CONTROLUL INSTALATIILOR DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Introducere
Instalatiile de prevenire si stingere au un rol foarte important in gestionarea situatiilor de urgenta determinate de incendii.
Controlul starii acestor instalatii constituie o activitate obligatorie, iar problematica diverselor instalatii si elemente componente
ale acestora este foarte larga si cuprinsa in multe normative, standarde, norme si alte prescriptii tehnice. Pentru a putea face
controlul sunt necesare cunostinte de specialitate .

O sinteza a tematicii de control se prezinta in continuare. Problemele sunt punctate pe scurt. Detalii se gasesc in reglementari.
Concepte cheie: detectare; semnalizare; protectie; stingere; verificare/control;

REZUMAT
1. La controlul instalatiilor de detectare si semnalizare a incendiilor
Se vor urmari:
- tipul instalatiei de detectare, semnalizare si alarmare in caz de incendiu in functie de: sistemul de detectie (analogice, analog-
adresabile); tipul de detectare de incendiu de fum (cu camera de ionizare, fotoelectric), de temperatura (prag, gradient) si de
flacara, optice si dupa caz rezistente la temperaturi; tipul butoanelor de incendiu, rezistanta la intemperii si culoarea carcasei
(rosu, galben); modulele centralei (minimonitorizare, monitorizare, controlor, Global Five); alte detectoare conecta 959h71j te
(de inundatii, de monoxid de carbon etc); tipul de sirena de alarmare (de perete, autoprotejata, externa, interna, cu straboscop);
- compatibilitatea instalatiei cu mediul protejat si gradul de acoperire a riscului de incendiu in raport cu numarul de bucle sau
zone racordate la centrala si cu numarul de detectoare pe zona;
- siguranta alimentarii permanente cu energie electrica a instalatiei de detectare, semnalizare si alarmare a incendiilor;
- existenta, dupa caz a sistemului de comanda pentru actionarea automata in caz de incendiu a instalatiilor de stingere sau a altor
dispozitive de protectie (trape de evacuare a fumului, usi antifoc, sisteme de presurizare etc);
- sprijinul ce poate fi primit in detectarea si semnalizarea incendiilor, precum si in alarmarea serviciilor de urgenta in cazurile in
care obiectivul este dotat cu sisteme antiefractie, de supraveghere video sau de televiziune cu circuit inchis, sisteme de control
acces sau alte automatizari;
- instalatia de detectare si semnalizare a incendiilor sa fie verificata periodic, cu atentie si competenta, verificarea facandu-se
printr-un test de baza si un test de incercare, rezultatele fiind consemnate intr-un registru (document);
- verificarile si controlul sa se efectueze atat la instalatia in ansamblu, cat si la fiecare element component in parte,
verificarea centralei de semnalizare, verificarea circuitelor de legatura, verificarea detectoarelor, verificarea generala a intregii
instalatii; la verificarile periodice, detectoarele se vor verifica prin sondaj;
- s a fie verificate periodic centralele de semnalizare executandu-se: masurarea tensiunii la baterie; masurarea tensiunii de
intrare pe oricare din liniile centrale; verificarea lampilor de actionare; verificarea rezistentei de izolatie; verificarea
curentului de repaus; verificarea alimentarii principale, de avarie, de semnalizare;
- la primul control al unei instalatii de semnalizare este recomandabil sa se puna in functiune fiecare circuit de detectare, prin
simularea unui incendiu' si sa se masoare curentul de repaus pentru tensiunea maxima de exploatare;
- deranjamentele simulate (sarma rupta, punerea la pamant, defectiuni de alimentare, sigurante topite etc.) trebuie semnalizate
optic si acustic;
- in mod clar conductoarele, pentru circuitele de legatura trebuie pozate sub tencuiala, fara sa treaca insa prin incaperi cu
pericol de incendiu;
