Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania

ncilzire
ENCICLOPEDIATEHNICA DE INSTALATll
'

MARUAL L I L
'

.
WW·'·;·.·.·.
AA

INSTALATll
'
DE iNCALZIRE
Editia II

- Necesarul de caldura pentru incalzire:

- Protectia terrnica a cladirilor:
- Sisteme de lncalzire pentru cladiri civile $i de productie:
- Centrale termice si puncte termice pentru alimentarea cu caldura:
- Hetele termice pentru transportul $i distrlbutia agentului termic;
- Echipamente si materiale pentru instalatii de incalzire.

Editura ARTECNO Bucuresti, Romania

 Coordonator: Prof. univ. dr. ing. Mihai ILINA

Autori: Prof. univ. dr. ing. Mihai ILINA: 1 (1.1; 1.3; 1.6; 1.7); 3; 4 (4.1; 4.5;
4. 7; 4.8; 4.1 O); 6 (6.3; 6.5; 6.6; 6. 7); 8
Prof. onor. dr. ing. D.H.C. Liviu DUMITRESCU: 1 (1.2; 1.4)
Conf. univ. dr. ing. ClltAlin LUNGU: 1 (1.3); 4 (4.2); 6 (6.1)
Conf. univ. dr. ing. Gabriel STAN: 1 (1.5); 4 (4.11)
Conf. univ. dr. ing Mihaela Stela GEORGESCU: 2 (2.1; 2.2; 2.3; 2.4)
Prof. univ. dr. ing. Miron POPESCU: 4 (4.2)
Prof. univ. dr. ing. Octavia COCORA: 4 (4.3; 4.4); 5 (5.4); 7 (7.1;7.2;7.3)
Prof. univ. dr. ing. Drago~ HERA: 4 (4.6)
Ing. Rodica GABREANU: 4 (4.7)
Ing. Dan BERBECARU: 4 (4.8; 4.10)
Prof. univ. dr. ing. Florin IORDACHE: 4 (4.9)
Conf. univ. dr. ing. Vlad IORDACHE: 4 (4.12)
Prof. univ. dr. ing. Costi~ BRANDABUR: 5 (5.1; 5.2; 5.3)
Sef lucrari ing. Dan Paul STANESCU: 5 (5.5)
Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Conf. dr. ing. Nicolae N. ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Sef lucr. dr. ing. Aman POPESCU: 5 (5.7)
Prof. univ. dr. ing. Sorin BURCHIU: 5 (5.8)
I Prof. univ. dr. ing. Vasile CALUIANU I: 6 (6.2)
Ing. Tudor DRAGANESCU: 6 (6.5)
Ing. Gabriel IVANESCU: 6 (6.7); 9
Prof. univ. dr. ing. Dan CONSTANTINESCU: 7 (7.4; 7.5; 7.6)
Prof. univ. dr. ing. Maria CRACIUN: 10 (10.1; 10.2; 10.3)
Prof. univ. dr. ing. Rodica FRUNZULICA: 11 (11.1; 11.2; 11.4)
Conf. dr. ing. Mirela Sanda TOROPOC: 4 (4.5); 11 (11.3)
Prof. univ. dr. ing. Mircea BELDIMAN: 10 (10.4); 12; 13

Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU

Coordonare 'i recenzie 'tiiniifica:
Coordonare editorials:
Membru al Academiei Central Europene de Stiinta $i Arta:
Doctor Honoris Causa al UTC Bucuresti:
Doctor Honoris Causa al UP Tirnisoara:
IIng. Achile PETRESCU I
Director General ing. Doru PETRESCU
Director Marketing ing. Mihai Mateescu
Director Comercial ing. Cristian Tudor

Tipar: ARTPRINT Bucuresti, Str. Sulina 26

Tel: 021-3363633

ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATll

MANUALUL DE INSTALATll
ISBN 978-973-85936-5-7
lnstalatll de 'fncalzire
ISBN 978-973-85936-6-4
© Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2010

@ Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania

 Cuprins -

CU PRINS
I. INSTALATllDE iNCAlzlRE

1. PROBLEME GENERALE
1.1. lstoricul $i lrnportanta instalatiilor de lncalzire 2
1.2. Calitatea constructiilor si lnstalatlilor aferente 2
1.2.1. Legea nr. 10/1995 privind calitatea In constructii 2
1.2.2. Cerinte esentiale 2
1.3. Clasificarea instalatiilor de incalzire 3
1.4. Reqlernentari privind proiectarea executla $i exploatarea instalatillor de tncalzire 3
1.4.1. Autorizarea executarii lucrarilor de constructii 3
1.4. 1.1 Autorizarea executarii lucrarilor de constructii 3
1.4.1.2 t.ucrarl care se excepteaza de la autorizare 3
1.4.1.3 t.ucrari de instalatil aferente constructiilor care se excepteaza de la autorizare .4
1.4. 1.4 Documentele necesare emiterii certificatelor de urbanism .4
1.4. 1.5 Documentele necesare emiterii autorizatiei de construire/desfiintare .4
1.4.1.6 Documentatie tehnica (D.T.) 5
1.4. 1. 7 Avize si acorduri ale furnizorilor/administratorilor de utilitati urbane 5
1.4.1.8 Avize sl acorduri ale autoritatllor centrale/seviciilor deconcentrate 5
1.4. 1.9 Cornpetente de elaborare a documentatiilor tehnice 5
1.4.2. Heqlernentari tehnice pentru proiectarea, executarea $i exploatarea instalatiilor de Incalzire 5
1.4.3. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru instalatlile de incalzire 6
1.4.3.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor pub lice pentru instalatllle de Incalzire 6
1.4.3.2 Reguli de elaborare a docurnentatlei de atribuire 6
1.4.3.3 Caietul de sarcini confine, In mod obligatoriu, speclflcatii tehnice 6
1.4.4.1 Continutul-cadru al studiului de prefezabilitate 8
1.4.4.1.1 Piese scrise 8
1.4.4.1.2 Piese desenate 8
1.4.4.2 Continutul-cadru al studiului de fezabilitate 8
1.4.4.2.1 Piese scrise 8
1.4.4.2.2 Piese desenate 9
1.4.4.3 Continutul-cadru al docurnentatiei de avizare a lucrarilor de interventii 9
1.4.4.3.1 Piese scrise 9
1.4.4.3.2 Piese desenate 9
1.4.4.4 Proiectul tehnic 9
1.4.4.5 Detalii de executie 10
1.4.4.6 Verificarea proiectelor 10
1.5. Functionalitatea si alcatuirea cladirilor 10
1.5.1. Clasificarea constructiilor 1O
1.5.2. Subsistemele cladirii 10
1.5.3. Actiuni In cladiri 1O
1.5.4. Functionalitatea cladirilor 1O
1.5.5. Analiza si alcatuirea antiseisrnica a instalatillor $i a echipamentelor 10
1.6. Date generale privind calculul instalatiilor de incalzire 10
1.6.1. Transmisia caldurii 11
1.6. 1.1 Conductia terrnica 11
1.6.1.2 Convectia terrnica 12
1.6.1.2.1 Convsctia tortata 12
1.6. 1.2.2 Convectia libera 12
1.6.1.3 Hadiatia terrnica 12
1.6.1.4 Schimbul global de caldura 12
1.6.2. Elemente de transfer de rnasa 13
1.6.3. Curgerea fluidelor In conducte 13
.. Cuprins

1.6.3.1 Modulul matematic al unei retele inelare este dat de ecuatia de continuitate 13
1.6.3.2 Ecuatia fundamentala a pierderilor de sarcina 14
1.6.3.3 Calculul hidraulic al retelelor de conducte 14
1. 7. Marimi si unitati de rnasura 15

2. PROTECTIATERMICA A ClADIRILOR
2.1. Elementele de constructii ale cladirilor 18
2.1.1. Anvelopa cladirf 18
2.1.1.1 Pereti exteriori 18
2.1.1.2 Elemente de constructii vitrate 18
2.1.1.3 Terase sl plansee spre poduri nelncalzite 19
2. 1. 1.4 Plansee spre coridoare exterioare 19
2.1.1.5 Plansee spre pivnite si subsoluri nelncalzite 19
2. 1. 1.6 Plansee amplasate pe parnant 20
2.1.1.7 Peretli care separa spatille Incalzite de cele adiacente neancatzite sau mult mai putin Incalzite 21
2. 1. 1.8 Consideratli generale privind alcatuirea anvelopei 21
2.1.2. Aria anvelopei unei cladiri - A - 21
2.1.3. Volumul cladini - V - 21
2.1.4. Alegerea elementelor de constructii din punct de vedere termotehnic 21
2.2. Dimensionarea elementelor de constructii perimetrale din punct de vedere termotehnic 22
2.2.1. Obiectivele calculului termotehnic 22
2.2.2. Calculul termotehnic pentru stabilirea grosimii stratului termoizolator 22
2.2.3. Determinarea rezistentelor term ice specifice ale elementelor de constructii apace 22
2.2.3.1 Hezistente term ice specifice efective 22
2.2.3. 1.1 Hezistenta terrnica specifica unidirectionala - R - 22
2.2.3. 1.2 Hezistenta terrnica specifica corectata - R - 23
2.2.3.1.3 Hezistenta terrnica specitica medie - R/r, - 26
2.2.3.2 Rezistente termice specifice normate 26
2.2.3.2. 1 Hezistente term ice specif ice normate pentru asigurarea conditillor igienico-sanitare si de contort 26
2.2.3.2.2 Hezistente termice specifice normate pentru eliminarea condensarii vaporilor de apa pe
suptafetele interioare 26
2.2.3.2.3 Hezistente termice specifice normate pentru reducerea consumului de energie 27
- Exemple de calcul 27
2.2.4. Hezistente termice ale supratetelor vitrate 29
2.2.5. Difuzia vaporilor de apa prin elementele de constructii 29
2.2.5.1 Verificarea grafica a difuziei vaporilor de apa In interiorul elementelor de constructii 30
2.2.5.2 Calculul cantitatii de vapori care condenseaza In elementul de constructie In perioada rece a anului 31
2.2.5.3 Determinarea cantitatii de apa acurnulata care se poate evapora In perioada calda a anului 32
- Exemplu de calcul 33
2.3. Stabilitatea terrnica a elementelor de lnchidere a cladirilor si a incaperilor din cladirile civile 35
2.3.1. Criteriile de pertorrnanta ale stabilitatii term ice 36
2.3.2. lndicele inertiei term ice D 36
2.3.3. Coeficientul <j>; de stabilitate a elementelor de lnchidere a cliidirilor 36
2.3.4. Stabilitatea terrnica a incapertlor Incalzite din cladirile civile 37
- Exemple de calcul 38
2.4. Determinarea sl verificarea coeficientului global de izolare terrnica .40
2.4. 1. Determinarea $i verificarea coeficientului global de izolare terrnica G la cladirile de locuit .40
2.4.1.1 Determinarea coeficientului global efectiv de izolare ternica G .40
2.4.1.2 Determinarea coeficientului global normat de izolare terrnica GN .43
2.4. 1.3 Nivelul de izolare terrnica global a .43
2.4. 1.4 Succesiunea calculelor .43
2.4. 1.5 Hecornandari privind unele posibilitati de irnbunatatire a cornportar!i termotehnice $i de reducere
a valorii coeficientului global de izolare terrnica In cladirile de locuit .43
2.4.1.5.1 La alcatuirea qenerala a cladirii .43
2.4. 1.5.2 La alcatuirea elementelor de constructii perimetrale .43
2.4. 1.5.3 in vederea reducer ii infiltratiilor de aer rece .43
- Exemplu de calcul .45
 Cuprins

2.4.2. Determinarea si verificarea coeficientului global de izolare terrnica G1

la cladirtle cu alta destinatle decat cea de locuit .43
2.4.2.1 Determinarea coeficientului global efectiv de izolare terrnica Gr··································································.44
2.4.2.2 Determinarea coeficientului global normat de izolare terrnica Gtrer·······························································.44
2.4.2.3 Nivelul de izolare terrnica qlobala .45

3. NECESARUL DE CAL.DURA PENTRU TNCALzlRE

3. 1. Necesarul de caldura pentru cladiri oblsnuite ···················· ············· 52
3. 1.1. Fluxul termic cedat prin transmisie <PT 52
3.1.1.1 Fluxul termic prin transmisie <Pe 52
3.1.1.2 Fluxul termic cedat prin sol <P5 •..•.....•.•.••.•.....•.....•..•.•....•.•.•..•.....•..•.•.•..•..•.•.•.•••••••..••••.•.••••.••••••••••••••••••.••.••••..•••• 52
3.1.2. Adaosuri la pierderile de caldura LA 53
3.1.3. Sarcina terrnlca <P,. 53
3. 1.4. Necesarul de caldura pentru cladiri industriale 57
3.1.5. Particularitati de calcul al necesarului de caldura pentru locuinte 57
3.2. Necesarul de caloura la sere 57
- Exemplu de calcul 57
3.3. Necesarul de caloura pentru cladirile amplasate subteran 58
3.4. Necesarul de caldura pentru cladirile Incalzite rar 58
3.5. Calculul necesarului de caldura pe baza de indici. 59
3.6. Metoda de determinare a necesarului de caldura de calcul dupa SREN 12831 59
3.6. 1. Fluxul termic cedat prin transmisie <l>r,; 59
3.6. 1.1 Coeficientul de pierderi term ice HT. te:: 61
3.6.1.2 Coeficientul de pierderi term ice HT. iue .•............•.•....•..•...•.•..•.•..........................................•.•..•.•....•..•..••..••.......... 61
3.6.1.3 Coeficientul de pierderi term ice HT. »=:':': 61
3.6.1.4 Coeficientul de pierderi termice HT. ;r················································································································61
3.6.2. Sarcina termica <Pv,; pentru Incalzire a aerului de ventilare 61
3.6.2. 1 Calculul debitului de aer Vi In spatii Incazite fara sistem de ventilare 61
3.6.3. Incalzirea interrnitenta a spatiilor 62
3.6.4. Determinarea necesarului de caldura total 62

4. SISTEME DE TNCALzlRE
4.1. f ncalzlrea locala 70
4. 1. 1. Prescriptii privind utilizarea Incalzirf locale 70
4.1.2. Sobe cu acumulare de caldura 70
4.1.2.1 Sobe fixe 70
4.1.2.2 Sobe mobile 70
4.1.2.3 Montarea sobelor si racordarea la CO$ 70
4.1.3. Sobe fara acumulare de caldura 71
4.1.3.1 Sobe metalice pentru combustibil solid 71
4. 1.3.2 Sobe metal ice pentru combustibil lichid .72
4.1.3.3 Aparate de tncalzire cu gaze 72
4.1.4. Sobe de constructie speciala (sermneuri) 73
4.1.5. Elemente de calcul 73
4.1.5.1 Pierderile de caldera 73
4. 1.5.2 Calculul sl alegerea sobelor 73
4.1.5.3 Dimensiunile cosului de furn 74
4.2. Incalzirea cu apa calda $i fierbinte 75
4.2.1. Clasificarea sistemelor de incalzire cu apa calda 75
4.2.2. Criterii privind alegerea sistemului de lncalzire 75
4.2.3. lnstalatli de incalzire cu circulatle naturala 76
4.2.3.1 lnstalatii bitub cu distributie superioara 76
4.2.3.2 lnstalatii bitub cu dlstributle inferioara 76
4.2.3.3 lnstalatii monotub 77
4.2.4. lnstalatii de Incalzire cu circulatie fortata 77
4.2.4.1 lnstalatii de incalzire cu distributle individuala 78
4.2.4.1.1 lnstalatii bitub 79
4.2.4.1.2 lnstalatii monotub 79
 Cuprins

4.2.4.2 lnstalatii de incalzire cu distributie centralizata 82

4.2.4.2. 1 Sisteme bitub clasice 82
4.2.4.2.2 Sisteme bitub moderne 82
4.2.4.2.3 Sisteme monotub moderne 84
4.2.5. Descrierea si montarea modulelor termohidraulice MTH 84
4.2.6. Montarea conductelor de distributie 86
4.2.6.1 lnstalatii cu distributie lndividuala 86
4.2.6.2 lnstalatii cu distributie centralizata 87
4.2.7. lnstalatii de Incalzire cu apa fierbinte 88
4.2.7.1 Incalzirea clfidirilor civile 88
4.2.7.2 lncalzirea cladirilor industriale 88
4.2.7.2.1 Spatii destinate personalului tehnico-administrativ 88
4.2.7.2.2 Spatii destinate activitatilor productive 88
4.2.8. Dimensionarea conductelor lnstalatiitor de incalzire cu apa ca Ida 89
4.2.8.1 Pierderi de sarcina in conducte 89
4.2.8.2 Operatiuni si date preliminare calculului de dimensionare 90
4.2.8.3 Dimensionarea conductelor instalatiilor bitubulare cu circulatie naturals 90
- Exemplu de calcul 91
4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalatiilor bitub cu circulatie tortata si distributie centralizata 103
4.2.8.4.1 Dimensionarea coloanelor 103
- Exemplu de calcul 103
4.2.8.4.2 Dimensionarea retelel de distributie arborescente 104
- Exemplu de calcul 105
4.2.8.4.3 Dimensionarea retelei de distributle inelare 106
- Exemplu de calcul 106
4.2.8.5 Dimensionarea conductelor lnstalatiilor de incalzire cu circulatie tortata sl dlstributie incividuala 107
4.2.8.5.1 Hetele bitub cu distrlbutie arborescenta 109
- Exemplu de calcul 109
4.2.8.5.2 Retele bitub cu distributie radiala 115
- Exemplu de calcul 115
4.2.8.5.3 Retele bitub inelare 120
- Exemplu de calcul 120
4.2.8.6 Dimensionarea conductelor instalatiilor de incalzire monotub
cu circulatie fortata pentru consumatorii individuali 126
- Exemplu de calcul 126
4.3. Sisteme de Incalzire cu abur de presiune joasa 133
4.3.1. Criterii privind utilizarea incalzirii cu abur de presiune joasa 133
4.3.2. Particularitati ale instalatiilor cu abur de presiune joasa 133
4.3.3. Racordarea corpurilor de incalzire 134
4.3.4. lnstalatii cu intoarcerea condensatului prin cadere libera 135
4.3.4.1 lnstalatii cu conductele de condensat sub nivelul de presiune 135
4.3.4.2 lnstalatii cu conducte de condensat peste nivelul de presiune 136
4.3.5. lnstalatii cu intoarcerea condensatului prin pompare 136
4.3.6. Dimensionarea sifoanelor de condensat 136
4.3.7. Calculul hidraulic al conductelor 136
4.3.7.1 Dimensionarea conductelor de abur 136
4.3.7 .2 Dimensionarea conductelor de condensat 138
- Exemplu de calcul 139
4.4. Incalzirea cu aer cald 141
4.4. 1. Criterii privind utilizarea Incalzirii cu aer cald 141
4.4.2. lnstalatii de Incalzire cu preparare locala a aerului cald 141
4.4.2.1 Incalzirea cu agregate cu focar propriu 141
4.4.2.2 [ncalzirea cu aeroterme 142
4.4.2.2.1 Aeroterme de perete 142
4.4.2.2.2 Aeroterme de plafon 143
4.4.2.3 Incalzirea cu dispozitive de destratificare a aerului cald 143
4.4.2.3.1 Solutii pentru destratificarea aerului cald 144
4.4.2.3.2 Solutli pentru evitarea stratificarii termice 144
4.4.2.4 Incalzirea cu agregate rnultifunctionale 145
 Cuprins ..

4.4.3. Incalzirea cu aer cald cu preparare centralizata 145

4.4.3.1 Distributie In bucla perirnetrala 146
4.4.3.2 Dlstrlbutie radlala 147
4.4.3.3 Distributie rarnificata 147
4.4.3.4 Distributie prin planseu dublu 147
4.4.3.5 Echipamente $i accesorii 147
4.4.4. Calculul instalatiilor de Incalzire cu aer cald 148
4.4.4.1 Incalzirea cu aer recirculat 148
4.4.4.2 Incalzirea cu aer proaspat, 149
4.4.4.3 Incalzirea cu aer amestecat 149
- Exemplu de calcul 149
4.5. [ncalzirea prin radiatie 150
4.5. 1. Criterii privind utilizarea Incalzirii prin radiatie 150
4.5.2. Incalzirea prin radiatie de ternperatura joasa 150
4.5.2.1 Incalzirea prin plafon 150
4.5.2.1.1 Panouri radiante inglobate In elementele de constructii 151
4.5.2.1.2 Panouri radiante aparente In elementele de constructii 151
4.5.2. 1.3 Amplasarea panourilor radiante In Incaperi 153
4.5.2.2 Incalzirea prin pardoseala 154
4.5.2.2.1 Panouri radiante de pardoseala 155
4.5.2.3 Executarea panourilor radiante 156
4.5.2.3.1 Panouri radiante - metoda .urneda" 155
4.5.2.3.2 Panouri radiante - metoda .uscata" 157
4.5.2.4 Racordarea la reteaua de distrlbutie 157
4.5.2.5 Incalzirea cu panouri montate In perete 157
4.5.2.6 Scheme de alimentare cu caldura 157
4.5.2.6.1 Schema de dlstributie pentru lncalzirea numai prin radiatie 158
4.5.2.6.2 Schema de distributie a Incalzirii prin radiatie In cornbinatie cu Incalzirea cu corpuri de Incalzire 158
4.5.2.6.3 Schema de dtstributie pentru incalzirea prin radiatie, Incalzire cu corpuri de Incalzire,
preparare apa calda de consum 159
4.5.2.6.4 Schema de alimentare cu statii compacte 159
4.5.2. 7 Dimensionarea instalatillor 159
4.5.2.7. 1 Caracteristicile term ice ale panourilor radiante 161
4.5.2.7.1.1 Panouri de plafon cu conducte inglobate In elementele de constructii 161
4.5.2.7.1.2 Panouri de plafon cu conducte montate In spatiul de aer 161
4.5.2.7.1.3 Panouri de plafon cu lamele 161
4.5.2.7.1.4 Panouri de pardoseala cu conducte flexibile 161
4.5.2.7.2 Calculul suprafetei de Incalzire a panourilor radiante 162
4.5.2.7.2.1 Calculul pierderilor de caldura 163
4.5.2.7.2.2 Alegerea tipului de panou Incalzitor 163
4.5.2.7 .2.3 Stabilirea caracteristicilor term ice si constructive ale panourilor radiante 163
4.5.2.7.3 Exemple de calcul 164
4.5.3. Incalzlrea prin radiatie de ternperatura medie 166
4.5.3.1 Panouri radiante utilizand aqenti termici 166
4.5.3.2 Tuburi radiante modulare cu functionare pe gaze 166
4.5.3.3 Amplasarea tuburilor (panourilor) radiante 169
4.5.3.3.1 Panouri radiante utilizand aqenti termici 169
4.5.3.3.2 Tuburi radiante modulare pe gaz 170
4.5.3.4 Dimensionarea instalatiilor de incalzire prin radiatie 171
4.5.3.4.1 Caracteristicile termice ale panourilor 171
4.5.3.4.2 Calculul supratetei incalzitoare 172
- Exemple de calcul 172
4.5.4. [ncalzirea prin radiatie de ternperatura inalta 175
4.5.4.1 Panouri radiante ceramice 175
4.5.4.2 Amplasarea panourilor radiante ceramice 178
- Exemple de calcul 179
4.5.5. Incalzire $i racire ,,high tech" prin sisteme de tevi capilare paralele CLINA 180
4.5.5.1 Prezentarea sistemului 180
 Cuprins

4.5.5.2 Elementele componente 180

4.5.5.3 Sursa de energie 180
4.5.5.4 Sistemul propriu de automatizare 180
4.5.5.5 Ecarturile joase de ternperatura In regim de Incalzire si In regim de racire 181
4.5.5.6 Care sunt suprafetele optime de schimb de caldura? 181
4.5.5.7 Durata de viata 181
4.5.5.8 Nu sunt riscuri 182
4.5.5.9 Structuri de constructii prevazute cu CUNA 182
4.6. Incalzjrea cu pompe de caldura 183
4.6.1. Criterii privind utilizarea pompelor de caldura 183
4.6.2. lndicatori energetici si economici referitori la pompele de caldura utilizate pentru Incalzire 186
4.6.2.1 lndicatori energetici 187
4.6.2.2 lndicatori economici 188
4.6.3. lnstalatli de incalzlre utilizand pompe de caldura aer/aer 189
4.6.4. lnstalatii de incalzire utillzand pompe de caldura aer/apa 192
4.6.5. lnstalatii de Incalzire utilizand pompe de caldura apa/aer 194
4.6.6. lnstalatii de Incalzire utilizand pompe de caldura apa/apa 195
4.6.7. lnstalatii de Incalzire utilizand pompe de caldura sol/aer si sol/apa 196
4.6.8. Pompe de caldura reversibile 197
4.6.9. Dimensionarea instatatiilor cu pompe de caldura 198
4.6.10. Studiu de caz: Incalzirea unei locuinte cu o pornpa de caldura 199
- Exemplu de calcul 199
4. 7. Incalzirea electrica 202
4. 7 .1. Criterii privind utilizarea energiei electrice 202
4. 7 .2. Incalzirea electrica directa 202
4.7.2.1 Aparate electrice de incalzire 202
4.7.2.1.1 Convectoare de perete 202
4.7.2.1.2 Convectoare de plinta 203
4. 7 .2.1.3 Convectoare de pardoseala 203
4. 7 .2. 1.4 Radiatoare electrice 203
4.7.2.1.5 Panouri radiante 203
4.7.2.1.6 Hadianti lurninosi 203
4.7.2.1.7 Hadlantl In infrarosu 203
4.7.2.1.8 Aeroterme electrice 204
4.7.2.2 Comanda si reglarea 204
4.7.2.3 Executie si exploatare 204
4.7.3. Incatzlrea electrica locala cu acumulatoare de caldura 204
4. 7 .3.1 Aparate de incalzire 205
4. 7 .3. 1.1 Aparate cu acumulare si descarcare statica de tip l. 205
4.7.3.1.2 Aparate cu acumulare si descarcare statica de tip 11. ................•...•.•..•.•.••.•.•..•.•.•..••.•.•..•....•..•.....•............. 205
4.7.3.1.3 Aparate electrice cu acumulare si descarcare dinarnica 205
4.7.4. Incalzirea electrica centralizata 206
4.7.4.1 Incalzirea electrica centralizata cu aer cald 206
4.7.4.2 Incalzirea electrica centralizata cu apa calda 206
4.7.4.2.1 Sisteme de Incalzire cu statie compacta 206
4.7.4.2.2 Sistemul cu prepararea agentului termic (apa) In cazane electrice 207
4.7.5. Incalzirea electrica inteqrata In elemente de constructii 208
4.7.5.1 Incalzirea electrica prin pardoseala 208
4.7.5.1.1 Descrierea sistemului de incalzire 208
4.7.5.1.2 Sistem electric de Incalzlre prin pardoseala 208
4.7.5.1.3 Montajul sistemului ELJET 209
4.7.5.1.4 Materiale 210
4.7.5.1.5 Montarea cablurilor de lncalzire electrica prin pardoseala 210
4.7.5.2 lncalzirea electrica prin plafon 215
4.7.5.3 Incalzirea electrica prin pereti 215
4.7.6. Incalzirea electrica "bijonctiune" 216
4.7.6.1 Descrierea sistemului de incalzire 216
4.7.6.2 Aparate si materiale 216
 Cuprins WJll
4.7.6.3 Calculul puterii instalate 216
4.7.6.4 Executie $i exploatare 216
4.7.7. Incalzlrea electricii. rnixta 217
4.8. Incalzirea cu apa geotermalii. 218
4.8. 1. Utilizarea apelor geotermale pentru incalzire 218
4.8.2. Surse geotermale 218
4.8.3. Pozitia instalatillor termice in lantul de valorificare cornplexa a energiei geotermale 219
4.8.4. Sisteme de alimentare cu caldura 219
4.8.5. Echipamentul circuitului de apa qeoterrnala 220
4.8.5.1 Sursa qeoterrnala 220
4.8.5.2 lnstalatil de degazare 221
4.8.5.3 Statie de tratare chimica 221
4.8.5.4 Epurarea 222
4.8.5.5 Statie de pompare 222
4.8.5.6 Conducta de transport 222
4.8.5.7 Schimbii.toare de caldura 222
4.8.5.8 Statii auxiliare 223
4.8.5.8.1 Statii cu pompe de caldura 223
4.8.5.8.2 Statii cu centrala terrnica 223
4.8.5.9 Statia de reinjectare 223
4.8.5. 10 Conducte de evacuare 224
4.8.6. Scheme functionals utilizand apele geotermale 224
4.8.6.1 lnstalatii geotermale de Incalzire cu racordare directa 224
4.8.6.2 lnstalatii geotermale de Incalzire cu racordare indirectii. 224
4.8.7. Dimensionarea instalatiilor geotermale 225
4.8.7.1 Acoperirea sarcinii termice de Incalzire 225
4.8.7.2 Dimensionarea instalatiilor 225
4.8.8. lndicatori energetici si economici 226
4.9. Incalzlrea solara 227
4.9.1. Utilizarea energiei solare 227
4.9.2. Sisteme de Incalzire a spatiilor utilizand energia solara 227
4.9.2.1 Sisteme pasive de Incalzire solara 227
4.9.2.1.1 Sistem pasiv tip TROMBE-MICHEL 228
4.9.2.1.2 Sistem pasiv tip INCERC 228
4.9.2.1.3 Sistem pasiv tip SPATIU SOLAR 229
4.9.2.1.4 Aspecte comune sistemelor pasive INCERC $i SPATIU SOLAR 229
4.9.2.1.5 Determinarea pertorrnantelor sistemelor pasive de Incalzire solara., 230
4.9.2. 1.5. 1 Potentialul energiei solare 231
4.9.2.1.5.2 Elemente de calcul 231
4.9.2.2 Sisteme active de Incalzire solara 231
4.10. lnstalatii de incalzlre ce utilizeazii. cii.ldura recuperatii. 233
4.10.1. Clasificarea sistemelor de recuperare a cii.ldurii 233
4.10.2. Recuperarea caldurii din gazele de ardere 233
4.10.2.1 Recomandii.ri privind recuperarea cii.ldurii din gazele de ardere 233
4.10.2.2 Caracteristicile sursei de caldura 233
4.10.2.3 Recuperatoare de cii.ldurii. 234
4.10.2.4 Cazane recuperatoare pentru producere apa calda sau fierbinte 234
4.10.2.5 Cazane recuperatoare pentru producere abur 235
4.10.2.6 Parametri functional: ai cazanelor recuperatoare 236
4.10.2.7 Alegerea unui cazan recuperator si stabilirea regimului de functionare 237
4.10.2.8 Scheme pentru utilizarea caldurii recuperate 238
4.10.2.9 lndicatori energetici $i economici 239
4.10.3. Recuperarea cii.ldurii din ape tehnologice 240
4.10.3.1 Recomandii.ri privind recuperarea cii.ldurii din apele tehnologice de rii.cire 240
4.10.3.2 Caracteristicile sursei sl cornponenta sistemului 240
4.10.3.3 Scheme functionale 241
4.10.3.4 Dimensionarea instalatiilor de recuperare a cii.ldurii 242
4.10.3.5 lndicatori energetici si economici 243
@I I I Cuprins

4.11. Conexiunea instalatlllor $i echipamentelor cu structura de reztstenta 243

4. 11.1. Piese si subansambluri speciale de sustinere si prindere 243
4. 11.2. Canale tehnice 244
4.11.3. Nise si sllturi 245
4. 11.4. Strapunqeri in zidarie 246
4.11.4.1 Sfrapunqeri in fundatii 246
4.11.4.2 Strapunqeri in peretl sl plansee 246
4.11.4.3 Postamente 246
4.12. Protectla la zgomot si vibratii in instalatii de Incalzire 247
4.12.1. Notiuni referitoare la zgomot 247
4.12.3. Surse de zgomot 251
4.12.3.1 Surse de zgomot in centrala terrnica 251
4.12.4. Nivelul de zgomot la interiorul si exteriorul centralei termice 252
4.12.4.1 Nivelul de zgomot la interiorul centralei termice 252
4.12.4.2 Nivelul de zgomot la exteriorul centralei termice 255
4.12.5. Nivelul de zgomot la centralele termice amplasate in cladiri 255
4.12.6. Zgomotul produs de centrale termice de apartament.. 257
4.12.7. Zgomotul produs de echipamentele instalatiei de la consumatori 258
4.12.8. Protectia contra zgomotului 260
4.12.8.1 Protectia la arzator 261
4. 12.8.2 Protectia la canalul si CO$UI de tum 262
4.12.8.3 Masuri arhitecturale $i structurale de protectie la zgomot.. 262
4.12.8.4 Montarea aparatelor centralei termice 264
4.12.8.4.1 Montarea cazanelor 264
4.12.8.4.2 Montarea pompelor 265
4.12.8.4.3 Montarea conductelor 265
4.12.8.4.4 Montarea regulatoarelor de presiune diferentiala 266

5. CENTRALE TERMICE
5.1. Clasificarea centralelor termice 268
5.2. Alegerea tipului de centrala terrnica 268
5.3. Centrale term ice cu apa calda 268
5.3.1. Centrale term ice cu puteri mici, pana la 70-300 kW 268
5.3.2. Centrale term ice cu puteri med ii intre 300 si 2000 kW 270
5.3.3. Centrale term ice cu puteri mari, peste 2000 kW 273
5.3.4. Centrale term ice echipate cu cazane de condensatie sau cu recuperatoare de caldura 273
5.3.5. Asigurarea instalatiilor de incalzire cu apa ca Ida 274
5.3.5. 1 Asigurarea lnstalatillor cu conducte de siquranta si cu vas de expansiune deschis 274
5.3.5.2 Asigurarea instalatiilor cu vas de expansiune inch is $i supape de slquranta 275
5.3.5.3 Asigurarea lnstalatiilor cu supape de slquranta si vas de expansiune deschis 276
5.3.5.4 Alegerea sistemului de asigurare 276
5.3.5.5 Circulatia agentului termic in conductele de siquranta 277
5.3.6. Pozitia pompelor in circuitul agentului termic 277
5.3.7. Dimensionarea echipamentelor din centrala terrnica 278
5.3.7.1 Puterea centralei termice 278
5.3.7.2 Alegerea tipului si nurnarului de cazane 279
5.3.7 .3 Alegerea arzatoarelor 279
5.3.7.4 Alegerea pompelor de circulatie 279
5.3.7.5 Alegerea robinetelor de reglare cu doua si cu trei cai 280
5.3.7.6 Dimensionarea buteliei de egalizare a presiunii 280
5.3.7. 7 Dimensionarea distribuitorului $i colectorului 281
5.3.7.8 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu vas de expansiune deschis 281
5.3.7.9 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu supape de siquranta si vas de expansiune inchis .283
5.3.7.10 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu supape de slquranta si
vas de expansiune inch is si rezervor de descarcare 284
5.3.7.11 Alegerea statiei de tratare a apei 284
- Exemple de calcul 282
 Cuprins

5.3.8. Amplasarea centralei termice 285

5.3.9. Organizarea centralei termice 286
5.3.10. Montarea echipamentelor si a conductelor in centrala terrnica 287
5.3.10.1 Montarea cazanelor 287
5.3.10.2 Montarea pompelor de circulatie 287
5.3.10.3 Montarea schimbatoarelor de caldura 288
5.3.10.4 Montarea buteliei de egalizare a presiunii 288
5.3.10.5 Montarea distribuitoarelor si colectoarelor 288
5.3.10.6 Conductele de leqatura 288
5.3.10.7 Protectia anticoroziva :;;i izolarea terrnica a echipamentelor si a conductelor 288
5.4. Centrale term ice cu abur de presiune joasa 288
5.4.1. Centrale term ice cu un singur rezervor de condensat.. 289
5.4.2. Centrale term ice cu rezervoare de condensat intermediare 289
5.4.3. Centrale termice cu alimentarea cazanelor prin pompare in doua trepte 290
5.4.4. Alegerea cazanelor 290
5.4.5. Asigurarea instalatiilor de Incalzire cu abur de presiune joasa., 291
5.4.5.1 Dispozitive hidraulice de siquranta 291
5.4.5.2 Ventile de slquranta 291
5.4.6. Rezervoarele de condensat. 291
5.4.7. Dispozitive pentru separarea condensatului 292
5.4.7.1 Separator termodinamic pentru eliminat condensul 292
5.4.7.2 Oale de evacuat condens cu plutitor 292
5.4.8. Alegerea pompelor de condensat 293
5.4.9. Distribuitorul de abur 295
5.4.10. Dimensionarea conductelor de abur sl condensat din central a terrnica 295
5.4. 11. Tratarea apei de adaos 295
5.4.12. Organizarea spatiului in centrala terrnica 295
- Exemplu de calcul 295
5.5. Gospodaria de combustibil 296
5.5.1. Proprietattle fizico-chimice ale combustibililor 296
5.5. 1. 1 Combustibili qazosi 296
5.5.1.2 Combustibili lichizi 297
5.5.1.3 Combustibili solizi 298
5.5. 1.3.1 Combustibili solizi naturali 298
5.5.1.3.2 Combustibili solizi brichetati 299
5.5.2. lnstalatli de ardere a combustibililor lichizi 299
5.5.2.1 lnstalatii de alimentare cu pompare directa 299
5.5.2.2 lnstalatii de alimentare cu rezervor intermediar 299
5.5.3. lnstalatli de ardere a combustibililor qazosi 299
5.5.4. instalatii de ardere a gazelor petroliere lichefiate 300
5.5.5. lnstalatii de ardere a combustibililor solizi 300
5.5.5.1 Arderea lemnelor 300
5.5.5.2 Arderea carbunilor 301
5.5.5.3 Arderea brichetelor 301
5.5.6. Arzatoare de combustibil gazos 301
5.5.6.1 Arzatoare cu aer aspirat 301
5.5.6.2 Arzatoare cu aer insuflat 301
5.5.7. Arzatoare de combustibil lichid 303
5.5.8. Arzatoare mixte de gaze-lichid 305
5.5.9. Reducerea emisiilor poluante 305
5.5.9. 1 Emisii de CO sl COy 306
5.5.9.2 Emisii de NOx 306
5.5.10. Dimensionarea instalatlllor de qospodarire a combustibilului 307
5.5.10.1 Consumul de combustibil 307
5.5.10. 1. 1 Consumul de combustibil orar 307
5.5.10.1.2 Consumul de combustibil zilnic 308
5.5.10.1.3 Consumul de combustibil in luna de varf 308
5.5.10.1.4 Consumul de combustibil in perioada de Incalzfre 309
n Cuprins

5.5.10.1.5 Consumul anual de combustibil 310

5.5.10.2 Dimensionarea principalelor elemente ale instalatiilor de ardere a combustibililor 310
5.5. 10.2.1 Puterea terrnica a arzatoarelor 310
5.5.10.2.2 Rezervorul de consum zilnic al combustibilului lichid 310
5.5.10.2.3 Depozitarea combustibilului 311
5.5.10.2.4 Dimensionarea conductelor 311
5.5.10.2.5 Alegerea pompelor de combustibil 312
- Exemplu de calcul 311
5.5. 11. Amplasarea $i montarea rezervoarelor de combustibil 312
5.5.11. 1 Amplasarea si montarea rezervorului de con sum zilnic 312
5.5.11.2 Amplasarea si montarea rezervoarelor de depozitare 312
5.5.11.2.1 Rezervoare pentru combustibil lichid 312
5.5.11.2.2 Rezervoare pentru G.P.L. 313
5.6. Evacuarea gazelor de ardere 313
5.6.1. Solutii constructive 313
5.6.1.1 CO$UI de furn 313
5.6. 1.2 Canalul de furn 315
5.6.2. Calculul cosului de fum 315
5.6.2.1 CO$UI pentru cazane folosind arzatoare cu aer aspirat (atmosferice) 316
5.6.2.1.1 Tirajul cosului 316
5.6.2.1.2 Calculul preliminar al dimensiunilor cosului 316
5.6.2.1.3 Calculul de verificare a cosului 316
5.6.2.2 CO$UI pentru cazane folosind arzatoare cu aer insuflat (presurizate cu presiune zero la baza) 317
5.6.3. Cosul sl intluenta vaporilor de apa din gazele de ardere 317
5.6.3.1 CO$UI functionand cu condensare 317
5.6.3.2 Cosul functionand fara condensare 318
5.6.4. Calculul cosului cu carnasa exterioara de aer 318
5.6.5. Optimizarea cosului 318
5.6.5.1 Optimizarea cosului cu tiraj impus 318
5.6.5.2 Optimizarea cosului cu Inaltirne irnpusa (tiraj zero la baza) 319
- Exemple de calcul 319
5.6.6. Calculul cosurilor pe baza normelor de mediu 320
5.6.6.1 Calculul inaltirnii minime a cosului pentru centrale termice independente sau alaturate unui
imobil izolat 321
5.6.6.2 Calculul Inaltirrui minime a cosului unei centrale amplasate in subsolul cladirii sau alaturata acesteia,
lnconjurata de alte imobile 321
5.6.7. Suprainaltarea cosului 321
- Exemplu de calcul 321
5.7 Protectia atmosferei 322
5.7.1. Inaltirnea sl sectiunea cosului pentru evacuarea gazelor de ardere 322
5.7.2. Evaluarea etluentilor gazo$i ernisi si a concentratiilor de poluanti la emisie 323
5.7.3. Evaluarea concentratiilor de poluant la imisie 324
5.7.3.1 Evaluarea concentratlilor de poluanti la imisie pentru surse joase 325
5.7.3.2 Evaluarea concentratiilor de poluanti la imisie pentru surse joase sau inalte 325
5.7.4. Exemplu de calcul pentru surse punctiforme joase sl inalte 326
5.8. Sisteme de reglare autonorna pentru centrale term ice 330
5.8.1. Elemente generale: rol, principii, functii, metode de reglare automata 330
5.8.2. Elemente componente ale unui S.R.A.: regulatoare, traductoare, organe de reglare (vane, servomotoare, robinete
termostatice) 332
5.8.3. Sisteme de reg I are automata pentru centrale term ice cu apa ca Ida 333
5.8.3.1 Reglarea automata a centralelor termice cu un cazan 333
5.8.3.2 Reglarea automata a centralelor term ice cu mai multe cazane 336
5.8.3.2. 1 Centrale termice cu mai multe cazane de acelasi tip, cu functionare in cascada,
cu vane de izolare motorizate cu ooua cal, cu racordare directa (cuplata), pentru Incalzire $i
preparare apa calda de consum 338
5.8.3.2.2 Centrale termice cu mai multe cazane de acelasi tip, cu functionare in cascada,
cu pornpa si vana de izolare cu trei cai pe fiecare cazan, cu racordarea decuplata prin
butelie de egalizare a presiunilor si reglare independenta pentru fiecare consumator 339
 Cuprins

5.8.3.2.3 Centrale termice cu mai multe cazane de acelasi tip, cu functionare in cascada,
cu pornpa si vana de izolare cu doua cal pe fiecare cazan, cu racordarea decuplata prin
butelie de egalizare a presiunilor sl reglare independenta pentru fiecare consumator 339
5.8.3.2.4 Centrale termice cu mai multe cazane de acelasi tip, cu functionare in cascada,
cu pornpa si vana de izolare cu trei cai pe fiecare cazan, cu racordarea decuplata prin
butelie de egalizare a presiunilor :;;i reglare independenta pentru fiecare consumator 339
5.8.3.2.5 Centrala terrnica rnixta, cu un cazan cu recuperator :;;i cazane standard, cu functionare
in cascada, cu pornpa si vana de izolare cu doua cai pe fiecare cazan, cu racordare decuplata prin
butelie de egalizare a presiunilor si regI are independenta pentru fiecare consumator 342
5.8.3.2.6 Centrala terrnica pentru producerea aburului de joasa ternperatura, cu doua cazane
cu functionare in cascada, cu alimentare cu condensat prin pornpare 343

6 ECHIPAMENTE $1 MATERIALE
6.1. Corpuri de lncalzire 350
6.1.1.Criterii privind utilizarea corpurilor de Incalzire 350
6.1.2. Clasificarea corpurilor de incalzire 351
6. 1.3. Radiatoare din elemente 351
6.1.3. 1 Radiatoare din tonta 351
6.1.3.2 Radiatoare din aluminiu 351
6. 1.3.3 Radiatoare din otel 353
6.1.4. Radiatoare-panou 353
6.1.5. Corpuri de incalzire tubulare 355
6.1.5. 1 Serpentine 355
6. 1.5.2 Registre clasice 355
6. 1.5.3 Corpuri de lncalzire speciale pentru grupuri sanitare 355
6.1.6. Radiatoare din teava si tabla 357
6.1.7. Convectoare 357
6.1.8. Amplasarea, montarea si racordarea corpurilor de Incalzire 359
6. 1.8.1 Amplasarea 359
6.1.8.2 Montarea 359
6.1.8.3 Racordarea 359
6.1.9. Alegerea sl dimensionarea corpurilor de lncalzire 360
- Exemple de calcul 360
6.1.9.1 Alegerea tipului de corp de Incalzire 360
6. 1.9.2 Dimensionarea corpurilor de Incalzire 360
6.1.9.2.1 Varianta cunoasteril puterii termice nominale pe element.. 360
6. 1.9.2.2 Varianta cunoasterii puterii term ice nominale pe unitate de lungime 361
6.1.9.2.3 Varianta cunoasterii puterii termice nominale pe tPn [W/corp] a fiecarei tipodimensiuni de corp
de Incalzire 361
6.1.9.2.4 Varianta cunoasteril puterii termice pe tP [W/corp] a fiecarei tipodimensiuni de corp de tncalzre 361
6.1.9.2.5 Varianta inlocuirii unor corpuri de Incalzire existente 361
6.2. Cazane 362
6.2.1. Clasificarea cazanelor 362
6.2.2. Criterii privind executla sl alegerea cazanelor 362
6.2.3. Cazane de apa calda 363
6.2.3.1 Cazane murale 363
6.2.3.2 Cazane cu condensatie 367
6.2.3.3 Cazane de apa ca Ida ignitubulare orizontale 372
6.2.3.4 Cazane de apa calda ignitubulare verticale 373
6.2.3.5 Cazane de apa calda acvatubulare din fonta 374
6.2.3.6 Cazane de apa calda acvatubulare din otel 374
6.2.3.7 Cazane de apa calda functionand cu combustibil solid 376
6.2.3.8 Cazane de apa calda electrice 376
6.2.4. Cazane de apa fierbinte 377
6.2.4.1 Cazane de apa fierbinte ignitubulare 377
6.2.4.2 Cazane de apa fierbinte acvatubulare 378
6.2.5. Cazane de abur 378
6.2.5. 1 Cazane de abur de joasa presiune 378
Mil Cuprins

6.2.5.2 Cazane de abur de presiune medie si lnalta 378

6.2.6. Cazane cu fluid diatermic 378
6.2.7. Cazane recuperatoare 379
6.2.8. Recuperatoare de caldura cu condensatie 379
6.3. Pompe 380
6.3. 1. Caracteristicile hidraulice $i term ice ale pompelor 380
6.3. 1. 1 Curbele caracteristice 380
6.3. 1.2 Functionarea pompelor in instalatii 380
6.3. 1.2.1 Punet de tunctionare 380
6.3.1.2.2 Cuplarea pompelor 380
6.3.1.2.3 Cavitatia pompelor 380
- Exemplu de calcul 381
6.3.1.2.4 lntluenta caracteristicilor fluidelor 382
6.3.2. Pompe de circulatie 382
6.3.3. Pompe de presiune ridicata 382
6.3.4. Pompe de combustibil 382
6.3.5. Reglarea pompelor 383
6.3.5.1 Necesitatea reglarii pompelor 383
6.3.5.2 Posibilitatea de reglare 383
6.3.5.3 RegI area turatiei pompei in functie de presiunea diterentiala 384
6.3.5.4 Reglarea turatlei pompei la presiunea constanta 384
6.3.5.5 Reglarea turatiei pompei in functie de ecartul de ternperatura 385
6.3.5.6 Reglarea turatiei pompei in functie de ecartul de ternperatura .MJ si de temperatura exterioara (Je 386
6.3.6. Alegerea pompelor de circulatie 386
- Exemplu de calcul 386
6.3.7. Montarea pompelor 387
6.4. Schirnbatoare de caldura 397
6.4. 1. Criterii de clasificare a schirnbatoarelor de caldura 397
6.4.2. Schirnbatoare de caldura multitubulare 398
6.4.3. Schirnbatoare de caldura cu placi 399
6.4.4. Calculul schimbatoarelor de caldura .400
- Exemplu de calcul .400
6.4.4.1 Calculul schirnbatoarelor de caldera tubulare .400
6.4.4.2 Calculul schirnbatoarelor de caldura cu plac: .402
6.5. Aparate de Incalzire a aerului .405
6.5. 1. Criterii privind utilizarea aparatelor de incalzire a aerului .405
6.5.2. Aeroterme .405
6.5.2.1 Clasificarea aerotermelor .405
6.5.2.2 Aeroterme cu ventilator axial .406
6.5.2.3 Aeroterme cu ventilator centrifugal .409
6.5.2.4 Aeroterme cu gaz .410
6.5.3.1 Clasificarea generatoarelor de aer cald .411
6.5.3.2 Generatoare de aer cald fixe .411
6.5.3.3 Generatoare de aer cald mobile .413
6.5.3.4 Generatoare de aer cald ,,bi-energie" .413
6.5.3. Generatoare de aer cald .410
6.5.4. Masuri de slquranta la foe si explozie .414
6.6. Materiale $i elemente comune instalatiilor de lncalzire .415
6.6.1. Tevi .415
6.6.1.1 Tevi din otel .415
6.6.1.1.1 Caracteristici principale .415
6.6. 1. 1.2 imbinarea tevilor .415
6.6.1.1.3 Sustinerea sl prinderea tevilor .418
6.6. 1. 1.4 Preluarea dilatarii tevilor .418
6.6.1.2 Tevi din materiale cu structura terrnoplastica .418
6.6. 1.2. 1 Caracteristici principale .418
6.6. 1.2.2 imbinarea tevilor .420
6.6.1.2.3 Sustinerea si prinderea tevilor .421
 Cuprins

6.6.1.2.4 Preluarea dilatarf tevilor din materiale plastice .421

6.6.1.3 Tevi din cupru .421
6.6.1.4 Tevi preizolate .422
6.6.2. Robinete de reglare la corpurile de incalzire .423
6.6.2.1 Robinete manuale .423
6.6.2. 1. 1 Robinete cu sirnpla reglare .423
6.6.2.1.2 Robinete cu dubla reglare .424
6.6.2.2 Arrnaturi de reglare pe conducta de intoarcere .425
- Exemplu de calcul .426
6.6.2.3 Robinete termostatice .426
- Exemplu de calcul .426
6.6.2.4 Robinete cu 4 cai .429
- Exemplu de calcul .429
6.6.3. Robinete de lnchidere pe conducte .431
6.6.3. 1 Robinete cu ventil sferic .431
6.6.3.2 Robinete cu ventil lnclinat .433
6.6.3.3 Robinete cu ventil drept .433
6.6.3.4 Robinete cu sertar .434
6.6.4. Robinete de echilibrare hidraulica .434
6.6.5. Robinete (clapete) de retinere .436
6.6.6. Clapeta antitermosifon .436
6.6.7. Robinete de dezaerisire .437
6.6.8. Robinete de golire .437
6.6.9. Supape de siquranta .437
6.6.10. Regulatoare cu actiune directa .437
6.6.11. Vane de amestec .439
6.6.12. Reductoare de presiune .439
6.6.13. Aparate pentru rnasurarea debitelor .439
6.6.14. Aparate pentru rnasurarea presiunii .440
6.6.15. Aparate pentru rnasurarea temperaturii .440
6.6.16. Contoare pentru rnasurarea consumului de caldura .440
6.6.16.1 Caracteristici principale .440
6.6. 16.2 Tipuri constructive .44 1
6.6.16.2.1 Contoare de caldura monobloc .441
6.6.16.2.2 Contoare de caldura combinate .441
6.6.16.2.3 inregistratoare de ternperatura .444
6.7. lzolarea terrnica .446
6. 7. 1. Materiale termoizolante .446
6.7.2. Executarea izolatlel termice .446
6.7.3. Grosimea izolatiei termice .447
- Exemple de calcul .448

7. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE A INSTALATllLOR DE TNCAlzlRE

7 .1. Hecomandari privind necesitatea asiqurar!i perforrnantel energetice a cladirilor .450
7.1.1. Dispozitii generale ale Legii nr. 372/2005 .450
7.1.2. Deflnltii cuprinse In Legea 372/2005 .450
7.1.3. Metodologia de calcul a pertorrnantelor energetice al cladirilor .450
7.1.4. Cerlntele de pertorrnanta energetica a cladritor .450
7.1.5. Certificatul de pertorrnanta energetica a cladirii .451
7.1.6. lnspectia cazanelor .451
7.1.7. lnspectia sistemelor de climatizare .451
7.1.8. Experti independenti .451
7.2. Metodologia de aplicare a legii nr.372/2005 privind Perforrnanta Energetica a cladirilor .451
7.2.1. Auditul energetic al cladirilor existente $i al instalatiilor aferente acestora .452
7.2.2. Analiza terrnica $i enerqetica a cladirilor aferente .452
7.2.3. Masuri de crestere a perforrnantei energetice pentru cladire $i a instaltillor aferente sl prezentarea
de recornandari pentru utilizator In vederea elaborarii studiului de fezabilitate .452
7.2.4. Certificatul de pertorrnanta energetica a cladirti .452
£i lj Cuprins

7.2.5. mspectia cazanelor si expertiza tehnica a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire .452
7.2.6. lnspectia sistemelor de climatizare .453
7.2.7. Auditul energetic, respectiv expertul tehnic .453
7.3. Metodologia de calcul privind perforrnanta enerqetica a cladirilor - instalatii de lncalzire Mc 001/11-1-2006 .453
7.3.1. Consumul de energie pentru incalzirea cli:idirilor .454
7.3.2. Zonarea sistemului de inci:ilzire $i etapa de calcul. .454
7.3.3. Conturul spatiului incalzit .455
7.3.4. Zone termice .455
7 .3.4. 1 Cli:idiri cu inci:ilzire continua .455
7.3.4.2 Cli:idiri cu inci:ilzire interrnitenta .456
7.3.5. Date de calcul .457
7.3.6. Necesarul de energie (caldura) pentru lncalzirea unei cladiri. .457
7 .3.6. 1 Metoda de calcul lunara .457
7.3.6.2 Metoda de calcul pe sezonul de lncalzire (metoda simplificati:i) .457
7.3.7. Calculul pierderilor de cii.ldurii. ale cli:idirii .458
7.3.7.1 inci:ilzire continua - calcul pentru o sinqura zona .458
7.3.7.2 inci:ilzire cu interrnitenta - calcul pentru o singura zona .458
7.3.7.3 Coeficientul de pierderi de calduri:i al cli:idirii .458
7.3.7.4 Gia.dire cu pierderi de ci:ilduri:i semnificative prin sol .458
7.3.8. Aporturi de calduri:i .459
7.3.8.1 Degaji:iri de caldura interne .459
7.3.9. Aporturi solare .459
7.3.9.1 Ecuatia de baza .459
7.3.9.2 Aria receptoarelor echivalente a elementelor vitrate .459
7.3.9.3 Transrnitanta totala la energia solara a vitrajelor .459
7.3.9.4 Factori de umbrire .459
7.3.9.5 Elemente speciale .459
7.3.10. Aportul total de caldura .459
7.3.10.1 Factorul de utilizare $i aporturile de cii.ldurii. ri .459
7.3.10.1.1 Raportul aporturi/pierderi .459
7.3.10.1.2 Constanta de timp a cladirii .459
7.3.10.1.3 Capacitatea termici:i interioari:i a cladirii .460
7.3.10.1.4 Calculul factorului de utilizare .460
7.3.11. Calculul pierderilor de caloura ale instalatiei de lncalzire .460
7 .3.11.1 Pierderi de ci:ilduri:i ale sistemului de transmisie, Oem .461
7 .3. 11.2 Pierderi de ci:ilduri:i cauzate de distnbutia neuniformi:i a temperaturii interioare, Oem.str .461
7.3. 11.3 Pierderi de caldura cauzate de eficienta regli:irii, Oem.c .461
7.3.12. Pierderi de calduri:i ale sistemului de dlstributie 461
7.3.12.1 Pierderi de ci:ildura pe reteaua de dlsfributie interioara .461
7 .3.12.2 Pierderi de cii.lduri:i ale elementelor anexe .461
7.3.12.3 Pierderi de caldura recuperabile si nerecuperabile .461
7.3.12.4 Calculul coeficientului de transfer de caldura .462
7.3.13. Pierderi de calduri:i sl perforrnanta generatorului de cii.lduri:i .462
7.3.13.1 Pierderi de caldura la nivelul generatorului .462
7.3.13.2 Necesarul de energie la nivelul sursei .462
7.3.13.3 Consumul de combustibil la nivelul sursei .462
7.3.14. Energia recuperabila din consumul auxiliar de energie electrici:i .462
7 .3. 15. Calculul energiei primare si a emisiilor de C02 .462
7.3.15.1 Energia prirnara .462
7.3.15.2 Pertorrnanta energetica primarii. a instalatiilor de Incalzire .463
7.3.15.3 Emisia de C02 .463
7.3.16. Consumul specific de energie pentru inci:ilzire .463
7.4. Normativ pentru expertizarea termici:i si energetici:i a cli:idirilor existente si a instalatiilor de inci:ilzire si
pentru prepararea apei calde de consum, aferent acestora, NP 048-2000 .463
7.4.1. Perforrnanta energetici:i a clii.dirilor - lncalzirea spatiilor .463
7.4.2. Necesarul de ci:ilduri:i al incintelor ocupate/locuite - Incalzire continua .463
7.4.2.1 Fluxul termic disipat prin elementele de constructie apace .463
7.4.2.2 Fluxul termic caracteristic elementelor de constructie transparente .465
 Cuprins

7.4.2.3 Fluxul termic total disipat prin transmisie (peref si ferestre) .466
7.4.2.4 Temperatura medie volumica a aerului dintr-o incinta cu regim termic controlat (8; = 8;0) •••.•..................... .466
7.4.2.5 Fluxul termic necesar rnodificar!i entalpiei aerului infiltrat prin rosturile mobile (dinspre mediul natural) .466
7.4.2.6 Fluxul termic datorat activitatii umane .466
7.4.2.7 Bilantul termic la nivelul conturului termodinamic al unei incinte Incalztte direct - zona princjpala .466
7.4.2.8 Numarul corectat de grade - zile sl durata sezonului de tncalzlre - zona principala a cladini .467
7.4.2.9 Valorile ,,ha" la nivel de cladire .467
7.4.2.10 Rezistente termice corectate .467
7.4.3. Parametrii termodinamici ai spatiilor neincalzite sau aflate la temperaturi sensibil diferite de cea a
zonei principale .468
7.4.3. 1. Rosturi inchise/deschise .468
7.4.3.2. Spatii interioare ale cladirii (pod, casa scarnor, subsol etc) .468
7.4.3.2.1. Transferul monofazic de caldura prin sol (fig. 7.4.8) .469
7.4.3.3. Fluxul termic cedat de echipamentele din instalatii, .469
7.4.3.3.1. Fluidul termic cedat de corpurile de incalzire amplasate in zonele secundare -
cantitatea de caldura .469
7.4.3.3.2. Cantitatea de caldura transrnlsa de conducte .469
7.4.3.3.3. Cantitatea de caldura transrnisa de mantaua boilerului amplasat in subsol. .469
7.4.4. Consumul anual de caldura pentru Incalzirea spatiilor - Incalzjre continua .470
7.4.4.1 Randamente ale furnizerii caldurll .470
7.4.4.2 Consum sl consum specific de caldura .470
7.4.4.3 Caracteristica de reglare a furnizarf caldurii intr-o cladire existenta .470
7.4.4.3.1 Scopul activitatii de reglare a furnizarii caldurii pentru incalzlrea continua a unei cladiri .470
7.4.4.3.2 Definirea functiei de reglare .471
7.4.5. Incalzirea interrnitenta a cladrilor existente - consum de caldura .471
7.4.6. Principiul metodologic .472
7.5. Auditul energetic .472
7.5.1. Domeniul de aplicare 472
7.5.2. Evaluarea perforrnantelor energetice ale cladirilor .472
7.5.2.1 lnvestigarea preliminara a cladirilor .472
7.5.2.1.1 Analiza cartii tehnice a cladirii, respectiv a docurnentatlei care a stat la baza executiel cladirii .472
7.5.2.1.2 Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit .472
7.5.2.1.3 Evaluarea starii actuale a cladirf .472
7.5.2.1.4 Prelevarea de probe fizice in vederea: .473
7.5.2.2 Determinarea perforrnantelor energetice si a consumului anual de energie al cladirii pentru
Incalzirea spanilor .473
7.5.2.3 Concluzii asupra evaluarii .473
7.5.3. lndicatori economici .473
7.5.3.1 Valoarea neta actualizata (VNA) .473
7.5.3.2 Durata de recuperare a investltlei suplimentare (NR) .474
7.5.. 3.3 Costul unitatil de energie .474
7.5.3.3.1 Costul specific al cantitatii de energie econornlsita .474
7.5.3.3.2 Costul specific al caldurli consumate .474
7.5.4. Elaborarea Raportului de Audit Energetic .474
7.6. Certificatul de perforrnanta energetica a cladirii .474
7.6.1. Certificatul de perforrnanta energetica a cladirllor (C.P.E.) .474
7.6.1.1 Etape necesare .475
7.6.1.2 Documente necesare .475
7.6.1.3 Conditli de acordare .475
7.6.1.4 Date privind evaluarea P.E.C. - fila 1 (tata) .475
7.6.1.5 Date privind evaluarea P.E.C. - Anexa I .476
7.6.2. Metodologia de notare .476

8. SISTEME DE lNCALzlRE PENlRU UNELE CATEGORll DE ClADIRI

8.1. Cladiri de locuit .478
8.1.1. Locuinte unifamiliale .478
8.1.1.1 Incalzirea tocala cu sobe .478
8.1.1.2 Incalzirea locala cu aparate speciale .479
Maj)I Cuprins

8.1.1.3 Incalzirea individuala centralizata .480

8.1.1.3.1 Incalzrea cu apa calda .480
8.1.1.3.2 Incalzlrea cu aer cald .482
8. 1.2. l.ocuinte multifamiliale .482
8. 1.2. 1 lncalzlrea de apartament .482
8. 1.2.2 lnoalzjrea centrala cu distributie pe apartament .483
8.1.2.3 Sursa terrnica .483
8.2. Sali de spectacole .484
8.2.1. Sisteme de Incalzjre .484
8.2.2. Date de calcul .484
8.3. Cladiri cu caracter special .485
8.3. 1. lncalzirea bisericilor .485
8.3.2. lncalzirea muzeelor .486
8.4. Cladiri comerciale, banci si constructii similare .486
8.5. Spitale .487
8.5. 1. Microclimatul in spitale .488
8.5.2. Sisteme de Incalzire .488
8.5.3. Sursa terrnica .488
8.5.4. Consumuri de energie terrnica .489
8.6. Sali de sport .489
8.6.1. Sali de sport comune .489
8.6.2. Piscine .490
8. 7. Cladiri industriale .491

9. EXPLOATAREA $1 iNTRE"flNEREA INSTALATllLOR DE lNCAl...zlRE

9.1. Reglementari privind exploatarea si Intretinerea lnstalatillor de Incalzire .494
9.2. Punerea in functiune a mstatatillor .494
9.3. Heceptia lucrarilor .495
9.3.1. Heceptia la terminarea lucrarilor .495
9.3.2. Heceptia finala .495
9.4. Cartea tehnica a consfructiel .495
9.4.1. Documentele privind proiectarea, executia si receptia .495
9.4.2. Documentele privind exploatarea, lntretlnerea sl repararea .496
9.5. Exploatarea instalatiilor de incalzire .496
9.5.1. Prevederi generale .496
9.5.2. Reglarea instalatiilor .496
9.5.3. Regimul chimic al aqentilor termici .496
9.5.4. Protectia, siquranta sl igiena muncii. .496
9.5.5. Prevenirea si stingerea incendiilor .497
9.6. Exploatarea centralelor term ice .497
9. 7. Exploatarea retelelor term ice de dlstrlbutie exterioare .497
9.8. Exploatarea lnstalatiilor interioare .497
9.9. lntretlnerea si reviziile lnstalatiilor de incalzire .497

11 ALIMENTAREACU CAL.DURA

10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE ALIMENTARll CU CAL.DURA

10.1. Structura necesarului de caldura in ansamblurile urbane $i industriale 500
10.1.1. Cladirlle alimentate cu caldura 500
10.1.2. Necesarul de caldura 500
10.1.2.1 Necesarul de caldura pentru lncalzirea ctadirilor 500
10.1.2.1.1 Metode de calcul al necesarului orar de caldura 500
10.1.2.1.2 Varlatla necesarului de caldura pentru Incalzirea cladirilor 501
10.1.2.1.3 Necesarul anual de caldura pentru incalzire 502
10.1.2.2 Necesarul de caldura pentru ventilare sl climatizare 502
10.1.2.2.1 Calculul necesarului orar maxim de caldura 502
10.1.2.2.2 Vartatia necesarului orar de caldura pentru ventilare si climatizare 503
10.1.2.3 Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum 503
 Cuprins d9I I
10.1.2.3.1 Calculul necesarului maxim (mediu) orar de caldura pentru prepararea apei calde de consum 503
10.1.2.3.2 Variatia necesarului de caldura pentru prepararea apei calde de consum 503
10.1.2.4 Necesarul de caldura tehnologic 503
10.1.2.5 Necesarul de caldura in alimentarea ansamblurilor urbane 503
10.1.2.5.1 Necesarul de caloura urban 504
10.1.2.5.2 Curba clasata a necesarului de caldura urban 504
10.2. Eficienta solutiilor de alimentare cu caldura 504
10.2.1. Criteriul cheltuielilor de calcul 504
10.2.2. Criteriul cheltuielilor totale actualizate (CTA) 505
10.2.3. Criteriul duratei de recuperare 505
10.3. Structura externa a sistemelor de alimentare cemralizata cu caldura 505
10.3.1. Surse de energie 505
10.3.2. Agentul termic 506
10.3.3. Hetele de transport sl dlstrlbutie 506
10.3.4. Racordarea consumatorilor 507
10.4. Surse de energie 508
10.4.1. Criterii privind alegerea surselor de energie 508
10.4.2. Clasificarea centralelor 508
10.4.3. Economia de combustibil realizata prin termoficare 509
10.4.4. Scheme de centrale de termoficare echipate cu turbine de abur 509
10.4.5. Centrale cu turbine de gaz (ITG) 510
10.4.5.1 ITG in circuit deschis 511
10.4.5.2 ITG in circuit inch is 511
10.4.6. Centrale cu ciclu mixt abur-gaze 511
10.4.7. Centrale cu motoare Diesel 512
10.4.8. Centrale termice 512
10.4.8.1 Centrale termice de apa fierbinte 513
10.4.8.2 Centrale termice de abur de medie presiune 514
10.4.9. Sarcina terrnlca a centralelor de termoficare urbana 515
10.4.10. Sarcina terrnica a centralelor de termoficare industriala 515

11. RE'fELE TERMICE DE TRANSPORT $1 DISTRIBlJTIE

11.1. Elemente privind constructia retelelor termice 518
11.1.1. Criterii privind constructia retelelor termice 518
11.1.2. Amplasarea suoterana in canale 518
11.1.2.1 Canale circulabile 518
11.1.2.2 Canale semicirculabile 518
11.1.2.3 Canale necirculabile 518
11. 1.3. Amplasarea subterana fara canal 518
11. 1.4. Amplasarea aeriana 519
11.1.5. Tevi, elemente de legatura 519
11. 1.6. Reazeme mobile 521
11.1.7. Reazeme fixe 521
11.1.8. Compensatoare de dilatare 522
11.1.8.1 Compensatoare curbate in forrna de ,,U" 523
11. 1.8.2 Compensatoare cu presgarnitura 523
11.1.8.3 Compensatoare natural elastice 523
11.1.8.4 Compensatoare lenticulare (cu burduf) 524
11.2. Calculul hidraulic al retelelor termice 524
11.2.1. Calculul hidraulic al retelelor de apa fierbinte 525
- Exemplu de calcul. 526
11.2.2. Graficul piezometric al retelelor de apa fierbinte 527
11.2.3. Graficul piezometric al retelelor de condensat aferente retelelor de abur de presiune medie 529
11.2.4. Calculul hidraulic al retelelor de abur de presiune medie 529
- Exemplu de calcul. 532
11.3. Calculul termic al retelelor termice 534
11.3.1. Calculul pierderilor de caldura 534
11.3.1. 1 Pierderi de caldura datorate scaparilor de fluid prin zonele neetanse ale sistemului 534
§iJ iii Cuprins

11.3.1.2 Pierderi de caldura prin transfer termic in mediul Inconjurator 534

- Exemple de calcul 535
11.3.2. Calculul caderii de ternperatura 539
11.3.3. Verificarea temperaturii la supratata exterioara a izolatlei term ice 539
11.3.4. Calculul grosimii optime a stratului de izolatie terrnica 540
11.4. Calculul mecanic al retelelor termice 540
11.4.1. Consideratii privind calculul mecanic 540
11.4.2. Calculul grosimii peretilor conductelor 540
- Exemplu de calcul. 540
11.4.3. Calculul distantei intre reazemele mobile si fixe 542
- Exemplu de calcul. 543
11.4.4. Calculul conflquratiilor natural elastice 543
11.4.4.1 Calculul unei confiquratii natural elastice in torrna de ,,L" 543
11.4.4.2 Calculul unei confiquratii natural elastice in torrna de ,,Z" 545
11.4.5. Calculul compensatoarelor curbate in forrna de ,,U" 546
- Exemplu de calcul 547
11.4.6. Calculul compensatoarelor lenticulare (cu burduf) 548
- Exemplu de calcul 548
11.4.7. Calculul fortelor in reazemele fixe 549
11.4.7.1 Forte de frecare din reazemele mobile 549
11.4.7.2 Forte de reactiune elastica din compensatoarele elastice sau lenticulare 550
11.4.7.3 Forte de frecare in compensatoarele axiale cu presgarnitura 550
11.4.7.4 Forta de presiune interioara 550
11.4.8. Verificarea rezistentei teviior in sectiunea cu solicitare maxima 551
11.4.9. Calculul mecanic in ipoteza utilizarti conductelor preizolate 551
11.4.9.1 Elemente generale de proiectare 551
11.4.9.2 Confiquratii elastice 552
11.4.9.3 Calculul detormatitlor termice (generate de variatlile de ternperatura) 553
11.5. Executarea reteletor term ice 554
11.5.1. Probleme generale 554
11.5.2. Executarea retelelor termice amplasate subteran, in canal 554
11.5.3. Executarea retelelor termice amplasate direct in sol, utilizand tevi preizolate cu spurna de poliuretan 554

12. REGLAREA FURNlzARll CAlDURll

12.1. Principii 556
12.2. Consfructiile in procesul de incalzire 556
12.3. Sohrtii de reglare 557
12.4. Calculul graficelor de reglare 558
12.4.1. Racordarea directa 558
12.4.2. Racordarea directa, cu amestec 559
12.4.3. Racordarea indirecta 559
12.5. lnfluenta vitezei vantului asupra parametrilor de furnizare a caldurii pentru Incalzire 560

13. INSTALATll DE TRANSFORMARE A PARAMETRILOR

13.1. Statille de transformare 564
13.2. Sotutii privind racordarea consumatorilor la retelele de apa fierbinte (apa calda) 564
13.2.1. Racordarea instalatiilor aferente cladirilor industriale 564
13.2.1.1 PUNCT TERMIC de hala cu racordare directa sirnpla 564
13.2.2. Racordarea instalatillor aferente cladirllor civile 566
13.2.2.1 Criterii privind racordarea instalatillor la retelele de apa fierbinte (apa calda) 566
13.2.2.2 Racordarea directa cu amestec prin pompe a instalatiilor de incalzire $i prepararea apei calde
de consum Intr-o treapta, in paralel cu sistemul de lncalzire 566
13.2.2.3 Racordarea directa cu amestec prin pompe a instalatillor de lncalzire si prepararea apei calde
de consum intr-o treapta, in serie cu sistemul de Incalzire, cu lnjectie si acumulare 567
13.2.2.4 Racordarea indirecta a instalatiilor de incalzire $i preparare a apei calde de consum in
doua trepte serie-paralel 569

13.2.2.5 Racordarea indirecta a instalatiltor de lncalzire $i preparare a apei calde de consum in

 Cuprins

doua trepte - serie 570

13.2.2.6 Substatii de ansamblu urban sl puncte termice la consumatori 570
13.3. Solutii privind racordarea consumatorilor la retelele de abur de presiune medie 571
13.4. Proiectarea instalatiilor de racordare a consumatorilor la retelele termice 572
13.4.1. Masuri privind proiectarea 572
13.4.2. Etapele elaborarii proiectului 572
13.4.3. Alegerea schtrnbatoarelor de caldura pentru Incalzire 572
13.4.4. Alegerea schirnbatoarelor de caldura pentru prepararea apei calde de consum 572
13.4.4.1 Sarcina terrnica 572
13.4.4.2 Temperaturile agentului termic primar 573
13.4.4.3 Debitul de agent termic primar 573
13.4.5. Alegerea pompelor 573
13.4.6. Alegerea robinetelor de reglare in cazul apei ca agent termic 574
13.4.6.1 Alegerea caracteristicii intrinseci a robinetului si a autoritatii de reglare 575
13.4.6.2 Stabilirea coeficientului specific de debit $i a robinetului de reglare 575
13.4.6.3 Verificarea producerii cavitatiel in robinetele de reglare 576
13.4.6.4 Stabilirea pierderii de sarcina in robinetul de reglare manual Rm din schemele PT 577
13.4.7. Caracteristicile pompelor de adaos 577
13.4.8. lnstalatia de expansiune-asigurare 578
13.5. Echipamente si materiale pentru puncte termice 578
 Solutii avansate de
lncalzire prin pardoseala

uponor
simply more
Uponor Reprezentanta
Adresa: Str. Relnvierii Nr. 3-5, Et. 3
Sector 2, 021121 Bucuresti
Telefon: 004 031 805 33 91
004 031 805 33 92
Fax: 004 031 805 33 95
info-ro@uponor.com
www.uponor.ro
Starea de bine
creata de solutiile eficien
'
~i ecologice de la Bosch
pentru lncalzire si apa c

Centrale termice
Boilere apa calda
[ncalzitoare de apa
Panouri ~i lnstalatll solare
Cazane cu combustibil solid
Pompe de caldura
8 BOSCH
Tehnlca pentru o vlata

www.bosch-climate.ro
 [ Pamant l

[ Buderus l

/\
 MAKING MODERN LIVING POSSIBLE

. i

·_: ~-:~~-c~•. :~:~"- .·: .:. . :._,-~~

Cand vreti solutli simple ~i eficiente, alegeti Danfoss!

Danfoss reprezinta singura companie
ofera intreaga gama de produse pentru lncalzlre ?i
confort, de la substatii pana la echipamentele de
control. De-a lungul timpului am castiqat experienta
prin instalarea echipamentelor Danfoss in diferite
sisteme de tncalztre ?i in toate conditiile de
functlonare.
Oanfoss s.r.l .• Sos. Oltenitei 208, Popesti-Leordenl, Jud. llfov, Cod
Tehnologie pentrucontrolulincalzirii!
din lume care Danfoss ofera o gama unica ?i cuprinzatoare de: La Danfoss ne concentrarn pe dezvoltarea solutiilor
Termostate pentru radiatoare de control ce ajuta arhltectii, prolectantll ?i
Robinete de echilibrare hldraulka integratorii de sisteme sa creeze cladiri publice '.ii
Substatii de toate dimensiunile reziden\iale ce indeplinesc cele mai inalte standarde
Incalzire electrica prin pardoseala in asigurarea climatului interior optim.
Regulatoare electronice Competenta noastra din domeniul incalzirii a trecut
Regulatoare cu actionare directa pentru presiune, testul timpului.
debit ?i temperature Clientii nostri v-o pot confirma!
Vane cu sfera
Vane de reglare motorizate
Schirnbatoare de caldura
poster 077160 ·Tel.: +40 31 222 21 01, +40 31 222 22 01 -Fax. +40 31 222 21 08 •E-mail: danfoss.ro@danfoss.com • www.incalzire.danfoss.com

Heiztechnik

I
Reprezentania pentru
MHG - Germania, producator de:

• Cazane In condensatie cu puteri cuprinse lntre 16 - 225 kW

• Sisteme de panouri solare
• Arzatoare pe gaz, motorina si mixte
cu puteri cuprinse tntre 25 - 21000 kW
• Pompe de caldura
cu puteri cuprinse tntre 3, 1 - 53, 1 kW
- ,
• V£py£1a
• nerg 1·a
Ye
•

www.wilo.ro lw1tol
Pumpen lntelligenz.
 ALATll DE ~N ALZ RE CU E CALO
• GENERATOARE DE AER CALO EOLO. suspendate sau de pardoseala
• GENERATOARE DE AER CALO tip ROOF-TOP cu predlapozqle pentru
..... de rlalre cu api l8U tn detentl chcli
• 1l!!RMOOONVECl"OARE KING, AEROTERME BREEZE

sys TE M ARO
imita natura

SYSTEMA ROMANIA
Bd. Basarabia nr. 968, Etaj 1,
Sector 2, Cod 022121, Bucurestl
Tel: 021 252 16 21
Fax: 021 252 16 28
e ..man: ofttoeO&yatema.ro
www.syst.ema.ro

LZ
P IN RADIATIE
destinate halelor industrial&,sili de sport, depozite,
spatii expozitionale etc. cu inaltime > 3,5 m.
• TUBURI RADIANTE MODULARE INFRA (6, 9, 12 m)
• TUBll.ATURA RADIANTA OHA (antiex)
• PANQllU RADIANTE CERAMICE INFRA ROSSO SCR
• PANOURI RADIANTE CU APA TERMOSTRISCE
~'fl!.'l~N-i;~i;: • «:onomii energetice fat{I de alte sisteme 35 + 62%;
- flux de caldurii directionat catre zona de lucru;
- flexibilitate in utilizare fiind posibilii inciilzirea zonala:
- amortizarea investitiei in 2 - 3 ani etc.
 QJ
Vl
0
""CJ
......
ro
CL
ro
QJ
......
N

>ro
ro
QJ
Vl
0
""CJ
......
ro
CL

,!::::
·---. --------
ro
+-'
c
0
E
::J
u
• Robinete termostatice pentru radiatoare
• Robinete cu reglare manuals (simple sau cu prereglare)
• Robinete de reglare pentru coloane STROMAX
• Robinete de trecere, cu bila
• Sisteme speciale de racordare a
radiatoarelor Herz 2000, Herz 3000
• Sisteme electronice de reg la re pentru Incalzire
• Sisteme de racordare prin distribuitoare
• Fitinguri mecanice si prin presare pentru tevi din polietilena
• Cutii complet echipate pentru lncalzlrea prin pardoseala
• Teava din polietllena cu insertie de AL
• Cazane cu combustibil solid

HERZ ARMATUREN ROMANIA S.R.L.

ELECTROMAGNETICABusiness Park, Galea Rahovei 266-268,
Corp 61, Etaj 3, Cam. 24-26, Sector 5, Bucuresti,
Tel.: 021.456.10.66, Fax: 021.456.10.68.
E-mail vanzari: vanzari@herz-romania.ro
E-mail office: office@herz-romania.ro
Website: www.herz-romania.ro

®arm a cell
advanced insulation
THE MAKERS OF
Annal1ex

.ar

Armacell Switzerland AG · Brunnmatt 522 · CH-6264 Pfaffnau · www.armacell.com

lnforma\ii: Laurentiu Pestritu Tel: +40 21 7254386 · rnobil: +40 722611355 · laurentiu.pestritu@armacell.com
 AUTO ADAPT
- selecteaza automat
functionarea optima a
pompei
- tehnologie unica pentru
pompele de clrculatle
~ Varmeteknikk /'!" ~ Vl~s~L
Cazane electrice Varmeteknikk - Norvegia
ff"s''\ consulting
Puteri termice intre 6 ~i 1200 kW 00 $
©)
ECONOMIE ENERGETICA - CONSULTANTA LOGICA
..
Compania noastrci oferci la cele mai ridicate standar

0 proiectare instolctii pentru constructii

0 audit energetic ~i inspectie instolotii CPE (cerli~ dot

performanta energetica) pentru apartamente JI
Legii 372/2005

6 - 30 kW

MB
30 - 150 kW

~ R~~li@l~l@li©~~-[ill~
REVISTA ASOCIATIEI JNGINERILOR DE INSTALATll DIN ROMANIA

SANITAAE, iNCALZIAE, VENTILARE, CUMAT!ZARE. FRIG, ELECTRlCE. GAZE

24 kW tire] fortct,
Eficienfa energetica ***
180 - 300 kW CentndO termkCi murata
cu combustibll ga:i.os

375 - 1200 kW

S.C. MAHAL S.R.L.

Strada Leordeni 161S, localitate Popesti - Leordeni, jud llfov.
Tel/fax: 021.4673006, 021.4673007, 021.4673008, 0741 086 405
E-mail: office@maral.biz, www.rnaral.biz
 VOGEL&NOOT

Mai rnulta tehnica.

Mai mult service.

www.vogelundnoot.ro
Consultantii tehnica !ii de vanzari in Romania
Transilvania 0040 (0)741 168 947 •Moldova 0040 (0)748 111 260
heatingthroughinnovation.
Sud 0040 (0)741 168 946
 PLAN$A 1

ZZLLAA

Nurnar 'inregistrare: j5joJ7joj 1 JoJ jojojaj2j1 jaJ joj2joj2joj7j

Notare
>ro Perforrnanta energetica a cladirf enerqetica: 59,2

·-o Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al

Cladire Cladire de
........ Performantei Energetice a Cladirllor elaborate
'in aplicarea Legii 372/2005 reala referinta
Q)
C)
Eficienta energetica ridicata
~
Q)
c
Q)
>ro
........
~
c
ro
E
~
0
\f--
~
Q)
Q.. Eficienta enerqetica scazuta

Q) Consum anual specific de energie [kWh/m2an] 430 180

-0 lndice de emisii echivalent C02 [kgc02/m2an 85 40
Consum anual specific de energie [kWh/m2an] Clasa enerqetica
Clad ire Cladire
pentru reala referinta
Incalzire 240 D B
Apa calda de consum 110 E c
Climatizare - - -
Ventilare rnecanica - - -
lluminat artificial 80 E c
Consum anual specific de energiedin surse regenerabile [kWh/m2an] : o
Date privind cladirea certificate:
Adresa cladrii: . Aria utila spatiului conditionat: m2
Categoria cladirii; . Aria construita desfasurata: m2
Regim de inaltlrne: . Volumul interior conditionat al cladirii: m2
Anul construirii: .
Motivul elaborarii certificatului energetic: .
Programul de calcul utilizat: , versiunea: .
Date auditorul energetic pentru cladiri:
Specialitatea Numele $i prenumele Nr. certificat Data Nr. dosar de Sernnatura
(c, i, ci) de atestare audit energetic sl stampila
 PLAN$A 2

DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRll

o Grile de clasificare energetica a cladirii functie de consumul de caldura anual specific:

TNCALZIRE: APA CALDA DE CONSUM: CLIMATIZARE:

Or-.C')LOC')
,.._,.... ,.._"""
'
T"""T"""C\IC')

[kWh/m2.an]
"""
0
0
LO
LOLOCl'lOC\J
T'""C')L0(l)C')

[kWh/m2.an]
~

,....
0
0
C\J
oor--vco
C\J LO CO
,.... Cl'l
(')

[kWh/m2.an]
,....
o
0
(')

VENTILARE MECANICA: ENERGIE ELECTRIC~ENTRU ILUMINAT: TO~AL:

I I I IEI .....1•1•1~1~E1....
LOCOT"""l.OT""" 0 0(l)(l) ('),.... 0 l()T"""T"""(O <.O 0
T"'"" T""" C\I (") '<I" '<I" LO ,.._ Cl) C\J
,.... C\J 0 Cl) 0 co C\J
,.... C\J C\J '<I" LO CO

[kWh/m2.an] [kWh/m2.an] [kWh/m2.an]

o Perforrnanta energetica a cladirll de reterlnta:

Consum anual specific de energie Notare

[kWh/m2.an] energetica
pentru:
Incalzire: 85
Apa calda de consum: 45 94,4
Climatizare: -
lluminat artificial: 50

o Penallzari acordate cladirii certificate ~i motivarea acestora:

Po= 1,45 - dupa cum urmeaza:

• Subsol uscat, dar fara posibilitate de acces la instalatie
• usa de intrare cladire nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere sl este lasata
frecvent deschisa in perioada de neutilizare P2=1,05
• Ferestre/usi in stare buna, dar neetanse P3=1,02
• Gel putin jurnatate dintre arrnatunle de reglaj ale corpurilor statice nu sunt functionale P4=1,05
• lnstalatla de lncalzire a fost spalata/curatata cu mai mult de trei ani in urrna Ps=1,05
• Coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu armaturi de separare sl golire a acestora P5=1,03
• Tencuiala exterloara cazuta partial Pa=1,05
• Peretii exteriori prezinta pete de condens Pg=1,02
• Cladire fara sistem de ventilare orqanizata
P12=1,10

o Hecornandari pentru reducerea costurilor prin lrnbunatatlrea pertormantei energetice a cladirii

• Solutii recomandate pentru anvelopa cladirii,
Solutii recomandate pentru instalatiile aferente cladirli. dupa caz.
I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul 1
Probleme uenerale
 Capitolul 1: Probleme genera le
1.1. lstoricul 'i importania
instalatiilor de incilzire
Tehnica lncalzirii s-a dezvoltat treptat
in timp, paralel cub celelalte ramuri ale
tehnicii, pe rnasura progresului civiliza-
tiel si a dezvoltarii continue a produc-
tiei, Sistemele de incalzire au evoluat in
decursul timpului de la focul liber la ac-
tualele sisteme moderne de Incalzire
centralizata, Gel mai rudimentar mijloc
de Incalzire folosit la scara larga in an-
tichitate a fost arderea libera in inca-
peri a lemnelor sl a carbunilor. Acest
sistem de incalzire, desi daunator sa-
natatii, a fost folosit mult timp. Parla-
mentul din Londra, la sfarsitul secolului
al XVIII-lea era Incalzit prin bazine de
mangal. Tot in antichitate au aparut $i
alte sisteme de Incalzire, locale prin
sobe sau centrale cum au fost hipo-
caustele aparute la romani in secolul I
i.e.n. La noi in tara s-a utilizat si se mai
utilizeaza pe scara larga Inca Incalzirea
locala cu sobe, mai ales in zona rurala,
Primele instalatii de Incalzire moder-
ne au fost cele cu abur, introduse spre
mijlocul secolului al XVIII-lea, iar cele
cu apa calda la inceputul secolului al
XIX-lea. in Romania s-a utilizat pentru
prima data lncalzirea centralizata cu
aer cald la fostul Teatru National (cladit
in 1856) sl la Ateneul Roman (cladit in
1888). La starsitul secolului al XIX-lea,
cladirile mari de la noi din tara au
inceput sa fie inzestrate cu Incalzire
centrala cu abur, iar dupa 1916 ele s-
au extins si la cladirile mijlocii.
Odata cu dezvoltarea tehnicii in toate
ramurile de activitate s-a dezvoltat si
tehnica din domeniul instalatillor. lnsta-
latillor de Incalzire, Irnpreuna cu celelal-
te instalatii din cladiri, le revin rolul de
a asigura un grad de contort optim
acolo unde omul Iocuieste sau i$i des-
fasoara activitatea.
Aproximativ 40 % din energia prima-
ra este folosita sub torrna de energie
terrnica pentru nevoile qospodaresti din
cladirile de locuit si sectorul tertiar (cla-
diri administrative, social culturale etc.),
din care, 2/3 pentru lncalzire. Este evi-
dent ca aceste consumuri sunt destul
de ridicate, ceea ce face ca rolul insta-
latiilor de incalzire sa fie important
avand in vedere ca, de modul in care
aceste instalatii sunt proiectate si ex-
ploatate, depinde consumul de energie
si eficienta lor econornica.
lnstalatiilor de Incalzire, fiind mari
consumatoare de energie, le revin si
rolul de a utiliza rational $i eficient
aceasta energie. Se impun o serie de
rnasur: lncepand cu consumatorii $i
terrninand cu sursa terrnica,
La consumatori este necesar sa se
asigure solutii de Incalzire adecvate, in
concordanta cu potentialul actual al
tehnicii (aparate de Incalzire moderne,
solutii de incatzire eficiente etc.).
Sursa terrnica trebuie sa fie echipata,
de asemenea, cu aparatura performan-
ta, producerea de energie terrnica sa se
faca cu consum redus de combustibil,
iar intregul proces sa fie automatizat.
Rolul instalatiilor de lncalzire nu se
rezurna numai la proiectarea $i realiza-
rea de solutii moderne si eficiente, ci si
la modul in care acestea sunt exploa-
tate, respectiv, modul in care se face
gestiunea energiei consumate. De
aceea, pe langa solutiile adoptate, se
cere ca ele sa fie urrnarite continuu
atat in ceea ce priveste conditiile pe
care le realizeaza la consumatori cat sl
modul in care se realizeaza aceste
conditii, adica cu ce consumuri de e-
nergie. in felul acesta se va realiza de-
zideratul ca instalatia de Incalzire
adoptata unei ctadiri date sa-si inde-
pl i neasca rolul in totalitate, adica
realizarea condltiilor de contort cu con-
sumuri cat mai reduse de energie.
Fata de cele rnentionate se poate
concluziona ca rolul unei instalatii de
Incalzire este de a realiza:
- rnentinerea in Incaperl a unei tempe-
raturi cat mai uniforme, situata in
jurul valorii cerute, atat in plan
orizontal cat si in plan vertical;
- in Incaperi, o ternperatura a suprafe-
telor elementelor de constructii astfel
incat sa evite pe cat posibil feno-
menul de radiatie rece (schimb activ
de caldura intre om si aceste supra-
fete) precum si fenomenul de con-
densare a vaporilor de apa pe supra-
fata acestor elemente;
- o reglare a temperaturii interioare in
functie de necesitati, tinand totodata
seama de inertia terrnica a elemen-
telor de constructii:
- o Incalzire fara poluarea aerului din
Incaperi (degajari de praf, noxe, zgo-
mote etc.), precum si fara poluarea
mediului inconjurator:
- o Incalzire fara curenti perturbatori ai
aerului din incapere;
- solutii eficiente si economice atat din
punct de vedere al instalatiilor cat si
al exploatanl.
1.2. Calitatea constructiilor 'i
instalaimor aferente
1.2.1. Legea nr. 10/1995 privind
calitatea in construC1:ii
Prin Legea nr. 10/1995 privind calita-
tea in constructii, se instituie sistemul
calitatii in constructii, care sa conduca
la realizarea $i exploatarea constructii-
lor de calitate corespunzatoare, in sco-
pul protejani vietii oamenilor, a bunu-
I. lnstalatii de Incalzire
rilor acestora, a societatii sl a mediului
Inconjurator.
Calitatea in constructii este rezultan-
ta totalitatii performantelor de compor-
tare a acestora in exploatare, in scopul
satisfacerii, pe intreaga durata de exis-
tenta, a cerintelor utilizatorilor si colec-
tivitatilor.
Prevederile legii calitatii ccnstructiilor
se aplica constructlilor de orice cate-
gorie si INSTALATllLOR AFERENTE
ACESTORA, precum si lucrarilor de
modernizare, transformare, consolidare
si de reparatii,
Sunt exceptate de la prevederile
legii, cladirile pentru locuinte cu parter
$i parter plus un etaj si anexele gospo-
daresti situate in mediul rural precum
$i constructiile provizorii.
Sistemul calitatii in constructii se
aplica in mod diferentiat in functie de
categoria de importanta a constructii-
lor.
1.2.2. Cerinie eseniiale
Pentru obtlnerea unor constructii de
calitate corespunzatoare conform Legii
nr. 10/1995 sunt obligatorii realizarea sl
rnentinerea pe intrega ourata de exis-
tenta a constructiilor a urmatoarelor
cerinte:
a) rezistenta si stabilitate;
b) siquranta in exploatare;
c) siquranta la foe;
d) igiena, sanatatea oamenilor, reface-
rea $i protejarea mediului;
e) izolatia termica, hidrofuga $i econo-
mia de energie;
f) protectia impotriva zgomotului.
La data de 5 mai 2007, a aparut Le-
gea nr. 123, privind modificarea Legii
nr. 10/1995 privind calitatea in con-
structii, prin care se modifica denumi-
rea cerintelor $i ordinea acestora, dupa
cum urmeaza:
a) securitate la incendiu;
b) igiena ' sanatate $i mediu;
c) rezistenta mecanica $i stabilitate;
d) siguranta in exploatare;
e) protectia impotriva zgomotului;
f) economia de energie $i izolarea
termica.
Conform prevederilor Legii 123/2007,
in intreg cuprinsul legii, cuvantul "ce-
rinte" se inlocuie$te cu sintagma "ce-
rinte esentiale".
Obligatiile privind cerintele esentiale
revin factorilor implicati in conceperea,
realizarea $i exploatarea constructiilor,
precum $i in postutilizarea lor $i anu-
me: investitorilor, cercetatorilor, pro-
iectantilor, fabricantilor, furnizorilor de
produse, executantilor, proprietarilor,
utilizatorilor, responsabililor tehnici cu
executia, verificatorilor de proiecte, ex-
pertilor tehnici, autoritatilor publice,
asociatiilor profesionale.
 I. lnstalatii de Incalzire
Sistemul calitatti In constructii repre-
zinta ansamblul de structuri organiza-
torice, responsabilitati, regulamente,
proceduri $i mijloace, care concura la
realizarea calitatii constructiilor In toate
etapele de conceperre, realizare, ex-
ploatare sl postutilizare a acestora.
Sistemul calitatil In constructll se
compune din:
a. reqlernentarl tehnice;
b. calitatea produselor;
c. agrementele tehnice pentru noi pro-
duse;
d. verificarea sl expertizarea proiecte-
lor;
e. conducerea si asigurarea calitatii In
constructil:
f. autorizarea si acreditarea laboratoa-
relor de Incercari:
g. activitatea rnetroloqica:
h. receptia lucrarilor:
i. comportarea in exploatare
j. postutilizarea constructlllor:
k. controlul de stat al calitatii construe-
tiilor.
Reglementarile tehnice se stabilesc
prin regulamente sl proceduri si au ca
obiect conceptia, calculul si alcatuirea,
executia si exploatarea constructiilor.
Prin reqlernentarile tehnice se stabi-
lesc, In principal, conditiile minime de
calitate cerute constructiilor, produse-
lor si procedeelor utilizate In construe-
tli, precum sl modul de determinare si
de verificare a acestora.
Certificareaca/itatii produselor folosi-
te In constructii se etectueaza prin grija
producatorilor, In conformitate cu me-
todologia sl procedurile stabilite pa
baza legii. La lucrarile de constructii se
interzice folosirea de produse fara cer-
tificarea calitatii lor.
Agrementele tehnice pentru produse,
proceduri si echipamente noi In con-
structli stabilesc, In condltiile prezentei
legi, aptitudinea de utilizare, conditiile
de tabricatie, de transport, de depozi-
tare, de punere In opera sl de Intretine-
re a acestora.
Verificareaproiectelor pentru execu-
tia constructiilor, In ceea ce priveste
respectarea reqlernentarilor tehnice re-
feritoare la certnte, se va face numai
de catre specialisti verificatori de pro-
iecte atestati, altii decat specialistli ela-
boratori de proiecte. Se interzice apli-
carea de proiecte sl detalii de executle
neverificate de catre verificatori tehnici
atestati,
Expertizele tehnice ale proiectelor si
constructiilor se etectueaza numai de
experti tehnici atestati.
Prin HG nr. 925/1995 s-a aprobat
Regulamentul de verificare si experti-
zare tehnica de calitate a proiectelor, a
executiei lucrarilor si a constructiilor.
Prin Ordinul MTCT nr.
777/26.05.2003, s-a aprobat regula-
Capitolul 1: Probleme generale
mentul de verificare si expertizare teh-
nica de calitate a proiectelor.
Conducerea si asigurarea cetitsiii in
constructii constituie obliqatia tuturor
factorilor care participa la conceperea,
realizarea sl exploatarea constructiilor
$i irnplica o stategie adecvata si masuri
specifice pentru garantarea calitatii
acestora.
Autorizarea $i acreditatrea laboratoa-
relor de analiza $i Incercsri In construe-
tii se tac In conformitate cu prevederile
legale.
Asigurarea ectivitsiii metrologice In
constructii se realizeaza conform pre-
vederilor legale privind etalonarea, ve-
rificarea si rnentinerea In stare de
functionare a mijloacelor de masurare
si control utilizate In acest domeniu.
Receptie constructiilor constituie
certificarea realizarf acestora pe baza
exarninarii lor nemijlocite, In conformi-
tate cu docurnentatla de executie si cu
documentele cuprinse In cartea tehnica
a constructiel. Cartea tehnica a con-
structiei cuprinde docurnentatia de
executie sl documente privitoare la
realizarea sl exploatarea acesteia. Ea
se intocrneste prin grija investitorului si
se preda proprietarului constructiei.
Heceptia constructiei se face de ca-
tre investitor, proprietar, In prezenta
proiectantului si a executantului si/sau
reprezentantllor de spacialitate desem-
nati de acestia.
Urmenreecomportsrii in exploatare a
constructiilor se face pe toata durata
de exlstenta a aestora si cuprinde an-
samblul de activitati privind examina-
rea directa sau investigarea cu mijloa-
ce de observare si rnasurare specifice,
In scopul rnentinerii cerintelor.
Postutilizare constructiltor cuprinde
activitatlle de dezafectare, demontare
si demolare a constructiilor, de recon-
ditionare $i de refolosire a elementelor
si produselor recuperabile, precum si
reciclarea deseurilor cu asigurarea pro-
tectiel mediului potrivit legii.
Controlul de stat al calitatl: In con-
structii cuprinde inspectia la investitori,
la unitatile de proiectare, de executie,
de exploatare $i de postutilizare a con-
structiilor, privind existenta si respecta-
rea sistemului calitatii In constructli,
Controlulde stat al calltatii In con-
structli se exercita de catre lnspectia
de Stat In Ccnstructii, care raspunde
de executarea controlului statului cu
privire la aplicarea unitara a prevederi-
lor In domeniul calitatii constructiilor.
1.3. Clasificarea instalaimor
de incAlzire
lnstalatiile de lncalzire se pot clasifi-
ca dupa mai multe criterii si anume:
1. modul In care se face transmisiacaldu-
rii: lncalzire prin convectie, radiatle:
2. natura agentului termic: Incalzire cu
apa calda, apa fierbinte, abur cu
presiune joasa, abur cu presiune
medie, aer cald;
3. modul de amplasare a sursei termi-
ce: Incalzire locala, centrala $i la
distanta:
4. natura energiei utilizate: lncalzire cu
energie conventionala (combustibili fo-
sili: qazosi, lichizi, solizi), lncalzire cu e-
nergii neconventionale (energie solara,
energie qeoternala, biornasa etc.), ln-
calzire elecmca, lncalzire cu pompe de
caldura, instalatli de recuperare a
caldurii reziduale;
5. modul In care se asigura parametrii
din interiorul Incaperilor: Incalzire
norrnala si incalzire de qarda.
1.4. Reglementari privind
proiecfarea, exec~ia fi
exploatarea instalaiillor de
incAlzire
1.4.1. Autorizarea executarii
lucririlorde cnstruciii
Autorizarea executarii lucrarilor de
constructii este reglementata prin Le-
gea 50/1991 modificata prin Ordonanta
de urqenta a Guvernului nr.214/2008,
aprobata, cu modificari $i cornpletari,
prin Legea nr.261/2009 cu rnocificertle
ulterioare, publicate In Monitorul Oficial
al Hornaniei, Partea I, nr. 493 din 16 iu-
lie 2009.
in anul 2009 Ministerul Dezvoltarii
Regionale si l.oculntel, a elaborat Nor-
mele Metodologice de aplicare a Legii
nr.50/1991 privind autorizarea executa-
rii lucrarilor de constructii.
Norme Metodologice aprobate de
MDRL, au ca obiect punerea la dispo-
zitia celor irnplicati din domeniul exe-
cutarii lucrarilor de constructii: admi-
nistratia publica locala, investitori, pro-
iectanti, institutii $i autoritati avizatoare
privind autorizarea lucrarilor de con-
structii, precum $i executanti, a unui
act normativ detaliat pentru aplicarea
unitara a prevederilor Legii nr. 50/1991,
privind procedura de autorizare, formu-
larele necesare autorizarii $i criteriile
pentru stabilirea continutului documen-
tatiilor necesare autorizarii.
Autorizatiile de construire sau de
desfiintare pentru executarea lucrarilor
de constructii, se emit de catre autori-
tatile administratiei publice judetene
sau locale, pentru lucrarile care se exe-
cuta In cadrul unitatii administrativ-teri-
toriale, In functie de categoriile de con-
structii $i lucrari, precum $i cu respec-
tarea prevederilor documentatiilor de
urbanism $i a planurilor de amenajare
a teritoriului, aprobate potrivit legii.
 Capitolul 1: Probleme genera le
Certificatele de urbanism se emit de
catre aceeasi autoritate care este abili-
tata sa ernita autorizatille de construi-
re/desfiintare.
1.4.1.1. Autorizarea executjrli
lucrlrilorde constroqii
Realizarea constructillor civile, indus-
triale, agricole sau de orice natura, in-
clusiv a instalatlilor aferente acestora,
se poate realiza numai In baza si cu
respectarea prevederilor unei autorizatii
de construire, ernisa In conformitate cu
prevederile docurnentatiilor de urba-
nism si de amenajare a teritoriului
aprobate.
Odata cu autorizarea executarii lu-
crarilor de baza, prin autorizatiite de
construire/desfiintare se autorizeaza si
executarea lucrariior de organizare de
santier aferente.
1.4.1.2. Lucrlri care se excepteazlde
la autorizare
Se excepteaza de la autorizare cate-
goriile de lucrari de constructii cu grad
ridicat de repetabilitate, care nu modi-
fica structura de rezlstenta, carac-
teristicile initiate ale constructiilor sau
aspectul arhitectural al acestora.
Oaca In vederea schirnbar!i destina-
tiei unor spatii interioare existente nu
se reahzeaza lucrari de constructf pen-
tru care legea prevede emiterea unei
autorizatii de construire, nu este nece-
sara emiterea acestui act.
Se excepteaza de la autorizare, daca
nu se executa la constructille prevazu-
te lucrarile de reparatii, lnlocuiri ori re-
abilitari privind:
a) finisaje interioare si exterioare,
tencuieli, placaje, altele asemenea;
b) trotuare, ziduri de sprijin ori scan de
acces;
c) lucrari de reabilitare energetica la
cladiri de locuit individuale cu eel
mult trei niveluri, care nu sunt monu-
mente istorice clasate sau In curs de
clasare, respectiv situate In afara zo-
nelor de protectie a monumentelor
si/sau a zonelor construite protejate;
Se excepteaza de la autorizare lucra-
rile de reabilitare energetica la cladiri
de locuit individuale cu eel mult trei ni-
veluri, daca au ca obiect reabilitarea
energetica a:
a) anvelopei, partea opaca si/sau par-
tea vitrata, daca acestea nu conduc
la modificarea calitatii si formei arhi-
tecturale a elementelor de fatada;
b) acoperisului cliidirii daca nu se
schirnba sistemul constructiv al
acestuia, respectiv terasa/sarpanta,
Se pot executa lucrarile de construe-
tii necesare pentru remedierea defi-
cientelor constatate ca urmare a efec-
tuarii receptiei la terminarea lucrarilor,
fara a fi necesara emiterea unei noi
autorlzatii de construire ori prelungirea
vatabilltatf autorizatiei existente, cu
conditia lncadrarii In prevederile autori-
zatiei emise pentru executarea lucrari-
lor de constructil,
De asemeni se pot executa fara a fi
necesara emiterea unei autorizatii de
desfitntare.
t.ucrarue de desflintare a unor con-
structii/lucrari executate fiira autorizatie
sau cu incalcarea prevederilor aceste-
ia, dispuse de organele de control abi-
litate sau de instanta.
1.4.1.3. Lucrlri de inst.alat:iiaferente
construqiilor care se excepteazl de la
autorizare.
Se excepteaza de la autorizare
lucrarile pentru:
a) reparatii la instalatiile interioare ale
cladirilor, inclusiv interventllle con-
stand In lnlocuirea si/sau reamplasa-
rea consumatorilor, cu conditia sa
nu se afecteze structura de rezisten-
ta a constructiilor:
b) montarea I instalarea aparatelor in-
dividuale de climatizare si/sau de
contorizare a consumatorilor de uti-
litati;
c) montarea I instalarea - sistemelor
locale de incalzire si de preparare a
apei calde menajere cu cazane
omologate de ISCIR care functio-
neaza cu combustibil gaze naturale
cu obliqatla ca prin solutia tehnica
adoptata pentru instalarea acestora
sa fie respectate conditille prevazute
de normativele de specialitate.
lnstalarea sistemelor locale de Incal-
zire sl de preparare a apei calde mena-
jere se poate face numai pe baza unor
proiecte de specialitate elaborate de
proiectanti autorizati, verificate In con-
ditfile legii, care trebuie avizate de so-
cietatea furnizoare de gaze naturale.
Executia lucranlor specificate, se va
face numai cu respectarea conditiilor
prevazute de normativele de proiectare
si executie In vigoare si se vor realiza
exclusiv de persoane autorizate.
1.4.1.4. Documentele necesare emiterii
certificatului de urbanism
Pentru emiterea certificatului de
urbanism, orice persoana fizica sau
juridica lnteresata, trebuie sa depuna la
emitent o docurnentatie cuprinzand:
a) cererea-tip, cuprinzand:
1. elementele de identificare a solici-
tantului;
2. elementele de identificare a imo-
bilului pentru care se solicita emite-
rea certificatului de urbanism, res-
pectiv localitate, nurnar cadastral si
nurnar de carte funciara, In cazul In
care legea nu dispune altfel;
3. elementele care definesc scopul
solicitarii:
I. lnstalatii de Incalzire
b) planuri topografice sau cadastrale
cu indicarea imobilului si a vecinata-
tilor, teren si/sau constructii, la sea-
rile 1:500, 1:2.000 sau 1:10.000, du-
pa caz, vizate de oficiul de cadastru
sl publicitate irnobiliera teritorial, sau
extras din planul cadastral al locali-
tatii eliberat la cerere de autoritatea
adrninlstratiei publice locale;
Se interzice emitentului sa conditio-
neze emiterea certificatului de urba-
nism de elaborarea prealabila a unei
docurnentatii de urbanism pentru imo-
bilul In cauza, precum $i a oricaror do-
curnentatii tehnice de definire a scopu-
lui solicitarii.
Certificatul de urbanism nu tine loc
de autorizatie de construire/desfiintare
$i nu confera dreptul de a executa lu-
crari de constructii,
1.4.1.5. Documentele necesare emiterii
autorizat:iei de construireldesfiintare
Docurnentatia pentru autorizarea
executarii lucrarilor de constructii, ela-
borata In temeiul sl cu respectarea pre-
vederilor docurnentatiilor de urbanism,
avizate si aprobate, potrivit legii, pe
langa cererea pentru emiterea autoriza-
tiei de construire, va contine In mod
obligatoriu urrnatoarele documente:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada titlului asupra imobilului, te-
ren si/sau constructii, In copie lega-
lizata, sau, dupa caz, extrasul de
plan cadastral actualizat la zi $i ex-
trasul de carte funciara de informare
actualizat la zi, In cazul In care legea
nu dispune altfel;
c) docurnentatia tehnica (D.T.);
d) avizele, acordurile si punctul de ve-
dere/actul administrativ al autoritatii
pentru protectia mediului competen-
te, solicitate prin certificatul de ur-
banism;
e) studiile de specialitate, nota tehnica
justificativa sau raportul de expertiza
tehnica pentru lucrari de interventie
la constructii existente si/sau rapor-
tul de audit energetic pentru lucrari
de interventie In vederea cresterii
perforrnantei energetice la cladiri,
solicitate prin certificatul de urba-
nism;
Odata cu autorizatia de construi-
re/desfiintare se solicita, de requla, si
autorizarea orqanizarii executarii tucra-
rilor. In aceasta situatie, solicitantul are
obliqatia de a prezenta, pe langa docu-
rnentatia tehnica (D.T.), pentru autori-
zarea executarii lucrarilor de baza
(D.T.A.C.), documentatia tehnica (D.T.)
pentru organizarea executarii lucrarilor
(D.T.O.E.), piese scrise $i desenate, lm-
preuna cu avizele specifice aferente
(aviz circulatie, aviz pentru ocuparea
temporara a domeniului public, aviz
sanitar, aviz/contract cu societatea de
 I. lnstalatii de Inealzire
salubritate sl altele asemenea, dupa
caz);
In situatia in care, prin certificatul de
urbanism a fost ceruta elaborarea unor
studii suplimentare, sintezele acestora
se anexeaza docurnentatiei, inclusiv
avizele obtinute pentru acestea;
1.4.1.6. Documentafia tehnicl (D.T.)
Docurnentatia tehnica (OT) este do-
curnentatia tehnico-economica distinc-
ta, prin care se stabilesc principalele
coordonate privind incadrarea in indicii
urbanistici aprobati, amplasarea con-
structiilor $i relatille acestora cu veci-
natatile, schemele sl fluxurile functio-
nale, cornpozitla spatiala, structura de
rezistenta, expresia de arhitectura, do-
tarea sl echiparea consfructiilor, inclu-
siv solutiile de asigurare, bransare $i
racordare a acestora la infrastructura
edilitara, dupa caz, care sta la baza
emiterii autorizatiei de construire/des-
tiintare.
Docurnentatia tehnica pentru autori-
zarea executarii lucrarilor de constructh
va cuprinde sl solutiile privind bransa-
mentele sl racordurile la utilitatile urba-
ne necesare, care se autorlzeaza im-
preuna cu lucrarile de baza,
Docurnentatia tehnica, alcatuita din
piese scrise si desenate sl cornpletata
cu elementele de identificare sl datele
tehnice, va respecta urrnatoarele con-
ditii:
a) se elaboreaza in baza continutului-
cadru;
b) se elaboreaza de colective tehnice
de specialitate si se sernneaza:
c) se verifica, in conditiile legii, de
veriticatori de proiecte atestati.
Masurile specifice pentru protectia
mediului stabilite prin actul administra-
tiv al autoritatii competente pentru pro-
tectia mediului, precum $i cerlntele din
avizele $i acordurile emise vor ti avute
in vedere la elaborarea docurnentatlei
tehnice sl nu pot ti moditicate prin pro-
cedura de autorizare ori prin autorizatia
de construire.
1.4.1.7. Avlze JI acordurl ale
fumlzorl/or/admlnlstratorl/or de utll~
urbane
In vederea constituirii documentatiei
pentru autorizarea executarii lucrarilor
de constructil, este necesara obtinerea
avizelor/acordurilor furnizorilor/admi-
nistratorilor de utilitati urbane : alimen-
tare cu apa, canalizare, electricitate,
gaze, termoficare, telecornunlcatll, sa-
lubritate, transport urban, stabilite prin
certificatul de urbanism, inclusiv pentru
restrlctule impuse pentru siquranta
tunctionaru retelelor de transport ener-
getic sau tehnologic din zona de am-
plasament.
Capitolul 1: Probleme genera le
1.4.1.& Avize Ji scorduri ale
autorit1J111or centra/elserviciilor
deconcentrate
Avizele/acordurile autoritatllor cen-
trale ori ale serviciilor deconcentrate
ale acestora, dupa caz, potrivit cerinte-
lor stabilite si inscrise in certificatul de
urbanism, in functie de caracteristicile
urbanistice ale amplasamentului $i de
natura lnvestitiei, se obtin, de cane so-
licitant sau de catre proiectant, in cali-
tate de imputernicit al acestuia, inain-
tea depunerii documentatiei pentru au-
torizarea executaru lucrarltor de con-
structli la autoritatile adrninlstratlel pu-
blice competente, pentru urrnatorele
domenii principale:
a) asigurarea si racordarea/bransarea
la infrastructura edtlrtara, in conditiile
impuse de caracteristicile si ampla-
samentul retelelor de distrtbuti-
e/transport energetic din zona de
amplasament,
b) racordarea la reteaua cailor de co-
rnunicatti:
c) securitatea la incendiu, protectia ci-
vila $i protectia sanatatii populatiel:
d) cerintele specifice unor zone cu res-
trlctii stabilite prin reqlernentari spe-
ciale.
In cazul autorizarf executarii lucrari-
lor pe amplasamente situate in zone in
care, prin docurnentatiile de amenajare
a teritoriului $i de urbanism aprobate,
s-a instituit un anumit regim de restric-
tie cu privire la realizarea constructlilor,
obtinerea avizelor sl acordurilor din
partea autoritatilor centrale competen-
te este obligatorie.
lnspectoratul de Stat in Constructil
(ISC), prin inspectoratele teritoriale in
constructii, potrivit prevederilor legale
in vigoare, emite urmatoarele avi-
ze/acorduri:
a) avize, din punct de vedere tehnic,
emise cu titlu gratuit, pentru docu-
rnentatlile tehnico-economice afe-
rente obiectivelor de investltli noi, cu
valori mai mari de 13,0 mil.RON,
care se flnanteaza, din fonduri publi-
ce sau din credite externe, contrac-
tate sau garantate de stat, ai caror
indicatori tehnico-economici se
aproba de Guvern;
b) acorduri pentru mterventii asupra
constructiilor existente;
c) avize privind solutiile de interventie
irnediata pentru punerea in siguranta
provizorie a constructiilor avariate in
urma dezastrelor, in actlunile de
lnterventle operativa $i refacere post
dezastru.
1.4.1.9. Competente de elaborare a
documentst/llor tehnlce
Docurnentatule tehnice (D.T.), pre-
cum i;;i proiectele tehnice (P.Th.) care
dezvolta docurnentatiile tehnice, cu
respectarea condltiilor impuse prin au-
torizatia de construire, precum i;;i prin
avizele, acordurile i;;i actul administrativ
al autorltatf competente pentru protec-
tia mediului, se elaboreaza de colective
tehnice de specialitate.
Dreptul de sernnatura sl de promo-
vare a documentatinor tehnice (D.T.) si
(P.Th.), in vederea avizarit/autorizer!i,
se poate face numai sub sernnatura
unor cadre tehnice cu preqatire supe-
rioara in domeniile: artutectura, urba-
nism, constructii i;;i instalatii pentru
constructti, potrivit nivelelor de com-
petenta.
Eeste interzisa semnarea proiectelor
tehnice (P.Th.) pentru executia lucrari-
lor, precum si a docurnentatiilor tehni-
ce (D.T.) de catre persoane care nu au
absolvit, cu diploma rscunoscuta de
statul roman, institutii de invatamant
superior de specialitate in domeniul ar-
hitecturii i;;i constructiilor/instalatiilor ori
care nu au drept de sernnatura in con-
ditille legii, sub sanctiunea legii penale.
Potrivit prevederilor legale in vigoare
privind calitatea in constructii, docu-
mentatiile tehnice precum sl proiectele
tehnice, care dezvolta docurnentatille
tehnice, in condltlile legii, se verifica
pentru cerintele de calitate de cafre
speclallsti verificatori de proiecte ates-
tati, solicitantul avand obliqatia de a
face dovada efectuarli veriticarii.
Tehnicienii proiectanti, absotventi ai
formelor de lnvatarnant postliceal cu
durata de minimum 2 ani cu pregatire
in domeniile arhitectura, constructll,
instalatii pentru constructii, pot elabo-
ra, fara drept de semnatura, documen-
tatii pentru cladiri de irnportanta redusa
si aflate in afara zonelor protejate.
1.4.2. Reglementiri tehnice
pentru proiectarea, executarea •i
exploatarea instal8"ilor de
incilzire
Pentru autorizarea executarii lucrari-
lor de constructii, calitatea constructii-
lor si pentru pertorrnanta energetica a
cladirilor sl a lnstalatiilor aferente au
fost aprobate o serie de legi, prezenta-
te in continuare.
Legea nr. 50/1991 (cu modificarile si
completarile aduse de Legea 453/2001
si Legea 401/2003) privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii;
Legea nr. 10/1995 i;;i Legea 123/2007
privind calitatea in constructii;
Legea nr. 199/2000 privind utilizarea
eficienta a energiei;
Legea nr. 325/2002 pentru aprobarea
OG nr. 29/2000 privind reabilitarea ter-
mica a fondului construit existent i;;i sti-
mularea economisirii energiei termice;
Legea nr. 372/2005 privind perfor-
manta energetica a cla.dirilor;
 Capitolul 1: Probleme generale
OUG nr.18/2009 privind cresterea
pertorrnantei energetice a cladirilor de
locuit;
Pe baza Legii nr. 372/2005 privind
pertorrnanta energetica a cladirilor au
fost elaborate urrnatoarele metodologii
de calcul:
- Mc 001/ 1-1/2006 Metodologia de
calcul a perforrnantel energetice a
cladirilor (anvelopa cladirii);
- Mc 001/ 11-17 Metodologia de calcul
a perforrnantei energetice a instalati-
ilor de lncalzire,
Pentru dimensionarea lnstalatiilor de
Incalzjre sunt in valabilitate urrnatoarele
standarde;
- STAS 1907/1 lnstalatii de Incalzire.
Calculul necesarului de caldura.
Prescriptii de calcul;
- STAS 1907/2 lnstalatii de Incalzire.
Calculul necesarului de caldura,
Temperaturi interioare conventionale
de calcul
- STAS 4839 - 97. lnstalatii de incal-
zire. Nurnarul anual de grade zile;
- STAS 7132 lnatalatii de lncalzire cen-
trala. Masuri de siquranta la instalatia
de incalzire centrala cu apa calda
avand temperatura maxima de 115° C.
In continuare se prezinta normative-
le, instructiunite si ghidurile pentru in-
stalatiile de Incalzire.
- I 13- 2002 Normativ pentru proiecta-
rea $i executarea instalatiilor de in-
calzire centrala:
- I 13/1 - 2002 Normativ pentru ex-
ploatarea instalatillor de lncalzire
centrala:
- NP-058-02 Proiectarea si executarea
sistemelor centralizate de alimentare
cu energie tsrrnlca - retele sl puncte
term ice;
- NP-059-02 Exploatarea sistemelor
centralizate de alimentare cu energie
terrnica - retele si puncte termice;
- NP 029 - 02 Normativ pentru proiec-
tare si executarea retelelor termice
cu conducte preizolate;
- I 36-2001 Ghid pentru proiectarea
autornatizarii instalatiitor din centrale
si puncte termice;
- GP 067-2002 Ghid privind determina-
rea suprafetei echivalente termic a
corpurilor de Incalzire,
Pentru proiectarea, executarea sl
exploatarea instalatiilor de incalzire tre-
buie respectate si prevederile din ur-
rnatoarele normative:
- C 56 - 2001 "Normativ pentru verifi-
carea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si lnstalatii aferente";
- P 118 - Normativ de siquranta la foe
a constructiilor;
- C 300 - Normativ de prevenire a in-
cendiilor pe durata de executare a lu-
crarilor de constructii $i instalatillor
aferente;
- P 7-2002 Normativ privind fundarea
constructiilor pe pamanturi sensibile
la umezire.
1.4.3. Modul de atribuire a
contractelor de concesiune a
lucririlorpublice pentru in-
stalaliile de incilzire
1.4.3.1. Modul de atribuire a contracte-
lor de concesiune a lucrlrilorpub/ice
pentru instalatlile de Tncllzire
Pentru atribuirea contractelor de
concesiune de tucrari publice, in con-
formitate cu Ordonanta de Urqenta a
Guvernului 34 din 19.04.2006, se ela-
boreaza docurnentatia de atribuire. Or-
donanta de Urqenta a Guvernului 34 se
aplica si contractelor de achizitie publi-
ca precum sl a contractelor de cence-
sii de servicii $i se aplica din 4 octom-
brie 2007.
Procedurile de atribuire constau in:
licitatie deschisa, licitatie restransa, di-
alog competititv, negociere cu publica-
rea prealablla a unui anunt de partici-
pare, negociere fara publicarea preala-
bila a unui anunt de participare si ce-
rere de oterta.
Prin Hotararea de Guvern nr. 925 din
19.07.2006 s-au aprobat normele de
aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractelor de achizitie pu-
blica din Orconanta de urqenta a Gu-
vernului nr. 34/2006.
1.4.3.2. Reguli de elaborare a docu-
mentatlei de atribuire
Autoritatea contractanta are obliqatla
de a preciza in cadrul docurnentatlei
de atribuire orice cerlnta, criteriu, regu-
la si alte inforrnatii necesare pentru a
asigura ofertantului/candidatului o in-
formare cornpleta, corecta si explicita
cu privire la modul de aplicare a pro-
cedurii de atribuire.
Docurnentatia de atribuire trebuie sa
cuprinda printre altele $i caietul de sar-
cini sau docurnentatia descriptiva, a-
ceasta din urrna fiind utilizata in cazul
aplicarli procedurii de dialog competitiv
sau de negociere;
1.4.3.3. Caietul de sarcini co"'1ne, 1n
mod obligatoriu, specificatii tehnice.
a. Specificatiile tehnice reprezlnta ce-
rinte, prescriptii, caracteristici de na-
tura tehnica ce permit fiecarui pro-
dus, serviciu sau lucrare sa fie
descris, in mod obiectiv, in asa ma-
niera Incat sa corespunda necesitatii
autoritatii contractante.
b. Specificatiile tehnice definesc ca-
racteristici referitoare la nivelul cali-
tativ, tehnic $i de pertorrnanta, ce-
rinte privind impactul asupra me-
diului lnconjurator, siquranta in ex-
ploatare, dimensiuni, terminologie,
I. lnstalalii de Incalzire
simboluri, teste si metode de tes-
tare, instructiunl de utilizare, teh-
nologii $i metode de productie,
precum $i sisteme de asigurare a
calitath si conditli pentru certificarea
conformitatii cu standarde relevante
sau altele asemenea. In cazul con-
tractelor pentru lucrari, specltlcatiile
tehnice pot face referire, de ase-
menea, $i la prescriptii de proiectare
sl de calcul al costurilor, la verifi-
carea, inspectia si conditiite de
receptie a lucrarilor sau a tehnicilor,
procedeelor si metodelor de exe-
cutie, ca si la orice alte conditii cu
caracter tehnic pe care autoritatea
contractanta este capabila sa le
descrie, in functie sl de diverse acte
normative si reqlernentari generale
sau specifice, in legatura cu lucrarile
finalizate $i cu materialele sau alte
elemente componente ale acestor
lucrari,
c. Specificatiile tehnice se definesc
astfel incat sa coresounda, atunci
cane este posibil, necesitatilor/
exlqentelor oricarui utilizator, inclu-
siv ale persoanelor cu dizabifitati,
d. Specficatiile tehnice trebuie sa permita
oricarui ofertant accesul egal la proce-
dura de atribuire si nu trebuie sa aiba
ca efect introducerea unor obstacole
nejustificate de natura sa restranga
concurenta intre operatorii economici.
e. Fara a aduce atingere reqlernenta-
rilor tehnice nationale obligatorii, in
rnasura in care acestea sunt compa-
tibile cu dreptul comunitar, auto-
ritatea contractanta are obllqatia de
a defini specificatiile tehnice:
- fie prin referire, de requla in urrna-
toarea ordine de prioritate, la stan-
darde nationale care adopta stan-
darde europene, la omoloqari teh-
nice europene, la standarde inter-
nationale sau la alte referinte de
natura tehnica elaborate de orga-
nisme de standardizare europene;
in cazul in care acestea nu exista,
atunci speclflcatille tehnice se defi-
nesc prin referire la alte standarde,
omologari sau reglementari tehnice
nationale privind utilizarea produ-
selor sau proiectarea, calculul $i
executia lucrarilor. Orice astfel de
referire trebuie sa fie insotita de
mentiunea sau echivalent;
- fie prin precizarea performantelor
$ilsau cerintelor functionale solici-
tate, care trebuie sa fie suficient de
precis descrise incat sa permita
ofertantilor sa determine obiectul
contractului de achizitie publica, iar
autoritatii contractante sa atribuie
contractul respectiv;
- fie atat prin precizarea performan-
telor $i/sau cerintelor functionale
solicitate, astfel cum sunt acestea
 I. lnstala~ii de incalzire
prevazute la punctul b, cat si prin
referirea la standardele, ornoloqari-
le tehnice, specificatiile tehnice co-
mune, prevazute la punctul a, ca
mijloc de prezurntie a conforrnitatii
cu nivelul de pertorrnanta si cu ce-
rintele functionale respective;
- fie prin precizarea pertorrnantelor
si/sau cerintelor functionale solici-
tate, astfel cum sunt acestea pre-
vazute la punctul b, pentru anumite
caracteristici, sl prin referirea la
standardele sau ornoloqarile tehni-
ce, prevazute la punctul a, pentru
alte caracteristici.
f. In cazul in care autoritatea contrac-
tanta defineste specificatitle tehnice
din caietul de sarcini, optand pentru
modalitatea prevazuta la punctul e,
atunci nici o oterta nu poate ti res-
pinsa pe motiv ca produsele sau ser-
viciile prevazute in propunerea
tehnica nu sunt conforme cu specifi-
catiile precizate, daca ofertantul de-
rnonstreaza, prin orice mijloc adec-
vat, ca propunerea tehnica prezen-
tata satisface Intr-o rnaniera echiva-
lenta cerintele autoritatii contractante
definite prin specificatiile tehnice.
g. ln cazul in care autoritatea contrac-
tanta defineste speciflcatiile tehnice
din caietul de sarcini prin precizarea
pertorrnantelor si/sau cerintelor func-
tionale solicitate, atunci nici o oferta
nu poate ti respinsa daca ofertantul
demonstreaza prin orice mijloc
adecvat ca produsele, serviciile sau
lucrarile oferite asigura indeplinirea
perforrnantelor sau cerintelor func-
tionale solicitate deoarece sunt
conforme cu:
- un standard national care adopta
un standard european:
- o omologare tehnica europeana:
- o specittcatla tehnlca cornuna utili-
zata in Comunitatea Europeana:
- un standard international;
- alte reqtementarl tehnice elaborate
de organisme de standardizare eu-
ropene.
h. Un mijloc adecvat de a dovedi con-
formitatea cu speciticatiite tehnice
solicitate ii poate reprezenta dosarul
tehnic al producatorulul sau un ra-
port de incercare/testare emis de un
organism recunoscut cum ar ti
dupa caz, un laborator neutru d~
lncercarl $i calibrare sau un or-
ganism de certificare sl inspectie
care asiqura respectarea standar-
delor europene aplicabile; autorita-
tea contractanta are obliqatia de a
~ a~cepta certificate emise de orga-
10 rnsrne recunoscute in oricare dintre
statele membre ale Uniunii Euro-
13 pene.
n! P~ormantele si cerintele functonaie
151 pnn care se definesc specificatiile teh-
Capitolul 1: Probleme generale
nice, pot include $i caracteristicide me-
diu. ln cazul in care autoritatea contrac-
tanta solicita indeplinirea anumitor ca-
racteristici de mediu in ceea ce priveste
perforrnantele si cerintele functionaie,
atunci aceasta are dreptul de a utiliza,
integral sau partial, specflcatii definite
prin "etichete ecologice" europene,
(multi)nationalesau prin orice alte "eti-
chete ecologice", daca se indeplinesc,
in mod cumulativ umatoarele conditli:
- specificatiile respective sunt adec-
vate pentru definirea caracteristici-
lor produselor sau serviciilor a ca-
ror furnizare/prestare reprezinta o-
biect al contractului de achizitie
publica:
- cerintele pentru "eticheta ecologi-
ca" au fost elaborate pe baze stiin-
tiflce:
- "eticheta ecoloqica" a fast adopta-
ta printr-o procedura specifica ce a
permis implicarea tuturor partner
interesate - organisme guverna-
mentale, consumatori, producatori,
distribuitori, orqanizatii de mediu;
- "eticheta ecoloqica" este accesibi-
la/oisponibila oricarei persoane in-
teresate.
j. Autoritatea comractanta are dreptul
de a preciza in caietul de sarcini fap-
tul ca produsele sau serviciile oferite
care detin o anurnita "eticheta eco-
toqica" sunt considerate ca indepli-
nesc implicit speclficatille tehnice so-
licitate. Pe de alta parte, autoritatea
contractanta nu are dreptul de a
considera o propunere tehnica ca
fiind necontorrna, pentru singurul
motiv ca produsele sau serviciile
ofertate nu detin "eticheta ecoloqtca"
precizata, daca ofertantul demon-
streaza, prin orice mijloc adecvat ca
produsele/serviciile oferite corespund
speclflcatillor tehnice solicitate.
Un mijloc adecvat de a dovedi con-
formitatea cu specificatiile tehnice soli-
citate ii poate reprezenta dosarul teh-
nic al producatorului sau un raport de
incercare/testare emis de un organism
recunoscut; autoritatea contractanta
are obliqatia de a accepta certificate e-
mise de organisme recunoscute in ori-
care dintre statele membre ale Uniunii
Europene.
k. Se interzice definirea in caietul de
sarcini a unor speclficatll tehnice
care indica o anurnita origine, sursa,
productie, un procedeu special, o
rnarca de tabrtca sau de cornert, un
brevet de inventie, o licenta de
fabricatie, care au ca efect favori-
zarea sau eliminarea anumitor ope-
ratori economici sau a anumitor pro-
duse. Prin derogare, se admite o
astfel de indicatie, dar numai in mod
exceptional, in situatia in care o
descriere suficient de precisa si in-
teliqibila a obiectului contractului nu
este posibila sl numai insotita de
mentiunea sau echivalent.
I. Autoritatea contractanta are dreptul de
a impune in cadrul docurnentatiei de
atribuire, in rnasura in care acestea
sunt compatibile cu dreptul comunitar,
conditii speciale de indeplinire a
contractului prin care se urmereste
obtinerea unor efecte de ordin social
sau in legatura cu protectia mediului $i
promovarea dezvoltarii durabile.
m. Autoritatea contractanta are obliga-
tia de a asigura obtinerea docu-
rnentatiei de atribuire de catre orice
operator economic interesat care
inainteaza o solicitare in acest sens.
1.4.4. Fazele de elaborarea do-
cumenta1:ieitehnico-economice
pentruinstalaliilede incilzire
Prin Hotararea de Guvern nr.
28/09/01/2008, s-a aprobat continutul-
cadru al docurnentatiilor tehnico-eco-
nomice aferente investitiilor publice.
Prevederile hotarar] se aplica pentru
realizarea obiectivelor de lnvestitii noi,
precum $i lucrarilor de interventii la
constructii existente care se finanteaza
din bugetele prevazute conform Legii
nr. 500/2002 privind finantele publice $i
Legii nr. 273/2006 privind finantele
publice locale, cu rnodificarite si
cornpletarlle ulterioare.
Proiectarea lucrarilor de constructii
pentru obiective de investitii noi, inclu-
siv extinderi, se elaboreaza in trei faze
si anume:
- studiul de fezabilitate;
- proiectul tehnic;
- detalii de executie.
Proiectarea lucrarilor de constructli
pentru interventii la constructii existen-
te, inclusiv instalatiile aferente, se ela-
boreaza in patru faze si anume:
- expertize tehnica si, cupa caz, audit
energetic;
- docurnentatie de avizare a lucrarilor
de interventii;
- proiectul tehnic;
- detalii de executle,
Pentru obiectivele de investitii noi, in-
clusiv extinderi, ale caror docurnentatli
tehnicoeconomice intra in cornpetenta
de aprobare a Guvernului, se elaborea-
za un studiu de prefezabilitate anterior
elaborarii studiului de fezabilitate.
Docurnentatie de avizare pentru lu-
cran de lnterventii este definita ca do-
curnentatia tehnico-economica sirnilara
studiului de fezabilitate, elaborata pe
baza concluziilor raportului de experti-
za tehnica si, dupa caz, ale raportului
de audit energetic, pentru aprobarea
indicatorilor tehnico-economici aferenti
lucrarilor de interventii la constructli
existente;
 Capitolul 1: Probleme generale
Lucrarlle de interventii sunt lucrarile
la constructii existente, inclusiv instala-
tiile aferente, asimilate obiectivelor de
lnvestitii, care constau in: reparatii ca-
pitale, transtorrnari, modifican, moder-
nizarl, consolidari, reabititari termice,
precum $i lucrari de interventii pentru
prevenirea sau tntaturarea efectelor
produse de actiuni accidentale $i cala-
rnitati naturale, efectuate in scopul asi-
gurarii cerintelor esentiale de calitate sl
functionale ale constructlilor, potrivit
destinatiei lor;
Pentru aplicarea unltara a prevederi-
lor hotarari, Ministerul Dezvoltarii, Lu-
crarilor Publice sl t.oculntelor, cu avizul
Ministerului Economiei sl Finantelor,
poate emite lnstructiuni care se aproba
prin ordin al ministrului.
1.4.4.1. Continutul-cadro al studiulul
de pretezabllltate
1.4.4.1.1. Plese/e scrise
a. Date generale:
- denumirea obiectivului de investitii:
- amplasamentul (judetul, localitatea,
Strada, nurnarut);
- titularul investitiei;
- beneficiarul investitiei;
- elaboratorul studiului.
b. Necesitatea 1;1i oportunitatea in-
vesti1:iei
• Necesitatea investitiei:
- scurta prezentare privind situatia
existenta, din care sa rezulte nece-
sitatea investltlel:
- tabele, harti, grafice, planse dese-
nate, fotografii etc., care sa explici-
teze sltuatia existenta $i necesita-
tea investitiei;
- deficientele majore ale situatlei ac-
tuale privind necesarul de dezvol-
tare a zonei;
- prognoze pe termen mediu sl lung;
• Oportunitatea investitiei:
- incadrarea obiectivului in politicile
de investitii generale, sectoriale sau
regionale;
- actele legislative care reglementea-
za domeniul investitiei, dupa caz;
- acorduri internatlonale ale statului
care obliga partea rornana la reali-
zarea investlttei, dupa caz.
c. Scenariile tehnico-economice prin
care obiectivele proiectului de lnvestitil
pot fi atinse:
- scenarii propuse (minimum doua);
- scenariul recomandat de catre ela-
borator;
- avantajele scenariului recomandat. '
d. Date privind amplasamentul sl
terenul pe care urrneaza sa se
amplaseze obiectivul de investitle
• intorrnatf despre terenul din ampla-
sament:
- situatla juridica privind proprietatea
asupra terenului care orrneaza a fi i
ocupat - definitiv si/sau temporar
- de obiectivul de investitii:
- suprafata estimata a terenului;
- caracteristicile geofizice ale terenu-
lui din amplasament determinate in
baza studiului geotehnic realizat
special pentru obiectivul de inves-
titii privind:
• zona seisrnica de calcul $i pe-
rioada de colt;
• datele preliminare asupra naturii
terenului de fundare si presiunea
conventionala;
• nivelul maxim al apelor freatice;
- studiile topografice preliminare;
- datele climatice ale zonei in care
este situat amplasamentul.
e. Costul estimativ al investltiei
f. Cheltuieli pentru elaborarea docu-
rnentatiei tehnico-economice:
- cheltuieli pentru elaborarea docu-
rnentatiilor de proiectare (studiu de
prefezabilitate, studiu de fezabilitate,
expertiza tehnica, proiect tehnic sl
detalii de executie), dupa caz;
- cheltuieli pentru activitatea de con-
sultanta si asistenta tehruca;
- cheltuieli pentru obtinerea avizelor $i
acordurilor de principiu necesare ela-
borarii studiului de prefezabilitate;
- cheltuieli pentru preqatirea documen-
telor privind aplicarea procedurii
pentru atribuirea contractului de
lucrari si a contractului de servicii de
proiectare, urbanism, inginerie, alte
servicii tehnice, conform prevederilor
legale (instructiuni pentru ofertanti,
publicitate, onorarii sl cheltuieli de
deplasare etc.).
g. Valoareatotala estimata a investitiei
h. Avize si acorduri de principiu,
dupa caz
1.4.4.1.2. Plese c/esenate:
- plan de amplasare in zona (1:25.000 -
1:5.000);
- plan general (1:2.000 - 1:500).
1.4.4.2. Continutul-cadro al studiului
de fezsbllltate
1.4.4.2.1. Plese/e scrise
a. Date generale sunt aceleasi ca la
studiul de prefezabilitate:
b. lnforma1ii generale privind proiectul
- situatia actuata $i inforrnatii despre
entitatea responsabila cu implemen-
tarea proiectului;
- descrierea investitiel:
• concluziile studiului de prefezabili-
tate sau ale planului detaliat de in-
vestltii pe termen lung (in cazul in
care au fost elaborate in prealabil)
privind sltuatia actuala, necesitatea
$i oportunitatea prornovarii inves-
titiei, precum sl scenariul tehnico-
economic selectat;
• scenariile tehnico-economice prin
I. lnstala!ii de incalzire
care obiectivele proiectului de
investitii pot ti atinse (in cazul in
care, anterior studiului de fezabili-
tate, nu a fost elaborat un studiu de
prefezabilitate sau un plan detaliat
de investitll pe termen lung):
- scenarii propuse (minimum doua);
- scenariul recomandat de catre
elaborator;
- avantajelescenariuluirecomandat;
• descrierea consfructiva, functiona-
la sl tehnoloqica, dupa caz;
c. Date tehnice ale investitiei:
- zona sl amplasamentul;
- statutul juridic al terenului care ur-
rneaza sa fie ocupat;
- situatia ocuparilor definitive de teren:
supratata totala, reprezentand te-
renuri din intravilan/extravilan;
- studii de teren:
• studii topografice cuprinzand pla-
nuri topografice cu amplasamen-
tele reperelor, liste cu repere in
sistem de referinta national;
• studiu geotehnic cuprinzand pla-
nuri cu amplasamentul forajelor, fi-
selor complexe cu rezultatele de-
terrninarilor de laborator, analiza
apei subterane, raportul geotehnic
cu recornandarile pentru fundare $i
consolidari:
• alte studii de specialitate necesare,
dupa caz;
- caracteristicile principale ale con-
structiilor din cadrul obiectivului de
investitii, specifice domeniului de ac-
tivitate, si variantele constructive de
realizare a investltiei, cu recoman-
darea variantei optime pentru apro-
bare;
Pentru instalafii este necesar sa se
dea: destinetie, categoria de importan-
ta $i caracteristicele constructive ale
cladirii, numarul de niveluri $i destinetie
tuturor incaperilor, inclusiv daca are
sau nu subsol tehnic, tipul $i structura
ecoperisutui sau terasei, dimensiunile
Inceperik» si ale elementelor de con-
structli precum $i cotele geodezice ale
tuturor punctelor caracteristic ale ctsdi-
rilor, gradul de rezisteniii la foe, cate-
goria $i clasa de pericol de incendiu a
constructiitor $i instalatiilor, date pri-
vind caracteristicele proceselor tehno-
logice, spatii pentru amplasarea cen-
tralelor termice sau a punctelor termi-
ce.
- situatia existenta a utilitatilor $i
analiza de consum:
• necesarul de utilitati pentru
varianta propusa prornovarii:
• solutll tehnice de asigurare cu
utilitati;
Pentru instalatiile de incalzire este
necesar sa se dea: natura agentului
termic( apa calda, apa fierbinte,abur cu
presiune joasa, abur cu presiune me-
die, aer cald); natura energiei utilizate:
 I. lnstalatll de lncalzire
energie conventionele-combustlbitliga-
ZO$i, lichizi $i solizi; energie neconven-
tiona/a: energie sotere, energie geoter-
mala, energie electrice.pompe de est-
dura, recuperarea ca/durii etc; modul In
care se face transmisia ca/durii: tncel-
zire prin convectie, fncalzire prin radia-
tie; sistemul de tncetzre: incetzke /oca-
la, tncetzre centree; pozitie centralei
termice sau a punctului termic.
Este necesar sa se indice cota radi-
erului, diametrul $i pozitie conductelor
exterioare de tncetzre.
• concluziile evaluarii impactului
asupra mediului;
d. Durata de realizare sl etapele prin-
eipale; grafieul de realizare a investitiei.
e. Costurile estimative ale investitiei
- valoarea totala cu detalierea pe
structura devizului general;
- esalonarea costurilor coroborate cu
graficul de realizare a investltlei.
f. Analiza eost-benefieiu:
- identificarea investitlei si definirea
obiectivelor, inclusiv specificarea pe-
rioadei de retennta;
- analiza optiunilor:
- analiza financiara, inclusiv calcularea
indicatorilor de pertorrnanta finan-
ciara: fluxul cumulat, valoarea actuals
neta, rata interna de rentabilitate si
raportul cost-beneficiu;
- analiza econornica, inclusiv calcula-
rea indicatorilor de pertorrnanta eco-
nornica: valoarea actuala neta, rata
interna de rentabilitate si raportul
cost-beneficiu;
- analiza de senzitivitate;
- analiza de rise.
g. Sursele de finantare a investltiei
Sursele de finantare a investitiilor se
constituie in conformitate cu leqislatia
in vigoare si constau din fonduri pro-
prii, credite bancare, fonduri de la bu-
getul de stat/bugetul local, credite ex-
terne garantate sau contractate de
stat, fonduri externe nerambursabile si
alte surse legal constituite.
h. Estirnari privind forta de rnunca
ocupata prin realizarea investitiei
- nurnar de locuri de rnunca create in
faza de executie;
- nurnar de locuri de rnunca create in
faza de operare.
i. Principalii indicatori tehnico-econo-
mici ai investitiei
- valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii
lei) (in preturi - luna, anul, 1 euro = - descrierea, dupa caz, a lucrarilor de
..... lei), din care:
• constructii-rnonta] (C+M);
- esalonarea lnvestitiei (INVIC+M):
• anul I;
• anul II
.................,
- durata de realizare (luni);
- capacitati CTn unitati fizice si valorice);
- alti indicatori specifici domeniului de
activitate in care este realizata in-
Capitolul 1: Probleme generale
vestitia, dupa caz.
j. Avize si acorduri de principiu
- avizul beneficiarului de investitie pri-
vind necesitatea si oportunitatea in-
vestitiei:
- certificatul de urbanism;
- avize de principiu privind asigurarea
utilitatilor (energie terrnica si elec-
trica, gaz metan, apa-canal, teleco-
rnunicatii etc.);
- acordul de mediu;
- alte avize sl acorduri de principiu
speeifice.
1.4.4.2.2. Piese desenate:
- plan de amplasare in zona (1:25000 -
1:5000);
- plan general ( 1: 2000 - 1 :500);
- planuri si sectiuni generale de arhi-
tectura, rezlstenta, instalatli, inclusiv
planuri de coordonare a tuturor spe-
cialitatilor ce concura la realizarea
proiectului;
- planuri speciale, profile longitudinale,
profile transversale, dupa caz.
1.4.4.3. Continutul-cadru al documen-
tatiei de avizare a lucrlrilorde inter-
ventii
1.4.4.3.1. Piesele scrise
a. Date generale sunt aceleasi ca la
studiul de prefezabilitate.
b. Descrierea investitiel:
- situatla existenta a obiectivului
investitii:
• starea tehnica, din punctul de ve-
dere al asigurarii cerintelor esentia-
le de calitate in constructli, potrivit
legii;
• valoarea de inventar a constructlei;
• aetul doveditor al fortei majore,
dupa caz;
- concluziile raportului de expertiza
tehnica/audit energetic:
• prezentarea a eel putin doua opti-
uni;
• recomandarea expertului/auditoru-
lui energetic asupra solutiei optime
din punct de vedere tehnic si
economic, de dezvoltare in cadrul
docurnentatiei de avizare a lu-
crarilor de interventil.
e. Date tehnice ale investitiei:
- descrierea lucrarilor de baza si a celor
rezultate ca necesare de efectuat in
urma realizerii lucrarilor de baza;
modernizare efectuate In spatiile
consolidate/reabilitate/reparate;
- consumuri de utilitati:
• necesarul de utilitati rezultate, du-
pa caz In situatia executarii unor
lucrar! de modernizare;
• estirnari privind depasrea consu-
murilor initiale de uttlitati,
d. Durata de realizare si etapele
principale:
- graficul de realizare a investitlel:
e. Costurile estimative ale investitiei:
- valoarea totala cu detalierea pe
structura devizului general;
- esalonarea costurilor coroborate cu
graficul de realizare a investitiei.
f. lndicatori de apreciere a eficientei
economice:
- analiza cornparativa a costului reali-
zarii lucrarilor de lnterventii tata de
valoarea de inventar a constructiei,
g. Sursele de finantare a investltiei
Sursele de finantare a investitlel se
constituie in conformitate cu leqlslatia
In vigoare si constau In fonduri proprii,
credite bancare, fonduri de la bugetul
de stat/bugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fon-
duri externe nerambursabile si alte sur-
se legal constituite.
h. Estimari privind torta de rnunca
ocupata prin realizarea lnvestitiel:
- nurnar de locuri de rnunca create In
faza de executie:
- numar de locuri de rnunca create In
faza de operare.
i. Principalii indicatori tehnico-econo-
mici ai investltiei:
- valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii
lei) (In preturi - luna, anul, 1 euro = .....
lei),
din care:
• constructii-rnonta] (C+M);
- esalonarea investitlei (INVIC+M):
de • anul I;
• anul II;
- durata de realizare (luni);
- capacitati (In unitati fizice si valorice);
- alti indicatori specifici domeniului de
activitate In care este realizata in-
vestitia, dupa caz.
j. Avize si acorduri de principiu:
- certificatul de urbanism;
- avize de principiu privind asigurarea
utilitatilor (energie terrnica si elec-
trica, gaz metan, apa-canal, teleco-
rnunicatii etc.);
- acordul de mediu;
- alte avize si acorduri de principiu
specifice tipului de lnterventle,
1.4.4.3.2. Piese desenate:
- plan de amplasare In zona (1: 25000-
1:5000);
- plan general ( 1: 2000-1 :500);
- planuri si sectiuni generale de arhi-
tectura, rezistenta, instalatii, inclusiv
planuri de coordonare a tuturor spe-
cialitatilor ce concurs la realizarea
proiectului;
- planuri speciale, profile longitudinale,
profile transversale, dupa caz.
1.4.4.4 Proiectul tehnic
Proiectul tehnic reprezinta documen-
tatia scrisa si desenata pentru care se
ellbereaza autorizatia de construire si
 Capitolul 1: Probleme generale
care face parte din documentele de li-
citatie pentru realizarea investitiei.
PT se intocrreste de catre elaboratorul
SF si cuprinde, In principal, urrnatoarele:
• descrierea lucrarilor: principalele pie-
se ale acestei parti sunt memoriile
tehnice pe specialitati In care se in-
clude si memoriul tehnic pentru in-
stalatiile de lncalzire centrata (in-
stalatii interioare, retele termice si
surse de caldura);
• caietele de sarcini: acestea explici-
teaza nivelul de pertorrnanta a lucra-
rilor, descriind solutille tehnice si teh-
nologice folosite care sa asigure exi-
qentele de calitate impuse. Caietele
de sarcini tac parte inteqrata din do-
cumentele de licltatie pentru adju-
decarea executiei lucrarilor de inves-
title, iar continutul lor este:
- breviar de calcul pentru dimensiona-
rea elementelor componente;
- nominalizarea planselor care guver-
neaza lucrarea;
- specificarea dimensiunilor, proprista-
tilor fizice, chimice, de aspect, de ca-
litate, tolerante, teste etc., pentru
materialele componente ale lucrarii:
- descrierea executiei lucrar!i:
- conditii de receptie:
- standarde, normative si alte prescrip-
tii care trebuie respectate;
• listele cu cantitatl de lucrari si utilaje;
• graficul general de realizare a investitiei;
• piese desenate, care pentru insta-
latiile de lncalzire cuprind urrnatoa-
rele planse:
- planul tuturor nivelurilor cladir!i, la
scara de 1 :50 cuprinzand ampla-
sarea receptoarelor de caldura
(corpuri de incalzire, aeroterme) $i
a retelelor de conducte aferente;
- schema coloanelor si, In cazuri deo-
sebite, schema izornetrica a instala-
tiei;
- detalii principale de montare;
- planuri de situatie, la scara 1 :500
sau 1:1000, cuprinzand traseele
retelelor termice exterioare;
- profilul longitudinal al retelelor ter-
mice exterioare;
- planul de amplasare a utilajelor
(postamente) In centrala terrnica
(punct termic), realizat la scara
1:50 sau 1:100;
- planul centralei termice, cu conducte
realizate monofilar, la scara 1 :50;
- schema functionala a centralei termi-
ce;
- schema desfasurata (de montare) a
centralei termice, la scara 1:50 (pe
verticala),
1.4.4.5 Detaliile de execuf;ie
Detaliile de executie (DE) sunt docu-
rnentatiile care tac posibila executia lu-
crarilor pe santier, explicand toate so-
lutille tehnice de realizare, pe baza in-
forrnatillor din PT.
DE se elaboreaza, de requla, de ca-
tre executantul lucrarilor de investitie.
1.4.4.6 Veriticarea proiectelor
Proiectele de instalatii de lncalzire se
venfica pentru toate cerintele de calitate
si pentru toate categoriile de constructil,
de verificatori atestati MORT pentru
specialitatea .Jnstalatii termice - It".
1.5. Fun~ionalitatea
'i alcltuirea clldirilor
1.5.1. Clasificarea construc1iilor
Constructiile sunt o components
esentiala In procesul extrem de com-
plex al adaptarii omului la mediul tn-
conjurator, fie natural, fie artificial, in-
stituit. Constructiile pot ti clasificate
duoa mai multe criterii, cele mai impor-
tante fiind: destinatia si irnportanta lor.
Dupa destinatie constructiile se Im-
part In:
- cladirt; civile, industriale, agrozooteh-
nice;
- constructii inqinerestl: caile de comu-
nicatii, tuneluri, retele si linii de tran-
sport ale energiei electrice, baraje hi-
drotehnice etc.
Cladirile se clasifica In clase de im-
portanta.
Clasa I - Cladiri de irnportanta vitala
pentru societate, a caror functionalita-
te, In timpul cutremurului $i imediat du-
pa cutremur, trebuie sa se asigure in-
tegral (spitale, statii de pompieri, mu-
zee de irnportanta nationala etc.);
Clasa II - Cladiri de lrnportanta deo-
sebita la care se impune limitarea ava-
riilor avandu-se In vedere consecintele
acestora (scoli, crese, gradinite, sati de
spectacole, biserici etc.);
Clasa Ill - Cladiri de irnportanta nor-
rnala (care nu tac parte din clasele I $i II).
Clasa IV - Cladiri de irnportanta re-
dusa (cladiri de locuit cu parter sau
parter $i etaj etc.).
1.5.2. Subsistemele clldirii
in cadrul unei cladir], subsistemele,
la un prim stadiu de descompunere,
sunt: spatiile lnchise, structura de re-
zistenta, lnchiderea - anvelopa: com-
partirnentarile interioare, instalatii si
echipamente. Spatiile lnchise rezulta
prin cornpartirnentarile interioare, atat
In plan vertical pe inaltirne, cat si In
plan orizontal.
1.5.3. Aciiuni in clldiri
Sistemul cladire se atla, pe lntreaga
sa durata de existenta sl exploatare,
supus unei mari diversitati de actiuni
provenite din mediul exterior si sau in-
I. lnstalatii de incalzire
terior. Prin actiuni se inteleqe orice
cauza capablla sa genereze start de
solicitare rnecanica, eforturi sau defor-
rnatil, Intr-o cladire,
Precizarea principalelor tipuri de ac-
tiuni este foarte irnportanta pentru cal-
culul $i verificarea siqurantei cladirilor,
deoarece pe baza acestora se stabiles-
te alcatuirea si celelalte componente
ale sistemului cladire, Un rol important
In procesul de precizare a actlunilor II
au sistemele de instalatii $i echipamen-
te care, din punct de vedere al struc-
turii de rezistsnta, constituie actiuni
pentru aceasta.
in acest sens actiunile exercitate de
instalatii $i echipamente constituie date
importante de terna In vederea calculu-
lui si verificarf siqurantei claoirilor, pre-
cum si alcatuirii acestora. Stabilirea ac-
tiunllor insearnna precizarea originii
acestora, a modului de manifestare, a
evolutiei In timp, a distrlbutlei spatiale,
a caracteristicilor condltiilor reale si lo-
cale de aplicare.
1.5.4. Funciionalitatea clldirilor
Functionalitatea unei cladiri, In raport
cu unul sau mai multe scopuri pe care
trebuie sa le Indeplineasca. este un cri-
teriu esential In alcaturea unei destinatii
date. De asemenea, organizarea func-
tionala a spatiului contine si raspunsul
la exiqente ca: eficienta tehnico-eco-
nornica; de contort sl de grad de
ocupare a spatiulul.
Analiza tunctionala a spatiilor inte-
rioare conduce la criterii de amplasare
optima a instalatiilor si echipamentelor
In raport cu elementele structurale por-
tante sl neportante, de pe o parte, $i
cu confiquratia qeornetrica a acestor
spatii.de pe alta parte. Astfel, instala-
tiile (incalzlre, sanitare etc.) trebuie sa
raspunda si acestor criterii functionale
In stransa corelare cu exigentele de
conformare, dimensionare $i alcatuire
specifice domeniului respectiv.
in conceptul de functionalitate interioa-
ra a cladirilor, pe langa exigentele de mai
sus, se includ $i exigente referitoare la
instalatii $i echipamente. Stabilirea tra-
seelor conductelor sistemelor de instalatii
trebuie sa se faca, respectand In stransa
corelare reciproca, atat exigentele func-
tionale ce se impun structurii de rezis-
tenta, elementelor nestructurale, spatiilor
interioare, cat $i exigentele ce se impun
instalatiilor $i echipamentelor.
1.5.5. Analiza •i alcltuirea
antiseismicl a instalaiiilor
•i a echipamentelor
lnstalatiile $i echipamentele trebuie
sa aiba siguranta necesara In exploata-
re lmpreuna cu celelalte componente
 I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 1: Probleme generale

care alcatuiesc sistemul cladire, fapt durii sunt tratate In detaliu in volumul V carnpul de ternperatura In corp si flu-
pentru care In faza de proiectare, con- ventilare-conditionare, In prezenta lu- xul termic. Astfel:
formare, alcatuire, se urrnareste obti- crare fiind prezentate succint principa- • pentru un perete plan simplu de
nerea unui raspuns seismic considerat lele formule utilizate in calculele de di- grosime d, cu un coeficient de con-
favorabil atat pentru cladire, care con- mensionare a instalatlei de Incatzire. 0 ductivitate A, cu suprafetele delimita-
stituie suportul instalatillor, cat $i pen- atentie aparte s-a dat elementelor de toare paralele, cu temperaturi constan-
tru instalatlile propriu-zise. transfer de rnasa si a curgerii fluidelor te 81 sl 82 (unde 81 > 82),
Analiza functlonala a instalatlilor si In conducte. - fluxul de caldura:
echipamentelor constituie o etapa pre-
uminara In procesul de proiectare In 1.6.1. Transmisia caldurii <I> = !:__ · (8 - 8 ) A [W] (1.6.3)
d 1 2
care se urmareste identificarea tuturor
elementelor $i componentelor de insta- Transmisia caldurii de la un corp cu A - reprezentand suprafata peretelui,
latii si echipamente ce intra In alcatui- ternperatura ridicata la un corp cu - carnpul de ternperatura In perete
rea cladirii sl anume: ternperatura mai scazuta este un feno-
- se identifica toate punctele sau zone- men complex, In care se disting trei 8 = 81
8 -8
X -y ·
[°C) (1.6.4)
le de conexiune: ancorare, prindere, forme elementare de schimb de caldu-
strapunqere, traversare lntre instalatii ra, conductie, convectle si radiatie. x - reprezentand distanta In masa pe-
$i echipamentele respective; retelui.
- se stablleste irnportanta tuturor ele- 1.6.1.1 Conductia tennid • pentru un perete plan compus din
mentelor si componentelor insta- Legea fundarnentala a conductiei este mai multe straturi,
latiilor, In raport cu sistemul cladire, Legea lui Fourier $i este data de relatla: - fluxul de caldura:
precum si irnportanta lor reciproca: q=-Agrad8 [W/m2] (1.6.1)
8 -8
- se stabileste nivelul de implicare al adica fluxul de caldura este propor- <I> = 1 n-1 • S [W] (1.6.5)
flecarui sistem, pe categorii de insta- tional cu gradientul de ternperatura 8 n d
latil si echipamente, In cadrul pro- si coeficientul de conductivitate termi-
2 j
t-1 At
ducerii unui eveniment seismic. ca A.
La toate aceste aspecte ale analizei Coeficientul de conductivitate termi- unde:
functionale participa toti factorii de ras- ca este o rnarirne caracteristica fieca- n d
pundere: proiectant, investitor, executant. rei substante si depinde de starea de 2 reprezinta suma rezistentelor
_1__ -
Asigurarea nivelului de siguranta In agregare, temperatura, presiune, umi- 1-1 termice corespunzatoare fie-
A1
functionare - exploatare, In cazul pro- ditate etc. carui din cele n straturi;
ducerii unui eveniment seismic, se • La solide, conductivitatea terrnica • pentru un perete cilindric simplu
refera simultan la trei serii de obiecte: variaza cu temperatura si se exprima limitat de o suprafata interioara de dia-
- ansamblul sistemului, elementelor $i printr-o relatie de dependenta lineara metru D 1 = 2r 1 si de una exterioara de
componentelor tuturor instalatiilor si A= A .(1+{38) [W/m·K) (1.6.2) diametru 02 = 2 r2' ale carer tempera-
• 0
echipamentelor: m care: turi 81 respectiv 82 sunt constante
- elementele sl componentele structu- A0 - conductivitatea terrnica la tem- (81>82),
rale si/sau nestructurale purtatoare peratura de 0 °C; - fluxul de caldura:
de instalatii si echipamente; f3 - un coeficient, care depinde de ma-
- conexiunile dintre aceste doua serii terialul, a carui valoare se determi-
(1.6.6)
de obiecte mai sus rnentlonate, re- na experimental.
prezentate de prinderi, ancorari, La materialele de constructii, care
traversari, strapunqeri, sustinerl etc. prezinta o structura poroasa, fibroasa
Referitor la toate lnstalatiile $i echi- sau granulara, In care spatille libere I - reprezentand lungimea peretelui ci-
pamentele care se proiecteaza, legisla- din structura sunt pline cu aer, coefici- lindric;
tia actuals prevede conform Normati- entul de conductivitate terrnlca este cu - carnpul de ternperatura:
vului P 100 cinci categorii seismice ale atat mai redus cu cat aceste spatli In r] r,
lnstalatillor $i echipamentelor. sunt mai dese si de dimensiuni mai 8 = 81 - ( 81 - e ) --'
2
,- [ C) 0 (1.6.7)
mici. Prezenta urniditatii In materiale In r2 i · r1
1.6. Date generale 1?,rivind deterrnina o crestere substantiala a
calculul insta1ai1ilor conductivitatii termice a acestora. r - reprezentand distanta In peretele
de incilzire • La lichide, conductivitatea terrnica cilindric;
este dependenta de viteza de propa- • pentru un perete cilindric compus
Stabilirea caracteristicilor tehnice $i gare a undei elastice In lichid, tempe- din mai multe straturi
constructive ale elementelor componen- ratura, densitate, caldura rnasica si - fluxul de caldura:
te sl ale echipamentelor instalatiilor de rnasa rnoleculara. Conductivitatea ter-
lncalzre se bazeaza pe calcule termo- mica a lichidelor scade cu temperatura, <P = nl ( 81 - 8"_1)
[W) (1.6.8)
tehnice si hidraulice, pe fenomene de cu exceptia apei $i glicerinei, dar creste 1 r
transmisia caldurii si umiditatii si pe fe- cu presiunea.
2
n
In i+1

nomene de curgere a fluidelor In con- • La gaze, conductivitatea terrnica

i-t 2;.,,, r,
ducte. are valori mici, ceea ce le contera ca- unde:
Pentru solutionarea acestor proble- litatea de bune izolatoare termice. n 1 r
me, sunt prezentate succint principale- in majoritatea aplicatiilor tehnice din 2- 2 At
In£ - reprezinta rezistenta
le legi de baza sl formulele cele mai domeniul instalatiilor se tntalnesc pro- 1-1 rt terrnica a tuturor stra-
importante folosite In calculele de di- bleme de transmisie a caldurii prin turilor componente.
mensionare ale instalatiilor de lncalzire. conductie In regim stationar. in aceste
Problemele legate de transmisia cal- cazuri este necesar sa se determine
 Capitolul 1: Probleme generale
1.6.1.2 Convecfia termicl
Este schimbul de energii sub torrna
de caldura intre un fluid si suprafata
unui corp solid, aflate la temperaturi
diferite.
Legea tundarnentala a convectiei
caldurii, cunoscuta ca legea lui
Newton, permit calculul fluxului termic
unitar cu relatia:
[W/m2] 1.6.9
in care:
h - este coeficientul de transfer termic
superficial, in W/m2·K,
8 - temperatura peretelui (suprafetei
P de schimb), in [°C],
81 - temperatura fluidului, in [°C)in
practica curenta se Intalnesc
doua feluri de transmisii prin con-
vectie, in functie de modul in
care se face miscarea fluidului:
- convectie tortata unde rniscarea flu-
idului es1e realizata sub actiunea
unor forte exterioare (pompe, venti-
latoare etc.);
- convectie libera unde rniscarea flui-
dului se datoreste dlterentei de den-
sitate intre zonele calde si reci ale
fluidului.
1.6.1.2.1Conveciia fo$ti
Este eel mai important mod de tran-
sfer de caldura prin convectie, fiind in-
talnita la majoritatea situatiilor practice
din domeniul instalatiilor.
Forma qenerala a ecuatiei criteriale a
convectiei !ort~te este
Nu = C-Re ·Pr (1.6.10)
sau
h = C·Rem·Pl·A!I [W/m2·K] (1.6.11)
in care:
Nu - este criteriul Nusselt;
Re - criteriul Reynolds;
Pr - criteriul Prandt;
A. - coeficientul de conductivitate;
I - lungimea caracteristica,
in practica curenta se intalnesc ur-
matoarele cazuri:
- curgerea larninara, in lungul unei pla-
ci plane, cu temperatura variabila $i o
portiune neincalzita (neraclta), pentru
N:ar~
0~:3a:~:~
::::ia( !e)~;;a(I~ _ xa)
x x Pr x
p vertlcala sau cilindruvertical:
(1.6.12)
cu urrnatoarele precizari:
• temperatura de referinta este tem-
peratura curentului exterior de
fluid B1;
• lungimea caracteristica I = 0; x-x
• domeniul de aplicare Re s 105.
- curgerea in regim laminar prin con-
ducte cilindrice, pentru care se poate
aplica relatia:
Nu = 0 33 Reo.s. Pro.43
x ' x
(PrPr )o.2s . (~)a.r
d
p
cu urrnatoarele precizari:
• temperatura de reterinta este tem-
peratura medie in sectiunea pla-
sata la dlstanta x;
• relatia este variabila pentru:
(x/d)s216 sl Re<105;
• criteriul Pr se calculeaza pentru
fluidul aflat la temperatura
peretelui conductei;
• efectul curburii peretelui este cu-
prins in raportul (x/DjD. 1;
- curgerea in regim turbulent prin con-
ducte cilindrice, pentru care se apli-
ca relatia criteriala a lui Miheev
Nu = 0 021 Reo.B. Pro.•3 ( Pr )o.2s
x ' , Pr
p
cu urrnatoarele precizari:
• se aphca pentru Re > 104
• diametrul interior al tevii D este
considerat lungime caracteristica:
• proprietatile fizice ale fluidului se
stabilesc pentru temperatura
medie a fluidului;
• coeficientul E1 introduce variatia
transmisiei caldurii pe portiunea
de stabilizare.
1.6.1.2.2 Conveciia libera
Transmisia caldur]! are lac ca urmare
a rniscani unui fluid pe langa o supra-
tata datorita diterentei de densitate.
Acest mod de transmisie a caldurii se
intalneste:
- in Incaperi, la curgerea aerului cald
sau rece de-a lungul elementelor de
constructii:
- la curgerea aerului pe supratetele
Incalzitoare;
- la circulatia libera a lichidului in jurul
suprafetei incalzitoare de la schirnba-
toarele de caldura etc.
Fenomenul este influentat de trei
factori:
- fortele gravitationale,
- cele de viscozitate,
- difuzia terrnica din zonele cu tempe-
ratura ridicata catre cele cu tempera-
tura scazuta.
Pentru cazurile practice se pot utili-
za urrnatoarele relatii:
- convectla libera la o placa plana
Nu= C·(Gr.Prr (1.6.15)
cu urrnatoarele precizari:
•pt. Gr.Pr=104 108, C=0,59 si m=114,
• pt. Gr·Pr= 1[1} 1012, C=O, 13 $i m= 113.
- convectla libera la conducte ori-
zontale
Nu=a.s(Gr·Prf4 (:~r
cu urrnatoarele precizari:
• 104 < Gr.Pr< 100
• temperatura de referinta este tempe-
I. lnstalatii de incalzire
(1.6.13) ratura fluidului in afara stratului lirnita.
1.6.1.3 Radiafia termicl
Heprezinta procesul de transformare a
energiei interne a unui corp, aflat la o
anurnita ternperatura, in energie radianta
si propagarea ei in toate directiile sub
forrna de unde electromagnetice.
Ecuatia transmisiei de caldura prin
radiatie intre doua suprafete A1 si A2
de temperaturi absolute T1> T2 asezate
oricum in spatiu si care schirnba intre
ele caldura prin radiatie are forma
qenerala,
. E,
(1.6.14)
notand cu:
s21 =I I cosw, ~osw2 dA,dA2
A,A2 nr (1.6.18)
in care:
S21 - este coeficientul de iradiere reci-
proca (coeficientul unghiular me-
diu sau factorul de torrna) si se
calculeaza prin metoda integrarii
directe sau metode aproximative.
in calculele practice se utilizeaza
metoda coeflcientilor lui Poleak, adica:
S21=S12=[{!12A1=[{!21A2 _ (1.6.19)
in care:
[{!12 si [{!21 - sunt coeficientii unghiulari
medii.
Coeficientii unghiulari medii se pot
calcula tinand seama de forma, pozitia
si rnarimea supratetelor care schimba
caldura intre ele. La calculul instalatli-
lor de Incalzfre prin radiatie, determina-
rea coeficientilor unghiulari med ii [{! 12 $i
[{!21 nu pun probleme deosebite dat
fiind faptul ca supratetele care schim-
ba caldura intre ele au forme geome-
trice bine definite (dreptunghice, pa-
trate etc.), iar pe de alta parte pozitiilor
lor in spatiu, una fata de ceatalta, sunt
paralele sau perpendiculare.
in calcule se utilizeaza si ecuatia:
<P12= A1·[{!12·h, ·(81 - 82) [W] (1.6.20)
in care:
h, - coeficientul de schimb de caldura
prin radiatie se calculeaza cu
formula:
h, = C12
( 1do r -( 1do r = C12b [W/m2K]
(1.6.22)
(!,-(!,
unde:
(1.6.16)
b - este factorul de ternperatura,
C12 - este coeficientul de radiatie pen-
tru cele doua supratete,
1.6.1.4 Schimbul global de clldunJ
Caracteristica cantitativa a procesu-
 I. lnstalatii de mcalzlre Capitolul 1: Probleme generale

lui general de schimb de caldura ii deterrntna, in mod analog, ca si cam- 1.6.3.1 Modelul matematic al unei
constituie coeficientul global de trans- pul de ternperatura cu relatia: e retele inelare este dat de:
misie a caldurii U sau rezistenta termi- - ecuafia de continuitate:
ca qlobala R. Ii= v1 ·A 1 = v2 ·A2 = canst. (1.6.31),
in regim stationar, schimbul global in care:
de caldura se exprirna sub torma Ii - debitul volumic al fluidului,
<P = U-A-t1T [W] (1.6.22) in care: v 1 - viteza fluidului in sectiunea A 1,
sau Pv1 si Pv2 - sunt presiunile partiale ale v2 - viteza fluidului in sectiunea Az
<P = (A-t1 T)/R [W] (1.6.23) vaporilor din aer din cele doua - ecuafia energiilor (Bernoulli):
in care: medii separate de elementul de
t1 T - este diferenta de ternperatura consfructii: ( z + ___E_)
p·g
+ (~)
2g 1 1
dintre cele doua fluide, Rvx - rezistenta la vapori a elementului
A - supratata de schimb de caldura,
Expresia coeficientului global de
de constructii pana in stratul xi;
Rv - rezlstenta la vapori a elementului = (z + ___E_)
r«),
+ (~)
292
+ E
,,,
transmisie terrnica unidirectionala prin- de constructii [m/s] care se calcu- (1.6.32)
tr-un perete plan, compus din mai leaza cu relatia: in care:
multe straturi, are forma: n M
1 R = "d. _, [m/s] (1.6.30)
. - sunt energiile potentiale
U=------ V £., I ( z + ~)
1 n b. [W/m2·K) (1.6.24) i-1 ,u, P g 1s12 in punctele 1 si 2 de pe
1
--+~--'-+- in care: tronsonul de conoucta;
b, i-1 A.i h2 M1 - este coeficientul de difuzie al va-
exprirnand rezistenta terrnica cu: porilor de apa in functie de tem- ( ~) - sunt energiile cinetice in
1 n (j 1 peratura medie a stratului [s·1]; 29 punctele 1 sl 2 de pe
1 si 2

R = h1 + t, ;, + h2 [m2·K/W) (1.6.25) d - grosimea fiecarui strat [m]; tronsonul de conducta.

Expresia coeficientului global de
transmisie a caldurii printr-un perete
cilindric compus din mai multe straturi
are forma:
u = -----------
[W/m2.K] (1.6.26)
exprirnand rezlstenta terrnica cu:
R=-1-+ ±-1-·lnoi,, +-1-
h,01 i-1 2A.i Di h2D1•1
[m2.KJW] (1.6.27)
Valorile coeficientilor de schimb de
catoura h 1 $i h2 sunt determinate din
condltlile de stare si rnlscare a fluidelor.
1.6.2. Elemente de transfer
de masi
Materialele de constructii opun o
anurnita rezistenta la trecerea vapori-
lor, in functie de structura lor si de
continutul lor de umiditate.
in termotehnica constructiilor, pro-
cesele de difuzie a lichidelor, gazelor
$i vaporilor prin porii materialelor (ca-
rarnida, beton, lemn, izolatll etc.) re-
prezinta exemple de transfer de rnasa
Insotit de transmisia caldurii, absorbtia
sau modificarea faze I or.
Expresia fluxului de vapori difuzat se
poate calcula si in tunctie de diferenta
presiunilor partiale ale vaporilor de apa,
g := b(Pv1 - Pv)
[kg/m2] (1.6.28)
m care:
b - este coeficientul de schimb prin
difuzie a vaporilor.
Campul de concentratle Pv al vapo-
rilor dintr-un element de constructii se
u1 - factor de rezlstenta la permeabili- E,7 2 este energia disipata intre punc-
1
, tate la vapori a st~atului j. tele 1 $i 2
- relafiile pentru calcu/ul pierderilor de
1.6.3. Curgerea fluidelor sarcina
in conducte • pierderile de sercins lineare, re-
Ansamblul de conducte irnpreuna cu
prezentand consumul de energie
rnecanica a unitatii de greutate a
utilajele (cazan, pompe, schirnbatoare fluidului, cane acesta parcurge
de caldura etc.) $i accesoriile respecti- distanta /, adica este energia con-
ve (robinete, vane, clapete de reglare sl sumata pentru invingerea rezis-
de sens etc.), care asiqura producerea, tentelor de frecare a fluidului pe
transportul si distrlbutla fluidelor, for- peretii conductelor
rneaza sistemul hidraulic sau instalatia t1pd = R·I [Pa] (1.6.33)
hidraulica. Pierderea de sarcina liniara unitara
in instalatlile de incalzire, rniscarea flu- este data de relatia:
idelor este, de obicei, turbulenta $i nu-
mai in cazuri exceptionale este laminara. R = t1pd [Palm] (1.6.34)
La calculele hidraulice ale unei retele I
de conducte este necesar sa se tina Este dependenta de raza hidraulica r,
seama de caracteristicile: de viteza fluidului v, de natura fluidului
- geometrice: nurnarul de noduri, numarul (caracterizat prin densitatea p si co-
de tronsoane si lungimea acestora eficientul de viscozitate dinamic µ) pre-
precum sl de nurnerul de inele; cum $i de rugozitatea /( a peretilor con-
- hiaaulice: debite (fluid, caldura), viteze ductei, exprimata prin coeficientul de
ale fluidului, sarcini hidraulice dispo- frecare A., si se poate scrie sub forma
nibile.
A. v2
Retelele de conducte din instalatiile R=Ci·2·p [Palm] (1.6.35)
de Incalzire sunt inelare (inchise), iar
curgerea fluidelor este considerate ca Coeficientul de frecare sau de rezisten-
o rniscare perrnanenta si unidimensio- ta hidraulica lineara A. a fost studiat prin
nala, fiind caracterizata prin doua ma- cercetari experimentalesi a rezultat ca:
rimi principale: - pentru curgere larninara in conducte
- viteza fluidului v [mis] R < 2320 se calculeaza cu relatia lui
- cota piezornetrica: Darcy:
Hp = z +_I!_ [m] A.= 64
pg ,
Re (1.6.36)
care reprezinta caracteristica de - pentru curgere turbulenta se utilizeaza
l
presiune a curentului unidimensional, formula lui Colebrook - White:
variabil in lungul curentului de la o
sectiune la alta, datorita disipar!i con-
tinue a energiei hidraulice in caldura
Ji.
1
= -2 log Re
[2,51
z: /(
3,71 · D (1.6.37)
prin lucrul mecanic al tortelor interne in care:
de viscozitate. D - este diametrul conductei [mm];
 Capitolul 1: Probleme generale I. lnstelatii de lncalzire

K - rugozitatea absoluta [mm]. urrnatoarele cazuri: consurna ..rz = aH, rezultanc pentru in-
• pierderile de sercins locale apar - cunoscuta fiind reteaua de conducte a vingerea rezistentei lineare:
de-a lungul conductelor in zonele instalatiei, cu caracteristicile fiecarui ..r (RI) = (1 - a)H, de unde se obtine:
de neuniforrnitati (curbe, coturi, tronson (lungimea I, diametrul D, debi- (1-a)H
robinete, vane etc.) si se calcu- tul de fluid Ii) si traseul cu rezistentele Rm= l,I [Palm] (1.6.42)
Ieaza cu relatia: locale, prin inlocuirea valorilor date de
v2 relatia 1.6.40 si efectuarea operataior si in care valoarea coeficientului a este sta-
L1p1 = Z = l, l; 2p [Pa] respective se obtine pierderea de sarci- bilit pe baze statistice consideranou-se pen-
(1.6.38) na sp. tru instalatille de lncalzre interioare
in care: - cunoscut fiind traseul retelel de con- a = 0,33, iar pentru retelele de transport
..rz; - sunt coeflcienf de rezistenta locala, ducte si caracteristicile fiecarui tronson a = 0, 10. In cazul necunoasterii presiunii
dependent' de forma obstacolului (lungimea I si debitul de fluid Ii) si, in disponibile H, diametrele preliminare ale
care produce rezlstenta locala, unele cazuri, presiunea disponibila H, conductelor se stabilesc in functie de de-
se cere sa se determine diametrele bitele de fluid Ii si de vitezele v ale fluidului
1.6.3.2 Ecuatia fundamenta/j a conductelor care alcatuiesc tronsoane- in tronsoanele de conducte. Vitezele v ale
pierderilor de sarcinj le retelei, I n acest caz problema se re- fluidului in tronsoanele de conducte se
Pentru retelele din instalatiile de incal- duce la dimensionarea retelei de con- considera, in general, crescatoare de la
zire, tinand seama de relatiile 1.6.35 si ducte, care este mai dificila, deoarece consumatori spre sursa termica,
1.6.38 se prezinta astfel: coeficientul lui Darcy - J... - depinde de b - ca/culul de verfficare consta in a
diametrul conductei si de viteza v a verifica daca pentru diametrele prelimi-
Al v2 v2
t:.p = - · - p + .l'l; - p [Pa] fluidului. nare stabilite, pierderile de sarcina inre-
D 2 2 sau Calculul de dimensionare a unei retele gistrate la debitele nominale pe diversele
se face printr-un calcul iterativ, Irnpartin- circuite alimentate dintr-un nod sunt mai
t:.p = ~ P ( ~ + .l'l;) [Pa] (1.6.39) du-se in etapele: mici sau sensibil egale cu presiunea dis-
a - ca/cu/u/ preliminar, in care se sta- ponibila in nodul respectiv, adica:
unde tinand seama de ecuatia de bilesc diametrele preliminare ale conduc- t (RI+ Z) s Hd [Pa] (1.6.43)
continuitate 1.6.33, in care, exprirnand telor, presupunand cunoscute, fie presiu- Pentru calculul hidraulic al conductelor
sectiunea conductei in functie de dia- nea disponioila H (ex.: instalatiile de in- sunt necesare urrnatoarele operatii preli-
metrul D [mm] $i debitul de fluid calzire prin gravitate, instalatlile cu abur minare:
Ii [m3/h] se obtine forma finala a pier- de presiune joasa etc.) fie viteza v a flu- - intocmirea schemei coloanelor instalati-
derilor de sarcina totale. idului (ex.: instalatiile de incalzire cu apa ei de incalzjre care se deseneaza la
2 calda cu circulatie prin pompare etc.). scara 1:50 sau 1:100 plansele dintre ni-
f n cazul cunoasterii presiunii disponibi- veluri, coloanele, corpurile de incalzire
t:.p = 6, 25 · 104 ·~(Al+ l, l;) [Pa]
le H, diametrele preliminare ale conduc- cu legaturile la coloane;
D4p D
telor se stabilesc in functie de debitele - intocmirea planului profilului retelei de
(1.6.40) de fluid G si de pierderea de sarclna Rm. distributie a conductelor care alimen-
relatii pe baza caruia se tac calculele Valoarea Rm se deterrnina din relatia care teaza coloanele;
hidraulice de dimensionare $i de verifi- exprirna leqatura dintre pierderile de sar- - inscrierea pe fiecare tronson de con-
care a retelelor de conducte din insta- cina totale ..r (RI + Z) ale circuitului con- oucta din plan sl schema: debitul de cal-
latiile de Incalzire. siderat si presiunea disponibfla H cunos- dura <P, sau debitul de fluid Ii; lungimea
cuta, a aceluiasi circuit, adica: I $i diametrul D ale conductei (in ipoteza
1.6.3.3 Calculul hidraulic al retelelor de H 2: .l'(Rl+Z) [Pa] (1.6.41) verificarii regimului hidraulic al instalatiei),
conducts unde se aproxirneaza ca pentru pierderi-
fn calculele practice pot interveni le de sarcina in rezistentele locale se
 I. lastalatii de Incalzire Capitolul 1: Probleme generale

1. 7. Mirimi 'i unitifi de misuri

Nr Simbol Denumirea Sistemul de unitati
crt. SI M kgf s Helatii de conversie
1 c Caldura masica J/kg·K kcal/kg·°C 1 W/m2·K = 1/4185,5 kcal/kgf·°C
2 c Caldura latenta de vaporizare J/kg kcal/kg 1 J/kg = 1/4185,5 kcal/kg
3 h Coeficient transfer de caldura W/m2K kcal/m2·h·°C 1 W/m2·K = 1/1, 1623 kcal/m2·h·°C
4 ).. Conductivitate terrnica W/m·K kcal/m·h·°C 1 W/m·K = 1/1, 1623 kcal/m·h·°C
5 <P Debit (flux) de caldura W, kW kcal/h 1 kW = 103 W/m2 = 860 kcal/h
6 q Densitatea fluxului termic W/m2, kW/m2 kcal/m2·h 1 kW/m2 = 103 W = 860 kcal/m2·h
7 E Energie J, kWh kgf·m, kcal 1 J = 0, 102 kgf·m
1 kW = 103 W = 860 kcal/h
8 h Entalpie specifics J/kg kcal/kgf 1 J/kg = 114185,5 kcal/kgf
9 F Forta N kgf 1 N = 0,102 kgf
10 p Presiune Pa, N/m2, bar kgf/cm2, at, 1Pa = 1 N/m2 = 10·5 bar = 0, 102 kgf/m2
kgf/m2 1 at = 1 kgf/m2
11 p Putere W = J/s kgf·m/s 1 W = 0, 102 kgf·m/s
kcal/h 1 kW= 103 W = 860 kcal/h
12 PC Putere calorica kJ/kg kcal/kg 1 kJ/kg = 1/4, 18 kcal/kg
13 R Hezistenta terrnica m2·K/W m2·h·°C/kcal 1 m2·K/W = 1, 1623 m2·h·°C/kcal
14 T Ternperatura termodinarnica K oc 1 K = 1 °C
Punct triplu al apei: 0 °C = 273, 16 K
15 µ Viscozitate dinarnica kg/m·s kgf·s/m2 1 kg/m·s = 0, 102 kgf·s/m2
16 v Viscozitatea cinematica m2/s
17 M Debit masic termic kg/s
18 v Debit volumic termic m3/s
19 t1T Diferenta de ternperatura K
 I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul 2
Protectia termica a cladirilor
'
 Capitolul 2: Prntectia termica a cladinlor I. lnstalatii de Incalzire

2.1. Elementele
de construqii ale clidirilor
Protectia terrnica a elementelor de EXT·. EXT·.
constructli care delirniteaza Incapertle
Incalzite, se realizeaza In vederea asi-
gurarii climatului interior impus de exi-
qentele igienico-sanitare si de contort
INT INT INT
la cladirile de locuit $i tertiare, de con-
ditiile necesare desfasurarii muncii si
procesului tehnologic la cladirile indus-
a, a2 a3
triale, precum $i pentru reducerea con-
sumului de energie si de combustibil In 8 ... 12
exploatare. Protectia terrnica se reali- 30 ... 40 115 7 11 15
114 ... 251 114 ... 251 1

zeaza atat pentru elementele de con- i31 131 I i I I

-----"------
structie perimetrale, cat sl pentru ele-
mentele de constructie interioare care
EXT
despart spatil lntre care exista o dife-
renta de ternperatura mai mare de 5 K.
INT
2.1.1. Anvelopa clidirii

Este alcatuita din totalitatea suprafe-

telor elementelor de constructie peri-
metrale care delimiteaza volumul
interior (incalzlt) al unei cladlr], de
mediul exterior sau de spatii neincalzite ++3 115 r. . 1
1 24 2
(115j·-t+-
254 6
-+++-+ 24 .2
···~·~-tt-~
4 4
+rr~+~-+
10 16
______/\____ -~-----------.-- ~~~~--- ---""""------- _____/\~~-----

din exteriorul cladirii.

Calculele si verificarile termotehnice
se refera la urrnatoarele elemente de
constructii perimetrale:
1. partea opaca a peretilor exteriori, in-
clusiv supratata adiacenta rosturilor
deschise;
2. componentele transparente si trans-
lucide ale peretilor exteriori si aco-
perlsurilor (tarnplaria exterioara, pe-
retii vitrati si luminatoarele);
3. planseele de pe ultimul nivel, de sub
terase $i poduri;
4. planseele care delirniteaza cladrea la
partea interioara fata de mediul exte-
rior (bowindouri, ganguri de trecere
etc.);
5. planseele de peste pivnite si subso-
luri neincalzite:
6. placlle amplasate pe sol si peretii de
pe conturul exterior al subsolurilor
partial sau complet lngropate In pa-
rnant;
7. peretii si planseele care separa vo-
lumul cladirii de spatii adiacente ne-
incalzite sau mult mai putin incalzite,
precum sl spatiul rosturilor lnchise.
2.1.1.1 Pere#ii exteriori
In zona lor opaca - sunt executati
dintr-un singur material (monostrat) -
fig. 2. 1. 1 a - sau din mai multe straturi
de materiale diferite (multistrat) - fig.
2.1.1 b.
2.1.1.2 Elemente de constructii vitrate
Prin acestea se realizeaza iluminatul
natural, trecerea partiala a radiatiei so-
lare si ventilare naturala a spatillor inte-
rioare. Ele sunt: tarnplsria exterioara (fe-
restre sl usi), peretii vitrati, luminatoarele.
EXT·
EXT·
·INT INT INT
b5
Fig. 2.1.1. Pereiiexteriori:
a - monostrat;
a1 - zidarie de caramida p/ina; a2 - ziderie de
EXT caramida eticiente GVP; a3 - zidarie de blocuri din
beton ce/ular BCA GBN35 sau GBN50;
b - multistrat;
INT b, - structurali din beton armat, captU$itcu zidsne de
b/ocuri BCA; t» - structurali din beton armat captu$ifi
cu termoizotetie din polistiren ce/ular sau vata
minerala protejata cu zidarie de caramida eficienta; b3 - panouri mari din beton
armat tip sandwich, cu terrnoizolstie din polistiren celular sau p/aci din vata
minerala G 100; b4 - structurali sau nestructurali din zidarie de caramida eiiciente,
cu termoizotetiedin polistiren celular sau vata minerala protejata cu zidarie de
caramida eficienta; bs - cu strat de aer neventilat; b6 - cu strat de aer ventilat;
br - cu strat de terrnoizoletiesituat la interior.
Tarnplaria exterioara (ferestre si usi) Geamurile termoizolante sunt execu-
este cornpusa din ansamblul rarna (toe tate din doua sau trei foi de geam,
$i cercevea) si foile de geam. sudate sau etansate pe contur, astfel
Rama se executa din lemn, din metal incat lntre foi sa se creeze un spatiu
(aluminiu sau otel) - cu sau tara insertie Inchis, ermetic, umplut cu aer sau cu
de material termoizolator pentru rupe- alte gaze inerte (argon, kripton, xenon
rea puntllor termice. Dupa modul de etc.) sau un spatiu partial vidat, In sco-
deschidere, ramele pot fi simple, cu- pul reducerii transferului conductiv si
plate si duble (fig. 2.1.2). convectiv lntre foile de geam. Una sau
Vitrajele se executa din unul, doua sau ambele foi ale geamului termoizolant
mai multe foi de geam; pot fi simple sau pot fi tratate special.
termoizolatoare (duble sau triple). Ferestrele si usile cu cercevele meta-
Geamul simplu poate fi clar incolor, lice sunt prevazute cu tampoane ter-
absorbant sau reflectant. moizolante pentru lntreruperea puntilor
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 2: Prntectia termica a cladirilor

termice (fig. 2. 1.3). masuri speciale de etansare contra pelicule speciale.

Este important ca la elementele mo- infittratiilor de aer, prevazandu-se gar- Planseele spre poduri (fig. 2.1.5) sunt
bile ale tarnplariei exterioare sa se ia nituri din cauciuc sau din alte materiale prevazute cu un strat de terrnoizolatie
similare. (zqura, cenusa de terrnocentrala, vata
rninerala etc.) protejat cu o sapa de

•
2.1.1.3 Terase Ji plan,_ spre poduri
netncllzite
Planseele de terasa (fig. 2.1.4) au,
1 2 obligatoriu, in cornponenta lor si urrna-
a toarele straturi:
- straturi cu rol termo si hidroizolator;
- beton de panta, pentru realizarea in-
clinatiei necesare in vederea colecta-
rii apelor pluviale;
- bariera contra vaporilor de apa, am-
plasata pe partea calda a stratului
termoizolator;
- strat de difuzie sau strat de aer
ventilat, amplasate deasupra elemen-
telor din care trebuie elimlnati vaporii
c de apa (sape, beton de panta etc.);
- protectia exterioara a hidroizolatiei:
strat de pietris de 4 cm grosime - la
terase necirculabile, dale prefabricate
din beton - la terasele circulabile, sau
ciment de 3 cm grosime.
2.1.1.4 Plan,_ spre coridoare
exterioare
Au structura unui planseu oblsnuit la
care se adauqa un strat de termoizola-
tie, amplasat fie la interior sub pardo-
seala, fie la exterior, montat in cofraj
odata cu turnarea betonului placii $i
protejat cu tencuiala.
2.1.1.5 Plan,_ spre pivnife
Ji subsoluri netncllzite
Sunt prevazute cu un strat de ter-
moizolatie (polistiren, vata rninerala,
vata de sticla, poliuretan etc.) amplasat
fie sub pardoseala, fie la intradosul
planseului (fig. 2.1.6).
La planseele spre Incaperile neincal-
zite este necesar a se avea in vedere

d e
Fig. 2.1.2. TAmplirieexterioari:
9
8 d~)
7
~ 6
ferestre'i u'i din lemn: 5 5
a - fereastra simpla; b - tereestrs cu- 4 4
plata; c - tereestre dub/a; d - U$a vit-
rete; e - U$a opece; 3 3
1 - toe; 2 - cercevea; 3 - geam (simplu, 2 2
dublu sau triplu); 4 - panou opac.

1--'-~~--'--l
iT '-'--~____.__._.....___. Fig. 2.1.4. Alcituiri de plan'88 spre terase:
a - terese circulabila; b - terasa necirculabila;
- planseu din beton armat; 2 - beton de panta: 3 - bariera contra vaporilor;
4 - terrnoizolatie (polistiren, vata rninerala etc); 5 - strat de difuzie a vaporilor;
a
6 - sapa de protectie: 7 - hicroizolatle; 8 - nisip; 9 - dale de mozaic
20 x 20 x 2 cm; 10 - pletris rnarqarttar: 11 - strat de protectie cu folie
reftectanta: 12 - tencuiala.

I I lJ 1 I 1 I
Fig. 2.1.5. Alcituiri de plan'88 spre pod
a - cu polistiren sau vata minerala; b - cu zgura expendete;
- planseu din beton armat;
2 - tencuiala: 3 - terrnolzolatle .. ... ... ·_.·.·_.· .._.- .._.-.·_.·.·_.·.·_.·.·_.·.·_.·.·_.·.·_.-.
_ _
5
(polistiren, vata rninerala etc);
b
4 - terrnoizolatie (zqura expandata);
Fig. 2.1.3. Ferestre 'i u,i din metal:
5 - sapa de mortar din ciment. l[)
(")
a - varianta cu tampoane evend
). = 0,2... 0,3 Wlm·K st l:b1 s 0,2 b,;
4
b - varianta cu tampoane evsno
). = 0, 1 ... 0,2 Wlm·K $i l:b1 s 0,3 b,;
d = distanta minima intre profiluriluri
din aluminiu opuse; bi = latirnea
tampoanelor termoizolante;
b, = latirnea tocului sl a cercevelei;
c = tampon termoizolant. a b
 Capitolul 2: Protectia termica a cladinlor
i:.....:..:-..:.:,_~:;,,_:_:-..:.:,_.:.:,_:-'....:..:~::.:,_:-'....:..:t::::;-6
c
Fig. 2.1.6. Alcituiri de plan.- peste
pivn~e 'i subsoluri nelncilzite:
a - termoizoleiie: polistiren sau vata
minerala sub $f1pa; b - termoizotetie:
placi BCA la intradosul plenseolui;
c - termoizoletie: spuma poliuretanica
la intradosul pienseuai;
1 - planseu din beton armat; 2 - sapa
de mortar din ciment; 3 - termoizolatie
din polistiren sau vata rninerala: 4 - ter-
rnoizolatie din placi de BCA; 5 - spurna
poliuretanica; 6 - mortar din ciment.
"C flp
30
20
10
0 2
a
oc flp
___
r---~-r=::::::::::f
o~~~~~~~~~~---
10 20
b Tipul pardoselii dupa
Fig. 2.1. 7. Senzaiia de contort pentru
talpa picionaluilnciiiat; 1n funciie de
temperatura pardoselii fJ :
a - durata de stetionere pe
perdoseele [h]; b - temperatura
aerului interior (Ji [°C];
1 - prea cald; 2 - admisibil;
3 - racoros: 4 - rece; 5 - foarte rece.
I. lnstalatii de Incalzire
si tipul de pardoseala prevazut. Se stie stratul superior al pardoselii finite:
ca temperatura norrnala a talpii picio- b = jiq; [W·s-112/m2·K) (2.1.1),
rului incaltat este de 29 ... 30 °C si ca
pierderea de caldura suterita de In care:
acesta, In directia pardoselii, In sezonul A. - conductivitatea terrnica a materia-
rece, creeaza senzatia de disconfort. lului [W/m·K];
La piciorul lncaltat corect (pantofi, cio- p - densitatea aparenta a materialului
rapi), transferul termic se face prepon- [kg/m3);
derent prin convectis si radiatie, iar c - caldura specifica rnasica, conform
senzatla de rece depinde de tempera- datelor din Anexa 2.1 [J/kg·K).
tura pardoselii, de temperatura aerului In functie de valoarea coeficientului
In apropierea pardoselii sl de timpul de b, pardoselile se pot clasifica din punct
stationare (fig. 2.1. 7). de vedere al senzatiei de cald-rece
4 La piciorul incaltat usor sau descult (tab. 2.1.1.).
tranferul termic spre pardoseala se Helatia de corespondenta lntre coefi-
reatizeaza, In cea mai mare parte, prin cientul b si coeficientul de asimilare s24
conductie, In functie de temperatura este:
acesteia si de coeficientul de asimilare
a caldimi la contact - b - caracteristic
materialului din care este compus
s24 = J¥ ·
To
b = 0, 008526 · b [W/m2·K)
(2.1.2),
In care:
T0 - perioada de oscilatie diurna a
••
temperaturii exterioare
(T0 = 24 ore = 86.400 s).
In categoria pardoselilor reci sunt
a b incluse: marmora, piatra naturala, as-
faltul, betonul, mozaicul de ciment,
-
piatra sparta, mozaicul venetian, gre-
sia, placile ceramice etc. (fig. 2.1.8).
In categoria pardoselilor calde sunt
c incluse: parchetul, covorul PVC, mo-
Fig. 2.1.8. Pardoseli reci: cheta etc. (fig. 2. 1.9).
a - beton asfaltic pentru hale
industriale; b - dale din piatra natur- 2.1.1.6 Plan'66 amplasate pe plm§nt
ala (marmura, bazalt, gresie etc); Sunt prevazute cu un strat termoizo-
c - mozaic; lator pe toata suprafata sau eel putin
1 - planseu din beton armat; 2 - beton pe o fasie cu latirnea de 1,0 m pe tot
conturul, amplasat fie peste placa din
asfaltic; 3 - mortar mixt de var si ciment;
beton - sub pardoseala, fie sub placa
4 - piatra naturala: 5 - mozaic. din beton. Pentru reducerea pierderilor
2
3
4-~
3· :;...:-.:·>:·.:·>:-.:·>:-.:·>:·.:·>:·.:·>:·.:·>:·.:·
5
3 4 [h]
a b c
Fig. 2.1.9. Pardoseli calde:
_J 2
3 a - parchet lipit pe $apa de mortar; b - covor din PVC; c - mochete;
1 - planseu din beton armat; 2 - terrnoizolatie: 3 - sapa de egalizare; 4 - lamele
parchet de 10 sau 17 mm grosime; 5 - covor din PVC (linoleum)de 15 mm grosime;
4
6 - covor tip rnocheta de 10 ... 20 mm grosime.
5
Tabelul 2.1.1. Clasificarea pardoselilor din punct de vedere al
30 flj(°CJ senzatiei de cald-rece
Coeficient de asimilare Coeficientul de asimilare
senzatia de contort terrnica la contact -b- terrnica s24
la contact cu talpa [W·s-112/m2·K) [W/m2·K)
piciorului
Foarte cald < 350 < 3,0
Cald 350 700 3,0 6,0
Optimal 700 1050 6,0 9,0
Racoros 1050 1400 9,0 12,0
Rece > 1400 > 12,0
 I. lnstalatii de incalzire
de caldura perimetrale, este obligatorie
prevederea unui strat termoizolator la
nivelul soclului.
2.1.1. 7 Perefii care separl spafiile
iitcllzitede ce/e adiacente neiiicllzite
sau mult mai pufin iitcllzite
Aceste elemente pot ti sau nu preva-
zute cu un strat termoizolator.
Anumite elemente de mobilier, de
exemplu, dulapurile In perete sau
I I
q In care:
T1
R; R;
RL
I I
I I
q
T1
R; R;
RL
11
I I
I I
Fig. 2.1.10. Schema de calcula
elementelorde mobilierinterior
pentruseparareaspaimorcu
temperaturidiferite.
a b
d e f - schirnbarii grosimii elementului de
Fig. 2.1.11. Clasificareapun~lor
termice:
a - zone cu arii diferite la exterior fata
de interior; b - zone cu grosimi seu/si
materia/e diferite; c, e - zone cu
incluziuni pertiele din materiale cu
conouctivitsti diferite; d, f - zone cu
inc/uziuni totale din materiale cu
conductivitsti diferite; a, b, c, d - punti
termice liniare; e, f - punti termice
punctuale;
1 - punte terrnica punctuala: 2 - agrafa
inoxidabila: 3 - plot b.a.
Capitolul 2: Prntectia termica a cladinler
biblioteca, pot reprezenta elemente de
separare a spatiilor interioare cu rezis-
tenta la transfer termic si capacitate de
acumulare a caldurii, deloc neglijabila.
In situatia separarii a doua spatii de
temperaturi diferite trebuie luata In
considerare rezistenta terrnica introdu-
sa de un astfel de element de mobilier
sub forma sumei rezistentelor termice
(fig. 2.1.10).
Helatia de calcul a rezistentei termice
este:
R = ~Ri= 4R;+ 2RL (m2·K/W] (2.1.3),
T2 R; - este rezistenta terrnica superficiala
interioara (R; = O, 125 m2·K/W);
R; R; RL - rezistenta terrnica specifica prin
RL peretele de lemn al elementului de
mobilier [m2·K/W].
2.1.1.8 Considerafii generale privind
alcltuirea anvelopei
Din punct de vedere termotehnic,
elemetele de constructii care alcatu-
I
iesc anvelopa unei cladiri sunt realizate
T2 din straturi omogene, cvasiomogene si
din punti termice.
R; R; Straturile omogene au grosime con-
RL stanta cu caracteristici termotehnice
uniforme sau care pot fi considerate
uniforme.
Straturile cvasiomogene sunt alcatui-
te din doua sau mai multe materiale
avand conductivitati termice diferite,
dar care pot ti considerate ca straturi
omogene avand conductivitati termice
echivalente.
Puntite termice (fig. 2.1.11) repre-
zinta zone ale anvelopei unei cladiri In
care rezistenta termica, altfel uniforrna,
este sensibil rnodificata ca urmare a
faptului ca izotermele nu sunt paralele
cu suprafetele elementelor de con-
structii. In conseclnta, fluxul termic -
altfel unidirectional - este sensibil mo-
dificat. In zonele puntilor termice se
c
rnodifica si temperaturile superficiale
interioare.
Puntile termice apar datorita:
2 - penetrarii partiale sau totale a ele-
mentelor de constructii perimetrale,
cu materiale avand o conductivitate
terrnica diferita;
constructii:
- diterentei lntre ariile suprafetelor inte-
rioare si exterioare, asa cum apar la
colturile dintre pereti, precum si la
cele dintre pereti si plansee.
Din punctul de vedere al lungimii lor,
puntile termice se clasifica In: punti ter-
mice liniare; punti termice punctuale.
Din punctul de vedere al alcatuirii lor,
puntile termice sunt:
- constructive, realizate prin incluziuni
locale de materiale avand o con-
ductivitate terrnica diferita;
- geometrice, realizate ca urmare a unor
forme geometrice specifice (colturi,
schirnbarl ale grosimilor etc.);
- mixte, avand ambele caracteristici de
mai SUS.
lnfluenta puntilor termice liniare $i a
celor punctuale asupra zonelor cu
alcatuire ornoqena se cuantifica, In
calcule, prin coeflcienti liniari If/, res-
pectiv, prin coeficienti punctuali X, de
transfer termic, care arnplifica sau, In
unele cazuri, dirninueaza amploarea
fluxului termic unidirectional.
2.1.2. Aria anvelopeiunei clidiri - A -
Se calculeaza ca suma tuturor ariilor
elementelor de constructii perimetrale
ale acesteia prin care au lac pierderile
de caldura. Supratetele se delirniteaza
prin axele geometrice ale elementelor
de constructii interioare si prin fetele
interioare ale elementelor de constructii
perimetrale.
2.1.3. Volumulclidirii - V -
Heprezinta volumul delimitat pe con-
tur de tetele interioare ale elementelor
de constructil perimetrale. Volumul Vin-
clude atat lncaperile incalzite direct (cu
elemente de lncalzire), cat si lncaperile
lncalzite indirect (fara elemente de
lncalzire), dar la care caldera patrunde
prin peretii adiacenti, lipsiti de o ter-
rnoizolatie semnificativa. In acest sens
se considera ca facand parte din
volumul cladirii: carnari, debarale, vesti-
buluri, holuri de intrare, casa scaru,
putul liftului sl alte spatii comune. Nu se
includ In volumul cladirfi: camerele de
pubele, verandele, precum $i bal-
coanele sl logiile, chiar In situatia In care
ele sunt lnchise cu tarnplarie exterioara,
2.1.4. Alegerea elementelor
de constru~i din punct de vedere
termotehnic
Se face astfel incat sa se realizeze,
In principal, urrnatoarele:
1. rezistenta termlca minima necesara
pentru asigurarea climatului interior, li-
mitarea fluxului termic si economisirea
energieiIn exploatareacladirilor;
2. evitarea condensani vaporilor de
apa pe suprafata interioara a ele-
mentelor de constructii;
3. rezlstenta la permeabilitate la vapori,
pentru limitarea sau eliminarea
fenomenului de condensare a va-
porilor de apa In interiorul elemen-
telor de constructii;
4. stabilitatea terrnica necesara, atat
pe timp de iarna, cat si pe timp de
vara.
De asemenea, la realizarea unui
element de constructii perimetral tre-
buie avute In vedere urrnatoarele:
 Capitolul 2: Pretectia termica a cladirilor
- amplasarea stratului termoizolator se
face de preferinta spre exterior; ma-
terialele cu proprietatl termoizolatoa-
re bune, dar fara rezistenta mare la
permeabilitate pentru vapori, creeaza
conditii defavorabile la difuzia vapori-
lor de apa daca sunt amplasate catre:
interior; ele provoaca 0 cadere brus-
ca a curbei de temperaturi prin gro-
simea elementului, nu lnsa sl o cade-
re corespunzatoare a presiunii, astfel
ca apare pericolul tormarii condensu-
tului pe tata rece a terrnolzclatiei:
- barierele de vapori, alcatuite din mate-
riale cu rezistenta mare la permeabi-
litatea vaporilor de apa, trebuie am-
plasate pe tata calda a terrnolzolatlilor;
- pentru ca un element U$Or sa fie echi-
valent cu unul masiv, este necesar sa
aiba o rezlstenta terrnica sporita cu
atat mai mult cu cat este mai U$Or;
- sunt de preferat, In general, solutlile
fara straturi de aer neventilat, deoa-
rece prin acestea vaporii de apa tree
cu usurinta, ei neavand, practic, re-
zlstenta la permeabilitatea vaporilor.
2.2. Dimensionarea
elementelor de construciii
perimetrale din punct
de vedere termotehnic
2.2.1. Obiectivele calculului
tennotehnic
Verificarea terrnotehnlca se face atat
la clii.dirile noi, cat sl la cele existente
care urrneaza a fi supuse unor lucrii.ri
de reabilitare si de modernizare, in-
diferent de sistemul de lncii.lzire utilizat.
Verificarea terrnotehnica a cladirilor,
se face la trei niveluri:
- pe ansamblul c/adirii, prin verificarea
rezistentelor termice specifice medii
ale tuturor elementelor de constructii
care alcatuiesc anvelopa cladirli si
prin verificarea cuantumului coefici-
entului global de izolare terrnica, am-
bele pe considerente termoenergeti-
ce;
- pe fiecare incepere, prin verificarea
rezistentelor termice specifice corec-
tate pe considerente de contort,
precum sl pentru obtinerea datelor
necesare proiectarii instalatiei de
Incalzire:
- veriticeri generate: verificarea absen-
tei pericolului de condensare a vapo-
rilor de apa pe supratata interioara a
elementelor de constructii; verifica-
rea lipsei acumularu de apa de la an
la an In structura interioara a ele-
mentelor de constructii sl eliminarea
posibilitatii umezirii excesive a mate-
rialelor termoizolante; verificarea sta-
bilitatii termice a elementelor de con-
structii si a tncaperuor.
Se admite ipoteza ca transferul ter-
mic se face In regim stationar.
2.2.2. Calculul tennotehnic
pentru stabilirea grosimii
stratului tennoizolator
Dimensionarea stratului termoizolator
la elementele de constructii perimetrale
cuprinde:
a) Determinarea rezistentetor termice
si anume:
- rezistentele termice minime necesare
R'nec din considerente igienico-sa-
nitare sl de contort, astfel tncat sa fie
lirnitata diferenta L18imax lntre tempe-
ratura aerului interior si temperatura
superficiala medie a suprafetei inte-
rioare (conf. 2.2.3.2.);
- rezistentele termice minime necesare
R'nec din considerente igienico-sani-
tare si de contort, astfel incat tempe-
raturile pe suprafetele interioare, atat
In camp curent, cat si In dreptul pun-
tiler termice, sa fie mai mari cecat
temperatura punctului de roua e,,
fiind evitata aparitia condensului pe
suprafetele interioare (conf. 2.2.3.2);
- rezistentele termice minime, normate
R'min In scopul reducerii consumului
de energie In exploatare (conf.
2.2.3.2);
- rezistentele termice specifice corec-
tate R' cu luarea In considerare a
influentei puntilor termice, pe fiecare
element de constructii perimetral
(conf. 2.2.3.1).
De asemenea, se fac urrnatoarele
verificii.ri:
• compararea valorilor R', calculate
pentru fiecare incapere In parte, cu
rezlstentele termice minime necesare
R'nec stabilite din considerente igieni-
co-sanitare si de contort (conf.
2.2.3.2);
• compararea valorilor rezistentelor
termice corectate medii R;,, calculate
pentru fiecare element de constructii
pe ansamblul cladirii, cu rezistentele
termice minime normate R;,,in In
scopul reducerii consumului de ener-
gie In exploatare (conf. 2.2.3.2);
Rezistentele termice specifice corec-
tate R' servesc si la:
• determinarea coeficientului global de
izolare terrnlca G sau Gt (conf. nor-
mativelor C 107/1 ,,Normativ privind
calculul coeficientilor globali de
izolare terrnica la cladirile de locuit"
$i C 107/2 ,,Normativ privind calculul
coeficientilor globali de izolare ter-
mica la clii.diri cu alta destinatie
decat cea de locuit"), In scopul sta-
bilirii nivelului de pertorrnanta termo-
tehnicii. de ansamblu a cladirii $i
compararii cu valoarea norrnata, sta-
bilita In vederea lirnitar!i consumului
de energie pentru lncalzirea claoirilor:
I. lastalatii de Incalzire
• calculul necesarului de caldura, In
vederea proiectarii lnstalatillor de
Incalzire,
b) Determinarea temperaturilor pe
supretete interioara a elementelor de
constructil (utilizand programele de
calcul automat), In vederea:
- verificarii riscului de aparitie a con-
densatului superficial, prin compara-
rea temperaturilor minime pe supra-
tata interioara 8si min cu temperatura
punctului de roua 8, a starii aerului
din incapere (deterrnlnata In functie
de temperaturii. si umiditatea relativa
a aerului interior);
- verificarii conditiilor de contort in-
terior, prin asigurarea indicilor globali
de contort termic PMV si PPD, In
functie de temperaturile medii de pe
suprafetele interioare ale elementelor
de constructii perimetrale (conf.
STAS 13149 ,,Fizica constructlilor.
Arnbiante termice moderate. Deter-
minarea indicilor PMV si PPD si ni-
vele de perforrnanta pentru am-
biante").
c) Calculul la difuzia vaporilor de apa
prin elementele de constructii perime-
trale pentru limitarea condensarii vapo-
rilor de apa In interiorul acestora (2.2.5).
d) Calculul la stabilitate termice a
elementelor de constructii perimetrale
In vederea limitarii oscilatiilor tempera-
turii pe supratata interioara a acestora,
precum si a temperaturii aerului interior
(conf. 2.2.6).
2.2.3. Detenninarea rezistenielor
tennice specifice ale elementelor
deconstruc1iiopace
2.2.3.1 Rezistente/e tennice specifice
efective
Se determinii. pornind de la cele uni-
directionale la care, pentru determina-
rea rezistentelor termice specifice co-
rectate se ia In considerare influenta
puntilor termice.
2.2.3.1.1 Rezistenia tennica specific&
unidirec1ionall - R -
Hezistenta terrnica specifica unidi-
rectionala a unui element de construe-
tie alcatuit din unul sau mai multe stra-
turi din materiale omogene, farii. punti
termice, inclusiv, din eventuale straturi
de aer neventilat, dispuse perpendicu-
lar pe directia fluxului termic, se calcu-
leaza cu relatia:
R = Rsi + LRs + LRa + Rse
[m2·K/W] (2.2.1),
In care:
R5; - sunt rezistentele termice superfi-
ciale interioare,
Rse - sunt rezistentele termice superfi-
ciale exterioare
R5; si Rse se determinate cu relatiile:
Rsi = t/ti, Rse = 1/he,
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor

in care: d - Strat de aer slab ventilat, cand stra-

hi - reprezinta coeficientul de transfer Rs (m2-K/W] (2.2.2), turile de aer au legatura cu mediul ex-
;.._
termic superficial interior, terior prin intermediul unor gauri avand
h - reprezinta coeficlentii de transfer in care: dimensiuni intre 500 si 1500 mm2/m2
e termic superficial exterior. d - grosimea de calcul a stratului, [m]; pentru structuri verticale $i intre 500 si
Valorile rezistentelor si ale coeficien- A - conductivitatea terrnica de calcul a 1500 mm2/m2 pentru straturi orizon-
tilor se considera in calcule in functie materialului (Anexa 2.1) (W/m·K]. tale. ln aceste conditll, rezlstenta ter-
de directia si sensul fluxului termic Relatia 2.2.1 se utilizeaza $i pentru de- mica a stratului de aer slab ventilat se
conform tabelului 2.2.1; la determina- terminarea rezistentei termice specifice in considera in calcule ca jurnatate din
rea rezistentelor termice ale elemente- camp curent, a elementelorde construcni valorile prevazute in tabelul 2.2.2;
lor de constructii interioare, pe ambele neomogene (cu punti termice). daca rezistenta terrnica Rs a straturilor
suprafete ale elementului se considera In calculul unidirectional, suprafetele amplasate intre stratul de aer si me-
valori hi = he = 8 W/m2·K; in spatiile izoterme se considera ca sunt paralele diul exterior depaseste 0, 15 m2·K/W,
neincalzite, indiferent de sensul fluxului cu suprafata elementului de constructil. rezistenta terrnica a acestor straturi,
termic, se considera La elementele de constructii cu per- care se considera in calcule, se limi-
hi = he = 12 W/m2·K; meabilitate la aer ridicata, determina- teaza la valoarea de 0, 15 m2·K/W.
Ra - reztstentele termice ale straturilor rea rezistentei termice specifice unidi- Trebuie sa se respecte, de ase-
de aer neventilate (tab. 2.2.2) se rectionale se face cu luarea in conside- menea, conditia ca gaurile sa nu fie
iau in functie de dlrectia si sensul rare a prevederilor C107/7. dispuse astfel incat sa favorizeze un
fluxului termic si de grosimea Cand exista un oarecare grad de curent de aer prin stratul de aer
stratului de aer; valorile din tabel, ventilare a spatiului de aer, deci o co- considerat.
din coloana ,,flux termic orizontal" municare cu mediul exterior, apar ur- - Strat de aer bine ventilat, cane stra-
sunt valabile si pentru fluxuri rnatoarele situatil: turile de aer au legatura cu mediul
termice inclinate cu eel mult 30° - Strat de aer foarte slab ventilat cand exterior prin intermediul unor gauri
fata de verticala, iar cele din exista o legatura cu mediul exterior care, pentru straturi verticale, depa-
coloanele ,,flux termic vertical" prin intermediul unor gauri de dimen- sesc 1500 mm2/m2 si pentru straturi
sunt valabile si pentru fluxuri siuni reduse. Daca intre stratul de aer orizontale, 1500 mm2/m2. In aceste
inclinate cu eel mult 30° fata de sl mediul exterior nu exista nici un conditii rezistenta terrnica se calcu-
orizontala (m2KJW); strat termoizolant $i gaurile prevazute leaza atat fara aportul stratului de
Rs - rezlstenta terrnica speciflca a unui sunt astfel dispuse lncat sa nu se aer, cat si fara eel a straturilor ampla-
strat omogen al elementului de poata naste un curent de aer prin sate intre stratul de aer si mediul
constructii se deterrnina cu relatia: stratul de aer considerat, stratul de exterior.
aer se poate considera in calcule ca
un strat de aer neventilat. 2.2.3.1.2 Rezistenta tennicl specificl
Tabelul 2.2.1. Coeficien~i de transfertennic superficial hi I he in W/m2·K 'i corectafll - R' -
Hezistenta terrnica specifica corecta-
rezisteniele tennice superficiale Rsi I Rse• in m2·K/W.
ta se deterrnina la elementele de con-
Elemente de constructii Elemente de constructii structie cu alcatuee neornoqena: ea
in contact cu: in contact cu spatii tine seama de influenta puntilor termi-
Directia si sensul ventilate neincalzlte: ce asupra valorii rezistentei termice
fluxului termic • exteriorul • subsoluri si pivnite specifice determinate pe baza unui cal-
• pasaje deschise (ganguri) • poduri cul unidirectional in camp curent, res-
• rosturi deschise • balcoane sl logii inchise pectiv in zona cu alcatuire predominant
• rosturi inchise ornoqena,
• alte incaoen Rezistenta terrnica specitica corec-
h/Rs; he/Rse h/Rsi h/Rse tata R' respectiv, coeficientul de tran-
e1~8e sfer termic corectat U' se calculeaza
- - (Bu) 8/0, 125 24/0,042*) 8/0, 125 12/0,084
cu relatia qenerala:
he- Be(Bu)
h1~-~8;
8/0, 125 24/0,042*) 8/0, 125 12/0,084 U' = L = l. + L (IP· I)+ L X [W/m2·K]
h1~81 R' R A A (2.2.3),
6/0, 167 24/0,042*) 6/0, 167 12/0,084
he==81(8u) in care:
to) Pentru conditii de vara: he=12 W/m2·K, Rse=0,084 m2·K/W R - este rezistenta terrnica specifica unidi-
rectionala aferenta ariei A (m2·KIW];
Tabelul 2.2.2. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate I - lungimea puntilor termice liniare de
Ra [m2·K/W] acelasi tel, din cadrul suprafetei A [m].
Coeficientii specifici liniari IP si pun-
Grosimea stratului Dlrectia si sensul fluxului termic Ra (m2·K/W] ctuali x de transfer termic aduc o co-
de aer Orizontal Vertical rectie a calculului unidirectional, tinand
[mm] ascendent descendent seama atat de prezenta puntilor termi-
5 0, 11 0, 11 0, 11 ce constructive, cat si de comportarea
7 0, 13 0, 13 0, 13 reala, bidirnensionala, respectiv, tridi-
10 0, 15 0, 15 0, 15 rnensionala, a fluxului termic, in zonele
15 0, 17 0, 16 0, 17 de neomogenitate ale elementelor de
25 0, 18 0, 16 0,19 constructii,
50 0, 18 0, 16 0,21 Se tac urrnatoarele precizarl:
100 0, 18 0, 16 0,22 - puntile termice punctuale rezultate la
300 0, 18 0, 16 0,23 intersectia unor punti termice liniare,
 I. lnstalatii de inci.ilzire

de requla, se neglijeaza in calcule; Fiecare fragment mi (de ex., a1, a2, in care:
- coeficlentil IJI $i X se determina pe a3, b ; b2 )are o conductivitate ter-
baza calculului numeric automat al mica A. , o grosime d, o pondere f si a. ·R d
R =-I =-I .
carnpuritor de temperaturi si ei se in- o rezist~nta terrnica f? . : m •i A. '
aj
b1 A. '
bj
troduc in relatia (2.2.3) cu semnele lor • se dete~mina valoar';~ maxima a re- (2.2.8).
algebrice. Semnul (+) reprezinta ore- zistentei termice (Rmax), folosind rela-
d. a.
R =-I ·R =-I
ducere a rezistentei termice corec- tia de calcul: CJ A ' dj A
cj dj
tate R' fata de rezistenta terrnica uni- 1 fa '; fc fd
directionala R; semnul (-) are o frec- --=-+-+-+- [W/m2·K] Rezistentele termice echivalente R1
venta mai redusa si semnifica o ma- «: Ra Rb Rc Rd (2.2.6), se pot calcula, in varianta, cu relatia:
rire a valorii R' fata de valoarea R. In in care: d
C 107/3 ,,Normativ privind calculul Ra, Rb' Rc $i Rd - reprezinta rezistentele Ri = A.'. [m2·K/W]
termotehnic al elementelor de con- termice R, calculate j (2.2.9),
structii ale cladiritor" sl in C 107/5 cu relatia (2.2. 1 ); in care A.' este conductivitatea termi-
,,Normativ privind calculul termo- • se deterrnina rezistenteie termice ca echivalehta a stratului j, care se cal-
tehnic al elementelor de constructii in echivalente R ale fiecarui strat neo- culeaza cu relatia:
contact cu solul", se dau tabele cu mogen in parte: Ai = A.a ",: Ab ·fb + Ac ·fc + A.d:fd [W/m·K]
coeflclentii IJI si X pentru o serie de I j I j (2.2.10).
1 fa f0 fc fd
detalii utilizate in mod curent; ~ = +R R +~ + [W/m2·K)R f n aceasta varianta de calcul, stratu-
- pentru calcule la faze preliminare de J BJ bj Cj di (2.2.7), rile de aer neventilat trebuie sa fie Inlo-
proiectare, rezistenta terrnica specifi- cuite cu straturi de aceleasi dimen-
ca corectata a elementelor de con-
structii neomogene poate ti determi- Tabelul 2.2.3. Valorile normate pentru .t1 Ti max [K].
nata cu metoda aproxlrnativa de Grupa Destinatia cladirii cpi Valeri normate .1 Ti max
calcul data in C 107/3. Se procedea- cladirii [%) [K]
za astfel: Pereti Tavane Pardoseli
• se imparte elementul de constructii · Cladiri de locuit,
in straturi paralele cu supratata ele- carnine, internate 60 4,0 3,0 2,0
mentului $i in zone perpendiculare I · Spitale, policlinici s. a. 50 4,5 3,5 2,5
pe suprafata acestuia, asa cum se · Crese, gradinte
arata in figura 2.2. 1. Straturile se · Scoli, licee s.a,
definesc j U = 1, 2, 3) iar zonele se · Alte cladiri social 50 4,5 3,5 2,5
definesc m (m = a, b, c, d). Stra- II - culturale, cu regim
turile au grosimi d, iar zonele au normal de umiditate
arii Am. Se calculec/za ariile zonelor · Cladiri sociale cu regim
Am (Aa, Ab, Ac, Ad) si ponderea ridicat de umiditate
acestora fm tata de aria totala A = Ill · Cladiri de productie 60 6,0 4,5 3,0
LAm: cu regim normal de
A A
umiditate
f=-··t=- 0• · Clil.diri de productie ,;,75 0,8 · LI Ti max 3,5
a A i» A r
IV cu regim ridicat
A A de umiditate LIT; max = 8i - 8'/
f=-c·f=_!1_
c A • d A (2.2.4), ") 8, - este temperatura punctului de roua corespunzatoerelui 8i si cpi din incapere.

unde:
fa:!" fb + fc + fd = 1 (2.2.5), Tabelul 2.2.4. Temperatura punctului de roua 8, [°C].
In acest tel, elementul de constructli Umiditatea
a fast Irnpartit in fragmente mi, care relative Temperatura aerului interior 8i [°C ]
sunt omogene din punct de vedere a aerului cpi
termic. [%] 12 14 16 18 20 22
100 + 12,0 + 14,0 + 16,0 + 18,0 + 20,0 + 22,0
95 + 11,2 + 13,2 + 15,2 + 17,2 + 19,2 + 21,2
II Ill 90 + 10,4 + 12,4 + 14,3 + 16,3 + 18,3 + 20,3

u-
Straturi "j"
123 85 + 9,6 + 11,5 + 13,5 + 15,4 + 17,4 + 19,4
80 + 8,7 + 10,6 + 12,5 + 14,5 + 16,5 + 18,4
,E<f-c 75 + 7,7 + 9,7 + 11,6 + 13,5 + 15,4 + 17,4
: .-l o 70 + 6,7 + 8,6 + 10,5 + 12,4 + 14,4 + 16,3
§ -
N - 65 + 5,7 + 7,5 + 9,4 +11,3 + 13,2 + 15, 1
60 + 4,5 + 6,4 + 8,2 + 10, 1 + 12,0 + 13,9
<! "'
55 + 3,2 + 5, 1 + 7,0 + 8,8 + 10,7 + 12,5
~· 50 + 1,9 + 3,7 + 5,6 + 7,4 + 9,3 + 11, 1
d2 45 + 0,4 + 2,3 + 4, 1 + 5,9 + 7,7 + 9,5
40 - 1.0 + 0,6 + 2,4 + 4,2 + 6,0 + 7,8
Fig. 2.2.1. Schema de calculpentru
35 - 2,6 - 1, 1 + 0,5 + 2,3 + 4, 1 + 5,9
determinarea rezistenieitermice
30 - 4,5 - 2,9 - 1,3 + 0,2 + 1,9 + 3,6
corectateR' prin metoda
25 - 6,6 - 5,0 - 3,5 - 2,0 - 0,5 + 1, 1
aproximativi.
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor

siuni, realizate dintr-un material avand Rmin= Rsi+ LRi+ «: [m2·K/W] (2.2.12),
o conductivitate terrnica echivalenta: • se calculeaza rezistenfa termics spe- I Rnax; R,,;n · 1001 [%] (2.2.14).
d. citice corectete R' ca medie aritmeti-
;.,; = r/ [W/m·K] (2.2.11), ca a valorilor Rmax sl Rmin: De exemplu, pentru un raport
a Rma/Rm;n= 1,5 eroarea maxima este de
In care: R' = Rmax + Rm;n [m2·K/W] (2.2.13), 20%, pentru un raport Rmax/Rmin = 1,25,
R8 - este rezistenta terrnica a stratului
2 eroare maxima este de 11 %, iar pentru
de aer [m2·K/W]; • se calculeaza eroarea retetive Rmax/Rmin = 2, eroare maximaeste de 33 %.
• se calculeaza valoarea minima a re- maxima posibila, In procente:
zistentei termice Rmin cu relatia:

Tabelul 2.2.5. Presiunile de saturat;ieale vaporilorde api - p5 - pentrudiferitetemperaturiale aerului [Pa].

Fractiuni de °C
e 0,0 0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
oc Presiunea de saturatie a vaporilor de apa Pc Pa
Pentru domeniul de ternperatura de la 30 pana la O °C
30 4244 4269 4294 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469
29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 4196 4219
28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984
27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759
26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544
25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343
24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151
23 2810 2827 2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968
22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794
21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629
20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473
19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324
18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 2158 2172 2185
17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052
16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926
15 1706 1717 1729 1739 1750 1762 1773 1784 1795 1806
14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695
13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588
12 1403 1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488
11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394
10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1279 1287 1295 1304
9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218
8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140
7 1022 1008 1016 1023 1030 1038 1045 1052 1059 1066
6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995
5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925
4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866
3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808
2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753
1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 700
0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653
Pentru domeniul de ternperatura de la O pana la -20 °C
0 611 605 600 595 592 587 582 577 572 567
-1 562 557 552 547 543 538 534 531 527 522
-2 517 514 509 505 501 496 492 489 484 480
-3 476 472 468 464 461 456 452 448 444 440
-4 437 433 430 426 423 419 415 412 408 405
-5 401 398 395 391 388 385 382 379 375 372
-6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340
-7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312
-8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286
-9 284 281 279 276 274 272 269 267 264 262
-10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239
-11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219
-12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200
-13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182
-14 181 180 178 177 175 173 172 170 168 167
-15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152
-16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138
-17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126
-18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115
-19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104
-20 103 102 101 100 99 98 97 96 95 94
 Capitolul 2: Prntectia termica a cladlrilor
2.2.3.1.3 Rezistenta tennicl specificl
medie-R/n-
Hezistenta terrnica specifica medie a
unui element de constructii se
calculeaza cu relatia:
R' =-=
1 2A I =
2A I
m U~ 2(Ai·u;) 2(A /R;) 1
[m2·K/W] (2.2.15),
in care U'. sunt coeficienti de transfer
termic corectati, aferenti . supratstelor
A [W/m2·K].
1Rezistentele
termice medii R;,, se pot
calcula:
- pentru o incapere avand mai multe
supratete aferente unui aceluiasi ele-
ment de constructii, de exemplu, pe-
retii exteriori la o incapere de colt;
- pentru un nivel al cladirii:
- pentru ansamblul unei cladir!
2.2.3.2 Rezistente tennice specifice
nonnats
Hezistenteletermice specifice efective,
calculate dupa metodologia indicata la
§ 2.2.3.1, este necesar a ti comparate cu
rezistentele termice specifice normate,
cele care asiqura, pe de o parte, condi-
tlile igienico-sanitare $i de contort iar, pe
de alta parte, realizeazaeconomii impor-
tante de energie in exploatare. Aceasta
se face pentru fiecare lncapere in parte,
respectiv, pentru ansamblul cladirii.
2.2.3.2.1 Rezistente tennice specifice
nonnats pentru asigurarea condffiilor
igienico-sanitare ,; de contort
Rezistentele termice specifice nor-
mate (necesare) se deterrnina astfel in-
cat sa se asigure limitarea diterentelor
de ternperatura L1 "f; max intre temperatu-
ra aerului interior e; sl temperatura su-
perficiala medie 8si m corespunzatoare
fiecarei Incaperi:
L1 °f; max = 8; - 8s; m [K] (2.2.16).
Pentru toate categoriile de cladiri, se
calculeaza pentru fiecare element de
constructii perimetral rezistenta termi-
ca necesara din considerente ingieni-
co-sanitare.
Pentru elementele de constructii
opace, se utilizeaza relatia:
R' =--L1_T_
(m2·K/W]
nee h . L\T
' •max (2.2.17),
in care L18; max este data in tabelul
2.2.4 in functie de destinatia cladirii si
de tipul elementului de constructii,
La elementelede constructii care sepa-
ra incaperea incalzita de un spatiu ne-
incalzit, in loc de valoarea L1 T = e; - ee' in
relatia 2.2.17 se introduce diferenta de
temperatura( 8; - e). in care eu reprezinta
temperaturain spatiul neincalzit, determi-
nata pe baza unui calcul de bilant termic.
La elementelede constructii care sepa-
ra incaperea incalzita de un spatiu mai
I. lnstalatii de lnealzire
punn incalzit, in loc de valoarea .1 T, in re- de aer uscat si cald.
latia (2.2.17) se introduce diferenta dintre Helatia 2.2.17 nu se aplica la supra-
cele doua temperaturi interioare conven- tetele vitrate.
tionale de calcul. Pentru elementelede consuuctil usoare
Rezistenteletermice specifice corectate - cu exceptia supratetelor vitrate - sunt
R' ale tuturor elementelor de constructii valabile valorile R~ec de mai jos, prin
perimetrale calculate pentru fiecare care se urrnareste a se compensa
lncapere in parte, trebuie sa fie mai mari inertia (exprirnata prin greutate)
decat rezistenteletermice necesare: redusa, prin rezistente termice speci-
R' 2: R~ec [m2·K/W] (2.2.18). fice sporite:
Conditia 2.2.18 se apllca $i la elemen- pentru 20 kg/m2 R~ec = 2,50 m2·K/W;
tele de constructii adiacente rosturilor pentru 50 kg/m2 R~ec = 2,00 m2·K/W;
inchise, izolate fata de mediul exterior, la pentru 100 kg/m2 R~ec = 1,80 m2·K/W;
verificarea terrnotehnica a elementelor pentru 150 kg/m2 R~ec = 1,60 m2·K/W.
de constructii interioare, spre Incaperile
neincalzlte sau mai putin incalzite, pre- 2.2.3.2.2. Rezistente tennice specifice
cum si la cladirile incalzite cu sobe. nonnats pentru eliminarea condenslrii
La elementele de constructli ale in- vaporilor de apj pe suprafetele
caperilor in care stationarea oamenilor interioare
este de scurta durata (de exemplu, ca- Se deterrnina astfel incat sa asigure
sa scarii, holurile de intrare in cladirile limitarea temperaturilor pe suprafetele
de locuit etc.) valorile L1 T; max din tabe- interioare ale elementelor de constructii
lul 2.2.3. se rnaresc cu 1 °C. perimetrale sub temperatura punctului
Pentru lncaperile cladirilor de pro- de roua e, atat in camp curent, cat si
ductie cu deqajar] importante de cal- in dreptul tuturor puntilor termice.
dura, valoarea L1 T; max nu se norrneaza, 8sj (eSi min' 8sj CO/f) 2: e, [0CJ (2.2.19).
daca este Indeplinita una din urrnatoa- Temperatura punctului de roua se
rele conditii: poate determina din tabelul 2.2.4, in
- deqajarile de caldura depasesc CU functie de temperatura interioara con-
eel putin 50 % necesarul de caldura ventionala de calcul 8; si de umiditatea
de calcul; relativa a aerului interior, fP;· De aseme-
- densitatea fluxului termic degajat nea, temperatura punctului de roua se
este de eel putin 23 W/m2 de ele- poate calcula si astfel:
ment de constructii: - se deterrnina presiunea partiala a va-
- suprafata lnterloara a elementului de porilor de apa din incapere, cu relatia:
constructii este supusa unui flux
radiant permanent sau este spalata
Tabelul ?.2.6. Rezistente termice minima R:r,;n ale elementelor de constructil, pe
ansamblul clAdirilor de locuit.
Nr. R;,,in [m2·K/W]
crt. Elementul de constructii Cladiri proiectate
pana la 1.01.1998 dupa 1.01.1998
Pereti exteriori
1
(exclusiv suprafetele
vitrate, inclusiv peretii
1,20 1,40
adiacenti rosturilor deschise)
2 Tarnplarie exterioara 0,40 0,50
3 Plansee peste ultimul
nivel, sub terase sau poduri 2,00 3,00
4 Plansee peste subsoluri
neincalzite sl pivnite 1, 10 1,65
5 Pereti adiacenti rosturilor inchise 0,90 1, 10
Plansee care delirniteaza cladirea
6 la partea inferioara, de exterior 3,00 4,50
(la bowindouri, ganguri de
trecere s.a)
7 Placi pe sol (peste CTS) 3,00 4,50
Placi la partea inferioara a
8
demisolurilor
sau a subsolurilor incalzite
4,20 4,80
(sub CTS)
Pereti exteriori, sub CTS, la
9
demisolurile sau la
2,00 2,40
subsolurile incalzite
 I. lnstalatil de lncalzire
[Pa]
in care:
p - este presiunea de saturatie cares-
s punzatoare temperaturii aerului in-
terior, conform tabelului 2.2.5 [Pa];
cp; - umiditatea relativa a aerului urned
interior [% ];
- din tabelul 2.2.5. se deterrnma tern-
peratura pentru care presiunea par-
tiala a vaporilor de apa, calculata cu
relatia 2.2.20, devine presiune de sa-
turatie; valoarea obtinuta este tempe-
ratura punctului de roua e,.
Temperatura pe suprafata interioara
a elementelor de constructii fara punti
termice (sau in carnpul curent al ele-
mentelor de constructii cu punti termi-
ce) se deterrnina cu relatia:
!J.T
f)si = fJ, - h . R [°C]
i Cu ajutorul temperaturilor superficiale
La elementele de constructii adia-
cente spatiilor neincalzite, in locul
valorii !J. T = 8; - fJe in relatia de calcul
2.2.21 se introduce diferenta de tern-
2
co
0 co
0 ~-
~ II
....J
3 ).. = 0,93 W/m·K.
~ s-au considerat h; = 8 W/m2·K si he =
-r-+
Fig. 2.2.2. Scheme pentruexemplulde calcul1:
I - sectiune orizontala; II - sectiune verticala; 1 - beton armat; 2 - zidarie din cararnizi:
3 - polistiren celular; 4 - beton simplu; 5 - mortar din ciment.
Capitolul 2: Preteetia termica a cladirilor
peratura (8; - fJu). temperatura supratetel pardoselii, varia-
(2.2.20), In zona puntilor termice, temperaturi- tia pe vertlcala a temperaturii aerului si
le 8m , se deterrnina printr-un calcul au-
•
asimetria temperaturii radiante, in con-
tomat al camputui de temperaturi. In formitate cu STAS 13149.
mod curent, pentru determinarea tern- Pentru toate categoriile de cladiri, se
peraturilor minime fJ5; min este suficient calculeaza pentru fiecare element de
a se face calculul carnpului plan, bidi- constructii perimetral rezistente termi-
mensional, de temperaturi. cii necesarii R~ec din conditia de limi-
Temperatura superficiala medie afe- tare a temperaturilor superficiale astfel
renta suprafetei interioare a unui ele- incat sa nu apara fenomenul de con-
ment de constructii se poate determina dens pe suprafata interioara a elemen-
cu relatia: telor de constructii, cu relatia:
, !J.T !J.T
e =fJ-_§!_
h. R'
[oC] (2.2.22). Rnec = = R. --[m2·K/W]
sr m '
i h,(fJ, - 8) ' e, - e, (2.2.23).
in care R' este rezistenta terrnlca spe-
cifica corectata, dupa necesitati, fie a 2.2.3.2.3. Rezistente tennice specifice
unei incaperi, fie a ansamblului cladirii. nonnate pentru reducerea consumului
La elementele de constructii adia- deenergie
cente spatiilor neincalzite, in locul valo- Rezistentele termice medii R;,, pe
rii !J. Tse introduce diferenta de tempe- cladire, pe fiecare element (conf.
(2.2.21). ratura ( fJ; - fJ )· § 2.2.3. 1.3) se cornpara cu rezlstentele
termice minime R;,,;n indicate de actele
medii fJsim determinate cu relatia 2.2.22 normative in vigoare, astfel incat sa fie
se pot calcula si verifica indicii globali de Indeplinita conditia:
contort termic PMV si PPD, precum ~i R;,, ~ R;,,in [m2·KJW] (2.2.24).
indicatorii specifici disconfortului local: Pentru cladirile de locuit valorile nor-
mate ale rezistentelor minime R/r, se
II dau in tabelul 2.2.6.
Exemplulde calcul 1
Se calculeaza rezistenta terrnica
4 specifica corectata R' pentru peretele
exterior al unei incaperi amplasate la
ultimul nivel al unei ctaoiri de locuit,
folosind metoda de calcul exacts, cu
coeflclenti specifici liniari si punctuali
de transfer termic.
Dimensiunile ~i atcatuirea peretelui
exterior rezulta din sectiunea orizontala
si din cea verticals care se dau in
fig. 2.2.2. Se utilizeaza zidarie din
g cararnizi cu goluri verticale tip GVP
lO
N avand J... = 0,60 W/m·K, de dimensiuni
0
('\I C\I 240 x 115 x 88 mm si terrnoizolatie din
~ 0
N_
0
(j) I
II
C\I polistiren celular de 84 mm grosime
avand J... = 0,044 W/m-K. Se prevad
agrafe de legatura realizate din otel
inoxidabil 4/D6/m2. Peretele este ten-
cuit cu mortar avanc 3 cm grosime la
exterior si 2 cm grosime la interior, cu
co Terrnoizolatia terasei este realizata
(j)
din polistiren celular de 10 cm grosime
2/ cu ).. = 0,044 W/m·K. Tarnplaria exte-
d
rloara este dubla din lemn.
t ~7-
-,
5
Rezolvare:
1. Pentru determinarea rezlstentei
termice, specifice unidlrectionsle R, se
aplica relatia 2.2.1 in care valorile coefi-
cientilor de transfer termic superficial
24 W/m2·K, conform tabelului 2.2. 1, iar
valorile coeficientilor de conductivitate
terrnica, ).., conform datelor din Anexa I.
 Capitolul 2: Pretectia termicii a cladinlcr I. lnstelatii de Incalzire

Tabelul 2.2.7. Stabilirea coeficientilor 'l' (pentru exemplulul de calcul 1).

Detaliul Nurnarul
Sectiuni din figura 2.2.2 tabelului din
IJI
[W/m·K]
C107/3
a lntersectie pereti 2 0,01
cu stalpisor
Orizontale b Colt pereti 4 0,09
c Glaf lateral fereastra 52 cu nervuri 0, 15

- d
e
lntersectie
perete cu:
pardoseala
ta van
23
31
a= 10 cm
a = 10 cm
0, 14
0,26
Verticale a'= 10 cm
f
..____ Glaf inferior 53 a= 9 cm 0,16
g fereastra: superior 54 h = 20 cm 0,10

R' = -1- = 1, 45 Wlm2-K.

0,688
111
Zone Straturi
... 1' 2' 3'4' 5'+-- Exemplul de calcul 2
"a'~:: ~- .................-1----j Se calcoleaza rezistenta termicii spe-
I l< cificii corectatii R' pentru peretele exterior

I
l<
· 1· •.
al unei lnciiperi dintr-o cliidire de locuit,
amplasatii In zona climaticii II, folosind
I ·I~ ~-~2 metoda de calcul aproximativa din anexa
"b'fbl H din ,,Normativul - C 10713.
Peretele exterior este realizat dintr-un
panou mare prefabricat $i are alcatuirea
din figura 2.2.3 I si II.
Se verifica daca peretele respecta
lncadrarea In valorile normate prevazute
de actele normative In vigoare, avand In

........ _
i vedere ca amplasamentul cliidirii este In

"c"ft~·~ --~=i.....-~~
"d'fd .... ...._ I
zona II clirnatica din Romania.
Rezolvare:
L-1:±d±=t~ 3 1. Determinarea rezistentei termice
specifice corectate R' se face aplicand
relatiile 2.2.4 ... 2.2.13.
Dimensiunile panoului sunt egale cu
Fig. 2.2.3. Schemele pentru exemplul de calcul 2: dimensiunile peretelui exterior, lntre
I - a/catuirea peretelui exterior; II - zonele caracteristice ale peretelui exterior; axele geometrice ale peretilor sl plan-
Ill - impartirea peretelui in zone de straturi; seelor paralele cu fluxul termic. Perete-
1 - beton armat; 2 - vata rninerala G100; 3 - polistiren celular; 4 - mozaic. le are o structura neomogena pe am-
bele directil $i punti termice.
d =45 cm $i A. = 0,60 WlmK Se irnparte panoul In zone distincte
R !_ + 0, 355 + 0, 080 + 0, 05 + _!__
= =
X = 0,0039 WIK. din punct de vedere termic, conform
8 0, 600 0, 044 0, 93 24 3. Determinarea ariei $i a lungimilor fig. 2.2.3 Ill, astfel:
= 2,63 m2·K/W Din fig. 2.2.2, rezulta: a - zona de nervuri (punti termice) din
Pentru stratul de polistiren celular A = 4,08 · 2,825 - 1,80 · 1,20 = 9,366 m2; beton armat;
s-a considerat In calcul grosimea mini- la = lb = 2,825 m; b - zona de camp, alcatuita din mai
ma poslbna, avand In vedere abaterea =
le 2 · 1,20 2,40 m; = multe straturi, cu terrnoizolatia din
adrnisa (± 4 mm) fata de grosimea Id = le = 4,08 m; placi de vata rninerala G 100;
norninala de 84 mm. t, = 19 = 1,80 m. c - zona de lmbinare orizontala;
2. Determinarea coeticientilor speci- Nurnarul de agrafe este: d - zona de lmbinare verticala,
fici liniari st punctuali de transfer termic 9,366 · 4 = 37 buc (4 buclm2). in tabelul 2.2.8 se calculeaza, pe
Pe baza detaliilor din fig. 2.2.2 si din C 4. Determinarea rezetente! termice spe- zone, valorile LR 5.

