Manualul de Instalatii - Incalzire - Editia 2

ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII
INSTALATII DE INCALZIRE
9
Edifia II
0
* Necesarul de caldura pentru Tncalzire;
* Protectia termica a cladirilor;
* Sisteme de Tncalzire pentru cladiri civile si de productie;
* Centrale termice si puncte termice pentru alimentarea cu caldura;
* Retele termice pentru transportui si distributia agentului termic;
* Echipamente si materiale pentru instalatii de Tncalzire.
Editura ARTECNO Bucuresti, Romania
Coordonator:
Autori:
Coordonare ?i recenzie ^tiinfifica:
Prof. univ. dr. ing. Mihai ILINA

Prof. univ. dr. ing. Mihai ILINA: 1 (1.1; 1.3; 1.6; 1.7); 3; 4 (4.1; 4.5;
4.7; 4.8; 4.10); 6 (6.3; 6.5; 6.6; 6.7); 8
Prof. onor. dr. ing. D.H.C. Liviu DUMITRESCU: 1 (1.2; 1.4) Conf. univ.
dr. ing. Catalin LUNGU: 1 (1.3); 4 (4.2); 6 (6.1) Conf. univ. dr. ing.
Gabriel STAN: 1 (1.5); 4 (4.11) Conf. univ. dr. ing Mihaela Stela
GEORGESCU: 2 (2.1; 2.2; 2.3; 2.4) Prof. univ. dr. ing. Miron
POPESCU: 4 (4.2)
Prof. univ. dr. ing. Octavia COCORA: 4 (4.3; 4.4); 5 (5.4); 7 (7.1;7.2;7.3)
Prof. univ. dr. ing. Drago? HERA: 4 (4.6) Ing. Rodica GABREANU: 4
(4.7) Ing. Dan BERBECARU: 4 (4.8; 4.10) Prof. univ. dr. ing. Florin
IORDACHE: 4 (4.9) Conf. univ. dr. ing. Vlad IORDACHE: 4 (4.12) Prof.
univ. dr. ing. Costica BRANDABUR: 5 (5.1; 5.2; 5.3) $ef lucrari ing.
Dan Paul STANESCU: 5 (5.5) Prof. univ. dr. ing. Nicolae
ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6) Conf. dr. ing. Nicolae N. ANTONESCU: 5
(5.5; 5.6) $ef lucr. dr. ing. Razvan POPESCU: 5 (5.7) Prof. univ. dr. ing.
Sorin BURCHIU: 5 (5.8) Prof, univ. dr. ing. Vasile CALUIANU |: 6 (6.2)
Ing. Tudor DRAGANESCU: 6 (6.5)
Ing. Gabriel IVANESCU: 6 (6.7); 9
Prof. univ. dr. ing. Dan CONSTANTINESCU: 7 (7.4; 7.5; 7.6)
Prof. univ. dr. ing. Maria CRACIUN: 10 (10.1; 10.2; 10.3)
Prof. univ. dr. ing. Rodica FRUNZULICA: 11 (11.1; 11.2; 11.4)
Conf. dr. ing. Mirela Sanda JOROPOC: 4 (4.5); 11 (11.3)
Prof. univ. dr. ing. Mircea BELDIMAN: 10 (10.4); 12; 13
Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU Membru al Academiei
Central Europene de Stiinta si Arta; Doctor Honoris Causa
al UTC Bucuresti; Doctor Honoris Causa al UP Timisoara;
Ing. Achile
PETRESCU
Coordonare
editoriala:
Director General ing. Doru

PETRESCU Director Marketing ing.
Mihai Mateescu Director Comercial
ing. Cristian Tudor
Tipar: ARTPRINT
Bucu
resti,
Str.
Sulin
a 26
Tel:
0213363
633
ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALAJII
MANUALUL DE INSTALATII
ISBN 978-973-85936-5-7
Instalatii de Tncalzire
ISBN 978-973-85936-6-4
Editura ARTECNO
Bucuresti S.R.L., 2010
Asociatia Inginerilor de Instalatii din
Romania
CUPRINS
I. INSTALAJII DE INCALZIRE
1. PROBLEME GENERALE
1.1............................................................................................................................................................ I
storicul si importanta instalatiilor de incalzire........................................................................................................................... 2
1.2............................................................................................................................................................ C
alitatea constructiilor si instalatiilor aferente............................................................................................................................. 2
1.2.1.......................................................................................................................................................L
egea nr. 10/1995 privind calitatea in constructs..................................................................................................................... 2
1.2.2.......................................................................................................................................................C
erinte esentiale...................................................................................................................................................................... 2
1.3............................................................................................................................................................ C
lasificarea instalatiilor de incalzire............................................................................................................................................ 3
1.4............................................................................................................................................................ R
eglementari privind proiectarea executia si exploatarea instalatiilor de incalzire.....................................................................3
1.4.1. Autorizarea executarii lucrarilor de constructii.............................................................................................................3
1.4.1.1..................................................................................................................................................A
utorizarea executarii lucrarilor de constructii....................................................................................................................... 3
1.4.1.2..................................................................................................................................................L
ucrari care se excepteaza de la autorizare......................................................................................................................... 3
1.4.1.3..................................................................................................................................................L
ucrari de instalatii aferente constructiilor care se excepteaza de la autorizare...................................................................4
1.4.1.4..................................................................................................................................................D
ocumentele necesare emiterii certificatelor de urbanism....................................................................................................4
1.4.1.5..................................................................................................................................................D
ocumentele necesare emiterii autorizatiei de construire/desfiintare...................................................................................4
1.4.1.6..................................................................................................................................................D
ocumentatie tehnica (D.T.).................................................................................................................................................. 5
1.4.1.7..................................................................................................................................................A
vize si acorduri ale furnizorilor/administratorilor de utilitati urbane.....................................................................................5
1.4.1.8..................................................................................................................................................A
vize si acorduri ale autoritatilor centrale/seviciilor deconcentrate.......................................................................................5
1.4.1.9..................................................................................................................................................C
ompetente de elaborare a documentatiilor tehnice.............................................................................................................5
1.4.2.......................................................................................................................................................R
eglementari tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de incalzire.................................................5
1.4.3.......................................................................................................................................................M
odul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru instalatiile de incalzire.........................................6
1.4.3.1..................................................................................................................................................M
odul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru instalatiile de incalzire......................................6
1.4.3.2..................................................................................................................................................R
eguli de elaborare a documentatiei de atribuire.................................................................................................................. 6
1.4.3.3..................................................................................................................................................C
aietul de sarcini confine, in mod obligatoriu, specificatii tehnice.........................................................................................6
1.4.4.1 Continutul-cadru al studiului de prefezabilitate.......................................................................................................8
1.4.4.1.1............................................................................................................................................ P
iese scrise........................................................................................................................................................................ 8
1.4.4.1.2............................................................................................................................................ P
iese desenate................................................................................................................................................................................. 8
1.4.4.2 Continutul-cadru al studiului de fezabilitate............................................................................................................8
1.4.4.2.1............................................................................................................................................ P
iese scrise........................................................................................................................................................................ 8
1.4.4.2.2............................................................................................................................................ P
iese desenate................................................................................................................................................................................. 9
1.4.4.3 Continutul-cadru al documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii..................................................................9
1.4.4.3.1............................................................................................................................................ P
iese scrise........................................................................................................................................................................ 9
1.4.4.3.2............................................................................................................................................ P
iese desenate................................................................................................................................................................................. 9
1.4.4.4..................................................................................................................................................P
roiectul tehnic...................................................................................................................................................................... 9
1.4.4.5................................................................................................................................................D
etalii de executie............................................................................................................................................................... 10
1.4.4.6................................................................................................................................................Ve
rificarea proiectelor ......................................................................................................................................................... 10
1.5. Functionalitatea si alcatuirea cladirilor.............................................................................................................................10
1.5.1..................................................................................................................................................... Cl
asificarea constructiilor........................................................................................................................................................ 10
1.5.2..................................................................................................................................................... S
ubsistemele cladirii.............................................................................................................................................................. 10
1.5.3..................................................................................................................................................... Ac
tiuni in cladiri........................................................................................................................................................................ 10
1.5.4..................................................................................................................................................... Fu
nctionalitatea cladirilor......................................................................................................................................................... 10
1.5.5..................................................................................................................................................... A
naliza si alcatuirea antiseismica a instalatiilor si a echipamentelor.....................................................................................10
1.6. Date generale privind calculul instalatiilor de incalzire....................................................................................................10
1.6.1. Transmisia caldurii..................................................................................................................................................... 11
1.6.1.1................................................................................................................................................C
onductia termica................................................................................................................................................................ 11
1.6.1.2................................................................................................................................................C
onvectia termica................................................................................................................................................................ 12
1.6.1.2.1.......................................................................................................................................... C
onvectia fortata.............................................................................................................................................................. 12
1.6.1.2.2...........................................................................................................................................C
onvectia libera................................................................................................................................................................ 12
1.6.1.3................................................................................................................................................R
adiatia termica................................................................................................................................................................... 12
1.6.1.4................................................................................................................................................S
chimbul global de caldura................................................................................................................................................. 12
1.6.2..................................................................................................................................................... El
emente de transfer de masa................................................................................................................................................ 13
1.6.3..................................................................................................................................................... C
urgerea fluidelor in conducte............................................................................................................................................... 13
Cuprins
1.6.3.1................................................................................................................................................M
odulul matematic al unei retele inelare este dat de ecuatia de continuitate.....................................................................13
1.6.3.2................................................................................................................................................Ec
uatia fundamental^ a pierderilor de sarcina......................................................................................................................14
1.6.3.3................................................................................................................................................C
alculul hidraulic al retelelor de conducte........................................................................................................................... 14
1.7. Marimi si unitati de masura.............................................................................................................................................. 15
2. PROTECTIA TERMICA A CLADIRILOR
2.1. Elementele de constructii ale cladirilor............................................................................................................................18
2.1.1. Anvelopa cladirii......................................................................................................................................................... 18
2.1.1.1................................................................................................................................................Pe
reti exteriori........................................................................................................................................................................ 18
2.1.1.2................................................................................................................................................El
emente de constructii vitrate............................................................................................................................................. 18
2.1.1.3................................................................................................................................................Te
rase si plansee spre poduri neincalzite............................................................................................................................. 19
2.1.1.4................................................................................................................................................Pl
ansee spre coridoare exterioare....................................................................................................................................... 19
2.1.1.5................................................................................................................................................Pl
ansee spre pivnite si subsoluri neincalzite........................................................................................................................ 19
2.1.1.6................................................................................................................................................ Pl
ansee amplasate pe pamant............................................................................................................................................. 20
2.1.1.7................................................................................................................................................Pe
retii care separa spatiile Tncalzite de cele adiacente neancalzite sau mult mai putin Tncalzite.......................................21
2.1.1.8................................................................................................................................................C
onsideratii generale privind alcatuirea anvelopei..............................................................................................................21
2.1.2......................................................................................................................................................Ari
a anvelopei unei cladiri - A -................................................................................................................................................. 21
2.1.3......................................................................................................................................................Vo
lumul cladirii - V -.................................................................................................................................................................. 21
2.1.4......................................................................................................................................................Al
egerea elementelor de constructii din punct de vedere termotehnic...................................................................................21
2.2. Dimensionarea elementelor de constructii perimetrale din punct de vedere termotehnic...............................................22
2.2.1......................................................................................................................................................O
biectivele calculului termotehnic.......................................................................................................................................... 22
2.2.2......................................................................................................................................................C
alculul termotehnic pentru stabilirea grosimii stratului termoizolator....................................................................................22
2.2.3......................................................................................................................................................D
eterminarea rezistentelor termice specifice ale elementelor de constructii opace...............................................................22
2.2.3.1 Rezistente termice specifice efective.................................................................................................................... 22
2.2.3.1.1...........................................................................................................................................R
ezistenta termica specifica unidirectionala - R -......................................................................................................................22
2.2.3.1.2...........................................................................................................................................R
ezistenta termica specifica corectata - R -................................................................................................................................23
2.2.3.1.3...........................................................................................................................................R
ezistenta termica specifica medie - R'm -..................................................................................................................................26
2.2.3.2 Rezistente termice specifice normate...................................................................................................................26
2.2.3.2.1...........................................................................................................................................R
ezistente termice specifice normate pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare si de contort..................................26
2.2.3.2.2 Rezistente termice specifice normate pentru eliminarea condensarii vaporilor de apa pe
suptafetele interioare....................................................................................................................................... 26
2.2.3.2.3 Rezistente termice specifice normate pentru reducerea consumului de energie...........................................27
- Exemple de calcul............................................................................................................................................................ 27
2.2.4......................................................................................................................................................R
ezistente termice ale suprafetelor vitrate............................................................................................................................. 29
2.2.5......................................................................................................................................................Dif
uzia vaporilor de apa prin elementele de constructii............................................................................................................29
2.2.5.1..............................................................................................................................................Ve
rificarea grafica a difuziei vaporilor de apa Tn interiorul elementelor de constructii.......................................................30
2.2.5.2..............................................................................................................................................C
alculul cantitatii de vapori care condenseaza Tn elementul de constructie Tn perioada rece a anului..........................31
2.2.5.3..............................................................................................................................................D
eterminarea cantitatii de apa acumulata care se poate evapora Tn perioada calda a anului........................................32
- Exemplu de calcul............................................................................................................................................................. 33
2.3. Stabilitatea termica a elementelor de Tnchidere a cladirilor si a Tncaperilor din cladirile civile......................................35
2.3.1..................................................................................................................................................... Cr
iteriile de performanta ale stabilitatii termice........................................................................................................................ 36
2.3.2......................................................................................................................................................In
dicele inertiei termice D........................................................................................................................................................ 36
2.3.3......................................................................................................................................................C
oeficientul \ de stabilitate a elementelor de Tnchidere a cladirilor.....................................................................................................36
2.3.4......................................................................................................................................................St
abilitatea termica a Tncaperilor Tncalzite din cladirile civile.................................................................................................37
- Exemple de calcul............................................................................................................................................................. 38
2.4. Determinarea si verificarea coeficientului global de izolare termica................................................................................40
2.4.1. Determinarea si verificarea coeficientului global de izolare termica G la cladirile de locuit.......................................40
2.4.1.1..............................................................................................................................................D
eterminarea coeficientului global efectiv de izolare temica G........................................................................................40
2.4.1.2..............................................................................................................................................D
eterminarea coeficientului global normat de izolare termica GN....................................................................................43
2.4.1.3..............................................................................................................................................Ni
velul de izolare termica globala...................................................................................................................................... 43
2.4.1.4..............................................................................................................................................S
uccesiunea calculelor..................................................................................................................................................... 43
2.4.1.5 Recomandari privind unele posibilitati de Tmbunatatire a comportarii termotehnice si de reducere
a valorii coeficientului global de izolare termica Tn cladirile de locuit...............................................................43
2.4.1.5.1........................................................................................................................................ La
alcatuirea generala a cladirii........................................................................................................................................ 43
2.4.1.5.2........................................................................................................................................ La
alcatuirea elementelor de constructii perimetrale........................................................................................................43
2.4.1.5.3........................................................................................................................................ In
vederea reducerii infiltratiilor de aer rece.................................................................................................................... 43
- Exemplu de calcul............................................................................................................................................................. 45
Cuprins
2.4.2. Determinarea si verificarea coeficientului global de izolare termica G1
la cladirile cu alta destinatie decat cea de locuit........................................................................................................43
2.4.2.1..............................................................................................................................................D
eterminarea coeficientului global efectiv de izolare termica G1..............................................................................................44
2.4.2.2..............................................................................................................................................D
eterminarea coeficientului global normat de izolare termica Gtref...........................................................................................44
2.4.2.3..............................................................................................................................................Ni
velul de izolare termica globala...................................................................................................................................... 45
3. NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE
3.1. Necesarul de caldura pentru cladiri obisnuite.................................................................................................................. 52
3.1.1. Fluxul termic cedat prin transmisie <PT................................................................................................................................52
3.1.1.1................................................................................................................................................ Fl
uxul termic prin transmisie &e........................................................................................................................................................ 52
3.1.1.2................................................................................................................................................ Fl
uxul termic cedat prin sol &s........................................................................................................................................................... 52
3.1.2......................................................................................................................................................A
daosuri la pierderile de caldura ZA...................................................................................................................................... 53
3.1.3......................................................................................................................................................S
arcina termica &................................................................................................................................................................................. 53
3.1.4......................................................................................................................................................N
ecesarul de caldura pentru cladiri industriale....................................................................................................................... 57
3.1.5......................................................................................................................................................P
articularity de calcul al necesarului de caldura pentru locuinte............................................................................................57
3.2. Necesarul de caldura la sere........................................................................................................................................... 57
- Exemplu de calcul............................................................................................................................................................ 57
3.3. Necesarul de caldura pentru cladirile amplasate subteran..............................................................................................58
3.4. Necesarul de caldura pentru cladirile Tncalzite rar..........................................................................................................58
3.5. Calculul necesarului de caldura pe baza de indici...........................................................................................................59
3.6. Metoda de determinare a necesarului de caldura de calcul dupa SREN 12831.............................................................59
3.6.1. Fluxul termic cedat prin transmisie T,i.............................................................................................................................59
3.6.1.1................................................................................................................................................ C
oeficientul de pierderi termice HT je...............................................................................................................................................61
3.6.1.2................................................................................................................................................ C
oeficientul de pierderi termice HT jue..............................................................................................................................................61
3.6.1.3................................................................................................................................................ C
oeficientul de pierderi termice HT..................................................................................................................................................61
3.6.1.4................................................................................................................................................ C
oeficientul de pierderi termice HT..................................................................................................................................................61
3.6.2. Sarcina termica &Vj pentru Tncalzire a aerului de ventilare.......................................................................................61
3.6.2.1 Calculul debitului de aer Vi in spatii Tncazite fara sistem de ventilare..................................................................61
3.6.3......................................................................................................................................................In
calzirea intermitenta a spatiilor............................................................................................................................................. 62
3.6.4......................................................................................................................................................D
eterminarea necesarului de caldura total............................................................................................................................. 62
4. SISTEME DE TNCALZIRE
4.1. incalzirea locala............................................................................................................................................................... 70
4.1.1......................................................................................................................................................Pr
escriptii privind utilizarea Tncalzirii locale............................................................................................................................. 70
4.1.2......................................................................................................................................................So
be cu acumulare de caldura................................................................................................................................................. 70
4.1.2.1................................................................................................................................................ So
be fixe 70
4.1.2.2................................................................................................................................................ So
be mobile........................................................................................................................................................................... 70
4.1.2.3................................................................................................................................................ M
ontarea sobelor si racordarea la cos................................................................................................................................. 70
4.1.3. Sobe fara acumulare de caldura................................................................................................................................71
4.1.3.1................................................................................................................................................ So
be metalice pentru combustibil solid................................................................................................................................. 71
4.1.3.2................................................................................................................................................ So
be metalice pentru combustibil lichid................................................................................................................................. 72
4.1.3.3................................................................................................................................................ Ap
arate de Tncalzire cu gaze................................................................................................................................................ 72
4.1.4......................................................................................................................................................So
be de constructie speciala (semineuri)................................................................................................................................. 73
4.1.5......................................................................................................................................................El
emente de calcul.................................................................................................................................................................. 73
4.1.5.1................................................................................................................................................ Pi
erderile de caldura............................................................................................................................................................. 73
4.1.5.2................................................................................................................................................ C
alculul si alegerea sobelor................................................................................................................................................. 73
4.1.5.3................................................................................................................................................ Di
mensiunile cosului de fum................................................................................................................................................. 74
4.2. Incalzirea cu apa calda si fierbinte................................................................................................................................... 75
4.2.1......................................................................................................................................................Cl
asificarea sistemelor de Tncalzire cu apa calda................................................................................................................... 75
4.2.2......................................................................................................................................................Cri
terii privind alegerea sistemului de Tncalzire....................................................................................................................... 75
4.2.3......................................................................................................................................................In
stalatii de Tncalzire cu circulate naturala.............................................................................................................................76
4.2.3.1................................................................................................................................................ In
stalatii bitub cu distribute superioara................................................................................................................................. 76
4.2.3.2................................................................................................................................................ In
stalatii bitub cu distributie inferioara.................................................................................................................................. 76
4.2.3.3................................................................................................................................................ In
stalatii monotub................................................................................................................................................................. 77
4.2.4. Instalatii de Tncalzire cu circulate fortata................................................................................................................... 77
4.2.4.1 Instalatii de Tncalzire cu distributie individual^......................................................................................................78
4.2.4.1.1...........................................................................................................................................In
stalatii bitub..................................................................................................................................................................... 79
4.2.4.1.2...........................................................................................................................................In
stalatii monotub.............................................................................................................................................................. 79
Cuprins
4.2.4.2 Instalatii de Tncalzire cu distributie centralizata....................................................................................................82
4.2.4.2.1...........................................................................................................................................Si
steme bitub clasice......................................................................................................................................................... 82
4.2.4.2.2...........................................................................................................................................Si
steme bitub moderne...................................................................................................................................................... 82
4.2.4.2.3...........................................................................................................................................Si
steme monotub moderne............................................................................................................................................... 84
4.2.5......................................................................................................................................................D
escrierea si montarea modulelor termohidraulice MTH.......................................................................................................84
4.2.6......................................................................................................................................................M
ontarea conductelor de distributie........................................................................................................................................ 86
4.2.6.1..............................................................................................................................................In
stalatii cu distributie individuala ..................................................................................................................................... 86
4.2.6.2..............................................................................................................................................In
stalatii cu distributie centralizata..................................................................................................................................... 87
4.2.7. Instalatii de Tncalzire cu apa fierbinte....................................................................................................................... 88
4.2.7.1................................................................................................................................................ In
calzirea cladirilor civile...................................................................................................................................................... 88
4.2.7.2................................................................................................................................................ In
calzirea cladirilor industrial................................................................................................................................................ 88
4.2.7.2.1...........................................................................................................................................S
patii destinate personalului tehnico-administrativ...........................................................................................................88
4.2.7.2.2...........................................................................................................................................S
patii destinate activitatilor productive.............................................................................................................................. 88
4.2.8. Dimensionarea conductelor instalatiilor de Tncalzire cu apa calda...........................................................................89
4.2.8.1................................................................................................................................................Pi
erderi de sarcina Tn conducte........................................................................................................................................... 89
4.2.8.2................................................................................................................................................O
peratiuni si date preliminare calculului de dimensionare...................................................................................................90
4.2.8.3................................................................................................................................................Di
mensionarea conductelor instalatiilor bitubulare cu circulatie naturala.............................................................................90
- Exemplu de calcul.......................................................................................................................................................... 91
4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalatiilor bitub cu circulatie fortata si distributie centralizata...............................103
4.2.8.4.1 Dimensionarea coloanelor............................................................................................................................ 103
- Exemplu de calcul..................................................................................................................................................... 103
4.2.8.4.2 Dimensionarea retelei de distributie arborescente........................................................................................104
4.2.8.4.3 Dimensionarea retelei de distributie inelare..................................................................................................106
4.2.8.5 Dimensionarea conductelor instalatiilor de Tncalzire cu circulatie fortata si distributie individuala....................107
4.2.8.5.1 Retele bitub cu distributie arborescenta........................................................................................................109
4.2.8.5.2 Retele bitub cu distributie radiala..................................................................................................................115
4.2.8.5.3 Retele bitub inelare....................................................................................................................................... 120
4.2.8.6 Dimensionarea conductelor instalatiilor de Tncalzire monotub
cu circulatie fortata pentru consumatorii individuali............................................................................................126
- Exemplu de calcul........................................................................................................................................................ 126
4.3. Sisteme de Tncalzire cu abur de presiune joasa...........................................................................................................133
4.3.1....................................................................................................................................................Crit
erii privind utilizarea Tncalzirii cu abur de presiune joasa..................................................................................................133
4.3.2....................................................................................................................................................Par
ticularity ale instalatiilor cu abur de presiune joasa............................................................................................................133
4.3.3....................................................................................................................................................Ra
cordarea corpurilor de Tncalzire.....................................................................................................................................................134
4.3.4....................................................................................................................................................Inst
alatii cu Tntoarcerea condensatului prin cadere libera.......................................................................................................135
4.3.4.1...............................................................................................................................................Inst
alatii cu conductele de condensat sub nivelul de presiune.............................................................................................135
4.3.4.2...............................................................................................................................................Inst
alatii cu conducte de condensat peste nivelul de presiune.............................................................................................136
4.3.5....................................................................................................................................................Inst
alatii cu Tntoarcerea condensatului prin pompare.............................................................................................................136
4.3.6....................................................................................................................................................Di
mensionarea sifoanelor de condensat............................................................................................................................... 136
4.3.7....................................................................................................................................................Cal
culul hidraulic al conductelor.............................................................................................................................................. 136
4.3.7.1...............................................................................................................................................Di
mensionarea conductelor de abur................................................................................................................................... 136
4.3.7.2...............................................................................................................................................Di
mensionarea conductelor de condensat......................................................................................................................... 138
4.4. Incalzirea cu aer cald..................................................................................................................................................... 141
4.4.1....................................................................................................................................................Crit
erii privind utilizarea Tncalzirii cu aer cald..........................................................................................................................141
4.4.2....................................................................................................................................................Inst
alatii de Tncalzire cu preparare locala a aerului cald.........................................................................................................141
4.4.2.1...............................................................................................................................................Inc
alzirea cu agregate cu focar propriu................................................................................................................................ 141
4.4.2.2...............................................................................................................................................Inc
alzirea cu aeroterme........................................................................................................................................................ 142
4.4.2.2.1.........................................................................................................................................Aer
oterme de perete.......................................................................................................................................................... 142
4.4.2.2.2.........................................................................................................................................Aer
oterme de plafon.......................................................................................................................................................... 143
4.4.2.3 Incalzirea cu dispozitive de destratificare a aerului cald.....................................................................................143
4.4.2.3.1......................................................................................................................................... Sol
utii pentru destratificarea aerului cald...........................................................................................................................144
4.4.2.3.2......................................................................................................................................... Sol
utii pentru evitarea stratificarii termice..........................................................................................................................144
4.4.2.4 incalzirea cu agregate multifunctional.................................................................................................................145
Cuprins
4.4.3. Incalzirea cu aer cald cu preparare centralizata......................................................................................................145
4.4.3.1...............................................................................................................................................Distr
ibutie Tn bucla perimetrala.............................................................................................................................................. 146
4.4.3.2...............................................................................................................................................Distr
ibutie radiala.................................................................................................................................................................... 147
4.4.3.3...............................................................................................................................................Distr
ibutie ramificata............................................................................................................................................................... 147
4.4.3.4...............................................................................................................................................Distr
ibutie prin planseu dublu................................................................................................................................................. 147
4.4.3.5...............................................................................................................................................Echi
pamente si accesorii........................................................................................................................................................ 147
4.4.4. Calculul instalatiilor de Tncalzire cu aer cald...........................................................................................................148
4.4.4.1...............................................................................................................................................Incal
zirea cu aer recirculat...................................................................................................................................................... 148
4.4.4.2...............................................................................................................................................Incal
zirea cu aer proaspat....................................................................................................................................................... 149
4.4.4.3...............................................................................................................................................Incal
zirea cu aer amestecat.................................................................................................................................................... 149
4.5. Incalzirea prin radiatie.................................................................................................................................................... 150
4.5.1....................................................................................................................................................Crite
rii privind utilizarea Tncalzirii prin radiatie.......................................................................................................................... 150
4.5.2....................................................................................................................................................Incal
zirea prin radiatie de temperatura joasa.............................................................................................................................150
4.5.2.1 Incalzirea prin plafon........................................................................................................................................... 150
4.5.2.1.1.........................................................................................................................................Pan
ouri radiante Tnglobate Tn elementele de constructii............................................................................................................151
4.5.2.1.2.........................................................................................................................................Pan
ouri radiante aparente Tn elementele de constructii....................................................................................................151
4.5.2.1.3......................................................................................................................................... Amp
lasarea panourilor radiante Tn Tncaperi...................................................................................................................................153
4.5.2.2 Incalzirea prin pardoseala................................................................................................................................... 154
4.5.2.2.1 Panouri radiante de pardoseala.................................................................................................................... 155
4.5.2.3 Executarea panourilor radiante........................................................................................................................... 156
4.5.2.3.1......................................................................................................................................... Pan
ouri radiante - metoda umeda"................................................................................................................................................155
4.5.2.3.2......................................................................................................................................... Pan
ouri radiante - metoda uscata".................................................................................................................................................157
4.5.2.4...............................................................................................................................................Rac
ordarea la reteaua de distributie...................................................................................................................................... 157
4.5.2.5...............................................................................................................................................Incal
zirea cu panouri montate Tn perete................................................................................................................................ 157
4.5.2.6...............................................................................................................................................Sch
eme de alimentare cu caldura......................................................................................................................................... 157
4.5.2.6.1......................................................................................................................................... Sch
ema de distributie pentru Tncalzirea numai prin radiatie..............................................................................................158
4.5.2.6.2......................................................................................................................................... Sch
ema de distributie a Tncalzirii prin radiatie Tn combinatie cu Tncalzirea cu corpuri de Tncalzire................................158
4.5.2.6.3 Schema de distributie pentru Tncalzirea prin radiatie, Tncalzire cu corpuri de Tncalzire,
preparare apa calda de consum................................................................................................................... 159
4.5.2.6.4 Schema de alimentare cu statii compacte....................................................................................................159
4.5.2.7 Dimensionarea instalatiilor..............................................................................................................................................159

4.5.2.7.1 Caracteristicile termice ale panourilor radiante.............................................................................................161
4.5.2.7.1.1....................................................................................................................................Pan
ouri de plafon cu conducte Tnglobate Tn elementele de constructii..........................................................................161
4.5.2.7.1.2....................................................................................................................................Pan
ouri de plafon cu conducte montate Tn spatiul de aer...............................................................................................161
4.5.2.7.1.3....................................................................................................................................Pan
ouri de plafon cu lamele ........................................................................................................................................... 161
4.5.2.7.1.4....................................................................................................................................Pan
ouri de pardoseala cu conducte flexibile................................................................................................................... 161
4.5.2.7.2 Calculul suprafetei de Tncalzire a panourilor radiante..................................................................................162
4.5.2.7.2.1....................................................................................................................................Calc
ulul pierderilor de caldura.......................................................................................................................................... 163
4.5.2.7.2.2....................................................................................................................................Aleg
erea tipului de panou Tncalzitor................................................................................................................................. 163
4.5.2.7.2.3....................................................................................................................................Stab
ilirea caracteristicilor termice si constructive ale panourilor radiante.........................................................................163
4.5.2.7.3 Exemple de calcul......................................................................................................................................... 164
4.5.3. incalzirea prin radiatie de temperatura medie..........................................................................................................166
4.5.3.1...............................................................................................................................................Pan
ouri radiante utilizand agenti termici................................................................................................................................ 166
4.5.3.2...............................................................................................................................................Tub
uri radiante modulare cu functionare pe gaze.................................................................................................................166
4.5.3.3...............................................................................................................................................Amp
lasarea tuburilor (panourilor) radiante............................................................................................................................. 169
4.5.3.3.1......................................................................................................................................... Pan
ouri radiante utilizand agenti termici............................................................................................................................. 169
4.5.3.3.2......................................................................................................................................... Tub
uri radiante modulare pe gaz........................................................................................................................................ 170
4.5.3.4 Dimensionarea instalatiilor de Tncalzire prin radiatie.........................................................................................171
4.5.3.4.1......................................................................................................................................... Cara
cteristicile termice ale panourilor.................................................................................................................................. 171
4.5.3.4.2......................................................................................................................................... Calc
ulul suprafetei Tncalzitoare........................................................................................................................................................ 172
- Exemple de calcul........................................................................................................................................................ 172
4.5.4. Incalzirea prin radiatie de temperatura Tnalta.........................................................................................................175
4.5.4.1...............................................................................................................................................Pan
ouri radiante ceramice..................................................................................................................................................... 175
4.5.4.2...............................................................................................................................................Amp
lasarea panourilor radiante ceramice.............................................................................................................................. 178
4.5.5. Incalzire si racire high tech" prin sisteme de tevi capilare paralele CLINA.........................................................................180
4.5.5.1 Prezentarea sistemului....................................................................................................................................................180
Cuprins
4.5.5.2...............................................................................................................................................Ele
mentele componente....................................................................................................................................................... 180
4.5.5.3...............................................................................................................................................Sur
sa de energie................................................................................................................................................................... 180
4.5.5.4...............................................................................................................................................Sist
emul propriu de automatizare.......................................................................................................................................... 180
4.5.5.5...............................................................................................................................................Eca
rturile joase de temperatura Tn regim de incalzire si Tn regim de racire........................................................................181
4.5.5.6...............................................................................................................................................Car
e sunt suprafetele optime de schimb de caldura?...........................................................................................................181
4.5.5.7...............................................................................................................................................Dur
ata de viata...................................................................................................................................................................... 181
4.5.5.8...............................................................................................................................................Nu
sunt riscuri....................................................................................................................................................................... 182
4.5.5.9...............................................................................................................................................Str
ucturi de constructii prevazute cu CLINA........................................................................................................................ 182
4.6. Incalzirea cu pompe de caldura..................................................................................................................................... 183
4.6.1....................................................................................................................................................Crit
erii privind utilizarea pompelor de caldura..........................................................................................................................183
4.6.2.................................................................................................................................................... Indi
catori energetici si economici referitori la pompele de caldura utilizate pentru Tncalzire...................................................186
4.6.2.1...............................................................................................................................................Indi
catori energetici............................................................................................................................................................... 187
4.6.2.2...............................................................................................................................................Indi
catori economici.............................................................................................................................................................. 188
4.6.3....................................................................................................................................................Inst
alatii de Tncalzire utilizand pompe de caldura aer/aer.......................................................................................................189
4.6.4....................................................................................................................................................Inst
alatii de Tncalzire utilizand pompe de caldura aer/apa......................................................................................................192
4.6.5....................................................................................................................................................Inst
alatii de Tncalzire utilizand pompe de caldura apa/aer......................................................................................................194
4.6.6....................................................................................................................................................Inst
alatii de Tncalzire utilizand pompe de caldura apa/apa.....................................................................................................195
4.6.7....................................................................................................................................................Inst
alatii de Tncalzire utilizand pompe de caldura sol/aer si sol/apa.......................................................................................196
4.6.8....................................................................................................................................................Po
mpe de caldura reversibile................................................................................................................................................. 197
4.6.9....................................................................................................................................................Di
mensionarea instalatiilor cu pompe de caldura..................................................................................................................198
4.6.10. Studiu de caz: Incalzirea unei locuinte cu o pompa de caldura.............................................................................199
4.7. Incalzirea electrica......................................................................................................................................................... 202
4.7.1....................................................................................................................................................Crit
erii privind utilizarea energiei electrice............................................................................................................................... 202
4.7.2....................................................................................................................................................Inc
alzirea electrica directa...................................................................................................................................................... 202
4.7.2.1 Aparate electrice de Tncalzire.........................................................................................................................................202
4.7.2.1.1......................................................................................................................................... Co
nvectoare de perete...................................................................................................................................................... 202
4.7.2.1.2......................................................................................................................................... Co
nvectoare de plinta....................................................................................................................................................... 203
4.7.2.1.3......................................................................................................................................... Co
nvectoare de pardoseala.............................................................................................................................................. 203
4.7.2.1.4......................................................................................................................................... Ra
diatoare electrice.......................................................................................................................................................... 203
4.7.2.1.5......................................................................................................................................... Pan
ouri radiante.................................................................................................................................................................. 203

4.7.2.1.6......................................................................................................................................... Ra
dianti luminosi............................................................................................................................................................... 203
4.7.2.1.7......................................................................................................................................... Ra
dianti Tn infrarosu....................................................................................................................................................................... 203
4.7.2.1.8......................................................................................................................................... Aer
oterme electrice............................................................................................................................................................ 204
4.7.2.2............................................................................................................................................Co
manda si reglarea......................................................................................................................................................... 204
4.7.2.3............................................................................................................................................Exe
cutie si exploatare......................................................................................................................................................... 204
4.7.3. Incalzirea electrica locala cu acumulatoare de caldura...........................................................................................204
4.7.3.1 Aparate de Tncalzire......................................................................................................................................................... 205
4.7.3.1.1......................................................................................................................................... Ap
arate cu acumulare si descarcare statica de tip 1........................................................................................................205
4.7.3.1.2......................................................................................................................................... Ap
arate cu acumulare si descarcare statica de tip II........................................................................................................205
4.7.3.1.3......................................................................................................................................... Ap
arate electrice cu acumulare si descarcare dinamica...................................................................................................205
4.7.4. Incalzirea electrica centralizata................................................................................................................................ 206
4.7.4.1...............................................................................................................................................Inc
alzirea electrica centralizata cu aer cald......................................................................................................................... 206
4.7.4.2...............................................................................................................................................Inc
alzirea electrica centralizata cu apa calda....................................................................................................................... 206
4.7.4.2.1......................................................................................................................................... Sist
eme de Tncalzire cu statie compacta........................................................................................................................... 206
4.7.4.2.2......................................................................................................................................... Sist
emul cu prepararea agentului termic (apa) Tn cazane electrice..................................................................................207
4.7.5. Incalzirea electrica integrate Tn elemente de constructii.........................................................................................208
4.7.5.1 Incalzirea electrica prin pardoseala.................................................................................................................... 208
4.7.5.1.1.........................................................................................................................................Des
crierea sistemului de Tncalzire..................................................................................................................................................208
4.7.5.1.2......................................................................................................................................... Sist
em electric de Tncalzire prin pardoseala...................................................................................................................... 208
4.7.5.1.3......................................................................................................................................... Mo
ntajul sistemului ELJET................................................................................................................................................ 209
4.7.5.1.4......................................................................................................................................... Mat
eriale
210
4.7.5.1.5......................................................................................................................................... Mo
ntarea cablurilor de Tncalzire electrica prin pardoseala...............................................................................................210
4.7.5.2...............................................................................................................................................Inc
alzirea electrica prin plafon.............................................................................................................................................. 215
4.7.5.3...............................................................................................................................................Inc
alzirea electrica prin pereti.............................................................................................................................................. 215
4.7.6. Incalzirea electrica "bijonctiune".............................................................................................................................. 216
4.7.6.1...............................................................................................................................................De
scrierea sistemului de Tncalzire...................................................................................................................................................216
4.7.6.2...............................................................................................................................................Ap
arate si materiale............................................................................................................................................................. 216
^^
----------------------:----------------------------;---------------------------------!--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------:--------------------------.------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------:-------------------------------------------:----------------------------------------------------------------------------------------------------------^
Cuprins
4.7.6.3...............................................................................................................................................Calcu
lul puterii instalate............................................................................................................................................................ 216
4.7.6.4...............................................................................................................................................Exec
utie si exploatare ............................................................................................................................................................ 216
4.7.7. Incalzirea electrica mixta.......................................................................................................................................... 217
4.8. Incalzirea cu apa geotermala........................................................................................................................................ 218
4.8.1.................................................................................................................................................... Utiliz
area apelor geotermale pentru Tncalzire.......................................................................................................................................218
4.8.2....................................................................................................................................................Surse
geotermale......................................................................................................................................................................... 218
4.8.3.................................................................................................................................................... Poziti
a instalatiilor termice in lantui de valorificare complexa a energiei geotermale.................................................................219
4.8.4....................................................................................................................................................Siste
me de alimentare cu caldura.............................................................................................................................................. 219
4.8.5....................................................................................................................................................Echip
amentul circuitului de apa geotermala............................................................................................................................... 220
4.8.5.1...............................................................................................................................................Sursa
geotermala...................................................................................................................................................................... 220
4.8.5.2...............................................................................................................................................Instal
atii de degazare............................................................................................................................................................... 221
4.8.5.3...............................................................................................................................................Statie
de tratare chimica............................................................................................................................................................ 221
4.8.5.4...............................................................................................................................................Epura
rea
222
4.8.5.5...............................................................................................................................................Statie
de pompare ................................................................................................................................................................... 222
4.8.5.6...............................................................................................................................................Cond
ucta de transport............................................................................................................................................................. 222
4.8.5.7...............................................................................................................................................Schi
mbatoare de caldura....................................................................................................................................................... 222
4.8.5.8...............................................................................................................................................Statii
auxiliare........................................................................................................................................................................... 223
4.8.5.8.1......................................................................................................................................... Statii
cu pompe de caldura.................................................................................................................................................... 223
4.8.5.8.2......................................................................................................................................... Statii
cu centrala termica....................................................................................................................................................... 223
4.8.5.9 Statia de reinjectare............................................................................................................................................ 223
4.8.5.10 Conducte de evacuare...................................................................................................................................... 224
4.8.6. Scheme functional utilizand apele geotermale........................................................................................................224
4.8.6.1...............................................................................................................................................Instal
atii geotermale de Tncalzire cu racordare directa...........................................................................................................224
4.8.6.2...............................................................................................................................................Instal
atii geotermale de Tncalzire cu racordare indirecta........................................................................................................224
4.8.7. Dimensionarea instalatiilor geotermale.................................................................................................................... 225
4.8.7.1...............................................................................................................................................Acop
erirea sarcinii termice de Tncalzire.................................................................................................................................. 225
4.8.7.2...............................................................................................................................................Dime
nsionarea instalatiilor....................................................................................................................................................... 225
4.8.8. Indicatori energetici si economici............................................................................................................................. 226
4.9. Incalzirea solara.......................................................................................................................................................................... 227
4.9.1....................................................................................................................................................Utiliz
area energiei solare........................................................................................................................................................... 227
4.9.2....................................................................................................................................................Siste
me de Tncalzire a spatiilor utilizand energia solara...........................................................................................................227
4.9.2.1 Sisteme pasive de Tncalzire solara.................................................................................................................... 227
4.9.2.1.1......................................................................................................................................... Siste
m pasiv tip TROMBE-MICHEL..................................................................................................................................... 228

4.9.2.1.2......................................................................................................................................... Siste
m pasiv tip INCERC...................................................................................................................................................... 228
4.9.2.1.3......................................................................................................................................... Siste
m pasiv tip SPAJIU SOLAR.......................................................................................................................................... 229
4.9.2.1.4......................................................................................................................................... Aspe
cte comune sistemelor pasive INCERC si SPATIU SOLAR.........................................................................................229
4.9.2.1.5......................................................................................................................................... Deter
minarea performantelor sistemelor pasive de Tncalzire solara....................................................................................230
4.9.2.1.5.1....................................................................................................................................Poten
tialul energiei solare................................................................................................................................................... 231
4.9.2.1.5.2....................................................................................................................................Elem
ente de calcul............................................................................................................................................................. 231
4.9.2.2 Sisteme active de Tncalzire solara.....................................................................................................................231
4.10. Instalatii de Tncalzire ce utilizeaza caldura recuperata...............................................................................................233
4.10.1..................................................................................................................................................Clasif
icarea sistemelor de recuperare a caldurii.........................................................................................................................233
4.10.2..................................................................................................................................................Recu
perarea caldurii din gazele de ardere................................................................................................................................. 233
4.10.2.1.............................................................................................................................................Reco
mandari privind recuperarea caldurii din gazele de ardere.............................................................................................233
4.10.2.2.............................................................................................................................................Cara
cteristicile sursei de caldura............................................................................................................................................ 233
4.10.2.3.............................................................................................................................................Recu
peratoare de caldura....................................................................................................................................................... 234
4.10.2.4.............................................................................................................................................Caza
ne recuperatoare pentru producere apa calda sau fierbinte...........................................................................................234
4.10.2.5.............................................................................................................................................Caza
ne recuperatoare pentru producere abur........................................................................................................................ 235
4.10.2.6.............................................................................................................................................Para
metri functional ai cazanelor recuperatoare.................................................................................................................... 236
4.10.2.7.............................................................................................................................................Alege
rea unui cazan recuperator si stabilirea regimului de functionare...................................................................................237
4.10.2.8.............................................................................................................................................Sche
me pentru utilizarea caldurii recuperate.......................................................................................................................... 238
4.10.2.9.............................................................................................................................................Indic
atori energetici si economici............................................................................................................................................ 239
4.10.3. Recuperarea caldurii din ape tehnologice.............................................................................................................240
4.10.3.1.............................................................................................................................................Reco
mandari privind recuperarea caldurii din apele tehnologice de racire.............................................................................240
4.10.3.2.............................................................................................................................................Cara
cteristicile sursei si componenta sistemului .................................................................................................................... 240
4.10.3.3.............................................................................................................................................Sche
me functional................................................................................................................................................................... 241
4.10.3.4.............................................................................................................................................Dime
nsionarea instalatiilor de recuperare a caldurii................................................................................................................242
4.10.3.5.............................................................................................................................................Indic
atori energetici si economici............................................................................................................................................ 243
Cuprins
4.11. Conexiunea instalatiilor si echipamentelor cu structura de rezistenta.........................................................................243
4.11.1................................................................................................................................................Pie
se si subansambluri speciale de sustinere si prindere....................................................................................................243
4.11.2................................................................................................................................................Ca
nale tehnice..................................................................................................................................................................... 244
4.11.3................................................................................................................................................Nis
e si slituri......................................................................................................................................................................... 245
4.11.4................................................................................................................................................Str
apungeri Tn zidarie........................................................................................................................................................................ 246
4.11.4.1.......................................................................................................................................... Str
apungeri Tn fundatii................................................................................................................................................................... 246
4.11.4.2.......................................................................................................................................... Str
apungeri Tn pereti si plansee....................................................................................................................................... 246
4.11.4.3.......................................................................................................................................... Pos
tamente 246
4.12. Protectia la zgomot si vibratii Tn instalatii de Tncalzire...............................................................................................247
4.12.1. Notiuni referitoare la zgomot.................................................................................................................................. 247
4.12.3. Surse de zgomot.................................................................................................................................................... 251
4.12.3.1 Surse de zgomot Tn centrala termica...............................................................................................................251
4.12.4. Nivelul de zgomot la interiorul si exteriorul centralei termice ................................................................................252
4.12.4.1.............................................................................................................................................Niv
elul de zgomot la interiorul centralei termice...................................................................................................................252
4.12.4.2.............................................................................................................................................Niv
elul de zgomot la exteriorul centralei termice.................................................................................................................. 255
4.12.5..................................................................................................................................................Niv
elul de zgomot la centralele termice amplasate Tn cladiri.................................................................................................255
4.12.6..................................................................................................................................................Zgo
motul produs de centrale termice de apartament..............................................................................................................257
4.12.7..................................................................................................................................................Zgo
motul produs de echipamentele instalatiei de la consumatori............................................................................................258
4.12.8..................................................................................................................................................Pro
tectia contra zgomotului..................................................................................................................................................... 260
4.12.8.1.............................................................................................................................................Pro
tectia la arzator................................................................................................................................................................ 261
4.12.8.2.............................................................................................................................................Pro
tectia la canalul si cosul de fum....................................................................................................................................... 262
4.12.8.3.............................................................................................................................................Ma
suri arhitecturale si structural de protectie la zgomot......................................................................................................262
4.12.8.4.............................................................................................................................................Mo
ntarea aparatelor centralei termice.................................................................................................................................. 264
4.12.8.4.1..........................................................................................................................................Mo
ntarea cazanelor.............................................................................................................................................................. 264
4.12.8.4.2..........................................................................................................................................Mo
ntarea pompelor.............................................................................................................................................................. 265
4.12.8.4.3..........................................................................................................................................Mo
ntarea conductelor........................................................................................................................................................... 265
4.12.8.4.4..........................................................................................................................................Mo
ntarea regulatoarelor de presiune diferentiala.................................................................................................................266
5. CENTRALE TERMICE
5.1.Clasificarea centralelor termice..................................................................................................................................... 268
5.2.Alegerea tipului de centrala termica.............................................................................................................................. 268
5.3.Centrale termice cu apa calda....................................................................................................................................... 268
5.3.1....................................................................................................................................................Ce
ntrale termice cu puteri mici, pana la 70-300 kW...............................................................................................................268
5.3.2....................................................................................................................................................Ce
ntrale termice cu puteri medii Tntre 300 si 2000 kW..........................................................................................................270
5.3.3....................................................................................................................................................Ce
ntrale termice cu puteri mari, peste 2000 kW..................................................................................................................... 273
5.3.4....................................................................................................................................................Ce
ntrale termice echipate cu cazane de condensatie sau cu recuperatoare de caldura.......................................................273
5.3.5....................................................................................................................................................Asi
gurarea instalatiilor de Tncalzire cu apa calda...................................................................................................................274
5.3.5.1...............................................................................................................................................Asi
gurarea instalatiilor cu conducte de siguranta si cu vas de expansiune deschis ...........................................................274
5.3.5.2...............................................................................................................................................Asi
gurarea instalatiilor cu vas de expansiune Tnchis si supape de siguranta.....................................................................275
5.3.5.3...............................................................................................................................................Asi
gurarea instalatiilor cu supape de siguranta $i vas de expansiune deschis...................................................................276
5.3.5.4...............................................................................................................................................Ale
gerea sistemului de asigurare......................................................................................................................................... 276
5.3.5.5...............................................................................................................................................Cir
culatia agentului termic Tn conductele de siguranta.......................................................................................................277
5.3.6....................................................................................................................................................Poz
itia pompelor Tn circuitul agentului termic..........................................................................................................................277
5.3.7....................................................................................................................................................Di
mensionarea echipamentelor din centrala termica............................................................................................................278
5.3.7.1...............................................................................................................................................Put
erea centralei termice...................................................................................................................................................... 278
5.3.7.2...............................................................................................................................................Ale
gerea tipului si numarului de cazane............................................................................................................................... 279
5.3.7.3...............................................................................................................................................Ale
gerea arzatoarelor......................................................................................................................................................................... 279
5.3.7.4...............................................................................................................................................Ale
gerea pompelor de circulate............................................................................................................................................ 279
5.3.7.5...............................................................................................................................................Ale
gerea robinetelor de reglare cu doua si cu trei cai..........................................................................................................280
5.3.7.6...............................................................................................................................................Di
mensionarea buteliei de egalizare a presiunii.................................................................................................................280
5.3.7.7...............................................................................................................................................Di
mensionarea distribuitorului si colectorului...................................................................................................................... 281
5.3.7.8...............................................................................................................................................Di
mensionarea elementelor sistemului de asigurare cu vas de expansiune deschis.........................................................281
5.3.7.9 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu supape de siguranta si vas de expansiune Tnchis .
283
5.3.7.10 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu supape de siguranta si
vas de expansiune Tnchis si rezervor de descarcare.......................................................................................284
5.3.7.11 Alegerea statiei de tratare a apei...................................................................................................................... 284
Cuprins
5.3.8....................................................................................................................................................Am
plasarea centralei termice.................................................................................................................................................. 285
5.3.9....................................................................................................................................................Org
anizarea centralei termice.................................................................................................................................................. 286
5.3.10. Montarea echipamentelor si a conductelor in centrala termica.............................................................................287
5.3.10.1.............................................................................................................................................Mo
ntarea cazanelor.............................................................................................................................................................. 287
5.3.10.2.............................................................................................................................................Mo
ntarea pompelor de circulate........................................................................................................................................... 287
5.3.10.3.............................................................................................................................................Mo
ntarea schimbatoarelor de caldura.................................................................................................................................. 288
5.3.10.4.............................................................................................................................................Mo
ntarea buteliei de egalizare a presiunii............................................................................................................................288
5.3.10.5.............................................................................................................................................Mo
ntarea distribuitoarelor si colectoarelor........................................................................................................................... 288
5.3.10.6.............................................................................................................................................Co
nductele de legatura........................................................................................................................................................ 288
5.3.10.7.............................................................................................................................................Pro
tectia anticoroziva si izolarea termica a echipamentelor si a conductelor.......................................................................288
5.4. Centrale termice cu abur de presiune joasa.................................................................................................................. 288
5.4.1.................................................................................................................................................... Ce
ntrale termice cu un singur rezervor de condensat............................................................................................................289
5.4.2....................................................................................................................................................Ce
ntrale termice cu rezervoare de condensat intermediare...................................................................................................289
5.4.3....................................................................................................................................................Ce
ntrale termice cu alimentarea cazanelor prin pompare in doua trepte...............................................................................290
5.4.4....................................................................................................................................................Ale
gerea cazanelor................................................................................................................................................................. 290
5.4.5....................................................................................................................................................Asi
gurarea instalatiilor de Tncalzire cu abur de presiune joasa..............................................................................................291
5.4.5.1...............................................................................................................................................Dis
pozitive hidraulice de siguranta....................................................................................................................................... 291
5.4.5.2...............................................................................................................................................Ven
tile de siguranta............................................................................................................................................................... 291
5.4.6....................................................................................................................................................Re
zervoarele de condensat.................................................................................................................................................... 291
5.4.7....................................................................................................................................................Dis
pozitive pentru separarea condensatului........................................................................................................................... 292
5.4.7.1...............................................................................................................................................Se
parator termodinamic pentru eliminat condensul............................................................................................................292
5.4.7.2...............................................................................................................................................Oal
e de evacuat condens cu plutitor..................................................................................................................................... 292
5.4.8....................................................................................................................................................Ale
gerea pompelor de condensat........................................................................................................................................... 293
5.4.9....................................................................................................................................................Dist
ribuitorul de abur................................................................................................................................................................ 295
5.4.10..................................................................................................................................................Di
mensionarea conductelor de abur si condensat din centrala termica................................................................................295
5.4.11..................................................................................................................................................Trat
area apei de adaos............................................................................................................................................................ 295
5.4.12..................................................................................................................................................Org
anizarea spatiului Tn centrala termica...........................................................................................................................................295
5.5. Gospodaria de combustibil............................................................................................................................................ 296

5.5.1. Proprietatile fizico-chimice ale combustibililor..........................................................................................................296
5.5.1.1...............................................................................................................................................Co
mbustibili gazosi.............................................................................................................................................................. 296
5.5.1.2...............................................................................................................................................Co
mbustibili lichizi................................................................................................................................................................ 297
5.5.1.3...............................................................................................................................................Co
mbustibili solizi................................................................................................................................................................ 298
5.5.1.3.1......................................................................................................................................... Co
mbustibili solizi naturali................................................................................................................................................. 298
5.5.1.3.2.........................................................................................................................................Co
mbustibili solizi brichetati.............................................................................................................................................. 299
5.5.2. Instalatii de ardere a combustibililor lichizi...............................................................................................................299
5.5.2.1...............................................................................................................................................Inst
alatii de alimentare cu pompare directa..........................................................................................................................299
5.5.2.2...............................................................................................................................................Inst
alatii de alimentare cu rezervor intermediar....................................................................................................................299
5.5.3....................................................................................................................................................Inst
alatii de ardere a combustibililor gazosi............................................................................................................................. 299
5.5.4....................................................................................................................................................Inst
alatii de ardere a gazelor petroliere lichefiate....................................................................................................................300
5.5.5....................................................................................................................................................Inst
alatii de ardere a combustibililor solizi................................................................................................................................ 300
5.5.5.1...............................................................................................................................................Ard
erea lemnelor.................................................................................................................................................................. 300
5.5.5.2...............................................................................................................................................Ard
erea carbunilor................................................................................................................................................................ 301
5.5.5.3...............................................................................................................................................Ard
erea brichetelor............................................................................................................................................................... 301
5.5.6. Arzatoare de combustibil gazos...............................................................................................................................301
5.5.6.1...............................................................................................................................................Arz
atoare cu aer aspirat....................................................................................................................................................... 301
5.5.6.2...............................................................................................................................................Arz
atoare cu aer insuflat....................................................................................................................................................... 301
5.5.7....................................................................................................................................................Arz
atoare de combustibil lichid................................................................................................................................................ 303
5.5.8....................................................................................................................................................Arz
atoare mixte de gaze-lichid................................................................................................................................................ 305
5.5.9....................................................................................................................................................Re
ducerea emisiilor poluante................................................................................................................................................. 305
5.5.9.1...............................................................................................................................................Emi
sii de CO si COy.............................................................................................................................................................. 306
5.5.9.2...............................................................................................................................................Emi
sii de NOx........................................................................................................................................................................ 306
5.5.10. Dimensionarea instalatiilor de gospodarire a combustibilului................................................................................307
5.5.10.1 Consumul de combustibil.................................................................................................................................. 307
5.5.10.1.1....................................................................................................................................... Co
nsumul de combustibil orar........................................................................................................................................... 307
5.5.10.1.2....................................................................................................................................... Co
nsumul de combustibil zilnic......................................................................................................................................... 308
5.5.10.1.3....................................................................................................................................... Co
nsumul de combustibil Tn luna de varf......................................................................................................................... 308
5.5.10.1.4....................................................................................................................................... Co
nsumul de combustibil Tn perioada de Tncalzire.........................................................................................................309
I Cupri
5.5.10.1.5 Consumul anual de combustibil.................................................................................................................. 310
5.5.10.2 Dimensionarea principalelor elemente ale instalatiilor de ardere a combustibililor...........................................310
5.5.10.2.1....................................................................................................................................... Put
erea termica a arzatoarelor.......................................................................................................................................... 310
5.5.10.2.2....................................................................................................................................... Re
zervorul de consum zilnic al combustibilului lichid........................................................................................................310
5.5.10.2.3....................................................................................................................................... De
pozitarea combustibilului.............................................................................................................................................. 311
5.5.10.2.4.......................................................................................................................................Di
mensionarea conductelor............................................................................................................................................. 311
5.5.10.2.5....................................................................................................................................... Ale
gerea pompelor de combustibil.................................................................................................................................... 312
- Exemplu de calcul......................................................................................................................................................... 311
5.5.11. Amplasarea si montarea rezervoarelor de combustibil..........................................................................................312
5.5.11.1.............................................................................................................................................Am
plasarea si montarea rezervorului de consum zilnic.......................................................................................................312
5.5.11.2.............................................................................................................................................Am
plasarea si montarea rezervoarelor de depozitare..........................................................................................................312
5.5.11.2.1....................................................................................................................................... Rez
ervoare pentru combustibil lichid.................................................................................................................................. 312
5.5.11.2.2....................................................................................................................................... Rez
ervoare pentru G.P.L..................................................................................................................................................................313
5.6. Evacuarea gazelor de ardere......................................................................................................................................... 313
5.6.1. Solutii constructive................................................................................................................................................... 313
5.6.1.1...............................................................................................................................................Cos
ul de fum.......................................................................................................................................................................... 313
5.6.1.2...............................................................................................................................................Ca
nalul de fum..................................................................................................................................................................... 315
5.6.2. Calculul cosului de fum............................................................................................................................................ 315
5.6.2.1 Cosul pentru cazane folosind arzatoare cu aer aspirat (atmosferice).................................................................316
5.6.2.1.1......................................................................................................................................... Tira
jul cosului...................................................................................................................................................................... 316
5.6.2.1.2......................................................................................................................................... Cal
culul preliminar al dimensiunilor cosului....................................................................................................................... 316
5.6.2.1.3......................................................................................................................................... Cal
culul de verificare a cosului.......................................................................................................................................... 316
5.6.2.2 Cosul pentru cazane folosind arzatoare cu aer insuflat (presurizate cu presiune zero la baza)........................317
5.6.3. Cosul si influenta vaporilor de apa din gazele de ardere.........................................................................................317
5.6.3.1...............................................................................................................................................Cos
ul functionand cu condensare......................................................................................................................................... 317
5.6.3.2...............................................................................................................................................Cos
ul functionand fara condensare....................................................................................................................................... 318
5.6.4....................................................................................................................................................Cal
culul cosului cu camasa exterioara de aer......................................................................................................................... 318
5.6.5....................................................................................................................................................Opti
mizarea cosului.................................................................................................................................................................. 318
5.6.5.1...............................................................................................................................................Opt
imizarea cosului cu tiraj impus........................................................................................................................................ 318
5.6.5.2...............................................................................................................................................Opt
imizarea cosului cu inaltime impusa (tiraj zero la baza)..................................................................................................319
5.6.6. Calculul cosurilor pe baza normelor de mediu.........................................................................................................320
5.6.6.1 Calculul inaltimii minime a cosului pentru centrale termice independente sau alaturate unui
imobil izolat......................................................................................................................................................... 321
5.6.6.2 Calculul inaltimii minime a cosului unei centrale amplasate in subsolul cladirii sau alaturata acesteia,
Tnconjurata de alte imobile................................................................................................................................. 321

5.6.7. SupraTnaltarea cosului.........................................................................................................................................................321
5.7 Protectia atmosferei........................................................................................................................................................ 322
5.7.1....................................................................................................................................................Inal
timea si sectiunea cosului pentru evacuarea gazelor de ardere........................................................................................322
5.7.2....................................................................................................................................................Eva
luarea efluentilor gazosi emisi si a concentratiilor de poluanti la emisie............................................................................323
5.7.3....................................................................................................................................................Eva
luarea concentratiilor de poluant la imisie.......................................................................................................................... 324
5.7.3.1...............................................................................................................................................Eva
luarea concentratiilor de poluanti la imisie pentru surse joase........................................................................................325
5.7.3.2...............................................................................................................................................Eva
luarea concentratiilor de poluanti la imisie pentru surse joase sau Tnalte......................................................................325
5.7.4. Exemplu de calcul pentru surse punctiforme joase si Tnalte...................................................................................326
5.8. Sisteme de reglare autonoma pentru centrale termice..................................................................................................330
5.8.1....................................................................................................................................................Ele
mente generale: rol, principii, functii, metode de reglare automata...................................................................................330
5.8.2....................................................................................................................................................Ele
mente componente ale unui S.R.A.: regulatoare, traductoare, organe de reglare (vane, servomotoare, robinete
termostatice)............................................................................................................................................................ 332
5.8.3....................................................................................................................................................Sist
eme de reglare automata pentru centrale termice cu apa calda........................................................................................333
5.8.3.1...............................................................................................................................................Reg
larea automata a centralelor termice cu un cazan..........................................................................................................333
5.8.3.2...............................................................................................................................................Reg
larea automata a centralelor termice cu mai multe cazane.............................................................................................336
5.8.3.2.1 Centrale termice cu mai multe cazane de acelasi tip, cu functionare in cascada,
cu vane de izolare motorizate cu doua cai, cu racordare directa (cuplata), pentru Tncalzire si
preparare apa calda de consum...................................................................................................................338
5.8.3.2.2 Centrale termice cu mai multe cazane de acelasi tip, cu functionare in cascada,
cu pompa si vana de izolare cu trei cai pe fiecare cazan, cu racordarea decuplata prin
butelie de egalizare a presiunilor si reglare independents pentru fiecare consumator.................................339
Cuprins
5.8.3.2.3 Centrale termice cu mai multe cazane de acelasi tip, cu functionare Tn cascada,
cu pompa si vana de izolare cu doua cai pe fiecare cazan, cu racordarea decuplata prin
5.8.3.2.4 Centrale termice cu mai multe cazane de acelasi tip, cu functionare Tn cascada,
cu pompa si vana de izolare cu trei cai pe fiecare cazan, cu racordarea decuplata prin
5.8.3.2.5 Centrala termica mixta, cu un cazan cu recuperator si cazane standard, cu functionare
Tn cascada, cu pompa si vana de izolare cu doua cai pe fiecare cazan, cu racordare decuplata prin
5.8.3.2.6 Centrala termica pentru producerea aburului de joasa temperatura, cu doua cazane
cu functionare Tn cascada, cu alimentare cu condensat prin pompare........................................................343
6 ECHIPAMENTE $1 MATERIALE
6.1. Corpuri de Tncalzire.................................................................................................................................................................... 350
6.1. LCriterii privind utilizarea corpurilor de Tncalzire........................................................................................................350
6.1.2....................................................................................................................................................Cla
sificarea corpurilor de Tncalzire...................................................................................................................................................... 351
6.1.3....................................................................................................................................................Ra
diatoare din elemente......................................................................................................................................................... 351
6.1.3.1...............................................................................................................................................Ra
diatoare din fonta............................................................................................................................................................. 351
6.1.3.2...............................................................................................................................................Ra
diatoare din aluminiu....................................................................................................................................................... 351
6.1.3.3...............................................................................................................................................Ra
diatoare din otel............................................................................................................................................................... 353
6.1.4....................................................................................................................................................Ra
diatoare-panou................................................................................................................................................................... 353
6.1.5....................................................................................................................................................Cor
puri de Tncalzire tubulare................................................................................................................................................................ 355
6.1.5.1...............................................................................................................................................Ser
pentine 355
6.1.5.2...............................................................................................................................................Re
gistre clasice.................................................................................................................................................................... 355
6.1.5.3...............................................................................................................................................Cor
puri de Tncalzire speciale pentru grupuri sanitare..........................................................................................................355
6.1.6....................................................................................................................................................Ra
diatoare din teava si tabla.................................................................................................................................................. 357
6.1.7....................................................................................................................................................Co
nvectoare........................................................................................................................................................................... 357
6.1.8....................................................................................................................................................Am
plasarea, montarea si racordarea corpurilor de Tncalzire..................................................................................................359
6.1.8.1...............................................................................................................................................Am
plasarea.......................................................................................................................................................................................... 359
6.1.8.2...............................................................................................................................................Mo
ntarea 359
6.1.8.3...............................................................................................................................................Ra
cordarea......................................................................................................................................................................................... 359
6.1.9. Alegerea si dimensionarea corpurilor de Tncalzire..................................................................................................360
6.1.9.1...............................................................................................................................................Ale
gerea tipului de corp de Tncalzire................................................................................................................................... 360
6.1.9.2...............................................................................................................................................Di
mensionarea corpurilor de Tncalzire...........................................................................................................................................360
6.1.9.2.1......................................................................................................................................... Vari
anta cunoasterii puterii termice nominale pe element..................................................................................................360
6.1.9.2.2......................................................................................................................................... Vari
anta cunoasterii puterii termice nominale pe unitate de lungime.................................................................................361
6.1.9.2.3 Varianta cunoasterii puterii termice nominale pe 0n [W/corp] a fiecarei tipodimensiuni de corp
de Tncalzire................................................................................................................................................................. 361
6.1.9.2.4......................................................................................................................................... Var
ianta cunoasterii puterii termice pe 0 [W/corp] a fiecarei tipodimensiuni de corp de Tncalzire....................................361
6.1.9.2.5......................................................................................................................................... Vari
anta Tnlocuirii unor corpuri de Tncalzire existente.................................................................................................................361
6.2. Cazane.......................................................................................................................................................................................... 362
6.2.1....................................................................................................................................................Cla
sificarea cazanelor........................................................................................................................................................................... 362
6.2.2....................................................................................................................................................Crit
erii privind executia si alegerea cazanelor......................................................................................................................... 362
6.2.3....................................................................................................................................................Ca
zane de apa calda.............................................................................................................................................................. 363
6.2.3.1...............................................................................................................................................Ca
zane murale.................................................................................................................................................................... 363
6.2.3.2...............................................................................................................................................Ca
zane cu condensatie....................................................................................................................................................... 367
6.2.3.3...............................................................................................................................................Ca
zane de apa calda ignitubulare orizontale.......................................................................................................................372
6.2.3.4...............................................................................................................................................Ca
zane de apa calda ignitubulare verticale......................................................................................................................... 373
6.2.3.5...............................................................................................................................................Ca
zane de apa calda acvatubulare din fonta...................................................................................................................... 374
6.2.3.6...............................................................................................................................................Ca
zane de apa calda acvatubulare din otel......................................................................................................................... 374
6.2.3.7...............................................................................................................................................Ca
zane de apa calda functionand cu combustibil solid.......................................................................................................376
6.2.3.8...............................................................................................................................................Ca
zane de apa calda electrice............................................................................................................................................. 376
6.2.4. Cazane de apa fierbinte........................................................................................................................................... 377
6.2.4.1...............................................................................................................................................Ca
zane de apa fierbinte ignitubulare................................................................................................................................... 377
6.2.4.2...............................................................................................................................................Ca
zane de apa fierbinte acvatubulare................................................................................................................................. 378
6.2.5. Cazane de abur....................................................................................................................................................... 378
6.2.5.1 Cazane de abur de joasa presiune..................................................................................................................... 378
Cuprins
6.2.5.2 Cazane de abur de presiune medie si Tnalta......................................................................................................378
6.2.6....................................................................................................................................................Caz
ane cu fluid diatermic......................................................................................................................................................... 378
6.2.7....................................................................................................................................................Caz
ane recuperatoare.............................................................................................................................................................. 379
6.2.8....................................................................................................................................................Rec
uperatoare de caldura cu condensatie............................................................................................................................... 379
6.3. Pompe........................................................................................................................................................................................... 380
6.3.1. Caracteristicile hidraulice si termice ale pompelor...................................................................................................380
6.3.1.1...............................................................................................................................................Cur
bele caracteristice........................................................................................................................................................... 380
6.3.1.2...............................................................................................................................................Fun
ctionarea pompelor Tn instalatii...................................................................................................................................................380
6.3.1.2.1.........................................................................................................................................Pun
ct de functionare........................................................................................................................................................... 380
6.3.1.2.2.........................................................................................................................................Cu
plarea pompelor........................................................................................................................................................... 380
6.3.1.2.3.........................................................................................................................................Cav
itatia pompelor.............................................................................................................................................................. 380
- Exemplu de calcul........................................................................................................................................................... 381
6.3.1.2.4 Influenta caracteristicilor fluidelor..................................................................................................................382
6.3.2....................................................................................................................................................Po
mpe de circulate................................................................................................................................................................. 382
6.3.3....................................................................................................................................................Po
mpe de presiune ridicata.................................................................................................................................................... 382
6.3.4....................................................................................................................................................Po
mpe de combustibil............................................................................................................................................................ 382
6.3.5................................................................................................................................................. Regla
rea pompelor................................................................................................................................................................... ...383
6.3.5.1...............................................................................................................................................Nec
esitatea reglarii pompelor................................................................................................................................................ 383
6.3.5.2...............................................................................................................................................Pos
ibilitatea de reglare.......................................................................................................................................................... 383
6.3.5.3...............................................................................................................................................Re
glarea turatiei pompei Tn functie de presiunea diferentiala.............................................................................................384
6.3.5.4...............................................................................................................................................Re
glarea turatiei pompei la presiunea constants.................................................................................................................384
6.3.5.5...............................................................................................................................................Re
glarea turatiei pompei Tn functie de ecartui de temperatura...........................................................................................385
6.3.5.6...............................................................................................................................................Re
glarea turatiei pompei Tn functie de ecartui de temperatura Ad si de temperatura exterioara 6e......................................386
6.3.6. Alegerea pompelor de circulate............................................................................................................................... 386
6.3.7. Montarea pompelor.................................................................................................................................................. 387
6.4. Schimbatoare de caldura............................................................................................................................................... 397
6.4.1....................................................................................................................................................Crit
erii de clasificare a schimbatoarelor de caldura................................................................................................................. 397
6.4.2....................................................................................................................................................Sch
imbatoare de caldura multitubulare.................................................................................................................................... 398
6.4.3....................................................................................................................................................Sch
imbatoare de caldura cu placi............................................................................................................................................ 399
6.4.4....................................................................................................................................................Cal
culul schimbatoarelor de caldura....................................................................................................................................... 400
6.4.4.1...............................................................................................................................................Cal
culul schimbatoarelor de caldura tubulare...................................................................................................................... 400
6.4.4.2...............................................................................................................................................Cal
culul schimbatoarelor de caldura cu placi....................................................................................................................... 402

6.5. Aparate de Tncalzire a aerului....................................................................................................................................... 405
6.5.1....................................................................................................................................................Crit
erii privind utilizarea aparatelor de Tncalzire a aerului.......................................................................................................405
6.5.2....................................................................................................................................................Aer
oterme............................................................................................................................................................................................... 405
6.5.2.1...............................................................................................................................................Cla
sificarea aerotermelor..................................................................................................................................................... 405
6.5.2.2...............................................................................................................................................Aer
oterme cu ventilator axial................................................................................................................................................ 406
6.5.2.3...............................................................................................................................................Aer
oterme cu ventilator centrifugal....................................................................................................................................... 409
6.5.2.4...............................................................................................................................................Aer
oterme cu gaz.................................................................................................................................................................. 410
6.5.3.1...............................................................................................................................................Cla
sificarea generatoarelor de aer cald................................................................................................................................ 411
6.5.3.2...............................................................................................................................................Ge
neratoare de aer cald fixe................................................................................................................................................ 411
6.5.3.3...............................................................................................................................................Ge
neratoare de aer cald mobile........................................................................................................................................... 413
6.5.3.4...............................................................................................................................................Ge
neratoare de aer cald bi-energie"...............................................................................................................................................413
6.5.3....................................................................................................................................................Ge
neratoare de aer cald......................................................................................................................................................... 410
6.5.4....................................................................................................................................................Ma
suri de siguranta la foe si explozie..................................................................................................................................... 414
6.6. Materiale si elemente comune instalatiilor de Tncalzire................................................................................................415
6.6.1. Jevi...........................................................................................................................................................................415
6.6.1.1 Jevi din otel......................................................................................................................................................... 415
6.6.1.1.1......................................................................................................................................... Car
acteristici principale...................................................................................................................................................... 415
6.6.1.1.2......................................................................................................................................... Imb
inarea tevilor................................................................................................................................................................. 415
6.6.1.1.3.........................................................................................................................................Sus
tinerea si prinderea tevilor............................................................................................................................................ 418
6.6.1.1.4.........................................................................................................................................Prel
uarea dilatarii tevilor..................................................................................................................................................... 418
6.6.1.2 Tevi din materiale cu structura termoplastica......................................................................................................418
6.6.1.2.1.........................................................................................................................................Car
acteristici principale...................................................................................................................................................... 418
6.6.1.2.2.........................................................................................................................................Imb
inarea tevilor................................................................................................................................................................. 420
6.6.1.2.3......................................................................................................................................... Sus
tinerea si prinderea tevilor............................................................................................................................................ 421
Cuprins
6.6.1.2.4 Preluarea dilatarii tevilor din materiale plastice.............................................................................................421
6.6.1.3...............................................................................................................................................Jev
i din cupru........................................................................................................................................................................ 421

6.6.1.4...............................................................................................................................................Jev
i preizolate....................................................................................................................................................................... 422
6.6.2. Robinete de reglare la corpurile de Tncalzire..........................................................................................................423
6.6.2.1 Robinete manuale............................................................................................................................................... 423
6.6.2.1.1......................................................................................................................................... Ro
binete cu simpla reglare............................................................................................................................................... 423
6.6.2.1.2......................................................................................................................................... Ro
binete cu dubla reglare................................................................................................................................................. 424
6.6.2.2 Armaturi de reglare pe conducta de Tntoarcere.................................................................................................425
6.6.2.3 Robinete termostatice......................................................................................................................................... 426
6.6.2.4 Robinete cu 4 cai................................................................................................................................................ 429
6.6.3. Robinete de Tnchidere pe conducte........................................................................................................................431
6.6.3.1...............................................................................................................................................Ro
binete cu ventil sferic....................................................................................................................................................... 431
6.6.3.2...............................................................................................................................................Ro
binete cu ventil Tnclinat................................................................................................................................................... 433
6.6.3.3...............................................................................................................................................Ro
binete cu ventil drept....................................................................................................................................................... 433
6.6.3.4...............................................................................................................................................Ro
binete cu sertar................................................................................................................................................................ 434
6.6.4....................................................................................................................................................Ro
binete de echilibrare hidraulica.......................................................................................................................................... 434
6.6.5....................................................................................................................................................Ro
binete (clapete) de retinere................................................................................................................................................ 436
6.6.6....................................................................................................................................................Cla
peta antitermosifon............................................................................................................................................................. 436
6.6.7....................................................................................................................................................Ro
binete de dezaerisire.......................................................................................................................................................... 437
6.6.8....................................................................................................................................................Ro
binete de golire................................................................................................................................................................... 437
6.6.9....................................................................................................................................................Su
pape de siguranta.............................................................................................................................................................. 437
6.6.10..................................................................................................................................................Re
gulatoare cu actiune directa............................................................................................................................................... 437
6.6.11..................................................................................................................................................Van
e de amestec...................................................................................................................................................................... 439
6.6.12..................................................................................................................................................Re
ductoare de presiune......................................................................................................................................................... 439
6.6.13..................................................................................................................................................Ap
arate pentru masurarea debitelor....................................................................................................................................... 439
6.6.14..................................................................................................................................................Ap
arate pentru masurarea presiunii....................................................................................................................................... 440
6.6.15..................................................................................................................................................Ap
arate pentru masurarea temperaturii.................................................................................................................................. 440
6.6.16..................................................................................................................................................Co
ntoare pentru masurarea consumului de caldura...............................................................................................................440
6.6.16.1.............................................................................................................................................Car
acteristici principale......................................................................................................................................................... 440
6.6.16.2.............................................................................................................................................Tip
uri constructive................................................................................................................................................................ 441
6.6.16.2.1....................................................................................................................................... Co
ntoare de caldura monobloc......................................................................................................................................... 441
6.6.16.2.2.......................................................................................................................................Co
ntoare de caldura combinate........................................................................................................................................ 441
6.6.16.2.3.......................................................................................................................................Inre
gistratoare de temperatura........................................................................................................................................... 444
6.7. Izolarea termica............................................................................................................................................................. 446
6.7.1....................................................................................................................................................Mat
eriale termoizolante............................................................................................................................................................ 446
6.7.2....................................................................................................................................................Exe
cutarea izolatiei termice..................................................................................................................................................... 446
6.7.3....................................................................................................................................................Gro
simea izolatiei termice........................................................................................................................................................ 447
7. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANJEI ENERGETICE A INSTALAJIILOR DE TNCALZIRE
7.1. Recomandari privind necesitatea asigurarii performantei energetice a cladirilor..........................................................450
7.1.1....................................................................................................................................................Dis
pozitii generale ale Legii nr. 372/2005................................................................................................................................ 450
7.1.2....................................................................................................................................................Def
initii cuprinse Tn Legea 372/2005...................................................................................................................................... 450
7.1.3....................................................................................................................................................Met
odologia de calcul a performantelor energetice al cladirilor...............................................................................................450
7.1.4....................................................................................................................................................Cer
intele de performanta energetica a cladirilor...................................................................................................................... 450
7.1.5....................................................................................................................................................Cer
tificatul de performanta energetica a cladirii....................................................................................................................... 451
7.1.6....................................................................................................................................................Ins
pectia cazanelor................................................................................................................................................................. 451
7.1.7....................................................................................................................................................Ins
pectia sistemelor de climatizare......................................................................................................................................... 451
7.1.8....................................................................................................................................................Exp
erti independent................................................................................................................................................................. 451
7.2. Metodologia de aplicare a legii nr.372/2005 privind Performanta Energetica a cladirilor..............................................451
7.2.1....................................................................................................................................................Au
ditul energetic al cladirilor existente si al instalatiilor aferente acestora.............................................................................452
7.2.2....................................................................................................................................................An
aliza termica si energetica a cladirilor aferente.................................................................................................................. 452
7.2.3.
Masuri de crestere a performantei energetice pentru cladire si a instaltiilor aferente si prezentarea
de recomandari pentru utilizator Tn vederea elaborarii studiului de fezabilitate......................................................452
7.2.4. Certificatul de performanta energetica a cladirii.......................................................................................................452
Cuprins
7.2.5....................................................................................................................................................Ins
pectia cazanelor si expertiza tehnica a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire....................................................452
7.2.6....................................................................................................................................................Ins
pectia sistemelor de climatizare......................................................................................................................................... 453

7.2.7....................................................................................................................................................Au
ditul energetic, respectiv expertul tehnic............................................................................................................................ 453
7.3. Metodologia de calcul privind performanta energetica a cladirilor - instalatii de incalzire Mc 001/11-1-2006...............453
7.3.1.................................................................................................................................................... Co
nsumul de energie pentru incalzirea cladirilor.................................................................................................................... 454
7.3.2.................................................................................................................................................... Zon
area sistemului de incalzire si etapa de calcul................................................................................................................... 454
7.3.3....................................................................................................................................................Co
nturul spatiului incalzit........................................................................................................................................................ 455
7.3.4....................................................................................................................................................Zon
e termice............................................................................................................................................................................. 455
7.3.4.1...............................................................................................................................................Cla
diri cu incalzire continua.................................................................................................................................................. 455
7.3.4.2...............................................................................................................................................Cla
diri cu incalzire intermitenta............................................................................................................................................. 456
7.3.5....................................................................................................................................................Dat
e de calcul.......................................................................................................................................................................... 457
7.3.6....................................................................................................................................................Ne
cesarul de energie (caldura) pentru incalzirea unei cladiri.................................................................................................457
7.3.6.1...............................................................................................................................................Met
oda de calcul lunara........................................................................................................................................................ 457
7.3.6.2...............................................................................................................................................Met
oda de calcul pe sezonul de incalzire (metoda simplificata)...........................................................................................457
7.3.7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii................................................................................................................ 458
7.3.7.1...............................................................................................................................................Inc
alzire continua - calcul pentru o singura zona................................................................................................................. 458
7.3.7.2...............................................................................................................................................inc
alzire cu intermitenta - calcul pentru o singura zona.......................................................................................................458
7.3.7.3...............................................................................................................................................Co
eficientul de pierderi de caldura al cladirii....................................................................................................................... 458
7.3.7.4...............................................................................................................................................Cla
dire cu pierderi de caldura semnificative prin sol............................................................................................................458
7.3.8. Aporturi de caldura................................................................................................................................................... 459
7.3.8.1 Degajari de caldura interne................................................................................................................................. 459
7.3.9. Aporturi solare......................................................................................................................................................... 459
7.3.9.1...............................................................................................................................................Ecu
atia de baza..................................................................................................................................................................... 459
7.3.9.2...............................................................................................................................................Aria
receptoarelor echivalente a elementelor vitrate..............................................................................................................459
7.3.9.3...............................................................................................................................................Tra
nsmitanta totala la energia solara a vitrajelor.................................................................................................................. 459
7.3.9.4...............................................................................................................................................Fac
tori de umbrire................................................................................................................................................................. 459
7.3.9.5...............................................................................................................................................Ele
mente speciale................................................................................................................................................................ 459
7.3.10. Aportul total de caldura.......................................................................................................................................... 459
7.3.10.1 Factorul de utilizare si aporturile de caldura r]...........................................................................................................459
7.3.10.1.1.......................................................................................................................................Ra
portul aporturi/pierderi.................................................................................................................................................. 459
7.3.10.1.2.......................................................................................................................................Co
nstanta de timp a cladirii............................................................................................................................................... 459
7.3.10.1.3.......................................................................................................................................Ca
pacitatea termica interioara a cladirii............................................................................................................................ 460

7.3.10.1.4.......................................................................................................................................Cal
culul factorului de utilizare............................................................................................................................................ 460
7.3.11. Calculul pierderilor de caldura ale instalatiei de incalzire......................................................................................460
7.3.11.1.............................................................................................................................................Pier
deri de caldura ale sistemului de transmisie, Qem.....................................................................................................................461
7.3.11.2.............................................................................................................................................Pier
deri de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii interioare, QemmStr..............................................................461
7.3.11.3.............................................................................................................................................Pier
deri de caldura cauzate de eficienta reglarii, QerrimC....................................................................................................................461
7.3.12. Pierderi de caldura ale sistemului de distribute..................................................................................................461
7.3.12.1..........................................................................................................................................Pier
deri de caldura pe reteaua de distribute interioara.......................................................................................................461
7.3.12.2..........................................................................................................................................Pier
deri de caldura ale elementelor anexe......................................................................................................................... 461
7.3.12.3..........................................................................................................................................Pier
deri de caldura recuperabile si nerecuperabile............................................................................................................461
7.3.12.4..........................................................................................................................................Cal
culul coeficientului de transfer de caldura.................................................................................................................... 462
7.3.13. Pierderi de caldura si performanta generatorului de caldura..............................................................................462
7.3.13.1..........................................................................................................................................Pier
deri de caldura la nivelul generatorului.........................................................................................................................462
7.3.13.2..........................................................................................................................................Nec
esarul de energie la nivelul sursei................................................................................................................................ 462
7.3.13.3..........................................................................................................................................Co
nsumul de combustibil la nivelul sursei........................................................................................................................ 462
7.3.14................................................................................................................................................Ene
rgia recuperabila din consumul auxiliar de energie electrica...........................................................................................462
7.3.15................................................................................................................................................Cal
culul energiei primare si a emisiilor de C02................................................................................................................................462
7.3.15.1..........................................................................................................................................Ene
rgia primara.................................................................................................................................................................. 462
7.3.15.2..........................................................................................................................................Per
formanta energetica primara a instalatiilor de incalzire................................................................................................463
7.3.15.3..........................................................................................................................................Emi
sia de C02.................................................................................................................................................................................... 463
7.3.16. Consumul specific de energie pentru incalzire...................................................................................................463
7.4. Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si
pentru prepararea apei calde de consum, aferent acestora, NP 048-2000...................................................................463
7.4.1....................................................................................................................................................Per
formanta energetica a cladirilor -incalzirea spatiilor...........................................................................................................463
7.4.2....................................................................................................................................................Nec
esarul de caldura al incintelor ocupate/locuite -incalzire continua.....................................................................................463
7.4.2.1...............................................................................................................................................Flu
xul termic disipat prin elementele de constructie opace .................................................................................................463
7.4.2.2...............................................................................................................................................Flu
xul termic caracteristic elementelor de constructie transparente....................................................................................465
Cuprins
7.4.2.3...............................................................................................................................................Flu
xul termic total disipat prin transmisie (pereti si ferestre)................................................................................................466
7.4.2.4...............................................................................................................................................Te
mperatura medie volumica a aerului dintr-o incinta cu regim termic controlat (Ql = dio)......................................................466
7.4.2.5...............................................................................................................................................Flu
xul termic necesar modificarii entalpiei aerului infiltrat prin rosturile mobile (dinspre mediul natural).............................466
7.4.2.6...............................................................................................................................................Flu
xul termic datorat activitatii umane.................................................................................................................................. 466
7.4.2.7...............................................................................................................................................Bila
ntul termic la nivelul conturului termodinamic al unei incinte incalzite direct - zona principala.......................................466
7.4.2.8...............................................................................................................................................Nu
marul corectat de grade - zile si durata sezonului de incalzire - zona principala a cladirii..............................................467
7.4.2.9...............................................................................................................................................Val
orile ha" la nivel de cladire............................................................................................................................................................. 467
7.4.2.10 Rezistente termice corectate............................................................................................................................467
7.4.3. Parametrii termodinamici ai spatiilor neincalzite sau aflate la temperaturi sensibil diferite de cea a
zonei principale........................................................................................................................................................ 468
7.4.3.1...............................................................................................................................................Ros
turi inchise/deschise........................................................................................................................................................ 468
7.4.3.2...............................................................................................................................................Spa
tii interioare ale cladirii (pod, casa scarilor, subsol etc)...................................................................................................468
7.4.3.2.1. Transferul monofazic de caldura prin sol (fig. 7.4.8)....................................................................................469
7.4.3.3. Fluxul termic cedat de echipamentele din instalatii............................................................................................469
7.4.3.3.1. Fluidul termic cedat de corpurile de incalzire amplasate in zonele secundare cantitatea de caldura................................................................................................................................... 469
7.4.3.3.2......................................................................................................................................... Ca
ntitatea de caldura transmisa de conducte...................................................................................................................469
7.4.3.3.3......................................................................................................................................... Ca
ntitatea de caldura transmisa de mantaua boilerului amplasat in subsol.....................................................................469
7.4.4. Consumul anual de caldura pentru incalzirea spatiilor - incalzire continua.............................................................470
7.4.4.1...............................................................................................................................................Ra
ndamente ale furnizarii caldurii........................................................................................................................................ 470
7.4.4.2...............................................................................................................................................Co
nsum si consum specific de caldura................................................................................................................................ 470
7.4.4.3...............................................................................................................................................Car
acteristica de reglare a furnizarii caldurii intr-o cladire existenta.....................................................................................470
7.4.4.3.1......................................................................................................................................... Sco
pul activitatii de reglare a furnizarii caldurii pentru incalzirea continua a unei cladiri....................................................470
7.4.4.3.2......................................................................................................................................... Defi
nirea functiei de reglare................................................................................................................................................ 471
7.4.5.................................................................................................................................................... Inc
alzirea intermitenta a cladirilor existente - consum de caldura...........................................................................................471
7.4.6.................................................................................................................................................... Prin
cipiul metodologic............................................................................................................................................................... 472
7.5. Auditul energetic............................................................................................................................................................ 472
7.5.1.................................................................................................................................................... Do
meniul de aplicare.............................................................................................................................................................. 472
7.5.2.................................................................................................................................................... Eva
luarea performantelor energetice ale cladirilor................................................................................................................... 472
7.5.2.1 Investigarea preliminary a cladirilor..................................................................................................................... 472
7.5.2.1.1..........................................................................................................................................An
aliza cartii tehnice a cladirii, respectiv a documentatiei care a stat la baza executiei cladirii.......................................472
7.5.2.1.2......................................................................................................................................... An
aliza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit............................................................472
7.5.2.1.3......................................................................................................................................... Eva
luarea starii actuale a cladirii........................................................................................................................................ 472
7.5.2.1.4......................................................................................................................................... Pre
levarea de probe fizice in vederea:............................................................................................................................... 473
7.5.2.2 Determinarea performantelor energetice si a consumului anual de energie al cladirii pentru
incalzirea spatiilor................................................................................................................................................ 473
7.5.2.3 Concluzii asupra evaluarii................................................................................................................................... 473
7.5.3. Indicatori economici................................................................................................................................................. 473
7.5.3.1...............................................................................................................................................Val
oarea neta actualizata (VNA)....................................................................................................................................................... 473
7.5.3.2...............................................................................................................................................Dur
ata de recuperare a investitiei suplimentare (NR)............................................................................................................474
7.5..3.3 Costul unitatii de energie.................................................................................................................................... 474
7.5.3.3.1......................................................................................................................................... Co
stul specific al cantitatii de energie economisita...........................................................................................................474
7.5.3.3.2......................................................................................................................................... Co
stul specific al caldurii consumate................................................................................................................................ 474
7.5.4. Elaborarea Raportului de Audit Energetic................................................................................................................474
7.6. Certificatul de performanta energetica a cladirii.............................................................................................................474
7.6.1. Certificatul de performanta energetica a cladirilor (C.P.E.)......................................................................................474
7.6.1.1...............................................................................................................................................Eta
pe necesare..................................................................................................................................................................... 475
7.6.1.2...............................................................................................................................................Do
cumente necesare........................................................................................................................................................... 475
7.6.1.3...............................................................................................................................................Co
nditii de acordare............................................................................................................................................................. 475
7.6.1.4...............................................................................................................................................Dat
e privind evaluarea P.E.C. - fila 1 (fata)........................................................................................................................... 475
7.6.1.5...............................................................................................................................................Dat
e privind evaluarea P.E.C. - Anexa I................................................................................................................................ 476
7.6.2. Metodologia de notare............................................................................................................................................. 476
8. SISTEME DE TNCALZIRE PENTRU UNELE CATEGORII DE CLADIRI
8.1. Cladiri de locuit............................................................................................................................................................... 478
8.1.1. Locuinte unifamiliale................................................................................................................................................. 478
8.1.1.1...............................................................................................................................................Inc
alzirea locala cu sobe...................................................................................................................................................... 478
8.1.1.2...............................................................................................................................................Inc
alzirea locala cu aparate speciale.................................................................................................................................... 479
Cuprins
8.1.1.3 incalzirea individual^ centralizata........................................................................................................................480
8.1.1.3.1.........................................................................................................................................Inc
alzirea cu apa calda..................................................................................................................................................... 480
8.1.1.3.2.........................................................................................................................................Inc
alzirea cu aer cald........................................................................................................................................................ 482
8.1.2. Locuinte multifamiliale.............................................................................................................................................. 482
8.1.2.1...............................................................................................................................................Inc
alzirea de apartament..................................................................................................................................................... 482
8.1.2.2...............................................................................................................................................Inc
alzirea centrala cu distribute pe apartament...................................................................................................................483
8.1.2.3...............................................................................................................................................Sur
sa termica........................................................................................................................................................................ 483
8.2. Sali de spectacole.......................................................................................................................................................... 484
8.2.1....................................................................................................................................................Sist
eme de Tncalzire.............................................................................................................................................................................. 484
8.2.2....................................................................................................................................................Dat
e de calcul.......................................................................................................................................................................... 484
8.3. Cladiri cu caracter special............................................................................................................................................. 485
8.3.1....................................................................................................................................................inc
alzirea bisericilor................................................................................................................................................................ 485
8.3.2....................................................................................................................................................inc
alzirea muzeelor................................................................................................................................................................. 486
8.4. Cladiri comerciale, band $i constructii similare..............................................................................................................486

8.5. Spitale........................................................................................................................................................................................... 487
8.5.1....................................................................................................................................................Mic
roclimatul in spitale............................................................................................................................................................. 488
8.5.2....................................................................................................................................................Sist
eme de Tncalzire.............................................................................................................................................................................. 488
8.5.3....................................................................................................................................................Sur
sa termica........................................................................................................................................................................... 488
8.5.4....................................................................................................................................................Co
nsumuri de energie termica................................................................................................................................................ 489
8.6. Sali de sport................................................................................................................................................................... 489
8.6.1....................................................................................................................................................Sali
de sport comune................................................................................................................................................................ 489
8.6.2....................................................................................................................................................Pis
cine 490
8.7. Cladiri industriale........................................................................................................................................................... 491
9. EXPLOATAREA $l INTREJINEREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE
9.1.Reglementari privind exploatarea si Tntretinerea instalatiilor de Tncalzire...........................................................................494
9.2.Punerea Tn functiune a instalatiilor............................................................................................................................... 494
9.3.Receptia lucrarilor.......................................................................................................................................................... 495
9.3.1....................................................................................................................................................Re
ceptia la terminarea lucrarilor............................................................................................................................................. 495
9.3.2....................................................................................................................................................Re
ceptia finala........................................................................................................................................................................ 495
9.4. Cartea tehnica a constructiei......................................................................................................................................... 495
9.4.1....................................................................................................................................................Do
cumentele privind proiectarea, executia $i receptia...........................................................................................................495
9.4.2....................................................................................................................................................Do
cumentele privind exploatarea, Tntretinerea ?i repararea...........................................................................................................496
9.5. Exploatarea instalatiilor de Tncalzire............................................................................................................................. 496
9.5.1....................................................................................................................................................Pre
vederi generale................................................................................................................................................................................. 496
9.5.2....................................................................................................................................................Re
glarea instalatiilor............................................................................................................................................................... 496
9.5.3....................................................................................................................................................Re
gimul chimic al agentilor termici......................................................................................................................................... 496
9.5.4....................................................................................................................................................Pro
tectia, siguranta $i igiena muncii........................................................................................................................................ 496
9.5.5....................................................................................................................................................Pre
venirea $i stingerea incendiilor........................................................................................................................................... 497
9.6.Exploatarea centralelor termice..................................................................................................................................... 497

9.7.Exploatarea retelelor termice de distribute exterioare...................................................................................................497
9.8.Exploatarea instalatiilor interioare.................................................................................................................................. 497
9.9.Tntretinerea $i reviziile instalatiilor de Tncalzire........................................................................................................................497
II ALIMENTAREA CU CALDURA
10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE ALIMENTARII CU CALDURA
10.1. Structura necesarului de caldura Tn ansamblurile urbane ?i industriale.....................................................................500
10.1.1..................................................................................................................................................Cla
dirile alimentate cu caldura................................................................................................................................................ 500
10.1.2..................................................................................................................................................Ne
cesarul de caldura............................................................................................................................................................. 500
10.1.2.1 Necesarul de caldura pentru Tncalzirea cladirilor.............................................................................................500
10.1.2.1.1.......................................................................................................................................Met
ode de calcul al necesarului orar de caldura................................................................................................................500
10.1.2.1.2.......................................................................................................................................Vari
atia necesarului de caldura pentru Tncalzirea cladirilor...............................................................................................501
10.1.2.1.3.......................................................................................................................................Ne
cesarul anual de caldura pentru Tncalzire...................................................................................................................502
10.1.2.2 Necesarul de caldura pentru ventilare $i climatizare........................................................................................502
10.1.2.2.1.......................................................................................................................................Cal
culul necesarului orar maxim de caldura...................................................................................................................... 502
10.1.2.2.2.......................................................................................................................................Vari
atia necesarului orar de caldura pentru ventilare $i climatizare...................................................................................503
10.1.2.3 Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum......................................................................503
Cuprins
10.1.2.3.1.......................................................................................................................................Cal
culul necesarului maxim (mediu) orar de caldura pentru prepararea apei calde de consum......................................503
10.1.2.3.2.......................................................................................................................................Vari
atia necesarului de caldura pentru prepararea apei calde de consum........................................................................503
10.1.2.4............................................................................................................................................ Ne
cesarul de caldura tehnologic......................................................................................................................................... 503
10.1.2.5............................................................................................................................................ Ne
cesarul de caldura in alimentarea ansamblurilor urbane................................................................................................503
10.1.2.5.1.......................................................................................................................................Ne
cesarul de caldura urban.............................................................................................................................................. 504
10.1.2.5.2.......................................................................................................................................Cur
ba clasata a necesarului de caldura urban.................................................................................................................. 504
10.2. Eficienta solutiilor de alimentare cu caldura................................................................................................................ 504
10.2.1..................................................................................................................................................Crit
eriul cheltuielilor de calcul.................................................................................................................................................. 504
10.2.2..................................................................................................................................................Crit
eriul cheltuielilor totale actualizate (CTA)...........................................................................................................................505
10.2.3..................................................................................................................................................Crit
eriul duratei de recuperare................................................................................................................................................. 505
10.3. Structura externa a sistemelor de alimentare centralizata cu caldura.........................................................................505
10.3.1..................................................................................................................................................Sur
se de energie..................................................................................................................................................................... 505
10.3.2..................................................................................................................................................Ag
entul termic........................................................................................................................................................................ 506
10.3.3..................................................................................................................................................Ret
ele de transport si distribute............................................................................................................................................... 506
10.3.4..................................................................................................................................................Ra
cordarea consumatorilor.................................................................................................................................................... 507
10.4. Surse de energie......................................................................................................................................................... 508
10.4.1..................................................................................................................................................Crit
erii privind alegerea surselor de energie............................................................................................................................ 508
10.4.2..................................................................................................................................................Cla
sificarea centralelor............................................................................................................................................................ 508
10.4.3..................................................................................................................................................Eco
nomia de combustibil realizata prin termoficare................................................................................................................ 509
10.4.4..................................................................................................................................................Sch
eme de centrale de termoficare echipate cu turbine de abur............................................................................................509
10.4.5..................................................................................................................................................Ce
ntrale cu turbine de gaz (ITG)............................................................................................................................................ 510
10.4.5.1............................................................................................................................................ ITG
Tn circuit deschis............................................................................................................................................................ 511
10.4.5.2............................................................................................................................................ ITG
Tn circuit Tnchis............................................................................................................................................................................. 511
10.4.6..................................................................................................................................................Ce
ntrale cu ciclu mixt abur-gaze............................................................................................................................................ 511
10.4.7..................................................................................................................................................Ce
ntrale cu motoare Diesel.................................................................................................................................................... 512
10.4.8..................................................................................................................................................Ce
ntrale termice..................................................................................................................................................................... 512
10.4.8.1............................................................................................................................................ Ce
ntrale termice de apa fierbinte........................................................................................................................................ 513
10.4.8.2............................................................................................................................................ Ce
ntrale termice de abur de medie presiune...................................................................................................................... 514
10.4.9. Sarcina termica a centralelor de termoficare urbana.............................................................................................515

10.4.10. Sarcina termica a centralelor de termoficare industrial^......................................................................................515
11. REJELE TERMICE DE TRANSPORT $l DISTRIBUTE
11.1. Elemente privind constructia retelelor termice.............................................................................................................518
11.1.1. Criterii privind constructia retelelor termice...............................................................................................................518
11.1.2. Amplasarea subterana Tn canale......................................................................................................................................518
11.1.2.1............................................................................................................................................ Ca
nale circulabile................................................................................................................................................................ 518
11.1.2.2............................................................................................................................................ Ca
nale semicirculabile......................................................................................................................................................... 518
11.1.2.3............................................................................................................................................ Ca
nale necirculabile............................................................................................................................................................ 518
11.1.3..................................................................................................................................................Am
plasarea subterana fara canal........................................................................................................................................... 518
11.1.4..................................................................................................................................................Am
plasarea aeriana................................................................................................................................................................ 519
11.1.5..................................................................................................................................................Tev
i, elemente de legatura...................................................................................................................................................... 519
11.1.6..................................................................................................................................................Re
azeme mobile.................................................................................................................................................................... 521
11.1.7..................................................................................................................................................Re
azeme fixe........................................................................................................................................................................................ 521
11.1.8..................................................................................................................................................Co
mpensatoare de dilatare.................................................................................................................................................... 522
11.1.8.1.............................................................................................................................................Co
mpensatoare curbate Tn forma de U"......................................................................................................................................523
11.1.8.2.............................................................................................................................................Co
mpensatoare cu presgarnitura........................................................................................................................................ 523
11.1.8.3.............................................................................................................................................Co
mpensatoare natural elastice.......................................................................................................................................... 523
11.1.8.4.............................................................................................................................................Co
mpensatoare lenticulare (cu burduf)............................................................................................................................... 524
11.2. Calculul hidraulic al retelelor termice........................................................................................................................... 524
11.2.1. Calculul hidraulic al retelelor de apa fierbinte........................................................................................................525
11.2.2..................................................................................................................................................Gra
ficul piezometric al retelelor de apa fierbinte..................................................................................................................... 527
11.2.3..................................................................................................................................................Gra
ficul piezometric al retelelor de condensat aferente retelelor de abur de presiune medie.................................................529
11.2.4..................................................................................................................................................Cal
culul hidraulic al retelelor de abur de presiune medie.......................................................................................................529
11.3. Calculul termic al retelelor termice.............................................................................................................................. 534
11.3.1. Calculul pierderilor de caldura................................................................................................................................ 534
11.3.1.1 Pierderi de caldura datorate scaparilor de fluid prin zonele neetanse ale sistemului.......................................534
Cuprins
11.3.1.2 Pierderi de caldura prin transfer termic Tn mediul Tnconjurator.......................................................................534
- Exemple de calcul........................................................................................................................................................... 535
11.3.2..................................................................................................................................................Cal
culul caderii de temperatura.............................................................................................................................................. 539
11.3.3..................................................................................................................................................Veri
ficarea temperaturii la suprafata exterioara a izolatiei termice..........................................................................................539
11.3.4..................................................................................................................................................Cal
culul grosimii optime a stratului de izolatie termica............................................................................................................540
11.4. Calculul mecanic al retelelor termice........................................................................................................................... 540
11.4.1..................................................................................................................................................Co
nsideratii privind calculul mecanic...................................................................................................................................... 540
11.4.2..................................................................................................................................................Cal
culul grosimii peretilor conductelor..................................................................................................................................... 540
11.4.3. Calculul distantei Tntre reazemele mobile si fixe...................................................................................................542
11.4.4. Calculul configuratiilor natural elastice................................................................................................................... 543
11.4.4.1.............................................................................................................................................Cal
culul unei configuratii natural elastice Tn forma de L"...........................................................................................................543
11.4.4.2.............................................................................................................................................Cal
culul unei configuratii natural elastice Tn forma de Z"...........................................................................................................545
11.4.5. Calculul compensatoarelor curbate Tn forma de U"....................................................................................................546
11.4.6. Calculul compensatoarelor lenticulare (cu burduf).................................................................................................548
11.4.7. Calculul fortelor Tn reazemele fixe........................................................................................................................ 549
11.4.7.1.............................................................................................................................................For
te de frecare din reazemele mobile................................................................................................................................. 549
11.4.7.2.............................................................................................................................................For
te de reactiune elastica din compensatoarele elastice sau lenticulare...........................................................................550
11.4.7.3.............................................................................................................................................For
te de frecare Tn compensatoarele axiale cu presgarnitura.............................................................................................550
11.4.7.4............................................................................................................................................ For
ta de presiune interioara................................................................................................................................................. 550
11.4.8..................................................................................................................................................Veri
ficarea rezistentei tevilor Tn sectiunea cu solicitare maxima.............................................................................................551
11.4.9..................................................................................................................................................Cal
culul mecanic Tn ipoteza utilizarii conductelor preizolate ................................................................................................551
11.4.9.1.............................................................................................................................................Ele
mente generale de proiectare......................................................................................................................................... 551
11.4.9.2............................................................................................................................................ Co
nfiguratii elastice............................................................................................................................................................. 552
11.4.9.3.............................................................................................................................................Cal
culul deformatiilor termice (generate de variatiile de temperatura).................................................................................553
11.5. Executarea retelelor termice........................................................................................................................................ 554
11.5.1..................................................................................................................................................Pro
bleme generale................................................................................................................................................................................. 554
11.5.2..................................................................................................................................................Exe
cutarea retelelor termice amplasate subteran, Tn canal....................................................................................................554
11.5.3..................................................................................................................................................Exe
cutarea retelelor termice amplasate direct Tn sol, utilizand tevi preizolate cu spuma de poliuretan.................................554
12. REGLAREA FURNIZARII CALDURII
12.1....................................................................................................................................................... Pri
ncipii 556
12.2....................................................................................................................................................... Co
nstructiile Tn procesul de Tncalzire...................................................................................................................................................556

12.3....................................................................................................................................................... Sol
utii de reglare........................................................................................................................................................................ 557
12.4....................................................................................................................................................... Cal
culul graficelor de reglare..................................................................................................................................................... 558
12.4.1..................................................................................................................................................Ra
cordarea directa................................................................................................................................................................. 558
12.4.2..................................................................................................................................................Ra
cordarea directa, cu amestec............................................................................................................................................. 559
12.4.3..................................................................................................................................................Ra
cordarea indirecta.............................................................................................................................................................. 559
12.5. Influenta vitezei vantului asupra parametrilor de furnizare a caldurii pentru Tncalzire................................................560
13. INSTALATN DE TRANSFORMARE A PARAMETRILOR
13.1....................................................................................................................................................... Sta
tiile de transformare.............................................................................................................................................................. 564
13.2....................................................................................................................................................... Sol
utii privind racordarea consumatorilor la retelele de apa fierbinte (apa calda).....................................................................564
13.2.1. Racordarea instalatiilor aferente cladirilor industriale............................................................................................564
13.2.1.1 PUNCT TERMIC de hala cu racordare directa simpla......................................................................................564
13.2.2. Racordarea instalatiilor aferente cladirilor civile....................................................................................................566
13.2.2.1............................................................................................................................................ Crit
erii privind racordarea instalatiilor la retelele de apa fierbinte (apa calda)......................................................................566
13.2.2.2 Racordarea directa cu amestec prin pompe a instalatiilor de Tncalzire si prepararea apei calde
de consum Tntr-o treapta, Tn paralel cu sistemul de Tncalzire................................................................................566
13.2.2.3 Racordarea directa cu amestec prin pompe a instalatiilor de Tncalzire si prepararea apei calde
de consum Tntr-o treapta, Tn serie cu sistemul de Tncalzire, cu injectie si acumulare....................................567
13.2.2.4 Racordarea indirecta a instalatiilor de Tncalzire si preparare a apei calde de consum Tn
doua trepte serie-paralel................................................................................................................................... 569
13.2.2.5 Racordarea indirecta a instalatiilor de Tncalzire si preparare a apei calde de consum Tn
Cuprins
doua trepte - serie............................................................................................................................................. 570
13.2.2.6 Substatil de ansamblu urban si puncte termice la consumatori........................................................................570
13.3....................................................................................................................................................... Soluti
i privind racordarea consumatorilor la retelele de abur de presiune medie..........................................................................571
13.4....................................................................................................................................................... Proie
ctarea instalatiilor de racordare a consumatorilor la retelele termice...................................................................................572
13.4.1..................................................................................................................................................Masu
ri privind proiectarea.......................................................................................................................................................... 572
13.4.2..................................................................................................................................................Etap
ele elaborarii proiectului..................................................................................................................................................... 572
13.4.3..................................................................................................................................................Aleg
erea schimbatoarelor de caldura pentru Tncalzire.............................................................................................................572
13.4.4..................................................................................................................................................Aleg
erea schimbatoarelor de caldura pentru prepararea apei calde de consum......................................................................572
13.4.4.1............................................................................................................................................ Sarci
na termica....................................................................................................................................................................... 572
13.4.4.2............................................................................................................................................ Temp
eraturile agentului termic primar..................................................................................................................................... 573
13.4.4.3............................................................................................................................................ Debit
ul de agent termic primar................................................................................................................................................ 573
13.4.5..................................................................................................................................................Alege
rea pompelor...................................................................................................................................................................... 573
13.4.6..................................................................................................................................................Alege
rea robinetelor de reglare in cazul apei ca agent termic....................................................................................................574
13.4.6.1............................................................................................................................................ Alege
rea caracteristicii intrinseci a robinetului si a autoritatii de reglare..................................................................................575
13.4.6.2............................................................................................................................................ Stabil
irea coeficientului specific de debit si a robinetului de reglare........................................................................................575
13.4.6.3............................................................................................................................................ Verifi
carea producerii cavitatiei in robinetele de reglare.........................................................................................................576
13.4.6.4............................................................................................................................................ Stabil
irea pierderii de sarcina in robinetui de reglare manual Rm din schemele PT.................................................................577
13.4.7..................................................................................................................................................Cara
cteristicile pompelor de adaos........................................................................................................................................... 577
13.4.8..................................................................................................................................................Instal
atia de expansiune-asigurare............................................................................................................................................. 578
eficienta energetica
Eficienta certificata TUV SUD. Pana la 90%
economie la
13.5.
Echipamente si materiale pentru puncte termice
578
I. Instalatii de fncalzire
Capitolul 1
Probleme generale
Capitolul 1: Probleme generale
I. Instalatii de incalzire
1.1. Istoricul ?i
important
instalatiilor de
incalzire
Tehnica
incalzirii
s-a
dezvoltat treptat Tn timp,
paralel cub celelalte ramuri
ale tehnicii, pe masura
progresului civiliza-tiei si a
dezvoltarii
continue
a
produc-tiei. Sistemele de
incalzire au evoluat Tn
decursul timpului de la focul
liber la ac-tualele sisteme
moderne
de
incalzire
centralizata.
Cel
mai
rudimentar
mijioc
de
incalzire folosit la scara
larga Tn an-tichitate a fost
arderea libera Tn Tnca-peri
a lemnelor si a carbunilor.
Acest sistem de Tncalzire,
desi daunator sa-natatii, a
fost folosit mult timp. Parlamentul din Londra, la
sfarsitul secolului al XVIIIlea era Tncalzit prin bazine
de
mangal.
Tot
Tn
antichitate au aparut si alte
sisteme de Tncalzire, locale
prin sobe sau centrale cum
au
fost
hipo-caustele
aparute la romani Tn secolul
I T.e.n. La noi Tn tara s-a
utilizat si se mai utilizeaza pe
scara larga Tnca Tncalzirea
locala cu sobe, mai ales Tn
zona rurala.
Primele
instalatii
de
Tncalzire moderne au fost
cele cu abur, introduse spre
mijlocul secolului al XVIIIlea, iar cele cu apa calda la
Tnceputul secolului al XlXlea. In Romania s-a utilizat
pentru
prima
data
Tncalzirea centralizata cu
aer cald la fostul Teatru
National (cladit Tn 1856) si
la Ateneul Roman (cladit Tn
1888). La sfarsitul secolului
al XlX-lea, cladirile mari de
la noi din tara au Tnceput sa
fie Tnzestrate cu Tncalzire
centrala cu abur, iar dupa
1916 ele s-au extins si la
cladirile mijlocii.
Odata cu dezvoltarea
tehnicii Tn toate ramurile de
activitate s-a dezvoltat si
tehnica
din
domeniul
instalatiilor. Instalatiilor de
Tncalzire, Tmpreuna cu
celelalte instalatii din cladiri,
le revin rolul de a asigura
un grad de contort optim
acolo unde omul locuieste
sau
Tsi
des-fasoara
activitatea.
Aproximativ 40 % din energia

prima-ra este folosita sub forma de
energie termica pentru nevoile
gospodaresti din cladirile de locuit si
sectorul tertiar (cladiri administrative,
social culturale etc.), din care, 2/3
pentru Tncalzire. Este evident ca
aceste consumuri sunt destul de
ridicate, ceea ce face ca rolul instalatiilor de Tncalzire sa fie important
avand Tn vedere ca, de modul Tn care
aceste instalatii sunt proiectate $i exploatate, depinde consumul de
energie si eficienta lor economica.
Instalatiilor de Tncalzire, fiind mari
consumatoare de energie, le revin si
rolul de a utiliza rational si eficient
aceasta energie. Se impun o serie
de masuri Tncepand cu consumatorii
si terminand cu sursa termica.
La consumatori este necesar sa se
asigure solutii de Tncalzire adecvate,
Tn concordanta cu potentialul actual
al tehnicii (aparate de Tncalzire
moderne,
solutii
de
Tncalzire
eficiente etc.).
Sursa termica trebuie sa fie
echipata, de asemenea, cu aparatura
performan-ta, producerea de energie
termica sa se faca cu consum redus
de combustibil, iar Tntregul proces
sa fie automatizat.
Rolul instalatiilor de Tncalzire nu se
rezuma numai la proiectarea si
realiza-rea de solutii moderne si
eficiente, ci si la modul Tn care
acestea sunt exploa-tate, respectiv,
modul Tn care se face gestiunea
energiei consumate. De aceea, pe
langa solutiile adoptate, se cere ca
ele sa fie urmarite continuu atat Tn
ceea ce priveste conditiile pe care le
realizeaza la consumatori cat si
modul Tn care se realizeaza aceste
conditii, adica cu ce consumuri de energie. In felul acesta se va realiza
de-zideratul ca instalatia de Tncalzire
adoptata unei cladiri date sa-si Tndeplineasca rolul Tn totalitate, adica
realizarea conditiilor de contort cu
consumuri cat mai reduse de
energie.
Fata de cele mentionate se poate
concluziona ca rolul unei instalatii de
Tncalzire este de a realiza:
*mentinerea Tn Tncaperi a unei
tempe-raturi cat mai uniforme,
situata Tn jurul valorii cerute, atat
Tn plan orizontal cat si Tn plan
vertical;
*Tn Tncaperi, o temperatura a
suprafe-telor
elementelor
de
constructs astfel Tncat sa evite pe
cat posibil feno-menul de radiatie
rece (schimb activ de caldura Tntre
om si aceste supra-fete) precum si
fenomenul de con-densare a
vaporilor de apa pe supra-fata
acestor elemente;
*o reglare a temperaturii interioare
Tn functie de necesitati,
tinand totodata seama de
inertia termica a elementelor de constructii;
*o Tncalzire fara poluarea
aerului
din
Tncaperi
(degajari de praf, noxe,
zgo-mote etc.), precum si
fara poluarea mediului
Tnconjurator;
*o Tncalzire fara curenti
perturbatori ai aerului din
Tncapere;
*solutii
eficiente
si
economice atat din punct
de vedere al instalatiilor
cat si al exploatarii.
1.2. Calitatea
constructiilor $i
instalatiilor
aferente
1.2.1. Legea nr.
10/1995 privind
calitatea in
constructii
Prin Legea nr. 10/1995
privind
calitatea
Tn
constructii,
se
instituie
sistemul
calitatii
Tn
constructii, care sa conduca
la realizarea si exploatarea
constructiilor de calitate
corespunzatoare, Tn sco-pul
protejarii vietii oamenilor, a
bunurilor
acestora,
a
societatii si a mediului
Tnconjurator.
Calitatea Tn constructii
este rezultan-ta totalitatii
performantelor de comportare
a
acestora
Tn
exploatare,
Tn
scopul
satisfacerii, pe Tntreaga
durata de exis-tenta, a
cerintelor utilizatorilor si
colec-tivitatilor.
Prevederile legii calitatii
constructiilor
se
aplica
constructiilor de orice categorie si INSTALAJULOR
AFERENTE
ACESTORA,
precum si lucrarilor de
modernizare, transformare,
consolidare si de reparatii.
Sunt exceptate de la
prevederile legii, cladirile
pentru locuinte cu parter si
parter plus un etaj si
anexele
gospodaresti
situate Tn mediul rural
precum
si
constructiile
provizorii.
Sistemul
calitatii
Tn
constructii se aplica Tn mod
diferentiat Tn functie de
categoria de importanta a
constructiilor. ~
1.2.2. Cerinte esentiale

Pentru obtinerea unor constructii
de calitate corespunzatoare conform
Legii nr. 10/1995 sunt obligatorii
realizarea si mentinerea pe intrega
durata de exis-tenta a constructiilor a
urmatoarelor cerinte:
a)
rezistenta si stabilitate;
b)
siguranta Tn exploatare;
c)
siguranta la foe;
d)
igiena, sanatatea oamenilor,
reface-rea si protejarea mediului;
e)
izolatia termica, hidrofuga si
econo-mia de energie;
f) protectia Tmpotriva zgomotului.
La data de 5 mai 2007, a aparut
Legea nr. 123, privind modificarea
Legii nr. 10/1995 privind calitatea Tn
constructii, prin care se modifica
denumi-rea cerintelor si ordinea
acestora, dupa cum urmeaza:
a)
securitate la incendiu;
b)
igiena , sanatate si mediu;
c)
rezistenta mecanica si
stabilitate;
d)
siguranta Tn exploatare;
e)
protectia Tmpotriva
zgomotului;
f) economia de energie si
izolarea termica.
Conform
prevederilor
Legii
123/2007, Tn intreg cuprinsul legii,
cuvantul "cerinte" se Tnlocuieste cu
sintagma "cerinte esentiale".
Obligatiile
privind
cerintele
esentiale revin factorilor implicati Tn
conceperea,
realizarea
si
exploatarea constructiilor, precum si
Tn postutilizarea lor si anu-me:
investitorilor,
cercetatorilor,
proiectantilor, fabricantilor, furnizorilor de
produse, executantilor, proprietarilor,
utilizatorilor, responsabililor tehnici cu
executia, verificatorilor de proiecte,
ex-pertilor
tehnici,
autoritatilor
publice, asociatiilor profesionale.
I. Instalatii de tncalzire
Capitolul 1: Probleme
generale
Sistemul calitatii in constructii

repre-zinta ansamblul de structuri
organiza-torice,
responsabilitati,
regulamente, proceduri si mijloace,
care concura la realizarea calitatii
constructiilor Tn toate etapele de
conceperre, realizare, ex-ploatare si
postutilizare a acestora.
Sistemul calitatii Tn constructii se
compune din:
a. reglementari tehnice;
b. calitatea produselor;
c. agrementele tehnice pentru noi
pro
duse;
d. verificarea si expertizarea proiectelor;
e. conducerea si asigurarea calitatii
Tn
constructii;
f. autorizarea si acreditarea
laboratoarelor de Tncercari;
g. activitatea metrologica;
h. receptia lucrarilor;
i. comportarea in exploatare j.
postutilizarea constructiilor; k.
controlul de stat al calitatii constructiilor.
Reglementarile
tehnice
se
stabilesc
prin
regulamente
si
proceduri si au ca obiect conceptia,
calculul si alcatuirea, executia si
exploatarea
constructiilor.
Prin
reglementarile tehnice se stabilesc,
Tn principal, conditiile minime de
calitate cerute constructiilor, produselor si procedeelor utilizate Tn
constructii, precum si modul de
determinare si de verificare a
acestora.
Certificarea calitatii produselor
folosi-te Tn constructii se efectueaza
prin
grija
producatorilor,
Tn
conformitate cu me-todologia si
procedurile stabilite pa baza legii. La
lucrarile de constructii se interzice
folosirea de produse fara certificarea
calitatii lor.
Agrementele
tehnice
pentru
produse, proceduri si echipamente
noi Tn constructii stabilesc, Tn
conditiile prezentei legi, aptitudinea
de utilizare, conditiile de fabricate, de
transport, de depozi-tare, de punere
Tn opera si de Tntretine-re a
acestora.
Verificarea
proiectelor
pentru
executia constructiilor, Tn ceea ce
priveste respectarea reglementarilor
tehnice re-feritoare la cerinte, se va
face numai de catre specialist
verificatori de pro-iecte atestati, altii
decat specialistii ela-boratori de
proiecte. Se interzice aplicarea de
proiecte si detalii de executie
neverificate de catre verificatori
tehnici atestati.
Expertizele tehnice ale proiectelor
si constructiilor se efectueaza numai
de experti tehnici atestati.

