Sunteți pe pagina 1din 3

INSTALAŢII DE DRENCERE UTILIZATE LA STINGEREA

INCENDIILOR

a) Alcătuirea instalaţiei

Drencerele se utilizează în instalaţii fixe, a căror principală caracteristică o


constitue faptul că în poziţie de asteptare conductele nu sunt umplute cu apă decât
parţial. În mod normal, numai conductele principale ale sistemului sunt ţinute sub
presiunea apei de la sursă şi până la dispozitivul, de acţionare, în rest reţeaua fiind
goală. Acţionarea instalaţiei se face automat şi/sau manual.

Instalaţii automate
Acţionarea automată a drencerelor se prevede atunci când acestea sunt
utilizate pentru stingerea incendiilor în încăperi în care nu se lucrează permanent,
precum şi când acţionarea manuală nu poate fi efectuată în timp util.
Schema unei instalaţii automate de drencere poate să cuprindă următoarele
elemente, conform figura 16:
-conducta de alimentare cu apă, prevăzută cu robinetul principal de închidere
1;
-dispozitivul de acţionare a sistemului 2;
-reţeaua de conducte 3 pe care sunt montate capetele drencer 4;
-detectoarele 5 montate în spaţiul protejat de drencere;
-circuitul de impuls 6 prin care se comandă acţionarea dispozitivului;
-dispozitivul de confirmare a comenzii de deschidere a alimentării cu apă şi
de semnalizare a punerii în funcţiune 7, montat pe conducta principală, în aval de
dispozitivul de acţionare;
-robinetul de golire a reţelei 8;
-manometru 9 de măsurare a presiunii apei în conducta principală;
-conducta 10 cu racorduri fixe şi ventil de reţinere pentru alimentarea
sistemului cu pompe mobile de incendiu.
Fig. 16. Schema instalaţiei automate de drencere

Dintre dispozitivele de acţionare automată sau de la distanţă, a instalaţiei de


drencere, menţionăm.
-ventil electromagnetic;
-robinate acţionate electric;
-supapele de acţionare în grup.

Instalaţii de drencere cu acţionare manuală


Schema se simplifică la această instalaţie, faţă de instalaţia cu acţionare
automată, pe conducta principală de alimentare montându-se robinetul de acţionare
1 şi sub el manometru 9 de măsurare a presiunii apei. Deasupra robinetului de
acţionare se montează robinetul de golire 8 şi conducta de legătură a pompelor
mobile 10 , prevăzută cu racorduri fixe tip B şi ventil de reţinere . Pe reţeaua de
conducte 3, ramificată sau inelară, se montează capete drencer 4.
Conducta principală este umplută cu apă până la robinetul de închidere.
Robinetele de acţionare manuală se amplasează cât mai aproape posibil de
spaţiul protejat de drencere, în locuri încălzite, uşor accesibile, ferite de acţiunea
focului şi retrase faţă de căile de evacuare a publicului. Ele se amplasează în case
de scări, culoare sau încăperi vecine cu cele protejate, lângă intrări.

b) Funcţionarea instalaţiei de drencere

Funcţionarea instalaţiei automate constă din următoarele secvenţe: conducta


principală este plină cu apă la presiunea nominală de funcţionare a instalaţiei.
Reţeaua de capete drencer, în aval de dispozitivul de acţionare este normal goală.
Dispozitivul de acţionare este de regulă, un electroventil. În caz de incendiu,
detectoarele din zonă iniţiază comanda pentru deschiderea dispozitivului de
acţionare care se realizează, de regulă, prin intermediul unor dispozitive
intermediare, capabile să suporte curenţii şi tensiunile solicitate de electroventil.
Deschiderea electroventilului lasă apa să pătrundă în reţea iar prin
intermediul capetelor drencer instalate, se debitează simultan apă pulverizată pe
întrega zonă protejată. Dispozitivul de semnalizare, care indică intrarea în
funcţiune a instalaţiei, emite semnal acustic şi optic local şi la distanţă.
În cazul în care instalaţia este de tip ,,manual”, punerea în funcţiune se
realizează prin deschiderea manuală a robinetului aflat pe conducta de alimentare
cu apă. În această variantă, semnalizarea de incendiu poate proveni de la instalaţie
distinctă de detectare automată a incendiilor, care supraveghează atât spaţiul în
care sunt montate capetele drencer cât şi zonele adiacente.
c) Elementul drencer

Drencerele sunt dispozitive asemănătoare cu sprinklerele, cu deosebirea că


nu au dispozitive de închidere, având orificiul permanent deschis.Capetele drencer
folosite în mod curent se compun, în principiu, dintr-un corp prevăzut cu filet
conic exterior, pentru montare la reţeaua de conducte, o duză de refulare a apei şi
un deflector, care dispersează jetul în picături.Deflectorul poate avea forme diferite
pentru dirijarea jetului de apă în direcţia dorită, într-un mod adecvat cerinţelor de
protecţie contra incendiilor.
În funcţie de forma jetului de apă dispersată în picături, capetele drencer pot
fi grupate astfel:
-drencere cu jet semisferic la partea superioară şi cilindric, începând de la o
anumită distanţă de deflector. Ele se folosesc pentru asigurarea protecţiei generale
a încăperilor sau instalaţiilor tehnologice prin montarea la partea superioară, fie
numai cu capul în sus, fie numai cu el în jos, sau în ambele poziţii;
-drencere cu jet conic sunt folosite pentru a asigura protecţia locală a unor
utilaje sau elemente de construcţie prin stropire cu apă, montajul făcându-se după
caz, deasupra, în jurul, sau în interiorul elementului protejat;
-drencere cu jet aplatizat destinate formării perdelelor de apă de
compartimentare sau de protecţie, ori a peliculelor de răcire a suprafeţei
elementelor de construcţie, rezervoarelor, utilajelor sau instalaţiilor tehnologice.

S-ar putea să vă placă și