10713, se extrag coeficientil liniari de cifice corectate (R? a peretelui exterior
transfer termic, pentru grosimea peretelui Se utilizeaza relatia 2.2.3:
d = 45 cm si pentru conductivitatea
U' = _!__ = !_ + L ('I' . I) + L x ;
termicii a zidiiriei A. = 0,60 Wlm-K.
R' R A
Coeflclentil 'I' se dau In tabelul 2.2.7.
Pentru detaliile ,,d" si ,,e" s-au consi- l:('l'·I) = 2,285·(0,01+0,09)+2,40·0, 15 +
derat valorile 'I' coresounzatoare gro- + 4,08·(1,40+0,26)+1,8·(0, 16+0, 10) =
simii a = 10 cm, avand In vedere ca = 2,743 WIK;
determinanta din punct de vedere ter- l:x = 37·0,0039 = 0, 144 WIK;
motehnic nu este grosimea planseului, ci
U' = _!__ = _1_ + 2,743 + 0, 144
grosimea consolei din beton armat.
R' 2,63 9,366
Coeficientul punctual de transfer termic
aferent agrafelor metalice D 6 mm se = 0, 380 + 0, 308 = 0, 688
extrage din ,,Normativul - C 10713, pentru
Caracteristicile termotehnice ale ma-
terialelor se iau din Anexa I.
Pentru stratul de mozaic se iau ace-
leasi valori ca pentru stratul de beton
A
armat.
- Se calculeaza ariile corespunzatoa-
re fiecarei zone:
zona ,,a" (nervuri):
Aa=(2· 1,80·0,05)+(2· 1,30·0,05)=0,31 m2;
zona ,,b" (camp):
=
Ab=(2·0,65·2,55)+(1,25· 1,90)=5,69 m2;
zona ,,c" (lmbinare orizontala):
Ac=3,60·0, 15=0,54 m2;
zona ,,d" (lmbinare verticala):
 I. lnstalatii de Inealzire Capitolul 2: Prntectia termiea a cladirilor

A?2·0,20·2,55=1,02 m2; 1 0,041 0,753 0,206 L1T = 20 - (-15) = 35 K;

-=--+--+--= pentru valoarea L1 T; max = 4 K (tabelul
A8 +Ab+Ac+A?0,31+5,69+0,54+ 1,02= R~ 0,024 0,024 0,024
=7,56 m2• 2.2.3) si h; = 8 W/m2·K;
Suprafata opaca a peretelui: 1,620 0,048 0,044 R~ec = 35/8·4 = 1,09 m2·K/W.
A=3,60·2, 70-1,80· 1,20=7,56 m2; = 4,651 W/m2·K; Hezulta ca se Indeplineste conditia
Verificare: 1 0, 112 0,753 0, 135 data de relatia 2.2.18:
-=--+--+--= R'> R'nee.
A=Aa+Ab+Ac+Ad . R; 0,036 0,036 0,036
- Se calculeaza rezistenteie termice
1,620 0,048 0,044 2.2.4. Rezistenie termice
specifice unkilrectionete:
R5;+R e=O, 125+0,042=0, 167 m2·K/W = 6,209 W/m2·K; ale suprateielor vitrate
R = 't.Rs + (Rsi + Rse); 1 0, 274 0,753
zona ,,a" -=--+--= Rezistentele termice ale tamplariei ex-
R; 0, 020 0, 020
R =0, 167+0,167=0,334 m2·K/W; terioare (ferestre si usi vitrate) din lemn,
a
zona ,,b "
1,620 0,048 ale luminatoarelor $i ale peretilor exteriori
Rb=1,784+0, 167=1,951 m2·K/W; = 21,814 W/m2·K; vitrati sunt date In tabelul 2.2.9.
zona ,,c" Pentru tarnplariile metalice simple,
1•
Rc=0,697+0, 167=0,864 m2·K/W; ..!_ = OO = 23 143 W/m2-K. realizate din profile din otel, se consi-
R'5 0 • 07 ' dera urmatoarele rezlstente termice:
zona ,,d"
R?1,494+0, 167=1,661 m2·K/W. 1,62 - cu o foaie de geam simplu
- Se calculeaza ponderea zone/or cu - Valoarea minima a rezistentei ter- R = 0, 17 m2·K/W
relatia 2.2.4 (fig. 2.2.3, Ill): mice se calculeaza cu relatia 2.2.12: - cu o foaie de geam termoizolant
0·31 5•69 11 1 1 R = 0,28 m2·K/W
f = =0,041; f =
7,56
= 0 753·
' •
R. =-+--+--+--+ Pentru alte tipuri de elemente de
a 7,56 b
mm 8
13, 5 4, 651 6, 209
constructii decat cele cuprinse In tabe-
0•54 1•02=0135· 1 1 1
f = = 0,071; f = +---+---+-= lul 2.2.9, rezistentele termice specifice
c 7,56 d 7,56 • •
21,814 23,143 24 se deterrnina prin experimentari de ca-
'·+ t, +~ + fd = 1, 00. = 0,706 m2·K/W. tre institute de specialitate.
- Valoarea maxima a rezistentei - Se calculeaza rezistente termice Din considerente de contort interior,
termice se calculeaza cu relatia 2.2.6. specitics corecteis R' ca medie aritme- rezistentele termice specifice ale elemen-
1 0, 041 0,753 0, 071 0, 135 tica a valorilor Rmax si Rmin utilizand re- telor de constructie vitrate trebuie sa fie
-=--+--+--+--= latia 2.2.13: mai mari decat valorile R~ec din tabelul
Rmax 0,334 1,951 0,864 1,661
2.2.10. De asemenea, din considerente
= 0,672 W/m2K R' = 1, 488 + 0, 706 = 1• 10 m2·K/W. de economie de energie terrnica, la cla-
2 dirile de locuit rezistentele termice ale
R = -1- = 1, 488 m2·K/W. 2. Determinarea rezistentei termice tarnplariei exterioare trebuie sa fie mai
max 0, 672
necesare se face utilizand relatia 2.2.17: mari decat valorile din tabelul 2.2.6.
- Se calculeaza rezistentele termice ale
R' = __ L1_T__
straturilor 1' ... 5' (fig. 2.2.3, Ill): 2.2.5. Difuzia vaporilor de api
nee h . L1T
prin elementele de construciii
.!_ = 1• OO = 13, 50 W/m2K unde:
' 'max

R'1 0 • 12 '
ei = + 20 °C; Comportarea unui element de con-
1,62
8e = -15 °C (zona II climatica); structii la difuzia vaporilor de apa este
Tabelul 2.2.8. Calculul valorilor I:.Rs (pentru exemplul de calcul 2).
Densitatea Grosimea Conductivitatea
Nr. Denumirea aparenta stratului terrnica de calcul R5 = d/):
crt stratului p d ).

[kg/m3] [m] [W/m·K] [m2·K/W]

a. Zona de nervuri (punti termice)
1
I Beton armat I 2400 I 0,27 I 1,62 I 0, 167
Zona ,,a" LRs = 0, 167
b. Zona de camp
1 Beton armat I 2400 0, 19 1,62 0, 117
2 I Vata minerala G100 100 I 0,08 I 0,048 I 1,667
Zona ,,b" LRs = 1, 784
c. Zona de lmbinare orizontala
1 Beton armat 2400 0,246 1,62 0, 152
2
I Polistiren celular I 20 I 0,024 I 0,044 I 0,545
Zona ,,c" LRs = 0,697
d. Zona de lmbinare verticala
1 Beton armat 2400 0,21 1,62 0, 130
2
I Polistiren celular I 20 I 0,06 I 0,044 I 1,364
Zona .. d" "LRs - 1 494
 Capitolul 2: Protectia termica a cladinlcr I. lastalatii de Incalzire

corespunzatoare daca Indeplineste pentru zona IV: eem = +6,5 °C

conditiile: Calculele se tac In ipoteza ca ele-
- cantitatea de apa mw provenita din con- mentul de constructii este alcatuit din
densarea vaporilor In masa elementului straturi omogene perpendiculare pe sau:
de constructii In perioada rece a anului, fluxul termic.
este mai mica decat cantitatea de apa In aceasta ipoteza se pot determina en = e. + ~ ( R +IR.,)
se [°C] (2.2.29),
m; care s-ar putea evapora In perioada urrnatoarele temperaturi:
calda a anului, aoica: • pe suorafata interioara a elementului In care:
mw < mv [kg/m2] (2.2.25). de consfructii, pe baza relatiei 2.2.21; 'LR . - reprezinta suma rezistentelor ter-
Nu se admite acumularea progresi- • pe suprafata exterioara a elementului 51 mice specifice ale straturilor am-
va, de la un an la altul, a apei provenite de constructii cu relatia: plasate lntre suprafata interioara,
din condensarea vaporilor In interiorul respectiv, exterioara si planul n.
elementelor de constructii, e se
= ee = __§!___ [0CJ
h ·R
(2.2.27), Temperaturile din interiorul elementelor
- cresterea urniditatii relative masice e de constructii neomogene se pot deter-
L1 W, la sfarsitul perioadei de conden- L1T = e - eem'·
i [K] mina printr-un calcul numeric automat al
sare interioara, nu depaseste va- carnpului bidimensional de temperaturi;
loarea maxima adrnisibila L1 wadm data • Intr-un plan n din interiorul elementu- 3) Se stabilesc temperaturile medii
In tabelul 2.2.11, unde: lui de constructii, cu una din relatiile: ale straturilor si, corespunzator acesto-
100·m
L1W = d w < L1Wadm [%] (2.2.26); Tabelul 2.2.9. Rezistenietennice specificeR pentru elemente
p. w de constructiivitrate.
In care: Elementul de constructil vitrat R [m2·KJW]
p - densitatea aparenta a materialului Tarnplarie exterioara din lemn
care s-a umezit prin condensare - sirnpla, cu o foaie de geam 0, 19
[kg/m3]; - sirnpla, cu un geam termoizolant 0,33
«: - grosimea stratului de material In care - sirnpla, cu doua foi de geam la distanta de 2 .. .4 cm
- sirnpla, cu o foaie de geam sl un geam termoizolant
0,31
se produce acumulare de apa [m].
Metodele de calcul care pot ti utilizate la distanta de 2 .. .4 cm 0,44
la studiul comportamentului elementelor - cuplata, cu doua foi de geam la distanta de 2 ... 4 cm 0,39
de constructii la difuzia vaporilor sunt: - cuplata, cu o foaie de geam si un geam termoizolant
- metoda de calcul aproxlrnata baza- la distanta de 2 .. 4 cm 0,51
ta pe analiza fenomenului fizic cu valori - dubla, cu doua foi de geam la distanta de 8 ... 12 cm 0,43
medii, In ipoteza regimului stationer: - dubla, cu o foaie de geam si un geam termoizolant
- metoda de calcul In regim real nesta- la distanta de 8 ... 12 cm 0,55
tioner, bazata pe analiza dinamica a fe- - tripla, cu trei foi de geam 0,57
nomenului fizic printr-o rnetoda cu di- - tripla, cu doua foi de geam si un geam termoizolant 0,69
ferente finite de timp (analiza In timp real). Luminatoare
In practica curenta se foloseste cu - cu o foaie de geam 0,18
bune rezultate prima metoda. - cu un geam termoizolant 0,29
Verificarile se tac fie pe baza calculului - cu doua foi de geam la distanta de 1.. .3 cm 0,27
numeric automat, care da direct valorile - din placi PAS
mw, L1W sl L1Wadm' fie manual, prin rezol- - simple 0, 18
vare grafo-analitica, utilizand relanne de - duble .... 0,34
calcul din C107/6. Pereti exteriori vltrati
Pentru peretii exteriori ai cladirilor de lo- - geam profilit tip U, montat simplu 0, 17
cuit, realizati dintr-un singur strat omogen - geam profilit tip U, montat dublu 0,27
sau cvasiomogen, nu este necesara veri- - geam profilit tubular 0,30
ficarea prin calcul a comportarii la difuzia - placi PAS, montate simplu 0, 18
vaporilor de apa; tac exceptie peretii ex- - placi presate din sticla, tip S (Nevada) :
teriori ai lncaperilor cu umiditati relative ale - pereti simpli 0,22
aerului interior de peste 60 % (sauna, us- - pereti dubli 0,42
catorii, spalatorii), - caramlzi presate din sticla cu goluri, de 80 mm grosime 0,31
- vitrine cu rame metalice, cu o foaie de geam 0,18
2.2.5.1 Verificaresgrafid a difuziei
vaporilor de apl Iii interiorol
e/emente/or de constructli Tabelul 2.2.10. Rezistente termice specifice necesare R/iec pentru elementele de
Etapele calculului sunt urrnatoarele: constructll vitrate.
1) Se stabilesc rezistentele termice Grupa cladirii R,;ec [m2·K/W]
specifice ale straturilor componente, R5, din tabelul 2.2.3 Tarnplaria exterioara Luminatoare Pereti exteriori vitrati
utilizand relatia 2.2.2; I 0,39 0,31 0,33
2) Se stablleste variatla temperaturii
II 0,35 0,28 0,30
In interiorul elementului de constructii,
Ill 0,31 0,25 0,27
In ipoteza temperaturii exterioare egale
cu temperatura medie anuala a perloa- IV 0,27 0,22 0,24
dei reci eem care se considera: La tarnplarta exterioara de la casa scarii si de la alte spatii de circulatie, indiferent de
pentru zona I: eem = + 10,5 °C; grupa cladirii, se admite R~ec = 0,27 m2·K/W
pentru zona II: eem +9,5 °C;
La tarnplaria exterioara de la vitrine se admite R~ec = 0,22 m2·K/W
pentru zona Ill: eem +7,5 °C;.
 I. lastalatii de lncalzire Capitolul 2: Pretectla termica a cladirilor

ra, din tabelul 2.2.12, se deterrnina va-
lorile coeflcientllor de difuzie a vapori-
lor de apa M;
4) Se deterfnina rezlstenta la permea-
bilitate la vapori Rv a elementelor de
consfructil, pe baza coeficientilor de di-
fuzie a vaporilor de apa M1 si a factorilor
rezistenti la permeabilitate la vapori (µ0)
dati in Anexa 2.1 utilizand relatia:
Rv = Rv1 + Rv2 + ··· + Rvn
5) Se reprezlnta grafic elementul de
constructil, arnplasandu-se pe abscisa
rezistentele la permeabilitatea la vapori
ale straturilor componente iar pe
ordonata presiunile la vapori;
6) Se reprezinta grafic curba de va-
riatie a presiunilor de saturatie corecta-
te ale vaporilor de apa in interiorul ele-
mentului de constructie Pskcor• calcula-
in care Psi sl Pse sunt presiunile de
saturatie ale vaporilor de apa din aerul
interior, respectiv, exterior, determinate
cu ajutorul tabelului 2.2.5;
8) Daca linia presiunilor partiale, Pv'
nu intersecteaza curba presiunilor de
saturatie corectate Pscor nu are loc acu-
mularea pregresiva de apa de la an la
an (ca urmare a condensarii vaporilor in
interiorul elementului de constructii), In
= 2:(d;. µo;"f.4; caz contrar, este necesara imbunata-
[m/s] (2.2.30); tirea atcatuini elementului de construe-
tii, introducandu-se bariere contra va-
porilor sau prevazandu-se straturi de
aerare sau ventilare a structurii.
2.2.5.2 Calculul cantitBf;ii de vapori
care condenseazl 1n e/ementu/ de
construqii 1n perioada rece a anului
Etapele calculului sunt urrnatoarele:
1) Se deterrnina, prin tncercan, tem-
peratura aerului exterior eecond la care
rior de 85 %;
4) Se stabileste durata perioadei de
condensare Nw si temperatura exte-
rioara medie ees pe aceasta durata in
functie de temperatura 8ecorui ' utilizand
tabelul 2.2.13. Considerand ees ca tem-
peratura de calcul pentru aerul exte-
rior, se reface curba presiunilor partiale
de saturatie a vaporilor p5 si dreapta
presiunilor partiale Pv· Pentru stabilirea
curbei reale Pv din punctele Pv; si Pve•
se due tangente la curba presiunilor de
saturatie p5, iar punctul in care acestea
se intalnesc rnarcheaza suprafata de
condensare;
5) Se deterrnina cantitatea de vapori
care poate condensa in interiorul ele-
mentului de constructii in perioada
rece a anului cu relatia:
m = 3600. (Pv; - Pscs _ Pscs - Pves). N
w R: R; w

ta cu relatille urrnatoare (2.2.31): poate sa apara condensatul si tem-

pentru zona I: peratura exterioara pentru care linia (kg/m2] (2.2.34),
presiunilor partiale Pv devine tanqenta in care:
i·k R )2 la curba presiunilor de saturatie p5; R~. R~ - rezistentele de permeabilitate
p = p + 172 }: ~ [Pa];
skcor skm [ j-t R 2) Corespunzator temperaturii aerului la vapori ale partilor elementu-
exterior eqala cu eecond' se reprezinta lui de constructii dintre supra-
pentru zona II: graficul temperaturilor interioare prin tata interioara si suprafata de
elementul de constructii; condensare si, respectiv, din-
i·k R )2 3) Se construieste noua linie Pv a tre suprafata de condensare si
pskcor =P skm +162 L.J
°". ~
R [P a ]·,
[ J-1 presiunilor partiale pe baza presiunilor suprafata exterioara a elemen-
de saturatie si considerand de aceasta tului de constructii [m/s];
pentru zona Ill: data umiditatea relativa a aerului exte- Pscs - presiunea de saturatie a vapori-

i·k R )2
p = p + 142 }: ~ [Pa]; Tabelul 2.2.11. Cresterea maxima admisibila a umiditatii relative masice
skcor skm [ j-t R in perioada de condensare ti.Wadm [%].
Cresterea maxima admisibila
pentru zona IV:
Nr. Materialul a urniditatii relative masice
i·k R )2 crt. In perioada de condensare
p = p + 132 }: ~ [Pa]
skcor skm [ ;~t R · L'l.Wadm [%]
Seton greu, cu densitatea aparenta peste
in care: 1800 kg/m3 2
Pskm - presiunea de saturatie a vapori-
2 Zidarie din cararnida plina 1,5
lor de apa in sectiunea k con-
3 Zidarie din caramida sau blocuri ceramice
form tabelului 2.2.5;
7) Se reprezinta grafic linia presiunilor cu goluri 2
partiale Pv ale vaporilor de apa prin uni- 4 Zidarie din blocuri mici din beton
rea punctului Pv; de pe supratata inte- usor, pline sau cu goluri 5
rioara a elementului de constructii (co- 5 Placi termoizolante din b.c.a., cu
respunzator temperaturii aerului interior densitatea aparenta pana la 550 kg/m3 5
e; si urniditatii relative a aerului interior 6 Zidarie din blocuri sl pereti
cp), cu punctul Pvecor de pe supratata din beton celular autoclavizat 6
exterioara a elementului de constructii
7 Tencuieli interioare 2
(corespunzator temperaturii exterioare
8 Panouri din beton usor (granulit, zqura etc) 5
eem si urniditatii relative a aerului exterior
cpe - considerate cu valoarea de 80 %). 9 Urnplutura din zgura, cenusa, granulit 3
Valorile presiunilor partiale ale vapo- 10 Polistiren celular 15
rilor de apa din aerul interior Pvi res- 11 Sticla sponqioasa 1,5
pectiv, din aerul exterior Pve se stabi- 12 Vata rnineralasi produse din vata rninerala
lesc cu relatiile: sau fibre de bazalt 3
= fP; · Ps; 13 Lemn si produse din lemn antiseptizate
Pv; [Pa] (2.2.32);
100 (PFL, PAL, PAF) 5
14 Produse termoizolante din deseuri
p = cpe . pse textile sintetice 2
[Pa] (2.2.33);
ve 100 15 Stabilit 2
 Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor I. lastalatll de Incalzire

lor de apa pe supratata de con-
densare [Pa];
6) Se calculeaza cresterea urniditatii
relative masice L1W cu relatia (2.2.26),
corespunzatoare cantitatii de apa mw
stabilita cu relatia (2.2.34).
2.2.5.3 Detenninarea canfitjfiide apa
acumu/afj care se paste evapora 1n
perioada ca/di a anului
Etapele calculului sunt urrnatoarele:
1) Se stabileste durata perioadei de
evaporare Nv si temperatura exterioara
medie 8~5 pe aceasta durata in functie
de temperatura eecond' utilizand tabelul
2.2.14. Considerand 8~5 ca tempera-
tura de calcul pentru aerul exterior, se
reface curba temperaturilor interioare,
curba presiunilor de saturatie a

Tabelul 2.2.12. Valorile coeflclentilor de difuzie a vaporilor de apa in aer Mi [s-11.

Fractiuni de °C
(Jm
0,0 0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
ac Coeficienti de difuzie a vaoorilor de apa in aer Mi, [s-1]; (valorile se inmultesc cu 10s)
Pentru domeniul de ternperatura de la 30 oana la o °C
30 50,34 - - - - - - - - -
29 50,48 50,47 50,45 50,44 50,42 50,41 50,40 50,38 50,37 50,35
28 50,58 50,57 50,56 50,55 50,54 50,53 50,52 50,51 50,50 50,49
27 50,73 50,71 50,70 50,68 50,67 50,65 50,64 50,62 50,61 50,60
26 50,87 50,86 50,84 50,83 50,81 50,80 50,79 50,77 50,76 50,74
25 51,0 50,99 50,97 50,96 50,95 50,93 50,92 50,91 50,90 50,88
24 51, 15 51, 13 51, 12 51, 10 51,09 51,07 51,06 51,04 51,03 51,02
23 51,29 51,28 51,26 51,25 51,23 51,22 51,21 51, 19 51, 18 51, 16
22 51,39 51,38 51,37 51,36 51,35 51,34 51,33 51,32 51,31 51,30
21 51,50 51,49 51,48 51,47 51,46 51,44 51,43 51,42 51,41 51,40
20 51,64 51,63 51,61 51,60 51,58 51,57 51,56 51,54 51,53 51,51
19 51,78 51,77 51,75 51,74 51,72 51,71 51,70 51,68 51,67 51,65
18 51,93 51,91 51,90 51,88 51,87 51,85 51,84 51,82 51,81 51,79
17 52,07 52,06 52,04 52,03 52,01 52,00 51,99 51,97 51,96 51,94
16 52,21 52,20 52, 18 52, 17 52, 15 52, 14 52, 13 52, 11 52, 10 52,08
15 52,38 52,36 52,35 52,33 52,31 52,29 52,28 52,26 52,24 52,23
14 52,53 52,51 52,50 52,48 52,47 52,45 52,44 52,42 52,41 52,39
13 52,67 52,68 52,64 52,63 52,61 52,60 52,59 52,57 52,56 52,64
12 52,81 52,80 52,78 52,77 52,75 52,74 52,73 52,71 52,70 52,68
11 52,95 52,94 52,92 52,91 52,90 52,88 52,87 52,85 52,84 52,82
10 53, 13 53, 11 53,09 53,08 53,06 53,04 53,02 53,00 52,99 52,97
9 53,27 53,26 53,24 53,23 53,21 53,20 53, 19 53, 17 53, 16 53, 14
8 53,44 53,42 53,41 53,39 53,37 53,35 53,34 53,32 53,30 53,29
7 53,58 53,57 53,55 53,54 53,52 53,51 53,50 53,48 53,47 53,45
6 53,73 53,71 53,70 53,68 53,67 53,65 53,64 53,62 53,61 53,59
5 53,87 53,86 53,84 53,83 53,81 53,80 53,79 53,77 53,76 53,74
4 54,04 54,02 54,01 53,99 53,97 53,95 53,94 53,92 53,90 53,89
3 54, 18 54, 17 54, 15 54, 14 54, 12 54, 11 54, 10 54,08 54,07 54,05
2 54,33 54,31 54,30 54,28 54,27 54,25 54,24 54,22 54,21 54, 19
1 54,5 54,48 54,47 54,45 54,43 54,41 54,40 54,38 54,36 54,35
0 54,68 54,66 54,64 54,63 54,61 54,59 54,57 54,55 54,54 54,52
Pentru domeniul de temoeratura de la 0 oana la - 20 °C
0 54,68 54,69 54,71 54,72 54,74 54,75 54,76 54,78 54,79 54,81
-1 54,82 54,84 54,85 54,87 54,89 54,91 54,93 54,95 54,96 54,98
-2 55,00 55,01 55,03 55,04 55,06 55,07 55,08 55, 10 55, 11 55, 13
-3 55, 14 55, 16 55, 18 55, 19 55,21 55,23 55,25 55,27 55,28 55,30
-4 55,32 55,33 55,35 55,36 55,38 55,39 55,40 55,42 55,43 55,45
-5 55,46 55,48 55,49 55,51 55,53 55,55 55,56 55,58 55,60 55,61
-6 55,63 55,65 55,67 55,68 55,70 55,72 55,74 55,76 55,77 55,79
-7 55,81 55,83 55,84 55,86 55,88 55,90 55,91 55,93 55,95 55,96
-8 55,98 56,00 56,02 56,05 56,07 56,09 56, 11 56, 13 56, 16 56, 18
-9 56,20 56,22 56,23 56,25 56,27 56,29 56,30 56,32 56,34 56,35
-10 56,37 56,39 56,41 56,42 56,44 56,46 56,48 56,50 56,51 56,53
-11 56,55 56,57 56,59 56,60 56,62 56,64 56,66 56,68 56,69 56,71
-12 56,73 56,75 56,76 56,78 56,80 56,82 56,83 56,85 56,87 56,88
-13 56,90 56,92 56,94 56,95 56,97 56,99 57,01 57,03 57,04 57,06
-14 57,08 57,10 57, 11 57, 13 57,15 57, 17 57, 18 57,20 57,22 57,24
-15 57,26 57,28 57,29 57,31 57,33 57,35 57,36 57,38 57,40 57,41
-16 57,42 57,45 57,47 57,48 57,50 57,52 57,54 57,56 57,57 57,59
-17 57,61 57,63 57,65 57,66 57,68 57,70 57,72 57,74 57,75 57,77
-18 57,79 57,81 57,82 57,84 57,86 57,87 57,89 57,91 57,93 57,94
-19 57,96 57,98 58,00 58,02 58,04 58,06 58,09 58, 11 58, 13 58, 15
-20 58, 17 58, 19 58,21 58,22 58,24 58,26 58,28 58,30 58,31 58,33
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor

vaporilor p~ :;;i dreapta presiunilor par- re proqresiva, de la un an la altul, a • caracteristicile higrotermice ale ma-
tiale p~. Se considera umiditatea rela- apei provenite din condensarea vapo- terialelor componente: densitatile,
tiva a aerului exterior in perioada calda rilor in interiorul elementelor de con- conductivitatile termice, factorii rezis-
a anului de 70 %; structil, cu relatia 2.2.25. in cazul in tentei la permeabilitate la vapori,
2) Se calculeaza cantitatea de apa care conditia nu este Indeplinita, se iau conform Anexei I;
care se poate evapora in perioada rnasuri constructive care sa asigure • rezistentele termice specifice ale
calda a anului cu relatia: regimul de umiditate normal al elemen- straturilor componente R5, utilizand
m ' ' ' - pves
' ) tului de constructii: prevederea stratu- relatia 2.2.2;
v
= 3600
( pscsR'- Pv;
v
- Pscs
R"
v
N
v
lui de izolare terrnica la exterior, preve-
derea barierei de vapori etc.
2. Se face verificarea acurnularii
progresive a condensatului de la an la
[kg/m2) (2.2.35), an, in interiorul elementului de con-
in care: Exemplulde calcul 3 structie, conform prevederilor de la
R~. R; - rezistentele la permeabilitate la Se verifica, la difuzia vaporilor de §2.2.5.1., considerand eem = +9,5 °C
vapori a partilor elementului de apa, un perete exterior structural din (z<?na climatica II) :;;i cpem = 80 %.
constructii dintre suprafata de zldarte de caramida GVP, cu strat de In tabelul 2.2.16 se calculeaza:
condensare si, respectiv, dintre terrnoizolatie din polistiren celular de • temperaturile pe suprafetele inte-
supratata exterioara a ele- 8,5 cm grosime, protejat cu zidarie de rioara, exterioara si in planurile care
mentului de constructii [m/s]; caramizi GVP, conform figurii 2.2.4. despart straturile componente ale
«, - presiunea de saturatle necorec- Peretele apartine unei cladiri de locuit peretelui, utilizand relatlile
tata a vaporilor de apa pe supra- situata in zona clirnatica II. 2.2.27 ... 2.2.29 (fig. 2.2.4, II);
tata de condensare, corespunza- • rezistentele la permeabilitate la va-
toare temperaturii pe aceasta Rezolvare: pori R~ utilizand relatia 2.2.30;
supratata [Pa). 1. Se stabilesc datele generale in • presiunile la saturatie ale vaporilor
3) Se verifica conditia de neacumula- tabelul 2.2.15 sl anume: de apa in interiorul elementului de con-

@)
p Si 1 2 3 r> 4 Se

CD
(pa] 1 0 ~ 5
2500
~ nr. plan seoaratle 2400 -----· --·-----+--
2340
2300
2200
2100
EXT nr. strat 2000

1900
1800

1700

8 (°C] 1600
Si 1 2
® 3 4 Se 1500
19,5
+20 1400
18,8
18,61 1300
+15
1200
1100
+10
1000

+5 900

800
0 700

600
-5
500
-9 400
-10
300
200 --+---------~- 284
-15
100
Rv[m/s]
-20 0
65,90·106
II 65,9·10
6
I 133,82· 106 F2,4·1~6 f Rv[m/s] ++-~--- ~~- ---133,82·106
--- ... -~ ..... +11,33·106
+ .
7,34·106 32,4·106
7,34· 108 11,33·106
tSc
207,06·106 43,73·106
-+--- ~----~-----·-----t- ---------+-
Fig. 2.2.4. Schemelepentruexemplulde calcul3:
I - a/catuirea peretelui exterior; II - grafice de temperaturi; Ill - grafice de presiuni.
 Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor I. lnstalatii de lncalzire

structii Pskcor utilizand relatia 2.2.31 Tabelul 2.2.13. Temperat.ra medie a aerului exterior -res ~ dl6ata perioadei de condensare
pentru zona II cllrnatica: Nw' corespunz!me temperatuii aerului exterior eecond de inceput de condensare.
• presiunile partlale ale vaporilor de
Zona I Zona II Zona Ill
apa din interior Pv; utilizand relatia Becond
2.2.32, respectiv, din aerul exterior Pve Nw {Jes NW {Jes NW (Jes
utilizand relatia 2.2.33. [OC] [h) [OC] [h) [OC] [h) [OC]
Se reprezinta grafic elementul de con- 10 4000 1 4300 0 4700 -1
structii in figura 2.2.4, Ill, amplasandu-se 9 3700 0 4100 -1 4300 -2
pe abscisa rezistentele la permeabilitate 8 3450 0 3800 -1 4350 -2
la vapori ale straturilor componente, iar 7 3200 -1 3600 -2 4100 -3
pe ordonata presiunile de vapori. 6 2900 -1 3300 -2 3900 -3
Se reprezinta grafic curba presiunilor 5 2650 -2 3100 -3 3650 -4
de saturatie corectate a vaporilor de 4 2400 -2 2900 -3 3450 -4
apa in interiorul elementului de con- 3 2050 -3 2600 -4 3150 -5
structii si linia presiunilor partiale, 2 1750 -3 2300 -4 2850 -5
utilizand datele calculate in tabelul 1 1500 -4 2000 -5 2550 -6
2.2.16. 0 1250 -4 1750 -5 2300 -6
Linia presiunilor partiale nu intersec-
-1 1050 -5 1450 -6 2000 -7
teaza curba presiunilor de saturatie co-
rectate $i deci nu are loc acumularea -2 900 -6 1250 -7 1750 -8
progresiva de apa de la an la an. -3 750 -7 1050 -8 1500 -9
3. Se face calculul cantitatii de va- -4 600 -8 900 -9 1300 -10
pori care concenseaza in elementul de -5 500 -9 750 -10 1100 -11
constructii in perioada rece a anului in -6 400 -10 600 -11 950 -12
tabelul 2.2.17, conform § 2.2.5.2. -7 300 -11 500 -12 800 -13
Temperatura exterioara de inceput de -8 200 -12 400 -13 700 -14
condensare (Jecond = -4 °C s-a determinat -9 130 -13 350 -14 600 -15
prin incercari, ea corespunzand tempera- -10 100 -14 250 -15 500 -16
turii exterioare pentru care linia presiunilor -11 75 -15 200 -16 450 -17
partiale devine tangenta la curba pre- -12 50 -16 175 -17 350 -18
siunilor de saturate, Pentru aceasta tem- -13 25 -17 160 -18 300 -19
peratura exterloara,in tabelul 2.2.17 si in -14 - - 100 -19 250 -20
fig. 2.2.4, II si Ill, se calculeaza si se tra-
-15 - - 75 -20 200 -21
seaza grafic temperaturile interioare, cur-
ba presiunilor de saturatie si linia presiu- Tabelul 2.2.14. Temperatu'a media a aerului exterior H~s ~ durata perioadei de evapcnre Nv,
nilor partiale, conslderano umiditatea rela-
tiva a aerului exterior de 85 %. corespunzatoaretemperatuii aerului exterior {}econd de inceput de condensare.
Se stabileste durata perioadei de Zona I Zona II Zona Ill
{Jecond
condensare Nw = 900 h $i temperatura NV (J~s Nv (J'
es
Nv (J'
es
exterioara medie Bes = -9 °C pe acesta [°C) [hi (oC] [h) [°C) [h] [°C)
durata, in functie de temperatura eecond' 10 4740 17 4450 16 4050 15
utilizand tabelul 2.2.13. Considerand 9 5050 16 4650 16 4250 15
{Jes = -9 °C ca ternperatura de calcul 8 5300 16 4950 15 4400 15
pentru aerul exterior, se reface curba 7 5550 15 5150 15 4650 14
presiunilor partiale de saturatie a vapo- 6 5850 15 5450 14 4850 14
rilor Ps $i dreapta presiunilor partiale Pv· 5 6100 14 5650 14 5100 13
Pentru stabilirea curbei reale Pv' din
4 6350 14 5850 13 5300 13
punctele Pv; $i Pve' se due tangente la
3 6700 13 6150 13 5600 12
curba presiunilor de saturatie Ps' iar
punctul in care acestea se intalnesc 2 7000 13 6450 12 5900 12
rnarcheaza suprafata de condensare. 1 7250 12 6750 12 6200 11
Se deterrnina cantitatea de vapori 0 7500 12 7000 11 6450 11
care pot condensa in interiorul elemen- -1 7700 11 7300 11 6750 10
tului de constructii in perioada rece a -2 7850 11 7500 11 7000 10
anului, utilizand relatia 2.2.34: -3 8000 11 7700 10 7250 9
mw =3600· -4 8150 10 7850 10 7450 9
-5 8250 10 8000 10 7650 8
·( 1404-353 _353-241,4)·900=
-6 8350 10 8150 9 7800 8
207, 06 . 108 43, 73 . 108
-7 8450 9 8250 9 7950 8
= 0,082 kg!m2. -8 8550 9 8350 9 8050 8
Pe baza valorii mw calculate mai sus, -9 8600 9 8400 9 8450 7
se calculeaza cresterea urniditatii rela- -10 8650 9 8500 8 8250 7
tive in timpul sezonului rece, utilizand
-11 8650 - 8550 - 8300 7
relatia 2.2.26.
-12 8700 - 8575 - 8400 7
LlW = 100 · 0, 082 = 4, 82% -13 8750 - 8590 - 8445 6
20. 0,085 -14 -- - 8650 - 8500 6
L1Wadm = 15 % pentru polistiren con- -15 -- - 8675 - 8550 6
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: Prntectia termica a cladiriler

form tabelului 2.2. 11. mv=3600· a amortiza amplitudinea de oscllatie a

Se constata ca este indepnnlta con-
ditia ,1 w
< ,1 wadm"
4. Se deterrnina cantitatea de apa
acurnulata care se poate evapora In pe-
rioada calda a anului In tabelul 2.2.18.
Utilizand tabelul 2.2.14, In functie de
=
temperatura (Jecond -4 °C, se stabileste
durata perioadei de evaporare
Nv = 7850 h si temperatura exterioara
medie 8~5 = + 10 °C, pe aceasta durata.
Consideranc 8~5 ca ternperatura de
calcul pentru aerul exterior, se reface
curba temperaturilor interioare, curba
presiunilor de saturatie a vaporilor p~ $i
dreapta presiunilor partiale Se con-
sidera umiditatea relativa a aerului exte-
rior In perioada calda a anului de 70 %.
Se calculeaza cantitatea de apa care
se poate evapora In perioada calda a
anului cu relatia 2.2.35:
. (1435,3 -1404 - 1435, 3 - 973). 7850 =
207, 06 . 10 8 43,73 . 10 8
= 3,03 kg!m2.
Se observa ca este Indeplinita condi-
tia de neacumulare proqresiva, de la un
an la altul, a apei provenite din conden-
sarea vaporilor In interiorul elementelor
de constructii, data de relatia 2.2.25:
mw < mv.
2.3. Stabilitatea tennici
a elementelor de inchidere
a clidirilor'i a inciperilor
o; din clidirilecivlle
Prin stabilitate terrnica se inteleqe ca-
pacitatea cladirii In ansamblu, a lncaperi-
lor considerate ca unitati separate sau a
elementelor de lnchidere ale acestora de
a acumula sau de a ceda caldura si de
temperaturii aerului exterior, astfel incat
sa se resimta In Incaperi cu valori reduse
(amortizate) $i defazate In timp.
Calculul la stabilitate terrnica este o
etapa a dirnensionar!i termotehnice a
cladirilor. prin care se urrnareste
asigurarea confortului termic interior pe
timp de iarna si pe timp de vara,
Determinarea stabititatii termice a
elementelor de constructii perimetrale
ale cladinlor se face In conformitate cu
prevederile din C107/7.
Elementele de constructli care se ve-
rifica la exigenta de stabilitate sunt:
- partea opaca a peretilor exteriori su-
praterani ai lncaperilor incalzite;
- planseele de peste ultimul nivel lncal-
zit, de sub terase sl poduri.

Tabelul 2.2.15. Calcululrezistentelortennice Rs (pentru exemplul de calcul3).

Nr. Nr. plan Materialul Caracteristici hiqrotermice Grosime d·µo Hezistente termice
strat separatle p ;.._ µD strat d R;. R5, Re LRS I.R/R (LR/R)2
fkq/m3l [W/m·Kl - lrnl lrnl fm2·K/Wl - -
aer 0,125
int. S; 0, 125 0,048 0,00230
1 Tencuiala 1800 0,930 7, 1 0,020 0,142 0,022
-
1 0,147 0,056 0,00314
2 Zidarie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0,240 1,272 0,320
2 0,467 0, 178 0,03168
-
3 Terrnoizolatie 20 0,044 30,0 0,085 2,550 1,932
3 2,399 0,914 0,83540
4 Zidarie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0, 115 0,610 0,153
4 2,552 0,972 0,94478
-
5 Tencuiala 1800 0,930 7, 1 0,030 0,213 0,032
- Se 2,584 0,984 0,96826
aer 0,042
ext. R = 2,626 1,00000

Tabelul 2.2.16. Verificareaacumulirii progresivea condensatuluifoentruexemplululde calcul3).

L1T = 8; - (}em= 20 - 9,5 = 10,5 K Presiunea de saturatle Pskcor

Nr. Nr.plan ak = L1T-L(R5/ R) ek = 8; - ak (Jk mediu M RV Pskm In functie corectia pskcor

strat separatie (din de ek din 162·(LR5/ R)2
tabelul tabelul 2.2.5)
2.2.12)
rci rci [°C] [1/sl [m/s] [Pal
aer +20 2340 - 2340
int. S; 0,50 19,50 2268 0,4 2268,4
-
1 19,46 57,71 100 7,34 108
1 0,59 19,41 2255 0,5 2255,5
-
2 18,77 51,81 100 65,90 100
2 1,87 18, 13 2083 5, 1 2088, 1
3 14,24 52,48 100 133,82 1QB
3 9,60 10,40 1262 135,3 1397,3
-
4 10, 10 53,11108 32,4 108
4 10,21 9,79 1210 153, 1 1363, 1
-
5 9,37 53, 17 1QB 11,33 108
Se 10,33 9,66 1201 156,9 1357,9
-
aer
ext. +9,50 1187 162 1349
Pvi= fP; · Pskcor; = 0,6 · 2340 = 1404 Pa
Pve = fPe · Pskcor e = 0,8 · 1349 = 1079 Pa
 Capitolul 2: Protectia termicii a cliidirilor I. lastalatii de inciilzire

Tabelul 2.2.17. Detenninarea - . .:..:.:i de vaporicare condenseazi in rece a anului (centru exemplul de calcul 3).
Nr. Nr. plan Stabilirea valorii 8p,., Calculul pentru perioada rece a anului
strat separatie 8~~~~" = -4 °C; L1 T = 20 -(-4) = 24 K 8,,< = -9 °C; N; = 900 h; L1 T = 20 - (-9) = 29 K
ak = L1 T·L(R/R) 8k = 8; - ak psc cond ak = L1T·L(R/R) 8k = 8; - ak e.:
(conf tab. 2.2.5) (conf tab. 2.2.5)
rci [°Cl [Pal [°Cl [°Cl [Pal
aer - +20,00 2340 - +20,00 2340
int.
,_____ S; 1, 15 18,85 2179 1,39 18,61 2146
1

- 2
1 1,34 18,66 2153 1,62 18,38 2116

- 3
2 4,24 15,73 1787 5, 16 14,84 1688

,_____ 3 21,94 -1,94 518,5 26,51 -6,51 353

4
f---
4 23,33 -3,33 463 28,19 -8, 19 304
5

- aer
Se 23,62 -3,62 451 28,54 -8,54 295

ext. - -4 00 437 - -9 00 284

Pvi = 'P; · Pscsi = 0,6 · 2340 = 1404 Pa
Pve cond = 'P; · Psc cond e = 0,85 · 437 = 371,5 Pa; Pves = <pe · Pscse = 0,85 · 284 = 241,4 Pa

2.3.1. Criteriile de perfonnaniA Tabelul 2.2.18 Detenninarea cantitiiii de api care se evaponl in perioada
ale stabil~i tennice caldi a anului (nentru exemplul de calcul 3).
Aceste criterii sunt: Nr. Nps Eliminarea apei in perioada calda a anului
• pentru elemente de constructri:
- coeficientul de amortizare vr pen-
strat 8ec=-4 °C = 8'e =+10 °C; t1T=8; - 8'e =10
5 5 °C; Nv=7850 h

tru vara $i ieme;

ak= 8k=8;-ak «: corectia P'scs cor
=11 T·"L(R/R) (tabel 2.2.5) 162·"L(R,/R)2
- coeficientul de defazaj f pentru
vara, coeficientul de stabilitate <P; [°Cl rci [Pal
pentru ierne; aer - -20,00 2340 - 2340,0
• pentru Incaperi: .Jnt., S; 0,48 19,52 2271 0,4 2271,4
- amplitudinea de oscitetie a tempe- 1
raturii aerului A1; (pentru vara si -
1 0,56 19,44 2260 0,5 2260,5
iems). 2
-
2 1,78 18,22 2094 5, 1 2099, 1
2.3.2. lndicele inef1:iei tennice D 3
-
3 9, 14 10,86 1300 135,3 1435,3
Pentru un element de constructii plan,
4
alcatuit din mai multe straturi dispuse
perpendicular pe fluxul termic, indicele -
4 9,72 10,28 1252 153,1 1405,1
inertiei termice se calculeaza cu relatia: 5
D = L(R5 • s24) (2.3. 1), f---
Se 9,84 10, 16 1242 156,9 1398,9
in care: aer
s24 - este coeficientul de asimilare ter- ext. - +10,00 1228 162,0 1390,0
mica, pentru perioada oscilatiilor Nps - Nurnar plan separatle; P'v;='P(P'scs; =0,6·2340= 1404 Pa
densitatii fluxului termic de 24 P'ves='P e.P'scs=O, 1· 1228,0=860 Pa; P'ves='Pe.P'scs cor=O, 1· 1390,0=973 Pa
ore, [W/m2·K].
Pentru principalele materiale de con- toare zonelor cu arii Ar zinta variatia maxima a amplitu-
structii, valorile coeficientilor de asimi- dinii fluxului termic acumulat de o
lare termica s24 - sunt date in Anexa 2.3.3. Coeficientul 411 de stabilitate suprafata, pentru a-si ridica tem-
2.1, iar pentru alte materiale se poate a elementelor de inchidere a clidirilor peratura cu 1 °C $i care se calcu-
calcula cu relatia 2.1.2. leaza cu relatia:
in cazul elementelor de constructii Calculul se face numai pentru perioa- q - q t1q
neomogene, indicele inertiei termice se da de iarna, conform prevederilor NP200 U; = 8 . max - mede [W/m2·K] = IJT
calculeaza cu relatia: si STAS 6648/1, utilizand formula: SI max SI med(2.3.4). I

Zona elementului de constructii pen-

D = }: (Ai x Di) (2.3.2),
<P = R
tru care indicele inertiei termice are va-
I R; + M/U; (2.3.3)
}:Ai loarea D = 1 poarta denumirea de
in care: ,,zona marilor oscilatii", in interiorul
in care: M - este coeficientul de neuniformitate carela se arnortizeaza jurnatate din am-
A - ariile zonelor distincte de pe supra- a cedarii caldurii de catre instala- plitudinea de oscilatie a temperaturii
1 tata elementului de constructii tia de Incalzire, dat in tab. 2.3.1; supratetel. Coeficientul U; este influen-
[m2]; U; - coeficient de asimilare terrnica a tat de aceasta zona si se calculeaza in
Di - indicii lnertiei termice corespunza- supratetei interioare, care repre- consecinta,
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor

La elementele de constructii cu straturile lnchise de aer din structura

structura stratificata, straturile de ma- [W/m2·K] elementelor de constructii se admite ca
terial care au indicele inertiel termice (2.3.7); s24 = 0 si D = 0.
D 2: 1 se numesc ,,straturi groase". R. · s2J-2 +U Coeficientul <P; trebuie sa respecte va-
Pentru aceste straturi, In mod simplifi-
u = J-2 J-1
[W/m2·K] lorile normate din tabelul 2.3.2; In caz
1-2
1 + RJ-2 · Uj-1
cat, se considera ca valoare U; este (2.3.8); contrar, se rnooifica alcaturea constructi-
eqala cu valoarea coeficientului de
asimilare terrnica - s - a materialului.
U =
,
U = R1 .
1 1 + R1.
+ U2 s: u2 [W/m2·K]
va a elementuluide lnchidere sau se ale-
ge un sistem adecvat de lncalzire.
Cazurile pentru care se calculeaza (2.3.9); Pentru cladirile de locuit din grupa ,,b"
coeficientul U, sunt urrnatoarele: - zona marilor oscitatit, care cuprinde (tab. 2.3.2) nu este neceseraverificareala
- zona marilor oscilatii, care cuprinde toate straturile elementului, adica stabilitate terrnica a elementelor de con-
numai primul strat al elementului, 01 + 02 + ... + D + ... On< 1, atunci snuctil perimetrale daca sunt lndeplinite
D 1 2 1, atunci: se catculeaza coeficientii U; din aproa- conditiile din tabelul 2.3.3.
U; = s1 [W/m2·K] (2.3.5); pe In aproape, incepand cu stratul n:
- zona marilor oscllatii, care cuprinde Rn · s2 +a 2.3.4. Stabilitatea tennici a inciperilor
primul si al doilea strat, adica LJ = n e
[W/m2·K]
n incilzite din clidirilecivile
1 + Rn ·a e
01 + D?"' 1, (2.3.10);
U U R1. s: + s2 Rn-1 · sn-1
2 + Un Stabilitatea terrnica a Incaperilor este
[W/m2·K] LJ =
[W/m2·K]
; = , = un criteriu de pertorrnanta superior In
1 + R1 . s2 (2.3.6); n-1 1+ R ·U
n-1 n (2.3.11); aprecierea confortului termic, deoarece
- zona marilor oscilatll, care cuprinde j
straturi din cele n ale elementului de u I
R1 • s: + U2
[W/m2·K]
tine seama $i de intluenta elementelor
vitrate $i a elementelor de comparti-
1 + R1 • U2
constructii, adica 01 + 02 + ... 01_1 < 1, (2.3.12). mentare (pereti interiori $i plansee)
dar 01 + 02 + .... D. 2: 1; atunci se cal- La elementele cu structura stratifica- asupra amplitudinii de oscilatie a tem-
culeaza coeficientii' U; din aproape In ta numerotarea straturilor se face de la peraturii aerului interior.
aproape, incepand cu stratul U-1): interior spre exterior. Stabilitatea terrnica a Incaperilor se
Pentru simplificarea calculelor la calculeaza pe timp de vara si pe timp

Tabelul 2.3.1. Coeficientul de neuniformitate a cedirii cildurii M.

Coeficientul de
Nr. crt. Tipul sistemului de Incalzire neuniformitate a cedarii
calourii M
1 Incalzire csntrala cu apa avand functionare neintrerupta 0, 1
2 Incalzire cu abur :
- lntrerupere 6 h/zi 0,8
- lntrerupere 12 h/zi 1,4
- lntrerupere 18 h/zi 2,2
3 Incalzire cu apa pe apartament (lntrerupere 6 h/zi) 1,5
4 Incalzire cu sobe de teracota la un foe pe zi (24 h)
- la grosimea peretilor de 1/2 cararnida 0,4
- la orosirnea peretilor de 1/4 cararnida 0,9
Observatie: Pentru Incalzirea cu sobe de teracota cu doua focuri pe zi coeficientul M se reduce astfel:
- la sobe avand pereti cu grosimea de 1/2 caramida de 2,5 ... 3 ori iar la cele cu grosimea peretilor de 1/4 cararnida de
2 ... 2,3 ori;
- la sobe In care antracitul se toloseste drept combustibil, cu 25 %

Tabelul 2.3.2. Valori minime normate pentru coeficientul de stabilitate termici <P; , pe grupe de clidiri.
Nr. Elementul de lnchidere Grupa de cladire
crt a b c
1 Pereti exteriori 6 5 -
2 Planseu terasa (cald) 7 6 -
3 Planseu de pod
lntradosul acoperisurilor terasa cu strat de aer ventilat 4 3 -

Tabelul 2.3.3. Valori minime D tlli R pentru care nu este necesari verificarea la stabilitate termici la clidirile de locuil
Valori minime D $i R pentru care
nu este necesara verificarea
Elementul de constructie la stabilitate terrnica
la cladirile de locuit
D R
- (m2·K/W]
Zona opaca a peretilor exteriori 3,0 1,875
Planseul peste ultimul nivel I - <> 1h tAr~C:.A ~ i:; 1 1?"\
I - sub ooduri 2,5 1,250
 Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor
Tabelul 2.3.4. Valori maxime nonnate pentruamplitudinea de oscilatiea temperalurii interioare Ae,, pe grupe de clidiri
A11; normat
- iarna
- vara
de iarna.
Studiul stabilitatiitermice a unei incaperi
incatzite, cu lntreruperi de functionare, pe
perioada de iarna, este necesar In vede-
rea verificariiconstructiei din punct de ve-
dere al cepacitatil ei de a rnentine variatla
temperaturii interioare, respectiv, de asi-
gurare a amplitudinii oscilatiei temperaturii
aerului interior A11 In limitele cerute de
confortul termic. '
Calculul amplitudinii de osciletie a
temperaturii interioare A11. se face cu
relatia: ' Oladirea de locuit a carui perete
A = aM<P
11, "BA [°C] (2.3.13),
£.,, I I
In care:
M - este coeficientul de neuniformitate
a cedarii catduni de catre instalatia
de incalzire, indicat In tabelul 2.3. 1;
<P - pierderile de caldura a Incaperii In
timp de o ora [W], (valoare eqala
cu cedarea de caldura medie orara
a corpurilor de Incalzire);
Bi - coeficientul de acumulare terrnica
a suprafetelor interioare Si a ele-
mentului j, calculat cu formula:
1 Coeticientii de asimilare terrnica - s24
BI [W/m2·K) (2.3.14).
RI + 1.i 1U If
Pentru pereti interiori si plansee, Bi
se poate extrage din nomograma din
figura 2.3. 1, pe baza masei specifice
G [kg/m2). Pentru usi si ferestre coefi-
cientii Bi se deterrnina cu formula:
u ce pentru fiecare zona In parte:
B. = -1 [W/m2·K) (2.3.15),
I 1,08
In care
U - este coeficientul de transmisie a
I caldurii a usilor si ferestrelor [W/m2K).
a - coeficient de corectie, avand valo-
rile:
0,70 - pentru incalzire cu apa calda:
0,80 - pentru Incatzire cu abur;
0,93 - pentru lncalzire cu aer cald.
Valoarea efectiva a amplitudinii
temperaturii aerului interior A11 calcula-
ta ca mai sus, se cornpara cu' valoarea
norrnata din tabelul 2.3.4.
Ao; ef s All; normal [°CJ (2.3.16).
Daca nu se asigura conditiile de sta-
bilitate terrnica, remedierea situatiei se
poate face astfel:
- pentru o constructie In curs de
proiectare, prin rnarirea inertiei ter-
mice a elementelor de constructii sau
prin prevederea altui regim de func-
tionare a instalatiei de Incalzire:
- pentru o constructie existenta, prin
I. lnstatatll de Incalzire
Grupa de cladire
a b c
1,0 1,0 -
3,0 5,0 -
rnicsorarea timpului de lntrerupere a
functionarii lnstalatlei de Incalzjre
centrala.
Exemplul de calcul 4
Se studiaza stabilitatea termica pe
timp de iarna a peretelui exterior din
exemplul de calcul 2 (fig. 2.2.3). 0 100 200 300 400
Rezolvare: G [kg/m2]
Verificarea se etectueaza In zona Fig. 2.3.1. Valorile coefic!entl1lui B 1n
opaca a panoului de perete exterior sl funciie de greutatea [ kg/m2]
consta In calculul rnarimii <P;. elementelor de construciii interioare.
exterior este analizat, se Incadreaza In D; = (0,12/1,62)15,36 = 1,137 > 1 =
grupa ,,b". U; = s1 = 15,36 W/m2-K.
1. Conform ultimului paragraf de la Hezulta:
§ 2.3.3. se verifica daca sunt indeplinite 1• 1
condltilie puse in tabelul 2.3.3.: D > 3,0 <P. = = 4, 94 "' <P. =5
15 •nee
si R > 1,875 m2·K/W pentru care nu 0, 125 + - ' ---
este necesara verificarea la stabilitate 15, 36
terrnica la cladinle de locuit. (conditie satisfacuta conform tab. 2.3.2)
ta) Utiiizand datele din exemplul de Fiind satistacute conditiile de stabili-
calcul 2 se deterrnina: tate terrnica ale peretelui exterior, nu
R = Rmax = 1,488 m2·K/W < 1,875 m2·K/W mai este necesara verificarea stabilitatii
(conditie nesatlstacuta conform tab. 2.3.3). termice a Incaper!i.
1b) Se deterrnina indicele inertiei ter-
mice conform § 2.3.2 $i relatlei 2.3.2. Exemplul de calcul 5
Se verifica la stabilitate terrnica Inca-
- ai materialelor care intra In alcatuirea perea din fig. 2.3.2 (camera de zi de la
panoului, se deterrnina din Anexa 2. 1 $i un etaj curent) pe timp de lama.
au urrnatoarele valori: Se cunosc urrnatoarele:
- beton armat s24 = 15,36 W/m2·K; - Incaperea face parte dintr-un bloc
- vata minerala G100 s24 = 0,51 W/m2·K; de locuinte cu structura de rezis-
- polistiren celular s24 = 0,30 W/m2K tenta din pereti structurali din beton
Se calculeaza indicele inertiei termi- armat, avand P + 10E. Peretti exte-
riori sunt realizati din panouri mari
D8 = 0, 167 · 15,36 = 2,565; prefabricate iar alcatuirea principa-
Db = 0, 117 · 15,36 + 1,667 · 0,51 = 2,647; lelor elemente de lnchidere $i de
DC= 0, 152 . 15,36 + 0,545 . 0,30 = 2,49;8 compartimentare sunt redate In fig.
Dd = 0,131 · 15,36 + 1,364 · 0,30 = 2,406. 2.3.2;
Pentru peretele exterior calculul se - [ncalzirea se realizeaza cu apa calda
face utilizand relatia 2.3.2: pe apartament, cu lntrerupere de 6
D = (0,31·2,565 + 5,96 · 2,647 + ore pe zi;
- Cladirea este arnplasata In localitatea
1
+0,54. 2,498+1,02. 2,406)- = 2,6. Cluj-Napoca (zona clirnatica II);
7,56 - Se considera necesarul de caldura
D = 2,60 < 3,0 (conditie nesatisfacu- global <P = 400 W.
ta conform tab. 2.3.3). Rezolvare:
2. Determinarea coeficientului <P; se Se calculeaza amplitudinea de osci-
face utilizand formula 2.3.3: latie a temperaturii aerului interior pe
R' timp de iarna cu relatia 2.3.13:
<P. =--~~
' R.+M U A = aM<P
s• '
II, "B.A. ,
R' = 1, 1 m2·K/W; £.,, I I
f!..s; = 1/h; = 1/8 = 0, 125 m2·K/W; unde a= 0,7, M = 1,5 (cont. tab. 2.3.1).
M = 1,5 (conform tab. 2.3.1, pentru Valorile B; se calculeaza cu relatia 2.3.14:
regim de Incalzire cu apa cal-
da pe apartament, cu lntreru- B =---
1 R. + 1iUIf
pere de 6 ore/zi); I '
U; se deterrnina cu relatia 2.3.5:
pentru: in care: R; = t/n, = 118 = 0, 125 m2·KfW.
 I. lastalatii de lncalzire Capitolul 2: Prnteetia termiea a cladirilor

U; se calculeaza dupa cum urrneaza:

u 0,049·15,362 +0,51
leaza cu relatia 2.3.5.
1pereti =
- la exteriori: avand in vedere ca 7
1+0,049·0,51
U; s1 =
15,36 W/m2·K; =
01 = 0,76 < 1, dar 01 + 02 = 1,61 2 1 - la pardoseala: avand in vedere ca 0 1
valorile U;se calculeaza cu relatia 2.3.6 = 11, 77 W/m2·K; = 0,05 < 1, dar 01 + 02 1,57 2 1, =
U =U 1 =
R1 • s: s
+ 2 •
,
- la pereti interiori: avand in vedere ca
01 = 1,33 > 1, valorile U. se calculea-
valorile
2.3.6.
u
1 se calculeaza cu relatia

' 1 + R, · s2 za CU relatia 2.3.5. I R 1 = 0,006 m2·K/W;

R1 = 0,049 m2·K/W; U; = s . = 15,36 W/m2·K =
s1 8,5 W/m2·K;
s1 = 15,36 W/m2·K; s2 = 0,51 W/m2·K; - la tavan: avand in vedere ca s? = 15,36 W/m2·K;
01 = 1,04 > 1, valorile u
1 se calcu-
u = 0, 006 . 8, 52 + 15, 36 - 2.
14,46
' 1 + 0, 006 · 15, 36 - /m K.

Hezulta urmatoarele valori B cores-

1
punzatoare supratetelor A:
- la pereti exteriori: A = 7'.56 m2

B. = = 4, 76W/m2K;
I 0,125+1/11,78

\0 - la pereti interiori: A1 2·5,43·2,52 + =

~I CZ + 3,46 · 2,52 - 0,9 · 2, 1 = 34,20 m2
t___ __l_J _ BI ----.
1
--=5,26W/m2·K;
0, 125 + 1/15,36
- la tavan: A;= 18,79 m2
5.23 1
Bi = . = 5, 26 W/m2·K;
0, 125 + 1/15,36

- la pardoseala: A;= 18,79 m2

1
SE(TIUNE A-A B . = . = 5, 15Wlm2·K;
I 0, 125+1 /14,46
- la tarnplarie exenoara si interioara, va-
lorile B se calculeaza cu relatia 2.3.15:
11R
B = _/ _i [W/m2·K]
1
1, 08
• la tarnplarie exterioara:
R = 0,43 m2·K/W; A = 2, 16 m2

B =
1/o,43=2 15W/m2K
1,08 ' •
• la tarnplarte mterioara:
R = 0, 18 m2·K/W; A = 1,89 m2

B =
1/o,18 = 5, 14 W/m2K
1, 08 •
:EB. · A = 4,76-7,56 + 5,26·34,20 +
I
+ 5,26· f8,79 + 5, 15· 18,79 + 2, 15·2, 16 +
I
+ 5, 14 . 1,8
~B · A = 425,84 WIK.

0 b
,_ A
Rezulta:

11'
= 0,7 · 1, 5 · 400
425,84
Se cornpara valoarea A11; deterrninata
mai sus cu valoarea din tabelul 2.3.4.
A H; normat = 1 °C
=
0 98oc
' .

Se observa ca este lndeplinita condi-

tia data de relatia 2.3.16, deci stabilita-
tea terrnlca a incaperii pe timp de lama
Fig. 2.3.2. Caracteristicigeometrice'i alcituiri constructivepentru ele-
este satisfacuta.
mentele de inchidere'i de compartimentareale camerei de zi (exemplul de
calcul 5):
A - detalii de perete interior; B - detalii de pteseu curent; C - detalii de etcstulre
perete exterior pe zone; 0 zonarea peretelui exterior;
1 - beton armat; 2 - sapa de mortar; 3 - covor PVC; 4 - vata rninerala G100;
5 - polistiren celular; CZ - camera de zi: A= 18,79 m2, pardoseala: covor PVC.
 Capitolul 2: Prntectia termica a cladirilor I. lnstalatii de incalzire

Tabelul 2.4.1. Numarul schimburilor de aer pe ora - na - [h-1] la cladiri de locuit (conform INCERC).
Clasa de
Categoria Clasa de perrneabilitate'"
Cladirii adapostire * ridicata medie scazuta
Cladiri individuale neadapostite 1,5 0,8 0,5
(case unifamiliale, cuplate moderat adapostite 1,1 0,6 0,5
sau Insiruite s.a, ) adapostite 0,7 0,5 0,5
Cladiri dub la neadapostite 1,2 0,7 0,5
cu mai multe expu- moderat adapostite 0,9 0,6 0,5
apartamente nere adaoostite 06 05 05
(carnine, sirnpla neadapostite 1,0 0,6 0,5
internate expu- moderat adapostite 0,7 0,5 0,5
s.a) nere adapostite 0,5 0,5 0,5
• Clasa de adapostire:
neadapostite: Cladiri foarte inalte, cladiri la periferia oraselor si In plate.
moderat adapostite: Cladiri In interiorul oraselor, cu minimum 3 cladiri In apropiere.
adapostlte: Cladiri In centrul oraselor, cladir: In paduri,
1**
Clasa de permeabilitate:
ridicata Cladiri cu tarnplarie exterioara fara rnasuri de etansare.
medie Oladiri cu tarnplarie exterioara cu garnituri de etansare.
scazuta Cladiri cu ventilare controlata si cu tarnplarie exterioara prevazuta cu rnasuri speciale de etansare.

de aicatuire a detaliilor, sa se limiteze a

utlg
+ I ' -
r
+- f
l I :~
JL ~ J
pierderile de caldura In exploatare, In
vederea reducerii consumului de ener-
gie pentru incalzirea cladirilor.
~t1
~ ~~@fii+
Pe langa pertorrnanta termoenergeti-
ca globala, cladirea In ansamblu si ele- T
II= P mentele de lnchidere trebuie sa ras-
punda si celorlalte criterii de perfor- 1® £1 I
manta privind atat confortul interior din
d I
punct de vedere termotehnic, cat si
transferul de caldura si rnasa prin ele-
mentele de lnchidere, conform celor
aratate In § 2.2 si 2.3.
- - - -
·-------;_!~
-~_]~
11
'
I
I
±-.-1.
r--L-+ '"1,

®
11
Fig. 2.4.1. Modul de calcul al lungi-
milor in plan la clidirile de locuit:
I - lungimi In plan; f - dimensiuni
nominale ale tam lariei exterioare.
2.4. Determinarea
•i verificarea coeficientului
global de izolare termici
Coeficientul global de izolare termi-
ca a unei cladiri sau a unei parti de
cladire reprezinta pierderile de caldura
prin elementele de lnchidere ale aces-
teia, pentru o diferenta de temperatu-
ra de 1 "C intre interior $i exterior, ra-
portate la volumul Incalzit al acesteia.
Coeficientul global de izolare terrnica
este un indicator conventional al nive-
lului de perforrnanta termoenergetica
de iarna al unei cladiri In ansamblul ei,
sau a unei parti de cladire distincta din
punct de vedere functional.
Cu ajutorul acestui coeficient, este
posibil ca, prin conceptia cornplexa ini-
tiala a cladirii (configuratie, procent de
vitrare, alcatuirea elementelor de con-
structii perimetrale etc.) si prin modul
Determinarea si verificarea coefi-
:i:I ~I
t
cientului global de izolare terrnica se
face pentru cladirile de locuit pe baza
prevederilor din normativul C107/1 si 1-------1-1~
----;;--
pentru celelalte cladirl pe baza preve-
derilor din normativul C 107/2.
-I
I,
2.4.1. Detenninarea !iii verificarea I ,
coeficientului global de izolare tennici I
G la clidirile de locuit -H-
Prevederile din normativul C107/1 se
apllca la toate tipurile de cladiri de lo-
cuit si anume:
- ctadiri de locuit individuale (case uni-
Fig. 2.4.2. Modul de calcul al
familiale, cuplate sau Insiruite, tip
iniliimilor la clidirile de locuit:
duplex etc.);
a - ecopens cu pod sau terasa;
- cladiri de locuit cu mai multe apar-
b - subso/ sau sol;
tamente;
f - dimensiunile nominale ale
- carnine $i internate;
tarnplariei exterioare; H - inaltirni.
- unitati de cazare din hoteluri si moteluri.
Reglementarile se retera la cladirile 2.4.1.1 Detenninarea coeficientului
noi, cat sl la cladirile existente care ur- global efectiv de izolare tennicl G
rneaza a fi supuse lucrarilor de reabili- Coeficientul global de izolare terrnica
tare sl de modernizare. G la cladirile de locuit, are In vedere:
Cladirile de locuit cu magazine sau - pierderile de caldura prin transmisie,
spatii cu alte destinatii la anumite nive- aferente tuturor supratetelor perime-
luri sunt luate In considerare exclusiv trale care delirniteaza volumul incalzit
aceste spatii, al cladirti:
 I. lnstaletii de lncalzire Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor

- pierderile de caldura aferente unor

condltii normale de reirnprospatare a a
aerului interior; b
- pierderile de caldura suplimentare
datorate infiltratlei In exces a aerului 0e = -15°C
0e = -15°C
exterior, prin rosturile tarnplartei.
Coeficientul global nu tine seama de +20°C
aportul solar si nici de aportul de cal-
dura datorat ocuparii locuintelor.
Coeficientul global de izolare terrnlca
+2 oo +20°C 0; = +20°C
se calculeaza cu relatia:

G = ~(Li. Ti)+ o, 34n [W/m3·K]

V a (2.4.1). +5°C
In care:
L. - este coeficientul de cuplaj termic,
I
calculat cu reI atia:
.
L. = A I R' . [W/K] (2.4.2) Fig. 2.4.3. Stabilireadimensiuniloranvelopei la clidirile de locuit:
I I m1 . .
Ti - factorul de corectie a temperatun- a - dimensiuni conform proiectului; b - dimensiuni de ca/cul.
lor exterioare;
V - volumul interior,incalzit, al cladirii [m3]; Tabelul2.4.2. ~ -. . globa)j I~ , , _.: de izolare termiciGN la clidiride locuit
R' . - rezistenta terrnica speciflca co-
Nurnarul de AN GN Nurnarul de AIV GN
mi rectata, rnedle, pe ansamblul cla-
niveluri N [m2/m3] [W/m3·K] niveluri N [m2/m3] [W/m3·K]
dirii, a unui element de construe-
0,80 0,77 0,25 0,46
tii j [m2·K/W];
A - aria elementului de constructii j 0,85 0,81 0,30 0,50
1
[m2], avand rezlstenta terrnica 1; R:r, 0,90 0,85 0,35 0,54
na - nurnarul de schimburi de aer pe 1 0,95 0,88 4 0,40 0,58
ora [h-1]. 1,00 0,91 0,45 0,61
Ariile elementelor de constructii pe 1,05 0,93 0,50 0,64
ansamblul cladirii precum si aria anve- «1, 10 0,95 ;;,0,55 0,65
lopei se mascara pe conturul fetelor in- 0,45 0,57 0,20 0,43
terioare ale elementelor de constructii 0,50 0,61 0,25 0,47
perimetrale (fig. 2.4.1 $i 2.4.2). Asa 0,55 0,66 0,30 0,51
cum rezulta din fig. 2.4.3, dimensiunile 2 0,60 0,70 5 0,35 0,55
de calcul pe ansamblul cladini se sta- 0,65 0,72 0,40 0,59
bilesc netinand seama de elementele 0,70 0,74 0,45 0,61
de constructii interioare. «0,75 0,75 «0,50 0,63
Volumul interior Incalzit al cladirii se 0,30 0,49 0, 15 0,41
calculeaza ca volumul delimitat de an- 0,35 0,53 0,20 0,45
velopa cladirii, 0,40 0,57 0,25 0,49
Factorul de corectle a temperaturilor ;;,10
3 0,45 0,61 0,30 0,53
exterioare se calculeaza cu relatia:
0,50 0,65 0,35 0,56
(J - (J
0,55 0,67
T = _, __ u 0,40 0,58
(2.4.3),
(J - (J «0,60 0,68 ;;,0,45 0,59
I e
Nota:
In care:
(Ju - este temperatura In spatiile neln-
1 - Pentru alte valori A/V $i N, se interpoleaza liniar.
calzite din exteriorul anvelopei, 2 - La cladirile proiectate dupa 1.01.1998, valorile GN au fast reduse cu 10 %.
deterrninata pe baza unui calcul al
bilantului termic, efectuat In con- Hezistentele termice corectate medii calcul cu ajutorul coeficientilor liniari 'I'
formitate cu prevederile din nor- R:r, se determina In conformitate cu si punctuali xde transfer termic.
mativele C 107/1 si C 107/2. prevederile din capitolul 2.2.3. Pentru Nurnarul de schimburi de aer pe ora,
Pentru calcule In faze preliminare de primele faze de proiectare, se poate na' se ia din tabelul 2.4.1, cu urrnatoa-
proiectare, valorile T se pot considera: utiliza metoda de calcul simplificat. in rele precizari:
T = 0,9 la rosturi deschise si la acest caz, influenta puntilor termice se • Valoarea n = 0,5 h-1 reprezinta nurna-
poduri; poate evalua printr-o reducere qlobala rul minim de schimburi de aer pe ora
T = 0,5 la rosturi lnchise, la subso- a rezlstentelor termice unidirectionale necesar pentru reirnprospatarea ae-
luri neincalzite si la pivnite, (In camp curent), astfel: rului interior In vederea asigurarii unor
precum si la alte spatii adia- • la pereti 20 .. .45 %; conditii normale de microclimat.
cente neincalzite sau avand • la terase $i plansee sub poduri Aceste schimburi normale se reali-
alte destinatii: 15 ... 25 %; zeaza prin:
T = 0,8 la camere de pubele, veran- • la plansee peste subsoluri sl sub - neetanseitati ale tamplarlei:
de, balcoane si logii inchise bowindouri 25 35 %; - deschiderea ferestrelor si usilor
cu tamplarie exterioara: • la rosturi 10 20 %. exterioare;
T = 0,9 la tarnplaria exterloara pre- Pentru ultima faza de proiectare, va- - sisteme speciale de ventilare naturala
vazuta cu jaluzele la partea lorile R:r, se deterrnina cu un grad mai (clapete reglabile si canale verticale
exterioara, ridicat de precizie, utilizand metode de de ventilare pentru eliminarea aerului
 Capitolul 2: Preteetia termica a cladirilor I. lnstalatii de lncalzire

viciat);
• Pierderile suplimentare de caldura
datorate infiltratiei in exces a aerului
exterior sunt o consecinta directa a
modului de realizare a etanseitatii
rosturilor dintre cercevelele sl tocurile
tarnpleriei exterioare. Aceste pierderi
sunt legate de actiunea vantului, pre-
cum si de curentii de aer interiori si
exteriori, :;;i sunt in functie de urrna-
torii factori;
- expunerea cladirii (sirnpla sau du-
bla) sub aspectul infilfratiilor de aer,
respectiv, cu apartamente avand
ferestre pe una sau pe coua tatade:
- gradul de adapostire a cladir!i, prin
rezistenta unor obstacole in calea
vantului si a curentilor de aer;
- gradul de permeabilitate a ctadirii,
in functie de modul de etansare a
tarnplariei exterioare;
• Valorile n din tabelul 2.4. 1 cuprind
ambele componente ale naturii pier-
derilor de caldura, astfel incat nurna-
rul de schimburi de aer variaza de la
valoarea minima de 0,5 h' (tara infil-
tratii in exces), la valori de 1,0 ... 1,4 h-1,
in cazul unor infiltratii suplimentare
mari;
• La cladiri avand mai multe feluri de
tarnplarf exterioare, valoarea n se
deterrnina prin interpolare, in functie
de ponderea ariilor diferitelor tipuri
de tarnplarii.

Tabelul 2.4.3. Valorile coeficientilora, b, c, d, e rm2·K/Wl nentruclldirile de cateaoria1, cu ocuDare continul.

Tipul de cladire Zona chrnatica a b c d e
Spitale I 1,30 2,30 1,50 1,30 0,39
cress si II 1,40 2,50 1,60 1,30 0,39
policlinici Ill 1,50 2,70 1,70 1,30 0,43
IV 1,60 2,90 1,80 1,30 0,47
Cladiri de I 0,90 2,30 0,90 1,30 0,39
invatarnant II 1,00 2,50 1,00 1,30 0,39
:;;i pentru sport Ill 1, 10 2,70 1, 10 1,30 0,43
IV 1,20 2,90 1,20 1,30 0,45
Birouri, I 0,80 2, 10 0,90 1,30 0,30
cladiri comerciale II 0,90 2,30 1,00 1,30 0,30
si hoteliere Ill 1,00 2,50 1, 10 1,30 0,30
IV 1, 10 2,70 1,20 1,30 0,30
Alte cladiri I 0,65 1,80 0,90 1,30 0,25
(industriale cu II 0,70 2,00 1,00 1,30 0,25
regim normal de expl.) Ill 0,75 2,20 1, 10 1,30 0,25
IV 0,80 2,40 1,20 1,30 0,25

Tabelul 2.4.4. Valorile coeficientilora, b, c, d, e rm2·K/Wl nentruclidirile de cateaoria2, cu OCUDarediscontinul.

Tipul de cladire Zona clirnatica a b c d e
Policlinici, I 1,05 2,45 1,30 1,40 0,39
dispensare, II 1, 15 2,70 1,40 1,40 0,39
crese Ill 1,25 2,95 1,50 1,40 0,43
IV 1,35 3,10 1,60 1,40 0,47
Cladiri de I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,39
invatarnant II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,39
sl pentru sport Ill 0,85 2,45 1, 10 1,40 0,43
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,47
Birouri, I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,30
cladiri comerciale II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,30
:;;i hoteliere Ill 0,85 2,45 1, 10 1,40 0,30
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,30
Alte cladiri I 0,55 1,40 0,85 1,40 0,25
(industriale cu II 0,60 1,50 0,90 1,40 0,25
regim normal de expl.) Ill 0,65 1,60 0,95 1,40 0,25
IV 0,70 1,70 1,00 1,40 0,25

Tabelul 2.4.5. Valorile L1G1ref [W/m3·K].

Categoria Tipul Inertia lndicele solar 1. (m-1)
cladir!i cladir!i terrnica s 0,009 > 0,010 ... 0,019 ~ 0,020
Cladiri pentru sport oarecare 0 0,06 0, 12
1 mica 0 0 03 0 06
Alte cladiri medie 0 0,05 0, 10
mare 0 0,06 0, 12
2 Cladiri pentru sport si scoli oarecare 0 0,03 0,06
Alte cladiri oarecare 0 0,04 0,08
 I. lnstalalii de ineafzire
2.4.1.2 Detenninarea coeficientului
global nonnat de izolare tennicl GN
Valoarea este data in tabelul 2.4.2, in
functie de nurnarul de niveluri N si de
raportul dintre aria anvelopei A si
volumul cladirii V. Valorile coeflclentllor
globali norrnati sunt valabile pentru
toate zonele climatice.
2.4.1.3 Nivelul de izolare tennicl
globs/I
Este corespunzator daca se realizea-
za conditia:
G ,, GN [W/m3·K] (2.4.4).
Posibilitatile de realizare a acestei
conditii trebuie sa fie atent analizate
inca de la fazele preliminare ale proiec-
tului, atunci cand se slaboreaza con-
ceptia cornplexa a cladir!i, cand inca
se mai poate interveni asupra configu-
ratiel in plan i;;i pe verticala a construe-
tiei, precum si asupra parametrilor ei
geometrici.
Principalii factori geometrici care in-
fluenteaza coeficientul global G sunt
urrnatorii:
• raportul P/Ac, in care:
P - perimetrul cladirti, rnasurat pe con-
turul exterior al peretilor de fatada:
Ac - aria in plan a cladirii, lirnitata de
perimetru;
• retragerile gabaritice, existenta bo-
windourilor, precum si alte variatii ale
suprafetelor Ac de la nivel la nivel;
• gradul de vitrare, exprimat prin
raportul:
A,
V=--- (2.4.5),
A1+Ap
in care:
A, - este aria tarnplariei exterioare si a
altor supratete vitrate;
AP - aria zonelor opace a peretilor
exteriori.
2.4.1.4 Succesiunea calculelor
Se recornanda a fi urrnatoarea:
1. Stabilirea planurilor si sectiunilor
verticale caracteristice ale cladirii,
cu precizarea conturului spatiilor
Incalzite:
2. Calculul ariilor tuturor elementelor
de constructf perimetrale A;
1IA
3. Calculul ariei anvelopei A = si
1
a volumului cladir!i V;
4. Determinarea temperaturilor Hu
(prin bilant termic);
5. Determinarea factorilor de corectie
r.;
6. Determinarea rezlstentelor termice
corectate medii R' .;
7. Stabilirea numarul~i de schimburi
de aer pe ora na (tab. 2.4.1);
8. Calculul sub torrna tabelara a ex-
presiei:
}: (A .l R'm; )r,:
9. Se calculeaza:
Capitolul 2: Prnteetia termica a cladirilor
1 Ar. • se interzice utilizarea tarnplariilor cu
G= - "' -' -' + 0, 34n ; tocuri sl cercevele din aluminiu fara
V L., R' a
intreruperea puntilor termice.
m,
10. Se calculeaza: A/V si din tabelul 2.4.1.5.3 In vederea reducerii
2.4.2 se obtine valoarea GN; infiltratiilor de aer rece:
11. Se compara G cu GN. • la tarnplaria exterioara se iau rnasuri
La prima taza de proiectare se reco- de etansare corespunzatoare a ros-
rnanda a se face un prim calcul consi- turilor dintre tocuri sl conturul goluri-
derand, valorile R'm conform tabelului lor din pereti;
2.2.7. In functie de valoarea G obtinu- • se utilizeaza exclusiv tarnplarie de
ta, se actioneaza asupra elementelor buna calitate i;;i prevazuta cu gar-
de constructii, a gradului de vitrare etc. nituri de etansare:
• suprafetele vitrate, luminatoarele sl
2.4.1.5 Recomandjri privind unele tarnplaria fixa se prevad cu solutii de
posibilitjfide tmbunMlJtire a compor- etansare care sa excluda orice infil-
Mrii tennotehnice Ji de reducers a tratii:
valorii coeficientului global de izolare • la peretii din panouri mari prefabrica-
tennicl la clldirilede locuit te, rosturile dintre panouri se iau
Pentru lrnbunatatirea comportarii ter- exclusiv de tip ,,inchis" sl se etan-
motehnice a cladirilor de locuit i;;i pen- seaza cu chituri de calitate cores-
tru reducerea valorii coeficientului glo- punzatoare care contera o siquranta
bal de izolare termica, se recornanda deplina, atat fata de infufratiile de
aplicarea urrnatoarelor rnasun: apa, cat i;;i fata de infiltratiile de aer;
• la elementele perimetrale opace nu
2.4.1.5.1 La alcltuirea genera/I se utilizeaza solutii constructive ca-
a clldirii: racterizate printr-o permeabilitate la
• la stabilirea pozitiilor i;;i dimensiunilor aer rioicata.
tarnplariei exterioare se are in vedere
atat orientarea cardinala, cat i;;i orien- 2.4.2. Detenninarea 'i verificarea
tarea tata de directia vanturilor domi- coeficientului global de izolare tennicA
nante, tinand seama si de existenta G1 la clidirilecu alti destin&1:ie
cladirilor invecinate; desi nu se consi- decit cea de locuit
dera in calcule, ferestrele orientate
spre sud au un aport solar semnifi- Prevederile din normativul C 107/2
cativ; se aplica la urrnatoarete categorii de
• pentru reducerea pierderilor de calou- claoiri cu alta destlnatie decat locui-
ra spre spatiile de circulatie cornuna, rea, al caror regim de Inaltirne nu de-
se prevad windfanguri la intrarile in paseste P + 10E:
cladiri, aparate de inchidere automata • cladiri de categoria 1, in care intra
a usilor de intrare in cladiri, termoizo- cladirile cu ,,ocupare continua" i;;i cla-
latii la usile de intrare in apartamente, dirile cu ,,ocupare discontinua" de
Incalzirea spatiilor comune la tempe- clasa de inertie mare;
raturi apropiate de temperatura din • cladiri de categoria 2, in care intra
locuinte etc; cladirile cu ,,ocupare discontinua", cu
• la peretii interiori ai camanlor aerisite exceptia celor din clasa de inertie
direct, se prevad rnasuri de termo- mare.
izolare. Cladirile cu ,,ocupare continua" sunt
acele cladiri a caror functionalitate impu-
2.4.1.5.2 La alcltuirea elementelor ne ca temperatura mediului interior sa
de construct;ii perimetrale: nu scada ~n intervalul dintre ora 0 i;;i 7)
• se utilizeaza solutii cu rezistente ter- cu mai mult de 7 cc sub valoarea
mice specifice sporite, cu utilizarea normala de exploatare. Exemplu: crei;;e-
materialelor termoizolante eficiente le, internatele, spitalele etc.
(polistiren, vata rninerala etc.); Cladirile cu ,,ocupare discontinua"
• se utilizeaza solutii irnbunatatite de sunt acele cladiri a caror functionalita-
tamplarie exterioara, cu eel putin 3 te permite ca abaterea de la tempera-
randuri de geamuri sau cu geamuri tura normala de exploatare sa fie mai
termoizolante; mare de 7 cc pe o perioada de 10 ore
• se urrnareste eliminarea totala sau pe zi, din care eel putin 5 ore in inter-
reducerea in cat mai mare rnasura a valul dintre ora 0 i;;i 7. Exemplu: i;;colile,
puntilor termice de orice tel, in amfiteatrele, salile de spectacole, cla-
special in zonele de intersectli ale dirile administrative, restaurantele, cla-
elementelor de constructii (colturi, dirile industriale cu unul sau doua
socluri, cornise, atice), cat si la bal- schimburi etc., de clasa de inertie me-
coane, logii, bowindouri si in jurul die i;;i mica.
golurilor de ferestre si usi de balcon
etc.;
 Capitolul 2: Prntectia termica a cladirilor I. lnstalalii de lncalzire

2.4.2.1 Detenninarea coeficientului

global efectivde izolare tennicl G1
Se face utilizand relatia:

G
'
= l. ["_
V L.
Ai ·
R'mj
r1] [W/m3·K]
J (2.4.6),

J_ L()I I ~ in care:
I t:---~~-t-'---+----ts'::::i,----'--------, V - volumul Incalzit al cladirii,
A, x., R' . - determinate pentru ele-
I
I
gl
C'"i
1 J m;
menteI e J. aI e anveI ope:.
au aceeasi semnificatie ca

~It
la§ 2.4.1.1.

2.4.2.2 Detenninarea coeficientului

global nonnat de izolare tennicl G tret

~1
Se face utilizand relatia:
cnl I

al _,f A G = l. [~ + ~ + A3 + d . p +

ll~
I

-® l ''"'Va b c e

[W/m3·K] (2.4.7),
in care:

H Sectiunea A-A
A1 - aria supratetelor componente opa-
ce ale peretilor verticali care tac cu
planul orizontal un unghi mai mare
de 60°, aflati in contact cu exterio-
rul sau cu un spatiu nelncalzit, cal-
culata luand in considerare dimen-
siunile interax (m2];
A2 - aria supratetelor planseelor de la
ultimul nivel (orizontale sau care
tac cu planul orizontal un unghi
mai mic de 60°), aflate in contact
cu exteriorul sau cu un spatio ne-
lncalzit, calculata luand in consi-
derare dimensiunile interax [m2];
A3 - aria suprafetelor inferioare aflate in
contact cu exteriorul sau cu un spa-
tiu neincalzit,calculata luand in con-
siderare dimensiunileinterax (m2];
P - perimetrul exterior al spatiului afe-
rent cladirii aflat in contact cu solul
Fig. 2.4.4. Plan 'i seqiune clidire parter: sau ingropat [m];
(exemplul de ca/cul 6) A4 - aria suprafetelor peretilor transpa-
Tarnplarie exterioara: 1 - 90 x 240 cm; 2 - 90 x 150 cm; 3 - 120 x 150 cm; 4 - 180 renti sau translucizi aflati in con-
x 150 cm; 5 - 210 x 150 cm; 6 - 90 x 60 cm; 7 - 90 x 240 cm. tact cu exteriorul sau cu un spatiu

Tabelul 2.4.6. Tabel pentru determinarea termenului l: (A·r)/ R;,,] (exemplul de calcul 6).
A·r
Nr.crt. Elementul de constructii A R;,, r
R'm
[m2] [m2·K/W] [w!Kl
Placa pe sol 183,64 3,00 61,213
2 Planseu sub pod 183,64 2,00 0,9 82,638
3 Tarnplarie exterioara 33,84 0,40 84,600
4 Pereti exteriori 129,36 1,20 107,800
Total 530,48 336,251

Tabelul 2.4.7. Tabel pentru calculul rezistentei termice medii a tamplariei (exemplul de calcul 6).
Nr.crt. Tipul tarnplariei A R', R;,, AIR'
[m2] [m2·K/W] [WIK]
1 Usa de intrare 2, 16 0,39 5,538
2 Tarnplarie dubla obisnuita 6,48 0,43 15,070
3 Tarnplarie dubla cu geam termoizolant 25,20 0,55 45,818
Total 33,84 0,509 66,426
 I. lnstalatll de Incalzire Capitolul 2: Pretectia termica a cladirilor
naincalzit, calculata luand in consi- 33,84 m2;
derare dimensiunile nominale ale • Aria peretilor exteriori:
golului din perete [m2]; A4 = P · H - A3;
V - volumul incalzit, calculat pe baza di- ~ = 64,00 · 2,55 - 33,84 = 129,36 m2;
mensiunilor exterioare ale cladirii [m3]; • Aria anvelopei:
- a, b, c, d, e - coeficienti de control A = 2 · 183,64 + 33,84 + 129,36
pentru elementele de constructii men- = 530,48 m2;
tionate mai sus, ale caror valori sunt • Volumul cladirti:
date in tabelele 2.4.3 si 2.4.4 in functie V = A1 • H = 183,64 · 2,55 = 468,282
de categoria de cladire (categoria 1 sau b) Determinarea coeficientului G pe
2), tipul de cladire si zona clirnatica. baza valorilor R;,,;n:
Pentru cladirile la care suprafata pe- Se utilizeaza valorile minime R:r, R:r,;n =
retilor transparent! sau translucizi re- conform tabelului 2.2.6, pentru cladiri
prezinta eel putin 50 % din suprafata proiectate pana la 1.01.1998, si anume:
elementelor verticale de inchidere, • pereti exteriori R:r, = 1,20 m2·K/W;
coeficientul global de referinta G tret • tamplarie exterioara R:r, = 0,40 m2·K/W;
poate ti rnarit cu o cantitate L1G1ref' a • planseu pod R:r, = 2,00 m2·KfW;
carei valoare este data in tabelul • placa pe sol R:r, = 3,00 m2·KfW.
2.4.5, in functie de categoria cladirit, Cu aceste valori, in tabelul 2.4.6, se
de indicele solar /5 si de inertia termi- deterrnina termenul:
ca a cladirii. =
L [(A · r)IR:.r,)J 336,251 WIK.
lndicatii privind determinarea clasei de Pentru stabilirea nurnarulul de
inertie terrnica sau a indicelui solar sunt schimburi na se considera:
date in anexele normativului C 107/2. • cladire indivicuala:
• moderat aoapostita ~n interiorul unui
2.4.2.3 Nivelul de lzolare tennicl oras, cu minimum 3 cladiri in apropiere);
globald • clasa de permeabilitate ridicata (tarnpla-
Nivelul de izolare terrnica qlobala rie exterioara fara rnasuri de etansare),
este corespunzator daca se realizeaza Din tabelul 2.4.1, se obtine: na = 1, 1h·1.
conditia: Aplicand relatia 2.4. 1 se obtine:
G1 s G1rer [W/m3·K] (2.4.8).
G = 336, 251 + 0, 34. 1, 1 =
Exemplul de calcul 6 468,280
Se veriflca coeficientul global de izo- = 0,718 + 0,374 =
lare terrnica pentru o clil.dire de locuit = 1,092 W/m3·K;
individuala, cuplata, avand in vedere c) Determinarea coeficientului GN
faza prelirrunara de proiectare. Se deterrnina:
Cladirea are parter, este alcatuita con-
form fig. 2.4.4, este amplasata in Bu- ~ = 530, 480 = 1 13 m2/m3.
curesti !;ii este proiectata in anul 1997. v 468,282 '
Rezolvare: Conform tabelului 2.4.2, pentru N = 1
a) Determinarea caracteristicilor geo- si AN = 1, 13 > 1, 10, rezulta:
metrice ale cladirii: GN = 0,95 W/m3-K.
• Aria placf pe sol A1 !;ii a planseului Se observa ca G > GN; in consecinta,
sub pod Ai trebuie sa se ia unele mason de re-
A1=A2= 17,8· 11,8-2· 1,2· 11,0= ducere a pierderilor de caldura;
183,64 m2; d) Determinarea coeficientului G s GN;
• Perimetrul cladirii: Se actioneaza numai asupra tarnpla-
p = 2 . (11,80 + 17,80 + 2 . 1,20) riei exterioare, astfel:
= 64,00 m; • ferestrele !;ii usile de balcon de la ca-
• inaltimea parterului: merele de zi si de la dormitoare se
H = 2,55 m; prevad a se realiza din tamplarie
• Aria tarnplariei exterioare: dubla, din lemn, cu un geam
A3 = 2 · 1,80 · 1,50 + 2 · 1,20 · 1,50 + termoizolant si un geam obisnuit (R'
8 . 0,60 . 0,60 + 2 . 0,90 . 1,50 + 2 = 0,55 m2·K/W), cu garnituri de
. 2, 10 . 1,50 + 6 . 0,90 . 2,40 = etansare:
• celelalte ferestre se prevad a se exe-
cuta din tarnplarle dubla din lemn, cu
geamuri obisnuite (R' = 0,43 m2·KfW),
fara garnituri de etansare:
• usa de intrare este din lemn, opaca,
avand R' = 0,39 m2·K/W, fara garni-
turi de etansare.
Se calculeaza rezistenta terrnica
m3; medie a tarnplariei exterioare dupa mo-
dificare (tab. 2.4.7):
R' = LA 33, 84
L (A IR') 66, 428
= 0,509 m2·K/W
Se observa ca valoarea obtinuta este
superioara celei initiale
R'm = 0,40 m2·K/W
Se deterrnina noua valoare a termenu-
lui Ar/R'm pentru noua tarnplarie exte-
rioara tinand seama de valorile din ta-
belele 2.4.6 si 2.4.7,
A·r/R' = 84,60 - 66,426 = 18, 174 WIK.
Se deterrnina noua valoare a terme-
nului L[(Ar/R'm)] pentru elementele de
constructii ale incaperii
I[(A.r/R'm)] = 336,251 - 18, 174 =
= 318,077 W/K.
Din tabelul 2.4.1 se determina noua va-
loare a numarului de schimburi n prin
interpolare intre na = 0,6 (clasa de per-
meabilitate medie) si na = 1,1 (clasa de
permeabilitate ridicata), astfel pentru:
na = 0,6 h·1 - pentru tarnplarie dubla
cu geam termoizolant cu supra-
fata A = 25,2 m2
na = 1, 1 h·1 - pentru usa de intrare si
tamplarie dubla obisnuita cu
supratata A = 8,64 m2;
rezulta:
na = 0,6 + (1, 1 - 0,6)8,6418,64 + 25,2
= 0,728 h-1•
Se recalculeaza valoarea G cu relatia
G =
1
- ~ --
(A · r) + 0, 34n =
v L.. R' a
m
318• 011+0,34.
0, 728 =
468,282
= 0,927 W/m3·K
Hezulta: G < GN
in concluzie, in conditiile realizarii
efective a valorilor R:.r, 2: R:.r,in la peretii
exteriori, la planseul de sub pod precum
si la placa de pe sol, se obtine un co-
eficient global de izolare terrnica, mai mic
decat coeficientul corespunzator normat.
 Capitolul 2: Anexe I. lnstalatii de Incalzire

Anexa 2.1
Caracteristiciletennotehniceale materialelorde constructii
Nr. Densitatea Conductivitatea Coeficientul de Factorulrezistenteila
crt. Denumirea materialului aparenta terrnica de calcul asimilare terrnica permeabilitatela vapori
p /... s [1/K]
[kq/m31 [W/m·Kl [W/m2·Kl -
0 1 2 3 4 5
I. Produse pe baza de azbest
Capacitate calorica rnasica c = 840 J/kq·K
1 Placi $i foi din azbociment 1900 0,35 6,35 24,3
2 Placi termoizolante din azbest 500 0, 13 1,99 1,6
300 0,09 1,28 1,6
II. Materiale asfaltice sl bituminoase
Capacitate calorica rnasica c = 840 J/kq·K
3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0
4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0
5 Bitum 1100 0, 17 3,37 *)
III. Betoane
Capacitate calorica rnasica c = 840 J/kq·K
6 Beton armat 2600 2,03 17,90 24,3
2500 1,74 16,25 21,3
2400 1,62 15,36 21,3
7 Beton simplu cu agregate 2400 1,62 15,36 21,3
naturale de natura 2200 1,39 13,62 14,9
sedirnentara sau arnorta 2000 1, 16 11,86 12, 1
(pietris, tuf calcaros, diatomit) 1800 0,93 10,08 8,5
1600 0,75 8,53 7, 1
1400 0,58 7,02 4,7
1200 0,46 5,79 4,3
1000 0,37 4,74 3,9
8 Beton cu zgura de cazan 1800 0,87 9,75 8,5
1600 0,75 8,53 7,7
1400 0,64 7,37 7, 1
1200 0,52 6, 15 6, 1
1000 0,41 4,99 4,7
9 Beton cu zgura granulata 1800 0,64 8,36 7,7
1600 0,58 7,50 7, 1
1400 0,52 6,65 6,6
1200 0,46 5,79 6, 1
10 Beton cu zgura expandata 1600 0,58 7,50 7, 1
1400 0,46 6,25 6,5
1200 0,41 5,46 6,0
11 Beton cu perlit 1200 0,41 5,46 4,3
1000 0,33 4,47 3,4
800 0,26 3,55 2,4
600 0, 17 2,49 2, 1
12 Beton cu granulit 1800 0,81 9,41 7, 1
1700 0,76 8,85 7,0
1600 0,70 8,24 6,9
1500 0,64 7,63 6,8
1400 0,58 7,02 6,5
1200 0,46 5,79 6, 1
1000 0,35 4,61 4,7
800 0,29 3,75 3,4
600 0,23 2,86 2,4
400 0, 17 2,03 1,9
13 Beton celular autoclavizat
(gazbeton):
- tip GBC-50 750 0,28 3,57 4,2
- tip GBN-50 700 0,27 3,39 4,2
- tip GBN-35 600 0,24 2,96 3,7
- tip GBN-T; GBC-T 550 0,22 2,71 3,5
14 Produse rigide spumate 500 0,20 2,46 3, 1
din cenusa de terrnocentrala 400 0, 16 1,97 2,6
liata cu ciment
 I. lnstatatil de incalzire Capitolul 2: Anexe

0 1 2 3 4 5
IV. Mortare
Capacitate calorica rnasica c = 840 J/kQ·K
15 Mortar de ciment 1800 0,93 10,08 7, 1
16 Mortar de var sl ciment 1700 0,87 9,47 8,5
17 Mortar de var 1600 0,70 8,24 5,3
18 Mortar de zqura cu ciment 1400 0,64 7,37 5,7
1200 0,52 6, 15 4,7
v. Vata minerals sl produse din vata minerals
Capacitate calorica rnasica c = 750 J/kq·K
19 Vata rninerala
- tip 60 60 0,042 0,37 1,1
- tip 70 70 0,045 0,41 1,1
20 Saltele din vata rnlnerala:
- tip SCl60, SC060, SPS60 100 ... 130 0,040 0,50 1,3
- tip SPS 70 120 ... 150 0,045 0,50 1,3
21 Pasla rninerala
- tip P40 40 0,043 0,31 1,1
- tip P60 60 0,040 0,36 1,6
- tip P90 90 0,040 0,44 2,0
22 Placi din vata rninerala:
- tip G100 100 0,048 0,51 2, 1
- tip G140 140 0,040 0,55 2,4
- tip AP140 120 ... 140 0,044 0,56 2,4
23 Placi rigide din fibre de 160 0,050 0,66 2,5
bazalt tip PB160
VI. Sticls sl produse pe baza de sticls
Capacitate calorlca rnasica c = 840 J/kq·K
24 Sticla 2500 0,75 10,67 00

25 Sticla sponqioasa 400 0, 14 1,84 28,3

300 0, 12 1,48 28,3
140 0,075 0,80 28,3
26 Vata de sticla
- cal I 80 0,036 0,42 1,1
- cal II 100 0,041 0,50 1,2
VII. Produse pe baza de ipsos, perlit, diatomit
Capacitate calorica rnasica c = 840 J/kQ·K
27 Placi de ipsos 1100 0,41 5,23 6, 1
1000 0,37 4,74 6,5
28 Placi de ipsos cu umplutura orQanica 700 0,23 3, 13 3,4
29 loses celular 500 0, 18 2,34 1,7
30 Sapa de ipsos 1600 1,03 10,00 11,2
31 Produse termoizolante 600 0,22 2,83 -
din diatomit 500 0, 19 2,40 -
32 Placi termoizolante din perlit 270 0, 16 1,62 1,9
liate cu ciment
VIII. Psmanturi sl umpluturi
Capacitate calorica rnasica c = 840 J/ko·K
33 Parnant veqetal in stare umeda 1800 1, 16 11,28 -
34 Urnolutura din nisio 1600 0,58 7,50 3,9
35 Urnplutura din pletris 1800 0,70 8,74 2,4
IX. Lemn sl produse din lemn
Capacitate calorica rnasica c = 2 51 O J/kq·K
36 Pin $i brad
- perpendicular pe fibre 550 0, 17 4,12 10,4
- in luncul fibrelor 550 0,35 5,91 2,0
37 Stejar sl fag
- perpendicular pe fibre 800 0,23 5,78 11,3
- in lunqul fibrelor 800 0,41 7,71 2, 1
38 Placai incleiat 600 0, 17 4,39 28,3
39 Hurnequs 250 0,09 2,02 2,4
40 Placi termoizolante din talas, 400 0, 14 3, 19 2,4
tip STABILIT 300 0, 13 2,66 2,4
41 Beton cu
agregate vegetale 800 0,21 5,52 5,3
(talas, rurnequs, puzderie) 600 0, 16 4, 17 5,0
 Capitolul 2: Anexe I. mstalatii de incalzire

0 1 2 3 4 5
42 Placi termoizolante
din coaja de rasinoase
- tip PACOSIP 750 0,216 5,42 5,3
- tip IZOTER 350 0, 125 2,82 2,4
270 0, 116 2,38 2, 1
43 Placi din fibre de lemn,
tip PFL (placi moi)
- placi s 220 ... 350 0,084 2,08 2,7
- placi B si BA 230 .. .400 0,094 2,32 3,7
44 Placi aglomerate fibrolemnoase, 300 0,084 2, 14 2,7
tip PAF
45 Placi din aschii de lemn, tip PAL:
- termoizolante 350 0, 101 2,53 2,8
- stratificate 650 0,204 1,90 7, 1
550 0, 180 4,24 4,3
- omogene pline 700 0,264 5,79 8,5
600 0,216 4,85 7,4
500 0, 168 3,90 3,4
-omooene cu qoluri 450 0, 156 3,57 2,8
x. Produse termoizolante fibroase de nature organica
Capacitate calorica rnasica c = 1 670 J/kg·K
46 Placi aglomerate 300 0, 101 1,91 3,5
din ouzderie, tip PAP 200 0,086 1,44 3,0
47 Stufit
- presat manual 250 0,09 1,65 1,3
- presat cu rnasina 400 0, 14 2,60 1,4
48 Placi din paie 250 0, 14 2,05 1,4
120 0,05 0,85 1,3
49 Saltele din deseuri textile 100 0,045 0,74 1,1
sintetice, tip vata de tapiterie
XI. Umpluturi termoizolante
Capacitate calorica rnasica c = 840 J/k~ ·K
50 Zgura de cazan 1000 0,35 4,61 3,3
700 0,26 3,32 2,9
51 Zgura granulata, zqura 1100 0,36 4,90 3,4
expandata 900 0,31 4, 11 3, 1
500 0, 19 2,40 2,7
52 Cenusasi zqura de terrnocentrala 650 0,29 3,38 3,0
53 Granulit 900 0,49 5, 17 3,0
500 0,25 2,75 2, 1
300 0, 18 1,81 1,7
54 Perlit 200 0,088 1,03 1,7
100 0,083 0,71 0,9
55 Diatom it 700 0,25 3,26 -
500 0,20 2,46 -
XII. Pietra naturale sl zidarie din piatra naturals
Capacitate calorica rnasica c = 920 J/(kg·K)
56 Scorie bazaltica 1000 0,26 4, 16 -
57 Marrnura, cranlt, bazalt 2800 3,48 25,45 50,7
58 Gresie si cuartite 2400 2,03 17,99 17,0
59 Pietre calcaroase 2000 1, 16 12,42 10,6
1700 0,93 10,25 8,5
60 Tuf calcaros 1300 0,52 6,70 4,3
61 Zidariedin pietre de torrna requlata,
cu densitateaparentaa pietrei de:
- 2800 kg/m3 2680 3,19 23,89 30,4
- 2000 kg/m3 1960 1, 13 12, 13 9,9
- 1200 ka/m3 1260 0,51 6,54 4,9
62 Zidarie din pietre de torrnanerequlata,
cu densitateaparentaa pietrei de:
- 2800 kg/m3 2420 2,55 20,30 15,5
- 2000 kg/m3 1900 1,06 11,57 8,7
- 1200 kg/m3 1380 0,60 7,42 5,3
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 2: Anexe

0 1 2 3 4 5
XIII. ZidArie din caramizi, blocuri mici ~i produse din beton celular autoclavizat
Capacitate calorica rnasica c = 870 J/ko·K
63 Zidarie din cararnlzi pline 1800 0,80 9,51 6, 1
64 Zidarie din cararnizi cu gauri
verticale, tip GVP, cu densitater
aparenta a cararnizilor de:
- 1675 kg/m3 1700 0,75 8,95 5,3
- 1475 kg/m3 1550 0,70 8,26 5,0
- 1325 kg/m3 1450 0,64 7,64 4,7
- 1200 kg/m3 1350 0,58 7,02 4,5
- 1075 kg/m3 1250 0,55 6,57 4,3
- 950 kq/m3 1150 0,46 5,77 4, 1
65 Zidarie din cararnizide diatomit, 1200 0,52 6,26 3,4
cu densitatea aparenta
a cararnizilor de 1000 kq/rn''
66 Zidariedin blocuri mici pline din
beton cu agregateusoarecu den-
sitateaaparentaa blocurilorde:
- 2000 kg/m3 1980 1, 16 12,02 10,6
- 1800 kg/m3 1800 0,93 10,26 8,5
- 1325 kg/m3 1620 0,75 8,72 7, 1
- 1600 kg/m3 1440 0,61 7,43 4,7
- 1200 kg/m3 1260 0,50 6,29 4,3
- 1000 kg/m3 1080 0,42 5,34 3,9
67 Zidane din blocuri din beton
celular autoclavizat:
- cu rosturi subtiri
tip GBN 35 675 0,27 3,38 3,8
tip GBN 50 775 0,30 3,82 4,3
- cu rosturi obisnuite
tip GBN 35 725 0,30 3,70 3,9
tip GBN 50 825 0,34 4,20 4,4
68 Fasii armate din beton
celular autoclavizat:
tip GBN 35 625 0,25 3, 13 3,7
tip GBN 50 725 0,28 3,57 4,2
XIV. Metale
Capacitate calorica rnasica c = 480 J/kg·K
69 Otel de constructii 7850 58 125,6 00

70 Fonta 7200 50 111,7 00

71 Aluminiu 2600 220 140,8 00

XV. Polimeri sl spume de polimeri

Capacitate calorica rnasica c = 1 460 J/kg·K
72 Polistiren celular 20 0,044 0,30 30,0
73 Spume de pcliclorura de vinil 70 0,05 0,61 3,0
30 0,05 0,40 3,0
74 Poliuretan celular 30 0,042 0,36 30,0
XVI. Materiale in suluri
Capacitate calorica rnasica c = 1 460 J/kg·K
75 Covor PVC
- fara suport textil 1800 0,38 8,49 425
1600 0,33 7,46 425
- cu suport textil 1600 0,29 7,00 425
1400 0,23 5,83 425
76 Panza biturnata, 600 0, 17 3,28 STAS
carton bitumat etc. 6472/4
 I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul 3
Necesarul de caldura pentru incalzire
 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzlre I. lastalatii de incalzire

()i - temperatura interioara conventions- considerare urrnatoarele dimensiuni:

3.1. Necesarul de clilduri la de calcul, conform SR 1907 [°C); - pentru plansee sl pereti: lungimea
pentru cllidiri obifnuite ()e - temperatura spatiilor exterioare in- si latirnea incaperii, rnasurate intre axe-
caperii considerate [°C), care se ia le de simetrie ale elementelor de con-
Cladirile au destinatii, forme sl carac- dupa caz: temperatura conventio- structis ce o delirniteaza $i Inaltirnea
teristici constructive diferite, iar pentru nala a aerului exterior sau tempera- nivelului rnasurat intre pardoselile finite;
stabilirea caracteristicilor tehnice ale tura interioara conventionala de din aria astfel obtinuta se scade aria
echipamentelor de Incalzjre este ne- calcul pentru lncaperile alaturate: golurilor suprafetelor nelnertiale (usi,
cesar sa se calculeze necesarul de cal- R~s - rezistenta terrnica a elementului ferestre, luminatoare etc.);
dura care exprirna cantitatea de ener- de constructs considerat, stabilita - pentru suprafeteleneinertiale, se con-
gie terrnica cedata de fiecare incapere conform STAS 6472 [m2·K/W); sidera dimensiunilegolurilor din zidarie.
in mediul Inconjurator. CM - coeficient de corectis a fluxului Hezistenta terrruca R~s se calculeaza
Metoda de calcul al necesarului de termic. conform metodologiei indicate in § 2.2.3
caldura pentru Incalzire este reglemen- Coeficientul de masivitate m este de- din capitolul 2.
tata prin STAS 1907 si se aplica tuturor pendent de indicele de inertie terrnica Temperaturile conventionale ()e ale
tipurilor de cladiri civile si industriale D al elementului de constructii. Valoa- aerului exterior pentru principalele loca-
exceptle facand: rea este data in tabelul 3. 1.1 sau se litati din Romania sunt date in tabelul
- Incaperile amplasate subteran; poate calcula si cu relatia: 3.1.2. in fig. din Anexa 3.1 este repre-
- spatiile inchise lirnitate de elementele m = 1,225 - 0,05 D (3.1.4) zentata harta de zonare a teritoriului Ro-
de constructii lipsite practic de masi- unde indicele de lnertle terrnica D rnaniei, din punct de vedere al tempera-
vitate terrnica: este dat de relatia 2.3.2 (§ 2.3.2). turilor conventionale ale aerului exterior.
- cladirile sau Incaperile Incalzite rar, Pentru elementele de constructii lipsite Temperaturile conventionale ()e ale
pe perioade scurte de timp; de inertie terrnica, cu D < 1 (usi, ferestre aerului din incapenle neincalzite si in
- cladirile cu instalatf de incalzire locala, etc.), coeficientul de masivitate terrnica rosturile de dilatare ale cladirilor de lo-
avand efecte pe zone !imitate; are valoarea cea mai mare m = 1,2 iar cuinte, administrative si social-culturale
- cladirile cu instalatii de Incalzire prin pentru elementele de constructie inte- sunt date in tabelul Anexa 3.2.
radiatie (cap. 4.5). rioare (pereti $i plansee interioare etc.), in cazul in care este necesara cu-
Necesarulde caldura pentru incalzire <I> coeficientul m = 1. noasterea exacta a temperaturii He a
al unei incilperi se calculeaza cu relatia: Suprafata de calcul A a elementului unei Incaperi neincalzlte aceasta se
<P =<PT (1 + 2:A/100) + <Pi [W] (3.1.1) de constructii se deterrnina luand in poate calcula cu relatia:
in care:
<PT - este fluxul termic cedat prin tran- Tabelul 3.1.1. Valorile coeficientului de masivitate termica m
smisie, considerat in regim static- D 1 1,1 ... 2 2,1... 3 3,1.. .4 4,1... 5 5,1... 6 6,1 ... 7
nar, corespunzator diferentei de m 1,2 1, 15 1, 1 1,05 0,95 0,90
ternperatura intre interiorul si ex-
teriorul elementelor de constructii Tabelul 3.1.2. Temperaturile conventlonale (Je ale aerului exterior
care dellrniteaza incaperea [W); pentru principalele localitati din RomAnia
<Pi - sarcina terrnica pentru Incalzirea Localitatea He rci Localitatea ee [OC]
aerului rece patruns in interior de
Alba lulia -18 Lugoj -12
la temperatura exterioara la tem- Alexandria -15 Miercurea Ciuc -21
peratura intertoara [W]; Arad -15 Oradea -15
LA - suma adaosurilor afectate fluxului Bacau -18 Petrosani -18
termic cedat prin transmisie [%). Baia Mare -18 Piatra Nearnt -18
Necesarul de caldura global al unei in- Baraolt -21 Pitesti -15
caperi se majoreaza sau se rnicsoreaza Beclean -21 Ploiesti -15
cu debitul de caldura absorbit sau cedat Beiu$ -18 Reghin -21
de diverse procese cu caracter perma- Bistrita -21 Hesita -12
nent daca acesta depaseste 5 % din <P. Bariad -18 Ramnicu Valcea -15
Blaj -18 Roman -18
3.1.1. Fluxul tennic cedat Botosani -18 Satu Mare -18
Bra$OV -21 Sfantu Gheorghe -12
prin transmisie <t> r Braila -15 Sibiu -18
Bucuresti -15 Siqhisoara -18
Pierderi de caldura au loc atat prin Buzau -15 Sinaia -18
elementele de constructii in contact cu Calarasi -15 Sangiorgiu de Padure -21
aerul pe ambele fete <Pe cat $i prin SOI <PS. Ceahlau -21 Slatina -15
<PT= <Pe + <Ps [W] (3.1.2) Carnpulunq Muscel -18 Slobozia -15
Cluj-Napoca -18 Sovata -21
3.1.1.1 Ruxul tennic prin transmisie <Pe Constanta -12 Suceava -21
Acesta se calculeaza cu relatia: Craiova -15 Tecuci -18
() - () Cristuru Secuiesc -21 Tirnisoara -15
<P. = CM . }: m A.-'-,_• [W] Deva -15 Tarqoviste -15
Ros (3.1.3) Fagara$ -21 Tarqu Jiu -15
Focsani -18 Targu Mures -21
in care:
Galati -18 Tarqu Ocna -18
m - este coeficientul de masivitate ter- Gheorghieni -21 Tulcea -15
mica al elementelor de constructii Giurgiu -15 Napoca-Turnu Severin -12
exterioare, conform STAS 6472; Hued in -18 Vaslui -18
A - aria suprafetei fiecarui element de Hunedoara -15 Vatra Dornei -21
constructii [m2); lasi -18 Zalau -15
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Incalzire

A p - lungimea conturului peretilor In adaosul A0 se stabileste corespunzator

'V~8 contact cu solul [m); elementului de constructii cu orientarea
L, R I
ee =--j- (3.1.5) h - cota pardoselii sub nivelul solului [m]; cea mai defavorabila;
A Ac - aria unei benzi cu latirnea de 1 m Ac - pentru compensarea efectului su-
2: .! situata de-a lungul conturului ex- pratetelor reci, In scopul corectarii
RI
terior al supratetei A [m2); bilantutui termic al corpului ome-
In care: Acf - aria unei benzi cu 18'.timea de 1 m nesc In incaperile In care elemen-
ei - este temperaturile interioare con- situata de-a lungul conturului care tele de constructii cu rezlstenta la
ventionale ale lncapertlor sau spa- corespunde spatiului lnvecinat transfer termic redusa, favorizeaza
tiilor lnvecinate [0C]; care are temperatura ei (m2); intensificarea cedarii de caldura a
A - aria suprafetelor care delirniteaza R - rezistenta terrnica curnulata a pardo- corpului prin radiatie.
1
tncaperea [~2); P selii si a stratului de sol cuprins lntre Acest adaos atecteaza numai fluxul
R - rezistentele termice ale elemente- pardoseaia si panza de apa freatica termic prin elementele de constructii
1 lor de . constructii ale Incapeni care se deterrnina cu relatia: ale Incaperilor a csror rezlstenta ter-
[m2·K/W). n d mica Rm s 10 m2·K/W. Hezistenta Rm
Temperaturile interioare conventio- RP = 2: .LA.
i-1 1
(m2·K/W) (3.1.9) se calculeaza cu relatia:
nale de calcul 8i pentru incaperl Incal-
zite In cladiri de locuit, administrative si unde: R =
A
T
(e - 8 )
' e . C (m2·K/W)
social-culturale precum si pentru ane- q- grosimea straturilor luate In consi- m <PT M (3.1.10)
xele administrative si social-culturale derare [m]; unde:
ale lntreprinderilor industriale sunt date A.i - conductivitatea terrnica a materialu- AT - este aria suprafetei totale a Inca-
In Anexa 3.3. lui din care este alcatuit stratul luat perii (reprezentand suma tuturor
Coeficientul de corectie CM a fluxului In considerare [W/m·K], (Anexa 2.1); supratetelor delimitatoare) (m2);
termic se stabileste In functie de capa- Rbc - rezistenta terrnica a benzii de con- Valorile adaosului Ac sunt date In
citatea terrnica specifica a elementelor tur la trecerea caldurii prin pardo- graficul din figura 3. 1.3.
de constructii interioare ale constructi- seala si sol catre aerul exterior Adaosul Ac se acorda tuturor Incape-
ei mpi' astfel: (m2·KIW), a carei valoarea este da- rilor cu exceptia:
- pentru mpi s 400 kg/m2, CM= 1,0 ta In tabelul 3. 1.3; • depozitelor, casei scarii etc., precum
- pentru m i > 400 kg/m2, CM= 0,94. e, - temperatura solului (apei freatice), sl a lncaperilor prin care oamenii tree
Capacitatla terrnica specifica a considerata + 10 °C pentru toate sau stationeaza (sali de expozltie)
constructiei m . se deterrnina pentru zonele climatice ale tarii; purtand imbracarnlnte de strada:
lntreaga const~ctie cu relatia: e .- temperatura interioara conventionala • Incaperilor de productie cu specific
mpi = 0,9 (Mp/A) (3.1.6) ei de calcul pentru incaperile al~turate de rnunca medie, cu locuri de mun-
In care: (oC); ca nestatlonare sau cu specific de
Mpi - este masa tuturor elementelor de m5 coeficientul de masivitate terrnlca
- rnunca grea.
constructii interioare (peretl inte- al solului, care se deterrnina din De asemenea, pentru incaperi de
riori, plansee lntre etaje, elemen- graficul din fig. 3.1. 1, In functie de productie cu specific de rnunca U$oara
te de tarnplarie In interior); nu se adancirnea panzei de apa freatica sau medie, cu locuri de munca statio-
ia In calcul masa elementelor de H si adanclrnea h de lngropare a nare, adaosul Ac se prevede numai In
constructii perimetrale (pereti ex- pardoselii; cazul In care locurile de munca sunt
teriori, ferestre, usi, acoperis, n5 " coeficientul de corectie care tine situate la o distanta mai mica de 5 m
planseu peste subsol neincalzit, seama de conductivitatea terrnica de suprafetele vitrate exterioare.
pereti catre casa scani, pereti a solului /... $i cota pardoselii h sub
care despart spatii incalzite de nivelul terenului, care se determina 3.1.3. Sarcina tennici <Pi
spatli nelncalzite) [kg]; din graficul din figura 3.1.2.
A - suprafata perirnetrata a constructlei in relatia 3.1.7, In cazul In care dife- Sarcina termica <Pi pentru lncalzirea
prin care se produce disipare de flux renta de temperatura ei - 81 < 0, primul aerului infiltrat prin neetan$eitatile
termic (pereti exteriori, ferestre, usi, termen al relatiei se neglijeaza. U$ilor $i ferestrelor $i a aerului patruns
pereti spre casa scarii, planseu peste la deschiderea acestora se determina
subsoluri neincaizite, planseu spre 3.1.2. Adaosuri la pierderile ca valoare maxima lntre sarcinile ter-
pod, acoperisuri de tip terasa) (m2). de cildunl IA mice <Pi1 $i <Pi2, In care:
<Pi1 - este sarcina termica pentru lncal-
3.1.1.2 Ruxul termic cedat prin sol <Ps Acestea atecteaza fluxul termic ce- zirea aerului infiltrat prin neetan-
Se calculeaza cu relatia: dat prin transmisie <PT cu scopul de a $eitatile U$ilor $i ferestrelor deter-
e -81 m e -8 realiza aceleasi conditii In incaperl indi- minata In functie de numarul de
<P =A -'--+C ·-5·-·--•·A -1
s PR Mn R c ferent de orientarea lor si gradul de schimburi orare de aer necesar In
p S be
izolare terrnica (elemente de construe- lncapere din conditia de contort
+ 2: _1 . _,e_· -__
n e ei . A [W] 3.1.7
tii cu rezistenta terrnica redusa). fiziologic, cu relatia:
i·1 ns Rbc CJ
Adaosurile sunt: <Pi1 = [n80 CMVp cP (8i - 8J + <Pj(1 +Ac)
A0 - de orientare, In scopul diferentierii [W) (3.1.11)
necesarului de caldura al incaperl- <Pi2 - este sarcina termica pentru lncal-
In care: lor diferit expuse radiatiei solare $i zirea aerului infiltrat prin neetan-
AP - suprafata curnulata a pardoselii si a atecteaza numai fluxul termic cedat $eitatile U$ilor $i ferestrelor de-
peretilor aflati sub nivelul solului, prin elementele de consfructli a pendenta de viteza de calcul a
care se calculeaza cu relatia: lncaperilor cu pereti exteriori $i are vantului,
AP= Apd + p·h (m2) 3.1.8 valorile date In tabelul 3.1.4. <Pi2 ={ CM[EL(Li)v413(8;-8 )j+<P) •
unde: Pentru Incaperi cu mai multe ·(1+Ac) [w] (3.1.12)
Apd - supratata pardoselii (m2); elemente de constructf exterioare,
 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire I. lastalatii de Incalzire

Tabelul 3.1.3. Rezistenta termica a benzii de contur Rbc [m2·K/W] Sernniticatia termenilor din relatiile
de mai sus este:
Adanclrnea de Grosimea Adancimea panzei n80 - nurnarul de schimburi orare de
ingropare a tuncatiei g de apa freatica H [m] aer necesar in incapere din con-
pardoselii h [m] [m] s4 6 8 2:10 ditii de contort fiziologic.
0,20 0,600 0,520 0,475 0,445 Pentru n80 se recornanca urrnatoare-
0,25 0,634 0,546 0,496 0,464 le valori:
- pentru cladiri de locuit $i similar lor:
0,30 0,668 0,570 0,517 0,481
• camere de locuit
0,35 0,700 0,600 0,536 0,498 nao = 0,792 [m3·h-1/m3]
0,40 0,735 0,622 0,555 0,513 • bucatarll
0,0 0,45 0,768 0,645 0,574 0,530 n80 = 1, 19 [m3·h-1/m3]
0,50 0,802 0,665 0,593 0,547 • bai:
0,55 0,835 n80 = 1,0 [m3·h-1/m3]
0,693 0,614 0,565
- pentru scoli, gradinite. crese, spitale:
0,60 0,868 0,717 0,633 0,581
n ao · V = 25Np [m3/h]
0,65 0,902 0,742 0,652 0,600 unde:
0,70 0,935 0,767 0,672 0,615 V - este volumul lncaperii [m3];
0,75 0,970 0,781 0,692 0,632 Np - nurnarul de persoane.
0,80 1,00 0,815 0,712 0,650 c - caldura rnasica a aerului la presiu-
P ne constanta [J/kg·K];
0,20 0,390 0,352 0,329 0,314
0,25 0,410 0,370 0,340 0,328 26
24
0,30 0,431 0,388 0,355 0,340 22
0,35 0,450 0,399 0,370 0,351 20
18
0,40 0,470 0,415 0,383 0,365
16 I
0,45 0,490 0,430 0,398 0,377
14 I
1,0 0,50 0,509 0,445 0,410 0,386
12
0,55 0,528 0,460 0,425 0,400
10 J
0,60 0,548 0,475 0,437 0,414 ,
0,65 0,568 0,490 0,451 0,425 J'9
~ 8
0,70 0,587 0,505 0,465 0,438 "'
"O
7 ,,.
·~~ .
<(
0,75 0,607 0,520 0,480 0,450
6 ,_
0,80 0,627 0,535 0,494 0,463
0,20 0,360 0,315 0,293 0,278 5 ....
0,25 0,378 0,329 0,304 0,289
4
0,30 0,396 0,341 0,315 0,298
0,35 0,413 0,354 0,326 0,308
3
2,0 0,40 0,430 0,367 0,337 0,318 10 8 6 5 4 3 2 1,4 1,0 0,8 0,6
0,45 0,448 0,380 0,347 0,327 Rm[m2KJW)
0,50 0,465 0,392 0,357 0,336 Fig. 3.1.3. Valorile adaosului Ac.
0,55 0,482 0,415 0,370 0,346
0,60 0,500 0,424 0,380 0,356
0,65 0,516 0,432 0,391 0,365
0,70 0,534 0,445 0,402 0,375
0,75 0,551 0,457 0,414 0,385
0,80 0,568 0,470 0,425 0,395

ms ns a b
0,9 I
~,0"~1~ 1,8
1,7
0,8 H ~ A1 Jl=Q_m
\
~ c ~' \.
\ 1,6
0,7
I'\
I
Lmax=AC+CB 1,5
0r-.. h- trn
I"-.., ~ ./ h;;.2m
1,4
0,6
~ ~ ~~
0,5
r-,
~-- - -
1,3
1,2
"" ~'-
1-..:::::; c
~
0,4 - ~~ Lmax= ~ (2H-h) 1,1 ........ Fig. 3.1.4. Pozijiaelementelor
1,0
~ !loo.,_
mobilein ansamblul inciperii:
0,3 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0
5 10 15 A.[W/mK] a - pe un perete exterior;
l-rnax [m] b - pe doi perett exteriori a/aturafi;
Fig. 3.1.1. Variaiiacoeficientului Fig. 3.1.2. Variaiia coeficientului c - pe doi pereti exteriori opusi;
de masivitatetennici m5• de coreqie ns. d - pe mai multi perefi exteriori.
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentruincalzire

p - densitatea aerului [kg/m3);

("') Q) ·;:: E - factor de corectie dependent de
:J ·-
:J -0 o "§ :J
:t= ("') l!) l!) C\J lnaltimea cladirii; are valoarea 1
o "'<!" ·;:: en c (j) 0 l!) ("')
Q) :J :J E ("') ("') l!) "'<!" pentru lncaperi din cladiri cu mai
o tii
Q)
0 0 0 0
:l5 ell
en -0c ell
Q) o Cl ci ci ci ci putin de 12 niveluri iar pentru cla-
:J Cl ell ·c;;.
0 '~ diri cu 12 sau mai multe niveluri
f----
valorile factorului E sunt date In ta-
:J ·-
·;:: ·;::
o 0
(j) co ("') co belul 3.1.5;
en .-E co LO ("') "'<!"
Q) ·c;;. c
Q) l!) "'<!" co (0 i - coeficientul de infiltratie al aerului prin
:l5 o roCl 0 0 0 0
:J o 0 0 ci ci rosturi; se determinaIn functie de ma-
0 ell f---- terialele din care sunt executate U$i-
,.... le $i ferestrele;
Q) 0
co ,....
0 ,.... "'<!"
(0
:l5 ,..._ (0 ,.... co - raportul A/A;, unde Ae reprezinta
:J 0 0 ,.... 0
0 ci ci ci ci aria totala a elementelor mobile ale
f---- U$ilor $i ferestrelor exterioare, iar A;
:J Q) ·c;;. aria U$ilor $i ferestrelor interioare ale
o "'<!" -0 :J ·;::

- o ·- (j) co ("') co
lncaperii;
"§ E "§
Q) :J co ("')
:J ."!::::'.
l!) "'<!"
ell ell en c l!) "'<!" co (0
en -0 ell Q) 0 0 0 0 - gradul de impermeabilitate al cladi-
0.. ("')
:J c Q) o tii ci ci ci ci rii. Prin ,,cladiri greu permeabile" se ln-
<ell Cl o Cl
o .... ell
- teleg cladirile sau compartimentele de
:J
o
Q) E 0
-c
ell
,..._ ,....
(j)
(0
,....
,.... (0
co
cladire la care, datorita existentei pere-
tilor despartitori fara goluri, ie$irea ae-
ca ellQ) ·aN <;::::x ,.... rului infiltrat prin rosturi se face numai
-Q) 0

-
0 0 Q)
0.. Cl E ....
0 0 0 0 .... prin casa scarii sau printr-un coridor
.... en ci ci .... ci ci
Q) en ~
-
:J
·- ·-
(I)
o Q)

- -
Q)
Qi 1il
Q)
- -
Q)
....Q)
-
1il
Q)
central (cla.diri de locuit cu simpla

g ·-
.2 Qi :J Qi
- - ·- :J
:J Q) ·;:: ·;:: o ,..._ o [m2·K/W]
0 :J 0 :J "'<!" "'<!" :J
ii: c ell en
Q) ·c;;. c
:t= ~ (0 C\J o "'<!" ("')
,..._ ~ o d! 1,4
.5 Q)
·u 0.. o:J .0 0
(0 l!) (j)
.0
~
:J o tii ell
0 ~ 0 0
ell 1,2 1,
(I) <;::::
Q) o o Cl Q) ci ci .0 0 ci Q) :0
"O ell
0 E.... ell E.... - ell

- -
Q) Q)
·5 o Q) ,..._ Q)
:; Q) E ("') E
,.... ,.... ....Q)
:J C\J C\J
~ ell E x 0.. Q. l!) C\J C\J r-,
,....
Q.
Qi
c(I) "§ 0.. o:J ell <;:::: :J C\J :J Q.
Q) E .... o_
Q) 0 Q. 0 o_ Q)
....Cl
·o (ij
:J
o Cl "(ii
Cl 0 ci ·;:: ci 0 ·-
....
> 'C 'C
~o
·;:: >ell :~ - >ell 2
Q) 'C 0 ("') (3 (j) 0 -0 (3
~ ca >ell
(3 co(j)
(0
,..._ co co
("') 0
>ell
(3 0,5
·15 0..
:J 0 0 ,.... ,.... 0,5 0,6 0,7 0,9 1, 1 1,3 1,51,7
o ci ci ci ci Rezistentatermica Ra [m2·K/W]
~ -
Q)
«! o
:J ....Q) >ell
....ell ,.... ,.... Fig. 3.1.6.Valorile rezistenieitermice
..... :2
0
co (0
("') (j)
co co
0 (j)
r-, ,.... (0
co
cw; Q) 0 ,..._ Q) (0
,.... Rc pentrupere1i:
(j)
,.... ,.... u:::x
("')

-
0 0 0 0
-
Q. o
.i::: -~ 0 0 0 0 0 0 1 - tara lncalzire perimetrala;
:; E en ci ci ci ci ci ci ci ci
a; ·- Q) x
Q) 2 - cu lncalzire perimetrala.
.0 Cl) -0

~ -
o
:J Q)
.... >ell
E
cell ,..._ :J
ell
:J Q) >ell ,..._
Q)
:2 tii ell 0
r-,
,..._ (0,.... (0
en o tii (ij 0 ("') co [m2·K/W]
Q) 0 Q) N ,.... (j) ,.... (j)
(0
·u
Q) en-
(0 C\J ("')
co
"'<!"
·;:: ·a ,.... ,.... C\J
,.... Q) (0 l!) (0
0,14
-
- .i:::
Q. o Q)
E
·-
Cl)
en
Q)
-0
c
ci
:J
()
E....
2
0
0
0 ci ci :l5
0.. cell Q)
:J E Q) Q.
0 "(ii
en - 0
ci ci
0 0
0
0
0

d!
::;
1

..
~Hle=1BK
Si~8~!2~K ,,..
--..---.---------
'/.
//
/
/

f----
CJ 0,2 8i-8e=26K ~~ ~
·u;. caCJ ---v/'. !'./'.I'.%
-
:J Q)
Qi >ell ,.... ,..._
....
-
"§
() Q)
0 "'<!" "'<!" v/
:2 ell
·;:: l!)
co ,....
0 ,.... "'<!"
(0 (0 "'<!" ("') <J.) Y:t/'
8Hle=3OK
Q)
·;::
0 :J 0
·c: ,..._ (0 ,....
,.... co 0..
ell
(0
C\J
l!) (j) ,..._ "O
I/ v.~ / A,

-
- .i::: en
Q. () Q)
E en
()
Q)
() tii
0
ci ci
0
0
0
0
:J
()
0
ci
q
0
0
0
0
0
'"'.E
CJ vv r/l/
v.
I I
8i-8e=34K
·- Q) c () Cl 0,3
Cl) -0 ell 2
f----
.19. 8i-8e 38 K- >---
c
Q) <J.)
:J ....Q) >ell
....ell ,.... ,.... iii
() 0
,..._ C\J co Q) l!)
,....
0 ,.... "'<!" ·;::; 0,4 i-8e 42 K
Q) :2 0
C\J C\J C\J
,..._ 0.. co
,..._ ,.... (0 <J.) I I
- .i::: ,.... C\J
l!)
,.... C\J
,.... E (0
,.... co a:
Q. () -~ C\J 0 0 0
E en
:§ 0 0 ci ci i:i5 ci ci ci ci 0,5
i:i5
Q) 0,5 0,4 0,3 0,2 0, 17
-0
f---- Rezistentatermica Ra [m2·K/W]
("') ("') ("') ("') (0 (0 (0 (0
~l.:C v /\ v /\ ~l.:C v /\ v /\ Fig. 3.1.7. Valorilerezistenieitermice
Rc pentruferestre:
c Pentru hale cu lnaltimi mai mari de
·c;;. 'C c (ij
10 m, valorile Rc se lnmultesc cu 1, 1, re-
·c;;. ~ EQ) Q) spectiv, cu 1, 18 dupa cum In hale exista
::J 1il _J ~ sau nu lncalzire perimetrala cu corpuri

-
Q)
Qi de lncalzire.
 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire I. lnstalatli de Incalzire

orientare, apartamente de colt care nu
au tatade diametral opuse, comparti-
mente de hale fara cornunicatie cu res-
tul cla.dirilor etc.). Prin ,,cla.diri permea-
bile" se inteleg cladirile sau comparti-
mentele de claoiri care datorita absen-
tel peretilor despartitori sau existentei
peretilor despatitori cu goluri sau a
casei scarii cu U$i exterioare, spre in-
caperea tubului de gunoi, lesirea aeru-
lui infiltrat se face prin rosturile usilor sl
1,45
1,40
- v
~ 1,30
n-
~ /
~ 1,20
-0
ferestrelor plasate in alte fatade (sali cu La stabilirea valorii lungimii L se au in
mai multe fatade etc.). vedere urrnatoarele situatii (fig. 3.1.4)
Valorile coeficientului de lntiltratie i sunt privind amplasarea elementelor mobile:
date in tabelul 3. 1.6 - pe un perete exterior L = "i.11 (lungi-
Pentru elementele mobile (ferestre, mea rosturilor este egala cu lungimea
usi etc.) amplasate chiar la coltul cla- tuturor rosturilor elementelor mobile
dirii la ultimul etaj, valorile din tabelul "i.11 de pe peretele exterior).
3.1.6 se rnajoreaza cu 1,2. - pe doi pereti exteriori alaturati
L - lungimea rosturilor elementelor L = "i.11 + "i.12;
de constructii mobile din fatadele su- - pe doi pereti exteriori opusi,
puse actlunil vantulul. L = max ("i.11; "i.l);
- pe mai multi pereti exteriori
L = max ("i.11 + "i.12; "i.12 + "i.13).
/
v Rostul format de doua elemente mo-
bile se ia in calcul o singura data; in
cazul usilor si ferestrelor duble, rostul
~./ se masoara pentru un singur rand.
~
,,, ,,, v - viteza de calcul a vantutui stabi-
lita in functie de zona eoliana in care
_,,, se gase$te localitatea respectiva si de
~ amplasamentul cladir!i fata de localita-

-- -
0
u
ca ,_ te (tab. 3. 1. 7). Vitezele de calcul ale
LL 1, 10
_....-
vantului sunt valabile pentru altitudini
~-
1,00
8
--- 9 10 12 14 16 18 20 24 28 32 36
sub 1100 m. Pentru cladiri amplasate
la altitudini mai mari, vitezele vantului
se stabilesc pe baza datelor meteo-
rologice privitoare la concornitenta
fnal\imea halei H [m] vantului cu temperaturi scazute, astfel
Fig.3.1.5. Valorilefactoruluide corec:iie lJ. incat necesarul de caldura rezultat sa
nu fie depasit in mai mult de 10 . .. 20
ore/an. De asemenea, pentru toate ni-
Tabelul 3.1.4. Valorile adaosului Ao
velurile situate deasupra etajului 12 al
Orientare N NE E SE s sv v NV cladirilor inalte din cuprinsul oraselor,
Ao[%] +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5 vitezele de calcul ale vantului sunt cele
corespunzatoare cladirilor amplasate in
Tabelul 3.1.5. Valorile factorului de corectie E afara localitatilor. lncadrarea localitati-
lor in zone eoliene se poate lua din
Nurnarul de niveluri ale cladirii harta din Anexa 3.4.
Etaju I
12 15 18 20 25
p 1, 18 1,23 1,265 1,295 1,34 Tabelul 3.1.8. Valorile factorului de
1 1, 14 1,20 1,230 1,265 1,315 corectle E pentru cladiri industriale
2 1, 12 1, 17 1,20 1,23 1,285
Inaltirnea Factorul de
3 1,09 1, 15 1, 175 1,20 1,285
halei [m] corectie E
4 1,07 1, 13 1, 155 1, 18 1,23
5 1,0
5 1,04 1, 11 1, 135 1, 16 1,21
5 ... 12 1, 12
6 1,02 1,08 1, 12 1, 15 1,20
>12 1,20
7 1,00 1,06 1, 11 1, 13 1, 185
8 1,00 1,04 1,09 1, 11 1, 19
lm2·K/WI
9 1,00 1,01 1,065 1,09 1, 15 0 ,4 ...................... ,......,........."T""T ....... T""T"T ...............

10 1,00 1,00 1,03 1,06 1, 13

11 1,00 1,00 1,01 1,03 1, 11
12 1,00 1,00 1,00 1,00 1,08
13 1,00 1,00 1,00 1,00 1,05
14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,02
peste 14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

Tabelul 3.1.7 Valorile vAntului de calcul v

Amplasamentul ctadirii
Zona eoliana In localitati In afara localitatii
v [m/s] v4t3 [ m/s)413 v [m/s] v4t3 [m/s]4t3
0,9 0,7 0,5
I 8,0 16 10,0 21,54 1,0 0,8 0,6
II 5,0 8,55 7,0 13,39 Hezistenta terrnica R0 [m2·K/W]
Ill 4,5 7,45 6,0 10,9 Fig. 3.1.8. Valorilerezistenieitennice
IV 4,0 6,35 4,0 6,35 R0 pentruplafoane.
 I. lastalatii de lnealzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire

<Pu - sarcina terrnica pentru Incalzirea debitul de aer introdus prin instalatille in care:
aerului patruns la deschiderea usilor de ventilare. ii - este entalpia aerului interior
exterioare (la intrarea in cladire) se cal- ie este entalpia aerului exterior [kJ/kg·K];
culeaza cu relatia: 3.1.5. Particularttiiiale calculului kET - coeficient de transmisie prin con-
<Pu= 0,36·Au·n·(Bi - Be)-CM [W] (3.1.13) necesarului de calduri vectie prin suprafata vitrata a se-
unde: pentru locuinie rei considerate etansa, calculat
Au - este aria usilor exterioare care se cu relatia:
deschid (m2]; Metoda de calcul a necesarului de cal- h·h
k =-' _e [Wlm2·K] (3.2.3)
n - nurnarul deschiderilor usilor exte- dura presupune un regim de functionare
ET h+h
rioare intr-o ora, care depinde de a instalatlilor de incalzire de tip continuu ' e
specificul cladirii. cu rnentinerea temperaturii interioare la unde:
Sarcina terrnica <Pu se ia in considera- valoarea de +20 °C sau cu reducere pe hi si he - sunt coeficientii superficiali
re numai in cazul incaperilor cu usi care timp de noapte pana la + 17 °C. de transfer de caldura deter-
se deschid frecvent (magazine, holuri la rninati cu relatiile:
sali de spectacole etc.) si care nu sunt 3.2. Necesarul de calduri hi= 4,65 + 1,631/f(A)v [Wlm2·K] (3.2.4)
prevazute cu sasuri sau perdele elastice. la sere he= 5,821 + 4,0l·v [Wlm2·K] (3.2.5)
(pentru v 5 5 mis)
3.1.4. Necesarul de calduri Pentru calculul necesarului de caldura he = 1, 141 ·v0.78 [Wlm2·K] (3.2.6)
pentru clidiri industriale la sere simplu vitrate se toloseste relatia: (pentru 5 mis < v ,. 10 mis).
<P = 1, 26 ·A· f n relatiile de mai sus v este viteza
Metodologia de calcul al necesarului de cal cul a vantului (tab. 3. 1. 7) iar IJl(A)
de caloura in cazul cladirilor industriale
este, in general, aceeasi cu unele par-
·f 0,35+ ~ (3,26·C+kCONv)1(a; -a.) este o functie care depinde de supra-
tata serei (fig. 3.2.1).
ticularitati: [W] (3.2.1) Oaca din calculul hi < 5,8 Wlm2·K se
- pentru hale neetajate $i incinte mari, in care: ia n = 2, iar daca hi> 6,4 Wlm2·K se
avanc latirni mai mari de 10 m si in- A - suprafata terenului pe care este ia n = 1,1.
altirni mai mari de 5 m, pentru calcu- arnplasata sera (m2]; Pentru calcule rapide ale fluxului ter-
lul reztstentelor termice Rc se are in AF - soprafata vitrata (a geamurilor) (m2]; mic unitar se poate folosi diagrama din
vedere relatia: C - coeficient care tine seama de frec- fig. 3.2.2.
Rc = R0/b [m2·K/W] (3.1.14) venta de aparitie a orelor cu cer
unde: senin asociate temperaturii con- Exemplul de calcul 1
R0 - este rezistenta terrnica stabiuta ventlonale a aerului exterior, cu va- Se calculeaza necesarul de caldura
dupa STAS 6472 pentru cladirile loarea C = 0, 10 indiferent de zona pentru o sera cunoscand:
obisnuite (m2·K/W]; clirnatica: - suprafata terenului pe care este am-
b - factor de corectle care depinde de 8i - temperatura mterioara de calcul [0C]; plasata A = 5000 m2;
Inaltirnea incaperu industriale, ale Be - temperatura exterioara conventio- - Inaltirnea unui perete lateral h = 2,50 m;
carui valori se iau din diagrama din nala a aerului exterior (tab. 3. 1.2 - latimea la 50 m;
fig. 3.1.5. sau harta din Anexa 3. 1 ); - lungimea la 100 m;
Valorile rezistentelor termice Rc se kc - coeficientul de transfer convectiv - latlmea unui plan inclinat vitrat Iv = 2, 1;
pot determina in functie de R0 utilizand prin suprafata vitrata, care se de- - nurnarul de planuri inclinate n = 20;
diagramele din fig. 3.1.6 pentru pereti, terrnina cu relatia: - elementele de inchidere, realifate din
din fig. 3.1. 7 pentru ferestre si din fig. kc = kET [ 1 + Jrn· (kET)n-l, s] [Wlm2·K] geam simplu;
3.1.8 pentru plafoane. (3.2.2) - sera se afla in zona climatica Ill unde
- coeficientul de corectie CM= 1 unde: =
ae -18 °C si v 6 mis; =
- sarcina terrnica pentru Incalzirea ae- n - este coeficientul de etanseltate a - temperatura interioara Bi = +20 °C.
rului infiltrat se calculeaza cu ajutorul serei, cu urrnatoarele valori: Rezolvare:
factorului de corectie de Inaltime E n = 1, 1 pentru sere etanse, • se calculeaza suprafata geamurilor,
ale carui valori sunt date in tabelul n = 2,0 pentru sere neetanse, AF= 5900 m2
3.1.10. nn - coeficient de penetrate cu urrna- • din graficul din figura 3.2.1 pentru
- pentru halele ventilate in suprapre- toarele valori: A = 5000 m2 se obtine 'l'(A) = 0,3
siune, lnfiltratiile de aer rece se iau in nn =0, 1 pentru sere etanse, • se calculeaza coeficientii superficiali
considerare numai in cazul in care nn = 0,23 pentru sere neetanse. de transfer de caldura
debitul de aer infiltrat depaseste s = (ii - ie) I {8i - 8 e)' hi= 4,65 + 1,63·IJl(A)-v =

Tabelul 3.1.9. Relaiiide calcul pentrufluxultennic <P: 111i <P ;'.

nm, R + nm2 R + nms R + nmE_
R, +--
a·b 2A 2J...p 2 2)... 5 2)... 6 2)...
<P's = (a ' - a e ) --+-P
R4 Jr
·In
nd4
p

nd4 nd4
p

nd4
p
[w]
R, + -- -- R + ----- R +-~ R + --
2)... 2 2)... 5 2)... 6 2)...
p p p p

R +-lf___(b+d +d
ar 2). 3 4
-m) R +_re (b+d3+d,-m2)
a2
R + rr ( b + d3 + d, -
a5
m 5) R,6 + ;: ( b + d3 + d, - m6)
a·b 2).
'
2). p 2). p
<P's = (e - ee ) -+-P·fn p p
[w]
'
R,3 Jr =,
R,, + - - .
rrd3
R + -- R +
Jrd3
-
rrd3
R + ---
2). a2
2). p a5 2). a6
2). p
l p p
 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Incalzire I. lnstalatii de incalzire

ljJ(A) - rezistentele termice R si R8 (pentru j

0,60 = 1; 2; 5; 6) se det~rmina1 aplicand
'-..... '<, i.jh 0,1+0,518ex~(-0,000187A) relatiile:
0,50 1 d h 1
"t'-.. R. = - + ___.!_ + - + - (m2-KJW](3.3.3)
I h )._ )._ h
'I'-. I J p e
0,40 .............
-...... r-..... 1 ti. h - h - c - d - d
0,30 R =-+___!._+ s

- --
3 •
r--.r-.
a1h). ).
' I p (m2·KJW] (3.3.4)
0,20

0, 10
3.4 Necesarul de cAlduri
pentru clidiri incAlzite rar
0
0 2000 4000 6000 8000 10000 A[m2] Din categoria cladirilor Incalzite rar
tac parte monumentele istorice, biseri-
Fig. 3.2.1. Variaiiafunc1;iei'ljJ cu suprafai& terenuluiA al serei. cile etc., care in general sunt claoiri
executate din elemente de constructu
0,32 <a
s: 3.3. Necesarul de cAlduri masive sl necesita a fi incalzite la inter-
6,94 3: ~ntru clidirile val de cateva zile. La aceste cladlr: nu
~--+-~~+s,00 6 amplasate subteran se poate pune problema alirnentani cu
i---1-"""1....,..+--"'->~-+-+~~~-+4,64 >~
agent termic a sistemului de tncalzire
-P-..~R-lo-H-t--+ 3,48 ~ Pentru Incaperile cladirilor amplasate cu multe ore inainte de folosire astfel
l--l----i---f"""'1---=:J--+-=f.2'R,,_+-~-+ 2,32 ~
total sub cota terenului, in parnant cu tncat sa se ajunga la un regim termic
t-H--""l'"'""'-k:::"I'~-+ 1, 16 ~
)(
zone de apa freatica (fig. 3.3.1), calcu- stationat al elementelor de constructii.
:J
-35-30-25-20-15-10 -5 0 +5+10+15+20 u::: lul necesarului de caldura se face apli- Calculul necesarului de caldura se face
Temperatura exterioarii 0.[0c]
cand relatia: diterentiat:
<P5 = <P~ + <P; (W] (3.3.1) - pentru elementele de constructii
Fig. 3.2.2. Calcululftuxuluitennic <P~ - fluxul termic dirijat spre aerul ex- masive un calcul exact trebuie sa tina
uniterpentrusere. terior de ternperatura ee se deter- seama de regimul termic nestationar
rnina cu relatia din tabelul 3. 1.9; (de coeficientul de acumulare terrnlca a
= 4,65 + 1,63-0,3·6 = 4,89 W/m2-K <P; - fluxul termic dirijat spre stratul de materialelor si de indicii de inertie ter-
he= 7,141-v0.78 = 7,143-60,78= apa freatica de temperatura e se mica ai elementelor componente). in
= 28,6 W/m2-K determina cu relatia din tab. 3.1~9: practica se poate utiliza relatia lui Q_
• se stabileste valoarea coeficientului n: - distantele m1, m , m , m la care li- Krischer si W. Kart:
pentru h; < 5,8 W/m2·K, n = 2 (sera
neetansa)
niile de flux ter~ic s~ de~part (spre
aerul exterior, respectiv, spre stratul
<P0 = 2 A a (ei0 0 - 8) [ vrfv] (3.4.1)

• se stabileste valoarea coeficientului de apa freatica) se calculeaza cu in care:

de penetratie, care pentru sera nee- relatia: IA0 - suma suprafetelor elementelor
tansa n, = 0,23.
• se calculeaza coeficientul global de b+d 3
+d 4 +~~e(R
Jr a1
-~·.= 81
_8~-R.)
(Je J
de constructii masive prin care
se pierde caldura;
transmisie prin convectie prin supra- mI a0 - coeficient echivalent de transfer
tata vitrata a serei considerata etansa: e. -e
I ~- +1 termic, calculat cu relatia:
k = hi . h. = 4, 89 . 28, 6
e.' -ee
ET hi + he 4, 89 + 28, 6
[m] (3.3.2).
= 4, 18 [W/m2·K].
<l>e
• se calculeaza coeficientul de trans- ,r '
.,
' ·~
misie prin convectie prin suprafata
vltrata:
I <1>5 s: A <I>'
S I
I
I
+I
ei !
I cc
'O
kc =kET[1+n, (kETt'·,]= I
I
I f 11
I
\
E E"' I a Ii
',.......::::--
= 4, 18[1+0,23 - (4, 18)2" -1,s2]=

= 10,29 W/m2-K I
I
/
/
<,
I+-
u
<l>j
-- r<:-
<,
....
' '\
/
/

s:
rJl
d1 I
I
I
I I
unde coeficientul +

c
-,

t -, I
t; =(i; - ie)l(e; - ee)=(44+14Y(20+18)=1,52
ii = 44 kJ/kg pentru ei = +20 °C si cpi = 65%
ie = -14kJ/kg pentru ee =-18 °C si cpe =80%
I
I
I
I <I>"
-tS'j
"'1 <l>s
T
I
I
I
• in final se obtine valoarea necesaru- _Ls /2 I

lui de caldura al serei:

-
' 1
>------+--'----
ill)
'O
<P = 1,26-A-[0,35 + AF/A{3,26C +
a b
+ kc)He; - ee) =
=1,26·5·103·[0,35 + (5900/5000). Fig. 3.3.1. Schema pentrucalcululnecesaruluide cilduri la inciperi
. (3,26 . 0, 10+10,29)]-(20+18) = amplasatetotal subteran:
= 3082 725 w_ a. sectiune; b. plan;
1 - interior; 2 - stratul de apa freatica.
 I. mstalatii de lnealzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire

- cu Incaperi a caror Inaltirne nu deoa-

[W/m2·K]
unde:
R - este rezistenta terrmca superficiala la
' nivelul suprafetei interioare;
z - timpul de preincalzire al Incaperii
cu durata obisnuita de 3 .. .4 ore;
~)..cp - caracteristica
Pentru calcule practice valoarea co-
eficientului a0 se deterrnina sl cu ajuto-
rul diagramei din figura 3.4. 1.
In cazul in care supratetele interioare
ale peretilor sunt captusite CU materiale
izolatoare tonic si termic, de o anurnita
grosime d0 sl cu un coeficient de con-
ductivitate, in relatia 3.4. 1 se toloseste
(3.4.2)
3.5. Calculul necesarului
de cilduri pe bazA de indici
Pentru calculul aproximativ al nece-
sarului de caldura pentru tncalzjre <P,
se pot folosi indici care tin seama de
tipul cladir!i (de locuit sau tertlar), de
forma $i dimensiunile geometrice (nu-
rnarul de niveluri, suprafata destasura-
ta, volumul construit), gradul de izolare
materialului.
si zona clirnatica unde urrneaza a ti
arnplasata cladirea.
Helatia de calcul pentru cladirile de
locuit sl similare acestora este:
<P = V·GN-(8mi - 80) [W] (3.5.1)
in care:
V - volumul interior Incalzit al cladirii,
calculat ca volumul delimitat de an-
velopa cladirii (m3];
$e$te 5 m;
- Incalzirea Incaperitor se considera ca
are loc la ternperatura constanta:
- unde temperatura aerului si tempera-
tura operatlva se presupune ca au
aceleasi valori.
Calculul necesarului de caldura se
bazeaza pe urrnatoarele ipoteze:
- distributla temperaturii aerului se con-
sidera ca fiind uniforrna
- pierderile de caldura sunt calculate
considerandu-se ca valori constante:
temperatura aerului, caracteristicile
constructive sl termice ale elemen-
telor de constructie etc.
Fluxul termic pentru Incalzirea unei
incaperl <Pi se calculeaza cu relatia:
</); =</Jr_;+ «. [ W] (3.6.1)

coeficientul corectat: GN - coeficientul global normat de izo- in care:

1 lare terrnica, determinat in functie <PT,; - este fluxul termic cedat prin
a~=--- (3.4.3) de nurnarul de niveluri N $i de ra- transmisie pentru Incalzirea spa-
1 d0
-+- portul dintre aria A si volumul cla- tiulul (i), [W];
ao )..o dirii Vin [W/m3·K] ale carui valori <PV.i - este sarcina terrnica pentru incalzirea
- pentru elementele de constructii ne- sunt date in tabelul 2.4.2; aerului de ventlatie in spatiul (i) din
inertiale (ferestre, usi etc.) pierderile 8mi - temperatura medie a aerului din in- conditia de contort fiziologic, [W];
de caldura se calculeaza cu relatia: teriorul Incaperilor (0C];
8e - temperatura exterioara conventio- 3.6.1 Fluxul tennic cedat prin
<P0=2,~F(8;-8) [w] (3.4.4) nala de calcul a zonei in care este transmisie <Pr.;
F arnplasata cladrea (0C].
in care: Helatia de calcul pentru cladirile cu Se calculeaza cu relatia:
8i - temperatura interloara a Incaperil, alta destinatie decat cea de locuit: <PT.i = {HT.ie + HT.iue + HT.•g + HT.ifXB,nr.• - 8.)
[oC]; <P = V·G1· (8mi - 80) [W] (3.5.2)
80 temperatura interioara de la care [W](3.6.2)
- in care:
incepe Incalzirea, [°C]; G 1 - coeficientul global efectiv de in care:
l:AF - suma suprafetelor de constructli izolare terrnica calculat cu relatia HT,ie - este coeficientul de pierderi ter-
fara inertie terrnica, [m2]; 2.4.6 [W/m3·K]. mice prin transmisie pentru spa-
l:RF - suma rezlstentelor termice a ele- tiul (i) Incalzit spre exterior (e)
mentelor de constructie fara inertie, 3.6 Metoda de detenninare a prin anvelopa cladir!i, [WIK];
[m2·KJW]. necesarului de cilduri de HT.iue - este coeficientul de pierderi termi-
calcul dupA SREN 12831 ce prin transmisie pentru spatial (i)
lncalzit spre exterior (e) cane spa-
Metoda de calcul se aplica la majo- tiul neincalzit (u), [WIK];
ritatea cladirilor: HT. - este coeficientul de pierderi termi-
·'g ce prin transmisie pentru spatiul (i)
incalzit prin sol (g), [WIK];
HT .. - este coeficientul de pierderi termice
·'' prin transmisie pentru spatiul (i) in-
8 calzit spre incaperea invecinata in-
7 calzita U) cu temperatura diterita,
[WIK];
6 ;1it-.. 8int,i - este temperatura interioara a

0
ca
5

3
~~ ~
~ ~
. .
i--
... t'--..
..._ - r-__ -- 1
-
A•C·v
so

\ r-, ................ - ~ - - -:::....::...- - -- - ~ ~ - - - - - - - -

-.. - 30
?n
50

30

20
spatiului (i) Incalzit, [°C];
80 - este temperatura exterioara, [°C];

3.6.1.1 Coeficientul de pierderi

tennice HT,ie

2 t-. r--_ - - - - - - - - - - - -
~r----. r--_ lU
10
Pierderile de caldura din spatiul in-
calzit (i) spre aerul exterior (e) prin an-
velopa (pereti, ferestre, terasa etc.) se
calculeaza cu relatia:
5
0 Hr;e = }:k A.LJkek + }:, 1p/1e1 [W/K] (3.6.3)
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 in care:
z [ore]
Ak - aria elementului de constructie (k),
Fig. 3.4.1. Coeficientul a0 pentru elemente de construciiimasive. [m2];
 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire I. lnstaletii de Incalzire

3.6.1.3 Coeficientul de pierderi

tenniceHr.
Pierderile1gde caldura de la spatiul (i)
incalzit spre parnant (g) se calculeaza
cu relatia:
10m
HT.•g = fg,fg2 (L. A.u ecniv k) Gw [W/K] (3.6.7)
in care:
f - este factorul de corectie care tine
1
A = 150m2 A = 75m2 g seama de influenta variatiilor an~ale
Pg= 50m Pg= 15m ale temperaturii exterioare. El se
B' = 6 B' = 10 poate determina de fiecare data prin
Fig.3.6.1. calcul sau se pot lua valorile din
anexa D.4.3 din SR EN 12831;
ek' e1 - sunt coeficientii de corectle caldura de la spatiul (i) Incalzit la fg2 - este factorul de corectie care tine
care tin seama de influenta cli- spatiul nelncalzit (u), [W/K], ti- seama de temperatura (}int; a spatiu-
matului cum ar ti gradul de izo- nano seama de: lui incatzit (i), temperatura m.e medie e
latie terrnica, comportamentul - pierderile de caldura prin transmisie exterioera si temperatura exterioara
elementelor de constructii la de la spatiul (i) lncalzit la spatiul ee si se calculeaza cu relatia;
umiditate, viteza vantului si nelncalzit (u); 8.-8 m,e
f = mt.1
temperatura, cu conditia ca - incalzirea aerului de ventilatie dintre g2 (} . - (}
(3.6.8)
aceste influente sa nu ti fost spatiul Incalzit sl nelncalzit. int,1 e

luate in consideratle la calculul Hue - este coeficientul de pierdere de unde:

coeficientilor de transmisie caldura de la spatiul (u) neincalzit Ak - este aria elementului de constructle
terrnica, Valorile acestor coe- spre exterior (e), [WIK], tinand (k) in contact cu parnantul, [ m2];
ficienti sunt date in anexa seama de: uechiv,k - este coeficientul de transmisie
D.4.1. din SREN 12831. - pierderile de caldura prin transmisie terrnica unidirectionala al ele-
Uk - este coeficientul de transmisie (la exterior sl parnant); mentului de constructie (k),
terrnica a elementului de con- - incalzirea aerului de ventilatie dintre [m2K/W], determinat in tunctie
structie (k), [W/m2·K], ale carui va- spatiul neincalzit si exterior. de tipul pardoselii (fig. 3.6.2,
lori sunt date in EN ISO 6949 3. utilizand valorile date de anexa 3.6.3, 3.6.4 $i 3.6.5 $i tabelele
(pentru elemente de constructil D.4.4 din SR EN 12831 3.6.1, 3.6.2, 3.6.3 si 3.6.4).
opace) si in EN ISO 10077-1
1,4
(pentru usi $i ferestre);
11 - este lungimea puntii termice (I) intre 1,2 l -
-
a'
U1 = 2 W/m2·K
interior $i exterior, [m]; 1,0 \. --
-
U2 =
U3=
1 W/m2·K
0,5 W/m2·K
IJ11 - este coeficientul de transmisie ter-
0,8 - U4= 0,25 W/m2·K
mica lineara a puntii termice (I) in
[W/m2·K],a carui valoare se obtine
"'.E>
0,6
r-,""""......._
<, ~
cQ)
'~" - - -- r----- - .....__
utilizand tabele din EN ISO 14863
sau relatiile de calcul din EN ISO
10211-2.
:::)
0,4
0,2
0,0
~
- ---- - - ---
B'
3.6.1.2 Coeficientul de pierderi 2 4 6 8 iO 12 14 16 18 20
tennice HT,iue
Pierderile de caldura din spatiul (i) in- Fig. 3.6.2 Valorile coeficientului Uechtvk pentru pardoseli din beton la nivelul
calzit spre spatlul (n) netncalzit se cal- plmintului (z..-Dm}, Tn functie de panimetrul B' ~ coeficientul de transmisie
culeaza cu relatia:
tennici U,_d• a' - pardoseli neizolate tennic; U1, ••• ,U4 pardoseli izolate tennic.

Hr,;,,. = Lk A,LJkbu + L1 lJl/,bu [W/K] (3.6.4) Tab.3.6.1 Valorile coeficientului Uechtvk pentru pardoseli din beton la nivelul
in care: =
pAmantului (z O m), in functie de parametrul B' sl coeficientul de transmisie
bu - este factorul de reducere a tem- termica Upst"d.
peraturii, care se poate determina B' Uechiv. ,t(pt. z = 0 m)
cu una din urrnatoarele metode:
1. in functie de temperatura (Ju a [m] fara izolatie Upard.1 = Upard.2 = Upard.3 = Upard.4 =
spatiului (u) nelncatzit, temperatura (}int; 2,0 W/m2·K 1,0 W/m2·K 0,5 W/m2·K 0,25 W/m2·K
a spatiului Incalzit (i) si temperatura ex~ 2 1,30 0,77 0,55 0,33 0, 17
terioara ee: 4 0,88 0,59 0,45 0,30 0, 17
8.-8
b = mt,1 u (3.6.5) 6 0,68 0,48 0,38 0,27 0, 17
u f}int,i - (J e 8 0,55 0,41 0,33 0,25 0, 16
2. cand nu se cunoaste 10 0,47 0,36 0,30 0,23 0, 15
temperatura (Ju' cu relatia: 12 0,41 0,32 0,27 0,21 0, 14
H 14 0,37 0,29 0,24 0, 19 0, 14
b = ue
H.tu -H (3.6.6) 0,26 0,22 0, 18 0,13
u
ue
16 0,33
18 0,31 0,24 0,21 0, 17 0, 12
unde:
Hiu - este coeficientul de pierdere de 20 0,28 0,22 0,19 0, 16 0, 12
 I. lnstaletii de lncalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire

c - este capacitatea terrnica rnasica a

1,4
1,2 -- a'
U1 = 2 W/m2·K Z=1,5m
P aerului la temperatura 8.m,11 , [kJ/kg].
Considerand constante valorile p $i
1,0 -- U2= 1 W/m2·K c si exprlmand debitul de aer In m3/h,
-"' - U3 = 0,5 W/m2·K e~uatia 3.6.12 devine:
,;
:co 0,8 - U4 = 0,25 W/m 2·K
Q)

::::>
<, Hv,i =034·V [W/K] (3.6.13)

-
0,6
0,4
r--
"~
-c:
- - ~- - - -
' i

0,2 - --- --- 3.6.2.1 Calculul debitului de aer 1h v;

0,0 B' spafii lhdlzite flnl sistem de ventilare
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 Debitul de aer din spatiul (i) Incalzit
se determina In functie de lnfiltratille de
Fig. 3.6.3 Valorile coeficientului Uechlvk pentru pardoseli din beton sub nivelul
rece prin neetanseitatile elementelor vi-
plmAntului (z=1,5m}, tn functie de parametnJI B' fi coeficientul de transmisie
trate ale constructiei (terestre, usi etc.).
tennicl Upsrd. a' - pardoseli neizolate tennic; U 1, ••• ,U4 pardoseli izolate tennic
Valoarea debitului de aer se determi- v;
na tinand seama de relatia:
Tab. 3.6.2 Valorile coeficientului Uechivk pentru pardoseli din beton sub nivelul
pamAntului (z = 1,5 m), in functie de parametrul B' sl coeficientul
de transmisie terrnlca upsrd'
Ii = max (Iimf,1'. Iimm,i )
1
[m3/h] (3.6.14)

B' Uechiv,k (pt. z = 1,5 m) [W/m2·K] In care:

V:ntJ - este debitul de aer infiltrat prin
[m] tara izolatle Upard.1 = Upard.2 = Upard.3 = Upard.4 =
elementele de constructie nee-
2,0 W/m2·K 1,0 W/m2·K 0,5 W/m2·K 0,25 W/m2·K tanse $i se calculeaza cu relatia:
2 0,86 0,58 0,55 0,28 0, 16
Ii . tnf,I
= 2 ·Ii · n 50 · e · E.
I I I
[ m3/h] (3 • 6 • 15)
4 0,64 0,48 0,45 0,26 0, 16
6 0,52 0,40 0,38 0,25 0, 15 unde:
V; - volumul spatiului lncalzit (i), [ m3];
8 0,44 0,35 0,33 0,23 0, 15
n50 - nurnarul de schimburi de aer pe
10 0,38 0,31 0,30 0,21 0, 14 ora pentru 0 diferenta de presiu-
12 0,34 0,28 0,27 0, 19 0, 14 ne de 50 Pa, lntre interiorul si ex-
14 0,30 0,25 0,24 0, 18 0, 13 teriorul cladirii, [h·1];
16 0,28 0,23 0,22 0, 17 0, 12 e; - coeficientul care tine seama de
18 0,25 0,22 0,21 0, 16 0, 12 permeabilitate al cladirii:
E; - factor de corectie dependent de
20 0,24 0,20 0,19 0, 15 0, 11
inaltunea cla.dirii.
V:nt,i - debitul de aer proaspat pentru
Gw - este coeficientul de corectie care exterioara $i temperatura spatiului asigurarea condltlilor de contort
tine seama de in fluenta starii de adiacent incalzit (j); fiziologic si se calculeaza cu
umiditate din parnant, Valorile Ak - aria elementului de constructie (k), relatia:
sunt date de anexa D.4.3 din SR [m2];
EN 12831. Uk - este coeficientul de transmisie
V, = max(V,nr.;' lim;nJ [m3/h] (3.6.16)
Valorile coeficientilor Uechiv,k se de- terrnica a elementului de con- unde:
terrnina in functie de coeficientii de structie (k), [W/m2·K]. nmin - nurnarul de schimburi orare de
transmisie unidirectionala ai pardoselii La calculul coeficientului Hu nu se aer necesar In spatiul Incalzit (i)
upard si parametrul 8' calculat cu rela- tine seama de influenta puntilor ter- din conditiile de contort fizio-
tia 3.6.9 sl tinand seama de fig. 3.6. 1: mice. logic.
A Valorile coeflcientilor n50, e;, E; pre-
B'=-g-
0,5P
[m] (3.6.9) 3.6.2 Sarcina tennici <Pv. pentru cum $i a nurnarului de schimburi orare
incilzire a aerului de ventila1:ie de aer nmin sunt date In anexele D din
unde: SR EN 12831.
A9 - este aria placii pardoselii in con- Se calculeaza cu relatia:
tact cu parnantul, [m2]; <Pv; = Hv)(};nr,; - 8.) [W] (3.6.11) 3.6.2.2 Calculu/ debitului de aer 1h v;
P - este perimetrul placii pardoselii in spafii lhdlzite cu sistem de venti/are
contact cu parnantul si in leqatura in care: Pentru determinarea debitului de aer
cu peretii exteriori, [m]. H v.1. - este coeficientul de necesar de cal- v; In spatii incalzite prevazute cu sis-
dura pentru ventilatie, [WIK]; tem de ventilare este necesar sa se ai-
3.6.1.4 Coeficientul de pierderi fJ;nu - este temperatura interioara a ba In vedere:
tennice Hr·· spatiului (i) lncalzit, [°C]; • cane sistemul de Incalzjre este obis-
Pierderile·'de caldura de la spatiul ln- (Je - este temperatura exterioera, [°C]; nuit;
calzit (i) spre spatiul incalzit (j) cu tempe- Coeficientul Hv,; se determina cu relatia: • cane aerul exterior este preincalzit
ratura diferita se calculeaza cu relatia: HV,l =Vpc [WIK] (3.6.12) central;
I p
[WIK] (3.6.10) • cand suplimentul de aer vine din
In care: spatnle adiacente,
In care: v; - este debitul de aer proaspat ne- Debitul de aer V se calculeaza cu re-
fii - este factorul de corectle care tine cesar spatiului (i) Incalzit, [rnvs]; latia: '
seama de temperatura (}int,i a p - este densitatea aerului la tempera-
spatiului Incalzit (l), temperatura tura (}int.i' [kq/rn"]: v, = V.nr,; + lisu/v,; + limec,;nr.; [ m3/h] (3.6. 17)
 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Incalzire I. lnstalatii de lnealzire

de constructii:
1,4
1,2 -- a'
U1 = 2 W/m2·K
Z=3m
• de tipul de reincalzire.
• de ternperatura din spatiul incalzit,
1,0 -- U2 = 1 W/m2·K mai redusa decat cea de calcul;
><'._
- LJ3 = 0,5 W/m2·K • de caracteristicile tehnice ale siste-
> 0,8 - LJ4 = 0,25 W/m2·K mului de cautare:
E
0

::>" 0,6 - ....... ............ Puterea terrnica suplirnentara nu

0,4
0,2
-- - -
- - --- - - --
--
poate ti totdeauna necesara, daca:
- sistemul de control poate asigura tem-
peratura necesara in timpul zilei reci;
0,0 B' - debitul de caldura pentru ventilatie
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 poate ti redus in perioada cu tempe-
ratura interioara redusa.
Fig. 3.6.4 Valorile coeficientului Uech~k pentru pardoseli din beton sub nivelul
Tinand seama de cele rnentionate
pimAntului (:z::3,0 m), in funqie de pa'rametrul B' 'i coeficientul de transmisie
mai sus, pentru cazurile uzuale puterea
tennici Uptrd" a' - pardoseli neizolate; Uw •• ,U4 pardoseli izolate tennic
terrnica supllrnentara necesara pentru
generatoarele de caldura se determine:
Tab. 3.6.3 Valorile coeficientului Uech~k pentru pardoseli din baton sub • pentru cladiri rezidentiale unde:
nivelul pimantului (z = 3,0 m), in' functie de parametrul B' i;;i - perioada de intrerupere a Incalzini
coeficientul de transmisie termica uptrd" este mai mica de 8 ore.
B' uechiv, K (pt. z = 13 m) [W/m2·K] - cladirile sunt fara inertia terrnica
(cladirile din lemn)
[m] fara izolatie Upard.1 = upard.2 = Upard.3 = upard.4 = • pentru cladirile nerezidentiale unde:
2,0 W/m2·K 1,0 W/m2·K 0,5 W/m2·K 0,25 W/m2·K - perioada de intrerupere este mai
2 0,63 0,46 0,35 0,24 0, 14 mica de 8 ore.
4 0,51 0,40 0,33 0,24 0,14 - perioada ocupata in timpul zilei de
lucru este mai mare de 8 ore pe zi;
6 0,43 0,35 0,29 0,22 0,14
- temperatura din interior este cu-
8 0,37 0,31 0,26 0,21 0, 14 prinsa intre 20°c si 22°c
10 0,32 0,27 0,24 0, 19 0, 13 Pentru determinarea puterii termice
12 0,29 0,25 0,22 0,18 0, 13 suplimentare datorita efectelor incalzirii
14 0,26 0,23 0,20 0, 17 0, 12 intermitente in spatiile Incalzite se poa-
16 0,24 0,21 0, 19 0,16 0, 12 te determina cu relatia:
18 0,22 0,20 0, 18 0,15 0, 11 <PRH.i =A. (RH (W] (3.6.20)
20 0,21 0, 18 0, 16 0, 14 0, 11 unde:
A - este supratata spatiului (i) incalzit, 1n m2;
unde: unde: fRH - este factor de corectie care depinde
Vsu; - suplimentul de aer din spatiul (i) Vex - este debitul de aer evacuat in exte- de timpul de reinciilzire sl presupu-
. · Incalzit. ( m3/h]; . rior pentru intreaga cladre, [m3/h]; nand 0 reducere a temperaturii inte-
vmec,int,i - aerul evacuat din spatiul (i) Vsu - este suplimentul de aer pentru in- rioare 1n timpul perioadei de inciilzi-
incalzit, ( m3/h); treaga cladire, [m3/h]. re, in W/m2.
fv,; - factorul de corectie al tempera- La cladirile rezidentiale, suplirnentul
turii. de aer pentru intreaga cladire V5u este 3.6.4 Deterrninarea necesarului
Pentru stabilirea valorii debitului de in general egal c~ zero. de cilduri total.
aer VSU,J . se au in vedere urrnatoarele: Initial debitul Vmec,inf.i se deterrnina
• daca sistemul de ventilare este necu- pentru intreaga cladire, iar distributia Debitul de caldura total pentru tncal-
noscut, pierderile de caldura ale spa- lui in fiecare spatiu din cladire depinde zirea spatiilor, atat pentru Incalzirea
tiului incalzit se calculeaza fara a se gradul de permeabilitate al cladirii. cladirilor singulare cat si pentru an-
tine seama de sistemul de ventilare; Valoarea debitului evacuat din spatiul sambluri de claoiri, se deterrnina pen-
• daca sistemul de ventilare este cu- (i) Incalzit prin sistemul de ventilatie se tru a stabili rnarlmea cazanelor, schim-
noscut, debitul de aer vsu,i' introdus calculeaza cu relatia: batoarelor de caldura, generatoarelor
in spatiul (i) Incalzit, este determinat
ooata cu dimensionarea sistemului v.
mec,mf,1
= v. . _,_
v
2: v:
mec.mf [m3Jh] (3.6.19)
de caldura, etc.
Pentru incalzirea spatiului (i), debitul
de ventilare; de caldura total se calcuteaza cu relatia:
• daca aerul introdus in spatiul (i) lncal- in care:
<PHL.i =<PT.i+ <PV.i+ <PRH.i (W] (3.6.21)
zit provine din spatiile adiacente V; - este volumul spatiului (i) Incalzit,
atunci parametrii acestuia sunt cei ai unde:
aerului din camerele invecinate. De- 3.6.3 lncilzirea intennitenti a <PT,; - este fluxul termic cedat prin
bitele de aer introduse trebuie ma- spaiiilor transmisie pentru lncalzirea spa-
surate. tiului (i), in W,
Aerul evacuat din interiorul cladiri' Incalzirea interrnitenta a spatiilor ne- <Pv,; - sarcina terrnica pentru incalzirea
prin sistemul de ventilare vmec,int,i este cesita o putere terrnica de incalzlre su- aerului de ventilare in spatiul (i),
inlocuit de aerul exterior patruns prin plirnentara nscesara pentru a obtine in W,
elementele vitrate ale anvelopei cladir!i temperatura lnterloara de calcul. Pu- <PRH.i - puterea terrnica suplirnentara
$i se deterrnina cu formula: terea terrnica de lncalzire depinde de pentru compensarea efectelor
urrnatorii factori: datorita Incalzjrii cu interrnitenta
Iimec.int «tnex (li.x - lisu, o) [m3Jh](3.6.18)
• de capacitatea terrnica a elementelor a spatiului (i), in W.
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire

2,0
-- Z=O m
Z=1 m
»<:
1,5 -- Z=2 m z
.x: - Z=3m
,;
E
o
Q)
1,0
::>

0,5

0,0 LJp
0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Fig. 3.6.5 Valorile coeficientului Uechh-'. k pentru peretii subsolului incilzit in

functie de cota de amplasare z faii d9 nivelul p6rnAntului fi coeficientul de
transmisie tennici UP. a' - pardoseli neizolate; U1 , ••• , U4 pardoseli izolate tennic

Tab. 3.6.4 Valorile coeficientului Uechh-'.k pentru peretii subsolului inc41zit in

functle de cota de amplasare z fats de 'nivelul piimantului sl coeficientul de
transmisie termica up
up Uechiv, k [W/m2·K]
[W/m2·K] z = 0 m z = 1 m z = 1 m Z=3m

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

0,50 0,44 0,39 0,35 0,32
0,75 0,63 0,54 0,48 0,43
1,00 0,81 0,68 0,59 0,53
1,25 0,98 0,81 0,69 0,61
1,50 1, 14 0,92 0,48 0,68
1,75 1,28 1,02 0,85 0,74
2,00 1,42 1, 11 0,92 0,79
2,25 1,55 1, 19 0,98 0,84
2,50 1,67 1,27 1,04 0,88
2,75 1,78 1,34 1,09 0,92
3,00 1,89 1,41 1, 13 0,96

Debitul de caldura total pentru ln- interiorul cladirii, In W;

treaga cladire se calculeaza netinand
seama de transferurile de caldura prin
transmisie Intre Incaperile din interior
precum $i de necesarul de caldura
pentru Incalzirea aerului de ventilat din
interiorul anvelopei.
Valoarea debitului de caldura total
pentru lntreaga cladire se calculeaza
cu relatia:
[W] (3.6.22)
unde:
I<Pr,; - este suma pierderilor de caldura IV= 0,5IV t.i + (1-ri lIV . +IV
prin transmisie ale spatiilor lncal-
zite, sxcluzand transferul de cal-
dura prin transmisie In interiorul 17v - este eflcienta sistemuluide incalzre a
cladirii, In W;
I<PVi - debitul de caldura pentru ventila-
' rea spatiilor din cladire, exclu-
zand schimburile de ventilare din
I<PRH,i - puterea terrnica suplirnentara
pentru compensarea efectelor
datorita incalzirii cu interrnitenta
a spatiilor din cladire, In W.
La calculul debitului de caldura ~Vi se
tine seama de debitele de aer Ill din
spatiile lncalzite care se determina In fun-
ctie de sistemul de ventilare din cladre:
-. fara sistem de . ventilare:
.
[m3/h]
(3.6.23)
-. cu sistem. de ventilare: . .
. t.i
I In ,I v' [~3/h] (3.6~;24)
In care:
aerului de ventilat din lncaperi: In
cazul In care nu se asigura o incalzre
norrnala a aerului de ventilat riv=O.
 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire I. lastalatii de inealzire

Anexa 3.1. Zonarea climalicaa Romaniei

~1 I
21° 23° 24° 25° 26° 28° 29°

LEG DA:
zona I: = -12 °C
48°

zona II: 8=-15°C

zona Ill: 8=-18°C
zona IV: 8 = -21 °C
70
47°

46°

44°
 I. lastaiatii de Incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Inealzire

Anexa 3.2.

Temperaturile conventionale fJe ale aerului din incaperile neincalzite, ale clAdirilor de locuit,
administrative $i social-culturale

Nr. Felul Temp Viteza Hezistenta terrnica Nr. Felul Temp Viteza Hezistenta terrnica
crt. lncaperii ext. vantului a elementelor crt. in caper ii ext. vantului a elementelor
(oC) de calcul de constructli [OC] de calcul de constructii
[m/s] exterioare [m/s] exterioare
[m2·KJW) [m2·K/W)
,; 0,40 0,41.. 0,65 0,66... 1,0 ,; 0,40 0,41.. 0,65 0,66 ... 1,0
1. Rosturi de -21 16 4. Incaperi ne- 8 -7 -6 4
dilatare - 18 17 Incalzite -21 5 -5 -4 7
inchise - 15 17 avanc majo- 4,5 -5 -3 7
-12 18 ritatea pere- 4 -4 -2 8
2. Rosturi de 8 0 tilor exteriori 8 -5 -4 5
dilatare des- -21 5 4 -18 5 -3 -3 8
chise (proteja- 4,5 5 4,5 -3 -2 8
te de tabla) 4 6 4 -3 -1 9
8 1 8 -3 -2 6
-18 5 5 -15 5 -2 -1 9
4,5 6 4,5 -2 0 9
4 7 4 -1 0 10
8 2 8 -1 0 7
5 6 -12 5 0 1 10
-15 4,5 7 4,5 0 2 10
4 8 4 1 2 11
8 4 5. Poduri situate -21 -19 -14 -11
5 7 direct sub -18 -16 -12 -9
-12 4,5 8 acoperis -15 -13 -10 -7
4 9 -12 -10 -8 -5
3. Incaperi nein- 8 8 9 11 6. Plvnite $i sub -21 10
calzlte incon- -21 5 9 11 12 soluri tehnice -18 11
jurate in cea 4,5 9 11 12 complet sub -15 12
mai mare 4 9 11 12 nivelul solului -12 13
parte de in- 7. Plvnite sl sub -21 7
caperi incal- soluri tehnice- 18 8
zite partial deasu- -15 9
8 9 10 12 pra solului -12 10
-18 5 10 12 13
4,5 10 12 13
4 10 12 13
8 10 11 12
-15 5 11 12 14
4,5 11 12 14
4 11 12 14
8 11 12 13
-12 5 12 13 14
4,5 12 13 14
4 12 13 14
 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzlre I. lastalatii de incalzire

Anexa 3.3

Temperaturile interioare 9; conventionale de calcul

Categoria cladirii si Temperatura Categoria ctadirii $i Temperatura

destinatia Incaperilor 8;f°Cl destlnatia incaoenlor e;r c1
0

1. Locuinte Coridoare, scari 18

Camere de locuit $i holuri 20 Vestibuluri, garderobe 15
Vestibuluri 18 lntrari (tambure) 12
Camere pentru baie si dusuri 22 Grup sanitar (closet, pisoare) 15
Bucatarii 18 Dusurl, camere de dezbracare 22
Closete in cadrul apartamentului 18 Sali de educatle fizica 18
Closete in afara apartamentului 15 Cabinete medicale 22
Searl si coridoare exterioare apartamentului 10 Bufete 18
lntrari (tambure) 10 Bucatarii 15
Spalatorii $i calcatorii 15 Cabina portarului 20
Uscatorii la blocuri de locuinte 25 5. crese sl grAdinite de copii
Garaje sub locuinte 10 Camere de primire 20
2. Cla.diri administrative ~i anexe sociale Camere de joc in crese 22
din intreprinderi industriale Dormitoare 20
Birouri 20 Camere de joc in gradinite 20
Sall de conferinte si festivitati 18 Sall de mese 20
Sali de asteptare 16 Camere de lucru si de citire 20
Biblioteci, camere de lectura 20 Camere de personal $i secretariat 20
Biblioteci, depozite de carti 15 Bai $i dusuri pentru copii 24
Holuri, vestibuluri, garderobe 15 Toalete, closete pentru copii
Camera portarului 20 si camere de oale de noapte 20
Searl, coridoare 15 Closete pentru personal 18
Grup sanitar (closete, pisoare) 15 Vestibuluri, coridoare, holuri, scari 18
Vestiare 22 lntrari (tambure) 12
Camere de dezbracare si dusuri 22 Cabinete medicale 24
Spalatoare tara dezbracare 20 Camere de izolare 22
Arhive cu personal 18 Camere pentru rufe curate 16
Arhive, depozite de carti 10 Depozite pentru saci de dormit 16
Centrale telefonice, statii de radioficare etc. 20 Camere pentru rufe murdare 8
Bufete 20 Bucatarii 15
Cabinete medicale 22 Anexe bucatarii preparare, spalare vase 18
lntrar: (tambure) 12 Spalatorii, calcatorii 15
Cabinete de toaleta pentru femei 20 6. Hoteluri sl camme
Incaperl pentru alaptare 22 Camere 20
3. CIAdiri culturale Holuri 18
Sali de adunare 18 Bai si dusuri 22
Sali de expozitie 18 Vestibuluri, garderobe 18
Sali de conterinte 18 Coridoare si scari 18
Birouri 20 Closete 15
Biblioteci, camere de lectura, de auditie 20 Birouri 20
Depozite de carti 10 Sali de lectura, sal: de sah 20
Depozite pentru personal 18 Sali de biliard si tenis de rnasa 18
Sali de sah sl alte jocuri similare 20 Restaurante, cofetar!i, frizerii 18
Sali de biliard si tenis de rnasa 18 Bucatar!i, oficii 15
Fumoare 18 lntrari (tambure) 12
Holuri,vestibuluri, garderobe 18 Magazii (depozite) 18
lntrari (tambure) 12 Ateliere 18
Camere de dezbracare $i dusuri 22 Spalator!i, calcatorii 15
Grup sanitar(closete, pisoare) 15 7. Spitale, clini, rnaternltatl
Bufete 18 Rezerve sau saloane pentru bolnavi (adulti si copii) 22
Searl ,coridoare 18 Rezerve sau saloane pentru chirurgie 22 ... 24
4. Scoll ~i facultAti Camere sau saloane pentru sugari 24
Clase 18 Camere sau saloane pentru lehuze 24
Cancelarii, birouri 20 Coridoare interioare 20
Laboratoare 18 Fisiere, holuri, scari, garderobe, vestibuluri 18
Amfiteatre, sali de conferinte 18 lntrari (tambure) 12
Biblioteci, sali de lectura 20 Grup sanitar (closete, pisoare) 20
Sali de desen 20 Cabinete medicale In policlinici sl dispensare 22
Sali de disectie 16 sau de asteptare 20
Ateliere 18 Sali de disectie 20
Holuri, sali de recreatie, fumoare 18 Sali de preqatire operatie si nastere 22 ... 25
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Incalzire

Anexa 3.3 (continuare)

Temperaturile interioare 8; conventionale de calcul (continuare)

Categoria cladlrii si Temperatura Categoria cladirii si Temperatura
destinatia Incaperilor 8; [OC] destinatla lncaperilor 8; [OC]
Sali de operatie sl nastere 25 Depozit de alimente 5
Sali pentru masaje 20 ... 22 Depozit de marfuri nealimentare 10
Camere de personal, camera de garda 20 Garderobe 15
Electroterapie, Roentgen 22 Bucatarii 15
Radioterapie 24 f ncaperi pentru prepararea carnli si zarzavatului 15
Bai, dusuri si camere de dezbracare 24 Incaperl pentru spalat vase 15
Spalatoare 15 11. Spalatorii mecanice de rufe
Sali de autopsie 16 Sali de rnasini de spalat 15
Morga 5 Sali de rnaslni de uscat si de calcat cu aburi 15
Camere pentru rufe curate 16 Sali pentru dezinfectare 15
Camere pentru rufe murdare 8 Incaperi pentru reparat rufe 18
8. Teatre sl cinematografe Incaperl pentru depozitat rufe murdare 8
Sali de cinematograf 18 Incaperi pentru primit rufe murdare 15
Sali de teatru, scena si fosa orchestrei 20 Incaperi pentru rufe curate 16
Fumoare, bufete 18 lncaperl pentru uscatorii 24
Vestibuluri, garderobe, scari 15 12. Diverse incaperi
Hol de intrare $i ghi$ee Incalzite 15 Muzee in functie de spe-
Sali de asteptare la cinematografe 12 cificul exponatelor
lntrari (tambure) 12 Gari-holuri 15
Casa, birouri 20 -sali de asteptare 15
Grup sanitar (closete, pisoare) 15 -case de bilete, birouri 20
Cabina actorilor 20 -restaurante 18
Spalatoare, dusuri pentru actori 22 -camera mamei si a copilului 20
Depozit de costume 12 -magazine diverse 18
Depozit de decoruri 10 Garaje pentru parcari auto 5
Cabina de proiectie 18 Garaje pentru parcari $i reparatii auto 1O
Camera de acumulatori 10 Sali si hale pentru cornpetitii sportive 18
9. Bai publice Sali si hale pentru bazine de inot 22 ... 28 (cu 2 °C
Bai sl dusuri 22 peste temperatura
Bai de abur 40 apei din bazin)
Bai de aer cald 50
Bai de aer fierbinte 60 ObS81Vafii:
Sali de odihna dupa baie, sali si scan de trecere 22 1. Temperatura de calcul este valabila in cazul Incalzir!i in-
Camere de dezbracare, lmbracare sl vestiar 22 caperii, dar lncalzirea ei este facultativa,
Hale pentru bazine de inot 22 ... 28 (cu 2 °C peste 2. Temperaturile indicate sunt valabile in ipoteza nefunctio-
temperatura apei din bazin) narii utilajului tehnologic. Pentru calculul necesarului de
Vestibuluri, sali de asteptare 18 caldura al Incaperilor invecinate, utilajul se considera in
Closete 18 functiune sl temperatura interioara considerata este de
lntrari (tambure) 12 20... 22 °C.
Cabinete medicale, sal: de masaje 22 3. Temperatura indicata este valabila $i pentru baile din
Camere de personal 20 anexele sociale ale intreprinderilor industriale.
Frizerii 20 4. Pentru magazine si depozite speciale (blanuri, mobile etc ... )
Restaurante, bufete, garderobe 20 temperaturile se stabilesc dupa necesitatl. In cazul incaoe-
Ateliere 15 rilor pentru care tabelul indica doua valori ale temperaturii,
Depozit de rufe curate 16 temperatura interioara de calcul se alege in functie de tipul
Depozit de rufe murdare 8 lncalzirii, existenta sau absenta curentilor de aer, felul
10. Magazine, restaurante, cantine lrnbracarnintei ocupantilor, condltiile de tolosire a incaperi-
Magazine diverse nealimentare, cosrnetica 18 lor.
Magazine pentru alimente 15 5. Temperatura interioara conventionala pentru casa scarii
Sali de mese 18 (incalzita sau nu) care se ia in calculul necesarului de cal-
Birouri 20 dura al altor incaperi este de 10 °C.
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzlre I. lnstalatli de incalzire

Anexa 3.4. Zonarea eoliani a Romaniei

22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°
I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul
Sisteme de incalzire
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
4.1. incAlzirea locali
4.1.1. Prescripiii privind utilizarea
incilzirii locale
Incalzrea locala este cea mai slrnpla
instalatie Intrucat cuprinde In ansamblul
ei atat sursa terrnica cat si suprafata de
incalzire. Se recornanda a ti utillzata la:
- clil.diri mici cu maximum 3; 4 niveluri;
- complexe de cladiri mici dispersate
pe suprafete mari (mediu rural);
- cladiri de locuit individuale;
- clil.diri cu caracter sezonier (organizare
de santier, depozite de materiale etc.);
- monumente istorice, locasiri de cult etc.;
lncalzirea locala prezlnta o serie de
avantaje: cost de investitii redus, posibi-
litatea lncalzirii numai a spatiilor utiliza-
te, folosirea tuturor categoriilor de com-
bustibili qazosl, lichizi $i solizi, instalarea
rapida cu mijloace locale, exploatare
usoara deci putin costisitoare etc.
Ca dezavantaje se pot mentions:
- suprafetele Incalzitoare au dimensiuni
mari si ocupa mult spatiu In tncape-
rea In care sunt amplasate;
- randamentele termice sunt mult mai
reduse In raport cu alte sisteme de
Incalzire:
- necesitatea prevederii de CO$Uri pentru
fiecare soba sau grup de sobe;
- inconveniente de ordin igienic sl
pericol de incendiu In manipularea
combustibilului.
Clasificarea sistemelor de tncalzlre
locala se poate face dupa:
- modul de acumulare si cedare a cal-
durii: sobe cu sau fara acumulare;
- combustibilul folosit: sobe cu arderea
combustibilului solid (carbuni, lemne,
deseuri etc.), lichid (pacura, rnotorina
etc.), gazos (gaze naturale, biogaz,
butan etc.);
- natura materialului din care sunt
!D
I~
a b
Fig. 4.1.1. Sobi de teracoti fixi
a - vedere din fata; b - vedere laterala;
c - sectiune;
1 - focar; 2 - canale de furn verticale;
3 - cararnida arsa: 4 - dale din faianta:
5 - usa rnetalica.
executate: sobe din zidarie de cara-
rnida sl teracota, sobe metalice etc.
0 categorie aparte o reprezinta .Jn-
calzirea electrica" (cap. 4. 7).
4.1.2. Sobe cu acumulare
de cildura
Sobele se executa din zidarie de cara-
mida sau placi din faianta, Au diferite for-
me geometrice exterioare de la simplu pa-
ralelipiped, la constructii complicate cu
nise, etajere, banchete sau alte forme de
figuri estetice.
Caracteristica principala a acestor sobe
consta In aceea ca, urmare a arderii com-
bustibilului In focar odata sau de doua ori
pe zi, timp de cateva ore, caldura rezulta-
ta, vehiculata cu gazele de ardere este
acurnulata In peretii sobei si cedata lent
lncaperii.
Din categoria acestor sobe, cele
confectionate cu placi din talanta sunt
cele mai folosite. Sobele cu acumulare
se executa: fixe sau mobile.
4.1.2.1 Sobe fixe
Sunt executate din placi ceramice gla-
zurate cu dimensiuni standardizate si for-
me diferite (fig. 4.1. 1 ). Din punct de ve-
dere al constructiei peretilor sobele sunt:
- usoare, cu pereti subtiri (60 ... 90 mm
grosime) unde capacitatea de acu-
mulare a caldurii este de 3 ... 5 h, iar
alimentarea cu combustibil se face
de 3 .. .4 ori/zi;
- semigrele, cu pereti gro$i, unde capa-
citatea de acumulare a caldurii este de
5 ... 8 h, iar alimentarea cu combustibil
se face de 2 ... 3 ori/zi;
- grele, cu pereti foarte gro$i, unde
capacitatea de acumulare a caldurii
este de 8 ... 10 h, iar alimentarea cu
combustibil se face de 1 ... 2 ori/zi.
Sobele folosesc combustibili solizi, li-
chizi $i qazosl. Randamentul mediu
c
I. hrstalatii de incalzire
variaza lntre 65 $i 75 % dar In cazul In
care sunt bine construite, cu pereti
etansi si cu tiraj corespunzator, pot rea-
liza si randament lntre 80 si 85 %.
Din punct de vedere tehnic si econo-
mic se recornanda ca sobele fixe cu
placi din taianta, In functie de grosimea
peretilor sa se foloseasca astfel:
- pentru zonele cu ee =
-15 ... -21 °C,
sobe cu peretl gro$i si foarte qrosi;
- pentru zonele cu ee
= -12 °C, sobe
cu pereti subtiri.
4.1.2.2 Sobe mobile
Se compun dintr-un focar central, ca-
nale de evacuare a gazelor de ardere si
pereti lncalzitori realizati din zidarie de
caramida refractara placati cu dale din fa-
ianta (fig. 4. 1.2). Puterea terrnica unitera q
variaza In functie de grosimea peretilor:
- pentru pereti cu grosimea sub
65 mm, q s 2000 W/m2;
- pentru pereti cu grosimea peste 65
mm, q "'2500 W/m2
4.1.2.3 Montsrea sobelor
,; racordarea la co,
Saba fiind un corp de lncalzire, se re-
cornanda a ti arnplasata In zona elemen-
telor de constructli exterioare, aceasta
pentru uniformizarea repartitiel caldurii pe
verticala $i eliminarea curentilor de aer
rece In apropierea pardoselii. Acest mod
de amplasare a sobelor cresaza greutati
In ceea ce priveste evacuarea gazelor de
ardere la CO$, acesta din urrna fiind, de
requla, amplasat catre mijlocul cladirii.
Pentru a reduce diferenta mare lntre
temperatura aerului de la plafon $i cea a
aerului de la nivelul pardoselii, se reco-
rnanda ca sobele sa aiba Inaltirnea
redusa, iar distanta lor fata de peretii
exteriori sa fie cat mai mica.
Evacuarea gazelor de ardere In exte-
rior se face cu ajutorul cosurilor de
furn, pentru care se au In vedere o
4 Ii 3
I: (·~~.I~~
i
/~
'.
I
I, II I j j
Ii ·1 \ · I !
+· I \ I I i
i!II
2
H 1
~ I I I
1-
Fig. 4.1.2. Sobi de teracoti mobili:
1 - focar; 2 - canale de furn verticale;
3 - canale de furn orizontale;
4 - placi din talanta: 5 - elemente
mobile de sprijin.
 I. lastalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

serie de conditii de care sa se tina

seama la constructla si montarea lor:
- realizarea de temperaturi ridicate a
gazelor de ardere (pana la circa 200
°C), impune 0 stabilitate la arderea
materialului din care este executat
CO$UI;
- tata interioara a cosurilor Sa fie pe
cat posibil neteda: o·:o.
- evitarea tronsoanelor orizontale;
- CO$UI de furn in exterior (pe terasa
·.o·
.o',o

sau acoperisut cladirii) trebuie sa de-

paseasca cu minimum 50 cm eel mai
apropiat obstacol.
r r
in ceea ce priveste racordarea sobe-
lor la CO$UI de furn se recornanda ur-
rnatoarele:
- racordarea se face numai la CO$Uri
b
din zldarie, cu etansare buna: a
- evitarea de racorduri lungi, orizonta-
Fig. 4.1.3. Sobe metalice pentru combustibil solid:
le; in cazul leqaturilor cu burlane din
a - cu tiraj direct; b - cu tiraj indirect;
tabla, lungimea maxima este de 1,5
1 - focar; 2 - perete metalic; 3 - captuseala din cararnlda refractara:
m pe orizontala intre soba si CO$, 4 - usa acces combustibil; 5 - orificiu pentru aer necesar arderii; 6 - cenusar:
aslqurand totodata si o panta minima
7 - canale pentru evacuarea gazelor de ardere; 8 - racord la CO$.
de 10 ... 15 °;
- fiecare soba sa aiba CO$UI ei; in cazul
rnontarii a doua sobe alaturate la un
[%] 90
CO$, racordurile se distanteaza intre
ele pe verticala cu 500 mm. 80 ~~1

70
4.1.3. Sobe firi acumulare
[oc] 60 -r~1
de cilduri c
500 Q)
E 50
in aceasta categorie se inscriu sobe- <ti 2
le metalice, folosite, de requla, la Inca- 400 -0
c 40
<ti
perile cu un regim intermitent de Incal- 300 a: 30
zire (locuinte individuale, multitunctlo- 3
200 20
nale, orqanlzart de santiere etc.). Ca
avantaje a acestor tipuri de sobe se 100 10
pot rnentiona: incalzjrea rapida a Inca- 4
0 0
perii; acoperirea varfurilor de sarcina in 1000 2000 3000 4000 5000 6000 [W/m2]
perioada cu temperaturi exterioare Putereterrnicaunitara
scazute: folosirea oricarui tip de com-
bustibil etc. Fig. 4.1.4. Caracteristicile tennice ale sobei metali~ cu combu~~il ~olid:_
Ca dezavantaje se pot semnala: lipsa 1 - randament; 2 - temperatura gazelor de ardere; 3 - caldura sensibila pierduta
acurnularii de caldura, alimentare practic cu gazele de ardere; 4 - pierderi prin gazele de ardere.
continua cu combustibil, temoeratura ri-
dicata a supratetelor exterioare ale so-
belor (inconfort sl pericol de incendiu).
6
Sobele metalice sunt prefabricate si
ele se executa tntr-o qarna variata, di-
ferentiate doar de natura combustibilu-
lui foiosit. Ele sunt dotate cu dispoziti- 4
ve cu actiune rnanuala sau automata
pentru ardere si reglare, realizand ran-
2
damente termice de peste 70 %. 2
~5 aer
4.1.3.1 Sabe meta/ice
b
pentru combustibil solid
Sunt executate cu tabla din otel captu-
$ita CU caramida de samota sau din fon-
Fig. 4.1.5. Sobl metalicl pentru
ta cenusie (fig. 4.1.3).in functie de evacu-
combustibil lichid:
area gazelor de ardere in exterior se con-
a a - schema sobei;
struiesc sobe cu tiraj direct (fig. 4.1.3 a) si
b - cup/aju/ erzetor-requteti»;
cu tiraj indirect (fig. 4. 1.3 b ). Caracteris-
1 - focar; 2 - arzator: 3 - carcass rnetalica: 4 - rezervor de combustibil;
ticile tehnice mai importante ale sobelor
5 - regulator; 6 - racord la CO$; 7 - robinet; 8 - plutitor pentru nivel constant;
metalice sunt prezentate in figura 4. 1.4:
9 - plutitor cu siquranta: 10 - robinet de inchidere.
randamentul variaza intre 70 si 80 %;
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
puterea terrnica unitara este cuprinsa
Intre 1000 sl 6000 W/m2; temperatura
supratetelor laterale variaza lntre 100 $i
300 °C.
4.1.3.2 Sobe meta/ice
pentru combustibil lichid
Sunt executate In exclusivitate din me-
tal si reprezintaavantajulca pot functiona
continuu fara realimentarecu combustibil
sau reaprindereafocului o perioada destul
de lunga de timp (12.. .48 h) In functie de
necesarulde caldura.
O soba metalica (fig. 4. 1.5) se com-
pune dintr-o carcasa rnetalica ernailata
prevazuta cu orificii pentru circulatia
aerului, care are In interior un focar de
forrna cilindrica executata tot din tabla
si prevazut la partea inferioara cu un
arzator cu vaporizare. Tot In interiorul
carcasei se gase$te si rezervorul de
combustibil. Alimentarea arzatorului cu
combustibil se reallzeaza cu un regula-
tor cu nivel constant, care are $i rolul
de element de siquranta. Reglarea se
poate face In trepte, la puteri cuprinse
intre 1/5 si 1/1 din puterea norninala.
Puterea terrnica poate atinge valori de
6500 W la un consum de 0,8 1/h.
Se executa In foarte multe modele,
totul depinzand de fabricant. In figura
4.1.6 este prezentata o soba rnetalica
executata de firma GAMA din Franta.
Tipul SM16-70 are o putere terrnica
cuprinsa lntre 1800 si 8000 W si o ca-
pacitate a rezervorului de combustibil
de circa 13 I; tipul SM 30-100 este mai
mare, are o putere terrnica cuprinsa
lntre 3500 si 12000 W si o capacitate
a rezervorului de combustibil de 18 I.
4.1.3.3 Aparate de fncllzirecu gaze
Au o constructie speciala, sunt esteti-
ce $i se executa Intr-o gama foarte va-
Fig. 4.1.6. Sobe metalice pentru
combustibil lichid tip GAMA.
riata, avand forme cat mai diferite.
Un aparat de lncalzire cu gaze
(fig. 4.1.7) se compune dintr-un focar
amplasat la partea inferioara, Irnpreuna
cu arzatorul In torrna de tub prevazut
cu duze. Pe traseul gazelor de ardere
spre cosul de furn este prevazuta o
sicana cu rol de antirefulare. Evacuarea
gazelor de ardere se poate face direct
la CO$ sau prin intermediul unor canale
metalice circulare, direct In exterior.
Firma SYSTEMA S.p. A din Italia
executa aparate de incalzire cu gaze
(fig. 4. 1.8a), denumite convectoradia-
toare etanse cu gaze cu tiraj tortat sau
natural Intr-o qarna foarte variata. Echi-
pamentele functioneaza cu combustibil
gazos (metan sau GPL). Combustia are
loc Intr-o camera de ardere etansa: ae-
rul necesar arderii este preluat din ex-
teriorul Incaperii, prin intermediul unei
tubulaturi speciale, iar gazele de ardere
sunt evacuate In exterior prin interme-
diul unei tubulaturi coaxiale cu cea
pentru admisia aerului. Fiind echipa-
mente etanse, aceste convectoradia-
toare pot fi instalate In incaperi fara
guri de ventilare. Se executa pentru
puteri termice cuprinse lntre 2.5 ... 13.3
kW. Aprinderea este electronica iar
evacuarea gazelor de ardere se face
natural sau tortat cu ventilator.
In atara de convectoradiatoare care
5
2b
2a
//// ->
a
F"ig. 4.1. 7. Aparate de incilzirecu gaze:
a - varianta cu racordare la CO$;
b - varianta cu racordare directii In exte-
rior; c - detaliu dispozitiv de siguranta;
1 - focar; 2 - arzator: 2a - tub de gaze;
2b - duze; 3 - sicane contra refularii:
4 - corp de lncalzire; 5 - racord la CO$;
6 - grilaj metalic; 7 - canal aer proaspat: 8 - canal evacuare gaze de ardere;
9 - electromagnet; 10 - buton de deschidere a gazelor; 11 sl 12 - ventile; 13 - flacara
de veghe; 14 - termocuplu.
I. lnstelatii de lncalzlre
asiqura numai incalzirea, firma
SYSTEMA S.p.a executa aparate care
pe langa Incalzire asiqura $i racirea ae-
rului. Caracteristicile tehnice ale aces-
tor aparate sunt aceleasi cu cele utili-
zate pentru Incalzire. Ciclul frigorific
este un transfer direct de caldura utili-
zand freon R22 cuprinzand un vapori-
zator intern si un condensator extern,
caracterizate printr-un consum redus
de energie electrica, Un simplu comu-
tator, realizeaza trecerea tntre tunctiile
de incalzire si racire. Puterea terrnica
pentru incalzire este cuprinsa lntre
7,2 13,3 kW, iar pentru racire Intre
4,0 7,5 kW. Consumul de energie
electrica este de 110... 175 kWh.
Firma LAMPART BUDAFOK din Un-
garia executa de asemenea convec-
toare cu gaze, cu puteri termice cu-
prinse Intre 2 ... 6 kW cu posibilitatea de
racordare drecta la CO$ (fig. 4.1.8b)
sau cu racordare la perete. (fig.4.1.8.c).
In varianta cu racordare la CO$, aerul
necesar arderii este luat de incaperea
unde este montat aparatul (focar des-
chis). In varianta, cu racordare la pere-
te, aparatul ia aerul necesar arderii prin
intermediul instalatiei de perete + tubu-
latura speciala coaxiala din atrnostera,
iar gazele de ardere se elirnina prin
aceeasi instalatie In exterior.
8
3
6
b
14
13
\
9 11 12 10
c
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lnealzire

chiar cu posibilitati de recuperare a cal- in ordonata se citeste pierderea spe-

' l\70fE - K90F&l'i'
200-500 420 (490)
100 200-500 200 (330)
...-...--~-+1+-~--1
durii din gazele de ardere (fig. 4.1.9b) cifica q, in functie de tipul elementului
Puterea terrnica unitara variaza intre de constructii, Coeficientul de corectie
3500 sl 4500 Wlm2 de supratata des- c depinde de felul expunerii cladlni In
chisa de sernineu. Combustibilul folosit raport cu vantul, astfel:
este, in general, lemnul. Viteza curenti- - pentru cladiri expuse actiunli vantului:
lor de aer in sectiunea deschisa este c = 0,40;
0,2 mis, iar continutul de C02 In gazele - pentru cladiri adapostite: c = 0,25.
de ardere este de 1 ... 2 %.
a 4.1.5.2 Ca/cu/ul Ji a/egerea sobelor
•
4.1.5. Elemente de calcul Alegerea sobelor se face In functie de
importanta cladirii si gradul de contort
4.1.5.1 Pierderile de clldum din Incaperi, astfel:
Calculul necesarului de caldera la cla- - la cladirile de locuit si la cele simila-
dirile incalzite cu sobe se poate face fie re acestora, care necesita un grad de
in conformitate cu SR 1907 sau cu o contort ridicat si In acelasi timp un
relatie mai sirnpla data In STAS 3607, consum redus de combustibil, se re-
cornanda sobele cu acumulare de
c) .
<[J = ( 1 + ±
v . q,
i-1
[W] (4.1.1) caldura (sobele de teracota),
Suprafata utila A de incalzlre a sobe-
in care: lor cu acumulare de caldura se face in
qi - este pierderea specifica de caldura ipoteza folosirii a 2 focuri In 24 h, pen-
prin elementul de constructii [W/m2]; tru realizarea unor temperaturi interioa-
V - este volumul incaperii [m3]; re de 18 ... 20 °C la temperaturi exte-
c - este coeficientul de corectie al rioare minime, care pot fi depaslte timp
pierderilor de caldura prin transmi- de maximum 20 % din durata perioa-
sie [%]. dei de Incalzire.
Pierderea specifica de caldura q se A =(1 + m) ·<Pl q [m2] (4.1.3)
• s
deterrnina cu ajutorul diagramelor 'din in care:
figurile: 4.1.10 ... 4.1.13 pentru patru q5 - fluxul termic unitar cedat de soba
zone de temperaturi exterioare e , sta- [W/m2];
bilite pe teritoriul tarii noastre. e m - coeficientulde majorare(m = 0,3... 0,5),
Diagramele cuprind In abscisa lungi- a carui valoare se alege In functie de
mile L [m] calculat astfel: elementele ornamentale ale sobei
- pentru peretii exteriori, ferestre si usi, care nu cedeaza caldura.
raportul dintre volumul V al incaperf Pentru stabilirea dimensiunilor con-
sl suprafata A a elementului de con- structive ale sobei (nurnarul de randuri
structii consid~rat: de placi si nurnarul de placi pe un rand)
L =VI Aet [m] (4.1.2 a) se pot utiliza indicatiile din tabelul 4.1.1.
- pentru pardoseala sl tavan, lnalti- - la cladirile cu un grad de contort mai
mea incaperf redus, precum $i la cele care se in-
L =h [m] (4.1.2 b) calzesc temporar, se pot utiliza sobe

Tabelul 4.1.1 Caracteristicileconstructiveale sobei de teracoti

c CUSU~·-·-- utili A
Fig. 4.1.8 Aparatede incalzirecu Numarul placilor In inaltime (fara soclu $i cupola)
gaze. Numarul de olac: Inattirnea sobei (inclusiv soclul sl cupola) [m]
a - modelul SYSTEMA cu tiraj tortet; _5_ .JL _L_ _8_ _9_ _1.Q_ ...11.. ..J.2.
b - model LAMPART BUDAFOK cu ti- R B L 1,47 1,71 1,95 2,19 2,43 2,67 2,91 3,15
raj natural cu racordare la CO$; Suprafata utila de lncalzire (A) r m2l
c - model LAMPART BUDAFOK cu ti- 8 1112 2112 2,03 2,45 2,93 3,35 3,77 -
raj natural cu racordare la perete. 9 1112 3 2,31 3,26 3,20 3,80 4,27 -
2 2112
10 1112 3112 2,58 3, 11 3,64 4,23 4,76 5,29
4.1.4. Sobe de construciie
speciali (femineunl 2 3
11 1112 4 2,85 3,43 3,90 4,67 5,25 5,84
Semineurile sunt sobe cu foe deschis- 2 3112
cu vatra, racordate la CO$Uri de furn In 12 2 4 3, 16 3,78 4,42 5, 16 5,78 6,42 7,06 -
legatura drecta cu exteriorul (fig. 4. 1.9). 2112 3112
Acest mod de Incalzire este folosit 13 2 4112 3,41 4, 12 4,81 5,60 6,30 6,98 7,66 -
ca un foe de agrement. Transmisia cal- 2112 4
durii se realizeaza In cea mai mare par- 14 2 5 3,72 4,45 5, 19 6,06 6,80 7,53 8,28 9,02
te prin radiatie. Randamentul este des- 2112 4112
tul de scazut 20 ... 30 %. 15 2112 5 4,02 4,81 5,60 6,55 7,34 8, 13 8,92 9,71
in prezent se construiesc sernineuri 16 2112 5112 4,21 5,06 6,00 6,92 7,76 8,61 9,45 10, 13
cu gratarul din fier, cu posibilitati de re- 17 2112 6 4,59 5,48 6,38 7,46 8,36 9,25 10, 15 11,05
glare a aerului necesar arderii, cu co- Obs.: R=intr-un rand; B=in adancirne: L=Pe latime;
lectarea cenusii intr-un vas special sl Se recomandaintrebuintareasobelor corespunzatoaredatelor lncadrate in chenar.
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de incalzire

fara acumulare de caldura, Dimensiunile rrururne ale sectiunii sobe sunt indicate In tabelul 4. 1.2.
Dimensionarea acestor sobe consta cosului de furn pentru diverse tipuri de
In general, In alegerea tipului de soba,
regimul ei de functionare fiind practic
continuu. Aceasta Insearnna ca fluxul
termic cedat de soba trebuie sa aco-
pere pierderile de caldura ale Incaperli.

4.1.5.3 Dimensiunile COJului de fum

La alegerea tipului de cos, a dimen-
siunilor lui, precum si a nurnarului de
sobe ce se pot racorda la el, este nece-
sar sa se tina seama de: tipul si pozitia
sobei, natura combustibilului folosit,
regimul de functionare a sobelor etc.
Tabelul 4.1.2. Dimensiunile minima
ale ului de furn la sobe
Au Ase
axb a
[m2] [cmxcm] Fig. 4.1.9. Sobi cu focar deschis (,emineu)
<4 13x13 a - vedere genera/a;
4 5 13x19 b - e/emente componente;
5 7 19x19 - gratar; 2 - hota; 3 - caramida refractara;
>7,5 19x26 4 :;;i 5 - clapeta de reglare; 6 - vas pentru
Au=Suprafata utila de incalzire a sobelor; colectat cenusa: 7 - usa de curatire si cu rol
b
Asc=Dimensiunilesectiunii cosului. de grila.

;;;-" 40
142 I--- r-- ~- ~ ~ --.--- r-- - .--
- - -- - -- r- .- - -

~ 38
~ \ ~ 38 ._,1-+-+-~+-~-+-+--+-+-1-+-+--+-+-+-1-+...,
6 34 \ I\ rr 34 \

30 ' 30 '
\ \
26
\
26 "
'' ' -,
22 '" ' r-,
r-,
r-,
I'-
'"
'
.
,'\
',) " r-,
22
18
rv.
..._,
'')

r-,
.o"
18 ''' ,, -
/ ~---
14 .> 14 .".II'-
A A
10 I/ ,_ 10 /
.., I-' l'i
6 6
0
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
lungimeL [m] lungimeL [m]

Fig. 4.1.10. ~!8

specilice_decilduri q,penlnl 8e = -12 °C: Fig. 4.1.11. Pierderile speci1ice de cilduri q1penlnl He= -15 °C:
1 - fereastra sirnpla: 2 - terasa; 3 - tavan spre pod sau ferea- 1 5 _ vezi fig 4 1 10
stra dubla: 4 - pardoseala: 5 - perete exterior. .. · · · · ·

-.---
;;;-" 46 -- ----
--,---

~ 4950 ~--
_,,_ -·~
- -- ~···

-
-- -- ·-

--~
-
- ~
-

- \
;;;-" 46 ~ -- --- - - - ~ - -- --- "

,,__
~ 42
~·~

\ - -- - ~- ~- - ...

6 38 ~ 42 \

34 -,
6 38 \ \

30
' .1 3334 I\
\ '\
' r-, ,
30
26 \ \
'
22
I"\
,., 26 '" '\ I'\ '
" .v ' r-,~ r-; 22 \'\ ')

18 '
14 A•
.....
~
r-,
.o <,

- - 18
14
-c,
,, "
". - ~ 15
10 ..... ~ ,_ fl' "' .... 11
6 r-r- 10 .... "'"r-s
r-c-
6
00 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
00 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
lungimeL [m]
lungimeL [m]
Fig. 4.1.12. Pierderile specilice de cilduri q1 penlnl ee = -18 °C: Fig. 4.1.13. Pierderile specilice de cilduri q1penlnl He= -21 °C:
1 ... 5 - vezi fig. 4.1.10. 1...5 - vezi fig. 4.1.10.
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

4.2. incilzirea cu api caldi •i fierbinte
4.2.1. Clasificarea sistemelor
de incilzire cu api caldi
Se utilizeaza drept agent termic apa calda cu temperatura
maxima de 95 °C. Agentul termic l:;;i rnareste potentialul ter-
mic In cazan, preluand o parte din energia terrnica cedata
de combustibilul ars, iar printr-o retea Inchisa de conducte,
transfera energia terrnica acurnulata, spatiului ce urrneaza a
ti incalzit, utilizand supratete de Incalzire,
Sistemele de incalzire cu apa calda se clasifica In functie
de particularitatile de alcatuire sau functionare astfel:
1. temperatura agentului termic la ieslrea din cazan:
• instalatii cu apa calda, de medie ternperatura, cu tem-
peratura de regim pana la 95 °C;
• instalatii de apa calda de joasa ternperatura, cu tempe-
ratura de regim pana la 65 °C.
2. modul de circulatie a apei calde In reteaua de distrlbutie
a agentului termic:
• instalatii cu circulatie naturala, cunoscute si sub denu-
mirea de ,,termosifon" sau gravitationale;
• instalatii cu circulatie tortata.
3. nurnarul conductelor de disfributie a agentului termic;
• instalatie cu doua conducte (instalatii bitub);
• instalatii cu o singura conducta (instalatii monotub).
4. schema de asigurare sau a legaturii cu atmosfera:
• instalatii deschise, asigurate cu sisteme de asigurare cu
vase de expansiune deschise;
• instalatii Inchise, asigurate cu sisteme de asigurare cu
vase de expansiune lnchise.
5. modul de amplasare a conductelor de distributie:
• cu distributie inferioara:
• cu distributie superioara.
6. solutia de alcatuire a retelei de dlstributle:
• retele arborescente;
• retele radiale;
• retele inelare.
7. gradul de raspuns la conditiile de stabilitate terrnica si
hidraulica:
• instalatii cu reglare termo-hidraulica locala;
• instalatii cu reglare terrno-hidraulica centrala:
• instalatll cu gestiune qlobala a energiei.
8. cornponenta transmisiei de caloura In spatiul tncalzit:
• cu suprafete convective (static sau dinamic);
• cu suprafete convecto-radiative;
• cu suprafete radiative.
Caracteristicile principale ale sistemelor de Incalzjre cu
apa calda sunt urrnatoarele:
• asiqura condltlile de contort datorita temperaturii scazute
a suprafetelor corpurilor de Incalzire;
• permit reglarea centrala sau locala, calitativa si cantitativa,
a debitelor de agent termic cedate spatiilor Incalzite:
• asigura siquranta In exploatare si Intretinere;
• durata medie de viata, datorita Invelisului de corosiune
red us;
• inertie terrnica mare, vizavi de alte sisteme de incalzlre:
• pericol de inqhet, In cazul absentel unui sistem de pro-
tectie cu conductoare de Insotire sau a inhibitorilor contra
Inqhetului;
• costuri de investitie mai mari In raport cu alte sisteme.
4.2.2. Criterii privind alegerea sistemului
de incilzire
Alegerea sistemului de Incalzire aferent unei cladiri sau
unui grup de cladiri se face In corelatie cu confortul termic
ce trebuie asigurat si gradul de dotare tehnica pentru care
exista disponibilitatea financiara a beneticiarului.
Optiunea se face In functie de disponibilitatile tinanciare
ale beneficiarului si se adopta o solutie eflcienta sub aspec-
tul confortului termic, In concordanta cu normele de ges-
tiune eficienta a energie si In limitele impuse de protectia
mediului inconjurator.
Stabilirea unor criterii de alegere, se face luand In consi-
derare destinatia cladirilor:
• de locuit (individuale sau colective);
• social-culturale, care sunt individuale, In sensul aparte-
nentei proprietatii :;;i exploatarii, sau colective, In ipoteza
lnchirierii spatiilor diferitelor societati:
• industriale, care au spatii destinate personalului auxiliar,
precum si spatii de productie,
in cadrul sistemelor de distributie se apreciaza ca impor-
tante: distributia In plan orizontal sau vertical :;;i nurnarul de
conducte, precum si materialul din care sunt confectionate
retelele de distributie: conducte din otel, cupru sau materia-
le termoplastice.
Dotarile tehnice reprezinta o categorie irnportanta a sche-
mei adoptate, deoarece trebuie sa raspunda unui minimum
tehnic determinat de functionalitatea instalatiei si de dispo-
nibilitatile tinanciare ale investitorului. Se au In vedere nive-
luri minime de dotare cum ar ti: contorizarea energiei termi-
ce consumate; reqlarile hidraulice necesare aslqurarii

Tabelul 4.2.1 ModalitA1:ide alcituire a instalaiiilorde lncilzire cu api caldi

Sistem de distributie Dotari tehnice
Destinatia Circulatie Contorizare Reglare
in plan in plan Nurnar Gestiune
cladirii Hidraulica Terrnica
orizontal vertical conducte
N F L c L c L c L c
inferioara

=s-
Radialii monotub I
i
Individuale inelara i x x x x x x
Locuinte perirnetrala i
bitub
inelara . ~ . _ monotub
Colective
arborescenta in enoara bitub x x x x x x x
inelara monotub
Individuate
arborescenta
inferioara
bi tub
x x x x x
Social
culturale inelara monotub
Colective
arborescenta
inferioara
bi tub
x x x x I x x x x
Anexe inelara inferioara monotub
sociale arborescenta superioara bi tub
x x x x x x
lndustriale
Spatii inelara inferioara
productive arborescenta superioara
bi tub x x x x x
I

Obs. N - naturala; F - fortata: L - locala; C - ccntrala.