Prin HG nr. 925/1995 s-a
aprobat Regulamentul de
verificare si experti-zare
tehnica de calitate a
proiectelor,
a
executiei
lucrarilor si a constructiilor.
Prin
Ordinul
MTCT
nr.
777/26.05.2003, s-a
aprobat regulamentul de
verificare si expertizare tehnica de calitate a
proiectelor.
Conducerea
si
asigurarea
calitatii
in
constructii
constituie
obligatia tuturor factorilor
care
participa
la
conceperea, realizarea si
exploatarea constructiilor si
implica o stategie adecvata
si masuri specifice pentru
garantarea
calitatii
acestora.
Autorizarea
si
acreditatrea laboratoa-relor
de analiza si incercari m
constructii se fac Tn
conformitate cu prevederile
legale.
Asigurarea
activitatii
metrologice Tn constructii
se realizeaza conform prevederilor legale privind
etalonarea, verificarea si
mentinerea Tn stare de
functionare a mijloacelor de
masurare si control utilizate
Tn acest domeniu.
Recepfia
constructiilor
constituie
certificarea
realizarii acestora pe baza
examinarii lor nemijlocite,
Tn
conformitate
cu
documentatia de executie si
cu documentele cuprinse Tn
cartea
tehnica
a
constructiei. Cartea tehnica
a constructiei cuprinde
documentatia de executie si
documente privitoare la
realizarea si exploatarea
acesteia. Ea se Tntocmeste
prin grija investitorului si se
preda
proprietarului
constructiei.
Receptia constructiei se
face de catre investitor,
proprietar, Tn prezenta
proiectantului
si
a
executantului
si/sau
reprezentantilor
de
spacialitate deserm-nati de
acestia.
Urmarirea comportarii in
exploatare a constructiilor
se face pe toata durata de
existenta a aestora si
cuprinde ansamblul de
activitati privind examina-rea directa

sau investigarea cu mijloace de
observare si masurare specifice, Tn
scopul mentinerii cerintelor.
Postutilizare constructiilor cuprinde
activitatile
de
dezafectare,
demontare
si
demolare
a
constructiilor, de recon-ditionare si
de refolosire a elementelor si
produselor recuperabile, precum si
reciclarea deseurilor cu asigurarea
pro-tectiei mediului potrivit legii.
Controlul de stat al calitatii Tn constructii
cuprinde
inspectia
la
investitori, la unitatile de proiectare,
de executie, de exploatare si de
postutilizare a constructiilor, privind
existenta si respectarea sistemului
calitatii Tn constructii.
Controlulde stat al calitatii Tn constructii se exercita de catre Inspectia
de Stat Tn Constructii, care
raspunde de executarea controlului
statului cu privire la aplicarea unitara
a prevederi-lor Tn domeniul calitatii
constructiilor.
1.3. Clasificarea
instalatiilor de
Tncalzire
Instalatiile de Tncalzire se pot
clasifi-ca dupa mai multe criterii si
anume: 1. modul Tn care se face
transmisia caldurii: Tncalzire prin
convectie, radiatie;
2. natura agentului termic: Tncalzire
cu apa calda, apa fierbinte, abur
cu presiune joasa, abur cu
presiune medie, aer cald;
3. modul de amplasare a sursei
termi-ce: Tncalzire locala, centrala
si la distanta;
4. natura energiei utilizate: Tncalzire cu
energie conventional^ (combustibili
fo-sili: gazosi, lichizi, solizi), Tncalzire
cu e-nergii neconventionale (energie
solara, energie geotermala, biomasa
etc.), Tncalzire electrica, Tncalzire cu
pompe de caldura, instalatii de
recuperare a caldurii reziduale;
5. modul Tn care se asigura
parametrii din interiorul Tncaperilor:
Tncalzire normala si Tncalzire de
garda.
1.4. Reglementari privind

proiectarea, execufia $i
exploatarea instalafiilor de
Tncalzire
1.4.1. Autorizarea executarii
lucrarilor de cnstructii
Autorizarea executarii lucrarilor de
constructii este reglementata prin Legea
50/1991
modificata
prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr.214/2008, aprobata, cu modificari
si completari, prin Legea

nr.261/2009 cu modificarile
ulterioare, publicate Tn
Monitorul
Oficial
al
Romaniei, Partea I, nr. 493
din 16 iu-lie 2009.
In anul 2009 Ministerul
Dezvoltarii Regionale si
Locuintei, a elaborat Normele
Metodologice
de
aplicare a Legii nr.50/1991
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
Norme
Metodologice
aprobate de MDRL, au ca
obiect punerea la dispo-zitia
celor implicati din domeniul
executarii
lucrarilor
de
constructii:
admi-nistratia
publica locala, investitori,
pro-iectanti,
institutii
si
autoritati avizatoare privind
autorizarea lucrarilor de
constructii,
precum
si
executanti, a unui act
normativ detaliat pentru
aplicarea
unitara
a
prevederilor
Legii
nr.
50/1991, privind procedura
de autorizare, formu-larele
necesare
autorizarii
si
criteriile pentru stabilirea
continutului documen-tatiilor
necesare autorizarii.
Autorizatiile de construire
sau de desfiintare pentru
executarea lucrarilor de
constructii, se emit de catre
autori-tatile
administratiei
publice judetene sau locale,
pentru lucrarile care se execute Tn cadrul unitatii
administrativ-teri-toriale, Tn
functie de categoriile de
constructii si lucrari, precum
si
cu
respectarea
prevederilor documentatiilor
de urbanism si a planurilor
de amenajare a teritoriului,
aprobate potrivit legii.
Capitolul 1: Probleme
generate
I. Instalatii deincalzire
Certifica
tele
de
urbanism
se emit de
catre
aceeasi
autoritate
care este
abili-tata
sa emita
autorizatiil
e
de
construire/desfiint
are.
1.4.1.
1.
Auto
rizar
ea
exec
utant
lucra
rilor
de
cons
tructi
i
Realizar
ea
constructo
r
civile,
industriale,
agricole
sau
de
orice
natura, inclusiv
a
instalatiilor
aferente
acestora,
se poate
realiza
numai Tn
baza si cu
respectare
a
prevederil
or
unei
autorizatii
de
construire,
emisa Tn
conformita
te
cu
prevederil
e
document
atiilor de
urbanism
si
de
amenajare
a
teritoriului
aprobate.
Odata
cu
autorizar
ea
executarii
lucrarilor
de baza,
prin
autorizatii
le
de
construir
e/desfiint
are
se
autorizea
za
si
executar
ea
lucrarilor
de
organizar
e
de
santier
aferente.
1.4.1.2.
Lucrari
care se
exceptea
za de
ia
autorizar
e
Se
exceptea
za de la
autorizar
e
categoriile de
lucrari de
constructi
i cu grad
ridicat de
repetabilit
ate, care
nu modified
structura
de
rezistenta
, caracteristicile
initiate
ale
constructi
ilor sau
aspectul
arhitectur
al
al
acestora.
Daca
Tn
vederea
schimbari
i destinatiei unor
spatii
interioare
existente
nu
se
realizeaza
lucrari de
constructii
pen-tru
care legea
prevede
emiterea
unei
autorizatii
de
construire,
nu
este
necesara
emiterea
acestui
act.
Se
excepteaz
a de la
autorizare,
daca
nu
se
executa la
constructiil
e prevazute lucrarile
de
reparatii,
Tnlocuiri
ori
reabilitari
privind:
a) finisaje
interioa
re
si
exterioa
re,
tencuiel
i,
placaje,
altele
asemen
ea;
b) trotuare
, ziduri
de
sprijin
ori scari
de
acces;
c) lucrari
de
reabilitare
energetica
la
cladiri de
locuit
individual
cu eel
mult trei
niveluri,
care nu
sunt
monumente
istorice
clasate
sau Tn
curs de
clasare
,
respect
iv
situate
Tn
afara
zonelor
de
protecti
ea
monum
entelor
si/sau a
zonelor
constru
ite
protejat
e;
Se
except
eaza
de la
autoriz
are
lucra
rile de
reabilit
are
energet
ica la
cladiri
de
locuit
individu
al cu
eel
mult
trei ni
veluri,
daca
au ca
obiect
reabilit
area
energet
ica a:
a) anve
lopei
,
part
ea
opac
a
si/sa
u
partea
vitrat
a,
daca
aces
tea
nu
con
duc
la
mo
difi
car
ea
cali
tatii
si
for
mei
arhi
tect
ural
e a
ele
me
ntel
or
de
fata
da;
b) aco
peri
sul
ui
cla
dirii
dac
a
nu
se
sch
imb
a
sist
em
ul
con
stru
ctiv
al
ace
stui
a,
res
pec
tiv
tera
sa/
sar
pan
ta.
Se
pot
execut
a
lucraril
e de
constr
uctii
neces
are
pentru
remed
ierea
defi-
cientel
or
constat
ate ca
urmare
a efectuarii
recepti
ei
la
termina
rea
lucraril
or, fara
a
fi
necesa
ra
emitere
a unei
noi
autoriz
atii de
constru
ire ori
prelung
irea
valabilit
atii
autoriz
atiei
existen
te, cu
conditia
Tncadr
arii Tn
preved
erile
autorizatiei
emise
pentru
execut
area
lucrarilor de
constru
ctii.
De
aseme
ni
se
pot
execut
a fara a
fi
necesa
ra
emitere
a unei
autoriz
atii de
desfiint
are.
Lucr
arile de
desfiint
are a
unor
construct
i/lucrari
execut
ate
fara
autorizatie
sau
cu
Tncalcare
a
prevederil
or acesteia,
dispuse
de
organele
de control
abi-litate
sau
de
instanta.
aparat
elor individua
te de
climati
zare
si/sau
de
contori
zare a
consu
matoril
or de
utilitati;
c)
1.4.1.3.
Lucrari de
instalatii
aferente
constructi
ilor care
se
excepteaz
a' de la
autorizar
e.
Se
excepteaz
a de la
autorizare
lucrarile
pentru:
a) reparatii
la
instalatii
le
interioar
e
ale
cladirilo
r,
inclusiv
interven
tiile
constand
Tn
Tnlocuir
ea
si/sau
reampla
sa-rea
consum
atorilor,
cu
conditia
sa nu
se
afectez
e
structur
a
de
reziste
nta
a
constru
ctiilor;
b) montar
ea
/
instalar
ea
montarea
/
instalarea
sistemelo
r
locale de
Tncalzire
si de
preparare
a
apei
calde
menajere
cu
cazane
omologat
e de
ISCIR
care
functioneaza cu
combusti
bil gaze
naturale
cu
obligatia
ca prin
solutia
tehnica
adoptata
pentru
instalarea
acestora
sa fie
respectat
e
conditiile
prevazute
de
normative
le de
specialita
te.
Instalarea
sistemelo
r locale
de Tncal
zire si de
preparare
a apei
calde
mena
jere se
poate face
numai pe
baza unor
proiecte
de
specialitat
e
elaborate
de
proiectanti
autorizati,
verificate
Tn con
ditiile legii,
care
trebuie
avizate de
societatea
furnizoare
de gaze
naturale.
Executi
a lucrarilor
specificate
, se va
face
numai cu
respectare
a
conditiilor
prevazute
de
normativel
e
de
proiectare
si executie
Tn vigoare
si se vor
realiza
exclusiv
de
persoane
autorizate.
1.4.1.4.
Documen
tele
necesare
emiterii
certificat
ului
de
urbanism
Pentru
emiterea
certificatul
ui de
urbanism,
orice
persoana
fizica sau
juridica
interesata,
trebuie sa
depuna la
emitent o
document
atie
cuprinzan
d: a)
cererea
-tip,
cuprinz
and:
1. el
e
m
en
tel
e
de
id
en
tifi
ca
re
a
so
lici
ta
nt
ul
ui;
2. el
e
m
en
tel
e
de
id
en
tifi
ca
re
a
im
obil
ul
ui
pe
ntr
u
ca
re
se
so
lici
ta
e
mi
tere
a
ce
rtif
ic
at
ul
ui
de
ur
ba
ni
s
m,
re
s-
p
e
c
ti
v
l
o
c
a
lit
a
t
e
,
n
u
m
a
r
c
a
d
a
s
tr
a
l
si
n
u
m
a
r
d
e
c
a
rt
e
f
u
n
ci
a
r
a
,
T
n
c
a
z
ul
T
n
c
a
r
e
l
e
g
e
a
n
u
d
is
p
u
ne
alt
fel
;
3.
elem
entele
care
definesc
scopul
solicitarii;b
) planuri
topografic
e sau
cadastrale
cu
indicarea
imobilului
si a
vecinatatilor, teren
si/sau
constructii
, la searile 1:500,
1:2.000
sau
1:10.000,
du-pa caz,
vizate de
oficiul de
cadastru
si
publicitate
imobiliara
teritorial,
sau extras
din planul
cadastral
al localitatii
eliberat la
cerere de
autoritatea
administra
tiei publice
locale; Se
interzice
emitentulu
i sa
conditioneze
emiterea
certificatul
ui de
urbanism
de
elaborare
a
prealabila
a unei
document
atii de
urbanism
pentru
imo-bilul
Tn cauza,
precum si
a oricaror
documentatii
tehnice de
definire a
scopu-lui
solicitarii.
Certifica
tul
de
urbanism
nu
tine
loc
de
autorizati
e
de
construir
e/desfiint
are si nu
confera
dreptul
de
a
executa
lucrari de
constructi
i.
1.4.1.5.
Docume
ntele
necesare
emiterii
autorizati
ei de
construir
e/desfiint
are
Docum
entatia
pentru
autorizar
ea
executarii
lucrarilor
de
constructi
i,
elaborate Tn
temeiul si
cu
respectar
ea prevederilor
documen
tatiilor de
urbanism
, avizate
si
aprobate,
potrivit
legii, pe
langa
cererea
pentru
emiterea
autorizatiei
de
construir
e,
va
confine
Tn mod
obligatori
u
urmatoar
ele
documen
te:
a) certific
atul de
urbanism;
b) dovada
titlului
asupra
imobilul
ui, teren
si/sau
constru
ctii, Tn
copie
legalizata,
sau,
dupa
caz,
extrasul
de plan
cadastr
al
actualiz
at la zi
si
extrasul
de carte
funciara
de
informa
re
actualiz
at la zi,
Tn
cazul Tn
care
legea
nu
dispune
altfel;
c) docume
ntatia
tehnica
(D.T.);
d) avizele,
acordur
ile
si
punctui
de vedere/ac
tul
adminis
trativ al
autorita
tii
pentru
protecti
a
mediulu
i
compet
en-te,
solicitat
e prin
certifica
tul de
urbanism;
e) studiile
de
specialit
ate,
nota
tehnica
justif
icati
ve
sau
rapo
rtul
de
expe
rtiza
tehni
ca
pent
ru
lucra
ri de
inter
venti
e la
cons
tructi
i
exist
ente
si/sa
u
rapo
rtul
de
audit
ener
getic
pent
ru
lucra
ri de
inter
venti
e Tn
vede
rea
crest
erii
perf
orm
antei
ener
getic
e la
cladi
ri,
solici
tate
prin
cert
ific
atul
de
urb
anis
m;
Oda
ta cu
autori
zatia
de
constr
uire/des
fiintar
e se
solicit
a, de
regula
,
si
autori
zarea
organi
zarii
execut
arii
lucrarilor.
In
aceast
a
situati
e,
solicit
antul
are
obligat
ia de
a
preze
nta,
pe
langa
documenta
tia
tehnic
a
(D.T.),
pentru
autorizarea
execut
arii
lucraril
or de
baza
(D.T.A.
C.),
docum
entatia
tehnica
(D.T.)
pentru
organiz
area
execut
arii
lucraril
or
(D.T.O.
E.),
piese
scrise
si
desenat
e, Tmpreuna
cu
avizele
specific
e
aferent
e (aviz
circulat
e, aviz
pentru
ocupar
ea
tempor
ara a
domeni
ului
public,
aviz
sanitar,
aviz/co
ntract
cu
societat
ea de
I. Instalatii de Tncalzire
1: Probleme generale
salubrit
ate si
altele
aseme
nea,
dupa
caz);
In
situatia
Tn
care,
prin
certifica
tul de
urbanis
m
a
fost
ceruta
elabora
rea
unor
studii
suplime
ntare,
sintezel
e
acestor
a
se
anexea
za
docum
entatiei,
inclusiv
avizele
obtinut
e
pentru
acestea
;
1.4.1.6.
Docum
entapa
tehnic
a (D.T.)
Docu
mentati
a
tehnica
(DT)
este
document
atia
tehnico
econo
mica
distincta, prin
care se
stabiles
c
principa
lele
coordo
nate
privind
Tncadr
area Tn
indicii
urbanis
tici
aprobat
i,
amplas
area
constructiil
or
si
relatiile
acestor
a
cu
vecinatatile
,
schem
ele si
fluxuril
e
functionale,
compo
zitia
spatial
a,
structur
a
de
reziste
nta,
expresi
a
de
arhitect
ura,
dotarea si
echipar
ea
constru
ctiilor,
inclusiv
solutiile
de
asigura
re,
bransar
e
si
racorda
re
a
acestor
a
la
infrastr
uctura
edilitar
a, dupa
caz,
care
sta la
baza
emiterii
autoriz
atiei de
constru
ire/desfiintare.
Docu
mentati
a
tehnica
pentru
autorizarea
executa
rii
lucrarilo
r
de
constru
ctii va
cuprind
e
$i
solutiile
privind
bransamentele
si
racordu
rile la
utilitatil
e urbane
necesar
e, care
se
autorize
aza
Tmpreuna
cu
lucrarile
de
baza.
Docu
mentati
a
tehnica,
alcatuit
a
din
piese
scrise
$i
desenat
e
si
complet
ata cu
element
ele de
identific
are $i
datele
tehnice,
va
respect
a
urmato
arele
conditii:
a)
se
elabo
reaza
Tn
baza
contin modifica certificat

de
utului- te prin ul
urbanis
cadru; prob)
cedura m,
inclusiv
se
de
elabor autoriza pentru
eaza re
ori restrictiv
e
de
prin
colecti autoriza impuse
ve
tia
de pentru
tehnic construi sigurant
a
e de
re.
function
specia
1.4.1.7. al
litate
retelelor
$i se
semn Avize ?/ de
eaza; acordur transport
eneri ale
c)
furnizor getic sau
se
tehnolog
verific ilor/ad
ic
din
ministr
a, Tn
conditi atorilor zona de
amde
ile
plasame
utilitafi
legii,
urbane nt.
de
In
verific
vederea
atori
constitui
de
proiec rii
docume
te
atesta ntatiei
pentru
ti.
Masur autoriza
rea
ile
specifi executa
rii
ce
pentru lucrarilo
de
protec r
construc
tia
mediului tii, este
stabilite necesar
a
prin
obtinere
actul
a
administ
avizelor/
rate al
acorduri
autoritati
lor
i
furnizoril
compete
or/adminte
nistrator
pentru
ilor de
protectia
utilitati
mediului
urbane :
, precum
alimen$i
tare cu
cerintele apa,
din
canaliza
avizele re,
$i
electricit
acorduril ate,
e emise gaze,
vor
fi termofic
avute Tn are,
vedere
telecom
la
unicatii,
elaborar saea
lubritate
docume ,
ntatiei
transpor
tehnice t urban,
?i nu pot stabilite
fi
prin
|
1.4.1.8.
Avize
$i
acordu
ri ale
autori
taplor
central
e/servi
ciilor \
decon
centrat
e
Avizele/
acordur
ile
autorita
tilor
centrale ori
ale
serviciil
or
deconc
entrate
ale
acestor
a, dupa
caz,
potrivit
cerintelor
stabilite
si
Tnscris
e Tn
certifica
tul de |
urbanis
m, Tn
functie
de
caracte
risticile
!
urbanist
ice ale
amplas
amentul
ui si de
natura
investiti
ei, se
obtin,
de
catre
solicitant
sau de
catre
proiecta
nt, Tn
cali-tate
de
Tmpute
rnicit al
acestui
a,
Tnaintea
depune
rii
docum
entatiei
pentru
autorizare
a
execut
arii
lucraril
or de
con-j
structii
la
autorita
tile
adminis
tratiei
publice
compet
ente,
pentru
urmator
ele |
domeni
i
princip
ale:
|
a)
asi
gur
are
a si
rac
ord
are
a/b
ran
âr
ea
la
infr
ast
ruc
tur
a
edil
itar
a,
Tn
co
ndi
tiile
im
pu
se
de
car
act
eri
stic
ile
?i
am
pla
sa
me
ntu
l
rete
lelo
r de
dist
ribu
tie/tr
ans
port
ene
rget
ic
din
zon
a
de
am
pla
sa
me
nt,
b) rac
ord
are
a la
rete
aua
cail
or
de
comu
nic
atii;
c) sec
urit
ate
a la
inc
end
iu,
prot
ecti
a
civila
si
prot
ecti
a
san
atat
ii
pop
ulat
iei;
d) ceri
ntel
e
spe
cific
e
uno
r
zon
e
cu
restrict
ii
stab
ilite
prin
regl
eme
ntari
speciale
.
In cazul
autorizar
ii
executar
ii lucrarilor pe
amplasa
mente
situate
Tn zone
Tn care,
prin
docume
ntatiile
de
amenaja
re a
teritoriul
ui $i de
urbanis
m
aprobat
e, s-a
instituit
un
anumit
regim de
restrictie cu
privire la
realizare
a
construc
tiilor,
obtinere
a
avizelor
$i
acorduril
or din
partea
autoritati
lor
centrale
compete
nte este
obligator
ie.
Inspecto
ratul de
Stat Tn
Constru
ctii !
(ISC),
prin
inspecto
ratele
teritorial
e Tn '
construc
tii,
potrivit
prevede
rilor
legale I
Tn
vigoare,
emite
urmatoa
rele
avi-;
ze/acor
duri:
i
a)
avize,
din
punct
de
vedere
tehnic,
emise
cu titlu
gratuit,
pentru
documentatiil
e
tehnicoeconomi
ce aferente
obiectiv
elor de
investitii
noi, cu
valori
mai
mari de
13,0
mil.RON
,
care
se
finanfea
za, din
fonduri
publi-ce
sau din
credite
externe,
contractate sau
garantat
e
de
stat, ai
caror
indicator
i
tehnicoeconomi
ci
se
aproba
de
Guvern;
|
b)
acorduri
pentru
interven
tii
asupra
construc
tiilor
existent
e; | c)
avize
privind
solutiile
de
intervent
ie
imediata
pentru
punerea
Tn
sigurant
a
provizori
e
a
construct
iilor
avariate
Tn urma
dezastrel
or,
Tn
actiunile
de
intervent
ie
operativ
a
$i
refacere
post
dezastru
.
1.4.1.9.
Comp
etente
de
elabor
are a
docu
menta
pilor
tehnic
e
Docu
mentatiil
e
tehnice
(D.T.),
pre-!
cum $i
proiectel
e
tehnice
(P.Th.)
!
care
dezvolta
docume
ntatiile
tehnice,
cu
respe
ctarea
conditi
ilor
impus
e prin
autorizat
ia de
constr
uire,
precu
m ?i
prin
avizel
e,
acord
urile
$i
actul
admin
istrativ
al
autorit
atii
comp
etente
pentru
prote
ctia
mediu
lui, se
elabor
eaza
de
colecti
ve
tehnic
e de
specia
litate.
Dre
ptul
de
semn
atura
$i de
promo
-vare
a
docu
menta
tiilor
tehnic
e
(D.T.)
si
(P.Th.
), Tn
veder
ea
avizar
ii/auto
rizarii,
se
poate
face
numai
sub
semn
atura
unor
cadre
tehnic
e cu
prega
tire
superioara
Tn
dome
niile:
arhite
ctura,
urbanism,
constr
uctii si
instal
atii
pentr
u
constr
uctii,
potrivi
t
nivele
lor de
competent
a.
Ees
te
interzi
sa
semn
area
proiec
telor
tehnic
e
(P.Th.
)
pentr
u
execu
tia
lucrar
ilor,
precu
m $i a
docu
menta
tiilor
tehnice
(D.T.)
de
catre
perso
ane
care
nu au
absol
vit, cu
diplo
ma
recun
oscut
a de
statul
roma
n,
institut
ii de
Tnvat
amant
superi
or de
specia
litate
Tn
dome
niul arhitectu
rii $i
constr
uctiilor
/instal
atiilor
ori
care
nu au
drept
de
semna
tura
Tn
conditiile
legii,
sub
sancti
unea
legii
penale
.
Potri
vit
preved
erilor
legale
Tn
vigoar
e
privind
calitat
ea Tn
constr
uctii,
documenta
tiile
tehnic
e
precu
m $i
proiect
ele
tehnic
e,
care
dezvol
ta
docum
entatiil
e
tehnic
e, Tn
conditi
ile
legii,
se
verifica .
pentru
cerintel
1.4.2.
e
de Regle
calitate
ment
de
ari
catre
tehni
special
ce
i?ti
pentr
verifica
u
tori de proie
proiect
ctarea
e ates,
tati,
execu
solicita
tarea
ntui
?i
avand
explo
obligati
atare
a de a
a
face
instal
dovada afiilor
efectua
de
rii
Tncalz
verifica
ire
rii.
Pent
Tehnic
ru
ienii
autoriz
proiecta
area
nti,
execut
absolve
nti
ai arii
lucrariformelor
lor de
de
Tnvatam constr
uctii,
ant
calitate
postlice
al
cu a
constr
durata
uctiilor
de
si
minimu
m 2 ani pentru
perfor
cu
manta
pregatir
e
Tn energe
domeniil tica a
cladiril
e
arhitectu or $i a
instalat
ra,
construc iilor
tii,
j aferent
e
au
instalatii
fost
pentru
construc aproba
o
tii,
pot te
serie
elabora, fara de legi,
drept de prezen
semnatu ta-te
Tn
ra,
continu
docume
are.
n-tatii
Lege
pentru
a
nr.
cladiri
50/199
de
importan 1 (cu
modific
ta
arile si
redusa
$i aflate compl
Tn afara etarile
aduse
zonelor
protejate de
Legea
453/20
01
si
Legea
401/20
03)
privind
autoriz
area
execut
arii
lucraril
or de
constru
ctii;
Lege
a
nr.
10/199
5
$i
Legea
123/20
07
privind
calitate
a
Tn
constru
ctii;
Lege
a
nr.
199/20
00
privind
utilizar
ea
eficient
a
a
energie
i;
Lege
a
nr.
325/20
02
pentru
aprobar
ea OG
nr.
29/200
0
privind
reabilita
rea termica a
fondulu
i
constru
it
existent
$i stimulare
a
econo
misirii
energie
i
termice
;
Lege
a
nr.
372/20
05
privind
perfo
rmanta
energ
etica
a
cladiril
or;
OUG
nr.
18/200
9
privind
crester
ea
perform
antei
energet
ice
a
cladirilo
r
de
locuit;
Pe
baza
Legii
nr.
372/20
05
privind
perform
anta
energet
ica
a
cladirilo
r
au
fost
elabora
te
urmato
arele
metodo
logii de
calcul:
* Mc
001/
11/200
6
Meto
dologi
a de
calcul
a
perfor
mant
ei
energ
etice
a
cladiri
lor
(anvel
opa
cladiri
i);
* Mc
001/
11-17
Meto
dologi
a de
calcul
a
perfor
mant
ei
ener
getic
e a
insta
latiilor
de
incal
zire.
Pen
tru
dimen
sionar
ea
instala
tiilor
de
incalzi
re
sunt in
valabil
itate
urmat
oarele
stand
arde;
* STA
S
190
7/1
Insta
latii
de
incal
zire.
Calc
ulul
nece
sarul
ui de
cald
ura.
Pres
cripti
i de
calc
ul;
* STA
S
1907
/2
Insta
latii
de
incal
zire.
Calc
ulul
nece
sarul
ui de
cald
ura.
Tem
pera
turi
interi
oare
conve
ntion
al de
calcul
* STAS
4839
- 97.
Instal
atii de
incalzire.
Numa
rul
anual
de
grade
zile;
* STAS
7132
Inatal
atii de
incalzi
re
centrala.
Masu
ri de
sigura
nta la
instal
atia
de
incalz
ire
centr
ala cu
apa
calda
avand
tempe
ratura
maxi
ma de
115
C. In
contin
uare
se
prezin
ta
norma
tivele,
instructi
unile si
ghiduril
e
pentru
instalatiil
e de
incalzir
e.
* I 132002
Norm
ativ
pentr
u
proiectarea
si
executar
ea
instalatiil
or de incalzire
centrala;
* I 13/1 2002
Normativ
pentru
exploatare
a
instalatiil
or
de
incalzire
centrala;
* NP-05802
Proiectar
ea
si
executar
ea
sistemel
or
centraliz
ate
de
alimenta
re
cu
energie
termica retele si
puncte
termice;
* NP-05902
Exploata
rea
sistemel
or
centraliz
ate
de
alimenta
re
cu
energie
termica retele si
puncte
termice;
* NP 029 02
Normativ
pentru
proiectare
si
executar
ea
retelelor
termice
cu
conducte
preizolat
e;
*I
362001
Ghid
pentru
proiecta
rea
automat
izarii
instalatii
lor din
centrale
si
puncte
termice;
* GP
0672002
Ghid
privind
determi
na-rea
suprafet
ei
echival
ente
termic a
corpuril
or
de
incalzir
e.
Pentru
proiectar
ea,
executar
ea
si
exploatar
ea
instalatiil
or
de
incalzire
tre-buie
respectat
e
si
prevederi
le din urmatoarel
e
normativ
e:
* C 56 2001
"Norma
tiv
pentru
verificarea
calitatii
si
receptia
lucrarilo
r
de
constru
ctii
si
instalatii
aferent
e";
* P 118 Normati
v
de
sigurant
a la foe
a
constru
ctiilor;
*C
300 Normativ
de
prevenir
e a incendiilor
pe
durata
de
executar
e a lucrarilor
de
construc
tii
si
instalatiil
or
aferente;
* P 7-2002
Normativ
privind
fundarea
const
ructiil
or pe
pama
nturi
sensi
bile la
umez
ire.
1.4.3.
Modul
de
atribu
ire a
contr
actelo
r de
conce
siune
a
lucrar
ilor
public
e
pentr
u instalafi
ile de
incalzi
re
1.4.3.1.
Modul
de
atribuir
ea
contra
cte
lor de
conces
iune a
lucraril
or
publice
pentru
instalaf
iile de
incalzir
e
Pentr
u
atribuir
ea
contrac
telor de
concesi
une de
lucrari
publice,
in conformitat
e
cu
Ordona
nta de
Urgent
a
a
Guvern
ului 34
din
19.04.
2006,
se
elaborea
za
docu
menta
tia de
atribui
re. Ordonan
ta de
Urgen
ta
a
Guver
nului
34 se
aplica
si
contra
ctelor
de
achizit
ie
publica
precu
m si a
contra
ctelor
de
cence
-sii de
servici
i si se
aplica
din 4
octom
-brie
2007.
Pro
ceduril
e de
atribui
re
consta
u in:
licitati
e
deschi
sa,
licitati
e
restra
nsa,
dialog
comp
etititv,
negoci
ere cu
public
a-rea
preala
bila a
unui
anunt
de
participare,
negoci
ere
fara
publica
rea
prealabila a
unui
anunt
de
particip
are i
ce-rere
de
oferta.
Prin
Hotarar
ea de
Guvern
nr. 925
din
19.07.2
006 sau
aprobat
normel
e
de
aplicar
e
a
preved
erilor
referito
are la
atribuir
ea
contrac
telor de
achiziti
e publica
din
Ordona
nta de
urgenta
a Guvernulu
i
nr.
34/200
6.
1.4.3.2.
Reguli
de
elabor
are a
documentaf
iei de
atribui
re
Autor
itatea
contrac
tanta
are
obligati
a de a
preciza in
cadrul
document
atiei
de
atribuire
orice
cerinta,
criteriu,
regu-la si
alte
informatii
necesare
pentru a
asigura
ofertantulu
i/candidat
ului o informare
completa,
corecta si
explicita
cu privire
la modul
de
aplicare a
pro-cedurii
de
atribuire.
Docume
ntatia de
atribuire
trebuie sa
cuprinda
printre
altele
si
caietul de
sar-cini
sau
document
atia
descriptiva
, a-ceasta
din urma
fiind
utilizata in
cazul
aplicarii
procedurii
de dialog
competitiv
sau
de
negociere;
1.4.3.3.
Caietul de
sarcini
confine,
in
mod
obligatori
u,
specificap
i tehnice.
a.
Specific
atiile
tehnice
reprezi
nta cerinte,
prescri
ptii,
caract
eristici
de na
tura
tehnic
a
ce
permit
fiecaru
i produs,
servici
u sau
lucrare
sa fie
descri
s,
in
mod
obiecti
v,
in
asa
maniera
incat
sa
coresp
unda
necesi
tatii
autorit
atii
contra
ctante.
b.
Specifi
catiile
tehnic
e
define
sc ca
racteri
stici
referito
are la
nivelul
calitativ,
tehnic
si de
perfor
manta,
cerinte
privind
impact
ul
asupra
mediului
inconj
urator,
sigura
nta in
exploatar
e,
dimensi
uni,
terminol
ogie,
simb
oluri,
teste
si
meto
de
de
testare,
instr
uctiu
ni de
utiliz
are,
tehnolo
gii si
meto
de
de
prod
uctie
,
prec
um
si
siste
me
de
asig
urar
e a
calit
atii
si
cond
itii
pent
ru
certif
icare
a
conf
ormit
atii
cu
stan
dard
e
relev
ante
sau
altel
e
ase
men
ea.
In
cazu
l
contract
elor
pent
ru
lucra
ri,
spec
ificat
iile
teh
nic
e
pot
fac
e
refe
rire,
de
as
eme
nea
, si
la
pre
scri
ptii
de
proi
ect
are
si
de
calc
ul
al
cos
turil
or,
la
veri
ficar
ea,
ins
pec
tia
si
con
ditiil
e
de
rec
epti
e a
lucr
aril
or
sau
a
teh
nicil
or,
pro
ced
eel
or
si
met
ode
lor
de
ex
ecut
e,
ca
si la
oric
e
alte
cond
itii
cu
cara
cter
tehni
c pe
care
auto
ritate
a
contr
acta
nta
este
capa
bila
sa le
desc
rie,
in
funct
ie si
de
diver
se
acte
nor
mati
ve si
regle
ment
ari
gene
rale
sau
spec
ifice,
in
legat
ura
cu
lucra
rile
finali
zate
si cu
mate
rialel
e
sau
alte
elem
ente
com
pone
nte
ale
aces
tor
lucra
ri.
c.
Spec
ificati
ile
tehni
ce
se
defines
c
astfel
incat sa
corespu
nda,
atunci
cand
este
posibil,
necesit
atilor/
exigent
elor
oricarui
utilizator
, inclusiv ale
persoan
elor cu
dizabilit
ati.
d.
Specific
atiile
tehnice
trebuie
sa
permita
oricarui
ofertant
accesul
egal la
procedura de
atribuire
si
nu
trebuie
sa aiba
ca efect
introduc
erea
unor
obstacol
e
nejustifi
cate de
natura
sa
restrang
a
concure
nta intre
operator
ii
econom
ici.
e. Fara a
aduce
atingere
regleme
ntarilor
tehnice
national
e
obligato
rii,
in
masur
a
in
care
aceste
a sunt
compa
tibile
cu
dreptul
comun
itar,
auto
ritatea
contra
ctanta
are
obligati
a
de
a
defini
specifi
catiile
tehnic
e:
*fie
prin
referir
e, de
regul
a in
urmatoare
a
ordin
e de
priorit
ate,
la
standarde
natio
nale
care
adopt
a
standarde
europ
ene,
la
omol
ogari
tehnice
europ
ene,
la
stand
arde
internatio
nale
sau la
alte
referi
nte
de
natur
a
tehnic
a
elabor
ate de
organisme
de
standa
rdizare
europe
ne; in
cazul
in care
aceste
a nu
exista,
atunci
specifi
catiile
tehnic
e
se
definesc
prin
referir
e
la
alte
standa
rde,
omolo
gari
sau
reglem
entari
tehnic
e
nation
ale
privind
utilizar
ea
produselor
sau
proiect
area,
calculu
l
si
execut
ia
lucraril
or.
Orice
astfel
de
referir
e
trebuie
sa fie
insotit
a de
mentiu
nea
sau
echival
ent;
*fie prin
preciz
area
perfor
ma
ntel
or
si/s
au
ceri
ntel
or
fun
ctio
nal
soli
citate
,
car
e
treb
uie
sa
fie
sufi
cie
nt
de
pre
cis
des
cris
e
inc
at
sa
per
mit
a
ofer
tant
ilor
sa
de
ter
mi
ne
ob
iec
tul
co
ntr
ac
tul
ui
de
ac
hiz
itie
pu
bli
ca
,
iar
au
tor
ita
tii
co
ntr
ac
ta
nt
e
sa
atr
ib
ui
e
co
ntr
act
ul
res
pec
tiv;
*fie
atat
prin
pre
ciza
rea
perf
orm
antelo
r
si/s
au
ceri
ntel
or
fun
ctio
nal
e
soli
cita
te,
astf
el
cu
m
sun
t
ace
ste
a
f.urop
ene;
nu exista,
ce se
defistandard
s n-tari
tehnice
Lrea
prodU'
calcu
lul I :e
astfel
&
g-insotita
d(
ent;
erformant
eic
tionale
soW
iesufici
ento
X sa
perm
mine
obied
n itiepubii
ur ca," rte
ma sa atrM
ia Lrea
sta perform*
n-) 3lor
ta function
sta m sunt
n-, aces^
gar
i
teh
-de
int
ereri
nte
de
d
e
o
r
g
a
e
prevaz
ute la
punctu
l b, cat
si prin
referir
ea la
standa
rdele,
omolo
gari-le
tehnic
e,
specifi
catiile
tehnic
e comune,
prevaz
ute la
punctu
l a, ca
mijloc
de
prezu
mtie a
confor
mitatii
cu
nivelul
de
perfor
manta
si cu
cerintele
functio
nale
respec
tive;
- fie prin
preciz
area
perfor
mantel
or
si/sau
cerinte
lor
functio
nale
solicitate,
astfel
cum
sunt
acestea
pre
vazute
la
punctul
b,
pentru
anumite
caracte
ristici, si
prin
referire
a
la
standar
dele
sau
omolog
arile
tehni
ce,
prevazu
te
la
punctul
a,
pentru
alte
caracte
ristici.
In cazul
Tn care
autoritate
a
contractanta
defineste
specificat
iile
tehnice
din
caietul de
sarcini,
optand
pentru
modalitat
ea
prevazut
a
la
punctul
e, atunci
nici
o
oferta nu
poate fi
re des- monst
pi reaza,
ns prin
a orice
p mijloc
e adecm vat,
oti ca
v propu
ca nerea
pr tehnic
o a
d preze
us n-tata
el satisf
e ace
sa Tntr-o
u manie
se ra
r- echiv
vi acii lenta
le cerint
pr ele
ev autorit
az atii
ut contra
e ctante
T definit
n e prin
pr specifi
o catiile
p tehnic
u e. In
n cazul
er Tn
e care
a autorit
te atea
h contra
ni ctanta
ca define
n ste
u specifi
su catiile
nt tehnic
co e din
nf caietu
or l
de
m sarcin
e i prin
cu preciz
sp area
ec perfor
ifi- mante
ca lor
tiil si/sau
e cerint
pr elor
ec funciz tional
at e
e, solicit
d ate,
ac atunci
a nici o
of oferta
er nu
ta poate
nt fi
ul respin
sa
daca
oferta
ntul
demo
nstre
aza
prin
orice
mijloc
adec
vat
ca
produ
sele,
servi
ciile
sau
lucrar
ile
oferit
e
asigu
ra
Tnde
plinire
a
perfor
mant
elor
sau
cerint
elor
functional
e
solicit
ate
deoar
ece
sunt
confo
rme
cu:
* un
sta
nda
rd
nati
ona
l
car
e
ado
pta
un
sta
nda
rd
eur
ope
an:
*o
omol
ogare
tehni
ca
europ
eana;
*o
spe
cific
atie
tehni
ca
com
una
utilizata
Tn
Com
unita
tea
Euro
pean
a;
* un
standa
rd
interna
tional;
* alte
regle
ment
ari
tehni
ce
elab
orate
de
orga
nism
e de
stan
dardi
zare
europe
ne.
Un
mijloc
adecv
at de
a
doved
i conformit
atea
cu
specif
icatiile
tehnic
e
solicit
ate Tl
poate
reprez
enta
dosar
ul
tehnic
al
produ
catoru
lui
sau
un raport
de
Tncer
care/t
estare
emis
de un
or lor
ga europen
ni e
s aplicabil
m e;
re autoritacu tea
no contract
sc anta are
ut, obligatia
cu de
a
m accepta
ar certificat
fi, e emise
du de orgapa nisme
ca recunos
z, cute Tn
un oricare
la dintre
bo statele
rat membre
or ale
ne Uniunii
utr Eurou pene.
de Performa
Tn ntele ?i
ce cerintele
rc functional
ari e
prin
?i care se
ca definesc
lib specificat
ra iile tehre
sa
u
un
o
rga
ni
s
m
de
ce
rtif
ic
ar
e
si
in
sp
ec
tie
ca
re
as
ig
ur
a
re
sp
ec
tar
ea
st
an
da
rde
nice,
pot
include
si
caract
eristici
de mediu. In
cazul
Tn
care
autorita
tea
contra
ctanta
solicita
Tndepli
nirea
anumit
or caracteris
tici de
mediu
Tn
ceea
ce
privest
e
perfor
mantel
e
si
cerintel
e
functio
nale,
atunci
aceast
a are
dreptui
de a
utiliza,
integra
l sau
partial,
specifi
catii
definite
prin
"etiche
te
ecologi
ce"
europe
ne,
(multi)
nation
ale sau
prin
orice
alte
"etichete
ecologi
ce",
daca
se
Tndepl
inesc,
Tn
mod
cumula
tiv
urmatoa
rele
conditii:
* speci
ficatiil
e
respe
ctive
sunt
adecvate
pentr
u
defini
rea
carac
teristi
ci-lor
produ
selor
sau
servi
ciilor
a caror
furniz
are/p
restar
e
repre
zinta
obiect
al
contr
actul
ui de
achizi
tie
publi
ca;
* cerint
ele
pentr
u
"etich
eta
ecolo
gica"
au
fost
elabo
rate
pe
baze
stiintifice;
* "etich
eta
ecolo
gica"
a fost
adopt
a-ta
printr
-o
proce
dura
speci
fica
c
e
m
en
tal
a e,
co
p ns
e u
r
m
m at
i
ori
s
,
pr
i
od
m uc
p at
l
ori
i
,
c
di
a str
r
ib
e uit
a ori
,
t
or
u ga
t
ni
u za
r
tii
o de
r
m
ed
p iu;
a * "e
r
tic
t
he
i
ta
l
ec
o ol
r
og
ic
i
a"
n es
t
te
e ac
r
ce
e si
s
bia la/
t
di
e sp
on
ibi
la
o ori
r
ca
g rei
a pe
n rs
i
oa
s
ne
m ine te
re
g sa
u te.
v
j.
eAutorit
r atea
ncontra
actanta
- are
drept
ui de
a
preci
za Tn
caiet
ul de
sarci
ni
faptul ca
produ
sele
sau
servic
iile
oferit
e
care
detin
o
anum
ita
"etich
eta
ecologica
" sunt
consi
derat
e ca
Tnde
plinesc
implic
it
specif
icatiil
e
tehni
ce
solicitat
e. Pe
de
alta
parte,
autori
tatea
contr
actan
ta
nu
are
drept
ui
de a
consi
dera
o
propu
nere
tehni
ca
ca
fiind
neco
nform
a,
pentr
u
singur
ul
motiv
ca
produs
ele
sau
servicii
le
ofertat
e nu
detin
"etiche
ta
ecolog
ica"
preciz
ata,
daca
ofertan
tul
demo
nstreaz
a, prin
orice
mijloc
adecv
at ca
produs
ele/ser
viciile
oferite
coresp
und
specifi
catiilor
tehnic
e
solicita
te. Un
mijloc
adecv
at de a
dovedi
conformita
tea cu
specifi
catiile
tehnic
e solicitate
Tl
poate
reprez
enta
dosaru
l tehnic al
produc
atorulu
i sau
un
raport
de
Tncerc
are/tes
tare
emis
de un
org
ani
sm
rec
un
os
cut
;
aut
orit
ate
a
co
ntr
act
ant
a
are
obl
iga
tia
de
a
ac
ce
pta
cer
tific
ate
emi
se
de
org
ani
sm
e
rec
un
os
cut
e
Tn
oricar
e
din
tre
sta
tel
e
me
mb
re
ale
Uni
uni
i
Eur
op
en
e.
k.
S
e
i
n
t
e
r
zice
definir
ea Tn
caietu
l
de
sarcin
i
a
unor
specifi
catii
tehnic
e care
indica
o
anumi
ta
origin
e,
sursa,
produ
ctie,
un
proce
deu
speci
al, o
marca
de
fabric
a sau
de
comer
t, un
brevet
de
invent
ie, o
licent
a de
fabric
ate,
care
au ca
efect
favorizarea
sau
elimin
area
anumi
tor
operatori
econo
mici
sau a
anumi
tor
produse.
Prin
derog
are,
se
admit
e
o
astfel
de
indica
tie,
dar
numa
i Tn
mod
excep
tional,
Tn
situati
a Tn
care
o
descri
ere
sufici
ent
de
precis
a ?i
in-
teligibila
a
obiectului
contractul
ui nu este
posibila
si numai
Tnsotita
de
mentiune
a sau
echivalen
t. I.
Autoritate
a
contracta
nta are
dreptui
de a
impune
Tn cadrul
documen
tatiei de
atribuire,
Tn
masura
Tn care
acestea
sunt
compatibi
le cu
dreptui
comunitar
, conditii
speciale
de
Tndeplini
re a
contractul
ui prin
care se
urmarest
e
obtinerea
unor
efecte de
ordin
social
sau Tn
legatura
cu
protectia
mediului
si
promovar
ea
dezvoltari
i durabile.
m.
Autoritate
a
contracta
nta are
obligatia
de a
asigura
obtinerea
documentatiei
de
atribuire
de cu
ca me
tr nta
e tiei
ori teh
ce nic
op oer ec
at on
or om
ec ice
on pe
o ntr
mi u
c ins
int tala
er f
es iile
at de
ca Tn
re cal
T zire
na
int Prin
ea Hotar
za area
o de
so Guver
lici n nr.
tar 28/09/
e 01/20
T 08, sna
ac aprob
es at
t contin
se utulns cadru
. al
docu
1 menta
. tiilor
4 tehnic
. o-eco4 nomic
.e
aferen
Fte
a investi
z tiilor
e public
l e.
e Preve
derile
dhotara
e ri se
aplica
e pentru
l realiz
a area
bobiect
oivelor
r de
a investi
r tii noi,
e precu
m si
a lucrari
lor de
dinterv
oentii
la
const
ructii
existe
nte
care
se
finant
eaza
din
buget
ele
preva
zute
confo
rm
Legii
nr.
500/2
002
privin
d
finant
ele
public
e si
Legii
nr.
273/2
006
privin
d
finant
ele
public
e
locale
, cu
modif
icarile
si
comp
letaril
e
ulteri
oare.
Pro
iectar
ea
lucrar
ilor
de
const
ructii
pentr
u
objec
tive
de
invest
itii
noi,
inclusiv
extin
deri,
se
elabo
reaza
Tn
trei
faze si
anume
:
* studi
ul de
fezabili
tate;
* proie
ctul
tehnic;
* detal
ii de
execut
ie.
Proi
ectare
a
lucraril
or de
constr
uctii
pentru
interve
ntii la
constr
uctii
existe
nte,
inclusi
v
instala
tiile
aferen
te, se
elaboreaz
a Tn
patru
faze si
anume
:
* expe
rtiza
tehni
ca si,
dupa
caz,
audit
ener
getic
;
* docu
ment
atie
de
aviza
re a
lucra
rilor
de
inter
ventii
;
* proie
ctul
tehnic;
* detal
ii de
execut
ie.
Pent
ru tehnicoe
obi conomic
ect e
intra
ivel Tn
e compete
de nta
de
inv aprobare
est a
itii Guvernul
noi ui,
se
, elabore
in- aza un
clu studiu de
siv prefezabi
ext litate
ind anterior
eri, elaborari
ale i
car studiului
or de
do fezabilita
cu te.
me Docu
nta mentatie
tii de
avizare
pentru
lu-crari
de
intervent
ii
este
definita
ca documenta
tia
tehnicoeconomi
ca
similara
studiului
de
fezabilit
ate,
elaborat
e
pe
baza
concluzii
lor
raportul
ui
de
expertiza
tehnica
si, dupa
caz, ale
raportului
de audit
energetic
, pentru
aprobare
a
indicatoril
or
tehnicoeconomic
i aferenti
lucrarilor
de
interventii
la
constructi
i
existente;
Lucra
rile de
interve
ntii sunt
lucraril
e
la
constru
ct
existent
e,
inclusiv
instalatlile
aferent
e,
asimilat
e
obiectiv
elor de
investiti
i, care
consta
u
in:
reparati
i
capitale,
transfor
mari,
modific
ari,
modernizari,
consoli
dari,
reabilit
ari
termice
,
precum
$i
lucrari
de
interve
ntii
pentru
preveni
rea sau
Tnlatur
area
efectelo
r
produs
e
de
actiuni
acciden
tale $i
calamitati
natural
e,
efectua
te Tn
scopul
asigurarii
cerintel
or
esential
e
de
calitate
$i
functio
nal ale
constr
uctor,
potrivit
destina
tiei lor;
Pent
ru
aplicar
ea
unitara
a
preved
eri-lor
hotarar
i,
Ministe
rul
Dezvol
tarii,
Lucrarilor
Public
e
$i
Locuin
telor,
cu
avizul
Ministe
rului
Econo
miei si
Finant
elor,
poate
ernite
instruc
tiuni
care
se
aproba
prin
ordin
al
ministr
ului.
1.4.4.1
.
Confin
utulcadru
al
studiu
lui de
prefez
abilita
te
1.4.4.1
.1.
Piesel
e
sense
a.
Date
gene
rale:
* denu
mirea
obiectiv
ului de
investitii;
* ampla
samen
tul
(judetu
l,
localita
tea,
strada,
numar
ul);
* titularu
l
investiti
ei;
* benefi
ciarul
investiti
ei;
* elabor
atorul
studiului
.
b.
Necesit
atea $i
oportun
itatea
in
vestitiei
Necesitat
ea
investitie
i:
*scurt
a
prez
enta
re
privi
nd
situa
tia
exist
enta
, din
care
sa
rezul
te
nec
esitat
ea
inve
stitie
i;
*tabel
e,
harti
,
grafi
ce,
plan
$e
desenate,
fotogra
fii etc.,
care
sa
expliciteze
situati
a
existe
nta $i
necesi
tatea
investit
iei;
*deficie
ntele
majore
ale
situati
ei actuale
privind
neces
arul de
dezvol
-tare a
zonei;
*progno
ze pe
termen
mediu $i
lung;
Oportunitat
ea
investitiei:
*Tncadr
area
obiecti
vului
Tn
politicil
e de
investit
ii
genera
le,
sectori
ale
sau
region
ale;
*actele
legislat
ive
care
reglem
enteaza
domen
iul
investit
iei,
dupa
caz;
*acordu
ri
interna
tional
ale
statulu
i care
obliga
partea
roman
a
la
realizarea
investi
tiei,
dupa
caz.
c.
Scenariile
tehnicoeconomic
e
prin
care
obiectivel
e
proiectulu
i
de
investitii
pot
fi
atinse:
*scena
rii
propuse
(minimu
m
doua);
*scena
riul
recom
andat
de
catre
elaborato
r;
*avant
ajele
scenari
ului
recoma
ndat.
d.
Date
privind
amplasa
mentul $i
terenul pe
care
urmeaza
sa
se
amplasez
e
obiectivul
de
investifie
Informal
despre
terenul
din
amplasament:
situati
a
juridic
a
privin
d
propriet
atea
asupra
terenul
ui care
urmeaz
a a fi
ocu
pat
defi
niti
v
si/s
au
tem
por
ar
* de
obiec
tivul
de
inves
titii;
* sup
rafat
a
estim
ata a
teren
ului;
* car
act
eris
ticil
e
geo
fizic
e
ale
tere
nului
din
am
pla
sa
me
nt
det
erm
inat
e
Tn
baz
a
stu
diul
ui
geo
teh
nic
real
izat
spe
cial
pen
tru
obi
ecti
vul
de
inv
estitii
priv
ind:
*z
o
n
a
s
e
i
s
m
i
c
a
d
e
c
a
l
c
u
l
$
i
p
e
r
i
o
a
d
a
d
e
c
o
lt
;
*d
a
t
e
l
e
p
r
e
li
m
i
n
a
r
e
a
s
u
p
r
a
n
a
t
u
r
ii
t
e
r
e
n
u
l
u
i
d
e
fu
nd
are
si
pr
esi
un
ea
co
nv
ent
io
nal
^;
* ni
velul
maxi
m al
apel
or
freat
ice;
* studi
ile
topogr
afice
prelim
inare;
* date
le
clim
atice
ale
zon
ei
Tn
care
este
situa
t
amp
lasa
men
tul.
e.
Costul
estima
tiv al
investi
tiei
f.
Cheltuie
li pentru
elaborar
ea
documentatie
i
tehnicoeconomi
ce:
* cheltui
eli
pentru
elabor
area
documentat
iilor de
proiect
are
(studiu
de
prefezab
ilitate,
studiu de
fezabilita
te,
expertiza
tehnica,
proiect
tehnic si
detalii de
executie)
,
dupa
caz;
* cheltuieli
pentru
activitate
a
de
consultant $i
asistenta
tehnica;
* cheltuieli
pentru
obtinere
a
avizelor
$i
acorduril
or
de
principiu
necesar
e
elaborarii
studiului
de
prefezab
ilitate;
* cheltuieli
pentru
pregatire
a
docume
n-telor
privind
aplicarea
procedur
ii pentru
atribuire
a
contract
ului de
lucrari $i
a
contract
ului de
servicii
de
proiectar
e,
urbanis
m,
inginerie,
alte
servicii
tehnice,
conform
preveder
ilor
legale
(instructi
uni
pentru
actuaia ?i
ofertanti
informatii
,
despre
publicita
entitatea
te,
responsa
onorarii
bila
cu
$i
implemen
cheltuiel
-tarea
i
de proiectulu
deplasar i;
e etc.). * descriere
g.
a investitiei:
Valoare
a totala
estimata
a
investiti
ei
h.
Avize
$i
acorduri
de
principi
u,
dupa caz
1.4.4.1.2.
Piese
desenate
:
* plan de
amplasa
re
Tn
zona
(1:25.00
0
-1:5.000
);
* plan
general
(1:2.000 1:500).
1.4.4.2.
Conpnut
ul-cadru
al
studiului
de
fezabilita
te
1.4.4.2.1.
Piesele
sense
a. Date
generale
sunt
aceleasi
ca la
studiul de
prefezabili
tate:
b.
Informat
ii
generale
privind
proiectu
l
* situatia
* concluzi
ile
studiulu
i
de
prefezab
ilitate
sau ale
planului
detaliat
de investitii
pe
termen
lung (Tn
cazul Tn
care au
fost
elaborat
e
Tn
prealabi
l)
privind
situatia
actuaia,
necesita
tea
$i
oportuni
tatea
promov
arii
investitiei,
precum
$i
scenariu
l
tehnicoeconomi
c
selectat;
* scenariil
e
tehnicoeconomice
prin
c
ar
e
o
bi
e
ct
iv
el
e
pr
oi
e
ct
ul
ui
d
e
in
v
e
st
iti
i
p
ot
fi
at
in
s
e
(
T
n
c
a
z
ul
T
n
c
ar
e,
a
nt
er
io
r
st
u
di
ul
ui
d
e
fe
z
a
bi
lita
te
,
n
u
a
fo
st
el
a
b
or
at
u
n
s
t
u
d
i
u
d
e
p
r
e
f
e
z
a
b
ili
t
a
t
e
s
a
u
u
n
p
l
a
n
d
e
t
a
li
a
t
d
e
i
n
v
e
s
ti
ti
i
p
e
t
e
r
m
e
n
l
u
n
g
):
*
s
c
e
n
a
r
i
i
p
r
o
p
u
s
e
(
m
i
n
i
m
u
m
d
o
u
a
);
*s
c
e
n
a
ri
u
l
r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
d
e
c
a
tr
e
e
l
a
b
o
r
a
t
o
r;
*
a
v
a
n
t
a
j
e
l
e
s
c
e
n
a
ri
u
l
u
i
r
eco
ma
nda
t;
descr
ierea
const
ructi
ve,
funcf
onala $i
tehno
logic
a,
dupa
caz;
c. Date
tehnice
ale
investit
iei:
* zona si
amplasa
mentul;
* statutul
juridic
al
terenul
ui care
urmeaza
sa fie
ocupat;
* situatia
ocupari
lor
definiti
ve de
teren:
supraf
ata
totala,
reprez
entand
terenuri
din
intravil
an/extr
avilan;
* studii
de teren:
* studii
topo
grafi
ce
cupri
nzan
d
planuri
topo
grafi
ce cu
ampl
asam
entele
reper
elor,
liste
cu
repe
re
Tn
siste
m de
refer
inta
natio
nal;
* studi
u
geot
ehni
c
cupri
nzan
d
planuri
cu
ampl
asam
entul
foraj
elor,
fi$elor
com
plex
e cu
rezul
tatel
e determ
inari
lor
de
labor
ator,
anali
za
apei
subt
eran
e,
rapo
rtul
geot
ehni
c cu
reco
man
daril
e
pentr
u
fund
are
si
cons
olida
ri;
* alte
studi
i de
spec
ialit
ate
nece
sare,
dupa
caz;
caracter
isticile
principal
e
ale
con
structiilo
r
din
cadrul
obiectiv
ului de
investitii
,
specific
e
domeni
ului de
activitate,
$i
variante
le
constru
ctive de
realizar
e
a
investiti
ei,
cu
recoma
ndarea
variante
i optime
pentru
aprobare;
Pentru
instalatii
este
necesar
sa
se
dea:
destinatia
,
categoria
de
importanta
$i
caracteris
ticeie
constructi
ve
ale
cladirii,
numarul
de
niveluri $i
destinatia
tuturor
incaperilo
r, inclusiv
daca are
sau
nu
subsol
tehnic,
tipul
$i
structura
acoperisu
lui
sau
terasei,
dimensiu
nile
Incaperilo
r
$i
ale
elem
entel
or de
constructi
i
precu
m $i
cotele
geod
ezice
ale
tuturo
r
punct
elor
carac
teristi
c ale
cladirilor,
gradu
l de
rezist
enta
la
foe,
categoria
si
clasa
de
peric
ol de
incen
diu a
const
ructiil
or $i
instal
atiilor,
date
privind
carac
teristi
ceie
proce
selor
tehno
logice
,
spatii
pentr
u
ampl
asar
ea
centralel
or
termi
ce
sau a
punct
elor
termice.
situ
atia
exi
ste
nta
a
utili
tatil
or
si
ana
liza
de
con
su
m:
*n
e
c
e
s
a
r
u
l
d
e
u
ti
li
t
a
fi
p
e
n
tr
u
v
ari
ant
a
pr
op
us
a
pr
om
ov
ari
i;
* sol
uti
i
teh
nic
e
de
asi
gu
rar
e
cu
uti
lita
ti;
Pentru
instalatii
le de
Incalzire
este
necesar
sa se
dea:
natura
agentul
ui
j termic(
apa
calda,
apa
fierbinte
,abur cu
.
presiun
e joasa,
abur cu
presiun
e medie, aer
cald);
natura
energiei
utilizate:

energie
conventio
nalacombustib
ilii ga-zosi,
lichizi
si
solizi;
energie
neconventionala:
energie
solara,
energie
geotermala,
energie
electrica,p
ompe de
cal-dura,
recuperar
ea caldurii
etc; modul
in care se
face
transmisia
caldurii:
incal-zire
prin
convectie,
incalzire
prin radiatie;
sistemul
de
incalzire:
incalzire
loca-la,
incalzire
centrala;
pozitia
centralei
termice
sau
a
punctului
termic.
Este
necesar
sa
se
indice
cota radierului,
diametrul
si pozitia
conductel
or
exterioare
de
incalzire.
concluz
iile
evaluar
ii
impact
ului
asupra
mediul
ui;
d.
Durata
de
realizare
$i
etapele
prin
cipal;
graficul
de
realizare
a
investitie
i.
e.
Costuri
le
estimat
ive ale
investit
iei
* valoare
a totala
cu
detalier
ea pe
structur
a
devizul
ui
general
;
* esalona
rea
costuril
or
corobor
ate cu
graficul
de
realizar
e
a
investiti
ei.
f.
Analiza
costbenefic
iu:
* identific
area
investiti
ei
si
definire
a
obiectiv
elor,
inclusiv
specific
area
perioadei
de
referint
a;
* analiza
optiunilor;
* analiza
financiar
a,
inclusiv
calcular
ea
indicator
ilor
de
perform
anta
financiara:
fluxul
cumulat,
valoarea
actuala
neta,
rata
interna
de
rentabilit
ate
si
raportul
costbenefici
u;
* analiza
economi
ca,
inclusiv
calcularea
indicator
ilor
de
perform
anta
economica:
valoarea
actuala
neta,
rata
interna
de
rentabilit
ate
si
raportul
costbenefici
u;
* analiza
de
senzitivitat
e;
* analiza
de rise.
g.
Sursele
de
finantare
a
investitie
i
Sursele
de
finant
are a
invest
itiilor
se
constit
uie Tn
confor
mitate
cu
legislati
a
in
vigoare
si
consta
u
din
fonduri
pro-prii,
credite
bancar
e,
fonduri
de
la
bugetul
de
stat/bu
getul
local,
credite
externe
garanta
te sau
contrac
tate de
stat,
fonduri
externe
neramb
ursabil
e
si
alte
surse
legal
constit
uite.
h.
Estimar
i
privind
forta de
munca
ocupat
a prin
realizar
ea
investiti
ei
* numa
r de
locuri
de
munc
a
creat
e Tn
faza
de
exec
utie;
* num
ar
de
locur
i de
mun
ca
crea
te
Tn
faza
de
oper
are.
i.
Princi
palii
indicat
ori
tehnic
oecono
-mici
ai
investi
tiei
.....
valo
area
total
a
(INV
),
inclu
siv
TVA
(mii
lei)
(Tn
pret
uri luna,
anul,
1
euro
=
.....
lei),
din
care
:
const
ructii
mont
aj
(C+
M);
esalon
area
investi
tiei
(INV/C
+M):
* an
ul I;
* anul
II
* durat
a de
realizar
e (luni);
* capaci
tati (Tn
unitati
fizice si
valorice
);
* alti
indica
tori
specif
ici
dome
niului
de
activit
ate
Tn
care
este
realiz
ata
in-
vestitia,
dupa
caz.
j. Avize
si
acorduri
de
principiu
* avizul
beneficia
rului de
investitie
privind
necesitat
ea
si
oportunit
atea investitiei;
* certificat
ul de
urbanism;
* avize de
principiu
privind
asigurar
ea
utilitatilor
(energie
termica
si electrica, gaz
metan,
apacanal,
telecomunicatii
etc.);
* acordul
de mediu;
* alte
avize si
acorduri
de
principiu
specifice
.
1.4.4.2.2.
Piese
desenate:
* plan de
amplasar
e
Tn
zona
(1:25000
-1:5000);
* plan
general (1:
2000 1:500);
* planuri si
sectiuni
generale
de arhitectura,
rezistent
a,
instalatii,
inclusiv
planuri
de
coordon
are
a
tuturor
specialitatil
or
ce
concura
la
realizar
ea
proiectu
lui;
* planuri
special
e,
profile
longitud
inale,
profile
transve
rsale,
dupa
caz.
1.4.4.3.
Confinut
ul-cadru
al
docume
n-tapei
de
avizare a
lucrarilor
de interventii
1.4.4.3.1.
Piesele
sense
a. Date
generale
sunt
aceleasi
ca la
studiul de
prefezabil
itate.
b.
Descrie
rea
investiti
ei:
- situatia
existent
a
a
obiectiv
ului de
investitii
:
* starea
tehnic
a, din
punct
ul de
vedere
al
asigur
arii
cerintel
or
esentia
-le de
calitate
Tn
constru
cts,
potrivit
legii;
* valoare
a de
inventar a
constructi
ei;
* actul
dovedi
tor al
fortei
majore
, dupa
caz;
concluzii
le
raportulu
i
de
expertiz
a
tehnica/
audit
energeti
c:
* prezent
area a
eel
putin
doua
optiuni;
* recoma
ndarea
expert
ului/au
ditorului
energet
ic
asupra
solutiei
optime
din
punct
de
vedere
tehnic
si
econo
mic, de
dezvolt
are Tn
cadrul
docum
entatiei
de
avizare
a lucrarilor
de
inte
rve
ntii.
c.
Date
tehni
ce
ale
invest
itiei:
* descri
erea
lucrari
lor de
baza
si a
celor
rezult
ate ca
neces
are
de
efectu
at Tn
urma
realiz
arii
lucrari
lor de
baza;
* descri
erea,
dupa
caz, a
lucrari
lor de
mode
rnizar
e
efectu
ate
Tn
spatiil
e
conso
lidate/
reabili
tate/r
epara
te;
* consu
muri de
utilitati:
* nec
esar
ul
de
utili
tati
rez
ulta
te,
dupa
caz
Tn
situ
ati
a
ex
ec
uta
rii
un
or
luc
rar
i
de
m
od
er
niz
are
;
* est
im
ari
pri
vi
nd
de
pa
sir
ea
co
ns
um
uri
lor
ini
tia
le
de
uti
lit
ati
.
d.
Durata
de
realiza
re si
etapel
e
princip
ale:
graficul
de
realizar
ea
investiti
ei:
e.
Cost
urile
estim
ative
ale
inves
titiei:
* valoar
ea
totala
cu
detali
erea
pe
struct
ura
deviz
ului
gener
al;
* esalo
narea
costu
rilor
corob
orate
cu
grafic
ul de
realiz
are a
invest
itiei.
f.
Indicat
ori de
aprecie
re a
eficient
ei
econo
mice:
analiz
a
comp
arativ
e
a
costul
ui
reali
zarii
lucrar
ilor
de
interv
entii
fata
de
valoarea
de
inventar
a
construct
iei.
g.
Sursele
de
finantar
ea
investiti
ei
Sursele
de
finantar
ea
investiti
ei se
constituie
Tn
conformita
te
cu
legislatia
Tn vigoare
si constau
Tn fonduri
proprii,
credite
bancare,
fonduri de
la bugetul
de
stat/buget
ul
local,
credite
externe
garantate
sau
contractat
e de stat,
fonduri
externe
neramburs
abile
si
alte surse
legal
constituite.
h.
Estimari
privind
forta de
munca
ocupata
prin
realizarea
investitiei:
* numar
de locuri
de
munca
create
Tn faza
de
executie;
* numar
de locuri
de
munca
create
Tn faza
de
operare
.
i.
Principalii
indicatori
tehnicoeconomici ai
investitiei
:
-
caz.
j. Avize
si
acorduri
de
principiu
:
* certificat
ul de
urbanism;
* avize de
principiu
privind
asigurar
ea
utilitatilor
valoarea
(energie
totala
termica
(INV),
si elecinclusiv
trica,
TVA (mii
gaz
lei) (Tn
metan,
preturi apaluna,
canal,
anul, 1
telecoeuro =......................................................
municatii
etc.);
lei),
* acordul
din
de mediu;
care:
* alte
avize si
acorduri
construc
de
tiiprincipiu
montaj
specifice
(C+M);
tipului
de
intervent
esalonar
ie.
ea
investitiei
1.4.4.3.2.
(INV/C+
Piese
M):
* anul I; desenate:
* plan de
* anul
amplasa
II;
re
Tn
zona (1:
25000* durata
1:5000);
de
* plan
realizare
general (1:
(luni);
* capacita 20001:500);
ti (Tn
* planuri
unitati
si
fizice si
sectiuni
valorice);
generale
* alti
de arhiindicato
tectura,
ri
rezistent
specifici
a,
domeni
instalatii,
ului de
inclusiv
activitat
planuri
e
Tn
de
care
coordon
este
are
a
realizat
tuturor
a
inspevestitia,
cialitatilo
dupa
r ce
concu
ra la
realiz
area
proie
ctului;
* planu
ri
speci
ale,
profil
e
longit
udinal
e,
profil
e
tran
sver
sale,
dup
a
caz.
1.4.4.
4
Proie
ctul
tehnic
Proi
ectul
tehnic
reprezi
nta
docum
en-tatia
scrisa
si
desena
ta
pentru
care se
elibere
aza
autoriz
atia de
constru
ire si
care
face
parte
din
docum
entele
de
licitatie
pentru
realizar
ea
investiti
ei.
PT se
Tntocm
este de
catre
elaborat
orul SF
si
cuprind
e,
in
principa
l,
urmato
arele:
* descri
erea
lucrari
lor;
princi
palele
pie-se
ale
aceste
i parti
sunt
memo
riile
tehnic
e pe
specia
litati
in
care
se include
si
memo
riul
tehnic
pentru
instalati
ile de
Tncal
zire
centra
la (instalati
i
interio
are,
retele
termic
e
si
surse
de
caldu
ra);
* caiet
ele
de
sarci
ni:
acest
ea
expli
citeaza
nivel
ul de
perfo
rman
ta a
lucr
arilor,
descr
iind
solut
iile
tehni
ce si
tehnolo
gice
folos
ite
care
sa
asigu
re
exigent
ele
de
calit
ate
impu
se.
Caiet
ele
de
sarci
ni
fac
parte
integ
rate
din
docum
entel
e de
licita
tie
pentr
u
adjudeca
rea
exec
utiei
lucrar
ilor de
investitie,
iar
contin
utul
lor
este:
* brevi
ar de
calcul
pentr
u
dime
nsion
a-rea
elem
entel
or
comp
onent
e;
* nomi
naliza
rea
plans
elor
care
guver
neaz
a
lucrar
ea;
* specif
icare
a
dime
nsiuni
lor,
propri
etatilor
fizice,
chimi
ce,
de
aspec
t, de
calitate,
tolera
nte,
teste
etc.,
pentr
u
mater
ialele
comp
onent
e ale
lucrar
ii;
* descri
erea
executiei
lucrarii;
* conditii
de
receptie;
* standard
e,
normativ
e si alte
prescriptii care
trebuie
respecta
te;
* listele
cu
cantitati
de lucrari
si utilaje;
* graficul
general de
realizare a
investitiei;
* piese
desenat
e, care
pentru
instalatiile
de
Tncalzi
re
cuprind
urmato
arele
planse:
pl
anul
tuturor
nivelu
rilor
cladirii
,
la
scara
de
1:50
cuprin
zand
ampla
-sarea
recept
oarelo
r de
caldur
a
(corpu
ri de
Tncal
zire,
aerote
rme)
si
a
retelel
or de
condu
cte
aferen
te;
s
chem
a
coloa
nelor
si, Tn
cazur
i deosebit
e,
sche
ma
izom
etrica
a
instal
a-tiei;
*
d
etalii
princip
ale de
montar
e;
*
p
lanuri
de
situat
ie, la
scara
1:50
0 sau
1:10
00,
cupri
nzan
d
trase
ele
retel
elor
termi
ce
exteri
oare;
*
p
rofilul
longit
udina
l al
retel
elor
termice
exteri
oare;
*
p
lanul
de
ampl
asar
e a
utilaj
elor
(post
amen
te)
Tn
centr
ala
termic
a
(punct
termic
),
realiz
at la
scara
1:50
sau
1:100;
*
pl
anul
central
ei
termic
e, cu
condu
cte
realiza
te
monofi
lar, la
scara
1:50;
*
s
chem
a
functio
nal^ a
central
ei
termice;
*
s
chem
a
desfas
urata
(de
monta
re) a
centra
lei
termic
e, la
scara
1:50
(pe
vertic
ala).
1A.4.5
Detaliile
de
execufie
Detaliile
de
executie
(DE) sunt
documentatiile
care
fac
posibila
executia
lucrarilor
pe santier,
explicand
toate solutiile
tehnice
de
realizar
e, pe
baza
in-
format
iilor
din
PT.
DE
se
elabor
eaza,
de
regula
,
de
catre
execut
antul
lucraril
or de
investi
tie.
1.4.4.
6
Vehfi
carea
proie
cteior
Proi
ectele
de
instala
tii de
Tncalz
ire se
verific
a
pentru
toate
cerinte
le de
calitat
e
si
pentru
toate
catego
riile de
constr
uctii,
de
verific
atori
atestat
i
MDRT
pentru
specia
litatea
Jnstal
atii
termic
e - It".
1
.
5
.
F
u
n
c
t
i
o
n
al
it
a
t
e
a
$i
al
c
a
t
u
ir
e
a
cl
a
d
ir
il
o
r
1.5.1
.
Clasi
ficar
ea
cons
truct
or
Cons
tructiile
sunt o
compo
nenta
esential
a
Tn
proces
ul
extrem
de
complex al
adaptar
ii
omului
la
mediul
Tnconjura
tor, fie
natural,
fie
artificial
,
instituit.
Constr
uctiile
pot
fi
clasific
ate
dupa
mai
multe
criterii,
cele mai
importante fiind:
destinatia
si
importanta
lor.
Dupa
destinatie
constructii
le se Tmpart Tn:
* cladiri:
civile,
industria
le,
agrozoot
eh-nice;
* construc
tii
inginere
sti: caile
de
comunicatii,
tuneluri,
retele si
linii de
transport ale
energiei
electrice
, baraje
hidrotehni
ce etc.
Cladirile
se
clasifica
Tn clase
de
importanta.
Clasa I
Cladiri
de
importanta
vitala
pentru
societate,
a
caror
functionali
ta-te, Tn
timpul
cutremurul
ui
si
imediat
dupa
cutremur,
trebuie sa
se asigure
integral
(spitale,
statii
de
pompieri,
mu-zee de
importanta
nationala
etc.);
Clasa II
Cladiri
de
important
a
deosebita la
care se
impune
limitarea
ava-riilor
avanduse
Tn
vedere
consecint
ele
acestora
(scoli,
crese,
gradinite,
sali
de
spectacol
e, biserici
etc.);
Clasa
III
Cladiri de
important
a
normala
(care nu
fac parte
din
clasele I
si II).
Clasa
IV
Cladiri de
important
a re-dusa
(cladiri
de locuit
cu parter
sau
parter si
etaj etc.).
1.5.2
.
Sub
sist
eme
le
clad
irii
In
cadrul
unei
cladiri,
subsiste
mele, la
un prim
stadiu de
descomp
unere,
sunt:
spatiile
Tnchise,
structura
de
rezistenta,
Tnchidere
a
anvelopa;
compartimenta
rile
interioare,
instalatii si
echipame
nte.
Spatiile
Tnchise
rezulta
prin
compartim
entarile
interioare,
atat
Tn
plan
vertical pe
Tnaltime,
cat si Tn
plan
orizontal.
1.5
.3.
Ac
tiu
ni
fn
cla
diri
Sistemu
l
cladire
se afla, pe
Tntreaga
sa durata
de
existenta
si
exploatare
,
supus
unei mari
diversitati
de actiuni
provenite
din mediul
exterior si
sau in-
terior.
Prin
actiuni
se
Tnteleg
e orice
cauza
capabil
a
sa
genere
ze stari
de
solicitar
e
mecani
ca,
eforturi
sau
deformatii,
Tntr-o
cladire.
Preci
zarea
princip
alelor
tipuri
de actiuni
este
foarte
importa
nta
pentru
calculul si
verifica
rea
siguran
tei
cladirilo
r,
deoare
ce pe
baza
acestor
a
se
stabiles
-te
alcatuir
ea
si
celelalt
e
compo
nente
ale
sistemu
lui
cladire.
Un rol
importa
nt Tn
proces
ul
de
preciza
re
a
actiunil
or Tl au
sisteme
le
de
instala
tii
si
echipa
mente
care,
din
punct
de
veder
e
al
structure
de
reziste
nta,
constit
uie
actiuni
pentru
aceast
a.
In
acest
sens
actiuni
le
exercit
ate de
instala
tii
si
echipa
mente
constit
uie
date
import
ante
de
tema
Tn
veder
ea
calcul
u-lui si
verific
arii
sigura
ntei
cladiril
or,
precum si
alcatui
rii
acesto
ra.
Stabili
rea
actiunilor
Tnsea
mna
preciz
area
originii
acesto
ra, a
modul
ui de
manif
estare,
a
evoluti
ei
Tn
timp, a
distribu
tiei
spatial
e,
a
caracte
risticilor
conditiil
or reale
si
locale de
aplicar
e.
1.5.4.
Func
tiona
litate
a
cladi
rilor
Funct
ionalitat
ea unei
cladiri,
Tn
raport
cu unul
sau
mai
multe
scopuri
pe care
trebuie
sa
le
Tndepli
neasca,
este un
cri-teriu
esential
Tn
alcatur
ea unei
destinat
ii date.
De
aseme
nea,
organiz
area
functionala
a
spatiulu
i
confine
si
raspun
sul la
exigent
e
ca:
eficient
a
tehnico
-economica;
de contort
si de grad
de
ocupare a
spatiului.
Analiza
functional^
a spatiilor
interioare
conduce
la criterii
de
amplasare
optima a
instalatiilor
si
echipame
ntelor Tn
raport cu
elementel
e
structural
por-tante
si
neportante
, de pe o
parte,
si
cu
configurati
a
geometric
a
a
acestor
spatii,de
pe
alta
parte.
Astfel,
instala-tiile
(Tncalzire,
sanitare
etc.)
trebuie sa
raspunda
si acestor
criterii
functional
Tn stransa
corelare
cu
exigentel
e
de
conforma
re,
dimensio
nare
si
alcatuire
specifice
domeniul
ui
respectiv.
in
conceptul
de
functionali
tate
interioa-ra
a
cladirilor,
pe langa
exigentele
de
mai
sus,
se
includ si
exigente
referitoar
e
la
instalatii
si
echipame
nte.
Stabilirea
tra-seelor
conductel
or
sistemelor
de
instalatii
trebuie sa
se faca,
respectan
d
Tn
stransa
corelare
reciproca,
atat
exigentel
e
functional ce
se impun
structurii
de rezistenta,
elementelo
r
nestructura
le, spatiilor
interioare,
cat
si
exigentele
ce
se
impun
instalatiilor
si
echipamen
telor.
1.5.5.
Analiza
$i
alcatuire
a
antiseis
mica a
instalatiil
or
$i a
echipam
entelor
Instalatii
le
si
echipame
ntele
trebuie sa
aiba
siguranta
necesara
Tn
exploatare
Tmpreuna
cu
celelalte
componen
te

care
alcatuiesc
sistemul
cladire,
fapt
pentru
care
Tn
faza
de
proiectare,
conformare,
alcatuire,
se
urmareste
obti-nerea
unui
raspuns
seismic
considerat
favorabil
atat
pentru
cladire,
care constituie
suportul
instalatiilor
, cat si
pentru
instalatiile
propriuzise.
Analiza
functional
^
a
instalatiilo
r
si
echipame
ntelor
constituie
o
etapa
preliminary in
procesul
de
proiectare
Tn
care
se
urmareste
identificar
ea tuturor
elementel
or
si
componen
telor
de
instalatii si
0
echipame
nte
ce
intra
Tn
alcatui-rea
cladirii si
anume:
* se
identifie
d toate
punctel
e sau
zone-le
de
conexiu
ne:
ancorar
e,
prinder
e,
strapun
gere,
travers
are
Tntre
instalatii
si
echipa
mentel
e
respecti
ve;
* se
stabiles
te
importa
nta
tuturor
elementel
or
si
compo
nentelo
r instalatiilor,
Tn
raport
cu
sistemu
l
cladire,
precum
si
importa
nta lor
recipro
ca;
* se
stabiles
te
nivelul
de
implicar
e
al
fiecarui
sistem,
pe
categor
ii
de
instalatii si
echipa
mente,
Tn
cadrul
producers
unui
evenime
nt
seismic.
La toate
aceste
aspecte
ale
analizei
functional
participa
toti factorii
de
raspundere:
proiectant,
investitor,
executant.
Asigurar
ea
nivelului
de
siguranta
Tn
functionar
e
exploatare
, Tn cazul
produced
unui
eveniment
seismic,
se refera
simultan
la trei serii
de
obiecte:
* ansambl
ul
sistemul
ui,
element
elor
si
compon
entelor
tuturor
instalatiil
or
si
echipam
entelor:
* element
ele
si
compon
entele
structurale
si/sau
nestruct
urale
purtatoa
re
de
instalatii
si
echipam
ente;
conexi
unile
dintre
aceste
doua
serii
de
obiecte
mai
sus
mentio
nate,
reprezent
ate de
prinderi
,
ancorar
i,
travers
ari,
strapun
geri,
sustine
ri etc.
Referit
or la
toate
instalati
ile si
echi
pament
ele
care se
proiect
eaza,
legislatia
actuala
preved
e
confor
m
Normat
ivului
P100
cinci
categor
ii
seismic
e ale
instalati
ilor si
echipa
mentel
or.
1.6.
Date
gene
rale
privin
d
calcu
lul
instal
atiilo
r
de
Incal
zire
Stab
ilirea
caract
eristicil
or
tehnic
e
si
constr
uctive
ale
eleme
ntelor
compo
nen-te
si ale
echipa
mentel
or
instala
tiilor
de
Tncalz
ire se
bazea
za pe
calcule
termotehnic
e
si
hidraul
ice, pe
fenom
ene
de
trans
misia
calduri
i
si
umidit
atii si
pe fenome
ne de
curger
e
a
fluidel
or Tn
conducte.
Pen
tru
soluti
onare
a
acest
or
probl
eme,
sunt
preze
ntate
succin
t
princip
ale-le
legi de
baza si
formul
ele
cele
mai
import
ante
folosite
Tn
calcule
le de
dimensio
nare
ale
instalati
ilor de
Tncalzi
re.
Probl
emel
e
legat
e de
trans
misia
cal-
durii sunt
tratate Tn
detaliu in
volumul V
ventilareconditiona
re,
Tn
prezenta
lu-crare
fiind
prezentate
succint
principalele
formule
utilizate in
calculele
de
dimensionar
e
a
instalatiei
de
Tncalzire.
O atentie
aparte s-a
dat
elementel
or
de
transfer de
masa si a
curgerii
fluidelor
Tn
conducte.
1.6.
1.
Tra
nsm
isia
cald
urii
Transmi
sia caldurii
de la un
corp
cu
temperatu
ra ridicata
la un corp
cu
temperatu
ra
mai
scazuta
este
un
feno-men
complex,
Tn care se
disting trei
forme
elementar
e
de
schimb de
caldura,
conductie,
convectie
si radiatie.
1.6.1.1
Conduc
pa
termica
Legea
fundame
ntal^
a
conductie
i
este
Legea lui
Fourier si
este data
de relatia:
q=-X
grade
[W/m2]
(1.6.1)
adica
fluxul de
caldura
este
proportional cu
gradientu
l
de
temperat
ura 6 si
coeficient
ul
de
conductiv
itate
termica
A.
Coefici
entul de
conductiv
itate
termica
este
o
marime
caracteri
stica
fieca-rei
substant
e
si
depinde
de starea
de
agregare,
temperat
ura,
presiune,
umiditate
etc.
La
solide,
conductivi
tatea
termica
variaza cu
temperatur
a si se
exprima
printr-o
relatie de
dependent
a lineara
X = Xo.
(1+pd)
[W/m-K]
(1.6.2)
Tn care: A
conductivit
atea
termica
la temperatura
de 0 C; p
- un
coeficient,
care
depinde de
ma-terialul,
a carui
valoare se
determi-na
experiment
al.
La
materialel
e
de
constructs
care
prezinta o
structura
poroasa,
fibroasa
sau
granulara,
Tn
care
spatiile
libere din
structura
sunt pline
cu
aer,
coeficientul de
conductivit
ate
termica
este
cu
atat mai
redus cu
cat aceste
spatii sunt
mai dese
si
de
dimensiun
i mai mici.
Prezenta
umiditatii
Tn
materiale
determina
o crestere
substantia
l^
a
conductivit
y termice
a
acestora.
* La
lichide,
conductivit
atea
termica
iilor se
Tntaln
esc
probleme
de
trans
misie
a
caldur
ii prin
condu
ctie
Tn
regim
statio
nar. In
acest
e
cazuri
este
neces
ar sa
se
deter
mine
este
depende
nta de
viteza
de
propagare a
undei
elastice
Tn
lichid,
temperatura,
densitat
e,
caldura
masica
si masa
molecul
ara.
Conduct
ivitatea
termica
a
lichidel
or scade
cu
tempera
tura, cu
exceptia
apei si
glicerin
ei, dar
creste
1
unde:
r
ft 2k,
cu
presiune
a.
* La
gaze,
conduct
ivitatea
termica
are
valori
mici,
ceea ce
le
confera
calitatea
de bune
izolatoa
re
termice.
In
majorit
atea
aplicatii
lor
tehnice
din
domeni
ul
instalat
campul
de
temper
atura
Tn corp
si fluxul
termic.
Astfel:
pentru
un
perete
plan
simplu
de
grosime
d, cu
[W] un
coeficie
nt
de
conductivit
ate A,
cu
suprafet
ele
delimita
-toare
paralele,
cu
tempera
turi
constante 61 si
d2 (unde
d1 > d2),
- fluxul
de
caldura:
reprez
entan
d
distant
a Tn
masa
peretelui.
pentru
un perete
plan
compus din
mai multe
straturi,
- fluxul
de
caldura:
(1.6.6)
2, reprezinta
suma
rezistentelo
r j=1 ^j
termice
corespunzat
oare fiecarui din
cele n
straturi;
pentru un
perete
cilindric
simplu
limitat de o
suprafata
interioara
de diametru D1 =
2r1 si de
una
exterioara
de diametru
D2= 2 r2,
ale caror
temperaturi
d1
respectiv
&2 sunt
constante
Arepre
zenta
nd
supra
fata
peret
elui, camp
ul de
temp
eratu
ra Tn
peret
e
- fluxul
de
caldura:
e
e
2
x
[
C
]
d
---------il-k [W]
/reprez
entan
d
lungim
ea
perete
lui cilindric;
campul
de
temper
atura:
8 = 0,[0,-02)
L L
[C]
7
(1.6.7)
unde:
nd
= ^{e 1 o 2 )A
[W]
(1-6.3)
(1.6.5)
0=1
6
"-1 S
[W]
(1.6.4)
2x1(
0,0-)
0=
----------
rreprezent
and
distanta
Tn
peretele
cilindric;
pentru un
perete
cilindric
compus
din mai
multe
straturi
- fiuxul
de
caldura
:
(1.6.8)
"
1
r
&
2
K
r
repre
zinta
rezist
enta
termi
ca a
tutur
or
straturilo
r
com
pone
nte.
Capitolul 1: Probleme generate
1.6.1.2
W/
Convec
m2 tia
K,
termica 6 Este
te
schimb
mp
ul de
er
energii
atu
sub
ra
forma
pe
de
ret
caldur
elu
a Tntre
i
un
(su
fluid si
pr
supraf
afe
ata
tei
unui
de
corp
sc
solid,
hi
aflate
mb
la
),
temper
in
aturi
[C
diferite
],
.
6f Lege
te
a
mp
funda
era
mental
tur
^
a
a
convec
flui
tiei
dul
caldurii
ui,
,
in
cunosc
[C
uta ca
]ln
legea
pra
lui
ctic
Newto
a
n,
cur
permit
ent
calculu
a se
l
Tnt
fluxului
aln
termic
esc
unitar
dou
cu
a
relatia:
felu
q=
ri
h[dp-df)
de
2
[W/m ]
tran
1.6.9
smi
sii
in care:
prin
h - este
co
coef
nicien
vec
tul
tie,
de
in
tran
fun
sfer
ctie
term
de
ic
mo
sup
dul
erfic
Tn
ial,
car
in
e se
face
misc
area
fluid
ului:
* convec
tie
fortata
unde
miscar
ea fluidului
este
realizat
a sub
actiune
a unor
forte
exterio
are
(pomp
e,
ventilatoare
etc.);
* conv
ectie
libera
unde
misc
area
fluidului
se
dator
este
difere
ntei
de
densitate
Tntre
zonel
e
calde
si reci
ale
fluidu
lui.
1.6.1.2.1
Convecf
ia
fortata
Este
eel mai
import
ant
mod
de
transfer de
caldura
prin
convec
tie,
fiind
Tn-
talnita la
majoritate
a
situatiilor
practice
din
domeniul
instalatiilo
r.
Forma
generala a
ecuatiei
criteriale a
convectiei
fortate este
Nu = C-RemPrn
(1.6.10)
sau h=
C-Rem-Prnk/\ [W/m2K]
(1.6.11)
Tn
care:
Nu este
criteriu
l
Nussel
t; Re criteriu
l
Reyno
lds; Pr
criteriu
l
Prandt
;kcoefici
entul
de
condu
ctivitat
e; / lungim
ea
caract
eristic
a.
In
practica
curenta
se
Tntalnesc
urmatoarele
cazuri:
-
temper
atura
variabil
a si o
portiun
e
neTncal
zita
(neracit
a),
pentru
care se
aplica
relatia
general
a:
P
r
P
/
\
{ (
1.6.12)
cu
urmatoa
rele
precizari
:
* temper
atura
de
referint
a este
tern- i
peratur
a
curentu
lui
exterio
r de
fluid
6f;
* lungim
ea
caracteris
tica / =
x-xQ;
* domeni
ul de
aplicare
Re < 105.
(
1.6.13) cu
urmatoar
ele
precizari:
tempera
tura de
referinta
este
tem
peratura
medie
Tn
sectiune
a plasata la
distanta
x;
relatia
este
variabil
a
pentru:
(x/d)<
216s\
Re<105
;
* criteriul
Pr
se
calculea
za
pentru
fluidul
aflat la
tempera
tura
peretelu
i
conduct
ei;
* efectul
curburii
peretelu
i
este
cu-prins
Tn
raportul
curgerea
(x/D)0'1;
Tn regim - curgerea
laminar Pr Tn regim
prin
turbulent
conprin
Pr
ducte
concilindrice,
ducte
pentru
cilindrice,
care se
pentru
poate
care se
aplica
curgere
aplica
relatia:
a
relatia
Nu
criteriala
05
Nu = 0,33Re -Pr
a
lui
=0,33Re'
Miheev
5
'Pr
laminara
Nu
,
Tn
=0,021
lungul
Re08-Pr
unei plaPr
ci plane,
cu
(
1.6.14
) cu
urmat
oarele
preciz
ari:
* se
aplica
pentru
Re >
104
* dia
metr
ul
inter
ior
al
tevii
D
este
cons
ider
at
lung
ime
cara
cteri
stica
;
* prop
rieta
tile
fizic
e ale
fluid
ului
se
stabi
lesc
pent
ru
tem
pera
tura
med
ie a
fluid
ului;
* coef
icie
ntul
ef
intro
duce
vari
atia
tran
smis
iei
cald
urii
pe
porti
unea
de
stabi
lizar
e.
fia
libera
Trans
misia
caldurii
are loc
ca
urmare
a
miscarii
unui
fluid pe
langa o
suprafata
datorita
diferent
ei
de
densita
te.
Acest
mod de
transmi
sie
a
caldurii
se
Tntalne
ste:
*Tn
Tnca
peri,
la
curge
rea
aerul
ui
cald
sau
rece
de-a
lungul
eleme
ntelor
de
constr
uctii;
*la
curge
rea
aerul
ui pe
supra
fetele
Tncal
zitoar
e;
*la
circul
atia
libera
a
lichid
ului
Tn
jurul
supraf
etei
Tncal
zitoar
1.6.1.2.2 e de
Convec
la
schimb
atoarele
de
caldur
a etc.
Fenom
enul
este
influent
at de
trei
factor i:
*fortele
gravitati
onal,
*cele de
viscozita
te,
*difuzia
termic
a din
zonele
cu
temperatura
ridicat
a catre
cele
cu
temper
atura
scazut
a.
Pentr
u
cazurile
practice
se pot
utili-za
urmatoa
rele
relatii:
conv
ectia
liber
a la
o
plac
a
plan
a
verti
cala
sau
cilin
dru
verti
cal:
Nu =
CiGr-Prf
(1.6.15)
cu
urmat
oarele
preciz
ari:
* pt GrPr=104...
108, C=0,59
si m=1/4,
* pt.
GrPr=109...
1012,
C=0,13s\
m=1/3.
convec
tia
libera
la
conduc
te orizontale
ratura
fluidulu
i Tn
afara
stratulu
i limita.
radiatie
are forma
generala.
1.6.1.3
Radiafla
termica
Repre
zi
nta
nr
(1.6.17)
procesul
de
Pr
Pr
Nu = 0,5
Gr-Pr)
cu
urmatoar
ele
precizari:
* 104 < GrPr < 108
* temperatu
ra de
referinta
este tempe-
0 =C
12
transfor
mare a
energiei
interne a
unui
corp,
aflat la o
anumita
temperat
ura, Tn
energie
radianta
si
propagar
ea ei Tn
toate
directiile
sub
forma de
unde
electrom
agnetice
.
Ecuati
a
transmisi
ei
de
caldura
prin
radiatie
Tntre
COS toi COS (D0
IA
['\T
[1
0
0,
notand
cu:
s21=nCOS0
3iCOS0)2
M
^
(1.6.18)
in
(1.6.16)
care:
S21 - este
coeficie
ntul de
iradiere
reciproca
(coefici
entul
unghiul
ar mediu sau
factorul
de
forma)
si
se
calcule
aza
prin
metoda
integrar
ii
directe
sau
metode
aproxi
mative.
In
calculel
e
practic
e
se
utilizea
IA
//-----------'------2-dA,dA2 [W]
A1 A2
nr
doua
suprafet
e A1 si
A2
de
temperat
s,,=s*-Â~Â
.
uri
absolute
T1>T2
asezate
oricum
Tn
spatiu si
care
schimba
Tntre ele
caldura
prin
za
metoda
coeficienti
lor lui
Poleak,
adica:
1
(in
-6-19)
care:
cp12 si ip21
- sunt
coeficientii
unghiulari
m
ed
ii.
Coefici
entii
unghiulari
medii se
4
'
pot
calcul
a
tinand
seam
a de
forma,
pozitia
si
marim
ea
supraf
etelor
care
schim
ba
caldur
a
Tntre
ele.
La
calcul
ul
instala
tiilor
de
Tncalz
ire
prin
radiati
e,
deter
minarea
coefici
entilor
unghi
ulari
medii
y12s\
cp21
nu
pun
proble
me
deose
bite
dat
fiind
faptul
aza si
ca
ecuati
supra
a: 012=
fetele
A{cp12.
care
hr-(d1 schi
02)
mba
[W]
caldu
(1.6.20
ra
)
Tntre
Tn
ele
care:
au
hr forme
coefici
geom
entul
ede
trice
schimb
bine
de
defini
caldur
te
a prin
(drept
radiati
unghi
e se
ce,
calcule
paaza
trate
cu
etc.),
formul
iar pe
a:
de
r
T
'
alta
2\
[100)
\ K parte h c
'= i - 10 [W
pozitii
lor lor
unde:
Tn
b - este factorul de tem
spatiu C12 - este coeficientul
, una
tru ce e o s
u
fata
d a
de
1.6.1.4
cealal
Schim
ta,
bul
sunt
global
paral
de
ele
caldur
sau
a
perpe
Cara
ndicul
cteri
stica
are.
canti
In
tativ
calcul
aa
e se
proc
utilize
esu\ pJ

lui
general
de schimb
de
caldura Tl
constituie
coeficient
ul global
de transmisie
a
caldurii U
sau
rezistenta
termica
globala
R.
In regim
stationar,
schimbul
global
de caldura
se
exprima
sub forma
0 = U-AAT
[W]
(1.6.22)
sau
0 = (AAT)/R
[W]
(1.6.23)
Tn care:
AT - este
diferenta
de
temperatu
ra
dintr
e cele
doua
fluide, A suprafata
de schimb
de
caidura.
Expresi
a
coeficient
ului global
de
transmisie
termica
unidirectio
nala printr-un
perete
plan,
compus
din
mai
multe
straturi,
are forma:
U =
~1
^ 7
fluidelor.
[w/m2-K]
(1-6.24)
1.6.2.
Elem
+y
ente
de
+
trans
fer
de
expriman
mas
d
a
rezistent
a termica
cu:
1
n
&
1
R =
^+
^t +
^2 [m2K/W]
(1.6.25)
Expres
ia
coeficien
tului
global de
transmisi
e
a
caldurii
printr-un
perete
cilindric
compus
din mai
multe
straturi
are
forma:
1
1
exprima
nd
[m2.K/W]
(1.6.27)
Valorile
coeficient
ilor de
schimb
de
caldura
h1 s\ h2
sunt
determin
ate din
conditiile
de stare
si
miscare
a
Materia
lele
de
construct
s opun o
anumita
rezistenta
la
trecerea
vaporilor,
Tn functie
de
structura
lor si de
continutul
lor
de
umiditate.
In
termotehn
ica
constructii
lor, procesele de
difuzie a
lichidelor,
gazelor si
vaporilor
prin porii
materialel
or
(caramida,
beton,
lemn,
izolatii
etc.) reprezinta
exemple
de
transfer
de masa
Tnsotit de
transmisi
a caldurii,
absorbtia
sau
modificar
ea
fazelor.
Expresi
a fluxului
de vapori
difuzat se
poate
calcula si
Tn functie
de
diferent
a
presiun
ilor
partiale
ale
vaporil
or de
apa,
9=b(pv
1- pv2)
[kg/m2
]
(1.6.28
)
Tn
care: b
- este
coeficie
ntul
de
schimb
prin
difuzie
a
vaporil
or.
Cam
pul de
concen
trate pv
al
vaporilor
dintrun
eleme
nt de
constr
uctii se
Hp -
deter
mina,
Tn
mod
analo
g, ca
si
campul de
tempe
ratura
6 cu
relatia
:
leaza
cu
relatia:
R
y M
[m/s]
(1.6.30)
= d
V
j
o
n
d
u
c
t
e
zJ
Tn
care:
M. este
coeficie
ntul de
1R
ZJ
V.
difuzie
R
al vaporilor
(Pw-P)
de apa
[Pa]Tn
(1.6.29)
functie
de temin
peratur
care:
a
pv1 si
medie
pv2 a
sunt
stratulu
presiu
i [s~1];
nile
d. partial
grosim
e ale
ea
vaporil
fiecarui
or din
strat
aer
[m]; \i. din
factor
cele
de
doua
reziste
medii
nta la
separ
permea
ate de
bili-tate
eleme
la
ntul de
vapori
constr
a
uctii;
stratulu
Rvx i j.
reziste
nta la
1.6.3.
vapori
C
a
u
eleme
r
ntului
g
de
e
constr
r
uctii
e
pana
a
Tn
stratul
f
xr, Rv l
reziste
u
nta la
i
vapori
d
a
e
eleme
l
ntului
o
de
r
constr
uctii
T
[m/s]
n
care
se
c
calcu-
Ansambl
ul
de
conducte
Tmpreuna
cu utilajele
(cazan,
pompe,
schimbato
are
de
caldura
etc.)
si
accesoriile
respective
(robinete,
vane,
clapete de
reglare si
de
sens
etc.), care
asigura
producere
a,
transportul
si
distributia
fluidelor,
for-meaza
sistemul
hidraulic
sau
instalatia
hidraulica.
In
instalatiile
de
Tncalzire,
miscarea
fluidelor
este,
de
obicei,
turbulenta
si nu-mai
Tn cazuri
exceptional
e
este
laminara.
La
calculele
hidraulice
ale
unei
retele de
conducte
este
necesar
sa se tina
seama de
caracteristi
cile:
*georneiri
ce:
numarul
de noduri,
numarul
de
tronsoa
ne
si
lungime
a
acestor
a
precum
si
de
numarul
de inele;
*hidrauli
ce:
debite
(fluid,
caldura),
viteze
ale
fiuidului,
sarcini
hidrauli
ce
disponibile.
Retelel
e
de
conducte
din
instalatiil
e
de
Tncalzire
sunt
inelare
(Tnchise),
iar
curgerea
fluidelor
este
considera
te ca o
miscare
permane
nta
si
unidimen
sio-nala,
fiind
caracteriz
ata prin
doua marimi
principale
:
*viteza
fiuidului v
[m/s]
*cota
piezometr
ica:
Z +
[ml
'
care
reprezint
a
caracteris
tica
de
presiune
a
curentului
unidimens
ional,
variabil Tn
lungul
curentului
de la o
sectiune
la
alta,
datorita
disiparii
continue a
energiei
hidraulice
Tn caldura
prin lucrul
mecanic
al fortelor
interne de
viscozitate
.
1.6.3.1
Modelu
l
matem
atic al
unei
refele
inelare
este
dat de:
-
care
:
z+
n
d
u
c
t
a
.
sunt
energiile
potential
e
r12
punctele
este
1 si 2 de
pe energia
disipata
tronsonul
Tntre
de
puncconducta;
tele 1 si
)
2
- s
relafii
u
le
n
pentr
t
u
e
calcu
n
lul
e
pierd
r
erilor
gi de
il
sarci
e
na
ci
n
pierd
e
erile
ecuaf
ia de
conti
nuitat
e:
V= v1A1 = v 2 A2 =
const
(1.6.31
)
A Tn
care: V
debitul
volumic
al
fiuidului
,
(1.6.37)
(1.6.35)
[Pa/m]
[Pa/m]
R=
Tn care: D - este diametrul conductei
[mm];
v1 de
ti
viteza
sarci
c
fiuidului
na
e
Tn
linear
T
sectiun
e, ren
ea Av v2
pre
si
- viteza
ze
2
fiuidului
nta
p
Tn
nd
u
sectiun
co
n
ea A2.
ns
ct
um
el
ul
e
ecua
de
1
pa
en
si
ener
erg
2
giilor
ie
d
(Bern
me
e
oulli):
ca
vp
nic
z+
e
aa
tr
P'9
uni
,2 \
)
tatii
o
de
n
gre
P
s
uta
+E
te
o
a
n
fiui
ul
dul
d
e 12 ui,
P'9 /1si2
can
c
d
z+
\2g
PQ
ace
(1.6.32)
sta
o
in
par
curge
distant
a /,
adica
este
energi
a consumat
a
pentru
Tnving
erea
rezistentelo
r de
frecar
ea
fiuidul
ui pe
peretii
conductelo
r
Apd=R:l
[Pa]
(1.6.33)
Pierdere
a de
sarcina
liniara
unitara
este data
de relatia:
(1.6.34)
I
Este
dependent
s de raza
hidraulica
r,
de
viteza
fiuidului v,
de natura
fiuidului
(caracteri
zat prin
densitate
a p si coeficientul
de
viscozitat
e dinamic
/i)
precum si de
rugozitate
a K a
peretilor
conductei,
exprimat
a
prin
coeficient
ul
de
frecare A,
si
se
poate
scrie sub
forma
D
A v2
Coefici
entul de
frecare
sau de
rezistenta
hidraulica
lineara A a
fost studiat
prin
cercetari
experiment
ale si a
rezultat ca:
- pentru
curgere
laminara
Tn
conducte
R<
2320 se
calculea
za cu
relatia
lui
Darcy:
64_
Re
(1.6.3
6)
pentru
curgere
turbulent
a se
utilizeaza
formula
lui
Colebroo
k - White:
Capitolul 1: Probleme generate
K
sau
(1.6.39)
A
P
rugo
zitate
a
absol
uta
[mm]
.
pierd
erile
de
sarci
na
local
e apar
de-a
lungu
l
condu
ctelor
Tn
zonel
e de
neuni
formi
tati
(curb
e,
coturi
,
robin
ete,
vane
etc.)
si se
calculeaza
cu
relati
a:
=
Z
=
2
%
P
[
P
a
]
(1.6.38
)
Tn
care:
2 sunt
coefici
enti de
reziste
nta
locala,
d
e
p
e
n
d
e
nt
i
d
e
fo
r
m
a
o
b
st
a
c
ol
ul
ui
car
e
pro
du
ce
rez
ist
ent
a
loc
ala
.
1.
6.
3.
2
Ec
ua
pa
fu
nd
a
m
en
tal
s
a
pi
er
de
ril
or
de
sa
rci
na
Pentr
u
retelele
din
instalatii
le
de totale.
urmatoarel
Tncalzire,
e cazuri:
^
A/
tinand
*
E * [Pa]
seama de
relatiile
cunoscuta
D
4
1.6.35 si
fiind
p
1.6.38 se
reteaua
prezinta
de
(
astfel:
conducte
1.6.40)
a
relatii
pe
A/
instalatiei
baza
v
caruia se [Pa] , cu
Ap =
2
P fac
calcuiele
+
hidraulice
de
I
dimensio
^ nare
si
de
caracteri
sticile
fiecarui
tronson
(lungime
a
/,
fA/
'
diametrul
[Pa] D, debitui
P
verifide fluid
Ap = p
care
a
V)
si
retelelor
traseul
unde
de
cu
tinand
conducte
rezistent
seama de din instaele
ecuatia de latiile de
locale,
continuitat
Tncalzire.
prin
e 1.6.33,
Tnlocuire
Tn care, 1.6.3.3
a valorilor
exprimand
Calculul
date de
sectiunea
hidraulic
relatia
conductei
al
1.6.40 si
Tn functie retelelor
efectuare
de
dia- de
a
metrul D conduct
operatiilor
[mm]
si e
respectiv
debitui de
In
e
se
fluid
V
calcuiel
obtine
3
[m /h] se
e
pierderea
obtine
practic
de sarciforma
e pot
na Ap.
finala
a
interve
*
c
pierderilor
ni
unoscut
de sarcina
fiind
trase
ul
retelei
de
conducte
si
caract
eristici
le
fiecar
ui
tronso
n
(lungi
mea /
si
debitu
i de
fluid
V) si,
Tn
unele
cazuri
,
presiu
nea
dispo
nibila
H, se
cere
sa se
deter
mine
diame
trele
condu
ctelor
care
alcatu
iesc
tronso
ane-le
retelei
.
In
acest
caz
probl
ema
se
reduce
la
dime
nsio
nare
a
retel
ei de
conduct
e,
care
este
mai
dificil
a,
deoa
rece
coefi
cient
ul lui
Darc
y -A
depi
nde
de
diam
etrul
cond
uctei
si de
vitez
ava
fluid
ului.
Calc
ulul de
dimen
sionar
e
a
unei
retele
se face
printrun
calcul
iterativ,
Tmparti
n-du-se
Tn
etapele
:
a
calculul
prelimin
ar, Tn
care se
stabilesc
diametr
ele
prelimin
are ale
conductelor,
presup
unand
cunosc
ute, fie
presiunea
disponi
bila H
(ex.:
instalatii
le
de
Tncalzire
prin
gravitat
e,
instalati
ile cu
abur de
presiun
e joasa
etc.)
fie
viteza v a
fluidului
(ex.:
instalatiile
de
Tncalzire
cu
apa
calda cu
circulate
prin
pompare
R =
1'
etc.).
In cazul
cunoasterii
presiunii
disponibile
H,
diametrele
preliminare
ale
conduc
telor
se
stabilesc
Tn functie
de
debitele
de fluid G
si
de
pierderea
de sarcina
R
.
Valoarea
Rm
se
determina
din relatia
care
exprima
legatura
dintre
pierderile
de
sar
cina totale
I (Rl + Z)
ale
circuitului
considerat si
presiunea
disponibil
a
H
cunos
cuta,
a
aceluiasi
circuit,
adica:
H>
I(RI+Z)
[Pa]
(1.6.41)
unde se
aproxime
aza ca
pentru
pierderile
de
sarcina
Tn
rezistente
le locale
se
consuma
IZ = aH,
rezultand
pentru Tnvingerea
rezistentei
lineare: I
(Rl) = (1 a)H, de
unde se
obtine: (la)H
[Pa/m]
(1.6.42)
si Tn care
valoarea
coeficientul
ui a este
sta-bilit pe
baze
statistice
consideran
du-se pentru
instalatiile
de
Tncalzire
interioare
a = 0,33,
iar pentru
retelele de
transport a
= 0,10. In
cazul
necunoast
erii
presiunii
disponibile
H,
diametrele
preliminare
ale
conductelor
se stabilesc
Tn functie
de debitele
de fluid
V si de
vitezele
v
ale
fluidului
Tn
tronsoa
nele de
conduct
e.
Vitezele
v
ale
fluidului
Tn
tronsoa
nele de
conduct
e
se
consider
a,
Tn
general,
crescato
are de la
consum
atori
spre
sursa
termica.
b calculul
de
verificar
e
consta
Tn
a
verifica
daca
pentru
diametr
ele
prelimi
nare
stabilite,
pierderil
e
de
sarcina
Tnregistrat
e
la
debitel
e
nomin
ale pe
divers
ele
circuit
e
alimen
tate
dintrun
nod
sunt
mai
mici
sau
sensib
il
egale
cu
presiu
nea
dis
ponibil
a Tn
nodul
respec
tiv,
adica:
Z(RI+
Z)*
Hd
[Pa]
(1.6.43
)
Pen
tru
calcul
ul
hidraul
ic al
condu
ctelor
sunt
necesa
re
urmato
arele
operatii
preliminare:
Tntocmi
rea
sche
mei
coloan
elor
instala
tiei de
Tncal
zire
care
se
desen
eaza
la
scara
1:50
sau
1:100
plans
ele
dintre
niveluri,
coloa
nele,
corpur
ile de
Tncal
zire
cu
legatu
rile la
coloa
ne;
Tntocmire
a planului
profilului
retelei de
distribute
a
conducte
lor care
alimenteaza
coloanel
e;
*
T
nscrierea
pe
fiecare
tronson
de conducts din
plan
i
schema:
debitui de
cal-dura 0,
sau
debitui de
fluid V;
lungimea
/
si
diametrul
D
ale
conductei
(Tn
ipoteza
verificarii
regimului
hidraulic al
instalatiei).
I. Instalatii demcalzire

1.7. Marimi ?i unitati de
masura
Sim
bol
Denumirea
Sistemul de un
1
2
3
4
5
6
7
c
C
h
A
0
q
E
Caldura masica
SI
J/kg-K
8
9
1
0
Nr
crt
Caldura latenta de vaporizare
J/kg
Coeficient transfer de caldura
W/m2K
Conductivitate termica
W/m-K
Debit (flux) de caldura
W, kW
Densitatea fluxului termic
W/m2, kW/m2
Energie
J, kWh
h
F
P
Entalpie specifica
J/kg
11
Forta
Presiune
Pa, N/m2, bar
Putere
W = J/s
1
2
1
3
1
4
PC
R
T
Putere calorica
kJ/kg
Rezistenta termica
m2-K/W
Temperatura termodinamica
1
5
1
6
1
7
1
8
\i
Viscozitate dinamica
kg/m-s
Viscozitatea cinematica
m2/s
M
V
Debit masic termic
kg/s
Debit volumic termic
m3/s
1
9
AT
Diferenta de temperatura
3
Capitolul
Protectia termica a cladirilor
Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor
24
EXT
29
.1.
Ele
me
ntel
e
de
INT
,3,
30 ... 40 ,14 ... 25,
re
30
desfasurarii
si
procesului
tehnologic
la
cladirile industrial, precum si
INT pentru
con reducerea constru sumului de
e^
energie si a3 de
EXT
ai
a2
8...12
EXT muncii
INT
ale
I7I11I
15
EXT
INT
cla
diril
or
Tamplaria exterioara (ferestre si usi)

este compusa din ansamblul rama (toe si
cercevea) si foile de geam.
Rama se executa din lemn, din metal
(aluminiu sau otel) - cu sau fara insertie de
material termoizolator pentru rupe-rea
puntilor termice. Dupa modul de
deschidere, ramele pot fi simple, cu-plate
si duble (fig. 2.1.2).
Vitrajele se executa din unul, doua sau
mai multe foi de geam; pot fi simple sau
termoizolatoare (duble sau triple).
Geamul simplu poate fi clar incolor,
absorbant sau reflectant.
Prot
ectia
termica
a
elemen
telor de
constru
ctii
care
delimit
eaza
Tncape
rile
Tncalzi
te, se
realize
aza in
vedere
a asigurarii
climatu
lui
interior
impus
de exigentele
igienic
osanitar
e si de
contort
la
cladiril
e
de
locuit si
tertiare
,
de
conditiile
necesa
combustibil
in
exploatare.
Protectia termica
se
realizeaza
atat
pentru
elementele
de
constructie
perimetrale, cat
si pentru elementele
de
constructie
interioare care
despart
spatii
Tntre care exista
o dife-renta de
temperatura mai
mare de 5 K.
2.1.1.
Anvelo
pa
cladirii
Este alcatuita
din
totalitatea
suprafe-telor
elementelor de
constructie perimetrale
care
delimiteaza
volumul interior
(Tncalzit) al unei
cladiri,
de
mediul exterior
sau de spatii
neincalzite din
exteriorul
cladirii.
Calculele
si
verificarile
termotehnice se
refera
la
urmatoarele
elemente de
constructii
perimetrale:
1. partea
opaca
a
peretilor
exteriori, inclusiv
suprafata
adiacenta
rosturilor
deschise;
2. component
ele
transparent
e si translucide ale
peretilor
exteriori si
acoperisurilor
(tamplaria
exterioara,
peretii
vitrati
si
luminatoare
le);
3. planseele
de
pe
ultimul
nivel,
de
sub terase
si poduri;
4. planseele
care
EXT
delimiteaza
cladirea la
partea
inferioara
fata
de
mediul
exterior
(bowindouri
, ganguri de
trecere
etc.);
5. planseele
EXT de peste
pivnite si
subso-luri
neincalzite;
6. placile
amplasate
pe sol si
peretii de
pe conturul
exterior al
subsolurilor
partial sau
complet
Tngropate
Tn
pamant;
7. peretii si
planseele
care separa
volumul
cladirii de
spatii
adiacente
neincalzite sau mult mai

putin Tncalzite, precum si
spatiul rosturilor inchise.
2.1.1.1 Perepi exteriori

In zona lor opaca - sunt
executati
dintr-un
singur
material (monostrat) -fig. 2.1.1
a - sau din mai multe straturi
de materiale diferite (multistrat)
- fig. 2.1.1 b.
2.1.1.2 Elemente de
constructii vitrate
Prin acestea se realizeaza
iluminatul natural, trecerea
partiala a radiatiei so-lare si
ventilare naturala a spatiilor
interioare. Ele sunt: tamplaria
exterioara (fe-restre si usi),
peretii vitrati, luminatoarele.
,3, 115 8...12
24
2
254, 6 ,
IVI10I 16
24
)----^5pH
-----hhMEX
EXT
T
INT INT
b4
bs
b6
Fig. 2.1.1.
Perefi
exteriori:
a-
monostrat; ai - zidarie de
caramida plina; a2 - zidarie
de caramida eficienta GVP; a3
- zidarie de blocuri din beton
celular BCA GBN35 sau
GBN50; b - multistrat; lNT bi structurali din beton armat,
captusit cu zidarie de blocuri
BCA; b2 - structurali din beton
armat captusiti cu
termoizolatie din polistiren
celular sau vata minerala
protejata cu zidarie de
caramida eficienta; b3 panouri mari din beton armat
tip sandwich, cu termoizolatie
din
polistir
en
celular
sau
placi
din
vata
mineral
a
G100;
b4 structu
rali sau
nestruc
turali
din
zidarie
de
carami
da
eficient
a, cu
termoi
zolatie
din
polistir
en
celular
sau
vata
minera
la protejata cu
zidarie de
caramida
eficienta; bs - cu
strat de aer
neventilat; b6 cu strat de aer
ventilat; b7 - cu
strat de
termoizolatie
situat la interior.
Geamurile
termoizolante
execu-tate d
trei foi de g
sau etansate
astfel Tncat
se creeze
Tnchis, erm
cu aer sau
inerte (argo
xenon etc.) s
partial vidat,
reducerii
conductiv s
Tntre foile de
sau ambel
geamului
pot fi tratate
Ferestrele
cercevele m
prevazute c
termoizolante
Tntreruperea

tampoane
avand 1 =
0,1...0,2
W/m-K si Ibj
< 0,3 bf\ d =
distanta
minima Tntre
profiluriluri
din aluminiu
opuse; b^
= latimea
termice (fig.
2.1.3).
Este
important ca la
elementele
mobile ale
tamplariei
exterioare sa
se ia
1
EXT
1 - toe; 2 cercevea; 3 geam (simplu,

dublu sau
triplu); 4 panou opac.
tampoanelor
termoizolante;
bf = latimea
tocului si a
cercevelei; c =
tampon
termoizolant.
d
e
Fig. 2.1.2.
Tampla
rie
^4-12 +
1
D2
D3
D4
Fig. 2.1.4. Alcatuiri de plansee spre terase:

a - terasa circulabila; b - terasa necirculabila; 1 - planseu din
c
(
beton armat; 2 - beton de panta; 3 - bariera contra vaporilor;
4 - termoizolatie
r~
1
(polistiren, vata minerala etc); 5 - strat de difuzie a vaporilor; 6 - sapa de
protectie; 7 - hidroizolatie; 8 - nisip; 9 - dale de mozaic 20 x 20 x 2 cm; 10 pietris margaritar; 11 - strat de protectie cu folie reflectanta; 12 - tencuiala.
<------b!------- bf
Fig. 2.1.5. Alcatuiri de plansee spre pod

cu polistiren sau vata minerala; b - cu zgura expandata;
exterio
ara:
ferestr
e ?i usi
din
lemn:
a - fereastra
simpla; b fereastra cuplata; c fereastra
dubla; d - usa
vitrata;
e - usa opaca;
Fig. 2.1.3.
Ferestre ?i
u?i din
metal:
a - varianta
cu tampoane
ay and A 0,2...0,3
W/m-K si Ibj
< 0,2 bf;
b - varianta
cu
2
<^T
masuri
special
e
de
etansar
e
contra
infiltrati
ilor de
aer,
prevaz
anduse garnituri
din
cauciu
c sau
din alte
materia
le
similar
e.
2.1.1.3
Terase
si
planse
e spre
poduri
nefnca
lzite
Plan
see
le
de
terasa
(fig.
2.1.4)
au,
obligat
oriu, in
compo
nenta
lor
si
urmatoarele
straturi:
* stratu
ri cu rol
termo
si
hidroiz
olator;
* beton
de
panta
,
pentr
u
realiz
area
Tnclinat
iei
nece
sare
in
vede
rea
colec
ta-rii
apel
or
pluvi
ale;
* barie
ra
contr
a
vapo
rilor
de
apa,
amplasa
ta pe
parte
a
calda
entelor
din
care
trebui
e
elimin
ati
vaporii
de
apa
(sape,
beton
de
panta
etc.);
* protec
tia
exteri
oara a
hidroiz
olatiei:
strat
de
pietris
de 4
cm
grosi
me la
terase
necirc
/////
/////
/////
2J
A
o
7
C
1 - planseu
din beton
armat;
2tencuiala
;3termoizol
atie
(polistire
n, vata
minerala
etc);
4termoizolatie
(zgura
expandata);
5 - sapa de
mortar din
ciment.
a
strat
ului
term
oizol
ator;
* strat
de
difuzi
e
sau
strat
de
aer
ventil
at,
ampl
asat
e
deas
upra
elem
ulabile
, dale
prefab
ricate
din
beton
la
terase
le
circula
bile,
sau
.
.ii. .II
. ii.
.*H"M
//
//
pelicule
Plansee
speciale.
Planseele spre
spre poduri pivnife
(fig. 2.1.5) si
sunt subsolur
i prevazute cu i
un strat de nefncalzi
termoizolatie te
:
(zgura, Sunt prevazute
cu un strat de
cenusa de
termoizolatie
termocentrala,
(polistiren,
vata
minerala etc.) vata minerala,
vata de sticla,
protejat cu o
sapa de poliuretan etc.)
amplasat i fie
c
sub
i
pardoseala, fie
m
la intradosul
e
planseului (fig.
n
2.1.6).
t
La planseele
d
spre
e
Tncaperile
neTncal-zite
3
este necesar
a se avea in
c
vedere
m
g
r
o
s
i
m
e
.
2.1.1.4
Plansee
spre
coridoa
re
exterio
are
Au
structura
unui planseu
obisnuit
la
care
se
adauga un
strat
de
termoizolatie, amplasat
fie la interior
sub pardoseala, fie la
exterior,
montat
in
cofraj odata
cu turnarea
betonului
placii
si
protejat
cu
tencuiala.
2.1.1.5
-<1%
^: : ^: - *:
-v ^r - '- '.
'- -v *: *: *:
J*m H H H
" V ." " J""
J"" / ^ X "
V \.S
m\S.
%%.%.
% .i % .i
%-V,\,\,K
fm fm fm
fm fm fm
f. . . fm
^m fm .
^ . ^ ^
.
'.'/"'-S "V "-S

\^ 'S* \^ -S
\^ \V '.S I% "> "^
J -^ \^ \^ "-S "BS ">
S S
I I " " "-% >% ".S
' " \^ \\
s ^m
^r
^m
r
^r^r
^r
^^rJ ^^-'Jr
^r
^rs^r- 'v
% B %
% s s
s
B s s
B s B s B
%
- ''- I
-^ i '-^
- - i^
. - -
v .v., %., s ,\ ,\.

