Sunteți pe pagina 1din 12

Aprob

Şeful USP a DSP


SPC şi SE al MAI
maior al s/s A. Miroliubov

Tema: Instalaţiile staţionare de stingere a incendiilor

Literatura: Apărarea împotriva incendiilor în construcţii.

Locul petrecerii: Clasa de studii USP

30 octombrie 2009
Inspector al USP
Locotenent al s/s
Josan M.
INSTALAŢII DE SPRINKLERE
Scopurile instalaţiei : detectarea automată a începuturilor de incendiu-
stingerea automată a începuturilor de incendiu; semnalizarea automată a
începuturilor de incendiu.
Tipuri de instalaţii: apă-apă, apă-aer.
Sisteme, aparate si elemente componente: sistemul de alimentare cu a na iul de
control şi semnalizare (ACS) sau staţia centrală a instalaţiei presoare de aer pentru
tipul apă-aer; reţelele de conducte pentru distribuţia apei, ramificate sau inelare,
capetele sprinkler (duzele de refulare);
Descrierea componentelor specifice instalaţiei sprinkler:
I) Aparatul de control şi semnalizare (ACS) are rolul de a menţine ? presiune
constanta reţelelor de conducte pentru distribuţia apei de a mite controlul stării
de funcţionare a instalaţiei si de semnalizare a declanşării figurile XVI. 3.2 si X
VI.3.3)

Fig. XVI. 3.1. Schema


de principiu a instalaţiei
sprinkler: ; — 1 sistem
de alimentare cu apă: 2
— aparat de control şi
semnalizare; 3 —
conducte de distribuţie; -
sprinklere; 5 — robinet
cu clapetă de reţinere: 6
— robinet de aerisire; 7
— manometre; S —
racord fix pentru pompe
mobile; 3 — robinet
principal de închidere.
Fig,XVI. 3.2. Schema de Fig. XVI. 3.3. Schema
principiu a aparatului funcţională a aparatului de
de control şi semnalizare: 1 — control şi semnalizare: 12 —
corp: 2 — supapa de închidere; 3 robinet principal de închidere; 13.
— scaunul supapei de închidere; 4 14 — manometre; 15 — robinet
— garnitură de cauciuc;5 — de izolare semnalizare electrică;
opritor; fi — canal inelar; 7 — 16 — robinet d< izolare
orificiu pentru semnalizare semnalizare hidraulică; 17 —
hidraulică; 8 — orificiu pentru robinet (2" pentru verificare şi
semnalizare electrică; 9 — drenare; ÎS — robinet (1/2"
compresor; 10 — orificiu pentru pentru verificare; 19 — dispozitiv
manometru; /; — orificiu pentru de picurare 20 — turbină de
robineţii de verificare. semnalizare cu clopot; 21 —
dispozitiv de semnalizare electric.

In condiţii normale de lucru, robinetul principal de închidere 12


şi robinetele de izolare semnalizări 15 şi 16 sânt deschise şi
sigilate, iar robinetele de verificare 77 şi 18 sunt închise şi
sigilate. Manometrul 13 indică presiunea apei în aval de ACS,
iar manometrul // în amonte de ACS.
Caracteristicile aparatului de control şi semnalizare ACS
(staţii centrale) pentru instalaţiile automate de stins incendii
tip sprinkler fabricate în România sînt arătate în tabelul
XVI.3.1.
Tabelul
XVI. 3.1 Caracteristicile aparatelor de control şi
semnalizare
Fig. XVI. 3.4. Aparat diferenţial: 1 — supapă dublă; 2 —
scaunele supapei duble; 3 — tijă de fixare; 4 — clichet; 5 —
opritor; 6 — capac de vizitare; 7 — corpul aparatului; 8 —
capacul aparatului; 9 — orificiu pentru manometru; 10 —
miner; 11 — flanşă pentru racordare conducte distribuţie; 12 —
flanşă pentru racordare la ACS: 13 — orificiu pentru racordare
accelerator; 11 — cameră de aer la presiune atmosferică.