 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de inealzire

stabilitatii hidraulice a sistemului; reglarile termice (locale-L • reteaua de distributie a agentului termic are diametre re-
sau centrale-C) concepute sa asigure un minimum de lativ mari, necesitand contiquratii cu rezistente locale mi-
gestiune a energiei termice; gestiunea automata a energiei nime.
termice in concordanta cu cerintele moderne de exploatare In functie de particularitatile constructive i;;i arhitecturale
ecoloqica a instalatiilor de lncalzire ale cladirii, se pot realiza lnstalatil monotub sau bitub cu
0 imagine qlobala a posibilitattlor de alegere a unui sistem distributie interioara, superioara sau rnixta.
de Incalzire centrala cu apa calda este prezentata in tabelul
4.2.1., fata de care se pot face urrnatoarele recomandari: 4.2.3.1 lnstalaf;iibitub cu distrib~e superioarl
a) sistemele de distributie se concep, in acord cu particula- Distributia superioara (fig. 4.2.1.) se adopts in condltlile in
ritatea arhitscturala a fiecarei cladirt, a duratei de exploa- care cladirea, nu dispune de un subsol tehnic, care sa per-
tare a conductelor si echipamentelor alese; rnita montarea conductelor de distributie a agentului termic
b} dotarile tehnice se aleg astfel incat sa realizeze in primul cu panta continua catre coloanele de alimentare a corpurilor
rand nivelul de functionare economica sl sa perrnita pro- de Incalzire.
gresiv atasarea unor componente care sa asigure o Solutia acoptata este cu conducta de ducere rnontata la
gestiune eficienta a instalatlel. partea superioara, cea de intoarcere fiind rnontata la nivelul
pardoselii sau sub aceasta.
4.2.3. lnstala1:iide incilzirecu circula1:ienaturali Varianta cu ambele conducte de distributle la partea su-
perioara prezinta dezavantajul circulatiei greoaie a apei in
Constitue inceputul Incalzlrf centrale, pentru zilele noastre conducte.
~i in mod particular pentru tara noastra, pot ti considerate Varianta numai cu conducta de ducere la partea superioa-
Inca utilizabile in zonele izolate, lipsite de energie electrica ra prezinta avantajul unei circulatii mai active a apei in con-
pentru alimentarea unor componente de modernizare. Argu- ducte deoarece la presiunea terrnica realizata prin racirea
mentul care a impus paraslrea in timp a acestora I-a con- apei in corpurile de Incalzire, se adauqa sl cea prcdusa prin
stituit presiunea disponibila mica pentru vehicularea agentu- racirea apei in coloane atat pe conducta de ducere cat si
lui termic, care conduce la diametre relativ mari pentru re- pe cea de intoarcere.
teua de distributie i;;i de aici costuri mai ridicate ale lor in ra- Varianta cu vas de expansiune deschis VED (fig. 4.2.1a) este
port cu cele moderne. utilizata la majoritatea cladirilor prevazute cu pod. Vasul de ex-
Aceste instalatll, cunoscute curent sub denumirea ,,prin pansiune se poate monta pe pardoseala podului, de preferat
termosifon" sau ,,prin gravitatie" se utilizeaza la cladin de lo- in apropierea cosului de furn CTn cazul ca acesta exlsta),
cuit, individuale sau colective, putin dezvoltate pe orizontala luandu-se rnasunle corespunzatoare de izolare termica.
si in mai mare rnasura pe verticala, Varianta cu vas de expansiune inchis VEI (fig. 4.2.1b),
Sunt caracterizate prin: permite montarea acestuia intr-un spatiu adiacent cazanului,
• amplasarea sursei de agent termic in aceeasi cladire cu dezaerisirea putandu-se face prin dispozitive automate de
consumatorii de energie terrnlca: dezaerisire amplasate in zona superioara a instalatiei,
• clrculatia agentului termic se realizeaza datorita presiunii Prepararea apei calde de consum se aslqura in ambele
term ice; cazuri cu schirnbatoere de caldura alese i;;i pozitionate co-
respunzator pentru a permite circulatia
agentului termic primar pe baza presiu-
nii termice. Pentru cazul unor subsoluri
DA cu Inaltirne mica apa calda de consum
se poate prepara local la fiecare consu-
Rdr mator, sau centralizat utilizand alte sur-
se de Incalzire.
1 Reglarea necesara asiqurarii stabilitatii
'
hidraulice se obtine prin prereglarea ro-
1
binetelor cu dubla reglare care preiau
-- '' diferentele de presiune neacoperite re-

Ace
* Rdr:
zultate din calculul retelei de distributie.
Contorizarea se face numai la nivelul
consumului de combustibil, deoarece pe
Ace
circuit agent termic ridica probleme de
pierderi de sarcina care nu pot ti aco-
perite de presiunea terrnlca dlsponibila.
SS In conditiile utilizarii echipamentelor
moderne exista posibilitatea reabilitarli
termice a instalatiilor vechi, unde in
a b locul VED se prevede un VEI.
Fig. 4.2.1. lnstalaiie de incilzire bitub cu distribl4iesuperioart•i circula~e 4.2.3.2 lnstalaf;iibitub cu distrib~e
naturali: inferioarl
a - instetetie cu VED; b - insteletie cu VE/;
Distributia inferioara se adopta pentru
Cz - cazan; B - schimbator de caldura; C.i - corp de incalzire;VED - vas de expansi- cladirile care dispun de subsol tehnic co-
une deschis; VEI - vas de expansiuneinchis; DA - ventil automat de dezaerisire;SS - respunzator arnplaserii sursei de agent
supapa de siguranta;Ace - apa calda de consum; Ar - apa rece; Rs - robinet de sem- termic pentru incaizirea cladirii si prepa-
nalizare; Rdr - robinet cu dubla reglare;AG - alimentarei;;i golire; R 1, R2 - robinete; CA rarii apei calde de consum, precum si a
- conducta dezaerisire;Re - robinet pentru circulate; Ag - robinet de golire. conductelor de distributie a agentului ter-
-- conducta de ducere; - - conducta de intoarcere; -x-x- conducta siguranta mic cu panta necesara catre coloanele
intoarcere;-x- conducta siguranta ducere; -•- conducta de semnalizare. de alimentare a corpurilor de incalzire.
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

Se poate realiza in doua variante de

VED
echipare (fig. 4.2.2) diferentlate prin sis-
temul de asigurare, de preparare a apei DA
calde de consum si a modului de deza-
Rdr
erisire.
C.i
$i in acest caz, prepararea apei calde x'
de consum poate ti analizata in functie
de combustibilul utilizat, cu posibilitate
de preparare locala sau centrala, in '
ll i
cazul din urrna, daca Inaltirnea subsolu-
lui tehnic nu permite asigurarea Inaltirmi Ace Hdr :
minime pentru obtinerea presiunii termi- :!: R
ce necesara circulatiei agentului termic
prin schirnbatoarele de caldura, se pot
utiliza alte surse independente.
Varianta din fig. 4.2.2a necesita spa-
tiu corespunzator pentru amplasarea
vasului de expansiune deschis, care ~AG
poate ti pozitionat in podul cladirii, daca a b
acesta exista, sau in zona soperioara a
instalatiei (casa scarii) daca spatiul per- Fig. 4.2.2. lnstalaliede incilzire bitubcu disbibLJ1;ie inferioari 'i circul&iie
mite. in plan vertical, pe langa spatille naturali
necesare coloanelor de agent termic, a - insteietie cu VED; b - instetetie cu VE/
sunt asigurate si cele necesare ampla- Ace, AG, Ar, CA, Ci, Cz, DA, Re, Rs, Rdr, Rg, R1, R2, SS - din fig. 4.2.1; B -
sarii conductelor de stquranta si de schimbator de caldura: VED - vas de expansiune deschis; VEI - vas de
preaplin de la VED. expansiune inchis.
Varianta din fig. 4.2.2b cu VEI sl dis- --- conducta de ducere; - - - conducta de intoarcere;
pozitive automate de dezaerisire, pre- -x-x- conducts siquranta intoarcere; ~conducta siquranta ducere;
zinta avantajul eliberarii plafonului ulti- -•- conducta de semnalizare
mului etaj de reteaua de dezaerisire $i a
podului de spatiul necesar arnplasarf vasului de expan-
siune. lnstalatia devine mai elastica, fara a intluenta buna VED II
functtonare.
Arnplasareasursei de caldura sl a sistemului de asigurare la
nivelul subsolului,faciliteaza o mai buna exploatare a instalatei,
Ca si in cazul precedent, stabilitatea hidraulica se aslqura
printr-o buna dimensionare a retelei orizontale si verticale de
distributie, la care se adauqa aportul robinetelor cu dubla
reglare (care preiau excedentul de presiune)

4.2.3.3 lnstalafii monotub

Caracteristica lrnportanta a acestui sistem consta in
aceea ca dlstributla agentului termic se poate face in zona
superioara, colectarea in zona inferioara, iar coloanele sunt
realizate numai cu o sinqura conducta.
Comparativ cu sistemul bitub $i disfributie superioara, di-
ferentele apar numai la alcatuirea coloanelor $i la modalita-
tea de racord a corpurilor de lncalzire la acestea.
lnstalatiile monotub pot ti realizate in mai multe variante
dintre care unele sunt prezentate in fig.a 4.2.3.
Cele doua variante au corpuri de incalzire numai pe o
parte sau ambele parti,
in cazul variantelor din fig. 4.2.3 coloanele ,,a" si ,,d", apa se
raceste succesiv in corpurile de lncalzire, caderea de
temoeratura totala intre ducere $i intoarcere fiind de 20 K,
repartizata neuniform intre corpurile de Incalzire. Rezulta ca,
temperatura apei de alimentare este cu atat mai scazuta cu
cat numarul corpurilor de lncalzire inseriate este mai mare.
Aceasta duce la necesitatea rnariri: supratetelor de incalzire cu
cat acestea sunt mai jos plasate. Alt dezavantaj ii prezinta
faptul ca nu se pot prevedea robinete de reglare la fiecare
corp de Incalzire, acestea putand opri circulatia pe coloana.
Unele imbunatatin ale acestui sistem sunt aduse prin intro-
ducerea conductelor de scurtcircuitare a corpurilor de Incal-
zire, putandu-se astfel asigura o alimentare cu agent termic
de temoeratura mai ridicata, care se obtine prin amestecul
apei din coloana cu cea de la corpul de Incalzire precedent.
Scurtcircuitarea corpurilor de Incalzire se poate realiza ca in
_! - - - -
Fig. 4.2.3. lnstaiaiie de incilzire monotub cu circuiaiie
naturali:
I - racordare unilaterala;II - racordare bilaterala:
a si d - alimentarein serie; b - alimentareacu conducta de
ocolirerealizataaxial cu coloana;c $i e - alimentarecu conducta
de ocoliredezaxata;Cz - cazan;C.T - corp de incalzire;VED - vas
de expansiunedeschis.
fig. 4.2.3, variantele coloanelor ,,b", ,,c" si ,,e".
La aceste instalatii, consumul de metal in conducte este
mai redus decat la cele bitub, in schimb creste consumul
de metal aferent corpurilor de Incalzire.
4.2.4. lnstalaiii de incilzire cu circulalie fo$ti
Particularitatea principala a acestor sisteme, fata de cele
cu circulatie naturata, consta in faptul ca circulatia agentului
termic se realizeaza cu una sau mai multe pompe, montate
pe conducta de ducere sau intoarcere, la care se dauqa $i
aportul presiunii termice. Aceste instalatil pot ti adoptate
pentru toate categoriile de cladiri, indiferent de destasurarea
lor in plan sau pe verticala. Chiar daca devin dependente de
energia electrica necesara actionarii pompelor, economiile
 Capitolul 4: Sisteme de Inealzire I. lnstalatii de Incalzire

realizate datorita micsorarii diametrelor conductelor le fac reprezlnta leqatura dintre circuitul primar si eel secundar,
competitive $i cu cea mai larga aplicabilitate. numit uneori bucla de apartament sau bucla secundara.
Sistemele de incalzire inoividuala centrahzata pot fi reali-
4.2.4.1 lnstalafii de tncllzire cu distributie individuall zate in mai multe variante, acestea depinzand de echiparea
Sistemul este destinat cu precadere cladirilor de locuit si MTH sau modul de alcatuire a buclei secundare.
celor publice (tertiare) care au activitati individuale. Elementul Referitor la modul de echipare al MTH, sistemele de lncal-
de consum al acestor doua categorii de cladiri consta in zire individuala centralizata pot fi alcatuite in doua variante:
necesitatea tunctionarii independente pentru fiecare destina- a) cu echipament pentru prepararea cornuna a apei calde
tie, de unde decurg $i particularitatile in dotarea tehnica. de consum, cunoscute sl sub denumirea de modul
in alcaturea acestor instalatii se disting doua componente ,,Satelit"; (§ 4.2.5)
importante: b) fara echipament pentru prepararea cornuna a apei cal-
• prirnara, care include sursa de agent termic cu reteaua de de consum.
orizontala si verticala de dlstributie a acestuia, pana la Dupa modul de alcatuire al MTH, se pot distinge varian-
accesul in apartament sau la unitatea individualizata; tele cu racordare:
• secundara, in care sunt incluse circuitele de distributie a - directa (MTH 1)
agentului termic in cadrul apartamentului sau al unitatii - cu distribuitor-colector (MTH2)
individualizate, inclusiv corpurile de lncalzire. - cu butelie de egalizare a presiunii (MTH3)
Legatura dintre cele doua componente este tacuta de un - cu butelie de egalizare a presiunii si distribuitor-colector
modul termohidraulic (MTH), care permite reglarea, contort- (MTH4)
zarea si distributia agentului termic. Modulul termohidraulic, Referitor la dlstributia agentului termic la nivelul aparta-
mentului sau unitatii individualizate,
Rdr Rdr
solutlile adoptate sunt:
• retea bitub cu distributie radiala, peri-
rnetrala sau inelara:
• retea monotub cu distributie peri-
rnetrala sau inelara,
Alcatuirea sistemelor de Incalzire, pre-
zinta avantajele urrnatoare:
• lndependenta functionala a buclelor
de apartament sau a unitatii indivi-
dualizate;
• izolarea unei bucle cu butelie de
egalizare a presiunii (BEP), in raport
cu sistemul global, fara a perturba
ARU stabilitatea hidraulica a buclelor in
functiuns:
• reglarea terrnohidraullca individuala a
buclelor, raspunzand cerintelor de
ordin material sau de confort;
• contorizarea energiei termice la nivelul
buclelor;
• gestiunea consumurilor de energie
terrnica in acord cu cerintele de
control si exploatare moderne.
Sistemul bitub asiqura o stabilitate hi-
draulica mai buna in timp ce sistemul
monotub poate fi considerat mai econo-
mic, in conditii de eficienta egale.
Fig. 4.2.4. Scheme de instalaiiide incAlzire cu distribuiieindividuali Cele doua sisteme, analizate in mai
in sistembitub: multe variante de alcatuire, sunt prezen-
a - cu robinete individua/e cu dub/a reg/are; b - cu robinete termostatice individuale; c tate in fig. 4.2.4 pentru distrlbutia bitub
- cu distribufie $i colectare centralizata si robinete individuale cu dub/a reg/are; d - cu $i 4.2.5 pentru dlstributia monotub.
butelie pentru egalizarea presiunilor $i robinete termostatice individua/e; e - cu butelie Specific acestor variante este faptul ca
pentru ega/izarea presiunilor; distribufie $i colectare centralizata cu robinete termosta- pozitionarea conductelor de dlstrlbutie
tice individuale si comends si reg/are diferentiata; f - cu distribufie $i co/ectare centre- se face la nivelul plintei sau sub pardo-
lizata; robinet cu 4 cai pentru unica racordare $i reg/are temoststice de capat; g - cu seala, utilizand retele de tip radial, peri-
distribufie $i co/ectare centralizata, armaturi pentru racordare unica $i reg/are termost- metral sau mixt, precum si posibilitatea
atica superioara; h - cu butelie pentru egalizarea presiunilor; distributie si co/ectare cen- realizani unor coloane de scara pentru
tralizata cu ermstun pentru racordare unica si reg/are iermostetics superioara; ducere sl intoarcere, de la care se poate
i - cu butelie pentru egalizarea presiunilor; distributie si colectare centralizata, robinete realiza racordarea succesiva a apar-
cu 4 cai pentru unica racordare st reg/are termoststics de capat; tamentelor sau spatiilor in proprietate
Ci; Cz; Rdr; Ri; Rr; VEI - au sernnificatiadin fig. 4.2.1; RTS - robinet termostatic; BEP unica,
- buteliepentru egalizarea presiunilor; D - distribuitor;C - colector;Ct - cantor;Pc - porrpa Compatibilitatea dintre aceste sisteme
de crcclatie; ARU - armatura pentru racordare unica; RUTS - robinet cu 4 cai pentru de dlstributle sl variantele de alcatuire a
racordareaunica $i reglaretermostaticade capat; OR - ansamblude cornandasi regla- buclelor de alimentare este prezentata
re diferentiata;R3c - robinet cu 3 cai; MTH1 - modul termohidrauliccu racordaredirecta; in fig. 4.2.4. Se rernarca faptul ca solu-
MTH2 - modul termohidrauliccu D-C; MTH3 - modul termohidrauliccu BEP; MTH4 - tiite de alimentare dotate cu distributie
modul termohidrauliccu BEP si D-C; Te - termostat exterior. sl colectare centralizata prezlnta cea
 I. lnstaletil de Incalzire
mai mare elasticitate in functionare, cu posibilitati de a rea-
liza mai multe variante de alcatuire.
Adoptarea unor variante de distributie se face in functie de:
• amplasarea in plan a corpurilor de Incalzire:
• libertatea de montare a conductelor de distributie, fara
a afecta elementele de rezistenta:
• accesibilitateala traseele importante in caz de necesitate;
• trasee economice in acord cu cerintele functionale $i
arhitecturale locale.
O componenta lrnportanta. cornuna celor doua grupe de
distributie o constitue contorizarea individuala, care se poa-
te realiza in interiorul sau exteriorul spatiului deservit de in-
stalatia interioara
4.2.4.1.1 lnstala~i bitub
Schemele grupate in fig. 4.2.4. reunesc echipamente ce
pot participa la alcatuirea unor scheme bitub. Fiecare va-
rianta prezentata se poate aplica intregii cladiri. Intrucat
variantele se diferentiaza prin functionalitate, nivel de dotare
si gestiunea sirnpla sau complexa a energiei termice, nu
este exclusa posibilitatea racordarii la aceeasl coloana a mai
multor variante dar cu conditla analizar!i cornpatibilitatf
functicnarii in ansamblu.
Sursa de energie terrnica se considera cornuna, echipata
cu unul sau mai multe cazane. Parametrii agentului termic
se stabilesc printr-o reglare calitativa centrala, in functie de
temperatura exterloara sau conditille din interior.
Separarea hidraulica a circuitului cazanului de eel al retelei
de distributie, prin prevederea unei BEP, asiqura o elasti-
citate functionala fara a influenta consumatorii.
Rezulta necesitatea prevederii unor dispozitive sau arrna-
turi de echilibrare hidrautica a retelei orizontale.
Elementele comune variantelor prezentate sunt:
• contorizarea consumului de energie terrnica la nivelul fie-
carei bucle de dlstributle, montarea contorului de energie
terrnica putandu-se face pe conducta de ducere sau pe
cea de intoarcere, este de dorit ca bucla de contorizare
sa poata ti arnolasata la nivelul de dlstributle, in casa
scaril, perrnitand accesul comod al serviciului de ex-
ploatare;
• prevederea unor robinete de concesionare pe conducta
de ducere, cu acces din nisa contorului, care sa perrnita
oprirea voluntara a fumizarii energiei termice;
• prevederea unor robinete sau arrnaturi de echilibrare
hidraulica a buclei de distrlbutie in raport cu coloana de
alimentare, cu conditia ca accesul la aceasta sa fie permis
personalului de specialitate;
• prevederea unor robinete de inchidere a buclelor de ali-
mentare pentru izolarea buclei in caz de avarie in aval;
• analizarea posibilitatii de golire rapida a buclei de alimen-
tare in caz de avarie sau in vederea parasirii pe termen
lung a spatiului deservit.
Variantele de alcatuire a buclelor de alimentare prezentate
in fig. 4.2.4. se pot aplica in functie de parttcularitatile locale
constructive ale spatiului ce urrneaza a ti Incalzit.
Se considera ca solutii optime patru categorii de retele de
disfributie: de plinta, radiala, liniara si rnixta.
Dupa modul de racordare la coloanele si criteriile functionals
buclele de alimentarecu energie terrnica se pot realiza astfel:
- racordare directa (fig. 4.2.4 a si b); schemele de alimenta-
re se realizeaza cu distributie liniara $i prezlnta urmatoa-
rele particularitati termohidraulice:
• presiune disponibila mare in punctul de racord datorita
traseului lung (racord-corp de Incalzire);
• echilibrarea hidraulica a buclelor in raport cu coloana se
realizeaza cu ajutorul robinetului de reglare;
• echilibrarea hldraullca a fiecarui corp de Incalzire se
realizeaza local prin robinete cu dubla reglare;
Capitolul 4: Sisteme de inealzire
• echilibrarea terrnohldraulica locala in tunctie de
necesitati se obtine cu robinetele termostatice (fig.
4.2.4b);
- racordarea cu distribuitor-co/ector (fig. 4.2.4 c, f st g);
schemele de alimentare se realizeaza cu distributie de
plinta radiala sau rnixta si prezlnta urrnatoarele particula-
ritati termohidraulice:
• echilibrarea hidraulica a buclelor in raport cu coloana se
realizeaza cu ajutorul robinetului de reglare;
• echilibrarea hidraulica a fiecarui corp de Incalzire se
realizeaza cu robinetele cu dubla reglare;
• echilibrarea hidraulica intre ramurile de distributie se
realizeaza cu ajutorul robinetelor de reglare prevazute la
distribuitor-colector;
• echilibrarea terrnohidraulica la fiecare corp de tncalzire
se realizeaza cu arrnatunle de racordare unica si robi-
netele termostatice (fig. 4.2.4g);
- racordarea cu bute/ie de egalizare a presiunii (fig. 4.2.4d); in
general, schemele de alimentare sunt cu distributie linlara si
prezinta ca perticularitati termohidraulice:
• independenta hidraulica fata de regimul hidraulic al
coloanei;
• echilibrarea termohidraulica a fiecarui corp de Incalzire
cu robinete termostatice;
• clrculatia agentului termic in bucla de alimentare este
asiqurata de o pornpa de conducts:
- racordarea cu butelie de ega/izare a presiunilor si distribui-
tor-colector (fig. 4.2.4e, h si i), in care schemele de ali-
mentare se reallzeaza cu distrlbutie de plinta, radiala sau
rnixta si prezinta urrnatoarele part.cularitati termohidrau-
lice:
• independenta hioraulica tata de regimul hidraulic al
coloanei;
• echilibrarea hidraulica intre ramurile de distributie se
realizeaza cu ajutorul robinetelor de reglare prevazute la
distribuitor-colector;
• realizarea unei reglari termohidraulice la fiecare corp de
incalzire cu robinetele termostatice (fig. 4.2.4e), cu ar-
maturi de racordare unica (fig. 4.2.4h), cu robinete ter-
mostatice si arrnaturi de racordare unica (fig. 4.2.4i);
• posibilitatea reglarii zilnice, saptarnanale sau chiar sezo-
niere, precum sl comanda de la distanta a functionar!i
$i opririi instatatiei;
• circulatia agentului termic in bucla de alimentare este
asiqurata cu o pornpa de conducta.
4.2.4.1.2 lnstal~i monotub
Variantele de alcatuire a buclelor de alimentare, precum $i
racordarea acestora la coloana de distributie a agentului
termic este prevazuta in fig. 4.2.5.
Elementele comune cu instalatiile bitub sunt:
• contorizarea agentului termic se realizeaza rnontand con-
torul pe conducta de ducere sau intoarcere;
• echilibrarea hidraulica a buclei in raport cu coloana;
• izolarea buclei de alimentare de coloana:
• golire rapida:
• reglare locala terrnohidrautica:
Avantajul sistemului monotub consta in economia realiza-
ta in cadrul retelei buclei de alimentare, utilizand o sinqura
concucta. Corpurile de lncalzire fiind alimentate cu agent
termic de ternperatura cotinuu descrescatoare, antreneaza
o majorare progresiva a supratetei corpurilor de lncalzire de
la intrare catre periferia sistemului.
Alcatuirea retelel in cadrul buclei de alimentare, se poate
face in varianta distrlbutlei de plinta sau linie.
Schemele de alcatuire a instalatiilor pot ti realizate ca si
cele bitubulare grupandu-le din punct de vedere al modului
de racordare la coloane:
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de inealzire

- racordarea directii (fig. 4.2.5 a, b, c), utilizata In instalatii
individuale comune din cadrul unei cladir], are urrnatoare-
le caracteristici:
• presiunea necesara circulatiei agentului termic In cadrul
buclei este data de presiunea disponibila In punctul de
racord la coloana de distributie:
• echilibrarea hidraulica a buclei de alimentare In raport
cu coloana de distributie se realizeaza cu robinete de
reglare, montate pe conducta de intrare a fiecarei bucle;
Diferentele lntre cele trei variante constau In modalitatea
de reglare a energiei termice; astfel la:
• racordarea din fig. 4.2.5 a, reglarea termo-hidraulica este
locala, la nivelul fiecarui corp de incalzire, cu robinete
termostatice;
• racordarea din fig. 4.2.5 b, reglarea temperaturii agentului
termic se realizeazacentralizat, In raport cu bucla de alimen-
tare, printr-un robinet cu actlonare directs, comandat de un
termostat de camera; local, la nivelul fiecarui corp de
incalzire, pe conducta de intrare, robinetul sau arrnatura de
reglare rnontata pe racordul de ie$ire din corpul de incalzi-
re, permite reglarea hidraulica In cadrul buclei de alimentare;
• racordarea din fig. 4.2.5 c prezinta particularitatea ca poate
beneficia de reglarea terrnohicraulica atat local cat si cen-
tralizat la nivelul buclei de alimentare; agentul termic poate
avea parametrii variabili prin reglarea calitativa realizata de
robinetul cu 3 cal, actionat de un termostat de camera;
prezenta robinetului cu 3 cai In retea, obliqa la prevederea
unei pompe de circulatie In aval, care sa acopere pierderile
de sarcina suplimentare datorate acestei rnontari.
La nivelul fiecarui corp de Incalzire, prin arrnaturile de ra-
cordare unica sl a robinetelor termostatice se siqura o
reglare terrnonidraulica individuala, In functie de cerintele
energetice locale.
- racordare cu distribuitor-colector (fig. 4.2.5 g, h, i ,j); sche-
mele de alcatuire a instalatiilor prszinta urrnatoarete par-
ticularitati comune:
• permite alimentarea mai multor apartamente sau unitati
cu gestiune unica situate pe acelasl palier;
• necesita presiuni disponibile mici In zona de racord la
coloana:
• pierderile de sarcina pe circuitul buclei de alimentare sunt
acoperite cu pompe de circulate montate pe fiecare circuit;
• contorizarea consumului de energie

a
ATS ATS MTH1

t -~,-~~R,--: r·
MTH1

~~+~. :
1111 Tc

t
b
terrnica:
• reglarea termohidraulica la nivelul
corpurilor de Incalzire In functle de
cerintsle energetice locale.
'. __ -- - -- -- - -- - ---- - - - - - - - - "~~~~-~-~-~~; :, "fl ~i- --------- -~c- :
~:R,CiR1: Cele patru scheme sunt diferentiate prin
:-:-·-·····-·······: ATS
ATS ATS ATS componentele care realizeaza stabi-
CJ • ARU litatea terrnohidraulica locala si prin
modul de racordare a corpului de Incal-
zire: sus-jos sau jos-jos, astfel la:
• schema de alimentare din fig. 4.2.5 g:
- alimentarea corpurilor de Incalzire se
' face In sistemul sus-jos cu racorduri In
e ~· ~==-~-'-~---:o:=~-++-:-'--"Gl--l~""!t-~f-711..!..!l~L_~-=--_!_~L_--'-'"-----i' f
dlaqonala;
- stabilitatea termodinamica a corpurilor
ATS
de incalzire In raport cu conducta de
agent termic a buclei de alimentare se
realizeaza prin robinetul termostatic,
montat la intrarea agentului termic In
corpul de lncalzire si a robinetului sau
arrnaturii de reglare de pe racordul de
c ~ :; c lntoarcere .
. ff1:1 ~ Cele doua componente aslqura reglarea
i : ~----C~---~~---------~~s_l r : !' L_s~-------~C------------~
j
tocala si inoividuala a consumului de
energie terrnica solicitat.
:··•Tc
• schema de alimentare din fig. 4.2.5h:
- alimentarea cu agent termic se face
Cz pe la partea inferioara a corpurilor de
Incalzire, pe aceeasi parte, cu circu-
latia agentului termic In corpul de ln-
calzire sus-jos, utilizand arrnatura
F"ig 4.2.5. Scheme de instalatii de Tncilzire cu distributie a agentului termic ih si~ pentru racordare unica;
stem monob.lb: - reglarea consumului de energie ter-
a - a/imentare sus-jos cu reg/are termostaticii individualii; b - idem cu reg/are mica In acord cu cerintele energiei lo-
centralizatii; c - cu armiiturii de alimentare unicii, reg/are termostaticii superioarii $i cale este asiqurata prin robinetul ter-
reg/are centralizatii cu robinet cu 3 ciii; d - idem si racordare prin bute/ie de egalizarea mostatic, rnontata In zona de acces a
presiunilor; e - alimentare superioarii cu reg/are termostaticii individualii $i racordare prin agentului termic In corpul de lncal-
butelie pentru egalizarea presiunilor; f - alimentare superioarii cu reg/are individualii zire;
inferioarii $i reg/are calitativii In timctie de temperatura ambientalii $i racordarea prin - stabilitatea hidraulica a corpului de
butelie de ega/izarea presiunilor; g - cu distributie $i colectare centralizatii, reg/are Incalzire, In raport cu conducta de
termostaticii individualii $i reg/are hidrau/icii inferioarii; h - cu distributie $i colectare alimentare se realizeaza cu arrnatura
centralizatii, cu armiittri inferioare pentru racadare unicii $i reg/are termostaticii superioarii; pentru racordare unica de pe ra-
i - cu distribupe $i colectare centralizatii, robinete cu racadare unicii $i reg/are termostaticii cordul de iesire a agentului termic.
de capiit; j - cu distributie $i co/ectare centralizata; racadare comunii a 2 capui de fnciifzj- • schema de alimentare din fig. 4.2.5i:
re si reg/are termostaticii individualii; - alimentarea cu agent termic se face
MTH1; MTH2; MTH3; Cl; Ri; Rr; Ct; ATS; BEP; D; C; Pc; ARU; RUTS;Te; R3C; VEI; Cz In sistem jos-jos pe aceeasi parte a
- au sernnflcatiade la fig. 4.2.4; Tc - termostat interior;Ra - robinet cu actioneredirecta. corpului de Incalzire:
 I. lastalatii de incalzire
- temperatura medie a corpului de incalzire este in
general mai mica comparativ cu sus-jos;
- stabilitatea termohidraulica a fiecarui corp de incalzire
se realizeaza prin arrnatura cu racordare unica de re-
glare terrnostatica de capat.
• schema de alimentare din fig. 4.2.5 j:
- se face racordarea cornuna a ooua corpuri de Incalzire
alaturate:
- reglarea hidraulica locala si individuala, se realizeaza prin
robinete termostatice amplasate la intrarea agentului ter-
mic in corpul de lncalzre sl armaturi de reglare amplasate
la iesirea agentului termic din corpul de lncalzre.
- racordare cu butelie pentru ega/izareapresiunilor (fig. 4.2.5
d, e, f); schemele de distrioutie se caracterizeaza prin:
• indepenoenta fata de presiunile disponibile din zona
de racord la coloana de distributie:
• pierderile de sarcina aferente circuitului buclei de ali-
mentare sunt acoperite de o pornpa de circulatle,
rnontata in aval de butelia de egalizare;
• amplasarea conductei de alimentare a corpurilor de
incalzire se face la plinta sau perimetral sub par-
doseala.
Referitor la modul de localizare a schemelor de alimentare
cu agent termic se rnentioneaza specificul fiecareia:
• schema de alimentare din fig. 4.2.5 d:
- racordarea corpurilor de lncalzire la conducta de alimen-
tare se face cu arrnatura pentru racordare unica:
- racordarea corpului de incalzire se face pe aceeasi
parte, cu posibilitatea de circulatie a agentului termic in
interiorul corpului de Incalzire dupa schema sus-jos;
- echilibrarea hidraulica individuala se realizeaza prin
arrnatura de racordare unica:
- reglarea locala si individuala a consumatorilor de
energie terrnica se face cu robinete termostatice.
• schema de alimentare din fig. 4.2.5 e:
- racordarea corpurilor de Incalzire se face in varianta
sus-jos pe aceeasi parte sau in diaqonala:
- echilibrarea hidraulica se face cu robinete sau arrnaturi
de reglare, montate la iesirea agentului termic din corpul
de Incalzire:
tf
5rJ1L
~---. --+------ ,
I Q I
Detaliul "A" Detaliul "B"
a b
Fig. 4.2.6. Racordarea corpurilorde incilzire
cu ejectoare:
a - racordare sus-jos cu ejector simplu;
b - racordare sus-jos cu ejector dublu;
A - ejector simplu; B - ejector dublu; 1 - corp de Incalzire:
2 robinet termostatic; 3' - ejector simplu; 3" - ejector dublu;
4 - robinet automat de dezaerisire; 5 - circuit Incalzire:
6 - ieslre apa calda din corpul de incalzire: 7 - intrare apa
calda in corpul de Incalzire.
Capitolul 4: Sisteme de Inealzire
- reglarea locala si indivtduala a consumatorului de ener-
gie terrnica se face cu robinete termostatice, corespun-
zator cerintelor energetice locale;
• schema de alimentare din fig. 4.2.5 f:
- racordarea corpurilor de incalzire la conducta de alimen-
tare se face in varianta sus-jos, in diaqonala:
- echilibrarea hidraulica locala se face cu robinete sau ar-
rnaturi de reglare, montate pe racordul de iesire din
corpul de Incalzire;
- reglarea centralizata a consumului de energie terrnica cu
termostatul de camera care actioneaza functionarea in
regim de debit variabil a pompei de circulatie.
lnstalatlile de incalzlre monotub pot utiliza ca arrnatura de
racordare $i un ejector.
Ejectorul DIASOL se bazeaza pe efectul ,,venturi", reali-
zand o diterenta de presiune intre punctele de racordare a
corpului de lncalzlre.
Corpurile de incalzjre pot fi alimentate cu agent termic in
sistemul sus-jos, cu ejectorul plasat in zona de racordare a
intoarcerii la reteaua monotub (fig. 4.2.6 a), sau printr-un
corp de ejector cu racorduri duble (fig. 4.2.6 b).
in ambele variante de racordare, corpul de Incalzire este
prevazut cu robinet termostatic, iar pe partea opusa alimen-
tarii cu un dispozitiv automat de dezaerisire.
Distanta minima A (fig. 4.2.7 a) intre racordurile de ducere si
ejector trebuie sa fie de 70 mm pentru ejectoarele cu diametru
mai mic de 1114" si mai mare sau egala cu diametrul ejectorului
in cazul ca diametrul este mai mare de 1114".
Distanta minima B intre ejector $i racordul de ducere pen-
tru urrnatorul circuit derivat, trebuie sa fie minimum 150 mm
pentru ejectoare cu diametru mai mic de 1114", iar pentru
b
4
c
Fig. 4.2.7. Racordarea corpurilorde incilzire
cu ejectoareDIASOL:
a - circuit normal; b - circuit cu rezistente locale;
c - circuit cu corpuri de lnciilzire montate In para/el;
1 - corp de incalzire;2 - ejector DIASOL; 3 - conducta circuit de
incalzire; 4 - robinet automat de dezaerisire;A - distanta dintre
racordulde duceresi ejector;B - dstanta dintreejector$i racordul
de ducere.
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
diametre mai mari, aceeasi distanta se rnajoreaza la echiva-
lentul a 4 diametre interioare.
Conditiile de distanta sunt recomandate de catre furni-
zorul ejectorului, motivand ca in cazul contrar apar scaderi
de presiune dinarnica influentand negativ repartizarea
debitelor de agent termic cu corpurile de Incalzire,
Amplasarea unor rezistente locale (coturi, curbe) in apro-
pierea ejectorului (fig. 4.2.7 b) si a conductelor de racord ale
corpului de incalzire nu produce anomalii functionale, pre-
siunea dinarnlca putand ti aslqurata.
Racordarea in paralel (fig. 4.2. 7 c) nu este recomandata
decat in cazuri exceptionale, solutia generand atat scaderi
de presiune cat si caderi mari de ternperatura in corpurile
de incatzlre.
Corpurile de Incalzire sunt prevazute cu dispozitive auto-
mate de dezaerisire, plasate in zonele de acumulare a aerului.
4.2.4.2 lnstalafii de fndlzire cu distributie centralizatj
Aceste instalatii prezinta urrnatoarele psrticulantati:
• sursa de agent termic este unica pentru intreaga cladire:
• contorizarea consumului de energie terrnica se face
pentru intreaga cladire:
• racordarea corpurilor de Incalzire se face la coloane co-
mune;
• distributia agentului termic la coloane, se realizeaza
TR ~ - - - - - - - - - - - - -1- - - - - - - - - - - - - - - L - - - - - - - - - -
a mai mica decat cele adiacente se solu-
' ' '
1 _ - - - - _..,.... - - - - - - - - - - - ,.. _ - - - - - --
b la partea interioara.
Fig 4.2.8. Scheme de instal8'iide incilzire bitubclasicecu circulaiie
prin pompare:
a - cu distributie tntertoere; b - cu distrlbutie superioara;
Ri; Pc; Cl; Cz; Re; Rs; Rg; Rdr; VED - au serrmiflcatla de la fig. 4.2.1 si 4.2.4;
TR - teu de reglare; VA - vas de dezaerisire; Ra - robinet pentru dezaerisire;
Rga - robinet pentru umplere -golire; 1, 2, 3, 4 si 5 coloane; CD - conducta de
dezaerisire.
I. lnstalatii de Incalzire
printr-o retea cu doua conducte amplasate la partea infe-
rloara sau superioara a cladirii.
lnstalatiile se grupeaza in trei categorii:
a. instalatii bitub cu echilibrare hidraulica prin robinete cu
oubla reglare si asigurare cu vas de expansiune deschis;
b. instalatii bitub cu echilibrare termohidraulica locala si
asigurare cu vas de expansiune inchis.
c. lnstalatii monotub cu echilibrarea termohidraulica locala
si asigurare cu vas de expansiune inchis.
Sursa de agent termic poate ti arnplasata la subsol, parter
sau la un nivel tehnic situat la partea superioara a cladirii.
4.2.4.2.1 Sistema bitub clasice
lnstalatiile de tncalzire se executa cu distributie inferioara
(fig. 4.2.8 a) sau superioara (fig. 4.2.8 b). Ambele variante au
componente sau functlonalitati comune si prezinta particu-
laritatile urrnatoare:
• asigurarea cu vas de expansiune deschis, amplasat In
zona superioara a instalatiel, la o cota corespunzatoare
pozitlei pompei de circulatie in instalatie (§ 5.3)
• dezaerisirea instalatiei cu vase de dezaerisire, prevazute
corespunzator zonelor de evacuare sau acumulare a ae-
rului, racordate sau nu la retele generale de conducte
pentru dezaerisire;
• asigurareastabilitatii hidraulicea retelei de alimentarecu agent
termic, la nivelul coloanelor utilizand teuri
de reglare;
• racordarea corpurilor de Incalzfre uni -
sau bilateral In raport cu coloana, cu
circulatia agentului termic sus-jos, pe
aceeasi parte sau In diaqonala;
• golirea locala sau centraltzata a in-
stalatisi:
• amplasarea sursei de agent termic in
zona mferloara a instalatiei, la subsol
sau parter; nu poate ti exclusa adopta-
rea schemei de alcatuire pentru o va-
rianta de amplasare a sursei de agent
termic la partea superioara a instalatiei,
daca ratiuni tehnico-economice justifica
solutia.
.J - - - - - - - - - -
Rs
Dezaerisirea conductelor cu Inaltirne
tioneaza prin racordarea in sac a con-
VED ductei de dezaerisire, la coloana cea
mai aproplata (col. 4 din fig. 4.2.8 a) .
Distributia interloara a agentului termic
(fig. 4.2.8 a) se adopta in cazul existen-
TR tei subsolului tehnic, cu Inaltirne conve-
nabila montarii $i exploatarii lnstalatiei.
in cazuri bine justificate, aceasta distri-
butie poate ti arnplasata la parterul cla-
dirii sub pardoseala, prevazand accesul
la conductele de distributie.
Disfributia superioara prezentata In fig.
4.2.8 b ofera posibilitatea de amplasare a
conductelor de distributie la partea
g g superioara (coloanele 4 si 5) sau mixt
-,
Rga Rg (coloanele 1, 2, 3) cu conducta de ducere
la partea superioara $i cea de intoarcere
Adoptarea uneia dintre variante se face
In functie de spatiile oferite de cladire.
4.2.4.2.2 Sistema bitub modeme
Cresterea gradului de contort a spatiilor
Incalzite si gestionarea econornica a
energiei termice, se poate obtine modi-
 I. mstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

ncano nivelul de dotare tehnica a instalatiilor de Incalzire, de agent arnplasata In zona inferioara a instalatiei,
Pentru a raspunde acestor exiqente In fig. 4.2.9 sunt Optiunea pentru una din variantele de distributie se face
propuse doua variante de alimentare cu agent termic a coloa- analizand conditiile locale, arhitecturale $i de rezistenta ofe-
nelor: rite de cladire,
• cu retea de distributle inferioara (fig. 4.2.9 a) si sursa de Ca variante de racordare a corpurilor de Incalzire la co-
agent termic arnplasata la subsol sau la parter; loane, aceasta se poate face cu:
• cu retea de distributie superioara (fig. 4.2.9 b) si sursa 1. robinete termostatice montate pe racordul de ducere al cor-
pului de lncalzire;
2. armatura de racordare unica sl robinet
(2)
termostatic la intrarea agentului termic
DA RTS DA
In corpul de incalzire:
DA
~RU DA ~~DA
• i-.:~
3. arrnatura de racordare unica $i robinet
termostatic lnglobat, cu accesul agen-
-----,
tului termic jos la partea interloera;
~+: t +: i 4. distributie orizontala a agentului
l.9.J.J,lARU termic In spatiul Incalzit si racordare
, L __ ,
prin module termohidraulice.
In alcatuirea unei lnstalatii de incalzire
dintr-o cladire se recornanda utilizarea
uneia din variantele de racordare (1, 2, 3
sau 4) $i numai In cazuri justificate, pe
baza analizei de compatibilitate termohi-
draulica se pot realiza sl scheme mixte.
Sursa de agent termic propusa este
AR facultativa, aceasta depinzand de sursa
de energie terrnica, In alcatuirea sche-
mei optime de orqanizare-alcatulre a
sursei termice se au In vedere variantele
prezentate In cap. 5.3. ,,Centrale
termice cu apa calda",
Schemele prezentate au elementele
comune care se retera la functiunlle
a
Rg sistemului sau al unor componente:
• asigura stabilitate termohidraulicalocala,
Gl (3l realizata prin robinete termostatice;
----------
• realizeaza dezaerisirea locala sau
RTS AR AR centrals cu dispozitive automate de
dezaerisire;
• permite reducerea coloanelor de
alimentare In cazul utilizerii modulelor
• t termohidraulice de racordare;
• permite echilibrarea hidraulica a coloa-
~~ '------<
nelor, prin armaturile de reglare, preva-
zute la baza acestora;
• corpurile de lncalzire pot ti racordate
~ui uni - sau bilateral In raport cu coloa-
' -----1 '
RTS na, cu racordarea pe aceeasi parte a
t~~- ARU: TS corpului de incalzlre:
, Rg
------t:or:t- • In functie de sursa de agent termic,
-Po:!- - -
, _J r:i-o---
__ , _._l><l- Rg permite gestionarea economica a
Rg Rg energiei termice, asiqurand reglarea
Pc2 l'llR3
Ri
fd:J QTe
calitativa In functie de temperatura
exterloara $i locala In tunctie de soli-
citarea terrnica rnornentana etc.
Cz • In functie de nivelul de gestiune ac-
VEH:' Az
O··· ceptat se poate asigura functionarea
..J..T
SS X
b In regimuri diferite (zilnic, saptarnanal
Rg etc.) cu cornanda de la distanta.
Fiecare varianta poate asigura confortul
Fig. 4.2.9. Scheme de instalaiiide incllzire bitubmodeme cu circulaiie termic In functie de componentele utili-
prin pompare: zate:
a - cu aistrioutie inferioara; b - cu distributie suoenoers; • circulatia agentului termic sus-jos,
1 - racordare sus-jos cu reglare terrnostatica locala; 2 - racordare unica sus-jos reglarea terrnohidraulica fiind obtinuta
si reglare terrnostatica; 3 - racordare unica jos-jos si reglare terrnostatica: numai prin robinetul termostatic. In
4 - racordare cu module termohidraulice; Cl; RI; ATS; BEP; ARUTS; Te; R3c; VEI; caz de necesitate, la iesirea agentului
Cz; SS; ARU; Ct; MTH; Rg - au sernnificatia de la fig. 4.2.1 $i 4.2.8; Az - arzator: termic din corpul de Incalzire se poate
AR - arrnatura de reglare; DA - ventil automat de dezaerisire; MR - modul de prevedea o arrnatura suplirnentara de
reglare; Pc1 $i Pc2 - pompe de circulatie. reglare hidraulica,
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de Incalzire

• reglarea terrnohioraulica cornpleta prin robinetul termo- 4.2.4.2.3 Scheme monotub modeme
static amplasat la intrarea agentului termic in corpul de Caracteristica principala a sistemului consta in faptul ca
incalzire sl a arrnaturii de racordare unlca la lesire, men- alimentarea corpurilor de lncalzire se realizeaza de la o sin-
tinand circulatia agentului termic sus-jos; gura conducta.
• reglarea terrnohidraulica cornpleta la nivelul corpului de in- In alcatuirea schemelor prezentate in figura 4.2. 10, sunt
calzire, rnicsorand temperatura medie a acestuia. utilizate variantele de racordare rnentionate si la sistemul
• o distributie orizontala la nivel de etaj, cu preluarea bitub (§ 4.2.4.2.2).
avantajelor conferite de utilizarea modulelor termo- Exista posibilitatea realizarii mai multor variante de
hidraulice (§ 4.2.4.1.1). alimentare cu agent termic a coloanelor folosind retea de
alimentare: interioara, superioara, rnixta.
Optiunea pentru una din variantele men-
tionate mai sus este dependents de eta-
direa pentru care se proiecteaza insta-
DA latia de Incalzire, Ca :;;i in cazul instala-
- - - - - - - - - - - - - - - - - - 1
tiilor bitub, la elaborarea schemei unei
RTS RTS : astfel de instalatii, se are in vedere o sin-
gura varianta de racordare a corpurilor
0) ~ C.i ~-~~-~---~~i----~~~ de incalzlre la o coloana de alimentare,
tara insa a exclude cornbinatii intre va-
riante.
Functional, variantele prezentate, au
urrnatoarele caracteristici comune:
• reglare termohidraulica capabila sa
asigure energia terrnica in functie de
- - - - - - - - - - - - - - - - - - t
solicitarea energiei locale;
' • dezaerisire locala si qenerala cu
- - - - - - - - - - - - .,.._ - - - - - - - - _, _)I,['! .._. : AR
dispozitive automate de dezaerisire;
• adaptare usoara la regimuri hidraulice
--··B··---------Qre variabile, atat la nivel de coloana cat
Ri MR: :;;i la nivel de retea de dlstributle:
Cz • stabilitate hidraulica obtinuta cu
a
Az . arrnaturile de reglare prevazute la ni-
O··· :
velul coloanelor;
De la si • in functie de sursa de agent termic, se
la sursa Rg poate realiza gestiunea econornica a
terrnica
energiei termice printr-o reglare cali-
tativa centrala si cu cornanda de la
distanta,
Caracteristicile diverselor variante, sunt
comune cu cele prezentate anterior (§
4.2.4.1.2.)
C.i Avantajele sistemului constau in redu-
cerea lungimii retelelor de alimentare,
posibilitatea de prefabricare si reduce-
C.i rea numarului de goluri prin plansee.
La alcatuirea acestor scheme se au in
vedere avantajele rnentionate la § 4.2.4. 1
referitoare la utilizarea componentelor
C.i moderne de gestiune, reglare sl distri-
butie,

C.i
4.2.5. Descrierea •i montarea
modulelor tennohidraulice MTH
b
Din schemele de alcature a instalatiilcr
Fig. 4.2.10. Scheme de instal&iiide incllzire monotubcu circulatie (fig. 4.2.4. :;;i 4.2.5.) rezulta ca intre con-
prin pompare: ductele principale de distributie a agentu-
a - cu distributie interioere; b - cu distributie superioere; lui termic (conducte primare) si cele ce
- racordare sus-jos cu reglare terrnostatica: 2 - racordare unica sus-jos cu alimenteaza consumatorii (conducte se-
reglare terrnostatica; 3 - racordare jos-jos cu reglare terrnostatica: cundare), se interpun componente care
4 - racordare sus-jos cu reglare cornbinata cu robinet termostatic si robinet de asiqura compatibilitatea hidraulica a celor
reglare; 5 - racordare cu module termohidraulice; MTH 1 - modul termohidraulic doua grupe de retele si functionalitatea
cu robinet de reglare; MTH2 - modul termohidraulic cu butelie de egalizarea lor. Aceste componente sunt grupate intr-
presiunilor, MTH3 - modul termohidraulic cu distribuitor - colector; Ci; RTS; BEP; o ni:;;a si poarta denumirea de modul
ARUTS; Te; R3c; VEI; Cz; SS; ARU; Az; Ct; AR; DA; Rg; MR au sernniticatia de termohidraulic (MTH).
la fig. 4.2.1 sl 4.2.8; D - distribuitor; C - colector; Pc, Pc 1, Pc2 - pompe de Cutia nisei are forme sl dimensiuni di-
circulatie: Ra - robinet cu actionare directa. ferite, acestea depinzand de gabaritul
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de Inealzire

componentelor cu care se echipeaza (fig. 4.2.11). Este
cornpusa din carcasa si usi de protectie, la care se adauqa
sisteme de prindere sl fixare.
Gruparea elementelor componente, asamblate dupa
criterii economico-functicnale, poate satisface oricare din
variantele de alcature a lnstalatiilor de distrlbutle a agentului
termic la consumator (fig. 4.2.4 si 4.2.5).
Geometria si cornponenta MTH depind de specificitatea
firmei producatoare $i gradul tehnic de dotare.
Un minimum de dotare tehnica presupune asigurarea
independentei hidraulice a circuitului agentului termic primar
de eel secundar.
0 astfel de dotare confine nisa, distribuitoarele si colec-
toarele, la care sunt atasate componente de reglare hidrau-
lica, control, dezaerisire, reglare a energiei furnizate, sepa-
rare si golire.
In mod curent, acest modul considerat cu dotare norrnala
MTH-N, se arnplaseaza in interiorul apartamentului, urrnand
ca pentru contorizare sa fie rezervat un spatiu pe casa scarii,
asiqurand astfel accesul furnizorului de energie terrnlca.

r
A doua varlanta include, in plus, o pornpa de circulatie a
agentului termic pentru toti consumatorii racordati la MTH-S
pe circuitul secundar. In acest caz, contorizarea se reali-
zeaza ca si in cazul precedent. Reglarile termostatice sunt
t/
/ distribuite pe fiecare circuit, traductorul de ternperatura
putand ti pozitionat $i la distanta,
Fig. 4.2.11. Ni'6 pentrumodulultennohidraulic Pentru a satisface cerintele a doua sisteme de Incalzire, cum
(Giacomini): ar ti eel convectoradiativ, cu eel radiativ, pot ti utilizate module
a - ansamblu; b - cercese pentru montare componente cu schlmoator de caldura, care asigura si parametrii termici
modul; c - U$8 de protectie. scazuti, de exemplu, pentru incalzirea prin pardoseala (§ 4.5).
Consumatorii convectoradiativi pot ti alirnentati in acest
caz prin intermediul unui modul simplu MTH-N.
0 alta varianta de MTH, care include $i contorizarea este
prezentata in fig. 4.2.12 sl cuprinde urrnatoarele compo-
nente importante de echipare: reglare hidraulica, separare
hidraulica a circuitelor, dezaerisire, golire, pornpa de circu-
latie pe secundar si contorizarea.
Pentru modulele termohidraulice descrise, MTH-N, MTH-S
$i MTH-SP) se considera ca prepararea apei calde de con-

DA
Fig. 4.2.12. Modul tennohidrauliccu butelie de egalizare
a presiunilor:
1 - butelie de egalizarea presiunilor;2 - dispozitiv automat de t
dezaerisire; 3 - robinetde golire; 4 - robinetde echilibrare hidraulica
sl izolare; 5 - robinete de izolare; 6 - pornpa de circulatie; --- _ :_+ __ _j
7 - contor de caldura.

.1
Fig. 4.2.13. Modul
a
13 tennohidraulic DA
MTH-SATELIT:
si 2 - conducte de ducere
t I
12 si intoarcere agent termic t
bf:r-----~-- 1+ 1+

-1
'lr~~
primar; 3 si 4 - conducte de 1
I I .- _ _ _ _ _ _ _ I '
11 ducere sl intoarcere agent I I I - ------·--·---

termic secundar; 5 - pornpa j"'""'"".,. "l" ..... K1_T_~ -

10
de circulatie: 6 - robinet cu
3 cal: 7 - contor de caldura;
8 - prize de ternperatura:
9 - rezervor de apa calda
6
- ~- pent ru 'inca-1 z1re;
. b
~ 1 O - rezervor de apa ca Ida Fig. 4.2.14. Posibililitide amplasarea modulelor
_=-:;-ts de consum; 11 - lzolatie tennohidraulice:
'--- -- ---+-14 terrnica: 12 - carcasa a - la eceesi nivel cu consumatorul;b - cu posibilitati de go/ire
______..3 '
a instalatiei
---~--_../ - - - - - - - __.._ 4 rnetalica: 13 - ventil de Ci - corp de lncalzire: Rdr - robinet de dubla reglare;
dezaerisire; 14 - conducts
D - distribuitor;C - colector; DA - ventil automat de dezaerisire;
de apa rece; 15 - conducta
Rg - robinet de golire; CC - conducta de canalizare;NA - nisa
de apa calda de consum. de apartament; MTH - modul termohidraulic.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalaiii de Incalzire

sum se face local, prin schimbatoare de caldura alimentate
cu combustibil gazos sau curent electric.
Exista posibilitatea prepararii apei calde de consum avand
aceeasi sursa de agent termic utilizand modulul termohi-
draulic SATELIT (fig. 4.2.13)
Acesta cuprinde 3 circuite:
- primar, compus din conductele de racord la coloana,
rezervorul de apa pentru Incalzire, cu rol de egalizare a
presiunii si contorul de caldura:
- de Incalzire, compus din racordurile de leqatura cu retea-
ua de distributie, pompa de circulatie $i ventil cu 3 cal:
- de preparare apa calda de consum, compus dintr-un
rezervor de apa calda de consum $i conductele de apa
rece sl calda,
Amplasarea niselor in care se rnonteaza echipamentele afe-
rente MTH se face, de requla, pe holul comun al Incaperilor
deservite. Asa cum se poate observa in figura 4.2.14a aceas-
ta solutie ridica unele probleme de golire totala a lnstalatiilor
interioare in caz de avarie. Solutia propusa in varianta din
figura 4.2.14b tndica amplasarea acestora, in aceleasi spatii
comune, dar la nivelul urrnator, facilitand astfel golirea totala
a instalatiei interioare.
Pentru lnstalatille de lncalzre centrallzata (fig. 4.2.9 si 4.2.10),
se folosesc majoritatea componentelor descrise la § 4.2.5, pre-
cizarile functionale $i criteriile de alegere prezentate, rarnanad
valabile cu conditia alegerii parametrilor functionali specifici.
4.2.6. Montarea conductelor de distribLJ1;ie
Montarea conductelor in Incaperi se face in functie de so-
lutia aleasa: distributie bitubulara sau rnonotubulara: de modul
de racordare a corpurilor de lncalzire la reteaua de distnbutie:
de gradul de echipare a modulelor termohidraulice etc.
Conductele ce alcatuiesc retelele de alimentare cu ener-
gie terrnica (fig. 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4, 4.2.5, 4.2.8, 4.2.9
sl 4.2. 10) atat pentru instalatiile de incalzjre cu distrtbutie
individuala cat si pentru cele cu distrlbutie csntralizata se
rnonteaza la fel, particularltatile datorancu-se, in general,
schemei adoptate.
4.2.6.1 lnstalatii cu distribf4je individua/4
Distributia conductelor la consumatorii individuali (fig.
4.2.4 bitub sl fig. 4.2.5 monotub) este prezentata in fig.
4.2.15 pe ansamblul intregii cladiri,

jlDo
11

L~~=-- -------....,..
,---~ li=- . -----

Do

==== a b

l
OVA

~ Bo

s Do

Br D

c
Fig. 4.2.15. Solu1:iide disbibuiiea reielelorde conducteintr~o clidire:
a - sisteme monotub cu montarea plintei aparenta, mescets, ingropata sau mixta; b - sisteme monotub arborescente
pentru montare ingropata; c - sisteme bitub arborescente pentru montare ingropata;
d - sisteme bitub cu montarea plintei eperente, mescets sau ingropata
Do - dormitor; B - baie; Be - bucatarle: S - sufragerie; Br - birou; Cmz - camera de zi; Db - debara; CS - casa scarii;
D - distribuitor; Cm - carnara: C - colector; T - termostat; VR - robinet de reglare; VA - ventil de dezaerisire;
CP - conducte montate in pardoseala; Ci - corp de Incalzire; NCT - nisa pentru contor energie terrnica; CT - coloane agent
termic; N3z - ni$a de trei zone.
 I. lnstelatll de lnealzire
Se disting trei grupe de conducte de alimentare:
• conducte ce tac parte din retelele generale de alimentare a
coloanelor, care se amplaseaza de requla in subsolul teh-
nic al cladirii. Acestea pot ti de tip arborescent sau inelar,
cu montare aparenta sub plafonul subsolului (fig. 4.2.16).
Reteaua face legatura dintre sursa de agent termic si co-
loanele de distributie. Conductele de distributie sunt pre-
vazute cu elemente de preluare a dilatarii, reazeme mobile
sl fixe $i robinete de separare. Pentru reducerea pierderilor
de caldura se izoleaza termic (§ 6.7.)
A A
"4 Rt : T4
~--r------------
b Ts ' Ts
a b
Fig. 4.2.16. Reiele de distribuiiea agentului tennic:
a - retele inelare; b - retele arborescente;
A - racord la sursa terrnica; T1...T6 - coloane;
Rf - reazeme fixe.
Fig. 4.2.17. Detalii de montarea reieleide distribuiie
bitub:
a - aparenta la plinie; b $i d - mescete in plinta; c - ingro-
pata in pardoseala $i protejata; e - aparenta la pardoseala.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
• coloane pentru transportul agentului termic de la reteaua de
disfrlbutie la modulele termohidraulice. Acestea se montea-
za aparent sau mascat in ghene vizitabile sau semivizitabile
(§ 4.11) si sunt prevazute cu: reazeme mobile si fixe, ele-
mente pentru preluarea dilatarllor $i izolatii termice.
• conducte de legatura dintre MTH si corpurile de incalzjre
care pot ti montate deasupra pardoselii sau ingropate intr-
o sapa de egalizare.
Conductele montate aparent sau mascate sunt amplasa-
te langa plinta (fig. 4.2.17 a, b, e si 4.2.18, a) cota de mon-
tare putand ti fixata sub planul corpului de lncalzlre, iar prin-
derea se face pe perete cu console.
Montarea ingropata, atat pentru varianta monotub cat $i
pentru cea bitub, recornanda solutiile prezentate in fig. 4.2.17
c si 4.2.18 b, c, d, din care rezulta structura zonei de
montare. In aceasta vartanta se utilizeaza, de requla, con-
ducte din polietilena retlculata,
Montarea ingropata se practica in varianta tub in tub,
conducta ce transporta agentul termic fiind introdusa Intr-o
alta conducta, ale carei caracteristici fizicomecanice ii pot
asigura integritatea si conservarea in timp. In plus este
posibil ca la expirarea timpului de exploatare, conductele ce
transporta agentul termic sa poata ti schimbate tara a afecta
sapa de egalizare sl structurile complementare. Curbele ce
tac leqatora intre conductele ingropate sl racordurile verti-
cale ale corpurilor de lncalzire sunt protejate cu piese spe-
ciale (fig. 4.2.17 c), care asiqura protectia necesara stabili-
tatii curbelor. 0 atentie deosebita se acorda traseelor, pen-
tru a asigura elemente de compensare naturala a dilatarilor,
4.2.6.2 lnstalafii cu distributie centra/izatj
Montarea conductelor la aceste instalatii (fig. 4.2.9 $i
4.2.10) se face diferentiat in functie de pozitia acestora in
cladire: astfel:
Fig. 4.2.18. Detalii de montare a reielei de distribuiie
monotub:
a - eperents la plinta; b - ingropata in ptlnte; c - protejata
in perdoseele (,teava in teeve); d - ingropata pentru distri-
butie rediete sau erborescenis (detaliu);
1 - pardosealafinita; 2 - strat de piefris, ciment(~pa de egalizare);
3 - folie din material plastic; 4 - izolatie acustica; 5 - izolatie
terrnica; 6 - placa din beton; 7 - conducta de agent termic;
8 - invelis protector conducta: 9 - bratara dubla de fixare;
10 - sirub de fixare.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
• reteaua qenerala de distrlbutie a agentului termic, care face
leqatura intre sursa de agent termic (centrala termica
proprie, retea exterioara) si coloanele de distrioutie, alcatuita
In sistem arborescent sau inelar (fig. 4.2.16), se rnonteaza,
de requla, In subsolurile tehnice ale cladirilor sub planseu,
Sustinerea conductelor se realizeaza cu reazeme mobile si
fixe, ultimele fiind amplasate In raport cu elementele de
compensare a ditatarilor (§ 6.6). Limitarea pierderilor de cal-
dura se obtine prin izolarea terrnica corespunzatoare (§ 6.7)
• coloanele de disfrlbutle se rnonteaza aparent sau lngropat si
sunt prevazute cu elemente de preluare a dilatarilor,putanc fi
izolate termic utilizand solutii prefabricate moderne (§ 6.7)
• conductele de legatura ale corpurilor de Incalzire la coloa-
ne, se rnonteaza aparent sau lngropat, In conformitate cu
prevederile Normativului 113.
4.2.7. lnstalatii de incalzire cu api fierbinte
Utilizarea apei fierbinti In instalatiile de Incalzire centrala
se face luand In considerare doua mari categorii de cladiri:
civile sl industriale sau agrozootehnice.
Sursa de agent termic (apa fierbinte), retelele de transport
$i punctele termice sunt tratate In capitolele 11 ... 14 . in cazul
de fata sunt analizate solutiile de alcatuire a instalatiilor inte-
rioare $i compatibilitatea acestora cu statiile de transforma-
re a parametrilor agentului termic sau distributie a acestuia.
4.2.7.1 lndlzirea clldirilorcivile
Agentul termic furnizat de una sau mai multe centrale ter-
mice, cu sau fara producerea sirnultana de energie terrnica
distribuit prin retele urbane de transport, ajunge la punctele
termice de cvartal sau bloc, unde are loc reducerea
temperaturii agentului termic la parametrii instalatiilor inte-
rioare (95/75, 90/70 etc.).
lnstalatiile interioare de lncalzire sunt analizate In functie de
destinatia cladirii (de locuit, social-cultorata sau administra-
tiva) sl regimul de contorizare a energiei adoptat, existand
astfel optiunea pentru una din categoriile cunoscute:
• instalatii de Incalzire colective, pentru cladiri administra-
tive, comerciale sau social-culturale (sedii de banci sau
societati comerciale cu proprietate si folosinta inteqrala),
Din punct de vedere tehnic, acestea nu difera de cele
descrise la § 4.2.4.2 (fig. 4.2.8 si 4.2.9) fata de care sunt
necesare urrnatoarele precizari:
- sursa de agent termic este punctul termic, al carui cir-
cuit secundar este reprezentat de lnstalatia interioara de
Incalzire:
- In functie de schema de alcature a punctului termic, se pre-
vad sau nu elemente de asigurarea instalatieiinterioare;
- pierderile de sarcina pe circuitul secundar sunt acoperi-
te de catre pompele aferente circuitului secundar In toa-
te cazurile In care echiparea punctului termic nu otera
presiunea disponibila necesara (cazul PT cu elevator);
• instalatiide lncalzire individuale,utilizatela cladirilecivile la care
se impune contorizarea agentului termic pe grupe de consu-
matori individualizatiprin regimul de proprietate; instalanilede
lncalzire din aceasta categorie sunt prezentateIn fig. 4.2.4 $i
4.2.5 si au la baza criterii de confort si economice.
Utilizarea uneia din variantele rnentlonate impune, asigu-
rarea cornpatibititatii cu sursa de agent termic, care In acest
caz este un punct termic (PT) de cvartal sau bloc, fiind ne-
cesar a se lua In considerare urrnatoarele:
- introducerea elementelor de asigurare necesare instalatiei
interioare;
- asigurarea presiunii necesare acoperirii pierderilor de sar-
cina ale instalatiei interioare, prin prevederea pompelor de
circulatie adecvate, pe circuitul secundar al PT.
I. lnstalatil de lncalzire
4.2.7.2 lndlzirea clldirilorindustriale
La cladirile industriale, se disting doua categorii de spatii
destinate:
- personalului tehnicoadministrativ;
- activitatilor productive.
Optiunea pentru un sistem de incalzire depinde de agen-
tul termic disponibil cladirilor industriale, In functie de care
se pot realiza instalatil cu:
• apa calda, cu temperatura pana la 95 °C, agentul termic
provenind de la surse specifice sau transformarea para-
metrilor apei fierbinti:
• apa fierbinte;
• abur saturat de presiune joasa sau inalta.
in raport cu suprafetele lncalzitoare folosite se pot men-
tiona instalatii cu:
• suprafete convectoradiative (radiatoare, convectoare, con-
vectoradiatoare );
• suprafete radiative (panouri radiante);
• convectle fortata (lncalzire cu aer cald).
4.2.7.2.1 Spa~i destinate personaluluitehnicoadministrativ
in cazul existentei sursei de agent termic apa fierbinte la
nivelul punctului termic, are loc transformarea parametrilor ter-
mohidraulici destinati instalattei de lncalzire centrala. Optiunea
pentru o varianta de alcatuire a instalatiei interioare (fig. 4.2.8
si 4.2.9), se face In functie de cerintele de confort, fara Insa a
neglija aspectele tehnice generate de gestiunea econornica a
energiei termice. Adaptarea schemelor prezentate In figurile
4.2.8 si 4.2.9 la conditiile alirnentarf cu agent termic dintr-un
punct termic neceslta atentle pentru:
- prevederea componentelor necesare asiqurarii instalatiei
interioare de Incalzfre:
- asigurarea presiunii necesare acoperirii pierderilor de sar-
cina pe circuitul secundar, prin prevederea pompelor de
circulatie.
4.2.7.2.2 Sp~i destinate activiti1ilorproductive
Acestea prezinta o mare diversitate, datorita specificului
tehnologiei de productie. Spatiile de productie se clasitica
dupa gradul de implicare a omului In conducerea proceselor
tehnologice:
- cu deservire urnana mare sau medie, amplasate In spatii
lnchise;
- cu deservire urnana amplasate In spatii deschise;
- complet automatizate sau robotizate.
Asigurarea confortului termic In aceste spatii se face tinand
seama de legatura intre procesele tehnologice $i factorul
uman, rezultand urrnatoarele variante de instalatii de Incalzire:
- cu suprafete convectoradiativepentru asigurarea temperaturii
de garda, cuplate cu instalatiilede lncalzire cu aer cald;
- cu suprafete radiative, alimentate cu aqenti termici, cu
ternperatura ridicata;
- cu aer cald.
lnstalatiile de Incalzire rnentionate pot utiliza agent termic
apa fierbinte sau abur de presiune medie.
La alcatuirea lnstalatiilor interioare, rarnan valabile reco-
rnandarile facute pentru instalatii colective, cu urrnatoarele
partrcularltatl:
- agentul termic este preluat de la o retea exterioara;
- In tunctie de schema instalatlei se studiaza oportunitatea
contorizarf locale a energiei termice;
- reteaua de conducte din instalatia interioara se dimensio-
neaza la presiunea disponibila din punctul de racord al
retelei exterioare.
- se iau rnasuri de protectie lmpotriva Inqhetului instalatiilor
In perioada de lntrerupere a activitatii productive;
• circulatia continua a agentului termic pentru asigurarea
unor temperaturi de qarda:
 I. Instelatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

• utilizarea de inhibitori contra inghetului. v2

Z=-·p·2,~ [Pa] (4.2.5, b)
2
4.2.8. Dimensionarea conductelor instalatiilor
de incalzire cu apA caldA Valorile celor doua rnarimi R si Z se stabilesc utilizand ta-
bele sau abace specifice materialului din care sunt execu-
Calculul de dimensionare a retelelor mstalatiilor de Incal- tate conductele pentru diterenta de ternperatura .1 T = 20 K
zire urrnareste stabilirea diametrelor conductelor de alimen- sau diterita de aceasta.
tare a corpurilor de incalzire,
<..X..X.)
4.2.8.1 Pierderi de sarcinj in conducte
Pentru curgerea agentului termic prin conductele unei re-
tele de incalzire cu apa calda, din punct de vedere termo-
hidraulic, se considera urrnatoarele ipoteze:
- rnlscarea fluidului in regim permanent; 500
4001---~~
- regimul de curgere cu turbulenta ruqoasa in zona prepatratlca
pentru care este valabila relatia Colebrook-White(1.6.37) 300
200
_1_ = -2. lg ( 2, 51 + k )
fi Re fi
3,71 · D '
in care:
). - coeficientul lui Darcy;
Re - criteriul Reynolds;
k - rugozitatea absoluta, care reprezinta Inaltirnea aspenta-
tilor. Prin raportarea ruqozitatii absolute la diametrul
conductei, (D) se defineste rugozitatea relative (E = k/D)
Pentru conductele utilizate curent in instalatiile de incalzire
cu apa calda ruqozitatile absolute au valori in functie de
materialul utilizat; astfel pentru tevile din:
• otel, trase sau laminate: k0L = 0,02... 0,06 mm
• cupru, trase sau laminate: kcu = 0,001 ... 0,002 mm
• materiale cu structura terrnoplastica: kPoL = 0,007 mm
- curgerea lzoterrna:
dp
( de
= o).· /s

0,01 0,02 0,03 0,05 0, 10, 15 0,2 0,3 0,4 0,6 0,9
- curgere neizoterrna: Debitul de fluid Vll/sl

dp "' f3 e 0, 168 + 0, 0057. e [kg/m3·K](4.2.1)

Fig. 4.2.19. Pierderi de sarcini unitare "R"
de
pentruconductetip "ECOTUBE".
in care:
e- reprezinta temperatura fluidului care, pentru conditii
10, o
,.tB
--
medii de ternperatura a agentului termic, ia valoarea ;:::'+r: I.Et ·T~- ,-
.
-- =--T~
e = e, + e2 rci (4.2.2) 5,0 ~~
-1--

2 4,0 - ."
m

caz in care relatla 4.2.1 devine: 3, 0

1---
+- \
A
\

\ ' I{
f

{3' = 0, 168 + 0,0057·8m [kg/m3·K) (4.2.3) 2,0 "" ' '

Valorile densitatii (masei specifice) p ale apei pentru diver-
A

... .... ~
se temperaturi sunt date in tabelul 4.2.2.
,__
,,.. ~' "':: "'\~
·> 1, 0 "\
Calculul hidraulic prin care se stabilesc si diametrele con- -0
~~ ~ ....
's '.x '
ductelor din instalatiile de incalzire cu apa calca se face apli- ~ 0,5 .l:i_":l/'f Ll~
cand relatia 1.6.40, in care prin inlocuirea debitului de fluid:
li'=<Plc·.1T,
~ 0, 47 ~ :._j.Q,i--
2 0,3 ... ~ '!Or ~ - \
x \ ' "~ ~
~
Ill
-" I{.

in care: ii
~ 0,2 ~t~ '"':~
' " l
-·-·
I(

~ -

tt '
I
<P - debitul de caldura: v
";i;;; ~ · '> ~ \~
.1T = f:Jd - 8; (diterenta dintre temperatura agentului termic "' ) "\-':> rl ' \ \ \'
0, 1 ~ ~
din conducta de ducere ed si cea din conducta /
~
~ ~ ,, ~
"\-bl \ \
de intoarcere 8;) si ~-lo!'
0,05
c - caldera masica a agentului termic se obtine ecuatia fun- -' ~I--

'\~:;?'; '+;?"\
0,0 37
L/
darnentala a pierderilor de sarcina in conducte: --~,z~.<'..~ .<'.. \
:.;("'
L/
~~
1- 0,0"':· ~ -\I-- ~--17' "' ~• .<'..- ' c:'O ~ ~'Ll":...~'O\
'-\~.~ 1--

.1p = 6, 25 · 104 • (~)2

c·.1T
• -4
D ·pm
· (~
D
+ 2, ~)[Pa]

in care pierderea de sarcina iiniara unitara este data de relatia:

(4.2.4)
"
- /,
''0- ' ~
" ' -~}" ~L' I
I l\~..::i L.l'l.+il' UL~ll
2 3 45 10 20 40 50 100 200 500 1000
Pierderea de sarcina R [ dPa/m I
R=6,25·104 -(~)2
c . .1T -~ [Palm] (4.2.5, a)
05 Fig. 4.2.20. Pierderi de sarcini unitare "R"
iar pierderea de sarcina locala se deterrnina cu relatia 1.6.38. pentru conductetip "COPRAX".
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lastalatii de incalzire

f • cunoasterea presiunii disponibile (daca este cazul) din

circuitul lnstalatiei:
I
~ _J---
®
~---~i,;
® • stabilirea materialului din care sunt contectionate conduc-
tele.

I 4.2.43 Dimensionarea conductelor instalafiilor bitubulare

cu circulafie natura1'
Se considera o instalatie de Incatzire (fig. 4.2.21) unde ca-
racteristicile termice si geometrice sunt slabilite pe baza pla-
nurilor de executie. Parametrii agentului termic sunt 8/8;, iar
racirea agentului termic pe conducte se neglijeaza.
Presiunea disponfbila H0x a unui consumator de energie
terrnica este deterrninata de cota de montare hx a consu-
mului tata de axa sursei de agent termic rnultiplicata cu di-
ferenta de rnasa specitica a agentului termic de intoarcere
P; $i cea de ducere pd (tab. 4.2.2), calculata cu relatia:
H0x = g·hx·(P; - Pd) [Pa) (4.2.8)
g = 9,81 m/s2 - acceleratia qravitatlonala locala:
• se identifica circuitul eel mai dezavantajat, ca fiind al celui
mai departat corp de lncalzire de sursa si eel mai jos
l4 = 8,5 m 13 = 6 m plasat (fig. 4.2.21 ), circuitul corpului de Incatzire cu
puterea terrnica <P2_ 1, pentru care presiunea disponibila
Rg. 4.2.21. Scheml de calcul a instala~ei bitub cu este data de relatia 4.2.8, unde h = h1;
distrib~e inferioart •i circul~e naturall. Hfi 1 = g·h1·(P_ - p ) [N/m2) sau [Pa( (4.2.9)
• presiunea dispcfnibila trebuie sa asigure acoperirea pier-
in tabele sau abace sunt date pierderile de sarcina liniara, derilor de sarcina locale si distribuite, pe tronsoanele
unitara R si debitul agentului termic <P exprimat, in general, (3.1 - 3 - 4 - 5 - 7) ce alcatuiesc circuitul consumatorului
in unitati energetice [W] sau [kW] transportat de o conducta <P2_ 1 in raport cu sursa de agent termic;
cu diametrul D si viteza v. Helatia qeneralizata ce sta la baza • stabilirea pierderii de sarcina liniare medii pentru acest
intocmirii tabelelor sau abacelor este: circuit R~ 1;
R = f(<P, v ,D) [Palm] (4.2.6)
De asemenea, pierderile de sarclna liniare unitare R pot ti ( 1-a)·H21
R2.1= D [Pa) (4.2.10)
exprimate $i in unitati de rnasa M [kg/h, 1/h, l/s] in care caz m 2,fj
relatia 4.2.6 ia forma:
R = f(M, v ,D) [Palm] ( 4.2.7) in care:
Pentru conductele din otel sunt utilizate datele din tabelul a = 0,33 - reprezinta cota parte a pierderilor locale de
4.2.3 pentru calculul pierderilor de sarcina liniara unitara sarcina:
R = f(<P, v ,D) $i tabelul 4.2.5 pentru calculul pierderilor de u.: 2·(131 + 13 + 14 + 15 + 17) [m] (4.2.11)
sarctna locale Z in functie de viteza v si rezistentele locale • ~e determine diametrele preliminare ale tronsoanelor 3. 1,
.l's = 1. Coeflclentii de reztstenta locala pentru diferitele 3, 4, 5 $i 7 in functie de sarcina terrnica a agentului ter-
componente ale conductelor sunt dati in tabelul 4.2.4, iar mic pe tronson sl pierderea de sarcina liniara unitara
vitezele recomandate de circulatia apei in conductele din medie R! 1, utilizand datele din tabelul 4.2.3,
otel sunt date in tabelul 4.2.6. Dx = f(<Px, R! 1) (4.2.12)
Pentru conductele din cupru datele din tabelul 4.2.7 ser- • validarea rezultatelor se obtine prin respectarea conditiei
vesc pentru calculul pierderilor de sarcina liniare unitare ca suma pierderilor de sarcina locale $i distribuite sa nu
R = f(M, v, D), iar cele din tabelul 4.2.4 pentru coeticlentii depaseasca presiunea disponibila:
de rezlstenta locala s la care se adauqa lungimea .l'(Rl+Z}circ 21 s 1Hg· (4.2.13)
echivalenta a rezlstentelor locale prezentate in tabelul 4.2.8. • se dirnensioneaza circuitul consumatorului cu puterea ter-
Pentru conductele din material termoplastic pierderile de mica <P2_2, calculandu-se succesiv:
sarcina liniara unltara R = f(M, v, D) se stabilesc folosind ta- - presiunea disponibila
belul 4.2.9 (pentru conducte tip POLYMUTAN $i PROSTAB) Hg· 1 = g·(h1 + h2) • (P; - P ) - .l'(Rl+Z)3•4+5+7 [Pa] (4.2.14)
si diagramele din fig. 4.2.19 sl 4.2.20 (pentru conducte tip - pierderea de sarcina li~iara unitara medie
ECOTUBE sl tip COPRAX). Coeficientii de rezlstenta locala (1- a)· H 22
0
Z pentru conductele cu structure terrnoplastica sunt indicati R2·2 = (Pa) 4.2.15
in tabelul 4.2.4. m 2, Ii
in care:
4.2.8.2 Operatiuni Ji date preliminare calcululul de :Et1 = 2·(121 + 12) [m] (4.2.16)
dimensionare - diametrele tronsoanelor de conducte:
Pentru calculul hidraulic al conductelor sunt necesare ur- D x = ff<P
t x'
R2·2)
m
rnatoarele operatiuni preliminare: - validarea rezultatelor cu conditia de echilibru hidraulic:
• stabilirea schemei de calcul a instalatiei de incalzire (re- .l'(Rl+Z}circ. 2_ 1+2 s 2 Hg· . (4.2.17)
teaua de distributle, coloane, racorduri etc,); Daca presiunea disponibila este prea mare depasind
• inscrierea debitelor de caldura pe tronsoanele care alca- 10 % valoarea pierderilor de sarcina, se apeleaza la robine-
tuiesc schema de calcul; tul cu oubla reglare, (§ 6.4.2) montat pe corpul de Incalzire,
• inscrierea lungimilor tronsoanelor, utilizand datele rezulta- care introduce o pierdere locala de sarcina Zfi:
te din planurile de montare sl schema coloanelor; .l'(Rl+Z)21•2 + Z# !ii! 2 Hg· (4.2.18)
• cunoasterea parametrilor agentului termic (temperatura de in care:
ducere 8d si de intoarcere 8; ); Z~i = f{V 22, Z~i) -
reprezlnta pierderea suplirnentara
 I. lnstalatii de inealzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

locala de sarcina necesara a fi preluata cina liniara medie R~ 1 utilizand tabelul 4.2.3; calculele
de catre robinetul cu dubta reglare sunt centralizate In tabelul 4.2.10.
unde \0.2 este debitul maxim de fluid ce - pierderile de sarcina liniare unitare R sl pierderile de
traverseaza robinetul cu dubla reglare, sarcina locale Z In functie de diametrele conductelor si
calculat cu relatia: a rezistentslor locale, utilizand tabelele 4.2.3, 4.2.4 sl
4.2.5. Valorile coeficientilor de rezistenta locala LS sunt
v22 = <P22
[l/s] prezentate In tabelul 4.2.11; calculele sunt centralizate In
cp (ad - a.)pm I tabelul 4.2.10.
Se stabileste treapta de reglare (T~/) a robinetului pe baza - se verifica conditia de echilibru hidraulic
1
graficelor specifice, folosind dependenta functionala: :E(Rl+Z)circ 2. 1 = 531,36 Pa < Hii· = 532, 13 Pa,
2.2
TRF ti(.z2.2 Ii'. J pentru care abaterea medie relativa:
= RF' 2.2
• se dlrnensioneaza circuitul consumatorului cu puterea ter- H2' - L (R1 + z)
mica <P2_3 calculandu-se succesiv rnarirnile: E = D c<c.2.1 =532,13-531,36.100=0,144%
- presiunea disponibila: r H~' 532, 13

Ho23 = o (h, + h2 + h3). (P; - Pd)- 2, (RI+ zt.3 ... s.1(4.2.19)

se lnscrie In limitele admise considerate normale sub 10 %.
• Circuitul consumatorului <P2_2.
- pierderea de sarcina liniara: - presiunea disponibila
( 1- a)· H
2·3
Hii· = g·(h 1 + h)·(P; - pd) - :E(Rl+Z)3+4+5+7 =
R 2.3 = D
(4.2.20) = 9,81·(4,35 + 2,70)-12,47- 494,41=368,02Pa
m 2, Ii
- pierderea de sarcina liniara unitara medie:
In care: R22 = (1-a)·H~2 = (1-0,33)·368,02 =35 Palm
:El1 = 2·(11 + h3) [m] 22
m 2,122 7,0 '
- diametrul tronsonului:
01 = f(<P2.3' R~3); In care:
• conditia de validare a rezultatelor este ca: = 2·(h2 + 12_ 1) = 2·(2,7 + 0,8) = 7 m
:E12_2
:E(Rl+Z)~ sHs·3, cu posibilitatea de obtinere a egalitatii celor - diametrele preliminare si calculele hidraulice sunt cen-
doua rnarirni prin introducerea unei pierderi tralizate In tabelul 4.2.10.
locale de sarcina Z~/
reqlano robinetul cor- - presiunea disponibila ce urrneaza a fi preluata prin re-
pului de Incalzire, glarea fixa a robinetului corpului de Incalzire:
• se dimensioneaza circuitele coloanelor T4, T1 sl T3 parcur-
gand aceleasi etape, urrnarind ca In noduri sa se obtina
z~: = Hii2 - :E(Rl+Z)2.1+2= 368,02 - 54,26 = 313,76 Pa
- stabilirea treptei de reglare:
egalitatea pierderilor de sarcina exprirnata prin expresiile: T~f =f(\02, Z~/) In functie de varianta robinetului de reglare,
:E(RI + ZJr2 21 :E(RI + Z)r4; :E(RI + Z)n "' :E(RI + Z)r3 In care:
:E(RI + Z)r2 !T4! + :E(RI + Z)4 21 :E(RI + Z)T3 (Tl! 0•80
• se dirnensioneaza circuitul boilerului, care asiqura prepa- ti22 = <P,, . 3600 = . 3 600=35,15 l/h
cP · {Bd - B,.) · p 4, 18 · 20 · 0, 98
rarea apei calde de consum
- presiunea disponibila: • Circuitul consumatorului <P2_3:
H~ = g·hb·(P. - p ) [Pa] (4.2.21) - presiunea disponibila a circuitului
- pierderea ded sarcina liniara unitara: H;· = g·(h1 + h2 + h3)·(P; - Pd) - :E(Rl+Z)2+3+4+5+7
(1- a)· H0b = 9,81·(4,35+2,70+2,70)· 12,47 - 524,98 = 667,74 Pa
Rb = [Palm] (4.2.22) - pierderea de sarcina unitara medie:
m 2 ·lb
23 _ (1-a)·H~3 _ (1-0,33)·667,74
- conditia de validare a dirnensionar!i: Rm - - "' 63 , 91 Palm.
2·(h3+11) 2·(2,7+0,8)
:E(Rl+Z)b s H~
- presiunea disponibila care urrneaza a fi preluata de
Exemplul de calcul 1 catre reglarea fixa z~;
a robinetului cu dubla reglare:
z~; = Hii3-:E(Rl+Z)1 = 667,74 - 313,95 = 353,79 Pa
Se consldera rnarirnile geometrice si termice prezentate In - stabilirea treptei de reglare:
fig. 4.2.21. Agentul termic este apa calda cu BiB;= 90/70°C. T~/, = f(\i'23' Z~/) care se alege In functie de tipul robinetu-
Conductele sunt din otel, lui de reglare.
lnstalatia este prevazuta si cu un boiler pentru preparat In care:
apa calda de consum. 3•10
Dimensionarea conductelor circuitelor instalatiel urrnares- ti23 = <P23 ·3600= ·3600=52 53 l/h
cp·{fld-fli}·p 4,18·20·0,98 '
te etapele:
• Circuitul consumatorului <P2_ 1 unde se deterrnina: • Circuitul coloanei T1.
- presiunea disponibila: Din datele prezentate In fig. 4.2.21 rezulta ca din punct de
1
H~ = g·h1·(P; - Pd)= 9,81-4,35·(977,81 - 965,34) = 532, 13 Pa vedere termic sl hidraulic, aceasta este identica cu coloana
in care: T2 dirnensionata. Pentru a asigura echilibrul hidraulic In
P; = 977,81 kg/m3 sl pd = 965,34 kg/m3, din tabelul 4.2.2. raport cu nodul de racordare trebuie compensate pierderile
- pierderea de sarcina liniara unitara medie: de sarcina aferente tronsonului 4.
R21 = (1-a)·Ha21 = (1-0,33)·532,13 =8 30 Palm
Aceasta se poate realiza prin:
m 2,121 43,0 '
- montarea unui dispozitiv de reglare la baza coloanei T 1
ales pentru a introduce pierderea de sarcina Zn, unde:
In care: Zn= f (\i'n; !'.Pn)
:El2_ 1 = 2·(13_ 1 + 13 + 14 + 15 + h7) = 2·(0,8 + 3,3 + 6 + 8,5 + 2,9) In care:
= 43,0 m 3• 10
- diametrele preliminare pe tronsoanele 3.1 - 3 - 4 - 5 sl v = <PT! . 3600 = . 3 600 = 136,22 t/h
Tl cp·(fld-fl,.) Pm 4,18·20·0,98
7 In functie de debitele de caldura <P :;;i pierderea de sar-
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatli de incalzire

.1Pn = "L{RI + Z)4 = 120 Pa - diametrul conductei $i calculul hidraulic sunt centralizate
- redimensionarea corespunzatoare a conductelor circuitului in tabelul 4.2.10.
coloanei T 1 pentru a prelua diferenta de 120 Pa. - se verifica conditia de echilibru:
• Circuitul boilerului: I {Rl+Z)b = 135,2 Pa < Hg = 148 Pa.
- presiunea disponibila: - abaterea medie relative:
H~ = g·hb{P;- Pd)-I(Rl+Z)7= 9,81·2,9·12,47- 206,75 = 148 Pa.
- pierderea de sarcina liniara unitara medie: e = H~ - :L (RI+ zt = 148 - 135, 2 .
100
=
8,7
%
r H~ 148
Rb_ (/·a)·H8 (1-0,33)·148 =22
54 Pa/m
m= 2·/b 2·2,2 ' se inscrie in limitele admise considerate normale de 10 %.

Tabelul 4.2.2 Densitatea apei in funciie de temperaturl

rci [kg/m3] [oC] [kg/m3] rci [kg/m3] [oC] [kg/m3] rci [kg/m3] [oC] [kg/m3]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
40,0 992,24 45,0 990,25 50,0 998.07 55,0 985,73 60,0 983,24 65,0 980,59
40,I 992,20 45,1 990,21 50,1 988,02 55,1 985,68 60,1 983,19 65,1 980,53
40,2 992,17 45,2 990,16 50,2 987,97 55,2 985,63 60,2 983,14 65,2 980,48
40,3 992,13 45,3 990,12 50,3 987,92 55,3 985,59 60,3 983,08 65.3 980,42
40,4 992,09 45,4 990,07 50,4 987 ,89 55,4 985,54 60,4 983,03 65,4 980,37
40,5 992,05 45,5 990,03 50,5 987,84 55,5 985,49 60,5 982,98 65,5 980,32
40,6 992,01 45,6 989,99 50,6 987,80 55,6 985,44 60,6 982,93 65,6 980,26
40,7 991,97 45,7 989,95 50,7 987,75 55,7 985,39 60,7 982,88 65,7 980,21
40,8 991,94 45,8 989,90 50,8 987,71 55,8 985,65 60,8 982,82 65,8 980,16
40,9 991,90 45,9 989,86 50,9 987,66 55,9 985,30 60,9 982,77 65,9 980,10
41,0 991,86 46,0 989,82 51,0 987,62 56,0 985,25 61,0 982,72 66,0 980,05
41,1 991,82 46,1 989,78 51,I 987,57 56,I 985,20 61,1 982,67 66,1 979,99
41,2 991,78 46,2 989,74 51,2 987,52 56,2 985,15 61,2 982,62 66,2 979,93
41,3 991,74 46,3 989,69 51,3 987,48 56,3 985,10 61,3 982,57 66,3 979,87
41,4 991,70 46,4 989,65 51,4 987,43 56,4 985,05 61,4 982,51 66,4 979,82
41,5 991,66 46,5 989,61 51,5 987,38 56,5 985,00 61,5 982,46 66,5 979,77
41,6 991,62 46,6 989,57 51,6 987,33 56,6 984,95 61,6 982,41 66,6 979,72
41,7 991,58 46,7 989,53 51,7 987,28 56,7 984,90 61,7 982,36 66,7 979,67
41,8 991,55 46,8 989,48 51,8 987,23 56,8 984,85 61,8 982,31 66,8 979,61
41,9 991,51 46,9 989,44 51,9 987,19 56,9 984,80 61,9 982,26 66,9 979,56
42,0 991,47 47,0 989,40 52,0 987,15 57,0 984,75 62,0 982,20 67,0 979,50
42,1 991,43 47,I 989,36 52,1 987,IO 57,I 984,70 62,1 982,15 67,I 979,44
42,2 991.39 47,2 989,31 52,2 987,06 57,2 984,65 62,2 982,10 67,2 979,39
42,3 991,35 47,3 989,27 52,3 987,01 57,3 984,60 62,3 982,05 67,3 979,33
42,4 991,31 47,4 989,22 52,4 986,97 57,4 984,55 62,4 981,99 67,4 979,28
42,5 991,27 47,5 989,18 52,5 986,92 57,5 984,50 62,5 981,94 67,5 979,22
42,6 991,23 47,6 989,14 52,6 986,87 57,6 984,45 62,6 981,89 67,6 979,16
42,7 991,19 47,7 989,09 52,7 986,83 57,7 984,40 62,7 981,83 67,7 979,11
42,8 991,15 47,8 989,05 52,8 986,78 57,8 984,35 62,8 981,78 67,8 979,06
-
42,9 991,11 47,9 989,00 52,9 986,74 57,9 984,30 62,9 981,72 67,9 979,00
43,0 991,07 48,0 988,96 53,0 986,69 58,0 984,25 63,0 981,77 68,0 978,94
43,1 991,03 48,1 988,92 53,1 986,64 58,I 984,20 63,1 981,62 68,1 978,88
43,2 990,99 48,2 988,97 53,2 986,59 58,2 984,15 63,2 981,57 68,2 978,82
43,3 990,94 48,3 988,83 53,3 986,55 58,3 984,IO 63,3 981,54 68,3 978,77
43,4 990,90 48,4 988,78 53,4 986,50 58,4 984,05 63,4 981,46 68,4 978,71
43,5 990,86 48,5 988,74 53,5 986,45 58,5 984,00 63,5 981,40 68,5 978,66
43,6 990,82 48,6 988,70 53,6 986,40 58,6 983,95 63,6 981,35 68,6 978,61
43,7 990,78 48,7 988,65 53,7 986,35 58,7 983,90 63,7 981,29 68,7 978,55
43,8 990,74 48,8 988,61 53,8 986,31 58,8 983,85 63,8 981,24 68,8 978,50
43,9 990,70 48,9 988,56 53,9 986,26 58,9 983,80 63,9 981,18 68,9 978,44
44,0 990,66 49,0 988,52 54,0 986,21 59,0 983,75 64,0 981,13 69,0 978,38
44,1 990,62 49,1 988,47 54,I 986,16 59,1 983,70 64,I 981,07 69,1 978,32
44,2 990,58 49,2 988,43 54,2 986,11 59,2 983,65 64,2 981,02 69,2 978,27
44,3 990,54 49,3 988,38 54,3 986,07 59,3 983,60 64,3 980,97 69,3 978,21
44,4 990,50 49,4 988,34 54,4 986,02 59,4 983,55 64,4 980,91 69,4 978,16
44,5 990,46 49,5 988,29 54,5 985,97 59,5 983,50 64,5 980,86 69,5 978,10
44,6 990,42 49,6 988,25 54,6 985,92 59,6 983,45 64,6 980,81 69,6 978,04
44,7 990,38 49,7 988,20 54,7 985,87 59,7 983,40 64,7 980,78 69,7 977,98
44,8 990,33 49,8 988,16 54,8 985,83 59,8 983,34 64,8 980,71 69,8 977,93
44,9 990,29 49,9 988,11 54,9 985,78 59,9 983,29 64,9 980,65 69,9 977,87
I. lnstala~iide incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

Tabelul 4.2.2 Densitatea apei Tn funciie de temperaturi - continuare

(oC] [kg/m3] r-ci [kg/m3] (oC] [kg/m3] rci [kg/m3] (oC] [kg/m3] rci [kg/m3]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
70,0 977,81 75,0 974,89 80,0 971,83 85,0 968,65 90,0 965,34 95,0 961,92
70,1 977,75 75,1 974,83 80,1 971,77 85,1 968,58 90,1 965,28 95,1 961,85
70,2 977,70 75,2 974,77 80,2 971,71 85,2 968,52 90,2 964,21 95,2 961,78
70,3 977,64 75,3 974,71 80,3 971,65 85,3 968,46 90,3 965,15 95,3 961,71
70,4 977,58 75,4 974,65 80,4 971,58 85,4 968,39 90,4 965,08 95,4 961,64
70,5 977,52 75,5 974,59 80,5 971,52 85,5 968,33 90,5 965,01 95,5 961,57
70,6 977,46 75,6 974,53 80,6 971,46 85,6 968,27 90,6 964,94 95,6 961,50
70,7 977,40 75,7 974,46 80,7 971,40 85,7 968,20 90,7 964,88 95,7 961,43
-- -----
70,8 977,35 75,8 974,41 80,8 971,33 85,8 968,14 90,8 964,81 95,8 961,36
70,9 977,29 75,9 974,35 80,9 971,27 85,9 968,07 90,9 964,74 95,9 961,29
71.0 977,23 76,0 974,29 81,0 971,21 86,0 968,00 91,0 964,67 96,0 961,22
71,1 977,17 76,1 974,23 81,1 971,14 86,1 967,93 91,1 964,61 96,1 9761,15
71,2 977,12 76,2 974,16 81,2 971,08 86,2 967 ,86 91,2 964,54 96,2 961,08
71,3 977,07 76,3 974,10 81,3 971,02 86,3 967,80 91,3 964,47 96,3 961,01
71,4 977,01 76,4 974,04 81,4 970,96 86,4 967,70 91,4 964,40 96T- 960,91
71,5 976,95 76,5 973,98 81,5 970,84 86,5 967,67 91,5 964,33 96,5 960,87
71,6 976,90 76,6 973,92 81,6 970,83 86,6 967,61 91,6 964,26 96,6 960,80
71,7 976,84 76,7 973,86 81,7 970,77 86,7 967,54 91,7 964,19 96,7 960,73
71,8 976,78 76,8 973,80 81,8 970,70 86,8 967,48 91,8 964,13 96,8 960,66
71,9 976,72 76,9 973,74 81,9 970,63 86,9 967,41 91,9 964,05 96,9 960,59
72,0 976,66 77,0 973,68 82,0 970,57 87,0 967,34 92,0 963,99 97,0 960,51
72,I 976,60 77,1 973,62 82,1 970,50 87,1 967,28 92,I 963,92 97,I 960,44
72,2 976,54 77,2 973,55 82,2 970,44 87,2 967,21 92,2 963,85 97,2 960,37
72,3 976,48 77,3 973,49 82,3 970,38 87,3 967,14 92,3 963,78 97,3 960,30
72,4 976,42 77,4 973,43 82,4 970,32 87,4 967,08 92,4 963,71 97,4 960,23
72,5 976,36 77,5 973,37 82,5 970,25 87,5 967,01 92,5 963,65 97,5 960,16
--
72,6 976,30 77,6 973,31 82,6 970,19 87,6 966,95 92,6 963,58 97,6 960,09
72,7 976,25 77,7 973,25 82,7 970,06 87,7 966,89 92,7 963,51 97,7 960,02
72,8 976,19 77,8 973,19 82,8 970,03 87,8 966,81 92,8 963,44 97,8 959,95
72,9 976,13 77,9 973,13 82,9 970,00 87,9 966,74 92.9 963,37 97,9 959,88
73,0 976,07 78,0 973,07 83,0 969,94 88,0 966,66 93,0 963,30 98,0 959,81
73,1 976,01 78,1 973,01 83,1 969,87 88,1 966,62 93,1 963,23 98,1 959,74
73,2 975,95 78,2 972,95 83,2 969,81 88,2 966,55 93,2 963,16 98,2 959,6~
73,3 975,89 78,3 972,88 83,3 969,75 88,3 966,48 93,3 963,IO 98,3 959,60
73,4 975,83 78,4 972,82 83,4 969,68 88,4 966,41 93,4 963,03 98,4 959,53
73,5 975,77 78,5 972,76 83,5 969,62 88,5 966,35 93,5 962,96 98,5 959,46
73,6 975,71 78,6 972,70 83,6 969,56 88,6 966,28 93,6 962,89 98,6 959,36
73,7 975,67 78,7 972,63 83,7 969,50 88,7 966,21 93,7 962,82 98,7 959,32
73,8 975,60 78,8 972,57 83,8 969,43 88,8 966,14 93,8 962,75 98,8 959,24
73,9 975,54 78,9 972,51 83,9 969,37 88,9 966,08 93,9 962,68 98,9 959,17
 Capitolul 4: Sisteme de inciilzire I. lnstalatii de inciilzire

Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcini unitare "Rn Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcini unitare liniare "Rn
pentnl conductedin oi&I, la !!.. T = 20 K pentru conductedin oi&I, la !!.. T = 20 K - continuare
Tipul conductei Conducte din otel obisnuit pentru instalatii Tipul conductei Conducte din otel obisnuit pentru instalatii
I
Diame- nominal in 3/8 112 3/4 1 1 1/4 1 112 Diame-1 nominal mm 57·3 70·3,5 76·3,5 89·3,5 95·3,5
trul I
interior mm 12,25 15,75 21,25 27 35.75 41,25 trul I
interior mm 51 63 69 82 88
<1> debitul de caldura [kW] <1> debitul de caldura [kW]
R [Palm] R [Palm]
v - viteza apei [m/s] v - viteza apei [m/s]
1 I 2 3 4 5 6 7 8 1 I 2 3 4 5 6 7
0,5 <1> - - 0,53 1,05 2,31 3,45 0,5 <1> 6,33 11,4 14,4 22,7 27,1
v - - 0,02 0,025 0,03 0,03 v 0,035 0,045 0,045 0,05 0,05
I <1> - 0,35 0,82 1,57 3,44 5,08 I <1> 9,41 16,9 21,5 33,7 40,1
v - 0,02 0,03 0,035 0,04 0,045 v 0,06 0,06 0,07 0,08 0,08
1,5 <1> - 0,45 1,05 2,01 4,35 6,42 1,5 <1> 11,9 21,3 27 42,1 50,2
v - 0,03 0,035 0,045 0,05 0,06 v 0,07 0,08 0,09 0,1 0,1
2 <1> - 0,54 1,24 2,38 5,13 7,56 2 <1> 14 25 31,7 49,4 58,8
v - 0,035 0,045 0,05 0,06 0,07 v 0,08 0,1 0,1 0,11 0,12
3 <1> 0,35 0,69 1,57 3 6,45 9,51 3 <1> 17,4 31,3 40,1 62 73,7
v 0,035 0,045 0,05 0,06 0,08 0,09 v 0,1 0,12 0,13 0,14 0,15
4 <1> 0,42 0,81 1,84 3,52 7,58 11,2 4 <1> 20,5 36,6 46,6 72,6 86,5
v 0,045 0,05 0,06 0,08 0,09 0,1 v 0,12 0,14 0,15 0,17 0,17
5 <1> 0,47 0,92 2,08 4 8,59 12,7 5 <1> 23,1 41,4 52,8 82,1 97,7
v 0,05 0,06 0,07 0,09 0,11 0,12 v 0,14 0,16 0,17 0,19 0,2
6 <1> 0,52 1,02 2,31 4,43 9,57 14,1 6 <1> 25,6 45,9 58,3 91,8 108
v 0,05 0,06 0,08 0,10 0,1 0,13 v 0,15 0,18 0,19 0,2 0,22
7 <1> 0,57 1,11 2,52 4,84 10,4 15,3 7 <1> 27,9 50 63,3 98,9 117
v 0,06 0,07 0,09 0,1 0,13 0,14 v 0,16 0,19 0,2 0,22 0,24
8 <1> 0,61 1,2 2,72 5,2 11,2 16,5 8 <1> 30,1 53,7 68,6 106 127
v 0,06 0,08 0,09 0,11 0,14 0,15 v 0,18 0,2 0,22 0,24 0,26
9 <1> 0,65 1,28 2,91 5,57 12 17,7 9 <1> 32,1 57,4 73,3 113 134
v 0,07 0,08 0,10 0,12 0,15 0,16 v 0,19 0,22 0,24 0,26 0,28
10 <1> 0,69 1,36 3,09 5,91 12,7 18,7 IO <1> 34 61,I 77,3 120 142
v 0,07 0,09 0,11 0,13 0,16 0,17 v 0,2 0,24 0,24 0,28 0,28
15 <1> 0,87 1,71 3,87 7,42 15,8 23,5 15 <1> 42,9 75,9 96,5 149 178
v 0,09 0,11 0,13 0,16 0,19 0,22 v 0,26 0,3 0,3 0,34 0,36
20 <1> 1,02 2 4,54 8,69 18,6 27,6 20 <1> 50 88,5 112 174 207
v 0,11 0,13 0,16 0,19 0,22 0,26 v 0,3 0,34 0,36 0,4 0,42
30 <1> 1,28 2,52 5,69 10,9 23,3 34,1 30 <1> 61,9 110 139 216 257
v 0,13 0,16 0,2 0,24 0,28 0,32 v 0,36 0,42 0,44 0,5 0,5
40 <1> 1,5 2,95 6,72 12,7 27,1 39,8 40 <1> 72,4 128 163 252 299
v 0,16 0,19 0,24 0,28 0,34 0,36 v 0,42 0,5 0,5 0,6 0,6
50 <1> 1,7 3,35 7,56 14,3 30,6 44,9 50 <1> 81,2 144 182 284 336
v 0,18 0,22 0,26 0,3 0,38 0,42 v 0,48 0,55 0,6 0,65 0,7
60 <1> 1,9 3,7 8,37 15,8 33,6 49,8 60 <1> 89 158 202 313 370
v 0,2 0,24 0,3 0,34 0,42 0,46 v 0,55 0,6 0,65 0,7 0,75
80 <1> 2,21 4,33 9,76 18,6 39,2 57,9 80 <1> 104 185 236 365 430
v 0,24 0,28 0,34 0,4 0,48 0,55 v 0,6 0,7 0,75 0,85 0,95
100 <1> 2,49 4,92 II 20,9 44,1 65,I 100 <1> 117 208 264 408 483
v 0,26 0,32 0,38 0,44 0,55 0,6 v 0,7 0,8 0,85 0,95 I
120 <1> 2,74 5,41 12,2 23 48,6 71,6 120 <1> 129 229 269 449 531
v 0,28 0,34 0,42 0,5 0,6 0,65 v 0,75 0,85 0,95 I 1,1
160 <1> 3,19 6,32 14,2 26,7 56,6 83,3 160 <1> 150 266 337 520 617
v 0,34 0,4 0,5 0,6 0,7 0,75 v 0,9 I 1,1 1,2 1,2
200 <1> 3,61 7,14 15,9 30,1 63,8 93,5 200 <1> 169 299 379 584 693
v 0,38 0,46 0,55 0,65 0,8 0,85 v I 1,1 1,2 1,3 1,4
240 <1> 3,98 7,84 17,6 33,1 70,5 103 240 <1> 185 329 417 643 763
v 0,42 0,5 0,6 0,72 0,85 0,95 v 1,1 1,3 1,3 1,5 1,5
300 <1> 4,5 8,86 19,8 37,6 79,3 116 300 <1> 208 369 467 722 855
v 0,46 0,55 0,7 0,8 0,95 1,1 v 1,2 1,4 1,5 1,7 1,7
 I. lnstelatii de inciilzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire

Tabelul 4.2.3 Plerderi de sarclnl unltare llnlare "R"

pentru conductedin oi&I, la AT= 20 K ~ contlnuare
Tipul conductei Conducte din otel oblsnult pentru instalatii
I
Diame- nominal mm 108·4 121-4 133·4 1464.5 159·5 194·7
trul I
interior mm 100 113 125 137 149 180
<I> debitul de caldura [kW]
R [Palm]
v - viteza apei [m/s]
1 I 2 3 4 5 6 7 8
0,5 <I> 39 53,4 70,1 89,9 115 187
v 0,06 0,07 0,07 0,07 0,08 0,09
1 <I> 57,4 78,4 103 131 169 267
v O,o9 0,1 0,1 0,11 0,12 0,13
1,5 <I> 72 98,4 129 165 210 343
v 0,11 0,12 0,13 0,14 0,15 0,17
2 <I> 84,4 115 151 193 248 400
v 0,13 0,14 0,15 0,16 0,17 0,19
3 <I> 105 144 189 241 308 500
v 0,16 0,18 0,19 0,20 0,22 0,24
4 <I> 123 169 220 281 359 585
v 0,19 0,2 0,22 0,24 0,26 0,28
5 <I> 141 191 249 319 407 659
v 0,22 0,24 0,24 0,26 0,28 0,32
6 <I> 156 209 279 352 445 727
v 0,24 0,26 0,28 0,3 0,32 0,36
7 <I> 169 229 301 383 484 787
v 0,26 0,28 0,3 0,32 0,34 0,38
8 <I> 181 245 323 410 516 844
v 0,28 0,3 0,32 0,34 0,36 0,4
9 <I> 192 262 343 436 547 898
v 0,3 0,32 0,34 0,36 0,38 0,44
IO <I> 202 278 363 462 580 950
v 0,32 0,34 0,36 0,38 0,4 0,46
15 <I> 253 344 450 576 734 1186
v 0,4 0,42 0,46 0,48 0,5 0,55
20 <I> 298 401 524 669 855 1372
v 0,46 0,5 0,55 0,55 0,6 0,65
30 <I> 367 497 652 827 1057 1698
v 0,55 0,6 0,65 0.7 0,75 0,8
40 <I> 428 579 762 962 1221 1965
v 0,65 0,7 0,75 0,8 0,85 0,95
50 <I> 480 651 856 1083 1372 2221
v 0,75 0,8 0,85 0,9 0,95 1,1
60 <I> 528 716 937 1186 1511 2442
v 0,8 0,9 0,95 I 1,1 1,2
80 <I> 614 833 1086 1384 1768 2826
v 0,95 I 1,1 1,2 1,2 1,4
100 <I> 691 935 1221 1547 1977 3175
v 1,1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5
120 <I> 759 1028 1337 1710 2175 3477
v 1,2 1,3 1,3 1,4 1,5 1,7
160 <I> 881 1198 1558 1977 2512 4036
v 1,4 1,5 1,6 1,6 1,8 1,9
200 <I> 987 1337 1744 2221 2826 4536
v 1,5 1,6 1,7 1,9 2 2,2
·-~· ~
240 <I> 1084 1465 1919 2442 3105 4978
v 1,7 1,8 1,9 2 2,2 2,4
300 <I> 1209 1651 2151 2733 3477 5582
v 1,9 2 2,2 2,2 2,4 2,6
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de Incalzire

Tabel 4.2.4. Coeficientide rezistentl locali !;, funqie de material111i mirimi geometrice
Nr. Denumire Simbol Material Coeficient de rezlstenta locala
crt. Date
Curbe si coturi la 90°

DX
r/D 0,5 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0
Otel - 0,5 0,35 0,30 0,30 0,00 0,00
1 Curbe Cupru 1,00 0,35 0,20 0,15 - - -
Termoplastice Cald 0,21 0, 14 - 0, 11 - 0,09
Turnate 0,51 0,30 - 0,23 - 0, 18
Diametru D [in] 3/8 1/2 3/4 1 1114 1112 2
~cot drept
Otel 2 2 1,5 1,5 1 I 1 1
2 Cot drept
io Cupru 0,7
L ~ ~~
t
Termoplastice Cald I 1, 13
Turnate 1,27
Teuri de trecere cu derivatii la 90°
v2/v 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2 -
Otel 12 I 7 I 3,5 I 2,5 I 2 I 1 I
v v, Cupru 1,30
3 La separare
T.T.S.
T Termoplastice
v-J»
Otel
0,5
0,5
1,30

I
1
0
Cupru 0,3
Termoplastice 0,3
v2/v 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 - -
Otel 1 I 0,5 I 1 I 1,3 I 1,5 I I
v v, Cupru 0,9
4 La lmpreunare Termoplastice 0,9
T.T.I. v1/v 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1
~
Otel 1,5 I 1,3 I 1,1 I 0,8 I 0,5 I 0,0 I
Cupru 0,6
Termoplastice 0,6
Teuri de trecere cu derivatii la 45'
v2/v 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2 -

v v,
Otel 7 I 4 I 1,5 I 0,8 I 0,6 I 0,5 I
Cupru 0,9
5 La separare
~
~:;, Termoplastice 0,9
T.T.S. V2 v1/v 0,5 1
Otel 0,5 I 0,0
Cupru 0,3
Termoplastice 0,4
0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5 - -
D~
0,3 0,3 0,8
0,8 0,8

. ~-
Otel 0,4 -1 1
0,5 -3 0,3 0,8 0,8
D,v D,,v, 0,7 -0,5 0,5 1 1
6 La lmpreunare 45' 1
T.T.I. Cupru 0,4
D2,V2
Termoplastice 0,3
Otel 0,6 0,8 1
~ D
<1 0,3 0,3
1 0,5 0,3
Cupru 0,2
Termoplastice 0,2
Teuri de trecere In contracurent
V2 v2/v 0,4 0,6 0,8 1 1,3 1,5 2
7 La separare Otel
Cupru
6,5 I 3 I 1,8 I 1,3
1,5
I 1 I 0,8 I 0,5
~
Termoplastice 1,3
I. mstalatil de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

Tabel 4.2.4. (continuare

0,3 0,5 0,7
o, O~
0,5 5 1,3 1
8 La lmpreunare Otel 0,7 6,5 2 1,3
~ v 0,8 9 3 1,8
Cupru 2
Termoolastice 3
Robinete si arrnaturi de sens
9 Robinete cu ventil Oiametru 3/8 1/2 3/4 1 1114 1112 >2
si scaun oblic 0 [in]
~ Otel 3,5 3,5 3 3 2,3 2,3 2
Cupru - 3,5 2,5 2 2 2 0,7
Termoplastice - 3,5 2,5 2 2 2 0,7
10 Robinete cu sertar Otel 1 1 0,5 0,5 0,3 0,3 0,3
c:*:J Cupru
Termoolastice 2 2 1,5 1,5 1 1 0,65
11 Robinete cu ventil Otel 10 10 7 7 5 5 4
si scaun drept 6J<J Cupru
Termoplastice
10
10
10
10
8,5
8,5
7
7
6
6
5
5
5
5
12 Robinet drept Otel 8,5 8,5 6 6 5 5 4
de radiator c:k Cupru
Termoplastice
10
10
10
10
8,5
8,5
7
7
6
6
5
6
5
5
13 Robinet coltar Otel 4 4 2 2 2 2
de radiator
kl Cupru
Termoolastice
2 2
4
2
2
2
2
2
2
2
2
2
3,5
14 Robinet Pentru toate 0,5
de lnchidere sferic
[>(] materialele
15 Schimbare de nivel Pentru 0,5
(curba etai) ~ toate materialele
16 Clapeta cu ventil On 20 4,6 ... 6
On 25 la On 50 3,6 ... 5
~
17 Clapeta de sens On [mm] 25 40 50 100 200
~ ~ 2,5 I 2,5 I 1,9 I 1,2 I 1,0
18 Distribuitor Pentru
toate materialele 0,5
~
19 Colector Pentru
toate materialele 1
~
20 Lira de dilatare ___fl_ Pentru 1
toate materialele
21 Compensator axial Pentru 2
-)---- toate materialele
22 Supapa Pentru
de siquranta toate materialele 5
~
23 Cazan
[J 2,5

24 Corp
de lncalzire radiant 1I[[] 2,5

25 Corp de lncalzire

26
cu placi
TIID 3,5

Racorduri lntrare 1
de rezervoare
Ch le~ire 0.5
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire

Tabelul 4.2.5 Pierderi de sarcinl unitare locale ,:Z.",

pentru conducte din oiel fi l:s= 1, la incllzirea cu apl caldl
Viteza
apei v 0,01 O,Ql5 0,02 0,025 0,03 0,035 0,04 0,045 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09
[mis]
Z [Pa] 0,05 0,1 0,2 0,3 0,5 0,6 0,8 I 1,3 1,8 2,5 3,2 4,1
Viteza
apei v 0,1 0,12 0,14 0,16 0,18 0,2 0,22 0,24 0,26 0,28 0,3 0,35 0,4
[mis]
Z [Pa] 5 7 10 12 16 20 24 29 34 39 45 61 80
Viteza
apei v 0,45 0,5 0,6 0,7 0,8 0,035 I 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6
[m/s]
Z [Pa] 100 125 180 245 320 405 500 605 720 845 980 1130 1280

Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcinl liniarl unitare "R" pentru conducte din cupru, la .1 T = 1 K

Debit
Diametrul conductelor [mm]
R [kg/h]
[Palm] Viteza
6 ' 1 8 ' 1 10 . 1 12 . 1 15 . 1 18 . 1 22 . 1 28. 1,5 35. 1,5 42. 1,5 54. 2
[m/s]

0,5
M 0,0313 0,159 0,501 1,22 3,5 8,02 19,60 47,80 74,40 129 256
v 0,0007 0,0016 0,0029 0,0045 0,0075 0,0114 0,0178 0,0278 0,0265 0,0308 0,0372
I
M 0,0627 0,317 I 2,45 6,99 16 39.2 56,5 112 194 383
v 0,0014 0,0032 0,0057 0,0089 0,0151 0,0228 0,0356 0,0329 0,0399 0,0463 0,0557
1,5
M 0,094 0,476 1,5 3,67 10,5 24,1 38,6 71,9 142 245 484
v 0,0021 0,0048 0,0086 0,0134 0,0226 0,0342 0,0352 0,0419 0,0506 0,0586 0,0704
M 0,125 0,634 2,01 4,9 14 32,I 45,9 85,2 168 290 571
2
v 0,0029 0,0064 0,0114 0,0178 0,0301 0,0456 0,0417 0,0496 0,0598 0,0693 0,0831
2,2
M 0,138 0,698 2,21 5,38 15,4 35,3 48,5 90,I 178 306 603
v 0,0031 0,0071 0,0125 0,0196 0,0331 0,0502 0,0442 0,0525 0,0632 0,0732 0,0878
2,4
M 0,15 0,761 2,41 5,87 16,8 27,4 51,1 94,8 187 322 634
v 0,0034 0,0077 0,0137 0,0214 0,0361 0,039 0,0465 0,0552 0,0665 0,077 0,0923
M 0,163 0,825 2,61 6,36 18,2 28,8 53,6 99,4 196 337 663
2,6
v 0,0037 0,0083 0,0148 0,0232 0,0391 0,0409 0,0488 0,0579 0,0697 0,0806 0,0966
2,8
M 0,175 0,888 2,81 6,85 19,6 30,1 56 104 205 352 692
v 0,004 0,009 0,016 0,0249 0,0422 0,0428 0,0509 0,0604 0,0727 0,0842 0,101
M 0,188 0,952 3,01 7,34 21 31,4 58,3 108 213 366 720
3
v 0,0043 0,0096 0,0171 0,0267 0,0452 0,0446 0,0531 0,0629 0,0757 0,0876 0,105
3,3
M 0,207 1,05 3,31 8,08 23,1 33,2 61,7 114 225 387 760
v 0,0047 0,0106 0,0188 0,0294 0,0497 0,0472 0,0561 0,0665 0,08 0,0925 0,111
3,6
M 0,226 1,114 3,61 8,81 24,1 34,9 64,9 120 237 406 799
v 0,0051 0,0115 0,0205 0,0321 0,0502 0,057 0,0591 0,07 0,0842 0,0973 0,116
4
M 0,251 1,27 4,01 9,79 24,6 37,2 69,1 128 252 432 849
v 0,0057 0,0128 0,0228 0,0356 0,051 0,0529 0,0629 0,0745 0,0894 0,103 0,124
M 0,282 1,43 4,51 II 25,1 39,9 74 137 269 462 908
4,5
v 0,0064 0,0144 0,0257 0,0401 0,0522 0,0567 0,0674 0,0797 0,0957 0,111 0,132
M 0,313 1,59 5,01 12,2 25,8 42,5 78,8 146 286 491 964
5
v 0,0071 0,016 0,0285 0,0445 0,0533 0,0604 0,0717 0,0848 0,102 0,117 0,14
5,5
M 0,345 1,74 5,51 13,5 26,5 44,9 83,3 154 302 518 1018
v 0,0078 0,0176 0,0314 0,049 0,0543 0,0639 0,0758 0,0896 0,107 0,124 0,148
M 0,376 1,9 6,02 14,7 27,I 47,3 87,6 162 318 545 1069
6
v 0,0086 0,0192 0,0342 0,0535 0,0572 0,0673 0,0798 0,0943 0,113 0,13 0,156
M 0,407 2,06 6,52 15,9 27,9 49,6 91,8 170 333 570 1119
6,5
v 0,0093 0,0208 0,0371 0,0579 0,06 0,0705 0,0836 0,0987 0,118 0,137 0,163
M 0,439 2,22 7,02 16,5 29,1 51,8 95,9 177 347 595 1167
7
v 0,01 0,0225 0,0399 0,0604 0,0627 0,0737 0,0873 0,103 0,124 0,142 0,17
7,5
M 0,47 2,38 7,52 17,1 30,3 53,9 99,8 184 361 619 1214
v 0,0107 0,0241 0,0428 0,061 0,0653 0,0767 0,0909 0,107 0,128 0,148 0,177
M 0,501 2,54 8,02 17,5 31,5 56 104 191 375 642 1259
8
v 0,0114 0,0257 0,0456 0,065 0,0679 0,0797 0,0943 0.111 0,133 0,154 0,183
M 0,564 2,85 9,02 17,9 33,8 60 Ill 205 401 687 1346
9
v 0,0128 0,0289 0,0513 0,066 0,0728 0,0854 0,101 0,119 0,143 0,164 0,196
M 0,627 3,17 10 18,I 36 63,9 118 218 426 729 1429
10
v 0,0143 0,0321 0,057 0,067 0,0775 0,0908 0,107 0,127 0,152 0,175 0,208
M 0,689 3,49 II 18,3 38 67,5 125 230 450 770 1508
II
v 0,0157 0,0335 0,0627 0,069 0,0819 0,096 0,114 0,134 0,16 0,184 0,22
M 0,752 3,81 12 19,3 40 71,1 131 242 473 809 1584
12
v 0,0171 0,0385 0,0684 0,0703 0,0863 0,101 0,119 0,141 0,168 0,194 0,231
 I. lnstalatii de lncalzlre Capitolul 4: Sisteme de incalzire

Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcini liniari unitare "R" pentru conducte din cupru, la '1T = 1 K - continuare
Debit
Diametrul conductelor [mm)
R [kg/h]
[Palm) Viteza
6 . 1 8 . 1 10 . 1 12 . 1 15 . 1 18 . 1 22 . 1 28. 1,5 35. 1,5 42. 1,5 54. 2
[m/s]
M 0,815 4,12 13 20,3 42 74,5 137 253 495 847 1657
13 v 0,0185 0,0417 0,0741 0,0737 0,0904 0,106 0,125 0,147 0,176 0,203 0,241
M 0,877 4,44 14 21,2 43,8 77,8 143 264 517 883 1728
14 v o,oz 0,0449 0,0798 0,077 0,0944 0,111 0,131 0,154 0,184 0,211 0,252
M 0,94 4,76 15 22,1 45,7 81 149 275 537 919 1796
15 v 0,0214 0,0481 0,0855 0,0803 0,0984 0,115 0,136 0,16 0,191 0,22 0,262
M I 5,08 16 22,9 47.4 84,1 155 285 558 953 1863
16 v 0,0228 0,0513 0,0912 0,0834 0,102 0,12 0,141 0,166 0,198 0,228 0,271
M 1,07 5,39 17 23,8 49,l 87,l 161 295 577 986 1928
17 v 0,0242 0,0545 0,0969 0,0865 0,106 0,124 0,146 0,172 0,205 0,236 0,281
M 1,13 5,71 18 24,6 50,8 90 166 305 596 1019 1991
18 v 0,0257 0,0577 0,103 0,0895 0,109 0,128 0,151 0,178 0,212 0,244 0,290
M 1,19 6,03 13,6 25,4 52,5 92,9 171 315 615 1050 2052
19 v 0,0271 0,0609 0,0775 0,0924 0,113 0,132 0,156 0,183 0,219 0,251 0,299
M 1,25 6,34 14 26,2 54,1 95,7 176 324 633 1081 2113
20 v 0,0285 0,0641 0,0799 0,0952 0,116 0,136 0,16 0,189 0,225 0,259 0,308
M 1,38 6,98 14,9 27,7 57,2 IOI 186 342 668 1141 2229
22 0,0314 0,0706 0,0846 0,101 0,123 0,144 0,17 0,199 0,238 0,273 0,325
v
M 1,5 7,61 15,7 29,1 60,1 106 196 360 702 1199 2341
24 v 0,0342 0,077 0,0891 0,106 0,13 0,151 0,178 0,209 0,25 0,287 0,341
M 1,63 8,25 16,4 30,5 63 Ill 205 376 735 1254 2448
26 v 0,0371 0,0834 0,0934 0,111 0,136 0,158 0,187 0,219 0,261 0,3 0,356
M 1,75 8,88 17,2 31,9 65,8 116 214 393 767 1308 2552
28 0,0976 0,116 0,142 0,165 0,195 0,229 0,273 0,313 0,372
v 0,0399 0,0898
M 1,88 9,52 17,9 33,2 68,5 121 223 408 797 1360 2653
30 v 0,0428 0,0962 0,102 0,121 0,148 0,172 0,203 0,238 0,283 0,325 0,386
M 2,07 10,5 18,9 35,1 72.4 128 235 431 841 1435 2799
33 0,182 0,214 0,299 0,343
v 0,047 0,106 0,108 0,128 0,156 0,251 0.408
M 2,26 11.4 19,9 37 76,2 135 247 453 884 1507 2939
36 0,191 0,225 0,314 0,361 0,428
v 0,0513 0,115 0,113 0,135 0,164 0,264
M 2,51 11,8 21,2 39,3 81 143 263 481 938 1599 3117
40 0,121 0,203 0,239 0,28 0,333 0,383 0,454
v 0,057 0,118 0,143 0,174
M 2,82 12,l 22,7 42,l 86,7 153 281 515 1003 1708 3329
45 0,356
v 0,0641 0,122 0,129 0,153 0,187 0,218 0,256 0,3 0.409 0.485
M 3,13 12,3 24,2 44,8 92,l 163 298 546 1064 1813 3531
50 0,231 0,271 0,378 0,514
v 0,0713 0,125 0,138 0,163 0,198 0,318 0.434
M 3,45 12,5 25,6 47,4 97.4 172 315 577 1123 1912 3724
55 0,244 0,287 0,336 0,399 0,542
v 0,0748 0,126 0,146 0,172 0,21 0.458
M 3,76 12,6 26,9 49,9 102 180 331 606 1179 2008 3910
60
v 0,0855 0,127 0,153 0,181 0,221 0,257 0,301 0,353 0.419 0.481 0,569
M 4,07 12,7 28,2 52,2 107 189 346 634 1234 2100 4088
65
v 0,0927 0,129 0,161 0,19 0,231 0,269 0,315 0,369 0,439 0,503 0,595
70
M 4,39 13,3 29,5 54,5 112 197 361 661 1286 2189 4261
v 0,0998 0,134 0,168 0,199 0,241 0,28 0,329 0,385 0,457 0,524 0,62
75
M 4,70 13,8 30,7 56,8 116 205 376 687 1337 2275 4428
v 0,107 0,14 0,175 0,207 0,251 0,292 0,342 0,4 0,475 0,545 0,645
80
M 5,01 14.4 31,9 58,9 121 213 390 713 1387 2359 4590
v 0,114 0,145 0,181 0,215 0,26 0,303 0,355 0,415 0,493 0,565 0,668
M 5,64 15.4 34,2 63,l 129 228 417 762 1481 2520 4900
90
v 0,128 0,156 0,194 0,230 0,279 0,324 0,379 0,444 0,527 0,603 0,714
100
M 5,9 16,4 363 67,1 137 242 443 809 1572 2672 5196
v 0,133 0,166 0,207 0,244 0,296 0,344 0,403 0,471 0,559 0,64 0,757
110
M 6,l 17,4 38.4 70,9 145 255 467 853 1658 2819 5479
v 0,145 0,175 0,218 0,258 0,313 0,363 0,425 0,497 0,589 0,675 0,798
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire

Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcinl liniare unitare "R" pentru conductedin cupru, la ..1 T = 1 K - continuare
Debit
Diametrul conductelor [mm]
R [kg/h]
[Palm] Viteza
6 . 1 8. 1 10 . 1 12 . 1 15 . 1 18 . 1 22. 1 28. 1,5 35. 1,5 42. 1,5 54. 2
[m/s]
M 6,S 18,3 40,4 74,5 IS3 268 491 896 1741 29S9 S7SO
120
v O,IS 0,18S 0,23 0,271 0,329 0,381 0,447 O,S22 0,619 0,708 0,837
M 6,8 19,l 42,3 78,1 160 281 Sl4 938 1820 3094 6011
130
v O,ISS 0,0194 0,241 0,284 0,344 0,399 0,467 O,S46 0,647 0,740 0,87S
M 6,9 20 44,2 81,S 167 293 S36 977 1898 3224 6263
140
v 0,16 0,202 0,2Sl 0,297 0,3S9 0,416 0,487 O,S69 0,67S 0,772 0,912
M 7,1 20,8 46 84,8 173 30S SS7 1016 1972 33SO 6S07
ISO
v 0,16S 0,211 0,262 0,309 0,373 0,433 O,S07 O,S92 0,701 0,802 0,947
M 7,2S 21,6 47,8 88 180 316 S78 10S4 204S 3473 6744
160
v 0,17 0,219 0,272 0,32 0,387 0,449 O,S26 0,614 0,727 0,831 0,982
M 7,5 22,4 49,S 91,I 186 327 S98 1090 211S 3S92 6974
170
v 0,17S 0,227 0,281 0,322 0,401 0,46S 0,544 0,63S 0,7S2 0,86 1,02
M 7,8S 23,2 SI ,I 94,2 192 338 617 1126 2184 3708 7198
180
v 0,18 0,234 0,291 0,343 0,414 0,48 0,562 0,6S6 0,776 0,887 I ,OS
M 8,1 23,9 S2,8 97,l 198 348 636 1160 22SO 3821 7416
190
v 0,18S 0,242 0,3 0,3S4 0,427 0,49S O,S79 0,676 0,8 0,914 1,08
M 8,3 24,7 S4,4 100 204 3S9 6SS 1194 2316 3932 7630
200
v 0,19 0,249 0,309 0,364 0,44 O,Sl 0,596 0,696 0,823 0,941 I ,II
M 8,48 26,1 S7,4 106 216 378 691 1260 2442 414S 8042
220
v 0,19S 0,264 0,327 0,38S 0,46S 0,538 0,629 0,734 0,868 0,992 1,17
M 8,93 27,4 60,4 Ill 227 398 726 1323 2S63 43SO 8438
240
v 0,203 0,277 0,344 0,404 0,488 0,56S 0,661 0,77 0,911 1,04 1,23
M 9,36 28,7 63,3 116 237 416 7S9 1383 2680 4S48 8819
260
v 0,213 0,291 0,36 0,423 O,Sl I 0,591 0,691 0,806 0,9S3 1,09 1,28
M 9,78 30 66 121 247 434 791 1442 2793 4738 9187
280
v 0,223 0,303 0,37S 0,442 O,S33 0,617 0,72 0,84 0,993 1,13 1,34
M 10,2 31,2 68,7 126 2S7 4Sl 823 1498 2902 4923 9S43
300
v 0,232 0,316 0,391 0,4S9 O,SS4 0,641 0,749 0,873 1,03 1,18 1,39
M 10,8 33 72,6 133 272 476 868 IS80 3060 SI89 100S7
330
v 0,24S 0,334 0,413 0,48S 0,58S 0,677 0,79 0,92 1,09 1,24 1,46

360
M 11,3 34,7 76,3 140 28S soo 911 16S9 3211 S44S IOSSI
v 0,2S8 0,3SI 0,434 O,Sl 0,614 0,711 0,829 0,966 1,14 1,3 l,S4
M 12,I 36,9 81 149 I 303 S30 967 17S9 340S S771 11180
400 I
v 0,27S 0,373 0,461 0,S41 0,6S2 0,7S4 0,88 1,02 1,21 1,38 1,63

4SO
M 12,9 39,5 86,7 IS9 324 S67 1033 1878 3634 6IS9 11927
v 0,294 0,399 0,493 O,S79 0,697 0,806 0,94 1,09 1,29 1,47 1,74
M 13,8 42 92,1 169 343 601 I09S 1992 38S2 6S27 12637
soo v 0,313 0,42S O,S24 0,61S 0,74 0,8SS 0,997 1,16 1,37 l,S6 1,84
M 14,6 44,4 97,3 178 362 634 llSS 2100 4061 6879 133IS
sso v 0,331 0,449 O,SS3 0,649 0,781 0,902 I ,OS 1,22 1,44 l,6S 1,94
M IS,3 46,6 102 187 381 666 1213 2204 4261 7217 13966
600
v 0,348 0,472 0,581 0,682 0,82 0,947 1,1 1,28 I ,SI 1,73 2,03

Tabelul 4.2.6 Viteze recomandate pentru circulatiaagentului tennic in conductedin oie1 [mis]
Diametrul nominal al Retele Diametrul nominal al Retele
conductei [in] interioare exterioare conductei [mm] interioare exterloare
3/8 0,20 ... 0,3S - 63 ... 76 0,50 ... 0,90 0,60 ... l ,IO
1/2 0,20 ... 0,40 - 83 ... 9S 0,6S ... 1,10 0,70 ... l,IS
3/4 0,30 ... 0,4S - 102 ... 127 0,70 ... l,IS 0,90 ... l ,3S
1 0,30 ... 0,60 0,40 ... 0,70 133 ... 1S2 0,90 ... I ,3S 1,20 ... 1,70
l 1/4 0,50 ... 0,6S 0,50 ... 0,7S 168 ... 219 1,20 ... 1,70 1,40 ... 2,00
I 112 0,50 ... 0,70 0,50 ... 0,80 247 ... 324 I ,SO ... 2,00 1,70 ... 2,40
2 0,SO ... 0,80 O,SS ... 1,00 317 ... S21 - 2,10 ... 2,80
peste S21 - 2,40 ... 3,00
 I. lnstalatii de inciilzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire

Tabelul 4.2.8 Lungimea echivalenti ,,lech"a rezistemei Tabelul 4.2.10 Dimensionarea conductelorbitub,
cu disbibutieinferioari si circulatienaturali
locale unitare (~!; = 1), pentru conductedin cupni Nr. <I> L D v R R · 1 z (RI+ Z) I(RI + Z)
Oiametrele conductelor sau armaturilor [mm] tr. [kW] [m] [in] [mis) [Palm]
~ [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
v 15 . 1 18 . 1 22. 1 28. 1,5 35. 1,5 42. 1,5 54. 2 a. Circuitul consumatorului <1>2.1
10. 1 12 . 1
[mis]
lech, [m]
~3,1 I.I 1,6 0,07 7 10,3 11,2 25,75 36,95 36,95
1/2

0,05 *0,14 0,21 0,33 0,55 0,45 0,6 0,82 1,06 1,46 3 3,1 6,6 J/4 0,11 10 0,7 66 4.2 70,2 107,15
0,1 0,27 0,22 0,29 0,41 0,55 0,73 I 1,28 1,75 4 6,2 12 1 0.13 IO 0 120 - 120 227,15
0,25 0,33 0,46 0,61 0,81 1,11 1,42 1,94 5 12,4 17 1112 0,12 5 l,78 85 12,46 97,46 324,61
0,15 0,19
7 24,4 5,8 I 112 0,23 16 4,3 92,8 113,95 206,75 531,36
0,2 0,2 0,27 0,35 0,5 0,66 0,87 1,19 1,52 2,07
0,3 0,39 0,55 0,73 0,97 1,31 1,68 2,28 b. Circuitul consumatorului <1>2.2
0,3 0,23
0,33 0,42 0,6 0,78 1,04 1,4 1,79 2,43 2,l 0,8 1,6 112 0,05 4 13,3 6,4 17,29 23,69 23,69
0,4 0,25
2 2 5,4 J/4 0,07 5 l ,43 27 3,57 30,57 54,26
0,5 0,26 0,35 0,45 0.63 0,83 1,09 1,47 1,88 2,55
--
0,73 1,26 1,71 2,17 c. Circuitul consumatorului <1>23
I 0,31 0,41 0,52 0.96 2,92
0,34 0,45 0,57 0,8 1,05 1,37 1,85 2,35 3,16 l l,2 7 J/8 0,13 30 11,55 210 103,95 313,95 TRF=O
~1,5
2 0,36 0,48 0,61 0,84 1,11 1,45 1,95 2,47 3,33 d. Circuitul consumatorului <I> 1.1
2,5 0,38 0,5 0,63 0,88 1,16 1,51 2,03 2.57 3,45 10,1 I.I 1,6 1/2 0,07 7 13,7 21,92 34,25 56,17 56,17
3 0,39 0,51 0,65 0,91 1,19 1,56 2,09 2,65 3,57 10 3,l 6,6 J/4 o.t l 10 4,2 66 25,2 91,2 147,37
e. Circuitul consumatorului <1>1.2
9,l 0,8 l,6 112 O,D5 4 13,25 6,4 17,22 23,62 23,62
9 2 5,4 314 0,07 5 1,55 27 3,87 30,87 54,49
f. Circuitul consumatorului <I> u
8 1.2 7 J/H 0,13 30 l l ,4 210 91,2 301,2 301,2
g. Circuitul boilerului
6 12 I 4,4 1 11• I 0.16 10 7,6 44 191,2 135,2 135,2

Tabelul 4.2.11 Valoarea coeficienillorde rezistenit locali !; (ex. 1)

Denumirea componentelor evaluate
Nr.
tr. Rad (CZ, B) Ra Cpo Curbe v I v- TIS rrt Rs l:!;
3,1 2,5 4 2· 2 2· 0,3 Y3_1 I V3 = 0,07/0,11 = 0,64 0,8 0,4 - 10,3

3 - - - 2,5· 0,3 Y3 I V4 = 0,41/0,13 = 0,84 0,5 0,3 - 0,7

4 - - - - Y4fv5=0,]3/0,]2= ],08 0 0 - 0

5 - - - - Y5 I Y7 = 0,12/0,15 = 0,8 0,5 0,28 2· l 1,78

7 2,5 - - 2· 0,3 - - 4· 0,3 4,3

2,1 2,5 4 2 2· 0,3 v21 I v2 = 0,05/0,07 = 0,71 1,2 3 - 13,3

2 - - - I· 0,3 v2 I v3 = 0,07/0,11 = 0,63 0,78 0,35 - 1,43

I 2,5 4 2· 2 3,5· 0,3 v1 I v2 = 0,13/0,07 = 1,86 0 0 - 11,55
10,1 2,5 4 I· 2 2· 0,3 v10.1 I v10 = 0,07/0,11 = 0,636 3,4 1,2 - 13,7
10 - - - 2· 0,3 Y10 I V5 = O,l l/0,12 = 0,91 2,2 1,4 - 4,2
9,1 2,5 4 I· 2 2· 0,3 Y9.1 I Y9 = 0,05/0,07 = 0,71 3 1,15 - 13,25
9 - - - 2,5· 0,3 v9 I v10 = 0,07/0,11 = 0,64 0,4 0,4 - 1,55
8 2,5 4 2· 2 3· 0,3 Yg I Y9 = 0,13/0,07 = 1,85 0 0 - 11,4
6 2,5 - - 2· 0,3 v6 I V7 = 0,28/0,23 = 1,21 1,2 - 2· 1 7,6
06 I 07 = 25/35 = 0,71 - 1,3
Obs.: Prescurtarile adoptate pentru rezistentele locale au sernnificatia urrnatoare: Rad (CZ, B) - radiator (cazan, boiler); Rdr - robinet cu
dubla reglare; Cpo - cot cu piulita olandeza; TIS - teu trecere la separare; rrt - teu trecere la impreunare: Rs - robinet pentru separare.
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de incalzire

Tabelul 4.2.9 Pierderi de sarcini liniare unitare "R" pentruconductetip POLYMUTAN fi PROSTAB, la presiunea
de regim Pn = 10 bar
Debit o, 15 Dn 20 Dn 25 Debit Dn 32 Dn 40
de Da = 20 mm Da = 25 mm Da = 32 mm de Da = 40 mm Da = 50 mm
fluid Di = 16,2 mm Di= 20,4 Di= 26 mm fluid Di= 32,6 mm Di= 40,8 mm
v R v R v R v v R v R v
fl/sl rPa/ml rm/sl rPa/ml [rn/s] rPa/ml rm/sl fl/sl [Pa/rn] [rn/s] [Pa/rn] rm/sl
0,01 5 0,05 2 0,03 1 0,02 0, 1 10 0,12 3 0,08
0,02 17 0, 1 6 0,06 2 0,04 0,2 31 0,24 11 0, 15
0,03 33 0, 15 11 0,09 4 0,06 0,3 63 0,36 22 0,23
0,04 54 0, 19 18 0, 12 6 0,08 0,4 104 0,48 36 0,31
0,05 79 0,24 27 0, 15 9 0,09 0,5 154 0,6 53 0,38
0,06 107 0,29 36 0, 18 12 0, 11 0,6 212 0,72 73 0,46
0,07 140 0,34 47 0,21 15 0,13 0,7 278 0,84 95 0,54
0,08 176 0,39 59 0,24 19 0,15 0,8 354 0,96 21 0,61
0,09 216 0,44 72 0,28 23 0, 17 0,9 435 1,08 149 0,69
0, 1 259 0,49 87 0,31 28 0, 19 1 526 1,2 179 0,76
0, 15 523 0,73 175 0,46 55 0,28 1,25 784 1,5 267 0,96
0,20 869 0,97 289 0,61 91 0,38 1,5 1085 1,8 368 1, 15
0,25 1285 1,21 427 0,76 134 0,47 1,75 1436 2, 1 485 1,34
0,3 1778 1,46 588 0,92 185 0,57 2 1822 2,4 6, 16 1,53
0,35 2340 1,7 773 1,07 242 0,66 2,25 2262 2,7 762 1,72
0,4 2963 1,94 980 1,22 306 0,75 2,5 2737 3,0 923 1,91
0,45 3662 2, 18 1208 1,38 377 0,85 2,75 3262 3,39 1095 2, 1
0,5 4431 2,43 1457 1,53 454 0,94 3 3823 3,59 1284 2,29
0,6 - - 2015 1,84 626 1, 13 3,25 4417 3,89 1484 2,49
0,7 - - 2664 2, 14 826 1,32 3,5 - - 1695 2,68
0,8 - - 3376 2,45 1048 1,51 3,75 - - 1925 2,87
0,9 - - - - 1293 1,7 4 - - 2168 3,06
1 - - - - 1562 1,88 4,25 - - 2421 3,25
1,1 - - - - 1857 2,07 4,5 - - 2685 3,44
1,2 - - - - 2171 2,26 4,75 - - 2960 3,63
1,3 - - - - 2513 2,45 5 - - 3261 3,82
Debit Dn 50 Dn60 Dn 70 Debit Dn60 Dn 70
de Da = 63 mm Da = 75 mm Da = 90 mm de Da = 75 mm Da = 90 mm
fluid Di= 51,4 mm Di= 61,2 mm Di= 73,6 mm fluid Di= 73,6 mm Di= 73,6 mm
v R v R v R v v R v R v
fl/sl [Pa/rn] [rn/s] [Pa/rn] [rn/s] [Pa/rn] rm/sl [l/s] [Pa/ml [mis] [Palm] [m/s]
0,25 5 0, 12 2 0,08 1 0,06 5,25 497 1,78 200 1,23
0,5 18 0,24 8 0, 17 3 0, 12 5,50 540 1,87 221 1,29
0,75 36 0,36 16 0,25 7 0,18 5,75 587 1,95 239 1,35
1 59 0,48 26 0,34 11 0,24 6,00 632 2,04 259 1,41
1,25 88 0,6 38 0,42 16 0,29 6,25 682 2, 12 279 1,47
1,5 121 0,72 53 0,51 22 0,35 6,50 730 2,21 300 1,53
1,75 160 0,84 69 0,59 29 0,41 6,75 783 2,29 320 1,59
2 203 0,96 88 0,68 36 0,47 7,00 837 2,38 342 1,65
2,25 250 1,08 108 0,76 45 0,53 7,25 893 2,46 365 1,70
2,5 302 1,2 131 0,85 54 0,59 7,50 950 2,55 388 1,76
2,75 359 1,33 155 0,93 64 0,65 7,75 1009 2,63 412 1,82
3 421 1,45 181 1,02 75 0,71 8,00 1069 2,72 437 1,88
3,25 484 1,57 209 1,1 86 0,76 8,25 1131 2,80 462 1,94
3,5 553 1,69 239 1, 19 98 0,82 8,50 1193 2,89 488 2,00
3,75 629 1,81 270 1,27 111 0,88 8,75 1258 2,97 514 2,06
4 705 1,93 304 1,36 125 0,94 9,00 1323 3,06 568 2, 17
4,25 787 2,05 339 1,44 139 1 9,25 1389 3, 14 596 2,23
4,5 874 2, 17 377 1,53 154 1,06 9,50 1465 3,23 624 2,29
4,75 963 2,29 413 1,61 170 1, 12 9,75 1534 3,31 653 2,35
5 1056 2,41 455 1,7 187 1, 18 10,00 1605 3,40 686 2,41
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de inealzire

4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalat:iilor cu circulaf:ie echilibru hidraulic:

fotj:tltjJi distribfl1ie centra/izatj H;'~n s J:(Rl+Z)1+2+3+4 s H;'~x (4.2.27)
La calculul hidraulic al conductelor este necesar sa se tina se utilizeaza metodologia lndicata la § 4.2.8.3.
seama atat de presiunea data de pompe cat sl de presiunea lncadrarea pierderilor de sarcina lntre cele doua presiuni
terrnlca, ultima exercitandu-se activ pe coloane, fiind cu atat disponibile maxime si minime este necesara pentru a
mai mare cu cat acestea se extind pe verticala. asigura o cat mai buna stabilitate hidraulica a circuitului.
De aici, necesitatea de separare a calculului de dimensionare • dimensionarea racordurilor la coloana, a consumatorilor
a retelei de conducte pentru coloane $i retea de distrlbutle, de putere terrnica <Px (x = 2, 3, 4) stabilind succesiv:
- presiunea disponibila In planul de racord:
4.2.8.4.1 Dimensionarea coloanelor H~ = J:(Rl+Z)y - zH1~ [Pa) (4.2.28)
Se oonsidera schema de calcul prezentata In fig. 4.2.22, In In care:
care sunt indicate elementele geometrice si termice caracte- y = 1; 1 + 2; 1 + 2 + 3 si z = 1, 2, 3 sl
ristice. Agentul termic este apa calda, Conductele sunt con- - presiunea terrnica medie calculata pentru o lnaltirne intre
tsctlonate din otel. doua corpuri de Incalzjre
Etapele de ca/cul H1~ = 0,5·g·h·(P1 - Pd) (4.2.29)
• se stabileste presiunea disponibita la baza coloanei: - pierderea de sarcina medie liniara unltara:
H0c = 3 + 4 HTm [Pa] (4.2.23) R' = (1 - a)· H~
In care: [Palm] (4.2.30)
m 2 ·la
Hrm = 0,5·g·h'·(P1 - Pd) - reprezinta presiunea terrnica me-
die, calculata pentru inaltirnea ma- In care:
xima (h') a coloanei de alimentare 10 - este lungimea conductei de racord.
cu agent termic - determinarea diametrelor si a pierderilor de sarcina
• se calculeaza pierderea de sarcina liniara unitara medie locala sl distributie la conductele de racord:
maxima si minima: D, = f(<Px, R':,,) si (R, ·I,+ Z,); cur= 2.1; 3.1; 4. 1 (4.2.31)
- se verificii conditia de echilibruhidraulicIn nodurilede racord:
R max (1 - a)· H;:' [Palm) (4.2.24) (R, · I, + Z,) s H; (4.2.32, a)
n

2, Ii iar In cazul unor diferente mari se introduce o rezistenta

j .. 1 suplirnentara Z~F prin reglarea fixa a robinetului corpului de
In care: Incalzire,
(R, · 1, + Z,) +Z~F =- H~ (4.2.32, b)
H;; = 3 ·HT med = 1, 5 · g · h. · ( P; - Pd} [Pa] (4.2.25)
In care treapta de reglare:
H;:' = 4. HT med = 2. g. h .. ( P; - pd) T~F = f (~. Z~p} (4.2.33)
[Pa] (4.2.26)

• se identifica consumatorul eel mai dezavantajat, care In Exemplul de calcul 2

cazul schemei de calcul este <P 1. Se considera rnarirnile geometrice $i termice prezentate In
• se dirnensioneaza conductele circuitului consumatorului fig. 4.2.22. Agentul termic este apa calda:
<P 1, obtinandu-se diametrele si pierderile de sarcina tota- 8dl8, = 90170 °C, iar conductele sunt din otel,
le pe tronsoanele 1, 2, 3 si 4 si se verifica concitia de Calculele hidraulice sunt centralizate In tabelele 4.2.12
(diametrele conductelor si pierderile de sarcina) si 4.2.13
j10 = 1,5 m j (calculul coeficientilor de rezistenta locala).

Rezolvare
• presiunea disponolla minima si maxima la baza coloanei:
Hmin
DC
= 1 ' 5·gH.tp
ll;
- p d ) = 15·9
'
81·960·12 47 = 1761 Pa
1
' ' -

Hf{'~x = 2·g·h'·(P1 - Pd)= 2·9,81·9,60·12,47 e 2349 Pa

E
r-, • pierderea de sarcina liniara unltera medie minima $i maxima:
C\J
R. = (1-a)·H;; = (1-0,33)·1761 =615Palm
m•n 2·{3·h+h0} 2·{3·2,7+1,5} '

E R (1- a)· H';;x = (1- 0, 33)- 2349 = Palm

82
max 2·{3·h+h0} 2·{3·2,7+1,5}
C\J
II '.c - diametrele preliminare si calculele hidraulice sunt cen-
tralizate In tabelul 4.2.12
• verificarea calculului de dimensionare a circuitului princi-
pal cu expresia 4.2.27
H;'({' = 1761 s J:(Rl+Z)1+2+3+4 = 2009 s Hf;'t = 2349 Pa.
lncadrarea pierderilor de sarcina lntre cele doua limite se
face mtroducand o rezlstenta supllmentara Z~F = 300 Pa
prin reglarea robinetului montat pe corpul de Incalzire <Pr
Alegerea treptei de reglare se face In functie de tipul
robinetului ales:
T;F= f (111, z;FJ = 300 Pa.
In care:
_..__...,,.._ ._ Ii1 = <P, . 3 600 = 1 r 80 . 3 600 =
Fig. 4.2.22. Schema de calcul a unei coloane bitub cu cp ·(8d -8.)·p m
I
4,18·20·0,98
circula1ie fo'1ati pentru consumatori colectivi.
=791/h.
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstala~ii de inealzire

• se continua calculul de dimensionare a racordurilor stabi- <Px - reprezlnta debitul de agent termic al tronsonului de
lind presiunile disponibile In fiecare racord aplicand relatia calcul, exprimat In kW;
4.2.8 i,;i diametrele conductelor (tab. 4.2.12). vx - viteza agentului termic pe tronsonul considerat, stabilita
- racordul 2. 1 pe baza recornandarilor din tabelul 4.2.6, In functle de
• presiunea disponibila: diametrul conductei, exprirnata In mis. Vitezele se aleg
H; = L{Rl+Z)Y - zHr~ = L(Rl+Z)1 - 1 ·Hr~ crescatoare de la coloane catre planul de racord, pen-
= 972,6 - 165, 15 ., 807,45 Pa. tru primul tronson putandu-se adopta viteza obtinuta
Hr~ = 0,5·g·h·{P;- Pd) = 0,5·9,81·2,7-12,47 = 165, 15 Pa. pe ultimul tronson al coloanei;
• diferenta de presiune nedisipata In racord este prelua- • se calculeaza pierderile de sarcina liniare si locale utili-
ta de robinetul de Incalzire: zand tabelul 4.2.3 pentru R, 4.2.4 si 4.2.5 pentru Z. Cal-
2
ZRF = 807,45 - 274,80 = 532,65 Pa. culele sunt centralizate In tabelul 4.2.14.
• treapta de reglare a robinetului: in cazul In care se cunoaste presiuneadisponibila HR 'in racord
este necesar sa se asigure condfia de echilibru hidraulic:
2 . 2
TRF=I (V2' ZRF)
In care:
1•50 i,(R·l+Z)sHR (4.2.35)
v2 = <P2 • 3 600 = . 3 600 = }•1
c p . (8 d - (}_)- p m 4, 18. 20. 0, 98
I
• se dimensloneaza circuitele secundare stabilind presiunea
= 65,9 1/h. disponibila In functie de care se deterrnina pierderea de
- racordul 3. 1 sarcina liniara unitara medie:
• presiunea disponibila:
H; = L{Rl+Z)y - zHr~ = L{Rl+Z)1+2 - 2·Hr~ Tabelul 4.2.13 Valoarea coeficien~lorde rezistenit
= 1243,6 - 330,30., 913,3 Pa. locali "s ",
pentru coloana T 1 (ex. 2)
• treapta de reglare a robinetului: Nr. Corp Cpo Curbe
3 . 3 Rdr v I v, TTS TTf LI;
TRF= I (\;j. ZRF), tr. incii.lzire 2·2 rld=4
In care: I 2,5 4 2·2 3 . 0,3 v 1/v2=0,l 9/0,2=0,95 0,3 0,3 11,7
3
ZRF = 913,3 - 278,4 = 634,9 Pa,
2 - - - 2. 0,15 v2/v3=0,2/0,3=0,66 0,3 0,8 1,4
li'3 = li'2 = 65,9 l/h. ~
- racordul 4. 1 3 - - - 2. 0,15 V3/V4=0,3/0,22=1,360,25 0,7 1.25
-- -·
• presiunea disponibila: 4 - - - 2·0,3 - - -- 0,6
-·- ~
H; = L(Rl+Z)y - zHr~ = L{Rl+Z)1+2+3 - 3·Hr~
-·- ---- --- ----

2.1 2,5 4 I· 2 2·0,3 v2.1/v2=0, 16/0,2=0,8 0,5 1,3 12,9

= 1785,B - 495,45 = 1290,35 Pa.
• treapta de reglare a robinetului: 3.1 2,5 4 I· 2 2·0.3 V3.ifv3=0,l 6/0,3=0,53 6 i 0,6 13,2
4 • 4
TRF =I(~. ZRF) 4.1 2,5 4 I· 2 2 ·OJ V41/V4=0,l7/()).2=0,77 IO i 0,5 17,I
In care:
ZRF = 1290,35 - 223,2 = 1067, 15 Pa,
4
Tabelul 4.2.14 Dimensionarea conductelorreielei
~ = 70 l/h.
Calculele de stabilire a diametrelor sl de determinare a de disbibuiiearborescenti (ex. 2, 3)
pierderilor de sarcina sunt trecute In tabelul 4.2.12. Nr., ~ I D v R
D;
R ·I z (RI+ Z) l:(Rl + Z)
tr. [kW] [m] [in] [mis] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
4.2.8.4.2 Dimensionarearei&lei de distribuiie arborescenti A. Circuitul principal L(RI + Z)rn1 Tl = 2009 Pa
Se considera o retea arborescenta (fig. 4.2.23) realizata
din conducte din otel ce distribuie agent termic cu parame-
~m~=314-'0.w35-T 4.1 665 98.4T76~4T ---!----- ---
2772~4 ---

2 12,8 13 I 0.28 40 0 520 0 520 3292.4

trii (}die, °C, la un nurnar de 7 coloane dintre care numai T1
a fast dimensionata (§ 4.2.8.4.1).
3
--t -::n--- -- ·---~---·
I 22,3 ! 17 ) 1/4 0,28 30 0,95 510 37 ~u83~~-

Se consldera cunoscute debitele de agent termic de pe co-

loaneleT1 ... T7 i,;i lungimiletuturor tronsoanelorretelei (fig. 4.2.23).
: I!~:~ ~~ : :;: ~::~ ~ 960 18 978 I
1°~~6 I 100 1060 2160j
·-- ~-----
4817.4
6977 .4
---------

B. Circuite secundare
Etapele de calcul 6 I 6,4 19 3/4 0,22 35 4,1 665 98.4 I 763.4 -
• se stabileste circuitul eel mai dezavantajat, ca fiind eel 7 I 9.5 15,8 3/4 0,32 70 3,3 1106 165 1271 -
al coloanei T1 cea mai departata In raport cu punctul de 0,18 28 5,6
racord R al retelel interioare. ~ 17 3/4 476 ~~6.j_.?65,6_
---
-

*
5 17 3/4 0,18 28 5,6 476 89.6 565.6 565,6
1

• se stabilesc diametrele tronsoanelor de pe circuitul I 16 I 0,24 30 5,15 330 149,35 479.35 1044,95
coloanei T1, pana la racordul R, utilizand relatia 4.2.6 ·---·--- f----- -------
11 7 17 3/4 0,25 45 4,6 765
transtorrnata sl datele din tabelul 4.2.3, 142:u--~--=-
12 7 17 314 0.25 45 4,6 765 ~~2_.2 -~2. ..L~.1.3.2-
Ox = f{<Px; v) [in) sau [mm) (4.2.34) ~ 13 I 14 I 16 I 0,29 50 4.5 800 189 I 989 ; 1901.2
In care:

Tabelul 4.2.12 Dimensionarea conductelorcoloanei T1 (ex. 2)

Nr. <P I D V R D; R·I Z (RI+ Z) ~RI+ Z)
tr. [kW] [m] [in] [mis] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
I 1,8 8.4 3/8"
i----+----~--+----+----+----+--------+----~--
I 0,19 55 1 l.7+ZRF=300 462 210,6+300=5 I0,6 I
I
972,6
+----- 972,6
, __ 2_+- __3_.3--1- 5.4 __ _!_1_2·_·
__ 3__ +-_4_,8___,__ 5__.4
4 6,4 6
o._2--+
1_12_.. -+
3/4"
4_5 __ +-
o._3_>---_9_0_-+
0,22 35
1._25
0,6
-f~!lli-+---~-~ --~-
1_.4_.____j_~

210 I
------~

13,2
542,2 -~-
__j___2232_~~---
211 1243.~
1785,~--

2.I 1.5 3 1 3/8" 0.16 40 12.9 I 120 154,8 . -'~ I ~ rl,, ~~~,
3.1 1,5 3 i 3/8" 0,16 40 13.2 120 158,4 278,4 TkF
----
4.1 1,6 3 3/8" 0,17 45 17,I 135 239,4 374,4 i TkF
 I. lnstalatii de lnealzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

in care:
®
1
® L:(RI + ZJn - sunt pierderile de sarcma
de pe coloana T 1 a carer
l<t>-r6 = 7,0 kW 1/ valoare este data in tabe-
c{/111 = 8,5 (fj) cf lul 4.2.12;
• echilibrul hidraulic in noduri se stabi-
L--- -T- _J leste considerand ca toate coloanele
<1>13 = 14 kW l<ril I <P-r1 = 6,4 kW
13 = 8,0 m l!9i sunt dimensionate a avea aceleasi
11 = 9,5 m
pierderi de sarcina la baza:
I G)
L:(RI + Z)coi = 2009 Pa = l: (Rl+Z)n
I - nodul A
~(Rl+Z)6 + fo~Rj+Z)T2 = L:(Rl+Z)1 +
"'(Rl+Z)n = HD [Pa],
I
in care:
I L:(RI + Z)6 + L:(RI + Z)T2 = 763,4 + 2009
@ 1
1
<I> = 6 4 kW = 2772,4 Pa,
16 = 9,5 m L:(RI + Z)1 + L:(RI + ZJn = 763,4 + 2009
<l>r3 = 5,5 kW
Is= 8,5 m
r :- --,
19 = 8,5 m ® ® = 2772,4 Pa.
Rezultatele arata ca echilibrul este per-
fect pentru acest nod, abaterea medie
I
® ® "
Fig. 4.2.23. Schema de calcul a unei reiele de distribuiie arborescentl
- nodul B
relativa E, = O.

L:(RI + Z)1+2 = L:(RI + Z)Tl + L:(RI + Z)7

in care:
~
"'(Rl+Z)1+2 = 3292,4 Pa .. HD
nodB
cu circula1:ie fo'1atl. L:(RI + Z)Tl + L:(RI + Z)7 = 2009 + 1271
= 3280 Pa.
Abaterea medie relativa:
Rm [Palm] (4.2.36)
E = (RI+ 1•2 -[ (RI+ + L (RI+ z) 100 = L z)n L z),] .
in care: r L (RI+ z),,2
H~od = L:(Rl+Z)T1-nodx - reprezinta pierderile de sarcina pe cir-
cuitul principal, de la baza coloanei T1 = 3292, 4 - 3280 . 100 = 0, 37%
pana la nodul de calcul [Pa]; 3292,4
L:lx - suma lungimilor circuitului secundar [m]. este mult mai mica decat limita de 5 %, deci circuitul
- diametrele circuitelor secundare se stabilesc cu relatia: secundar al nodului B se considera bine dimensionat.
Ox= /(<Px; Rm) (4.2.37) - nodul C
si utilizand tabelele de calcul 4.2.3; 4.2.4 sl 4.2.5. L:(RI + Z)1+2+3 = L:(RI + ZJr3 + L:(RI + Z)9+to
- conditia de echilibru este data de expresia: in care:
~ nodC
L:(Rl+Z)T1-nod s H~od (4.2.38) "'(Rl+Z)1+2+3 = 3839,4 Pa .. HD
pentru care abaterea medie relativa E, nu trebuie sa depa- L:(RI + Z)r3 + L:(RI + Z)9+to = 2009 + 1044,95 = 3053,95 Pa
seasca 5 %. Abaterea medie relativa:
H"0d - L (RI+ z)
E L (RI+ zt2'3 -[2= (RI+ z)r3 + L (RI+ zt.,a] · 100
E = D d T1-nod • 100 S 5% (4.2.39) = =
r H~o
r 2=(R1 + zt2'3
Daca abaterea este mai mare se redimensioneazacircuitul
secundar CS sau se prevad dispozitive de reglare locala pentru = 3839, 4 - 3053, 95·100 = 20, 46%
care se calculeaza rnsnrnile pentru stabilirea treptei de reglare: 3839,4
este mare, reducerea acesteia putandu-se face prin una din
r;F= f (~.z;FJ cele doua cal:
z;F = H~od - L:(Rl+Z)cs (Pa] (4.2.40) - redimensionarea tronsonului 10 prin rnicsorarea diame-
<P trului la 3;4" care conduce la cresterea pierderii totale de
Ii= x ·3600 (l/h] (4.2.41) sarcina peste valoarea presiunii disponibile in nod, solutle
x C p. (8d - 8). pm
neacceptata:
- introducerea pe tronsonul 10 a unei piese cu treapta de
Exemplul de calcul 3 reglare T~~ = f (1/10, Z~~) capabila sa disipeze excedentul
Se considera o retea de distributie cu rnarimile geometri- de presiune disponibila,
ce $i termice prezentate in fig. 4.2.23. Agentul termic este Z~~ = L:(Rl+Z)1+2+3 - {L:(Rl+Z)T3+ L:(Rl+Z)9+10}
apa calda cu parametrii 90170 °C. = 3839,4 - 3053,95 = 785,45 Pa.
Dimensionarea conductelor se face aplicand metodologia pentru debitul de fluid:
indicata, calculele fiind centralizate in tabelele 4.2.14 $i 4.2.15. 1~0
Analizand rezultatele se pot rnentiona urrnatoarete: v. = <PW
. 3 600 = . 3 600 =
'0 cp . (8d - 8.)- p m 4, 18. 20. 0, 98
• presiunea disponibila necesara in planul de racord R al I

retelei interioare este: = 483,35 1/h.

In functie de tipul piesei de reglare se face optiunea pen-
tru unul sau doua dispozitive de reglare, ultimul caz presu-
punand montarea pe ducere si pe intoarcere a acestora.
HoR = 763, 4 + 520 + 547 + 978 + 2160 + 2009 = 6977, 4 Pa,
 Capitolul 4: Sisteme de incilzire I. lnstalatii de Incalzire

- nodul D data (tab. 4.2.6), utilizanc relatia 4.2.6;

I(RI + Z)1+2+3+4 = I(RI + Z)T6 + I(RI + Z)11+13
in care:
~ nodD
~(Rl+Z)1+2+3+4 = 4817,4 Pa = H0
I(RI + ZJr6 + 2(RI + Z)11+13 2009 + 1901,2 = = 3910,20 Pa
Abaterea medie relativa
E = 2: (RI+ z)1.2.3 •• -[2: (Rt+ z)T6 + 2: (Rt+ z),,.13] -100
r L (Rf + Z )1+2+3+4
= 4 817, 4 - 3 910, 2 · 100 = 18 83 %
4 817,4 ' I(RI
este, de asemenea, peste limitele de stabilitate hicraulica
permise, fiind necesara prevederea unei piese cu treapta de
reglare T~~ = f (li'13, Z~~) pe tronsonul 13, pentru a prelua
excedentul de presiune.
Z~~ = 2(Rl+Z)1+2+3+4 - {2(Rl+ZJr6 + 2(Rl+Z)11+1
= 4817,4 - 3910,2 = 907,2 Pa.
pentru un debit de fluid:
14
Ii13 = <P13 . 3 600 = . 3 600 =
cp . (8d - 8). p m 4, 18. 20. 0, 98
I
= 615, 171/h.
Ca $i in cazul precedent se face recomandarea sa fie pre-
vazute doua piese de reglare, una pe ducere si cealalta pe
intoarcere, presiunea disipata repartizandu-se in parti egale.
• redimensionarea tronsoanelor prin modificarea diametrelor
nu este exclusa atat timp cat este Indeplinita conditia de
echilibru hidraulic.
4.2.8.4.3 Dimensionareareielelor de disbibaqieinelari
Se considera T1 ... T?, ca sl in cazul precedent, alimentate
cu agent termic printr-o retea inelara de conducte din otel,
care transporta agent termic la acelasi parametri.
Confiquratia retelel, precum si rnarirnile geometrice si ter-
mice sunt prezentate in fig. 4.2.24.
Coloanele T1 ...T?, se considera dimensionate la aceeasi
presiune disponiofla, ca i,;i in cazul precedent.
Etapele de ca/cul:
• numerotarea tronsoanelor se face distinct pentru circuitul de
ducere si intoarcere, adoptandu-se indicele d pentru ducere si
1 pentru intoarcere. Numerotarea se face in sensul curnulerii
debitelor de agent termic, de la coloana cea mai departata
cafre cea mai apropiata de planul de racod R al retelei;
• diametrele tronsoanelor se stabilesc in functie de debitul
de agent termic transportat $i viteza econornica recoman-
• pierderile de sarclna liniare i,;i locale se deterrnina cu
ajutorul tabelelor 4.2.3, 4.2.4 i,;i 4.2.5, valoarea acestora
fiind centralizata separat pentru conducta de ducere, de
intoarcere si racorduri la coloane (tab. 4.2.16);
• verificarearezultatelorobtirurte se face respectand concitia de
echilibru hidraulic, pentru circuitul fieciirei coloane in raport cu
punctul de racordareR al retelei, dupa cum urneaza
I(RI + Z)7d + I(RI + Z)Rrs + I(RI + Z)1; + 77""
I(RI + Z)7d+6d + I(RI + Z)RT6 + I(RI + Z)2; -i- 77 !!!!
+ Z)7d+6d+5d + I(RI + Z)RTT + I(RI + Z)3i -i- 77 ""
2(RI + Z)Td+6d+5d+4d + I(RI + Z)Rn + I(RI + Z)41 -i- 77""
I(RI + Z)7d+6d+5d+4d+3d + I(RI + Z)RT2 + I(RI + Z)5i+77 !!!!
I(RI + Z)Td + 2d + I(RI + Z)RT3 + I(RI + Z)6i -i- 77 ""
I(RI + Z)7d + 2d + 2(RI + Z)RT4 + I(RI + Z)77 (4.2.42)
J Pentru conditiile impuse sunt permise abateri medii rela-
tive E, ale caror valori sa nu depaseasca 5 %.
Exemplulde calcul 4
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei retele de
disfributle inelare ale carei caracteristici geometrice si termi-
ce sunt cele indicate in fig. 4.2.24:
• se stabilesc diametrele conductelor pe circuitul de ducere,
pe circuitul de intoarcere si pe racordurile la coloane, inclu-
siv pierderile de sarclna liniare unitare R i,;i locale Z, calculele
fiind centralizate in tabelul 4.2. 16; valorile coeficlentllor de
rezistenta locala Ll; sunt centralizate in tabelul 4.2.17;
• se verifica rezultatele cu privire la respectarea condltiei de
echilibru hidraulic (relatia 4.2.42), valorile obtinute fiind
centralizate in tabelul 4.2.18;
• presiunea disponibila necesara retelei inelare in punctul de
racord R se stabileste pentru circuitul coloanei cu cea mai
mare pierdere de sarclna (in cazul de fata fiind circuitul
coloanei T z):
H.;1, = L(RI + Z)7d + L(RI + Z)6d + L(RI + Z)5d +L(RI + Z)RTT+
L(RI + Z)3; + ... + L(RI + Z)77
unde inlocuind valorile din tabelele 4.2.16 si 4.2.18, se
obtine:
H.;1,= 8544 Pa.
• se calculeaza abaterile medii relative Er in raport cu cir-
cuitul care are valoarea pierderilor de sarcina cea mai mare:
E =
2: (Rt + z) (d+;+RT,)~ - 2: (Rt + z) (d+;+RT,) · 100 S 5%
r l:(Rt+zt,;+RT,J_

Tabelul 4.2.15. Valoarea coeficieniilorde rezistenil locall x;, pentrudistribaqiearborescentl (ex. 2, 3)

Robinet
Nr. tr. Curbe r/d = 4 v I v, DI o, TTS TTi trecere
l:;
I 2. 0,3 = 0,6 v /v2=0,22/0,28=0,78 01/02=3/4"/ I "=0,78 1,7 1.8 - 4,1

2 - vz!v3=0,22/0,22= I - 0 0 - 0

3 - v/v4=0,28/0,42=0,66 - 0,3 0,65 - 0,95

4 - v 4/v 5=0,42/0 ,45=0,93 - 0,1 0,1 - 0,2

5 2·0,3=0,6 - - - - 2·5=10 10,6

6 2. 0,3 = 0,6 v 6/v2=0,22/0,28=0.78 01/02=3/4"/l "=0,78 1,7 1,8 - 4,1

7 - V7/V3=0,32/0,28=1,14 - 1,8 1,5 - 3,3

·----
8 2. 0,3 = 0,6 v8/v w=0.18/0,24=0,75 08/Dw=I 2 3 - 5,6

9 2·0,3=0,6 v.yv w=0,18/0,24=0,75 09/010=1 2 3 - 5,6

10 - v u/v 4=0,24/0,42=0,57 - 4,25 0,9 - 5,15

II 2. 0,3 = 0,6 VI /v13=0,25/0,29=0,86 01/013=1 1,6 3 - 4,6

12 2. 0,3 = 0,6 v 12/v 13=0 ,25/0 ,29=0 ,86 012/013=1 1,6 3 - 4,6

13 - v 13/v 5=0,29/0,45=0,64 - 3,5 I - 4,5

 I. lnstaletii de inciilzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire

Analizand rezultatele centralizate in tabelul 4.2.18 se ob- • in ambele cazuri, operatiile de dimensionare se incep cu
serva ca echilibrarea hidraulica este asiqurata pentru circui- stabilirea valorii presiunii disponibile de la baza coloanei,
tele coloanelor T1, Ts, TB $i T? intrucat abaterile medii rela- H0c care necesita satisfacerea raportului dintre presiunea
tive sunt sub 5 %. pompei HP si presiunea terrnica n-:
• echilibrarea hidraulica pentru coloanele T2, T3 sl T4 se H
poate realiza prin: H = H + H ; _P = 0 5 +1 (4.2.42)
DC p Tx H '
- redimensionarea racordurilor acestora rnlcsorand dia- Tx

metrele tronsoanelor, urrnarind cresterea pierderilor de sl care duce la relatiile presiunii disponibile:
sarcina (in tabelele de calcul 4.2.16 si 4.2.18), rezultatele H(:;n = 1,5·gH·{P; - Pd) [Pa] (4.2.43, a)
redlrnensionarii sunt marcate cu asterix; se constata ca
Hf;'ix = 2·g·h"·(P; - Pd) [Pa] (4.2.43, b)
redimensionarea racordurilor nu poate asigura echilibru
hidraulic necesar decat pentru coloana T2 abaterile unde inaltimile coloanei h" pentru cele doua variante de
medii relative E; rarnanand mai mari de 5 % pentru co- echipare a MTH sunt:
loanele T3 si T4; h~ = h0 + 4h + h1; h; = h0 + 4h (4.2.44)
- prevederea de organe de reglare, pe racordul de ducere • pierderile de sarcina unitare medii Rm corespunzatoare
si intoarcere (numai pentru coloanele T3 si T4) treptele presiunilor disponibile H!;'ix $i H(:;n se calculeaza cu re-
de reglare a acestora fiind: latiile:
,r3
1
- j"
RF -
rv· T3' zT31-
RF"
TT4
1 -
RF -
Irv· T4' zT4)
RF
in care: (4.2.45)
z~: = 683 Pa;
{1- a)· Hmax
R'?" = Rmax = [Palm] (4.2.46)
Ii = <PTJ . 3600 =
5• 50
. 3600 5' ma mb L/ DC

TJ C p · (8 d - 8_)-
I
p m
4, 18 · 20. 0, 98
in care:
= 241,67 l/h. 2:1 - este lungimea totala a circuitului maxim, calculata
pentru fiecare solutie in parte:
z~; = 1010 Pa;
- racordare directii (a)
Ii = <PT4 • 3600 =
5• 50
· 3600 5'
2:18 =
2·{h0 + 4h + h1) [m] (4.2.47)
T4 Cp ·{8 d -8.}·p 4,18·20·0,98 - racordare cu BEP (b)
I m
2:/b = 2·{h0 + 4h) [m] (4.2.48)
= 241,67 l/h. • diametrele conductelor se obtin cu relatia:
Ox= f {Rm; <Px}
4.2.8.5 Dimensionarea conductelor instalatiilor de Tncllzire in care:
cu circulafie fortafj Ji distributie individuall R E [Rmin Rma"] iar 1
m m m '
Metodologia de calcul este cea rnentionata pentru insta- <Px - reprezinta debitul de agent termic al tronsonului, expri-
latiile cu circulatie tortata, cu precizarea ca instalatia inte- mat diferentiat in functie de modul de intocmire a ta-
rioara la consumatori (fig. 4.2.25) poate fi prevazuta cu: belelor de calcul pentru:
a - MTH, echipat cu componentece permit racordareadirecta; • conducte din otel - {<P~L) [kW] (tab. 4.2.3);
b - MTH, echipat cu componente ce includ BEP. • conducte din cupru (rvfu) [kg/h] (tab. 4.2.7), valoare

<l>rs = 7
~~
lrs =
kW
1,0 m
®£ . · _ @-
R <l>ys = 7 kW
1r = 1,0 m 6

_l_ _

@<l>d = 47,3 kW
7d
Id= 22 m--\ ® <I>,I,==_J_"5_1/-J_
46 m
II ~= 14kW
I,= 16 m
I
Q<l>d = 40,3 kW I I
~Id= 46 m h.:JI <l>d = 17,4 kW
1~=19m
I

~_11kW~ t----@<I>.:_=__29 ,9 _k"!j

I,= 19 m
'el Id" = =14 5 m \
' \ I
I
I
I
f2\<l>r = 36,3_kW_ \
~= 14,5 m 1I ~2=6,4kW
Rr2 -~~~
/> lrz = 1,5 m
r:: <I>,_= 42'2_ kW_/ I 1

\!..!./ I, = 22 m 1
I
L - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - -1 - I- - -
\
----1/
: /I
I I©
_<l>u._=._~,_?-~\fl{RT3
IT3 = 0,5 m @
v --7-J/

Fig. 4.2.24. Schemi de calcul a unei reiele de disbibuiieinelara cu circulaiiefortati.

 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de inealzire

obtinuta din debitul de agent termic al tronsonului [kW), vx - este viteza agentului termic pe tronsonul de calcul [m/s);
cu ajutorul expresiei: LI; - suma coeficientilor de rezistenta locala tab. 4.2.4;
</>OL • se stabilesc diametrele de pe circuitul principal (circuitul
MCu = __ x_ · 3600 [kg/h) (4.2.49)
x cp · IJ.T consumatorului eel mai departat) aplicand relatia 4.2.6
transtorrnata:
• conducte tip polymutan - w:i.
exprimat in l/s (tab. 4.2.9), Dx = f (<Px' Rmx) sau Ox = f (~,Rm)•
valoarea obtlnuta cu ajutorul expresiei: luand In considerare si modul de racordare la coloana
</>OL (direct sau cu butelie de egalizare a presiunii);
v: =
cp.
IJ.~
. Pm
[l/s] (4.2.50) • condltia de echilibru hidraulic pentru fiecare din circuitele
coloanelor celor doua moduri de racordare este:
• Pierderile locale de sarcina Z se deterrnlna in functie de a. racordare directA
caracteristicile materialelor utilizate pentru arrnaturi si con- (4.2.55)
ducte.
Astfel pentru: In care indicii pentru pierderile de sarcina au sernniflcatia
• conducte din otel utilizand tabelele 4.2.4 sl 4.2.5. urmatoare:
• conducte din cupru: CO - este reteaua orizontala de distributie de la consuma-
Zcu = Rx . Ltech [Pa] (4.2.51) tor care poate fi arborescenta, radiala sau inelara,
Ltech = tech ·LI; [m] (4.2.52) realizata cu conducte din otel, cupru sau polymutan;
MTH - modulul termohidraulic in functie de nivelul de
in care: echipare a acestuia;
tech - este lungimeaechivalentaunitara in functe de viteza agentu- CV - conducta verticala de alimentare bitubulara, de con-
lui termic si de diametrulconductei,pentru I; = 1 (tab. 4.2.8); ducte din otel, cupru sau polymutan.
LI; - suma coeficientilor de rezistenta locala (tab. 4.2.4) b. - racordarea prin BEP
Pentru simplificare, in aplicatiile practice se renunta de-
seori la exprimarea separata a pierderii locale de sarcina
H';;; s I(Rt + zL + zBEP,, H;; (4.2.56)
Zcu• aceasta exprirnandu-se numai in functie de pierderea In care:
de sarcina liniara: ZaEP - sunt pierderile de sarcina locale In butelia de egali-
R)x + Zx = Rx·(tx + Ltech) [Pa) (4.2.53) zare a presiunilor.
- conducte tip polymutan, • Dimensionarea conductelor pentru reteaua orizontala de
distrlbutle de la consumator se face tinanc seama de
P v2
Zp=T·}:I; [Pa) (4.2.54) viteza econornica (tab. 4.2.6), caracteristicile tehnice ale
pompei de circulatie, care In cazul acestei variante sunt:
In care: • lniiltimea de pompare
HPco = L(Rt+Z)co [Pa] (4.2.57)
Tabelul 4.2.16. Dimensionarea conductelorreielei • debitul pompei
de distributieinelari (ex. 4)
Nr. I D v R z (RI+ Z) l:(RI + Z) VPco = L <Pea . 3 600 [m3/h) (4.2.58)
<!>
D; R ·I cp · IJ.T. Pm
tr. [kW] (m] [Pa)
[in] [mis] [Palm] [Pa) [Pa] [Pa]
A. Reteaua de ducere In care:
Id 5,5 16 3/4 0,2 30 0,6 480 12 492 5395 L(Rt+ZJco - sunt pierderile de sercina pe reteaua de disfrioutie
2d II 14,5 I 0,24 30 1,15 435 23 458 4903 orizontala de la consumator racordata la BEP [Pa];
e~- ~---

3d 17,4 19 I 114 0,2 25 2,5 475 50 525 4445 L<Pco - suma debitelor de caloura din circuitul consumato-
4d 23,8 9 I 114 0,29 32 0,35 288 14 302 3920 rului [kW).
5d 33,3 16 I 114 0,42 60 0 960 0 960 3618 • Dimensionarea circuitelor intermediare (MTH2 -i- MTH5) se
6d 40,3 16 ] 1/2 0,37 42 0,3 672 24 696 2658 face stabilind presiunile disponibile In fiecare racord, In
7d 47,3 22 I 112 0,44 65 5,6 1430 532 1962 1962
functie de care se stabilesc diametrele si se verifica con-
dltia de echilibru hidraulic.
B. Reteaua de intoarcere
Ir 7 16 3/4 0,25 42 0,8 672 24 696 6095 Tabelul 4.2.18. Verificarea condijiilorde echilibru
2r 14 16 I 0,29 48 0 768 0 768 5399
hidraulicale reielei de distrib14ie inelari (ex. 4)
3r 23,5 9 ] 1/4 0,28 30 3 270 117 387 4631
4r 29,9 19 ] 1/4 0,37 48 1.8 912 126 1036 4244 Conditii Nurnarul de ordine al coloanei
de echilibrare
5r 36,3 14,5 ] 112 0,35 35 0,25 507 15 522 3208 TS T6 T7 T1 T2 T3 T4
hidraulici1
6r 41,6 16 1112 0,37 45 0,3 720 21 741 2686
L(Rl+Z)<l 1962 ! 2658 3618 3920 4445 4903 5395
7r 47,3 22 I 112 0,44 65 5,6 1430 515 1945 1945
L(Rl+Z), 6095 5399 4631 4244 3208 2686 1945
C. Racordarile coloanelor la retea
RT5 7 I 314 0,25 45 4,5 45 135 180 - L(RI + Z)<l+r 8057 8057 8249 8164 7653 7589 7340
RT6 7 I 3/4 0,25 45 4,8 45 144 189 - L(RI + Z)RTx 180 189 295 206 180 100 42
---
RT7 9,5 I 3/4 0,32 70 4,5 70 225 295 -
L(Rl + Z)<l+r+RTx 8237 8246 8544 8370 7833 7689 7382
RT! 6,4 3 3/4 0,22 35 4,3 105 103 206 - --- ~
0,22 3,1 Er% 3,57 3.46 0 2,01 8,3 9,98 13,57
3 3/4 35 105 75 180 -
RT2 6,4
3 1/2* 0,4 160 2 480 120 600 - ZRF 0 0 0 0 709 853 1160
I 3/4 0,2 30 3,5 30 70 100 - L(RI + Z)*RTx - - - - 600 270 192
RT3 5,5 ·-
--- I
I 1/2* 0,34 120 2,5 120 150 270 -
L(RI + Z)*<l+r+RTx - - - - 8253 7859 7532
I 3/4 0,2 30 0,6 30 12 42 -
RT4 5,5 Er* o/o - - - - 3,38 7,99 11,82
I 1/2* 0,34 120 1,2 120 72 192 -

* transformare de diametru Z*RF

I - - - - - 683 1010
 I. lnstala~ii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

a. - racordare direc~ • verificarea calculului de dimensionare cu relatia:

• presiunea disponibila L:(Rl+Z}MTHX" CO s H(1THx , (4.2.62)
H MTH2 = i:'Rl+Z') _ Hetaj.
. D 11' Tm'
pentru care abaterea medie relativa E, s 5 %
(4.2.59) b. racordarea prin BEP
• presiunea disponibila:
.H MTH5 = fmt+Z) - 4Hetaj. HMTH2 = L:(Rl+Z') _ Hetaj.
D 11' Tm' D I' 5 Tm'
in care: (4.2.63)
Hetaj = 0' 5·g·h·(P-1 - P d ) HMTH5
D
= I(Rl+Z}
5
- 4Hetaj.
Tm'
Tm

• pierderea de sarcina liniara unitara medie • celelalte operatii sunt indentice cu cele rnentionate la ra-
(1 - a) . HMTHx cordarea directa.
RMTHx = o [Palm] (4.2.60)
m 1co L 4.2.8.5.1 Rei&le bitub cu distribuiie arborescenti
in care:
MTHx - este presiunea disponibila in fiecare racord [Pa]; Exemplulde calcul 5
~lco - lungimea tronsoanelor conductelor de distributie de Se dirnensioneaza diametrele conductelor unei instalatii
la consumator [m]. de Incalzire bitub cu circulatle fortata $i distrlbutle individua-
• diametrele conductelor se deterrnina aplicand relatia 4.2.6. la, alcatuita in sistem arborescent. Caracteristicile termice si
Dx = / (RMTHx,
m
<P)
x
(4.2.61) geometrice sunt cele din fig. 4.2.25 a conslderand ca re-
teaua de conducte va ti alcatuita din otel, cupru sau mate-

Tabelul 4.2.17. Valorilecoeficieniilorde rezistenil locali I;, pentru reie&ua inelari (ex. 4)
Robinet
Nr. tr. Curbe r/D = 4 v Iv, DID, TTS TTT
trecere
~s
A. Circuitul de ducere
Id I · 0,3 = 0,3 VI ctlv zct=O .210 ,24=0 ,83 - 0,3 - - 0,6
2d - v2ctfv3ct=0,2410,2=1,2 - 1,15 - - 1,15
3d - v 3ctlv 4ct=O ,210 ,29=0 ,69 - 2,5 - - 2,5
·--·
4d - v 4ctlv sct=0,2910,42=0,69 - 0,35 - - 0,35
5d - V5ctlv6d=0,4210,37=1,13 - 0 - - 0
·----- -----
6d - v6dlv7d=0,3710,44=0,84 - 0,3 - - 0,3
7d 2. 0,3 = 0,6 - ____J_
- - - I· 5 = 5 5,6
B. Circuitul de lntoarcere
Ir I· 0,3 = 0,3 v1.Jv2,=0,2510,29=0,86 - - 0,5 - 0,8
-·
2r - v2.Jv3,=0,2910,28=1,03 - - 0 - 0
3r - v3.Jv4,=0,2810,37=0,75 D3.JD4,=I - 3 - 3
4r - V4.Jv5,=0,3710,35=1,06 D4.JD5,=I 11411 112=0,86 - 1,8 - 1,8
5r - V5.JV6r=0,3510,37=0,94 - - 0,25 - 0,25
6r - v6.Jv7,=0,3710,44=0,84 - - 0,3 - 0,3
7r 2. 0,3 = 0,6 - - - - I· 5 = 5 5,6
C. Racordurile coloanelor
RT5 - VRT5IV7ct=O,2510 ,44=0 ,56 - 4,5 - - 4,5
- VRT61V6ct=0,2510,37=0,67 - 3,5 - -
RT6 4,8
- VRT61v zct=O ,2510 ,29=0 ,86 - - 1,3 -

- vRnlv sct=O ,32/0 ,42=0 ,76 - 3 - -

RT7 4,5
- vRnlv3,=0,3210,28=1,14 - - 1,5 -
- VRTllV~ct=0,2210,29=0,76 - 3 - -
RT! .................. ..... .... .......... .... . ... 4,3
- VRT I Iv 4,=0 ,2210 ,37=0 ,59 DRnlD4,=0,59 - 1,3 -
- VRnlV3ct=0,2210.2=1,I - 1,8 - -
......... 3,1
- vRnlv 5,=0 ,2210 ,35=0 ,63 DRnlD5,=0,5 I - 1,3 -
RT2 ....... . ..... ... ······················ ..... ....... . .
- VRT2 *IV3ct=0,410,2=2 - I - -
2
- VRn*/v5,=0,410,35=1,14 DRn*ID5,=0,38 - I -

- VRTJIVzct=0,210,24=0,83 - 2,2 - -
... ....... ..................... ........ ............. ........ ........... . ....
3,5
- VRT31v 6r=0,210,37=0,83 - - 1,3 -
RT3
- VRTJ*lvzct=0,3410,24= 1,14 - 1,5 - -
................ ·····-···· 2,5
- VRT3*1v6,=0,3410,37=0,92 DRT3*1D6,=0,38 - I -
-- ---
- VRT4lv7,=0,210,44=0,45 - - 0,6 - 0,6
RT4
- VRT4*lv7,=0,3410,44=0,77 - - 1.2 - 1,2
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzire

rial termoplastic tip POLYMUTAN. Echiparea modulelor ter- sl verticale (fig. 4.2.25 a), utilizand datele din tabelul 4.2.4.
mohidraulice se considera de tipul celei prezentate In figura Diametrele conductelor i;;i vitezele agentului termic In con-
4.2.4 a pentru racordarea directa sl fig. 4.2.4 d pentru ra- ducte se stabilesc In acord cu datele din tabelul 4.2.3,
cordare cu BEP. utitizand banda de valori Rmin <Rm < Rmax
• indiferent de natura materialului din care se realizeaza re- • verificarea rezultatelor din tabelul 4.2.19 se face compa-
teaua de conducte, presiunea disponibila necesara la rand pierderile totale de sarcina cu presiunile disponibile
baza coloanei este aceeasi sl se deterrnina din conditiile calculate pentru fiecare varianta de racordare.
4.2.43 a sl 4.2.43 b dupa cum urrneaza: a. racordare directa
a. racordarea directa: - suma pierderilor totale de sarcina:
H';~n = 1,5·g·(h0 + 4h + h 1 HP, - Pd) =
= 1,5·9,81·(1,5 + 4·2,7 + 0,65)·12,47 EE 2376,27 Pa
f(Rl+Z)A(CO) + t(Rl+Z)B(CV)+ ZMTH1 =
=1473,70 + 938,09 + ZMTHI = 2411,79 + ZMTHI Pa,
H';;x = 2·g·(h0 + 4h + h1HP1 - Pd)=
= 2·9,81·(1,5 + 4·2,7 + 0,65)· 12,47 EE 3168,35 Pa unde pierderile de sarcina aferente MTH1 depind de
b. racordarea prin BEP: varianta de echipare adoptata:
H';~n = 1,5·g·(h0 + 4h)·(P1 - Pd) = - condltia de echilibru hidraulic este:
= 1,5·9,81·(1,5 + 4·2,7)-12,47 EE 2257 Pa H';t = 2376,27 < J:(Rl+Z)A+B+ ZMTH1 =
H';;x = 2·g·(h0 + 4h)-(p1 - Pd) =
= 2411,79 + ZMTHI < H;;';x = 3168,35 Pa.
= 2·9,81·(1,5 + 4·2,7)·12,47"' 3009 Pa
• pierderile unitare de sarcina medii corespunzatoare pre- b. racordare prin BEP
siunilor disponibile H';~n si H';;x se calculeaza cu relatiile: - suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul vertical, din
a. racordarea directa jlmonte de BEP:
Ra =(1-a)·H;; =(1-0,33)·2376,27 =419Palm 1:(Rl+ZJcv
5
+ZBEP = 2383,30 + ZBEP Pa,
mm 2,1 38 ' unde pierderile locale de sarcina In butelia de egalizare a
presiunilor ZBEP este In functie de geometria acesteia si re-
J:I = 2·(h0 + 4h) + (11 + 12 + 13 + 14) = gimul hidraulic.
= 2·(1,5 + 4·2,7) + (4 + 3,2 + 2,8 + 3,4) = 38 m - conditia de echilibru hidraulic este:
R" = (1 - a) · H;:
max '2, I
Racordarea
(1-0,33). 3168,35 directa
= = 55,86 Palm
38

b. racordare prin BEP

Rb ( 1- a). Hmin
= DC
mm '2,I
= (1- 0,33) · 2257 = Palm
6147
24,60 '

J:I = 2·(h0 + 4h) = 2·(1,5 + 4·2,7) =

= 24,6 m
Rb = (1 - a) · H;:
max '2, I
(1- 0,33). 3009
81,95 Palm
24,60

• valorile Rmin si Rmax permit identifica-

~· _'ZE_2 __ t
rea zonei de stabilire a diametrelor <l>E2 = 8,2 kW i E
necesare, In tabele sau diagrame de Racordare cu BEP
'"-_
calcul, fiind perrnisa adoptarea altor
valori mai mari sau mai mici cu con-
I~
'.r:
ditia ca, In final, valoarea medie sa fie _1LE_1_1
lntre limitele stabilite mai sus, adica: <l>E1 = 8,2 kW I E
R . s Robtinut s R
mm m max·
o pentru retele de conducte din otel, I~
diametrele si pierderile totale de sarcina 11

sunt centralizate In tabelul 4.2.19, In j s:

care dimensionarea urrnareste un circuit -- - - - - - -- - _yE -- t
<l>p = 7,8 kW I E
orizontal situat la ultimul nivel (tab. I 'Lt)

4.2.19 A) i;;i doua variante de racordare o, I -

~9kW ,';;
la coloane: varianta cu racordare dlrecta
(tab. 4.2.19 B) si varianta cu racordare I --lg= 3 m ---------- - ~ -- -- - J_ p
directa prin BEP (tab. 4.2.19 C). Stabi-
lirea coeficientilor de rezistenta locala,
Fig. 4.2.25 a. Schema de calcul pentru instala~a bitub cu circula~e fo'1&tA
prezentata In tabelul 4.2.20, se face
pentru consumatori individuali, cu racordare directi 'i BEP cu distrib~e
tinand seama de rezistentele locale re-
arborescenti.
zultate din confiquratia retelei orizontale
 I. lnstalalii de inciilzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire

= 2257 < :E(Rl+ZJcv + ZBEP =

H';/;n
Ii = L <Pea · 3600 =
9•
OO · 3600 = 0,4 m3/h.
= 2383,3 + ZBEP < H';~n = 3009 Pa. PCO C · J.T · p
P m
4, 18 · 20 · 968, 4
- caracteristicile hidraulice ale pompei de circulatie de pe • verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele secunda-
circuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4 considerat secundar se sta- re (2.1, 3.1 sl 4.1) ale ceror pierderi de sarclna sunt pre-
bilesc in ipoteza adaptar!i schemei din fig. 4.2.4 d. zentate in tabelul 4.2.19 Ase face prin verificarea condltlei
• inaltimea de pompare: de echilibru hidraulic in noduri. Egalitatea pierderilor de
H co = :E(Rl+Z)co = :E(Rl+Z)A = 1473,70 Pa. sarclna aferente circuitelor care converg catre un nod se
P • debitul pompei obtine introducand pe circuitul secundar o pierdere
suphrnentara de sarcina ZRF' prin reglarea robinetului cu
dubla reglare (Rdr) atasat corpului de Incalzjre. Astfel:
Tabelul 4.2.19. Dimensionarea tronsoanelor'i evaluarea - pentru circuitul 2.1
pierderilorde sarcini, pentruretelele bitub orizontale, :E(Rl+Z)2.1 + Z$/ = 156,4 + Z$;/ = :E(Rl+Z)1 = 366,6 Pa.
cu conductedin otel (ex. 5) Din conditia de echilibru hidraulic rezulta treapta de regla-
Iii'. e D I
v R I; R[Pa]· 1 z (RI+ Z) I(RI + Z) re T$/
a robinetului atasat corpului de Incalzire <Pc2,
tronson [kW] [m] [in] [mis] [Pa'm] [Pa] [Pa] [Pa]
A. Conducte orizontale cu distributie arborescenta 2. 1F
TRF - 1 rv·2.1' zt. 1)
RF '
I 2,5 8 1/2 0,16 30 10,55 240 126,6 366,6 366,6 in care:
2 4,6 6,4 3/4 0,22 35 0,4 224 9,6 233,6 600,2 Z$F1 = 366,60 - 156,40 = 210,20 Pa.
3 6,7 5,6 3/4 0,24 40 1,5 224 43,5 267,5 867,7
2• 10
4 9 6,8 3/4 0,32 70 2,6 476 130 606 1473,7 Ii
2-1
= <P2·1 • 3600 = . 3600 .. 93,42 Vh.
T2.I
cp ·J.T·p m
4,18·20·0,968
2.1 2,1 1,3 1/2 0,13 20 16,3 26 130,4 156,4 RF
1,3 0,13 15,05 120,4 146,4 TJ.I - pentru circuitul 3.1
3.1 2,1 112 20 26 RF 2

4.1 2,3 1,3 112 0,15 25 16,5 32,5 181,5 214 T4.I :E(Rl+Z)3.1 + Z$/ = 146,4 + Z$;/ = f(Rl+Z) = 600,2 Pa
RF
B. Conducte verticale cu racordare directs pentru care treapta de reglare T$/ a robinetului atasat
5 9 8,4 I 0,18 20 1,4 168 86,8 254,8 254,8 corpului de Incalzjre <P CJ, este:
6 17,2 5,4 I 114 0,2 17 1,1 91,8 22 113,8 368,6 TRF
3.1
= Irv·3.1' z3.1;.
RF •
7 25,4 5,4 I 114 0,3 35 0,95 189 42,75 231,75 600,35 in care:
8 33,6 5,4 1112 0,28 25 0,66 135 25,74 160,74 761,09 Z$/ = 600,2 - 146,4 = 453,8 Pa.
9 41,4 3 1112 0,38 45 0,6 135 42 177 938,09 2• 10
Ii =
3-1
<P3· 1 • 3600 = . 3600 .. 93,42 l/h.
C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de egalizarea presiunilor (BEP) cp ·J.T·p 4,18·20·0,968
m
5 9 8,4 3/4 0,32 70 0,65 588 32,5 620,5 620,5
17,2 5,4 I 0,36 70 0 378 0 378
- pentru circuitul 4.1
6 9985 3
7 25,4 5,4 I 0,52 120 0 648 0 648 1646,5 :E(Rl+Z)4.1 + z;/ = 214,0 + z;/ = f(Rl+Z) = 867,7 Pa,
8
9
33,6
41,4
5,4
3
I 114 0,42
l 114 0,52
60
90
0,72
0,6
324
270
64,8
78
388,8
348
2035,3
2383,3
pentru care treapta de reglare r;/ a robinetului atasat
corpului de incalzire <Pc4, este:

Tabelul 4.2.20. Valoarea coeficientilorde rezistenillocali :E£, pentru retele bitub orizontale 'i conducte din o'81 (ex. 5)
Robinet dublA Cot piul)t.A Curbe Robinet
Nr. tronson Corp inc:Alzire VI v, TTS TTT I~
reglare olandezA r/D 4 = trecere
A. Conducte orizontale cu distributie arborescenta
I 2,5 4 2 2. 0,3 V1/V2 = 0,16/0,22 = 0,73 0,5 0,95 - 10,55

2 - - - - V2/V3 = 0,22/0,24 = 0.92 0,1 0,3 - 0,4

3 - - - 2. 0,3 v/v4 = 0,24/0,32 = 0,75 0,3 0.6 - 1,5

4 - - - 2. 0,3 - - - 2 · 1=2 2,6

2.1 2,5 4 2 I · 0,3 Vz 1IV2 = 0,13/0,22 = 0,43 7 0,5 - 16,3

3.1 2,5 4 2 1·0,3 V3_1/V3 = 0,13/0,24 = 0,54 5,5 0,75 - 15,05

4.1 2,5 4 2 1 · 0,3 V4_1/V4 = 0,15/0,32 = 0,47 7 0,7 - 16,5
B. Conducte verticale cu racordare directs
5

6
-
-
-
-

-
+=- -
-
- I
V5/V6 = 0,18/0,2

V(/V7 = 0,2/0,3 = 0,66

= 0,9 0,5

0,4
0,9

0,7
-

-
I
1,4

1,1

7 - - - - V7/V8 = 0,3/0,38 = 0,71 0,2 0,75 - 0,95

·-· •
8 - - - - V8/V9 = 0,28/0,38 = 0,74 0,28 0,38 - 0,66

9 - - - 2. 0,3 - - - - 0,6
C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de egalizare a presiunilor (BEP)
5 - - - - V5/V6 = 0,32/0,36 = 0.88 I 0,25 0,4 - 0,65
6 - - - - v6/v7 = 0,36/0,52 = 1,2 0 0 - 0
-- --~-
7 - - - - V7/V8 = 0,52/0,42 = 1,23 0 0 - 0
8 - - - - Vg/V9 = 0,42/0.52 = 0,81 0.22 0,5 - 0,72
9 - - - 2. 0,3 - - - - 0,6
I
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de lncalzire

r;/ = f (V4_ 1, z;/J: a. racordare directA

in care: - suma pierderilor totale de sarcina (tab. 4.2.21 A+B)
z;/ = 867,7 - 214,0 = 653,7 Pa. 4 9

2• 30
2, (Rt+ z) A(CO)
+ 2, (Rt+
S
z) B(CV)
= 1314,35+1511, 92 = 2826, 21 Pa
Ii4 1 = <P41 . 3600 = . 3600 "' 102,321/h 1

c p . !ff . p m 4, 18 . 20 . 0, 968
la care se adauqa pierderile de sarcina ZMTH1 in MTH1, ce
• circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri depind de varianta de echipare adoptata.
(E3, E2, E 1 si P) se dirnensioneaza dupa aceeasi meto- - conditia de echilibru hidraulic este:
dologie calculand presiunile disponibile corespunzatoa- H;'t = 2376,27 < L(Rl+Z)A+B + ZMTH1 = 2826,27 + ZMTH1 <
re fiecarui nivel, dupa cum urrneaza: < H(;'c!x = 3168,35 Pa.
a. racordare directA (tab. 4.2.19 A+ B) b. racordare prin BEP
5 - suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul verti-
H~TH2 = 2: (RI+ z)- H;:j = 1728, 50 -165, 15 = 1563, 35 Pa cal, din amonte de BEP (tab. 4.2.21 C)
1
9
unde: 2: (RI+ z) + ZBEP = 2236, 21 Pa
S CV
H;:1 = 0,5 · g · h · (P; - p) = 0,5 · 9,81·2,70·12,47=165,15 Pa
- conditia de echilibru hidraulic este:
6 H(:;n = 2257 < L(Rl+ZJcv + ZBEP = 2236,21 + ZBEP <
H~rH3 = 2,(Rt + z)- 2 · H;;j = 1842,3- 2·165, 15=1512,0 Pa < H(;'c!x = 3009 Pa.
' - caracteristicilehidraulice ale pompei de crculatie de pe cir-
1
H~TH4 = 2, (RI+ z)- 3. H;: 1 = 2073, 35 - 3 · 165, 15 = 1577,9 Pa cuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4, conform schemei din fig. 4.2.4. d.
• Inaltirnea de pompare:
1

8 4

H~rHs = 2, (RI+ z)- 4 · H;;1 = 2234, 79 - 4·165, 15=1574,19 Pa HPco = 2:(R1 + z)

CO
= 2: (RI+ z) A
= 1314, 35 Pa
1
1

Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con- • debitul pompei:

surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele 9•
orizontale "L(Rl+Z)co $i a pierderilor de sarcina locale in mo- Ii = 2, <Pea · 3600 = OO · 3600 = 0,4 m3/h
PCO C ·t1.T·p 4,18·20·968,4
dulul termohidraulic ZMTHx" Dimensionarea circuitelor orizon- P m
tale se face aplicand aceeasi metodologie de calcul cu res- • verificarea rezultatelor obtlnute pentru circuitele secun-
pectarea conditiilor de echilibrare hidraulica. dare (2.1, 3.1 $i 4.1), ale caror pierderi de sarcina sunt pre-
b. racordarea prin BEP (tab. 4.2.19 C) zentate in tabelul 4.2.21 A se face urrnarind aceeasi meto-

H~TH2 = 2, (RI+ zt - H;:1 = 620, 50 -165, 15 = 455, 35 Pa

dologie indicate la retelete de conducte din otel, Astfel:
- pentru circuitul 2. 1
6 L(Rl+ZJ21 + z:/ =184,0 + z:;=1=L(Rl+Z)1=249, 12 Pa.
H~THJ = 2, (RI+ z)- 2. H;: 1 = 998, 50 - 2 · 165, 15 = 668, 20 Pa Din conditia de echilibru hidraulic rezulta treapta de
5
reglare r:/
a robinetului atasat corpului de lncalzjre Oc2,
H~TH4 = ±
5
(RI+ z)- 3. H;:i = 1646, 50 - 3. 165, 15 = 1151, 05 Pa care este:
2.1
TRF j (V" z2.1)
8
- 2.1' RF '
in care:
H~5 = 2, (RI+ z)- 4 · H;: 1 = 2035, 30 - 4 · 165, 15 = 1374, 70 Pa
2· 1 - 249 12 - 184,00 = 65, 12 Pa
zRF
5 - '

Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con- v. · 2

1
=
<P 2· 1
cp·t1.T·pm
• 3600 =
210
•
4,18·20·0,968
· 3600 "' 93.42 llh
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele
de racord ale BEP la coloana de alimentare sl a pierderilor - pentru circuitul 3. 1 2
locale de sarcina in BEP. L(Rl+ZJ3. 1 + z;/ = 184 + z;;=1 = L(Rl+Z) = 724,77 Pa.
Circuitul secundar se dirnensioneaza asernanator circuitu- pentru care treapta de reglarJ r;/ a robinetului atasat
lui 1, 2, 3 si 4 pierderea de sarcina fiind acoperita de o corpului de incalzire <Pc3, este:
pornpa de circulatie rnontata pe acest circuit. Caracteristici- 3.1
TRF (Ii: z3.1J
= 1 3.1' RF '
le hidraulice ale pompelor se stabilesc tinand seama de in care:
pierderile de sarcina obtinute sl debitele vehiculate, la fieca- z;/ = 724,77 - 184,00 = 540,77 Pa.
re nivel, utilizand relatiile 4.2.57 si 4.2.58. 2• 10
D pentru relele de conducte din cupru, diametrele si Ii31 = <P31 • 3600 = . 3600 "' 93,42 l/h.
c p · t1.T · p m 4, 18 · 20 · 0, 968
pierderile totale de sarcina sunt prezentate in tabelul 4.2.21,
unde (ca sl in cazul precedent), dimensionarea se face pen- - pentru circuitul 4. 1:
tru un circuit orizontal situat la ultimul nivel (tab. 4.2.21 A) si L(Rl+Z)4 1 + ZR~1
3 .
= 225,5 + ZR~1 =
doua variante de racordare la coloane: varianta cu racordare
directa (tab. 4.2.21 B) si varianta cu racordare prin BEP (tab.
= L(Rl+Z)
1
= 1037,6 Pa,

4.2.21 C). Evaluarea coeficientilor de rezistenta locala, pentru care treapta de reglare TR~1 a robinetului atasat
prezentata in tabelul 4.2.22, urrnareste metodologia enunta- corpului de Incalzire <Pc4, este:
ta anterior sl se face tinand seama de rezistentele locale re- 4. 1
TRF - 1( v4.1' z 4. 1J
RF '
zultate din confiquratla retelei orizontale si verticale (fig. in care:
4.2.25 a), utilizand datele din tabelele 4.2.4 si 4.2.8. Diame- ZR~1 = 1037,6 - 225,5 = 812, 1 Pa.
trele conductelor si vitezele agentului termic in conducte au . <P 4·1 2 30
fost stabilite utilizand tabelul 4.2.7. V4 1 = • 3600 = • · 3600"' 102,32 llh
. cp·t1.T·pm 4,18·20·0,968
• verificarea rezultatelor din tabelul 4.2.21 se face compa-
rand pierderile totale de sarcina cu presiunile disponibile cal- • circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri (E3,
culate pentru fiecare varianta de racordare. Astfel, pentru: E2, E 1 si P) se dirnensioneaza dupa acesasi metodologie
 I. lnstalalii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

calculand presiunile disponibile corespunzatoare fiecarui nivel, Circuitul secundar se dirnensioneaza asernanator circuitului
dupa cum urrneaza: 1, 2, 3 sl 4, pierderea de sarclna fiind acoperita de o pornpa
a. racordare directa (tab. 4.2.21 A + B) de circulatie rnontata pe acest circuit. Caracteristicile
hidraulice ale pompelor se stabilesc In concordanta cu pier-
H';'H2 = ±(RI+ z)- H;;1 = 1532, 22 - 165, 15 = 1367, 07 Pa derile de sarcina obtinute si debitele vehiculate, la fiecare
1
nivel, utilizand relatiile 4.2.57 sl 4.2.58.
o pentru retele de conducte din materiale termoplastice
H::"3 = ±1
(RI+ z)- 2. H;;j = 1698, 12 - 2. 165, 15 = 1367, 82 Pa tip Polymutan, diametrele si pierderile totale de sarcina sunt
prezentate In tabelul 4.2.23 unde, ca si In cazurile preceden-
te, dimensionarea se refera la un circuit orizontal situat la
H~rH• =±(RI+ z)- 3 · H;;1 = 2031, 12 - 3·165,15 = 1535, 67 Pa ultimul nivel (tab. 4.2.23 A) sl doua variante de racordare
1
prin BEP (tab. 4.2.23 C). Calculul coeficientilor de reztstenta
locala, centralizat In tabelul 4.2.24, s-a tacut tinand seama
H~rHs = f1
(RI+ z)- 4 · H;;; = 2635, 92 - 4 · 165, 15 = 1965, 32 Pa de rezistentele locale rezultate din contiquratla retelei ori-
zontale si verticale (fig. 4.2.25 a), utilizand datele din tabelul
unde: 4.2.11 sl relatla 4.2.54.
eta; = O 5 · g · h · (p. - p ) = 0 5 · 9 81 · 2 7 · 12 47 = 165 15 Pa • verificarea rezultatelor din tabelul 4.2.23 se face compa-
H Tm ' 1 d ' ' ' ' ' rand pierderile totale de sarcina cu presiunile disponibile cal-
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con- culate la baza coloanei pentru fiecare vartanta de racordare.
surna pentru acoperirea pierderilor de serclna pe circuitele a. racordare directa
orizontale l:(Rl+Z)t0 sl a pierderilor de sarcina locale In mo- - suma pierderilor totale de sarcina (tab. 4.2.23 A+B)
dulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor orizon- 4 9

tale urrnand aceeasi metodologie cu respectarea conditiilor }: (RI+ z) +}:(RI+ z) = 1234, 14 + 1212, 11 = 2506, 31 Pa
A(W) S B(CV)
1
impuse de relatiile 4.2.59 .. .4.2.62.
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.21 C) la care se adauqa pierderile de sarclna ZMTHt In MTH1 ce

H';'H2 =}: (RI+ zt - H;;; = 217, 87 -165, 15 = 52,72 Pa

depind de varianta de echipare adoptata.
- conditia de echilibru hidraulic este:
6
H;'t = 2376,27 < l:(Rl+Z)A+B + ZMTH1 = 2506,31 + ZMTH1 <
H~THJ = :l(RI + z)- 2. H;;; = 792, 16-2·165, 15 = 461,86 Pa < H;'~x = 3168,35 Pa.
s b. racordare prin BEP
7
- suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul
H~TH< = :l(RI + z)-3. H;;j = 1125, 16-3·165, 15 = 629,71 Pa
s vertical, din amonte de BEP (tab. 4.2.23 C):
8 9
H~rHs =}: (RI+ z)- 4 · H;;; = 1729, 96 - 4 · 165, 15 = 1069, 36 Pa
s
:l(RI+ z)
S CV
= 2581,73 Pa

Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con- - condltia de echilibru hidraulic este:
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele
Tabelul 4.2.22. Valoarea coeficieniilor
de racord ale BEP la coloana de alimentare si a pierderilor
locale de sarcina In BEP. Daca este cazul, pe conductele de de rezisteniA locali D;, pentru retele bituborizontale
racord se pot prevedea si organe de reglare pentru disiparea •i conductedin cupru(ex. 5)
surplusului de presiune disponibila Nr. Corp Clri>e Robinet
tronson incAlzire
Rcr Cpo
r/D 1,2
TTS
= rn trecere
:i:;
Tabelul 4.2.21. Dimensionarea tronsoanelor•i evaluarea A. Conducte orizontale cu distributie arborescenta
-- --·-------.------··--
pierderilorde sarcini, pentru reielele bitub orizontale, I 2.5 2 0,7 2. 0,35 0,3 0,6 - 6,8
--- f------
cu conductedin cupru (ex. 5) 2 - - - - 0,3 0,6 - 0.9
t-t. 4' M I D·I\ v R lech
tronson [kW] (kg/h] [m] [mm] [mis] [P&tn] [m] [m] [Pa]
l:I I
A ·l:I l:{Rl:O
(Pa]
3 - - - 2 . 0,35 0,3 0,6 - 1,6
- 1-----------

A. Conducte orizontale cu distributie arborescenta

4 - - - 2. 0,35 - - 2·2,5 5,7
~---
I 2.5 107.65 8 18 · I 0,151 I 24 2,38 I0.38 249,12 249,12 2.1 2,5 2 0,7 I 0,35 1,3 0,9 - 7,75
-·· i----------
----
2 4,6 198,08 6,4 18 · I 0,28 ! 70 0,495 6,895 482.65 724,77
---- -·- ~ f---· 3.1 2,5 2,5 0,7 0,35 1,3 0,9 - 7,75
3 6,7 288,52 5.6 22 · I 0~26l·47 1.056 6,656 312,83 1037,6 ----
4 9 387.56 6.8 28 · I 0,22 ! 25 4,27 11,07 276,75 1314.35 4.1 2,5 2,5 0,7 0.35 1.3 0,9 - 7,75

90,43 1,3 15 · I 0,188 I 46 T2.1 B. Conducte verticale cu racordare directa

2.1
3.1
2.1
2.1 90,43
2,7 4 184
1,3 15 · I 0,1881 46
i
2,7 4 184
RF
T-'.1
----------~I
5 - - -
-- 0,3 - 0,6 - 0,9
----

RF
4.1 2,3 90,04 1,3 15 · I ~551 2,8 4,1 225.5 .!___ TM· 6 - - - - 0,3 0,6 - 0.9

5
B. Conducte verticale cu racordare directa
9 387.56 8.4 :28~1 o.22f25- oJls
8.715 217:87 211.s1 -------
7 - -
I - - 0,3 0,6 - 0,9

8 - - - - 0.3 0,6 - 0,9

6 11.2 740.66 5.4 35· 15 0.261 26_ o,981 6,381 165.9 383.n_
7 25.4 1093.785,435·150,378! 50 1.26 6.66 333 716.77
b 9 - -1- 2·0J5 - - - 0,7

u: ~
___8___ 3:3.6-1446.891-5,4 35 · 15 o.m~l.32 6,72 604,8 llli~si C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de eg. a presiunilor (BEP)
L
-- ---i------··---------- ------------ -- ··--

9 I 41,4 17822'..)_3 42· 15 0,41 47 1.05 ~-~ 12'._l.~~5~~·~

C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de egalizarea presiunilor (BEP) -·-
5 - --=i - - OJ 0,6 -

5 9 387.56 8,4-1~irr~~-om 8.715 ·z-17.87 217,87 6 - - OJ 0,6 -

6 17,2 740,66 5.4 28 · I o.44 I 90 0,981 6,381 574,29 792,16

----

7
---
- -=+-=-- 0,3 0,6
------
- 0,9
7 25,4 1093,78 5,4 35· 15 0,378 I 50 1,26 6,66 333~- 8 - - - - 0.3 0,6 - 0.9
8 33,6 1446,89 5.4 35. l_'i 0.527 I 90 1.32 6,72 604.8 1729.97 --~-
-- i
9 41,4 1782,77 3 35·15! 0,621 125 1.05 4,05 SiJ6 ,251 22J6 .2 I 9 -
1- - 2 . 0,35 - - - 0,7
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalaf]] de lncalzire

H;;n = 2257 < I(Rl+Z)cv + ZBEP = 2581,73 + ZBEP < 4.1 Irv·
T.RF -
z4.1)
4.1' RF
< H!J'if' = 3009 Pa. in care:
- caracteristicilehidraulice ale pompei de crculatie de pe cir-
cuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4, conform schemei din fig. 4.2.4 d.
z;/ = 980,64 - 115,62 = 865,02 Pa.
2•30
• Inaltirnea de pompare: Ii4·1 = <P41 • 3600 = . 3600"' 102,32 l/h.
4
cp ·!JT·pm 4,18·20·0,968
HPco =L(Rt+z) =L(Rl+Z) CO
1
A
= 1234,14Pa. • circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri (E3,
E2, E1 si P) se dimensioneaza dupa aceeasi metodologie
• debitul pompei:
Tabelul 4.2.24. Valoarea coeficieniilor
9•
liPco = }: <Pea · 3600 = OO · 3600 = 0,4 m3/h. de rezistenfl locall, pentru reiele bitub orizontale,
cp·!JT·pm 4,18·20·968,4 de conductetip Polymutan (ex. 5)
• verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele secun- Nr. Corp Curbe Robinet
dare (2.1, 3.1 si 4.1), ale caror pierderi de sarcina sunt pre- Rdr Cpo TTS TT1 I!;
tronson Incalzjre r/D = 1,2 trecere
zentate in tabelul 4.2.21 A se face urrnarind aceeasi meto- A. Conducte orizontale cu distributie arborescentli
dologie lnotcata la retelele de conducte din otel, Astfel:
l 2,5 4 l ,13 2. 0,3 0,3 0,6 - 9.13
- pentru circuitul 2.1
I{Rl+Z)2.1 + zg/
=1156,62 + zg/
= I(Rl+Z)1 = 363,73 Pa. 2 - - - - 0,3 0.6 - 0,9
Din conditla de echilibru hidraulic rezulta treapta de 3 - - - 2. 0,3 0,3 0,6 - l .5
reglare rg/
a robinetului atasat corpului de incalzire <Pc2,
2. 1 = rv· 4 - - - 2. 0,3 - - 2. l,5 3,6
caJ.E; est e T.RF 1 2_ 1, z2. 1; •
RF , in care.
.
ZRF = 363,73 - 115,62=248,11 Pa. 2.l 2,5 4 l ,13 0,3 0,9 - l0,13
l,3

2• 10 3.1 2,5 4 1,13 0,3 1,3 0,9 - l0,13

Ii2·1 = <P2· 1 • 3600 = . 3600 "' 93 42 l/h
cp ·!JT·pm 418·20·0 968 ' 4.1 2,5 4 1,13 0,3 1,3 0,9 - 10,13
' '
- pentru circuitul 3. 1: B. Conductc verticale cu racordare directs
2
I{Rl+Z)3.1 + zg/
= 115,62 + zg/
= I(Rl+Z) = 608,29 Pa, 5 - - - - 0,3 0,6 - 0,9
pentru care rg/
treapta de reglare a robinetului atasat 6 - - - - 0,3 0,6 - 0,9
corpului de Incalzjre <P c4, este:
T.3. 1 1rv·
RF - 3.1' RF
1; z: 7 - - - - 0,3 0,6 - 0,9

in care: 8 - - - - 0,3 0,6 - 0,9

zg/ = 608,29 - 115,62 = 492,67 Pa. 9 - - - 2. 0,3 - - - 0,6
2• 10 C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de eg. a presiunilor (BEP)
li31 = <P3·1 • 3600 = . 3600"' 93,42 l/h.
. cp · !JT ·Pm 4, 18 · 20 · 0, 968 5 - - - - 0,3 0,6 - 0,9

- pentru circuitul 4.1: 3

6 - - - - 0,3 0,6 - 0,9
I{Rl+Z)4_ 1 + z;/
= 115,62 + z;/ = f(Rl+Z) = 980,64 Pa 7 - - - - 0,3 0,6 - 0,9

de reglare r;/ a robinetului atasat

8 - - - - 0,3 0,6 - 0,9
pentru care treapta
corpului de lncatzire <Pc4, este: 9 - - - 2. 0,3 - - - 0,6

Tabelul 4.2.23. Dimensionarea tronsoanelor'i evaluarea pierderilorde sarcini,

pentru reiele bitub orizontale tip Polymutan (ex. 5)
Nr. ct> I v Dn v R
I!;
z R ·I (RI+ Z) I(RI + Z)
tronson [kW] [l/s] [m] [mm] [m/s] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
A. Conducte orizontale cu distributie arborescenta
I 2,5 0,031 8 15 0,15 33 9,13 99,73 264 363,73 363,73
2 4,6 0,057 6,4 20 0,18 36 0,9 14,15 230,4 244,56 608,29
3 6,7 0,082 5,6 20 0,24 59 1,5 41,95 330,4 372,35 980,64
4 9 0,11 6,8 25 0,19 28 3,6 63,1 190.4 253.5 1234.14
2.1 2,1 0,026 1,3 15 0,13 25 l0,13 83,12 32,5 115,62 y2.I
RF
3.1 2,1 0,026 1,3 15 0,13 25 l0,13 83,12 32,5 115,62 TJ.I
RF
4.1 2,3 O,Q28 1,3 15 0,18 28 l0,13 83,12 32,5 115,62 y4.I
~ RF
B. Conducte verticale cu racordare directii
--
5 9 0,11 8,4 25 0,19 28 0,9 15,77 235,2 250,97 250,97
--
6 17,2 0,211 5,4 32 0,24 31 0,9 25,16 167,4 192,56 443,53
7 25,4 0,313 5,4 32 0,31 63 0,9 41,99 340,2 382,19 825,72
8 33,6 0,414 5,4 40 0,31 36 0,9 41,99 194.4 236,39 1062,11
---- -· ----·-
9 41,4 0,51 3 40 0,38 53 0,6 42,06 159 210,06 1272,17
C. Conducte verticale
5 9 0,11 8,4 20 I 0,31 I 87 0,9 41,99 730,8 772,79 772,79
6 17,2 0,211 5,4 25 0,38 91 0,9 63,09 491,4 554,49 1327 ,28
7 25,4 0,313 5,4 32 0,31 63 0,9 41,99 340,2 382,19 1709,47
8 33,6 0,414 5,4 32 0,48 104 0,9 100,6 561,6 662,2 2371,67
9 41,4 0,51 3 40 0,38 53 0,6 42,06 159 210,06 2581,73
 I. lnstalatii de inealzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

calculand presiunile disponibile corespunzatoare flecarut ni- • pierderile unitare de sarcina medii corespunzatoare pre-
vel, dupa cum urrneaza: siunilor disponibile Hi::n si H(:x sunt orrnatoarele:
a. racordare directfi (tab. 4.2.23 A + B): a. racordare directfi:
R (1 - 0, 33) · H;; = (1 - 0, 33) · 2376, 27 = Palm
H~rH2 =±(RI+ z)- H;;1 = 1485, 11-165, 15 = 1319, 96 Pa 41 89
1 mm '2,1 38 ' '

H~TH3 = ±
1
(RI+ z)- 2. H;:j = 1677, 67 - 2. 165, 15 = 1347, 37 Pa J:I = 2·(h0 + 4h) + 11 = 2·(1,5 + 4·2,7) + 13,4 = 38 m,
R (1- 0, 33) · H;;' = (1- 0, 33) · 3168, 35 =55 Palm.
86
H~4 =±(RI+ z)-3. H;:j = 2059,86-3·165, 15=1564,41 Pa max 2, I 38 '
1
b. racordare prin BEP:
H~rHs = ±
1
(RI+ z)- 4 · H;;i = 2296, 25 - 4 · 165, 15 = 1635, 65 Pa
Rmln
(1 - 0, 33) · H;~
'2,I =
(1- 0, 33) · 2257
=61,47Palm,
24,60
unde:
J:I = 2·(h0 + 4h) = 2·(1,5 + 4·2,7) = 24,60 m,
H;;1 = 0, 5 · g · h · (P; - pd) = 0, 5 · 9, 81 · 2, 7 · 12, 47 = 165, 15 Pa
R (1- 0, 33) · H:;' = (1- 0, 33) · 3009 = 8195 Palm.
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con-
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele
max 2, I 24, 60
orizontale J:(Rl+Z)~0 si a pierderilor de sarcina locale In :J pentru retele din conducte din otel ce tac parte din re-
modulul termohidraulic ZMTHx· Dimensionarea circuitelor ori- teaua orizontala, diametrele si pierderile totale de sarcina
zontale urrnand aceeasi metodologie cu respectarea condi- sunt centralizate in tabelul 4.2.25, iar valoarea coeflcientilor
tiilor impuse de relatiile 4.2.59 .. .4.2.62. de rezistenta locala in tabelul 4.2.26. Pentru coeficientii de
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.23 C): rezlstenta locala J:; s-au utilizat datele din tabelul 4.2.4,
tinand seama de contiquratia retelei orizontale din figura
H~rH2 = L (RI+ zt - H;;1 = 772,79 -165, 15 = 607, 64 Pa 4.2.25 b. Diametrele tronsoanelor s-au stabilit in functie de
sarcina terrnica si o reztstenta terrnica medie cuprinsa in
H~rH3 = ±
5
(RI + Z) - 2 · H;;1 = 1327, 28 - 2 · 165, 15 = 996, 68 Pa banda Rm;n· .. Rmax' utilizand tabelul 4.2.3. Pentru circuitele
verticale se rnentin rezultatele obtinute la exemplul 5
(tab. 4.2.19 B+C), deoarece confiquratia retelei este aceeasi:
7 • verificarea rezultatelor prezentate in tabelul 4.2.25 se face
H~' = L(RI + z)-3·H;;i=1709,47-3·165, 15 = 1214,02 Pa comparanc pierderile totale de sarcina cu presiunile dis-
5
8 ponibile calculate pentru fiecare varianta de racordare.
H~THs = L (RI+ z)- 4 · H;;1 = 2371,67 - 4·165, 15 = 1111, 01 Pa a. racordare directfi:
5
- suma pierderilor totale de sercina pe circuitul modulului MTH1
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con- 9

suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele 2, (RI+ z)

T
= 2, (RI+ z)
1
+ 2, (RI+
S
z) = 1727, 60 + 938, 09 =
de racord ale BEP la coloana de alimentare :;;i a pierderilor
locale de sarcina in BEP. = 2665,69 Pa,
Circuitul secundar se dimensioneaza asernanator circuitului 1, in care:
2, 3 si 4, pierderea de sarcina fiind acoperlta de o pompa de cir- J:(RI + Z)1 sunt pierderile de sarcina pe circuitul eel mai
-
culatie rnontata pe acest circuit, ale caret caracteristici hidraulice lung al distributiei radiale de la ultimul nivel
se stabilesc in functie de pierderile de sarcina si debitele vehicu- (tabelul 4.2.25);
late, la fiecare nivel, utilizand relatiile 4.2.57 si 4.2.58. f (RI+ z) - sunt pierderile de sarcina pe circuitul vertical,
considerat identic cu eel de la aplicatia de la
5
4.2.8.5.2 Reiele bitub cu distribuiie radiali § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.19 B)
Exemplul de calcul 6 - conditia de echilibru hidraulic este:
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei instalatii de H!f't = 2376,27 < J:(Rl+Z)r = 2665,69 < H!f'cax = 3168,35 Pa,
incalzire bitub, cu crculatie fortata si distributie individuala rezulta o buna incadrare In limitele impuse.
alcatuita in sistem radial. Caracteristicile termice si geometrice b. racordare prin BEP:
sunt cele din fig. 4.2.25 b iar echiparea modulelor termohidrau- - suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul vertical
lice se considera de tipul celei prezentate in fig. 4.2.4 c pentru este centralizata in tabelul 4.2. 19 C conslderano ca retea-
racordare directa cu distribuitor D si colector C si figura 4.2.4 e ua verticala are aceeasi confiquratie si incarcare terrnica.
pentru racordare prin BEP cu distribuitor D si colector C. Se 9
considera reteaua de conducte executata din otel, cupru sau 2, (RI+
S
z)
CV
+ zaEP = 2383, 30 + zaEP [Pa],
material termoplastic tip polymutan.
• presiunea necesara la baza coloanei este aceeasl, deoa- - iar conditia de echilibru hidraulic:
. . 9
rece s-a pastrat confiquratia retelei verticale de conducte
de la distrlbutie arborescenta. Astfel, pentru:
H/:;n = 2257 < f (Rl+ZJcv + ZBEP = 2383,30 + ZBEP <
a. racordare directfi: < H!f'~x = 3009 Pa,
Hmin
oc = 1,5·g·(h0 + 4h + h1)-(P1 - Pd)= este satisfacuta,

max
= 1,5·9,81·(1,5+4·2,7 + 0,65)· 12,47"" 2376,27 Pa - caracteristicile hidraulice ale pompei de circulatie de pe cir-
Hoc = 2·g·(h0 + 4h + h1)-(P1 - Pd)= cuitul secundar se stabilesc in ipoteza adoptarii schemei
= 2·9,81·(1,5 + 4·2,7 + 0,65)·12,47"" 3168,35 Pa din fig. 4.2.4 e.
b. racordare prin BEP • Inaltirnea de pompare:
mm
H DC = 1,5·g·(h0 + 4h)·(P1 - Pd) =
= 1,5·9,81·(1,5+4·2,7)· 12,47"" 2257 Pa
HPCO = 2, (RI+ z)
1
+ ZMTH
1
= 1727, 60 + ZMTH [Pa],
1
max
HDC = 2·g·(h0 + 4h)·(P1 - Pd) = in care:
= 2·9,81·(1,5 + 4·2,7)·12,47"" 3009 Pa ZMTHt - se stabileste in concordanta cu rezistentele locale
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de incalzire

introduse de echiparea MTH1 pe circuitul secundar zire. Debitul de fluid care circula prin aceste robinete este:
pe tronsoanele dintre BEP si D-C. 2• 10
• debitul pompei: ti2 = 4>C2 • 3600 = · 3600"' 93 42 l/h
cp · /J.T · pm 4 ' 18 · 20 · 0 ' 968 ' .
9•
ti = }: <Pea · 3600 = OO · 3600 = O 4 m3/h - pentru circuitul 3:
PCO C · /J.T · p 4 18 · 20 · 968 4 ' .
p m ' ' I(Rl+Z)1 = I(Rl+Z)3 + xz:F= 749,60 + xz:F= 1727,60 Pa,
• verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele radiale 2, unde:
3 $i 4 (fig. 4.2.25 b) ale caror pierderi de sarcina sunt LZ:F - presiune consurnata in robinetele de reglare indica-
centralizate in tabelul 4.2.25 se face punand conditia de te la circuitul 2.
echilibru hidraulic in raport cu circuitul 1. xz:F = 1121,60 - 749,60 = 978 Pa.
Se considera ca la distribuitor si colector (fig. 4.2.4 e) sunt Debitul de fluid:
prevazute organe de reglare, la care se adauqa si capacita- \i'3 = \i'2 "' 93,42 l/h.
tea de disipare a presiunii disponibile neconsumate de catre - pentru circuitul 4:
robinetul cu dubla reglare atasat corpului de Incalzire, Pier- I(Rl+Z)1 = I(Rl+Z)4 + IZR~= 713,40 + IZR~= 1727,60 Pa
derea locala de sarcina z;F. in organele de reglare, se de- unde:
terrnina tinand seama de recomandartle anterioare: IZR~= 1727,60 - 713,40 = 1014,20 Pa
T;F = f (\i'x, z;FJ. este presiunea consurnata in robinetele de reglare indicate la
Astfel: circuitele 2 $i 3.
- pentru circuitul 2: Debitul de fluid:
I(Rl+Z)1 = I(Rl+Z)2 + xz:F= 931,60 + xz:F = 1727,60 Pa, 2•30
unde: ti4 = 4>C4 • 3600 = · 3600 50 102 32 l/h.
cp ·/J.T·pm 4,18·20·0,968 '
xz:F= 1121,60 - 931,60 = 796 Pa.
Aceasta presiune este consurnata in organele de reglare • circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
de la distribuitor-colector si robinetul de la corpul de incal- (E3, E2, E 1, sl P) se dirnensioneaza dupa aceeasi me-
-----------------------------~ todologie, luand in considerare presiunile
<l>c1 E
disponibile corespunzatoare fiecarui
DA .r2500 w I~ nivel, dupa cum urrneaza:
lc) a. racordare directA (tab. 4.2.19 B $i
'r
! II
4.2.25)
I
1-- ~.c HMTH2 - I(Rt+z1CO + I(Rt+ziCV - H etaj -
D - I' 11 I' 15 Tm -
- ....,J
- - _,J = 1727,60 + 254,80 - 165, 15 =
1817,25 Pa
:E
Ir--. H~TH3 =
:N"

!~ = l:(Rt+z),
co 6
+ l:(Rt+Z)cv -2·H;;1
5
=

= 1727,60 + 368,60 - 2·165,15

_ _5}_ ~~- - - - _J = 1765,90 Pa
<l>E3 = 8,2 kW i
H~TH4 =
.E
I~ = l:(Rt+zr + ±(Rt+z)CV -3·H;;j =
: II
5
Racordare directii. I s:
cu D $i C
= 1727,60 + 600, 35 - 3. 165, 15 =
__5}_ ~~ - -- _J = 1832,50 Pa
<l>E2 = 8,2 kW I
!E H~THS =

l<l>7 = 25,4 kwl

.L7 = 5,4 m .
I~ co 8
= l:(Rt+z), + l:(Rt+z)cv -4·H;;i
~ I~ 5
=

= 1727,60 + 761, 09 - 4. 165, 15 =

_"\/ ~2__ - -- - J_
<l>E1 = 8,2 kW I
= 1828,50 Pa

Racordare cu BEP
si D - C
I~-
, N

I~
__"J F'._ -- - _ l
<l>p = 7,8 kW I ~-

l<l>g = 44,4 kwl

I';;
lg= 3 m
- - -- - - . - - - -- - -- - --- - -- - --- - - _+ E
 I. lnstala~ii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incslzire

In tabelul 4.2.19 C rezultii.: rezultii. o bunii. lncadrare In limitele impuse, chiar dupa
H(;1TH2 = :E(Rl+Z)5 - H;~ai = 620,5 - 165, 15 = 455,35 Pa. adii.ugarea pierderilor de sarcinii. aferente MTH1.
b. racordarea prin BEP
H:'HJ =±(RI+ z)- 2. H;;j = 998,5 - 2·165, 15 = 668,20 Pa - suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul vertical
5
este centralizatii. In tabelul 4.2.19 C considerand ca reteaua
verticala are aceeasi conflquratie si incarcare terrnica.
H:'H4 =±(RI+ z)-3. H;;j = 1646,5-3·165, 15 = 1151,05 Pa 9
5
2:(Rl+Z) +ZBEP =2236,21+Z8EP[Pa]
CV
5

H:'Hs = f5
(RI+ z) - 4 · H;;1 = 2035, 3 - 4 · 165, 15 = 1374, 7 Pa - iar conditia de echilibru hidraulic este:
. 9
H(;'~n = 2257 < f(Rl+ZJcv + ZBEP = 2236,21 + ZBEP <
Presiunea disponibilii. obtinuta pentru fiecare nivel este
consumatii. pentru acoperirea pierderilor de sarcinii. pe con- < H(;'~x = 3009 Pa.
ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare $i pen- - caracteristicile hidraulice ale pompei de circulatie de pe
tru acoperirea pierderilor de sarcina In BEP. circuitul secundar se stabilesc In ipoteza adoptii.rii
Circuitele radiale secundare se dimensioneazii. ca si In schemei din fig. 4.2.4 e.
cazul racordii.rii directe, pierderea de sarcinii. a acestora • inaltirnea de pompare:
fiind acoperitii. de o pompii. de circulatie rnontata In aval de
HPCO = 2:(Rl+Z) +ZMTH , = 1126,45+ZMTH , [ Pa]
distribuitorul din dotarea MTHx (fig. 4.2.4 e). Caracteristicile 1

hidraulice ale pompelor se stabilesc tinand seama de pier- In care:

derile de sarcina In raport cu circuitul eel mai dezavantajat ZMTH - se stabileste tinand seama de rezistentele locale
1
si debitul de fluid corespunzii.tor tuturor consumatorilor de introduse de echiparea MTH 1 pe circuitul secundar
pe nivel, utilizand relatiile 4.2.57 $i 4.2.58. pe tronsoanele dintre BEP sl D-C.
U pentru retele cu conducte din cupru ce tac parte din • debitul pompei:
reteaua orizontala, diametrele si pierderile totale de sarcina
sunt prezentate In tabelul 4.2.27, iar valoarea coeflcientilor Ii = L
tl>co · 3600 =
9•
OO · 3600 = 0 4 m3/h
PCO C · .1T · p 4 18 · 20 · 968 4 ' .
de rezistenta localii., In tabelul 4.2.28. Pentru calculul coefi- p m ' '

cientilor de rezlstenta locala s-au folosit datele din tabelele • verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele radiale
4.2.4. si 4.2.8, tinand seama de confiquratia retelei orizon- 2, 3 $i 4 (fig. 4.2.25 b) ale caror pierderi de sarcinii. sunt
tale din figura 4.2.25 b. Diametrele conductelor s-au stabilit centralizate In tabelul 4.2.27 se face punand conditia de
In functie de sarcina termicii. sl rezistenta termicii. medie echilibru hidraulic In raport cu circuitul 1.
cuprinsii. In banda Rmin.;.. Rmax' utitizand tabelul 4.2.7. Pentru Metodologia de calcul este cea indicata la retelele de
circuitele verticale se rnentin rezultatele obtinute la exemplul conducte din otel, Astfel:
de la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.21 B+C), consicerand aceeasi - pentru circuitul 2:
conflquratie a retelei verticale. I(Rl+Z)1 = I(Rl+Z)2 + :Ez,:F = 598 +Ez,:F = 1126,45 Pa,
• verificarea rezultatelor prezentate In tabelul 4.2.27 se face unde:
cornparand pierderile totale de sarcina cu presiunile Ez,:F = 1126,45 - 598 = 528,45 Pa
disponibile calculate pentru fiecare varianta de racordare. este presiunea consurnata In organele de reglare de la dis-
Astfel, pentru: tribuitor - colector sl robinetul de la corpul de Incalzire,
a. racordare direcM Debitul de fluid care circulii. prin robinete:
- suma pierderilor totale de sarcinii. pe circuitul modulului 2• 10
MTH1: V2 = l[>C2 · 3600 = · 3600"' 93 42 1/h.
cp · .1T · p m 4, 18 · 20 · 0, 968 '
f
9

}:(Rl+Z)r = }:(Rl+z), + (Rl+Z) = - pentru circuitul 3

= 1126,45+1511,92 = 2638,38 Pa
I(Rl+Z)1 = I(Rl+Z)3 + EzgF = 478,80 + EzgF = 1126,45 Pa
unde
In care: EzgF = 1126,45 - 478,40 = 648,05 Pa
I(RI + Z)1 reprezintii. pierderile de sarcina pe circuitul eel
- este presiunea consurnata, de asemenea, In robinetele de
mai lung al distributiei radiale de la ultimul nivel reglare indicate la circuitul 2.
(tab. 4.2.27); Debitul de fluid:
~(RI z) -
reprezintii. pierderile de sarcina pe circuitul ver- v = v2"'
3 93,4211h
f + tical, considerat identic cu eel al exemplului de - pentru circuitul 4
la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.21 B). I(Rl+Z)1 = I(Rl+Z)4 + Ez;F = 448,80 + IZR~ = 1126,45 Pa
- condltia de echilibru hidraulic este: unde:
Hf;'t = 2376,27 Pa < I(Rl+Z)r = IZR~ = 1126,45 - 448,80 = 677,65 Pa
este presiunea consurnata de asemenea In robinetele de
= 2638,38 Pa+ Z8EP< HEJ'e = 3168,35 Pa,
Tabelul 4.2.25. Dimensionarea tronsoanelor reielei Tabelul 4.2.26. Valoarea coeficientjlor de rezistentt
orizontale 'i evaluarea pierderilor de sarcini, pentru locali Is pentru tronsoanele retelei orizontale, cu
conducte din otel, varianta distributiei radiale (ex. 6) distributie radiali 'i conducte din otel (ex. 6)
Nr. <I> L D v R II; R · 1 z (RI+ Z) I(RI + Z)
Nr. Corp Curbe Robinet
tron son [kW] [m] [in] [m/s] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
tronson Incalzire
Rdr Cpo
r/D = 4
vtv , TIS rrt tree ere
l:!;
I 2,5 13,4 3/8 0.26 100 11.4 1340 387.6 1727.6 -
2
I 2.5 4.0 2,0 3. 0.3 - - - 2 ·I 11.40
2,1 9,4 ! 3/8 0,22 70 11.4 658 273.6 931.6 T2RF
2 2,5 4.0 2,0 3. 0,3 - - - 2 ·I 11.40
-----
3 2,1 6,8 i 3/8 0,22 70 11,4 476 273,6 749.6 TJRF 1---------
3
-
2,5
f---
4,0 2,0 3 . 0,3 - - -
f-----
2. 1
I----
11,40
4 I
2.3 4 I 3;s 0,25 90 11,4 360 353,4 713.4 T4RF 4 2,5 4,0 2,0 3. 0,3 - - - 2· I 11.40
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de inciilzire

reglare indicate la circuitele 2 $i 3. sl pierderile totale de sarcinii sunt prezentate in tabelul

Debitul de fluid: 4.2.29, iar valoarea coeficientilor de rezistenta locala, in ta-
2•30 belul 4.2.30. Pentru calculul coeficientilor de rezlstenta loca-
Ii4 = </JC4 · 3600 = · 3600" 102 32 1/h. lii au fost folosite datele din tabelul 4.2.4, tinand seama de
c p · t1T · p m 4, 18 · 20 · 0, 968 '
confiquratia retelei orizontale din fig. 4.2.25 c. Diametrele
• circuitele orizontale corespunziitoare celorlalte niveluri (E3, conductelor au fost stabilite in functie de sarcina termicii si
E2, E1 $i P) se dimensioneazii dupa aceeasi metodologie, rezistenta termicii medie cuprinsii in banda R min" .. Rmax,
luand in considerare presiunile disponibile corespunzii- utilizand tabelul 4.2.9. Pentru circuitele verticale se rnentin
toare fieciirui nivel, dupii cum urrneaza: rezultatele obtinute la exemplul de la § 4.2.8.5. 1 (tab. 4.2.23
a. racordare directa (tab. 4.2.21 B si 4.2.27): B + C), considerand aceeasi confiquratie a retelei verticale.
HMTH2 _ J:(Rl+Z')co + l:(Rl+Z')cv _ Hetaf _ • verificarea rezultatelor prezentate in tabelul 4.2.29 se fa-
D - I' 1 I' 5 Tm -
= 1126,45 + 217,87 - 165, 15 = 1179, 17 Pa ce cornparand pierderile totale de sarcinii cu presiunile dis-
co 6 ponibile calculate pentru fiecare variantii de racordare.
H~'H3 = 2:(Rl+Z), + 2:(Rl+Z)cv -2·H;;i = Astfel, pentru:
5
a. racordare directa:
= 1126, 45 + 383, 77 - 2 · 165, 15 = 1179, 92 Pa - suma pierderilor totale de sarcinii pe circuitul MTH1
co 7

H~'H4 = 2:(Rl+Z), + 2:(Rl+Z)cv -3·H;;1 =

5

= 1126, 45 + 1125, 16 - 3 · 165, 15 = 1756, 16 Pa =568, 15+ 1272, 17= 1840,32 Pa,
co 8 in care:
H~THS = 2:(Rl+z), + 2:(Rl+Z)cv -4·H;;j = J; (RI + Z)1 - reprezintii pierderile de sarcina pe circuitul eel
5
mai lung al distributiei radiale de la ultimul nivel
= 1126, 45 + 1321, 57 - 4 · 165, 15 = 1787, 42 Pa (tab. 4.2.29);
Presiunea disponibilii obtinuta pentru fiecare nivel este 9
consumatii pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe cir- L (RI+ Z )- reprezintii pierderile de sarcinii pe circuitul ver-
cuitele orizontale "L(Rl+Z)c~ $i a pierderilor de sarcinii locale s tical, considerat identic cu eel de la exemplul
in modulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor de la § 4.2.8.5. 1 (tab. 4.2.23 B).
orizontale se face aplicand aceeasi metodologie de calcul. - conditia de echilibru hidraulic este
b. racordare prin BEP: H[;'~n = 2376,27 < J:(Rl+Z)7 = 1840,32 < H;'cax = 3168,35 Pa,
Considerand conflquratla retelei verticale identicii cu cea rezultii ca pierderile de sarcinii corespunziitoare circuitului
de la aplicatia de la § 4.2.8.5.1, pe baza rezultatelor centra- eel mai dezavantajos (circuitul 1) nu satisfac aceasta condi-
lizate in tabelul 4.2.21, C rezultii: tie (pierderile de sarcinii fiind mult prea mici). Se recurge la
H MTH2 - J;(Rl+Z') - Hetaf = 217 87 - 165 15 = 52 72 Pa o reglare a robinetului cu dublii reglare de la corpul de in-
D - l' 5 Tm ' ' ' '
ciilzire Oct• unde treapta de reglare se stabileste pentru o
H~THJ = f (RI+ z)- 2. H;;j = 792, 16 - 2. 165, 15 = 461,86 Pa, pierdere locala de sarcinii z~F = 600 Pa.
5 Debitul de fluid care circulii pe acest circuit, este:
7 2• 50
H~'H4 = L (RI+ z)- 3 · H;; 1 = 1125, 16 - 3 · 165, 15 = 629,71 Pa, ~ =
GP·
<Pc,
t1T ·Pm
· 3600 =
4, 18 · 20 · 0,968
· 3600 .. 111,21 1/h.
5

8 Treapta de reglare T~F se stabileste in functie de varianta

H~ms =}:(RI+ z)- 4 · H;; 1 = 1729, 96 - 4·165, 15 = 1069,36 Pa. de arrnatura aleasii, utilizand dependenta: T~F = f (V1, Z~F )
5
Rezultii:
Presiunea disponibilii obtinuta pentru fiecare nivel este J:(Rl+z); = J:(Rl+Z)1 + z~F = 568, 15 + 600 = 1168, 15 Pa
consurnata pentru acoperirea pierderilor de sarcinii pe con- iar conditia de echilibru pentru noile valori:
ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare sl pen- H;'!_;n = 2376,27 < J:(Rl+Z)1 + Z~F < H[;';' = 3168,35 Pa
tru acoperirea pierderilor locale de sarcinii in BEP.
Circuitele radiale secundare se dimensioneazii ca si in Tabelul 4.2.28. Valoarea coeficien~lorde rezistenit
cazul racordiirii directe, pierderea de sarcina fiind acoperitii
locali II; pentru tronsoanele reielei orizontale,
de pompa de circulatie rnontata in aval de distribuitorul din
cu distriblf1ie radiali llli conductedin cupru (ex. 6)
dotarea MTHx (fig. 4.2.4 e). Caracteristicile hidraulice ale
pompelor se stabilesc tinand seama de pierderile de sarcina Nr. Corp Curbe Robinet
tronson lncalzire
Rdr Cpo
r/D = 1,2
TIS rrt trecere
I!;
in raport cu circuitul eel mai dezavantajat sl debitul de fluid
corespunziitor tuturor consumatorilor de pe nivel, utilizand I 2.5 2 0,7 3. 0,35 - - 2. 2,5 11.25
-·
relatiile 4.2.57 si 4.2.58. 2 2.5 2 0,7 3 . 0,35 - - 2. 2,5 I 11,25
Cl pentru retele de conducte din materiale termoplastice 3 2.5 2 0,7 3. 0,35 - - 2. 2,5 11,25
·--

tip Polymutan ce tac parte din reteaua orizontala, diametrele 4 --2.512 OJ ~3-0,35 - - 2. 2.5 11.25

Tabelul 4.2.27. Dimensionarea tronsoanelorreielei orizontale llli evaluarea pierderilorde sarcini,

pentru conductedin cupru, varianta disbiblf1iei radiale (ex. 6)
Nr. <t> M I D·C\ v R lech II R·II
-
tronson [kW) [kg/h) [m] [mm) [mis) [Palm) [m) [m) [Pa]
I 2,5 107,65 13,4 15 · I 0.231 65 3,93 17.33 1126.45 -
-
2 2,1
···-·--·
90.43 9,4 I 15 · I
-~
0.188 46 3,6
-------
13 598
-~----··---- -- ----
TRFo
·~-----

3 2,1 90,43 6,8 15 · I 0,188 46 3,6 10,4 478,4 TRF'

4 2,3 99.04 4 15 · I 0,22 55 4,16 8,16 448,8 TRF•

I
 I. lnstalatii de lncalzlre Capitolul 4: Sisteme de incalzire

sau • circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri

Hmin = 2376,27
0cfonditie
< 1840,32 + 600 < H0'7;ax = 3168,35 Pa (E3, E2, E 1 sl P) se dimensioneaza dupa aceeasi metodolo-
Indeplinita. gie, luand in considerare presiunile disponibile corespunza-
b. racordare prin BEP: toare fiecarui nivel, oupa cum urrneaza:
- suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul vertical a. racordare directa (tab. 4.2.23 B si 4.2.29):
este centralizata in tabelul 4.2.23 C considerand ca reteaua HMTH2 _ l:(Rl+ZJCO + l:(Rl+ZJCV _ Hetaj _
D - l' 1 l' 5 Tm -
verticala are aceeasi confiquratie si tncarcare terrnica, = 1168, 15 + 250,97 - 165, 15 = 1253,97 Pa
co 6

f
5
(RI+ z)CV + ZBEP = 2581, 73 + ZBEP [Pa];
H~TH3 = 2(Rl+z), + :2:(Rl+Z)cv
5
-2·H;;j =

= 1168, 15 + 443, 5 - 2 · 165, 15 = 1281, 38 Pa

- iar conditia de echilibru hidraulic:
' 9

H!J'j' = 2257 < f (Rl+ZJcv + ZBEP = 2581,73 + ZBEP <

H~TH4 = L (RI+ z),
co
+
7
L (RI+ z)cv - 3. H;;j =
< H!J'i!x = 3009 Pa 5

- caracteristicile hidraulice ale pompei de circulatie de pe = 1168, 15 + 825, 72 - 3 · 165, 15 = 1498, 42 Pa

circuitul secundar se stabilesc in ipoteza adoptarii co 8

schemei din fig. 4.2.4 e. H~THs = }:(Rl+Z), + }:(Rl+Z)cv -4·H;;i =

5
• inaltirnea de pompare
= 1168, 15 + 1062, 11 - 4 · 165, 15 = 1569, 66 Pa
Hpco =}: (RI+ z); + zMTH, = 1168, 15 + zMTH, [Pa]; Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel este
in care: consurnata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe cir-
ZMTHI - se stabileste tinand seama de rezistentele locale cuitele orizontale l:(Rl+Z)c~ si a pierderilor de sarcina locale
introduse de echiparea MTH1 pe circuitul secundar. in modulul termohidraulic ZMTHx· Dimensionarea circuitelor
. }:<P 900 orizontale se face aplicand aceeasi metodologie de calcul.
V
PCO
=
Cp · /ff · p m
co · 3600 = '
4 , 18 · 20 . 968 , 4
· 3600 = o '4 m3/h
.
b. racordarea prin BEP:
Considerand confiquratia retelei verticale identica cu cea
• verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele radiale 2, de la exemplul de la § 4.2.8.5. 1, pe baza rezultatelor pre-
3 si 4 (fig. 4.2.25 b) ale caror pierderi de sarcina sunt cen- zentate in tabelul 4.2.23, C rezulta:
tralizate in tabelul 4.2.29, se face punand condltia de echilibru HP:TH2 = l:(Rl+Z)5 - H;::i = 772,79 - 165, 15 = 607,64 Pa,
hidraulic in raport cu circuitul 1. Metodologia de calcul este 6
cea indlcata la retelele de conducte din otel si cupru. H~rH3 = L (RI+ z)- 2 · H;; 1 = 1327, 28 - 2 · 165, 15 = 996,98 Pa,
Astfel: 5

- pentru circuitul 2 7
l:(Rl+ZJ; = l:(Rl+Z)2 + J:z,:F = 329,6 + Ez,:F = 1168, 15 Pa H:H• = }: (RI+ z)- 3 · H;;j = 1709, 47 - 3 · 165, 15 = 1214,02 Pa,
unde: 5

l:ZR~ = 1168, 15 - 329,6 = 838,55 Pa, presiune ce se con- 8

surna in organele de reglare de la distribuitor - colector si H~ms = L (RI+ z)- 4 · H;; 1 = 2371, 67 - 4 · 165, 15 = 1111,01 Pa.
robinetul de la corpul de Incalzire. 5

Debitul de fluid care circula prin robinete: Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel este
2• 10
consurnata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe con-
ti2 = <fJC2 · 3600 = · 3600 5' 93 42 1/h. ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare i;;i a
c p · t1T · p m 4, 18 · 20 · 0, 968 '
pierderilor locale de sarcina in BEP.
- pentru circuitul 3 Circuitele radiale secundare se dimensioneazaca si in cazul
l:(Rl+ZJ; = l:(Rl+Z)3 + l:ZiF = 264,6 + l:ZiF = 1168, 15 Pa, racordarii directe, pierderea de sercina fiind acoperlta de pompa
unde: de crcuatie rnontata in aval de distribuitorul din dotarea MTHx
l:ZiF = 1168, 15 - 264,6 = 903,55 Pa, presiunea ce se con- (fig. 4.2.4 e). Caracteristicilehidrauliceale pompelor se stabilesc
surna in robinetele de reglare indicate la circuitul 2.
Debitul de fluid Tabelul 4.2.30. Valoarea coeficieniilorde rezistenil
113 = 112"' 93,42 l/h locali l:f;, pentrutronsoanelereteleiorizontalepentru
- pentru circuitul 4 conductetip Polymutan cu distributieradiali (ex. 6)
L(Rl+ZJ; = l:(Rl+Z)4 + l:ZR~ = 293,37 + l:ZR~ = 1168, 15 Pa
unde: Nr. Corp Curbe Robinet
Rdr Cpo TTS TTf l:f;
l:ZR~ = 1168, 15 - 293,37 = 847,78 Pa, presiunea ce se con- tronson Incalzire r/D = 2 tree ere
surna in robinetele de reglare indicate in circuitele 2 si 3. I ' 2.5 4 1,13 3 ·OJ - - 2. 1.5 11,53
Debitul de fluid: 2 2.5 4 1,13 3. 0,3 - - 2. 1,5 11,53
2• 30 3 2,5 4 1,13 3. 0,3 - -
I 2. 1,5 11.53
V4 = <fJC4 · 3600 = . 3600"' 102,32 1/h. 4 2,5 4 I ,13i 3·0.3 - - 2. 1,5 11.53
CP·t1T·pm 4,18·20·0,968
Tabelul 4.2.29. Dimensionareatronsoanelorreteleiorizontale•i evaluarea pierderilorde sarcini,
pentruconductetip Polymutan, variantadistributieiradiale(ex. 6)
Nr. <I> 'ii I D v R
l:f; z R · 1 RI+ Z
-
tronson [kW] [Ifs] [m] [mm] [mis] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa]
I 2,5 0,031 13,4 15 0,15 33 11,53 125,95 422,2 568,15 TIRF = 600 Pa
2 2,1 0,026 9,4 15 0,13 25 11,53 94,6 235 329,6 T2RF

3 2,1 0,026 6,8 15 0,13 25 11,53 94,6 170 264,6 PRF

4 2,3 0,028 4 15 0,18 28 11,53 181,37 112 293,37 PRF
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lastalatii de lncalzire

tinand seama de pierderile de sercina in raport cu circuitul eel • pierderile unitare de sarcina medii corespunzatoare pre-
mai dezavantajat $i de debitul de fluid corespunzator tuturor siunilor disponibile H;/;n $i H;';x se calculeaza cu relatiile:
consumatorilor de pe nivel, utilizand relatiile 4.2.57 si 4.2.58. a. racordare direcM
R . (1 - 0, 33) · H;; = (1 - 0, 33) · 2376, 27 = Palm
4.2.8.5.3 Reiele bitub inelare 30 97
mm 2,f 51,4 ' '
Exemplul de calcul 7
Se dimensioneaza diametrele unei instalatii de incalzire bitub :Et = 2·(h0 + 4h) + (!% + tg + tff + I~ + IS) =
cu crculatie fortata si distributie mdividuala, alcatuita in sistem = 2·(1,5 + 4·2,7) + 3,4 + 2,8 + 3,2 + 4,0 + 13,4 = 51,4 m
inelar. Caracteristicile termice si geometrice sunt cele din fig.
R (1- 0, 33)- H';;' = (1- 0, 33) · 3168, 35 = Palm.
4.2.25 c considerand ca reteaua de conducte este alcatuita din 41,3
otel, cupru sau material termoplastic tip Polymutan. max 2,f 51,4
• presiunea disponibila la baza coloanei nu depinde de
materialul utilizat pentru conducte, aceasta fiind ca si in a- b. racordare prin BEP
plicatlile precedente, stabilita cu relatille 4.2.43 a si 4.2.43 b
R (1-0,33)·H;; = (1-0,33}·2257 =6147Palm
dupa cum urrneaza:
mm 2, / 24, 60 ' '
a. racordare direcM
Hi::n =
1,5·g·(h0 + 4h + h1NP1 - Pd)= :El = 2·(h0 + 4h) = 2·(1,5 + 4·2,7) = 24,60 m,
= 1,5·9,81-(1,5+4·2,7 + 0,65)-12,47,,. 2376,27 Pa (1 - 0, 33) · H;~x (1- 0, 33) · 3009
H;';x = 2·g·(h0 + 4h + h1NP1 - Pd)= Rmax 2,t = =81,95Palm.
= 2·9,81·(1,5 + 4·2,7 + 0,65)· 12,47,,. 3168,35 Pa 24,6
b. racordare prin BEP D pentru retele de conducte din otel, diametrele si pierde-
«: = 1,5·g·(h0 + 4h)·(P1 - Pd) =
= 1,5·9,81·(1,5+4·2,7)-12,47,,. 2257 Pa
rile totale de sarcina sunt centralizate in tabelul 4.2.31, unde
dimensionarea este facuta separat pentru circuitul de ducere
H;';x = 2·g·(h0 + 4h)-(P; - Pd)= $i eel de intoarcere. Diametrele tronsoanelor de conducte se
= 2·9,81·(1,5 + 4·2,1)·12,47 ,,. 3009 Pa stabilesc in functie de debitul de agent termic $i pierderea de
~----------------------------~ sarcina unltara medie, utilizand tabelul
4.2.3. Coeficientii de rezistenta locala cen-
@<1>31=2,1 kW 2_ 1 <1>2 1 = 2, 1 kW
· l3_1 = 1,3 m 12.1 = 1,3 m tralizati in tabelul 4.2.32 s-au stabilit in
functie de confiquratia retelei, iar valorile s-
au luat din tabelul 4.2.4. Pierderile de sar-
E cina locale pentru :E~ = 1 s-au luat din
tabelul 4.2.5.
• verificarea rezultatelor centralizate in
tabelul 4.2.31 se obtine cornparand pier-
derile totale de sercina ale tuturor circuite-
lor corpurilor de incalzire in raport cu
MTH1. Astfel, pentru:
a. racordare direcM
- pentru circuitul corpului de incalzre <Pc4:

}:(Rt+z)QC4 = }:(Rt+ZL + }:(Rt+z),, +

4r
}: (Rt+ z) = 368+186,25 + 1388, 50 =
tr

'E = 1942, 75 Pa.