%. %., s. %. %.>
% *. %. -. -,
^r ^J ^r^-" ^J
^rr ^J ^r
^-"^r^r^r
. .
HH
H ^
*
^" #
J"" ^j
^ W
i" -
.
isv\
S
S
\
\\
'.
%
\
s_.s
^r ^-' % '. ^r
^-" ^; ^J ^r ^r ^J
^J ^r ^J ^r
<V%VsVsV%V
%V
%^VsVsVvVvV-.
V\VOv
plans2.1.1.
t. Clasificarea par
Tabelul
eului; de cald-rece
senzatiei
c - dupa
c >Qp
Tipul pardoselii
termo
senzatia de contort '
3
izolati
la contact cu
talpa U
e:
piciorului
spum
Foarte
cald 20
a
1
0
poliur
Optimal
etanic
Racoros
a
0
D
S
U
B
S
O
L
.--.--.--.-..--. '.-...,
>>>
>....".,
>%%'
:";;;
>>>
__.
SUBSOL
[h]
0.00
10
2
0
b
30
Fig.
2.1.
6.
Alc
atui
ri
de
pla
n?
ee
pes
te
piv
nife
?i
sub
sol
uri
nei
nca
lzit
e:
atermoi
zolatie:
polistir
en sau
vata
minera
la sub
sapa;
btermoi
zolatie
:
placi
BCA la
intrado
sul
2
a
^6p
C
>
3
U
2
0
l
a
intrad
osul
plans
eului;
1
plans
eu din
beton
armat
; 2 sapa
de
morta
r din
cimen
t; 3 termo
izolati
e din
polisti
ren
sau
vata
miner
ala; 4
- termoizo
latie
din
placi
de
BCA;
5
spum
a
poliur
etanic
a; 6 morta
r din
cimen
1
0
n
6i[C]
Fig.
2.1.7.
Senzati
a de
contort
pentru
talpa
piciorul
ui
Tncalta
t Tn f
uncfie
de
temper
atura
pardos
elii 6p:
adurata
de
stafion
are pe
pardos
eala
[h]; b temper
atura
aerului
interior
Q.
[C];
1
p
r
Fig. 2.1.9. Pardoseli calde:

a - parchet lipit pe sapa de mortar; b - covor din PVC; c - mocheta; 1 planseu din beton armat; 2 - termoizolatie; 3 - sapa de egalizare; 4 - lamele
parchet de 10 sau 17 mm grosime; 5 - covor din PVC (linoleum) de 15 mm grosime;
6 - covor tip mocheta de 10...20 mm grosime.
ea
cal
d;
2ad
mis
ibil;
3 - racoros;
4 - rece; 5 foarte rece.
si tipul de
pardoseala
prevazut. Se
stie
ca
temperatura
normala
a
talpii
piciorului Tncaltat
este de 29 ...
30 C si ca
pierderea
de
caldura suferita
de acesta, Tn
directia
pardoselii, Tn
sezonul rece,
creeaza
senzatia
de
disconfort. La
piciorul
Tncaltat corect
(pantofi, ciorapi),
conductie, Tn
functie
de
temperatura
acesteia si de
coeficientul de
asimilare
a
caldurii
la
contact - b caracteristic
materialului
din
care
este compus
Fig.
2.1.8.
Pardos
eli reci:
a - beton
asfaltic
pentru hale
industriale; b
- dale din
piatra naturala (marmura,
bazalt, gresie
etc);
c - mozaic;
1 - planseu din
beton armat; 2
- beton
S=
stratul superior al pardoselii finite asfaltic; 3 b = {lcp
[W-s-i/2/m2.K]
mortar mixt de
var si ciment;
transferul
4termic se face
piatra
prepon-derent
prin convectie natural
si radiatie, iar
a; 5 senzatia
de mozaic
rece depinde
.
(2.1.1),
de temperatura
pardoselii, de
in care:
temperatura
A
aerului
Tn
conductivitate
apropierea
a termica a
pardoselii si de
materialului
timpul
de
[W/m-K]; p stationare (fig.
densitatea
2.1.7).
aparenta a
La piciorul
materialului
Tncaltat usor
[kg/m3]; c sau descult
caldura
tranferul
specifica
termic spre
masica,
pardoseala
conform
se realizeaza,
datelor
din
Tn cea mai
Anexa
2.1
mare parte,
[J/kg-K].
In
prin
functie
de
0
valoar
ea
coefici
entului
b,
pardos
elile se
pot
clasific
a din
punct
de
vedere
al
senzati
ei de
caldrece
(tab.
2.1.1.)Rela
tia de
coresp
ondent
a Tntre
coeficientul
b si
coefici
entul
de
asimila
re s
este:
exteri
oare
(T 0
=
24
ore
=
86.
400
s).
In
categ
oria
pardo
selilor
reci
sunt
inclus
e:
marm
ora,
piatra
natura
la, asfaltul,
beton
ul,
mozai
cul de
cimen
t,
piatra
sparta
,
24
mozai
cul
b = Veneti
an,
0,008
526 gre b sia,
placile
[W/m2ceram
K]
ice
(2.1.2),
etc.
Tn
(fig.
care:
2.1.8).
TQ In
perioa
categ
da de
oria
oscilati
pardo
e
selilor
diurna
calde
a
sunt
temper
inclus
aturii
e:
parchet
ul,
covorul
PVC,
mocheta
etc.
(fig.
2.1.9).
2.1.1.6
Plan$e
e
amplas
ate pe
paman
t
Sunt
prevaz
ute cu
un strat
termoiz
o-lator
pe
toata
suprafa
ta sau
eel
putin
pe
o
fasie cu
latimea
de 1,0
m
pe
tot
conturu
l,
amplas
at
fie
peste
placa
din
beton sub
pardos
eala,
fie sub
placa
din
beton.
Pentru
reducer
ea
pierderi
lor

de
caldura
.
perimetrale,
este
obligatorie
prevederea
unui
strat
termoizolator
la
nivelul
Fig. 2.1.11.
soclului.
Clasificar
ea
2.1.1.7 Perefli
puntilor
care separa
termice:
spafiile
a - zone cu
fncalzite de
aril diferite la
cele
exterior fata
adiacente
de interior; b
nefncalzite
- zone cu
sau mult mai
grosimi
pufin fncalzite
sau/si
Aceste
materiale
elemente pot
diferite; c, e fi
sau
nu
zone cu
preva-zute cu
incluziuni
un
strat
partiale din
termoizolator.
materiale cu
Anumite
conductivitati
elemente de
diferite; d, f mobilier,
de
zone cu
exemplu,
incluziuni
dulapurile Tn
totale din
perete sau
materiale cu
conductivitati
I
diferite; a, b,
I
c, d - punti\
Ti
termice
f
liniare; e, f Ri
punti termice
RLI
punctuale;
1 - punte
termica
punctuala; 2
- agrafa
i
q
|
n
i Ri
o
Ri
x
Ti
i
d
R
R
a
i
b
i
l
a
Fig. 2.1.10. Schema
de calcul a
elementelor de ;mobilier interior
pentru separarea spafiilor cu

3
temperaturi diferite.
p
l
o
t
b
.
a
bibliote
ca, pot
repreze
nta
elemen
te de
separar
e
a
spatiilor
interioa
re
cu
rezistenta la
transfer
termic
si
capacit
ate de
acumul
are a
caldurii,
deloc
neglijab
ila. In
situatia
separar
ii
a
doua
spatii
de
temper
aturi
diferite
trebuie
luata
Tn
conside
rare
reziste
nta
termica
introdusa de
un
astfel
de
elemen
t
de
mobilie
r
sub
forma
sumei
reziste
ntelor
termice
(fig.
2.1.10).
Relat
ia
de
calcul a
reziste
ntei
termice
este:
R=
lRj=
4Rj +
2RL
[H12K/W]
(2.1.3),
Tn
care:
Rj este
reziste
nta
termic
a
superfi
cial^
in
terioar
a (Rf=
0,125
m2 K/W);
RL reziste
nta
termic
a
specifi
ca
prin
p
e
r
e
t
e
l
e
d
e
l
e
m
n
a
l
e
l
e
m
e
n
t
u
l
u
i
d
e
m
o
b
ili
e
r
[
m
2
K
/
W
].
2.1.1.8
Consi
derapi
gener
ate
privind
alcatui
rea
anvelo
pei
Din
punct
de
vedere
termot
ehnic,
elemet
ele de
constru
ctii
care
alcatuiesc
anvelo
pa unei
cladiri
sunt
realizat
e
din
straturi
omoge
ne,
cvasio
mogen
e si din
punti
termice
.
Strat
urile
omoge
ne au
grosim
e constants
cu
caracte
ristici
termot
ehnice
uniform
e sau
care
pot fi
consid
erate
uniform
e.
Strat
urile
cvasio
mogen
e sunt
alcatuite din
doua
sau
mai
multe
materia
le
avand
conduc
tivitati
termice
diferite,
dar
care pot fi
considerate ca
straturi
omogene
avand
conductivitati
termice
echivalente.
Puntile
termice
(fig.
2.1.11) reprezinta zone ale
anvelopei unei
cladiri Tn care
rezistenta
termica, altfel
uniforma, este
sensibil
modificata ca
urmare
a
faptului
ca
izotermele nu
sunt paralele
cu suprafetele
elementelor
de constructii.
In consecinta,
fluxul
termic
-altfel
unidirectional este sensibil
mo-dificat. In
zonele puntilor
termice
se
modifica
si
temperaturile
superficiale
interioare.
Puntile
termice apar
datorita:
* penetrarii
partiale sau
totale a elementelor de
constructii
perimetrale,
cu materiale
avand
o
conductivitat
e
termica
diferita;
* schimbarii
grosimii
elementului
de
constructii;
* diferentei
Tntre ariile
suprafetelor
interioare si
exterioare,
asa
cum
apar
la
colturile
dintre pereti,
precum si la
cele dintre
pereti
si
plansee.
Din punctul
de vedere al
lungimii lor,
puntile
termice
se
clasifica Tn:
punti termice
liniare; punti
termice
punctuale.
Din punctul
de vedere al
alcatuirii lor,
puntile
termice sunt:
* constructive
, realizate
prin
incluziuni
locale
de
materiale
avand
o
conductivitate
termica
diferita;
* geometrice,
realizate ca
urmare a unor
forme
geometrice
specif ice
(colturi,
schimbari ale
grosimilor
etc.); - mixte,
avand ambele
caracteristici
de
mai sus.
Influenta
puntilor
termice liniare
si
a
celor
punctuale
asupra
zonelor
cu
alcatuire
omogena se
cuantifica, Tn
calcule,
prin
coeficienti
liniari W, respectiv,
prin
coeficienti
punctuali
X,
de
transfer
termic,
care
amplifica sau,
Tn
unele
cazuri,
diminueaza
amploarea
fluxului termic
unidirectional.
2.1.2. Aria
anvelopei
unei cladiri ASe
calculeaza ca
suma tuturor
ariilor
elementelor
de constructii
perimetrale
ale acesteia
prin care au
loc pierderile
de
caldura.
Suprafetele se
delimiteaza
prin
axele
geometrice
ale
elementelor
de constructii
interioare
si
prin
fetele
interioare ale
elementelor
de constructii
perimetrale.
2.1.3.
Volumul
cladirii-
V
Repr
ezinta
volumul
delimita
t
pe
con-tur
de
fetele
interioa
re ale
elemen
telor de
constru
ctii
perimet
rale.
Volumu
l V include
atat
Tncape
rile
Tncalzit
e direct
(cu
element
e
de
Tncalzir
e), cat
si
Tncape
rile
Tncalzit
e
indirect
(fara
elemen
te
de
Tncalzir
e), dar
la care
caldura
patrund
e prin
peretii
adiace
nti,
lipsiti
de
o
termoizola
tie
semnifi
cativa.
In
acest
sens se
conside
ra
ca
facand
parte
din
volumul
cladirii:
camari,
debaral
e, vestibuluri,
holuri
de
intrare
, casa
scarii,
putul
liftului
si alte
spatii
comun
e. Nu
se
includ
Tn
volum
ul
cladirii
:
camer
ele de
pubel
e,
veran
dele,
precu
m si
balcoanel
e
si
logiile,
chiar
Tn
situatia
Tn
care
ele
sunt
Tnchis
e cu
tampla
rie
exterio
ara.
realize
ze, Tn
princip
al,
urmato
arele:
1. rezis
tenta
termi
ca
mini
ma
nece
sara
pent
ru
asig
urar
ea
clim
atulu
i
interi
or, limitar
ea
fluxu
lui
termi
c si
econ
omis
irea
ener
giei
Tn
expl
oatar
ea
cladi
rilor;
2. evita
rea
con
2
den
.1.4.
sarii
Ale
vap
ger
orilo
ea
r de
ele
apa
me
pe
ntel
supr
or
afat
de
a
con
inter
stru
ioar
cfii
a a
din
elepun
men
ct
telor
de
de
ved
cons
ere
termottruct
ehnic ii;
3. rezis
tent
Se
a la
face
per
astfel
mea
Tncat
bilita
sa se
te la vapori,
pentru
limitarea
sau
eliminarea
fenomenulu
i
de
condensare
a vaporilor
de apa Tn
interiorul
elementelor
de
constructii;
4. stabilitatea
termica
necesara,
atat
pe
timp
de
iarna, cat
si pe timp
de vara.
De
asemenea, la
realizarea
unui element
de constructii
perimetral trebuie avute Tn
vedere
urmatoarele:
ampla
sarea
stratul
ui
termoi
zolato
r se
face
de
prefer
inta
spre
exteri
or;
materiale
le cu
propri
etati
termoi
zolato
a-re
bune,
dar
fara
rezist
enta
mare
la
perm
eabilit
ate
pentr
u
vapori
,
creea
za
condit
ii
defav
orabil
e la
difuzi
a
vapori
-lor
de
apa
daca
sunt
ampla
sate
catre'
interio
r; ele
provo
aca o
cader
e
brusca a
curbei
de
tempe
raturi
prin
gro-
sime
a
elem
entul
ui,
nu
Tnsa
si o
cade
-re
core
spun
zato
are a
presi
unii,
astfe
l ca
apar
e
peric
olul
form
arii
cond
ensu
-tului
pe
fata
rece
a
term
oizol
atiei;
barie
rele
de
vapo
ri,
alcat
uite
din
mate
-riale
cu
rezis
tenta
mare
la
perm
eabilitate
a
vapo
rilor
de
apa,
trebu
ie
amplas
ate
pe
fata
cald
a a
term
oizol
atiilor;
pentr
u ca
un
eleme
nt
usor
sa fie
echivalent
cu
unul
masiv
, este
neces
ar sa
aiba o
rezist
enta
termic
a
sporit
a cu
atat
mai
mult
cu cat
este
mai
usor;
sunt
de
prefer
at, in
gener
al,
solutii
le
fara
stratu
ri de
aer
neven
tilat,
deoarece
prin
acest
ea
vapori
i de
apa
tree
cu
usurin
ta, ei
neava
nd,
practi
c, rezisten
ta la
perm
eabilit
atea
vapori
lor.
2.2.
Dimensio
narea
elementel
or de
constructii
perimetral
e din
punct
de vedere
termotehn
ic
2.2.1.
Obi
ecti
vel
e
cal
cul
ului
ter
mo
teh
nic
Verificarea
termotehnica
se face atat la
cladirile
noi,
cat si la cele
existente care
urmeaza a fi
supuse unor
lucrari
de
reabilitare si
de
modernizare,
in-diferent de
sistemul
de
Tncalzire
utilizat.
Verificarea
termotehnica
a cladirilor, se
face la trei
niveluri:
*pe
ansamblul
cladirii, prin
verificarea
rezistentelor
termice
specifice
medii
ale
tuturor
elementelor
de
constructii
care
alcatuiesc
anvelopa
cladirii si prin
verificarea
cuantumului
coeficientului
global
de
izolare
termica, am-
bele
pe
considerent
e
termoenerg
eti-ce;
* pe fiecare
incapere,
prin
verificarea
rezistentelor
termice
specifice
corec-tate
pe
considerent
e
de
contort,
precum si
pentru
obtinerea
datelor
necesare
proiectarii
instalatiei
de
Tncalzire;
* verificari
generate:
verificarea
absen-tei
pericolului
de
condensare
a vaporilor
de apa pe
suprafata
interioara a
elementelor
de
constructii;
verificarea
lipsei
acumularii
de apa de
la an la an
Tn structura
interioara a
elementelor
de
constructii
si
eliminarea
posibilitatii
umezirii
excesive a
materialelor
termoizolant
e;
verificarea
sta-bilitatii
termice
a
elementelor
de
constructii si a
Tncaperilor.
Se admite
ipoteza
ca
transferul termic se face Tn
regim
stationar.
2.2.2. Calculul
termotehnic
pentru
stabilirea
grosimii
stratului
termoizolator
Dimensiona
rea
stratului
termoizolator
la elementele
de constructii
perimetrale
cuprinde:
a)
Determinarea
rezistentelor
termice
si
anume:
* rezistentele
termice
minime
necesare
R'nec
din
considerente
igienico-sanitare si de
contort,
astfel Tncat
sa fie limitata
diferenta
Adjmax Tntre
tempe-ratura
aerului
interior
si
temperatura
superficial^
medie
a
suprafetei
inte-rioare
(conf.
2.2.3.2.);
* rezistentele
termice
minime
necesare
R'nec
din
considerente
igienico-sanitare si de
contort,
astfel Tncat
temperaturile
pe
suprafetele
interioare,
atat Tn camp
curent, cat si
Tn
dreptul
puntilor
termice, sa
fie mai mari
decat
tempe
ratura
punct
ului
de
roua
dr,
fiind
evitat
a
apariti
a
conde
nsului
pe
supraf
etele
interio
are
(conf.
2.2.3.
2);
* rezist
entel
e
termi
ce
mini
me,
norm
ate ft'
Tn
scopu
l
reduc
erii
consu
mului
mm
~
de
energ
ie Tn
explo
atare
(conf.
2.2.3.
2);
rezist
entel
e
termi
ce
specif
ice
corec
tate
R' cu
luare
a Tn
consi
derar
e
a
influe
ntei
puntil
or
termic
e, pe
fieca
re
elem
ent
de
cons
tructi
i
peri
metr
al
(conf
.
2.2.3
.1).
De
aseme
nea,
se fac
urmat
oarele
verific
ari:
com
parar
ea
valor
ilor
R',
calc
ulate
pentr
u
fieca
re
Tnca
pere
Tn
parte
, cu
rezis
tente
le
term
ice
mini
me
nece
sare
R'ne
c
sta
bili
te
din
consi
dere
nte
igien
icosanit
are
si de
cont
ort
(con
f.
2.2.3
.2);
compar
area
valorilo
r
rezistent
elor
termice
corectat
e medii
R'm
calculat
e
pentru
fiecare
element
de
construc
tii
pe
ansambl
ul
cladirii,
cu
rezistent
ele
termice
minime
normate
R1 . Tn
scopul
reduceri
i
consum
ului de
ener
gie Tn
exploata
re (conf.
2.2.3.2);
Reziste
ntele
termice
specific
e corec
tate R'
servesc
si la:
deter
minar
ea
coefic
ientul
ui
global
de
izolar
e
termi
ca G
sau
G1
(conf.
normativ
elor C
107/1
Nor
mativ privind
calculul
coeficientilor
globali
de
izolare
termica
la
cladirile de
locuit"
si C 107/2
Normativ
privind
calculul
coeficientilor
globali
de
izolare
ter
mica
la
cladiri cu alta
destinatie
decat cea de
locuit"), Tn
scopul
stabilirii
nivelului de
performanta
termo
tehnica
de
ansamblu a
cladirii
si
compararii cu
valoarea
normata, sta
bility
Tn
vederea
limitarii
consumului
de
energie
pentru
Tncalzirea
cladirilor;
calculul
necesarului
de caldura,
Tn vederea
proiectarii
instalatiilor
de Tncalzire.
b)
Determinarea
temperaturilo
r
pe
suprafata
interioara
a
elementelor
de
constructii
(utilizand
programele
de
calcul
automat), Tn
vederea:
*verificarii
riscului de
aparitie
a
condensatului
superficial,
prin
compararea
temperaturil
or minime
pe
suprafata
interioara
dsj mjn cu
temperatura
punctului de
roua 6r a
starii aerului
din
Tncapere
(determinat
a Tn functie
de
temperatura
si
umiditatea
relativa
a
aerului
interior);
*verificarii
conditiilor
de contort
interior, prin
asigurarea
indicilor
globali de
contort
termic PMV
si PPD, Tn
functie de
temperaturil
e medii de
pe
suprafetele
interioare
ale
elementelor
de
constructii
perimetrale
(conf. STAS
13149
Fizica
constructor.
Ambiante
termice
moderate.
Determinarea
indicilor PMV
si PPD si nivele
de
performanta
pentru
ambiante").
c) Calculul
la
difuzia
vaporilor
de
apa
prin
elementele de
constructii
perime
trale
pentru
limitarea
condensarii
vapo
rilor de apa Tn
interiorul
acestora
(2.2.5).
d) Calculul
la
stabilitate
termica
a
elementelor
de constructii
perimetrale
Tn
vederea
limitarii
oscilatiilor
tempera
turii
pe
suprafata
interioara
a
acestora,
precum si a
temperaturii
aerului interior
(conf. 2.2.6).
2.2.3.
Determinarea
rezistentelor
termice
specifice ale
elementelor
de constructii
opace
2.2.3.1
Rezist
entele
termic
e
specifi
ce
efectiv
e
Se
determina
pornind
de
la
cele
unidirectio
nale la
care,
pentru
determi
narea
reziste
ntelor
termice
specific
e corectate
se
ia
Tn
conside
rare
influent
a
puntilor
termice
.
2.2.3.1.
1
Reziste
nta
termica
specifi
ed
unidire
ctional
a-RRezi
stenta
termica
specific
a unidirection
ala
a
unui
elemen
t
de
constr
uc-tie
alcatui
t din
unul
sau
mai
multe
straturi
din
materi
ale
omog
ene,
fara
punti
termic
e,
inclusi
v, din
event
uale
stratur
i
de
aer
neven
tilat,
dispus
e
perpe
ndicular pe
directi
a
fluxulu
i
termic
,
se
calculeaza
cu
relatia
: R =
R.
+
2R
+
ZR, + fi
si
s
a
s
e
[
m2K/W]
(2.2.1),
Tn
care:
Rsi sunt
reziste
ntele
termice
superficial
interioa
re, ft sunt
reziste
ntele
termice
superfise
r
ci
ale
exteri
oare
ft si
ft
se
deter
minat
e cu
relatii
le:
si '
se
.=
1/h,, ft
= 1/h,
aer termice
termice).
Tabelul 2.2.2. Rezistentele
ale straturilor de
calculul
Ra [m2-K/W] neventilate In
(tab. 2.2.2) se unidirectional,
Grosimea stratului
iau Tn functie suprafetele
de aer [mm]
de directia si izoterme
se
sensul considera ca
5
fluxului sunt paralele
7
termic si de cu suprafata
10
grosimea elementului de
15
stratului de constructii. La
25
aer; valorile elementele de
50
din tabel, din constructii cu
100
coloana flux per-meabilitate
300
termic la aer ridicata,
orizontal" sunt determina-rea
Tn
valabile si rezistentei
care: h. - (2.2.2),
pentru fluxuri termice
reprezinta
termice specifice unidicoeficientul de
Tnclinate cu rectionale se
transfer
h R
eel mult 30 face cu luarea
/ si
U|
fata de Tn
JWt (eu;
consideverticala, iar rare
termic
a
cele din prevederilor
superficial
coloanele C107/7.
interior, h flux termic
reprezinta
Cand exista
vertical" sunt un
coeficientii de
oarecare
valabile si grad
transfer termic
de
pentru fluxuri ventilare
superficial
a
Tnclinate cu spatiului
exterior.
de
eel mult 30 aer, deci o coValorile
fata de
rezistentelor si
municare cu
orizontala
ale coeficienmediul
2
(m K/W); R tilor se
exterior, apar
rezistenta
considera Tn
ur-matoarele
termica
calcule Tn
situatii:
specifica a
functie de
- Strat de aer
unui strat
directia si
foarte slab
omogen al
sensul fluxului
ventilat cand
termic elementului de
exista
o
constructii se
conform
legatura
cu
determina cu
tabelului 2.2.1;
mediul
relatia:
la determinaexterior prin
rea
R-dintermediul
[IT12-K/W]
rezistentelor
s
A
unor
gauri
termice ale
de
dimenelementelor in care: d siuni reduse.
de constructii grosimea de
Daca Tntre
calcul
a
interioare, pe
stratul de aer
stratului, [m];
si
mediul
Tabelul 2.2.1. Coeficientii de transfer termic superficial h. I he Tn W/m2-K si
A
exterior nu
rezistenfele termice superficiale R ./ R ,tn m2-K/W.
conductivitate
exista nici un
a termica de
Elemente de constructii
strat
ambele
calcul
a
Tn contact cu:
termoizolant
suprafete ale materialului
si
gaurile
elementului se (Anexa 2.1)
* exteriorul
prevazute
considera
[W/m-K].
* pasaje deschise (ganguri)
sunt
astfel
valori h. = he = Relatia 2.2.1
Directia si sensul
* rosturi deschise
dispuse
8 W/m2-K; Tn se utilizeaza si
fluxului termic
Tncat sa nu
spatiile pentru
dese
poata
neTncalzite, terminarea
naste
un
indiferent de rezistentei
curent
de
sensul
fluxului
termice
24/0,042*)
aer
prin
termic, se specifice
Tn
stratul de aer
considera h.= camp curent,
24/0,042*)
considerat,
he= 12 W/m2- a elementelor
Wi
8/0,125
stratul de aer
K;
R
de constructii
24/0,042*)
rezistentele neomogene
se
poate
Pentru conditii de vara: A? =12 W/m2-K, R =0,084 m2-K/W
termice ale (cu
considera
Tn
punti
e
' se
'
nee(eu)
straturilor de
calcule ca un
8/0,125
6/0,167
strat
de
aer
neve
ntilat.
se
W=
* Stra
t de
aer
slab
vent
Elemilat,
cand
straturile
de
aer
au
legat
ura
cu
medi
ul
exterio
r
prin
inter
medi
ul
unor
gauri
avan
* d
subsodime
luri sinsiu
pivni ni
te Tntr
* e
podur500
si
i
* 15002
balcomm
2
ane si/m
logii pent
Tnchiru
se struc
* turi
rosturverti
cale
i
Tnchisi
se Tntr
* e
alte 500
Tnca si
peri 150
0
mm2
V*s,/m2
8/0,125
1 , S^R
A
8/0,125
pent
6/0,167
ru
strat
uri
orizo
ntale.
In
aces
te
cond
itii,
rezis
tent
a termica
a
stratu
lui de
aer
slab
ventil
at se
consi
dera
Tn
calcul
e ca
jumat
ate
din
valoril
e
preva
zute
Tn
tabel
ul
2.2.2;
daca
rezist
enta
termic
a Rs a
stratu
rilor
ampl
asate
Tntre
stratu
l de
aer si
mediul
exteri
or
depas
este
0,15
m2 K/W,
rezist
enta
termi
ca a
acest hJR
or
12/0,084
+ ^[W/m2-K]
12/0,084
12/0,084
stratu
ri,
care
se
consi
dera
Tn
calcul
e, se
limiteaza
la valoarea
de 0,15 m2K/W. Trebuie
sa
se
respecte, de
ase-menea,
conditia ca
gaurile sa nu
fie dispuse
astfel Tncat
sa favorizeze
un curent de
aer
prin
stratul
de
aer
considerat.
*Strat de aer
bine ventilat,
cand
straturile de aer
au legatura
cu
mediul
exterior prin
intermediul
unor
gauri
care, pentru
straturi
verticale,
depa-sesc
1500
mm2/m2
si
pentru
straturi
orizontale,
1500
mm2/m2. In
aceste
conditii
rezistenta
termica se
calcu-leaza
atat
fara
aportul
stratului de
aer, cat si
fara eel a
straturilor
amplasate
Tntre stratul
de aer si
mediul
exterior.
2.2.3.1.2
Rezi
sten
ta
term
ica
spe
cifie
d
cor
ecta
ta R' Rezistenta
termica
specifica
corectata se
determina la
elementele
de
constructie
cu
alcatuire
neomogena;
ea
tine
seama
de
influenta
puntilor termice
asupra
valorii
rezistentei
termice
specifice
determinate
pe baza unui
calcul
unidirectional
Tn
camp
curent, respectiv
Tn
zona
cu
alcatuire
predominant
omogena.
Rezistenta
termica
specifica
corectata R'
respectiv,
coeficientul
de
transfer
termic
corectat W se
calculeaza cu
relatia
generala:
1
_
R
M
(2.2.3),
Tn care: R este rezistenta
termica
specifica unidirectionala
aferenta ariei A
[m2-K/W]; / lungimea
puntilor
termice liniare
de
acelasi fel,
din cadrul
suprafetei A
[m].
Coeficientii
specifici liniari
W si pun-ctuali
x de transfer
termic aduc o
co-rectie
a
calculului
unidirectional,
tinand seama
atat
de
prezenta
puntilor termice
constructive,
cat
si
de
comportarea
reala,
bidimensional
a,
respectiv,
tridimensionala, a
fluxului termic,
Tn zonele de
neomogenitat
e
ale
elementelor
de constructii.
Se fac
urmatoarele
precizari: puntile termice
punctuale
rezultate la
intersectia
unor punti
termice
liniare,
a'
acestora
2/1 :
de
regul
a, se
neglij
eaza
Tn
calcul
e;
* coefic
ientii
W si
X se
deter
mina
pe
baza
calcul
ului
nume
ric
auto
mat al
camp
urilor
de
temp
eratur
i si ei
se introduc
Tn
relatia
(2.2.3
) cu
semn
ele lor
algeb
rice.
Semn
ul (+)
repre
zinta
o reducer
e
a
rezist
entei
termic
e
corec
-tate
R'
fata
de
rezist
enta
termic
a unidirecti
onala
R;
semn
ul (-)
are o
frecventa
mai
redus
a si semnifica o
ma-rire a valorii
R'
fata
de
valoarea R. In
C
107/3
Normativ
privind calculul
termotehnic
al
elementelor de
constructii
ale
cladirilor" si Tn
C
107/5
Normativ
privind calculul
termotehnic
al
elementelor
de
constructii
Tn
contact cu solul",
se dau tabele cu
coeficientii W si
X pentru o serie
de
detalii
utilizate Tn mod
curent;
* pentru calcule
la
faze
preliminare de
proiectare,
rezistenta
termica specified corectata a
elementelor de
constructii
neomogene
poate
fi
determinate cu
metoda
aproximativa
de calcul data
Tn C 107/3. Se
procedea-za
astfel:
se Tmparte
elementul de
constructii Tn
straturi paralele
cu
suprafata
ele-mentului si
Tn
zone
perpendiculare
pe suprafata
acestuia, asa
cum se arata
Tn
figura
2.2.1.
Straturile
se
definesc j (j =
1, 2, 3) iar
zonele
se
definesc m (m
= a, b, c, d).
Straturile au
grosimi d, iar
zonele au arii
A.
Se
calculeaza
ariile zonelor
Ab ,
C1
A=
cj
dj
1
a ,
b Tn
,
ccare:
,
d Ra, Rb, Rc si Rd [W/m2-K]
(2.2.6),
R rezistentele
R
R termice
R
reprezinta
R,
calculate cu relatia (2.2.1); se determina
rezistentele termice echivalente R. ale
fiecarui strat neo-mogen Tn pane:
Grupa
Destinatia
clad
Rezistentele
termice
echiv
R cladirii ,
relatia:
I
Cladiri de loc
[m2-K/W]
f=
R
A'
camine, internate
Spitale, policl
Crese, gradin
termi
care se cal Scoli, licee s.
II
Alte cladiri soci
*/ =
culturale, cu regim
Va+
normal de umidit
III
Cladiri social
h;fb+
f
ridicat
de umidita
K/ c+
Cladiri de pro
w/m
V^ '
cu regim normal
K
l
umiditate
(2.2.10).
In aceasta
varian
IV
Cladiri de
produ
regim ridicat de u
(2.2.9),
A'
c
,
A
A
(2-2.4),
1_
R
____a_
)
s
Ru
unde:
f. f +
fh
[W/m2-K]
+t
(2.2.7),
+fn=
(2-2.5),
a ,v
\
/'
*) 6r ~ este temperatura pun

c
In acest fel, elementul

de constructii a fost
Tmpartit Tn fragmente mh
care sunt omogene din
punct de vedere termic.
i
p
o
n
d
e
r
e
a
f
f
a
t
a
Str
a
t
u
ri
'
1
2
3
I------FT
i
?
j
A
P
IH
~
n
Fiecare fragment mj (de ex.,

* av a2,
a3, bv b2.........) are o conductivitate ter
mica A ., o grosime cL o pondere fm si
4f
Tn care:
^
d
d
e
A
a
a
r
i
a
Fig. 2.2.1. Schema de calcul

pentru
determinarea rezistenfei
termice
corectate R" prin metoda
aproximativa.
~
t
A
o
f=
f=
A mj
c
o rezistenta
termica se determina
~A
valoarea maxima a rezistentei
termice (/? ), folosind rela-tia de
calcul:
t
a
l
a
Tabelul
d
d
;fl- =
A.
> A
(2.2.8).
bj
d
d
R =-L;RH =L
Umiditatea
relativa a
aerului cp,
[%]
100
95
90
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
Tabelul 2.2.4. Temperatura punctului de roua Br [C].

Temperatura aerului interior 6, [C ]
12
+ 12,0
+ 11,2
+ 10,4
+ 9,6
+ 8,7
+ 7,7
+ 6,7
+ 5,7
+ 4,5
+ 3,2
+ 1,9
+ 0,4
- 1.0
- 2,6
- 4,5
- 6,6
14
+ 14,0
+ 13,2
+ 12,4
+ 11,5
+ 10,6
+ 9,7
+ 8,6
+ 7,5
+ 6,4
+ 5,1
+ 3,7
+ 2,3
+ 0,6
- 1,1
- 2,9
- 5,0
16
+ 16,0
+ 15,2
+ 14,3
! + 13,5
; + 12,5
+ 11,6
+ 10,5
+ 9,4
j + 8,2
+ 7,0
| + 5,6
+ 4,1
| + 2,4
+ 0,5
- 1,3
- 3,5
18
20
+ 18,0
+ 20,0
+ 17,2
+ 19,2
+ 16,3
+ 18,3
+ 15,4
+ 17,4
+ 14,5
+ 16,5
+ 13,5
+ 15,4
+ 12,4
+ 14,4
+ 11,3
+ 13,2
+ 10,1
+ 12,0
+ 8,8
+ 10,7
+ 7,4
+ 9,3
+ 5,9
+ 7,7
+ 4,2
+ 6,0
+ 2,3
+ 4,1
+ 0,2
+ 1,9
- 2,0
- 0,5
''max
I'm
100
A:
[W/m-K]

R . = ft .+ 2ft.
+ R [m2K/W] (2.2.12),
siuni, realizate
dintr-un
material avand
o
conductivitate
termica
echivalenta; d
(2.2.11),
R
ft' =
+ft
max
si
i
J x
se
'
se calculeaza
rezistenta
termica specif
ica
corectata R'
ca
medie
aritmeti-ca a
valorilor Rma
v si ft .:
ft
mm
(2.2.14).
in care:
ft - este
rezistenta
termica a
stratului
de aer
[m2K/W]; se
calculeaza
valoarea
minima a rezistentei
termice Rmjn cu
relatia:
De
exemplu,
pentru un
raport ft /ft .
= 1,5 eroarea
maxima este
de
max
se
calculeaza
eroarea
relativa
maxima
posibila, Tn
procente:
'
' "^
max '
m/n
[m2-K/W]
(2.2.13),
mm
20%, pentru
un raport
RmaJRmi =
1,25,
~
max
mm
eroare
maxima este
de 11 %, iar
pentru ft /ft .
= 2, eroare
maxima este
de 33 %.
max
mm
'
Tabelul 2.2.5. Presiunile de saturafie ale vaporilor de apa -
Fractiuni de
e
0,0
0,1
0,2
c
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
4244
4006
3781
3566
3362
3169
2985
2810
2645
2487
2340
2197
2065
1937
1818
1706
1599
1498
1403
1312
1228
1148
1073
1022
4269
4030
3803
3588
3382
3188
3003
2827
2661
2504
2354
2212
2079
1950
1830
1717
1610
1508
1413
1321
1237
1156
1081
1008
935
872
813
759
705
657
611
942
878
819
765
710
662
616
0
-1
-2
-3
611
562
517
476
605
557
514
472
|
0,3
|
0,4
|
Presiunea de saturatie a
Pentru domeniul de temperatura d

4294
4319
4344
4053
4077
4101
3826
3848
3871
3609
3631
3652
3403
3423
3443
3208
3227
3246
3021
3040
3059
2845
2863
2880
2678
2695
2711
2518
2535
2551
2369
2384
2399
2227
2241
2254
2091
2105
2119
1963
1976
1988
1841
1854
1866
1729
1739
1750
1621
1631
1642
1518
1528
1538
1422
1431
1441
1330
1340
1349
1245
1254
1262
1163
1171
1179
1088
1096
1103
1016
1023
1030
949
884
825
770
716
667
621
955
890
831
776
721
672
626
961
896
837
781
727
677
630
Pentru domeniul de temperatura d
600
552
509
468
595
547
505
464
592
543
501
461
-4
-5
-6
-7
-8
-9
-10
-11
-12
-13
-14
-15
-16
-17
-18
-19
-20
437
401
368
337
310
284
260
237
217
198
181
165
150
137
125
114
103
433
398
365
336
306
281
258
235
215
197
180
164
149
136
124
113
102
430
395
362
333
304
279
255
233
213
195
178
162
148
135
123
112
101
Tnca
[Tabelul 2.2.6. Rezistenfe
termice minim
pere
ansamblul cladirilor de
locuit.
m avan
Nr.
d mai
multe
crt.
supra
1
Pereti exteriorifete
(exclusiv
afere inclusiv
suprafetele vitrate,
nterosturilor
peretii adiacenti
unui
deschise)y
acelui
CM
Tamplarie exterioara
CO
asi
Plansee peste ultimul nivel,
elesub terase sau
poduri
ment
4
Plansee pestede
subsoluri neTncalzite
const si
5
Pereti adiacenti
rosturilor Tnchis
ructii,
6
Plansee care de
delimiteaza cladire
la partea interioara,
exem de exterior
bowindouri, ganguri
plu, de trecere
s.a)
pe7
Placi pe sol (peste
retii CTS)
8
Placi la parteaexteri
interioara a
demisolurilor ori la
o
sau a subsolurilor
Tncalzite
(sub CTS) Tnca
pere
9
Pereti exteriori,
sub CTS, la
[
de
demisolurile
m2sau
colt;la
K/W Tncalzite
subsolurile
* pentr
]
u un
2.2.3.1.3
(2.2. nivel al
Rezist
15),
cladirii;
enfa
in
* pentr
termic
care u
a
U'
ansam
specifi
sunt blul
ca
coef unei
medie
icie
cladiri.
- A?A,
nti
de
2.2.3.2
Rezis
tran
R
tenta
sfer
e
termica
termic
z
specific
corect
i
a
ati,
s
medie
aferen
t
a unui
ti
e
elemen
supraf
n
t
de
etelor
f
constru
4.
e
ctii se
[W/
calcule
2
mt
aza cu
K].
e
relatia:
Rezi
r
1
sten
m
tele
i
.
term
c
ice
e
med
l
A
ii
s
R'm
i
p
se
e
pot
c
l
calcul
A
i
a:
f
i * pent
i
R' =
ru o
c
w
2
(
V
;
)
2
(
v
*
;
)
e
norma
te
Rezistentele
termice
specifice
efective,
calculate dupa
metodologia
indicata la
2.2.3A,
este
necesar a fi
comparate
cu
rezistentele
termice
specifice
normate,
cele
care asigura, pe
de o parte,
condi-tiile
igienico-sanitare
si de contort iar,
pe de alta parte,
realizeaza
economii importante de energie
Tn exploatare.
Aceasta se face
R
h AT
pentru
fiecare
Tncapere
Tn
parte, respectiv,
pentru
ansamblul
cladirii.
2.2.3.2.1
Rezistenfe
termice
specifice
normate
pentru
asigurarea
condipilor
igienicosanitare $i
de contort
Rezistentele
termice
specifice nor
mate
(necesare) se
determina
astfel
Tncat
sa
se
asigure
limitarea
diferentelor
de
temperatura
ATimax\r\\re
temperatura
aerului
interior 0. si
temperatura
superficiala
medie dsj m
corespunzatoa
re
fiecarei
Tncaperi:
AT
= 6.- 6
.
[K]
(2.2.16).
/ max
si m
'
calcul de bilant
termic.
La
elementele de
constructii care
sepa-ra
Tncaperea
Tncalzita
de
un spatiu mai
i
L
J v
Pentru
toate
categoriile de
cladiri,
se
calculeaza
pentru fiecare
element
de
constructii
perimetral
rezistenta
termica
necesara din
considerente
ingieni-cosanitare.
Pentru
elementele
de constructii
opace,
se
utilizeaza
relatia:
AT
[m2K/W]
(2.2.
17),
este
data
tabel
Tn care Ad.
2.2.4
Tn
functie
de
destinatia
cladirii si de
tipul
elementului
de
constructii.
La
elementele de
constructii
care sepa-ra
Tncaperea
Tncalzita de un
spatiu
neTncalzit, Tn loc
de
valoarea
AT= 0. - 6e, Tn
relatia 2.2.17
se introduce
diferenta de
temperatura
(dj - 6J, Tn
care
du
reprezinta
temperatura Tn
spatiul
neTncalzit,
determinate
pe baza unui
putin
Tncalzit,
Tn loc
de
valoare
a AT, Tn
relatia
(2.2.17)
se
introduc
e
diferent
a dintre
cele
doua
temper
aturi
interioar
e
conventional
de
calcul.
Rezis
tentele
termice
specific
e
corectat
e
R' ale
tuturor
element
elor de
constru
ctii
perimet
rale
calculat
e
pentru
fiecare
Tncaper
e
Tn
parte,
trebuie
sa
fie
mai
mari
decat
rezisten
tele
termice
necesar
e:
R'*R'nec
[m2.K/
W]
(2.2.18).
Cond
itia
2.2.18
se
aplica
si
la
eleme
ntele
de
constru
ctii
adiace
nte
rosturil
or
Tnchis
e,
izolate
fata de
mediul
exterio
r,
la
verific
area
termot
ehnica
a
eleme
ntelor
de
constr
uctii
interio
are,
spre
Tncap
erile
neTnc
alzite
sau
mai
putin
Tncalzi
te, precum si
la
cladiril
e
Tncalz
ite cu
sobe.
La
eleme
ntele
de
constr
uctii
ale
Tncaperil
or Tn
care
station
area
oame
nilor
este
de
scurta
durata
(de
exem
plu,
ca-sa
scarii,
holuril
e de
intrare
Tn
cladiril
e de
locuit
etc.)
valorile
ATjmax
din
tabelul
2.2.3.
se
maresc
cu
1
C.
Pentr
u
Tncape
rile
cladirilo
r
de
productie
cu
degajar
i
importa
nte de
caldura,
valoare
a ATjmax
nu se
normea
za,
daca
este
Tndepli
nita
una din
urmato
a-rele
conditii:
* degaj
arile
de
caldu
ra
depa
sesc
cu eel
putin
50 %
neces
arul
de
caldu
ra de
calcul
;
* densit
atea
fluxul
ui
termi
c
degaj
at
este
de
eel
putin
23
W/m2
de element
de
constructii;
* suprafata
interioara a
elementului
de
constructii
este supusa
unui
flux
radiant
permanent
sau
este
spalata
de aer
uscat si
cald.
Relatia
2.2.17 nu
se aplica la
suprafetele vitrate.
Pentru
elementele
de
constructii
usoare
- cu exceptia
suprafetelor
vitrate
sunt valabile
valorile R'nec
de mai jos,
prin care se
urmareste a
se
compensa
inertia
(exprimata
prin
greutate)
redusa, prin
rezistente
termice
specifice
sporite:
pentru
20
kg/m2 R'nec =
2,50
m 2K/W; pentru
50
kg/m2
R'^c = 2,00
m2-K/W;
pentru 100
kg/m2 R'nan =
1,80
m 2K/W; pentru
150 kg/m2
vaporilor de
apa pe
suprafefeie
interioare
Se
determina
astfel Tncat sa
asigure
limitarea
temperaturilor
pe suprafetele
interioare ale
elementelor de
constructii
perimetrale
sub
temperatura
punctului
de roua 6r atat
Tn
camp
curent, cat si
Tn
dreptui
tuturor puntilor
termice.
6 .(6 . ., 0 .
J> 6
[C] (2.2.19).
siv si mm'
r
L
J \
/
si colt'
Temperatura
punctului de
roua se poate
determina din
tabelul 2.2.4,
Tn functie de
temperatura
interioara conventionala de
calcul 6j si de
umiditatea
relativa
a
aerului interior,
cpr De asemenee nea,
R' = 1,60 m2- temperatura
K/W. punctului de
nee roua se poate
calcula
si
2.2.3.2.2.
astfel: - se
Rezistenfe
determina
termice
presiunea
specifice
partiala a vanormate
porilor de apa
pentru
din Tncapere,
eiiminarea
cu relatia:
condensarii
I. Instalatii defncalzire
Pvi
[Pa]
(2.2.20),
peratura (0, - 6U).

In zona puntilor termice, temperaturi-le
0 ., se determina printr-un calcul automat
al campului de temperaturi. In mod curent,
pentru
determinarea
tem-peraturilor
minime 0 . . este suficient
~
si mm
a se face calculul campului plan, bidimensional, de temperaturi.

Temperatura superficial^ medie aferenta suprafetei interioare a unui element
de constructii se poate determina cu
relatia:
i
(2.2.22).
n
in care R' este rezistenta termica specif
ica corectata, dupa necesitati, fie a unei
Tncaperi, fie a ansamblului cladirii.
La elementele de constructii adia-cente
spatiilor neincalzite, Tn locul valorii z\7~se
introduce diferenta de temperatura (0. du).
Cu ajutorul temperaturilor superficiale
medii 0 . determinate cu relatia 2.2.22
sim
se pot calcula si verifica indicii globali de

contort termic PMV si PPD, precum si
indicatorii specifici disconfortului local:
c
a
r
e
:
p
Ps ' <Pi
100
o
r
e
s
p
u
n
z
a
t
o
a
r
e
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i
i
a
e
r
u
l
u
i
e
s
t
e
p
r
e
s
i
u
n
e
a
i
n
t
e
r
i
o
r
,
d
e
c
o
n
f
o
r
m
s
a
t
u
r
a
t
i
e
t
a
b
e
l
u
l
u
i
.
2
.
5
[
P
a
]
;
c
p
.
a
l
a
t
a
b
e
l
u
l
r
e
l
a
t
i
v
a
a
a
e
r
u
l
u
i
u
m
e
d
i
n
t
e
r
i
o
r
2
.
2
.
5
.
v
a
p
o
r
i
l
o
r
s
e
d
e
d
e
t
e
r
m
i
n
a
a
p
a
,
[
%
]
;
d
i
n
c
a
l
c
u
l
a
t
a
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
c
u
r
e
l
a
t
i
a
p
e
n
t
r
u
2
.
2
.
2
0
,
c
a
r
e
p
r
e
s
i
u
n
e
a
p
a
r
t
i
d
e
u
m
i
d
i
t
a
t
e
a
d
e
0
6-
AT
h R'
C]
v
i
n
e
p
r
e
s
i
u
n
s
a
t
u
r
a
t
i
e
;
v
a
l
o
a
r
e
a
o
b
t
i
n
u
t
a
e
s
t
e
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
p
u
n
c
t
u
l
u
i
d
e
r
o
u
a
0
r
.
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
p
e
s
u
p
r
a
f
a
t
a
i
n
t
e
r
i
o
a
r
a
a
e
l
e
m
e
n
t
e
l
o
r
d
e
c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
f
a
r
a
p
u
n
t
i
p
u
n
t
i
t
e
r
m
i
c
e
t
e
r
m
i
c
e
)
(
s
a
u
i
n
c
a
m
p
u
l
c
u
r
e
n
t
a
l
e
l
e
m
e
n
t
e
l
o
r
d
e
c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
t
r
u
c
t
i
i
c
u
a
d
i
a
c
e
n
t
e
s
p
a
t
i
i
l
o
r
s
e
d
e
t
e
r
m
i
n
a
n
e
i
n
c
a
l
z
i
t
e
,
c
u
r
e
l
a
t
i
a
:
i
n
si=6i~l^R
(2 Z21)
- -
L
a
e
l
e
m
e
n
t
e
l
e
d
e
c
o
n
s
[ C]
l
o
c
u
l
v
a
l
o
r
i
i
A
T
=
0
,
-
DV
L
_
r
T
n
polistiren celular; 4 - beton

simplu; 5 - mortar din ciment.
r
e
l
a
t
i
a
d
e
c
a
l
c
u
l
2
.
2
.
2
1
temperatura
suprafetei
pardoselii,
varia-tia
pe
verticala
a
temperaturii
aerului
si
asimetria
temperaturii
radiante,
Tn
con-formitate
cu
STAS
13149.
Pentru toate
categoriile de
cladiri,
se
calculeaza
pentru fiecare
element
de
constructii
perimetral
rezistenta
termica
necesara R'
din conditia de
limin
e
c
tare
a
temperaturilor
superficiale
astfel Tncat sa
nu
apara
fenomenul de
con-dens pe
suprafata
interioara
a
elementelor
de constructii,
cu relatia:
s
e
i
n
t
r
o
d
u
|11|8? 24
44
R'
nee
h.(d.-9 r )
'0.-6i
c
e
d
i
f
e
r
e
n
t
a
AT
Fig.
2.2.2.
Scheme
pentru
exempl
ul de
calcul
1:
o
AT
-[m2-K/W]
(2.2.23).
2.2.3.2.3.
Rezistenfe
termice
specifice
normate
pentru
reducerea
consumului
de energie
Rezistentele
termice
medii R'
pe
Isectiun
e
orizont
ala; II sectiun
e
vertical
a; 1 beton
armat;
2zidarie
din
caramiz
i; 3 -
d
e
t
e
m
-
cladire,
pe
fiecare
element (conf.
2.2.3.1.3) se
compara
cu
rezistentele
termice minime
R'. indicate de
actele
L
L
mm
normative Tn
EP4
vigoare, astfel
Tncat sa fie
Tndeplinita
conditia:
R'm * Rmjn
[m2.K/W]
(2.2.24).
Pentru cladirile
de locuit valorile
normate
ale
rezistentelor
minime Rm se
dau Tn tabelul
2.2.6.
Exemplul de
calcul 1
Se calculeaza
rezistenta
termica
specif
ica corectata R'
pentru peretele
exterior al unei
Tncaperi
amplasate
la
ultimul nivel al
unei cladiri de
locuit,
folosind
metoda de calcul
exacta,
cu
coeficienti
specifici liniari si
punctuali
de
transfer termic.
Dimensiunile
si
alcatuirea
peretelui exterior
rezulta
din
sectiunea
orizontala si din
cea
verticala
care se dau Tn
fig. 2.2.2. Se
utilizeaza zidarie
din caramizi cu
goluri verticale
tip GVP avand A
= 0,60 W/m-K,
de
dimensiuni
240 x 115 x 88
mm
si
termoizolatie din
polistiren celular
de
84
mm
grosime avand A
= 0,044 W/m-K.
Se
prevad
agrafe
de
legatura
realizate din otel
inoxidabil
4/D6/m2.
Peretele
este
ten-cuit
cu
mortar avand 3
cm grosime la
exterior si 2 cm
grosime
la
interior, cu A =
0,93 W/m-K.
Term
oizolati
a
terasei
este
realizat
a din
polistir
en
celular
de 10
cm
grosim
e cu A
=
0,044
W/m-K.
Tampla
ria
exterioara
este
dubla
din
lemn.
Rezolv
are:
1.
Pentru
determi
narea
reziste
ntei
termice
,
specific
e
unidire
ctionai
e R, se
aplica
relatia
2.2.1
Tn care
valorile
coeficientilor
de
transfer
termic
superfi
cial sau
conside
rat h. =
8
W/m2-K
si he =
24
W/m2K,
confor
m
tabelulu
i 2.2.1,
iar
valorile
coeficie
ntilor
de conductivitate termica, A,
conform datelor din Anexa I.
Tabelul 2.2.7. St
Sectiuni
De
figu
Orizontale
Verticale
3,60
PQ 65 5
.V. .
1,80 |65ja
5, 65g0 2-2
a
1M
bin
tKXSC
T
1-1
^X
tN*
27
Fig. 2.2.3. Schemele pentru exemplul de calcul 2:

/ - alcatuirea peretelui exterior; II - zonele caracteristice ale peretelui exterior; III
- impartirea peretelui in zone de straturi; 1 - beton armat; 2 - vata minerala
G100; 3 - polistiren celular; 4 - mozaic.
1 coefici
entilor
1
speci^
fici
0,35
liniari
si
5[
punct
0,08
ual!
0
de
^0,0
transf
er
5|
1 " 8 termic
Pe
+
baza
0,60 detaliil
or din
0+
0,04 fig.
2.2.2
4
si din
0,93 C
24
107/3,
se
= 2,63
2
m -K/W extrag
Pentr coefici
entii
u
liniari
stratui
de
de
polistire transfe
r
n
termic,
celular
pentru
s-a
conside grosim
rat
in ea
peretel
calcul
ui d =
grosim
45 cm
ea
si
minima
posibila pentru
, avand condu
ctivitat
in
ea
vedere
abatere termic
a
a
a
zidarie
admisa
(
4 i A =
0,60
mm)
fata de W/mK.
grosime
Coefici
a
nominal entii
a de 84 W se
dau Tn
mm.
tabelul
2.
Determ 2.2.7.
Pen
inarea
tru
detaliile
d" si
e" s-au
considerat
valorile
W
corespu
nzatoare
grosimii a =
10 cm,
avand
Tn
vedere
ca
determi
nants
din
punct de
vedere
termotehni
c nu este
grosime
a
planseul
ui,
ci
grosime
a
consolei
din
beton
armat.
Coefi
cientul
punctua
l
de
transfer
termic
aferent
agrafel
or
metalic
e D 6
mm se
extrage
din
Normat
ivul - C
107/3,
pentru
a
b
c
d
e
Inters
Colt p
Glaf l
Inters
perete
f
g
Glaf
fereas
:
Zone
Straturi
| i_
1' 21
3'4'
5'
"a "faT"
(Re) a
peretelui
exterior
Se
utilizeaza
relatia
2.2.3:
i |i
r-
"b'Tb
"d'T
d
1 1|
2(vi) |
2x.
R'
A
A
"c"fc
,
3
8
0
R+
Z(W'I) =
2,285(0,01+0,09)+2,
40-0,15 +
+ 4,08(1,40+0
I
r~
,26)+1,
"3
8(0,16+0
,10) = =
i
2,743
2
W/K;
IX = 370,0039 =
0,144 W/K;
R'
m
v
t
cm
2
,
7
4
3
+
Determinare
a ariei si a
lungimilor
Din fig.
W = 2.2.2,
Determinarea
rezistentei
termice specifice corectate
=
0
,
6
8
8
W/m2-K;
1
,
4
5
W
/
m
d = 45
si A = 0,60
W/m-K: X =
0,0039 W/K.
3.
rezulta:
A = 4,08 2,825
- 1,80 1,20 =
9,366 m2;
la= lb = 2,825
m;
/c = 2 1,20 =
2,40 m;
ld= le = 4,08 m;
lf = l g =
1,80 m.
Numar
ul de
agrafe
este:
9,366
4 = 37
buc (4
buc/m2).
4.
0
,
3
0
8
0
,
1
4
4
1__
R
'
~
2
,
6
3
+
9
,
3
6
6
=
0
K
.
0,688
Exemplul de
calcul 2
Se
calculeaza
rezistenta
termica specif
ica corectata R'
pentru peretele
exterior al unei
Tncaperi dintro cladire de
locuit,
amplasata Tn
zona climatica
II,
folosind
metoda
de
calcul
aproximativa
din anexa H
din
Normativul - C
107/3.
Peretele
exterior este
realizat dintrun
panou
mare
prefabricat si
are alcatuirea
din
figura
2.2.3 I si II.
Se
verifica
daca
peretel
e
respect
a
Tncadr
area Tn
valorile
normat
e
prevazu
te
de
actele
normati
ve Tn
vigoare,
avand
Tn
vedere
ca
amplas
amentul
cladirii
este Tn
zona II
climatic
a
din
Romani
a.
Rezolv
are:
1.
Determ
inarea
reziste
ntei
termice
specif
ice
corecta
te R' se
face
aplican
d
relatiile
2.2.4...
2.2.13.
Dime
nsiunile
panoul
ui sunt
egale
cu
dimens
iunile
peretel
ui
exterior
, Tntre
axele
geomet
rice ale
peretilo
r
si
planseelor
paralel
e
cu
fluxul
termic
.
Peret
ele
are o
struct
ura
neom
ogena
pe
ambele
directii
si
punti
termic
e.
Se
Tmpar
te
panoul
Tn
zone
distinc
te din
punct
de
veder
e
termic,
confor
m fig.
2.2.3
III,
astfel:
azona
de
nervur
i (punti
termic
e) din
beton
armat;
bzona
de
camp,
alcatui
ta din
mai
multe
stratur
i, cu
termoi
zolatia
din
placi
de
vata
miner
ala
G100;
czona
de
Tmbin
are
orizon
tala; d zona
de
Tmbina
re
vertical
a.
In
tabelul
2.2.8
se
calcule
aza, pe
zone,
valorile
2f?s.
Cara
cteristic
ile
termote
hnice
ale materialel
or se
iau din
Anexa
I.
Pentr
u
stratui
de
mozaic
se iau
aceleasi
valori
ca
pentru
stratui
de
beton
armat.
- Se
calcule
aza
ariile
coresp
unzato
are
fiecarei
zone:
zona
a"
(nervuri
): A
=(21,800,05)+(
2-1,300,05)=0
,31 m2;
zona
b"
(camp):
Ab=(20,652,55)+(
1,251,90)=5
,69 m2;
zona
c"
(Tmbinare
orizontala)
: A=3,600,15=0,5
4 m2;
zona d"
(Tmbinare
verticala):
0,753;
0,135;
0,31
7,56
0,54
5,69
7,56
1,02
7,56
23,143 W/m2-K.
1,00.
Ad=2-0,20-2,55=
1,02 m2; A
+Ab+A+Ac=0,31
+5,69+0,54+1,0
2= =7,56 m2.
Suprafat
a opaca a
peretelui:
A=3,602,70-1,801,20=7,56
m2;
V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
:
R'p
K/W.
d
- Se
calculeaza
ponderea
zonelor cu
relatia 2.2.4
(fig. 2.2.35 III):
=
0,04
1;
f
=
0,07
1;
f
0,024
1 _ 0,112 0,753
tf; ~ 0,036 0,036
1,620 0,048
= 6,209 W/m2-K;
1 _ 0,274 0,753
R'
0,020
0,020
______________
1,620
__:________
0,048
= 21,814 W/m2K;
1
0,024
1,620 0,048
= 4,651 W/m2-K;
1,00
R'5 " 0,07

7
1,62
- Valoarea
minima a
rezistentei ter
mice se
A
=
A
+
A
R
4,651
6,209
relatia 2.2.12:
1
f
24 ~
1
- Valoarea
maxima a
rezistentei
.
- Se
calculeaza
rezistentele
termice
specifice
unidirectionale:
R +R
=0,125+0,042=0
,167 m2-K/W
73,50W/m2-K;
1,488m2-KAN.
calculeaza cu
+
A
+
A
'=t Rs +
(Rsi+RJ,
R
zona a"
R
=0,167+0,1
67=0,334
m2-K/W;
a
zona b"
R=
7,784+0,167
=1,951 m2K/W;
b
zona c"
R
=0,697+0,1
67=0,864
m2-K/W;
c
zona d"
Ft J=
1,494+0,167
= 1,661 m2-
termice se
calculeaza cu
relatia 2.2.6. 1
=
0,041
0,071
_R
1,951
0,753
0,135
~ 0,334
0,864
1,661
= 0,672 W/m2-K
R
max
--L--
0,672
- Se calculeaza
rezistentele
termice ale
straturilor V ...
5' (fig. 2.2.3,
III): 1 ^1,00
A; " 0,12
1,62
1,814
23,14
3=
0,706
m2K/W.
Se
calculeaza
rezistenta
termica specif
ica corectata R'
ca
medie
aritme-tica
a
valorilor R o si
R. utilizand rema
x '
mm
latia 2.2.13:
0,02
4
0,04
4
0,135
V
0,04
4
R'J>4
88 +
>706=1,
10m*KAN.
0
2
2.
Determi
narea
rezisten
tei
termice
necesar
e
se
face
utilizand
relatia
2.2.17:
*
AT
nec
h.
AT
i
I
m
a
x
u
n
d
e
:
0
.
=
+
2
0
C
;
6
e
=
1
5
C
(
z
o
n
a
I
I
c
l
i
m
a
t
i
c
a
)
;
AT = 20
-(-15) =
35 K;
pentru
valoarea
AT.( max
=4K
(tabelul
2.2.3) si
fy=8
W/m2-K;
R'=
35/8-4 =
1,09 m2K/W.
nec
'
Rezul
ta ca se
indeplin
este
conditia
data de
relatia
2.2.18:
R
R
'>
L,n
e
c
2
.
2
.
4
.
R
e
z
i
s
t
e
n
f
e
t
e
r
m
i
c
e
a
l
e
s
u
p
r
a
f
e
f
e
l
o
r
vi
tr
at
e
Rezistentele
termice
ale
tamplariei
exterioare (ferestre
si usi vitrate) din
lemn,
ale
luminatoarelor si
ale
peretilor
exteriori
vitrati
sunt date in
tabelul 2.2.9.
Pentru
tamplariile
metalice simple,
realizate
din
profile din otel,
se
consi-dera
urmatoarele
rezistente
termice:
* cu
o
foai
e
de
gea
m
sim
plu
R=
0,
17
m2
K/
W
* cu o foaie de
geam
termoizolant
R = 0,28 m2K/W
Pentru alte
tipuri
de
elemente
de
constructii
decat
cele
cuprinse
in
tabelul
2.2.9,
rezistentele
termice
specifice
se
determina prin
experimentari
de
ca-tre
institute
de
specialitate.
Din
considerente
de
contort
interior,
rezistentele
termice
specifice
ale
elemen-telor de
constructie
vitrate trebuie
sa fie mai mari
decat valorile R'

din tabelul
nec
2.2.10.
De
asemenea, din
considerente de
economie
de
energie termica,
la cla-dirile de
locuit
rezistentele
termice
ale
tamplariei
exterioare
trebuie sa fie
mai mari decat
valorile
din
tabelul 2.2.6.
2.2.5.
Difuz
ia
vapo
rilor
de
apa
prin
elem
entel
e de
const
ructii
Comportarea
unui element de
constructii
la
difuzia vaporilor
de apa este
Tabelul 2.2.8. Calculul valorilor

Nr
Denumire
.
crt
a stratului
Densitate
a
aparenta
P [kg/m3]
a. Zona de nervuri (punti termice)

1
Beton armat
2400
b. Zona de camp
1
Beton armat
2
Vata minerala G100
2400
100
c. Zona de Tmbinare orizontala

1
Beton armat
2
Polistiren celular
2400
20
d. Zona de Tmbinare verticala

1
2
Beton armat
Polistiren celular
2400
20

pentru zona IV:
Qem = +6,5 C
Calculele se fac Tn ipoteza ca elementul de constructii este alcatuit din
straturi omogene perpendiculare pe
fluxul termic. In aceasta ipoteza se pot
determina
urmatoarele temperaturi:
* pe suprafata interioara a elementului de
constructii, pe baza relatiei 2.2.21;
* pe suprafata exterioara a elementului de
constructii cu relatia:
coresp
unzato
are
daca
Tndepli
neste
conditiil
e:
cantit
atea
de
apa
mw
prove
nita
din
condensa
rea
vaporil
or Tn
masa
eleme
ntului
de
constr
uctii
Tn
perioa
da
rece a
anului
,
este
mai
mica
decat
cantit
atea
de
apa
mv
care
s-ar
putea
evapo
ra Tn
perioa
da
calda
a
anului
,
adica:
mw<mv
[kg/mq
(2.2.25)
.
Nu
se
admite
acumul
area
progres
i-va, de
la
un
an la altul, a apei
provenite
din
condensarea
vaporilor
Tn
interiorul
elementelor de
constructii.
- cresterea
umiditatii
relative masice
AW, la sfarsitul
perioadei
de
condensare interioara,
nu depaseste
valoarea maxima
admisibila AW .
data
a dm
Tn tabelul
2.2.11, unde:
,
,
1
0
0
m
A
W
AW
adm
[%]
(2.2.26);
p-d
in care: p densitatea
aparenta a
materialului care
s-a umezit prin
condensare
[kg/m3]; dw grosimea stratului
de material Tn
care se produce
acumulare de
apa [m].
Metodele de
calcul care pot fi
utilizate la studiul
comportamentulu
i elementelor de
constructii la
difuzia vaporilor
sunt:
* metoda de
calcul
aproximata bazata pe analiza
fenomenului fizic
cu valori medii,
Tn
ipoteza
regimului
stationar;
* metoda de
calcul Tn regim
real nesta-tionar,
bazata pe analiza
dinamica a fenomenului fizic
printr-o metoda
cu di-ferente finite
de timp (analiza
Tn timp real).
In practica
curenta
se
foloseste cu
bune rezultate
prima metoda.
Verificarile se
fac fie pe baza
calculului
numeric
automat, care
da
direct
valorile
mw ,
AWs\ AWadm, fie
manual,
prin
rezol-vare
grafo-analitica,
utilizand
relatiile
de
calcul
din
6=0 =-^Lse
1) Se stabilesc rezistentele
termice specif ice ale straturilor
componente, Rs, utilizand relatia
2.2.2;
2) Se stabileste variatia
temperaturii
Tn
interiorul
elementului de constructii, Tn
ipoteza temperaturii exterioare
egale cu temperatura medie
anuala a perioadei reci 6em care
se considera:
pentru zona I:
6em =
+10,5 C;
pentru zona II:
0 =
+9,5 C;
r
em
pentru zona III:

+7,5 C;.
6em =
[C]
I
(2.2.27),
C107/6.
Pentru peretii
exteriori
ai
Tntr-un plan n din interiorul elementului
de constructii, cu una din relatiile:
cladirilor de locuit,
realizati
dintr-un singur
strat omogen
sau
cvasiomogen,
nu
este
necesara verificarea
prin
calcul
a
comportarii la
difuzia
vaporilor
de
apa;
fac
exceptie peretii
exteriori
ai
incaperilor cu
umiditati
relative
ale
aerului interior
de peste 60 %
(sauna,
uscatorii,
spalatorii).
2.2.5.1
Verificarea
grafica a
difuziei
vaporilor de
apa Tn
interiorul
elementelor
de constructii
Etapele
calculului
sunt
urmatoarele:
e =e
n >^(R^2R
si)
IC]
(2.2.28
)
Tabelul 2.2.9. Reziste

de
Elementul de constructii vitrat

Tamplarie exterioara din lemn
- simpla, cu o foaie de geam
- simpla, cu un geam termoizolant
- simpla, cu doua foi de geam la di
sau:- simpla, cu o foaie de geam si un
AT la distanta de 2...4 cm
0n-e.+ - cuplata, cu doua foi de geam la d
- cuplata, cu o foaie de geam si un
la distanta de 2..4 cm
(RK+lR^
) [C] - dubla, cu doua foi de geam la dis
(2.2.29) - dubla, cu o foaie de geam si un g
,
la distanta de 8... 12 cm
AT e
- tripla, cu trei foi de geam
- i- tripla, cu doua foi de geam si un g
*>'>
Luminatoare
[K]
- cu o foaie de geam
cu un2R
geam
termoizolantsuma
Tn -care:
. - reprezinta
- cu doua foi
rezistentelor
terde geam la distanta d
- din placi
PAS
straturilor
am- simple
suprafata interioara,
exterioara si
- duble....
planul
din Pereti
interiorul
elementelor
exteriori
vitrati
constructii
neomogene
se pot
- geam profilit
tip U, montat
simplu
deter
- geam profilit tip U, montat dublu
automat
campului
bidimensiona
- geamalprofilit
tubular
de -temperaturi;
placi PAS, montate simplu
- placi presate din sticla, tip S (Nev
- pereti simpli .
- pereti dubli
- caramizi presate din sticla cu golu
- vitrine cu rame metalice, cu o foa
Tabelul 2.2.10. Rezistente termice specifice necesare R'nec pentru elementele de

constructii vitrate.
Grupa cladirii
din tabelul
2.2.3
II
III
IV
Rnec I2*]
Tamplaria exterioara
0,39
Luminatoare
0,31
Pereti exteriori vitrati

0,33
0,35
0,28
0,31
0,25
0,27
0,30
0,27
0,22
0,24
La tamplaria exterioara de la casa scarii si de la alte spatii de circulate, indiferent de

grupa cladirii, se admite R' = 0,27 m2-K/W
La~tamplaria
' exterioara de
nee la vitrine
'
se admite Rêc = 0,22 m2-K/W
[Pa];
+ 172
S(J-1,J)
M R fR
/-*
V
s(i-1,j)
i-i
[Pa];
[Pa];
Tabelul 2.2.11. Cre^terea

5) Se maxima admisibila a umiditatii relative
Tn perioada de
condensare
reprezinta
I
grafic
Materialul
Nr
elementul de
:
.
constructii,
crt
amplasandu.
se pe abscisa
1
la
Beton greu, curezistentele
densitatea aparenta
peste
permeabilitat
o
3
1800 kg/m
ea laplina
vapori
2
Zidarie din caramida
ale straturilor
3
Zidarie din caramida

sau blocuri ceramice
componente
cu goluri
iar
pe
4
Zidarie din blocuri
mici din beton
ordonata
usor, pline saupresiunile
cu goluri
la
5
Placi termoizolante
din b.c.a., cu =
vapori;
la 550 kg/m
Ldensitatea aparenta pana
6) Se
reprezinta
6
Zidarie din blocuri
$i pereti din
grafic curba
beton celular autoclavizat
de va-riatie a
7
Tencuieli interioare
presiunilor de
p
8
Panouri din beton usor (granulit, zgura etc)
saturatie
9
Umplutura din zgura, cenusa, granulit
corectate ale
L
10 Polistiren celular
vaporilor de
11 Sticla spongioasa
apa
in
12 Vata minerala interiorul
ele-vata minerala
si produse din
mentului de
sau fibre de bazalt
constructie
13 Lemn si produse
+
din lemn antiseptizate
pskcor, calcula(PFL, PAL, PAF)
te cu relatiile
14 Produse termoizolante din deseuri
urmatoare
textile sintetice(2.2.31):
15 Stabilit
1
pentru zona
ra, din tabelul
I:
2.2.12,
se
6
(hk R
determina vaD
=
D
lorile
~ skcor
~ sA
2
coeficientilor
skcor
' skm
de difuzie a
p
vaporilor
de
p
apa M.;
e
4) Se
determina
rezistenta
la
permea
bilitate
la
vapori Rv a
elementelor de
constructii, pe
baza
coeficientilor
de
di
fuzie a vaporilor
de apa /Wy si a
factorilor
rezistenti
la
permeabilitate
la vapori (nD)
dati Tn Anexa
2.1
utilizand
relatia:
R =R1 + R
+ ... + R
=yld.-iJn]M
v
vn
j
v1
ZJ \
e
n
t
t
r
r
u
v2
Dj J
[m/s] (2.2.30);
rioara
din
a
aerul
eleme
interior
ntului
pvi resI
de
pectiv,
constr
din
:
uctii
aerul
(coexterior
respu
pve se
nzator
stabio
tempe
lesc cu
raturii
relatiile
aerulu
:
i
interio - ^~
=
r 6j si
[
P
umidit
p
a
]
atii
1
relativ
0
+
0
e a
100
w
1
aerulu
i
4
p
interio
r
q>j)
t
2
P
cu
^
skcor
' skm
=
punctul
~
pvecor
^
de pe
pentr
supraf
u
[
ata
zona
P
exteri
IV:
s(j-1,j)
oara a
p^=psk
+132
eleme
m
a
ntului
in care: de
]
pskm constr
presiun uctii
ea de
(cores
saturati punza
ea
tor
vaporitempe
lor de
raturii
apa Tn
exteri
sectiun
oare
ea k
6em si
conumidit
form
atii
tabelul
relativ
ui
e
a
2.2.5;
aerului
7) Se exterio
reprezi
r cpe nta
consid
grafic
erata
linia
cu
presiuni valoar
lor
ea de
partiale
80 %).
pv ale
Valo
vaporilo rile
r
de presiu
apa
nilor
prin
partial
uni-rea
e ale
punctul
vapoui pvj de rilor
pe
de
suprafa apa
ta inteI
I n
[Pa].
(2.2.32);
(2.2.33);
Tn care p . si aerului
rior de 85 %;
pse
sunt exterior 0econd
4) Se
presiunile de la care poate stabileste
saturatie ale sa
apara durata
vaporilor
de condensatul
perioadei de
apa din aerul si
tem- condensare
interior,
peratura
Nw
si
respectiv,
exterioara
temperatura
exterior,
pentru care exte
determinate
linia
rioara medie
cu
ajutorul presiunilor
6es pe aceasta
tabelului 2.2.5; partiale
pv durata
Tn
8) Daca linia devine
functie
de
presiunilor
tangenta
la temperatura
partiale, pv, nu curba
0econd, utilizand
tabelul 2.2.13. Considerand 6 ca femes
intersecteaza
presiunilor de peratura
de
curba
saturatie ps;
calcul pentru
presiunilor de
2) Corespu aerul exterior,
saturatie
nzator
se
reface
corectate
p temperaturii
curba
nu are loc aerului
presiunilor
acuexterior egala partiale
de
~ scor
cu decond, se saturatie
a
mularea
reprezinta
vaporilor ps si
pregresiva de graficul
apa de la an la temperaturilor dreapta
an (ca urmare interioare prin presiunilor
a condensarii elementul de partiale p .
Pentru
vaporilor
Tn constructii;
stabilirea
interiorul
3) Se
curbei reale pv
elementului de construieste
din punctele
constructii). In noua linie p
v
pvj si pve, se
caz
contrar, a
due tangente
este necesara presiunilor
la
curba
Tmbunatapartiale
pe presiunilor de
tirea alcatuirii baza
saturatie ps, iar
elementului de presiunilor
punctul
Tn
constructii,
de saturatie care acestea
introducandusi
se Tntalnesc
se
bariere considerand
marcheaza
contra
va- de
aceasta suprafata de
porilor
sau data
condensare;
prevazandu-se umiditatea
5) Se
straturi
de relativa
a determina
aerare
sau aerului extecantitatea de
ventilare
a
vapori
structurii.
care
poate
condensa Tn
2.2.5.2
interiorul ele
Calculul
mentului
de
cantitapi
constructii Tn
de vapori
perioada
care
rece a anului
condensea
cu relatia:
za
Tn
m =3600elementul
R
de
construcfli
Tn
perloada
rece
a
anulul
Etapele
calculului
sunt
urmatoarele:
1) Se
determina,
prin Tncercari,
tem-peratura
[
kg/m2]
(2.2.34), Tn
care:
R'v
Ry
rezist
entele
de
perme
abilitat
e
la
vapori
ale
partilor
elemen
tului de
constru
ctii
dintre
suprafata
interioa
ra
si
suprafa
ta de
conden
sare
si,
respe
ctiv,
dintre
supraf
ata de
conde
nsare
si
supraf
ata
exteri
oara a
eleme
ntului
de
constru
ctii
[m/s];
Pscs "
Presiunea
de
saturati
ea
vapori-
l
o
r
d
e
a
p
a
p
e
s
u
p
r
a
f
a
t
a
d
e
c
o
n
de
nsare
[Pa]; 6)
Se
calcule
aza
crester
ea
umiditat
ii
relative
masice
z\l/l/ cu
relatia
(2.2.26)
,
coresp
unzato
are
cantitati
i de
apa mw
stabilita
cu
relatia
(2.2.34)
.
2.2.5.
3
Deter
minar
ea
cantit
api de
apa
acum
ulata
care
se
poate
evapo
ra Tn
perio
ada
calda
a
anulu
i
Etapel
e
calcul
ului
sunt
urmat
oarele
: 1) Se
stabile
ste
durata
perioa
dei de
evapo
rare N
si
tempe
ratura
exteri
oara
medie
d'es pe
aceasta
durata
Tn
functie
de
temper
atura
decond,
utilizan
d
tabelul
2.2.14.
Consid
erand
6^ ca
temper
atura
de
calcul
pentru
aerul
exterior
,
se
reface
curba
temper
aturilor
interioa
re,
curba
presiun
ilor
de
saturati
e a
Tabelul 2.2.12. Valo
om
0,0
0,1
c
30
29
28
27
26
25
24
23
22
50,34
50,48
50,58
50,73
50,87
51,0
51,15
51,29
51,39
0,2
Coeficienti de
Pentru
50,47
50,57
50,71
50,86
50,99
51,13
51,28
51,38
50,45
50,56
50,70
50,84
50,97
51,12
51,26
51,37
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
51,50
51,64
51,78
51,93
52,07
52,21
52,38
52,53
52,67
52,81
52,95
53,13
53,27
53,44
53,58
53,73
53,87
54,04
54,18
54,33
54,5
54,68
51,49
51,63
51,77
51,91
52,06
52,20
52,36
52,51
52,68
52,80
52,94
53,11
53,26
53,42
53,57
53,71
53,86
54,02
54,17
54,31
54,48
54,66
0
-1
-2
-3
-4
-5
-6
-7
-8
-9
-10
-11
-12
-13
-14
-15
-16
-17
-18
-19
-20
54,68
54,82
55,00
55,14
55,32
55,46
55,63
55,81
55,98
56,20
56,37
56,55
56,73
56,90
57,08
57,26
57,42
57,61
57,79
57,96
58,17
54,69
54,84
55,01
55,16
55,33
55,48
55,65
55,83
56,00
56,22
56,39
56,57
56,75
56,92
57,10
57,28
57,45
57,63
57,81
57,98
58,19
51,48
51,47
51,46
51,61
51,60
51,58
51,75
51,74
51,72
51,90
51,88
51,87
52,04
52,03
52,01
52,18
52,17
52,15
52,35
52,33
52,31
52,50
52,48
52,47
52,64
52,63
52,61
52,78
52,77
52,75
52,92
52,91
52,90
53,09
53,08
53,06
53,24
53,23
53,21
53,41
53,39
53,37
53,55
53,54
53,52
53,70
53,68
53,67
53,84
53,83
53,81
54,01
53,99
53,97
54,15
54,14
54,12
54,30
54,28
54,27
54,47
54,45
54,43
54,64
54,63
54,61
Pentru domeniul de temperatura de la 0 pana la - 20
54,71
54,72
54,74
54,85
54,87
54,89
55,03
55,04
55,06
55,18
55,19
55,21
55,35
55,36
55,38
55,49
55,51
55,53
55,67
55,68
55,70
55,84
55,86
55,88
56,02
56,05
56,07
56,23
56,25
56,27
56,41
56,42
56,44
56,59
56,60
56,62
56,76
56,78
56,80
56,94
56,95
56,97
57,11
57,13
57,15
57,29
57,31
57,33
57,47
57,48
57,50
57,65
57,66
57,68
57,82
57,84
57,86
58,00
58,02
58,04
58,21
58,22
58,24

vaporilor p^ si
dreapta
presiunilor
par-tiale
p'v.
Se considera
umiditatea
rela-tiva
a
aerului exterior
Tn
perioada
calda a anului
de 70 %;
2)
Se
calculeaza
cantitatea de
apa care se
poate evapora
Tn
perioada
calda a anului
cu relatia:
N
m =3600
[
kg/m2]
(2.2.35), Tn
care: R', ftj rezistentele la
permeabilitate
la vapori a
partilor
elementului de
constructii
dintre
suprafata de
condensare si,
respectiv,
dintre
suprafata
exterioara a
elementului de
constructii
[m/s]; p' presiunea de
saturatie
necorec-tata a
vaporilor de
apa pe suprafata de
condensare,
corespunzatoare
temperaturii
pe aceasta
suprafata [Pa].
3) Se verifica
conditia de
neacumula-
re progresiva,
de la un an la
altui, a apei
provenite din
condensarea
vaporilor Tn
interiorul
elementelor
de constructii,
cu
relatia
2.2.25.
In
cazul Tn care
conditia
nu
este
Tndeplinita,
se iau masuri
constructive
care
sa
asigure
regimul
de
umiditate
normal
al
elementului
de constructii:
prevederea
stratu-lui de
izolare
termica
la
exterior,
prevederea
barierei
de
vapori etc.
Exemplul de
calcul 3
Se verifica,
la
difuzia
vaporilor de
apa,
un
perete
exterior
structural din
zidarie
de
caramida
GVP, cu strat
de
termoizolatie
din polistiren
celular de 8,5
cm grosime,
protejat
cu
zidarie
de
caramizi
GVP, conform
figurii 2.2.4.
Peretele
apartine unei
cladiri
de
locuit situata
Tn
zona
climatica II.
Rezolvare:
1.
Se
stabilesc
datele
generale Tn
tabelul 2.2.15
si anume:
* caract
eristic
ile
higrot
ermic
e ale
materiale
lor
comp
onent
e:
densit
atile,
condu
ctivita
tile
termic
e,
factori
i
rezistentei
la
perme
abilita
te la
vapori
,
confor
m
Anexe
i I;
* reziste
ntele
termic
e
specif
ice ale
strat
urilo
r
com
pone
nte
Rs ,
utiliz
and
relati
a
2.2.2
;
2.
Se
face
verific
area
acumu
larii
progre
sive a
conde
nsatul
ui de
la an
la an,
Tn
interio
rul
eleme
ntului
de
constructi
e,
confor
m
preve
derilor
de
la
2.2.5.1.
,
consider
and 6em
= +9,5
C
(zona
climatic
a II) si
cpem =
80 %.
In
tabel
ul
2.2.1
6 se
calcu
leaza
:
tempe
raturil
e pe
supraf
etele
interioara,
exteri
oara
si Tn
planur
ile
care
despa
rt
stratur
p
[pa]|
2500
nr. plan separatie
2400
234
0
2300

t
Si
1
1
W^
133,82-10
65,90-10
11,33-10
-+-+
7,34-10
32,4-108 tSc 43,73-10

207,0610*
-----------------
Fig.
2.2.4.
Schemel
e pentru
exemplu
l de
calcul 3:
/alcatui
rea
perete
lui
exteri
or; II grafic
e de
tempe
raturi;
III grafic
e de
presiu
ni.
I. Instalatii demcalzire
structii
Pskcor
utilizan
d relatia
2.2.31
pentru
zona II
climatic
a;
presiunil
e partiale
ale
vaporilor
de apa
din
interior
pvj
utilizand
relatia
2.2.32,
respectiv
,
din
aerul
exterior
pve
utilizand
relatia
2.2.33.
Se
reprezin
ta grafic
element
ul
de
constructs
in figura
2.2.4,
III,
amplas
andu-se
pe
abscisa
rezisten
tele la
permea
bilitate
la
vapori
ale
straturil
or
compon
ente, iar
pe
ordonat
a
presiuni
le
de
vapori.
Se
reprezin
ta grafic
curba
presiuni
lor de
saturati
e corectate a
vaporilor de apa
Tn
interiorul
elementului
de
constructs si linia
presiunilor
partiale, utilizand
datele calculate
Tn tabelul 2.2.16.
Linia presiunilor
partiale
nu
intersec-teaza
curba presiunilor
de saturatie corectate si deci nu
are
loc
acumularea
progresiva de apa
de la an la an.
3.
Se
face
calculul cantitatii
de vapori care
condenseaza Tn
elementul
de
constructii
Tn
perioada rece a
anului Tn tabelul
2.2.17, conform
2.2.5.2.
Temperatura
exterioara
de
Tnceput
de
condensare 6
.
= -4 C s-a
determinat
econd
prin Tncercari, ea
corespunzand
temperaturii
exterioare pentru
care
linia
presiunilor partiale
devine tangenta la
curba presiunilor
de
saturatie.
Pentru
aceasta
temperatura
exterioara,
Tn
tabelul 2.2.17 si Tn
fig. 2.2.4, II si III,
se calculeaza si se
tra-seaza
grafic
temperaturile
interioare,
curba
presiunilor
de
saturatie si linia
presiunilor partiale,
considerand
umiditatea rela-tiva
a aerului exterior
de 85 %.
Se
stabileste
durata perioadei
de condensare Nw
=
900
h
si
temperatura
exterioara medie
&es = -9 C pe
acesta durata, Tn
functie
de
temperatura
Qecond, utilizand
tabelul 2.2A3.
Considerand 6
= -9 C ca
temperatura de
calcul
pentru
aerul exterior, se
reface
curba
presiunilor
partiale
de
saturatie a vaporilor p si dreapta
presiunilor
partiale
p
.
Pentru stabilirea
curbei reale pv,
din punctele pvj
si pve, se due
tangente la curba
presiunilor de
saturatie ps, iar
punctul Tn care
acestea
se
Tntalnesc
marcheaza
suprafata
de
condensare.
Se
determina
cantitatea de
vapori care pot
condensa Tn
interiorul
elementului de
constructii Tn
perioada rece
a anului,
utilizand relatia
2.2.34: m
=3600-
082 20
0,085
900-
0
,
"econd
[C]
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
-1
-2
-3
-4
-5
-6
-7
-8
-9
-10
-11
-12
-13
-14
-15
= 0,082 kg/m2.
Pe baza
valorii m
calculate mai
sus,
corespunzatoare temperaturii aerului exter
AW , = 15 % pentru polistiren
con-
1404-353
353-241,4
[207,06-10"
43,73 10* t
se calculeaza
cresterea
umiditatii relative Tn timpul
sezonului rece,
utilizand relatia
2.2.26.
AW- 1
0
0
Tabelul 2.2.13. Temperatura medie a aerulu
4,82%
Tabelul 2.2.14. Temperatura medie a aerului exterior d'es si durata perioadei de evaporare
corespunzatoare temperaturii aerului exterior 0econd de Tnceput de condensare.
0 *
Zona I
Zona II
econd
[C]
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
-1
-2
-3
-4
-5
-6
-7
-8
-9
-10
-11
-12
-13
-14
-15
[h]
[C]
N
v
4740
5050
5300
5550
5850
6100
6350
6700
7000
7250
7500
7700
7850
8000
8150
8250
8350
8450
8550
8600
8650
8650
8700
8750
17
16
16
15
15
14
14
13
13
12
12
11
11
11
10
10
10
9
9
9
9
[h]
4450
4650
4950
5150
5450
5650
5850
6150
6450
6750
7000
7300
7500
7700
7850
8000
8150
8250
8350
8400
8500
8550
8575
8590
8650
8675
d'
[h]
es
[C]
16
16
15
15
14
14
13
13
12
12
11
11
11
10
10
10
9
9
9
9
8
4050
4250
4400
4650
4850
5100
5300
5600
5900
6200
6450
6750
7000
7250
7450
7650
7800
7950
8050
8450
8250
8300
8400
8445
8500
8550
I. Instalatii de mcalzire

form tabelului
2.2.11.
Se constata
ca
este
Tndeplinita
con-ditia AW<
AW . .
a
d
m
4.
Se
determina
cantitatea de
apa acumulata
care se poate
evapora Tn perioada calda a
anului
Tn
tabelul 2.2.18.
Utilizand
tabelul 2.2.14,
Tn functie de
temperatura
6econd = -4 C, se
stabileste durata
perioadei
de
evaporare Nv =
7850
h
si
temperatura
exterioara medie
d'es = +10 C, pe
aceasta durata.
Considerand d'es
ca temperatura
de calcul pentru
aerul exterior,
se reface curba
temperaturilor
interioare, curba
presiunilor
de
saturatie
a
vaporilor p's si
dreapta
presiunilor
partiale p'. Se
con-sidera
umiditatea
relativa a aerului
exterior
Tn
perioada calda a
anului de 70 %.
Se
calculeaza
cantitatea de
apa care se
poate evapora
Tn
perioada
calda a anului
cu
relatia
2.2.35:
Nr
.
str
at
Nr. plan
separati
e
Si
m = 3600
V
1435,31404
1435,3-973
7850 =
{ 207,0610"
43,73-10"
= 3,03 kg/m2.
Se observa
ca
este
Tndeplinita
condi-tia de
neacumulare
progresiva,
de la un an la
altui, a apei
provenite din
conden-sarea
vaporilor Tn
interiorul
elementelor
de constructii,
data
de
relatia 2.2.25:
m
w < mv
2.3.
Stabilitate
a termica
a
elementel
or de
tnchidere
a cladirilor
si a
Tncaperil
or
din
cladirile
civile
Prin
stabilitate
termica
se
Tntelege capacitatea
cladirii
Tn
ansamblu, a
Tncaperilor
considerate
ca
unitati
separate sau
a elementelor
de Tnchidere
ale acestora
de a acumula
sau de a
ceda caldura
si de
a
amortiza
amplitudinea
de oscilatie a
temperaturii
aerului exterior,
astfel Tncat sa
se resimta Tn
Tncaperi
cu
valori reduse
(amortizate) si
defazate
Tn
timp.
Calculul la
stabilitate
termica este o
etapa
a
dimensionarii
termotehnice
a
cladirilor,
prin care se
urmareste
asigurarea
confortului
termic interior
pe timp de
iarna si pe
timp de vara.
Determinare
a
stabilitatii
termice
a
elementelor
de constructii
perimetrale
ale cladirilor se
face
Tn
conformitate
cu prevederile
din C107/7.
Elementele
de constructii
care se verified
la
exigenta
de
stabilitate
sunt:
* partea opaca
a peretilor
exteriori supraterani ai
Tncaperilor
Tncalzite;
* planseele de
peste ultimul
nivel Tncalzit, de sub
terase si
poduri.
Tabelul 2.2.15. Calculul rezistenfelor

Material u I
Caracteristici higrotermice
P
A
MD
IRg/rrfl
[W/m-K]
termice R
Grosime
strat d
[m]
aer
1
Tencuiala
1800
0,930
Zidarie G.V.P.
1700
0,750
Termoizolatie
20
0,044
Zidarie G.V.P.
1700
0,750
Tencuiala
1800
0,930
1
2
2
3
3
4
4
5
se
aer
ext.
Tabelul 2.2.16. Verificarea acumularii progresive a condensatului (pentru exemplulul de calcul 3).
AT= dj - 6em = 20 - 9,5 = 10,5 K
Nr.
stra
t
aer
int.
1
Nr.plan
separati
e
ak = AT-Z(Rs/R)
k - e; ~ ak
[C]
S/
0,50
[C1
+20
19,50
0,59
19,41
1,87
18,13
9,60
10,40
10,21
9,79
2
3
4
5
10,33
9,66
aer
ext.
+9,50
Pvi = <Pi Pskcor ,= 0,6- 2340 = 1404 Pa Pve
=
Se
Ve Pskcor e = 0,8 1349 = 1079 Pa
Tabelul 2.2.17. Determinarea cantita

S
Nr. Nr. plan
6
stra separati
ak = ATH(R/R)
t
e
[ci
ae
r
1
Si
1,15
1,34
4,24
21,94
23,33
2
3
4
5
Se
23,62
aer
_
ext
Pvi = % Pscs i = 0f6- 2340 = 1404 Pa
Pve cona = % ' Psc cond e = 0,85 437
2.3.1.
Crit
eriil
e
de
perf
or
ma
nfa
ale
sta
bilit
atii
ter
mic
e
Acest
e
criteri
i
sunt:
pentru
element
e de
construc
ts
* coe
fici
ent
ul
de
am
orti
zar
e
vT
pe
ntru
var
a si
iar
na;
* coeficientui
de defazaj e
pentru vara,
coeficientul
de stabilitate
&.
pentru
iarna;
pentru Tncaperi:
- amplitudinea
de osciiatie a
temperaturii aerului
Atj
(pentru
vara
si
iarna).
2.3.2.
Indicele
inertiei
termice D
Pentru
un
element
de
constructii plan,
alcatuit din mai
multe
straturi
dispuse
perpendicular pe
fluxul
termic,
indicele
inertiei
termice
se calculeaza cu
relatia:
D = 2(Rs.s24)
(2.3.1),
Tn care: s24 este coeficientul
de asimilare termica, pentru
perioada
oscilatiilor
densitatii
fluxului termic
de 24 ore,
[W/m2-K].
Pentru
principalele
materiale de
constructii,
valorile
coeficientilor
de asimilare
termica s24 sunt date Tn
Anexa 2.1, iar
pentru
alte
materiale se
poate calcula
cu
relatia
2.1.2.
In
cazul
elementelor
de constructii
neomogene,
indicele
inertiei termice
se calculeaza
cu relatia:
D=
(2.3.2),
2A
in care:
ariile
zonelor
distincte
de
pe
suprafata
elementul
ui
de
constructii
[m2];
D. - indicii
inertiei termice
corespunza-
A.
l
Tabelul 2.2.18 Determinarea cantitatii de apa care se evapora Tn perioada
e
calda a anului (pentru exemplul de calcul 3).
m
Nps
Eliminarea
apei
Tn
perioada
calda
a
anului
Nr.
e
6 =-4 C ^ 6' =+10 C; AT=6
stra
n
ec
es
'
'
e
P scs
=AT^(R!/R)
k=rak
t
t
(tabel 2.2.5)
e
l
PC]
PC]
o
-20,00
2340
ae
r
Si
0,48
19,52
2271
r
1
d
1
0,56
19,44
2260
e
2
2
1,78
18,22
2094
T
3
n
3
9,14
10,86
1300
c
h
4
i
4
9,72
10,28
1252
d
5
e
9,84
10,16
1242
S
r
aer
e
+ 10,00
1228
ext
s
ar plan separatie; P'vi=<PrP'scs t =0,6-2340=1404
a
P'
1228,0=860 Pa; P\/=cPe'P,^c =0,7-1390,0=973
ves
Nu
scs
'
'
'
ves
^
scs cor '
'
c
toare zonelor cu arii A. zinta variatia maxima a amplitul
dinii fluxului termic acumulat de o
a
suprafata, pentru a-si ridica tem2
d
peratura cu 1 C si care se calculeaza
.
i
cu relatia:
3
r
.
i
3
l
.
o
r
C
o
Q -Q
C
Aq
II _
~max
~m
e
[W/m2-K]
a
_
6
-9. H
f
(2.3.4). l
si max
si med
i
Zona elementului de constructii pen- c
c
tru care indicele inertiei termice are vau
i
loarea D = 1 poarta denumirea de zona
l
e
marilor oscilatii", Tn interiorul careia se
n
amortizeaza jumatate din amplitudinea de u
t
osciiatie
a
temperaturii
suprafetei. l
u
Coeficientul U. este influen-tat de aceasta
s
l
zona si se calculeaza Tn consecinta.
e
4
>
f
,
a
c
d
e
e
e
N
P
s
t
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a
e
n
u
m
a
i
p
e
n
t
r
u
p
e
r
i
o
a
d
a
d
e
i
a
r
n
a
,
c
o
n
f
o
r
m
p
r
e
v
e
d
e
r
i
l
o
r
N
P
2
0
0
s
i
S
T
A
S
6
6
4
8
/
1
,
u
t
i
l
i
z
a
n
d
f
o
r
m
u
l
a
:
r
i
i
d
e
c
a
t
r
e
i
R
n
0 =
(2.3.3)
s
R+MU
t
i
I i
a
_Tn care:
l
M a
e
s
t
t
i
e
a
c
o
e
f
i
c
i
e
n
t
u
l
d
e
n
e
u
n
i
f
o
r
m
i
t
a
t
e
a
c
e
d
a
r
i
i
c
a
l
d
u
d
e
T
n
c
a
l
z
i
r
e
,
d
a
t
T
n
t
a
b
.
2
.
3
.
1
;
Uj c
o
e
f
i
c
i
e
n
t
d
e
a
s
i
m
i
l
a
r
e
t
e
r
m
i
c
a
e
t
e
i
i
n
t
e
r
i
o
a
r
e
,
c
a
r
e
s
u
p
r
a
f
r
e
p
r
e
-
I. Instalatii de Incalzire

1+R
-<-
s.
+u
<,
u
,-,
+
u2
"
<.
1+R
,-?
,-^L
1+R
a n-1
n-1
' + -,
R1-sÛ2
U. < -1-1
R. -s2 +s
+
u
u
n
La
[W/m2-K]
ele
[W/m2-K]
(2.3.8);
u =a
[W/m2-K]
1 + R,-Un
(2.3.9); zona marilor oscilatii, care cuprinde
toate straturile elementului, adica D1 +
D2+ ... + D.+ ... Dn < 1, atunci se
calculeaza coeficientii Uj din aproape Tn
aproape, Tncepand cu stratul n:
u .*--*+-
[W/m2-K]
(2.3.10)
;
[W/m2-K]
(2.3.11)
u
[W/m2-K]
1+ R-Un
(2.3.12).
La elementele cu structura stratificata
numerotarea straturilor se face de la
interior spre exterior.
Pentru simplificarea calculelor la
(2.3.5);
Ut
[W/m2-K]
men
tele
de
cons
truct
ii cu
stru
ctur
a
strat
ificat
a,
strat
urile
de
materia
l
care
au
indic
ele
inert
iei
term
ice
D 2:
1
se
numesc
straturi
groase".
Pentru
aceste
straturi,
Tn mod
simplificat,
se
consider
a
ca
valoare \
Ji
este
egala cu
valoarea
coeficien
tului de
asimilare
termica s - a
materialu
lui.
Cazuri
le pentru
care se
calculea
za
coeficie
ntul U.
sunt
urmatoa
rele: zona
marilor
oscilatii,
care
cuprinde
numai
primul
strat
al
eleme
ntului,
D1 > 1,
atunci:
[
W
/I
7
1
2
K
]
- zona
marilor
oscilati
i, care
cuprin
de
primul
si al
doilea
strat,
adica
R
7 + ft
s
(
-2
z
s
t Coef
icientul
&.
trebuie
sa
respec
te valorile
normat
e din
tabelul
2.3.2;
Tn caz
contrar
,
se
modific
a
alcatui
rea
constr
uctive
a
eleme
ntului
de
Tnchid
ere
sau se
ale-ge
un
sistem
adecv
at de
Tncalzi
re.
Pent
ru
cladiril
e de
locuit
din
grupa
b"
(tab.
2.3.2)
nu este
necesar
a
verifica
rea la
stabilita
te
termica
a
element
elor de
constructii
perimet
rale
daca
sunt
Tndepli
nite
conditi
ile din
tabelul
2.3.3.
2.3.4.
Stabi
litate
a
termi
ca a
Tnca
peril
or
fncal
zite
din
cladi
rile
civil
e
St
abilit
atea
termi
ca a
Tnca
peril
or
este
un
criter
iu de
perf
orm
anta
supe
rior
Tn
apre
ciere
a
conf
ortul
ui
term
ic,
deo
arec
e
tine
sea
ma
si de
influ
enta
elem
entel
or
vitrat
e si
a
elem
entel
or
de
com
parti
men
tare
(per
eti
interi
o
ri
s
i
p
l
a
n
s
e
e
)
a
s
u
p
r
a
a
m
p
li
t
u
d
i
n
ii
d
e
o
s
c
il
a
ti
e
a
t
e
m
p
e
r
a
t
u
ri
i
a
e
r
u
l
u
i
i
n
t
e
ri
o
r.
S
t
a
b
il
it
atea
term
ica
a
Tnc
aper
ilor
se
calcul
eaza
pe
timp
de
vara si
pe
timp
Nr. crt.
Tabelul 2.3.1. Coeficientul de neuniformitate a cedarii caldurii

Tipul sistemului de Tncalzire
1
2
Incalzire centrala cu apa avand functionare neTntrerupta

Incalzire cu abur :
Tntrerupere 6 h/zi
Tntrerupere 12 h/zi
Tntrerupere 18 h/zi
3
Incalzire cu apa pe apartament (Tntrerupere 6 h/zi)
4
Incalzire cu sobe de teracota la un foe pe zi (24 h)
la grosimea peretilor de 1/2 caramida
la grosimea peretilor de 1/4 caramida
Observatie: Pentru Tncalzirea cu sobe de teracota cu doua focuri pe zi coeficientul
- la sobe avand pereti cu grosimea de 1/2 caramida de 2,5...3 ori iar la cele cu grosimea peretilor de 1/4 caramida de
2...2,3 ori;
- la sobe Tn care antracitul se foloseste drept combustibil, cu 25 %
Tabelul 2.3.2. Vaiori minime normate pentru coeficientul de stabilitate termica
Nr.
crt
1
2
3
Elementul de Tnchidere
Pereti exteriori
Planseu terasa (cald)
Planseu de pod
Intradosul acoperi$urilor terasa cu strat de aer ventilat
Tabelul 2.3.3. Vaiori minime D91R pentru care nu este necesara verificarea la stabilitate termica la cladirile de locuiL
Elementul de constructie
Zona opaca a peretilor exteriori

Planseul peste ultimul nivel
- sub terase
- sub poduri
Tabelul 2.3.4. Valori maxime noimat

AQ. normat
-
(2.3.13),
A. =
C]
de
iarna.
Studi
ul
stabilitat
ii
termice
a unei
Tncaper
i
Tncalzit
e,
cu
Tntreru
peri de
function
are, pe
perioad
a
de
iarna,
este
necesar
in vederea
verificar
ii
constru
ctiei din
punct
de vedere al
capacit
atii
ei
de
a
mentine
variatia
temper
aturii
interioar
e,
respecti
v,
de
asigurare
a
amplitu
dinii
oscilatie
i
temper
aturii
aerului
interior
A
Tn
limitele
cerute
de
confort
ul
termic.
Calcu
lul
iarna
vara
amplit
udinii
de
oscilat
ie
a
tempe
raturii
interio
are AR
se
face
cu
relatia
:
(>i
a
M
y
e
.
A
in
care
:
M
e
s
t
e
c
o
e
fi
ci
e
n
t
u
i
d
e
n
e
u
n
if
o
r
m
it
a
t
e
a
c
e
d
a
rii
ca
ld
uri
i
de
ca
tre
in
st
al
ati
a
de
Tn
ca
lzir
e,
in
di
ca
t
Tn
ta
be
lul
2.
3.
1;
pie
rde
rile
de
cal
dur
a a
Tn
cap
erii
Tn
tim
p
de
o
ora
[W
],
(va
loa
re
ega
la
cu
ced
are
a
de
cal
dur
a
medie
orara
a
corpurilor
de
Tncalzire);
B.
coeficient
ui
de
acumular
e termica
a
suprafetel
or
interioare
S; a elementului
j, calculat
cu
formula:
B =-------1~
[W/m2-K]
-----------(2.3.14).
1
R+1U
i
IJ
Pentru pereti
interiori
si
plansee, By se
poate extrage
din
B=
nomograma
din
figura
2.3.1, pe baza
masei
specifice
G
[kg/m2]. Pentru
usi si ferestre
coefi-cientii B\
se determina
cu formula: U
1,08 [
W
R'
/m
2K]
in care
U. este
coeficientui
de transmisie
a
caldurii a usilor
si ferestrelor
[W/m2K].
a - coeficient
de corectie,
avand valorile: 0,70 pentru
Tncalzire cu
apa calda;
0,80 - pentru
Tncalzire cu
abur; 0,93 pentru
Tncalzire cu
aer cald.
Valoarea
efectiva
a
amplitudinii
temperaturii
aerului
interior
A&
calculate ca
mai sus, se
compara
cu'valoarea
normata din
tabelul 2.3.4.
s
micsorarea
timpului de
Tntrerupere
a functional
instalatiei de
Tncalzire
centrala.
Exemplul de
calcul 4
Se studiaza
stabilitatea
termica pe
timp de iarna
[ C]
a peretelui
exterior din
(2 3 16)
exemplul de
Daca nu se calcul 2 (fig.
2.2.3).
asigura
conditiile de Rezolvare:
Verificarea
sta-bilitate
se efectueaza
termica,
Tn
zona
remedierea
opaca a
s24 = 15,36 W/m2-K; panoului
s24 = 0,51 W/m2-K; de
perete exterior
situatiei
se si consta Tn
poate
face calculul marimii
astfel:
<>,.
* pentru
o
Cladirea de
constructie
locuit a carui
Tn curs de perete exterior
proiectare,
este analizat,
prin marirea se Tncadreaza
inertiei ter- Tn grupa b".
0,30 W/m2-K.
^24
V \'
-- -
mice
a
1. Conform
elementelor
ultimului
de
paragraf de la
constructii
2.3.3. se
sau
prin
verifica
prevederea (2.3.15), daca sunt
altui regim indeplinite
de
func- condipile puse
tionare
a in tabelul 2.3.3.
instalatiei
: D > 3,0 si R >
de
1,875 m2-K/W
Tncalzire;
pentru care nu
* pentru o
este
necesara
constructie
verificarea
la
existenta,
stabilitate
prin
termica
la
cladirile
de
locuit.
1a) Utilizand
datele din
exemplul de
calcul 2 se
determina: R =
R = 1,488
m2-K/W < 1,875
m2-K/W
max
'
'
(conditie
nesatisfacuta
conform tab.
2.3.3).
1b)
Se
determi
na
indicel
e
inertiei
termice
confor
m
2.3.2 si
relatiei
2.3.2.
Coefi
cientii
de
asimil
are
termi
ca s24
* ai
materia
lelor
care
intra Tn
alcatuir
ea
panoul
ui, se
determi
din
*nabeton
Anexa
armat
*2.1vata si
au
minerala
urmato
G100
arele
polistir
en
valori:
celular
Se
calcule
aza
indicele
inertiei
termice
pentru
fiecare
zona
Tn
parte:
Da =
0,167
15,36 =
2,565;
Db =
0,117
15,36 +
1,667
0,51 =
2,647;
Dc =
0,152
15,36 +
0,545
0,30 =
2,49;8
Dd =
0,131
15,36 +
1,364
0,30 =
1/8 =
2,406.
0,125
Pen
m2 tru
K/W;
perete
_si
le
i
'
exteri
'
or
M
=
1,5
calcul
(confor
ul se
m tab.
face
2.3.1,
utiliza
pentru
nd
regim
relatia
de
2.3.2:
Tncalzi
D=
re cu
(0,31 apa
calda
2,56
pe
5+
aparta
5,96- ment,
2,64
cu
7+
Tntrer
+0,5
upere
4
de
6
2,49
ore/zi);
8+
Uj se
1,02
deter
-2,40
mina
6) -^cu
=
relati
2,6.
a
7,56 2.3.5
D =
:
2,60 <
pentr
3,0
u:
(condi
tie
nesati
sfacuta
confor
m tab.
2.3.3).
2.
Deter
minar
ea
coefici
entului
d> se
face
utiliza
nd
formul
a
2.3.3:
<p =.
R
+
M
U
R' =
1,1
m2 K/W;
R .=
Vh: =
[W/m^K]
L1I*TTI
HI IKN
HI
1 v\ \
l
5
,
8
0
4
,
6
5
3
,
5
0
0,125 +
(conditie
satisfacuta
LLTTconform
TJ
tab.
2.3.2)
Fiind
satisfacute
II 1 1 1conditiile
1 1 11 1
de
stabilitate
termica
ale
peretelui
exterior,
nu
mai
este
necesara
verificarea
stabilitatii
termice
a
Tncaperii.
Exemplul de
calcul 5
Se verifica
la stabilitate
termica Tnca1
perea din fig.
,
2.3.2 (camera
1
de zi de la un
6
etaj
curent)
0
100 pe timp de
200
iarna.
300
Se cunosc
400
urmatoarele
G [kg/m
:
Fig. 2.3.1.
*
Incaperea
Valorile
face parte
coefic;enti
dintr-un bloc
lui Bin
de locuinte
functie
cu structura
de greutatea
de
rezis2
[ kg/m ]
tenta
din
elementelor
pereti
de
1
structurali
din
beton
constructii
armat,
interioare.
avand P +
10E. Peretii
D. =
exte-riori
(0,12/1,62
sunt
)15,36 =
realizati din
1,137 > 1
panouri
U. = s1 =
mari
15,36
prefabricate
W/m2-K.
iar
Rezulta:
alcatuirea
principa1,1
0=
lelor
4,94 =
elemente
=5 1,5
15,3
de
6
2
,
3
2
Tnchidere si
de
compartimen
tare
sunt
redate
Tn
fig. 2.3.2;
* Incalzirea se
realizeaza
cu apa calda
pe
apartament,
cu
Tntrerupere
de 6 ore pe
zi;
* Cladirea este
amplasata
Tn localitatea
Cluj-Napoca
(zona
climatica II);
* Se considera
necesarul de
caldura
global =
400 W.
Rezolvare:
Se
calculeaza
amplitudinea
de oscilatie a
temperaturii
aerului interior
pe timp de
iarna cu relatia
2.3.13: A
aM
e
> " JBA '

^
J J
unde a = 0,7,
M = 1,5
(conf. tab.
2.3.1).
Valorile B: se
calculeaza cu
relatia 2.3.14:
e
R +1 U
Tn care: R. =
1/hj = 1/8 =
0,125 m2K/W.