- circuitele pentru semnalizarea incendiului trebuie sa fie independente de restul circuitelor electrice existente in cladire;
- detectoarele de incendiu sa nu fie vopsite sau deteriorate mecanic si nici blocate cu materiale care le-ar putea periclita
functionarea sau ar putea constitui obstacole in calea fluxului de caldura, lumina, sau fum;
- la instalatiile automate de detectare a incendiului, daca este posibil, sa existe un buton de semnalizare normal in zona
supravegheata sau imediat in apropierea acesteia;
- sa se analizeze situatiile in care s-au declansat alarme false si cele in care detectoarele nu au functionat cand a izbucnit
incendiul;
- in incaperea centralei de semnalizare sa fie afisate planurile, cu amplasarea detectoarelor, planul de conexiuni, instructiuni
de utilizare si inscriptia intreprinderii care se ocupa de intretinere;
- personalul care deserveste instalatia sa fie bine instruit;
2. La controlul instalatiilor si mijloacelor de stingere a incendiilor
2.1. Probleme generale
Se vor urmari:
dotarea unitatii cu masini, instalatii, utilaje, aparatura, accesorii, echipament de protectie si substante chimice de prevenire si
stingere conform normelor si evidenta acestora pe sectii, ateliere, instalatii si alte compartimente;
starea, functionarea, intretinerea si cunoasterea modului de folosire a masinilor, instalatiilor, utilajelor, aparaturii,
accesoriilor, echipamentului de protectie si a substantelor de prevenire si stingere a incendiilor;
intocmirea si realizarea planului anual (lunar) de asistenta tehnica la masinile si utilajele de prevenire si stingere a
incendiilor si a graficului anual de verificari profilactice la instalatiile si mijloacele de protectie impotriva incendiilor;
dimensionarea corecta a instalatiilor de stingere a incendiilor functie de intensitatea minima de stingere; calculul
consumurilor cumulate de substante stingatoare, debitate prin instalatii, functie de debitele necesare, si multaneitatea si
durata functionarii; asigurarea alimentarii permanente cu substante stingatoare a instalatiilor fixe de stingere a incendiilor;
asigurarea alimentarii permanente cu apa pentru stingerea incendiilor din toate sursele existente pe platforma: artificiale
(retele de apa de incendiu, potabila, tehnologica, bazine, castele de apa, rezervoare, turnuri de racire, canale etc. ) si naturale
(rauri, lacuri, iazuri, balti etc.); interconectarea retelelor; protectia impotriva inghetului; asigurarea rezervei intangibile de
apa pentru instalatiile de stingere; existenta in apa pentru stingerea unor substante combustibile sau agresive;
asigurarea alimentarii directe a instalatiilor de stingere (sprinkler, drencer, cu apa pulverizata, spuma) de la masinile si
utilajele mobile; existenta posibilitatilor de curatire (insuflare) cu aer a instalatiilor fixe de stingere care au duze sau orificii
(sprinter, drencer, cu apa pulverizata, cu pulberi, cu abur);
asigurarea alimentarii permanente cu energie a instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor (statii de pompe,
electrovane, instalatii de detectare a concentratiilor periculoase, centrale de avertizare, dispozitive de co manda si siguranta,
butoane de pornire etc.), existenta si starea de functionare a surselor de energie, inclusiv a celor de rezerva;
accesul la vanele, ventilele, butoanele si dispozitivele de actionare si control al instalatiilor de semnalizare si stingere a
incendiilor, precum si la racordurile (punctele) de alimentare cu substante stingatoare si cu energie;
asigurarea subansamblelor, accesoriilor, elementelor si pieselor de schimb si de rezerva;
intocmirea, cunoasterea si afisarea instructiunilor, schemelor de intretinere, functionare, verificare si amplasare a
instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor; existenta registrelor (caietelor) de verificari profilactice.