Ir--_ - pentru circuitul corpului de incalzire <Pc3:
'C\J

I~ 2": (RI+ z) Q C3 = ~
3d
(RI+ z) + ~ (RI+ z)
d 3.1
+
i
_SZ_ E2___ . -
= 8,2 kW
t 4r
<l>E2 +}";(Rt+ z) = 505,8+107,6+1285,7 =
IE 2r
<1>1 = 25,4 kW : r--
= 1899, 1 Pa.
l7 = 5,4 m
1~ - pentru pentru circuitul corpului de in-
calzire <Pc2:
4d '
I

:E }:(Rt+z) = }:(Rt+Z)+ }:(Rt+z) +

Dc2 2d d 2.1
'r--
4r
1 N"
: II +}:(Rt+ z) = 638,2+142,8+1213,7 =
3'
~
f-T-~~~.~ . .sz.?_._ - = 1999,7 Pa.
<l>p = 7,8 kW - pentru circuitul corpului de incalzire <Pc1:
0
~
g <l>g = 41,4 kW 4d
=
19 3 m }:(Rt+z) = }:(Rt+z)+ }:(Rt+z) +
O ci 1d 1.1
Hoc
+ L (RI + z),, = 875, 2 + 60, 3 + 1072, 2 =
Fig. 4.2.25c. Schemi de calculpentru instalaiiabitubcu
circulaiiefo'18ti pentruconsumatoriindividuali,
cu distribuiieinelari.
= 20007, 7 Pa.
 I. lnstalalii de inciilzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire

Conditia de echilibru hidraulic impune ca lntre pierderile 9

de sarcina pentru oricare circuit sa nu fie o abatere relative }:(Rt+z)

CO+CV
=}:(Rt+z)
Oc1
+}:(Rt+Z)=
5
e mai mare 5 %. Pentru calculul abaterii medii relative se
i~ ca referinta circuitul corpului de Incalzjre <P ct: care are = 2007,7+938,09=2945,79 Pa.
pierderea de sarcina cea mai mare. HF;'/;= 2376,27 <J:(Rl+ZJco+cv = 2945,79 < H(;x = 3168,35 Pa.
=}:(Rt+ z),,,c, - }: (Rt+ zk. -100 = Conditia de echilibru este Indeplintta.
f,_,,,c, }: (Rt+ z).,c, b. racordare prin BEP:
• circuitul orizontal considerat secundar conform schemei
= 2007, 7 - 1942, 75 . 100 = 3, 23% din fig. 4.2.4 d se dirnensioneaza la tel cu eel al racordarii
2007,7 directe. Pierderile de sarcina sunt acoperite de o pornpa de
circulatie cu urrnatoarele caracteristici hidraulice:
• lnaltimea de pompare:
= }: (Rt+ z),,,c, - }: (Rt+ z),,'c3 . =
f,_,pC3 L (RI+ ztc, 100 Hpco =}:(Rt+ z)
Oc1
+ zMrH
1
= 2001, 7 + zMrH [Pa]
1

In care:
= 2007,7-1899, 1·100 = 5,41% ZMTHI - sunt pierderile de sarcina locale datorate compo-
2007,7 nentelor din MTH1
• debitul pompei:
· L<Pco 9 00
V
PCO
=
C · t1T · p
· 3600 =
4 18 ·
'
20 · 968 , 4
· 3600 = o' 4 m3/h.
p m '

• circuitul vertical are aceeasi configuratie si aceleasi

= 2007, 7 - 1999, 7 . 100 = 0, 39% debite de agent termic pe tronsoane, ca In cazul exemplului
2007,7 de la § 4.2.8.5.1, rezultand:
H;;'~n = 2376,27 < J:(Rl+ZJcv = 2383,3 < HF;'~ = 3168,35 Pa
Valorile E, obtinute arata ca numai circuitul corpului de in- In care: 9
calzire <P cs are o abatere relativa mai mare de 5 % . Pentru a J:(Rl+ZJcv = J:(Rl+Z) - sunt pierderile de sarcina totale ale
obtine echilibrul hidraulic cu circuitul de reterinta <Pc1, se de- 5
circuitului vertical (tab. 4.2.19 C).
terrnina gradul de reglare TR~c3 a robinetului cu dubla reglare
atasat corpului de Incalzire <Pc3: • tronsoanele aferente retelelor orizontale pentru celelalte
v )
TRF<Pc3 -- j (.ZRF<Pc3 ' <PC3 ' niveluri (E3, E2, E1 $i P) se dirnensioneaza urrnand metodologia
unde: de la aplicatiile precedente, luand In considerare presiunea
zR<PFc3 = J:(Rl+Z) <Pc1 - J:(Rl+Z) <I>C3 = 2077,7 - 1899, 1 = 108,6 Pa disponibila corespunzatoere fiecarui nivel. Astfel, pentru:
a. racordare directa (tab. 4.2.31 $i 4.2.19 B)
iar debitul de fluid:
HMTH2 = J:(Rl+Z) + J:(Rl+Z) - H etaj
0 <Pc1 5-CV Tm
<PCJ · 3600 =
2• 10
· 3600 e = 2007,7 + 254,8 - 165, 15 = 2097,35 Pa
<»:». 4,18·20·0,968
HMTH3 = L (Rt+ z) +
6
L (Rt+ z) - 2. Hetaj =
0 <Pc, 5 CV Tm
= 93,421/h.
• verificarea dirnensionar!i circuitului orizontal si vertical = 2007, 7 + 368, 6 - 2 · 165, 15 = 2046, 0 Pa
pentru racordarea directa se face cornparand suma pierde- 7
rilor de sarcina maxime de pe circuitul orizontal $i pierderilor H~TH• = }:(Rt+z)., + }:(Rt+z)cv -3·H;;j =
de sarcina de pe circuitul vertical cu presiunile disponibile C> 5

calculate In raport cu baza coloanei. Pierderile de sarcina de = 2007, 7 + 600, 35 - 3·165, 15 = 2112, 6 Pa
pe circuitul vertical se considers cu aceleasi valori ca la
8
exemplul de la § 4.2.8.5. 1 tntrucat confiquratia retelei si de- HMTHS = L (Rt+ z) + L (Rt + z) - 4 . Hetaj =
bitele de agent termic sunt aceleasl (tab. 4.2.19 B). D <Pc1 5 CV Tm

= 2007, 7 + 761, 09 - 4 · 165, 15 = 2108, 19 Pa

Tabelul 4.2.31. Dimensionarea tronsoanelorreielei orizontale 'i evaluarea pierderilorde sarcini,

pentru conductedin oie1, varianta distribuiieiinelare (ex. 7)
Nr. <1> L D v R LI; R ·I z (RI+ Z) l:(RI + Z)
tronson [kW) [m) [in) [m/s] [Palm) [Pa] [Pa) [Pa) [Pa]
Id 2,5 4 1/2 0,16 30 9,75 120 117 237 875.2
-- -------- ----·-·------
2d 4,6 3,2 314 0.22 35 0,85 112 20,4 132,4 638,2
3d 6,7 2,8 314 0,24 40 0,89 112 25,81 137,8 505,8
4d 9 3,4 3/4 0,32 70 2,6 238 130 368 368
Ir 2.3 3,1 1/2 0.15 25 2,3 77,5 25.3 102,8 1388,5
2r 4,4 3,2 3/4 0,15 18 1,31 57,6 14,4 72 1285,7
3r 6,5 3,35 314 0,22 35 1,01 117,25 24,25 141,5 1213,7
--t-------- --
4r 9 13.4 3/4 0,32 70 2,6 942,2 130 1072,2 1072,2
I.I 2,5 0,65 112 0,16 30 3,4 19,5 40,8 60,3 -
2.1 2,1 1,3 112 0,13 20 14.6 26 116,8 142,8 -
-~ -·------ ~-
3.1 2,1 1,3 1/2 0,13 20 13,6 26 81,6 107,6 -
4.1 2,3 0,65 1/2 0,15 25 15,5 16,25 170,5 186,25 -
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstelatii de incalzire

in care: 0 pentru retele de conducte din cupru, diametrele $i pier-

I(Rl+Zt.,c, - sunt pierderile de sercma pe circuitul orizontal (tab.
4.2.31) cu valoarea cea mai mare, circuitul <Per
f (RI+ z) cv - reprezinta pierderile de sarcina pe tronsoa-
nele conductelor verticale situate in zona su-
x derea de sarcina unitara medie, incadrata intre limitele ma-
perioara MTHx (tab. 4.2.19 B);
Hre,:,a1 = 0,5·g·h·(P; - Pd) = 0,5·9,81·2, 7· 12,47 = 165, 15 Pa,
- este presiunea terrnica medie corespunzatoare unui nivel.
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con-
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele
orizontale si verticale corespunzatoare modulului termohi-
draulic. Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se
face aplicand metodologia expusa la dimensionarea circul-
telor corespunzator nivelului E4. Condina de echilibru hi-
draulic este ca aceste pierderi de sarcina sa nu depaseasca
presiunea disponibila.
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.19 C):
derile totale de sarcina sunt prezentate in tabelul 4.2.33, in
care dimensionarea este tacuta separat pentru circuitul de
ducere $i intoarcere. Diametrele tronsoanelor de conducte
au fost stabilite in functie de debitul de agent termic $i pier-
xima si minima, utilizand tabelul 4.2.7. Coeficientii de rezis-
tenta locala au fost stabillti in functie de contiquratia retelel,
valorile acestora fiind alese din tabelul 4.2.4, iar lungimile
echivalente din tabelul 4.2.8. Rezultatele pe tronsoane sunt
prezentate in tabelul 4.2.34.
• verificarea rezultatelor centralizate in tabelul 4.2.33 se
face comparand pierderile totale de sarcina ale tuturor
circuitelor corpurilor de incalzire in raport cu MTH1.
a. racordare directA:
- pentru circuitul corpului de incalzire <P e4:
2:(Rl+ZL,C4 = :l(Rt+zt + :l(Rt+zL,d + ~(Rt+z) = -

H({'TH2 = I(Rl+Z)5 - HTe,:,a1 = 620,50 - 165, 15 = 455,35 Pa = 210, 5 + 171, 6 + 1069, 39 = 1451, 49 Pa
6 pentru circuitul corpului de Incalzire <Pe3:
H~THJ = l:(Rt + z)- 2 · H;:j = 998,5 - 2·165, 15 = 668,2 Pa, 4d r 4r
5 }:(Rl+z), =}:(Rl+Z)+}:(Rl+Z) +}:(Rl+Z)=
fJ CJ Jd d 3. 1 2r
7
H~TH4 = 2: (RI+ z)- 3. H;:j = 1646, 5 - 3 · 165, 15 = 1151,05Pa, 351, 5 + 184, 46 + 866, 44 = 1402, 4 Pa
=

5 pentru circuitul corpului de lncalzlre <Pe2:

8 ~ r •
H~ms = 2:(R!+Z)-4·H;:i = 2035,30-4·165,15= 1374,7 Pa. }:(Rl+z), =}:(Rl+Z)+}:(Rl+Z) +}:(Rl+Z)=
5 p C2 2d d 2. 1 3r

Presiunea disponibila H({'THx pentru fiecare nivel se con- = 600, 70 + 184, 46 + 625, 94 = 1411, 10 Pa

surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele pentru circuitul corpului de Incalzire <Per·
de racord ale BEP la coloana de alimentare. In cazul in care 4d
presiunea disponibila nu poate fi consurnata integral, se l:(Rt+ztc, = ~(R!+Z)+ l:(R!+z),, + l:(Rt+z),, =
introduc organe de reglare pe circuitul de racord ale carer
trepte de reglare se stabilesc in functie de presiunea rarnasa = 754, 06 + 193, 05 + 460, 50 = 1407, 61 Pa

neconsurnata z,;F ~i debitul de fluid \i'x ce traverseaza ra- Condina de echilibru hidraulic impune ca intre sumele pierde-
cordul de la coloana la MTHx. rilor de sarcinain raport cu fiecare circuit sa nu fie o abatere me-
Tronsoanele circuitelor orizontale, pentru aceste niveluri, die relativa E, mai mica de 5 %. Pentru calculul abaterii medii re-
se dirnensioneaza aplicand metodologia rnentionata la lative se ia ca referinta circuitul corpului de incalzire <Pe4, care
circuitele de la ultimul nivel, conditia fiind de nedepasire a are pierderea de sarcina cea mai mare.
vitezelor economice recomandate. Pierderile de sarcina de
}:(R!+Z) -}:(Rt+z)
pe aceste circuite sunt acoperite de o pornpa de circulatie E = <Pc, "'c• · 100 =
ale carei caracteristici hidraulice (Hpeo: Geco) se stabilesc •-'"c• L (RI + z) ,
analog circuitului nivelului 4. "c•

Tabelul 4.2.32. Valoarea coeficieniilor de rezistenit locali Il;, pentru tronsoanele retelei orizontale pentru conducte
din otel varianta distribuJjei inelare (ex. 7)
Nr. Corp Curbe Robinet
Rdr Cpo v I v, TTS TTT Il;
tronson Incalzire r/D = 4 trecere
Id 2,5 4 2 I · 0,3 V1iV2d = 0,16/0,22 = 0,73 0,25 0,7 - 9,75
2d - - - I· 0,3 V2c1/V3c1 = 0,22/0,24 = 0,92 0,15 0,4
-~85 -
3d - - - - V3c1/V4c1 = 0,24/0,32 = 0,75 0,24 0,65 - 0,89
---·. ·-
4d - - - I 2. 0,3 - - - 2 ·I= 2 2,6
Ir - - 2 I . 0,3 v1/v2, = 0,15/0.15 = I 0 0 - 2,3
2r - - - I ·OJ v2/v3, = 0,15/0,22 = 0,68 0,26 0,75 - 1,31
3r - - - - V3/Y4r = 0,22/0,32 = 0,69 0,26 0,75 - 1,01
I I
4r - - - 2. 0,3 - I - - 2 ·I= 2 2,6
-·
I.] - - V11/V4, = 0,16/0,32 = (),5 0,5 0,9 - 3,4
2-h- ---- ----- ~--
2.1 2,5 4 2 · I· 0,3 V2 /v Id= 0,13/0,22 = 0,59 5 - - 14,6
- - - I - V2.1/V3, = 0,13/0,22 = 0,59 - I - -
3.1 2,5 4 2 I· 0,3 V3_1/V2d = 0,13/0,22 = 0,59 3,5 - - 13,6
- - - - V3_1/V2r = 0,13/(),15 = 0,86 - 1,3 - -

4.1 2,5 4 2 I· 0,3 V4_1/V4J = 0,15/0,32 = 0,47 0,7 - - 15,5

 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzlre

H;'/f = 2376,27 < I(Rl+Z)cv = 2236,21 < H;'~ = 3168,35 Pa

= 1451, 49 -1407, 61 · 100 = 3, 02%
In care: 9
1451, 49
I(Rl+Z)cv = I(Rl+Z)
5
- sunt pierderile de sarcina totale ale
circuitului vertical (tab. 4.2.19 C)
= L(R1 + z)..c• - L (RI+ z)..C2 · 100 =
Conditia de echilibru hidraulic nu este Indeplinita fiind ne-
"·-·•c2 L (RI+ z)..c, cesar adoptarea uneia din variantele urrnatoare:
- redimensionarea unor tronsoane ale circuitului vertical;
= 1451, 49 - 1411, 10 . 100 = 2, 78% - prevederea unei piese de reglare In amonte de MTH1;
1451, 49
- prevederea unei piese de reglare la baza coloanei, pe
una din conducte sau pe ambele conducte.
= L (R1 + zk, - L (RI+ z).,.c, · 100 =
Pentru oricare din variantele adoptate conditia de echili-
'r-«, L (RI+ z) .•cs bru hidraulic ia forma:
H;'~n < I(Rl+Z)cv + z:F < H;'~
= 1451, 49 - 1402, 40 . 100 = 3, 38% de unde se obtine pierderea de sarcina locala suplimen-
1451, 49 tara ce trebuie introdusa pe reteaua verticala:
Abaterile medii relative e, pentru toate circuitele sunt sub Hmax - Hmm 3 6
5 %, rezultand ca dimensionarea este bine tacuta. z: = Dc Dc = 1 8, 35 - 2376, 27 = 396,04 Pa.
RF 2 2
• verificarea dirnensionarii circuitului orizontal si vertical
pentru racordarea directa se face scriind conditia de In acest caz relatia de echilibru devine:
echilibru hidraulic: H;'/; = 2376,27 < (2236,21+396,04)=2632,25 < H;'~ = 3168,35 Pa
Pentru disiparea excedentului de presiune de 396,04 Pa
-i., f
9

}: (RI+ = }: (RI+ z)..c• + (RI+ z) = se poate recurge la:

- prevederea unor organe de reglare cu stabilirea treptei
= 1451, 49 + 1511, 92 = 2963, 41 Pa
de reglare TRF = f (li'x, z:F) urrnand metodologia cunos-
H;'/f = 2376,27 < I(Rl+Z)co+cv = 2963,41 < H;'~ = 3168,35 Pa cuta In care:
unde pierderile de sarcina de pe circuitul vertical s-au con- z:F = 396,04 Pa, iar de debitul fluid:
siderat cele din exemplul de la § 4.2.8.5. 1, conflquratia rete- 9• 00
lei $i debitele de agent termic fiind aceleasi (tab. 4.2.19 A). v9 = <Pg . 3600 = . 3600 = 400,37 Vh.
c p · !J.T · p m 4, 18 · 20 · 0, 968
b. racordarea prin BEP:
• circuitul orizontal considerat secundar conform schemei
din fig. 4.2.4d se dimensioneaza la tel cu eel al racordarf Tabelul 4.2.34. Valoarea coeficien1:ilorde rezisteniA
directe. Pierderile de sercina sunt acoperite de o pornoa locali l:!;, pentrutronsoanelerei&lei orizontalepentru
de circulatil ale carei caracteristici hidraulice sunt urrna- conductedin cuprucu disbibU1:ieinelari (ex. 7)
toarele:
• lnflltimea de pompare: Nr. · Corp Curbe Robinet
Rdr Cpo TTS TTi l:!;
tronson incalzire r/d = 1,2 trecere
HPCO = L (RI+ z) ~4
+ ZMTH
'
= 1451, 49 + ZMTH [Pa]
I Id 2.5 2 0,7 0,35 0,3 - - 5,85
2d - - - 0,35 0,3 - - 0,65
In care: 3d - - - - 0,3 - - 0.3
ZMTHi - sunt pierderile de sarcina locale datorate compo- 4d - - - 2. 0.35 - - 2·2,5 5.7
nentelor din MTH1 - ·-

Ir - - 0,7 0,35 - 0,6 - 1,65

~- -- ~- ---·---
• debitul pompei: 2r - - -
·-
0,35
-·-··-
- 0,6 - 0,95
9•00 3r - - - - - 0,6 - 0,6
V = }:l/JCO ·3600= ·3600=04 m3fh ·-----~-
PCO C · !J.T · p 4 18 · 20 · 968 4 ' . 4r - - - 2·0,35 - - 2. 2,5 5,7
p m ' '
I.I 2,5 2 0,7 0.35 - 0,9 - 6,45
• circuitul vertical are aceeasi geometrie si aceleasl debite --
-?JS-
de agent termic pe tronsoane, ca In cazul exemplului de
l.l 2,5 2 0,f 0.35 1,3 0,9 -

3.1 2,5 2 0,7 0.35 1,3 0,9 - 7,75

la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.21 C), conducand la aceleasi
rezultate, si anume: 4.1 2,5 2 0,7 0.35 1,3 - - 6,85

Tabelul 4.2.33. Dimensionarea tronsoanelorrelelei orizontaleljli evaluarea pierderilorde sarcini,

pentruconductedin cupru,varianta disbibU1iei inelare (fig. 4.2.25c)
Nr. <I> lliI I D·b v R lech r1 rn · 1 l:(RI + Z)
tronson [kW] [kg/h] [m] [mm] [m/s] [Palm] [m] [m] [Pa] [Pa]
Id 2,5 107.~ 4 18 ·I 0,151 24 5,8~---~--~-- 6,39_ I 153.36_ 754,06
~ 2d 4,6 198,0~ +=3.2 _ 18 · I 0,28 70 0,65 0.36 ! ~~249.2 , 600.7
3d 6,7 I 288,52 2,8 22. I 0,26 47 0,30 0,2 3 • 141 351,5
4d 9 --l- 387,56 3,4 28. 1 0.22 25 1 5,7 lsni--~~ 8.42 I
210.s 210.5
Ir 23 ' 9904-+ 3 I 15 I 0 22 55 l.~_0.59 3,69 --~ 202,95 1069,39
--~ 4:~ i 18~.47 ---ti--- -18-:-1·---o.·-;6-9-1---65-+:-o.95 ! o.s --- 3.7 ! 240,5 866.44
3r 6,5 I 279,9 3.35 i 22 · I 0,255 44 0,6 l 0,41 ~--3-.7-6---1 165,44- -6-25-,94·
+-
11

4r 9 I .387,56-- 13,4 I 28 · I 0,22 25 5,7 5,0~ 18,42 460,5 460,5_

1.1 2,5 -~
-2:1--~-2-.1--_i_~~- ¥]--~ 15. I
--15""_-l··-
-~-1.3--_ o,231
0,188 4665 I 67,4755 ,----::;-:22. . 7321
i' - i ---4~.o~71_j__112_84~
I
.-o4.~6-- ----~---·--

3.1 2,1 I 90,43--1,3 I 15. I 0,188 46 5 I 2,71 I 4,01 184,46 -

4.1 2,3 I 99,04 0,65 15. I 0,22 55 6,85 I 2,47 3,12 171,6 I -
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lastalatii de incalzire

• tronsoanele retelelor orizontale pentru celelalte niveluri tia retelet, rezultatele obtinute fiind centralizatein tabelul 4.2.36.
(E3, E2, E1 si P) se dirnensioneaza dupa aceeasi metodolo- Valorileacestora au fost alese din tabelul 4.2.4, iar pierderile de
gie, luand in considerare presiunea disponibila corespunza- sarcina locale calculate cu relatia 4.2.54.
toare fiecarui nivel. • verificarearezultatelorcentralizatein tabelul 4.2.35 se obtine
Astfel, pentru: cornparano pierderile totale de sarcina ale tuturor circuitelor
a. racordare directA (tab. 4.2.33 si 4.2.21 B): corpurilor de incalzire in raport cu MTH1. Astfel, pentru:
HMTH2 = L(Rl+Z) + L(Rl+Z) - Hetaf = a. racordare directA:
D '!/>C4 5-CV Tm
= 1451,41:1 + 217,87 - 165, 15 = 1504,21 Pa - pentru circuitul corpului de Incalzire <Pc4:
6
H~TH3 =}:(RI+ z).. +}:(RI+ z)cv - 2 · H;;i = }:(Rl+Z),,
I C4
=}:(Rl+Z)
4d
+}:(Rl+Z)
4, 1.d
+f(Rl+Z)= _
C4 5 1r

= 1451, 49 + 383, 77 - 2 · 165, 15 = 1504, 96 Pa = 140, 76 + 160, 24 + 858, 53 = 1159, 53 Pa

1 pentru circuitul corpului de Incalzire <Pei
HMTH4
D
= 2 (RI + z) '"c4 + 2 (RI + z)5 CV
- 3 . Hetaj
Tm
=

= 1451, 49 + 716, 77 - 3 · 165, 15 = 1762, 81 Pa

8 = 314, 35 + 113, 97 + 739, 80 = 1168, 12 Pa
HMTHS
D
= 2 (RI + z) '''c4
+ 2 (RI + z)
5 CV
- 4 . H"'a
Tm
1 = pentru circuitul corpului de Incalzire <Pc2:
4d r 4r
= 1451, 49 + 1321, 57 - 4 · 165, 15 = 2112, 46 Pa
}:(Rl+Z),, =}:(Rl+Z)+}:(Rl+Z) +}:(Rl+Z)= -
I C2 2d d 2. 1 3r
in care:
2:(Rl+Z)P - sunt pierderile de sarcina pe circuitul orizontal = 438, 99 + 113, 97 + 635, 20 = 1188, 16 Pa
c C4
(tab. 4.2.33). pentru circuitul corpului de Incalzlre <Pct"
~(RI z) - reprezinta pierderile de sarcina pe tronsoa- 4d
f + cv nele conductelor verticale situate in zona su- }:(Rl+z),
I> ci
= }:(Rl+Z)+
Id
}:(Rl+Z)
1.1
+ }:(Rl+Z)
4r
=
perioara MTHx (tab. 4.2.21 B);
H;/;1 = 0,5·g·h·(Pi - pd) = 0,5·9,81·2,7· 12,47 = 165, 15 Pa, = 660, 89 + 43, 62 + 420, 77 = 1125, 28 Pa
- este presiunea terrnlca medie corespunzatoare unui nivel. Conditia de echilibru hidraulic impune ca intre pierderile
Presiunea disponibita obtinuta pentru fiecare nivel se con- de sarcina pentru oricare circuit sa nu fie o abatere relativa
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele E, mai mare de 5 %. Pentru calculul abaterii medii relative
orizontale si pierderilor de sarcma locale la MTHx. se ia ca referinta circuitul corpului de lncalzire <Pc2, care are
Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se face pierderea de sarcina cea mai mare.
apllcand metodologia expusa la dimensionarea circuitelor la
nivelul 4. Pierderile de sarcina obtinute nu trebuie sa depa- E = 2: (RI+ 2: (RI+
z),,,C2 - z),,,c, . 100 =

seasca presiunea disponibila, •-'''c• L (RI + z)

'1'c2
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.21 C):
1188, 16 - 1125, 28 . 100 = 5, 29%
H(;1TH2 = 2:(Rl+Z)5 - H;/;i = 217,87 - 165, 15 = 52,72 Pa
1188, 16
H~THJ = i5
(RI+ z)- 2. H;;j = 792, 16 - 2·165, 15 = 461,86 Pa,
2:(Rl+Z) -2:(Rl+Z)
E = '''c2 "'c3 . 100 =

1
,_,,'c3 2:(Rl+ztc2
H~TH4 = 2 (RI+ z)- 3. H;;j = 1125, 16 - 3. 165, 15 = 629,79 Pa,
5 = 1188, 16 - 1168, 12 . 100 = 1 68%
1188, 16 '
8
H~rHs = 2 (RI+ z)- 4· H;;i = 1729, 96 - 4 · 165, 15 = 1069,36 Pa.
2: (RI+ ztC2 - 2: (RI+ zk,
5
£r-•l'c4
· 100 =
Presiunea disponibila (Hf}™") pentru fiecare nivel se con- L (RI+ z) .•c e
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele
de racord ale BEP la coloana de alimentare. In cazul in care = 1188, 16 - 1159, 53 . 100 = 2, 41%
presiunea disponibila nu poate fi consurnata integral, se 1188, 16
introduc organe de reglare pe circuitul de racord ale carer Hezulta ca numai circuitul corpului de incalzlre <Pc1 are o
trepte de reglare se stabilesc in functie de presiunea rarnasa abatere relativa mai mare de 5 %. Pentru a-i obtine echili-
neconsurnata si debitul de fluid Vx ce traverseaza racordul brul hidraulic fata de circuitul de referinta <Pc2, se deterrnina
de la coloana la MTHx. gradul de reglare r;;p
1 a robinetului cu dubla reglare atasat

Tronsoanele circuitelor orizontale, corespunzatoare aces- corpului de incalzire <Pc1,

tor niveluri, se dirnensloneaza aplicanc metodologia rnentio- unde:
nata la circuitele de la nivelul 4, conditia fiind de incadrare r<Pc1 -
RF -
f (z<Pc1
RF '
v<Pc1 )'
in plaja de viteze economice recomandate. Pierderile de
zR<PFc1 = L(Rl+Z) - L(Rl+Z) = 1188, 16 - 1125,28 = 62,88 Pa
sarcina de pe aceste circuite sunt acoperite de o pornpa de <Pc2 <Pc1
circulatie ale carei caracteristici hidraulice (HPco; VPcoJ se iar debitul de fluid:
stabilesc analog circuitului nivelului 4. 2•50
D pen1ru re1ele de conducte din material termoplastic tip <fJCJ ·3600= ·3600= 111211/h.
Polymutan,diametrelesi pierderiletotale de sarcina sunt prezen-
cp·!JT·pm 4,18·20·0,968 '
tate in tabelul 4.2.35 unde dimensionarea este ta.cum separat • verificarea dirnensionarii circuitului orizontal si vertical
pentru circuitul de ducere si intoarcere. Diametreletronsoanelor pentru racordarea directa se obtine cornparand suma pierde-
de conducte s-au stabilit in functie de debitul de agent termic si rilor de sarcina maxime de pe circuitul orizontal si pierderile
pierderea de sarcina unitara medie, utilizand tabelul 4.2.9. Coe- de sarcina de pe circuitul vertical, cu presiunile disponibile
ficientii de rezistenta locala s-au stabilit in functie de configura- calculate in raport cu baza coloanei. Pierderile de sarcina de
 I. lastalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

pe circuitul vertical se considera cu aceleasi valori ca in

exemplul de la § 4.2.8.5.1 deoarece confiquratia retelei si HMTHS
D
= L (Rt + z) <Pc2
+ ±(Rt+
5
z)
CV
- 4 . Hetaj
Tm
=

debitele de agent termic sunt aceleasi (tab. 4.2.23 B)

9
= 1188, 16 + 1062, 11 - 4 · 165, 15 = 1589, 67 Pa
}:(Rt+z)CO<CV =}:(Rt+z),"c2 +f(Rt+Z)= in care:
:E{Rl+Z)
1
- sunt pierderilede sarcina pe circuitul orizontal (tab.
= 1188, 16 + 1272, 17 = 2460, 33 Pa "c2 4.2.35),cu valoarea cea mai mare, circuitul <1> c2;
Hf;'t = 2376,27 < L{Rl+ZJco+cv = 2460,33 <Hf;'~=
Conditia de echilibru hidraulic este indeplinita.
3168,35 Pa
f
x
(RI+ Z) - sunt pierderile de sarcina pe tronsoanele con-
ductelor verticale situate in zona superioara a
cv
b. racordare prin BEP: MTHx (tab. 4.2.23 B)
• circuitul orizontal considerat secundar conform schemei Hr~ai = 0,5·g·h·{P; - Pd)= 0,5·9,81·2,10·12,47=165, 15 Pa
din fig. 4.2.4 d se dirnensioneaza la fel cu eel al racordarii - este presiunea terrnica medie corespunzatoare unui nivel.
directe. Pierderile de sarcina sunt acoperite de o pornpa de Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con-
circulatie ale carei caracteristici hidraulice sunt urrnatoarele: surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele
• Inaltlrnea de pompare: orizontale si verticale corespunzatoare modulului termohi-
H = L (Rt+ z) + ZMTH = 1188, 16 + ZMTH [Pa]
draulic. Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se
PCO cJ>cz r 1
face aplicand metodologia expusa la dimensionarea circuitu-
in care: lui nivelului 4. Conditia de echilibru hidraulic este ca aceste
ZMTHJ - sunt pierderile de sarcina locale datorate compo- pierderi de sarcina sa nu depaseasca presiunea disponlbila.
nentelor MTH 1. b. racordare prin BEP (tab. 4.2.23 C):
• debitul pompei:
H(;1TH2 = L{Rl+Z)5 - HT~ai = 772,79 - 165, 15 = 607,64 Pa
. }:<1> 900
V = co · 3600 = ' · 3600 = O 4 m3/h 6
PCO C · /J.T · p 4 18 · 20 · 968 4 ' .
p m ' ' H~rHJ =}:(Rt+ z)- 2 · H;:1 = 1327, 28- 2 · 165, 15 =996,98 Pa,
• circuitul vertical are aceeasi confiquratie $i aceleasi 5

debite de agent termic pe tronsoane, ca in cazul exemplului 7

de la § 4.2.8.5. 1, rezultand: H:H• = 2, (Rt+ z)- 3. H;: 1 = 1709, 47 - 3 · 165, 15 = 1214,02 Pa,
5
Hf;'~n = 2376,27 < L{Rl+ZJcv = 2581,30 < HfI'cax = 3168,35 Pa
in care:

L (RI+ z)
cv
= ± (RI+ z) - reprezinta pierderile de sarcina
totale ale circuitului vertical
s
Tabelul 4.2.36. Valoarea coeficieniilorde rezistentl
locali l:t;, pentru tronsoanele reielei orizontale pentru
(tab. 4.2.23 C). conductetip Polymutan cu distribuiieinelari (ex. 7)
• tronsoanele retelelor orizontale pentru celelalte niveluri
Nr. Corp Curbe Robinet
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza dupa aceeasi meto-
tronson inciilzire Rdr Cpo r/D = 2 TTS TTi trecere
dologie, luand in considerare presiunea dlsponlbila co-
respunzatoare fiecarui nivel. Id 2,5 4 1,13 0,3 0,3 8,23
--o-,3-+---0-.3-+,-_--+-_--+·--o;--
Astfel, pentru: 2d
--------+--+--+------j-
a. racordare directA (tab. 4.2.35 si 4.2.23 B) 3d 0,3 - - 0,3
H(;1TH2 = L(Rl+Z)<P + L{Rl+Z)5-CV - H;::j = 4d 2. 0,3 - - 2. l = 2 2,6
= 118816 ~2 250,97 - 165, 15 = 1273,98 Pa Ir - 1,13 0,3 - 0,6 - 2,03

_--:-_-:-_2-:-_r-:-_:::::==-==:=-=::=-===-0=,3=::=-:::::::::o::::.6=:=--=·- . -o:9-
6
HMTH3
D
= L (Rt + z) '''c2
+ L (Rt + z)
5 CV
- 2 . Hetaj
Tm
= 1
3r - - - - - 0,6 0,6
4r - - - 2 · OJ - - 2 · I =2 2,6
= 1188, 16 + 443, 53 - 2 · 165, 15 = 11301, 39 Pa
I.Id - - 1,13 - - 0,9 - 2,03
-----+--+---->------·-- ----+----+--·---+--·---- ---- --

HMTH•
D
= L (Rt + z) '''c2
+ ±(Rt + z)
5 CV
- 3 . Hetaj
Tm
=
2. Id 2.5 4 1,13 0,3
1----+----l----+---+----r----+---+----~~--
1,3 0,9 - 9,93
1-3-·1_d-+-2_.5__ f----4-r_l._13-+-_o_._3--+_l_.3--+-_o_,9---j-----,1__ 9_.9_3___,
= 1188, 16 + 825, 72 - 3 · 165, 15 = 1518, 43 Pa 4.ld 2,5 4 1,13 0,3 1,3 - - ! 9,03

Tabelul 4.2.35. Dimensionarea tronsoanelorreielei orizontalefi evaluarea pierderilorde sarcini,

pentru conductetip Polymutan, varianta distribuiieiinelare (ex. 7)
Nr. <I> M I Dn v R D; z R · 1 RI+ Z l:(RI + Z)
tronson [kW] [kg/h] (m] [mm] [m/s] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
Id 2,5 0,031 4 15 0,15 33 8,23 89,9 132 221,9 660.89
2d 4,6 0,057 3.2 20 0,18 36 0,6 9,44 115,2 124,64 438,99
3d 6,7 0,082 2.8 20 0,24 59 0,3 8,39 165,2 173,59 314,35
4d 9 0,11 3 .4 25 0,19 28 2,6 45,56 95,2 140,76 140,76
Ir 2,3 15 0,18 28 2,03 31,93 86,8 118.73 858,53
2r 4,4
0,02~
0,054 3.2 -------w-~ 0,16 29
----
0,9
--
11,18 92,8 104,6
--------------
739,8
--

3r 6,5 0,08 I 3.35 20 0,24 59 0,6 16,78 I 197,65 214,43 635,2

4r 9 0,11 13,4 25 0,19 28 2,6 45,57 375,2 420,77 420,77
I.Id 2,5 0,031 0,65 15 0,15 33 2,03 22,17 I 21,45 43,62 -
----+-- --
2.ld 2,1 0,026 1,3 15 0.13 25 9,93 81,47 32,5 113,97 -
3.Id 2,1 0,026 1,3 15 0,13 25 9,93 81,47 32,5 113,97 -
4.ld 2,3 0,028 0,65 15 0,18 28 9,03 142,04 18,2 160,24 -
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. Instalatii de lncalzire

8 • alcatuirea schemei de calcul evidentiaza tipul de arrna-

H~ms = }: (RI+ z)- 4 · H;; 1 = 2371, 67 - 4 · 165, 15 = 1111,01 Pa. tura de racordare unica ARU pentru alimentarea cor-
5
pului de Incalzire jos-jos sau sus-jos (fig. 4.2.26 a, b)
Presiunea disponibila (H0MTH") pentru fiecare nivel se con- • debitul masic de agent termic ce traverseaza conducte-
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe coloana si le orizontale este constant $i se stabileste cu relatla:
pe conductele de racord ale BEP la coloana de alimentare. . <P
in cazul In care presiunea disponibila nu poate fi consurnata M = __ T - [kg/s] (4.2.64)
T cp . t1T
integral, se introduc organe de reglare pe circuitul de racord
ale caror trepte de reglare se stabilesc In functie de presiu- • debitele masice de agent termic corespunzatoare corpurilor
nea rarnasa neconsurnata z;F
sl debitul de fluid Vx ce tra- de lncalzire Mex se stabilesc considerand ca diferenta de
verseaza racordul de la coloana la MTHx. temperatura t1 T a fluidului este aceeasi pentru toti consu-
Tronsoanele circuitelor orizontale, pentru aceste niveluri, matorii:
se dirnensioneaza aplicand metodologia rnentionata la cir- t1Tc =v; - =
(Jie t1Tc1 t1Tc2 t1TC3 t1TC4 =
(4.2.65) = =
cuitele de la ultimul nivel, conditia fiind de nedepasire a vi- de unde:
tezelor economice recomandate. Pierderile de sarcina de pe <Pc,
aceste circuite sunt acoperite de o pornpa de circulatle ale Mc, = c . t1T [kg/s] (4.2.66)
carei caracteristici hidraulice (HPco; VPcoJ se stabilesc ana- p c,
log circuitului nivelului 4. • temperaturile agentului termic la intrare e;n $i iesire eie In
sl din corpul de Incalzire se stabilesc In functie de debitele
4.2.8.6 Dlmensionarea conducts/or instalatlilor de 1ncdlzire masice de agent termic care alirnenteaza corpul de
monotub, cu circulatJe fotfatj, pentru consumatorii Incalzire si debitele de agent termic de tranzit Mctr
individuali
Metodologia de calcul tine seama de urrnatoarele particu- . Mc ·ff., +(Mr - Mc ) · fJ .r (4.2.67)
f} = f} = ,., I . '' I . ( j = 1 + n)
laritati: i I MT •
- reteaua de distributie a agentului termic la corpurile de
lncalzire este monotub, putand fi alcatuita ca retea de plinta In care:
sau lngropata (fig. 4.2.18). Racordarea corpurilor de lncalzire 81'.'1 = e'._ - t1 T~x (4.2.68)
la reteaua orizontala monotub se face cu arrnaturi de regla- Mc = MT - Mci.1 (4.2.69)
re unica (ARU), care permit racordarea jos-jos sau sus-jos. •"' diametrele tronsoanelor orizontale ce alirnenteaza corpu-
- coloanele de alimentare sunt de tipul bitub alirnentand rile de Incalzire se obtin cu relatia qenerala cunoscuta:
reteaua monotub orizontala prin module termohidraulice Ox= f {Rm; <Px},
(MTH), prevazute cu componente care: In care rnarirnile au semnificatiile rnentionate si depind de
• permit racordarea directa: modul de organizare a tabelelor de calcul sau abacelor (§ 4.2.8).
• includ BEP. • asigurarea echilibrului hidraulic al circuitelor secundare se
- dimensionarea tronsoanelor de conducte de la coloane stabileste punand conditia ca pierderile de sarcina pe circu-
se face la fel ca In cazul instalatiilor bitub pentru consu- itul primar, care trece prin corpul de Incalzire Zcx• sa fie
matorii individuali; aceleasi cu cele ale circuitului secundar care este traversat
de debitul masic In tranzit Ztrx prin arrnatura de reglare unica.

~J
- reteaua orlzontala de alimentare este de tip arborescent
sau inelar, urrnand criteriile de alcatuire si dimensionare
specificate la § 4.2.8.4.2 sl 4.2.8.4.3.
Operatiile ce particularizeaza metodologia de calcul a in-
z,,. ( F~ (4.2.101
stalatiilor monotub orizontale tin seama de urrnatoarele:
In care:
Mtrx, Mex - sunt debitele masice de fluid In tranzit respectiv
ce traverseaza un corp de Incalzire [kg/s].

Exemplul de calcul 8
Se dirnensioneaza diametrele conductelor unei instalatii de
Incalzire monotub, cu circulate fortata $i distributle indivi-
H2 Hl duala, Caracteristicile termice si geometrice sunt cele din fig.
~-"--"'"~~.· Gr" . ' ', . ., 4.2.27, considerand ca reteaua de conducte este realizata
~ Mtr3 Mt!'.2 1 M_!!:_l I
~ ~ ~ 81 I din otel, cupru sau material termoplastic tip Polymutan .
.... -t:><l-<-®- - - - - - - - - - - - - - - . ~ - - - - - - - - - - - - -
Agentul termic este apa calda cu 8/8; = 95/75 °C.
a M,
Heteaua orizontala din schema de calcul (fig. 4.2.26 a+b) este
<l>c1 caracterizata printr-un tranzit de agent termic si un camp impus
de temperaturi care se stabiieste dupa cum urneaza;
Mc4 Mc, Mc2 Mc, • debitul masic total de agent termic al instalatiei orizontale:
/ 04 / Ii; .: / H2 /ff,
Mc,· Mc,//
83.
~C2,/
fi2 ·e, M
r
= ~
c . t1T
= 2: <Pc,
c . t1T
= 9, oo "' 0, 107kg/s -_ 387,56kglh.
h h H1 p p 4 • 18. 20
M" MT',, Mr'
Gtr3 1 Gtr2 ~lr] • debitul masic de agent termic al consumatorilor Mex,
o, Ho H2 ll1
+{><:)-c-@- - - - - - - - - - - - - - °"' a,- - - - - - - - - - - - - - Intr-o prirna iteratie, se stabileste considerand o diferenta
b M, de temperature:
t1T = ein - eie = 10 K = t1TC4 = t1TC3 = t1TC2 = t1TC1'
Fig. 4.2.26. Scheme de calcul al clmpului de 2•30
temperaturl fi debitelor 1n tranzit, pentru instal~i M = <Pc4 . 3600 = 198 086 kg/h
CJ cp . t1TC4 4, 18 . 10 • '
monotub aferente consumatorilor individuali
a - alimentare jos-jos b - alimentare sus-jos
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de inealzire

. (/)C3 2• 10 termic, recalculand coeficientul de temperatura c8 cu relatia:

MC3 = c . J.T 4 18 . 10 . 3600 -- 180,860 kg/h, 4/3
p C3 ' (4.2.71)
c,, =
( J.~T )
. (/)C2 2• 10 nom
M
cz
=-~-
c . J.T 4 18 · 10 . 3600 --180,860 kg/h,
p C2 ' in care:
2•50 J.Tnom = {(ed - 8;Y2}- e.,
M. = <Pc, ---· 3600 =215 310 kgI h ()df(); - temperaturile nominale ale agentului termic la intrare $i
Cf c p . J.TC1 4, 18. 10 ' '
iesire din reteaua orizontala;
• temperaturile agentului termic la intrarea si iesirea in si ei - temperatura adoptata pentru spatiul incalzit [°C];
din corpul de incalzire scrise tinand seama de notatiile L1. T = (Jin - ()ie ;
din fig. 4.2.27 sunt urrnatoarele: (Jin /()ie - temperaturile locale la intrarea si iesrea din corpul de
() = ()d = 95 °C incalzire, determinate prin recurenta cu expresia:
e41 = e4 - L1.Tc4 = 9 5 - 10 = 85 °C
Mc . e:_, +(MT
1 - Mc ) . ()1 -1
MC4 ·()~+(MT - Mc4) · ()4 () = () 1_, 1_, (4.2.72)
I I
() = . MT
3 MT care, particularizata
pentru cazul din fig. 4.2.26, conduce la:
MC4 . ()~ + M,,.4 . ()4 = 198, 086. 85 + 189, 47. 95 = 89,88 "C,
e4 = ed; e; = 84 - J.Tc4
MT 387,56
MC4 ·()~+(MT - Mc4) · ()4 .
()3 = . ' (4.2.73)
MJr4 = MT - Mc4 = 387,56 - 198,086 : 189,47 kg/h, MT
()3 = ()3 - L1. Tc3 = 89,88 - 10 = 79,88 C,
()~ = ()3 - L1.Tc3
Mc3 ·()~+(MT - Mc3) · 83 Mc3 · ()~ + M,,.3 · ()3
(j = . ----. ---
e = Mc3·e~+(MT-Mc3)·e3.
2 MT MT (4.2.74)
2 MT
180, 86. 79, 88 + 206,70. 89, 88 = 85, 21 oc
387,56
Mtr3 = MT - Mc3 = 387,56 - 180,86 = 206,70 kg/h,
e; = e2 - L1.Tc2 = 85,21 - 10 = 75,21 °C,

8, =
Mc2 ·()~+(MT - Mc2) · ()2
.
Mc2 · ()~ +
----.----
»; · ()2 (4.2.75)

MT MT
= 180,86. 75,21+206,70. 85,21=80,54 oc Cele doua sisteme de racordare (jos-jos sl sus-jos) sunt
387,56
diferentiate din punct de vedere al supratetei de Incalzire si
M1,2 = MT - Mc2 = 387,56 - 180,86 = 206,70 kg/h, prin coeficientul de racord c, indicat de catre STAS 1797.
e; = ()1 - L1.Tc1 = 80,54 - 10 = 70,54 °C. • pentru a asigura repartitia debitelor masice de agent
Conditia ca temperatura de lesire a agentului termic din termic, conform schemei de calcul, este necesar ca pierde-
ultimul consumator (<Pc1J sa fie eqala cu cea norninala a rile de sarcina locale pe circuitele primare Zcx (circuitele ce
agentului termic de intoarcere ((); = 75 °C) nu este indeplini- permit circulatia agentului termic la $i de la corpul de Incal-
ta. Se impune ca debitul total al retelei sa tranziteze circuitul zire prin ARU) $i pierderile de sarcina pe circuitul de tranzit
primar al corpului de incalzire 1, obtinandu-se: ztr sa fie intr-un raport de proportionalitate dat de relatia
.. <P 2 50 4.2. 70. Pentru reteaua din fig. 4.2.27 a, b pierderile de sar-
e, = e, - -.-cr_ = 80, 54 - ' "'74, 95 °C "' 75 °c. cina locale s-au stabilit astfel:
MT·cp 0,107·4,18
v2
• Suprafetele de incalzire aferente corpurilor de incalzire z Cx
=p·__!!!__·~l; £.,
(4.2.76)
se calculeaza in functie de temperaturile medii ale agentului 2
in care:
<l>c1
2500W
'E l:!; - reprezinta suma coeficientilor de rezlstenta locala ai
I~ :
sa circuitului ARU - corp de Incalzire - ARU (tab. 4.2.37),
II
I~ ~M- -~,.-- -- -- -- - - -- - - ~ -e-- -- -- - - - - - - ~-·- - - - - - - - - - - - - -- - - - -e-: -~ in structura careia s-a considerat:
I t •

I I - pentru racordare jos-jos

('f'. <1>1 = ~_kW °<2 <1•2 = 6,7 kW '._ :J . <1>3 = 4,6 kW <~2 = 2,5 kW ~ d i
';lo= 3,7 m lo = 3,45 m • lo = 3,85 m '·4; lo= 4 m "'l;i-i = SARU + SCI + SARU
I,= 16,6 m - pentru racordare sus-jos
a
l:ss-j = ;:Ru+
in care:
SCI + SRT + e;
;;:,Ru - este rezistenta hidraulica locala a armaturii de racor-
dare la intrarea agentului termic;
I I
sci - rezistenta hidraulica locala a corpului de incalzire;
i'j.q't=9kW
.. lo = 3,7 m
,,2•~2=6,?kW
. lo = 3,45 m
\·3·<!>3=4,6kW
' ) lo = 3,85 m
<1>2 = 2,5 kW
lo= 4 m
SRT - rezlstenta hidraulica suplirnentara a robinetului atasat
I,= 16,6 m
b
circuitului corpului de Incalzire si care face parte din
ARU cu racordare sus-jos;
Fig. 4.2.27 a,b. Scheme de calculpentru instalaiiamono- slRu - rezistenta hidraulica locala a arrnaturii de racordare la
tub cu circulaiiefo'1ati pentru consumatoriindividuali: iesirea agentului termic.
a - aistributle monotub jos-jos; Echilibrarea hidraulica a circuitelor corpurilor de incalzire in
b - distributie monotub sus-jos. raport cu nodurile de racordare, se face utilizand dispozitivele
 Capitolul 4: Sisteme de incilzire I. lastalatll de incalzire

locale de reglare, cu care sunt prevazute ARU. Pentru cazul Hl;'~x = 3168,35 Pa;
particular al reteletor monotubulare racordate cu ARU in
sistem de alimentare jos-jos sau sus-jos, pierderea de sarcina
± '
(Rt+ z) -este pierderea de sarcina pe tronsoanele con-
ductelor orizontale monotub, prezentate in
co
locala la corpurile de lncalzire cuprinde numai pierderile, in tabelul 4.2.38 care au doua valori determinate
circuitele ARU, corpul de Incalzire in cazul racordarii jos-jos, si de posibilitatea dirnensionarii diferite a tron-
suplimentar in robinetul cu dubla reglare (cu sau fara sonului 1
termostat) in cazul racordarii sus-jos. pentru Dn1 = 3;4"
Calculul pierderilor de sarcina locale pentru circuitele se- 4 max
cundare se face luand in considerare relatia pierderilor de L(Rl+Z) =2815,35Pa,
1 co
sarcina, scrisa sub forma:
v2 16 · p . pentru Dn1 = 1"
vL., z :» m
·-·'-'s=
2 L.,
m
2 . :rr2 . d"
·M 2 ·'-'~
L., -
(4.2.77) 4 min
L (RI+ z) co
1
= 1679, 53 Pa ,
de unde cu notatiile din fig. 4.2.26. rezulta;

f (Rl+Z) - este pierderea de sarcina pe tronsoanele con-

ductelor coloanei de alimentare cu agent termic
LZ2cx "'(~cx)
M'
tr x
2 ·sauZ tr x =(~ux)
M 2 ·'-'Z
L.cx (4.2.78)
5
CV
care in conditiile identitatii schemei adoptate cu
trx Cx
cea din exemplul de la § 4.2.8.5. 1 are valoarea:
9
in care: L (RI+ z)
S CV
= 938,09 Pa,
Zcx - sunt pierderile de sarcina locale pe circuitul corpului
de Incalzire [Pa]; Analizand cele doua variante de la tronsonul 1 privind diame-
Z1,x - pierderile de sarcina locale pe circuitul debitului de trele conductelor rezulta ca
pentru 3;4" pierderile de serclna:
tranzit M1,x, care nu traverseaza corpul de incalzlre si
care sunt preluate prin reglarea specifica a ARU;

~;r
Mex - debitul masic de agent termic ce traverseaza circuitul
corpului de lncalzire:
. <P I
M = _c_x_ · 3600 [kg/h) (4.2.79) ~ -t><}-
ex C . l!T
p x

in care: ~ .....
<Pex - reprezinta debitul de caldura al consumatorului [kW]; -f---~ ~ ~
11 Tx = Hin - Hie; - diferenta de ternperatura a agentului termic, in-
tre temperatura de intrare si de iesre din ~1
Mtrx =MT - Mex
corpul de lncalzre.
[kg/h) (4.2.80)
<l>R2 = 8.2 kW ---4-
in care:
1

E i
!Vt T = ~
c · l!T · 3600
p
[kg/hi

Circuitele secundare ale corpului de Incalzire echipate cu

(4.2.81)
r---~
¢........__
'
- ~ •~ n '·"' t'-
N"'
II
s:
I

ARU au treapta de reglare stabilita in functie de marirnile:

~--- <l>R3 = 8,2 kW
TRTx = f (Ztrx; Mtrx) (4.2.82)
Din tabelul 4.2.37 se observa ca pentru consumatorul 4,
care este tranzitat de intreg debitul de agent termic, Z1, = 0 E
(circuitul secundar este inchis complet). r-,
N
0 pentru retelele de conducte orizontale din otel, de la ultimul
nivel, diametrele $i pierderile totale de sarcina, centralizate in .<::
tabelul 4.2.38, s-au stabilit in functie de debitul de agent termic
$i viteza econornica, in conformitate cu datele din tabelul 4.2.3.
Coeficientii de rezistenta locala din tabelul 4.2.39 au fost stabilitl
tinand seama de configuratia retelei de distributie (fig. 4.2.27),
. ---- -t><}-
<l>R4 = 8,2 kW

datele din tabelul 4.2.4 $i cele referitoare la pierderile locale de E

¢........__ -
sarcina pentru 1 (tab. 4.2.5). Is =
• verificarea rezultatelor se face luand in considerare con-
ditiile de echilibru hidraulic, care depind de varianta de ra-
-:---~ nn ~ '-'"'
r-;
N
II
s:

cordare a retelei orizontale la coloanele de alimentare cu

-----~- <!>Rs= 7,8 kW
agent termic (fig. 4.2.27 c). '1----- -t><}-
Astfel, pentru
a. racordare directa
H;; <
4
L (RI+ z) CO
+
9
L (RI+ z)
S CV
< H';;' [Pa], ·:----~
-~ g <I> = 41,4 kW
1 Hoc --
in care: c
Hl;'~n sl Hl;'~x - sunt
presiunile disponibile de la baza coloanelor,
Fig. 4.2.27c. Schema de calculpentru instalatiamonotub
care in conditiile adoptarii aceleiasi retele verti-
cu circulaiiefortati pentru consumatoriindividuali:
cale ca la cele bitubulare au aceleasi valori:
c - cotoene de alimentare.
Hl;'~n = 2376,27 Pa si respectiv
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de inealzire

±1
(RI+ z)co + ±
5
(RI+ z)cv = 2815, 35 + 938, 09 = 3753,44 Pa,
MPCO = MT = 387,35 kg/h,
• circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E1 $i P) se dirnensioneaza dupa aceeasl metodolo-
depasesc presiunea disponibila maxima H;'~x = 3168,35 Pa gie, luand In considerare presiunile disponibile corespunza-
Pentru diametrul de 1" este asigurata condlna de echilibru hidraulic toare fiecarui nivel, In functie de modul de racordare a MTH
Hm6n = 2376,27 < 1679,53 + 938,09 < H;'~x = 3168,35 Pa. la coloana, Astfel, pentru:
°b. racordare prin BE?. a. racordare directa (pentru conducte verticale tab. 4.2.198)
HMTH2
D
= ±(RI+ z)min + 2: (RI+ z)
CO 5-CV
- Hetaj
Tm
=
1

= 1679,53 + 254, 80 -165, 15 = 1769,18 Pa

In care:
Hm~n sl H;'~x - sunt presiunile disponibile de la baza coloanei
0
de alimentare a MTH, corespunzator racordarii HMTH3 L
= 4 ( RI + Z )min + L
6 ( RI + Z ) - 2 . Hetaf =
D 1 CO 5 CV Tm
cu 8EP sl au valorile:
=
H;'6n 2257 Pa; H;'~x 3009 Pa (exemplul de la§ 4.2.8.5.1) = = 1679,53 + 368, 60 - 2 · 165, 15 = 1717,83 Pa
~(Rt z) -
este pierderea de sarcina pe tronsoanele coloa-
HMTH4 =
4
L (RI + z)
min
+
7
L (RI + z) - 3 . Hera; =
f + cv nei de alimentare a MTH care are aceeasi valoa- D 1 CO 5 CV Tm

re cu cea de la exemplul de la § 4.2.8.5. 1

= 1679,53 + 600, 35 - 3 · 165, 15 = 1784,43 Pa
(tab. 4.2.19 C)

f (RI+ Z )cv
5
= 2383,30 Pa, HMTHS
D
= ±(RI+
1
z)min + ±(RI+ z)
CO 5 CV
-4 . Hetaj
Tm
=

Conditia de echilibru hidraulic In acest caz este indepllnlta = 1679,53 + 761, 09 - 4 · 165, 15 = 1800,02 Pa
9 In care:
H;; = 2257 < 2: (RI+ z)cv + ZBEP = 2383, 30 + ZBEP < H;;: = 4 sunt pierderile de sarcina minime pe circuitul
. -
5 ~(Rl+zrca'"
L- orizontal corespunzator diametrului Dn 1 1" =
= 3009 Pa, (tab. 4.2.38).
Pierderile de sarcina ale circuitului orizontal se dimensioneaza - sunt pierderile de sarcini pe tronsoanele con-
la fel ca eel al racordarii directe si sunt acoperite de o pornpa fY
(RI+ Zlcv ductelor verticale situate In zona sepenoara
de circulatie care are urrnatoarele caracteristici hidraulice: MTHx (tab. 4.2.198).
• inaltirnea de pompare Hetaf
Tm
= O'
5g·h.lp
lJ i
- p d ) = 0' 5·9' 81·270·12
' '
47 -- 161' 15 Pa '
4 Dimensionarea circuitelor orizontale se face dupa meto-
HPco = 2:(Rl+Z)
1 co =2815,35 Pa, dologia prezentata pentru circuitul ultimului nivel.
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel este
unde s-a considerat pe tronsonul 1 (tab. 4.2.38) diametrul consurnata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor-
de 314" intrucat pierderea de sarcina suplirnentara poate fi durilor MTHx la coloana, a pierderilor locale de sarcina In
acoperita de pompa de circulatie, MTHx si In reteaua orizontala corespunzatoare nivelului.
• debitul pompei: b. racordare prin BEP (ptr. conducte verticale tab. 4.2.19, C)
HMrH2
D
= ~
L.J
(RI+ z) 5-CV
- H8'"1 Tm
= 620 50 - 165 15
' '
= 455 35 Pa
'

6
H~TH 3 = 2: (RI+ z)cv - 2 · H;;1 = 998, 50 - 2 · 165, 15 = 668, 20 Pa
5

Tabelul 4.2.39. Valoarea coeficieniilor de rezistenit

locali l:s,
pentru tronsoanele reielei monotub orizontale
si conducte din otel ex. 8)
Corp Curbe
Nr.
tronson inciilzire
ARU Cpo
r/D = 4
v/vx TTS TTT l:s
--~ 1--~ 3 4,6 3.85 3/4 I 0,22 35 9,6
I 134,75
I
I
23(},4 365,15~-
2592,15 I - 2. 4= 8 - 2. 0,3 = 0,6 - - 2 ·I= 2 10,6
2 - 2. 4= 8 - 2. 0,3 = 0,6 - - - 8.6
I
1•
~~· ------+---
I
_ +-
I
1456.33
2815.35 3 - 2. 4= 8 - 4. 0,3 = 1,2 - - - 9,2
4 2.5 4 112 so 11.1 I 120 1032, 2322 ...
1
I ! , I 1679,53 4 2,5 2. 4= 8 - 2. 0,3 = 0,6 - - - 11,1

Tabelul 4.2.37. Valoarea rezisteniei de reglare "Ztr", pentru armituri cu racordare unici (ARU)
la instala~ile orizontale monotub cu alimentare jos-jos 'i sus-jos (ex. 8)
Nr. z., M1rx Mex z,
tronson SARU !;f!i I !;z~ 'L!;11 I ('L!;s1)
Vm
[m/s] [Pa] [kg/h] [kg/h]
(MtrxfMcxl2 [Pa]
4 2,5 6.5 0,16 ! 80,78 75,51
I 189,47 198,086 0,91
4 6,5 10,5 0,16 131,3 I 119,48
4 2,5 6,5 0,12 45.72 59,98
2 206,7 180,86 1,31
4 6,5 10,5 0.12 78,86 103,3
4 2,5 6,5 0,12 45,72 59,71
3 --~ 206,7 180,86 1,306
4 6,5 10,5 0,12 78,56 102,6
4 2,5 6,5 0,25 198,45 0
4 0 387 ,56 0
4 6,5 10.S 0,25 320,57 0
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de Incalzire

7 termic care In conditiile identitatii schemei

H~TH• =}:(RI+ z)cv -3·H;:i=1646,5-3·165, 15=1151,05 Pa adoptate cu cea din exemplul de la §
5
4.2.8.5.1 tabelul 4.2.218 are valoarea:

H~rHs
8
= }:
5
(RI + Z L - 4 · H;: 1 = 2035, 3 - 4 · 165, 15 = 1374, 7 Pa
9
2,(Rl+Z)
5
CV
=1511,92Pa

Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con- Varianta cu tronsonul 1 cu diametru 28x 1,5 mm conduce
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina ale racordului la pierderi de sarcina mai mari decat H;'ix,
BEP la coloana si a pierderilor de sarcina locale la nivelul 4 9
MTHx In care este inclusa BEP. Daca este cazul se prevad 2,(RI + Z)co + 2,(RI + Z)cv = 2575,03+ 1511,92=
1 5
sl organe de reglare care sa disipeze excedentul de presiu-
ne, alegerea acestora tacancu-se dupa metodologia indica- =4086,95>Hr;J~x=3168,35 Pa
ta la exemplul de la § 4.2.8.5. 1. Conditia de echilibru hidraulic este aslqurata pentru solu-
Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensionea- tia cu diametru 35x 1,5 mm pe tronsonul 1.
za aplicand metodologia indicata la dimensionarea circui- H/;;n < 2376,23 < (1401,21+1511,92)=2913, 13 <
tului ultimului nivel. Pompa de circulatie pe fiecare circuit se < H;'ix = 3168,35 Pa.
alege In functie de caracteristicile respective (Hpco sl GPcol· b. racordare prin BEP
u pentru retele de conducte aizon1aJe din cupru, corespun-
zatoare ultimului nivel, diametrele si pierderile totale de sarcina
centralizateIn tabelul 4.2.40 s-au stabilit In functle de debitul de
agent termic $i viteza econornica, utilizand datele din tabelul In care:
4.2.7. Coeficientii de rezlstenta locala centrallzati In tabelul 4.2.41 H/;;n $i H;'ix - sunt presiunile disponibile de la baza coloanei
s-au determinat In functie de configuratia retelei de distributie de alimentarea MTH5, corespunzator racorda-
(fig. 4.2.27) tinand seama de datele din tabelul 4.2.4 $i a celor rii cu BEP si au valorile:
referitoarela lungimea echivalentaa pierderilor locale de sarcina H/;;n = 2257 Pa; H;'ix = 3009 Pa (ex. 6 de la § 4.2.8.5.1).
pentru .E~ = 1 (tab. 4.2.8). ~( ) - este pierderea de sarcina pe tronsoanele de
• verificarea rezultatelor s-a tacut luand In considerare f RI+ z cv conducta ale coloanei de alimentare a MTH,
conditiile de echilibru hidraulic, care depind de varianta de care are aceeasl valoare ca In cea de la
racordare a retelei orizontale la coloanele de alimentare cu exemplul de la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.21 C):
agent termic. 9
Astfel, pentru: 2,(Rl+Z) =2236,21Pa
CV
a. racordare directll: 5

Conditia de echilibru hidraulic

9
H;; = 2257 < 2, (RI+ z) CV
+ ZBEP = 2236, 21 + ZBEP < H';;x =
5
In care:
H/;;n si H;'ix - sunt presiuniledisponibile de la baza coloanelor = 3009 Pa.
care In conditlile adoptarii aceleiasi retele verti- nefiind Indepiinita, se prevede un organ de reglare pe ra-
cale, ca la cele bitubulare, au aceleasi valori: cordul BEP1, a carui rezlstenta locala:
H/;;n = 2376,27 Pa si respectiv Hf;'i" = 3168,35 Pa.
I(Rt z) - este pierderea de sarcina pe tronsoanele z::p· = H';;' - H;; = 3009 - 2257 = 376 Pa
+ co conductelor monotub, prezentate In tabelul 2 2 '
1
4.2.40 care au doua valori determinate de iar relatia de echilibru hidraulic devine:
posibilitatea dirnensionarii diferite a tronso- 9
nului 1, astfel: Hmin < 2,(Rl+z) +zBEP1 <Hmax
DC5 CV RF DC
4
2,(Rl+Z)'J:~x=2575,03 Pa pentru Dn1 = 28x1,5 mm, sau
1
H;; = 2257 < 2236, 21+376 = 2612, 21 < H;;;' = 3009 Pa
4 .
2,(Rl+Z)'J:';=1401,21 Pa pentru Dn1 = 35x1,5 mm, Organul de reglare se alege fixand treapta de reglare
1

- este pierderea de sarcina pe tronsoanele Te<P, = t (!Vt zB<P, )

f(Rt+z)
S CV conductelor coloanei de alimentare cu agent
RF MTH1' RF

Tabelul 4.2.40. Dimensionarea tronsoanelorreielei orizontale 'i evaluarea pierderilor de sarcini,

pentru reieaua orizontali monotubulari'i conducte din cupru (ex. 8)
Nr. <t> rvh I D ·c'l v R l:lech l:I R · l:I l:(R · 1:1)
tronson [kW] [kg/h] [m] [mm] [m/s] [Palm] [m] [m] [Pa] [Pa]
28 · 1,5 0,22 26 I 8,73 29,0:l I 754,78 754,78
I 9 20,3 9.7 r--~~1

---------t-~----j
,I 35·1,5_ 0,135 8.5 I 10,18 30.48 259.08+· 259,08

2 6,7 3.45
L 22 :-.!. 1_~-~--~.25-~
I
4_7 1 __ 3_.5_2 ~:~_1_~22,7512n.s3
I 204.93
11----~t----2_8_·_1_,5 0,215 27 _l__ l--_4_.1_4_+ 7,59 464,01
387,56
3,85
22 - 1
28 . 1,5
22. I
o,34
0,215
0,34 I
75
27
75
_J
J 5.4 1
__ 4_.o_5_,__ 7,9
4,75
5.4
8.6
9.4
1
1
592,5
232,2
705
1 1870.o3
696,21
2575.03
4 ~--- 7.2 1----+----+-·------ ---~-
22 · I 0,34 75 I 5.4 9,4 705 1401.21
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

In care: ~(RI+ ztcoin -

sunt pierderile de sarcina minime pe circuitul
9 f orizontal corespunzator diametrului Dn 1 =
M = L<Pcx = =0,107kg/s .. 387,56 kg/h, 35x 1,5mm (tab. 4.2.40).
MTHt C · t.T 4, 18 · 20
p -l., - sunt pierderile de sarcini pe tronsoanele
zBEP,
RF
= 376 Pa. ? (RI+ Zlcv conductelor verticale situate In zona supe-
rioara MTHx (tab. 4.2.218).
Pierderilede sarcina In circuitul orizontal sunt acoperite de o H7::i = 0,5g·h·{P; - pd)= 0,5·9,81-2,70· 12,47 = 161, 15 Pa.
pornpa de crculatie, cu urrnatoerele caracteristici hidraulice: Dimensionarea circuitelor orizontale se face dupa meto-
• lnaltimea de pompare: dologia prezentata pentru circuitul ultimului nivel.
Presiunea disponibila obtlnuta pentru fiecare nivel este
H
PCO
= ~(Rt+
,L.
z) CO
= 2575, 03 Pa consurnata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor-
1
durilor MTHx la coloana, a pierderilor locale de sarcinii. In
unde pe tronsonul 1 (tab. 4.2.40) s-a considerat diametrul MTHx $i In reteaua orizontalii. corespunzatoare nivelului.
de 28x1,5 mm, deoarece pierderea de sarcina suplimenta- b. racordare prin BEP pentru conducte verticale(tab. 4.2.21 C)
ra poate fi acoperita de pompa de circulatie, cu caracteris-
ticile hidraulice:
H~'H 2 = L (RI+ zt_cv - H;:i = 217, 87 -165, 15 = 52,72 Pa

• debitul pompei: 6

MPCO = MT= 387,56 [kg/h]. H~'H =}: (RI+

3 z)cv - 2 · H;:i = 792, 16 - 2·165, 15 = 461, 86 Pa
5
• circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E1 si P) se dirnensloneaza utilizand aceeasi meto- 7

dologie, luand In considerare presiunile disponibile cores- H~rH• =}:(Rt+ z)cv - 3 · H;: 1 = 1125, 16 - 3·165, 15 = 629, 71 Pa
5
punzii.toare fiecarui nivel, In functie de modul de racordare
a MTH la coloana, Astfel, pentru:
a. racordare directA pentru conducte verticale (tab. 4.2.21 B) H~rHs =}: (Rt+
8

5
zL - 4· H;: = 1729, 96 - 4 · 165, 15 = 1069, 36 Pa
1

HMTH2 = ~
D L.J
(Rt + z)m;n + ~(Rt + z)
CO ,£,,, S-CV
- Hetaj =
Tm Presiunea disponibilii. obtinuta pentru fiecare nivel se con-
1
surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina ale racordului
= 1401, 21+217,87 -165, 15 = 1453, 93 Pa
BEP la coloana si a pierderilor de sarcina locale din MTHx
In amonte de BEP.
HMTH3 =
D
±(RI+
1
z)m;n + ±(Rt + z) - 2 .
CO 5 CV
Hetaj =
Tm Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensionea-
za dupa metodologia indicata la circuitul de la ultimul nivel.
= 1401, 21+383, 77 - 2 · 165, 15 = 1454, 68 Pa
Pompa de circulatie pe fiecare circuit se alege In functie de

HMTH4 =
D
± 1
(Rt + z)m;n +CO
± 5
(Rt + z) - 3 .
CV
Hetaj =
Tm
caracteristicile hidraulice (Hpco si MPco).
D pen1ru retele de conducte orizontale din materiale termo-
plastice tip Polymutan, corespunzatoare ultimului nivel,
= 1401, 21+716, 77 - 3 · 165, 15 = 1622, 53 Pa diametrele $i pierderile totale de sarcina sunt centralizate In
HMTHS =
D
±
1
(Rt + z)m;n +CO
± 5
(Rt + z) - 4 .
CV
Hetaj =
Tm
tabelul 4.2.42. Valorile au fost stabilite In functie de debitul de
agent termic $i viteza economicii., utilizand datele din tabelul
4.2.9. Coeficientii de rezistenta locala centralizati In tabelul 4.2.43
= 1401, 21+1321, 57 - 4 · 165, 15 = 2062, 18 Pa
s-au determinat In functie de configuratia retelei de distributie
In care: (fig. 4.2.27) tinand seama de datele din tabelul 4.2.4.
• verificarea rezultatelor s-a facut luand In considerare

Tabelul 4.2.41. Valoarea coeficieni!lorde rezistenil Tabelul 4.2.43. Valoarea coeficieni!lorde rezistenit
locali Is,
pentru tronsoanelereJelei monotubulare locali Is,
pentru tronsoanele reJelei monotubulare
orizontale,1 conductedin cupru (ex. 8) orizontale 'i conductetip Polymutan (ex. 8)

Nr. Corp
tronson Incalzire
ARU Cpo
Curbe
TIS rrt Robinet I Is Nr. Corp
tronson lncalzlre
ARU Cpo
Curbe
TIS rrt Robinet
Is
r/D = 4 trecere r/D = 1,2 tree ere
1 - 2. 2 =4 - 2. 0.35 =0,7 - - 2 · 2,5 =Si 9,7 1 - 2. 4=8 - 2. 0,3 = 0,6 - - 2·1,5=3 11,6
2 - 2. 2 =4 - 2. 0,35 =0,7 - - - i 4,7 2 - 2. 4=8 - 2·0.3=0,6 - - - 8,6
3
4
-
2,5
2.
2.
2
2
=4
=4
-

-
4.
2 .
0,35 = 1,4
0,35 = 0.71
-
-
-

-
-

- i+~ 3
4
-
2,5
2.
2.
4=8
4=8
-
-
4 · 0,3 = 1,2 I -
2. 0,3 = 0,6 -
-
-
-
-
9,2
11,1

Tabelul 4.2.42. Dimensionarea tronsoanelorreJelei orizontale 'i evaluarea pierderilorde sarcini, pentru reJeaua
orizontali monotubularicu conductetip Polymutan (ex. 8)
Nr. ct> ih I Dn v R
Is z R · 1 RI+ Z I(RI + Z)
tronson [kW] [l/s] [m] [mm] [m/s] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
25 0,19 28 203,31 568,4 771,71 771,71
1 9 I 20,3 11,7
25 0,19 28 203,31 568,4 771,71 771,71

2 6,7
I

I 3,45
25 0,19 28 -t--~
8,6
150,73 96,6 247 ,33 1019,04
25 0,19 28 I 150,73 96,6 247 ,33 1019,04
0,107
20 0,31 87 i ! 429,24 334,95 769,19 1873,23
3 4,6 3,85 9,2 I

25 0,19 ~ 161,24 107,8 269,04 1288,08

20 0,31 87 517,88 348 856,88 2640,11
4 2,5 4 11,1 I
25 0,19 28 i 194,59 112 306,59 1594,62
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de Incalzire

conditiile de echilibru hidraulic care depind de varianta de unde s-a considerat ca pe tronsonul 4 (tab. 4.2.42) diame-
racordare a retelei orizontale la coloanele de alimentare cu trul de 20 mm, deoarece pierderea de sarcina suplirnentara
agent termic. Astfel, pentru poate fi acoperita de pompa de circulatie cu urrnatoarele
a. racordare directa caracteristici hidraulice:
• debitul pompei:
Mpco = Mr = 387,56 kg/h.
• circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
In care: (E3, E2, E1 si P) se dimensloneaza utilizand aceeasi meto-
H;'/;n si H;';x - sunt presiuniledisponibile de la baza coloanelor, dologie, luand In considerare presiunile disponibile cores-
care In conditiile adoptarii aceleiasi retele verti- punzatoare fiecarui nivel, In functie de modul de racordare
cale, ca la cele bitubulare, au aceleasi valori: a MTH la coloana,
HP~n = 2376,23 Pa, respectiv H;'t' = 3168,35 Pa. Astfel, pentru:
2 (RI+ z) - este pierderea de sarcina pe tronsoanele con- a. racordare directa pentru conducte verticale (tab. 4.2.23 C)
' co ductelor monotub, prezentate In tabelul 4.2.42
cu doua valori determinate de posibilitatea di-
HMTH2
D
=±(RI+ zr
CO
+ 2: (RI+ z)
5-CV
- He1aj
Tm
=
1
rnensionerii diferite a tronsoanelor 3 sl 4, astfel:
= 1594, 62 + 772, 79 - 165, 15 = 2202, 26 Pa
4 max
2: (RI+
1
z) co = 2640, 11 Pa pentru Dn3 = Dn4 = 20 mm,
HMTH3 = ±(RI + z)min + f (RI + z) - 2 . He1aj =
D 1 CO 5 CV Tm

4 (
2: RI+ Z
)min = 1594, 62 Pa pentru Dn3 = Dn4 = 25 mm. = 1594, 62 + 1327, 28 - 2 · 165, 15 = 2591, 60 Pa
1 co
- este pierderea de sarcina pe tronsoanele HMTH4 = 4 (
2: RI + Z )min + 2:
7 (
RI + Z ) - 3 · Hetaj =
f(R1+z)
5
CV conductelor coloanei de alimentare cu agent
D 1 CO 5 CV Tm

termic care In conditlile identitatii schemei = 1594, 62 + 1709, 47 - 3 · 165, 15 = 2808, 64 Pa

adoptate cu cea din exemplul de la §
HMTHS = 4 ( RI + Z )min + 2:
2: 8 ( RI + Z ) - 4· Hetaj =
4.2.8.5.1 are valoarea: D 1 CO 5 CV Tm
9
2: (RI+
S
z) CV
= 1272, 17 Pa' = 1594, 62 + 2371, 67 - 4 · 165, 15 = 3305, 69 Pa
In care:
Conditia de echilibru hidraulic este asiqurata pentru solu- 4 .
tia cu diametrul de 25 mm pe tronsonul 4: 2: (RI+ Z)~~n - sunt pierderile de sarcina minime pe circuitul
H;~n = 2376, 23 < 1594, 62 + 1272, 17 = 1 orizontal corespunzator diametrului Dn3 =
Dn4 = 25mm (tab. 4.2.42).
= 2866, 79 < H';;' = 3168, 35 Pa
y
Varianta cu tronsonul 4 cu diametru 20 mm conduce la l;(RI + Zlcv - sunt pierderile de sarcina pe tronsoanele
pierderi de sarcina mai mari decat Hf;';x. x conductelor verticale situate In zona superi-
4 9 oara MTHx (tab. 4.2.23 c).
2: (RI+ z) CO
+ 2:(R1 +
S
z) CV
= 2640, 11+1272, 17 =
H;:i = 0,5 · g · h(p, - pd)= 0,5 · 9,81·2,70· 12,47=165,15 Pa
1

= 3912, 28 > H;~· = 3168, 35 Pa Dimensionarea circuitelor orizontale se face dupa meto-
b. racordare prin BEP: dologia prezentata pentru circuitul ultimului nivel.
9 Presiunea disporubila obtinuta pentru fiecare nivel este
Hmin
DC
< 2: (RI+
S
z) CV + z BEP < Hmax
OC
consurnata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor-
durilor MTHx la coloana, a pierderilor locale de sarcina In
In care: MTHx sl a circuitelor orizontale corespunzatoare nivelului.
Hf;'~n si Hf;';x - sunt presiunile disponibile de la baza coloanei b. racordare prin BEP pentru conducte verticale(tab. 4.2.23 C)
de alimentare a MTH, corespunzator racordarii HMTH2 = "'(RI+ z) S-CV - w•i = 772 79 - 165 15 = 607 64 Pa
cu BEP sl au valorile: D Li Tm 1
' 1

H;~n = 2257 Pa, Hf;';x =3009 Pa (exemplul de la§ 4.2.8.5.1). 6

2: (RI+ z) - este pierderea de sercina pe tronsoanele de H~TH3 = l (RI+ z)cv - 2 · H;:i = 1327, 28 - 2 · 165, 15 = 996, 98 Pa
5
s cv conoucta ale coloanei de alimentare a MTH,
care are aceeasi valoare cu cea din exemplul de 7

la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.23 C): H~TH4 =}: (RI+ z)cv - 3 · H;;i = 1709, 47 - 3 · 165, 15 = 1214, 02 Pa
5
9
l;(Rl+Z) =2581,73Pa. 8
S CV H~rHs = }: (RI+ z)cv - 4 · H;;i = 2371, 67 - 4 · 165, 15 = 1111, 07 Pa
5
Conditia de echilibru hidraulic:
9 Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con-
H;; = 2257 <}: (RI+ z) CV
+ za<P = 2581,73 + za<P < H;' = 3009 Pa surna pentru acoperirea pierderilor de sarcina ale racordului
5
BEP la coloana $i a pierderilor de sarcina locale la nivelul
este Indeplinita. MTHx In care este inclusa BEP.
Pierderilede sarcina In circuitul orizontal sunt acoperite de o Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensio-
pornpa de circulate, cu urrnatoarele caracteristici hidraulice neaza dupa metodologia aplicata circuitului etajului de la
• Inaltirnea de pompare: ultimul nivel. Pompa de circulatie pe fiecare circuit se alege
4 In functie de caracteristicile hidraulice (Hpco $i Mpco).
HPco = 2: (RI+
1
z) co = 2640, 11 Pa
 I. mstalatll de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lnealzire

centrale, singura reglare posibila fiind In acest sens se recornanda urrna-

4.3. Sisteme de incilzire
cu abur de presiune joasi
lnstalatiile de Incalzire cu abur de
presiune joasa sunt lnstalatii lnchise
utillzand ca agent termic aburul saturat
cu presiunea maxima de 1,7 bar (0,7
bar suprapresiune). Principala caracte-
ristica a acestor instalatii este utilizarea
vaporilor de apa ca agent termic trans-
porter, ceea ce sporeste substantial
capacitatea termica a acestui tip de
mstalatii tata de cele utilizand ca agent
termic apa calda,
Sarcina terrnica necesara la consu-
mator se obtlne din transformarea unui
anumit debit de abur In condensat si
preluarea caldurii latente de vaporizare.
Sarcina terrnica <Pab [kW] transportata
de un debit de abur este proportionala
cu debitul de fluid Mab [kg/h] si cu cal-
dura latenta de vaporizare r [kJ/kg], la
presiunea de regim a instalatiei:
<Pab = Mab· r [kW] (4.3.1)
In tabelul 4.3.1 se gasesc caracteris-
ticile termofizice ale aburului saturat la
diferite presiuni.
Majoritatea instalatillor care utilizeaza
aburul de presiune joasa ca agent ter-
mic contin urrnatoarele componente:
- sursa terrnica (generatoare de abur
de presiune joasa);
- sisteme de conducte pentru distribut
ia aburului la consumatori;
- sisteme de conducte pentru prelua-
rea condensatului de la consumatori;
- utilizatori (corpuri de Inclazire, echi-
pamente tehnologice etc.);
- sisteme de siquranta;
- sisteme de dezaerisire a conductelor
de condensat;
- sisteme de reglare si control;
- accesorii.
4.3.1. Criterii privind utilizarea in-
cilziriicu abur de presiune joasi
Domeniul de utilizare al instalatillor
cu abur de presiune joasa este mai re-
dus decat al celor cu apa calda, Expli-
catia consta In cateva caracteristici ale
acestor instalatii care qenereaza feno-
mene nedorite si anume:
- temperatura ridicata a agentului ter-
cea de debit. Aceasta situatie gene-
reaza consumuri energetice nejusti-
ficate In perioadele cu temperaturi
exterioare mai ridicate si solicita su-
plimentar cazanele prin porniri si
opriri repetate;
- corodarea echipamentelor $i conduc-
telor din otet, In special, In sistemul
de evacuare a condensatului In care
circula un amestec de apa, aer si
uneori abur viu;
- riscul tunctionsri; defectuoase prin
aparifia unor dopuri de apa Insotite de
zgomote pe conducte sau In corpurile
de Incalzire, consecinte ale unei pro-
iectari sau executli defectuoase, pre-
cum si a vitezelor mari ale aburului In
conducte;
- riscul scaparilor de abur prin conduc-
tele de dezaerisire ale sistemului de
evacuare a condensatului. Acest fe-
nomen nedorit se rnanltesta In si-
tuatia In care la nivelul consuma-
torilor (corpuri de tncatzlre, echipa-
mente tehnologice etc.), aburul nu se
transtorrna integral In condensat si
nu sunt montate dispozitive speciale
In acest scop pe conducta de eva-
cuare a condensatului.
Aceasta solutie poate fi adoptata In
cazul existentei unei retele de abur
tehnologic ca sursa de abur sau atunci
cand executia unei retele de apa calda
sau fierbinte este neeconornlca. Alege-
rea sistemului de Incalzire cu abur de
presiune joasa se face tinand cont de
urrnatoarele criterii:
- puterea terrnica necesara:
- sursa sau generatorul de abur dispo-
nibil;
- tipul de consumator (civil sau indus-
trial);
- amplasarea consumatorilor In cladir:
si a cladirilor In raport cu sursa ter-
mica;
- posibilitatile de colectare a conden-
satului etc.
Tabelul 4.3.1. Proprietatile apei i;;i aburului in stare de saturatie
in functie de presiune
e p V"
(oC) [bar] [ m3/kg] [kg/m3] [kJ/kg]
80 0,47 I 3,41
toarele solutii generale:
a) pentru cladir: izolate, fara destasu-
rare mare In plan, avand pierderi
energetice reduse si centrala ter-
mica proprie, este indicata utilizarea
sistemelor cu lntoarcerea llbera a
condensatului la cazane.
b) pentru cladiri mari sau ansambluri de
cladiri, se recornanda instalatii de Inca
lzire cu abur de presiune joasa cu co-
lectareacondensatuluiIn rezervoarein-
termediare si pomparea acestuia In
cazane.
4.3.2. Particulariti1:iale
instala1:iilorcu abur la presiune
joasi
Sistemele de Incalzire cu abur de
presiune joasa pot fi clasificate dupa
anumite criterii, astfel:
- dupa nurnarul de conducte care
alimenteaza corpurile de incalzlre:
monotub si bitub;
- dupa modul de lntoarcere a conden-
satului la cazane: intoarcere libera si
intoarcere prin pompare;
- dupa modul In care se face distribut
ia aburului la consumatori: distributie
superiosre si distnoutie intenoere:
- dupa pozltia conductei de lntoarcere a
condensatului la cazane In raport cu
nivelul de presiune al instalatiei: con-
densat neinecat si condensat inecat.
In majoritarea instalatiilor de Incalzire
cu abur de presiune joasa se folosesc
sistemele bitub. lnstatatiile mici pot fi
proiectate uneori In sistem monotub. In
acest caz aburul si condensatul circula
pe aceeasi conducta (fig 4.3.1 ).
Alegerea schemei de distrlbut'e, supe-
rioara sau interioara, se face tinand
seama de structura cladirii si de posibi-
litatile existente privind pozarea con-
ductelor de abur si de condensat astfel
incat sa se asigure pantele necesare
precum si montarea separatoarelor de
p" r e p V" p" r
(oC) [bar] [ m3fkg] [kg/m3] [kJ/kg]
0,29 2309 130 2,70 0,67 1,50 2174

+-~+-~:~-~~:
mic, peste 100 °C, care produce I----- ----+----t--------r--------~ ----i----i------+----r------1

temperaturi ridicate ale suprafetelor 1-

corpurilor de incalzlre. Acest fapt ge-

nereaza disconfort termic local si de-
~ 19:0
·------------
~::~ - ~::~-- 1-- :::~ -I ::::--
-------1-----
- ::1-
------
! ::~~
f---~ ------
terioreaza calitatea aerului interior
105 1,21 ' 1,42 0,71 I 2244 145 4.16 I 0,45 2,24 2129
prin arderea prafului depus si intensi- r-- -1------1--------t----+---+-------+
ficarea curentilor convectivi; 110 1,43 i 1.21 o.83 2230
1 150 14,78 ! o.39 2.55 2113
- inertia termice reduse a instsietiei, ~--- I ~--~----~--~i -- ----
ceea ce deterrnina o functionare con- 115 1,69 1,04 0,97 i 2216 155 5,43 i 0,35 2,89 2097
tinua a generatoarelor de abur pentru ' 2-20-2---r----r-----i----f------+------l
120 1,98 0,89 1,12 160 6,20 I o,31 3,26 2081
acoperirea pierderile energetice ale t----+---+-----t---+----+----+-- I
cladlrilor: 125 2,32 0,77 1,30 i 2188 165 7,00 0,27 3,67 2065
- imposibilitatea unei reglari calitative
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
condensat. Pentru conductele de abur
se recomanda, pe cat posibil, o panta
de montare care sa determine scurgerea
condensatului format datorita racirii 'in
conducte, 'in acelasi sens cu rniscarea
aburului. In cazul montarii in con-
trapanta, datorlta vitezei mari de curgere
a aburului 'in conducte (15.. .40 m/s), do-
purile de apa formate prin condensare
sunt lovite puternic de peretii conducte-
lor i,;i la schirnbarile de drectie. Acest
fenomen provoaca zgomote puternice $i
introduce rezistente hidraulice importan-
te care uneori blocheaza tunctlonarea
corecta a unor portiuni din instalatie, Din
aceste motive, 'in cazurile 'in care nu se
poate evita montarea conductelor 'in
contrapanta se recornanda ca viteza
aburului sa nu depasesca 10 mis, iar
lungimea acestei portiuni se lirniteaza pe
cat posibil.
La instalatille cu distrioutie superioera,
fig. 4.3.2, racordarea coloanelor se face
printr-o legatura de tip ,,pipa" la partea
superioara a conductei de distrioutie,
evitandu-se astfel patrunderea conden-
satului 'in corpurile de Incalzire.
La instalatiile cu distribute inferioara, fig.
4.3.3, pot fi particularizatetrei situatii;
a - coloana racordata direct la conduc-
ta de dlstributle a aburului i,;i la con-
ducta de colectare a condensatului;
b - coloana racordata intr-un punct de
rupere de panta a conductei de
dlstributie abur prevazuta cu
separator de condensat;
c - coloana de capat, echipata cu se-
parator de condensat.
Heteaua de distributie a aburului din
planul orizontal poate fi arborescenta
sirnpla sau cornplexa. Aceasta se mon-
teaza cu o panta de 3 ... 5 % pe directia
de alimentare a consumatorilor, astfel
incat circulatia aburului si a condensa-
tului format datorita racirii pe conducte
sa fie 'in acelasi sens. Pentru retelele de
distrioutie mari, destasurate mult in
plan, o panta continua conduce la dife-
rente de nivel inacceptabile. Din acest
motiv se practica ruperile de panta pre-
vazute cu separatoare de condensat
(fig. 4.3.4). Harnificatiile sunt echipate,
de asemenea, cu dispozitive de capat
pentru colectarea condensatului. Sepa-
ratoarele de condensat utilizate in in-
stalatiile de incalzire cu abur de presiu-
ne joasa pot fi, dupa caz, sifoane de
condensat sau alte dispozitive de sepa-
rare a condensatului ca, de exemplu,
oale de condensat de diferite tipuri.
Sifoanele de condensat sunt dispoziti-
ve simple care asigura eliminarea sigura
a condensatului fara scapari de abur,
fiind recomandate ori de cite ori exista
disponibilul de Inaltirne pentru a fi mon-
tate. Acest lucru este posibil, in general,
la instalatii cu suprapresiunea de regim
de pana la 0,3 bar. Sifoanele de con-
I. lnstalatii de incalzire
densat se contecttoneaza din teava ro- panta (fig. 4.3.2 a, b} sau in contra-
tunda. Marimea garzii hidraulice a sifo- panta (fig. 4.3.2 c) cu conditia ca la
nului este calculata 'in functie de presiu- corpurile de lncalzire eel mai jos am-
nea de regim a cazanului $i asigura eva- plasate, racordarea sa fie tacuta In
cuarea condensatului format pe conduc- panta, pentru a da posibilitatea eva-
tele de abur fara riscul de a pierde abur cuarii condensatului format pe co-
din lnstalatie (cap. 4.3.6). loana de abur;
- la instalattile bitubulare cu distrioutie
4.3.3. Racordarea corpurilor interioara, racordarea corpurilor de in-
de incilzire catzire la coloane se face numai 'in
contrapanta, atat pentru racorduri uni-
Montarea corpurilor de Incaizire in laterale (fig.4.3.3 a-, c) cat sl 'in varian-
sistemele alimentate cu abur de pre- ta racorderll mai multor corpuri de
siune loasa respects. in principiu, reco- lncaizire (fig. 4.3.3 az, b). Acest tip de
mandarile generale privind amplasarea racord trebuie respectat pentru a evita
corpurilor de lncalzire si anume: STAS umplerea cu apa a racordurilor in cazul
1676, STAS 11247/1, STAS 11247/2, inchiderii robinetului de reglare si pen-
STAS 11247/3, STAS 11247/4. tru a evita pericolul de 'inghet;
In ceea ce prlveste racordarea cor- - racordurile corpurilor de Incalzire la
purilor de Incalzire, In instalatiile ali- conductele de colectare a condensa-
mentate cu abur de presiune joasa,
apar unele particularitati, astfel:
- la instalatiile bitubulare cu dlstributle
superioara racordarea corpurilor de
lncalzire la coloane se poate face In L)._
I
I
I
I
ui
I
I
I
I
rr. l I
___ I
...L.._
a b c
Fig. 4.3.2. Sisteme de distribut:ie'i
a b
de racordarea corpurilorde
Fig. 4.3.1. Racordarea corpurilorde incilzire la coloanele instalaiiilor
incilzirein sisteme monotub: bitub cu distribut:iesuperioari:
a - distrlbutie superioere; a - racordare unilaterala, in panta;
b - distrlbutie lnteriosre. b - racordare mu/tip/a, in pente;
-- abur ---- condensat c - racordare bilaterala in contrepente.
/
I '
\- -
""-
b c
Fig. 4.3.3. Sisteme de distribut:ie'i de racordarea corpurilorde incilzire la
coloanele instalaimorbitubularecu distribut:ieinferioari:
a - coloane racordate la conductele de distributie;
a 1 - racordare unilaterala; a2 - racordare mu/tip/a; b - cotoene recordete in
punctul de rupere de panta; c - cotoens recoroete in csoetu! reteteior de
distributie.
 I. lnstaiatii de incalzire
tului sunt prevazute cu dispozitive de
tipul separatoarelor de condensat,
mute sau teuri de reglare Aceste ar-
rnaturi sunt necesare pentru a tran-
sforma debitul de abur necondensat
la consumator in lichid si a evita ast-
fel pierderile de abur prin conductele
de evacuare a condensatului;
- la lnstalatiile de incalzire monotubu-
lare cu distributie superioara sau infe-
rioara, corpurile de Incalzire se racor-
deaza la coloane prin conducte legate
pe la partea infertoara ca in fig. 4.3. 1.
4.3.4. lnstala1:iicu intoarcerea
condensatului prin cadere libera
lnstalatiile de Incalzire cu abur sunt
lnstalatii inchise sub presiune. Nivelul de
presiune NP din instalatie este dictat de
cerintele consumatorilor sl de pierderile
de sarcina din instalatie si se rnentine cu
ajutorul dispozitivelor de siquranta hi-
draulice (DSH) sau a supapelor de sigu-
ranta, Cand instalatia este rece (nu func-
tioneaza), nivelul apei din instalatie co-
respunde cu nivelul apei din cazan NA,
iar nivelul de presiune NP este acelasl cu
nivelul apei. Cand instalatia este in funct
iune, nivelul de presiune NP, se ridica
peste nivelul apei din cazan, la o cota
echivalenta cu presiunea de regim.
Pentru a se evacua aerul din conducta
de condensat, fara riscul de a pierde si
apa, dezaerisireaacesteia se face peste
nivelul de siguranta al instalatiei NS, care
se considera cu 200... 300 mm deasupra
nivelului de presiune NP.
Sistemele cu intoarcerea condensa-
tului la cazan prin cadere libera sunt in-
stalatii in care debitul de apa rezultat
din transformarea aburului in condensat
este evacuat gravitational, continuu, in
cazan. Aceste sisteme sunt recoman-
date ori de cate ori ansamblul cazan-
conducte-consumatori se afla in acee-
asi cladire si corpurile de incalzire pot ti
montate deasupra nivelului de presiune
al lnstalatiel. in anumite cazuri, cand to-
pografia terenului permite se amplasea-
za conducte de condensat cu panta
continua catre centrala terrnica. Se
poate utiliza acest sistem si pentru an-
sambluri de cladiri cu destasurare limi-
tata, beneficiind astfel de economii im-
portante in investitie si exploatare.
a b
Fig. 4.3.4. Montarea separatoarelor
de condensat tip ,,sifon":
a - distrlbutie inferioarii.;
b - distrioutie superioarii..
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Dupa posibilitatile de montare a con- pala de colectare a condensatului se
ductei de colectare a condensatului in rnonteaza intre nivelul apei din cazan
raport cu nivelul de presiune al instala- NA sl nivelul de presiune NP, deoarece
tiei pot ti rnentlonate doua variante: exista riscul ca la intrarea in functiune
- sisteme cu conducta de colectare a a instalatlei cazanul sa se qoleasca de
condensatului rnontata sub nivelul apa, urnplandu-se insa reteaua princi-
apei din cazan, in acest caz aceasta pala de colectare a condensatului.
fiind innecata: Evacuarea condensatului din punctele
- sisteme cu conducta de colectare a de rupere de panta si din zonele de
condensatului rnontata deasupra ni- capat ale conductei principale de dis-
velului de presiune al instalatiei, con- tributie a aburului se face direct in con-
ducta de condensat fiind neinnecata. ducta de colectare a condensatului
fara a ti utilizate sifoane de condensat.
4.3.4.1 lnstalatii cu conducte Evacuarea aerului din instalatle se
de conclensaf sub nivelul de presiune realizeaza prin legaturi cu atmosfera
Sistemele de Incalzire cu abur de deasupra nivelului de siquranta NS,
presiune joasa cu conducte de con- printr-o conducta qenerala racordata la
densat innecate se caracterizeaza prin baza coloanelor de preluare a conden-
cota de montare a conductei principale satului sau prin aerisiri individuale. Sis-
de colectare a condensatului sub nive- temul de distributie a aburului in insta-
lul apei din cazan (fig. 4.3.5). Trebuie latie, utilizand aceasta schema, poate ti
evitata situatia in care conducta princi- in varianta superioara sau inferioara.
t I+
3 7 4 5
I
-, I
I
I
I
NS
~
NP
~
NA
~
2
Fig. 4.3.5. lnstala~e de incilzire cu intoarcerea condensatului prin cidere
liberi •i conducti de condensat inecatl:
1 - cazan; 2 - dispozitiv de slquranta hidraulic; 3 - distributle abur;
4 - coloana: 5 - corp de Incalzire: 6 - conducta de condensat innecata:
7 - dezaerisirea conductei de condensat; 8 - conducta de colectare aer.
5
3 8
NS
/
~
NP
~
NA
~
Fig. 4.3.6. lnstal~e de incilzire cu distribuiieinferioari •i conducti de
colectare a condensatului neinecatl:
- 5 - au sernnificatia de la fig. 4.3.5; 6 - colectare condensat; 7 - sifon de
condensat; 8 - dezaerisirea conductei de condensat; 9 - arrnatura de reglare.
 Capitolul 4: Sisteme de Inealzire
4.3.4.2 lnstal~i cu conducte de
conclensat peste nivelul de presiune
Sistemul de lnstalatii se caracterizea-
za prin pozitionarea conductei princi-
pale de colectare a condensatului pes-
te nivelul de siquranta NS. Distributia
aburului la consumatori poate ti infe-
rioara sau superioara, In functie de
confiquratia cladirii.
fn varianta distributiei inferioare (fig.
4.3.6), la ruperea de panta i;;i la capete
de rarniflcatle, se rnonteaza sifoane de
condensat. Intrucat rnarlrnea acestora
reprezinta echivalentul presiunii de regim
a cazanului, utilizarea instalatiilor cu dis-
tributie inferioara sl conducta de colecta-
re a condensatului neinecata este limita-
ta de lnaltimea subsolului sl de posibilita-
tile locale de adancre a acestora In zona
sifoanelor de condensat.
0 instalatie cu conducta de colecta-
re a condensatului neinecata si distri-
butie superioara este prezentata In fig.
4.3.7. In acest caz sifoanele de colec-
tare a condensatului se rnonteaza la
partea superioara sl se racordeaza la
conducta inferioara de colectare a
condensatului.
Sistemul prezinta aceleasi inconve-
niente privind montarea sifoanelor de
condensat ca si varianta anterioara, Ca
urmare, instalatille de Incalzire cu abur
de presiune joasa avand conducta de
colectare a condensatului neinecata au
un domeniu limitat de utilizare, pana la
presiuni de regim de 1, 15 ... 1,30 bar
(suprapresiune 0, 15 ... 0,30 bar).
I - -_-_-_------+--
NS
~------
~----
NA
=----
I
2
f---------'===::=t.-------·------
Fig. 4.3.7. lnstala1ie de incilzire cu distribuiiesuperioari
•i conducti de colectare a condensatului neinnecati:
- 5 - au sernnificatia de la fig. 4.3.5; 6 - conducta de colectare a
condensatului; 7 - sifon de condensat; 8 - aerisire.
4.3.5. lnstalaiii cu intoarcerea
condensatului prin pompare
De cele mai multe ori centralele ter-
mice cu abur de presiune joasa ali-
rnenteaza ansambluri de cladiri si con-
sumatori de la care condensatul nu
poate ti recuperat la cazan prin cadere
llbera. f n aceste situatii se utilizeaza
scheme tehnologice care prevad co-
lectarea condensatului prin curgere li-
bera, In rezervoare speciale, de unde
este aspirat si introdus In cazane cu
ajutorul pompelor (§ 5.4).
4.3.6. Dimensionarea sifoanelor
de condensat
Sifoanele de condensat sunt confec-
tionate din teava cu diametre diferite.
Pentru sifoanele montate pe conducte
(fig. 4.3.8), diametrul tevii din care se
confectioneaza sifonul de condensat
se alege In functie de lungimea con-
ductei de abur I din care se elimina
condensatul, astfel:
I [m] < 50 50 ... 100 >100
D [in] 1/2 3/4 1
f n cazul sifoanelor de condensat ca-
re echipeaza diversi consumatori (apa-
rate tehnologice, schirnbatoare de
caldura etc.), diametrul d al sifoanelor
de condensat trebuie sa asigure eva-
cuarea continua a condensatului for-
mat, la acelasi debit ca i;;i eel din apa-
rat. Ca urmare, diametrul sifonului de
condensat este acelasi cu eel al con-
ductei de evacuare din aparat. I nalti-
mea teoretica ht a sifonului de con-
densat trebuie sa corespunda presiunii
________,
I. hrstalatii de incalzire
aburului In punctul de racordare al
acestuia la instalatie:
ht= Hcz - 'L(RI + Z)c [Pa] (4.3.2)
In care:
'L(RI + Z)c - este pierderea de sarcina
In conducta, de la cazan
la sifonul respectiv [Pa];
Hcz - presiuneaaburului In cazan [Pa].
Pentru siquranta, In caz de suprapre-
siuni accidentale, sifoanele se montea-
za avand 0 Inaltirne practlca hp mai
mare cu circa 5000 Pa decat presiunea
de regim a cazanului, exprirnata In Pa:
hp = Hcz + 5000 [Pa] (4.3.3)
4.3.7. Calculul hidraulic
al conductelor
lnstalatille de Incalzire cu abur de
presiune joasa contin retele de con-
ducte care transports fluide diferite i;;i
anume, abur si condensat. Oatorita
propnetatilor termofizice diferite, cele
doua tipuri de conducte se dimensio-
neaza separat. Calculul hidraulic are
drept scop stabilirea diametrelor con-
ductelor de alimentare cu abur si eva-
cuare a condensatului.
4.3.7.1 Dimensionareaconductelor
deabur
Calculul de dimensionare a conduc-
telor de abur are la baza ecuatia gene-
rala a pierderilor de sarcina pe un tron-
son de conducta si anume:
l'!.p = !'!.pd+ l'!.p1 [Pa] (4.3.4)
sau:
<lp=Rl+Z= ~ p(~+}:g) [Pa]
(4.3.5)
unde:
l'!.p d - este pierderea de sarcina distri-
buita [Pa];
l'!.p1 - pierderea de sarcina locala, [Pa];
v - viteza fluidului pe tronson m/s;
Fig. 4.3.8. Caracteristicile constructi~
ve ale sifoanelor de condensat
1 - dlstributie abur; 2 - coloana:
3 - condensat;
h - Inaltirne practica;
h~- lnaltime teoretica.
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzlre

R - pierderea de sarcina liniara unitara
[Palm];
z - pierdereade sarcina locala [Pa].
Pierderea de sarcina totala /',.pT In
cazul unei retele de conducte formate
din n 1fonsoane este:
.1pT =.J:(RI + Z) [Pa] (4.3.6)
Fa~nd transformarilecorespunza-toare
In ecuata 4.3.5, relatia de calcul generala
care sta la baza alegerii diametrelor
conductelor are forma urmatoere:
Presiunea He este indicata de furni- de caldura, He = 3000 ... 4000 Pa.
zorul echipamentului. Cu titlu informa- - se stabilesc diametrele preliminare
tiv, pentru: ale conductelor de abur:
• corpuri de Incalzjre de tipul: radia- - In functie de pierderea de sarcina li-
toare, convectoare, registre sl ser- nlara unitara medie Rm, cand se cu-
pentine, He = 2000 Pa; noaste presiunea disponibila, Hd;
• baterii de Incalzire. schirnbatoare
Tabelul 4.3.3. Pierderile de sarclna locale Z = l: s·p-(v2/2) pentru l: = 1 s
in conductele alimentate cu abur de presiune joasa
Viteza I ! I II '

sp = 6, 25 · 104 • rv-12
ab
(M )
+Ls [Pa] aburului v -1·- I I 2 3 --4 - 5 --6 --7 JlJ~!lQl-11. Jj --16 -·18 --20
0, r; 0 [mis] 0,3 I 1,3 2,9 5 8 12 16 20 I 25 I 32 i 46 63 82 104 128
Z[Pa] I
(4.3.7) I i I I I i
unde: Viteza
I
I I I I
I I
Mab= <Pab/r - este debitul de abur pe aburului v 22124 26 128 30 -35 -40 45150 155 60 165 70 75 80
tronson [kg/h]; --

288 392 512 648 800 1968 ilsoi1350 157018002050

[m/s] 155118412161251
<Pab - debit de caldura pe tronson [kW];
r - caldura latenta de vaporizare[kJ/kg]; Z [Pa] I I I I
p - densitatea aburului [kg/m3];
Tabelul 4.3.2. Pierderile de sarcina liniare unitare R in conducte drepte
).8~ coeficientul lui Darcy;
I - lungimeatronsonuluide conduct [m]; alimentate cu abur de presiune joasa
D - diametrul conductei [m];
A. Tipul tevii Tevi din otel obisnuit pentru instalatii
Ls - coeficientul pierderii de sarcina
locala, Nominal [in] 3/8 1/2 3/4 1 1/4 1 1/2
Considerand In intervalul de presiune Diametrul
Pab = 1, 1 ... 1,7 bar o valoare medie a Interior [mm] 12,25 15,75 21,25 27 35,75 41,25
densitatii aburului p sl a caldurii laten-
<P - debitul de caldura [kW]
te de vaporizare r, ~guatia 4.3. 7 devine: R [Palm]
v - viteza aburului [m/s]
Ap =
<P:,,
7 -10- 2 /j4 (AlD + ~L.. s ) [Pa] 2 3 4 5 6 7 I 8
(4.3.8)
in aceasta ecuatle pierderea de sar- <P 2,62 5,65 8,35
5
cina liniara unltara este: v 3 4 4
--
<P2 1,76 3,43 7,37 10,90
R = 7 · 10-2 ~ J.. [Palm] (4.3.9) -
os 3 4 5 8

pe baza carela s-a lntocmit tabelul 4.3.2. 0,08 I 2,24 4.30 9,25 13,60
Pierderea de sarcina locala se calcu- I 4 II 4 5 I 6 7
leaza cu relatia: 1,24
I
2,81 5,42 11,60 I 17,10
18 I <P I 0,63
v2 4 II 6 I 7 8 9
--L I __
Z = 2·P ab • S L[Pa] (4.3.10) ._ i___._<P_v ~ 4_ _,_
__
1 I
'!
__J +----+----~
I I 0,73 1,47 3.33 6,37 13,60 20,10
24
Utilizand aceasta ecuatie, pentru I v 4 I 5 II 7 8 10 10
usurinta dirnensionarii conductelor, s-a ~~
intocrnit tabelul 4.3.3, pentru viteze 30 I
<P
v
0,83
5
1,65
8 I
3,77
7 I
7,21
9
15,30 22.70·-
IO 12
l
diterite sl Ls = 1.
Alegerea diametrelor conductelor de 1 <P o,98 I 1,95 1 4,41 l 8,46
1 18,00 26,60
40
dlstributie a aburului trebuie sa limiteze v 6 7 ! 9 I 10 ~ 12 14
vitezele de transport al acestui fluid pe -----+--<P--f--,-,,-l --+--2.-2-2·-r-4,99-t--ti7- l,--20,50i-30,00-
tronsoane la valorile maxime admisibile v 7 8 I IO I 12 14 16
indicate In tabelul 4.3.4.
1--------+---<P---+--,-.2-3--f-l- _2_,4_5_ ~---t- 22,60 33,1 o T--s.52__
Algoritmul de calcul prezinta urrna-
toarele etape:
- se stabileste schema de distributie a
aburului si solutia pentru colectarea
v
cP
I

I
7
1,45 2,87 ! 6,49
l
12,30 26,40
16 ·1-~~--
-~
38,60
l~;u
I!

v I 9 I I0 12 16 I8 20
condensatului de la consumatori;
- se stabileste circuitul consumatorului 120 <Pv I 1,83 I 3,61 8,12 15,50 32,80 47,90

+
eel mai dezavantajat (ca pozltie fata 10 I 12 16 18 I 22,50 25
de sursa sl ca lncarcare terrnica);
~~ , -~ 2,28 : 4,50 I 10,10 19,30 i 40,80 59,60
- se calculeaza presiunea disponibila
I v I 14 I 16 i 20 22,50 i 27,50 30
pentru transportul aburului la consu-
I I
mator Hd cunoscand presiunea de re-
240
I <P 2,66 I 5,28 11,70 22,40 I 47,40 69,40
gim a cazanului Hez $i presiunea dis- I v 16 18 22,50 27,50 35 35
ponibila necesara la consumator He: 300 -+--1' -<Pv--+--3-~-o-+-5-,9-3--+i-,3-,4-0-+-25-,2-0-+-53-,-50_1_78-.-,-o-
Hd = Hez - He [Pa] (4.3.11)
18 22,50 i 27,50 30 37,50 40
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. mstalatll de lncalzire

Tabelul 4.3.4. Viteze maxime admisibile in conductele instalatiilor

cu abur de presiune joasa Rm [Palm] (4.3.12)

Diametrul Viteza maxima a aburului, [m/s]

in care:
conductei Aburulin acelasi sens cu condensatul Aburul in sens contrarcu condensatul LI - este suma lungimilor tronsoanelor
[in] [m] iar
Conducte Conducte Conducte Conducte a - este cota parte din presiunea dis-
[mm]
orizontale verticale orizontale verticale ponibila Hd, alocata pierderilor de
sarcina locale (a = 0,33 pentru in-
1/2 14 20 2 4
stalatii interioare);
314 18 22 2,5 5 - in functie de limita maxima a vitezelor
(tab. 4.3.4) in cazul necunoasteru pre-
I 22 25 4 6 siunii disponibile Hd;
- se calculeaza pierderile de sarcina
I 114 25 30 5 8
L(RI + Z)c, pe tronsoanele circuitului
I 112 30 35 6 9 eel mai dezavantajat, urrnanc etapele
enuntate la instalatlile de alimentare
57 x 3 35 40 7 II cu apa calda $i se cornpara cu pre-
siunea disponibila Hd, respectand
83 x 3,5 40 50 12 14 conditia de echilibru hidraulic:
Hd > L(RI + Z)c;
Tabelul 4.3.2. (continuare) Pierderile de sarcina liniare unitare R in conducte - se stabilesc diametrele conductelor
drepte alimentate cu abur de presiune joasa de condensat, in functie de debitele
de condensat, de tipul schemei de
B. Tipul tevli Tevi pentru constructii
colectare a condensatului si de regi-
Nominal [mm] 57 x 3 70 x 3,5 76 x 3,5 89 x 3,5 108 x 4 159 x 5 mul termic al acestuia, urrnarind indi-
Diametrul catille din paragraful urrnator,
Interior [mm] 51 63 69 82 100 149
4.3.7.2 Dimensionarea conductelor
<P - debitul de caldura [kW]
R [Palm] de condensat
v - viteza aburului [m/s] Alegerea diametrelor conductelor de
2 3 4 5 6 7 8 condensat se face corespunzator celor
doua tipuri de instalatii:
<P 15,20 27.40 35,00 54,50 i 92,70 271 - cu intoarcere libera a condensatului;
5
v 5 6 6 1 I 8 IO - cu intoarcere prin pompare
1~~~~~+--~~--~-+--~~·-~~-+-~~--+~~--+--~~~---~
19 ,90 35,70 45 ,40 70,60 120 350 • intoarcerea libera a condensatului
8 in acest caz are loc o curgere gravita-
v 7 8 8 9 10 14
tionala caracterizata de o presiune dis-
<P 24,90 44,70 56.70 88.40 I 150 435 ponibila rezultata din diferenta de cota
12
v 8 10 10 12 14 18 geodezica dintre consumatori $i sursa.
<P 31,00 55,80 70,90 110 187 541 H = L1h-p·g·17 [Pa] (4.3.13)
18 unde:
v 10 12 12 14 16 22,50
L1h - este diferenta de cota intre con-
<P 36.50 65,40 82.90 129 I 211 631 sumator sl sursa [m];
24
v 12 14 16 16 I 20 I 25 Ped - densitatea condensatului in functie
I I

<P 41,20 73,70 43,60 I 145 I 245 I 710 de terriperatura [kg/m3];

30 g - acceleratia gravitationala [m/s2];
v 14 16 I 18 ~ 22,50 I 27,50
17 - coeficient care tine seama de gradul
48,10 <P
85,90 109 170 286 I 826 de umplerea conductei de condensat;
40
--+--- 30
I 11

18 v18 20 22.50 25 17 = 0,5 - conducte neinecate (retea in-

----50-·---r-·~---<P~~+--5-4--.3-o-+--9-1-.0-0--+-1-23--+----1--9-1 -t322 I 930- terioara):
v 18 20 22,50 25 ! 27,50 I 35 17 = 0, 75 - conducte neinecate (retea
exterioara):
<P I 59.90 101 136 210 I 355 I 1026 17 = 1,0 - conducte inecate.
60
I v I 20 i 22,50 25 21,50 ! 30 I 40 Aceasta presiune disponibila trebuie
sa acopere pierderile de sarcina de pe
I 69,90

r--~~~
I <P ! 124 158 245 I 414 I 1186
80 traseul conductei de condensat, H >
I v 1~21.50 L(RI + Z), care se calculeaza cu ajutorul
~ ~~-+-- 3~i---4~--
~-1-20-- 86,90 I 155 1
195 I 303 ~ 510 _ ecuatiei fundamentale a pierderilor de
I v 30 35 i 35 . 40 45 sarcina utilizand debitele de condensat.
·--·
I Pentru simplificarea calculelor, in ta-
<P 108 192 ! 243 376 I
180 I
i - - belul 4.3.5 sunt date diametrele con-
v 35 40 I 45 50
I
I
ductelor de condensat cu intoarcere
<P 126 222 I 284 I libera, in functie de capacitatea de
240 - I -
I -
v 50 transport exprimata in debite de

300
<P
v
if i
-
I
-
I

I
- -
caldura corespunzatoare aburului con-
densat si in functie de tipul de distribu-
tie, pentru cazurile uzuale.
 I. lnstalalii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

• Tntoarcerea condensatului prin (1- 0, 33). 8000

pompae
f n aceasta situatie conductele de
condensat transports apa calda, la
sectiune plina, Alegerea diametrelor se
face urrnand metodologia de dimensio-
nare a conductelor de apa calda, in
functie de debitul de condensat Ge si o
vlteza ve < 1 mis. Pentru determinarea
pierderilor de sarcina, vezi § 5.4.
belele 4.3.2 si 4.3.3 si se inscriu in
Rm, tabelul centralizator 4.3.6.
45,7 - se face calculul de verificare, stabi-
1 lind pierderile de sarcina pe fiecare
= 113 Palm. tronson predimensionat (Rl+Z) sl pe
- se aleg diametrele preliminare 01 ... intreg circuitul: ~(Rl+Z), utilizand ta-
09, in functie de sarcina terrnica de belele 4.3.2 si 4.3.3 $i inscriind in ta-
pe tronsoanele 1...9, <P1 ... <J>9 si belul 4.3.6;
pierderea de sarcina liniara unitara - se stabilesc presiunile disponibile
medie Rm, = 113 Palm, utilizand ta- in noduri, pentru dimensionarea

Exemplul de ca/cul 1 Tabelul 4.3.5. Capacitatea de transport a conductelorde condensat

Se considera o instalatie de tncalzre exprimata in debite de caldurA [kW]
allrnentata cu abur de presiune joasa,
Distributie superioara Distrioutie inferioara $i conducte
cu distributie superioara, avand sche- Diametrul
de condensatinecate;orizontale
ma reprezentata in figura 4.3.9. conductei si conducte de condensat sau verticale, cu distanta dintre corpul
Se cunosc urrnatoarele rnarirni: [in] neinecate de incalzlre eel mai departat de sursa
- debitele de caldura necesare la
[mm]
consumatori si pe tronsoane: orizontale verticale pana la 50 m 50 ... 100 m peste 100 m
<P1 = <P11 = 2,5 kW;
112 4,65 6,96 32,48 20,88 9,28
<P111 = <Pr? 1,85 kW; ~
<Pv= <Pvt = 3,0 kW; 3/4 17,40 25,52 81.20 52,20 29,00
<PVll = 1,5 kW; - ·--
<Pv111 = 1,2 kW; I 32,48 48,72 145.00 92,80 46,40
<P0t= 1,9 kW;
<Pco/11 = 12,4 kW; I 114 78,89
II~
313,20 203,00 98,60
~-
ecol 111 = 10,4 kW;
I 112 120,64 179,80 435,00 290.00 133,40
<Pram = 26,5 kW; ~-~~----
- lungimile tronsoanelor conductelor 2 249,40 371,20 754,00 510,40 249,40
de abur:
11 = 14,2 m; 57 x 3 365,40 545,20 1102,00 719,20 365,40
12 = 5,7 m;
13 = /4 = 5,3 m; 63,5 x 3,5 I 493,00 734,28 1450,00 986,00 493,00
15 = 4,8 m;
76 x 3 580,00 870,00 1740,00 1218,00 580,00
16 = /1 = Is= 3,0 m;
19 = 1,4 m; 70 x 3,5 696,00 1044,00 2146,00 1450,00 696,00
- lungimile tronsoanelor conductelor
de condensat: 83 x 3,5 870,00 !
1299,20 2610,00 1740,00 870,00
1'1=5,2m;
89 x 3,5 1044,00 1566,00 3074,00 2088,00 1044,00
I~= 4,3 m;
I~ = 14 = 5,3 m; 95 x 3,5 1276,00 1914,00 3596,00 2320,00 1276,00
1'5 = 4,8 m; ;
~-
1'7 = l's= 3,0 m; 102 x 4 1450,00 2146,00 4060,00 2784.00 1450,00
1'9 = 1,5 m;
- presiunea de regim a cazanului
este de 1, 1 bar, deci o suprapresi- @) @) ®
<I>
une de 0, 1 bar; 12 ®
Hez = 10 000 Pa.
<\>,am
Se cere dimensionarea conductelor <I>®
Is
de distributle abur si de colectare a
condensatului. R1xJ
__ -l__'l'ix
a) Ca/culul conductelor de abur: r
- se stabileste circuitul corpului de in-
<I> G)
calzire eel mai dezavantajat care, 11
pentru exemplul de calcul este circu-
itul de alimentare al corpurilor de in-
calzire R1 $i Ru . ~Rm l
- se calculeaza presiunea disponibila __<!'\lll_J
pentru acest circuit;
Hd = Hez - He = 10.000 - 2000 = 8000 Pa;
in care:
Hez = 10 000 Pa si
He = 2000 Pa (corpuri de incalzire de
tip radiator).
- se calculeaza pierderea de sarcina
medie liniara unitara Rm pe circuitul t. ---='===='='--
considerat cu relatia: '
Fig. 4.3.9. Schema instalaiieidin exemplul de calcul 1.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire

racordurilor celorlalte corpuri de in- Tabelul 4.3.6. Tabel centralizator pentru calculul conductelor de abur
calzre sl a coloanelor.
Astfel: Calculul primar Calculul de verificare
• racord corp Incalzire R111 si R1v: Nr.
H111 = H1v = 2:(RI + ZJ8•9 = 469 Pa. tronso- <P v 0 I R RI
I~
z RI+ Z l:.(RI + Z)
• racord corp Incalzire Rv si R vi: nului [kW] [m/s] [in] [m] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
Hv = Hv1 = I(RI + ZJ1.8•9 = 653 Pa.
• racord coloana I: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Hc011 = I(RI + Z)6.7.8•9 = 1073 Pa.
• racord coloana II: He/= 8000 Pa Corp de incalzire R1 Rm/= 113 Pa /m
Hcol II = 2:(RI + ZJ5•6.7.8•9 = 1888 Pa.
• racord coloana III:
Hc01111 = 2:(RI +Z) 4•5•6.7.8•9 = 2416 Pa. ~~42,1
I
i 68134 22
1

I
112

112~
14,2 II

5,7_
230
100
13266
TS?ot
I 2,5
1.0
975
155
4241
725
7872
3631
I
• racord coloana IV: --
19 I 112 5,3 78 413 : 1,0 77 490 2906
H collV = 2:(RI + Z )3.4•5•6.7.8•9 = 2906 P~.
j
~137,5 ! -~
- se aleg diametrele preliminare in 4 27,1 19 I 114 5,3 85 451 1,0 77 528 2416
functie de sarcinile termice pe tron-
soane si rezistentele medii calculate 5 14,7 18 I 4,8 115 552 3,5 263 815 1888
~ ·-
pe fiecare circuit care pleaca din
6 14,7 I 18 I I 3,0 115 345 1,0 75 420 1073
nodul respectiv, urrnarind metoda - ---·- ---
descrisa la punctele 1 ... 6. 7 8,7 10 I 3,0 43 129 1,0 55 184 653
I
b) Dimensionarea conductelor de ' L

condensat. 8 ! 50 10 314 3,0 50 150 I 2,0 110 260 469

--

Conductele de condensat se dimen- 9·i-2:5--- 1/2 1,4 84 2,5 125 209 209
9 60
sioneaza separat tinand seama de sis-
9
temul de intoarcere a condensatului, J;(Rl+Z) = 5960 + 1912 = 7872 < 8000 Pa
gravitational sau prin pompare. in cazul 1
de fata instalatia este cu recuperarea
gravitationala a condensatului. Tabelul 4.3.7. Tabel centralizator privind dimensionarea
Etapele de calcul sunt urrnatoarele:
conductelor de condensat
- se identifica tronsoanele retelei de
colectare a condensatului, prin nu- Nu mar
merotarea lor de la 1' 9', definind tronsoane
*7' ·s· *9' 5' 4' 3' 2' * 1'
debitele de caldura <1>; <P~, cores-
punzatoare aburului condensat. <P'[kW] 6,0 9,7 14,7 14,7 27,1 37,5 42,1 68,6
- se aleg diametrele conductelor de 1/2 314 314 I I I
D[in]
I 314 1 114 114 114
condensat, in functie de capacitatea
de transport al condensatului [kW] * Tronsoane de conducte montate vertical
folosind tabelul 4.3.5. Calculele sunt
centralizate in tabelul 4.3.7.
 . de Incalzire
I . lnstalatii Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

functiune a instalatiei: zona de lucru, deci intr-un plan situat

4.4. incalzirea - evitarea pericolului de inqhet; chel- la 1,5 ... 2,0 m de la pardoseala. Tem-
cu aer cald tuieli de investitil mai reduse; peratura sl viteza aerului cald introdus
- cuplarea acestui sistem cu sistemul In incapere au valori diferite fata de pa-
Sistemele de lncalzke cu aer cald uti- de ventilare. rametrii aerului interior, dependente de
lizeaza aerul ca agent termic de Ca dezavantaje ale acestui sistem de sistemul de distributie a aerului.
transport. Spre deosebire de sistemele lncalzire se pot enumera: b) pentru c/adiri de locuit $i cele din sec-
de incalzire cu apa calda $i fierbinte sau - transportul unor debite mari de aer cald torul tertiar, trebuie verificaf parametrii
abur, In care energia terrnica se trans- pentru acoperirea pierderilor de cadura, confortului termic ei $i vi precum si
mite la consumatori prin intermediul datorita capacitatii termice scazute a nivelulde zgomot in zona de secere, in
unor schlmbatoare de caldura (corpuri aerului, de numai 1,0 kJ/kg·K fata de raport cu valorile admise.
de incalzlre, echipamente, aparate ter- 4, 185 kJ/kg·K caldera specifica a apei; lncalzrea aerului in sistemele de incal-
mice etc.), in sistemele cu aer cald - racirea rapida a incapertlor, dupa in- zire cu aer cald se face prin schimb de
agentul termic este utilizat direct de treruperea alirnentarf cu aer cald; caldura superiicial la nivelul suprafetei
consumator fara un schirnbator de cal- - incalzirea neunitorrna a spatiilor inte- unui furnizor de energie terrnica, care
dura intermediar. Sarcina termica nece- rioare atat in plan vertical cat $i In poate fi, spre exemplu, focarul unei sobe
sara a tncaperuor poate fi acoperita in plan orizontal, datorita repartitiei neu- sau o baterie de lncalzre. Dupa modul de
intregime cu ajutorul acestui sistem sau niforme a debitelor de aer cald si a amplasare a sursei de energie terrnica
poate fi preluata numai partial, fiind fenomenelor de stratificare terrnica; pentru incalzirea aerului fata de spatiul
cornpletata de alte tipuri de sisteme de - supraincalzirea zonei superioare a care trebuie alimentat cu caldura, se pot
incalzire, in conformitate cu destinatia spatiilor interioare, avand implicatli defini sisteme de incalzire cu aer cald
lncaperii si solutia tehnica adoptata, negative asupra consumurilor ener- locale sau centralizate.
Desi utllizeaza ca agent termic aerul, in- getice;
stalatiile de incalzire cu aer cald nu tre- - raspandirea mirosurilor neplacute si a 4.4.2. lnstal8'iide incilzire cu
buie asimilate sistemelor de ventilare, altor nocivitati in cazul sistemelor de preparare locall a aerului cald
deoarece scopul celor doua tipuri de in- Incalzjre care utilizeaza, partial sau
stalatii este diferit. In timp ce instalatllle total, aerul recirculat; lnstalatiile de lncalzlre locala cu aer
de ventilare sunt concepute pentru a - riscul aparitiei zgomotelor, in functie cald sunt cele mai simple forme de ali-
asigura, In primul rand, calitatea aerului de pertorrnanta echipamentelor, care mentare cu caldura, care furnizeaza
interior, prin procedee de tratare a devin suparatoare In Incaperi de lo- debitul de aer cald necesar unui spatiu
acestuia, instalatlile de Incalzjre cu aer cuit sau din sectorul tertlar. adiacent sursei termice. Aceste siste-
cald sunt destinate exclusiv cresterii en- - dificultati in reglarea terrnica a insta- me au ca element central sursa de
talpiei aerului introdus in incaperi. In ge- latiel in functie de necesitatile ener- energie terrnica pentru Incalzirea aeru-
neral, in cladirile echipate cu instalatii de getice interioare. lui, distributia acestuia facandu-se na-
ventilare rnecanica, sarcina terrnica lnstalatble de incalzire cu aer cald au tural sau tortet (cu ajutorul unui venti-
pentru lncatzre este preluata, total sau drept scop acoperirea pierderilor energe- lator, in spatiul din imediata apropiere).
partial, de aceste sisteme. tice si asigurareacondltiilor de contort ter- Sursele de energie care Incalzesc
mic interior. Pentru zonele de sedere tre- aerul se pot clasifica astfel:
4.4.1. Criterii privind utilizarea buie asigurate valorile temperaturii aerului a) agregate cu focar propriu;
incilzirii cu aer cald interior ei si a vitezei curentllor de aer vi, b) aeroterme;
recomandate de normative si literatura de c) dispozitive rnultlfunctionale.
lnstalatllle de Incalzire cu aer cald specialitate si anume:
sunt folosite pe scara larqa, mai ales, in a) pentru spatiile industriale, valorile pa- 4.4.2.1 lncllzireacu agregate
sectorul industrial, in orqanizarile de rametrilor confortului termic In zona de cu focarpropriu
santier $i In spatii cu destlnatii provizo- lucru sunt reglementatede Normele de In aceasta categorie intra sistemele
rii sau in spatii mari si aglomerate, unde protectie a muncii, in functie de de incalzire a aerului cu sobe de dife-
in anumite situatii pot fi combinate cu categoria de rnunca si de specificul rite structuri si materiale $i generatoa-
alte tipuri de sisteme de lncalzire, ca, procesului de productie (tab. 4.4.1). rele de aer cald. Spatiul de Incalzit se
de exemplu, cele cu corpuri de incalzire Aceste valori trebuie respectate In reduce la o incapere sau la un nurnar
sau panouri radiante, pentru a asigura
Tabelul 4.4.1. Valorile paramebilorconfortuluitermic minim in zona de lucru
confortul termic local. In cazul consu-
matorilor casnici, Incalzirea cu aer cald Temperatura Umiditatea Viteza
Specificul procesului pe Categoria
Grupa aerului B; relativa cp; maxima v;
este, in principal, de tip local iar pentru productie de rnunca
cei din sectorul tertiar utilizarea acestui
rci [%] [mis]
Usoara 0,25
sistem devine din ce In ce mai atractiva
pe masura ce pertorrnantele tehnologi-
ce ale echipamentelor conduc la redu-
cerea zgomotelor $i la o distributle uni-
forrna a aerului in lncaperi. Este interzi- II
sa folosirea acestui sistem de lncalzire
in zonele cu degajari de praf sau alte l]5oari\ 15 0,45
surse de poluanti, in absenta instalatii-
j
Degajari insemnate de l

K~-i-~'-' ~ ~ -·---·-- -- --·-- - ----~-~~-

lor de ventilare locala.

r ·: : : ~~'~M:
III caldura ~Nomrrmm ~ . : :~~
lnstalatille de lncalzire cu aer cald
prezinta, In raport cu celelalte tipuri de
Degajari rnari de umiditat:11 . . x i
instalatn de Incalzire, anumite avantaje:
---- I'

IV . . .
51 regirn terrruc contro 1 al
Usoara
·
r--·-·-
! 24 - 27 70 - 55 0,20 ... 0,50
- Incalzirea rapida a incaperilor sl a
spatutor industriale, dupa punerea in I I 1
27 Max.55
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
redus de Incaperi. distribuite in jurul
aceleiasi surse de Incalzire,
In ceea ce priveste sobele, acestea
sunt destinate consumatorilor indivi-
duali. Ele au un focar pentru arderea
combustibililor solizi, lichizi sau qazosi,
un sistem de canale in sicane, pentru
evacuarea gazelor de ardere la un CO$
si o manta exterioara care poate fi din
otel, tonta, teracota sau faianta. Trans-
ferul de caldura catre aer se face la ni-
velul peretilor focarului si al canalelor
de gaze de ardere. De aceea, este
foarte importanta etansarea acestor
suprafete $i asigurarea unei suprapre-
siuni in spatiut de trecere a aerului,
pentru a evita orice tel de scapari de
gaze de ardere pe traseul aerului cald.
Evacuarea gazelor de ardere se face,
in general, natural, tirajul fiind asigurat
de inaltimea cosului de furn sl diferenta
de densitate intre aerul exterior si ga-
zele de ardere. Distributia aerului Incal-
zit este, de requla, naturala,
In fig. 4.4.1, sunt prezentate doua
sisteme de lncalzire locala cu aer cald
utilizand sobele si anume:
- Incalzirea unei Incaperi sau a catorva
spath dispuse in jurul locului de am-
plasare a sobei;
- Incalzirea unor incaperi aflate pe do-
ua niveluri diferite, dlstributla aerului
cald la etaj fiind facuta cu ajutorul
unor canale de tabla de lungime limi-
tata :;;i bine izolate termic.
Aerul cald este aspirat prin deschi-
deri perforate la partea inferioara a so-
bei sl evacuat, in mod natural, in spa-
tiile de Incalzit, pe la partea superioara,
prin guri de refulare prevazute cu cla-
pete pentru reglarea debitului.
Un caz particular al acestor sisteme
cu focar propriu, ii reprezinta unele
tipuri de serninee (fig. 4.4.2), care sunt
mijloace de Incalzjre tocala cu o com-
ponenta radianta foarte lrnportanta dar
care pot furniza $i aer cald intr-un sis-
tem constructiv particular.
Generatoarele de aer cald sunt des-
crise pe larg in capitolul 6.5. Cu excep-
tla celor care utilizeaza energia electri-
ca, generatoarele de aer cald au un
focar propriu pentru arderea unui anu-
mit tip de combustibil. Aceste agregate
se folosesc in mod special in spatiile
industriale sau in spatii temporar ocu-
pate, cu volume mari. Ele sunt mobile
sau fixe, in functie de capacitate $i de
scopul pentru care sunt utilizate. Se
dirnensioneaza $i se aleg in functie de
debitul de aer cald furnizat, in raport de
sarcina terrnica ce trebuie acoperita.
4.4.2.2 Tncllzirea cu aerotenne
Incalzirea spatiilor cu volum mare de
aer pune probleme deosebite in ceea
ce priveste incalzirea unitorrna a zonei
de lucru. Pentru aceste situatii se reco-
rnanda agregatele de Incalzire locala cu
aer cald, cu circulatie tortata, de tipul
aerotermelor de perete sau de tavan.
Aerotermele sunt echipamente pen-
tru Incalzirea aerului, care au ca ele-
mente componente principale o baterie
de Incalzire sl un ventilator. Cateva
tipuri constructive sunt descrise in
capitolul 6.5.
Un sistem de Incalzire cu aeroterme
presupune alegerea tipului de aparat si
amplasarea acestora in spatiul interior.
La alegerea tipului, aeroterme de pla-
fon sau de perete, trebuie avut in ve-
dere urrnatoarele criterii:
- structura de constructie a cladirii sau
a spatiului de Incalzit:
- distributia sl gabaritul echipamentelor
tehnologice din incinta:
- destinatia lncaperii si procesul tehno-
logic;
- amplasarea locurilor de rnunca sau
de sedere:
- amplasarea surselor de nocivitati:
- tipul de agent termic disponibil (apa
calda, apa fierbinte, abur).
3 \
2 - inaltirnea de montare trebuie sa fie de
a rate trebuie sa fie intre 6 si 12 m (fig.
b
Fig. 4.4.1. Sistem local de incAlzire
cu aer cald utilizind sobe:
a - tncetzlree inceperilo: la ecelesi ni-
vel; b - lnciilzirea lnciiperilor de la nive-
luri diferite;
1 - focar; 2 - perete exterior al sobei din
teracota: 3 - guri de aer; 4 - canale de
aer cald.
I. lnstalatii de Incalzire
In ceea ce priveste amplasarea
aerotermelor, solutia se stabileste in
functie de dimensiunile interioare ale
Incaperii, de elementele constructive,
de spatiul acoperit cu aer cald de o
aeroterrna si, eventual, de amplasarea
unui alt sistem de Incalzire,
4.4.2.2.1 Aerotenne de perete
Aerotermele de perete se rnonteaza
pe peretii exteriori sau pe stalpii de re-
zistenta ai cladirii, Prin amplasarea aces-
tora in interiorul unor hale cu deschideri
mari se orrnareste o distributie cat mai
uniforrna a aerului cald in zona de lucru,
la parametrii corespunzatori categoriei
de rnunca. Fiecare tip de aeroterrna de
perete este definit in fisa tehnoloqica, de
catre prooucator, prin doua marimi ca-
racteristice distributtei aerului cald si
anume: inaltimea maxima de montare H
si lungimea de bataie a jetului L, asa
cum se vede in figura 6.5.2.
In ceea ce priveste numarul necesar
de aeroterme lntr-o anurnita incapere,
acesta depinde de rnarlrnea sarcinii
termice care trebuie acoperita, de con-
ditia de a avea eel putin 2 - 3 schim-
buri de aer pe ora pentru a asigura un
grad acceptabil de uniformizare a dis-
tributiei aerului cald si de capacitatea
terrnica a echipamentului.
La amplasarea aerotermelor de pere-
te se au in vedere urrnatoarele:
eel putin 2 m de la parcoseala, pentru
a nu impiedica circulatia oamenilor $i a
nu perturba procesul tehnologic, dar
nu mai mare decat cea indicata de
producator in fisa constructiva;
- distanta dintre doua aeroterme alatu-
4.4.3), daca nu exista alte recornandari
specifice indicate de furnizor;
- distanta dintre doua aeroterme ase-
zate fata in tata este in functie de
1
Fig. 4.4.2. incAlzire locali cu
'8minee generatoare de aer cald:
1 - intrare aer rece; 2 - lesire aer cald;
3 - geam termoizolant; 4 - evacuare
gaze de ardere.
 I. mstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

bataia jetului, astfel tncat sa fie aco-
perit cu aer cald tot spattut dintre ele;
- In cazul halelorcu deschiderifoarte mari
se poate alege o solute rnixta si anume,
amplasarea aerotermelor de perete pe
conturul lncapeni si a aerotermelor de
plafon pentru zona centrala,
Temperatura aerului cald refulat de
aeroterme e, se alege astfel incat prin
amestec cu aerul interior sa asigure In
zona de lucru parametrii de contort co-
rsspunzatori intensitatii muncii. Tempe-
ratura de refulare este In tunctle de
lnaltimea de montare a aerotermei si
se recornanda ca valoare maxima
e, s: 45 °C, daca aerotermul este am-
plasat la mai putin de 3,5 m de pardosea-
la si e, s 70 °C, pentru lnaltimi mai mari.
In situatia In care, din motive tehnice,
aerotermele trebuie montate la Inaltirni
de peste 3,5 m, preluarea aerului din
tncapere se face prin canale verticale si
structiv, el se compune dintr-un venti-
lator axial si o baterie de incalzire cir-
culara (fig. 4.4.5 a). Aceste echipamen-
te tunctloneaza, de obicei, numai cu
aer recirculat sl sunt amplasate Intr-un
spatiu auxiliar central, de exemplu intr-
un vestibul. Distributia aerului cald In
Incaperile alaturate se face prin goluri
practicate la partea superioara, ca In
fig. 4.4.5 b, iar recircularea aerului are
loc prin fante, la nivelul plintelor sau
prin goluri mascate practicate la partea
inferioara a usilor.
Acest sistem de incalzire poate exis-
ta In paralel cu sistemul de Incalzire cu
corpuri de lncalzire care asiqura o
Incalzire de garda. Domotermul asiqura
intrarea rapida In regim termic a unui
11=12m
I· • ~• •
·~ ~
r .
apartament, contribuind la realizarea
unor economii energetice importante.
4.4.2.3 lncllzireacu dlspozitive de
destratificare a aerolui cald
Unul din dezavantajele majore ale sis-
temelor de Incalzire cu aer cald ,,clasi-
ce", care se rnanitesta In incintele cu
volum :;;i inaltirne mare este fenomenul
de statificare terrnica, Acesta qenereaza
o supralncalzire a volumului de aer de la
partea suoerioara :;;i rnentinerea unor
straturi de aer rece la partea interioara a
acestor spatii, Consecintele acestui fapt
se resimt In inrautatirea microclimatului
interior, In efecte nedorite asupra flu-
xurilor tehnologice si, In mod special,
asupra consumurilor de energie terrnica.
11=6m
1
~
I ~
• •
~
r1 •
•
n ~
·I
~·

r
~/ ! +
guri de absorbtie amplasate cat mai jos
In zona de lucru, ca In fig. 4.4.4 a. In
I+ + + + I '...J
+ + + + +I
caz contrar, eficlenta energetica a sis- I 1..6 - I
t t t t I
temului de incalzire este mult diminua-
t t t 't
~ ~ ~ ~
ta, existand riscul ca zona de lucru sa
rarnana neincalzita, asa cum se vede In
I QQ

a
Q I !~ • •
b
• • ~!
fig. 4.4.4 b. ~1=6 ... 12~
Aerotermele pot functiona cu aer re- Fig. 4.4.3. Amplasarea aerotennelor
circulat, aer proaspat sau amestec, In ~• • ~• • ~• • ~• I de perete1n planul unei tnciperi:
functie de caracteristicile constructive t t t t a - cazul tnceperltor cu latime I > L
ale echipamentului. Din acest punct de t t t I (b8.taiajetului);
~
vedere, daca sistemul de incalzlre cu
aer cald nu este insotit de un sistem
- -1------~-------a-
' ~ ~ ------·- - --+
~
b - cazul tncepeato: cu lafime I < 2 L;
c- cazul incspemor cu dimensiuni mari
de ventilare, la proiectare se tine sea- I t
t t t
t t t I 11- distanta dintre doua aeroterme
ma de normele de protectie a muncii si ~ ~ ~ ~ alaturate.
valorile minime necesare pentru debitul I • • • • • • • I
de aer proaspat, impuse de normele c
sanitare sl rnentionate In capitolul pri-
vind instalatiile de ventilare.

4.4.2.2.2 Aerotenne de plafon

Aerotermele de plafon se deosebesc
de cele de perete prin modul de distri- ~~
... ---------------------------
butie a aerului. Din acest punct de vede-
re ele se definesc printr-o supratata in-
terioara acoperita cu aer cald. Construe- a b
tiv, gura de refulare poate dirija jetul de
aer direct In jos, In cazul monti:irii la Fig. 4.4.4. Circulaiiaaeruluicaldin tunciie de zona de aspiraiie:
lnaltimi mai mari de 4 m de pardoseala a - esplrstie in zona inierioere; b - esplretie in apropierea zonei de refulare
sau pentru inaltimi de montare mai mici, (scurtcircuit);
se prevede un dispozitiv de lrnprastiere 1 - zona de lucru.
laterala a jetului, de tip anemostat.
Aceste tipuri de aeroterme, ca :;;i cele 4, I

de perete, au bateria de Incalzire alimen-

tata cu agent termic apa calda, apa fier-
/' I~

binte sau abur, In functie de tipul con-

structiv. De asemenea, ele functioneaza
® 0 ®
:4
cu aer recirculat, aer proaspat sau ames-
tec. Catsva tipuri constructive ale aero-
a 5
__,..
. 5
termelor de tavan sunt prezentate In
capitolul 6.5. b
Un caz particular al aerotermelor de Fig. 4.4.5. Domotenn:
plafon II constitue domotermul. Acesta a - sectiune prin aparat; b - modul de amplasare in plan vertical
este un aparat care poate asigura aerul 1 - ventilator axial; 2 - baterie de lncalzire: 3 - camera de trecere a aerului cald
cald necesar pentru incalzirea partiala (plafon dublu); 4 - gura de refulare a aerului cald; 5 - goluri pentru circulatie aer;
sau totala a unui apartament. Con- 6 - camera; 7 - vestibul.
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lastalatii de lncalzire

Pentru limitarea acestor efecte nedorite
se actioneaza prin metode :;;i aparate de
ultirna qeneratie, In doua drectii:
- destratificarea aerului, deci distruge-
rea stratificarti rezultate ca urmare a
gradientului de ternperatura:
- antistratificare, deci lmpiedicarea
dezvoltarii fenomenului de stratificare
terrnica.
4.4.2.3.1 Sol~i pentru destratificarea
aenilui cald
Studiile experimentale, asupra lncalzirii
cu aer cald a incintelor cu lnaltimi mari,
au demonstrat dezvoltarea unui gradient
de ternperatura de 1 ... 1,5 Kim si o tem-
peratura a stratului de aer de la partea
superloara de circa 50 °C (fig. 4.4.6 a).
Sistemul de destratificare consta
intr-o solutie care sa distruqa aceasta
asezare In straturi a aerului cald si sa
rnicsoreze semnificativ temperatura ae-
rului de la partea superioara a incintei.
Practic, se utilizeaza anumite aparate
speciale, cu debit mare de aer, rnonta-
te la partea superiora a haleI or. Aces-
tea dirijeaza aerul cald de la partea
superioara spre partea interioara printr-
o rniscare rotationala In zona centrala,
qenerand o rniscare periterica de jos In
SUS (fig. 4.4.6 b).
Aplicand aceasta solutie se obtine o
reducere substantiala a gradientului de
temperatura, pana la valori de
0,3 ... 0,6 Kim. ln ceea ce priveste viteza
si temperatura curentilor de aer, acestea
se rnentin,In zona centrala de lucru, In Ii-
mite normale. Se lnregistreazalnsa, valori
mai ridicate ale vitezei curentilor de aer In
zona periferica, lnsotite de temperaturi
mai scazute, datorita amestecului aerului
cald cu eel rece patruns din exterior,
provocand un disconfort termic local.
In ceea ce priveste aparatele destra-
tificatoare, acestea pot ti folosite In
doua variante:
- numai pentru eliminarea gradientului
de ternperatura, In paralel cu un sis-
tem ,,clasic" de lncalzre, ca de exem-
plu destratificatorul TRANSCIAT;
- pentru acoperirea partiala sau totala a
necesarului de caldura al incintei,
evitandu-se formarea sfratificarii termi-
ce, cu echipamente de tip SPIROJET
sau SPIROTHERM.
Destratificatorul TRANSCIAT, prezen-
tat schematic In fig. 4.4.7, se compune
dintr-un grup motor - ventilator cu ac-
tiune directa pe verticala, prevazut cu
un motor monofazat cu mai multe vite-
ze, un ventilator elicoidal si jaluzele bi-
directionale. Se executa In patru tipodi-
mensiuni cu debite de aer de la 2.450 la
10.700 m3/h. Varianta GRA -T refuleaza
turbionar, iar varianta GIROTERM refu-
leaza tip ciclon.
Destratificatorul SP/ROJET este un
aparat de incalzire cu aer cald, cu ac-
tiune de sus In jos prin jeturi generate
Intr-o rnlscare de spirala, asa cum se
vede schematic In fig. 4.4.8 a. El este e-
chipat cu un ventilator axial cu debite
de aer de la 2 500 la 40 000 m3/h :;;i o
baterie de incalzire avand puterea termi-
ca lntre 9 :;;i 450 kW. Spirojet poate
functiona ca un sistem de destratificare
sl sursa de caldura In paralel cu un sis-
tem de Incalzjre cu aer cald ,,clasic" sau
poate ti o solutie de lncalzire unica pen-
tru anumite tipuri de hale industriale.
Destratificatorul SPIROTHERM (fig.
4.4.8 b) are aceeasi structura ca si SPl-
ROJET. Fiind echipat cu baterii de lncal-
zire de capacitati mari, care variaza lntre
9 si 72 kW, SPIROTHERMeste recoman-
dat In mod special ca sistem de lncalzire
cu aer cald In noile hale industriale.
4.4.2.3.2 Sol~i pentni evitarea
stratificirii tennice
Sistemele au ca scop limitarea mis-
carf ascensionale a aerului cald, asa
cum se vede In fig. 4.4.9. Solutia prac-
tica consta In introducerea unor jeturi
de aer dirijate de sus In jos, avand pa-
rametrii dependenti de temperatura ae-
rului cald ascensional si de inaltirnea in-
cintei. Studiile experimentale au de-
monstrat ca un asemenea sistem de ln-
calzire cu aer cald permite o stratificare
terrnlca doar pana la 0,2 K/m.
Una din solutiile experimentate si
care a condus la aceste perforrnante
este un sistem de distributie a aerului
cald, prin difuzoare speciale, montate
pe un canal de distrtbutie a aerului am-
plasat la partea superioara a unei hale
industriale (fig. 4.4.10).

~ r-
Jcol
I I
E E
l!)
~ I I l!)
~
II
s: I \ II
.c
I \
ei=-10°C
AR ! \
~
a
a b
Fig. 4.4.6. Circu18'ia aeniluiin incinteinalte incilzite cu aer cald:
a - stratificarea aerului tn cazul fncalzirii cu generatoare ,,clasice";
b - circulafia aerului In cazul dispozitivelor de destratificare;
AR - aer rece; AC - aer cald; AS - aer cald stratificat.

aer
__...

b
a b Fig.4.4.8. Sistema de destratificare:
Fig. 4.4.7. DestratificatorTRANSCIAT: a - tip SPIROJET;
a - aeroterm GRA - T; b - aeroterm GIROTHERM. b - tip SPIROTHERM.
 I. mstalatii de lncalzire
Difuzoarele sunt echipate cu palete
cu lnclinare variaoila (fig. 4.4.11), pen-
tru a genera un jet de aer turbionar,
axial sau radial, realizand o rniscare de
inductie In apropierea jetului. Fenome-
nul conduce la antrenarea unui volum
mare de aer interior si are drept con-
secinta scaderea influentei presiunii
termice ascensionale, eliminarea stra-
tului de aer cald de la partea superioa-
0 0 0
I tributle, de la 2 pana la 8 mis.
l t
I
I
CD
~ realizeaza cu un agregat complex care
® raspunde atat necesitatii de a evita
t
J j I l l
Fig. 4.4.9. Folosirea sistemuluide
antistratificare:
1 - jeturi de aer cald - zona neutra:
2 - ascensiuneaaerului cald;
3 - zona neutra.
pentru antistratificare.
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
ra si o uniformizare a temperaturii In
zona de lucru.
Unele echipamente pot ti utilizate
atat pentru Incalzirea cat si pentru ra-
cirea Incaperilor. Ele pot fi amplasate la
lnaltirni diferite, avand posibilitatea de
a genera jeturi radiale sau turbionare.
Ca un exemplu pot ti rnentionate unita-
tile de mductie SDA, tip HALTON (fig.
4.4.12), caracte_rizateprintr-un debit de
aer specific V [l/s] si un nivel de
zgomot foarte scazut, fiind recoman-
date In instalatiile de Incalzire cu aer
cald cu viteze mici pe canalele de dis-
4.4.2.4 Tncllzirea cu agregate
multifunqionale
Sistemul de incalzire cu aer cald se
stratificarea terrnlca intenoara cat si
qestionarii eficiente a consumurilor
energetice prin recuperarea partiala a
energiei termice. Un exemplu de agre-
gat multifunctional performant este a-
gregatul tip HOVAL, prezentat schema-
tic In fig. 4.4.13.
Cele doua componente constructive,
sistemul de recuperare energetica si
sistemul de introducere a aerului cald,
au cote de montare diferite. Echipa-
• < 35 dB(A)
SDA 250
SDA 315
SDA 400
SDA 500
SDA 630
100 200
Fig. 4.4.12 Unitlii de induciietip HALTON:
a - unitate SDA cu jet radial; b - unitate SDA cu jet turbionar;
c - caracteristici nominate;
- paleta rotor; 2 - carcasa difuzor; 3 - ax rotor; 4 - jet de aer radial; 5 - jet
de aer axial.
mentele de recuperare a energiei termi-
ce (bateria de recuperare a caldurii si
ventilatorul de evacuare) se rnonteaza In
exteriorul cladini In timp ce sistemul de
Incalzire a aerului se afla la partea inte-
rioara, lntroducerea aerului cald In incin-
ta se face printr-un difuzor de construe-
tie speciala care asiqura o rniscare gira-
torie a jetului de aer evitand astfel stra-
tificarea terrnica.
4.4.3. incilzirea cu aer cald
cu preparare centralizati
Sistemul de incalzire este alcatuit
dintr-un agregat care furnizeaza aerul
cald, o retea de canale de distributie si
dispozitive pentru introducerea dirijata
a aerului cald In spatiile incalzite. lnsta-
latiile de incalzire centrala cu aer cald
pot functiona cu distributie naturala,
pentru instalatii de capacitati mici sau
cu distributie tortata, pentru marea ma-
joritate a cazurilor. Aceste sisteme de
incalzire sunt alcatuite din aceleasi
componente ca si instalatiile de venti-
lare. In plus, obligativitatea ca orice in-
stalatie de Incalzire centrala cu aer
cald cu dlstributle tortata sa functions-
ze cu minimum 10 % aer proaspat,
transforrna toate instalatille de acest
tip In instalatii de ventilare. Ca urmare,
300 500 1000 2000 3000
c
 Capitolul 4: Sisteme de inciilzire I. lnstalatii de lncalzire

in proiectarea $i executia lor, se res-
pecta prevederile ,,Normativului pentru
proiectarea si executia lnstalatiilor de
ventilare", I 5.
in fig. 4.4.14, sunt prezentate sche-
matic sistemele de Incalzire centrala cu
aer cald cu distrtbutie tortata. in
principal, se identifica trei variante:
- functionare numai cu aer recirculat
(fig. 4.4.14 a), pentru spatiile mici,
fara degajari de nocivitati, rnentlonate
in normativul I 5;
- sistemul cu aer in amestec, functio-
nand cu unul sau doua ventilatoare
(fig. 4.4.14 b, c);
- functionare numai cu aer proespet,
sistemul necesitand doua ventilatoa-
re, (fig. 4.4.14 d).
Centrala de aer cald, fig. 4.4.15,
cuprinde agregatul de preparare a ae-
rului cald (baterie de incalzire sau gene-
rator de aer cald cu focar propriu), ven-
tilator de introducere sl filtru de praf.
Transportul $i distributia aerului cald se
face prin retele de canale similare celor
din instalanilede ventilare (fig. 4.4.16).
Canalelede aer se clasflca in functie de
viteza si de presiuneaaerului.in raport de
viteza, sistemelefunctioneaza cu:
a) - viteza mica, pana la 12,5 mis (in
general, intre 6 si 11 mis);
b) - viteza mare, mai mult de 12,5 m/s.
Canalele de recirculare $i evacuare
se dirnensioneaza la viteze de trans-
port mici, de pana la 10 m/s (de obicei,
1
intre 7,5 si 9 m/s).
in functie de presiunea aerului, cana-
lele de aer se clasifica in trei categorii:
- presiune joasa, intre 125 si 500 Pa;
- presiune medie, intre 750 si 1500 Pa;
- presiune inalta, peste 2500 Pa.
Sectiunea canalelor de aer cald este
rectanqutara sau clrculara. Sectiunile
rectangulare sunt mai des utilizate din
motive de economie de spatlu, desi
consumul de metal este mai mare
comparativ cu cele circulare. Piesele
speciale (schirnbari de sectiune, coturi,
rarnnificatii etc.) de sectiune rectangu-
lara ocupa mai putin spatiu la sectiune
egala, tata de cele cu sectiune circula-
ra. Canalele cu sectiune rectangulara
sunt utilizate, in general, in sisteme cu
viteza mica a aerului, la reteaua prin-
cipala de distributie si de recirculare a
aerului cald.
Hetelele de canale circulare sunt uti-
lizate, in mod special, in sistemele cu
viteze si presiuni mari, avand pierderi
2
a b
de sarclna mai mici in raport cu cele
rectangulare.
Gel mai folosit material pentru con-
fectionarea canalelor de transport aer
cald este tabla zincata. in cazuri speci-
ale, se executa canale din aluminiu,
otel U$Or, fibre de sticla, materiale tex-
tile etc. Grosimea tablei este in functie
de presiunea din sistem si marimea
sectiunii.
Dlstributia aerului, de la agregat la
difuzorul de aer cald, difera in functie
de destinatla, arhitectura sl structura
cladir!i, Printre diversele moduri de dis-
tributie a aerului cald, pot ti rnentiona-
te cateva semnificative, si anume:
- in bucla perirnetrala;
- radiala:
- rarnificata:
- prin planseu dublu (gol sanitar).
4.4.3.1 Distribut;ie 1n buc/j perimetra/j
Acest mod de distributle a aerului
cald este alcatuit dintr-un dispozitiv

c d
Fig. 4.4.14. lncilzire centrali cu aer cald:
a - funcfionare cu aer recircu/at; b, c - tunctionere cu aer amestecat, utltizena
unul sau doue ventilatoare; d - tunctionere numai cu aer proaspiit
6 1 - camera de incalzit; 2 - canal de aer cald; 3 - filtru de aer; 4 - ventilator;
5 - baterie de Incalzire.
7

Fig. 4.4.13. Agregat multifunciional \

HOYAL:
Ap - aer proaspat; Ar - aer refulat
Ave - aer viciat cald; Avr - aer vicia
racit: 1 - filtru de praf; 2 - baterie d 5
recuperare a caldurii: 3 - ventilator d
introducere; 4 - ventilator de evacuare
5 - camera de filtrare; 6 - baterie d Fig. 4.4.15. Seqiune schematici a unei centrale de aer cald:
Incalzire: 7 - separator de picaturi: 8
- racord la priza de aer proaspat; 2 - aer recirculat; 3 - camera de amestec;
difuzor cu rnlscare giratorie; 9 - terasa
10 - exterior; 11 - interior. 4 - filtru de aer; 5 - baterie de Incalzire: 6 - ventilator; 7 - distributle aer cald.
 I. mstalatii de incalzire
central cu rol de distribuitor si de recir-
culare a aerului cald si o retea de ca-
nale de aer, amplasate pe conturul in-
cintei (fig. 4.4. 17). Canalele, contectio-
nate din tabla, sunt montate sub par-
doseala, la 6 cm sub planseu si 45 cm
distanta de perete.
Aerul cald este introdus in Incapere
prin guri de refulare, asezate pe cat
posibil sub ferestrele exterioare, iar ae-
rul recirculat este preluat din incinta,
pe la partea superioara a dispozitivului
central (fig. 4.4.17 b). La alegerea
acestui sistem de distributie a aerului
cald trebuie avut in vedere ca mediul
sa nu fie urned :;;i sa nu existe rise de
inundatil. De asemenea, trebuie verifi-
cata etansarea canalelor de distributie
a aerului cald pentru a evita pierderile
de aer :;;i eventualele infiltratii de apa
provenite din sol.
De rnentionat ca dispozitivul central
de distributie a aerului cald poate fi in-
locuit de un generator de aer cald,
structura distributiei perimetrale rarna-
nand aceeasi.
4.4.3.2 Distributia radiald
Distributla radiala, fig. 4.4.18, se ca-
racterizeaza prin racorduri individuale
care leaga sursa de aer cald (genera-
tor de aer cald sau distribuitor central),
de fiecare difuzor interior.
Fig. 4.4.16. lncilzirea inciperilor
cu aer cald preparatcentralizat:
CT - centrala de Incalzire: Cl - camera
de lncalzit; 1 - priza de aer proaspat;
2 - filtre de aer; 3 - ventilator;
4 - baterie de Incalzire: 5 - canale de
distributii ale aerului cald; 6 - guri de
refulare a aerului cald.
a b
Fig. 4.4.17. Distrib1J1iaperimetrali a aerului cald:
a - distribufie tn plan; b - dlstrlbutie in spetiu;
1 - prize de aspiratie: 2 - distribuitor central; 3 - canale principale de aer;
4 - dlstributle perlterica in pardoseala; 5 - guri de refulare a aerului.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Canalele de distrlbutle pot fi ingropa-
te in parooseala, pentru un sistem de
alimentare cu caldura de plinta sau de
pardoseala sau pot fi montate aparent
la nivelul plafonului, pentru o distributle
superioara a aerului cald, situatie in
care vor fi izolate termic.
4.4.3.3 Distributia ramificafj
In cazul distributiel ramificate, aerul
cald este repartizat catre difuzoare sau
orificii de refulare, printr-un canal de
dlstributle central, in doua variante:
- cu sectiune constanta (fig. 4.4.19 a),
reglarea debitului de aer facandu-se
local, prin marirnea sectiunii racordu-
lui si prin jaluzele de reglare;
- cu sectiune variabila (fig. 4.4.19 b).
Cota de montare a retelei de distri-
butie depinde de sistemul de introdu-
cere a aerului cald si de elementele
constructive ale cladirii, fiind, in gene-
ral, la nivelul pardoselii sau plafonului.
Pentru reducerea pierderilor energe-
tice, canalele de distributie aparente se
izoleaza termic.
4.4.3.4 Distributie prin p/an,,eu dublu
Principia!, sistemul de distributie con-
sta in preluarea aerului de la generatorul
de aer cald :;;i introducerea acestuia intr-
Fig. 4.4.18. DistriblJ1iaradiali a
aerului cald:
- distribuitor central (generator de
aer cald); 2 - canale radiale; 3 - guri de
refulare a aerului cald.
un planseu dublu, de unde se reparti-
zeaza gurilor de refulare, pe cat posibil,
sub ferestrele exterioare (fig. 4.4.20).
Planseul dublu are rolul unei camere
de egalizare a presiunilor, asiqurand o
distributie unitorrna a aerului. Sistemul
prezmta un avantaj si, in acelasi timp,
un dezavantaj, prin faptul ca prin trans-
ferul de caldura de la aer la pardoseala
interioara, aceasta devine o pardoseala
radianta, deci o sursa suplirnentara de
Incalzire. O izolare terrnica perfecta a
pardoselii nu este posibila :;;i, ca urma-
re, consumurile energetice sunt mult
mai mari in raport cu celelalte sisteme
de dlstrlbutie a aerului cald. In cazul
utitizarti acestei solutli, trebuie respec-
tate anumite conditii, si anume:
- golul folosit ca planseu dublu trebuie
executat si finisat in asa fel lncat aerul
care circula sa nu antreneze praf sau
alte particule poluante din acest spatio;
- trebuie executate :;;i verificate izola-
tiile hidrofuge sl termice astfel incat
sa nu existe riscul infiltratiilor de apa
sau al condensarii vaporilor de apa
pe peretii planseului dublu;
- trebuie verificata structura de rezis-
tenta a cladirii, astfel incat sa nu
apara, in timp, fisuri care sa afecteze
planseul dublu;
- golul destinat crculatiei aerului nu se
utilizeaza sub nici o torrna, ca depozit;
- inaltimea golului va fi intre 45 si 60 cm.
4.4.3.5 Echipamente 11i accesorii
Hepartitia aerului cald in interiorul unei
incinte este o consecinta a alegerii :;;i
arnplassrii gurilor (dispozitivelor) de re-
fulare :;;i de aspiratie a aerului. Nu exista,
a
b
Fig. 4.4.19. DistribU1iaramificati
a aerului cald:
a - distrlbutie prin canal central de
sectiune constente; b - distributie prin
remiticetii de sectiune variabila;
1 - distribuitor central (generator de
aer cald); 2 - ramificatti: 3 - guri de
refulare a aerului cald; 4 - canal de
distributle cu sectiune constanta:
5 - canal de distributie cu sectiune
variabila,
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. Instalatii de lncalzire

in prezent, o reteta qenerala pentru a debitului de aer si a sarcinii termice se impun dupa criteriile ventilarii meca-
obtine o distrioutie unitorrna a aerului functie de sistemul de Incalzire adoptat. nice, iar temperatura aerului interior se
cald, la parametrii teoretic calculati, dar La calculul debitului de aer cald se alege in functie de categoria de contort.
in proiectare trebuie avut in vedere tine seama de:
cateva observatii: - necesarul de caldura ce urrneaza a 4.4.4.1 Tncllzirea cu aer recirculat
- gurile de aer montate in partea infe- ti acoperit de instalatla de Incalzne Sursa terrnica turmzeaza aerului un
rioara sunt generatoare de curenti de cu aer cald; flux termic <Ps numai pentru a compen-
aer si de aceea viteza de introducere - tipul de sistem ales (recirculare, sa pierderile de caldura ale incaperu:
a aerului nu trebuie sa depaseasca amestec, aer proaspat); <Ps = <Pac(/) [W] (4.4.3)
0,5 m/s, in special in zona de sedere, - parametrii climatici exteriori si inte- Fluxul termic este preluat de debitul
Dispozitivele de plinta sau de pardo- riori; de aer. recirculat, L,;
seala pot antrena in anumite situatii - nurnarul de schimburi de aer orar; <Ps = ~ · cP · Pac(e, - 8;) [W] (4.4.4)
praful si particolele materiale din ime- - functionarea in paralel a unui sis- unde:
diata apropiere; tem de Incalzire sau de ventilare; c - este caloura rnasica a aerului uscat
- gurile de aer $i difuzoarele de plafon Necesarul de caldura care trebuie P la presiune constanta [kJ/kg·K];
trebuie dimensionatein functie de debit, acoperit de instalatia de lncalzire cu Pac - densitatea aerului uscat la presiu-
de batata jetului $i de modificareaanizo- aer cald <Pac(i), rezutta dintr-un bilant ne constants [kg/m3];
terrna a axei jetului, trebuie verificat termic care tine seama de: pierderile e, - temperatura aerului refulat [0C];
daca elementele de constructii interioa- energetice ale incaperf <Ph, aporturile ei .- temperatura aerului interior [0C].
re nu impiedica dezvoltareajetului; de caldura <P sl fluxul termic furnizat In tabelul 4.4.2 se gasesc rnarirnile ca-
- toate gurile de aer trebuie echipate de un alt tip ade instalatle de Incalzire racteristice ale aerului uscat in functie de
cu dispozitive reglabile; existenta in incinta, <P;. ternperatura (vezi si § 3.3.2. din volumul
- in Incaperile fara interdlctii de fumat, <Pac(i) =<Ph - <Pap - <P; [W] (4.4.1) .Jnstalatii de ventilare $i climatizare").
amplasarea gurilor de aspiratle se In cazul Incaperilor prevazute cu un Ecuatia 4.4.4 prezinta doua rnarirni
face intotdeauna la partea superioara; sistem de ventilare rnecanica, daca de- necunoscute:
- la amplasarea gurilor de aer trebuie bitul de ventilare este preluat de insta- - debitul de aer recirculat ~ sl
evitata scurtcircuitarea aerului refulat latia de Incalzire cu aer cald, sarcina - temperatura de refulare e,.
prin pozitia asplratlei. Teoretic, in fie- termica necesara pentru incalzirea de- Debitul de aer recirculat ~ se poate
care Incapere inchisa trebuie amplasa- bitului de ventilare <Pv se adauga nece- determina in functie de nurnarul de
ta eel putin o gura de aspiratie, Se ad- sarului de caldura al instalatiei de in- schimburi pe ora n, ales in raport cu des-
mite aspiratia dintr-o zona centrala calzire cu aer cald: tinatia lncaperii, cu normele sanitare si cu
pentru un grup de incapen care for- <Pac (i+v) = <Pac(i) + <Pv (W] (4.4.2) natura surselor de poluare interioara:
rneaza un ansamblu, de exemplu, un in cazul in care pe langa incalzlre se ~ = n·V [m3/s] (4.4.5)
apartament. asigura si ventilarea incaperii, nurnarul unde:
fn ceea ce priveste tipurile construc- de schimburi orare de aer, procentul de V - este volumul Incaperii [rn-'].
tive ale gurilor de aer, dispozitivelor de aer proaspat $i parametrii aerului refulat, Astfel, se poate calcula temperatura
reg/are si accesoriilor instalafiilor de
lncalzire cu aer ca/d, ele sunt eceteesi Tabelul 4.4.2 Mirimile caracteristice ale aerului uscat
cu cele specifice instalafiilor de venti/a- in funciie de temperaturi
re. Calculul de dimensionare a canale- fl p Cp le· 102 11· 106 v· 106 y· 103 a· 104
[OC] Pr
lor de aer $i a echipamentelor se face [kg/m3] [kJ/kg · K] [W/mK] [N · s/m2] [m2/s] [J/K] [m2/s]
In tunctie de debitul de aer circulat, - 150 I 2.795 _ 1.0258 1,163 8,630 3,08 8,21 0,0405 0,76
-- ~---·-
urmiuind metodo/ogia de ca/cul deta- - 100 I 1,980 1,0090 1,605 11,789 5,95 5,82 0,0803 0,74
----- 1---;- ___ .......L..._ -·- ·--- ------ -----·- t------- --- !----- ·-----
liata In volumul lnstalatii de ventilare si ~ 1,534 1,0048 2,035 14,651 9,55 4,51 0,132 0,725
--
climatizare. ~ 1,2930 1,0048
>-------
2,431 17,201 13,30 3,67 0,187 0,715
20 1,2045 1,0048 2,570 18,191 15,11 3,43 0.212 0,713
4.4.4. Calculul instala1:iilor 40
-----
1,1267
-------

1,0048
---

2,710 19,123 16,97 3.20 0,239 0,711

de incilzirecu aer cald ~---
60 1,0595 1,0090 2,849 20,025 18,90 3,00 0,267 0,709
---- - ·- ---- f----
80 I 1,9998 1,0090 2,989 20,927 20,94 2,83 0,296 0,708
Dimensionarea instalatiilor de Incalzi- ----·
re cu aer cald consta in determinarea IOO 0,9458 1,0090 3,140 21,810 23,06 2,68 0,328 0,701
--- ~---- .....------·- ~----i---·-
120 0,8980 1,0132 3,280 22,663 25,23 2,55 o.361 i 0.10
140
160
0,8535
0,8150
1,0132
1,0174
·-
3,391
---------

3,582
23,506
24.330
I
27,55
29,85
2,43
2,32
0 ,397 +__Q.~~~
o.~~
180 0,7785 1,0216 3,722 25,144 32,29 2,21 0,467 0,6'J_
---·

2 -~()()_-i 0,7457 1,0258 3,861 25,840 34,63 2,11 0,505 ' 0,685
4 i 250 I 0,6745 1,0341 4 ,21 o I 27 ,772 41,17 1,91 0,603 0.68
tt - ~Ohl57~ -----
0,5662
-----
1,0467
1,0551
4,536
. 4,80 I 31,165
29,469 47,85
55,05
1,75
1,61
0,703
0,811
0,68
0,68
---- ·----
- 0,5342 1,0676 ~-s.152·-t 32,754 62,53 1.49 0,919 0,68
450 I 0,4875 1,0802 5,431 34,402 70,54 - I 1,()30 0,685
500 0,4564 1,0929 5,582 35,794 78,48 - 1,142 0.69
---- ---- ----- -----
Fig. 4A.20. Distributia aerului cald 600 0,4041 1,1137 6,222 38,638 95,57 - 1.380 0,69
prin planf8U dublu: 700 0,3625 1,1346 6,665 41,188 113,7 - 1,619 0,70
1 - priza de aspiratie; 2 - generator de 800 0.3287 1,1556 7,059 43,639 132,8 - 1,858 0,715
aer cald; 3 - planseu dublu; 4 - guri de 900 i 0,301 1,1723 7,408 45,895 152,5 - 2,IOO 0,725
refulare. IOOO 0.277 1,1849 7,699 47 ,954 173 - 2,350 0,735
 I. lastalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

aerului refulat e,: aceste conditii: unde:

<P
(J = (J + . ac(i)
r ' V,. Gp. Pac
care nu trebuie sa depasesca 45 °C
pentru guri de introducere montate mai
jos de 3,5 m $i 70 °C, pentru guri de
refulare amplasate mai sus de 3,5 m.
Debitul de aer recirculat Ii,, se poate
calcula irnpunand valoarea temperaturii
aerului refulat e,:
V=---~-- «:
r GP · p ac • ( 8, - 13)
Valoarea rezultata Ii, trebuie sa veri-
fice conditia de a avea minimum
2 - 3 schimburi pe ora,
4.4.4.2 Tncllzirea cu aerproasplt
Daca Instalatia de incalzire cu aer
cald serveste $i ca instalatle de venti-
lare care functioneaza numai cu aer
proaspat, pentru evacuarea nocivitati-
lor, sarcina terrnica a sursei termice
(baterie de mcalzlre) trebuie sa asigure
acoperirea pierderilor energetice ale
lncaper!i <Pac(iJ si incalzirea aerului rece
preluat din exterior, <Pe:
<Ps = <Pac(i) + <Pe [W] (4.4.8)
Debitul de aer proaspat preluat din
exterior lie corespu~de numarului de
schimburi de aer n. lntrucat;
<Pac(i) = Ve·GP·Pac·(13, - 13;) [W] (4.4.9)
<P = II ·G ·P ·(13 - 8) [W] (4.4.10)
re~ulta in ~at~1 i~stal~tiilor functionand
numai cu aer proaspat:
<Ps = IIepacr
·G . p ·(8 - 13 )
e
[W] (4.4.11)
Temperatura aerului cald refulat in
incapere rezulta din relatla (4.4.9):
$i trebuie sa se incadreze in limitele
maxime admise.
4.4.4.3 Tncllzirea cu aer amestecat
In cazul in care instalatia functionea-
za cu aer amestecat, debitul de aer
proaspat Ve [m3/s] corespunde norme-
lor sanitare sau de productie, iar \/;;
[m3/s] este debitul de aer recirculat.
Debitul total de aer al lnstalatlei este in
II= Ve + li; [m3/s] (4.4.13)
[oC] (4.4.6) Debitul de aer G trebuie sa acopere
nurnarul n de schimburi de aer cores-
punzator destinatlei spatiului incalztt.
Sarcina terrnica a bateriei de lncalzi-
re este:
<Ps = <Pac(i) + <Pe [W]
unde:
<Pac(i) =. V;·Gp-Pac·(13, - 13;) [W] (4.4.14)
<Pe = Ve-Gp·Pac·(l3, - 8e) [W] (4.4.15)
Temperatura aerului refulat se calcu-
leaza, ca si in cazurile precedente, din
[m3/s] (4.4.7) relatia de bllant termic:
<P
{) = 8. + • S [OC] (4.4.16)
r ' V. Gp. Pac
Exemplul de calcul 1
Se considera o hala industriala (fig.
4.4.21), avand lungimea A = 30 m,
latimea B = 20 m si inaltirnea H = 8 m,
care trebuie Incalzita cu aer cald utili-
zand aeroterme de perete.
Se cunosc:
- pierderile de caldura ale halei:
<Ph= 250 kW
- aporturile de caldura de la utilaje:
<P = 40 kW
- te~peratura aerului interior: 8; = 15 °C
- temperatura aerului exterior:
8e=-15°C
- necesarul de aer proaspat:
nc = 1 sch/h
- aerotermele se pot manta pe struc-
tura halei la o inaltime de 3,5 m.
lnstalatia de lncalzire functioneaza
cu aer amestecat.
Se cere determinarea nurnarului de
aeroterme $i caracteristicile lor tehnice.
Rezolvare
1. Ecuatla de bilant termic a halei:
[OC] (4.4.12) <Ps = <Ph + <Pe - <Pap [kW]
2. Debitul de aer proaspat:
Ve = ne·V = 1·(30·20·8) = 4800 m3/h
3. Se alege tipul de aeroterm de pe-
rete ATLAS - SABIANA (tab. 6.5.1) ali-
mentat cu apa calda. Temperatura de
refulare a aerului se lirniteaza la
8, = 45 °C.
4. Necesarul de caldura pentru Incal-
zirea aerului proaspat:
<Pe= Ve·G ·Pe·(8, - 8e} =
= (4800!3tfo0)· 1· 1,367·(45+ 15)= 109,36 kW
Pe = 1,367 kg/m3 pentru
8 = - 15 °C si G = 1,0 kJ/kgK
e 5. Sarcina terr4'.iica necesara pentru
Incalzirea halei:
<Ps = 250 + 109,36 - 40 = 319,36 kW.
6. Debitul de aer cald necesar:
V= </JS
GP· Pac · (8, - 8)
319,36
1 . 1, 126 . ( 45 - 15)
= 9,45 m3/s = 34.033 m3Jh.
unde:
Pac= 1,126 kg!m3 pentru 8, = 45 °C.
7. Se calculeaza nurnarul de aeroter-
me cunoscand ca un aeroterm de pe-
rete ATLAS - SABIANA 900 asiqura
debitul de aer cald nominal:
\In = 5000 m3/h,
cu o bataie a jetului de 20 m, la o
turatie minima de 700 rpm.
n = \//\In = 34033/5000 = 6,8.
Se aleg 7 aeroterme care se ampla-
seaza in planul halei ca in fig. 4.4.21,
in functie de: .batala jetului", pozitia
utilajelor in interiorul halei, caile de ac-
ces, deschiderile exterioare.
Caracteristicile tehnice ale aeroter-
mului sunt urmatoarete:
- diametrul racordurilor de agent
termic (D): 1112"
- debitul de aer la turatle mica
(700 rpm): 5000 m3/h
- debitul de aer la turatie mare
(900 rpm): 8 500 m3/h
- cota de montare: 3,5 m (5,5 m)
- bataia jetului L: 20,0 m (26,0 m).
30 m
' - - - -.-' - - - - '' - - - -
- - - - --- - - - -e-
' '
"'+ '
'
'
'
A7
Fig. 4.4.21. Amplasarea aerotennelo
din exemplulde calcul 1.
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lastalatii de Incalzire

in incapere si, ca urmare, rezulta o di- supratete Incalzitoare mari, ceea ce a

4.5. incilzirea prin radia1ie
4.5.1. Criterii privind utilizarea
incalzirii prin radiatie
Incalzlrea prin radiate se caracterizea-
za, In principal, prin aceea ca supratetele
Incalzitoare cedeaza caldura prin radiatie
mai mult de 50 % din caldera totala.
in raport cu temperatura medie e a
suprafetei lncalzitoare, incalzirea prin Pra-
oiatie se clasifica astfel:
- de ternperatura joasa (e = 25... 100°C);
suprafetele incalzitoarePsunt in mare
majoritate elemente de constructie
(plafon, parooseala, pereti);
- de temperaturamedie (B = 100 ... 500°C);
suprafetele incalzitoare" sunt realizate
sub torrna de panouri sau benzi
radiante suspendate la partea supe-
rioara a incaperltor;
- de ternperatura inalta (B = 500... 3000°C);
elementeleincalzitoere ~unt raoanti fun-
tionand cu gaze sau energie electrlca.
tnstalatiite de incalzire prin radiatie
prezinta si alte particutaritati in raport
cu celelalte sisteme, dintre care se pot
rnentiona:
- asigura un grad de contort mai ridicat,
infrucat temperatura suprafetelor de
constructii ce delirniteaza incaperea
este mai ridicata si mai uniforma, iar
temperatura aerului din interior este
mai scazuta cu 1 ... 3°C;
- realizeaza in incaperi un gradient de
temperatura redus;
- se reduce viteza de circulatie a aerului
minuare de imprastiere a prafului anor-
ganic, suport al florei bacteriene;
- asigura incalzirea spatiilor deschise.
in analiza ce precede decizia alegerii
sistemului de lncalzire, trebuie avute in
vedere si aspecte legate de costul inves-
titiilor, cheltuielile de exploatare si de co-
ordonare a lucrarilor de instalatii sl cons-
tructii.
Sistemele de incalzire prin radiate se
pot tolosi:
- in cladirile civile, in tncapen cu cerin-
te igienice $i de contort deosebite,
precum sl pentru asigurarea unei in-
calziri unitorme;
- in cladirile industriale cu spatii mari si
fara necesitati de ventilare rnecanica,
pentru asigurarea unei dlstrlbutii o-
mogene a Incalzjrii:
- in incaperi de productie indusfriala,
pentru a realiza o lncalzire zonala,
puncte calde sau Incalzire perimetrala:
- in spatii semideschise sau deschise.
Incalzrea prin radiatie nu se aplica
Incaperilor tolosite cu program intermi-
tent, mai ales daca durata de folosinta
este scurta (pana la cateva ore) sau cand
cladirea este supusa la variatii termice
mari (inertie terrnica mica, insorire etc).
in tabelul 4.5.1. sunt prezentate perfor-
rnantele diferitelor tehnici de incalzire prin
radiate,
4.5.2. incalzirea prin radiatie
de temperaturijoasi
Temperatura suprafetelor Incalzitoare
relativ redusa impune utilizarea unor
condus la ideea folosirii, in general, a
supratetelor delimitatoare ale incape-
rilor, rezultanc:
- incalzirea prin platon, la care tempe-
ratura medie a supratetei lncalzitoare
e nu poate depa$i 50°C; este sistemul
c~I mai tolosit, intreaga supratata a
platonului fiind, in general, disponibila
pentru a indeplini functiunea de supra-
fata incalzitoare:
- lncalzirea prin pardoseala, la care tem-
peratura medie a suprafetei lncalzitoare
e este fiziologic limitata la 29... 35 °C;
- irfcalzirea cu panouri montate in pereti,
la care temperatura medie a suprafetel
Incalzitosre e poate atinge valori de
pana la 35°c:'
Acest sistem de Incalzjre utilizeaza
ca agent termic apa calda preparata in
cazane sau alte surse energetice de
potential scazut: caldura recuperate
din procese tehnologice, energia geo-
terrnala, energia solara, aerul cald etc.
4.5.2.1 lrdtzirea p,;n plafon
Se poate realiza prin:
- inglobarea in planseu a unor serpentine
din teava (metal sau plastic) sau a unor
canale de aer;
- suprafete incalzitoare detasate complet
de structura plafonului, obtinandu-se
asa-numitele plafoane false sau platoa-
ne suspendate.
Incalzirea prin platon se recornanda
a ti utilizata la Incaperile cu cerlnte
igienice deosebite, care reclarna evita-
rea fransportarii prafului prin curentii
de convectle (exemplu: sali de operatii

Tabelul 4.5.1. Performantele diferitelor tehnici de incilzire prin radiatie

Lungim~a Temp. 'I Randa- I Caldura absorbita de
I
I, de unda max. a mentul Directivi- . aerul cu umiditatea
Tip de radiatie Tipu~tfii~~~ului I Amax supraf. radiatiei tatea i relativa
emisive radlatiei qi = 50 %

I [mm] [°C] [%] [%]

------l-nf-r-ar_o_$_U-~7 ·-~~~--
1 T 1

- lungime de Radiant 1,2 2.200 · 83 excelenta I 7

unda scurta 1
------~·--r--~~~~~~~~~---r~~~~~r---~~~-r--~~~--r--~-~---r~~~~~-------1
I Tuburi radiante din cuart I ~
sau siliciu Incalzite ·+- ;1 2,6 950 55 medie 19

lnfrarosu
- lungime de
unda medie
t--·--
electric
Radiant cu gaze
Tuburi radiante metalice !

i~7~:~:;~i~;c 4 i
2,7

3
-f---·----

7
900
I 47
-------
457,sof · ~: t :::: ~~~. ~:
j
-+--
I

.
-----+--
medie
-----~--------1
19

•;:~:·;~~~.~·~~· ~~.~~l----1------t--·-- ---------·~

I

lnfrarosu
- lungime de
unda lunga 1
·:~~i~~,:~;~· l
Panou radiant de I
ternperatura joasa Incalzit I
s':~ L~
~--7

8,5
~'~~15~

70
[
i
i
"]

40
I
.
f t
~a~:
~~2·0~~

20
~. ~

cu apa calda sau electric i sa a

 I. lnstalatii de lucalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

din spitale, saloane de bolnavi, incape- rea modulelor in masivul de beton se proceselor de lncatzire :;;i racire impune
rile in care se destasoara procese teh- face pe capsule de arrnatura lntr-un un control riguros al instalatiei de all-
nologice fine :;;i extrafine), precum :;;i in cofraj special (fig. 4.5.3.). mentare cu apa calda sau cu apa raci-
incaperile in care cerintele de mobilier Racordarea panourilor radiante la ta, dat fiind faptul ca acest sistem se
sau de ordin estetic impun eliminarea reteaua de alimentare cu apa calda sau bazeaza pe acumularea de caldura sau
corpurilor de Incalzire amplasate pe rece se face in urrnatoarele variante: frig In elementele de constructie. Acest
pereti (exemplu: expozitii, muzee etc.). - racordarea cu distribuitor-colector (fig. sistem de incalzire poate ti cuplat :;;i cu
4.5.4 a); un sistem de incalzire cu corpuri stati-
4,5.2.1.1 Panouri radiante inglobate - racordare in sistemul Tichelmann (fig. ce, care sa compenseze efectele nega-
in elementele de constructii 4.5.4 b); tive (de lipsa de caldura) in perioadele
Din aceasta categorie tac parte Fiecare panou radiant este racordat la reci cu temperaturi exterioare mult
panourile radiante: cele doua distribuitoare (apa calda :;;i apa scazute.
- tip CRYTALL, executate din tevi de rece) :;;i la colectorul comun. In afara panourilor radiante cu tevile
metal fara sudura, montate in plafon, Modul de functionare a panoului inglobate direct In elementele cornpo-
fie in elementul de rezistenta fie in ten- radiant se bazeaza pe utilizarea capa- nente ale planseului, se utilizeaza sl pa-
cuiala. lmposibilitatea etectuarn unor citatii de inmagazinare (stocare) a cal- nouri incalzitoare pentru care tevile
remedieri ca :;;i a reperatiilor in timpul durii In masivul de beton. Este de fapt ( 112'' ... 1 112'') se pot monta in spatiul din-
exploatarii a tacut ca aceste tipuri de sistemul CRYTALL In varianta moder- tre planseu, grinzi si plafonul fals (fig.
panouri sa fie astazi abandonate; na, In care serpentinele sunt executate 4.5.5). Caldura cedata prin radiatie de
- tip Uponor denumite TABS ,,termoac- din material plastic, iar montarea lor In cane tevi este dirijata de un ecran din
tivarea betonului" produse de firma masivul de beton se face pe zone, in metal polizat cane tencuiala pe raoit ce
Uponor (fig. 4.5.1). Sunt panouri ra- functie de tipul cladirf :;;i destinatia devine elementul incalzitor pentru
diante executate din tevi de pohetilena incaperilor. Se rnentioneaza faptul ca incapere. Agentul termic utilizat este apa
reticulara (PE-Xa) cu diametru de 17 x aceste panouri pot asigura In perioada catda de 90/70°C.
2 mm, In module sub forrna de ser- calda o racire a Incaperilor. Studiile Un alt tip de panou radiant de plafon
pentina simpla (fig. 4.5.2 a) sau ser- efectuate cu aceste tipuri de panouri care utilizeazaca agent termic aerul cald
psntina dubla (fig. 4.5.2 b). Tevile se fi- au demonstrat ca atat in perioada rece este prezentat In fig. 4.5.6. Canalele de
xeaza pe plasa-qrila] din otel-beton cu cat si In perioada calda, ca urmare a aer pot ti realizate In structura de rezis-
ajutorul unor carliqe. Modulele pot ti modului de functionare a panourilor tenta a planseelorsau pot ti special ame-
prefabricate in ateliere speciale sau radiants, In Incaperi se pot realiza con- najate sub placa planseului, Dezavantajul
executate pe santier. Asezarea si fixa- ditli optime de lucru. Monitorizarea acestui panou consta in necesitatea re-
zervarii unor spatii mari pentru vehicula-
rea debitelor de aer.
1
2 4.5.2.1.2 Panouri rad"ianteaparente
3 Au fost realizate si panouri radiants de
4 plafon, aparente, detasate complet de
0 0 0 0 0 structura de rezistenta. Acestea se exe-
5 cuta, in general, dintr-un registru din tea-
va cu diametrul 1/2... 3/4", pe care se
prinde o larnela din metal cu grosime de
Fig. 4.5.1 Structure plami>eului Uponor TABS:
1 - pardoseala finita (rnocheta, parchet, gresie, etc.); 2 - sapa egalizare; 3 - izo-
latte fonica: 4 - teava Uponor PE-Xa; 5 - planseu beton.

b
Fig. 4.5.2 Modulele Uponor TABS:
a - module sub forma de serpentina
simpla; b - module sub tonne de
Fig.4.5.3 •zarea 'i montarea modulelor Uponor TABS in structura plan~ului. serpentina dub/a.
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire

2 buie sa fie cat mai bine executat, pentru

a permite un transfer termic cat mai bun.
Panoul radiant de plafon tip FRENGER
(fig. 4.5.8) este executat dintr-un registru
de tevi prevazut cu lamele din aluminiu
cu grosimea de 0, 75 mm si cu
dimensiunile de 625 x 625 mm, perfora-
te sau neperforate. Tevile sunt suspen-
a. I date de plafon, iar tabla din aluminiu este
11111--------------------
111 •----------------------1 prinsa de teava cu agrafe metalice. La
11~------------------
I - - - - - - - - - - - - - -I
I partea superioara a plii.cii din aluminiu
- - - - - - - - - ., este prevazut un strat de izolatie terrnica
de circa 30... 50 mm. Agentul termic care
circula prin tevi este apa calda cu
- Tur
12 - Retur
13 - Supapa de reglare 4 3 2
si de blocare
14 - Oistribuitor
15 - Supapa de inchidere
6 - Circuit BKT

a
2

b
I
13 Fig. 4.5.6. Panou radiantde plafon
b. •1><1 - cu canale de aer:
I
a - canale de aer in structura de
14
I rezistente; b - canale de aer special
amenajate;
1 - canal de aer; 2 - elementul de
rezistenta: 3 - izolatie terrnica:
11 - Tur
12 - Retur 4 - pardoseala finita,
13 - Supapa de reglare
s• de blocare
14 - Supapa de inchidere
15 - Circuit BKT

Fig. 4.5.4 Racordarea panourilorradiante la reieaua

de alimentare cu api caldi sau rece.
a - racordarea cu distribuitor-colector;
b - racordarea cu sistem Tiche/mann;

0,50... 1.25 mm, cu rolul de a mari supra- (fig. 4.5.7) este format dintr-un registru
fata lncalzitoare. Dintre aceste panouri de tevi prevazut cu lamele $i acoperite
cele mai folosite sunt STRAMAX si cu placi prefabricate din ipsos. Lamela Fig. 4.5.7. Panou radiant tip
FRENGER. este executata cu tabla din aluminiu in STRAMAX:
Panoul radiant de plafon tip STRAMAX grosime de 0,7... 1,0 mm, prmsa de tevi, - teava: 2 - lamelii. din aluminiu;
acoperind 2/3 din suprafata acestora. 3 - placa din ipsos; 4 - element de
Contactul dintre teava $i larnela, pre- prindere; 5 - element de rezistenta:
cum si eel dintre larnela sl tencuiala tre- 6 - izolatie terrnica.

Fig. 4.5.5. Panou radiant de plafon

cu ievi montate in spaliuldintre
grinzi:
- tevi Incalzitoare: 2 - ecran din
metal polizat; 3 - izolatie terrnica;
4 - suport de sustinere: 5 - element Fig. 4.5.8. Panou radianttip FRENGER:
de rezistenta; 6 - tencuiala pe rabit: 1 - teava: 2 - larnela din aluminiu; 3 - izolatie termicii.; 4 - element de prindere;
7 - pardoseala finita. 5 - element de rezistenta: 6 - element de fixare in perete.
 I. lnstalatii de incalzire
temperatura de 60.. .70°C.
Un panou radiat de plafon modern
este produs de firma qerrnana Zehnder.
Este executat dintr-un ecran din tabla pe
care sunt sudate 4 randuri de tevi din
otel cu diametrul de 15 mm care
torrneaza un registru (fig. 4.5.9). Panouri-
le pot fi executate dintr-un element, doua
sau trei elemente legate intre ele printr-
un distribuitor respectiv colector (fig.
4.5.10). Crculatia apei calde prin regis-
trele panourilor se face diferentiat in
functie de pozitia lor in planul incaperllor
(fig. 4.5.11).
4.5.2.1.3 Amplasarea panourilor radiante
ininciperi
Forma geometrica a serpentinelor sau
registrelor (diametrul conductei, distanta
dintre conducte, lungimea si latirnea pla-
nului ocupat de serpentlna) rezulta din
Fig. 4.5.10 Realizarea panourilor
radiante din elemente
T - racord la conducta de ducere;
R - racord la conducta de intoarcere.
Fig. 4.5.11 Posibilitiili de circulare a
apei calde prin panourile radiant
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
calculele de dimensionare a suprafetei fie cu o usoera panta in sensul curgerii
incalzltoare, apei. inainte de montare, tevile sunt
Ele se rnonteaza fie perfect orizontal, supuse unor probe de presiune cu aer la
4
Fig. 4.5.9 Panou radiant de plafon tip Zehnder
1 - ecran de tabla; 2 - registru din teava: 3 - distribuitor si/sau colector;
4 - mod de prindere de plafon.
1---i=::::L==================i
2--·
3-lf---1:- •
4---l:===ir=;..._~~~~~~--=;..._-----i
5
!!!!!!!~11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
6
a.
2--·
1---i=::::1==================:::::J
4----J:=::.----------------1
3
5
6
b.
2·-- ..
4---1:==.---------------,
7
3
4---t;:;;;;!lb.,,.,..,..,..,.,.,..,,.,..,..,..,.,.,..,,.,..,..,..,.,.,..,,.,..,..,..,.,.,..,,.,..,..,..,.,.,..,,.,.,.,.,l
5 !!!!!!!'.~'.llllll ll l I llll l ll I l I l Ill ll ll I Ill lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll II
6
c.
Fig. 4.5.12 Structuri de pardoseali radianti dupi EN 1284-1
a - pardoseala tip A; b - pardoseala tip B; c - peraoseets tip C;
1 - perdosealafinita; 2 - strat debeton; 2' - dala de beton; 3 - teava lncalzitoare;
4 - strat de protectie; 5 - strat de izolatieterrnlca; 6 - planseu de beton armat;
7 - strat de beton de e lizare
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de Incalzire

40 bar, iar imediat dupa montare la o
proba de presiune cu apa la 25 bar.
Distanta dintre panouri poate fi con-
stanta sau variabila, Astfel, in zona pere-
tilor exteriori sau a ferestrelor mari, dis-
tanta poate fi redusa pentru a realiza
temperaturi ale soprafetei lncalzitoare
mai ridicate, respectiv fluxuri termice mai
mari.
Cat priveste amplasarea panourilor ra-
diante aparente, acestea se pot monta in
baterie,in $ir continuu, cu spatii libere sau
pe conturul lncapertl, La amplasarealor se
tine seama de posibilitatea combinarii lor
cu corpurile de iluminat ale lncaperii,
4.5.2.2 fncjlzilea prin panlosealj
Din punct de vedere constructiv, Incat-
zirea prin pardoseala este slrnilara
incalzirii prin plafon, cu deosebirea ca
montarea conductelor se face la partea
superloara a pardoselii, avand izolarea
terrnica la partea inferioara.
Din cauza contactului direct dintre tal-
pa piciorului si suoratata incalzitoare a
pardoselii, temperatura acesteia trebuie
lirnitata, 25... 30°C pentru incaperile in
care omul crcula incaltat, neputand
( I
depasi 25°C pentru incaperile unde omul
urnola descult (bai, piscine etc).
La incalzirea prin pardoseala tevile
sunt montate fie direct in elementul de
rezistenta, fie intr-unul din straturile
componente ale pardoselii.
Dupanormele europeneEN 1264, compo-
zitla unei pardoseli incalzitoarecuprinde:
- stratul de izolatie terrnica si fonica;
- stratul de protectie a stratului de izola-
tie terrnica;
- tevile lncalzitoare;
- stratul de distrioutie unitorrna a fluxului
termic;
- pardoseala finita (parchet, rnocheta,
mozaic, gresie etc);
- alte elemente ajrtatoere (banda izola-
toare periferica, bratari de prindere a
tevilor etc).
in EN 1264-1 sunt prezentatetrei struc-
turi de pardoseli incalzitoare(fig. 4.5.12):
- tip A cu tevlle montate in dala de
beton;
- tip B cu tevile montate sub dala de
beton, la suprafata stratului de izolatie
terrnlca:
- tip C cu tevile montate in stratul de
beton de egalizare, dintre dala de be-
ton $i stratul de izolare terrnica.
Panourile radiante se pot executa cu
tevi metalice (otel, cupru) sau din mate-
rial plastic. Temperatura agentului termic
este de maximum 55... 60°C, putand
coborl pana la 35.. .40°C.
Acest sistem de Incalzre apartine do-
meniului de ternoeratura joasa, putand
utiliza caldera sl din instalatille cu pompe
de caldura, lnstalatiile de recuperare a
caldurii $i chiar din instalatiile solare.
Sistemul de lncalzire prin pardoseala
este preferat celui de plafon, in special,
datorita realizarii unei suprafete calde si
uniforme a pardoselii, imbunatatind sub-
stantial confortul termic.
lncalzrea prin pardoseala este reco-
rnandata a se utiliza la lncaperi;
- lipsite total de mobilier sau cu mobilier
redus;
- cu necesar redus de caldura (ceea ce
implica o rezistenta terrnica a elemen-
telor de consfructii exterioare de 2 .. .4
m2·K/W) pentru a nu utiliza un sistem
de Incalzre suplimentar (este ideala
pentru cladirile izolate termic);
- in care temperatura mai ridoata a par-
doselii este ceruta de destinatia aces-
I

l
)
t- -t
)
(
I
(
I
J l. :::-J

ill
{

11 r c:_
Fig. 4.5.13 Montarea ievilor1n fonni de serpentini simpli v (\
a - schema de montare In torms de serpentina simple; Fig. 4.5.15. Montarea serpentinelor
b - schema de montare cu serpentinele de margine mai dese. 1n variants mixti.

I I

h n

1 I I c_
v (\
V II
a b c
Fig. 4.5.14. Montarea serpentinelor 1n spirali dubli:
a - pozarea cu densitate de esezere constents; b - pozarea cu densitate de esezere marita de-a lungul a doi pereti
exteriori; c - pozarea cu densitate de esezere marita de-a lungul unui perete exterior.
 I. lnstalatii de Inealzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

teia (bai publice, piscine etc).
in incaperile cu mobilier se recornanda
ca mobila sa aiba picioruse de sustinere
pentru a permite circulatia caldurii,
De asemenea, incalzrea prin pardo-
seala este mult utihzata si la incalzirea
holurilor si foaierelor care nu necesita
mobilier pe supratete mari.
4.5.2.2.1 Panouri radiante
de pardoseali
Executarea unui panou radiant de par-
doseala se poate realiza prin doua meto-
de: .urneda" :;>i .uscata".
in cazul metodei ,,umede", tevile sunt
prinse cu un colier de un schelet meta-
lic, dupa care sunt acoperite cu un strat
din beton In grosime de 50 .... 65 mm (fig.
4.5.12 a)
Solutia prezinta avantajul ca schimbul
de caldura prin conductie lntre tevi si
stratul din beton este foarte bun. Stratul
de izolatie executat cu placi din polistiren
joaca si rolul de lzolatie fonica.
Pentru protejarea placii de izolatie
terrnica contra umezelii se prevede dea-
supra acesteia o folie din material plastic.
Metoda .uscata" consta In montarea
tevilor direct intr-o placa din polistiren
prevazuta cu nervuri (fig. 4.5.12 b), placa
avand rolul :;>i de izolatie terrnica,
Tevile sunt acoperite cu dale din be-
ton, placi ceramice sau din ipsos, cu
grosimea de 40 ... 50 mm, toate prefabri-
cate. Acest tip de panou radiant prezinta
marele avantaj ca se poate executa mult
mai rapid, timpul de asteptare pentru
uscarea betonului este eliminat iar In caz
de defectiuni remedierile se pot face
mult mai usor,
in figura 4.5.12 c se prezinta varianta
cu amplasarea tevilor intr-un strat de
beton de egalizare (sapa).
Tevile utilizate la realizarea panourilor
radiante de pardoseala sunt In proportie
de aproape 100 % din materiale plastice.
Ele lnlocuiesc cu succes tevile metalice
(otel, cupru) deoarece In ultimii ani s-au
lrnounatatit foarte mult pertorrnantele lor
legate de rezistenta la socuri sl la presi-
uni ridicate, la variatii de ternperatera, fle-
xibilitatea si durata de viata (peste 50 de
ani). Dimensiunile tevilor sunt cuprinse
lntre 9,9 x 1, 1 si 20 x 2 mm. Cele mai
utilizate sunt: tevile executate din poli-
propilena, potietilena reticulara, polietile-
na (cap.e.6).
temperaturii, este necesara montarea te- cale care vin In contact cu panourile ra-
vilor ducere/lntoarcere una langa alta. in diante; aceasta izolatie periferica se
zonele periferice, aproape de peretii ex- realizeaza cu ajutorul unei benzi izola-
teriori sau ferestrele exterioare, se reco- toare din polietilena etansa la apa, care
rnanda ca distanta dintre tevi sa fie mai se fixeaza pe pereti prin simplu contact
mica, perrnitand astfel eresterea puterii (fig. 4.5. 16);
termice a suprafetei incalzltoare, - montarea dalelor izolatoare termofo-
Montarea In spirala dubla (fig. 4.5.14) nice pe suprafata pardoselii, bucata cu
consta In montarea tevilor de duce- bucata (fig. 4.5.17); prinderea intre ele
re/lntoarcere In paralel, obtinandu-se ast- se face prin lipire;
fel o ternperatura cat mai uniforma a - prevederea unor rosturi de dilatare intre
suprafetei pardoselii. dalele izolatoare atunci cand:
Si In acest caz, In zonele mai reci ale • lungimea acestora este mai mare de 8 m;
lncaperilor, pentru a creste fluxul de cal- • suprafata depaseste 40 m2;
dura cedat de panoul incalzitor este ne- • conturul suprafetei prezinta schim-
cesara rnicsorarea pasului dintre tevi.
Montarea rnixta (fig. 4.5.15) consta din-
tr-o cornoinatie a celor doua variante ex-
puse mai sus (serpentina - spirala dubla).
4.5.2.3 Executarea panouri/or radiante
Panourile radiante de platen sau par-
doseala impun o anumita tehnologie de
executie, atat In ceea ce priveste ope-
ratiile preliminare de preqatire a incape-
rilor cat :;>i executarea propriu-zisa a pa-
nourilor.
4.5.2.3.1 Panouri radiante-
metoda ,,umedi"
Pentru executarea unui panou radiant
de perdoseala cu tevi din material plastic,
operatiile sunt, In general, urrnatoarele:
- preqatlrea suoratetei de suport care
trebuie sa fie orizontala, tara denivelari:
se recurge la acoperirea supratetei cu
un strat subtire (5 ... 10 mm) de ciment Fig. 4.5.17. Montarea dalelor
sau ipsos; tennofonice:
- izolarea terrnica periferica, In lungul a - mod de 8$ezare a dale/or
peretilor, si a tuturor elementelor verti- izo/atoare; b - deta/iu de prindere.

4.5.2.2.2 Amplasarea panourilor

inincAperi
Montarea tevilor In planul incaperii
poate fi tacuta In diferite moduri: serpen-
tina, spirala dubla si rnixta.
Montarea In serpentine (fig. 4.5. 13)
prezinta dezavantajul ca supratata par-
Fig. 4.5.16 lzolalia termica periferica.
doselii este supusa unei variatii mari de
1 - banda izolatoare periferica; 2 - folie din polietilena autoadeziva pe izolator; 3 - parte ade-
ternperatura. De aceea, In acest caz,
ziva pentru lipirea pe perete.
pentru a obtine o repartizare unitorrna a
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de Incalzire

bari de drectie accentuate; • Rolljet/Faltjet - conducta cu diame-

IUU ""' ---t • raportul laturilor este mai mare de 2: 1; trul 16, 17 $i 20 mm este fixata pe
,'\ '\ - stabilirea zonei de montare a tevilor, izolatie (rolljet sau faltjet) cu ajutorul
I\

I ~
~' I/ .-==
100 rr1rr
~ ~
Fig. 4.5.18. Zona de montarea
ievilor:
- suprafata ocupata: 2 - conducta
ducere; 3 - conducta intoarcere;
4 - zona tevllor; 5 - banda izolatoare;
6 - zona cu foe deschis.
~ respectand distantele impuse de ele-
mentele componente ale camerei (pe-
clipsurilor si al unui pistol de clipsuri
(taker) (fig. 4.5.21.A.).
~ reti, suprafete acoperite, serntneurl cu • Noppjet - conducta cu diametrul 14,
foe deschis etc) (fig. 4.5.18); 16 si 17 mm este fixata in placi cu
~ - montarea tevilor pe suprafata dalelor ajutorul unor nuturi speciale. (fig.
izolatoare, se face incepanc din zona 4.5.21.B si 4.5.21.C.).
.~
I E._ peretilor spre centrul incaperii; distanta
dintre tevi este irnpusa de solutia adop-
tata: serpentina sau spirala dubla (fig.
Tipul si grosimea izolatiei depind de
urrnatorii factori:
• Rezervele de Inaltime de care dispu-
4.5.19); nem,
- montarea unei plase de sarma cu • Normele de protectie terrnica,
ochiuri de 100 x 100 mm peste dalele • Sarcinile suportate.
izolatoare(fig. 4.5.20) si prinderea aces-
teia de conducte, cu coliere de sarrna
cand incarcarea este mai mare de 5
kN/m2;
- acoperirea 'fntregii supratete a pardo-
selii cu un strat gros de 40... 65 mm
mortar de ciment cu nisip;
- realizarea supratetei finite a pardoselii
in functie de destinatia lncaperii: pardo-
seala calda (parchet, mocheta etc.) sau
rece (marrnura, placi de cerarnica etc.)
fig. 4.5.21.
f n sistemul Purmo conducta de in-
calzire se afla in zona mterioara a sapei
(structura tip A conform PN-EN 1264).
Acest sistem qaranteaza o propagare
corecta a caldurii intre conducte, astfel
Fig. 4.5.21.A - Montaj cu agrafe.
incat temperatura supratetei pardoselii
este unitorrna.
f n lncalzirea prin pardoseala cu
agent termic marca Purmo exista 2 sis-
teme de fixare a conductelor:

Fig. 4.5.21. Realizarea suprateiei

finite a pardoselii.

~: . ,. ~~~-~,~~~". ~-~:E~~-,~;--:
,·-:,-~

>-7

Fig. 4.5.21.D Sistem cu agrafe pentru fixareaconductelor

Fig. 4.5.20. Montarea plasei de - Finisaj pardoseala; 2 - Banda pentru dilatatie: 3 - Sapa ciment;
sanna. 4 - Agrafa fixare - Clips; 5 - Conducta de Incalzire; 6 - Baza portanta.
 I. lnstalatii de lncalzire
Pentru a facilita alegerea tipului
corespunzator de izolatie, in tabelul nr.
sunt prezentate materialele izolante eel
mai des folosite.
4.5.2.3.2 Panouri radiant&-
metoda ,,uscati"
Operatiile de execute prin metoda
,,uscata" sunt, in general, cele de la
§ 4.5.3.2.1, cu singura deosebire ca aco-
perirea dalelor izolatoare $i a conductelor
se face cu placi prefabricate din beton
sau ipsos, peste care se toarna un strat
de 10-20 mm sapa de ciment pentru
egalizarea suprafetei.
Fig. 4.5.21.C Sisteme izolante de la
Punno:
a - Roi/jet; b - Noppjet; c - Fa/tjet.
Tabel nr.4.5.1.A. Sistema izolantede la Punno (detalii in catalogultehnicla www.purmo.ro).
Tip
Placa de polistiren expandat Placa de polistiren expandat
Descriere acoperita cu tolie cu plasa cu lesituri speciale pentru
Coeficientul de
conductivitate terrnica f..
(W/mK]
Grosime [mm]
Sarcina maxima [kq/rn"]
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
4.5.2.4 Racardarea la reteaua
de distri1Jc41e
Legatura tevilor care alcatuiesc supra-
tata panoului radiant (planseu sau
pardoseala) se face prin intermediul unor
racorduri de tip distribuitor-colector.
Distribuitorul $i colectorul (fig. 4.5.22 b)
sunt prevazute cu racordurile, robinetele
si elementele de reglare necesare
asigurarii unei bune repertlzari a debitelor
de caldura in reteaua de conducte a
panourilor.
Montarea lor se face intr-o carcasa
rnetalica (fig. 4.5.22 a) la 500... 700 mm
de perdoseala, intr-o firida.
Distribuitorul si colectorul sunt execu-
tate din materiale plastice de ultim'
qeneratie (fibra de sticla intarita cu
poliamid) evitandu-se astfel riscul coro-
darii in timp.
Distribuitorul (fig. 4.5.23 a) cuprinde
stuturile de racord la tevile panoului pe
care sunt montate debitmetre sau
robineti de reglaj cu rol de echilibrare
hicraulica, termometre, robinetul de de-
zaerisire, robinetul de golire si de racord
la reteaua de distributie.
Fig. 4.5.22. Montarea ansamblului
distribuitor-colector:
a - cutia metetice;
b - pozifionarea distribuitor-co/ector.
Rolljet Noppjet
de intarire fixare conducte 14-17
0,035-0,040 0,035
25 - 50 11
500-3500 6000
Colectorul (fig. 4.5.23 b) cuprinde stu-
turile de racord la tevile panoului pe care
sunt montate robinetele de inchidere si
robinetele termostatice, termometre, ro-
binetul de dezaerisire,robinetul de golire
$i de racord la reteaua de distribute.
4.5.2.5 fncllzirea cu panouri montate 1n
perefe
Acest sistem de incalzire prin raoiatie
este utilizatca sistem complementaral in-
calzirii prin raoiatie de plafon sau de par-
doseala (daca nu este acoperit necesarul
de caldura) sau cand se impune ridicarea
temperaturii superficialea peretilor,
Ca sl la lncalzrea prin plafon sau par-
doseala, in varianta incalzirii prin perete,
panourilepot ti montate in interiorulsau la
fata elementelorde constructii, de preferat
pe peretii exteriori si sub ferestre.
Panourile incalzltoare de perete de tip
Uponor se executa cu montare urneda.
Tevile sunt din: polietilena reticulara
(PE-Xa) cu diametrul de 9,9 x 1, 1 mm,
montate vertical in forrna de serpentina
------ -·
------ -·-
------
Fig. 4.5.23. Elemente componente
ale distribuitorului 'i colectorului:
a - distribuitor; b - co/ector;
1 -corp distribuitor; 2 - racord;
3 - debitmetru; 4 - termometru;
5 - aerisitor; 6 - robinet; 7 - racord
golire; 8 - corp colector;
9 - actuator (electrovana).
Faltjet
Placa din spurna
poliuretanica acoperita cu
tolie cu plasa de intarire
0,025
74
5000
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
sirnpla pe perete (fig. 4.5.24 a) dupa
care se acopera prin procedeu urned
(fig. 4.5.24 b). Fixarea tevilor se face pe
o $ina din polipropilena rezistenta, iar
panoul dintre tevi este de 8, 10, 14 cm.
Tencuiala care acopera tevile trebuie sa
alba o buna conductivitate terrnica.
Sunt recomandate urrnatoarele tipuri
speciale de mortar de tencuit si lianti:
ipsos cu var; var cu ciment. Alegerea
tipului de tencuiala este In concordanta
cu scopul utilizarii lncaperii, umiditatea
din Incapere, temperatura supratetel ln-
calzitoare, finisajul peretelui etc. Se re-
cornanda de asemenea o armare a
tencuielii, care este de obicei o plasa
din fibra de sticla (stlcla textila),
in afara panourilor radiante de perete
contectionate pe santier, se executa $i
module prefabricate (fig. 4.5.25). Un mo-
dul este executat dintr-o placa din fibre
de gips In care sunt crestate cu freza ca-
neluri $i Incorporate tevi din polipropilena
reticulara de valoare norninala 14 x 2,0
mm. Modulele cu dimensiunile: lungimea
1197 mm; latimea 1050 mm $i grosimea
de 25 cm. Montarea lor se poate face:
pe partea interioara a peretilor exteriori,
pe una sau ambele pfuti ale peretilor
despertitori din incaperi si pe panta
acoperisului. in cazul montarii modulelor
prefabricate pe suprafetele reci (pereti
Fig. 4.5.24 Panouri radiantede perete cu montareumec:IA
a - montarea serpentine/or pe perete;
b - acoperirea umede a serpentine/or;
exteriori, acoperis) se iau rnasur: de
izolare terrnica, prevazandu-se placi de
polistiren In grosime de 30 mm lntre
modul $i supratata rece.
4.5.2.6 Scheme de alimentar8
cuclkhri
lnstalatiile de Incalzjre prin radiatie
de ternperatura joasa tunctloneaza, In
principal, cu apa calda cu circulatie
prin pompare.
Schemele de alimentare cu caldura
depind, In general, de natura consuma-
torilor si a corpurilor de incalzire. Se pot
distinge trei scheme de distrioutie:
- preparare sl distribute a caldorf numai
pentru lncalzrea prin radiatie de tem-
peratura joasa;
- preparare si distributie a caldurii pentru
lncalzirea prin raoiatie de temperatura 4.5.2.6.2 Schema de disbibu1iea incilzirii
joasa si incalzirea cu corpuri de lncalzire;
- preparare $i distributie a caldurii pentru
incalzirea prin radiate de temperatura
joasa, lncalzrea cu corpuri de lncalzire pletare a variantei descrise la 4.5.2.6.1 la
$i prepararea apei calde de consum.
4.5.2.6.1 Schema de disbi~ pentru
ihcilzireanumaiprin radiatie
Varianta prepararii apei calde numai
pentru asigurarea lncalzirii prin radiatle
este prezentatii.In fig. 4.5.26 a. Schema
a fost conceputa astfel lncat sa poata
I. lnstalatii de lncalzire
functiona cu apa calda cu ternperatura
constanta la cazan si posibilitatea de
asigurare a parametrilor de lucru ai
agentului termic prin amestecul realizat
cu ventilul automat cu 4 cai, sub co-
manda termometrului exterior TE; tem-
peratura de lucru a apei calde este
asiqurata de regulatorul de tempe-
ratura RT de pe conducta de ducere.
Tabloul de cornanda montat pe cazan
astqura lntregul proces de functionare
a instalatlei,
Schema din fig. 4.5.26 a, a se poate
simplifica, renuntand la ventilul cu 4 cai;
temperatura apei calde de lucru pentru
panourile radiante se fixeaza la cazan In
functie de temperatura exterioara indica-
tii. de termometrul TE.
prinradiatiein combinatiecu
incilzirea cu corpuri de incilzire
Schema din fig. 4.5.26 b este o com-
care s-a adauqat si o instalatiede lncalzre
cu corpuri de lncalzire. Schema prezinta
urrnatoerele partcularitatl;
- la cazan se prepara apa calda la
parametrii sollcitati de instalatia cu cor-
puri de Incalzjre: reglarea temperaturii
este asiguratii. de tabloul de cornanda
existent la cazan, In functie de con-
ditiile exterioare (termometrul TE);
- la panourile radiante se asigura agentul
termic corespunzator prin intermediul
ventilului automat cu 4 cal, realizandu-
se amestecul de apa din conductele de
ducere $i lntoarcere; comanda este
asiguratii. de regulatorul automat R, In
functie de condltlile interioare (termo-
Fig. 4.5.25 Panouri radiantede
perete prefabricate
a - Panou U$Or Uponor 14mm;
b - Plece pentru difuzia cstdum.
 I. lnstala,ii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de Inealzire

statul Tl).
Pentru simplificarea sistemului, ventilul
automat cu 4 cai $i regulatorul. pot ti in-
locuite cu un grup de amestec $i pom-
pare Uponor Push 15A sau 22A.
4.5.2.6.3 Schema de dislributie pentru
1idlzire prin racJiatie, 1ncllzire cu
corpuri de 1nclJzire, preparare apd caldj
deoonsum
O varianta de schema de preparare
si distributle a aqentilor termici catre 3
consumatori care solicita apa calda la
parametrii diteriti este prezentata in fig.
4.5.26 c. Schema prezinta particularita-
tile:
- la cazan se prepara apa calda la
parametrii maximi si prin intermediul
bateriei de egalizare a presiunii se face
repartizarea la cei trei consumatori (pa-
nouri radiante, corpuri de incalzire si
schlrnoator de caldura):
- parametrii apei calde solicitate de con-
sumatorii sezonieri (panourile radiante,
corpurile de incalzire ) sunt asiqurati
prin amestecul apei calde din con-
ductele de ducere $i intoarcere, prin
intermediul ventilelor automate cu 3
cai; comanda este asigurata de regula-
toarele automate R, in functie de con-
ditiile interioare (termostatele Tl);
- parametrii apei calde sollcitati de
schirnbatorul de caldura corespund ce-
lor preparati la cazan; comanda este
asiqurata de tabloul de cornanda exis-
tent pe cazan.
4.5.2.6A Scheme de alimentare cu statii
compacte
Schema unei instalatii de preparare $i
disfrloutie a agentului termic pentru doi
consumatori: incalzirea cu corpuri de in-
calzire si incalzirea prin raoianecu panouri
de pardoseala este prezentata in fig.
4.5.26 d. Particularitateaschemei consta
in aceea ca alimentareacu agent termic a
consumatoruluide caldura pentru lncalzi-
rea cu panouri se face prin intermediul
unei statii compacte, cornpusa dintr-o
pornpa $i un schlrnbator de caldura.
lntregul echipament de distributie alca-
tuit din distribuitor-colector precum :;ii
statia cornpacta torrneaza un tot unitar
care poate ti montat intr-o carcasa me-
talica $i amplasat intr-o nisa special
amenajata. ln cazul in care exista numai

[§··

~~-Ui -~
RT
-. l - - - - - - ~~
~ ~ ~~lliillill
- - -- - -

i c:::J A
~~
1
b
14

r~
ITO [J1] TCR
RT
~~ 15
~·

l~

ill]
5

c d
Fig. 4.5.26. Scheme de alimentarecu cilduri:
a - varianta pentru incalzire numai prin redietie; b - varianta in combineiie cu tncetzree cu corpuri de tncstzre;
c - varianta in combinetie cu incalzirea cu corpuri de tncsure si prepararea apei ca/de de consum;
d - varianta cu stetie compects tip LAING;
1 - cazan; 2, 6, 8, 16 - pompe de crculatle; 3 - vas de expansiune inchis; 4 - distribuitor apa calda: 5 - colector apa calda;
7 - corp de incalzire; 9 - schlrnbator de caldura; 10 - butelie de egalizare a presiunii; 11 - panouri radiante; 12 - statie compacta
compusa din: 12a-schimbator de caldura si 12b-pompa de circulate; 13 - comutator electronic; 14 - vas de expansiune inchis;
15 - ventil de reglare automat; R - regulator automat; RT - regulator de ternperatura: TE - termometru exterior; Tl - termostat
interior; SCD - statie cornpacta cu dulap; TC - tablou de cornanda: TCR - tablou de cornanda pentru Incalzirea prin radlatie:
VA - ventil automat cu 3 sau 4 cai: ATS - robinet termostatic.
-- - apa calda ducere; ---+--+ - apa calda intoarcere de la panouri radiante; --H-+ - apa calda intoarcere de la
corpuri de incalzire: ---flf--+ - apa calda intoarcere de la schlrnbator de caldura; - - - - legatura la vas expansiune.
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzfre I. lnstalatii de lncalzire

consumatorul de incalzire prin radiatle, in - asigura o reglare simpla si sigura; statica destinat montarii pe distribuitor,
carcasa rnetalica se poate amplasa $i - la circuite primare cu presiune ridicata de la PURMO fig 4.5.27 8.
vasul de expansiune deschis sau inchis. (pentru cladiri cu sistem de incalzire Kit-ul de amestec PURMO (fig 4.5.27
Solutia cu pompa si schlrnbator de racordat direct la centrala terrnica) se A) permite rnentinerea temperaturii de
caldura este patent al firmei germane poate realiza un sistem de Incalzre prin alimentare pe distribuitorul incalzirii
LAING si prezinta ca principal avantaj radiatie la o presiune relativ scazuta, prin pardoseala in sistemul de incalzire
rezolvarea cu maxima siguranta. a pro- Un alt tip de statie cornpacta, patent al la nivelul valorii reglate pe capul
blemei difuziei de oxigen in sistemele de firmei germane TC 2000 - emcal, este termostatic, de exemplu 40°C.
incalzire prin radiatie prevazute cu tuburi prezentata in fig. 4.5.27. Se compune Kit-ul PURMO cuprinde:
flexibile. Prin separarea completa a celor dintr-o pornpa de circulaue cu turatie va- - supapa terrnostatica si cap cu senzor
doua circuite (eel al cazanului de eel al riabila, un ventil cu 4 cai $i un tablou de tur (domeniu de reglare 20-50°C);
panourilor), oxigenul difuzat prin peretii comanda cu posibilitati de reglare a pa- - lirnitator de debit pe retur;
tevilor de plastic este in totalitate separat rametrilor agentului termic $i de progra- - pornpa cu Intrerupator de siquranta
de elementele corodabile ale circuitului mare (manual sau automat) a functionarii si lirnitator al temperaturii;
primar (cazan, radiator). In afara acestui instalatlei. - cot de racordare cu ventil de aerisire
avantaj, solutia mai prezinta $i alte carac- Un sistem foarte simplu $i eficient in - supapa de golire 1 ";
teristici: reglajul temperaturii de Incalzjre prin - termometru, Irnbinari de tevi cu filet
- asigura pentru agentul termic circulat pardoseata in varianta de incalzjre si etansare plata,
parametrii de temperatura si debit rnixta (corpuri de Incalzire + incalzlre
diteriti de cei ai cazanului fara a utiliza prin pardoseala) ii reprezlnta: Kit-ul de 4.5.2.7 Dimensionarea insta/atiilor
instalatii auxiliare; amestec cu pornpa si supapa termo- Avand in vedere perticuleritatile pe
care le prezinta instalatiile de incalzire
prin raoiatie, calculul de dimensionare
impune in primul rand cunoasterea:
- caracteristicilor constructive ale inca-
perii (suprafata plafonului, pardoselii
sau peretilor), naturii straturilor compo-
nente ale elementelor de constructii ca-
re urrneazaa ingloba elementele de in-
calzire (tevl, panouri, canale de aer etc),
pozitiei mobilierului fix din incapere;
0 - caracteristicile termice ale incaperf
(temperatura interloara $i pierderile de
0 caldura);
® - caracteristicile constructive ale panou-
rilor radiante (tipul de panou, tempe-
@) ratura medie si maxima admlsiblla,
e f
agentul termic utilizat etc).
Fig. 4.5.27 - Staiia compacti tip Tc 2000-emcal:
Calculul de dimensionare cuprinde ur-
a - schema stetiei; b - vedere;
rnatoarele etape:
1 - racord conducta ducere; 2 - racord conducta intoarcere; 3 - punct de fixare
- calculul suprafetei de lncalzire a panou-
a statiei pe perete; 4 - termometru pe conducta de ducere; 5 - termometru pe con- rilor radiante;
ducta de intoarcere; 6 - ventil de reglare a presiunii; 7 - pompa de circulatie:
- calculul pierderilor de sarcina prin
8 - reglare lncalzire: 9 - racord de legatura cu instalatia; 10 - racord electric.
serpentinele panourilor radiante;
- calculul hidraulic al retelei de conducte
din instalatie.
- stabilirea caracteristicilor tehnice ale
echipamentului instalatlel (pompe, dis-
tribuitor-colector, etc.);

z.B. 70/SS ·c LB. 40/30 C

Fig. 4.5.27 B: Schema cuplirii dintre

instal~a de incilzire cu corpurista-
tice 'i incilzirea prin pardoseali cu
Fig. 4.5.27 A: Purmo - Kit de amestec pentru montare pe distribuitorGZ 1". ajutorul Kitului de amestec.
 I. lnstatatll de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

4.5.2.7.1 Caracteristicile tennice

ale panourilor radiante (4.5.6)
Stabilirea acestora se face pe cale teo-
retica, verificata si corectata pe cale ex- [W/m2] (4.5.3.)
perimentala $i prin rnasurart, ri - coeficient a csrui valoare este data
Pentru calculele practice se folosesc q~ =xb[11(8a -8;)-kb(l-11)(8;-8;)
9
de relatia:
nomograme care tin seama de toti facto-
[W/m2] (4.5.4.) /- D)
tgh m· --2
rii de baza ce contribuie la determinarea (
caracteristicilor termice ale panourilor. Consioerand panoul radiant din fig. ri=----- (4.5.7)
4.5.28, In relatiile de mai sus s-au facut 1-D
m. ---
4.5.2.7.1.1.Panoui de plafon cu urrnatoarele notatli: 2
conducte/e inglobate in fJi, 8; - temperaturile aerului din cele do-
elementele de construcfii ua medii separate de panoul ra-
Se considera cazul general In care pa- diant [0C); (4.5.8)
nourile radiante separa doua spatii (inca- 8a9 - temperatura medie a agentului ter-
peri) cu temperaturi diferite (Ji i fJ'i (fig. mic [ C]; 0

4.5.28). Temperaturile medii fJ si fJ' si h .h'. - coeficientii de transfer de caldu- A.0 conductivitatea terrnica a materialu-
-
fluxurile termice unitare q si ale pa- q' p p ra la suprafetele panoului radi- lui din care este executata teava de
nourilor se calculeaza cu ~elatiil~: ant, ale carer valori sunt date In diametru exterior D din panoul radi-
tabelul 4.5.2 [W/m2·K]; ant [W/m·K];
8p = 8 + Xe
h'
I
[ri (8 ag
- 8 ) - k b (1 - ri) (11 - 11')]
I r I X - coeficientul partial de transfer termic kb - coeficient adimensional calculat cu
p
(fig. 4.5.28) [W/m2·K], ale carui valori relatia:
[°C] (4.5.1.) se pot calcula cu relatiile: kb=___&___ (4.5.9)
• pentru zona inferioara a panoului Xb+Xc
o'
p
= xb [17 (o - o.)- k (1- ri) (11 - 8')]
8 + h' ag 1
I

0
I b I /
x c
=----
1 n C (4.5.5)
[°C] (4.5.2.) -+2:-'-
h i-1 A. '
4.5.2.7.1.2 PB!IOlli de p/afon cu conduc-
p te/e montate in spafiul de aer
• pentru zona superloara a panoului f n nomogramele din fig. 4.5.29 $i
4.5.30 se dau caracteristicile termice ale
unui panou radiant de plafon cu con-
ductele Incalzitoere montate In spatiul de
aer sub elementul de rezistenta,
Primul panou (fig. 4.5.29) este executat
din tevi cu diametrul de 1/2" montate di-
rect pe o placa rnetalica (otel sau alu-
0 miniu). Grosimea stratului de aer: 50 mm.
Cel de-al doilea panou radiant (fig.
4.5.30) este executat din tevi cu diame-
trul de 3/4" montate lntr-un spatio de aer
avanc la partea interioara o placa de otel
0; cu grosimea de d = 0, 75 mm.
Fig. 4.5.28. Schema panoului radiant de plafon cu conducte inglobate
pentru determinarea caracteristicilor termice: 4.5.2.7.1.3 Panotri de p/afon cu /ame/e
b - grosimea stratului de material de deasupra conductei (b 1, b2 si b3 - grosimile stratu- f n nomograma din fig. 4.5.31 a se dau
rilor componente); c - grosimea stratului de material de sub conducte (c 1 si c2 - grosimi- caracteristicile unui panou radiant
le straturilor componente); D - diametrul exterior al conductei. executat din tevi din otel prevazute cu
lamele de 1 mm grosime
Tabelul 4.5.2 Valorile coeficien~lor de transfer de cildura la suprateiele fn fig. 4.5.31 b este prezentata nomo-
grama pentru stabilirea fluxurilor termice
panoului radiant pentru o temperatura a mediului ambient B;=18 ... 20°C
q~m si «:cedate de zona dintre panouri
$1 zona de margine a panourilor.
Temperatura
hp si h~ [W/m2·K]
medie, 8P,
4.5.2.7.1.4 PB!IOlli de pardosea/B
a panoului radiant Panouri Panouri Panouri
cu conducts flexibi/e
[OC) de perete de plafon de pardoseala
Conform EN 1264 din motive fiziologi-
25 9,1 7.1 10,1 ce, In tncaperne unde lsi destasoara ac-
··- -~~------r---------- tivitatea omul, se admit urrnatoarele tem-
9,8 I
I 7,6 I 11.0
I
30 I peraturi maxime ale suprafetei pardoselii

35
----------+ 10.2 7.9 i --11.6 ---- lncalzitoare:

40
!

I 10,7
------r-------~
' 8.3
1- - ----------
12,2
- zona de lucru {}pma>< = 29 °C;
- zona de margine (J = 35 °C;
--1---------,---------·- ~· - baie {} = 33 °C.pma><
45 f 11,0 8.6 - Fluxuft;mic cedat se deterrnina luand
I --·-- ·--
In calcul temperatura medie a pardoselii.
50 I 11,4 9,1 -
De asemenea emisia terrruca a pardoselii
60 12,2 - - depinde de radiatia terrnica si de finisajul
i pardoselii, si se calculeaza cu relatia:
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala~ii de inciilzire

qp = h'p (e - e)
p I [W/m2] (4.5.10.) Tabelul 4.5.3 Valorileadaosului Ac
In care: Nurnarul de suprafete prin care se disipeaza caldura
coeficientul de transfer termic h la su- Ac[%]
din incaperi catre mediul Inconjurator
prafata pardoselii depinde de: P
- temperatura pardoselii e' I 0
- ·~~~------~---- -----··-------- ~·- ------ -· ·-
- temperatura aerului din fncapere e;, 2 2
- viteza curentilor de aer la nivelul pardo- ~ ·-·-l-- - ---- -----
selii, pozitia, nurnarul $i rnarlmea ele- 3 4
mentelor de constructie care alcatuiesc
I
incaperea, tipul finisajului si lnaltimea [W/m2]
incaperii. ,------"-----. E
q, q E
Valorile coeficientllor hp $i hp' sunt date p p 75~-~--~----~------~-~~·
In tabelul 4.5.2.
in nomogramele din fig. 4.5.32, 4.5.33,
45 450 E
~
i q' 10 -c
1 ==='.'.::::==:::.------Element de constructii
-~
~
4.5.34 $i 4.5.35 se dau caracteristicile ~0 70
t "A· ('.).
xb = 1,4 W/m2K '(
'"
c
termice ale panourilor radiante de pardo- 40 400 ~ 112
!, ;.__ 1 ____..; ~ Spa!iu de aer 5 cm ~\l ~
seala cu conducte flexibile tip TERM- ca 65 I 10°c\ Tabla din otel _,.,.~__,,C=<-<_..,,._-+-----....1 1-~
CONCEPT TC-2000. & -f qP sau aluminiu
Q)
Panourile radiante sunt . executate din 35 E
~50 ~ 60t-----+----t----t-----,+---T-+-.,,C..---t-"".,,C..--+---7'"--l E
tevi flexibile (polietilena), avand dimensiu- er E L!)
c. N_
nile 17 x 2 mm, montate pe o placa din "c- ~:J
polistiren cu grosimea de 35 mm. Grosi- ~ 30 iii 55>----+---t----7<--t-->"---7'!--------__.,.-----+---.<
·.c lii
mea sapei de ciment este de circa 65 :J 0.
mm, iar suprafata finita a pardoselii o E
.E Q)
I- 50>----+--;'----,.---r--+---7'~~~-+----+----+~----i
poate ti rece sau calda. .2i 25 ~250
Valorile fluxurilor termice unitare se "S
:J
x u::
obtin In functie de ecartul de tempera- :J
u::
tura Lff =
8m - 8i 5aU Lff =
[(8d+8,)/2j- 8i 20 200
si distanta I dintre tevi: 80, 160, 250 si
330 mm. De asemenea, se are In ve-
dere si rezistenta termica xb a straturi- 15 150
lor componente de deasupra tevilor ln-
calzitoare (sapa de ciment, rnarrnura,
gresie, parchet). 10 100 30~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Nomogramele mai cuprind si tempera- 50 55 60 65 70 75 80 85 90
turile admisibile e
ale pardoselii In func- Temperatura medie a apei calde flag [°C]
tie de temperatur~ interloara ei a incape-
Fig. 4.5.29. Caracteristiciletennice ale panouluiradiantcu conductemontate
rilor precum si temperatura adrnlsibila e direct pe o placi metalici intr-un spaiiude aer.
a pardoselii pentru zona de contur. P
Utilizarea nomogramelor se face astfel:
- cunoscand pierderile de caldura 350
<Ph = 2 750 W ale unei incaperi cu su-
pratata pardoselii A =
50 m2 (parchet), .a
i ~ Element de construcjii
xb=1,16W/m2K
se poate calcula Pfluxul de caldura • :o :o :o ;::::-----
unitar q = <Ph/A = 55 W/m2. Din no- 300
u
~55 ....
: _I .____...,: ~
Folie din aluminiu
Spatiu de aer 5 cm -·
314,,
mograrrfa din fiQ.
4.5.33, In functie de ·:;
"S
10°c l abla din otel 0,75 mm
q = 55 W/m2 se alege: 0
c \\)C'0°'
ca ¥-'
- u~ panou radiant cu distanta dintre tevi 'E 0.
ca501-----+---+----:.l~---+----,..f-""=---1
I = 330 mm, obtinandu-se un ecart de
~250 c,

ternoeratura L1 T = 22,8 °C $i o tempe- :D

Q)

ratura medie a pardoselii e

= 24,3°C la i5
Q)

o temperatura interioara e~
= 20° C; E451----::.,,.-""'-+----t--:::7"""'----t---,----+-=_....'----+-----1
ca
- un panou radiant cu distanta dintre tevi 3
I = 250 mm, obtinandu-se un ecart de iii
lii0.
temperatura L1T =
18,4 °C. Tempera-
tura medie eP =
24,3 °C a pardoselii ~401-----+-=-""''---+-----t-=_....'----+---+---=_...."=-i
I-
rarnane aceeasi, la temperatura inte-
rioera ei = 20 °C. 150

4.5.2.7.2Calcululsu~ de ihcilzire
a panourilorradiante
Cunoscute fiind incaperile care urmea- 100
za a ti incalzite prin raoiatie, etapele de
elaborare a metodologiei de calcul sunt Temperatura medie a apei calde !lag [°C]
urmatoerele:
- calculul pierderilor de caldura; Fig. 4.5.30. Caracteristiciletennice ale panoului radiantcu conducte
- alegerea tipului de panou incalzitor montateliberintr-unss>aiiude aer.
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

(plafon, parcoseala, perete); 4.5.2. 7.2. 1 Ca/cu/ul pierderilor - valorile adaosului pentru compensarea
- calculul preliminar de stabilire a carac- de c8/din efectului suprafetelor reci Ac, In cazul
teristicilor termice si constructive ale Se aplica relatiile de calcul din STAS lncalzirii Incapenlor cu plansee radiante
panourilor; 1907 pentru calculul necesarului de cal- de pardoseala sau plafon, sunt cele din
- calculul de verificare a panoului radiant dura, aratat la cap. 3.1, cu urrnatoarele tabelul 4.5.3;
sl a conditlllor realizateIn lncapere. amendamente: - In cazul lncaperilor plasate direct pe
parnant, incalzite cu panouri radiante de
Tabelul 4.5.4 Valorile admisibileale intensttAiii de radiaiie perdoseala, valoarea fluxului de caldura
qpcadm asupra capului spre parnant este o.

Temperatura interioara 4.5.2.7.2.2 Alegerea tipului

12 15 18 20
8; rci de panou inc8lzitor
qpcadm [W!m2] 45 La alegere este necesar sa se aiba In
32 19 13
vedere:
- tipul cladirii sl desttnatia lncaperilor:
[W/m2] - elementele componente si modul de
q'p qp execute a planseelor:
40 - necesarul de caldura de acoperit cu
~ 50 panourile radiante;
250 E - distrioutia serpentinelor, respectiv a
·5 panourilor radiante;
's
30
0 - materialele din care sunt executate
~o, 45 tevile incalzitoare.
Cll Se recomanda, In general, panourile
c.
200 +iii-
<D radiante de pardoseala executate cu tevi
25 flexibile si panourile radiante de plafon,
i5
Q)
c.
- c.
CT CT E 40 fie cu tevile montate In spatiul de aer, fie
(J (J Cll cu tevi cu lamele.
"§ 20 "§ 5
~ ~ 1ti
Qi 4.5.2. 7.2.3 Stabilirea caracteristicilor
:J ::; 150 o,
x x EQ) 35 termice $i constructive ale
:J :J
u::: u::: I-
f q• 18°C pa!JO{lilor radiante
15 lement de consfructii ~ Etapele de desfasurare a calculului
xb = 1,2 :'.LZZZZZ2ZZL
sunt urrnatoarele:
Strat de aer 5 cm--~
100 30 - calculul fluxului termic unitar pe care
10 Lamela din aluminiu /~ trebuie sa-l cedeze panoul radiant
1 mm /
Tenculala 15 mm ,
la_
-tqP
1ia-c <Ph
qp = A" [Wtm21 (4.5.11)
p
60 25
45 50 55 60 65 70 In care:
Temperatura medie a apei calde !Jag [°C] <Ph - reprezintapierderilede caldura ale ln-
a caperii [WJ;
14 ,-------------------,------,---------, A - suprafata activa care urrneaza a fi
-- Spatiul dintre panouri [ q~,J P prevazuta cu panouri radiante [m2];
- - - - - - - Exteriorul panourilor [ q~ml - stabilirea temperaturii medii a panoului
12 1---~~~.--~~~~-.-~-'---~~--+~~c=-=,...,.--=-i-"""~~~----1
radiant e utilizand nomogramele de la
'E § 4.5.2. -f.1;
! 10 - stabilirea temperaturii medii a agentului
termic, respectiv temperatura de duce-
E
c.
CT re si lntoarcere a apei calde In functie
(J
·;:: 8 de distanta I dintre tevi;
2
·55 - stabilirea suprafetei active a panoului
o, radiant In functie de distanta I dintre
~ 6
sc 6 tevi, pozitionarea acesteia In planul ln-
:J caperii:
(J
.E 4 - verificarea conditiilor realizate In inca-
2 pere In raport cu cele impuse de nor-
::; 2 mele de contort termic, adica fluxul ter-
x 2
:J mic unitar q c' receptionat de capul
u::: omului, calcufat cu relatia
0 qpc = h,pc"cPpc·(8p-8c}-(1-f:) [W/m2]
50 55 60 65 70 75 (4.5.12)
Temperatura medie a apei calde !lag [°C] sa fie mai mica decat fluxul termic admi-
b sibil qpcadm' a carui valoare se poate citi
In tabelul 4.5.4.
Fig. 4.5.31. Caracteristiciletennice ale unui panou radiantcu lamele: in relatia 4.5.12 semnitlcatia termenilor
a - fluxurile termice q st q' cedate de zona ective st zona superioara a este urrnatoarea:
panoului; b - fl!Jxul t&rmic cedat de zona din juwl panoului.
h,pc - coeficientul de transfer termic prin
 Capitolul 4: Sisteme de inciilzire I. mstalatii de inciilzire

raoiatie lntre panoul radiant de

temperatura 8_p si capul omului de Ternperatura Temperatura medie a pardoselii 8p [°C]
camera 1·c1
temperatura tJc' a carui valoare se
+15 17,6 18,5 19,3 20,2 21, 1 22,0 22,8 23,7 24,6 25,2 26,3 27,2 28,0 28,9 29,7
calculeaza cu relatia:
+20 22,6 23,5 24,3 25,2 26, 1 27,0 27,8 28,7 29,6

(
(JP +
100
2~) 4 -((Jc +
100
27~) 4 ~a
+24 26,6 27,5 28,3 29,2 30,1 31,0 31,8 32,7 33,6
de contur 22,6 23,5 24,3 25,2 26,1 27,0 27,8 28,7 29,6 30,2 31,3 32,2 33,0 33,9 34,7f35,E
[K]
:
- j
()
p
()
c
39
V Parchet q0
/ e

m- - ~ - , ~ -,~
0•
Xii«o.os m.2KNJ
=C pc ·b (4.5.13)
38
37 +---+--f---+--'---+--+---+-+--~~..,.'/-"7T---1
36 :
t. '"-"-- I ________... It
unde: 35
34 +---+---+---+~+---+---+---+-t'+, +-'/--+____,/
cpc - coeficientul de radiatie cpc = 4,65
W/m2·K4, iar
- 33
";' 32 +---+---+-~-+---+-+---+-/--+_+--<-/-< \J: '+ ''::: '' '' \: ,o '':'
b - este factorul de temperatura ale carui / " V \\ teava 17x2 \ planseu
<DE 31 +---+--+-+---11---+-+-/-+-l---+_,,'\-w,.i/r--j plasa de siirmii placa super
valori se iau din fig. 4.5.36; 11 30 +---+--+---+-.+'---1r--+---+v+_-+---+l/-+--+--1 i;Xipa ciment polistiren
ijJ c - coeficientul unghiular mediu, a carui
~ 29+---+--+---+~-+--+-><--t/--+--+/+---11---+---¥-/-h--+--+--+-r--l~
p valoare depinde de rnarirnea $i po- 1i 27
'"' 28 / / .ss> -t V
zitia panourilor radiante In raport cu "'(1)~ 26 I '/ V
pozitia omului; valorile se pot calcu- / / / : "\ /"
~ 25+--+--+--+-r-1v-+--+--~v-+--+--+---1r/-+-1--+--+-c--'w/.L..F--+--+--+
la utilizand relatii analitice sau folo- 2 24r_-_-_-+__-_-_-_r_-_-
__-+-_~,/-T-_-
__-_+-
__-.../_-
__-_-_r_-_-_+J4----~----
__-_+-__-_-+-
__-_-_~,........"--7'9---I--+----<
sind nomograma din fig. 4.5.37; (1) 23+---+--+---l--..,._..--+--+--+--+---+__,.'--+--+---+---i..<C---1----1--+----i
~ 22+--+--+---++-~~· -+--¥/--+--t--1>~/--1--+- -+-~,...,'-+~-+--+--+--l
() - temperatura medie a panoului radi-
~- 21+---+--+--/-++-~-+-/~r-r-1--+--r/-+/-+---<--+-V_,,~~v--+-+c---+---1--+----1
P ant [0C] (82 In fig. 4.5.36); ~ 20+---+--+--+-+-'--<v-+--+---+-----+--+-~"'---+--+-c--~~~~-,,--1
(Jc - temperatura medie a capului omului 0 19 +--+--¥-/-+-,_,,,--+---+--.<-+-"-+---1-r--/-+---+---1Lungime de teava
cu valoarea ec
(81 In fig. 4.5.36); 18 ---- +--/----- -/ / / I= 330-+3,0 m/m2
V
e - coeficient care tine seama de absorb-
tia radiatiilor de cafre gazele din lnca-
17
16 /V
/
//
/.
r //
/
V
15 r-+-/-+----1--+-~, -+-/-7'-+---+/_ _.,,./_1 _ __,_-+-·-+--+--<I
I= 250-+4,0 m/m2
I= 160-+6,0 m/m2
= 80 -.12,0 m/m2
pere (C02 si vaporii de epa); valorile 14 ~-+-'-+--+---+~-+-~'+---IC---+---+--+---+--+--+---IC---+~
se iau din tabelul 4.5.5, In functie de 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180
distanta h dintre panou si om. Fluxul termic unitar qP [W/m2]

4.5.2.7.:J Example de calcul

Temperatura Temperatura medie a pardoselii 8p [°C]
Se prezinta doua exemple de calcul camera [°CJ
privind modul de alegere si dimensiona- +15 17,6 18,5 19,3 20,2 21,1 22,0 22,8 23,7 24,6 25,2 26,3 27,2 28,0 28,9 29 7
re a panourilor radiante de plafon si par- +20 22,6 23,5 24,3 25,2 26,1 27,0 27,8 28,7 29,6
doseala, +24 26,6 27,5 28,3 29,2 30, 1 31,0 31,8 32,7 33,6
Exemplul de calcul 1 zona de contur 22,6 23,5 24,3 25,2 26,1 27,0 27,8 28,7 29,6 30,2 31,3 32,2 33,0 33,9 34,7 35,6
Se cere sa se incalzeasca prin radia-
[K]
tie de temperature joasa, utilizand pa-
nouri de plafon, o incapere avand di-
39
38 Xt,«0.D75 rn, 2KNJ
mochetii
I [5iiim
rp ;8 P,
mensiunile 4,00x5, 10 rn, temperatura in- 37 f·-- I
~/ ~· - I ________... t
terioara (Ji= 18°C si pierderile de caldu- 36 s:;, '/ ~ -~-------~
ra <Ph= 2500 W. Agentul termic este 35 ":>/ /
apa calda cu temperatura 8 = 60°C. 34 '/ s:;, v
Rezolvare: ag - 33
";' 32
v '\-'l ' J': :\ :,:,:::': \ ::~:: <
/ / \ \ teava 17x2 \ planseu
- se alege un panou de plafon cu lamele <XE 31 plasa de siirmii placa suport
/ / polistiren
cu latimea unei lamele I= 400 mm; II 30 /
i;X!pa ciment
I- 29
- In nomograma din fig. 4.5.31 a, pentru <I / / / /'
eag =60°C rezulta fluxul unitar cedat de ·~ 28 / / rs:> / /
~ 27 v
panou q = 200 W/m2; I '/ /
~ 26 / / v /
- suprafa~ de lncalzire totata "
A = <Ph lq = 2 500/200 = 12,5 m2;
~ 25
2 24
v v / V/
(1) 23 / / /
v
- rEfalizarea ~uprafetei de Incalzire (fig. "O / / / /
4.5.38) se obtine aleqand o lungime !!!. 22 / / v
c 21
de panou L = 300 cm $i un nurnar n ~ / / / /
~ 20 / ~ ~ / Lungime de teava
= 10 benzi de panouri, fiecare banda i:5 19
I / / / I = 330-+3,0 m/m2
avand dimensiunile Lxl = 300x40 cm 18
17 / v / / I = 250-+4,0 m/m2
cu distanta d = 10 cm lntre ele, rezul- II / / v
16 I = 160-+6,0 m/m2
tand o suoratata activa: / /
15
A = 10x3,0x0,4 12 m2; = 14 / / /
I= 80 -.12,0 m/m2
- fl~ul de caldura cedat de panouri se 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180
Fluxul termic unitar qP [W/m2]
Tabelul 4.5.5. Valorile coeficientului e
Distanta h Fig. 4.5.34. Caracteristiciletennice ale unei pardoseli incilzite cu ievi
2,5 I 50 7,5 10 flexibile, cu suprataiafiniti executati cu mochetA avAnd grosimea
[m] I
decirca5mm
E 0,1 10,135 0,145 0,15 (valorile temperaturilor lncercuite sunt considerate maxime admisibile).
 I. lastalatii de inciilzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

510 cm d=10 cm
Temp. camera['C] Temperatura medie a pardoselii Sp ['C] I -----~~ I I

+ 15 17,6 18,5 19,3 20,221,1 22,0 22,8 23,7 24,6 25,2 26,3 27,2 28,0 28,9 29,7 ~""'-I"'?- r-fir\- r-fir\- rFli'l'I ++
''''
I I I 1
+20 22,6 23,5 24,3 25,226,1 27,0 27,8 28,7 29,6 ' '
+24 26,6 27 ,5 28,3 29,2 30, 1 31,0 31,8 32,7 33,6
E
''''
'', ,
'' .
'
E
o
ona de contu 22,6 23,5 24,3 25,226,1 27,0 27,8 28,7 29,6 30,2 31,3 32,2 33,0 33,9 34,7 5, CJ j,', : : 0
0 '' 0
[K] 0 '' (")

39 / /I mochetii jC\> !J
""' :'' : II
....I
38 {::
:xi,,,:O, 15 m·2K/W
P, f I·~ /__ ''''
37
36 /
<>:;'/ Ir-. I
I ""'
,f'
·~-------~
~I--* !1 f:-'T
''
''
'': I
'
'
u,
'
'
u, :_.. --,
35 I

34
....:'j <'~/ J I 4o~
/ /
~ 32
- 33
I/ I / \' ~,>\,~,· ''
·,,<<'Y'"
J I <:?I J \ \ jeava 17x2 \ planseu
~E31
11 30
/ / v plasa de sarma placa suport
sapa ciment polistiren
Fig. 4.5.38. Schemi cu amplasarea
~ 29
/ I v panourilorradiante de la exemplul 1.
•ctl 28
J I I /
.a 27 /
/ I/ /
~/
/
v - 1=330mm
J
~ 26 l=BOmm
c. 25 J I / /
6,00m~ ,-----
I

§ 24 / I / / \
v v --:

f
/
Q) 23
"O 22 / I / / I Jfl
.l!!
5i 21 / I
,
/ v ----------------- ------ --

2 20 / v I / /
/
Lungime de teava E ~
Ci 19
/ I / / I = 330--3,0 m/m2 -
18
17
16 J
I
/ /
I/ I= 250--4,0 m/m2
I = 160--6,0 m/m2
~I )l
15
I / /
I / I= 80 -+12,0 m/m2

tr
j
14 lj__
30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 --:
I~
Fluxul termic unitar qP [W/m2]
Fig. 4.5.35. Caracteristiciletennice ale unei pardoseli tncilzite cu ievi flexibi- Fig. 4.5.39. Schema cu amplasarea
le, cu suprafai& finiti executati cu mochetl avlnd grosimea de circa 10 mm ievilor1n planul pardoselii de la
(valorile temperaturilor incercuite sunt considerate maxime admisibile). exemplul2.