2) Aparatul diferenţial se montează la instalaţiile sprinkler


tip apă-aer,
care protejează medii cu temperaturi sub +4°C, deasupra
aparatului de
control şi semnalizare (fig. XVI.3.4).
Supapa dublă 1 are rolul de a separa zona de aer din
amonte de zona cu apă din aval a instalaţiei, partea superioară
având o suprafaţă de aproximativ 8 ori mai mare ca a celei
inferioare. în practică, pentru siguranţă, presiunea aerului
comprimat este de aproximativ 4 ori mai mică decât presiunea
maximă a apei de alimentare. Clichetul 4 prin intermediul
opritorului 5 asigură menţinerea ridicată (deschisă) a
supapei pe timpul funcţionării.
3) Acceleratorul se montează la instalaţiile cu un volum
mare al reţelelor de conducte de distribuţie (peste 2000 1)
pentru evacuarea rapidă a aerului (figurile XVI.3.5 şi
XVI.3.6).
4) Capetele sprinkler sunt dispozitivele care au rolul de a
detecta incendiul şi de a refula apa sub formă pulverizată
pentru localizarea şi stingerea acestuia (fig. XVI.3.7).
In general, un cap sprinkler se compune din: —corpul
sprinklerului, prevăzut cu filet la exterior pentru montarea în
conductele de distribuţie şi un ajutaj (duză) pentru refularea
apei. Pe corpul sprinklerului sînt fixate celelalte elemente
componente;
—defleclorul (rozeta) are rolul de a dispersa în picături
jetul de apă oare iese din ajutaj; în funcţie de scopul urmărit
(localizare sau stingere) se
. alege forma şi dimensiunile deflectorului;
— elementul de declanşare are rolul de a ceda la
temperatura stabilită
şi de a elibera dispozitivul de închidere. Este fixat între cadrul
(braţele) corpului sprinklerului şi ventilul obturator.
Fig. XVI, 3.5. Accelerator:! — orificiu pentru racordare
conducte distribuţie; 2 — cameră superioară de aer; 3 — cameră
de aer; 4 — contragreutate; S — ventil de arc; 6 — scaunul
ventilului; 7 — orificiu pentru racordare aparat diferenţial; S —
plonjer; 9 — membrană; 10 — cameră de aer; 11 — robinet; 12
— orificiu calibrat; 13 — bucşă filetată; 14 — robinet de
verificare a acceleratorului; 15— orificiu calibrat.

Fig. XVI. 3.0. Schema de montaj a acceleratorului: ÎS—robinet de închidere


principal; 17 — aparat de control şi semnalizare; ÎS — aparat diferenţial; 19 —
accelerator; 20 — robinet izolare accelerator; 21 — robinet de aer; 22 — robinet
de verificare (\V'): 23 — robinet de verificare şi drenare,2"); 24 — robinet de
verificare; 2 5 — robinet de, drenare şi semnalizare; 26 — robinet pentru
semnalizare; 27— dispozitiv de picurare; 2S — manometru (presiune apă); 29 —
manometru (presiune aer); 30 — dispozitiv de alarmare electric: 31 — dispozitiv
hidraulic de alarmare; 32—robinet izolare semnalizare electrică; 33 — robinet cu
reţinere pentru alimentare cu aer.
Fi». XVI. 3.7, Cap sprinkler: / — corp;
2 — orificiu de refulare apă;
3 — deflector (rozetă);
4 — element de declanşare;
5 — ventil de obturare.

Elementele de declanşare, de regulă, constau din:


«sistemul de pârghii solidarizate între ele eu aliaje sau compoziţii uşor
fuzibile; de sticlă umplută cu un lichid
care are onnaeiare: ioasâ temperatura i
căldura specifică mică şi dilatare volumetrică mare la temperaturi ridicate,
precum şi cu puţin aer;
— dispozitivul de închidere, care este de fapt un ventil presat de către
elementul de declanşare pe scaunul de etanşare al orificiului de refulare a apei.
Caracteristicile sprinklerelor fabricate în România (tip INOX) sînt arătate în
tabelul XVI.3,2.
Verificarea caracteristicilor hidraulice ale capelelor sprinkler: debitele de
apă dispersate, caracteristicile geometrice ale jetului de apă şi uniformitatea
intensităţii de stropire cu apă se face conform STAS 9576/1-74.

