Sunteți pe pagina 1din 125

INSTALAŢII DE STINGERE A

INCENDIILOR CU SPRINKLERE
Generalităţi
Instalaţiile de sprinklere sunt sisteme de
protecţie cu funcţionare automată care
utilizează ca substanţă de stingere apa;
Instalaţiile de sprinklere sunt alcătuite dintr-o
reţea de conducte din ţevi de oţel care
alimentează cu apă rece armături speciale
numite sprinklere;
Acestea se deschid automat, la o anumită
temperatură în caz de incendiu, şi
dispersează apa peste locul incendiat
Generalităţi
Aceste instalaţii servesc la stingerea
automată a incendiului şi sunt prevăzute cu
dispozitive pentru semnalizarea intrării lor în
funcţiune;
La recepţionarea semnalului de incendiu,
personalul de intervenţie este obligat să
cerceteze cauza care a determinat intrarea
în funcţiune a instalaţiei şi să acţioneze rapid
pentru evacuarea persoanelor, anunţarea şi
lichidarea incendiului sau înlăturarea avariei;
Generalităţi
Sprinklerele se declanşează individual şi
acţionează asupra ariei incendiate,
evitându-se stropirea inutilă a unor zone
necuprinse de incendiu;
Se prevăd în funcţie de pericolul de
incendiu, de importanţa şi amplasamentul
clădirilor, de valoarea utilajelor şi a
materialelor depozitate.
Schema de principiu a unei instalaţii de sprinklere
Tipuri de instalaţii
Instalaţiade stingere a incendiului cu
sprinklere este un sistem de protecţie cu
funcţie complexă:
◦ detectează incendiul;
◦ semnalizează incendiul;
◦ localizează (uneori stinge incendiul).
Instalaţia
cu sprinklere trebuie să fie
permanent sub presiune şi se poate realiza
în următoarele sisteme : apă-apă, apă-aer,
mixt, cu preacţionare, în derivaţie.
Instalaţie de tip apă-apă, pentru medii cu temperatură
mai mare de 4 oC şi maxim 100 oC, întreaga instalaţie
este permanent umplută cu apă sub presiune
Instalaţie de tip apă-aer, la care apa sub presiune se
află până la aparatul de control şi semnalizare, iar
reţeaua de conducte este umplută cu aer sub presiune
Instalaţia cu sprinklere de tip apă-aer este un sistem
special de instalaţie care se proiectează numai în
spaţiile reci, în care temperatura este sub +4ºC;
Reţeaua de conducte, aflată în aval de aparatul de
control şi semnalizare, se umple cu aer comprimat
la presiunea de 1,80-2,00 daN/cm 2, iar conducta de
alimentare până la ACS, cu apă;
La deschiderea sprinklerelor trebuie să se evacueze
mai întâi aerul comprimat din conducte;
Apa pătrunde în reţea numai după ce presiunea
aerului scade suficient pentru ca supapa diferenţială
a aparatului de control şi semnalizare tip aer-apă să
se ridice
Instalaţie mixtă cu sprinklere
Instalaţia cu sprinklere de tip mixt reprezintă o
combinaţie a celor două sisteme anterioare:
reţeaua de conducte se umple cu apă în
perioada caldă a anului şi cu aer comprimat în
cea rece;
Pe conducta principală de alimentare a fiecărui
sector se montează în serie un aparat de tip apă-
apă şi unul de tip aer-apă;
In unele cazuri particulare poate să fie
avantajoasă proiectarea unor instalaţii mixte la
care o parte a sectorului să fie umplută
permanent cu apă, iar cealaltă cu aer
comprimat, în funcţie de temperaturile posibile
în spaţiile în care se montează capetele sprinkler.
Pentru instalaţiile de tip apă-aer, la declanşarea
capetelor sprinklere are loc mai întâi, evacuarea
aerului din reţeaua de distribuţie, iar în continuare,
după evacuarea totală a aerului din tronsonul
respectiv, are loc refularea apei;
Aparatul de control şi semnalizare al instalaţiei de
sprinklere tip apă-aer va avea în plus, faţă de cel
al instalaţiei de sprinklere tip apă-apă, un
accelerator şi un aparat diferenţial;
De regulă, sprinklere se montează la partea
superioară a încăperilor, acolo unde, în cazul unui
incendiu, gazele calde se ridică şi se acumulează.
Instalaţia de stingere cu sprinklere
cu funcţionare automată
Aparatul de control şi
semnalizare de tip apă-
apă
Schema de legături
pentru ACS de tip
apă-apă
Aparatul de control şi semnalizare împreună
cu dispozitivele anexe se montează pe
conducta principală de alimentare cu apă a
fiecărui sector de sprinklere, în încăperi
proprii sau în încăperi cu alte destinaţii care
nu prezintă pericol de incendiu;
Reţelele de conducte de alimentare cu apă a
sprinklerelor pot fi ramificate sau inelare;
Pe o ramificaţie se pot monta maximum 6
sprinklere;
Ramificaţiile se prevăd la capete cu armături
care permit aerisirea şi curăţarea conductelor.
Reţeaua de conducte va fi prevăzută cu
racorduri fixe amplasate la nivelul terenului
în locuri accesibile, ferite de îngheţ, pentru
cuplarea la pompe mobile de incendiu;
Numărul racordurilor se stabileşte în funcţie
de debitul instalaţiei, considerând 15 l/s
pentru fiecare racord;
Pentru a elimina aerul sau apa din ele,
conductele se montează cu pante de 2‰
până la 5‰, pantele mai mari prevăzându-
se pentru conducte cu diametre mai mici
Capete sprinkler
Capul sprinkler este elementul esenţial al
instalaţiei, este un mic aparat de construcţie
specială, care are rolul de a detecta şi de a
debita apa, sub forma de jet pulverizat, prin
declanşarea la o temperatură dinainte
stabilită (specifică tipului constructiv);
Denumirea sa provine de la cuvântul
englezesc “sprinkler” care înseamnă
stropitoare, defineşte caracteristica sa de a
dispersa apa sub formă de picături;
Capete sprinkler
În condiţii normale orificiul de refulare a apei
este obturat (cap sprinkler nedeclanşat);
În condiţii de lucru, cap sprinkler declanşat,
orificiul de refulare a apei este eliberat şi se
realizează pulverizarea apei prin intermediul
deflectorului (cap sprinkler declanşat).
Declanşarea unui sprinkler cu bulb
Declanşarea unui sprinkler cu bulb
În general, un cap sprinkler este compus
din următoarele elemente:

a - elemente componente; b - dispozitivul de declanşare;


c - sprinkler montat pe conductă

1 - corp din bronz; 2 - inel; 3 - ramă de susţinere; 4 - diafragmă; 5 -


ventil din sticlă; 6 - închizător; 7,8,9 - plăcuţe executate din metal bun
conducător de căldură; 10 - rozetă
Construcţia sprinklerelor nu trebuie să fie
modificată, să fie vopsite, să le fie montate
diverse ornamente, ulterior livrării efectuate
de către producător;
La instalaţiile apă-aer, mixte sau cu
preacţionare se folosesc sprinklere cu
deflectorul în sus;
Sprinklerele cu deflectorul în sus sunt mai
puţin expuse deteriorărilor mecanice şi
acumularea de impurităţi în racorduri,
acestea facilitează de asemenea drenajul
complet al apei din conductele sprinklerelor
Pe de altă parte, sprinklerele cu deflectorul
în jos au posibilitatea de a realiza o
densitate mai mare de stropire la o viteză
mai mare imediat sub şi adiacent axei
sprinklerului;
Acestea pot să prezinte posibilităţi mai
mari de control a incendiilor mult mai
eficient în cazul protecţiei structurilor în
rafturi şi a zonelor de depozitare;
Clasificarea capetelor sprinkler:
◦ după tipul elementului fuzibil;
◦ după tipul distribuţiei apei ;
◦ după poziţia lor;
◦ după sensibilitatea lor.
După tipul elementului fuzibil:
cu element fuzibil - sprinkler care se
deschide sub influenţa căldurii, datorită
topirii unui component;
cu bulb din sticlă – sprinkler care se
deschide sub influenţa căldurii prin
spargerea bulbului de sticlă sub efectul
presiunii rezultate datorită dilatării
lichidului conţinut în bulb
După tipul distribuţiei apei:
sprinkler convenţional C – sprinkler care
produce o refulare a apei sub formă sferică,
dirijată totodată către sol şi plafon, pe o
suprafaţă definită - refulează între 40% şi 60%
din fluxul de apă total către partea inferioară;
sprinkler cu pulverizare medie S - sprinkler
care produce o refulare a apei sub formă de
paraboloid, dirijată către sol, pe o suprafaţă
definită - refulează între 80% şi 100% din
fluxul de apă total către partea inferioară
După tipul distribuţiei apei:
sprinkler cu pulverizare plată F –
sprinkler care produce o refulare a apei
sub formă de paraboloid, dirijată către sol,
pe o suprafaţă definită, în timp ce o
anumită cantitate de apă este refulată pe
plafon - refulează între 60% şi 80% din
fluxul de apă total către partea inferioară;
sprinkler mural W – sprinkler care
produce o refulare a apei de o singură
parte către exterior, pe o suprafaţă definită.
După poziţia sprinklerului:

sprinklere cu deflectorul în sus, U –


sprinkler amplasat astfel încât jetul de apă
să fie dirijat de jos în sus, către deflector;
sprinkler cu deflectorul în
jos(suspendat), P - sprinkler amplasat
astfel încât jetul de apă să fie dirijat de sus
în jos, către deflector
sprinkler orizontal, H - sprinkler
amplasat astfel încât jetul de apă să fie
dirijat orizontal, către deflector.
După sensibilitatea sprinklerului:

sprinklere cu reacţie rapidă – sprinkler


având un indice de timp de reacţie mai
mic de 50ms1/2;
sprinklere cu reacţie specială –
sprinkler având un indice de timp de
reacţie mediu, cuprins între 50ms 1/2 şi
80ms1/2 ;
sprinklere cu reacţie normală –
sprinklere având un indice de timp de
reacţie cuprins între 80ms1/2 şi 350ms1/2 .
După sensibilitatea sprinklerului:

sprinklere cu reacţie rapidă – sprinkler


având un indice de timp de reacţie mai
mic de 50ms1/2;
sprinklere cu reacţie specială –
sprinkler având un indice de timp de
reacţie mediu, cuprins între 50ms 1/2 şi
80ms1/2 ;
sprinklere cu reacţie normală –
sprinklere având un indice de timp de
reacţie cuprins între 80ms1/2 şi 350ms1/2 .
Sprinklere speciale:
sprinkler antigel cu deflectorul în sus, DU
– sprinkler montat în poziţia cu deflectorul
în sus pe o coloană specială ascendentă
care nu conţine apă;
sprinkler antigel cu deflectorul în jos, DP
– sprinkler montat în poziţia cu deflectorul
în jos pe o coloană descendentă care nu
conţine apă;
sprinkler la acelaşi nivel, L – sprinkler al
cărui corp, în totalitate sau parţial, inclusiv
ştuţul filetat, este montat deasupra
planului inferior al plafonului dar al cărui
element sensibil, în totalitate sau parţial,
se află sub plafon;
sprinkler încastrat, R – sprinkler al cărui
corp, în totalitate sau parţial, în afară de
ştuţul filetat, este montat într-un locaş
destinat să fie încastrat;
sprinkler ascuns, CC – sprinkler încastrat
prevăzut cu un capac;
sprinkler deschis/închis (cu funcţionare
intermitentă), OO – sprinkler ce combină
performanţele unui sprinkler standard şi
caracteristica suplimentară de închidere
automată la o temperatură prestabilită;
sprinkler cu deflector în jos cu orificii multiple,
MO – sprinkler cu două sau mai multe orificii
concepute pentru a refula apa către sol după
un plan şi o cantitate specificată pentru
protecţia unei suprafeţe definite
sprinkler acoperit cu un strat de protecţie –
sprinkler prevăzut cu un strat de protecţie
aplicat la fabricaţie şi servind ca protecţie
anticorozivă;
Sprinklerele montate în locuri unde există
frecvent o atmosferă corozivă, trebuie
protejate prin unul dintre urmatoarele
moduri:
◦ printr-o protecţie anticorozivă aplicată de către
producator în conformitate cu prevederile
standardului EN 12259-1;
◦ printr-un strat de parafină care trebuie aplicat o
dată înainte şi o dată după instalare.
Sprinkler cu dispozitiv metalic de declanşare:
1 – supapă; 2 – garnitură din metal moale; 3 – lamelă;
4 – cheie; 5 – metal uşor fuzibil; 6 – rozetă (deflector)
Sprinklere cu
declanşare
normală şi
diagramele de
stropire ale
acestora
Pentru instalaţiile de stingere se
recomandă folosirea tipurilor de sprinklere
specificate in standardele europene EN
12259-1 si SR EN 12845, şi anume:
sprinklere sub presiune cu raspuns rapid
(ESFR) ;
sprinklere cu picatură mare;
sprinklere rezidenţial ;
sprinklere cu zonă de acoperire sporită;
sprinklere speciale de raft.
În instalaţiile de stingere a incendiilor
este obligatorie folosirea numai a
sprinklerelor noi fabricate (neutilizate);
Echiparea construcţiilor cu
instalaţii de stingere a incendiilor
cu sprinklere

Clădirileşi spaţiile care urmează a fi


protejate de sisteme automate cu
sprinklere trebuie încadrate în clase de
risc de incendiu
Sprinklerele trebuie utilizate în funcţie de clasele de
risc, conform celor prezentate în tabelul următor:

Densitatea Valori
Clase de risc de calcul Tip de sprinklere nominale ale
[l/min] factorului K

Convenţional, spray (cu pulverizare


LH 2,25 medie), de tavan, la nivelul tavanului, cu 57
refulare plată, încastrat, mascat, mural.

Convenţional, spray (cu pulverizare


OH 5,0 medie), de tavan, la nivelul tavanului, cu 80
refulare plată, încastrat, mascat, mural.

HHP şi HHS  10 Convenţional, spray 80 sau 115


sprinklere de
tavan sau
acoperiş > 10 Convenţional, spray 115
speciale

HHS sprinklere
intermediare
pentru depozite
Convenţional, spray şi cu refulare plată 80 sau 115
înalte
Clase de risc de incendiu
Clădirileşi spaţiile protejate care îndeplinesc
una sau mai multe condiţii de risc de incendiu
prezentate mai jos, trebuie clasificate ca
aparţinând unui risc de incendiu, astfel:
Risc mic – LH
Locurile cu materiale cu sarcina termică
mică, combustibilitate mică şi cu nici un
compartiment de incendiu mai mare de
126 m2 cu o rezistenţă la foc de cel
puţin 30 min (şcoli, birouri, închisori)
Risc mediu – OH
Locurile unde sunt procesate sau
fabricate materiale combustibile cu o
sarcină termică medie şi combustibilitate
medie;
Riscul mediu se împarte în 4 subgrupe:
◦ OH1, risc mediu grupa 1;
◦ OH2, risc mediu grupa 2;
◦ OH3, risc mediu grupa 3;
◦ OH4, risc mediu grupa 4.
Materialele pot fi depozitate în încăperi
încadrate în clasele de risc mediu de incendiu
OH1, OH2 şi OH3 dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii :
protecţia întregii încăperi trebuie proiectată
conform clasei OH3 minimum;
aria maximă de depozitare a unei stive trebuie
să fie de maximum 50 m2, la cel puţin 2,4 m
de orice alt loc de depozitare a unei alte stive;
nu trebuie depăşită înălţimea maximă de
depozitare stabilită în tabelul următor:
Înălţime maximă de depozitare [m]
Categorie de
depozitare Alte tipuri de depozitare
Vrac sau stivuite (ST 1)
(ST 2 – ST 6)
Categoria I 4,0 3,5
Categoria II 3,0 2,6
Categoria III 2,1 1,7
Categoria IV 1,2 1,2