0 10 20 30 40
( 0 ?O 30 40
0,15 I I I
-
-ti++tt
1,3
---+.
I

o0 If
I
o. 10 I
I
I
I
I
I
I
I
I
bih='OJ
I I I

--
-
1
/ f-
- _Jo()
- ~ j_ __ <::> f-
5 -3
-7' -
0
i: 0>- -- ~5-
=:~~
-~1'-'.'.'\i,;-"''.Ze?/ s::I - -~ -- 19- -

-;1-- -,L-~ -~I' [2 ~--

/
I/
I/

v
<d
I/

40
~ f-

17
/-
1,7 0,05 -

-
~ ~A;? I'/
~09 os
OJc),6
7-- / I <::>',L '/;.' v;~
1,2
--;' - I/ v I// /
i/ 0- ::::; If-
-- --
v, /V.
v. o,5-=o:
/ I/ /I f- l/C/ v.~
I/ I !t) !L- 7'
- -- V/lt v,v. / ~
v 30 rv~ v,i;.-
-
I
I
I
I/~ f-f-;
/'. / v 0,2 _
1,6

•
I/
I
I
'bit :;z v I I
~/-
I/
20)1 I 0,01
I I
I I/ l I/ - 1//1/ I I
1, 1 l I I/
o.~
I/ / I// 111 t-v
"''!
I
I/
~
A
--L
0,005
VWUI
.,,,
'/I/~/
/I/I/
/I/
/
v
I/ I I
I I '/ // v I I

I
I/
v I
I
I o)J IL-I
rt+ 1,5
'/
/
/ I I
f-
<::) I I /
, Y) /
I
I
I/
I ,I L~,L /
/
/
f-
f-

1,0 / I/ I I/ ~ rrrr /
f-

f-
I/ I I
/ I
--L / ~ f-
f-
,'4 I I/ I ~/ / I/ - - - - -
I/ I/ ,( I/ q>=q>,+q>2+(!)3+(j)4 f-

f-
/ I .L IL--f 1,4 /
/ /
/ I
I I
I
/kl -7- 0,001 v I I I I I I

v I 0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5 1,5 2 3 4 10

I/ I/ /l~ __
7'-~.,L a/h
I I I
0,9 / / I I\./
58
/

/
/
I

I
I
I/
I
I
I

I/
/~ts
I
l
11
7:/-
I
~§ i coeficientului
Fig. 4.5.37. Nomogrami pentru calculul
unghiular mediu iji pentru situai!adin
1/ I I/ / CO 7-I- figuri.
I/ I I I l 1,3
v v r-.
I/ I I/ r ["54 Fig. 4.5.38. Nomogrami pentru detenninarea
0,8 52
0 10 0 0 40 ~ factoruluide temperaturi b
01[°C] O 10 20 30 40
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzire

compune din: lncalzitoare (fig. 4.5.39);

• fluxul de caldura cedat de zona acti- Rezolvare: - fluxul termic cedat de pardoseala ra-
va <P = %-Apa = 200· 12 = 2400 kW; - se alege o perdoseala finisata cu par- dianta se calcoleaza cu relatia 4.5.11:
• fluxuf de caldura cedat de zona de chet, cu suprafata incalzitoare execu- • pentru zona centrala
margine; se calculeaza cu relatia: tata din tevi flexibile (poliuretan) mon- <P~ <Ph - <Pc 2148 - 848
tate in spirala dubla (fig. 4.5.14);
<Ppm = q;m·n'·L + q;~·2·(L+n·I)
unde:
[W]
(4.5.14)
qp = A'p
= A - A
p c
= 29 4 - 6
,

- fluxurile unitare de caldura q' $i q" - supratata incatzrtoare a pardoselii se = 55,6W/m2,

se obtin din nomograma din fig'.
4.5.3'1 prevede a se executa din doua serpen- • pentru zona de contur:
b, astfel: tine in spirala dubla; una In zona de
<P 848
=
- pentru distanta d 10 cm dintre pano- centru si alta In zona de contur, prima q
o.c
= ___£_
A
= -
6
= 141 Wlm2.
uri sl 8 = 60°C rezulta q' = 6,5 W/m; avand o distanta mai mare intre tevile c
- pentrua~patiul liber din fi7ru1 panouri-
lor $i temperatura eag = 60°C, rezulta Tabelul 4.5.6. Valorile fluxuluitermic unitar q~
q" = 5,6 W/m.
in16'~uind in relatia 4.5.14, se obtine Distanta I Fluxul termic unitar qp [W I m2]
fluxul de caldura suplimentar cedat de [mm] Sm= 45 °C Sm = 30 °C
panouri:
=
<Ppm 6,5·9·3 + 5,6·2·{3+ 10·0,4) = 254 W
- fluxul de caldura total cedat de pa-
nouri va fi:
------r---~--·
330
250
I
12
15
I
4

6
-
<P = <P + <P = 2400 + 254 = 2654W 160 i 18 7
P
care pa
acopera . d en·1 e d e ca"Id ura• a I e
pmpier
------------. --------------- ---- ------------ ---------

lncaperii; i
80 ! 22 9
- verificarea condltlei impuse pentru
asigurarea confortului termic se face
Tabelul 4.5.7. Temperaturilemaxima 0Pmax ale panourilorradiante
aplicand relatia 4.5.12, in care se con-
sioera ca intreaga suoratata activa A a fnil.ltimea Hp ale = 1/6 ale = 1/4 ale = 1/3
a panourilor are o ternperatura medfe
[m]
8 = 42°C, valoare obtinuta din nomo- B = 10 m 20 50 B = 10 m 20 50 B = 10 m 20 50
dr'ama 4.5.31 a in functie de tempera-
tura medie a agentului termic 8 = 5
125 120 110 95 92 90 80 75 '
I 72
60°C si latirnea unei lamele I = 40 agm.
~12 ' 100 95 90 84 : 80 I 75
~=r
6 I 128 I I
Temperatura capului s-a considerat:
ec = 30°C.
Coeficientul de transfer termic:
h = C ·b = 4 65·1172 = 5 45W/m2·K
-------~-0-=F~=~~!T:::~r~~~f,T ~I·::=
r pc ' ' ' '
inP8are valoarea factorului de temperatura
12 I 142 140 125 1351115 94 102 95!ss
b = 1, 172 grd3 se obtine din nomograma
4.5.36, in tunctie de: 8c=30°C $i 8 =42°C. ---15!160--155-130 -14u-·t125>-95 ~·
-------'---- I I
115 105 t--9()- L _
Coeficientul unghiular mediu: P
({!pc = 0,055 se obtine din nomograma Observeiie: a - latirnea panoului; e - distanta dintre axele a doua panouri;
4.5.37, in functie de raportul alh = 3/2,5 B - lungimea halei (a panoului).
= 1,2 sl blh = 4,9/2,5 = 1,96, in care se
considera distanta dintre planul panourilor 5,0 ,
v=0,70 m/s
si capul omului h = 2,5 m, iar cele doua E' 4,o
dimensiuni ale suprafetei radiante a = 3,0
-.:::
ca l=6,6b ~/s r-, v"
m si b = 4,9 m. Coeficientul de aosorbtie
11 3,0
I'--. I_
a radiatiilor se ia E = 0, 1 din tabelul 4.5.5 a: 2,0 ' v=0,50 m/s-
......
in functe de distanta panou-om h = 2,5 17 I'--.
m. / v=0,40 m/s
inlocuind valorile de mai sus in relatia '~
4.5.12 se obtine:
lo(
I
l'r <,
hJv=0,30I m/s-
11 -
qpc = hIp c ·({!pc · (8p - (}c )·(1 - E) = ·~ 0,5
I I
II v=0,25 m)s
= 5,4·0,05·{42 - 30)-(1 - 0, 1) = 2,94 W/m2 -~ 0,4 "h( I I
mult sub limita maxima admisibila (/)
(].)
03 . I 1,Q
qpcadm = 19 Wlm2, valoare rnentionata in "'D
I
/ v=0,2 m/s
h'l 0,2 /
tabelul 4.5.4. t
"'D
Exemplulde calcul 2 t II
Se cere sa se incalzeasca prin radiatie
,..l(
a: 0, 1
v v=O, 10 rn/s
de temperatura joasa, utilizand panouri v
de parooseala, 0 incapere avanc dimen-
siunile 6,0x4,9 m; temperatura mterloara
0,05 / I I I 11
15 20 30 40 50 100 150 200 300 400 500
f)i = 20°C; pierderile de caldura <Ph = Debitul M [kg/hi
2148 W din care in zona peretelui exte-
Fig. 4.5.40. Diagrama de calculal pierderilorde sarcini liniare unitare R
rior (cu latirnea de 1 m) <Pc = 848 W
pentruconductedin polietileni 17x2 mm.
corespunzator unei supratete Ac= 6 m2.
 I. lastalatii de Inealzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

- temperatura medie a pardoselii In cele calculeaza cu relatia:

doua variante de realizare a supra-
tetelor lncalzitoare se obtine din nomo-
grama din fig. 4.5.33, astfel:
• In zona centrala pentru q 55,6 W/m2
si temperatura interioar~ 8; = 20°c,
rezulta 8 = 24,3°C;
• In zoha de contur pentru
q = 141,3 Wm2, rezulta 8 = 32,2 °C;
• tJ'mperatura medie a age"rftului termic
In cele ooua variante se obtine din
nomograma din fig. 4.5.30 unde:
• In zona centrala pentru q 55,6 W/m2
si distanta dintre tevi I ,f 250 mm, se
ob tine:
8m = L1 T + 8; = 18,5+20 = 38,5 °C
• In zona de contur pentru q = 141,3
W/m2 si oistanta dintre tevi 80 mm,
se obtine:
8m = L1T + 8; = 23,5+20 = 43,5 °C
- lungimea totala de teava utilizata
pentru suprafata de Incalzit. In cele
doua variante, se obtine tot din dia-
grama din fig. 4.5.33, astfel:
• pentru I = 250 mm, revin 4,0 m/m2 de
pardoseala, iar pe lntreaga zona
centrala:
L = 4·A' = 4·23,4 = 93,6 m
• pentr~ I= 80 mm, revine 12,0 m/m2 de
perdoseala, iar pe lntreaga zona de
contur:
Lc = 12·Ac = 12·6 = 12 m
- fluxul de caldura cedat, de pardoseala
lncalzitoare, zonei inferioare se cal-
culeaza In functie de straturile compo-
nente ale pardoselii. Pentru calculele
practice se utilizeaza tabelul 4.5.6 unde
sunt date valorile fluxurilor termice uni-
tare q;In functie de distanta dintre tevi
/, temperatura medie a agentului termic
8m $i temperatura Incaperii 8; = 20°c
catre care se face cedarea de caldura:
• pentru I = 250 mm; 8; = 20°C;
8 = 38,5 °C rezulta q' 11,1 W/m2 = In tehnica
(Prin interpolare) P utilizeaza, In general, panourile radiante
• pentru I = 80 mm; 8; = 20°C;
8m = 43,5°C rezulta q;c = 20,7 W/m2
(prin interpolare)
- fluxul cedat de pardoseala radianta:
• pentru zona centrala;
<P' = (q + q' )·A'= (55,6 + 11, 1)-23,4 =
p p p = 1561 w a - panoui cu contact bun ihtre tevi $i ecran;
• pentru zona de contur:
<P'pc = (qpc + q;JApc = (141,3 + 20,1)·6
= 972W
- fluxul total cedat de pardoseala radian-
ta:
<P = <P' + <P' = 1561 + 972 = 2533 w
P
care P
acopera pc pier
. d er1·1 e d e ca'Id ura• a I e
incaperii,
- caderea de ternoeratura pe circuit se
<P'
M' = p
P L1T · 1, 163
= • pentru I= 250 mm; L1T = 23 K $i
<P; = 1561 w
M' = 1561123·1, 163 = 58 kg/h
• pentru I = 80 mm; l'l T = 13 K $i
<P;c = 912 W
M' = 912113· 1, 163 = 64 kg/h
= - pi~derea de sarcina pe fiecare circuit se
calculeaza utilizand diagrama din fig.
4.5.40.
• pentru circuitul cu I = 250 mm, prin
care crcula un debit M' =
58 kg/h, la
/= o viteza v =
0, 14 m/~ se obtine o
pierdere de sarcina liniara urutara R =
0, 18 mbar/m, iar pentru lntregul circuit
de lungime L = 93,6 m rezulta:
=
I(RI) 93,6·0, 18 16,8 mbar=
• pentru circuitul cu I= 80 mm, prin care
circula un debit M' =
64 kg/h, la o
viteza v = 0, 15 m/sP;-e obtine o pierde-
re de sarcina liniara unitara R 0,22
mbar/m; pentru lntregul circuit de lun-
gime L = 72 m rezulta:
I(RI) = 12·0,22 = 15,8 mbar.
Observatie: la pierderile de sarcina lini-
are I(RI) se adauqa si pierderile de sar-
cina locale IZ care se calculeaza In fun-
ctie de confiqcratia suprafetei lncalzitoa-
re (tevl din material plastic In spirala) In
conformitate cu cele aratate la §4.2.8.
a
c cul de tevi cu diametrul de 3/8", fixate pe
Fig. 4.5.41. Panouri radiante
utilizind agen~ tennici:
b - panoui cu contact slab ihtre tevi $i ecran;
c - panouri cu tevile distantate de ecran
1 - registru de tevi; 2 - ecran;
3 - izolatie termica,
____ ____.,_
4.5.3. incilzirea prin racliatie
de temperaturi medie
Se realizeaza cu benzi de panouri ra-
diante alimentate cu aqenti termici cu
parametrii ridicati (apa fierbinte sau abur
de presiune medie) precum $i cu tuburi
radiante cu gaze.
Panourile sunt astfel concepute $i am-
plasate incat majoritatea fluxului termic
emis prin radiatii sa fie dirijat catre zona
de lucru. Zona superioara de deasupra
panourilor este considerate zona rece
sau inactiva, lncalzirea realizandu-se prin
efecte secundare (convectie-radiatie),
gradientul de temperatura fiind mic.
Radiatia directa de la aceste tipuri de
panouri asupra omului face posibil
echilibrul termic la temperaturi ale aerului
reduse cu 3 pana la 0 s c.
In raport cu lncalzirea prin convectie,
incalzirea prin radiatie conduce la un
necesar de caldura pentru lncalzire mai
mic, deci la economii energetice de pa-
= na la 20 %.
Sistemul de Incalzre prin radiatie de
temperatura medie este aplicat cu sue-
ces la lncalzirea spatiilor industriale sl, In
special, a celor lnalte peste 10 m, cu
volum mare de aer, putand Inlocui cu
succes solutia cu aer cald In cazul In
care nu este necesara si o instalatie de
ventilare pentru diluarea nocivitatilor.
De asemenea, se poate combina cu
incalzirea cu aer cald, In cazul In care
este necesara compensarea efectelor
negative ale elementelor de constructii
reci, situate la mai putin de 3 m de lo-
curile permanente de munca usoera.
4.5.3.1 Panouri radiante utlliDnd agemi
'8nnici
lncalzirii prin radiatie se
cu ecran In contact bun cu registrul de
tevi (fig. 4.5.41).
Panourile sunt compuse dintr-un fasci-
un ecran metalic contectionat din tabla
de 0,5 ... 1,25 mm grosime, izolat termic la
partea superioara, cu pasla rnlnerala sau
vata de sticla protejata cu o irnoracarnin-
te din folie rnetalica sau din material
plastic.
Tabla este protilata astfel lncat sa Im-
3 2
- ..,.. _

calculeaza cu relatia: - - .....,.. --- - - - ---- --.-----------

L1 T = 2· (50 - 8m) [K] _____ .....,... ------ ...,. _
• pentru I = 250 mm; ------+---------- - _.. _
L1T = 2· (50 - 38,5) = 23 K
• pentru I = 80 mm;
L1T = 2·(50 - 43,5) = 13 K Fig. 4.5.42. Mod de realizare a benzilorradiante de temperaturamedie:
- distribuitor; 2 - colector; 3 - panou radiant.
- debitul de fluid circulat pe un circuit se
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
brace tevile pe jurnatate din circurnferinta
:;ii sa alba, lateral, doua borduri de 45°
pentru a reduce crculatia naturala a
aerului. Contactul teava-ecran se asiqera
prin sudura electrica cu puncte dese
executate pe doua generatoare.
Fasciculele de tevi sunt prevazute la
cele doua capete cu un distribuitor-colec-
tor, care, prin sudura cap la cap, formea-
za benzi radiante cu lungimi corespun-
zatoare conditiilor de montare (fig. 4.5.42).
Panourile radiante cu ecran distantat
au tevile dispuse sub ecran la o distanta
de cativa centimetri (fig. 4.5.41 c).
Conductele cedeaza caldura atat zonei
inferioare, cat si ecranului, care la randul
sau cedeaza caldura prin radiatie zonei
de lucru. Avantajul acestui tip de panou
este acela ca permite utilizarea pentru
ecran a materialelor nemetalice ca: polis-
tiren armat cu fibra de sticla,
4.5.3.2. Tubuti radiante modulars cu
functionarepe gaze
Tuburile radiante de ternperatura me-
die (fig. 4.5.43), functionand cu gaz sunt
emitori obscuri caracterizati printr-o
combustie interna etectuata pe un corp
purtator de caldura la 0 ternperatura de
250 - 550°C. Lungimea de unda cores-
punzatoare intensitatii spectrale maxime
este de 4 mm.
Principiul de functionare a tuburilor ra-
diante consta in incalzirea unui tub din
otel aluminizat (de regula) prin produsele
de ardere rezultate de la un arzator cu
gaz. Hadiatia aparatelor este dirijata spre
sol prin panourile reflectorizante plasate
deasupra tuburilor.
Tehnicile de constructie :;ii tipurile de
materiale propuse sunt diferite dupa di-
Fig. 4.5.43. Panouri (tubunlradiante
cu gaze:
1 - arzator sl camera de combustie;
2 - tub radiant; 3 - ecran; 4 - regulator
de vacuum; 5 - ventilatorpentru evacuare
gaze de ardere; 6 - ventil electromagnetic
dublu; 7 - regulator de presiune pentru
gaze; 8 - aparat de control :;ii cornanda:
9 - carcass de protectie,
I. lnstalatii de lncalzire
versii fabricanti, insa toti prezinta aceleasi cienta sistemului de incalzire scade foar-
elemente de baza: te mutt cu repercusiuni asupra conditiilor
- arzatoarele. de contort care nu mai sunt indeplinite.
- tuburile radiante, • Tubul radiant este un tub de sectiu-
- ventitatoarele, ne crculara, diverse lungimi si diametru
- accesoriile. variabil in functie de tipul tubului radiant
• Arzatoarele pot ti de tipul cu aer in- (de la 80 mm la 100 mm), prin care cir-
suftat si flacara stabilizata, urmate de o cula gazele de ardere. De exemplu la tu-
camera de ardere sau de tiput cu aer as- burile radiante modulare INFRA (Syste-
pirat si preamestec partial aer - gaz. In ma), primul tronson are un diametru mai
prima varianta, circuitul gazelor de ardere mare continand la interior camera de ar-
este in suprapresiunein raport cu mediul dere si, ceea ce este foarte important
ambiant in timp ce in varianta a doua, pentru calitatea produsului :;ii durabilita-
circuitul gazelor de ardere este in depre- tea in timp, este din otel inox. Diametrul
siune in raport cu mediul ambiant ceea se rnicsoreaza catre extremitatea prin
ce confers o siquranta deosebita in ex- care se face evacuarea gazelor de arde-
ploatare. Tuburile radiante modulare sunt re, sistemul fiind astfel gandit incat sa
inzestrate cu o bujie de aprindere. Un asigure un transfer de caldura optim intre
termocuptu sau o sonda de ionizare pen- gazele de ardere si peretele tubului. To-
tru detectarea ftacarii, cornanda deschi- todata se asigura o buna uniformitate a
derea electrovanei principale de alimen- temperaturii peretetui tubului datorita in-
tare cu gaz. Arzatoarele, in general, sunt tensiticerii transferului de caldura prin
cu debit constant. Reglarea functionarf convectie cafre finalul circuitului gazetor
arzatorului se face prin tot sau nimic cu de ardere prin prezenta unui sistem de
ajutorul unui sistem de control comandat turbionare.
de o sonda de ternperatura amplasat in • Ventilatorul pentru evacuarea gazelor
zona de lucru a spatiului Incatzit. de ardere este un ventilator rezistent la
Aerul de ardere poate proveni de la o temperatura relativ inalta a gazelor dear-
priza de aer inzestrata cu un filtru fixat pe dere; caracteristici 230V, 50/60 Hz, IP 44
fiecare erzator care preleveaza aerul de (IP 55), 50/100W.
la interiorul tocalului de incalzit, insa se • Alte componente: aprindere etectro-
recornanda ca priza de aer primar a fie- nica, dispozitiv de detectare a ftacarii
carui arzator sa provina de la exteriorul prin ionizare care au rolut de a realiza
cladirii eventual prin intermediul unei tu- aprinderea si respectiv de a sesiza pre-
bulaturi coaxiale. Se evita prelevarea ae- zenta sau absenta flacarii.
rului interior incarcat de diverse particule • Presostatul diterential este plasat la
in suspensie. Gazele arse trebuie obliga- intrarea ventilatorului de extractie. El ser-
toriu evacuate spre exterior prin interme- ve:;;te ta buna functionare a electrovanei
diul unei tubulaturi ftexibile sau rigide principale de alimentare cu combustibil.
care, sirnpla sau coaxiala care trebuie sa • Alte accesorii:
reziste la temperatura relativ ridicata a - panou de cornanda :;ii control al siste-
gazelor arse (cca. 150°C). Gazele arse mului care poate confine:
sunt evacuate cu ajutorul unui exhaustor - o sonda de ternperatura plasata in in-
amplasat in avatul circuitului realizat de cinta incalzita. Ca in toate sistemele de
acestea. Elementele componente ale incalzire prin raolatie este esentiala fi-
unui tub radiant sunt: xarea unui punct de functionare a apa-
• Ecranul reflectorizant este realizat din raturii de reglare (temperatura medie
ote: inox AISI 430 cu un coeficient de re- radiants) sl nu a unei temperaturi a ae-
flexie foarte ridicat montat deasupra tu- rului interior a incaperii. Este improprie
burilor sl repartizat pe toata lungimea utilizarea unui termostat de camera
acestora. Desi la prima vedere pare un - senzor de ternperatura exterioara;
accesoriu lipsit de irnportanta, rolul ecra- - procesor programabit;
nului reftectorizanteste acela de a unifor- Caracteristici:
miza si directiona radiatia in planul cap- - poate comanda si controta doua arza-
tator, contribuind astfel la cresterea con- toare;
fortului in incinta lncalzita, Acesta poate - poate comanda trei regimuri de tem-
ti izolat ta partea superioara pentru ca peraturi: confortabil, economic, de gar-
emisia catre acoperisul cladrii sa fie da (antiinghet);
complet elirninata. - poate comanda patru programe de lu-
Exista variante de ecrane reftectorizan- cru in functie de solicltari: automat,
te reatizate din otel atuminizat sau tabla confortabil, economic, de garda;
zincata insa in timp acestea devin mate, - permite programarea temperaturilor
lsi pierd proprletatile reftectorizante, dorite: zilnic, saptarnanal, temperatura
scazanc eficienta intregului sistem radi- de garda in perioadele de vacanta;
ant care se transtorrna intr-un sistem Gama de puteri in care se produc
convectiv amplasat la partea superioara aceste tuburi radiante variaza de la 15
a incaperii. Desi tuburile radiante consu- kW la 60 kW. Tuburile radiante modula-
ma aceeasi cantitate de combustibil, efi- re pot ti in forma de U, ta care atat arza-
 I. lnstalatii de lncalzlre
torul cat $i exhaustorul sunt amplasate la
acelasi capat al tubului sau pot ti
monotub, la care arzatorul este amplasat
la un capat, iar exhaustorul la celalalt
capat, Avand In vedere proportionalitatea
lntre suprafata corpului emitor si fluxul de
caldura cedat prin radiatie, la aceeasi
lungime a modulului radiant, tubul In
torrna de U emite In incapere un flux de
caldura dublu fata de tubul monotub.
Lungimile uzuale ale modulelor radiante
sunt de 6m, 9m, 12m pentru tuburile In
forrna de U si de 6m, 9m, 12m, 15m,
18m pentru monotub.
Aceste sisteme au lnsa limite de apli-
cabilitate cum ar ti de exemplu lnaltimea
minima de montaj 5m sau montajul In
cladiri In care nu exista degajari de
suostante volatile etc.
Tuburile radiante de medie temperatura
utilizeaza potentialul termic al gazelor de
ardere pe care le produce arzatoul pana
la o valoare de cca. 150-160°C tem-
peratura cu care sunt evacuate In exterior.
La aceasta ternperatura lnsa gazele de
ardere pot ti recirculate arnestecandu-le
cu noi produse de ardere. Efectul gene-
ral scontat este scaderea temperaturii de
la care se radiaza caldera In lncaperile
incalzite, Aceasta pe de o parte ar putea
permite aplicarea acestei solutii de incal-
zire si pentru incaperi de inaltime mai re-
dusa stiut fiind faptul ca inaltirnea mini-
ma de montaj este dependenta de tem-
peratura pe suprafata emitoare si, pe de
a
b
T c
' I
i + '
N! I
£1 £1
c a panourilor cu apa fierbinte;
Fig. 4.5.44. Amplasarea panourilor
radiante:
a - direct la plafon; b - distanfate de
plafon, In plan orizontal si fnc/inat;
c - la tnettimt diferite.
alta parte, creste randamentul echipa-
mentului prin reutilizarea potentialului ter-
mic al gazelor de ardere.
ln acest sens unii producatori de ast-
fel de echipamente au dezvoltat tubula-
tura radianta cu recirculare sau chiar tu-
buri radiante modulare cu recirculare.
Recircularea se face post combustie
pentru a nu perturba caracteristicile ar-
derii si pentru a obtine si efectul dorit
adica introducerea gazelor de ardere re-
circulate (de ternperatura scazuta) in lun-
gul peretelui tubului dupa dezvoltarea
frontului de ftacara, Un strat de gaze de
ardere reci vor lmbraca peretele tubului
radiant, in interiorul acestora gasindu-se
(ca un nucleu) noile produse de ardere
de ternperatura rlcicata, Datorita transfe-
rului de caldura $i masa, ulterior, se ob-
tine un fluid de ternperatura variabila in
lungul tubului radiant care va ajunge la
evacuare la cca. 120-150°C si din care
circa 20 % se evacueaza in atrnostera $i
80 % se reintroduce in circuitul radiant.
Fluidul caloportor este vehiculat cu ajuto-
3 pusa de conditiile constructive si are in-
/:
a mici se face diferentiat, in functie de na-
2 tura acestora (fig. 4.5.45).
~=====:j
: !~~~~~~~ ~~~~~~
~ t
b tura 1ff = fJd - 8, (fig. 4.5.45 b). Daca nu
/
·'------..---.
L~(150~L
7b
Fig. 4.5.45. Alimentarea panourilor
radiante cu agenttermic:
a - varianta cu abur; b - varianta cu
apa fierbinte; c - detaliu de alimentare
1 - distribuitor de abur; 2 - panouri;
3 - conducte de abur; 4 - conducte de
condensat; 5 si 6 - distribuitor sl colec-
tor de apa fierbinte; 7 si 8 - conducte de
apa fierbinte de ducere si lntoarcere.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
rul exhaustorului amplasat in avalul tubu-
lui radiant, intregul circuit al gazelor de
ardere fiind in depresiune in raport cu
mediul ambiant.
4.5.3.3. Amplasarea tuburilor (panourikHj
radiante
Amplasarea tuburilor radiante se face
astfel incat in zona de lucru sa se reali-
zeze o ternperatura cat mai uniforrna, In
functie de inaltimea spatiului care urmea-
za a ti lncalzit, de tipul modulului radiant
care se propune a ti instalat (putere
terrnica) si de indicatiile producatorului
(tipologia ecranului reflectorizant) se sta-
biteste distanta intre axele modulelor ra-
diante $i distanta fata de peretii incintei.
4.5.3.3.1 Panouri radiante utiliz.And
&genii termici
Amplasarea se face In pozitie orizonta-
la, deasupra zonei de lucru, astfel incat
sa nu dezavantajeze procesul tehnologic
si patrunderea luminii naturale si sa reali-
zeze Incalzirea uniforrna a zonei de lucru.
lnaltlrnea de montare este, de obicei, im-
fluenta asupra temperaturii maxime ad-
misibile a panoului radiant. Pentru a
compensa efectul suprafetelor delimita-
toare reci asupra microclimatului din zo-
na de contur a unei hale, se pot monta
in aceasta zona benzi radiante la o Inal-
time mai mica sau inclinate (fig. 4.5.44).
Alimentarea panourilor cu aqenti ter-
ln cazul utilizarii aburului, panourile
sunt alimentate in paralel, cu posibilitatea
de a scoate din functiune o parte din ele,
cand temperatura exterioara este mai
rldicata sau cand in zona respectiva nu
se lucreaza (fig. 4.5.45 a).
J ln cazul utilizarii apei fierbinti panourile
sunt alimentate in serie pentru a da po-
sibilitatea realizarii ecartului de tempera-
se poate realiza ecartul de temperatura
impus, se recurge, uneori, la folosirea in
continuare a apei flerbintl iesite din pa-
nouri, pentru alimentarea unor aparate si
corpuri de incalzire (aeroterme, radiatoa-
°C
"""'"~
- - ·J..-'
...
Fig. 4.5.46. lncilzirea prin radialie
cu panouri radiante a unui atelier
cu profilmecanic.
 Capitolul 4: Sisteme de inealzire I. lnstatatii de Incalzire

MONTAJUL TN SERIE
---- MONTAJUL TN PARALEL
2L

SE(TIUNEA A-A SE(TIUNEA A-A

1/2 d ~·~l/2i=1
I ,------- '~----- ~l
A =====- l=
I i2
I
I
I ~ ~

Fig. 4.5.47 Exemplu de montarea tuburilorradiante in paralel 'i in serie.

re etc). De asemenea, pentru a realiza o
temperature cat mai uniforrna in zone de
lucru se recomanda ca panourile ra-
diante alimentate cu apa fierbinte sa fie
montate la Inaltirni diferite (fig. 4.5.44 c).
in fig. 4.5.46, este prezentat modul de
amplasare a unui panou radiant intr-un
atelier cu profil mecanic.
4 5 3 32 TubCM1l"llCliante
modulare pe gaz
Tuburile radiante pot fi montate la pla-
fonul lncaperilor, la inaltimi mai mari de
4,5m in paralel sau In serie asa cum este
ilustrat In fig. 4.5.47. Atunci cand se
doreste lncalzirea totala (qenerala) a ln-
caperf trebuie sa se tina seama de lnal-
tirnea la care se poate realiza montajul
pentru stabilirea distantel intre axele tu-
burilor radiante (I) si a distantelor fata de
tajele pe care le ofera incalzirea prin ra-
diatie, atunci se poate opta fie pentru
montarea tuburilor radiante la plafon fie
pentru montajul inclinat la perete. in am-
bele situatii se recornanda utilizarea unor
ecrane speciale (mai adancf) pentru con-
centrarea fluxului radiant In zona care ur-
rneaza a fi incalzita ca in fig. 4.5.49
Distributia fluxului radiant la sol pentru
un singur tub radiant modular si a fluxului
total pentru 5 module radiante INFRA
128 (45 kW) amplasate la o lnaltime de
9m cu interaxa de 10 rn, dispunere para-
lela este prezentata in fig. 4.5.50.
'
- n
4 5 3 3 3 Tubulatura radiant;J cu
recircularea gaze/or de ardere
Traseul tubulaturii radiante depinde de
diversi factori dintre care cei mai impor-
tanf sunt dimensiunile spatiului de incal-
zit (lnaltime, latlme $i lungime). in functie
de necesarul de caldura $i inaltimea ha-
lei, tubulatura radianta. poate avea confi-
guratie rnonotubulara sau bitubulera
(model M sau model U).
0 data individualizata. inaltimea de
montaj a tubulaturii radiante (H) din tabe-
lele 4.5.8. pentru incalzirea totata a spa-
tiului, se deterrnina interaxa maxima (I) a
liniilor radiante $i distanta (D) dintre
tubulatura radianta $i peretii perimetrali.
Dupa stabilirea traseului aproximativ al
I d

~VV\!-
"v:
pereti (lntre extrernitatile tuburilor radian- H . H
te si elementele de constructie) In con-
formitate cu schemele indicate de produ-
' I t .t • • ~
catori (fig. 4.5.48).
De asemenea trebuie rnentionat faptul INFRA 6, lungimea modul radiant 6 metri, putere arzator 28 kW
ca la stabilirea inaltimii minime de mon- H 4 5 6
taj se face In baza lirnitarii fluxului termic
I max 5 6,5 8
maxim asupra capului unei persoane
atlata in planul receptor. dmax 2,5 3 3,5
Alegerea lnaltimii de instalare (H) a mo- INFRA 9, lungimea modul radiant 9 metri, putere arzator 45 kW
dulelor radiante este strict legata. de dez-
H 5 6 7 8 9 10 11 12
voltarea pe verticala a spatiulul care ur-
rneaza a fi lncalzit; in aceasta modalitate I max 6 8 9 10 10 10 10 10
se iau In considerare eventualele limitari dmax 3 3,5 4 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5
pe care le pot aduce elemente ca poduri
rulante, corpuri de iluminat, rafturi Inalte, INFRA 12, lungimea modul radiant 9 metri, putere arzator 45 kW
paturi de cabluri electrice, conducte etc. H 5 6 7 8 9 10 11 12
Odata aleasa inaltimea de montaj (H), se I max 6 8 9 10 10 10 10 10
pot stabili (I) $i (d) din tabelele din fig.
dmax 3 3,5 4 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5
4.5.48. Valorile (I) sl (d) se deterrnina pe
de o parte din conditla ca intersectia co- Raport intre puterea terrnica totala instalata. (W) sl supratata lncalzita (m3)
nurilor de radiatie sase faca la minimum H 4 5 6 7 8 9 10 11
1,8m (lnaltimea unei persoane aflata. in
W/m2 190 190 210 210 230 230 250 250 -5°C
zona de lucru) $i pe de alta parte din
conditia ca intensitatea fluxului radiant in W/m2 190 200 220 220 240 240 260 270 -10°C
zona de lucru sa fie suficienta pentru a W/m2 190 210 230 230 250 250 270 280 -20°C
realiza temperatura dorita. In tncapere.
Daca optiunea este pentru lncalzirea Fig. 4.5.48 Limitelemaxime ale distanielordintreaxele tuburilor
zonala sau localizata (a posturilor de lu- radiante 'i taiA de pereii
cru), beneficiind astfel de unul din avan- a - lnciilzirea totalii (la viteza re/ativii a aerului inferioarii valorii de 0,5 mis)
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

tubulaturii radiante se trece la asocierea
grupului de combustie cu o tubulatura
radianta corect dirnensionata din punct
de vedere al pierderilor de sarclna ale
gazelor de ardere pe traseul respectiv.
Aceasta asociere se poate face cu
ajutorul datelor inscrise in tabelul 4.5.9.
Ventilatorul cu care este dotat grupul
de combustie, trebuie sa asigure vehicu-
larea unui debit de gaze de ardere adec-
vat pentru a putea obtine: uniformitatea
temperaturii pe supratata tubulaturii
radiante, un timp redus pentru intrarea
rapida in regim stabil de functionare,
randament ridicat al transferului termic
radiant, randament global al echipamen-
tului ridicat. Daca exhaustorul nu are su-
ficient debit se creaza varturi de tempe-
ratera pe tubulatura radianta, se pot pro-
duce degradari ale tubulaturii radiante in
prima parte a acesteia (in vecinatatea
grupului de combustie), apare neunifor-
mitatea distrlbutiel caldurii in mediul am-
biant, deci un randament scazut al emi-
siei. Se rnareste de asemenea timpul de
intrare in regim, iar randamentul global al
instalatiei se dirninueaza, In fig. 4.5.51.
se observa diferenta intre variatia tempe-
raturii in lungul tubulaturii radiante pe o
lungime de 160 m in cazul unui grup de
combustie cu ventilator corect dimensio-
nat si unul incorect dimensionat.
OBSERVATll:
1) Se rearnlnteste faptul ca toate tabelele
cu limitele distantelor maxime sunt
valabile atunci cand este incalzire totala
a spatiului. Pentru lncalzirea zonala va-
lorile parametrilor H, I trebuie sa fie
reduse pentru diminuarea raportului
dintre suprafata de incalzit si supratata
totala a halei. Trebuie de asemenea
luata in considerare prezenta peretilor
interiori, a maslnilcr sl a gradului de
ventilare a zonei respective.
2) In cazul valorilor mari ale inaltimii de in-
stalare (H), in scopul evitarii ca radiatia
directa sa atinga peretii perimetrali pe 0
inaltime mare, crescand astfel pierderile
de caldura prin acestia, este necesara
pozitionerea liniilor radiante cat mai
cafre centrul halei, marind astfel dis-
tanta fata de pereti (d) si rnicsorand in
consecinta interaxa (I} (fig 4.5.52 a).
3) Pentru suprafete mari de incalzit (ca in
figura de mai jos) poate ti convenabila
eresterea interaxei maxime (lmax) a
liniilor radiante centrale si rnicsorarea
interaxei liniilor radiante din zona
periferica unde sunt mai mari pierde-
rile de caldura (fig. 4.5.52 b).

4.5.3.4 Dimensionarea insta/atiilor de

1i1cj/zjfe prin radiatie
Dimensionarea instalatiilor de incalzire
prin radiatie de temperatura medie nu
difera ca metodologie de cea prezentata
la calculul instalatiilor de incalzire prin ra-
diatie de temperatura joasa, fiind nece-
sare urrnatoarele date:
- cunoasterea caracteristicilor construc-
tive ale lncaperilor:
INFRA 6, lungime modul radiant 6 metri, putere arzator 28 kW
- cunoasterea caracteristicilor construc-
H 4 5 6 tive si termice ale panourilor radiante.
I max 4 4,5 4,5 Calculul de dimensionare cuprinde ur-
INFRA 9, lungime modul radiant 9 metri, putere arzator 45 kW matoarele etape:
- determinarea necesarului de caloura
H 4 5 6 7
pentru incalzjre conform SR 1907 (fara
I max 4 5 5 5 considerarea adaos aer Ac - cazul in-
INFRA 12, lungime modul radiant 12 metri, putere arzator 45 kW calzirii prin radiate)
H 4 5 6 7 - determinarea numarului de module ra-
diante din conditia de acoperire a ne-
I max 4 5 5 5
cesarului de caldura pentru lncalzire si
Raport intre puterea termica totala instalata (W) si suprafata incatztta (m2) din conditia de respectare a acoperirii
H 4 5 6 7 geometrice a spatiului de incalzit (ve-
W/m2 rificarea distantelor I si d in functie de
400 420 450 480
inaltimea de montaj, H) sau cu alte cu-
Raport intre puterea terrnica totala instalata (W) si supratata lncalzita (m2) vinte calculul suprafetei incalzitoare ne-
H 4 5 6 7 cesare.
W/m2 500 550 580 600 - verificarea intensitatii de radiatie asupra
capului unei persoane aflata in planul
Raport intre puterea terrnica totala instalata (W) si suprafata Incalzita (m2)
captator cu relatia de calcul 4.5.12 (in ca-
H 4 5 6 7 zul in care aceasta nu a fost deja verifi-
W/m2 700 730 760 780 cata prin indicatiile date de producator),
H=inaltimea de instalare (m); l=distanta intre axe (m), d=distanta intre extrernitati (m)
4.5.3.4.1. Caracteristicile tennice
Fig. 4.5.48 Limitelemaxime ale distamelordintreaxele
ale panourilor
tuburilorradiante •i fail de pereli
Principalele caracteristici termice ale
b - tncetziree zonete.
unui panou sunt: temperatura medie fJP
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire

Incalzlrea zonala localizata [ncalzirea zonala localizata

Montajul tubulaturilor radiante la plafon Montajul tubulaturilor radiante la perete

Se recornanda
Se recornanda
Reflectoare
Reflectoare Reflectoare normale
·;;;;;;''\tip MAXI normale
! '
DA NU

Fig 4.5.49 Tipuride ecraneutilizatein incilzirea zonali liSi efectulobiinut.

[W/m2] - alegerea tipului de panou incalzitor (cu

160 --modul 1 aqenti termici sau cu gaze naturale)
140

-
~
Jr" , .. ''! .... ·- .,.'! • ... ,_ ....
_,
_,._
-e--moou
modul 3
2 tinand seama de tipul si de destinatla
cladirii:
- calculul preliminar, de stabilire a ca-
120 ,_
- ,~
rnodul 4 racteristicilor termice si constructive ale
•
I

100

l..L
.,• ~~ 'I
~
l;.
...
--modul 5
panourilor;
- calculul de verificare a intensitatii de

~•~
80 -e-TOTALE radiatie asupra capului.
'~
#
60
,. ' ~
11
I•
in general, operatiile de calcul sunt eel
indicate la § 4.5.2.7, cu unele amenda-
40

20 I•
,. ' \,
~ . I I I I
'"'
;i.
I
I•
•
mente in cazul lncalzirii perimetrale sau a
unei zone dintr-o incapere.
Zona perimetrala dintr-o hala industria-

0
1•" ~ I i .4 I I !'ti'- la este considerata portiunea cu distanta

0 10 20
'' r 30 40 50 60 70
latirne hala[ m]
de circa 3 m de la peretele rece exterior,
acolo unde se presteaza o rnunca fizica
usoara. in calculele termice se iau in
Fig. 4.5.50 Distribuiiafluxuluiradiantla sol pentruun singurtub radiant considerare numai elementele de con-
modularliSi a fluxuluitotal. structii care marginesc zona perirnetrala.
5 module radiante INFRA 12 B (45 kW) amplasate la o inalfime de circa 9 m, La dimensionarea intalatiilor de Incalzi-
interaxa 10 m. re prin radiatie aferente unei zone dintr-o
incapere trebuie sa se aiba in vedere, in
si fluxul termic unitar emis q . te partial in ecranul de tabla. in tabelul principal, pozitia acestora in raport cu
· Pentru calculele practice ~e utilizeaza 4.5.7 sunt date valorile aproximative ale suprafetele reci ale incapern: zonele din
nomograme sau tabele care dau direct temperaturilor maxime (J max ale panouri- apropierea peretuor exteriori sau zonele
valorile caracteristicilor termice ale lor radiante in functie 'de Inaltirnea de interioare unde intluenta radiatiei reci
panourilor radiante. montare h , latimea a a panourilor, dis- este, practic, neglijabila.
in nomogamele din fig. 4.5.53. sunt tanta e dirftre axele panourilor si tempe- Exemplulde calcul 3
date caracteristicile termice ale panouri- ratura interioara 8; . Se cere sa se incalzeasca prin radiatie
lor radiante de ternperatura medie cu de ternperatura medie o hala indusmala
bordurile laterale dirijate in jos, fiind exe- 4.5.3.4.2 Calcululsuprateieiincilzitoare (fig. 4.5.54) cunoscand urrnatoarele:
cutate cu ecran de tabla din otel (fig. Algoritmul de calcul cuprinde urrnatoa- - dimensiunile halei: lungimea A = 110 m;
4.5.53. a) si cu ecran de tabla din alu- rele etape: latimea B = 48 m si ina~imea H = 15 m;
miniu (fig. 4.5.53. b). - calculul pierderilor de caldura (para- - peretii exteriori executati cu ziderie din
Tevile cu diametrul de 1" sunt ingloba- graful 4.5.2.7.2.1); BCA;

Variatia temperaturii superficiale In lungul tubulaturii radiante Variatia temperaturii superficiale in lungul tubulaturii radiante
ventilator insuficient - temperatura depaseste 300 °C ventilator suficient
400 400

() 350 350
0
<, ....._
>C\l 300 300
(ii
~ 250
<,
...<, 250
-
s
--
.......__
-
-
200 200
:::J ~
ca 150
Cf)
150 ......
~ 100 100
Qi I
o, 50 50
E
2 0 0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
[m] [m]
Fig 4.5.51 Variaiiatemperaturiiin lungultubulaturiiradiantein tunciie de ventilatorulutilizat
 I. lnstalalii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

a)

kl max l=lmax b-lrnax l=lmax kl max

b)
Fig 4.5.52 SolU1:ii practice de amplasare a tubulaturii radiante
a - sectiune; b - vedere in plan

- ferestre simple metalice; raportul de
vitrare A1 I A = 1/3;
- usi simple dih metal; raportul Au I AP =
0,02;
- pardoseala direct pe parnant:
- temperatura interioara (Ji = 14 °C;
- constructia este situata lntr-o zona cu
(Je = - 12°C;
- agent termic apa fierbinte d Ie e,
= obtine qP = 690 W/m2 si o diferenta
150/70°C
Rezolvare
- se calculeaza pierderile de caldura
dupa metoda indicata la § 4.5.2. 7 .2.1,
rezulta <Ph= 920.000 W;
- se aproxirneaza temperatura maxima
ePmax a panoului radiant utilizand ta-
belul 4.5.7 unde pentru H = 8 m, un
raport ale= 1/4 (valoare J'proximativa)
si B = 48 m se obtine (prin interpolare) planul incaperii (fig. 4.5.54).
(J
Pmax
= 97°C·' Aleqand o latirne de panou
- se alege tipul de panou cu ecran de =
a 105 cm, rezulta o lungime totata de
tabla, cu distanta dintre tevi I= 15 cm. panou L = 1333/1,05=1270 m.
Pentru: Prevazahd 6 benzi radiante, fiecare alca-
ea - (Ji= [(ed + 8,)12] - (Ji= tuita din coua panouri alaturate, rezulta
9
= [(150 + 70Y2J - 15 = 95 K, lungimea unei benzi
din nomograma din fig. 4.5.45 a se Lb = 1270/2·6 = 106 m (lungime ce se
lnscrie In lungimea halei A = 110 m).
(JP - ei = 86 K, de unde valoarea - se verlflca temperatura maxima a pa-
(J = 86 + (J = 86 + 14 = 100 °C. noului radiant (Jpmax In functie de ra-
PComparativ cu valoarea aproxirnata (8 portul ale = 2, 118 ::::: 114 (valoare ce
= 97 °C} se poate considera ca tern~ corespunde cu cea aproxirnata pentru
peratura panoului se incacreaza In limita calculul lui q ).
acceotablla de ±5 %. - se veritica Pinfensitatea de radlatie
- se determina suprafata de Incalzee asupra capului utilizand relatia 4.5.12.
A = <P/q = 920 000/690 = 1 333 m2 qpc = h · ip pc · (8p - (J ) · (1 - E)
- seP trece Pl a amp I asarea panoun ·1 or •m 'pc c

Tabelul 4.5.8. Limitele distanielor pentru tubulatura radianUi

D 300mm model U cu 2 tuburi (pentru OHA 100, OHA200, OHA400)
Inaltirnea de instalare H [m] 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
lnteraxa max I [m] 11 12 13 13 14 14 15 16 16 16 16 16
Distanta fata de peretii laterali d [m] 4 4,5 5 5,5 6 6,5 7 7 7,5 8 8 8,5
Distanta fat{! de peretii opusi
[m] 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6
grupului de combustie
Distanta fata de peretl
[m] 2 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 5
(capacul final al tubulaturii) d
D 300mm model M cu 1 tub (pentru OHA 20, OHA50/100, OHA150/200, OHA 300)
Inaltirnea de instalare H [m] 4 5 6 7
lnteraxa max. I [m] 8 9 10 10
Distanta tata de pereti d [m] 2,5 3 3,5 4
 Capitolul 4: Sisteme de inealzire I. lnstalaf]] de incalzire

in care: • pentru a/h = aa'.IAA1 = 1,05113 = Se continua calculul dupa procedeul

hrpc = cpc ·b = 0,8 si blh = aa''.IAA1 = 53113 = 4, 1 descris mai sus $i se obtin urrnatoarele
din nomograma din fig. 4.5.37 se obtine valori pentru coeficientii unghiulari medii,
unde pentru 8 = 100° C si 8 = 30 °C qi Aa'aa'' = 0,005, de unde considerandu-se omul, succesiv, in po-
din nomogranfu din fig. 4.5.36 cse obtine cpA 1 = 4({!Aa'aa" = 0,02 zitille A3, A.4, As si A6:
b = 1,56 grd3; valoarea lui cpp 4,65 = b) Omul in pozitia A2. fiiA.J = 0,008; CiJA4 = 0,004;
W/m2K Rezulta h = 7,3 W/m2K fiiA2 = 2·(<p Bb'aa" - 7Paa"'bb.) fiiAs = 0,002; fiiAs = 0,001.
ip - coeficientul Jnghiular mediu se cal- • pentru a/h = Ba'/BA2 = 9,05113 = fn mod analog se ob tin $i celelate
c~~aza folosind metoda grafo-analitica, 0,69 $i blh = Bb1/BA2 = 53113 = 4, 1 valori ale coeficientilor unghiulari pentru
din aproape in aproape, utilizand sche- • pentru a/h = Ba"IBA2 = 0,54 $i pozitiile 8; 81; 82 ... ; C; C1; C2 ... etc.
ma de amplasare a panourilor din fig. blh =
Bb'IBA2 4, 1 = Se traseaza la o anurnita scara pe
4.5.55 a. din nomograma din fig. 4.5.37 se obtine: axa absciselor distantele dintre axele
Astfel, pentru panoul in pozitia A: 7P8b'aa" = 0,045 $i fiiaa"'bb' = 0,04 rezulta panourilor, iar la alta scara pe ordonata
a) Omul in pozitia A 1 fiiA2=2·(0,045 - 0,04) = 0,01 valorile coeficientilor unghiulari medii,
obtinandu-se curbele de variatie ale
acestora (fig. 4.5.55 b). Prin insumarea
grafica a ordonatelor se obtine curba
rezultanta cu valoarea maxima
ip c = 0,06
11
14

13 (-
I 1" It ' I
qp
8' I
'
I I I
Carton asfaltat
I I v ~ntensitatea de radiatie asupra capului:
q c = h, c·ip c·{B - 8c}·{1 - E) =
10 (-
~~''°"'''"'""·" " 1/2 /v v
Placii. din otel 1,25 mm
/
p =
1,?J.o,06·(100-30)·(1 - o, 15) 26 "C
valoare care se inscrie in limitele admi-
=
~v -:
l qpa !!; ,~o/ -: sibile (tab. 4.5.4). Pentru coeficientul
."-90
CT
a;
l
/,, '2-()IV / v /
E = 0, 15 valoarea s-a luat din tabelul 4.5.5
- se deterrnina lungimea de inseriere a
I/ v v t/ v v
L v
'E 80

2
::::J
o
.E

~60
::::J
70

:s
x
::::J
0
- - -
-- - -

/
v -: vv v
Vi v
v
./

-:
/

·-· -----
panourilor astfel incat sa se asigure
realizarea
=
ecartului

cp
de temperature
L1 T 80 K, utilizand relatia:
:rrD2
· L1T · c
v v
u::: u::: 0 p · v · n · -~
/
/ ./ ~ I/
L=-p-= 4
50 --··· ~-~ ~- ' qP ·a qP ·a
0
'/ ;/ v v+ unde:
50 /
40
-: I D - diametrul tevilor D = 1" = 0,025 m,
4 00 ~ I
n - nurnarul de tevi n 6 buc, =
30 / I
I v - viteza apei in tevi v 0, 15 mis, =
30
50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 L1 T - ecartul de temperatura, L1 T = 150-70=
Diterenta de ternperatura [!lag - !!;] [K] = 80 K
a c - caldura rnasica 1, 16 W/kg·K
qP - fluxul termic unitar cedat de panou
q 690 W/m2=
a - latimea p/noului a 1,05 m =
14 -
v
1
1"
1
tq'p
1 8'1 1 1
Carion a~faltat1 // / / p- densitatea apei pentru Bm 100°C, =
p = 950 kg!m3
13
a~ ~~;''"''"
a~ 112 1
1.. 112 Placa din alumini~/,,.a,75 /
,f:/,, -: -: /
/
/
./
f nlocuind se obtine: L;:::: 650 m
Rezulta ca este necesar inserierea a

90 -
v
l qpa 8I
1 mm

/."
'//ri~/
':iv',~//
/
v cate 6 benzi de panou pentru obtinerea
ecartului L1 T 80 K.=
."- - ~/ ri'S..v
CT -- -- Exemplul de calcul 4
.l9
80 U ;/_,/)':JV Se cere sa se incalzeasca prin radiatie
·c:
::::J 0
/ / / ·- de temperatora medie o hala indusfriala
o 70
E /~ ~ avand;
0
2 60 /
:s
x 0
/, ~
::::J
u::: /; ~
v
50 0

40

30
5 o~

40
~
~
+
I
~
I
E
II

30 zona de lucru
50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170
Diferen\a de temperatura [!lag - !!;] [Kl
b
Fig. 4.5.53. Caracteristicile tennice ale panourilor radiante utilizind agenti Fig. 4.5.54. Sectiunea printr-ohall
tennic: cu instalailide incilzire cu panouri
a - varianta cu ecran de tabla din otet; b - varianta cu ecran de tabla din aluminiu. radiante (ex. 3).
 I. lastalatii de inciilzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire

conditlile referitoare la acoperirea geo-

rnemca a suprafetei incalzlte, respec-
tancu-se distantele corecte fata de pe-
retii halei ale tubulaturii radiante. Urrna-
torul pas este asocierea grupului de
combustie la tubulatura radianta propu-
sa. Se face calculul lungimii virtuale a
tubulaturii care este reprezentata de su-
ma dintre lungimea reala a traseului
acesteia si lungimea flctiva introdusa ca
urmare a transforrnerii pierderilor de sar-
cina locale (din curbe) In pierderi liniare
(conform tabel 4.5.9). Rezulta. o lungime:
a L= 53 + 47 + 8 + 6 + 6 + 9 = 129 m.
Se alege grupul de combustie OHA

+ '
.r '
.r 400/250 avand 250 kW putere norninala
(v. tab. 4.5.11).
0,06 ----f-----------1-------::..:...o---+----+-- Aspecte din diverse hale incalzite cu
tuburi radiante sunt date In fig. 4.5.57.
0,05 I
4.5A. incilzirea prin radia1ie
0,04 de temperaturi inalti

0,03 Acest tip de lncalzire prin radiatie se

realizeaza cu panouri radiante (radiant')
cu temperatura de peste 500°C, utilizand
gaze naturale sau energie elecmca.
Randamentul radiantilor este ridicat chiar
si In cazul utilizarii combustibililor clasici,
deoarece arderea este aproape
cornpleta, dar mai ales pentru ca gazele
de ardere se racesc pana la temperatura
incaperli. Dezavantajele principale sunt:
Punctul F E D c B A
consumul de oxigen din incapere si
A 0,001 0,002 0,004 0,008 0,010 0,02 difuzia, tot In spatiul incaper!l, a
B 0,002 0,004 0,008 0,010 0,02 O,Q1
monoxidului de carbon ca si a vaporilor
de apa (In cazul combustibilului gazos).
c 0,004 0,008 0,001 0,02 O,Q1 0,008
Sistemul de lncalzire prin radiatie de
D 0,008 O,Q1 0,02 0,01 0,008 0,004
temoeratura lnalta se poate utiliza:
E 0,010 0,02 0 01 0,008 0,001 0,002 - In incaperlle semideschise sau desch-
F 0,02 O,Q1 0,008 0,001 0,002 0,001 ise ca: peroane, terase, terenuri de
~ 0,045 0,054 0,060 0,060 0,054 0,045 sport, tribune, amfiteatre In aer liber,
santiere etc;
b
- la lncalzrea unei zone !imitate de inca-
Fig. 4.5.55. Schema de calcula coeficientuluiunghiular mediu ii (ex. 3):
peri cum ar fi locurile de rnunca din cla-
a - amplasarea panourilor; b - calculul coeficientului unghiu!a!'ippc
dirile industriale nelncalzite, cu densitate
de un muncitor la mai mult de 50 m2;
- dimensiunile halei: <P 454000 - In cazul In care consumul de energie
lungimea halei 60 m; n= - = --- = 11, 64 buc
lnglobata se recupereaza prin economii
dp 39000
latimea halei 40 m; de energie In exploatare intr-o perioada
inaltimea halei 10 rn, Se verifica acoperirea geometrica a de timp considerata optima.
- hala dispune de un pod rulant a carui spatiului care urrneaza a fi incalzit dupa
cota maxima este de 8,5 m ce s-a stabilit ca lnaltimea de montaj a 4.5.4.1 Panouri radiante ceramics
- necesarul de caldura determinat In acestor tuburi este 9 m, din figura 4.5.48 Constructia unui radiant cu gaze este
conditlile In care se impune ca solutie cazul lncalzirii totale rezulta ca interaxa relativ cornplexa datorita prezentei
incalzrea prin radiatie este de: 456 kW maxima este de 10 m $i distanta maxima elementelor care asiqura supravegherea
Rezolvare: fata de peretii halei este de 4,5 m. automata a functionarii,
a) varianta tuburi radiante modulare Amplasarea tuburilor radiante modula- Un radiant cu gaze (panou radiant ce-
Din tabelul 4.5.10. In care sunt lnscrise re se face ca In fig. 4.5.56 a. ramic - fig. 4.5.58) este campus dintr-un
caracteristicile tehnice ale tuburilor ra- b) tubulatura radianta cu recirculare. ajutaj, o camera de amestec, o placa
diante pe care ne propunem sa
le utili- Se traseaza initial un circuit al tubula- cerarnica poroasa $i un ecran din alu-
zam, se alege varianta INFRA 128 (cu turii radiante In hala, Fiind o hala cu lnal- miniu lustruit la care se adauqa sistemul
lungime a modulului 12 m $i putere ter- tirnea de 10 m se recornanda utilizarea automat de aprindere si supraveghere a
mica etectiva 39 kW) tubulaturii In forrna de U (bitubular). Tra- functionarii,
- se determina nurnarul de tuburi radi- seul propus este reprezentat In fig. Camera de amestec este racordata la
ante modulare: 4.5.56 b. ajutaj care permite absorbtia aerului din
Un asemenea traseu ar satisface toate atrnostera prin actiunea jetului de gaze
 Capitolul 4: Sisteme de incilzire I. lnstalatii de Incalzire

Tabel 4.5.9. Lungimile maxime ale tubulaturii radiante in funqie de modelul grupului de combustie
Tubulatura radianta Tubulatura radianta Tubulatura radianta
model U 2 model U 2 model U 2
Model Versiune tuburi d 3000 tuburi d 3000 tuburi d 3000
Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime
minima *(m) maxima *(m) minima *(m) maxima *(m) minima *(m) maxima "(rn)
OHA OHA 100-50 25 35 40 60
100 OHA 100-100 35 50 60 120
OHA 200-115 50 70 80 130
OHA
OHA 200-150 60 80 115 140
200
OHA 200-180 80 110 140 180
OHA 400-200 90 115 160 190
OHA OHA 400-250 110 130 190 220
400 OHA 400-300 130 160 220 250 90 120
OHA 400-400 120 160
(*) Lungimea virtuala = lungimea etectiva a tubulaturii radiante rnajorata cu lungimea echivalenta la schirnbarile de directie,
adica: 3 metri pentru fiecare curba la 45°; 6 metri pentru fiecare curba la 90° si 9 metri pentru curba finala de 180° sl
derlvatia In T.

combustibile ce ies printr-o duza, de amestec este construita dintr-o placa pe toata grosimea cu orificii avand
Supratata radiantii care limiteaza cutia cerarnica din material refractar, perforata dimensiunea de 0,5... 0,7 mm. ln placa
refractara se produce arderea catalitica a
60000 ~-~~~-----·---···----· ···1 amestecului de combustibil ajungand la
- - - - - - - - - - temperatura de 850°C. In fata placii
a) ] Hhala=10m
radiante se prevede un gratar metalic
) c care ajutii la uniformizareaarderii.

)
."
ID
."
ID
."
ID
."
ID
."
ID
."
ID

c
Arderea cornpleta a gazului la tempe-
Tabelul 4.5.12. Caracteristicile
...= ...= =... ...= ...= ...= tehnice ale panourilor radiante
! ! ! ! ! !
) c ceramice SBM INTERNATIONAL •
'nnn 10000 I 10000 I 10000 I 10000 I 10000 5000 Franta
o~ D D 0 D D D D D D D c Puterea termica [kW] Masa
~ a: Model
min. max. [kg]
86SX 2,5 2,8 2,5

." . . ."
c

." ."
)
ID ID ID ID ID ID 88SX 3,3 3,65 2,9
" " BIO SX 3,8 4,25 3,1
)
...z= ...= =...
z
...= ...
= ...z= c
812 sx 5,1 5,65 3.4
! ! ! 816SX 6,75 7,5 4,1
) c 820SX 7,6 8,45 5,0
824SX 10.2 11,35 5,5
- ~ 832SX 13,5 15,0 6,7
832-2SX 13,5 15.0 6,7
<MM
864-2SX 27,0 30,0 12,2
b) Hhllla•10m
~ ssooo

It, '7000
~
~

) -· ---··----

~ D D D D D
D~
D D D D D

)
47nnn

Iii ~
:z
-I "non i....QHQ__

0
~
- - - - - - - - - - -
Fig. 4.5.56 lncilzirea unei hale cu tuburi radiante
a - tuburi radiante modulare; b - tubulatura radianta cu recirculare gaze de ardere
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

Tabelul 4.5.10. Caracteristiciletehniceale tuburilorradiante modulare.

Tuburi radiante modulare cu combustibil gazos "INFRA".
Modele UM INFRA 6 INFRA 9 INFRA 12
INFRA 68 INFRA 98 INFRA 128
Puterea terrnica norninala [kW] 28 45 45
Puterea termica efectiva [kW] 24, 1 38,9 39
Randamentul minim al arderii [%] 86, 1 86,5 86,7
Randamentul efectiv al arderii r%l 90, 1 90,3 90,6
Gaz metan [Nmc/h] 2,96 4,76 4,76
Consumul nominal la 15 °C si
GPL 8utan G30 [kg/h] 2,21 3,55 3,55
1013,25 mbar
GPL Propan G31 [kg/h] 2, 18 3,50 3,50
Alimentare electrica rv/Hzl 230/50 230/50 230/50
t.unotmea tubului radiant modular in torrna de U [rn] 6 9 12

ratora inalta si racrea gazelor de ardere
pana la temperatura incaperii conduc la
randamente foarte ridicate de 94 ... 96 %
(randamentul radiatiei este de circa
55%). 8ioxidul de carbon rezultat din
ardere nu este toxic totusi, concentratia
2 1
aer
Gaze
combustibile
lirnita este de 0,5 %. Din arderea gazului
rezulta si vapori de apa care pot
conduce la rnarirea urniditatii relative a
aerului din incapere $i la condensarea pe
suprafetele interioare ale elementelor de
consnuctti. Se impune o ventilare, de
3 4
I Panourile radiante ceramice se fabrica
requla naturals, care sa asigure aerul
proaspat - aproximativ 20 m3/h pentru 1
kW putere instalata. Acest lucru se reali-
zeaza, de requla, prin neetanseitatileele-
mentelor de consfructii mobile (ferestre,
usi), sau prin realizarea unui sistem de
ventilare naterala organizata. Este nece-
sar ca la proiectarea instalatiilor folosind
panouri radiante ceramice sa se verifice
prin calcul concentratia de nocivitati din
aerul incaperli. ca rezultat al functionerii
tuturor radiantilor, aceasta nedepasind
concentratia admisioila,
De asememea, trebuie respectate pre-
vederile cuprinse in normativele in vi-
goare (pentru protectia muncii, calitatea
in constructii, paza contra incendiilor,
dlstrlbutia gazelor).
cu puteri cuprinse intre 4 si 35 kW.
Societatea S8M INTERNATIONALdin
Franta produce 10 tipodimensiuni de
panouri radiante ceramice (tab. 4.5.12)
prevazute cu module de automatizare

J
care asiqura o reglare a temperaturii cu
1 sau 2 regimuri precum si o reglare a
I temperaturii cu programare zimica sau
7 5 10 -~
c saptamanala a incalzirii (fig. 4.5.58 e).
Exista alti producatori, spre exemplu
Systema Italia care s-au orientat catre un
tip de panou radiant ceramic cu putere
rnodulanta, Astfel in gama de produse a
acestei firme exista o tipodimensiune de
panou radiant ceramic a carui putere
este cuprlnsa intre 12 kW $i 24 kW si o
alta cu puterea variabilaintre 24 kW si 50
kW. Automatizarea cu care pot ti dotate
d aceste sisteme de incalzire prin radiatie
de inalta temperatura prevac realizarea
de zone de ternperatura diferite prin uti-
lizarea mai multor sonde de ternperatura
(maximum 4 pentru un panou de coman-
da si control) $i controlul a unui numar
de maximum 16 arzatoare, cu programa-
Fig. 4.5.58. Panou radiantceramic: re orara, zilnica sau saptarnanala,
a - vedere teterete si din fata; b - vedere in pozitie de lucru; Sistemul de automatizare poate ti con-
c - elemente componente; d - placa ceremics; e - module de automatizare; trolat la ranou: lui prin intermediul unui
1 - ajutaj; 2 - duza: 3 - camera de amestec; 4 - placa cerarnica: 5 - bujie; software care poate calcula inclusiv con-
6 - automat de cornanda si control; 7 - regulator de presiune; 8 - ventil sumul de combustibil, economia realiza-
electromagnetic; 9 - termocuplu; 10 - ecran din aluminiu. MT100 - MT150: ta in diverse perioade ale unui sezon de
reglarea temperaturii (1 sau 2 regimuri); MT100 - MTH150: reglarea temperaturii cu incalzee etc. Si in situatia panourilor ra-
programare zilnica sau saptarnanala. diante ceramice este lrnportanta calitatea
 Capitolul 4: Sisteme de incilzire I. lnstala!ii de incilzire

Tabelul 4.5.11. Caracteristiciletehniceale grupurilorde combustieOHA (producitorSYSTEMA).

Model OHA 100 OHA 200 OHA 400

Caracteristici

Putere terrnica norninala - Hi

I~
M

[kW]
OHA

50
OHA OHA

100
OHA

115
OHA OHA

150
OHA

180
OHA

200
OHA
100-50 100-100 200-115 200-150 200-180 400-200 400-250 400-300 400-400
250 300 400
Putere terrnica utila - Hi [kW] 45,5 93,0 105,2 138,0 165,6 183 230 276 366
Randament mediu de ardere [%) 91,0 93,0 91,5 92 92 91,5 92 92,0% 91,5%
Consum nominal la 15°C sl IMetan G20 [Nm3/h] 5,29 10,58 12, 17 15,87 19,05 21, 16 26,46 31,75 42,33
1013,25 mbar I
GPL Propan 31 [kg/h] 3,88 7,77 8,93 11,65 13,98 15,54 19,42 23,31 31,07
Randament mediu de ardere 3/N/PE-50Hz 400V 3/N/PE-50Hz 400V 3/N/PE-50Hz 400V
Puterea electrica maxima absorbita [W] 1350 3450 4450 4450 5700
Diametrul racordului de gaz [in] 1 1 1 1 1/2
Greutatea aparatului [kg) 90 230 240 240 260
Diametrul cosului de furn [mm] 200 200 200
Lungimea maxima a cosului de furn [m] 6 6 6 9
Tipul aparatului [in] 822 822 822

ecranului reflectorizant care trebuie sa
alba un coeficient de reflexie foarte
ridicat, inoxul fiind eel mai bun material
utilizat in prezent. Dincolo de caracterul
de accesoriu el are rolul de a drectlona
caldura cafre zona de lucru, in caz
contrar sistemul devenind un sistem de
incalzire prin convectie fara a mai obtine
economiile enerqetice despre care se
vorbeste in cazul radiatiei.
4.5.4.2 Amplasareapanourilor rsdiante
ceramloe
Pentru Incalzirea spatiilor inchise, ra-
diantii se arnplaseaza asernanator cu
modul de dispunere a panourilor radian-
te metalice sau a tuburilor radiante. Se
tine seama si de zona rnarqinala a Inca-

-t
H

-~

-1-- - I
0.6 x H ------
_t
0.6 x
_j_
I
1.5 x H

l_+-•
I I
0.6 x H

o.6xH
_t ~3xH--i
I
I
'----

0.6xH
t

-, 1-
I
1
-I --,
1.5 x I 1.5 x H 1.5 x H 1.5 x H

: i
i-, 1-
I t --j
..
1

1.5 x I 1.5 x H 1.5 x H 1.5 x H

_i 1-
I i , __i
0.6 x
-,

0.6 x H ------1.5 x H ++
I
10.6xH
-,

0.6 x H
-, i---- 3 x H ---------~
0.6xH
-,
b
a
Fig. 4.5.59 Metodologiede amplasare a panourilorradianteceramice:
a -montare la tavan; b - montare la perete inclinat
H- inaltimea de montare a panourilor radiante
 I. mstalatii de lncalzire
[ml
,cu 7,5 1~~~-~~~--~~
-~ 7,0 H--+o:::---+--+-.:::,....~"9f*D
c
"E~ 6, 5 f-t------~---t"'-=---------l--f--------~1
m s.o
E5,51--k---------'~~~----=""--k~~--=-l
~- 5, 0 f-----k----"'+-~~"'"-=1--f---"==-===L_
--'= 4,5 f-+------=]'----._:::-t----=°""-+--==---------F=~'ti
4,0 f-L--~-~-~~~'=::::::::-::O-;-LJ
00
Puterea terrnica unitara
b
Fig. 4.5.60. Montarea panourilor
radiante ceramice:
a - vedere dintr-o ha/a lncalzita cu pa-
nouri radiante ceramice; b - tneltime«
minima de montare a panourilor radi-
ante ceramice SBM INTERNA T/ONAL.
perii, prevazandu-se panouri radiante in- date inaltimile minime de montare In
clinate spre interior, sub un unghi de 30° functie de puterea termlca unitara la sol
fata de verticala sau asezand panourile la sl tipul panoului.
dlstante mai mici unul fata de altul oecat
cele din zona interioara.
Din cauza temperaturii ridicate a su-
I KR 45a
pratetel ceramice sl a arderii practic cu
flacara deschisa nu este indicata utili-
zarea panourilor radiante doar in spati-
ile in care leqislatia permite amplasarea
unor astfel de echipamente. Acest tip
de echipamente se utilizeaza in combi-
natie cu sisteme de ventilare care sunt
obligatorii pentru compensarea aerului
(oxigenului) utilizat de panouri pentru
lntretinerea arderii (flacara deschisa),
Este interzisa utilizarea acestui tip de
echipament in depozite, ateliere in care
se utilizeaza substante inflamabile etc.
inaltimile de montaj sunt de minimum
6 - 7 m de la perdoseala pentru panouri
cu putere terrnica mai mare de 7 kW.
Metodologia de amplasare a panourilor
radiante este redata grafic In fig. 4.5.59.
Pentru panouri radiante ceramice SBM
INTERNATIONAL In fig. 4.5.60 b sunt
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Pentru o mai buna exploatare si si-
quranta In functionare, la instalatiile
dotate cu mai multe panouri radiante,
trebuie sa se prevada un sistem de
aprindere cu cornanda la distanta, pre-
cum si aparatura de siquranta automa-
ta contra scaparilor accidentale de
gaze combustibile (fig. 4.5.61).
Exemplu de ca.lcul 5
Pentru aceeasl hala din exemplul 4
se opteaza pentru amplasarea lnclinat
la perete. Acoperirea geometrica a su-
prafetei se face cu respectarea reguli-
lor expuse In fig. 4.5.59 b. Se opteaza
pentru panourile radiante ceramice
modulante INFRA ROSSO SCA produ-
se de Systema. Astfel se arnplaseaza
panouri radiante de 45 kW pe laturile
exterioare ale cladirii sl pentru panouri
de putere mai scazuta (25kW) ampla-
sate lnclinat pe stalpii dintre cele doua
travei ale halei (fig. 4.5.62.). Se prefera
montarea intercalata pentru o mai
w mare uniformitate a fluxului radiant din
zona de lucru. Deoarece puterea termi-
oo ca a acestor panouri este rnodulanta
se va regla puterea acestora pentru a
Fig. 4.5.61. Alimentareacu gaze putea acoperi exact necesarul de cal-
combustibilea panourilorradiante dura al halei de 456 kW.
ceramice:
a - varianta cu o singura retee de
conducte; b - varianta cu doua retele
de conducte; c - schema de principiu
pentru aprinderea automata;
1 - radiant; 2 - conducta de alimentare
cu gaze; 3 - robinet de siquranta; 4 - ro-
binet de rnanevra: 5 - lntrerupator: 6 -
rezistenta electrica; 7 - transformator el-
ectric; 8 - supapa de blocare; 9 - tablou
de cornanda.
60000
KR 45a KR 4Sa KR 45a
~~~------"{_F~~cu--~--~--u--------~-""'--~----~-r~-~""---~~----'<F'~~1ir~~~~-
~)ooo 1 sooo _J_soqy__ !2Q2Q_.---------L.._
__l.._ 1 0000
Hhala=10m
1000
8CR25a
:m:
l]
10000
KR4Sa KR48a KR 45a 8CR45a
Fig. 4.5.62 lncilzirea unei hale cu panouri radiante ceramice.
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzlre I. lnstalatii de Incalzire

4.5.5. incAlzire •i ricire "high ll

tech11 prin sistemul de ievi B
capilare paralele CLINA

11 l
.t
Ci
A

4.5.5.1. Prezentarea sistemului l

CUNA este instalatia de lncalzire si
racire care poate sa asigure suprafete
radiante de joasa ternperatura, cu I
camp termic omogen, fiind capablla de
satisfacerea cerintelor de: contort, per-
forrnanta $i economicitate.
Metoda lncalzirii si racirii de contort
~~
prin CUNA consta In temperarea
aerului din Incaperi, transferul de cal-
dura etectuandu-se prin tavan, pardo-
seala sau pereti,
Prin intermediul acestei tehnologii
performante, pe langa conditiile de
contort, se asiqura silentiozltatea ma- I
xima $i instalatiile sunt complet lnglo-
bate In suprafata elementelor de con-
I
structii (In tavan, pardoseala sau pe-
reti), I
Una dintre cele mai importante
lucrari de referinta este cladirea Parla-
mentului din Germania.
Fig. 4.5.63. Tipul S Fig. 4.5.64. Tipul G
4.5.5.2. E/emente/e components d = 20,0x2,0; 25,0x2,3; 20,0x12,0x2,0 mm d = 20,0x2,0; 25,0x2,3; 20,0x12,0x2,0 mm
Covoarele capilare de la CUNA sunt B = de la 600 mm pana la 6000 mm B = de la 600 mm panii la 6000 mm
supratete de schimb de caldura care A= 10; 20; 30 mm
A= 10; 20; 30 mm
dispun de volum minim de apa (300 C = de la 1000 mm pana la 6000 mm C =de la 1000 mm pana la 6000 mm
ml/m2), sectiune minima si reactie
rapida la cerintele de Incalzire/racre. - colector cilindric vertical, patentat de gulatoarele termice amplasate In inca-
Clasificarea covoarelor capilare In Clina, format dintr-un covor capilar peri sunt prevazute cu microprocesor
functie de: protejat de o carcass pertorata, Co- special, care rnonitorizeaza atat tempe-
1. diametrul tevilor: sunt doua tipuri de lectoarele cilindrice se arnplaseaza In ratura din incapere $i variatia tempe-
tevi cu 4,3 x 0,8 mm sl cu 3,4 x 0,55 apele freatice, In soluri cu cota ridi- raturii, cat si valoarea urniditatii relative.
mm (racordurile distribuitoare-colec- cata a apelor subterane. Aceasta Umiditatea relativa si variatia acesteia
toare sunt de 20 x 2 mm sau de 25 solutie este una speciala, destinata sunt rnasurate de senzorul de tem-
x 2,3 mm sau cele de sectiune ovala exclusiv terenurilor cu umiditate ridi- peratura de roua, montat In tavan, cu
cu 20 x 12 x 2 mm); cata $i perrnanenta. Eficienta ener- rolul de a preveni aparrtia fenomenului
2. distanta dintre tevi (pasul) este de qetica este ridicata datorita schim- de condensare In regimul de racre,
10 mm, 20 mm sau 30 mm; bului de caldura lntre doua medii cu Conditiile speciale de contort si eco-
3. forma si modul de racord: sunt de apa: apa freatica si apa din circuitele nomicitate se datoreaza reglajului
tip G (drepte: distribuitor pe o parte colectoare. Adancirnea de instalare hidraulic precis al circuitelor hidraulice
sl colector pe partea cealalta), S (In este de maxim 4 metri sub cota de alimentare al sistemelor capilare de
forrna de S, cu distribuitor si co- terenului amenajat. Incalzjre-racire, prin intermediul venti-
lector asezate paralel). lelor de reglaj cu motor electric.
Sistemul este complet, cu tevi de 4.5.5.4. Sistemul propriu de
legatura, fitinguri, ventile de reglaj, automatizare
regulatoare de ternperatura cu micro- CUNA si-a dezvoltat propria con-
procesor, senzor de ternperatura de ceptie de reglaj termic si hidraulic. Re-
roua, distribuitoare colectoare Speciale
tip CUNA.

4.5.5.3. Sursa de energie

Sistemul capilar CLINA, datorita
functionarii la ecart de joasa tempe-
ratura, este ideal pentru aplicatii cu
functionare prin intermediul pompelor
de caldura,
Sunt fabricate doua tipuri de colec-
toare geotermice:
- colector orizontal clasic, amplasat
sub cota de Inqhet, In structura te-
renului amplasamentului;
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

4.5.5.6. Care suntsuprafetele optime

de schimb de dldunl?
Ordinea preferintei supratetelor de
montaj al covoarelor capilare CUNA In
Incaperi este: tavan, pardoseala, pereti,
Capilarele sunt flexibile :;;i cu dia-
metre mici, putand fi montate si pe su-
pratete neuniforme, cu denivelari, In
special In cazul renovarii cladirilor vechi
sau a unor monumente istorice.

4.5.5.7 Durata de via,.

Materialul covoarelor capilare este
poliprcpilena polirnerizata (PP) care In
zona temperaturilor de 16-26 °C este
capabila sa tunctioneze eel putin
500.000 de ore, facand posibila o du-
rata de viata a sistemelor capilare de
cca. 60 ani.
Aceasta durata de viata este de eel
putin 3 ori mai lunga decat cea a sis-
temelor clasice de incalzire cu radia-
toare din otel tip panou, si de 4 ori mai
lunqa oecat cea a sistemelor clasice
Fig. 4.5.66. Geocolectoareplane
de racire cu fan coil.
4.5.5.5. Ecarturtilejoase de
temperatunl 1i7 regim de indlzire ,; in
regim de nlcire
Pentru incalzirea si racirea supra-
tetelor, sistemul utilizeaza agent termic
••
ieftin si cu capacitate mare de stocare
a energiei termice: apa. In regim termic
de lncalzire, apa are temperatura pe
tur de 22-26°C (In unele cazuri 27-
30°C sau chiar 28-35°C) iar pe retur
mai putin cu 2K.
Oatorita acestor temperaturi scazute
de functionare, sistemul CUNA este
ideal pentru aplicatii cu surse regene-
rabile de energie terrnica, In special cu
pompe de caldura, cazane In conden-
satie, surse de energie geotermica etc.
Sistemele capilare CUNA pot fi all-
mentate de la orice tip de sursa de
energie terrnica (cazane pe gaz, pe
lemne, peleti, combustibil lichid, solid
sau cazane mixte). In aceste cazuri,
schirnbatorul de caldura montat lntre
circuitul primar (al cazanului) si circuitul
secundar (al covoarelor capilare
CUNA) este supratata de delimitare a
celor doua ecarturi de temperatura ale
circuitului primar (90/70 sau 80/60 sau Fig. 4.5.68. Ventil de reglaj electric
orice alt ecart de ternperatura) :;;i se-
cundar (22/20 sau 24/22 sau 26/24).
In regim de racire (ecart de tem-
peratura de 16/18°C), sistemul este
protejat de senzori pentru prevenirea
atingerii temperaturii de roua.
Atat In regim de Incalzire, cat si In
regim de racre, sistemul CUNA este
prevazut cu un reglaj hidraulic precis al
circuitelor capilare, prin intermediul in-
torrnanuor rnasurate (ternperatura,
viteza variatiei temperaturii si urniditatii
relative din incapere) de regulatoarele
de ternperatura cu microprocesor,
montate In incaperi. Fig. 4.5.69. Senzor de temperaturade roua
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabelul 4.5.13. Valorile puterilorde incilzire-ricireale suprafetelor
Locul de montaj Puterea de incalzire
tavan 50 W/m2
pereti 150 W/m2
pardoseala 100 W/m
4.5.5.8. Nu sunt riscuri
Cu toate ca sistemul capilar se com-
pune din tevi foarte subtiri, nu exista
pericolul depunerii de calcar nici in
cazul utilizani apei dure din reteaua de
alimentare cu apa, deoarece tempera-
tura de functionare este in gama de
15-30°C si calcarul incepe sa se
depuna in sistemele de tevl numai in
gama de temperaturi de peste 45°C.
Presiunea de lucru este in general de
0,5-1 bar, debitul masic este multiplul
sistemelor clasice si circuitul secundar
CUNA este prevazut cu un schirnbator
de caldura racordat la circuitul primar
al cazanului.
Viteza de curgere a agentului termic in
covoarele capilare Clina este de 0,2 mis.
Sistemele capilare CUNA se dimen-
sioneaza cu program de calcul propriu.
Valorile puterilor de Incalzire-racire
ale supratetelor prevazute cu capilarele
CUNA sunt date in tabelul 4.5.13.
a. In tavan fats; b. sub gipscarton; c. pe supretete curbate; d. In beton
I. lnstalatii de Incalzire
Puterea de racire
85 W/m2
110 W/m2 2 1 4 2 5 6
4.5.5.9. Structuri de constructii
prevlzutecu CUNA
Covoarele capilare pot ti inglobate in
betonul pardoselii (4-5cm) sau in sapa 0 0 0 .. ~~ 0 0 0 ~- 0 0 0 0 ; .. ~-
•• 0; 0 0 0 0 0 0 0
pardoselii (0,5-1cm); pe zidaria din
cararnida, beton sau lemn, pe suprafete 7
plane sau neuniforme, sub structura de 3 2
gipscarton sau pe structura bruta, in
stratul de tencuiala; in tavanul metalic
casetat, sub placile de gipscarton sau
deasupra placilor de gipscarton ori pe Fig. 4.5.70. Schiji de asamblare
supratata bruta a placii de beton armat 1. Distribuitor-colector; 2. tevi capilare;
a tavanului, in tencuiala de finisare. 3. senzor de ternperatura de roua:
Avantajuleel mai important al sistemului 4. pardoseala calda; 5. beton de egalizare;
capilar este posibilitatea mstalarii covoa- 6. izolatie terrnica: 7. beton armat.
relor capilare imediat sub straturile de fini-
saj al elementelor de constructii. Astfel,
covoarele capilare de la CUNA pot ti am-
plasate direct pe betonul brut al pardo-
selilor, cu montaj direct de folie sl parchet
pe capilare, sau capilarelepot ti inglobate
direct in adezivul placilor ceramice ale
pardoselilorfaiantate, Acest avantaj al sis-
temelor capilare face poslblla renovarea
cladirilor vechi, cu investitie minima.
Fig. 4.5.71. Variantede montare
 I. lnstala~ii de lncalzire
4.6. incilzirea cu pompe
de cilduri
Ameliorarea eficacitatii proceselor
energetice, industriale sau qospoda-
resti se rsauzeaza in mare rnasura prin
introducerea in circuitul energetic a
surselor secundare care apar sl se
dezvolta simultan cu aceste procese.
Pompele de caldura fac parte din ca-
tegoria acestor surse care pot aduce o
contributie importanta la o mai buna
utilizare a energiei pentru alimentarea
cu caldura la niveluri termice modera-
te, solicitate de numeroase procese
tehnologice si, in special, pentru incal-
zirea si prepararea apei calde de con-
sum a cladirilor civile si industriale.
Necesitatea utilizarii pompelor de
caldura in cladiri are la baza doua con-
siderente:
- economisirea de energie, demonstra-
ta prin analizele energetice ulterioare;
- leqislatia interna $i internationala. Pre-
zentarn doar doua reqlernentari recente,
referitoare la acest aspect.
a) Protocolulde la Kyoto (1997).
Monitorizeaza gazele cu efect de sera
(GES), principalul fiind C02. Parafat $i de
Romania, protocolul a devenit functional
din februarie 2005, cane dupa parafarea
lui si de Federatia Husa au fost
indeplinite conditiile necesare intrarii in
vigoare: semnarea de minimum 55 de
state, a caror contrjbutie in emisiile de
C02 in 1990 sa fie de minimum 55%.
Scopul initial al acestui protocol era
reducerea cu minimum 5% a emisiilor
de GES fata de nivelul din anul 1990, in
perioada 2008-2012, dar in martie 2008
Comunitatea Europeana a adoptat un
program de reducere mult mai strict: cu
20% pana in 2020.
Una din posibititati este reducerea
consumurilor energetice prin utilizarea
pompelor de caldura, cu aqenti de lu-
cru cu impact cat mai redus asupra in-
calzirii atmosferei.
b) Directiva2002191/CE a Parlamen-
tului European privind performanfa
energeticaa cl~dirilor;
in urma acestei directive, in Romania
a fost prornulqata Legea 372/13 de-
cembrie 2005 privind perforrnanta
energetica a cladirilor (in vigore de la 1
ianuarie 2007), in care se rnentioneaza:
• metodologia de calcul a perforrnantei
energetice a cladinlor, incluzand si
instalatiile de producere a caldurii,
printre care si pompele de caldura;
• masurile necesare asiqurarii Protoco-
lului de la Kyoto, dintre care cele re-
feritoare la pompele de caldera sunt:
- reducerea consumurilor energeti-
ce din cladiri;
- limitarea emisiilor de C02.
• utilizarea de sisteme de Incalzire si de
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
racre, alternative celor actuale, mai
economice $i mai putin poluante,
pompele de caldura fiind rnentionate
in acest sens.
Pompa de caldura este o instalatle
terrnica, care serveste la ,,pomparea"
caldurii de la 0 ternperatura scazuta la
una mai ridicata, adica preia caldura
E1z de la un izvor de caldura cu un
potential termic scazut, de ternperatura
T1z si cedeaza unui consumator caldu-
ra Ec, la un potential termic mai ridicat,
de temperatura Tc, consurnand in
acest scop o energie de actionare EA.
Aceasta, calitativ superioara izvorului si
consumatorului de caldura, sutera o
,,devalorizare" pana la nivelul Tc al
consumatorului de caldura, reqasin-
du-se cantitativ in caldura cedata
acestuia.
E1z + EA = Ee [kWh] (4.6.1)
Derivand din lnstalatia friqorifica,
fiind identica constructiv cu aceasta,
dar deosebindu-se prin scopul urrnarit,
pompa de caldura poate fi intalnita sub
toate cele trei tipuri clasice:
- cu comprimare rnecanica,
- cu ejectie sau
- cu absorbtie.
Totusi, aplicatiile cele mai frecvente
se bazeaza pe instalatia cu compresie
rnecanica, actionata cu motor electric
sau termic si pe mstalatia cu absorbtie.
Initial pompele de caldura au fost
produse de firmele constructoare de
lnstalatii frigorifice (Carrier, York, Tra-
ne, Daikin, Ciat, Airwell), adaptandu-Ie
U$Or pe acestea la noua utiliziare: pro-
ducerea caldurii, Ulterior si producato-
rii de centrale termice (De Dietrich,
Viessmann) au realizat pompe de cal-
dura. in prezent exista producatori
speciali de pompe de caldura, adapta-
te mai bine cerintelor consumatorului,
tncat instalatia este mai eficienta ener-
getic.
Un exemplu de inovatie sl eficacitate
in domeniu sunt pompele de caldura
AISIN cu motor termic pe gaz natural
sau GPL, produse de Toyota (distri-
buite exclusiv in Romania de
SOMMERING INSTALL SAL). Func-
tionand cu un motor pe gaz natural ce
anqreneaza 4 compresoare, pompele
de caldura Toyota pot produce cal-
dura, cu un COP de 4,5, pana la tem-
peraturi exterioare foarte scazute, de
-20 °C $i au posibilitatea conectarii a
pana la 63 unitati interne de diferite
tipuri. Nu necesita intreruperea functio-
narii pentru ciclul de dezqhetare a ba-
teriei evaporatorului, precum pompele
clasice de caldura electrica, avanc
doua circuite de recuperare a caldurii
din gazele arse si a caldurii emanate
de motorul termic. Recupereaza ener-
gia terrnica pe timp de vara prin furni-
zarea gratuita de apa calda rnenajera.
Caracteristicile tehnice $i construc-
tive principale ale unor asemenea
pompe de caldura sunt prezentate in
tabelul 4.6.1.
lzvorul pompei de caldura poate fi:
• aerul (atmosferic, evacuat din incintele
climatizate,gazele de ardere etc.);
• apa (de supratata, subterana, geoter-
rnala sau tehnoloqica):
• solul (parnantul, deseurile menajere).
Consumatorul de caldura poate fi:
• Incalzirea unor spatii, cu rnentiunea
ca se impun sisteme cu ternperatura
scazuta (cu aer cald, cu panouri
radiante, de pardoseala etc.);
• prepararea apei calde de consum;
• diverse procese tehnologice (uscare,
distilare etc).
lzvorul pompei de caldura trebuie
corelat cu consumatorul adecvat, atat
din punct de vedere al sirnultaneitatii si
constantei in timp a debitului, al tem-
peraturilor sursei reci si calde, cat si al
distantei relative.
Caracteristicile tehnice $i constructi-
ve principale ale unor pompe de caldu-
ra produse de cateva firme mai impor-
tante sunt prezentate in tabelul 4.6. 1.
4.6.1. Criterii privind utilizarea
pompelor de cildura
lmplementarea unei pompe de cal-
dura intr-un sistem de Incalzire este
determinata de urrnatoarele criterii:
• energetice (pertorrnanta la diferite
temperaturi exterioare, constanta in
timp a acestor perforrnante, cantita-
tea si calitatea energiei de actionare
solicitata, energia suplirnentara de
varf necesara, resursele energetice
din imediata vecinatate):
• economice (intretinerea necesara si
costul exploataru, investitla cores-
punzatoare, durata de amortizare);
• diverse (posibilitatea recuperarii cal-
durii din cladire, modul de utilizare a
caldurii la consumator, agentul termic
p
[kW]
Fig. 4.6.1. Asigurarea necesarului de
cAldunl in funciiede temperatura
exterioanl:
LI - limita de incalzire;PET - punctul de
echilibrutermic; PO - punctul de oprire a
lncalzirii; 1 - necesarul de caldura;
2 - putereaterrnicaa pompei de caldura.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire

utilizat, posibilitatea utilizarii simultane
cu caldura produsa $i a efectului fri-
gorific adiacent, fiabilitatea instalatiei,
posibilitatile de reglare, nivelul de
zgomot, gabaritul etc).
Cand sunt luate in calcul mai multe
influente din cele mai sus rnentlonate,
analiza eficacitatf unui sistem de incal-
zire cu o pornpa de caldura este mai
corecta,
Pompa de caldura poate acoperi,
sinqura, intregul necesar de caldura al
consumatorului sau doar o parte, la
functionarea in regim bivalent, cane 0
sursa clasica (centrala terrnica, Incalzi-
rea electrica) cornpleteaza acest nece-
sar, in perioada varfului de sarcina, in
acest caz se disting trei situatii de
functionare (fig. 4.6.1).
• cand temperatura exterioara coboara
sub temperatura lirnita de Incalzire
eu, necesarul de caldura este asigu-
rat integral de pompa de caldura,
aceasta producand chiar mai mult
decat pierderile de caldura ale
cladirii, pana la temperatura punc-
tului de echilibru termic, (}PET;
• cand temperatura extertoara scade
sub (}PET' caz in care aportul gratuit de
caldura de la mediu se diminueaza,
pompa de caldura asigura doar partial
necesarulde incalzire,restul fiind supor-
tat de 0 sirsa clasica, de vart;

Tabelul 4.6.1. Caracteristicile tehnice •i constructiveale unor pompe de cilduri

Mod
Putere functionare
Tip pornpa Agent Tip
Firma terrnica ts Model Condittt de lucru
de caldura
<l>cd [kW]
c Q)
ii
"(jj ~
termic constructiv
Iii Qi ::::J
> > :a::::J
i:Ii a:
Q)
0
Mono, ARIZONA
Aer., I aer 2,4 ... 15,82 EL Da - - !Je = 7°C I 8; = 20°C
multi split MULTICONFORT
AIRWELL
Bw; = I 6°C (recirculata)
Apa I aer 1,9 ... 3,84 - Da - - Monobloc CAOR
8; = 20°C
SAMPO AerE I aer 2,3 ... 8,1 - Da - R22 Split ANG/AUG !Je = 7°C I 8; = 20°C
~-
Mono,
AerE I aer 2,4 ... 16,3 EL Da - R22 DUAL, TRIAL !Jc = 7°C I 8; = 20°C
DE LONGHI multi split
AerE/ apa 6,8 ... 15,1 - Da - R22 Monobloc DLWH I !Je = 7°C I 81\c = 40/45°C
--
Mono,
AerE I aer 2,6 ... 16,3 EL Da - R22, Rl34a VRV !Je = 7°C I 8AC = 21 "C
multi split
DAIKIN AerE/ apa 14 ... 53 - Da - R22 Monobloc UWYE ee = 7°C I eAC = 40/45°C
Apa/ apa 16,1.. .886,8 - Da - R22 Monobloc EUWH 8w = 12°C I 8Ac = 40/45°C
WESPER 8w = 21 °C (bucla apa)
Apa/ aer 1,7 ... 25,2 - Da - R22, Rl34a Monobloc CHH;HWH
(MC Quay) 8; ==21°C
Mono,
AerE I aer 1,8... 63,5 EL Da - R22 MWX !Je = 7°C I 8; = 21 °C
multi split
AerE I aer 21...64,6 EL Da - R22 Monobloc RCX/BPH 8e = 7°C I 8; = 21 °C

TRANE AerE/ apa 10 ... 282 EL Da - R22, Rl34a Monobloc CXAD !Je = 7°C I 8Ac = 40/45°C
AerR/ apa 10,7... 35,4 EL Da - R22 Monobloc BWV 8e = 20°c I 8Ac = 40/45°C
8w = 20°C (bucla apa)
Apa/ aer 10,5... 67 EL Da - R22, Rl34a Monobloc cxc
8; ==21°C
Mono,
AerE I aer 2,7 ... 20,2 EL Da - -
multi split
ISD,ISE e, = 7°C I 8; = I 9°C
AerE I aer 13,4... 97,6 EL Da - R22 Monobloc 6D,6E 8e = 5°C I 8; = 20°C

AerE I aer IM/TMA/

CIAT 6,5 ... 300 - Da - R22 Monobloc 8e = 0°C I 8Ac = 40/45°C
/TDB
8w = 21 °C (bucla apa)
Apa I aer 2,2 ... 10,I EL Da - R22 Monobloc PCBV/PCBH
8; = 21°C
Apa I apa 8,6 ... 1497 - Da - - Monobloc TBB/LGRET 8we = 7°C I 8Ac = 40/45°C
38YCB/
AerE I aer 6,7 .. .41 - Da - R22 Split e, = 8,3°C I 8; = 21,1°C
38AQS
AerE I aer 6,8 ... 93,5 EL Da - R22 Monobloc 50HS/SOQU 8e = 8,3°C I 8; = 21,1°C
AerE I apa 5 ... 188,2 - Da - R22 Monobloc HYDROFLOW 8e = 7°C I 8Ac = 40/45°C
CARRIER 8w = 21 /I I °C (bucla apa)
Apa I aer 2,2 ... 9,3 EL Da - - Monobloc 50QN
8; = 21°C
ApliEI apa 8,5 .. .47 ,7 - Da - R22 Monobloc 30SQ 8w; = l6°C I 8Ac = 40/45°C
<1>c=7J.R+<l>o=60.7
Apa I apa ¢lc=l512+4>o=l 2'.'3 - - Da R22 Monobloc 30NP/30HQ 8we = 7°C I 8Ac = 35°C
AerE I apa 61. .. 1250 EL Da - R22 Monobloc YCAN/AWHC !Je = 7°C I 8Ac = 40/45°C
AerE I apa 221. .. 316 - Da - R22 Monobloc AWHP 80 = 7°C I 8Ac = 40/45°C
YORK
ll>c=254+<1>o= 196
Apa/ apa lJ>c=388+¢lo=29J
- - Da - - - 8we = 7°C I eAC = 45°C
I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

Tabelul 4.6.1. Caracteristicile tehnice'i constructiveale unor pompe de cilduri (continuare)

Firm a Tip pornpa Putere Mod de Agent Constructie Model Conditii de lucru
termica functionare termic
[kW] B A
DIMPLEX apa-apa 7,7 ... 90 EL - R407C monobloc WI TE, WI ME Sar= ?°C
WICS 8maxac = 55°C
sol-apa 5 .. 130 EL da R404A monobloc SIMEK, SI ME Ssol=-5/ +25°C,
R134a SI MER, SI TEA 8maxac=55-60°C,
R407C SI TE, TEH* •emaxac= 70°C
aer-apa 6 ... 16 EL da R404A monobloc, LI MEKR, LI MER 8c=7°C
R407C multi split LI TEA, LA MR, 8;=20°C
LA TR, LA MSR, !lmaxac=58°C
LA ASA
NIBE apa-apa 3 ... 39 EL da R407C monobloc FIGHTER 8ac=35°C
aer-apa 2 ... 17 EL - R407C monobloc FIGHTER 2005, llc=?°C
2020 8;=20°C
!lmaxac=58°C
HOVAL aer-apa 6,6 ... 36 EL da R407C monobloc GENIUS 8c=-15 .. +32°C
split 8maxac=55°C
apa-apa 5,4 ... 91 EL da R407C, R134a monobloc THE AMALIA 8maxac=55-65°C
SPARTEC sol-apa 5,3 ... 20 EL R407C monobloc Classic SW 8so1=0°C
8maxac=35°C
apa-apa 68 ... 26 EL R407C monobloc Classic WW 8w=10°C
!lmaxac=35°C
aer-apa 2,5 ... 3.7 EL da R407C split SW 8e=20°C
R134a 8ac=50°C
OCHSNER sol-apa 5,5 ... 65.4 EL da R407C monobloc GMSW, OSWP 8so1=0°C
8maxac=60°C
apa-apa EL da R407C monobloc GMWW, 8w=10°C
OWWP 8maxac=50°C
aer-apa EL da R407C monobloc lle=?°C
split 8;=20°C
8maxac=65°C
CIAT apa-apa 9 ... 36 EL da R410A monobloc AUREA2 8w=7°C
AUREA Caleo 8maxac=65°C
aer-apa 5 ... 13 EL da R410A split AQUALIS lle=-15 ... +45°C
8maxac=65°C
WESPER apa-apa 9 ... 148 EL da R407C monobloc CWP-CO 8w=7°C
CWP-RC 8maxac=50°C
apa-apa 2,6 ... 39 EL - R407C monobloc HAW !lmaxac=50°C
SERO apa-apa 5,7 ... 25 EL da R407C monobloc SS llar=7°C
8maxac=45°C
sol-apa 5 ... 23,4 EL da R407C monobloc 8so1=0°C
!lmaxac=45°C
TETCO apa-aer 2,7 ... 17 EL da R22 monobloc ES, ESX 8e=10°C
8;=20°C
aer-apa 2 ... 15,4 EL - R22 monobloc A 8maxac=55°C
apa-apa 8 ... 35 EL da R22 8w=10°C
R500 8maxac=55°C
AWP sol-apa 5,4 ... 28,8 EL da R407C monobloc AWSW 8so1=-5 ... + 15°C
8maxac=60°C
apa-apa 7,4 ... 12,8 EL da R407C monobloc AWWW 8w=8 ... 25°C
!lmaxac=60°C
ALTHERMA apa-apa 3,8 - da R410A split ERQY, ERHQ 8w=7°C
EKHBH 8maxac=45°C
URURU aer-apa 1,3 ... 6,2 - da R410A split FTWR 8e=7°C
SARARA AWA 8maxac=43°C
BOA EAL apa-aer 11,1 ... 20,7 EL da R410A, monobloc AC 8;=21°C
R22 8w=5°C
apa-apa 2,5 ... 10 EL - R407C, A22 monobloc HW 8maxac=45°C
aer-apa 11,7 ... 27,8 EL da R410A, R22 monobloc AHW flmaxac=45°C
ECONAR sol-aer 4,8 ... 27 - - R407C monobloc GC f:l;=25°C
- - R410A monobloc GH 8w=10°C
sol-apa 7 ... 8 - - R410A monobloc GW 8so1=0°C
!lmaxac=45°C
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzire

Tabelul 4.6.1. Caracteristiciletehnice ljli constructiveale unor pompe de cilduri

Firma Tip pornpa Putere Mod de Agent Constructie Model Condit!i de lucru
terrnica functionare termic
[kW] B R
DE aer-apa 11 .. 16 EL da R404A monobloc ROE 8e=7°C
DIETRICH 8maxac=35°C
sol-apa 7 ... 17 - - R407A monobloc SOLO
apa-apa 9 ... 22 EL da R407C monobloc NAPO 8e=7°C
8maxac=35°C
DAN FOSS aer-apa 6.1 ... 13.1 - da R404A split DHP-A 8;=20°C
8maxac=55°C
apa-apa 3.2 ... 15.2 EL da R407C, monobloc DHP-H, DHP-C 8;=20°C
R134a 8maxac=55 °C
THERM IA aer-apa 6.1 ... 13.1 EL - R404A split ATRIA 8e=0°C
8maxac=50°C
apa-apa 5.5 ... 18 EL da R407C, monobloc DIPLOMAT 8w=7°C
R404A OPTIMUM 8maxac=50°C
DIPLOMAT TWS
DUO, EKO
COMFORT
EXO aer-apa 5 ... 16 EL - R404A split POLARIS 8;=20°C
8maxac=50°C
EXOTIC apa-apa 6.75 ... 18 EL - R407C monobloc Seria S 8e=0°C
8maxac=50°C
AISIN aer-apa 22 ... 84 - da R410A multisplit AXGP 8e=20°C
TOYOTA llA=50°C
AISIN apa-aer 22 ... 84 kit multisplit AXGP !le=20°C
TOYOTA YOSHI llA=50°C
B - bivalent (producerea de caldura cu PC si rezistenta electrlca), R - reversibil (PC produce caldura si frig), EL - electric.

• cane temperatura izvorului (Je atinge
punctul de oprire epo• sub care
pompa de caldura nu mai functio-
neaza eficient, aceasta se deconec-
teaza, necesarul de caldura fiind
acoperit integral de sursa clasica.
Aceste regimuri de functionare de-
pind de zona clirnatica in care este
arnplasata cladirea, Pentru zonele tem-
perate, se apreciaza ca pompa de cal-
dura acopera 2/3 din necesarul anual
de lncalzire,
in perioada rece, cand retelele elec-
trice sunt foarte solicitate, comutarea
pe o sursa clasica, bazata pe o centra-
la terrnlca (cu combustibil solid, lichid
sau gazos) descarca aceste retele de
consumul pentru alimentarea pompei
de caldura, contribuind la exploatarea
mai rationala a sistemului energetic.
Caz particular, pompele de caldura
pe gaz natural de la Toyota AISIN care
consurna doar 1 kW/zi energie electrica
pentru a produce pana la 80 kW cal-
dura sau 71 kW aer conditionat in
timpul verii.
4.6.2. lndicatori energetici
•i economici referitori
la pompele de cAlduri utilizate
pentru incAlzire
Pentru stabilirea pertorrnantelor pom-
pelor de caldura precum si a eficientei
globale a ansamblului pornpa de caldu-
ra - de Incalzire, este nscesara cunoas-
terea indicatorilor energetici sl econo-
mici ai acestor sisteme. (camere speciale, supraveghere per-
rnanenta, sisteme de tratare a apei);
Avantajele folosirii sistemelor de • Nu necesita tensiune electrica spe-
pompe de dldurl pe gaz Toyota ciala (230V/1/50, 20A);
AISIN- distribuitor exclusiv Sommering • Capacltaf ridicate de: racire 67,5 kW,
Install SRL: Incalzire 84 kW;
• Consum redus de energie elecfrica: • Pot fi prevazute cu port Ethernet de
• Produce atat caldura cat si aer con- conectare la Internet, ceea ce confera
ditionat, folosind R4 1 OA, un refri- mobilitate, controlul temperaturilor pe
gerant ecologic; web si avertizare prin email;
• Exfraordinara capacitate de functio- • Mentenanta si supraveghere redusa
nare pana la temperaturi foarte sea- (schimb ulei la 30000 ore de func-
zute (-20°C); tlonare, in medie la 6-8 ani de func-
• Mentine constanta temperatura inte- tionare),
rioara a incaperli prin echiparea cu un
controller inteligent al vitezei de rotatie
a motorului, rnmlrnlzand pierderile;
• Motor pe gaz si compresoare extrem
de sllentioase, unitatea exterioara
functionand la maximum 57 dBA sau
55 dBA in modul silentios:
• Poate produce apa calda rnenajera;
• Nu necesita intreruperea functionarii
sau inversarea ciclului in timpul pro-
cedurii de dezqhetare a condensa-
torului, deci nu scoate din caldura din
tncapere:
• Lungimea maxima a conductei de re-
frigerant poate merge pana la 190 m;
• Lucreaza cu gaz natural sau GPL,
deci se poate instala sl in zonele o~-~--~-~-~-~
40 50 60 70 80 90
unde nu exista tevi de gaz natural; !lcd[oC)
• Posibilitatea comblnar!l sistemului Fig. 4.6.2. Variaiia eficieniei reale a
clasic cu ventiloconvectoare, unitati pompei de cilduri cu electrocompresor
AHU de tratare a aerului prin insta- E Pc R in funciie de temperatura de
larea sistemului YOSHI AWS. Elimina vapc)rizare (Jv ljli de condensare (Jed·
necesitatea boilerelor si a chillerelor
 I. lnstalalii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

Epc
cire) sunt utilizate alternativ instalatia calzit), atunci pertorrnanta reala a pom-
este reversibila, eficlenta ei fiind data pei de caldura variaza numai cu tempe-
13
de scopul urmarit. Cano se produce si- ratura de vaporizare (indirect cu cea a
12 multan si caldura sl frig instalatia este izvorului),conform curbei 3 din fig. 4.6.3.
11 cu dublu efect iar eficienta totala este: • Eficienta reala a grupului motocompre-
10 EC+ EIZ sor ERK' pentru pompa de caldura CU
9 EPC+IF = EA electr6compresor se poate defini ca:
8 <PCd
E,z +EA+ E,z E =E =- (4.6.8)
7 2 = EPC + EIF
(4.6.4) PC.R R.K p
K
6 EA
unde:
5 In functie de temperaturile de referin- <PCd - este puterea terrnica instantanee
4 ta. se deosebesc doua eficiente ale cedata de condensator si even-
3 pompei de catdura, Luand In conside- tual de ventilatorul acestuia [W];
2 rare procesele termodinamice ideale PK - puterea electrica absorbita de
parcurse de agentul de lucru, ambele motorul compresorului [W].
5 E1.G
eficiente sunt teoretice: Obtinuta prin lncercan termice, ER,K
0'-~-~-~-~-~-~-
-10 -5 0 5 10 15 20 • eticienta teoretica a surselor fpc Ts include atat irnperfectiunile transferului
care se retera la temperaturile cefor caldurii (diferentele de ternperatura
Fig. 4.6.3. Varia1:iadiferitelor
doua surse de caldura: a izvorului T1z dintre medii In vaporizator si conden-
eficienieale unei pompede cilduri
sl a consumatorului Tc obtinand: sator), cat $i pierderile termodinamice,
aer/aer cu temperatureexterioari 8e
Tc 1 (4.6.5) mecanice sl electrice ale compresoru-
(ptr. temp. interioari 8; = 20°C): E =---=--
PC.TS T - T T lui, fiind frecvent indicata de construe-
1 - eflcienta teoretica a surselor IZ 1 _
C _!£
torii unor astfel de pompe de caldura.
Epc TS; 2 - eftclenta teoretica a ciclului
Tr: • Eficienta qlobala a pompei de cal-
EP; Tc (eficlenta Carnot Ee);
• eflcienta teoretica a ciclului e Pc TC' dura, EPC,G corespunde puterii medii
3 ~ eficienta reala EPc,R (eficienta
care, apreciind pierderile datorate ire- orare a condensatorului <Pcd,mh si pute-
reala a grupului motocompresor ERK);
versibilitatilor externe prin diferentele rii electrice medii orare absorbite de
4 - eficienta qlobala a pompei de cal-
finite de ternperatura dintre medii, din compresor P K,mh' dar si de utilajele au-
dura Epc G; 5 - eficienta qlobala a in-
aparatele In care se preia de la izvor $i xiliare Paux,mh (ventilatoare, pompe, re-
stalatiei t:,,G; IG - lnceputul givrajului.
se cedeaza consumatorului caldera, se zistente electrice pentru degivrare sau
refera la temperaturile intre care se lncalzlre a carterului compresorului):
4.6.2.1 lndicatorienergetici desfasoara ciclul ideal al pompei de <P
f = Cd.mh
lndicatorii energetici necesari analizei caldura, cea din vaporiz?tor Tv si cea PC.G p +p (4.6.9)
irnplernentarii pompelor de caldura In din condensator Ted· In acest caz, K,mh aux,mh

instalatiile de Incalzire sunt: eficienta coincide cu cea a ciclului Daca izvorul de caloura este aerul
- eficienta reala a pompei de caldura Carnot inversat, parcurs lntre aceleasi exterior, poate aparea givrarea supra-
fPCR' temperaturi Er. fetei vaporizatorului, dirninuandu-i per-
- efiCienta qlobala a pompei de caldura T forrnantele (curba 4 din fig. 4.6.3).
E = E = Cd (4.6.6)
fPCG' PC.TC c T - T • Eficienta qlobala a instalatiei, Ew; la
- efiCienta qlobala a instalatiei E1 G' Cd V sistemele de preparare centralizata a
- eficienta qtobala anuala a pornpei de Cum Ted> Tc $i Tv < T1Z' rezulta caldurf se tine seama si de pierderile din
caldura fPC,G,AN si EPC, TC rs· < EPC, reteaua de distrlbutie <PP, incat la consu-
- eficienta qlobala anuala a sistemului t.uanc In considerare si pierderile Oj, mator ajunge numai puterea terrnica
de tncalzire Esi.G,AN" datorate ireversibilitatilor interne ale ci- orara medie utila <PC,mh,u' obtinandu-se:
Functionarea unei pompe de caldura clului termodinamic, prin frecarile care
<P
este caracterizata prin coeficientul de insotesc procesele reale de compri- EIG = C,mh,u
perforrnanta COP, definit ca raportul mare si de destindere, se poate deter- ' PK,mh + paux,mh
dintre efectul util produs (energia termi- mina eficienta reala e Pc.R: <P
=EpcG---~-- (4.6.10)
ca qenerata, Ee) $i ceea ce se consu- T , PK,mh + paux,mh
ma pentru obtinerea lui (energia de ac- EPC.R=Ec"t}ex=T ~T ·(t-2:fl,)
tionare, EA). Acest indicator este denu- Cd V Aceasta eficienta, redata de curba 5
mit si eficienta pompei de caldura e PC" (4.6.7) din fig. 4.6.3, caracterizeaza complet
E unde: calitatea pompei de caldura,
COP = E
PC
= ___£
E (4 ..6 2) '1ex - este randamentul exergetic al ci- In general, utilizatorul pompei de cal-
A clului termodinamic real, parcurs dura este interesat de pertorrnanta
Din bilantul energetic al pompei de de pompa de caldura, acesteia pentru o perioada de timp (de
caldura, se evidentiaza leqatura dintre In fig. 4.6.2 este prezentata depen- exemplu, un an), utilizandu-se atunci
eficienta unei lnstalatii care lucreaza ca denta eficientei reale a pompei de cal- indicatorii sezonieri:
pornpa de caldura e Pc sau ca instalatie dura cu compresie mecanica, actionata • Eficienta qlobala, anuala a pompei
frigorifica E,F. cu motor electric, In functie de tempe- de caldura e Pc GAN' care corespunde
E +E E ratura de vaporizare $i de condensare. mediei anuale a eficientei globale
EPC = IZ A =1+ _E_ = 1+ E (4.6.3) Valorile rezultate sunt mai mici cu cca e Pc.G In timpul sezonului de Incalzire:
EA EA IF
40 ... 60 % decat cele corespunzatoare <P
E = Cd,mAN
Cele mai eficiente sisteme sunt cele eficientei teoretice a ciclului. (4.6.11)
care utilizeaza simultan cu caldura pro- PC.G,AN PK.mAN + paux.mAN
Daca temperatura consumatorului de
dusa si efectul frigorific adiacent E1z· caldura este constanta (de exemplu, Daca nzk este nurnarul de zile de ln-
Daca Cele doua efecte (incalzire si ra- temperatura interioara a spatiului de In- calzire, cand temperatura exterioara este
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de incalzire

Tabelul 4.6.2. Comparaiie ficient de eficacitate sezoniera, CES.
f n cazul instalatlllor reversibile (pom-
energetici a diferitelorsisteme de pa de caldura iarna si instalatie frigori-
producere a cildurii flea vara), se utilizeaza o eficienta se-
(<PCONS = 100 %). zoniera de lncalzire $i racire ESIR, care
raporteaza puterea terrnica totala furni-
BCE - consum de combustibil,
zata de lnstalatie, functionand ca pom-
cp - gr. de utilizare a combustibilului pa de caldura sau ca instalatie de raci-
In tabelul 4.6.2 sunt prezentate cate-
va valori orientative pentru consumul
de combustibil BCE $i pentru gradul de
utilizare a combustibilului cp, in cazul
unei centrale temice cu combustibil
gazos si eel al diferitelor pompe de
caldura, la producerea aceleiasi canti-
tati de caldura (<Pu = 100 % ).

~:r : l :;:
Tipul instalatiel BcE [%] cp [kW/kg] re, timp de un an, la puterea electrica Pe de alta parte, pompele de caldura
totala, consurnata in aceeasi perioada, irnplica o investitie suplirnentara /Pc fa-
Centralii terrnica
Fata de cele rnentionate anterior, tre- ta de cea a instalatiei clasice /CT' care
Pompa de caldurii buie subliniat ca pompele de caldura produce aceeasi cantitate de caldura.
cu ele~troco_mpre:'or __ -~--- consurna o energie de actionare calita- Oportunitatea irnplernentarf unei
Pompa de caldura I .72 tiv diferita, in functie de tipul instalatiel. pompe de caldura intr-un sistem de in-
58
~cu motor
~-----
terrruc
---- -- - ---- - Astfel, instalatia cu compresie mecani- calzire rezulta pe baza atat a criteriilor
Pompa de _caldura .28 ca poate fi actionata cu energie electri- energetice cat si a eelor economice. f n
78 1
cu absorbtie
-- ca sau cu combustibil, in timp ce insta- acest sens, se poate determina nurna-
Pompa de caldura
94 1.06 latia cu absorbtie sau ejectie este ac- rul de ani in care se recupereaza spo-
cu cjcctie
tionata cu energie terrnica. Daca se tine rul de investitie ti/ = /Pc - 'er [lei] pe
ek' in functie de zona clirnatica, iar nhk seama $i de randamentele mult diferite seama economiei de exploatare reali-
este nurnarul de ore pe zi, de functio- de producere chiar a aceleiasi forme de zata prin consumul mai scazut de
nare a pompei de caldura, la tempera- energie (de exemplu, energia electrica combustibil tiE = Ecr - EPc [lei/an]:
tura ek' nurnarul anual de ore de func- poate fi produsa cu 11 = 0,8 in centralele n = _M_ [ani] (4.6.16)
tlonare a pompei de Caldura nAN Va fi: hidroelectrice, cu 11 = 0,38 ... 0,41 in tiE
centralele termoelectrice sau cu Se apreciaza ca un nurnar de 8 - 10
(4.6.12) 11 = 0,31 ... 0,33 in centralele atomoelec- ani este acceptabil, dar aceasta limita
trice), se poate concluziona ca raporta- variaza in timp, in tunctie de politica
unde: rea puterii termice livrate consumatoru- energetica a tarii.
ee - este temperatura exterioara, in pe- lui la puterea de actionare a instalatiei Micsorarea lui n se poate realiza prin
rioada de Incalzire [0C]; nu poate servi decat la o comparare a prelungirea functionarii pompei de
enc - temperatura exterloara peste care perforrnantelor unor pompe de caldura caldura, asiqurand 0 functionare biva-
nu se sohcita lncalzirea datorita a- de acelasi tip. lenta (de la 3000 la 7000 ore/an), sau
porturilor termice gratuite ale cladirii. Pentru a putea compara corect per- prin utilizarea alternativa a instalatiei,
Cu acestea, t:PC,G.AN se poate scrie forrnantele unor pompe de caldura de iarna ca pornpa de caldura, vara ca
sub forma: diferite tipuri, se raporteaza puterea instalatie frigorifica.
""--one terrnica utila livrata anual <Pu.AN la con- f n concluzie, pentru introducerea cu
2: 0

nhk nzn °[PC.Gk
e PC,G.AN = ~"'~-~"·------
111< ·llnc
2: o; . n,n
11-0e
in care "Pc.Gk este eficlenta qlobala a
pompei de caldura, pentru ee = ek.
Nu sunt luate in considerare nici
pierderile din reteaua de distributie a
caldurii si nici caldura cedata de sursa
clasica (de vart),
Aceasta eficienta cunoscuta $i sub
denumirea de eficienta sezoniera pen-
tru incalzire (ESI) este utilizata, de obi-
cei, pentru intocmirea bllanturilor ener-
getice ale instalatiilor echipate cu pom-
pe de caldura.
• Eficienta globala, anuata, a instalatiei
"t.G.AN' sirnilara cu "Pc,G.AN' ia in con-
siderare $i pierderiledin reteaua de dis-
tributie a caldurii pana la consumator;
• Eficlenta qlobala, anuala a sistemului
de Incalzire "st,G,AN' unde sunt luate
in calcul atat caldura cedata de sur-
sa de varf <PV,m,AN' cat sl puterea
consurnata pentru actionarea acestei
lnstalatii alternative PvmAN' in cazul
functionarli in regim bivalent.
_ <Pcd.mAN + <Pv,mAN (4 6 14)
Es/GAN - • '
, , p K,mAN + paux,mAN + p V,mAN
Aceasta eficienta este denurnita si coe-
sumul anual de combustibil echivalent succes a pompelor de caldera in siste-
(4.6.13) BcE,AN' necesar producerii puterii de mele de alimentare cu caldura a cladi-
actionare, obtinandu-se gradul de utili- rilor, trebuie tinut cont de urrnatoarele
zare al combustibilului cpAN: cerinte:
<P 1 - cladirea va fi analizata energetic (i
({JAN=~ [kW/kg] (4.6.15) se va realiza un audit energetic) si
Bct:.AN
va fi supusa arneliorarilor energeti-
4.6.2.2 lndicatori economici ce recomandate pentru a reduce
De requla, pompa de caldura realizea- pierderile de caldura;
za o economie de combustibil (cheltuieli 2 - se vor analiza comparativ diferitele
de exploatare) fata de instalatia clasica variante de instalatii de producere a
(csntrala terrnica, incalzirea electrica), La caldurii (centrale termice cu diferiti
acelasi consum de combustibil, pompa combustibili si pompa de caldura),
de caldura livreaza mai multa caldura rezultand solutia optima economic
consumatorului, prin aportul gratuit al (vezi studiul de caz din paragraful
caldurll preluata de la mediu. 4.6.10);
c
1¢=i'@)~
Cm
==:>
~ .. @7 ~
Fig. 4.6.4. Funciionarea unei pompe de cildunl cu amestec de aer exterior
'i aer recirculatdin interior:
AE - aer exterior;AEv - aer evacuat;Cm - camera de incalzit; K - compresor;C - con-
densator;VL - ventil de laminare;V - vaporizator.
 I. lnstalatii de Incalzire
3 - daca se opteaza pentru o pornpa de
caldura, sistemul de incalzire al eta-
dirii reabilitate energetic va fi ales
dintre cele cu temperatura scazuta
(max 50°C): cu aer cald, cu panouri
radiante, prin pardoseala, cu ventilo-
convectoare;
4 - izvorul pompei de caldura (sursa
rece) trebuie sa alba temperatura
cat mai ridicata (in sezonul rece) si
constanta in timp (aer recirculat,
apa evacuate din cladire, apa frea-
tica, apa qeoterrnala, sol);
5 - pompa de caldura va fi aleasa pen-
tru acoperirea doar a 65 ... 75 % din
necesarul maxim de caldura al cla-
dirii, varful fiind acoperit cu 0 sursa
clasica: rezistente electrice (modu-
late in trepte de putere) pentru pu-
teri termice reduse (max. 20 kW),
sau centrala terrnica pentru puteri
termice mai mari. Functionarea
pompei de caldura va fi individuala
pana la punctul de echilibru termic
PET, apoi bivalenta pana la punc-
tul de oprire PO, in continuare cal-
dura fiind furrnzata doar de sursa
clasica:
6 - pompa de caldura trebuie sa aiba
un COP cat mai ridicat si cu un im-
pact cat mai redus asupra mediului,
atat prin utilizarea unui fluid de lucru
performant si ecologic, cat $i prin
dotarea cu echipamente perfor-
mante (compresoare Scroll, schim-
batoare de caldura cu transfer ter-
mic ridicat);
7 - utilizarea pompei de caldura in siste-
me reversibile sau cu dublu efect
(incalzre $i racre, alternativa sau si-
rnultana) conduce la valori mai mari
pentru COP $i reduce durata de re-
cuperare a sporului de investitie:
8 - cresterea pretului combustibililor li-
chizi si qazosi (mai mult decat la
energia electrica) va face pompa
de caldura din ce in ce mai renta-
bila, Astfel, in perioada ianuarie-no-
iembrie 2007 pretul pacurii a cres-
cut de la 231 $/t la 463 $/t, iar la
petrol de la 55 $/baril la 96 $/baril;
4.6.3. lnstalaiii de incilzire
utilizindpompe de cildura
aer/aer
f n recuperarile de caldura, deseori se
utilizeaza aerul ca mijloc de transport al
caldurl', in scopul Incalzirii unui spatiu,
Ca izvor, aerul prezinta avantajul ac-
cesibilitatli, mai ales in zonele cu clirna
blanda. Prin utilizarea aerului evacuat
din incintele Incalzite, temperatura lui
mai rldicata si constanta in timp poate
constitui un argument suplimentar.
f ncalzirea cu aer cald este economi-
ca, necesitand temperaturi reduse, de
circa 30 °C, realizate de pompe de cal-
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
c B[°C ©
R 134a
30
22
B;=20°C I 18
<Ped A[m2]
Ac
8(°C] ®
7
2
-3
Pk
Ao A[m2]
b
Fig. 4.6.5. Pompi de caldurt aer/aer in sistem individual:
a- schema instetetie'; b- variatia temperaturii agentilor In condensator $i vaporizator;
K - compresor;C - condensator;VL - ventil de laminare; V - vaporizator;PK - puterea
electrica absorbita de compresor [kW]; <Ped - puterea terrnica cedata de condensator
[kW]; <P0 - putereaterrnica absorbita in vaporizator[kW]; Ac, A0 - supratata condensator,
va orizator.
4--:::===============::iiAl Cm
K mw
[::>A<::]
IE
--~----
n PAC
l'~---~~AC Cm
a
<1> Fig. 4.6.6. Pompi de cilduri aer/aer in
[kW]
sistem bivalent:
30
a - schema instalatiei; b - acoperirea
necesarului de caldura In tunctie de
a
temperatura exterioara e'.
K - compresor; C - condensator; VL -
ventil de laminare; V - vaporizator; SC -
schirnbator de caldura: PAc - pompa de
circulatie apa calda: RAc - rezervor de
acumulare; IE - Incalzire electrica: <PNEC -
puterea de Incalzire necesara: <P Cd -
puterea terrnlca cedata de condensatorul
-12-10 -5 0 5 10 15 20 pompei de caldura: P,E - puterea cedata
de incalzirea electrica: PET - punctul de
b echilibru termic al pompei de caldura:
AE - aer exterior; Al Cm - aer interior din
camerele incalzlte; AC Cm - aer cald spre
camerele de Incalzit: <I> energie terrnica in
exces.
dura cu eficiente ridicate, acest fapt cu o instalatie clasica, alternativa (cen-
justificand nurnarul mare de aphcatii de trala terrnica la instalatiile mai mari, in-
acest tip. calzire electrica la instalatiile mai mici).
Pompele de caldura aer-aer raspan- f n numeroase cazuri functionarea in-
dite, in general, in zonele cu clirna mo- stalatiei este reversibila: vara ca insta-
derata realizeaza bune perforrnante in latie de climatizare, iarna ca pornpa de
sezoanele de tranzitie. Pentru prelua- caldura,
rea varfului de consum, in perioadele Puterea termica obisnuita este de
foarte reci, sunt prevazute, de requla, 1 ... 5 kW, pentru agregatele individuale,
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
AEv+8°C aerul exterior, aerul evacuat sau un
amestec de aer exterior cu aer recircu-
lat din eel evacuat, ca in fig. 4.6.4.
c f n cazul utilizarf numai a aerului ex-
terior, cane temperatura supratetei va-
porizatorului, esv• coboara sub punctul
de roua al aerului, se produce conden-
sarea vaporilor de apa din aer pe su-
pratata de racire, Cand esv < G°C, con-
~ AEv+20°C
densatul Inqheata $i are loc givrarea
vaporizatorului, cu conseclnte neplacu-
Fig. 4.6.7. Pompi de cilduri aer/aer
te asupra preluarii calduri: de la izvor,
pentru incilzirea unei hale
prin rezistenta terrnica suplirnentara
zootehnice:
opusa, Se impune astfel degivrarea pe-
K - compresor; C - condensator;
rlodica, operatie ce necesita intrerupe-
VL - ventil de laminare;V - vaporizator;
rea livrar!i de caldura catre consuma-
AEv - aer evacuat;AC - aer cald; AP - aer
tor, un consum suplimentar de energie
proaspat.
si, uneori, chiar o investltie in plus, deci
necesareIncalzirll unui apartament, ajun- o diminuare a pertorrnantelor pompei
gand pana la 100 kW la sistemele cen- de caldura,
tralizate. Aceste puteri termice reduse Dupa modul de acoperire a necesa-
conduc la utilizarea numai a pompelor rului de caldura, instalatia poate ti pre-
de caldura cu compresie rnecanica, vazuta numai cu 0 pornpa de caldura
lzvorul pompei de caldura poate ti: sau si cu 0 sursa de adaos (de vart),
I 1
~ aer, rata recircularil, sistemul de degi-
V1(C1)
12
~
13
7 I
AE AEv
Fig. 4.6.8. Sistem bivalent de incilzire fi climatizare a unui complex
comercial, utilizind pompe de cilduri aer/aer:
1, 2, 3 - pompe de caldura; K1, K2, K3 - compresoare;C1, C2, CJ - condensatoare;
VR1, VR2, VR3 - ventile de reglare;V1, V2, V3 - vaporizatoare;IF - instalatiefrigorifica;
SA - sursa terrnicade adaos; AE - aer exterior;AEv - aer evacuat;C Com - centru
comercial.
I. lnstalatii de lncalzire
de regula, o rezistenta electrica, in ca-
zul functionarii bivalente.
Totodata, instalatia poate ti utilizata
doar ca pornpa de caldura (numai pen-
tru Incalzjre, deci in sezonul rece) sau/si
ca instalatie de racire (concomitent,
curnuland cele doua efecte de Incalzire
i;;i racire sau alternativ, in sezonul rece
functionand ca pornpa de caldura iar in
sezonul cald ca instalatie frigorifica).
Functionarea bivalenta sau reversibila
conduce la perforrnante superioare.
Din punct de vedere constructiv se
disting urrnatoarele pompe de caldura:
• monobloc, cu toate echipamentele in-
cluse intr-o cercasa arnplasata in ex-
terior (pe acoperls, la sol sau alaturat
cladirii deservite), in peretele exterior
sau in fereastra si in interior (dulap
consola plasat langa peretele exterior);
• split, cu doua unitati separate, una
plasata in exterior (cuprinzand vapori-
zatorul i;;i compresorul) i;;i alta plasata
in interior (cuprinzand condensatorul).
Unitatea interioara poate ti multiplica-
ta, pompa de caldura deservind astfel
mai multe Incaperi (sistem multisplit).
Caracteristicile tehnice ale pompelor
de caldura aer-aer sunt foarte diferite,
de la un constructor la altul, prin di-
mensiunile bateriei de racire (vaporiza-
torul) sau de incalzire (condensatorul),
marimea compresorului, debitele de
vrare (tab. 4.6.1).
ln fig. 4.6.5 este prezentata schema
unei pompe de caldura avand ca izvor
aerul exterior, iar consumatorul este ae-
rul din incaperea de locuit. Functionarea
este in sistem individual (tara sursa de
vart), aceste instalatii fiind raspandite in
zonele cu clirna blanda (sudul SUA),
4
: :
:~,PR :
3
p
'
:
:
'
:
: Ci
'
:
:
Or 1_,.
, '
.--.
2 ' ~' :
I / I I
: / :/ I I
'
'
Pm :
: Spa
0 ~T""""T~--r-~--.-'~,..----,~---.--+
-10-7-5 0 5 10 15 20
0e (oCJ
Fig. 4.6.9. Perfonnartiele pompei de
cilduri aer exterior/api, in funciie de
temperature exterioari ee •i de sistemul
de incilzire:
Pot - punctul de oprire teoretic;
Par - punctul de oprire real; PR -
panouri radiante; Ci - corpuri de
Incalzire: Epc R - eficienta reala a
pompei de caldura.
 I. lnstala~ii de Inealzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

unde temperatura exterioara nu coboa-
ra sub ?°C.
Puterile termice sunt reduse, 5-10 kW,
fiind utilizate pentru incalzrea unor apar-
tamente, vile etc.
Pentru o functionare cu temperatura
de vaporizare 80 = - 3 °C $i cea de
condensare ec = 30 °C, cu R 134a,
conform diagramelor prezentate pentru
vaporizator sl condensator, se obtine o
sflcienta reala t:Pc R = 4,5.
O pornpa de 'caldura aer-aer, cu
tunctionare bivalenta, care poate utiliza
aerul exterior cu temperaturi mai sea-
zute (pana la -12 °C) este prezentata in
fig. 4.6.6.
lnstalatia a fast realizata in Germa-
nia, servind pentru Incalzirea unei vile
cu o suprafata utila de 204 m2. Pute-
rea terrnlca a pompei de caldura
variaza cu temperatura exterioara ca in
graficul din fig. 4.6.6 b.
Astfel, pana la punctul de echilibru
termic (8PET = 9 °C), pompa de Caldura
acopera integral necesarul de Incalzire,
surplusul furnizat fiind preluat de un
circuit de apa in schirnbatorul de caldu-
ra SC sl inmagazinat intr-un rezervor de
acumulare RAC' cu un velum de 3 m3.
e
Pentru 4 °C < e < 9 °C pompa de
caldura asigura, partial, necesarul de
caldura. 0 lnstalatie de varf (rezistenta
electrica cu P1E = 15 kW) cornpleteaza
cererea de caldura, iar excedentul pro-
dus este acumulat in RAC'
Pentru -12 °C <Be < 4 °C acoperirea
necesarului de Incalzire se face atat de
pompa de catcura si rezistenta electri-
ca IE, cat si prin utilizarea caldur!i in-
magazinate in RAC'
Acest sistem poate realiza incalzirea
pentru intregul sezon rece, cu o efi-
cienta qlobala anuala t:51 GAN = 2, 1.
0 pornpa de caldura aer-aer, indivi-
duala, utilizand ca izvor aerul evacuat
dintr-o hala zootehnica si servind la in-
calzirea acelei hale, este prezentata in
fig. 4.6.7.
Astfel, in vaporizator, aerul evacuat
se raceste de la 20 °C la 8 °C, iar aerul
exterior, proaspat, este Incalzit in con-
densator de la 0 °C la 20 °C, fiind in-
trodus apoi in hala.
Eficienta qlobala anuala a pompei de
caldura este EPC,GAN = 2,7.
EV
Schema unei instalatii cu functionare
bivalenta utilizata pentru lncalzirea si
climatizarea unui centru comercial, cu
o supratata de 920 m2, este prezentata
in fig. 4.6.8.
Sunt prevazute 3 pompe de caldura,
fiecare functionand reversibil, asigu-
rand lncalzirea centrului iarna si clima-
tizarea vara. 0 instalatie frigorifica su-
plimentara IF este utilizata, tot anul,
pentru racirea alimentelor.
f ncalzirea centrului este asiqurata, in
functie de temperatura exterioara ee'
astfel:
• pana la ee = 12 °C, necesarul de in-
calzire este acoperit de deqajarile in-
terne ale complexului si de caldura
cedata de condensatorul instalatiei
frigorifice IF;
• pentru 2 °C < ee < 12 °C, functionea-
za si pompa de caldera 1;
• pentru -5 °C < ee < 2 °C, functionea-
za si pompa de caldura 2;
• pentru -10 °C < fJe < -5 °C, functio-
VT

Pk,<l>Cd
[kW
30+-~~~~~~~~~~ , ==~===-~==-..!]

Fig. 4.6.11. Pompi de cilduri aer exterior/api (tip Airwell):

K - compresor; C - condensator; VT - ventil termostatic; V - vaporizator; BAs - butelie
antisoc: D - deshidrator; EV - electrovana de echilibrare a presiunii; CS - clapeta de sens;
PAc - pompa de circulate apa calda; R - corp de incalzire: JP - joasa presiune;
IP - Inalta presiune; AE - aer exterior.

25 35 45 55
!lw [oC]
Epc,R
41'<;:'~~-.---~~~.-~~,
PR

<l>o
A
CG
R 134 a VL
Fig. 4.6.12. Pompi de cilduri aer exterior/api, reversibili,cu compresie
mecanici cu motortermic (tip Linde):
25 35 45 55 MT - motor termic; K - compresor; C - condensator; VL - ventil de laminare; V - vapo-
!lw (oC] rizator; RM - racltor al motorului termic; RG - racitor de gaze de ardere; CT - cazan
Fig.4.6.10.Perfonnanielepompeide termic cu combustibil gazos; B - boiler; PR - pardoseala radianta: PAc - pompa de
cilduri aer evacuat/api,Tnfunciie de circulatie apa calda; PR - pornpa circuit racire motor termic; ACC - apa calda de consum;
temperaturaapei calde preparatee w: GA - gaze de ardere; CG - combustibil gazos; AE - aer exterior; A - conducta de apa:
<P Cd - puterea terrnica cedata de conden- AR - apa retea; TC - termostat; <P0 - putere terrnica absorbita 1n vaporizator [kW];
s~tor [kW]; PK - puterea electrica absorbi- PK - puterea electrica absorbita de compresor [kW]; <P Cd - puterea terrnica cedata de

ta_ de compresor [kW]; EPCR - eficienta re- condensator [kW]; <PRM - puterea terrnica cedata de racitorul motorului termic [kW];
ala a pompei de caldura ." <PRG - puterea terrnica cedata de racitorul gazelor de ardere [kW].
 Capitolul 4: Sisteme de Incslzire I. lnstalatii de incalzire

neaza si pompa de caldura 3; rea cladirilor existente cat si pentru
• pentru ee < -10 °C, intra In functiune $i cele noi.
incalzirea de vart SA (electrica), Corpurile de Incalzire impun tempe-
Eficienta qlobala, anuala, a sistemu- ratura ce trebuie produsa de pompa de
lui de Incalzire este Est.GAN"' 4. caldura:
• In ventiloconvectoare, ejectoconvec-
4.6.4. lnstalaiii de fncilzire toare sau aeroterme ew = 40 °C;
utilizAnd pompe de cildura • In panourile radiante (de pardoseala,
aer-apA de perete) ew = 35 °C.
La sistemele cu izvor de caldura aerul
Incalzlrea spatiilor poate ti realizata exterior, dependente de temperatura ex-
$i cu apa, preparata In condensatorul terloara, cum temperatura apei prepa-
pompei de caldura, Aceste sisteme se rate trebuie sa fie mai ridicata In zilele
dezvolta continuu, atat pentru Incalzi- friguroase, In aceste zile pompa de cal-
R mina acest inconvenient.
ACC
====~_,I====
AE
Fig. 4.6.13. Pompi de cilduri aer/api, pentru incilzirea •i prepararea apei
calde de consum la o locuinii indMduali:
PC1, PC11 - pompe de caldura; K1, K11 - compresoare; C1, C11 - condensatoare;
SR1 - subracitor; VR1, VR11 - ventile de reglare; V1, V11 - vaporizatoare; PAc -
pornpa de circulatie apa calda; R - corp de Incatzire: ID - lnstalatie de degivrare;
ARC - acumulator rapid de caldura: ALC - acumulator lent de caldura; AR - apa
rece; ACC - apa calda de consum; AE - aer exterior.
AV AE
dura este frecvent inlocuita de lncalzirea
centrala clasica, In fig. 4.6.9 sunt pre-
zentate perforrnantele unor pompe de
caldura aer exterlor-apa, In functie de
temperatura exterioara e e $i de sistemul
de Incalzjre utilizat (panouri radiante,
corpuri de incalzire).
Functionarea compresorului In regim
mai greu, face ca punctul de oprire PO
al pompei de caldura sa fie plasat la
temperaturi mai ridicate decat la siste-
mele aer-aer. In plus, apar probleme sl
cu givrarea vaporizatorului, desi decu-
plarea pompei de caldura la temperaturi
mai ridicate (aproximativ 7 °C) poate eli-
Utilizarea aerului evacuat, ca izvor al
pompei de caldura, prin temperatura
mai ridicata sl constanta In timp
( 15 ... 22°C) prelunqeste functionarea
instalatiei si In sezonul foarte rece. In
fig. 4.6.10 sunt prezentate performan-
tele pompelor de caldura aer evacuat-
apa, In functie de temperatura apei
calde preparate, ew.
Din punct de vedere constructiv, sunt
intalnite, In general, echipamente mo-
nobloc, incluzand $i pompa de circulatie
a apei calde. Plasarea lor poate ti tacuta
In exterior, la sistemele cu aer exterior
sau In interior, la cele cu aer evacuat.
Primelesisteme implica izolareaterrnica
a condensatorului si a conductelor de
apa, Pentru limitarea pierderilor de caldu-
ra, aceste instalatii se pot separa lntr-o
unitate exterioara (incluzand vaporizatorul
si compresorul) si una interioara (cuprin-
zand condensatorulsi pompa de apa), al-
catuind un sistem split.
Folosind ca izvor de caldura aerul,
aceste pompe de caldura se utilizeaza
pentru puteri termice mici si medii

t (15 ... 150 kW), la incalzirea locuintelor,

birourilor, minihotelurilor, halelor indus-
triale, sau pentru prepararea apei calde
de consum. Utilizarea ventilatoarelor,
pentru intensificarea vitezei aerului cald,
ridica probleme, prin zgomotul produs,
la amplasarea In spatiile de dormit.
In fig. 4.6. 11 se prezinta schema
unei pompe de caldura aer exterior-
apa, realizata de firma AIRWELL.
lnstalatia lucreaza In regim bivalent:
pentru ee <? 6 °C, pompa de caldura
asiqura tot necesarul de Incalzire, pen-
tru ee < 6 °C, pompa de caldura este
oprita (evitand problemele de givrare)
si este pusa In functiune instalatia cla-
a
sica de incalzire, care alirnenteaza ace-
Fig. 4.6.14. Schema instalaiiei de incilzire a unei piscine acoperite, cu o
leasi corpuri de lncalzire.
pompi de cilduri (realizati de firma LINDE):
Deoarece vaporizatorul (plasat In ex-
K - compresor; C1, C2 - condensatoare; AL - rezervor de lichid; VL - ventil de
terior) este inundat de lichid la oprirea
laminare; V - vaporizator; VT1, Vr2 - ventilatoare; PAc - pornpa de circulatie apa
instalatiei, pentru protectia compreso-
calda: ST - statie de tratare a apei; SA - sursa alternativa de caldura; PK -
rului se prevede o butelie antisoc BAs.
puterea electrica absorbita de compresor [kW]; AV - aer viciat; AE - aer exterior;
Compresorul este de tip ermetic sau
Ps - piscina: <P0 - puterea terrnica absorbita In vaporizator de la aerul evacuat
semiermetic, cantitatea de agent de lu-
[kW]; <Pcdt - puterea terrnica cedata de condensatorul C1 aerului introdus [kW];
cru din instalatie fiind cuprinsa intre 2 si
<Pcd2 - puterea terrnlca cedata de condensatorul C2 apei [kW].
15 kg. Electrovana EV, de echilibrare a
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

presiunii inalte IP $i joase JP, in timpul

opririi compresorului, permite demararea
usoara a compresorului monofazat.
In fig. 4.6.12. este prezentata schema
unei pompe de caldura aer exterior-apa,
cu compresie mecanica cu motor ter-
mic, realizata de firma LINDE pentru asi-
gurarea incalzirii si a apei calde de con-
sum, pentru un imobil colectiv (37 apar-
tamente).
Pentru e > 0 °C, pompa de caldura
asigura intreg necesarul de caldura,
datorita si recuperarilor din schimba-
Fig. 4.6.15. Pompi de cildunl api/aer, cu apiin circuitdeschis:
toarele de caldura inseriate condensa-
K - compresor, C - condensator, VL - ventil de laminare, V - vaporizator,
torului (RM - racitorul motorului termic,
F - filtru de apa, PAc - pompa de circulatie apa, Vr - ventilator, AC - aer cald,
RG - racitorul de gaze de ardere).
ARc - aer recirculat.
La ee = 0 °C,
<PNEC = <PCd + <PRM + <PRG
= 109 kW (4.6.17)
iar puterea de actionare a compresoru-
lui PK= 30 kW, incat eficienta reala a
pompei de caldura este <PPC,R = 3,6 kW.
La temperaturi mai scazute ( ee < 0 °C),
pompa de caldura este oprtta, necesarul
de caldura mai mare (rNEc =175 kW, la
e = -12 °C) este acoperit de 0 sursa de
adaos CT (centrala terrnica cu gaze).
lnstalatia prepara apa calda pe ecar-
Fig. 4.6.16. Pompi de cildunl api/aer, cu api in circuitinchis tul 25/55°C, cu care se produce intr-un
(in bucla de api): boiler B apa calda de consum cu
K - compresor; C - condensator; VL - ventil de laminare; V - vaporizator;
e = 50 "C sl se realizeaza incalzirea
IL - aparate de iluminat racite cu apa: C1, C2, C3 - condensatoare al~ ~ltor prin pardoseala radianta PR.
instalatii frigorifice; PAc - pornpa de circulatie apa: SA - sursa alternat1~a de Fig. 4.6.13 prezinta schema unei
caldura: TR- turn de racire: VEI - vas de expansiune inchis; VT - ventilator; instalatii in cascada, utilizata pentru in-
AC - aer cald; ARc - aer recirculat; Aa - apa adaos. calzlrea sl prepararea apei calde de
Ps Os
consum, pentru o loculnta individuala,
cu supratata locuibila de 170 m2.
/I\ /I\ /I\
Pentru e ~
e
-3 °C, pompa de caldura
. •
PC1 preia caldura de la aerul exterior in
V1 si o cedeaza prin C1 unui acumulator
rapid de caldura ARC. Subracitorul SR,
cu un ecart mare de ternperatura, ali-
Bl
rnenteaza un acumulator lent de cal-
AC dura, ALC.
ARR
Pentru ee < -3 °C, pompa de caldura
PC1 este oprita sl se porneste pompa
de caldura PC11, aceasta pompano cal-
PC2 dura din acumulatorul lent in eel rapid.
-------------------r: --------------------, PC1
e
La e = -3 "C, necesarul de caldura
r <PNEC = 16 kW.
Agentul de lucru utilizat, R 12 (in pre-
zent necesitand un substituent), par-
curge ciclul PC1, intre ea = -10 °C si
e = 55 "C,
cDegivrarea vaporizatorului V1 se face cu

Jll[ I
apa calda din acumulatorul rapid de cal-
dura ARC, prin instatatia de degivrare ID.
A doua pornpa de caldura, PC11, parcur-
ge un ciclu intre ea= 4 °C si ec
= 55 °.c.
e
Apa calda livrata are 1 = 50 °C. ln-
calzirea este asiqurata prin convectoa-
Fig. 4.6.17. Pompa de cildunl api/api, pentru incilzire •i preparare api
caldi de consum (la baia centrali din Zurich):
e
re, cu intoarcerea apei la 2 = 40 °C.
Puterile electrice instalate ale celor
PC1, PC2 - pompe de caldura: K 1, K2 - compresoare; C1, C2 - conden~atoar~,
doua compresoare sunt PKt = 3, 75 kW
VR1, VR2 - ventile de reglare, V1, V2 - vaporizatoare; P - pompe de circulatie
si PK/I= 3 kW.
apa; SC - schtrnbator de caldura: SA - sursa alternativa de caldura; PR -
Eficlenta qlobala anuala a instalatiei
pardoseala radianta, Bl - baterie incalzire aer; AR - aer rece; AC - aer cald; Ps
este e1GAN = 1,8.
- pisclna; Os - dusuri: ARR - apa rece de la retea,
In fig. 4.6.14 este prezentata schema
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de lnealzire

unei instalatii realizate de firma LINDE

pentru climatizarea si Incalzirea apei
unei piscine acoperite. lama, aerul
exterior de stare E este amestecat cu
aer recirculat din interior de stare I, 2---~-~-1
amestecul de stare M fiind apoi incalzit
in condensatorul C1 pana la starea C,
cane este introdus in piscina, lnstalatia
functioneaza ca pornpa de caldura,
izvorul ei fiind aerul evacuat din inte-
riorul piscinei, de stare I, care cedeaza
caldura in vaporizatorul v (procesul 1-
R). in plus, in condensatorul C2 se pre-
para apa calda pentru bazinul piscinei.
Daca fluxul <Pcd2, cedat de conden-
satorul C2, nu este suficient pentru
Incalzirea cornpleta a apei, se toloseste M,,
si sursa alternativa (electrica) SA. <t>A+<l>F=<l>A+ <t>R = <l>coNS ciC)
,.
32°C
4
4.6.5. lnstal&tii de incilzire
utilizind pompe de cildunl a
api-aer
27°C
Utilizarea principala a acestor insta- 5
latii este pentru Incalzirea cladirilor in-
dividuale (sau colective), birourilor $i
restaurantelor. SU
Cum ciclul realizat de pompa de cal-
dura este mai U$Or (izvorul are tempe-
ratura mai ridicata, iar incalzirea cu aer 67°C
solicita o ternperatura de condensare
scazuta), aceste instalatii vor avea per-
torrnante superioare celor de tip aer-
(f>A PAC
----@ 40°C
:
I
aer sau aer-apa.
La pompele de caldura apa-aer, cir- PK
cuitul apei poate fi deschis sau inchis
(in bucla).
lnstalatlile cu circuit deschis sunt uti-
lizate numai ca pompe de caldura pen-
tru lncalzirea spatlilor, fiind realizate
monobloc sl amplasate in consola, sub
fereastra.
Pentru amplasarea in spatii care so-
licita un zgomot redus, compresorul se
plaseaza intr-o carcass insonorizata si
se renunta la ventilatorul condensato- b
rului (incalzirea aerului realizandu-se
prin convectie libera), TR '' \
)
lnstalatiile in circuit inchis (bucla de
apa) sunt utilizate atat ca pompe de
caldura (iarna), cat si ca lnstalatii de ra-
cire (vara), fiind reversibile (cu un sis- ___ __,c:7J 27°C
tem de inversiune a ciclului). ~R----~•~5
Sunt utilizate, in principal, la cladirile
care sohcita simultan caldura $i frig o Fig. 4.6.18. Schemele instalaimor de lncilzire •i preparare api caldi de
perioada lrnportanta a anului. in aceas- consum, pentru corpul administrativ la doui platforme indusbiale, utilizind
ta categorie sunt incluse cladirile cu fa- pompe de cilduri api/api:
tadele diametral opuse (nord si sud sau a - varianta cu absorbtie-resorbtie; b - varianta cu compresie-absorbtie;
est si vest), cat si cele care au spatii F - fierbator: A - absorbitor;RS - rezervorde solutie: R - resorbitor;SL - separatorde
interne importante si fatade mult vitrate. lichid; D - degazor;E, EA, ER - economizoare;VR, VRA, VRR - ventile de reglare;
Bucla de apa lnrnaqazineaza caldura LC - regulatorde nivel; PS, PSA, PSR - pompe de solutie hicroarnoniacala:PAc -
<PAC' cedata de condensatoarele altar pornpa apa calda; PAR - pornpa apa de racre: K - compresor;SU - separatorde ulei;
instalatii frigorifice utilizate (pentru cli- TR - turn de racire: <PF - putere termica absorbitain fierbator [kW]; PK - putere
matizarea salilor de calculatoare, pen- electrica absorbitade compresor[kW]; <P0 - putere termica absorbitain degazor [kW];
tru depozitarea alimentelor) si chiar a <PA, <PR - puteri termice cedate in absorbitor si resorbitor [kW]; <PcoNs - putere terrnica
aparatelor de iluminat (racite cu apa), cedata consumatoruluide caldura; 1 abur; 2 - condensat;3 - consumatorapa calda
Pentru compensarea variatillor de (incalzirecorp administrativ,lncalzire sere); 4 - apa industrialade racire, ducere;
volum ale apei, se prevede un vas de 5 - apa industrialade racre, intoarcere.
 I. mstalatll de lncalzire
8so~
[oC)
20
15
5 In fig. 4.6.15 este prezentata schema
2 3 4 5
H [m]
Fig. 4.6.19. Varia1:ia temperaturii solului
e50L cu adAncimea Hfi cu sezonul,
pentru zona cu climi temperatA:
eM - temperatura medie anuala: 1 - sep-
tembrie; 2 - noiembrie; 3 - februarie.
a In situatia de iarna izvorul pompei de
l[
~ pardoseali radianti a unei locuinie (realizati de firma Masser):
b
Fig. 4.6.20. Amplasarea ievilorde
captare a cildurii in sol, pentru o
pompA de cildurl soVaer sau
soVapA:
a - montare vertica/a;
b - montare oizontele.
expansiune inchis, cu perna de azot.
larna, instalatia functionanc ca pornpa
de caldura asigura incalzrea cladirii:
bucla de apa, servindu-i ca izvor de cal-
dura, se raceste, intalnindu-se situatiile:
a) <PAc < <P1z• se pune in functiune o
sursa alternativa, care incalzeste su-
plimentar apa din bucla;
b) <PAC = <P1z, cazul de echilibru ener-
getic al buclei;
c) <PAc > <P1z, se evacueaza mediului
caldura in exces, prin turnul de
racire cu circuit Inchis.
In general, cand apa din bucla are tern-
Peratura 18 °C < ew < 32 °C. Cand
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
aw < 18 °C (cazul a) se porneste sursa
alternativa de caldura. Cano ew > 32 °C
(cazul c) se porneste sistemul de racire
a buclei, prin turnul de racre. Utilizarea
unei pompe de caldura suplimentare, re-
versibila, de tip aer exterlor-apa, care sa
realizeze simultan aceste doua cerinte,
conduce la pertorrnante superioare ale
intregului sistem.
unei pompe de caldura apa-aer, cu
apa in circuit deschis, utilizata la
Incalzirea unei cladiri individuale.
Agentul termic este R 134a, care par-
curge ciclul pompei de caldura intre
H0 = 3 °C si He= 30 °C, aslqurand o efi-
cienta reala Epc R = 5,5.
Vaporizatorul · este de tip multitubu-
lar, cu vaporizarea freonului in spatiul
dintre tevl, apa circuland in tevl, pentru
a permite curatirea periodica,
Daca temperatura raului este mai
scazuta exista pericolul Inqhetarii apei
in vaporizator. In acest caz se folosesc
vaporizatoare imersate in bazin, cu va-
porizarea freonului in tevl, eventuala
qheata forrnandu-se la exterior.
Schema din fig. 4.6.16 prezinta o
instalatie reversibila, in bucla de apa,
tunctionand iarna ca pornpa de caldura
apa-aer, iar vara ca instalatle frigorifi-
ca, bucla de apa racind condensatorul.
caldura ii constituie cedarile de caldu-
ra de la aparatele racite de bucla de
apa, Cand nu este suficient, se por-
neste si sursa alternatlva de caldura,
SA. Daca bucla de apa confine caldura
in exces, aceasta se cedeaza mediului
prin turnul de racire cu circuit inchis.
Fig. 4.6.21. Pompa de cildurl soVapi pentru incilzirea prin
- captator de caldura
orizontal; 2 - pornpa de caldura;
3 - pardoseala radianta:
K - compresor; C - condensator;
VL - ventil de laminare;
V - vaporizator; VEI - vase de
expansiune inchise;
P9 - pornpa de circulatie pentru
incalzirea de qarda:
PAc - pompe de circulatie apa
calda: PAG - pompe de circulatie
apa glicolata; S1, S2 - sonde
ternperatura; T 1, T 2, T PC -
termostate.
4.6.6. lnstal~iide incalzire
utilizAndpompe de calduri
api-api
Aceste lnstalatii sunt utilizate:
• la recuperarea caldurii in marile cladiri,
cu degajflri importante din unele spatii
(climatizate) si utilizarea ei la incalzirea
celorlalte spatii (care solicita caldura);
• pentru Incalzjrea si prepararea apei
calde de consum din locuinte indivi-
duale sau colective, cladiri industriale
sau agrozootehnice, complexe sporti-
ve, folosind un izvor extern de caldura.
Puterile termice realizate sunt in con-
cordanta cu disponibilul izvorului de
caldura, fiind Intalnite in domeniul valo-
rilor medii $i mari (500 ... 5 000 kW).
Derivand din instalatiile frigorifice
pentru produs apa qlaclala, cu con-
densator racit cu apa, se bazeaza pe
compresia mecanica sau pe absorbtie.
Din punct de vedere constructiv sunt
realizate monobloc si amplasate intr-un
spatiu tehnic.
Functionarea pompei de caldura este
asociata unei surse alternative de cal-
dura (sistem bivalent) si unui turn de
racire (pentru eliminarea excesului de
caldura),
Pot functlona numai in regim de porn-
pa de caldura sau/s, ca instalatie frigorifi-
ca. Reversibilitatea este asigurata prin in-
versarea ciclului agentului de lucru (la in-
stalatiile de puteri mai mici) sau a circuite-
lor de apa (la lnstalatiile mari).
In fig. 4.6.17 se prezinta schema
unei instalatii care asiqura lncalzirea si
prepararea apei calde pentru dusuri si
bazine, la baia centrala din Zurich.
Sunt prevazute doua pompe de cal-
dura cu compresie rnecanica cu arno-
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lastalatii de lncalzire

niac: una pentru Incalzire, avand ca

2 cald, rnentinandu-se ei = 25 °C. Apa
\ calda de consum este livrata cu 45°C.
Fig. 4.6.22. Pompi de cildunl
sol/api cu dublu efect, pentru
incilzirea unei locuinie•i nlcirea
unei cimiri:
1 - captator de caldura orizontal;
2 - carnara; 3 - pornpa de caldura;
4 - panouri radiante; K - compresor;
C - condensator; VL - ventil de
laminare; V - vaporizator;
PAC - pornpa de circulatie apa calda;
PAG - pornpa de circulatie apa
qlicolata,
=<PA +<PR= --9_ = f 56
izvor apa de rau, cu (}min = 1,5 °C, a EPC.R(A-R) 3 2 ' (4.6.18)
<PF '
doua, pentru prepararea apei calde de
consum, avand ca izvor apa evacuate
de la dusuri si bai, . <PA 5
E =-=--=4
0 sursa alternativa de caldura, SA si PC,R(K-A) p 1 25 (4.6.19)
K '
un schirnbator de caloura pentru apa
de consum SC, asiqura temperatura unde:
dorita si In perioada trlquroasa. <PA, <PR - sunt puterile termice cedate de
Incalzirea de baza se realizeaza prin absorbitor si resorbitor [kW];
parcoseala iar cea suplimentara, cu aer <PF - puterea terrnlca consurnata de
fierbator [kW];
PK - puterea electrica consurnata de
Puterea terrnica totala a instalatlei compresor [kW].
este 700 kW. Eficienta qlobala anuala
a sistemului, Es/GAN= 3,2. 4.6.7. lnstalaiii de incAlzire
In fig. 4.6.18" sunt prezentate doua utilizind pompe de cAldurA
pompe de caldura de puteri foarte mari sol-aer 'i sol-apA
(5 MW) realizate In Bucuresti, pentru
prepararea apei calde de consum si Utilizarea solului ca izvor de caldura
pentru lncalzjrea corpului administrativ prezinta urrnatoarele avantaje:
la doua platforme industriale. • accesibilitate;
Sunt folosite instalatii cu: • constanta temperaturii In timp, de la
a) absorbtie-resorbtle (A-R) si o adancirne dependenta de zona
b) cornpresie-absorbtie (K-A), In solutie ctirnatica si natura terenului, conform
hioroarnoniacala, capabile sa produ- fig. 4.6.19;
ca apa calda cu o ternperatura ridi- • ternperatura destul de ridicata, chiar
cata (72 °C, respectiv 67 °C). In sezonul rece;
lzvorul de caldura este apa industriala • cand se foloseste ca izvor solul cu
de racre a utilajelor, recirculata la turn. deseuri menajere, caldura deqajata
Coeficientii de pertorrnanta reali (efi- In timpul fermentarii acestora ridica
cientele) ai celor doua lnstalatii sunt: temperatura solului cu 2 ... 3 °C.
Dezavantajele principale sunt:
• conductivitate terrnica a solului foarte

8 6 9 7
Aer evacuat

Aer cald ..__

In interior

10

Aer racit
In exterior
..__

Aer proaspat
4 3 5 2 1
Fig. 4.6.23. lnstalaiiereversibili pentru climatizare cu schimbarea circuitelorde aer (LEROY SOMER).
1 - deshidrator, 2 - electrovana, 3 - distribuitor de freon lichid, 4 - presostat diferential de aer pentru detectarea givrarii,
5 - rezlstenta electrica pentru degivrare, 6 - rezlstenta electrica pentru Incalzhe de vart, 7 - filtru de praf, 8 - clapete de aer,
9 - dispozitiv de cornanda a clapetelor, 10 - ventilator centrifugal. K - compresor, c - condensator, VL - ventil de
laminare, V - vaporizator, RL - rezervor de lichid, JP - joasa presiune, IP - inalta presiune.
 I. lnstalatii de Incalzlre Capitolul 4: Sisteme de Ineslzire

scazuta, care conduce la suprafete
mari pentru captarea calduni:
• mvestitie ricicata, catorata acestor
marl supratete ale captatoarelor pla-
sate in sol.
Din considerentele mentionate, aces-
te pompe de caldura sunt utilizate la
incalzirea locuintelor individuale, asigu-
rand integral necesarul de caldura,
Rar este plasat in sol chiar vaporizato-
rul pompei de caldura. Se prefera utili-
zarea unui fluid intermediar (apa glico-
lata), care preia catdura din sol si o
cedeaza agentului de lucru in vapori-
zator. Astfel, instalatia devine de fapt o
pornpa de caldura apa-aer sau apa-apa,
Modul de dispunere a tevilor de cap-
tare in sol poate ti vertical sau orizontal.
Amptasamentul vertical, utilizat in zo-
nele urbane, cu spatii restranse, este
prezentat in fig. 4.6.20 a.
Tevile (sondele) sunt plasate intr-un
put cu diametrul de 150 mm si cu o
adancime de 18 ... 60 m. Energia termi-
ca captata este de 20 ... 30 W/m, in
tunctie de diametrul tevilor si cornpozi-
tla solului.
Amplasamentul orizontal, frecvent in
Condensator (iama)
Vaporizator (vara)
r / ' /
11""1·or 1n·i-
-- -- -
.J
~ diistri'b uitor
.J
zonele rurale, cand se dispune de spatii
mari, este prezentat in fig. 4.6.20b.
Tevile, din polietilena sau polibutilena,
cu diametre de 25 ... 38 mm imbinate
prin presare la cald, sunt asezate in
santuri, la o adancirne de 1 ... 2 m. Ener-
gia terrnica captata este de 5 ... 15 Wlm,
in functie de diametrul tevilor, adanci-
mea de pozare $i caracteristicile solului.
In fig. 4.6.21 este prezentata schema
unei pompe de caldura sol-apa, uti-
lizata pentru incalzirea prin pardoseala
a unei locuints individuale, cu supra-
fata Iocuibila de 100 m2, realizata de
firma MASSER.
Captatoarele sunt dispuse orizontal,
suprapus, la o adancirne cuprinsa intre
1,5 sl 1,8 m, avand o lungime totala a
tevilor de 1000 m (D = 30 x 2,5 mm).
Suprafata ocupata este de 200 m2
(deci dubla fata de cea a claoirii). Pom-
pa de caldura este plasata intr-un sub-
sol tehnic.
Apa qlicolata, recirculata cu pompa
PAG, are temperatura la sosirea din
captatoare -5 °C iarna si 6 °C prirna-
vara sau toamna. Incalzirea in sol este
de circa 4 °C. Apa calda este trirnisa
' ' r
-, .J
' .J
/·- manual
cu 32 °C in tevile montate in pardo-
seala, racindu-se pana la 28 °C. Atat
circuitul de apa rece, cat si eel de apa
calda, sunt prevazute cu vase de ex-
pansiune, inchise, cu perna de azot.
Termostatul TPc, bazat pe sondele
S1 (in aerul exterior) si S2 (pe duce-
rea apei calde), cornanda pornirea-
oprirea compresorului K. 0 pornpa
de apa calda P9 asiqura debitul ne-
cesar incalzirii de qarda, Alte doua
pompe PAc, comandate de termosta-
tele T1 $i T2, plasate in pardoseala,
aslqura circulatia apei in tevile din
pardoseala.
ln fig. 4.6.22 este prezentata o porn-
pa de caldura sol-apa, cu dublu efect,
realizata in Germania.
In sol sunt plasate, la o adancirne de
1,4 m, 10 serpentine (D = 25 x 2,5 mm)
cu lungimea de cate 110 m, asiqurand
0 supratata de preluare a caldurii
A5 = 86 m2. Spatiul ocupat in sol este
de 16 x 28 = 448 m2.
Apa qllcolata preia caldura atat din
sol, cat si dintr-O Camara racita, Incal-
zindu-se de la 0 la 5 °C. Pompa de
caldura este arnplasata intr-un subsol
tehnic, unde este $i carnara.
Apa calda, cu temperaturade 35130 °C,
alirnenteaza panourile radiante, plasate
in plafon sau perdoseala. Functionand
cu R 134a, intre 80 = - 3 °C si ac = 40 °C,
se obtine o eficienta globala a pompei
de caldura fPC,G = 3,5.
4.6.8. Pompe de cilduri

V3
I I I I I :-
Incalzire electrica
~"!.- functie de Se
reversibile.
Functionarea reversibila a unei porn-
sistem de degivrare
~ degivrare pe de caldura poate ti asiqurata fie prin
v2 schimbarea circuitelor fluidelor de la
IJ I·
VT
care se preia sl catre care se cedeaza
IY'
deshidrator
If caldura (aer sau apa), fie prin schimba-

§ L
--
lJ --
L

:E) K
rea circuitului fluidului de lucru (freon,
amoniac).
in fig. 4.6.23 este prezentata o pom-
pa de caldura aer-aer reversibila, cu
schimbarea automata a circuitelor de
-
I aer reallzata de LEROY-SOMER. Prin
v 4 []

EB
VI
-l --
actionarea dispozitivului 9, clapetele de
aer 8 i$i rnodifica pozltia $i asigura
circulatia aerului proaspat (din exterior)
$i a celui evacuat din cliidire dupa ne-

-;J Condensator (iama)

Vaporizator (vara)
<, / '
--
-
cesitate. Astfel in sezonul rece, aerul
exterior este dirijat spre condensatorul C
unde se incalzeste $i apoi este livrat in
spatiul interior. Aerul viciat din cladire
este condus spre vaporizatorul V unde
,..,., f.,..,.
I'-' r:
"'"'
~~,..,
.I.'- -
.I.
I~
BAS
cedeaza 0 parte din caldura inainte de a
ti evacuat in exterior (el constituie izvorul
de caldura al instalatlel). Vara, clapetele
"'="'
dirijeaza aerul proaspat spre vaporizator,
-, .J -, racindu-l $i aerul evacuat spre conden-
Fig. 4.6.24. lnstalaiie reversibili pentru climatizare cu inversarea circuitului sator, elirninand astfel caldera catre me-
de freon (AIRWELL). diul exterior.
K - compresor, VL - ventil de laminare, VI - vana inversoare, V1...V4 - vane de sens. 0 pornpa de caldura aer-aer cu cir-
cui-tul de freon reversibil, realizata de
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala1ii de incalzire

i8
------ - - - -.-
Vas de expansiune
_lJ.. _
I
I Venrnoconvectou

- - - ---L
I
I
K
I
I
I
I
-
I-
-tI<l

- VR tx)

I I~ tx'.I
I •
Termostat Debitmetru

Evacuarela canalizare

~ Vanainchisa
~ Vanadeschisa

Fig. 4.6.25. lnstalaiiereversibiliprin schimbarea circuitelorde api (CIAT}.

K - compresor, C - condensator, VL - ventil de laminare, V - vaporizator, VR - vane apa.

AIRWELLeste prezentata In fig. 4.6.24. relor. Vara vaporizatorul raceste apa rativa a diferitelor variante de pompe
In sezonul rece, vana inversoare VI si din circuitul ventiloconvectoarelor asi- de caldura, luand In considerare si o
clapetele de sens V1-V4 dirijeaza freo- qurand climatizareacladirii, iar conden- sursa clasica de producere a caldurii:
nul din compresor catre bateria cu rol satorul evacueaza caldera catre apa • optimum economic: cheltuielile mini-
de condensator plasata In spatlul de subterana. me de lnvestitii si exploatare, dintre
Incalzit si apoi prin ventilul de laminare toate aceste variante.
VL catre bateria cu rol de vaporizator 4.6.9. Dimensionarea Cum, de regula, aceste doua optime
plasata In extertior. Vara, freonul com- instalatiilorcu pompe nu corespund aceleasi instalatii, se cal-
primat este dirijat In bateria exterioara de caldura culeaza nurnarul de ani In care se recu-
(acum cu rol de condensator) cedand pereazasporul de investitie al diferitelor
caldura mediului, apoi dupa destinde- Considerafiigenerals pompe de caldura tata de sursa alter-
rea In VL ajunge In bateria cu rol de Alegerea corecta a unei pompe de nativa de caldura, pe seama economiei
vaporizator plasata In spatiul interior, calcura, In conformitate cu scopul ur- de exploatare (bazata pe consumul de
climatizat. Butelia antisoc BAs prote- rnarit (lncalzire, incalzire si preparare energie mai mic), conform relatiei
jeaza compresorul contra patrunderii apa calda de consum, functionare re- 4.6. 16. Acest indicator fixeaza solutia
plcaturilor de Freon lichid rezultate din- versibila sau cu dublu efect) si stabili- optima urrnarita de ambele criterii.
tr-o vaporizare incomplecta. rea sistemului complet de alimentare In acest calcul trebuie tinut cont de
In fig. 4.6.25 este prezentata o cu caldura a consumatorului, In care urrnatoarele recornandari:
pornpa de caldura apa-apa realizata de pompei de caldura i se asociaza uneori • metoda de calcul a necesarului de
CIAT, reversibila prin modificarea cir- si 0 sursa alternativa de caldura (func- caldura sa fie corecta (dupa STAS
cuitelor de apa: iarna apa subterana tionare bivalenta), trebuie sa rezulte In 1907);
(izvorul de caldura) este condusa In va- urma unui calcul tehnicoeconomic. • cum lntorrnatiile comerciale, date de
porizatorul v si cedeaza caldura freo- Acesta este bazat pe doua criterii: constructorii de pompe de caldura,
nului, iar In condensatorul C este incal- • optimum energetic: consumul minim sunt deseori teoretice, optimiste, chiar
zita apa din circuitul ventiloconvectoa- de energierezultat din analizacompa- eronate,se va apela la datele furnizate
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

Tabelul 4.6.3. Caracteristicile tehnice ale instala~ilor CARRIER b - Varianta utilizarti numai ca
a - puterea frigorifici <P 0 [kW] pornpa de caldura,
Rar se prevede o lnstalatie care sa
8; 8e [QC] asigure intregul necesar de Incalzire,
Debit aer
Tip
[m3/h] [QC] incat, de requla, se alege o lnstalatle
25 30 35 40 46 50
cu o putere terrnica de 50 ... 70 % din
21 20,5 19,0 17,6 16,2 14,l 13,3 necesarul de incalzire total (dependent
23 25,3 23,9 22,4 21,0 19,2 18,l $i de temperatura exterioara locala,
50QU- deci de timpul de utilizare a pompei de
8200 25 30,l 28,7 27.2 25,8 24,l 22,9
012 caldura in perioada de Incalzire),
27 34,9 33,5 32,l 30,6 27,5 24,8

PK(kW)
Exemplul de calcul 1
l l.4 12,2 12,9 13,7 14,7 15,4
Se considera cazul unui spatiu co-
21 27,l 25,4 23,7 22,l 20,l 18,6 mercial care solicita un necesar de frig
23 31,4 29,4 28,l 26,4 24,3 22,9 de 23 kW (vara, pentru temperatura
50 QU- exterioara ee = 35 °C $i temperatura in-
015
9800 25 35,8 34,l 32,4 30,7 28,6
-- ---
27,2
terioara ei = 21 °C) $i un necesar de
27 40,l 38,4 36,7 35,0 32,2 29,4 caldura de 37 kW (iarna, pentru ee = -5
°C, (li = 21 °C), si un debit de aer
PK(kW) 12,5 13,6 14,9 15,8 16,7 l 7,3
introdus de 8 000 m3/h.
b - puterea tennici a condensatorului <P Cd [kW] •i puterea electrici f n varianta functionarii reversibile, vara
ca instalatie frigorifica $i iarna ca pornpa
a compresorului PK [kW] de caldura aer exterior-aer, utilizand
8e [QC] datele furnizate de firma CARRIER (tab.
Debit aer 8;
Tip
[m3/h] [QC] 4.6.3), se alege o instalatie monobloc,
- 15 - 10 - 5 0 6 12 18
de acoperis, tip 50 au 015 care asigura
18,5 22,7 27,6 32,4 43,6 50,1 56,3 o putere frigorifica <P 0 = 23,7 kW (la
18
10,45 l l,29 12,27 12,96 14,73 16,7 18,52 (le = 35 °C sl (Ji = 21 °C) $i care, ca
50QU- l 7,7 21,7 26,4 30,9 41,7 49,0 55,0 pornpa de caldura, asiqura <Ped = 28,4
21
kW (la ee = -5 QC si ei = 21 °C), la un
8200
012 l l,6 I l ,36 12,28 13,04 14,79 16.84 18,64
16.6 20,7 25,3 30,0 40,2 47,5 53,3 debit de aer de 9800 m3/h.
24
10,57 l l ,44 12,46 13,27 15,34 16,9 l 8,7
f n varianta functionarii numai ca
pornpa de caldura, se propune 0 insta-
22,5 25,4 30,0 35,9 49,3 57,2 62,8
18 latie cu tunctionare bivalenta (cu o sur-
l l,66 12,7 13,76 14,77 16,71 19,07 20,46 sa electrica de vart), Se considera ca
50QU- 21,2 24,l 28,4 33,8 47,7 55,4 61,0 pompa de caldura trebuie sa acopere
9800 21 ·---·-- i--------- ----- ----
015 12,l l 12,96 13,99 14,96 16,74 19,l 20,89 70 % din pierderile de caldura ale eta-
19,5 22,8 27,l 32,6 45,6 54,0 59,6 dirii, la (le = -5 °C, (li = 21 °C, deci sa
24 produce o putere terrnica <Ped =
12,l l 13,26 14,42 15,45 18,02 20,23 21,59
= 0,7·37= 25,9 kW.
de laboratoarele autorizate de incerca- necesarul de racire in perioada de va- Se alege astfel modelul 50 au 012,
re pentru a afla pertorrnantele reale; ra; la functionarea in sezonul rece, ca cu o putere norninala <P Cd = 41,7 kW
• se includ si consumurile auxiliare de pornpa de caldura, lnstalatia va fi astfel ((le = 6 °C, ei = 21 °C), care asiqura 0
energie permanente (ventilatoare, supradimensionata fata de optimum putere termica de 26,4 kW in conditille
pompe, rezistente electrice pentru car- economic. ee = - 5 QC si (Ji = 21 °C, pentru un
ter) sau nepermanente (pentru degi- debit de aer de 8 200 m3/h.
vrare); Tabel 4.6.4. Necesarul de cilduri al
• cand pompa de caldura nu acopera locuintei din comuna Frumusani. 4.6.10. Studiu de caz: lncilzirea
tot necesarul de caldura (frecvent Temoeratura Necesar de unei locuime cu o pompl de
acopera 30 ... 60 % din puterea de ln- exterioara [°C] -caldura [kW] cildurl.
calzire), se include sl consumul real +5 6,8
al sursei alternative de caldura; 0 9,85 -- lpoteze de ca/cul.
• se are In vedere realizarea practica a ____ -5___ 12,9 Se solicita asigurarea incalzirii $i pre-
instalatiei, care irnplica pierderi In rete- -10 16,0 pararea apei calde menajere pentru o lo-
aua de transport a caldurii (apa, aer); -
-15 19,05 -~ cuinta din comuna Frumusani, judet llfov.
• se iau In considerare pierderile la li- -20 22, 1 Suprafata utila: 240 m2 (subsol locuit,
vrarea caldurii urrnarite In perioadele
de degivrare, inversarea efectelor,
Tabel 4.6.5. lnvestitia nentru pompa de calduri si centralele tennicein Euro.
dar $i avantajele aduse prin prevede-
lnvestitie Pompa de Centrala terrnica (CT) cu combustibil
rea, cane este posibil, a acurnularilor
caldura (PC) GPL Motorina Gaz
termice, in circuitul izvorului $i in eel
PC/CT 7 700 3 000 3 000 3 000
al consumatorului.
Caotare aoa 4 900 - -
Alegerea unei pompe de caldura tre-
buie facuta in concordanta cu modul ei
SCP 1 300 - - -
-·------

de functionare, , Pompe (PAR1, PAR2) 1 200 - - -

a - Varianta reversibila (incalzire si Rez. comb. - 3 500 3 500 -

climatizare). Racord qaz - - - 4 000
lnstalatia este aleasa incat sa asigure Total 15 100 6 500 6 500 7 000
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzhe

::;-
o,

•ro E
1J :J
-ro (/)
c
uo
•Illo
o, QJ
ro u

U)
U)

a:

•Ill
5
ro u
a.;ca
EU
0 QJ
Q_ 1J

u,

Q_
o
U)

Q_

QJ QJ
~u
QJ QJ
c.)~
sa
:i ro

Fig. 4.6.26. Schema legiturilor pompei de cildurt la apa freatici 'i la instalaiia de incilzire.
V - vaporizator, K - compresor, DS - desupralncalzitor, C - condensator, SCP - schirnbator de caldera cu placi, PAR1, PAR2,
PAR3 pornpa apa rece, PAC1, PAC2, PAC3 - pornpa apa calca, RI - robinet inchidere, RG - robinet de golire,
RA - robinet de aerisire, F - filtru, Fl-debitmetru, Pl - manometru, Tl - termometru, VE - vas de expansiune, SS-supapa de
siquranta, CS - clapeta de sens, S-sorb.
 I. lnstaiatii de Incalzire
Tabel 4.6.6. Cheltuielilede exploatare pentru pompa de calduri li'i centrale
termice.
Centralatermica cu combustibil Pompa
Caracteristici
-GPL
<Pc [kW] 24
PC/ [kW/I] 6,3
11c/COPPc .. 0,9
Consum comb [1/h] 4,23
enerQie electrica fkWl
~unctionare anuala [h/an]
Pret combustibil [Euro/I]
rJ..2®=]
-
0,5
~- energie electrica [Euro/kWbL__ _, :: _ -· l
Consum anual [I/an] 17 191 I 4 794
fkWh/anl I -
~-g~~-~nLJ~n~~LJrO!aril
Crestere pret energie
pli~S.~f
I 1,4
(estimare pentru 10 ani)
Cheltuieli cu energia 5 033,7 16 040,4 2 815,2
(medie anuala In 10 ani) [Euro]
parter si etaj).
Nurnar de persoane: 3.
Anvelopa clA.dirii:
- peretu exteriori: cararnida 50 cm $i
izolatie exterioara din polistiren ex-
pandat 10 cm;
- pardoseala pe sol: beton 15 cm;
- plafon deasupra etajului: beton 10 cm
si polistiren expandat 15 cm (deasupra
etajului este realizat un pod nelncalzit);
- ferestre duble din stejar;
- usi exterioare din lemn.
Necesarul de caldura, calculat
conform STAS 1907/1996-1 este pre-
zentat In tabelul 4.6.4. La solicitarea
proprietarului s-a considerat si cazul
temperaturii exterioare Be = -20 °C.
Prepararea apei calde menajere ne-
ceslta un flux de caldura <PAc = 3 kW.
Solutia propusa,
Deoarece In zona nu exista retea de
gaze incalzirea se poate realiza fie cu
o centrala terrnica cu combustibil solid
(carbune, lemn) sau cu combustibil li-
chid (GPL, rnotorina), fie cu o pornpa
de caldura, La solicitarea proprietarului
s-a facut o analiza cornparativa lntre
solutiile: centrala terrnica cu gaz (pen-
tru perspectiva realizarf retelei de gaz),
centrala terrnica cu GPL sau cu moto-
rina sl pornpa de caldura. Pentru izvo-
rul pompei de caldura a fost luata In
calcul apa freatica.
lnstalatia interioara de lncalzire se
realizeaza cu ventiloconvectoare de
pardoseala (In camere de zi, dormitoa-
re, casa scarii, cava, bucatarie) si cu
corpuri statice port-prosop (bai). Tem-
peratura apei calde pentru Incalzire:
50/40°C. Apa calda este distribuita
printr-un distribuitor/colector cu porn-
Capitolul 4: Sisteme de Inealzire
Pompa de caldura este model Ther-
mia Eko 180, cu comprimare mecani-
'Motorina Gaz de caldura ca, cu compresor Scroll, functionand
cu R404A cu caracteristicile tehnice:
I 24 24 21+6 _
- putere terrnica: <Pc= 21 kW (B0 = 2
I 10 9,44 - _ °C, {JC = 53 °C, 851 = 80 °C);
I 0,85 0,92 2,33 - putereelectrica consumata:PK = 9 kW;
2,82 2,76 - - coeficientde pertorrnanta: COP = 2,33;
- izvor de caldura: apa freatica, debit
I
i
-
1 ?oo
0.9
- 9 -~
1 700 1 700+170
0,3 -
VAF= 11/s, temperatura BAF/eAF2 = 1017
°C; apa glicolata, debit VAR = 1 1/s,
- - 0,08 temperatura (JAR/8AR2 = 8/5 °C;
4 692 - - apa calda pentru Incalzire, debit
- - 16 830 VACI= 0,5 l/s, temperatura eAC1/eAC2 =
4_314,6_1__407Jl~
1
1,4 2 I
346,4
1,3
_
40/50 °C; apa calda rnenajera, debit
VACM = 0,02 1/s, temperatura 8Ac31BAc4
= 10/55 °C;
T
i . -----~
1 750,3 - Incalzire de vart: rezlstente electrice
I [
3 x 2 kW.
Analiza economica
I n tabelul 4.6.5 se prezinta investitia
pele PAc1 (la ventiloconvectoare) sl necesara pentru pompa de caldura si
PAc2 (la corpurile statice). Heteaua de pentru centralele termice iar In tabelul
distrlbutle este realizata din pexal $i 4.6.6 sunt prezentate cheltuielile de ex-
este amplasata la plafonul subsolului, ploatare corespunzatoare pentru o pe-
parterului si etajului. rioada de 10 ani.
Apa calda rnenajera este preparata Nurnarul de ani In care se recuperea-
cu un boiler cu capacitatea de 300 I pe za sporul de investitie al pompei de
ecartul de ternperatura 10155 °C. caldura din ecomomia realizata la ex-
Centralele termice au fost alese pen- ploatare:
tru puterea terrnica totala (lncalzlre si
apa calda rnenajera): <Pc= 24 kW. • PC/Centrala terrnica cu GPL:
Pentru pompa de caldura s-a
N = /PC - ICT,GPL
considerat o schema de cuplare la iz- (4.6.20)
vorul de caldera sl la consumator ca In ECT,GPL - EPC
fig. 4.6.26. 15100 - 6500
Astfel, apa freatica extrasa cu pom-
=
2, 62 ani
5033, 7 -1750, 3
pa subrnersibila PAR1 din putul de as-
piratie P1 cu temperatura BAFt = 10 °C • PC/Centrala terrnica cu motorina:
este racita cu 3 grd Intr-un schirnbator I - I
de caldura cu placi SCP si evacuata cu N = PC CT, motorina
(4.6.21)
BAF2 = 7 °C prin putut de refulare P2. ECT,motor;na - EPC
Schirnbatorul de caldura cu ptacl se 15100 - 6500
impune pentru curatirea cornoda a de-
=
2 ani
6040,4-1750,3
punerilor antrenate din sol. f ntre SCP si
vaporizatorul v al pompei de caldura • PC/Centrala terrnica cu gaz:
este recirculat un debit de solutie gli- I - ICT,Gaz
colata cu pompa PAR2 pe ecartul de N = PC (4.6.22)
ternperatuara BAR/8AR2 = 815 °C. ECT,Gaz - EPC
Pompa de caldura prin condensate- 15100 - 7000
rul C $i desupraincalzitorul DS prepara
=
1, 61 ani
2815, 2 - 1750, 3
apa calda pentru lncaizire pe ecartul
de ternperatura BAc/BAc2 = 40150 °C. Se evidentiaza rentabilitatea siste-
Apa calda de consum este preparata mului bazat pe pompa de caldura, cat
In bolier pe ecartul de ternperatuara si o diferentlere a centralelor termice
flAc/flAc4 = 10155 °C cu ajutorul unui dupa combustibilul folosit.
circuit de apa calda incalzit In desupra- Nu a fost luat In calculul rentabilitatii
incalzitorul pompei de caldura. si faptul ca In sezonul cald pompa de
Pentru Incalzirea de vart a apei calde caldura si instalatla interioara (ventilo-
(pentru incalzire sau rnenajera) pompa convectoarele) sunt utilizate pentru cli-
de caldura este prevazuta cu 3 rezis- matizarea cladirii, deci avantajul aces-
tente electrice de cate 2 kW. tui sistem este si mai mare.
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de lncalzire

radiante. In acest caz, caldura produsa 4.7.2.1.1 Convectoarede perete

4. 7.incAlzirea electricA de o rezlstenta electrica este transfera- Principiulde functionareconsta In incal-
ta instantaneu incaperii prin radiatie si zirea aerului care intra In contact cu ele-
4. 7 .1. Criterii privind utilizarea convectie. mentele incalzitoare ale aparatului sau cu
energiei electrice carcasa rnetalica a acestuia (fig. 4.7.1 a).
4.7.2.1 Aparateelectricede Tncllzire Puterea terrnica a acestor convec-
Utilizarea energiei electrice pentru Aparatele electrice de Incalzire direc- toare este cuprinsa lntre 0,5 si 3 kW.
producerea de caldura se bazeaza pe ta se clasifica dupa raportul dintre flu- Exista toarte multe modele de con-
efectul Joule al curentului electric potri- xul radiant si eel convectiv, dupa tem- vectoare electrice de diverse forme si
vit caruia energia electrica potentiala pe peratura suprafetei lncalzitoare si dupa dimensiuni.
care o pierde electronul prin ciocnirile locul si modul de montare. Aparatele Din punct de vedere al functionarii
cu reteaua unei rezistsnte este trans- electrice de incalzire directa sunt pro- convectoarelor electrice acestea pot ti
ferata acesteia sub forrna de caldura, duse de un nurnar mare de firme stra- cu Incalzire prin convectie naturala sau
Din punct de vedere tehnic, utilizarea ine si rornanesti: printre acestea se nu- tortata (prin lnglobarea unui ventilator).
energiei electrice pentru incalzirea cladi- mara firme din Franta si Italia cum ar ti:
rilor prezinta multiple avantaje In raport THERMOR, ERO, AIRELEC, SABIANA,
cu celelalte sisteme de Incalzire bazate TECHNIC, CIAT, FRANCE-AIR, TITAN.
pe folosirea combustibililor clasici.
Aceasta face ca energia electrica sa fie
privita ca un viitor potential energetic
pentru nevoile qospoderesti. Costul Inca
destul de ridicat al energiei electrice 3
face ca utilizarea ei sa fie lirnitata.
In sprijinul ideii de utilizare pe scara
larga, In viitor, a acestei forme de ener-
gie se pot rnentiona cateva avantaje:
• eliminarea surselor termice si odata cu
ele si a produselor secundare ale com-
bustiei (gaze nocive, poluanti etc.);
• simplificarea operatiilor de exploatare;
• cresterea gradului de automatizare,
rnerqand pana la programarea stricta
a orelor de functionare;
• contorizarea riquroasa a consumuri- a b
lor individuale.
Energia electrica nu este lipsita de
sanse sl sunt situatil In care ea poate Fig. 4.7 .1. Convectorelectric:
raspunde competitiv nu numai cerin- a - de perete; b - plinta;
telor tehnice ci si economice. Este - carcasa rnetalica: 2 - circulatia aerului; 3 - rezistente electrice.
cazul incaperllor aferente cladirilor
izolate (statii de relee pentru transmi- Tabelul 4.7.1. Valorileoptima ale coeficientuluiglobal Ude 'b'ansmitere a cildurii
terea programelor TV, statii meteoro-
U [W/m2·K]
logice, statii de metrou, statii de ben- Elementul de constructie
zina etc.) De asemenea, ea poate ti
BR. 82 BR. 93
utilizata ca sursa de energie pentru Pereti usori 0,30 0,20
-··
acoperirea necesarului de caldura In
perioada de vart de consum. Pereti grosi 0,35 0,30
-~

Utilizarea eficienta a energiei electrice Pardoseli 0,30 0,20

impune asigurarea unui grad ridicat de
izolare terrnica a clacirilor. ln tabelul Plafon 0,20 0,15
4.7.1 sunt date valorile optime pentru
coeficientul global U de transmitere a Terase si mansarde 0,20 0,20
caldurii pentru elementele de construe-
Ferestre*, usi 2,90 1,80
tii ale ciadirilor lncalzite cu energie elec-
trica, dupa Manualul Lucrarilor de Con- * suprafetele vitrate nu vor depasi 18% din suprafata totala a anvelopei cladirii.
structii Danez - BR (Danish Building
Service Manual) din anii 1982 si 1993,iar Tabelul 4. 7.2. Valorileindiceluiqc al necesaruluide cildunl
In tabelul 4.7.2. sunt date valorile maxi- pentruTnciperilede locuitTncilziteelectric
me ale indicelui qc al necesarului de cal-
dura pentru incaperile de locuit care Tip de cladire qc [WI m3.KJ
utilizeaza Incalzire electrica.
Cladiri individuale cu incalzire directs 1,2 - 1,4
4. 7 .2. lncilzirea electrici
directi Blocuri de locuit

Incatzlrea electrica directa este o In- - incalzire directs 0,8 - 1,0

calzire locala realizata, In general, cu 0,9 - 1,1
- incalzire mixta
ajutorul convectoarelor sau panourilor
 I. lnstalaiii de lnealzire
4.7.2.1.2 Convectoare plinti
Convectoarele plinta reprezinta ace-
teasi caracteristici constructive si tehni-
ce ca si convectoarele de perete deo-
sebirea constand in dimensiunile lor
mai reduse (fig. 4.7.1 b): Inaltirnea cu-
prinsa intre 100 si 150 mm, iar latirnea
de circa 60 mm.
Puterea terrnica nu depaseste
400 W/m pentru a limita temperatura
superficiala a peretilor.
4. 7.2.1.3 Convectoare de pardoseali
Convectoarele de pardoseala se in-
cadreaza in pardoseala $i se acopera
cu o grila care permite patrunderea si
circulatia aerului cald in incapere.
Avantajul acestor convectoare consta
in faptul ca nu ocupa spatiu in incape-
re, eliberand complet peretii (fig. 4.7.2).
Fig. 4. 7 .3. Radiator electric cu ulei.
r ~~~~~~~~~!l~~H ~~ 1
r D
~~f~k1•t~:t.J·l-
Fig. 4. 7. 7. Radiant electric in infrar()fu:
a - radiant; b - element lncelzitor;
- electrod de alimentare, 2 - tub de protectie: 3 - urnptutura din MgO;
4 - rezlstenta electrica,
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
4. 7.2.1.4 Radiatoare electrice
Acestea sunt radiatoarele cu ulei
(fig. 4.7.3) si sunt executate cu tabla din
otel si umplute cu ulei, avanc la partea
inferioara o rezistenta electrica izolata
corespunzator, irnersata in uleiul mineral
cu care se umple radiatorul. Radiatoa-
rele sunt sustinute pe role care permit
deplasarea usoara in zona dorita. Su-
pratata de transfer de caldura, mare,
permite coborarea temperaturii sub
95 °C. Radiatoarele electrice au puteri
instalate cuprinse intre 500 $i 3000 W.
Exista radiatoare cu dubla functiune
care sunt utilizate atat pentru Incalzire
cat si pentru uscarea prosoapelor in
bai si grupuri sanitare (fig. 4.7.4) sau
pentru uscarea hainelor udate de ploa-
ie (incalzire $i cuier).
Radiatoarele electrice de acest tip
contin apa in lac de ulei mineral $i pot
ti racordate $i la o instalatie clasica de
Incalzire.
4. 7 .2.1.5 Panouri radiante
Sunt aparate electrice de tncalzire
ultraplate (fig. 4.7.5 a) la care schimbul
de caldura se face, in majoritate, prin
radiatle. Elementul de Incalzire este
alcatuit dintr-o pasta de argint impri-
rnata intr-o placa ernailata cu circuit
imprimat (fig. 4.7.5 b).
r I
I I
I :::J
L b
Fig. 4.7.4. Radiator electric
cu ulei, tip portprosop.
b
4.7.2.1.6 Radianti lumino,i
Hadiantii sunt alcatuiti dintr-o rezis-
tenta din aliaj de tier cu cram si nichel
sub forrna de sarrna spiralata. intasura-
ta pe un izolator ceramic, un ecran din
tabla polizata avand rolul de dirijare a
fluxului termic in directia dorita, un su-
port de sustinere $i un cablu de ali-
mentare (fig. 4.7.6). Hadiantii lurninosi
permit dirijarea fluxului termic catre 0
anurnita zona.
Prezinta ca dezavantaje temperatura
ridicata care deterrnina antrenarea pra-
fului de catre curentii de aer si creste-
rea riscului producerii unui incendiu, iar
lumina produsa poate ti suparatoare in
timpul noptii,
4. 7 .2.1. 7 Radianti in infraro,u
Hadiantii in infrarosu (fig. 4.7.7) sunt,
in general, executati dintr-un element
Incalzltor, un ecran din metal polizat sl
un suport metalic. Elementul Incalzitor
;-~
l
~
--
......_
- -
·~,
a -
I
I
I
D
D
I
I
Fig. 4.7.5. Panou radiant:
a - panoul propriu-zis;
b - element de tncetsre.
Fig. 4. 7 .6. Radiant electric luminos:
1 - suport; 2 - ecran reflector;
3 - rezistenta electrica pe suport
ceramic.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
este o rezistenta electrica spiralata in-
trodusa intr-un tub de cuart sau intr-un
tub metalic prin intermediul unei mase
ceramice sau din oxid de magneziu.
Spre deosebire de radiantii lurninosi au
temperaturi scazute sl cantitatea de
lurnina produsa este mai redusa. Se
utilizeaza, de requla, pentru suplimen-
tarea Incalzirii de baza, in incaperi cu
supratete mici (bai, WC-uri, culoare
etc.), pe perioade !imitate de timp. Se
pot utiliza $i pentru ridicarea tempera-
turii in spatii deschise (ganguri, peroa-
ne, tribune, terase etc).
Puterea instalata varlaza in jurul va-
lorii de 1000 W/m. Temperaturile su-
prafetei tubului sunt cuprinse intre
150 $i tso-c.
4.7.2.1.8 Aeroterme electrice
Sunt generatoare de aer cald alcatui-
te dintr-o carcasa paralelipipedica din
tabla, cu orificii pentru circulatia aeru-
lui. Elementul Incalzitor este alcatuit
2 in aceeasi rnasura de ocupanti se im-
1 4
Fig. 4.7.8. Aerotennelectric:
- carcass rnetalica; 2 - grila de
aspiratie: 3 - ventilator, 4 - element
Incalzitor electric; 5 - grila de refulare
a aerului cald.
1 2
~~IJ
: ~~(9 I
~~
I I
- -1- - - - - - - I- - - -
I 2
'--v----------'
5 6
4.7.10. Schema de comandA
centralizatA a instalaiieielectricede
Tncllzirepe zone cu programatorcu
ceas in funciie de temperatura
interioarA dinTnclpere:
1 - ceas; 2 - termostat de zona:
3 - programator; 4 - intrerupator
general; 5 - convectoare functionand
ziua; 6 - convectoare functionand
noa tea.
dintr-un grup de rezistente montate pe
suporturi ceramice izolante. Aerul este
antrenat de un mic ventilator axial sau
radial (fig. 4.7.8).
Puterea instalata a unei aeroterme
electrice este, in general, cuprinsa intre
500 $i 2000 W, dar se construiesc si
aeroterme cu puteri mai mari ajunqand
pana la 10 kW.
4.7.2.2 Comanda Ji reg/area
La incalzirea electrica directa reglarea
se realizeaza cu ajutorul unui termostat
care poate fi incorporat in aparatul
electric de incalzire (fig. 4.7.9 a) sau se
poate manta pe circuitul electric de
alimentare al aparatului electric de in-
calzire (fig. 4.7.9 b) pentru P ,. 2 kW. In
cazul in care sunt necesare doua sau
mai multe aparate electrice in aceeasl
incapere (lncaperi cu dimensiuni mari),
reglarea lor se face cu un singur ter-
mostat in camera (fig. 4.7.9 c).
Intr-o clii.dire colectiva sau individua-
la unde nu toate incaperile se utilizeaza
5 pune necesitatea de a varia tempera-
tura in fiecare tncapere in functie de
~ destinatia acesteia si de orarul zilnic
care tine cont de durata absentei mai
mare sau mai mica a ocupantilor.
Pentru acestea se poate utiliza un
regulator central care, in functie de tip,
poate regla, in parte, temperatura fie-
carui aparat, camere sau zone, in con-
formitate cu nevoile orare, zilnice sau
saptarnanale (fig. 4.7.10).
O programare bine realizata duce la
3
I
:
I
~
a b
2
,,
,, ,,
, ,,
I. lnstalatii de incalzire
economii importante de energie electrica
$i deci la un pret redus de exploatare.
4.7.2.3 Executie ,; exploatare
Aparatele electrice utilizate in Incalzi-
rea directa pot fi mobile sau fixe, in ca-
zul Incalzirii directe integrate. In acest
din urrna caz, aparatele de incalzire se
racordeaza la sursa de energie electri-
ca prin racorduri fixe, prin intermediul
cutiilor de racordare si nu prin interme-
diul prizelor de curent.
Fixarea aparatelor de Incalzjre elec-
trica de elementele de constructii tre-
buie realizata astfel incat sa prezinte
rigiditate rnecanica; se evita prinderea
aparatelor de pereti despertitori usori,
din materiale putin rezistente; se prefe-
ra peretii cu grosimi peste 12,5 cm.
Punerea in tunctiune a incalzirii di-
recte necesita o buna executie a insta-
latiei electrice de alimentare cat si 0
functionare corecta a termostatelor si
neoxidarea contactelor.
4. 7 .3. incilzirea electrici locali
cu acumulare de cildurl
Acumularea cantitatii de caldura pro-
dusa de un aparat electric utilizat pen-
tru tncalzire a aparut ca urmare a fac-
turarii diferentiate, la un pret redus, a
energiei electrice consumate in timpul
noptii (de requla intre orele 22 si 6).
Sistemul se bazeaza pe acumularea
caldurii produsa de energia elecfrica in
orele in care aceasta este ieftina si li-
vrarea ei, mai mult sau mai putin,
2
Fig. 4.7.9. Reglarea aparatelor
electrice:
a - termostat fnglobat In aparat;
b - termostat montat pe circuit;
c - comanda a aoue aparate;
- aparat electric;
2 - termostat;
3 - contactor de cornanda:
4 - tablou electric.
 I. mstalatii de lnealzire
constanta pe toata durata unei zile.
Aparatele utilizate In aceasta situatie
dispun de un sistem de producere a
caldurii alcatuit din rezistente electrice
lnglobate Intr-o rnasa de acumulare de
caldura. Un fluid purtator de caldura
preia caldera inmaqazlnata si 0 trans-
fera spatiilor incalzite, Pentru reducerea
transferului, de caldura, necontrolat,
prin peretii carcasei aparatului de lncal-
zit, lntre masa de acumulare sl carcasa
este prevazut un strat izolator termic.
lncalzirea electrica locala cu acumu-
lare de caldura foloseste ca agent pur-
tator aerul sau apa, In cazul stocar!i
centralizate.
4. 7.3.1 Aparate de Tncllzire
Aparatele electrice utilizate In Incalzi-
rea locala cu acumulare se clasiftca
dupa modul In care are loc transferul
de caldura de la acestea la spatiile
2
0 cienta pentru a asigura nevoile de ln-
0 3
0 Q
0 0
0 0
Fig. 4.7.11. Aparatpentruincilzire
elecbici cu acumulare
•i descircare statici tip I:
- rnasa de acumulare;
2 - strat izolator termic; 3 - carcasa,
aer; 3 - clapeta: 4 - izolatie terrnlca:
5 - tablou de cornanda.
a 4 - clapeta de dirijare; 5 - termostat.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Incalzite astfel:
• cu descarcare statica de tip I si II, la
care transmiterea caldurii se realizea-
za prin convectie naturals:
• cu descarcare dinamica, la care
transmiterea de caldura se reahzeaza
prin convectie tortata cu ajutorul unui
ventilator.
Firma franceza ERO produce aparate
cu acumulare: statica $i dinarnica.
4.7.3.1.1 Aparate cu acumulare
•i descircarestatici de tip I
Sunt aparate alcatuite din rezistente
electrice lnglobate intr-o rnasa de acu-
mulare, un strat izolator si o carcasa
(fig. 4.7.11).
Transmiterea de caldura de la blocul
refractar se realizeaza prin conductie
prin stratul izolator si carcasa, precum
si prin convectie si radiatie de la
aceasta la spatiul de incalzlt.
Controlul si reglarea In timp a fluxului
termic cedat de aparat sunt, practic,
imposibile.
Acest tip de aparat poate ti prevazut
cu un termostat care lntrerupe alimen-
tarea cu curent electric cand miezul
acumulator atinge o ternperatura sufi-
calzire de a doua zi.
El este utilizat, de requla, pentru ln-
calzirea de baza In locuri de trecere
(culoare, sasuri etc.)
Fiind executat din piese fixe, este
robust si are un pret de cost relativ redus.
4.7.3.1.2 Aparate cu acumulare
'i descircarestatici de tip II
Aparatele au prevazute In masa de
acumulare canale, de requla, verticale,
pentru circulatia gravitationala a aerului
(fig. 4.7 .12). Prin pozitia clapetei se
poate controla fluxul termic cedat de
aparat rarnanand totusi necontrolat
fluxul termic transferat prin stratul de
Fig. 4.7 .12. Aparatpentruincilzire
electrici cu acumulare•i descirca~
re statici tip II:
a - e/emente componente;
b - sectiune;
- rnasa de acumulare; 2 - canale de
izolatie terrnica $i prin carcasa.
In scopul reducerii acestei compo-
nente, stratul de izolatie terrnica este
rnarit, Aparatul tuncttoneaza, In general,
la tariful redus din timpul noptii pentru
3/4 din timpul sau de functionare.
Dezavantajul acestui aparat consta
In livrarea aerului cu o ternperatura
foarte ridicata la lnceputul descarcarii,
ceea ce creeaza o senzatie de discon-
fort In incapere.
Avand puteri $i dimensiuni reduse In
raport cu aparatele de tip I, nu contine
nici o piesa mobila ceea ce asiqura o
functionare silentioasa,
4.7.3.1.3 Aparate electrice
cu acumulare •i descircare
dinamici
Caracteristica acestor aparate este
lnlocuirea convectiei naturale prin con-
vectie tortata ceea ce permite reglarea
sl controlul integral al fluxului termic
transferat Incaperii de Incalzit.
Fluidul purtator de caldura (aerul) ur-
rneaza un traseu (fig. 4.7.13), In forrna
de n care strabate masa de acumulare
In care sunt lnglobate rezistentele.
Circulatia aerului este asiqurata de
un ventilator ce vehiculeaza un debit
de aer constant. Aerul absorbit din in-
capere este refulat de ventilator lntr-un
canal care se ramifica In doua parti,
una care trece prin masa de acumulare
$i o alta direct spre orificiul de ie$ire.
Temperatura aerului refulat In incapere
este controlata de un termostat care
comanda o clapeta prin care se stabdeste
raportul dintre debitele de aer ce tree prin
cele doua pflrti ale canalului.
Exista tipuri de aparate la care ven-
Fig. 4.7.13. Aparatpentruincilzire
elecbici cu acumulare
•i descircare dinamici:
- rnasa de acumulare; 2 - canale
de aer In Il: 3 - ventilator;
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
tilatorul poate ti comandat de un ter-
mostat de camera care este, de requla,
livrat lrnpreuna cu aparatul.
Avantajele acestui tip de aparat
constau in difuzarea rapida si eficienta
a caldurii, cat sl din posibilitatite de re-
glare si control pe care le otera.
Se produc si aparate fara panou de
cornanda inglobat, pentru ansambluri
cu automatizare centralizata. Puterea
electrica instalata este cuprinsa intre 3
$i 8 kW cu trepte de 0,5 sau de
1 kW in functie de producator.
Aceste tipuri de aparate sunt indica-
te pentru incaperi tip ,,living" ocupate
in perrnanenta. Exista sl tipuri de apa-
rate cu acumulare $i descarcare fortata
la care, pe canalele de circulatie a ae-
rului, sunt prevazute incalzitoare elec-
trice suplimentare care intra in functiu-
ne in situatia in care caldera stocata
devine insuficienta,
Acestea reprezinta practic o combi-
natie intre lncalzirea cu acumulare de
caldura sl cea directa.
In fig 4.7.14 este prezentata diagrama
de lncarcare $i descarcare a unui aparat
de incalzire electrica cu acumulare de
caldura. Este prezentata acumularea de
caldura in orele (22 ... 6) cu cost redus al
energiei electrice si cedarea acestei
calduri in functie de tipul aparatului, in
cursul unei zile (6 ... 22).
4.7.4. incilzirea elecbici
centralizati
In atara stocarii caldurii in aparate
individuale mici se poate realiza o acu-
mulare de caldura in aparate mari cu
posibilitati de distributle a ei, la mai
multe incaperi, agentul termic fiind
aerul sau apa. Solutia este eficienta in
cazul instalatiilor de Incalzire bazate pe
surse de caldura combinate. Astfel,
daca se dispune de o instalatie clasica
bazata pe arderea combustibililor sl se
doreste inlocuirea sa cu o instalatie
electrica de tncalzre in care sursa de
producere sa fie energia electnca, ca-
zanul poate ti inlocuit cu un generator
[W·h]
r
60 000
50 000 v ...
40 000
\
30 000
20 000
I ",
10 000 J ~
I
22 24 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Fig. 4.7.14. Diagrami tncircare I -
descircare D a unui aparat
pentru tncilzire electrici
cu acumulare de cilduri:
a - descercere ststice;
b - descsrcere dinamica.
electric de caldura $i 0 unitate de sto-
care. lnstalatia interioara rarnanand ne-
schirnbata.
4.7.4.1 lndlzirea e/ectrid centra/izatj
cuaerca/d
Masa de stocare a caldurii (fig. 4.7.15)
este, in aceasta situatie, alcatuita din
elemente modulate, astfel profilate
incat, prin montare, sa rezulte canale de
circulate a aerului.
Hezlstentele electrice sunt inglobate
in aceste elemente modulate.
Schema tehnoloqica a unei instalatii
de lncalzire electrica centralizata cu aer
cald este prezentata in fig. 4.7.16.
Aerul din incapere este absorbit de
ventilatorul V sl trecut prin blocul de
producere $i acumulare a caldurii si
apoi refulat in incapere.
lnstalatia asiqura $i o Irnprospatare a
aerului din tncapere prin preluarea unei
cote parti de aer exterior prin priza P,
controlata de clapeta C 1.
Evacuarea surplusului de aer (viciat)
se poate face prin neetanseitatile ele-
mentelor delimitatoare ale lncaperii.
Pentru buna functionare a sistemului
se impune o automatizare minima a
instalatiei care se compune din bucle
pentru:
• supravegherea Incalzirii masei de
acumulare a caldurii:
• rnentinerea temperaturii aerului intro-
dus in incapere in limita admisa, pre-
scrisa prin termostatul Tc; cand se de-
paseste temperatura admisa, termo-
statul Tc, prin intermediul unui regula-
tor, cornanda clapeta C2, care contro-
leaza raportul dintre debitul de aer tre-
cut prin masa de acumulare si debitul
de aer care ocoleste masa; tempera-
tura aerului refulat in incapere depinde
-a,
[h]
Fig. 4.7.15. Alcituirea masei de
stocarela un bloc de acumulare a
cildurii produse pe cale electrici:
1 - elemente ceramice modulate;
2 - rezistente electrice;
3 - canale de aer.
I. lnstalatii de Incalzire
de raportul celor doua debite.
• comanda punerea in functiune a insta-
latiei actionand ventilatorul V prin in-
termediul termostatului de camera Ti.
Cand temperatura interioara din
incapere scade sub valoarea prescrisa,
termostatul Ti da comanda de pornire
ventilatorului V care recircula aerul prin
masa de acumulare.
4. 7.4.2 Tndlzirea e/ectrid centra/izatj
cu apj ca/di
Sistemul este asernanator cu eel cla-
sic de Incalzjre cu radiatoare, numai ca
prepararea agentului termic (apa calda)
se face electric. lnstalatia se poate
aplica atat la cladlr: existente cat si la
cele noi. Se utilizeaza pentru lncalzirea
cladirilor sau spatiilor la care, din dife-
rite motive, nu se poate aplica un sis-
tem de lncalzfre clasic (cu centrala ter-
mica folosind combustibili lichizi, ga-
ZO$i sau solizi) sau la care sistemul de
incalzire clasic se dovedeste a ti nee-
conomic.
In aceasta categorie se pot incadra
cladirile izolate: cabanele, casele de
vacanta, benzinariile etc.
4.7.4.2.1 Sistemulde incilzire
cu sta1:ie compacti
Sistemul (tip LAING) este campus
dintr-un ansamblu Incalzitor electric -
pornpa de circulatie care tine loc de
cazan, distribuitoare sl colectoare, ar-
rnaturi si aparatele necesare unei insta-
latii de Incalzire,
Vasul de expansiune, reteaua de
conducte si radiatoarele apartin insta-
latiei interioare a cladirii.
Ansamblul Incalzitor electric-pornpa
(fig. 4.7.17) este campus dintr-o pom-
pa foarte silentioasa functionand pe
~-JTi
:
'
'
I ·.
.
.
.
' .
B
Fig. 4.7.16. Schema tehnologici a
unei instala1:iide tncilzire electrici
centralizati cu aer cald:
I - incapere de incalzit: V - ventilator;
B - bloc de producere si acumulare a
caldurii; C1, C2 - clapete de reglare;
P - priza de aer; Ti, Tc - termostate.
 I. lnstala~ii de inealzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

principiul histerezis si o unitate forrnata pentru cladiri cu sarcini termice mici si

din rezlstentele de lncalzjre montate mijlocii (cladiri de locuit mici, unifami-
compact. Agentul termic intra pe la liale, benzinarii, blocuri de locuit, hote-
5 partea lnfertoara a ansamblului trecand luri, scoli) sau pentru sarcini termice
'-(

.: prin rotor cu o turbulenta mare, ceea

ce aslqura un randament ridicat.
Agentul termic este directionat catre
mari :;;i chiar foarte mari (platforme in-
dustriale etc). Sunt cazane (cap. 6.2)
cu reglarea electronica a temperaturii,
partea superioara trecand printre cele avand 3 sau 4 lntrerupatoare termosta-
trei rezistente electrice identice. Aces- tice si un lirnitator de siguranta la
tea din urrna sunt inglobate intr-un tub 120°c, cornanda rnanuala prin fixarea
din otel inoxidabil care este cuplat cu temperaturii apei pe conducta de in-
pompa de circulatie a agentului termic. toarcere sau automata prin intermediul
La partea supertoara se gase:;;te cutia unui termostat de camera.
cu borne de conexiune. Ansamblul are Cazanele cu puteri cuprinse intre 120
un termostat inglobat care asigura pro- :;;i 1200 kW au reglare electronica cu 6,
tectia la suprasarcina, 15 sau 30 de trepte si sunt dotate, su-
In fig. 4.7.18 si tabelele 4.7.3 :;;i 4.7.4 plimentar, cu termometru, indicator de
sunt date caracteristicile tehnice si putere sl tablou electric pentru conto-
constructive ale Incalzitoarelor electrice rizarea consumului :;;i reglarea tempe-
cu pornpa de circulatie, produse de raturii apei pe conductele de ducere :;;i
firma LAING-Germania. intoarcere, in valoare fixa sau in trepte.
Sistemul de incalzjre se poate utiliza Domeniul de ternperatura al agentu-
pentru lncalzirea spatiilor (locuinte etc)
care necesita o sarcina terrnica de Tabelul 4.7.4. Dimensiunile
pana la 15 kW. incilzitoarelor eleclrice cu pompi
produse de firma LAING- Germania
4.7.4.2.2 Sistemulcu prepararea (fig. 4.7.18)
agentuluitermic (apa) Tip L1 [mm] L2 [mm]
in cazane elecbice
Sistemul este identic cu cele de in- EP 6000 300 560
EP 9000 300 560
calzire cu radiatoare si prepararea
agentului termic in centrala terrnica (cu EP 12000 365 560
Fig. 4.7.17. Ansamblu incilzitor combustibil gazos, lichid sau solid) cu EP 15000 365 625
electriccu pompA LAING: singura deosebire ca prepararea apei
1 - pornpa: 2 - rezistenta electrics: calde pentru incalzire se face in cazane 100 95
3 - racord de intrare apa: 4 - racord electrice.
de ieske apa calda: 5 - cutie cu Cazanele electrice se pot utiliza atat
borne de conexiune. la instalatii noi cat sl la cele existente

Tabelul 4.7.3. Caracteristiciletehniceale incilzitoarelorelectricecu pompi

produsede firma LAING - Germania
Nr. EP EP EP EP
Caracteristica I Tipul U.M.
crt. 6000 9000 12000 15000 C\J
~
l!)
-----1.CT_
•
Incalzirea electrica
·r-- ·~

I Puterea electrica 6 9 12 15

2 Numarul rezistentelor j [buc.] _ -~~·~·!_. ~·-···~~-

3 3-·-
3 Puterea electrics a unei rezistente I [kW] 2 3 4 5
-~ --·~--·-·~·---~·--_J-·--~...+...-- ·- .........~~-.+------1---------

4 Tensiune nominala I [V] 400 i 400 400 400 _J

N

1-~--------··--·-··L -~-·-~'--·-~--··~--·

Motorul pompei
. ··r···--1-··· ....
I

2
3
Puterea absorbita

Tensiunea nominala
Frec_ve_n_t_a __ ~~~~~~~ll
I ~~~
_[H.~z]
+1 281~ · I · ;,~
50·-1··-5-0·-·...+-~5-0~+---5-0_.,
:,:
88
230

: z~;; ~~:~~=~::i!, ~,~, 0~~r~~=1~~fd ·~ L~

Ansamblul lncalziror electric cu pornpa

58
103

3 Presiunea maxima adrnisibila ! [bar]

6 6
[
6
I 6 Fig. 4.7.18. Dimensiunile principale
a agentului termic I i : ale unui incilzitor electrictip LAING.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
lui termic este cuprins lntre 20 si
120°C In functie de tipul cazanului.
4. 7.5. incilzirea electrica
integrati in elementele de
construelii
Consta In lnglobarea unor rezistente
electrice In supratetele ce delirniteaza
o incapere.
Rezistentele electrice se pot lngloba
In pardoseli, plafoane, pereti si chiar In
usile interioare.
Schimbul de caldura lntre supratata
Incalzitoare si incapere se face atat
prin radiatie cat si prin convectie In
part: aproximativ egale.
Principalele avantaje ale acestui sis-
tem de Incalzire:
• sunt flexibile si precise perrnitand o
buna reglare;
• fiabilitate mare, practic egala cu cea a
casei In care este instalat (100 de ani);
• sunt relativ usor de instalat si intretinut;
• utilizeaza lntreg potentialul sursei
energetice ceea ce insearnna con-
sum redus de energie;
• se pot instala atat la cladiri de locuit cat
si la alte tipuri de cladiri cum ar ti cele
pentru birouri, sali de sport, piscine etc.
si In toate situatiile In care este necesar
un contort deosebit;
• se pot aplica la toate tipurile de pe-
reti sau pardoseli fie la cladiri noi sau
la cele existente cu ocazia renovari-
lor; rezlstentele electrice se lnglobea-
za In pardoseli noi din beton, pardo-
seli renovate ale bailer. pardoseli noi
ori renovate din lemn;
• sunt practic invizibile fiind lnglobate
In elementele de constructii, elimi-
nandu-se problema spatiului ocupat,
In sisteme clasice, de cele mai multe
ori inestetice sau greu de asortat cu
mobilierul;
• au un grad ridicat de contort datori-
ta unei repartltii optime, pentru cor-
pul uman, ale temperaturilor aerului
din incapere:
• acumularea unei importante cantitati
de energie termica In elementul de
constructil In care este lnglobat, lu-
cru important In cazul In care se uti-
lizeaza pentru tarifarea energiei elec-
trice contoarele cu dublu tarif.
Dezavantajele sistemelor de incalzire
electrica integrate In elemente de con-
structii sunt:
• costul ridicat al energiei electrice;
• necesitatea existsntei unei bune izo-
lari termice a elementelor de con-
structil, In special, a anvelopei, pen-
tru a rnentine fluxul termic transmis
catre exterior In limite admisibile mult
inferioare valorilor considerate nor-
male pentru incalzirea clasica,
Masurile de izolare terrnica trebuie
luate si In cazul pardoselilor asezate
direct pe parnant sau al unui plafon ca-
tre terasa sau pod.
f n cazul sistemelor de incalzire lnglo-
bate In plansee din beton, la cladirile
etajate, rezulta o incalzlre cornbinata
prin plafon si pardoseala, Pentru o pla-
ta echitabila a energiei electrice, trebu-
ie luate rnasuri de izolare terrnica pen-
tru ca locatarul platitor sa fie si benefi-
ciarul fluxului termic.
4. 7.5.1 lncllzireaelectricl
prin pardoseall
4. 7 .5.1.1 Descrierea sistemului
de incilzire
Dintre sistemele de Incalzire electrica
prin elemente de constructii eel mai
eficient si eel mai des utilizat este eel
de incalzlre prin pardoseala,
Sistemul se poate utiliza pentru orice
tip de pardoseala finita: rnarrnura, gre-
sie, mozaic, linoleum, rnocheta, par-
chet, dusurnea din lemn.
Sistemul de incalzire electrica prin
pardoseata se utilizeaza, In functie de
destinatia incaperii, materialul din care
este alcatuita pardoseala, conditiile cli-
matice etc. pentru:
• Incalzire totala, cand puterea insta-
lata este lntre 100 si 150 W/m2;
• Incalzire suplirnentara, pe langa alta
sursa de Incalzire, cand puterea insta-
lata este intre 60 si 80 W/m2 (§ 4.7.7).
Sistemul de incalzire prin pardoseala
este, In general, de lncalzire directa, El
este format din: cabluri incalzitoare,
echipamente de reglare si control, ma-
teriale de fixare a cablurilor electrice si
instalatia electrica de alimentare.
Pentru sistemul de Incalzire prin par-
doseala cu suport din beton se utili-
zeaza cabluri cu o putere maxima de
18 W/m.
f n Incaperile de rnarime medie cablu-
rile se monteaza astfel incat sa rezulte
o putere instalata lntre 60 si 100 W/m2
(incalzire directa). I n salile de baie se
recornanda ca puterea instalata sa fie
de eel putin 100 W/m2 deoarece In ast-
fel de Incaperi se doreste, In general, o
pardoseala calda,
f n cazul incaperilor umede, cu surse
de apa (bucatarii, bai, grupuri sanitare
etc.), nu lntreaga suprafata a acestora
este disponibila pentru montarea ca-
blurilor lncalzltoare datorita existentei
conductelor de alimentare cu apa sau
de scurgere. f n aceste conditii se are In
vedere numai suprafata libera,
I n Incaperile cu geamuri sl usi mari
(spre exterior) se recornanda realizarea
unor zone perimetrale de Incalzire prin
pardoseala In care puterea instalata
poate ajunge pana la 200 W/m2.
fn cazul lncalzirii prin pardoseala cu
acumulare, cablurile lncalzitoare se mon-
teaza lntr-un strat gros de beton (de mini-
I. lnstalatii de lncalzire
mum 10 cm); acesta acurnuleaza caldera
pe care o produc cablurile In perioada de
tarif redus (de regula noaptea)si o cedea-
za In timpul zilei si seara. Puterea maxima
instalata este de175 W/m2.
Daca puterea lnstalata este insufi-
cienta pentru acoperirea pierderilor de
caldura In perioada In care Incalzirea
prin pardoseala functionsaza este ne-
cesara si o alta sursa de caldura supli-
rnentara. Aceasta poate ti sursa clasi-
ca sau alta sursa de Incalzire electrica.
Sursa de caldura suplirnentara poate
ti obtinuta si prin montarea unei zone
perimetrale de Incalzire prin pardoseala
(In fata usilor si ferestrelor) sau combi-
nand cu 0 instalatie electrica de lncal-
zire prin plafon.
La pardoselile executate din lemn
cablurile de incalzire trebuie sa alba mai
putin de 10 W/m, iar puterea instalata
nu trebuie sa depaseasca 80 W/m2.
Ca requla qenerala, la instalarea ca-
blurilor Incalzitoare In pardoseala tre-
buie sa se tma seama de recornanda-
rile producatorilor privind temperaturile
maxime admise de pardoseala .
4.7.5.1.2. Sistem electric de incilzire
prin pardoseali
Cel mai nou sistem este sistemul
electric de lncalzire pentru pardoseala,
Eljet®, produs de Purmo. Acest sistem
se aplica la noile cladiri, lnsa poate ti
utilizat ca sistem de lncalzire In cladiri
vechi. Datorita grosimii reduse a placii,
de aproximativ 3 mm, sistemul electric
de lncalzire pentru pardoseala Purmo
eljet poate ti aplicat direct In adezivul
pentru gresie sau direct sub materialul
cu care este acoperita pardoseala.
Sistemul electric de lncalzire pentru
pardoseala Purmo Eljet ofera calitate si
siguranta. Garantia de 10 ani pentru
placile de lncalzire precum si garantia
de 2 ani pentru termostatul ambiental
asigura un nivel ridicat de siguranta.
Elementele componente Purmo Eljet
Sistemul electric de lncalzire pentru
pardoseala, oferit de Purmo, este livrat
ca un set complet. f n set sunt incl use
urmatoarele produse:
• Sistemul electric (plasa) de lncalzire
prin pardoseala Purmo 150 wm2 cu
cablu de conectare;
• Termostat electronic cu tempori-
Fig.4.7.19
 I. mstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

zator, cu senzor pentru pardoseala:

• Canal de protectie pentru senzorul
de pardoseala;
• Multimetru digital;
• Grafic de control;
• Manual de instructiuni.
Descrierea sistemului electric de
incalzire prin perdoseala
Sistemul electric de Incalzire prin
pardoseala Purmo poate fi utilizat
numai pe suprafete pe care nu se afla
obiecte.
Asta tnsearnna ca, atunci cane sunt
in functiune, nu trebuie acoperite cu
mobilier incastrat, cabine de dus, cazi
de baie etc., care ar putea impiedica
trecerea fluxului de energie terrnica. in
cazul mobilierului incastrat, trecerea
caldurii poate fi aslqurata prin orificii in
plinta sau prin distantiere amplasate pe
pardoseala,
Pentru o utilizare optima a supra-
tetel, pot fi utilizate mai multe plase de
incalzire (fig. 4.7.19) conectate in pa-
ralel. in acest caz, nu trebuie sa se
depaseasca un curent maxim de distri-
butie de 16 A pentru termostatul cu
temporizator si, respectiv, o putere Fig. 4.7.21. Montajulplasei in '8P8 autonivelanti
maxima de 3,2 kW.
Cablurile sistemului electric de incal- - Curent max. de comutare: 16 A; • Supratetele neocupate nu sunt in-
zire pentru pardoseala nu trebuie sa se - Capacitate maxima de comutare: calzite (fig. 4.7.22).
intersecteze sau sa fie scurtate. 3200 W; • Elementul de incalzire trebuie utilizat
Trebuie sa va asiqurati ca materialele - Camp control: 5-40°C; in totalitate si nu trebuie scurtat; in
de acoperire utilizate pentru Incalzirea - Mod de functionare: control pe doua cazul in care plasa de lncalzire este
de suprafata, si anume placile de gre- nivele de ternperatura: prea lunga, cablul de Incalzire poate
sie, adezivul pentru placile de gresie, - Clasa de siquranta: II; fi scos din plasa $i amplasat liber.
sapa etc. pot fi utilizate pentru tncal- - Gradul de protectie: IP 21; Cablurile de Incalzire nu se pot
zirea pentru pardoseala (pot fi supuse - Culoarea termostat: RAL 9010 (Alb atinge sau intersecta atunci cane
unei temperaturi constante de min. Pur); sunt instalate.
50°C). - Certificare Fl, VDE, CE; • Senzorii de pe pardoseala trebuie
Plasele de Incalzire trebuie amplasate - Dimensiunile plasei de Incalzire: 1, 2, arnplasati in centru, intre cablurile de
la o distanta de eel putin 50 mm de 3, 4, 6, 8 $i 10 m2; incalzjre, Acest lucru este necesar
toate elementele de constructie am- - l.atirne plasa: 0,5 m; pentru a asigura o distanta adecvata
plasate pe verticala (pereti, stalpi etc.) - Grosime: aprox. 3 mm; fata de alte surse de caldura, precum
$i la o distanta de eel putin 30 mm de - Capacitate: 150 W/m2; tevile de Incalzire sau de apa calca
elementele conductoare ale cladirii. Se - Lungimea cablului de conectare: 3,5. etc.
verifica inainte de instalare daca su- • Piasa de incalzire trebuie pozitionata
prafata plasei de lncalzjre corespunde 4.7.5.1.3 Montajul sistemuluiEWET astfel tncat sa nu poate fi instalata
cu suprafata ce urrneaza a fi Incalzita, sub cazi de baie, cabine de dus,
Piasa nu trebuie instalata astfel incat Montajul sistemului ELJET de la
sa acopere rosturile de dilatare. Verifi- PURMO se poate executa in doua
carea rezistentei plasei electrice inainte moduri:
$i dupa montajul acesteia, cu ajutorul • Montajul plasei in adeziv de gresie
multimetrului digital este obligatorie. (fig 4.7.20).
- Tensiune de functionare: 230 V, • Montaj plasei in sapa (fig. 4.7.21).
50/60 Hz; Date pentru montaj:
Tabelul 4.7.5. Carecteristiciletehniceale sistemuluide incilzire
prin pardoseali
Tip Putere Curent Hezistenta
[m2] [W] [A] ~Q]
r-- 1 150 0,65 --·----
353
--------
0
2 300 1,30 176
~-
3 450 -·----· ··- -----~1·~~ 117 ·-
4 600 --~-----·-- _§§___ ____
_______§_ 900 3,91 ----~59 _______
8 1200 5,22 44 --
10 1500 6,52 35 Fig.4.7.22
 Capitolul 4: Sisteme de inealzire
mobilier de bucatarie incastrat etc.
Termostatul ambiental (fig. 4.7.23)
inclus In sistemul electric de tncalzlre
pentru pardoseala, produs de Purmo,
functioneaza In baza unui program
saptarnanal. Cu ajutorul acestui ter-
mostat, se poate regla automat sau
manual temperatura dorita a pardoselii.
Cu ajutorul senzorului pentru pardo-
seala, temperatura pardoselii este mo-
nltorizata sl plasa de incalzire este
pornlta sau oprita, In acelati timp, pe
display sunt afisate In perrnanenta
durata de functionare $i temperatura.
Fig. 4.7.23. Tennostatde ambianit
4.7.5.1.4 Materiale
Principalele materiale care compun
un sistem de Incalzjre prin pardoseala
sunt cablurile Incalzitoare alcatuite din-
tr-o rezistenta protejata la exterior de
manta.
Se folosesc cabluri din cupru near-
mate sau armate sl cabluri din aluminiu.
• Cablurile din cupru nearmate pen-
tru alimentare la tensiune joasa
(220-380 V) sunt alcatuite dintr-un con-
ductor din cupru, acoperit cu un Invelis
izolant din polietilena reticulara sl o
manta exterioara din PVC.
Acestea sunt cabluri fragile care se
utilizeaza numai In instalatii de mici di-
mensiuni.
Puterea instalata liniara a acestor ca-
bluri nu depaseste 17 W/m.
• Cablurile armate pentru alimentare
la tensiune joasa pot fi, In general, de
doua tipuri: cu izolatie rninerala si cu
izolatie din elastomeri.
Cablurile armate din cupru cu izolatie
rninerala sunt alcatuite dintr-un con-
ductor incalzitor din cupru. Exista ca-
bluri sl cu conductor dintr-un aliaj de
aluminiu denumit ,,Kumanal". Conduc-
torul este trnbracat Intr-un izolator
dintr-un material pe baza de magneziu
protejat de o arrnatura rnetalica din Cu
sl o manta exterioara din PVC sau din
polietilena de densitate mare. (fig.
4.7.24 a). Puterea instalata lineara a
acestor cabluri nu depaseste 33 W/m.
Aceste cabluri sunt robuste si se pot
prefabrica In elemente incalzitoare sub
forrna de grila (retea) (fig. 4.7.25).
Cablurile cu izolatie din elastomeri
I. lnstalatii de Incalzire
2
a b c
Fig. 4.7 .24. Cabluri incilzitoare:
a - cabluri armate din cupru cu izoletie minerala;
- manta din PVC; 2 - arrnatura (Cu); 3 - izolatie rninerala;
4 - conductor Cu (sau Kumanal);
b - cabluri armate din cupru cu izotetie din elastomeri;
1 - manta exterioara din polietilena de Inalta densitate;
2 - armatura din textura rnetalica: 3 - conductor; 4 - izolator din elastomeri;
c - cab/uri din a/uminiu;
1 - manta exterioara din PVC; 2 - conductor din Al (sau Kumanal).
sunt alcatuite dintr-un conductor care seala produse de firma RED-RING
are rezistivitatea constanta (la cupru Austria.
rezlstenta varlaza cu temperatura), Im-
bracat intr-un izolant din elastomeri, o 4.7.5.1.5 Montarea cablurilor
arrnatura din textura rnetalica (otel sau de ihcilzire electrici
cupru) si o manta exterioara din polie- prin pardoseali
tilena de Inalta densitate (fig. 4.7.24 b). Cablurile Incalzitoare se rnonteaza,
Performantele acestor cabluri sunt de requla, fie In sapa de egalizare ce
aceleasi cu cele ale cablurilor armate se toarna peste placa din beton armat,
cu izolatie rninerala, ca strat suport pentru pardoseala de
• Cablurile din aluminiu sunt alcatuite uzura, fie direct pe armatura placii de
dintr-un conductor unifiliar din ,,Kuma- rezistenta a planseului.
nal" lnvelit intr-o manta de protectie In aceste cazuri planseul este folosit
din PVC (fig. 4.7.24 c) lmpotriva agre- atat pentru incalzlrea prin pardoseala
siunilor exterioare. Acestea sunt cabluri cat si pentru incalzirea prin plafon.
utilizate la tensiune redusa (48 V) $i Acest sistem se utilizeaza la cladirile
necesita pentru alimentare un transfor- etajate unifamiliale sau la cladiri tertiare,
mator (220/48 V c.a)
In tabelele 4.7.6; 4.7.7 $i 4.7.8 sunt
cuprinse caracteristicile tehnice ale ca-
blurilor ,,DEVIFLEX" produse de firma
,,DEVI" din Danemarca.
De asemenea, se utilizeaza si cabluri
incalzltoare la care protectia exterioara
este realizata cu tabla din otsl galvani-
zata In forma Q, nurnita lira de Incadra-
re (fig. 4.7.26).
Avantajul acestei protectii consta In
faptul ca pe langa 0 suprafata mai Fig. 4.7 .25. Cabluri incilzitoare
mare de schimb de caldura rezolva si sub fonni de grill.
problema supralncalzirii accidentale.
Astfel de cabluri sunt fabricate de
firma DELEAGE - Franta.
Cablurile incalzitoare se livreaza sub
mai multe forme: In colaci; pe tamburi
de cablu, sub forma de elemente lncal-
zitoare prefabricate tip grila, pe plasa
textila sau rnetalica sau pe suport din
panza (saltele) (fig. 4.7.27). I. •
3a .I
Cand cablurile sunt livrate sub torrna
1
de elemente izolatoare prefabricate
(benzi, f8.$ii, saltele) distantele dintre Fig. 4.7.26. Cabluri incilzitoare
buclele serpentinei sunt de: 100, 125, cu lira de incadrare:
1 - conductor incalzitor dintr-un aliaj
150, 175 si 200 mm.
In tabelul 4.7.9. sunt date caracteris- de Ni, Cr si Cu; 2 - izolatie din polieti-
ticile tehnice pentru saltelele de cabluri lena reticulara: 3 - irnpletitura cu fire
pentru lncalzirea electrica prin pardo- din otel galvanizat; 4 - lira de lncadrare.
 I. lastalatii de lncalzlre Capitolul 4: Sisteme de inealzire

Tabelul 4.7.6. Caracteristiciletehniceale cablurilorincilzitoare DEVIFLEX D

TIP 10 de 10 W/m, produse de firma DEVIHEAT - Danemarca
Cabluri de tip 10 (10 W I m)
Putere instalata [W] Lungime [m] 8
Tensiune Tensiune Tensiune
220 v 230 v 240 v
85 100 100 IO
185 200 220 20

265 300 315 30

355 400 425 40 Fig. 4.7.23. Montarea senzorului

de parcloseali'i realizarea legituri-
460 500 550 50 lor
electrice:
530 600 630 60 1 - placa din beton; 2 - folie PVC
0,2 mm; 3 - izolatie terrnica
635 700 755 70
40 ... 60 mm; 4 - sapa de 60 mm;
725 800 860 80 5 - strat de uzura: 6 - senzor de
pardoseala: 7 - banda izolatoare;
845 900 1000 90 8 - conductor (cablu de leqatura):
9 - tub de protectie al conductorului
905 1000 1080 100 (din Cu 16 mm); 10 - doza de
1 115 1200 1325 120 legatura 100x100 mm.

1290 1400 1535 140 Pentru sistemele de Incalzire directa

in conditille Tn care se doreste o limi-
tare a fluxului termic inferior, cablul se
rnonteaza Tntr-o dala flotanta, izolata
termic de placa de rezlstenta,
Operatiile de montare a cablurilor Tn
pardoseala sunt, Tn general, cele des-
crise la sistemele de Incalzire cu pano-
uri radiante de pardoseala prevazute cu
tuburi flexibile (§ 4.5)
Modul de instalare a senzorilor de
pardoseala, a termostatelor de reglare
precum sl modul de legare electrica
sunt prezentate Tn fig. 4. 7 .28.
se folosesc termostate specializate
4.7.5.1.4 Reglarea sistemelor pentru reglarea temperaturii din incape-
de incilzlreelectrici re $i comanda sistemului de Incalzire.
prin parcloseali Exista mai multe tipuri de termostate
Se face diferit pentru sistemele cu care se utiltzeaza in cazul Tncalzirii di-
Incalzjre directa sl cele cu acumulare. recte, alegerea lor fiind Tn functie de
in general firmele care produc cablu- destinatla incaperii sl de scopul pentru
rile izolatoare livreaza $i aparatele de care s-a recurs la solutla de tncalzire
reglare aferente. prin pardoseala (ca solutie generala de
Tabelul 4.7.7. Caracteristiciletehniceale cablurilorincilzitoareDEVIFLEX
TIP 15 de 15 W/m, produse de firma DEVIHEAT - Danemarca
Cabluri D tip 15 (15 WI m)
Putere instalata [W] Lungime [m]
Tensiune Tensiune Tensiune
220 v 230 v 240 v
I IO 120 130 8

235 255 275 16

330 360 395 24

445 485 530 32

575 630 685 40

667 740 805 47

795 865 945 56

1 040 1 135 1 235 73

1 255 1 370 1 490 89

1 600 1 745 1 900 113

Fig. 4.7.22. Cabluri incilzitoare 1 815 1 985 2 160 127
pe suportdin pAnzi (saltele):
1 - cablu electric; 2 - plasa textila. 2 025 2 215 2 410 143
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de tncalzlre

turii exterioare, a cantitatii de caldura

Tabelul 4.7.8. Caracteristiciletehnice ale cablurilortncilzitoareDEVIFLEX D
remanenta in parooseala cat si a pe-
TIP 18de18 W/m, produse de firma DEVIHEAT- Danemarca rioadei de tarif redus al energiei electri-
Cabluri D tip 18 (18 WI m) ce) cat timp (din perioada de tarif re-
dus) trebuie sa se alimenteze sistemul
Putere instalata [W] cu energie electrica pentru a se obtine
Lungime [m] un rezultat optim. Exista mai multe ti-
Tensiune Tensiune Tensiune podimensiuni pentru astfel de aparate,
220 v 230 v 240 v in functie de producatori sau, pentru
125 135 145 7 acelasl producator, in functie de man-
mea si destinatia cladirii sau a incaperii
250 270 295 15 in care se rnonteaza. Astfel exista uni-
--------- ·-
tati principale la care se pot conecta
360 430 22 una sau mai multe unitati secundare,
putanc controla sistemul de Incalzire
intr-un numar mare de spatii $i incaperl
diferite. Exista unitati secundare care,
---·-------+--------- conectate la o unitate principata, pot
(fiecare) controla mai multe camere sau
supratete diferite in acelasi timp. Pentru
I 015 52 o sinqura lncapere exista masteruri ca-
------
I 115 I 325 68 re au unitatea secundara inglobata.
-- ----
1360 I 620 82
1720 2 045 105
2 JOO 2 500 138
2540 3 015 155

lncalzire sau din motive de irnbunata- masterul este astfel proiectat incat este
tire a confortului). capabil sa calculeze (pe baza tempera-
Principalele tipuri de termostate care
se utnizeaza in incalzirea directa sunt:
Tabelul 4.7.9. Caracteristiciletehnice pentru saltelele de cabluri tip MHS
• Cu senzor de camera (inclus in
corpul termostatului). produse de firma RED-RING-Austria
Aceasta se utilizeaza in cazul in care
Latimea Rezisti- Lun-
lncatzirea prin pardoseala constituie Putere Putere Tensi-
Puterea
lntensit
solutia qenerala de Incalzire. Termosta- x unitara
insta- vitatea- gimea insta-lata
unea a tea
tele pentru Incalzirea prin pardoseala lunaimea lata litatea cablului
cu senzor de camera se fabrica in mai [m x m] [W/m2] [W] [Q/m] [VJ [m] [W/m] [A]
multe variante pentru montare: ingro- 0,75 x 2,00 141 168 18,00 220 10,5 0,76
16
pata (sub tenculala): aparenta: pe !;)ina
(in interiorul unei cutii). 0,75 x 3,00 144 288 8,00 220 21 13,7 1,30
• Cu senzor de perdoseala, - -
Aceasta se utilizeaza atunci cand in- 0,75 x 4,00 142 420 4,00 220 29 14,9 1,89
calzirea electrica prin pardoseala a fast
prevazuta pentru lmbunatatlrea confor-
0,75 x 5,00 150 560 2,04 220 42 13,4 2,56
-·
tului !;)i nu ca solutie generala de Incal- !
0,75 x 6,00 139 630 2,04 220 38 16,6 2,86
zire $i in spatii in care se doreste o -- ·--f-·

ternperatura sensibil crescuta a pardo- 0,75 x 8,00 144 864 1,00 220 56 15,4 3,93
selii (in bai, holuri de intrare, grupuri
sanitare). 0,75 x 10,00 142 I 064 0,65 220 70 15,2 4,84
Pentru sistemele de incalzire cu acu-
0,75 x 12,00 152 I 372 0,36 220 98 14,0 6,24
mulare se utillzeaza bucle de reglare - - --------
care constau din doua tipuri de termo- 1,00 x 2,00 137 275 8,00 220 22 12,5 I 1,25
state care lucreaza impreuna: ~.

• un termostat care are un senzor de 1,00 x 3,00 i 139 420 4,00 220 29 14,9 ·~ 1,i9
exterior ce constituie unitatea principala
(,,master"); prin intermediul senzorului 1,00 x 4,00 144 580 2,04 220 41 14,0 2,62
------·----- i----------- -- ~·
de exterior acesta mascara, in mod 1,00 x 5,00 143 720 1,30 220 52 13,8 3,25
constant, temperatura exterioara. I

• un termostat care are un senzor de 1,00 x 6,00 141 850 1,00 220 57 I 14,9 I 3,86
pardoseala ce constituie unitatea se-
cundara (,,slave"), conectata la ,,mas- 1,00 x 8,00 143 I 146 0,65 220 65 17,6 5,21
ter" $i capabila sa rnasoare cantitatea
1,00 x 10,00 143 1 430 0,36 220 94 15,2 6,50
de caldura rernanenta in pardoseala;
 I. lnstalatii de Incalzire
4. 7 .5.1.5 Dimensionarea instal&iiilor
de incilzire elecbici
prin pardoseall
Pentru calculul de dimensionare a in-
stalatiilor de incalzire electrica este ne-
cesar sa se cunoasca sistemul de In-
calzire prin pardoseala adoptat (direct
sau cu acumulare).
Calculul cuprinde urrnatoarele etape:
• necesarul de caldura pentru lncalzire
<Ph [W); se deterrnina dupa STAS
1907
• puterea lnstalata totala (a cablurilor
lncalzitoare) este data de relatia:
pi= c·<Ph [W] (4.7.1)
unde:
c - este coeficientul de siquranta care
tine seama ca sistemul de Incalzire
prin pardoseala trebuie sa reactio-
neze rapid la temperaturi joase:
c = 1,3 - pentru sistemul de incalzire
electrica prin perdoseala direct;
c = 1,2 - pentru sistemul de incalzire
electrica prin pardoseala cu
acumulare.
• se deterrnina suparatata utila a par-
doselii:
n de supratata pentru cabluri izolatoare cu
ALJ =A-"'A
L., I (4.7.2)
j ..t
unde:
A - este supratata totala a pardoselii[m2];
Ai - suprafeteleocupate de diferite obiec-
te asezate pe perdoseala, de exem-
plu: cada de baie, conductele de apa
$i canalizaredin bai si bucatarii, dula-
purile In perete din dormitoare [m2];
• se calculeaza puterea electrica unita-
ra necesara
p tionar datorita regimului de Incalzire -
ps = A~ [W/m2] (4.7.3)
unde valorile recomandate si valorile
maxime admise ale lui P5 pentru diferi-
te tipuri de Incaperi sunt prezentate In
tabelul 4.7.10.
Pentru lncatzirea directa la pardoseli
~in beton Psmax are valori cuprinse
mtre 60 si 100 W/m2, iar la pardoselile
din lemn Psmax = 80 W/m2.
Pentru incalzirea cu acumulare la
pa!doseli din beton Psmax = 175 W/m2.
In toate cazurile la stabilirea puterii
instalate pe unitatea de suprafata Ps,
trebuie sa se tina seama de recoman-
darile producatorilor de pardoseli (gre-
sie, parchet, rnarrnura, linoleum etc.) In
ceea ce prlveste temperatura maxima
pe care pardoseala si substantele utili-
zate la montarea acesteia (adezivi) o
pot suporta.
in cazul lncalzirii electrice prin pardo-
seala cu acumulare, lnstalatia functio-
neaza In timpul perioadei de tarif redus
$i acurnuleaza toata cantitatea de cal-
dura necesara pe parcursul unei zile
lntregi astfel tncat puterea instalata to-
tala este data de relatia:
Capitolul 4: Sisteme de inealzire
c. <P . t Temperatura 8 se calculeaza cu re-
p = h f
I t [W) (4.7.4) Iatla: x:
a
{J = PS + u, . {JR + u2 . {Jo [OC)
In care: (4.7.9)
ta - este perioada de acumulare(8 ... 10 h);
, u, + u2
t, - perioada totala de functionare din- In care:
tr-o zi (24 h). u2 - este coeficientulde transmisiea cal-
• se alege tipul de cablu de Incalzire ti- durii prin pardoseala de la suprafata
nandu-se seama de recomandanle planului cablului incalzitor spre par-
producatorilor de cabluri, iar In lipsa tea inferioaraa acesteia [W/m2·K].
acestora se respecta recornandarile Constanta de timp a pardoselii t se
din tabelul 4.7.11. calculeaza cu relatia:
• se calculeaza distanta ,,d" dintre doua
t = c. p. b [hi
bucle consecutive formate de cablul (4.7..10)
U, +U2
montat In pardoseala sub forrna de
serpentina cu una din relatiile, In care:
R c - este caldura rnasica a sapei de
d=-·100 [cm] (4.7.5) beton [J/kg·K];
p - densitatea materialuluisapei [kg!m3];
sau b - grosimea sapei de beton [m].
A Exemplul de calcul 1
d = _u · 100 [cm] (4.7.6) Se cere sa se incalzeasca electric o
L incapere avand:
unde: A= 25 m2 - seprafata totala a pardoselii,
L - este lungimea totala a cablului. Au = 20 m2 - supratata utila,
in tabelul 4.7.12 sunt date distantele d ei = 20°C - temperatura interioara si
pentru diferite puteri instalate pe unitatea <Ph = 1500 w - pierderile de caldura,
Structura pardoselii este cea indicata
Pi= 15 W/m, respectiv Pi= 10 W/m. In fig. 4.7.29.
• se verifica temperatura pardoselii 81 Rezolvare
$i temperatura In planul cablului ln- Se adopta solutia de lncalzire electri-
calzitor 82 astfel incat sa nu se depa- ca prin pardoseala cu acumulare. Pe-
seasca urrnatoarele valori: rioada de acumulare este cuprinsa
81 -s 28°C (pentru lncaperi obisnuite), intre orele 22 ... 6 si 13 ... 15 (ta = 10 h).
81 s 30°C (pentru lncaperi de trecere) Se calculsaza puterea mstalata cu
iar relatia 4.7.4:
82 s 50°C. p = c . <Ph . t, = 1, 2 . 1500 . 24 =
Aceste temperaturi variaza pe par- I ta 10
cursul unui ciclu (24 h) In regim nesta-
= 4320 w
racire al transferului termic. iar puterea terrnica unitara conform
Temperaturile 82 $i e 1 se calculeaza relatlei 4.7.3.
cu relatiile:
82 = ()x + (80 - 8Je-talt [0C) (4.7.7) p =~= 4320 =216 W/m2
s A 20
$i LJ
Intrucat puterea terrnica unitara ma-
{J
1
= (1- u,).
h
{J
R
+ u,h • {J 2
[0C) (4.7.8) xima adrnisa Psmax este de 175 W/m2
rezulta puterea instalata In pardoseala:
In care: P 112_ = P smax · A u = 175 · 20 = 3500 W.
8 - este temperatura pardoselii realiza- Hezulta ca este necesara $i o sursa
x ta In planul cablului Incalzitor dupa suphrnentara care sa acopere diterenta
un timp de functionare infinit [0C); l!P = P - P. = 4320 - 3500 = 820 W.
80 - temperatura fetei interioare a par- Pentr~ aslgurarea puterii instalate In
doselii [0C] (eqala cu temperatura pardoseala se alege din tabelul 4.7.12
aerului din spatiul de sub incape- un cablu Incalzitor cu doua conductoare
rea considerata); cu puterea liniara instalata de 15 W/m.
eR - temperatura medie interioara a Se calculeaza distanta d cu relatia
aerului din incapere [°C) conform 4.7.5.:
STAS 1907; p 15
t - constanta de tip a pardoselii [h); d = -'- · 100 = - · 100 = 8, 57 cm
ps 175
ta - timpul de functionare al instalatiei
de Incalzire [h]; Se observa ca distanta d corespunde
h - coeficientul de transmisie a caldurii valorii recomandate din tabelul 4.7.12.
prin convectie $i radiatie [W/m2·K]; Lungimea totals a cablului de lncal-
U1 - coeficientul de transmisie a caldurii zire se calculeaza cu relatia 4.7.6:
lntre suprafata planului cablului ln- A 20
calzitor (montat lngropat In pardo- L = _..!!_ • 100 = -- · 100 "' 234 m
d 8,75
seala) $i lncapere.
(4.7.11)
 Capitolul 4: Sisteme de inealzire I. lnstaletii de Incalzire

Tabelul 4.7.10. Alegerea tipuluicablurilorincilzitoare este de 200 W/m2.

in functiede destinatia incinerii Pentru calculul puterii electrice din
Putere instalati zona perirnetrala se apllca relatia 4.7.4,
Cablu In care:
unitari [W I m2]
inciperea Tip senzor <l>h = !'.<l>h = 285 W;
Putere Putere Dtip 15 t, = 24 h;
Dtip 10
norma Ii maximi Dtip 18 t8 = 10 h si C = 1,2.
Sala de baie 100 ... 150 200
I
x x Pardoseala rezulta:
I p = (1,2·285·24)110 820 w =
Camera de zi 80 ... 100 150 x x Camera ''Piar supraf ata zoner. penmetra
. I e:

Hol de intrare 70 ... 120 200 x x Pardoseala A = ~zp = 820 = 4 1 m"

zpp 200'
szp
Grup sanitar
70 ... 100 200 x x Pardoseala Utilizand tot un cablu Incalzitor cu
(WC)
doua conductoare de 15 W/m, se cal-
Dormitor I 60 ... 100 IOO x x i
Camera culeaza distanta dintre buclele cablului
cu relatia 4.7.5:
Vestibul, coridor 50 ... 100 200 x x i Camera
p 15
d = --'- = - · 100 = 7, 5 cm
Camera copiilor 70 ... JOO 100 x x !
Camera zp P
s
200

Pivnita 50 ... IOO 200 x x i Pardoseala valoare ce corespunde recornandari-

! lor din tabelul 4. 7. 11.
Spalatorie 70 ... 150 200 x x i Pardoseala Lungimea cablului necesar pentru ln-
calzirea perirnetrala conform relatiei
Pardoseala de
60 ... 80 80 - x Combinat 4.7.11 este:
lemn pe traverse
··-

Pardoseala Combinat I L = Au · 100 = Q · 100 "' 55 m

d 7,5
subtire pardoseala
Calculul se continua cu determinarea
Birou 60 ... 100 200 I x x Camera valorilor temperaturilor 81 si 82 aplicand
I
I
relatiile 4.7.7 si 4.7.8.
Magazin
I
!

l~------+------+-~·-----r--------+-----+
60 ... 100 200 ; x I x Camera
Se calculeaza mai lntai termenii care
Atelier I
80 ... IOO 200 I X i X Camera intra In cornoonenta celor doua relatii:
I - coeficientul de transmisie a caldurii
Garaj
I
IOO ... 200 200 x x Pardoseala U1 intre suprafata planului cablului ln-
--·-
Camera I pardo- calzitor si incapere (fig. 4.7.24).
Biserica 100 ... 200 200 x
I seal a u =---- 1
I 1 1 c5 s.
Sala de -+-1+-"
gimnastica I 50 ... 80 x x
I
-
h \ )._2

Sera 50 ... IOO 100 - - ------- = 5,2 W/m2-K.

1~-----+--------------+-----+-·----+--------; 1 0,06 0,06
--+--+---
Depozit, ciimarai 60 ... IOO 200
i
x x 1

I
Camera 11,6 0,93 1,93

Inciilzire de baza 40 ... 60 x x !

Pardoseala coeficientul de transmisie a caldurii u2
intre suprafata planului cablului Incalzi-
Diferenta neacoperlta !'.Pi corespun- unde: tor $i parnant (fig. 4.7.29).
de unui necesar de caldura care se Pizp - este puterea electrica din zona
poate calcula cu relatia: perirnetrala [W];
P - puterea electrica maxima pentru
,14> = /j~ t.. = 820 . 10 = 285 w szp zona perirnetrala recornandata
h c t, 1, 2. 24

(4.7.12) Tabelul 4.7.11. Tipurile de cabluriincilzitoare recomandate

Pierderile de caldura !'.<l>h se pot in func1:iede tipul pardoselii fi'i sistemul de incilzire utilizat
acoperi fie printr-un sistem de incalzire Puterea instalati lineari
electrica directa fie prin instalarea unei Tipul pardoselii a cablului Pi [WI m]
zone perimetrale de incalzire cu acu-
mulare (In tata ferestrelor). Inciilzire directa
Daca se utilizeaza incalzlrea electrica
directa (de exemplu, radiatoare electri- - pardoseala din beton s 18
ce) atunci:
- pardoseala din lemn s IO
pi = c . ,1'1>h =342 w 1,2 . 285 =
Se alege un radiator de 500 W. - pardoseala renovata (de mica grosime) s IO
Daca se recurge la tncalzirea electri-
ca pe zona perirnefrala (fig. 4.7.30) Inciilzire cu acumulare
atunci suprafata zonei perimetrale este:
p 15 ... 33
- pardoseala din beton
A=~ (cabluri cu 2 conductoare)
zp p [m2] (4.7.13)
szp
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incalzire

Tabelul 4.7.12. Distaniele,,d" recomandate pentru cablurile de 10 'i 15 W/m 4. 7.5.2 Tncllzirea electriclprin plafon
Se utilizeaza in cornbinatie cu incat-
in tunciie de puterea instalati pe unitatea de suprafati
zirea prin pardoseala In cazul cladirilor
Putere unitara Distanta ,,d" [cm] etajate la care un singur beneficiar su-
porta cheltuielile pentru plata energiei
[WI m2] Cabluri cu 10 W I m I Cabluri cu 15 W I m electrice.
20 30 in aceasta situatie lipseste stratul de
50 !

---------·-------~I. izolatie amplasat sub cablurile Incalzi-

75 13 20 toare montate In placile din beton (sau

··--t
~--------~~-----------------------! In sapa acestora) dintre etaje ceea ce
100 IO i 15 face ca fluxul termic emis de acestea
------r----- 12
sa se repartizeze atat catre zona supe-
rioara cat $i catre cea inferioara, In ra-
:=====-·-_-:_-:_~~---- ~·--·-+!-- _--__-_· --_-_~6~8_-_--_--_-_--11--_-_-_-_-_·_-_-_1 o_-__ -_-- _-----~I
port cu rezistentele termice aferente.
Plafonul devine element de lncalzre,
175 SJ ! 8j iar temperatura la suprafata acestuia nu

200
I
s T 7,5
trebuie sa depaseasca 35 .. .40°C la 0
lnaltime de 2,5 m (din motive fiziologice).
Se utilizeaza, de asemenea, si incaizi-
rea prin plafon cu folii lncalzitoare. Foliile
incalzitoare sunt alcaturte dintr-o banda
rnetalica realizata dintr-un aliaj de plumb
o1=6 cm A.1=0,93 W/mK
$i staniu, fuzibil la circa 180°C, dispusa
o2=6 cm A.2=1,39 W/mK intre folii compozite din poliesteri sau
0 0 0 • 82=3 cm polietilena. Acestea se produc cu latimi
o3=4 cm A.3=0,046 W/mK
variabile lntre 30 si 120 cm si cu puteri
o4=10 cm A.4=2,09 W/mK unitare cuprinse lntre 100 $i 200 W/m2.
Folia THERMITAS fabricata de firma
RADIASOL din Franta (fig. 4.7.31) este
e =+5°C
alcatuita dintr-o plasa din fibre de
Fig. 4.7.29. Structurapardoselii din exemplul de calcul 1: sticla gresate cu un amestec de polite-
1 - mozaic; 2 - beton; 3 - izolatie terrnica; 4 - beton armat; 5 - cablu electric trafluoretilen $i carbon, izolata electric
b - grosimea straturilor; A. - conductivitatea terrnlca. cu o lnvelitoare din poliester.
Aplicarea foliilor Incalzitoare pe pla-
P5 = Psm 175 W/m2; fon se face prin fixarea pe extradosul
eR == e; = 20 "C si e11 = 5 "C. placii lnainte de finisarea plafonului (fig.
- constanta de timp a pardoselii se 4.7.32 a, b, c, d) sau prin aplicarea pe
,ft deterrnma cu relatia 4.7.10 suprafata plafonuluiexistent (fig. 4.7.32 e).
•
. t=~ = 0, 23. 2 200. 0, 09 =
4. 7.5.3 Tncllzirea electriclprin perefi
~f = 7,23 h.
U1+U2 5,2+1,1
Solutia de Incalzire electrica se reali-
zeaza prin lnglobarea in tencuiala pere-
in care s-a considerat: tilor a unor supratete Incalzitoare din
Fig. 4.7.30. lncilzirea electrici cu c = 0,23 Wh/kg·K; tesaturi textile lmbibate cu grafit sau
cabluri incilzitoare montate in o = o2 = 0,09 m; prin aplicarea pe tencuiala a unor tape-
pardosealicu mi°'orarea distaniei p = 2 200 kg/m3. te incalzttoare,
,,d"intre buclele cablului in zona din • se calculeaza temperatura 82 in pla- Alimentarea cu energie electrica se
f$ ferestrei(zona perimetrali). nul cablului Incalzitor cu relatia: face prin intermediul unor transforma-
82 = 8x + (80 - 8Je·Ta!T = toare electrice 220/24 V c.a.
= 45 + (5-45)·e·Bl7,23 = 31,9 < 50 °C in cazul incalzirf electrice prin peretii
u =----- In care s-a considerat: exteriori acestia trebuie sa dispuna de
2 ~~ + (j3 + (ji ta = 8 h (luandu-se In calcul numai o izolatie termica mult mai mare decat
).2 \ \
orele de functionare din timpul In cazul altor sisteme de lncalzire, ceea
noptii lntre 2200 si 500). ce face ca sistemul sa fie rar utilizat
1
-------- = 1, 1 Wlm2-K. • se calculeaza temperatura 81 a par- datorita costurilor prea ridicate.
0, 03 0, 04 0, 1 doselii cu relatia 4.7.8.
-- + ~-- + -·--
1, 39 0, 046 2, 09
8
1
= (1 - u,)
h
.8 R
+ u,h . 8
2
=

- temperatura pardoselii dupa un timp

de functionare infinit e , se deterrnina 5• 2). 5• 2
cu relatia 4.7.9. cc = (1- 20 + . 31, 9 =
11,6 11,6
8 = PS + u, . (JR + u2 . ea -
= 25,3"C<28"C
" U, + u2 -
In care s-a considerat:
= 175+5,2·20+1,1·5 = 45"C (JR::: 8;::: 20 °C.
5, 2+1, 1 Hezulta ca valorile temperaturilor se
Fig. 4.7.31. Folie incilzitoare
lnscriu In limitele impuse.
tip Thennitas- Radiasol.
in care s-a considerat:
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. mstalatli de Incalzire

4. 7.6. incilzirea elecbici
,,bijonct:iune
11
~~&1Descriereamstemww
de Tncllzire
Incalzrea bljonctlune este un proce-
deu de incalzire elecfrica dkecta desti-
nat numai locuintelor colective (blocuri).
Acest sistem se compune din apara-
te electrice de lncalzire cu dubla ali-
mentare montate In fiecare tncapere $i
din doua circuite electrice de racordare
(fig. 4.7.33).
Aparatele electrice cu dubla alimen-
tare sunt alcatuite din doua grupuri de
rezistente diferite:
• o parte a rezistentelor este racordata
la tabloul electric al locuintei (indi-
vidual).
• cealalta parte a rezistentelor este ra-
cordata la tabloul electric comun al
blocului.
Hepartitlile de putere la nivelul fieca-
rui aparat sunt, In general, urrnatoarele:
• 1/2 individual si 1/2 colectiv;
• 1/3 individual sl 2/3 colectiv.
Energia electrica consurnata pentru
lncalzire este, In aceasta situatle, con-
torizata si facturata In mod distinct:
• pentru consumul individual pe conto-
rul propriu al fiecarei locuinte:
• pentru consumul colectiv pe contorul
tabloului comun.
Sistemul ,,bijonctiune" permite, Intr-
un imobil colectiv, conform modului de
reglare ales, sa existe o Incalzire de
baza perrnanenta (de qarda) reahzata
de instalatia electrica colectiva,
Diferenta de necesar de caloura pen-
tru atingerea temperaturii interioare de
contort se obtine prin intermediul insta-
latiei electrice individuale.
In scopul reducerii costurilor de ex-
ploatare ale acestui sistem de lncalzire
este indicat sa se efectueze o Intreru-
pere a circuitului colectiv de Incalzire In
orele de tarif maxim (vart),
~ 7.6.3 Calculul puterii instalate
Calculul puterii electrice totale insta-
late necesare pentru Incalzirea unei
incinte (apartament) se face In acelasi
mod ca pentru Incalzirea electrica di-
recta (§ 4.7.2).
Pentru stabilirea nurnarului de apara-
te de Incalzlre necesare se tine cont de
felul In care sunt repartizate grupurile
de rezistente pe cele doua circuite (co-
lectiv si individual) In functie de siste-
mul de lncalzire bijonctiune) ales.
4. 7.6.4 Exec14ie ,; exp/oat.are
Executia lnstalatiilor de alimentare a
aparatelor de incalzire se face cu res-
pectarea tuturor normelor $i prescriptii-
lor tehnice In vigoare, din care se pot
sublinia:
• pentru aparatele electrice a carer
putere instalata depaseste 2 kW se
realizeaza circuite distincte;
• fiecare aparat electric este racordat
la doua circuite electrice (unul de la
tabloul de apartament si celalalt de
la tabloul comun);
• circuitele electrice sunt protejate cu
dispozitive de protectie la supracu-
rent (de exemplu, Intrerupatoare au-
tomate mici) si se arnplaseaza la
acelasi nivel cu accesul In locuinta
intr-un loc inaccesibil utilizatorului;
• dispozitivele de protectie la supracu-
rent nu protejeaza decat circuitele
care deservesc o sinqura locuinta:
1
~============>i\---3
0-------'o......._
a b
• pentru protectia lmpotriva electrocu-
tarilor prin atingere directa, carcase-
le aparatelor de incalzire se leaqa la
parnant prin intermediul celui de-al
treilea conductor al cablului sau prin
prevederea unui conductor supli-
mentar;
Aparatele montate In spatii umede
(bai, bucatar!i, grupuri sanitare) se lea-
ga suplimentar la instalatia de Impa-
rnantare,
• acolo unde este posibil se recoman-
da ca pentru protectia electrocutari-
lor prin contact direct sa se prevada
disjunctoare de curent rezidual;
• aparatelede incalzjre se fixeaza bine de
elementelede consnuctii, astfel incat sa
nu se poata rnisca sau rastuna:
• cutiile de conexiuni sunt de tip etans
si distincte, pentru instalatia indivi-
duala de cele pentru instalatie comu-
na: acestea din urrna fiind amplasate
In spatele aparatului de Incalzire:
• pentru o buna siquranta In exploatare
este necesar ca instalatia sa fie dotata
cu sisteme de lntrerupere totala a
alimentaru aparatelor cu energie elec-
trica atat pentru cea individuala cat si
pentru cea colectiva:
• lnainte de punerea In functiune, insta-
latia elecmca de alimentare este veri-
ficata de catre furnizorul de energie
electrica sau de o firma specializata.
4

~7.6.2 Aparate ,; materiale

Aparatele electrice utilizate pentru ln-
calzirea ,,bijonctiune" sunt asernanatoa-
re cu cele utilizate la Incalzirea electri- c
ca directa, singura deosebire constand
In faptul ca sunt compuse din doua
grupuri de rezistente, cu doua racorduri
electrice distincte. Pentru alimentarea
cu energie electrica a acestor aparate
se realizeaza doua circuite electrice
distincte. Acestea se proiecteaza si se 4
executa cu respectarea tuturor nor- e
melor si prescrlptiilor In vigoare pentru Fig. 4. 7 .32. Montarea foliilorincAlzitoarepe plafon:
tnstalatiile electrice, In general.
a - pe grinzile plafonului; b - intre grinzile aparente;
Este indicat ca circuitele electrice sa c - pe plafon cu schelet metalic; d - pe plafon cu montare eperente;
fie realizate din conductoare sau ca- e - pe p/afon existent;
bluri din Cu, sectiunile calculandu-se In - folie Incalzitoare: 2 - izolatie: 3 - qrinda: 4 - placa ipsos; 5 - sipca;
functie de puterile instalate ale apara- 6 - planseu: 7 - finisaj; 8 - schelet metalic; 9 - adeziv; 10 - dala plina:
telor de tncalzire (rezistente) pe care le 11 - dala prefabricata.
alirnenteaza.
 I. tastalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzlre

4. 7. 7. incalzirea elecbica mixti

3
Acest tip de incalzire este constituit
din asocierea, la nivelul producerii cal-
durii, a unei Incalzhi de baza cu o ln-
calzire de adaos.
1 f ncaizirea de baza este aslqurata de
-: cabluri incalzitoare lngropate In pardo-
seala. Acestea asigura 60- 70 % din
energia necesara lncalzirii unei incaperi.
I ncalzirea de completare sau de
~ adaos (30.. .40 %) este o Incalzire elec-
1
2 2 --~ trica directa care fumizeaza diferenta
de energie necesara pentru obtinerea
temperaturii de contort.
Sistemul se aplica, In general, blocu-
rilor de locuinte,
Incalzkea de baza este alimentata cu
energie elecfrica printr-o mstalatie elec-
trica cornuna $i contorizata cu ajutorul
unui cantor de energie comun. Aceasta
este o incalzire electrica prin pardoseala
cu acumulare si functioneaza In perioa-
da de tarif redus din timpul noptii (lntre
~ 4 orele 2200 $i 500). Inertia terrnica a par-
doselii permite acumularea In 8 ore de
tunctionare (In perioada de tarif redus) a
unei cantitati de caldura necesara In 24
de ore. I ncalzirea de adaos este o lncal-
zire electrica indiviouaia pentru care se
utilizeaza aparate de Incalzire directa,
Aceste aparate sunt comandate de
termostate care permit reglarea tempe-
raturii fiecarei incaperi la valoarea dorita,
lnstalatia electrica de alimentare a aces-
tor aparate este individuala, iar con-
sumurile sunt lnregistrate de contorul
fiecarui apartament.
Pentru lncalzirea de baza (incalzirea e-
lecfrica prin pardoseala cu acumulare)
materialele utilizate, prescriotiile tehnice
Fig. 4.7.33. Tncilzirea electrici ,,bijonqiune".Schema de principiu:
cat $i calculele de dimensionare sunt cu-
1 - termostat; 2 - aparat de incalzlre cu dubla alimentare; 3 - izolatie terrnica:
prinse In paragraful 4.7.5. iar pentru in-
4 - geam izolant; 5 - cantor de energie electrica individual; 6 - cantor de
calzirea de adaus (incalzire electrica di-
energie electrica colectiv.
recta) se consulta paragraful 4.7.2.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzire

menajer sau tehnologic cu pompe zitata, existand astfel premizele valori-

4.8. incilzirea cu api
geotennali
4.8.1. Utilizarea apelor
geotennale pentru incilzire
Utilizarea eficienta a energiei geoter-
male la alimentarea cu caldura a con-
sumatorilor impune respectarea urrna-
toarelor conditii generale:
- cunoasterea parametrilor de exploa-
tare a sursei pe baza unui studiu hi-
drogeologic anterior sl garantarea
parametrilor: debit, ternperatura,
cornpozitie chirnica, inclusiv previ-
ziuni asupra evolutiei in timp de catre
furnizorul apei geotermale;
- asigurarea unei bune corelari intre
amplasamentul sursei (sonda geoter-
rnala) i;;i consumatorii de caldura;
- utilizarea in masura cat mai mare a
energiei termice disponibile a sursei
de caldura, ficani energiei geotermale prin foraj.
(J = 50... 80 °C Zonele cu zacarninte hidrogeoterma-
• lncalzjre i;;i preparare apa calda de le, in exploatare i;;i de perspectlva, sunt
consum, prin asociere cu o centra- prezentate in fig. 4.8.2.
la terrnica de varf pentru consuma- Temperatura apelor geotermale este
tori civili, industriali i;;i sere; cuprinsa in domeniul 50 ... 120°C, iar
• preparare apa calda de consum adanclrnea de amplasare a acviferelor
menajer sau tehnologic. este de 1 ... 3 km.
9>80°C in tabelul 4.8.1 sunt indicate caracte-
• Incalzire sl preparare apa calda de risticile sistemelor hidrogeotermale care
consum, prin asociere cu o centra- au sonde in exploatare,numarul acestora
la terrnlca de vart pentru consuma- fiind - la nivelul anului 1996 - de 70.
tori civili, industriali i;;i sere;
• incalziresi preparare apa calda de con- Temperatura [°C]
sum, pentru consumatoriindustriali; 0 50 100 150
• lncalzire in procese tehnologice de
uscare;
• preparare apa calda de consum 500 \Ill.
tehnologic.
'~ \
4.8.2. Surse geotennale 1000 \ \ ' ,,
I I ' \

geotermale prin: Existenta energiei acumulate in \ ' ' ,\

- realizarea unei raciri cat mai accen- scoarta terestra este pusa in evidenta 1500
I
' 4~ ~ 6- ~~-
~~~ 2 ' ~~
tuate a apei in instalatiile consuma-
toare (inserierea instalatlllor, folosirea
prin cresterea proqresiva
temperaturii solului cu adancirnea, pe
a Ict1
1::'s: f\3~ 5"
- 'I'\-

Q)
aparatelor termice performante); verticala fiecarui punct. E I I II \
"(3
- asigurarea unei durate anuale de fun- Gradientul geotermic Gt reprezinta c ' I\ .\
•ct! I'\
ctionare cat mai ridicate, prin functio- cresterea temperaturii solului cu adan- "O

narea in regimul de baza al consuma- cimea, pe unitatea de lungime si se ex- <(2500 \

torului i;;i asocierea unor consumatori
avand curbe de sarcina diferite.
- asigurarea cornpatibilitatii apei geo-
termale cu instalatiile utilizatoare prin
prevederea unor rnasurt corespunza-
toare (tratarea apei, materiale adec-
vate, posibilitati pentru interventie si
inlocuirea componentelor);
- adoptarea urrnatoarelor rnodalitati de
valorificare terrnica in functie de nive-
lul de ternperatura al apei geotermale:
9=30... 50 °C
• Incalzire solarii;
• incalzire i;;i preparare apa calda de
consum cu pompe de caldura;
• preparare apa calda de consum
prirna in K/100 m. Valoarea medie pe
glob a gradientului geotermic este
Gt = 3 K/100 m.
Subsolul Romaniei prezinta zone in-
tinse in care gradientul geotermic este
mai mare decat aceasta valoare, maxi-
mum constatat fiind Gt= 7 K/100 m, in
nordul Carnpiei de Vest.
in fig. 4.8.1 este aratata, pe zone
geografice caracteristice, variatia tem-
peraturii solului cu adancirnea, eviden-
tiindu-se valorile de gradient geotermic.
in cazul in care o anurnita structura
geologica (soluri nisipoase, calcare,
gresii fisurate) contine apa, aceasta ia
temperatura rocilor in care este depo-
\ \
'~
Fig. 4.8.1. Graficul de variaiiea
temperaturii solului cu adincimea:
1. - Zona estica a platformei
Moesice: Gt = 2,3 K/100 m;
2. - Depresiunea Transilvaniei:
Gt= 3,3 K/100 m;
3. - Depresiunea Getica sl
Depresiunea Barladului:
Gt= 3,7 K/100 m;
4. - Zona vestica a platformei
Moesice: Gt= 4,7 K/100 m;
5. - Zona sudica a Depresiunii
Panonice: Gt= 6,0 K/100 m;
6. - Zona nordica a Depresiunii
Panonice: Gt= 6,5 K/100 m.