Uj.se
calculeaza
dupa
cum
urmeaza; la
pereti
exteriori:
avand
Tn
vedere ca D1
= 0,76 < 1,
dar D1 + D2=
1,61 > 1
valorile Use
calculeaza
cu
relatia
2.3.6
U-U-
1+
R.
R1 = 0,049 m2K/W;
s7 - 15,36
W/m2-K; s2 =
0,51 W/m2-K;
U^ =
0,
0
4
9
1
5
,
3
6
2
+
0
,
5
1
1
+
0
,
0
4
9
0
,
5
1
- 11,77 W/m2K;
- la
pereti
interiori:
avand
Tn
vedere ca
D1 = 1,33 >
1, valorile
U.se
calculea
za cu relatia
2.3.5.
U.= s1 =
15,36 W/m2-K
- la
tavan:
avand
Tn
vedere ca
D, = 1,04 >
1, valorile
U: se calcu-
leaza cu
relatia 2.3.5.
Uj = s1 = 15,36
W/m2-K; - la
pardoseala:
avand Tn
vedere ca D1
= 0,05 < 1,
dar D1 + D2=
1,57 > 1,
valorile U.
se
calculeaza
cu relatia
2
.
3
.
6
.
R
1
=
0
,
0
0
6
m
2
K
/
W
;
s
1
=
8
,
5
W
/
m
2
K
;
s
P
=
1
5
,
3
6
,
5
W
/
m
0
,
0
0
6
K
;
+
1
5
,
3
6
U. =
0,
0
0
6
1
5
,
3
6
B. cores-punzatoare
suprafetelor A: - la
pereti exteriori: A =
7,56 m2
R
ezu
l
tB. =
a
urm
ato
arel
e
val
ori
=
4,
76
W/
m2
K;
0,125 +
1/11,78
d
1
XA
j
1
5^fA
>
Fig. 2.3.2.
Caracteristici
geometrice ?i
alcatuiri
constructive
pentru elementele de
Tnchidere ?i
de
compartimenta
re ale camerei
de zi (exemplul
de
p
erete
exterio
r pe
zone;
D
zonare
a
CZ
J"
Ajru_+
peretel
ui
exterio
r; 1 beton
5.23
SECTIUNEA-A
5.40
yYx^yyyo^xTxYx'y\roA'
armat;
2sapa
de
mortar;
3-
calcul 5):
A - detain de
perete interior;
B - detain de
plaseu curent; C
^VMYAVAVAVAWAYJJ^
&
detain
de alcatuire
- la pereti
interiori: A. =
2-5,43-2,52 +
+ 3,46 2,52 0,9 27,1 =
34,20 m2
1
:14,46 /m2-K.
1
8
minerala G100; 5 - polistiren

celular; CZ - camera de zi: A =
18,79 m2, pardoseala: covor
PVC.
covor
PVC; 4
- vata
8 :624
, 10
20r
24
B =
0,125 + 1/15,36
= la
0,98C.
tavan: A= 18,79 m2
B
1
B. =
1 R:
0,7-1,5400
425,
84
9 m2
1
=
5,26W
/m2-K;
= 5,26
W/m2K;
0
,
1
2
5
5,75
W/m2K;
0,125 + 1 14,46
la tamplarie exerioara si
interioara, valorile B se
calculeaza cu relatia 2.3.15:
[W/m2-K]
1,08
la tamplarie exterioara:
R = 0,43 m2-K/W; A = 2,16 m2
B = 1 ''43 = 2,15\N/m2-K;
1,08
la tamplarie interioara:
R= 0,18 m2-K/W; A = 1,89
m2
1 /0,18
5,14 W/m2-K;
B=
1
/
1
5
,
3
6
l
a
p
a
r
d
o
s
e
a
l
a
:
A
1
8
,
7
1,08
IB. A. = 4,76-7,56 + 5,26-34,20
+ + 5,26- /ft 79 + 5,15-18,79 +
2,15-2,16 + + 5,14 - 1,8 IB. - A =
425,84 W/K. Rezulta:
Se compara
valoarea A0j
determinate
mai sus cu
valoarea din
tabelul 2.3.4.
A
=1
C
u
j nor mat
Se observa
ca
este
Tndeplinita
condi-tia data
de
relatia
2.3.16,
deci
stabilita-tea
termica
a
Tncaperii pe
timp de iarna
este
satisfacuta.
Tabelul 2.4.1. Numarul sc

Categoria
Cadirii
Cladiri individuale
(case unifamiliale, cuplate
sau Tnsiruite s.a. )
Cladiri
dubla
cu mai multe
expuapartamente
nere
simpla
(camine,
expuinter nate
nere
s.a. )
* Clasa de adapostire:
neadapostite:
Cladiri foarte Tn
oraselor, cu minimum 3 cladiri in aprop
permeabilitate:
ridicata
Cladiri cu tampla
exterioara cu garnituri de etansare. sca
prevazuta cu masuri speciale de etans
e3
4TTÎ
1
>3
nomi
nale
ale
tampl
ariei
zi = p
exteri
oare.
2.4.
Dete
rmin
"
area
r $i
verif
i icar
+ Mea
coef
icien
Fig.
tului
2.4.1
glob
.
al
de
Mod
izola
ul de
re
calc
term
ul al
ica
lung
imilo
r Tn
plan
la
cladi
rile
de
locui
t:
Ilungim
i Tn
plan; f
dimen
siuni
Coe
ficient
ul
global
de
izolare
termica a
unei
cladiri
sau a
unei
parti
de
cladire
reprez
inta
pierderi
le
de
caldura
prin
elemen
tele de
Tnchid
ere ale
acesteia,
pentru
o
diferent
a
de
temper
atu-ra
de 1 C
Tntre
interior
si
exterior,
raportate
la
volumul
Tncalzit
al
acesteia.
Coefi
cientul
global
de
izolare
termica
este un
indicato
r
conven
tional al
nivelului de
perform
anta
termoenergeti
ca de iarna al
unei cladiri Tn
ansamblul ei,
sau a unei
parti de cladire
distincta
din
punct
de
vedere
functional.
Cu ajutorul
acestui
coeficient,
este
posibil
ca,
prin
conceptia
complexa initiala a cladirii
(configuratie,
procent
de
vitrare,
alcatuirea
elementelor
de constructs
perimetrale
etc.) si prin
modul
de alcatuire a
detaliilor, sa
se
limiteze
pierderile de
caldura
Tn
exploatare,
Tn vederea
reducerii
consumului
de ener-gie
pentru
Tncalzirea
cladirilor.
Pe
langa
performanta
termoenerget
ica
globala,
cladirea
Tn
ansamblu si
elementele
de Tnchidere
trebuie
sa
ras-punda si
celorlalte
criterii
de
performanta
privind
atat
confortul
interior
din
punct
de
vedere
termotehnic,
cat
si
transferul de
caldura
si
masa
prin
elementele
de Tnchidere,
conform celor
aratate Tn
2.2 si 2.3.
Determinar
ea
si
verificarea
coeficientului
global
de
izolare
termica
se
face pentru
cladirile
de
locuit pe baza
prevederilor
din
normativul
C107/1
si
pentru
celelalte
cladiri
pe
baza prevederilor
din
normativul C
107/2.
2.4.1.
Determinarea
?i verificarea
coeficientului
global de
izolare
termica
G la cladirile
de locuit
Prevederile
din normativul
C107/1
se
aplica la toate
tipurile
de
cladiri de locuit si anume:
* cladiri
de
locuit
individuale
(case
unifamiliale,
cuplate sau
Tnsiruite, tip
duplex etc.);
* cladiri
de
locuit cu mai
multe apartamente;
* camine si
internate;
* unitati
de
cazare
din
hoteluri
si
moteluri.
Reglementar
ile se refera
la cladirile
noi, cat si la
cladirile
existente care
ur-meaza a fi
supuse
lucrarilor
de
reabili-tare si
de
modernizare.
Cladirile de
locuit
cu
magazine sau
spatii cu alte
destinatii
la
anumite niveluri sunt luate
Tn
considerare
exclusiv
aceste spatii.
Fi
g.
2.4.
2.
Mo
dul
de
cal
cul
al
Tn
alfi
mil
or
la
cla
diri
le
de
loc
uit:
aac
op
eri
s
cu
po
d
sa
u
ter
as
a;
b
s
u
b
s
o
l
s
a
u
s
o
l
;
d
i
m
e
n
s
i
u
n
i
l
e
n
o
m
i
n
a
l
e
a
l
e
tamp
lariei
exter
ioare
;H-
Tnalti
mi.
2.4.1,1
Determ
inarea
coefici
entului
global
efectiv
de
izolare
termic
aG
Coefici
entul
global
de
izolare
termica
G
la
cladirile
de
locuit,
are Tn
vedere:
pierderi
le
de
caldura
prin
transmi
sie,
aferent
e
tuturor
suprafe
telor
perimetrale
care
delimite
aza
volumul
Tncalzit
al
cladirii;

in care:
Tabelul 2A2. Coeficienfl
global! normati
aer pede
oraizolare
[h-1]. termica
L- este
Ariile
coeficientul de
elementelor de
cuplaj termic,
constructii pe
1
c
ansamblul
a
cladirii precum si
l
aria anve-lopei
c
se masoara pe
u
conturul fetelor
l
in-terioare ale
a
elementelor de
t
2
constructii
perimetrale (fig.
c
2.4.1 si 2.4.2).
u
Asa cum rezulta
din fig. 2.4.3,
r
dimensiunile de
e
calcul pe
l
ansamblul
3
a
cladirii se stat
bilesc netinand
i
seama de
a
elementele de
:
constructii
interioare.
L
Volumul
Nota:
^
interior Tncalzit
1 - Pentru alte valori
al cladirii se
A
2 - La cladirile proiectate
dupa 1.01.1998,
valorile ca
calculeaza
.
volumul
* pierderile de /
delimitat de anR
caldura
velopa cladirii.
l
aferente unor
Factorul de
,
conditii
corectie a
normale
de
Numarul de
niveluri N
(2.4.2)
retrnprospatar
e a aerului
interior;
* pierderile de
caldura
suplimentare
datorate
infiltratiei Tn
exces a
aerului
exterior, prin
rosturile
[
W
/
K
]
ee = -15C
, AJ/R'mJ r. factorul de
corectie a
temperaturilor exterioare;
V - volumul
interior,
Tncalzit, al
temperaturilor
exterioare
se
calculeaza
cu
9i = +20C
relatia:
0.-0
= +5C
r=~
-----"L_r (2.4.3),
Fig. 2.4.3. Stabilirea dimensiunilor anvelopei la cladirile de locuit:

a - dimensiuni conform proiectului; b - dimensiuni de calcul.
0-0
/
e
tamplariei.
cladirii [m3];
Tn
care:
6u Coeficientul
R'm. - rezistenta
este
global nu tine
termica
temperatura Tn
seama de
specifica cospatiile neTnaportul solar si
rectata, medie,
calzite din
nici de aportul
pe ansamblul
exteriorul
de caldura
cladirii, a unui
anvelopei,
datorat ocuparii
element de
determinate pe
locuintelor.
constructii j
baza unui calcul
Coeficientul
[m2-K/W]; A. al bilantului
global de izolare aria
termic,
efectuat
termica se
elementului de
Tn
conformitate
calculeaza cu
constructii j
cu prevederile
relatia:
[m2], avand
din
nor-mativele
rezistenta
2(1- '*)
C 107/1 si C
n-^S------->l termica R'mj; na
107/2. Pentru
+ 0,34n
- numarul de
[W/m3-K]
calcule Tn faze
schimburi de
(2.4.1).
preliminare de
proiecta
re,
valorile
r se pot
consider
a: r =
0,9
la
rosturi
deschis
e si la
poduri; T
= 0,5
la rosturi
Tnchise,
la
subsoluri
neTncal
zite si la
pivnite,
precum
si la alte
spatii
adiacente
neTncal
zite sau
avand
alte
destinatii
; T = 0,8
la
camere
de
pubele,
verande,
balcoan
e si logii
Tnchise
cu
tamplari
e
exterioar
a; T =
0,9
la
tamplari
a
exterioar
a prevazuta
cu
jaluzele
la partea
exterioar
a.
ee = r\
[TIT
astfel:
* la
pereti
20...45
%;
* la
terase si
plansee
sub
poduri
15...25
%;
1
-----
f\
Rezi
stentel
e
termice
corecta
te
medii
R'm se
determi
na Tn
confor
mitate
cu
preved
erile
din
capitol
ul
2.2.3.
Pentru
primele
faze de
proiect
are, se
poate
utiliza
metoda
de
calcul
simplifi
cat. In
acest
caz,
influent
a
puntilor
termice
se
poate
evalua
printr-o
reducer
e
globala
a
reziste
ntelor
termice
unidire
ctional
e (Tn
camp
curent),
la
planse
e peste
subsol
uri si
sub
bowin
douri
25...35
%;
la
rosturi
10...20
%.
Pentru
ultima
faza de
proiectar
e, va
lorile R'm
se
determin
a cu un
grad mai
ridicat de
precizie,
utilizand
metode
de
calcul cu ajutorul
coeficientilor
liniari W
si punctuali x de
transfer
termic.
Numarul de
schimburi de
aer pe ora,
na, se ia din
tabelul 2.4.1, cu
urmatoarele precizari:
Valoarea n = 0,5
h_1 reprezinta
numarul minim
de schimburi de
aer pe ora
necesar pentru
reTmprospatar
ea
aerului
interior
Tn
vederea
asigurarii unor
conditii
normale
de
microclimat.
Aceste
schimburi
normale
se
reali-zeaza
prin:
* neetanseita
ti ale
tamplariei;
* deschidere
a ferestrelor
si
usilor
exterioare;
* sisteme
speciale de
ventilare
naturala
(clapete
reglabile si
canale
verticale de
ventilare
pentru
eliminarea
aerului
Capitolul 2: Protectia termica a cladirifor
viciat
);
Pierder
ile
suplim
entare
de
caldura
datorat
e
infiltrati
ei
in
exces
a
aerului
exterio
r sunt
o
consec
inta
directa
a
modulu
i
de
realizar
e
a
etansei
tatii
rosturil
or
dintre
cercev
elele si
tocurile
tampla
riei
exterio
are.
Aceste
pierder
i sunt
legate
de
actiune
a
vantulu
i, precum si
de
curentii
de aer
interiori
si
exterio
ri,
si
sunt Tn
functie
de
urmatorii
factori;
expune
rea
cladirii
(simpla
sau
du-
bla
)
su
b
as
pe
ctu
l
infi
ltra
tiil
or
de
aer
,
re
sp
ect
iv,
cu
ap
art
a
m
en
te
av
an
d
fer
est
re
pe
un
a
sa
u
pe
do
ua
fat
ad
e;
*gr
ad
ul
de
ad
ap
ost
ire
a
cla
diri
i,
pri
n
rez
ist
ent
a
un
or
ob
sta
col
e
Tn calea
vantului si
a
curentilor
de aer;
*gradul de
permeabili
tate
a
cladirii, Tn
functie de
modul de
etansare a
tamplariei
exterioare;
Valorile n din
tabelul 2.4.1
cuprind
ambele
componente
ale
naturii
pier-derilor
de caldura,
astfel Tncat
numa-
rul
de
schimburi de
aer variaza
de
la
valoarea
minima
de
0,5 rr1 (fara
infil-tratii Tn
exces),
la
valori de 1,0...
1,4 rr1, Tn
cazul
unor
infiltratii
suplimentare
mari;
La
cladiri
avand
mai
multe feluri
de tamplarii
exterioare,
valoarea n se
determina
prin
interpolare,
Tn functie de
ponderea
ariilor
diferitelor
tipuri
de
tamplarii.
Categoria
cladirii
1
Tipul
cladirii
Cladiri pentru sport
Alte cladiri
Cladiri pentru sport si sco

Alte cladiri
Tabelul 2.4.3. Valorile coeficienfilor a, b, c, d, e [m2K/W] pentru cladiri le de categoria 1, cu ocupare continua.
Tipul de cladire
Zona climatica
a
I
1,30
Spitale
II
1,40
crese si
III
1,50
policlinici
IV
1,60
I
0,90
Cladiri de
II
1,00
Tnvatamant si
III
1,10
pentru sport
IV
1,20
I
0,80
Birouri,
II
0,90
cladiri comerciale
III
1,00
si hoteliere
IV
1,10
I
0,65
Alte cladiri
II
0,70
(industriale cu
regim normal de expl.)
III
IV
0,75
0,80
Tabelul 2.4.4. Valorile coeficienfilor a, b, c, d, e [m2K/W] pentru cladirile de categoria 2, cu ocupare discontinue.
Tipul de cladire
Zona climatica
a
I
1,05
Policlinici,
II
1,15
dispensare,
III
1,25
crese
IV
1,35
I
0,75
Cladiri de
II
0,80
Tnvatamant si
III
0,85
pentru sport
IV
0,90
I
0,75
Birouri,
II
0,80
cladiri comerciale
III
0,85
si hoteliere
IV
0,90
I
0,55
Alte cladiri
II
0,60
(industriale cu
III
0,65
regim normal de expl.)
IV
0,70
Tabelul 2.4.5. Valorile AG

2.4.1.2
Determinarea
coeficientului
global normat
de izolare
termica GN
Valoarea
este data Tn
tabelul 2.4.2, in
functie
de
numarul
de
niveluri N si de
raportul dintre
aria anvelopei
A si volumul
cladirii
V.
Valorile
coeficientilor
globali normati
sunt valabile
pentru
toate
zonele
climatice.
2.4.1.3
Af
Af+An
Ni
v
el
ul
d
e
iz
ol
ar
e
te
r
m
ic
a
gl
o
b
al
^
Este
corespunzator
daca se
realizeaza conditia:
G < GN
[W/m3-K]
(2.4.4).
Posibilitatile
de realizare a
acestei conditii
trebuie sa fie
atent analizate
Tnca de la
fazele
preliminare ale
proiec-tului,
atunci cand se
elaboreaza
con-ceptia
complexa a
cladirii, cand
Tnca se mai
poate
interveni
asupra
configu-ratiei
in plan si pe
verticala
a
construc-tiei,
precum
si
asupra
parametrilor
ei geometrici.
Principalii
factori
geometrici
care
influenteaza
coeficientul
global G sunt
urmatorii:
raportul
P/Ac, Tn care:
P - perimetrul
cladirii,
masurat pe
con-turul
exterior al
peretilor de
fatada; A aria Tn plan a
cladirii,
limitata de
perimetru;
* retragerile
gabaritice,
existenta bowindourilor,
precum
si
alte variatii
ale
suprafetelor
Ac de la nivel
la nivel;
* gradul de
vitrare,
exprimat
prin raportul:
(2.4.5),
a fi
urmatoarea:
1. Stabilirea
planurilor
si
sectiunilo
r verticale
caracteris
tice
ale
cladirii, cu
precizare
a
conturului
spatiilor
Tncalzite;
2. Calculul
ariilor
tuturor
elementel
or
de
constructi
i
perimetral
e A;
3. Calculul
ariei
anvelopei
A = 2A si
a
volumului
cladirii V;
4. Determin
area
temperat
urilor 6
(prin
bilant
termic);
5. Determin
area
factorilor de
corectie
in care: Af este aria

tamplariei
exterioare si a
altor
suprafete
vitrate; A aria zonelor
opace a
peretilor
exteriori.
7. Stabilirea
2.4.1.4
Succesiunea
calculelor
Se
recomanda
6. Determin
area
rezistente
lor
termice
corectate
medii R'.;
my'
numarului
de
schimburi
de aer pe
ora
na
(tab.
2.4.1);
8. Calculul
sub forma
tabelara a
expresiei:
7. Se
calculeaza:
1
A
T
G
=
J
^
+
0
,
3
4
n
V
*
R
'
10.S
e
c
a
l
c
u
l
e
a
z
a
:
A
/
V
s
i
d
i
n
t
a
b
e
l
u
l
2
.
4
.
2
s
e
o
b
ti
n
e
v
a
l
o
a
r
e
a
G
N
;
11. S
e
com
par
aG
cu
GN.
La
prima
faza
de
proiec
tare
se
recomand
a a se
face
un
prim
calcul
considered
valoril
e R'm
confor
m
tabelul
ui
2.2.7.
In
functie
de
valoar
ea G
obtinu
-ta, se
action
eaza
asupr
a
eleme
ntelor
2.4.1.5.1
de
constr
uctii, a
gradul
ui de
vitrare
etc.
2.4.1.
5
Reco
mand
ari
privin
d
unele
posibi
litafi
de
Tmbu
natafir
ea
comp
ortarii
termo
tehnic
e $i de
reduce
re a
valorii
coefici
entului
global
de
izolare
termic
a la
cladiril
e de
locuit
Pentr
u
Tmbun
atatirea
compor
tarii termotehn
ice
a
cladirilo
r
de
locuit si
pentru
reducer
ea
valorii
coeficie
ntului
global
de
izolare
termica
,
se
recoma
nda
aplicar
ea
urmato
arelor
masuri:
La
al
ca
tui
re
a
ge
ne
rat
e
a
cl
ad
irii
:
* la
stabili
rea
pozitii
lor si
dimen
siunil
or
tampl
ariei
exteri
oare se are Tn
vedere
atat
orientarea
cardinala, cat
si orien-tarea
fata
de
directia
vanturilor
domi-nante,
tinand seama
si de existenta
cladirilor
Tnvecinate;
desi nu se
consider^ Tn
calcule,
ferestrele
orientate spre
sud au un
aport
solar
semnifi-cativ;
* pentru
reducerea
pierderilor de
caldu-ra spre
spatiile
de
circulate
comuna,
se
prevad
windfanguri la
intrarile
Tn
cladiri, aparate
de Tnchidere
automata
a
usilor
de
intrare
Tn
cladiri,
termoizo-latii
la usile de
intrare
Tn
apartamente,
Tncalzirea
spatiilor
comune
la
tempe-raturi
apropiate de
temperatura
din locuinte
etc;
* la
peretii
interiori
ai
camarilor
aerisite direct,
se
prevad
masuri
de
termo-izolare.
2.4.1.5.2 La
alcat
uirea
elem
entel
or
de
cons
tructi
i
peri
metr
ale:
* se
utilizeaza
solutii
cu
rezistente
termice
specifice
sporite,
cu
utilizarea
materialelor
termoizolant
e
eficiente
(polistiren,
vata
minerala
etc.);
* se utilizeaza
solutii
Tmbunatatite
de tamplarie
exterioara,
cu eel putin
3 randuri de
geamuri sau
cu geamuri
termoizolant
e;
* se urmareste
eliminarea
totala
sau
reducerea Tn
cat mai mare
masura
a
puntilor
termice de
orice fel, Tn
special
Tn
zonele
de
intersectii ale
elementelor
de
constructii
(colturi,
socluri,
cornise,
atice), cat si
la bal-coane,
logii,
bowindouri
si Tn jurul
golurilor de
ferestre si usi
de
balcon
etc.;
se
interzice
utilizarea
tamplariilor
cu
tocuri
si
cercevele din
aluminiu fara
Tntreruperea
puntilor
termice.
2.4.1.5.3 In
vederea
reducerii
infiltr
apilo
r de
aer
rece:
* la tamplaria
exterioara se
iau masuri de
etansare
corespunzatoa
re a rosturilor dintre
tocuri
si
conturul
golurilor din
pereti;
* se utilizeaza
exclusiv
tamplarie de
buna calitate
si prevazuta
cu gar-nituri
de etansare;
* suprafetele
vitrate,
luminatoarele
si tamplaria
fixa se prevad
cu solutii de
etansare care
sa
excluda
orice
infiltratii;
* la peretii din
panouri mari
prefabricate,
rosturile
dintre panouri
se
iau
exclusiv de
tip Jnchis" si
se etan-seaza
cu chituri de
calitate corespunzatoare
care confera o
siguranta
deplina, atat
fata
de
infiltratiile de
apa, cat si fata
de infiltratiile
de aer;
* la elementele
perimetrale
opace nu se
utilize
aza
solutii
constr
uctive
caracteri
zate
printro
perme
abilita
te la
aer
ridicat
a.
2.4.2.
Determ
inarea
$i
verifica
rea
coefici
entului
global
de
izolare
termica
G1 la
cladiril
e cu
alta
destina
fie
decat
cea de
locuit
Prev
ederile
din
normati
vul C
107/2
se
aplica
la
urmato
arele
categor
ii
de
cladiri
cu alta
destina
tie
decat
locuirea, al
caror
regim
de
Tnaltim
e
nu
depasest
e P +
10E:
* cladiri
de
cate
goria
1, Tn
care
intra
cladi
rile
cu
ocu
pare
conti
nua"
si
cladiril
e cu
ocu
pare
disc
ontin
ua"
de
clasa
de
inert
ie
mare
;
* cladi
ri de
cate
goria
2, Tn
care
intra
cladi
rile
cu
ocu
pare
disc
ontin
ua",
cu
exce
ptia
celor
din
clasa
de
inert
ie
mare
.
Cla
dirile
cu
ocupa
re
contin
ua"
sunt
acele
cladiri
a caror
functio
nalitate
impune ca
temper
atura
mediulu
i
interior
sa
nu
scada
(Tn
interval
ul dintre
ora 0 si
7)
cu
mai
mult de
7
C
sub
valoarea
normala
de
exploata
re.
Exempl
u: cresele,
internat
ele,
spitalele
etc.
Cladi
rile cu
ocupar
e
disconti
nua"
sunt
acele
cladiri a
caror
function
alitate
permite
ca
abaterea
de
la
temper
atura
normala
de
exploata
re sa fie
mai
mare de
7 C pe
o
perioad
a de 10
ore pe
zi, din
care eel
putin 5
ore Tn
intervalul
dintre
ora 0 si
7.
Exempl
u:
scolile,
amfiteat
rele,
salile
de
spectacole, cladirile
administrative,
restaurantele,
cladirile
industriale cu
unul sau doua
schimburi etc.,
de clasa de
inertie me-die si
mica.
12.70
Fig. 2.4.4. Plan ?

i secfiune
cladire parter:
(
exemplul de
calcul 6)
Tamplarie
exterioara: 1 - 90
x 240 cm; 2 - 90
x 150 cm; 3 - 120
x 150 cm; 4 - 180
x 150 cm; 5 - 210
x 150 cm; 6 - 90
x 60 cm; 7 - 90 x
240 cm.
[W/m3-K]
(2.4.6),
2.4.2.1
Deter
minar
ea
coefici
entulu
i
global
efectiv
de
izolare
termic
a G1
Se
face
utiliz
and
relati
a:
1
7 R'.
Tn care:
Sectiunea A-A
-0.45 (CTS)
mg_
Vvolum
ul
Tncalzi
t al
cladirii,
A, T.,
R'm- determ
inate
pentru
elementel
e j ale
anvelo
pei -au
aceea
si
semnifi
catie
ca la
2.4.1.1.
2.4.2.2
Deter
minar
ea
coefici
entulu
i
global
norma
t de
izolare
termic
a G1ref
Se
face
utiliz
and
relati
a:
+ d-P +
a
[W/m3-K] (2.4.7),
Tn care:
\1
aria
suprafetelor
componente opa-ce ale
peretilor verticali care fac
cu planul orizontal un
unghi mai mare de 60,
aflati Tn contact cu exteriorul sau cu un spatiu
neincalzit, cal-culata luand
Tn considerare dimen-siunile
interax [m2];
\2
aria
suprafetelor
planseelor de la ultimul
nivel (orizontale sau care
fac cu planul orizontal un
unghi mai mic de 60),
aflate Tn contact cu
exteriorul sau cu un spatiu
ne-Tncalzit, calculate luand
Tn considerare dimensiunile
interax [m2];
i3 - aria suprafetelor inferioare
aflate Tn contact cu
exteriorul sau cu un spatiu
neTncalzit, calculate luand
Nr.crt.
1
2
3
4
Nr.crt.
1
2
3
Tn considerare
dimensiu
nile
interax
[m2];
' - perimetrul
exterior al
spatiului
afe-rent
cladirii
aflat
Tn
contact cu
solul sau
Tngropat
[m];
i4
aria
suprafete
lor
peretilor
transparent! sau
transluci
zi aflati
Tn contact
cu
exteriorul
sau cu
un spatiu
Tabelul 2.4.6. Tabel pentru determinarea termenului 2

Elementul de constructii
Placa pe sol
Planseu sub pod
Tamplarie exterioara
Pereti exteriori
Total
[m
183,64
183,64
33,84
129,36
530,48
Tabelul 2.4.7. Tabel pentru calculul rezistentei termice medii a tamplariei (exemplul de calcul 6).
Tipul tamplariei
Usa de intrare
Tamplarie dubla obisnuita
Tamplarie dubla cu geam termoizolant
Total

neincalzit,
calculata
luand in considerare
dimensiunile
nominale ale
go
lul
ui
di
n
pe
ret
e
[m
2
];
V - volumul
Tncalzit,
calculat pe
baza dimensiunilor
exterioare ale
cladirii [m3];
- a, b, c, d,
e - coeficienti
de
control
pentru
elementele de
constructii
men-tionate
mai sus, ale
caror
valori
sunt date in
tabelele 2.4.3
si 2.4.4 Tn
functie
de
categoria de
cladire
(categoria
1
sau 2), tipul de
cladire si zona
climatica.
Pentru
cladirile
la
care suprafata
pe-retilor
transparenti
sau translucizi
re-prezinta eel
putin 50 % din
suprafata
elementelor
verticale
de
Tnchidere,
coeficientul
global
de
referinta G1ref
poate fi marit
cu o cantitate
AG1ref, a carei
valoare este
data
Tn
tabelul 2.4.5,
Tn functie de
categoria
cladirii,
de
indicele
solar / si de
inertia termica a cladirii.
Indicatii
privind
determinarea
clasei
de
inertie termica
sau
a
indicelui solar
sunt date Tn
anexele
normativului
C 107/2.
avand
Tn
vedere
faza
preliminary de
proiectare.
Cladirea are
parter, este
alcatuita conform fig. 2.4.4,
este
amplasata Tn
Bu-curesti si
este proiectata
Tn anul 1997.
Rezolvare:
a)
Determinarea
caracteristicilo
r geo-metrice
ale cladirii:
Aria placii pe
sol A1 si a
planseului
sub pod A2:
A1 = A2= 17,8
11,8 2 1,2
2.4.2.3
11,0
Nivelul
=
de
183,6
izolare
4 m2;
termica
Perimetrul
global^
cladirii:
Nivelul de
P= 2 (11,80
izolare
+ 17,80 +
termica
2 1,20) =
globala
64,00 m;
este
*I
corespunzato
n
r daca se
a
realizeaza
l
conditia:
t
G^G1ref
i
[W/m3-K]
m
(2.4.8).
e
a
Exemplul de
calcul 6
p
Se verifica a
coeficientul
r
global de izo- t
lare termica e
pentru
o r
cladire
de u
locuit
l
individuala,
u
cuplata,
i
33,
84
m2 ;
:
H
=
A
r
i
a
2
,
5
5
m
;
* Aria
tamplari
ei
exterioa
re:
A3 = 2
1,80
1,50
+2
1,20
1,50
+8
0,60
0,60
+2
0,90
.
1,50
+2
2,10
1,50
+6
0,90
2,40
=
p
e
r
e
t
i
l
o
r
e
x
t
e
r
i
o
r
i
:
A
4
=
P
H
A
3
A
V
pei:
A= 2
183,
64 +
33,8
4 +
129,
36 =
530
,48
m2;
Volumul
cladirii:
V= A1
H=
183,64
2,55 =
468,282
m3;
b)
Determ
inarea
coeficie
ntului
G pe
baza
valori
lor
R'mjn:
Se
utiliz
eaza
valori
le
mini
me
R' =
R'
m
mm
confor
m
tabelulu
i 2.2.6,
pentru
cladiri
\
A4 =
64,00
530,480 + 0,34-1,1
2,55 33,84
=
129,36
m2;
Aria
anvelo
proiect
ate
pana la
1.01.19
98, si
anume:
pereti exteriori
R'm = 1,20 m2K/W;
*
tampla
rie exterioara R'
- 0,40 m2-K/W;
planseu pod
R'm = 2,00 m2K/W;
placa pe sol
R'm = 3,00 m2K/W.
Cu
aceste valori,
Tn
tabelul
2.4.6, se
determina
termenul:
I [(A r)/RJ] =
336,251 W/K.
Pentru
stabilirea
numarului de
schimburi n
se considera:
a
cladire
individuala;
* moderat
adapostita (Tn
interiorul
unui oras, cu
minimum
3
cladiri
Tn
apropiere);
* clasa de
permeabilitate
ridicata
(tamplarie
exterioara fara
masuri de
etansare). Din
tabelul 2.4.1, se
obtine: na =
1,7h_1.
Aplicand
relatia 2.4.1 se
obtine:
3
3
6
,
2
5
1
2.4.2, pentru
N = 1 si AA/=
1,13 > 1,10,
rezulta: GN =
0,95 W/m3-K.
Se observa ca
G > GN; Tn
consecinta,
trebuie sa se
ia unele
masuri de reducere a
pierderilor de
caldura; d)
Determinarea
coeficientului
G < GN; Se
actioneaza
numai asupra
tamplariei
exterioare,
astfel:
ferestrele si
usile de balcon
de la ca-merele
de zi si de la
dormitoare se
prevad a se
realiza din
tamplarie dubla,
din lemn, cu
un geam
termoizolant si
un geam
obisnuit (R' =
0,55 m2-K/W),
cu garnituri
de etansare;
4
6
8
,
2
8
0
0
,
7
1
8
+
0
,
3
7
4
=
1
,
0
9
2
W
/
m
3
K
;
c)
Determinar
ea
coeficientul
ui GN
Se
determina:
1,
13
m
/m
3
.
468,282
Conform
tabelului
* celelal
te
ferestr
e se
preva
d a se
executa
din
tampl
arie
318,077
468,282
iei
exteri
oare
dupa
modificar
e (tab.
2.4.7):
R>
+ 0,34n =
Â
-.
33 84
>
dubla
din
lemn,
cu
geam
uri
obisn
uite
(R' =
0,43
m2K/W),
fara
garnit
uri de
etansa
re;
* usa de
intrar
e este
din
lemn,
opaca
,
avand
R1 =
0,39
m2K/W,
fara
garnituri
de
etansa
re.
Se
calcule
aza
reziste
nta
termica
medie
a
tamplar
valorile
din tabelele
2.4.6 si
2.4.7,
A-T/R'
=
84,60 -
2(A/
R
')
^,4
28
=
0,509
m2 K/W
Se
observ
a ca
valoar
ea
obtinut
a este
superi
oara
celei
initiale
R' =
0,40
m2 K/W
Se
deter
mina
noua
valoar
e
a
terme
nu-lui
AT/R'm
pentru
noua
tampl
arie
exterioara
tinand
seam
a de
66,426
=
18,174
W/K.
Se
determi
na
noua
valoare
a
termenului
l[(Az/R'
m)]
pentru
elemen
tele de
constru
ctii ale
Tncape
rii
Z[(A.r/
R'm)] =
336,25
1
18,174
=
=
318,07
7 W/K.
Din
tabelul
2.4.1 se
determi
na
noua
valoare
a
numaru
lui de
schimb
uri n
prin
interpol
are
Tntre
na = 0,6
(clasa de permeabilitate
medie) si na =
1,1 (clasa de
permeabilitate
ridicata), astfel
pentru: na = 0,6
fr1 - pentru
tamplarie
dubla cu geam
termoizolant
cu suprafata A
= 25,2 m2 na =
1,1 /7_1 pentru usa de
intrare si
tamplarie
dubla
obisnuita cu
suprafata A =
8,64 m2;
rezulta: na =
0,6 + (1,1 -
0,6)8,64/8,64
+ 25,2
= 0,728
h-\ Se
recalculeaz
a valoarea
G cu relatia
M'i
-1-- - v^ R'
m
min
+
0,
3
40,
7
2
8
=
= 0,927
W/m3-K
Rezulta: G <
GN
In
concluzie, Tn
conditiile
realizarii
efective a
valori lor R' >
R'. la peretii
exteriori,
la
planseul
de
sub
pod
precum si la
placa de pe
sol, se obtine
un co-eficient
global
de
izolare termica,
mai mic decat
coeficientul
corespunzator
normat.
Capitolul 2: Anexe
Anexa 2.1
Caracteristicile termotehnice ale materialelor de constructii
Nr.
crt.
Denumirea materialului
0
1
I. Produse pe baza de azbest
Capacitate calorica masica c = 840 J/kg-K
Placi si foi din azbociment
1
Placi termoizolante din azbest
2
II. Materiale asfaltice si bituminoase
3
Mortar asfaltic
4
Beton asfaltic
5
Bitum
III. Betoane
6
Beton armat
7
Beton simplu cu agregate

naturale de natura
sedimentara sau amorfa
(pietris, tuf calcaros, diatomit)
Beton cu zgura de cazan
Beton cu zgura granulata
10
Beton cu zgura expandata
11
Beton cu perlit
12
Beton cu granulit
13
Beton celular autoclavizat

(gazbeton):
tip GBC-50
tip GBN-50
tip GBN-35
- tip GBN-T; GBC-T
Densitatea
aparenta
P
Conductivitatea
termica de calcul
Ikfl/nfl
2
[W/m-K]
3
Coeficientul de
asimilare termica
s
[W/m2-K]
4
Factorul rezistentei la
permeabilitate la vapori
[1/K]
190
0
500
0,35
0,13
0,09
6,3
5
1,9
24,
3
1,6
1800
2100
1100
0,75
1,04
0,17
9,05
11,51
3,37
85,0
85,0
260
0
250
240
0
2200
2000
1800
1600
1400
1200
1000
180
0
160
0
140
180
0
160
0
160
0
140
120
0
100
0
180
0
170
0
160
0
150
0
140
0
75
0
700
600
550
2,03
1,74
1,62
1,6
2
1,39
1,16
0,93
0,75
0,58
0,46
0,87
0,75
0,64
0,52
0,41
0,64
0,58
0,52
0,46
0,58
0,46
0,41
0,41
0,33
0,26
0,17
0,81
0,76
0,70
0,64
0,58
0,46
0,35
0,29
0,23
0,17
0,28
0,27
0,24
0,22
17,9
0
16,2
15,3
6
13,6
2
11,8
6
10,0
8
8,53
9,75
8,53
7,37
6,15
4,99
8,36
7,50
6,65
5,79
7,50
6,25
5,46
5,4
6
4,4
7
9,41
8,85
8,24
7,63
7,02
5,79
4,61
3,75
2,86
2,03
3,57
3,39
2,96
2,71
24,3
21,3
21,3
21,3
14,9
12,1
8,5
7,1
4,7
4,3
3,9
8,5
7,
7
7,1
6,1
7J
7,1
6,6
6,1
7,1
6,5
6,0
4,3
3,4
2,4
2,1
7,1
7,0
6,9
6,8
6,5
6,1
4,7
3,4
2,4
1,9
4,2
4,2
3,7
3,5
*)
14
Produse rigide spumate

din cenusa de termocentrala
liata cu ciment
500
400
0,20
0,16
2,46
1,97
3,1
2,6
0
1
2
IV. Mortare
1
Mortar de ciment
180
5
Mortar de var si ciment
0
1
Mortar de var
170
6
Mortar de zgura cu ciment
0
1
160
V. Vata minerala ?i produse din vata minerala
19
Vata minerala
6
tip 60
0
tip 70
7
20
Saltele din vata minerala:
100...130
- tip SCI60, SCO60, SPS60
120...150
- tip SPS 70
21
4
Pasla minerala
0
tip P40
6
tip P60
0
tip P90
Placi din vata minerala:
22
100
tip G100
140
tip G140
120...140
- tip AP140
23
Placi rigide din fibre de
160
bazalttip PB160
VI. Sticla ?i produse pe baza de sticla
24
Sticla
2500
25
Sticla spongioasa
40
0
30
26
Vata de sticla
80
cal I
10
cal II
0
VII. Produse pe baza de ipsos, perlit, diatomit
27
Placi de ipsos
110
0
28
Placi de ipsos cu umplutura
700
29
Ipsos celular
500
30
Sapa de ipsos
1600
31
Produse termoizolante
60
din diatomit
0
32
270
Placi termoizolante din perlit
Nate cu ciment
VIII. Pamanturi $i umpluturi
33
Pamant vegetal Tn stare
1800
34
Umplutura din nisip
1600
35
Umplutura din pietris
1800
IX. Lemn i produse din lemn
Capacitate calorica masica c = 2 510 J/kg-K
Pin si brad
36
55
- perpendicular pe fibre
0
- Tn lungul fibrelor
55
37
Stejar si fag
80
- perpendicular pe fibre
0
- Tn lungul fibrelor
80
38
Placaj Tncleiat
600
39
Rumegus
250
Placi termoizolante din talas,
40
40
tip STABILIT
0
Capitolul 2: Anexe
3
0,9
3
0,8
7
0,7
10,0
8
9,47
8,24
7,37
7,1
8,5
5,3
5,7
4,7
0,042
0,04
5
0,04
0
0,045
0,04
3
0,04
0
0,04
8
0,040
0,044
0,050
0,3
7
0,41
0,50
0,50
0,31
0,36
0,44
0,75
0,14
0,12
0,075
0,036
0,041
10,67
1,8
4
1,48
0,42
0,50
0,4
1
0,23
0,18
1,03
0,2
2
0,16
5,23
4,74
3,13
2,34
10,00
2,83
2,40
1,62
1,16
0,58
0,70
11,28
7,50
8,74
0,17
0,35
4,12
5,91
0,2
3
0,4
0,17
0,09
0,1
4
5,7
8
7,7
4,39
2,02
3,19
2,66
1,1
1,1
0,51
0,55
0,56
1,
3
1,
1,
1
1,
6
2,
2,1
2,4
2,4
0,66
2,5
00
28,
3
28,
1,
1
1,
2
6,1
6,5
3,4
1,7
11,2
1,9
3,9
2,4
10,
4
2,0
11,
3
2,1
28,3
2,4
2,4
2,4
41
Beton cu
agregate vegetale
(talas, rumegus, puzderie)
800
600
0,2
1
0,1
6
5,52
4,17
5,
3
5,
0
Capitolul 2: Anexe
0
42
1
Placi termoizolante
din coaja de rasinoase
- tip PACOSIP
- tip IZOTER
2
750
350
270
3
0,216
0,125
0,116
4
5,42
2,82
2,38
5
5,3
2,4
2,1
43
Placi din fibre de lemn,

tip PFL (placi moi)
- placi S
- placi B si BA
Placi aglomerate fibrolemnoase,
tip PAF
Placi din aschii de lemn, tip PAL:
- termoizolante
- stratificate
220...350
230...400
0,084
0,094
2,0
8
2,32
300
0,084
2,14
2,
7
3,
7
2,7
350
650
550
700
600
500
450
0,101
0,204
0,180
0,264
0,216
0,168
0,156
2,53
1,90
4,24
5,79
4,85
3,90
3,57
2,
8
7,1
4,3
8,5
7,4
3,4
2,8
0,10
1
0,09
0,14
0,14
0,05
0,045
1,9
1
1,6
5
2,60
2,05
0,85
0,74
3,
5
1,
3
1,
1,
4
1,1
0,35
0,26
0,36
0,31
0,19
0,29
0,49
0,25
0,18
0,088
0,083
0,25
0,20
4,61
3,32
4,90
4,11
2,40
3,38
5,1
7
2,75
1,0
3
3,26
2,46
3,
3
3,4
3,
1
3,0
3,
0
2,
1,
7
0,26
3,48
2,03
1,1
6
0,52
3,19
1,13
0,51
4,16
25,45
17,99
12,4
2
6,70
23,89
12,13
6,54
44
45
- omogene pline -omogene cu
goluri
X. Produse termoizolante fibroase de natura organica
Capacitate calorica masica c - 1 670 J/kc-K
46
Placi aglomerate
300
din puzderie, tip PAP
200
47
Stufit
250
- presat manual
400
- presat cu masina
48
Placi din paie
250
120
49
100
Saltele din deseuri textile
sintetice, tip vata de tapiterie
XI. Umpluturi termoizolante
l-K
Capacitate calorica masica c = 840
J/kc
50
Zgura de cazan
100
0
51
110
Zgura granulata, zgura
0
expandata
900
52
Cenusa si zgura de termocentrala
650
53
Granulit
900
500
300
54
Perlit
200
100
55
Diatomit
700
500
XII. Pietre naturale ?i zidarie din piatra naturala
Capacitate calorica masica c = 920 J/(kg-K)
56
Scorie bazaltica
1000
57
Marmura, granit, bazalt
2800
58
Gresie si cuartite
2400
59
Pietre calcaroase
2000
1700
60
Tuf calcaros
1300
61 Zidarie din pietre de forma regulata,
2680
cu densitate aparenta a pietrei de:
1960
2800 kg/m3
1260
2000 kg/m3
1200 kg/m3
50,7
17,0
10,
6
4,3
30,4
9,9
4,9
62
Zidarie din pietre de forma

neregulata, cu densitate aparenta
a pietrei de:
2800 kg/m3
2000 kg/m3
1200 kg/m3
2420
1900
1380
2,55
1,06
0,60
20,3
0
11,57
7,42
15,
5
8,7
5,3
0
1
2
3
XIII. Zidarie din caramizi, blocuri mici $i produse din beton celular autoclavizat
63
Zidarie din caramizi pline
1800
0,80
i
64
Zidarie din caramizi cu gauri
0,75
1700
verticale, tip GVP, cu
0,70
1550
densitatec
0,64
1450
aparenta a caramizilor de:
0,58
1350
1675 kg/m3
0,55
1250
1475 kg/m3
0,46
1150
1325 kg/m3
1200 kg/m3
1075 kg/m3
65
1200
0,52
Zidarie din caramizi de
diatomit,
cu densitatea aparenta a
66
Zidarie din blocuri mici pline
198
1,1
din beton cu agregate usoare cu
0
6
densitatea aparenta a blocurilor
180
0,93
de:
0
0,75
2000 kg/m3
162
0,61
1800 kg/m3
0
0,50
1325 kg/m3
144
0,42
1600 kg/m3
0
1200 kg/m3
126
67
Zidarie din blocuri din beton
675
0,27
celular autoclavizat:
775
0,30
- cu rosturi subtiri
725
0,30
0,34
tip GBN 35
825
tip GBN 50
- cu rosturi obisnuite
tip GBN 35
tip GBN 50
68
Fasii armate din beton
62
0,25
celular autoclavizat:
0,28
5
tip GBN 35
72
tip GBN 50
5
XIV. Metale
69
Otel de constructii
7850
58
70
Fonta
7200
50
71
Aluminiu
2600
220
XV. Polimeri ?i spume de polimeri
72
Polistiren celular
20
0,044
73
Spume de policlorura de vinil
7
0,05
0
0,05
74
Poliuretan celular
30
0,042
XVI. Materiale Tn suluri
75
Covor PVC 180
0,38
fara suport textil
0
0,33
- cu suport textil
160
0,29
0
0,23
160
Capitolul 2: Anexe
4
9,51
8,95
8,26
7,64
7,02
6,57
5,77
6,1
5,3
5,0
4,7
4,5
4,3
4,1
6,26
3,4
12,0
2
10,2
6
8,72
7,43
6,29
5,34
10,6
8,5
7,1
4,7
4,3
3,9
3,38
3,82
3,70
4,20
3,8
4,3
3,9
4,4
3,13
3,57
3,7
4,2
125,6
111,7
140,8
00
0,30
0,6
1
0,36
30,0
3,
0
30,0
8,49
7,46
7,00
5,83
425
425
425
425
00
00
76
Panza bitumata,
carton bitumat etc.
600
0,17
3,28
STAS
6472/4
Capitolul 3
Necesarul de caldura pentru incalzire
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Tncalzire

3.1. Necesarul de caldura
pentru cladiri obi$nuite
Cladirile au destinatii, forme si carac-teristici
constructive diferite, iar pentru stabilirea
caracteristicilor tehnice ale echipamentelor de
Tncalzire este ne-cesar sa se calculeze
necesarul de caldura care exprima cantitatea de
ener-gie termica cedata de fiecare incapere in
mediul Tnconjurator.
Metoda de calcul al necesarului de caldura
pentru Tncalzire este reglemen-tata prin STAS
1907 si se aplica tuturor tipurilor de cladiri civile
si industriale exceptie facand:
*Tncaperile amplasate subteran;
*spatiile Tnchise limitate de elementele
de constructii lipsite practic de masivitate termica;
*cladirile sau Tncaperile Tncalzite rar, pe
perioade scurte de timp;
*cladirile cu instalatii de Tncalzire locala, avand
efecte pe zone limitate;
*cladirile cu instalatii de Tncalzire prin radiatie
(cap. 4.5).
Necesarul de caldura pentru Tncalzire O al
unei Tncaperi se calculeaza cu relatia: = T(1
+ IA/100) + <*>,. [W] (3.1.1)
Tn care: 0T - este fluxul termic cedat prin transmisie, considerat Tn regim statio-nar,
corespunzator diferentei de temperatura Tntre
interiorul si ex-teriorul elementelor de constructii
care delimiteaza Tncaperea [W]; 0. - sarcina
termica pentru Tncalzirea aerului rece patruns
Tn interior de la temperatura exterioara la temperatura interioara [W]; 2/A - suma adaosurilor
afectate fluxului termic cedat prin transmisie [%].
Necesarul de caldura global al unei Tncaperi se
majoreaza sau se micsoreaza cu debitul de
caldura absorbit sau cedat de diverse procese
cu caracter permanent daca acesta depaseste 5
% din <.
6j - temperatura interioara conventionala de calcul, conform SR 1907 [C];
6e - temperatura spatiilor exterioare Tncaperii considerate [C], care se ia
dupa caz: temperatura conventional^ a
aerului exterior sau temperatura
interioara conventional^ de calcul
pentru Tncaperile alaturate;
R' - rezistenta termica a elementului
OS
de constructii considerat, stabilita

conform STAS 6472 [m2-K/W]; CM coeficient de corectie a fluxului termic.
Coeficientui de masivitate m este de
pendent de indicele de inertie termica
D al elementului de constructii. Valoarea este data Tn tabelul 3.1.1 sau se
poate
calcula
si
cu
relatia;
m = 1,225 - 0,05 D
(3.1.4)
unde indicele de inertie termica D
este dat de relatia 2.3.2 ( 2.3.2).
Pentru elementele de constructii lipsite
de inertie termica, cu D < 1 (usi, ferestre
etc.), coeficientui de masivitate termica
are valoarea cea mai mare m = 1,2 iar
pentru elementele de constructie interioare (pereti si plansee interioare etc.),
coeficientui m = 1.
Suprafata de calcul A a elementului de
constructii se determina luand Tn I
3.1.1. Fluxul termic cedat prin transmisie or

Pierderi de caldura au loc atat prin elementele de constructii Tn contact cu aerul pe ambele fete
<Pe cat si prin sol <>s.
^T=<Pe + 0s
N
(3.1-2)
3.1.1.1 Fluxul termic prin transmisie <Pe
Acesta se calculeaza cu relatia:
e=CM-2m-A-^^
[W]
s
(3.13)
Tn care: m - este coeficientui de masivitate termica al elementelor de constructii
exterioare, conform STAS 6472; A - aria suprafetei fiecarui element de constructii
[m2];
a- considerare urmatoarele dimensiuni: y\\
! - pentru plansee si pereti: lungimea nsi latimea Tncaperii, masurate Tntre axe-ia
le de simetrie ale elementelor de con-ostructie ce o delimiteaza si Tnaltimea anivelului masurat Tntre pardoselile finite; de ;
din aria astfel obtinuta se scade aria golurilor
suprafetelor neinertiale (usi, lui ferestre,
luminatoare etc.); ita
- pentru suprafetele
neinertiale, se consider^ dimensiunile golurilor
din zidarie. lui
Rezistenta termica R' se
calculeaza
OS
eza
ase |
4)
D
|
ite
re
3a \
sar
e).),
l
lui
Tabelul 3.1.2. Temperaturile
conventionale 6e ale aerului
Local exterior pentru principalele
0 [C]
6,1...7
itatea
Local itatea-18
Alba lulia
0,90
Alexandria
-15
Arad
-15
Bacau
-18
Baia Mare
-18
Baraolt
-21
Beclean
-21
Beius
-18
Bistrita
-21
Barlad
-18
Blaj
-18
Botosani
-18
Brasov
-21
Braila
-15
Bucuresti
-15
Buzau
-15
Calarasi
-15
Ceahlau
-21
Campulung Muscel
-18
Cluj-Napoca
-18
Constanta
-12
Craiova
-15
Cristuru Secuiesc
-21
conform metodologiei indicate Tn 2.2.3

din capitolul 2.
Temperaturile conventional 6e ale
aerului exterior pentru principalele localitati din Romania sunt date Tn tabelul
3.1.2. In fig. din Anexa 3.1 este reprezentata harta de zonare a teritoriului Romaniei, din punct de vedere al temperaturilor conventional ale aerului exterior.
Temperaturile conventional 6e ale
aerului din Tncaperile neTncalzite si Tn
rosturile de dilatare ale cladirilor de locuinte, administrative si social-culturale
sunt date Tn tabelul Anexa 3.2.
In cazul Tn care este necesara cunoasterea exacta a temperaturii 6e a
unei Tncaperi neTncalzite aceasta se
Deva
Fagaras
Focsani
Galati
Gheorghieni
Giurgiu
Huedin
Hunedoara
lasi
-15
-21
-18
-18
-21
-15
-18
-15
-18
T
n
i
p
o
at
e
c
al
c
ul
a
c
u
r
el
at
ia
:
D
m
1
1,2
Tabelul 3.1.1. Valorile coeficientului de masivitate termica

1.12
2,1...3
1,15
1,1
Local itatea
Lugoj
Miercurea Ciuc
Oradea
Petrosani
Piatra Neamt
Pitesti
Ploiesti
Reghin
Resita
Ramnicu Valcea
Roman
Satu Mare
Sfantu Gheorghe
Sibiu
Sighisoara
Sinaia
Sangiorgiu de Padure
Slatina
Slobozia
Sovata
Suceava
Tecuci
Timisoara
Targoviste
Targu Jiu
Targu Mures
Targu Ocna
Tulcea
Napoca-Turnu Severin
Vaslui
Vatra Dornei
Zalau
0e [C]
-12
-21
-15
-18
-18
-15
-15
-21
-12
-15
-18
-18
-12
-18
-18
-18
-21
-15
-15
-21
-21
-18
-15
-15
-15
-21
-18
-15
-12
-18
-21
-15

A
L
(3.1.5)
6=
R
J
administrative si
social-culturale
precum si pentru
anexele
administrative si
social-culturale
ale
Tntreprinderilor
industriale sunt
date
in care: 6. - este
temperaturile
interioare conventional ale
Tncaperilor sau
i
spa-tiilor
n
Tnvecinate [C];
A. - aria
A
suprafetelor care
n
delimiteaza
e
T
x
n
d. - grosimea straturilor luate Tn considerare [m];
A. - conductivitatea termica a materialului din care este alcatuit stratul luat
Tn considerare [W/m-K], (Anexa 2.1);
R. - rezistenta termica a benzii de conbc
tur la trecerea caldurii prin pardo

seala si sol catre aerul exterior
[m2-K/W], a carei valoarea este da1,0
taTn tabelul 3.1.3;
- pentru rrfDi > 400 kg/m2, CM = 0,94. 6f - temperatura solului (apei freatice),
considerate +10 C pentru toate
zonele climatice ale tarii;
c
a
p
e
r
e
a
ei m ., astfel: - pentru mDj < 400

kg/m2, CM
PI
a
3
.
3
.
[
m
2
]
;
R. - rezistentele
termice ale
elementelor de
constructii ale
Tncaperii
[
m
2
K
/
W
]
.
Temperaturile
interioare
conventionale de calcul 0.
pentru Tncaperi
Tncalzite in cladiri de
locuit,
Coeficientul de
corectie CM a
fluxului termic se
stabileste
Tn
functie de capacitatea
termica
specifica
a
elementelor de
constructii
interioare
ale
constructiCapacitatea
termica
specifica a
constructiei m .
se determina
pentru
Tntreaga
constructie cu
relatia:
m9i=0,9(Mpj/A)
(3.1.6)
T
n
c
a
r
e
:
M . - este masa
tuturor
elementelor de
constructii
interioare (pereti
interiori, plansee
Tntre etaje,
elemente de tamplarie Tn
interior); nu se
ia Tn calcul masa
elementelor de
constructii
perimetrale (pereti
exteriori, ferestre,
usi, acoperis,
planseu peste
subsol neTncalzit,
pereti catre
casa scarii,
pereti
care despart spatii
Tncalzite de
spatii
neTnc
alzite)
[kg];
A - suprafata
perimetrala a
constructiei
prin care se
produce disipare
de flux
termic (pereti
exteriori, ferestre,
usi,
pereti spre casa
scarii, planseu
peste
subsoluri
neTncalzite,
planseu spre
pod, acoperisuri
de tip terasa)
[m2].
3.1.1.2 Fluxul
termic cedat prin
sol <Ps
Se calculeaza
cu relatia:
A 0. - Or
m. 8.-0
A
's
^M
6-6
A
C]
Tn care:
Ap
- suprafata
cumulata a
pardoselii si a
peretilor
aflati
sub
^
[W]
ni
ve
lul
so
lul
ui,
ca
re
se
ca
lc
ul
ea
z
a SA
cu
rel
ati
a:
A =A
P pd
+P'h
tm2l
3 18
unde:
Adsuprafa
ta
pardos
elii
[m2];
lu
ng
im
ea
co
nt
ur
ul
ui
pe
ret
ilo
r
Tn
co
nt
ac
t
cu
so
lul
[m
];
hcota
pardo
selii
sub
nivelul
solului
[m];
Ac
a
ri
a
u
n
ei
b
e
n
zi
c
u
la
ti
m
e
a
d
e
1
m
s
it
u
a
t
a
d
e
a
lu
n
g
ul
c
o
n
A.
tur
ul
ui
e
xter
ior
al
su
pr
af
et
ei
A
[m
2
];
ari
a
un
ei
be
nz
i
cu
lat
im
ea
de
1
m
sit
ua
ta
de
-a
lu
ng
ul
co
nt
ur
ul
ui
ca
re
co
re
sp
un
de
sp
ati
ul
ui
T
nv
ec
in
at
ca
re
ar
e
te
m
pe
ra
tu
ra
0.
(3.1.9)
[m2];
R - rezistenta
termica
cumulata a
pardoselii si a
stratului de
sol cuprins
Tntre
pardoseala si
panza de apa
freatica care
se determina
cu relatia: d
R =
2T~ [m2P
K/W]
unde:
6 .- temperatura
interioara
conventionala
de
calcul
pentru
Tncaperile
alaturate [C];
A77o - coeficientul
de masivitate
termica
s
al solului, care se
determina din
graficul din fig.
3.1.1, Tn functie
de adancimea
panzei de apa
freatica H si
adancimea h de
Tngropare a
pardoselii; ns coeficientul de
corectie care tine
seama de
conductivitatea
termica a solului k
si cota pardoselii
h sub nivelul
terenului, care se
determina din
graficul din figura
3.1.2. In relatia
3.1.7, Tn cazul Tn
care dife-renta de
temperatura 0. 6f< 0, primul
termen al relatiei
se neglijeaza.
3.1.2.
Adao
suri
la
pierd
erile
de
cald
ura
IA
Acestea
afecteaza fluxul
termic cedat prin
transmisie T cu
scopul de a realiza
aceleasi conditii Tn
Tncaperi indi-ferent
de orientarea lor si
gradul de izolare
termica (elemente
de constructii cu
rezistenta termica
redusa).
Adaosurile sunt:
AQ - de orientare,
Tn scopul
diferentierii
necesarului de
caldura al
Tncaperilor diferit
expuse radiatiei
solare si
afecteaza numai
fluxul termic
cedat prin
elementele de
constructii a
Tncaperilor cu
pereti exteriori si
are valorile date
Tn tabelul 3.1.4.
Pentru
Tncaperi cu
mai multe
elemente de
constructii
exterioare,
adaosul AQ se
stabileste
corespunzator
elementului de
constructii cu
orientarea cea
mai defavorabila;
Ac - pentru
compensarea
efectului suprafetelor reci, Tn
scopul corectarii
bilantului termic al
corpului ome-nesc
Tn Tncaperile Tn
care elementele
de constructii cu
rezistenta la
transfer termic
redusa,
favorizeaza
intensificarea
cedarii de caldura
a corpului prin
radiatie. Acest
adaos afecteaza
numai fluxul
termic prin
elementele de
constructii ale
Tncaperilor a
caror rezistenta
termica R < 10
m2-K/W.
Rezistenta R
m
'
m
se calculeaza cu
relatia:
(
K
C
M
[
m
2
K
/
W
]
(3.1.10)
unde:
AT - este aria
suprafetei totale
a Tncaperii
(reprezentand
suma tuturor
suprafetelor
delimitatoare)
[m2]; Valorile
adaosului A
sunt date Tn
c
graficul din figura

3.1.3.
Adaosul Ac se
acorda
tuturor
Tncaperilor
cu
exceptia:
* depozitelor, casei
scarii etc., precum
si a Tncaperilor
prin
care
oamen
ii tree
sau
statio
neaza
(sali
de
expoz
itie)
purtan
d
Tmbr
acami
nte de
strada
;
* Tncap
erilor
de
produ
ctie cu
specif
ic de
munc
a
medie
, cu
locuri
de
munca
nestati
onare
sau cu
specif
ic de
munc
a
grea.
De
aseme
nea,
pentru
Tncape
ri
de
product
ie
cu
specific
de
munca
usoara
sau
medie,
cu
locuri
de
munca
stationare,
adaosu
l A se
preved
e
numai
Tn
cazul
Tn care
locurile
de
munc
a sunt
situate
la
o
distant
a mai
mica
de 5
m de
supraf
etele
vitrate
exteri
oare.
3
.
1
.
3
.
S
a
r
c
i
n
a
t
e
r
m
i
c
a
<
P
j
Sarcin
a
termic
a &.
pentru
Tncalz
irea
aerulu
i
infiltrat
prin
neeta
nseitat
ile
usilor
si
ferestr
elor si
a
aerulu
i
patrun
s la
deschi
derea
acestor
a se
determi
na ca
valoare
maxim
a Tntre
sarcinil
e termice
<Pn si
0j2, Tn
care: 0n
- este
sarcina
termica
pentru
Tncalzirea
aerului
infiltrat
prin
neetanseitatile
usilor si
ferestre
lor
determinata
Tn
functie
de
numaru
l de
schimb
uri
orare
de aer
necesa
r Tn
Tncape
re din
conditia
de
contort
fiziologi
c, cu
relatia:
[W]
(3.1.11)
0j2 este
sarcina
termica
pentru
Tncal
zirea
aerului
infiltrat
prin
neetan
seitatile
usilor si
ferestre
lor dependen
ta de
viteza
de
calcul a
vantului,
4>i2
={CM[El(Li)v^(6r
0)]+<pJ
(1+AJ
[W] (3.1.12)
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru tncalzire
ns
1,
8J
1,
7
"
1,
6
h=0m
/
h=1
mh 2
v
/ m
1,
5
,0
1,2
2,0 X[W/mK]
1
1,4
1,6
1,8
"ig. 3.1.2. Variafia coeficientului

decorecfie #is.
Tabelul 3.1.3.
I Adancimea de
Tngropare a
pardoselii h [m]
0,0
1,0
2,0
Rezlstenta
termica
Grosimea
fundatiei g
[m]
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0,80
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0,80
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0,80
ms
Semnificatia termenilor
din relatiile de mai sus
este: n - numarul de
schimburi orare de
_ 6e0=-i5c
,
9
h A: onon,
^QTfiP,
ao
Lmax=AC+CB
aer necesar in incapere

din con-ditii de contort
fiziologic. Pentru n se
recomanda urmatoare-
0
,
0
,
7
0
ao
(9\-\-h\-
max- 2 \
'
5
im
=
IIIII
10
1 i-
ig. 3.1.1. Variatia coef

icier de masivitate
termica m
5
a
x
[
m
it
le valori:
- pentru cladiri de locuit si
similar lor:
* camere
de locuit nao
= 0,792 [m3lr1/m3]
* bucatarii
nao = 1,19 [m3-h-7m3]
bai:
nao =1,0 [m3-h-Vm3]
- pentru scoli, gradinite,
crese, spitale:
n - V = 2 5 N n [m3/h] '
pL
ao
unde: V - este volumul

Tncaperii [m3]; Np numarul de persoane. c caldura masica a aerului
la presiu-ne constanta
[J/kg-K];
..
24222018:
16141210<9
W
Q
oo
CO
o
<
76543.
Fi
0 8
5
g.
3.1.3.
Valoril
ea
Fig. 3.1.4. Pozifia
2 1,4
1,00,8 0,
Rm[m2K/W
daosului
elementelor mobile in ansamblul Tncaperii:

a - pe un perete exterior;
b - pe doi pereti exteriori alaturati;
c - pe doi pereti exteriori opusi;
d - pe mai multi pereti exteriori.
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire

p - densitatea
aerului [kg/m3]; E factor de corectie
dependent de
inaltimea cladirii;
are valoarea 1
pentru Tncaperi din
cladiri cu mai putin
de 12 niveluri iar
pentru cladiri cu 12
sau mai multe
niveluri valorile
factorului E sunt
date Tn tabelul
3.1.5; / - coeficientul
de infiltratie al
aerului prin rosturi;
se determina Tn
functie de materialele din care
sunt executate usile si ferestrele;
* raportul Ae/Ajf
unde Ae reprezinta
aria
totala
a
elementelor mobile
ale
usilor
si
ferestrelor
exterioare, iar A aria
usilor si ferestrelor
interioare
ale
Tncaperi i;
* gradul
de
impermeabilitate al
cladirii. Prin cladiri
greu permeabile" se
Tn-teleg cladirile sau
compartimentele
de
cladire
la
care,
datorita
existentei
pere-tilor despartitori
fara goluri, iesirea aerului infiltrat prin
rosturi se face numai
prin casa scarii sau
printr-un
coridor
central (cladiri de
locuit cu simpla
[m2-K/W]
II
IA
y
/
2
1,4
1,2
1,0
0
,
9
0
,
Fig. 3.1.7. Valorile

reziste
0
nfei
,
termice
7
Rc
pentru
2- 0,6
c
ferestre
:
% 0,5
S
0,5 0,6
Pentru
0,7 0,9 1,1
hale cu
1,3 1,5 1,7
Tnaltimi
Rezistent
mai
a termica
mari de
R0
10 m,
tm2'K/w]
valorile
Fig. 3.1.6.Valorile
Rc
se
rezist
Tnmult
enfei
esc cu
termic
1,1, ree Rc
spectiv,
pentru cu 1,18
perefi:
ej-ee=30 K
1 - fara Tncalzire
perimetrala;
2 - cu Tncalzire
perimetrala.
0,5 0,4
0,3
0,2 0,17
Reziste
nta
termica
R0 [m2K/W]
dupa
cum Tn
hale
exista
sau nu
Tncalzir
e
perimet
rala cu
corpuri
de
Tncalzir
e.
orientare, apartamente de colt care nu

au fatade diametral opuse, compartimente de hale fara comunicatie cu restul cladirilor etc.). Prin cladiri permeabile" se Tnteleg cladirile sau compartimentele de cladiri care datorita absen-tei
peretilor despartitori sau existentei peretilor
despatitori cu goluri sau a casei scarii cu usi
exterioare, spre Tn-caperea tubului de
gunoi, iesirea aeru-lui infiltrat se face prin
rosturile usilor si
ferestrelor
La plasate
fatade
stabilir
(sali cu
fatade
ea etc.).
valorii
infiltratie
lungimi/ sunt
tabelul
i L 3.1.6
se
au Tn
vedere
mobile
(ferestre,
urmato chiar
amplasate
arele la ultim
cla-dirii
situatiidin tabel
valorile
(fig.
se majoreaza
cu
3.1.4)
privind
elementelor
ampla
constructii
mob
sarea su-puse
fatadele
eleme
vantului.
ntelor
mobile
:
Orientare
N
* pe
un
A0 [%]
+5
peret
e
exter
Etajul
ior L
= 2/7
(lung
P
imea
1
rostu
2
rilor
3
este
4
egal
a cu
5
lungi
6
mea
7
tutur
8
or
9
rostu
rilor
10
elem
11
entel
12
or
13
mobi
14
le 2/y
de
peste 14
pe
peret
ele
Zona eoliana
exter
ior).
*p
I
e
II
d
III
o
I
i
V
p
e
r
e
t
i
e
x
t
e
r
iori alaturati L = ll1 + 21 ;
* pe doi pereti exteriori opusi, L

= max (2/7; 2/2);
* pe mai multi pereti exteriori
cladirilor
Tnalte
din
cuprinsul
oraselor, vitezele
de calcul
ale
vantului sunt cele
corespunzatoare
cladirilor
amplasate
Tn
afara localitatilor.
Incadrarea
localitati-lor
Tn
zone eoliene se
poate lua din
harta din Anexa
3.4.
L = max (2/, + 2/2; 2l2 + 2/3).

Rostul format de doua elemente
mobile se ia Tn calcul o singura data;
Tn cazul usilor si ferestrelor duble,
rostul se masoara pentru un singur
rand.
v - viteza de calcul a vantului stability Tn functie de zona eoliana Tn care
se gaseste localitatea respectiva si de
amplasamentul cladirii fata de
localita-te (tab. 3.1.7). Vitezele de
calcul ale vantului sunt valabile pentru
altitudini sub 1100 m. Pentru cladiri Tabelul 3.1.8. Valorile factorului de
amplasate la altitudini mai mari, corectie E pentru cladiri industrial
vitezele vantului se stabilesc pe baza
datelor meteo-rologice privitoare la
Inaltime
Factorul de
concomitenta vantului cu temperaturi
a halei
corectie E
scazute, astfel Tncat necesarul de
[m]
1,0
5
caldura rezultat sa nu fie depasit Tn
1,1
5...12
mai mult de 10 ... 20 ore/an. De
2
asemenea, pentru toate ni-velurile
>12
situate deasupra etajului 12 al
1,2

& - sarcina
termica pentru
Tncalzirea aerului
patruns la
deschiderea
usilor exterioare
(la intrarea Tn
cladire) se calculeaza cu relatia:
0U = 0,36-Au'n-(dj ee)-CM[\N] (3.1.13)
unde: A - este
aria usilor
exterioare care se
deschid [m2]; n numarul
deschiderilor
usilor exterioare
Tntr-o ora, care
depinde de
specificul cladirii.
Sarcina termica
se
ia
Tn
considera-re numai
Tn cazul Tncaperilor
cu usi care se
deschid
frecvent
(magazine, holuri la
sali de spectacole
etc.) si care nu sunt
prevazute cu sasuri
sau perdele elastice.
3.1.4.
Necesarul
de caldura
pentru
cladiri
industriale
Metodologia de
calcul
al
necesarului
de
caldura Tn cazul
cladirilor
industriale
este,
Tn
general,
aceeasi cu unele
par-ticularitati:
- pentru
hale
neetajate
si
incinte
mari,
avand latimi mai
mari de 10 m si
Tnaltimi mai mari
de 5 m, pentru
calculul rezistentelor
termice Rc se
are
Tn
vedere relatia:
Rc=R0/d
[m2K/W]
(3.1.14)
unde: R0 - este
rezistenta
termica stabilita
dupa STAS 6472
pentru cladirile
obisnuite [m2K/W]; (5 - factor
de corectie care
depinde de
Tnaltimea
Tncaperii
industriale, ale
carui valori se iau
din diagrama din
fig. 3.1.5. Valorile
rezistentelor
termice Rc se pot
determina Tn
functie de RQ
utilizand
diagramele din
fig. 3.1.6 pentru
pereti, din fig.
3.1.7 pentru
ferestre si din fig.
3.1.8 pentru
plafoane.
* coeficientul de
corectie CM = 1
* sarcina termica
pentru
Tncalzirea aerului infiltrat se
calculeaza cu
ajutorul
factorului
de
corectie
de
Tnaltime E ale
carui valori sunt
date Tn tabelul
3.1.10.
* pentru halele
ventilate
Tn
suprapre-siune,
infiltratiile
de
aer rece se iau
Tn considerare
numai Tn cazul
Tn care debitul
de
aer
infiltrat
depaseste
debitul de aer
introdus prin
instalatiile de
ventilare.
3.1.5.
Particularitati
ale calculului
necesarului de
caldura
pentru locuinte
Metoda
de
calcul
a
necesarului de caldura
presupune
un
regim
de
functionare
a
instalatiilor
de
Tncalzire de tip
continuu
cu
mentinerea
temperaturii
interioare
la
valoarea de +20
C sau cu reducere
pe timp de noapte
pana la +17 C.
3.2.
N
e
c
e
s
ar
ul
d
e
c
al
d
ur
a
la
s
er
e
Pentru calculul
necesarului de
caldura la sere
simplu vitrate se
foloseste relatia: 0
= 1,26 A-
\0,35 +
^(3,26'C +
kCONV)W
[
W] (3.2.1) Tn
care:
A suprafata
terenului pe
care
este
amplasata
sera [m2];
AF suprafat
a vitrata
(a
geamuri
lor) [m2];
C
co
efic
ien
t
car
e
tin
e
se
am
a
de
fre
cve
nta
de
ap
arit
ie
a
ore
lor
cu
cer
se
nin
as
oci
ate
te
mp
era
turi
i
co
nve
nti
on
al
a
aer
ului
ext
eri
or,
cu
valoa
rea
C
=
0,1
0
indi
fer
ent
de
zo
na
cli
ma
tic
a;
dj temper
atura
interioa
ra de
calcul
[C];
6e
te
m
p
e
r
at
u
r
a
e
xt
e
ri
o
a
r
a
c
o
n
v
e
nt
io
n
al
a
a
a
e
r
ul
ui
e
xt
e
ri
o
r
(t
a
b.
3.
1.
2
s
a
u
h
a
rt
a
di
n
A
n
e
x
a
3.
1);
kc
co
efi
ci
en
tul
de
tra
ns
fer
co
nv
ec
tiv
pri
n
su
pr
af
at
a
vit
rat
a,
ca
re
se
d
eter
mi
na
cu
rel
ati
a:
kc=kET[
1+xn(kETr-iZ;]
[W/m2K]
etanse,
n = 2,0 pentru
sere neetanse.
itn - coeficient de
penetratie cu
urmatoarele
valori:
jzn =0,1 pentru
sere etanse,
JT =0,23 pentru
sere neetanse.
Z = drie)/(eree),
kFT = AJA.
[W/m2-K] (3.2.3)
h.+h
i
u
n
d
e
:
h. si he - sunt
coeficientii
superficiali
de transfer de
caldura determinat
i cu
relatii
le:
h.= 4,65 +
1,63W(A)v
[W/m2-K] (3.2.4)
he = 5,821 + 4,07v
[W/m2-K]
(3.2.5)
(pentru v < 5
m/s)
he = 7,14 Vv0'78
[W/m2-K] (3.2.6)
(pentru 5 m/s <
v < 10 m/s). In
relatiile de mai
sus v este viteza
de calcul a
vantului (tab.
3.1.7) iar W(A)
este o functie
care depinde de
suprafata serei
(fig. 3.2.1).
Daca
din
calculul h. < 5,8
W/m2-K se ia n =
2, iar daca hj >
6,4 W/m2-K se ia
(
3.2.2)
unde
:
n - este
coe
fici
ent
ul
de
eta
nse
itat
e a
ser
ei,
cu
ur
mat
oar
ele
val
ori:
n = 1,7
pentru
sere
in care: /. - este
entalpia aerului
interior / este
entalpia aerului
exterior [kJ/kg-K];
kET - coeficient de
transmisie prin
con-vectie prin
suprafata vitrata
a serei
considerate
etansa, calculat
cu relatia:
n = 1,7.
Pentru calcule
rapide ale fluxului
ter-mic unitar se
poate
folosi
diagrama din fig.
3.2.2.
Exemplul de
calcul 1
Se calculeaza
necesarul
de
caldura pentru o
sera cunoscand:
* suprafata
terenului pe care
este amplasata
A = 5000 m2;
* Tnaltimea unui
perete lateral h =
2,50 m;
* latimea la 50 m;
* lungimea la 100
m;
* latimea unui plan
Tnclinat vitrat lv =
2,7\
* numarul de
planuri Tnclinate
n = 20;
* elementele de
Tnchidere,
realizate din
geam simplu;
* sera se afla Tn
zona climatica III
unde 6e = -18 C
si v = 6 m/s;
- temperatura
interioara dj = +20
C.
Rezolvare:
* se calculeaza
suprafata
geamurilor, AF =
5900 m2
* din graficul din
figura 3.2.1
pentru A = 5000
m2 se obtine
W{A) = 0,3
* se calculeaza
coeficientii
superficiali de
transfer de
caldura
h. = 4,65 + "i^SWfAyv^
Tabelul 3.1.9. Relafii de

calcul pentru fluxul termic
<P'$\ 0".
\\
w\
K he =
l
de
7,141
transm
-\/0'78 =
isie
7,143prin
60'78 =
convec
6
=
tie prin
28,6
supraW/m2fata
K
vitrata
* se
a serei
stabil
consid
*
este
erate
valoa
etansa:
rea
h
0
60
coefi2000
- 4000
Fig. 3.2.1.
x|> cu s
cient Variafia funcfiei
h
ului
i
i|
>(A)
<
0,6
00,5
0
0,4
0
4
n:
,
pentr
8
u hj
9
< 5,8
W/m
2
2
-K,
8
n=2
,
(sera
6
neeta
ET
nsa)
h. + h
* se
4,89
stabil
+
este
28,6
valoa
i
rea
e
coefi = 4,18
cient [W/m2^
v=20 m/s ului
K].
^
de
^
se
i
penet
calcule
A
ratie,
^
aza
care
_ Prs
coefici
pentr
entul
/(
p
V-U,U lll/J>
u
de
1 1
- 5-30-25-20-15-10
sera
trans
3
neemisie
+10+15+, Temperatura exterioara
tansa
prin
0e[C]
JI =
convec
Fig. 3.2.2. Calculul
0,23.
tie prin
fluxului * se
supraf
calcu
=
ata
leaza
4,65 +
vitrata:
coefi c ~ ET
1,63cient
0,3-6 =
1
ul
4,89
2
globa
W/m Fig. 3.3.1. Schema pentru calculul necesarului de caldura la Tncaperi
amplasate total subteran:
a. sectiune; b. plan; 1 - interior;
2 - stratul de apa freatica.
k
+ *r
Krf
-5
= 4,18 1 + 0,23
[4,18}2'1
1,52
R
= 10,29 W/m2-K
unde coeficientul
=ft " /e>T^ "
0eJ=(44+14)/
&' + &"
(2O+18)=1,52 r = 44
kJ/kg pentru 0.
k
= I +20 C si q>.
= 65% ie =
-14 kJ/kg pentru 6e =
-18 C si cpe = 80%
Tn final se obtine
valoarea necesarului de caldura al
serei: 4{0,35
+
AF/A{3,26C +
+ kcm - V =
3
=1,26-5-10 [0,35 + (5 900/5

000) (3,26
0,10+10,29)](20+18) = = 3
082 725 W.
rezistentele
term ice R. si R.
(pentru j = 1; 2;
5;
6)
se
determina
aplicand
relatiile:
3.3.
Necesarul
de caldura
pentru
cladirile
amplasate
subteran
1
1
[m2.K/W](3.3.3)
Pentru
incaperile
cladirilor
amplasate total
sub
cota
terenului,
Tn
pamant cu zone
de apa freatica
(fig. 3.3.1), calculul necesarului de
caldura se face
apli-cand relatia:
h
.
A
,
[W] (3.3.1)
fluxul termic
dirijat spre aerul
exterior de
temperatura 6e se
determine cu
relatia din tabelul
3.1.9; <PS' - fluxul
termic dirijat spre
stratul de apa
freatica de
temperatura 6
se determina cu
relatia din tab.
3.1.9: - distantele
mv m , m , m la
care li-niile de
flux termic se
despart (spre
aerul exterior,
respectiv, spre
stratul de apa
freatica) se
calculeaza cu
relatia:
A
h
i
e
_ 1 , hj , hs-h-c-ds-d4
'
'
[m2-K/W]
(3.3.4)
3.4
Necesarul
de caldura
pentru
cladiri
Tncalzite
rar
Din categoria
cladirilor
Tncalzite rar
fac
parte
2 monumentele
biseri-!
k istorice,
b + R d+d cile etc., care Tn
+
general sunt cladiri
-6 executate
din
elemente
de
+1
I
d constructii
masive
si
necesita
d a fi Tncalzite la
inter-I
val
de
[m] (3.3.2). cateva zile. La
aceste cladiri nu !
O se
poate pune
problema
alimentarii cu
agent termic a
sistemului
de
Tncalzire
!
cu
multe ore Tnainte
de folosire astfel |
Tncat sa se ajunga
la un regim termic '
station
at
al
elemen
telor
de
constru
ctii.
|
Calcul
ul
necesa
rului de
caldura
se face
d
i
f
e
r
e
n
t
i
a
t
:
pentru
elemen
tele de
constru
ctii
J
masive
un
calcul
exact
trebuie
sa tina er si W.
1
Kart:
seama
de
regim Tn
ul care:
termic IAD nestati suma
onar supraf
! (de etelor
coefici eleme
entul ntelor
de de
acumu constr
lare uctii
termic masive
a a prin
care
mate
rialelor se
si de pierde
indicii
caldur
de
a; aD inertie
coefici
ter-j
ent
mica
echival
ai
ent de
eleme
transfe
ntelor
r
compo termic,
nente)
calcula
. In ! t cu
practic
relatia:
a se
11 a jj
d2
poate
*i
utiliza
11
relatia
ii
lui O. i
ti
Krisch

[W/m2-K]
(3.4.2)
R.+
Xcp
unde: R. - este
rezistenta termica
superficial^ la
nivelul suprafetei
interioare; z timpul de
preTncalzire al
Tncaperii cu
durata obisnuita
de 3...4 ore;
caracteri
stica
materialu
lui.
kcp
Pentru calcule
practice valoarea
co-eficientului aD
se determina si cu
ajuto-rul diagramei
din figura 3.4.1.
In cazul Tn care
suprafetele
interioare
ale
peretilor
sunt
captusite
cu
materiale
izolatoare fonic si
termic,
de
o
anumita grosime
dD
si cu
un
coeficient de conductivitate,
Tn
relatia 3.4.1 se
foloseste
coeficientul
corectat:
a
o-J(3.4.3)
+ -^ ao K pentru elementele de
constructii neinertiale (ferestre,
u$i etc.) pierderile
de caldura se
calculeaza cu relatia:
4
lf<8,-V
[W]
(3.4.4)
Tn care: 6. temperatura
interioara a
Tncaperii,
[C]; 6o temperatura
interioara de la care
Tncepe
Fig. 3.4.1. Coeficientul aD pentru elemente de constructii masive.
Tncalzirea, [C];
IAF - suma
suprafetelor de
constructii
fara inertie
termica, [m2]; IRF suma
rezistentelor term
ice a ele-mentelor
de constructie fara
inertie, [m2-K/W].
W/m2-K
3.5.
Calculul
necesarului
de caldura
pe baza de
indici
Pentru calculul
aproximativ
al
necesarului
de
caldura
pentru
Tncalzire 0, se pot
folosi indici care
tin seama de tipul
cladirii (de locuit
sau tertiar), de
forma
si
dimensiunile
geometrice
(numarul de niveluri,
suprafata
desfasura-ta,
volumul construit),
gradul de izolare si
zona
climatica
unde urmeaza a fi
amplasata
cladirea.
Relatia de calcul
pentru cladirile de
locuit si similare
acestora este:
0= V.GN.(Omi-ee)
[W] (3.5.1)
Tn care: V volumul interior
Tncalzit al cladirii,
calculat ca
volumul delimitat
de an-velopa
cladirii [m3]; GN coeficientul global
normat de izolare
termica,
determinat Tn
functie de numarul
de niveluri N si de
ra-portul dintre
aria A si volumul
cladirii \/Tn [W/m3K] ale carui valori
sunt date Tn
tabelul 2.4.2; dmj temperatura medie
a aerului din interiorul Tncaperilor
[C];
6e - temperatura
exterioara
conventionala de calcul a
zonei Tn care este
amplasata cladirea
[C].
Relatia de calcul
pentru cladirile cu
alta
destinati
e decat
cea de
locuit:
0=
V.G{(Omi
- de)
[W]
(3.5.2)
Tn
care:
G1 coeficie
ntul
global
efectiv
de
izolare
termica
calculat
cu
relatia
2.4.6
[W/m3K].
3.6
Meto
da de
deter
minar
ea
nece
sarul
ui de
caldu
ra de
calcu
l
dupa
SRE
N
1283
1
Meto
da de
calcul
se
aplica
la majoritatea
cladirilo
r:
* cu
Tncap
eri a
caror
Tnalti
me nu
depaseste
5 m;
* Tncal
zirea
Tncap
erilor
se
consid
era
ca
are
loc la
temp
eratu
ra
cons
tanta
;
* unde
temp
eratu
ra
aerul
ui si
temp
eratura
oper
ativa
se
pres
upun
e ca
au
acel
easi
valor
i.
Calc
ulul
neces
arului
de
caldur
a se
bazea
za pe
urmat
oarele
ipotez
e:
* distri
butia
temp
eratu
rii
aerul
ui se
consider
a ca
fiind
unifo
rma
* pierd
erile
de
cald
ura
sunt
calcu
late
consi
dera
nduse
ca
valor
i
const
ante:
tempe
ratura
aerulu
i,
caract
eristic
ile
constr
uctive
si
termic
e ale
eleme
ntelor
de
constr
uctie
etc.
Fluxu
l
termic
pentru
Tncalzir
ea unei
Tncape
ri &. se
calcule
aza cu
relatia:
in
care:
0Tj este
fluxul
termic
cedat
prin
tr
a
n
s
m
is
ie
p
e
nt
ru
T
n
c
al
zi
re
a
s
p
ati
ului (i),
[W]; 0Vj
- este
sarcina
termica pentru
Tncalzirea
aerului de
ventilatie Tn
spatiul (i) din
conditia de
contort
fiziologic, [W];
HTjue
3.6.1 Fluxul
termic
cedat
prin
trans
misie
&TJ
Se calculeaza
cu relatia: 0T =(HT
+HT
+H
HTj
+HT )
(6 t.-6 )
T,i
int,i
T,ie
T,iue
T,ig
T,IJ/X
e'
[W] (3.6.2)
Tn care:
HTJe
este
coeficientul
de pierderi
termice prin
transmisie
pentru spatiul
(i)
Tncalzit
spre
exterior (e)
prin
HTj.
anvelopa
cladirii,
[W/K];
este
coeficientul
de pierderi
termice
prin
transmisie
pentru
spatiul (i)
Tncalzit
spre
exterior (e)
catre spatiul
neTncalzit
(u), [W/K];
este
coeficientul
de pierderi
termice prin
transmisie
pentru
spatiul
(i)
Tncalzit prin
sol
(g),
[W/K];
este
coeficientul
de pierderi
termice prin
transmisie
pentru
spatiul
(i)
Tncalzit spre
Tncaperea
Tnvecinata
Tn-calzita (j)
cu
temperatura
diferita,
[W/K];
6jntj
este
temperatura
interioara a
spatiului (i)
Tncalzit,
[C];
6 - este
temperatura
exterioara, [C];
3.6.1.1
Coeficientul
de pierderi
termice HTJe
Pierderile
de
caldura din spatiul
Tncalzit (i) spre
aerul exterior (e)
prin
anvelopa
(pereti,
ferestre,
terasa etc.) se
calculeaza
cu
relatia:
H
r, = lAêt+S;ê,
[W/K](3.6.3)
Tn care: A - aria
elementului de
constructie (k),
[m2];
15m
7,5m
10m
Fig. 3.6.1.
10
12
14
termica
Tab.3.6.1termic
Valorile coeficientului
a
pamantului (z =a,0 m), Tn functie
de param
termica U comp elemen
ortam
tului
B'
entul
de
[m]
eleme
conntelor
structie
de
(k),
2
constr
[W/m24
uctii
K], ale
la
carui
6
umidit
va-lori
8
ate,
sunt
1
viteza date Tn
0
1
vantul
EN
2
ui si
ISO
1
tempe
6949
ratura,
(pentru
4
cu elemen
20
conditi
te de
A a ca constru
acest
ctii
e
opace)
=
influe
si Tn
EN
1 nte sa
nu fi
ISO
5
fost
100770
1
m luate
2
in
(pentru
consid
usi si
P erate ferestre
la
); /; calcul
este
=
ul
lungim
ea
5 coefici
entilor
puntii
0
de
termice
m
trans
(I)
misie
Tntre
B
' termic interior
a. si
= Valoril exterior
e , [m];
6 acest Wj
or este
coe- coeficie
ek, e} sunt ficienti ntui de
sunt transmi
coeficie
date
sie terntii de
in mica
corecti
anexa lineara
e care
D.4.1. a puntii
tin
din termice
seama
de SREN (I) Tn
2
influent 12831 [W/m . Uk K],
a
a clieste carui
matului
cum ar coefici valoare
entui se
fi
de obtine
gradul
trans
utilizan
de izomisie
d
latie
16
18
20
Fig. 3.6.2 Valorile coeficientului Uechjvk pentru pardoseli din beton la nivelul
pamantului (z=0m), Tn functie de parametrul B' ?i coeficientui de transmisie
termica U d, a' - pardoseli neizolate termic; U19...,U4 pardoseli izolate termic.
tabele din EN ISO

14863 sau relatiile
de calcul din EN
ISO 10211-2.
3.6.1.2
Coeficientui
de pierderi
termice HTiue
Pierderile
de
caldura din spatiul
(i) Tncalzit spre
spatiul
(n)
neTncalzit se calculeaza cu relatia:
H
r,ine = 2* \UA + li
V,'A [W/K] (3.6.4)
Tn care: b - este
factorul de
reducere a temperaturii, care se
poate determina
cu una din
urmatoarele
metode: 1. Tn
functie de
temperatura du a
spatiului (u)
neTncalzit,
temperatura djntj a
spatiului Tncalzit
(i) si temperatura
exterioara 0 :
e
0.-0
K-J^f
(3.6.5)
H
y92 (L
int, i
gi
2.
ca
nd
nu
se
cu
no
as
te
V temperatura
0 , cu relatia:
H
b
=
H -H
unde: H. - este
coeficientui de
pierdere de
3. utilizand
valorile date de
anexa D.4.4 din
SR EN 12831
A
=
7
5
m
1,4
P
=
1
5
m
B
'
=
1
0
caldura de
la spatiul (i)
Tncalzit la
spatiul
neTncalzit
(u), [W/K],
ti-nand
seama de:
*
pierderil
e de caldura
prin transmisie
de la spatiul (i)
Tncalzit
la
spatiul
neTncalzit (u);
*
Tncalzir
ea aerului de
ventilatie dintre
spatiul Tncalzit
si neTncalzit.
Hue
este
coeficientui
de pierdere
de caldura
de la spatiul
(u)
(3.6.6)
neTncalzit
spre
exterior (e),
[W/K],
tinand
seama de:
*
pierderil
e de caldura
prin transmisie
(la exterior si
pamant);
*
Tncalzir
ea aerului de
ventilatie dintre
spatiul
neTncalzit
si
exterior.
3.
6.
1.
3
C
o
ef
ici
e
nt
ui
d
e
pi
er
d
er
i
te
r
m
ic
e
HT
a
n
u
a
l
e
a
l
e
t
e
m
p
e
r
a
t
u
ri
i
e
x
t
e
T,ig
ri
Pierd
o
erile de
a
caldura
r
de
la
e
spatiul
.
(i)
E
Tncalzit
l
spre
s
pamant
e
(g) se
p
calcule
o
aza cu
a
relatia:
t
W
e
[WK] d
(3.6.7) e
in
t
care:
e
* es
r
te
m
fa
i
ct
n
or
a
ul
d
de
e
co
fi
re
e
cti
c
e
a
ca
r
re
e
tin
d
e
a
se
t
a
a
m
p
a
ri
de
n
infl
c
ue
a
nt
l
a
c
va
u
ria
l
tiil
s
or
au
se
po
t
lu
a
va
lor
ile
di
n
an
ex
a
D.
4.
3
di
n
S
R
E
N
12
83
1;
* es
te
fa
ct
or
ul
de
co
re
cti
e
ca
re
tin
e
se
a
m
a
de
te
m
pe
rat
ur
a
6.
tj a
sp
ati
ului
Tn
ca
lzit
(i),
te
m
pe
rat
ur
a
dm
m
edie
exterioara si
temperatura
exterioara da
si
se
calculeaza cu
relatia:
"'- T~^T
--
(3 6 8)
mt, i
unde:
Ak - este aria
elementului
de constructie
(k) Tn contact
cu pamantul,
[m2];
Uechjvk
este
coeficie
ntui de
transmis
ie
termica
unidirec
tionala
al elementulu
i
de
constru
ctie (k),
[m2K/W]
,
determin
at
Tn
functie
de tipul
pardoseli
i
(fig.
3.6.2,
3.6.3,
3.6.4 si
3.6.5 si
tabelele
3.6.1,
3.6.2,
3.6.3 si
3.6.4).
z=0 m

n
1,4
6
10
12
z=1,5m
taws 14
18
16
20
Fig. 3.6.3 Valorile coeficientului Uechivk

pentru pardoseli din beton sub nivelul
pamantului (z=1,5m), Tn functie de
parametrul B' ?i coeficientui de
transmisie
B'
termica U ard. a' - pardoseli
neizolate termic; U1,...,U4 pardoseli
izolate termic
f
l
u
e
n
t
a
s
t
a
r
i
Tab. 3.6.2 Valorile coeficientului Uechivk pentru pardoseli din beton sub nivelul
i
pamantului (z = 1,5 m), Tn functie de parametrul
termica U d.
d
B'
ê
[m]
fara izolatie Upard. 1 ~2
2,0 W/m - u
m
K
2
0,86
0,58 i
4
0,64
0,48 d
6
0,52
0,40 i
t
8
0,44
0,3
a
1
5
0,38
t
1
0,3
0,28 e
2
4
0,25
1
0,30
0,23 d
i
4
0,28
0,22
n
20
0,24
0,20
1
0,25
GA - este coeficientui de corectie care

w
exterioara si temperatura spatiului

adiacent Tncalzit (j); Ak - aria elementului
de constructie (k),
[m2]; Uk - este coeficientui de
transmisie termica a elementului de
constructie (k), [W/m2-K]. La calculul
coeficientului HTj. nu se tine seama de
influenta puntilor ter-mice.
t
i
n
e
s
e
a
m
a
d
e
i
in care: Vj - este debitul de aer proaspat
necesar spatiului (i) Tncalzit, [m3/s]; p este densitatea aerului la temperatura 6
[kg/m3];
p
a
m
a
n
t
.
V
a
l
o
r
i
l
e
s
u
n
t
d
a
t
e
d
e
a
n
e
x
a
D
.
4
.
3
d
i
n
S
R
E
N
s
e
n
i
d
i
r
e
c
t
i
o
n
a
l
a
d
e
t
e
r
m
i
n
e
T
n
a
i
unde: A - este aria placii pardoselii in

contact cu pamantul, [m2]; P - este
perimetrul placii pardoselii Tn contact
cu pamantul si Tn legatura cu peretii
exteriori, [m].
1
2
8
3
1
.
V
a
l
o
r
i
l
e
c
o
e
f
i
c
i
e
n
t
i
l
oH = y fAU
r T.IJ Zjk ij k k
in care:
U
e
c
h
j
v
f
u
n
c
t
i
e
t
r
a
n
s
m
i
s
i
e
u
3
.
6
.
9
s
i
t
i
n
a
n
d
s
e
a
m
a
a
r
d
s
i
c
o
e
f
i
c
i
e
n
t
i
i
H . =0,34 V
d
e
d
e
p
a
r
d
o
s
e
l
i
i
r
e
l
a
t
i
a
p
a
r
a
m
e
t
r
u
l
B
'
int,i'
valorile
[W/K] (3.6.10)
p si
c
a
l
c
u
l
a
t
c
u
d
e
f
i
g
.
3
.
6
.
1
:
B
'
0,5P
[m] (3.6.9)
3.6.2
Sarcina
termica
<PVI
pentru
Tncalzir
ea
aerului
de
ventilati
e
Se calculeaza cu
&
=H (6
(3.6.11)
-0)
ventilare
Tn care:
clad
irii. de necesar de
V = max Debitul coeficientui
de aercal
d
int,i
3.6.1 A Coeficientui de pierderi

termice HT
T,IJ
Pierderile de caldura de la spatiul Tncalzit (i) spre spatiul Tncalzit (j) cu temperatura diferita se calculeaza cu relatia:
din spatiul (i)
e
Tncalzit
se
b
fjj - este factorul de corectie care tine
seama de temperatura djntj a
spatiului Tncalzit (i), temperatura
determina
Tn
functie
de
infiltratiile de rece
prin
neetanseitatile
elementelor
vitrate
ale
constructiei
(ferestre,
usi
etc.).
Valoarea
debitului de aer
V. se determina
[m3/ max (*,' h]
(3.6.14)
V in care:
Vjnfj - este debitul
de
aer
infiltrat prin
elementele
de
constructie
nee-tanse
si
se
calculeaza
cu relatia:
Ktj =2î'n5o'ei' i
[m3/h] (3.6.15)
unde: Vj volumul spatiului
Tncalzit (i), [m3];
'50
- numarul de
schimburi
de aer pe
ora pentru
o diferenta
de presiune de 50
Pa,
Tntre
interiorul si
ex-teriorul
cladirii, [h1
];
coeficientui
care tine
seama de
permeabilitat
e al cladirii;
factor de
corectie
dependent
de
Tnaltimea
it
u
l
d
e
a
e
r
p
r
o
a
s
p
a
[m3/h] (3.6.17)
ic si se calculeaza cu relatia:
(v(,v)
\ inf, i'
[m3/h]
este
temperatura interioara a
0
int,i
(3.6.16)
spatiului (i) Tncalzit, [C]; 6e - este
unde:
temperatura exterioara, [C]; Coeficientui H .
n. se determina cu relatia:
numarul
H
V pc
[W/K] (3.6.12) schimburi
de
orare de
mm
aer necesar Tn spatiul Tncalzit (i) din

conditiile de contort fiziologic. Valorile
coeficientilor n50, er e. pre-cum si a
numarului de schimburi orare de aer
nmin sunt date Tn anexele D din SR
EN 12831.
3.6.2.2 Calculul debitului de aer V tn
spatii incalzite cu sistem de ventilare
Pentru determinarea debitului de aer
Vj Tn spatii Tncalzite prevazute cu sistem de ventilare este necesar sa se aiba Tn vedere:
* cand sistemul de Tncalzire este obis-nuit;
* cand aerul exterior este preTncalzit
central;
* cand suplimentul de aer vine din
spatiile adiacente.
Debitul de aer Vj se calculeaza cu relatia:
Vf +V f +V .,
infj
t
p
e
n
tr
u
a
s
i
g
u
r
a
r
e
a
c
o
n
d
it
ii
l
o
r
d
e
c
o
n
t
o
rt
fi
z
i
o
l
mm, i )
su,i v,i
mec,inf,,
"" ""
Tab.
B'
[m]
2
4
6
8
1
0
1
1
6
210
1,
unde:
V .suplim
entul
de aer
din
spatiul
(i)
incalzit,
[m3/h];
4
1,
2
1,
0
0,8
0,6
Vm
0,4
10
12
14
16
18
20
Fig. 3.6.4 Valorile coeficientului Uechjvk pentru pardoseli din beton sub nivelul
pamantului (z=3,0 m), In funcfie de parametrul B' si coeficientul de transmisie
termica U d, a' - pardoseli neizolate; U1........U4 pardoseli izolate termic
mec,int,i
mecjntj
aerul
evacua
t din
spatiul
(i)
incalzit,
[m3/h];
fvj factorul
de
corecti
e al
temper
a-turii.
Pentru
stabilire
a valorii
debitul
ui de
aer V
. se au
Tn
vedere
urmato
arele:
SU,
I
* daca
siste
mul
de
venti
lare
este
necu
nosc
ut,
pierd
erile
de
cald
ura
ale
spatiulu
i
incal
zit se
calc
ulea
za
fara
a se
tine
seam
a de
siste
mul
de
venti
lare;
* daca
siste
mul
de
venti
lare
este
cunosc
ut,
debit
ul de
aer
Vsuj,
intro
dus
Tn
spati
ul (i)
incal
zit,
este
deter
mina
t
odat
a cu
dime
nsio
nare
a
siste
mulu
i de
ventil
are;
* daca
aerul
introd
us in
spatiu
l (i)
incalzit
provi
ne din
spatiil
e
adiace
nte
atunci
param
etrii
acestu
ia
sunt
cei ai
aerulu
i din
camer
ele
inveci
nate.
Debitele
de aer
introd
use
trebui
e masurate
.
Aerul
evac
uat
din
interi
orul
cladir
ii
este
prin
sistem
ul de
ventilar
eV
inlocuit
de
aerul
exterior
patruns
prin
elemen
tele
vitrate
ale
anvelo
pei
cladirii
si
se
determi
na cu
formula:
max
V^M = {KxKu>) [m3/h]

(3.6.18)
unde: Vex - este

debitul de aer
evacuat in exterior
pentru intreaga
cladire, [m3/h]; Vsu
- este suplimentul
de aer pentru intreaga cladire,
[m3/h]. La cladirile
rezidentiale,
suplimentul de
aer pentru
intreaga cladire
Vsu este in
general egal cu
zero. Initial
debitul V .,.
se determina
m
e
c,
in
f,i
I*
pentru intreaga
cladire,
iar
distributia lui in
fiecare spatiu din
cladire depinde
gradul
de
permeabilitate al
cladirii.
Valoarea
debitului evacuat
din spatiul (i)
incalzit prin
sistemul de
ventilatie se
calculeaza cu
relatia: V
[m3/h] (3.6.19)
in care: Vj este volumul
spatiului (i)
incalzit.
3.6.3
Incalzirea
intermitenta
In
c
al
zi
r
e
a
in
te
r
m
it
e
n
ta
a
s
p
af
iil
o
r
a
spatiilor ne-cesita
o putere termica
de incalzire suplimentara
necesara pentru a
obtine
temperatura
interioara
de
calcul. Pu-terea
termica
de
incalzire depinde
de
urmatorii
factori:
de
capacitatea termica
a elementelor
de
const
ructs
* de
tipul de
reincalz
ire.
* de
tempe
ratura
din
spatiu
l
incalz
it,
mai
redus
a
decat
cea
de
calcul
;
* de
caract
eristic
ile
tehnic
e ale
sistemului
de
cautar
e;
Puter
ea
termica
suplim
entara
nu
poate fi
totdeau
na
necesa
ra,
daca:
* siste
mul
de
contr
ol
poate
asigur
a
temperat
ura
neces
ara in
timpul
zilei
reci;
* debit
ul de
caldu
ra
pentr
u
ventil
atie
poat
e fi
redu
s in
peri
oad
a cu
tem
peratur
a
interi
oara
redu
sa.
Tina
nd
seam
a de
cele
menti
onate
mai
sus,
pentru
cazuril
e
uzuale
putere
a
termic
a
suplim
entara
neces
ara
pentru
gener
atoare
le de
caldur
a se
deter
mina:
pentru
cladiri
rezide
ntiale
unde:
* pe
rio
ad
a
de
int
rer
up
er
e
a
in
ca
lzi
rii
es
te
m
ai
mic
a
de
8
ore.
* cla
diril
e
sun
t
fara
iner
tie
ter
mic
a
(cla
diril
e
din
lem
n)
pentru
cladirile
nerezide
ntiale
unde:
* peri
oad
a
de
intr
eru
per
e
est
e
mai
mic
a
de
8
ore.
* peri
oad
a
ocu
pat
a in
tim
pul
zilei
de
lucr
u
est
e
mai
mar
e
de
8
ore
pe
zi;
* tem
per
atur
a din interior
este cu-prinsa
&Tj - este fluxul
intre 20C si
22C
Pentru
determinarea
puterii
termice
suplimentare
= A-f
datorita
efectelor
incalzirii
intermitente
in
spatiile incalzite
se
poate
determina
cu
relatia:
n
[W] (3.6.20)
#
V,i
unde:
A - este
suprafata spatiului (i)
incalzit, in m2;
fRH - este factor de
corectie care
depinde de
timpul
de
reincalzire si
presupunand
o
reducere
a
temperaturii
inte-rioare in
timpul
=<Z> perioadei
<P.
<*>
+0 +
0
de incalzire,
in W/m2.
3.6.4
V,i
RH,i
Deter
minar
ea
neces
arului
de
caldu
ra
total.
Debitul
de
caldura
total
pentru incalzirea
spatiilor,
atat
pentru incalzirea
cladirilor
singulare cat si
pentru
ansambluri
de
cladiri,
se
determina pentru
a stabili marimea
cazanelor, schimbatoarelor
de
caldura,
generatoarelor
de caldura, etc.
Pentru
incalzirea
spatiului
(i),
debitul
de
caldura total se
calculeaza
cu
relatia:
[W] (3.6.21)
unde:
t
ermic cedat
prin
transmisie
pentru
incalzirea
spatiului (i),
in W,
sarcina
termica
pentru
incalzirea
aerului de
ventilare in
spatiul (i), in
W,
puterea
termica
suplimenta
ra pentru
compensa
rea
efectelor
datorita
incalzirii
cu
intermitent
a
a
spatiului
(i), in W.
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Incalzire

2,0
0,5
1,0
1,5
2,0
0,0
2,5
3,0
1,5
1,0
0,5
UP
Fig. 3.6.5 Valorise
coeficientului Uechjvk pentru
perefii subsolului Tncalzit
Tn
funcfie de cota de
amplasare z fa{a de
nivelul pamantului ?i
coeficientui de
transmisie termica Up a' pardoseli neizolate; U1
..............................................
U4 pardoseli izolate termic
Tab. 3.6.4 Valorile coeficientului Uechivk pentru peretii subsolului Tncalzit Tn

funcfle de cota de amplasare z fata de nivelul pamantului $i coeficientui de
transmisie termica U
^JW/m2'Kl
[W/m2-K]
z=0m
+ 2<PW.+I0D
[W] (3.6.22)
20\t
0,0
0,00
0
0,44
0,5
0,63
0
0,81
0,7
0,98
5
1,14
1,0
1,28
0
1,42
1,2
1,55
5
1,67
1,5
1,78
0
1,89
1,7
Debitul de caldura total
pentru intreaga cladire se
calculeaza netinand seama
de transferurile de caldura
prin
transmisie
Tntre
Tncaperile
din
interior
precum si de necesarul de
caldura pentru Tncalzirea
aerului de ventilat din
interiorul anvelopei.
Valoarea
debitului
de
caldura total pentru intreaga
cladire se calculeaza cu
relatia:
z=1m
z=1m
z=3m
0,00
0,39
0,54
0,68
0,81
0,92
1,02
1,11
1,19
1,27
1,34
1,41
0,00
0,35
0,48
0,59
0,69
0,48
0,85
0,92
0,98
1,04
1,09
1,13
0,00
0,32
0,43
0,53
0,61
0,68
0,74
0,79
0,84
0,88
0,92
0,96
= 10
HL
^^r,
unde:
I0T
este suma pierderilor
de
caldura
prin
transmisie ale spatiilor
Tncalzite, excluzand
transferul de caldura
prin transmisie Tn
interiorul cladirii, Tn
W;
debitul de caldura
pentru
ventila-rea
spati
ilor
din
cladi
re,
excl
uzand
schi
mbur
ile
de
ventil
are
din
aerului de ventilat din

Tncaperi; Tn
cazul Tn care nu se asigura o
interi
orul
cladi
rii,
Tn
W;
"RHJ
pentru
compensare
a efectelor
datorita
Tncalzirii cu
intermitenta
a spatiilor din
cladire, Tn
W. La
calculul
debitului de
caldura &Vj
se tine
seama de
debitele de
aer 2V/'din
spatiile
Tncalzite
care se
determina Tn
functie de
sistemul de
ventilare din
cladire: fara sistem
IV. = max (0,5IVinfi; IV..)

i
'
inf,r
mm,i'
- cu sistem de ventilare:
IV = 0,5IVf: +
de ventilare:
[m3/h] (3.6.23)
(1riJIV
.+
IV
...
1
W
su,i
mec;inf
.i
[m3/h]
(3.6.24)
T
n
c
a
r
e
:
r\v - este
eficienta
sistemului de
Tncalzire a
Tncalzire
normala a aerului de
ventilat r\ =0.
Anexa 3.1. Zonarea

climatica a Romaniei
Anexa 3.2.
Temperaturile conventionale 6e ale aerului din Tncaperile netncalzite,
administrative si social-culturale
Nr.
Felul
Temp
crt. Tncaperii
ext.
[C]
Viteza
vantul
de ui
Rezistenta termica
a elementelor
de constructii
exterioare
[m2-K/W]
< 0,40j0,41..0,65
0,66...1,0
16
17
17
18
0
4
calcul
[m/s]
IRosturi de
dilatare
Tnchise
2. Rosturi de
dilatare des-
-21
- 18
- 15
-12
-21
chise
(proteja-te
de tabla)
-18
-15
8
5
4
8
5
-12
3.lncaperi
netncalzite
Tncon-
-21
jurate in cea
mai mare
parte de Tncaperi Tncalzite
4,5
4
8
5
4,5
4
4.lncaperi neTncalzite
avand majo-
8
5
4,5
4
8
-15
-12
5
4,5
4
8
5
4,5
9
1
0
10
-21
8
5
4,5
calcul
[m/s]
4
8
5
4,5
48
5
4,5
4
8
-12
5. Poduri
situate
direct
sub
acoperis
8
9
9
11
11
12
6.Pivnite si
subsoluri
tehnice
-21
-18
-15
-12
-21
-18
11
11
12
12
complet sub
nivelul solului
-15
-12
-18
Viteza
vantul
de ui
-18
-15
8
9
Te
mp
ext.
[C
]
ritatea peretilor exteriori
5
6
1
5
6
7
2
6
7
8
4
4,
5
4
85
4,5
4
8
5
4,5
Nr.
Felul
crt. Tncaperii
ale cladirilor de locuit,
10
10
1
0
12
1
12
11
1
2
13
13
12
11
11
11
11
1
2
1
1
2
1
2
1
3
1
1
4
1
4
1
4
1
7. Pivnite si
sub-soluri
partial
deasu-pra
solului
21
-15
-12
5
4,5
4
Rezistenta termica
a
elementelor
de
constructii
exterioare
< 0,40[m2-K/W]
0,41.0,65
-7 0,66-6
-5
-4
-5
-3
-2
-4
-4
-5
41,
7
7
8
5
-3
-3
-3
-3
-3
-2
-2
-1
-1
-2
-1
-2
-1
0
0
0
1
2
0
10
-19
16
-1
2
-14
-12
-10
-8
10
11
1
2
17
9
1
0
9
9
6
10
7
1
0
11
1
-11
9
-
12
13
14
Anexa 3.3
Temperaturile interioare 0. conventional de calcul
Categoria cladirii si
Temperatura
destinatia Tncaperilor________________________ 0/[C]
1. Locuinte
Camere de locuit si holuri
20
Vestibuluri
18
Camere pentru baie si dusuri
22
Bucatarii
18
Closete in cadrul apartamentului
18
Closete in afara apartamentului
15
Scari si coridoare exterioare apartamentului
10
Intrari (tambure)
10
Spalatorii si calcatorii
15
Uscatorii la blocuri de locuinte
25
Garaje sub locuinte
10
2. Cladiri administrative $i anexe sociale
din Tntreprinderi industriale
Birouri
20
Sali de conferinte si festivitati
18
Sali de asteptare
16
Biblioteci, camere de lectura
20
Biblioteci, depozite de carti
15
Holuri, vestibuluri, garderobe
15
Camera portarului
20
Scari, coridoare
15
Grup sanitar (closete, pisoare)
15
Vestiare
22
Camere de dezbracare si dusuri
22
Spalatoare fara dezbracare
20
Arhive cu personal
18
Arhive, depozite de carti
10
Centrale telefonice, statii de radioficare etc.
20
Bufete
20
Cabinete medicale
22
Intrari (tambure)
12
Cabinete de toaleta pentru femei
20
Incaperi pentru alaptare
22
3. Cladiri culturale
Sali de adunare
18
Sali de expozitie
18
Sali de conferinte
18
Birouri
20
Biblioteci, camere de lectura, de auditie
20
Depozite de carti
10
Depozite pentru personal
18
Sali de sah si alte jocuri similare
20
Sali de biliard si tenis de masa
18
Fumoare
18
Holuri,vestibuluri, garderobe
18
Intrari (tambure)
12
Camere de dezbracare si dusuri
22
Grup sanitar(closete, pisoare)
15
Bufete
18
Scari,coridoare
18
4. coli ?i facultati
Clase
18
Cancelarii, birouri
20
Laboratoare
18
Amfiteatre, sali de conferinte
18
Biblioteci, sali de lectura
20
Sali de desen
20
Sali de disectie
16
Ateliere
18
Temperatura
destinatia Tncaperilor_______________________
ft-[ci
Coridoare, scari
18
Vestibuluri, garderobe
15
Intrari (tambure)
12
Grup sanitar (closet, pisoare)
15
Dusuri, camere de dezbracare
22
Sali de educatie fizica
18
Cabinete medicale
22
Bufete
18
Bucatarii
15
Cabina portarului
20
5. Cre$e $i gradinite de copii
Camere de primire
20
Camere de joe in crese
22
Dormitoare
20
Camere de joe Tn gradinite
20
Sali de mese
20
Camere de lucru si de citire
20
Camere de personal si secretariat
20
Bai si dusuri pentru copii
24
Toalete, closete pentru copii
si camere de oale de noapte
20
Closete pentru personal
18
Vestibuluri, coridoare, holuri, scari
18
Intrari (tambure)
12
Cabinete medicale
24
Camere de izolare
22
Camere pentru rufe curate
16
Depozite pentru saci de dormit
16
Camere pentru rufe murdare
8
Bucatarii
15
Anexe bucatarii preparare, spalare vase
18
Spalatorii, calcatorii
15
6. Hoteluri ?i camine
Camere
20
Holuri
18
Bai $i dusuri
22
Vestibuluri, garderobe
18
Coridoare si scari
18
Closete
15
Birouri
20
Sali de lectura, sali de sah
20
Sali de biliard si tenis de masa
18
Restaurante, cofetarii, frizerii
18
Bucatarii, oficii
15
Intrari (tambure)
12
Magazii (depozite)
18
Ateliere
18
Spalatorii, calcatorii
15
7. Spitale, clini, maternitati
Rezerve sau saloane pentru bolnavi (aduiti $i copii) 22
Rezerve sau saloane pentru chirurgie
22...24
Camere sau saloane pentru sugari
24
Camere sau saloane pentru lehuze
24
Coridoare interioare
20
Fisiere, holuri, scari, garderobe, vestibuluri
18
Intrari (tambure)
12
Grup sanitar (closete, pisoare)
20
Cabinete medicale in policlinici si dispensare
22
Sali de asteptare
20
Sali de disectie
20
Holuri, sali de recreatie, fumoare
18
Sali de pregatire operatie si nastere
22...25
Anexa 3.3 (continuare)

