- 75 ... 100 l/s pentru studiouri de filme sau televiziune;
- pentru ncaperile de depozitare cu stive nalte, n functie de marimea ariei minime de
declansare si a intensitatii de stingere indicate n reglementarile specifice, sau, n cazul
instalatiilor cu stingere rapida, n functie de specificul acestora;
- pentru cladirile monobloc, n functie de volumul construit, conform datelor din anexa nr. 16.
Sprinklerele se amplaseaza, de regula, la distante egale ntre ele, pe conducte
(distribuitoare) ale retelei, avnd diametre constante.
Pentru calculul preliminar de alegere a diametrelor constante ale distribuitoarelor cu
sprinklere se aplica modelul de calcul al conductelor cu debite evacuate uniform concentrate,
folosind metoda rezistentelor hidraulice unitare.
La calculul hidraulic de dimensionare a conductelor instalatiei cu sprinklere se tine
seama de urmatoarele particularitati:
pentru a se asigura functionarea normala a instalatiei cu sprinklere, debitul sprinklerului
montat pe o conducta (ramura) a retelei, n situatia cea mai favorabila (cel mai apropiat de
punctul de intrare a apei n conducta respectiva), nu va depasi cu 15% debitul sprinklerului din
situatia cea mai defavorabila (cel mai departat de punctul de intrare a apei n conducta), ceea
ce revine la limitarea pierderii totale de sarcina pe ramura respectiva, ntre sprinklerele extreme,
considernd ca acestea au aceeasi naltime geodezica;
pentru a determina debitul la fiecare sprinkler se va calcula n prealabil presiunea
disponibila la sprinklerul respectiv;
n cazurile n care echilibrarea hidraulica a retelei nu se poate realiza numai prin
dimensionarea la vitezele maxime admise ale apei (pna la 5 m/s), se prevad diafragme pe
ramurile cu presiune n exces.
Pentru efectuarea calculului hidraulic al retelei ramificate de alimentare cu apa a
instalatiei de stingere a incendiilor cu sprinklere, se delimiteaza pe schema izometrica de calcul
a retelei, sectorul cu n sprinklere aflate n functiune simultana (n aria de declansare), cel mai
dezavantajat din punct de vedere hidraulic din ntreaga instalatie, care va cuprinde distribuitorul
cu sprinklerul cel mai departat pe orizontala si pe verticala de punctul de alimentare cu apa a
instalatiei. n acest mod, se identifica pe schema de calcul, traseul principal de alimentare cu
apa al retelei.

Calculul hidraulic se efectueaza mai nti, pe traseul principal al retelei. Se determina


debitul efectiv al fiecarui sprinkler, n functie de presiunea efectiva a apei, tinnd seama de
pierderile totale de sarcina calculate pe tronsoanele anterioare ale distribuitorului de diametru
constant.
Tronsoanele traseului principal, de la punctul de alimentare cu apa al retelei, pna la
punctul de alimentare a sectorului cu n sprinklere n functiune simultana, se dimensioneaza la
debitul de calcul rezultat pentru acest sector.
n final, se determina sarcina hidrodinamica necesara pentru alimentarea cu apa a
instalatiei, cu relatia:

H(nec)

H(g)

H(i)

h(r)

[m

H2O]

n care:
H(g) - naltimea geodezica a sprinklerului, amplasat cel mai dezavantajat din punct de vedere
hidraulic din ntreaga instalatie, n m;
H(i) - presiunea de refulare a apei n sectiunea orificiului sprinklerului amplasat cel mai
dezavantajat din punct de vedere hidraulic din ntreaga instalatie, n m H2O;
h(r) - suma pierderilor totale de sarcina (liniare si locale) ale apei, calculata pe traseul
principal de alimentare cu apa al retelei.
Dimensionarea ramificatiilor care pornesc din nodurile traseului principal al retelei, se
efectueaza la presiunile disponibile din nodurile respective.
n cazul retelelor inelare, diametrele conductelor pe care sunt montate sprinklerele, se
aleg constante, marind astfel gradul de siguranta n alimentarea cu apa.
La calculul retelelor inelare se determina punctul de convergenta, adica punctul n
care se ntlnesc curentii ce pleaca n sensuri contrare din punctul de alimentare cu apa al
inelului, punnd conditia ca, pe traseele parcurse de cei doi curenti din punctul de alimentare cu
apa, pna n punctul de convergenta considerat, pierderile totale de sarcina sa fie practic egale
(se admite o diferenta de 5%), avnd n vedere ca toate punctele inelului au, de regula,
aceeasi naltime geodezica. n punctul de convergenta, sarcina hidrodinamica a apei are o
valoare unic determinata.