Tabelul 4.8.1. Caracteristicilesistemelor hidrogeotennale care au sonde in exploatare

Structura Adincimea Temperatura Debitul Mineralizaiia

Sistemul
mediea mediea mediupe totali
hidrogeotennal geologici sondei [m] apei [°C] sondi [Vs] a apei [g/l]
Granular -
Crisul Negru - Somes 1500 65 10 3 ... 11
nisipuri
Fisurat - calcare,
Bors 2800 120 10 8 ... 14
dolomite I I

Oradea -//- 2800 80 12 1 ... 3

Granular -
Mures - Crisul Negru 1500 65 8 2 ... 5
I nisipuri
·----·---·--
I
Banatul de vest I -//- 2000 75 10 3 ... 11
-~ -- -- ~- ----------- ·-------

Cozia - Caciulata i Fisurat - gresii 3000 90 20 13 ... 15

Fisurat - calcare,
Bucuresti Nord - Otopeni 3000 65 25 1 ... 2
dolomite
··---------
Insuratei - Mihai Bravu Fisurat - calcare 1000 60 I 10 2 ... 4
 I. lnstalatii de incalzire
Potentialul energetic al resurselor hi-
drogeotermale se exprirna prin energia
termica continuta in apa qeoterrnala
produsa la capul de sonda, conside-
rand raclrea acesteia, in instalatiile de
valorificare din aval, pana la 30 °C.
Potentialul energetic total, disponibil
in prezent, al sistemelor hidrogeoter-
male cuprinse in tabelul 4.8.1 este de
2000 TJ/an. Hepartltia pe tipuri de
utilizari a potentialului energetic actual
al apelor geotermale este ilustrata de
fig. 4.8.3.
Se rernarca ponderea insernnata pe
care o are Incalzirea cladinlor si prepa-
rarea apei calde de consum.
Prin pertectionarea tehnologiilor exis-
tente i;;i prin includerea zonelor de
perspectiva, indicate in fig. 4.8.2, in
circuitul de valorificare, potentialul
3 Ch - valorificare chirnica: extragerea
Fig. 4.8.3. Repartizarea pe tipuride
consumatoriai energiei geotennale:
1 - lncalzire cladiri civile i;;i industriale,
apa calda de consum;
2 - agricultura;
3 - balneologie, tratament.
Fig. 4.8.2. Sistemele hidrogeotennaledin RomAnia.
Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
energetic al resurselor geotermale la
nivelul intregii tari se estirneaza la pes-
te 20.000 TJ/an.
4.8.3. Pozijia instalatiilor tennice
in lantul de valorificare complexl
a energiei geotennale
0 sonda de productie apa geoterma-
la pune in fata ,,inginerului de sistem"
problema utilizarli cat mai eficiente a
apei i;;i a caldurii continute de aceasta.
Se urrnareste obtinerea unei raciri cat
mai accentuate a apei geotermale in
instalatiile termice, precum si utilizarea
acesteia in scopuri multiple.
Pentru valorificarea cat mai cornpleta
a apelor geotermale se utillzeaza sche-
me in trepte. f n acest scop pot fi avute
in vedere urrnatoarele domenii de valo-
rificare:
I - Incalzirea cladirilor, preparare apa
calda de consum;
A - aqricultura: sere, solarii, culturi
de alge, piscicultura;
B - balneologie, agrement;
G - separare gaze combustibile;
substantelor minerale utile.
Schema de valorificare adoptata tre-
buie sa tina seama si de calitatea apei
geotermale.
Se pot delimita urmatoarele categorii
de ape:
oBoto~ani
Suct?ava
0Neam~
Piatra
a - conventional curate;
b - incrustante, corosive;
c - cu gaze combustibile;
d - puternic mineralizate;
e - poluante.
fn fig. 4.8.4 sunt exemplificate diver-
se scheme generale de valorificare a
apelor geotermale in functie de natura
apelor, cu indicarea pozitiei utilizato-
rului in lantul de valorificare. Din toate
schemele rezulta ca utilizarea in insta-
latiile termice (incalzirea cladirilor civile
i;;i industriale, prepararea apei calde de
consum) se face in prima treapta a
lantului de inseriere a consumatorilor.
Cu exceptia cazului apelor conventio-
nal curate (a), in toate celelalte cazuri
nu se introduce apa qeoterrnala in in-
stalatiile de Incalzire ale utilizatorilor,
separarea hidraulica dintre circuitele
primar si secundar facandu-se prin
schimbatoare de caldura.
Heinjectia apei geotermale in sol,
dupa utilizare, se impune din conside-
rente de protectie a mediului (in cazul
apelor poluante) cat i;;i pentru conser-
varea zacamantului.
4.8.4. Sistema de alimentare
cu cildura
Valorificarea energetica a resurselor
geotermale si realizarea unui sistem de
alimentare cu caldura sunt conditionate,
tftlt. Sisteme hidrogeotermale
\/,@ cu sonde In productie
t!l/J. Sistemehidrogeotermale
V/j J din zone de perspective
80 -c !~~~~~~~u~~~~~~ale
-e
-vaslu:
s
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire

in primul rand, de existenta consuma-
torilor de caldura (cladir: de locuit $i
social-culturale, cladiri de productie,
sere etc.) in zona cu resurse.
in functie de rnarlrnea acestor con-
sumatori $i de densitatea sarcinii termi-
ce de Incalzire, sistemele de alimentare
cu caldura pot fi:
- centralizate;
- locale.
Sistemele centralizate se prevad
pentru alimentarea cu caldura a unei
grupari de consumatori (o localitate, un
cartier) avand sarcina terrnica de peste
5 MW. Confiquratia qenerala a siste-
mului este prezentata in fig. 4.8.5.
Sursa este constituita de una sau mai
multe sonde de productie apa geoter-
rnala care debiteaza intr-o retea cornu-
na ce alirnenteaza punctul termic geo-
termal. Aici, apa qeoterrnala cedeaza
caldura aqentilor termici secundari, prin
intermediul schirnbatoarelor de caldura,
dupa care, in final, este reinjectata in
zacarnant prin sonda de lnjectie.
Punctul termic geotermal se cuplea-
za cu 0 centrala terrnica de vart cu
care contucreaza pentru asigurarea ni-
velului de temperatura al agentului ter-
mic necesar la consumatori. Hetelele
termice de dlstributie nu se deosebesc
cu nimic fata de retelele termice se-
cundare urbane; ele au in cornponenta
conductele de incalzire ducere-intoar-
cere, conducta de apa calda de con-
sum si conducta de recirculare apa
calda de consum.
Sistemele locale se utilizeaza pentru
alimentarea cu caldura a unor mici con-
sumatori, arnplasati in vecinatatea son-
dei de productie, a carer sarcina termi-
ca este de 1 .. .4 MW.
Aplicatille locale eficiente se obtin prin
inserierea consumatorilor pe trepte de
temperature necesara, realizandu-se u-
nul sau mai multe circuite avand regi-
muri hidraulice si termice distincte, gru-
pate in functie de marirnea sl simultane-
itatea in timp a consumurilor. in cazul u-
nor ape geotermale neincrustante $i ne-
corosive se introduce apa qeoterrnala
direct in receptoarele instalatiilor interi-
oare (serpentine de lncalzire la sere, re-
gistre de incalzre la ateliere etc). Tendin-
ta qenerala este de a se abandona so-
lutia utilizarii directe a apei geotermale in
instalatiile de la consumatori.
in fig. 4.8.6 este prezentata compo-
nenta unui sistem local de alimentare
cu caldura folosind energia qeoterrnala
de la o sonda de productie. Apa
qeoterrnala, nefiind poluanta, se poate
evacua direct la emisar.
4.8.5. Echipamentul circuitului
de api geotennali
in circuitul de apa qeoterrnala al unui
sistem centralizat de alimentarecu calcu-
ra se gasesc urrnatoarele componente:
• sursa qeoterrnala;
• instalatia de degazare;
• statia de tratare chirnica:
• statia de pompare;
• conducta de transport;
• schirnbatoarele de caldura din punc-
tul termic geotermal;
• treapta de epurare;
• conductele de evacuare;
• statia de reinjectie.
in fig. 4.8. 7 este indicata amplasarea
acestor componente in cadrul circuitu-
lui de apa qeoterrnala,
4.8.5.1 Sursa geotennala
Este constituita din una sau mai multe
sonde de productie apa qeoterrnala,
dintr-un perimetru dat; sonda poate de-
bita la capul de exploatare artezian sau
prin pompare subrnersibila.
Pomparea subrnersibila, utilizata $i in
cazul sondelor arteziene cu tendinta de
scadere a debitului in timp, realizeaza
stabilizarea sl controlul debitului de
apa qeoterrnala, putancu-se obtine si o
reglare cantitatlva a sursei.
7

Fig. 4.8.5. Sistem centralizatde

3
alimentarecu clilldunlutilizind ener-
3 gia geotermali:
3 1 - sonda de productle: 2 - punct
termic geotermal; 3 - statie de injectie:
3 4 - sonda de lnjectle; 5 - sursa
auxiliera (centrala terrnica de varf):
6 - consumatori; 7 - retea de transport
a b
a apei geotermale; 8 - conducta de
apa qeoterrnala tolosita (uzata termic);
9 - retele secundare de distributie,
3

3
3
9
c d
'
2 ~3

4
Fig. 4.8.4. Scheme generale
2
~)
2
de valorificarea apelorgeotermale: ~
a - ape conventional curate; b - ap Fig. 4.8.6. Sistem localde alimentare
i'ncrustante, corosive; c - ape cu gaz cu clilldunlutilizind energia
e combustibile;d - ape puternic minera/izate geotermali:
e - ape poluante; - sonda de productie: 2 - concucta
1 - sonda de productle: 2 - sonda de injsctie; 3 - evacuare la emisar sau reinjecti apa qeoterrnala; 3 - conducta apa
in zacarnant; 4 - evacuare la emisar; 5 - treapta de epurare; I - incalzire;A - agricultura qeotermala tolosita (uzata termic);
B - balneologie; G - separare gaze combustibile; Ch - extragere minerale utile. 4 - emisar; 5 - locuinte: 6 - anexe
---apa qeoterrnala: - - - -)-- - - · gaze combustibile. qospodaresti; 7 - ateliere; 8 - sere;
9 - solarii.
 I. lnstaletil de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de inealzire

Tipuri de pompe folosite:
- electropompe submersibile cu motor
termorezistent; sunt utilizate In mod
curent pentru ape geotermale cu
temperatura sub 80°C. Agregatul se
compune dintr-o pornpa centrifuqa
multietajata cuplata direct cu
electromotorul care este alimentat
prin cablu de la supratata: ansamblul
este suspendat pe coloana sondei si
lucreaza permanent sub nivelul apei;
tip reprezentativ de pornpa: BYRON-
JACKSON (SUA);
- turbopompe; sunt utilizate pentru ape
geotermale cu ternperatura de peste
?0°C. Turbopompa se compune
dintr-un subansamblu submersibil
pornpa-turbina, cu arbore comun ::,>i
ooua electropompe de supratata
pentru antrenarea subansamblului
imersat; tip reprezentativ de pornpa:
GUINARD (Franta).
,--~l
' '
SP
L CG
: 1~-~ : :-· ---]---:
- - . ' • I-·
I
4.B.5.2 lnstal8'ia de degazare
Se compune din unul sau mai multe
rezervoare la presiune atrnosterica sau
sub presiune, denumite degazoare;
realizeaza eliminarea gazelor dizolvate
din apa qeoterrnala In scopul asiqurarii
siqurantei In functionare si fiabilitatii in-
stalatiilor din aval. Rezervorul degazor
amplasat langa sonda are capacitatea
de 15 ... 50 m3.
Gazele dizolvate Intalnite eel mai
frecvent In apele geotermale din Ro-
mania sunt: metanul, bioxidul de car-
bon si hidrogenul sulfurat. Dintre aces-
tea, metanul are ponderea cea mai ln-
sernnata ajunqand sa reprezinte, la
unele sonde din judetul Tlrnis, pana la
90 ... 95 % din totalul gazelor asociate.
f n condltiile In care productia de gaz
metan a apelor geotermale este lnsem-
nata, ca de exemplu la sondele din ju-
detele Tirnis ( 1,5 ... 3,5 m~ gaz!m3 apa,
P. = 30000 ... 33000 kJ/m~) si Arad
Cl 3 3
( 1 ... 2,8 mN gaz/m apa, Pei = 21000
~__.__/ --·-----1•~-r----i
... 33 500 kJ/m~). degazarea trebuie sa
asigure separarea, captarea si valorifi-
carea energetica a gazului (utilizarea la
arzatoarele cazanelor centralelor termi-
ce de varf asociate cu punctul termic
geotermal).
fn fig. 4.8.8 este prezentata schema
unei instalatii de degazaresl recuperarea
gazelor combustibile. Utilizand aceasta
schema se pot asigura presiuni ale ga-
zului la consumator de pana la 50 mbar.
fn cazul In care consumatorii de gaze
combustibile sunt situati la distante mai
mari de sonda, schema va ti completata
In aval cu o statie de comprimare echipa-
ta cu electrocompresoareprecum si cu o
treapta de acumulare de medie presiune
a gazelor.
4.8.5.3 Sfatie de tratare chimicl
Statia este prevazuta pentru corecta-
rea compozitlei chimice a apei geoter-
male In scopul asiqurarf cornpatibilita-
tii acesteia cu instalatiile utilizatorului.
Apele geotermale de pe teritoriul Ro-
rnaniei se Incadreaza, dupa natura io-
nilor preponoerenti, In urrnatoarele ca-
tegorii de ape:
- bicarbonatate, clorurate, sodice;

'------·
I I

:
I

: '----------- - sulfatate, bicarbonatate, calcice.

SPC Mineralizatia totala a acestor ape are
valori lnsemnate, depasind, In unele
ST
r/-----~ SR
-----3 cazuri, 10 g/1 (tab. 4.8.1).
Pentru utilizatori este extrem de im-
' :--\-----:
: __ f __ , -__-__-_-
__...., -4 portant sa se cunoasca efectele pe
1-~~::J-L_J '
s~~-€}-9T~J __ /sE
care le pot avea folosirea apei geoter-
y------- ! ~5
male In instalatll, efecte dictate de sta-
bilitatea chlmica ce deterrnina caracte-
rul corosiv, incrustant sau neutru al
Fig. 4.8.7. Amplasarea echipamentului circuituluide api geotermali: acestor ape.
SP - sonda de productie: D - degazor; ST - statie de tratare; SP - statie de Aprecierea gradului de stabilitate al
pompare; CG - conducta de transport apa qeoterrnala: PTG - punct termic apelor geotermale se face cu ajutorul
geotermal; CTV - centrala terrnica de vart; SPC - statie de pompe de catdura: indicelui de saturate 15, determinat cu
SR - statie de reinjectie: SI - sonda de reinjectie: SE - statie de epurare; formula lui Langelier.
1 - la instalatiile de Incalzire: 2 - de la instalatiile de Incalzire: 3 - apa calda de lndicele de saturatie se defineste ca
consum; 4 - apa rece; 5 - la emisar. diferenta dintre valoarea rnasurata a
pH-ului apei din sonda sl valoarea cal-
culata a pH-ului, la saturatie.
Valoarea negativa a indicelui de sa-
turatie indica excesul de C02 $i deci,
tendinta apei de a dizolva depozitele
existente de carbonat de calciu, dar si
agresivitatea fata de metale. Valoarea
pozitlva a indicelui de saturatie indica
suprasaturarea apei cu carbonat de
calciu ::,>i deci, tendinta apei de a forma
depozite pe suprafetele de contact.
Concluzionand asupra comportamen-
tului apei geotermale tata de instalatii
rezulta urrnatoarele categorii de ape:
Fig. 4.8.8. Schema instalaiieide degazare 'i recuperare a gazelor /5 < 0 - corosive;
combustibile: /5 = 0 - neutre;
1 - sonda de productie apa qeoterrnata: 2 - rezervor degazor; 3 - dispozitiv d 0 < /5 s 1 - slab incrustante;
siquranta pentru suprapresiune; 4 - registre de condensare; 5 - rezervor 1 < /5 s 2 - mediu incrustante;
tampon de gaze; 6 - dispozitiv de odorizare cu etilmercaptan; 7 - pornpa apa /5 > 2 - puternic incrustante;
geotermala; 8 - la punctul termic geotermal; 9 - la consumatorii de gaze Exernplificand pentru unele zone cu
combustibile. resurse hidrogeotermale, apele se pre-
-- conducta apa qeoterrnala: - - - conducts gaze combustibile zinta astfel:
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
- Banatul de vest, ape mediu incrustante;
- Bors, Oradea, ape puternic incrustante;
- Cozia-Caciulata, ape corosive;
- Bucuresti Nord-Otopeni, ape corosive.
Rolul statiei de tratare este acela de
a corecta cornpozitia chirnlca a apei
geotermale, aducand la zero valoarea
indicelui de saturatie. Acest lucru se
realizeaza prin tratarea cu inhibitori a
apei geotermale, prin introducerea lor
directa in gura sondei.
Dintre inhibitorii tolositi cu bune re-
zultate in Romania se amintesc:
- tripolifosfat de sodiu;
- vinil acetat anhidrida rnaleica - VAMA;
- polielectrolit anionic PONILIT.
Tipul inhibitorului si doza folosita se
stabilesc pentru fiecare caz in parte pe
baza rnasuratorilor asupra cornpozitiei
chimice a apei geotermale din sonda,
Dozele de inhibitori practicate (mili-
grame la litru de apa qeoterrnala) sunt
urrnatoarele:
• VAMA: 5 ... 15 mg/I;
• tripolifosfat de sodiu: 5 ... 10 mg/I;
• PONILIT: 1 ... 20 mg/I.
Pentru realizarea tratarii cu inhibitori
a apei geotermale se utilizeaza o statie
de tratare cornpusa, in principal, din re-
zervoare de diluare-consum inhibitori $i
pompe dozatoare care injecteaza pro-
dusul intr-o bucla in care se vehiculea-
za un debit scazut de apa qeoterrnala.
Amestecul inhibitor este dirijat catre
fundul forajului printr-o teava de diame-
tru mic introdusa in coloana sondei.
f n fig. 4.8.9 este prezentata schema
tunctionala pentru tratarea chirnica cu
inhibitori a apei geotermale, prin injec-
tie in sonda de prcductie.
4.8.5.4 Epurarea
Epurarea (chirnica sau bioloqica)
este o treapta care se prevede doar in
cazul apelor poluante care nu se rein-
jecteaza in zacarnant. Daca statia de
tratare chimica pentru combaterea pe-
ricolului de corosiune sl de depunere
se arnplaseaza la inceputul lantului
geotermal, la sonda, statia de epurare
pentru combaterea pericolului de po-
luare a mediului se amplaseaza la star-
sit, inainte de deversarea in emisar.
Principala substanta poluanta din
apele geotermale o constituie fenolii.
Concentratia maxima adrnisa de fe-
noli Intr-o apa care se deverseaza in
ape de supratata este de 0,6 mg/I. Ma-
joritatea apelor geotermale din Roma-
nia se incadreaza in aceasta lirnita, dar
exista sl cazuri in care concentratia de
fenoli este mult mai mare. De exemplu,
s-au constatat urrnatoarele valori:
- 1,9 mg/I la Lovrin,
- 2,5 mg/I la Sacuieni,
- 12 mg/I la Tomnatec,
- 15 mg/I la Sannicolau,
- 20 mg/I la Ciumeghiu.
I. hrstalatii de Incalzire
Eliminarea fenolilor din apele geoter-sa se asigure:
male deversate se face prin urrnatoare- - traseu minim;
le metode: - teava din material rezistent la actiu-
- filtrare prin carbune activat granular; nea chirnica a apei;
- introducere in bazine cu culturi de - diametru optim;
macrofite. - termoizolare corespunzatoare:
Epurarea apei geotermale prin ad- - monitorizarepentru semnalareaavariilor.
sorbtie pe carbune activat granular se La alegerea materialului adecvat pen-
face prin trecerea apei, in flux continuu,tru teava conductei de transport este
descendent, prin rezervoare inchise necesar, in cazul apelor corosive, sa se
avand stratul de carbune cu inaltimea efectueze teste experimentale pe esan-
de 1 ... 3 m. Viteza de trecere a apei prin
tioane calibrate din material rnentinute
filtru este de 0,003 ... 0,01 m/s; granu- in apa qeotermaia 3 ... 6 I uni. fn acest
latia necesara a carbunelui este de mod se deterrnina viteza de corosiune,
0,5 ... 2,5 mm. care trebuie sa fie sub 0,3 mm/an.
Materialele utilizate curent sunt: oteluri
4.8.5.5 Statia de pompare cu adaosuri speciale, mase plastice,
Cu ajutorul acesteia se asiqura trans- rasini armate cu fibre de sticla,
portul apei geotermale de la sonda la Durata de viata a retelel de conducte
punctul termic geotermal. Se echipea- din circuitul de apa qeoterrnala trebuie
za cu electropompe centrifuge de uz sa fie de minimum 20 de ani.
curent pentru apa calda, Se prevad Conducta de transport apa geoterma-
mai multe unitati de pompare avanc in la se izoleaza termic pentru a se limita la
vedere satisfacerea diverselor regimuri minimum pierderile de caldura ale apei
de functionare ale consumatorului: re- si a o putea utiliza la punctul termic
gim maxim, regim redus (de vara), re- geotermal la 0 ternperatura cat mai
gim intermediar cu reglare cantitativa, apropiata de cea de la capul sondei.
Stabilirea Inaltirnii de pompare se face Ecartul de racre al apei se situeaza, in
pe baza unei analize de optim tehnico- functie de lungimea retelei, intr-o plaja
economic luand in considerare cos- de 0,5 ... 3 °C. Se recornanda un grad de
turile de investitie in statia de pompa- izolare terrnica, respectiv un ,,randament
re si conductele de transport precum sl al termolzolatiei" 17iz = 0,8 ... 0,85.
cheltuielile anuale de exploatare, in Se recornanda, de asemenea, folosi-
care o pondere rnajora o are energia rea unor sisteme de conducte preizola-
electrica pentru pompare. te termic care satisfac aceasta exigen-
f n cazul sonde I or care produc prin ta ca, de exemplu, ABB, L0GST0R
pompare subrnersibila si la care nu se R0R, ISOPLUS, IZOTEROM, STIZO,
rupe presiunea dupa degazor (circuit TARCO. fn plus, datorita sistemului de
geotermal presurizat), statia de pom- semnalizare inglobat in terrnoizolatia
pare nu mai este necesara, functiunea conductei, este posibil sa se detecteze
ei fiind preluata de pompa de produc- cu promptitudine avariile (perforarea
tie din sonda, conductei sl umezirea terrnoizolatiei),
4.8.5.6 Conducts de transport 4.8.5.7 Schimbltoare de dldurd
Conducta de transport a apei geo- Schirnbatoarele de caldura din punc-
termale de la statia de pompare la tul termic geotermal asiqura transferul
punctul termic se realizeaza astfel incat caldurii de la apa qeoterrnala (agentul
4
5 5
ttr
1 ttr!JVVVVVVVVVVVVV_. ! 1
2
rlJJ--! ~rlJJ-1·~
~ L J_~_
7
8
Fig. 4.8.9. Schema instalaiieide tratare chimicl a apei geotennale la sondi:
1 - rezervor diluare si consum inhibitori; 2 - butelie inhibitori concentratie
33 ... 35 %; 3 - pornpa transvazare inhibitori; 4 - furtun alimentare cu inhibitori; 5
- apa pentru diluare; 6 - pornpa dozatoare; 7 - pornpa circulatie pentru bucla de
tratare; 8 - la degazor; 9 - sonda de productie apa qeoterrnala,
--- conducta apa geotermala; --- conducta solutie cu inhibitori.
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire

primar) la aqentii termici secundari fo-
lositi In instalatllle de Incalzire sl de apa
calda de consum ale consumatorilor.
Principalele calitati cerute unui
schirnbator de caldura utilizat la apele
geotermale sunt: rezistenta la corosiu-
ne, slquranta In functionare, facilitate In
exploatare si lntrettnere (detartrarea si
spalarea periodica a circuitelor, posibi-
litatea de lnlocuire a elementelor de-
fecte), foarte buna pertorrnanta de
transfer termic.
Acestor cerinte le raspunde, intru to-
tul, tipul de schirnbator de caldura cu
plac: si stranqere prin garnituri elastice.
Se reallzeaza, uzual, In constructie an-
ticorosiva (placi din oteluri speciale sau
titan), este modular, demontabil si
compact.
Tipuri de reterinta: ALFA LAVAL -
Suedia, TEHNOFRIG si ICPIAF Cluj -
Romania.
4.8.5.B Statii auxiliare
in instalatiile de alimentare cu apa
qeoterrnala se pot Intalni urrnatoarele
situatii, din punct de vedere al tempe-
raturii apei geotermale:
- inferioaracelei solicitate de consumatori,
In care caz este necesar sa se prevada
o sursa auxiliara de ridicare a potentia-
lului energetic al apei geotermale;
- la iesirea din circuitul consumatori-
lor este Inca ridicata (8 > 30 °C),
fiind necesara prevederea unei surse
de racire cu recuperare a caldurii.
Ca surse auxiliare pe circuitul apei ge-
otermale se pot utiliza pompele de cal-
dura si cazanele din centralele termice.
4.8.5.8.1 ~i cu pompe de cildunl
Statiile cu pompe de caldura se uti-
lizeaza In circuitul de apa qeoterrnala
In urrnatoarele situatii:
- temperatura apei geotermale furniza-
te este coborata (sub 40 ... 50 °C); In
aceasta situatie, nefiind posibil un
transfer direct de caldura de la apa
qeoterrnala la aqentf termici secun-
dari, se introduce In circuitul geoter-
mal, In locul schirnbatoarelor de cal-
dura, vaporizatorul unei pompe de
caldura cu compresie care raceste
apa qeoterrnala transferand caldera
6
, ./ , obtinuti sau, dupa caz, trecuta prin ca-
la condensator, aqentilor secundari
(fig. 4.8.10);
- temperatura apei geotermale dupa
utilizare, la iesirea din punctul termic
geotermal este de peste 30 °C, exis-
tand astfel resurse termice nevalorifi-
cate; In mod similar cu situatia ante-
rioara, se poate utiliza racirea cu
pornpa de caloura (fig. 4.8.11). Apa
qeoterrnala rezultata din schimbatorul
de caldura, avand temperatura de 35
°C, este trecuta prin vaporizatorul
pompei de calcura, se raceste (20
0C)
iar caldera rezuitata este cedata
condensatorului pentru o alta
utilizare.
4.8.5.8.2 ~i cu centrali tennici
Ridicarea potentlalului termic al apei
geotermale se face cu ajutorul unei
surse clasice, respectiv, cu o centrata
terrnlca, in fig. 4.8.12 este redata sche-
ma unei astfel de statli, Apa geoterma-
la este trecuta printr-un schirnbator,
cedeaza caldura agentului secundar
din circuitul de Incalzire, dupa care,
este evacuate In exterior. Dupa solici-
tarile consumatorului, apa din circuitul
secundar poate ti utilizata la parametrii
zanele centralei termice pentru ridica-
rea potentialului energetic.

4.8.5.9 Statia de reinjecfie

Statia de relnjectie a apelor In zaca-
rnant cuprinde rezervorul de linistire si
5
pompele de reinjectle care aspira din
9 rezervor si refuleaza In conducta de le-
gatura cu sonda de reinjectie.
8 Heinjectia se prevede de catre furni-
Fig. 4.8.10. Schema instalaiiei geotennale de incilzire cu pompi de cildunl zorul de apa qeoterrnala, din conside-
pentru ridicarea poteniialului energetic: rente tehnologice, pentru mentinerea
1 - sonda de productie: 2 - deversor; 3 - degazor; 4 - filtru; 5 - pornpa apa pe 0 durata cat mai lunga a parame-
qeoterrnala: 6 - pornpa de caldura: 6 a - vaporizator; 6 b - condensator; trilor de zacarnant sau din motive eco-
6 c - compresor; 7 - pornpa de circulatie: 8 - consumator Incalzire: logice, pentru evitarea pericolului de
9 - In exterior. poluare a emisarilor de supratata.

60 °C
3

5
:····1························· .... :
20 °ct f- IT
6 ..r
1'
Fig. 4.8.11. Schema instalaiiei de 6 1'
5 1
nlcire a apei geotennale cu pompi y f-
de cildunl: 10
1 - schlrnbator de caldura: 2 - 9
pornpa de caldura: 2 a - vaporizator;
2 b - condensator; 2 c - compresor; Fig. 4.8.12. Schema instalaiiei geotennale de incilzire cu centrali tennici
3 - apa qeoterrnala: 4 - de la pentru ridicarea poteniialului energetic:
consumatorul de incalzlre: 5 - spre 1 - sonda de productie: 2 - deversor; 3 - degazor; 4 - filtru; 5 - pornpa apa
consumatorul de lncalzire: qeoterrnata: 6 - schirnbator de caldura: 7 - centrala terrnica: 8 - pornpa de
6 - In exterior. circulatie: 9 - consumator lncalzire: 10 - In exterior.
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
4.8.5.10 Conducte de evacuare
Conductele de evacuare a apei geo-
termale uzata termic la un emisar, la
canalizare sau la statia de reinjectle se
realizeaza, de requla, in solutie ingro-
pata, din materiale corespunzatoare
(mase plastice, poliesteri arrnati cu fi-
bre de sticla, tonta) care sa asigure
etanseitatea retelei.
4.8.6. Scheme fun~onale
utilizind apele geotennale
Valorificarea eficienta a energiei geo-
termale in procese termice este condi-
tionata de adoptarea unor scheme
adecvate in care echipamentele sa fie
bine alese $i pozitionate judicios.
0 clasificare a schemelor instalatlllor
geotermale de lncalzire se poate face
dupa:
- calitatea apei: se pot realiza lnstalatii
cu racordare directa sau indirecta:
- raportul dintre cantitatea de caldura
furnizata de sursa qeoterrnala si ne-
cesarul de caldura solicitat de consu-
mator; se pot realiza instalatii:
• fara acumulare de caldura (caldera
furnizata de sursa qeoterrnala aco-
pera necesarul de caldura):
• cu acumulare de caldura (caldera
furnizata de sursa qeoterrnala nu
acopera necesarul de caldura):
• fara acumulare de caldura si cu o
sursa terrnica de adaos rnontata in
paralel (caldura furnizata de sursa
qeoterrnala nu acopera necesarul
de calcura).
- modul de asigurare a parametrilor
aqentilor termici la consumatorul de
lncalzire prin reglare:
• calitativa:
• cantitativa,
- natura sursei auxiliare: se realizeaza
scheme care folosesc caldura de la o
centrala terrnica, punct termic sau im-
plementand 0 pornpa de caldura,
4.8.6.1 lnstalat:ii geotennale de
fndlzire cu racordare direct4
Sunt instalatiile cele mai simple si, in
acelasi timp, eficiente, intrucat energia
qeoterrnica, dupa ce este folosita di-
rect in corpurile de Incalzire, poate ti
valorificata in continuare de alti consu-
matori ca baile termale, sere sau chiar
pentru irigatii in aqricultura, Aceste
scheme de instalatii sunt utilizate, in
general, atunci cand parametrii apei
geotermale satisfac consumatorul de
Incalzire,
In fig. 4.8.13 sunt prezentate sche-
mele instalatillor geotermale de Incalzire
cu reglare cantitativa in variantele fara
acumulare de caldura (4.8.13 a) sl cu
acumulare de caldura (4.8.13 b).
ln varianta fara acumulare, cu ajutorul
pompelor, apa qeoterrnala este vehicu-
I. lnstalapi de lncalzire
lata direct la consumator. lntrarea in ducere a agentului termic corespunza-
functiune a pompelor (una sau mai mul- toare nevoilor consumatorului.
te) se face in functie de debitul de cal- Schema confine un rezervor de acu-
dura solicitat de consumator. Dupa ra- mulare apa qeoterrnala provenita din
cire apa este utilizata in continuare in instalatia de Incalzire $i direct de la
piscine balneotermale etc. sursa, din care se pot alimenta alti
In fig. 4.8.13 b este prezentata sche- consumatori (piscine, sere, preparare
ma instalatiei in cazul in care debitul de apa calda de consum).
la sursa qeoterrnala este mai mare
decat eel solicitat de consumator. In 4.8.6.2 lnstalat:ii geotennale de
acest caz, o parte din apa qeoterrnala fndlzire cu racordare indirect4
este acurnulata intr-un rezervor, de Intrucat, in cea mai mare parte, apele
unde poate ti utilizata trnpreuna cu apa geotermale sunt puternic mineralizate,
racita din instalatia de lncalzire pentru se recornanda separarea circuitului pri-
preparat apa calda de consum, piscine mar (apa qeoterrnala) de circuitul se-
balneotermale, sere etc. cundar (apa calda din instalatia de in-
In fig. 4.8.14 este prezentata schema calzire) printr-un schirnbator de caldura,
instalatlei geotermale de Incalzire cu Schema unei lnstalatii geotermale de
reglare calitativa, in varianta cu acumu- Incalzire cu racordare indirecta este
lare de caldura, prezentata in fig. 4.8.15. Apa geoter-
Apa qeoterrnala care vine de la sursa mala de la sursa este trecuta prin
este arnestecata in proportia necesara schirnbatorul de caldura, iar, dupa ce-
cu apa raclta din instalatia de Incalzire darea caldurii in functie de natura ei $i
pentru a se obtine o ternperatura de de conditiile locale, poate ti, fie reinjec-
4 6
3
a
5
6
b
Fig. 4.8.13. Schema instalatiei geotennale de incilzire cu racordare directi
'i reglare cantitativi:
a. - veriente fara acumulare de caldura; b. - veriente cu acumulare de caldura;
1 - 5 - au sernnificatia de la fig. 4.8. 11; 6 - consumator Incalzire: 7 - piscina
balneoterrnala; 8 - rezervor de acumulare; 9 - evacuare la emisar; 10 - preparare
apa calda de consum sau alte utilizarl.
9 5
tL l
r-.....:--
a
Fig. 4.8.14. Schema instala1:ieigeotennale de incilzire cu racordare directl 'i
reglare cantitativi cu acumulare de cilduri:
1 - 8 - au semnificatia de la fig. 4.8.13; 9 - ventil automat cu trei cai de
amestec; 10 - evacuare la emisar; 11 - preparare apa calda de consum sau
alte utilizari,
 I. lastalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

tata In zacarnant, fie dirijata pentru uti- 4.8.7.2 Dimensionareainstal~ilor tiala a apei calde).
lizari la supratata (aqricultura, piscicul- Etapele de parcurs pentru dimensio- In care:
tura, balneologie). narea unei instalatii de incalzlre geoter- este temperatura nominala de intoar-
(Ji -
Daca potentialul apei geotermale rnala sunt: cere din instalatia de lncalzire.
este inferior celui solicitat de consurna- - stabilirea potentialului termic al sursei - stabilirea temperaturii nominale de
torul de Incalzire, pe circuitul secundar geotermale <I>~, exprimat prin debitul ducere In instalatia de incalzire ed.
al consumatorului se poate prevedea, de caldura furnizat In conditii norni- Pentru aceasta, la instalatiile prevazu-
In paralel, o sursa de adaos (centrala nale (se considera o racire a apei te cu centrala terrnica de varf, rezulta:
termica sau pornpa de caldura). geotermale sub 40°C);
- stabilirea parametrilor de ternperatura (J
d
= e; - 8J1 - a;)
v
roe] (4.8.1)
4.8.7. Dimensionarea instalaliilor la schirnoatorul de caldura geoter- a;
geotermale mal, dupa cum urrneaza: In care:
agentul primar: a~= 40 ... 60% (cota de participare la
Pentru dimensionarea lnstalatillor geo- • e; = temperatura initiala a apei geo- vart a sursei geotermale)
termale sunt necesare o serie de date termale; - verificarea sarcinii termice orare de
referitoare la sursa sl la consumator. • e; = 30 ... 40 °C (temperatura tinala incalzire la vart, care are valoarea:
Datele referitoare la sursa geoterma- a apei geotermale); <Pv
la sunt: agentul secundar: <I>~ = ~ · 100 [W] (4.8.2)
- debitul nominal de apa al sondei; • e; = (Ji= e; -
(2 .. .4) °C (temperatura a;
- debitul minim de apa al sondei (pentru finala a apei calde); - determinarea puterii termice instalate
perioadele de consum redus); • e; = (J 1 - (2 ... 4) °C (temperatura ini- In centrala terrnica de varf:
- temperatura apei;
- presiuneastatica la capul de sonda;
- cornpozitia chirnica a apei;
- conditii de preluare a apelor geoter-
8
male dupa utilizare. 2
Datele referitoare la consumator sunt:
- distanta fata de sonda:
- sarcina terrnica orara de Incalzire;
- sarcina anuala de Incalzire:
- sarcinile termice pentru alte consu-
muri (preparare apa calda de con-
sum, consumuri tehnologice etc.);
- sistemele de Incalzire $i recomandari
asupra parametrilor de ternperatura 12
ai aqentilor termici;
- regimul de functlonere al consumatorilor. Fig. 4.8.15. Schema instal8'ieigeotennaledeincilzire cu racordare
indirectl:
4.8. 7.1 Acoperirea sarciniitennice - 5 - au sernnificatia de la fig. 4.8.11; 6 - schirnbator de caldura: 7 - pornpa
de lncllzire pe circuitul secundar; 8 - consumator Incalzire: 9 - sursa de adaos (centrala
Sarcina terrnica de incalzirs, fiind in- terrnica): 10 - statie cbimica de tratare a apei; 11 - pompa de reinjectie:
tluentata In mod decisiv de conditiile 12 - put de reinlectle a apei; 13 - utilizari secundare (aqrtcultura, piscicultura,
climatice exterioare, are un caracter balneologie) si evacuare la emisar.
variabil sl sezonier. Cum sursa geoter-
rnala furnizeaza, de requla, la debit
<I>;
constant, principala problerna pe care q;;r- Fig. 4.8.16. Diagrama curbeiclasateanuale
o ridica sistemele geotermale este de a [%] a necesaruluiorar de cildura pentru
acorda regimul de functionare al sursei 100 un consumatorurban:
cu sarcina terrnica de Incalzire a con- - necesar anual de caldura pentru Incalzjre
sumatorului. Rezolvarea se gase$te acoperit de centrala terrnlca:
prin asocierea cu sursa qeoterrnala a 80 2 - necesar anual de caldura pentru Incalzire
unei surse termice auxiliare care sa acoperit de sursa qeoterrnala;
preia varfurile de consum. 3 - necesar anual de caldura pentru apa calda
Aceasta sursa poate fi centrala ter- 60
de consum acoperit de sursa qeoterrnala.
mica, situatie In care aceasta se nu-
rneste centrala terrnica de vart.
Conlucrarea dintre cele doua surse,
la asigurarea necesarului de caldura
pentru Incalzire, este exernplificata In
diagrama curbei clasate anuale a nece-
sarului orar de caldura pentru cladiri de
locuit, din fig. 4.8.16. o .............. -........- ........ .,....,..,,........ ......... ""'<-'.............._...._...,,..~.---.(~~~~---
8760
Din ratiun' economice si functionals 10
se recornanda ca sursa qeoterrnala sa
se dimensioneze la circa jurnatate din 20
sarcina terrnica de Incalzire la vart, <l>ac [ %]
functionand astfel ca sursa de baza pe q;;r-
durata sezonului de incalzire.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire

<l>~T = <I>~ - <I>~ (W] (4.8.3)

- dimensionarea echipamentelor din Adoptarea unui sistem de utilizare a
punctul termic geotermal sl centrala apelor geotermale pentru Incalzire
terrnica de varf (schirnbatoare de cal- si apa calda
dura, pompe, cazane, sistemul de
expansiune etc.);
- dimensionarea instalatiilor interioare
de incalzire si a retelelor termice ex- Solutia
Realizeaza ecomomii
terioare; la costul caldurii? nu se adopta
- dimensionarea degazorului si a
statiei de tratare;
- dimensionarea conductei de trans-
port apa qeoterrnala si alegerea
pompelor statiei de pompare;
- dimensionarea conductei de evacua- Healizeaza o durata
acceptabila de recuperare Nu Solutia
re apa qeoterrnala la emisar sau la
a investitiilor prin economii nu se adopta
lnstalatia de reinjectie, la costul caldurii?

4.8.8. lndicatorienergetici
'i economici Da

Adoptarea unei solutii de Incalzire

qeoterrnala se poate face atat la un
consumator nou cat si la un consuma-
tor existent.
Criteriul economic de baza care ho-
taraste adoptarea unui sistem de utili-
zare a apelor geotermale pentru Incal-
zire este costul caldurii.
In cazul in care costul caldur!i livrate
de sursa qeoterrnala (prin intermediul
intreprinderii de distributie) este mai
mare decat costul caldurli livrate de o
sursa terrnica traditionala (centrala ter-
mica, termoficare), nu se va adopta so-
lutia qeoterrnala.
Tn cazul in care costul caldudi livrate
de sursa qeoterrnala este mai mic de-
cat costul caldurf livrate de 0 alta sur-
sa, se va adopta solutia qeoterrnala in
una din urrnatoarele situatii, enumerate
in ordinea de preferinta:
- nu sunt necesare investitii suplimentare
fata de solutia cu sursa traditionala;
- investltitle suplimentare pot ti supor-
tate si se recupereaza prin econo-mii
la costul caldimi, in timp scurt.
Ca instrument de apreciere a oportu-
nitatii adoptarii solutiei geotermale pe
considerente economice se poate folo-
si schema logica din fig. 4.8.17.
lmpunerea,din considerente de politica
econornica la nivel national, a adoptarii
solutiei geotermale, doar pentru ca reali-
zeaza economii de combustibil, desi cos-
tul caldurii nu este competitiv, necesita
subventionerea respectivelor pierderi ale
agentului economic.
Eficlenta economica $i energetica a
unei solutii de Incalzire qeoterrnala se
deterrnina cu ajutorul urrnatorilor indi-
catori si indici specifici:
• cheltuielile de lnvestitie I [lei];
• economia neta de combustibil
Ec [tee/an];
• costul caldurii livrate C [lei/MWh];
Realizeaza durata cea mai
redusa de recuperare
a investitiilor prin economii
la costul caldurii?
Solutia
nu se adopta
Efortul de investltie Solutle
este suportabil? adoptata
Nu
Solutia
nu se adopta
Fig. 4.8.17. Schema logici pentru luarea deciziei de adoptare a instalaiiei
de incilzire cu ape geotennale.
• lnvestitla specitlca aterenta economi-
ei nete de combustibil ic [lei/tee]; in care:
• durata de recuperare a cheltuielilor v - este durata de vlata a sistemului
de investitle din economiile la costul geotermal.
caldurii n [ani]. Inmedie, se considera v = 20 ani.
Economia neta de combustibil Ec se Cu cat ic este mai redus, cu atat solu-
calculeaza ca dlferenta dintre consu- tia qeoterrnala este mai eficienta,
mul de combustibil in solutia traditio- Durata de recuperare a cheltuielilor
nala (centrala terrnica) si consumul de de lnvestitie din economiile la costul
combustibil in solutia qeoterrnala: calduni se obtine din:
acesta din urrna, include energia elec-
trica de pompare si combustibilul cen- n=--- [ani] (4.8.5)
Qan. LlC
tralei termice de vart,
Costul caldurii livrate in solutia geoter- in care:
rnala C se compune din: cheltuieli cu Qan - este cantitatea anuala de caldura
forta de rnunca, reparatii, costul apei, livrata [MWh/an].
energia electrica, combustibilul sursei de LlC = Ger - C [lei/MWh]
vart, amortismente, taxe si profit. unde:
lnvestitia specifica aferenta. economiei Cer - este costul caldurii livrate in solutia
nete de combustibil se deterrninaastfel: traditionala (centrala termica). De
. I regula, este avantajoasa o solutie
I ---
c- v·E [lei/tee] (4.8.4) geotermala la care n < 5.
c
 I. lnstalalii de incalzire
4.9. incalzirea solara
4.9.1. Utilizarea energiei solare
Energia solara se utilizeaza In sco-
puri qospodaresti, fiind eficienta In pro-
cese vizand Incalzirea spatiilor sau/si
prepararea apei calde de consum. 0
analiza energetica si econornica care
pune In balanta investitiile tacute In
dotarile speciale pentru captarea
energiei solare sl economia de energie
In exploatare se impune de fiecare
data cand se doreste realizarea unui
astfel de sistem.
lntrucat cererea de energie terrnica
nu coincide cu disponibilul de energie
solara, sistemele de Incalzire solara au
o raspandire mai mica. Astfel, In pe-
rioada rece cand necesarul de caldura
este mai mare, sl a carui valoare creste
0 data cu scaderea temperaturii exte-
rioare, aporturile de caldura solara sunt
mai mici :;;i scad o data cu reducerea
timpului de stralucire a soarelui.
Deoarece energia solara disponioila
este dstazata cu 180° fata de necesa-
rul de caldura pentru Incalzire, rezulta
ca importante rnasurile de prevedere,
In cadrul sistemului, a unei componen-
te de acumulare a caldurii, a izolarf su-
plimentare a constructiei si a prevederii
unor surse auxiliare.
Folosirea energiei solare ca sursa
terrnica impune pe langa masurtle mai
sus rnentionate sl o arhitectura aparte
a ctadiritor, precum :;;i o orientare a lor
In raport cu pozitia soarelui pe bolta
cereasca, Elementele de captare a
energiei solare vor trebui sa fie orienta-
te pe cat posibil spre sud.
De asemenea, instalatiile solare de
lncalzire, pentru a putea functiona In
bune conditu, sunt asociate cu alte for-
me de energie (eoliana, qeoterrnala)
sau folosesc In cornpensatie caldura
recuperata de alte surse (oameni, ilu-
minat, aparate termice etc.). in ultimul
timp s-au extins sistemele combinate
cu pompele de caldura, reusind sa lm-
bunatateasca sirntitor eficienta terrnica
si econornica a lnstalatiilor solare.
Analiza oportunitatii folosirii instalatii-
lor solare de Incalzire se face pe baza
unor factori ca: sarcina de lncalzire,
energia solara de care se dispune, ca-
pacitatea sursei auxiliare, costul inves-
titiei si durata de recuperare a investi-
tiilor etc. De aceea se cere, ori de cate
ori se pune problema irnplernentar!i
unor astfel de instalatli, sa se alba In
vedere atat partea tehnica (sistemul de
lncalzire care se poate adopta) cat :;;i
partea econornica (cheltuielile de in-
vestitii sl exploatare) precum sl econo-
mia de combustibil scontata,
Fata de cladirile conservative realiza-
Capitolul4: Sisteme de incalzire
te In sistem constructiv conventional,
casele solare se disting printr-o arhitec-
tura specifica caracterizata de raportul
dintre supratata de captare a radiatlei
solare A 5 si volumul spatiului incalzit V.
Pentru ba o constructie sa fie ,,con-
structie solars" este necesar sa fie in-
deplinita conditia 0,04 s AP5/V s 0, 12.
4.9.2. Sisteme de incilzire
a spatiilor utilizind energia solari
Sistemele de incalzire utilizand ener-
gia solara se pot clasifica In doua prin-
cipale categorii: sisteme pasive sl sis-
teme active.
Primele se caracterizeaza prin faptul
ca incalzirea spatiilor se face In mod
natural, fara interventia unui mijloc me-
canic care sa produca circulatia unui
agent termic.
Sistemele active presupun existenta
unor echipamente mecanice care sa
produca circutatia agentului termic
care transports caldura lntre elemen-
tele de captare si spatiul lncalzit,
Ambele sisteme au tacut obiectul
unor programe intense de cercetare
destasurate In diverse tar]: SUA, Fran-
ta, Danemarca, Germania etc. in Ro-
mania s-a desfasurat o sustinuta acti-
vitate de cercetare In acest domeniu,
In special In INCERC-Bucure:;;ti,ICPET,
Facultatea de lnstalatii a UTCB,
ICEMENERG, IPCT etc.
Procesul de captare :;;i conversie a
radiattei solare In caldura se bazeaza
pe utilizarea efectului de sera, specific
unor materiale transparente (sticla, po-
licarbonat, plexiglas etc.) si se realizea-
za prin sisteme specializate incluse sau
nu In structura constructiei solare.
lndiferent daca sistemul de Incalzire
este pasiv sau activ el contine o uni-
tate de stocare a caldurf provenite din
captarea radlatiei solare. Aceasta uni-
tate este necesara Intrucat sursa
naturals de energie are o durata diurna
lirnitata, In timp ce constructia trebuie
Incalzita permanent. Functia de stocare
termica este asiqurata fie prin echipa-
mente specializate fie de catre elemen-
tele de constructii,
Sistemele pasive de incalzire utilizea-
za aerul din incapere ca agent Incalzi-
tor, iar sistemele active pot utiliza apa
sau aerul ca agent termic care transfe-
ra caldura din zona de captare In cea
de utilizare.
Sistemele de lncalzire activa pot asigu-
ra si producerea apei calde de consum.
4.9.2.1 Sisteme pasive de Tncllzire
solard
Sistemele pasive de Incalzire contin
elemente specializate care capteaza
radiatia solara, realizeaza conversia
acesteia In caldura sl asiqura transferul
caldurii In spatiul locuit, prin mijloace
naturale bazate pe procesele funda-
mentale de transfer de caldura si rnasa
(conductie, convectie, radiatie, difuzie),
fara lnterventia unor echipamente spe-
ciale (pompe, ventilatoare).
in functie de solutiile tehnologice ela-
borate pana In prezent, se disting trei
tipuri de sisteme pasive de captare a
radiatiei solare utilizate pentru lncalzi-
rea spatiilor de locuit:
- sistem In direct cu circulatia controla-
ta a aerului In sera captatoare (exem-
plu: sistem TROMBE-MICHEL, sistem
INCERC);
- sistem indirect fara circulatia contro-
lata In sera captatoare (exemplu:
sistem ,,SPATIU SOLAR");
- sistem aport direct (exemplu: sistem
ET - elemente transparente).
Primele doua tipuri de sisteme pot ti
aplicate la constructia unor case noi de
tip unifamilial conducand la reducerea
importanta a consumului energetic
pentru lncalzire. Sistemul apart direct,
eficient In varianta ET, implica rezolvari
arhitecturale speciale precum :;;i inter-
ventii ale instalatiei de lncalzire auxilia-
re care necesita un lnalt grad de auto-
matizare. lnstalatia auxiliara de lncalzi-
re se poate realiza atat In varianta cla-
sica cu agent termic lichid cat :;;i In
varianta utilizarii sobelor electrice cu
acumularea caldurii, In cazul In care se
dispune de tarif diferentiat al energiei
electrice, asociat cu o putere instalata
proprie adoptarii acestui tarif.
Casele solare - sistem pasiv - repre-
zinta constructii cu confort sporit care
implica investitii superioare fata de con-
structiile de locuit clasice. Costurile de
exploatare caracteristice acestor case
solare sunt sensibil reduse fata de cele
specifice constructiilor clasice. Caracte-
rul conservativ energetic al acestor con-
structii asociat solutiei de utilizare efi-
cienta a energiei mediului ambiant con-
duce la reduceri importante ale consu-
mului de caldura pentru lncalzire In ra-
port cu constructii similare realizate con-
form tehnologiilor clasice. De asemenea,
dotarea caselor solare cu elemente de
constructii cu functiuni inteligente, fixe
sau/:;;i mobile, conduce :;;i la eliminarea
disconfortului din sezonul cald, frecvent
lntalnit In cazul caselor nesolare constru-
ite In zona de :;;es. Promovarea unor ast-
fel de constructii moderne :;;i ecologice,
In special, In zona de deal, care reclama
un sezon de lncalzire prelungit, poate
conduce la reduceri spectaculoase ale
consumului de combustibil pentru lncal-
zire :;;i la promovarea unor noi tehnologii
In domeniul instalatiilor termice.
Principalele recomandari de ampla-
sare :;;i conformare a constructiilor ln-
calzite In sistem pasiv sunt:
- cladirile de locuit dotate cu sisteme
 Capitolul 4: Sisteme de inciilzire I. lastalatii de inciilzire

pasive de Incalzire solara se inca- fanta interioara, se incalzeste in con- polimetilmetacrilat - plexiglas);
dreaza in regimul de Inaltirne parter tact cu suprafata peretelui captator si, - o folie de geam (catre exterior) si una
sau parter $i etaj; lncalzit, intra in spatiul de locuit; transparenta din material plastic
- sistemele pasive de lncalzire solara se - prin convectie si radiatie de la supra- (catre interior).
includ in fatadele verticale ale cladirilor fata interioara a peretelui captator spre Sera captatoare se realizeaza sub
orientate, preferential, catre sud; spatiul de locuit. Acest flux termic este torrna de ochiuri (module) fixe si mobi-
- se evita pe cat posibil amplasarea bal- transmis incaperil defazat cu cateva le, respectandu-se conditia ca suprafa-
coanelor pe fatada sud a cladirilor do- ore fata de momentul incldentei pe ta urnbrita datorata ramei de fixare a
tate cu sisteme pasive de Incalzire so- suprafata dinspre sera a peretelui. vitrajului sa nu depaseasca 5 %, din
Iara sau retrageri ale fatadelor cu bal- Sistemul poate fi aplicat numai in suprafata de captare.
coane astfel Incat sa nu se produca zona energetica o a Hornaniei, Ochiurile mobile sunt necesare pen-
obstacole in calea radiatiei solare; tru tndepartarea prafului din spatiul se-
- se recornanda amplasarea incaperilor 4.9.2.1.2 Sistem pasiv tip INCERC rei $i curatirii fetei interioare a geamului
cu functiuni anexe (bucatarii, bai, WC Sistemul are urrnatoarea alcatuire dinspre sera.
etc.) la fatada nord a cladirilor dotate cu (fig. 4.9.2): La alegerea materialelor din care se
sisteme pasive de incalzire solara: Perete captator format din doua realizeaza sera captatoare se tine sea-
- amplasarea cladirilor dotate cu siste- straturi: ma de proprietatile termofizice ale
me pasive de Incalzire solara trebuie - unul adiacent spatiului de locuit, acestora in scopul Inlaturar!i pericolului
sa respecte conditia de a nu se construit din caramida sau cararnida de deteriorare catorita dilatarilor si
umbri reciproc si nici sa nu fie afec- cu goluri cu grosimea de 0,30 m; contractiilor care se produc in timpul
tate de umbre din partea unor obsta- - altul adiacent serei captatoare, con- functionarii sistemului. Principalele pro-
cole naturale sau artificiale din zona. struit din BCA (beton celular autoclavi- prietati ale unor materiale folosite la
- amplasarea cladrilor de locuit dotate zat) tip GBN-35 cu grosimea de 0, 15 realizarea serelor captatoare sunt pre-
cu sisteme pasive de Incalzire solara m a carui suprafata exterioara este zentate in tabelele 4.9.2 si 4.9.3.
nu se face in zone cu deqajar: de acoperita cu vopsea absorbanta rnata. Fante - de forma dreptunghiulara -
praf, furn etc. Valorile coeficlentilor de absorbtie a pentru circulatia aerului intre spatiu/
radiatiei solare de unda scurta ,,a", de locuit $i sera captatoare prevazu-
4.9.2.1.1 Sistem pasiv pentru cateva culori, sunt prezentate in te cu clapete mobile.
tip TROMBE-MICHEL tabelul 4.9.1. Fantele de circulatie a aerului se
Sistemul se distinge prin faptul ca Sera captatoare construitB dintr-un arnplaseaza dupa cum urrneaza:
elementul captator este constituit de vitraj dublu, foarte bine etarl$atih rapat - fanta interioara (de admisie a aerului
un perete masiv contectionat din beton cu exteriorul $i amplasat la distanfB de din incapere in spatiul serei) este am-
cu grosimea de circa 0,4 m, in tata ca- 0, 15 m fafB de peretele captator. plasata intr-un plan perpendicular pe
ruia se atla, la circa 0, 1 m, un element Vitrajul dublu poate fi construit astfel: suprafata peretelui captator, la cca
transparent compus din doua straturi - doua foi de geam termopan; 0,05 m de planul pardoselii;
de geam, orientarea elementului capta- - doua foi de geam (sticla): una cu gro- - fanta superioara (de refulare a aerului
tor fiind spre sud. Suprafata expusa a simea de 3 mm, catre spatiul serei, $i cald in spatiul de locuit) este ampla-
peretelui captator este vopsita in negru cealalta cu grosimea de maximum sata central in planul peretelui capta-
mat pentru a se realiza o captare cat 5 mm, catre exterior, distanta dintre tor, la minimum 0, 15 m si maximum
mai buna a radlatiel solare. in peretele geamuri fiind circa 20 mm; 0,5 m de planul tavanului, distanta
captator sunt practicate doua fante, - coua folii transparente din material fiind rnasurata de la latura superioara
una la partea inferioara iar cealalta la plastic care i$i pastreaza transparen- a fantei la planul tavanului.
partea superioara pentru a permite fur- ta nealterata in timp (policarbonat, Dimensiunile recomandate ale fante-
nizarea caldurii prin convectie catre in-
capere (fig. 4.9.1). 7 6 Exterior
Incalzirea Incaperii se reahzeaza pe
doua cat:
- prin vehicularea aerului intre spatiul u~ L
serei $i spatiul de locuit. Aerul din spa- 4
tlul de locuit intra in spatiul serei prin
Interior
Interior

Fig. 4.9.2. Sistem pasiv de incilzire

)
solarl tip INCERC:
1 - perete captator; 2 - perete
camera; 3 - strat adiacent din BCA
(beton celular autoclavizat); Fig. 4.9.3. Sistem pasiv de incilzire
4 - orificiu intrare aer; 5 - orificiu solarl tip SPATIU SOLAR:
iesire aer; 6 - plafon camera; 1 - sera captatoare; 2 - ochiuri
7 - strat de vopsea absorbanta, mobile si fixe; 3 - ferestre sau usi.

Fig. 4.9.1. Sistem pasiv de incilzire

Tabelul 4.9.1 - Valorile coeficien~lorde absorbtivitatea radiaiieisolare a
solarl tip Trombe-Michel:
1- masivul din zicarie: 2 - perete Culoare bej I gri, rD$U maro I albastru verde negru
vitrat; 3 - orificiu de intrare aer rece; I
4 - orificiu de iesire aer cald. a 0,47 0,67 0,71 0,75 0,77 0,92
I I
 I. Instalatii de incalzlre
lor pentru circulatia aerului sunt:
- fanta interioara are Inaltirnea de
0,3 m si latimea de O, 12 m;
- fanta superioara are Inaltirnea de 0,2
m si latirnea de 0,3 m;
Solutia tehnica de realizare a fantei
inferioare este astfel conceputa incat
sa asigure pierderi de sarcina minime
pe traseul de circulatie a aerului.
Peretele captator se realizeaza sub
forma rnoouara, supratata maxima a unui
modul fiind de 6 m2. Prin modul se inte-
lege elementul de captare a radiatiei sola-
re care are In componenta sa doua fante
de crcuatie a aerului(fanta interioera,res-
pectiv fanta superioara),
Peretti captatori sunt de tip opac.
intre doua module succesive se poate
amplasa o tereastra dubla sau tripla
avand parapetul executat din material
termoizolant.
in orele cu soare din sezonul de ln-
calzire se deschid ambele clapete pu-
nandu-se In legatura spatiul Incalzit cu
spatiul serei captatoare. Aerul din spa-
tiul locuit patrunde In spatiul serei cap-
tatoare si capata o rniscare ascensio-
nala, Aerul cald rezultat este refulat In
spatiul locuit. Amplasarea fantelor de
absorbtie si refulare a aerului In planuri
perpendiculare reciproc conduce la re-
alizarea unei rniscari turbulente a aeru-
lui In sera captatoare. in orele fara soa-
re, clapetele cu care sunt prevazute
fantele de circulatie a aerului se lnchid
pentru a se evita efectul de termosifon
invers, care ar conduce la patrunderea
unui debit de aer cu temperatura infe-
rioara aerului din spatiul incalzit.
Prin asigurarea lnchiderii sl deschi-
derii automate a fantelor de circulatie a
aerului se obtine eficlenta energetica
maxima a sistemului.
Conditia de deschidere a fantelor este
data de inegalitatea:
(}P - (}a 2: 8 -c,
iar conditia de lnchidere a fantelor este
data de inegalitatea:
(}P - (}a 5 5 °C,
In care:
eP - este temperatura suprafetei absor-
bante a peretelui captator, masu-
rata lntr-un punct situat la lnalti-
mea de 0,5 m deasupra laturii su-
perioare a fantei inferioare, In zona
centrala a peretelui captator;
ea - temperatura lntr-un punct amplasat
pe suprafata interioara a peretelui
captator, corespunzator punctului
care mascara temperatura (} .
in perioada calda a anului, ~mbele
clapete var ti lnchise etans, indiferent
de valorile temperaturilor (}p si ea.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.9.2.1.3 Sistem pasiv in sezonul de Incalzire se asigura in-
tip SPATIU SOLAR chiderea cornpleta a vitrajului serei In
Sistemul (fig. 4.9.3) se compune din: scopul realizarii efectului de sera In
Perete captator a/cBtuit dintr-o parte orele cu soare. in spatiul inchls cuprins
opaca $i a1ta transpa-entB (terestre, U$1J. lntre peretele captator $i vitraj se reali-
Partea opaca este caracterizata de zeaza, In orice moment, o ternperatura
rezistenta terrnica specifica corectata a aerului superioara temperaturii exte-
minima R' = 1,2 m2·K/W, care se de- rioare. in orele cu soare, daca tempera-
terrnina conform ,,Normativului privind tura aerului din sera este superioara
calculul termotehnic al elementelor de temperaturii aerului din spatiul locuit se
constructii ale cladirilor." deschid ferestrele sau/si usile care
Suprafata peretelui captator adiacen- corespund cu spatiul serei, asiqurandu-
ta spatiului serei este acoperita cu se un flux termic de natura convective
vopsea absorbanta rnata. care reduce (sau anuleaza) fluxul termic
Partea transparenta a peretelui cap- cedat de instaiatia de incalzire clasica,
tator este reprezentata de ferestre (usi) Pentru asigurarea confortului fiziolo-
duble mobile. gic, indiferent de valoarea temperaturii
Sera captatoare construita dintr-un aerului din sera se deschid, concomi-
vitraj simplu realizat din sticla cu tent, ochiurile mobile din cornponenta
grosime de 5 mm. vitrajului si ferestrele sau/si usile Inca-
Sera captatoare se realizeaza din perilor adiacente spatiului solar.
ochiuri (module) fixe si mobile astfel ln- in sezonul cald, prin indepartarea
eat suprafata celor mobile sa repre- ochiurilor mobile ale vitrajului serei se
zinte minimum 60 % din suprafata to- evita supraincalzirea spatiului locuit.
tala a vitrajului, sera arnplasanou-se la Functionarea sistemului nu necesita
o distanta minima de 1 m tata de pere- dotarea cu elemente de cornanda auto-
tele captator. matizate.
Solutia tehnoloqica de realizare a in scopul facititarii patrunderii aerului
serei captatoare asiqura etansarea cald din spatiul serei captatoare In spa-
acesteia la preciprtatn (ploaie, zapada tiul de locuit, pe de o parte, sl pentru
etc). De asemenea, solutia tehnoloqica evitarea patrunderii aerului viciat din
tine seama de incarcarea cu zapada bucatarii, bai, WC-uri etc, pe de alta
sau/s: de efectele datorate unor preci- parte, se asiqura evacuarea aerului vi-
pitatii abundente (grindina) care sa pe- ciat din aceste spatii prin sisteme de
ricliteze integritatea serei. ventilare naturala orqanizata sau siste-
lntroducerea aerului proaspat nece- me de ventilare rnecanica.
sar realizarii confortului fiziologic se asi-
gura prin deschiderea ochiurilor mobile. 4.9.2.1.4 Aspecte comune
Se recornanda ca, In perioada calda sistemelorpasive INCERC
a anului, sa se asigure deschiderea tu- •i SPATIU SOLAR
turor ochiurilor mobile In scopul venti- Sera captatoare din structura ambe-
larii spatiului serei. lor sisteme se proiecteaza si executa
Tabelul 4.9.2. ProlH'ietiiilematerialelor utilizate la realizarea serelor captatoare
~------- Material Stiel"' Polimetil-
Proprietate-----~~~ a Policarbonat metacrilat
Temperatura maxima [0C] 204 110 ... 132 82 ... 88
--------+-----~·~~·-----+---------!
Coeficient de dilatare [cm/cmK 10-6] 72,4 67,5 73,8
Grosime [mm] 3,00 3,00 3,00
Masa corespunz-a-to--a-r_e_g_ro_s_i·-m--i-i -->--------+---- ----~---
[kg/rn-] I 8,00 3,80 ___i_~~o
,__C_o_e_f-ic-ie_n_t_d_e transmisivitate -------+---- I --~-
. id y ,. () 0,83 ... 0,85 0,82 ... 0,89 0,89
I a mci enta norma a -
Tabelul 4.9.3. Densitatea •i coeficientulde dilatarepentrumaterialele
utilizatela serele captatoare
LemnesemA LemnesemA
~I
p p
°'81 Aluminiu
tare moale
Densitate [kg/m '] 7 210 2 740 I 370 ... 1 120 350 ... 740
I
Coeficient de dilatare I
12,1 25,0 i 2,0 ... 9,6 2,0 ... 9,6
[cm/cm-K: 10-6] I
 Capitolul 4: Sisteme de Inealzire
astfel incat sa se asigure securitatea
atat a locatarilor cat sl a zonei din ime-
diata vecinatate a constructiei dotate
cu sisteme pasive de incalzire solara,
Se recornanda ca la proiectarea eta-
dirilor de locuit prevazute cu sisteme
pasive de lncalzire solara, valorile re-
zlstentelor termice specifice ale ele-
mentelor de constructf (opace sau
transparente) altele decat cele solare,
sa fie eel putin egale cu cele preva-
zute In Normativul C 107/I.
Se recornanda ca elementele mobile
de lnchidere (usi, ferestre) sa fie preva-
zute cu garnituri de etansare.
in cazul ambelor sisteme se reco-
rnanda ca elementele de constructli in-
terioare sa asigure 0 capacitate termi-
ca specifica minima de 800 kJ/m2·K cu
referire la suprafata de captare a radia-
tiei solare. Asigurarea microclimatului
interior se realizeaza, In principal, cu
ajutorul sursei clasice de Incalzire, sis-
temul pasiv contribuind la reducerea
consumului de combustibil necesar ln-
calzir!i cladirii,
in perioadele de introducere a aerului
proaspat, se lntrerupe alimentarea cu
caldura de la sistemul clasic.
De asemenea, In perioadele In care
In spatiul de locuit se introduce aer
cald datorat sistemelor pasive, cu tem-
peratura superioara celei a aerului
interior, elementele de control :;;i regla-
re reduc fluxul termic al sursei clasice
de lncalzire.
Fig. 4.9.4. Zonarea energeticA a Rominiei.
4.9.2.1.5 Detenninarea perfonna~lor
sistemelorpasive
de lhcilzire solanl
Cladirile dotate cu sisteme pasive
de lncalzire solara tac parte din cate-
goria constructiilor cu caracteristici
conservative din punct de vedere e-
nergetic.
Acestea sunt caracterizate de consu-
muri energetice reduse pentru incalzi-
rea spatiului locuit, tata de constructii
similare In varianta conventionala.
in general, cla.dirile cu caracteristici
energeticeconservativese disting de cele
conventionale prin urrnatoarele elemente:
- protectie terrnica superioara:
- control imbunatatrt al ventilarti spa-
tiului Incalzit;
- functionarea autornatizata a sursei de
caldura :;;i contorizarea consumului
de caldura:
- utilizarea rationala si eficienta a exer-
giei mediului inconjurator.
Cladirile dotate cu sisteme pasive de
incalzire solara au In cornponenta lor
elemente specializate de captare si
conversie a radiatiei solare In caldura,
acestea contribuind la reducerea con-
sumului de caldura pentru Incalzire pro-
priu cladirilor.
in functie de solutia constructiva, ele-
mentele de captare a radiatlei solare
reprezinta fie bariere termice, fie surse
de flux termic care se adauqa celui
cedat de sursa clasica In scopul realiza-
rii condltillor de contort termic impus.
Cele doua functiuni rnentionate sunt
I. lnstalatii de lncalzire
puse In valoare atat de solutia con-
structiva cat si de conditille climatice
exterioare proprii zonei geografice In
care se arnplaseaza cladirea, Hezulta
ca dotarea unor claoiri cu sisteme pa-
sive de captare a radlatiei solare con-
duce la reducerea consumului de cal-
dura pentru incalzire In raport cu o
cladire conservativa sirnilara.
Pertorrnanta energetica a sistemelor
pasive de incalzire solara este definita
de urrnatoarele rnarimi:
- eticiente energetica care reflecta redu-
cerea pierderilor exergetice anuale ale
unei cladiri dotate cu sisteme pasive
de Incalzire solara In raport cu o cladi-
re sirnilara (cu aceeasi conformare :;;i
rezistenta termica a elementelor de ln-
chidere perirnetrala), dar lipsita de
dotarl solare;
- indice/e specific de economie de com-
bustibil care reprezinta economia de
combustibil pentru lncalzire raportata la
suprafata de captare a radiatiei solare.
Determinarea rnarirnilor rnentionate
permite proiectantului sa decida daca
adoptarea solutiel de casa solara se
justifica din punct de vedere econo-
mic. Criteriul de decizie II constituie
durata de amortizare a investitlei su-
plimentare datorata sistemelor pasive
de Incalzire,
Algoritmul de calcul este eel din
lucrarea ,,Ghid pentru calculul consu-
mului de caldura al cladirilor dotate cu
sisteme pasive de fncalzire solers",
elaborata de catre INCERC-Bucure:;;ti.
ZONAO
ZONAi
ZONAll
 I. lnstalalii de incalzfre Capitolul 4: Sisteme de incalzire

4.9.2. 1.5. 1 Potentialul energiei so/are mativului in vigoare C 107);

Este remarcat prin intermediul zonarii
energetice a teritoriului Hornaniei (fig.
4.9.4). Datorita influentei radiatiei
solare asupra elementelor de construe-
tii rszulta o reducere a nurnarului de
grade-zile de calcul. S-a tinut aici sea-
ma de factorul de conversie geometri-
ca datorat, pe de 0 parte, unghiului de
inaltime a Soarelui deasupra planului
orizontal sl, pe de alta, parte intervalu-
lui azimutal de amplasare a elemente-
lor de captare a radiatiei solare.
Pe teritoriul Hornaniei se evidentiaza
trei zone de eficienta energetica, sen-
sibil dlferentiats, in interiorul carora
dispersia indicelui de reducere a nu-
rnarului de grade-zile de calcul este
nesemnificativa.
Astfel zona 0, care coincide practic
cu litoralul Marii Negre, beneficiaza atat
de un nurnar redus de grade-zile de cal-
cul cat si de o intensitate semnificativa
a radiatlel solare, astfel incat indicele de
reducere a consumului de caldura pen-
tru lncalzlre are valoare maxima.
Cea de a doua zona, notata pe harta
ca zona I, beneficlaza, spre deosebire
de zona 0, de durate mult mai mari ale
perioadei de Incalzire, capetele acesto-
ra cuprinzand lunile de primavara $i
toarnna caracterizate de intensitati sem-
nificative ale radiatiei solare. Aceasta
zona cuprinde, practic, regiunile subcar-
patice precum $i zonele montane.
Zona II reprezinta zona de ses, ca-
racterizata de pertorrnante energetice
care nu difera sever de cele ale zonei
I, dar care se situeaza cu circa 20 %
sub cele caracteristice acesteia.
Zonarea energetica prezentata in fig.
4.9.4 nu se retera la valorile indicelui
specific de economie de combustibil,
ci la gradul de acoperire energetica pe
care-I pot asigura sistemele pasive de
Incalzire solara,
4.9.2.1.5.2 Elemente de ca/cul
Succesiunea calculelor necesare de-
terrninarll economiei anuale de com-
bustibil este:
1. - Pe baza solutiei tehnice de proiect se
determina fluxul termic specific volu-
mic disipat catre exterior, al cladirii
nesolare sirnilera cu cladrea solara,
v.
G NS"
05 = 86, 4 · G~5 • (1 - E) · V · N12
na - nurnarul mediu de schimburi de
aer cu exteriorul care asigura con- [kJ/an] (4.9.4)
ditille de contort fiziologic [s-1); unde:
p - densitatea aerului la temperatura N12 - este nurnarul anual de grade-zile
interioara [kq/rn'']: de calcul corespunzator tempe-
c - caldura specifica a aerului la pre- raturii interioare medii a casei so-
p siune constants [J/kg·K]. lare, determinat conform ,,Ghid
2. - fn tunctie de solutia de proiect se pentru determinarea necesaru/ui
propun cateva valori, tehnic posi- de caldura de ca/cul $i al nece-
bile, pentru suprafata de captare a sarului de ca/dura al constructii-
radiatiei solare A (care verifica lor" - Partea a II-a - Nurnarul
dubl~ inegalitate di~ § 4.9.1) si se anual de grade-zile.
deterrnina valorile corespunzatoa- 6. - Se deterrnina indicele specific de
re ale coeficientului adimensional x economie de combustibil .i" cu re-
cu relatia: latia:
A E ·Q5
X=5,2·~ (4.9.2) i = 4, 78 · 10-s · "
v GNS (1- E) · Aps
3. - Din diagramele din fig. 4.9.5 sau [kqcc/rn--an] (4.9.5)
4.9.6, corespunzatoare sistemului 7. - Se determina economia anuala de
pasiv ales, se deterrnina in functie combustibil conventionalrealizata de
de valorile x rezultate, valorile casa solara fata de casa sirnilera lip-
eficientei energetice teoretice Es, sita de dotari solare cu relatia:
utitizandu-se curba de calcul ,,C". C = i · A s [kgcc/an] (4.9.6)
f n fig. 4.9.5 curba ,,C" este caracte- Se poale considera ca, in cazul siste-
ristica unei supratete absorbante ne- mului pasiv tip INCERC, sunt accepta-
umbrite, acoperita cu vopsea negru bile valori ale indicelui specific de eco-
mat sl a unei suprafete vitrate formate nomie de combustibil valori cuprinse
din doua foi transparente a caror trans- intre 14 si 18 kgcc/m2·an, iar in cazul
misivitate este atsctata de depunerile sistemului tip SPATIU SOLAR valori cu-
normale de praf sau alte irnpuritati. prinse in intervalul 11 ... 16 kgcc/m2·an.
I n fig. 4.9.6 curba ,,C" este caracte-
ristica unei suprafete absorbante ne- 4.9.2.2 Sisteme active
umbrite acoperita cu vopsea negru mat de mcllziresolarl
si a unei supratete vitrate forrnata din- Sistemele active de Incalzire solara
tr-o foaie de geam a carei transmisivi- irnplica existenta unor sisteme mecani-
tate este atectata de depunerile nor- ce de circulare a unui agent termic
male de praf sau alte irnpuritati. purtator de caldura intre zona de cap-
Pentru alte culori decat cea neaqra tare si transformare a energiei solare in
din aceleasi diagrame, se pot determi- caldura sl zona de utilizare a acesteia.
na eficientele energetice teoretice co- Dat fiind caracterul aleatoriu al ener-
respunzatoare, giei solare este necesar ca aceste sis-
4. - Se deterrnina eficlenta energetica teme sa fie prevazute cu sursa auxilia-
a sistemului Eu, cu relatia: ra, cu reglare automata, in functie de
Eu= U · Es (4.9.3) cerintele consumatorului.
in care: Aceste sisteme au o structura destul de
u = 1 pentru sistemul INCERC; diversa, neconventionala, in functie de:
u = 0,85 pentru sistemulSPATIU SOLAR. - agentul termic utilizat:
5. - Se deterrnlna pierderea exerqetica • aerul sau
a casei solare cu 08:
032 Es[-]
0 32 Es[-]
0,28
,,C j_ 2. J
0,28 0,24
0,24
0,20
I
I
,C j_

,;'(
L.-/
1.-- ;- -
2. ]
- 0,20
0,16
I
I I L- Ir
I I

'./ 'r1. -::::; t::-: t::::

~----- _
v A, _, 0,16 0,12
G ••5=-·R ~ ~ ~ p

--
+n ·p·c /,,/ ;;..--"
0,08 ./
........ ,.__
"' V P a P 0,12
~-::;::;
(4.9.1)
0,08
0,04
-
..<~
,.
-~ ~V"
__.. -, 0,04
0,0
.__ f,:i
x [-]
in care: .... p- ....... '9 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
0,0 x (-]
V - este volumul spatiului incalzit [rn'']; 0,0 0,1 0,3 0,5 0,7 0,9 1, 1
Ar - suprafata anvelopei cladirii inclu- Fig. 4.9.6. Eficieniaenergetici
Fig. 4.9.5. Eflcienta energetici a sistemuluiSPATIU SOLAR in
siv pardoseala peste subsol sau
a sistemuluiINCERC in funciie funciie de culoareasuprateiei
sol [m2];
de culoareasuprateieiabsorbante: absorbante:
RP - rezistenta terrnica specifica medie
C - negru mat; 1 - albastru, verde; C - negru mat; 1 - albastru, verde;
a elementelor de constructil peri-
2 - maro; 3 - gri, rosu; 4 - bej mat. 2 - maro; 3 - gri, rosu; 4 - bej mat.
metrale [m2·K/W] (conform nor-
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
• apa;
- sursa auxiliara:
• clasica,
• pornpa de caldura,
• caldura reziduala sau
• apa qeoterrnala:
- tipul de stocare a caldurii:
• sensibil sau lent;
• scurta, medie sau lunga durata:
- sistemul de livrare a caldurii in spatiul
Incalzit,
Cercetarile efectuate in Romania, in
acest domeniu, au implicat $i realizarea
unor obiective concrete cum ar ti:
- casa solara de la Neptun realizata de
catre ICPET (captatoare solare plane,
cu golire in orele cu temperaturi ex-
terioare negative);
- casa solara CS-2 - Carnpina fig. 4.9.7
(captatoare solare plane, cu agent
termic apa si antigel) $i casa solara
CS-3 (fig. 4.9.8) din Bucuresti (capta-
toare solare plane dublu servici: pen-
tru Incalzirea casei utilizeaza aer cald,
iar pentru producerea apei calde de
consum utilizeaza agent termic apa),
realizate de catre INCERC.
Casa solara CS2 (P+1E) - Carnpina,
realizata in 1978, este cornpusa din 2
apartamente de 4 camere, fiecare din
apartamente cu suprafata de 65 m2•
Suprafata de captare AP, de 70 m2
este realizata din captatoare plane, cu
absorbtie, amplasate pe fatada sud,
incllnata la 70 ° tata de orizontala. In
circuitul captatoarelor se afla schimba-
toarele de caldura cu placi ,,TRAP"
produse de Tehnofrig Cluj-Napoca,
amplasate la subsolul cladirii. Prin cir-
cuitul captatoarelor solare clrcula o so-
lutie antigel. Corpurile de incalzire din
incaperlle primului apartament sunt ali-
mentate de agentul secundar pe circu-
itul caruia sunt intercalate doua rezer-
voare de acumulare cu volumul total
Fig. 4.9. 7. Casa solari CS2 Cimpina:
A - supratata de captare;
SCH - schirnbator de caldura:
Vac - rezervor de acumulare,
Slaux - sistem de Incalzire auxiliar;
SI - sistem de incalzire, Gp - pornpa
de circulatie agent termic primar;
Gs - pornpa de circulatie agent
termic secundar; Ginc - pornpa de
circulatie agent termic Incalzire.
I. lnstalatii de incalzire
de 10 m3. Circuitul primar allrnenteaza
si un al doilea circuit secundar pe cir-
cuitul caruia se afla un boiler orizontal
cu volumul de 1500 I pentru furnizare
de apa calda de consum. Sursa auxili-
ara pentru al doilea apartament este
constituita de rezistente electrice care
supllrnenteaza Incalzirea aerului cald
preparat cu ventiloconvectoare.
Cu toate ca pertorrnanta energetica a
sistemelor active este superioara celei
caracteristice sistemelor pasive, cos-
turile ridicate ale instalatlei lirniteaza, in
prezent, aplicarea sistemelor active de
Incalzjre solara la constructlile de tipul
hotelurilor.
Fig. 4.9.8. Casa solari CS3 -
INCERC Bucure'1:i:
A - supratata de captare;
VP- ventilator; USR - unitati de stocaj
termic in roci; Pl - pereti interiori cu
goluri; PE - pereti exteriori cu goluri.
 I. lastalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

termediul schimbatoarelor de caldu- cat mai ridicat al gazelor de ardere,

4.10. lnstalatii de incilzire ce ra, denumite ,,recuperatoare"; prin proiectarea corespunzatoare a
utilizeazicildura recuperata - la care temperatura sursei este mai recuperatorului;
mica decat temperatura agentului - stabilirea unor parametri de exploata-
4.10.1. Clasificarea sistemelor termic obtinut prin recuperare, caz in re a recuperatorului care sa asigure o
de recuperare a cildurii care transferul termic se realizeaza durata de viata norrnala a acestuia
cu pompe de caldura, (evitarea pericolului de corosiune da-
Un sistem de recuperare a unei sur- Dupa criteriul 3, sistemele de recu- torata condensarii vaporilor din ga-
se energetice se compune din: perare cele mai Intalnite sunt de tipul: zele de ardere);
• sursa termcs - locul unde se afla inrna- - gaze de ardere - apa $i gaze de - neadoptarea de surse auxiliare (cen-
gazinata,se produce natural sau poate ardere - aer; trala terrnica de vart), valorificarea re-
fi obtinuta printr-un proces tehnologic, o - aer - aer si aer - apa: sursei putand acoperi integral sarcina
torrna de energie sau un purtator de - apa - apa. terrnrca a consumatorului la parame-
energie(ex: gazele flerbinti provenite de Consumatorii de caldura care utili- trii uzuali ai agentului termic
la proceselede ardere a combustibililor, zeaza caldura recuperata sunt instala- (95/75 °C, 115/75 °C, 150/70 °C);
aerul cald evacuat din instalatiile de tiile de: - prevederea mai multor unitati de
ventilare,apele tehnologice provenite de - lncalzjre a ciadirilor (cu corpuri de recuperare, in paralel, pentru prelua-
la racrea utilajelor,solul si apa lncalzite Incalzjre sau cu aer cald); rea varlatiilor sarcinii termice de in-
de catre Soare etc.); - Incalzire tehnoloqlca: calzlre a consumatorului;
• recuperatorul de ca/dura - elementul - preparare a apei calde de consum. - prevederea mai multor unitati de re-
principal al instalatlei cu rol de a cap- cuperare, in serie, pentru a recupera
ta $i folosi rational energia secundara; 4.10.2. Recuperarea cildurii cat mai mult din potentialul termic al
• consumatorul de caldura - punctul din gazele de ardere gazelor.
final al instalatiei in care caldura re-
cuperata este utilizata pentru acope- 4.10.2.1 Recomandlriprivind 4.10.2.2 Caracteristici/esursei
rirea nevoilor energetice. recuperarea cl/duriidin gazele de clldurl
Sistemele de recuperare a caldurf se deardere Sursa de caldura este constituita de:
clasifica dupa urmatoarele criterii: Pentru utilizarea cat mai eficienta a - gazele evacuate din procese tehnolo-
1. modul de repartizare a caldurii recu- caldurii recuperate din gazele de arde- gice, in principal, de la cuptoare;
perate intre sursa si utilizatori; re se impune: - gazele evacuate de la cazanele de in-
2. nivelurile relative de temperature ale - cunoasterea parametrilor de exploa- calzire.
sursei si ale utilizatorului; tare a resursei (temperatura $i com- Caracteristicile gazelor evacuate de
3. natura aqentilor termici, de o parte, si, pozitia gazelor de ardere, debitul dis- la cuptoare, care prezinta interes pen-
de alta, a recuperatorului de caldura, ponibil, regimul de furnizare) in sco- tru procesul de recuperare a caldurii
Oupa criteriul 1, sistemele se cla- pul utilizarli echipamentului eel mai sunt: temperatura, debitul, cornpozitia
sifica astfel (fig. 4.10.1): indicat pentru recuperarea caldur!i; si regimul de furnizare.
- cu recuperare interna, unde caldura - amplasarea recuperatoarelor de cal- Domeniile uzuale de variatie ale
recuperate este folosita in procesul dura in imediata apropiere a utilajelor acestor parametri sunt:
tehnologic originar (recirculare), ca, care produc gazele de ardere in sco- • temperatura: 200 ... 600 "C:
de exernplu.incalzirea aerului de ar- pul folosirii resursei la nivelul maxim • debitul: 1 000 ... 20 000 m~/h;
dere la cuptoare; de ternperatura (montare in CO$UI de • cornpozitla: gaze cu sau fara sulf; ga-
- cu recuperare externa, unde caldura furn, montare pe un canal de by-pass ze cu sau fara funingine sau cenusa
recuperata este tolosita in afara pro- pe traseul gazelor de ardere); zburatoare: gaze cu sau fara praf;
cesului, ca de exemplu incalzirea in- - alegerea tipului de recuperator reco- • regimul de furnizare: continuu sau
caperilor cu caldura recuperata de la mandat in situatia data tinand cont de intermitent.
cuptoare; avantajelespecifice ale recuperatoarelor
- mixte, combinate. acvatubulare (stabilitate in functionsre,
Ouoa criteriul 2, sistemele de recu- solute constructiva compacta, intretine- 0 0
perare se impart astfel (fig. 4.10.2): re si curatere usoara a suprafetelor de R
- la care temperatura sursei este mai pe partea de gaze)si ale recuperatoare-
mare decat temperatura agentului lor ignitubulare(consum redus de metal,
termic obtinut prin recuperare, caz in debite de caldura mari);
care transferul termic se face prin in- - racirea cu un ecart de ternperatura
0 0
s a b
Ei Ee
Fig. 4.10.2. Tipuri de recuperare
R s a clldurii in tunciie de nivelurile de
R temperatunlale sursei 'i
Ei c consumatorului:
Er a - recuperare cu scnimoetoere de
Er caldura (es > B); b - recuperare cu
a b
pompe de ca/dura (BS < BC);
Fig. 4.10.1. Tipuri de recuperare a clldurii in funciie de modul de es - temperatura sursei; (Jc - tempe-
repartizare a clldurii intra sursi 'i utilizator. ratura agentului termic obtinut prin
a - recuperare interna; b - recuperare externe; recuperare, la consumator;
S - sursa; R - recuperatorul; C - consumatorul extern; E; - energia intrata: E, - energie recuperata:
Ee - energia iesita: Er - energia recuperata, R - recuperator.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatli de Incalzire

4.10.2.3 Recuperatoare de dldura sunt realizate din otelurl obisnuite. ra gazelor, la iesrea din cazanul recu-
Recuperatoarele de caldura din ga- Pentru preintarnpinarea pericolului perator, sa se situeze deasupra tempe-
zele de ardere sunt echipamente si in- de corosiune se impune ca temperatu- raturii punctului de roua al vaporilor de
stalatii complexe, executia lor fiind di-
terentiata in functie de caracteristicile
gazelor de ardere.
Astfel:
- recuperarea de caldura din gazele de
ardere evacuate de la cazanele de
Incalzfre se realizeaza cu cazane cu
condensatie (capitolul 6.2.7);
- recuperarea de caldura din gazele de
ardere evacuate de la cuptoare se
realizeaza, in general, cu lnstalatii
complexe, denumite generic cazane
recuperatoare. a b
Fig. 4.10.3. Cazan recuperatorpentru api caldi:
4.10.2.4 Cazane recuperatoarepentru
a - sectiune transversala;b - sectiune longitudinala;
producere de apl caldl sau fierbinte
1 - intrare gaze de ardere; 2 - evacuare gaze de ardere; 3 - intrare apa;
Cazanele recuperatoare au, in gene-
4 - iesire apa calda: 5 - corpul recuperatorului; 6 - pereti transversali (slcane):
ral, solutiile constructive ale cazanelor
7 - izolatie terrnica.
cu combustibili clasici, avand deosebi-
rea ca, atunci cane gazele de ardere
nu au o ternperatura foarte ridicata
(sub 800 °C), nu se mai utilizeaza in-
cinta de radiatie (focarul din solutia
clasica), intregul cazan fiind format din 2
drumuri convective. 3
Dupa drumul parcurs de cele doua
fluide de lucru: apa care se incalzeste
si gazele de ardere care cedeaza cal- 2
dura, cazanele pot fi ignitubulare sau
acvatubulare.
Cazanele recuperatoare ignitubulare 3
sunt alcatuite dintr-un fascicul de tevi
netede prin care circula gazele de arde-
re. Tevile sunt prinse la capete in placi a b c
tubulare, prin mandrinare sau sudura. Fig. 4.10.4. Racordarea cazanelor recuperatoare ignitubulare pe traseul
Cazanele se executa cu unul sau mai gazelor de ardere:
multe drumuri de gaze, in functie de a - cazan cu un drum de gaze, montare verticels;
ecartul de ternperatura disponibil pe b - cazan cu un drum de gaze, montare onzontets;
partea gazelor de ardere. c. - cazan cu dous drumuri de gaze, montare onzontets;
Un cazan recuperator ignitubular cu - cazan recuperator; 2 - CO$ de furn sau canal de gaze de ardere;
doua drumuri pentru gazele de ardere 3 - clapeta: 4 - intrare gaze de ardere; 5 - lesire gaze de ardere, dupa
$i sicane pe circuitul apei este prezen- recuperator; 6 - intrare apa: 7 - iesire apa,
tat in fig. 4.10.3.
Aceste recuperatoare au volum mare 8
de apa, cu posibititati mari de acumu- 4 8
lare a caldurii si variatii mici ale tempe- t tt tt t
5.-
raturii apei la fluctuatiile de debite sl
temperaturi ale gazelor de ardere. Mo-
dul de racordare a acestor recupera-
toare de caldura pe traseul gazelor de 2
ardere este prezentat in fig. 4.10.4. 2
Cazanele recuperatoare acvatubulare
sunt executate cu serpentine simple,
duble sau sub forrna de panouri convec- 5 5
tive in U, S, M, asezatein linie sau decalat 3
intr-un canal din zidarie sau din tabla (fig. ttt
4.10.5);prin tevi crcula apa, iar in exterior 7 7 7 7
gazele de ardere. Distribuitorulla intrare si a b c d
colectorul la iesire, plasate intotdeauna in
Fig. 4.10.5. Cazane recuperatoare acvatubulare:
afara canalului de gaze, asigura prinderea
a - cazan cu serpentine cu tevi parale/e b - cazan cu serpentine cu tevi
serpentinelor.
convergente; c - cazan cu serpentine duble; d - cazan cu panouri convective;
Cazanele recuperatoare rornanesti
1 - corpul recuperatorului; 2 - serpentina cu apa: 3 - distribuitor; 4 - colector
(VULCAN Bucuresti, IUC Plolesti, CUG
5 - intrare apa: 6 - ieslre apa: 7 - intrare gaze de ardere; 8 - iesire gaze d
Cluj Napoca etc.) sunt concepute pen-
ardere.
tru recuperarea calduril sensibile si
 I. mstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

apa (60 ... 70 °C), pentru gazele proveni-

te din arderea combustibilului gazos, $i
<I>
deasupra temperaturii punctului de [kW) Jkcal/h]
roua acid (120 ... 150 °C), pentru gazele
x 103
provenite din arderea combustibilului 260

.. .. . ..
300
lichid cu continut de suit de peste 2 %. 240
Caracteristicile tehnice ale unor 0 .=61 0 -c
cazane acvatubulare rornanesti pentru
agent termic apa calda 95/75 °C sunt
260 220
200
)'
.. .. .
prezentate In tabelul 4.10.1, iar carac-
220 180
0 .0:6( 0 -c .·
teristicile tehnice ale cazanelor ignitu- 160 ... -,
•• t

bulare sunt date In tabelul 4.10.2. 180

140
IY.\ v
I'-/
~ ..
o~
Domeniile economice de utilizare a
140 120 0 .=6 0 c ~ .~
~. ' 'l\'6'
• \I'
..
recuperatoarelor de calcura de capaci-
tate mica sunt indicate In fig. 4.10.6, 100
- ..._ v ,_ _
..... -
I!- '9,, ";\: F~-
- "~
-,
..
pentru cazanele acvatubulare $i In fig.
104,5100
80 c:
'
~·... I\<" I'
... •(.
..
\?_ ~~- . . . .... ...
\.o .. ~\ h \
4.10.7, pentru cazanele ignitubulare. 60
60 \ P. \0 .=2 ~o c
Pentru cazul gazelor de ardere pro-
venite din combustibil lichid, valorile
debitelor de caldura recuperata sunt
20
40
20
\~ ...-"\
'--
\tJ_, =<'.:C IV - - -11 '
1_,
.....
' 'ln;- D00 oc \i 9[m~/h]
cu 10 ... 15 % mai mici decat valorile 0 1 2 3x103
din diagrame, datorita necesttatu adop-
tarii unei temperaturi mai ridicate a ga-
zelor la ieslrea din recuperator, ca ma- Fig. 4.10.6. Domeniul economic de utilizare a cazanelor recuperatoare
sura de protectie la corosiune. acvatubulare de capacitate micA:
-- cazan recuperator Grae 2,5
4.10.2.5 Cazane recuperatoare ----- cazan recuperator Grae 15
pentru producere de abur ............ cazan recuperator Grae 5
Din punct de vedere constructiv, ca- v - debitul gazelor de ardere; <P - debitul de caldura recuperate:
zanele recuperatoare pot ti acvatubulare fJ . - lemperatura gazelor de ardere la intrarea In recuperator; v - viteza
sau ignitubulare. ~ -
gazelor de ardere in recuperator.
g
Producerea de abur supraincalzit irn-
Tabek.114.10.1.Caracteristicil tehnice ale WIOI' cazane ~ acvallmubn ~ pen1ru agent termic ap1 caldi 95 - 75 •c

Nr. Cazanul recuperator Caracteristici

Producator
crt. Schema Tipul Constructive Func~ionale

0 1 2 3 4 5
- 16 tevi pe rand
I 12 I
- 26 randuri de tevi
4
- dimensiuni teava:
vg = 1000.. .4000 m~/h VULCAN
I D 20 x 3 mm Bucuresti
r
1 CRac 2,5 - dimensiuni gabarit: R9; = 200... 600 °C
~ 3 L = 580 mm <P = 60... 170 kW CUG
I= 580 mm Cluj-Napoca
11 (pt. flg; = 300 °C)
l x I
H = 1 400 mm
- masa: 1 180 kg
- 18 tevi pe rand
1 - intrare gaze
- 20 randuri de tevi
2 - lesire gaze
- dimensiuni teava:
vg = 2000.. .7000 m~/h VULCAN
3 - intrare apa D 25 x 3 mm Bucuresti
4 - iesire apa CRac 5 I - dimensiuni gabarit: flg;= 200... 600 °C
L = 1 100 mm <P = 80... 300 kW CUG
I= 870 mm Cluj-Napoca
(pt. flg; = 300 °C)
H = 1 650 mm

---- t-----··- ·--·---

f - rnasa: 2 400 ko
- --~ -----

12 - 10 tevi pe rand
- 26 randuri de tevi
" \/9 = 1000... 5000 mYh CUG
- dimensiuni teava:

2
r EB
. -~
.
CRac 15
D 38 x 3 mm
- dimensiuni gabarit: = 200... 600 °C
flg;
Cluj-Napoca

~ L = 1 073 mm = 50... 150 kW

<P IUC
• I= 916 mm
I
1,' I
[(pt. flg; = 300 °C) Ploiestl
Lx I H = 2 200 mm
- masa: 824 kg I
 Capitolul 4: Sisteme de tncalzlre I. lnstalatii de Incalzire

plica trecerea apei prin tevi, asiquran- nal de furn in ,,by-pass" avand un siber tor pentru realizarea vitezelor economi-
du-se incalzrea si vaporizarea apei, care in pozitia .inchis" obliqa gazele de ce de circulatie a gazelor de ardere.
precum :;;i supraincalzirea vaporilor sa- ardere sa strabata cazanul recuperator,
turati, Pentru Incalzirea apei se foloses- iar in pozitia ,,deschis" scoate cazanul 4.10.2.6 Parametrii funqionali
te schirnbatorul de caldura numit ,,eco- din functiune, gazele de ardere fiind ai cazanelor recuperatoare
nomizor", cu serpentine din otel am- evacuate spre cos, Principalii parametri functionali ai
plasate in zona temperaturilor inalte. Cazanele recuperatoare ignitubulare unui cazan recuperator sunt:
f n fig. 4.10.8 se prezinta schema pentru producerea aburului au suprafa- <P - debitul de caldura recuperata [W];
unui cazan recuperator acvatubular cu ta de schimb de caldura torrnata dintr-
li'9 - debitul gazelor de ardere [m~/h];
tamburi transversali. Solutia tehnica un fascicul de tevl netede amplasate
adoptata pentru vaporizator este ase- intr-un tambur care la partea superioa- Ma - debitul de apa [kg/h];
rnanatoare cu cea a cazanului de abur ra are un spatiu pentru separarea abu- 8g; , 8ge - temperatura gazelor de ardere
tip CR (Vulcan) utilizat pentru debite rului. Sunt cazane cu volum mare de la intrarea in recuperator, res-
mari de gaze de ardere, obtinandu-se apa, inertle terrnlca ridicata, posibilitati pectiv la ie:;;ire [0C];
viteze economice. de curatare a tevilor, montare usoara la v9 - viteza gazelor de ardere in recu-
Pentru diverse interventii, reparatii, beneficiar. Au insa un consum mare de perator [m/s];
precum sl pentru posibilitatea curatar!i metal, indeosebi datorita tamburului, :;;i 8ai' (Jae - temperatura apei la intrarea
tevilor de depuneri s-a prevazut un ca- un consum mare de energie la exhaus- in recuperator, respectiv, la
tehniceale unorcazane recuperatoareignitubulareromif18'1ipentru agent tennic api caldi 95 - 75 •c
Tabelul4.10.2. Caracteristicile
Nr. Cazanul recuperator Caracteristici
Producator
crt. Schema Tipul Constructive Functlonale
0 1 2 3 4 5

14~ r>
- 54 tevi D 57 x 4 mm
- dimensiuni gabarit:
vg = 400... 1 600 m~/h Vulcan
Bucuresti
CRac L = 2 000 mm
1 I
'~ 8g; = 200... 600 °C
5 - 8 I= 1 800 mm
~2-
H = 4 400 mm
<P = 20... 100 kW CUG
il-1=1 JI'- 2 (pt. {)gi = 300 °C) Cluj-Napoca
; LxI - masa: 4 992 kg

I<-- -----··-·-
Lxl - . -~ - 100 tevi D 51 x 3 mm jli'g = 1 000... 3 000
jl Vulcan
- dimensiuni gabarit: m~/h

r
Bucuresti
'--V
--+-- !
CRac L= 5 000 mm
2 I \. I-! J 14 - 21 I= 1 600 mm 8g; = 200... 600 °C
CUG
<P = 90... 160 kW
) I
H = 2 100 mm
-- '" ll
h u
)4 Cluj-Napoca
- masa: 6 240 kg (pt. 89; = 300 °C}
~~~--- ·-·- ----·---- ----------- ------ ... --- --- -~--------~--~~-~ -~~~-------------- ----·-- -- - ------ ---·- ----------

1 ,,--,..
- 283 tevi D 51 x 3 mm li'g = 1 500.. .7 500
'4"'
-·

Vulcan
I - dimensiuni gabarit: m~/h
~~ Bucuresti
Ii CRac L = 2 200 mm
3
'3 21 - 45 I= 2 200 mm 8g; = 200... 600 °C
CUG
-"'
'1-1=1 JI'- 12
H = 4 500 mm <P = 120... 580 kW
I Cluj-Napoca
Lxl - masa: 9 125 kg (pt. 891 = 300 °C)
-- I

,'' ~D
; 3 ~
,,--,..

- 506 tevi D 51 x 3 mm
- dimensiuni gabarit:
, ~,"3 000... 14 000 m]~~~~
4 '-"'
,1-q J I '- 2
CRac L = 2 000 mm
i 8g; = 200... 600 °C I
IUC
Lxl
80 - 110 I= 1 850 mm Ploiesti
H = 7 600 mm I <P = 23~ .. 900
1 - intrare gaze (pt. 89; - 300 0kW
C)
- masa: 1 5500 kg 1

2 - lesire gaze I
3 - intrare apa
II
4 - iesire apa I
I
 I. mstalatii de Inealzire Capitolul 4: Sisteme de inealzire

<I> rater de caldura care sa poata asigura

[kW] sarcina terrnica a unui consumator de
600 [kcal/h] tncalzlre <Pi = 139 kW, agentul termic
fiind apa calda 95/75 °G.
500 I Rezolvare
x10
v =1 pl n/!,- a) Varianta alegerii unui cazan recu-
500 I perator acvatubular: din diagrama din
"-· -v• uu \. I \ fig. 4.10.6, pentru Ii' = 1900 m~/h,
\ rezulta ca domeniul e'bonomic de utili-
400
I zare a cazanelor este eel al cazanelor
400 GRac 15 si GRac 5. Se alege cazanul
l_I GRac 5 lntrucat cazanul GRac 15 are
J debitul de caldura recuperate limitat la
300 104,5 kW (punctul A).
j
I' • Se stabilesc parametrii de functio-
300
f nare ai cazanului, utilizand diagrama
~ rue rt ~ v ::J "'P din fig. 4.10.9, astfel:
200
r, \ - se ridica doua verticale din 89i =
I __.. 400 °G (punctul A) si Ii' = 1 900 m~h
200
h
If
IV =-1 m'S\
- -- __..-
-- \.
.....
(punctul 8) $i rezulta vit~za gazelor de
ardere v = 5 m/s, astfel incat puncte-
\ A -
. •L U<
" ~ le G $i, fespectiv D, de pe aceste ver-
.i-- -
139 H. 610 'lr
., \
100
100
~
j

I v I) I "" - "ti
'
''~
-- ,:;
r e-

_s; - ~
~-
- - n~
ticale sa se gaseasca pe aceeasi
dreapta orizontala:
- se obtin in continuare: debitul de
..... ~ __.. l. ,21 0 c caldura recuperate <P = 154,5kW (punc-
~- V= n /s I tul E); temperatura gazelor de ardere la
2 3 4 5 6x103 D9[m~ /h] iesirea din recuperator e = 153 °G
(punctul F); debitul de ap~9care circula
Fig. 4.10.7. Domeniul economicde utilizare prin cazanul recuperator Aita = 7 600 kg/h
a cazanelor recuperatoare ignitubularede capacitatemid: (punctul G); pierderile de sarcina pe
-- cazan recuperator Grae 5 - 8 circuitul de apa !::.pa = 7800 Pa (punctul
----- cazan recuperator Grae 14 - 21 H) $i pe circuitul gazelor de ardere
-·-·- cazan recuperator Grae 21 - 45 t::.p = 800 Pa (punctul I}.
09fntrucat
<P > <Pi, prin prevederea
119 - debitul gazelor de ardere; <P - debitul de caldura recuperate: egi - tempe-
unui cazan recuperator GRac 5 este
ratura gazelor de ardere la intrarea in recuperator; vg - viteza gazelor de ardere asigurat necesarul de caldura pentru
in recuperator. consumatorul de lncalzire.
b) Varianta alegerii unui cazan recu-
iesire [0C]; 4.10.2.7 Alegerea unui cazan perator ignitubular: din diagrama din
!},.pg - pierderea de sarcina pe circuitul recuperator Ji stabilirea regimului fig. 4.10.7, pentru Ii' = 1.900 mVh, re-
gazelor de ardere [Pa]; de functionare zulta ca domeniul geconomic este al
t::.pa - pierderea de sarcina pe circuitul Pentru alegerea tipului si marirnii cazanelor CRac 14-21 si al cazanelor
apei [Pa]. unui cazan recuperator se au in vedere GRac 21-45. Se alege cazanul GRac
f ntre acesti parametri exista o stran- atat parametrii sursei $i caracteristicile 14-21 care are debitul de caldura recu-
sa interdependenta in functionare, pu- sarcinii termice a consumatorului cat sl perata egal cu necesarul de caldura
nandu-se in evldenta, pentru un anumit posibllitatile de a beneficia la maximum pentru lncalzire <Pi = 139 kW (punctul A).
tip de recuperator, urrnatoarele functii: de avantajele folosirii tipului constructiv • Se stabilesc parametrii de functio-
<P = j(e9i, v9); de cazan (acvatubular sau ignitubular), nare a cazanului, utilizand diagrama
~ge = j(egi' vg); in cazul respectiv. din fig. 4.10.10, astfel:
Datele necesare pentru alegerea unui - se ridica o verticala din Ii' = 1 900
vg = j(egi' vg);
cazan recuperator sunt: m~/h (punctul 8) si se duce o 6rizontala
t::.pg =f(89i' v9);
- debitul gazelor de ardere Ii' ; din <Pi = 139 kW (punctul E), rezultand:
!::.pa = j(Ait). - temperatura gazelor de ardere la in- viteza gazelor de ardere v = 12 mis
9
Prin transpunerea grafica a acestor trare in recuperator 8 . ; (punctele G $i D care sunt pe aceeasi
9de
functu in cadrul unor nomograme se - provenienta gazelor ardere: din dreapta orizontala): din punctul G se
poate defini domeniul de functionare a combustibil gazes sau lichid; coboara o verticata rezultand tempera-
recuperatorului. - agentul termic produs: apa calda, tura gazelor de ardere la intrarea in re-
Caracteristicile functionale ale unui apa fierbinte sau abur; cuperator e . = 325 °C (in loc de 400 °C
cazan recuperatoracvatubular pentru apa - sarcina terrnica a consumatorului o,. cat se obti~~ din procesul tehnologic) -
calda 95/75 °G, tip GRac 5, sunt punctul A;
prezentate in fig. 4.10.9, evidentllndu-se Exemplul de calcul 1 - se obtin in continuare: temperatura
d~meniilede variatie a parametrilor. Se considera o instalatle tehnoloqica gazelor de ardere la iesirea din recupe-
In mod similar, in fig. 4.10.10 sunt pre- din care se obtine un debit al gazelor rator ~e = 125 °G (punctul F); debitul
zentate caracteristicile unui cazan re- de ardere Ii' = 1900 m~/h, la o tempe- de apa care circula prin cazanul recu-
cuperator ignitubular, de tip GRac 14-21. ratura e . = ~00 °G, rezultat din arderea perator Ma = 10600 kg/h (punctul G);
unui co~bustibil gazes. pierderile de sarcina pe circuitul de apa
Se cere alegerea unui cazan recupe- !::.pa = 5003 Pa (punctul H) iar pe cir-
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lastalatii de lncalzlre

cuitul gazelor de ardere t:i.pg = 400 Pa ~p

(punctul I). [kW l lPa]
[kcal/h] [mmHp]
• Cazanul CRac 14-21 asigura nece- 600
lso 1(~
~:: '"'/ r
sarul de caldura pentru consumatorul .,"'/ ,n E: \ Bx 02 BCl<1 '2
500
de Incalzire tP; = 139 kW necesitand o ~n I/ ? ;; ,.:,." i-s: 7170 "-&.
ternperatura a gazelor de ardere 40 0
v
,,v 9 ·'1 1.' f so ~ -._ i.a-175 ln!s
I/ I/ i- I
J 9 \ 1 r.
egi _= 3~5 °C, mai mica decat c~a rezul- ho
vv ,,v 6 I/ '
! 50 I "fj,
'40 ;._ ,-
tata din procesul tehnologic. In ceea 30 0
vv I sot» : 30 I ,_. ,._
l>n I/ Le- 5 I
ce priveste pierderile de sarcina, atat I/ v,. v ..sv 1_... c::- : 20 I,.. t-- ..._
pe circuitul gazelor de ardere cat sl pe
eel al apei, acestea sunt mai mici de-
200 F

100
ho rv I/ _ ......
e- ':.... i.---
1-
i.---

- ·- - - ....
3

!
J ,_
~a 'C""'"""
'<c
I I I
7or« 1110 .... 6
i ... c, "'E \) bO
.._
9
0

cat la cazanul recuperator acvatubular. A 3";[ C] I n[r r;,,h] B 40IF:t BOHnr H2C h41 h5r MC 12od Pa]
onoc 1201 ~01 401 so 1301 §x1 0° 6 5 4 3 2 1~ 4 6 B 10 12 14 16 18 20 [ ~p
in concluzie, fiecare tip de cazan
recuperator de caldura prezinta avan- 20~
~ t-- ,.__
·~ l.r
_Jl.01 -1
c \li'L ' j H
mmfrp]

4l~
_, ~~ h.t"• 3 1 n/s \ c
taje si dezavantaje; la alegerea tipului
F•m r--... C> \ '9 \ '
de cazan se vor avea in vedere $i as-
pectele economice sl de exploatare (de
BC ~I"- "-
c- ......
"'~ r-,
,_ .._
:-i \ 'p \ \'_' rr G \.

exemplu: cazanul acvatubular are un

consum mai redus de metal si nu pre- 041
01
21 "ll
N
9 I I

".:
I\~\
' r-
'Y 1:
1<
1F
r-..
v:
x
t(c h.
zinta pericol de rnurdarjre a suprafete- \ ' It' 1F I"'
lor de pe partea gazelor de ardere). ' I. 22 10B
I~ ?r "f".-

4.10.2.B Scheme pentru utilizarea M,,[kg/h]

~ldurii recuperate
in general, se adopta scheme care
prepara un agent termic (apa calda)
care se utilizeaza in instalatiile de incal-
!l e['C]
Fig. 4.10.9. Caracteristicilefunqionale
ale cazanuluirecuperatoracvatubularCrac 5:
tP - debitul de caldura recuperate: Vg - debitul gazelor de ardere·' M a - debitul
de apa; egi - temperatura gazelor de ardere la intrarea in recuperator;
w

zire; rolul cazanelor de Incalzire dintr-o

centrala terrnlca clasica este preluat, in e9e - te'.11~e!aturagazelor de a:de~e la ieslrea din recuperator; t:i.p9 - pierderea
acest caz, de catre cazanele recupera- ae sarcina m recuperator pe circuitul gazelor de ardere; t:i.p - pierderea de
toare. Astfel se pot incalzi ateliere si sarcina in recuperator pe circuitul apei; v - viteza gazelor de ardere in
9
anexe sociale, aflate in vecinatatea lo- recuperator.
cului in care se gase$te resursa, pre-
cum si cladiri mai indepartate (carnine,
sedii administrative, locuinte etc.). <I> pg
Schema functionala de principiu a unui [kcal/h]
[kW [mmH20] [Pa)
sistem de recuperare cu cazane de apa 12(
300
calda este prezentata in fig. 4. 1O.11. 24 x
104 1IV .. I\ 1( 11 0
Exista si situatii locale in care Incal-
zirea spatiilor se poate realiza direct,
250 22
I/ ~ v. 12, oc 10 0

20
/ L!Y II)
~ I\ 90190
/
.·~
0
fara a mai ti necesara prepararea unui ~ II BOIBO
agent termic intermediar, in acest caz
200 1B
16
I/ ,v 9_ - I 9 l
0

70170
"-
I'--. .b'> $
folosindu-se recuperatoare de caldura I/ ~y t- I I I 60k50 5' !"-- ~
150 _14
gaze de ardere - aer. , 1::1> E ./ D I/ 6 I J, 50150 r"-
Modul de Incalzire a unei cladiri in- 10
I , '1 v i--- I~ I 6/ 4040 ii",_ .............. -::. ~
_µ
dustriale etajata, prin recuperarea cal- 100 vv 1: ~v J I P'r• 3030
I"""' --~ ~,. ~
durii din gazele de ardere de la cuptoa-
50
B
6
4
2
v/
I/
i.----
k"'
I

IA
~~
_I>.!

- h/S

B,;[ c
• ~I J I \
v-c

If n[ fr,~ !rll
~Gt1'.
c 'I
3/
20120 •
1010 r-,
0 1'01,
6' ,

[ Pa)
149, 03 119, 5Lll,a 4!1,09 ti.pa
[~

100 M u l;Jf.JI "O( t>OI 60( 2> 10 IB 1 Do 50 n E DO, 2._. pOC .4 [mmHpJ
r-, I" LT I ~no ~~ 2 \

110
r-, t-, ~ N'., r- . ~i Ft\ ,,. IJ 4 \
~'\ <, l'i-- ,,...___
1' ?J-" ' L \i \ \ o'- 6 I\. In- IV Pr h/s

\f'\ I~ ~ rt,£ ...

"' ' B K
·-
120 ~\\

F'
..... t'\: ~ ' 1'.. r- ~ 'IP" \'Of<~cl) '.'
- 10 ]'...
....._ 9
130
I'\ I"
"t-..... ~~~ 12 G I"'-,.._

7
140
!lge[oC]
]'...
I" -
l.-: I\/ 14
16
M,,[kg/h)
Fig. 4.10.8. Cazan recuperator
acvatubular pentru abur
Fig. 4.10.10. Caracteristicile fun~onale ale cazanului recuperator
supraincilzit:
acvatubular Crac 14-21:
- corpul cazanului; 2 - tambur
tP - debitul de caldura recuperata; V - debitul gazelor de ardere· M - debitu
superior; 3 - tambur inferior; "' g ' a
de apa; egi - temperatura gazelor de ardere la intrarea in recuperator; 8ge - tern
4 - vaporizator; 5 - economizor;
peratura gazelor de ardere la ie$irea din recuperator; t:i.p - pierderea de sarcin •
6 - supraincalzitor: 7 - intrare gaze
in recuperator pe circuitul gazelor de ardere; t:i.p8 - ~ierderea de sarcina i
de ardere; 8 - exhaustor; 9 - intrare
recuperator pe circuitul apei; v9 - viteza gazelor de ardere in recuperator.
apa: 10 - iesire apa: 11 - siber,
 I. hrstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

rele amplasate la nivelul inferior al cla- 4.10.2.9 lndicatorienergetici Aceasta presupune insa realizarea unei
dirii este prezentat in fig. 4.10.12. Ji economici investitii suplimentare care cuprinde
Sursa terrnica o constituie CO$UI de lntroducerea unui sistem de recupe- cheltuielile pentru: cazanele recupera-
furn care strabate cladirea $i care este rare a caldurii din gazele fierbinti condu- toare, moditicerile constructive pe trase-
inglobat in structura acesteia. ce la economii de combustibil si, impli- ul gazelor de ardere, aparatura de ma-
cit, la reducerea costului caldurii livrate. sura, control sl automatizare, pompe de
circulatie, conducte $i armatun etc.
Unul dintre indicatorii cu care se
apreciaza eficienta unei solutii de recu-
-----\~--k--11 perare a caldurii din gazele de ardere
este investitia specifica aterenta eco-
7 8 9 , ''
nomiei nete de combustibil care are
expresia:
. I
le= -E [lei/tee].
v· c
1-------+------<2:
I :---@---:
r----ia.5 in care:
I - este cheltuielile de lnvestitie [lei];
L-+- ~ -~ _:_ - - - - - - - - - - -\\- - - - - _J v - durata de viata a sistemului de re-
I:~: ------- I ~6 /r cuperare; in medie, se considera
I '
.-- __ ,'
L - - --+ - ~\- - ::::: v = 8 ... 10 ani;
JS' 2

oQ~ --------
13 Ec - economia neta de combustibil
conventional [teclan].
conducta apa calda ducere, 95 °C Ec se calculeaza ca diferenta dintre
D TI conducta apa calda Tntoarcere,75 -c
consumul de combustibil, in solutia
fara recuperare de caldura, si consu-
t .j. -- conducta apa rece
14 15 ·········conducta apa calda de consum, 60 °C mul de combustibil, in solutia cu recu-
perare de caldura; acesta din urrna va
Fig. 4.10.11. Schema instala~ei de incllzire 'i preparare api caldi include sl consumurile de energie elec-
de consum cu recuperarea clldurii din gazele de ardere: trica aferente pierderilor de sarcina in-
- cazan recuperator ignitubular; 2 - pompe de circulatie cazane troduse suplimentar de catre recupera-
recuperatoare; 3 - butelie de amestec; 4 - pompe de circulatie consumatori de tor pe circuitul gazelor de ardere si pe
lncalzire: 5 - consumator incalzire cu corpuri de Incalzire: 6 - consumator circuitul de apa,
lncalzire cu aer cald; 7 - pornpa agent primar pentru preparare apa calda de Cu cat ic este mai redus, cu atat so-
consum; 8 - schirnbator de caldura pentru apa calda de consum; 9 - rezervor tutia de recuperare a caldurii tolosita
de acumulare apa calda de consum; 10 - pornpa circulatie apa calda de este mai eficienta,
consum; 11 - consumator apa calda de consum; 12 - de la reteaua de apa Oportunitatea adoptar!i unui sistem
rece; 13 - la sistemul de expansiune; 14 - intrare gaze de ardere; de recuperare a caldurii din gazele de
15 - evacuare gaze de ardere la CO$. ardere se stabileste cu ajutorul duratei

oo(- _,.. 8 5 6
y

3
/
-----.5

5 6
c
4
/,

8 a
b
Fig. 4.10.12. lncllzirea cu aer cald a unei clidiri indusbiale etajate prin recuperarea clldurii de la co,ul de tum:
a - sectiune prin cliidirea inciilzita cu aer cald; b - detaliu, sectiune vertica/ii prin CO$Uf de tum;
c - deta/iu, sectiune orizontalii la nive/ul gurilor de refulare;
- CO$ de furn metalic; 2 - cuptor; 3 - incinta pentru Incarzirea aerului; 4 - ventilator; 5 - guri de introducere a aerului;
6 - aer cald refulat in hala: 7 - aer aspirat din hala: 8 - gaze de ardere.
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de Incalzire

de recuperare a cheltuielilor de investi- cu temperaturi scazute); • racrea cu un ecart de ternperatura

tie din economiile la costul caldurIi;
aceasta are expresia:
I la sursa de caldura recuperata In fun-
n = 0 . L1C [ani],
an
In care:
Qan - este cantitatea anuala de caldura
recuperate [GJ], [Gcal].
11C = Ger - C [lei/GJ], [lei/Gcal],
In care:
Ger - este costul caldurii In solutia tra-
ditionala (centrala terrnica),
C - este costul caldurii In solutia cu re-
cuperare de caldura.
De requla, este oportuna introduce-
rea unui sistem de recuperare a caldu-
rii din gazele fierbinti daca n < 3 ani.
4.10.3. Recuperarea cildurii
din apele tehnologice
4.10.3.1 Recomandlriprivind
recuperarea clldurii din ape/e
tehnologicede rlcire
Pentru utilizarea cat mai eficienta a
caldurii recuperate din apele tehnologi-
ce de racire se impune:
- cunoasterea parametrilor de exploata-
re a resursei (ternperatura, debit dis-
ponibil, regim de functlonare, calitatea
apei), In scopul corelarii acestora cu
necesitatile consumatorului si cu
echipamentul statiei de recuperare;
- stabilirea unui amplasament judicios al
statiei de recuperare, In functie de
locul resursei $i pozitia consumatorilor;
de requla, statia de recuperare se am-
plaseaza In vecinatatea qospodariei de
apa recirculata (bazinul de colectare a
apei calde), Intrucat debitele din retea-
ua de apa recirculata sunt mari,
aceasta functionand la ecarturi mai re-
duse de temoeratura decat rsteaua
terrnica a consumatorilor;
- gasirea celor mai indicate rnodalitati
de racordare a statiei de recuperare
ctie de:
• presiunea disponibila (In cazul In
care parametrii pompelor din gos-
podaria de recirculare sunt insufici-
enti pentru alimentarea, In paralel,
si a statiei de recuperare, se prevac
pompe Speciale avand debitul si
presiunea corespunzatoare alimen-
tarii atat a statiei cat si a pompelor
de caldura):
• natura apelor (In situatia unor ape
conventional curate - fara uleiuri
sau grasimi, neagresive etc. - pom-
pele de caldura pot extrage direct
caldura din acestea; In caz contrar
se prevad circuite intermediare de
protectle):
• temperatura apelor (din apele cu
temperatura de peste 35 °C caldura
se recupereaza, lntr-o prima treap-
ta, cu schirnbatoare de caldera, In
treapta a 2-a cu pompe de caldura
lnseriate);
- utilizarea In rnasura cat mai mare a
energiei disponibile a resursei, prin:
r-- _ .._)e
,
I
..... ------
rk------,
. I
r
' 3
cat mai ridicat a apei tehnologice
(realizarea de scheme cu lnserierea
pompelor de caldura; utilizarea unor
trepte cu transfer direct de caldura);
• durata anuala de functionare cat mai
mare (alimentarea instalatiilor de in-
calzire CU parametrii redusi de tempe-
ratera, de exemplu 8/8i = 90 . ..70140
°C; folosirea unor scheme de lncalzire
pentru perioada de varf sl functionarea
pompelor de calduraIn regim de baza;
satisfacereacu prioritate a necesitati-
lor de apa calda de consum).
4.10.3.2 Caracteristicilesursei
Ji componen"tasistemului
0 pondere lnsernnata In recuperarile
de caldura din procesele industriale
revine apelor tehnologice recirculate de
la racirea utilajelor.
Caracteristicile acestor ape, care pre-
zinta interes pentru procesul de recu-
perare a caldurii sunt: temperatura, de-
bitul, cornpozina $i regimul de furnizare.
Domeniile uzuale de variatie a aces-
tor parametri sunt:
• temperatura: 25 .. .40 °C;
• debitul: 10 ... 300 m3/h;

- prevederea de surse de adaos (pom- I

pe de caldura pentru ridicarea poten-
tialului termic al apelor tehnologice

,__~-+---.'---+-----.'--+--+-'+-----.'~-+--++-9

Fig. 4.10.14. lnstalaiiede incAlzire cu recuperarea cAldurii prin pompe de

Fig. 4.10.13. Sistem de alimentare
cu cAldunl recuperati din apele
tehnologicede nlcire:
- utilaje tehnologice racite:
2 - qospodaria apelor tehnologice de
racire: 3 - retea de apa recirculata
de la utilaje; 4 - retea de apa
recirculata de la statia pompelor de
cAldunl cu compresie; racordare directi a pompei de cAldunl:
1 - rezervor apa tehnoloqica: 2 - pornpa de circulatie apa tehnoloqica:
3 - pornpa de caldura cu compresie; 3a - vaporizator; 3b - condensator;
3c - compresor; 4 - schirnbatorul de caldura al sursei auxiliare; 5 - pornpa de
circulatie: 6 - consumator de Incalzire: 7 - apa recirculata de la racirea
utilajelor; 8 - la si de la centrala terrnica de varf: 9 - la qospodaria de apa
recirculata,
1 +- conducta apa tehnoloqica

caldura: 5 - statia pompelor de -- conducta incalzire ducere

caldura: 6 - sursa terrnica auxiliara: -····----·-- conducts incalzire lntoarcere
7 - retea terrnica exterioara pentru ::-:-:-: conducte agent termic de la centrala terrnica
alimentarea consumatorilor de de varf (apa calda sau apa fierbinte)
caldura recuperata; 8 - consumator. - circuitul de agent frigorific al pompei de caldura
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

• cornpozitia: ape conventional curate;

ape impurificate cu uleiuri si grasimi;
• regimul de furnizare: In general, con-
tinuu.
Nivelul de temperature al sursei fiind
mai coborat decat al utilizatorului, va-
lorificarea resursei se face cu ajutorul
pompelor de caldura (eel mai adesea
sunt folosite pompele de caldura cu
compresie rnecanica, de tip apa-apa:
caracteristicile acestor echipamente
sunt prezentate In capitolul 4.6).
Sursa terrnica este localizata la gos-
I podaria de ape tehnologice de racire
I care cuprinde bazinul de colectare apa
calda, turnurile de racire $i bazinul de
I apa racita.
' ' Consumatorii de caldura sunt cla.diri-
7
. ! . r le de productie sau anexele sociale

j l __
'
-i-a~I -
' \_
(din cadrul incintei industriale, care au
necesitati de Incalzire $i de apa calda
de consurn),
Principalele componente ale siste-
L_ _L_~ _ _J
mului de alimentare cu caldura recupe-
rata sunt urrnatoarele (fig. 4. 10. 13): uti-
Fig. 4.10.15. lnstalalie de lncllzire cu recuperarea clldurii prin pompe de lajele de la care se preia caldura: gos-
clldunl cu compresie; racordare indirecti a pompei de clldunl; podaria de ape tehnologice de racire:
racordare directi a pompei de clldunl: reteaua de ape recirculate; statia de
1 - 6 - si semnele conventionale de conducte, au sernniflcatia de la fig. 4.10.14; pompe de caldura; sursa terrnica auxi-
7 - schirnbator de caldura intermediar; 8 - pornpa de circulatie agent liara, cuplata cu statia de pompe de
intermediar; 9 - apa recirculata de la racirea utilajelor; 10 - la gospodaria de apa caldura: retelele termice exterioare; in-
recirculata; 11 - la si de la centrala terrnica de varf. stalatlile interioare de Incalzire si de
concucta circuit intermediar (apa) preparare apa calda de consum.
Ca sursa terrnica auxiliara poate fi
adoptat, fie un cazan de apa calda sau
apa fierbinte, fie un schimbator de cal-
dura racordat la reteaua terrnica,

4.10.3.3 Scheme funcfionale

Schemele functionale adoptate pen-
tru recuperarea caldurf din apele teh-
nologice de racire se diferentiaza In
functle de:
- natura consumului: Incalzire, incalzire
si apa calda de consum;
- calitatea apei din care se recuperea-
15
za caldura; se pot realiza lnstalatii cu
racordare directa sau indlrecta a
pompei de caldura:
- tipul sursei auxiliare: schirnbator de
caldura, racordat la reteaua terrnica
Fig. 4.10.16. lnstalaiie de lncllzire 'i de preparare a apei calde de consum din incinta sau cazan de incalzlre.
cu recuperarea clldurii prin pompe de clldunl cu compresie; 0 schema de recuperare a caldurii cu
racordare directi a pompei de clldunl: pompe de caldura cu compresie pentru
- rezervor apa tehnoloqica: 2 - pornpa de circulatie apa tehnoloqica pentru alimentarea unui consumator de incalzre
incalzire: 3 - pornpa de caldura cu compresie pentru incalzire:
este prezentata In fig. 4.10.14.
3a - vaporizator; 3b - condensator; 3c - compresor; 4 - pornpa de caldura cu Circuitul resursei care alirnenteaza
compresie pentru apa calda de consum; 4a - vaporizator; 4b - condensator; vaporizatorul pompei de caldura este
urrnatorul: rezervor de colectare apa
4c - compresor; 5 - schirnbator de caldura pentru preincalzire: 6 - pornpa
circulatie apa tehnoloqica pentru preparare apa calda de consum; calda provenita de la racirea utilajelor -
pornpa de circulatie - vaporizator -
7 - schirnbator de caldura al sursei auxiliare; 8 - pompa circulatie Incalzire:
9 - consumator de Incalzire: 10 - pornpa circulatie apa calda de consum; qospodarie de apa recirculata, Caldura
11 - rezervor de acumulare; 12 - consumator de apa calda de consum; preluata de la apa tehnoloqica este
13 - de la reteaua de apa rece; 14 - la si de la centrala terrnlca de varf: transterata prin intermediul condensa-
15 - apa recirculata de la racirea utilajelor; 16 - la qospodaria de apa torului agentului termic de lntoarcere
recirculata; semnele conventionale au semnificatia de la fig. 4.10.14. din instalatia de Incalzire. Agentul ter-
--------- conducta circuit apa calda de consum. mic este reincalzit, daca este necesar,
In schirnbatorul de caldura al sursei
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
auxiliare pana la nivelul temperaturii de
ducere solicitata de consumator.
Se asigura astfel, recuperand o parte
din caldura apei tehnologice cu ajutorul
pompelor de caldura, necesarul de cal-
dura la consumatori pe o perioada cat
mai lunga, iar varfurile de consum sunt
acoperite cu ajutorul sursei auxiliare.
in cazul in care exista pericol de im-
purificare a apei tehnologice de racire,
ca rnasura de protectie a pompei de
caldera, se prevede un circuit interme-
diar compus dintr-un schimbator de
caldura, pornpa de crculatie, conduc-
tele sl armaturile aferente (fig. 4.10.15).
in situatla in care consumatorul de
caldura solicita si apa calda de con-
sum, se prevede o pompa de caldura
pentru prepararea apei calde de con-
sum (fig. 4.10.16).
Pompa de caldura pentru apa calda
de consum preia caldura din apa teh-
noloqica la vaporizator, pe un circuit in
paralel cu eel al pompei de caldura
pentru Incalzire, Dupa tesrea din vapo-
rizator, apa tehnoloqica este trecuta
printr-un schimbator de caldera (schim-
batorul de preincalzlre a apei reci) unde
se raceste suplimentar pe seama apei
din rsteaua de alimentare.
Apa calda de consum, care se pre-
para intr-o schema clasica cu acumu-
lare, toloseste ca surse de caldura
schirnbatorul de preincalzire sl con-
densatorul pompei de caldura, pe care
le parcurge in serie. Cum temperatura
de preparare a apei calde de consum
se situeaza la un nivel relativ redus
(40... 60 °C), nu mai este necesara
prevederea unei surse auxiliare pentru
acest consum.
Modul in care pot acoperi pompele
de caldura (de lncalzire si de apa calda
de consum), necesarul de caldura al
unui consumator industrial este ilustrat
in diagrama din fig. 4.10.17.
4.10.3.4 Dimensionarea instala~ilor
de recuperare a clldurli
Pentru dimensionarea instalatiilor
sunt necesare o serie de date referi-
toare la sursa si la consumator.
Datele referitoare la sursa (apa teh-
noloqica din care se recupereaza cal-
dura) se retera la: temperatura apei;
calitatea apei; debitul nominal $i debi-
tul minim; disponibilitatea sursei, ca loc
$i timp (ore/zi, zile/an).
Datele referitoare la consumator se
retera la: distanta fata de sursa: sarci-
na terrnica orara de Incalzire: sarcina
anuala de lncalzire: sarcinile termice
pentru alte consumuri (preparare apa
calda de consum, consumuri tehnolo-
gice); parametrii nominali de tempera-
tura ai agentului termic din lnstalatia de
Incalzire: regimul de functionare a con-
sumatorilor.
in cazul utilizarii caldurii recuperate
din apele tehnologice pentru lncalzire
este necesar sa se puna de acord re-
gimul de furnizare a caldurii recuperate
cu sarcina terrnlca de lncalzire a con-
sumatorului. Solutia consta in prevede-
rea unei surse auxiliare (ex: un schim-
bater de caldura racordat la reteaua
terrnica din incinta), care sa preia var-
furile de consum. Pentru restul perioa-
dei de lncalzire, necesarul de caloura
este asigurat de tnstalatia cornpusa din
rezervorul de apa tehnoloqica, pompa
de caldura sl echipamentul necesar
(diagrama din fig. 4.10.17).
Din considerente economice $i func-
tionale, dictate de necesitatea ca pom-
pele de caldera sa tunctioneze cu efi-
cienta maxima, se recornanda ca pute-
rea terrnica a pompelor de caldura sa
asigure 20 .. .40 % din sarcina termica
de Incalzire de vart, In aceste conditii
se poate realiza o acoperire, cu caldu-
ra recuperata, de 50 ... 80 %, a sarcinii
anuale de Incalzire.
De asemenea, utilizarea de parametri
nominali de ternperatura redusi: 95/45
sau 70/40 °C, la instalatiile de Incalzi-
re, favorizeaza cresterea aportului de
caldura recuperate.
Etapele necesare pentru dimensiona-
rea unei instalatii de recuperare a cal-
durii din apele tehnologice prevazuta
cu pornpa de caldura cu acoperire
sunt urrnatoarele:
<l>i
<!>~
[%]
100
80
60
2 porizator, respectiv, la con-
<l>ac
[%]
<I>~
Fig. 4.10.17. Diagrams curbei clasate
anuale a necesarului orar de cAldurA
penbu un consumator industrial:
1 - necesarul anual de caldura pentru
lncalzire acoperit de sursa auxiliara
(centrala terrnica de vart):
2 - necesarul anual de caldura pentru
incalzire acoperit prin recuperare de
caldura (statia de pompe de caldura);
3 - necesarul anual de caldura pentru
apa calda de consum acoperit prin
recuperare de caldura (statia de
pompe de caldura).
I. lnstalatii de incalzire
a. Cunoasterea datelor initiale de cal-
cul:
e, - temperatura apei tehnologice [0C];
If; - debitul de apa tehnoloqlca [m3/h];
<P; - sarcina terrnica orara de Incalzire
la vart [W);
ed ' e; - temperatura norninala de du-
cere, respectiv, de intoarcere a
agentului termic din instalatia
de lncalzire [0C];
ed, 8; - temperaturanorninalade ducere,
respectiv, de intoarcere a agen-
tului termic primar (la schim-
batcrul sursei auxiliare) [°C].
b. Alegerea tipului de pornpa de
caldura sl stabilirea parametrilor re-
gimului de functionare (schema de
calcul din fig. 4.10.18), $i anume:
- date de intrare (la vaporizator si
condensator):
eiv = e,, temperatura de intrare in va-
porizator [0C];
~ = ~, debitul de apa la vaporizator
[m3/h];
eik = ei' temperatura de intrare in con-
densator [°C];
V _ <P; · 103 , debitul de apa la
k - c ( ed _ e;) condensator [m3/h].
- date de iesire (parametri rezulieti
din regimul de tunctionere al pom-
pei de caldura):
Bev - temperatura la iesirea din vapori-
zator [ C];
0
<Pv - debitul de caldura la vaporizator
[W];
eek - temperatura la ieslrea din con-
densator [ C];
0
<Pk - debitul de caldura la condensator
[W);
N - puterea electrica absorbita de
pompa de caldura [kW);
!:iHv, !:iHk - pierderea de sarcina la va-
3
4
(!J';I
0;=0;k ~ 0jv
Vk Sek <!>k \!,
o, 0ev
2 1
Fig. 4.10.18. Schema de calcul penbu
dimensionarea instalaiiei de
recuperare a cilduriicu pompi
decllduri:
- vaporizatorul pompei de caldura;
2 - condensatorul pompei de caldura:
3 - schirnbatorul de caldura al sursei
auxiliare; 4 - consumatorul de
incalzire.
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

densator [Pa]. sl 40 ... 50 mm, in zidaria de cararnida.

c. Calculul cotei de participare la varf a 4.11. Conexiunea instalaimor Diblurile sunt piese confectionate din
pompei de caldura: 'i echi~amentelor cu lemn de esenta tare, avand formatul
eek - e. structura de rezisteniA unui trunchi de pjramida cu baza patra-
av =--' [%). ta si se fixeaza in pereti sau in plansee,
pc ed - 8; Din etapa de proiectare, conexiunile, in goluri executat, in prealabil, cu ajuto-
d. Determinarea nurnaruiui de pompe respectiv, leqaturile sau ancorajele, tre- rul unei paste de ipsos (fig. 4. 11. 1 ).
de caldura necesare: buie sa fie proiectate incat sa nu con- Piesele metalice de sustinere sunt
av · <V stituie puncte slabe sau vulnerabile ale folosite sub forrna de bratari, tiranti
n =-pc __ ,
pc <Pk ansamblului format din instalatii - echi- etc. pentru:
pamente si structura de rezlstenta, - conducte cu diametre mici cu trasee
e. Stabilirea debitului nominal de ciildura orizontale: se folosesc console sim-
al sursei auxiliare <Psen $i dimen- 4.11.1. Piese •i subansambluri ple (fig. 4.11.2 a) confectionate din
sionarea schirnbatorului de caldura: speciale de susiinere profiluri metalice in forrna de T sau I
•i prindere fixate in perete cu ajutorul mortarului
<P
SCH
= (1 - 100
a~c ) . <P~ [W).
'
de ciment;
Montarea in pozitia de functionare a - conducte cu diametre mai mari
unor elemente de instalatii, conducte,
f. Dimensionarea pompelor de circula- aparate etc., necesita sustinerea sau
tie pentru agentul termic de incalzire ancorarea lor de elementele structurii
(debitul li'k) si pentru apa recirculata de rezlstenta a cladir!i, prin intermediul
(debitul li'v). unor piese, elemente sau subansam-
g. Dimensionarea celorlalte echipamente bluri speciale, ca de exemplu: bolturi,
din statia de recuperare (sistemul de dibluri, console, bratar], tiranti, contra-
expansiune,conducte, errnaturi etc). vantuiri etc.
h. Dimensionarea instalatiiior interioare Bolturile se folosesc pentru fixarea
de lncalzire sl a retelelor termice unor elemente de mstalatii cu solicitari
exterioare. medii sau mari; ele au, in mod obisnuit,
diametrele de 4, 6, 8, 10 mm si sunt cu
4.10.3.5 lndicatorienergetici sau fara filet la capatul liber. Lungimea Fig. 4.11.1. Dibluri din lemn:
l}i economici partii implantate in suport este: pana la 1 - diblu; 2 - pasta din ipsos;
Recuperarea caldurf din apele teh- 15 mm in metal, 20.... 25 mm, in beton 3 - tencuiala
nologice realizeaza economie de com-
bustibil sl reduce costul caldurii livrate 4
comparativ cu alimentarea cu caldura
de la o centrala terrnica. Necesitatea
unor investitii suplimentare impune ca
in aprecierea oportunitatii aplicar!i solu-
tiei sa se utilizeze aceiasi indicatori ca
si in cazul recuperarii caldur!' din gaze-
le de ardere (§ 4.10.2.) si anume: in-
vestitia specifica aferenta economiei
nete de combustibil ic [lei/tee) si durata
a b
de recuperare a cheltuielilor de inves-
title din economiile la costul caldurii
n[ani]. Fig. 4.11.2. Console simple pentru sust:inereaconductelororizontale:
La calculul economiei nete de combus- a - pentru conducte cu diametrul sub 2";
tibil care intra in componenta lui ic se b - pentru conducte cu diametrul peste 2";
acorda o mare atentie consumurilor de 1 - conoucta orizontala: 2 - consola din metal; 3 - contratlse: 4 - zidiirie;
energieelectricii ale pompelor de ciildura, 5 - mortar din ciment
urmiirindu-seca acestea sii functlonezein
regimuri cu eficienta ridicatii. 5 7
De requla, este oportuna introduce-
rea unui sistem de recuperare a cal-
durii cu pompe de caldura, din apele
tehnologice de racire, daca durata de
recuperare a cheltuielilor de investitie
din economiile la costul caldurii este
n s 6 ani.

6
a b
I
Fig. 4.11.3. Brtilri pentru sust;inereaconductelorverticale'i a celor plasate
la plafon:
a - conducte vertica/e;b - conducte la p/afon;
1 - conducta: 2 - bratara; 3 - consola: 4 - terrnoizolatie: 5 - zidarie; 6 - mortar
din ciment; 7 - planseu,
 Capitolul 4: Sisteme de Inealzire
Uf = =,,= 7 =,,=
mm11111h?{ti &1111111~ wAm1m11~
a b c 7
Fig. 4.11.4. Montarea boilerelor
orizontale:
a - console lntarita; b - consots
sprijinita pe perdosests; c - console
sustinuta de plenseu;
1 - rezervor;2 - consolii; 3 - suport;
4 - tirant; 5 - perete; 6 - planseu;
7 - pardosealii.
(2".. .4 "): se folosesc console intiirite,
console cu contrafise sau contravan-
tuiri (fig. 4.11.2 b) executate din pro-
file I, solidarizate intre ele prin sudu-
ra, Fixarea in perete se realizeazii cu
mortar din ciment;
- conducte montate vertical: se folo-
sesc briitiirile (fig. 4. 11.3 a);
- fixarea conductelor de plansee: se
folosesc briitiiri (fig. 4.11.3 b) carflqe
de ancorare sau alte tipuri de piese
metalice;
- montarea rezervoarelor: se face in
functle de tipul sl miirimea acestora,
de spatiul disponibil si instalatiile afe-
rente, cu ajutorul consolelor intiirite
(fig. 4.11.4), console cu desciircare la
placa planseului sau console suspen-
date de placa planseului superior,
prin intermediul unor tiranti metalici.
4.11.2. Canale tehnice
Canalele din interiorul cliidirilor se
pot executa, in functie de dimensiuni,
material i;;i cerintele functionale, sub
pardosealii sau in pardosealii.
Fig. 4.11.5. Seqiune transversali
printr-un canal sub pardoseali:
1 - pardosealii; 2 - beton slab armat;
3 - mortar de completare; 4 - strat de
pietris: 5 - umpluturii din parnant:
6 - mortar din ciment sclivisit;
7 - talpa canalului; 8 - hidroizolatie:
9 - placa prefabricatii 80x50x5.
I. lastalatii de lnealzire
8 4
12 mm
E
E E
6 E 0
co
C\J
6
7
2 a b
5 mm
5 mm
Fig. 4.11.6. Montarea conductelor in canale:
a - pe suport tncestret In radier; b - pe tevi sustinute de agrafe;
1 - conductii; 2 - suport; 3 - teava de sustinere; 4 - agrafe; 5 - sudurii;
6 - perete; 7 - radier; 8 - capac.
5 4 3 2 2 3
Fig. 4.11.7. Seciiune printr-un canal
in pardoseali acoperit cu tabli Fig. 4.11.9. $Iii pentru zidirie de
striati: 1/4C:
1 - consola: 2 - cornier 40x40x4; 1 - prefabricat din beton armat;
3 - capac din tabla striata: 2 - i;;lit pe o singurii tata; 3 - otel
4 - platbandii 20x4; 5 - nivel beton cu <j> 6 mm; 4 - i;;lit vertical
pardosealii. inglobat.
a
a b
Fig. 4.11.10. $Iii pentru zidirie de
Fig. 4.11.8. Ni'8 pentru instalaiii: 1/2C:
a - vedere In plan; a - slit pe o singura fata;
b - sectiune verticete b - slit pe ambele iete;
1 - perete; 2 - placa planseului: 1 - prefabricat din beton; 2 - slit
orizontal; 3 - slit vertical;
3 - buiandrug; 4 - nii;;ii
4 - prefabricat din beton armat pe
1,25x1,00x125la hp =110; 5 - nivel ambele parti:
pardosealii. 5 - otel beton cu 6 mm.
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

Canalelesub pardoseli nevizitabileau executa din beton si au muchiile supe-

cota elementelor de acoperire sub cea
a pardoselii finite. Se executa, de regu-
la, cu pereti din caramida plina presata
si se acopera cu placi (capace)prefabri-
cate (fig. 4.11.5). Conductele se reaze-
ma pe suporturi din otel beton cu
D 16 mm incastrate in talpa canalului
(fig. 4. 11.6 a) montate la o distanta de 2
m sau pe suporti din tevi cu D 12 mm,
montate la 2 m distanta sudate de
agrafe din otel beton asezate pe peretii
canalului (fig. 4.11.6 b).
Canalele din pardoseli (vizitabile) au
cota elementelor de acoperire la cota
pardoselii finite. Peretii canalelor se
rioare Irnbracate, protejate cu otel cor-
nier de care se sudeaza platbande su-
port pentru capacele canalelor. Capa-
cele se executa, de requla, din tabla
striata (fig. 4.11.7). In anumite situatii,
cum sunt subsolurile tehnice, halele in-
dustriale, spatiile de depozitare etc., se
pot executa canale in pardoseala cu
acoperire din placi prefabricate.
2 3 4
Nisele permit montarea (corpurilor de
Incalzire, conductelor etc.) in grosimea
peretelui de caramida sau beton armat.
In cazul peretilor de cararnida dimen-
siunile niselor se rnoduleaza dupa di-
mensiunile cararnizilor 12,5 cm sau 15
cm. In cazul peretilor puternic solicitati
se evita amplasareaniselor in grosimea
7

4 3

a b
5
Fig. 4.11.12. Stripungerea unui perete de subsolmontat sub nivelulpAnzei
de api freatici:
a - sectiune longitudinalii; b - sectiune transversalii;
a 1 - perete; 2 - strat; 3 - hidrolzolatle: 4 - beton de protectie: 5 - conducta;
6 - tlansa sudata: 7 - flansa rnobila: 8 - bulon de stranqere,
6

~t
E
0
L{)
C') 8
I

0
L{)

b 5
b
Fig. 4.11.11. Stripungereaunui
perete de subsol montatdeasupra
pAnzei freatice:
a - striipungere cu fixare rigidii;
b - striipungere cu fixare elasticii;
1 - perete; 2 - concucta: 3 - strat a
suport; 4 - hidroizolatle;5 - tlansa: Fig. 4.11.13. Trecerea conductelorprin pereii:
6 - bloc din beton; 7 - zidarie de a - sectiune /ongitudinalii; b - sectiune transversalii;
protectie: 8 - rnanson din otel: 1 - perete; 2 - conducta: 3 - rnanson de protectie: 4 - etansare: 5 - piesa de
9 - material de urnplutura elastic. fixare; 6 - mortar din ciment.
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
acestora. in cazul cano nu este totusi
posibil, in atara de buiandrugii necesari
la partea superioara, golul nisei trebuie
armat pe contur.
Fig. 4.11.8 prezinta o ni$8. in sectiu-
ne verticata sl in plan.
$/iturile
Sunt rnodalitati de montare a unor
instalatii si echipamente care, ulterior,
t--De----->( 4 necesar sa se realizeze rnasuri efective decat al conductei instalatiei), piese de
D de protectie si asigurare.
Fig. 4.11.14. Trecerea conductelor
prin plan'":
1 - planseu: 2 - conducta;
3 - rnanson de protectie:
4 - etansare; 5 - pardoseala finita;
6 - mortar din ciment.
4
~I
-r-/-· 6
- -
Fig. 4.11.15. Schema de principiua unui postament:
1 - postament din beton; 2 - placa de baza: 3 - material izolator elastic;
4 - piesa de prindere; 5 - otel beton; 6 - utilajul lnstalatlei; 7 - element din
beton.
I. lnstalatii de Ineatzire
nu var ti aparente (de apa, gaze, elec- o hicrotzolatie asezata pe un suport.
trice etc.). Ca $i nisele, sllturile se mo- Prinderea se face cu o flansa sudata ri-
duleaza dupa dimensionarea cararniz!i, gid de conductor pe care se racordea-
respectiv, la 1/4 C sau 1/2 C si se za hidroizolatla. Pentru protectie, se fo-
executa odata cu zidaria peretelui. losesc solutia cu un bloc de beton lo-
Modul de dispunere a unui prefabri- cal sl zidaria de protectie a hidroizola-
cat cu slit pe o sinqura tata, montat in tiei. Mai sunt necesare un rnanson din
zidarie de 1/4 C, este reprezentat in otel, o flansa sudata rigid de rnansonul
fig. 4.11.9. din otel pe care se racordeaza hidro-
Varianta prefabricatelor cu slit pentru lzolatia.
zidarie mai groasa $i in doua variante: Strapunqerea unui perete de subsol,
cu slit pe o parte si cu $lit pe ambele sub nivelul apelor freatice ,este repre-
parti este prezentata in fig. 4. 11.10. zentata in fig. 4.11.12. Este necesar, in
acest caz, un zid de protectie realizat
4.11.4. StrApungeriin zidirie din beton, o flansa sudata pe conduc-
ta, o flansa rnobita $i butoane de stra-
Strapunqerile sunt goluri realizate in pungere.
elementele de constructii: fundatii, pe-
reti, plansee, elemente de acoperis 4.11.4.2 Strlpungeri Iii peref:i
etc., in general, pentru trecerea condu- Jiplan,ee
ctelor. Toate aceste rnodalitati consti- Trecerea conductelor prin pereti (fig.
tuie accidente pentru elementele de 4.11.13), plansee (fig. 4.11.14) se face
constructli in care sunt practicate. De cu prinderea unor mansoane de pro-
aceea, pentru fiecare caz in parte este tectie (conducte cu diametrul mai mare
fixare si elemente de etansare,
4.11.4.1 Stripungeriin fundaiii 4.11.4.3 Postamente
Principalele tipuri de strapunqeri se Sunt elemente de conexiune intre in-
diferentiaza dupa pozltla acestora in stalatii si echipamente sl elemente sau
raport cu nivelul apei freatice. (fig. subansambluri de constructii, Ele au ro-
4. 11.11 ). La trecerea unei conducte, lul de a sustine utilajele $i aparatele fixe
prin peretele din subsol, se realizeaza sau in rniscare, producatoare de zgo-
mot $i vioratii.
Realizarea postamentelor depinde de
I_ 2
piesele de prindere a utilajelor. Toate
datele acestuia care conduc la stabili-
- - J
rea tipului de postament constituie da-
te de terna ca, spre exemplu: gabarite
h (in plan $i sectiuni verticale); pozitia ele-
mentelor de prindere (suruburi, buloane
etc.); adancirnile in masa de beton; re-
gimul static sau dinamic de tunctionare:
regimul termic; produse agresive pentru
beton si armaturi etc. Principalele ma-
teriale amortizante folosite la executa-
rea postamentelor sunt: cauciucul, plu-
ta, resoartele, pasta, plumbul etc.
Schema de principiu a unui posta-
ment este prezentata in fig. 4. 11.1.5.
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

Nivelul de intensitate acusticii, notat unde:

4.12. Proteciia la zgomot fi cu L1 [dB] sau cu SIL (Sound Intensity
vibraiii in instalaiii de Level)[dB], este calculabilchiar prin for- 7a - este intensitatea de referinta (ca-
incalzire mula senzatiei sonore (ecuatia 4.12.1). racteristica propaqarll sunetului in
Dar cum un sunet nu este constant in aer), ce corespunde limitei infe-
lnstalatiile de inciilzire, impreunii cu timp, ci variabil, el nu poate ti caracteri- rioare de auditibilitate, adica unei
celelalteinstalatiide ventilare,sanitare$i zat printr-o valoare instantanee,ci doar puteri acustice de referinta de:
electrice urmiiresc asigurareaconfortului printr-o valoare medie, motiv pentru WO = 10-12 W.
la interiorulcliidirilor. Elementelecompo- care in relatie intalnirn valorile medii ale
nenteale acestor instalatiiproduc in tim- intensitatilorsonore. I=o
10-'2 ~
m"
pul functioneriizgomote care nu de pu-
tine ori depasesc pragul lirnita al nivelu- L, [dB]= StL[ dB]= 10 /0910 .f: (4.12.1) Nivelul de putere acustica, notat cu
lui de presiune acusticii. Se impune pe I0 Lw [dB], reprezintii energiasenora totala
de o parte ca produciitorii de echipa- ernisa de sursa in toate drectiile. f n
mente sa realizezeproduse caracteriza-
te de un nivel de zgomot redus, iar pe
de alta parte, utilizatoriiacestor echipa-
mente sa ia toate miisurile ca aparatele p /,uPaJ
sa fie implementatein cadrul instalatiilor
astfel Incat in timpul functionerii raspan-
direa zgomotului$i a vibratiilor sa fie re-
ousa la minimum. 100 000 000
Analizind cauzele si modul de produ- Prpgde
cere a zgomotelor de catre echipamen-
tele instatatlilcr de inciilzire, se au in ve- durere
dere rnasurilece se impun pentru redu-
10 000 000
cerea zgomotelorsi vioratiilor la locul de
producere a acestora, dar si limitarea
propagiirii lor in spatiile locuite.
Zgomote
4.12.1. Noiiuni referitoare la 1 000 000 periculoase
zgomot
Domeniul de variatie al puterii acus-
tice perceptibile al unei surse sonore Zgomote
100 000_
se intinde de la 10-12 W plna pe la va- ridicate
lori de 10s W. Cateva exemple din
acesta qarna de puteri acustice sunt:
Vorbit in soapta 10-10 W, tipat 10-5 W, Zgomote
decolarea unui avion cu reactie 105 W. 10 000_
medii
Senzetie sonore reprezintii perceptia
de catre oameni a unui anumit nivel de
zgomot. Limita inferioarii a acesteia
este denurnita $i nivel de referinta fiind 1 000_
caracterizatii de o senzatie senora
S0=0 sl de o intensitate senora 10. Ast- Zgomot
fel, prin senzatie senora Inteleqern toe- lejer
mai diterenta dintre o anurnita excitatie 100
(caracterizatade parametrii S si ~ si a-
ceasta excitatie de referinta (caracteri-
zata de parametrii S0 $i 10), sub care
20
oamenii nu pot percepe sunetul.
Gama de trecvente auzibile de catre
urechea urnana este de la 20 Hz pana
la 20000 Hz (fig. 4.12.1). Fig. 4.12.2 Seara nivelului de presiune acustici

Infrasunete Sunete auzibile Ul trasunete

1 100

Elefantii Delfinii
Liliecii
Figura 4.12.1 Gama de frecvenieauzibile.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lnealzire

relatie intalnim valorile medii ale puterilor terinta (caracteristlca propaqarii auditibilitate, este caracteristica unei
acustice: sunetului in aer): presiuni de:
20 µPa = 20x 10-6 Pa = 2x 10-s Pa,
iw [dB] 10 /0910 W w = 10-'2w
= (4.12.2) 0
- limita superioara, nurnita si nivelul de
w 0 Nivelul de presiune ecustice variaza durere, este caracteristica unei presi-
lntr-un domeniu de valori de presiune uni de 20 Pa.
unde: corespunzatoare limitelor fiziologice ale Aceste limite ale domeniului de varia-
perceptlei sunetului: tie al nivelului de presiune sunt cores-
Wo - este puterea acustica de re- - limita inferioara, nurnita si nivel de punzatoare unei frecvente de 1000 Hz.

Tabel. 4.12.1. Limiteadmisibileale niveluluide zgomotoentruspatiulinterior

I Limita admisibila a nivelului de

l'
gomot echivalent interior, exprimat In:
Nr_ Tipul de cladire Unitatea functionala Nr. de ordine dB(!\)
crt. al curbei C,
1 Cladiri de locuit - apartamente 30 35
2 Carnine, hoteluri, - camere de locuit sl apartament 30 35
case de oaspeti - sali de studiu, biblioteci I 30 35
- birouri de administratie 40 45
- sali de restaurant sl alte unitatl I 45 50
de alirnentatie publica I
3 Spitale, policlinici, dispensare - saloane (rezerve) 1-2 paturi 25 30
- saloane peste 3 locuri I 30 35
- saloane de terapie intensiva 30 35
- sali de operatie si anexe ale acestora 30 35
- cabinete de consultatii 30 35
- cabinete de audiologie 25 30
- birouri de adrninistratie 40 45
- amfiteatru, sali de conferinte 35 40
- sa!i de mese 40 45
4 $coli - amfiteatru, sali de clasa, sali de conterinte 35 40
- sali de studii, biblioteci 30 35
- cancelarii 35 40
- birouri de adrninistratie 40 45
- cabinete pentru consultatli medicale 30 35
- laboratoare 35 40
5 Gradinite de copii, crese - dormitoare 30 35
- sali de clasa 35 40
- birouri de adrninistratie 40 I 45
- cabinete pentru consultatii medicale 30 I 35
- sali de mese 45 50
6 Cladiri tehnico-administrative - birouri pentru activitate intelectuala 35 40
sl anexe tehnico-administrative - birouri de lucru cu publicul 40 45
ale halelor de productie - centrale telefonice, birouri de dactilografiere,
sali pentru rnaslni de calculat si perforat,
birouri de dispecerat 50 55
- laboratoare tehnologice (pentru analize
urgente, aferente proouctiei) situate In
imediata apropiere a halelor de productie 50 55
- cabinete de control si cornanda la distanta,
situatie In interiorul halelor de productie 70 75
- sali de conterinte 35 40
7 Centre de calcul - sali pentru calculatoare 50 55
- sali pentru rnasini de perforat 50 55
- birouri si alte spatii administrative 40 45
- sali de curs 35 40
8 Cladiri comerciale si depozite Unitatl de desfacere cu arnanuntul:
(inclusiv spatiile comerciale - spatii pentru activitatea de evidenta
incluse la parterul si nivelele operativa si anexe sociale 40 45
inferioare ale cladirilor de locuit - spatii de vanzare si anexe ale acestora:
cu si fara agregate frigorifice (alimentar general,
came, mezeluri, branzeturl, lactate pline,
tutungerii, mercerii, florarii, cafea-dulciuri etc.) 60 65
Unitati de allrnentatie publica:
spatii de consumatie (restaurante, braserii,
cofetarii, patiserii, cu si fara agregate frigorifice) 45 50
Unitati de prestari servicii:
spatii de lucru cu publicul (unitati de curatatorte,
PTT, croitorii, cizrnarii, reparatii TV etc.) 45 50
 I. mstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

Nivelul de presiune acustica, notat LP = 120 log10 10; atunci se impune ca nivelul de zgomot
cu L [dB] sau cu SPL (Sound Pre- sa fie limitat la 30 dBA In sufragerii. In
ssure" Level) [dB] reprezinta nivelul de LP= 12o[da]; cazul cladirilor de Invatarnant, se reco-
zgomot dintr-un anumit punct acustic, rnanda ca un echipament functionand
este calculabil cu formula: In general zgomotele din natura per- cu lntreruperi sa nu genereze un zgomot
ceptibile de om sunt cuprinse intre mai mare de 38 - 40 dBA In biblioteci,
LP [da] = SPL[da] = 1010910 :·1: aceste doua limite 0 - 120 [dB]. In fig. centre de documentare, localuri medi-
0 4.12.2 este prezentata o harta a diferite- cale sau un zgomot mai mare de 43-45
lor actlvitatl si nivelul de presiune acus- dBA pentru alte sali, Zgomotul propagat
tica ce le caracterizeaza. Zgomotele le- In interiorul salilor de rnuzica sau In salile
L [dB]=20/og P.,
P to Po (4.12.3) jere (sub 40 dB) sunt caracteristice na- de limbi straine, trebuie sa fie mai mic
turii, fara zgomote provenite din activita- de 30 dBA.
unde: tea omului. In categoria zgomotelor in- Acesta valori, prezentate mai sus,
Pa - este presiunea de referinta (carac- termediare se incaoreaza multe categorii sunt mai scazute decat valorile maxime
teristica propaqarii sunetului In de activitati: de la munca de birou (In jur admisibile pentru camerele de destina-
aer), ce corespunde limitei infe- de 55 dB) la zgomotele stradale concer- tli diferite, deoarece nivelul de presiune
rioare de auditibilitate: te de rnuzica (pana la 100 dB), iar acti- acustica rezultat la interiorul camerelor
P; = 20 · 10-6 Pa vitatile ale carer zgomote depasesc 100 este generat de mai multe surse de
dB sunt considerate ca atinqand pragul zgomot, nu doar echipamentele insta-
Astfel limita inferioara a nivelului de de durere auditiva, latiei de incalzire. In tabelele 4.12.1 $i
presiune este obtinuta pentru Per= Pa· Normele privind nivelurile admisibile 4.12.2 sunt prezentate cateva valori
sl anume: de zgomot pun In evidenta un nivel ma- maxime admisibile ale nivelului de zgo-
xim admisibil pentru asigurarea con- mot recomandate In functie de desti-
LP = 20 tco; ~: ; fortului acustic. Putem pune conditia ca natiile spatillor respective.
zgomotul provocat la interiorul ca- In aceste tabele sunt indicate limitele
LP = 20 »o; 1; merelor de locuit de catre centralele ter- admisibile ale nivelului de zgomot sub
LP = 0 [dB]; mice sau punctele termice nu este su- forma a doi parametrii:
perior la 25 - 30 dBA. Putem de aseme- - valoarea maxima aomisibila pentru
iar limita superioara a nivelului de nea pune conditia ca zgomotul provocat fiecare frecventa, sub forma curbelor
presiune este obtinuta pentru de catre aparatele individuale de Incal- de zgomot Cz sl
p = 20 Pa, $i anume:
0,
zire sa nu depaseasca 25 - 30 dBA In - valoarea maxima acrnlsiblla pentru
20Pa camerele de locuit sau 40 - 45 dBA In zgomotul perceput de catre ocupanti
L = 20 lo ;
910 bucatarii. In cazul In care bucatariile nu exprimat in dB(A), indicate pentru di-
p 20 · 10-5 Pa
sunt despartite prin pereti de sufragerii, ferite tipuri de cladiri si diferite tipuri
LP = 20 /og10 106;

Tabel. 4.12.2. Limiteadmisibileale niveluluide zgomotpentruspa1:iilede montajale centralelorinstalaimor

ce asiauri confortulinterior
Valoarea adrnisibila a
nivelului de zgomot
Nr. I Tipul de cladire Unitatea functionala echivalent interior
crt. exprirnat in: ·--
Nr. de ordine dB(!\)
I al curbei Cz
1 Statii de hidrofor 85 90
2 Camera de troliu a ascensorului 85 90
3 Centrale si puncte termice 85 90
4 Posturi de transformare 55 60
5 Spatii pentru primirea rnarfurilor si depozitarea ternporara
ambalajelor din unitatlle de desfacere cu arnanuntul - 75
6 Spatii pentru desfasurarea procesului tehnologic din unitatile
de alirnentatie publica (bucatarii, ateliere de cotetarie etc.) 70 75
7 Centrale termice fara compresoare (stath, frigorifice,
centrale, de ventilare) 80 85
8 Cladiri de locuit Centrale tehnice cu compresoare 85 90
9 social-culturale si comerciale Spatii tehnologice ale unitatllor de curatatorle:
- fara compresoare 75 80
- cu compresoare 85 90
10 Ateliere:
- cu actiune de impact (clzrnarli, reparatii rnobila) ' 85 90
- fara actiune de impact i 70 75
11 Ateliere de productie in scoli 80 85
12 Spatiu cu grup electrogen cu putere < 125 kVA 100 105
13 Camere de sterlizare cu centrifuge de sterlizare 75 80
14 Sali calculatoare 70 75
15 Sall cu rnasini de perforat 70 75
16 Sall cu agregate (ventilatoare, electropompe,
stabilizatoare de curent etc.) 85 90
17 Birouri si alte spatii 50 55
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lastalatii de lncalzire

de destinatii de camere. tot In dB, dar pentru a se sublinia dB(A), litera "A" dintre paranteze su-
Tabelele4.12.1si 4.12.2se folosescIn faptul ca este vorba de un nivel de bliniand faptul ca se toloseste curba A
felul urrnator: Se intra In tabel cu tipul zgomot deja ponderat se va nota cu de ponderare.
cladirii sl destinatiacamerei si se citesc
cele doua valori limita Curba Cz si nivelul [dB] 15 .....------.,.,----,-, . . ., . . ., . . ,.,. ,. ., ,.,. , ,- -,--,-..,...-,.-,-.,,..,....,..,---,,---,-,. . ., . . ., . . ,.,-, -.. ,- , -,----,--, . ,. , . ,. , ., . , rrn,
I I I I I I Ill t I I I I I Ill I 0 I I Ill
• -·.,. L • ' ••
de zgomot ponderatexprimatIn dB(A).
I I I I I I Ill I ' ••• I ••

10 ••••·'-••\.J.J.•.i..L'-1.
I 0 I I I ~~~ .... ·:···- ~ - ~- ~ ~:w.'- ~~~ .. - - ~. - -:- -~ -:- ~ ~~~
I Ill
•••• J •••
I
• ••
t
\..•.
I I

Avlnd valorea curbei de zgomot ma-

• O I I I I I I I I
I 0 I I I I Ill Ill O 0 I I I I I l•O I I t I I IOI

xima adrnisibila se va citi din diagrama 5 .... ·: .. :. :·: ·:·: ::: - - - . ~. - ·:· -~ ·:· ~~~. "/"·: - - : - :·: ·:·: ::~.~- - - - ~ - - -:- ·: ·:·: :::
I I 0 0 I I Ill I I I 0 000

de definire a acestor curbe (tabel.

4.12.3) nivelul de zgomot corespunza-
tor pentru fiecare frecventa,
-~ : : :~·:;:~:j:j:~j~-~::f--~~-··:·-;_-~-~~+----~--~-~<-~::
-1 0 • • • • ~ • • ; • ~ • ~:~-~~ ~ ·.' • • • I
: : : : ::
I I I I II I

Nivelul de zgomot ponderat, rnasura- : : 1:,:.:::: : : : : ::::: : : : : ::::: . : : : : :::

bil In dB(A) indica nivelul de zgomot -1 5 : - . :; .:.·· :-:·: : : : - - - : - - ·:· . : ·:· : : : : : : .. : . : . : ·:·:::: : .. ·:· . : ·:· : : : :
perceput de urechea urnana. Datorlta -20 .; ..,~·: ~- ~ .:.~ ~. . ... ~ ... :. .; .; ~ ~~~~ .; .. ~. ~- ~ .:.~ ~~~ ~ ... :. .; .; ~ ~~~
anatomiei acesteia oamenii nu pot per-
cepe zgomote cu acuratete decat in-
-25 - ::·:f _ ~ _ j_; _~ : :~~ - - - _ j _ - -~- -~ -~- ~ ~~~j- - - - -~ - - ~ - ~-j-~-~ ~~~ - - - _ j _ - -~- -~ -~- ~
jjj
gama de trecvente 1000 Hz - 4000 Hz, -30 -curb_A (dB)
In afara acestui interval oamenii percep -35 • • ·Curb_ B (dB)
mai putin decat zgomotul real. Aceasta
-40 --Curb_ C (dB)
diferenta de nivel de zgomot Intre eel
real $i eel auzit de catre oameni este . . . . . . .
' ' '''' ''''
''''
'' '''' . ....
--------Curb_ D (dB)
-45
variabila In functie de frecventa, iar ....................................................................................................... ' ',,, ..
-50 ' . ''' ....
modul de variatie este prezentat In fig.
-5 5
' . '''
'''
.~ - - :' - ~. - .'''-·- •.•.''' - - - - :' - - -:-' - ~ -·- .....
'''
'''''
''''
''''
- - - - -
.' ' '' '' '''
.~ - - ': - ~''- . -·-'' •.••
' '' '' '''
'''
- - - -
.
: - -
'
'
-:- - • -·-
''''
',,,
',,,
.••• . ....
4.12.4. sub torma grafica. In aceasta ' ' . ' . ' . '
figura sunt prezentate patru curbe de -60 -+-"--~~~~....-~·~~~~-.-~·~·~·~~..-~·~·~~ ...........
ponderare, diferenta dintre ele con-
10 100 1000 10000 100000
stand In faptul ca se folosesc diferit In
functie de valoarea nivelului de zgomot Frecventa [Hz]
si de destinatia camerei. Valoareanive- Fig. 4.12.4. Definirea curbelorde ponderare de la zgomotulreal misurat
lului de zgomot ponderat se mascara 1n dB la eel auzit de oameni exprimatTn dB(A)

Tabel. 4.12.3. Definirea curbelorde zgomot Cz conformSTAT 6165.

Frecvente medii [Hz]
Nr. de
ordine al 31,5 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
curbei C2
Nivel de presiune acustica, in [dB]
0 55,4 35,5 22,0 12,0 4,8 0 - 3,5 - 6, 1 - 8,0
5 58,8 39,4 26,3 16,6 9,7 5 + 1,6 - 1,0 - 2,8
10 62,2 43,4 30,7 21,3 14,0 10 6,6 + 4,2 + 2,3
I
15 65,6 47,3 35,0 25,9 19,4 15 11,7 9,3 7,4
20 69,0 51,3 39,4 30,6 24,3 20 16,8 14,4 12,6
25 72,4 55,2 43,7 55,2 29,2 25 21,9 19,5 17,7
30 75,8 59,2 48, 1 39,9 34,0 30 26,9 24,7 22,9
35 79,2 63,1 52,4 44,5 3,89 35 32,0 29,8 28,0
40 82,6 67,1 56,8 49,2 43,8 40 37, 1 34,9 33,2
45 86,0 71,0 61, 1 53,6 48,6 45 42,2 40,0 38,3

50 89,4 75,0 65,2 58,5 53,5 50 47,2 45,2 43,5

55 92,9 78,9 69,8 63,1 58,4 55 52,3 50,2 48,6
60 96,3 82,9 74,2 67,8 63,2 60 57,4 55,4 53,8
65 99,7 86,8 78,5 72,4 68, 1 65 62,5 60,5 58,9
70 103,1 90,8 82,9 77,1 73,0 70 67,5 65,7 64, 1

75 106,5 94,7 87,2 81,7 77,9 75 72,6 70,8 69,2

80 109,9 98,7 91,6 86,4 82,7 80 77,7 75,9 74,4
85 113,3 102,6 95,9 91,0 87,6 85 82,8 81,0 79,5
90 116,7 106,6 100,3 95,7 92,5 90 87,8 86,2 84,7
95 120,1 110,5 104,6 100,3 97,3 95 92,9 91,3 89,8

100 123,5 114,5 109,0 105,0 102,2 100 98,0 96,4 95,0
105 126,9 118,4 113,3 100,6 107,1 105 103,1 101,5 100,1
110 130,3 122,4 117,7 114,3 111,9 110 108,1 106,7 105,3
115 133,7 126,3 122,0 118,9 116,8 115 113,2 111,8 110,4
120 137,1 130,3 126,4 123,6 121,7 120 118,3 116,9 115,6

125 140,5 134,2 130,7 128,2 126,6 125 123,4 122,0 120,7
130 143,9 138,2 135,1 132,9 1331,4 130 128,4 127,2 125,9
 I. tnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

la ultimele doua situatii analizate (b $i pentru frecventele joase, in timp ce in

4.12.3. SURSE DE ZGOMOT
4.12.3.1. SURSE DE ZGOMOT TN
CENTRALA TERMICA
[ntr-o centrala termica principalele
componente generatoare de zgomot
sunt: arzatoarele, pompele, CO$UI de
furn si conductele. Nivelul de zgomot
generat de aceste aparate este diferit
de la caz la caz in functie de starea de
tunctlonare a acestora: puterea terrnica
la care tunctioneaza arzatorul si res-
pectiv punctul de functionare al pom-
pelor. Masurarea acestor nivele de
zgomot (nivel de presiune acustica) se
realizeaza diferit de la o centrala termi-
ca la alta in functie de amplasarea
aparatelor in spatiul centralei. Nivelul
de zgomot eel mai ridicat in cazul fun-
ctlonarf arzatoarelor este in apropierea
acestora, in timp ce nivelul de zgomot
generat de pompe este eel mai ridicat
in apropierea pompelor. Ca lndicatli
generale, putem considera ca nivelul
de presiune acustica se masoara eel
mai adecvat in «centrul» spatiului cen-
tralei termice.
Cu titlul de exemplu se prezinta va-
lorile rnasurate Intr-o centrala terrnica,
in trei situatii:
a) nu functioneaza nici pompele $i nici ar-
zatoarele; inregistrandu-se 48 [ dBA],
b) functioneaza doar pompele; inregistran-
du-se 60 [dBA], crestere de 12 [dBA],
c) tunctioneaza atat pompele cat si ar-
zatoarele la sarcina maxima, inregis-
trandu-se 70,5 [dBA], introducand o
crestere supltrnentara cu 10,5 [dBA]
(fig. 4.12.5).
lntluenta acustica a unui echipament
fiind observata prin comparatia nivelu-
lui de zgomot din centrala intre doua
cazuri: cand echipamentul tunctionea-
za 1:,>i cane nu functioneaza. Pornind de
c) se deterrnina un nivel de zgomot co-
respunzator functionarii doar a arza-
toarelor, nu sl a pompelor. Valoarea
obtinuta este de 70, 1 [dBA].
Nivelul de zgomot generat de un ar-
zator este produs in duzele acestuia, in
curgerea combustibilului in focar sl prin
rnlscarea ventilatorului de aer insuflat,
acesta din urma avand o influenta
sernnificativa. Astfel, s-au rnasurat ni-
velele de zgomot pentru cele doua ti-
puri de arzatoare:
- cazane cu arzatoare atmosferice (ar-
zatoare fara ventilator pentru injectia
aerului necesar arderii), si tara exha-
ustor (fig. 4.12.6 a);
- cazane cu arzatoare cu ventilator
pentru insuflarea aerului necesar ar-
derii (fig. 4.12.6b).
Hernarcarn faptul ca in cazul arza-
toarelor atmosferice valoarea maxima
a nivelului de zgomot pentru o centrala
de aproximativ 1 MW este de 62 (dB)
80
70
60
12 dBA
50
40
30
20
10
0
Zgomot de fond
Functionarea echipamentelor
Fig. 4.12.5. lnflueniapompelor'i a arzltoarelor asupra nivelului
mecliu de presiune acustic6din centralstermic6
cazul arzatoarelor cu ventilator pentru
aerul insuflat pentru centrale termice
de putere echivalenta, nivelul de zgo-
mot este in medie de 80 (dB).
Oat fiind nurnarul mare de rnasurari
efectuate pe acest al doilea tip de ar-
zatoare, se poate determina un com-
portament mediu al acestora. $i anume
se poate prezice nivelul de zgomot ge-
nerat de un arzator in functie de pute-
rea terrnlca la care functioneaza aces-
ta, prin ecuatia:
LP = 9 · log10 {<P) + 70 (4.12.4)
unde:
L (dB) - este nivelul de zgomot gene-
P rat de arzator, iar <P (kW) este
puterea terrnica la care fun-
ctioneaza arzatorul,
Col;IUI de furn este un alt element al
unei centrale termice ce prezinta un rol
de amplificator de zgomot. lnfluenta
acestuia se rnanifesta atat in spatiul
centralei cat si in apartamentele inveci-
Zgomot de fond Zgomot de fond
+ POMPE + POMPE
+ARZATOARE

.
--
95 95
~
90 90 .
• . . . . .... . . ...
. . .... .11111· ..... --:·
85 85
80 80 ··-- ~ .
__,,, ___. . . .
I
'-
~ 75 75 "":"
co
"1:l 70
'-'
70
. . . -~ore \(
0.. 65 65
.....l
60 <?- ~
60
Cl
~1· e\C\\)\\C\ c lv {<\>~-\-

h ~"'°9\Uc\0
55 55
50
45
' y...
- I
:::.
n "
50
45
40 ~ k"> 40
10 100 1000 10.000 10 1000 10.000
f(Hz) <l> (kW)
a. Arzatoare atmosferice <l> = 990 kW b. Arzatoare cu aer insuflat
Fig. 4.12.6. lnflueniaventilatoruluide aer din cadrularzitoarelor.
a. Fara ventilator, b. Cu ventilator
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de lncalzire

100 100 100 100

90 90 90 - Amplificarea adusa de cosul de furn 90
80 80 80 80
-0- Functionarea centralei termice
70 70 70 70
~60 60 ~ 60 60
CD
~50 50 :!2- 50 50
o,
_9-40 40 _J 40 40
30 30 30 30
~ simularea functionarii centralei
20 20 20 20
terrnice
10 -0- Functionarea centralei termice 10 10 10
0 0 0 0
31.5 63 125 2505001000200040008000 31.5 63 125 250 500 1 000 2000 4000 8000
f (Hz) f (Hz)
a. La interiorul centralei termice b. La interiorul apartamentelor
Fig. 4.12.7. Efectul diferiteloraparate din centralatennici
turbulenta de la interior este variabil,
Lp (dBA) crescator cu lungimea conductei, in timp
48 ce pentru lungimi mai mari de 12 m ni-
45 velul de zgomot rarnane cvasi constant.
/ cupru
44 I I I
Coturile, la randul lor, sunt generatoare
J' de turbulenta, deci de zgomot. Un an-

42
40
38
36
34
32
30
------ --- -- -- --
280,01
Fig. 4.12.8. Vari8'ia nivelului de presiune acustici la interiorulcamerei
datoriti turbulenieidin interiorulconducteide alimentare cu apA.
nate (in cazul in care CO$UI de furn este
integrat la interiorul claoirii). Amplifica-
rea pe care o produce un CO$ de furn
este diferita in functie de structura
acestuia, de existenta izolatiei termice
si fonice la interior, de nurnarul de Ca-
nale, si dimensiunea acestuia. Astfel
determinarea amplificarii zgomotului
produsa de CO$UI de furn se realizeaza
prin masuran in «centrul» spatiului cen-
tralei si al camerelor invecinate cu pe-
retii cosului de furn. Un astfel de
exemplu este prezentat in fig. 4.12.7. A
fost sirnulata functionarea unei centrale
termice din punct de vedere al
zgomotului produs de aceasta, prin
reproducerea aceluiasi zgomot aerian
din centrala cu ajutorul difuzoarelor.
Compararea celor doua situatii pune in
evidenta amplificarea nivelului de zgo-
mot datorata cosului de furn in cazul
functionarii centralei fata de cazul si-
rnularii functionarii acesteia.
Astfel se observa ca efectul cosului
de furn asupra nivelului de zgomot este
limitat, din punct de vedere al dome-
niului de trecvente, Amplificarea zgo-
motului produsa de CO$UI de furn sea-
de de la 40 [dBA] la 31,5 [dBA] pana
la 0 [dBA] la 50 [dBA].
Conductele sunt de asemenea o sur-
,,,,,,~
plastic ~~
I
I I
r sonor cu 3 - 10 dB superior celui generat
otel plumb
I /
I
,,
I~'
II. ~
zgomot de fond
- ~ -- --- - - - -1- - - r -1- t -i-i
0,01
Debit[l/s]
sa de zgomot datorita turbulentelor ce
apar la interior. Nivelul de zgomot ge-
nerat de curgerea turbulenta este va-
riabil in functle de materialul din care
este tabricata conducta sl de debitul
de fluid, viteza, diametrul si lungimea
conductei. Nivelul de presiune acustica
creste de o rnaniera brutala simultan
cu viteza apei, atunci cano se trece de
la o curgere larninara la o curgere tur-
bulenta. Fig. 4. 12.8, prezinta aceasta
crestere a nivelului de presiune acus-
tica din interiorul camerei standardiza-
te de rnasura in functie de debitul de
apa, pentru diferite tipuri de conducte.
Aceste rezultate au fost obtinute pen-
tru o conducta in torrna de cadru de
dimensiune 1,5 m x 1,3 m plasata in
centrul camerei fixata printr-un mijloc
de suspensie suplu de cauciuc.
Pentru o aceeasi vlteza a apei, nivelul
sonor al unei conducte scade odata cu
cresterea diametrului sau interior. Deci,
pentru un acelasi nivel de presiune
acustica, diametre mai mari ale conductei
permit viteze de crcuiatle a apei mai
ridicate. Nivelul de presiune acusfica
creste cu aproximativ 4 dB la dublarea
vitezei medii a apei in conducte.
Pentru lungimi de conducta mai mici
de 12 m, nivelul de zgomot generat de
samblu de patru coturi produce un nivel
de o conducta dreapta de lungime simila-
ra sl de aceeasi viteza medie. De o ma-
niera asemanatoere, si bifurcatiile, teurile
la impreunare sau separare, schimbarile
de sectiune genereazao perturbarea lini-
ilor de curent ale apei, ducand la produ-
cerea unui zgomot.
Un zgomot de $OC, cunoscut sub nu-
mele de lovitura de berbec, se produce
atunci cand o curgere requlata intr-un
sistem de conducte de alimentare cu
apa este brusc Intrerupta, intreruperea
brusca a curgerii creaza o crestere brus-
ca a presiunii ce se propaqa ca o unda
de $OC in amonte de vana,
intr-o retea de alimentare cu apa,
acest fenomen poate survine atunci
cane curgerea apei este brusc oprita,
de exemplu in momentul inchiderii unui
robinet, unei electrovane sau a unei
vane pneumatice. in cladirile de locuit,
in cadrul instalatiilor de lncalzire acest
fenomen poate aparea in momentul in-
chiderii simultane a robinetilor termo-
statici de pe tatada sud.
4.12.4. Nivelul de zgomot la
interiorul •i exteriorul centralei
tennice exterioare
4.12.4.1 Nivelul de zgomot la interiorol
centralelor termice
Un studiu realizat pe o baza de date
de 145 de centrale termice caracteriza-
te de putere terrnica sub 16 MW a avut
ca scop prezentarea legaturii dintre ni-
velul de zgomot al centralelor termice
si puterea lor terrnica (fig. 4.12.9).
Helatia de calcul a nivelului de zgo-
mot L (dBA) de la interiorul centralei
termic~ in functie de puterea terrnica <P
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de Incslzire

(kW) qenerata de cazane este:
LP= 10 · /0910 (<!>) + 55
Aceasta relatie poate ti folosita pen-
tru prezicerea nivelului de zgomot ge-
nerat de o centrala terrnlca in functie
de starea ei de functionare. 0 alta in-
forrnatie utila ce poate ti prezisa este
valoarea sub care se va gasi nivelul de
zgomot cu o incredere de 95 %:
Lp95% = 10 · /0910 ( '1>) + 64
Atat ecuatille 4.12.5 :;;i 4.12.6 ce pre-
zlnta nivelul de zgomot din centrala ter-
mica cat :;;i relatiile prezentate in fig.
4.12.9 se folosesc de o maniera foarte
(4.12.5) sirnpla, :;;i anume: se intra in relatie cu
valoarea puterii termice a centralei
experirnata in (kW) sl se obtine valoarea
nivelului de zgomot ponderat, rnasurat
in (dBA).
Helatii asernanatoare sunt indicate :;;i
pentru fiecare dintre cele trei categorii
de frecvente (joase 125Hz 250Hz, medii
500Hz 1000Hz sl inalte 2000Hz 4000Hz)
(4.12.6) pe aceeasi baza de date de 145 de
centrale termice (fig. 4.12.10).
Eroarea de predictie a nivelului de
zgomot folosind aceasta rnetoda, poate
ajunge spre 10 dB. 0 alta rnetoda de
predictie a nivelului de presiune acus-
tica generat de un cazan Intr-o anurnita
incapere, tine cont pe de o parte de vo-
lumul incintei :;;i pe de alta parte de zgo-
motul produs de cazan intr-o camera
specializata pentru rnasuran acustice de
caracteristici standardizate, numit :;;i pu-
terea acustica a cazanului.
Cand se dispune de un raport de incer-
cari acustice ale cazanelor sau ale
centralei termice, raport ce prezinta va-
loarea nivelului de putere acustica Lw
(dBA) a cazanului,se poate determina ni-
velul de presiune acustica in spatiul real

Lp (dBA)
100

80

«
so L~~~~~ _ _g_ _
IO 20 SO 100 500 1.000 5.000 I0.000 101,._~~~~~~~~~~~~~~~~~~"--'-~~~
<l> (kW) 101 102 103 104
Fig. 4.12.9. ~ dintre nivelulde
putere acusliciljli putereatennici a
Puterea terrnica a centralei termice <I> [kW]
centralelor tennice, cu arzitor Fig. 4.12.11. Nivelul de presiune acustici in incintl centralei tennice [dBA],
abnosferic pentru arzltoare cu aer insuflat

-+-~<---+-i -++
.-1L_
IO 20 50 100 500 1.000 5.000 10.000 <l> (kW) 10 20 50 100 500 1.000 5.000 10.000 <l> (kW) 10 20 50 100 500 1.000 5.000 10.000 <l> (kW)

a. Frecvente joase 125Hz, 250Hz b. Frecvente medii 500Hz, 1000Hz c. Frecvsnte inalte 2000Hz, 4000Hz
Fig. 4.12.1 O. Corelatia intrenivelul de presiune acustici 'i puterea tennica a centralei tennice,firi ventilatorpentru
aerul necesar arderii, pentru frecvenie a. joase, b. medii c. inalte
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstaletll de incalzire

90
mao
"'Cl
°";70
u
-~ 60
u
: 50
c
.240
rn
Q.
e30 -(A) Leq=72d8

------ (8) Leq=73d8

~20
---&--- (C) Le q e B 1 dB

~ 10
z
0
~1QJf111, ··,,,_
10 100 1000 10000
'~ f (Hz)
CT - centralii termicii, 1, 2, 3 - cazane

Leg - Nivelul zgomotului echivalent (mediat in timp)

a. Amplasare urbana b. Valori rnasurate

Fig. 4.12.12. Mlsurlri de zgomot in jurul unei centrale tennice - exemplul de mlsurlri 1.
_______. N

7
Limita
m
:!:!.
ca
100

90

parcelei u
"iii 80
::I
u
ca 70
GI
c
10 lmJ ::I 60
"iii -+-(A) Leq=95dB

...
GI
Q. 50
----- (BJ
----fr--- (Cl
Leq=93dB
Leq=96dB

/ GI
"'Cl 40
(DI
--?IE--- ( E I
Leq:9Jd8
Leq=87dB
Leq=97dB
Qi ------- (F)
>
-------~~-~~~ *----~~ z 30
1 0 100 1000 10000
strada f (Hz)

a. Amplasare CT
- cazan cu CGL; 2, 3 - cazane cu carbune b. Valori rnasurate
Fig. 4.12.13. Mlsurlri de zgomot in jurul unei centrale tennice- exemplul de mlsurlri 2.

al centralei termice L (dBA) cu ajutorul
formulei: P (dBA), deci mai scazuta.
LP = ~ + 14 -10 log10 (v)
unde:
V [ m3] - este volumul incintei centralei
term ice.
Totusi, rareori beneficiem de lncercari
acustice ale cazanelor.Astfel vom estima
nivelul de putere acustica a cazanelor in
functie de sarcina termica a acestora <fr.
i; = 16 fOg10 ( </>) + 40
Astfel in cazul arzatoarelor cu aer
insuflat, formula de calcul, cu caracter
de predictie, al zgomotului unei centra-
le termice este dat prin ecuatia:
$i prezinta o rnarja de eroare de 5
Nomograma de calcul a nivelului de
(4.12.7)
presiune acustica, fig. 4.12.11, se to-
loseste astfel: pe axa orizontala se intro-
duce puterea terrnica a centralei, pe axa
verticala se introduce volumul spatiului
centralei, iar la intersectla celor doua
drepte se citeste valoarea nivelului de
presiune acustica, intre izocurbe.
Fata de cazul cazanelor cu arzatoare
(4.12.8). atmosferice, aceasta formula prezinta
o majorare de aproximativ 12 (dBA).
Astfel in cazul arzatoarelor atmosferice
formula de predlctie a zgomotului ge-
nerat de centralele termice la interiorul
acestora este dat prin ecuatia:
In cazul centralelor de apartament,
pentru un timp de reverberatie mediu
de 0,5 (s) caracteristic incaperii in care
este rnontata centrala, si cunoscand
nivelul de putere acustica al centralei,
putem folosi pentru estimarea nivelului
de presiune acustica ecuatia:
LP=~+ 11-1010910 (v) (4.12.11)
Exemplu de calcul 1:
Sa considerarn centrala termica a unei
scoli, spatiu caracterizat de o suprafata
de 35 m2 si inaltime de 4 m. Puterea a
centralei termice este de 400 kW. Care
este este nivelul de presiune acustica L
in spatiul centralei termice? P

LP = 16 toa; ( <1>) - 10 log10 ( V) +54 LP = 1610910 (<1>)-10 »o; (v) + 42 Rezolvare

Aplicand formula (4.12.9) se obtine:
(4.12.9) (4.12.10)
 I. lnstalatii de Incalzire
LP = 1610910 (400)-10 /0910 (35. 4) + 54
LP= 74(dBA)
Aceeasi valoare se obtine folosind
nomograma de calcul (fig. 4.12.11).
Exemplu de calcul 2:
O centrala rnurala este plasata intr-o
bucatarie de B m2 si 2,5 m inaltlme. Ni-
velul de putere acustica al cazanului
este de Lw=50 dB(A). Care este nivelul
de presiune acustica din bucatarie ?
Rezolvare
Aplicand ecuatia (4.12.11) se obtine :
LP = ~ + 11 - 10 /0910 ( v)
LP= 4B(dBA)
4.12.4.2 Nivelul de zgomot la exteriorul
centralelor tennice
Nivelul sonor ridicat la exteriorul cen-
tralelor termice influenteaza negativ
confortul in cladirile de loculnte din
imediata apropiere. Aceste niveluri de
presiune acustica ridicate se pot dato-
ra transmisiilor zgomotului de la inte-
riorul centralei prin:
- prizele de aer necesare arderii, trata-
bile prin montarea de atenuatoare de
zgomot;
- usa centralei, tratabilaprin montareaunei
usi acusticesau prevedereaunui sas;
- CO$UI de furn;
- zgomotul radiat de echipamentelemon-
tate la exteriorul centralei (de exemplu
cazan montat pe terasa cladiri).
La exteriorul centralelor termice nive-
lul de zgomot se poate rnasura in ur-
rnatoarele puncte:
- de jur imprejurul centralei;
- pe supratetele reflectorizante ale altor
cladiri:
- langa CO$UI de tum;
- langa prizele de aer;
- langa strada de o parte si de alta a
strazii:
- in parcurile din apropiere;
- in curtile interioare sau de lurnina ale
blocurilor din aproipiere;
- in mai multe puncte «colineare», ce
torrneaza un front;
- in alte spatii de interes in apropierea
centralei termice;
- la o inaltlrne de 1 m (in cazul curtilor
de gradinita. scoli) sau 1, 7 m in alte
cazuri.
Masurarile de zgomot constau in in-
registrarea cu ajutorul unui sonometru
a nivelului de presiune acustica, Tre-
buie inreqistrata nu doar valorea echi-
valenta, ci intreg spectrul sonor. Se vor
reprezenta grafic variatiile nivelului de
presiune acustica in functie de frec-
venta,
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Exemplul de masurAri1 (fig. 4.12.12)
Centrala este alcatuita din trei cazane
a 5 MW fiecare, echipate cu doua ven-
tilatoare de aer. Peretii centralei sunt
construiti pe baza de tabla $i sticla, iar
acoperisul din lemn sub torrna de
cupola. Masurarile s-au realizat cand
toate cele trei cazane tunctioneaza la
putere maxima. Nivelul de zgomot din
punctul C, exterior centralei la apro-
ximativ 17 m de centrala, este eel mai
ridicat. Nivelul de zgomot in punctul B
este un pie mai ridicat decat in punctul
A, desi este mai departat. Aceasta se
datoreaza reflexiilor undei sonore pe
peretele centrului comercial. lnstalarea
unui atenuator de zgomot pe orificiile de
ventilare ale spatiului centralei ar scadea
considerabil nivelul de zgomot propagat
la exterior.
Exemplul de masurAri2 (fig. 4.12.13)
Aceasta centrala terrnica cuprinde:
- doua cazane pe carbune (24 MW fie-
care). Fiecare cazan este echipat cu
un ventilator pentru aer de 22000
m3/h (fiecare ventilator avind coua
prize de aer), cu doua ventilatoare
secundare de aer aspiranc din cen-
trala $i un exhaustor;
- un cazan pe CGL (40 MW). Ventila-
torul de aer are debitul 5800 m3/h
beneficiind de doua prize de aer in
dreptul cazanului.
Nivelul sonor eel mai ridicat este in
interiorul centralei termice F, iar eel mai
scazut este in punctul E, la nivelul
strazii. Nivelurile sonore ridicate in
punctele A, B, C, D se datoreaza zgo-
motului provenind din prizele de aer
ale centralei. Se recornanda atat muta-
rea prizelor de aer la partea superioara
a centralei cat sl montarea de atenua-
toare de zgomot.
4.12.5. Nivelul de zgomot la
centralele tennice amplasate in
clidiri
In cazul rnasurarilor de zgomot la in-
teriorul unei cladiri se recornanda inre-
gistrarea acestuia in cat mai multe
spatii, in vederea deterrninarf experi-
mentale a prcpaqarii vibratiei produse
de centrala terrnica. Astfel se recoman-
da realizarea de rnasurari in interiorul
spatiului centralei $i al diferitelor came-
re din apartamente. Datorita formelor
geometrice diferite si a coeficientilor de
absorbtie ridicati ai suprafetelor pereti-
lor, este de presupus ca nivelul de
zgomot sa fie diferit la interiorul unei
aceeasl camere. Totusi in cazul came-
relor de dimensiuni scazute (sub 16
m2, de forme rectangulare) se poate
opta si pentru o singuira rnasurare re-
alizata in «centrul» camerei. lnaltirnea
la care se realizeaza masurarile poate
ti inaltimea de lucru, 1,2 m sau 1, 7 m
in functie de activitatea de la interiorul
camerei respective.
Trebuiesc realizate masurari obliga-
torii in centrala terrnica, pentru a con-
stata daca centrala functioneaza in li-
mitele admisibile ale confortului acus-
tic, adica daca zgomotul din centrala
terrnica se lncadreaza in limitele im-
puse pentru centrale termice (tabel
4.12.2). Daca nu, atunci trebuiesc pre-
vazute masuri de protectie la zgomot
inca de la nivelul centralei. Daca nivelul
de zgomot din spatiul centralei nu de-
paseste valorile lirnita admisibile, a-
tunci rnasurile de protectie trebuie sa
cuprinda si tratarea structurii peretilor
$i a strapunqerii acestora de catre con-
ducte. Aceste masuri de protectie vor
ti prezentate in paragrafele urrnatoare.
Pentru identificarea exacta a influen-
tel centralei termice asupra nivelului de
zgomot de la interiorul apartamentelor
se recornanda realizarea de rnasurari
pe timpul noptii, pentru a se lnlatura e-
rorile relativ ridicate introduse de trafi-
cul rutier.
Exemplu de masurAri3 la interiorul
unui bloc de loculnte (fig. 4.12.14 si
fig.4.12.15)
Astfel pentru o cladire existenta, cu-
noscandu-se structura sa constructiva,
si regimul de functionare al cladirii, si
al centralei de lncalzire, se cere sa se
determine prin rnasurarl experimentale
nivelul de zgomot din centrala terrnica
$i din apartamentele invecinate.
Rezolvare
Blocul de loculnte analizat dispune
de o centrala terrnica arnplasata la
subsol. Sarcina terrnica totala a centra-
lei termice este de 1,6 [MW], fiind
montate doua cazane de capacitati 1
si 0,6 [MW] amplasate central in spa-
tiul centralei, cu arzatoare invelite cu
capote acustice in vederea dirninuarii
propaqarii zgomotului (fig 4.12.14). Ca-
nalul de furn este ingropat, amplasat
intre apartamente, iar CO$UI de furn se
atla la interiorul cladirii intre aparta-
mente. Apartamentele invecinate cen-
tralei termice sunt plasate in lateralul si
deasupra acesteia. Astfel, apartamen-
tul 1 este invecinat cu spatiut centralei
termice, fiind despertit de acesta prin-
tr-un perete de 1 1/2 caramizi, tencuit
pe ambele parti si prin spatiul hidrofo-
rului. Apartamentele 6, 10, 14 si 18
sunt plasate deasupra acestuia, iar
apartamentele 7, 11, 15 si 19 se ga-
sesc deasupra centralei termice.
 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire I. lnstalatii de incalzire

Protocolul de rnasura a constat In ma- acustica echivalent si media ponderata Tn fig. 4.12.15 este reprezentat 30
surarea lntregului spectru al nivelului de ternporara a acestuia. Majoritatea corpul de cladire In care este amplasa-
presiune acustica timp de un minut, aparatelor de rnasurat presiunea acus- ta centrala terrnica, Sunt reprezentate
calculandu-se apoi nivelul de presiune tica realizeaza automat aceste calcule. grafic planurile de arhitectura ale par-

Pasarela
,---------<-~~c~o~taOm)
CAMERA HIDROFOR

0
0
(0
C')

io
co
C')
0

SUFRAGERIE

0
0

"
C')

BUCATARIE

3500-6-5_0_0==~~===2_2_0_0
___

Fig. 4.12.14. Plan parter. StAnga-apartamente1, 6, 10, 14, 18.

Dreapta - centrala terrnica, apartamente 7, 11, 15, 19

Leq
[dBA]
Etaje 3,4
65

60

Etaj 2
55

50

45
Etaj 1

40

35
Parter
30

25

Fig. 4.12.15. Propagarea zgomotului 1n clidire

 I. lnstala!ii de incalzlre
terului si primelor doua etaje. Se ob-
serva pozitiile centralei termice, a apar-
tamentelor $i a cosului de furn interior
cladirii. Suprafata pardoselii fiecarei
camere In care s-a rnasurat nivelul de
zgomot este colorata conform valorii
lnregistrate.
Se observa ca apartamentul eel mai
afectat este apartamentul nurnarul 1,
plasat In laterala centralei termice. Din
cadrul acestui apartament holul este
eel mai afectat, lnreqistrandu-se un
nivel echivalent de zgomot de 44,3
[ dBA]. In sufrageria apartamentului s-
au lnregistrat doar 35 [ dBA ], aceasta
scadere puternica a nivelului de zgo-
mot datorandu-se probabil holului si
carnar!l, ce joaca rolul de spatiu tam-
pon lntre sufragerie si centrala terrnlca.
In camera mica a apartamentului s-au
lnregistrat 29,6 [ dBA ], spatiul hidrofo-
rului jucand de data aceasta rolul spa-
tiului tampon. In apartamentul 6 (etaj
1), valoarea maxima a fost inreqistrata
In sufragerie 36,4 [dBA], valoare mai ri-
dicata decat In cazul sufrageriei apar-
tamentului 1; aceasta diferenta se da-
toreaza la prima vedere lipsei camarii
existente In apartamentul 1. In camera
mica a acestui apartament, In ciuda
existentei a doi pereti comuni cu CO$UI
de furn (deci aparent un nivel de zgo-
mot mai ridicat), nu s-au lnregistrat de-
cat 31 [dBA]. In celelalte doua camere
avand pereti comuni cu CO$UI de furn,
camere ale apartamentului 11 (etaj 2),
s-au lnregistrat valori (34,5 [ dBA]; 35,2
[ dBA]) mai ridicate, decat In camera
mica (31,5 [dBA]), fara perete comun
cu CO$UI de furn.
In concluzie, cele mai afectate came-
Pornirea arzatorului
50
~
CD
45
-
'O
a.
_J
40
Zgomot de fond
35
30
0 12 18 24 30 36
Fig. 4.12.16. Variaiia nivelului de putereacustict a unei centralemurale pe gaz in timpulunui ciclude funciionare
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
re sunt acelea care au perete comun
cu centrala terrnica. Camere care au
perete comun cu CO$UI de furn sunt
mai putin afectate de zgomotul centra-
lei termice. In restul de camere, nea-
vand pereti comuni nici cu centrala ter-
mica $i nici cu CO$UI de furn, zgomotul
produs de centrala nu se resimte prac-
tic deloc, nivelul de presiune acustica
fiind determinat de zgomotul stradal.
Ponderea zgomotului stradal din nivelul
de zgomot interior exotica valorile
acestuia relativ ridicate din sufrageriile
apartamentelor 1 $i 6. In camerele mici
ale acelorasi doua apartemente s-au
lnregistrat valori cu 5,4 [dBA] mai sea-
zute cecat In sufragerii. Se pune astfel
In evldenta faptul ca ponderea zgo-
motului stradal este sernnificativa.
Masurarlle realizate pe timp de
noapte pun In evidenta Inca o data im-
portanta rnajora a zgomotului stradal.
De exemplu, s-a rnasurat nivelul de
presiune acustica In camera mica a
apartamentului 1 pe timp de noapte,
mai ridicat In timpul nefunctionani cen-
tralei termice decat In timpul functiona-
rii acesteia. Acest fenomen se explica
prin zgomotul stradal mai mare In tim-
pul nefunctionarii centralei decat eel
din timpul functicnarii acesteia. De aici
se observa irnportanta protocolului de
rnasurare:
- irnportantasirnultaneitatiimasurarilordin
centrala terrnica $i din apartamente;
- irnportantamasurarilorpe timp de noap-
te, spre ora 02:00 - 03:00, cand zgomo-
tul stradal este constant scazut,
I I I
42 48 54·· 105·· 1·10· rso
mo 112· 124.
Timpul (s)
4.12.6. Zgomotul produs de
centrale tennice de apartament
Puterea acustica a cazanelor murale
este furnizata de catre fabricant. Valoa-
rea acesteia este variabila In functie de:
- fabricantul cazanului;
- tipul cazanului;
- puterea terrnica furntzata de cazan;
- modul de instalare a cazanului.
Toti acesti parametri au o influenta
asupra atat a nivelului de putere acus-
tica cat sl a repartltiei spectrale a ener-
giei acustice radiate.
Minicentralele termice cu tiraj fortat
al gazelor de ardere sunt mai silentio-
ase decat cele cu tiraj natural, la pu-
tere terrnica maxima de functionare,
Dirnpotriva, pentru o putere terrnica re-
dusa centralele termice cu tiraj natural
sunt mai silentioase. In acest ultim caz
zgomotul centralelor cu tiraj fortat pro-
vine In principal de la exhaustor. De
exemplu nivelele de putere acustica
observate pentru centrale murale:
- cu tiraj tortat: 44 - 48 dB(A)
- cu tiraj natural: 46 - 50 dB(A) sau;
- 39 - 42 dB(A) pentru o functionare
redusa.
Fig. 4.12.16 prezinta evolutia zgomo-
tului intr-un ciclu de functionare a unei
mini centrale termice de apartament.
Sunt prezentate influentele diferitelor
organe ale aparatului asupra zgo-
motului produs de catre centrala,
Nivelul de zgomot de fond din apar-
tament din spatiul In care a fost mon-
tata centrala, variaza In jur de 30 - 35
dBA, In timp ce nivelul de zgomot din
timpul tunctionarii se lncacreaza Intre
Trecere catre
turatie scazuta
············ ········ Op.rfreapoiTW>er·
f42 154 2·05·· 2·10
136 148 2·00 212. 2·24.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstelatii de lncalzire

70 ~--------~
c;'.i
50~----------------------- ~60 +--------'?'"'=-J
;so
45-r-----------::;.------~------~r----- al 40 +-----n.------i
8 30 -r----7<.1~------t
4ot-~~-;?"_.L-~~~~~-=:?.::::::::::::::::::~~----- ~20
35+-~~~~~~~~~~~----,~----=#-~~~~ Q) 10 ---------------<
3 0 -1---.--~~--.--~~---1
30+-::-----.~=----=~~~~'=J___~~~~~~~~~~

~ 70 ~--------~
~ 60 -t---------,;:,---=~
15
10 +-----
.1~~~'?,;.··.·;*,;}\);•·:,iiJ,f0'~:~;.,~~~:;:~. ~50
g 40 __,,-- _....A;7V
~
j•zgl;i~~·~~··n,.)'i~;i5$t. · :g 30 -+------------<
5 ----~,~ ttiiili''m6:s'bo Hz •·•··",;'!'? '<'! 'ss ~ 20 -t-----------;
o-1----.--....----.--....---r--...---r--.---.-___,.-- ......___,-..,....__,.-....----.--..- ..... g- 10 -----------i
0
0
L()
C\J
0
<O
0
0
0
L()
L() 0
0
0
0
0
C')
<O
0
0
co
0
0
0
L()
0
0
0
0
0
0
0
L()
0
0
0
0 3 0 -r--.-~.---.--.--~-.---i
C\J C\J C') ..,. L() 0 C\J
~ 0
C\J
L()
C\J C')
0
..,.
0
L()

f (Hz)

Procent aer insuflat (%)

Fig. 4.12.17. lnflueniaprocentuluide aer insuflatasupra nivelului de putere acustici

40 - 45 dBA In functie de starea mini-
centralei. in timpul functionarii atat a
arzatorului cat si a pompei nivelul de
presiune acustica este de 44 dBA. Por-
nirea si respectiv oprirea arzatorului
sunt caracterizate de niveluri de presi-
une acustica mai ridicate 54 dBA si
respectiv 48 dBA. Oprirea functionarii
arzatorului, duce la 0 scadere a nivelu-
lui de zgomot de 1 dBA, de la 44 dBA
spre 43 dBA. Diminuareaturatlei pom-
pei conduce la un nivel de zgomot si
mai scazut, de aproximativ 42 dBA.
Zgomotul arderii combustibilului este
un zgomot de frecvente joase care de-
pinde de procentul de aer insuflat ne-
cesar arderii (fig. 4.12.17). Se observa
mai lntai tendinta crescatoare a nive- presiune acustica variaza ,,proportio-
lului de putere acustica cu frecventa nal" cu puterea terrnica ajunqand la 47
indiferent de procentajul de aer insu- dBA pentru 23 kW sau 50 dB pentru
flat lnfluenta procentului de aer insu- 28 kW. in schimb In cazul centralelor
flat asupra nivelului de putere acustica cu tiraj tortat nivelul de presiune acus-
a centralei se rnanltesta diferit pentru tica rarnanecvasiconstant In jurul valo-
frecventele sub 1000 Hz, fiind mult mai rii de 46 dBA.
mare tata de cazul frecventelor peste
1000 Hz, cand reducerea acestui 4.12.7. Zgomotul produs de
procentaj conduce la 0 scadere foarte echipamentele instalaiiei de la
mica a nivelului de putere acustica. consumatori
Puterea terrnica a centralei influen-
teaza nivelul de zgomot generat de in incaperi, una din sursele de zgo-
aceasta. Totusi aceasta influenta este mot o reprezinta turbulenta apei In
diferita In functie de tipul centralei (fig. conducte, coturi, rarnificatii, In robineti
4.12.18). Pentru centralele tara cos de si In radiatoare. O alta sursa importan-
furn sau cele cu tiraj natural, nivelul de ta de zgomot o reprezinta robinetli ter-

5 1
50
49
~~IE
Centrals
"':· ..... "':· .

-
~ 47
48 -+-----+---+-----+---fara cos

~
3: 46
_J
45
44
43
Centrals cu
42 tiraj tortat
10 1 2 1 4 1 6 1 8 20 22 24 26 28
Puterea terrnica [kW]
Fig. 4.12.18. lnflueniaputeriitennice asupra zgomotuluila centralemurale
1 - centala terrnica rnurala(fara cos - cu tiraj natural),
2 - centala terrnlca rnurala (cu tiraj fortat),
 I. lnstalatii de lncalzlre Capitolul 4: Sisteme de incalzire

dimensionarea conductelor $i la echilibra-

Corp
Conducta
robinet
termostatic
Fig. 4.12.19. Comportamentulacustical robinetilortermostatici
mostatici, atilt datorita faptului ca sunt
in .contmua" rniscare pentru a regla
debitul de agent termic si a asigura
temperatura dorita la interior, cat sl da-
torita turbulentei apei la interiorul aces-
tora. Zgomotul produs de robinet de-
pinde de formele de la interiorul aces-
tuia, corpul din tonta si clapeta aces-
tuia putand provoca mai mult sau mai
putin zgomot. Zgomotele generate in
corpul robinetului termostatic sunt
transmise componentelor cu care
acesta se afla in contact: conducta de
tur, capul termostatic $i corpul de in-
calzjre (fig. 4.12.19). Atat aceste trei
rea hidraulica sa nu forteze un robinet sa
Coro lncalzire aiba punctul de functionare in zona:
V L..100 [l/h] sl sp» 1 [bar].
fn cazul in care punctul de functlonare
al robinetului termostatic se sltueaza in
aceasta zona, se recomanda adoptarea
unei soutii de diminuare suplimentara a
diametruluiconductelor in vederea creste-
rii pierderilor de sarcina.
Corpul de incalzire ofera o supratata
mare de emisie $i poate actiona de o ma-
niera asernanatoare unei membrane a
unui difuzor deci arnpliticand zgomotul
generat in corpul robinetului. Analiza
acestui fenomen nu se poate face decat
luand in considerare cuplul robinet-radia-
tor. Trebuie luate cateva masuri pentru a
componente ale instalatiei de Incalzire, inlatura discomfortul pe care i1 pot produ-
cat sl corpul robinetului transmit zgo- ce aceste instalatii, Simpla pozitionare a
motul spre interior sub torrna de zgo- patului din dormitor la distanta de radiator
mot aerian. ar putea fi suficienta.
Nivelul de zgomot generat de un robi- Fig. 4. 12.21 prezinta de o maniera
net termostatic este de obicei inferior 30 - exemplificativa nivelurile de putere
35dB, fiind variabil functie de punctul de acustica rnasurata in camera reverbe-
functionare al robinetului,adica de debitul ranta de incercari pentru diferite tipuri
de agent termic ce trece prin robinet sl de de radiatoare de putere terrnica egala
diferenta de presiune ce se pierde in acel cu 1kW: zgomotul produs de robinet,
robinet (fig. 4.12.20), desi nivelul de $i zgomotele produse de cuplul robi-
zgomot generat de robinetul termostatat net-radiator. Se observa ca puterea
poate produce un disconfort acustic in acustica transrnlsa camerei in cazul ro-
special pe timp de noapte. binetului singur este foarte scazuta, in-
Trebuie sa se aiba in vedere la etapa de ferior la 20 dBA. Diferentele de nivel de

~p[mCA] ~p[bar] RTD-N 15 2 3 4 5 6 7 N ~p[kPa]

10 100
8 0,8 I/
J
I
J
"
A
I'-
x
J I
I
I
I
80
J I I I I I/

6 0,6
I/ I \ I/ x I I J
60
5 0,5 J
,J I \ J I \ I I/ J 50
I I v , I
, , I

,, /
I
; I " '\IJ
4 0,4 40
I/ I I ,/ I/
I J I/ '\ 30 dB(A)-~ 30
3 0,3 I I ~r
I V I J I I I I

4p
2 0,2
4p

/
I/
/

I/
I/
I/

/
I
II'
/

J
I I
v !/ /
J
/I I I

!1 v
J -v
I /
v-:
25 dB(A) ~~ 20

0,1 I I/ I I I I
10
0,8 I I I J I/ I I 8
0,08 I I I I I I I
I II' J I 6
0,6 0,06
0,5 0,05
I/
I
I
I
I I I
I/ v ,I 5
0,4 0,04 I/ I I I I 4
J I J J I
0,3 I/ I I I I/ I I 3
0,05 v
J I J J J I
I I I J J I J 'I 2
0,2 0,02
I v v I I
I/
I J J
I I
I
v v I/ I I I

v I IJ
I

0,1 0,01 I/ I/ / J I
2 3 4 5 7 10 20 30 40 50 70 100 200 300 400 500 700 1.000
v [l/h]
~T=l5 K 0,02 0,03 0,05 0,07 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,7 2 3 4 5 7 10 kW

~T=20 K 0,03 0,05 0,07 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,7 2 3 4 5 7 10 20 kW

~T=40 K 0,05 0,07 0, I 0,2 0,3 0,4 0,5 0,7 2 3 4 5 7 10 20 30 40 kW

Fig. 4.12.20 Exemplu pentnl zgomotulprodus de un robinettermostatic(Danfoss).

 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lastalatii de Incalzire

Radiator tuburi OL lamele Al 0 Radiator tuburi de OL

~i lamele Al
[5 CJ c::J c::J 2:)

Radiator OL
)( cu lamele

c 11111 111 ·

• Radiator de tonta
cu coloane

250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000 2500 3150 4000 5000 6300 8000
f (Hz)
Fig. 4.12.21. lnfluen1a radiatorului la amplificarea zgomotului produs de robinet

Al.w {dBA)

24
0
LEGENDA
/
22
Radiator tuburi OL tabla Al
20
0 // 0

18
,,/ ~ c:::=J c:::=J c:::=J CJ
~/ ... Radiator fonta de Al
~
16 ...
. /. ~~~~~
14

12
·v
~
...... • • Radiator OL panou
simple
,,/ sau duble
10
/'- • -- --
8

6
•••. v -= : : : : : : :
Radiator OL lamele

: )

4
.>; • Radiator fonta cu coloane
:

/
2

0
ROOOO
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
2
Alm (dm/kg)
Fig. 4.12.22. Corela1:ie tntre amplificarea unui radiator 'i raportul Alm

zgomot intre cazurile cu sl tara radiator
sunt semnificative, diferite in functie de
tipul radiatorului. Deci puterea acustica
a cuplului robinet-radiator este mai ri-
dicata decat in cazul folosirii robinetu-
lui singur, nebransat la radiator.
Amplificarea adusa de catre radiator
L1Lw (dBA) este corelata cu raportul
dintre suprafata exterioara a radiatoru-
lui A (m2) si masa acestuia fara apa m
(kg) (fig. 4.12.22). Corelatia este indica-
ta prin ecuatia:
A montate la baza coloanei, facand astfel
,1L = 2,5 +---
• 100·m
In concluzie, relativ la corpul de Incal-
zire, masa acestuia raportata la unitatea
de suprafata exterioara reprezinta un
criteriu al silentiozitatii acestuia. Robinetli
termostatici pot genera si un alt zgomot
decat eel prezentat mai sus. si anume,
atunci cand mai multi robineti amplasati
pe o aceeasi coloana a instalatiel de in-
calzire se inchid simultan pot conduce la
o diminuare brusca a debitului pe tur o
crestere a presiunii, deci la un zgomot
similar loviturii de berbec. In astfel de
cazuri protectia poate ti asiqurata fie cu
aparate contra loviturii de berbec (pre-
zentate in capitolul Zgomotul in instalatii
sanitare) fie cu egalizatoare de presiune,
(4 12 12) legatura intre tur $i retur.
· ·
Se recornanda ca zgomotul generat
de robinetele termostatice sa nu depa-
seasca 30 dBA. Daca ne gandim la
faptul ca intr-o lncapere nivelul de zgo-
mot poate ti rezultatul suprapunerilor
mai multor unde sonore provenind din
surse diferite (zgomot stradal, vecini,
ascensor) putem chiar recomanda o li-
rnita de 25 dBA pentru zgomotul gene-
rat de robinetil termostatici.
4.12.8 Proteciia contra
zgomotului
Desi perforrnantele termice si randa-
mentele echipamentelor dintr-o centra-
la terrnica au crescut, totusi zgomotul
generat de centralele termice nu a sea-
zut considerabil. Masurarile actuale ale
nivelului sonor in centrale termice pre-
zinta o dispersie a acestor valori, dis-
persie datorata:
- faptului ca arzatoarele cu aer insuflat
sunt mai zgomotoase decat arzatoa-
 I. lnstala~ii de Incalzire Capitolul 4: Sistema de inealzire

rele atmosferice; 4.12.8.1 Profectia la arzMor
- calitatii materialelor, adica cuplului ar- invelirea cu 0 carcasa a arzatorului
zator-cazan. Zgomotul eel mai impor- (fig. 4.12.23a) poate reduce zgomotul
tant este zgomotul generat de com- la nivelul sursei deoarece aceasta ab-
bustie; soarbe frecventele inalte. in schimb,
- volumului spatiului centralei termice. aceasta rnasura este mai putin eficace
Pentru a reduce zgomotul Inca de la In ceea ce priveste frecventele joase
nivelul sursei, este necesar a: care sunt de altfel si cele mai bine
- alege echipamentul eel mai putin transmise de structura cladirii spre
zgomotos posibil la aceeasi putere apartamente (fig. 4.12.23 b). Carcasa
tsrrnica: poate atenua trecventete joase doar
- avea un spatiu pentru centrala termi- daca peretii ei sunt grei, ceea ce pre-
ca cat mai mare; zinta dezavantajul de a o face dificil de
mutat, deci dificil de Intretinut arzato-
rul. Trebuie de asemenea tratata calea
de aducere a aerului proaspat la arza-
tor prin montarea unui atenuator de
zgomot reducandu-se astfel zgomotul
ce se degaja In spatiul centralei termi-
ce. Ca urmare a rnontarii carcasei, im-
portanta carnpului de reverberatie al
frecventelor lnalte scade, dar nu si im-
portanta frecventelor joase.
Pentru a diminua carnpul reverberant
In frecvente joase se recornanda cap-
tusirea peretilor centralei termice la in-
teriorul centralei cu vata minerala de
grosime 30 mm i;;i placi de rigips per-

Vatarntner ala 100mm Arzator

100
90
80

Circuiatia Cazan 70
aerului
-
~50
60

perforat o...40 ......0---Arzator fara carcasa

_J 30 fonoabsorbanta Leq=96(dB)
....c:J--Arzator cu carcasa
20
~~~~~ :1:1:1:1:::1:1:1:1:1:ililil~iililililililililililiiilililililililililililiiiiiiiiililiiiiililil 10
fonoabsorbanta Lp=85( dB)

~mmmm
1111111111111111111mmm:•l1111111111111111111m~mm1mmmm1mmmmmmj r , 0
10 100 f (Hz) 1000 10000
Su port
Planseu
antivibratie

a. Carcasarea arzatorului cu vata rninerala b. Efectul carcasei asupra zgomotului arzatorului

Fig. 4.12.23. Carcasarea arzltorului

vata rninerala

CO$ de furn nou

tabla perforate cu tonoizolatie
a. atenuator cu absorbtie interioara

cos de furn

canal de furn

~~$ de furn vechi

fara fonoizolotie

cazan

b. atenuator sfert de unda c. intubare CO$ de furn

Fig. 4.12.24. Soluiiide atenuate a zgomotuluiin canalul de fum.
a. atenuator cu absorbtie, b. Atenuator sfert de unda ,c lntubarea cosului,
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
forate. Aceasta este o solutie, desi nu
foarte scurnpa, totusi dificil de pus in
practica datorita pozltiei conductelor
dintr-o centrala terrnica in apropierea
peretilor, f n cazul centralelor murale,
de apartament, aceasta sotutie nu poa-
te fi adoptata, Centralele murale actua-
le de o putere terrnica de pana la 23
kW, sunt caracterizate de niveluri de
putere acustica Lw variind intre 45 - 51
dBA. Se recornanda alegerea sistema-
tica a unei centrale cat mai putin zgo-
motoase.
4.12.B.2. Protectia la canalul Ji co11ul
defum
Pentru canalul de furn se poate
adopta coua solutii de atenuare a zgo-
motului (fig. 4.12.24): cu atenuator cu
absorbtie (fig. 4.12.24a) sau cu atenua-
tor sfert de unda (fig. 4.12.24b) perpen-
Apartament
Centrala ID
Fig. 4.12.25. indepirtarea centralei
termice de camerele locuite
F"ig. 4.12.26. Placarea unui perete real cu un perete fals cln gips-carton ~ vati
deslicli
.....
a.>
ca
a.>
.....
ca
.....
c
a. Atenuator de zgomot
Fig. 4.12.28. Tratarea ventila1:iei centralei termice
diculare pe canalul de furn. Primul tip
de atenuatoare, sunt ceva mai putin
pertorrnante in domeniul frecventelor
joase. Prezinta ca dezavantaj faptul ca
sunt voluminoase $i necesita spatiu in
centrala terrnica si sunt destul de
scumpe. Totusi putem presupune ca
aduc o atenuare de 10 dB pentru o
trecventa de 63 Hz sl 15 dB la 125 Hz.
Al doilea tip de atenuator reprezlnta un
dispozitiv de rezonanta sfert de unda,
cu pertorrnante ceva mai ridicate, dar
nu actioneaza decat asupra unui dome-
niu foarte restrans de trecvente joase.
f n ceea ce priveste CO$UI de furn,
zgomotul din interiorul acestuia, prove-
nind de la cazan, se propaqa prin pe-
retii cosului spre exteriorul acestuia. I n
multe cazuri de blocuri de locuinte, co-
$UI de furn este interior cladirii peretii
sai fiind pereti comuni cu peretii came-
relor de locuit ale locatarilor, ceea ce
prezinta doua dezavantaje:
- pe de o parte din punct de vedere
acustic, zgomotul se propaqa in inte-
riorul apartamentelor, si
- pe de alta parte caldura gazelor dear-
dere ( 150 - 300 °C) este transmisa
spre interiorul Incaperilor ridicand tem-
peratura interioara peste temperatura
recornancata pentru comfort termic.
f n acest caz se recornanda solutia
intubarii cosului de furn vechi fara izo-
latie terrnica (fig. 4.12.24c) cu un CO$
de furn modern cu izolatie terrnica si
tonica. Aceasta solutie prezinta deza-
Rigips
Material
absorbant
b. Camera de detenta
I. lnstalatll de inealzire
vantajul unui cost de executie mai ridi-
cat dar poate aduce o irnbunatatire
considerabila atat in plan termic cat si
acustic. Solutia trebuie Insotita de re-
calcularea tirajului necesar al cosului,
4.12.B.3. Misuri athitecturale Ji
structurale de proteqie la zgomot
Prin rnasuri arhitecturale se intelege
evitarea arnplasarii spatiilor centralei
termice in vecinatatea incapertlor de
locuit. Altfel spus se recornanda ca
centrala terrnlca sa fie arnplasata intr-o
alta cladire diferita de cladirea de locu-
inte. f n cazul in care aceasta cerlnta nu
poate fi Indeplinita din lipsa de spatiu,
se recornanda ca centrala terrnica sa
fie rnontata n subsolul cladirii sau se-
parata de camerele de locuit prin inter-
mediul spatlilor comune, holuri, deba-
rale, spatii de depozitare, ghene, etc
(fig. 4.12.25).
f n ceea ce priveste centralele de
apartament, se recornanda indepar-
tarea acestora de camerele de locuit.
f n cazul in care bucataria este separate
de salon doar printr-un bar, fiind spatiu
deschis spre salon, nu se recomanda
montarea centralei nici in bucatarie,
Prin rnasuri de protectie structurale
se lnteleq rnasurlle ce privesc structura
peretilor, tratarea acestora in vederea
stoparii propaqarii vibratiei din zonele
cu nivel de zgomot ridicat spre came-
rele de locuit.
In cazul constructiilor deja realizate,
se recornanda placarea peretelui exis-
tent cu un perete fals din rigips (fig.
4.12.26). fntre peretele real si eel fals
se rnonteaza vata de sticla. Prin aceas-
ta rnasura se doreste:
- sa fie captata vibratia undei sonore
prin placa de rigips in loc de perete-
le real;
- evitarea propaqani mai departe a
acesteia spre perete.
0 alta rnasura structurala priveste
greutatea specifica a peretilor spatiului
centralei termice. Aceasta rnasura de
protective este U$Or de indeplinit in ca-
zul cladkilor aflate in stadiu de proiec-
tare, se recornanda de a se prevedea
Inca din acest stadiu o grosime sufi-
cienta pentru peretele centralei ter-
mice, astfel lncat masivitatea acestuia
sa Indeplineasca conditia: masa/supra-
Centrala
~
Fig. 4.12.27. Accesulincentrala
termici printr-un sas.
 I. lastatatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

tata > 500 kg/m2. Prin aceasta rnasura
se doreste filtrarea mai buna de catre
perete a undei, altfel spus, peretele sa
nu reactioneze la vibratie.
Usa reprezinta o zona a anvelopei
centralei termice de masivitate redusa
si care este U$Or traversata de unda
sonora de la interior. Deci usa este o
zona ce nu pastreaza calitatea acusti-
ca ndicata a restului peretilor, Astfel, o
alta rnasura structurala se retera la ac-
cesul in centrala terrnica prin interme-
diul unui sas, care are rolul sa perrnlta
conservarea calitatii acustice a anve-
lopei spatiului centralei (fig. 4.12.27).
Usile de la patiul centralei termice
trebuie sa fie grele, iar partiile fixe ale
usii trebuiesc etansate cu garnituri ca-
uciucate. Nu se recornanda folosirea
gurilor de ventilare incastrate in lemnul
usii centralei termice decat pentru ca-
zuri cu totul exceptlonale pentru cen-
trale de putere terrnica redusa, $i nu-
mai daca aceste dispozitive sunt dota-
te cu un dispozitiv de atenuare senora.
Se recornanda de asemenea reduce-
rea nurnarului de ferestre la cladirea
centralei termice. Daca totusi din alte
considerente se impune prezenta fe-
restrelor, atunci se vor alege ferestre
caracterizate de un indice de atenuate
acustica ridicat astfel incat sa nu se
degradeze calitatea acustica a anvelo-
pei centralei termice. Hecornandarn in
acest sens folosirea ferestrelor de tip
dublu vitraj (de tip termopan) cu propri-

Fig. 4.12.30. Montarea racordurilor

Fig. 4.12.29. Desolidarizarea cazanului flexibile

DETALIU
DE FIXARE
Su port
Antivibratil
Prindere
antivibratila

Colier

----
antivibratie

,,
Fig. 4.12.31. Desolidarizarea centralelormurale

Tabel 4.12.4. Reducerea zgomotuluipentrumontajulconductelorla

traversareaoere1ilorfati de un montairigidla oerete
Solutia de montaj 1... Schema I Reducere a zgomotului fata de
r-------------~-1-
Folosirea de pene de lemn
un montaj riqld (dBA)

introduse cu forta pentru 0

I ~--- ,,.,.,.: lemn

f-----~--~~· ~~-- - · -
etansare,
I~
I 6 A
--, , ., , .,.,
•,
, , •,,
..,
i--------------~-
Garnitura de spurna
izolanta
R \ ~
Spurna
Polietilena
I
-11

r-------·--~--------+-------------------+----~~----------------~~
Suport elastic. lzolarea de
Banda absorbantii.
perete printr-o banda -19

=#=
absorbanta
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
etati acustice sporite. 4.12.8.4. Montarea aparate/or
Prizele de aer ale centralei reprezinta centralei tennice
orificii de transmitere a zgomotului din
centrala spre exterior. ln scopul dirninua- 4.12.8.4.1. Montarea cazanelor
rii zgomotului aerian transmis spre ex- Cazanele de putere mare, necesare
terior trebuie orientate prizele de aer spre pentru deservirea cu energie terrnica
acele locuri eel mai putin ocupate si unei colectivitati sunt mari generatoare
eventual dotarea acestora cu atenuatoa- de vibratii $i zgomot. Acestea trebuie
re de zgomot (fig. 4.12.28 a) sau cu montate pe propria lor fundatie, un
camere de detenta (fig. 4.12.28 b) im- masiv de beton, diferita de fundatia
bracate la interior cu un material absor- centralei, asezata pe suporti antivibra-
bant (lana rninerala de densitate ridicata), tili, in scopul limitarli propaqarii vibratiei
cazanului si a fundatiel acestuia spre
restul structurii cladlrii (fig. 4.12.29).
Acesti suporti pot fi realizati pe baza
de cauciuc, de elastomeri, resorturi
metalice etc. Suportii antivibratili trebu-
Fig. 4.12.32. Desolidarizarea pompelor.
Fig. 4.12.33. Colierantivibratil.
Fig. 4.12.34. Pod suspendatantivibratil.
Fig. 4.12.36. Desolidarizlriale conducteide o structurade lemn, cu man,oane din vati minerali.
I. lastalatii de Incalzire
ie tncarcaf de o rnaniera eqala, ceea
ce asiqura $i o preluare corespunza-
toare a vibratiei cazanului.
Prin montarea cazanului pe suporti
antivibratili se evita transmiterea vibra-
tiei spre structura cladir!i, dar nu se
evita transmiterea vibratlel spre con-
ductele instalatiei, Ca urmare trebuie
realizata o desolidarizare a cazanului
de restul instalatiei prin intermediul de
racorduri flexibile. Aceste racorduri
sunt adesea tuburi ondulate elastice
intre doua bride de racordare, se mon-
teaza pe conductele de tur $i de retur
a agentului termic si pe conducta de
aducere a combustibilului spre cazan.
in ceea ce priveste montarea racordu-
rilor flexibile (fig. 4.12.30) se recornanda
evitarea ca acestea sa fie strivite, rue:
alungite, nici pe post de coturi si nici
pentru forfecarea conductei.
Centralele murale se rnonteaza de
preterlnta pe pereti portanti, carac-
terizati de rnasa specifica ridicata, limi-
tand astfel propagarea vibratiei, Daca
totusi montarea acestora nu poate fi
reatizata decat pe pereti despartitori
atunci trebuie luate cateva rnasuri de
desolidarizare a centralei de restul
structurii. Centrala trebuie rnontata pe
suporti antivibratili (fig. 4. 12.31 ), iar
conductele trebuie desolidarizate de
bratarile de prindere. Se recornanda
adoptarea acestor rnasuri chiar si in
cazul rnontarii centralelor murale pe
peretii portanti,
in concluzie, trebuie rnentionat ca
decuplarile vibratorii ale centralei mu-
rale sl ale conductelor reprezinta doua
rnasuri asociate.
Reducerea zgomotului aerian gene-
rat de centrala rnurala consta in inveli-
rea centralei cu o carcasa atenuatoare,
sau ascunderea centralei in spatiul
unui dulap tapitat la interior cu material
absorbant (vata rninerala), Aceasta so-
lutie nu este posibila decat pentru cen-
.·:-:.·:-:.·:-:.
·-·-·-
. -.-.-
...
.::-.::-.::- .
. ·:-.·:-:.·:-.
Fig. 4.12.35. Montarea mansoanelor
la traversarea pereinor.
 I. Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

tralele cu tiraj fortat, care nu necesita
aer de la interior pentru a asigura ae-
rarea combustibilului. Trebuie totusi li-
mitata cre$terea temperaturii in dulap.
Conceperea unui dulap cu pereti de ri-
gips sau de lemn cu grosime de eel
putin 16 mm (suficlenti de gro$i pentru
a impiedica transmiterea trecventelor
joase) pe toata inaltimea nivelului con-
duce la o atenuare sl a zgomotului ge-
nerat de centrala de apartament.
Aceasta rnetoda duce la dirninuari ale
nivelului de zgomot de 15 dBA.
Fig. 4.12.38. Exemplu de irnbnlcarea conductelorpentrudiminuarea
transmisieizgomotuluide curgere
Lp[dB]
60
!;'. ...
I ,,
4.12.8.4.2. Montarea pompelor
ln ceea ce priveste desolidarizarea
pompelor, in primul rand trebuie evitata
folosirea motoarelor a carer turatle de-
paseste 1500 rot/min. Pompele si mo-
toarele sunt montate pe un soclu de
beton desolidarizate de planseul su-
port prin intermediul suportuor antivi-
bratili sau prin intermediul materialelor
deformabile a caror rnasa este de cinci
ori mai mica decat masa pompei $i a
motorului (fig. 4.12.32).
Frecventa proprie sistemului rnasini-
suport trebuie sa fie lnferioara la un
sfert din frecventa excitatiei, De exem-
plu, daca motorul se Invarte cu o viteza
Fara rnanson suplu _,_
--
~~ ... - "'J.
"' ... I
de 1200 rot/min, adica frecventa exci-
tatiel vibratiei este de 1200 rot/60 rot/s
= 20 Hz, atunci sistemul pornpa-rno-
tor-suport trebuie sa aiba 0 frecventa
proprie mai mica decat 20/4=5 Hz.
Se recomanda montarea de racordu-
ri flexibile pe conductele amonte si a-
val de pornpa,
4.12.8.4.3. Montarea conducte/or
Conductele reprezinta unul din me-
diile prin care vibratia aparatelor cen-
tralei termice se transmite spre alte
spatii, Astfel trebuiesc avute in vedere
doua aspecte de atenuare a vibratiei :
- impiedicarea transmiterii vibratiei
aparatelor din centrala terrnica spre
conducte, si
- impedicarea transmiterii vibratiei con-
ductelor mai departe spre structura
cladirii.
Pentru primul aspect, se urrnareste
desolidarizarea conductelor de apara-
tele centralei termice sau chiar de mi-
nicentrala murala prin folosirea tuburi-
lor $i racordurilor flexibile, asernanator
racordarii lavoarelor. Lungimea tubu-
rilor trebuie sa fie de eel putin 50 cm.
Aceste tuburi permit compensarea
unor incertitudini de pozitionare a cen-
tralei, dar in schimb ridica unele pro-
bleme legate de estetica, Pentru con-
ducta de alimentare cu gaz, se poate
folosi un racord flexibil standardizat, cu
inele de metal. Chiar daca acest prim
aspect este realizat corespunzator, de-
ci vibratia aparatelor termice nu se
transmite in mod direct conducte, to-
tusi se transmite in mod indirect, adica
vibratia se transmite apei din conducta

'
• I
~ si apa o retransmite conductei, dupa
50
J traversarea racordurilor frexibile. Astfel
\ '

I.
Diminuare nivell luarea de rnasuri pentru ce de-al doilea
.. 1 i\
40
I - ""' ,,,. .... ~ de zgomot aspect este necesara chiar daca au
fost luate rnasurile prezentate anterior.