2.2. Probleme specifice

La hidrantii exteriori de incendiu: amplasarea hidrantilor fata de drumuri si distantele dintre ei; tipul hidrantilor (subterani, de
suprafata) si diametrele acestora; existenta hidrantilor portativi si furtunurile cu racorduri corespunzatoare hidrantilor;
amplasarea accesoriilor (hidrant portativ, furtunuri, tevi de refulare, reductii, chei de racordat etc.) si adapostirea acestora;
etanseitatea si protectia la inghet; alimentarea cu apa si presiunea sau lungimea jetului; marcarea hidrantilor.

La hidrantii interiori de incendiu: numarul de jeturi simultane; racordarea furtunului si a tevii de refulare; amplasarea,
marcarea si iluminatul de siguranta al hidrantilor; lungimea furtunurilor si a jetului de apa; diametrul si tipul ajutajului tevii de
refulare pentru jet compact sau pulverizat si lungimea jetului; functionarea tevii de ceata sau marimea presiunii din retea;
etanseitatea hidrantului; protectia impotriva inghetului (izolare termica, retele uscate, temperatura pozitiva).

La coloanele uscate (seci): existenta racordului tip B pentru masini, a ventilului de retinere si a robinetului de golire; existenta
unei coloane uscate pentru fiecare compartiment de incendiu; racordurile pentru furtune tip C pe fiecare nivel si robinetele
aferente; marcarea racordurilor, robinetelor si coloanelor; distanta pana la locul de amplasare a masinilor de alimentare (40
m).

La instalatiile sprinkler: corelare tipului instalatiei (apa-apa; apa-aer) cu conditiile de mediu in exploatare (pericolul de
inghet); existenta aparatului de control si semnalizare si a accesoriilor aferente; sectorizarea retelelor de pulverizare pe
compartimente de incendiu; tipul capetelor (duzelor) sprinkler si pozitia de montaj a acestora; functionarea sistemelor de
alarmare acustica si optica, local si la distanta; pozitia normala de lucru a vanelor si ventilelor, marcarea si sigilarea lor;
posibilitatile de golire a instalatiei si de colectare la canalizare a apei din aceasta; functionarea compresorului de aer pentru
instalatiile apa-aer; existenta si functionarea manometrelor; etanseitatea instalatiei; protectia impotriva coroziunii prin vopsire (cu
exceptia capelelor sprinkler) si impotriva inghetului; depunerile de praf, scame, zugraveli etc. pe capetele sprinkler; mentinerea
permanenta in pozitie de functionare automata; alimentarea de la masini.

La instalatiile de stingere tip drencer (sprinklere deschise): stabilirea tipului instalatiei automat sau manual, functie de
pericolul de incendiu existent si de prezenta personalului in zona protejata; sectorizarea instalatiei pe compartimente de
incendiu; amplasarea corecta a capetelor (duzelor) drencer; functionarea dispozitivului de comanda a electrovanelor; protectia
impotriva coroziunii si inghetului; tipul capului drencer, al deflectorului, rozetei sau paletei acestuia, functie de forma perdelei
de protectie ce trebuie realizata; colectarea la canalizare a apei refulate; etanseitatea instalatiei; pozitia normala de lucru a
vanelor, si ventilelor, marcarea si sigilarea lor; functionarea manometrelor.

La instalatiile cu apa pulverizata: sectorizarea si tronsonarea instalatiei functie de suprafata compartimentului protejat si
de debitul de apa necesar; tipul de duze pulverizatoare utilizate si pozitia de montaj a acestora, functie de modul de dispunere
a materialelor combustibile, natura acestora si de elementele constructive, colectarea apei refulate la canalizare; protectia
impotriva inghetului; pozitia normala de lucru a vanelor si ventilelor, marcarea si sigilarea lor; functionarea
manometrelor tipul de actionare a instalatiei (sub 5 min) si modul de actionare (automat, manual, loca l, de la distanta);
alimentarea de la masini.