În toate aceste cazuri protecţia trebuie să fie conform criteriilor


pentru OH3.
Modurile de depozitare se clasifică după
cum urmează:
ST1 : vrac sau stivă;
ST2 : palete pe un singur rând, cu alei cu
lăţimea mai mare de 2,4 m ;
ST3 : palete pe mai multe rânduri (inclusiv
duble) ;
ST4 : stelaje;
ST5 : rafturi cu lăţime mai mică sau egală
cu 1 m ;
ST6 : rafturi cu lăţime cuprinsă între 1 m şi
6m
Moduri de depozitare:
1 - vrac sau stive (ST1); 2 - palete pe un singur rând (ST2);
3 - palete pe mai multe rânduri (ST3);
4 - stelaje (ST4); 5 – rafturi (ST5/ST6)
Risc mare – HH (high hazard)
Activităţi cu risc mare – HHP (production);
Clasa activitate cu risc ridicat. Acoperă
activităţile unde materialele implicate au o
sarcină termică mare şi combustibilitate
mare şi incendiile au o dezvoltare rapidă
sau intensă
HHP se împarte în 4 subgrupe:
◦ HHP1 Activităţi cu risc mare grupa 1;
◦ HHP2 Activităţi cu risc mare grupa 2;
◦ HHP3 Activităţi cu risc mare grupa 3;
◦ HHP4 Activităţi cu risc mare grupa 4.
Activităţi clasificate ca activităţi de risc mare
Risc
mare – HH
Depozite cu risc mare – HHS
(storage)
Depozitele cu risc mare HHS se
subîmpart în 4 categorii:
◦ HHS1 depozite cu risc mare categoria I;
◦ HHS2 depozite cu risc mare categoria II;
◦ HHS3 depozite cu risc mare categoria III;
◦ HHS4 depozite cu risc mare categoria IV.
Categorii în funcţie de modul de depozitare
Riscul total de incendiu al mărfurilor
depozitate se determinã în funcţie de
combustibilitatea materialelor stocate,
inclusiv ambalajele lor şi modul de stocare
ST1 – ST6);

Riscul general de incendiu al mărfurilor


depozitate (definite ca produs şi ambalajul
său) este o funcţie de sarcina calorifică (kW)
care la rândul ei este o funcţie de puterea
calorifică (kJ/kg) şi a vitezei de ardere (kg/s).
Puterea calorifică este determinată de
materialul sau de amestecul de
materiale din care sunt făcute mărfurile;

Viteza de ardere este determinată atât


de materialele implicate, cât şi de
configuraţia materialului.
Amplasarea sprinklerelor
La amplasarea sprinklerelor se ţine seamă de:
clasele de risc de incendiu;
aria maximă acoperită de un sprinkler;
structura clădirii (stâlpi, grinzi, ferme, platforme,
scări rulante, case de scări, puţuri verticale,
tavane suspendate etc.);
moduri de depozitare (ST1÷ST6) şi categoria de
depozitare (C I ÷ C IV);
specificaţiile producătorului (furnizorului) de
sprinklere.
În funcţie de încadrarea în clasele de risc de
incendiu sub deflectorul sprinklerelor, sub
acoperiş şi sub tavan, trebuie păstrat un
spaţiu liber de cel puţin:
pentru instalaţii din clasele de risc mic şi
respectiv, risc mediu de incendiu, LH şi OH:
◦ 0,3 m pentru sprinklere cu difuzare plană;
◦ 0,5 m pentru celelalte tipuri;
 pentru instalaţii din clasele de risc mare de
incendiu, HHS şi HHP:
◦ 1,0 m
Aria maximă pe care o poate acoperi un
sprinkler amplasat în plan orizontal, sub
tavan, se determin[ conform datelor din
tabelul următor, cu excepţia sprinklerelor
de perete;
Distanţele maxime S şi D de amplasare
(dispunere) a sprinklerelor în plan orizontal,
sub tavan, se determină conform figurii [a
pentru dispunere standard (în rânduri
paralele) şi b, pentru dispunere în zig-zag].
Aria maximă acoperită de un sprinkler, cu excepţia
sprinklerelor de perete, în funcţie de
clasa de risc de incendiu şi de distanţele maxime de
amplasare (dispunere), S şi D, în plan orizontal, sub tavan
Distanţele maxime conform figurii [m]
Aria Amplasare (dispunere)
maximă în zig-zag
Amplasare
Clasa de risc de acoperitã (dispunere)
incendiu de un standard
sprinkler S şi D S D