30
I. I Cu rnanson suplu ' Pentru eel de-al doilea aspect, ate-
nuarea transmiterii de la conducte spre
.....
,. 1 /
-I structura, se prevede:
20

10
' ~ • evitarea rnontarii conductelor pe
peretii despartitori catre 0 zona silen-
tioasa,
• limitarea vitezei apei de alimentare.
Pentru a diminua viteza trebuie dimi-
nuat debitul si marita sectiunea con-
32 63 125 250 500 1k 2k 4k Bk 16k f [Hz] ductei. Viteza nu trebuie sa depa-
seasca 3 m/s.
Fig. 4.12.39. EfectulmanljSonului
suplu • Prin desolidarizarea conductelor de

Fig. 4.12.37. Example de desolidariziriale conductelor

 Capitolul 4: Sisteme de Incalzire
structura, Se pozitioneaza intre colier
si conoucta materiale absorbante de
vibratii, precum inele de cauciuc sau
inele de elastomeri (fig. 4. 12.33).Aces-
te materiale pastreaza eficacitatea lor
daca nu sunt prea comprimate de co-
lier sl daca nu sunt vopsite. Prezinta In
plus avantajul ca permit dilatarea libe-
ra a conductelor de apa calda, Aces-
te inele practic indispensabile atunci
cand presiunea depaseste 3 bar.
Eficacitatea acestor rnansoane suple
este datorata faptului ca impedanta a-
custica ce este caracteristica cauciu-
cului este diferita de cea a otelului sau
a cuprului. De exemplu irnpedanta cu-
prului este de 425 de ori mai mare de-
cat cea a cauciucului. Astfel trecerea
undei de la otel la cauciuc provoaca o
Fig. 4.12.40. Montarea regulatoarelorde presiune la baza coloanei
Tub impuls
Asigura leqatura cu
conducta de tur
Fig. 4.12.41 Detaliu al armiturii de pe retur.
1. Rozetii de incbidere, 2. Ax pentru setarea presiunii diierentiete,
3. Garnitura inelara, 4. Resort de retennts, 5. Racord tub de impuls,
6. Suport diafragma, 7. Diafragma de control, 8. Con echilibrat In presiune,
9. Corp Robinet
diminuare a transmisiei.
Desolidarizarea tronsoanelor principa-
le ale conductelor de alimentare cu apa,
tronsoane caracterizate de sectiuni
ridicate sustinute pe poduri suspendate,
se realizeazafolosind poduri suspendate
antivibratile (fig. 4.12.34).
in plus, In cazul fraversarii de struc-
turi, se izoleaza conductele la traversa-
rea de pereti $i alte supratete ce pot
vibra (pereti, plafon, planseu). Tabelul
4.12.4 prezinta diferite montaje si re-
ductiite sonore corespunzatoare,
Mansonul absorbator de vlbratii se
rnonteaza pe toata lungimea de traver-
sare a peretelui (grosimea peretelui) (fig.
4.12.35). Grosimea acestor rnansoane
trebuie sa fie lntre 3 - 5 mm, astfel incat
sa se limiteze trecerea zgomotelor
6 Fig. 4.12.41 prezinta un detaliu al ar-
7 acesteia se afla agentul termic de pe tur.
~~----1--a
9 de sarcina de la baza coloanei). Resortul
I. lnstalatii de incalzire
aeriene. Mansoanele trebuie sa fie
continue In toata grosimea peretelui. in
fig. 4.12.36 si 4.12.37 sunt prezentate
diferite tipuri de montaj a conductelor cu
rnansoane absorbante la traversare sau
la prindere pe pereti,
Procedeul de izolare terrnica a con-
ductelor de apa rece $i calda (fig.
4.12.38) este utilizabil si In scopul izola-
rii acustice. Se poate obtine o diminua-
re a nivelului sonor de aproximativ 6 - 10
dB datorat izolarii conductelor. Ma-
terialul utilizat este vata rninerala aco-
perita cu un strat din aluminiu sau din
mastic. Stratul de vata rninerala are rol
de absorbtie a vibratiilor avand o gro-
sime Intre 2,5 - 5 cm In functie de dia-
metrul conductei. Stratul exterior are rol
de protectie al izolatlei, fiind el insusi
deformabil $i rezistent la condens.
Studii experimentale au pus In evi-
denta influenta neunitorrna a rnansoa-
nelor (fig. 4.12.39) si anume, pentru
frecvente de pana In 500 Hz mansoa-
nele nu se dovedesc utile, In timp ce
pentru frecvente mai ridicate dirninua-
rile nivelului de presiune acustica pot
depasi chiar 30 dB.
4.12.8.4.5. Montarea regu/atoarelor de
presiune diferef1tja/j
Zgomotul produs de lovitura de ber-
bec qenerata de lnchiderea sirnultana a
mai multor robineti termostatici poate fi
atenuat prin montarea unor dispozitive
de preluare a unui exces de agent ter-
mic asernanatoare cu cele intalnite In
instalatille sanitare. in acest sens se
vor monta la baza coloanelor (fig.
4.12.40) niste regulatoare de presiune,
ce tac leqatura din punct de vederea al
presiunii lntre conducta de tur sl cea
de retur, fara sa treaca agentul termic
de pe tur pe retur.
in aceasta figura se observa monta-
jul a doua arrnaturi diferite pe cele do-
ua conducte de tur si retur. Cele doua
arrnaturi cornunica printr-un tub de im-
puls, prin intermediul caruia se face
transferul surplusului de presiune de
pe conducta de tur pe cea de retur.
maturii de pe retur. Se observa faptul ca
la partea interioara a diafragmei de con-
trol (7) se afla agentul termic de pe re-
tur, In timp ce la partea superioara a
Surplusul de presiune duce la coborarea
diafragmei si la lntinderea resortului
(setat intial pentru a rnentine disponibilul
va reveni apoi treptat, nu brusc, la
starea initiala refacanc disponibilul de
sarcina la baza coloanei.
I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul 5
Centrale termice
 Capitolul 5: Centrale termice
5.1. Clasificarea
centralelor termice
Centrala terrnica reprezinta o sursa
de caldura bazata pe conversia unei
forme oarecare de energie in energie
terrnica, care transporta un purtator de
caldura - agent termic si asiqura ali-
mentarea centralizata a unor consuma-
tori divers]: instalatii de lncalzire, de
climatizare, de preparare a apei calde
de consum, instalatii tehnologice etc.
in prezent forma primara de energie
cea mai utilizata este de natura chirnica
$i se bazeaza pe arderea directa a com-
bustibililor fosili (hidrocarburi si carbuni);
a unor combustibili derlvati din combus-
tibilii fosili (gazul orasenesc, gazul de
furnal) si, intr-o rnasura mai redusa, pe
arderea unor combustibili organici de
origine veqetala (lemnul $i deseurile din
lemn $i alte deseuri combustibile). Tot
de natura chirnica sunt si sursele alter-
native ce vizeaza arderea biogazului $i
posibil in viitor a hidrogenului.
in alcatuirea unei centrale termice
intra cazanele, pompele, elementele de
leqatura si de distrlbutle, qospodaria
de combustibil, elementele de evacua-
re a produselor arderii, instalatlile de
automatizare etc.
O centrala terrnica poate ti definita
dupa mai multe criterii, cele mai impor-
tante fiind:
- puterea lnstalata (centrale termice
foarte mici, pana la 70 kW, cu puteri
mici, pana la 100 kW, cu puteri
medii, intre 100 si 2000 kW $i cu pu-
teri mari, peste 2000 kW);
- natura agentului termic utilizat (apa
calda cu temperatura maxima de
115 °C; abur de presiune joasa, sub
0,7 bar suprapresiune;apa fierbinte cu
temperaturapeste 115 °C; abur de pre-
siune medie, peste 0, 7 bar suprapre-
siune; fluide tehnologice speciale etc.);
- modul de vehiculare a agentului ter-
mic (cu circulatie naturala: cu circula-
tie tortata);
- modul de asigurare impotriva supra-
Fig. 5.3.1. Cantrall termici cu un singur cazan, agent termic - api caldi cu
circula1iefo$ti, asigurare cu vas de expansiune deschis:
R3C
ts
c'p rI B T - termometru; TM - traductor de
+ ,-
l TB - traductor de ternperatura pentru
I 1
L _ __ L_"_
presiuniloraccidentale (la apa calda, cu
vase de expansiune deschise; cu su-
pape de siguranta si vase de expan-
siune inchise; cu supape de siguranta sl
vase de expansiune deschise; la abur
de presiunejoasa, cu dispozitive hidrau-
lice sau cu supape de siquranta);
- natura combustibilului utilizat (com-
bustibil gazos, lichid sau solid);
- modul de exploatare a centralei (au-
tomata; cu supraveghere totals sau
partiala: rnanuala),
5.2. Alegerea tipului
de centrali termici
lrnplica cunoasterea datelor care sa
perrnita incadrareain criteriile de mai sus,
date cuprinse in caietul de sarcini intocmit
conform cerintelor investitorului, cu res-
pectarea stricta a legislatiei in vigoare.
Centraleletermice existentetrebuie aduse
la nivelul exigentelor legislatiei la data
efectuarii inlocuirii de echipament, repara-
tiller sau a refacerii integrale.
Puterea instalata a centralei termice
intr-o prirna faza (anteproiect) se esti-
rneaza pe baza de indici dar, in final,
se calculeaza exact conform § 5.3.7.
Agentii termici se stabilesc tinand
seama de natura consumatorilor si de
economicitatea intregului sistem alca-
tuit din sursa de caldura, retelele de
transport si instalatli interioare. Se re-
cornanda producerea intr-o centrala
terrnica a eel mult doi aqenti termici,
cu prevederea posibilitatilor de a ti
adaptati la necesitatile tuturor consu-
matorilor de caldura alirnentati.
Se recornanda ca vehicularea agen-
tului termic apa calda sa se faca tortat,
Circulatia naturala (qravitationala) nu
este proprie noilor tipuri de cazane $i
lnstalatluor moderne; chiar si in cazul
puterilor mici, contrar aparentelor, nu
este mai econornica, irnplica dificultati
in alegerea traseului conductelor si diti-
cultati de ordin estetic din cauza dia-
metrelor mari ale conductelor, impune
o dlterenta de cota intre consumatorul
eel mai jos plasat si cazan de ordinul 2
CZ - cazan; B - boiler; P - pornpa:
R3C - robinet de reglare cu trei cai:
TA - tablou de automatizare;
VED - vas de expansiune deschis;
S - conducta de siquranta:
CA - conducta de legatura cu
atmosfera; CP - conducta de preaplin;
ternperatura maxima; TR - traductor
de ternperatura de regim;
boiler; H - hupa de semnalizare
acustica; Ti - traductor de ternperatura
interioara.
I. lnstalatii de lncalzire
pana la 3 metri, condltie greu de inde-
plinit. Daca totusi, conditii locale impun
o atare solutie, ea va ti adoptata con-
form indicatillor din capitolul 4, para-
graful 4.2.3. deoarece la o instalatie cu
circulatie naturala, centrala terrnica nu
poate ti tratata independent de instala-
tia interioara,
Modul de asigurare impotriva supra-
presiunilor accidentale se alege in
functie de posibilitatile de indeplinire a
functiunilor de asigurare conform STAS
7132, de particuiaritatile constructiei in
care este arnplasata centrala terrnica
sl, nu in ultimul rand, de considerente
economice.
Normativul 1.13 recornanda asigura-
rea cu supape de siquranta si vase de
expansiune inchise.
La alegerea tipului de combustibil se
tine cont de conditiile ecologice ale
zonei in care este arnplasata centrala,
de posibilitatile de aprovizionare $i de
costurile de investitie $i de exploatare.
Se prefers combustibilul gazos, iar in
lipsa acestuia, combustibilul lichid. Se
pot prevedea si doi combustibili: gaze
naturale $i combustibil lichid pentru
situatii in care, in perioadele de consum
de varf, presiunea gazelor in retelele de
transport este insuficienta, Combustibilul
solid este admis conform normativului
113 numai pentru centralele termice
amplasate in afara zonelor de locuit
tinand seama de efectul de poluare, de
posibilitatile !imitate de automatizare si
de dificultatile de transport ale
combustibilului si ale cenusii: tac
exceptie centralele termice cu puteri
pana la 70 kW pentru care conditiile de
amplasare sunt cele rnentionate pentru
combustibilii qazosi sau lichizi.
Modul de exploatare a centralelor
termice noi este automat, fara suprave-
ghere perrnanenta, pentru centralele
termice mici $i mijlocii (cu exceptia
celor cu combustibil solid) si cu supra-
veghere perrnanenta, pentru cele mari.
5.3. Centrale tennice
cu api caldi
Denumirea este data, exclusiv, de
natura agentului termic preparat: apa
calda cu temperatura pana la 115°C.
Categoria cuprinde insa o varietate
mare de centrale, in raport cu celelalte
criterii de clasiticare (modul de vehicu-
lare a apei, modul de asigurare impo-
triva suprapresiunilor accidentale, na-
tura combustibilului utilizat etc.).
5.3.1. Centrale tennice cu puteri
mici, pAni la 70-300 kW
Centraleletermice cu puteri pana la 70
kW, respectiv cu puteri intre 70 si 300 kW
sunt considerate ca fiind de putere mica,
 I. lnstalatii de incalzire
diferenta lntre cele doua categorii con-
stand In cornpetenteleacordate de ISCIR
unor aqenti economici, pentru executia,
acordareaautorlzatieide functionere si de
revizie periodica.
Sunt destinate cu precadere Incalzirii
centrale a cladirilor mici (locuinte, ate-
liere, magazine etc.) Sunt prevazute cu
un singur cazan si asiqura, de requla,
$i necesarul de caldura pentru prepa-
rarea apei calde de consum. Sunt ofe-
rite pe piata, sub denumirea de micro-
centrale termice, aparate care intr-o
carcasa unica cuprind: cazanul, arzato-
rul, vas de expansiune, supapa de si-
guranta, pompe, schirnbatorul de cal-
dura pentru prepararea apei calde de
consum (instantaneu sau cu acumula-
re) si sistemul de automatizare, deci
aparate care asiqura toate functiunile
unei centrale termice si care trebuie
doar a fi racordate la sursa de combus-
tibil, reteaua electrica, la CO$UI de furn si
la instalatialnterioaraa consumatorilor.
Schema unei centrale cu un singur
cazan de apa calda cu temperatura de
pana la 95°C, cu circulatie tortata, cu
asigurare prin vas de expansiune des-
chis, este prezentata In fig. 5.3. 1.
Pompa este cornuna atat pentru circui-
tul de incalzire cat si pentru eel de prepa-
rare a apei calde de consum. Robinetul
cu trei cai, actionat de sonda TB imersata
In mantaua boilerului, asiqura prin
intermediultabloului de automatizare TA,
limitarea temperaturii apei calde de
consum, la valoarea prescrisa, Cazanul
este prevazut cu un termometru indicator
si cu doua traductoare de temperatura,
unul pentru fixarea temperaturii de regim
TR, al doilea, pentru limitareatemperaturii
la o valoare maxima TM. Temperatura de
regim poate fi modificata manual, In
functe de temperatura exterloara, In in-
tervalul 95... 65°C, ultima valoare fiind
limita necesera pentru prepararea apei
P R3C
Fig. 5.3.2. Centrali tennici cu un
singur cazan, agent tennic - api
caldi cu circul~e for1ati, asigurare
cu supapi de siguraniA 'i vas de
expansiune inchis:
CZ; B; P; TA; R3C; T; TM; TR; TB;
H; Ti- au semnificatia din fig. 5.3.1;
VEI - vas de expansiune lnchis; SS -
supapa de siguranta; M - manometru.
calde de consum. La atingerea valorii
prescrise pentru temperatura de regim,
erzatcrul este oprit, 0 noua pornire fiind
comandata la coborarea temperaturii cu
4 .. .5°C. Al doilea traductor TM blocheaza
arzatorul la tendmta de depasre a tempe-
raturii de 95°C evitand astfel preavaria
prin intrarea cazanului In regim de gene-
rator de abur. Repunerea In functione a
instalatieinu se poate face decat manual,
dupa inlaturarea cauzelor blocajului.
Scoaterea din functiune a arzatorului In
acest caz poate fi insotita de un semnal
acustic.
Pompa functioneaza atata timp cat
temperatura sesizata de termostatul de
camera, Ti, este mai mica decat valoarea
prescrisa.Schema are limite de aplicare la
cladiri mici cu o singura incapere repre-
zentativa In care se plaseaza termostatul
de interior. Se observa de asemenea de-
pencenta functionarii boilerului iarna, de
functionarea instalatiei de lncalzire. Vara
se lnchide circuitul de lncalzire, pompa
asigurand numai preparareaapei calde de
consum.
Daca centrala terrnica asigura, exclusiv,
lncalzirea, schema se sirnplifica prin lipsa
robinetului cu trei cai $i a boilerului.
Schema din fig. 5.3.2. este echiva-
lenta cu precedenta, diterenta con-
stand doar In faptul ca asigurarea lm-
potriva suprapresiunilor accidentale se
face cu vas de expansiune lnchis.
Ambele scheme sunt aplicabile pen-
tru cladiri mici ca: locuinte individuale,
scoli, dispensare rurale, ateliere, spatli
comerciale etc.
In fig. 5.3.3. se prezinta schema unei
centrale termice la care sunt inlaturate
neajunsurile semnalate la schemele
anterioare.
Circuitele pentru Incalzire, respectiv
pentru boiler sunt prevazute cu pompe
separate. Prin termostatul care controlea-
za temperatura de regim a cazanului se
stebileste, manual, o valoare (lntre 65 si
95°C), In functie de temperatura exterioa-
p i
SS
T
M
TM : ....... ?.,Ti:
: TB
:
·::::.S:::::::::::::::: ...... i
VEI
6.
TR: .. .,_
0 - - -
..1
- :_~ -
Fig. 5.3.3. Centrali tennici cu un
H
- ~ -
1--
~-
singur cazan, agent tennic - api
caldi cu pompe de circulaiie
separate pentru incilzire 'i pentru
boiler:
CZ; B; P; TA; VEI; SS; T; TM; Ti; H; TR
TB; M - au sernniflcatla din fig. 5.3.2.
Capitolul 5: Centrale termice
ra, Pompa pentru lncalzire este coman-
data de un termostat de interior plasat In
camera cea mai reprezentativa,de exem-
plu, In camera de zi. Pompa pentru circu-
itul de prepararea apei calde de consum
este cornandata de un termostat imersat
In mantaua boilerului. Prioritatea pentru
prepararea apei calde de consum se
poate asigura prin blocarea functioneni
pompei de pe circuitul de lncalzre la in-
trarea In functiune a pompei pentru ali-
mentarea boilerului.
Automatizarea poate fi cornpletata
cu un programator zilnic sau saptarna-
nal prin care se stabileste programul
de functionare a centralei si regimul de
temperaturi. Schema este U$Or adapta-
bila pentru asigurarea cu vas de ex-
pansiune deschis $i este indicata, de
asemenea, pentru cladiri mici din cate-
goriile indicate mai sus.
Schema unei centrale termice cu un
singur cazan, cu reglare calitativa a de-
bitului de caldura pentru lncalzire, prin
amestec cu ajutorul unui robinet cu trei
cal, este prevazuta In fig. 5.3.4.
Prevazutcu acelasi tip de automatizare,
cazanul functioneaza tot timpul cu o
temperatura de ducere variabila, In limite
stranse,In jurul valorii stabilite (80 ... 85°C).
Temperatura agentului termic pentru
lncalzire este automat stabilita In functie
de temperatura exterioara,conform grafi-
cului de reglare (de un regulator specia-
lizat) $i se obtine prin amestecul apei pre-
luate din cazan cu apa din conducta de
lntoarcere. Pentru circuitul boilerului este
prevazuta o pornpa cu functionare inter-
mitenta, comandata de termostatul al
carui traductor este imersat In mantaua
boilerului. Automatizarea poate asigura,
de asemenea,prioritate pentru prepararea
apei calde de consum sl poate fi comple-
tata cu un programator zilnic sau
saptarnanal.
M
I i TB
TM" 11 : B
::::::@::::::::::i::::·....... !
B VEI TR :
CZ l
'{IdH I
I ~-
*
Q 6- . : I I
+
____ l_Ll__~._
Fig. 5.3.4. Centrali termici
cu un singur cazan, agent termic -
api caldi cu circulaiie foriatA,
reglare calitativicentrali:
CZ; B; P; TA; VEI; SS; M; TM; TR;
T; TB - au semnificatia din fig. 5.3.2;
R3C - robinet de amestec cu trei
cai: Te - traductor de ternperatura
exterioara.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lastalatii de lnealzire

Schema este suoerloeracelor anterioa-
re i;;i este recomandatii.cladirilor mici din
categoria locuintelor individuale, dar mai
ales pentru cladirile mai mari, de exemplu,
vile cu 4 ... 6 apartamente la care reglarea
temperaturii interioare nu se poate face
printr-un termostat de interior.
in fig. 5.3.5 sunt prezentate doua mini-
centrale termice in care, intr-o carcasii.
unicii., sunt reunite toate componentele
care asigura functiunile unei centrale ter-
mice. Cazanul poate fi prezentat atat in
variantaclasica, cu montare pe pardosea-
la {fig. 5.3.5 a) cat si in varianta de mon-
tare pe perete {cazan mural, fig. 5.3.5 b).
in a doua variantii.combustibilul este, ex-
clusiv, gazul natural.
Lipsa unei supravegheri continue,
ceracteristica centralelor termice mici,
este suplinita de un sistem de suprave-
ghere automata a functionerii.
in cazul utilizarf combustibililor solizi,
posibilitatea supravegherii automate a
procesului de ardere este Insa foarte
lirnitata. in cazul alimentarli intermiten-
te a cazanului cu combustibil, este re-
comandabil a se prevedea acumula-
toare de caldura care sa preia variatille
mari de caldura produsa,
Firme specializate in producerea de unitar transferat de la gazele de ardere la
cazane au realizat progrese mari in do- agentul termic, trebuie protejate impotriva
meniu {prin fluidizarea patului combus- supraincii.lziriisi a socului termic prin asi-
tibil solid). Aparitia pe piata a unor ca- gurarea unei crculatii de eel putin 33 %
zane cu combustibil solid este necesar din debitul nominal de agent termic. De
a fi insotita de scheme tehnologice si asemenea, intrarea cazanelor in regim
de instructiuni de montare sl de ex- normal de temperaturatrebuie sii. se faca
ploatare corespunzatoare. rapid pentru a scurta perioada de con-
densarea gazelorpe suprafata de schimb
5.3.2. Centrale tennice cu puteri de cii.ldura i;;i a reduce astfel fenomenul
'i
medii, intre 300 2 000 kW de coroziune.
0 data cu cresterea puterii instalate
Cresterea puterii instalate a centralei poate creste nurnarul i;;i diversitatea
termice ridicii. probleme noi de care este consumatorilor carora este necesar sa
necesar a se tine seama in alcaturea Ii se asigure simultan conditiile optime
schemei tehnologice. Astfel: pentru mii.ri- de functionare (temperaturi diferite ale
rea sigurantei in functionare, Normativul I agentului termic, grafice de reglare ca-
13 recornanda, pentru centrale termice cu litativa diferite, program de tunctionare
puteri intre 100 i;;i 2 000 kW, prevedereaa diferit).
minimum doua cazane. Acestea pot Schema unei centrale termice clasi-
functiona simultan sau pe rand ceea ce ce, cu doua cazane, cu asigurarea prin
implicii.necesitateaizolii.rii hidraulicea fie- vas de expansiune deschis este pre-
cii.rui cazan, respectiv, reactivarea lui in zentata in fig. 5.3.6.
condltii de asiguraredeplina impotriva su- Avantajul simplitatii instalatiei este
prapresiuniloraccidentale.Crculatia natu- minor in raport cu dezavantajele func-
rala este exclusii.in cazul centralelor ter- tionale: dificultati in asigurarea functio-
mice de putere medie sau mare. Pe de narii in condltii optime si independente
alta parte, cazanele moderne, caracteri- a tuturor consumatorilor, functionarea
zate prin valori mari ale fluxului termic cu sarcina vanabila a centralei termice

b - montare pe perete (e/emente

componente);
- camera de furn; 2 - sonda de sigu-
ranta pe canalul gazelor de ardere; 3 -
schimbator de caldura din tevi cu ari-
pioare; 4 - camera de combustie cu pro-
tectie ceramica; 5 - arzator de gaz natu-
Fig. 5.3.5. Microcentralatermica: ral silentios: 6 - pornpa de circulatie a
a - montare pe perdoseele (a1 - vedere genera/a; agentului termic; 7 - automat pentru re-
a2 - elemente componente); glarea gazului natural; 8 - schirnbator de
- tablou de automatizare i;;i comanda: 2 - pompa de circulatie pentru cir- caldura cu acumulare; 9 - vas de expan-
cuitul de incalzire: 3 - automatul pentru reglarea gazului combustibil; 4 - pom- siune inchis; 10 - automat pentru accesul
pa de circulatie pentru circuitul boilerului; 5 - conducta de gaz combustibil; apei de consum; 11 - grup robinet de in-
6 - arzator atmosferic din otel inoxidabil; 7 - schirnbator de caldura cu acu- chidere si manometru; 12 - tablou de co-
mulare; 8 - protectie anticoroziva cu anod de magneziu; 9 - izolare terrnica manda si automatizare.
cu spurns poliuretanica;
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

prin scoaterea din functiune a unui ca-

zan irnplica manevra vanelor cazanelor,
in caz contrar agentul termic circula si
prin cazanul neizolat hidraulic, transfor- CA('l~E~ -~ _Ql········: r···························································:p

-
mat in consumator; nurnarul mare de I ch 1u .. .
conducte de siquranta; la inchiderea
unui cazan, intregul debit circula prin
I
I I
ccj
I
~---s--f+---&-·
..
.
cazanul rarnas in functiune rnodifican-
du-se astfel regimul hidraulic al instala- I 'f ~
tiei: diflcultati majore $i limite in auto-
CP. I L -
matizarea lnstalatiei sl altele. Schema I
nu poate ti utilizata pentru o centrala ch
terrnica cu mai mult de doua cazane I
din cauza cresterii prea mari a nurna-
rului conductelor de slquranta. : O·· ·······:::···L ·O ,- -i*- -

Vehicularea agentului termic se poate I X -XI

face cu pompe unice pentru toti consu- c======L••====!_L __
matorii sau, preferabil,cu pompe de con-
ducta pe fiecare circuit (fig. 5.3.10 b).
Schema tehnoloqica pentru aceeasi Fig. 5.3.6. Centrali tennici de putere media, cu doui cazane, agent tennic
centrala terrnica asiqurata cu supape ~ apa caldi, cu circula1iefo'1ati, asigurare cu vas de expansiune deschis •i
de siquranta si vas de expansiune in- conducte de siguranfi pentru fiecare cazan:
chis este reprezentata in fig. 5.3.7. CZ; B; P; VED; S; CA; GP; TA ;T; TM; TR; TB; H - conform fig. 5.3.1;
Schema este mai sirnpla, comparativ Te - traductor de ternperatura exterioara,
cu precedenta, iar lipsa conductelor de
siquranta face posibila folosirea ei pen-
tru un nurnar mai mare de cazane.
Exista insa dezavantajul necesitatii To~·l··········· 1·····································································;P
unor manevre de inchidere-deschidere
a vanelor, pentru izolarea sau reactiva-
rea unor cazane, ca si dezavantajul li- SS
rnitarii posibilitatilor de automatizare.
Neajunsurilesemnalate mai sus pot ti
inlaturateprin utilizareaunei scheme mo- t--......_"--'---t TM j TM t--_.__.___._

derne, cu butelie de egalizare a presiu- ::::::::::::::@}:::::::::::::: T

TB
nilor, ca in fig. 3.5.8. A se observa ca in _ _..__T~R j j TR
aceasta schema, butelia de egalizare a VEI cz ! ····~ ~c_._z__.,
presiunilor are $i rolul de distribuitor-co-
lector, solute valaoila numai in cazul in
care circuitele secundare sunt prevazute
cu robinete de amestec, cu trei cal,
in alcatuirea centralei termice intra
A G Lo I
I
- -l><l- - -

~_c--------------- I
cazanele cu pompe individuale, butelia -------~--------------~
de egalizare a presiunii si pompele
Fig. 5.3.7. Centrali tennici de putere media, cu doui cazane, agent tennic ~
pentru alimentarea cu agent termic a
api caldi, cu circula1iefo'1ati, asigurare cu supapi de siguranfi
circuitelor consumatorilor.
•i vas de expansiune inchis:
Principala caracteristica a schemei
CZ; B; P; TA; SS; M; VEI; TM; TR; TB; H - au sernniflcatla din fig. 5.3.2;
consta in existenta a doua categorii de
Te - traductor de ternperatura exterioara,
circuite ale agentului termic:

Fig. 5.3.8. Centrali tennici cu apa caldi de

putere media sau mare, cu asigurare prin
I vas de expansiune deschis •i supapi de

:s· · · · · : :;••••••••••••••••••••••··~~············v;.···········r······· i·············

Te
1
siguraniA, cu butelie de egalizare a presiunii:
CZ; P; T; TA; VED; S; CA; CP; R3C; TM; TR - au
sernniticatia din fig. 5.3.1; BEP - butelie de
egalizare a presiunii; SS - supapa de siguranta;
R.~.: M - manometru; RP - regulator de presiune;
CP T~i TD - traductor de temperatura pe conducta de
ducere a cazanelor; Td - traductor pe conducta
! p.
1 de plecare de la BEP; TP - traductor de presiune;
I '-'--"~p,4!.~....-3 CC - conducta de circulate: VA - robinet automat
! - r - C- Y- ~ de dezaerisire; 1,2 - la si de la consumator de
I
I
= L = _ = = = _.:~ incalzire: 3,4 - la si de la preparare apa calca de
consum.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lnealzire

- un circuit primar: butelie-pompe-ca- nurnarul de cazane, fiecare arzator avand Automatizarea instalatiei asiqura
zane-butelie; doua trepte de putere; izolarea hidraulica rnentinerea temperaturii, In limitele sta-
- mai multe circuite secundare cores- a unui cazan scos din functiune numai bilite, la intrarea In butelia de egalizare
punzatoare grupurilor de consumatori: prin simpla oprire a erzatorului si a pom- a presiunii, independent de marirnea
butelie-pompe-consumatori-butelie. pei cazanului si, invers, reactivarea fara puterii furnizate, prin functionarea ,,In
Schema permite functlonarea absolut manevrareaunor vane; reducereatimpului cascada" a cazanelor sl a celor doua
independenta a celor doua tipuri de cir- de intrare In regim de temperatura prin trepte ale arzatoarelor. Fiecare grup de
cuite, cu satisfacereadeplina a cerintelor recircularea agentului termic cu ajutorul consumatori are propriul circuit, pro-
tuturor consumatorilor; functionarea cu robinetului cu trei cai de pe conducta de pria pornpa de circulatie si propriul sis-
sarcina terrnica variabila,In trepte date de lntoarcere din amonte de pornpa, tem automat de reglare (calitativa, prin
amestec prin robinet cu trei cai),
Sistemul de asigurare lmpotriva supra-
presiunilor accidentale prin vas de ex-
pansiune deschis si supape de siquranta
are explicatia In paragraful 5.3.5.2.
0 centrala terrnica de putere medie
poate fi reahzata si prin punerea In
paralel a unui nurnar mare de cazane
mici (module) ca In fig. 5.3.9.
f n acest caz este necesar sa se anali-
zeze fenomenele care pot aparea la eva-
Fig. 5.3.9. Centralatermica echipatacu bateriede cazane.
cuarea gazelor de ardere, spre exemplu,

Te

Tl
t--

Fig. 5.3.10. Centrala tennicacu apa calda de

putere mare, cu butelie de egalizare
a presiunii:
a - schema instetetiei; b - vedere baterie de
pompe montate pe conducte;
CZ; P; TA; TR; R3C - au semnificatia din fig.
5.3.1 ;Te - traductor de ternperatura exterioa-
ra: TD - traductor de ternperatura pe colec-
torul general al cazanelor; Ti - traductor de
ternperatura de intrare In cazan; P - pompe
de circulatle pe circuitele consumatorilor;
TI - traductor pentru temperaturile de du-
cere ale consumatorilor 1, 2 si 3; SS - supa-
pa de siquranta; RG - robinet de golire, T -
termo-manometru, F - filtru; M - manometru,
TS - traductor de temperatura maxima.
 I. lnstalatii de Incalzire
o relntoarcere In centrala terrnica a
acestora prin focarul cazanului (cazane-
lor) In repaus. De asemenea,se impune
o analiza a functlonarii vaselor de ex-
pansiunelnchise daca acestea sunt, prin
constructie,aferente fiecarui cazan.
5.3.3. Centrale tennice
cu puteri mari, peste 2000 kW
intre o centrala terrnica de putere
medie sl una de putere mare apar di-
ferente date de: puterea instalata, nu-
rnarul de cazane (minimum 3), nurnarul
si diversitatea consumatorilor, ampla-
sarea, de regula, In constructii proprii
etc. Toate acestea accentueaza nea-
junsurile In exploatare evidentiate la
unele scheme tehnologice $i introduc
condltii suplimentare In alegerea siste-
mului de asigurare lmpotriva suprapre-
siunilor accidentale.
Schema tehnoloqica cea mai indica-
ta pentru o centrala terrnica de putere
mare este data In fig. 5.3.10. Cele trei
cazane sunt echipate cu cate o pornpa
care asiqura circulatia In circuitul
primar: cazan-butelie de egalizare a
presiunii-cazan. Din butelie, printr-o
conducta cu rol de distribuitor general,
sunt alimentate, independent, circuitele
a trei consumatori, primii doi prevazuti
cu reglare calitativa centrala In functie
de temperatura exterioara, al treilea (de
exemplu, instalatia de preparare a apei
calde de consum, agregat de tratare a
aerului pentru climatizare etc.) cu re-
glare cantitativa locala la consumatori.
Sistemulpermite armonizareadebitelor
de caldun:lsi de agent termic din circuitul
cazanelorcu eel din circuitul consumato-
rilor, In orice conditli de temperaturaexte-
rioera, prin intrarea,respectiv, lesrea din
functiunea cazanelor.,In cascada", In fun-
ctie de abatereade la temperaturade re-
gim stabilita In centrala prin traductorul
TD. Schemaeste conceputaspre a favo-
riza intrarea rapida In regim normal de
temperatura, prin recircularea initiala a
unui debit de agent termicIn cazan,astfel
lncat se scurteazasirntitortimpul de pro-
ducerea condensatuluiacid pe suprafata
interioaraa acestuia.lzolareahicraulica a
unui cazanare loc, automat,prin scoate-
rea din functiunea arzatoruluisi a pom-
pei, fara a fi necesaramanevraunor orga-
ne de lnchidere.La fel, are loc, automat,
reintrareaIn circuit a oriceruicazan.
Asigurareacentraleilmpotrivasuprapre-
siuniloraccidentalese reahzeaza de prin
vase de expansiunelnchise, sau combi-
natii ale acestora cu rezervoarede des-
ci:l.rcare si pompe de adaos (vezi subca-
pitolele5.3.5.2si fig. 5.3.16.a si b).
Capitolul 5: Centrale termice
5.3.4. Centrale tennice echipate
cu cazane cu condensaiie
sau cu recuperatoare de cilduri
Prin gazele de ardere evacuate prin
CO$UI de furn, In atrnostera,se elirnina$i
o lrnportanta cantitate de energie sub
forrna de caldura sensibila $i de
condensare.Prima cornponenta este cu
atat mai mare cu cat temperatura ga-
zelor de evacuare este mai mare, a
doua depinde de continutul de hidrogen
In molecula de baza a combustibilului.
Practic, este cazul gazelor naturale.
Coborarea temperaturii de evacuare
a gazelor de ardere sub punctul de
condensare are ca efect pozitiv recu-
perarea unei parti importante din ener-
gia sus arnintita si reducerea debitului
de gaze evacuate dar si efecte nega-
tive ca: intensificarea fenomenului de
coroziune asupra cazanului si a CO$U-
lui, daca acesta este metalic, a umezirii
cosului, daca acesta este din zidarie, a
reducerii tirajului natural al cosului con-
comitent cu rnarirea pierderilor de sar-
cina pe circuitul gazelor de ardere etc.
Firmele producatoare de cazane au
gasit solutii de contracarare a dez-
avantajelor enumerate prin utilizarea
unor materiale cu rezistenta ridicata la
coroziune $i prin conceperea fie de
recuperatoare integrate cazanelor, cu
racorduri unice de ducere, respectiv,
de lntoarcere a agentului termic care,
ca si gazele de ardere, parcurge In
serie cazanul propriu-zis si recuperato-
rul, fie de recuperatoare independente,
cu racorduri separate, gazele de ardere
trecand, partial sau total, prin recupe-
rator (fig. 5.3.11 ).
Solutia cea mai buna o constituie ca-
zanele cu randament lnalt avand recu-
peratorullnglobat, iar piata otera aseme-
nea echipamente,inclusiv pentru puteri
toarte mici, coborand pana la 10 kW.
Schema tehnoloqica a unei centrale
termice echlpata cu astfel de cazane
nu ditera cu nimic de cele prezentate
pentru cazane obisnuite.
Recuperatoarele independente pre-
zinta avantajul ca pot fi utilizate pentru
rnarirea randamentului centralelor ter-
mice existente sau pot fi cuplate cu
cazane fara condensatie.
La utilizarea unor recuperatoare cu
condensatie, independente, trebuie
avute In vedere urrnatoarete:
- recuperatoareletrebuie plasatecat mai
aproape de cazanespre a nu lungi ex-
cesiv traseulgazelorde ardere;
- rnarirea pierderilor de sarcina pe tra-
seul gazelor de ardere poate implica
introducerea unui exhauster;
- schema tehnoloqica a centralei termi-
ce trebuie sa ofere posibilitatea acor-
dului lntre sarcinile termice ale caza-
nelor $i recuperatorului,pe de o parte,
$i ale consumatorilor,pe de alta parte;
- condensatul rezultat din recuperator
trebuie tratat chimic, lnainte de a fi
evacuat la canalizare, ca rnasura de
protectie a mediului.
Ca exemplu,In fig. 5.3.12si 5.3.13sunt
prezentatedoua scheme tehnologicede
centrale termice cu recuperatoareinde-
pendente.Este de observat ca prezenta
recuperatorului cornplica schema si,
implicit, procesul de exploatare.De aici
rezulta preferintapentru cazaneleavand
recuperatorulintegrat.
Centrala terrnica echlpata conform
schemei din fig. 5.3.12 are regimuri de
functionare distincte pentru iarna $i
pentru vara, regimuri selectabile, prin
manevra rnanuala,Intr-una din pozltiile
lirnita ale robinetului cu trei cai astfel
incat, atat iarna cat $i vara, recuperato-
rul sa fie inseriat pe conducta de ln-
toarcere a agentului termic la cazane.
Prin manevrarea vanelor de lnchidere,
respectiv, de ocolire fiqurata In sche-
ma, recuperatorul poate fi cuplat sau
izolat hidraulic din sistern. lzolarea hi-
draulica presupune lnsa $i scoaterea
recuperatorului din circuitul gazelor de
ardere deci este indicata In schema cu
circuit derivat (fig. 5.3.11 b sl c) precum
$i anularea traductorului de debit TD,
montat pe recuperator, care, la debit
nul, blocheaza, prin tabloul de automa-
tizare, functlonarea arzatoarelor.
O centrals terrnica echipata la fel cu
cea din fig. 5.3.12 prevazuta cu butelii
de egalizare a presiunii prin care se
realizeaza mai U$Or armonizarea debi-
a
b
Fig. 5.3.11. Montarea
recuperatoarelorde cildurA
independente, pe circuitul
gazelor de ardere:
a - In serie; b - In derivafie cu un
cazan; c - In derivafie cu mai multe
cazane.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lncalzire

telor de caldura si de agent termic, atat
in circuitul primar cat si in cele secun-
dare, este data in fig. 5.3.13. lzolarea
hidraulica a recuperatorului pe partea
de agent termic se face automat prin
oprirea pompei aferente.
sat la o cota care sa asigure umple- la vasului de expansiune sl cazane
rea intregii instalatii in regim static $i este eel mult eqala cu 15·a in care
dinamic; ,,a" are sernnificatia din fig. 5.3.14;
- distanta in plan orizontal intre vertica- - conductele de siguranta se rnonteaza

5.3.5. Asigurarea instalaiiilor To~·!······· r················································i·······:~:~ :··:····~1

de incilzire cu api caldi
SS SS
f ntr-o instalatiede lncalzire cu apa
calda pot sa apara suprapresiuni peri-
culoase, pana la explozie, ca urmare a
fenomenului de dilatare $i a depasirii
temperaturii de vaporizare a apei, deci VEI
de intrare a cazanelor in regim de ge-
neratoare de abur.
Masurile de siquranta impotriva su-
prapresiunilor accidentale, pentru in- R3C1M f
stalatiile de Incalzire cu apa calda, sunt 1 : I 2
precizate in STAS 7132, Normativul ~~-tx1 ss1--:-M11..,
1-13, prescriptiile ISCIR $i in ghidul . J
pentru alegerea, intretlnerea si execu-
tarea sistemelor $i echipamentelor de
RC TD: !
siquranta elaborat de INCERC.
SC
Masurile de slquranta au scopul de a
asigura permanent, concomitent si si- Fig. 5.3.12. Cantrall termici cu api caldi de putere media, cu recuperator
gur urrnatoarele functiuni: de cilduri montat independent de cazan pe circuitul gazelor de ardere:
- preluarea variatlilor volumului de apa CZ; P; B; VEI; SS; TA; TM; TR; TB; T; M - au sernnificatia din fig. 5.3.2;
din instalatle determinate de variatlile RC - recuperator de caldura; R3CM - robinet de reglare cu trei cal manual;
normale de ternperatura; R3CS - robinet de reglare cu 3 cai cu servomotor; ; TD - traductor de debit;
- evacuarea excedentului de apa sau a Te - traductor de ternperatura exterioara: SC - separator de condensat;
vaporilor produsi accidental, ca ur- AR - apa rece; ACC - apa calda de consum;
mare a deteriorarii echipamentelor 1 - Incalzire ducere; 2 - tncalzire intoarcere.
care asiqura limitarea temperaturii
agentului termic sau ca urmare a unei
erori sau neqlijente in exploatare;
- asigurarea unei mici rezerve de apa
care sa compenseze pierderile de
apa inevitabile, ale instalatiei:
- rnentinerea nivelului apei, in instala-
tie, la o cota care sa asigure umple-
rea elementelor acesteia atat in regim
static cat si in eel dinamic;
- evacuarea in atrnosfera a aerului la
umplerea cu apa a instalatiei si invers,
patrunderea aerului in instalatie la golire;
- asigurarea unei presiuni de regim
I._r-_-_-
asttel meat sa nu se depaseasca pre- __ -_-_-_-_ - - - -
siunea admisa in instalatia interioara.
Asigurarea impotriva suprapresiunilor
accidentale a lnstalatiilor de incalzire
cu apa se poate realiza cu:
- sisteme care asigura instalatillor lega-
tura directa $i perrnanenta cu atmos-
fera, aplicabile pentru temperaturi ale
agentului termic de maximum 95°C;
- sisteme in care legatura instalatiilor cu
atmosfera nu este asigurata permanent, Fig. 5.3.13. Centrali termici cu api caldi de putere media sau mare,
aplicabilepentru temperaturiale agentu- cu api caldi •i butelie de egalizare a presiunii, cu recuperator de cilduri
lui termic de maximum 115°C. montat independent de cazan pe circuitul gazelor de ardere:
CZ; P; B; VEI; SS; TA; TM; TR; TB - au sernnificatia din fig. 5.3.2; BEP - butelie
5.3.5.1 Asigurarea instalaf:iilor de egalizare a presiunii; RC - recuperator de caldura; R3CM - robinet de reglare
cu conducts de siguranfj cu trei cai manual; Te - traductor de ternperatura exterioara: TD - traductor de
Ji cu vas de expansiune deschis debit; SC - separator de condensat; VA - robinet de eliminare a aerului;
Schema unei astfel de instalatii poa- R3CS - robinet de reglare cu 3 cai cu servomotor; AR - apa rece; ACC - apa
te ti abordata in urrnatoarele conditil: calda de consum;
- vasul de expansiune poate fi ampla- 1 - incalzire ducere; 2 - Incalzire intoarcere.
 I. lastalatii de incalzire
cu panta continua ca in fig. 5.3.14.
Exemple de sisteme de siquranta cu
vas de expansiune deschis sunt date
in fig. 5.3.1 $i 5.3.6. Se observa ca
legaturile cazanelor cu vasul de expan-
siune si, prin el, cu atmosfera, sunt
permanente, neintrerupte de nici un
organ de inchidere.
S-a aratat ca Solutia de asigurare din
fig. 5.3.6 prezinta dificultati in exploa-
tare, are limite in posioilitatile de au-
tomatizare $i este neaplicabila pentru
mai mult de doua cazane din cauza nu-
rnarului mare de conducte de siguranta.
Pentru un nurnar mai mare de caza-
ne, STAS 7132 indlca sistemul de asi-
gurare din fig. 5.3.15. lzolarea hidrau-
lica a unui cazan se face prin comu-
tarea robinetelor cu trei cal de pe le-
gatura cu conducta qenerala de duce-
re, respectiv, intoarcere, cu conducta
de evacuare C.E, asiqurand astfel, in
orice situatie, leqatura cu atmosfera.
Pentru reactivarea cazanului trebuie fa-
cuta operatia inversa. Evident, sunt
manevre greu de automatizat. De ase-
menea, schema nu permite recircula-
rea apei in cazane pentru o rapida in-
trare in regim de ternperatura.
5.3.5.2 Aslgurarea instal,qiilor cu vas
de expansiune Tnchis ,; supape de
slgura~
Schemele din fig. 5.3.2; 5.3.3; 5.3.4;
5.3.7 ilustreaza modul de racordare la
instalatie a vasului de expansiune inchis.
in acest caz, vasul indeplineste dear
functiunile de preluare a variatiilor de ve-
lum ale apei din instalatie $i asiqura o
mica rezerva de apa, Functia de limitare
superioara a presiunii prin descarcarea
vaporilor de apa in atrnosfera este
VED
Fig. 5.3.14. Distaniamaximl pe
orizontallintre cazane •i verticala
vasului de expansiune deschis,
confonnSTAS 7132:
CZ - cazan; VED - vas de expansiune
deschis; S - conducta de siquranta:
CA - conducta de legatura cu atmos-
fera; CP - conducta de preaplin;
a - diterenta de cota intre traseul ori-
zontal al conductelor de slquranta si
Partea superioara a cazanelor;
CC - conducta de circulatie.
Capitolul 5: Centrale termice
lndeplinita de supapele de slquranta mai lrnportanta este coroziunea.
montate pe cazane fiira interpunerea Dezavantajul pate ti inlaturat prin a-
unui organ de inchidere. Functia de eli- doptarea unei solutii noi, aplicata deja
minare a aerului din instalatie la umplere, in tara, Solutia consta in inlocuirea re-
respectiv, de patrundere a aerului la go- zervorului de descarcare deschis, tot
lire se realizeazaprin vase si robinete de cu un vas inchis, deci cu rnembrana
dezaerisire. Dezavantajulsistemului con- elastica, dar cu perna de aer in leqatu-
sta in pretul de cost mai ridicat, in com- ra cu atmosfera. Adica, ceea ce la VEI
paratie cu sistemul cu vas deschis, pret este ventilul de retinere la umplerea cu
de cost care creste cu volumul vasului, iar aer, la ROI este un simplu orificiu de
volumul acestuia creste, dupa cum se va legatura cu atmosfera. in consecinta,
vedea, nu numai cu cantitatea de apa din volumul util al ROI este egal practic, cu
instalatieci si cu inaltimea cladirfi. volumul total. Evident in acest caz,
Vasul de expansiune inchis va ti numai contactul intre agentul termic si aer
cu rnernbrana elastica de separare intre este intrerupt. Schema de aplicare a a-
perna de aer si apa, echipament ce nu cestei solutii este prezentata in figura
solicita o supraveghere perrnanenta. 5.3.16 b. La intrarea in functiune a in-
in acest caz, vasul inchis se dimen- stalatiei (la pornire sau dupa o intreru-
sioneaza numai pentru preluarea varia- pere a carei durata deterrnina racirea
tiller de velum corespunzatoare varia- agentului termic pana la, sau chiar sub
tiilor de ternperatura ce apar in regim temperatura interioara de calcul), rezer-
de functionare a centralei termice (in voarele de descarcare, ROI sunt goale,
limita a 10°C), iar marile variatii de ve- membranele elastice sub forrna de
lum sunt preluate la punerea in functiu- punqa fiind comprimate sub presiunea
ne a instalatlei prin descarcare in re- aerului atmosferic. in vasul de expan-
zervorul deschis cu ajutorul robinetului siune inchis VEI se afla apa la limita re-
electromagnetic dublat de supapele de zervei de 10 %, membrana sa fiind de
siquranta, La intreruperea functionarii asemenea cornorlrnata de perna de
lnstalatiel contractarea apei este com- aer, de data aceasta la presiunea Pmin.
pensata de pompa de adaos. intregul Prin Incalzire agentul termic se dilata,
proces este supravegheat de tabloul presiunea in instalatie creste, lucru
de automatizare. sesizat de automatul APm~fn care, la
Reducerea volumului vasului de ex- atingerea valorii prescrise pentru presi-
pansiune inchis prin asocierea acestuia unea maxima, cornanda deschiderea
cu un rezervor de descarcare si o robinetului electromagnetic REM. Apa
pornpa de adaos, prezinta Insa un de- in exces trece in pungile elastice ale
zavantaj major: rezervorul de descar- rezervoarelor ROI, aerul dintre pungi si
care, cu nivel liber, pune in contact recipiente fiind eliminat in atrnosfera. in
agentului termic cu aerul. si de arci VEI cresterea presiunii deterrnina de
conseclnte nedorite printre care cea asemenea o acumulare prin comprima-
$~: ;•· · · · ·
CAn
I
Te
trI
(t·, ;········I ..
I-..
__
.... -{
...... __ '-fQ-~
I
CP I
I B
cs r
b
I
Fig. 5.3.15. Asigurareacu vas de expansiunedeschis
'i conductede siguraniAunice pentrutoate cazanele:
CZ; P; B; VED; R3C; T; TM; TR; TB; S; CA; CP; TA; H - au sernnificatia din fig.
5.3.8; Te - traductor de ternperatura exterioara: CS - conducts de semnalizare;
CE - conducta de evacuare; CC - conducta de circulatie:
1 - Incalzire ducere; 2 - tncalzire intoarcere.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzire

rea pernei de aer pana la valoarea rele de descarcare ADI, in instalatie, umplerea instalatiei in regim static si di-
Pmax. In cazul unei subdtrnensionari a aerul patrunde liber in recipientele namic fara a asigura insa $i conditirle din
capacitatii ADI, situatie evident nedori- acestora deterrninand comprimarea STAS 7132 privind traseul conductelor
ta, supapele de slquranta SS, reglate la membranelor sub forma de punqa. de siguranta (fig. 5.3.14) si asigurarea
o presiune U$Or superioara presiunii at- Rolul VEI in timpul functionarii insta- perrnanenta a legaturii cazanelor cu at-
mosferice, vor elimina la canalizare ex- latiei, reduce frecventa pornirilor pom- mosfera, o solutie o reprezinta prevede-
cedentul de agent termic, lirnitand pei de adaos, respectiv de deschidere rea pe cazane a supapelor de siquranta,
astfel solicitarea rezervoarelor de des- a robinetului electromagnetic, prin pre- vasului de expansiune deschis rarnanan-
carcare. luarea micilor variatli de volum ale du-i doar functiile de rnentinere in stare
Variatllle mici de volum ale agentului agentului termic. plina a lnstalatiei, de preluare a varlatiilor
termic (In limita a 10°C) in timpul functlo- Sistemul prezinta de asemenea, in de volum ale agentului termic $i de asi-
narii instalatiei sunt preluate de catre VEI. raport cu eel prevazut exclusiv cu VEI gurare a unei rezerve de apa pentru aco-
La reducerea irnportanta a tempera- avantajul ca in regim de functionare, perirea pierderilor normale (fig. 3.5.17).
turii agentului termic, spre exemplu la instalatia nu atinge in mod obligatoriu, Vasul de expansiune este racordat
oprirea instalatiei, dupa epuizarea ca- presiunea maxima adrnisa. In acest la instalatle printr-o sinqura conducta
pacitatii VEI de compensare a deficitu- mod solicitarea instalatiei la presiuni de siquranta care asiqura preluarea
lui de apa, presiunea din instalatie tin- mari este evitata. Pompa de adaos re- si redarea excesului de apa din dila-
de sa scada sub valoarea minima cu zolva si problema umplerii instalatiei cu tare, prin legare la conducta de in-
pericolul intrar!i in depresiune, a pa- apa tratata, aflata intr-un rezervor. toarcere, si o conducta de circulatie
trunderii aerului in instalatie si a golirii leqata la o conducta de ducere, care
partiale a acesteia. Sonda de presiune 5.3.5.3 Asigurarea instalatiilor asiqura o slaba circulatie controlata
a automatului AP%~~. sesizeaza acest cu supape de siguranfj cu un robinet, impotriva Inqhetului.
lucru $i la atingerea presiunii minime Ji vas de expansiune deschis Diametrul conductei ,,S"de legatura
prescrise, cornanda pornirea pompei Daca este posibil, montarea vasului de a instalatiei la vasul de expansiune se
de adaos, PA. Apa trece din rezervoa- expansiune la o cota care sa asigure va stabili functie de cantitatea de apa
rezultata din dilatare sl de timpul de
intrare a instalatiei in regim normal de
functionare,

5.3.5.4 A/egerea sistemului

a care face irnprobablla aparitia conditiilor
~ 11---f'-l--'---M-) 1
de asigurare
lndiferent de solutia adoptata orice
sistem trebuie sa lndeplineasca, in mod
obligatoriu si simultan, functule enume-
rate in capitolul 5.3.5. Cu aceasta con-
ditle toate sistemele sunt echivalente.
Nu se admite renunterea la echipamen-
tele necesare realizarf functiilor de
asigurare mentionate, chiar daca in-sta-
latia este prevazuta cu o automatizare
de intrare in functiune a echipamentului
eliminat, orice dispozitiv de siquranta
fiind susceptibil de defectare.
Alegerea sistemului de asigurare se
face tinand seama de particulantatile
constructiilor si ale instalatiilor de ali-
mentare cu caldura aferente (centrala
terrnica plasata in cladrea alirnentata cu

-i
caldura sau in constructie proprie, posi-
bilitatea lncadrarii instalatiei in categoria
_L ~ - ~ - celor cu legatura perrnanenta cu atmos-
-M---'----- 2 fera, posibilitatea rnontarii vasului de ex-
{><I- - - - - - ..... pansiune deschis la o cota superioara
celui mai de sus plasat consumator). La
---1
alegerea sistemului de asigurare se tine
seama de avantajele si dezavantajele ce
b
le caracterizeaza.
Astfel sistemul cu vas de expansiune
Fig. 5.3.16. Asigurarea instalaimor cu vas de expansiune inchis
deschis este mai ieftin dar leqatura
•i supape de siguranit asociati cu rezervor de descircare:
perrnanenta cu atmosfera favorizeaza
a - deschis; b - incbis;
coroziunea instalatiei, impune o cota
CZ; VEI; B; P; SS; T; M; TM; TR; TB; TA; H - au sernnificatia din fig. 5.3.15;
de montare care in unele cazuri nu
RD - rezervor de descarcare: PA - pornpa de adaos; Te - traductor de tempe
poate fi asiqurata, irnplica lncarcarea
ratura exterioara: RED - robinet de descarcare cu actionare electrlca: CP - con
suplirnentara a constructiei deci rnasuri
ducta de preaplin; 8~f~ - automat de presiune; SP - sonda de presiune; REM
antiseismice, necesita un nurnar relativ
- robinet electromagnetic; ADI - rezervor de descarcare inchis;
mare de conducte de legatura, prezen-
1 - incalzire ducere; 2 - lncalzire intoarcere.
ta robinetelor cu trei cal compllca in-
 I. lnstalaiii de Incalzire
stalatia si mai ales exploatarea.
Sistemul de asigurare cu supape de
siguranta $i vas de expansiune inchis
nu impune conditii speciale privind cota
de montare, fenomenul de coroziune
este redus, racordul vasului din instala-
tie se reduce la o sinqura conducts
scurta, nu necesita rnasurl de protectie
la inghet, dar este, in schimb, mai cos-
tisitor, fiind un recipient sub presiune
supus normelor ISCIR si care, in plus,
are in comparatle cu varianta cu vas
deschis, pentru acelasl volum util, un
volum total cu atat mai mare cu cat
inflltimea consfructiei este mai mare, iar,
in regim nominal de tunctlonare, pre-
siunea creste pana la limita adrnisa de
elementele componente ale instalatiel.
Sistemul cu supape de siguranta si
vas de expansiune deschis reuneste
avantajele dar sl dezavantajelor celor
doua sisteme prezentate mai sus.
5.3.5.5 Circul8'ia agentului tennic
1n concluctele de sigura~
Graficul piezometric al unei instalatii
arata ca sensul de circulate a apei indi-
ferent de pozitla pompei, pe conducta de
ducere sau pe conducta de intoarcere
(fig. 5.3.18 si 5.3.19),este de la conducta
de intoarcere la conducta de ducere, prin
vasul de expansiune,deoarece presiunea
hidrostatica in punctul 1 este mai mare
decat in punctul 3.
Ca urmare,intre cele doua conducte nu
pot ti racordati consumatorii deoarece:
- sensul de circulatie este invers tata
de eel normal si consumatorii ar ti ali-
rnentati cu agent termic din conducta
de intoarcere;
- presiuneadisponibila este mica, echiva-
lenta cu pierderea de sercina pe traseul
prin cazan intre punctele 1 si 3;
- circuitul printr-un astfel de consumator
este paralel cu circuitul prin cazan.
La instalatnle cu asigurare prin vas
de expansiune inchis nu are loc o cir-
culatie a agentului termic, legarea va-
sului tacandu-se printr-o singura con-
ducta sl nici nu este dorita o asemenea
circulatle pentru ca membrana vasului
sa nu fie supusa unor temperaturi ridi-
cate. Vasul de expansiune inchis se
rnonteaza insa numai in spatii fara pe-
ricol de inghet.
5.3.6. Pozijia pompelor
in circuitul agentului tennic
Pompele se rnonteaza in imediata
apropiere a cazanelor. Practic, este
posibil ca pompele sa se intercaleze, in
circuit, pe conducta de ducere sau pe
conducta de intoarcere, flecareia din
cele doua alternative corespunzandu-i
un grafic piezometric specific.
Graficul piezometric al unei instalatii
asigurata cu vas de expansiune des-
Capitolul 5: Centrale termice
chis, cu pompa rnontata pe conducta are loc un salt al graficului corespun-
de ducere, este dat in figura 5.3.18. in zator inaltirnf de pompare (4' - 5'). Ur-
regim static, in orice punct al instala- rneaza pierderea de sarcina pe con-
tiei, presiunea este data de planul ori- ducta de ducere pana la ultimul consu-
zontal de apa din vasul de expansiune, mator (5' - 6'), pierderea de sarcina in
N.S. La pornirea pompei, nivelul din acesta (6' - 7') si pierderea de sarcina
vas rarnane neschimbat, ca si presiu- pe conducta de intoarcere (7' - 1 '), cu
nea deterrrunata de coloana de apa care graficul se inchide.
corespunzatoare punctului de racord al Se observa ca presiunea in regim
conductei de siquranta de intoarcere 1, dinamic, in orice punct al instalatiei, cu
denumit punct neutru. Parcurqand in exceptia traseului intre punctele 1 si 4,
continuare traseul pana la cazan (2) este mai mare decat in regim static.
agentul termic Inreqistreaza o pierdere lnsearnna ca, asiqurand vasului de ex-
de sarcina ( 1' - 2'), apoi o pierdere de pansiune o cota de montare deasupra
sarcina in cazan (2' - 3') si, in continua- celui mai sus plasat consumator, res-
re, pana la pornpa (3' - 4'). in pornpa pectiv deasupra conductelor de
VED
,"°""'\
~u············
. ·+~ . · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ·
'
CA
I
cc I 'cP
I
c.h 1
I
'f
I
I
..h
I I
~------~------~
-------------------~2l
Fig. 5.3.17. Asigurarea cu supape de siguranfi~ vas de expansiune deschis:
CZ - cazan; VED - vas de expansiune deschis; S - conducta de siguranta;
CC - conducta de circulatie: SS - supapa de siquranta: CA - conducta de le-
gatura cu atmosfera; GP - conducta de preaplin; T - termometru; TM - traductor
de ternperatura maxima; TR - traductor de ternperatura de regim; TA - tablou
de automatizare; H - hupa de semnalizarea acustica:
1 - la consumatorii cu apa calda: 2 - de la consumatorii cu apa calda,
4'
2' J.-1--rl'~~~~~~~---'\l~NS
3'
CSD
-,l+)~--------
, (-) --:
6'
I L---------__1 7'
I
I : s:
1CSI
CSD 1cs11
4 I I
6
6
'I- 7
t 3 ~1
CZ 1+
2
2
Fig. 5.3.18. Graficul piezomebic Fig. 5.3.19. Graficul piezomebic
cu pompa montati pe conductsde cu pompa montati pe conductsde
ducere - asigurare cu vas de lntoarcere- asigurare cu vas de
expansiune deschis: expansiune deschis:
CZ; P; VED - au sernnificatia din fig. CZ; P; VED - au sernniflcatia din fig.
5.3.1; CSD - conducta de siquranta 5.3. 1; CSD - conducts de siguranta
de ducere; CSI - conducta de sigu- de ducere; CSI - conducts de
ranta de intoarcere; NS - nivel static. siquranta intoarcere; NS - nivel static.
 Capitolul 5: Centrale termice
distributie, la distributia superioara, in-
stalatia se rnentlne plina cu apa :;ii in
regim dinamic.
Graficul piezometric al unei instalatii
asigurate cu un vas de expansiune
deschis, cu pompa rnontata pe con-
ducta de intoarcere este dat in fig.
5.3.19. Sensul de circulatie a apei in
instalatie se pastreaza identic ca si in
cazul rncntarii pe conducta de ducere.
Se pastreaza constant nivelul static
N.S. si punctul neutru 1 '. Pe tronsonul
1 - 2 se Inreqistreaza pierderea de sar-
cina 1' - 2', intre punctele 2 si 3,
pierderea 2' si 3' in cazan apoi, pierde-
rea pe conducta de ducere 3' - 6', ur-
rnata de pierderea in consumatorul eel
mai departat, 6' - 7', :;ii de pierderea pe
conducta de intoarcere, 7'. In pornpa
are loc saltul egal cu Inaltirnea de
s·r-------,6'
' (+)
1' I
--i---- -- sz NS
21------· I
3·;·---~1-14·
3
.&6-
* ------
I
1 p
.1 - - -
CZ I
~ VEI
I neesentlal: pompele, inclusiv cele de
2 conducta, nu au restrictil in acest sens,
Fig. 5.3.20. Graficul piezometric
cu pompa montati pe conducta de
ducere - asigurare cu vas de
expansiune inchis'i supape de
siguraniA:
CZ; P; VEI; M; SS - au sernnificatia
din fig. 5.3.2; NS - nivel static.
2:c·--
3
- f+l'
-----9-------- _J
~6'
s,,---~
1
f 61 - 4~ 5 - - - _, - - 7
3 I
CZ I gurarea cu vas deschis consta in faptul
121 VEI
I
2 peratura a lnstalatiei, nivelul static
Fig. 5.3.21. Graficul piezometric
al unei instalaiiide incllzire
cu api caldi - cu pompa montati
pe conducta de intoarcere-
asigurare cu vas de expansiune
inchis'i supape de siguraniA:
CZ; P; VEI; M; SS - au sernnificatia
din fig. 5.3.2; NS - nivel static.
pompare egala cu suma pierderilor de
sarcina in circuit, cu care se inchide
graficul.
Se observa ca, exceptand tronsonul
dintre pornpa si punctul de racord al
conductei de siquranta de intoarcere 1,
in toate celelalte, presiunea in regim
dinamic este mai mica decat in regim
static si apare pericolul golirii partiale a
instalatiei prin patrunderea aerului prin
neetanseitati sau prin vaporizarea apei in
zonele in care presiunea este mai mica
decat cea de echilibru termodinamic.
Apa rezultata din golirea partii de
instalatle atlata in zona in care graficul
piezometric este sub nivelul static, NS,
trece in vasul de expansiune de unde
este elirninata prin conducta de prea-
plin. La racirea instalatlei aceasta zona
rarnane fara apa si necesita 0 noua
umplere si fenomenul se repeta la fie-
care ciclu.
_ __:.7' Pentru lnlaturarea acestui pericol
vasul de expansiune trebuie montat la
o cota care sa depaseasca cota celui
mai sus plasat consumator, respectiv a
conductelor distrlbutlei superioare, cu
o valoare practic eqala cu inaltirnea de
pompare.
7
Evident, intre cele doua variante este
preferabila cea cu pompa rnontata pe
conducta de ducere. Argumentul, ca la
montare pe conducta de intoarcere
temperatura apei este mai mica, este
fiind construite pentru a vehicula apa
cu temperatura peste 100°C.
Graficul piezometric al unei instalatii
asiqurata cu vas de expansiune inchis,
cu pornpa pe conducta de ducere este
dat in fig. 5.3.20. In acest caz nivelul
static, cu instalatia rece, este dat de
presiunea minima a pernei de aer din
vasul de expansiune inchis, presiune
care trebuie sa corespunda unei coloa-
ne de apa care sa depaseasca cota
celui mai sus plasat consumator, res-
pectiv, a dlstributlei superioare.
--- Modul de trasare a graficului urmea-
za ratlonarnentul aferent fig. 5.3.18. Se
observa ca, la intrarea in functiune a
pompei, presiunea, in orice punct al
instalatiei, cu exceptia traseului 1 - 2 -
3 - 4, creste fata de presiunea in regim
static. Diterenta esentiala tata de asi-
ca, pe masura intrarii in regim de tem-
creste pana la limita data de presiunea
maxima a pernei de aer.
In acest caz elementele instalatiei sunt
supuse, in regim de functionare, presiu-
nii maxime a pernei de aer la care se
adauqa :;ii Inaltirnea de pompare.
Graficul piezometric al unei instalatli
asiqurata cu vas de expansiune inchis,
cu pornpa pe conducta de intoarcere,
I. lnstalatii de Incalzire
este dat in fig. 5.3.21. Graficul piezo-
metric se afla sub planul dat de nivelul
static N.S, (corespunzator presiunii din
V.E.1.); de aici, pericolul aparent ca la
intrarea in functiune a pompei, cu in-
stalatia rece, o parte a instalatlei inte-
rioare sa se qoleasca, Pe rnasura ce
instalatia se incalzeste, presiunea in
vasul inchis creste tinzand catre pre-
siunea maxima si, odata cu ea, graficul
se translateaza pe verticala depasind
nivelul necesar pentru ca instalatia sa
fie rnentinuta in stare plina,
Din cele de mai sus rezulta impor-
tanta trasarii si analizei graficului piezo-
metric la conceperea unei instalatii
pentru a evita unele fenomene care pot
compromite functionarea acesteia.
5.3.7. Dimensionarea
echipamentelor
din centrala tennici
Nurnarul, rnarirnea si tipul echipa-
mentelor din centrala terrnica sunt de-
terminate de un ansamblu de date sta-
bilite prin calcule prernerqatoare (nece-
sarul de caldura pentru incalzlre <Pi;
prepararea apei calde de consum
<PAcc; ventilare - climatizare <Pv; con-
sumatori tehnologici <PT, pierderile de
sarcina ale agentului termic in reteaua
de transport :;ii de distributie, debitul
de agent termic vehiculat, cantitatea
de apa din lnstalatie etc.).
5.3.7.1 Puterea centralei termice
Se calculeaza pentru fiecare tip de
agent termic produs, tinand seama de
puterea mstalata a consumatorilor si
de simultaneitatea in functionare a
acestora. In majoritatea cazurilor o
centrala terrnica asiqura necesarul de
caldura pentru incalzire si pentru pre-
pararea apei calde de consum. Sunt si
cazuri in care, cu acelasi agent termic,
se alirnenteaza sl alti consumatori, ca:
instalatiile de ventilare - climatizare, in-
stalatii tehnologice (bucatarii mari, spa-
latorii etc.) Stabilirea puterii centralei
termice prin simpla insumare a puteri-
lor instalate ale diversilor consumatori,
cu relatia 5.3. 1, nu este corecta deoa-
rece nu tine cont de simultaneitatea
functionarii consumatorilor.
<PCT= <Pi+ <PACC + <PV + <PT (W] (5.3.1)
Chiar si in cazul centralelor termice
mici, aferente, spre exemplu, unei cla-
diri unifamiliale, caz in care simultanei-
tatea Incalzirii cu prepararea apei calde
de consum este posibila, nu este obli-
gatoriu a stabili puterea cazanului prin
insumarea necesarului de caldura pen-
tru lncalzire cu eel maxim pentru pre-
pararea apei calde de consum stiind
ca necesarul de caldura pentru Incalzi-
re este determinat, in conditii nominale
de calcul si ca este putin probabil ca
 I. mstalatll de lncalzlre Capitolul 5: Centrale termice

un consum maxim de apa calda sa 2.000 kW si minimum 3 cazane pentru prevazute cu arzatoare cu aer insuflat,
apera In aceste conditii si, chiar daca centrale cu puteri mai mari de 2.000 daca furnizorul nu ofera $i arzatorul,
apare, durata lui este relativ mica. kW; este obligat sa indice tipul de arzator,
in cazul centralelor termice mari, ex- Nurnarul de cazane fiind stabilit, pute- tinand cont de puterea norninala a ca-
ploatate dupa un program riguros, de rea unui cazan rezulta prin lmpflrtirea zanului, de tipul de combustibil si de
catre un personal calificat sau chiar puterii totale <P GT la nurnarul de cazane n; caracteristicile geometrice ale focarului.
condus automat, este posibila evitarea Arzatorul se alege cu o plaja de pu-
suprapunerii totale a consumurilor. Sto- p = <PCT
[W] (5.3.2) tere care depaseste cu 20 - 30 % pu-
CZ lJ, . n
carea de apa calda contribuie, de ase- terea cazanului pentru a nu fi solicitat
menea, la decalarea programului con- In care: la limita superioara tinand cont de fap-
sumatorilor si, astfel, puterea instalata a 11, - este randamentul instalatiei tul ca, In timp, 1$i reduce pertorrnanta
centralei termice poate fi redusa In calculat cu relatia: si pentru a da posibilitatea unei fortari
raport cu suma puterii consumatorilor. 11, = 11cz . l]RT . l]E (5.3.3) temporare a cazanului.
Reprezentarea grafica din fig. 5.3.22 In care: Elementele de detaliu privind arza-
llustreaza aceasta posibilitate, varfurile "c: - este randamentul cazanului; toarele sunt prezentate In capitolul 5.5.
de consum dintre orele 6 si 8, 12 si 16, 'lcz = 90 ... 95 %;
respectiv, 20 si 24 putand ti reduse lJRT - este randamentul retelei de tran- 5.3.7.4 Alegerea pompelor
prin prepararea cu acumulare a apei sport a agentului termic; de circulafie
calde de consum, In avans, In orele In l]RT = 90 %; intr-o instalatie de Incalzire pompele
care Incalzirea va functiona In regim lJE - este randamentul de exploatare; pot lndeplini diferite functii:
redus. Aceasta rnasu-a conduce si la IJE = 90 ... 95 %. - vehicularea agentului termic In circui-
reducerea puterii schtrnbatorului de Randamentul lnstalatiei poate varia tul cazan - butelie de egalizare a pre-
caldura pentru prepararea apei calde In limitele 70... 80 %. siunii - cazan;
de consum. De regula, cazanelese prevad de pute- - vehicularea agentului termic pentru
Astfel, In exemplul ilustrat prin grafi- re egala dar, pot ti situatii In care nece- grupuri de consumatori (corpuri sau
cul din fig. 5.3.22, puterea instalata a sarul de caldura lntr-o pertoada din an - aparate de Incalzire);
centralei termice poate ti redusa de la de exemplu vara - este foarte mic In - vehicularea agentului termic pentru
1,7 la 1,35 MW. raport cu eel din perioada de iarna. consumatori individuali irnportanti
in cazul centralelor termice In care in acest caz se impune un cazan de (agregate de tratare a aerului, schim-
se produc doi aqentl termici diferiti putere corespunzatoare. batoare de caldura pentru prepararea
(apa calda si abur) graficul trebuie In- De requla, nu se prevad cazane re- apei calde de consum etc.).
tocmit pentru fiecare agent termic. Pu- zerva dar, In raport cu importanta Functiile pompelor sunt evidentiate
terile termice considerate sunt cele co- obiectului alimentat cu caldura si la ce- In schema tehnoloqlca a instalatlel.
respunzatoare conditiilor de calcul. in rerea beneficiarului, se poate prevedea Alegerea pompelor se face tinand
exploatare, puterea terrnica este insa, un cazan de rezerva, cont de caracteristicile: debit Ii' [m3/h],
In majoritatea timpului, mai mica, de- Daca nu se prevede un cazan de inaltlmea de pompare H [Pa] sau
oarece necesarul de caldura pentru ln- rezerva este indicat a se analiza In ce [mH20], puterea motorului de antrenare
calzire $i ventilare este variabil cu tem- rnasura consumatorii prioritari (spre [kW], turatia [rot/min]. Se indica, de
peratura exterioara, exemplu, Incalzirea) sunt acoperiti, In asemenea, tensiunea de alimentare $i
ipoteza defectar!i unui cazan. frecventa curentului.
5.3.7.2 Alegerea tipului Se pot Intalni si cazuri In care o in-
''a numlrolui de cazane vestitie de mari proportii urrneaza a se <!>[MW]
Nurnarul de cazane se stabileste realiza In etape. Centrala terrnica va ti 2,0
avand In vedere urrnatoarele criterii: astfel conceputa Incat sa poata ti ex- 1,8 <l>max
- centrala terrnica trebuie sa se adapte- tinsa corespunzator acestor etape.
1,6
ze U$Or la sarcina terrnica variabila; La alegerea tipului de cazan trebuie
functionarea cu un nurnar variabil de tinut cont de o multitudine de criterii: 1,4 l-L------lf-+--+-1---+-_.
cazane, fiecare In doua trepte, trebuie randament (cazane cu sau tara conden- 1,2
1,0
sa asigure un randament maxim; un satle): fiabilitate (cazane din otel carbon,
nurnar mare de cazane faciliteaza ln- din otel inoxidabil, din fonta); tipul de 0,8 -l~~ - -·
deplinirea acestor condltli; combustibil indicat; caca este monobloc 0,6
~--~
- costul de lnvestitie pentru aceeasi putere sau este alcatuit din elemente modulate 0,4
l-'--l+--lf*+-4-*-.j-.><.-4!+---1
instalata creste cu nurnarul de cazane; (nu este totdeauna posibua introducerea 0,2
- rnarimea $i confiquratia spatiutui re- In centrala termica a unui cazan mono-
zervat salii cazanelor poate impune bloc); gabaritul cazanului si distantele in- 0
2 4 6 8 12 16 20 24 z [h]
rnarirnea si, deci, nurnarul de cazane; dicate de furnizor tata de elementele de
- la alegerea tipului de cazan trebuie ti- constructii si fata de celelalte echipa- Fig. 5.3.22. Graficul consumurilor
nut cont de asemenea de posibilita- mente; de pretul de cost, de qarantie, de cllduri asigurate de centrals
tea introducerii In centrala terrnica a de conditiile de plata $i altele. Alegerea termicl in timpulunei zile:
unui cazan monobloc, In caz contrar trebuie facuta pe baza analizei mai <P; - consumul de caldura pentru incal-
indicandu-se cazane alcatuite din multor oferte. zire; <Pv - consumul de caldura pentru
elemente demontabile, de requla din ventilare; <PAcc - consumul de caldura
tonta. 5.3.7.3 Alegerea arzMoarelor pentru prepararea apei calde de con-
- normativul I 13 recornanda a se pre- Cazanele mici, specializate pentru sum; <PT - consumul de caldura pentru
vedea un singur cazan pentru centra- combustibil gazos, prevazute cu arza- utilizari tehnologice; <Pmax - consumul
lele termice cu puteri pana la 100 kW; toare atmosferice, se livreaza echipate maxim rezultat din lnsumarea tuturor
minimum 2 cazane pentru centrale cu arzatoarele respective si cu sistemul consumurilor; <PCT - puterea instalata a
termice de rnarirne medie, pana la de automatizare complet. Cazanele centralei termice.
 Capitolul 5: Centrale termice
Debitul de agent termic ce trebuie
vehiculatlntr-un circuit este dat de relatia:
Ii= 3600. <P
c P. !iT [m3/h] (5.3.4)
In care:
<P - este sarcina termicii. a circuitului
alimentat cu cii.ldurii. [W];
c - cii.ldura masica a agentului termic
[J/kg·K];
p - densitatea agentului termic la tem-
peratura de regim (kg/m3];
t:i. T - diterenta dintre temperatura de
ducere si cea de lntoarcere, a
agentului termic [K].
lnaltirnea de pompare se obtine ca
rezultat al calculului conductelor circuite-
lor aferente pompelor respective. Pentru
tronsoanele cu debit variabil (spre exem-
plu, In sistemele cu robinet de amestec,
cu trei cai) se considerii., pe fiecare tron-
son, debitul maxim. Pompele de circula-
tie acopera, exclusiv, pierderile de sarci-
nii. distribuite si locale ale circuitelor ali-
mentate cu agent termic de catre pom-
pa respective.
Acest lucru este pus In evidenta de
diagrama din fig. 5.3.23 (curba carac-
teristica a retelei trece prin origine), In
care sunt redate $i curbele caracteris-
tice ale unei pompe cu trei trepte de
turatie.
Alegerea pompelor In raport cu debi-
tul $i Inaltirnea de pompare se face uti-
llzand curbele caracteristice de func-
tlonare sau tabele cu caracteristici teh-
nice, puse la dispozitie de fabricantul
de pompe.
in instalatlile de incalzire nu se utili-
zeaza montarea pompelor In serie;sunt
Insa cazuri numeroase In care se folo-
seste montarea In paralel, fie pentru a
realiza coua sau mai multe trepte de
debit, fie pentru a realiza un debit mai
mare cu coua sau mai multe pompe
VA VB Ve V [m3 /hl
Fig. 5.3.23 Diagrams de func1ionare
a unei pompe de circulaJje a
agentului tennic cu trei trepte de
turaiie:
1,11,111 - curbele caracteristice debit -
Inaltlrne de pompare corespunzii.toare
celor trei trepte; IV - curba
caracteristica a retetel instalatiel:
A, B, C - puncte de functionare.
mai rmcr, in mod curent se previi.d
pompe de rezerva, pentru a sigura
tunctionarea instalatiei In cazul In care
o pornpa se detecteaza, in aceste si-
tuatii, pe circuitul fiecarei pompe trebu-
ie prevazute clapete sau ventile de re-
tinere pentru a nu se crea circuite pa-
razitare prin pompele aflate In repaus.
Detaliile privind caracteristicile pom-
pelor $i criteriile de alegere sunt date In
capitolul 6.3.
5.3.7.5 Alegerea robinetelor
de reg/are cu doul ,; cu trei cli
Stabilirea diametrului nominal al unui
robinet de reglare se face avand In
vedere debitul de fluid $i pierderea de
sarcina, Normele germane introduc ur-
rnatoarele rnarimi caracteristice:
kv - debitul de apa [m3/h], pentru care
robinetul cu un anumit grad de
deschidere inreqistreaza o pierde-
re de sarcina de 1 bar;
kvs - are aceeasi serrmificatle dar la des-
chidereatotala (nominala) a robinetului.
Valorile kvs sunt indicate In prospec-
tele de fabricatle. Calculul si instru-
mentele ajutii.toare pentru alegerea ro-
binetelor de reglare sunt date In ca-
pitolul 13.
5.3.7.6 Dimenslonarea buteliei
de egalizare a presiunii
Eliminarea lnfluentei reciproce a
pompelor din circuitul primar (cazane-
butelie-cazane), respectiv, secundar
(consumatori) impune ca pierderea de
sarcina, In eventualitatea circulatiei
0
C')
0
C')
0
C')
0
C')
0 0
Hl----++-'og~ ~
C')
0-
C')
0 legatura a cazanelor la butelie;
C')
0
C')
0
C')
0
C')
b
I. Instalatii de Incalzire
agentului termic prin butelie, sa fie ne-
glijabila. Pentru aceasta Missenard re-
cornanda viteze cuprinse Intre 0,04 si
0,05 m/s la recircularea totala prin bu-
telie a debitului nominal. in practica, se
admit viteze mult mai mari (0, 1 m/s)
pentru a nu se ajunge la diametre ale
buteliei exagerat de mari.
Diametrul buteliei Db se obtine din
relatia:
A=-
Ii sau D )1,28v . Ii
=
[mm]
v b
(5.3.5)
In care:
A - sectiunea buteliei, In [m]
Ii' - este debitul nominal de fluid In
[m3/s]
v - viteza fluidului In butelie, In [m/s]
Exprirnand debitul de fluid In kW:
Ii = <P [m3/s]
c" · t1T · p
In care:
<P - debitul de agent termic, In [kW]
cP - caldura rnasica a agentului termic,
c = 4, 185 [kJ/kgK]
AT - diferenta dintre temperatura de
ducere si lntoarcere a agentului
termic,
t:i.T = 20K.
p - densitatea agentului termic la
temperatura de regim,
p = 965 kg/m3 [la ere = 90 OC)
Dupa lnlocuire se obtine:
Ii'= 0, 123 · 10-4<P [m3/s].
Tinand seama de relatia 5.3.5, se
obtine:
D
Fig. 5.3.24. Variante de racordare
a buteliei de egalizare a presiunii:
a - cu un singur circuit secundar;
b - cu mai multe circuite secundare;
D - diametrul conductei generale de
T 1 .•. T4 - racorduri conducte ducere;
R1 ... R4 - racorduri conducte
lntoarcere.
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 5: Centrale termice

5.3.7.8 Dimensionarea e/emente/or 1,2 - este un coeficient de slquranta:

o, = 0,01~0•1~7<1> [m] sistemului de asigurare 8 V - cresterea volumului apei din in-
cu vas de expansiune deschis stalatle datorita dilatarii, calculate
unde pentru v = 0, 1 mis Vasul de expansiune deschis este o cu relatia:
constructie rnetalica, paralelipipedica sau
o, = o,01J1, 57<1> [m] (5.3.6) cilindrica, de regula, cu ax vertical, cu ra- .1V = 11'.nsr . ( vom - 1) [m3] (5.3.8)
corduri demontabile pentru conductele de v+10°C

Firma franceza MONTENAY prevede legatura indicate In fig. 5.3.26. In care:

ca diametrul Db al buteliei trebuie sa fie Volumul vasului de expansiune des- este volumul apei din instalatie
v;nst -
de trei ori mai mare decat diametrul D chis V0 se calculeaza In functie de vo- stabilit prin lnsumarea volumelor
al conductei de racord de la cazane lumul util Vu, de apa ale echipamentelor $i con-
(tab. 5.3.1). Vu= 1,2 · .1V [m3] (5.3.7) ductelor [m3];
Modul de racordare a buteliei la cir- In care:
cuitul primar, respectiv, secundar, In
diverse variante, este dat In fig. 5.3.24.
Alegerea unei variante se face In
functie de pozitia cea mai convenabila
a conductelor de racord. 7

5.3.7.7 Dlmensionarea distribuitorului ~

Ji colectorului I

Pentru centralizarea comenzilor de

lnchidere - deschidere, reglare, golire -
umplere a diferitelor ramuri de distribu- 3
tie Intr-o instalatie se prevad conducte
scurte cu rol de distribuitor, respectiv, :J
t;
de colector. Acestea trebuie sa rea- .2
lizeze conditii aproximativ egale pentru E "'
E "
toate ramurile In privinta pierderilor de 0 :;

sarcina, Se dirnensioneaza ca o con-

~ ~ --

T""" ·c
ducta la sarcina totata distribuita si la .!!!
o viteza sub 0,5 mis (fig. 5.3.25). (])
"C
Lungimea distribuitorului rezulta In
functie de nurnarul si diametrul racor-
5
durilor sl de distantele lntre ele astfel
incat operatille de montare-demontare ·~-------------------1;.·-------------------~----'
ale echipamentelor si de rnanevra a or- a 'L..+ 9
ganelor de reglare sa poata fi facute
tara dificultati,

fc°i0 VED ~-~

Nmax
sr:

I
Cl)

CP1
cs I
CSD
CSI

Fig. 5.3.28. Detaliu de racordare a

conductelorde siguranit la vasul de
expansiune deschis:
VED; CSD; CSI - au semnlficatla din
fig. 5.3.19; Vu - volumul util al vasului:
Nmax - nivelul maxim al apei In vas:
Nmin - nivelul minim al apei In vas;
CA - conducta de legatura cu atmos-
fera; CP - conducta de preaplin;
CS - conducta de semnalizare;
CC - conducta de circulatie.
5
'-- - - - - - - - ~ - g/ - - - - - - - - - -/
b
Fig. 5.3.25 Detaliu de distribuitor'i de colector:
a - distribuitor; b - co/ector;
1 - corpul distribuitorului (colectorului); 2 - capac bombat; 3 - robinet de
lnchidere; 4 - clapete de reglare; 5 - robinet de golire; 6 - suport;
7 - termometru;8 - manometru; 9 - jgheab de golire.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de Incalzire

v11m volumul masic al apei la tempera-

- peratura minima adrnisa In cladire la - Conducta de leqatura cu atmosfera,
tura medie de regim (medie arit- sfarsitul perioadei de lntrerupere a CA are diametrul conductei de sigu-
metica lntre temperatura de du- functionarf lnstalatiei (de requla, ranta de ducere Dcso·
cere si cea de lntoarcere, In con- + 10°C) [m3fkg]; - Conducta de preaplin are, pe Inalti-
ditli nominale) [m3fkg]; Volumul masic al apei In functie de mea vasului de expansiune, aria inte-
v+to"c - volumul masic al apei la tern- temperature este dat In tabelul 5.3.2. rioara eqala cu suma ariilor conduc-
Volumul total al vasului de expansiu- telor de slquranta de ducere sl de ln-
Tabelul 5.3.2. Volumul masic ne deschis V0 este mai mare decat vo- toarcere. In rest, pana In centrala ter-
al apei 1n funciie de temperaturi lumul util cu o valoare corespunzatoare mica, are diametrul egal cu al con-
v·10-3 rezervei de apa necesara acoperirii ductei de siquranta de ducere.
Temperatura
pierderilor normale si a Inaltirmi cores- - Conducta de circulatie are diametrul
rci [m3/kg] punzatoare diametrului conductei de minim de 1/2" si este prevazuta cu
4 1,0000 preaplin. In general, acest spor nu de- un robinet, rnuta sau teu de reglare.
10 1,0004 paseste 30 % deci: - Conducta de semnalizare are rolul de
20 1,0018 V0 = 1,3 · Vu [m3] (5.3.9). a semnaliza atingerea nivelului minim
30 1,0044 Volumul total al vasului de expansiu- In vasul de expansiune la umplerea
ne deschis poate fi realizat $i din mai instalatiei.
40 1,0079
multe vase legate intre ele In paralel, la Este indicata prevederea, In locul
50 1,0121 baza sl la nivelul preaplinului cu con- conductei si a robinetului de semnali-
60 1,0171 ducte de diametru egal cu conducta zare, a unui sistem electric sau electro-
70 1,0228 de siquranta de lntoarcere. nic. In mod curent, nivelul apei din in-
75 1,0258 - Conducta de siquranta de ducere stalatie este urrnarit sl cu ajutorul unui
CDS are un diametru interior determin- hidrometru montat In centrala terrnica
80 1,0290
at In functie de puterea generatoarelor pe conducta de lntoarcere la cazane.
85 1,0324 de caldura, In ipoteza solicitar!i maxi-
90 1,0259 me, cu relatia: Exemplulde calcul 1
95 1,0296 Se dirnensioneaza sistemul de asigu-
100 1,0435
Deso = 15 + 1, 5 · J'J, <P /1160 [mm] rare cu vas de expansiune deschis
(5.3.10)
105 1,0474 pentru o instalatie de Incalzire cu apa
In care: calda avand:
110 1,0515
L<P - este puterea generatoarelor de Puterea instalata:
115 1,0558 caldura racordate la conducte de <PCT= 2000 kW.
siquranta [W]. Temperatura maxima de ducere:
Tabelul 5.3.3. Diametrul conductei In tabelul 5.3.3 sunt date diametrele ed = 95 -c.
de siguranit de ducere conductelor de siquranta de ducere Temperatura de lntoarce:
Puterea totala Diametrul interior calculate cu relatia 5.3.10. Diametrul e, = 75 "C.
a cazanelor Di minim admis pentru conducta de sigu- Temperaturamedie, minima In cladre:
[kW] [mm] ranta de ducere este 25 mm. 8 = 10 °C.
.m
< 50 25 - Conducta de siquranta lntoarcere lnaltirnea totala a cladirii:
CSI are un diametru interior calculat, h = 35 m.
51...145 32 -·--
de asemenea, In functie de puterea Volumul de apa din instalatle:
146... 320 40 generatoarelor racordate L <P. vinst = 30 m3.
321 ... 630 50 Rezolvare
631 ... 1 280 65 Desi = 15 + ~2, <P/1160 [mm] (5.3.11) - temperatura medie, maxima de
1 286 ... 2 175 80 sau se alege din tabelul 5.3.4 regim:
2 176... 3 720 100
3 721 ... 6 235 125 Tabelul 5.3.1. Caracteristiciletehniceale buteliei de egalizare a presiunii
6 236 ... 9 395 150 Debit Debit de Diametrul Racorduri
9 396 ... 13 195 175 de caldura apa pentru buteliei primare
13 196... 17 640 200 i'!T = 20K Diametrul D; Diametrul Dn Diametrul Dn viteza
interior nominal nominal apei
Tabelul 5.3.4. Diametrul conductei [103 kcal/h] [kW] [m3/h] [mm] [mm] [mm] [m/s]
de siguranit de tntoarcere 100 116 5 133 139,7 x 4 40 x 2,9 1
Puterea totala Diametrul interior 150 174 7,5 I 163 168,3 x 4.5 60 x 2,9 0,9
a cazanelor Di 200 232 10 188 193,7 x 5.4 70 x 2,9 0,8
[kW] [mm] 300 248 15 230 244,5 x 6.3 76 x 2,9 1,1
< 115 25 450 522 22,5 282 323,9x7,1 102 x 3,6 0,9
116... 335 32 500 580 25 297 323,9x7,1 102 x 3,6 1
336 ... 725 40 600 696 30 325 355,6 x 8 114 x 3,6 0,9
I
726 ... 1240 50 800 928 40 375 406 x 8.8 133 x 4 0,9
1241 ... 2900 65 900 1044 45 398 406 x 8.8 133 x 4 1
2 901 .. .4 900 80 1000 1160 50 423 457 x 12 159 x 4,5 0,8
4901 ... 8380 100 1200 1392 60 456 470 x 12 159 x 4,5 0,9
8381...14035 125 1500 1740 75 525 559 x 12 194 x 5,4 0,8
 I. lnstalatii de incalzire
e = 95 + 75 = 85 "C;
m 2
_ excesul de volum al apei datorat dilata-
rii se calculeazaaplicand relatia 5.3.8.
L1V = '0nst . ( vvom - 1)
+10 c dei de oprire a instalatiei si tempe-
= 30. (1, 0324 - 1)
1, 0004
- volumul util al vasului de expansiune,
cu relatia 5.3.7
V = 1,2·L1V = 1,2·0,96
uiar volumul total, conform relatiei
5.3.9, devine:
V = 1,3·V = 1,3· 1, 152 = 1,5 m3.
Rezulta
0
~a fiind necesar un vas de
expansiune conform ,,Detalii tip IPCT",
cu o capacitate norninala de 1 500 I.
- diametrul conductei de siguranta de
ducere se calculeaza cu relatia 5.3.10
Deso= 15+1,5 · ~2, <P/1160 = 77,3
Diametrul de teava eel mai apropiat
este 89 x 3.5. Acelasi diametru rezulta
$i din tabelul 5.3.3.
- diametrul conductei de siquranta de
intoarcere se calculeaza cu relatia
5.3.11
Desi= 15 + ~2, <P/1160
Din tabelul 5.3.4 rezulta o conducta
on 65 mm.
Conducta de legatura cu atmosfera,
CA, va avea diametrul conductei de
siquranta ducere, deci:
DcA = 89 x 3,5 mm.
Conducta de preaplin are pe inalti-
mea vasului de expansiune diametrul
corespunzator sumei ariilor CSD, CSI.
5.3.7.9 Dimensionarea e/emente/or
sistemulul de asigurare cu supape de
sigurafl1tl 11i vas de expansiune Tnchis
5.3.7.9.1. Dimensionarea supapelor de
sigurantfl.
Supapele de siquranta au rolul de a
proteja instalatia impotriva cresteru
presiunii peste valorile maxime admise.
Principalele cauze de crestere a pre-
siunii $i debitele de fluid ce trebuie eva-
cuate pentru evitarea suprapresiuniisunt:
a) crestereatemperaturiipeste valoareali-
mita de formare a aburului saturat ca
urmare a fenomenului de fierbere; de-
bitul de abur M produs este:
. <P
M = -[kg/s]
r (5.3.12)
in care:
<P - este putereaterrnicamaximaa caza-
nului [W];
r - caldura latenta de vaporizare [kJ/kg].
b) nepreluarea excesului de apa din in-
stalatie produs ca urmare a dtlatarii,
de catre vasul de expansiune Inchis
Capitolul 5: Centrale termice
(subdimensionare sau obturarea le-
gaturii vasului cu instalatia); debitul Exemplul de calcul 2
de apa rezultat din dilatare conside- Se dirnensioneaza supapele de sigu-
rat a fi numeric egal cu excesul re- ranta pentru un cazan de apa calda
zultat din dilatare a apei din instala- cunoscand:
tie in timp de 0 ora intre temperatu- Puterea terrnica a cazanului:
=
ra minima adrnisa la starsltul perioa- <P = 1000 kW.
Presiunea maxima din instalatie:
ratura medie de regim [l/h]. Pmax=6bar.
= 0, 96 tn"; c) nefunctionerea corecta a presostatului Temperatura agentului termic:
pompei de adaus, debitul de apa ce !lmax = ss-c.
trebuie evacuat este egal cu debitul In ipoteza ca, accidental, arzatorul
pompei de adaus la presiunea maxima cazanului intra in functiune cu vanele
admisa in instalatie [l/h]; inchise, intreaga putere este folosita
= 1, 152 m3 Pentru fiecare din cauzele de crestere a pentru producerea aburului.
presiunii se prevad supape de siguranta Rezolvare
separate. Daca insa pentru doua cauze Debitul de abur produs:
de erestere a presiunii locul de montare al
supapelor coincide, se aleg supapele cu M = '!!_ = 1ooo·3 600 = 1697 [kg/h]
capacitatea de descarcere cea mai mare. r 2121
Este cazul supapelor montate pe caza- in care:
ne care preiau evacuerile determinate de r - este calduralatenta de vaporizare[Jlkg].
cauzele a $i c, debitul rezultat din dilatare Capacitatea de evacuare a supapei
(cauza b) fiind inferior celorlalte doua. pentru abur (relatia 5.3.13)
mm.
In functie de natura fluidului evacuat, M= 1.000 · 3.60012121 = 1697 kg/h,
capacitatea de evacuare a supapelor iar capacitatea de evacuare a supa-
de siguranta se calculeaza conform pei, in ipoteza ca aburul produs este
Prescriptiilor tehnice ISCIR: cauza prlncipala a creerii presiunii, tre-
- pentru evacuare de abur saturat: buie sa fie, conform relatiei 5.3.13:
M = o 525 ·a· A. p [kg/h] (5.3.13); M= 0,525 · a · A · P =
1697 =
- pentru evacuare de lichide cu vis- = 0,525 · 0,4 · A · (1, 1 · 6 + 1),
cozitate < 5cSt: de unde:
= 56,52 mm.
A = 169710,76 = 2233 rnrn",
M = 1,61 ·a· A· ~p · L1P [kg/h] (5.3.14)
Diametrul supapei:
in care:
a - este coeficientul de evacuare ca- D = )4 · ~233 = 53,22 mm,
racteristic tipului de supapa, indi-
cat pe baza de rnasuratori, de ca- rezulta ca se vor prevedea doua su-
tre producatorul de supape; pape de 2", din care una de rezerva,
A - este aria de trecere a fluidului eva- In ipoteza ca, accidental, sistemul de
cuat, prin supapa, in [mm2]; preluare a excesului de apa din dilatare
P - presiunea de reglare rnarcata pe (vase de expansiune) este defect $i
supapa (presiunea la care supapa acest exces trebuie evacuat prin supa-
se deschide) [bar]; pa de siguranta, diametrul supapei se
De requla se considera a fi: determina luand in consioeratie:
P = 1, 1 · P, + 1 [bar]; - cantitatea de apa din lnstalatie
unde: Vinst = 60 000 I;
P, - este presiunea de reglare [bar]; - temperatura medie de regim
/J.P - este caderea de presiune in su- em= 85°C;
papa de slquranta in timpul des- - timpul de intrare in regim a lnstalatiei
carcarii; 30 min; (1/2 h)
De requla se considers: - a= 0,45;
L1P = 1, t», - pc2 [bar] (5.3.15) - densitatea apei evacuate
Pc2 - este contrapresiunea de descar- p = 0,969 kg/litru;
care [bar]; - caderea de presiune in supapa de si-
P, - este presiunea de reglare [bar]; quranta:
Fiecare cazan trebuie sa fie prevazut L1P = 1, t-p, - pc2 = 1, 1·6 - 0,01 =
cu eel putin doua supape de siquranta; = 6,59;
se excepteaza cazanele cu puteri mai - contrapresiunea la lesirea din supapa
mici de 60 kW pentru care se prevede Pc2 = 0,01 bar.
o sinqura supapa, Volumul de apa in exces, conform
Sectiunea de curgere a fiecarei supa- relatlei 5.3.14 este:
pe trebuie sa fie de minimum 400 rnrn-,
032. 3
Capacitatea de evacuare insurnata L1V = 60.000 (1• - 1) = 1913 litri;
LM a tuturor supapelor de siquranta 1,0004
trebuie sa fie eel putin eqala cu debitul Debitul de apa rezultat din dilatare:
de fluid M1 ce trebuie evacuat:
°"i.M ~ M1 [kg/h] (5.3.16).
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzire

.1V 1913 In care:

M=---
0,5·v85 0,5·1,0323
V = 1, 1 · .1V · --- p in - presiunea minima In instalatie [Pa];
1 _ Pm;n 'tfR·l+Z) - suma pierderilorde sarcina pe
= 3706 kg/h. «: traseul circuituluide adaus[Pa];
Capacitatea de evacuare a supapei - 1 H - Inaltirnea qeodezica corespunza-
conform relatiei 5.3.14: = 1, 1 · 0, 96 · = 3, 168 m3 9 toare diferentei de cota lntre nive-
1-~~ lul minim al apei din vasul de ex-
M=1,61·0,45 ·A· J-(1.-1-. 6---0,-01_)_· 0-,9-7 = 5+1
pansiune Inchis sl rezervorul de
Volumul vasului de expansiune Inchis descarcare [Pa];
= 1.803 kg/h; este, In raport cu volumul vasului des- Hs - Inaltirnea de siquranta [Pa].
chis, cu atat mai mare cu cat presiu-
5.3.7.9.2. Dimensionarea vasului de nea minima este mai mare (cladirea 5.3. 7.11 Alegerea staf;iei
expansiune inchis mai Inalta) $i presiunea maxima este
de tratare a apei
Vasul de expansiune inchis are un mai mica (componentele instalatiei re-Sarurile solubile de calciu sl magne-
volum V, din care numai o cota parte zista la o presiune mica) ziu existente In apa naturals folosita
echivalenta cu excesul de apa din drept agent termic pot compromite
dilatare, .1 V (calculat cu relatia 5.3.8) 5.3.7.10 Dimensionarea elementelor functionarea generatoarelor de caldura
plus o rezerva de 10%. sistemului de asigurare cu vas prin depunerile de crusta ce capata, In
de expansiune Tnchis Ji rezervor timp, grosimi apreciabile, pe supratata
V = 1, 1 · .1V--1- (5.3.17) de desclrcare de schimb de caldura.
1 - fJm;n Daca volumul vasului de expansiune Prezenta In apa a sarurilor solubile
lnchis este mai mare de 5 000 I, se reco- este rnasurata In grade de duritate.
rnanda schema de asigurare cu rezervor Sunt cunoscute doua scari:
In care: de descarcare si pompe de adaus. qerrnana, In °d $i
Pm;n - este presiunea, minima din insta- Vasul de expansiune lnchis preia nu- franceza, In °f,
latie, numeric egala cu presiune mai excesul de apa rezultat din dilatare Intre care exista relatia:
statica absoluta, necesara asi- In limita a 10 °C sau 0,2... 0,3 ~ V. restul 1 Of = 0,56 °d, respectiv,
gurarii unei coloane de apa care revenind rezervorului de descarcare. 1 °d = 1,78 °f = 10 mg CaCQ3/I.
sa depaseasca cota celui mai sus Pompa de adaus are rolul de a men- Duritatea apei se stabileste prin ana-
plasat consumator, [bar]; tine In sistem presiunea minima nece- liza In laboratoare autorizate care emit
Pmax - este presiunea maxima absoluta, sara, caracteristicile hidraulice stabilin- buletine oficiale de analiza,
adrnisa In instalatie, cu cea mai du-se astfel: Conform Normativului I 13, pentru
mica rezistenta la presiune [bar]; - debitul pompei de adaus la presiu- centralele termice cu o capacitate
Nota: la punerea In functiene a centralei nea minima este data de relatia: peste 2 MW, amplasate In zone In care
termice, presiuneagazului din vasul . <I>
duritatea apei depaseste 10°d, se pre-
de expansiune trebuie sa fie egala V =-5-·1000 [l/h] (5.3.18) vad statii de dedurizare pentru reduce-
cu suprapresiuneacoresounzatoa- 2 000 rea duritatii apei de alimentare sub 5°d.
re coloanei de apa care sa asigure In care: Se recornanda aceeasi solutie si
umplerea instalatiei pana la o cota <Ps .- este putereamaximaa instalatiei [W]. pentru centralele termice cu capacitate
superioera celui mai sus plasat lnaltirnea de pompare se stabileste sub 2 MW.
consumator. cu relatia: Dedurizareaapei destinata umplerii in-
H = p . + L(R·I + Z) + H + H [Pa] stalatillor de incalzire precum $i com-
9
Exemplulde calcul 3 P mm s(5.3.19) penseru pierderilor din timpul exploatarf
Se calculeaza volumul vasului de ex-
pansiune Inchis pentru o instalatie de
incalzire cu apa calda cunoscand:
Puterea terrnica instalata:
<I>= 2000 kW.
Parametrii agentului termic:
95175 °C.
Presiuneamaxima admisa In instalatie:
Pmax = 5 bar.
Volumul de apa existent In elemente-
le instalatiei:
V.nst = 30 m3.
Consumatorul eel mai sus plasat fata
de baza VEI este la 30 m.
Rezolvare
Excesul de apa rezultat din dilatare

.1V = lt'.nst . [ vvom - 1) =

+10 c

= 30. (1, 0324 - 1) = 0, 96 m3

1,0004
Volumul vasului de expansiune lnchis
Fig. 5.3.27. Exemplu de amplasare a cazanelorintr-o centrala termica cu apa
calda, funciionandcu combustibilgaze naturale.
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 5: Centrale termice

are loc In echipamente speciale.
ln Romania se folosesc, cu bune
re-zultate, echipamentele de dedurizare
tip NOBEL (fig. 5.3.28 b). Alegerea co-
recta a unei statii de dedurizare SDD se
face In conformitate cu doi parametri:
- debitul maxim, cu valori de pana la
48 m3/h;
- capacitatea ciclica care permite de-
terminarea volumului de apa de o
anurnita duritate pe care II poate trata
SDD pana la epuizarea capacitatii
masei (pana la regenerare).
Toate echipamentele de dedurizare a
apei trebuie sa tndepllneasca unele
conditii tehnice la locul de montare:
- apa bruta sa fie curata, fara suspen-
sii sau impuritati mecanice si chimi-
ce, iar temperatura ei sa nu depa-
ssasca 40 °C;
- debitul de apa consurnata din statie
sa nu depaseasca debitul maxim
prescris pentru respectiva statie, In
caz contrar apare duritatea reziduala;
- regeneratorul folosit (solutie de NaCl)
sa fie curat, fara irnpuritati mecanice
sau chimice :;;i sa alba concentratia
indicata;
- instalatia sa fie prevazuta cu 0 clapeta
de retinere pe conducta de refulare
sau cu o refulare libera In vas tampon.
5.3.7.12 Alegerea filtrelorde impuritl~
Pe conductele de lntoarcere la caza-
ne se prevad arrnaturi pentru retinerea
irnpuritatilor din apa, abur si alte fluide
asernanatoare, cu actiune coroziva sla-
ba (fig. 5.3.28 c). Elementul filtrant In
executie curenta este din tesatura de
alarna cu diametrul sarmei de 0,25 mm.
Parametrii de lucru:
Diametrul nominal:
on= 15 .... .400 mm.
Presiunea norninala:
Pn = 25 .. .40 bar.
Temperatura maxima de lucru:
8 :S 450 °C.
Alegerea filtrului se face astfel incat
diametrul conductei sa corespunda cu
diametrul nominal al filtrului.
5.3.8. Amplasarea
centralei tennice
Locul de amplasarea centralelortermi-
ce depinde de puterea instalata,de natura
combustibilului utilizat si de unele restrictii
date de Normativul 1-13, Prescrlptite
Tehnice ANRGN, de prescripnile ISCIR si
de reglementarilede siguranta la foe.
Astfel, incalzirea si prepararea apei
calde de consum pentru o locuinta uni-
farniliala (apartament) se pot asigura cu
un echipament unitar care Indeplineste
toate functiunile unei centrale termice,
inclusiv asigurarea lmpotriva suprapre-
siunilor accidentale (micro sau mini
centrale termice). Acestea, folosind, de
regula, combustibil gazos, pot fi lnglo-
bate In mobilierul de bucatarie, pe par-
doseala sau pe perete sau pot fi am-
plasate In incaperi speciale.
Centralele termice mici, pana la 70
kW, destinate aiimentarii cu caldura a
cladirilor de locuit atelierelor, magazi-
nelor mici etc. sunt amplasate In cladi-
rea In cauza cu respectarea prevederi-
lor din normele sus rnentionate.
Centralele termice de putere medie
destinate alimentarii cu caldura a unei
cladiri sau a unui grup restrans de cla-
diri pot fi amplasate In spatii special
amenajate, In subsolul uneia din cladiri,
de preterinta cea mai inalta.
Amplasarea centralei termice se poate
face si pe terasa cladirii. Solutia prezinta
avantajul reducerii cheltuielilor pentru
cosul de furn si, In general, pentru spatiul
centralei, simplifica sistemul de asigurare
lmpotriva suprapresiunilor accidentale
dar incarca, suplimentar, structura de
rezlstenta, ln calculul conductelor trebuie
tinut seama de efectul de gravitatie care
opereaza invers In acest caz.

RC PAC

BEP

A VEI

PA

RD

SACC

a
TE

Fig. 5.3.28. Exemplu de amplasare a echipamentelor intr-o centrala termica

de putere mare:
a - amplasamentul echipamentelor; b - dedurizator pentru tratarea apei tip NOBEL;
c - filtru de impuntet!

CZ - cazan; BEP - butelie de egalizare a

presiunii; VEI - vas de expansiune lnchis;
PA - pornpa de adaus; RD - rezervor de
descarcars: SACC - schimbator de caldura
pentru prepararea apei calde de consum;
P - pompe; RC - rezervor de combustibil;
TE - tablou electric; R - recipient de ape uzate;
C - CO$ de furn metalic; PAC - priza de aer
pentru combustie; SDD - statie de dedurizare a
apei; Fl-filtru de impuritati; A - atelier;
GS - grup sanitar
1 - corpul filtrului; 2 - element filtrant;
3 - garnitura; 4 - capac.
 Capitolul 5: Centrale termice
Amplasarea, In constructie proprie,
eventual adosata unei cladiri, este so-
lutia aproape qenerala pentru centrale-
le termice mari. in acest caz se urrna-
reste reducerea efectelor poluarii ti-
nand seama de directia vanturilor do-
minante, pozitia sl inaltirnea cosurilor
fata de cladirile din zona, confiquratia
terenului, posibilitatea extinderilor etc.
Pentru simplificarea alirnentar!i cu
energie electrica si cu apa, ca si pentru
simplificarea exploatarii, se recornanda
gruparea centralelor termice cu alte
utilitati ca, de exemplu, statii de pom-
pare a apei, posturi trafo, statii de aer
comprimat etc.
in amplasarea centralelor termice se si
are In vedere protectia la zgomot a spa-
tiilor In care se destasoara activitati sensi-
bile la zgomot si a spatiilor de locuit.
Centralele termice lnglobate In cladiri
nu se arnplaseaza:
B
i.
™""™l... Lrm . . _ . , . . _ . . . '...J . .
Fig. 5.3.29. Exemplu de postament
pentru cazan din fontA:
L - lungimea; B - latimea;
1 - postamentul din beton; 2 - cadru
din otel (tier U sau platbanda)
lnglobat In postament.
3 4
2 cu usurinta. Pe de alta parte, amplasa- cipiente se racordeaza si palniile sau
Fig. 5.3.30. Pregitirea elementelor
de cazan, din fontA, asamblare:
1 - element de fund; 2 - element
intermediar; 3 - niplu; 4 - chit pentru
etansare,
I. lnstalatii de incalzire
- sub sau langa Incaperea cu pericol Centralele termice de putere medie
de incendiu din categoria A sau B; si mare trebuie sa fie prevazute cu gru-
- sub sal: aglomerate sl sub caile de puri sanitare (lavoar, dus, WC), vestiar
evacuare a acestora si sub scene; si un mic atelier dotat pentru reparatii
- sub incaperile destinate colectivitati- curente.
lor de copii de varsta prescolara: Marimea spatiului centralei termice
- sub saf de clasa, laboratoare sau saf se stabileste In functie de nurnarul si
de qirnnastlca: gabaritul echipamentelor, de spatiile
- sub saloane de bolnavi sau sub saf necesare montajului, Intretinerii, repa-
de operatn: rarii $i lnlocuirii acestora, de prescriptii-
- In spatii cu lnaltirnea mai mare de 28 m. le ISCIR, P118 si, nu In ultimul rand, de
Categoria de pericol de incendiu A indicatiile furnizorului de echipamente.
sau B se stabileste In conformitate cu Amplasarea echipamentelor lncepe
,,Normele tehnice de proiectare si rea- cu cazanele, a carer pozitie depinde de
lizare a constructlilor privind protectia pozitia cosului de furn. Frontul cazane-
la actiunea focului", P 118, capitolul 3, lor trebuie sa fie aliniat si orientat catre
elaborate de INCERC - IPCT, In functie un perete vitrat. in tata trebuie rezervat
de prezenta In incaperi a substantelor spatiul necesar arnplasarii arzatoarelor
cu pericol de incendiu sau de explozie. si efectuarii operatiilor de control si
Intretinere, Distanta lntre cazane este
5.3.9. Organizarea de minimum 0,8 m, daca instructiunile
centralei termice furnizorului nu impun alta valoare.
in jurul rezervoarelor de orice tel se
in raport cu rnarimea centralei, cu prevad spatii de acces de minimum
nurnarul de aqenti termici preparati $i 500 mm. Aceste spatn pot ti reduse pe
cu combustibilul utilizat, o centrala ter- doua laturi, la 100 mm, daca rezervorul
mica poate ti orqanizata Intr-una sau poate fi deplasat pentru revizii si
mai multe Incaperi, reparatii. Tablourile electrice, de regu-
Centralele termice mici au nevoie de o la, sub forma unor dulapuri metalice,
singura lncapere In care se rnonteaza se rnonteza la pereti In locuri protejate
toate echipamentelecu exceptla celor cu de lovituri si scurgeri de apa, cu acces
combustibil solid la care se prevede o U$Or si fara pericol de electrocutare.
lncapere adiacenta pentru depozitarea c- Pentru amplasarea elementelor gos-
ombustibilului la nivelul consumului zilnic. podariei de combustibil, a se vedea
Centralele termice de putere medie capitolul 5.5.
si mare se pot, organiza intr-o singura in general, echipamentelecentralei ter-
tncapere sau In mai multe Incaperi cu mice se amplaseazaastfel incat sa rezulte
comunicare directa lntre ele. lntre ele legaturi cat mai scurte, sa fie evi-
Organizarea irnr-o singura Incapere tate numeroaselelncruci$8ri de conducte,
prezinta avantajul unei supravegheri cu atentia cuvenita esteticii finale. Pentru
usoare, personalul de exploatare avand gasirea celei mai favorabile arnplasari a
In perrnanenta sub priviri lntregul echi- echipamentelor se recornanda folosirea
pament, dar poate prezenta si dezavan- unor machete cu dimensiuni In plan, la
taje majore legate de natura combustibi- scara, ale acestora, machete care pot ti
lului utilizat. usor deplasate $i pozitionate In diverse
Astfel, In cazul combustibilului ga- variante (fig. 5.3.28 a)
zos, amplasarea lntregului echipament Inaltirnea centralei depinde de pute-
lntr-o singura incapere conduce la vo- rea instalata, gabaritul echipamentelor
lume mari ale acesteia si, In consecin- si de tipul de agent termic preparat.
ta, conform Normelor Tehnice NT - Pardoseala se executa cu panta Un
DPE - 01/2004 la suprafete vitrate, de ape) catre unul sau mai multe recipiente
decompresie, de dimensiuni care, In de colectare a apelor scapate cu ocazia
foarte multe situatii, nu pot fi realizate lnterventillor la instalatte. La aceste re-
rea echipamentelor In mai multe inca- jgheaburile de colectare a apelor eva-
peri care cornunica direct cu sala ca- cuate prin robinetele de golire sau de
zanelor nu diminueaza volumul de cal- dezaerisire. Pompele cu presetupa sunt,
cul al supratetei de decompresie. de a semenea, prevazute cu conducte
in cazul utilizarii combustibilului so- de evacuare a scaparllor de apa norma-
lid, In speta carbunele, echipamentele le. Cele fara presetupa si cele cu etan-
sensibile la praf cum sunt tablourile sare mecanica nu au scapari,
electrice si de automatizare, pompele Lucrarile de finisaj, tencuieli, placari,
etc. trebuie montate In tncaperl sepa- vopsitorii, urrnaresc realizarea unui nivel
rate de sala cazanelor. estetic ridicat, Insa cu cheltuieli minime.
Modul de amplasare a cazanelor fun- Salile de cazane ale centralelor ter-
ctionand cu combustibil gazos, lntr-o mice se separa obligatoriu de cladiri
centrala terrnica de putere mare, este (spatii cu alta destinatie) prin pereti sl
aratat In fig. 5.3.28. plansee din materiale cu limita de re-
 I. lnstala~ii de lncalzire
zistenta la foe de minimum 1 1/2 h
pentru pereti si 1 h pentru plansee,
Usile de acces ale centralelor termice
se amplaseaza astfel incat sa conduca
direct in spatiul principal de suprave-
ghere a utilajelor $i sa aiba deschidere in
afara, direct spre exterior sau intr-un
spatiu, in directa legatura cu exteriorul
care nu poate fi blocat.
5.3.10. Montarea echipamentelor
•i a conductelor
in cenb'ala termici
Echipamentele, aparatele sl materia-
lele utilizate la executarea instalatillor
din centrala termica, sa corespunda
conditillor tehnice prevazute in proiec-
tul de sxecutie si sa fie insotite de: cer-
tificatul de calitate al furnizorului; fise
tehnice contlnand caracteristicile pro-
dusului; instructiuni de montare, pro-
bare, intretinere $i exploatare a produ-
sului; certificatul de qarantie: certificate
de atestare a performantelor emise de
catre institute abilitate in acest scop.
Elementele de instalatii care tac
obiectul instructiunilor tehnice ISCIR
(cazane, recipiente sub presiune, supa-
pe de slquranta etc.) trebuie sa cores-
punda $i prevederilor acestora iar cele
care sunt supuse condltiilor de omo-
logare ale Biroului de Metrologie Lega-
la (BRML), sa fie Insotite de certificatul
de omologare.
5.3.10.1 Montarea cazane/or
Se face pe postamente din beton
avand confiquratla, dimensiunile si dis-
tantele tata de alte elemente de con-
structii sau lnstalatii indicate in instruc-
tiunlle de montare date de furnizor. Se
folosesc numai sculele, dispozitivele
auxiliare si materialele indicate in in-
structiuni. De requla, cazanele din otel
se livreaza monobloc, operatiile de
montare reducandu-se la fixarea pe
postamente, montarea arzatoarelor,
echiparea supllmentara cu organe de
inchidere si reglare si racordarea la
instalatle, Cazanele din tonta se livrea-
za sub forrna de elemente componente
ce se asarnbfeaza la locul de montare
pe postamentele turnate in prealabil
(fig. 5.3.29). Exceptie tac unitatile mici,
cu puteri pana la 50 kW, care se
tivreaza monobloc.
Elementele din tonta, din care se con-
stituie cazanul propriu-zis, se asam-
bleaza prin nipluri nefiletate de torrna
cilindrica, contectionate din otelurl moi,
austenitice care, unse cu o pelicula din
miniu de plumb, prin presare, intra in
mufele U$Or tronconice ale elementelor
cazanului. Elementele din fonta sunt
pregatite in ordinea de montare (element
de fund, elemente intermediare, element
frontal), prin curatire de irnpuritati sl prin
Capitolul 5: Centrale termice
plasarea in canalele semicirculare tasate
din turnare a unui chit de etansare a
circuitului gazelor de ardere (fig. 5.3.30).
Stranqerea prin presare a pachetului
de elemente se face cu un set de scule
indicat in fig. 5.3.31. Sunt supuse
stranqerll, initial, eel mult trei elemente
(elementul de fund sl doua intermedia-
re) dupa preqatirea prealabila si aseza-
rea lor pe postament in pozitia indicata
de saqetile rezultate din turnare, pe
Fig. 5.3.31. Set de scule pentru
strAngere prin presare a elementelor
cazanului din fontl:
1 - stanqa filetata cu piulita de
stranqere: 2 - cheie de stranqere, cu
clichet; 3 - bolturi: 4 - flanse.
3
Fig. 5.3.32. Asamblarea primelor
doui elemente de fund 'i un
element intermediar:
a - vedere din fata;
b - vedere din spate
- element de fund; 2 - element
intermediar; 3 - dispozitive de
stranqere: s - saqeata mdicand
ozitia de montare.
Fig. 5.3.33. Cazanul din fonti
pregitit pentru probe:
1 - placa frontala: 2 - placa
arzatorului: 3 - balamalele placii
frontale; 4 - surub de stranqere a
placii frontale; 5 - tiranti,
fiecare element (fig. 5.3.32)
Se adauqa, succesiv, element cu
element, centrand niplurile in anexele
elementelor $i repetand operatia de
stranqere,
Dupa asamblarea tuturor elementelor
se dernonteaza sistemul de presare si se
asigurastranqerea permanentacu ajutorul
a patru tiranti exteriori (fig. 5.3.33)
Urrneaza proba de etanseitate in
vederea careia se inchid, cu dopuri sau
flanse, toate racordurile cazanului $i du-
pa umplerea cu apa se ridica presiunea
indicata de furnizor si de proiectant.
Urrneaza montarea mantalei livrata
sub torrna de panouri din tabla, captu-
site cu plasa rninerala (fig. 5.3.34). Este
posibila si livrarea separate a izolatiei
si a panourilor din tabla.
5.3.10.2 Montarea pompelor
de circulafie
Se face, in raport cu rnarirnea $i tipul
constructiv, pe conducte sau pe pos-
tamente.
Tn amplasareasi montarea pompelor se
vor respecta instructiunile furnizorului. Tn
general pompele fara presetepa, cu dia-
metrul rotorului pana la 150 mm, se mon-
teaza pe conducte cu sau fara sprijinire
suplimentarape elementelede constructii,
Fig.5.3.34. Elementele componente
ale mantalei unui cazan:
1 - perete frontal; 2 - perete lateral;
3 - perete posterior; 4 - traversa:
5 - placa de acoperire;
a b
Fig. 5.3.35. Exemplu de realizare
a fund~ilor 'i a postamentelor
pentru pompe:
a - cu montaje in sapatura;
b - cu montaje in cuve;
- fundatie: 2 - strat elastic;
3 - postament;
4 - bulon de prindere a pompei.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de Inealzire

Pompele cu diametru mai mare au etan-
sare rnecanica si se rnonteaza pe posta-
mente din beton, individuale sau comune,
aliniate si la distante care sa faca posioila
montarea si intretinerea, eventual inlocui-
rea, fara dificultati.
Pompele de conducta se intercalea-
za pe circuit conform proiectului, de
requla, fara sprijiniri suplimentare pe
elemente de constructii. Montarea
pompelor se face astfel tncat corpul
pompelor sa nu fie supus unor eforturi
mecanice rezultate din greutatea con-
ductelor, impingeri din dilatare, eforturi
datorate neaxialitatii conductelor etc.
Se vor respecta instructiunile de mon-
tare ale furnizorului.
Pompele cu etanssre mecanica si cele
cu presetupa se rnonteaza pe pos-
tamentul din beton turnat pe fundatii,
lntre fundatii si postamente se inter-
caleaza straturi din cauciuc sau pluta
expandata, cu rolul de a reduce propa-
garea vibratiilor pompelor in elementele
de constructii ale cladirii (fig. 5.3.35).
Oaca vibratiile pompelor sunt intense
se recornanda ca si racordarea la insta-
latie (aspiratie-refulare) sa se taca prin
piese elastice.
Fixarea pe postament se face prin
buloane incastrate in masivul posta-
mentului, la turnare, cu ajutorul unor
sabloane de pozitionare,
Pe aspiratia si pe refularea pom-
pelor se prevad organe de inchidere si
racorduri demontabile. De asemenea,
se prevad si ventile sau clape de sens
care sa impiedice recircularea prin ce-
lelalte pompe montate in paralel.
pe console incastrate in elementele de
constructil. La diametre peste 200 mm
se rnonteaza pe picioare incastrate in
pardoseala,
5.3.10.6 Conductele de legltum
Conductele din centrala terrnica vor
avea traseul, cotele de montare si pan-
tele stabilite prin proiect.
imbinarea conductelor se face, de
requla, prin sudura electrica sau autoge-
na. Conductele cu diametre sub 1 " se pot
imbina $i prin filet si fitinguri. La fixarea
suporturilor de conducta pe elementele
de constructii se va obtine avizul
constructorului $i nu se vor executa lucrari
care sa afecteze structura de rezistenta,
Se recornanda folosirea tehnologiilor
moderne bazate pe dibluri metalice sau
din material plastic, introduse in gauri
realizate cu masini rotopercutante.
Proiectantul si executantul lucrarilor
de instalatii, in centrala terrnica, trebuie
sa tina cont de cerinta de rezistenta sl
stabilitate la sarcini statice $i dinamice
exercitate asupra echipamentelor $i
conductelor sl sa asigure siquranta in
exploatare (cap. 9).
5.3.10.7 Protecfia anticorosivj
!Ii izolarea tennid a echipamentelor
!Ii a conductelor.
De requla, cazanele si unele schim-
batoare de caldura sunt livrate cu
mantale de protectie si straturi de izo-
lare terrnica. Schlrnbatoarete de caldu-
ra moderne sunt, de asemenea, prote-
jate anticoroziv, prin straturi de email
sau pelicule rezistente la apa la tempe-
raturile de lucru. Suplimentar, pot avea
protectie ancdica.
Echipamentele care nu sunt livrate
cu izolatie termica se izoleaza dupa
montare, recomandabil, cu saltele din
pasta, din vata de sticla cu folie din
material plastic aluminizat, in exterior.
Fixarea izolatiei se face cu benzi ade-
zive sau prin coliere.
Conductele, dupa probele de presiu-
ne, se grunduiesc sl se izoleaza termic,
de asemenea, cu saltele din material
izolant protejat cu folie alurninizata,
Pot ti utilizate $i alte tehnologii de
izolare ca, de exemplu, izolarea cu sal-
tele din vata de sticla sau vata minera-
lizata protejate cu tabla din aluminiu.
Criteriile economice si estetice vor sta-
bili solutia.
5.4. Centrale termice
cu abur de presiune joasi
Utilizarea aburului ca agent termic
pentru Incalzire este o solutie tehnica
justificata de nevoile energetice mari
ale unor consumatori industriali sau
agrozootehnici, consumatori din secto-
rul tertiar (spitale, policlinici, hoteluri,
restaurante, cantine, spalatorii etc.) sau
orqanizari de santier,
in cazul utilizarii aburului produs in
aceeasi centrals terrnica pentru all-
mentarea mai multor categorii de con-
sumatori, dlferlti prin presiunea norni-
:···········~9

5.3.10.3 Montarea schimbMoarelor 7

dedldum R
Se face pe parooseala din beton sau - - - - - - - - ,-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_ -_-_-_-_-_- -----------------.a 10
pe fundatii, in functie de greutatea echi- '
pamentului si solutia prevazuta de con- ---- '
structor. Schlmbatoarele pot ti de tip '
8 .AL' , 1
monobloc sau alcatuite din elemente I : , , , ..... ,
demontabile. Prin ajustari cu placi
-~- 0 2
c::::::J 5
metalice introduse in suporturi, se reali- 5
zeaza orizontalitatea schirnbatorului. I :
Racordarea la instalatie prin cele patru
racorduri este de tip demontabil astfel
incat, la operatille de Intretinere, reparare, Fig. 5.4.1. Cantrall tennici cu un rezervor
sa nu fie necesara taierea conductelor. de condensat 'i pompare directin cazan:

5.3.10.4 Montarea buteliei 1 - cazan de abur; 2 - distribuitor de abur; 3 - rezervor de condensat;

de egalizare a presiunii 4 - pornpa de condensat; 5 - clapeta de sens; 6 - oala de evacuare
Se face in pozitie verticala, sprijinita pe condensat; 7 - boiler; 8 - dispozitiv hidraulic de siquranta; 9 - apa calda:
pardoseala sl ancorata pe inaltime de 10 - apa rece; 11 - condensat de la consumator; NA - nivelul apei in cazan;
elemente de constructii. Racordarea la Np - nivel de presiune, Hcz - presiunea aburului in tambur; CA - conducta de
instalatie se realizeaza prin flanse, evacuare aer; h9 - inaltlme qeodezlca: R - releu electromagnetic; Nmax, Nmin -
nivelul condensatului in rezervor; x - cota de amplasare pornpa,
5.3.10.5 Montarea distribuitoarelor
Ji colectoarelor Tabelul 5.4.1. Difereniele de nivel x intra rezervorul de condensat
Sunt, de regula, elemente prefabricate 'i axul pompei, in funciie de temperaturi.
fiind livrate cu toate racordurile, conform
Temperatura condensatului [ C] I 70 i 75 I 80
0 85 I 90 I 95 I 100
detaliului din proiect. Se rnonteaza, de
regula, la perete, la 10 - 15 cm distanta,
~Diferenta de nivel x [m] I 0,5 I 1,0 I 1,5 I 2,0 I 2,5 I 3,0 I 4,0
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice

nala necesara, se recornanda doua so- in ceea ce priveste prima categorie, in functie de amplasarea consumato-
lutii tehnice: aceasta corespunde consumatorilor cu rilor de abur tata de centrala termica si
- centrala terrnica echlpata cu un sin- aceeasl presiune norninala necesara, de regimul de functionare se folosesc
gur tip de cazane furnizoare de abur de capacitati mici (sub 0, 1 MW) si am- solutii practice pentru readucerea con-
la presiunea cea mai mare solicitata plasati in apropierea centralei termice densatului la cazane:
de consumatori, urrnand ca fiecare astfel tncat pozitia lor sa perrnlta - colectare centralizata a condensa-
consumator sa fie alimentat cu abur racordarea directa, cu panta continua tului prin cadere libera intr-un rezer-
la presiunea necesara utillzand echi- a conductei de colectare a condensa- vor de condensat si alimentarea ca-
pamente de reducere a presiunii; tului de la consumatori la cazane. zanelor prin pompare directa sau cu
- oentrala termica echipata cu cazane di- Pentru lnstalatille de capacitati medii rezervor intermediar;
ferite care asigura nivelurilede presiune (intre 0, 1 si 2 MW) $i mari (peste - colectarea in rezervoare de conden-
solicitate, pe grupe de consumatori. 2 MW), alirnentand ansambluri de cladiri sat, pe grupe de consumatori, si ali-
Din punct de vedere al recuperanl con- $i consumatori departatl de centrala ter- mentarea cazanelor prin pompare;
densatului,centralele termice de abur de mica, unii dintre acestia fiind arnplasati - alimentarea cazanelor de abur cu
presiune joasa se clasifica in doua sub nivelul de presiune (NP), intoarcerea condensat prin pompare in doua trepte.
categorii: condensatului la cazane nu se mai
- cu intoarcerea condensatului prin ca- poate face direct, prin cadere libera, Se 5.4.1. Centrale tennice cu un
dere llbera: aleg solutii corespunzatoare pentru singur rezervor de condensat
- cu intoarcerea condensatului prin colectarea, depozitarea si intoarcerea
pompare. prin pompare a condensatului la cazane. Solutia se adopta pentru instalatii de
capacitate mica $i medie. Asa cum
indica fig. 5.4. 1, condensatul este pre-
luat din rezervorul de condensat cu
9
ajutorul pompelor sl este introdus in
cazan. Fiecare cazan are montat pe
conducta de alimentare cu condensat,
o clapeta de retinere care impiedica
golirea acestuia in perioada cane pom-
pa nu functioneaza.
Dezavantajul acestei instalatii consta
in pornirea $i oprirea repetata a pom-
pelor de condensat, datorita continutu-
lui redus de apa transforrnata in abur
in tamburul cazanelor. lntrarea in func-
tiune a pompelor de condensat este
cornandata de scaderea nivelului apei
in tambur pana la nivelul minim iar
oprirea acestora, de cresterea nivelului
Fig. 5.4.2. Centrali tennici cu rezeivor intennediar sub presiune: apei pana la nivelul maxim. De aseme-
1 - cazan de abur; 2 - rezervor de condensat deschis; 3 - rezervor intermediar nea, pornirea $i oprirea pompelor de
de condensat sub presiune; 4 - pornpa de condensat; 5 - conducta de abur; condesat poate fi cornandata de
6 - clapeta de sens; 7 - dispozitiv de siquranta hidraulic; 8 - de la consumatori; nivostatele NA montate pe cazane care
9 - la consumatori; Hr - presiunea aburului in rezervorul de condensat; x - cota asigura nivelul minim si maxim al apei
de montare a pompelor de condensat; h9 - inaltlmea qeodezica. din tamburul cazanelor.
Datorita temperaturii ridicate a con-
densatului, pompele de condensat se
9 rnonteaza "inecat" fata de rezervorul
3~1 de condensat, pentru a evita fenome-
- ___'Y_N_e.__ - f I
nul de cavitatie. Cota de montare ,,x" a
5 I I
I pompelor este in functie de ternperatu-
hg
I ra lichidului (tab. 5.4.1).
-W- _I I Utilizarea unor sisteme de recupe-
I ~
7 1 I RN X I rare a energiei termice din depozitele
de condensat reduce sirntitor diferenta
~~7L\~-.J
de cota ,,x", intre aspiratia pompei si
I nivelul minim al lichidului din rezervorul
de condensat.
' 4
5.4.2. Centrale tennice
cu rezervoare de condensat
intennediare
Fig. 5.4.3. Centrali tennici cu rezeivor de condensat intennediar
deschis 'i regulator de nivel: Pentru instalatllle de incalzire cu abur
1 - cazan de abur; 2 - rezervor de condensat deschis; 3 - rezervor intermediar de presiune joasa, de capacitati mari, se
deschis; 4 - pornpa de condensat; 5 - conducta de abur; 6 - conducta de con- poate adopta, in centrala terrnica, o
densat; 7 - clapeta de sens; 8 - condensat de la consumatori; 9 - la consuma- schema tehnologica mai cornplexa utili-
tori; RN - regulator de nivel; h9 - lnaltirnea de montare a rezervorului intermediar zand rezervoare de condensat inter-
deschis. mediare. Solutia se recornanda in situa-
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala~ii de Incalzire

tla In care volumul de apa din tamburul
cazanelor este relativ mic i;;i nu permite
o acumulare a condensatului In rezervor
intr-un interval de timp convenabil, astfel
incat pompele de condesat sa aiba un
regim optim de functionare. Aceste
centrale termice pot fi proiectate In doua
variante, dupa cum rezervorul interme-
diar este inchis sau deschis.
Centrala terrnica din fig. 5.4.2 are In
cornponenta un rezervor intermediar
sub presiune, montat la nivelul tambu-
relor cazanelor astfel incat variatia de
nivel a apei din rezervor sa fie aceeasi
cu nivelul apei din tamburele cazane-
lor. Rezervorul intermediar este racor-
dat la instalatia de abur pentru a fi
rnentinut In acelasi regim de presiune.
in aceasta varianta, pompele de conde-
sat aspra din rezervorul de depozitare a
condensatului si refuleaza In rezervorul
sub presiune, de unde cazanele sunt
alimentate continuu prin cadere libera.
Volumul rezervorului intermediar se
drnensioneaza astfel incat sa permita un
nornar cat mai redus de porniri si opriri ale
pompelor de condensat. Se pot monta
unul sau mai multe rezervoare de acest
tip, In functie de marirnea lnstalatiei,
Centrala terrnica cu rezervor interme-
diar deschis se caracterizeaza prin am-
plasarea unui rezervor In leqatura cu at-
mosfera, deasupra nivelului de presiune
5.4.3. Centrale tennice
cu alimentarea cazanelor
prin pompare in doui trepte
Solutia (fig. 5.4.4.) se aplica In cazul
In care unul sau mai multi consumatori
sunt amplasati sub cota rezervorului de
colectare a condensatului din centrala
terrnica sau la distante mai mari de
200 m de acesta.
Recuperarea condensatului se face
In prima treapta, local, prin cadere libe-
ra lntr-un rezervor de colectare a con-
densatului, In zona consumatorilor, fi-
ind apoi pompat In rezervorul de depo-
zit centralizat al centralei termice de
unde sunt alimentate cazanele prin
pompare, In tunctle de necesitati. Nu-
rnarul, rnarirnea i;;i amplasarea rezer-
voarelor de condensat din prima treap-
ta depinde de cantitatea de condensat
sl de posibilitatile de colectare gravita-
tionala a acestuia.
5.4.4. Alegerea cazanelor
Nurnarul de cazane dintr-o centrals
terrnica depinde de sarcina terrnica ne-
cesara, de tipul si de puterea terrnica a
cazanului ales i;;i de posibilitatilor locale
de amplasare. Noile tipuri de cazane
cu abur de presiune joasa, propuse de
abur de presiune joasa se face avand
In vedere urrnatoarele criterii:
- necesarul energetic care trebuie asi-
gurat de cazane;
- performantele energetice nominale ale
cazanelor (puterea terrnica nornlnaia,
debitul de abur, randamentul);
- tipul de combustibil utilizat (lichid,
gazos, solid);
- posibilitatile locale de amplasare a
cazanelor;
- nurnarul de cazane; se recornanda ca:
• pana la puteri nominale O, 10 MW
sa se prevada un singur cazan;
• pentru puteri termice nominale
intre 0, 10 sl 2,0 MW sa se prevada
doua cazane, fiecare pentru jurna-
tate din sarcina terrnica nominata:
• pentru puteri termice nominale de
peste 2,0 MW, precum si In cladiri
cu destinatii speciale (spitale, crese,
hoteluri etc.) sa se prevada mini-
mum trei cazane, fiecare pentru o
treime din sarcina terrnica norninala:
- costul sl condltlile de qarantie asigu-
rate de fiecare furnizor.
Nurnarul de cazane, ncz' se stabileste
In functie de tipul cazanului ales si pu-
terea norninala a acestuia sau debitul
de abur:
3600 <l>a
</>CT r (5.4.1)
n = - sau n
CZ <PCZ CZ

a instalatlel, Alimentarea cu condensat a furnizori diferiti, au pertorrnante ener-

cazanelor este asigurata continuu, prin getice superioare, asiqurand debite de unde:
cadere libera din rezervorul intermediar abur mari la dimensiuni relativ reduse. <Pcr - este necesarul energetic care
sau moderat In timp cu ajutorul unui re- Pentru cazanele moderne, furnizorii trebuie asigurat de cazanele de
gulator de nivel RN (fig. 5.4.3), In functie indica, de requla, puterea terrnica no- abur cu presiune joasa (incalzire,
de nivelul minim si maxim al apei din rninala (kW] sl debitul de abur generat preparare apa calda de consum,
tamburul cazanelor. [kg/h] (cap. 6.2). Alegerea cazanelor de tehnologic) [kW];
<Pcz - sarcina terrnica norninala a caza-
nului ales [kW];
7+---~ r - caldura tatenta de vaporizare la
II presiunea de regim (kJ/kg];
II M cz - debitul de abur furnizat de ca-
zan [kg/h].
II,,
CA II
: - -11- - -
4,'
3
hr-:-:-----Y ..-.-.I
,,
I t
l1:;::,=:i::=:::::j::::::::::::::::==
II,, ~~a~ _Y-NA
..--------.- - - - -4-LS.iTiin

-
I

II I
- _.-.;;;
Fig. 5.4.4. Centrali tennici alimentati cu II
• ...

condensat prin pompare in douA trepte:

- cazan; 2 - rezervor de condensat deschis /

3 - pompa de condensattreapta I; 4 - rezervorde con-

densat deschis II; 5 - pornpa de condensat treapta II; Fig. 5.4.5. Montarea dispozitivelor
6 - condensatde la consumatori;7 - abur la consuma- de siguraniA hidraulice la cazanele
tori; h1 - diferenta de rnaltime lntre rezervorul de con- de abur cu presiune joasA:
densat deschis I si alimentarearezervoruluide conden- 1 - cazan; 2 - dispozitiv de siquranta
sat II; hz - diterenta de rnaltimeintre rezervorulde con- cu un brat; 3 - conducta de abur;
densat II si apa din tamburul cazanelor. 4 - conducta de condensat.
 I. Instalatii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice

conform STAS 3614, in trei rnanrru, Temperatura apei depozitate in re-

5.4.5. Asigurarea instal&iiilor
de incilzirecu abur
de presiune joasi
Cazanele si generatoarele de abur
moderne sunt prevazute cu echipa-
mente de slquranta si control astfel
lncat limitarea presiunii aburului si pro-
tectia cazanelor sunt asigurate cu aju-
torul acestor dispozitive. De cele mai
multe ori aceste echipamente asiqura
$i protectia instalatiei in intregime.
Exista, in exploatare, situatii in care re-
gimul de presiune al instalatlel poate ti
diferit de eel al generatorului de abur
de presiune joasa. In acest caz se uti-
pentru urrnatoarele debite de abur; zervoarele de condensat este in jur de
- I - pana la 500 kg abur/h; 100°C. Acest fapt impune izolarea ter-
- II - 500 ... 1 000 kg abur/h; mica a rezervoarelor de condensat. In
- III - peste 1 000 kg abur/h; 01
Caracteristicile constructive ale
dispozitivelor hidraulice sunt date in 8 7
tabelul 5.4.2.
Nu este recornandabila utilizarea, in ....J
scopul asiqurarii instalatiilor de Incalzi- 3
re cu abur de presiune joasa, a dispo-
zitivelor nestandardizate, cum ar ti dis-
pozitivele de siquranta hidraulice cu 2
mai multe orate.
5.4.5.2 Ventile de sigurantl
Aceste dispozitive au numai rol de I

hzeaza sisteme de asigurare pentru protectie a echipamentelor impotriva

protectia instalatiel sl a consumatorilor.
Asigurarea instalatiilor de incalzire cu
abur de presiune joasa se face cu dispo-
zitive speciale de tipul dispozitivului de
siguranta hidraulic (DSH) $i al supapelor
de sigurantfl.. Acestea au rolul de a proteja
atat cazanele cat si instalatia impotriva
unor suprapresiuni,prin deschiderea unei
cai de legatura cu atmosfera.
5.4.5.1 Dispozitive hidraullce
de sigurantl
Nivelul presiunii aburului care pleaca
de la cazan este limitat cu ajutorul dis-
pozitivului de siguranta hidraulic DSH.
Acesta are in acelasi timp rolul de pro-
tectie a cazanului impotriva unor pre-
siuni peste limita adrnisa. Dispozitivele
de siquranta hidraulice standardizate
prin STAS 3614 sunt construite cu un
singur brat.
Montarea dispozitivelor hidraulice se
face pe fiecare cazan, de regula, imediat
la iesrea din cazan, pe conducta de abur,
ca in fig. 5.4.5, sau chiar pe tamburul
cazanului,deasupra nivelului de apa,
Dispozitivele de siquranta hidraulice
cu un brat (fig. 5.4.6) se construiesc
suprapresiunilor. Ele se rnonteaza la
cazan pe conducta de abur care iese
din tamburul cazanului, inainte de orice
arrnatura de reglare sau inchidere, si
sunt in nurnar de eel putin doua, De
asemenea, ventilele de siquranta se
rnonteaza pe toate echipamentele in-
chise (distribuitoare de abur, schirnba-
toare de caldura, recipiente sub presiu-
ne etc.), care nu apartin unor instalatli
protejate prin DSH. 6
Supapele de siquranta, din punct de
vedere constructiv, sunt cu arc sau cu Fig. 5.4.6. Dispozitiv de siguramA
contragreutate. hidrauliccu un brai:
Fiecaretip de supapa se poate regla pe 1 - conducta principala: 2 - conduct·
domenii diferite de presiuni (cap. 6.6). de realimentare; 3 - rezervor cilindri
de descarcare: 4 - robinet cu ca
5.4.6. Rezervoarele de condensat drept; 5 - palnle: 6 - rnufa cu dop;
7 - conducta de aerisire; 8 - peret
Sunt depozite cu nivel liber in lega- despartitor: H - rnarirnea bratului lung
tura cu atmosfera, ca in figura 5.4. 1, h - rnarimea bratului scurt;
prevazute cu capac de vizitare, con- D - diametrul conductei principale;
ducta de aerisire, posibilitati de golire d - diametrul conductei de realimenta
si racorduri pentru conductele de co- re; L - inaltirnea rezervorului de esapa
lectare a condensatului de la consu- re; D1 - diametrul rezervorului de esa
matori. In lnstalatllle mari, rezervoarele pare, a - inaltirnea conductei principa
de colectare a condensatului sunt le in rezervorul deesapare,
compartimentate.

Tabelul 5.4.2. Caracteristicileconstructiveale dispozitivelorde siguranti hidraulicecu un brat.

Presiunea_9e luci:!JJbar]
Marimea
1, 10 1, 15 1,20 1,30 1,40 1,50 1,60 1,70
H 1200 1700 2200 3300 4400 5500 6600 7700
h 650 920 1190 1790 2380 2980 3570 4170
410
I (500 kg/h abur)
D1
L
220
300
I
!
240
350
260
380
300 330
400 ---450"-, - 470
360 390
500 --r- 500
D -·----
70 x 3,5 -~---·
d 33,5 x 2,8
H 1200 t--J_?_QQ__
h 650 i 920
2200
1200
3300
1800
4400 ! 5500
2390 2990
6600
3590
I

i
-+-4190
----- .
7700

D1 260 290 320 360 400 430 470 500

11 (500... 1 000 kg/h abur) L 350 400 420 470 500 550 550 550
D 89 x 3,5 -- ---·

d 42,25 x 3
H 1200 1700 2200 3300 4400 5500 6600 7700 --

h 650 910 1180 1770 2360 2950 3540 4140

D1 300 330 360 410 470 500 500 540
111 (1 000 ... 1600 kg/h abur) L 400 450 470 520 550 600 I 700 700
D 108 x 4
d 48,25 x 3
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lncalzlre