Temperaturile interioare dj
conventional de calcul
(continuare)
Camere de personal
20
Frizerii
20
destinatia Tncaperilor
Restaurante, bufete,
Sali de operatie si nastere
garderobe
20
Sali pentru masaje
15
Camere de personal, camera deAteliere
garda
Depozit de rufe curate
16
Electroterapie, Roentgen
Depozit
de
rufe
Radioterapie
murdare
8
Bai, dusuri si camere de dezbracare
10.
Magazine,
Spalatoare
restaurante, cantine
Sali de autopsie
Magazine diverse
Morga
nealimentare, cosmetica 18
Camere pentru rufe curate
Magazine pentru alimente15
Camere pentru rufe murdare
Sali de mese
18
8. Teatre $i cinematografe
Birouri
20
Sali de cinematograf
C
Temperatura
Sali de teatru, scena si fosa orchestrei
bufete
a
0/[Fumoare,
C]
Vestibuluri, garderobe, scari
t
Hoi de intrare si ghisee Tncalzitee
Sali de asteptare la cinematografe
g
o
Intrari (tambure)
Casa, birouri
r
Grup sanitar (closete, pisoare) i
Cabina actorilor
a
Spalatoare, dusuri pentru actori
Depozit de costume
c
Depozit de decoruri
l
Cabina de proiectie
a
Camera de acumulatori
d
9. Bai publice
i
Bai si dusuri
r
Bai de abur
i
Bai de aer cald
i
Bai de aer fierbinte
Sali de odihna dupa baie,
s
sali si scari de trecere 22
i
Camere
de
dezbracare,
d
Tmbracare si vestiar
e
22
s
Hale pentru bazine de
t
Tnot 22...28 (cu 2 C
i
peste
n
temperatura apei din
a
bazin)
t
Vestibuluri, sali de
i
asteptare
18
a
Closete
18
Intrari (tambure)
12
T
Cabinete medicate, sali de
n
masaje
22
c
a
p
e
r
i
l
o
r
Depozit de
alimente
Depozit de
marfuri
nealimenta
re
Garderobe
Bucatarii
Tncap
eri
pentru
prepar
area
carnii
si
zarzav
atului
15
Incape
ri
pentru
spalat
vase
15
11.
Spalatorii
mecanice
de rufe
Sali de
masini de
spalat
15
Sali de
masini de
uscat si de
calcat cu
aburi
15
Sali pentru
dezinfectar
e
15
Incaperi
pentru
reparat
rufe
18
Incaperi
pentru
depozitat
rufe
murdare
8
Incaperi
pentru
primit rufe
murdare
15
Incaperi
pentru rufe
curate
16
Incaperi
pentru
uscatorii
24
12. Diverse
Tncaperi
Muzee
Tn functie
de spec
ified
expon
atelor
Gariholuri
15
-sali de
asteptare
15
-case de
bilete,
birouri
20
restaurante
18
-camera
mamei si a
copilului
20
-magazine
diverse
18
Garaje
pentru
parcari
auto
5
Garaje
pentru
parcari si
reparatii
auto
10
Sali si hale
pentru
competitii
sportive
18
Sali si hale pentru bazine
de Tnot
22...28 (cu 2 C
20...22 C.
3. Temperatura indicata este
valabila si pentru baile din

peste anexele
sociale
ale
Tntreprinderilor
industriale.
4. Pentru magazine si
depozite speciale (blanuri,
mobile etc..) temperaturile
se
stabilesc
dupa
5
necesitati.
In
cazul
1
Tncaperilor pentru care
0
tabelul indica doua valori
1 Observafii:
ale
temperaturii,
5 1. Temperatura de calcul
temperatura interioara de
este valabila Tn cazul
calcul se alege Tn functie
Tncalzirii Tn-caperii, dar
de tipul Tncalzirii, existenta
Tncalzirea
ei
este
sau absenta curentilor de
facultativa.
aer, felul Tmbracamintei
2. Temperaturile indicate
ocupantilor, conditiile de
sunt valabile Tn ipoteza
folosire a Tncaperilor.
nefunctio-narii
utilajului
interioara
tehnologic.
Pentru 5. Temperatura
conventionala
pentru
calculul necesarului de
casa scarii (Tncalzita sau
caldura al Tncaperilor
nu) care se ia Tn calculul
Tnvecinate, utilajul se
necesarului de caldura al
considera Tn functiune si
altor Tncaperi este de 10
temperatura
interioara
C.
considerate
este
de
Gapitolul 3: Necesarul de caldura pentru Tncalzire
Anexa 3.4. Zonarea

eoliana a Romaniei
Capitalul
Sisteme de incalzire
Capitolul 4: Sisteme de Tncalzire
4
.
1
.
i
n
c
a
l
z
i
r
e
a
l
o
c
a
l
a
4.1.1.
Presc
ripfii
privin
d
utiliza
rea
tncal
zirii
local
e
incalz
irea
locala
este
cea mai
simpla
instalati
e
Tntruca
t
cuprind
e
Tn
ansamb
lul
ei
atat
sursa
termica
cat si
suprafa
ta
de
Tncalzir
e. Se
recoma
nda a fi
utilizata
la:
* cladiri
mici cu
maxim
um 3; 4
nivelur
i;
*com
plex
e de
cladi
ri
mici
disp
ersat
e pe
supr
afete
mari
(med
iu
rural
);
* cladi
ri de
locuit
individ
uate;
*cladir
i cu
cara
cter
sezo
nier
(orga
nizar
e de
santi
er,
depo
zite
de
mate
riale
etc.);
*mon
ume
nte
istori
ce,
locas
uri
de
cult
etc.;
Incal
zirea
local
a
prezi
nta o
serie
de
avanta
je:
cost
de
investi
tii
redus,
posibi-
litatea
Tncalzir
ii numai
a
spatiilor
utilizate,
folosire
a
tuturor
categor
iilor de
combustibili
gazosi,
lichizi si
solizi,
instalar
ea
rapida
cu
mijloac
e
locale,
exploat
are
usoara
deci
putin
costisit
oare
etc. Ca
dezava
ntaje
se pot
mentio
na:
* supraf
etele
Tncal
zitoar
e au
dimen
siuni
mari
si
ocupa
mult
spatiu
Tn
Tnca
perea
Tn
care
sunt
ampla
sate;
* randa
ment
ele
termic
e sunt
mult
mai
redus
e
Tn executate
raport cu : sobe din
alte
zidarie de
sisteme
caramida
de
si
Tncalzire
teracota,
;
sobe
*necesitat metalice
ea
etc. O
prevederii categorie
de cosuri aparte o
pentru
reprezinta
fiecare
Tnsoba sau calzirea
grup de electrica"
sobe;
(cap. 4.7).
*inconveni
ente de4.1.2.
S
ordin
o
igienic si
b
pericol de
e
incendiu
Tn
c
manipula
u
rea
combusti
a
bilului.
c
Clasificar
u
ea
m
sistemelor
u
de
l
Tncalzire
a
locala se
r
poate face
e
dupa:
*modul de
d
acumular
e
e
si
cedare a
c
cal-durii:
a
sobe cu
l
sau fara
d
acumular
u
e;
r
*combusti
a
bilul
folosit:
Sobele
sobe cu
se
arderea
executa
combusti
din zidarie
bilului
de carasolid
mida sau
(carbuni,
placi din
lemne,
faianta. Au
deseuri
diferite foretc.),
me
lichid
geometric
(pacura,
e
motorina
exterioare
etc.),
de
la
gazos
simplu pa(gaze
ralelipiped
naturale,
,
la
biogaz,
constructii
butan
complicat
etc.);
e cu nise,
* natura
materialulu etajere,
banchete
i din
sau
alte
care sunt
forme
de
figuri
estetice.
Caracteri
stica
principals a
acestor
sobe consta
Tn aceea
ca, urmare
a
arderii
combustibilului
Tn
focar
odata sau
de doua ori
pe zi, timp
de cateva
ore, caldura
rezulta-ta,
vehiculata
cu gazele
de ardere
este
acumulata
Tn peretii
sobei
si
cedata lent
Tncaperii.
Din
categoria
acestor
sobe, cele
confection
ate
cu
placi
din
faianta
sunt cele
mai
folosite.
Sobele cu
acumulare
se
executa:
fixe
sau
mobile.
4.1.2.1
Sobe fixe
Sunt
executate
din
placi
ceramice
gla-zurate
cu
dimensiuni
standardiza
te si forme
diferite (fig.
4.1.1). Din
punct
de
ve-dere al
constructiei
peretilor
sobele
sunt:
* usoare,
cu pereti
subtiri
(60...90
mm
grosi
me)
unde
capa
citate
a de
acumular
e
a
caldu
rii
este
de
3...5
h, iar
alime
ntare
a cu
comb
ustibil
se
face
de
3...4
ori/zi;
* semig
rele,
cu
pereti
grosi,
unde
capacitate
a de
acum
ulare
a
caldur
ii este
de
5...8
h, iar
alime
ntare
a cu
comb
ustibil
se
face
de
2...3
ori/zi;
- grele,
cu
pereti
foarte
grosi,
unde
capacit
atea de
acumul
are a
caldurii
este de
8... 10
h,
iar
aliment
area cu
combu
stibil
se
face
de
1...2
ori/zi.
Sobel
e
folose
sc
comb
ustibili
solizi,
li
chizi
si
gazosi
.
Randa
mentu
l
mediu
variaza
Tntre
65 si 75
% dar
Tn
cazul
Tn care
sunt
bine
constru
ite, cu
pereti
etansi
si
cu
tiraj
coresp
unzator
,
pot
rea-liza
si
randa
ment
Tntre
80
si
85 %.
Din
punct
de
vedere
tehnic
si
economic se
recoma
nda ca
sobele
fixe cu
placi
din
faianta,
Tn
functie
de
grosim
ea
peretilo
r sa se
folosea
sca
astfel:
* pentr
u
zonel
e cu
de =
-15...21
C,
sobe
cu
pereti
grosi
si
foarte
grosi;
* pentr
u
zonel
e cu
6e =
-12
C, sobe
cu pereti
subtiri.
4.1.2.2
Sobe
mobile
Se
compun
dintr-un
focar
central, canale
de
evacuare a
gazelor de
ardere
si
pereti
Tncalzitori
realizati din
zidarie de
caramida
refractara
placati cu
dale din faianta (fig.
4.1.2).
Puterea
termica
unitara q
variaza Tn
functie de
grosimea
peretilor:
* pent
ru
pere
ti cu
gros
ime
a
sub
65
mm,
q<
200
0
W/m
2
;
* pentru
pereti cu
grosimea
peste 65
mm, q =
2500
W/m2
4.1.2.3
M
o
n
t
a
r
e
a
s
o
b
e
l
o
r
$
i
r
a
c
o
r
d
a
r
e
a
l
a
c
o
$
Soba
fiind
un
corp
de
Tncalzire,
se
recomanda
a
fi
amplasata
Tn zona
elementelor
de
constructii
exterioare
, aceasta
pentru
uniformiza
rea
repartitiei
caldurii pe
verticala si
eliminarea
curentilor
de aer rece
Tn
apropierea
pardoselii.
Acest mod
de
amplasare
a sobelor
creeaza
greutati Tn
ceea
ce
priveste
evacuarea
gazelor de
ardere la
cos, acesta
din urma
fiind,
de
regula,
amplasat
catre
mijlocul
cladirii.
Pentru a
reduce
diferenta
mare Tntre
temperatur
a
aerului
de la plafon
si cea a
aerului de
la nivelul
pardoselii,
se
recomanda ca
sobele sa
aiba
Tnaltimea
redusa, iar
distanta lor
fata
de
peretii
exteriori sa
fie cat mai
mica.
Evacuar
ea gazelor
de ardere
Tn exterior
se face cu
ajutorul
cosurilor
de
fum,
pentru
care se au
Tn vedere
o
o
b
a
c
3
4-
F
i
g
.
4
.
1
.
1
.
S
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

serie
de
conditii de
care sa se
tina seama
la
constructia
si
montarea
lor:
*realizare
a
de
temperat
uri
ridicate a
gazelor
de ardere
(pana la
circa 200
C),
impune o
stabilitate
la arderea
materialul
ui din care
este
executat
cosul;
*fata
interioara
a
cosurilor
sa fie pe
cat
posibil
neteda;
*evitarea
tronsoanel
or
orizontale;
*cosul de
fum Tn
exterior
(pe
terasa
sau
acoperis
ul cladirii)
trebuie
sa
depaseasc
a
cu
minimum
50
cm
eel mai
apropiat
obstacol.
In ceea
ce priveste
racordarea
sobe-lor la
cosul de
fum
se
recomand
a
urmatoarele:
*racordar
ea
se
face numai la cosuri
din
zidarie,
cu
etanâre buna;
*evitarea de racorduri
lungi, orizontale; Tn
cazul legaturilor cu
burlane din
tabla,
lungimea maxima este
de 1,5 m pe orizontala
Tntre soba si cos,
asigurand totodata si
o panta minima de
10...15 ;
*fiecare soba sa aiba
cosul ei; Tn cazul
montarii a doua sobe
alaturate la un cos,
racordurile
se
distanteaza Tntre ele
pe verticala cu 500
mm.
4.1.3. Sobe fara

acumula
re de
caldura
In aceasta categorie
se
Tnscriu
sobe-le
metalice, folosite, de
regula, la Tnca-perile cu
un regim intermitent de
Tncal-zire
(locuinte
individuale, multifunctionale,
organizari
de
santiere
etc.).
Ca
avantaje a acestor tipuri
de
sobe
se
pot
mentiona:
Tncalzirea
rapida a Tnca-perii;
acoperirea varfurilor de
sarcina Tn perioada cu
temperaturi exterioare
scazute;
folosirea
oricarui tip de combustibil etc.
Ca dezavantaje se pot
semnala:
lipsa
acumularii de caldura,
aliment
are
practic
continu
a
cu
combu
stibil,
temper
atura
ridicata
a
suprafe
telor
exterio
are ale
sobelor
(inconf
ort si
pericol
de
incendi
u).
Sobe
le
metalic
e sunt
prefabri
cate $i
ele se
execut
a Tntro gama
variata,
diferentia
te doar
de
natura
combu
stibilului
folosit.
Ele
sunt
dotate
cu
dispozit
i-ve cu
actiune
manual
a sau
automa
ta
pentru
ardere
si
reglare,
realiza
nd randament
e
termice
de
peste
70 %.
4.1.3.1
Sobe
metalice
1000
pentru
combusti
bil solid
Sunt executate
cu tabla din otel
captu-sita
cu
caramida
de
samota sau din
fon-ta
cenusie
(fig. 4.1.3). In
functie de evacuarea gazelor de
ardere Tn exterior
se con-struiesc
sobe cu tiraj
direct (fig. 4.1.3
a) si cu tiraj
indirect (fig. 4.1.3
b).
Caracteristicile tehnice mai
importante
ale
sobelor metalice
sunt prezentate
Tn figura 4.1.4:
randamentul
variaza Tntre 70
si 80 %;
2000
6000 [W/m2]
Fig metalice cu
.
combustibil solid:
4.1.
3.
So
be
me
tali
ce
pe
ntr
u
co
mb
ust
ibil
soli
d:
[%] 90
80
70
[
C]
50
40
0
2
30
0
10
0
60
50
r1
05
"E 40
* 30
20
10
0
a
- cu tiraj
direct; b cu tiraj
indirect; 1
- focar; 2 perete
metalic; 3 captuseala
din
caramida
refractara;
4 - usa
acces
combustibil
; 5 - orificiu
pentru aer
necesar
arderii; 6 cenusar; 7
- canale
pentru
evacuarea
gazelor de
ardere; 8 racord la
cos.
3000
Fig.
4.1.4.
Caracter
isticile
termice
ale
sobei
1randam
ent; 2 temper
atura
Fig. 4.1.5. Soba metalica

gazelor de
pentru combustibil
ardere; 3 lichid:
caldura sensibila
a - schema
puterea
termica
unitara
este
cuprins
a Tntre
1000 si
6000
W/m2;
temper
atura
suprafe
telor
laterale
variaza
Tntre
100 si
300 C.
4.1.3.2
Sobe
metalic
e
p
e
n
t
r
u
c
o
m
b
u
s
t
i
b
i
l
l
i
c
h
i
d
Sunt
executa
te Tn
exclusiv
itate din
metal si
reprezi
nta
avantaj
ul ca
pot
functio
na
contin
uu
fara
realim
entare
cu
combu
stibil
sau
reapri
ndere
a
focului
o
perioa
da
destul
de
lunga
de
timp
(12...4
8
h)
Tn
functie
de
neces
arul
de
caldur
a.
O
soba
metali
ca
(fig.
4.1.5)
se
compune
dintr-o
carcas
a
metali
ca
emaila
ta
preva
zuta
cu
orificii
pentru
circula
tia
aerului,
care
are Tn
interior
un
focar
de
forma
cilindric
a
execut
ata tot
din
tabla si
prevaz
ut
la
partea
inferioa
ra
cu
un
arzator
cu
vaporiz
are. Tot
Tn
interior
ul
carcas
ei
se
gasest
e
si
rezervo
rul de
combu
stibil.
Aliment
area
arzator
ului cu
combu
stibil se
realize
aza cu
un
regulator cu
nivel
consta
nt, care
are si
rolul de
elemen
t
de
siguran
ta.
Reglar
ea se
poate
Fig. 4.1.7. Aparate de Tncalzire cu gaze:

a - varianta cu racordare la cos;
b - varianta cu racordare directa in exte
rior; c - detaliu dispozitiv de siguranta;
1 - focar; 2 - arzator; 2a - tub de gaze;
2b - duze; 3 - sicane contra refularii;
c
4 - corp de Tncalzire; 5 - racord la cos;
6 - grilaj metalic; 7 - canal aer proaspat; 8 - canal evacuare gaze de ardere; 9 electromagnet; 10 - buton de deschidere a gazelor; 11 si 12 - ventile; 13 - flacara de
veghe; 14 - termocuplu.
face
Tn
trepte, la
puteri
cuprinse
de circa
13 I; tipul
SM
30100 este
riata,
avand
forme cat
mai
Fig. 4.1.6. Sobe metalice pentru

combustibil lichid tip GAMA.
Tntre 1/5 si
1/1
din
puterea
nominala.
Puterea
termica
poate
atinge
valori
de
6500 W la
un consum
de 0,8 l/h.
Se
executa Tn
foarte
multe
modele,
totul
depinzand
de
fabricant.
In
figura
4.1.6 este
prezentata
o
soba
metalica
executata
de
firma
GAMA din
Franta.
Tipul
SM16-70
are
o
putere
termica
cuprinsa
Tntre 1800
si 8000 W
si o capacitate a
rezervorulu
i
de
combustibil
mai mare,
are
o
putere
termica
cuprinsa
Tntre
3500
si
12000 W
si
o
capacitate
a
rezervorul
ui
de
combustib
il de 18 I.
4.1.3.3
Aparate
de
tncalzire
cu gaze
Au
o
constructi
e
speciala,
sunt
esteti-ce
si
se
executa
Tntr-o
gama
foarte va-
diferite.
Un
aparat de
Tncalzire
cu
gaze
(fig. 4.1.7)
se
compune
dintr-un
focar
amplasat la
partea
inferioara,
Tmpreuna
cu
arzatorul
Tn forma
de
tub
prevazut
cu
duze.
Pe traseul
gazelor de
ardere
spre cosul
de
fum
este
prevazuta
o sicana cu
rol
de
antirefulare
.
Evacuarea
gazelor de
ardere se
poate face
direct
la
cos
sau
prin
intermediul
unor
canale
metalice
circulare,
direct
Tn
exterior
.
Firm
a
SYSTE
MA
S.p. A
din
Italia
execut
a
aparate
de
Tncalzi
re
cu
gaze
(fig.
4.1.8a),
denumi
te
convect
oradiatoare
etanse
cu
gaze
cu tiraj
fortat
sau
natural
Tntr-o
gama
foarte
variata.
Echipament
ele
functio
neaza
cu
combu
stibil
gazos
(metan
sau
GPL).
Combu
stia are
loc
Tntr-o
camera
de
ardere
etansa;
ae-rul
necesa
r arderii
este
preluat
din exteriorul
Tncape
rii, prin
interme
diul
unei
tubulat
uri
special
e, iar
gazele
de
ardere
sunt
evacu
ate Tn
exterio
r prin
interm
ediul
unei
tubulat
uri
coaxia
le cu
cea
pentru
admisi
a
aerului
. Fiind
echipa
mente
etanse
,
aceste
conve
ctoradi
atoare
pot fi
instala
te Tn
Tncap
eri
fara
guri
de
ventila
re. Se
execut
a
pentru
puteri
termic
e
cuprin
se
Tntre
2.5...
13.3
kW.
Aprind
erea
este
electro
nica
iar
evacu
area
gazelo
r
de
ardere
se
face
natura
l sau
fortat
cu
ventilat
or.
In
afara
de
conv
ector
adiat
oare
care
asigura
numai
Tncalzirea,
firma
SYSTEMA
S.p.a
executa
aparate
care
pe
langa
Tncalzire
asigura si
racirea aerului.
Caracteristi
cile tehnice
ale acestor aparate
sunt
aceleasi cu
cele utilizate pentru
Tncalzire.
Ciclul
frigorific
este
un
transfer
direct
de
caldura
utili-zand
freon R22
cuprinzand
un vaporizator intern
si
un
condensat
or extern,
caracteriza
te printr-un
consum
redus de
energie
electrica.
Un simplu
comu-tator,
realizeaza
trecerea
Tntre
functiile
de
Tncalzire
si racire.
Puterea
termica
pentru
Tncalzire
este
cuprinsa
Tntre
7,2... 13,3
kW,
iar
pentru
racire
Tntre
4,0...7,5
kW.
Consumul
de
energie
electrica
este
de
110... 175
kWh.
Firma
LAMPART
BUDAFO
K din Ungaria
executa
de
asemene
a convectoare cu
gaze, cu
puteri
termice
cuprinse
Tntre 2...6
kW
cu
posibilitat
ea
de
racordare
directa la
cos (fig.
4.1.8b)
sau
cu
racordare
la perete.
(fig.4.1.8.c)
.
In
varianta cu
racordare
la
cos,
aerul
necesar
arderii este
luat
de
Tncaperea
unde este
montat
aparatul
(focar deschis).
In
varianta,
cu
racordare
la perete,
aparatul ia
aerul
necesar
arderii prin
intermediul
instalatiei
de perete
+
tubulatura
speciala
coaxiala
din
atmosfera,
iar gazele
de ardere
se elimina
prin
aceeasi
instalatie
Tn exterior.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
natural
Transmisia
Tabelul 4.1.1
Caracteristicile
constructive ale sobe
cu utila cal-durii se
cu suprafafa
racordar
realizeaza
Tn cea mai
Numarul de e la cos;
cmare par-te
R
B
model
prin
LAMPA
radiatie.
RT
Randamen
11/2
8
BUDAF
tul
este
-|1/2
9
21/2
OK
cu
tides-tulI
de
2
raj
scazut
11/2
10
natural
20...30 %.
2
cu
In
-|1/2
11
racordar
prezent se
2
e la
construies
12
2
perete.
c
21/2
semineuri
13
2
21/2
4.1.4 cu gratarul
din fier, cu
.
14
2
21/2
S posibilitati
21/2
o de re-glare
15
b a aerului
21/2
16
e necesar
21/2
17
arderii, cu
d adancime;
Obs.: R=lntr-un rand; B=ln
co-lectareaL=Pe latime;
e
Se recomanda Tntrebuintarea sobelor corespunzatoare datelor T
c cenusii
o Tntr-un
n vas special
st $i
[W] (4.1.1)
^C^K^
Fig. 4.1.8 Aparate de
incalzire
cu gaze.
amodelul
SYSTEM
A cu tiraj
fortat; b model
LAMPAR
T
BUDAFO
K cu tiraj
r
u
cf
ie
s
p
e
ci
al
s!
(?
e
m
in
e
u
ri)
$emine
urile sunt
sobe cu
foe
deschiscu vatra,
racordate
la cosuri
de fum Tn
legatura
directa cu
exteriorul
(fig.
4.1.9).
Acest
mod
de
Tncalzire
este
folosit ca
un foe de
agrement.
chiar
cu
posibilit
ati de
recuper
are a
caldurii
din
gazele
de
ardere
(fig.
4.1.9b)
Puter
ea
termica
unitara
variaza
Tntre
3500 si
4500
W/m2
de
suprafa
ta deschisa
de
semine
u.
Combu
stibilul
folosit
este, in
general
,
lemnul.
Viteza
curentilor de
aer in
sectiun
ea
deschis
a este
0,2
m/s, iar
continu
tul de
C02 in
gazele
de
ardere
este de
1...2 %.
4.
1.
5.
El
e
m
e
nt
e
d
e
c
a
l
c
u
l
4.1.5.
1
Pierd
erile
de
caldu
ra
Calc
ulul
neces
arului
de
caldur
a
la
cladirile
Tncalz
ite cu
sobe
se
poate
face
fie Tn
confor
mitate
cu SR
1907
sau cu
o
relatie
mai
simpla
data
Tn
STAS
3607,
<2> =
(7 +
c)-\/2q,
dur
a
pri
n
ele
me
ntu
l
de
co
nst
ruc
tii
[W/
m2 ]
;
Veste
volumu
l
Tncape
rii [m3];
c - este
coefi
cient
ui
de
corec
tie
al
pierd
erilor
de
caldu
ra
prin
trans
misie
[%].
Pierd
erea
speci
fica
de
caldu
ra q.
se
determi
na cu
ajutorul
diagra
melor
din
figurile:
4.1.10..
.4.1.13
pentru
patru
zone
de
temper
in
care:
Q/ . e
st
e
pi
er
d
er
e
a
s
p
e
% din durata perioacif
ic
[m2] (4.1.3)
a
d
aturi
e
exterio
c
are 6 ,
al
stabilite pe
teritoriul
tarii
noastre.
Diagram
ele
cuprind
Tn
abscisa
lungimile L [m]
calculat
astfel:
pentru
peretii
exteriori,
ferestre
si
u?i,
raportul
dintre
volumul
V
al
Tncaperii
si
suprafat
a A a
elementu
lui
de
constructii
consider
at:
L= V/ Ael
[m] (4.1.2
a)
- pentru
pardos
eala si
tavan,
Tnaltimea
Tncap
erii
L=h
[m] (4.1.2
b)
In
ordonata
se citeste
pierderea
specifica
q,
Tn
functie de
tipul
elementul
ui
de
constructii
.
Coeficient
ui
de
corectie c
depinde
de
felul
expunerii
cladirii Tn
raport cu
vantul,
astfel:
* pentru
cladiri
expuse
actiunii
vantului:
c
=
0,40;
* pentru
cladiri
adapostit
e: c =
0,25.
4.1.5.2
Calculul
$i
alegerea
sobelor
Alegere
a sobelor
se face Tn
functie de
important
a cladirii
si gradul
de contort
din
Tncaperi,
astfel:
- la
cladirile
de locuit
si la cele
similare
acestora,
care
necesita
un grad
de
contort
ridicat si
Tn acelasi
timp un
consum
redus de
combustib
il, se re-
comanda
sobele cu
acumulare
de
caldura
(sobele de
teracota).
Suprafata
utila A de
Tncalzire a
sobe
lor cu
acumulare
de caldura
se face Tn
ipoteza
folosirii a 2
focuri Tn
24 h, pen
tru
realizarea
unor
temperatur
i interioare de
18...20 C
la
temperaturi
exte
rioare
minime,
care pot fi
depasite
timp
de
maximum
20
dei de
Tncalzire.
A = (1 +
m)'<P/ q
Tn care:
qs - fluxul
termic
unitar
cedat de
soba
[W/m2
]; m coeficientui
de majorare
(m =
0,3...0,5),
a carui
valoar
e se
alege
Tn
functie
de
eleme
ntele
ornam
entale
ale
sobei
care nu
cedeaza
caldura.
Pentru
stabilire
a
dimensi
unilor
constructiv
e ale
sobei
(numar
ul de
randuri
de placi
si
numaru
l de
placi pe
un
rand)
se pot
utiliza
indicat
iile din
tabelul
4.1.1.
- la
cladi
rile
cu
un
grad
de
cont
ort
mai
redus
,
precu
m si
la
cele
care
se
Tncalze
sc
temp
orar,
se
pot
utiliza
sobe
sobe sunt indicate Tn tabelul 4.1.2.
fara
acumular
e de
caldura.
Dimensi
onarea
acestor
sobe
consta Tn
general, in
alegerea
tipului de
soba,
regimul ei
de
functionare
fiind
practic
continuu.
Aceasta
Tnseamna
ca
fluxul
termic
cedat de
soba
trebuie sa
aco-pere
pierderile
de caldura
ale
Tncaperii.
4.1.5.3
Dimensiu
nile
cosului de
fum
La
alegerea
tipului de
cos,
a
dimensiunilor lui,
precum si a
numarului de
sobe ce se
pot racorda
la el, este
nece-sar sa
se
tina
seama
de:
tipul si pozitia
sobei, natura
combustibilul
ui
folosit,
regimul
de
functionare a
sobelor etc.
Tabelul 4.1.2. Dimensiunile m

secfiunii cosului de fum la s
[m2]
axb
[cm
<4
1
4...5
1
5...7
1
>7,5
1
/^Suprafata utila de Tncalzire a
=Dimensiunile sectiunii cosulu
sc
Dimensiu
nile
minime
ale
sectiunii
cosului de
fum pentru
diverse
tipuri de
Fig. 4.1.9. Soba

cu focar deschis
(semineu)
a - vedere
generate; b elemente
componente; 1 gratar; 2 - hota; 3 caramida
refractara; 4 si 5 clapeta de reglare;
6 - vas pentru
colectat cenusa; 7
- usa de curatire si
cu rol de grila.
E
40
:
^3
4
30
\
\
\
\
\
\
\
ss
\
V
\ \
\
\
\ \y s \
s
V ^
V^
26
22
18
14
10
6
0
8
1
9
3
10
ss
?
s
^
\
w
lungime L [m]
Fig. 4.1.10. Pierderile specifice de
caldura q. pentru 0e=-12 C: 1 - fereastra
simpla; 2 - terasa; 3 - tavan spre pod sau
ferea-stra dubla; 4 - pardoseala; 5 - perete
exterior.
E
=>
38
"
34
30
26
22
18
14
10
6
\
\
\N
\
\
\
\
\
V \
V\
V1
0 \
'
s V\ V
\
Vos V \ 7 s
Xs
X
\ \
\
* V s 3N \
(
M
V
^^
^
9
Fig. 4.1.11. Pierderile
specific
e de
caldura
q.
pentru
6e=-15
C: 1...5
- vezi
fig.
4.1.10.
10 lungim
Capitolul 4: Sisteme de mcalzire

4.2.
tncalzirea
cu apa
calda i
fierbinte
4.
2
.
1
.
C
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e
a
s
i
s
t
e
m
e
l
o
r
d
e
m
c
a
l
z
i
r
e
c
u
a
p
a
c
a
l
d
a
Se
utilizeaza
drept
agent
termic apa calda
cu
temperatura
maxima de 95 C.
Agentul termic Tsi
mareste potentialul
termic Tn cazan,
preluand o parte
din energia termica
cedata
de
combustibilul ars,
iar printr-o retea
Tnchisa
de
conducte, transfera
energia
termica
acumulata,
spatiului
ce
urmeaza
a
fi
Tncalzit, utilizand
suprafete
de
Tncalzire.
Sistemele
de
Tncalzire cu apa
calda se clasifica
in
functie
de
particularitatile de
alcatuire
sau
functionare astfel:
1. temperatura
agentului termic
la iesirea din
cazan:
* instalatii cu
apa calda, de
medie
temperatura,
cu temperatura
de regim pana
la 95 C;
* instalatii de
apa calda de
joasa
temperatura,
cu temperatura
de regim pana
la 65 C.
2. modul de
circulatie a
apei calde Tn
reteaua de
distributie
a agentului
termic:
* instalatii cu
circulatie
naturala,
cunoscute si
sub denumirea de
termosifon"
sau
gravitational;
* instalatii cu
circulatie fortata.
3. numarul
conductelor de
distributie a
agentului termic;
* instalatie cu
doua conducte
(instalatii
bitub);
* instalatii
cu o
singura
conducta
(instalatii
monotub).
4. schema
de asigurare
sau a
legaturii cu
atmosfera:
* instalatii
deschise,
asigurate
cu
sisteme
de
asigurare
cu vase
de
expansiu
ne
deschise;
* instalatii
Tnchise,
asigurate
cu
sisteme
de
asigurare
cu vase
de
expansiu
ne
Tnchise.
5. modul de
amplasare a
conductelor
de
distributie:
* cu
distributie
inferioara;
* cu
distributie
superioara.
6. solutia de
alcatuire a
retelei de
distributie:
* retele
arborescent
e;
* retele
radiale;
* retele
inelare.
7. gradul de
raspuns
la
conditiile
de
stabilitate
termica si
hidraulica
:
* instalatii
cu reglare
termo-
hidraulica
locala;
* instalatii
cu reglare
termohidraulica
centrala;
* instalatii
cu gestiune
globala a
energiei.
8.
componenta
transmisiei
de caldura
Tn spatiul
Tncalzit:
* cu
suprafete
convective
(static sau
dinamic);
* cu
suprafete
convectoradiative;
cu suprafete
radiative.
Caracteristicile
principale
ale
sistemelor
de
Tncalzire cu apa
calda
sunt
urmatoarele:
* asigura conditiile
de
contort
datorita
temperaturii
scazute
a
suprafetelor
corpurilor
de
Tncalzire;
* permit reglarea
centrala
sau
locala, calitativa
si cantitativa, a
debitelor
de
agent
termic
cedate spatiilor
nclzite;
* asigura siguranta
Tn exploatare si
Tntretinere;
* durata medie de
viata,
datorita
Tnvelisului
de
corosiune redus;
* inertie termica
mare, vizavi de alte
sisteme de
Tncalzire;
* pericol
de
Tnghet, Tn cazul
absentei
unui
sistem de protectie
cu
conductoare de
Tnsotire sau a
inhibitorilor
contra
Tnghetului;
* costuri de
investitie mai mari
Tn raport cu alte
sisteme.
4.2.2. Criterii
privi
nd
aleg
erea
sist
emu
lui
de
Tnc
alzir
e
Alegerea
sistemului
de
Tncalzire aferent
unei cladiri sau
unui grup de
cladiri se face Tn
corelatie
cu
confortul termic
ce
trebuie
asigurat si gradul
de dotare tehnica
pentru care exista
disponibilitatea
financiara
a
beneficiarului.
Optiunea
se
face Tn functie de
disponibilitatile
financiare
ale
beneficiarului si
se
adopta
o
solutie eficienta
sub
aspec-tul
confortului termic,
Tn concordanta
cu normele de
gestiune eficienta
a energie si Tn
limitele
impuse
de
protectia
mediului
Tnconjurator.
Stabilirea unor
criterii de alegere,
se face luand Tn
consi-derare
destinatia
cladirilor:
* de locuit
(individual sau
colective);
* social-culturale,
care
sunt
individuale, Tn
sensul
apartenentei
proprietatii
si
exploatarii, sau
colective,
Tn
ipoteza
Tnchirierii
spatiilor
diferitelor
societati;
* industrial, care
au
spatii
destinate
personalului
auxiliar, precum
si
spatii
de
productie.
In
cadrul
sistemelor
de
distributie
se
apreciaza
ca
impor-tante:
distributia Tn plan
orizontal
sau
vertical
si
numarul
de
conducte, precum
si materialul din
care
sunt
confectionate
retelele
de
distributie:
conducte din otel,
cupru
sau
materia-le
termoplastic
e.
Dotarile
tehnice
reprezinta o
categorie
importanta a
sche-mei
adoptate,
deoarece
trebuie sa
raspunda
unui
minimum
tehnic
determinat
de
functionalita
tea
instalatiei si
de
disponibilitatile
financiare
ale
investitorului
. Se au Tn
vedere niveluri minime
de
dotare
cum ar fi:
contorizarea
energiei
termi-ce
consumate;
reglarile
hidraulice
necesare
asigurarii
Tabelul 4.2.1 Modalitafi de alcatuire a instalafiilor de Tncilzire cu apa calda

Sistem de distributie
Destinatia
cladirii
Locuinte
In plan
In plan
Numar
orizontal
vertical
conducte
Individuale
Radiala
inelara
perimetrala
inferioara
monotub
Colective
inelara
arborescenta
inelara
arborescenta
superioara
inferioara
bitub
monotub
bitub
monotub
bitub
Social
cultural
e
Individuale
Industrial
Anexe
sociale
Colective
inelara
arborescenta
inelara
arborescenta
inferioara
inferioara
inferioara
superioara
inelara
inferioara
Spatii
arborescenta
superioara
productive
L______Qbs.N - naturala; F - fortata; L - locala; C - centrala.
monotub
bitub
monotub
bitub
stabilitatii
hidraulice a
sistemului;
reglarile
termice
(locale-L
sau
centrale-C)
concepute
sa asigure
un minimum
de gestiune
a energiei
termice;
gestiunea
automata a
energiei
termice
in
concordanta
cu cerintele
moderne de
exploatare
ecologica a
instalatiilor
de Tncalzire
O imagine
globala
a
posibilitatilor
de alegere
a
unui
sistem
de
Tncalzire
centrala cu
apa
calda
este
prezentata
Tn tabelul
4.2.1., fata
de care se
pot
face
urmatoarele
recomandar
i:
a) sistemele
de
distribute
se
concep,
Tn acord
cu
particularitatea
arhitectur
ala
a
fiecarei
cladiri, a
duratei
de
exploatare
a
conductel
or
si
echipame
ntelor
alese;
b) dotarile
tehnice
se aleg
astfel
Tncat sa
realizeze
Tn primul
rand
nivelul de
functionar
e
economic
a si sa
permita
progresiv
atasarea
unor
compone
nte care
sa
asigure o
gestiune
eficienta
a
instalatiei
.
4.2.3.
Instalatii
de tncalzire
cu circulate
naturala
Constitue
Tnceputul
Tncalzirii centrale,
pentru
zilele
noastre si Tn mod
particular pentru
tara noastra, pot
fi
considerate
Tnca utilizabile Tn
zonele
izolate,
lipsite de energie
electrica
pentru
alimentarea unor
componente de
modernizare.
Arguments care a
impus parasirea
Tn
timp
a
acestora l-a constituit presiunea
disponibila mica
pentru
vehicularea
agentu-lui termic,
care conduce la
diametre relativ
mari pentru reteua de distribute
si de aici costuri
mai ridicate ale
lor Tn ra-port cu
cele moderne.
Aceste
instalatii,
cunoscute curent
sub
denumirea
prin termosifon"
sau
prin
gravitatie"
se
utilizeaza la cladiri
de
lo-cuit,
individual
sau
colective,
putin
dezvoltate
pe
orizontala si Tn
mai mare masura
pe verticala.
Sunt
caracterizate
prin:
* amplasarea sursei
de agent termic
Tn
aceeasi
cladire
cu
consumatorii de
energie termica;
* circulatia
agentului termic
se
realizeaza
datorita presiunii
termice;
VED
reteaua de
distribute a
agentului termic
are diametre relativ mari,
necesitand
configuratii cu
rezistente locale
mi-nime. In
functie de
particularitatile
constructive si
arhitecturale
ale cladirii, se pot
realiza instalatii
monotub sau
bitub cu
distributie
inferioara,
superioara sau
mixta.
4.2.3.11nstalafii
bitub cu
distributie
superioara
Distributia
superioara
(fig.
4.2.1.) se adopta
Tn conditiile Tn
care cladirea, nu
dispune de un
subsol
tehnic,
care sa permita
montarea
conductelor
de
distributie
a
agentului termic
cu panta continua
catre coloanele
de alimentare a
corpurilor
de
Tncalzire.
Solutia
adoptata este cu
conducta
de
ducere montata
la
partea
superioara, cea
de
Tntoarcere
fiind montata la
nivelul pardoselii
sau sub aceasta.
Varianta
cu
ambele conducte
de distributie la
partea superioara
prezinta
dezavantajul
circulatiei greoaie
a
apei
Tn
conducte.
Varianta numai
cu conducta de
ducere la partea
superioara
prezinta avantajul
unei circulatii mai
active a apei Tn
conducte
deoarece la
presiunea
termica
realizata
prin racirea
apei
Tn
corpurile de
Tncalzire, se
adauga
si
cea produsa
prin racirea
apei
Tn
coloane atat
pe conducta
de ducere
cat si pe
cea
de
Tntoarcere.
Varianta
cu vas de
expansiune
deschis VED
(fig. 4.2.1a)
este utilizata
la
majoritatea
cladirilor
prevazute cu
pod. Vasul
de
expansiune se
poate monta
pe
pardoseala
podului, de
preferat Tn
apropierea
cosului de
fum
(Tn
cazul
ca
acesta
exista),
luandu-se
masurile
corespunzat
oare
de
izolare
termica.
Varianta
cu vas de
expansiune
Tnchis VEI
(fig. 4.2.1b),
permite
montarea
acestuia
Tntr-un
spatiu
adiacent
cazanului,
dezaerisirea
putandu-se
face
prin
dispozitive
automate
de
dezaerisire
amplasate
Tn
zona
superioara
a instalatiei.
Prepararea
apei calde
de consum
se asigura
Tn ambele
cazuri
cu
schimbatoar
e de caldura
alese
si
pozitionate
corespunzator
pentru
a
permite
circulatia
agentului
termic
primar
pe
baza presiunii termice.
Pentru cazul
unor
subsoluri cu
Tnaltime
mica
apa
calda
de
consum se
poate
prepara
local
la
fiecare
consumator, sau
centralizat
utilizand alte
sur-se
de
Tncalzire.
Reglare
a
necesar
a
asigurari
i
stabilitati
i
hidraulic
e
se
obtine
prin
preregla
rea robinetelor
cu dubla
reglare
care
preiau
diferente
le
de
presiune
neacope
rite rezultate
din
calculul
retelei
de
distributi
e.
Contoriz
are
a
se
fac
e
nu
ma
i la
niv
elul
co
ns
um
ului
de
co
mb
usti
bil,
de
oar
ec
e
pe
cir
cui
t
ag
ent
ter
mi
c
ridi
ca
pro
ble
me
de
pie
rde
ri
de
sar
cin
a
car
e
nu
pot
fi
ac
oper
ite
de
pre
siu
ne
Fig. 4.2.1. Instalafie
de Tncalzire bitub cu
distribute superioara
si circulate
naturala:
a instalatie cu VED; b instalatie cu VEI; Cz cazan; B - schimbator de
caldura; C.T - corp de
Tncalzire; VED - vas de
expansiune deschis; VEI -
a
ter
mi
ca
dis
po
nib
ila.
In
co
ndi
tiile
utili
zar
ii
ec
hip
am
ent
elo
r
mo
der
ne
exi
sta
po
sibi
lita
tea
rea
bilit
arii
ter
mi
ce
a
ins
tal
atiil
or
ve
chi
,
un
de
Tn
loc
ul
VE
D
se
pre
ve
de
un
VE
I.
vas
de
expansiune
Tnchis; DA ventil
automat de
dezaerisire;
SS -supapa
de
siguranta;
Ace - apa
calda
de
consum; Ar
- apa rece; Rs 4.2.3.2

robinet de sem- Instalat
nalizare; Rdr - ii bitub
robinet cu dubla cu
reglare; AG - distribu
alimentare
si tie
golire; R1, R2 - inferio
robinete; CA - ara
conducta
Distribu
dezaerisire; Re - tia
robinet
pentru inferioar
circulate; Rg - a
se
robinet de golire.
adopta
------conducta de
pentru
ducere;-------------------------------cladirile
conducta de
care
Tntoarcere; -x
dispun
x- conducta
de
siguranta
subsol
Tntoarcere; xtehnic
conducta siguranta
coducere;
respunz
conducta de
ator
semnalizare.
amplas
arii
sursei
de
agent
termic
pentru
Tncalzir
ea
cladirii
si
prepararii
apei
calde
de
consum
,
precum
si
a
conduct
elor de
distribut
ie
a
agentul
ui termic cu
panta
necesar
a catre
coloane
le
de
aliment
are
a
corpuril
or
de
Tncalzir
e.

Se
poate
realiza
in
doua
DA
DA
Rdr
Rdr
C.T
Rdr
!
Ace HR2 R1
Ar-J
Rdr
Rdr
[czRdr
nC.T
I
<-[ -A SS
Cz
variante
de
echipare
(fig.
4.2.2) diferentiate
prin sis-temul de
asigurare,
de
preparare a apei
calde de consum
si a modului de
deza-erisire.
Si in acest caz,
prepararea apei
calde de consum
poate fi analizata VEDlf
m^M
ras lOT
C.T
C.i
pn [cifffiic
Cz
Fig. 4.2.3. Instalafie de Tncalzire monotub cu circulate

naturala:
I - racordare unilateral^; II - racordare bilaterala; a si d alimentare Tn serie; b - alimentarea cu conducta de ocolire
realizata axial cu coloana; c si e - alimentare cu conducta de
ocolire dezaxata; Cz - cazan; C.T - corp de Tncalzire; VED - vas de
expansiune deschis.
fig. 4.2.3, variantele coloanelor b", c" si e".
La aceste instalatii, consumul de metal Tn conducte este
mai redus decat la cele bitub, Tn schimb creste consumul de
metal aferent corpurilor de Tncalzire.
4.2.4. Instalafii de Tncalzire cu circulate fortata

Particularitatea principals a acestor sisteme, fata de cele
cu circulate naturala, consta Tn faptul ca circulatia agentului
termic se realizeaza cu una sau mai multe pompe, montate
pe conducta de ducere sau Tntoarcere, la care se dauga si
aportui presiunii termice. Aceste instalatii pot fi adoptate
pentru toate categoriile de cladiri, indiferent de desfasurarea
lor Tn plan sau pe verticala. Chiar daca devin dependente de
energia electrica necesara actionarii pompelor, economiile
Tn
functie
de
combu
stibilul
utiiizat,
cu
posibilit
ate de
prepar
are
locala
sau
central
a.
In
cazul
din
urma,
daca
Tnaltim
ea
subsolu
-lui
tehnic
nu
permite
asigura
rea
Tnaltimi
i
minime
pentru
obtiner
ea
presiun
ii termice
necesa
ra
circulati
ei
agentul
ui
termic
prin
schimb
atoarel
e
de
caldura
, se pot
utiliza
alte
surse
indepe
ndente.
Varia
nta din
fig.
4.2.2a
necesit
a spatiu
coresp
unzator
pentru
amplas
area
vasului
de
expans
iune deschis, care

poate fi pozitionat
Tn podul cladirii,
daca
acesta
exista, sau Tn
zona superioara a
instalatiei
(casa
scarii)
daca
spatiul permite. In
plan vertical, pe
langa
spatiile
necesare
coloanelor
de
agent termic, sunt
asigurate si cele
necesare amplasarii conductelor
de siguranta si de
preaplin de la
VED.
Varianta din fig. 4.2.2b cu VEI si dispozitive automate de dezaerisire, prezinta avantajul eliberarii plafonului ultimului etaj de reteaua de dezaerisire si
a podului de spatiul necesar
amplasarii vasului de expansiune.
Instalatia devine mai elastica, fara a
influenta buna functionare.
Amplasarea sursei de caldura si a
sistemului de asigurare la nivelul
subsolului, faciliteaza o mai buna
exploatare a instalatiei.
Ca si Tn cazul precedent, stabilitatea
hidraulica se asigura printr-o buna
dimensionare a retelei orizontale si
verticale de distribute, la care se
adauga aportui robinetelor cu dubla
reglare (care preiau excedentul de
presiune)
4.2.3.3 Instalatii monotub
Caracteristica importanta a acestui
sistem consta Tn aceea ca distributia
agentului termic se poate face Tn zona
superioara, colectarea Tn zona
inferioara, iar coloanele sunt realizate
numai cu o singura conducta.
Comparativ cu sistemul bitub si
distribute superioara, di-ferentele apar
numai la alcatuirea coloanelor si la
modalita-tea de racord a corpurilor de
Tncalzire la acestea.
Instalatiile monotub pot fi realizate
Tn mai multe variante dintre care
unele sunt prezentate Tn fig.a 4.2.3.
Cele doua variante au corpuri de
Tncalzire numai pe o parte sau
ambele parti.
In cazul variantelor din fig. 4.2.3
Fig. 4.2.2. Instalafie de Tncalzire bitub cu distributie inferioara si circulate
naturala
a - instalafie cu VED; b - instalatie cu VEI Ace, AG, Ar, CA,
CT, Cz, DA, Re, Rs, Rdr, Rg, Ri, R2, SS - din fig. 4.2.1; B -schimbator de
caldura; VED - vas de expansiune deschis; VEI - vas de expansiune Tnchis.
---------conducta de ducere;-----------conducta de Tntoarcere;
-xx- conducta siguranta Tntoarcere; x^conducta siguranta ducere;
conducta de semnalizare
coloanele a" si d", apa se raceste
succesiv Tn corpuri!e de
Tncalzire,
caderea
de
temperatura totala Tntre ducere
si Tntoarcere fiind de 20 K,
repartizata neuniform Tntre
corpurile de Tncalzire. Rezulta
ca, temperatura apei de
alimentare este cu atat mai
scazuta cu cat numarul
corpurilor de Tncalzire Tnseriate
este mai mare. Aceasta duce la
necesitatea maririi suprafetelor
de Tncalzire cu cat acestea sunt
mai jos plasate. Alt dezavantaj
Tl prezinta faptul ca nu se pot
prevedea robinete de reglare la
fiecare corp de Tncalzire,
acestea putand opri circulatia
pe coloana.
Unele Tmbunatatiri ale
acestui sistem sunt aduse
prin
intro-ducerea
conductelor
de
scurtcircuitare a corpurilor
de Tncalzire, putandu-se
astfel asigura o alimentare
cu
agent
termic
de
temperatura mai ridicata,
care
se
obtine
prin
amestecul apei din coloana
cu cea de la corpul de
Tncalzire
precedent.
Scurtcircuitarea
corpurilor
de Tncalzire se poate
realiza ca Tn
realizate
datorita
micsorarii
diametrelor
conductelor
le
fac
competitive
si cu cea
mai
larga
aplicabilitate
.
Fig. 4.2.4. Scheme de instalatii de Tncalzire cu distributie individuala

Tn sistem bitub:
a - cu robinete individuale cu dubla reglare; b - cu robinete termostatice individuale; c
*
cu distributie si colectare centralizata si robinete individuale cu dubla
reglare; d - cu butelie pentru egalizarea presiunilor si robinete termostatice individuale;
e - cu butelie pentru egalizarea presiunilor; distributie si colectare centralizata cu
robinete termostatice individuale si comanda si reglare diferenpata; f - cu distribute si
colectare centralizata; robinet cu 4 cai pentru unica racordare si reglare termostatica
de capat; g - cu distribupe si colectare centralizata, armaturi pentru racordare unica si
reglare termostatica superioara; h -cu butelie pentru egalizarea presiunilor; distributie si
colectare centralizata cu armaturi pentru racordare unica si reglare termostatica
superioara; i - cu butelie pentru egalizarea presiunilor; distribupe si colectare
centralizata, robinete cu 4 cai pentru unica racordare si reglare termostatica de
capat; CT; Cz; Rdr; Ri; Rr; VEI - au semnificatia din fig. 4.2.1; RTS - robinet
termostatic; BEP
*
butelie pentru egalizarea presiunilor; D - distributor; C - colector; Ct - contor; Pc pompa de circulate; ARU - armatura pentru racordare unica; RUTS - robinet cu 4 cai
pentru racordarea unica si reglare termostatica de capat; OR - ansamblu de comanda
si reglare diferentiata; R3C - robinet cu 3 cai; MTHi - modul termohidraulic cu racordare
directa; MThb - modul termohidraulic cu D-C; MTH3 - modul termohidraulic cu BEP;
4.2.4.1
Instalatii de
mcalzire cu
distribute
individual^
Sistemul
este
destinat cu
precadere
cladirilor de
locuit
si
celor publice
(tertiare)
care
au
activitati
individuale.
Elementul
de consum
al
acestor
doua
categorii de
cladiri
consta Tn
necesitatea
functional
independent
e
pentru
fiecare
destina-tie,
de
unde
decurg
si
particularitat
ile
Tn
dotarea
tehnica.
In
alcatuirea
acestor
instalatii se
disting doua
componente
importante:
* primara,
care
include
sursa
de
agent
termic cu
reteaua
orizontala
si verticala
de
distributie
a acestuia,
pana
la
accesul Tn
apartament
sau
la
unitatea
individuali
zata;
* secundara,
Tn
care
sunt
incluse
circuitele
de
distributie
a agentului
termic Tn
cadrul
apartament
ului sau al
unitatii
individuali
zate,
inclusiv
corpurile
de
Tncalzire.
Legatura
dintre cele
doua
componente
este facuta
de un modul
termohidraul
ic
(MTH),
care permite
reglarea,
contorizarea
si
distributia
agentului
termic.
Modulul
termohidraul
ic,
reprezinta
legatura
dintre
circuitui primar si
eel
secundar,
numit
uneori
bucla
de
apartament sau
bucla secundara.
Sistemele
de
Tncalzire
individuala
centralizata pot fi
realizate Tn mai
multe
variante,
acestea
depinzand
de
echiparea MTH
sau modul de
alcatuire a buclei
secundare.
Referitor
la
modul
de
echipare al MTH,
sistemele
de
Tncalzire
individuala
centralizata pot fi
alcatuite Tn doua
variante:
a) cu
echipament
pentru
prepararea
comuna
a
apei
calde
de consum,
cunoscute si
sub
denumirea
de
modul
Satelit"; (
4.2.5)
b) fara
echipament
pentru
prepararea
comuna
a
apei
calde
de consum.
Dupa modul de
alcatuire al MTH,
se pot distinge
varian-tele
cu
racordare:
* directa (MTH1)
* cu distribuitorcolector (MTH2)
* cu butelie de
egalizare a
presiunii (MTH3)
* cu butelie de
egalizare a
presiunii si
distribuitorcolector (MTH4)
Referitor la distributia agentului
termic la nivelul
apartamentului
sau
unitatii
individualizate,
solutiile
adoptate sunt:
*r
e
t
e
a
b
i
t
u
b
c
u
d
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e
r
a
d
i
a
l
a
,
p
e
r
i
m
e
t
r
a
l
a
s
a
u
i
n
e
l
a
r
a
;
*r
e
t
e
a
m
o
n
o
t
u
b
c
u
Alcatuir
ea
sistemel
or
de
Tncalzir
e, prezinta
avantaj
ele
urmatoa
re:
cerinte
lor de
ordin
materi
al sau
de
contort
;
* contori
zarea
energie
i
termic
e
la
nivelul
buclel
or;
* gestiun
ea
consu
murilo
r
de
energie
termic
a Tn
acord
cu
cerinte
le de
control
si
exploa
tare
moder
ne.
Sistemu
l bitub
asigura
o
stabilitat
e
hidraulica
mai
buna Tn
timp ce
sistemul
monotu
b poate
fi
conside
rat mai
economic, Tn
conditii
de
eficienta
egale.
Cele
doua
sisteme
,
analizat
e
Tn
mai
multe
variante
de
alcatuir
e, sunt
prezen-
tat
e
Tn
fig
.
4.
2.
4
pe
ntr
u
dis
tri
bu
tia
bit
ub
si
4.
2.
5
pe
ntr
u
dis
tri
bu
tia
m
on
ot
ub
.
Sp
eci
fic
ac
es
tor
va
ria
nt
e
es
te
fa
pt
ul
ca
po
ziti
on
ar
ea
co
nd
uc
tel
or
de
dis
tri
bu
tie
se
fa
ce
la
niv
el
ul
pli
nt
ei
sa
u
su
b
pa
rd
ose
al
a,
util
iza
nd
ret
el
e
de
tip
ra
di
al,
pe
rim
etr
al
sa
u
mi
xt,
pr
ec
u
m
si
po
sib
ilit
at
ea
re
ali
za
rii
un
or
col
oa
ne
de
sc
ar
a
pe
ntr
u
du
ce
re
si
Tn
to
ar
ce
re,
de
la care
se
poate
realiza
racorda
rea
succesi
va
a
apartamente
lor sau
spatiilor
Tn
propriet
ate
unica.
Compat
ibilitate
a dintre
aceste
sisteme
de
distribut
ie
si
variante
le
de
alcatuir
e
a
buclelor
de
aliment
are este
prezent
ata Tn
fig.
4.2.4.
Se
remarc
a faptul
ca solutiile de
aliment
are
dotate
cu
distribut
ie
si
colectar
e
centrali
zata
prezinta
cea

mai mare
elasticitate Tn
functionare, cu
posibilitati de a
rea-liza mai multe
variante de
alcatuire.
Adoptarea unor
variante de
distributie se face
Tn functie de:
* amplasarea Tn
plan a corpurilor
de Tncalzire;
* libertatea de
montare a
conductelor de
distributie, fara
a afecta
elementele de
rezistenta;
* accesibilitatea la
traseele
importante Tn caz
de necesitate;
* trasee
economice Tn
acord cu
cerintele
functionate si
arhitecturale
locale.
O components
importanta,
comuna
celor
doua grupe de
distributie
o
constitue
contorizarea
individuals, care
se poa-te realiza
Tn interiorul sau
exteriorul spatiului
deservit de instalatia interioara
4.2.4.1.1 Instalafii
bitub
Schemele
grupate Tn fig.
4.2.4.
reunesc
echipamente ce
pot participa la
alcatuirea
unor
scheme
bitub.
Fiecare variants
prezentata
se
poate
aplica
Tntregii
cladiri.
Intrucat variantele
se
diferentiaza
prin
functionalitate,
nivel de dotare si
gestiunea simpla
sau complexa a
energiei termice,
nu este exclusa
posibilitatea
racordarii
la
aceeasi coloana a
mai
multor
variante dar cu
conditia analizarii
compatibilitatii
functionarii
Tn
ansamblu.
Sursa
de
energie termica se
considera
comuna, echipata
cu unul sau mai
multe
cazane.
Parametrii
agentului
termic
se stabilesc printro reglare calitativa
centrala,
Tn
functie
de
temperatura
exterioara
sau
conditiile
din
interior.
Separarea
hidraulica
a
circuitului
cazanului de eel al
retelei
de
distributie,
prin
prevederea unei
BEP, asigura o
elasticitate
functional^ fara a
influenta
consumatorii.
Rezulta
necesitatea
prevederii
unor
dispozitive
sau
arma-turi
de
echilibrare
hidraulica a retelei
orizontale.
Elementele
comune
variantelor
prezentate sunt:
* contorizarea
consumului
de
energie termica la
nivelul fie-carei
bucle
de
distributie,
montarea
contorului
de
energie
termica
putandu-se face
pe conducta de
ducere sau pe cea
de
Tntoarcere,
este de dorit ca
bucla
de
contorizare
sa
poata fi amplasata
la
nivelul
de
distributie,
Tn
casa scarii,
permitand
accesul
comod al
serviciului
de
exploatare;
* prevederea
unor
robinete de
concesionar
e
pe
conducta de
ducere, cu
acces
din
nisa
contorului,
care
sa
permits
oprirea
voluntara a
furnizarii
energiei
termice;
* prevederea
unor
robinete sau
armaturi de
echilibrare
hidraulica a
buclei
de
distributie
Tn raport cu
coloana de
alimentare,
cu conditia
ca accesul
la aceasta sa
fie permis
personalului
de
specialitate;
* prevederea
unor
robinete de
Tnchidere a
buclelor de
alimentare
pentru
izolarea
buclei Tn
caz
de
avarie Tn
aval;
* analizarea
posibilitatii
de
golire
rapida
a
buclei
de
alimentare
Tn caz de
avarie sau
Tn vederea
parasirii pe
termen lung
a spatiului
deservit.
Variantele
de alcatuire
a buclelor de
alimentare
prezentate
Tn fig. 4.2.4.
se pot aplica
Tn functie de
particularitatil
e
locale
constructive
ale spatiului
ce urmeaza
a fi Tncalzit.
Se
considera ca
solutii optime
patru
categorii de
retele
de
distributie:
de
plinta,
radiala,
liniara
si
mixta.
Dupa modul
de racordare
la coloanele
si criteriile
functional
buclele de
alimentare cu
energie
termica se
pot realiza
astfel: racordare
directa (fig.
4.2.4 a si b);
schemele de
alimentare
se realizeaza
cu distributie
liniara si
prezinta
urmStoa-rele
particularitati
termohidrauli
ce:
* presiune
disponibil
a mare Tn
punctul de
racord
datorita
traseului
lung
(racordcorp de
Tncalzire)
;
* echilibrar
ea
hidraulica
a buclelor
Tn raport
cu
coloana se
realizeaza
cu
ajutorul
robinetulu
i de
reglare;
* echilibrarea
hidraulica a
fiecarui corp de
Tncalzire se
realizeaza local
prin robinete cu
dubla reglare;
echilibrarea
termohidraulic
a locala Tn
functie
de
necesitati se
obtine
cu
robinetele
termostatice
(fig.
4.2.4b);
- racordarea cu
distribuitorcolector
(fig.
4.2.4 c, f si g);
schemele
de
alimentare se
realizeaza cu
distributie
de
plinta
radiala
sau mixta si
prezinta
urmatoarele
particula
ritati
termohidraulice
:
* echilibrarea
hidraulica
a
buclelor
Tn
raport
cu
coloana
se
realizeaza cu
ajutorul
robinetului de
reglare;
* echilibrarea
hidraulica
a
fiecarui corp
de Tncalzire
se realizeaza
cu robinetele
cu
dubla
reglare;
* echilibrarea
hidraulica
Tntre ramurile
de distributie
se realizeaza
cu
ajutorul
robinetelor de
reglare
prevazute la
distribuitorcolector;
* echilibrarea
termohidraulic
a la fiecare
corp
de
Tncalzire se
realizeaza cu
armaturile de
racordare
unica si robinetele
termostatice
(fig. 4.2.4g);
- racordarea cu
butelie
de
egalizare
a
presiunii
(fig.
4.2.4d);
Tn
general,
schemele
de
alimentar
e sunt cu
distributie
liniara si
prezinta
ca
particulari
tati
termohidr
aulice:
* indepen
denta
hidrauli
ca fata
de
regimul
hidrauli
c
al
coloane
i;
* echilibr
area
termohi
draulica
a
fiecarui
corp de
Tncalzir
e
cu
robinete
termost
atice;
* circulati
a
agentul
ui
termic
Tn
bucla de
aliment
are este
asigurat
a de o
pompa
de
conduct
a;
racordare
a
cu
butelie de
egalizare
a
presiunilo
r
si
distribui
torcolector
(fig.
4.2.4e, h
si i), Tn
care
schemele
de
ali
mentare
se
realizeaza
cu
distributie
de plinta,
radiala
sau
mixta si
prezinta
urmatoare
le
particulari
tati
termohidr
au
lice:
* indepen
denta
hidrauli
ca fata
de
regimul
hidrauli
c
al
coloanei
;
* echilibra
rea
hidrauli
ca Tntre
ramurile
de
distribut
ie
se
realizeaz
a
cu
ajutorul
robinetel
or
de
reglare
prevazut
e
la
distribui
torcolector;
* realizare
a unei
reglari
termohi
draulice
la
fiecare
corp de
Tncalzir
e
cu
robinetel
e
termosta
tice (fig.
4.2.4e),
cu
armaturi
de
racordar
e unica
(fig.
4.2.4h),
cu
robinete
termostatice
si armaturi de
racordare
unica
(fig.
4.2.4i);
* posibilitatea
reglarii
zilnice,
saptamanale
sau
chiar
sezo-niere,
precum
si
comanda de
la distanta a
functionarii si
opririi
instalatiei;
* circulatia
agentului
termic
Tn
bucla
de
alimentare
este asigurata
cu o pompa
de conducta.
4.2.4.1.2
Instalafii
monotub
Variantele de
alcatuire
a
buclelor
de
alimentare,
precum
si
racordarea
acestora
la
coloana
de
distributie
a
agentului termic
este prevazuta
Tn fig. 4.2.5.
Elementele
comune cu
instalatiile
bitub sunt:
contorizarea
agentului termic
se
realizeaza
montand contorul
pe
conducta
de
ducere
sau
Tntoarcere;
* echilibrare
a hidraulica a
buclei Tn
raport cu
coloana; !
izolarea buclei
de alimentare
de coloana;
* golire rapida;
* reglare locala
termohidraulica;
Avantajul
sistemului
monotub
consta
Tn
economia
realiza-ta
Tn
cadrul
retelei
buclei
de
alimentare,
utilizand o singura
conducta.
Corpurile
de
Tncalzire
fiind
alimentate
cu
agent termic de
temperatura
cotinuu
descrescatoare,
antreneaza
o
majorare
progresiva
a
suprafetei
corpurilor
de
Tncalzire de | la
intrare
catre
periferia
sistemului.
Alcatuirea
retelei Tn cadrul
buclei
de
alimentare,
se
poate face Tn
varianta
distributiei
de
plinta sau linie.
Schemele de
alcatuire
a
instalatiilor pot fi
realizate ca si
cele bitubulare
grupandu-le din
punct de vedere
al modului de
racordare
la
coloane:
Capiiolul 4: Sisteme de Tncalzire
Fig 4.2.5. Scheme de instalatii de Tncalzire cu distributie a agentului termic Tn sistem monotub:
a - alimentare sus-jos cu reglare termostatica individuala; b - idem cu reglare
centralizata; c - cu armatura de alimentare unica, reglare termostatica superioara si
reglare centralizata cu robinet cu 3 cai; d - idem si racordare prin butelie de egalizarea
presiunilor; e - alimentare superioara cu reglare termostatica individuala si racordare prin
butelie pentru egalizarea presiunilor; f - alimentare superioara cu reglare individuala
inferioara si reglare calitativa in functie de temperatura ambientala si racordarea prin
butelie de egalizarea presiunilor; g - cu distributie si colectare centralizata, reglare
termostatica individuala si reglare hidraulica inferioara; h - cu distributie si colectare
centralizata, cu armaturi inferioare pentru racordare unica i reglare termostatica superioara; i
- cu distributie si colectare centralizata, robinete cu racordare unica si reglare termostatica de capat; j
- cu distributie si colectare centralizata; racordare comuna a 2 corpuri de tncalzire si reglare
termostatica individuala;
MTH1; MTH2; MTH3; CT; Ri; Rr; Ct; RTS; BEP; D; C; Pc; ARU; RUTS; Te; R3C; VEI; Cz
- au semnificatia de la fig. 4.2.4; Tc - termostat interior; Ra - robinet cu actionare directa.
- racordarea
directa
(fig. 4.2.5
a, b, c),
utilizata in
instalatii
individuale
comune
din cadrul
unei
cladiri, are
urmatoare
-le
caracterist
ici:
* presiunea
necesara
circulatie
i
agentului
termic
Tn
cadrul
buclei
este data
de
presiune
a
disponibi
la
Tn
punctul
de racord
la
coloana
de
distributi
e;
* echilibra
rea
hidraulic
a
a
buclei de
alimentar
e
Tn
raport cu
coloana
de
distributi
e
se
realizeaz
a
cu
robinete
de
reglare,
montate
pe
conducta
de intrare
a fiecarei
bucle;
Diferentel
e Tntre cele
trei variante
constau Tn
modalitatea
de reglare a
energiei
termice;
astfel la:
* racordarea
din
fig.
4.2.5
a,
reglarea
termohidraulica
este locala,
la nivelul
fiecarui
corp
de
Tncalzire,
cu
robinete
termostatice;
* racordarea din
fig.
4.2.5
b,
reglarea
temperaturii
agentului termic
se
realizeaza
centralizat,
Tn
raport cu bucla de
alimentare, printrun robinet cu
actionare directa,
comandat de un
termostat
de
camera; local, la
nivelul fiecarui
corp de Tncalzire,
pe conducta de
intrare, robinetul
sau armatura de
reglare montata
pe racordul de
iesire din corpul
de
Tncalzire,
permite reglarea
hidraulica
Tn
cadrul buclei de
RTS
racordarea din fig.

4.2.5 c prezinta
particularitatea ca
poate beneficia de
reglarea
termohidraulica atat
local cat si centralizat la nivelul
buclei de
alimentare; agentul
termic poate avea
parametrii variabili
prin reglarea
calitativa realizata
de robinetul cu 3
cai, actionat de un
termostat de
camera; prezenta
robinetului cu 3 cai
Tn retea, obliga la
prevederea unei
pompe de circulate
Tn aval, care sa
acopere pierderile
de sarcina
suplimentare
datorate acestei
montari. La nivelul
fiecarui corp de
Tncalzire, prin
RTS
alimentare;
MTH
sunt
acoperite
cu pompe
de
circulate
montate
pe fiecare
circuit;
MTH
armaturile de racordare unica si a

robinetelor
termostatice se
sigura o reglare
termohidraulica
individuala, Tn
functie de cerintele
energetice locale.
- racordare cu
distribuitorcolector
(fig.
4.2.5 g, h, i ,j);
sche-mele de
alcatuire
a
instalatiilor
prezinta
urmatoarele
particularity
comune:
* permite
alimentarea
mai multor
apartamente
sau unitati cu
gestiune unica
situate pe
acelasi palier;
* necesita
presiuni
disponibile
mici Tn zona
de racord la
coloana;
* pierderile de
sarcina pe
circuitul buclei
de alimentare
Cele
patru
scheme
sunt
diferenti
ate prin
compon
entele
care
realizea
za
stabilitatea
termohi
draulica
locala ?i
prin
modul
de
racordar
e
a
corpului
de
Tncal
zire:
sus-jos
sau josjos,
astfel
la:
schema
de
alimenta
re din
fig. 4.2.5
g:
* alimen
tarea
corpur
ilor de
Tncalz
ire se
face
Tn
sistem
ul susjos cu
racord
uri Tn
diago
nala;
* stabilit
atea
termo
dinami
ca a
corpur
ilor de
Tncalz
ire Tn
raport
cu
condu
cta de
agent
termic
a
buclei
de
alimen
tare
se
realize
aza
prin
robine
tul
termo
static,
monta
t
la
intrare
a
agent
ului
termic
Tn
corpul
de
Tncalz
ire si a
robine
tului
sau
armat
urii de
reglar
e de
pe
racord
ul de
Tntoar
cere.
Ce
le
do
ua
co
m
po
ne
nt
e
asi
gu
ra
re
gl
ar
ea
loc
al
a
si
in
div
id
ua
la
a
co
ns
u
m
ul
ui
de
en
er
gi
e
ter
mi
ca
sol
icit
at.
sc
he
ma
de
ali
me
nta
re
din
fig.
4.2
.5h
:
* ali
m
e
nt
ar
e
a
c
u
a
g
e
nt
te
r
m
ic
s
e
fa
c
e
p
e
la
p
ar
te
a
in
fe
ri
o
ar
a
a
c
or
p
ur
ilo
r
d
e
T
n
c
al
zi
re
,
p
e
a
c
e
e
a
si
p
ar
te
,
c
u
ci
rc
ula
ti
a
a
g
e
nt
ul
ui
te
r
m
ic
Tn
corpul
de Tn
calzire
susjos,
utilizan
d
armatu
ra
pentru
racorda
re
unica;
* reglare
a
consu
mului
de
energie
ter
Tn
acord
cu
cerintel
e
energie
i lo
este
asigura
ta prin
robinet
ul ter
mostati
c,
montat
a
Tn
zona
de
acces a
agentul
ui
termic
Tn
corpul
de
Tncal
zire;
* stabilita
tea
hidrauli
ca
a
corpulu
i
de
Tncalzi
re, Tn
raport
cu
conduc
ta de
aliment
are se
realize
aza cu
armatu
ra
pentru
racorda
re
unica
de pe
racordul
de
iesire a
agentul
ui
termic.
schema
de
alimenta
re din
fig.
4.2.5i:
aliment
area cu
agent
termic
se face
Tn
sistem
jos-jos
pe
aceeas
i parte
a
corpulu
i
de
Tncalzi
re;
*temperatura
medie
a
corpului de
incalzire este
in
general
mai
mica
comparativ
cu sus-jos;
*stabilitatea
termohidrauli
ca a fiecarui
corp
de
incalzire se
realizeaza
prin armatura
cu racordare
unica de reglare
termostatica
de capat.
schema de
alimentare din fig.
4.2.5 j:
*se
face
racordarea
comuna
a
doua corpuri
de incalzire
alaturate;
*reglarea
hidraulica
locala
si
individuala,
se realizeaza
prin robinete
termostatice
amplasate la
intrarea
agentului termic in corpul
de incalzire si
armaturi de
reglare
amplasate la
iesirea
agentului
termic
din
corpul
de
incalzire.
- racordare cu
butelie pentru
egalizarea
presiunilor
(fig.
4.2.5
d,
e,
f);
schemele de
distribute se
caracterizeaz
a prin:
* independents
fata
de
presiunile
disponibile
din zona de
racord
la
coloana de
distribute;
* pierderile
de
sarcina
aferente
circuitului
buclei de alimentare sunt
acoperite de
o pompa de
circulate,
montata in
aval
de
butelia
de
egalizare;
* amplasarea
conductei de
alimentare a
corpurilor de
incalzire se
face la plinta
sau
perimetral
sub
pardoseala.
Referitor la
modul de
localizare a
schemelor de
alimentare cu
agent termic se
mentioneaza
specificul
fiecareia:
schema de
alimentare din fig.
4.2.5 d:
* racordarea
corpurilor de
incalzire
la
conducta de
alimentare se
face
cu
armatura
pentru
racordare
unica;
* racordarea
corpului
de
incalzire
se
face
pe
aceeasi parte,
cu
posibilitatea
de circulate a
agentului
termic
in
interiorul
corpului
de
incalzire dupa
schema susjos;
* echilibrarea
hidraulica
individuala se
realizeaza
prin armatura
de racordare
unica;
* reglarea
locala si
individu
ala
a
consum
atorilor
de
energie
termica
se face
cu
robinete
termosta
tice.
schema de
alimentare
din fig. 4.2.5
e:
* racordar
ea
corpurilo
r
de
incalzire
se face
in
face
in
varianta susjos,
in
diagonala;
- reglarea
locala si
individu
ala
a
consum
atorului
de ener
gie
termica
se face
cu
robinete
termost
atice,
corespu
nzator
cerintelo
r
energeti
ce
locale;
schema de
alimentare
din fig. 4.2.5
* echilibrarea
hidraulica
locala se face
cu
robinete
sau armaturi
de
reglare,
montate pe
racordul de
iesire
din
corpul
de
incalzire;
* reglarea
centralizata a
consumului
de
energie
termica
cu
termostatul
de
camera
care
actioneaza
functionarea
in regim de
debit variabil
a pompei de
circulate.
Instalatiile de
incalzire monotub
pot utiliza ca
armatura
de
racordare si un
ejector.
Ejectorul
DIASOL
se
bazeaza
pe
efectul venturi",
reali-zand
o
diferenta
de
presiune
intre
punctele
de
racordare
a
corpului
de
incalzire.
Corpurile
de
incalzire pot fi
alimentate
cu
|SSSSSSSS^SSSSS\SSSS\SWT7
Detaliul "A
a
varianta
sus-jos
pe
aceeasi
parte
sau
in
diagonal
a;
* echilibra
rea
hidraulic
a
se
face cu
robinete
sau
armaturi
de
reglare,
montate
la
iesirea
agentulu
i termic
din
corpul
de
incalzire
;
Detaliul "B" b
f:
* racordar
Fig. 4.2.6.
Ji
e
a
corpurilo
r
de H^
incalzire
la
H>conduct
a
de
alimentare se
^m^
L
=w
-JZ
Raco
rdare
a
corp
urilor
de
incal
zire
cu
eject
oare:
aracord
are
sus-jos
cu
ejector
simplu;
sistemul sus-jos,
cu
ejectorul
plasat in zona de
racordare
a
intoarcerii
la
reteaua monotub
(fig. 4.2.6 a), sau
printr-un corp de
ejector
cu
racorduri
duble
(fig. 4.2.6 b).
In
ambele
variante
de
racordare, corpul
de incalzire este
prevazut
cu
robinet
termostatic, iar pe
partea
opusa
alimen-tarii cu un
dispozitiv
automat
de
dezaerisire.
Distanta minima
A (fig. 4.2.7 a)
intre
racordurile
de
ducere
si
ejector trebuie sa
fie de 70 mm
pentru ejectoarele
cu diametru mai
mic de 1i/4" si mai
mare sau egala cu
diametrul
ejectorului
in
cazul
ca
diametrul
este
mai mare de
I1/4".
Distanta
minima B intre
ejector si racordul
de ducere pentru
urmatorul circuit
derivat, trebuie sa
fie minimum 150
mm
pentru
ejectoare
cu
diametru mai mic
de
I1/4",
iar
pentru
b
racordare susjos cu ejector
dublu;
A
ejector
simplu;
B
ejector dublu; 1 corp de incalzire;
2
robinet
termostatic; 3' ejector simplu; 3"
- ejector dublu;
4
robinet
automat
de
dezaerisire; 5 circuit incalzire;
6 - iesire apa
calda din corpul
de incalzire; 7 -
intrare apa
calda
in
Fig. 4.2.7.
corpul
de
R
incalzire.______________________________________________
a
c
o
r
d
a
r
e
a
c
o
r
p
u
r
i
l
o
r
d
e
I
n
c
a
l
z
i
r
e
c
u
e
j
e
c
t
o
a
r
e
D
I
A
S
O
L
:
a - circuit
normal; b circuit cu
rezistenfe
locale; c circuit cu
corpuri de
incalzire
montate in
paralel; 1 corp de
incalzire; 2 ejector
DIASOL; 3 conducta circuit

de incalzire; 4 robinet automat
de dezaerisire; A distanta dintre
racordul de ducere
si ejector; B distanta dintre
ejector si racordul
de ducere.
Rdr
hT
R,
Rdr
Lc .
ily Icj
1
J.
C.il
1
----------------T
1
diametre mai mari, aceeasi distanta se majoreaza la echivalentul a 4 diametre interioare.
Conditiile de distanta sunt recomandate de catre furni-zorul
ejectorului, motivand ca in cazul contrar apar scaderi de
presiune dinamica influentand negativ repartizarea debitelor
de agent termic cu corpurile de Tncalzire.
Amplasarea unor rezistente locale (coturi, curbe) Tn apropierea ejectorului (fig. 4.2.7 b) si a conductelor de racord ale
corpului de Tncalzire nu produce anomalii functional, presiunea dinamica putand fi asigurata.
Racordarea Tn paralel (fig. 4.2.7 c) nu este recomandata
decat Tn cazuri exceptional, solutia generand atat scaderi de
presiune cat si caderi mari de temperatura Tn corpurile de
Tncalzire.
Corpurile de Tncalzire sunt prevazute cu dispozitive automate de dezaerisire, plasate Tn zonele de acumulare a aerului.
4.2.4.2 Instalatii de Tncalzire cu distribute centralizata
Aceste instalatii prezinta urmatoarele particularitati:
* sursa de agent termic este unica pentru Tntreaga cladire;
* contorizarea consumului de energie termica se face pentru
Tntreaga cladire;
* racordarea corpurilor de Tncalzire se face la coloane comune;
* distributia agentului termic la coloane, se realizeaza
[c
jj
printr-o retea cu doua

conducte amplasate la
partea inferioara sau
superioara a cladirii.
Instalatiile se grupeaza
Tn trei categorii:
a. instalatii
bitub
cu
echilibrare hidraulica prin
robinete
cu
dubla
reglare
si
asigurare cu vas de
expansiune deschis;
b. instalatii
bitub
cu
echilibrare
termohidraulica locala si
asigurare cu vas de
expansiune Tnchis.
c. instalatii monotub cu
echilibrarea
termohidraulica
locala
si asigurare cu vas de
expansiune Tnchis.
Sursa de agent termic
poate fi amplasata la
subsol, parter sau la un
nivel tehnic situat la partea
superioara a cladirii.
4.2.4.2.1 Sisteme bitub
clasice
Instalatiile de Tncalzire
se executa cu distribufie
inferioara (fig. 4.2.8 a) sau
superioara (fig. 4.2.8 b).
Ambele
variante
au
componente
sau
functionalitati comune si
prezinta
particu-laritatile
urmatoare:
* asigurarea cu vas de
expansiune
deschis,
amplasat Tn zona superioara
a instalatiei, la o cota
corespunzatoare
pozitiei
pompei de circulate Tn
instalatie ( 5.3)
* dezaerisirea instalatiei cu
vase
de
dezaerisire,
prevazute
corespunzator
zonelor de evacuare sau
acumulare
a
aerului,
racordate sau nu la retele
generale de conducte pentru
dezaerisire;
* asigurarea stabilitatii hidraulice
a retelei de alimentare cu agent
termic,
la
nivelul
coloanelor
utilizand teuri de
reglare;
* racordarea
corpurilor
de
Tncalzire uni -sau
bilateral Tn raport
cu coloana, cu
circulatia
agentului termic
sus-jos, pe aceeasi
parte sau Tn
diagonala;
* golirea locala sau
centralizata a instalatiei;
* amplasarea sursei
de agent termic Tn
zona inferioara a
instalatiei,
la
subsol sau parter;
nu
poate
fi
exclusa adopta-rea
schemei
de
alcatuire pentru o
variants
de
amplasare a sursei
de agent termic la
partea superioara a
instalatiei,
daca
ratiuni
tehnicoeconomice
justifica solutia.
Dezaerisirea
conductelor
cu
Fig 4.2.8. Scheme de instalatii de Tncalzire bitub clasice cu circulate
prin pompare:
a - cu distribufie inferioara; b - cu distribufie superioara; Ri; Pc; CT;
Cz; Re; Rs; Rg; Rdr; VED - au semnificatia de la fig. 4.2.1 si 4.2.4; TR - teu de
reglare; VA - vas de dezaerisire; Ra - robinet pentru dezaerisire; Rga - robinet
pentru umplere -golire; 1, 2, 3, 4 si 5 coloane; CD - conducta de dezaerisire.
Tnaltim
e mai
mica
decat
cele
adiace
nte se
solutioneaz
a prin
racorda
rea Tn
sac a
conductei
de
dezaeri
sire, la
coloan
a cea
mai
apropia
ta (col.
4
din
fig.
4.2.8
a).
Distribu
tia
inferioa
ra
a
agentul
ui
termic
(fig.
4.2.8 a)
se
adopta
Tn
cazul
existen
-tei
subsolu
lui
tehnic,
cu
Tnaltim
e
convenabila
montari
i
si
exploat
arii
instalati
ei.
In
cazuri
bine
justifica
te,
aceast
a distribufie
poate fi
amplas
ata la
parterul
cladirii
sub
pardos
eala, prevazand
accesul
la
conductele
de
distribufie.
Distributia
superioara
prezentata Tn fig.
4.2.8
b
ofera
posibilitatea
de
amplasare
a
conductelor
de
distribufie
la
partea superioara
(coloanele 4 si 5)
sau
mixt
(coloanele 1, 2, 3)
cu conducta de
ducere la partea
superioara si cea
de Tntoarcere la
partea inferioara.
Adoptarea uneia
dintre variante se
face Tn functie de
spatiile oferite de
cladire.
4.2.4.2.2 Sisteme
bitub moderne
Cresterea gradului
de
contort
a
spatiilor Tncalzite
si
gestionarea
economica
a
energiei termice,
se poate obtine
modi-

L
-^y
ficand nivelul de dotare tehnica a instalatiilor de Tncalzire.

Pentru a raspunde acestor exigente in fig. 4.2.9 sunt propuse
doua variante de alimentare cu agent termic a coloa-nelor:
* cu retea de distribute inferioara (fig. 4.2.9 a) si sursa de agent termic
amplasata la subsol sau la parter;
* cu retea de distribute superioara (fig. 4.2.9 b) si sursa
DA DA
RTS
Q>
ARU
C.T
ARU TS ^
C.T DA
DA
MThP
ARU
C.i
ARU T$
-fcxho
MThR
ARU
C.i
-tS^-^
ARU
C.i
ARUT$
-JXlj-O
C.i
ft
QAR
QAR
Q
MTHR
MTH^
OAR
ss
T DA
de agent amplasata Tn zona inferioara a

instalatiei. Optiunea pentru una din
variantele de distribute se face analizand
conditiile locale, arhitecturale si de rezistenta
ofe-rite de cladire.
Ca variante de racordare a corpurilor de
Tncalzire la co-loane, aceasta se poate face
cu: 1. robinete termostatice montate pe
racordul de ducere al cor-pului de Tncalzire;
2. armatura
de
racordare unica si
robinet termostatic
la
intrarea
agentului
termic
Tn
corpul
de
Tncalzire;
3. armatura
de
racordare unica si
robinet termostatic
Tnglobat,
cu
accesul agentului
termic
jos
la
partea inferioara;
4. distribute
orizontala
a
agentului termic
Tn spatiul Tncalzit
si racordare prin
module
termohidraulice.
In alcatuirea unei
instalatii de Tncalzire
dintr-o cladire se
recomanda utilizarea
uneia din variantele
de racordare (1, 2, 3
sau 4) si numai Tn
cazuri justificate, pe
baza analizei de
compatibilitate
termohidraulica
se
pot realiza si scheme
mixte.
Sursa
de
agent termic propusa
este
facultativa,
aceasta depinzand
de sursa de energie
termica. In alcatuirea
sche-mei optime de
organizare-alcatuire
a sursei termice se
au
Tn
vedere
variantele prezentate
Tn cap. 5.3. Centrale
termice cu apa calda".
Schemele prezentate au
elementele
comune
care se refera la
functiunile sistemului
sau
al
unor
componente:
* asigura
stabilita
te
termohi
draulic
a
locala,
realizat
a prin
robinet
Fig. 4.2.9. Scheme de instalatii de tncalzire bitub moderne cu circulate
prin pompare:
a - cu distribute inferioara; b - cu distribute superioara; 1 - racordare sus-jos
cu reglare termostatica locala; 2 - racordare unica sus-jos si reglare termostatica; 3 racordare unica jos-jos si reglare termostatica; 4 - racordare cu module termohidraulice;
CT; RT; RTS; BEP; ARUTS; Te; R3c; VEI; Cz; SS; ARU; Ct; MTH; Rg - au semnificatia de la
fig. 4.2.1 si 4.2.8; Az - arzator; AR - armatura de reglare; DA - ventil automat de dezaerisire;
MR - modul de reglare; Pel si Pc2 - pompe de circulate.
e
termost
atice;
* realizea
za
dezaeri
sirea
locala
sau
centrala
cu
dispozit
ive
automat
e
de
dezaeri
sire;
* permite
reducer
ea
coloane
lor de
aliment
are Tn
cazul
utilizari
i
module
lor termohidraulice
de racordare;
* permite echilibrarea
hidraulica a coloanelor, prin armaturile
de reglare, prevazute la baza acestora;
* corpurile
de
Tncalzire pot fi
racordate uni - sau
bilateral Tn raport cu
coloa-na,
cu
racordarea pe aceeasi
parte a corpului de
Tncalzire;
* Tn functie de sursa
de agent termic,
permite gestionarea
economica a energiei
termice,
asigurand
reglarea calitativa Tn
functie
de
temperatura
exterioara si locala
Tn functie de solicitarea
termica
momentana etc.
* Tn functie de nivelul
de gestiune ac-ceptat
se poate asigura
functionarea
Tn
regimuri
diferite
(zilnic, saptamanal
etc.) cu comanda de
la distanta.
Fiecare
varianta
poate
asigura
confortul termic Tn
functie
de
componentele utilizate:
circulatia agentului
termic
sus-jos,
reglarea
termohidraulica fiind
obtinuta
numai prin robinetul
termostatic.
In
caz de necesitate, la
iesirea
agentului
termic din corpul de
Tncalzire se poate
prevedea o armatura
suplimentara
de
reglare hidraulica.

reglarea termohidraulica completa prin robinetui termostatic amplasat la intrarea agentului termic Tn corpul de
Incalzire si a armaturii de racordare unica la iesire, mentinand circulatia agentului termic sus-jos; reglarea
termohidraulica completa la nivelul corpului de Incalzire,
micsorand temperatura medie a acestuia. o distribute
orizontala la nivel de etaj, cu preluarea avantajelor
conferite de utilizarea modulelor termo-hidraulice (
4.2.4.1.1).
4.2.4.2.3 Sch
moderne
Caracteristica principals a
sistemului consta Tn faptul
ca
alimentarea corpurilor de
incalzire se realizeaza de la
o singura conduc
schemelor
4.2.10, sun
utilizate variantele de
racordare mentionate si la
sistemul
bitub ( 4.2.4
posibilitate
variante d
alimentare
cu
agent
term
ic a
colo
anel
or
folos
ind
rete
a de
alim
enta
re:
infer
ioar
a,
sup
erio
ara,
mixt
a.
Opti
une
a
pent
ru
una
din
vari
ante
le
me
ntion
ate
mai
sus
este
dep
end
ents
de
cladire
a
pent
ru
care
se
proi
ecte
aza
insta
-latia
de
Tnc
alzir
e.
Ca
si Tn
cazu
l
insta
latiilor
bitu
b, la
elab
orar
ea
termohidrau
functie de so
* dezaerisire
dezaerisire;
* adaptare uso
de coloana c
* stabilitate h
prevazute la
* Tn functie
gestiunea ec
tativa centra
Caracteristic
prezentate a
Avantajele s
retelelor de
4.2.5. Descrierea si montarea

modulelor termohidraulice MTH
MTH3
Din schemele de alcatuire a instalatiilor

(fig. 4.2.4. si 4.2.5.) rezulta ca Tntre conducted principale de distributie a agentului termic (conducte primare) si cele ce
alimenteaza consumatorii (conducte secundare), se interpun componente care
asigura compatibilitatea hidraulica a celor
doua grupe de retele si functionalitatea
lor. Aceste componente sunt grupate Tntro nisa si poarta denumirea de modul
termohidraulic (MTH). Cutia nisei are
forme si dimensiuni di-ferite, acestea
depinzand de gabaritul
moderne de gestiune, reglare si distri

1
Fig. 4.2.10. Scheme de instalatii
de Tncalzire monotub cu
circulate
prin
pom
pare:
a
c
u
d
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e
i
n
f
e
r
i
o
a
r
a
;
b
c
u
d
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e
s
u
p
e
r
i
o
a
r
a
;
r
a
c
o
r
d
a
r
e
s
u
s
j
o
s
c
u
r
e
g
l
a
r
e
t
e
r
m
o
s
t
a
t
i
c
a
;
2
r
a
c
o
r
d
a
r
e
u
n
i
c
a
s
u
s
j
o
s
c
u
t
a
t
i
c
a
;
4
r
e
g
l
a
r
e
t
e
r
m
o
s
t
a
t
i
c
a
;
3
r
a
c
o
r
d
a
r
e
j
o
s
j
o
s
c
u
r
e
g
l
a
r
e
t
e
r
m
o
s
r
a
c
o
r
d
a
r
e
s
u
s
j
o
s
c
u
r
e
g
l
a
r
e
c
o
m
b
i
n
a
t
a
c
u
r
o
b
i
n
e
t
t
e
r
m
o
s
t
a

componentelor cu
care
se
echipeaza
(fig.
4.2.11).
Este
compusa
din
carcasa si usi de
protectie, la care
se
adauga
sisteme
de
prindere si fixare.
Gruparea
elementelor
componente,
asamblate dupa
criterii
economicofunctionale, poate
satisface oricare
din variantele de
alcatuire
a
instalatiilor
de
distribute
a
agentului termic
la
consumator
(fig.
4.2.4
si
4.2.5).
o
m
p
o
n
e
n
t
e
m
o
d
u
l;
c
u
s
a
d
e
p
r
o
t
e
c
ti
e
.
Fig. 4.2.11. Ni$a pentru

modulul
termohidra
ulic
(Giacomini)
:
4.2.12. Modul termohidraulic cu
aFig.
- ansamblu;
butelie de
b
egalizare a
presiunilon
c
1 - butelie de
a
egalizare
a
r
presiunilor; 2 c
dispozitiv
a
automat
de
s
dezaerisire;
3
a
robinet de golire;
p
4 - robinet de
e
echilibrare
n
hidraulica
si
tr
izolare;
5
u
robinete
de
m
izolare;
6
o
pompa
de
n
circulate; 7 t
contor
de
a
caldura.
r
e
c
Fig. 4.2.13. Modul
Geometri
termohidraulic
a
si
SATELIT:
componenta
1 si 2 - conducte
MTH depind
de ducere
si
de
Tntoarcere
agent
specificitate
termic
3 si
a primar;
firmei
4 - producatoar
conducte de
e sisi gradul
ducere
tehnic
de
Tntoarcere agent
dotare.
termicUn
secundar; 5
- pompa
de de
minimum
circulate;
dotare6 tehnica
robinet
cu 3 cai; 7 presupune
contor
de caldura;
8 asigurarea
independent
- prize
de
ei hidraulice
temperatura;
a circuitului
9 agentului
termic de apa
- rezervor
primar
calda
pentru de
eel
Tncalzire;
secundar.
10 O astfel
- rezervor de apa
DA
DA
Rdr
de
dotare
calda
confine
de consum; 11 nisa,
izolatie
distribuitoar
termica;
ele si12
coleccarcasa
toarele, la
metalica;
care 13sunt
atasate
ventil
de
componente
dezaerisire;
14 de reglare
conducta
hidraulica,
de apa
rece; 15 control,
conducta
dezaerisire,
de apa
calda de
reglare
a
energiei
consum.
furnizate,
sepa-rare si
golire.
In
mod
curent,
acest modul
considerat
cu
dotare
normala
MTH-N, se
amplaseaza
Tn interiorul
apartamentu
lui, urmand
ca
pentru
f Rdr_____W
contorizare sa fie echipare: reglare

rezervat un spatiu hidraulica,
pe casa scarii, separare
asigurand astfel hidraulica
a
accesul
circuitelor,
furnizorului
de dezaerisire,
energie termica.
golire, pompa de
A doua varianta circu-latie
pe
include, Tn plus, secundar
si
o
pompa
de contorizarea.
circulate
a
Pentru
agentului termic modulele
pentru
toti termohidraulice
consumatorii
descrise, MTH-N,
racordati la MTH- MTH-S si MTHS pe circuitul SP) se considera
secundar.
In ca
prepararea
acest
caz, apei calde de
contorizarea se conreali-zeaza ca si
Tn
cazul
precedent.
Reglarile
termostatice sunt
distribuite
pe
fiecare
circuit,
traductorul
de
temperatura
putand
fi
pozitionat si la
distanta.
Pentru
a
Fig. 4.2.14. Posibilitafi
satisface cerintele
de
a doua sisteme de
ampla
Tncalzire, cum ar
sare a
fi
eel
modu
convectoradiativ,
lelor
cu eel radiativ, pot
term
fi utilizate module
ohidr
cu schimbator de
aulic
caldura,
care
e:
asigura
si
a - la acelasi
parametrii termici
nivel cu
scazuti,
de
consumatorul; b
exemplu, pentru
- cu posibilitati de
Tncalzirea
prin
golire
pardoseala ( 4.5).
a
Consumatorii
instalatiei CT convectoradiativi
corp de
pot fi alimentati
Tncalzire; Rdr Tn acest caz prin
robinet de dubla
intermediul unui
reglare; D modul
simplu
distributor; C MTH-N.
colector; DA O alta varianta
ventil automat de
de MTH, care
dezaerisire; Rg include
si
robinet de golire;
contorizarea este
CC - conducta de
prezentata Tn fig.
canalizare; NA 4.2.12 si cuprinde
nisa de
urmatoarele
apartament;
componente
MTH - modul
importante
de
termohidraulic.
sum se face
local,
prin
schimbatoar
e de caldura
alimentate
cu
combustibil
gazos sau
curent
electric.
Exista
posibilitatea
prepararii
apei calde
de consum
avand
aceeasi
sursa
de
agent termic
utilizand
modulul
termohidraulic
SATELIT
(fig. 4.2.13)
Acesta
cuprinde
3 circuite:
* primar,
compus
din
conductel
e
de
racord la
coloana,
rezervorul
de
apa
pentru
Tncalzire,
cu rol de
egalizare
a presiunii
si contorul
de
caldura;
* de
Tncalzire,
compus
din
racordurile
de
legatura
cu reteaua
de
distribute,
pompa de
circulate si
ventil cu 3
cai;
* de
preparare
apa calda
de
consum,
compus
dintr-un
rezervor
de
apa
calda de
consum si
conductel
e de apa
rece
si
calda.
Amplasare
a niselor Tn
care
se
monteaza
echipamente
le afe-rente
MTH
se
face,
de
regula,
pe
holul comun
al
Tncaperilor
deservite.
Asa cum se
poate
observa Tn
figura
4.2.14a
aceas-ta
solutie ridica
unele
probleme de
golire totala
a instalatiilor
interioare Tn
caz
de
avarie.
Solutia
propusa Tn
varianta din
figura
4.2.14b
indica
amplasarea
acestora, Tn
aceleasi
spatii
comune, dar
la
nivelul
urmator,
facilitand
astfel
golirea
totala
a
instalatiei
interioare.
Pentru
instalatiile
de
Tncalzire
centralizata
(fig.
4.2.9 si 4.2.10), se
folosesc
majoritatea
componentelor
descrise la 4.2.5,
pre-cizarile
functional
si
criteriile de alegere
prezentate, ramanad
valabile cu conditia
alegerii
parametrilor
functional specifici.
4.2.6.
Montarea
conductel
or de
distribute
Montarea
conductelor
Tn
Tncaperi se face
Tn functie de solutia
aleasa:
distributie
bitubulara
sau
monotubulara; de
modul
de
racordare
a
corpurilor
de
Tncalzire
la
reteaua
de
distributie;
de
gradul
de
echipare
a
modulelor
termohidraulice
etc.
Conductele ce
alcatuiesc
retelele
de
alimentare
cu
energie termica
(fig. 4.2.1, 4.2.2,
4.2.3,
4.2.4,
4.2.5, 4.2.8, 4.2.9
si 4.2.10) atat
pentru instalatiile
de Tncalzire cu
distributie
individual^ cat si
pentru cele cu
distributie
centralizata
se
monteaza la fel,
particularitatile
datorandu-se, Tn
general, schemei
adoptate.
4.2.6.1 Instalatii
cu distributfe
individuals
Distributia
conductelor
la
consumatorii
individuali
(fig.
4.2.4 bitub si fig.
4.2.5 monotub)
este prezentata
Tn fig. 4.2.15 pe
ansamblul
Tntregii cladiri.
Fig. 4.2.15. Solufii de

distributie a refelelor de
conducte Tntr-o cladire:
a - sisteme monotub cu
montarea plintei aparenta,
mascata, ingropata sau
mixta; b - sisteme
monotub arborescente
pentru montare ingropata;
c - sisteme bitub
arborescente pentru
montare ingropata; d sisteme bitub cu montarea
plintei aparenta, mascata
sau ingropata Do dormitor; B - baie; Be bucatarie; S - sufragerie;
Br - birou; Cmz - camera
de zi; Db - debara; CS casa scarii; D - distribuitor;
Cm - camara; C - colector;
T - termostat; VR - robinet
de reglare; VA - ventil de
dezaerisire; CP - conducte
montate Tn pardoseala; CT
- corp de Tncalzire; NCT nisa pentru contor energie
termica; CT - coloane
agent termic; N3z - nisa de
trei zone.

Se disting trei
grupe
de
conducte
de
alimentare:
conducte ce fac
parte
din
retelele
generale
de
alimentare
a
coloaneior, care
se amplaseaza
de regula in
subsolul teh-nic
al
cladirii.
Acestea pot fi
de
tip
arborescent
sau inelar, cu
montare
aparenta
sub
plafonul
subsolului (fig.
4.2.16).
Reteaua face
legatura dintre
sursa de agent
retele
arbores
cente;
Aracord
la sursa
termica
;
T1...T6
coloane
; Rt reazem
e fixe.
Fig. 4.2.17. Detalii de montare a
refelei de
distribute
bitub:
a ~ aparenta la
plinta; b si d mascata in plinta;
c - ingro-pata in
pardoseala si
protejata; e aparenta la
pardoseala.
termic si
co-loanele
de
distributie.
Conductel
e
de
distribute
sunt prevazute cu
elemente
de
preluare a
dilatarii,
reazeme
mobile si
fixe
si
robinete
de
separare.
Pentru
reducerea
pierderilor
de caldura
se
izoleaza
termic (
6.7.)
Fig.
4.2.16.
Retele
de
distribut
ie a
agentul
ui
termic:
a
re
tel
e
in
el
ar
e;
b
-
* coloane
pentru
transportul
agentului termic
de la reteaua de
distributie
la
modulele
termohidraulice.
Acestea
se
montea-za
aparent
sau
mascat Tn ghene
vizitabile
sau
semivizitabile (
4.11) si sunt
prevazute
cu:
reazeme mobile
si fixe, elemente
pentru preluarea
dilatarilor
si
izolatii termice.
* conducte
de
legatura
dintre
MTH si corpurile
de Tncalzire care
pot fi montate
deasupra
pardoselii
sau
Tngropate Tntr-o
sapa de egalizare.
Conductele
montate aparent
sau mascate sunt
amplasa-te langa
plinta (fig. 4.2.17
a, b, e si 4.2.18,
a) cota de montare putand fi
fixata sub planul
corpului
de
Tncalzire, iar prinderea se face pe
perete
cu
console.
Montarea
Tngropata,
atat
pentru
varianta
monotub cat si
pentru cea bitub,
recomanda
solutiile
prezentate Tn fig.
4.2.17 c si 4.2.18
b, c, d, din care
rezulta structura
zonei
de
montare.
In
aceasta varianta
se utilizeaza, de
regula, conducte
din
polietilena
reticulata.
Montarea
Tngropata
se
practica
Tn
varianta tub Tn
tub, conducta ce
transporta
agentui
termic
fiind
introdusa
Tntr-o
alta
conducta,
pentru
a
ale
carei asigura
caracteristici elemente de
fizicomecani compensare
ce Ti pot naturala a
asigura
dilatarilor.
integritatea
si
4.2.6.2
conservarea Instalatii cu
Tn timp. In distributie
plus
este centralizata
Montarea
posibil ca la
conductelor
expirarea
aceste
timpului de la
instalatii (fig.
exploatare,
4.2.9
si
conductele
4.2.10) se
ce
face
transporta
diferentiat
agentui
functie
termic
sa Tn
pozitia
poata
fi de
acestora Tn
schimbate
fara a afecta cladire;
sapa
de astfel:
Fig. egalizare
4.2.18. Detalii
si de montare
a refelei
structurile
de
complement
distributi
are. Curbele
e
ce
fac
monotub
iegatura
:
Tntre
a
conductele
aparenta
Tngropate si
la plinta;
racordurile
b
vertical ale
tngropata
corpurilor de
in plinta;
Tncalzire
c
sunt
protejata
protejate cu
in
piese spepardosea
ciale
(fig.
la (teava
4.2.17
c),
in teava);
care asigura
d
protectia
tngropata
necesara
pentru
stabili-tatii
districurbelor. O
butie
atentie
radiala
deosebita
sau
se
acorda
arboresc
traseelor,
enta (detaliu);
1 - pardoseala
finite; 2 - strat de
pietris, ciment
(sapa de
egalizare);
3 - folie din
material plastic;
4 - izolatie
acustica; 5 izolatie
termica; 6 - placa
din beton; 7 conducta de
agent termic;
8 - Tnvelis
protector
conducta; 9 bratara dubla de
fixare;
10 - surub de
fixare.
reteaua
generala de
distributie a
agentului
termic, care
face
legatura
Tntre sursa
de
agent
termic
(centrala
termica
proprie,
retea
exterioara)
si coloanele
de
distributie,
alcatuita
In
sistem
arborescent
sau
inelar
(fig. 4.2.16),
se
monteaza,
de regula, in
subsolurile
tehnice ale
cladirilor
sub planseu.
Sustinerea
conductelor
se
realizeaza
cu reazeme
mobile
si
fixe, ultimele
fiind
amplasate in
raport
cu
elementele
de
compensare
a dilatarilor
(
6.6).
Limitarea
pierderilor de
cal-dura
se
obtine
prin
izolarea
termica
corespunzatoa
re ( 6.7)
* coloanele de
distributie se
monteaza
aparent sau
Tngropat si
sunt
prevazute cu
elemente de
preluare a
dilatarilor,
putand
fi
izolate
termic
utilizand
solutii
prefabricate
moderne (
6.7)
* conductele
de legatura
ale
corpurilor de
Tncalzire la
coloa-ne, se
monteaza
aparent sau
Tngropat, Tn
conformitate
cu
prevederile
Normativulu
i 113.
4.2.7.
Instala
tii de
Tncalz
ire cu
apa
fierbin
te
Utilizarea
apei fierbinti
Tn instalatiile
de Tncalzire
centrala se
face
luand
Tn
considerare
doua
mari
categorii de
cladiri: civile
$i industriale
sau
agrozootehni
ce.
Sursa de
agent termic
(apa
fierbinte),
retelele
de
transport $i
punctele
termice sunt
tratateTn
capitolele
11... 14 . fn
cazul de fata
sunt
analizate
solutiile
de
alcatuire
a
instalatiilor
inte-rioare si
compatibilitat
ea acestora
cu statiile de
transformare
a
parametrilor
agentului termic
sau distributie a
acestuia.
4.2.7.1 Incalzirea
cladirilor civile
Agentul termic
furnizat de una
sau mai multe
centrale termice,
cu
sau
fara
producerea
simultana
de
energie
termica
distribuit
prin
retele urbane de
transport, ajunge
la
punctele
termice de cvartal
sau bloc, unde
are loc reducerea
temperaturii
agentului termic la
parametrii
instalatiilor
interioare
(95/75,
90/70 etc.).
Instalatiile
interioare
de
Tncalzire
sunt
analizate
Tn
functie
de
destinatia cladirii
(de locuit, socialculturala
sau
administrative) si
regimul
de
contorizare
a
energiei adoptat,
existand
astfel
optiunea
pentru
una din categoriile
cunoscute:
instalatii
de
Tncalzire
colective, pentru
cladiri administra
tive, comerciale
sau
socialculturale (sedii de
band
sau
societati
comerciale
cu
proprietate
si
folosinta
integrala).
Din punct de
vedere
tehnic,
acestea nu difera
de
cele
descrise
la
4.2.4.2 (fig. 4.2.8

si 4.2.9) fata de
care
sunt
necesare
urmatoarele
precizari:
*sursa
de
agent termic
este
punctul
termic, al carui
circuit
secundar este
reprezentat de
instalatia
interioara de
Tncalzire;
*Tn functie de
schema
de
alcatuire
a
punctului
termic, se prevad sau nu
elemente
de
asigurare
a
instalatiei
interioare;
*pierderile de
sarcina
pe
circuitul
secundar sunt
acoperi-te de
catre pompele
aferente
circuitului
secundar Tn
toa-te cazurile
Tn
care
echiparea
punctului
termic nu ofera
presiunea
disponibila
necesara
(cazul PT cu
elevator);
instalatii
de
Tncalzire
individuate, utilizate
la cladirile civile la
care
se
impune
contorizarea
agentului termic pe
grupe de consumatori
individualizati prin
regimul
de
proprietate;
instalatiile
de
Tncalzire
din
aceasta
categorie
sunt prezentate Tn
fig.
4.2.4
si
4.2.5 si au la baza
criterii de contort si
economice.
Utilizarea
uneia
din
variantele
mentionate
impune, asigurarea
compatibilitatii cu
sursa de agent
termic, care Tn
acest caz este un
punct termic (PT)
de cvartal sau
bloc, fiind ne-cesar
a se lua Tn
considerare
urmatoarele:
* introducere
a
elementelo
r
de
asigurare
necesare
instalatiei
interioare;
* asigurarea
presiunii
necesare
acoperirii
pierderilor
de sarcina
ale
instalatiei
interioare,
prin
prevedere
a pompelor
de
circulate
adecvate,
pe circuitul
secundar
al PT.
4.2.7.2
Incalzirea
cladirilor
industriale
La
cladirile
industriale,
se disting
doua
categorii de
spatii
destinate:
* personalul
ui
tehnicoadm
inistrativ;
* activitatilo
r
productive.
Optiunea
pentru un
sistem de
Tncalzire
depinde de
agentul
termic
disponibil
cladirilor
industriale,
Tn functie
de care se
pot realiza
instalatii cu:
* apa calda,
cu
temperatur
a pana la
95
C,
agentul
termic
provenind
de la surse
specifice
sau
transforma
rea parametrilor
apei
fierbinti;
* apa
fierbinte;
* abur
saturat de
presiune
joasa sau
Tnalta.
In raport
cu
suprafetele
Tncalzitoar
e folosite se
pot
mentiona
instalatii cu:
* suprafete
convectora
diative
(radiatoare
,
convectoar
e,
convectoradiatoare)
;
* suprafete
radiative (panouri
radiante);
* convectie fortata
(Tncalzire cu aer
cald).
4.2.7.2.1 Spatii
destinate
personalului
tehnicoadminist
rativ
In
cazul
existentei sursei
de agent termic
apa fierbinte la
nivelul punctului
termic, are loc
transformarea
parametrilor termohidraulici
destinati instalatiei
de
Tncalzire
centrala. Optiunea
; pentru o varianta
de alcatuire a
instalatiei
interioare
(fig.
4.2.8 si 4.2.9), se
face Tn functie de
cerintele
de
contort, fara Tnsa
a neglija aspectele
tehnice generate
de
gestiunea
economica
a
energiei termice.
Adaptarea
schemelor
prezentate
Tn
figurile 4.2.8 $i
4.2.9 la conditiile
alimentarii
cu
agent termic dintrun punct termic
necesita
atentie
pentru:
- prevederea
componentelor
necesare
asigurarii
instalatiei
interioare
de
Tncalzire;
! - asigurarea
presiunii
necesare
acoperirii
pierderilor de
sarcina
pe
circuitul
secundar, prin
prevederea
pompelor
de
circulatie.
4.2.7.2.2 Spatii
destinate
activitatilor
productive
Acestea
prezinta o mare
diversitate,
datorita
specificului
tehnologiei
de
productie.
Spatiile
de
productie
se
clasifica
dupa
gradul
de
implicare
a
omului
Tn
conducerea
proceselor
tehnologice:
* cu deservire
umana
mare
sau
medie,
amplasate Tn
spatii Tnchise;
* cu deservire
umana
amplasate Tn
spatii deschise;
* complet
automatizate sau
robotizate.
Asigurarea
confortului termic
Tn aceste spatii
se face tinand
seama
de
legatura
Tntre
procesele
tehnologice
si
factorul
uman,
rezultand
urmatoarele
variante
de
instalatii
de
Tncalzire:
* cu suprafete
convectoradiativ
e
pentru
asigurarea
temperaturii de
garda, cuplate
cu instalatiile de
Tncalzire cu aer
cald;
* cu suprafete
radiative,
alimentate cu
agenti termici,
cu temperatura
ridicata;
* cu aer cald.
Instalatiile de
Tncalzire
mentionate pot
utiliza
agent
termic
apa
fierbinte sau abur
de
presiune
medie.
La alcatuirea
instalatiilor
interioare,
raman
valabile
recomandarile
facute
pentru
instalatii
colective,
cu
urmatoarel
e
particularita
ti:
*agentul
termic este
preluat de
la o retea
exterioara;
*Tn functie
de
schema
instalatiei
se
studiaza
oportunita
tea
contorizar
ii locale a
energiei
termice;
*reteaua
de
conducte
din
instalatia
interioara
se
dimensioneaza la
presiunea
disponibil
a
din
punctul de
racord al
retelei
exterioare
.
* se
iau
masuri de
protectie
Tmpotriva
Tnghetulu
i
instalatiilo
r
Tn
perioada
de
Tntrerupe
re
a
activitatii
productive
;
circulatia
continua
a
agentulu
i termic
pentru
asigurar
ea unor
temperat
uri de
garda;

utilizarea de
inhibitori contra
Tnghetului.
4.2.8.
J_
2,51
alimen-tare
corpurilor
incalzire.
D
i
m
e
n
s
i
o
n
a
r
e
a
c
o
n
d
u
c
t
e
l
o
r
i
n
s
t
a
l
a
ti
il
o
r
d
e
I
n
c
a
lz
ir
e
c
u
a
p
a
c
a
l
d
a
Calculul
de
dimensionare
a
retelelor instalatiilor
de
incalzire
urmareste stabilirea
diametrelor
conductelor
de
a
de
4.2.8.1 Pierderi de
sarcina in
conducte
Pentru curgerea
agentului
termic
prin conductele unei
re-tele de incalzire
cu apa calda, din
punct de vedere
termo-hidraulic, se
considera
urmatoarele
ipoteze:
*miscarea fluidului
in regim permanent;
*regimul de
curgere cu
turbulenta
rugoasa Tn zona
prepatratica
pentru care este
valabila relatia
Colebrook-White
(1.6.37)
-2-lg
{Re
JI
3,7
VD
i
n
c
a
r
e
:
A
c
o
e
f
i
c
i
e
n
t
u
l
l
u
i
D
a
r
c
y
;
r
i
a
l
u
l
R
e
61+i
c
r
i
t
e
r
i
u
l
R
e
y
n
o
l
d
s
;
a
s
t
f
e
rugozitatea
relativa (s =
k/D)
Pentru
conductele
utilizate
curent Tn
d
p
d
instalatiile de
incalzire
cu apa calda
rugozitatile
absolute au
valori Tn
functie de
m
a
t
e
n
e
i
o
t
e
r
p
e
n
t
r
u
m
a
:
t
e
v
i
l
e
materiale cu structura termoplastica: /c

- curgerea izoterma:
absolute la
diametrul
conductei,
(D) se
defineste
u
t
i
l
i
z
a
t
;
[C]
krugozitatea
absoluta, care
reprezinta
Tnaltimea
asperitatilor. Prin
raportarea
rugozitatii
d
i
n
:
P
POL
* otel, trase
sau laminate:
kQL =
0,02...0,06 mm
* cupru, trase
sau laminate:
kc_, =
0,001...0,002
mm
x
1
6
8
Cu
0,007 mm
d
p
c
u
r
in care: 6 reprezinta
temperatura
fluidului care,
pentru conditii
medii de
temperatura a
agentului termic, ia
valoarea
(4.2.2)
caz Tn care
relatia 4.2.1 devine:
p' = 0,168 +
0,0057-6m [kg/m3-K]
(4.2.3)
Valorile densitatii
(masei specifice) p
ale apei pentru
diverse temperaturi
sunt date Tn tabelul
4.2.2.
Calculul hidraulic
prin care se
stabilesc si
diametrele conductelor din
instalatiile de
incalzire cu apa
calda se face aplicand relatia 1.6.40,
Tn care prin
Tnlocuirea debitului
de fluid: V= 0/cAT,
T
n
c
a
r
e
:
0
[
d
d
0
[kg/m3-K](4.2.1)
,
0
0
d
e
b
i
t
u
l
d
e
c
a
l
d
u
r
a
;
AT = 6d - a
(diferenta
dintre
temperatura
agentului
termic din
conducta de
ducere 6d si
cea din
conducta de
Tntoarcere df)
si c - caldura
masica a
agentului
termic se
obtine ecuatia
fundamentala a
pierderilor de
sarcina Tn
conducte:
,yy.
A-
sarcina liniara
unitara este
data de
relatia:
R = 6,25-104
cu relatia 1.6.38.
D5
Z'T'P'IS
[Pa]
o,U M
4,0 M
3,0 M
2,0 M
> 1,0E
^ 0,5-g
%OAU
0 1"S
0,03fl
Exemplu: 0,1 l/s D 16 x 20
La 10
La 60
0,01
1
100
0H^
70
A'
50
fE40
1^30
a3|
E10
<D
A -J9
^>
op
a>
"i
co
wL
Si V)
A
^5
------------ ------- ^
, &/
or
ok
0,02M
700
500
A'
H^
300
200
iTW
ib^4A\yn |
A V
0 05-0
A-
c- AT)
"2
L
I
D
pierderea de
OOO
(
Ap = 6,25104
-p Tn care
10,On
ToT
\2
4
(,
,
\
4 r\ r\
Valorile
celor
doua
marimi R si Z
se stabilesc
utilizand tabele
sau
abace
specifice
materialului
din care sunt
execu-tate
conductele
pentru
diferenta de
temperatura
AT = 20 K
sau
diferita
de aceasta.
>
-V
------1
-<w^
-------------
^>
^
J
E/ [Pa] (4.2.4)
-y
^^%
-------
XI
'
/ k "y
->^
------ f/
------ j.
L o
A
"Do
A
v=0,2
ni/s
0
0,01 0,02 0,03 0,05
0,10,15 0,2 0,3 0,4 0,6 0,9
[Pa/m]
(4.2.5, a)
KcAT) iar pierderea de sarcina locala se determina
Fig. 4.2.19. Pierderi de sarcina unitare "R"
pentru conducte tip "ECOTUBE".
(4.2.5, b)
gJ4
J?
^~v<
\_'c\i^
kW
\
IP
W
_
y^rTi \
vl\ \
ljvp^l\
\>kin
\yC \L>r\
l\
>>|\axynJVIV
\ |jrT \
!' 4 is\\ \KA r

^V\ 1 oX-r^l
PvM\!\l
!SPr1
S*>m
-Tk
isr^^^x.
fTN^ I \<5
1 V)o X'o3 \
V^p
\
\
10 20 40 50
2 3 45
Pierderea
:
ig. 4.2.20. Pierderi de sarci
pentru conducte tip "C
\ \\
TM \']\\ \
sM
TT
\| N
V\^nw^^
&}>P\\ \\ VA \
\lw\w
\l N\ \l\^L
\l\
N
Ni \ \ \\Mv
iiiiKiN
100 200
500100
de sarcina R [dPa/m
na unitare "R"
OPRAX".
Fig.
4.2.
21.
Sch
em
a
de
calc
ul a
inst
alat
iei
bitu
b
cu
dist
ribu
te
infe
rioa
ra
si
circ
ulat
e
nat
ural
a.
In tabele
sau abace
sunt
date
pierderile de
sarcina
liniara,
unitara R si
debitul
agentului
termic
<P
exprimat, in
general,
Tn
unitati
energetice
[W]
sau
[kW]
transportat
de
o
conducta
cu diametrul
D si viteza
v.
Relatia
generalizata
ce sta la
baza
Tntocmirii
tabelelor
sau
abacelor
este:
R = f(, v
,D) [Pa/m]
(4.2.6)
De
asemenea,
pierderile de
sarcina
liniare
unitare R
pot fi
exprimate si
Tn unitati de
masa M
[kg/h, l/h,
l/s] Tn care
caz
relatia 4.2.6
ia forma:
R = f(M,
v ,D) [Pa/m]
(4.2.7)
Pentru
conductele
din otel sunt
utilizate
datele
din
tabelul 4.2.3
pentru
calculul
pierderilor
de sarcina
liniara
unitara R =
f(0} v ,D) si
tabelul 4.2.5
pentru
calculul
pierderilor
de sarcina
locale Z Tn
functie
de
viteza v si
rezistentele
locale 2 =
1.
Coeficientii
de rezistenta
locala pentru
diferitele
componente
ale
conductelor
sunt dati Tn
tabelul 4.2.4,
iar vitezele
recomandate
de
circulatia apei Tn
conductele din otel
sunt date Tn tabelul
4.2.6.
Pentru
conductele
din
cupru datele din
tabelul 4.2.7 servesc
pentru
calculul
pierderilor
de
sarcina
liniare
unitare R = f(M,
v, D), iar cele din
tabelul
4.2.4
pentru coeficientii
de
rezistenta
locala la care se
adauga lungimea
echivalenta
a
rezistentelor locale
prezentate
Tn
tabelul 4.2.8.
Pentru
conductele
din
material
termoplastic
pierderile
de
sarcina
liniara
unitara R = f(M, v,
D) se stabilesc
folosind
tabelul
4.2.9
(pentru
conducte
tip
POLYMUTAN si
PROSTAB)
si
diagramele
din
fig.
4.2.19
si
4.2.20
(pentru
conducte
tip
ECOTUBE si tip
COPRAX).
Coeficientii
de
rezistenta locala
Z
pentru
conductele
cu
structura
termoplastica
sunt indicati Tn
tabelul 4.2.4.
4.2.8.2
Operap
uni $i
date
prelimi
nare
calculul
ui de
dimens
ionare
Pentru calculul
hidraulic
al
conductelor sunt
necesare
urmatoarele
operatiuni
preliminare:
* stabilirea
schemei de calcul
a instalatiei de
Tncalzire (reteaua de
distribute,
coloane,
racorduri etc,);
* Tnscrierea
debitelor de
caldura pe
tronsoanele care
alca-tuiesc
schema de calcul;
* Tnscrierea
lungimilor
tronsoanelor,
utilizand datele
rezulta-te din
planurile de
montare si
schema
coloanelor;
* cunoasterea
parametrilor
agentului termic
(temperatura de
ducere dd si de
Tntoarcere 6f);
* cunoastere
a presiunii
disponibile
(daca este
cazul) din
circuitul
instalatiei;
* stabilirea
materialulu
i din care
sunt
confectiona
te conductele.
4.2.8.3
Dimensiona
rea
conductelo
r
instalapilor
bitubulare
cu
circulate
naturala
Se
considera o
instalatie de
Tncalzire
(fig. 4.2.21)
unde
caracteristicile
termice
si
geometrice
sunt slabilite
pe baza planurilor
de
executie.
Parametrii
agentului
termic sunt
0d/df,
iar
racirea
agentului
termic
pe
conducte se
neglijeaza.
Presiunea
disponibila
HDx a unui
consumator
de energie
termica este
determinata
de cota de
montare hx
a
consumului
fata
de
axa
sursei
de
agent termic
multiplicata
cu
diferenta de
masa
specifica a
agentului
termic
de
Tntoarcere
p, si cea de
ducere
pd
(tab. 4.2.2),
calculate cu
relatia:
H
DX = 9-hJP,
- Pd) [Pa]
(4.2.8)
g = 9,81
m/s2 acceleratia
gravitational
a locala;
se
identified
circuitul
eel
mai
dezavantaj
at, ca fiind
al
celui
mai
departat
corp
de
Tncalzire
de sursa si
eel mai jos
plasat (fig.
4.2.21),
circuitul
corpului de
Tncalzire
cu
puterea
termica
<P21,
pentru care
presiunea
disponibila
este data de
relatia
4.2.8, unde
h = h^
HD1 = 9-h1(Pf - Pd)
[N/m2] sau
[Paf
(4.2.9)
* presiunea
disponibila
trebuie sa
asigure
acoperirea
pierderilor
de sarcina
locale
si
distribuite,
pe
tronsoanele
(3.1 - 3 - 4
- 5 - 7) ce
alcatuiesc
circuitul
consumator
ului &21 Tn
raport cu
sursa
de
agent
termic;
* stabilirea
pierderii de
sarcina
liniare
medii
pentru
acest
circuit Rm1;
R2A =
(4.2.10)
I'l
in care: a =
0,33 - reprezinta
cota parte a
pierderilor locale
de
sarcin
a;
Slj = 2-(l31 + l + l4
+ l5 + l7) [m]
(4.2.11)
* se
determina
diametrele
preliminare ale
tronsoanelor 3.1,
3, 4, 5 si 7 Tn
functie de sarcina
termica
a
agentului termic
pe tronson si
pierderea
de
sarcina
liniara
unitara
medie
R2m\
utilizand
datele din tabelul
4.2.3,
* validarea
rezultatelor
se
obtine
prin
respectarea
conditiei ca suma
pierderilor
de
sarcina locale si
distribuite sa nu
depaseasca
presiunea
disponibila:
se dimensioneaza
circuitul
consumatorului cu
puterea ter
mica <&2
2.2' *-RF
2>
ca cu
' ^ndu-se
succesiv:
- presiunea
disponibila
H2D1 = g-(h1 + h2)
(pf - pd) [Pa] S(RI+Z)3+4+5+7
[Pa] (4.2.14)
- pierderea de
sarcina liniara
unitara medie
AT-1 ^
Pa]
4.2.15
Tn care:
IL = 2-(I21 + I2)
[m]
(4.2.16)
* diametrele
tronsoanelor de
conducte:
* validarea
rezultatelor cu
conditia de
echilibru hidraulic:
WHV^M'
H**
(4.2.17)
Daca
presiunea
disponibila este
prea mare
depasind
10 % valoarea
pierderilor de
sarcina, se
apeleaza la
robinetul cu dubla
reglare, ( 6.4.2)
montat pe corpul de
Tncalzire,
care introduce o
pierdere locala de
sarcina Z&:
I(RI+Z)21+2+Z2RF2*H
2 2
D
(4.2.18)
Tn care:
Z2-2 = f(V92, Z^2) reprezinta
pierderea
suplimentara
loc (T2^) a robinetului

ala pe baza graficelor
de specifice, folosind
sardependenta
cin functional^:
a j2
ne .
2
ce
sar _
a af
fi fZ
pre 2
.
lua 2
ta y
de
i
cat
re
rob R
ine F
tul '
^
cu R
du F'
bla
reg 2
lar .
2
e >
un se dimensioneaza
de circuitul
V22 consumatorului
est cu puterea tere
mica &23
de calculandu-se
bit succesiv
ul marimile:
ma - presiunea
xi
disponibila:
m H "-g.(h h
D
1 + 2+
de
h
y(
-p
flui 3 Pr d)-2(RI
d + zl34^
ce tra
ver
se p
az i
a e
rob
ine r
tul d
cu e
du
r
bla
reg e
lar a
e,
cal
cul d
at e
cu
rel
s
ati
a: a
r
[l/s]c
1
(4.2.19)
(4.2.22)
tf>
c (eM-e.)p
Se stabileste
treapta de reglare
i
n
posibilitatea
de obtinere
a egalitatii
celor doua
marimi prin
introducerea
unei pierderi
locale
de
sarcina Z2f
regland
robinetul
cor-pului de
incalzire,
se
dimensione
aza
circuitele
coloanelor
T4, T1 si
T3 parcurgand
aceleasi
etape,
urmarind ca
Tn noduri
sa se obtina
egalitatea
pierderilor
de sarcina
exprimata
(4.2.20)
I', prin
expresiile:
I(RI +
Z)J2 ,
I(RI +
Z)J4;
I(RI +
Z)T1 *
I(RI +
Z)T3 I(RI
+ Z)T2
(T4) + I(RI
+ Z)4 *
I(RI +
Z)T3 (T1)
se
dimensione
aza
circuitul
boilerului,
care
asigura
prepararea apei
calde
de
consum
-
a
l
i
n
i
a
r
a
:
n
U
_
(
1
a
)
H
D
i
n
c
a
r
e
:
Z
l
j
=
2
(
l
1
+
h
3
)
[
m
]
-
diametrul
tronsonulu
i:
I(RI+Z)1
conditia de
validare a
rezultatelor
este ca:
^H23,
cu
Rb =
presiunea
disponibil
a:
H
Z = 9'hb'(PrPd)lp*]
(4-2-21)
pierderea
de sarcina
[Pa/m]
liniara
unitara:
(1-
Exemplul de
calcul 1
H
D
b
2
L
c
o
n
d
i
t
i
a
d
e
v
a
l
i
d
a
r
e
a
8,30 Pa/m
d
i
m
e
n
s
i
o
n
a
r
i
i
:
Z
(
R
I
+
Z
)
b
a
-
Se considera
marimile
geometrice
si
termice
prezentate Tn fig.
4.2.21.
Agentul
termic este apa
calda cu 0d/0f=
90/70C.
Conductele
sunt
din otel.
Instalatia este
prevazuta si cu
un boiler pentru
preparat
apa
calda de consum.
Dimensionarea
conductelor
circuitelor
instalatiei
urmares-te
etapele:
Circuitul
consumatorului
<P2 1 unde se
determina:
- presiunea
disponibila:
H 1
q = 9'hffPj - Pd)
= 9,814,35{977,81 965,34) = 532,13
Pa
Tn care: PT =
977,81 kg/m3 si
Pd = 965,34
kg/m3, din tabelul
4.2.2.
- pierderea de
sarcina liniara
unitara medie:
R21 -(1~a)' HD1
_(1~ 0>33) '
532,13 =
m
~~
2'2,
4W
Tn care: Zl2 1 =
2{\3 l + l3 + l4 + j5 +
h7) = 2{0,8 + 3,3
+ 6 + 8,5 + 2,9) =
43,0 m
- diametrele
preliminare
pe
tronsoanele
3.1 - 3 - 4 - 5
si
7 Tn functie
de debitele
de caldura 0
si pierderea
de sar-
cina
liniara
medie
R21
utilizand
tabelul
4.2.3;
calculel
e
m
'
sunt
centraliz
ate Tn
tabelul
4.2.10.
pierderil
e
de
sarcina
liniare
unitare
R
si
pierderil
e
de
sarcina
locale
ZTn
functie
de
diametre
le
conduct
elor
si
R22 =
V,
a
rezistent
elor
locale,
Vnn =-
utilizand
tabelele
4.2.3,
4.2.4 si
4.2.5.
Valorile
coeficie
ntilor de
rezistent
a locala
1^ sunt
prezenta
te
Tn
tabelul
4.2.11;
calculele
sunt
RZJ =
centraliz
ate Tn
tabelul
4.2.10.
se
ve
rifi
ca
co
ndi
tia
de
ec
hili
br
u
hid
ra
uli
c
I(
RI
+Z
)cjrc
res
iun
ea
dis
po
nib
ila
Hf
=
g(h1
+
h2
HP
r pd)
X(
Rl
+Z
)3+4
=
53
1,
36
Pa
<
H2
1
D
=
53
2,
13
Pa
,
pe
ntr
u
ca
re
ab
at
er
0,80
ea 3600 = - 4,18-20-0,98
m
edi
e
rel
ati
va:
I
l
2
100 = 0,144%
2
(
h
5
3
2
,
1
3
2.2'
D
1
Circuitul
consumatorul
ui <P
p
0
,
8
)
=
7
m
* diametrele
se Tnscrie
Tn limitele
admise
considerate
normale sub
10 %.
preliminare si
calculele
hidraulice
sunt centralizate Tn
tabelul 4.2.10.
+5+7
=
* presiunea
= 9,81-(4,35
disponibila ce
+ 2,70)urmeaza a fi
12,47 preluata prin
494,41 =
re-glarea fixa
368,02 Pa
a robinetului
- pierderea de
corpului de
sarcina liniara
Tncalzire:
unitara medie:
Z2R2 = H2D2 I(RI+Z)21+2 =
(1-a)- H2D2
368,02 - 54,26 =
(1- Q,33)
313,76 Pa
368,02
35,22- stabilirea
treptei de reglare:
7,0
T2-2 =f(Vpp, Z2-2)
T
Tn functie de
n
varianta robinetului
de reglare,
c
' RF
'\ 2.2'
a
Tn care:
r
3 600 = 35,15 l/h
e
0'(e d -e t )-p
:
21
532,13-531,36
H
2
,
7
+
63 > 91Pa/m.
l
2
1
)
=
2
(
2.3'
Circuitul
consumatorului @,
-presiunea
disponibila a
circuitului H2DJ=
g-(h1 +h2 +h3)-(p?
- pd) I(RI+Z)2+3+4+5+/ =
9,81(4,35+2,70+2,70)
-12,47 - 524,98 =
667,74 Pa
- pierderea de
sarcina unitara
medie:
(1-a)- H2D3
(1 - 0,33)
667,74
2-(h 3 +l 1 )
2-(2,7+
0,8)
- presiunea
disponibila
care
urmeaza
a fi
preluata
de
catre
reglarea
fixa Z2-3
a
robinetul
ui cu
dubla
reglare:
Z
2 3
RF = H D I(RI+Z)1 =
667,74 313,95 =
353,79 Pa
-
este identica
cu coloana
T2
dimensionat
a. Pentru a
asigura
echilibrul
hidraulic Tn
raport
cu
nodul
de
racordare
trebuie
compensate
pierderile de
sarcina
aferente
tronsonului
4.
Aceasta
stabilirea
se poate
treptei de
realiza prin:
reglare:
- montarea
T2-3, = f(V23,
unui
Z2f) care se
dispozitiv de
alege Tn
reglare la
functie de
baza
tipul
coloanei T1
robinetuales
lui de
pentru a
reglar
introduce
e. pierderea de
in care:
v,
tf>
c o '(
0 d -0,) p
Circuitul
coloanei T1.
Din datele
prezentate
Tn
fig.
4.2.21
rezulta
ca
din punct de
vedere
termic
si
hidraulic,
aceasta
3600 = -
3,10
4,18-20-0,98
sarcina ZJV
unde: Z^ = /
(VT1; APT1)
~T1 " J >Tf
Tn care:
3,10
(
v
T
=
3600-
4,18-20 0,98
136,22 l/h
c-(dd.)-p
3 600
=
Capifolul 4: Sisteme de tncalzire
H"
148 -135,2
148
100 = 8,7%
APT1 = J1(RI
+ Z)4 = 120
Pa
redimension
area
corespunzat
oare a
conductelor
circuitului
coloa
nei Ti
pentru
a
prelua
diferent
a de
120
Pa.
Circuitu
l
boilerul
ui:
presiunea
disponibil
a:
Hbd = ghb(PrPd)
-I(RI+Z)7=
9,81-2,912,47 206,75 =
148 Pa.
-
(ha)
m..
2k
d-
22,54 Pa/m
s
e
v
e
r
i
f
i
c
a
c
o
n
d
i
t
i
a
pierderea
de sarcina
liniara
unitara
medie:
Rm =
d
e
e
c
h
i
l
0,33)i
148b
2,2 r
u
:
Z
(
R
I
+
Z
)
b
=
1
3
5
,
2
P
a
diametr
ul
conduct
ei si
calculul
hidraulic
sunt
centraliz
ate
Tn
tabelul
4.2.10.
<
H
b
* abaterea
medie relativa:
se Tnscrie Tn
limitele admise
considerate
normale de 10 %.
1
4
8
P
Tabelul 4.2.2 Densitatea apei Tn funcfie de temperatura