4,
Risc mic LH 21,0 4,6 4,6
6

4,
Risc mediu OH 12,0 4,6 4,0
0

Risc mare HHP 3,


şi HHS
9,0 3,7 3,7
7
Distanţele maxime S şi D de amplasare a
sprinklerelor, în plan orizontal, sub tavan:
a – amplasare standard (în rânduri paralele);
b – amplasare (dispunere) în zig-zag
Distanţa minimă dintre sprinklere este de
2 m, exceptând următoarele cazuri:
acolo unde amplasarea (dispunerea)
sprinklerelor este astfel făcută încât
sprinklerele adiacente să se ude reciproc;
sprinklere de raft;
scări rulante şi casele scărilor.
Distanţa maximă de la perete la cele mai apropiate
sprinklere de acel perete, trebuie sa aibă valoarea
cea mai mică corespunzatoare, după cum urmează:
2 m pentru amplasarea standard (în rânduri paralele);
2,3 m pentru amplasarea în zigzag;
1,5 m unde tavanul sau acoperisul au grinzi aparente
sau căpriorii sunt aparenţi;
1,5 m de la faţa deschisă a clădirilor cu faţada
deschisă;
1,5 m acolo unde pereţii exteriori sunt construiţi din
materiale combustibile;
1,5m acolo unde pereţii exteriori sunt de metal, cu sau
fără căptuşeală combustibilă sau material izolator.
La amplasarea sprinklerelor pe traveele
drepte formate intre grinzile asezate la
distanţe între axe sub 1,5 m, se va ţine
seama de următoarele reguli:
se va amplasa un rând de sprinklere în
centrul fiecărei a treia travee şi un alt rând
de sprinklere sub linia centrală a grinzii care
separă cele două travee neprotejate;
distanţa maximă dintre sprinklere de-a
lungul traveei (S) trebuie să fie în
concordanţă cu regulile aplicabile la clasa
de risc de incendiu implicată;
Amplasarea sprinklerelor pe traveele drepte
formate între grinzile aşezate pe o singură direcţie,
la distanţa sub 1,5 m: 1 – tavan ; 2 – perete
Amplasarea sprinklerelor pe traveele drepte formate
între grinzile aşezate pe două direcţii, la distanţe sub
1,5 m: 1 – tavan ; 2 – perete
Caracteristicile hidraulice, tehnice
si funcţionale ale sprinklerelor

1. Debitul de apă evacuat prin orificiul


sprinklerului
2. Densitatea (intensitatea) de stropire
cu apă
3. Temperatura nominală de declanşare
4. Sensibilitatea termică a sprinklerului
5. Diametrul orificiului de curgere a apei
1. Debitul de apă evacuat prin orificiul
sprinklerului, numit şi debit specific al
sprinklerului, qis (l/min) se calculează cu
relaţia:

în care:
.P este presiunea apei în secţiunea orificiului
sprinklerului, [bar];
.K – factorul nominal al tipului de sprinkler,
avand valori redate în tabelul următor în
funcţie de clasele de risc de incendiu
Factorul K exprimă gradul de folosire a
apei în zona aferentă fiecărui cap, la
funcţionarea în grup şi reprezintă de
asemenea un parametru important de
apreciere a calităţii protecţiei realizate
cu tipul respectiv de sprinkler;

2. Densitatea (intensitatea) de stropire cu apă a
unui tip de sprinkler, iis se determină ca
raportul între debitul specific al tipului de
sprinkler, qis şi aria maximă pe care o poate
acoperi un sprinkler, Ap, (aria suprafeţei
protejate de un sprinkler):

.Aria maximă pe care o poate acoperi un


sprinkler, se determină în funcţie de clasele
de risc de incendiu, conform datelor din
tabelele pentru sprinklerele obişnuite şi
respectiv pentru sprinklerele de perete
3.Temperatura nominală de declanşare a
sprinklerelor este temperatura mediului
ambiant la care dispozitivul de blocare
(aliajul fuzibil, bulbul de sticlă) al
sprinklerului se desface şi permite
curgerea apei prin orificiul acestuia
.Temperatura nominală de declanşare a
sprinklerelor trebuie să fie mai mare cu cel
puţin 300C faţă de temperatura ambiantă a
spaţiului în care sunt montate
Fiecărei temperaturi nominale de
declanşare îi corespunde un cod al
culorilor elementului fuzibil sau fiolei
care obturează orificiul de evacuare a apei
din sprinkler, în conformitate cu standardul
european EN 12259-1.
Codul culorilor pentru sprinklerere cu fiolă
Temperatura de declanşare
Element fuzibil
[0C]
Incolor 68 / 74
Alb 93 / 100
Albastru 141
Galben 182
Roşu 227

Codul culorilor pentru sprinklerele cu fuzibil


Limitele temperaturii mediului ambiant în care se pot
Trepte ale temperaturii de monta capetele de sprinklere [0C]
declanşare [0C]
Minimă Maximă

72 -5 38
93 -5 60
141 +5 100
182 +5 140

În tabel sunt indicate valorile temperaturilor de declanşare


ale sprinklerelor tip INOX în funcţie de temperaturile
mediului ambiant
În condiţii normale de climă temperată se
recomandă ca temperatura nominală de
declanşare a sprinklerelor să fie de 68 0C
sau 740C;
În spaţiile închise neventilate, sub
luminatoare sau acoperişuri de sticlă etc.,
poate fi necesară montarea unor sprinklere
cu temperatura nominală de declanşare
mai mare, până la 93 0C sau 100 0C.
O atenţie deosebită trebuie acordată
temperaturii nominale de declanşare a
sprinklerelor aflate în vecinătatea
cuptoarelor de uscare, aparatelor de
încălzit şi altor echipamente, care
furnizează căldură radiantă.
4. Sensibilitatea termică a sprinklerelor
reprezintă răspunsul (declanşarea)
sprinklerului la acţiunea termică produsă
de incendiu

.Majoritatea sprinklerelor sunt clasificate


(conform standardului european EN 12259-1)
în ordinea descrescătoare a sensibilităţii
termice în una din următoarele clase
Sprinklere Sisteme de
Sensibilitate de tavan tip apă – aer
Sprinkler Toate
a termică deasupra cu
de raft celelalte
nominală sprinklerelor preacţionare
de raft tip A