Caracteristicile sprinklerelor fabricate în România


între temperaturile de declanşare ale capetelor sprinkler tip INOX şi
temperatura mediului ambiant în care se montează sprinklerele, trebuie să se
asigure corelarea, conform tabelului XVI. 3.3.
5) Conductele de distribuţie au rolul de a alimenta cu apă capetele sprinkler
montate pe acestea. Ele sînt realizate din ţeava de oţel sudată, cu diametrul în
scădere de la ACS (0150 mm), spre capetele sprinkler (012,5mm)",

Tabelul XVI. 3.3


Corelarea între capetele sprinklerelor şi temperatură

Temperatura minimă de -5°C (din paranteză) este specifică instalaţiilor de tip


apă-aer-
cu pantă 2-5°/ooŞisînt prevăzute la capetele cele mai înalte cu robinete de aerisire si
cu manometre.
6) Racordurile montate în aval de ACS cu ventil de reţinere permit în cazul
nefuncţionării sistemului de alimentare, cuplarea maşinilor (pompelor) mobile
pentru a asigura continuitatea alimentării cu apă a instalaţiei. Racordurile pot fi
de tip A sau B, numărul lor stabilindu-se funcţie de debitul de calcul al instalaţiei,
considerându-se un debit de 15 l/s pentru fiecare racord. Funcţionarea instalaţiilor
cu sprinkler. La izbucnirea unui început de incendiu sau incendiu, gazele fierbinţi se
ridică, se acumulează şi încălzesc volumul de aer de sub planşeu (sau plafon) care
înconjoară capul sprinkler şi la atingerea nivelului de temperatură stabilit
elementul de declanşare cedează, iar dispozitivul de închidere este aruncat de
presiunea de apă (sau de aer) din reţeaua de conducte.
Ca urmare, la instalaţia sprinkler tip apă-apă, presiunea din reţeaua de conducte
scade în aval de supapa ACS sub presiunea din amonte ACS, ceea ce duce la
ridicarea supapei de pe scaun şi implicit la pătrunderea apei în reţeaua de
conducte de distribuţie, alimentând capetele sprinkler declanşate de căldură. La
ridicarea supapei de închidere a ACS-ului apa pătrunde şi prin canalul existent în
scaunul acesteia, trece prin robinetul 16 şi începe să antreneze sistemul de
semnalizare hidraulică. Concomitent, apa trece prin robinetul 75 determinând
semnalizarea electrică (optică şi acustică). In cazul instalaţiei lip apă-aer
gradientul de reducere a presiunii de aer din avalul supapei duble a aparatului
diferenţial este mărit de intrarea în funcţiune a acceleratorului. Astfel, reducerea
presiunii în reţea determină prin robinetul 21 scăderea presiunii în camera 3 a
acceleratorului, în timp ce în camerele 2 şi 10 se menţine practic presiunea
iniţială, întrucît orificiile calibrate 12 si 15 permit foarte greu trecerea aerului spre
camerele 3. in această situaţie se dezechilibrează presiunile de pe feţele
membranei 9, care îşi modifică poziţia împingînd plonjerul 8 spre contragreutatea
i pe care o răstoarnă, eliberîndu-se astfel ventilul cu arc J, care deschide orificiul
7. în această situaţie, aerul din reţeaua de distribuţie poate trece prin robinetul 21,
camera 3, orificiul 7, robinetul 20, direct în camera atmosferică //, ceea ce duce la
egalizarea presiunilor de aer pe suprafeţele discului superior al supapei duble a
aparatului diferenţial, moment în care, datorită energiei, apa din amonte ridică
supapa respectivă, permiţând intrarea rapidă în reţeaua de distribuţie şi evacuarea
rapidă a aerului prin capetele sprinklerelor
declanşate. Sistemul de semnalizare hidraulic este alimentat prin robinetul 25, iar cel electric prin
robinetul 32.
Instalaţia de sprinklere cu aparat diferenţial poate funcţiona atît în varianta apă-aer (cînd temperatura
mediului protejat este sub +4°C), cit şi în varianta apă-apă (cînd temperatura mediului protejat este peste
+4°C). în aceste cazuri schemele funcţionale sînt arătate în tabelul XVI. 3.4.