[C]
[kg/m3]
[C]
[kg/m3]
[C]
[kg/m3]
40,0
40,1
40,2
40,3
40,4
40,5
40,6
40,7
40,8
40,9
41,0
41,1
41,2
41,3
41,4
41,5
41,6
41,7
41,8
41,9
42,0
42,1
42,2
42,3
42,4
42,5
42,6
42,7
42,8
42,9
43,0
43,1
43,2
43,3
43,4
43,5
43,6
43,7
43,8
43,9
44,0
44,1
44,2
44,3
44,4
44,5
44,6
44,7
44,8
44,9
992,24
992,20
992,17
992,13
992,09
992,05
992,01
991,97
991,94
991,90
991,86
991,82
991,78
991,74
991,70
991,66
991,62
991,58
991,55
991,51
991,47
991,43
991,39
991,35
991,31
991,27
991,23
991,19
991,15
991,11
991,07
991,03
990,99
990,94
990,90
990,86
990,82
990,78
990,74
990,70
990,66
990,62
990,58
990,54
990,50
990,46
990,42
990,38
990,33
990,29
45,0
45,1
45,2
45,3
45,4
45,5
45,6
45,7
45,8
45,9
46,0
46,1
46,2
46,3
46,4
46,5
46,6
46,7
46,8
46,9
47,0
47,1
47,2
47,3
47,4
47,5
47,6
47,7
47,8
47,9
48,0
48,1
48,2
48,3
48,4
48,5
48,6
48,7
48,8
48,9
49,0
49,1
49,2
49,3
49,4
49,5
49,6
49,7
49,8
49,9
990,25
990,21
990,16
990,12
990,07
990,03
989,99
989,95
989,90
989,86
989,82
989,78
989,74
989,69
989,65
989,61
989,57
989,53
989,48
989,44
989,40
989,36
989,31
989,27
989,22
989,18
989,14
989,09
989,05
989,00
988,96
988,92
988,97
988,83
988,78
988,74
988,70
988,65
988,61
988,56
988,52
988,47
988,43
988,38
988,34
988,29
988,25
988,20
988,16
988,11
50,0
50,1
50,2
50,3
50,4
50,5
50,6
50,7
50,8
50,9
51,0
51,1
51,2
51,3
51,4
51,5
51,6
51,7
51,8
51,9
52,0
52,1
52,2
52,3
52,4
52,5
52,6
52,7
52,8
52,9
53,0
53,1
53,2
53,3
53,4
53,5
53,6
53,7
53,8
53,9
54,0
54,1
54,2
54,3
54,4
54,5
54,6
54,7
54,8
54,9
998,07
988,02
987,97
987,92
987,89
987,84
987,80
987,75
987,71
987,66
987,62
987,57
987,52
987,48
987,43
987,38
987,33
987,28
987,23
987,19
987,15
987,10
987,06
987,01
986,97
986,92
986,87
986,83
986,78
986,74
986,69
986,64
986,59
986,55
986,50
986,45
986,40
986,35
986,31
986,26
986,21
986,16
986,11
986,07
986,02
985,97
985,92
985,87
985,83
985,78
Tabelul 4.2.2 Densitatea apei tn functie de temperature - continuare

[C]
[kg/m3]
[C]
[kg/m3]
[C]
[kg/m3]
[C]
[kg/m3]
[C]
[kg/m3]
[C]
[kg/m3]
10
11
12
70,0
70,1
70,2
70,3
70,4
70,5
70,6
70,7
70,8
70,9
71,0
71,1
71,2
71,3
71,4
71,5
71,6
71,7
71,8
71,9
72,0
72,1
72,2
72,3
72,4
72,5
72,6
72,7
72,8
72,9
73,0
73,1
73,2
73,3
73,4
73,5
73,6
73,7
73,8
73,9
977,81
977,75
977,70
977,64
977,58
977,52
977,46
977,40
977,35
977,29
977,23
977,17
977,12
977,07
977,01
976,95
976,90
976,84
976,78
976,72
976,66
976,60
976,54
976,48
976,42
976,36
976,30
976,25
976,19
976,13
976,07
976,01
975,95
975,89
975,83
975,77
975,71
975,67
975,60
975,54
75,0
75,1
75,2
75,3
75,4
75,5
75,6
75,7
75,8
75,9
76,0
76,1
76,2
76,3
76,4
76,5
76,6
76,7
76,8
76,9
77,0
77,1
77,2
77,3
77,4
77,5
77,6
77,7
77,8
77,9
78,0
78,1
78,2
78,3
78,4
78,5
78,6
78,7
78,8
78,9
974,89
974,83
974,77
974,71
974,65
974,59
974,53
974,46
974,41
974,35
974,29
974,23
974,16
974,10
974,04
973,98
973,92
973,86
973,80
973,74
973,68
973,62
973,55
973,49
973,43
973,37
973,31
973,25
973,19
973,13
973,07
973,01
972,95
972,88
972,82
972,76
972,70
972,63
972,57
972,51
80,0
80,1
80,2
80,3
80,4
80,5
80,6
80,7
80,8
80,9
81,0
81,1
81,2
81,3
81,4
81,5
81,6
81,7
81,8
81,9
82,0
82,1
82,2
82,3
82,4
82,5
82,6
82,7
82,8
82,9
83,0
83,1
83,2
83,3
83,4
83,5
83,6
83,7
83,8
83,9
971,83
971,77
971,71
971,65
971,58
971,52
971,46
971,40
971,33
971,27
971,21
971,14
971,08
971,02
970,96
970,84
970,83
970,77
970,70
970,63
970,57
970,50
970,44
970,38
970,32
970,25
970,19
970,06
970,03
970,00
969,94
969,87
969,81
969,75
969,68
969,62
969,56
969,50
969,43
969,37
85,0
85,1
85,2
85,3
85,4
85,5
85,6
85,7
85,8
85,9
86,0
86,1
86,2
86,3
86,4
86,5
86,6
86,7
86,8
86,9
87,0
87,1
87,2
87,3
87,4
87,5
87,6
87,7
87,8
87,9
88,0
88,1
88,2
88,3
88,4
88,5
88,6
88,7
88,8
88,9
968,65
968,58
968,52
968,46
968,39
968,33
968,27
968,20
968,14
968,07
968,00
967,93
967,86
967,80
967,70
967,67
967,61
967,54
967,48
967,41
967,34
967,28
967,21
967,14
967,08
967,01
966,95
966,89
966,81
966,74
966,66
966,62
966,55
966,48
966,41
966,35
966,28
966,21
966,14
966,08
90,0
90,1
90,2
90,3
90,4
90,5
90,6
90,7
90,8
90,9
91,0
91,1
91,2
91,3
91,4
91,5
91,6
91,7
91,8
91,9
92,0
92,1
92,2
92,3
92,4
92,5
92,6
92,7
92,8
92,9
93,0
93,1
93,2
93,3
93,4
93,5
93,6
93,7
93,8
93,9
965,34
965,28
964,21
965,15
965,08
965,01
964,94
964,88
964,81
964,74
964,67
964,61
964,54
964,47
964,40
964,33
964,26
964,19
964,13
964,05
963,99
963,92
963,85
963,78
963,71
963,65
963,58
963,51
963,44
963,37
963,30
963,23
963,16
963,10
963,03
962,96
962,89
962,82
962,75
962,68
95,0
95,1
95,2
95,3
95,4
95,5
95,6
95,7
95,8
95,9
96,0
96,1
96,2
96,3
96,4
96,5
96,6
96,7
96,8
96,9
97,0
97,1
97,2
97,3
97,4
97,5
97,6
97,7
97,8
97,9
98,0
98,1
98,2
98,3
98,4
98,5
98,6
98,7
98,8
98,9
961,92
961,85
961,78
961,71
961,64
961,57
961,50
961,43
961,36
961,29
961,22
9761,15
961,08
961,01
960,91
960,87
960,80
960,73
960,66
960,59
960,51
960,44
960,37
960,30
960,23
960,16
960,09
960,02
959,95
959,88
959,81
959,74
959,67
959,60
959,53
959,46
959,36
959,32
959,24
959,17
Capitolul 4: Sisteme de tncalzire
Tabelui 4.2.3 Pierderi de sarcina unitare "R"

pentru conducte din ofel, la A7~= 20 K
Tipul conductei
Conducte din otel obisnuit pentru instalatii
Diame-
nominal
in
trul
interior
m
m
R [Pa/m]
3/4
3/8
1/2
1
1
1/4
12,2
15,7
21,2
27
35.75
5
5
5
<> debitul de caldura [kW] v viteza apei [m/s]
3
1,0
5
0,02
1,5
7
0,03
2,01
2,31
0,03
3,45
0,03
3,44
0,04
5,08
0,045
4,35
0,05
6,42
0,06
5,13
0,06
7,56
0,07
3
0,06
6,45
0,08
9,51
0,09
1,84
0,06
3,52
0,08
7,58
0,09
11,2
0,1
0,5
___
0,53
0,02
0,35
0,02
0,82
0,03
1,5
0,45
0,03
cD
<E>
0,54
0,03
50,69
1,0
5
0,03
1,2
4
0,04
1,57
0,05
4
V
5
V
<D
cD
8
V
9
V
10
V
15
<D
20
30
V
40
cD
50
cD
60
V
80
cD
V
100
V
120
V
160
cD
200
cD
240
cD
0,35
0,03
5
0,42
0,04
50,47
0,04
5
0,81
0,05
0,04
5
2,38
0,05
1
1/2
41,25
0,05
0,92
0,06
2,08
0,07
4
0,09
8,59
0,11
12,7
0,12
0,52
0,05
1,02
0,06
2,31
0,08
4,43
0,10
9,57
0,1
14,1
0,13
0,57
0,06
1,11
0,07
2,52
0,09
4,84
0,1
10,4
0,13
15,3
0,14
0,61
0,06
1,2
0,08
2,72
0,09
5,2
0,11
11,2
0,14
16,5
0,15
0,65
0,07
1,28
0,08
2,91
0,10
5,57
0,12
12
0,15
17,7
0,16
0,69
0,07
1,36
0,09
3,09
0,11
5,91
0,13
12,7
0,16
18,7
0,17
0,87
0,09
1,71
0,11
3,87
0,13
7,42
0,16
15,8
0,19
23,5
0,22
1,02
0,11
2
0,13
4,54
0,16
8,69
0,19
18,6
0,22
27,6
0,26
1,28
0,13
2,52
0,16
5,69
0,2
10,9
0,24
23,3
0,28
34,1
0,32
1,5
0,16
2,95
0,19
6,72
0,24
12,7
0,28
27,1
0,34
39,8
0,36
1,7
0,18
3,35
0,22
7,56
0,26
14,3
0,3
30,6
0,38
44,9
0,42
1,9
0,2
3,7
0,24
8,37
0,3
15,8
0,34
33,6
0,42
49,8
0,46
2,21
0,24
4,33
0,28
9,76
0,34
18,6
0,4
39,2
0,48
57,9
0,55
2,49
0,26
4,92
0,32
11
0,38
20,9
0,44
44,1
0,55
65,1
0,6
2,74
0,28
5,41
0,34
12,2
0,42
23
0,5
48,6
0,6
71,6
0,65
3,19
0,34
6,32
0,4
14,2
0,5
26,7
0,6
56,6
0,7
83,3
0,75
3,61
0,38
7,14
0,46
15,9
0,55
30,1
0,65
63,8
0,8
93,5
0,85
3,98
0,42
7,84
0,5
17,6
0,6
33,1
0,72
70,5
0,85
103
0,95
4,5
0,46
cD
300
8,86
0,55
19,8
0,7
37,6
0,8
79,3
0,95
116
1,1
Tabelui 4.2.3 Pierderi de sarcina unitare liniare "R"

pentru conducte din ofel, la AT= 20 K - continuare
Tipul conductei
Diame-
nominal
mm
57-3
trul
interior
mm
51
R [Pa/m]
703,5
63
763,5
69
893,5
82
953,5
88
cD debitul de caldura [kW] v viteza apei [m/s]
0,5
cD
14,
4
0,04
21,5
0,07
27,1
0,05
cD
11,
4
0,04
16,9
0,06
22,7
0,05
6,33
0,03
5
9,41
0,06
33,7
0,08
40,1
0,08
1,5
cD
11,9
0,07
21,3
0,08
27
0,09
42,1
0,1
50,2
0,1
cD
14
0,08
25
0,1
31,7
0,1
49,4
0,11
58,8
0,12
17,4
0,1
31,3
0,12
40,1
0,13
62
0,14
73,7
0,15
cD
20,5
0,12
36,6
0,14
46,6
0,15
72,6
0,17
86,5
0,17
cD
23,1
0,14
41,4
0,16
52,8
0,17
82,1
0,19
97,7
0,2
cD
25,6
0,15
45,9
0,18
58,3
0,19
91,8
0,2
108
0,22
cD
27,9
0,16
50
0,19
63,3
0,2
98,9
0,22
117
0,24
cD
30,1
0,18
53,7
0,2
68,6
0,22
106
0,24
127
0,26
cD
32,1
0,19
57,4
0,22
73,3
0,24
113
0,26
134
0,28
10
cD
34
0,2
61,1
0,24
77,3
0,24
120
0,28
142
0,28
15
cD
42,9
0,26
75,9
0,3
96,5
0,3
149
0,34
178
0,36
20
50
0,3
88,5
0,34
112
0,36
174
0,4
207
0,42
61
,9
L0,3
72,4
0,42
110
0,42
139
0,44
216
0,5
257
0,5
128
0,5
163
0,5
252
0,6
299
0,6
81,2
0,48
144
0,55
182
0,6
284
0,65
336
0,7
89
0,55
158
0,6
202
0,65
313
0,7
370
0,75
104
0,6
185
0,7
236
0,75
365
0,85
430
0,95
117
0,7
208
0,8
264
0,85
408
0,95
483
1
129
0,75
229
0,85
269
0,95
449
1
150
0,9
266
1
520
1,2
169
1
299
1,1
329
1,3
337
1,1
379
1,2
531
1,1
617
1,2
584
1,3
693
1,4
417
1,3
643
1,5
763
1,5
369
1,4
467
1,5
722
1,7
855
1,7
30
cD
40
<D
50
cD
60
cD
80
cD
100
cD
120
cD
160
V
200
V
240
cD
300
cD
185
1,1
208
1,2
Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcina unitare liniare "R"

pentru conducte din ofel, la AT = 20 K - continuare
Tipul conductei
Diame
-trul
nomina
l
interior
R [Pa/m]

m
m
m
m
1
0,5
1,5
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
10
0
V
15
20
30
0
V
40
0
V
50
0
V
60
0
V
80
0
V
100
0
V
120
0
V
160
0
V
200
0
V
240
0
V
300
0
V
1084
100
1214
113
1334
125
1464,
5
137
1595
149
1947
180
O debitul de caldura [kW] v viteza apei [m/s]

3
39
0,06
57,4
0,09
72
0,1
184,4
0,13
105
0,16
123
0,19
141
0,22
156
0,24
169
0,26
181
0,28
19
2
0,3
202
0,32
25
3
0,4
298
0,46
367
0,5
5428
0,6
5480
0,7
552
8
0,8
614
0,9
5
691
1,1
759
1,2
881
1,4
987
1,5
108
4
1,7
1209
1,9
4
53,4
0,07
78,4
0,1
98,4
0,12
115
0,14
14
4
0,18
16
9
0,2
191
0,24
209
0,26
229
0,28
24
5
0,3
262
0,32
278
0,34
344
0,42
401
0,5
497
0,6
579
0,7
651
0,8
716
0,9
833
1
93
5
1,1
102
8
1,3
1198
1,5
5
70,1
0,07
10
3
0,1
129
0,13
15
1
0,15
189
0,19
220
0,22
249
0,24
279
0,28
30
1
0,3
323
0,32
343
0,34
363
0,36
450
0,46
524
0,55
652
0,65
762
0,75
856
0,85
937
0,95
108
6
1,1
122
1
1,2
1337
1,3
133
7
1,6
146
5
1,8
165
1558
1,6
174
4
1,7
191
9
1,9
215
1
2
1
2,2
6
89,9
0,07
13
1
0,1
165
0,14
193
0,16
241
0,20
281
0,24
319
0,26
352
0,3
383
0,32
410
0,34
436
0,36
462
0,38
576
0,48
669
0,55
82
7
0,7
962
0,8
108
3
0,9
1186
1
1384
1,2
154
7
1,3
1710
1,4
1977
1,6
222
1
1,9
244
2
2
273
3
2,2
7
115
0,08
169
0,12
210
0,15
248
0,17
308
0,22
359
0,26
407
0,28
445
0,32
484
0,34
516
0,36
547
0,38
580
0,4
734
0,5
85
5
0,6
105
7
0,75
122
1
0,85
137
2
0,95
151
1
1,1
176
8
1,2
197
7
1,4
217
5
1,5
251
2
1,8
2826
2
3105
2,2
347
7
2,4
8
187
0,09
267
0,13
343
0,17
400
0,19
500
0,24
585
0,28
659
0,32
727
0,36
1787
0,38
1844
0,4
898
0,44
1950
0,46
1118
6
0,55
137
2
0,65
1698
0,8
1196
5
0,95
222
1
1,1
2442
1,2
|2826
1,4
317
5
1,5
347
7
1,7
4036
1,9
|4536
2,2
|
4978
2,4
15582
2,6
1
Capitolul 4: Sisteme de mcalzire
Tabel 4.2.4. Coefficient de

Nr
.
1
Denumire
Simbol
Curbe si coturi la 90
Curbe
*-(M
2
Cot drept
cot drept
---------------D
----------T
Teuri de trecere cu derivatii la 90
3
La
separare
V
T.T.S.
v1
-I----
fv2
La Tmpreunare
T.T.I.
v1
Î
-------------|v2
Teuri de trecere cu derivatii la 45

5
La separare
T.T.S.
V
Vi
*S* 45
v^
La Tmpreunare
T.T.I.
D,v
D^V!
*^--------**~
D2,v2
Teuri de trecere in contracurent

V
7
La separare
2
^_.
_^.
Termoplastice
I. Instalatii delncalzire
La Tmpreunare
D2
v2
Otel
f D,v
DP
0
0
0
Cupru
Termoplastice
Robinete si armaturi de sens
9 Robinete cu
ventil si scaun
oblic
\>\
10
Robinete cu
sertar
11
Robinete cu
ventil si scaun
drept
Robinet drept
de radiator
12
13
14
\>h
i>h
A
b
Robinet coltar
de radiator
16
Robinet de
Tnchidere sferic
Schimbare de
nivel (curba etaj)
Clapeta cu ventil
17
Clapeta de sens
18
Distribuitor
19
Colector
20
Lira de dilatare
1
-Tl^
21
Compensator
axial
Supapa
de siguranta
3
^
15
22
23
^_
cja
t
t
t
III
Cazan
1
o
24
Corp de
Tncalzire radiant
25
Corp de Tncalzire
cu placi
Diametru
D[inl
Otel
Cupru
Termoplastice
Otel
Cupru
Termoplastice
Otel
Cupru
Termoplastice
Otel
Cupru
Termoplastice
Otel
Cupru
Termoplastice
Pentru toate
materialele
Pentru
toate materiale
Dn 20 Dn
25 la Dn 50
Dn [mm]
Pentru
toate materiale
Pentru
toate materiale
Pentru
toate materiale
Pentru
toate materiale
Pentru
toate materiale
26
Racorduri
de rezervoare
5:
Intrar
e
Viteza
apei v
[m/s]
Z[Pa]
IH
Z[Pa]
Viteza
apei v
[m/s]
Z[Pa]
0,01
0,015
0,05
0,1
Tabelul 4.2.5 Pierderi de sarcina unitare locale Z",

pentru conducte din ofel ?i T% = 1, la Incalzirea cu apa
calda
0,02
0,025
0,03
0,035
0,04
0,045
0,05
0,06
0,07
0,08
0,09
0,1
0,12
0,2
0,14
0,3
0,16
0,5
0,18
0,6
0,2
0,8
0,22
1
0,24
1,3
0,26
1,8
0,28
2,5
0,3
3,2
0,35
4,1
0,4
5
0,45
7
0,5
10
0,6
12
0,7
16
0,8
20
0,035
24
1
29
1,1
34
1,2
39
1,3
45
1,4
61
1,5
80
1,6
100
125
180
245
320
405
500
605
720
845
980
1130
1280
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniara unitare "R" pentru conducte din cupru, la AT = 1 K
R
[Pa/m
]
0,5
Debit
[kg/h
]
Vitez
a Ml
V
Ml
1,5
Ml
Ml
2,2
Ml
2,4
Ml
2,6
Ml
2,8
Ml
Ml
3,3
Ml
3,6
4
4,5
5
5,5
6
6,5
7
7,5
8
9
10
11
Ml
V
V
Ml
V
Ml
V
Ml
V
Ml
V
Ml
V
Ml
V
Ml
V
Ml
V
Ml
V
Ml
V
Ml
V
Diametrul conductelor [mm]

61
81
10 1
12 1
15 1
18 1
22 1
28 1,5
35 1,5
42 1,5
54 2
0,0313
0,0007
0,0627
0,0014
0,094
0,002
10,125
0,0029
0,138
0,003
10,15
0,0034
0,163
0,0037
0,175
0,004
0,188
0,0043
0,207
0,0047
0,226
0,005
10,251
0,0057
0,282
0,0064
0,313
0,007
10,345
0,0078
0,376
0,0086
0,407
0,009
30,439
0,01
0,47
0,0107
0,501
0,0114
0,564
0,0128
0,627
0,0143
0,689
0,0157
0,159
0,0016
0,317
0,0032
0,476
0,0048
0,634
0,0064
0,698
0,007
10,761
0,0077
0,825
0,0083
0,888
0,009
0,952
0,0096
1,05
0,0106
1,114
0,0115
1,27
0,0128
1,43
0,0144
1,59
0,016
1,74
0,0176
1,9
0,0192
2,06
0,0208
2,22
0,0225
2,38
0,024
12,54
0,0257
2,85
0,0289
3,17
0,032
1 3,49
0,0335
0,501
0,0029
1
0,0057
1,5
0,0086
2,01
0,0114
2,21
0,0125
2,41
0,0137
2,61
0,0148
2,81
0,016
3,01
0,017
13,31
0,0188
3,61
0,0205
4,01
0,0228
4,51
0,0257
5,01
0,0285
5,51
0,0314
6,02
0,0342
6,52
0,037
17,02
0,0399
7,52
0,0428
8,02
0,0456
9,02
0,0513
10
0,057
11
0,0627
1,22
0,004
52,45
0,0089
3,67
0,0134
4,9
0,017
85,38
0,0196
5,87
0,0214
6,36
0,0232
6,85
0,0249
7,34
0,026
78,08
0,0294
8,81
0,032
19,79
0,0356
11
0,040
1 12,2
0,0445
13,5
0,049
14,7
0,053
5 15,9
0,0579
16,5
0,0604
17,1
0,06
117,5
0,06
517,9
0,066
18,1
0,067
18,3
0,069
3,5
0,0075
6,99
0,015
1 10,5
0,0226
14
0,030
1 15,4
0,033
1 16,8
0,036
1 18,2
0,039
1
19,6
0,0422
21
0,0452
23,1
0,0497
24,1
0,0502
24,6
0,05
125,1
0,0522
25,8
0,0533
26,5
0,0543
27,1
0,0572
27,9
0,06
29,1
0,0627
30,3
0,0653
31,5
0,0679
33,8
0,0728
36
0,0775
38
0,0819
8,02
0,0114
16
0,0228
24,1
0,0342
32,1
0,0456
35,3
0,0502
27,4
0,039
28,8
0,0409
30,1
0,0428
31,4
0,0446
33,2
0,0472
34,9
0,057
37,2
0,0529
39,9
0,0567
42,5
0,0604
44,9
0,0639
47,3
0,0673
49,6
0,0705
51,8
0,0737
53,9
0,0767
56
0,0797
60
0,0854
63,9
0,0908
67,5
0,096
19,60
0,0178
39,2
0,0356
38,6
0,0352
45,9
0,0417
48,5
0,0442
51,1
0,0465
53,6
0,0488
56
0,0509
58,3
0,053
161,7
0,056
164,9
0,059
169,1
0,0629
74
0,0674
78,8
0,0717
83,3
0,0758
87,6
0,0798
91,8
0,0836
95,9
0,0873
99,8
0,0909
104
0,0943
111
0,10
1118
0,107
125
0,114
47,80
0,0278
56,5
0,0329
71,9
0,0419
85,2
0,0496
90,1
0,0525
94,8
0,0552
99,4
0,0579
104
0,0604
108
0,0629
114
0,0665
120
0,07
128
0,0745
137
0,0797
146
0,0848
154
0,0896
162
0,0943
170
0,0987
177
0,103
184
0,107
191
0,111
205
0,119
218
0,127
230
0,134
74,40
0,026
5 112
0,0399
142
0,0506
168
0,059
8 178
0,0632
187
0,066
5 196
0,069
7 205
0,0727
21
3L
0,0757
225
0,08
237
0,0842
252
0,0894
269
0,0957
286
0,102
302
0,107
318
0,113
333
0,118
347
0,124
361
0,128
375
0,13
3401
0,14
3426
0,152
450
0,16
129
0,0308
194
0,0463
245
0,0586
290
0,0693
306
0,0732
322
0,077
337
0,0806
352
0,0842
366
0,0876
387
0,092
5 406
0,0973
432
0,10
3462
0,111
491
0,117
518
0,124
545
0,1
3570
0,137
595
0,142
619
0,148
642
0,154
687
0,164
729
0,175
770
0,184
256
0,0372
383
0,0557
484
0,0704
571
0,083
1
603
0,0878
634
0,0923
663
0,0966
692
0,10
1
720
0,105
760
0,111
799
0,116
849
0,124
908
0,132
964
0,14
1018
0,148
1069
0,156
1119
0,163
1167
0,17
1214
0,177
1259
0,183
1346
0,196
1429
0,208
150
8
0,22
12
Ml
V
0,752
0,017
1
3,81
0,0385
12
0,0684
19,3
0,070
3
40
0,0863
71,1
0,10
1
131
0,119
242
0,14
1
473
0,168
809
0,194
1584
0,23
1

Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniara unitare "R" pentru conducte din cupru, la AT = 1 K - continuare
R
[Pa/m
]
13
Debit
[kg/h
]
Vitez
a V
14
15
16
17
18
19
20
22
24
26
28
30
33
36
40
45
50
55
60
65
70
75
80

61
81
10 1
12 1
15 1
18 1
22 1
28 1,5
35 1,5
42 1,5
54 2
0,815
0,0185
0,877
0,02
0,94
0,0214
1
0,0228
1,07
0,0242
1,13
0,0257
1,19
0,0271
1,25
0,0285
1,38
0,0314
1,5
0,0342
1,63
0,037
1 1,75
0,0399
1,88
0,0428
2,07
0,047
2,26
0,0513
2,51
0,057
2,82
0,064
1 3,13
0,0713
3,45
0,0748
3,76
0,0855
4,07
0,0927
4,39
0,0998
4,70
0,107
5,01
0,114
4,12
0,0417
4,44
0,0449
4,76
0,048
15,08
0,0513
5,39
0,0545
5,71
0,0577
6,03
0,0609
6,34
0,064
16,98
0,0706
7,61
0,077
8,25
0,0834
8,88
0,0898
9,52
0,0962
10,5
0,106
11,4
0,115
11,8
0,118
12,1
0,122
12,3
0,125
12,5
0,126
12,6
0,127
12,7
0,129
13,3
0,134
13,
8
0,14
14,4
0,145
13
0,074
1 14
0,0798
15
0,0855
16
0,0912
17
0,0969
18
0,103
13.6
0,0775
14
0,0799
14,9
0,0846
15,7
0,089
1 16,4
0,0934
17,2
0,0976
17,9
0,102
18,9
0,108
19,9
0,113
21,2
0,12
122,7
0,129
24,2
0,138
25,6
0,146
26,9
0,153
28,2
0,16
129,5
0,168
30,7
0,175
31,9
0,18
1
20,3
0,0737
21,2
0,077
22,1
0,0803
22,9
0,0834
23,8
0,086
524,6
0,089
5 25,4
0,0924
26,2
0,0952
27,7
0,10
129,1
0,106
30,5
0,111
31,9
0,116
33,2
0,12
135,1
0,128
37
0,135
39,3
0,143
42,1
0,153
44,8
0,163
47,4
0,172
49,9
0,18
152,
2
0,19
54,5
0,199
56,8
0,207
58,9
0,215
42
0,0904
43,8
0,0944
45,7
0,0984
47,4
0,102
49,1
0,106
50,8
0,109
52,5
0,113
54,1
0,116
57,2
0,123
60,
1
0,13
63
0,136
65,8
0,142
68,5
0,148
72,4
0,156
76,2
0,164
81
0,174
86,7
0,187
92,1
0,198
97,4
0,21
102
0,221
107
0,23
1112
0,24
1116
0,25
1121
0,26
74,5
0,106
77,8
0,111
81
0,115
84,
1
0,12
87,1
0,124
90
0,128
92,9
0,132
95,7
0,136
101
0,144
106
0,15
1
111
0,158
116
0,165
121
0,172
128
0,182
135
0,19
1143
0,20
3153
0,218
163
0,23
1172
0,244
180
0,257
189
0,269
19
7
0,28
205
0,292
213
0,303
137
0,125
143
0,13
1149
0,136
155
0,14
1161
0,146
166
0,15
1 171
0,156
176
0,16
186
0,17
196
0,178
205
0,187
214
0,195
223
0,203
235
0,214
247
0,225
263
0,239
281
0,256
298
0,27
1315
0,287
331
0,30
1346
0,315
361
0,329
376
0,342
390
0,355
253
0,147
264
0,154
275
0,16
285
0,166
295
0,172
305
0,178
315
0,183
324
0,189
342
0,199
360
0,209
376
0,219
393
0,229
408
0,238
431
0,25
1453
0,264
481
0,28
51
5
0,3
546
0,318
577
0,336
606
0,353
634
0,369
661
0,385
68
7
0,4
713
0,415
495
0,176
517
0,184
537
0,19
1558
0,198
577
0,20
5596
0,212
615
0,219
633
0,225
668
0,238
702
0,2
5735
0,26
1767
0,273
797
0,28
3841
0,299
884
0,314
938
0,33
31003
0,356
1064
0,378
1123
0,399
1179
0,419
1234
0,439
1286
0,457
133
7
0,475
1387
0,493
847
0,203
883
0,21
1919
0,22
953
0,228
986
0,236
1019
0,244
105
0
0,25
1081
0,259
1141
0,273
1199
0,287
125
4
0,3
1308
0,313
1360
0,325
1435
0,343
150
7
0,36
1599
0,383
1708
0,409
1813
0,434
1912
0,458
2008
0,48
12100
0,503
2189
0,524
2275
0,545
2359
0,565
165
7
0,24
1728
0,252
1796
0,262
1863
0,27
11928
0,28
11991
0,290
2052
0,299
2113
0,308
2229
0,325
2341
0,34
12448
0,356
2552
0,372
2653
0,386
2799
0,408
2939
0,428
3117
0,454
3329
0,485
3531
0,514
3724
0,542
3910
0,569
4088
0,595
426
1
0,62
4428
0,645
4590
0,668
90
100
110
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniare unitare "R" pentru conducte din cupru, la AT= 1 K - continuare
R
[Pa/m
]
120
Debit
[kg/h
]
Vitez
a V
130
140
150
160
170
180
190
200
220
240
260
280
300
330
360
400
450
500
550
600
61
81
10 1
12 1
15 1
18 1
22 1
28 1,5
35 1,5
42 1,5
54 2
6,5
0,15
6,8
0,155
6,9
0,16
7,1
0,16
57,25
0,17
7,5
0,175
7,85
0,18
8,1
0,185
8,3
0,19
8,48
0,195
8,93
0,203
9,36
0,213
9,78
0,223
10,2
0,232
10,8
0,245
11,3
0,258
12,1
0,275
12,9
0,294
13,8
0,313
14,6
0,33
115,3
0,348
18,3
0,185
19,1
0,0194
20
0,202
20,8
0,21
121,6
0,219
22,4
0,227
23,2
0,234
23,9
0,242
24,7
0,249
26,1
0,264
27,4
0,277
28,7
0,29
1 30
0,303
31,2
0,316
33
0,334
34,7
0,35
136,9
0,373
39,5
0,399
42
0,425
44,4
0,449
46,6
0,472
40,4
0,23
42,3
0,24
144,2
0,25
1 46
0,262
47,8
0,272
49,5
0,28
151,1
0,29
152,
8
0,3
54,4
0,309
57,4
0,327
60,4
0,344
63,3
0,36
66
0,375
68,7
0,39
172,6
0,413
76,3
0,434
81
0,46
186,7
0,493
92,1
0,524
97,3
0,553
102
0,581
74,5
0,27
178,1
0,284
81,5
0,297
84,8
0,309
88
0,32
91,1
0,322
94,2
0,343
97,1
0,354
100
0,364
106
0,385
111
0,404
116
0,423
121
0,442
126
0,459
133
0,485
14
0
0,5
149
0,54
1159
0,579
169
0,615
178
0,649
187
0,682
153
0,329
160
0,344
167
0,359
173
0,373
180
0,387
186
0,40
1192
0,414
198
0,427
204
0,44
216
0,465
227
0,488
237
0,51
1247
0,533
257
0,554
272
0,585
285
0,614
303
0,652
324
0,697
343
0,74
362
0,78
1381
0,82
268
0,38
1281
0,399
293
0,416
305
0,433
316
0,449
327
0,465
338
0,48
348
0,495
359
0,5
1378
0,538
398
0,565
416
0,59
1434
0,617
451
0,64
1476
0,677
500
0,71
1530
0,754
567
0,806
601
0,855
634
0,902
666
0,947
491
0,447
514
0,467
536
0,487
557
0,507
578
0,526
598
0,544
617
0,562
636
0,579
655
0,596
691
0,629
726
0,66
1759
0,69
1791
0,72
823
0,749
868
0,79
911
0,829
967
0,88
103
3
0,94
109
5
0,997
115
5
1,05
121
896
0,522
938
0,546
977
0,569
1016
0,592
1054
0,614
109
0
0,63
1126
0,656
1160
0,676
1194
0,696
1260
0,734
132
3
0,77
1383
0,806
144
2
0,84
1498
0,873
158
0
0,92
1659
0,966
175
9
1,02
187
8
1,09
199
2
1,16
2100
1,22
2204
1,28
1741
0,619
1820
0,647
1898
0,675
197
2
0,70
2045
0,727
2115
0,752
2184
0,776
2250
0,8
2316
0,823
2442
0,868
2563
0,91
12680
0,953
2793
0,993
2902
1,03
3060
1,09
321
1
1,14
340
5
1,21
3634
1,29
385
2
1,37
406
1
1,44
426
1
1,51
2959
0,708
3094
0,740
3224
0,772
3350
0,802
3473
0,83
1359
2
0,86
3708
0,887
3821
0,914
3932
0,94
14145
0,992
4350
1,04
4548
1,09
4738
1,13
4923
1,18
5189
1,24
544
5
1,3
577
1
1,38
6159
1,47
652
7
1,56
6879
1,65
7217
1,73
5750
0,837
6011
0,875
6263
0,912
6507
0,947
6744
0,982
6974
1,02
7198
1,05
7416
1,08
7630
1,11
8042
1,17
8438
1,23
8819
1,28
9187
1,34
9543
1,39
1005
7
1,46
1055
1
1,54
11180
1,63
11927
1,74
1263
7
1,84
1331
5
1,94
1396
6
2,03
Tabelul 4.2.6 Viteze recomandate pentru circulatia agentului termic Tn conducte din ofel [m/s]
Diametrul nominal al
conductei [in]
Retele
interioare
exterioare
3/8
0,20 ... 0,35
1/2
0,20 ...0,40
3/4
Retele
Diametrul nominal
al conductei [mm]
interioare
exterioare
63 ... 76
0,50 ... 0,90
0,60 ... 1,10
83 ... 95
0,65 ... 1,10
0,70... 1,15
0,30 ... 0,45
102 ... 127
0,70 ... 1,15
0,90 ... 1,35
0,30 ...0,60
0,40 ...0,70
133 ... 152
0,90... 1,35
1,20... 1,70
1 1/4
0,50 ...0,65
0,50 ...0,75
168 ...219
1,20 ... 1,70
1,40 ...2,00
1 1/2
0,50 ...0,70
0,50 ...0,80
247 ... 324
1,50... 2,00
1,70... 2,40
0,50 ... 0,80
0,55 ... 1,00
317 ...521
2,10 ...2,80
peste 521
2,40... 3,00
Tabelul 4.2.8 Lungimea echivalenta Uch" a rezistenfei

locale unitare (2$ = 1), pentru conducte din cupru
V
Diametrele conductelor sau armaturilor [mm]
[
m
/s]
10
1
12
1
15 1 | 18 1
22
28- 1,5|35 1,5 42- 1,5
lech,1 [m]
54
2
0,
05
0,
1
0,
*0,1
4
0,27
0,21
0,33
0,55
0,45
0,6
0,82
1,06
1,46
0,22
0,29
0,41
0,55
0,73
1,28
1,75
0,19
0,25
0,33
0,46
0,61
0,81
1,11
1,42
1,94
15
0,
2
0,
0,2
0,27
0,35
0,5
0,66
0,87
1,19
1,52
2,07
0,23
0,3
0,39
0,55
0,73
0,97
1,31
1,68
2,28
3
0,
4
0,
0,25
0,33
0,42
0,6
0,78
1,04
1,4
1,79
2,43
0,26
0,35
0,45
0,63
0,83
1,09
1,47
1,88
2,55
51
0,31
0,41
0,52
0,73
0,96
1,26
1,71
2,17
2,92
1,
52
0,34
0,45
0,57
0,8
1,05
1,37
1,85
2,35
3,16
0,36
0,48
0,61
0,84
1,11
1,45
1,95
2,47
3,33
2,
53
0,38
0,5
0,63
0,88
1,16
1,51
2,03
2,57
3,45
0,39
0,51
0,65
0,91
1,19
1,56
2,09
2,65
3,57
Tabelul 4.2.10 Dimensionarea conductelor bitub,

cu distributie inferioara $i circulatie naturala
Nr
.
[k
W]
L
[
m
3,
13
1,1
1,
6
6,
6
12
1/2
17
5,
8
1
1/2
1
1/2
1/2
3,1
6,2
12,
4
24,
4
4
5
7
v 1 R
D
ft R Z
1
[Pa]
[m/s]|
[in
[P <3>2 i
[Pa/m] consumatorului
] a. Circuitul
(Rl + Z) 2(RI +
Z) [Pa]
[Pa]
0,
7
10,
11,
25,7
07
3
2
5
0,
10
0,7
66
4,2
11
0,
10
0
12
13
0
0,
5
1,7
85
12,4
12
8
6
0,
16
4,3
92,
113,
8 ^2.2 95
b. 23
Circuitul consumatorului
36,95
36,95
70,2
120
97,46
206,7
5
107,15
227,15
324,61
531,36
0,
4
13,
6,4
17,2
05
3
9
0,
5
1,4
27
3,57
07
3
c. Circuitul
consumatorului
<J>2 3
23,69
23,69
30,57
54,26
3/4
2,
12
0,8
2
1,
6
5,
4
1,2
3/8
0,
30
11,
21
103,
13
55
0
95
d. Circuitul consumatorului <$>]A
313,9
5
TRF = 0
10
,1
10
1,1
3,1
1,
6
6,
6
1/2
0,
7
13,
21,
34,2
07
7
92
5
0,
10
4,2
66
25,2
e. 11
Circuitul consumatorului Oj 2
56,17
91,2
56,17
147,37
9,
19
0,8
1,
6
5,
4
1/2
0,
4
13,
6,4
17,2
05
25
2
0,
5
1,5
27
3,87
5
f. 07
Circuitul consumatorului
Ot 3
23,62
23,62
30,87
54,49
2
8
1,2
6 | 12
3/4
3/4
3/4
7 | 3/8
0,13 30 11,4 | 210

g. Circuitul boilerului
4,4 | 1 i/4 0,16
10
7,6
44
91,2
301,2
301,2
91,2
135,2
135,2
Tabelul 4.2.11 Valoarea coeficienfilor de rezistenfa locala ?= (ex. 1)

Denumirea componentelor evaluate
Nr
.
tr.
Rad (CZ,
B)
Rdr
Cpo
Curbe
v/V-,
TTS
TTI
Rs
2g
3,1
2,5
2- 2
2- 0,3
v 3 1 / v 3 = 0,07/0,11 =0,64
0,8
0,4
10,3
2,5- 0,3
v 3 / v 4 = 0,41/0,13 = 0,84
0,5
0,3
0,7
4
5
2,5
2,1
2,5
v 4 / v 5 = 0,13/0,12= 1,08
v 5 / v 7 = 0,12/0,15 =0,8
0,5
0,28
2- 1
1,78
4- 0,3
4,3
1,2
3
0,35
13,3
0,78
2- 0,3
v 2 1 / v 2 = 0,05/0,07 = 0,71
v 2 / v 3 = 0,07/0,11 =0,63
2- 0,3
1- 0,3
2,5
2- 2
3,5- 0,3
10,1
2,5
1- 2
2- 0,3
10
9,1
2,5
1- 2
2,5
2- 2
2,5
io. i / v io = 0,07/0,11 =0,636
3,4
1,2
2- 0,3
v 1 0 / v 5 = 0,11/0,12 = 0,91
2,2
1,4
2- 0,3
v 9 1 / v 9 = 0,05/0,07 = 0,71
1,15
2,5- 0,3
v 9 / v 1 0 = 0,07/0,11=0,64
0,4
0,4
3- 0,3
v 8 / v 9 = 0,13/0,07= 1,85
2- 0,3
v 6 / v 7 = 0,28/0,23= 1,21
1,2
1,3
Vl
v
/ v 2 = 0,13/0,07= 1,86
D6/D7 = 25/35 =0,71
2- 1
1,43
11,55
13,7
4,2
13,25
1,55
11,4
7,6
Obs.: Prescurtarile adoptate pentru rezistentele locale au semnificatia urmatoare: Rad (CZ, B) - radiator (cazan, boiler); Rdr - robinet cu dubla reglare;
Cpo - cot cu piulita olandeza; TTS - teu trecere la separare; TTI - teu trecere la impreunare; Rs - robinet pentru separare.
Tabelul 4.2.9 Pierderi cle sarcina liniare unitare "R" pentru conducte tip POLYMUTAN si PROSTAB, la presiunea
de regim Pn = 10 bar
Debit
de
fluic
Dn 15
Da = 20 mm
Di = 16,2 mm
V
V
[l/s]
0,01
0,02
0,03
0,04
0,05
0,06
0,07
0,08
0,09
0,1
0,15
0,20
0,25
0,3
0,35
0,4
0,45
0,5
0,6
0,
7
0,9
1
1,1
1,2
1,3
Debit
de
fluid
R
[Pa/m]
5
17
33
54
79
107
140
176
216
259
523
869
1285
1778
2340
2963
3662
4431
0,05
0,1
0,15
0,19
0,24
0,29
0,34
0,39
0,44
0,49
0,73 '
0,97
1,21
1,46
1,7
1,94
2,18
2,43
[l/s]
R
[Pa/m]
5
18
36
59
88
121
160
203
250
302
359
421
484
553
629
705
787
874
963
0,25
0,5
0,75
1
1,25
1,5
1,75
2
2,25
2,5
2,75
3
3,25
3,5
3,75
4
4,25
4,5
4,75
[m/s]
Dn50
Da = 63 mm
Di = 51,4 mm
V
[m/s]
0,12
0,24
0,36
0,48
0,6
0,72
0,84
0,96
1,08
1,2
1,33
1,45
1,57
1,69
1,81
1,93
2,05
2,17
2,29 1
Dn20
Da = 25 mm
Di = 20,4
R
[Pa/m]
2
6
11
18
27
36
47
59
72
87
175
289
427
588
773
980
1208
1457
2015
2664
3376
[m/s]
0,03
0,06
0,09
0,12
0,15
0,18
0,21
0,24
0,28
0,31
0,46
0,61
0,76
0,92^
1,07
1,22
1,38
1,53
1,84
2,14
2,45
R
[Pa/m]
2
8
16
26
38
53
69
88
108
131
155
181
209
239
270
304
339
377
413
[m/sl
Dn60
Da = 75 mm
Di = 61,2 mm
0,08
0,17
0,25'
0,34
0,42
0,51
0,59
0,68
0,76
0,85
0,93
1,02
1,1
1,19
1,27
1,361
1,44
1,53
1,61
Dn25
Da = 32 mm
Di = 26 mm
Debit
de
fluid
R
[m/sl
[Pa/m]
1
0,02
2
0,04
4
0,06
6
0,08
9
0,09
12
0,11
15
0,13
19
0,15
23
0,17
28
0,19
55
0,28
91
0,38
134
0,47
185
0,57
242
0,66
306
0,75
377
0,85
454
0,94
626
1,13
826
1,32
1048
1,51
1293
1,7
1562
1,88
1857
2,07
2171
2,26
2513
2,45
Dn70
Da = 90 mm
Di = 73,6 mm
[l/s]
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1
1,25
1,5
1,75
2
2,25
2,5
2,75
3
3,25
3,5
3,75
4
4,25
4,5
4,75
5
Debit
de
fluid
R
[Pa/m]
1
3
7
11
16
22
29
36
45
54
64
75
86
98
111
125
139
154
170
V
[l/s]
5,25
5,50
5,75
6,00
6,25
6,50
6,75
7,00
7,25
7,50
7,75
8,00
8,25
8,50
8,75
9,00
9,25
9,50
9,75
[m/s]
0,06
0,12
0,18
0,24
0,29
0,35
0,41
0,47
0,53
0,59
0,65
0,71
0,76
0,82
0,88
0,94
1
1,06
1,12
Dn32
Da = 40 mm
Di = 32,6 mm
R
[Pa/m]
10
31
63
104
154
212
278
354
435
526
784
1085
1436
1822
2262
2737
3262
3823
4417
[m/s]
0,12
0,24
0,36
0,48
0,6
0,72
0,84
0,96
1,08
1,2
1,5
1,8
2,1
2,4
2,7
3,0
3,39
3,59
3,89
Dn60
Da = 75 mm
Di = 73,6 mm
R
[Pa/m]
497
540
587
632
682
730
783
837
893
950
1009
1069
1131
1193
1258
1323
1389
1465
1534
[m/s]
1,78
1,87
1,95
2,04
2,12
2,21
2,29
2,38
2,46
2,55
2,63
2,72
2,80
2,89
2,97
3,06
3,14
3,23
3,31
Dn40
Da = 50 mm
Di = 40,8 mm
V
R
[m/s]
[Pa/m
3
0,08
11
0,15
22
0,23
36
0,31
53
0,38
73
0,46
95
0,54
21
0,61
149
0,69
179
0,76
267
0,96
368
1,15
485
1,34
6,16
1,53
762
1,72
923
1,91
1095
2,1
1284
2,29
1484
2,49
1695
2,68
1925
2,87
2168
3,06
2421
3,25
2685
3,44
3,63
2960
3,82
3261
Dn70
Da = 90 mm
Di = 73,6 mm
R
[Pa/m
] 200
221
239
259
279
300
320
342
365
388
412
437
462
488
514
568
596
624
653
[m/s]
1,23
1,29
1,35
1,41
1,47
1,53
1,59
1,65
1,70
1,76
1,82
1,88
1,94
2,00
2,06
2,17
2,23
2,29
2,35
1056
2,41
455
1,7
187
1,18
10,00
1605
3,40
686
2,41
V,
g-h* (pf g - h ' (pt-pd)
4-H^
1,5
[Pa]
[Pa]
Pj
(4.2.24)
4.2.8A
Dimensionarea
conductelor
instalaflilor
cu
circulate forfata in
$i
distributee
c
centralizata
a
La
calculul
r
hidraulic
al
conductelor
este
e
necesar sa se tina
:
seama
atat
de
presiunea data de
pompe cat si de
=
presiunea termica,
ultima exercitanduse activ pe coloane,
3
fiind cu atat mai
mare
cu
cat
acestea se extind
DC
pe verticala.
ma
De
aici,
x
necesitatea
de
D
separare
a
C
calculului
de
dimensionare
a
retelei de conducte
pentru coloane si
retea de distributie.
H
4.2.8.4.1
Dimensionarea
(4.2.26) 'RF
coloanelor
Se
considera
schema de calcul
prezentata Tn fig.
4.2.22, Tn care sunt
indicate elementele
geometrice
si
termice
caracteristice.
Agentul
termic este apa
calda. Conductele
sunt con-fectionate
din otel.
Etapele de calcul
se stabileste
presiunea disponibila
la baza coloanei:
Hqc = 3 + 4 HTm
[Pa]
(4.2.23)
Tn care:
HT = 0,5-g-h*-(p? - pd) - reprezinta presiunea
termica
medie,
calculata
pentru
Tnaltimea maxima
(h*) a coloanei de
alimentare cu agent
termic
se calculeaza
pierderea de sarcina
liniara unitara
medie
maxima si minima:
R
=
H
=P-a)' oc .
R
(1~a)' HocX [Pa/m]
V,
i-1
(4.2.25)
de sarcina
medie
liniara
unitara:
echilibru
hidraulic:
M
DC
*
Z(RI+Z
)U2+3+4 *
H*
(4.2.27)
se
utilizeaza
metodologi
a indicata
la 4.2.8.3.
Tncadrarea
pierderilor
de
sarcina
Tntre
cele
doua
presiuni
disponibile
maxime si
[Pa/m]
(4.2.30)
d*
)
'
H
X
o
2
L
i
n
dimensioneaza conductele circuitului consumatorului v

obtinandu-se diametrele si pierderile de sarcina totaminime este
necesara
pentru
a
asigura o cat
mai
buna
stabilitate
hidraulica a
circuitului.
dimensionar
ea
racordurilor
la coloana, a
consumatoril
or de putere
termica <Px
(x = 2, 3, 4)
stabilind
succesiv:
presiunea
disponibila
Tn planul de
racord:
%
'D
Tn care: =
XRI+Z)- zHm
[Pa]
y = 1; 1 + 2; 1
+ 2 + 3 si z =
1, 2, 3 si
presiune
a termica
medie
calculata
pentru o
Tnaltime
Tntre
doua
corpuri
de
Tncalzire
Ht1 m =
0,5.gWPT Pd)
(4.2.29)
- pierderea
c
a
r
e
:
ls m
7r|1,8kW|
r-x
l
0
e
s
t
e
l
u
n
g
i
m
e
a
(4.2.28)
c
o
n
d
u
c
t
e
i
d
e
r
a
c
o
r
d
.
-
determinarea
diametrelor si
a pierderilor
de sarcina
locala si
distributie la
conductele de
racord:
D = f(0x, RXJ si (Rr lr + Zr); cur = 2.1;
3.1; 4.1 (4.2.31)
- se verifica
conditia de echilibru
hidraulic Tn
nodurile de racord:
(Rr - lr + Zr) * H* '
(4.2.32, a)
iar Tn cazul unor
diferente mari se
introduce o
rezistenta
suplimentara ZrRF
prin reglarea fixa a
robinetului corpului
de
Tncalzire,
(Rr - lr + Zr) +ZrRF *
HX D
(4.2.32, b)
Tn care treapta
de reglare:
TL = f^ZLJ
(4.2.33)
$
21
, L
7t
= 61,5
Pa/m
\- -^%.
82
pa/m
2-(3-h + h0) (1a)-H\
G <
D
1
H 7
1
diametrele
preliminare
si calculele
hidraulice
tabelul
4.2.12
verificarea
calculului
de
dimensionar
ea
circuitului
principal cu
expresia
4.2.27
, = 1761 <
I(RI+Z)1+2+3+4 =
2009 < Hx =
2349
Pa.
Incadrarea
pierderilor de
sarcina
Tntre
cele doua limite
se
face
introducand o
rezistenta
suplimentara
ZRF = 300 Pa
prin
reglarea
robinetului
montat
pe
corpul
de
Tncalzire <&r
Alegerea treptei
de reglare se
face Tn functie
de
tipul
robinetului ales:
0
4
h
,
!-'%
max
DC
H,
ZR1F) = 300 Pa.

Tn care:
*. Fig. 4.2.22.
Schema de
calcul a unei
coloane
bitub cu
circulate
forfata
pentru
consumatori
colectivi.
V.
=
3
,
6
8
c 0
0
- 0
4,1
(
e
e
jp
p
d
1'
^ rr,
=79
l/h.
8200,9
8
3
6
0
0
H* = Z(RI+Z)
l
se
continua
d
calculul
e
de
dimension
T
are a
n
racorduril
c
or stabia
lind
l
presiunile
z
disponibil
i
e in
r
fiecare
e
racord
:
aplicand
relatia
Z
4.2.8 si
diametrele *
F
conductel
=
or (tab.
4.2.12). 8
racordul
0
2.1
presiu 7
,
nea
4
dispo
nibila: 5
zH
=Z(RI+
Z) 2
7
972,6
4
,
165,1
8
5 =
807,45 0
Pa.
=
HT1m = 0,5g-h-(P?
5
- Pd ) =
3
0,52
9,81,
2,76
12,47 =
5
165,15
Pa.
diferenta P
a
de
.
presiune
nedisipat
a in
racord
este
preluat
a
iL
3 600 =
1,50
-3 600 =
4,18 20-0,98
d
e
-2 ~ 2'HTm
r
o
b
i
n
e
t
u
4
V
X
treapt
a de
reglar
ea
robine
tului:
ZR
=
F)
f(V
2
*2
c - 1-V
(6
= 65,9 l/h.
- racordul
3.1
p
r
e
P
m
s
i
u
n
e
a
r
e
a
r
o
b
i
n
e
t
u
l
u
i
:
d
i
s
p
o
n
i
b
i
l
a
:
Z
(
R
I
+
Z
)
f
(
V
ZT1m
Z(RI+Z) -1785,8 - 495,45 = 1290,35 Pa

treapta de reglare a robinetului
l
/
h
.
6
5
,
9
l
/
h
.
- racordul
4.1
)
,
3 " 3'HTm
presiune
a
disponib
ila:
H*=
Z(RI+Z)
T
n
c
a
r
e
:
= 1243,6 330,30 =
913,3 Pa.
=
9
1
3
,
3
-
r
e
g
l
a
7
0
Z
(
R
I
+
Z
)
d
e
R
3
t
r
e
a
p
t
a
,
Z
z
H
T
1
S
/
R
3
P
a
,
P
a
,
H
*
7
,
1
5
6
3
4
,
9
2
7
8
,
4
=
T,F=f(V4,
Tn care:
Z
*
F
=
1
2
9
0
,
3
5
2
2
3
,
2
=
1
0
6
Calculele
de stabilire
a
diametrelor
si
de
determinare
a pierderilor
de sarcina
sunt trecute
Tn tabelul
4.2.12.
4.2.8.4.2
Dimensiona
rea retelei
de
distribute
Z arborescent
4
a
Se
considera
o
)
retea
arborescent
a
(fig.
4.2.23)
realizata din
conducte
din otel ce
distribuie
agent termic
cu parametrii 0d/6r C,
la un numar
de 7 coloane
dintre
care
numai Ti a
fost
dimensionata
( 4.2.8.4.1).
Se
considera
cunoscute
debitele de
agent termic
de pe coloanele
T1...T7
si
lungimile
tuturor
tronsoanelor retelei
(fig. 4.2.23).
Etapele de
calcul
* se stabileste
circuitul
eel
mai
dezavantajat,
ca fiind eel al
coloanei Ti cea
mai departata
Tn raport cu
punctul
de
racord R al
retelei
interioare.
* se stabilesc
diametrele
tronsoanelor
de pe circuitul
coloanei
Ti,
pana
la
racordul
R,
utilizand
relatia
4.2.6
transformata si
datele
din
tabelul 4.2.3,
Dx = f(<Px; vx) [in]
sau [mm]
(4.2.34)
Tn care:
i(
&x - reprezinta
debitui de agent
termic al
tronsonului de
calcul, exprimat
Tn kW; v - viteza
agentului termic
pe tronsonul
considerat,
stabilita pe baza
recomandarilor
din tabelul 4.2.6,
Tn functie de
diametrul
conductei,
exprimata Tn m/s.
Vitezele se aleg
crescatoare de la
coloane catre
planul de racord,
pen-tru primul
tronson putanduse adopta viteza
obtinuta pe
ultimul tronson al
coloanei; se
calculeaza
pierderile de
sarcina liniare si
locale utilizand
tabelul 4.2.3 pentru
R, 4.2.4 si 4.2.5
pentru Z Calculele
tabelul 4.2.14. In
cazul Tn care se
cunoaste presiunea
disponibila HR Tn
racord este necesar
sa se asigure
conditia de echilibru
hidraulic:
R-I + Z)^HI
4.2.35) H
se dimensioneaza
circuitele
secundare
stabilind
presiunea
disponibila Tn
functie de care
se
determina
pierderea
de
sarcina
liniara
unitara medie:
Tabelul 4.2.14 Dimensionarea con

de distribute arborescenta (ex. 2
R
dr
Corp
tr.
1
Tncalzi
2,5
1
2
3
4
5
1
3/
19
14
11/4
31
,3
11/4
71
33
,3
11/2
62
47
,3 secundare
0
B. Circuite
0,
22
0,
28
0,
6
7
8
9
10
11
12
13
0,
22
0,
32
0,
C
po
222
2.1
2,5
3.1
2,5
4.1
2,5
1
-2
1
-2
1
-2
Cur
be
30,3
20,15
20,15
20,3
20,3
20,3
20,3
v/vx
v,/v2=0,19/0,2=0,9
5
v2/v3=0,2/0,3=0,66
v3/v4=0,3/0,22=l,36
v2 ^2=0,16/0,2=0,8
v3
^3=0,16/0,3=0,53
v4.1/v4=0,17/022=0,
77
[
m/
6,
4
12
,8
22
6,
4
9,
5
5,
5
5,
5
11
7
7
1
4
1
9
15
,8
1
17
71
61
71
71
6
28
0,
42
0,
45
3/
4
3/
4
3/
4
3/
41
18
0,
18
0,
24
0,
25
0,
3/
4
3/
41
25
0,
29
0
[kW]
1,8
1
[m
8,4
2
3
4
2.1
3,3
4,8
6,4
1,5
3.1
1,5
1,6
R
[Pa/
m]
35
40
30
60
55
4,1
0
35
70
28
28
30
45
45
50
4,1
3,3
5,6
5,6
Rl
[Pa
2(R1 +] Z)c
66
5
52
0
51
0
96
0
110
0,9
5
0,2
10,
6
66
5
110
6
47
6
47
6
33
0
76
5
76
5
80
0
5,1
5
4,6
4,6
4,5
Tabelul 4.2
Nr
.
1
4.1
Tabelul 4.2.13 Valoarea coeficienfilor de rezistenfa

locald '% ", pentru coloana Ti (ex. 2)
Nr.
[k
1
D
W
[
[in]
]
m
A. Circuitul principal
Nr.
tr.
D
[in
[m/s]
3/8"
0,19
5,4
5,4
6
3
1/2"
1/2"
0,2
0,3
3/4"
0,22
3/8"
0,16
3/8"
0,16
3/8"
0,17
= 7,0 kW fl
l12 = 8,5 m
*//
QT6 = 7,0 kW
T5
hi=8,5raf <
OTI = 6,4 kW h
= 9,5 m
j
T o13 = 14 kW
in care:
Z(RI + Z)T1 - sunt pierderile de sarcina de
pe coloana Ti a caror valoare este data
in tabe-lul 4.2.12; echilibrul hidraulic Tn
noduri se stabi-leste considerand ca toate
coloanele sunt dimensionate a avea
aceleasi pierderi de sarcina la baza: I(RI +
Z)col = 2009 Pa =2 (RI+Z)T1
- nodul A
Wl+Z)e + Z(RI+Z)T2 = W+Z), +
Z(RI+Z)T1 = HnDodA[Pa], Tn care:
I(RI + Z)6 + I(RI + Z)T2 = 763,4 + 2009 =
2772,4 Pa,
I(RI + Z)1 + I(RI + Z)T1 = 763,4 + 2009 =
2772,4 Pa.
Rezultatele arata ca echilibrul este perfect pentru acest nod, abaterea medie
relativa . = 0.
- nodul B
I(RI + Z)1+2 = I(RI + Z)J7 + I(RI + Z)7
Tn care:
I(RI+Z)1+2 = 3292,4 Pa = HnDdB
I(RI + Z)T/ + I(RI + Z)7 = 2009 + 1271
= 3280 Pa.
^T7 = 9,5 kW
8,0 m
22,3 kW
<Dfi = 47,3
kW l5 = 10
m,
*MJ
100
7-n
2009 + 1044,95 = 3053,95 Pa
\7 = 7,9 m
= 12.8 k 6,5
m100-
Fig. 4.2.23.
OTP = 6,4
kW l6 = 9,5
m
Schema de calcul a
unei refele de
distribute
arborescenta cu
circulate forfata.
Abaterea medie relativa:
(4.2.36)
H:
(1 a)-HnDd
I',
in care:
"D = Z(RI+Z)TU
[Pa/m]
3292,4 - 3280 100 = 0,37%

3292,4
este mult mai mica decat limita de 5 %, deci circuitul
secundar al nodului B se considera bine dimensionat.
- nodul C I(RI + Z)U2+3 = I(RI + Z)T3 + KRI +
Z)9+w
Rl + Z)
2(*' + Z
Tn care: I(RI+Z)1 P , = 3839,4
11,0
+z
3 600 =
Pa = Hc
4,18-20-0,98
2("' L
reprezinta
pierderile
de
sarcina
p
e
c
i
r
c
u
i
t
u
l
p
r
i
n
c
i
p
a
l
,
d
e
l
a
b
a
z
a
c
o
l
o
a
n
e
i
- diametrele circuitelor secundare se

stabilesc cu relatia:
si utilizand tabelele de calcul 4.2.3;
4.2.4 si 4.2.5.
- conditia de echilibru este data de
expresia:
Z(*l+Z)T1-nod * HDd
<4-2-38)
Z(RI + Z)J3 + I(RI + Z)9+w
Abaterea medie relativa:
pentru
care
abaterea
medie
relativa
r
nu
trebuie sa
depaseasca 5
%.
RI+z
LA^(
_y(
l
a
n
o
d
u
l
d
e
c
a
l
c
u
RI+z
l^(
)J
n
od
H
\
e --------=---------!IDO<L . 100 * 5%
(4.2.39)
+z
3
Rl + z
2(' L
100 =
D
20,46%
H
RF ~
3839,4 - 3053,95
3839,4
1+2+3 - [I(RI+Z)
T3 +Z(RI+Z)
9+10] =
esteZ(RI+Z)
mare, reducerea
acesteia
putandu-se
face prin una din
3839,4
3053,95 = 785,45 Pa. pentru
cele
doua-cai:
debitul de fluid: tronsonului 10 prin micsorarea diame* redimensionarea
trului la 3/4"<P
care conduce la cresterea pierderii totale de
Vsarcina
^-3 600.
10 = peste
valoarea
presiunii disponibile Tn nod, solutie
neacceptata;
* introducerea pe tronsonul 10 a unei piese cu treapta de
reglare T = f (\/10, Z1RF) capabila sa disipeze excedentul de
presiune disponibila,
T
i
p
a
n
a
RI+z
Daca
abaterea
este mai
mare se
redimens
ioneaza
circuitul
secundar
CS sau
se
prevad
dispozitiv
e
de
reglare
locala
pentru
care se
calculea
za
marimile
pentru
s
t
a
b
i
l
i
r
e
a
ribute cu
marimile
geometri
-ce
si
termice
prezenta
te Tn fig.
4.2.23.
AgentuI
termic
este apa
calda cu
parametr
ii 90/70
C.
Dimen
sionarea
conduct
elor se
face
aplicand
metodol
ogia
indicata,
calculele
fiind
centraliz
ate
Tn
tabelele
4.2.14 si
4.2.15.
t
r
e
p
t
e
i
d
e
r
e
g
l
a
r
e
:
Tx =
f (S/
Zx ) - Hn oa - I(RI+Z) c
D
cs
(
' RF
*-RF/
zx
*~RF
3
60
0
c
o
n
s
i
d
e
r
a
(4.2.40)
[Pa]
-(O-O.)-p
Exemplul de calcul 3
S
e
c '(9-dJ-p
[l/h]
(4.2.41)
i'
Analiza
nd
rezultatel
e se pot
mentiona
urmatoar
ele:
presiunea
disponibil
a necesara
Tn planul
de racord
= 483,35 l/h.
In functie de tipul piesei de reglare se face optiunea pentru
unul sau doua dispozitive de reglare, ultimul caz presupunand montarea pe ducere si pe Tntoarcere a acestora.
R al
retelei interioare este:
o
r
e
t
e
a
d
e
d
i
s
t
H o = 763,4 + 520 + 547 + 978 + 2160

+ 2009 = 6977,4 Pa,

- nodul D
Z(RI + Z) 1+2+3+4
Tn care:
= 4817,4 Pa = H,
Z(RI+ZL
'1+2+3+4 ^
I(RI + Z)T6 + Z(RI + Z)11+13

Abaterea medie relativa
RI+ zz + RI+z
z("i+zL^-{z(
+h
2("'
L3%z( \J
100 = 18,83
Zil = I(RI+Z) 1+2+3+4

= 4817,4 - 3910,2 = 907,2 Pa.
pentru un debit de fluid:
14
3 600 = 4,18-20-0,98
tronsoanelo
r
prin
Z(RI +
Z) modificare
I(RI +a
Z) diametrelor
D
nu
este
2009 +
1901,2atat
=
exclusa
3910,20
timp
cat
100
este
4817,4Tndeplinita
3910,2
conditia de
4
echilibru
817,
hidraulic.
4
este,
de
4.2.8.4.3
asemenea,
Dimensiona
peste
rea refelelor
limitele de
de
stabilitate
distribute
hidraulica
inelara
permise,
Se
fiind
considera
necesara
T1...T7, ca
prevederea
si in cazul
unei piese
precedent,
cu treapta
alimentate
de reglare
cu
agent
TR3F = f (V13,
termic
ZRF)
pe
printr-o
tronsonul
retea inelara
13, pentru a
de conducte
prelua
din
otel,
excedentul
care
de presiune.
transports
[Z(RI+Z)
agent termic
Z(RI+Z)
la
aceiasi
]
parametri.
3 600
Configura
c
tia
retelei,
'(dprecum
si
ejmarimile
p
p
geometrice
d
si ter-mice
i'
m
sunt
- 615,17 \/h.
prezentate
Ca si in in
fig.
cazul
4.2.24.
precedent
Coloanele
se
face T1...T7, se
recomandar
considera
ea sa fie dimensionat
pre-vazute
e la aceeasi
doua piese presiune
de reglare, disponibila,
una
pe ca si in
ducere
si cazul
cealalta pe precedent.
intoarcere,
Etapele
presiunea
de calcul:
disipata
* numerotare
repartizandu
a
-se in parti
tronsoanelo
egale.
r se face
distinct
pentru
redimensio
circuitul de
narea
ducere
si
v
intoarcere,
adoptandu-se
indicele d pentru
ducere si 1 pentru
intoarcere.
Numerotarea se
face in sensul
cumularii
debitelor de agent
termic, de la
coloana cea mai
departata
catre
cea mai apropiata
de planul de
racod R al retelei;
* diametrele
tronsoanelor se
stabilesc
in
functie de debitul
de agent termic
transportat
si
viteza economica
recoman-
data (tab.
4.2.6), utilizand
relatia 4.2.6;
* pierderile
de
sarcina liniare si
locale
se
determina
cu
ajutorul tabelelor
4.2.3, 4.2.4 si
4.2.5,
valoarea
acestora
fiind
centralizata
separat
pentru
conducta
de
ducere,
de
intoarcere
si
racorduri
la
coloane
(tab.
4.2.16);
* verificarea
rezultatelor
obtinute se face
respectand
conditia
de
echilibru hidraulic,
pentru
circuitul
fiecarei coloane Tn
raport cu punctul
de racordare R al
retelei, dupa cum
urmeaza:
I(RI + Z)7d + I(RI
+ Z)RT5 + I(RI +
Z)^ n ,
I(RI + Z)21
^76+66 + Z(RI +
Z
)RT6
Z(RI +
2I + 7? ~
Z)7
Z(RI +
Wl +
Z)3^7f, ,RT1+S(RI +
Z)7d+6d+5d
+ KRI + Z)RT7
Z(RI +
z
)7d+ed+5d+4d +
Z(RI +
z
Z)5r+n*
)
+ Z)RT2 + I(RI
nn\ + ,RT3 + Z(RI + Z)6?^
z)76+66
+5d+46+36 +
Z(R\
Z(RI + Z)7d ^ 2d +
Z(RI + Z)R
Z(RI + Z)7d + 2d +
Z(RI + Z)RT4 + Z(RI
+ Z)71
(4.2.42)
Pentru
conditiile impuse
J(d+i+RT ) sunt permise /(d i
abateri medii
relative er ale
caror valori sa nu
depaseasca 5 %.
x m
+ +
Exemplul de
calcul 4
Se
dimensioneaza
diametrele
conductelor unei
retele
de
RT)
distribute
inelare ale
carei
caracteristici
geometrice
si termi-ce
sunt
cele
indicate Tn
fig. 4.2.24:
* se stabilesc
diametrele
conductelor
pe circuitul
de ducere,
pe circuitul
de
intoarcere
si
pe
racordurile
la coloane,
inclu-siv
pierderile
de sarcina
liniare
unitare R si
locale
Z,
calculele
fiind
centralizate
Tn tabelul
4.2.16;
valorile
coeficientil
or
de
rezistenta
locala 2%
sunt
centralizate
Tn tabelul
4.2.17;
* se verifica
rezultatele
cu privire
la
respectarea
conditiei de
echilibru
hidraulic
(relatia
4.2.42),
valorile
obtinute
fiind
centralizate
Tn tabelul
4.2.18;
* presiunea
disponibila
necesara
retelei
inelare Tn
punctul de
racord R se
stabileste
pentru
circuitul
coloanei cu
cea
mai
mare
pierdere de
sarcina (Tn
cazul
de
fata fiind
circuitul
coloanei
T7):
H = H(RI +
Z)/d + Z(RI +
Z)6d + X(RI +
Z)5d +L(RI +
Z)RT7+ Z(RI +
Z)3?+... + X(RI
+ Z)7f
unde
Tnlocuind
valorile
din
tabelele
4.2.16 si
4.2.18, se
o
b
t
i
n
e
:
H
f
7
=
8
5
4
4
P
a
.
se
calculeaza
abaterile
medii relative
er Tn raport
cu circuitul
care
are
valoarea
pierderilor de
sarcina cea
mai mare:
y{RI
+ z)
-\{RI
+ Z)
100 < 5%
(d+f+RTxL
Tabelul 4.2.15. Valoarea coeficien

Nr. tr.
Curbe r/d = 4
v/v
2-0,3 = 0,6
V!/v2=0,22/0,28=0,78
v2/v3=0,22/0,22=1
v3/v4=0,28/0,42=0,66
v4/v5=0,42/0,45=0,93
2-0,3 = 0,6
2-0,3 = 0,6
v6/v2=0,22/0,28=0,78
v7/v3=0,32/0,28=1,14
2 0,3 = 0,6
v8/v10=0,18/0,24=0,75
2-0,3 = 0,6
v9/v10=0,18/0,24=0,75
10
v10/v4=0,24/0,42=0,57
11
2-0,3 = 0,6
vn/v13=0 ^5/0 29=0,86
12
2-0,3 = 0,6
v12/v13=0 25/029=0,86
13
v13/v5=0,29/0,45=0,64
3 =
V
ZTRT3
Pa;- <2>
F = 683c
(d-ej-p
1/
p
d
1'
1
v
= 241,67
c ' l/h.
(6-Oj'p
p
ZTR4F = 1010 Pa; <2>
1'
3600
4,18 20 0,98 3600 .

5,50
5,50
Analizand
rezultatele
centralizate in
tabelul 4.2.18 se
ob-serva ca
echilibrarea
hidraulica este
asigurata pentru
circui-tele
coloanelor Ti, T5,
T6 si T7 Tntrucat
abaterile medii
relative sunt sub
5 %. echilibrarea
hidraulica pentru
coloanele T2, T3 si
T4 se
poate realiza
prin:
* redimensiona
rea
racordurilor
acestora
micsorand
dia-metrele
tronsoanelor,
urmarind
cresterea
pierderilor de
sarcina
(in
tabelele
de
calcul 4.2.16
si
4.2.18),
rezultatele
redimensiona
rii
sunt
marcate
cu
asterix;
se
constata ca
redimensiona
rea
racordurilor
nu
poate
asigura
echilibru
hidrauiic
necesar
decat pentru
coloana
T2
abaterile
medii relative
e*r ramanand
mai mari de 5
% pentru coloanele T3 si
T4;
* prevederea
de organe de
reglare,
pe
racordul
de
ducere
si
Tntoarcere
(numai pentru
coloanele T3
si T4) treptele
de reglare a
acestora
fiind:
T
7
3
_
f
f
t
Z
T
3
y
j
T
4
f
f
t
Z
T
4
)
'
n
c
/
(
T
?
>
*
~
R
F
'
>
'
R
F
J
\
T
4
'
*
~
R
F
'
' RF
in care:
3600 .
3600
=
4,18-20 0,98
241,67 l/h.
4.2.8.5
Dimensionarea
conductelor
instalaflilor de
Tncalzire cu
circulate forfata
$i distribute
individuals
Metodologia de
calcul este cea
mentionata
pentru insta-latiile
cu
circulate
fortata,
cu
precizarea
ca
instalatia
interioara
la
consumatori (fig.
4.2.25) poate fi
prevazuta
cu:
a - MTH,
echipat cu
component
e ce permit
racordarea
directa;
b - MTH,
echipat cu
componen
te ce
includ
BEP.
H +H
in ambele
cazuri,
operatiile
de
dimensiona
re se Tncep
cu
stabilirea
valorii
presiunii
disponibile
de la baza
coloanei,
HDC
care
necesita
satisfacerea
raportului
dintre
presiunea
pompei H
si
presiunea
termica
HTx.
H
0,5 + 1
___
e
pr
es
iu
nii
di
sp
on
ibi
le:
=
1,
5gh*
.
(p
? pd
)
[P
a]
DC
H (4.2.42)
si
(4.2.43, a)
(4.2.43, b)
c
a
r
e
d
u
c
e
(4.2.44)
Rm corespunzatoare
se calculeaza cu re-
'DC
l
a
rjmin _
mb
rjmax _ rjrr
r
e
l
a
t I'
i
i
l
[Pa/m]
(4.2.45)
H* = 2-g-h*-(pf
- pd) [Pa]
unde inaltimile
coloanei h*
pentru cele doua
variante de
echipare a MTH
sunt:
h*a= hQ + 4h + hj;
h* = hQ + 4h
pierderile de
sarcina unitare
medii
presiunilor
disponibile
Hx si H"
latiile:
(
1 a)
(
1
[Pa/m]
1
-'
a
11
max
H
DC
(4.2.46)
in care: 27 - este
lungimea totala
a circuitului
maxim,
calculate pentru
fiecare solutie in
parte:
- racordare
directa (a)
Ila = 2-(h0 + 4h +
h1) [m]
(4.2.47)
- racordare cu
BEP (b)
Ilb = 2-(h0 + 4h)
[m]
(4.2.48)
dia
met
rele
con
duct
elor
se
obti
n cu
rela
tia:
D
=f(
R;
&)
x
m'
x'
in care:
Rm G [Rin,
R*], iar
L
m
J
'
&x
- reprezinta
debitui
de
agent termic
al
tronsonului,
expri-mat
diferentiat
Tn
functie
de modul de
Tntocmire a
ta-belelor de
calcul
pentru:
* conducte din
otel - (0^-) [kW]
(tab. 4.2.3);
* conducte din
cupru (tifu)
[kg/h] (tab.
4.2.7), valoare
9,5 kW
Ô
=
47,
3k
W/
(
r
f^\ T5 = 7 kW
V-^ |T5 = 1,0 m
lr = 22 m
, QT1 = 6,4 kW
l-n = 1,5 m
sOd = 17,4 kW
ld = 19 m
^ 3>d = 5,5 kW ^ ld =
16,0 m
QT4 = 5,5 kW,
Ij4 = 0,5 m
/gs Or = 41f6kW | Wlr=

16,0 m
<J>T3 = 5,5 kW^
Or = 29,9 kW
lr = 19 m
\3>T2 = 6,4 kW
= 1,5 m

Fig.
4.2.24.
Schema
de calcul
a unei
retele de
distribut
e inelari
cu
circulate
forfata.
obtinuta
din
debitui
de agent
termic al
tronsonu
lui [kW],
cu
ajutorul
expresie
i:
MCu =
0
(4.2.49)
AT
3600
[kg/h]
conducte tip polymutan - (V%), exprimat in l/s (tab. 4.2.9),

valoarea obtinuta cu ajutorul expresiei: 0OL
[l/s]
(4.2.50)
'
e
c
h
in care: lech este lungimea

echivalenta
unitara in
functie de
viteza agentului termic si
de diametrul
conductei,
pentru = 1
(tab. 4.2.8);
2% - suma
coeficientilor
V'
c AT de rezistenta
locala (tab.
p
p
4.2.4)
Pentru
' m
simplificare,
Pierderile
in aplicatiile
locale de
sarcina Z se practice se
renunta dedetermina
seori la
in functie
exprimarea
de
caracteristi separata a
pierderii
cile
materialelo locale de
sarcina
r utilizate
ZCu, aceasta
pentru
armaturi si exprimanduse numai in
conducte.
functie de
Astfel
pierderea
pentru:
Z
de sarcina
Cu ~ Rx '
liniara:
Zlech
* conduct *Jx + Zx = Rx(lx + Zlech)
e din otel
[Pa]
utilizand
(4.2.53)
tabelele
- conducte
4.2.4 si
tip
4.2.5.
polymutan
conducte din
,
cupru:
2
Z
[Pa]
P =
(4.2.51)
(4.2.54)
Z
%in c
a
Tabelul
4.2.16. Dimensio
I
I
I
^
'
e
c
h
~
[
de distribute inelara (ex.
m
V
Nr
[k
R
D
1
[
] .
W
[Pa/
[in]
[
m
tr.
]
( A. Reteaua de ducere
/s]
m]
4
Id
5,
1
3/4 0,
30
. 2
5
6
2
14
0,
ll
1
30
24
2 d3 17 ,5
1 1/4
1
0,
25
,4
. d4 23
1
99
2
0,
32
1/4
,8
29
1 1/4
5 d5 33
0,
1
60
,3
42
1
2 6d 40
0,
16
42
1/2
,3
37
1
) 7d 47
0,
26
65
1/2
,3 de2Tntoarcere 44
d Reteaua
B.
lr
2r
3r
7
1
4
23
,5
1
61
69
3/4
1
1 1/4
0,
25
0,
29
0,
28
42
48
30
(4.2.57)
1
4r 29
1
vx - este [Pa]
1/4 CO
,9
37
1
9
36
14
debitui
pompei
viteza
5r
1/2
,3
,5
35 agentului termic
6r 41
1 ZJ 1 1/2
CO
,6
37 pe tronsonul de
1
7r Vr 47
26
1/2
.
,3
C. Racordarile2coloanelor la44reteacalcul [m/s]; 2
(4.2.58)
- suma
R
7
1
3/4
25 coeficientilor de
T
R
7
1
3/4
25 rezistenta locala
T
R
9,
1
3/4
32 tab. 4.2.4;
T
5
R
6,
3
3/4
stabilesc
22 se
T
4
R
6,
3
3/4
diametrele de pe
22
T
4
1/2
3
circuitul
2
*
R
5,
1
3/4
principal
T
5
1/2
1
(circuitul
3
*
34
R
5,
1
3/4
consumatorului
T
5
1/2
1
eel mai departat)
*
34
*4transformare de diametru
aplicand relatia
iim in
H
DC
,
S
4.2.6
transformata:
Dx =f(x, Rmx) sau
Dx =f(S/x, Rmx),
luand in
considerare si
modul de
racordare la
coloana (direct
sau cu butelie de
egalizare a
presiunii);
conditia
de
echilibru
hidraulic pentru
fiecare
din
circuitele
coloanelor celor
doua moduri de
racordare este:
a. racordare
directa
l(*i + z)
+ Z
MTH +
. LJ
max
H
DC
2("MC
in care indicii
pentru pierderile
de sarcina au
semnificatia
urmatoare:
CO - este
reteaua
orizontala de
distribute de la
consuma-tor
care poate fi
arborescenta,
radiala sau
inelara, realizata
cu conducte din
otel, cupru sau
polymutan; MTH
- modulul
termohidraulic
in functie de
nivelul de
echipare a
acestuia; CV conducta
verticala de
alimentare
bitubulara, de
conducte din
otel, cupru sau
(4.2.55)
polymutan.
b. racordare
a prin BEP
H*1(RI +
Z)cv+ZBEP,H
(4.2.56)
in care:
ZBEP - sunt
pierderile
de sarcina
locale Tn
butelia de
egalizare a
presiunilor.
Dimensionar
ea
conductelor
pentru
reteaua
orizontala de
distribute de
la
consumator
se face
tinand seama
de viteza
economica
(tab. 4.2.6),
caracteristici
le tehnice ale
pompei de
circulate,
care Tn
cazul acestei
variante
sunt:
Tnaltimea de
pompare
"pen =
W+Z),
3 600
[m3/h]
in care:
Z(RI+Z)C0 sunt
pierderile de
sarcina pe
reteaua de
distribute
orizontala
de la
consumator
racordata la
BEP [Pa];
2,^>co suma
debitelor de
caldura din
circuitul
consumatorului [kW].
Dimensionar
ea circuitelor
intermediare
(MTH2
MTH5) se
face stabilind
presiunile
disponibile
Tn fiecare
racord, Tn
functie de
care se
stabilesc
diametrele si
se verifica
conditia de
echilibru
hidraulic.

a. - racordare
directs
* presiunea
disponibila
(4.2.59)
M
H
T
M
H
T
5
H
2
=
$
R
(
i
R
+
I
Z
+
)
Z
.
4
H
H
e
e
t
t
a
a
J
j
;
i
n
c
a
r
e
:
verificarea
calculului
de
dimension
are cu
relatia:
H
X(RI+Z)MTHC
$
O*HDTHX
=
(4-2.62)
0
p
e
,
n
5
tr
u
g
c
>
a
h
r
e
p
a
f
b
a
p
t
d
e
)
r
e
*
a
m
pierderea
e
de sarcina
d
liniara
i
unitara
e
medie
r
(1e
[Pa/m]
a)l
THx
H"
a
(4.2.60)
ti
l'o
in care:
v
MTHx - este
a
presiunea
e
disponibila
r
Tn fiecare
<
racord [Pa];
5
Elco %
lungimea
tronsoanelor
b
conductelor
.
de distribute
r
de la
a
consumator
c
[m].
o
*
r
diametrele
d
conductelo
a
r se
r
determina
e
aplicand
a
relatia
p
4.2.6.
x
r
D =f(RT >
i
*J
n
4 2 61
MTH2 = I(RI+Z)5 _ Hetaj.
dimensioneaza
(4.2.63)
diametrele
D "~ = H"'
conductelor unei
HMTH5 = Z(RI+Z) instalatii
de
4H^{
Tncalzire bitub cu
circulate fortata si
*
celelalte
distributie
operatii
sunt
individuals,
indentice cu cele
alcatuita Tn sistem
mentionate la raarborescent.
cordarea directa.
Caracteristicile
termice
si
4.2.8.5.1 Retele
geometrice sunt
bitub cu
cele din fig. 4.2.25
distribute
a considerand ca
arborescenta
re-teaua
de
conducte va fi
Exemplul de
alcatuita din otel,
calcul 5
cupru sau mateSe
H
Tabelul 4.2.17. Valorile coeficienfilor de r

Nr. tr.
presiunea
disponibila
:
v/vx
A. Circuitul de ducere
Id
1 -0,3=0,3
2d
3d
4d
5d
6d
vld/v2d=0,2/0,24=0,83
v2d/v3d=0,24/0,2=l,2
v3d/v4d=0,2/0,29=0,69
v4d/v5d=0,29/0,42=0,69
v5d/v6d=0,42/0,37=1,13
v6d/v7d=0,37/0,44=0,84
7d
2 0,3 =0,6
B. Circuitul de intoarcere
lr
1 0,3 = 0,3
2r
3r
4r
5r
6r
v]r/v2r=0,25/0,29=0,86
v2r/v3r=0,29/0,28=1,03
v3r/v4r=0,28/0,37=0,75
v4r/v5r=0,37/0,35=1,06
v5r/v6r=0,35/0,37=0,94
v6r/v7r=0,37/0,44=0,84
7r
2-0,3 = 0,6
C. Racordurile coloanelor
RT5
RT6
RT7
RT1
RT2
RT3
'( - - )
B
E
P
*
Curbe r/D = 4
RT4
vRT5/v7d=0,25/0,44=0,56
vRT6/v6d=0^5/037=0,67
V
RT6/V2d=0,25/0,29=0,86
vRT2/v5d=0,3 2/0,42=0,76
vRT2/v3r=0,32/0,28=1,14
vRT1/v4d=0,22/0,29=0,76
vRT1/v4r=0,22/0,37=0,59
vRT2/v3d=0,22/0,2=1,1
vRT2/v5r=0,22/0,35=0,63
vRT2*/v3d=0>4/0,2=2
vRT2*/v5 =0,4/0,35=1,14
vRT3/v2d=0,2/0,24=0,8 3
vRT3/v6r=0,2/0,37=0,83
vRT3*/v2d=0,34/0,24=1,14
vRT3*/v6r=0,34/0,37=0,92
vRT4/v7r=0,2/0,44=0,45
vRT4*/v7r=0,34/0,44=0,77

rial termoplastic tip POLYMUTAN. Echiparea modulelor termohidraulice se considera de tipul celei prezentate Tn figura
4.2.4 a pentru racordarea directa si fig. 4.2.4 d pentru racordare cu BEP. indiferent de natura materialului din care se
realizeaza reteaua de conducte, presiunea disponibila necesara la
baza coloanei este aceeasi si se determina din conditiile
4.2.43 a si 4.2.43 b dupa cum urmeaza:
a. racordarea directa: Hn = 1,5-g(h0 + 4h + h1)-(PrPd)
k(RI+Z)A(C0) + ^(Rl+Z)Bm =
MTH1
1473,70 + 938,09+ Zt
H,DC
= 2411,79+ Z.
+ 938,09 + ^MTH1
unde pierderile de sarcina aferente
varianta de echipare adoptata; - conditia
de echilibru hidraulic este: H% = 2376,27
< Z(R!+Z)A+B + ZMTH1 = Hx = 3168,35 Pa.
=
1
,
5
9
,
8
1
(
1
,
5
+
4
2
,
7
+
0
,
6
5
)
1
2
,
4
7
*
2
3
7
6
,
2
si verticale (fig
datele din tabe
conductelor si
termic Tn cond
acord cu datel
utilizand band
Rmax. verificar
tabelul 4.2.19 s
pierderile totale
disponibile calc
varianta de raco
directa suma pi
sarcina: + ZKA
MTH1 ' Pa,
MTHi depind
de
4
7
P
a
2
.
g
(
h
3
1
6
8
,
3
5
P
a
4
h
b
.
+
r
a
c
o
r
d
a
r
e
a
h
1
)
(
p
r
p
d
)
p
r
i
n
=
H,DC
max
DC
u
M
2-9,81-(1,5 + 4-2,7)-12,47 * 3009 Pa pierderile

unitare de sarcina medii corespunzatoare pre2
9
,
8
1
(
1
,
5
= 2411,79+ZMTH1<
DC
B
E
P
:
1
,
5
g
(
h
0
+
4
2
,
7
+
+
4
h
)
(
p
r
0
,
6
5
)
1
2
,
p
d
)
=
=
1
,
5
9
,
8
1
(
1
,
5
$2.1 = 2,1 kW
0,65 m
Racordarea
directa
= 2(
1
4
2
,
7
)
1
2
,
5
+
4
2
,
24,60
valorile R
4
7
(
4
2
2
5
7
+
3
P
a
,
2
2
g
(
h
+
2
,
+
4
h
)
(
p
+
3
,
4
P
siunilor disponibile HDC
a. racordarea directa
si H'DC
nr se calculeaza cu relatiile:
=
3
R. =
=
(1-a)- H
(1 - 0,33) 2376,27 b. racordare prin BEP

= 41,9 Pa/m
38
- suma pierderilor totale
II = 2-(h0 + 4h) + (i1 + l2 T
cv
de sarcina pe
din jamonte d
+ZBEp = 2383,3
2(Rl+Z)L
unde pierde
in butelia de e
ZBEp este Tn fu
acesteia si reconditia de ec
si
R
m
a
x
p
e
r
m
i
t
i
d
e
n
t
i
f
i
c
a
s
t
a
b
i
l
i
r
e
a
d
i
a
m
e
t
r
e
l
o
r
1
a
)
H
max
(1
b.
Rb
mm
-0,33)-3168,35
38
racordare prin
BEP
55,86
Pa/m
Q9 = 41,40 kW
HDC
Fig. 4.2.25 a.
Schema de
calcul pentru
instalafia bitu
cu circulate
forâta pentru
consumatori
individual!, cu
racordare dire
si BEP cu
distribufie
(1-a)-H
-0,33) -2257
^ ,
61,47 Pa/m
(rea---------------------24,60
zonei de stabmre a necesare, Tn
calcul, fiind
tabele sau diagrame de
+ 4-2,7)
II = 2-(h + 4h) = 2{1,5
OM
0
permisa
adoptarea altor valori mai
=
= 24,6 m
mari sau mai mici cu conditia ca, Tn
valoarea medie sa fie Tntre
Rbfinal,(1-*)'H
max
limitele stabilite mai sus, adica:
1'
P
^ QObfinut
H
min ~ Hm
~ Hmax
Q5 Pa/m
-0,33)rejele
3009
pentru
de conducte din otel,
------------------------=
diametrele si
pierderile totale de sarcina
min
sunt centralizate
zonei de Tn tabelul 4.2.19, Tn
care dimensionarea urmareste un circuit
orizontal situat la ultimul nivel (tab.
4.2.19 A) si doua variante de racordare
la coloane: varianta cu racordare directa
(tab. 4.2.19 B) si varianta cu racordare
directa prin BEP (tab. 4.2.19 C). Stabilirea coeficientilor de rezistenta locala,
prezentata Tn tabelul 4.2.20, se face
tinand seama de rezistentele locale re-
f^(^*
I^sr^1<
33,6 kW
5,4 m
ID i
i><H^|-X<
XHX>
arborescent^.
c
v
2.1
I(RI+Z)21+ZRF
in care: Z2F1
= 366,60
</>

H =
2257<Z(RI+Z)cv+ZB
echilibru
hidraulic in
Ep
noduri. Egalitatea
3009
pierderilor
de
= 2383,3 + ZBEp <
sarcina
aferente
HDC
circuitelor
care
caracteristicile
converg catre un
hidraulice
ale
nod
se
obtine
pompei
de
introducand
pe
circulate de pe
circuitul secundar o
circuitul orizontal
pierdere
1-2-3-4
suplimentara
de
considerat
sarcina ZRF, prin
secundar se stareglarea robinetului
bilesc in ipoteza
cu dubla reglare
adaptarii
(Rdr)
atasat
schemei din fig.
corpului
de
4.2.4 d.
Tncalzire. Astfel: inaltimea de
pentru circuitul 2.1
pompare:
15
6,4
Hpco = Z(Rl+Z)co =
+
Z(RI+Z)A =
Z2F
1473,70 Pa.
1
=
debitul
I(R
Z(RI+Z)3,1+ZRF
pompei
I+
Z)1
=
Tabelul 4.2.19. Dimensionarea tronsoanelor
$i
36
evaluarea
6,6
pierderilor de sarcina, pentru rejelelePabitub orizontal
.
cuNrconducte
1 din Dofel (ex. 5)
[k
Din
conditia
de
.
W [m
[in
hidraulic
trons
] orizontale
]
] cuechilibru
A. Conducte
distribute arborescenta
rezulta treapta de
l
2,
8
1/
5
2 reglare TRF a
2
4,
6,
3/
robinetului atasat
6
4
4
3
6,
5,
3/
corpului de
79
6
4
4
6,
3/
Tncalzire &
8
4
C2>
2.1
2,
1,
1/
21F
2 1
1
3
2
-)
3.1
2,
1,
1/ T1 =f(V Z
RF
J \V2.V *1
3
2
4.1
2,
1,
1/ RF'>
3
3
2
B. Conducte verticale cu racordare directa
156,40 =
5
9
8,
1
4
1
2
6
17
5,
1/4
,2
4
1
7
25
5,
1
1/4
,4
4
1
8
33
5,
1/2
0
,6
1
9
41
34
1/2
,
,4 verticale cu racordare prin butelie de egalizarea
C. Conducte
presiunilor (B
9,00
5
6
7
8
9
Zi
AT- p
9
8,
3/
4
41
17
5,
,2
4
25
5,
1
,4
4
1
33
5,
1/4
,6
1
41
34
1/4
,4
3
3600 = 0,4 m /h.
3600 =
4,18-20968,4
v21 =
3600 =
c AT -p
p
pentru circuitul
3.1 3.1
146,4 +Z?.F1
verificarea
rezultatelor
obtinute
pentru
circuitele secundare (2.1, 3.1 si 4.1)
ale caror pierderi
de sarcina sunt prezentate In tabelul
4.2.19 A se face
prin
verificarea
conditiei
de
2
0
P
a
.
2
,
1
0
3600* 93,42 Uh.

4,18-200,968
I(RI+Z) = 600,2 Pa
pentru care
treapta de
reglare TRF a
robinetului
atasat
corpului de
Tncalzire <>
este:
T3-1 = f (V
Z3-1)'RF
J
*~RF>-
Tabelul 4.2.20. Valoarea coeficienfilor de rezistenfi loc
Robinet
Nr.
Corp
Cot piulifa
dubla
tronson
Tncalzire
olandeza
reglare
A. Conducte orizontale cu distribute arborescenta
1
2,5
4
2
c
a
3.1'
{V
Tn care:
146,4 = 453,8 Pa.
Z3F1 = 600,2
<
360
2,10
3600 *
93,42 l/h.
4,18-20 0,i
e
a
p
2
4
,
R
4
F
1
g
l
a
r
e
p
e
n
t
r
2,5
1 -0
3.1
2,5
1 -0
4.1
2,5
1 -0
- pentru circuitul 4.1
2.1
'
m
Z(RI+Z)41+ZRF
AT- p
T
R
corpului de
Tncalzire <>
, este:
Z(RI+Z) = 867,7 Pa,

a robinetului atasat
2-0

5
-
>
Curb
r/D =
4
2-0
2-0
2-0
C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de egalizare a presiun

5
6
7
8
9
2-0

J4.1
r ,q
1
4.1y
- 214,0
3600
= = 653,7
VATn
, = care: Z4F1 = 867,7
Pa
3600*
102,32 Vh
Pa.
4\
J \V4.V
RF
*"RF'm
MTH5 =2{RI
4,18-20
+ Zy4-H% =
0,968
2,30
cATp
circuitele
orizontale
corespunza
toare
celorlalte
niveluri
(E3, E2,
E1 si P) se
dimension
eaza dupa
aceeasi
metodologie
calculand
presiunile
disponibile
corespunza
toa
re fiecarui
nivel, dupa
cum
urmeaza:
a.
racordare
directs (tab.
4.2.19 A +
B)
MTH2
=2(RI + Z)H =
1728,50 165,15 =
1563,35 Pa
H
2234,79-4165,15 =
1574,19 Pa
Presiunea
disponibila
obtinuta pentru
fiecare nivel se
con-suma
pentru
acoperirea
pierderilor de
sarcina
pe
circuitele
orizontale
Y*(R\+Z)co si a
pierderilor de
sarcina locale
Tn
mo-dulul
termohidraulic
ZMTHx.
Dimensionarea
circuitelor
orizontale se
face aplicand
aceeasi
metodologie
de calcul cu
res-pectarea
conditiilor de
echilibrare
hidraulica.
b.
racordarea
prin BEP
(tab. 4.2.19
C)
unde: Hf
=0,5- g - h (p.-p) =
0,5-9,81
-2,70-12,47 =
165,15 Pa
H
MTH3 =2{RI +
Z]j-2- H% =
1842,3-2165,15 =
1512,0 Pa
H
o4 = 2[RI
+ Z
)-3-Hm
"2073>35~3'
165 15
> " 1577>9
MTH2 = (fi/
+ ZJ _ Hetaj
= ^ QQ _ ^ ^ = ^
35 p^
H
MTH3 =
2 (fl/
j_2
+ z
H*aJ =
998,50-2165,15 =
668,20 Pa
H
MTH4
.j^/ +
2J-3-H^
=1646,50-3165,15 = 1151,05
Pa
5
^ (/?/ + Z) - 4
HJ* = 2035,30-4165,15 = 1374,70 Pa
H
MTH5 =
dimensionarea se face
pentru un circuit
orizontal situat la
ultimul nivel (tab.
4.2.21 A) si doua
variante de racordare la
coloane: varianta cu
racordare directa (tab.
4.2.21 B) si varianta cu
racordare prin BEP
(tab.
4.2.21
C).
Evaluarea coeficientilor
de rezistenta locala,
prezentata Tn tabelul
4.2.22,
urmareste
metodologia enunta-ta
anterior si se face
tinand
seama
de
rezistentele locale rezultate din configuratia
retelei orizontale si
verticale (fig. 4.2.25 a),
utilizand datele din
tabelele 4.2.4 si 4.2.8.
Diametrele conductelor
si vitezele agentului
termic Tn conducte au
fost stabilite utilizand
Presiunea
disponibila
obtinuta
pentru
fiecare nivel se
con-suma pentru
acoperirea
pierderilor
de
sarcina
pe
conductele
de
racord ale BEP la
coloana
de
alimentare si a
pierderilor locale
de sarcina
u min
-'A+B+ZMTH1=2826'27 + ZMTH1<
H
Tn BEP.
DC
+Z
2236,21 Pa
C
Circuitul
tabelul 4.2.7.
secundar
se
verificarea
dimensioneaza
rezultatelor din tabelul
asemanator
4.2.21 se face compa
circuitu-lui 1, 2, 3 rand pierderile totale de
si 4 pierderea de sarcina cu presiunile
sarcina
fiind disponibile
cal
acoperita de o
pompa
de
3Ep = 2236,21 +ZBEp< <
circulate
Hx = 3009 Pa.
montata pe
acest
circuit. culate pentru fiecare
Caracteristici-le
varianta de racordare.
hidraulice
ale Astfel, pentru:
pompelor
se
stabilesc tinand
seama
de
pierderile
de
sarcina obtinute
si
debitele
vehiculate,
la
fiecare
nivel,
utilizand
H relatiile 4.2.57
si 4.2.58.
debitul pompei:
?("' )
ZJ
CC
pentru
rejele de
conducte din
V = cupru,
3600PCO
diametrele si ATpierderile totale de

sarcina sunt prezentate
Tn tabelul 4.2.21, unde
(ca si Tn cazul
precedent),
9,00
a.
racordare
directa
- suma
pierderilor
totale de
sarcina (tab.
4.2.21 A+B)
4
9
y [RI + Z)
+y{RI + z)
= 1314,35 +
1511,92 =
2826,27 Pa
Y\
O)
/A(C
~\
JB(CV)
la care se
adauga
pierderile de
sarcina ZMTH1
Tn MTHi, ce
depind de
varianta de
echipare
adoptata.
c
o
n
d
i
t
i
a
d
e
e
c
h
i
l
i
b
r
u
h
i
d
r
a
u
l
i
c
e
s
t
e
:
2
3
7
6
,
2
7
<
I
(
R
I
+
Z
)
A
3168,35 Pa.
b.
racordare
prin BEP
- suma
pierderilor
totale de
sarcina pentru
circuitul verti
cal, din
amonte de
BEP (tab.
4.2.21 C)
+
z
n
conditia
de
echilibru
hidraulic
este:
Hn = 2257 <
I(RI+Z)nv + Zf
caracteristicile
hidraulice ale
pompei de
circulate de pe
circuitul
orizontal 1-2-34, conform
schemei din
fig. 4.2.4. d.
Tnaltimea de
pompare:
= 2[RI
+ Z
)
=2{RI
+ Z
)
=131
4,35
Pa
- 3600 =
0,4 m3/h
4,18-20-968,4
verificarea
rezultatelor
obtinute
pentru
circuitele
secun- c
dare (2.1, 3.1 si i
4.1), ale caror r
pierderi de sarcina
c
sunt prezentate Tn
tabelul 4.2.21 A se u
face
urmarind i
aceeasi
meto- t
dologie indicata la u
retelele
de l
conducte din otel.
Astfel:
4
- pentru
.
circuitul 2.1
1
I(RI+Z)21 + ZRF
3600
V,= =184,0 +
ZpF1 =
I(RI+Z)1
=
:
0,
249,12
Pa.
Din conditia de Z
echilibru hidraulic
(
rezulta treapta de
1
reglare TpF
a R
robinetului atasat I
corpului
de +
Tncalzire
Qc2, Z
care
)
^2.1
este:
4
=
= I(RI+Z) =
1037,6 Pa,
pentru
care treapta
de reglare
TRF a
robinetului
atasat
corpului de
Tncalzire
<> este:
T41 = f(V Z4-1)
1
RF
J lV4.
V *~RF I*
T
n
812,1 Pa.
2,30 4,18
-20 0,968
c
a
r
e
:
Z
4
F
1
'RF
Tn care
184,00
- 3600 =
ZpF1 = 249,12
0
V
- 3600 * 93,42 l/h
2 1
m-
AT-p
pentru
2.1
circuitul 3.1
f(%,>ZRF1)'
65,12
+
Pa
Z
4,18
20-0,9
3.1
I(RI+ZL 1 + ZPF
=184 + ZPF = I(RI+Z)
= 724,77 Pa
2
2
3.1 '
pentru care treapta 5
,
de reglare TRF a
robinetului atasat
5
corpului de Tncalzire
<> este:
+
T
RF
=f(V3.1>ZRF)'
in care
,3.1
724,77 Vn. =
-
AT-p
3.1
n
' rr
184,00 = 540,77 Pa.