La instalatiile cu ceata de apa: tipul de instalatie functie de presiunea de lucru (joasa, medie, inalta), modul de
pulverizare a apei reci (direct sau cu gaz de atomizare) si de aria de actiune (locala, zonala, totala); tipul de duze de
pulverizare, tipul de raspuns al acestora prin activare termica (rapid, special, standard) si de modul lor de amplasare
(pozitionare); intensitate de stingere (is); aria de declansare simultana a duzelor (A<200m 2).

La instalatiile cu abur: stabilirea modului de actionare a instalatiei (inundare, perdea de protectie, jeturi locale) functie de
scopul urmarit; pozitia orificiilor de refulare a aburului, existenta si starea furtunurilor; izolarea termica a tevilor de refulare si
modul de racordare; eliminarea condensului; existenta rotilor de manevra la robinetele de actionare si marcarea acestora;
performanta aburului si presiunea acestuia (minimum 3 at).

La instalatiile cu gaze inerte (dioxid de carbon, azot): tipul instalatiei (fixa, semifixa, mobila, automata, manuala si cu
inundare totala sau locala); capacitatea acesteia in functie de pericolul de incendiu existent si de prezenta personalului; dispunerea
duzelor de refulare; gradul de umplere al buteliilor: etanseitatea spatiului protejat; functionarea sistemului de alarmare a intrarii
in functiune a instalatiei; existenta aparaturii de misura si control; functi onarea sistemului de actionare automata sau
telemecanica; rezerva de gaz inert: starea furtunurilor si duzelor; presiunea de lucru (joasa, inalta);

La instalatiile cu pulberi stingatoare: tipul de capacitatea instalatiei fixe (automata, manuala) ori mobila, functie de
pericolul de incendiu si particularitatile obiectului protejat; cantitatea de pulbere din rezervoare si starea acesteia, incarcarea
recipientelor cu gaz comprimat; starea de functionare a reductoarelor de presiune si a dispozitivelor de actionare;. functionarea
dispozitivului de avertizare a persoanelor si de temporizare; existenta rezervei de substante stingatoare; durata umplerii
rezervorului cu gaz; amplasarea Corecta a duzelor sau hidrantilor de pulbere; masurile constructive luate pentru vehicularea
usoara a pulberii prin instalatie (numar redus de imbinari si schimbari de directie, imbinari prin flanse, raportul dintre
raza de curbura si diametrul conductei mai mare de 10, orificii pentru controlul conductelor, robinete de trecere cu deschidere
rapida etc.); etanseitatea spatiului protejat; aparatura de masura si control.

La instalatiile cu spuma: corelarea tipului instalatiei (fixa, semifixa, mobila), a tipului spumei (chimica, mecanica) natura
substantei spumante (praf, lichid) si naturii spumantilor concentrati: Proteinic (P), Protein K, Fluoroproteinic (FP)
FLUORO K, sintetic (S) SINTO-K45, rezistent la alcooli (AR), Finarosintetic (AFFF) Polifilm K, fluoroproteinic
(AFFF), Fluorosintetic universal (AFFF/AR) SOLVENTSEAL; si a gradului de infoiere (mic, mediu, mare) functie de
natura si comportarea la foc a produsului combustibil; masurile constructive luate (lungimea traseului 30-80 m, diametrul
conductelor 80-100 mm, distributia uniforma, a generatoarelor sau a capetelor deversoare, existenta blindelor, posibilitati de
spalare si de golire a instalatiei etc.); marcarea clavia turii si protectia acesteia impotriva coroziunii; adapostirea si pastrarea
substantelor chimice stingatoare; alimentarea cu apa de la sursa si prin masini mobile; existenta ecranelor Ia deversoarele de
spuma ale rezervoarelor cu capac plutitor.
La statiile centralizate de spuma: functionarea pompelor active si de rezerva; cantitatile de substante chimice stingatoare si
modul de pastrare a acestora; legaturile de anuntare si comunicatii (telefon, radiotelefon, sirena, sonerie, semnale optice) cu
dispeceratele P. S. I. ori tehnologice si cu gospodaria de apa; supravegherea statiei si pregatirea personalului de deser vire;
schemele si instructiunile de functionare a statiei; schema zonelor protejate; marcarea pompelor, vanelor si conductelor,
iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului, aparatura de automatizare, masura si control.