Standard
NU DA DA DA
„A”

Special NU DA DA DA

Rapid DA DA NU DA

NOTĂ: Când sprinklere noi sunt adăugate unei instalaţii de sprinklere


existente, poate fi necesară luarea in considerare a efectului pe care
le pot avea diferenţele de sensibilitate pentru a evita declanşarea
accidentală
Forma geometrică a jetului de apă
pulverizată de capetele sprinkler este
determinată de:
înălţimea de montare;
diametrul orificiului de refulare a apei;
presiunea disponibilă la racordul
sprinklerului;
poziţia de montaj (cu capul în jos sau în
sus).
Cunoaşterea elementelor geometrice ale jetului
este necesară pentru rezolvarea
corespunzătoare a următoarelor două probleme
majore:
amplasarea capetelor sprinkler în raport cu
elementele de construcţie din apropiere
(grinzi, pereţi, canale de ventilare etc.), pentru
ca acestea să nu influenţeze negativ distribuţia
apei pe suprafeţele protejate;
amplasarea sprinklerelor între ele, cu capul în
sus sau în jos, pentru ca să se asigure
stropirea cât mai uniformă a întregii zone
protejate
Tipul jetului în funcţie de tipul sprinklerului şi forma deflectorului
a – sprinkler standard; b – sprinkler cu rozetă concavă; c – sprinkler
cu deflector conic; d – sprinkler cu deflector în formă de disc plan
Valorile minime de calcul ale densităţii
(intensităţii) de stropire la funcţionarea
simultană a sprinklerelor montate sub
tavan sau sub acoperiş, dintr-un sector al
instalaţiei care protejează o anumită
suprafaţă, numită aria de declanşare
simultană a sprinklerelor, sunt
prezentate în tabelul următor, în funcţie de
clasele de risc de incendiu LH, OH şi HHP.
Pentru depozite cu risc mare de incendiu – HHS,
valorile minime de calcul ale densităţii
(intensităţii) de stropire şi ale ariei protejate la
declanşarea simultană a sprinklerelor montate
sub tavan sau acoperiş dintr-un sector al
instalaţiei sunt redate în alt tabel în funcţie de
categoria şi înălţimea maximă autorizată de
depozitare pentru diverse moduri de depozitare
cu protecţie unică numai sub tavan sau sub
acoperiş
Inălţimea indicată în tabelul următor este
considerată ca fiind inălţimea maximă pentru
care instalaţia are sprinklere montate numai la
nivelul tavanului sau acoperişului.
Calculul hidraulic al reţelei
Pentru efectuarea calcului hidraulic al conductelor
instalaţiei cu sprinklere se determină în prealabil
forma geometrică a ariei protejate la declanşarea
simultană a sprinklerelor din sectorul instalaţiei cel
mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic (cel
mai depărtat pe orizontală şi pe verticală de
punctul de alimentare cu apă a instalaţiei);
Astfel, se identifică pe schema de calcul, traseul
principal de alimentare cu apă al reţelei;
Calculul hidraulic se efctuează mai întâi, pe traseul
principal al reţelei.
Presiunea apei în secţiunea orificiului
sprinklerului amplasat în aria de declanşare
simultană, în poziţia cea mai nefavorabilă
din punct de vedere hidraulic trebuie să fie
mai mare sau cel puţin egală cu:
◦ 0,70 bar pentru instalaţii cu risc mic de incendiu,
LH;
◦ 0,35 bar pentru instalaţii cu risc mediu de
incendiu, OH;
◦ 0,50 bar pentru instalaţii cu risc mare de
incendiu, HHP şi HHS, excepţie făcând
sprinklerele instalate în rafturi;
◦ 2,00 bar pentru sprinklerele instalate în rafturi.
Sprinklerele cu deflectorul în sus nu trebuie să fie
conectate la o conductă cu diametru mai mare de
65 mm, sau 50 mm, dacă este o conductă montată
într-o acoperire;
Sprinklerele cu deflectorul în jos nu trebuie
conectate direct la o conductă cu diametrul mai
mare de 80 mm;
Pentru diametre ale conductelor principale de
distribuţie a apei, mai mari de 80 mm sprinklerul
trebuie montat pe o conductă cu diametrul de cel
mult 80 mm, racordată la conducta principală astfel
încât distanţa de la deflectorul sprinklerului la
marginea conductei principale să nu fie mai mică
de 1,5 ori diametrul acestei conducte
Diametrele minime ale conductelor instalaţiilor cu
sprinklere nu trebuie să fie mai mici ca cele
prezentate în tabelul următor:
Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor
cu sprinklere
Instalaţii în sistem apă-apă

Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă-apă


trebuie montate doar acolo unde nu există
posibilitatea îngheţării apei în instalaţie,
precum şi în locurile unde temperatura
ambiantă nu va depăşi 950C;
Părţile instalaţiei predispuse la îngheţ pot fi
protejate cu lichid antigel, încălzire prin curent
electric a conductelor sau cu ajutorul unor
instalaţii în derivaţie de tip apă-aer sau mixte.
Numărul de sprinklere din fiecare
secţiune de conducte protejate cu lichid
antigel nu trebuie să depăşească 20;
Acolo unde mai mult de două secţiuni
protejate cu lichid antigel sunt controlate
de o singură supapă de control şi
semnalizare, numărul total al capetelor
sprinkler nu trebuie să depăşească 100.
Aria maxima controlată de o supapă de
control şi semnalizare apă-apă, incluzând
orice conductă auxiliară a sprinklerului nu
trebuie să depăşească:
10.000 m2 pentru clasa de risc mic de
incendiu (LH);
12.000 m2 pentru clasa de risc mediu de
incendiu(OH), incluzând toate sprinklerele
clasate LH
9.000 m2 pentru clasa de risc mare de
incendiu (HH), incluzând toate sprinklerele
clasate OH si LH
Instalaţii în sistem apă-aer

Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă-aer


sunt încărcate în mod normal cu aer sau gaz
inert sub presiune în aval de supapa de
control şi semnalizare şi cu apă în amonte
de aceasta.
Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă-aer
trebuie instalate doar acolo unde există
pericol de ingheţ sau temperatura mediului
ambiant depăşeşte 700C, de exemplu
cuptoare de uscare.
Trebuie asigurată o rezervă de aer/gaz
inert pentru a menţine presiunea
necesară funcţionării instalaţiei;
Volumul net al conductelor în aval de
supapa de control şi semnalizare, nu
trebuie să depăşească valorile din tabelul
următor doar dacă din calcule şi încercări
se demonstrează că timpul maxim între
declanşarea unui sprinkler şi proiectarea
apei pe suprafaţa protejată nu depăşeşte
60 s
Este recomandat ca instalaţiile cu sprinklere în
sisteme apă-aer şi mixte, să nu fie folosite pentru
zone cu risc mare de incendiu HHS, din moment ce
întârzierea cu care apa ajunge la primele sprinklere
declanşate, poate diminua serios performanţele
sistemului.
Principiulde funcţionare al supapei
diferenţiale se bazează pe faptul că o
presiune relativ redusă a aerului la partea
superioară a supapei o menţine închisă,
deşi presiunea apei care acţionează de jos
în sus este mult mai mare (raportul
suprafeţelor este de 8:1);
Ca urmare, pentru a fi pe poziţia închis,
presiunea aerului comprimat pe supapa
dublă, poate să fie de 8 ori mai mică decât
valoarea presiunii de alimentare cu apă
În exploatare, pentru o funcţionare sigură,
valoarea presiunii aerului comprimat se
recomandă să fie de circa 4 ori mai mică
decât valoarea presiunii maxime de
alimentare cu apă a instalaţiei;
Supapa dublă este prevăzută cu un clichet
, care prin intermediul opritorului asigură
menţinerea în poziţia deschis (ridicată) a
supapei în timpul funcţionării instalaţiei;
La declanşarea unui cap sprinkler, prin
schimbarea raportului presiunilor, supapa
dublă este ridicată de energia apei şi se
blochează în poziţia deschis prin
intermediul clichetului şi a opritorului;
Blocată în această poziţie, supapa dublă
permite trecerea apei spre reţelele de
distribuţie, ajunge la capetele
sprinklerelor unde este dispersată.
Evacuarea rapidă a aerului din conducte
şi scurtarea intervalului de timp ce trece
de la detectarea incendiului până la
refularea apei pe suprafaţa incendiată se
obţine prin includerea în schema
aparatului a unui accelerator.
Acceleratorul se montează la instalaţiile
care au volumul reţelelor de distribuţie
mai mare de 2000 l, cu scopul de a
deschide rapid supapa dublă a aparatului
diferenţial.
Instalaţii în sistem mixt

Instalaţiilecu sprinklere în sistem mixt


încorporează fie o supapă de control şi
semnalizare mixtă fie un sistem mixt format
dintr-o supapă de control şi semnalizare apă-
apă şi una umpluta apă-aer;
Pe timpul lunilor de iarnă instalaţia aflată în
aval de supapa de control şi semnalizare
mixtă sau supapa apă-aer este umplută cu
aer sau gaz inert sub presiune, iar în amonte
instalaţia este umplută cu apă sub presiune;
În celelalte perioade ale anului instalaţia
funcţionează ca o instalaţie cu sprinklere
în sistemul apă-apă;
Volumul net al conductelor aflate în aval
de supapa de control şi semnalizare a
instalaţiilor cu sprinklere în sistem mixt nu
trebuie să depăşească valorile prevăzute
în tabelul prezentat la instalaţiile de tip
apă-aer.
Aparat de control şi semnalizare mixt
Instalaţii în sisteme cu preacţionare

Instalaţiilesprinkler cu preacţionare au, ca


principală caracteristică, posibilitatea
acţionării automate a deschiderii supapei,
din cadrul aparatului de control şi
semnalizare, premergător declanşării
sprinklerelor în caz de incendiu;
Acesta implică existenţa unui sistem
aferent de detectare şi semnalizare a
incendiului cuplat la dispozitive speciale
de comandă şi acţionare;
Sistem de detectare a incendiului ce dublează conductele
instalaţiei de stingere a incendiilor cu sprinklere
Sistemele de detecţie a incendiului şi de
transmitere a impulsului de acţionare pot
fi atât electronice cât şi hidraulice sau
pneumatice, iar funcţionarea acestor
instalaţii sprinkler (cu conducte uscate în
aval de staţia centrală) se aseamănă
până la un punct cu cea a instalaţiilor de
stingere cu drencere cu declanşare
automată;
Există unele diferenţe în cea ce priveşte
definirea acestor sisteme de stingere a
incendiilor cu sprinklere între standardele
europene, care tratează instalaţiile cu
preacţionare drept cazuri particulare de
instalaţii aer-apă şi cele americane care le
tratează drept variante ale aşa numitelor
sisteme deluge (simlare instalaţiilor
drencer cu funcţionare automată);
Instalaţiile
de stingere a incendiilor cu sprinklere cu
preacţionare nu trebuie confundate cu instalaţiile
sprinkler dublate cu sisteme de sesizare şi semnalizare
prealabilă declanşării sprinklerelor
Instalaţiile
de stingere a incendiilor tip sprinkler cu
preacţionare pot fi de tip A, tip B sau cu mai
multe sisteme de preacţionare;