- 3600 =
Z
4
p
e
n
t
r
u
R
f
1
2,10
3600* 93,42 l/h.
1
0
3
7
,
6
2
2
5
,
5
3600 ^
102,32 l/h
c AT
-p
circuitele
orizontale
corespunzatoare
celorlalte
niveluri (E3, E2,
E1 si P) se
dimensioneaza
dupa aceeasi
metodologie

calculand
presiunile
disponibile
corespunzatoare
fiecarui nivel,
dupa cum
urmeaza: a.
racordare
directa (tab.
4.2.21 A + B)
- H'% = 217,87
-165,15 = 52,72
Pa HMTH3 =2(RI +
Z])-2'HeTtl
=792,16-2-165,15
Ho' =2{R, + Z)~

H
m = 1532>22 ~ 165>15
" 1367>07 Pa
= 461,86 Pa
MTH3 = ^ (/?/ + z) 2 - H%j =

1698,12-2165,15 =
1367,82 Pa
H
MTH4
2(/?/ + 2)
MTH4
=2(RI +
Z)-3'H
%j=1125,16-3-
^ i y.
Hw . 2031,12-3165,15 =
1535,67 Pa
H
= R + z 3
165,15 = 629,71
Pa HMTH5 = (ft/ +
z) - 4 H%J =
2635,92-4165,15 =
1965,32
Pa
1729,96-4-165,15
Tm
unde:
H% = 0 , 5 - g - h ( [ p f - p d ] j = 0,59,81- 2,7-12,47 =
165,15 Pa
Presiunea
disponibila
obtinuta pentru
fiecare nivel se
con-suma pentru
acoperirea
pierderilor
de
sarcina
pe
circuitele
orizontale
Z(RI+Z)*0 si a
pierderilor
de
sarcina locale Tn
mo-dulul
termohidraulic
ZMTHx.
Dimensionarea
circuitelor orizontale
urmand
aceeasi
metodologie cu
respectarea
conditiilor impuse
de
relatiile
4.2.59...4.2.62.
b. racordare
prin BEP (tab.
4.2.21 C)
MTH2 =
^ (#/ + z)
= 1069,36 Pa
Presiunea
disponibila
obtinuta pentru
fiecare nivel se
con-suma pentru
acoperirea
pierderilor
de
sarcina
pe
conductele
de
racord ale BEP la
coloana
de
alimentare si a
pierderilor locale
de sarcina Tn
BEP. Daca este
cazul,
pe
conductele
de
racord se pot
prevedea
si
organe de reglare
pentru disiparea
surplusului
de
presiune
disponibila
Tabelul 4.2.21. Dimensionarea tronso

evaluarea
pierderilor de sarcina, pentru refelele
cuNr.conducte
V 5) R
'ec
0
Mdin cupru
D- (ex.
1
[m
[k
[kg/
5
[
[Pa/
/s]
W]
h]
m [m
rn]
nA. Conducte orizontale cu
distributie arborescenta
Ironso
1
2
2,5
4,6
107,
65
198,
08
8
6
,
181
181
0,1
51
0,2
8
24
70
h
[m
2,3
8
0,4
95
288,
Circuitul
52
387,
secundar se
56
90,4
dimensione
3
3.1
2,1
90,4 aza
3
4.1
2,3
90,0 asemanator
4 circuitului 1,
3
4
2.1
6,7
9
2,1
2, 3 si 4,
5
9
387,
56 pierderea
6
17,
740,
2
66 de sarcina
7
25,
109
fiind
4
3,78
8
33,
144
acoperita
6
6,89
9
41,
178
de o pompa
4
2,77
C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de egalizarea presiunilor (BEP)
de circulate
5
9
387,
56 montata pe
6
17,
740,
2
66 acest
7
25,
109
4
3,78
8
33,
144 circuit.
6
6,89
9
41,
178 Caracteristi
4
2,77 cile
lA(CO)
hidraulice
ale
pompelor
se stabilesc
Tn
concordant
a cu pierderile
de
sarcina
obtinute si
debitele
vehiculate,
la
fiecare
nivel,
utilizand
relatiile
4.2.57
si
4.2.58.
pentru
rejele
de
conducte din
materiale
termoplastic
e
tip
Polymutan,
diametreie si
pierderile
totale
de
sarcina sunt
prezentate Tn
tabelul 4.2.23
unde, ca si
Tn cazurile
preceden-te,
dimensionare
a se refera la
un
circuit
orizontal
situat
la
ultimul nivel
(tab. 4.2.23
A) si doua
variante de
racordare
prin
BEP
(tab. 4.2.23
C). Calculul
coeficientilor
de rezistenta
locala,
centralizat
Tn
tabelul
4.2.24,
s-a
facut tinand seama

de
rezistentele
locale rezultate din
configuratia retelei
orizontale
si
verticale
(fig.
4.2.25 a), utilizand
datele din tabelul
4.2.11 si relatia
4.2.54.
verificarea
rezultatelor
din
tabelul 4.2.23 se
face
comparand
pierderile totale de
sarcina
cu
presiunile
disponibile
calculate la baza
coloanei
pentru
fiecare varianta de
racordare.
a. racordare
directa
- suma
pierderilor
totale de
sarcina (tab.
4.2.23 A+B)
4
- conditia de
echilibru
hidraulic este:
Hn = 2376,27 <
X(R\+Z)A+B +
ZMTH1 = 2506,31
+ ZMTHI < <
Hx = 3168,35
Pa. b. racordare
prin BEP
- suma
pierderilor
totale de
sarcina
pentru
circuitul
vertical, din
amonte de
BEP (tab.
4.2.23 C):
2(fl/ + z)
=2581,73 Pa
conditia de
echilibru
hidraulic este:
y{RI + z)
+y
(Rl + Z)
=
1234,14 +
1272,17 =
2506,31 Pa
IB(CV)
Tn MTHi ce
la
care se
adauga
pierderil
e de
sarcina
ZMTH1
depind
de
varianta
de
echipar
e
adoptat
a.
Tabelul 4.2.22. Valoarea coeficientilor

de rezistenta locala % pentru refele bitub orizontale
?i conducte din cupru (ex. 5)
Nr Corp R C Curbe T
.
Tncalzi d p r/D =
T
A. Conducte orizontale cu distributie arborescenta
Irons
1
2
2,5
2.1
2,5
0,
7
6
7
8
9
5
6
7
8
9
Robi
net
2
0,35
0,3
0,6
0,3
0,6
2
0,35
2
0,35
0,35
0,3
0,6
2-2,5
1,3
0,9
1,3
0,9
1,3
0,9
0,3
0,6
0,3
0,6
0,3
0,6
0,3
0,6
0,
7
3.1
2,5
2,
0,
0,35
5
7
4.1
2,5
2,
0,
0,35
5
7
5
T
T
0,3
0,6
0,3
0,6
0,3
0,6
0,3
0,6
2
0,35
2
0,35
C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de eg. a presiunilor (BEP)
Capitolul 4: Sisteme de tncalzire

T41 = f(V
Z 4 -1 )
Tn care:
Z4F1 = 980,64
<P,
r-2.1
reglare TRF a robinetului atasat corpului de Tncalzire '-RF'
indicata
la
retelele
de
conducte din
otel. Astfel:
115,62 = 865,02 Pa.
- pentru
2,30 circuitul 2.1
I(RI+Z)21 +
< I(RI+Z)CV
ZRF
+ ZBEp =
=1156,62 +
2581,73 +
ZRF =
ZBEp < <
I(RI+Z)1 =
Hx = 3009
363,73 Pa.
Pa. Din
caracteristicil
conditia
e hidraulice
de
ale pompei de
echilibru
circulatie de
hidraulic
pe cir-cuitul
rezulta
orizontal 1-2treapta
3-4, conform
de
2
schemei din
1
fig. 4.2.4 d.
C2"
3600*
Tnaltimea de
93,42 l/h
pompare:
= I(RI+Z) =
"Pco = I (W
Pa,
+ z)co " 2 {Rl
3600 *
* Z )A 93,42 l/h.
1234,14
AT Pa.
p
Hg? = 2257
RF
care este TDP

Z,2.1
),} in care:
RF
RF''
v9 i=
Fir
c - AT - p 115,62
ZJ
-RF = 363,73
248,11 Pa.
3 1 3.1 Z
Z(RI+Z)
Z<'=115,62
- pentru
circuitul
3.1 +
+ RF
<z>
-3.1
3600 2,10 4,18-20'RF
0,968
&C4=, este:
3600
T3-1 = f (Sf
Z31)=
in care:
3.1
492,67 Pa.
608,29 - 115,62
7
2,10
4,18-20-0,968
<P.
9,00
3600 =
ATpentru care treapta de reglare TRF a robinetului atasat
V,, -
- 3600
<> = este:
AT- p
i m
debitul
pompei:
pentru
circuitul
4.1:
Li
Z(RI+Z)4 1 +
CC
- 3600 = 0,4 Zt7 - 115,62
m3/h. + Z*F =
4,18I(RI+Z)
20-968,4
=
980,64
Pa
verificarea
rezultatelor
obtinute
pentru
circuitele
secun-dare
(2.1, 3.1 si
4.1), ale caror
pierderi
de
sarcina sunt
pre-zentate in
tabelul 4.2.21
A se face
urmarind
aceeasi metodologie
-4.1 'RF
3600 =
102,32 l/h.
4,18-200,968
circuitele
orizontale
corespunzato
are celorlalte
niveluri (E3,
E2, E1 si P)
se
dimensioneaz
a dupa
aceeasi
metodologie
Tabelul 4.2.24. Valoarea coeficienfilor

de rezistenfa locala, pentru refele bitub orizontale,
de conducte tip Polymutan (ex. 5)
Rdr
T
T
Curbe
Corp
Nr.
Cpc
TS TI
r/D =
tronso Tncalzi
1,2
re orizontale cu distributie
nA. Conducte
arborescenta
1
2,5
4
1,
2-0,3
0,
0,
1
3
6
2
0,
0,
- 3
6
3
- - 2-0,3 0, 0,
3
6
4
- - 2-0,3 2.1
2,5
3.1
2,5
1,
0,3
1,
1
3
1,
0,3
1,
1
3
4.1
2,5
4
1,
0,3
1,
1
3
5
0,
- 3
6
0,
- 3
7
0,
- 3
8
0,
- 3
9
~ - 2-0,3 -
Robin
et
trecer
9,13
2- 1,5
3,6
0,
9
0,
9
0,
9
10,13
0,
6
0,
6
0,
6
0,
6
0,9
0,9
1,5
10,13
10,13
0,9
0,9
0,9
0,6
C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de eg. a presiunilor (BEP)

5
0,
0,
0,9
- 3
6
6
0,
0,
0,9
- 3
6
7
0,
0,
0,9
- 3
6
8
0,
0,
0,9
- 3
6
9
2-0,3
0,6
- -
Tabelul 4.2.23. Dimensionarea tronsoanelor si evaluarea pierderilor de sarcina,

pentru refele bitub orizontale tip Polymutan (ex. 5)
[kW]
Dn
1
V
Nr.
[mm]
[m
[l/s
tronson
]
]
A. Conducte orizontale cu distributie arborescenta
1
2,5
0,031
8
15
2
4,6
0,057
6,4
20
3
6,7
0,082
5,6
20
4
9
0,11
6,8
25
2.1
2,1
0,026
1,3
15
[m/s]
R
[Pa/m]
0,15
0,18
0,24
0,19
0,13
33
36
59
28
25
3.1
2,1
0,026
1,3
15
0,13
25
4.1
2,3
0,028
1,3
15
0,18
28
25
32
32
40
40
0,19
0,24
0,31
0,31
0,38
28
31
63
36
53
20
25
32
32
40
0,31
0,38
0,31
0,48
0,38
87
91
63
104
53

5
9
0,11
8,4
6
17,2
0,211
5,4
7
25,4
0,313
5,4
8
33,6
0,414
5,4
9
41,4
0,51
3
C. Conducte verticale
5
9
0,11
8,4
6
17,2
0,211
5,4
7
25,4
0,313
5,4
8
33,6
0,414
5,4
9
41,4
0,51
3

calculand
presiunile
disponibile
corespunzatoare
fiecarui
ni-vel,
dupa
cum
urmeaza:
a. racordare
directs (tab.
4.2.23 A + B):
MTH2
^Ri + Z]j-
tiilor impuse de
relatiile
4.2.59...4.2.62.
b. racordare
prin BEP (tab.
4.2.23 C):
MTH2
2(RI + Z])
- H%j = 772,79 165,15 = 607,64
H*aJ = 1485,11 -
Pa HMTH3 =2l[RI +
Z)J-2-HeTt*i
165,15 = 1319,96
Pa HMTH3 =2(RI +
z)-2- H%J =
=1327,28-2165,15 = 996,68
Pa
1677,67-2H
1(RI + Z)
3 Hf>
Tm
165,15 = 1347,37
1709,473-165,15 =
1214,02 Pa
Pa
i(RUZ)
H:
1711,07 Pa
H^4 = 2(fl/ + ZJ3- H%j =2059,863-165,15 =

1564,41 Pa
MTH5
^ i y.
Hetaj = 22Q6 ^ 25 - 4
165,15 = 1635,65
Pa
H
= R + z 4
unde: H* = 0,5Q-h-[p.-p^ =
0,5-9,81-2,712,47 = 165,15
Pa
Presiunea
disponibila
obtinuta
pentru
fiecare nivel se
con-suma pentru
acoperirea
pierderilor
de
sarcina
pe
circuitele
orizontale I(RI+Z)
0 si a pierderilor
de sarcina locale in
modulul
termohidraulic
ZMTHx.
Dimensionarea
circuitelor
orizontale
urmand
aceeasi
metodologie
cu
respectarea condi-
.
H
e
t
aj
=
2
3
7
1
,
6
7
4
1
6
5
,
1
5
Tm
'
'
Presiunea
disponibila
obtinuta pentru
fiecare nivel se
con-suma pentru
acoperirea
pierderilor
de
sarcina
pe
conductele
de
racord ale BEP la
coloana
de
alimentare si a
pierderilor
locale
de
sarcina Tn
BEP.
Circuitul
secundar se
dimensionea
za
asemanator
circuitului 1,
2, 3 si 4,
pierderea de
sarcina fiind
acoperita de
o pompa de
circulate
montata pe
acest circuit,
ale
carei
caracteristici
hidraulice se
stabilesc Tn
functie
de
pierderile de
sarcina
si
debitele
vehicu-late,
la
fiecare
nivel,
utilizand
relatiile
4.2.57
si
4.2.58.
4
.
2
.
8
.
5
.
2
R
e
f
e
l
e
b
i
t
u
b
c
u
d
i
s
t
r
i
b
u
t
e
r
a
d
i
a
l
a
E
x
e
m
p
l
u
l
d
e
c
a
l
c
u
l
6
Se
dimensionea
za
diametrele
conductelor
unei instalatii
de Tncalzire
bitub,
cu
circulatie
fortata
si
distribute
individual^
alcatuita Tn
sistem radial.
Caracteristici
le termice si
geometrice
sunt cele din
fig. 4.2.25 b
iar echiparea
modulelor
termohidraulice
se
considera de
tipul
celei
prezentate
Tn fig. 4.2.4
c
pentru
racordare
directa
cu
distributor D
si colector C
si
figura
4.2.4
e
pentru
racordare
prin BEP cu
distributor D
si colector
C.
Se
considera
reteaua
de
conducte
executata din otel,
cupru
sau
material
termoplastic
tip
polymutan.
presiunea
necesara la baza
coloanei
este
aceeasi,
deoarece s-a pastrat
configuratia
retelei verticale
de conducte de la
distribute
arborescenta.
Astfel, pentru:
a. racordare
directa:
H
DC = 1^9<h0 +
4h + h1){pl - pd) =
= 1,59,81'(1,5+42,7 + 0,65)12,47 ^
2376,27 Pa
Hx = 2-g(h0 + 4h +
hjfp, - Pd) =
= 2-9,81(1,5 + 4-2,7
+ 0,65)12,47 *
3168,35 Pa
b. racordare
prin BEP
H
DC = 1>5-g-(h0
+ 4h)-(Pf - pd) =
=
1,
59,
8
1(1
,5
+
42,
7)
1
2,
4
7
*
2
2
5
7
P
a
H
D
CX
=
2g(h
0
+
4
h)
(Pf
pd
)
=
= 2-9,81(1,5 + 42,7)-12,47
* 3009 Pa
pierderile de rezistenta
unitare de
locala 2 s-au
sarcina
utilizat datele
medii
din
tabelul
corespunza 4.2.4, tinand
toare preseama
de
siu
configuratia
nilor
retelei
(1 - 0,33) H (1 - 0,33) 2376,27
dispo
nibile
H^n
si
Hx
sunt
urmat
oarele
: a.
racor
dare
direct
orizontale din
figura 4.2.25
b. Diametrele
tronsoanelor
s-au stabilit
Tn functie de
sarcina
termica si o
rezistenta
termica
medie
cuprinsa Tn
banda R. ...R
R
o , utilizand
=
tabelul
a:
4.2.3.
Pentru
41,89 Pa/m,
38 circuitele
min
II = 2-(h0 +
max
4h) + /, (1 - 0,33) H (1 - 0,33) 3168,35
= 2(1,5 + 4-2,7) verticale se
+ 13,4 = 38
mentin
m,
rezultatele
R =
38
2' b.
1
racordare prin BEP:

(1 - 0,33) - H _(1- 0,33) - 2257
R.
55,86 Pa/m.
= 61,47 obtinute
Pa/m,
24,60
la
II = 2-(h0 +
exemplul 5
4h) = 2-(1,5
(tab. 4.2.19
+ 4-2,7) =
B+C),
24,60 m,
deoarece
(1R
0,33)-H
(1-0,33)3009 ft1Q,
configuratia
p,/m
24,60retelei este
aceeasi;
pentru
verificarea
rejele
din
rezultatelor
conducte din
otel ce fac prezentate Tn
parte din re- tabelul 4.2.25
se face
teaua
comparand
orizontala,
pierderile
diametrele si
totale de
pierderile
sarcina
cu
totale
de
presiunile
sarcina sunt
disponibile
centralizate
calculate
Tn
tabelul
4.2.25,
iar pentru fiecare
varianta de
valoarea
racordare.
coeficientilor
a.
de rezistenta
locala
Tn
racordare
tabelul
directa:
4.2.26. Pentru
- suma
coeficientii
1'
pierderilor totale
de sarcina pe
circuitul
modulului M77-/r
g
2 (RI + Z)T=2 (HI

+ Z) + 2 (Rl + Z)
= 1727,60 +
938,09 =
5
circuitul
vertical
este
centralizata
Tn
tabelul
4.2.19
C
considerand
ca
retea
ua
verticala
are
aceeasi
configuratie si
Tncarcare
termica.
= 2665,69 Pa,
Tn care:
2(RI + Z)1 - sunt
pierderile de
sarcina pe
| iRI + ZL +
Z
circuitul eel mai
BEP = 2383' 30 +
Z
BEP [PS],
lung al distributiei
radiale de la
- iar conditia de
ultimul nivel
echilibru
(tabelul 4.2.25); '
hidraulic:
s/
\ - sunt
Hg
=
2257
<
Z(RI+Z)
CV +
pierderile de
Z
=
sarcina pe
BER
circuitul vertical,
2383,30 +
2J\
I
ZBEp < < Hx
considerat
= 3009 Pa,
identic cu eel de
la aplicatia de la
este
satisfacuta.
4.2.
- caracteristicile
8.5.
hidraulice ale
1
pompei
de
(tab.
circulatie de
4.2.
pe
cir
19
cuitul
B)
secundar se
- conditia de
stabilesc Tn
echilibru
ipoteza
hidraulic este:
adoptarii
HP = 2376,27 <
schemei
I(RI+Z)T =
din fig. 4.2.4
2665,69 < H
e.
= 3168,35 Pa,
Tnaltimea de
rezulta o buna
pompare:
Tncadrare Tn
H
POO - 2 [Rl + z\ +
limitele impuse.
z
^ = 1727.60 + Z^
b. racordare
[Pa],
prin BEP:
Tn care: ZMTH1 - suma
se
stabileste Tn
pierderilor
totale
de concordanta cu
sarcina pentru rezistentele
locale
zire. Debitul de fluid care circula prin aceste robinete este:
V=
3>
AT - p
3600
2,10
3600 * 93,42 l/h.
4,18 -20 0,968
i
n
t
r
o
d
u
s
e
d
e
e
c
h
i
p
a
r
e
a
M
T
H
i
p
e
c
i
r
c
u
i
t
u
l
s
e
c
u
n
d
a
r
p
e
t
r
o
n
s
o
a
n
e
l
o
b
t
i
n
u
t
e
d
i
n
t
r
e
B
E
P
p
e
n
t
r
u
s
i
D
C
.
c
i
r
c
u
i
t
e
l
e
d
e
b
i
t
u
l
r
a
d
i
a
l
e
p
o
m
p
e
i
:
2*CO
i/L
AT-
2
,
oenn
3600 =
4,18-20-968.4
9,00
3600
=
0,4m3
/h.
v
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a
r
e
z
u
l
t
a
t
e
l
o
r
- pentru circuitul 3:
I(RI+Z)1 = I(RI+Z)3 + !Zf
RF'
749,60 +ZZ*F= 1727,60 Pa,
3
s
unde:
presiune
zz; consumata Tn robinetele de reglare indicate la
circuitul 2. IzF = 1727,60 - 749,60 = 978 Pa.
Debitul de fluid: V3
= V2 * 93,42 l/h.
- pentru circuitul 4: I(RI-hZ)1 = I(RI+Z)4 + ZZ*F= 713,40 +
ZZ*F= 1727,60 Pa
unde: 2Z*= 1727,60 - 713,40 = 1014,20
Pa
RF
'
'
'
este presiunea consumata Tn robinetele de reglare indicate la

circuitele 2 si 3. Debitul de fluid:
i
4
(
f
i
g
.
4
.
2
.
2
5
b
)
a
l
e
c
a
r
o
r
p
i
e
r
d
e
r
i
d
e
s
a
r
c
i
n
a
s
u
n
t
c
e
n
t
r
a
l
i
z
a
t
e
i
n
t
a
b
e
l
u
l
4
.
2
.
2
5
s
e
f
a
c
e
p
u
n
a
n
d
c
o
n
d
i
t
i
a
d
e
e
c
h
i
l
i
b
r
u
h
i
d
r
a
u
l
i
c
T
n
r
a
p
o
r
t
c
u
c
i
r
c
u
i
t
u
l
1
.
S
e
c
o
n
s
i
d
e
r
a
c
a
l
a
d
i
s
t
r
i
b
u
i
t
o
r
s
i
c
o
l
e
c
t
o
r
(
f
i
g
.
4
.
2
.
4
e
)
s
u
n
t
p
r
e
v
a
z
u
t
e
o
r
g
a
n
e
d
e
r
e
g
l
a
r
e
,
l
a
c
a
r
e
s
e
a
d
a
u
g
a
s
i
c
a
p
a
c
i
t
a
t
e
a
d
e
d
i
s
i
p
a
r
e
a
p
r
e
s
i
u
n
i
i
d
i
s
p
o
n
i
b
i
l
e
n
e
c
o
n
s
u
m
a
t
e
d
e
c
a
t
r
e
r
o
b
i
n
e
t
u
i
c
u
d
u
b
l
a
e
g
l
a
r
e
a
t
a
s
a
t
c
o
r
p
u
l
u
i
d
e
T
n
c
a
l
z
i
r
e
.
P
i
e
r
d
e
r
e
a
l
o
c
a
l
a
d
e
s
a
r
c
i
n
a
Z
*
F
n
t
e
r
i
o
a
r
e
:
T
n
o
r
g
a
n
e
l
e
Astfel:
-
d
e
r
e
g
l
a
r
e
,
s
e
d
e
t
e
r
m
i
n
e
t
i
n
a
n
d
s
e
a
m
a
d
e
<*>
p
e
n
t
r
u
c
i
r
c
u
i
t
u
l
2
:
I
(
R
I
+
Z
)
1
=
I
(
R
I
+
Z
)
2
+
r
e
c
o
m
a
n
d
a
r
i
l
e
a
Z
Z
^
F
=
9
3
1
,
6
0
+
2,30
Aceasta presiune este consumata Tn organele de reglare

de la distribuitor-colector si robinetui de la corpul de TncalZ
Z
*
<*>C1
2500 W|
=
1
7
2
7
,
6
0
P
a
,
u
n
d
e
:
zz<
3600* 102,32 l/h.

1727,60 - 931,60 = 796 Pa.
V, =
AT-
3600 =
4,18-20-0,968
circuitele
celorlalte n
dimension
todologie,
presiunile
fiecarui ni
racordare
4.2.25)
H etaj
= 1727,60
1817,25 Pa
H,
nCV
H:
= 2(/+z)r
2(RI
= 1727,60 + 368,602
= 1765,90
Pa
I_IMTH4 _
^1
\co
Z)
-2
165,15
iietaj _
Tm
*I(R Z)165,15 Pa.

0,5-9,81-2,7-12,47 = -3
lev
= 1727,60
+ 600,35I*obtinuta
Presiunea
disponibila
pentru fieit etaj
_
Tm
165,15 acope3 consumata pentru

care =nivel
este
1832,50
rirea pierderilor
de
sarcina
pe circuitele
Pa
orizontale Z(RI+Z)co si a pierderilor de
sarcina locale Tn modulul termohidraulic
ZMTHx. Dimensionarea circuitelor orizontale
1727,60
+
se face
urmand
aceeasi metodologie de
761,09
1828,50
calcul.
b. racordarea
prin BEP Considerand
Pa H %aj=0,5-g-h-(p
unde:
T
fconfiguratia
retelei verticale
identica cu
p
d) =
cea de la exemplul de la 4.2.8.5.1, pe
baza rezultatelor centralizate
Z)cv-4-H%
F
i
g
.
4
.
2
.
2
5
b
.
S
c
h
e
m
a
d
e
c
a
l
c
u
l
p
e
n
t
r
u
i
n
s
t
a
l
a
f
i
a
b
i
t
u
b
c
u
c
i
r
c
u
l
a
t
e
f
o
r
t
a
t
a
p
e
n
t
r
u
c
o
n
s
u
m
a
t
o
r
i
i
n
d
i
v
i
d
u
a
l
!
,
c
u
r
a
c
o
r
d
a
r
e
d
i
r
e
c
t
a
^
i
B
E
P
c
u
d
i
s
t
r
i
b
u
t
e
r
a
di
al
a.

Tn tabelul 4.2.19
C rezulta:
HMTH2 = Z(Ri+z) 5
- Hâj = 620,5 165,15 = 455,35
Pa.
MTH3 = ^RI + Z]j2- H% = 998,52-165,15 =
668,20 Pa
H
= 2{RI +
Z)-3- H^ =
1646,5- 3 165,15 =
1151,05
Pa
H"
/+
t(* 4
rezulta o buna
Tncadrare
Tn
limitele impuse,
chiar
dupa
adaugarea
pierderilor
de
sarcina aferente
MTHr
b. racordarea
prin BEP
suma
pierderilor totale
de sarcina pentru
circuitui vertical
este centralizata
Tn tabelul 4.2.19
C considerand ca
reteaua verticala
are
aceeasi
configuratie
si
Tncarcare
termica.
[Pa]
ZBp
=22
36,
21 +
ZBEp
- iar conditia de echilibru hidraulic este:
H" = 2257 < I(RI+Z)t
^ umax <
H
DC
=2[RI + z)' m -2035,3-4165,15 = 1374,7

Pa
MTH5
4H
Presiunea
disponibila
obtinuta
pentru
fiecare nivel este
consumata
pentru acoperirea
pierderilor
de
sarcina pe conducted de racord
ale
BEP
la
coloana
de
alimentare
si
pentru acoperirea
pierderilor
de
sarcina Tn BEP.
Circuitele
radiale secundare
se
dimensioneaza
ca si Tn cazul
racordarii directe,
pierderea
de
sarcina
a
acestora
fiind
acoperita de o
pompa
de
circulate montata
Tn
aval
de
distribuitorul din
dotarea
MTHx
(fig. 4.2.4 e).
Caracteristicile
hidraulice
ale
pompelor
se
stabilesc tinand
seama de pierderile de sarcina
Tn
raport
cu
circuitui eel mai
dezavantajat
si
debitul de fluid
corespunzator
tuturor
consumatorilor de
pe nivel, utilizand
relatiile 4.2.57 si
4.2.58.
pentru refele
cu conducte din
cupru ce fac parte
din
reteaua
orizontala,
diametrele
si
sarcina
sunt
prezentate
Tn
tabelul 4.2.27, iar
valoarea
coeficientilor
de
rezistenta
locala,
Tn tabelul 4.2.28.
Pentru
calculul
coeficientilor
de rezistenta
locala
s-au
folosit datele
din tabelele
4.2.4.
si
4.2.8, tinand
seama
de
configuratia
retelei orizontale din figura
4.2.25
b.
Diametrele
conductelor
s-au stabilit
Tn functie de
sarcina
(*'+*)
termica
si
rezistenta
termica
medie
cuprinsa Tn
H banda R. -f
Rmav,
utilizand
tabelul 4.2.7.
Pentru
"
mm
max'
circuitele
verticale se
mentin
rezultatele
obtinute la
exemplul de
la 4.2.8.5.1
(tab. 4.2.21
B+C),
considerand
aceeasi
V
=
configuratie a
retelei
verticale.
verificarea
rezultatelor
prezentate Tn
tabelul 4.2.27
se face
comparan
d
pierderile
totale de
pentru
fiecare
varianta
de
racordare.
Astfel,
pentru:
a.
racordare
directs
- suma
pierderil
or totale
de
sarcina
pe
circuitui
modulul
ui MTHi:
l{Rl +
z\=l{Rl +
z\+i{Rl +
calculate
Pa.
Z
caracteristicile
Z
hidraulice ale
*
pompei de
F
circulate de
pe circuitui
=
secundar se
stabilesc Tn
1
ipoteza
1
adoptarii
2
scheme! din
6
fig. 4.2.4 e.
,
Tnaltimea de
4
pompare:
5
Z=
= 1126,45 +
+Z
1126,45 + Z
1511,92 =
2638,38 Pa
'[Pa]
Tn care:
Z(RI + Z)1 reprezinta
pierderile de
sarcina pe
circuitui eel
mai lung al
distributiei
radiale de la
ultimul nivel
(tab.
4.2.27); reprezinta
pierderile de
sarcina pe
3600 =
circuitui vertical,
considerat
identic cu
eel al
exemplului
de la
4.2.8.5.1 (tab.
4.2.21 B). conditia de
echilibru
hidraulic
3600 =
C AT -p pentru
este:
circuitui 3
Hn
sarcina
= 2376,27 Pa
cu
< Z(RI+Z)T =
presiunile
= 2638,38
disponibil
Pa + ZBEp <
e
H$gx =
3168,35 Pa,
3
ZZ
K=
>cv I(RI+Z)1 =
I(RI+Z)2 + IZ*F =
BEp
598 + IZ^F =
2236,
1126,45 Pa,
21 u
n
+Z
d
< e
:
3009
1( + Z)
in care:
ZMTH se
stabileste
tinand seama
de
rezistentele
locale
introduse de
echiparea
MTH1 pe
circuitui
secundar pe
tronsoanele
dintre BEP si
D-C. debitul
pompei:
5
9
8
=
5
2
8
,
4
5
P
a
este presiunea
0 consumata Tn
organele de
20-968,4
reglare de la disAT- p
tributor - colector
verificarea si robinetul de la
corpul de
rezultatelor
obtinute
pentru Tncalzire.
Debitul de fluid
circuitele radiale 2,
care circula
3 si 4 (fig. 4.2.25 b)
prin robinete:
ale caror pierderi
de sarcina sunt
centralizate
Tn
tabelul 4.2.27 se
face
punand
2,10
conditia
de
- 3600 * 93,42 l/h.
echilibru hidraulic
4,18Tn
raport
cu
20circuitui 1.
0,968
Metodologia de I(RI+Z)1 =
calcul este cea I(RI+Z)3 + IZ^F =
indicata
la 478,80 + ZzF =
retelele
de 1126,45 Pa
unde
conducte din otel.
1126,45
Astfel:
- 478,40
- pentru
= 648,05
circuitui 2:
La
3600 = 0,4 m3/h.
Pa
este
presiunea
consumata,
de
asemenea,
Tn
robinetele
de reglare
indicate la
circuitui 2.
D
e
b
i
Tabelul 4.2.26. Valoarea coeficientilor de rezistenta

locals 2| pentru tronsoanele retelei orizontale, cu
distribute radiala si conducte din ofel (ex. 6)
S
/
2
Nr.
*
9
3
,
4
2
l
I(RI+Z)1 = Z(Rl+Z)4 + ZZ<

t
u
l
/
h
- pentru
circuitui 4
448,80 +
ZZ^F =
1126,45 Pa
unde:
112
6,45 448,80 =
677,65 Pa
este
presiunea
consumat
a de
asemene
a Tn
robinetele
de
Y74
d
e
f
l
u
i
d
:
S
/
3
Tabelul 4.2.25. Dimensionarea tronsoanelor retelei

orizontale si evaluarea pierderilor de sarcina, pentru
conducte din ojel, varianta distributiei radiale (ex. 6)
Nr.
trons
on1
2
3
4
[k
W]
2,
5
2,
1
2,
1
2,
3
L
[m
]
13,
4
9,
D
[in]
3/
8
3/
[
m
/s
0,
2
0,
4
6,
8
4
8
3/
8
3/
8
2
0,
2
0,
2
R
[Pa
/m]
10
0
70
70
90
11,
4
11,
R
-1
[Pa
13
40
65
Z
[P
a]
38
7,6
27
(Rl +
Z)
[Pa]
1727,
6
931,
4
11,
4
11,
4
8
47
6
36
0
3,6
27
3,6
35
3,4
6
749,
6
713,
4
2|
Corp
trons
Tncalzi
on1
re 2,5
2,5
2,5
2,5
R
dr
Curbe
4,
0
4,
0
4,
C
p
o
2,
0
2,
0
2,
0
4,
0
0
2,
0
3-0,3
r/D =
43-0,3
3-0,3
3-0,3
v/
v|
TT
S
TT
Robin
et
2- 1
trecer
11,40
2- 1
11,40
2- 1
11,40
2- 1
11,40
Capitoiul 4: Sisteme de incalzire
V, =
=
reglare
indicate la- 3600
circuitele
2 si 3.
Debitul de fluid:
AT- p
<p
2,30
3600*
102,32 l/h.
IT
cv
'5
R
4,18-20-0,968
circuitele
orizontale
corespunz
atoare
celorlalte
niveluri
(E3, E2,
E1 si P)
se
dimension
eaza dupa
aceeasi
metodolog
ie, luand
in
considerar
e
presiunile
disponibil
e
corespunz
atoare
fiecarui
nivel,
dupa cum
urmeaza:
a.
racordare
directa
(tab.
4.2.21 B
si 4.2.27):
' 'Tm
1126,45 + 217,87 - 165,15 = 1179,17 Pa
M,H2 =
Z(Rl+Z)CO +
Z(Rl+Z)i
H
Z
)c
-
2.
H
%
=
=
11
26
,4
5
+
38
u eta 3,
77
216
=
1
{
R
I
+
Z
)
5,
15
=
11
79
,9
2
P
a
3 - HeTtai
Tm
2(
= 1126,45 +
1125,16-3165,15 =
1756,16 Pa
Hr52(+^r+i(
w+z
L4
-r'= 1126,45 +
1321,57-4-165,15
= 1787,42 Pa
Presiunea
disponibila
obtinuta
pentru
fiecare nivel este
consumata
pentru acoperirea
pierderilor
de
sarcina pe circuitele orizontale
H(RI+Z)J0 si a
pierderilor
de
sarcina locale in
modulul
termohidraulic
ZMTHx.
Dimensionarea
circuitelor
orizontale se face
aplicand aceeasi
metodologie de
calcul.
b. racordare
prin BEP:
Considerand
configuratia
retelei verticale
identica cu cea
de la aplicatia de
la 4.2.8.5.1, pe
baza rezultatelor
centra-lizate in
tabelul 4.2.21, C
rezulta: HMTH2 =
Z(RI+Z)5 - H*J =
217,87 - 165,15 =
52,72 Pa,
MTH3
=2(RI + z)-
2- H% = 792,162-165,15 = 461,86
Pa, HMTH4 = (fi/ +
z) - 3 H% =
1125,16-3-165,15
= 629,71 Pa,
MTH5 s
(fl/ + Z) -
4 H** = 1729,964-165,15 =
1069,36 Pa.
Presiunea
disponibila
obtinuta
pentru
fiecare nivel este
consumata pentru
acoperirea
pierderilor
de
sarcina pe conducted de racord
ale
BEP
la
coloana
de
alimentare si pentru
acoperirea
pierderilor locale
de sarcina in
BEP.
Circuitele
radiale secundare
se
dimensioneaza
ca si in cazul
racordarii directe,
pierderea
de
sarcina
fiind
acoperita
de
pompa
de
circulate montata
in
aval
de
distribuitorul din
dotarea
MTHx
(fig. 4.2.4 e).
Caracteristicile
hidraulice
ale
pompelor
se
stabilesc tinand
seama
de
pierderile
de
sarcina in raport
cu circuitui eel
mai dezavantajat
si debitul de fluid
corespunzator
tuturor
consumatorilor de
pe nivel, utilizand
relatiile 4.2.57 si
4.2.58.
pentru retele de
conducte
din
materiale
termoplastice
tip
Polymutan ce fac
parte din reteaua
orizontala,
diametrele
si pierderile
totale
de
sarcina
sunt
prezentate
in
tabelul
4.2.29, iar
valoarea
coeficientilo
r
de
rezistenta
locala,
in
tabelul
4.2.30.
Pentru
calculul
coeficientilo
r
de
rezistenta
locala
au
fost folosite
datele din
tabelul
4.2.4,
tinand
seama de
configuratia
retelei
orizontale
din
fig.
4.2.25
c.
Diametrele
conductelor
au
fost
stabilite in
functie de
sarcina
termica si
rezistenta
termica
medie
cuprinsa in
banda
Rmin---Rmax>
utilizand
tabelul
4.2.9.
Pentru
circuitele
verticale se
mentin
rezultatele
obtinute la
exemplul
de la
4.2.8.5.1
(tab. 4.2.23
B + C),
considerand
aceeasi
configuratie
a
retelei
verticale.
verificarea
rezultatelor
prezentate
Tn tabelul
4.2.29 se face
comparand
pierderile
totale
de
sarcina
cu
presiunile
disponibile
calculate
pentru
fiecare
varianta de
racordare.
Astfel,
pentru:
a.
racordare
directa:
- suma
pierderilor
totale de
sarcina pe
circuitui
MTHi
2(+4
-2(w+4
+ w+z
?( )=568,15+127
2,17=
1840,32 Pa,
Tn care:
I(RI + Z)1
-reprezinta
pierderile de
sarcina pe
circuitui eel
m
a
i
l
u
n
g
a
l
d
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e
i
r
a
d
i
a
l
e
d
e
la
ultim
ul
nivel
(tab.
4.2.2
9);
9 .
^{Rl
Z\repr
ezin
ta
pier
deril
e de
sarc
ina
pe
circ
uitui
reglare
a
robinetului
cu
dubla reglare de
la corpul de incalzire QC1, unde
treapta
de
reglare
se
stabileste pentru
o pierdere locala
de sarcina Z1RF =
600 Pa.
Debitul de fluid
care circula pe
acest circuit,
este:
Tabelul
4.2.! locala
s cu
distribuCorp
Nr.
tronso
n1
2
3
4
incalzi
re2,5
2,5
2,5
2,5
28. Valoarea coeficient

rezi pentru tronsoanele
orizonl :ie radiala si co
din
R cupru
C Curb
T
T
dr
2
2
2
2
p
o
0
0,
0,
0,
,
e r/D
= 1,2
3
0,35
3
0,35
3
0,35
3
0,35
T
S
T
-
Tabelul 4.2.27. Dimensionare

pentru conducte din cupru,
3600* 111,21 l/h.
4,18200,968
Treapta de
reglare
T^F
2,50
<z>
se
stabileste Tn
verfunctie de
tical
varianta de
,
armatura
- 3600 = aleasa,
con
utilizand
side
dependenta: T^F=
rat
f (Vv Z^_)
AT- p
Rezulta:
I(RI+Z); =
V
I(RI+Z)1 + Z1RF =
iden
568,15 + 600 =
tic
1168,15 Pa
cu
iar conditia de
eel
echilibru pentru
de
noile valori: Hn
la
= 2376,27 <
exe
I(RI+Z)1 + Z1RF <
mpl
Hx = 3168,35 Pa
ul
de
la
4.2.
8.5.
1
(tab.
1840,32 < Hx
4.2.
23
B).
- conditia de
echilibru
hidraulic este
Hn = 2376,27 <
Z(RI+Z)7
rezulta
ca
pierderile
de
sarcina
corespunzatoare
circuitului
eel
mai
dezavantajos
(circuitui 1) nu
satisfac aceasta
condi-tie
(pierderile
de
sarcina fiind mult
prea mici). Se
recurge la o
3168,35 Pa,
Nr.
tronson
[kW]
M
[kg/h]
1
2
2,5
2,1
107,65
90,43
]
13
9,
2,1
90,43
6,
2,3
99,04
[m
min = 2257 < Z(R\+Z\
sau umin ,
2376,27 <
1840,32 +
600 < Hx
= 3168,35 Pa
'CV + ^BEP
DC
-iV
echilibru
hidraulic:
9
2581,73 +ZBEp<
<
Hx
=
3009
Pa
,.
DC
c
o
n
d
i
t
i
e
1168,15 + ZMTH [Pa];

MTH1
v^ =
se stabileste tinand seama de rezistentele locale

introduse de
echiparea
MTHi pe circuitul secundar.
3600
=
4,18-20-968,4
AT-p
lco
oznn
9,00
ff/+z
BEP '
i( L
<2>
2,10
i
n
d
e
p
l
i
n
i
t
a
.
b
.
- caracteristicile
hidraulice ale
pompei de
circulate de
pe circuitul
secundar se
stabilesc in
ipoteza
adoptarii
schemei din
fig. 4.2.4 e.
Tnaltimea de
pompare
=y(Ri + z)
+z
PCO
Li\
!
'
in care:
-MTH1
3600 = 0,4 m3/h.
verificarea
rezultatelor
obtinute
pentru
circuitele radiale 2,
3 $i 4 (fig. 4.2.25 b)
ale caror pierderi de
sarcina sunt centralizate in tabelul
4.2.29, se face
punand conditia de
echilibru hidraulic
p
Tn
raport
cu
r
circuitul
1.
i
Metodologia
de
n
calcul este cea
indicata la retelele
B
de conducte din
E
otel si cupru.
P
Astfel:
:
- pentru circuitul
suma
pierderilor totale 2 Z(Rl+Z)] =
de sarcina pentru Z(RI+Z)2 + IZ*F =
circuitul vertical 329,6 + ZZ*F =
este centralizata 1168,15 Pa
unde: ZZ*F =
in tabelul 4.2.23
C considerand ca 1168,15 - 329,6 =
reteaua verticala 838,55 Pa,
are
aceeasi presiune ce se
configuratie
si con-suma Tn
organele de
Tncarcare
reglare de la
termica.
distribuitor colector si
2581
,73 robinetul de la
Zac corpul de
JPa];
incalzire.
Debitul de fluid
iar conditia de
r
a
c
o
r
d
a
r
e
care
circula
prin
l_iMTH5
H
D
circuitele
orizontale
corespunzatoare
celorlalte niveluri
(E3, E2, E1 si P) se
dimensioneaza
dupa
aceeasi
metodolo-gie,
luand
Tn
considerare
presiunile
disponibile
corespunzatoare
fiecarui nivel, dupa
cum urmeaza:
a. racordare
directa (tab.
4.2.23 B si
4.2.29):
9
3
,
robinete:
4
- 3600
* 93,42
=
2 3600
4,18-200,968
l
/
- pentru
h
circuitul 3
- pentru
I(RI+Z)* =
circuitul
4
I(RI+Z)3 +
AT-
uMTH2
H
D
= Z(RI+Z)f + Z(RI+Z)CV
1ZL
I(RI+Z)* =
= 264,6 +
lzic = = 1168,15 + 250,97
1168,15 Pa,
unde
116
8,15 - 264,6
= 903,55
Pa,
presiunea
ce se con
suma <2>
Tn
V=
AT-p
robinetele
de reglare
indicate la
circuitul 2.
D
e
b
i
t
u
l
uMTH2
H
D
Tm
I(RI+Z)4 +
=
293,37 +
ZZ*F =
1168,15 Pc
unde:
ZZ*F =
1168,15 293,37 =
847,78 Pa,
presiunea
2,30
ce se con
- 3600 =
4,18-20-0,968
suma Tn
robinetele
de reglare
indicate Tn
circuitele 2
etaj
si 3.
Debitul de
fluid:
3600*
102,32 l/h.
~RFZZ*F
IZ3
H eta'1 =
1
~RF
65,15
1253,
97 Pa
1168,
15 +
443,5Z(RI+ZL - H
2-
d
e
f
l
u
1168,15 +
825,72-3-165,15
= 1498,42 Pa
!(RI +
Z\
+2(RI +
z)cv-4-H
%=
= 1168,15 +
1062,11- 4
165,15 = 1569,66
Pa
Presiunea
disponibila
obtinuta
pentru
fiecare nivel este
consumata
pentru acoperirea
pierderilor
de
sarcina pe circuitele orizontale
Z(RI+Z)CX0 si a
pierderilor
de
sarcina locale Tn
modulul
termohidraulic
ZMTHx.
Dimensionarea
circuitelor
orizontale se face
aplicand aceeasi
metodologie de
calcul.
b. racordarea
prin BEP:
Considerand
configuratia
retelei verticale
identica cu cea
de la exemplul de
la 4.2.8.5.1, pe
baza
rezultatelor
pre-zentate
Tn
tabelul 4.2.23, C
rezulta:
772,79 165,15 =
607,64 Pa,
MTH3 =^î + z]j-2He^ = 1327,28-2165,15 = 996,98
Pa,
H
165,1
ijMTH4
5=
i
d
1281,
2(RI + Z)3- H^j =

1709,473-165,15
= 1214,02
Pa,
V
3
38 Pa
MTH5 = ^|fl/ + Zj _ 4
H+I = 2371,67-4H
I_IMTH4
=
S
/
Z(R, +
Z)+2
(RI +
Z)cv3>H%
165,15 = 1711,07
Pa.
Presiunea
disponibila
obtinuta
pentru
fiecare nivel
este
consumata
pentru
acoperirea
pierderilor
de sarcina
pe
conducted de
racord ale
BEP
la
coloana de
alimentare
si
a
pierderilor
locale
de
sarcina Tn
BEP.
Circuitele
radiale
secundare
se
dimensionea
za ca si Tn
cazul
racordarii
directe,
pierderea de
sarcina fiind
acoperita de
pompa de
circulate
montata Tn
aval
de
distribuitorul
din dotarea
MTHX (fig.
4.2.4
e).
Caracteristici
le hidraulice
ale
pompelor se
stabilesc
Tabelul 4.2.30. Valoarea coeficienfilor de rezistenfa

locala i:|, pentru tronsoanele retelei orizontale pentru
conducte tip Polymutan cu distribute radiala (ex. 6)
Nr.
tronso
n 1
Corp
incalzi
re2,5
2
3
4
2,5
2,5
2,5
R
d
r
4
4
4
4
C
p
o
1,
1
1,
1
1,
1
1,
1
Curb
e r/D
=3-0,3
2
3 0,3
3-0,3
3-0,3
T
T
S
TT
I
2|
Robin
et
trecer
2- 1,5
11,53
11,53
11,53
11,53
2-1,5
2-1,5
2-1,5
Tabelul 4.2.29. Dimensionarea tronsoanelor rete

pentru conducte tip Polymutan, varianta distribufie
2,5
2,1
V
[l/s
]
0,031
0,026
13,4
9,4
D
[mm
]
15
15
2,1
0,026
6,8
15
0,13
2,3
0,028
15
0,18
Nr.
tronson
1
2
[kW]
[m]
[m/s]
0,15
0,13
tinand seama de pierderile de sarcina Tn raport cu circuitul eel

mai dezavantajat si de debitui de fluid corespunzator tuturor
consumatorilor de pe nivel, utilizand relatiile 4.2.57 si 4.2.58.
pierderile unitare de sarcina

medii corespunzatoare presiunilor disponibile H^P si
Hx se calculeaza cu
relatiile: a. racordare directa
iimin
R
0,33
(1-0,33)
DC
mm
)51,4
4.2.8.5.3 Refele bitub inelare

Exemplul de calcul 7
Se dimensioneaza diametrele unei instalatii de Tncalzire bitub
cu circulatie fortata si distributie individuala, alcatuita Tn sistem
inelar. Caracteristicile termice si geometrice sunt cele din fig.
4.2.25 c considerand ca reteaua de conducte este alcatuita din
II termoplastic tip Polymutan.
otel, cupru sau material
presiunea disponibila la baza coloanei nu depinde de materialul
utilizat pentru conducte, aceasta fiind ca si Tn a-plicatiile
precedente,
stabilita cu relatiile 4.2.43 a si 4.2.43 b dupa cum
R
21
24,60
urmeaza:
b. racordare prin BEP
a.m racordare
directs
2-(h0 + 4h)
= 2-(1,5 + 4-2,7)24,6
= 24,60 m,
(1-0,33)-H%
(1-0,33)
HD7 = 1,5-g-(h
- Pd-2257
) = 3009
x
0 + 4h + h.MPj
(1-0,33)-H
(1-0,33)
II = 1,5-9,81'-(1,5+4-2,7 + 0,65)-12,47 =? 2376,27 Pa
Hx = 2-g-(h0 + 4h + h^-fp, - pd) =
= 2-9,81-(1,5 + 4-2,7 + 0,65)-12,47 ^ 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
"DC = i>5-9-(ho + 4hm - pd) =
= 1,5-9,81-(1,5+4-2,7)-12,47 = 2257 Pa
Hx = 2-g-(h0 + 4h)-(p? - pd) =
= 2-9,81-(1,5 + 4-2,7)-12,47 ^ 3009 Pa
2'
*" = 231mkW
11
=
R
Jl
z
2<h
0 2(1,
Jll
H
=
+ 4h) + (ld4
+ II + 4-2,7)
+ 3,4 l_i
max
0,33 ' DC
H
+ ld2 +1* +
+ 13,4 =
(1-0,33)
51,4
= 61,47 P
= 81,95
l(R,
+
z)Qcrl
(R, +
zl +
Z(R, +
Zl +
4r
I (/?/ +
Z) =
368 +
186,25
+
1388,5
0=
=
1942,7
5 Pa.
- pentru
circuitul
corpului
de
Tncalzir
e <2>C3:
S(ffl + Z)QC3=|(R/ + Z) + |(R/ +
Z)3r +
4r
+2 (R/
+ Z) =
505,8
+
107,6
+
1285,7
=
pentru retele de conducte din otel,

diametrele si pierderile totale de sarcina
sunt centralizate Tn tabelul 4.2.31, unde
dimensionarea este facuta separat pentru
circuitul de ducere si eel de Tntoarcere.
Diametrele tronsoanelor de conducte se
stabilesc Tn functie de debitui de agent
termic si pierderea de sarcina unitara
medie,
utilizand
tabelul
4.2.3.
Coeficientii de rezistenta locala centralizati Tn tabelul 4.2.32 s-au stabilit Tn
functie de configuratia retelei, iar valorile
s-au luat din tabelul 4.2.4. Pierderile de
sarcina locale pentru Zt= = 1 s-au luat
din tabelul 4.2.5.
verificarea
rezultatelor
centralizate
Tn
tabelul 4.2.31 se
obtine comparand
sarcina ale tuturor
circuite-lor
corpurilor
de
Tncalzire Tn raport
cu MTH1. Astfel,
pentru:
a.
racordare directa
- pentru circuitul
corpului de
Tncalzire &C4:
=
1899,1
Pa.
pentr
u
pentr
u
circuit
ul
corpu
lui de
Tn
calzir
e &C2:
i(*i+
z)acr
i(R,
+zy
z(Ri
+zi+
+| (/?/
+ Z) =
638,2
+142,8
+ 1213,7 =
= 1999,7 Pa.
- pentru circuitul
corpului de
Tncalzire &C1:
2(+z) =|(R/
+z)+2(R/+z)r< +
07
1d
Fig. 4.2.25c. Schema de calcul pentru instalafia bitub cu

circulafie fortata pentru consumatori individual!,
cu distribufie inelara.
+2(fl/ + z)
=875,2 + 60,3 +
1072,2 = =
20007,7 Pa.
Conditia
de
echilibru hidraulic
impune ca Tntre
pierderile
de
sarcina
pentru
oricare circuit sa
nu fie o abatere
relativa e mai
mare 5 %. Pentru
calculul abaterii
medii relative se
ia ca referinta
circuitul corpului
de Tncalzire <PC1,
care
are
pierderea
de
sarcina cea mai
mare.
2
(*)
.2("+z
L
1
8
9
9
,
1
.
1
(
J
O
m
2
0
0
7
,
7
100 =
2007,7 1942,75
1
0
0
=
3
,
2
3
%
2
0
0
7
,
7
1(RI +
Zl1(R,
+ Zlc3
l
(
R
i
100
z
l
c
<
200
100
7
.
7
2(+*
L2(+*
L+i(+
4
AT- p
a
r
e
p
r
i
n
B
=
E
2007,7+938
,09=2945,7
P
9 Pa.
:
H = 2376,27 <I(RI+Z)( *
*
co+cv =
circuitul
2945,79 <
orizontal
H =
3168,35 Pa. considerat
secundar
C
conform
o
schemei din
n
fig. 4.2.4 d se
d
dimensioneaz
i
a la fel cu eel
t
al racordarii
i
directe.
a
Pierderile de
sarcina sunt
d
acoperite de o
e
pompa
de
circulate cu
e
urmatoarele
c
caracteristici
h
hidraulice:
i
* Tnaltime
l
a de
i
pompare:
b
"Pco =1{RI +
r
z
)0 + Z
u
= 2007,7 + Z
[Pa]
e
\
s
/u
t
1
e
1
c1
T
n
d
e
p
l
i
n
i
t
a
.
b
.
in care:
ZMTH1 - sunt
pierderile de
sarcina
locale
datorate
componentelor din
MTHi
debitul
pompei:
2*
C
O
o.
nn
1/
9,
r
a
c
o
r
d
3600 =
00
3600 = 0,4
m3/h.
c 4,18 20-968,4
0C1
2007,7 - 1999,7
100 = 0,39%
2007,7
calzire
Valorile er obtinute arata ca numai circuitul corpului de Tn<PC3 are o
abatere
relativa mai
mare de 5
%. Pentru a
obtine
echilibrul
hidraulic cu
circuitul de
referinta
&C1, se determine
gradul
de
reglare
TFC3
a
robinetului cu
dubla reglare
atasat
corpului de
Tncalzire
<PC3:
T
&
C
3
-RF '
sarcina
maxime de pe
circuitul
orizontal si
pierderilor de
sarcina de pe
circuitul
vertical
cu
presiunile
disponibile
calculate Tn
raport cu baza
coloanei.
Pierderile de
sarcina de pe
circuitul
vertical
se
considera cu
aceleasi
valori ca la
exemplul de
&c3 ' la
DC
3168,35 Pa
f
(
V
0
c
'
R
F
J
{
Z
I(RI+Z)5_cv-HTm
'<Pci
2,10
=
3600 :
rr,
=
4,18-20 0,968
= 93,42 l/h.
verificarea
dimensionarii
circuitului
orizontal si
vertical
pentru
racordarea
directa
se
face
comparand
suma pierderilor
de
MTH2 = Z(RI+Z)
2007,7
r
=
2007,7
+
368,62165,15
=
H?'Z(RI +
etaj
c ATp
C1
Pa
tronsoanele
aferente
retelelor
orizontale
pentru
celelalte
niveluri
dimensioneaza
urmand metodologia
de la aplicatiile
precedente, luand Tn
considerare
presiunea
disponibila
corespunzatoare
fiecarui nivel. Astfel,
pentru:
a. racordare
directa (tab.
4.2.31 si 4.2.19
B)
~
R
F
H% =
2046,0
circui
tului
vertic
al
(tab.
4.2.1
9 C).
unde:
Z* =
ZfRI+Z)^ Z(R\+Z)^C3 =
2077,7 1899,1 =
108,6 Pa
iar debitul
de
1/ fluid: <2>
3600
Z)cv-2-
4.2.8.5.1
Tntrucat
configuratia
retelei si debitele
de
agent termic
sunt aceleasi
(tab. 4.2.19
B).
fn care:
circuitul
vertical are aceeasi
configuratie
si
aceleasi debite de
agent termic pe
tronsoane, ca in
cazul exemplului
de la 4.2.8.5.1,
rezultand:
Hn - 2376,27 <
I(RI+Z)rv = 2383,3
< H.
I(RI+Z)rv - I(RI+Z)
- sunt
pierd
erile
de
sarci
na
totale
ale
+ 254,8
Z)
+
i(RI
z)cv-3H% =
C1
5
=
2007,7
+
600,353165,15
=
2112,6
165,15
Pa
H-
2097,3
5 Pa
2(RI +
H3-
Z)
^(RUZ)
+i(W +
i(RI +
=
2007
,7 +
761,
09-4165,
15 =
2108
,19
Pa
Z)
-4
-/
CC1
Tabelul 4.2.31. Dimensionarea tronsoanelor refelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina,

pentru conducte din ofel, varianta distribufiei inelare (ex. 7)
Nr.
tronson
Id
2d
3d
4d
lr
2r
3r
4r
1.1
2.1
3.1
4.1
[kW]
[m]
2,5
4,6
6,7
9
2,3
4,4
6,5
9
2,5
2,1
2,1
2,3
4
3,2
2,8
3,4
3,1
3,2
3,35
13,4
0,65
1,3
1,3
0,65
D
[in
]1/2
3/4
3/4
3/4
1/2
3/4
3/4
3/4
1/2
1/2
1/2
1/2
[m/s]
0,16
0,22
0,24
0,32
0,15
0,15
0,22
0,32
0,16
0,13
0,13
0,15
165,15 Pa, este
presiunea
termica medie
corespunzato
are unui nivel.
Presiunea
disponibila
obtinuta
pentru fiecare
nivel se consuma pentru
acoperirea
pierderilor de
c sarcina pe
u circuitele
orizontale si
v verticale
a corespunzato
l are modulului
o termohia draulic.
r Dimensionare
e a tronsoanelor
a circuitelor
orizontale se
c face aplicand
e metodologia
a expusa la
dimensionare
m a circuitelor
a corespunzator
i nivelului E4.
m Conditia de
a echilibru hir
draulic este ca
e
aceste
,
pierderi de
sarcina sa nu
c
depaseasca
i
presiunea
r
disponibila. b.
c
u racordare
i prin BEP (tab.
t 4.2.19 C):
u
Hetaj =
i
620,50 <
165,15 =
3
455,35
>
Pa
in care:
S(RI+Z) sunt pierderile
de sarcina pe
circuitui
orizontal (tab.
4
.
2
.
3
1
)
MTH2 = Z(RI+Z)
cr
i(
Rl + Z) "
rep^zinta
pierderile de
sarcina pe
tronsoa-cv
nele
conductelor
verticale
situate in zona
su-perioara
MTHx (tab.
4.2.19 B); HT
%aj = 0,5-g-h(P? - Pd) = 0,59,81-2,712,47 =
MTH3 =2(Fll +
Z))-2- H^ =
998,5-2165,15 =
668,2 Pa,
H
MTH4 = J^
(fl/ + Zj _ 3 .
Hetaj = jg^
5,3. ^ 75
= 7 75^5
p^
H
=2(RI +
)-4- H =
2035,30-4H
MTH5
165,15 = ^74,7 Pa.

Presiunea
disponibila
H^THx
pentru fiecare nivel
se con-suma pentru
acoperirea
pierderilor de sarcina
pe conductele de
racord ale BEP la
coloana
de
alimentare. In cazul
in care presiunea
disponibila nu poate
fi
consumata
integral, se Tntroduc
organe de reglare pe
circuitui de racord
ale caror trepte de
reglare se stabilesc
in
functie
de
presiunea ramasa
neconsumata Z*f si
debitul de fluid Vx ce
traverseaza
racordul de la coloana
la MTHx.
Tronsoanele
circuitelor orizontale,
pentru
aceste
niveluri,
se
dimensioneaza
aplicand
metodologia
mentionata
la
circuitele de la
ultimul nivel, conditia
fiind de nedepasire a
vitezelor economice
recomandate.
Pierderile de sarcina
de pe aceste circuite
sunt acoperite de o
pompa de circulate
ale
carei
caracteristici
hidraulice
(HPCo!
GPCO) se stabilesc
analog
circuitului
nivelului 4.
pentru rejele de
conducte din cupru,
diametrele si pierderile
totale de sarcina sunt
prezentate in tabelul
4.2.33,
Tn
care
dimensionarea
este
facuta separat pentru
circuitui de ducere si
Tntoarcere. Diametrele
tronsoanelor
de
conducte au fost
stabilite Tn functie de
debitul de agent termic
si pier-derea de sarcina
unitara
medie,
Tncadrata
Tntre
limitele maxima si
minima,
utilizand
tabelul
4.2.7.
Coeficientii de rezistenta locala au fost
stabiliti Tn functie de
configuratia
retelei,
valorile acestora fiind
alese din tabelul 4.2.4,
iar
lungimile
echivalente din tabelul
4.2.8. Rezultatele pe
tronsoane
sunt
prezentate Tn tabelul
4.2.34.
verificarea
rezultatelor
centralizate Tn
tabelul 4.2.33 se
face comparand
pierderile totale
de sarcina ale
tuturor circuitelor
corpurilor
de
Tncalzire
Tn
raport cu MTH1.
a. racordare
directa:
- pentru circuitui
corpului de
Tncalzire @C4:
pentru
circuitui
corpului
de
Tncalzire
C2:
4d
r
4r
=
600,70
+ 184,46
+ 625,94
=
1411,10
Pa
pentru
circuitui
corpului
de
Tncalzire
&C1:
Z(R
I Z
+
l
=
754,06 +
193,05
+
460,50
=
1407,61 Pa
Tabelul 4.2.32. Valoarea coeficienfilor d

din ofel varianta distribufiei inelare
Corp
Tncalzir
e 2,5
Rdr
Cpo
Cur
r/D
2-
1.1
2.1
2,5
3.1
2,5
4.1
2,5
Nr.
tronson
Id
lr
+ 1069,39 =
2r
1451,49 Pa
3r
4r
Tncalzire <PC3:
100 =
i
d
4d
corpului de
Z)
210,5 + 171,6
pentru circuitui
3d
Z(
Ri
+
z)
-Z(
R,
Z(RI + Z)
=4i(R, +
z) + l(R, +
z)ii + Z(RI
+ zl =
2d
C4
ir
Conditia
de
echilibru
hidraulic
impune
ca
Tntre sumele
pierderilor de
sarcina
Tn
raport
cu
fiecare circuit
sa nu fie o
abatere medie
relativa er mai
mica de 5 %.
Pentru calculul
abaterii medii
relative se ia
ca
referinta
circuitui
corpului
de
Tncalzire &C4,
care
are
pierderea de
sarcina cea
mai mare.
2-
4d
r
4r
=
351,5 +
184,46 +
866,44 =
1402,4 Pa
2
=
2
9
6
3
,
4
1
P
a
100 = 3,02%
1451,49-1407,61
1451,49 1451,49-
100 =
100 = 2,
78%
145
1,49
1411,10
100
1451,491402,40
1
0
0
3
,
3
8
%
1
4
5
1
,
4
9
Abaterile medii
relative er pentru
toate circuitele
sunt sub 5 %,
rezultand ca
dimensionarea
este bine facuta.
verificarea
dimensionarii
circuitului
orizontal
si
vertical
pentru
racordarea
directa se face
scriind conditia
de
echilibru
hidraulic:
1451,49+ ZMTH [Pa]
i(/
+z
Lc,^(w+z
L+|(fl/+z)=
H = 2376,27 <
I(RI+Z)C0+CV =
2963,41 < Hx =
3168,35 Pa unde
pierderile de
sarcina de pe
circuitui vertical sau con-siderat cele
din exemplul de la
4.2.8.5.1,
si debitele de agent
termic fiind
aceleasi (tab. 4.2.19
A). b. racordarea
prin BEP:
* circuitui
orizontal
considerat
secundar
conform
schemei
din
fig. 4.2.4d se
dimensioneaza
la fel cu eel al
racordarii
directe.
Pierderile de
sarcina
sunt
acoperite de o
pompa
de
circulatii
ale
carei
caracteristici
hidraulice sunt
urma-toarele:
* Tnaltimea de
pompare:
+Z
=
1
4
5
1
,
4
9
"-2(+*L
Tn care: ZMTH1 sunt pierderile de
sarcina locale
datorate componentelor din MTHi
debitul pompei:
+
- 3600
4,18-20-968,4
3600=0,4 m3/h.
1
5
1
1
,
9
V
=
P
C
0
Z<Pcn
_
9,00
c
A
T
p
D
zv =
RF
circuitui
vertical
are <2>
Vn =
AT- p
aceeasi
geometri
e
si
aceleasi
debite de
agent
termic pe
tronsoan
e, ca Tn
cazul
exemplul
ui de la
4.2.8.5.1
(tab.
4.2.21
C),
conduca
nd
la
aceleasi
rezultate,
si
anume:
H =
2376,27 <
I(RI+Z)CV =
2236,21 <
Hx =
3168,35 Pa
Tn care: 9
I(RI+Z)CV =
I(RI+Z) sunt
pierderile de
sarcina
3600 =
totale ale
circuitului
vertical (tab.
4.2.19 C)
Conditia
de echilibru
hidraulic nu
este
Tndeplinita
fiind necesar
adoptarea
uneia din
variantele
urmatoare:
* redimen
sionarea
unor
tronsoane
ale
circuitului
vertical;
* prevede
rea unei
piese de
reglare Tn
amonte
de MTHi;
* prevede
rea unei
piese de
reglare
la baza
coloanei
, pe una
din
conduct
e sau pe
ambele
conduct
e.
Pentru
oricare din
variantele
adoptate
conditia de
echilibru
hidraulic ia
forma:
H<Z(RI+Z
)CV + ZVF
<H
de unde
se obtine
pierderea de
sarcina locala
suplimen-tara ce
trebuie introdusa
pe reteaua
verticala:
II max
H
= 396,04 Pa.
9,00
DC
3168,35-2376,27
In acest caz
relatia de
echilibru devine:
H = 2376,27<
(2236,21+396,04)=2
632,25 < Hx =
3168,35 Pa Pentru
disiparea
excedentului de
presiune de 396,04
Pa se poate recurge
la: - prevederea
unor organe de
reglare cu
stabilirea treptei de
reglare TRF = f (Vx,
Z^FJurmand
metodologia
cunos-cuta Tn care:
ZyRf = 396,04 Pa,

iar de debitul
fluid:
3600 = 400,37 l/h.
4,18
20
0,968
Tabelul 4.2.34. Valoarea coeficienfilor de rezistenta

locala z!=, pentru tronsoanele retelei orizontale pentru
conducte din cupru cu distribute inelara (ex. 7)
Nr.
Corp
incalzir
tronso
Id
e 2,5
2d
3d
4d
lr
2r
R
dr
2
C
p
o
0,
7
0,
7
Curbe
r/d =
1,2
0,35
0,35
2
0,35
0,35
TT
S
TT
I
Robin
0,
3
0,
3
0,
trecer
-
0,
6
0,
0,35
2
0,35
0,35
0,35
1,
3
1,
3r
4r
1.1
2,5
2.1
2,5
0,
7
0,
3.1
2,5
4.1
2,5
7
0,
7
0,
0,35
0,35
3
1,
3
6
0,
6
et
2-2,5
2-2,5
0,
9
0,
9
0,
9
Tabelul 4.2.33. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina,

pentru conducte din cupru, varianta distributiei inelare (fig. 4.2.25c)
Nr.
tronson
[kW]
M
[kg/h]
id
2d
3d
4d
lr
2r
3r
4r
1.1
2.1
3.1
4.1
2,5
4,6
6,7
9
2,3
4,4
6,5
9
2,5
2,1
2,1
2,3
107,65
198,08
288,52
387,56
99,04
189,47
279,9
387,56
107,65
90,43
90,43
99,04
1
[m
]4
D-5
[mm
] 1
18-
3,2
2,8
3,4
3,1
3,2
3,35
13,4
0,65
1,3
1,3
0,65
18- 1
22- 1
28- 1
15 1
18 - 1
22- 1
28- 1
15- 1
15 1
15- 1
15 1
tronsoanele
retelelor
orizontale
pentru
celelalte
niveluri (E3,
E2, E1 si P)
se
dimensioneaz
a
dupa
aceeasi
metodolo-gie,
luand
Tn
considerare
presiunea
disponibila
corespunzatoare fiecarui
nivel.
Astfel,
pentru:
a
.
cv
H
%
<
=
=
145
1,49
+
217,
87 165,
15 =
150
4,21
Pa
r . j
(fl/ + Z|^
+ | (fl/ +
z^ _ 2 .
HTJ m
ra
c
o
r
d
ar
e
di
re
ct
a
(t
a
b.
4.
2.
3
3
si
4.
2.
2
1
B)
:
H
D
M
=
745
7,49 +
353,77
-2
165,15
=
7504,0
6 Pa
H'2(RI +
Z)
2(RI
Z)cv-
3-H
=
W
+
Z)
%-
W
+
Z)
5_
C4
5
=
7457
,49 +
716,
77-3165,
15 =
1762,81
Pa
Hr5=l(RI +
zlc4+Z(RI +
z)cv-4.H% =
= 1451,49
+
1321,574-165,15
= 2112,46
Pa
Tn care:
2(RI+Z) - sunt
pierderile de
sarcina pe
circuitul orizontal
04
(tab. 4.2.33).
Y/
\ reprezinta
pierderile de
sarcina pe
tronsoaZ>\lev
MTH5
D
nele
U
H
conductelor
verticale situate
Tn zona supe
rioara MTHx (tab.
4.2.21 B); H*J =
0,5-g-h-(Pf - Pd) =
0,5-9,81-2,7-12,47
= 165,15 Pa, - este
presiunea termica
medie
corespunzatoare
unui nivel.
Presiunea
disponibila
obtinuta
pentru
fiecare nivel se
con-suma pentru
acoperirea
pierderilor
de
sarcina
pe
circuitele
orizontale
si
pierderilor
de
sarcina locale la
MTHx.
Dimensionarea
tronsoanelor
circuitelor
orizontale se face
aplicand
metodologia
expusa
la
dimensionarea
circuitelor
la
nivelul
4.
Pierderile
de
sarcina obtinute
nu trebuie sa
depa-seasca
presiunea
disponibila.
b. racordare
prin BEP (tab.
4.2.21 C):
HMTH2 = Z(RI+Z)5 HJ = 217,87 165,15 = 52,72 Pa
MTH3
2i[RI + Z]j-
2- H*% = 792,162-165,15 =
461,86 Pa, HMTH4 =
^ (f?/ + Z) - 3
H*J = 1125,16-3165,15 = 629,79 Pa,
: ^ (H/ + Z)
- 4 H*j
= 1729,964-165,15 =
1069,36 Pa.
Presiunea
disponibila
(H^TMx)
pentru
fiecare nivel se
con-suma pentru
acoperirea
pierderilor
de
sarcina
pe
conductele
de
racord ale BEP la
coloana
de
alimentare.
In
cazul Tn care
presiunea
disponibila
nu
poate
fi
consumata
integral,
se
introduc organe
de reglare pe
circuitul de racord
ale caror trepte
de reglare se
stabilesc
Tn
functie
de
presiunea ramasa
neconsumata si
debitul de fluid V
ce
traverseaza
racordul de la
coloana la MTHx.
Tronsoanele
circuitelor
orizontale,
corespunzatoare
aces-tor niveluri,
se
dimensione
aza
aplicand
metodologia
mentio-nata
la circuitele
de la nivelul
4, conditia
fiind
de
Tncadrare
Tn plaja de
viteze
economice
recomandat
e. Pierderile
de sarcina
de
pe
aceste
circuite sunt
acoperite de
o pompa de
circulate ale
carei
caracteristici
hidraulice
(Hpco; Vpco)
se stabilesc
analog
circuitului
nivelului 4.
Q pentru
rejele
de
conducte
din material
termoplastic
tip
Polymutan,
diametrele si
pierderile
totale
de
sarcina sunt
prezen-tate
Tn
tabelul
4.2.35 unde
dimensionar
ea
este
facuta
separat
pentru
circuitul de
ducere
si
Tntoarcere.
Diametrele
tronsoanelor
de conducte
s-au stabilit
Tn functie de
debitul
de
agent termic
si pierderea
de sarcina
unitara
medie,
utilizand
tabelul 4.2.9.
Coe-ficientii
de rezistenta
locala s-au
stabilit
Tn
functie
de
configura-
tia
retelei,
rezultatele obtinute
fiind centralizate
Tn tabelul 4.2.36.
Valorile acestora
au fost alese din
tabelul 4.2.4, iar
pierderile
de
sarcina
locale
calculate
cu
relatia 4.2.54.
verificarea
rezultatelor
centralizate
Tn
tabelul 4.2.35 se
obtine comparand
sarcina ale tuturor
pentru circuitul
corpului de
Tncalzire <&C2.
2(/^Lcî(
R/+z + R/
) |(
+z + R/+z =
L |( )
-
=
438,99 + 113,97
+ 635,20 =
1188,16 Pa
pentru circuitul
corpului 100 .
de
Tncalzire
1188,16 1188,16 &C1.
- 1159, 53
circuitelor
corpurilor <Z> de
c - AT p
n
' m
Tncalzire Tn raport
cu MTHi. Astfel,
pentru:
a. racordare
directa:
- pentru
circuitul
corpului de
Tncalzire &C4:
Z(R, +
Z)rZ{R, +
zl + 2(R, +
zlA(RUZ
)=_
C4
fr
=
140,76 + 160,24 +
858,53 = 1159,53
Pa pentru
2(RI +
Z)
-4i(RI +
Z) +
''C1
Z(R, +
zl+l(RI 2,50 +
3600
4,18-20-0,968
2(*+*
L2(+*
L
de Tncalzire &C3:
2( + z)#flf.|
( + z) + |
(+z)a) + |( +
z). =
314,35 + 113,97
+ 739,80 =
1168,12 Pa
Id
=
660,89 + 43,62 +
420,77 = 1125,28
Pa Conditia de
echilibru hidraulic
impune ca Tntre
pierderile
de
sarcina
pentru
oricare circuit sa
nu fie o abatere
relativa sr mai
mare de 5 %.
Pentru
calculul
abaterii
medii
relative se ia ca
referinta circuitul
corpului
de
Tncalzire <>C2,
care are pierderea
de sarcina cea mai
mare.
circuitul corpului
100
100 = 5, 29%
1188,
1
6
-
T
0
c
i
1
1
8
8
,
1
6
f
(
z
c
i
\
/
118
8,1
6116
8,1
2
\
1
RF
RF '
J {*<PC1J'
Z*ci =
IfRI+Z)^ I(RI+Z)^ =
1001188,16
= 1,68% 1125,28 =
62,88 Pa
C2
Z)4r
U1
<PCV
u
n
d
e
:
1
1
2
5
,
2
8
100 = iar debitul

100 = de
2,41%
fluid:
1 3600= m,21
1
l/h.
8
8,
1 verificarea
6 dimensionarii
Rezulta
ca
numai
circuitul
corpului de
Tncalzire
&C1 are o
abatere
relativa mai
mare de 5
%. Pentru
a-i
obtine
echili-brul
hidraulic fata
de circuitul
de referinta
<PC2,
se
determina
gradul
de
reglare T^jfi
a robinetului
cu
dubla
reglare
atasat
corpului de
Tncalzire
circuitului
orizontal si
vertical
pentru
racordarea
directa
se
obtine
comparand
suma pierderilor
de
sarcina
maxime de
pe circuitul
orizontal si
pierderile de
sarcina de pe
circuitul
vertical, cu
presiunile
disponibile
calculate Tn
raport
cu
baza
coloanei.
Pierderile de
sarcina de
I. Instaiatii de Tncalzire
pe
circuitul
vertical
se
considera
cu
aceleasi valori ca
Tn exemplul de
la
4.2.8.5.1
deoarece
si debitele de agent
termic
sunt
aceleasi
(tab.
4.2.23 B)
I(RI+Z)*1>C2
l(RI^)cotCv^(
R,,z)^+i(RI
+ z)=
1
1
8
8
,
1
6
+
1
2
7
2
,
1
7
HM=2(RI + Zl
+i(RI + z)cv-4-H
%
1188,16
+
1062,114-165,15
=
1589,67
Pa
in care:
sunt
pierd
erile
de
sarci
na pe
circuit
ul
orizo
ntal
(tab.
4.2.3
5), cu
valoa
rea
cea
mai
mare,
circuit
ul
<PC2;
=
2
4
6
0
,
3
3
P
a
min = 2376,27 < I(RI+Z)(
PCO
Z J\
J0
CO+CV '
3168,35 Pa
secundar
2460,33
< H conform
schemei din fig.
Condi
4.2.4
d
se
tia de
dimensioneaza la
echili
fel cu eel al
bru
racordarii directe.
Pierderile
de
hidra
sarcina
sunt
ulic
acoperite de o
este
pompa de circulatie
Tnde
ale
carei
plinita
caracteristici
hidraulice
sunt
. b.
urmatoarele:
racor
* Tnaltimea de
dare
pompare:
prin
^mH
BEP:
=
* circuitul
118
orizontal considerat
8,1
6+ ÎRI + ZJ ZMTH
sunt
pierderile de
in care:
sarcina pe
ZMTH1 - sunt
tronsoanele
pier
deril con-ductelor
verticale
e
situate Tn
de
sarc zona
superioara a
ina
loca MTHx (tab.
4.2.23 B) HT
le
%aj = 0,5-gdat
h-(p? - pd) =
orat
0,5-9,81e
com 2,7012,47=165,1
po5 Pa - este
nen
presiunea
telo
termica
r
medie
MT
corespunzat
Hi.
oare unui
debitul
nivel.
pompei:
Presiunea
_
L
disponibila
disponibila.
b. racordare
prin BEP (tab.
4.2.23 C):
Z(RI+Z
)5 H**j =
772,79 165,15
=
607,64
Pa
2(^Lz) - reprezinta
i(+pierderile
de
w
2 Hf
Tm
9,00
cc
1/
3600 =
0,4 m3/h.
AT
3600obtinuta
pentru
4,18-20-968,4
ffr-2(*+*)# +K*)C
-p
circuitul
vertical are
aceeasi
configuratie
si
aceleasi
debite
de
agent termic
pe tronsoane,
ca Tn cazul
exemplului
de
la
4.2.8.5.1,
rezultand:
Hn =
2376,27 <
Z(RI+Z)CV =
2581,30 < H,
in care:
fiecare nivel
se
consuma pentru
acoperirea
pierderilor
de sarcina
pe circuitele
orizontale si
verticale
corespunzat
oare
modulului
termohidraulic.
Dimensionar
ea
tronsoanelor
circuitelor
orizontale se
face
aplicand
metodologia
expusa
la
dimensionar
ea circuitului
nivelului 4.
Conditia de
echilibru
hidraulic
este
ca
aceste
pierderi de
sarcina sa
nu
depaseasca
presiunea
^ = 3168,35 Pa
sarcina totale
ale circuitului
vertical (tab.
4.2.23 C).
tronsoanele
retelelor
orizontale pentru
celelalte niveluri
(E3, E2, E1 si P)
se dimensioneaza
dupa aceeasi
meto-dologie,
luand Tn
considerare
presiunea
disponibila corespunzatoare
fiecarui nivel.
Astfel, pentru: a.
racordare directa
l_jMTH2 .
2[Fn + z]j2- H* = 1327,282-165,15

=996,98 Pa,
MTH3
MTH4 =2(RI + Z]j3- H*j = 1709,473-165,15 =

1214,02 Pa,
H
(tab. 4.2.35 si
4.2.23 B)
u etaJ
HZ"=W+Z)
..Tm
+Z(RI+Z)5_CV
= 118816 +
250,97 165,15 =
1273,98 Pa
/C"-2 ( +
*). +i(R/ + 1188,16 +
443,53-2165,15 =
11301,39
Pa
3 - HeTtaj
Tm
= 1188,16 +
825,72-3165,15 =
1518,43 Pa

locala 2|, pentru tronsoanele retelei orizontale pentru
conducte tip Polymutan cu distribute inelara (ex. 7)
Nr.
Corp
tronso
Tncalzi
n Id
re 2,5
2d
R
dr
4
l.ld
2.1d
2,5
3.Id
2,5
3d
4d
lr
2r
C
p
o
1,
1
1,
1
Curbe
r/D =
2 0,3
0,3
2-0,3
0,3
0,3
2-0,3
1,
1
1,
TT
S
TT
I
Robin
0,
3
0,
3
0,
trecer
-
0,
6
0,
3r
4r
4.1d
2,5
1
1,
1
1,
0,3
0,3
0,3
1,
3
1,
3
1,
3
6
0,
6
et
2-1=2
2-1=2
0,
9
0,
9
0,
9
Tabelul 4.2.35. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina,

pentru conducte tip Polymutan, varianta distribufiei inelare (ex. 7)
Nr.
tronson
[kW]
Id
2d
3d
4d
lr
2r
3r
4r
l.ld
2.1d
3.Id
4.1d
2,5
4,6
6,7
9
2,3
4,4
6,5
9
2,5
2,1
2,1
2,3
M
[kg/h
]
0,031
0,057
0,082
0,11
0,028
0,054
0,08
0,11
0,031
0,026
0,026
0,028
1
[m
]
4
3.2
2.8
3.4
3.1
3.2
3.35
13,4
0,65
1,3
1,3
0,65
Dn
[mm
]
15
20
20
25
15
20
20
25
15
15
15
15
HMTH5
D
2{RI
+
Z)~
4H^J
=
237
1,67
-4165,
15 =
171
1,07
Pa.
Presiunea
disponibila
(H^THx)
pentru
fiecare nivel
se
consuma pentru
acoperirea
pierderilor
de sarcina
pe coloana
si
pe
conductele
de
racord
ale BEP la
coloana de
alimentare.
In cazul Tn
care
presiunea
disponibila
nu poate fi
consumata
integral, se
introduc
organe de
reglare pe
circuitul de
racord ale
caror trepte
de reglare
se stabilesc
Tn
functie
de presiunea ramasa
neconsumat
a
Z*F
si
debitui
de
fluid \7x ce
traverseaza
racordul de
la coloana la
MTHX.
Tronsoan
ele
circuitelor
orizontale,
pentru
aceste
niveluri, se
dimensione
aza aplicand
metodologia
mentionata
la cir-cuitele
de la ultimul
nivel,
conditia fiind
de
nedepasire
a vi-tezelor
economice
recomandat
e. Pierderile
de sarcina
de
pe
aceste
circuite sunt
acoperite de
o pompa de
circulate ale
carei
caracteristici
hidraulice
(Hpco; Vpco)se
stabilesc
analog
circuitului
nivelului 4.
4.2.8.6
Dimensiona
rea
conductelor
instalatiilor
de incalzire
monotub,
cu circulate
forfata,
pentru
consumato
rii
individual!
Metodolog
ia de calcul
tine seama
de
urmatoarele
particularitati:
*reteaua
de
distribut
e
a
agentulu
i termic
la
corpurile
de
Incalzire
este
monotub
, putand
fi
alcatuita
ca retea
de plinta
sau
Tngropat
a
(fig.
4.2.18).
* alcatuire
Racordarea
alcatuire
si
corpurilor de
dimensionare
incalzire
la
specificate la
reteaua
4.2.8.4.2 si
orizontala
4.2.8.4.3.
monotub se ^>(^r- Operatiile ce
face
cu
particularizeaza
armaturi
de metodologia de
reglare unica calcul a in(ARU),
care stalatiilor
permit
monotub
racordarea
orizontale tin
jos-jos
sau seama de
sus-jos.
urmatoarele:
*coloanele de
alimentare
sunt de tipul
bitub
alimentand
reteaua
monotub
orizontala prin
module
termohidraulic
e
(MTH),
prevazute cu
componente
care:
a
schemei
de calcul
evidentia
za tipul
de armatura de
racordar
e unica
ARU
pentru
alimenta
rea corpului de
incalzire
jos-jos
sau susjos (fig.
4.2.26 a,
b)
* debitui
masic de
agent
termic ce
traversea
za
conduct
ele
orizontal
e
este
constant
si
se
stabileste
cu
relatia:
* permit
racordarea
directa;
* includ
BEP.
*dimensionare
a
tronsoanelor
de conducte
de la coloane
se face la fel
ca in cazul
instalatiilor
bitub pentru
consumatorii
individuali;
*reteaua
orizontala de
alimentare
este de tip
arborescent
sau
inelar,
urmand
criteriile
de
ATn = 0. - t
c
in
M 0
(4.2.67)
Mr
= AT C1
MT = -^-=
[kg/s]
(4.2.64)
C AT
in care:
e'H = 6 - AT
(4.2.68)
debitele
Mc = MT masice
de agent Mcj-1
(4.2.69)
termic
r
diametrele
corespun
tronsoanelor
zatoare
orizontale ce
corpurilo
alimenteaza
r
corpurile de
de
incalzire se
incalzire
MCx
se obtin cu
relatia
stabilesc
considera generala
nd
ca cunoscuta: D
= f (R ; 0 ),
diferenta
in
care
de
marimile
au
temperat
ura AT a semnificatiil
e
fluidului
mentionate
este
si depind de
aceeasi
modul
de
pentru
organizare a
toti
tabelelor de
consu
calcul
sau
matorii:
C2 abacelor
=
(
A 4.2.8).
T
asigurarea
P
(4.2.65)
de unde:
[kg/s]
(4.2.66)
Fig. 4.2.26. Scheme de calcul al campului de
temperature ?i debitelor Tn tranzit, pentru instalatii
monotub aferente consumatorilor individuali
Ma - alimentare jos-jos b - alimentare sus-jos (4.2.70)
-HXH-(e>-
tempera
turile
agentul
ui termic
la
intrare
6jn
si
iesire 6je
in si din
corpul
de
incalzire
se
stabiles
c
in
functie
de
debitele
masice
de
agent
termic
care
aliment
eaza
corpul
de
incalzire
si
debitele
de
agent
termic
de
tranzit
Mctr
M
U-1 + n)
AT
echilibrului
hidraulic
al
circuitelor
secundare
se
stabileste punand
conditia
ca
pierderile
de
sarcina pe circuitul
primar, care trece
prin corpul de
incalzire ZCx, sa fie
aceleasi cu cele ale
circuitului secundar
care este traversat
de debitui masic in
tranzit Ztrx prin
armatura de reglare
unica.
M
l
*
*
cupru
sau
material
termoplastic
tip
Polymutan.
Agentul
termic
este apa calda cu
0d/6j - 95/75 C.
Reteaua
orizontala
din
schema de calcul
(fig. 4.2.26 a+b)
este caracterizata
printr-un tranzit de
agent termic si un
camp impus de
temperaturi care
se stabileste dupa
cum urmeaza:
debitui masic
total de agent
termic al
instalatiei
orizontale:
<PT
in care: Hrx, Mcx

- sunt debitele
masice de fluid in
tranzit respectiv
ce traverseaza
un corp de
incalzire [kg/s].
20cx
9,00
~* 0,107 kg/s =
387,56 kg/h.
c AT c
AT 4,1820
Exemplul de
calcul 8
Se
dimensioneaza
diametrele
conductelor unei
instalatii
de
incalzire
monotub,
cu
circulate fortata si
distribute ~
individual^.
debitui masic
de
agent
termic
al
consumatoril
or Mcx, intr-o
prima iteratie,
se
ATno = AT
stabileste
considerand
C4 o
' C3
AT
C2 '
cv
2,30
AT " 4,18-10
Caracteristicile
termice
si
geometrice sunt
cele
din
fig.
4.2.27,
considerand ca
reteaua
de
conducte
este
realizata din otel,
diferenta de
temperatura:
AT = a - 0. = 10
K=
AT,
3600 = 198,086 kg/h,
M^
c ATnQ
p
0
c -AT
M,
2,10
4,18-10
C3
<2>

termic, recalculand coeficientul de temperatura cd cu relatia:
' AT "4I3
(4.2.71)
3600
180,860
8
kg/h,
5
3600=180,
860 kg/h,
3600
=215,310
C
kg/h,
2,10
4,18-10
C2
2,50
C1
c AT
4,18-10
n
Ul
temperaturile
agentului
termic
la
intrarea
si
iesirea in si din
corpul
de
Tncalzire
scrise tinand
seama
de
notatiile
din
fig. 4.2.27 sunt
urmatoarele:
M
C
4
'
0
'
4
e4=ed = 95 c
d
*
(
=
M
T
)
A
3=
WT
MC4 ' 6l + Mtr4

64 _ 198,086 85
+ 189,47 95
= 89,88 C,
MT
387,56
9
5
M
= MT -
MC4 = 387,56
- 198,086 =
189,47 kg/h,
6
3= 63 ~ ATC3 = 89>88
'
10
79 88
'
C' a
M C3 -9: +
(M T M C3 )-
8
6
180,86-
206,70
75,21 +
8 3 _M C3 e' 3
-85,21
<P2 = 6,7 kW ld
= 3,45 m
3 = 4,6 kW ld
= 3,85 m
<P2 = 2,5 kW ld
=4m
80,54
SfM-j
3
8
7
,
5
6
Mtr3-03
Mr
2
0
6
,
7
0
180,86
7
9
,
8
8
85,21 C
Mtr2 =
MT MC2 =
387,56
180,86
=
206,70
kg/h, d;
= d1 ATC1 =
80,54 10 =
70,54
C.
Conditia
ca
temperatura de
iesire a agentului
termic din ultimul
consumator (&C1)
sa fie egala cu
cea nominala a
agentului termic
de intoarcere [df 75 C) nu este
Tndeplini-ta.
Se
impune ca debitui
total al retelei sa
tranziteze circuitui
primar al corpului
de Tncalzire 1,
obtinandu-se:
k
g
/
h
,
+
2
0
6
,
7
0
)
2
A
T
C
2
8
9
,
8
8
=
8
5
,
2
1
3
8
7
,
5
6
1
0
=
tr3 '
to4
M
M
C
C
,
=
9
l
d
=
3
,
7
m
l
r
=
1
6
,
6
m
Fig. 4.2.27 a,b.

Scheme de
calcul pentru
instalafia
mono-tub cu
circulate forfata
pentru
consumatori
individuali:
a
d
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e
MC2-d*2
3
8
7
,
5
6
<J>C4
2300 W
(MT-
MC2)-62
_MC2'6'
2+
Mtr2-
62
1
8
0
,
<
S
>
i
k
W
C4
$C4
2300 W
2100 W
o<>
0)C4
^C4
2100 W
2500 W
hE
Suprafetele de
Tncalzire aferente
corpurilor
de
Tncalzire
se
calculeaza
Tn
functie
de
temperaturile medii
ale agentului
m
o
n
o
t
u
b
jo cn =
sjo
i
s;
n
b
c
P'
o, =
SAF
1%
di a
st r
e
M :
ri
b A
ut
T
ie
n
m
o n
n m
ot
u =
b
s [
u (
d
MC4-6'4+(MT-MC4)-64
o3 = Q3-ATc3
(4.2.72)
6=6 =
are,
particularizata
pentru cazul din
fig. 4.2.26,
conduce la:
(4.2.73)
(4.2.74)
(4.2.75)
Mr
HMr
-M^
0' =0- AT
MC2-e2 + (MT-MC2)-62
s- d
jo T
s. y
2
]
6
.
,
nom
i' J
Ly
a
i'
0d/0? temperaturil
e nominate
ale agentului
termic la
intrare si
i
esire
din
reteaua
orizont
ala; 0. temper
atura
adoptat
a
pentru
spatiul
Tncalzit
[C];
*T=0lndie;
6jn /0je -
tem
4.2.70.
Pentru
reteaua din fig.
4.2.27
a,
b
pierderile de sarcina locale s-au
stabilit astfel:
(4.2.76)
in care: H^ reprezinta suma

coeficientilor de
rezistenta locala
ai circuitului ARU
- corp de
Tncalzire - ARU
(tab. 4.2.37), Tn
structura careia sMr a considerat:
c
* pentru
racordare josjos
e4 = ed;e; = d4ATC4
d2=0M
2 C3'elAT
+ (MT-MC3ye3
ÂRU
peraturile
locale la
intrarea
si iesirea
din
corpul de
Tncalzire,
determin
ate prin
recurenta
cu
expresia:
+
M
M
^
nom I
Cele
doua
sisteme
de
racordare (jos-jos
si sus-jos) sunt
diferentiate
din
punct de vedere
al suprafetei de
Tncalzire si prin
coeficientul
de
racord cr indicat
de catre STAS
1797.
pentru
a
asigura repartitia
debitelor masice de
agent
termic,
conform schemei
de calcul, este
necesar ca pierderile de sarcina
locale pe circuitele
primare
ZCx
(circuitele
ce
permit
circulatia
agentului termic la
si de la corpul de
Tncalzire
prin
ARU) si pierderile
de
sarcina
pe
circuitui de tranzit
Ztr sa fie Tntr-un
raport
de
proportionalitate
dat
de
relatia
* pentru
racordare susjos
S
Kj=ÂRU+Sa +
^T+^RU
in care:
ARU
este rezistenta
hidraulica locala
a armaturii de
racordare la
intrarea agentului
termic; %ci rezistenta
hidraulica locala
a corpului de
Tncalzire; |/?rrezistenta
hidraulica
suplimentara a
robinetului atasat
circuitului
corpului de
Tncalzire si care
face parte din
ARU cu
racordare susjos;
- rezistenta
hidraulica locala
a armaturii de
racordare la
iesirea agentului
termic.
Echilibrarea
hidraulica a
circuitelor
corpurilor de
Tncalzire Tn
raport cu nodurile
de racordare, se
face utilizand
dispozitivele
M,
(4.2.77)
(4.2.78)
16 pm
2-n2 -d2
tf-is
locale
de
reglare, cu
care
sunt
prevazute
ARU. Pentru
cazul
particular al
retelelor
monotubular
e racordate
cu ARU in
sistem
de
alimentare
jos-jos sau
sus-jos,
pierderea de
sarcina
locala
la
corpurile de
Tncalzire
cuprinde
numai
pierderile, Tn
circuitele
ARU, corpul
de Tncalzire
Tn
cazul
racordarii
jos-jos,
si
suplimentar
Tn robinetul
cu
dubla
reglare (cu
sau
fara
termostat)
Tn
cazul
racordarii
sus-jos.
Calculul
pierderilor
de sarcina
locale
pentru
circuitele
se-cundare
se
face
luand
Tn
considerare
relatia
pierderilor
de sarcina,
scrisa sub
forma:
lz = Pm-v-^de unde
cu notatiile
din fig.
4.2.26.
rezulta:
2s
iz*
;
sau
Z
=
VM*/
Hx = 3168,35 Pa;
y(Ri + z) ~ este
Pierderea de sarcina
pe tronsoanele
con4v
'co
ductelor
orizontale
monotub,
prezentate Tn
est
e
pie
rde
rea
de
sar
cin
a
pe
tro
ns
oa
nel
e
co
ndu
cte
lor
col
oa
nei
de
ali
me
nta
re
cu
ag
ent
ter
mi
c
car
e
Tn
co
ndi
tiile
ide
ntit
atii
sc
he
me
i
ad
opt
ate
cu
ce
a
din
ex
em
plu
l
de
la
4.2.
8.5.
1
are
val
oar
ea:
in care:
Zr - sunt
pierderile de
sarcina locale pe
circuitui corpului
de Tncalzire
[Pa]:
Ztrx - pierderile de
sarcina
locale
pe
circuitui
debitului de
tranzit Ml ,
care
nu
traverseaza
corpul
de
'trx
Tn care:
Cx
4 tabelul
4.2.38
care au doua
valori determinate
de posibilitatea
dimensionarii
diferite a trons
o
n
u
l
u
i
1
p
e
n
t
r
u
D
m
=
3
/
4
"
J_ i
\max
2(H/ + Z)co
=2815,35 Pa,
pentru Dm = 1"
j* /
\min
l[ Cx RI +
AT
Z
)co =
167
9,53P*,
!(*'+z)
3600
[kg/h]
Tncalz
ire si
care
sunt
prelua
te prin
reglar
ea
specifi
ca a
ARU;
Mr - debitul
masic de
agent termic
ce
traverseaza
circuitui
(4.2.80)
corpului de
T
n
c
a
l
z
re si
de
iesir
e
din
corp
ul de
Tnc
alzir
e.
M. = Mr M,
36
00
[k
g/
h]
A
T
Circuitele
secundare
ale corpului
de Tncalzire
echipate cu
ARU
au
treapta de
reglare
stabilita Tn
functie
de
marimile:
i
Din
tabelul
4.2.37
se
e
observa ca
pentru
:
consumator
ul 4, care
este
tranzitat de
[
Tntreg
debitul
de
k
agent
g
termic, Ztr =
0 (circuitui
/
secundar
este Tnchis
h
complet).
pentru
]
retelele
de
(4.2.79)
conducte
orizontale din
in care:
otel, de la
&Cx ultimul nivel,
reprezinta
diametrele si
debitul de
pierderile
caldura al
totale
de
consumator
sarcina,
ului [kW];
centralizate Tn
ATx = 6jn tabelul 4.2.38,
6je; s-au stabilit
diferenta de
Tn functie de
temperatura
debitul
de
a agentului
agent termic
termic, Tnviteza
tre si
temeconomica, Tn
conformitate
pera
turacu datele din
de tabelul 4.2.3.
Coeficientii de
intra
r
(4.2.81)
rezistenta locala din

tabelul 4.2.39 au fost
stabiliti
tinand
seama
de
de distribute (fig.
4.2.27), datele din
tabelul 4.2.4 si cele
referitoare
la
pierderile locale de
sarcina pentru 2t=
= 1 (tab. 4.2.5).
verificarea
rezultatelor se face
luand
Tn
considerare
conditiile de echilibru
hidraulic,
care
depind de varianta
de ra-cordare a
retelei orizontale la
coloanele
de
alimentare cu agent
termic (fig. 4.2.27
c).
Astfel, pentru
i
ret
ele
ver
tical
e
ca
la
cel
e
bit
ub
ula
re
au
ac
ele
asi
val
ori
:
H = 2376,27 Pa
si respectiv
2(fl/ + z)
=938,09
Pa,
II
^>R5 = 7,8 kW
E in
Analizand
cele doua
variante de la
tronsonul 1
privind diametrele
conductelor
rezulta ca
pentru 3/4"
pierderile de
sarcina:
II
Fig.
4.2.27c.
Schema
de
calcul
pentru
instalafi
a
monotu
b cu
circulat
DA
e
________________________
forfata
OR1
a. racordare
directa
"<i{RI +
z)co+Z(RI +
z)cv<H[Pal
Tn care:
H si Hx - sunt
pre
siu
nil
e
dis
po
nib
ile
de
la
ba
za
col
oa
nel
or,
car
e
Tn
co
ndi
tiil
e
-t>4
^ 0>5 = 9 kW )J l5 =
8,4 m
^<D6= 17,2 kW
6)
l6 = 5,4m-------------
E csT
<R2
E
c\T
II
ad
opt
ari
i
ac
ele
ias
0R3
E
0R4
pentru
consu
matori
individ
uali:
c - coloana
de
alimentare.

2 iRI + z) +2(RI
+ Z]CV = 2815,35
+ 938,09 =
3753,44 Pa,
1
DC
2^
min _ 2376,27 < 1679,53 + 938,09 < Hx = 3168,35 Pa

DC
R/+z
i( )
in care:
Hmin
DC
imin
l
DC
._________
U{
depasesc
presiunea
disponibila
maxima Hx =
3168,35 Pa Pentru
diametrul de 1" este
asigurata conditia de
echilibru hidraulic
n = 2376,27 <
1679,5
b. racordare
prin BEP:
+ z,
HnJC si Hg* su
nt
pr
esi
un
ile
dis
po
ni
bil
e
de
la
ba
za
co
lo
an
ei
de
ali
m
en
tar
ea
M
T
H,
co
res
pu
nz
at
or
ra
co
rd
ari
i
cu
B
EP
si
au
va
lor
ile
:
min _ 2257 Pa;
H.
H
'DC
3009 Pa
(exemplul de la
4.2.8.5.1)
este pierderea de
sarcina pe
tronsoanele
coloajcv
nei de
alimentare a MTH
care are aceeasi
valoare cu cea de la
exemplul de la
4.2.8.5.1
(
t
a
b
.
4
.
2
.
1
9
C
)
Mpco = MT =
387,35 kg/h,
circuitele
orizontale
corespunzato
are celorlalte
niveluri (E3,
E2, E1 si P)
se
dimensioneaz
a
dupa
aceeasi
metodolo-gie,
luand
in
considerare
presiunile
disponibile
corespunzatoare fiecarui
nivel,
in
functie
de
modul
de
racordare a
MTH
la
coloana.
Astfel,
pentru:
a.
racordare
directa
(pentru
conducte
verticale
tab.
4.2.19B)
H- = i(*/
+ z);
%2(R, +
z)5_cv-H;
65,
60
15
0,3
5-
17
3-
17,
16
83
5,1
Pa
5=
17
16
84,
79,
43
53
Pa
= 1679,53
+ 254,80 165,15 =
1769,18 Pa
Trn
2
{
+ ffl+z
Hr -2(+C i( ).
etaj
Tm
p_
H
r2
{
R
iz
i{
Ri
z)cv
-4H:
1679,53 + 761,09-4-165,15 = 1800,02 Pa

in care:
Conditia
de
echilibru hidraulic
in acest caz
Nr
.
trons
1
[k
W
]
9
I
[m
]
20
,3
D
[i
n]
3/
4
1
21
[
m
/s]
0,
R
[Pa/
m]
70
25
40
10,
6
10,
6
8,6
6,
7
3,
45
3/
4
32
0,
22
0,
24
este
4,
6
3,
85
3/
4
0,
22
35
9,6
Tndeplinita
2,
5
1/
2
0,
16
30
11,
1
R/+Z
2(
H
=2257<l{R
UZ)cv+ZBEp
= 2383,30
ZBEp < H = 3009 Pa,

Pierderile
de sarcina
ale circuitului
orizontal se
dimensionea
za la fel ca
eel
al
racordarii
directe
si
sunt
acoperite de
o pompa de
circulate
care
are
urmatoarele
caracteristici
hidraulice:
Tnaltimea
de
pompare
H
R/
i(
L
2(w+*)<
+z
unde s-a
considerat
pe
tronsonul 1
(tab. 4.2.38)
diametrul
de
3/4"
Tntrucat
pierderea
de sarcina
suplimentar
a poate fi
acoperita
de pompa
de circulate.
debitul
pompei:
sun
t
pie
rde
rile
de
sar
cin
a
min
ime
pe
circ
uitu
l
oriz
ont
al
cor
esp
unz
ato
r
dia
me
trul
ui
Dn
1 =
1"
2815,35 Pa,
(ta
b.
4.2
.38
).
sunt
pierderile de
sarcini pe
tronsoanele
con-ductelor
verticale
situate in
zona
superioara
MTHx (tab.
4.2.19B). H
% = 0,5g-h(p? - pd) =
0,5-9,812,70-12,47 =
161,15 Pa.
Dimensio
Tabelul 4.2.38. narea
Dimensionarea tronsoanelor refelei
circuitelorpierderilor de sarcina, pentru
orizontale ?i evaluarea
orizontale se
refeaua orizontala monotub ?i conducte din ofel (ex. 8)
face dupa
meto-
dologia
prezentata pentru
circuitul ultimului
nivel.
Presiunea
disponibila
obtinuta pentru
fiecare nivel este
consumata pentru
acoperirea
pierderilor de
sarcina a racordurilor MTHx la
coloana, a
pierderilor locale
de sarcina in
MTHx si in
reteaua orizontala
corespunzatoare
nivelului. b.
racordare prin
BEP (ptr.
conducte verticale
tab. 4.2.19, C)
MTH2 =y(Rl + Z\
_ Hetaj = ^Q 5Q _ ^ ^
= 455 35 pa
H
>
^\
15-CV
Tm
'
'
MTH3 = y(Rj + z\
_2. Hf = 998,502-165,15 =
668,20 Pa
H
Li \
nu
Tm
Tabelul 4.2.39. Valoarea coeficier

locala 2, pentru tronsoanele refelei
si conducte din ofel i
Nr.
trons
on
1
Corp
ARU
C
po
2-4 =
8
2-4 =
8=
2-4
Tncalzi
2,5
re
8=
2-4
8
Curbe
r/D = 4
2 0,3 =
0,6
2-0,3 =
0,6
4-0,3 =
1,2 =
2-0,3
0,6
ifilor de rezistenfa
monotub
orizontale ex. 8)
v/
vx
TT
S
TTI
2-1=2
Tabelul 4.2.37. Valoarea rezistentei de reglare "Ztr", pentru armaturi cu racordare unica (ARU)
la instalafiile orizontale monotub cu alimentare jos-jos si sus-jos (ex. 8)
Nr.
tronson
IARU
2,5
6,5
6,5
10,5
2,5
6,5
6,5
10,5
2,5
6,5
6,5
10,5
2,5
6,5
6,5
10,5
2
3
4
zi/r/CE&r)
H
?"
l(
R
i
+
z)
t
115
1,0
5
Pa
Z(
+
iietaj
Tm
-4
HeTtaj =
2035,3
-4165,15
=
1374,7
Pa
1646,5
-3165,15
=
Presiunea
disponibila
obtinuta
pentru
fiecare nivel
se
consuma pentru
acoperirea
pierderilor
de sarcina
ale
racordului
BEP
la
coloana si a
pierderilor
de sarcina
locale
la
nivelul
MTHx
Tn
care
este
inclusa BEP.
Daca este
cazul
se
prevad
si
organe de
reglare care
sa disipeze
excedentul
de presiune, alegerea
acestora
facandu-se
dupa
metodologia
indicata la
exemplul de
la 4.2.8.5.1.
Circuitele
orizontale
ale
celorlalte
niveluri se
dimensione
a-za
aplicand
metodologia
indicata la
termic
care Tn
conditiil
e
identitati
i
schemei
adoptat
e cu cea
din
exemplu
l de la
4.2.8.5.1
tabelul
4.2.21B
are
valoarea:
-1511,92
Pa
dimensionar
ea
circuitului
ultimului
nivel.
Pompa de
circulate pe
fiecare
circuit
se
alege
Tn
functie
de
caracteristici
le respective
(Hpco
si
Gpco).
pentru
refele
de
conducte
orizontale din
cupru,
corespunzatoare
ultimului
nivel,
diametrele si
pierderile
totale
de
sarcina
centralizate Tn
tabelul 4.2.40
s-au stabilit Tn
functie
de
debitul
de
agent termic
si
viteza
economica,
utilizand
datele
din
tabelul 4.2.7.
Coeficientii de
rezistenta
locala
centralizati Tn
tabelul 4.2.41
s-au
determinat Tn
functie
de
de distribute (fig.
4.2.27) tinand seama
de datele din tabelul
4.2.4 si a celor
referitoare
la
lungimea echivalenta
a pierderilor locale
de sarcina pentru 2
= 1 (tab. 4.2.8).
verificarea
rezultatelor
s-a
facut luand Tn
considerare
conditiile
de
echilibru hidraulic,
care depind de
varianta
de
racordare a retelei
orizontale
la
coloanele
de
alimentare cu agent
termic.
Astfel, pentru:
a. racordare
directa:
max
DC
"o7<2K4
4<fl/+z'-<wTn care: H si
Hx - sunt
presiunile
disponibile de la
baza coloanelor care
Tn conditiile
adoptarii aceleiasi
retele verti-cale, ca
la cele bitubulare,
Hn = 2376,27 Pa si respectiv Ht
?KZ)c au
aceleasi valori:
=
3
1
6
8,
3
5
P
a.
es
te
pi
er
de
re
a
de
sa
rci
na
pe
tro
ns
oa
ne
le
co
nd
uc
tel
or
m
on
ot
ub
,
pr
ez
en
tat
e
Tn
ta
be
lul
4.
2.
40
ca
re
au
do
ua
va
lor
i
de
ter
mi
na
te
de
po
si
bil
ita
te
a
di
m
en
si
on
ari
i
dif
eri
te
a
tro
ns
onu
lui
1,
as
tfe
l:
Varianta
cu
tronsonul
1 cu
diametru
28x1,5
mm
conduce
la pierderi
de sarcina
mai mari
decat H
p
r
i
n
B
E
P
HT
DC
4
9
2(RI + Z)C0
+ 2(RI +
Z)CV =
2575,03+
1511,92 =
<f(Ri +
z) + zBCD
< H\
DC
)cv
I
L,\
BEP
in care:
Hcn si
Hx - sunt
presiunile
1
5
disponibile de
la baza >
= 4086,95
coloanei
HgS*
de alimentare
-3168,35
a MTH5,
Conditia
corespunzator
de echilibru
racordahidraulic
rii cu BEP si
este
au valorile:
asigurata
Hn = 2257
pentru soluPa; Hx =
tia cu
3009 Pa (ex.
diametru
6 de la
35x1,5 mm
4.2.8.5.1).
pe tronsonul
^/
\
n
1. H <
- este
2376,23 <
pierderea de
(1401,21 +
sarcina pe
1511,92) =
tronsoanele
2913,13 <
de
<
^l
)c
v
H
conducta
ale
x
coloanei de
alimentare
=
a MTH,
car
3
e
1
are
6
ac
8
ee
,
asi
3
val
5
oar
e
P
ca
a
Tn
.
ce
a
b
de
.
la
ex
r
em
a
plu
c
l
o
de
r
la
d
a
4.2
r
.8.
e
5.1
(ta
b.
4.
2.
21
C)
:
cordul BEPi, a
carui rezistenta
locala:
376 Pa,
300
9225
7
2(fl/ + z) v
=2236,21 Pa
Conditia de
echilibru
MRUZ\
i_j mm
H
DC
hidraulic
iar relatia de
echilibru
hidraulic
devine:
+
Z
H% = 2257
<l(RI + Z)cv + ZBEp
= 2236,21 + ZBp <
H;
max
DC
BE
P
i
<
H
= 3009 Pa.
nefiind
Tndeplinita, se
ma
x
C
V
iimax _ iirr
RF
prevede un organ
de reglare pe ra^{RI + Z)maQx
= 2575,03 Pa
pentru Dn1 =
28x1,5 mm,
D
C
sau
mjn = 225/ < 2236}
21 + 376 =
^{Ftl + zygJS
= 1401,21 Pa
pentru Dn1 =
35x1,5
2612,21 <
mm,
Hx = 3009
Pa Organul de
reglare se
alege fixand
treapta de
reglare
Rl
+
Z)
este pierderea
de sarcina pe
tronsoanele
conductelor
coloanei de
alimentare cu
agent
BE
P1
r
l[M
,ZBEP'\
y
MTH1'
RF j
Tabelul 4.2.40. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale $i evaluarea pierderilor de sarcina,

pentru refeaua orizontala monotubulara ss conducte din cupru (ex. 8)
Nr.
tronson
[kW]
MT
[kg/h]
1
[m]
D-8
[mm]
387,56
20,3
2 8 - 1,5
3 5 - 1,5
6,7
3
4
4,6
2,5
3,45
3,85
4
[m/s]
0,22
0,135
22- 1
0,34
2 8 - 1,5
0,215
22- 1
0,34
2 8 - 1,5
0,215
22- 1
0,34
22- 1
0,34

in care:
M,
I*,
Cx
_.
*C,0,107
2(+C +
387,56
c AT
2(+*U-'
4,18-20
Ci = 376 Pa.
MTH1
?BEP
-RF
Pierderile de
sarcina Tn circuitul
orizontal sunt
acoperite de o
pompa de
circulatie, cu
urmatoarele
caracteristici
hidraulice:
Tnaltimea de
pompare:
y(R/ + z)
2575,03 Pa
H
''PCO
Li \
JCO
unde
pe
tronsonul 1 (tab.
4.2.40)
s-a
considerat
diametrul
de
28x1,5
mm,
deoarece
pierderea
de
sarcina
suplimenta-ra
poate fi acoperita
de pompa de
circulatie,
cu
caracteris-ticile
hidraulice:
debitul
pompei:
Mpco = MT =
387,56 [kg/h].
circuitele
orizontale
corespunzatoare
celorlalte niveluri
dimensioneaza
utilizand
aceeasi
metodologie, luand Tn
considerare
presiunile
disponibile cores
punzatoare fiecarui
nivel, Tn functie de
modul de racordare
a MTH la coloana.
Astfel, pentru:
a. racordare
directa pentru
conducte
verticale (tab.
4.2.21 B)
= 1401,21 +
217,87 - 165,15
= 1453,93 Pa
r3=i{Ri^
+i{Ri^z)cv-2-H^ =
H
= 1401,21 +
383,77-2165,15 =
1454,68 Pa
Hr
4
=l
+
z)2
+l{
RI
+
Z)
cv
3H
%
==
140
1,2
1+
716
,773165
,15
=
162
Dimensionarea
circuitelor
orizontale se face
dupa metodologia
prezentata pentru
circuitul ultimului
nivel.
Presiunea
disponibila
obtinuta pentru
fiecare nivel este
consumata
pentru acoperirea
pierderilor de
sarcina a racordurilor MTHx la
coloana, a
pierderilor locale
de sarcina Tn
MTHx si Tn
reteaua
orizontala
corespunzato
are nivelului.
b. racordare prin
BEP pentru
conducte verticale
(tab. 4.2.21 C)
5
3
Hr =i{R
i+z)2+i{
Ri+z)cv4-H;: =
2
,
1
8
=
P
1
4
0
= l[*i + z\
HMTH2
D
l(Ri+z)\
2(Ri+z\
"0
2
1
1
3
2
1
,
5
7
4
1
6
5
etai
-?("
:
sunt
pierderile de
sarcina
minime pe
+ Z
circuitul
orizontal
corespunzat
or
diametrului
Dn1 =
35x1,5mm
(tab.
4.2.40).
sunt
pierderile
de sarcini
pe
tronsoanele
conductelor
verticale
situate Tn
zona superioara MTHX
(tab.
4.2.21B).
0,5g-h-(pf Pd) = 0,59,81-2,7012,47 =
161,15 Pa.
),
2U,87-
racordului BEP la
coloana
si
a
pierderilor
de
sarcina locale din
MTHx Tn amonte
de BEP.
Circuitele
orizontale
aie
celorlalte niveluri
se dimensioneaza
dupa
metodologia
indicata
la
circuitul de la
ultimul
nivel.
Pompa
de
circulatie
pe
fiecare circuit se
alege Tn functie
de caracteristicile
hidraulice (Hpco si
Mpco).
pentru retele de
conducte orizontale
din materiale termoplastice
tip
Polymutan,
corespunzatoare
ultimului
nivel,
165,15
= 52,72
diametrele
si
-2HMTH3 = y(Ri + z)
sarcina
sunt
Hf = 792,16-2centralizate
Tn
165,15 = 461,86
tabelul
4.2.42.
Pa
D
ZJ\
Valorile au fost
J
stabilite Tn functie
Tm
de debitul de agent
termic si viteza
HMTH4 =y(Ri + z\
economica,
_3.Hf =1125,16-3utilizand datele din
165,15 = 629,71
tabelul
4.2.9.
Pa
D
LJ\
Coeficientii
de
J
rezistenta
locala
Tm
centralizati Tn tabelul
4.2.43
s-au
4 HeTtaj = 1729,96-4determinat
Tn
165,15 = 1069,36 Pa
functie
de
configuratia
retelei
Presiunea
de distribute (fig.
disponibila
tinand
obtinuta
pentru 4.2.27)
seama
de
datele
din
fiecare nivel se
con-suma pentru tabelul 4.2.4.
verificarea
acoperirea
rezultatelor s-a
pierderilor
de
facut luand Tn
sarcina
ale
considerare
CV
CV

local s|, pentru tronsoanele refelei monotubulare
orizontale si conducte din cupru (ex. 8)
Nr.
trons
on
l
2
3
4
Corp
ARU
incalzi
re
2,5
2-2 =
4=
2-2
4=
2-2
4=
2-2
4
C
po
Curbe
r/D = 4
202, 3 50,35
= 0 ,=7
0,7
4-0,35 =
2 1,4
0,35 =
0,7
T
T
S
T
TI
Robine
2 2,5
trecere
=5
9,
7
4,
7
5,
4
7,
2
Tabelul 4.2.43. Valoarea coeficienfilor de rezistenta

locala z|, pentru tronsoanele retelei monotubulare
orizontale si conducte tip Polymutan (ex. 8)
Nr.
trons
on
1
Corp
ARU
Tncalz
ire -
2
3
2,5
2-4 =
8
2-4 =
8=
2-4
8=
2-4
8
C
po
Curbe r/D
2-0,3 = 0,6
= 1,2
2 0,3 =
0,6 1,2
4-0,3=
2-0,3 = 0,6
T
T
S
T
TI
Robine
trecere
2-1,5
3
Tabelul 4.2.42. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale si evaluarea pierderilor de sarcini, pentru reteaua
orizontala monotubulara cu conducte tip Polymutan (ex. 8)
Nr.
tronson
[kW]
VT
[l/s]
1
[m]
Dn
[mm]
0,107
20,3
25
0,19
25
0,19
25
0,19
25
0,19
20
0,31
25
0,19
20
0,31
25
0,19
2
3
4
6,7
4,6
2,5
3,45
3,85
4
[m/s]
ate
a
dime
nsi
on
arii
dif
erit
ea
tro
ns
oa
nel
or
3
si
4,
ast
fel:
conditiile de
echilibru
hidraulic
care depind
de varianta
de
racordare a
retelei
orizontale la
coloanele
de
alimentare
cu agent
termic.
Astfel,
pentru a.
racordare
directa
l(RUZ
cv
DC
Tn care:
Hc si Hx
- sunt
presiunile
disponibile de
la baza
coloanelor,
care Tn
conditiile
adoptarii
aceleiasi
retele verti
cale, ca la
cele
bitubulare, au
aceleasi
valori:
H =
2376,23 Pa,
respectiv
Hx =
3168,35 Pa.
y(Ri + z) "
este
P'erderea de
sarcina pe
tronsoanele
coni^
'co
ductelor
monotub,
prezentate Tn
tabelul 4.2.42
H
2(fl/ + z)max
= 2640,11
Pa pentru
Dn3 = Dn4 =
20 mm,
JL I
\mi
n
^ Iff/ + Z\
= 1594,62
Pa pentru
Dn3 = Dn4 =
25 mm
- este
pierderea
de sarcina
pe
tronsoanele
cv
conductelor
coloanei de
alimentare
cu agent
termic care
Tn conditiile
identitatii
schemei
adoptate
cu cea
din
exemplul
cu
de la
do 4
ua .
val 2
ori .
det8
er .
mi 5
nat.
e 1
de
po a
sib r
ilit e
v
a
l
o
a
r
e
a
:
a
b
.
r
a
2(/?/ + z) v
=1272,17 Pa,
Conditia de
echilibru hidraulic
este asigurata
pentru solu-tia cu
diametrul de 25
mm pe tronsonul
4: H = 2376,23
< 1594,62 +
1272,17 =
= 2866,79 <
Hx = 3168,35 Pa
Varianta cu
tronsonul 4 cu
diametru 20 mm
conduce la
pierderi de
sarcina mai mari
decat Hx.
2(fl/ + z) +|;(fl/
+ z) v =2640,11 +
1272,17 =
=
3
9
1
2
,
2
8
>
H
=
3
1
6
8
,
3
5
loa unde
s-a
re considerat
cu ca
pe
ce tronsonul 4
a (tab. 4.2.42)
din diametrul de
ex 20
mm,
em deoarece
plulpierderea
de de sarcina
la suplimentar
a poate fi
4.2 acoperita de
.8. pompa de
5.1 circulate cu
(ta urmatoarele
b. caracteristici
4.2 hidraulice:
.23 *
C): d
e
b
i
t
u
l
o
d
a
r
e
p
r
i
n
p
o
m
p
e
i
:
B
E
P
:
~BEP
"
it max
DC
/+z
?( )c
in care:
HT si Hx - sunt
presiunile
disponibile de la
baza coloanei
de alimentare a
MTH,
corespunzator
racordarii
cu BEP si au
valorile:
H = 2257 Pa,
Hx =3009 Pa
(exemplul de la
4.2.8.5.1).
y(Ri + z) ~ este
P'erc'erea de sarcina
pe tronsoanele de
5^
'cv
conducta ale
coloanei de
alimentare a MTH,
ca
re
ar
e
ac
ee
as
i
va
M
P
C
O
=
l
v
1
T
=
3
8
7
,
5
6
k
g
/
h
.
* circuitel
e orizontale
corespunzato
are celorlalte
niveluri (E3,
E2, E1 si P)
se
dimensioneaz
a
utilizand
aceeasi
metodologie, luand Tn
considerare
presiunile
disponibile corespunzatoare fiecarui
nivel, Tn functie de
modul de racordare
a MTH la coloana.
Astfel, pentru:
a. racordare
directa pentru
conducte
verticale (tab.
4.2.23 C)
ni
me
pe
cir
cui
tul
ori
zo
nta
l
cor
es
pu
nz
ato
r
dia
me
tru
lui
Dn
3
=
Dn
4
=
25
m
m
(ta
b.
4.2
.42
).
= 1594,62
+ 772,79 165,15 =
2202,26
Pa
1
5
= 1594,62
+
1327,282-165,15 =
2591,60
Pa
H^=i{RUZ)2
^{Rl^z)cv-3H^ =
2,(RI + Z)CV su
nt
pi
= 1594,62
+
1709,4 2581,73 Pa.
7-3165,15 =
2808,64
Pa
=
1594,62 +
2371,67-4165,15 =
3305,69
Pa Tn
care:
4
^(RI + Z)Q su
nt
pie
rde
ril
e
de
sar
cin
a
mi
superi-oara
MTHx (tab.
4.2.23 c).
H** = 0 , 5 g-h[ptp d } = 0,59,81 2,7012,47 =
165,15 Pa
Dimensio
narea
circuitelor
orizontale
se
face
dupa metodologia
prezentata
pentru
circuitul
ultimului
nivel.
Presiunea
disponibila
obtinuta
pentru
fiecare nivel
este
consumata
pentru
acoperirea
pierderilor
de sarcina a
racor-durilor
MTHx
la
coloana, a
pierderilor
locale
de
sarcina Tn
R/+z
er
de
ril
e
de
sa
rci
na
pe
tro
ns
oa
ne
le
co
nd
uc
tel
or
ve
rti
cal
e
sit
ua
te
Tn
zo
na
i(Conditia
L
de echilibru
hidraulic:
H = 2257
< | (Rl + Z)cv +
ZBEp = 2581,73
+
Zfip < H =
3009 Pa
este
Tndeplinita.
Pierderile
de sarcina
Tn circuitul
orizontal
sunt
acoperite de
o pompa de
circulate, cu
urmatoarele
caracteristici
hidraulice
Tnaltimea
MTHx si a
circuitelor
orizontale
corespunzat
oare
nivelului.
b.
racordare
prin BEP
pentru
conducte
verticale
(tab. 4.2.23
C)
MTH2 =y(Rl
\
_ Hetaj = JJ2 jg
_ ^ ^ = QQJ ^
pa
H
+ Z
h-CV
>
^\
Tm
>
MTH3 =y(Ri +
\ _2. HeTtal
= 1327,28-2165,15 =
996,98 Pa
H
= 2(/?/
+ Z) v
-3 H^
=
1709,4
7-3165,15
=
1214,0
2 Pa
de
pompare:
Hpoo-2^^)
'2640,11
Pa
MTH5 =y(Rl + Z\
_
4 . Hetai = 2371 QJ _ 4 .
165 15 = 1/11 Q7 Pa
D
ZJ\
)CV
Tm
Presiunea
disponibila
obtinuta
pentru
fiecare nivel se
con-suma pentru
acoperirea
pierderilor
de
sarcina
ale
racordului BEP la
coloana
si
a
pierderilor
de
sarcina locale la
nivelul MTHx Tn
care este inclusa

BEP.
Circuitele
orizontale
ale
celorlalte niveluri
se
dimensioneaza
dupa
metodologia
aplicata circuitului
etajului de la
ultimul
nivel.
Pompa
de
circulate
pe
fiecare circuit se
alege Tn functie
de caracteristicile
hidraulice (HPco
si Ivlpco)-
<P.
ab
Mni
[kW]

a 4.3.1.
termica
aburul apei
de si aburului Tn stare
Tabelul
Proprietatlle
a deacestui
functle
presiune presiune
tip
de joasa
ca
P
e
instalatii
agent ter[C] [bar] fata
de mic contin
cele
urmatoarel
80
0,47
utilizand
e
90
0,70 ca agent component
termic
e:
100
1,01 apa calda. * sursa
Sarcina
termica
105
1,21
termica
(generato
necesara
are
de
110
1,43
la consuabur de
115
1,69 mator se
presiune
obtine din
joasa);
120
1,98 transform
*sisteme
area unui
de
125
2,32
anumit
conducte
debit de
pentru
abur
in
distribut
4.3.
condensa
ia
Siste
si
aburului
me de t
la
Incalzi preluarea
caldurii
consuma
re cu
latente de
tori;
abur
vaporizar
*sisteme
de
de
presiu e.
Sarcina
conducte
ne
termica
pentru
joasa
<Pab [kW]
preluarea
condens
Instalatiil transportat
atului de
e
de a de un
debit de
la
Incalzire
consuma
cu abur de abur este
proportion
tori;
presiune
cu * utilizatori
joasa sunt ate
debitul de
(corpuri
instalatii
fluid Mab
de
Tnchise
Tnclazire,
utilizand ca [kg/h] si
cu
calechiagent
dura
pamente
termic
latenta
de
tehnologi
aburul
ce etc.);
saturat cu vaporizar
e r [kJ/kg], * sisteme
presiunea
de
maxima de la
1,7
bar presiunea siguranta;
(0,7
bar de regim * sisteme
a
de
suprapresi
instalatiei:
dezaerisi
une).
(4.3.1)
re
a
Principala
In
conductel
caracteor
de
ristica
a tabelul
4.3.1 se
condens
acestor
gasesc
at;
instalatii
caracteris
*sisteme
este
-ticile
de reglare
utilizarea
termofizic
si control;
vaporilor
ale * accesorii.
de apa ca e
aburului
agent
saturat la 4.3.1.
termic
diferite
Criterii
transpresiuni.
privind
porter,
Majorita utilizarea
ceea
ce
tea
Tnsporeste
calzirii cu
substantial instalatiilo
r
care abur de
capacitate
utilizeaza
presiu
ne
joasa
Dom
eniul
de
utilizar
e
al
instalati
ilor cu
abur de
presiun
e joasa
este
mai redus
decat
al celor
cu apa
calda.
Explicatia
consta
in
cateva
caracte
ristici
ale
acestor
instalati
i care
genere
aza
fenomene
nedorit
e
si
anume:
*temp
eratur
a
ridica
ta a
agent
ului
termic,
peste
100
C,
care
produ
ce
tempe
raturi
ridicat
e ale
supraf
etelor
corpur
ilor de
incalzi
re.
Acest
fapt
genereaz
a
discon
fort
termi
c
local
si deterior
eaza
calita
tea
aerul
ui
interi
or
prin
arder
ea
prafu
lui
depu
s si
inten
sificare
a
curen
tilor
conv
ectivi
;
*inerti
a
term
ica
redu
sa a
insta
latiei
,
ceea
ce
deter
mina
o
funct
ionar
e
continua
a
gene
ratoa
relor
de
abur
pentr
u
acop
erire
a
pierd
erile
ener
getic
e ale
cladi
rilor;
*impo
sibilita
tea
unei
regiari
calitativ
e
centrale,
singura
reglare
posibila
fiind cea
de debit.
Aceasta
situatie
genereaza
consumu
ri
energetic
e nejustificate Tn
perioadel
e
cu
temperat
uri
exterioar
e
mai
ridicate si
solicita
suplimentar
cazanele
prin
porniri si
opriri
repetate;
* corodare
a
echipam
entelor si
conductelor din
otel, Tn
special,
Tn
sistemul
de
evacuare
a
condensa
tului Tn
care
circula un
amestec
de apa,
aer
si
uneori
abur viu;
* riscul
functiona
rii
defectuo
ase prin
aparitia
unor
dopuri de
apa
Tnsotite
de
zgomote
pe
conducte
sau
Tn
corpurile
de
Tncalzire,
consecin
te
ale
unei proiectari
sau
executii
defectuo
ase, precum si a
vitezelor
mari ale
aburului
Tn
conduct
e;
* riscul
scaparil
or
de
abur
prin
conducted de
dezaeris
ire ale
sistemul
ui
de
evacuar
e
a
condens
atului.
Acest
fenomen
nedorit
se
manifest
o Tn situatia Tn
care la
nivelul
consum
a-torilor
(corpuri
de
Tncalzir
e,
echipamente
tehnolog
ice etc.),
aburul
nu
se
transfor
ma
integral
Tn
condens
at si nu
sunt
montate
dispoziti
ve
speciale
Tn acest
scop pe
conduct
a
de
evacuare a
condens
atului.
Aceasta
solutie
poate
fi
adoptata
Tn
cazul
existentei
unei retele
de
abur
tehnologic
ca
sursa
de
abur
sau atunci
cand
executia
unei retele
de
apa
calda sau
fierbinte
este
neeconomi
ca. Alegerea
sistemului
de
Tncalzire
cu abur de
presiune
joasa
se
face tinand
cont
de
urmatoarel
e criterii:
* puterea
termica
necesara;
* sursa
sau
generato
rul
de
abur
disponibil;
* tipul de
consuma
tor (civil
sau
industrial);
* amplasar
ea
consuma
torilor Tn
cladiri si
a
cladirilor
Tn raport
cu sursa
termica;
* posibilitat
ile
de
colectare
a
condensatului
etc.
In
acest
sens
se
recoma
nda
urmatoarele
solutii
general
e:
a) pentr
u
cladi
ri
izola
te,
fara
desf
asurare
mare
Tn
plan,
avan
d
pierd
eri
ener
getic
e
redu
se si
centr
ala
termica
prop
rie,
este
indic
ata
utiliz
area
siste
melo
r cu
Tnto
arcer
ea
liber
a a
cond
ensa
tului
la
caza
ne.
4.3.2.
Parti
culari
tafi
ale
instal
atiilor
cu
abur
la
presi
une
joasa
pentru
cladir
i
mari
sau
ansa
mblu
ri de
cladir
i, se
reco
Sist
emele
de
Tncalz
ire cu
abur
de
presiu
ne
joasa
pot fi
b)
ma
nda
inst
alati
i de
Tnc
a
Izire
cu
abu
r de
pre
siun
e
joas
a cu
colect
are
a
con
den
satu
lui
Tn
reze
rvoa
re
inter
me
diar
e si
po
mp
are
a
ace
stui
a
Tn
caz
ane
.
clasific
ate
dupa
anumit
e
criterii,
astfel:
* dupa
numa
rul de
cond
ucte
care
alime
nteaz
a
corpu
rile de
Tncal
zire:
mono
tub si
bitub;
* dupa
modu
l de
Tntoa
rcere
a
cond
ensatulu
i
la
cazan
e:
tntoar
cere
libera
si
intoar
cere
prin
pom
pare;
* dupa
modul
Tn
care
se
face
distrib
ut ia
aburu
lui la
consu
mator
i:
distri
butie
super
ioara
si
distri
butie
inferi
oara;
* dupa
poziti
a
condu
ctei de
Tntoarcer
ea
condens
atului la
cazane
Tn raport
cu nivelul
de
presiune
al
instalatiei
: condensat
neinecat
si
condens
at inecat.
In
majoritar
ea
instalatiilo
r de
Tncalzire
cu abur de
presiune
joasa se
folosesc
sistemele
bitub.
Instalatiile
mici pot fi
proiectate
uneori Tn
sistem
monotub.
In acest
caz
aburul si
condensa
tul circula
pe
aceeasi
conducta
(fig 4.3.1).
Alegere
a schemei
de
distributie,
supe-
rioara sau
inferioara,
se
face
tinand
seama de
structura
cladirii
si
de posibilitatile
existente
privind
pozarea
conductelor de
abur si de
condensat
astfel
Tncat sa se
asigure
pantele
necesare
precum si
montarea
separatoar
elor de
nu
conden condu
cte-lor
depase
sat.
si
la sca 10
Pentru
schim
m/s, iar
conduc
lungim
tele de barile
ea
abur se de
acestei
recoma directi
portiuni
nda, pe e.
Acest
se
cat
fenom
limiteaz
posibil,
a
pe
o panta en
provoa cat
de
ca
posibil.
montar
La
e care zgomo
te
instalat
sa
puterni iile cu
determi
ce si distribu
ne
introdu te
scurger
ce
superio
ea
reziste ara, fig.
conden
nte
4.3.2,
satului
hidraul racorda
format
rea
datorita ice
coloan
racirii in import
an-te
elor se
conduc
face
te,
in care
uneori
printr-o
acelasi
sens cu bloche legatur
aza
a de tip
miscar
functio pipa"
ea
la
aburulu narea
partea
i.
In corect
a
a superio
cazul
ara
a
montari unor
i
Tn portiun conduct
i
din ei
de
coninstalat distribut
trapant
ie. Din e,
a,
aceste
evitand
datorita
motive, u-se
vitezei
astfel
mari de Tn
patrund
curgere cazuril
e Tn erea
a
condenaburului care
nu se satului
Tn
Tn
conduct poate
evita
corpuril
e
de
(15...40 montar e
ea
Tncalzir
m/s),
condu
e.
doctelor
La
purile
instalati
de apa Tn
ile cu
formate contra
panta
distribut
prin
se
e
conden
recom
inferioa
sare
anda
ra, fig.
sunt
ca
4.3.3,
lovite
viteza
pot fi
puterni
particul
c
de aburul
ui sa
arizate
peretii
Fig. 4.3.3. Sisteme de distribute ?i de racordare a corpurilor de Tncalzire la
coloanele instalafiiior bitubulare cu distribufie inferioara:
a - coloane racordate la conductele de distributie; a1 - racordare
unilaterala; a2 - racordare multipla; b - coloana racordata in punctul de rupere
de panta; c - coloana racordata in capatul retelelor de
distributie.
trei situatii:
a - coloana
racordata
direct la
conduc-ta
de
distribute a
aburului si
la conducta de
colectare a
condensat
ului; b coloana
racordata
Tntr-un
punct de
rupere de
panta a
conductei
de
distribute
abur
prevazuta
cu
separator
de
condensat;
c - coloana
de capat,
echipata
cu separator de
condensat.
Reteaua
de
distributie
a aburului
din planul
orizontal
poate fi
arborescen
ta simpla
sau
complexa.
Aceasta se
mon-teaza
cu o panta
de 3...5 %
pe directia
de
alimentare
a
consumato
rilor, astfel
Tncat
circulatia
aburului si
a
condensatului format
datorita
racirii pe
conducte
sa fie Tn
acelasi
sens.
Pentru
retelele de
distributie
mari,
desfasurat
e mult
Tn plan, o
panta
continua
conduce
la diferente de
nivel
inaccepta
bile. Din
acest
motiv se
practica
ruperile de
panta prevazute cu
separatoar
e de
condensat
(fig. 4.3.4).
Ramificatii
ie sunt
echipate,
de
asemenea
, cu
dispozitive
de capat
pentru
colectarea
condensat
ului. Separatoarele
de
condensat
utilizate
Tn instalatiile
de
Tncalzire
cu abur de
presiu-ne
joasa pot
fi, dupa
caz,
sifoane de
condensat
sau alte
dispozitive
de separare a
condensat
ului ca, de
exemplu,
oale de
condensat
de diferite
tipuri.
Sifoanel
e
de
condensat
sunt
dispozitive
simple
care
asigura
eliminarea
sigura
a
condensat
ului
fara
scapari de
abur, fiind
recomand
ate ori de
cTte
ori
exista
disponibilul
de
Tnaltime
pentru a fi
mon-tate.
Acest lucru
este
posibil, Tn
general, la
instalatii cu
suprapresi
unea
de
regim de
pana
la
0,3
bar.
Sifoanele
de con-
densat
se
confec
tionea
za din
teava
rotunda.
Marim
ea
garzii
hidraul
ice a
sifonului
este
calcul
ata Tn
functie
de
presiunea de
regim
a
cazan
ului si
asigur
a evacuare
a
conde
nsatul
ui
format
pe
condu
ctele
de
abur
fara
riscul
de a
pierde
abur
din
instala
tie
(cap.
4.3.6).
4.3.3.
Ra
cor
dar
ea
cor
pur
ilor
de
Tn
cal
zir
e
Mon
tarea
corpuri
lor de
Tncalz
ire Tn
siste
mele
alime
ntate
cu
abur
de
presiune
joasa
respe
cta,
Tn
princi
piu,
recomand
arile
gener
ale
privin
d
ampl
asare
a
corpu
rilor
de
Tncal
zire si
anum
e:
STAS
1676,
STAS
1124
7/1,
STAS
1124
7/2,
STAS
1124
7/3,
STAS
1124
7/4.
In
ceea
ce
privest
e
racord
area
corpurilor
de
Tncalz
ire, Tn
instala
tiile alimentat
e cu
abur
de
presiu
ne
joasa,
apar
unele
particu
laritati,
astfel: la
instalati
ile
bitubul
are cu
distribu
tie
super
ioara
racor
darea
corpu
rilor
de
Tncal
zire la
coloa
ne se
poate
face
Tn
___
o
__^^J
L
+-:
^^
I_______________
Ii
____ ______------
Fig.
4.
3.
1.
Ra
co
rd
ar
ea
co
rp
uri
lor
de
Tn
cal
zir
e
Tn
sis
te
m
e
m
on
ot
ub
:
adi
str
ib
uti
e
superi
oara;
bdistrib
utie
inferio
ara.
----abur
conde
nsat
panta
(fig. 4.3.2
a, b) sau
Tn
contrapanta
(fig. 4.3.2
c)
cu
conditia
ca
la
corpurile
de
Tncalzire
eel
mai
jos amplasate,
racordare
a sa fie
facuta Tn
panta,
pentru a
da
posibilitat
ea evacuarii
condensa
tului
format pe
co-
D^r
CK
Dd
n^f
o^n
_Q_
_Q_
CH
tt^
Pot
and nq
^
loana de
abur;
la
pentru a
evita
umplerea
cu apa a
racordurilo
r Tn cazul
Tnchiderii
robinetului
de reglare
si pentru a
evita
pericolul
de Tnghet;
racorduril
e
corpurilor
de
Tncalzire
la
conductel
e
de
colectare
a
condensa
-
_n_
\\
rJ
IT
ti_fc^
ai
instalatiile
bitubulare
cu
distributie
inferioara,
racordare
a
corpurilor
de
Tncalzire la
coloane
se
face
numai Tn
contrapan
ta,
atat
pentru
racorduri
unilateral
(fig.4.3.3
ai, c) cat
si
Tn
varian-ta
racordarii
mai
multor
corpuri de
Tncalzire
(fig. 4.3.3
a2,
b).
Acest tip
de racord
trebuie
respectat
dfcn
Fig. 4.3.2.
Sisteme
de
distribute
?i
de
racordar
ea
corpurilo
r de
Tncalzire
la
coloanele
instalafiil
or
bitub cu
distributi
e
superioar
a:
aracordare
unilateral^
, in panta;
bracordare
multipla,
in panta;
cracordare
bilater
ala in
contra
panta.