La instalatiile de racire cu apa: amplasarea robinetelor de actionare si marcarea lor; alimentarea cu apa din reteaua de
hidranti de inalta presiune sau prin pompa proprie; amplasarea retelelor si duzelor sau orificiilor de re fulare; uniformitatea si
continuitatea perdelei (peliculei) de apa, protectia impotriva inghetului si coroziunii, posibilitatea de golire completa;
independenta functionarii fiecarei instalatii de racire, functionarea simultana a insta latiilor de racire invecinate (pe raza de
20 m la rezervoarele cilindrice si 30 m la rezervoarele sferice).

La tunurile de incendiu: tipul tunului (cu apa, cu spuma sau cu apa si spuma) functie de natura produselor combustibile ce
trebuie stinse si de scopul urmarit (de stingere, de racire, de limitare a propagarii prin zid de apa sau spuma); raza de actiune a
tunului si eventualele obstacole in fata jetului; amplasarea si fixarea tunului; existenta tevilor, ecranului de protectie, tubului
de absorbtie, rotilor de manevra si a substantelor spumante, alimentarea cu apa si durata realizarii presiunii de lucru;
mecanismele de rotire in plan ori-zontal si in plan vertical; manevrabilitatea acestora si accesul usor la ele, modul de
refulare al substantelor stingatoare (jet compact sau pulverizat de apa, tromba, perdea de apa sau spuma), ungerea si
protectia impotriva coroziunii si inghetului, existenta si starea rotilor si pneurilor la tunurile mobile; etanseitatea sistemului de
inchidere a apei; fixarea tunului in pozitia de lucru; accesoriile si piesele de schimb (prelate, chei pentru racorduri, ajutaje, tevi,
ejector de spuma, maneta etansare, butoi polietilena de 60 l etc.); existenta in apropiere a spumantului.

La instalatiile cu aerosoli: tipurile de generatoare (dupa forma, masa de substanta stingatoare si presiunea de
utilizare); modul de punere in functiune al generatoarelor electrice (manual sau prin centrala de semnalizare) termica
(aprinderea unui fitil la 170 o C), mecanica sau mecanica pneumatica (prin cartus cu gaz) cu presiune, de regula azot):
varianta de dispunere a generatoarelor, individuala, independenta sau instalatie autonoma, pozitionarea generatoarelor
si fixarea buteliilor; bridele cu garnituri de cauciuc pe conducte; instructiuni de functionare; procesul verbal de
receptie; registrul de evidenta a verificarilor si lucrarilor.

La instalatiile cu substante speciale (inlocuitori de haloni) de tip: FM-200 (HFC-227ea), INERGEN (IG-541), Argon
(IG-01), NAF S111 (HCFC/A), ECARO (HFC-125) si NOVEC 1230 (FK-5-1-12): modalitatea de stingere (locala, totala);
compatibilitatea cu mediul protejat; fixarea si protectia buteliilor sub presiune la temperatura si la trepidatii (vibratii ); presiunea
din butelii; existenta dispozitivelor de stingere la butelii; echipamentele de detectare automata a incendiilor, de declasare
(semnalizare) a prealarmei (optic si acustic) si de comanda a stingerii; tipurile de duze si pozitionarea acestora; monitorizarea
starii elementelor de inchidere a golurilor (usi, ferestre, trape etc. ); modurile de punere in functiune a instalatiei manual si
automat (cu actionare electrica, mecanica, termica sau pneumatica); legatura de avertizare a serviciului de urgenta la intrarea in
functiune; eventualele declasari accidentale; rezultatele testelor de presurizare si verificarilor ISCIR; masurile de siguranta
pentru evacuarea oamenilor din spatiile protejate in cazul declansarii instalatiilor, marcarea si inscriptiile de pericol; procesul
verbal de punere in functiune; instructiunile de functionare, registrul de evidenta a verificarilor; aplicarea recomandarii privind
realizarea instalatiei de exhaustare;

La prizele de apa, abur sau gaze, inerte, din instalatiile tehnologice: existenta si starea furtunurilor si a tevilor de refulare
si racordarea acestora; amplasarea prizelor in apropierea punctelor cu pericol potential mai ridicat de izbucnire a incendiilor;
asigurarea substantei stingatoare; marcarea prizelor.