Tabelul XVI. 3.4


Schemele funcţionale ale sprinklerelor

Eficienţa instalaţiilor sprinkler, Din studiile privind eficienţa instalaţiilor


sprinkler rezultă că la 60 şi 75% din incendiile şi începuturile de incendii
izbucnite în zonele protejate cu aceste instalaţii au fost declanşate 1 şi 5 capete
sprinkler, la 10—15% din evenimente au acţionat între 6-10 capete, iar în 10-
15% din cazuri au intrat în funcţiune între 11 şi 30 capete.
Instalaţii de drencer
Scopurile instalaţiei:
- Stingerea incendiilor cu apă dispersată în încăperi cu pericol ridicat de incendiu, în
care alte sisteme de stingere nu sunt eficiente sau adecvate .
- Limitarea şi localizarea incendiilor prin realizarea unor perdele de apă cu care se
protejează golurile ( uşi, ferestre, scări rulante, ) din elementele de compartimentare
împotriva incendiilor:
- Răcirea suprafeţelor bunurilor ce pot fi afectate de căldură în caz de incendiu, prin
Stropirea sau acoperirea cu apă.

Tipuri de instalaţii: Automate şi manuale

Sisteme, aparate şi elemente componente:


- S i s t e m udl e a l i m e n t a r e c u a p ă
- Robinet de acţionare a instalaţiei
- Reţele de distribuţie a apei cu robinet de drenare ( golire )
- Capete drencer

Instalaţie de drencer

1- cap drencer
2- sistem de alimentare cu apă
3- robinet de acţionare
4- robinet de drenare
5- robinet de reţinere
6- racord
7- manometru
8- conducte de distriduţie
Drencerele sînt asemănătoare sprinklerelor, cu deosebirea că nu au elementul de
delectare şi declanşare, fapt pentru care sînt numite şi sprinklere deschise.
Capetele drencer pot avea deflectoare (rozete) drepte, cu marginea zimţată, concavă,
conice şi în alte forme, montate înclinat sau drept, în raport cu scopurile urmărite
(stingere, localizare, răcire). Ele se amplasează pe reţele la intervale de maximum 2,5 m
şi se sectorizează, de regulă, în grupe de maximum 72 capete de stingere, deservite de
la un singur robinet de acţionare
în schema de funcţionare manuală, robinetele de acţionare 3 de golire 4 şi de
reţinere 5 sînt închise şi sigilate, iar racordul tip B (debitul 15 l/s) este prevăzut cu
capac. La declanşarea incendiului se deschide robinetul de acţionare 3 şi apa este
pompată pe reţelele de distribuţie şi refulată prin capetele drencer.
în schema de funcţionare automată, instalaţia de drencer este deservită de o
instalaţie automată de semnalizare a incendiilor, care comandă deschiderea electrovanei
(sau altui dispozitiv) ce deserveşte sectorul incendiat (fig. 2)

Tabelul 1
Fig.2

Fig. 2. Instalaţii de drencere cu funcţionaro automată:


1 - capete dren-cer; 2 - sistem de alimentare cu apă; 3 - robinet de acţionare; 4 -
robinet de drenare; 5 - robinet de reţinere: 6 - racord; 7 - manometru; S - electro-
vană de acţionare; 9 - robinet de acţionare; 10 - dispozitiv de semnalizare electric;
I I — detectoare; 12 — centrală de semnalizare şi acţionare; 13 - distribuitor;
14 — robinet de reţinere

În această variantă, se recomandă ca fiecare sector de drencere să fie supravegheat


de cel puţin două linii distincte de detectoare automate de incendiu, cu fiabilitate
sporită, electrovana 8, să fie prevăzută şi cu posibilităţile de acţionare manuală (în caz
contrar se montează un robinet de acţionare 9, manuală), iar deschiderea electrovanei să
fie semnalizată electric 10.