Dupa posibilitatile de montare a conductei de colectare a condensatului Tn
raport cu nivelul de presiune al instalatiei
pot fi mentionate doua variante:
* sisteme cu conducta de colectare a
condensatului montata sub nivelul apei
din cazan, Tn acest caz aceasta fiind
Tnnecata;
* sisteme cu conducta de colectare a
condensatului montata deasupra nivelului de presiune al instalatiei, conducta de condensat fiind neTnnecata.
4.3.4.1 Instalatii cu conducte
de condensat sub nivelul de presiune
Sistemele de Tncalzire cu abur de
presiune joasa cu conducte de condensat
Tnnecate se caracterizeaza prin cota de
montare a conductei principale de
colectare a condensatului sub nivelul apei
din cazan (fig. 4.3.5). Trebuie evitata
situatia Tn care conducta princi-
tului sunt
prevazute
cu
dispozitive
de
tipul
separatoar
elor
de
condensat
, mufe sau
teuri
de
reglare
Aceste armaturi
sunt
necesare
pentru a
transforma
debitul de
abur
neconden
sat
la
consumat
or Tn lichid
si a evita
ast-fel
pierderile
de
abur
prin
conductele
de
evacuare
a condensatului; - la
instalatiile de incalzire
monotubu-lare
cu
distributie
superioara
sau inferioara, corpurile
de incalzire se racordeaza la coloane prin
conducte legate pe la
partea inferioara ca Tn
fig. 4.3.1.
4.3.4. Instalafii cu
Tntoarcerea
condensatului prin
cadere libera
Instalatiile de incalzire
cu abur sunt instalatii
Tnchise sub presiune.
Nivelul de presiune NP
din instalatie este dictat
de
cerintele
consumatorilor si de
pierderile de sarcina din
instalatie si se mentine
cu ajutorul dispozitivelor
de siguranta hi-draulice
(DSH) sau a supapelor
de
siguranta.
Cand
instalatia este rece (nu
func-tioneaza),
nivelul
apei din instalatie corespunde cu nivelul apei
din cazan NA, iar nivelul
de presiune NP este
acelasi cu nivelul apei.
Cand instalatia este Tn
funct iune, nivelul de
presiune NP, se ridica
peste nivelul apei din
cazan,
la
o
cota
echivalenta
cu
presiunea de regim.
Pentru a se evacua
aerul din conducta de
condensat, fara riscul de
a
pierde
si
apa,
dezaerisirea acesteia se
face peste nivelul de
siguranta al instalatiei
NS, care se considera
cu
200...300
mm
deasupra nivelului de
presiun
e NP.
Siste
mele
cu
Tntoarc
erea
conden
satului
la
cazan
prin
cadere
libera
sunt instalatii
Tn
care
debitul
de apa
rezultat
din
transfor
marea
aburulu
i
Tn
conden
sat
este
evacua
t
gravitat
ional,
continu
u, Tn
cazan.
Aceste
sistem
e sunt
recoma
n-date
ori de
cate ori
ansam
blul
cazanconduc
teconsu
matori
se afla
Tn
aceeasi
cladire
si
corpuril
e
de
Tncalzi
re pot fi
montat
e
deasup
ra
nivelul
ui de
presiun
e
al
instalat
iei. In
anumite cazuri,
cand to-pografia
terenului permite
se amplasea-za
conducte
de
condensat
cu
panta continua
catre
centrala
termica.
Se
poate
utiliza
acest sistem si
pentru
ansambluri
de
cladiri
cu
desfasurare limitata, beneficiind
astfel
de
economii
importante
Tn
investitie
si
exploatare.
pals
de
colectare
a
rea
condensatului se monteaza
con
Tntre nivelul apei din cazan
dens
si nivelul de presiune
atul NP,
deoarece
ui
intrarea
Tn
functiune
prin a
instalatiei cazanul cade
sa se
goleasca de
re
Tnsa reteaua princi- liber

colectare a condensatului.
a ?i
Evacuarea condensatului
con din
punctele de rupere de duct
panta si
din zonele de capat
a de ale
conductei principale con
de dis
tributie a aburului se face
direct
dens
Tn con
at
condensatului fara a fiTnec
utilizate
sifoane
de
condensat.
ata:
Evacuarea
aerului
din instalatie
1 - cazan;
2 - dispozitiv
se de siguranta hidraulic; 3
atmosfera
- distributie abur;
de 4 siguranta
- coloana; 5 NS,
- corp printr-o
de
conducta
generala
racordata la
Tncalzire; 6 - conducta
bazadecoloanelor
preluare a
condensatde
Tnnecata;
conden
7 - dezaerisirea
individuale.
Sisconductei de
distributie
a
aburului
Tn insta
condensat; 8 - conducta
latie,deutilizand
aceasta
colectare
aer. schema,
poate fi
sau inferioara.
c&ap
%P
Fig. 4.3.5. Instalatie de

incalzire
cu
Tntoarce
Fig.
4.3.
4.
Mon
tare
a
sep
arat
oar
elor
de
con
den
sat
tip
sifon":
a - distributie
inferioara; b
- distributie
superioara.
Fig. 4.3.6. Instalatie

de
Tn
cal
zir
e
cu
dis
trib
ute
inf
eri
oar
a
si
co
nd
ucta de
colectare a
condensatul
ui
nemecata:
1 - 5 - au
semnificatia de
la fig. 4.3.5; 6 colectare
condensat; 7 sifon de
condensat; 8 dezaerisirea
conductei de
condensat; 9 armatura de
reglare.
Fig. 4.3.7. Instalatie de tncalzire cu distribute superioara

?i conducts de colectare a condensatului netnnecata:
1 - 5 - au semnificatia de la fig. 4.3.5; 6 - conducta de colectare a
condensatului; 7 - sifon de condensat; 8 - aerisire.
4.3.4.2
Instala
tii cu
condu
cte de
conde
nsat
peste
nivelul
de
presiu
ne
Siste
mul de
instalati
i
se
caracte
rizeaza prin
pozition
area
conduc
tei
principale de
colecta
re
a
conden
satului
peste
nivelul
de
siguran
ta NS.
Distribu
tia
aburulu
i
la
consu
matori
poate fi
inferioara
sau
superio
ara, Tn
functie
de
configu
ratia
cladirii.
In
variant
a
distrib
utiei
inferio
are
(fig.
4.3.6),
la
rupere
a de
panta
si la
capet
e de
ramific
atie,
se
monte
aza
sifoan
e de
conde
nsat.
Intruc
at
marim
ea
acesto
ra
reprezi
nta
echiva
lentul
presiu
nii de
regim
a
cazan
ului,
utilizar
ea
instala
tiilor
cu distribute
inferio
ara si
condu
cta de
colect
are a
conde
nsatul
ui
neinec
ata este
limita-ta
de
Tnaltim
ea
subsolul
ui si de
posibilit
a-tile
locale
de
adancir
e
a
acestor
a
in
zona
sifoanel
or
de
conden
sat.
O
instalati
e
cu
conduc
ta
de
colect
are a
conden
satului
neinec
ata $i
distribute
superio
ara
este
prezent
ata in
fig.
4.3.7.
In
acest
caz
sifoanel
e
de
colectare a
conden
satului
se
montea
za
la
partea
superio
ara si se
racordeaza
la
conducta
inferioara
de
colectare a
condensat
ului.
Sistemul
prezinta
aceleasi
inconveniente
privind
montarea
sifoanelor
de
condensat
ca
si
varianta
anterioara.
Ca urmare,
instalatiile
de
Tncalzire
cu abur de
presiune
joasa
avand
conducta
de
colectare a
condensat
ului
N
P
______
C
De cele
mai multe
ori
centralele
ter-mice cu
abur
de
presiune
joasa alimenteaza
ansambluri
de cladiri si
consumatori
de la care
condensat
ul nu poate
fi recuperat
la
cazan
prin cadere
libera.
In
aceste
situatii se
utilizeaza
scheme
tehnologic
e
care
prevad colectarea
condensat
ului
prin
curgere libera,
in
rezervoare
NS \z
neinecata
au un
/[m]
domeniu
limitat de
utilizare,
pana
la
presiuni de
regim de 1/2
1,15
...
1,30
bar
(suprapresi
une 0,15 ...
0,30 bar).
4.3.5.
Instala
fii cu
1^ Tntoar
cerea
conde
nsatul
ui prin
pomp
are
3/4
1
speciale,
de
unde
este
aspirat si
introdus in
cazane cu
ajutorul
pompelor
4.3.6.
Dimensi
onarea
sifoanel
or de
conden
sat
Sifoanel
e
de
condensat
sunt
confec-
tionate
trebui
din
e sa
teava
asigur
cu
e evadiametr cuare
e
a
diferite. contin
Pentru
ua a
sifoanel conde
e
nsatul
montat
ui fore
pe mat,
conduc
la
te (fig. acelas
4.3.8),
i debit
diametr ca si
ul tevii eel din
din
apacare se rat.
confecti Ca
oneaza urmar
sifonul
e,
de
diame
conden trul
sat se sifonul
alege
ui de
in
conde
functie
nsat
de
este
lungim
acelas
ea con- i
cu
ductei
eel al
de abur con/
din ductei
care se de
elimina
evacu
conden are
satul,
din
astfel:
aparat
< .
50 Tnalti50 .mea
.. teoreti
100ca hf a
In
>10sifonul
cazul 0
ui de
sifoanel
D[in]
conor de
densa
conden
t
sat catrebui
re
e sa
echipe
cores
aza
punda
diversi
presiu
consu
nii
matori
(aparate
tehnolo
gice,
schimb
atoare
de
caldura
etc.),
diametr
ul d al
sifoanel
or de
conden
sat
aburulu
i in
punctul
de
racorda
re al
acestui
a la
instalati
e:
ht=Hcz
^{RI+
Z)c
[Pa]
(4.3.2)
in care:
2(f?/ +
Z)c este
pierder
ea de
sarcina
in
conduc
ta, de
la
cazan
la
sifonul
respect
iv [Pa];
Hcz presiun
ea
aburului
in
cazan
[Pa].
Pentru
siguran
ta, in
caz de
suprap
resiuni
accide
ntale,
sifoane
le
se
monte
a
za
avand
o
inaltim
e
practic
a
hp
mai
mare
cu
circa
5000
Pa
decat
presiun
ea
de
regim a
cazanului,
exprimata
in
Pa:
+
5000
[Pa]
(4.3.3)
h=H
p
<
4.3.
7
.
C
a
l
c
u
l
u
l
h
i
d
r
a
u
l
i
c
a
l
c
o
n
d
u
c
t
e
l
o
r
Instalatii
le
de
incalzire
cu abur de
presiune
joasa
contin
retele de
conducte
care
transports
fluide
diferite si
anume,
abur
si
condensat
. Datorita
proprietatil
or
termofizice
diferite,
cele doua
tipuri
de
conducte
se
dimensioneaza
separat.
Calculul
hidraulic
are drept
scop
stabilirea
diametrel
or
conductelor
de
alimentar
e cu abur
si
evacuare a
condensa
tului.
4.3.7.1
2_
2
Di
m
en
si
on
ar
e
a
XI
co
nd
uc
tel
or
de
ab
ur
Calculul
de
dimension
are a
conduc
telor de
abur are la
baza
ecuatia
generala a
pierderilor
de sarcina
pe un tronson de
conducta si
anume:
Ap =
Apd+APl
[Pa]
(4.3.4)
sau:
z^^
1
Fig.
4.J
ves
1dis 3
- cor
+ I
Ap = RI + Z
(
4.3.5)
unde: Ap
- este
pierderea
de sarcina
distribuita
[Pa]; Ap pierderea
de sarcina
locala,
[Pa]; vviteza
fluidului pe
tronson
m/s;
[Pa]
II
3.8.
Caracter
lie
sifoaneloi
tributie
abur;
idensat;
hn -
i tici
r
s le (
3 lec
) on
Icol
pra
cti
:
onstru
idensa
oana;
3a; ca
[Pa]
0\
XI
D4
= 7. io~2 -* A
[Pa/m]
(4.3.9)
M*
(4.3.10)
+ 2<
M* =
R<*>
pierderea r - caidura latenta de
de sarcina vaporizare [kJ/kg]; p liniara
densitatea aburului
unitara
[kg/m3]; A - coeficientul lui
[P
Darcy; / - lungimea
a/m]; Z
tronsonului de conduct [m];
D - diametrul conductei
pierder
[m]; 2g - coeficientul
ea de
pierderii de sarcina
sarcina
locala. Considerand Tn
locala
intervalul de presiune pab
[Pa].
Pierdere = 1,1 ... 1J bar o valoare
medie a densitatii
a de
aburului P u si a caldurii
sarcina
totala ApT laten3D '
Tn
te de vaporizare r, ecuatia
cazul unei 4.3.7 devine:
retele de
Ap = 7-10conducte
[Pa]
formate
(4
din n
.3
tyonsoane
.8
este:
)
ApT=I(RI +
In aceasta ecuatie
Z) [Pa]
pierderea de sarcina
(4.3.6)
liniara unitara este:
Facand
transformaril
_a
e
D5
corespunzape baza careia s-a Tntocmit
toare
Tn
tabelul 4.3.2. Pierderea de
ecuatia
sarcina locala se calcu4.3.5, relatia
leaza cu relatia:
de
calcul
v
generala
Pab '2% [Pa]
care sta la
baza
Utilizand
aceasta
aiegerii
diametrelor ecuatie, pentru u$urinta
conductelor dimensionarii
are forma conductelor, s-a Tntocmit
4.3.3,
pentru
urmatoare: tabelul
Ap = 6,25- viteze diferite si 2 = 1.
Alegerea
diametrelor
104
Dconductelor de distribute
i a,
a aburului trebuie sa
vitezele
de
(4.3.7) limiteze
transport al acestui fluid
unde:
0ab/r pe tronsoane la valorile
maxime
admisibile
este indicate Tn tabelul 4.3.4.
debit Algoritmul de calcul
ul de prezinta
urma-toarele
abur etape:
pe
* se stabileste schema
t de distribute a aburului
ronso si
solutia
pentru
n
colectarea
[kg/h] condensatului de la
;
consumatori;
debit * se stabileste circuitul
de
consumatorului eel mai
caidur dezavantajat (ca pozitie
a pe
fata de sursa si ca
trons
Tncarcare termica);
on
* se calculeaza presiunea
[kW];
disponibila
pentru
transp
ortul
aburul
ui la
consu
-mator
Hd
cunos
cand
presiu
nea
de regim a
cazan
ului
Hcz si
presiu
nea
disponibil
a
neces
ara la
consu
mator
Hc:
(4.3.11)
"*="<
P
r
e
s
i
u
n
e
a
H
c
e
s
t
e
i
n
d
i
c
a
t
a
d
e
f
u
r
n
i
z
o
r
u
l
e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i
.
C
u
t
i
t
l
u
i
n
f
HJPa]
o
r
m
a
t
i
v
,
t
i
p
u
l
:
0
0
0
r
a
d
i
a
t
o
a
r
e
,
* baterii de Tncalzire,
c
o
n
v
e
c
t
o
de caidura, Hc = 3000 ... 4000 Pa.
se stabilesc diametrele preliminare
ale conductelor de abur: Tn functie de
pierderea de sarcina liniara unitara
medie Rm, cand se cu-noaste
presiunea disponibila, Hd;
a
r
e
,
p
e
n
t
r
u
:
*c
o
r
p
u
r
i
d
e
T
n
c
a
l
z
i
r
e
r
e
g
i
s
t
r
e
s
i
s
e
r
p
e
n
t
i
n
e
,
H
c
d
e
=
2
P
a
;
schimbatoare
Tabelul 4.3.3. Pierderile de sarcina loc
Tn conductele alimentate cu a
Viteza
aburului
v
[m/s]
Z[Pa]
Viteza
aburului
v
[m/s]
Z[Pa]
1
0,
3
2
1,
3
3
2,
9
4
5
5
8
6
1
2
7
1
6
2
2
1
5
5
2
4
1
8
4
2
6
2
1
6
2
8
2
5
1
3
0
2
8
8
3
5
3
9
2
4
0
5
1
2
Tabelul 4.3.2. Pierderile de sarcina liniare unitare

alimentate cu abur de presiune joasa
A.
Tipul tevii
Diametrul
Nominal [in]
3/8
1/2
3/4
Interior [mm]
12,25
15,75
21,25
0 - debitul de caidura [kW]

# [Pa/m]
v - viteza aburului [m/s]
1
2
5
0
V
0
V
12
0
V
18
0
V
24
30
40
50
60
80
120
180
240
300
Tevi din otel obisnuit pentru instalatii
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
,
3
1,7
63
0,08
4
2,24
4
0,63
4
1,2
44
2,8
16
0,73
4
1,47
5
3.3
37
0,83
5
1,65
8
3,77
7
0,98
6
1,95
7
4,4
19
1,11
7
2,22
8
4,99
10
1,23
7
2,45
9
5,52
10
1,4
59
2,87
10
6,49
12
1,8
3
10
2,28
14
3,6
1
12
4,50
16
8,12
16
10,1
0 20
2,66
16
5,28
18
11,70
22,50
3,00
18
5,93
22,50
13,40
27,50
Tabelul 4.3.4. Viteze maxime admisibil

abur de presiune joasa
Diametr
ul
conduct
ei
[in]
[mm]
Viteza maxim
Aburul Tn acelasi sens cu
condensatul
Conducte
Conducte
1/2
orizontale
14
verticale
20
3/4
18
22
22
25
1 1/4
25
30
1 1/2
30
35
57x3
35
40
83x3,5
40
50
Tabelul 4.3.2. (continuare) Pierderile de sarc
drepte alimentate cu abur de presiune joasa

B.
Tipul tevii
Diametrul
Nominal
[mm]
Interior [mm]
[Pa/m]
v - viteza aburului [m/s]
1
2
5
8
12
18
24
30
40
50
60
80
120
180
240
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
0
V
300
0
V
57 x 3
51
70 x
3,5
63
15,20
5
27.40
6
19,90
7
35,70
8
24,90
8
44,70
10
31,00
10
55,80
12
36,50
12
65,40
14
41,20
14
73,70
16
48,10
18
85,90
18
54,30
18
97,00
20
59,90
20
107
22,50
69,90
22,50
124
27,50
86,90
30
155
35
108
35
19
2
40
222
50
12
6
40
14
1
45
[Pa/m]
(4.3.12)
care: 2/ - este suma
lungimilor tronsoanelor
[m] iar a - este cota parte din
presiunea disponibila Hd, alocata
pierderilor de sarcina locale (a = 0,33
pentru instalatii interioare);
* Tn functie de limita maxima a
vitezelor (tab. 4.3.4) Tn cazul
necunoasterii pre-siunii disponibile
Hd ;
* se calculeaza pierderile de sarcina
S(R/ + Z)c, pe tronsoanele circuitului
eel mai dezavantajat, urmand etapele
enuntate la instalatiile de alimentare
cu apa calda si se compara cu presiunea disponibila Hd, respectand
conditia de echilibru hidraulic:
Hd>2(R/+Z)c;
* se stabilesc diametrele conductelor
de condensat, Tn functie de debitele
de condensat, de tipul schemei de
colectare a condensatului si de regimul termic al acestuia, urmarind indicatiile din paragraful urmator.
Tn
2'
4.3.7.2 Dimensionarea conductelor de

condensat
Alegerea diametrelor conductelor de
condensat se face corespunzator celor
doua tipuri de instalatii:
* cu Tntoarcere libera a condensatului;
* cu Tntoarcere prin pompare
Tntoarcerea libera a condensatului
In acest caz are loc o curgere
gravitationala caracterizata de o presiune dis
ponibila rezultata din diferenta de cota
geodezica dintre consumatori si sursa.
H=Ah'P-g-r1
[Pa]
(4.3.13)
unde: Ah - este diferenta de cota
Tntre consumator si sursa [m]; pcd densitatea condensatului Tn functie
de temperatura [kg/m3]; g acceleratia gravitational^ [m/s2]; r\ coeficient care tine seama de gradul de
umplere a conductei de condensat; r\ =
0,5 - conducte neTnecate (retea interioara); r\ = 0,75 conducte neTnecate (retea
exterioara); Y] =
1,0 - conducte Tnecate.
Aceasta presiune disponibila trebuie
sa acopere pierderile de sarcina de pe
traseul conductei de condensat, H >
X(RI + Z), care se calculeaza cu
ajutorul ecuatiei fundamentale a
pierderilor de sarcina utilizand debitele
de condensat.
Pentru simplificarea calculelor, Tn tabelul 4.3.5 sunt date diametrele conductelor de condensat cu Tntoarcere
libera, Tn functie de capacitatea de
transport exprimata Tn debite de
caldura corespunzatoare aburului condensat si Tn functie de tipul de distribute, pentru cazurile uzuale.
m, transport
presiune
a Capacitatea
apa joasa,
cu
Tabelul 4.3.5.
de transport
a conducte
la de
distributie
exprlmatacalda,
Tn debite
caldura [kW]
sectiune
superioara
Diametr
plina.
,
avand
ul
si conducte
Alegereade condensat
schema
conduct
diametrel
reprezenta
or
se ta in figura
ei
orizontale
face
4.3.9.
[in]
urmand
Se
[mm]
1/2
metodolo
cunosc
gia
de
urmatoar
3/4
dimensio
ele
-nare a
marimi;
1
conducte
1 1/4
lor
de
debitel
apa
e de
1 1/2
calda, in
caldur
functie
a
2
de
neces
57x3
debitul
are la
de
consu
63,5x3,5
condens
matori
at
G
si pe
c si o
76x3
viteza v
tronso
< 1 m/s.
ane:
70x3,5
Pentru
0H =
83x3,5
2,5
determin
kW;
area
89x3,5
1044,00
0
pierderilo
r
de
I
95x3,5
1276,00
sarcina,
H
1450,00
vezi
1
=
5.4.
102x4
fntoarc
<
Exemplu
erea
P
i de
conden
calcui 1
I
satului
Se
V
prin
^
consider
pompa
a
o
re
1
instalatie
In
,
de
aceasta
8
incalzire
situatie
5
alimentat
conductele
a cu abur
de
k
de
condensat
W
;
&
v
=
0
V
e
ab
ur:
1
2
,
4
\1 =
14,2 m;
12 = 5,7
m;
13 = \4
= 5,3
m;
15 = 4,8
m;
1
k
W
;
=
3
,
0
k
W
;
0
V
0
c
o
l
=
1
,
5
<
P
m
=
1
,
2
k
\
N
;
<
P
I
X
=
1
,
9
k
W
;
<
P
c
o
l
n
l
'
k
W
;
3
,
0
<
P
=
l
'
4
m
;
k
W
;
m
;
I
I
l
'
5
,
3
2
6
,
5
m
;
1
,
4
k
W
;
lu
n
gi
m
il
e
tr
o
n
s
o
a
n
el
or
c
o
n
d
u
ct
el
or
d
l
'
m
;
lun
gi
mil
e
tro
ns
oa
nel
or
co
nd
uct
elo
r
de
co
nd
en
sat
:
/
;
I
'
g
=
m
;
4
,
3
1
0
,
4
5
,
2
I
H
;
=
4
,
8
m
;
l
'
7
=
l
'
8
=
3
,
0
m
1
,
5
m
;
-
ui
de
calcui
este
circuitul
de
alimenta
re
al
corpurilo
r de incalzire
R\ si R\\
.
* se
calculea
za
presiune
a
disponibi
la pentru
acest
circuit;
HH=H
-H=
10.000 2000 =
8000 Pa;
presi
unea
de
regim
a
caza
nului
este
de
1,1
d
cz
bar,
c
deci
i
o
n
supra
presic
une
a
de
r
0,1
e
bar;
:
Hcz = 10
000 Pa.
H
Se
c
cere
z
dimensio
narea
=
conducte
lor
de
1
distributi
0
e abur si
de
0
colectare
0
a
0
condens
atului.
P
a)
a
Calcul
ul
s
conduc
i
telor Pa (corpuri de
de
incalzire
abur:
de tip
* se
radiator).
stabiles
- se
te
calculea
circuitul
za
corpulu
pierdere
i de ina
de
calzire
sarcina
eel mai
medie
dezava
liniara
ntajat
unitara
care,
Rm
pe
pentru
circuitul
exempl
consider
at cu
relati
a:
(
1
a
)
'
H
ta-
_
(
1
0
,
3
3
)
V:
8
0
0
0
45,7
113
Pa/m.
se
aleg
diam
etrel
e
preli
mina
re Di
...
Dg,
in
functi
e de
sarci
na
termi
ca
de
pe
trons
oane
le
1...9,
<Pi ..
. 09
si
pierd
erea
de
sarci
na
liniar
a
unita
ra
medi
e R=
113
Pa/m
,
utiliz
and
belele
4.3.2 si
4.3.3 si
se
Tnscriu
in tabelul
centraliz
ator
4.3.6.
*se face
calculul
de
verificare
,
stabilind
pierderil
e
de
sarcina
pe
fiecare
tronson
predime
nsionat
(Rl+Z)
si
pe
intreg
circuitul:
2(/7/+Z)
,
utilizand
ta-belele
4.3.2 si
4.3.3 ?i
Tnscriind
in tabelul
4.3.6;
* se
stabilesc
presiunile
disponibil
e
Tn
noduri,
pentru
dimensio
narea
Capifolul 4: Sisteme de Tncalzire
racord Hcolll = ^l + Z)5A7A9=
urilor 1888 Pa.
celorlal racord coloana
te
III:
corpuri Hcollll = ^l+Z)45A7A9 =
de Tn- 2416Pa.
calzire racord coloana
si a
IV:
coloan
elor. - se
aleg
Astfel: diametrele
* racor preliminare Tn
d corp
functie
de
Tncalzire sarcinile termice
RjH si RjV: pe
tron
Hm = HIV soane
si
= I(RI + rezistentele
Z)89 =
medii calculate
469 Pa.
pe fiecare circuit
* racor care pleaca din ;
d corp
nodul respectiv,
Tncalzire urmarind metoda
Rv si Rvl\ descrisa
la
Hv = HVI punctele 1 ... 6.
= I(RI +
b)
Z)7M =
Dimensionar
653 Pa.
ea
* racor
conductelor
d
de
coloan
condensat.
a I:
Conductele de
se
"con = condensat
dimen-sioneaza
X(RI +
z
tinand
)6j,8,9 = separat
1073 Pa. seama de sis
temul
de
Tntoarcere
a
racord condensatului,
coloan gravitational sau
a II:
prin
pompare. In
cazul de fata
instalatia
este
cu
recuperarea
|
gravitational
^
a
condensatul
ui.
Etapele
de calcul
sunt
urmatoare
le:
* se
identified
tronsoan
ele
retelei de
colectare
a
condens
atului,
prin numerotare
a lor de
la 1' ... 9',
definind
debitele
de
caldura
0)... &g,
corespunzatoa
re
aburului
condens
at.
* se aleg
diametrel
e
conductelor
de
condensat, Tn functie
de capacitatea de
transport
al
condensatului
[kW]
folosind tabelul 4.3.5.
Calculele
sunt
centralizate Tn tabelul
4.3.7.
Tabelul 4.3.6. Tabel centralizator pe

Nr.
trons
onului
0
[kW
]
1
H
68,6
42,1
37,5
27,1
14,7
14,7
8,7
5,0
2,5
2(RI+Z) = 5960 + 1912 = 7872 < 8000

1
Tabelul 4.3.7. Tabel centralizator privind dimensionarea

conductelor de condensat
Numar
|
tronsoane
1 <P'[kW]
*8'
*9'
5'
4'
3'
6,0
1/2
9,7
3/4
14,7
3/4
14,7
3/4
27,
37,
11
51
D[in]
* Tronsoane de conducte montate vertical
termica
se parametrilor
termic
Tabelul 4.4.1.
Valorile
confortului term
trans-mite aerul,
inSpecificul procesului
la
stalatiile de
pe productie
consumat
Tncalzire
ori
prin
cu aer cald
Degajari neinsemnate
intermedi
nu tre-buie
de
caldura
si
umiditate
I
unor asimilate
normalaul
schimbato sistemelor
II
Degajari
neinsemnate
are
de dede
caldura si umiditate
caldura
ventilare,
scazuta
(corpuri
deoarece
III
scopul
Degajaride
Tnsemnate
de caldura
Incalzire,
celor doua
echipame
tipuri de instalatii este
IV
Degajarinte,
mari de
aparate
diferit. In
umiditate
timp
ce
controlatter-mice
etc.), Tn instalatiile
sistemele
de
cu
aer ventilare
4 cald
sunt
. agentul
concepute
4 termic
pentru
a
. este
asigura, Tn
utilizat
primul
I direct de rand,
n consumat calitatea
c or fara un aerului
a schimbato interior,
l r de cal- prin
z dura
procedee
i intermedi de tratare
r ar.
a acestuia,
e Sarcina
instalatiile
a termica
de
nece-sara
Tncalzire
c a
cu aer cald
u Tncaperilo sunt
r poate fi destinate
a acoperita
exclusiv
e Tn
cresterii
r Tntregime en-talpiei
cu ajutorul aerului
c acestui
introdus Tn
a sistem
Tncaperi. In
l sau poate general, Tn
d fi preluata cladirile
numai
echipate cu
Sistemel
partial,
instalatii de
e
de
fiind
ventilare
incalzire cu
completat
mecanica,
aer
cald
a de alte sarcina
utilizeaza
tipuri de termica
aerul
ca
sisteme
pentru
agent
de
Tncalzire
termic de
Tncalzire,
este
transport.
Tn
preluata,
Spre
conformita total
sau
deosebire
te
cu partial, de
de
destinatia
aceste
sistemele
Tncaperii
sisteme.
de incalzire
si solutia
cu
apa
4.4.1.
tehnica
calda
si
Cri
adoptata.
fierbinte
ter
Desi
sau abur,
ii
utilizeaza
in
care
pri
ca agent
energia
Grup
a
vi
n Tn
d anumi
u
t
i
l
i
z
a
r
e
a
T
n
c
a
l
z
i
r
i
i
c
u
a
e
r
c
a
l
d
Instal
atiile de
Tncalzi
re
cu
aer
cald
sunt
folosite
pe
scara
larga,
mai
ales, Tn
sectoru
l
industri
al, Tn
organiz
arile de
santier
si
Tn
spatii
cu
destina
tii
provizo
-rii sau
Tn
spatii
mari si
aglome
rate,
unde
te
situatii
pot fi
combi
nate
cu alte
tipuri
de
sistem
e de
Tncalz
ire,
ca, de
exemp
lu,
cele
cu
corpuri
de
Tncalz
ire sau
panou
ri
radian
te,
pentru
a
asigur
a
confor
tul
termic
local.
In
cazul
consu
matoril
or
casnic
i,
Tncalz
irea cu
aer
cald
este,
Tn
princip
al, de
tip
local
iar
pentru
cei din
sector
ul
tertiar
utilizar
ea
acestu
i
sistem
devine
din ce
Tn ce
mai
atracti
va pe
masura
ce
perform
antele
tehnolo
gi-ce
ale
echipa
mentel
or
conduc
la reducerea
zgomot
elor si
la
o
distribu
te uniforma a
aerului
Tn
Tncape
ri. Este
interzisa
folosire
a
acestui
sistem
de
Tncalzir
e
Tn
zonele
cu
degajar
i
de
praf
sau alte
surse
de
poluanti
,
Tn
absent
a
instalati
i-lor de
ventilar
e
locala.
Instal
atiile de
Tncalzi
re cu
aer
cald
prezint
a, Tn
raport
cu
celelalt
e tipuri
de
instalati
i
de
Tncalzi
re,
anumit
e
avantaj
e:
-
Tncalzirea
rapida
a
incaperilor
si a
spatiilor
industrial
e, dupa
punerea
Tn
functiun
ea
instalati
ei;
* evitarea
pericolul
ui
de
Tnghet;
cheltuieli de
investitii
mai
reduse;
* cuplarea
acestui
sistem
cu
sistemul
de
ventilare
.
Ca
dezavanta
je ale
acestui
sistem de
Tncalzire
se pot
enumera:
* transport
s unor
debite
mari de
aer cald
pentru
acoperir
ea
pierderilo
r
de
cadura,
datorita
capacitat
ii termice
scazute
a
aerului,
de
numai
1,0
kJ/kg-K
fata de
4,185
kJ/kg-K
caldura
specifica
a apei;
* racirea
rapida a
Tncaperi
lor, dupa
Tntreruper
ea
alimenta
rii cu aer
cald;
* Tncalzir
ea
neunifor
ma
a
spatiilor
interioare
atat Tn
plan
vertical
cat si Tn
plan
orizontal,
datorita
repartitiei
neuniforme a
debitelor
de
aer
cald si a
fenomen
elor
de
stratificar
e
termica;
* supraTnc
alzirea
zonei
superioar
e
a
spatiilor
interioare
, avand
implicatii
negative
asupra
consumu
rilor energetice;
* raspandir
ea
mirosuril
or
neplacut
e si a
altor
nocivitati
Tn cazul
sistemelo
r
de
Tncalzire
care
utilizeaza
, partial
sau total,
aerul
recirculat
;
* riscul
aparitiei
zgomotel
or,
Tn
functie
de
performa
nta
echipam
entelor,
care
devin
suparato
are
Tn
Tncaperi
de lo-cuit
sau
din
secto
rul
tertiar
.
* dificul
tati
Tn
reglar
ea
termi
ca a
instalatiei
Tn
functi
e de
neces
itatile
energetice
interi
oare.
Instalat
iile de
Tncalzi
re cu
aer
cald au
drept
scop
acoperi
rea
pierderil
or
energetice si
asigura
rea
conditiil
or de
contort
termic
interior.
Pentru
zonele
de
sedere
tre-buie
asigurat
e
valorile
temper
aturii
aerului
interior
dj si a
vitezei
curentil
or de
aer vjt
recoma
ndate
de
normati
ve si
literatur
a de
specialit
ate si
anum
e: a)
pentru
spatiil
e
indust
riale,
valoril
e parametr
ilor
confort
ului
termic
Tn
zona
de
lucru
sunt
reglem
entate
de
Norme
le de
protec
tie a
muncii
, Tn
functie
de
categ
oria
de
munc
a si de
specifi
cul
proces
ului de
produ
ctie
(tab.
4.4.1).
Acest
e
valori
trebui
e
respe
ctate
Tn
zona
de
lucru,
deci
Tntr-un
plan
situat la
1,5...2,
0 m de
la
pardos
eala.
Temperatur
a si
viteza
aerului
cald
introdu
s Tn
Tncape
re au
valori
diferite
fata de
parametrii
aerului
interior,
depend
ente de
sistemu
l de
distribut
ea
aerului.
b)
pentru
cladiri
de
locuit si
cele din
sectorul
tertiar,
trebuie
verificati
parame
trii
confort
ului
termic
0. si v.
precum
si
nivelul
de
zgomot
Tn zona
de
sedere,
Tn
raport
cu
valorile
admise.
Incalzire
a
aerului
Tn
sistemel
e de Tncalzire cu aer
cald se
face prin
schimb de
caldura
superficial
la nivelul
suprafetei
unui
furnizor de
energie
termica,
care poate
fi, spre
exemplu,
focarul unei
sobe sau o
baterie de
Tncalzire.
Dupa
modul de
amplasare
a sursei de
energie
termica
pentru
Tncalzirea
aerului fata
de spatiul
care
trebuie
alimentat
cu caldura,
se pot
defini
sisteme de
Tncalzire
cu aer cald
locale sau
centralizate
.
4.4.2.
Instalafi
i de
Tncalzir
e cu
prepara
re
locala a
aerului
cald
Instalatii
le
de
Tncalzire
locala cu
aer cald
sunt cele
mai
simple
forme de
alimentare
cu
caldura,
care
furnizeaz
a debitul
de
aer
cald
necesar
unui
spatiu
adiacent
sursei
termice.
Aceste
sisteme
au
ca
element
central
sursa de
energie
termica
pentru
Tncalzirea
aerului,
distributia
acestuia
facanduse natural
sau fortat
(cu
ajutorul
unui
ventilator,
Tn spatiul
din
imediata
apropiere)
.
Sursele
de energie
care
Tncalzesc
aerul
se
pot
clasifica
astfel:
a) agreg
ate cu
focar
propriu;
b) aerote
rme;
c) dispoz
itive
multifunc
tionale.
4.4.2
.1
tncal
zirea
cu
agre
gate
cu
foca
r
prop
riu
In
aceasta
categorie
intra
sistemele
de
Tncalzire a
aerului cu
sobe
de
diferite
structuri si
materiale
si
generatoarele de aer
cald.
Spatiul de
Tncalzit se
reduce la o
Tncapere
sau la un
numar
redus
de
Tncape
ri,
distribui
te Tn
jurul
aceleia
si
surse
de
Tncalzi
re.
In
ceea
ce
privest
e
sobele,
aceste
a sunt
destina
te
consu
matoril
or
individuali.
Ele au
un
focar
pentru
arderea
combu
stibililor
solizi,
lichizi
sau
gazosi,
un
sistem
de
canale
in
sicane,
pentru
evacua
rea
gazelor
de
ardere
la
un
cos si o
manta
exterio
ara
care
poate fi
din
otel,
fonta,
teracot
a sau
faianta.
Transferul de
caldura
catre
aer se
face la
nivelul
peretil
or
focaru
lui si
al
canale
lor de
gaze
de
ardere
. De
aceea
, este
foarte
import
anta
etans
area
acesto
r
supraf
ete si
asigur
area
unei
supra
presiuni
Tn
spatiul
de
trecer
e
a
aerulu
i,
pentru
a evita
orice
fel de
scapa
ri de
gaze
de
ardere
pe
traseu
l
aerulu
i cald.
Evacu
area
gazelo
r
de
ardere
se
face,
Tn
gener
al,
natura
l,
tirajul
fiind
asigura
t
de
Tnaltim
ea
cosului
de fum
si
diferent
a
de
densitat
e Tntre
aerul
exterior
si gazele de
ardere.
Distribu
tia
aerului
Tncalzit este,
de
regula,
natural
a.
In
fig.
4.4.1,
sunt
prezent
ate
doua
sistem
e
de
Tncalzi
re
locala
cu aer
cald
utilizan
d
sobele
si
anume:
* Tncal
zirea
unei
Tnca
peri
sau a
catorv
a
spatii
dispu
se Tn
jurul
loculu
i de
amplasa
re a
sobei
;
* Tncal
zirea
unor
Tncaperi
aflate pe
doua
niveluri
diferite,
distributi
a aerului
cald
la
etaj fiind
facuta cu
ajutorul
unor
canale
de tabla
de
lungime
limi-tata
si
bine
izolate
termic.
Aerul
cald este
aspirat prin
deschi-deri
perforate
la partea
inferioara
a sobei si
evacuat,
Tn
mod
natural, Tn
spa-tiile de
Tncalzit,
pe
la
partea
superioara,
prin
guri
de refulare
prevazute
cu cla-pete
pentru
reglarea
debitului.
Un caz
particular
al acestor
sisteme cu
focar
propriu, Tl
reprezinta
unele tipuri
de
seminee
(fig. 4.4.2),
care sunt
mijloace
de
Tncalzire
locala cu o
component
radianta
foarte
importanta
dar
care
pot furniza
si aer cald
Tntr-un
sistem
constructiv
particular.
Generat
oarele de
aer cald
sunt descrise pe
larg
Tn
capitolul
6.5.
Cu
excep-tia
celor care
utilizeaza
energia
electri-ca,
generatoa
rele
de
aer cald
au
un
focar
propriu
pentru
arderea
unui anumit tip de
combustib
il. Aceste
agregate
se
folosesc
Tn mod
special Tn
spatiile
Tndustrial
e sau Tn
spatii
temporar
ocu-pate,
cu volume
mari. Ele
sunt
mobile
sau fixe,
Tn functie
de
capacitate
si
de
scopul
pentru
care sunt
utilizate.
Se
dimension
eaza si se
aleg
Tn
functie de
debitul de
aer cald
furnizat,
Tn raport
de
sarcina
termica
ce trebuie
acoperita.
4.4.2.2
incalzirea
cu
aeroterm
e
Incalzir
ea spatiilor
cu volum
mare
de
aer pune
probleme
deosebite
Tn ceea ce
priveste
Tncalzirea
uniforma a
zonei de
lucru.
Pentru
aceste
situatii se
reco-
manda
agregat
ele de
Tncalzir
e locala
cu aer
cald,
cu
circulat
e
fortata,
de tipul
aeroter
melor
de
perete
sau de
tavan.
Aerot
ermele
sunt
echipa
mente
pentru
Tncalzir
ea
aerului,
care au
ca eiemente
compo
nente
princip
ale
o
baterie
de
Tncalzi
re $i un
ventilat
or.
Cateva
tipuri
constru
ctive
sunt
descris
e
Tn
capitolu
l 6.5.
Un
sistem
de
Tncalzir
e
cu
aeroter
me
presup
une
alegere
a tipului
de
aparat
si
amplas
area
acestor
a
Tn
spatiul
interior.
La
aleger
ea
tipului,
aerote
rme
de
plafon
sau
de
perete
,
trebui
e avut
Tn vedere
urmat
oarele
criterii:
* struc
tura
de
cons
tructi
ea
cladi
rii
sau
a
spati
ului
de
Tnca
lzit;
* distri
butia
si
gaba
ritul
echi
pam
entel
or
tehn
ologi
ce
din
incin
ta;
* desti
natia
Tnca
perii
si
proc
esul
tehn
ologic
;
* ampl
asar
ea
locur
ilor
de
mun
ca
sau
de
seder
e;
* ampla
sarea
surselo
r de
nocivita
ti;
* tipul
de
agent
termic
dispo
nibil
(apa
calda,
apa
fierbin
te,
abur).
Fig.
4.
4.
1.
S
is
t
e
m
l
o
c
al
d
e
T
ncalz
ire
cu
aer
cald
utiliz
and
sobe
:
a
Incalzirea
Incaperilo
r
la
acelasi
ni-vel; b incalzirea
incaperilor
de la niveluri
diferite; 1
- focar; 2 perete
exterior al
sobei din
teracota;
3 - guri de
aer; 4 canale de
aer cald.
In ceea
ce
priveste
amplasar
ea
aeroterme
lor, solutia
se
stabileste
Tn functie
de
dimensiun
ile
interioare
ale
Tncaperii,
de
elementel
e
constructi
ve,
de
spatiul
acoperit
cu
aer
cald de o
aeroterma
si,
eventual,
de
amplasar
ea
unui
alt sistem
de
Tncalzire.
4.4.2.2.1
Aeroterm
e de
perete
Aeroter
mele de
perete se
monteaza
pe peretii
exteriori
sau
pe
stalpii de
re-zistenta
ai cladirii.
Prin
amplasare
a acestora
Tn
interiorul
unor hale
cu
deschideri
mari
se
urmareste
o
distributie
cat
mai
uniforma a
aerului
cald
Tn
zona de
lucru,
la
parametrii
corespunz
atori
categoriei
de munca.
Fiecare tip
de
aeroterma
de perete
este definit
Tn
fisa
tehnologica
, de catre
producator,
prin doua
marimi caracteristice
distributiei
aerului
cald
si
anume:
Tnaltimea
maxima de
montare H
si
lungimea
de bataie a
jetului
L,
asa
cum
se vede Tn
figura
6.5.2.
In ceea
ce priveste
numarul
necesar de
aeroterme
Tntr-o
anumita
Tncapere,
acesta
depinde de
marimea
sarcinii
termice
care
trebuie
acoperita,
de
conditia de a
avea eel
putin 2-3
schim-buri
de aer pe
ora pentru
a asigura
un
grad
acceptabil
de
uniformizar
e a distributiei
aerului
cald si de
capacitate
a termica a
echipamen
tului.
La
amplasare
a
aerotermel
or de pere-
te se
au Tn
vedere
urmato
arele:
*Tnalti
mea
de
mont
are
trebui
e sa
fie de
eel
putin
2 m
de la
pardo
seala,
pentr
u
a
nu
Tmpi
edica
circul
atia
oame
nilor
si a
nu
pertur
ba
proce
sul
tehno
logic,
dar
nu
mai
mare
decat
cea
indica
ta de
produ
cator
Tn
fisa
constr
uctive
^
*distan
ta
dintr
e
dou
a
aero
term
e
alatu
-rate
treb
uie
sa
fie
Tntr
e 6
si 12
m
(fig.
4.4.
3),
daca
nu
exist
a
alte
reco
man
dari
spec
ifice
indic
ate
de
furni
zor;
* dista
nta
dintr
e
dou
a
aero
term
e
asezate
fata
Tn
fata
este
Tn
func
tie
de
Fi
g.
4.4.2.
tncal
zire
local
a cu
?
emin
ee
gene
ratoa
re de
aer
cald:
1intrare
aer
rece; 2
- iesire
aer
cald; 3
- geam
termoi
zolant;
4evacua
re
gaze
de
ardere.

bataia
jetului,
astfel
Tncat sa
fie acoperit cu aer
cald tot
spatiul
dintre ele; in cazul
halelor cu
deschideri
foarte mari
se poate
alege o
solutie
mixta si
anume,
amplasare
a
aerotermel
or de
perete pe
conturul
Tncaperii si
a
aerotermel
or de
plafon
pentru zona
centrala.
Temperatur
a aerului
cald refulat
de
aeroterme
6r se alege
astfel
Tncat prin
amestec
ri
intensitatii
muncii.
Temperatura de
refulare
este in
functie de
Tnaltimea
de
montare a
aerotermei
si se
recomand
a ca
valoare
maxima 6
< 45 C,
daca
aerotermul
este amplasat la mai
putin de 3,5
m de
pardosea-la
si 0 < 70
C, pentru
Tnaltimi
mai mari. In
situatia Tn
care, din
motive
tehnice,
aerotermele
trebuie
montate la
Tnaltimi de
peste 3,5
m,
preluarea
Tn zona de
lucru, ca Tn
fig. 4.4.4 a.
In caz
contrar,
eficienta
energetica a
sis-temului
de Tncalzire
este mult
diminua-ta,
existand
riscul ca
zona de lucru
sa ramana
neTncalzita,
asa cum se
vede Tn fig.
4.4.4 b.
Aeroterm
ele
pot
functiona
cu aer recirculat, aer
proaspat
sau
amestec,
Tn functie
de
caracteristi
cile
constructiv
e
ale
echipament
ului.
Din
acest punct
de vedere,
daca
sistemul de
Tncalzire
Fig. 4.4.4. Circulafia aerului cald Tn functie de zona de aspirate:

a - aspiratie in zona inferioara; b - aspiratie in apropierea zonei de refulare
(scurtcircuit); 1 zona de lucru.
cu aerul
aerului din cu aer cald
interior sa Tncapere se nu
este
asigure in
face prin Tnsotit de
zona de
canale un sistem
lucru
verticale si de
parametrii
guri de ventilare, la
de confort
absorbtie proiectare
coamplasate se tine searespunzato
cat mai jos ma
de
Fig. 4.4.5. Domoterm:
a - sectiune prin aparat; b - modul de amplasare In plan vertical 1 ventilator axial; 2 - baterie de Tncalzire; 3 - camera de trecere a aerului cald
(plafon dublu); 4 - gura de refulare a aerului cald; 5 - goluri pentru circulate aer; 6
- camera; 7 - vestibul.
normel
e
de
protecti
e
a
muncii
si
t
valorile
minime
necesa
re
pentru
debitul
de aer
proasp
at,
impuse
de
normel
e
sanitar
e
si
mentio
nate Tn
capitolu
l
privind
instalati
ile de
ventilar
e.
4.4.2.2.
2
Aeroter
me de
plafon
Aerot
ermele
de
plafon
se
deoseb
esc de
cele de
perete
prin
modul
de
distribute a
aerului.
Din
acest
punct
de
vedere
ele se
defines
c printro
i1
suprafa
ta inferioara
acoperi
ta
cu
aer
cald.
Constr
ucts,
gura
de
refular
e
sau
abur, Tn
functie
de tipul
constructs.
De
asemen
ea, ele
function
eaza cu
aer
recircula
t,
aer
proaspa
t
sau
amestec.
Cateva
tipuri
constru
ctive ale
aerotermelor
de
tavan
sunt
prezent
ate Tn
capitolul
6.5.
Un
caz
particul
ar
al
aeroter
melor
de
plafon
Tl
constitu
e
domote
rmul.
Acesta
este un
aparat
care
poate
asigura
aerul
cald
necesar
pentru
Tncalzir
ea
partiala
sau
totala a
unui
apartam
fX ent.
poate
dirija
jetul
de aer
direct
Tn jos,
Tn
cazul
montar
ii
la
Tnalti
mi mai
mari
de 4 m
de
pardos
eala
sau
pentru
Tnalti
mi de
montar
e mai
mici,
se
preved
e un
dispozi
tiv de
Tmpra
stiere
lateral
a
a
jetului,
de tip
anemo
stat.
Aces
te
tipuri
de
aerote
rme,
ca si
cele
de
perete,
au
bateria
de
Tncalzi
re
alimen
-tata
\ cu
Conagent
termic
apa
calda,
apa
fierbinte
structs, el
se
compune
dintr-un
ventilator
axial si o
baterie de
Tncalzire
cir-culara
(fig. 4.4.5
a). Aceste
echipamen
-te
functionea
za,
de
obicei,
numai cu
aer
recirculat si
sunt
amplasate
Tntr-un
spatiu
auxiliar
central, de
exemplu
Tntr-un
vestibul.
Distributia
aerului
cald
Tn
Tncaperile
alaturate
se
face
prin goluri
practicate
la partea
superioara,
ca Tn fig.
4.4.5 b, iar
recirculare
a aerului
are loc prin
fante,
la
nivelul
plintelor
sau
prin
goluri
mascate
practicate
la partea
inferioara a
usilor.
Acest
sistem de
Tncalzire
poate exista
Tn
paralel cu
sistemul de
Tncalzire
cu corpuri
de
Tncalzire
care
asigura o
Tncalzire
de garda.
Domoterm
ul asigura
intrarea
rapida Tn
regim
termic a
unui
apartamen
t,
contribuin
d
la
realizarea
unor
economii
energetice
importante
.
^=6...12m
4.4.2.3
t
1
f tncalzirea
X
1 cu
dispozitiv
e de
destratific
are a
t
a aerului
cald
Unui din
dezavantaj
ele majore
ale
sistemelor de
Tncalzire
cu aer cald
clasi-ce",
care
se
manifesta
Tn incintele
cu volum si
Tnaltime
mare este
fenomenul
de
statificare
termica.
Acesta
genereaza o
supraTncalz
ire
a
volumului
de aer de la
partea
superioara
si
mentinerea
unor straturi
de aer rece
la
partea
inferioara a
acestor
spatii.
Consecintel
e
acestui
fapt
se
resimt Tn
Tnrautatirea
microclimat
ului interior,
Tn efecte
nedorite
asupra fluxurilor
tehnologice
si, Tn mod
special,
asupra
consumuril
or de
energie
termica
.
iz^rn
V
_
l
C
V
'H
|i
t
fi'
Fig.
4.4.3.
Ampl
asar
ea
aerot
erme
lor
de
peret
e Tn
plan
ul
unei
inca
peri:
acazul
incap
erilor
cu
lafim
eI>
L
(batai
a
jetulu
i);
bcazul
incap
erilor
cu
latim
eI<
2 L;
ccazul
incap
erilor
cu
dime
nsiuni
mari
hdista
nta
dintre
doua
aerot
erme
alatur
ate.
Fig. 4.4.6. Circulafia aerului Tn incinte Tnalte Tncalzite cu aer cald:

a - stratificarea aerului in cazul incalzirii cu generatoare clasice"; b circulatia aerului in cazul dispozitivelor de destratificare; AR - aer rece; AC - aer
cald; AS - aer cald stratificat.
Fig. 4.4.7. Destratificator TRANSCIAT:

a - aeroterm GRA -T; b - aeroterm GIROTHERM.
0i=-1OC
Pentru
limitare
a
acestor
efecte
nedorit
e
se
actione
aza
prin
metode
si
aparate
de
ultima
generat
ie,
in
doua
directii:
* destr
atifica
rea
aerul
ui,
deci
distru
gerea
stratif
icarii
rezult
ate
ca
urmar
e
a
gradi
entul
ui de
temp
eratur
a;
* antist
ratific
are,
deci
Tmpi
edica
rea
dezv
oltarii
feno
menu
lui de
stratif
icare
termi
ca.
4.4.2.3.1 Solufii
pentru
destrati
ficarea
aerului
cald
Studii
le
experim
ental,
asupra
Tncalz
irii cu
aer
cald a
incinte
lor cu
Tnalti
mi
mari,
au
demo
nstrat
dezvol
tarea
unui
gradie
nt de
tempe
ratura
de 1...
1,5
K/m si
o temperatu
ra
a
stratul
ui de
aer de
la
partea
superi
oara
de
circa
50 C
(fig.
4.4.6
a).
Sist
emul
de
destra
tificare
consta
Tntr-o
solutie
care
sa
distru
ga
aceast
a
asezar
e Tn
straturi
a
aerului
cald si
sa
micsor
eze
semnif
icativ
tempe
ratura
aerului
de
la
partea
superio
ara a
incintei.
Practic,
se
utilizea
za
anumit
e
aparate
special
e,
cu
debit
mare
de aer,
montate
la
partea
superio
ra
a
halelor.
Acestea
dirijeaz
a aerul
cald de
la
partea
superio
ara
spre
partea
inferioa
ra
printr-o
miscar
e
rotation
ala Tn
zona
central
a,
genera
nd
o
miscare
periferi
ca de
jos Tn
sus
(fig.
4.4.6
b).
Aplic
and
aceast
a
solutie
se
obtine
o
reducer
e
substa
ntiala a
gradientului
de
temperatur
a, pana la
valori
de
0,3...0,6
K/m.
In
ceea
ce
priveste
viteza
si
temperatur
a curentilor
de
aer,
acestea se
mentin, Tn
zona
centrala de
lucru, Tn li-
mite
normale.
Se
Tnregistre
aza Tnsa,
valori mai
ridicate ale
vitezei
curentilor
de aer Tn
zona
periferica,
Tnsotite
de
temperatu
ri
mai
scazute,
datorita
amestecul
ui aerului
cald
cu
eel rece
patruns
din
exterior,
provocan
d
un
disconfort
termic
local.
In ceea
ce
priveste
aparatele
destratificatoare
, acestea
pot
fi
folosite
Tn doua
variante:
* numai
pentru
eliminar
ea
gradient
ului de
tempera
tura, Tn
paralel
cu
un
sistem
clasic"
de
Tncalzire
, ca de
exem-plu
destratifi
catorul
TRANS
CIAT;
* pentru
acoperir
ea
partiala
sau
totala a
necesar
ului de
caldura
al
incintei,
evitanduse
formarea
stratificari
i termice,
cu
echipam
ente de
tip
SPIROJ
ET sau
SPIROT
HERM.
Destratifi
catorul
TRANSC
IAT,
prezentat
schematic
Tn
fig.
4.4.7, se
compune
dintr-un
grup motor
- ventilator
cu ac-tiune
directa pe
verticala,
prevazut
cu
un
motor
monofazat
cu
mai
multe viteze,
un
ventilator
elicoidal si
jaluzele bidirectional
e.
Se
executa Tn
patru
tipodimensiuni
cu debite
de aer de
la 2.450 la
10.700
m3/h.
Varianta
GRA
-T
refuleaza
turbionar,
iar varianta
GIROTER
M
refuleaza
tip
ciclon.
Destratifi
catorul
SPIROJET
este
un
aparat de
Tncalzire
cu
aer
cald, cu actiune
de
sus Tn
jos prin
jeturi
generat
e Tntr-o
miscar
e
de
spirala,
asa
cum se
vede
schema
tic Tn
fig.
4.4.8 a.
El este
echipat
cu un
ventilat
or axial
cu
debite
de aer
de
la
2500 la
40000
m3/h si
o
baterie
de
Tncalzir
e avand
puterea
termi-
ca
Tntre
9
si
450
kW.
Spiroj
et
poate
functio
na ca
un
sistem
de
destra
tificare
si
sursa
de
caldur
a Tn
paralel
cu un
sistem
4.4.2.3.2
de
Tncalz
ire cu
aer
cald
clasic
" sau
poate fi
o
solutie
de
Tncalzi
re
unica
pentru
anumit
/
|oa| e tipuri
\
M
/
de hale
i industr
iale.
Des
tratific
atorul
SPIR
OTHE
RM
(fig.
4.4.8
b) are
aceea
si
njn--------------- structu
ra ca
^
si SPIROJE
T.
\
Fiind
echipa
t
cu
baterii
de
Tncalzire de
capaci
tati
mari,
care
^"*""*'"
"""^""'^
\i
I
^z
\/
variaza
Tntre 9
si
72
kW,
SPIRO
THERM
este
recoma
n-dat
Tn mod
special
ca
sistem
de
Tncalzir
e
cu
aer
cald Tn
noile
hale
industri
ale.
S
ol
ufi
i
pe
nt
ru
ev
ita
re
a
str
ati
fic
ari
i
ter
mi
ce
Siste
mele
au ca
scop
limitare
a miscarii
ascensi
onale a
aerului
cald,
asa
cum se
vede
Tn fig.
4.4.9.
Solutia
practica
consta
Tn
introdu
cerea
unor
jeturi
de aer
dirijate
de sus Tn
jos, avand
pa-rametrii
dependenti
de
temperatur
a
aerului
cald
ascensiona
l
si
de
Tnaltimea
incintei.
Studiile
experiment
ale au demonstrat ca
un
asemenea
sistem de
Tncalzire
cu aer cald
permite o
stratificare
termica
doar pana
la 0,2 K/m.
Una din
solutiile
experiment
ate si care
a condus
la aceste
performant
e
a aerului
cald, prin
difuzoare
speciale,
montate
pe
un
canal de
distributie
a aerului
am-plasat
la partea
superioar
a a unei
hale
industriale
(fig.
4.4.10).
Fig.4.4.8. Sisteme de destratificare:

a - tip SPIROJET; b tip SPIROTHERM.
este
un
sistem de
distributie

Difuzoar
ele
sunt
echipate
cu palete
cu
Tnclinare
variabila
(fig.
4.4.11),
pentru
a
genera un
jet de aer
turbionar,
axial sau
radial,
realizand o
miscare de
inductie in
apropierea
jetului.
Fenomenul
conduce la
antrenarea
unui volum
mare
de
aer interior
si
are
drept consecinta
scaderea
influentei
presiunii
termice
ascension
ale,
eliminarea
stra-tului
de
aer
Fig. 4.4.11. Difuzor cu flux turbionar

_______pentru antistratificare.
cald de
superioa-
Sistemul de Tncalzire este alcatuit

dintr-un agregat care furnizeaza aerul
cald, o retea de canale de distributie si
dispozitive pentru introducerea dirijata a
aerului cald Tn spatiile Tncalzite. Instalatiile de Tncalzire centrala cu aer cald
pot functiona cu distributie naturala,
pentru instalatii de capacitati mici sau
cu distributie fortata, pentru marea majoritate a cazurilor. Aceste sisteme de
Tncalzire sunt alcatuite din aceleasi
componente ca si instalatiile de ventilare. In plus, obligativitatea ca orice instalatie de Tncalzire centrala cu aer
cald cu distributie fortata sa functioneze cu minimum 10 % aer proaspat,
transforma toate instalatiile de acest tip
Tn instalatii de ventilare. Ca urmare,
partea
oooo
o
A
A
Fig. 4.4.9. Folosirea

sistemului
de
antistratific
are:
1 - jeturi de aer cald zona neutra;
2 - ascensiunea aerului
cald;
3 - zona neutra.
WEZt'jSfBb
*&HBL' m .
mentele de recuperare a energiei termice (bateria de recuperare a caldurii si

ventilatorul de evacuare) se monteaza Tn
exteriorul cladirii Tn timp ce sistemul de
Tncalzire a aerului se afla la partea interioara. Introducerea aerului cald Tn incinta se face printr-un difuzor de constructie speciala care asigura o miscare giratorie a jetului de aer evitand astfel stratificarea termica.
4.4.3. Incalzirea cu aer cald cu

preparare centralizata
la
"V. ~i~~5iZ
Fig. 4.4.10. Amplasarea sistemului

de antistratificare.
r
a
s
i
o
u
n
i
f
o
r
5
*
m
i
z
a
r
e
a
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i
i
T
n
z
o
n
a
d
e
l
u
c
r
u
.
U
n
e
l
e
e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e
p
o
t
f
i
u
t
i
l
i
z
a
t
e
a
t
a
t
p
e
n
t
r
u
i
n
c
a
l
z
i
r
e
a
c
a
t
s
i
p
e
n
t
r
u
r
a
c
i
r
e
a
T
n
c
a
p
e
r
i
l
o
r
.
E
l
e
p
o
t
f
i
t
u
r
i
a
m
p
l
a
s
a
t
e
r
a
d
i
a
l
e
l
a
T
n
a
l
t
i
m
i
d
i
f
e
r
i
t
e
,
a
v
a
n
d
p
o
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e
a
d
e
a
g
e
n
e
r
a
j
e
s
a
u
t
u
r
b
i
o
n
a
r
e
.
C
a
u
n
e
x
e
m
p
l
u
p
o
t
f
i
m
e
n
t
i
o
n
a
t
e
u
n
i
t
a
t
i
l
e
d
e
i
n
d
u
c
t
i
e
S
D
A
,
t
i
p
H
A
L
T
O
N
(
f
i
g
.
4
.
4
.
1
2
)
,
c
a
r
a
c
t
e
r
i
z
a
t
e
p
r
i
n
t
r
u
n
d
e
b
i
t
d
e
a
e
r
s
p
e
c
i
f
i
c
V
[
l
/
s
]
s
i
u
n
n
i
v
e
l
d
e
d
r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
e
T
n
i
n
s
t
a
l
a
t
i
i
l
e
d
e
T
n
c
a
l
z
i
r
e
z
g
o
m
o
t
c
u
f
o
a
r
t
e
c
a
l
d
a
e
r
c
u
s
c
a
z
u
t
,
v
i
t
e
z
e
f
i
i
n
m
i
c
i
p
e
c
a
n
a
l
e
l
e
d
e
d
i
s
t
r
i
b
u
t
e
,
d
e
l
a
2
p
a
n
a
l
a
8
m
/
s
.
4
.
4
.
2
.
4
I
n
c
a
l
z
i
r
e
a
c
u
a
g
r
e
g
a
t
e
m
u
l
t
i
f
u
n
c
f
l
o
n
a
l
e
S
i
s
t
e
m
u
l
d
e
T
n
c
a
l
z
i
r
e
c
u
a
e
r
c
a
l
d
z
e
a
z
a
c
u
u
n
a
g
r
e
g
a
t
c
o
m
p
l
e
x
c
a
r
e
r
a
s
p
u
n
d
e
a
t
a
t
n
e
c
e
s
i
t
a
t
i
i
d
e
t
r
a
t
i
f
i
c
a
r
e
a
t
e
r
m
i
c
a
i
n
t
e
r
i
o
a
r
a
c
a
t
s
i
g
e
s
t
i
o
n
a
r
i
i
e
f
i
c
i
e
n
t
e
r
e
a
l
i
e
n
e
r
g
e
t
i
c
e
p
r
i
n
r
e
c
u
p
e
r
a
r
e
a
p
a
r
t
i
a
l
a
a
e
n
e
r
g
i
e
i
t
e
r
m
i
c
e
.
a
a
s
e
i
l
o
r
e
v
i
t
a
s
c
o
n
s
u
m
u
r
U
n
e
x
e
m
p
l
u
d
e
a
g
r
e
g
a
t
m
u
l
t
i
f
u
n
c
t
i
o
n
a
l
p
e
r
f
o
r
m
a
n
t
e
s
t
e
a
g
r
e
g
a
t
u
l
z
e
n
t
a
t
s
c
h
e
m
a
t
i
c
T
n
f
i
g
.
4
.
4
.
1
3
.
C
e
l
e
d
o
u
a
c
o
m
p
o
n
e
n
t
e
H
O
V
A
L
,
c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
v
e
,
p
r
e
s
i
s
t
i
p
t
e
m
u
l
d
,
d
e
c
o
t
e
r
e
c
u
p
e
r
a
r
e
e
n
e
r
g
e
t
i
c
a
s
i
s
i
s
t
e
m
u
l
d
e
i
n
t
r
o
d
u
c
e
r
e
a
a
e
r
u
l
u
i
c
a
l
a
u
d
e
m
o
n
t
a
r
e
d
i
f
e
r
i
t
e
.
E
c
h
i
p
a
-
ji-Ac
//"
/^N
/^\
fcL^r^x J _
kifCS/
^jt
*Srr!^ ^S^
mr^y^P1 < 35 dB(A)
oUA ZDU
oUA 6 \o
bUA 4UU
pnA Rfin
bUA boU
1
100
>
1
200
1
300
I
I
I
500
I
I
1000
II
2000 3000
c Fig. 4.4.12 Unitafi de inductie tip
HALTON:
a - unitate SDA cu jet radial; b - unitate SDA cu jet turbionar;
c - caracteristici nominale;
1 - paleta rotor; 2 - carcasa difuzor; 3 - ax rotor; 4 - jet de aer radial; 5 - jet
de aer axial.
in
proiect
area si
executi
a
lor,
se respecta
preved
erile
Norma
tivului
pentru
proiecta
rea
si
executia
instalati
ilor de
ventilar
e", I 5.
In
fig.
4.4.14,
sunt
prezent
ate
schematic
sisteme
le
de
Tncalzi
re
central
a
cu
aer
cald cu
distribu
te
fortata.
In
princip
al, se
identifi
ed trei
variant
e:
* functi
onare
numai
cu
aer
recirc
ulat
(fig.
4.4.1
4 a),
pentr
u
spatiil
e
mici,
fara
degaj
ari de
nocivi
tati,
menti
onate
in
norm
ativul
I 5;
* siste
mul
cu
aer
in
ame
stec,
functi
oned
cu
unul
sau
doua
ventil
atoar
e
(fig.
4.4.1
4 b,
c);
* funct
ionar
e
num
ai cu
aer
proa
spat,
siste
mul
nece
sitan
d
doua
ventil
atoare,
(fig.
4.4.1
4 d).
Cent
rala de
aer
cald,
fig.
4.4.15,
cuprin
de
agrega
tul de
prepar
are a
aerului
cald
(bateri
e de
Tncalzi
re sau
generator
de aer
cald
cu
focar
propriu),
ventilator
de
introduc
ere
si
filtru de
praf.
Trans
portuI si
distributi
a aerului
cald se
face
prin
retele
de
canale
similare
celor din
instalatiil
e
de
ventilare
(fig.
4.4.16).
Canal
ele de
aer se
clasifica
Tn
functie
de
viteza si
de
presiune
a
aerului.
In raport
de
viteza,
sistemel
e
function
eaza cu:
a) viteza
mica,
pana la
12,5 m/s
(Tn
gen
eral
,
Tntr
e6
si
11
m/s
);
b) viteza
mare,
mai
mult
de
12,5
m/s.
Canalele
de
recircula
re
si
evacuar
e
se
dimension
eaza
la
viteze de
transport
mici,
de
pana la 10
m/s
(de
obicei,
Tntre 7,5
si 9 m/s).
In
functie de
presiunea
aerului,
canalele
de aer se
clasifica
Tn
trei
categorii:
*presiune
joasa,
Tntre 125
si 500 Pa;
*presiune
medie,
Tntre 750
si 1500 Pa;
*presiune
Tnalta,
peste
2500 Pa.
Sectiune
a
canalelor
de aer
cald este
circulare.
Piesele
speciale
(schimbari
de sectiune,
coturi,
ramnificatii
etc.)
de
sectiune
rectangulara ocupa
mai
putin
spatiu
la
sectiune
egala, fata
de cele cu
sectiune
circulara.
Canalele cu
sectiune
rectangular
a
sunt
utilizate, Tn
general, Tn
sisteme cu
viteza mica
a aerului, la
reteaua
de
sarcin
a mai
mici
Tn
raport
cu
cele
rectan
gulare
.
Cel
mai
folosit
materia
l pentru
confectiona
rea
canalel
or
de
transpo
rt aer
cald
este
tabla
zincata.
In
cazuri
speci-!
ale, se
executa
canale
din
alumini
u, otel
usor,
fibre de
sticla,
materia
le textile etc.
Grosim
ea
tablei
este Tn
functie
de
presiun
ea din
^kt^f^
rectangula
ra
sau
circulara.
Sectiunile
rectangula
re
sunt
mai
des
utilizate
din motive
4
-=1
de
economie
de spatiu,
desi
consumul
de metal
este mai
mare
comparati
v cu cele
principals
Retelele
de distribute
canale
circulare
si
de
sunt
recirculare
utilizate,
a
aerului
Tn
cald.
i"------N
rJ
^
di
xJ
^\\
QZ
n^CExJ
sistem
si
marim
ea
sectiun
ii.
Dis
tributi
a
aerul
ui, de
la
agreg
at la
difuz
orul
de
aer
cald,
difera
Tn
functi
e de
desti
natia,
arhite
ctura
si
struct
ura
cladiri
i.
Printr
e
diver
sele
modu
ri de
distribut
e
a
aerul
ui
cald,
pot fi
menti
o
n
a
te
cateva
semnifi
cative,
si
anume
:
* Tn
bucla
perime
trala;
* radial
a;
* ramifi
cata;
i - prin
planseu
dublu
(gol
sanitar).
4.4.3.1
Distrib
ute in
bucla
perim
etrala
Aces
t mod
de
distribut
ea
aerului i
cald
este
alcatuit
dintr-un
dispoziti
v
I
^
\
^
Ar
Fig. 4.4.13. Agregat

multifunc
tional
HOVAL:
Ap - aer
proaspat;
Ar - aer
refulat Avc
- aer viciat
cald; Avr aer viciat]
racit; 1 filtru
de
praf; 2 baterie de
recuperare
a caldurii;
3
ventilator
del
introducer
e;
4
ventilator
de
evacuare
5 - camera
de filtrare;
6 - baterie
de|
Tncalzire;
7
separator
de picaturi;
8 -difuzor
cu miscare
giratorie; 9
- terasa 10
- exterior;
11
interior.
F
i
g
.
4
.
4
.
1
5
.
S
e
c
ti
u
n
e
s
chemat
ics a
unei
central
e de
aer
cald:
1 - racord la
priza de aer
proaspat; 2 - aer
recirculat; 3 camera de
amestec; 4 filtru de aer; 5 baterie de
Tncalzire; 6 ventilator; 7 distribute aer
cald.
MwvM S
T
3
Cl
central cu
rol
de
distribuitor
si de recirculare
a
aerului
cald si o
retea
de
ca-nale de
aer,
amplasate
pe conturul
in-cintei
(fig.
4.4.17).
Canalele,
confectionate
din
tabla, sunt
montate
sub
pardoseala, la
6 cm sub
planseu si
45
cm
distanta de
perete.
Aerul
cald este
introdus in
Tncapere
prin guri de
refulare,
asezate pe
cat posibil
sub
ferestrele
exterioare,
iar
aerul
recirculat
este
preluat din
incinta, pe
la partea
superioara
a
dispozitivul
ui central
(fig. 4.4.17
b).
La
alegerea
acestui
sistem de
Fig. 4.4.17. Distribufia perimetrala a aerului cald:

distributie
a - distributie in plan; b - distribufie in spatiu; 1 - prize de a aerului
aspiratie; 2 - distribuitor central; 3 - canale principale de aer; 4 - distributie cald
periferica Tn pardoseala; 5 - guri de refulare a aerului.
trebuie
avut
Tn
vedere ca
mediul sa
nu
fie
umed $i
sa
nu
existe rise
de
inundatii.
De
asemene
a, trebuie
verifi-cata
etansarea
canalelor
de
distributie
a aerului
cald
pentru a
evita
pierderile
de aer si
eventualel
e infiltratii
de
apa
provenite
din sol.
De
mentionat
ca
dispozitiv
ul central
de
distributie
a aerului
cald
poate
fi
Tn-locuit
de
un
generator
de
aer
cald,
structura
distributiei
perimetral
e ramanand
aceeasi.
4.4.3.2
Distribufi
a radiala
Distribu
fia
radiala,
fig.
4.4.18, se
caracterizea
za
prin
racorduri
individuat
e
care
leaga
sursa de
aer
cald
(generator
de aer cald
sau
distribuitor
central), de
fiecare
difuzor
interior.
'! \i
'T'j
T'
Tj
^1
1"
"1"
'JL1
L L
Jr ^
Fig.
4.4.16.
Incalzire
a
Tncaper
ilor cu
aer cald
preparat
centrali
zat:
CT centrala de
Incalzire;
Cl camera de
Tncalzit; 1
- priza de
aer
proaspat; 2
- filtre de
aer; 3 ventilator;
4 - baterie
de
incalzire; 5
- canale
de
distribute
ale aerului
cald; 6 guri de
refular
ea
aerului
cald.
Can
alele
de
distrib
utie
pot fi
Tngro
pa-te
Tn
pardo
seala,
pentru
un
sistem
de
alimen
tare
cu
caldur
a de
plinta
sau
de
pardo
seala
sau
pot fi
monta
te
apare
nt la
nivelul
plafon
ului,
pentru
o
distrib
utie
superi
oara a
aerulu
i cald,
situati
e Tn
care
vor fi
izolate
termic
.
4.4.3.
3
Distri
bufia
ramifi
cata
In
cazul
distrib
utiei
ramific
ate,
aerul
cald
este
reparti
zat
catre
difuzo
are
sau
orificii
de
refulare
, printrun
canal
de
distribu
tie
central,
Tn
doua
variant
e:
- cu
sectiu
ne
const
ants
(fig.
4.4.1
9 a),
reglar
ea
debit
ului
de
aer
facan
du-se
local,
prin
mari
mea
sectiu
nii
racor
dului si
prin
jaluze
le de
reglar
e;
- cu
sectiun
e
variabil
a (fig.
4.4.19
b).
Cota
de
montar
e
a
retelei
de
distri
butie
depind
e
de
sistemu
l
de
introdu
ces a
aerului
cald si
de
elemen
tele
constructiv
e
ale
cladirii,
fiind,
Tn
gene
ral,
la
nivelul
pardoselii
sau
plafonului.
Pentru
reducerea
pierderilor
energetice,
canalele
de
distributie
aparente
se
izoleaza
termic.
4.4.3.4
Distribufie
prin
planseu
dubiu
Principia
l, sistemul
de
distributie
con-sta Tn
preluarea
aerului de
la
generatoruI
de aer cald
si
introducere
a acestuia
Tntr-
Fig. 4.4.18.
Distrib
ufia
radiala
a
aerului
cald:
1
distribuito
r central
(generat
or de aer
cald); 2 canale
radiale; 3
- guri de
refulare
a aerului
cald.
un planseu
dublu, de
unde
se
repartizeaza
gurilor de
refulare,
pe
cat
posibil, sub
ferestrele
exterioare
(fig.
4.4.20).
Planseul
dublu are
rolul unei
camere de
egalizare a
presiunilor,
asigurand
o
distributie
uniforma a
aerului.
Sistemul
prezinta un
avantaj si,
Tn acelasi
timp,
un
dezavantaj
, prin faptul
ca
prin
trans-ferul
de caldura
de la aer la
pardoseala
interioara,
aceasta
devine
o
pardoseala
radianta,
deci
o
sursa
suplimenta
ra
de
Tncalzire.
O izolare
termica
perfecta a
pardoselii
nu
este
posibila si,
ca urmare,
consumuril
e
energetice
sunt mult
mai mari
Tn raport
cu
celelalte
sisteme de
distributie
a aerului
cald.
In
cazul
utilizarii
acestei
solutii,
trebuie
respectate
anumit
e
conditii
,
si
anume:
golul
folosit
ca
plans
eu
dublu
trebui
e
execu
tat si
finisat
Tn
asa
fel
Tncat
aerul
care
circul
a sa
nu
antre
neze
praf
sau
alte
partic
ule
polua
nte
din
acest
spatiu
;
trebuie
execu
tate si
verific
ate
izolatiile
hidrof
uge si
termi
ce
astfel
Tncat
sa nu
existe
riscul
infiltra
tiilor
de
apa
sau al
cond
ensar
ii
vapor
ilor
de
apa
pe
pere
tii
plan
seul
ui
dubl
u;
trebui
e
verifi
cata
struc
tura
de
rezis
tent
a a
cladi
rii,
astfe
l
Tnc
at sa
nu
apar
a,
Tn
timp,
fisuri
care
sa
afect
eze
plan
seul
dubl
u;
golul
desti
nat
circu
latiei
aerul
ui nu
se
utiliz
eaza
sub
nici
o
form
a, ca
depo
zit;
Echipa
mente
si
acceso
rii
Repa
rtitia
aerului
cald Tn
interioru
l unei
incinte
este o
conseci
nta a
alegerii
si
amplas
arii
gurilor
(dispozi
tivelor)
de refulare si
de
aspirati
e
a
aerului.
Nu
exista,
a
ramifica
ta a
aerului
cald:
adistributie
prin canal
central de
sectiune
constanta;
bdistributie
rv 2
1
J
A
_
^
l
>
^
v
U
^
J
U
Tnalti
mea
golului
va fi
Tntre
45 si
60 Fig.
cm. 4.4.19.
Distr
4.4.3.
ibufi
5
prin\
ramifi
catii de
sectiune
variabila
; 1 distribuit
or
central
(generat
or de aer
cald); 2 ramificati
i; 3 - guri
de
refulare a
aerului
cald; 4 canal de
distributie
cu
sectiune
constanta
; 5 - canal
de
distributie
cu
sectiune
variabila.
inferioar
a
[kg/m3]
e
sunt
[C]
gene
-150
rato
1 - 100
are
-50
de
0
1,2930
cure
20
1,2045
nti
de
40
1,1267
aer
60
1,0595
si de
80
1,9998
acee
100
0,9458
a
120
0,8980
vitez
140
0,8535
a de
160
0,8150
intro
180
0,7785
duce
200
0,7457
re a
250
0,6745
aerul
300
0,6157
ui nu
350
0,5662
treb
400
0,5342
uie
450
0,4875
sa
500
0,4564
depa
600
0,4041
seas
700
0,3625
ca
0,5
800
0,3287
m/s,
900
Tn
1 1000
spec
in
ial in
prezent
zona
,
o
de
reteta
sede
general
re.
a
Disp
pentru
oziti
a
vele
obtine
de
o
plint
distribu
a
tie
sau
uniform
de
a
a
pard
aerului
ocald, la
seal
parame
a pot
trii
antr
teoretic
ena
calculat
Tn
i, dar in
anu
proiect
mite
are
situa
trebuie
tii
avut in
praf
vedere
ul si
cateva
parti
observ
colel
atii:
e
* gurile
mate
de
riale
aer
din
mont
imeate in
diata
parte
apro
a
piere;
* gurile
de
aer si
difuzo
arele
de
plafon
trebui
e
dimen
sionat
e Tn
functi
e de
debit,
de
bataia
jetului
si de
modifi
carea
anizoterma
a axei
jetului
,
trebui
e
verific
at
daca
eleme
ntele
de
constr
uct
interio
a-re
nu
Tmpie
dica
dezvo
ltarea
jetului;
* toate
gurile
de
aer
trebui
e
echip
ate
cu
dispo
zitive
regla
bile;
* Tn
Tnca
perile
fara
interdi
ctii de
fumat
,
ampl
asarea
gurilor de
aspiratie
se face
Tntotdea
una
la
partea
superioar
a;
* la
amplasar
ea gurilor
de
aer
trebuie
evitata
scurtcircu
itarea
aerului
refulat
prin
pozitia
aspiratiei.
Teoretic,
Tn
fiecare
Tncapere
Tnchisa
trebuie
amplasata
eel
putin
o
gura de
aspiratie.
Se
admite
aspiratia
dintr-o
zona
centrala
pentru un
grup de
Tncaperi
care formeaza
un
ansamblu
,
de
exemplu,
un
apartame
nt.
In ceea
ce priveste
tipurile
constructive
ale
gurilor de
aer,
dispozitivel
or
de
reglare si
accesoriilo
r
instalatiilor
de
incalzire cu
aer cald,
ele
sunt
aceleasi cu
cele
specifice
instalatiilo
r
de
ventila-re.
Calculul
de
dimension
are
a
canale-lor
de aer si
a
echipame
ntelor se
face
in
functie de
debitul de
aer
circulat,
urmarind
metodolo
gia
de
calcul
deta-liata
In volumul
Instalatii
de
ventilare
si
climatizar
e.
4.4.4
.
Cal
cul
ul
ins
tala
tiilo
r
de
inc
alzi
re
cu
aer
cal
d
Dimensi
onarea
instalatiilor
de
Tncalzi-re
cu
aer
cald
consta Tn
determina
rea
Fig.
4
.
4
.
2
0
.
D
i
s
tr
i
b
u
f
i
a
a
e
r
u
l
u
i
c
a
l
d
p
ri
n
p
l
a
n
s
e
u
d
u
b
l
u
:
1 - priza
de
aspiratie;
2
generator
de
aer
cald; 3 planseu
dublu; 4 guri
de
refulare.
debitulu
i de aer
si a
sarcinii
termice
functie
de
sistemu
l de
Tncalzir
e
adoptat
. La
calculul
debitulu
i de aer
cald se
tine
seama
de:
* nec
esa
rul
de
cal
dur
a
ce
urm
eaz
a a
fi
aco
peri
t de
inst
alati
a
de
Tnc
alzir
e
cu
aer
cal
d;
* tipu
l de
sist
em
ale
s
(rec
ircu
lare
,
am
est
ec,
aer
pro
asp
at);
* par
am
etrii
cli
mat
ici
ext
eri
ori
si
int
erio
ri;
* nu
mar
ul
de
schi
mbu
ri de
aer
orar
;
* fu
nc
tio
na
re
a
Tn
pa
ral
el
a
un
ui
si
ste
m
de
Tn
ca
lzi
re
sa
u
de
ve
nti
lar
e;
Nec
esarul
de
caldur
a care
trebui
e
acope
rit de
instala
tia de
Tncalz
ire cu
aer
cald
ac(f),
rezulta
dintrun
bilant
termic
care
tine
seama
de:
pierderil
e
energeti
ce ale
Tncaper
ii
&h,
aporturil
e
de
caldura
<> si
fluxul
termic
furnizat
ap '
ventilarea
Tncaperii,
numarul
de
schimburi
orare de
aer,
procentul
de
aer
proaspat
si
parametrii
aerului
refulat,
de un alt
tip de
instalatie
de
Tncalzire
existenta
Tn incinta,
<PT.
*ap<0 = %
%
~
*T
[
W
]
(4
.4.
1)
In ac(i)
cazul
Tncaperilor
prevazute
cu
un
sistem de
ventilare
mecanica,
daca debitul
de
ventilare
este
preluat de
instalatia
de
Tncalzire
cu aer cald,
sarcina
termica
necesara
pentru
Tncalzirea
debitului de
ventilare
<Pv
se
adauga
necesarului de
caldura al
instalatiei
de
Tncalzire cu
aer cald:
In cazul
Tn care pe
langa
Tncalzire
se asigura
si
[W]
se impun
dupa
criteriile
ventilarii
meca-nice,
iar
temperatur
a
aerului
interior se
alege Tn
functie de
categoria
de contort.
4.4.4.1
fncalzirea
cu aer
recirculat
Sursa
termica
furnizeaza
aerului un
flux termic
<2>s numai
pentru a
compen-sa
pierderile
de caldura
ale
Tncaperii:
0=0
(4.4.3)
Fluxul
termic este
preluat de
debitul de
aer
recirculat,
L;
%=K-cpPaM-V
[W]
(44.4)
unde: c
- este
caldura
masica a
aerului
uscat
la presiune
constants
[kJ/kg-K];
pac densitatea
aerului
uscat la
presiune
constanta
[kg/m3]; 6 temperatur
a aerului
refulat [C];
6. temperatura
aerului
interior
[C].
In tabelul
4.4.2
se
gasesc
marimil
e
caracterist
ice ale
aerului
uscat
Tn
functie
de
temper
atura
(vezi si
3.3.2.
din
volumul
Jnstalati
i
de
ventilare
si
climatiz
are").
Ecua
tia
4.4.4
prezint
a doua
marimi
necuno
scute:
* debitu
l de aer
recircul
at S/r si
* temp
eratur
a de
refular
e 6r.
Debi
tul de
aer
recircu
lat S/
se
poate
deter
mina
Tn
functie
de
numar
ul de
schim
buri pe
ora n,
ales
Tn
raport
cu
destinatia
Tncap
erii, cu
normel
e
sanitar
e si cu
natura
surselor
de
poluare
interioar
a:
Vr = nV
[m3/s]
(4.4.5)
u
nd
e:
V
es
te
vol
u
m
ul
Tn
ca
pe
rii
[m
3
].
Astfel
, se
poate
calcu
la
temp
eratu
ra

pe ora.
aerului refulat 0r;

0 ,..
0 -ft + -
[C]
(4.4.6)
V
c
p
p
ac
care
nu
trebuie sa
depasesca
45
C
pentru guri
de
[C]
(4.4.16)
e
ac
instalatie
de ventilare care
functione
aza
numai cu
aer
proaspat,
pentru
evacuare
a
nocivitatilor,
sarcina
termica a
sursei
termice
(baterie
de
Tncalzire)
trebuie sa
0 asigure
[m3/s] acoperire
(4.4.7) a
c -p pierderilor
(d-d.)
energetic
P r
\
,/
e
ale
Tncaperii
Valoarea <>
si
rezultata
Tncalzirea
S/r trebuie
aerului rece
sa veri-fice
preluat din
conditia de
exterior,
a
avea
0:
minimum
(4.4.8)
2-3
0=0
schimburi
+ 0
r
'
[W]
Debitul
de
aer
proaspat
preluat din
exterior Ve
corespund
e
numarului
de
schimburi
de aer n.
Intrucat;
%c=*eCpPa
^ = 1j126 kg/m3 pentru 6r = 45 C.
ac
V c -p
ac (i)
introducere
montate
mai jos de
3,5 m si 70
C, pentru
guri
de
refulare
amplasate
mai sus de
3,5 m.
DebituI
de
aer
recirculat
Vr ,
se
poate
calcula
impunand
valoarea
temperatur
ii aerului
refulat 0 ;
4.4.4.2
fncalzirea
cu aer
proaspat
Daca
Tnstalatia
de
Tncalzire
cu
aer
cald
serveste
si
ca
s
e
c<Qr-Q)
[W]
(4A9) % =
V C
e p-Pac(0i V IW]
(4.4.10)
rezulta Tn
cazul
instalatiilor
functionan
d numai cu
aer
proaspat:
*s=V.C
pPac<erG
e)
(4.4.11)
Tempera
tura aerului
cald refulat
Tn
Tncapere
rezulta din
relatia
(4.4.9):
0
[C]
(4.4.12)
si trebuie
sa se
Tncadreze
Tn limitele
maxime
admise.
4.4.4.3
fncalzirea
Se
cunosc:
*pierderile
de
caldura
ale
halei: 0h
= 250 kW
*aporturile
de
caldura
de la
utilaje: 0
= 40 kW
cu aer
aceste (4.4.15)
Temp
amest
conditi
eratura
ecat
i:
aerului
In
\/ =
refulat
cazul
Ve+ \/i
se
Tn care [m3/s]
calcuinstalati
(4.4.1
leaza,
a
3)
functio
Deb ca si Tn
neaza
itul de cazurile
cu aer aer G preced
ente,
ameste
trebui
cat,
e sa din
debitul
acope relatia
de
de aer re
proasp
numar bilant
termic:
a
% [kW] 2.
t
Debitul de aer proaspat:
ap
*temperatu
6 =&. +
V [m3/s]
coresp
unde
normelor
sanitar
e sau
de
product
ie, iar
S/.f\
[m3/s]
este
debitul
de aer
recircul
at.
DebituI
total de
aer al
instalati
ei este
Tn
ul
n
de
schim
buri
de aer
corespunza
tor
destin
atiei
spatiul
ui
Tncalz
it.
Sar
cina
termic
a
a
bateri
ei de
Tncalz
ire
este:
und
e:
*X>=
V,C
pPac(er-e,)
[Wl
(4-414)
*e=Ve*
pPac<9
r-e)
<Z>
'
V
c
p
p
Exempl
ul de
calcul 1
Se
conside
ra
o
hala
industri
al^ (fig.
4.4.21),
avand
lungim
ea A =
30 m,
latimea
B = 20
m
si
Tnaltim
ea H =
8
m,
care
trebuie
Tncalzit
a
cu
aer
cald
utilizand
aeroter
me de
perete.
ac
ra aerului
interior: 0. =
15 C
*t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
a
e
r
u
l
u
i
e
x
t
e
r
i
o
r
:
d
o
=
1
5
*n
e
c
e
s
a
r
u
l
d
e
a
e
r
p
r
o
a
s
p
a
t
:
n
cu aer
amestecat.
Se cere
determinar
ea
numarului
de
aeroterme
si
caracteristi
cile
lor
tehnice.
Rezolvar
e
1.
Ecuatia
de bilant
termic a
halei:
0 =0+0
n
=
1
s
c
h
/
h
*aeroter
mele se
pot
monta
pe structura
halei la
o
Tnaltime
de 3,5
m.
Instalati
a de
Tncalzir
e
function
eaza
neV =
1(3020-8)
=
4800
m3/h
3. Se
alege tipul
de
aeroterm
de perete
ATLAS
SABIANA
(tab. 6.5.1)
ali-mentat
cu
apa
calda.
Temperatu
ra
de
refulare a
aerului se
limiteaza la
0r = 45 C.
4. Neces
arul
de
caldura
pentru
Tncalzirea
aerului
proaspat:
0e = Ve-c
-pe-(or - ee)
=
=
e
(4800/3^00
yi1,367{4
5+15)=
109,36
kW
Tncalzir
u
ea
n
halei:
d
e 34.033 m3/h. 0
:
s
= 250
P
+
e
109,36
0,
- 40 =
319,36
=
kW.
1
6.
,
3
Debit
6
ul de
7
aer
k
cald
g
nece
/
sar:
m
3
V=
c
p
p
e
Or'6,)
n
3
tr
1
u
6
9
e
,
=
3
6
1
5
C
si
c
1
,
1
2
6
=
1
,
0
k
J/
k
g
K
.
5.
Sarcin
a
termic
a
neces
ara
pentru
(
4
5
1
5
)
'
=
9
,
4
5
m
3
/
s
u
n
d
e
:
7. Se
calculeaza
numarul
de aeroterme
cunoscand
ca un
aeroterm
de perete
ATLAS SABIANA
900
asigura
debitul de
aer cald
nominal:
S/n = 5000
m3/h,
cu o
bataie a
jetului de
20 m, la o
turatie
minima de
700 rpm. n
= S/lS/n =
34033/500
0 = 6,8.
Se aleg
7
aeroterm
e care se
amplaseaza Tn
planul
halei ca
Tn
fig.
4.4.21,
Tn functie
de:
bataia
jetului",
pozitia
utilajelor
Tn
interiorul
halei, caile
de ac-ces,
deschideri
le
exterioare.
Caract
eristicile
tehnice
ale
aerotermului
sunt
urmatoar
ele:
* dia
met
rul
rac
ord
uril
or
de
age
nt
ter
mic
(D):
I1/2
"
* deb
itul
de
aer
la
tura
tie
mic
a
(70
0
rpm)
:
500
0
m3/h
* debit
ul de
aer
la
turat
ie
mar
e
(900
rpm)
:
850
0
m3/h
* cota de
montare:
3,5 m (5,5
m)
* bataia
jetului L:
20,0 m
(26,0 m).
30 m
I'
, 6 m , 6 m . A1
'l'A2 'I
E
0
C
\
J
1
Fi
g.
A3
A,
r
4----------------------A---------4----------4- -----------T-----------f----------f----------f-----------!T
!T
T !H
!
!n
A7
LAjAeLAJ A5
4
.21.
Amplasarea
.
4 aeroterr in exemplul
de calcul 1.
ne
lor
Capitolul 4: Sisteme de fncalzire
4.5.
Tnc
alzi
rea
pri
n
radi
atie
4.5.1.
Crit
erii
priv
ind
utili
zar
ea
Tnc
alzi
rii
prin
radi
atie
Incal
zirea
prin
radiatie
se
caracte
rizeaza, in
principa
l, prin
aceea
ca
suprafe
tele
Tncalzit
oare
cedeaz
a
caldura
prin
radiatie
mai
mult de
50 %
din
caldura
totala.
In
raport
cu
temper
atura
medie
0 a
suprafet
ei
Tncalzit
oare,
Tncalzir
ea prin
radiatie
se
clasifi
ca
astfel:
- de
tempe
ratura
joasa
(0 =
25...1
00C);
supr
afete
le
Tnca
lzito
are
sunt
Tn
mar
e
majo
ritat
e
elem
ente
de
cons
tructi
e
(plaf
on,
pard
osea
la,
peret
i);
de
temp
eratu
ra
medi
e (0
=
100...
500
C);
supra
fetele
Tncal
zitoar
e sunt
realiz
ate
sub
form
a de
pano
uri
sau
benzi
radia
nte
suspe
ndate
la
partea
superioara
a
Tncap
erilor;
de
tempe
ratura
Tnalta
(0 =
500...3
000C
);
elemen
tele
Tncalz
itoare
sunt
radiant
i funtionan
d cu
gaze
sau
energi
e
electri
ca.
Instal
atiile de
Tncalzi
re prin
radiatie
prezint
a
$i
alte
particul
arity Tn
raport
cu
celelalt
e
sistem
e,
dintre
care se
pot
mentio
na:
asigura
un
grad
de
conto
rt mai
ridicat
,
Tntruc
at
tempe
ratura
supraf
etelor de
construct
ce
delimitea
za
Tncapere
a
este
mai
ridicata si
mai
uniforma,
iar
temperat
ura
aerului
din
interior
este mai
scazuta
cu
1...3C;
*
re
alizeaza
Tn
Tncaperi
un
gradient
de
temperat
ura
redus;
*
se
reduce
viteza de
circulatie a
aerului
Tn
Tncaper
e si, ca
urmare,
rezulta o
diminuare
de
Tmprasti
ere
a
prafului
anorganic,
suport al
florei
bacterie
ne;
- asigura
Tncalzirea
spatiilor
deschise.
In
analiza ce
precede
decizia
alegerii
sistemului
de
Tncalzire,
trebuie
avute Tn
vedere si
aspecte
legate de
costul
investitiilor,
cheltuielile
de
exploatare
si de coordonare
a lucrarilor
de
instalatii si
constructii.
Sisteme
le
de
Tncalzire
prin
radiatie se
pot folosi:
*
T
n
cladirile
civile, Tn
Tncaperi
cu cerinte
igienice
si
de
contort
deosebit
e,
precum
si pentru
asigurar
ea unei
Tn-
calziri
uniforme;
*
T
n cladirile
industrial
cu spatii
mari
si
fara
necesitati
de
ventilare
mecanica
, pentru
asigurare
a
unei
distributii
omogene
a
Tncalzirii;
*
T
n
Tncaperi
de
productie
industrial
^, pentru
a realiza
o
Tncalzire
zonala,
puncte
calde sau
Tncalzire
perimetral
a;
*
T
n spatii
semideschi
se sau
deschise.
Incalzire
a
prin
radiatie nu
se aplica
Tncaperilor
folosite cu
program
intermitent, mai
ales daca
durata de
folosinta
este scurta
(pana
la
cateva ore)
sau cand
cladirea
este
supusa la
variatii
termice
mari (inertie
termica
mica,
Tnsorire
etc).
In tabeiul
4.5.1. sunt
prezentate
performantele
diferitel
or
tehnici
de
Tncalzir
e prin
radiatie
.
4.5
redus
a
impun
e
utilizar
ea
unor
.
2
.
I
n
c
a
l
z
i
r
e
a
p
r
i
n
r
a
d
i
a
t
i
e
d
e
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
j
o
a
s
a
Temp
eratura
suprafe
telor
Tncalzit
oare
relativ
suprafe
te
Tncalzit
oare
mari,
ceea
ce
a
condus
la
ideea
folosirii,
Tn
general
,
a
suprafe
telor
delimita
toare
ale
Tncap
erilor,
rezulta
nd:
Tncalzir
ea
prin
plafon
,
la
care
temp
eratura
medie
a
supraf
etei
Tncal
zitoar
e 0 nu
poate
depas
i
50C;
este
sistem
ul eel
mai
folosit,
Tntrea
ga
supraf
ata a
plafon
ului
fiind,
Tn
genera
l,
dispon
ibila
pentru
a
Tndepl
ini
functiu
nea de
suprafata
Tncalz
itoare;
T
ncalzirea
prin
pardoseal
a, la care
temperatura
medie a
suprafetei
Tncalzitoa
re 0p este
fiziologic
limitata la
29...35
C;
*
T
ncalzirea
cu
panouri
montate
Tn pereti,
la
care
temperat
ura medie
a
suprafetei
Tncalzito
are
0
poate
atinge
valori de
pana la
35C.
Acest
sistem de
Tncalzire
utilizeaza
ca agent
termic apa
calda
preparata
Tn
cazane
sau alte
surse
energetic
e
de
potential
scazut:
caldura
recuperat
a
din
procese
tehnologic
e, energia
geotermala,
energia
solara,
aerul cald
etc.
4.5.2.1
Incalzirea
prin
plafon
Se
poate
realiza
prin:
*
T
nglobare
a
Tn
planseu
a unor
serpentin
e
din
teava
(metal
sau
plastic)
sau
a
unor
canale
de aer;
Panou radiant
temperatura joasa
Tncalzit cu apa cal
sau electric
s
uprafete
Tncalzitoa
re
detasate
complet
de
structura
plafonului
,
obtinandu
-se asanumitele
plafoane
false sau
plafoa-ne
suspenda
te.
Incalzire
a
prin
plafon se
recomanda
a fi utilizata
la
Tncaperile
cu cerinte
igienice
deosebite,
care
reclama
evita-rea
transportar
ii prafului
prin
curentii de
convectie
(exemplu:
sali
de
operatii
Tabeiul 4.5.1. Performanfele diferitelor tehnici de fncalzire prin radiatie

Tip de radiatie
Tipul panoului
utilizat
Lungimea
de unda
^max
[mm]
Infrarosu lungime de
unda scurta
Infrarosu lungime de
unda medie
Infrarosu
- lungime de
unda lunga
Radiant electric
1,2
Tuburi radiante din cuart

sau siliciu Tncalzite
electric
2,6
Radiant cu gaze
2,7
3
Tuburi radiante metalice

Tncalzite electric
Panou radiant
cu gaze de
temperatura medie
Panou radiant de
temperatura medie
Tncalzit cu abur
sau apa fierbinte
4 ... 7
7
Temp.
max. a
supraf.
emisive
[
m
en
tel
e
d
e
c
o
n
st
ru
e
^
diante
executate
din tevi de
polietilena
reticulara
(PE-Xa) cu
diametru de
17 x 2 mm,
Tn module
sub forma
de
serpentina
-**W^
/'
simpla (fig.
Din
4.5.2 a) sau
aceasta
serpentina
categorie
dubla (fig.
fac parte
4.5.2
b).
panourile
Tevile se firadiante:
xeaza
pe
*tip
plasa-grilaj
CRYTALL
din
otel,
beton
cu
executate
Fig.4.5.3 Asezarea
si montarea
modulelor Uponor TABS Tn s
ajutorul
din
tevi
unor
din spitale,
de metal
carlige.
saloane de
fara
Modulele
bolnavi,
sudura,
pot
fi
Tncape-rile
montate
prefabricate
in care se
Tn
Tn ateliere
desfasoara
plafon, fie
speciale sau
procese tehTn
executate
nologice fine
elementul
pe santier.
si extrafine),
de
Asezarea si
precum
si
rezistenta
fixaTn
fie
Tn
Tncaperile
tencuiala.
l
Tn
care
Imposibili
2
cerintele de
tatea
mobilier sau
efectuarii
de
ordin
unor
3
estetic
remedieri
impun
ca si a
eliminarea
reperatiilo
corpurilor de
r
Tn
Tncalzire
timpul
amplasate
exploatari
pe
pereti
i a facut
(exemplu:
ca aceste
expozitii,
tipuri de
muzee etc.).
panouri
sa
fie
4.5.2.1.1
astazi
Pa
abandon
no
ate;
uri
*tip
rad
Uponor
ian
denumite
te
TABS
Tn
termoacglo
tivarea
bat
betonului"
e
produse de
fn
firma
ele
Uponor
(fig.
Fig. 4.5.1 Structure planseului Uponor TABS:
4.5.1).
1 - pardoseala finita (mocheta, parchet, gresie, etc.); 2 - sapa egalizare; 3 - izo-latie fonica;
Sunt
4 - teava Uponor PE-Xa; 5 - planseu beton.
panouri ra-
rea
modul
elor
Tn
masiv
ul de
beton
se
face
pe
capsul
e de
armat
ura
Tntrun
cofraj
specia
l (fig.
4.5.3.)
.
Racor
darea
panouril
or
radiante
la
reteaua
de
alimenta
re
cu
apa
calda
sau rece
se face
Tn
urmatoa
rele
variante:
* racord
area
cu
distrib
uitorcolect
or (fig.
4.5.4
a);
* racord
are Tn
sistem
ul
Tichel
mann
(fig.
4.5.4
b);
Fiec
are
panou
radiant
este
racord
at
la
cele
doua
distribu
itoare
(apa
calda
si apa
rece) si
la
colecto
Mod
ul
de
functio
nare a
panoul
ui
radiant
se
bazeaz
a
pe
utilizar
ea
capacitatii
de
Tnmag
azinare
(stocar
e)
a
caldurii Tn
masivul
de
beton.
Este de
fapt
sistem
ul
CRYTA
LL Tn
variant
a
moderna, Tn
care
serpenti
nele
sunt
executat
e
din
material
plastic,
iar
montare
a lor Tn
masivul
de beton
se face
pe zone,
Tn
functie
de tipul
cladirii si
destinati
a
Tncaperi
lor. Se
mention
eaza
faptul ca
aceste
panouri
pot
asigura
Tn
perioada
calda o
racire a
Tncaperi
lor.
Studiile
efectuat
e
cu
aceste
tipuri de
panouri
au
demonst
rat
ca
atat Tn
perioada
rece cat
si
Tn
perioada
calda,
ca
urmare
a
modului
de
Fig. 4.5.2 Modulele Uponor TABS:

a - module sub forma de serpentina
simpla; b - module sub forma de
serpentina dubla.
functionare
a panourilor
radiante, Tn
Tncaperi se
pot realiza
con-ditii
optime
de
lucru.
Monitorizare
a
proceselor
de
Tncalzire si
racire
impune un
control
riguros al
instalatiei
de
alimentare cu
apa calda
sau cu apa
raci-ta, dat
fiind faptul
ca
acest
sistem se
bazeaza pe
acumulare
a
de
caldura sau
frig
Tn
elementele
de
constructie.
Acest
sistem de
Tncalzire
poate
fi
cuplat si cu
un sistem
de
Tncalzire
cu corpuri
stati-ce,
care
sa
compensez
e efectele
negative
(de lipsa de
caldura) Tn
perioadele
reci
cu
temperaturi
exterioare
mult
scazute.
In afara
panourilor
radiante cu
tevile
Tnglobate
direct
Tn
elementele
componente ale
planseului,
se
utilizeaza si
panouri
Tncalzitoar
e
pentru
care tevile
(1/2"...
1
1/2") se pot
monta Tn
spatiul dintre planseu,
grinzi
si
plafonul
fals
(fig.
4.5.5).
Caldura
cedata prin
radiatie de
catre
tevi
este dirijata
de un ecran
din
metal
polizat catre
tencuiala pe
rabit
ce
devine
elementul
Tncalzitor
pentru
Tncapere.
Agentul
termic
utilizat este
apa
calda
de 90/70C.
Un alt tip
de
panou
radiant de
plafon care
utilizeaza ca
agent termic
aerul
cald
este
prezentat Tn
fig.
4.5.6.
Canalele de
aer pot fi
realizate Tn
structura de
rezistenta a
planseelor
sau pot fi
special
ame-najate
sub
placa
planseului.
Dezavantaju
l
acestui
panou
consta
Tn
necesitatea
re-zervarii
unor spatii
mari pentru
vehicula-rea
debitelor de
aer.
4.5.2.1.2
Panouri
radiante
aparente
Au
fost
realizate si
panouri
radiante de
plafon,
aparente,
detasate
complet de
structura de
rezistenta.
Acestea se
execute, Tn

Manualul de Instalatii - Incalzire - Editia 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manualul de Instalatii - Incalzire - Editia 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII

Editura ARTECNO Bucuresti, Romania

Coordonare ?i recenzie ^tiinfifica:

Prof. univ. dr. ing. Mihai ILINA

Director General ing. Doru

4.5.2.7 Dimensionarea instalatiilor..............................................................................................................................................159

ouri radiante.................................................................................................................................................................. 203

m pasiv tip TROMBE-MICHEL..................................................................................................................................... 228

5.5. Gospodaria de combustibil............................................................................................................................................ 296

Tnconjurata de alte imobile................................................................................................................................. 321

culul schimbatoarelor de caldura cu placi....................................................................................................................... 402

i din cupru........................................................................................................................................................................ 421

uri constructive................................................................................................................................................................ 441

pectia sistemelor de climatizare......................................................................................................................................... 453

pacitatea termica interioara a cladirii............................................................................................................................ 460

8.4. Cladiri comerciale, band $i constructii similare..............................................................................................................486

9.6.Exploatarea centralelor termice..................................................................................................................................... 497

10.4.9. Sarcina termica a centralelor de termoficare urbana.............................................................................................515

nstructiile Tn procesul de Tncalzire...................................................................................................................................................556

Echipamente si materiale pentru puncte termice

Capitolul 1: Probleme generale

Aproximativ 40 % din energia

1.2.2. Cerinte esentiale

Sistemul calitatii in constructii

de experti tehnici atestati.

activitati privind examina-rea directa

1.4. Reglementari privind

si completari, prin Legea

contin modifica certificat

Capitolul 1: Probleme generale

Capitolul 1: Probleme generale

Capitolul 1: Probleme generale

Capitolul 1: Probleme generale

Capitolul 1: Probleme generale

Capitolul 1: Probleme generale

Capitolul 1: Probleme generate

COS toi COS (D0

Capitolul 1: Probleme generale

Capitolul 1: Probleme generate

Capitolul 1: Probleme generale

Caldura latenta de vaporizare

Coeficient transfer de caldura

Debit (flux) de caldura

Densitatea fluxului termic

Pa, N/m2, bar

Debit masic termic

Debit volumic termic

Protectia termica a cladirilor

Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor

30 ... 40 ,14 ... 25,

Tamplaria exterioara (ferestre si usi)

neincalzite sau mult mai

2.1.1.1 Perepi exteriori

Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor

1 - toe; 2 cercevea; 3 geam (simplu,

Fig. 2.1.4. Alcatuiri de plansee spre terase:

Fig. 2.1.5. Alcatuiri de plansee spre pod

'.'/"'-S "V "-S

v .v., %., s ,\ ,\.

Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor

Fig. 2.1.9. Pardoseli calde:

Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor

pentru separarea spafiilor cu