La stingatoarele de incendiu: starea, calitatea si cantitatea substantelor stingatoare din aparate; amplasarea,
inscriptionarea si etichetarea stinga-toarelor; protectia impotriva intemperiilor (umiditate, frig) si a coroziunii; existenta si
starea fizica a supapelor (membranelor) de siguranta, furtunurilor, manometrelor si rotilor, dupa caz; functionarea unor
stingatoare de diverse tipuri, prin sondaj.
La posturile de incendiu: amplasarea posturilor (panourilor, dulapurilor); existenta si starea materialelor de interventie
(furtunuri / tevi, stingatoare, hidrant portativ, chei hidrant, lada cu nisip uscat si granulatie corespunzatoare, galeti, cazmale
etc.); marcarea si numerotarea posturilor de incendiu.

La statiile de pompare incendiu: disponibilitatea de functionare a pompelor active si de rezerva; functionarea sistemului de
actionare de Ia distanta; functionarea corecta a manometrelor; asigurarea alimentarii cu apa si presiunea de lucru a pompelor,
legaturi de anuntare (telefonice, radio, acustice, optice) cu remiza formatiei de pompieri, dispeceratul unitatii si statiile
centralizate de spuma; iluminatul de siguranta; carburantii si lubrifiantii pentru motoarele cu ardere interna; automatizarea
pornirii pompelor (pre-sostate, hidrofoare etc.); functionarea compresoarelor de aer si a supapelor de siguranta ale
hidrofoarelor; alimentarile cu energie electrica a electropompelor; supravegherea statiei.

La masinile si utilajele remarcabile de stingere a incendiilor: se verifica in principiu problemele cuprinse in procesele
tehnologice pentru intretinerea zilnica, respectiv saptamanala.

La substantele chimice de stingere a incendiilor depozitate: cantitatile existente; termenul de garantie sau valabilitate;
modul si conditiile de depozitare sau adapostire; starea ambalajelor si etanseitatea acestora; marcarea loturilor; buletinele de
analiza date de laboratoarele autorizate; posibilitatile de transport la locul incendiului si de incarcare a masinilor si
instalatiilor.

La sursele de apa artificiale si naturale; nivelul apei, debitul sau volumul asigurat; posibilitatile de alimentare directa a
masinilor si utilajelor de stingere in orice anotimp, marcarea acestora.

La dispozitivele de protectie impotriva incendiilor (usi rezistente la foc, trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, obloane
sau clapete antifoc; parapeti, ecrane, separari antifoc, dopuri ignifuge, pereti virtuali etc.); se verifica starea si functionalitatea
acestora.

La dispeceratul de securitate, in cadrul caruia se centralizeaza informatiile si datele furnizate automat de sistemele, instalatiile si
dispozitivele de aparare impotriva incendiilor din obiectiv se verifica: organizarea personalului de serviciu pe ture , pe criteriul 24h/
24h , pentru supraveghere, pentru verificari si remedieri de defectiuni, pentru interventie in caz de incendiu sau in alte situatii de
urgenta; prezenta personalului la serviciu si pregatirea acestuia; existenta instructiunilor, planurilor de interventie si a procedurilor de
lucru ; evidenta evenimentelor si incidentelor ; normalitatea semnalizarilor de pe ecrane si la alte echipamente de masura , de control
sau de alarmare; legatura cu 112 , cu serviciile de urgenta, de paza si cu managerul obiectivului.