Instalaţiile cu sprinklere cu preacţionare de tip A


sunt instalaţii în sistemul apă-aer în care supapele
de control şi semnalizare sunt acţionate de un
sistem automat de detectare şi semnalizare a
incendiului şi nu de declanşarea sprinklerelor;
Instalaţiile cu preacţionare de tip A trebuie
instalate doar în zone unde pot avea loc pagube
importante în cazul unei descărcări accidentale
de apă
Instalaţiile
cu sprinklere cu preacţionare
de tip B sunt instalaţii în sistemul apă-aer
în care supapele de control şi semnalizare
sunt activate fie de un sistem automat de
detectare şi semnalizare a incendiului, fie
de declanşarea sprinklerelor;
Independent de răspunsul detectoarelor un
şoc de presiune în instalaţie provoacă
deschiderea supapei de control şi
semnalizare.
Instalaţiile cu sprinklere cu preacţionare
de tip B pot fi instalate oriunde sistemul
de conducte apă-aer este necesar şi
unde se preconizează o dezvoltare rapidă
a incendiului;
Totodata poate fi utilizată în locul
instalaţiilor apă-aer obişnuite cu sau fără
accelerator sau exhaustor;
Conform standardului american de specialitate
[Standard for the Installation of Sprinkler Systems NFPA],
sistemele sprinkler cu preacţionare sunt de
următoarele tipuri:
◦ sisteme simplu sincronizate (Single Interlock
Systems), la care apa pătrunde în reţeaua cu sprinklere
numai după declanşarea dispozitivelor de detectare;
◦ sisteme nesincronizate (Non-Interlock Systems), la
care apa pătrunde în reţeaua cu sprinklere fie după
declanşarea dispozitivelor de detectare fie a
sprinklerelor;
◦ sisteme dublu sincronizate (Double Interlock
Systems) la care apa pătrunde în reţeaua cu sprinklere
numai după declanşarea atât a dispozitivelor de
detectare cît şi a sprinklerelor
Instalaţii sprinkler cu preacţionare simplu
sincronizată

Acestea sunt cele mai simple instalaţii cu


preacţionare, la care ridicarea supapei,
din componenţa ACS, este sincronizată
doar cu semnalul de incendiu provenit
de la detectoare, funcţionarea acesteia
nefiind influenţată de declanşarea
prealabilă a sprinklerelor din spaţiul
protejat.
Constructiv şi funcţional aceste instalaţii
se aseamănă cu aşa numitele sisteme
deluge (instalaţii drencer cu funcţionare
automată) cu deosebirea că pe conductele
normal uscate ale instalaţiilor cu
preacţionare sunt montate sprinklere
închise şi nu capete deschise de debitare;
În urma semnalului provenit de la detectoare
apa trece dincolo de supapă în conducte şi
ajunge la capetele de debitare dar nu
pătrunde în încăpere decât prin sprinklere
deja declanşate.
Probabilitatea coincidenţei declanşării
nejustificate atât a unui detector de incendiu
cât şi a unui sprinkler fiind foarte mică,
sistemele cu preacţionare simplu
sincronzate pot fi considerate suficient de
sigure din punctul de vedere al pericolului
inundării nejustificate a spaţiului protejat;
Primele instalaţii sprinkler cu preacţionare
aveau reţeaua capetelor de debitare plină cu
aer la presiunea atmosferică;
Astfel funcţionarea instalaţiei fiind
condiţionată doar de sesizarea
incendiului de către detectoare,
deteriorarea unui cap sprinkler, spargerea
unei conducte sau alte asemenea defecţiuni
apărute în aval de supapa deluge ar putea
trece neobservate.
Într-o astfel de situaţie, în urma apariţiei unui
incendiu sesizat corespunzător de către
instalaţia de detectare sau a unei alarme false
provenită de la instalaţia respectivă, apa ar
trece în sistemul de conducte deja avariat şi ar
pătrunde în exces în spaţiul protejat cu toate
consecinţele negative pe care aceasta le
presupune;
Pentru a se evita asemenea neplăceri s-a
impus normativ supravegherea automată a
etanşeităţii sistemelor de conducte care au
montate mai mult de 20 de capete sprinkler în
instalaţie
În acest scop s-a recurs la umplerea
conductelor uscate ale instalaţiilor tip
preacţionare simplu sincronizate cu aer
comprimat la o presiune de minim 0,5 bari.
Instalaţie simplu
sincronizată
nesupravegheată
Instalaţie cu
preacţionare
supravegheată
simplu
sincronizată
Modul de acţiune al sistemelor sprinkler cu
preacţionare
Tipurile de sisteme cu preacţionare prezentate sunt cele specifice
clasificării NFPA utilizate curent în Statele Unite şi Canada