acelasi timp depozitul de condensat alba un volum util suficient de mare Rezervoarele de condensat sunt de
este o sursa de energie terrnica recu- pentru a asigura o rezerva de apa sl a torrna paralelipipedica avand caracte-
perabila. De aceea, se recornanda, de evita pericolul rarnaneru fara apa a ca- ristici geometrice diferite In functie de
cate ori este posibil, utilizarea conden- zanelor. Volumul rezervorului de colec- furnizor. Forma acestora se va alege In
satului ca agent termic In sisteme de tare a condensatului depinde de canti- functie de posibihtatile de amplasare.
preincalzfre sau In sisteme de recupe- tatea de condensat rezultata de la con-
rare a caldu-ii reziduale. sumatori si de timpul de depozitare. in- 5.4.7. Dispozitive
Rezervorul de condensat trebuie sa trucat necesitatile energetice ale con- pentru separarea condensatului
sumatorilor sunt variabile In timp, de-
bitul de condensat este si el variabil. in timpul tunctionarii instalatiilor ali-
Pentru a raspunde necesitatllor maxi- mentate cu abur de presiune joasa,
me In functlonarea cazanelor, volumul datorita regimului variabil al consumu-
rezervoarelor de condensat se calcu- lui de energie terrnica, o anurnita can-
leaza In functie de debitul maxim de titate de abur nu se poate transforma
c;
condensat rezultat In lnstalatie. Pentru integral In condensat la nivelul echipa-
instalatiile de abur cu pomparea con- mentelor sau al corpurilor de Incalzjre,
~~~~~~~~~~o densatului direct In cazane, care repre- Pentru a lmpiedica patrunderea abu-
zinta sistemele eel mai des utilizate, rului In conductele de colectare a con-
volumul rezervorului de condensat se densatului, se rnonteaza dispozitive
calculeaza cu relatia: speciale, pe conductele de evacuare a
L'
condensatului de la consumatori.
V = 3600 <PCT Z [m3] (5.4.2) Aceste aparate se tabrica In doua va-
Fig. 5.4.7. Separator tennodinamic RC p : r
pentru evacuare condensat, riante constructive diferite:
IAMC Otopeni: unde: - separator termodinamic de eliminare
1 - dop; 2 - element filtrant; <Per - este sarcina terrnica norninala a con densat;
3, 5, 7 - garnituri; 4 - corp separa- cazanelor de abur de presiune - oala de evacuare condensat cu plutitor.
tor; 6 - scaun ventil; 8 - ventil; joasa din - centrala terrnica [kW];
9 - ca ac. p - densitatea condensatului la tempe- 5.4.7.1 Separator tennodinamic
ratura de depozitare [kg/m3]; de eliminat condensat
r - caldura latenta de vaporizare la Acesta se utilizeaza pentru evacua-
14000 presiunea de regim [kJ/kg]; rea condensatului din aparate, echipa-
10000
~ 9000
.... Z - timpul de depozitare a condensatu- mente sl corpuri de Incalzire alimentate
~
~ 7000 lui [h]; cu abur de presiune medie $i joasa.
1?2 5000
~
Q0-~ Z = 0,5... 1 h, pentru lnstalatii mari $i Alegerea acestor dispozitive se face In
.
~ 4000
3000 s!2.'-' ...
Z = 2 h, pentru lnstalatii mici. functie de diferenta de presiune a aburului
(ij
en 2000 ~
c
Q)
""C
- - TabelulSA.a Caracteristicile tehnice
la intrare si a condensatului la iesrea din
echipament !),.p si a debitului de conden-
c
0 1000 '2-()
~ ale separatorului de condensat, sat evacuat Ge. in Romania se taonca
o doua tipuri de astfel de aparate la IAMC
700 IAMC Otoneni.
"__\()
Q)
""C
~ 600 ,,. ,,. Dn L H D Masa neta Otopeni (fig. 5.4.7) avand caracteristicile
:0
, ~ constructive precizate In tabelul 5.4.3 $i
400
0
Q)
300 -- ...
[mm] [mm] I [mm] [mm]
10 120 ! 64 90
[kq]
3,6
nomograma pentru alegereadispozitivului
In fig. 5.4.8, sl la IAFO Zalau (fig. 5.4.9)
200 ~
15 130 64 95 3,6
avand caracteristiciletehnice date In tabe-
20 150 64 105 4,0
100 lul 5.4.4 si nomograma de alegere In fig.
80 25 ,_1® _ _ _l§! _ 115 5,8 ---
5.4.10.
60 32 180 93 140 8,3
501 2 3 456 8910 20 40 40 200 100 150 10,2
5.4.7.2 Osle de evacuat condensat
Diferenta de presiune t.p [bar] 50 230 100 165 ! 11,4
cuplutitor
Fig. 5.4.8. Nomogrami pentru Dispozitivele au acetasi rol privind
Tabelul5.4.4. Caracteristicile tehnice
alegerea separatoruluitennoclinamic evacuarea condensatului ca $i separa-
ale separatorului de condensat,
pentru evacuare condensat, torul termodinamic $i se utilizeaza atat
IAFOZaliu.
IAMC Otopeni: In instalatii cu abur de presiune joasa
Dn - diametrul nominal. Dn L I H H1 D
cat sl la presiune medie.
10 145 ! 87 48 15
145 -I 90
·~
Datorita principiului constructiv,
12 52 17
aceste aparate au avantajul ca pot
15 178T1o7 53 20,5
functiona In instalatii de abur cu supra-
20 220 i 125 62 26
presiuni mici, fiind In mod special utili-
25 250 I 140 70 31
zate In lnstalatide cu abur de presiune
0
I
Tabelul 5.4.5. Caracteristicileconstructive
ale oalei de evacuare condensat cu plutitor.
Dn a b D2 n x M D; h e c Masa neti!
L [mm] [mm] [mm] [mm] fmmf -[mm] [mm] [mm] [kg]
~ 135 gjL 125 i_~M~ __JQ __ ~.
360 i 348 37,000
Fig. 5.4.9. Separator tennodinamic 65 142 215 145 4 x M16 12 25 360 348 40,200
pentru evacuare condensat, 80 151 215 160 8 x M16 16 ' 30 375 368 f--'.'!_5_JQQ__
IAFOZaliu. 100 165 245 18ot8 x M16 181~- -416 - 385 47,200
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

joasa, Ele se rnonteaza pe cat posibil re si nurnarul de porrun - oprm orar

~3000 intr-un by-pass, ca in fig. 5.4. 1. (NP10) sa nu fie mai mare de 12.
""2000 in Romaniase fabrica oale de evacuare
=00 '2.5
N = _1_ = 3 600. <PcT(rMP - <PcT)
..;] 1000 z condensat la IAFO Zalau (fig. 5.4.11).
P/o tf + ts pV RC M p r2
of 700 \'<:> Caracteristicile constructive ale
t'.? 400 acestor aparate sunt date in tabelul s cicluri
Q) \'l, 12 ( 5.4.4.)
s
"O
200 \0
5.4.5, iar nomograma de alegare este h
0
cea din fig. 5.4.12. Alegerea oalelor de
.ig 100
.... evacuare a condensatului se face in unde rnerirnlle au semnificatiile definite
~
50
0,5 1 2 3 5 7 10 20 40 70
aceleasi condltil ca sl pentru separa- anterior si se exprirna in unitati SI. Debi-
Diferenta de presiune.Ap [ bar[ toarele termodinamice, adica in functie tul pompei M este dat in kg/s. Acest
de debitul de condensat evacuat Ge si calcul este teci'retic acoperitor, avand in
Fig. 5.4.10. Nomogrami pentru de diferenta de presiune Sp intre intra- vedere conditiile de solicitare continua, la
a1egerea separatorului tennodinamic rea aburului in dispozitiv si evacuarea parametrii normali ai instalatiei alimentate
pentru evacuare condensat, condensatului. cu abur de presiune joasa. in practica,
IAFOZaliu: consumurile energetice fiind variabile,
Dn - diametrul nominal. 5.4.8. Alegerea pompelor pornirea sl oprirea pompelor de conden-
de condensat sat se face automat, in functie de nivelul
e apei din cazanele de abur. Pentru a cal-
a in statille care utilizeaza aburul de cula inaltimea de pompare a pompelor
On presiune joasa, cu intoarcerea conden- de condensat trebuie avut in vedere
satului prin pompare, pompele de con- faptul ca acestea functioneaza intr-un
densat se aleg in functle de parametrii circuit deschis, limitat de doua presiuni
si regimul de functionare al instalatiei. dife-rite, presiunea atrnosferica si presiu-
Astfel, debitul pompei de condensat, nea din cazane. Pompa aspira din rezer-
Gp, se calculeaza in functie de debitul vorul de condensat aflat la presiunea at-
de condensat format in instalatie si de- rnosferica si refuleaza in cazanele de
pozitat in rezervorul de condensat; se abur aflate in suprapresiune(fig. 5.4.1).in
verifica in raport cu nurnarut maxim de acest caz, inaltimea de pompare H se
cicluri porniri-opriri al pompei. in cazul calculeaza cu relatia: P
pornpanl condensatului direct in cazan, HP= h9 + [Hcz + ~(R·I + Z)]+ h5 [Pa] (5.4.5)
se recornanda ca debitul pompei sa fie unde:
de doua ori mai mare decat debitul de h - este lnaltlrnea qeodezica rnasurata
Fig. 5.4.11. Oali cu plutitorpentru 9
condensat format in lnstalatie. ca diferenta de cota intre nivelul
evacuare condensat:
Ii 2 . 3 600 . (/JCT minim al apei din rezervorul de
1 - capac; 2 - corp; 3 - plutitor; =
P P. r [m3/h] (5.4.3) condensat si nivelul maxim al apei
4 - corp ventil.
din cazanul de abur, [Pa];
unde rnarirnile au aceleasi semniflcatii Hcz - presiunea din cazan [Pa];
60000 ca in relatia 5.4.2. °L(R·I + Z) - suma pierderilor de sarci-
50000 Deoarece pompele de alimentare a na pe conducta de tran-
40000
"'bLJ, cazanelor tunctioneaza cu interrnitenta, sport a condensatului de
30000 ·'/~
o'.( J;I pentru protectia motorului pompei de la rezervorul de conden-
20000 !0' condensat, in general, se accepta con- sat la cazan [Pa];
~
~w~ " ro'0 ~
ditia ca timpul t, de functionare a pom- h5 - inaltimeasuplimentara, pentrusiguranta
10000 fb<::)' pei sa fie egal cu timpul ts de stationa- alimentarii cu aoa a cazanelor [Pa].
II

11111 "<::) -;~

~ 5000 ~~<::):Al 1"1111
~ 4000 .., ~~ ~
"ti 3000
·~
;ri; ~llu.i'

.!"fl l.Y [YI):

co
(/) 2000 '0'~'
c
Q)
'];~~ <o
"c
0
0
1000 ~ c:i-
"<::)'
Q)

"ii.... 500 '

400
Q)
a 300 ~
~~
~ Fig. 5.4.13. Stabilirea punctului de Fig. 5.4.14. Distribuitorde abur:
200
functionarea pompei de condensat - corpul distribuitorului; 2 - puncte
in varianta pompirii directin cazan: de sprijin; 3 - ventile; 4 - oala de
100 P - curba caracteristica a pompei; condensat; 5 - manometru; 6 - racord;
0, 1 0,2 0,5 1 2 3 5 10 20 R - curba caracteristica a retelei 7 - la rezervorul de condensat
Diferenta de presiunet;p[ bar J
conductelor de condensat; Lo - lungimea distribuitorului,
Fig. 5.4.12. Nomogrami pentru FR - punctul de functionare a pompei Do - diametrul distribuitorului;
alegerea oalei de evacuare de condensat, Fr - punctul teoretic DRi - diametrul rotilor de rnanevra ale
condensat cu plutitor: caracteristic al retelei; G - debitul de ventilelor de inchidere;
Dn - diametrul nominal. condensat; H - inaltimea de pompare. H - 1500 mm de la nivelul de lucru.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de Incalzire

Punctul de functionare a pompei de densat - pornpa - cazane si curba ca- trebuie sa asigure coordonatele G r i;;i
condensat FR rezulta din intersectia racteristica a pompei alese P (fig. H t ale punctului caracteristic Fr d~ pe
curbelor caracteristice ale retelei de 5.4.13). Teoretic, pompa de condensat c~rba caracteristlca R, astfel incat sa
conducte R, dintre rezervorul de con- fie acoperite pierderile de sarcina de
pe traseul de conductei;;i debitulde con-
2x1os
C') co co I c.o
CO C.O LO C.O
1x105 OLOO>CO
E r-.. co co Ol

5x104 caa..1(')"·
-+----+--+--.....,
LO
~I~~~~
~ 2x104 Nir-.. ...- C') Ol
Cl II !----+--+---+-__,
-"' E
~ 1x104
-~ co a: co
co
s, LO
. .o
Q. 5000
I
I
(1l
Q)
-0 ..,,.
:a
ii
2000 , IN'
Q) I :
0 1000

500
I~
I '

200

100

50
..
c
:a
C'CI
UI
c
>

20 Cll 0
"'O
c
10
0,005 0,02 0,05 0, 1 0,2 0,5 2 5 10 20 30
8 >----+--+--_, t----+--1----+-__, 0
0
Cll . C') co co C') 0
"'O I CO C.O LO C') 0
lo
Pierderea liniara de sarcina Rx 100 [Palm]
i r-.. ~ ~ ~1:
t----+--1----+-__, c.o
i~
IO"<:j"~NO)
~ 0 gll~
l- . . . NI II
Fig. 5.4.15. Nomogrami pentru calcululpierderilorde sarcini liniare
co
LO LO 0 ol~
N,
0) 55 ~ C')la:
la conductelede condensat cu circula~e prin pompare. (\J ! ,....!
LO 0 "<:j" !
cf>1 cf>2 cf>3 (")~ ,. . 0,....~IN:
L1 L2 L3
LO : QI
G5
cf>4
L4 L5 ~ CO
g 1· ~

N
c.o i
Ol I
""'"
oi
0'
C') I

0
=
Fig. 5.4.16. Schema centralei termice cu abur de
presiune joasi (exemplul de calcul 4).

Tabelul 5.4.6. Calculul de dimensionare al conductelorde abur

din exemplul de calcul 4.
Nr. crt. Calculul oreliminar - . Calculul definitiv
<P v D I R ' RI Ls
z Rl+Z I L(Rl+Z)
[kW] lrn/sl [mml [ml [Pa/ml i [Pal - [Pal [Pal I [Pal LO IN
I

1 800 30 159 x 5 6 40 240 2,6 749 989 I 989 I

2 1600 27,5 273 x 8 4 16 64 1,5 351 415 I 1404 )ca 5' :::J
::; I

3 2400 35 273 x 8 4 22 88 1,5 588 676 i 2080 E:::J ~ c 'LO c.o r-..icol
0
4 2400 45 245 x 7,5 7 40 280 3,4 1740 2020 I 4100 z :::J..... (/)
! I I I
 I. lnstalalii de Incalzire
densat calculat. Pentru siqoranta functio-
narii, In instalatille de capacitati medii si
marl, se rnonteaza doua pompe de con-
densat, In paralel, una In functiune si
una de rezerva,
5.4.9. Distribuitorul de sbur
Permite repartizarea debitelor necesa-
re de agent termic spre consumatori,
diteriti ca amplasament si necesar ener-
getic. Distribuitorul de abur este echipat
cu stuturi de racordare prevazute cu
arrnaturi de lnchidere, pentru montarea
aparatelor de rnasura $i control pentru
racordarea dispozitivelor de separare si
evacuare a condensatului (fig. 5.4.14).
El se izoleaza termic cu vata de sticla,
vata rninerala sau cochilii din polistiren
In grosime de 40 ... 50 mm
Diametrul distribuitorului de abur D0
se calculeaza In functie de debitul de
abur care intra In distribuitor si o viteza
econornica, cu relatia:
Do = 2~ lf. p~c;. Vec [m] (5.4.6)
unde:
<Per - este sarcina terrnica transportata
de abur In distribuitor [kW];
r - caldera latenta de vaporizare la
presiunea de regim [kJ/kg];
p - densitatea aburului la presiunea si
temperatura de regim [kg/m3];
vec - viteza econornica In distribuitor, cu
valori indicate lntre 6 si 10 mis.
Lungimea distribuitorului L0 se cal-
culeaza In functie de diametrele DR ale
rotilor de mane~ra a robinetelor mohta-
te pe stuturile racordate la distribuitor,
de distanta dintre acestea si numarul
racordurilor n, (fig. 5.4.14),
n fierbinte sau abur de presiune medie).
L0=}:DRi+100 · (n -1) [mm] (5.4.7).
j-1
5.4.10. Dimensionsres
conductelor de sbur
fi condensat din centrals
termici
Stabilirea diametrelor conductelor de
abur din centrala terrnica se face ca sl
pentru lnstalatille interioare, In functie
de sarcinile termice transportate de
abur pe tronsoane si de limita maxima
a vitezelor, indicata In tabelul 4.3.4,
utilizand tabelele generale ale pierderi-
lor de sarcina liniare pentru conducte-
le de abur (tab. 4.3.2).
Dimensionarea conductelor de con-
densat In instalatiile cu lntoarcerea
condensatului prin pompare se face
avano In vedere ca aceste conducte
transporta apa calda la sectiune plina,
Metodologia de calcul este aceeasi cu
cea privind dimensionarea conductelor
Capitolul 5: Centrale termice
In instalatiile de incalzire cu apa calda,
considerand debitul masic transportat
intre rezervorul de condensat $i cazane
ca fiind egal cu debitul pompei de con-
densat, iar viteza ve s 1,5 mis.
Pentru determinarea pierderilor de
sarcina liniare unitare R se poate utili-
za nomograma din fig. 5.4.15.
5.4.11. Tratares spei de adaos
Avand In vedere temperaturile de re-
gim ridicate (peste 100 °C), la care de-
punerile de carbonati de calciu si mag-
neziu din apa sunt importante, punerea
In functiune a unei instalatii alimentate
cu abur se face prin umplerea cazane-
lor cu apa tratata, Pe parcursul functio-
narii instalatiei se produc pierderi de
abur $i de condensat care trebuie
compensate printr-o cantitate de apa
echivalenta introdusa In sistem, de re-
gula, prin rezervorul de condensat. Din
acest motiv instalatiile care functionea-
za cu abur trebuie racordate la un sis-
tem de tratare si alimentare cu apa de
adaos (cap. 5.3). Acesta poate apartine
centralei termice de abur sau poate fi
asociat statillor de dedurizare sl tratare
a apei, de capacitatl mari care alimen-
teaza mai multi beneficiari, centrale ter-
mice de apa calda sau abur.
5.4.12. Orgsnizares spsiiului
in centrals termici
Amplasarea echipamentelor pentru
prepararea si distribuirea aburului de
presiune joasa se poate face Intr-un
spatiu special preqatit, intr-o centrals
terrnica care prepara apa calda ca
agent termic primar sau lntr-o centrals
terrnica cu parametrii ridicati (apa
fn organizareageneralaa spatiului inte-
rior se tine seama de criteriileeconomice,
functionale si estetice respectand condi-
tiile impuse de furnizorii de echipamente
si de Normele de Protectie a Muncii si
Paza contra lncendiilor (cap. 5.3).
I n mod special, la amplasarea echipa-
mentelor centralelor termice de abur de
presiune joasa trebuie acordata o aten-
tie deosebita urrnatoarelor elemente:
- asigurarea pantelor de montare a
conductelor de transport abur;
- asigurarea pantelor conductelor de
colectare gravitationalaa condensatului;
- cota de amplasare a rezervoarelor de
condensat In raport cu eel mai jos
plasat consumator;
- amplasarea distribuitorului de abur In
apropierea rezervorului de condensat
pentru a asigura evacuarea conden-
satului format prin racire;
- cota de montare a pompelor de con-
densat In raport cu rezervorul de de-
pozitare a condensatului;
- racordarea corespunzatoare a dispo-
zitivelor de siquranta hidraulica (DSH),
la cazane si In centrala terrnica, astfel
incat acestea, In functionare, sa nu
afecteze siquranta personalului de in-
tretinere, I n mod obligatoriu, conducta
de aerisire a DSH va avea evacuarea
In exteriorul centralei termice, de regu-
la, peste acoperisul acesteia, pentru
ca aburul eliminat In caz de suprapre-
siune sa nu intre In zona de lucru sau
de trecere;
- dispozitivele de siguranta hicraulica se
pot monta langa fiecare cazan de abur
sau pot fi grupate In apropierea aces-
tora, pe peretele centralei termice;
- amplasareaconductelor,In mod special
cele de colectare a condensatului, nu
trebuie sa lmpiedice circulana libera In
interiorul centralei termice;
- montarea arrnaturilor de lnchidere si
reglare la o cota corespunzatoare ac-
cesului si utilizani acestora sl ampla-
sarea echipamentelor de rnasura si
control la cote care permit citirea sl
preluarea datelor.
Distantele lntre echipamente $i apa-
rate trebuie sa respecte indicatiile fur-
nizorilor, sa tina cont de gabaritul
acestora si de spatiul necesar montarii,
exploatarii sl Intretinerii acestora. Este
recomandabil ca echipamentele care
apartin aceluiasi sistem sa fie grupate
In aceeasi zona a centralei termice
pentru ca traseul conductelor sa fie cat
mai scurt, pierderile energetice cat mai
mici sl posibilitatile de supraveghere sl
Intretinere cat mai eficiente.
Exemplul de calcul 4
Se considera schema unei centrale
termice de preparare a aburului de
presiune joasa, cu lntoarcerea conden-
satului prin pompare directa In cazane,
ca In fig. 5.4. 16. Se cunosc:
- debitul de caldura furnizat de fiecare
cazan: <Pcz = 0,8 MW;
- lungimile tronsoanelor conductelor
de abur $i condensat: L1 = 6,0 m; L2
= L3 = L6 = L7 = 4,0 m; L4 = 1,0 m;
L5 = 16,5 m; L8 = 3,2 m;
- suprapresiunea de regim a aburului la
cazane: Hcz = 0,4 bar;
- se considera ca disponibilul de pre-
siune pentru acoperirea pierderilor de
sarcina pe conductele de condensat
este de He = 10 .000 Pa.
Se cere dimensionarea echipamente-
lor si a conductelor de abur $i conden-
sat din centrala terrnica.
Rezolvare
• diametrul distribuitorului de abur:
D=2~=
D ~~
=2 2,4·103 =0,45m
3, 14 . 0, 83 . 2 230 . 8
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzire

in care: disponibilii He = 10000 Pa, diametrele au extras hidrocarburile de tip propan

- densitatea aburului: preliminare se stabilesc in functie de si butan).
Pab = 0,83 kg/m3; debit sl pierderea de sarcina liniara Pentru calculul parametrilor ventila-
- ciildura latentii de vaporizare: unitara medie, calculata cu relatia: torului de insuflare a aerului in arzator
r = 2 230 kJ/kg; Rm = (1 - a). He = si pentru calculul conductelor de aer
- viteza aburului in distribuitor: 8 este necesar sa se determine debitul
Vee = 8,0 mis; 2, I de aer necesar,
5
• volumul rezervorului de condensat V8 = V · B [m~/s] (5.5.1)
= (1- 0,33) · 10 000 = Pa
242 unde:
VRC = 3 600 --
<f)CT

p:r
z= 27,7 m V - este volumul unitar de aer necesar
in care: arderii [m~/m~ combustibil];
2• 4 103 - lungimea conductelor de condensat B - debitul de combustibil gazos [m~/s].
· !!_ = 3, 0 m3
= 3 600 ·
958. 2 230 4 *= 27,7 m; In cazul general, combustibilul gazos
- cota parte a pierderilorde sarcina locale: poate avea in compozitie: componente
in care: a= 0,33. combustibile (CH4, C2H6, Cat+s, C4H10,
- timpul de depozitare a condensatului: Se face calculul de verificare (tab. H, H2S, CO), componente inerte (C02,
Z = 45 min = 314 h; 5.4.7), stabilind pierderile de sarcina pe N) sl comburant 02.
- densitatea condensatului: fiecare troson, utilizand nomograma Volumul unitar de aer necesar arderii
Pc = 958 kg/m3; 5.4.15 sl tabelul 4.2.3, de la dimensio- stoichiometrice V0 este dat de relatia:
• debitul pompei de condensat: narea conductelor de apa calda, astfel V0 = 0,00476·(0,5·CO + 0,5·H2 +
incat "L(R/ + Z)5 6 7 8 s 10 ooo Pa. + 1,5·H2S + 2·CH4 + 3,5·C2H6+
Ii = 2. 3 600 <PCT =
P P. r + 5·CaHs + 6,5·C4H10-02)
2• 4 103
5.5. Gospodiria [m~/m~] (5.5.2)
= 2 · 3 600 · . = 8, o m3 I ti; de combustibil unde simbolurile chimice reprezintii
958. 2 230
participatii volumetrice procentuale ale
• lnaltimea de pompare Este parte integranta din centrala componentelor respective in combusti-
termicii avand rolul de a prelua com- bil (la componentele care lipsesc in
Hp= h9 + [Hcz + 2,(RI + Z)j+ h, =
bustibilul, cu sau fara stocare, si de cornpozitle se introduce valoarea 0) iar
l
= 65 000 + [ 40 000 + 10 000 + 20 000 = a-I arde in focarul cazanelor cu ajutorul unitatea m~ are sernniticatia de metru
= 135 000 Pa .. 135 kPa arzatoarelor. La majoritatea centralelor cub normal de combustibil.
termice moderne se utilizeaza combus- Arderea reala se face cu un coefi-
in care: tibilii qazos! si lichizi, mai putin, cei cient de exces de aer a definit ca ra-
h = 65000 Pa; solizi deoarece acestia din urrna se portul dintre aerul real introdus in pro-
9presiunea
- aburului in cazan: gasesc sub torrna de lignit, lemn sau cesul de ardere V [m~/m~] $i aerul
Hcz = 40000 Pa; brichete de carbuni. stocichiometric necesar Vo [m~/m~].
- pierderea de sarcina pe traseul Coeficientul de exces de aer este o
conductelor de condensat: 5.5.1. Proprieti~lefizicochimice irnportanta caracteristica econornica a
°L(RI + Z) = 10000 Pa; ale combustibililor arderii deoarece la excese mari de aer
- Inaltirnea suplimentarii de stquranta: se rnaresc pierderile de caldura prin e-
h5 = 20 000 Pa. La prepararea aqentilor termici pen- vacuarea gazelor din cazan iar la exce-
Se alege o pornpa avand debitul de tru nevoi qospodaresti precum si pen- se prea mici de aer, omogenizarea im-
8 m3/h $i o Inaltirne de pompare de tru nevoi tehnologice, in cazan, se ard perfecta dintre combustibil si aer duce
135 kPa. f n instalatie se previid doua combustibilii gazo$i, lichizi $i solizi. la aparitia unei arderi incomplete, mani-
pompe avand aceleasi caracteristici, festata prin prezenta neeconornica de
una fiind de rezervii; 5.5.1.1 Combustibili gaz°'i CO in gazele de evacuare.
• dimensionarea conductelor de abur Sunt definiti de STAS 3371 (tab. Coeficientii uzuali ai excesului de aer
din centrala termicii se face utillzand 5.5.1); ei sunt combustibili naturali de sunt:
metodologia de calcul prezentatii in ca- zacarnant, practic, metan curat ames- - pentru arzatoare cu aer insuflat
pitolul 4.3. I n functie de debitele de cal- tecat intr-o proportie mica cu gaze de a = 1, 1 - 1,2,
durii transportate pe tronsoanele 1, 2, 3 sonda si gaze de rafinarie (din care s- - pentru arzatoare cu aer autoaspirat
si 4 $i vitezele economice !imitate cu va-
lorile indicate in tabelul 4.3.4, se stabi- Tabelul 5.5.1. Caracteristicifizicochimiceale combustibililorgazo,i.
lesc diametrele conductelor de abur si
Nr. Marimea fizica Gaz metan I Gaz natural Gaz petrolier
se calculeazii pierderile de sarcinii utili-
zand tabelele 4.3.2 sl 4.3.3. Calculele crt. sl unitatea de rnasura lichefiat
sunt centralizate in tabelul 5.4.6;
• dimensionarea conductelor de con-
densat se face stabilind debitele de con-
1

2
Temperatura minima de aprin-
dere in amestec cu aerul [0C]
Limita de amestec cu aerul I
L
650-760
I

I
- -

densat pe tronsoanele 5, 6, 7 si 8, tinand I

la 20°C pentru aprindere [%] I
seama de debitul pompei, de sarcina
- minima I 5 - -
termicii a fieciirui cazan si considerandca I

1
cele trei cazane lucreazii simultan. - maxima 15 - I -
I
Astfel, se obtine V5 = 8,0 m3/h, 3 Temperatura teoretica
I
v6 = 5,4 m3/h, v, = VB = 2,7 m3/h. de ardere [0C] 2050 - I -
Se recomandii realizarea unei con- 4 Puterea calorica inferioara I
ducte - colector pentru cele trei caza- - H; [kJ/kg] 49900 - i 45150
ne, adica tronsoanele 6 si 7 sii alba
- H; [kJ/m~] 35800 I 35800 i 115 000
acelasi diametru. Alegand presiunea
 I. mstalatii de Incalzire Capitolul 5: Centrale termice

a = 1,2 - 1,4; Pentru calculul parametrilor ventila- Va = V · B [m~/s] (5.5.11)

Pentru calculul parametrilor cosului torului de insuflare a aerului in arzator unde:
de evacuare a gazelor de ardere, even- $i pentru calculul conductelor de aer V - este volumul unitar [m~/kg com-
tual al exhaustorului ca si pentru calcu- este necesar sa se determine debitul bustibil] de aer necesar arderii,
lul canalelor de gaze de ardere este de aer necesar arderii: B - debitul de combustibil lichid [kg/s].
necesar sa se determine debitul de ga-
ze de ardere produs de arzator: Tabelul 5.5.2. Caracteristici fizicochimiceale combustibiluluilichid usor (CLU).
V = V · B [m~/s] (5.5.3) Tip 1 2 3 4
9undl
Densitate la 20 °C (max) [kg/m3] +900 930 935 940

~~I ~:~
V - este volumul unitar m~m~ com- Vascozttate la 20 °C (max) [0E] 3,0 4,5 -
9 bustibil gazos] de gaze rezultate din
la 50 °C (max) [0E] 2,0 3 6,0
arderea combustibilului gazos.
In arderea corecta gazele de ardere r-----·~
la 80 °C (max) (0E] - - 3,0
au in cornpozitie C02, S02, H20, N2 si Punct de congelare [0C] (max)
aerul in exces (a - 1 )· V0• iarna -15 -15 -10 0
Volumul de CO este nesemnificativ la vara +5 +5 +5 I +5
!
concentratii maxime uzuale de 100 ppm
Punct de inflamabilitate [°C] (min) 50 55 60 65
in gazele de ardere.
Apa [%] (max) I0 1 _0,5 0,5 -- --·· 0,5 ---
Volumul gazelor de ardere, pe com- -------i----' -
ponente, este: Cenusa [%] (max) ! 0,05 - 0,1 0, 1 0,2
----+----
Vco2 = 0,01·(C02 + CO+ CH4 + ~_Sult [%] (max) I
0,5 1,0 2,0 2,0
+ 2· C2H6 + 3·C3Ha + 4·C4H10) Cifra de cocs [%] (max) 1 4 5 8
[m~/m~] (5.5.4); Putere calorlca interioara [kJ/kg] (min) 41800 40550 40350 39100
Vso2 = 0,01·(H2S) [m~/m~ c] (5.5.5);
VN2 = 0,79·Vo + 0,01·N2 Tabelul 5.5.3. Caracteristicifizico-chimiceale lemnelor.
[m~/m~ c] (5.5.6);
VH,20 = 0,01·H2 + H2S + 2·CH4 +
Cornpozitia [%] c H 0 N A w
+ 3·C2H6 + 4·CJHB + 5·C4H10 + ~asa orqanica 50 6 43 1
·-

+ 0,016·Vo [m~/m~ c] (5.5.7); cenusa la masa uscata 2

Rezultavolumul de gaze stoichiometric: umiditatea la masa bruta
V9o = Vco2 + Vso2 + VN2 + VH20
~-

- lemn verde
--r-~--~
30 ... 50
[m~/m~ c] (5.5.8); - lemn uscat 15 ... 30
si volumul real al gazelor de ardere pe
- uscat artificial 5 ... 10
unitatea de combustibil:
V = V + (a - 1)· V [m~lm~ c] (5.5.9); umiditatea W [%] I 0 I 10 20 I 30 I 40 I 50
9Demfr0ece
compo~tia combustibilului puterea calorica inferioara [kJ/kg] [ 18800 [ 16600 14500112300110300 I 0120

gazos se abate uneori de la prevederile

standardizate este bine sa se recalcu- Tabelul 5.5.4. CArbuni - compozijie•i caracteristicide ardere.
leze puterea calorica inferioara Hi In Bazin W[%] A[%] s [%] Hi [kJ/kg] «: [OC] eC( [OC] (}CC [OC]
functie de cornpozitia efectiva determi-
nata in laborator. Motru 41,0 42,5 1,4... 1,5 6490 ... 6910 -
Hi = 126,4·CO + 107,9·H2 + 229·H2S + -- Rovinari 41,0 40,5 1,2... 1,5 6590 ... 7120 960 1195 1295
+ 358·CH4 + 673,3·C2H6+ 912,4·CJHB Anina 9,0 54,0 1,7 13400 I
+ 1184·C4H10 [kJ/m~ c] (5.5.10). Cozia 10,2 54,8 1,6 12560 1051 1090 1141
Carnpulunq 31,0 . 36,2 __ - 1,0 10460 I
5.5.1.2 Combustibili lichizi
Filipe$ti 28,5 41,0 2,5 8372 1027 1110 1160
Sunt utilizati la arzatoarele de putere
mica $i medie si se impart in mai multe Sotinga 36, 1 40,0 2,5 8580
categorii, dupa caracteristicile fizico- Cornanesti 11,5 46,5 I 2,3 13000 948 1118 : 1181
chimice. W - continutul de apa: A - continutul de cenu$e
Astfel, din aceasta categorie face
parte combustibilul lichid U$Or (CLU) Tabelul 5.5.5. Brichete- compozijie•i caracteristicide ardere.
STAS 54 (tab. 5.5.2) obtinut din reziduri
Mina de provenienta Aninoasa I
provenite de la distilarea titeiului $i din U.M. I Comanesti I Codi ea
amestecarea acestora cu fractiuni de a carbunelui Petrila
distilare. Are o viscozitate mare si nu Forma brichetelor ovoidala ovoidala ovoidala
poate ti pulverizat decat dupa o prein- Dimensiuni - lungime [mm] 54 ... 59 49 ... 54 56 ... 60
calzire la 50 ... 90°C, dupa calitatea lui. - latirne [mm] 45 ... 48 44 .. .48 43 .. .48
I
Dupa STAS 54, CLU se poate livra in - grosime [mm] 34 ... 36 30 ... 34
I
32 .. .40 --
4 catitatl cu caracteristicile prezentate I
Masa [g/buc] 47 ... 60 40 ... 50 I 45 ... 65
in tabelul 5.5.2.
Combustibilul lichid M, STAS 177, Liant bituminos [%] 6,5 ... 7 10,5... 11,5 -
este o rnotorina cu fractie larga de dis- Cornpozitie - volatile [%] 35 ... 38 23 ... 25 I 30 ... 32
tilare. Are toate caracteristicile motorinei - umiditate [%] 3 .. .4 3 .. .4 6 ... 7
pentru motoarele Diesel, in particular, - cenusa [%] 14 ... 17,3 17,5... 21 36 ... 38,5
aceea ca, avand viscozitate redusa, - suit [%] 3 3,7 1,5
poate ti pulverizata fin la temperatura
Putere calorica [kJ/kg] 24 700 ... 26700 23 600 ... 25 500 17200 ... 17600
arnoianta obisnuita din centrala terrnica.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de Incalzire

In cazul general, combustibilul poate
avea In cornpozltle urrnatoarele ele-
mente In care simbolurile reprezinta
participatii gravimetrice, In unitataea de
combustibil [kg]: componente combus-
tibile (C, H, S), componente inerte (N,
W, A) si comburant 0. Conventional,
se noteaza cu W continutul de H20 si
cu A continutul de cenusa,
Volumul de aer unitar necesar arderii
stoichiometrice V0 este dat de relatla:
V0 = 0,0889·C + 0,0333·$ + 0,265·H -
- 0,0333-0) [m~/kg] (5.5.12);
La componentele care lipsesc In
compozitle se introduce valoarea 0.
Arderea reala se face luandu-se In
considerare coeflcientii de exces de
aer a cu valori cuprinse lntre 1, 1 si 1,2.
Debitul de gaze de ardere produs de
arzator:
li'9 = V9 · B [m~/s] (5.5.13);
unde:
V - este volumul unitar [miVkg com-
g bustibil lichid] de gaze rezultate
din arderea combustibilului lichid.
Volumele de gaze de ardere pe com-
ponente sunt:
Vco2 = 0,01866 · C [m~/kg] (5.5.14);
Vso2 = 0,006998 · N [m~/kg] (5.5.15);
VN2 = 0,79·Vo + 0,008·N [mYkg](5.5.16);
VH20 = (9·H+W)/80,4 +
+ 0,016·Vo [m~/kg] (5.5.17);
Rezultii volumul de gaze stoichiometric:
Vgo = Vco2 + Vso2 +
+ VN2 + VH20 [m~/kg] (5.5.18);
si volumul real de gaze de ardere pe
unitatea de combustibil:
V = V + (a - 1)· V [m~/kg] (5.5.19);
9Deolr~ce
compo;itia combustibilului
lichid se abate uneori de la prevederile
standardizate este bine sa se recalcule-
ze puterea calorica inferioarii Hi In func-
tie de cornpozitia efectiva cu relatia:
Hi= 339·C + 1200·(H-0!8) + 104,7-S -
- 25, 1·(W-1, 125·0) [kJ/kg] (5.5.20).

5.5.1.3 Combustibili solizi

Din punct de vedere al utiliziirii, la

I cazane, se iau In considerare doua cla-

se de combustibili solizi: naturali $i
prelucrati, Din prima categorie tac par-
I
te lemnele $i ciirbunii iar, din a doua
categorie, ciirbunii brichetati,
In cazul general, combustibilul poa-
te avea In cornpozitie urmiitoarele ele-
mente, In care simbolurile reprezinta
partlcipatii gravimetrice In unitatea de
combustibil [kg]: componente com-
bustibile (C, H, S), componente inerte
Fig. 5.5.1. Alimentareaarzitorului cu combustibillichid: (N, W, A) sl comburant 0. Conventio-
1 - rezervor; 2 - tija de control; 3 - aerisire; 4 - semnal de preaplin; 5 - teava nal, se noteaza cu W continutul de
de consum combustibil; 6 - sorb; 7 - robinet de lnchidere; 8 - semnalizare H20 st, cu A, continutul de cenusa, Se
nivel; 9 - capac; 10 - protectle teava combustibil; 11 - robinet de reglare la rernarca aceeasi structurii de compo-
arzator: 12 - cuva din beton. zitie cu cea a combustibilului lichid,
deci calculul debitului de aer necesar
pentru ardere sl al debitului de gaze
~3c de ardere rezultat se face cu acereasi
3 relatii ca sl pentru combustibilul lichid.
3b

5.5.1.3.1 Combustibilisolizi naturali

LEMNELE - Se utilizeazii drept com-
bustibil la sobe si la centralele termice
din zonele de piidure, unde posibilita-
tea de aprovizionare locala $i costul re-
lativ scazut tac economicii utilizarea
lor. Prin calitatile sale de ardere: aprin-
dere usoara, datorita continutului mare
de volatile, lipsa sulfului care asiqura o
ardere nepoluantii sl faptul ca resturile
de ardere (cenusa) sunt foarte putine,
lemnele sunt un combustibil de buna
calitate pentru cazanele mici.
a b c
Principalele caracteristici ale lemne-
Fig. 5.5.2. Schema tehnologici a instalatieide alimentare, depozitare, lor pentru combustibil sunt date In ta-
distribuiiecu rezervorintermec:liar'i ardere a combustibilului usor cu belul 5.5.3.
arzitor monobloc: CARBUNll - Ciirbunele disponibil In
a - schema tehnologica a instalafiei de combustibif; tara noastrii, pentru ardere, este ligni-
b - schema tehnologica a arzatorului monobloc "tot-nimic"; c - focar; tul. Costul ridicat raportat la eficienta
1 - rezervor de depozitare; 1a - racord de aerisire cu opritor de flaciirii; lui termicii face ca utilizarea acestuia In
1b - racord de alimentare; 1c - racord conducta de alimentare cu combustibil; centralele de lncalzire sau industriale,
2 - pornpa de transvazare; 3 - rezervor de combustibil; 3a - racord conducts sii nu fie economicii. In atarii de aces-
de combustibil; 3b - conductii de preaplin; 3c - racord de aerisire cu opritor tea, datoritii urntditatf initiale mari, lig-
de flaciirii; 4 - prelncalzitor de combustibil; 5 - filtre; 6 - pornpa de nitul are o aprindere dificilii, necesitand
combustibil; 7 - ventil electromagnetic; 8 - injector; 9 - electrod de aprindere; un aport mare de caldura la lnceputul
10 - focar; 11 - detector de flacara; 12 - ventilator; 13 - dispozitiv de ajustare procesului de ardere. Cenusa, care se
aer; 14 - motor electric. topeste la temperaturi joase ( 1 100-
 I. lnstalalii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

1 200 °C), face ca, In ultima faza, sa se
produca zgurificarea patului de ardere,
aparitia unor mari cantitati de parti
nearse, cu pierderi energetice ce ajung
la 10-15 %.
Principalele caracteristici de compo-
zitie si de ardere ale lignitului sunt pre-
zentate In tabelul 5.5.4.
Temperaturile caracteristice ale ce-
nusf $i zgurii sunt urrnatoarele:
e - temperatura de lnmuiere a cenusii:
{ - temperatura de topire a cenusii:
etc - temperatura de curgere a zgurii.
CZ
5.5.1.3.2 Combustibilisolizi brichetaii
BRICHETELE - Prin presarea carou-
nilor rnarunti sau praf se obtin brichete
de carbune.
O parte din sterilul continut din car-
bune, rezultat din exploatare, poate fi
lnlaturat prin flotare In lichide grele si
prin aceasta se ridica puterea calorica
a brichetelor pana la valori de 17 000-
27 000 kJ/kg.
Brichetarea se poate face cu liant
sau tara liant. Unii carbonl bruni, din
clasa carbunilor bruni parnantosl, se
brlcheteaza prin presare la presiune
ridicata. Restul carbunilor necesita pen-
tru brichetare un liant de tip bituminos.
in tabelul 5.5.5 se prezinta unele ca-
racteristici ale brichetelor de carbune,
5.5.2. lnstalaiii de ardere
a combustibililor lichizi
Cuprind rezervoarele de depozit, re-
zervorul de consum zilnic (daca este
cazul), arzatoarele, pompele pentru cir-
culatia combustibilului (daca este ca-
zul) precum si conductele de transport
cu arrnatunle respective.
5
Fig. 5.5.3. Schema de racordarea arzMoruluila reieaua de gaze:
1 - arzator; 2 - priza de presiune; 3 - electrovalva de slquranta:
4 - electrovalva de lucru; 5 - presostat de minimum; 6 - regulator de presiune;
7 - filtru de praf; 8 - legatura elastica: 9 - robinet de lnchidere.
in functie de capacitatea centralei
termice precum si de nurnarul cazane-
lor, alimentarea cu combustibil a arza-
toarelor se poate face direct din rezer-
vorul de depozitare sau prin interme-
diul unui rezervor intermediar.
La instalatille de alimentare cu com-
bustibil lichid a cazanelor fara suprave-
ghere perrnanenta se prevad dispozitl-
ve de blocare a admisiei combustibilu-
lui In caz de lntrerupere a curentului
electric sau de defectare a componen-
telor utilajelor care servesc arderea.
5.5.2.1 lnstalatii de alimentsre
cu pompare direct.I
Se utilizeaza pentru centralele termi-
ce cu putere mica (circa 2 cazane)
(fig. 5.5.1).
Alimentarea cu combustibil a arzato-
rului se face din rezervorul de depozi-
tare cu ajutorul unor pompe volumetri-
ce cu filtre Incorporate In ansamblul
arzatorului, Optional, arzatorul poate fi
dotat si cu prelncalzitor de combustibil
In sistem incorporat: terrnorezistenta
electrica pe conducta de alimentare a
duzei de pulverizare si/sau termorezis-
tenta imersata In combustibil Intr-un
recipient termostatat, intercalat pe
conducta de refulare a pompei.
5.5.2.2 lnstalatia de alimentare
cu rezervor intermediar
La centralele termice prevazute cu
mai mutte cazane se recornanda ali-
mentarea cu combustibil a arzatoare-
lor, prin cadere libera dintr-un rezervor
intermediar amplasat fie in sala caza-
nelor, fie intr-o tncapere adiacenta
acesteia, in functie de capacitatea lui.
Schema unei astfel de instalatii este
prezentata in fig. 5.5.2.
Combustibilul din unul sau mai multe
rezervoare este pompat cu ajutorul
pompelor in rezervorul de consum zilnic
de unde, prin cadere libera, este trimis
la cazane printr-o retea de conducte.
Pentru a asigura o buna alimentare a
arzatoarelor, se recomanda ca Inaltirnea
h de amplasare a rezervorului inter-
mediar tata de arzatoare sa fie cuprinsa
lntre 1 si 5 m CTn general h = 2 m).
La instalatiile de alimentare a caza-
nelor cu combustibil lichid si rezervor
de tnaltirne, fara supraveghere drecta,
perrnanenta, se prevad dispozitive de
blocare a admisiei combustibilului in
caz de intrerupere a curentului electric
sau de defectare a componentelor uti-
lajelor care servesc arderea.
5.5.3. lnstala1:iide ardere
a combustibililor gazo'i
Sunt mai pretentioase, pe de o par-
te, datorita caracterului exploziv iar, pe
de alta parte, datorita variatiilor mari de
presiune in regim de exploatare pe
care le prezinta gazele naturale. De
aceea racordurile la arzatoare se tac
tinandu-se seama de tipul arzatorutui $i
de variatiile de presiune ale gazului,
mai precis, de presiunea minima la
care poate lucra arzatorul,
in fig. 5.5.3 se prezinta schema de
principiu de racordare a arzatorului la
reteaua de gaze.
Arzatorul este racordat la rampa de
gaz care cuprinde, succesiv, urrnatoare-
le componente obligatorii: priza de pre-
siune, necesara pentru determinarea
presiunii statice si dinamice la intrare In
rarnpa: electrovalva de siguranta, cu
functionare in regim tot-nimic si cu
presiunea de lucru qarantata de
1,5 - 2 ori mai mare decat presiunea
maxima de lucru a rampei de gaz; elec-
trovalva de lucru, cu deschidere brusca
la arzatoarele cu aer autoaspirat sl, la
arzatoarele mici, cu aer insuflat, iar la

2
5
Fig. 5.5.5. Focar pentru arderea
lemnelor:
- bare de gratar; 2 - zidaria
refractara a focarului; 3 - usa de
lncarcare: 4 - usa de reglare a
Fig. 5.5.4. lnstalaiiide ardere a combustibilului GPL: aerului; 5 - cenusar;
1 - rezervor GPL de 2700 I; 2 - conducta gaze petroliere; 3 - reductor de hs - Inaltirne de strat; h, - Inaltirne de
presiune; 4 - statie de reglare gaze; 5 - arzator: 6 - filtru de irnpuritati: ardere a volatilelor; ht - inaltirne
7 - legare la parnant, focar.
 Capitolul 5: Centrale termice
arzatoarele mijlocii si mari cu aer
insuflat are deschiderea lenta si poate
avea ooua trepte de debit prereglat;
presostat de minimum, care da co-
manda de oprire a arzatorului in mo-
mentul in care presiuneadin rarnpa co-
boara sub presiunea minima de lucru
stabilita pentru arzator, de exemplu 50
mbar, la majoritateaarzatoarelorcu aer
insuflat, si 25 mbar, la cele autoaspi-
rante; regulator de presiune, pentru
rnentlnereafoarte stabila a presiunii la
arzator: filtru de praf, cu rolul de a
proteja organele de inchidere din aval;
legatura elastica, utila atunci cand se
tac interventii la arzator sau cazan;
robinet de separare.
In general, arzatoarele se livreaza
echipate cu componentele (1) - (6) din
fig. 5.5.3 care tin direct de functiona-
rea arzatorului, Componentele (7) - (9)
se prevad in proiectul de instalare.
Unele tipuri de arzatoare cu rampe
compacte pot ingloba intr-un corp co-
mun componentele(2) - (5) $i (7).
In cazul cand apar trecvente caderi
de presiune in reteaua de gaze este
bine sa se determine pierderile de sar-
Fig. 5.5.9. Arzitor cu rampe
multiple.
2
3 Fig. 5.5.8. Ruperea de presiune
Fig. 5.5.6. Cazan cu gritar METALICA (pentru arderea lignitului):
- bare de gratar; 2 - sarnotarein focar; 3 - elemente de cazan; 4 - usa
focar; 5 - usa cenusar; 6 - strat de combustibil; 7 - volum de ardere a
volatilelor; 8 - cenusar.
I. lnstalatii de incalzlre
cina pe reteaua interioara si la presiu- petroliere lichefiate: propan si butan).
nea minima de lucru a arzatorului, de- SC. SPRINTS.R.L. Bucuresti a reali-
terrninandu-se astfel diterenta dintre zat o instalatie de incalzire in care cen-
presiuneastatica sl cea dinarnica la in- trala terrnica este prevazuta cu un ca-
trare in arzator, la sarcina minima. Re- zan de apa calda de 46,5 kW, utilizand
glarea presostatului de minimum se drept combustibil GPL (fig. 5.5.4).
face astfel incat acesta sa Intrerupa lnstalatia de ardere GPL se compune
functionarea arzatorului la atingerea dintr-un rezervor metalic de torrna
presiunii minime (dinamice) $i sa nu cilincrica avand capacitatea de 2 700 I.
perrnita pornirea acestuia in momentul Gazul evaporat este transportat la cen-
imediat urrnator cand apare saltul de trala terrnica printr-o conducts subte-
presiune de la presiunea dinarnica la rana a carei tehnologie de montare
cea statica, ci doar la o crestere mai este asemanatoarecu cea pentru ga-
mare a acesteia.In felul acesta se evita zul metan. Pentru reducerea presiunii
fenomenul de pendulare (porniri $i gazului de la circa 12-14 bar la 0,02
opriri repetate) care, daca dureaza bar s-a prevazut o statie de reducere a
mult, pot duce la avariereaarzatorulul. presiuniiintr-o sinqura treapta, compu-
sa din 3 regulatoaremontate in paralel,
5.5.4. lnstalalii de ardere de tip RGL SEPA S.A. Barlad,
a gazelor petroliere lichefiate
5.5.5. lnstalalii de ardere
La centralele termice cu capacitati a combustibililor solizi
mici se pot utiliza, drept combustibil,
gazele petroliere lichefiate (GPL). Dis- 5.5.5.1 Arderea lemnelor
ponibilitatile de GPL ale industriei pe- Lemnele se ard in cazane speciale,
troliere a constituit rnotivatia luarii in pe gratare plane, cu aer aspirat de sub
studiu a posibilitatii realizariide instala- gratar din camera denurnita cenusar.
tii de ardere care sa toloseasca un ast- Din analiza procesului de ardere re-
fel de combustibil (utilizarea gazelor zulta ca necesarul de aer este variabil
produse prin vaporizarea produselor in timp sl pentru a nu exista o ardere
incornpletain fazele care cer un maxi-
Tabelul5.5.6. Debit orar de 802 emis mum de debit de aer, se foloseste un
exces mare de aer chiar si in fazele
de o centrali termici de 10 MW
care necesita aer putin. Arderea in
funciionAnd cu lignit. aceste condltii este mai putin economi-
Tip Debit Debit Debit ca, randamentul cazanelor cu lemne
lignit comb suit S02 fiind de ordinul 70 ... 80%.
-··-- ---~ --------
[kg/h] [kg/h] [kg/h] In fig 5.5.5 se prezmta un exemplu
de focar cu bare de gratar folosite la
Motru 8929 129,5 259,0
arderea lemnelor.
Rovinari 8595 116,0 232,0
~Anina 4464 75,9 151,8
Cozia -~ ~-~
4 762 _2~L ---~152,4
G~----00
~Q_~mpulllrl_!;L 5714 ~-5?_._!~ ~_!_4!2
---------
Filipesti 7143 178,6 357,2 --
2 3
Sotinga 6969 174,2 ~348,4_
Cornanesti 4608 106,0 212,0 Fig. 5.5.7. Arzitor autoaspirant:
- duza de gaz; 2 - camera de
amestec; 3 - cap de ardere.
5
1
4
t=.:~==:Jl:-~f------2
/ut-~-11-T----...---1~-3
la cazane cu arzAtoare
autoaspirante:
- arzator: 2 - electrod de aprindere;
3 - vana de gaz; 4 - electrod de
detectie flacara; 5. hota cu rupere de
presiune.
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 5: Centrale termice

5.5.5.2 Arderea drbunilor
Lignitul brut are un continut mare de
fractle fina, sub 10 mm, care cade sub
gratar $i este pierdut, energetic, fiind
evacuat cu cenusa. De asemenea,
cantitatea de cenusa este mare, de or-
dinul 40% din masa combustibilului
initial, si trebuie gandita de la inceput
sototia de depozitare sau de evacuare
a cenusii din centrala terrnica.
Solutia tipica de cazan de incalzire
folosind lignit este cazanul METALICA.
In fig. 5.5.6 se prezinta o sectiune
prin cazanul METALICA cu gratar.
Valoarea excesului de aer mediu In
nmotlonarea gratarului este de 2,5 ... 3 si
durata unui ciclu de functionare este de
4-6 h dupa care gratarul trebuie des-
carcat sl curatit deoarece este blocat cu
zqura. Urrneaza din nou o aprindere.
Se rernarca In cazul lignitului un con-
tinut mare de suit (1,2... 2,5%) ceea ce
face ca gazele de ardere sa alba un
continut ridicat de S02 $i sa fie puter-
nic poluante.
In tabelul 5.5.6 se prezinta debitul
orar de S02 ce se emite de catre o
centrala termica cu puterea de 10 MW
(echivalent de Incalzjre pentru 1 000
apartamente). La asemenea grade mari
de poluare $i la indicii economici foarte
defavorabili alegerea solutiei de ardere
a lignitului In centrale mici trebuie foar-
te bine justificata,
5.5.5.3 Arderea brichetelor
Procesul de ardere a brichetelor de
carbune este mult mai bun decat eel al
arderii lignitului brut, tara probleme de
aprindere si de zgurificare. Trebuie, to-
tusi, remarcat faptul ca, la continutul
mare de suit din combustibilul tip bri-
chete, emisiile poluante In gazele de
ardere pot deveni inacceptabile.
lnstalatille de ardere sunt tot pe gra-
tar plan fix.
Dezavantajul arderii brichetelor este
costul lor ridicat.
5.5.6. Arzitoare
de combustibil gazos
Tipurile de arzatoare se clasifica, In
primul rand, dupa modul de introdu-
cere a aerului necesar arderii. Oaca ae-
rul este admis prin efectul de ejectie al
combustibilului combinat cu introduce-
rea unui aer secundar prin depresiunea
ARZA TOR CU AER ASP/RAT ca, la varlatii de presiune a gazului se
avantaje: moditica debitul arzatorului$i proportia de
• simplitate constructiva prin lipsa ven- aer primar introdus prin ejectie,
tilatorului; Stabilizarea frontului de tlacara se
• autoreglarea aspiratiei de aer la va- face la ieslrea din canalele de admisie
riatii de presiune a gazului; a amestecului primar si este, relativ,
ARZA TOR CU AER INSUFLAT redusa, De aceea, arzatoarele moderne
avantaje: folosesc canale de admisie de tip fante
• reglare riquroasa a proportiei com- lnguste racordate la mai multe rampe
bustibil/aer care se rnentine constan- de gaze astfel ca se realizeaza, practic,
ta In timp; o supratata plana de ardere, asa cum
• posibilitate de: se arata In fig. 5.5.9.
- automatizare la sarcini variabile;
- realizaretehnica pentru orice debite; 5.5.6.2 Arzltoare cu aer insuflat
- introducereIn trepte a aerului de arde- Atunci cand condltille economice nu
re sau de recircularea gazelorIn focar impun alegerea unui arzator cu aer aspi-
pentru a reduce emisiile de NOx; rat se foloseste un arzator cu aer insuflat.
- realizarea focarelor In suprapresiune. Solutflie de arzatoare nu sunt mult
Cornparatia duce la concluzia ca uti- diferite constructiv intra ele, diterenta
lizarea arzatoarelor autoaspirante este rnajora fiind In sistemul de reglare a
indicate numai pentru debite foarte
mici de combustibil unde economia de
investitle este preponderenta tata de
economia de combustibil si fata de po-
sibilitatea de reglare corecta a proce-
sului de ardere.
5.5.6.1 Arzltoare cu aer aspirat
Schema clasica a unui arzator auto-
aspirant este prezentata In fig. 5.5.7.
Deoarece impulsul jetului de combus-
tibil gazos nu poate antrena mai mult de
0,4... 0,6 din debitul necesar de aer
(coeficient de ejectie maxim 4 ... 6), este
necesar ca focarul sa fie In depresiune
si completarea aerului necesar arderii sa
se taca prin reglarea admisiei de aer
secundar. Aerul secundar se reqleaza
pentru situatia cea mai dezavantajoasaa
tirajului, respectiv, a depresiunii In focar,
ceea ce face ca, la existenta unui tiraj
mai bun, excesul de aer sa fie mai mare
decat eel economic. La cazanele moder-
Fig. 5.5.10. Arzltoar de debite mici
ne, pentru ca tirajul cosului sa nu influ-
~i mijlocii:
enteze introducerea aerului secundar, se
a - solutie de erzeto: (CHAPPEE);
prevede o rupere de presiune la evacua-
1 - ventil de admisie gaz; 2 - presostat
rea gazelor din cazan, asa cum se arata
de gaz; 3 - conector pentru rampa de
In fig. 5.5.8.
gaz, reglare $i alimentare;
ln orice caz reglarea clapetei de admi- 4 - transformator de aprindere;
sie a aerului secundar trebuie facuta cu
5 - presostat de aer; 6 - motor
rnulta atentie la punereaIn functiune a ar-
electric-ventilator; 7 - automatizare.
zatorului si trebuie avut In vedere faptul
Tabelul 5.5.7. Caracteristicile arzitoarelor
de combustibil gazos tip CHAPPEE ~i SICMA cu puteri 10-600 kW.
Tip arzator Putere termica
---------- --·---------
Putere Diametrul I Masa
maxima minima motor capului de neta
[kW] [kW] [W] ardere [mm] [kg) 1

realizata In focar, arzatorul este cu aer

CHAPPEE CG 4-1A 47 13 150 80 11
aspirat (autoaspirant). In cazul cand
exista un ventilator care insutla aerul CG 7-1A 77 42 200 98 13
necesar arderii, arzatorul este cu aer CG12-1A 144
I
'
72
i
200 127 I
17 I
insuflat (presurizat). CG18-1A 250 70 250 128 I
I
28
I
Trebuie delimitate particularitatile fie- CG28-1A 350 180 250 135 30
carei categorii de arzatoare pentru a SIGMA GS31-1A 420 160 370 178 36
utiliza corect tipul adecvat. Avantajele
GS40-1A 480 215 370 178 36
si dezavantajele, sunt prezentate In
continuare. GS51-1A 600 215 I 370 178 ! 37
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de Incalzire

puterii. Sunt realizate astfel arzatoare neral, cu reglare tot-nimic. 0 solutie
In gama de puteri termice de la 5 la constructive tipica este prezentata In
5 000 kW care vor ti ilustrate prin fig. 5.5.10 a (arzator CHAPPEE CG). in
exemple constructive. fig. 5.5. 10 b $i c se prezinta sistemul
in gama puterilor mici si mijlocii, pa- de alimentare cu gaz al capului de
na la 600 kW, arzatoarele sunt, In ge- ardere: se divide curentul de gaz In 8
1 - vana de gaz cu deschidere
proqresiva; 2 - presostat de aer
treapta I; 3 - presostat de aer treapta
II; 4 - presostat de gaz treapta I;
5 - presostat de gaz trapta II;
6 - servomotor de cornanda a clapetei
de aer; 7 - ventilator de aer; 8 - cap
de ardere; 9 - automatizare + motor
electric.
1 MGS 40-1A 4 MGS 60-2A 7 MGS 151/191-2A
L'i.P focar 2 MGS 60-1A 5 MGS 80-2A 8 MGS 240-2A
[daPa] 3 MGS 40-2A 6 MGS 130-2A 9 MGS 245/350/380-2A
......
120
jeturi lnconjurate de jeturi multiple de
aer, astfel ca omogenizarea combusti-
bil-aer sa fie foarte buna,
in tabelul 5.5.7 se dau principalele ca-
racteristici ale unor game de arzatoere de
combustibil gazos tip CHAPPEE $i
SIGMA In gama de puteri 10-600 kW.
Diferitele solutli constructive de arza-
toare au sisteme de omogenizare gaz-
aer specifice. Combustibilul gazos
poate ti admis In camera de amestec
prin orificii dispuse central sau periferic
In jetul de aer.
Amestecul cu jetul de aer se face In
capul de ardere introducand gazul
intr-un jet turbionar de aer pentru a
scurta tlacara $i pentru a lmbunatati
stabilitatea. Reglarea pozitiei capului
de ardere permite, In limite destul de
largi, modificarea stabilitatii flacarii $i a
lungimii ei.
Sistemul de automatizare asiqura ur-
rnatoarele secvente de functionare:

--'""' r-; - preventilarea focarului (timpul minim

80 <. r--.....r: r-......

-......
~
<,
r-.... <,
fiind prevazut In norme);
- punerea In functiune a sistemului de
'~ r-, ..... 7 \' I'( aprindere cu scantele:

40
"
'-\ \5 ""' ~
<,
I'......... \ fl.
-, - controlul existentel flacarii printr-o
sonda de ionizare sau o totocelula;
- comanda de lntrerupere a alirnentarii
2 \3\ \ I\ \ cu combustibil la comanda unui
0
1
400
\
\ \ 800 1200 1600
\
2000
\
2400
""
2800
'\
\.
P [kW]
termostat de reglare.
Sistemul de automatizare are sl rol
b de protectie oprind functionarea arza-
Fig. 5.5.11. Arzltoare de putere medie cu 2 trepte de sarcini: torului In urrnatoarele cazuri:
a - soiutie constructive (erzetosre SIGMA GS); - nerealizarea aprinderii;
b - diagrame de putere In tunctie de suprapresiunea din focar. - presiune de gaz In afara limitelor pre-
vazute:
- upsa de presiune a aerului;
Tabelul 5.5.8 Caracteristicile unor game de arzitoare
de combustibilgazos tip SICMA cu puteri 300 ... 3 000 kW.
Putere terrnica Putere Diametrul Masa
Tip arzator ! maxima minima motor capului de neta
I [kW) [kW] [W] ardere [mm) [kg]
SIGMA GS40-2A 480 280 370 178 36
GS51-2A 600 280 370 178 37
GS60-2A 700 300 600 178 38
GS70-2A 820 300 1 100 166 45
GS80-2A 940 300 1 100 172 57
GS130-2A 1 550 720 1 800 188 60
GS151-2A 2 000 1 000 2 200 211 67
GS191-2A 2 500 1 200 3 000 224 77
GS240-2A 2 880 1 400 4 000 226 110

Tabelul 5.5.9. Caracteristicile unor game de arzitoare de combustibilgazos

tip SICMA - RAG cu puteri 500-3 000 kW.
Putere terrnica Putere Diametrul Masa
Tip arzator maxima minima motor capului de neta Fig. 5.5.12. Schema de principiu
a regulatorului RAG raport aer-gaz
[kW] [kW] [W) ardere [mm) [kg)
controlat:
SIGMA GS80-RAG 940 400 1100 172 57 1 - vana de gaz; 2 - rnembrana de
GS130-RAG 1 550 720 1 800 188 60 aer; 3 - sistem de parqhii: 4 - tija cu
GS151-RAG 2 000 1 000 2 200 211 67 bila; 5 - piston servomor;
GS191-RAG 2 500 1 200 3 000 224 77 6 - membrana de gaz; 7 - pornpa de
GS240-RAG 2 880 1 400 4 000 226 110 ulei; 8 - registru de aer.
 I. lnstalaiii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

- stingerea flacarii; kW, arzatoarele pot ti cu un regim tului P az IP8er) tija cu bila deschide by-
- sesizarea prezentei flacari in focar continuu de reglare a puterii, avand in pass-ul $i volumul de ulei care trece prin
inainte de aprindere; permanents controlul proportiei corec- by-pass este acelasi cu debitul pompei.
- depa$irea temperaturii maxime admi- te intre combustibil si aer. Un exemplu Pistonul servomotorului si vana de gaz
se pentru agentul termic prin coman- de astfel de qarna este eel al arzatoa- se lmobuizeaza in aceasta pozitie, Cand
da termostatului de siquranta, relor SIGMA RAG (Raport Aer-Gaz necesarul de caldura creste, registrul de
in gama puterilor medii, 200 ... 3 000 controlat) $i al arzatoarelor LAMBOR- aer se deschide mai mult si presiunea
kW, arzatoarele sunt realizate pe ace- GHINI PM. pe rnernbrana creste si ea. Regulatorul
tasi principiu functional dar se lrnbuna- in tabelul 5.5.9 se dau principalele inchide prin tija cu bila by-pass-ul servo-
tateste posibilitatea de acoperire a sar- caracteristici ale unei game de erzatoare motorului sl vana de gaz se deschide
cinii, prin functlonare in regim tot-sar- de combustibil gazos tip SIGMA - RAG in pana la o noua pozitle care reechilibrea-
cina medie-nimic (arzatoare cu 2 aluri). gama de puteri 500 ... 3.000 kW iar in za raportul pgaz /Paer si, astfel, raportul
De asemenea, la astfel de arzatoare tabelul 5.5.10 se dau caracteristicile de volum gai/aer rarnane constant pe
este necesar ca pornirea sa se faca cu arzatoerelor LAMBORGHINI PM. toata plaja de reglare.
o crestere lenta a debitului, de la 0 la in fig. 5.5.12 se prezinta schema de Avand aceeasi solutie constructiva
eel reglat, pentru a nu produce unde principiu a regulatorului proportional cu arzatoarele de gaz natural, arza-
de presiune in focar la aprinderea continuu. toarele pentru combustibil provenind
brusca a unui debit mare. Cand vana de gaz este lnchisa, in din gaze lichefiate (GPL) au unele mo-
Un exemplu de qarna de astfel de timpul de preventilare, numai presiunea dificari la rampa de combustibil pentru
arzatoare sunt arzatoarele SIGMA aerului actioneaza asupra regulatorului. a se adapta la presiunile de lucru, in
prezentate in fig. 5.5. 11 a. Se rernarca Aceasta presiune se exercita pe partea general, mai mari la GPL si la raportul
seturile de ventile electromagnetice, de stanga a membranei pe care o depla- diferit combustibil-aer tata de raportul
lucru $i de protectle, separate pentru seaza spre dreapta. Prin sistemul de stabilit la gaz natural.
fiecare alura, parghii, tija cu bila inchide by-pass-ul
in fig. 5.5.11 b se prezinta diagrame- servomotorului care se deplaseaza in 5.5. 7. Arzitoare
le de functionare ale arzatoarelor in sus si poate deci sa deschida vana de de combustibil lichid
tunctie de suprapresiunea din focar. gaz. Presiunea gazului in aval de vana
in tabelul 5.5.8 se dau principalele creste rapid si se exercita asupra mem- Sunt specifice pentru diferite caracte-
caracteristici ale unor game de arza- branei de gaz a regulatorului. in mo- ristici ale combustibilului lichid: motorina
toare de combustibil gazos tip SIGMA mentul in care fortele exercitate pe (M) sau combustibil lichid usor (GLU).
in gama de puteri 300 ... 3 000 kW. membrane $i transmise prin parghii sunt Arzatoarele pentru combustibil M
in gama puterilor mari, 1 000 ... 5 000 in echilibru (in functie de reglarea rapor- sunt de puteri mici, de requla, pana la

Tabelul 5.5.10. Caracteristicile arzitoarelor de combustibilgazos tip LAMBORGHINI PM.

Gonsum Puterea terrnica Motor
Tip arzator [m3/h] [kcal/h] [kW] [kW]
min* min. max. min.* min. max. min.* min. max.
55PM/2-1 55PM/2-U 55PM/M-U 15 27 60 128 250 230 850 513 000 149 268 597 0,74
70PM/2-1 70PM/2-U 70PM/M-U 22 45 85 180 100 384 750 726 750 219 447 845 0,74
140PM/2-1 140PM/2-U 140PM/M-U 29 60 135 247 950 513 000 1 154 250 288 596 1 342 1,80
210PM/2-1 210PM/2-U 210PM/M-U 42 95 201 359 100 812 250 1 718 550 418 944 1 998 2,20
310PM/2-U 310PM/M-U 60 140 310 513 000 1 197 000 2 650 500 597 1 392 3 082 5,50
430PM/2-U 430PM/M-U 80 210 430 684 000 1 795 500 3 676 500 795 2 088 4 275 9,20
• Valoarea minima obtinuta in faza de modulare
PM/2-1; PM/2-U erzstor monob/oc .iot-putin"
PM!M-U erzetor monob/oc cu reg/are continua

Tabelul 5.5.11. Debitul [kglh] 'i puterea termici [kW, Mcal/h]

pentru duze in funciie de tipul unei duze Gph 'i presiune [bar]. MGH*=[Mcal/h]
[bar] 10 11 12 13 14 15
-- -1---··---·----·· --
--G--p~h~[k-g/-hJ_[_k_w·-1- -;;xci:r [kg/h][kw11 McH*[kg/hJ [kWJ McH· [kg/hJ-[kwi McH· [kg/hJ [kWJ MCH' [kg/h] [kW] MCH*
1,50 5,58 66 57 5,85 69 60 6, 11 72 62 6,36 75 65 6,60 78 67 6,83 81 70
1,65 6, 14 73 63 6,44 76 I 66 6,73 80 69 7,00 83 71 7,27 86 74 7,52 89 77
--
1,75 6,51 77 66 6,83 81 70 7, 14 85 73 7,42 88 76 7,71 91 79 8,24 98 84
t--'2,__
00--+ __7~,4..:..:5:....+..:..:8.:....:8--l-:__:7~6-+7~,::...8~1+-9.:_:3'-l-:__:8:..::0 __ ~ __8__,1__8_~ __9__7-+-__8__3-+- __8__,4__9-+- __1 __
00-+_87_ _, __8__, __
81-+_1_0__4--+- __9__0_,_9
__, __
12-+- __10
__8_,__. __9 3__,
__
2,25 8,38 : 99 85 8,78 104 90 9, 18 109 94 9,55 113 97 9,91 118 101 10,26 122 105
2,50 9,31 110 95 9,76 116 100 10,19 121 104 10,61 126 108 1_~31 112 11,39 135 116
2,15 10,24 121 104 10,13 121 109 11,21 133 114 11,61 I 138 119 12,11 144 123 12,53 149 12~
t--'3,__
00--+ __
11'-'...,..:..:16:....+..:..:13::..::2:_+..1.:....:1:__:4-+-1-.:.!.1,~7~1..+-.:-13=-:9:_ 119 ~12,23 145 125 12,73 151 130 13,21 157 I 135 13,67 162 139
t--'3,__
50--+..:..:13'-'...,0.:....:3:....+..:..:15::..::5:_+..1.:..:3:..::3 __j."1_3=..''::...66=-i...:..:16::.::2::.....+-1.:..:3:..::9---1--1.:....:4~,2:..:.7_j..._.:_16::.-9::.....+-_1:_4.:..:6:...__i._:14,85 176 151 15,42 183 ! 157 15,95 189 163 __
4,00 14,89 177 152 15,62 185 159 16,31 193 166 16,97 201 173 17,62 209 180 18,23 216 186
4,50 16,75 199 171 17,57 208 179 18,35 218 187 19, 10 227 195 19,82 235 202 20,51 243 209
i=-~-t---=---+----+--+-'---+---+--+--'--
5, 00 28,62 221 190 19,52 232 199 20,39 242 208 21,22 i 252 216 22,03 261 225 22,79 270 232
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lncalzire

600 kW; sunt arzatoare la care avanta- Intr-o duza de pulverizare. Pulverizarea
jul unei solutii constructive mai simple combustibilului este foarte fina $i pica-
cornpenseaza costul mai ridicat al turile au ordinul de rnarirne 30... 50 µm.
combustibilului. Aerul de ardere este insuflat de un
Sistemul se compune dintr-o pornpa ventilator, la tel ca la arzatoarele de
de combustibil care injecteaza la pre- combustibil gazos. Chiar si capul de
siunea de 10... 15 bar combustibilul ardere cu piesa de turbionare pentru
CF 18/28 1
CF 18/28 2
5 6
7 Tot pentru cazul combustibililor cu
6 2
7 8
3
8 9
4 bustibilului tip M la temperatura de pa-
5 combustibil CLU care are o vascozitate
Fig. 5.5.13. Arzitor pentru combustibillichid(soluiie CHAPPEE CF):
a. cu o treepts de tunctionere;
1 - celula totoelectrica de detectare a flacarii; 2 - reglare rnanuala a clapetei
de aer; 3 - reglare combustibil; 4 - pornpa de combustibil; 5 - reglare de
pozitie a capului de ardere; 6 - transformator de aprindere; 7 - bloc de
automatizare; 8 - buton de rearmare a blocului dupa avarie
b. cu doua trepte de tunctionere;
1 - celula totoelectnca de detectare a flacarii; 2 - motor electric cu reglare de
aer treapta I $i II; 3 - ventil combustibil cu doua trepte; 4 - reglare combustibil
5 - pornpa de combustibil; 6 - transformator de aprindere; 7 - reglare de
pozitie a capului de ardere; 8 - bloc de automatizare; 9 - buton de rearmare a
blocului dupa avarie.
Tabelul 5.5.12. Caracteristicile arzltoarelor de combustibillichidtip
CHAPPEE cu puteri 15... 350 kW funciionlnd cu motorini
Putere terrnica I Putere I Diametrul Masa
Tip arzator ~maxima -mlriTma -1 motor capului de neta
[kW] [kW] [W] ardere [mm] [kg]
CHAPPEE CF4R-1A 48 17 290 80 10
t--------·-------~----- ------ -·-------- -----------t-·------j
stabilizarea flacarli au aceeasi solutie
constructiva, De asemenea, sistemele
de reglare si protectie sunt similare.
In tabelul 5.5. 11 este data lista de
dimensiuni ale duzei de injectie, In
functie de debitul de combustibil nece-
sar pentru un combustibil de tip M cu
vascozitatea de 3 °E la temperatura de
20 °C. In cazul cane combustibilul li-
chid M are o vascozitate mai mare este
uneori nevoie sa se prevada duza cu o
treapta de valoare superioara.
vascozitate mai ridicata, fie din cauza
calitatii, fie din cauza temperaturii mai
scazute, unele arzatoare sunt prevazu-
te cu un sistem de prelncalzire a com-
na la 50 °C. Pentru arzatoarele folosind
mai ridicata la ternperatura arnbianta,
preincalzirea combustibilului la o tem-
peratura de 70... 90 °C, lnaintea pulve-
rizarii, este obligatorie. La arzatoarele
de puteri medii se prevad, In general,
doua trepte de functionare: cu debit
redus si cu debit maxim. In acest caz
arzatoarele au doua duze de pulveriza-
re iar circuitul de combustibil care
pleaca de la pornpa are doua ramuri,
fiecare cu comanda proprie de pornire.
In fig. 5.5.13 se prezinta ca exemplu
doua arzatoare CHAPPEE CF: 5.5.13 a
- arzator cu 0 singura treapta: 5.5.13 b
- arzator cu doua trepte.
In tabelul 5.5.12 se dau principalele
caracteristici ale unor game de arzatoa-
re de combustibil lichid tip CHAPPEE
CF In gama de puteri 15... 350 kW
functionand cu rnotorina,
La arzatoarele de putere mare
reglarea debitului arzatorutui este conti-
nua de la o sarcina minima la sarcina
norninala. Constructia duzelor de injec-
tie, reglarea pompei de combustibil si
solutia capului de ardere permit realiza-
rea unei pulverlzarl fine sl a unei arderi
de buna calitate In tot domeniul de
functionare,

Tabelul 5.5.13. Caracteristicilearzltoarelor mixte (combustibil gazos-

combustibillichidCLU) tip SICMA MGS cu puteri 300 ... 3000 kW ~
Putere terrnica I Putere I Diametrul i Masa Fig. 5.5.14. Arzitor mixt cu
Tip arzator -maxima·--minima-' motor capului de neta introducerein zona centrali a
[kW] [kW] [W] ardere [mm] [kg] combustibilului gazos:
1 - duza de combustibil lichid;
SIGMA MGS 80 940 300 1 100 172 66
2 - orificiu de admisie combustibil
MGS130 1 550 720 1 800 gazos; 3 - electrod de aprindere;
4 - cap de ardere - stabilizator;
5 - surub de reglare a capului de
MGS240 2 880 1 400 ardere; 6 - gaz; 7. lichid M.
 I. lnstalalii de incalzire
5.5.8. ArzAtoare mixte gaze-lichid
Deoarece solutia constructive a insu-
flarii de aer si a capului de ardere nu
este diferita la un arzator de combusti-
bil gazos fata de unul de combustibil li-
chid, alimentarea cu cei doi cornbusti-
bili se face pe aceeasi structura de
arzator. Functionarea este alternativa,
cu un combustibil sau cu celalalt.
Sunt prevazute urrnatoarele solutii
constructive:
- la functionarea cu combustibil gazos,
pompa de injectie a combustibilului
lichid se decupleaza pentru a nu
nmctiona In gol;
- la trecerea de la combustibil gazos la
combustibil lichid se opreste arza-
torul si trebuie repornit printr-o co-
rnanda rnanuala: la trecerea inversa,
arzatorul nu se opreste;
- reglarea aerului tacuta pentru func-
tlonarea cu unul din combustibili tre-
buie sa corespunda la un anumit debit
al celuilalt combustibil, deoarece la
trecerea de la un combustibil la altul
nu se face nici o reglare de aer; rezulta
ca puterea arzatorului va fi putin
diferita pe cei doi combustibili: de
exemplu, la acelasi exces de aer,
raportul puterilor combustibil ga-
zos/combustibil lichid are valoarea 1, 1.
in fig. 5.5.14 se prezinta principiul
alirnentarii mixte a arzatorului cu com-
bustibil lichid, prin duza, :;;i cu combus-
Cantitatea de NOx rodusaIn functie de tern eratura de ardere a combustibilului
emperatura
gazelor de 1400 1450 1500 1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000
ardere [C0]
Cantitatea de
NOx produsa 34,98 51,46 77,94 118,4 194,6 294,6 414,1 550,6 702,3 868,0 1046,61237,51439,
[mg N0x/m3]
NOx produs
1500 [mg NOx/m3]
1500
1400
1300
1200
1000
900
800
700
600
500
____ _LQ_ __
400
300
200
100
1400 1450 1500 1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000
Fig. 5.5.16. Dependenia emisiilorde NOx de temperatura de ardere:
a - nivel admisibil de emisii la instalatii mici;
b - nivel admisibil de emisii la instalatii mari.
Capitolul 5: Centrale termice
tibil gazos, prin orificii dispuse lmpreju- partial fantele de admisie (fig. 5.5.15 c)
rul duzei centrale. in tabelul 5.5.13 se dau principalele
in fig. 5.5.15 se prezinta o distributie caracteristici ale unei game de arzatoa-
periterlca a combustibilului gazos prin re mixte (gaze + CLU) tip SICMA MGS
6 canale de insuflare, la arzatoare de In gama de puteri 300 ... 3 000 kW.
debite mari, In centrul arzatorului
rarnananc injectia de cornbustibil lichid 5.5.9. Reducerea emisiilor
cu doua duze pentru cele doua trepte poluante
de functionare (fig. 5.5.15 a si b).
Reglarea fina a debitului de gaz se 0 problems esentiala a arzatoarelor
face cu inele de reglare care astupa moderne este emisia redusa de noxe.
4
4
5
~Jln
1~
0 c3 2
b
Fig. 5.5.15. Arzltor mixt cu introducerein zona perifericA
a combustibilului gazos:
a. sectiune tonaitudtnel«;
1- cilindrul capului de ardere; 2- canale de insuflare gaz; 3 - electrozi de
aprindere; 4 - duze de combustibil lichid; 5 - cap de ardere-stabilizator;
6 - scala gradata de pozitle a capului; 7 - surub de fixare pozitie cap;
b. vedere fronta/a;
1 - duza combustibil lichid treapta I; 2 - duza combustibil lichid treapta II;
3 - electrozi de aprindere; 4 - canal de insuflare gaz; 5 - prindere :;;i
concentrare a capului; c. inel de reg/are fina a debitului de gaz;
1 - capul canalului de insuflare; 2 - orificii de iesire a gazului; 3 - inel de
reglare.
az natural 5 4
-----
------ ....
.,.
-------------="
a
5
Fig. 5.5.17. Recirculare extemi de
gaze pentru reducere NOx:
a - cu espiretie prin ventilator de aer
1 - arzator: 2 - clapeta de reglare a
gazelor de ardere; 3 - tubulatura de
recirculare izolata.d - ieslre de gaze
de ardere; 5 - cazan
b. cu ventilator de gaze;
1 - tubulatura de recirculare gaze de
ardere; 2 - izolatie; 3 - ventilator de
gaze cu debit reglabil; 4 - cos:
5 - cazan; 6 - racord de gaze
recirculate; 7 - arzator.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzire

5.5.9.1 Emisii de CO ,; COV care da influenta temperaturii flacarii b. Racirea flacarii cu corpuri
Normele de emisii prevad un maxi- asupra forrnarii de NOx. de radiafie
mum de 100 ppm de CO emis la un Alura exponentiala a curbei explica 0 prlrna solutie este de a introduce
continut de 02 In gazele de ardere de de ce o reducere mica de ternperatura In flacara corpuri ceramice care se ln-
3% (exces de aer a = 1, 1). Toate arza- a flacarii duce la reduceri mari de calzesc puternic si radiaza caldura ra-
toarele moderne realizeazaniveluri ad- emisii de NOx. cind ftacara. in fig. 5.5.20 se arata
misibile de emisii de CO In conditiile Metodele de racire a flacarii se pot comparativ spectrele de formare de
unui focar adecvat sl ale unei reglari clasifica In cateva solutii. NOx la ftacara neraclta si la cea racita
corecte la instalare. Este de mare im- a. Racirea flacarii prin recirculare cu corpuri de radiatie,
portanta, In primul rand, ca focarul sa de gaze O alta solutie este cuprinderea flaca-
alba dimensiuni suficiente pentru dez- Recircularea de gaze se poate face rii Intr-o incinta puternic radianta reali-
voltarea flacarii, deoarece toate focare- prelevand de la iesirea din cazan, cu zata sub forma unui corp central In for-
le sunt cu pereti reci sl, daca ttacara aspirare directa prin ventilatorul de aer ma de stea introdus In focar.
atinge peretii, se produce o blocare a (fig. 5.5.17 a) sau cu un ventilator de c. Arderea In doue etape
reactiilor de ardere si aparltia rnasiva gaze (fig. 5.5.17 b), o parte din gazele Solutia are ca principiu arderea com-
de CO. in al doilea rand, este necesar de ardere care se relnjecteazaIn aerul bustibilului intr-o prirna treapta cu un
ca la instalarea arzatorulul reglarea ca- de ardere In arzator, aer primar reprezentand 70... 90 % din
pului de ardere si a dozajului combus- Sistemul permite o reglare foarte aerul necesar arderii. Avano aer insufi-
tibil-aer sa se taca rnasurand, cu un buna a temperaturii flacarii, dar solutia cient, temperatura flacarii este mai
analizor de gaze, calitatea arderii deoa- tehnica cornplicata face ca aceasta scazuta. in acelasi timp flacara se ra-
rece, la excesele mici de aer cu care rnetoda sa fie utilizata numai la cazane ceste prin transferul de caldura spre
functioneaza arzatoarele, reqlarile tre- mari, peste 200 kW. peretii focarului. in etapa a doua dear-
buie tacute foarte fin. Un alt sistem de recirculare a gazelor dere se introduce aerul secundar cu
in general, la arzatoarele mici $i este recircularea interna In arzator, asa debitul necesar arderii complete, dar
mijlocii nu sunt probleme de aparltie a cum se prezinta In fig. 5.5.18, o solutie temperatura rarnane mai scazuta dato-
GOV (cornpusi organici volatili), astfel adoptata la arzatoareleACV. rita radlatiel spre focar.
de probleme apar la arzatoarele mari Dupa cum se vede din scheme, re- d. Arderea cu supretets mare
cu combustibili grei. circularea se produce prin ejectia peri- a flacarii
terica produsa de jetul de aer (fig. O flacara cu suprafata mare este
5.5.9.2 Emisii de NOx 5.5.18 a $i b) sau prin recirculare diri- puternic racita prin radiatia spre peretii
Calitatea arzatoarelor din ultimii ani jata de corpuri de ejector (fig. 5.5.18 c). reci utilizatori.Arzatoarelsmici de com-
este data de nivelul redus al emisiilor La focarele cu corpuri de lntoarcere
de NOx. Deoarece emisia maxima de a flacarii se produce o antrenare a ga-
NOx este cea care are loc la tempera- zelor de lntoarcere, dupa ce s-au raclt
turi ridicate, solutiile arzatoarelorecolo- In focar, de catre jetul care iese din
gice sunt cu ftacara de ternperaturamai arzator, asa cum se prezlnta In figura
scazuta, de ordinul 1 500... 1 600 °C. 5.5.19 un exemplu de solutie adoptata
in fig. 5.5.16 se prezinta o diaqrarna la arzatoareleACV.
Fig. 5.5.19. Recirculare a gazelor
de ardere de la sfil!'fitulfocarului
(arzitor ACY):
1 - arzator: 2 - colector de gaze
recirculate; 3 - voleti de dirijare a
gazelor recirculate; 4 - focar racit;
5 - CO$; 6 - cazan; 7 - tubulatura de
recirculare; 8 - ventilator de gaze cu
debit reglabil.
4 a Nox in%
Nox in% 58
Fig. 5.5.18. Recirculare intemi ·;::
>CO
de gaze pentru reducere NOx: o
>CO
;;::::
ca
a - cu recirculare naturala; Q)
E
- gaze de ardere recirculate; 2. - Ci
c
jet de combustibil lichid; 3 - gaze de .2 50
ardere recirculate; 4 - duza de
combustibil; 44
b - detaliu - antrenarea gaze/or 33
cu jetul de aer;
- aer; 2 - gaze recirculate Corp de
radiatie
+-0- +-0-
c - cu corpuri de ejector pentru recirculare; ftacara neracita flacara racita
- corpul arzatorului: 2 - duza de combustibil lichid; 3 - stabilizator cu Fig. 5.5.20. Ricirea fticirii
turbionator; 4 - ajutaj de absorbtie a gazelor recirculate; 5 - ajutaj de aer; cu corpuri radiante:
6 - orificii de intrare a gazelor recirculate; 7 - intrarea gazelor recirculate In Modificarea spectrului de emisie
ejector; 8 - jet de combustibil lichid. a NOx.
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice

bustibil gazos utilizeaza fie arderea pe loarea estimata. a obiectivului de investitie, 17 - randamentul instalatiei, ca produs al
un corp ceramic poros, fie o sita cilin- memoriul explicativ, breviar de calcul randamentelor cazanelor ricz' retelei
drica pe suprafata careia se stabilizea- pentru determinarea necesarului de com- de transport n, si exploatarii rie' adica:
za arderea. bustibil etc. T/ = T/cz · 11t · rie;
Flacarile pe supratete mari au $i emisii Breviarul de calcul pentru determinarea
foarte reduse de produse de ardere in- necesarului orar de energie si de combus- K [-]
eornpleta deoarece calitatea amestecului tibil se face in concordanta cu standarde- 1,8 I
combustibil-aer este deosebit de buna, le si normativele in vigoare: STAS 4839; 1,7
STAS 1478; STAS 1907; Normativ 113. 1.6
5.5.1 o. Dimensionarea instalaiiei
de gospodirire a combustibilului 5.5.10.1 Consumuri de combustibil
Pentru dimensionarea instalatiei de
1,5
1,4 ss
~~¥
.,o
/
"'
/ q
0
~

Problemele care se pun in cazul in- depozitare, transport si ardere precum si 1,3
stalatiei de qospooarlre a combustibi- a instalatiei de evacuare a gazelor de 1,2
I I "rf'
I I ;/j
lului sunt, pe de o parte, legate de sta-
bilirea necesarului de combustibil iar,
ardere, calculul necesarului de combus-
tibil se face raportat la o ora, zi, luna de
1, 1
I I ; zoc1
/ / / /~ov-
1,0
pe de alta parte, de determinarea ca- varf, perioada de lncalzire si an, in
0,9
racteristicilor tehnice si constructive
ale echipamentului din dotarea acestei
functie de consumul de caldura pe tipuri
de consumatori $i tinand seama de 0,8
/ /
/ / / /
/ / / /"-b<ov /~
tnstalatii (arzatoare, rezervoare, pompe,
conducte etc.).
regimul de functionare al acestora. 0,7
0,6
0 -: / ~ //
/
/ /
,...>~~G-
De asemenea, la stabilirea consumu- 5.5.10.1.1 Consumul 0,5
'I/ -: »:~ :.--:: ~ /
~ ~ -:::::: ::-::: -:/
lui de combustibil

tiuni metodologice
docurnentatiilor
se tine seama de
normele in vigoare care prevad instruc-
privind intocmirea
tehnico-justificative,
fn
de combustibilorar
functie de debitul de caldura fur-
nizat de cazanele din centrala termica,
necesarul teoretic de combustibil orar
0,4
0,3
0,2
~ '.:;2:
fl
----
necesare emiterii acordului energetic. Bh se caiculeaza cu relatia: 0, 1
Astfel se pot rnentiona cateva din pre-
3600 ( ) 0,0
cizarile privind elaborarea documentatiei e, = -H . <Pi + </>v + <Pace + <Pih 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
ri . i 8a[0C]
tehnico-economice justificative legate de
obtinerea acordurilor energetice si, in spe- [m~/h)[kg/h] (5.5.21) Fig. 5.5.22. Variaiia coeficientuluide
cial, a documentatiei tehnice justificative in care: corelare climatici K 1n funciie de
care cuprinde: date generale despre H; - este puterea calorica inferioara a temperatura medie anuall ea.
obiectivul de investitie, amplasament, va- combustibilului [kJ/kg] sau [kJ/m~];

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

45°

Legend8. Hao
. everin
E3
11,3 °C
10,8 °C
10,3 °C
~ 9,8 °C ~ alafat
~ 9,3 °C

22° 23° 24° 25° 26° 27° 28°

Fig. 5.5.21. Harta zonelorde temperaturimedii anuale, redusl la nivelul mlrii.

 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstaletii de incalzire

<Pi' <Pv' <Pace si <Pth sunt debitele de cal-

dura pentru Incalzire, ventilare, apa
4600 calda de consum sl nevoi tehnologice.
4200 I\\ l\, '
4400
4000
3800
3600
\l\\l\ \
!\\I\' ' ,, 4200
4000
\\

'~ .
1\IJ\ \
\ \ ,\
5.5.10.1.2. Consumul
de combustibil zilnic
3400
3200
I\' ,\ \. l\:
; I\\I\ ,\ :\.'\ ·' ' 3800
3600
\ ,\ I\,\
I\\ I\ I\ l'\
Calculul se face In functie de nurna-
'18 7'.~\. r-, rul de ore de functionare zilnica a fie-
3000
2800
v 5 l'A ' I"-
~ rz
"' 3400
3200
\ \ I\,,
,b~ \.
'\I".
\' c-" carui consumator:
!--- h 3000
2600 2800 7 6 "; "- B =3600.
14 I" ''t--.
24000 3 0,5 0,7 0,9 1, 1 1,3 1,5 1,7 K 2600 ~r-.... ,, 1J. H;
a
2400 " I
2200
0,3 0,5 0,7 0,9 1,1 1,3 1,5 1,7
K · (n. · <P. + n
11 vv · <P + nace · <P ace + nthth· <P )

b [m~/zi] [kg/zi] (5.5.22).

6200
6000
5800
5600
-~ ~
Fig. 5.5.24. Valoarea N9~ pentru
5.5.10.1.3 Consumul de combustibil
ln luni de virf
Dintre cele patru categorii de consu-
5400
5200
I\'" I\. diferite zone •i altitudini: matori, cei pentru incalzire <Pi si pentru
ventilare <Pv depind de evolutia tempe-
5000 a - zona I;
\ ~ raturii exterioare, rezultand:
4800
4600
\
I I
I "\ ' \I"\ b - zona II si altitudinea < 650 m;
c - zona II si a/titudinea ?: 650 m B = 3600 .30.
4400 \ .\ \. 1 -8°C; 2 -9°C; 3 -10°C; LV I}. H;
4200 9 R -' \ I\\\ I\ 4 -11°C; 5 -12°C; 6 -13°C;

l
4000
-, "' '\
r,, I\
3800
3600
·- ;:
\
r- I\.
!'::--.
7 -14°C; 8 -15°C; 9 -16°C.
(Jm,. - (J'e
3400 . (TJ . t/J. + IJ , (/) ) , + IJ . (/) + 11 • (/)
't- [ • , ' v ~ ace ace 'llh 1h
3200 m, e
3000
0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 [kg/luna] [mMuna] (5.5.23);
c K
In care:

Fig. 5.5.23. Harta zonelor de corela1ie (K, N=:,).

 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 5: Centrale termice

8 - este temperatura conventionala a calculeaza cu relatia:

e aerului exterior (tab. 3. 1.2); n·<P Ng;= N1i - (20 - 8m) · 00 [grade-zile]
e . - temperatura medie a aerului din Q=-'-'
8. - 8
[kJ/K, zi] (5.5.26); eo eo (5.5.27);
mi tncaperile Incalzite. care se calcu- ' e unde:
ieaza conform STAS 4839 ca Ng; - nurnarul de grade-zile care se Bi - este temperatura interioara conven-
medie ponderata cu volumul stabileste cu relatla: tionala de calcul (Anexa 3.3);
tncapenlor V,
n
'\"8 ·V Debitul [l/h] Pierderea de sarcina lineara unitara R [Palm]
L.J I] J
i-1 600 1500 X103 60X103 0,01
8rm n
[OC] (5.5.24);
LV,
j-1

8' - temperatura medie exterioera con-

e vsntionalaa lunii de vfuf [0C], ale ca-
rei valori se gasesc In Anexa 5. 1.

5.5.10.1.4.Consumulde combustibil
in perioada de incilzire
Perioada de lncalzire (Z zile) repre-
zinta nurnarul mediu de zile In care
este necesar sa se consume combus-
tibil pentru Incalzlre. Aceasta perioada
lncepe atunci cand trei zile consecutiv
temperatura medie zilnica 8eo este mai
mica de + 10 °C, cu exceptia urrnatoa-
relor tipuri de cladiri:
- spitale, crese, gradinite de copii, ln-
calzite cu sobe sau cu instatatli
proprii de Incalzjre centrala, pentru
care 8eo = + 14 °C. I

-H
100°
- lncapen industriale cu centrale pro-
prii, pentru care 8eo = +8 °C 90 - 0 b ?.-o.~~·
.., 'c
Calculul de evaluare a necesarului de 80

•
"' &i;,. 0
~ ~6'·~h'
combustibilse face (STAS 4839)cu relatia: 70 "' :?6
~- "'
,-_, '0_,.....O'
v.s-~O, 1 0,5 2 4610 20 50100
3600[ qN·" + ( n ·<P -~+
8-8 .£50 ~ 3~ Rl[Pa]
B =--· .......... .<:>&
Pl • H c v ' 8 -8 ... ~ '
1J i I e ~ 50
::::i ~ '~.............
""'<-- c ~ - 11'
Oi 40 """- 'l".l'..~i) "I ~
a:; -....?o,.,. ""'" '°/~ -,

+ nacc . <Pace + n,h . <P,h). z ][kg; m¥J](5.5.25); ~30 ~<1 ~~",.. <5' il'l..U'o
Ql "".l>J". " '~
I- 20 ~<5' ~ ~ <5"6'. <2.~ .r.1
In care: ,sui ~~<;/: 1;)_ It.,
,...,.rs '.....-: i>
q - este un indice al necesarului de 10 .... • c
caldura pentru Incalzire care se 00 ~
~
""' .... ~·
r,:-.;:.. {()

Dee0 [zile]
-10
1,2 1,3 1,41,51,6 2,0 500[E] 3
I" ...

4 5 10
,,.
,.., .to""--</,
2030 50100
340 1 11 ,111 111 ,' l[cSt]
,' ,', 1,11,1111 111,,11,•,1,1•1,1111111111111 111111 ',',',','•", , ,"
330 I 3 4 5 6 7 8 910 15 20 30 50 100 200 400 2000
320 Viscozitatea clnernatica u
310
300
290 Fig. 5.5.26. Nomograma pentru stabilireaviscozitiiii cinematice
280 'i calcululpierderilorde sarcini liniare.
270 \
260
250
240
230
220 '~ I
210 ~ ,, I A
<j"

200 _! I 41\ A
.r:
190
180
170
·' . I

<e-
~ I I
L----
CZ
CZ

160 r-.~~
150 r--
-------+-...L.,........,- - - - \ ~ _I
140 3
1~ K
0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8
Fig. 5.5.25. Durata conveniionali
Fig. 5.5.27. Schema de calcul
a perioadei de incilzire D0 in
RD a conductelorde combustibil:
funqie de coeficientulde cof'elare
climatici K: - conducta de alimentare cu combustibil; 2 - conducta de preaplin;
1 - Dobrogea sl Delta Dunarii; - conducta de alimentare cu combustibil a injectoarelor; 4 - conducta de
2 - celelalte regiuni. etur; RD - rezervor de depozitare; R - rezervor de zi; A - injector; CZ - cazan.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzire

N - este un coeficient de corelare zilnica, ea, pe durata unui an pentru

Heo
climatica care se obtine astfel: localitatea respectiva, cu relatia: unde:
• se deterrnina temperatura medie ()a = (Jae - 0,005 · h [°C] (5.5.28); eao - este temperatura exterioara medie
zilnica pe durata de un an, redusa
la nivelul rnaril, pentru localitatea
respecttva, conform fig. 5.5.21.
h - altitudinea localitatii [m] (Anexa 5.1);
Viteza fluidului [m/s] • se deterrnina coeficientul de corela-
0,01 0,02 0,030 04 0,05 0, 1 0,2 0,4 0,6 w 2 re cllrnatica K, In functie de ()a si ()eo
\ '\. ' ' '\. I'\.'\. '\ ' I'\. conform diagramei 5.5.22;
\ '\.. I'\. "- ' '
' ' ' ' • se incacreaza localitatea intr-una din
cele doua zone corelate (K, N:0) In
\~ ~ \\ \~ \ \ \ I\ harta din fig. 5.5.23. eo

\I\\. I\. ' \\. ' I\\. \ Valoareanumaruluide grad-zile teoretic

~ '~ \\ 1\1\ \ \'i\ I\: N: 0 se ia dintr-una din diagramele din
figura 5.5.24 In functie de coeficientul K si
\' \ \ \ '~I\ \ 'I\\ \( ()eo; D8 este durata conventionalaa pe-
I'\. 11. I\. I\. 11. \. \. I\. ·'
rioadei "Cle lncalzire :;;i se ia din diagrama
\ ' I'\.'\. I"\. ,, ' din fig. 5.5.25 In functie de coeficientul K
1'- '' ' ' ..
:;;i zona geografica.
in Anexa 5.2 se indica nurnarul anual
de grade-zile de calcul pentru o serie
co
2 Q_ de localitati, calculate pentru tempera-
v
c
>CO tura medie interioara de 20 °C si
v v 3 "() pentru ()eo = +12 °C.
v v 4 ti;
V/
5 VJ
'V Q)
6 "O 5.5.10.1.5 Consumul anual
7 >CO
(ij de combustibil
o
t- _.Q Se calculeaza curnuland consumul
v de Incalzire cu eel din perioada calda
v In care functioneaza numai consu-
2
matorii tehnologici sl cei pentru prepa-
rarea apei calde de consum. in unele
'I\. " I\. '\. cazuri se ia In considerare sl consumul
'\. \. ' de ventilare, cu o pondere mai mica
(este cazul cladirtlor industriale unde
procesele tehnologice necesita o ven-
tilare rnecanica cu o Incalzire a aerului,
precum si cazul cladirilor civile care
0,910 v soliclta climatizarea unor spatii).
: ~ 3
vv 4 5.5.10.2 Dimensionarea principalelor
VI/, 5
e/emente ale lnstalatiilor de arc/ere a
\ '\. '\. '\. '\. 6 I/
combustibililor
'';':'t::~'X''~l2tl:::1 7 Elementele principale ale instalatiilor
"' ' 10-2
10,80,6 de ardere depind de natura combustibi-
Densitatea lului :;;i ele sunt In general: arzatoarete,
relativa
Fig. 5.5.28. Nomogrami pentru calculul pierderilor de rezervoarele de zi :;;i de depozitare,
sarcinA locale la conducte de transport combustibil lichid. pompele de combustibil si conductele.

2
5.5.10.2.1 Puterea tennici
3 a arzitoarelor
7 6 8
Caracteristicile tehnice si constructive
ale unui arzator se stabilesc In functie de
puterea terrnica a cazanului <Pcz· Puterea
,---- ---~ terrnica Ba a arzatorului poate sa
/ depaseasca cu 10... 20 % puterea ter-
I mica a cazanului, considerand pe de o
\ parte ca, In timpul exploatarii, cazanul
\ poate ti suprasolicitat pentru o perioada
9 scurta de timp iar, pe de alta parte, la
arzatoarele de gaz, presiunea com-
bustibiluluipoate scadea sl astfel arzatorul
4 2
sa nu asigure debitul necesar.
Fig. 5.5.29. Amplasare subteranA a rezervorului de depozitare:
- cuva din beton; 2 - chepeng de acces; 3 - pereti din beton armat; 5.5.10.2.2 Rezervorul de consum zilnic
4 - basa de golire; 5 - hidroizolatie; 6 - strat de parnant: 7 - strat de nisip; al combustibilului lichid.
8 - strat de pletris: 9 - strat de argila; 10 - rezervor de combustibil. Volumul acestui rezervor se deterrnina
 I. lnstalalii de lncalzire Capitolul 5: Centraletermice

h - Inaltirnea qeodezica dintre nivelul

Tabelul 5.5.14. Vrtezele recomandatepentrutransportulcombustibililor
maxim al combustibilului din rezer-
lichizi vorul de zi (Rz;) $i nivelul maxim al
Viscozitatea Viteza [m/s] Viscozitatea I Viteza [m/s] combustibilului din rezervorul de
[oE] Aspiratie Refulare [oE] lAspiratie Refulare depozitare (R0) [Pa];
1 ... 2 1,50 2,50 10 ... 20 I 1, 10 1,20 • conducta de alimentare 3 a arzato-
rului se dirnensioneaza pentru a
2 .. .4 1,30 2,00 20 ... 60 ! 1,00 1, 10
asigura debitele cazanelor;
4 ... 10 1,20 1,50 60 ... 120 I 0,80 1,00 B3 = 'I.Bez [kg/h]; (5.5.34);
in functie de consumul zilnic maxim de 5.5.27, la care trebuie dimensionate in ipoteza curgerii naturale, luand in
combustibil, cu respectarea capaotatilor conductele 1, 2, 3 $i 4. considerare conditia:
maxime admise in spatiul centralei termi- Debitul de combustibil se stabileste °L(R·I + Z)R,; -Acz s h4Pc-g [Pa] (5.5.35),
ce de cafre normativul 113. pentru fiecare conducta luandu-se in pc - este densitatea combustibilului la
Astfel: considerare necesarul de combustibil temperatura de transport;
B. si timpul de incarcare sau descarcare • conducta de intoarcere 4 transpor-
V,; = n "P [m3] (5.5.29); a rezervoarelor. ta un debit variabil, in functie de regi-
· unde: Astfel: mul de reglare a sarcinii cazanului (ar-
n - este numarul de umpleri zilnice a re- • conducta 1 se dirnensioneaza la zatorulul):
zervorului;in cazul depa$iriicapacitatii debitul de combustibil · in cazul reglarii : ,,tot-nimic" debitul se
maxime admise de 2 sau 10 m3, va- B1 = BzJn [kg/h] (5.5.31);
loarea lui n se adopta ccrespunzator. in care:
Alegerea solutiei constructive de re- n - este nurnarul orelor de alimentare
zervor se face pe baza datelor din stabilit din condltia
(Anexa 5.3) unde sunt indicate caracte- n s Bzi I LBcz [h] (5.5.32);
risticile generale si dimensiunile rezer- unde:
voarelor tipizate de catre IPCT. 'I.Bez - este debitul de combustibil uti-
lizat de cazane [kg/h].
5.5.10.2.3 Depozitarea combustibilului • conducta de preaplin 2 se dimen-
Volumul depozitului de combustibil se sioneaza pentru debitul de combustibil
deterrnina in functie de consumul lunii B1, in conditlile curgerii naturale.
de varf BLV sau a perioadei de incalzire Calculul se face prin lncercari pana se Fig. 5.5.30. Rezervor metalic
BP,. de posjbilitatile de aprovizionare cu realizeaza conditia de echilibru hidraulic. cu pereii dubli:
combustibil, distanta si irnportanta cla- 'L(R·I + Z)R,; - Ro s h · Pc · g [Pa] 1 - rezervor interior captusit;
dirilor, posibilitatea de amplasare a re- (5.5.33); 2 - perete exterior; 3 - legatura cu
zervoarelor de depozitare etc. in care: camera de control; 4 - gura de
Astfel daca aprovizionarea se face 'L(R·I + Z)R,; - Ro sunt pierderile de vizitare.
pentru o perioada N (mai mare sau mai sarcina pe traseul 1 [Pa];
mica de 30 de zile), volumul depozitului
5 5
de combustibil este dat de relatia:
v = BLV. N
(5.5.30);
0
0
RD JQ·p
La stabilirea nurnarului de rezervoare
de depozitare se recornanda a se tine
seama atat de factorii mentionatl mai
sus cat $i de asigurarea unei rezerve
necesare in cazul lipsei accidentale de
aprovizionare cu combustibil.
0 4 2
0
5.5.10.2.4 Dimensionareaconductelor
Stabilirea diametrelor conductelor $i
a pierderilor de sarcina se face aserna- 100 D 100 D 100 100 D 100 D 100
nator conductelor ce transporta alte 0 ... 30
fluide. Pentru conductele de transport
0
gaze naturale, calculul se face conform L{)

celor aratate in volumul S.

Pentru conductele de transport com-
bustibil lichid se iau in calcul vitezele
de transport recomandate in tabelul
5.5.14 in functie de vascozitate,
Dependenta viscozitatii, de tempera-
tura, se stablleste cu ajutorul nomogra-
mei din fig. 5.5.26.
Exemplulde calcul 1: Fig. 5.5.31. Depozitde GPL cu recipientefixe:
Combustibilul lichid greu STAS 51, 1 - recipient fix de depozitare GPL; 2 - plattorrna betonata: 3 - suport
de tip 25/10, care la o ternperatura de recipient; 4 - zid despartitor: 5 - gard din plasa de sarrna: 6 - fundatie gard;
65°C are o vascozitate de 95 cSt 7 - bordura de protectie.
(13°E), este folosit la instalatia din fig.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala~ii de inealzire

va considera egal cu eel al conductei 15 m de orice constructie. Distanta se

de alimentare 3, presupunand ca
pierderile de ssrcina sunt acoperite de
pompa de combustibil inclusa In
blocul de alimentare a arzatorului;
· In celelalte cazuri de reglare ,,tot-
putin-nimic" sl ,,continuu" debitul
se ia 84 :::: 8/2 iar pierderile de
sarcma 'I,(R·I + Z) se stabilesc In
limitele vitezelor recomandate, co-
respunzatoare viscozitatii fluidului
la temperatura de transport.
Pentru calculul pierderilor de sarcina
se pot utiliza nomogramele din fig.
5.5.26 si 5.5.28.
5.5.10.2.5 Alegerea pompelor
de combustibil
Alimentarea rezervorului de consum
zilnic (varianta cu rezervor intermediar)
se face cu pompe de combustibil ale
carer caracteristici tehnice sunt date
In capitolul 6.3. Pentru instalatii cu
capacitatea terrnica norninala de peste
100 kW se rnonteaza si o pornpa de
rezerva, iar pentru cele cu putere ter-
mica pana la 100 kW se poate utiliza,
ca rezerva, o pornpa manuala,
Debitul pompei se stabileste cores-
punzator traseului 1 din fig. 5.5.27:
Mo; = 81 = 8ZIIn [kg/h] (5.5.36).
lnaltirnea de pompare se stabileste
In functie de lungimea traseului 1 si de
pozitia acestuia In raport cu cele doua
rezervoare (fig. 5.5.27).
HP= 'I,(R·I + Z)Ro-R,; + (h 1 + h2 + h5)·P c·g
[Pa] (5.5.37),
In care:
'I.(R·I + Z)Ro-R,, - sunt pierderile de
sarcina pe traseul 1 [Pa];
ti, si h2 - Inaltimile geodezice pe aspi-
ratle si pe refulare [m];
h5 - Inaltirnea de siquranta [m].
5.5.11. Amplasarea •i montarea
rezervoarelor de combustibil
5.5.11.1 Amplasarea Ji montarea
rezervorului de consum zilnic
in interiorul salilor independente de
cazane, alipite cladirilor sau lnglobate
In acestea, se admite amplasarea unui
rezervor de consum zilnic cu capacita-
te de maximum 2 m3. El nu se va mon-
ta deasupra cazanelor, ci lateral, la o
distanta de eel putin 2,5 m de arzatoa-
re si nu pe directia eventualelor rateuri
de gaze sau pe directia de evacuare a
gazelor de ardere la deschiderea cla-
petelor de serviciu. Un rezervor de con-
sum cu o capacitate de pana la 10 m3
se poate monta In interiorul centralei
termice intr-o incapere adiacenta salii
cazanelor cu camera tampon tata de
aceasta si cu deschidere spre exterior.
Planseele si peretii care separa rezer-
voarele de restul cladirii nu vor avea
goluri si se vor construi pentru o lirnita
de rezlstenta la foe de 3 ore pentru pe-
reti si 2 ore pentru plansee,
5.5.11.2 Amplasarea Ji montarea
rezervoarelor de depozitare
5.5.11.2.1 Rezervoare
pentru combustibil lichid
Depozitarea In exterior a combustibi-
lului lichid se face atunci cand aceasta
este poslbja Si cano solutia se dove-
deste mai econornica. Depozitele pot ti
supraterane, semilngropate sau lngro-
pate. Depozitele lngropate, avand ca-
pacitatea de eel mult 30 m3 se pot am-
plasa fara restrictii de distanta fata de
constructii, Depozitele supraterane
avand o capacitate de eel mult 200 m3
se amolaseaza la o distanta de minimum
reduce cu 25 % pentru depozite semiln-
gropate si cu 50 % pentru cele lngro-
pate. Pentru depozitele semITngropate si
lngropate se prevede 0 cuva pentru
montarea rezervoarelor. Pentru un grup
de rezervoare se prevede o sinqura ca-
mera de cornanda In care sunt montate
arrnaturile de lnchidere pe conductele
instalatiei de combustibil si instalatiei co-
respunzatoare de semnalizare si stingere
a incendiilor, iar camera va avea o gura
de acces.
in fig. 5.5.29 este reprezentat modul
de amplasare subterana a rezervorului
de depozitare:
- montarea se poate face intr-o cuva
cu peretii din zidarie (de cararnida
sau din beton), fiind prevazuta cu
toate accesoriile (sorb, conducta de
alimentare cu combustibil, conducta
de golire, protectie antifoc);
- montarea se poate face direct In
parnant, In cazul In care rezervoarele
sunt prevazute cu pereti dubli (rezer-
voare captusite) (fig. 5.5.30);
in cazul rnontarii mai multor rezer-
voare de depozitare, pozitionarea lor
se face tinand seama, pe de o parte,
de capacitatea de combustibil depozi-
tata iar, pe de alta parte, de suprafata
disponibila de montare, nurnarul sl ga-
baritul rezervoarelor sl distantele impu-
se lntre rezervoare.
Aceste rezervoare au un lnvelis me-
talic exterior care deterrnina irnpreuna
cu peretele rezervorului propriu-zis o
camera de control. Distanta dintre cei
doi pereti ai rezervorului este de 3... 5
m. Camera de control este prevazuta
cu stuturi de cuplare a unui aparat de
detectare a scurgerilor, care trebuie sa
fie compatibil cu lichidul inflamabil sto-
cat In rezervor. Aceste rezervoare sunt
executate de TMUCB S.A. cu unul sau
mai multe compartimente, cu capacita-

t tit
tea de la 1 la 100 m3 si se rnonteaza
In parnant pe un strat de beton usor
armat.
I I
'
I I 5.5.11.2.2 Rezervoare pentru GPL
' ' Montarea rezervorului pentru GPL
I I este de preferat a se face subteran in-
' trucat gazele petroliere lichefiate fiind
I mai grele decat aerul se pot concentra
'
In zonele aflate sub nivelul terenului cu
I
pericol de explozie.
Proiectarea si executarea sistemelor de
alimentare cu GPL si a depozitelor pentru
recipiente fixe de GPL se face conform
prevederilor ,,Normativului proiectare si
b executare a sistemelor de alimentare cu
gaze petroliere lichefiate - 1.31."
in fig. 5.5.31 este prezentat un depo-
zit GPL, cu 4 recipiente fixe, amplasate
Fig. 5.6.1. Variante constructive de co,uri din: suprateran. Recipientele de GPL se pot
a - tabla; b - tabla izolata; c - caramida; d - beton. monta si subteran, In cuve din beton
armat, umplute cu nisip, Intr-o incinta
 I. lnstalalii de lncalzire
lmprejmuita cu gard din plasa de
sarrna.
5.6. Evacuarea gazelor
de ardere
Gazele de ardere rezultate din proce-
sul de ardere a combustibililor sunt
evacuate In atrnosfera pe traseul focar-
canal de turn-cos,
Evacuarea In atrnostera se face cu
conditia obligatorie de a lua rnasurile
necesare ca noxele continute de gaze-
le de ardere, dupa patrunderea In at-
rnosfera si dispersia lor, sa se lncadre-
ze In limitele admise pentru concen-
tratiile din aer si de la sol.
5.6.1. SolU1:ii constructive
5.6.1.1 C:O,ul de fum
Cosul este o instalatie pentru eva-
cuarea gazelor de ardere sl dispersia
lor In atrnostera, Uneori are si rolul de
a realiza un tiraj necesar acoperirii pier-
derilor de sarcina ale cazanului si aspi-
rarea, totala sau partiala, a aerului de
ardere.
Cosul poate ti cu tiraj natural, In care
caz tirajul este asigurat numai de efectul
ascensionalal gazelor calde de evacuare,
sau cu tiraj fortat, In care caz tirajul este
amplificat de un sistem mecanic de exha-
ustare.
a b
Fig. 5.6.3. co, din oiel inoxidabil cu piese prefabricate (construciie
CARBOFUEL):
a - CO$ exterior; b - CO$ interior.
Capitolul 5: Centrale termice
OIO
a
II
y
Fig. 5.6.2. co,uri autoportante cu tuburi individuale 'i suportcomun:
a - sectiune; b - elevatie.
fn unele cazuri constructive cosul are o
carnasa exterioera prin care crcula aerul
de ardere, realizandu-se astfel, pe de o
parte, o prelncalzre a aerului prin recupe-
rarea partiala a caldurii din gazele de ar-
dere evacuate,pe de alta parte, o admisie
a aerului de ardere dintr-o zona exterioera
lncaperii cazanului.
Cand amplasarea cazanului In raport
cu constructia o permite, cosul se rea-
lizeaza vertical dintr-o conducta de
torrna circulara sau patrata, I n figura
5.6. 1 se prezinta variantele cele mai
uzuale de cosuri din: tabla neizolata,
tabla izolata termic, caramida, tuburi
prefabricate din material ceramic rezis-
tent la coroziune acida sau din beton.
f n cazul existentet mai multor cosuri
cu sectiuni circulare executate din ta-
bla exista posibilitatea ca ele sa fie cu-
plate doua sau mai multe, realizand un
ansamblu de cosuri autoportante, cu
tuburi individuale sl un suport comun,
(fig. 5.6.2).
Solutia apartine firmei DINAK, pre-
zentand simplitate la montare cat i,>i o
instalare rapida si econornlca.
Cosul pentru centrale termice mijlocii
i,>i mari este o teava din otel cu grosi-
mea peretelui de 4 ... 7 mm. Se pot
a
Fig. 5.6.4. Seciiuni prin co,uri din
zidirie:
a - masiv pentru un CO$;
b - masiv pentru oous cosun;
1- golul cosului: 2 - cararnida
retractara: 3 - gol de dilatare;
4 - element de rezistenta,
 Capitolul 5: Centrale termice
folosi tevi trase sau lncheiate prin su-
dura. Tronsoanele care alcatuiesc
CO$UI au, In general, 3... 6 m lungime.
12
a b
Fig. 5.6.5. co, din o'81 cu clmafi
exterioarl de aer:
a - CO$ interior; b - CO$ exterior;
- aer; 2 - gaze de ardere.
9 cu grosime de 50 ... 100 mm.
10
11
12
13
Fig. 5.6.6. co, ventuzl
(solui;iecazan BERETTA):
- conducta de aer; 2 - conducta
de evacuare; 3 - presostat
diferential; 4 - tubulatura de gaze;
5 - ventilator; 6 - schirnbator de
caldura: 7 - electrod de aprindere;
8 - vana de gaz; 9 - tubulatura
concentrica: 10 - aer proaspat:
11 - vas de expansiune; 12 -
electrod de detectie: 13 - arzator.
iii 2
a c
Fig. 5.6.7. co, cu exhaustor:
a. exhaustor montat la baza cosuiui; b. exhaustor in derivetie; c. CO$ cu ejecta
1- CO$; 2 - exhaustor; 3 - canal de furn; 4 - absorbtie aer; 5 - gaze de ardere;
6 - ventilator; 7 - ejector.
CO$UI se aseaza pe o tundatie din
beton calculata pentru a suporta
greutatea lui. Prinderea de fundatie se
face prin suruburl cu flanse. La cosunle
mai lnalte, amplasate separat de
cladire, se ia In considerare In calculele
de rezistenta $i forta de lncovoiere
data de vant. Oaca este necesar, CO$UI
se poate ancora si cu trei cabluri,
lnclinate la un unghi de circa 30°,
prinse In fundatii adecvate.
Pentru instalatii mici, moderne, CO$U-
rile pot fi executate din tabla din otel
inoxidabil sau tabla qofrata din alumi-
niu. Aceste tipuri de CO$Uri se instalea-
za U$Or, CU piese de legatura si piese
de trecere prefabricate. in fig. 5.6.3 se
dau doua exemple de instalare a unor
CO$Uri usoare,
Pentru evitarea racirii puternice a ga-
zelor de ardere In circulatia lor prin CO$
si, mai ales, pentru evitarea unei tem-
peraturi scazute a peretelui CO$U1Ui
care ar putea determina condensarea
vaporilor de apa pe peretele interior,
CO$UI de tabla se poate izola termic, In
exterior, cu un strat de vata rninerala
sau rnasa cornpacta de fibra rninerala,
CO$UI din caramida se realizeaza
pentru instalatiile mici de pana la 5 MW
putere instalata, cu sectiune patrata
sau dreptunghiulara, fiind mai U$Or de
executat. Pentru puteri mai mari sec-
tiunea este crculara, prezentand avan-
tajul unei economii de material si a
unei rezlstente mai mici la curgere. Jn
cazul In care sectiunea este dreptun-
qhiulara se impune ca raportul laturilor
alb "' 0,7. Cosurile lnglobate In con-
structii nu trebuie sa aiba pereti co-
muni cu incaperlle principale, cu carna-
rile sau cu camerele frigorifice. De ase-
menea, cosurile din zldarle, din inte-
riorul cladirilor. se arnplaseaza astfel
7 dezaxat tata de gura de evacuare a ga-
t!t - 1
I
I
6
I
I
- 5 ..............
3 Fig. 5.6.8. Sec1:iuneprintr~un
I. lnstalatii de inciilzire
incat una din laturile lor sa nu fie inclu-
sa In vreun perete exterior al cladiri],
Cosurile se executa si se izoleaza
termic fata de elementele constructiei
conform prevederilor STAS 6793 $i ale
celorlalte prescrlptii tehnice care regle-
rnenteaza acest domeniu. La cele din
zidarie, captusirea interioara a CO$U1Ui
cu zidarie refractara este necesara
pentru temperaturi ale gazelor de arde-
re care depasesc 100 °C. Pentru tern-
peraturi pana la 200 °C, captusirea
poate fi facuta numai pe 1/3 din Inalti-
mea cosului, iar pentru temperaturi pa-
na la 300 °C pe 1/2 din Inaltirne, Jntre
zidarla refractera $i cea de rezistenta
se lasa un gol de dilatare de 50 mm,
asa cum se arata In figura 5.6.4. Daca
temperatura gazelor de ardere depa-
seste 300 °C captusirea se face pe ln-
treaga lnaltirne a cosului iar golul de
dilatare, cu grosimea de 60 ... 100 mm,
se umple cu diatomit, zqura sau nisip.
La cosurile din zidarie cu tiraj natural
se admite racordarea mai multor caza-
ne la acelasi CO$, necompartimentat,
cu conditia ca sectiunea utila sa nu de-
paseasca 2 m2. Jn caz contrar se re-
curge la compartimentarea lui (fig.
5.6.4 b), de requla, pe toata lnaltimea
lui prevazandu-se canale de furn ori-
zontale, separate pentru fiecare com-
partiment al cosului, Numai In cazul
irnposibilitatf realizarii unui CO$ cu do-
ua compartimente se admite prevede-
rea a doua CO$Uri din zidarie separate.
Cosuri din tuburi prefabricate de ma-
terial ceramic sunt prevazute, In gene-
ral, pentru cazul cand gazele de ardere
au o ternperatura ridicata a punctului
de roua (combustibil cu continut de
sulf) si exista pericolul unor condensari
acide pe peretele interior al cosului.
Tuburile se pot monta autoportant sau
constituie captuseala interioara a unui
CO$ din caramida Sau tabla.
Jn toate cazurile, cand este amplasat
zelor de ardere din cazan, portiunile de
5
4
3
2
canal de fum din zidlrie:
- golul canalului; 2 - caramida
refractara: 3 - gol de dilatare;
4 - element de rezistenta: 5 - placa
acoperire.
 I. lnstalatii de Incalzire
deviere laterala (canalul de furn) nu se
executa orizontal ci cu o lnclinare de
minimum 10 °, cu panta spre cazan,
astfel ca eventualul condensat produs
In cos sa se scurga spre cazan.
Co$UI metalic cu carnasa exterioara
de aer este una din solutille moderne
care asiqura prelevarea din exteriorul
tncaperu cazanului a aerului de ardere
si, prin aceasta, presiunea de admisie
a aerului nu este intluentata de
variatlile de presiune din incaperea ca-
zanului. Un al doilea avantaj al solutiei
este acela ca aerul se preincalzeste In
contact cu peretele cald al cosului rea-
lizand o recuperare de caldura si o lrn-
bunatatre a procesului de ardere. Un
alt avantaj este acela ca elementele de
constructii nu sunt In contact cu supra-
tete de temperatura ndicata a cosului.
in fig. 5.6.5 se prezinta unele solutii
mai des utilizate.
CO$UI va depasi coama acoperisului
cu minimum 0,5 m, iar In cazul lnvelito-
rilor combustibile cu minimum 1 m,
luandu-se $i rnasurile de protectie fata
de elementele combustibile ale acoperi-
sului, La terase, CO$UI va depasl cu mi-
nimum 0,5 m elementele de supra-
inaltere ale terasei (atic, zid antifoc)
daca distanta tata de elemente este sub
3 m si cu minimum 1 m daca distanta
fata de acestea este de peste 3 m.
Un tip de instalatie de evacuare a
gazelor de ardere de la cazanele de
apartament este CO$UI .ventuza" care
se ataseaza la cazanele mici amplasate
langa un perete exterior, asa cum este
ilustrat In fig. 5.6.6.
lesrea gazelor de ardere din cazan
este dirijata direct spre exteriorul cladirii
printr-un tub care strapunqe peretele.
Tubul gazelor de ardere are si o carna-
$a exterioara prin care se admite aerul
necesar arderii la cazan. in exteriorul
cladirii se rnonteaza un grilaj de pro-
tectie pentru evitarea obturarf acciden-
tale si pentru a Irnbunatati aspectul pe-
retelui. Cazanele cu astfel de sistem de
evacuare trebuie sa alba un arzator cu
aer insuflat, ventilatorul avand In acelasi
timp rol de aspirare a aerului $i de eva-
cuare sub presiune a gazelor de ardere.
Trebuie rnentionat, totusi, ca, In ulti-
mul timp, reqlernentarile din diferite tari
interzic folosirea unor astfel de CO$Uri
deoarece, pe de o parte, strica aspec-
tul estetic al cladirii, pe de alta, parte
gazele de ardere nu sunt evacuate la o
Inaltirne suflcienta pentru a evita polua-
rea zonelor de acces a oamenilor.
Evacuarea gazelor de ardere se face,
cane este posibil, prin tiraj natural tinand
seama si de tipul cazanului folosit.
Tirajul fortat se prevede In cazurile In
care:
- tipul cazanului impune aceasta solutie
- caldura gazelor de ardere a fost
Capitolul 5: Centrale termice
partial recuperata
- conditiile particulare impun cosuri cu
o Inaltirne mai mica decat cea pentru
tunctionarea cu tiraj natural;
- Inaltirnea cosului cu tiraj natural nu
este suficienta pentru asigurarea dis-
persiei noxelor In atrnostera (necesa-
ra Incadrarii In limitele admise ale
ccncentratlei de noxe In atrnostera),
Cosurile cu tiraj tortat se bazeaza
atat pe efectul de tiraj natural al CO$U-
lui cat si sistemul de exhaustare me-
canica care se suprapune tirajului na-
tural. Exhaustorul poate fi de tip ven-
tilator sau de tip ejector.
Ventilatorul care are rol de exhaustor
se rnonteaza la baza cosului utilizand
una din solutiile prezentate In fig. 5.6.7.
Exhaustorul, din punct de vedere con-
structiv, este un ventilator centrifugal
obisnuit dar cu laqare racite sau cu pie-
se de izolare termica lntre axul de tem-
peratura ridicata al rotorului $i axul mo-
torului care nu trebuie sa depaseasca un
nivel de temperatura de 60... 70 °C.
lntensificarea tirajului poate ti facuta
si cu un ejector montat la partea supe-
rioara a cosului asa cum se prezinta In
fig. 5.6.7 c.
Aerul care realizeaza ejectia este fur-
nizat de un ventilator amplasat la o co-
ta joasa si care trimite, printr-o con-
ducta, aerul spre ejector. Solutia se
utilizeaza la irnbunatatirea evacuaru ga-
zelor de ardere la instalatii existente la
care montarea unui exhaustor ar nece-
sita modificari costisitoare.
5.6.1.2 Canalul de fum
t.eqatura dintre cazan si CO$ se face
prin canalul de furn. Acesta se poate
executa din zidarie, cum este prezentat
In fig. 5.6.8 sau din metal.
Canalele de furn realizate din diferite
materiale se sarnoteaza si se protejeaza
la interior pe toata lungimea lor, In func-
tie de temperatura si de caracterul agre-
siv al gazelor de ardere. Canalele de
furn se prevad cu guri de vizitare $i con-
trol care se lnchid etans, prin usi meta-
lice termoizolate, amplasate la lnceputul
canalului de furn, la schirnbarile de
directie ale acestuia, precum si la baza
cosului, deasupra patrunderii canalului
de furn. Canalele de furn se prevad, de
requla, cu clapete de explozie astfel
proiectate incat sa se deschida In caz
de explozie lnainte de a se depasi limita
de rezlstenta a zidariei. Clapeta de ex-
plozie trebuie sa asigure 0 lnchidere
etansa $i se arnplaseaza astfel tncat sa
nu produca accidente la deschidere.
in cazul folosirii unui singur CO$ pen-
tru mai multe cazane cu tiraj tortat, fie-
care ventilator de gaze de ardere se
prevede cu canal independent de furn
pana la cos.
Pentru rnasurarea temperaturii, pre-
luarea probelor pentru analiza gazelor
de ardere, precum si pentru rnasurarea
tirajului se prevad stuturi din teava cu
D 1112" pe racordul de furn al fiecarui
cazan, precum $i la baza fiecarel sec-
tiuni a cosului care aslqura tirajul unui
grup de cazane.
Canalele din zidarie se executa, de
requla, cu sectiune constants pe ln-
treaga lungime, avand torrna patrata
sau dreptunghiulara. Canalele de furn
din metal au, de requla, forma circulara
$i se executa cu sectiune constanta
sau variablla (telescopica),
5.6.2. Calculul co,ului de furn
La un CO$ trebuie deterrninata Inalti-
mea h $i sectiunea A. in practica cu-
renta, In functie de tipul $i rnarlrnea
centralei termice, respectiv, tipul si nu-
rnarul cazanelor, natura combustibilului
si locul de amplasare, se pot determi-
na supratata Ac sl Inaltirnea he a CO$U-
lui luand In considerare:
- tirajul cosului care poate acoperi pier-
derile de sarcina pe traseul: cazan -
canal de furn - CO$ (cazul cazanelor
prevazute cu arzatoare atmosferice);
- tirajul fortat care poate acoperi pier-
derile de sarcina numai pe traseul:
canal de furn - CO$ (cazul cazanelor
prevazute cu arzatoare presurizate);
- tirajul artificial asigurat de un ventila-
tor (exhaustor);
- normele de protectie a mediului care
impun limitarea emisiilor de poluanti
rezultati din procesul de ardere a
combustibililor In focarele cazanelor;
- optimizarea cosurilor pentru cazurile
In care Inaltirnea lor este lrnpusa
(conditii de poluare, amplasare Intr-
un spatiu arhitectonic etc.);
- optimizarea cosurilor In functie de un
tiraj existent la baza lui.
Hezulta ca, la dimensionarea cosului
de evacuare a gazelor de ardere, pen-
tru realizarea unui tiraj si pentru protec-
tia atmosferei, se impune utilizarea unor
metode de calcul care, pe de o parte,
~ge
4
~Pco
.r:
5 ~Pea
2
Fig. 5.6.9. Schema de calcul
pentru co,ul cazanelor
cu arzltoare atmosferice:
1- cazan; 2 - arzator; 3- canal de
furn; 4 - CO$; 5 - priza de aer.
 Capitolul 5: Centrale termice I. mstalatll de incalzire

sa tina seama de ansamblul proceselor relatia 5.6.2 devine: combustibilului si excesul de aer
termice $i gazodinamice ce definesc (cap. 5.5);
functionarea cosului, iar, pe de alta par-
te, sa perrnita optimizarea celorlalte di-
HTC= [Pa. h+ e;
273
!lT,
ln(1-h·~)]·g 89, + 273
- constanta c depinde de tipul cosului:
• pentru CO$Uri metalice neizolate:
mensiuni: diametrul sl Inaltimea. c = 5,6;
Nurnarul mare de parametri care tre- [Pa] (5.6.3)
• pentru CO$Uri metalice izolate:
buie luati In considerare face ca meto- In care: c = 1,0",
dologia de dimensionare a CO$U1Ui Sa f) - f) f) + 273 • pentru CO$Uri din materiale de con-
se bazeze pe un calcul iterativ a carui !iT = C· _g_; __ a · 1~g• _ [Kim] structii cu grosime de 120 mm:
rezolvare rapida necesita un calcul ' 100 Ggn · v g (5.6.4) c = 1, 1;
automat. • pentru CO$Uri din materiale de con-
unde: structii cu grosime de 240 mm:
5.6.2.1 CoJul pentru cazane folosind fJgi - este temperatura gazelor de arde- c = 0,5.
arzMoare cu aer aspirat (atmosferice) re la baza cosului;
CO$UI trebuie sa asigure, pe de 0 ~n - debitul normal de gaze de ardere 5.6.2.1.2 Calculul preliminar
parte, patrunderea aerului necesar [m~/h]; al dimensiunilor co,ului
combustiei In centrala terrnica, respec- V - viteza gazelor de ardere In CO$ [mis]; Cele doua dimensiuni ale cosului sunt:
tiv, In cazan, iar, pe de alta parte, sa fJ9a. - temperatura aerului exterior. - Inaltirnea cosului h aproxirnata la
evacueze gazele de ardere pe traseul In calcule se determina succesiv: § 5.6.2.1.1;
cazan - canal de furn - CO$ - exterior - densitatea norrnala a gazelor de ardere: - diametrul interior al CO$Ului
(fig. 5.6.9).
Tirajul cosului trebuie sa asigure ln-
• pentru combustibilii qazosi:
0;=1,14·10-3•
vgn . (273 + egm ) [m]
0,717+1,293 ·a· V0
vingerea urrnatoarelor rezlstente: P = [kg/m~] vgm (5.6.9).
gn Vg0+(a-1}·V0
Hco = l'lpa + l'lpcz + l'lpca + l'lpco + l'lpfe (5.6.5);
[Pa] (5.6. ) • pentru combustibilii lichizi sau solizi: 5.6.2.1.3 Calculul de verificare
In care: 1+1, 293 ·a· V a~ului
l'lpa - pierderi de sarcina locala In e; = V +(a_ 1). Vo [kg/m~) (5.6.6) Calculul consta In verificarea dimensiu-

=; - nilor (diametrul D; sau sectiunea axb si

go
priza de aer; 0

pierderi de sarcina In cazan; unde: lnaltimea h) astfel lncat fie indeplinita sa

l'lPca - pierderi de sarcina In canal; V0 - este volumul stoichiometric de aer condfia de echilibru hidraulic (5.6.1).
Sp co - pierderi de sarcina In CO$; necesar arderii [m~/m~] sau [m~/kg); Etapele de calcul sunt urrnatoarele:
=; - pierderi de sarcina la iesirea V - volumul stoichiometric de gaze - pierderile de sercina In lungul coselui
gazelor din CO$ [Pa]. go rezultate din ardere [m~/m~] sau
[m~/kg]; t1P = h · ~ ·
co D
v:m.2Pgm = R · h [Pa]
5.6.2.1.1 Tirajul co,ului a - coeficientul excesului de aer la CO$; ; (5.6.10)
Helatia cea mai sirnpla de calcul a - temperatura medie a gazelor de ar- In care:
tirajului este dere In CO$, A - este coeficientul de rezistenta hi-
HTC= h·(Pa - P9m)·g (Pa] (5.6.2) t1T draulica liniara,
In care: f)gm = f)g; - h •--: [ C]
0 (5.6.7) Pentru calcule practice, la cosuri exe-
h - lnaltimea cosului (m]; cutate din zidarie cu:
Pa - densitatea aerului ambiant [kg/m3]; In care: - rugozitatea k 2,5 ... 9 mm,=
p gm - densitatea medie a gazelor de ar- h - este lnaltimea a cosului sl se aproxi- - diametrul 300 ... 1000 mm $i
dere In CO$ (kglm3]; rneaza In functie de rnarirnea centralei - Re = 104 ... 106, se pot lua valori
g = 9,81 mls2• termice, respectiv, nurnerul si caracte- pentru A = 0,035 ... 0,040; pentru cosuri
Daca In locul oensitatii medii a gaze- risticile hidraulice ale cazanelor sl ca- executate din tabla cu:
lor de ardere se toloseste o relatie de racteristicile constructive ale cosolui $i - rugozitatea k = 1,5 ... 3 mm,
calcul In care intra densitatea norrnala canalului de furn; - diametrul 300 ... 1000 mm si
a gazelor sl 0 cadere de ternperatura - densitatea reala a gazelor de ardere - Re = 104 ••• 106, se pot lua valori
l'lT pe unitatea de lungime a cosului, la temperatura fJom' pentru A =
0,020 ... 0,025);
- pierderile de sarcina In lungul canalului
273
Pgm = P gn · + f)
(kg/m3) (5.6.8); ). v2·p v2
273 t1P I ·- ·
gm ca
=
c 0 ...J1!....__2'_
2 +~ ~
L, ·ca 2 p 9' [Pa]
-2'... ·

- temperatura aerului fJa se alege In func- ca

tie de regimul de functionare a cazane- (5.6.11)

lor: In care:
• numai In perioada rece A - este coeficientul de rezistenta hi-
f)a = + 10 "C: draulica care are, In general, acele-
• In perioada rece si calda asl valori indicate la CO$UI de furn;
Bpe f)a = + 25 °C; I - lungimea canalului [m];
8p1 - viteza gazelor de ardere se aproxi- f ;ca - sum a coeficientilor de rezisten-
-ro rneaza In functie de Inaltirnea cosuiui, ta locala pe traseul canalului.
"'fill astfel In STAS 3417 se recornanda Pentru calcule practice se poate
"OJ urrnatoarele viteze pe domenii de considera:
Wg Bl
-~-----
t UI
lnaltime de cos:
h = 15 30 m; V = 1+0,0667·h [m/s);
• la canale cu sectiune constanta,
pierderile de sarcina locale ca fiind
F"ig. 5.6.10. Schema de calcul penlru h = 30 80 m; ~: 0, t-h [m/s]; = 1,05 ... 1, 10 din pierderile de sarci-
- debitul normal al gazelor de ardere na uniform distribuite;
COliS functionAndcu condensare.
se deterrnina In functie de natura • la canale cu sectiune variabila,
 I. lnstala~ii de incalzire
pierderile de sarcina locale ca fiind
1, 15 ... 1,20 din pierderile de sarcina
uniform distribuite;
- pierderile de sarcina locale la ie$i-
rea gazelor de ardere din CO$,
v2
L1Pge=sg.· ;·pg• [Pa] (5.6.12)
in care:
s - este coeficientul de rezistenta
ge hidraulica la iesirea gazelor de ar-
dere din CO$, sge ::::: 1;
vge - viteza gazelor de ardere la iesirea
din CO$ [m/s];
p - densitatea gazelor de ardere la
ge iesirea din CO$ [kg/m3];
- pierderile de sarcina locale in priza
de aer,
v2
L1Pa = s·
a
_E._
2 • pa [Pa] (5.6.13)
in care:
sa - este coeficientul de rezlstenta hi-
draulica la priza de aer, sa
= 0,5 ... 1;
va - viteza aerului in priza [m/s];
Pa - densitatea aerului [kg/m3];
- pierderile de sarcina in cazan pe
circuitul gazelor de ardere sunt =:
date de firma constructoare.
Conditia de echilibru hidraulic, res-
pectiv, de evacuare norrnala a gazelor
de ardere in exterior este ca pierderile
de sarcina t:i.pr pe intregul circuit, priza
de aer - cazan - canal de furn - CO$ -
exterior sa fie mai mica cu 5 ... 10 %
decat tirajul cosului calculat pentru dla-
metrul D; si inaltirnea h, aproximate in
calculul preliminar.
Calculul este iterativ, fapt pentru
care se apeleaza la calculul automat.
5.6.2.2 (;aful pentru cazane folosind
arzltoarecu aer insuflat (presurizats,
cu presiune Ola baU)
in acest caz tirajul cosului Hco aco-
pera numai pierderile de sarcina t:i.pco
sl t:i.p , tntrucat celelalte pierderi de
• Q,e
sarcma t:i.pa, t:i.pcz $1
.
=: .
sunt acoperite
de presiunea arzatorului:
Hco = t:i.pco + t:i.pge [Pa].
Algoritmul de calcul este eel indicat
la § 5.6.2. 1 cu urrnatoarele precizari:
- se alege o inaltime h de CO$ mai mare;
- se considera o viteza v a gazelor
de ardere in CO$ mai ridica1~.
Cele coua preclzari sunt indreptatite
intrucat tirajul cosului are de acoperit
numai pierderile de sarcina liniare din
CO$ $i locale la evacuarea gazelor de
ardere in exterior.
5.6.3. co,ul •i influenia vaporilor
de api din gazele de ardere
Este cunoscut faptul ca in gazele de
ardere se gasesc vapori de apa care,
in contact cu suprafetele interioare ale
cosuiui, pot condensa.
Capitolul 5: Centraletermice
Conditia ca in CO$ sa nu apara con- • in varianta cu suit S < 1 %
densat este ca temperatura peretelui er = [92 + 45,21·(a - 1,05)?- 1847-S +
interior al cosului e . sa fie mai mare + (-82,24 + 181,8.P/?r/6227)-(1-S)
decat temperatura p~nctului de roua a [0C] (5.6.17);
gazelor de ardere er. • pentru gazele de ardere provenite
Aparitia condensatului pe peretele din arderea combustibilului solid (car-
interior al cosului prezinta marele deza- bune) cu continut de suit S > 1 %
vantaj ca duce rapid la deteriorarea er= 101 + 4,383·(S-1P,616 + (51, 15 +
cosului (mai ales la cosurile din metal + 5,481·S)·(a - 1, 15f.7523+0,02s1s
care se corodeaza foarte repede). De [0C] (5.6.18);
aceea este necesara o verificare si, • in variantacu connnut de suit S < 1 %
eventual, o corectare a dimensiunilor er= {101 - 58,3·(a - 1, 15)/J.791.S +
cosului privind fenomenul de conden- + (-82,24 + 181,8.P/?r/6227)·(1-S)
sare urrnarind, pe de o parte, procese- C] (5.6.19); [0
le termice si hidrodinamice care au loc Se observa ca, la toti combustibilii cu
in cele doua situatit iar, pe de alta par- continut de sulf in cornpozitie tempera-
te, posibilitatile de reducere sau chiar tura punctului de roua acida, creste
de eliminare a condensarf vaporilor de cane continutul de sulf este mai ridicat,
apa in interiorul cosului, cane creste excesul de aer a $i cane
creste continutul de vapori de apa in ga-
5.6.3.1 Coful funcfionlnd zele de ardere, exprimat prin presiunea
cu condensare partiala a vaporilor in gazele de ardere.
Aparitla condensatului se produce - se deterrnina temperatura gazelor
cand temperatura punctului de roua er de ardere la ieslrea din CO$:
a gazelor de ardere este inferioara
tempera~urii ep; a peretelui interior al e = e + (e - e ) . e Ggn cpg 101 [oCJ
cosului, In acest caz apare un flux de ge a 91 a (5.6.20)
caldura suplimentar pe peretele interior in care:
al cosului care reprezinta caldura U - este coeficientul global de transmisie
transrnisa in procesul de condensare. a caldurii prin peretele CO$U1Ui,
De asemenea, pe toata lnaltimea CO$U- U=~------1-----~
lui are loc o variatie a temperaturilor d1 D, d2 D, D,
+2 +2·. ·+
gazelor de ardere $i a peretelui cosului. h9 A, D, + D, h2 o. + D, h9 D,
Toate acestea due la modificarea regi-
mului termohidraulic al cosului, [W/m2·K] (5.6.21)
Problema, in acest caz, se rezurna in in care:
a recalcula tirajul cosului si a vedea h9 - este coeficientul de schimb de
daca el satisface sau nu conditille de caldura de la gazele de ardere la
echilibru hidraulic, de evacuare norma- perete, campus din coeficientul de
la a gazeI or de ardere in exterior. schimb de caldura prin convectie
Schema de calcul este prezentata in h , coeficientul de schimb de cal-
fig. 5.6.10 iar etapele sunt: dD~a prin radiatie h r si coeficientul
- se considera ca dimensiunile cosului de schimb de c~ldura datorita
(diametrul D; $i inaltirnea h) au fost condensar!l,
stabilite intr-una din variantele pre- h = h + h + h [W/m2·K] (5.6.22);
zentate la § 5.6.2. 1 sau § 5.6.2.2; h~ - esl~ coJficient~I de schimb de cal-
- se deterrnina temperatura punctului dura de la peretele exterior al CO$U-
de roua er a gazelor de ardere unde: lui spre aerul exterior, ha : : : 23 W/m2·K;
• pentru gazele de ardere provenite a, $i d2 - sunt grosimile straturilor care
din arderea combustibilului gazos alcatulesc CO$UI [m];
sau a unui combustibil lichid fara
sulf in cornpozitie,
er= 40 + 61,9·(PH20 - 0,0738f-504B
[0C] (5.6.14);
'
in care presiunea vaporilor de apa din
gazele de ardere se calculeaza cu relatia;
o,J
p =
vH,0
H,O V +(a_ 1). V [bar] (5.6.15);
go o
$i in care VH 0 este volumul unitar de
apa in gazele2de ardere [m~/m~·comb] Q)
N
sau [m~/kg·comb]; ell
C)
• pentru gazele de ardere provenind '
din arderea combustibilului lichid cu
sulf S > 1 % in cornpozitie:
__ 2~-
"'
>
er = 92 - 4,56·(S - 1ps8B +
Fig. 5.6.11. Schema de calcul penlru
+ 53, 13·(a _ 1,05)D-297-0,0143·S [oCJ
COf cu clma'6 exterioari de aer.
(5.6.16);
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de Inealzire

J... 1 $i J...2
coeficientn de conductivitate
- terrnica d;z;
a materialelor din care este
executat CO$UI [W/m·K];
Di, D1, De - diametrele interior, inter-
mediar sl exterior ale co-
sului [m];
- se determina caderea de tempera-
tura ~ T1 pe metru liniar de CO$,
(} - (}
t1T = ~
7 h
- se deterrnina temperatura suprafe-
tei peretelui interior al cosului:
h - este excesul de aer;
- din relatia 5.6.24 se deterrnina valoa- V0 - volumul stoichiometric de aer nece-
rea coeficientului global de transmi- sar arderii [m~/m~] sau [m~/kg];
sie a caldurii B - consumul de combustibil [m~/s]
(} - () sau [kg/s];
U = hg · ()gm _ ;, [W/m2·K] (5.6.26); - calculul de verificare in care se veri-
gm a
fica parametrii initiali, inclusiv tirajul $i
unde explicitand coeficientul global de dimensiunile preliminare ale cosului,
transmisie a caldurf U, utilizand relatia sl anume:
[K/m] (5.6.23); 5.6.21 se poate determina varianta de • temperatura gazelor de evacuare
crestere a rezlstentei termice; in exterior,
- se continua calculul dupa metodo- :rr·D ·h
logia mdicata la § 5.6.3.2 avandu-se (l ge = (Jg; - hg . (()gm - () p1) . V . 1~
in vedere ca fenomenul de conden- gn pg

(lp; = (lgm - hu • ( {)gm - e. ) [ C] 0 (5.6.24); sare este inlaturat, ceea ce atrage [°C](5.6.29);
g dupa sine si unele rnoditicari in rela- • temperatura aerului la starsitul zo-
- se deterrnina temperatura suprafe- tiile de calcul se calculeaza succesiv nei de preincalzire (la baza cosului),
tel peretelui exterior al cosulul: () e' ~Tl' () i' () e' HTC' unde pentru
=Ii + irh[h,.(lip, -li,)D,. + h2,(l:lp2 -1:1=)02,]
cbeficientulpde ~chimb de caldura hg 8
ae a1 V ·C
() pe = (}a - ~ • (()gm - (}a) [0C] (5.6.25); de la gazele de ardere la perete se va '" pa
a aplica relatia 5.6.22 fara termenul he. [0C] (5.6.30);

- se recalculeaza tirajul cosulu! HTc Calculul este, de asemenea, iterativ si • temperatura peretelui interior,
in noile conditii cu una din relatiile necesita un program de calcul automat. h ·() +h ·() +h ·()
g gm 1a am r ,,2 2
5.6.2 sau 5.6.3; ()
pl
=
- se continua calculul cu metodolo- 5.6.4. Calculul co,ului h g +h 1a
+ hr
1.2
gia indicata la § 5.6.2. 1.3 pentru noile cu cima~ exterioari de aer
conditii, respectiv, pentru noile valori [°C] (5.6.31);
()9.,, (lgm' hg etc. Cosurlle cu carnasa exterioara de aer • temperatura peretelui exterior,
lntrucat algoritmul de calcul este ite- se calculeaza similar cu cele oblsnuite, h ·(l +h ·() +h ·()
fj = ae a 2a am r 1,2 p1
rativ, este necesar sa se apeleze la cal- cu diterenta ca la exteriorul canalului
culul automat. gazelor de ardere este o circulatie for- se h+h+h
ae 2a r 1.2
tata de aer absorbita de arzator, denu-
5.B.3.2 CDJul func;tion§nd mita in continuare ,.aer de ardere". in [°C] (5.6.32);
flrl condensare plus, canalul exterior de aer schirnba - se continua calculul cu verificarea ti-
Se asigura pe suprafata interioara a caldera cu mediul ambiant in mod si- rajului cosuiui in varianta cu presiune
peretelui cosutui o ternperatura ()pi mai milar cu cosul clasic. zero la baza, cu sau fara condensa-
mare decat temperatura punctului de Astfel de cosuri se folosesc, in gene- rea vaporilor, dupa metodologia indi-
roua a gazelor de ardere. ral, la cazanele care sunt prevazute cu cata la paragrafele respective.
Se considera, de asemenea,ca dimen- arzatoare presurizate, de aceea calcu- Calculul este laborios deoarece ecua-
siunile cosului (Di sl h) au fost determinate lul de dimensionare a lor va avea me- tiile sunt implicite $i neliniare si pentru
intr-una din variantele prezentate la § todologia tndicata la § 5.6.2.2 comple- obtlnerea valorilor parametrilor inltiali in
5.6.2.1 sau § 5.6.2.2, dupa care folosind tata.dupa caz, daca cosul functloneaza limitele de eroare acceptabila este ne-
metodologia indicata la § 5.6.3. 1 se cu condensare, cu § 5.6.3. 1 sau fara cesar un nurnar mare de iteratii. De ace-
calculeaza temperaturile e . sl fJ . condensare, cu § 5.6.3.2. Schema de ea se recornanda folosirea unui pro-
in cazul in care este i~deplinita con- calcul este prezentata in fig. 5.6. 11. gram de calculator.
ditia (l . > (} inseamna ca functionarea Algoritmul de calcul se imparte, ca $i
CO$Ulul1est~fara condensarea vaporilor la cosurile clasice, in doua part!: 5.6.5. Optimizarea co,ului
de apa: materialele si grosimile stratu- - calculul preliminar in care se stabi-
rilor sunt cele necesare sl asupra CO$U- lesc, pe baza unor parametrii initiali, Optimizarea cosurilor de evacuare a
lui nu se face nici o modificare. dimensiunile cosului (Di Si h). Tot aici gazelor de ardere poate fi abordata in
in cazul in care conoitia nu este inde- calculul se cornoleteaza sl cu doua moduri:
plinita, este necesar sa se ia rnaser: de stabilirea diametrului tubului exterior - cu conditii impuse la intrarea gazelor
izolareterrnica a cosului (fie prin prevede- al cosului: in CO$;
rea unui strat de izolare terrnica, fie prin • se alege o viteza a aerului va in - cu inaltime impusa (de normele de pro-
rnarrea grosimii stratului existent). spatiul dintre cele ooua conducte, tectie a mediului)$i cu conditii impuse la
Etapele calculului, in varianta a doua, astfel incat pierderile de sarcina sa intrarea gazelor de ardere in CO$.
sunt urrnatoarele: nu suprasolicite ventilatorul arza-
- se determina temperatura punctului torului (va = 4 ... 6 m/s); 5.6.5.1 Optimizarea CO{lului
de roua e, utilizand una din relatule • se calculeaza diametrul interior D2i cu tiraj impus
de la § 5.6.3. 1; al tubului exterior Pentru cazul in care inaltimea CO$Ului
- se stabileste temperatura ()pi a peretelui
interior al cosului punand condltia
1,274 + an
[m] (5.6.27)
v nu este impusa, ci numai un tiraj al co-
$Ului, calculul de optimizare tine de
epi ~ e, sau epi = e, + 1 ... 1,5 [0C]; va realizarea unui consum cat mai redus
- se alege una din solutiile de erestere a in care: de material G pentru CO$, ceea ce re-
rezistentei termice a peretelui cosulul: van - este debitul real de aer calculat vine la obtinerea unui minimum al crite-
• modificarea grosimii unui strat al cu relatia riului (Di·h).
cosului a, sau d2; Van= h·V0-8. [m~/s] (5.6.28) Calculul exact se face printr-un cal-
• prevederea unui strat de izolare unde: cul programat pentru CO$UI respectiv.
 I. Instalatii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice

Pentru o evaluare rapida a rezultate- Din diagrama din fig. 5.6. 12 b pentru unde Dil2! = 1,56 m, rezultand o noua
lor se prezlnta diagramele din fig. B = 1500 m~lh rezulta o viteza optima valoare pentru fi2! = 16,03 m. Se obtine
5.6.12, privind calculele de optimizare a a gazelor de ardere in CO$ v 5 mis, = succesiv: e = 171,2 °C; 0,13) = 1,56 m;
vitezei pentru un CO$ la o lnstalatie cu careia ii corespunde o valoa~e minima fi3! = 52 rfi~
lnnucat ultimele valori ale
un debit de combustibil gazos de a criteriului Di·h 25 m2. = diametrului cosului se incaoreaza in limi-
B = 100 - 2000 m~lh, temperatura ga- Diametrul cosului se calculeaza cu tele erorilor admisibile, rezulta ca dimen-
zelor la intrarea in CO$ 89i = 180 °C si un relatia 5.6.9, siuni optime Di = 1,56 m $i h = 16 m.
tiraj net necesar cazanului H = 50 Pa.
Ii ·{273+8 )
Diagramele s-au obtinut pentru diverse 0 = 1 14 · 10-3 gn gm 5.6.5.2 Optimizarea COJU/ui cu fnj#jme
diametre Di ale cosului si diverse valori ' ' v gm impusj (tiraj zero la bazj)
ale vitezei gazelor de ardere, deterrninan- La cazanele moderne prevazute cu
du-se inaltimea h necesara pentru reali- in care: debitul de gaze de ardere arzatoare presurizate se asiqura pre-
zarea tirajului dat. Luand in considerare, Ii' =[V +{a-1)-Vj-B= siunea necesara invingerii rezistentelor
de asemenea, temperatura aerului exte- gn = [10~5 + {1,4-1)·9,5}-1500 = pe traseul cazan-canal de furn, tirajul
rior ee = 25°C, coeficientul excesului de = 21450 m~lh, cosului avand rolul numai de a invinge
aer a = 1,4 s-au obtinut curbele care re- temperatura medie a gazelor de ardere rezistetele pe care le intamplna gazele
prezinta variatia criteriului (Di · h) in fun- se calculeaza cu relatia 5.6.7: de ardere in CO$.
ctie de viteza v9 a gazelor de ardere in Varlatia destul de lrnportanta a den-
CO$.
fJ
gm
= eg• - h · '1~
2 sitatii gazelor de ardere pe inaltimea
Analizand rezultatele calculului de cosului, precum sl aparitla condensarii
optimizare se observa: unde pentru calculul lui !'l.T1 se aplica vaporilor de apa pe peretele cosului
- viteza optima se situeaza in domeniul relatia 5.6.4, cand temperatura peretelui acestuia
3, 7 - 4,5 mis; (J - (J (J. + 273
este mai scazuta decat temperatura de
- cu cat tirajul cosului este mai mare, cu L1T = c-g_, __ a g'. = 1, 1 K/m roua a gazelor de ardere, duce la un
1
atat viteza optima se deplaseaza spre 100 Vgn ·v g
valori mai ridicate (fig. 5.6.13).
D; h [m2]
Diagrama a fost construita pentru: unde c = 1, cazul unui CO$ metalic izolat. 145,o~----------
H = 250 Pa, Calculul se continua cu determinarea
B = 500... 1500 m~lh, temperaturii medii a gazelor de ardere,
a= 1,4. pentru care se face o prlrna aproxima-
Se observa ca viteza optima este re a Inaltirnii cosului ht'! = 30 m,
cuprinsa intre v9 = 5,2.. .7 mis. (J = 180 - 30·(1, 112) = 163,5 °C;
r~~ulta intr-o prlrna aproxirnatie si dia-
Exemplul de calcul 1 metrul Di din produsul D;"h:
Se calculeaza dimensiunile unui CO$ D I ·h = 25 m2 sau I = 25130 = 0,833 m; om
cunoscand; se verifica diametrul cu relatia 5.6.9,
- debitul de combustibil gazos utilizat de
012) = 114 -10-3 21450. (273+163,5)
cazan B = 1500 m~lh; i '
5
- tirajul net necesar cazanului H = 50 Pa;
- coeficientul de exces de aer a = 1,4; = 1,56 m.
65,o----~~--~~--r----r
- temperatura aerului exterior (Ja = +25 °C; Condina nefiind indeplinita se alege o 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0
- temperatura de intrare a gazelor in CO$ alta lnaltirne de CO$, valoare care se poa- v9 [m/s]
(Jgi = 180 °C. te determina din criteriul Di·h 25 m2, =
Fig. 5.6.13. V'iteza economicA v9
a gazelor de ardere:
Di· h r-[m_2~]---------~ D; h [m2] B = 500 ... 1 500 m~lh; H = 250 Pa;
30,0t---------------i---l ~---------~
50,0-------------< (Ja = 25 °C; a= 1,4.

10,0+-~---~--"'-.-~--.'
5,0-~------~~"------,--J 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 3+-++-JHJ--'k---+>..--P..-+'~·
1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 b v9 [m/s] 2+-~-4-~--+---+-~~+-~
a v 9[m/s] 300 500 700800 1000D; [mm]
Fig. 5.6.12. Viteza economicA v9 a gazelor de ardere pentru: Fig. 5.6.14. V'iteza economicA v9 a
a. B = 100 500 m~lh; H = 50 Pa; 8a = 25 °C; a = 1,4 gazelor de ardere la co,uri cu tiraj
b. B = 750 2 000 m~lh; H = 50 Pa; 8a = 25 °C; a= 1,4. zero la bazi.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzire

efect de tiraj variabil pe inaltirnea CO$U- Datele de calcul au fast urrnatoarele: Exemplulde calcul 2
lui $i deci la necesitatea aplicarii calcu- - patru variante de debite de gaze de Se deterrnina diametrul Di al unui
lului exact (calculul programat). ardere rezultate din procesul de com- CO$ cu tiraj zero la baza, cunoscand:
Metodica de calcul pentru optimiza- bustie din cazan: Ii' = 2 000; 3 000; - Inaltirnea cosului h = 20 m,
rea cosului tinand seama de toti facto- 4 ooo $i 5 ooo m~1ii; - debitul de gaze de ardere,
rii este inclusa in programul de calcul - o Inaltirne de CO$ h = 20 m. Ii' = 5.000 m~lh.
COS-OPT elaborat de colectivul de Din aplicarea programului de calcul Gtilizand diagrama din fig. 5.6.14,
Aparate termice de la Facultatea de automat s-au putut obtine succesiv: pentru tiraj zero la baza cosului se obtin:
lnstalatii - Bucuresti, - fasciculul de curbe reprezentand - pentru viteza v = 2,33 mis, reco-
Pentru exemplificarea rezultatelor ce diametrele D; de CO$ In functie de viteza, rnandata de STAS ~i un debit de gaze
se obtin cu programul de calcul se Micsorereadiametruluiodata cu cresterea de ardere Ii' = 5.000 m~lh se obtine un
prezinta un caz particular in diagrama vitezei nu este numai o consecinta a diametru d~ CO$ D; = 1.080 m~ sl un
din fig. 5.6.14. modflcarii vitezei ci si a modficerii tuturor tiraj net Hnet = 103 Pa.
parametrilorschimbului de caldura; - pentru conditia de tiraj zero, la
- curbele de tiraj net (Hnet) pentru acelasi debit de gaze de ardere
• debitele de gaze de ardere Ii'9o= 5.000 m~lh, se obtine:
/
1/ s:"' Ii' = 2 000 ... 5 000 m~lh si pentru - viteza v = 9, 1 mis,
cfumeniul de varlatle a diametrului - un diametr~0al cosului Di = 545 mm si
cosului Di = 300 ... 1. 100 mm; - un tiraj al cosului Hnet = 42 Pa;
I - curba de viteza v a gazelor de ar- Analizand cele doua rezultate este
'
'
'
'
'
s: dere pentru situatia
tru cele 4 debite de gaze de ardere
a~
tiraj zero. Pen- evidenta economia realizata prin redu-
cerea la jurnatate a diametrului cosului.
2 ____ .... : : E
' '
analizate punctele de functionare (ca
' ' diametru sl viteza) pentru tiraj zero sunt 5.6.6. Calculul co,urilor
' '
' ' unite cu o linie groasa pe diagrarna. pe baza normelor de mediu
7 Din analiza diagramei se observa ca:
Fig. 5.6.15. Centrale tennice - toate cosurile cu tiraj zero la baza au Actualele norme $i normative pentru
incorporate•i izolate: diametrul D; aproximativ jumatate din eel limitarea emisiilor de la centralele termice
1 - CO$; 2 - imobil. calculat cu vitezele conform STAS; impun restrictii severe in ceea ce priveste
- vitezele de circulatie a gazelor controlul poluarf si nivelul acesteia.
de ardere In CO$ sunt de ordinul
25 v9 = 8 ... 9 mis.
1200
20+------+---+-----t-1~-+2 "E
1000
100 1,....v v
0
~::::
~E 15 +----+-----11--+--+-~""""-+1,5
O>
>
90
80
70
/
ktJ-J 17~
,....I<'.'. E
800
/
I/ ,3
V'v .)
v/ v
u-
~~ u-
// vvv ~ 600 /I,//
'E60 //
-- ,v
~-- - ---
J ,
:c 50 _,... ~/ /
400
......... ..... l

2
40
30 I/
v ...
i:::;i...-
--- 200
v v.,. .....
~~ 4_ 2 ~~~
0 0 20 /t::'.
~
103 5X103 104 5X104 105 6
10 0
<l>cT [kW] 0 1000 7000 40000 100000
0 0 0 0 000 0 0 0 0 <l>cTI kW]
Fig. 5.6.16. V'lteza v9 a gazelor 0
0
0
0
0
0
0
0
000
000
0
0
0
0
0
0
0
0

•i diametrul d1 al co,ului dupi

~ C'J LO I'- OlOO
~C\J
0
'<!"
0
co
0
co
0
0
Fig. 5.6.19. Zona de influeniA a
nonnele de dispersie <l>cT (kW] co,ului asupra clidirilor vecine:
a poluantilor(S02): 1. S02 = 0,07 mglm~ - Lmax;
Fig. 5.6.18. Tniliimeaminimi a
1 - v9 = f{<Pcr); 2 - Di= f{<Pcr). 2. S02 = 0,07 mglm~ - Lmin;
co,ului h func1;iede puterea
3. S02 = 0,04 mglm~ - Lmax;
centralei Cl>CT •i de starea de poluare
a atmosferei dupi nonnele de 4. S02 = 0,04 mglm~ - Lm;n;
dispersie a poluaniilor(S02): 5. S02 = 0,01 mglm~ - Lmax;
1. S02 = 0,07 mg/m~'. 6. S02 = 0,01 mglm~ - Lm;n;
2. S02 = 0,04 mglm~, Lmin = distanta maxima;
3. S02 = 0,01 mglmN· Lma• = distanta minima.

2 Tabelul 5.6.1. Concentraime Co medii anuale misurate

in zona centralei tennice.
Zona SOx NOx praf
Fig. 5.6.17. Centrale tennice [mglm~] [mglm~] [mglm~]
incorporate•i inconjuratede alte putin poluata 0,01 0,01 0,01 ·--
>-·
imobile: mediu urbanizat/mediu industrializat 0,04 0,05 0,04
1 - co$; 2 - imobil. foarte urbanizat/foarte industrializat 0,07 0,10 0,08
 I. lnstalatii de lncalzire
f n aceste norme, pe langa prevede-
rea nivelului emisiilor sl a modului de
masurare a lor la fiecare centrala termi-
ca, este data $i metoda ad~cvata de
calcul a Inaltimii cosurilor. In aceste
conditii la determinarea Inaltimii cosului
trebuie sa se tina seama de: nivelul no-
xelor emise, suprapunerea peste alte
emisii din zona $i obstacolele la disper-
sie, vecine centralei termice.
5.6.6.1 Calculul fnjlf:imii minime
a COfUlui pentru centrale termice
;nclependente sau a/Murate
unul lmobil izolat
Schema unui astfel de amplasament
este prezentata in fig. 5.6.15.
Relatia de calcul pentru inaltirnea h a
cosului este:
h = a~ M. ~ M ~ t.T [m) (5.6.33)
m g
in care:
M- este debitul instantaneu de po-
luant [kg/h) care se stabileste in
functie de debitul normal de gaze
de ardere Mn' participatia gravi-
rnetrica de 801uant SOx, NOx si
. cenusa volanta Cpraf [mg/m~):
M = M -Cso; 10-6;
M = Mn·CNo
.·sn x
· 10-6·
'
M= Mgn·Cpraf · 10-6.
Cm - concentratia maxima adrnisa de
poluant [mg/m~];
cm= c, - co
unde:
C, - este valoarea de reterlnta:
C, = 0, 15 pentru SOx;
C, = 0, 14 pentru NOx $i
C, = 0, 15 pentru praf;
C0 - este media anuala a concentratii-
lor rnasurate in zona centralei ter-
mice (tab. 5.6.1);
/',. T - diferenta dintre temperatura de ie$i-
re T a gazelor din CO$ si tempera-
tura%edie Tam aouala a cosului ex-
. terior [K];
M9 - debitul de gaze de ardere deter-
minat pentru o functlonare in pli-
na sarcina a cazanelor, calculat la
temperatura efectiva de evacuare
a gazelor din CO$ [m3/h);
a - coeficient care tine seama de natu-
ra poluantului:
a = 340 pentru SOx si NOx;
a = 680 pentru particule solide.
Pentru calcule practice, la centralelefo-
losind pacura, pentru determinareavitezei
gazelorin CO$ si a diametrului cosclui se
poate utiliza diagrama din fig. 5.6.16
Se observa ca pentru centralele ter-
m!c: cu <!>CT = 1 ... 5 MW viteza econo-
rmca a gazelor de ardere in CO$ trebuie
sa fie cuprinsa intre 5 ... 10 mis.
5.6.6.2 Calculul fnjlf;imii minime a
COfU/ui unei centrale amp/asafj fn
subso/ul c/jdirii sau a/Murafj acesteia,
fnconjurafj de alte imobile.
Schema unui astfel de amplasament
este prezentata in fig. 5.6.17.
Calculul de stabilirea inaltimii cosului se
face utilizand aceeasi relatie 5.6.33 de la
§ 5.6.6.1 cu urmatoarele corectii:
• daca distanta D s 2·h + 10
h = h1 + 5 [m] (5.6.34);
• daca distanta d este cuprinsa in
limitele 2·h + 10 < 0 s 10·h + 50
h=~·(h
4 ,
+5)·[1- d
10·(h+5)
[m] (5.6.35)
in care:
h, - este inaltimea obstacolului eel mai
ridicat, avand o inaltime mai mare de
2 m si situat la o distanta orizontala
de CO$ inferioaravalorii 10·(h + 5) m.
5.6.7. Suprainiliarea co,ului
In calculele prezentate nu s-a verifi-
cat si intluenta emisiilor produse de
CO$ asupra zonei adiacente.
Pentru a integra CO$Ul in ansamblul
zonei este necesar sa se ia in conside-
rare o serie de parametrii care influen-
teaza functionarea cosului. Se pot
rnentiona: suprainaltarea jetului de ga-
ze de ardere la iesirea din CO$, viteza
vantului, gradientul de ternperatura a
mediului pe Inaltirne. Cosul, pe langa
rolul pe care-I are de a evacua gazele
de ardere in atrnostera, trebuie sa
protejeze mediul de poluare, fapt pen-
tru care, in unele cazuri, tnaltlmea lui
trebuie sa fie mai mare decat cea care
asiqura tirajul necesar.
Suprainaltarea cosului t.h este feno-
menul de continuare a deplasarii pe
verticala a jetului de gaze la iesirea din
CO$ datorita impulsului pe care-I are
(debitul masic x viteza gazelor la iesire)
si datorita efectului ascensional al ga-
zelor de ardere calde. Astfel, in calculul
de dispersie, nu se mai ia Inaltirnea
constructive a cosutui, ci lnaltimea
constructive + suprainaltarea:
he = h + M [m) (5.6.36).
Helatia Jui H. Stumke pentru calculul
suprainaltarii cosului este
'1h = v __. 0 , + -03/2
1, 5 _g_e
vv
65
vv ,
l (} - (} )
ge
(} ge
[m] (5.6.37)
in care vv este viteza vantului la cota de
iesre din CO$ [mis) (restulfactorilor au fost
rnentionatiin cadrul acestui capitol).
Analizand relatia 5.6.37 se observa
ca primul termen reprezinta partea
dinarnica t.h0, efectul impulsului, iar eel
Capitolul 5: Centrale termice
de al doilea termen efectul termic !'.hr
La cosurile mari, respectiv, cu dia-
metre mari, pentru a nu se produce o
deviere in jos a jetului de gaze la Iesire,
de catre vant in umbra aerodinarnica a
cosului, se recurge la rnicsorarea sec-
tiunii cosului la ieslrea gazelor, sub for-
ma de ajutaj.
Hezulta ca la stabilirea caracteristici-
lor constructive ale cosurilor (01 si h)
principalii factori sunt puterea terrnica
<PCT si starea de poluare a atmosferei.
S-au construit diagrame care pun in
l evldenta leqatura dintre puterea termi-
ca <!>CT' starea de poluare a atmosferei
si inatirnea minima h a cosului de furn.
Spre exemplificare, pentru o centrals
terrnica cu o putere <PcT = 1 ... 5 MW,
tuand in considerare ca poluant SOx
(cu limita minima de 0,01 mg/m~ si
limita maxima de 0,07 mg/m~) lnal-
tirnea minima h a cosului este cuprinsa
intre 18 sl 35 m.
Exemplul de calcul 3
Se determina Inaltirnea minima h a
unui CO$ cunoscand: puterea centralei
<PcT = 4 000 kW; combustibil pacura cu
un continut de suit S = 2,5 %, emisie
de SOx = 918 mg/m~. temperatura ga-
zelor la CO$ fJ e = 150°C; concentratia
de poluant exi§tenta in zona cm= 0,07
(mediu urbanizat).
Utilizand diagrama din fig. 5.6.18 se
obtine Inaltirnea minima a cosului
h = 32 m.
In diagrama din fig. 5.6.19 se prezin-
ta zona de influenta Lmax a cosului asu-
pra cladirilor invecinate, in functie de
puterea terrnica a centralei, conside-
rand ca poluant SOx. Se poate remar-
ca in diaqrarna ca pentru centrale ter-
mice de pana la 5 MW zona de influen-
ta este pana la 400 m, pentru o con-
centratie medie anuala in zona centra-
lei SOx de 0,07 mg/m~.
Fata de cele aratate cu privire la di-
mensionarea cosului si, in special, de
stabilirea inaltimii h aceasta trebuie sa
se faca in doua ipoteze:
• h = f (tiraj) - denumita $i inaltimea
geometrica stabilita pe considerente
economice;
• h = f (factori meteorologici)- denumita
$i inaltime de mediu, stabilita pe con-
+ 273
a
1
4
siderente de protectie a mediului.
Se ia in considerare situatia cea mai
defavorabila. f n cazul mai multor cen-
trale termice raspandite pe o arie mai
mult sau mai putin intinsa, la stabilirea
caracteristicilor constructive ale co-
$Urilor, se va avea in vedere realizarea,
in prealabil, a unui bilant de mediu,
stabilind emisiile de poluanti in aer $i
protectia calitatii aerului.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lastalatii de Incalzire

5. 7. Proteciia atmosferei
Sursele de aqenti termici sunt supuse
unor analize ecologice menite sa asigu-
re protectia zonelor protejate de actiu-
nea poluarii chimice si fonice. Prin zona
protejata inteleqand zona In care 1$i
desfasoara activitatea oamenii.
Pe de alta parte, o investitie care se
retera la aceste surse, se confrunta cu
analize ecologice In doua faze:
a. analiza ecoloqica a proiectului, ela-
borand o docurnentatie tehnica nu-
rnita ,,Studiu de impact", care poate
conduce la obtinerea unui ,,Acord de
mediu", acesta fiind necesar Autori-
zatiei de construire;
b. analiza ecoloqica a instalatiei In fun-
ctiune, pentru care se lntocme$te o
docurnentatie nurnita .Bllant de me-
diu" cu scopul obtiner!l .Autorizatiei
de mediu", piesa cornponenta a do-
sarului ce se lntocrneste pentru ob-
tinerea .Autorizatiei de functionare",
In ambele cazuri trebuie sa se verifi-
ce daca categoriile de instalatii In dis-
cutie, atecteaza sau nu factorii de me-
diu, aer,a pa, sol. Zonele de intersectie
cu calitatea factorului de mediu aer, o
constituie efluentii qazosi evacuati In
atrnostera, zgomotele $i vibratiile gene-
rate de unele componente ale acestor
instalatii.
Pentru factorul de mediu apa vor ti
analizate emisiile poluante ce rezulta la
cazanele cu conoensatie si de catre
statiile de dedurizare a apei de alimen-
tare daca acestea sunt dotate cu filtre
regenerabile.
Pentru factorul de mediu sol se vor lua
rnasorile impuse de gestionarea com-
te, regimul de inaltime al cladirilor $i
solului din vecinatate:
d. caracteristicile altor surse din zona.
Pentru a asigura necesitatile functio-
nale a cazanelor, Inaltirnea cosului de
furn se deduce lntr-o prima taza din
condltia de asigurare a tirajului natural,
pentru care vor ti utilizate prevederile
STAS 3417, care recornanda relatia de
mai jos:
H ;.., - coeficient de frecare al gazelor de
h =-------
[m]
c B
g . (pa - pg } . l60
In care:
H - tirajul total al cosului, calculat cu
relatia:
H = 1, 2 · [ !J.pcz + !J.p/;n + !J.ploc
[N/m2] (5.7.2.)
g - acceleratia gravitationala, In m/s2,
Pa = 1,243 kg/m3, densitatea aerului
exterior considerata la temperatu-
ra de + 10 °C daca centrala termi-
ca functioneaza numai iarna si
Pa = 1, 18 kg/m3 la temperatura de
+25 °C daca functioneaza si vara;
p - densitatea gazelor rezultate dupa
9
arderea combustibilului, se va
considera la temperatura medie a
gazelor evacuate; (v.tab.5.7.1).
B - presiunea barometrica locala, care
In ambele cazuri se va considera
eqala cu 760 mmHg;
1,2 - coeficient de spor care tine sea-
ma de suprasolicitarea focarului
de depunerile de praf, funingine,
In canalul de furn $i In CO$;
Tabel 5.7.1. Mirimi fizice pentru calcululpreliminaral lniliimii co,ului de
furn.
[ml [°C]
=; - pierderea de sarcina In cazan,
masurata la ieslrea gazelor din
cazan, dupa clapeta de lnchide-
re, indicate In cartea tehnica a
cazanului sau documentul de
agrementare;
h v2
!J.p"" =;.., __.E_ • .s. · P9 [N/m2] (5.7.3.]
00 2
In care:
(5.7.1.] ardere, a carui valoare se ia din fig.
5.7.8, In functie de nurnarul Re, si
valoarea medie a ruqozitatii absolu-
te E indicata In tabelul 82 din STAS
1417 sau valorile cuprinse In inter-
valul 0,035+0,04 conform recoman-
danlor de la paragraful 5.6.;
± !J.pgeom]
he - lungimea portiunilor drepte de cur-
gere a gazelor de ardere pentru
care se calculeaza pierderea de
sarcina, In [m];
D0 - diametrul mediu al sectiunii de cur-
gere a gazelor,sau diametrul hidrau-
lic echivalent, pentru portiunea de
canal sau CO$ considerata,In [m];
v0 - viteza medie recornandata In
portiunea de calcul, aleasa din fig.
5. 7 .1. luand In consideratie o lnal-
time provizorie a cotului mai mare
decat Inaltirnea cladlr!i cu 0,5 m
fata de coama acoperlsulul, res-
pectanc astfel recomandarea din
normativul 113.
v2
apfoe =II;·__!!._·
-
pg [N/m2] [5.7.4.],
2
In care:
[K] I (kg/m3] [kg/m3] [kg/m3}_
11

bustibililor lichizi si solizi In unele cazuri.

10 230 503, 15 I o,73 . 1,24 o,51
5. 7.1. lnitt:imea fi sec1:iunea
cofului pentru evacuarea
--+}------~~~---------%~~.·~;-- r: -~-·.~~---~-~-·.~-:----11' __0~,4_6
0,42 -
_
gazelor de ardere. ~_____gQ__ __ ___J70 __ 443, 15 I o,84 1,24 0,40
25 160 433, 15 I 0,86 - 1,24 I 0,38
>---~--- 150 423, 15 I o,87 -+--1~.-2·4---+--o-~.3-7~
CO$UI pentru evacuarea gazelor de
ardere, trebuie sa indeplineasca doua
Tabel 5.7.2. Volume teoreticesoecificede gaze de ardere si aer
conditii: prima sa asigure prin tiraj na-
Combustibil Vat V 1 a H
tural sau tortat evacuarea gazelor de
(Nm3Jkg],[Nm3JNm3] [Nm3Jkg],1Nm3/Nm3] (kJJkg]
ardere In atrnosfera sl a doua sa asigu-
re dispersia poluantilor In atrnosfera Solid, 0•89H.+1,65 1,4-2,0 8700
1,01 H.+0,5
pana la limita de protectie ceruta de le- In (kg) 4180 , 13000
4180 ,
qislatia pentru protectia mediului.
Tn conformitate cu prevederile art.9.70 Lichid, CLU 1,15-1,25 40350
din normativul 113, lnaltimea cosolul ce In (kg)
0,85 H. + 2 _!_J_J_ H 41800
4180 , 4180 ,
asigura evacuarea gazelor de ardere In
atrnostera se determina printr-un calcul
Gaze naturale, 1,05-1,20 49900
specific gazodinamic sl de dispersie a 0,875 H
In (Nm3) 0,725 H. + 1, 14 35800*
poluantilor continuti In gazele de ardere 4180 ; 4180 ,
avandu-seIn vedere urrnatoerele:
a. necesitanlefunctionale ale cazanelor;
GPL, H. 1,05-1,20 45150
b. continutol de poluanti al gazelor dear- l,09 H - 0,25
In (Nm3) -'-+0,25 115000*
dere; 4180 , 4180
c. parametrii meteorologici locali -
*) - valori exprimateIn kJ/Nm3.
viteza $i dlrectia vanturilor dominan-
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

~ - coeficient de rezistenta locala, care traiectorii ascendente semnul v0 - viteza de evacuare a gazelor de ar-
pentru curbe la 90° are valori cu- minus. dere in CO$, in [ m/s]. Valorile se
prinse intre 0,5 si 0, 15 functie de B - presiunea atrnosferica, [mmHg]; pot lua din fig. 5.7.1., in functie de
raportul raza de curbura /diametru Aria sectiunii cosului se obtine cu inaltirnea cotului de furn
si 3, 1 pentru dispozitive de refulare relatia: Bh - consumul orar de combustibil, in
cu jet vertical. Pentru alte valori se v [kg/s ]; [Nm3/s]
var consulta tabelele specifice pre- Ao = vgr [m2] [5.7.6.] vgt' vat - volume teoretice specifice de
zentate in volumul V. 0 gaze si respectiv de aer ne-
Autotirajul pe canalele de furn Ap geom cesar arderii, exprimate in
se calculeaza cu relatia: Vgr = [v + (a - 1) · V ] · B
gt at [Nm3/s]
h Nm3/kg sau Nm3/Nm3, dedu-
[5.7.8.] se cu relatiile lui Rosin $i
L1Pgeom = hgeom. o (Pa - Pg). ?:O sau pentru conditli de functionare: Fehling (tabel 5.7.2.).
T V rt - reprezinta volumul de gaze de ar-
[N/m2] [5.7.5.] V =V ·- [m3/s] [5.7.9.] g dere in conditii de functionare
grf gr T
in care: N luand in considerare corectia da-
hgeom - reprezinta Inaltirnea
·
canalului in care: torata raportului dintre tempera-
de furn intre cota sectiunii de a - coeficient de exces de aer, cu tura medie T a gazelor de ardere
intrare a gazelor $i cea de ie$i- valori functie de combustibilul utili- si cea in conditii fizice normale,
re. Pe traiectorii descendente zat date in tabelul 5.7.2. TN exprimate in K.
tirajul are semnul plus, iar pe Pentru calcule rapide pot fi utilizate
Tabel 5.7.3 Factori de emisie, ex, dupi AP42, pentru centraletennice. diagramele de la paragraful 5.6. sau
diagramele date de catre unele socie-
Poluant Combustibil lichid, [kq/m''] GN GPL, kq/m31 tati specializate in productia de CO$Uri
U$Or Motorina Pacura rkq/106m3N Butan" Prooan' pentru evacuarea gazelor de ardere.
802 17 s 17 s 19 s 9,6 0,005 s 0,005 s
co 0,025 s 0,60 0,05 320 0,096 0,081 5. 7 .2. Evaluarea eflueniilor
N02 4,8.;.9,6 1,50 12,60 1600 0, 12 0, 11 gazo'i emi'i 'i a concentn11:iilor
Obs. S - reprezinta continutul de suit de poluanii la emisie.
• - factorul de emisie se inrnulteste cu raportul densitatilor in stare qazoasa,
respectiv in stare lichida: Urmare a arderii combustibililor fosili
ag /o, = 2,5510,525 = 4,857.
in focarele cazanelor din centralele ter-
mice, sunt evacuate in atrnostera o se-
rie de gaze, a caror incarcare poluanta
Tabel 5.7.4.- Concentratiiadmisibilela emisie •i imisie, fmg/Nm3]
este irnportanta.
Combustibil Nivel de Pulberi co SOx NOx Evaluarea concentratiilor de poluanti
protectie
continuti in gazele de ardere, se face
Lichid Alerta 35 119 1190 315
diferit in functie de faza de evaluare a
EMISIE lnterventie 50 170 1700 450
impactului asupra mediului.
Ord.462 Gazos Alerta 3,5 70 24,5 245
Pentru faza de acord de mediu, eva-
lnterventie 5 100 35 350
luarea se face pe cale teoretica avanc
IMISIE INTERVENTIE 0,50 6 0,75 0,30
la baza date experimentale referitoare
STAS 12574 ALERTA (24h) 0,35 4,20 0,525 0,21
la factorii de emisie. In acest scop pot
ti utilizate rezultatele agrementelor teh-
nice sau norme elaborate de alte co-
munitati.cum este norma SUA codifica-
ta AP42, acceptata de catre autoritatea
90
de mediu din Romania.
Pentru faza de autorizatie de mediu,
80
evaluarea se face pe baza rnasurarilor
efectuate la centrala terrnica $i in zone-
70 le adiacente, deterrninand concentratii-
le la emisie (la cos), urrnand ca pe cale
60 analitica sau prin rnasurart sa se stabi-
leasca concentratille la imisie (in zonele
50 adiacente denumite zone protejate).
Analiza ecoloqica pentru ambele fa-
40 ze, impune determinarea concentratiilor
la emisie si imisie, urrnand ca acestea
30 viteza sa fie comparate cu pragurile de alerta
recornandata v0 deduse din normele in vigoare. In con-
20 formitate cu legislatia de mediu in vi-
goare sunt definite doua limite pentru
10 concentratiile de poluanti la emisie si
imisie: prag de interventie si prag de
alerta, Primul este normat si eel de al
doilea reprezinta 70% din pragul de
2 3 4 5 6 7 8 v0[m/s]
interventie. Pragul de alerta este limita
Fig. 5.7.1. Vll:eza de evacuare a gazelor pana la care emisiile $i imisiile in
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzire

atmosfera pot fi acceptate de catre
autoritatea de mediu.
In acest context, prin proiectarea
ecoloqica se impun solutii tehnice care
sa raspunda urrnatoarelor exigente:
a. cazanele utilizate sa dispuna de
aprernentari tehnice Insotite de bule-
tinele de anatiza, care sa contina:
• concentratiile la emisie pentru CO,
C02, NOx, SOx $i pulberi; si care sa
se situeze sub pragul de aterta de-
dus din Ord. 462/93 al MAPPM;
• randamentul termic, temperatura
gazelor de ardere $i pierderile de
sarcina pe circuitul gazelor de ar-
dere in cazan;
b. cosurile de furn vor trebui sa satisfa-
ca cerintele urrnatoare:
• Inaltirnea $i sectiunea cosului sa fie
stabilite pentru a satisface conditil-
le de tiraj, suprainaltare minima a
jetului sl dispersie corespunzatoare
obtinerii unor concentratil poluante
la sol, aflate sub pragul de alerta
dedus din STAS 12574/83, prin re-
ducerea valorii indicate in standard
cu 30%;
• prevederea punctelor de prelevare
a probelor pentru analiza compo-
nentelor poluante;
• prevederea de dispozitive de eva-
cuare cu jet vertical, solutie care
faciliteaza suprainaltarea si disper-
sia jetului de efluent gazos. Orice
alta solutie fiind in dezacord cu ce-
rintele de dispersie a poluantilor .
• prevederea posibilitatii de curatire
si colectare a depunerilor de pul-
beri pe supratetele interioare, pre-
cum si colectarea sl golirea con-
densului, care in multe cazuri poate
fi acid, trebuind sa fie neutralizat
inainte de a fi evacuat la canalizare.
• consum orar de combustibil:
lui lichid U$Or este cuprlnsa in-
tre 900 si 935 kg/m3.
date suplimentare pot fi qastte la pa-
ragraful 5.5. 1.2.
• concentratil la emisie:
c = toa Mx
x v
gr
Valorile obtinute cu relatia 5.7.13. vor
fi comparate cu valorile corespunzatoa-
re ale pragului de alerta din tabelul
5. 7.4. care sunt conforme cu prevede-
rile Ord.462 $i Ord.756 ale MMDD.,
existand obliqatia situarii sub acest
prag a concentratiilor tuturor poluanti-
lor. Contrar se schirnba combustibilul,
cazanul sau se va introduce un sistem
de depoluare.
5. 7 .3. Evaluarea concentraliilor
de poluanli la imisie.
Dispersia efluentilor qazosi in atmos-
fera are drept scop diminuarea concen-
tratiilor la imisie pana la limita pragului
de alerta dedus din STAS 12574 - vezi
tabelul 5.7.4. In aceste conditii se apre-
ciaza ca zonele protejate nu sunt afec-
tate de poluantii ernisi de catre centra-
lele termice.
Pana in prezent, rolul factorilor mete-
orologici in reducerea poluarii atmosfe-
rei, rarnane important, ei intervenind
decisiv in procesul de autopurificare
prin dispersia si dilutia poluantilor, ce
vh
I'
' -,
r----T---=:>------i~-r;-"---
..CI'
<]
-,
-,
au la baza: vantul, gradientul vertical de
temperatura, turbulenta atmosferica,
umiditatea, preclpitatille, norii $i feno-
menele macrometeorologice.
Efluentii qazosi evacuati prin cosurtls
centralelor termice sunt dispersati pe
[mg/m~] [5.7.13.] supratete mai mari sau mai mici, func-
tie de factori geometrici, dinamici $i ter-
mici, concentratlile locale ale poluanti-
lor fiind diferite daca sursa este joasa
sau Inalta.
Inaltirnea CO$U1Ui de furn trebuie Sa
satisfaca condltia: concentratiile po-
luante la imisie sa se situeze sub limita
pragului de alerta, contrar se rnajoreaza
inaltirnea pana ce aceasta conditie este
Indeplinita,
Data fiind complexitatea corelarii fac-
torilor geometrici cu cei meteorologici,
modelele de calcul cunoscute, utilizea-
za notiunea de clase de stabilitate, ob-
tinute prin compararea gradientului de
temperatura etalon (gradient adiabatic
cu valori cuprinse intre 0,6-1 °C/100 m
altitudine. Pentru detalii privind modele-
le de calcul se va consulta cursul ,,ln-
stalatli de ventilare industriala", Cap.
IV., Ed. U.T.C.B. 2000.
Estimarea concentratiilor de substan-
te poluante din atmosfera libera prove-
nite de la sursele joase se etectueaza
luand in considerare urrnatoarele ipote-
ze simplificatoare:
• ctadirile sunt paralelipipedice sl orien-
tate cu latura mare perpendicular pe
cimisie
- -r- -
IM
v0 r--Cemisi~
I
I'

-:- E
B <PCT </Jez Q)
..cc o
=
sau /:f(kg/s] sau [m~/s] s: s: Bloc :1 LO
h 0
17H; 11 ; [5.7.10.] Bloc 2
in care: x
<Per (<Pczl - sarcina termica a centralei -, -,
I
termice sau a cazanului,
I
exprirnata in kW;
17 - randamentul global al instalatiei: ~y
H; - puterea calorica lntertoara a com-
bustibilului, exprirnata in kJ/kg sau Blocl1
kJ/Nm3; I
• debitul masic de poluant emis: I Bloc 2
I x
- cazul combustibilului lichid: _J - - ,_
B I
Mx =e x ._h_
[kg/s] [5.7.11.] I
Pcomb I/ bs v
- cazul combustibilului gazos: /i /
I
Mx =e x ·B h [kg/s] [5.7.12.] I

in care:
ex - factorul de errusie dependent de / d /
/ / /
combustibilul utilizat conform ta-
belului 5.7.3;
p comb - masa speciflca a combustibilu- Fig. 5.7.2. Schema de calcul pentrusurse joase.
 I. Instaletii de Inealzire Capitolul 5: Centrale termice

directia vantului; he - Inaltirnea cosului pentru evacuarea punzatoare pozitiei punctului de

• intensitatea efluentllor gazo$i este gazelor de ardere, calculate cu calcul.
considerata constanta in timp; relatia [5. 7 .1 ]; 30
A · M · m· k
• influenta rniscarii perturbatoare a ae- t1h - supralnaltarea jetului de efluent c e [- ;')
x,
rului de la capetele cladirlor se negli-
jeaza;
gazos care se calculeaza cu re-
latia [5.7.25];
P
= 2 x

v" · x: [5.7.23.]
.
[mg/m3]

• acopertsul cladirilor se considera plat; bs - este cistanta de la sursa la latura unde:

• in dispersia substantslor evacuate de adapostita de vant a cladirii, in [ m]; Mx - debitul de poluant evacuat de
surse se iau in considerare doar influ- he1 - Inalttrnea cladirii, in [m]; sursa in mg/s;
anta vantului si a temperaturii; d - distanta rnasurata pe directla vantu- m - coeficient ce depinde de pozitia
Cazurile intalnite in practica de pro- lui intre 2 cladiri, in [ m], functie de sursei in raport cu cladirea (v. fig.
iectare se refera la surse joase sau la care se obtine clasificarea cladirilor: 5.7.3.)
surse inalte, diferentierea celor doua ti- - cladiri izolate: k - coeficient de corectie ce depinde
puri de surse, se poate face functie de d > 10·he1 - cladiri inguste, [5.7.16.] de Inaltirnea sursei in raport cu zo-
inaltimea efectiva a sursei "he/ utilizand d > B·hc1 - cladiri late. na de clrculatie $i se deterrnina din
relatiile urrnatoare: - cladiri paralele: fig. 5.7.4., in care:
Pentru stabilirea modelului de calcul d s: 10·hc1 - cladiri inguste, hc -h cl
tunctte de tipul sursei se utilizeaza rela- d s: B·hc1 - cladiri late. H,
H.lim -h
tiile de mai jos: cf

~ sursa joasa - het ~ H1;m [m] [5.7.14.] 5.7.3.1. Evaluarea concenfn1'iilor la vh - viteza vantului la inaltimea etectiva
- sursa lnalta - hef = he + t1h [m]. imisie pentnl surse joase a sursei calculata cu relatia 5.7.20.
in care H1;m reprezinta inaltimea lirnita Inaltlrnea etectiva a sursei se va cal- L - lungimea cladirii rnasurata pe direc-
functie de care sursa de poluare poate cula cu relatia: tia perpendiculara pe directia van-
fi joasa sau lnalta, aceasta putanc fi tului (v. fig. 5.7.1).
h., =he + t1h [m] [5.7.18.]
calculata cu relatiile: Pentru constante se iau valorile:
- cladire izolata: unde: A1= 2,6, A2= 55,
Hlim =0 ' 36·b s +17·h [5.7.15.]
sn - reprezinta supralnattarea jetului x1 = 1,4·L + x si x2 = 1,4·L + x,
' cl
evacuat de sursa dedusa cu rela- in care x, y - reprezinta abscisa, res-
- cladire izolata ingusta: tia 5.7.19.: pectiv ordonata punctului de calcul.
0.25
Hlim = 0, 36 · b5 + 2, 5 ·he/;
t1h = 1, 8 · 00 · Vo · To [m] [5.7.19.] 5.7.3.2. Evaluarea concemnqiilor la
- cladin paralele: vh (
T. ) imisie pentnl surse joase sau tnalte
Concemratia de substante evacuate
Hlim = 0, 36 · ( b5 + d) + he/ ;
in care: de sursele punctiforme inalte, la orice
in care: D0 - diametrul interior al sursei de eva- nivel al solului se poate calcula in ur-
cuare sau diametrul echivalent ge- rnatoarete ipoteze:
m ometric, in [m]; - estimarea concentratlel se face in re-
1,0 v 0 - viteza de evacuare in mis; (con- gim stationar:
form fig. 5.7.1.); - sistemul de coordonate x,y,z are ori-
\
0,8
-, Te - temperatura exterioara stabilita ginea in planul de la nivelul solului in
-~

0,6 conform STAS 6648/2 pentru luna dreptul sursei.

0,4
' <, cea mai calda a anului in K;
T0 - temperatura de evacuare in K .
Calculul concentratiei Intr-un punct
oarecare de coordonate (x,y,z) se face
......... ..........._
0,2 Viteza vantului v h , calculata cu rela- cu relatia:
tia de mai jos:
1-~r~r1 ·
2 6 10

Fig. 5.7.3. Coeficientul m pentru

14 b
--
hcl vh = v10 . ( ;; r [m/s] [5.7.20]
C
(x.y.z)
. =
2n ·a
M
y
'
·a ·
z
V
h
· e

surse punctHonne joase. corespunzator Inaltirmi constructive a

sursei de poluare he' cu a= 0,21+0,41
pentru zone urbane si platforme
K industriale.
Calculul concentratiel de substante [5.7.24.]
evacuate de o sursa de poluare puncti- in care:
torrna joasa, cladiri paralele, prima lata, Mx - debitul de substante nocive eva-
lntr-un punct de coordonate (x,y), se cuate de sursa de poluare in mg/s;
face cu relatia: vh - viteza vantului la Inaltimea efectiva
C(x,y) = Cm + Cp [ mg/m3] [5.7.21.] a sursei calculata cu relatla 5.7.20.
hef - Inaltirnea etectiva a sursei deter-
unde: rnlnata cu relatia 5.7.18. unde t1h
Cm - reprezinta concentratia medie ca- se calculeaza cu relatia:
racteristica tuturor punctelor din
avalul cladirii.
0,2 0,4 0,6 0,8
(H, H1) A1 ·M ·m·k
cm= v . ~. h [mg/m3] [5.7.22.]
h cl
Fig. 5.7.4. Valoarea coeficientului k.
GP - concentratia suplirnentara cores- [m] [5.7.25.]
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatil de Incalzire

in care: 5.7.4. Exemplu de cs/cul pentru

V = 0, 875 . H. =
A - coeficient functie de starea atmos- surse punctifonne joase Ji lnalte at 4180 '
ferei care are valoarea: a. Surse punctiforme joase
875
1 - pentru atrnostera neutra, Se considera o centrala terrnica cu o = O, · 35800 = 7, 49 m~lm~,
1, 1 1,2 - conditii de instabilitate, putere terrnica <Per = 1500 kW, utili- 4180
0,8 0,9 - pentru conditii de stabilitate. zand combustibil gazos, H; = 35800 var = a. vat = 1, 1. 7, 49 =
00 - diametrulsectiunii cotului determinat kJINm3, amplasata Intr-o cladire cu
prin calcul conform STAS3417; Inaltirnea he1 = 20m, cu latirnea bet= 15 = 8,24 m~lm~,
v0 - viteza gazelor de ardere in sectiu- m, pentru care se calculeaza Inaltirnea • Debitul total de gaze de ardere
nea cosului de furn (v. fig. 5.7.1.); sl sectiunea cosului sl sa se verifice in- evacuat in atrnostera:
80, ee - temperatura gazelor $i respec- cadrareain normele de emisie $i imisie.
tiv a aerului exprimate in °C; 1. Consumul de combustibil V = f
[v + (a - 1) v J · B · I:TN =
gt at h

z - Inaltirnea fata de nivelul terenului la

care este amplasat punctul in care B = <PCT = = [7,349+(1,1-1). 7,49].
h 11. H;
se calculeaza concentratia - in [m].
150 273
a , a - coeficienti de difuziune pe 1500 ·O, 044 · + = 0,552 m~ls.
= O 044m3Is. 273
Y z directlile y sl z - in [m]. 0, 95 · 35800 ' N
3. Evaluarea sectiunii sl inaltimii co-
a
Y
= [a Y1000
. (-x )b' + c ] · 1000 [
Y
m] 2. Debitul de gaze de ardere l?i aerul
necesar arderii (vezi tabel 5.7.3.)
li\Ului de tum
• Aria secttunii cosului
• Debitul de gaze de ardere
0•552
A = vgr = = 0,2208 m2
a
z
=[a ·(-x
z 1000
)b, +c ]·1000 [m]
z
V9t = 0,725 · H.
0 725
4180 ,
+ 1, 14 =
v0
cos Vo 2,5
= 2,5 mis - viteza gazelor la iesirea
[5.7.26.] = -'-- · 35800+1, 14 = 7,349 m~lm~. din CO$, conform fig. 5. 7. 1. pentru:
Constantele a, b sl c var fi alese din 4180
h =n;: 0,5m = 20,5m
tabelul 5.7.5. • Debitul de aer necesar arderii

Z [m] D E
.c
<1
Vo
Qi
.c

Fig. 5.7.5. Clase de stabilitatepentrusurse inalte.

Tabel 5.7.5. Constante necesare calcululuicoeficieniilorde difuzieav, az.

Clasa de stabilitate a x< 1 OOOm x» 1 OOOm
--~----~-------1
atmosferei a b c a b c
lnstabilitate foarte mare A ay 0,215 0,858 0 0,215 _~__ 0~,8_5_8_-+-__ 0 ___,

H~-
az 0,467 1,89 0,01 0,467 1,89 0
.__ln-s-ta_b_i_lit-a-te_B uy--· . -----~155 ---1 0,889 0 0, 155 0,889 0
az 0, 103 I 1, 11 0 1,_1_1 ---+---0-·----
lnstabilitate redusa C a 0, 105 0,903 0 05 0,903 0
d ~· 0,066 0,915 0 066 0,915 0
>----·---------·-·-~---
Stabilitate neutra D aY
-·--------------+-------
I

Q,068 -+__9. . ~.Q§._ o ._QLQ68_. _0190~--- __ Q

-+-·----+--------
_
az_ 0,0315 I 0,822 ~-- 0,0315 0,822 0
Stabilitate E (Jy ~. 0_,_05_0_-+-__ 0_,9_1_4_+--_0 -+- __ 0_,_05_0_+--_0_,9_1_4_+__ 0__ ___,
az ~ 0,0232 0,745 0 0,148 0,15 -0,126
Stabilitate foarte mare F ay ~--~0~,0~3_4_-+-_0~,~90_8~-+---o----+---~0~,0~3_4_+--_0~,~9~08_-+---0----1
az I 0,0144 0,727 I 0 0,0312 0,306 -0,017
 I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice

= 39,37 mg/N·m3 cco = 0 037 . 10-4 • 28 16 =

xyz ' r
D = 2JACOS = 2J0,2208 =
0 :rr :rr CNo = 106. MNo, = 106. 140,8·10-6 = 1,07· 10-4 mg/Nm3,
= 0,531s0,6m e v9' o,11s2
CNO, 0 037 . 10-4 • 140 8 =
=
• Tirajul natural al cosului ~ ' '
196,86 rnq/Nrn? . = 5,20·10-4 rnq/Nrn>,
so CZ
= 50 N/m2
Compararea acestora cu valori nor- Hezulta ca sl in acest caz concentra-
mate, indicate in tabelul 5.7.4. arata o tiile la imisie se incadreaza in normele
h v2
.:1p = ;.,, _£_ • - p = buna incadrare a rezultatelor. de poluare la imisia poluantilor.
/in Do 2 g
5. Evaluarea concetratillor la imisie Pentru apllcatii mai riguroase se im-
= 040. 20,5. 2,52 . 0,84 = pentru X> 1000 m sl clasa de pune utilizarea de coduri de calcul ca-
O, 2·0,6 stabilitate D cu atmosfera neutra pabile sa modeleze corect parametrii
(x=1200 m). climatici si geometrici si sa ia in consi-
= 3,59 N/m2 Coeficintii de difuzie pe directiile y si derare toate starile climatice date de
v2 2 52 z se calculeaza cu relatille 5.7.26., in clasele de stabilitate.
.:1p =
iocL-
"~·-p«<>=3 5·-'-·0
2'
84 care constantele a , b si c se iau din Valorile obtinute trebuie sa se situeze
tabelul 5.7.5 pentfu x~1000m :;;i clasa sub pragul de alerta indicat in tabelul
= 9, 188 N/m2. de stabilitate D. 5.7.4. Cornparand cele doua categorii de
valori se constata o buna incadrare in
.:1pgeom = hgeom · g ·(Pa - PJ ?:O = ay = [a (_!__)b'
y 1000
+ cy ] · 1000 = prevederile Ord. 462 al MAPPM (MMDD).
5.1. Surse joase
= 2,0. 9,81 · (1,24-0,84) =
• Se deterrnina inaltimea limita Hlim
= 7,85 N/m2• functie de care sursa de poluare poate
=[0,06B(1200)o.90B +O ·1000=
In care hgeom se admite a fi cu 2 m 1000 fi joasa sau inalta. Pentru cladirea luata
pe fraiectorie descendenta: in calcul (v fig. 5.7.2.) avem:
H = 1,2 ·[so+ 3,59+9,1ss + 1,ss] =
= 80,24 m. n; = 0,36 · {b5 + d} +he/=

= 84,75 N/m2.
• Inaltirnea cosului
a =
z
[a (_!__)b,
z 1000
+ c]·
z
1000 =
= 0, 36 · (7, 5 + 20) + 20
• Se deterrnina suprainaltarea jetului
= 29, 9 m.

84,75
sn cu relatia5.7.19, care pentru surse
h = H joase va avea valoarea:
g. (Pa -p l~O 9).
9,81·0,4
+031s(::)""' o] + 1000. .:1h = 1 80 vo (To )0.2
, o
vh
T
= 21,6 m. c
Valoarea respecta conditia ca = 36,59 m.
2'5
aceasta sa dopaseasca cu 0,5 m Concentratia de noxe in punctul de =18·05· ·(423)0.2 =125 m
coordonate (xyz) se calculeaza cu rela- ' ' 2,31 302 '
Inaltimea cladirii,
4. Evaluareaconcentratlllor la emisie tia 5.7.24.: 0.2
$i incadrareain normele de emisie v, = v,o. ;~ )
(
• Evaluarea debitelor masice de po- C Mx . exp _.!_(_r_)2 .
luanti continuti in gazele de ardere xyz 2na . (J . v 2 (J
y z n y 20;:0f2
Evaluarea debitelor masice "M/ se = 2 .( = 2, 31 mis.
1 (z _ h )
2
va face cu expresia 5.7.12. luand in 1 z-h
2 ~ 2 ----;;:
2
considerare factorii de emisie din tabe- ·exp - · exp -
( )
lul 5.7.3. • Se deterrnina inaltimea efectiva a
sursei "he/' cu relatia:
M =e ·Bh =9•6·0044=
so, so, 106 ' Mx hef =r.: .:1h = 20,5+1,25 = 21,75 m
2:rr. 80,24. 36,59. 2,68
= 0,4224· 10-6 kg/s, Deoarece hef < H1;m sursa punctifor-
ma este joasa, concentratia poluantului
M
co
=e
co
·Bh =320·0044=
106 ' . exp [- .!_ (-0)2] . la imisie se face cu expresia:
2 80,24
Cxy=Cm+Cp,
= 14,08· 10-6 kg/s,
1600
. ex _ l.(10 - 50, 407) 2] · valorile constantelor sunt cele din
M N02 = eN02 · Bh = · o ' 044 = p 2 36,59 expresiile 5.7.22. sl 5.7.23.
106
= 70,4· 10-6 kg/s.
• Evaluarea concentratiilor la emisie
se va face cu relatia 5.7.13.
-1-w3~.~~ n-
-~x-
M
· 1 · 1 83 · 0 1
2

=
c

=
mx
=A,·m·k·M
vh . L. hd

2,6·1·0,38
2,31·100·20
·M'
x

x
=

C =
106 . Mso2 =
106 . 0, 8448 · 10-6 4,94 · 104 ' '
= 551·10-4M'
so, v!T o, 11s2 = o ' 031 · 10-4 • Mx
' x

1, 18 mg/N·m3 Pentru cei 3 poluanti se obtln valorile m = f (_!!._) = 30 = 1, 5 ->fig. 5.7.3 ->
de mai jos: he/ 20
C = 106 . Meo = 106 . 28, 16 · 10-6
co v 0 7152
c'":xyz
= 0 037. 10-4 • 0 8448 =
' '
!T '
-> m = 1
= 0,0314· 10-4 mg/Nm3,
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lncalzire

var = a . vat = 1, 1 . 7, 49 =
H- =
her - hc1 21,75 - 20 h = H
1
Hlim - he! 29,9- 20 = 8,24 m~lm~.
• Debitul total de gaze de ardere
g . (pa - pg ) . 7~o
1.75
= = 0, 176 ~ k = 0, 9 evacuat in atrnosfera
9,9 104, 86 =
35,78 m
9,81·0,40
(vezi fig. 5.7.4.)
vg.- =[v +(a-1)v ]·a!_=
gt at hTN Se adopta o inaltirne mai mare decat
A · M · m· k r--1;,~1 = cea necesara acoperirii tirajului,
C =
p
2
vh · x: ·e 2
= [1,379+(1.1-1). 7,49].
he = he! + 0, 5 =
·O 088. 150 + 273 = 43, 2 + 0, 5 43, 7 m.
e r-3E(]
= =
55·M' ·1·0 9
x2
=

23, 1 ·
x

x: , • = '
= 1, 104 m~/s.
273
4. Evaluarea concentratillor la emisie
sl incadrarea in normele de emisie

I- I = 30y2
3. Evaluarea sectlunil :;ii inAltimii Suprainaltarea jetului ,.!'.h"
55. 1·0,9 . )(22 cosulul de tum
=
23, 1 · x: ·M
x
·e
• Caracteristicile
cosului de furn
geometrice ale 1 5 ·D
' 0
·Vo
vh
+

1' 104 !'.h = A +O, 997 · 10-2 ·

A = Vil' = = 0 1788 m2
M .1 5 , ,
= 2,286.
x: ,
cos Vo
-02 . vo .
0 V
(e - 8 )
O e
2 h

D = 2)Aeos =
5.2. Surse inalte cos Jr
Se considera o cladire cu regim de 1,5. 0,55. 2,68 +
Inaltirne P+15: 2)0•2:08 = 0,531 = 0,6 m.
=A +0,997 -10-2 · 0,552 ·
he/= 16 X 2,70 = 43,2 m,
avanc dimensiunile: • Tirajul natural al cosului . _5_. (150 - 32)
L = 50 m, bef = 20 rn,
centrala terrnica avand o putere
=: = 50 N/m2
2,686

terrnica de 3000 kW, restul parametrilor

!'. . - Ji. he . v2 = A(1,538 + 0,664) = 2,202A
climatici $i termici rarnan aceeasi ca la P,," - d Pg
2
pct. 5.1. 52
0.2

1. Consumul de combustibil = 0, 040 ·

43•
l. · 0, 87 = 34,56 N/m2. v - v . he
2·0,5 h - IO 10 )

r
(
B = <!>CT = 3000
Ji.= 0,035 -i- 0,040
h "Y/ · H, 0, 95 · 35800 4~:0 2
he = he/ + 0,5 m = = 2. ( = 2,68 m.
= 0,088 m~/s. = 43,2 + 0,5 = 43,7 m.
2. Debitul de gaze de ardere sl aerul v2 52
necesar arderii Ap - '\' 1: . p = 3 5 . - . 0 87 = - pentru atrnostera neutra:
loe-L'='2g '2'
• debitul de gaze de ardere !'.h = 2,202 (A = 1)
= 38,06 N/m2. - pentru conditii de instabilitate:
V = 0,725 · H. + 1 14 = ah = (1, 1+ 1,2)·2,202 (A = 1,2)
gt 4180 , ' B
!'.pgeom = hgeom. g. ( Pa - Pg ) . = - pentru conditii de stabilitate:
725 760
= O, . 35800 + 1, 14 = !'.h = (0,8+0,9)-2,202 (A = 0,9)
4180 = 2,0. 9,81 · (1,24 - 0,87) =
Considerand her= he + !'.h [m]
= 7,35 m~lm~; = 7,26 N/m2. se calculeaza her:
• Debitul de aer necesar arderii H = 50 + 34,56 + 38,06 + 7,26 = - pentru atrnostera neutra:
= 129,88 N/m2 hef = 43,7 + 2,202 = 45,9 m.
V = 0, 875 . H. = 0, 875 . 35800 =
• Inaltirnea necesara a cosului de
at 4180 ' 4180
furn pentru satisfacerea tirajului - pentru conditii de instabilitate:
= 7,49 m~/m~;

Fig. 5.7.6. Experiment privinddifuzia cu he=100 mm. Fig. 5.7.7. Experiment privind difuzia cu he=50 mm.
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 5: Centrale termice

5. Evaluarea concentratiilor la imisie CNO, = 0 188 . 10-• . 140 8 =

hef ={1,1+1,2}·2,202+hc =
pentru x > 1000 m sl clasa de sta-
1 1
)(YZ

= 43,7 + (o,9 · 2,202) = 46,34 m bilitate D cu atmosfera neutra = 26,47· 1(F4 mg/N·m3.
(x = 1200 m). Hezulta ca $i in acest caz concentra-
- pentru conditii de stabilitate: tlile la imisie se lncadreaza in normele
hef = {0,8 + 0,9} · 2,202 +he= a
y
= [a y
(~)b'
1000
+ c ] · 1000
y
= de poluare la imisia poluantilor.
Pentru aphcatf mai riguroase se im-

-[0.068r::r. oJ
= 43,7 + (o,9 · 2,202) = 45,68 m. pune utilizarea de coduri de calcul ca-
pabile sa modeleze corect parametrii
Deci pentru toate clasele de stabilita- 1000 _ climatici si geometrici $i sa ia in consi-
te este indeplinita conditia het < Hlim, derare toate starite climatice date de
ceea ce permite utilizarea modelului de = 80,24 m, clasele de stabilitate.
calcul cu relatia 5.7.24. Pot fi efectuate studii experimentalefo-
• Evaluarea debitelor masice de po-
luanti continuti in gazele de ardere lu-
a
z
= [a z
(-x )b' c ] ·
1000
+
z
1000 = losind modelareahidraulicacornpatibllacu
cercetarilein tunele aerodinamice.
and in considerare factorii de emisie in- Un studiu experimental de difuziune
cadrati in tabelul 5.7.2.

M. so, -- eso, · B
h
=
9•6
106
· 0,088 =
[o.031s(::r. oj 1000.
a poluantilor proveniti de la o centrala
terrnica arnplasata in localitatea Greno-
ble, care a urrnarit determinarea inalti-
= 36,59 m, mii optime a cosului pentru satisface-
= 0,8448· t(F6 kg/s, rea conditiilor de dispersie in condltiile

M
.
co
= eco · Bh = -
320
106
· 0, 088 = c xyz
M, . J~(~r] atmosferei adiabatice pe o rnacheta la
scara 1:1000 in conditille urmatoare:
2:rra y ·a z
·v h • inaltimea cosului a avut 4 valori:
= 28, 16· 10·6 kg/s, 30, 50, 75, 100 m in natura:
• debitul efluentului gazos: valori
M.NO, = eNo, .

= 140,8· t(F6 kg/s.

B
h
=
1600 · 0,088
106
=
· / Jw:.:·n J•i'.:·nj. rnentinute constant pentru toate
experimentele (in natura 117m/s, in
model 2,5 cm/s);
• Evaluarea concentratiilor la emisie • viteza vantului utilizat in tunelul ae-
se va face cu relatia 5.7.13. rodinamic a tost de 5 cm/s pana la
M
M
• ·e
1-~(sa.£12J] . 25 cm/s;
Cso, = 106 . ;o, = 2:rr. 80, 24. 36,59. 2,68 • viteza de injectie in CO$UI de furn a

l
gr fost de 5 cm/s;
Fotografiile efectuate pentru o inalti-
= 106 . 0, 8448. 10-6 = 0 765 mg/N·m3 me de CO$ de 50 mm sl o viteza de
1, 104 ' '
[ -~rl0-50."E!l']
2 36,59
[-~rf!J::. .•3.2l']
2 36.59 evacuare de 5 cm/s, un raport:
· e ·e =
M ( v
cco =
6
10 .
v
........fQ. = .s:
v0
= 1, 1 si h = 100 mm,
gr

28 16. 10-5 M si raport:

= 106 · ' = 25 5 mg/N·m3 -~·- · 1·(0,0618+0,311) =
1, 104 ' ' 4,94 ·to• vh = 1 14
= o r 188 · 10-• · Mx v ' '
0
M
cN02 = 106 .~
vgr = sunt prezentate in fig. 5.7.6. $i 5.7.7.
Pentru cei 3 poluanti se obtin valorile
1408·10-6
de mai jos:
= 106 · ' = 127 54 mg/N·m3. cso, = 0 188 . 10-• . 0 8448 =
1, 104 r xyz ' '

Compararea acestora cu valorile = 0, 1588· 1(F4 mg/N·m3,

normate, indicate in tabelul 5.7.4. arata Ceo = 0 188 · 10-• · 28 16 =
o buna incadrare a rezultatelor. xyz ' '

= 5,29· 1(F4 rnq/Nrn",

 Capitolul 5: Centrale termice
5.8 Sisteme de reglare
automati pentru centrale
tennice.
5.8.1 Elemente generale: rol,
principii,funct:ii, metode de
reglare automati.
Rolul reglarii automate este rnentine-
rea automata (fara interventla omului) la
o valoare prescnse (fixa sau variabila
dupa program) a unei rnarirni fizice (ma-
rime reglatii), indiferent de variatia el-
ementelor perturbatoare (perturbati1).
In cele mai multe cazuri, sistemele de
reglare automata (SRA) realizeaza:
• rnasurarea valorii marirnii reglate,
• compararea acesteia cu valoarea
prescrisa $i
• ectiunee asupra unei rnarirni reglante
(prin intermediul unui organ de re-
glare) pentru a elimina diferenta con-
statata (fig. 5.8.1).
Rolul de reglare al unui SRA asupra
unui sistem de Incalzire (Si) nu poate fi
indeplinit decat in conditllle in care SRA
este adecvat caracteristicilor Si, daca Si
este corect dimensionat $i realizat (de
exemplu echilibrat hidraulic) si daca
functioneaza in limitele prescrise.
Principalele functii ale SRA utilizate
pentru Si sunt:
• regla'ea (mentinereaautomata a miirimii
reg/ate la o va/oareprestabilitii);
• programarea (modificarea automata in
tunctie de timp a valorii prescrise du-
pa un program prestabili~;
• optimizarea (stabi/irea automata a co-
menzilor ce permit optimizarea unei
merim! - de exemplu consumul ener-
getic, costul energiei consumate, etc.);
• protecna (b/ocarea sau oprirea auto-
mata a instalatiei sau a unei parti a
acesteia, in caz de perico~;
• semnalizarea (avertizarea automata la
depasirea limitelor impuse).
Metodele de reglare automata utiliza-
te in Si sunt:
1. Reglarea in circuit inchis (sisteme
cu reectie inverse sau ,,feed back
loop''· SRA mascara variabila controla-
ta, o cornpara cu valoarea prescrisa $i
cornanda actiunea de corectle asupra
rnarirnii reglante in functie de diferenta
constatata, Sistemele in circuit inchis
sunt precise (deoarece tin cont de influ-
enta perturbatlllor) dar lente (reactionea-
za doar dupa ce perturbatia $i-a tacut
efectul asupra marirnii reglate), putand
conduce la o functionare instabila,
Exemple de sisteme de reglare auto-
mata in circuit inchis:
• functionarea unei microcentrale de
apartament cu termostat de arnbianta:
reglarea temperaturii aerului interior
(dintr-o incapere considerate reprezen-
I. lnstalatii de lncalzire
tativa pentru restul incaperllor) se face termostat (valoare reqlata) $i tempera-
prin actiunea termostatului de ambianta tura aerului prescrisa de utilizator pe
asupra arzatorului (prin comenzi pornit- termostat (fig. 5.8.2).
oprit) in functie de valoarea diferentei • Functionarea unui preparator de
intre temperatura aerului sesizata de apa calda de consum cu acumulare, cu
i r---- SRA
.-.------
u
I) EE +-m...,.E>--+I SR (PR)+-1 ~-+YI)_,.__
~ORA
~~
Fig. 5.8.1 Reglarea automatA a unui sistem: schema de principiu.
SRA - sistem de reglare automata; DRA - dispozitiv de reglare automata; EE -
element de executle: SR (PR) - sistem reglat (proces reglat); i - rnarirne de intrare
(rnarirne prescrisa): u - rnarirne de cornanda: m - rnarlrne de executie (marirne
reqlanta); y - rnarirne de iesire (rnarirne reqlata): r - cale de reactie (rnasurare).
I -PS
Semnal de ~ -· ~ ... - ----- -- - - · --1
comandii -, L!iJ r.."
,Semnal de
rnasura
n==============;ij
CZ
C&l· ···-j
'1
®
m=ct.
Fig. 5.8.2 Reglarea automatA in circuitinchis:reglarea temperaturiiaerului
interiorprin aetiune (pomit-oprit)asupra arzitorului unui cazan de
preparare a agentului tennic de incilzire.
R - regulator; Si - detector de temperature aer interior; Cl - corp de incalzire:
CZ - cazan; Az - arzator (element de executie): e; - temperatura aerului interior
(rnarirne reqlata); FCI - flux termic emis de corpul de incalzire (rnarirne de re-
glare); P - pierderi de caldura catre exterior (perturbatie): A0 - aporturi de caldura
din exterior (perturbatie): A; - aporturi de caldura de la surse interioare (pertur-
batie), ed: temperatura agentului termic la intrarea in Cl (rnarirne de cornanda);
m - debit de agent termic primar; PS - valoarea presetata a rnarirnii reglate.
ACC
-;;,eACC
PACC
··-PS
y
CoMondo § ·· ·1. p
(0-1) "-:::::
Mp
Mp-:-
Fig. 5.8.3 Reglarea automatA in circuitinchis:reglarea temperaturiiapei
calde preparate intr-un schimbltor cu acumulare, prin aciiune (pomit-oprit)
asupra pompei de circula~e a agentului tennic primar.
R - regulator; Sxcc - detector de ternperatura apa calda (imersat); PC - pornpa
de circulatle agent termic primar (element de executie): Pxcc - preparator apa
calda de consum cu acumulare; <l>s - flux termic emis de elementul Incalzltor
(rnarirne de reglare); ACC - apa calda de consum; Ar - apa rece; 8Acc -
temperatura ACC (marlmea reqlata): SAR - temperatura AR; Sci - temperatura
agentului termic Incalzitor: P - pierderi de caldura: ms - debit de ACC; mp -
debit agent termic Incalzitor: PS - valoarea presetata a marimii reglate
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 5: Centrale termice

termostat imersat (fig. 5.8.3): reglarea intrare fiind bine cunoscuta (descrisa este cunoscut. SRA In circuit deschis au
temperaturii apei calde de consum din prin corelatii prestabilite), SRA mascara avantajulrapiditatii (reactioneaza odata cu
acumulator se realizeaza prin actiunea rnarirnea de intrare In proces pentru a aperitia perturbatiei) si al stebilitatii, dar
termostatului de imersie care cornpara stabili (pozitiona) rnarirnea de iesire (ma- sunt insensibilela alte perturbatii.
temperatura sesizata a apei menajere rimea de reglare), pe baza corelatiei Exemple de sisteme de reg/are auto-
cu temperatura prescrisa de utilizator $i predeterminate dintre rnarirnea de intra- mata In circuit deschis:
comanda pornirea-oprirea pompei de re $i marimea de iesire, fara a se tine • functionarea unui sistem de incalzire
agent termic primar (la aparatele cu ser- cont de rnarirnea reqlata (sistemul nu cu centrala terrnica de cladire si radia-
pentina) sau a arzatorului preparatorului este sensibil la eroarea sa). Acest pro- toare, cu regulator functie de tempera-
(la aparatele cu lncalzire drecta), cedeu se bazeaza pe posibilitatea pres- tura aerului exterior (fig. 5.8.4): reglarea
2. Reglareain circuitdeschis(sisteme tabilirii unor legi fizice care coreleaza temperaturii aerului interior se face prin:
cu resctie tneinte sau ,,feed forward rnarirnea perturbatoare cu rnarirnea de rnasurarea temperaturii aerului exterior
loop"): este un caz particular al reqlarii reglare si se aplica atunci cand pertur- (considerata ca rnarlrne de intrare, care
In circuit lnchis, la care leqatura inversa batiile sunt masurabile, au efecte pre- reftecta rnarirnea pierderilor de caldura
(calea de reactie) a fost suprirnata: reac- ponderente asupra rnanrnii reglate, iar $i deci sarcina terrnica a sistemului de
tia sistemul reglat la variatia rnartrrui de efectul acestora asupra rnarimii reglate Incalzire), determinarea temperaturii ne-
cesare a agentului termic de Incalzire
(dupa o lege de reglare prestabilita- gra-
fic de reglaj) si actiunea asupra organu-
lui de cornanda (termostat de cazan sau
vana de amestec) pentru obtinerea tem-
peraturii dorite pentru agentul termic li-
vrat corpurilor de Incalzire, Variatia tem-
p
peraturii agentului termic conduce la
modificarea puterii emise de corpurile
@ de Incalzire, In corelare cu variatia pier-
derilor de caldura spre exterior (induse
<Dc1
de variatia temperaturii aerului exterior).
• Functionarea unui sistem de Incalzi-
re cu abur de joasa presiune: controlul
Fig. 5.8.4 Reglarea automati in circuitdeschis: reglarea indirectl a caldurii livrate aerului interior prin rnasu-
temperaturiiaerului interior,prin compensarea pierderilorde cildura rarea temperaturii aerului exterior
variabile, in funciie de valoarea 0e, prin aciiuneasupra arzitorului unui (considerata marirne de intrare), deter-
cazan de preparare a agentului termic de incAlzire. minarea timpului de functionare al arza-
R - regulator; Se - detector de ternperatura aer exterior; Cl - corp de lncalzire: torului generatorului de abur, pentru
CZ - cazan; Az - arzator (element de executle): 8e - temperatura aerului exterior rnentinerea presiunii (rnanrnea reqlanta)
(marirne de intrare); 8; - temperatura aerului interior (rnarirne reqlata): <l>c1 - flux la valoarea necesara (fig. 5.8.5).
termic emis de corpul de Incalzire (rnarime de reglare); P - pierderi de caldura 3. Reglarea combinata: este repre-
catre exterior (perturbatie); Ae - aporturi de caldura din exterior (perturbatie): zentata prin sistemele de reglare auto-
Ai - aporturi de caldura de la surse interioare (perturbatie): 8d - temperatura mata care cornblna metoda de reg/are
agentului termic la intrarea In Cl (rnarlme de cornanda); m - debit de agent In circuit deschis (eventual integrand $i
termic lncalzitor: f - functie de reglare; Sd - detector de ternperatura agent alte corelatii - legi de reglare - pentru
termic; R - regulator; Po - pornpa de circulatie. mai multe rnarirni de intrare, de exemplu
efectul vantului si al radiatiei solare, ala-
turi de influenta temperaturii aerului ex-
ab. ed. terior), cu reg/area In circuit inchis: ast-
fel, regulatorul sistemului include si legi
fizice care exprirna influenta rnarirnii de
intrare asupra marirnii reglate: regulato-
p=f(9e) rul prirneste deci In acest caz si infor-
l :--- rnatia asupra valorii rnanrnii reglate,

Semnal de

cornanda Tf '·,· .. ,
0~- care este introdusa In calculul de deter-
minare a marirrui de reglare. Se obtin
astfel rezultate bune pentru cazurile In
care sistemul reglat este supus la per-
<, __ v
1 turbatii importante datorate mai multor
···1 marirni de intrare (cu actiune cunoscu-
. ~· 0 ta), $i pentru care timpii de intarziere
Az~~~
sunt mari. Un exemplu de sistem de re-
glare automata combinat II reprezinta
Fig. 5.8.5 Reglarea automati in circuitdeschis: reglarea indirecti a functionarea unui sistem de Incalzire cu
temperaturiiaerului interior,prin meniinerea presiunii aburului produs de centrala terrnica de cladire cu regulator
cazan la valoarea necesara, funciie de 0e, prin aciiuneasupra arzitorului functie de exterior si cu corectie pentru
cazanului. temperatura aerului interior (fig. 5.8.6):
CZ - cazan abur; Az - arzator (element de executle): R - regulator; Se - detector reglarea temperaturii aerului interior se
de ternperatura aer exterior; Cl - corp de incalzire: Ps - detector presiune abur; face prin masurarea temperaturii aerului
ab - conducta abur; Cd - conducta colectoare condens; mab - debit de abur; exterior (considerata ca rnarirne de in-
Tl - timp functionare arzator: p - functie de reglare.
trare) si a temperaturii aerului interior
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala~ii de Incalzire

(marlrne de corectie), determinarea gulatoare mai complexe $i invers (vezi 5.8.2.2 Organele de detecfie (traduc-
temperaturii necesare a agentului termic tab. 5.8.1). Alegerea diferitelor regula- toarele) sunt elementele prin care se re-
de Incalzire (dupa o lege de reglare toare progresive depinde de gradul de alizeaza achizitia de informatii (rnarlrn: fi-
prestabilita) si ectiunee asupra organului dificultate al circuitului de reglare. zice rnasurate cu ajutorul detectoarelor
de cornanda (termostat cazan sau vana
de amestec) care actioneaza asupra PS
rnarirnii de reglare (temperatura agentu- Se~ 8e v Functie dee f(S e)
lui termic la intrarea In corpurile de ln-
calzire), pentru obtinerea temperaturii ~""~ ~o~' ;
prescrise a aerului interior. In multe ca-
zuri regulatorul are inclus si un algoritm , I rr=========o ~
de autoadaptare, prin care, dupa cateva CZ
y ;, P Si I
zile de functionare, stabilsste cea mai
potrivita curba de reglare pentru rnenti-
j Ae 0- J
nerea rnarimii reglate la valoarea pres- ®
crisa (regulator autoadaptativ). Wcr
Un alt exemplu (fig. 5.8.7) se refera tot
la funcnonarea unui sistem de lncalzre
cu centrala terrnica de cladire cu regula-
tor functie de exterior (si care deterrnina Fig. 5.8.6 Reglarea automati combinati: reglarea temperaturii aerului
valoarea necesara a temperaturii agen- interior, prin compensarea pierderilorde cilduri (P) variabile, in funciie de
tului termic la intrarea In corpurile de valoarea Se, prin actiune asupra arzitorului unui cazan de preparare a
incalzre), peste care este ,,suprapus" un agentului termic de incilzire, cu compensare de rezultat prin sonda de
alt sistem de reglare (In circuit lnchis) cu temperaturi a aerului interior.
actiune locala, reprezentat de robinetele CZ - cazan; Az - arzator (element de executie): Cl - corp de lncalzire: R - regu-
de reglare termostatice amplasate pe lator; Se - detector de ternperatura aer exterior; Si - detector de temperatura
fiecare corp de incalzire: aceste regula- aer interior; Sd - detector de temperatura agent termic; 8e - temperatura aerului
toare locale au rolul de a recupera apor- exterior (rnarirne de intrare); ei - temperatura aerului interior (rnarirne reqlata): 8d
turile gratuite de caldura (din lnsorire sau - temperatura agentului termic la intrarea In Cl (rnarlrne de cornanda): <1>c1 - flux
din aporturi de la surse interne) si de termic emis de corpul de incalzire (rnarirne de reglare); P - pierderi de caldura
asemenea de a realiza o reglare dife- catre exterior (perturbatle): Ae - aporturi de caldura din exterior (perturbatie): Ai
rentiata lntre incaperi. - aporturi de caldura de la surse interioare (perturbatie): m - debit de agent
termic incalzltor: f - functie de reglare; Po - pornpa de circulatie.
5.8.2 Elemente componente ale
unui SRA: regulatoare, :
traductoare1 organe de reglare Se ~ 8 Functie de
(vane, servomotoare1 robinete I ~ - e_ I i reglare - 8d=f( 8e)
Lf; v v
termostatice). [R),
T~ I
Principalele echipamente care com-
pun un SRA sunt: regulatoarele, organe-
le de detectie, organele de actionare
~ czj' l ~
(reglare).
5.8.2. 1 Regulatoarele (controllerele) sunt
~~ £' 9sd

echipamentele care pre/ucreazflinformatia

primita de la detectoare, compara valorile
rnasurate cu valorile presetate, calculeazfl,
amplifica si emit semnalul de comende
cafre organul de reglare.
Regulatoarele pot fi clasificate:
• dupa natura marimii reglate (tempera-
tura, presiune, umiditate, etc.),
• oupa natura ordinului de comanda
(regu/atoare cu ectiune discontinue -
bipozitionale, rnultlpozitionale, crono-
proportionate, regulatoare cu ectiune
continua - progresive, proportionale,
integrale, proportional-lnteqrale, pro-
portional-integral-derivative) sau
• dupa natura energiei utilizate (regula-
toare cu energie auxiliara, regulatoare
fara energie auxiliar;i).
Fiecare tip de regulator (respectiv
mod de reglare) are avantaje si dezav-
antaje, utilizarea unuia dintre acestea
depinzand de caracteristicile proceselor
(sistemelor) reglate. In general, siste-
mele cu reglabilitate slaba necesita re-
I ~ 8d=var.
m=ct.
Fig. 5.8. 7 Reglarea automati centrali in circuitdeschis, combinati cu
reglarea locali in circuitinchis:reglarea temperaturii aerului interior, prin
compensarea pierderilorde cilduri (P) variabile, in func1:iede valoarea Se,
prin ac1:iuneasupra arzitorului unui cazan de preparare a agentului termic
de incilzire.
CZ - cazan; Az - arzator (element de executie): Cl - corp de incalzire; R - regulator
cazan; Rt - regulator termostatic; Si - detector de temperatura aer interior; Se - de-
tector de temperature aer exterior; Sd - detector de ternperatura agent termic du-
cere; 8e - temperatura aerului exterior (marime de intrare); 8i - temperatura aerului
interior (marirne reqlata); 8d - temperatura agentului termic la intrarea In Cl (rnarirne
de cornanda); <1>c1 - flux termic emis de corpul de lncalzire (rnarlrne de reglare); P
- pierderi de caldura catre exterior (perturbatie); Ae - aporturi de caldura din exterior
(perturbatle); Ai - aporturi de caldura de la surse interioare (oerturbatle): m - debit
de agent termic lncalzltor: f - functie de reglare; Po - pornpa de circulatie,
Tabelul 5.8. 1 Alegerea modului de reglare in functie de reglabilitatea sistemului.
Realabilitatea sistemului I Buna I Satistacatoare I Slaba
Gradul de dificultate I A.:s 0.2 I A.~ 0.20-0.3 I A.>0.3
Moduri de reqlare I 2Tr. P. PIO I Pl. PIO I PID. P+PI
2TR - regulator bipozi\ional; P - regulator cu actiune proportionala: Pl - regulator de actiune
proportional-inteqrala; PIO - regulator de actiune proportionala-inteqrala-derivativa
 I. lnstala,ii de lnealzire
sau parametri mtrodusi de utilizator) $i
transmisia acestora catre regulatoare.
Traductoarele sunt dispozitive care au
rolul de a stabili o corespondenta intre
rnarirnea de masurat $i 0 marirne ex-
ploatabila de catre echipamentele de
achizitie si de prelucrare de date. Tra-
ductoarele sunt alcatuite in general din-
tr-un element sensibil (detector) - care
transforma rnarirnea de masurat intr-o
rnarime interrnediara - si convertorul de
ieslre (adaptor) care transtorrna rnari-
mea interrnediara intr-o rnarirne de ie-
sire U$Or exploatabila de catre restul
sistemului de reglare automata.
Traductoarele sunt elementele sensi-
bile incorporate in sonde. Detectoarele
convertesc rnanrnlle fizice masurate in
rnarirni analogice, exploatabile de catre
aparatele de achizitie.
Principalele tipuri de detectoare utili-
zate in tehnica lncalzirii sunt cele pentru
temperatura, umiditate, presiune, starea
mediului exterior sau interior $i detec-
toarele de prezenta.
5.8.2.3 Organele de reglare (executie)
reprezinta elementele prin care se actio-
neaza asupra rnarirnf de reglare.
• MotoErele (servomotoare/e) pot ti cla-
sificate dupa energia de ectiorere (fara
energie suplimentara de actionare, res-
pectiv cu energie exterloara de actionsre
- elecfrica, pneumatica sau hidraulica).
Caracteristicileprincipale ale servomot-
oarelor sunt: cursa (deplasarea sau un-
ghiul de rotatie realizat), timpul de inchi-
dere/ deschidere (timpul necesar pentru
efectuareacursei de reglare),cuplul (torta
disponioila la arborele motoru-lui), tipul de
asigurare la intreruperea accicentala a
energieide actlonare (aferentvanelor nor-
mal deschise, respectiv normal inchise).
Servomotoarele pot fi echipate supli-
mentar cu contacte auxiliare (contacte
inversoare sau comutatoare utilizate
pentru semnalizare sau pentru comanda
altar echipamente), limitatoare de cuplu,
indicatoare de pozitie, dispozitive pentru
cornanda rnanuala,etc.
a
b
d e
Fig. 5.8.8 Tipuriconstructivede vane
a - vana cu sertar; b - vana fluture, c - vana cu sector, d - vana cu ventil
si scaun, e - vana cu ventil dublu, f - vana rotative.
Capitolul 5: Centrale termice
• Vanele (robinetele) de reg/are sunt
elemente de actionare asupra marimii
de reglare (debitul sau temperatura flui-
dului) (fig. 5.8.8).
Vane cu ventil $i scaun (vane cu su-
papa): pot ti vane cu scaun simplu sau
dublu. Vanele cu scaun dublu sunt mai
U$Or de actionat decat cele cu simplu
scaun, insa etanseitatea acestora este
mai greu de realizat. Dupa forma ven-
tilului putem lntalni: vane cu ventil fusta
(cu rolul de a ghida ventilul in scaun pe
toata cursa, si de asemenea de a con-
duce debitul prin orificiile fustei: prin
profilarea speciala a acestor orificii se
pot obtine diferite forme ale caracteris-
ticii hidraulice a vanelor); vane cu ventil
profilat (plin): caracteristica hidraulica a
vanei este definite de forma ventilului.
Vane fluture: elementul mobil de in-
chidere este un disc care se roteste 80-
850, rnodificand sectiunea de trecere a
vanei. Sunt vane cu doua cai, utilizate
ca vane de izolare (inchis, deschis) da-
torita caracteristicii hidraulice nepotrivite
pentru reglare.
Vane cu ventil tip sector au ca ele-
ment mobil o piesa cilincrlca cu canale
profilate, cu trei cai, Sunt utilizate pentru
montajul ,,In amestec", ca vane ameste-
catoare pentru instalatiile de incalzire,
sau pentru montajul ,,in repartitie", ca
vane de deviere.
Rolul vane/or de reg/are in tnetsistie:
reglarea puterii termice livrate de un
schirnbator de caldura se poate realiza
prin intermediul vanelor de reglare prin
trei metode:
- reglarea prin verietie debitului de agent
termic primar ce strabate schirnbatorul
(in conditlile unei temperaturi constante
la intrare), denurnita in continuare
reg/are cantitativa;
- reglarea prin verietie temperaturii
agentului termic primar ce intra in
schirnbator, prin amestecul realizat In
vana de reglare (In conditiile unui debit
constant), denurnita In continuare re-
g/are calitativa,
- c
- reglarea rnixta (cornbinatie lntre cele
doua metode).
Pentru alegerea vanei de reglare tre-
bu ie sa se tina cont de caracteristicile
de rezistenta la presiunea din sistem, de
temperatura de lucru, de compatibili-
tatea cu fluidul de lucru, de tipul de cu-
plare la sistem (prin filetare, sudare sau
cu flanse), de tipul de servomotor ce
poate ti utilizat, de debitul maxim de
fluid, de pierderea de sarcina la debit
maxim si de autoritatea vanei in circuit,
de presiunea diterentiala maxima de lu-
cru - sau ,,la lnchidere"- (presiunea
pana la care se asiqura etanseltatea sau
presiunea maxima pana la care servo-
motorul poate actiona), respectiv de ca-
racteristica ,,debit - pozitle a organului
de reglare" a vanei (caracteristica linia-
ra, exponentiala, loqaritrnica, etc).
0 buna reglare a sistemului este ob-
tinuta numai daca dimensionarea termi-
ca a aparatelor terminale este corecta si
daca echilibrarea hidraulica a retelei de
distributie este bine realizata, atat in re-
gim nominal de functionare cat $i In re-
gim variabil (retelele de distributie cu ro-
binete cu termostat sunt retele hidraulic
,,active"). Un alt aspect al regimului hi-
draulic variabil se reflecta asupra valo-
rilor presiunii diterentiale la robinetele de
reglare (valorile acesteia nu trebuie sa
depaseasca valorile maxime indicate de
producator; solutia consta in modifica-
rea punctului de functionare al retelei
prin montarea de regulatoare de presiu-
ne diterentiala pe zone sau prin utiliza-
rea pompelor cu turatle vartablla).
In cazul sistemelor de Incalzire indivi-
duale (cu centrala proprie) in care regla-
rea centralizata se face In functie de
temperatura aerului interior sesizata
printr-o sonda de ternperatura, monta-
rea robinetelor cu termostat in incape-
rea unde se afla $i detectorul de tempe-
ratura poate conduce la compromiterea
actiunii de reglare prin interactiunea
intre cele doua sisteme care reqleaza
acelasi parametru. Solutia recornandata
este fie de a prevedea robinete cu reglaj
manual pentru aceasta lncapere, fie de
a regla pe pozitia maxima robinetele au-
tomate din incaperea respectiva.
5.8.3 Sistema de reglare
automati pentru centrale
tennice cu api caldi.
5.8.3.1 Reg/area automafja
centralelor tennice cu un cazan.
In centralele termice cu un singur ca-
zan exista mai multe niveluri de reglare
posibile:
• reglarea la nivelul cazanului (asigu-
rata din furnitura cazanului, respectiv a
arzatorulul): aceasta se retera la regla-
rea temperaturii apei produse de cazan,
 Capitolul 5: Centrale term ice I. lnstalatii de lncalzire

respectiv la protectia interna a cazanului ACC, respectiv temperatura agentului In sistemul de lncalzire, rnarirnea reglan-
(la depasirea temperaturii limita supe- termic de Incalzire) In functie de regimul ta devine puterea livrata de arzator
rioare, la aparttia deficientelor In eva- de functionare cerut (preparare ACC (pentru cazanele cu ternperatura varia-
cuarea gazelor arse, la lipsa de com- sau incatzjre), acordand prioritate pre- bila) sau debitul de agent termic primar
bustibil, la lipsa presiunii apei, etc.). pararii de ACC. De fiecare data cane preluat din cazan de vana arnestecatoa-
• protectia cazanului fata de influen- exlsta cerinta pentru ACC. SRA cornuta re cu trei cai (pentru cazanele standard).
tele sistemului de lncalzire (protectie la lntreg sistemul In mod ,,preparare ACC": Acest sistem de conducere a proce-
temperatura de retur prea mica, pro- rnarimea de reglare devine temperatura selor poate fi utilizat daca perioadele de
tectie la debit de irigare prea mic). apei calde produsa de sistem, marirnea functionare In mod preparare ACC sunt
• reglarea la nivelul parametrilor agen- reqlanta devine debitul de agent termic suficient de mici astfel meat conditlile
tului termic trimis spre consumatori (reali- primar ce trece prin preparatorul de de ternperatura din Incaperi sa nu fie
zata prin regulatoare speciale care co- ACC (In cazul preparatoarelor cu acu- inadmisibil degradate (de exemplu la
rnanca asupra organelor de executie- va- mulare, In conditiile In care temperatura aplicatii In care perioadele de preparare
ne, pompe sau direct asupra cazanului). agentului termic produs de cazan este a ACC sunt mici, iar viteza de racre a
Reglarea automata a temperaturii la valoarea maxima, pentru rnicsorarea Incaperilor la lntreruperea alirnentarf cu
apei preparate de cazan poate fi facuta timpului de Incarcare), respectiv tempe- caldura este mica). Puterea terrnica ne-
prin actiunea regulatorului de cazan (re- ratura agentului termic produs de cazan cesara a cazanului este mai mica (eqala
gulator cu presetare rnanuala sau auto- ce trece prin preparatorul de ACC (In cu maximul dintre puterea norninala de
mata a temperaturii apei). cazul schirnbatoarelor de caldura fara lncalzire $i puterea norninala pentru pre-
Reglarea parametrilor agentului termic acumulare, In conditiile In care debitul pararea de ACC).
trimis spre consumatori se poate realiza de agent termic primar este constant). in modul de lucru ,,/ivrare fara prio-
direct din cazan (daca acesta permite Atunci cand nu exista cerere de ACC. $i ritate", cazanul va produce agent termic
obtinerea parametrilor necesari),sau prin daca exista cerere de agent termic pen- la temperatura cea mai mare dintre cele
intermediul organelor de reglare (vane tru Incalzire, SRA cornuta sistemul In cerute de consumatorii aflati In functio-
arnestecatoare, vane deviatoare, pompe) mod .Jncalzire'': rnarirnea de reglare de- nare. Reglarea temperaturii de livrare
comandate de controllere separate. vine temperatura agentului termic trimis pentru restul consumatorilor (cu cerinte
Cazanele cu presetare rnanuala a
temperaturii apei preparate sunt cazane c1 c3
de puteri mici, sensibile la retururi reci, PS3

cu arzatoare Intr-o treapta (cornanda

tot-nimic). Cazanele sunt utilizate pentru
a prepara agent termic cu temperaturi
apropiate de regimul nominal, reglarea
parametrilor necesari la consumatori re-
alizandu-se prin regulatoare separate,
prin amestec In vane cu trei sau patru
cai (fig. 5.8.9).
Cazanele cu selectare automata a r - PSc
temperaturii necesare a agentului termic
sunt cazane care rezista la retururi reci Re~·
_T,
I - -,- l
~[T.§i
si au o automatizare complexa, care in-
teqreaza regulatoare pentru pilotarea ar- Pr
zatorului In temperature variabila (fig.
0/1
5.8.10). Automatizarea acestora include
si regulatoare climatice pentru stabilirea Q TQyD
temperaturii necesare a agentului termic Az 1--~~~~~~~~~~~~~~~~~

produs de cazan (In functie de exterior),

Fig. 5.8.9 Reglarea automati a centralelor termice cu un cazan. Cazul
precum si regulatoare pentru comanda
cazanelor cu presetare manuali a temperaturii de ducere, cu reglare
automata a unor circuite hidraulice ra-
calitativcentralizati pe circuitele de incilzire •i reglare cantitativ
cordate la cazan (circuite de incalzlre -
centralizati pentru prepararea ACC, cu proteqie la temperatura •i debitul
prin actiune asupra vanelor amesteca-
de irigare.
toare; circuite de preparare ACC $i de
Cz - cazan apa calda: Az - arzator: TL - detector de ternperatura cazan; TS -
recirculare ACC prin actiune asupra
detector de ternperatura maxima cazan; c1 - consumator Incalzire 1; c2 - con-
pompelor respective etc.). Cazanele
sumator Incalzire 2; Pc1 - pompa circulatie pentru c t: Pc2 - pompa cjrculatie
sunt de tip joasa temperature sau cu re-
pentru c2; Pr - pompa de recirculare cazan; T - termostat retur cazan; D - de-
cuperator-condensator. Protectia la de-
bistat (flusostat); Re - regulator cazan; Re1 - regulator c 1; Rc2 - regulator c2;
bite de irigare prea mici este realizata fie
V3C - vana arnestecatoare cu trei cal rnotorizata: Se - detector de ternperatura
direct din automatizarea cazanului, fie
aer exterior; Sd 1 - detector de ternperatura agent termic ducere pentru c 1; Sd2
prin bucle de reglare separate.
- detector de ternperatura ducere agent termic pentru c2; 83 - detector de tem-
Modul de lucru este determinat de
peratura circuit 3 (de ex temperatura ACC din boiler); 8e - temperatura aerului
tipul de conducere utilizat:
exterior; 8N - temperatura norninala a cazanului; 8dc - temperatura apei la pie-
- functionare cu prioritate pentru prepa-
care din cazan; 8d1 - temperatura de ducere a agentului termic pentru c 1; 8d2 -
rarea de apa calda de consum sau
temperatura de ducere a agentului termic pentru c2; 8ct3 - temperatura de ducere
- functionare fara prioritate (cu livrare
a agentului termic pentru c3; 8r1 - temperatura de lntoarcere a agentului termic
concomitenta).
din c 1; 8r2 - temperatura de lntoarcere a agentului termic din c2; 8,3 - tempe-
in modul de /ucru cu prioritate, ratura de lntoarcere a agentului termic din c3; PSc - valoarea presetata de
sistemul de reglare automata cornuta
utilizator pentru 8ctc; PS3 - valoarea presetata pentru c3; f - functie de reglare.
lntre coua rnarirni reglate (temperatura
 I. mstalatii de incalzlre Capitolul 5: Centrale termice

c1 c2 c3
dimensiuni, practic fara diterente de re-
gim termic intre incaperi, se poate con-
c
--,
PS2 ~
Ii.
sidera o singura zona de reglare (toate
incaperile au acelasi regim termic). Sis-
Q 8i1 I -s "' CD
temul este alcatuit dintr-o sursa terrnica
Si2~
Rc2
t ~ primara, o retea de distributie cornuna
$i consumatori (aparatele terminale).

Jt• N
u
ll.
Cele mai utilizate sisteme de reglare
pentru aceste cazuri sunt cele in care
un termostat de ambianta (cu valoare
prescrisa fixa sau veriabila dupa pro-
gram), amplasat intr-o incapere repre-
8oc=var
zentativa pentru totalitatea apartamen-
tului (de obicei o incapere utilizata un
var
timp indelungat, cu pierderile de caldura
cele mai mari sau care se raceste eel
0 mai rapid, tara aporturi semnificative de
Az caldura de la soare, sernmee, etc.), ac-
Fig. 5.8.10 Reglarea automati a centralelor termice cu un cazan. Cazul tioneaza prin comenzi pornit- oprit asu-
cazanelor cu presetare automati a temperaturii de ducere, cu reglare pra arzatorului cazanului sau asupra
cantitativ centralizatA pentru fiecare circuitde incallzirefi de preparare a ACC. pompei de circulatle pentru rnentinerea
Cz - cazan apa caloa: Az - arzator: TL - detector de ternperatura cazan; TS - temperaturii aerului la valoarea preseta-
detector de temperatura maxima cazan; c 1 - circuit incalzire 1, c2 - circuit in- ta de utilizator; valoarea temperaturii
calzire 2; c3 - circuit preparare ACC; Pc1 - pompa circulatie pentru c1; Pc2 - apei produsa de cazan este prestabilita
pompa circulatie pentru c2; Pc3 - pompa circulatie pentru c3; R - regulator cli- de utilizator, prin intermediul termosta-
matic; Re - regulator cazan; Rc1 -regulator c1; Rc2 - regulator c2; Rc3 - regulator tului de cazan. Se stabilesc astfel cicluri
c3; Se - detector de ternperatura aer exterior, Si 1 - detector de ternperatura aer de functionare ale arzatorului (functie de
interior pentru c1; Si2 - detector de ternperatura aer interior pentru c2; S3 - semnul diferentei intre temperatura ae-
detector de ternperatura pentru c3 (de ex a ACC din boiler); Be - temperatura rului rnasurata de detectorul termostatu-
aerului exterior; Bcic - temperatura apei la plecarea din cazan; Bci1 - temperatura lui de amoianta si valoarea prescrisa in-
de ducere a agentului termic pentru c1; Bci2 - temperatura de ducere a agentului trodusa de utilizator), prin care se ajus-
termic pentru c2; Bci3 - temperatura de ducere a agentului termic pentru c3; Br1 - teaza debitele de caldura introduse in
temperatura de intoarcere a agentului termic pentru c 1; 8r2 - temperatura de in- Incaperi, pentru compensarea pierderi-
toarcere a agentului termic pentru c2; Br3 - temperatura de intoarcere a agentului lor catre exterior. Actiunea reglarii cen-
termic pentru c3; PS3 - valoarea presetata pentru c3; f - functie de reglare. tralizate a regulatoarelor blpozltionale
poate fi dublata de actiunea robinetelor
mai mici) se face prin amestec in vane care conduc la rezultate bune atat la ni- termostatice montate pe aparatele
de reglare cu trei cai sau vane cu trei velul conditiilor obtinute cat si la nivel terminale. Economia energetica realiza-
cai $i by-pass (pentru sistemele radiati- de consumuri. ta fata de sistemele cu reglare rnanuala
ve de ternperatura joasa). Puterea ter- Pentru apartamente sau case de mici este de aproximativ 10%.;.15%.
mica a cazanului trebuie sa acopere ce-
rintele simultane ale consumatorilor.
Tn zona de preparare sl de distribu1ie,
reglarea parametrilor agentului termic se
face ca reg/are ca/itativa centreie (tem-
peratura agentului termic trimis la con-
sumatori este o functie de soliciterile
mediului exterior, dupa legi de reglare
functie de tipul de consumatori si de
caracteristicile zonelor alimentate).
Aceasta reglare calitativa centrala este
realizata la un nivel superior (cu pana la
5°C) fata de valoarea deterrninata prin
graficul de reglare (corelatia temperatu-
ra exterioara- ternperatura a agentului
termic ce pleaca spre reteaua de con-
sumatori) astfel incat sa se poata satis-
face majoritatea exigentelor, urrnand ca
Fig. 5.8.11 Reglarea automati a sistemelorde incallzire cu mai multezone
in zona de distributle, respectiv in zone-
de reglare: cazul cazanelorcu presetare automati a temperaturiide
le de consum, sa se realizeze reglarea
ducere, cu reglare calitativi centrali •i robinetecu reglaj termostatic.
finala a parametrilor, fie prin dispozitive
Cz - cazan apa calda: Az - arzator: TL - detector de ternperatura cazan; TS -
de amestec (reglare calitativa locala sau
detector de ternperatura maxima cazan; Pc - pompa circulatie incalzire: Cl -
zonala),fie prin vane automate cu 2 sau
corp de Incalzire; R - regulator climatic; Re - regulator cazan; Rt - regulator
3 cai - in repartitie (reglare cantitativa
locala). termostatic; Rr - robinet reglare debit; Se - detector de ternperatura aer exterior,
Si - detector de temperatura aer interior; re: Be -temperatura aerului exterior; B;
in sistemele mici de lncalzire pot fi
- temperatura aerului interior; Bcic - temperatura de ducere a apei din cazan; PS
utilizate sisteme de reglare simple (de
- valoarea presetata pentru temperatura aerului interior; f - functie de reglare.
exemplu cu regulatoare bipozitionale)
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de inciilzire

Pentru cladiri de dimensiuni mai mari, interior dintr-o incapere reprezentativa a pompei de circulatie de zona, realizata
pentru care sistemul de incalzire centra- zonei respective): aceasta irnplica cate printr-un termostat de arnbianta plasat
la este de tip colectiv (sursa prirnara si un regulator distinct, cu actiune asupra Intr-o Incapere reprezentativa din zona
reteaua de distrioutie sunt comune), se cate unei vane cu trei cal arnestecatoare, respectiva) (fig. 5.8.10), asociata cu re-
utilizeaza regulatoare cu actiune progre- pentru fiecare zona (fig. 5.8.12). glare cantitativa locala prin robinete ter-
slva, In functie de exterior, care actio- Marimea de intrare pentru aceste mostatice. Fata de sistemul precedent,
neaza prin modificarea temperaturii regulatoare poate fi: variatiile de ternperatura ale aerului inte-
agentului termic trimis la corpurile de in- • temperatura aerului exterior, rior sunt mai mari, Insa costurile de in-
calzire. Acest mod de reglare calitativ- • temperatura aerului exterior cu vestitie sunt mai mici.
centralizat conduce la oscilatii mici ale compensare functie de temperatura Aceste sisteme cu complexitate mai
rnarimii reglate (temperatura aerului in- aerului interior, mare pot realiza economii energetice
terior), economia energetica estirnata • temperatura aerului interior (dintr-o mari In conditiile In care diferitele zone
tata de un sistem cu actiune tot-nimic incapere reprezentativa), respectiv ale cladirii sunt utilizate diferit, datorita
asupra arzatorului fiind de aproximativ • temperatura aerului interior cu com- destinatiei zonelor respective.
7%. Pentru diferentierea lntre zone, pensare functie de temperatura ae-
respectiv pentru recuperarea aporturilor rului exterior. 5.8.3.2 Reg/area automatl
gratuite, se utilizeaza In plus echipa- in cazul zonelor pentru care influenta a centra/e/or tennice
mente locale de reglare cantitativa mon- radiatiei solare este semnificativa, se cu mai multe cazane.
tate la aparatele terminale (robinete cu prevad si sonde pentru lnsorire, al caror Sistemele de incalzire mari (pentru
reglaj termostatic) (fig. 5.8.11). efect intervine In calculul realizat de re- cladiri mari sau ansambluri de cladiri)
in sistemele de lncalzire pentru cladiri gulatorul climatic. Sistemul prezentat sunt compuse din trei zone principale:
mari, cu zone care au programe de utili- otera avantajul unei reglari foarte bune, zona de producere, zona de preparare
zare diferite (programul de ocupare, va- cu variatii mici ale temperaturii controla- si distrlbutie centra/izatii si zona de con-
loarea temperaturilor setate, etc.), res- te datorita irigarii permanente a corpuri- sum. Asociat acestor zone apar diferite
pectiv sarcini cu evolutie foarte diferita lor de Incalzire. nivele de control:
(expunere diferita la radiatia solara, iner- Acest sistem de reglare poate fi inso- • controlul asupra functionarii genera-
tie terrnica foarte diferita), modul de re- tit si de 0 reglare locala prin termostate toarelor de caldura:
glare utilizat depinde de modul In care cu actiune asupra aparatelor terminale - controlul sigurantei In tunciionere
sistemul hidraulic a fost conceput: astfel, (ca In fig. 5.8.11), pentru recuperarea (instalat direct de fabricant): controlul
daca fiecare zona a sistemului de incal- aporturilor gratuite si realizarea diferen- temperaturii maxime admisibile din ca-
zire (definita de parametri asernanatori) tierii lntre lncaperile din aceeasi zona. zan, respectiv din recuperator-conden-
este alimentata de o retea de dismoutie 0 alta vananta de reglare In cazul zo- sator, asigurat prin termostate de ma-
distincta, atunci se poate utiliza reglarea narii sistemului de Incalzire este repre- xim cu actiune directa asupra sursei de
calitativ - centralizata pentru fiecare zona zentata de reglarea calitativ-centralizata lncalzire: controlul temperaturii apei pro-
(reglarea temperaturii de plecare a realizata pentru tot sistemul de Incalzire duse, asigurat prin termostatul de lucru;
agentului termic pentru fiecare zona este (direct din cazan sau printr-o vana de - controlul asupra conditiltcr In care
calculata In functie de valoarea tem- reglare arnestecatoare), diferentierea pe echipamentul tunctioneaza (instalat se-
peraturii aerului exterior si eventual cu o zone realizandu-se prin reglare cantita- parat, odata cu restul sistemului de pro-
corectie de ternperatera pentru aerul tiva centrala (reglare ,,tot - nimic" aspra ducere): temperatura si debitul de iriga-
re al cazanului, respectiv al recuperato-
rului condensator, presiunea minima a
apei din cazan, nivelul apei din doma u-
nui cazan de abur, etc.);
• controlul asupra parametrilor fluide-
Oa6';,
\. ..
lor preparate la nivel de centrala
terrnlca,
• controlul asupra parametrilor fluide-
lor preparate la nivel zonal si local.
Zona de producere include genera-
toarele de caldura si echipamentele co-
nexe (pompe, vane, recuperatoare de
caldura, schirnbatoare de caldura, etc.):
modul de conducere a proceselor tre-
buie sa corespunda atat cerintelor con-
sumatorilor, cat si conditiilor impuse de
functionarea corecta a echipamentelor
componente (ternperatura si debit de iri-
Fig. 5.8.12 Reglarea automatA a sistemelorde incilzire cu mai multe zone
gare, calitatea agentului termic etc), de
de reglare: cazul cazanelor cu presetare manuali a temperaturii de ducere, micsorare a pierderilor energetice, de
cu reglare calitativi centrali pentru fiecare circuit.
functionare cu randamente globale mari
Cz - cazan apa calda; Az - arzator: TL - detector de ternperatura cazan; TS - si de srquranta In functionare,
detector de ternperatura maxima cazan; Pc1 - pompa cjrculatie pentru circuitul
Tn centrale/e termice cu mai multe
1; Pc2 - pompa circulatie pentru circuitul 2; V3C - vana arnestecatoare cu trei
cazane, racordarea cazanelor se face In
cai rnotorizata; Cl - corp de Incalzire: Re - regulator cazan; Rc1 - regulator
paralel, In ,,baterii de cazane". Cuplarea
circuit 1; Rc2 - regulator circuit 2; Se - detector de ternperatura aer exterior;
mai multor cazane In paralel se face
8e - temperatura aerului exterior; 8ci1 - temperatura de ducere a apei pe circuitul
pentru obtinerea unei functlonan cu ran-
1; 8d2 - temperatura de ducere a apei pe circuitul 2; f - functie de reglare; 8a1
damente anuale cat mai bune (In condi-
... Sas - temperaturi ale aerului din interior.
tiile satisfacerii cerintelor de putere si de
 I. mstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

temperatura a agentului termic la con-
sumatori) si de asemenea pentru rezer-
va de putere in caz de avarie.
Pentru realizarea primei conditii, con-
ducerea bateriei de cazane se face dupa
algoritmi diferiti: pentru o baterie de ca-
zane standard (cazane cu randamente
bune doar in zona de puteri apropiate
de puterea nornlnala) se urrnareste aco-
perirea cerintelor (variabile) cu cat mai
putine cazane, functionand pe perioade
cat mai lungi, la puteri cat mai apropiate
de puterea nornlnala, Pentru o baterie
de cazane de joasa ternperatura dotate
cu arzatoarein mai multe trepte sau mo-
dulante, modul de conducere urrnareste
functionarea cu eficienta cea mai mare:
de exemplu, in cazul a doua cazane cu
arzatoare cu doua trepte (randamentul
de functionare in treapta lntai este cu
cateva procente mai bun tata de eel din
treapta a doua), ordinea de intrare in
tunctionare poate ti:
- cazanul 1 - treapta 1,
- cazanul 2 - treapta 1,
- cazanul 1 - treapta 2,
- cazanul 2 - treapta 2,
iar la rnicsorarea sarcinii, lesrea din
functionare in ordinea:
- cazanul 2 - treapta 2,
- cazanul 1 - treapta 2,
- cazanul 2 - treapta 1,
- cazanul 1 - treapta 1.
Pentru o baterie rruxta de cazane
(cornpusa de exemplu dintr-un cazan
cu recuperator de caldura de conden-
satie $i din cazane standard), cazanul
cu randament foarte bun la sarcini par-
tiale (cazanul in condensatie) este utili-
Se~_!)"._
zat cu preponderenta, pentru preluarea
tuturor sarcinilor variabile, in timp ce ca-
zanele standard intra in functionare nu-
mai la sarcina lor maxima.
Pentru cresterea eficientei energetice
a bateriei de cazane trebuiesc respecta-
te anumite conditii:
- rnicsorarea pierderilor prin intrerupe-
rea circulatiei agentului termic la caza-
nele care nu functioneaza (cu ajutorul
vanelor de izolare cu doua sau trei cai
motorizate, respectiv a pompelor de ca-
zan sl a supapelor de sens asociate,
dupa caz);
- temporizarea intreruperii circulatiei
agentului termic la tesirea din functiona-
re a cazanului (dupa oprirea arzatorului
se mai rnentine crculatia agentului ter-
mic pentru cateva minute, pentru recu-
perarea caldurii din focar si evitarea
cresterii temperaturii agentului termic
din cazan peste limitele maxime, datori-
ta caldurii acumulate in focar);
- temporizarea intrarii in functionare a
cazanelor (pentru evitarea pornirilor inu-
tile de scurta durata).
Alte conditii se refera la factori func-
tionali:
- punerea in regim termic a unui ca-
zan (care trebuie pornit), prin irigarea cu
agent termic din returul comun (prin
deschiderea ternporizata a vanei cu do-
ua cai motorizate $i punerea in functiu-
ne a pompei de cazan, inainte de por-
nirea arzatorului) sau prin recirculare pe
cazan (In cazul racordarii cu pompa de
cazan si vana cu trei cai motorizata);
- intrarea in functionare a arzatorului
numai daca irigarea cazanului este asi-
6dc=l(0e)
____ x
{~--- _0~---. _ _ _ _ __ ------:
gurata (detectata de un traductor de
prezenta debit);
- uniformizarea duratelor de functio-
nare ale cazanelor de acelasi tip prin
permutarea ciclica a ordinii de intrare in
functionare a acestora.
Sistemul de conducere in .cascada"
a bateriei de cazane trebuie sa se reali-
zeze in functie de sarcina ceruta de
consumatori. Exprimarea acestei marirni
nu poate ti reallzata direct. in cele mai
multe cazuri se utilizeaza controlul asu-
pra temperaturii apei produse de bateria
de cazane (temperatura pe ducere),
controlul asupra temperaturii apei la in-
trarea in bateria de cazane (temperatura
pe intoarcere) sau prin controlul ambe-
lor valori (ducere $i intoarcere). Condu-
cerea pe baza temperaturii pe ducere
este modul eel mai frecvent utilizat.
Acesta are avantajul controlului asupra
temperaturii apei produse de bateria de
cazane, insa inconvenientul este ca se
pot produce dereglari in conducerea
automata a sistemului (de exemplu
cand un cazan este pus in functiune, la
restabilirea irigarii acestuia, temperatura
apei produse de bateria de cazane sea-
de, datorita amestecului intre apa pro-
dusa de cazanele in functiune $i apa
mai rece ce provine din cazanul abia
pornit, desi nurnarul de cazane in fun-
ctionare este mai mare: fara o tempori-
zare a actiunilor regulatorului de casca-
da, acesta ar putea comanda pornirea -
inutila si risipitoare de energie - a Inca
unui cazan... ). De asemenea, conduce-
rea cazanelor pentru rnentinerea tempe-
raturii de ducere (valoare ridicata) duce

1- - - - - - - - T - - - _I _~_- -~ ~ -- -- - - - - -!- - - ~ ~ - - -- ! !
'I '
I
Consumator
Sd I ! Pinc
lncalzire

I
~~----,
T-r ----, I
I I
I I
I I Vac
I I
I l
~ar
PRacc

L - - --

Fig. 5.8.13 Cantrall termicl cu mai multe cazane de acelafi tip, cu funct:ionarein cascadl, cu vane de izolare
motorizate cu doui cli, cu racordare directl (cuplatl), pentru incilzire fi preparare api caldi de consum.
Cz - cazan apa calda: Az - arzator: TL - detector de ternperatura cazan; TS - detector de ternperatura maxima cazan;
Pinc - pompa circulatie Incalzjre: Pace - pompa circulatie agent termic primar; PRacc - pompa circulatie ACC;
Rcz - regulator cazan; RC - regulator centrala terrnica; Se - detector de temperatura aer exterior; Sd - detector de
temperatura agent termic; Sacc - detector de ternperatura ACC; Se - temperatura aerului exterior; Sci - temperatura de
ducere a apei; f - functie de reglare; ar - apa rece; ace - apa calda de consum; Sc - schirnbator de caldura; V2C -
rezervor de acumulare ACC.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatll de incalzire

la pierderi energetice mai mari, atat in

functionare, cat si la oprire (temperatura
medie a cazanului fiind mai mare). in ca-
zul conducerii bateriei de cazane functie
de valoarea temperaturii de retur se tine
cont de consumurile reale de caldura la
consumatori. in acelasi timp, pierderile
energetice sunt mai mici, datorita
temperaturii medii mai sczaute a corpu-
lui cazanelor.
u
Pozitia detectoarelor in sistem este de :;:
asemenea importanta: plasarea aces- a:
a..
tora pe conducte fara irigare suficienta,
cu contact imperfect, sau la distante
mari, poate conduce la dereglarea sis-
temului prin erorile introduse, respectiv
prin timpii de Intarziere sau timpii rnorti
irnplicati.

5.8.3.2.1 Centra/e tennice cu mai J_

-----------.f-'5L J
multe cazane de acelaJi tip, cu ,--------tM
functionare 1i1 cascadl, cu vane de
izo/are motorizate cu doul cli, cu
racordare directl (cuplatl}, pentru
1i1cllzire Ji preparare apl ca/di de
consum.
Din punct de vedere hidraulic schema
din fig. 5.8. 13 este de tip cuplat, cu doi
consumatori (de Incalzire $i de prepa-
rare ACC) racordati in paralel. Cazanele ~~-O<:J-------.--..,D<J----+_.,r-~
u
c
functioneaza pentru rnentlnerea tem-
peraturii necesare pentru consumatorul 0 ------{><J-,--IH• )--C:l,,....-i><}-,
de incalzire (conform graficului de regla-
re prestabilit, in functie de temperatura
exterloara), dar cu limitare inferioara a
valorii acesteia (la 65°C-70°C), pentru a.. ,---L---'---'----'--_.__._~
w
posibilitatea prepararii ACC. m ~..-----~---../
SRA reslizeazaurmatoareleoperatiuni:
- comanda automata a pompelor de
circulatie a agentului termic de Incalzire, ..,
U)
in functie de temperatura sesizata de r---------
senzorul de ternperatura exterioara, in 1

functie de rnarirnea sesizata, regulatorul

climatic actioneaza asupra elementelor I
I
de executie (pompele de circulatie I
I
i. I
agent termic de Incalzire), I
I
I
- reglarea temperaturii agentului ter- I
I

mic produs de cazane pentru consuma- i :

•I r--
torii de incalzire: aceasta se realizeaza 1

I : I
in tunctie de diferenta intre temperatura I
L--0~
I

necesara a agentului termic livrat con-

sumatorilor de Incalzire (calculate de re-
gulatorul climatic pe baza graficului de I
reglare prestabilit) si temperatura sesi-
zata de senzorul de ternperatura agent
termic produs de bateria de cazane. in
functie de valoarea acestei diferente, re-
gulatorul electronic cornanda elemen-
tele de executie (in acest caz, arzatoa-
rele cazanelor). Sonda de ternperatura
ducere trebuie arnplasata aproape de
racordul de ducere al cazanului 3 (astfel
incat timpul mort indus de timpul de
transport sa fie cat mai mic), dar sufi-
cient de departe pentru ca amestecul
sa fie omogen: se recornanda o distanta
intre 0,5 m si 1 m.
- reglarea temperaturii ACC produse:
 I. tnstalatli de incalzire
pentru schema cu acumulare prezen-
tata (compusa din schirnbator de caldu-
ra, vas de acumulare si pornpa de cir-
culatie apa calda de consum), bucla de
reglare este de tip ,,lnchis", cu actiune
tot/nimic asupra pompei de circutatie
agent termic primar si asupra pompei
de circulatie apa calda de consum. Re-
gulatorul electronic aferent este conec-
tat la traductorul de ternperatura ampla-
sat pe vasul de acumulare: In cazul In
care temperatura sesizata de traductor
este mai mica decat temperatura prese-
tata de pornire (de exemplu 40°C), re-
gulatorul cornanda intrarea In functio-
nare a elementelor de executie (pom-
pele de circulatie a apei calde de con-
sum si pompele de circulatle a agentului
termic primar pentru prepararea ACC).
La atingerea temperaturii presetate de
oprire (de exemplu 55°C-60°C) se co-
rnanda oprirea pompelor.
- pornirea/ oprirea secventiala a pom-
pelor de circulatie, arzatoarelor, robi-
netelor de sectorizare automate. Secven-
ta de intrare In functionare a unui cazan
impllca urrnatoarele faze: deschiderea
temporizata a vanei V2C (cu o tempori-
zare de 3-5 minute pentru uniformizarea
temperaturii cazanului, prin irigarea cu
apa de retur din instalatie), pornirea
erzatorului(cu secventsle proprii de pre-
ventilare a focarului, acces combustibil,
mitializsrea flacarii, controlul existentei
flacarii, adaptarea puterii flacarii la sar-
cina ceruta, etc), controlul temperaturii
apei produse. lesirea din functionare im-
plica In primul rand oprirea functionarii
erzatoruluisi apoi lnchiderea ternoorlzata
a vanei V2C (In scopul evacuarii caldurii
In exces din focar catre apa care iriga
cazanul).In cazul opririi ambelor cazane,
pe contact de starsit de cursa a vanelor
motorizate, se opreste functionarea
pompelor de circulate.
Schema prezentata nu prezmta con-
ditii restrictive asupra temperaturii de iri-
gare a cazanelor, lnsa protectia cazane-
lor la lipsa circulatiei apei prin acestea
trebuie asiqurata prin interzicerea func-
tionarii arzatoarelor atunci cane debitul
de apa prin cazan este insuficient (stare
sesizata de senzorul de debit Sc).
5.B.3.2.2 Centrale tennice cu mai
multe cazane de acela{li tip, cu
func;tionare 1n cascadlJ, cu pompl {Ii
vatd de izolare cu trei cli pe fiecare
cazan, cu racordare decuplatA prin
butelie de egalizare a presiunilor {Ii
reg/are independenM pentru fiecare
consumator.
Schema din fig. 5.8.14 reprezinta un
sistem de producere decuplat hidraulic,
cu trei consumatori (circuit incalzire
Zona 1, circuit incalzire zona 2 si circuit
P!eparareACC), cu reglare independen-
ta pentru fiecare consumator (pentru
Capitolul 5: Centrale termice
consumatorii de agent termic pentru ln-
calzire, reglare calitativa centrala, reali-
zata prin amestec In vane de reglare
motorizate cu trei cal, iar pentru prepa-
ratorul de ACC, reglare cantitativa prin
actiune asupra pompelor de ACC). Fie-
care tip de sistem de distributie este
comandat de regulatoare separate, care
pot fi interconectate cu regulatorul de
conducere a cascadei RC.
Cazanele sunt protejate lmpotriva re-
tururilor reci prin actiunea vanelor
arnestecatoare cu trei cai motorizate
amplasate la intrarea In fiecare cazan;
atunci cane detectorul Sr sesizeaza o
temperatura de irigare prea mica, SRA
cornanda pozitionarea V3C pentru a re-
aliza amestecul unei parti din debitul de
apa produs de cazan cu debitul de apa
provenit din sistemul de lncalzire, astfel
incat temperatura de irigare sa nu co-
boare sub valoarea minima lrnpusa.
SRA de conducere a bateriei de cazane
actioneaza de asemenea asupra V3C sl
pentru intrarea I iesirea hidraulica din
functionars a cazanelor. Pompa de ca-
zan poate fi oprita pe contact de sfarsit
de cursa a V3C. Pentru cazanele cu ca-
pacitate terrnica mare - volum mare de
apa, la solicitarea pentru intrarea In fun-
ctionare a cazanului, aducerea acestuia
la parametri de ternperatura ceruti de
restul bateriei de cazane se poate face
cu V3C In pozitle de recirculare, cu ar-
zatorul si pompa In functionare: aceasta
permite evitarea dereglarilorrnentionateIn
cazul sondei plasate pe ducere.
SRA realizeazaurrnatoareleoperatiuni:
- limitarea interioara a temperaturii apei
la intrarea In cazane, prin pozltionarea
vanelor amestecatoare cu trei cai In
functie de valoarea diferentei intre
temperatura minima adrnisibila a apei
la intrarea In cazane (de exemplu
50°C, In functie de tipul cazanului si
de natura combustibilului) si tempe-
ratura efectiv indicate de senzorii
arnplasati la intrarea In fiecare cazan.
- reglarea temperaturii apei preparate de
bateria de cazane: regulatorul de cas-
cada calculeazatemperaturanecesaraa
apei preparate (valoarea maxima a
temperaturiicerute la un moment dat de
consumatorii In functiune), o cornpera
cu temperatura etectiva a apei prepara-
te (prin senzorul plasat pe conducta co-
rnuna de ducere) si actioneaza asupra
elementelorde executie (arzatoereleca-
zanelor) pentru obtmerea temperaturii
necesare. Actiunea asupra arzatoerelor
se concretizeazaprin stabilirea treptelor
de functionare necesare, respectiv prin
oprirea acestora. Actlunea asupra arza-
toarelor este lntotdeaunalnsotita de ac-
tiuni sl asupra altor elemente din sistem
(pompe, vane, etc.). Actiunea SRA ur-
rnarestede asemeneauniformizareadu-
ratelor de functionere ale cazanelor de
acelasi tip prin permutarea ciclica a or-
dinii de intrareIn functionere a acestora.
- comanda automata a pompelor caza-
nelor: pompele sunt pornite lnainte de
pornirea arzatoarelor, pentru uniformi-
zarea temperaturilor din cazan si
stabilirea debitului necesar de irigare;
pompele sunt oprite - cu o tempo-
rizare de cateva minute - dupa oprirea
arzatorului si lnchiderea cornpleta a
vanei motorizate cu trei cai,
- izolarea hidraulica a cazanului la opri-
re fata de circuitul bateriei de cazane
(aceasta se reahzeaza prin lnchiderea
ternporizata a vanei cu trei cai afe-
rente, dupa oprirea arzatorului).
- protectia cazanelor la lipsa circulatiei
apei se asiqura prin oprirea functiona-
rii arzatoarelor atunci cand debitul de
apa prin cazan este insuficient (stare
sesizata prin senzorul de debit).
- reglarea temperaturii agentului termic
de incatzire se realizeaza cu regula-
toare climatice diferite pentru fiecare
circuit de Incalzire: acestea deterrnina,
In functie de diferenta intra tempe-
ratura necesara a agentului termic
livrat consumatorilor de Incalzire (cal-
culata de regulatorul climatic) si tem-
peratura sesizata de senzorul de
ternperatura agent termic produs prin
amestec, pozitia vanei de reglare cu
trei cal motorizate.
- reglarea temperaturii agentului termic
de Incalzire livrat consumatorilor, res-
pectiv reglarea temperaturii ACC pro-
duse se realizeaza ca si In schema din
fig. 5.8.13.
5.8.3.2.3 Centrale tennice cu mai
multe cazane de acela{li tip, cu
func;tionare 1n cascadj, cu pompl {Ii
van• de izolare cu dou• cli pe fiecare
cazan, cu racordare decuplatA prin
butelie de egalizare a presiunilor {Ii
reg/are independenM pentru fiecare
consumator.
Schema din fig. 5.8. 15 este caracteri-
zata prin decuplarea hidraulica a zonei
de producere (cazanele)de zona de dis-
tributie si de preparare; centrala alimen-
teaza trei tipuri de consumatori, cu re-
glare independenta (pentru consumato-
rii de agent termic pentru lncalzire, reg-
lare calitativa centrala, realizata prin
amestec In vane de reglare motorizate
cu trei cai, iar pentru preparatorul de
ACC, reglare calitativa prin amestec
realizata In vana de reglare motorizata
cu trei cai).
SRA de conducere a bateriei de ca-
zane actioneaza asupra vanei motoriza-
te de izolare cu doua cai (V2C) pentru
intrarea I iesirea hidraulica din functio-
nare a cazanelor. Pompa de cazan se
opreste pe contact de starsit de cursa a
V2C. Cazanele sunt protejate lmpotriva
retururilor reci (sesizate de detectorul Sr
 I. lnstalatii de Incalzire

amplasat la intrarea in cazan, care de-

clanseaza pornirea pompei de recircula-
re Pr arnplasata pe by-pass, pana la in-
cadrarea temperaturii de retur in limitele
acceptate), respectiv impotriva debitelor
de irigare prea mici (sesizate prin detec-
torul de debit Sc care declanseaza por-
nirea pompei de recirculare Pr, respec-
tiv interzice pornirea arzatorului daca
debitul de irigare este insuficient).
SRA realizeaza urrnatoarele operatiuni;
- reglarea temperaturii apei produse
de bateria de cazane: regulatorul de
cascada calculeaza temperatura nece-
sara a apei produse (valoarea maxima a
temperaturii cerute la un moment dat de
consumatorii in functiune), o cornpara
cu temperatura etectiva a apei produse
(prin senzorul plasat pe conducta co-
rnuna de ducere) sl actioneaza asupra
elementelor de execute (arzatoarele ca-
zanelor) pentru realizarea temperaturii
necesare. Actiunea asupra arzatoarelor
se concretizeaza prin stabilirea treptelor
de functionare necesare, respectiv prin
oprirea acestora. Actiunea SRA urrna-
reste sl uniformizarea duratelor de func-
tionare ale cazanelor de acelasi tip prin
permutarea ciclica a ordinii de intrare in
functionare, ~
u
__.--l><:J-------r--C><1--~--ll--~
- comanda automata a pompelor ca- I:

zanelor: pompele sunt pornite inainte de c3 --- --{><:J--,-fl• }-~W---1:><::1-.

pornirea arzatoarelor, pentru uniformiza-
rea temperaturilor din cazan $i stabilirea
debitului necesar de irigare; dupa opri-
rea arzatorului $i inchiderea ternporizata a. ~_...._..._....__...___.....___,_~
w
a vanei motorizate cu doua cai, pompe- m-~---~----'
le de cazan sunt oprite (pe contact de
starsit de cursa a vanelor).
- scoaterea cazanului din circuitul hi-
.,,.,
draulic al bateriei de cazane la oprire
(realizata prin inchiderea ternporlzata a
vanei cu doua cai aferente).
- limitarea lnferioara a temperaturii
apei la intrarea in cazane, prin pornirea
I
pompei de recirculare de pe by-pass pe
'1
perioada in care temperatura apei pro-
venite din sistem este sub temperatura ,--
minima admisibila, 1 I
- protectia cazanelor la lipsa circulati- L - Juli
~I
ei apei se asiqura prin interzicerea func-
I
tionarii arzatoarelor atunci cand debitul
de apa prin cazan este insuficient (stare
sesizata prin senzorul de debit Sc).
- reglarea temperaturii ACC produse:
schema cu acumulare (cornpusa din
schirnbator de caldura, vas de acumu- I_ - -
I
lare, pornpa de apa calda de consum $i I
vana de reglare cu trei cai arnestecatoa-
re) este cornandata printr-o bucla de re-
glare de tip ,,inchis", cu actiune progre-
siva asupra temperaturii agentului ter-
mic primar ce iriga schirnbatorui, Debi-
tul de agent termic primar este con-
stant, temperatura acestuia fiind variata
in functie de diferenta intre temperatura
presetata (necesara) a ACC si tempera-
tura ACC produsa in schirnbator. Regu-
 I. lastalatii de Incalzire Capitolul 5: Centrale termice

latorul electronic aferent este conectat tioneaza vana cu trei cai asttel incat sa ACC similar celor prezentate In fig.
si cu traductorul de temperature ampla- minimizeze diterenta constatata. 5.8.14 sau 5.8.15.
sat pe vasul de acumulare: In cazul In Schema hidraulica prezentata poate fi SRA de conducere a bateriei de ca-
care temperatura sesizata de traductor utilizata si fara prezenta pompelor de re- zane actioneaza (cu temporizare) asu-
este mai mica decat temperatura prese- circulare de by-pass, atunci cand peri- pra vanei motorizate de izolare cu doua
tata de pornire (de exemplu 40°C), re- oadele cu retururi reci sunt !imitate: pro- cai (V2C) pentru intrarea I iesirea hidra-
gulatorul cornanda intrarea In functiona- tectia la temperatura de irigare prea mica ulica din functionare a cazanelor. Pom-
re a pompelor de circulatie a ACC si a se realizeazaIn acest caz prin limitarea pa de cazan se opreste pe contact de
pompelor de circulatie a agentului ter- ternporara a debitelor de agent termic starsit de cursa a V2C. Cazanele sunt
mic primar pentru prepararea ACC, res- prelevate de consumatori (realizata prin rezistente la retururi reci lnsa, In timpul
pectiv pozitionarea vanei de reglare lnchiderea totala sau pertiala a vanelor cu secventel de intrare In functionare a ca-
arnestecatoare pentru realizarea tempe- trei cal din distributie).Asttel se realizeaza zanului, se impune ca regulatorul de
raturii necesare a ACC. La atingerea rnsrrea debitului de agent termic care se cascada sa alba temporizare la anclan-
temperaturii presetate de oprire In vasul recircula prin butelia de decuplare sarea urmatorului cazan, In cazul reglarii
de acumulare (de exemplu 55°C-60°C) hicraulica, pana la atingerea temperaturii In functie de temperatura de ducere,
se cornanda oprirea pompelor. de regim In zona de producere. pentru a nu se produce porniri inutile
In varianta prepararii ACC fara acu- ale cazanelor. Schema poate fi conce-
mulare (fara vasul de acumulare ACC), 5.8.3.2.4 Centra/e tennice cu mai puta $i cu clapete unisens In loc de va-
se utilizeaza tot o schema de reglare In mu/te cazane de ace/BJ/ tip, cu nele motorizate cu doua cal, In acest
bucla Inchisa, comandata In acest caz funq/onare 1iJ cascadj, cu pompj de caz actiunea RC pentru intrarea I tesirea
doar de temperatura apei calde la ie$i- cazan Ji van• de izolare cu dou• cj/ din circuitul hidraulic a cazanelor se fa-
rea din preparatorul de ACC. Regulato- pe cazane, cu racordare decup/Btj ce asupra pompelor de cazan. Restul
rul aferent prepararii de ACC comanda prin butelie de ega/izare a presiunilor operatiunllor realizate de SRA sunt iden-
intrarea In functionare a elementelor de Ji reg/are independenM pentru fiecare tice cu cele descrise pentru schemele
executie (vana arnestecatoare de regla- consumator. prezentate In subcapitolele 5.8.3.2.2. si
re cu trei cal, pompele de circulatie a Schema centralei termice prezentate 5.8.3.2.3.
apei calde de consum sl pompele de In fig. 5.8.16 este echipata cu cazane
circulatie a agentului termic primar de acelasi tip racordate In paralel, fara
pentru prepararea ACC). Regulatorul conditionari asupra temperaturii de iri-
cornpara valoarea presetata pentru gare, cu pompe de cazan $i vane mo-
temperatura necesara a ACC (de torizate de izolare cu doua cal; distribu-
exemplu 55°C-60°C) cu temperatura tia fluidelor preparate se face pentru
ACC preparata de schirnbator sl pozi- consumatori de incalzire si de preparare

,----------------

~---------: I
I
- - - - - - - -1 - - - - - - - - ' - J
I ' I

I I
I Sd'

I
I -_:-_:-_:-"--~i
---,
I
I
I
I
I
~;~_:-~--:
1•
~;~_:-~--1
1 11 ' • I I 11 ;, I I II , •
I 111 r-T.j.......-1.-, I I II r-T+-1--, I I 11 r-T+--1--i BEP
I I It

---
I I It I I It
I I TI I I rI I I rI
1 I 1 I 1 I Cinc1
1 I 0 1 I 0 1 I 0
1 I 1...-.........1...... -, I I ....___._, I I ....___._, Cinc2
1 I I Cacc

------
i 1 I
IL---·-- pc;z, I L - - - -e-. - Pez2 I L - - - ~ - PczJ

L -+_ L _.._ Cinc1

V2C·1 V2C-2 V2C-J
C1nc2
Cacc

Fig. 5.8.16 Centrali tennici cu mai multe cazane de acela,i tip, cu func1:ionarein cascadi, cu pompe de cazan 'i
vane de izolare cu doui cii pe fiecare cazan, cu racordare decuplati cu butelie de egalizarea presiunilor, cu
reglare independentipentru fiecare consumator (consumatori de incilzire 'i de preparare api caldi de consum).
Cz - cazan apa calda: Az - arzator: BEP: butelie de egalizarea presiunilor; TL - detector de ternperatura cazan; TS -
detector de temperatura maxima cazan; V3C - vana cu trei cai rnotorizata: Sc - senzor de debit apa: Sr - senzor de
ternperatura apa retur cazan; SC - schimbator de caldura pentru prepararea ace; Vac - vas acumulare ace; Pcz - pompa
cazan; Rcz - regulator cazan; RC - regulator centrala terrnica: Sd - detector de ternperatura agent termic.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de Incalzire

5.8.3.2.5 Centrall tennid mbctj, cu un

cazan cu recuperatorJi cazane
standard, cu funct;ionare1n cascadl,
cu pompl Ji vanl de izo/are cu doul
di pe fiecare cazan, cu racordare
decuplatlprin butelie de ega/izare a
presiunilor Ji reg/are independentl
pentru fiecare consumator.
Schema din in fig. 5.8.17 prezinta o
centrala termica alcatuita din cazane de
clase diferite: un cazan cu pertorrnante
ridicate (atat la sarcini nominalecat si la
sarcini partiale - cazanul cu recupera-
tor-condensator)si doua cazane ,,stan-
dard" (pertorrnante bune la sarcini apro-
piate de sarcinile nominale}. Conduce-
rea baterieide cazanese face acordand
prioritate functionarii cazanului de inalt
randament(care acopera toate sarcinile
variabile,tranzitorii),in timp ce cazanele N
u
u c
standard sunt utilizate preponderent la c
o
c3
sarcina norninala,
Regulatorul cazanului cu recuperator
asiqura si functionarea recuperatorului, N
:t;,.-------~~~
prin comanda asupra pompei de circu- " m-~~-~-~---
"'
latie recuperator sl prin protectia aces-
tuia la supratemperaturisi la debite de
irigare prea mici. Protectia se realizeaza
prin oprirea arzatorului cazanuluiin ca-
zul depasirii limitelor prescrise.
- SRA realizeazaurrnatoereleoperatiuni:
- reglarea temperaturii apei preparate
de bateria de cazane: regulatorul de J!_ N:
•u
cascada determina temperatura ne- -~
cesara a apei preparate (valoarea
~,.--~-~---~~--..
maxima a temperaturii cerute la un ~~-r-------,----~
moment dat de consumatorii in func-
tiune), o cornpara cu temperatura
efectiva a apei (prin senzorul plasat ""'
"
pe conducta cornuna de ducere) si
actioneaza asupra elementelor de
executie (arzatoarelecazanelor) pen-
tru realizarea temperaturii necesare,
acordand prioritate in functionare ca-
zanului de inalt randament. Actiunea
asupra arzatoarelor se concretizeaza
prin stabilirea treptelor de functionare o
0:

necesare, respectiv prin oprirea

arzatoarelor, Arzatorul cazanului cu ~~
recuperator este actionat cu prio-
ritate. Actiunea SRA urrnareste si
uniformizarea duratelor de functio-
;;L
nare pentru cazanele ,,standard" prin j~
l
permutarea ciclica a ordinii de intrare
in functionare a acestora. £
- comanda automata a pompelor caza-
nelor si a recuperatorului: acestea ·~ ~
sunt actionate inainte de pornirea f~_
1-~·
arzatoarelor, pentru uniformizarea
temperaturilor din cazan Si stabilirea
'ii0:
debitului necesar de irigare; dupa
oprirea arzatorului si inchiderea
ternporlzata a vanelor motorizate cu
doua cal, pompele de cazan sunt
oprite (pe contact de sfarsit de cursa
a vanei). Pompa recuperatorului este
oprita odata cu pompa cazanului
aferent.
 I. lnstalatii de inealzire Capitolul 5: Centrale termice

cazan sl valoarea presiunii impuse de

\-:-~l regulatorul central (valoarea presetata
~--
a presiunii).
- rnentinerea nivelului necesar al apei
din cazan, realizata prin actiune
asupra vanei de alimentare motorizate
Va $i asupra pompei de alimentare
Ped (regulatorul cornanda alimentarea
-~....:-aa
j Vad cu apa a cazanului, prin actiune
asupra vanei cu doua cai motorizate
Va si prin pornirea pompei de
alimentare Ped la atingerea nivelului
minim de lucru sesizat de detectorul
de nivel apa din cazan (NL); la atin-
gerea nivelului maxim de lucru, porn-
pa este oprita si vana inchisa).
Vp1 - controlul debitului de abur produs de
cazan (limitarea superioara a debitului
de abur produs prin actiune asupra
vanei Vrd, in functie de debitul
Ped detectat prin sesizorul Sda).
- asigurarea cazanului impotriva presiu-
Fig. 5.8.18 Centrali tennica de abur de joasa presiune cu alimentare prin nilor prea mari (regulatorul cazanului
pompare. intrerupe alimentarea cu combustibil a
Cz: cazan; Az.: arzator: Rcz: regulator cazan; RC: regulator baterie de cazane; arzatorului la depasirea presiunii de si-
Spa: detector de presiune abur; Sda: detector debit abur; Ss: detector de quranta prescrise).
salinitate; PL: detector de presiune de lucru; PS: detector de presiune de - asigurarea cazanului impotriva functio-
siquranta; NL: detector de nivel apa (de lucru); NS: detector de nivel apa (de narii cu nivel de apa prea scazut (la
siquranta); Vrd: vana de reglare debit abur; Va: vana de alimentare cazan; Vp: atingerea nivelului minim de siguranta,
vana de purjare; Ped: pornpa de alimentare cu condensat; Red: rezervor sesizat de detectorul de nivel NS,
condensat; Ta: grup de tratare a apei de alimentare; Vad: vana de adaos apa regulatorul cazanului cornanda por-
alimentare; RN: Regulator de nivel apa in Red; AS: avertizor sonor; ab: abur nirea pompei Ped, deschiderea vanei
joasa presiune; cd: condens returnat din sistem; aa: apa de alimentare. de alimentare Va si sernnalizeaza
atingerea acestui nivel. Daca nivelul
de pericol este atins, regulatorul
- izolarea hidraufica a cazanului oprit peratura necesara a agentului termic cazanului intrerupe alimentarea cu
din circuitul bateriei de cazane livrat consumatorilor de Incalzire combustibil a cazanului - rearmare
(realizataprin inchiderea ternporizata a (calculate conform graficului de reglaj rnanuala-, si semnalizeaza atingerea
vanei cu doua cai aferente). prestabilit propriu consumatorului acestui nivel).
- protectia cazanelor la lipsa circulatiei respectiv) si temperatura sesizata de - purjarea automata a cazanului (la atin-
apei prin acestea se asiqura prin inter- senzorul de ternperatura agent termic gerea concentratiei limita a sarurilor
zicerea functionarii arzatoarelor atunci produs prin amestec, pozitia vanei de minerale din apa din cazan- detectata
cand debitul de apa este insuficient reglare cu trei cai rnotori-zata. prin senzorul Ss- regulatorul cornanda
(stare sesizata prin senzorul de debit evacuarea unei cantitati prestabilite de
al cazanului). 5.8.3.2.6Centrali tennid pentru apa din cazan).
- protectia recuperatorului-condensator producerea aburului de joasl Regulatorul Re are rolul de a rnentine
la lipsa circulatiei apei se asiqura prin temperaturi,cu doul cazanecu presiunea ceruta de sistem, actionanc
interzicerea functionarii arzatoarelor functionare 1iJ cascadl, cu alimentare (prin intermediul regulatoarelor Rcz)
atunci cand debitul de irigare este in- cu condensatprin pompare. asupra cazanelor (prin stabilirea trepte-
suficient (sesizat prin senzorul de Schema din fig. 5.8.18 prezinta o lor de functlonare necesare, respectiv
debit aferent). centrala terrnica care produce abur de prin oprirea acestora), in functie de dife-
- protectia recuperatorului-condensator joasa presiune. Cazanele sunt racordate renta intre presiunea necesara a aburu-
la depasfrea valorii maxime a tempe- in paralel, conducerea bateriei de caza- lui si presiunea realizata de bateria de
raturii apei de irigare se asiqura prin ne se face in cascada, Regulatoarele cazane (sesizata de detectorul de pre-
oprirea arzatorului cazanului de inalt cazanelor indeplinesc mai multe functii: siune Spa).
randament. - rnentinerea presiunii necesare a abu- Alimentarea cu apa de adaos se rea-
- reglarea temperaturii agentului termic rului produs de cazan, reallzata prin lizea direct in rezervorul de condensat,
de Incalzire livrat consumatorilor: actiune asupra arzatorului cazanului prin actiunea nivostatului RN asupra va-
aceasta se obtine prin regulatoare ell- (regulatorul stabileste treapta de fun- nei de adaos Vad, in functie de nivelul
matice separate pentru fiecare circuit ctionare a arzatorului sau oprirea apei din rezervor.
de Incalzire. Fiecare regulator deter- acestuia), in functie de rnarirnea dife-
mina, in functie de diferenta intre tern- rentei intre presiunea aburului din
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de Incalzire

Anexa 5.1
Temperaturile medii lunare, £Jm1 [°C] 'i anuale, 8 8 [°CJ ale aerului exteriorpentru principalele localitiii din Rominia

(dupi STAS- SR 4839)

Altitu-
Nr. Luna
dinea
crt. Localitatea [m] I II Ill IV v VI VII VIII IX x XI XII
(}a
[OC]
Temperaturi medii lunare, 8mt °Cl
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Adamclisi 158 -1,2 0,5 4,4 10,3 15,8 19,7 21,6 21,0 17,2 11,5 6,7 1,5 10,8
2 Alba lulia 281 -3,3 0,3 4,7 10,5 15,5 18,6 20,5 19,7 15,5 9,9 4,0 -0,5 9,6
3 Alexandria 75 -2,7 -1,8 5,0 11,5 16,9 20,5 22,5 21,9 17,9 11,5 5,2 -0, 1 10,7
4 Arad 117 -1,8 0,8 5,4 10,9 16,0 19,0 20,8 20,2 16,3 10,7 5,3 0,6 10,4
5 Bacau 184 -3,8 -1,9 2,7 9,6 15,2 18,6 20,0 19,4 15,2 9,4 4,0 -0,9 9,0
6 Baia Mare 216 -2,7 0,0 4,7 10,5 15,4 18,2 19,7 19,0 15, 1 10,0 4,8 -0,2 9,5
7 Barlad 172 -3,3 -1,5 3,2 10,2 15,9 19,2 20,7 20, 1 16,2 10,3 4,5 -0,5 9,6
8 Bistrita 366 -5,0 -2, 1 3, 1 9, 1 14,3 17,0 18,3 17,6 13,5 8,0 3,2 -1,8 7,9
9 Blai 334 -4,0 -0,7 4,4 9,9 14,7 17,6 19, 1 18,7 15, 1 9,3 3,8 -1, 1 8,9
10 Botosani 161 -3,8 -2,0 2,7 9,7 15,4 18,6 19,9 19,2 15,2 9,6 4,0 -0,8 9,0
11 Brasov 534 -4,9 -2,5 2,6 8,5 13,3 16, 1 17,5 17,0 13,4 7,9 2,8 -1,9 7,5
12 Braila 15 -1,4 -0,5 4,8 10,9 16,9 20,4 21,9 21, 1 17, 1 11,0 4,7 -0,7 10,5
13 Bucuresti-Baneasa 92 -2,4 -0, 1 4,8 11,3 16,7 20,2 22,0 21,2 16,9 10,8 5,2 0,2 10.6
14 Buzau 96 -2,0 0, 1 4,5 11, 1 16,7 20,3 22,0 21,4 17,5 11,3 5,4 0,6 10,7
15 Calafat 66 -1,8 0,9 5,7 12, 1 17,4 20,8 22,8 22,1 18, 1 11,7 5,8 1,1 11,4
16 Caracal 112 -2,3 0, 1 5,2 11,7 17, 1 20,5 22,5 21,8 17,8 11,4 5,3 0,2 10,9
17 Caransebes 292 -1,3 1,0 5,2 10,5 15,4 18,2 19,8 19,4 15,9 10,9 5,7 0,9 10, 1
18 Calarasi 19 -1,4 0,7 5,3 11,8 17,0 20,8 22,5 21,7 17,5 11,6 6,2 1,3 11,2
19 Carnpina 461 -2, 1 -0,7 3,2 9,2 14,2 17,5 19,0 18,3 14,5 9,0 4,4 0, 1 8,9
20 Carnputunq
Moldovenesc 659 -4,7 -2,9 0,8 6,5 11,9 15,0 16,4 15,6 12, 1 7,0 2, 1 -2,2 6,5
21 Carnouluno Muscel 680 -2,6 -1,2 2,5 8, 1 12,8 15,9 17,6 17,0 13,4 8,4 3,7 -0,6 7,9
22 Clui-Napoca 410 -3,6 -1,2 4,0 9, 1 14,2 16,7 18,3 17,7 14, 1 8,5 2,9 -1,2 8,3
23 Constanta 13 0,5 1,6 4,6 9,9 15,5 20,0 22,0 21,8 18,3 13, 1 8,0 3,2 11,5
24 Craiova 195 -2,3 -0, 1 4,7 11, 1 16,6 19,8 21,9 21,3 17,4 11, 1 5,0 0, 1 10,6
25 Curtea de Araes 448 -2,6 -0,8 3,5 9,4 14,4 17,5 19,2 18,4 14,5 8,7 4,0 -0,4 8,8
26 Dei 232 -2,5 0,8 4,4 10,2 15,7 18,4 19,7 18,5 15,0 8,9 4,5 -0,5 9,4
27 Deva 230 -2,8 0,3 5,2 10,4 15, 1 18,0 19,7 19,2 15,5 9,8 4,5 -0, 1 9,6
28 Dorohoi 240 -4,3 -2,6 1,9 9,0 15,0 18,0 19,4 18,7 14,9 9,2 3,5 -1,4 8,4
29 Draqasanl 280 -1,5 0,3 5,0 11,3 16,3 19,5 21,6 21, 1 17,5 11,6 5,6 0,7 10,8
30 Faaaras 428 -5,0 -2,3 3,0 8,7 13,8 16,6 18, 1 17,4 13,6 7,9 2,7 -2,0 7,7
31 Focsani 60 -3,8 -1,8 3,5 10,0 15,7 19,2 21,6 20,9 16,7 10,5 4, 1 -1, 1 9,6
32 Galati 71 -2,5 -0,6 4,0 10,8 16,6 20,2 22,0 21,4 17,2 11, 1 5,3 0,3 10,5
33 Giurgiu 24 -2,3 0, 1 5,4 12, 1 17,5 20,9 22,7 21,9 17,6 11,5 5,6 0,5 11, 1
34 Grivita (jud. lalomita) 51 -2,6 -0,5 4,3 11,0 16,8 20,3 21,9 21, 1 16,9 10,9 5, 1 0,2 10,5
35 Gura Hont (jud. Arad) 177 -2,0 0,9 5,4 10,3 15,4 18,2 19,8 18,8 15,4 10,2 4,9 0,6 9,8
36 Husi 97 -3,2 -1,5 3, 1 10,4 16,4 19,7 21,2 20,6 16, 1 10,0 4,4 -0,3 9,7
37 lasi 102 -3.7 -1,8 3,0 10,3 16, 1 19,2 20,5 19,9 15,9 10,0 4,3 -0,6 9,4
38 Joseni 750 -8,4 -5,7 -0,6 6,0 11,3 14,3 15,7 14,9 11,2 5,4 0,2 -5,0 4,9
39 Lugoj 123 -1,4 1,3 5,6 10,9 15,8 18,7 20,4 19,8 15,9 10,8 5,8 1,0 10,4
40 Manaalia 6 0,9 1,8 4,5 9,5 14,9 19,4 21,5 21,4 18,0 13,0 8,2 3,6 11,4
41 Medaidia 50 0,2 2,0 4,5 10,8 17,0 20,7 22,1 21,5 18,0 11,5 8,7 1,9 11,6
42 Miercurea Ciuc 707 -6, 1 -2,0 -1,2 7,2 12,5 15,2 16,5 15,5 11,9 6,2 1,5 -3,8 6, 1
43 OdorheiulSecuiesc 525 -4, 1 -1,6 -2,9 8,6 13,6 15,8 17,7 16,6 12,9 7,9 3, 1 -1,6 7,7
44 Oradea 137 -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 20,5 19,9 16, 1 10,6 5,2 0,4 10,2
45 Oravita 20 -0,3 1,8 6,0 11, 1 15,9 18,7 20,4 20,3 17,0 12,0 6,6 1,8 10,9
46 Paltinis-Sibiu 1454 -4,4 -3,9 -1,0 3,4 8,3 11, 1 12,8 12,8 9,8 5,9 1,4 -2,4 4,5
47 Petrosani 607 -3,0 -0,8 2,8 7,8 12,6 15,4 17,0 16,4 12,9 8, 1 3,4 -0,9 7,6
48 Piatra Neamt 314 -3,4 -1,8 2,4 9, 1 14,6 17,8 19,2 18,7 15,0 9,5 4,0 -0,7 8,7
49 Pitesti 306 -1,9 -0,3 4, 1 10, 1 15,2 18,6 20,3 19,6 15,9 10, 1 4,9 0,3 9,7
50 Plolesti 177 -2,5 -0,5 4,2 10,6 16,0 19,4 21, 1 20,6 16,6 10,5 4,9 0,0 10, 1
51 Poiana Stampei 820 -7,4 -5,2 -1,3 4,3 9,7 12,6 14,0 13,5 9,8 4,7 -1,4 -4,9 4,0
52 Predeal 1090 -5,2 -4, 1 -0,8 4,5 9,6 12,7 14,2 13,6 10,2 5,4 1,1 -3, 1 4,8
53 Ramnicu Sarat 152 -1,8 -0, 1 4,3 11,0 16,6 20, 1 21,7 21, 1 17,0 11,0 5,6 0,8 10,6
54 Ramnicu Valcea 243 -1,7 0,5 5, 1 11,0 15,8 19, 1 20,9 20, 1 16,3 10,5 5,3 0,5 10,3
55 Resita 226 -1,1 0,6 5,2 11,4 15,8 19,3 21,5 21,2 17,6 12, 1 7,0 1,9 10
56 Satu Mare 123 -3,2 -0,5 4,5 10,2 15,4 18,4 19,9 19, 1 15, 1 9,5 4,3 -0,3 9,4
57 Sebes 253 -3,6 -0,5 4,5 10,0 14,9 17,9 19,5 18,9 15, 1 8,9 3,8 -0,8 9, 1
 I. mstaletii de inciilzire Capitolul 5: Centrale termice

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
58 Sf. Gh. Delta 3 1,2 2,2 4,3 10,6 16,3 20,6 22,2 21,6 18,0 11,7 5,4 2,9 11,4
59 Sibiu 443 -4,0 -1, 1 3,8 9,4 14,2 17, 1 18,7 18, 1 14,4 8,9 3,7 -1, 1 8,5
60 Siqhisoara 352 -4,3 -1,5 4,5 9, 1 14, 1 17, 1 18,7 17,6 13,8 8,7 2,9 -1,3 8,3
61 Sinaia 1500 1500 -5,4 -5,2 -2,2 2,7 7,6 10,6 12,3 12, 1 9,2 4,8 0,5 -3,3 3,6
62 Slatina 165 -2,7 -0,5 4,8 10,9 16, 1 19,8 22, 1 21,7 17,7 11,7 5, 1 0,0 10,6
63 Slobozia 27 -2,7 -0,9 4,7 10,6 16,3 19,9 22,5 21,8 17,7 11,8 5,5 0,2 10,6
64 Suceava 350 -4,7 -3, 1 1,2 8,0 13,7 16,7 18, 1 17,5 13,8 8,3 2,9 -2,0 7,5
65 Sulina 2 -0,4 0,5 3,6 9,8 15,8 20,4 22,7 22,3 18,6 12,7 14 3,0 13,4
66 Tlrnisoara 86' -1,6 1,2 5,8 11,2 16,3 19,4 21, 1 20,4 16,5 11,0 5,6 0,8 10,6
67 Taruoviste 296 -2, 1 -0,3 4,0 10,2 15,4 18,8 20,6 19,8 15,9 13,5 4,8 0,8 10, 1
68 Tarou Jiu 203 -2,3 0,2 5,0 11,0 16,0 19, 1 21,0 20,2 16, 1 10, 1 4,7 -0,2 10, 1
69 Tarou Mures 308 -4,4 -1,4 4,2 10,0 15,0 17,9 19,3 18,7 14,8 9,0 3,8 -1,2 8,8
70 Targu Neamt 384 -3,2 -1, 1 2,5 9,4 15,0 18,0 19,4 18, 1 14,2 9,0 3,5 -0,6 8,7
71 Tarqu Ocna 243 -2,7 -1,0 3,3 9,8 15, 1 18,3 19,8 19,2 15,4 9,8 4,6 -0, 1 9,3
72 Tarcu Secuiesc 569 -5,8 -3,5 1,4 7,6 12,8 15,7 17, 1 16,6 12,9 7,3 2, 1 -2,9 6,8
73 Tecuci 57 -3, 1 -1, 1 3,6 10,5 16,2 19,7 21,2 20,4 16,2 10,2 4,6 -0,3 9,8
74 Tulcea 41 -0,9 0,6 4,4 10,8 16,6 20,6 22,2 21,4 17,Q_ 11,3 6,4 1,7 11,0
75 Turda 424 -4, 1 -1, 1 3,9 9,5 14,7 17,4 19,0 18,6 15,0 9,4 3,4 -1,5 8,7
76 Turnu Magurele 31 -2,2 0,3 5,5 12,3 17,6 21,0 22,9 22,0 17,8 11,4 5,4 0,5 11,2
77 Turnu Severin 70 -0,9 1,3 5,9 12,0 17,2 20,6 22,6 22,2 18,2 12,0 6,2 1,5 11,6
78 Urziceni 55 -2,4 -0,4 4,5 11,2 16,9 20,4 22, 1 21,3 17,2 10,9 5, 1 0,2 10,6
79 Vaslui 120 -2 0,4 3 11, 1 17,4 19,9 20,8 19,7 16,7 9,5 5,5 0,7 10,2
80 Vatra Dornei 802 -5,7 -4,0 0,4 5,2 10,5 13,9 15,3 14,4 10,9 6, 1 1,2 -4,0 5,4
81 Zalau 295 -2,4 -0,2 4,8 10,2 15, 1 17,9 19,6 19,0 15,3 10,2 4,8 -0, 1 9,5
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lncalzire

Anexa 5.2
Durata, temperaturamec:lieexterioanl•i limiteleperioadei de incilzire.
Valoarea gradelor-zile pentru 8; = 20 °C
Nr. Alti- Durata Limitele Tempe- Grade-zile
crt. tudinea perioadei perioadei de ratura pentru
Localitatea de tncalzire medie temperatura
incalzire lncepe Sfar$e$te exterioara tnterloara
fml fzilel la la rci de 20 °C
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Alba lulia 281 190 08.10 16.04 1,6 3 460
2 Alexandria 75 160 26.10 04.04 2,4 3 150
3 Arad 117 166 22.10 06.04 2,8 3 020
4 Bacau 184 190 09.10 06.04 1,0 3 630
5 Baia Mare 216 176 16.10 10.04 2,5 3 350
6 Barlad 172 180 16.10 14.04 1,8 3 460
7 Bistrita 366 186 10.10 14.04 2,0 3 850
8 Blai 334 178 18.10 14.04 1,8 3 530
9 Botosani 161 186 10.10 14.04 1,0 3 630
10 Bra$OV 534 196 06.10 20.04 1,4 4 030
11 Braila 15 166 24.10 08.04 2,2 3 170
12 Bucuresti 92 174 18.10 10.04 2,3 3 170
13 Buzau 96 168 20.10 06.04 2,4 3 150
14 Calafat 66 162 22.10 02.04 2,6 2 980
15 Caracal 112 160 26.10 04.04 2,4 3 100
16 Caransebes 292 170 18.10 06.04 2,8 3 180
17 Calarasi 19 164 26.10 08.04 2,7 3 010
18 Carnpina 461 170 22.10 10.04 2,4 3 530
19 Camoulunq-Moldovenesc 659 232 24.09 14.05 0,4 4 270
20 Carnoulunq-Muscel 680 196 06.10 20.04 1,4 3 820
21 Clui-Naooca 410 186 10.10 14.04 2,0 3 730
22 Constanta 13 167 01.11 16.04 3,5 2 840
23 Craiova 195 166 20.10 04.04 2,0 3 170
24 Curtea de Arqes 448 196 06.10 20.04 1,4 3 540
25 Deva 230 176 14.10 08.04 2,7 3 300
26 Dorohoi 240 186 10.10 14.04 1,0 3 850
27 Fagara$ 428 190 08.10 16.04 1,5 3 930
28 Focsani 60 176 16.10 10.04 1,7 3 350
29 Galati 71 171 20.10 10.04 1,9 3 190
30 Giuraiu 24 160 26.10 04.04 2,4 3 030
31 Husi 97 190 09.10 06.04 1,0 3 420
32 lasi 102 182 12.10 12.04 1,5 3 510
33 Lugoj 123 160 22.10 06.04 3,5 3 100
34 Manaalia 6 167 01.11 16.04 3,5 2 880
35 Medaidia 50 167 01.11 16.04 3,5 2 960
36 Miercurea Ciuc 707 222 26.09 06.05 0,3 4 250
37 Oradea 137 166 22.10 06.04 2,8 3 150
38 Paltinis-Sibiu 1454 232 20.09 10.05 0,4 5 170
39 Petrosani 607 204 02.10 24.04 1,9 3 960
40 Piatra-Neamt 314 210 01.10 28.04 2, 1 3 560
41 Pitesti 306 182 12.10 12.04 2,2 3 420
42 Plolesti 177 170 22.10 10.04 2,4 3 390
43 Predeal 1090 232 20.09 10.05 0,4 5 090
45 Hamnicu-Sarat 152 168 20.10 06.04 2,4 3 170
46 Ramnicu Valcea 243 178 18.10 14.04 2,7 3 120
44 Hesita 226 170 18.10 06.04 2,8 2 920
47 Roman 193 190 09.10 06.04 1,0 3 700
48 Satu Mare 123 176 16.10 10.04 2,5 3 370
49 Sf. Gheorghe Delta 3 172 26.10 16.04 3,2 3 180
50 Sibiu 443 184 12.10 14.04 2, 1 3 660
51 Siohisoara 352 190 08.10 16.04 1,3 3 640
52 Sinaia 1500 1500 224 24.09 06.05 1,3 5 650
53 Slatina 165 166 20.10 04.04 2,0 3 200
54 Slobozia 27 164 24.10 06.04 2,0 3 150
55 Suceava 350 186 10.10 14.04 1,0 4 080
56 Sulina 2 172 26.10 16.04 3,2 3 000
58 Tarqoviste 296 182 12.10 12.04 2,2 3 390
I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice

0 1 2 3 4 5 6 7
57 Timisoara 86 170 20.10 08.04 I
32 3 180
I
59 Tarqu Jiu 203 i 174 16.10 08.04 23 3 390
Taruu Mures 308 190 08.10 16.04 I 1,6 3 540
60
61 Tarqu Ocna 243 184 13.10 14.04 1 6 3 410
62 Tulcea 41 172 20.10 10.04 26 3 070
63 Turda 424 186 10.10 14.04 20 3 560
64 Turnu Maaurele 31 164 26.10 08.04 27 3 010
65 Turnu Severin 70 158 20.10 I
02.04 28 2 810
66 Urziceni 55 174 18.10 10.04 23 3 170
67 Vaslui 120 190 9.10 06.04 1 0 3 570
68 Vatra Dornei 802 232 24.09 14.05 0,4 4 580
69 Zalau 295 186 10.10 I
14.04 I
2,0 3 300
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lnealzire

ANEXA 5.3. Rezeivoare metalice tipizatede IPCT ~ caracteristicigenerale.

Nr. Capacitatea Domeniul Nr.
Denumirea Tip Schita Observatii
crt. norrmala rn de utilizare plansa'

67/101-03
TIP A
Rezervor pentru 67/101-4
orizontal
depozitarea lichidelor Gama de tipodimen- 67/101-5
Rezervoare metalice

r
1 avano y:s 1000 daN/m3 siuni a fast stabnita 1n
paralelipipedice
la presiunea atrnosterica. conformitate cu 67/101-03
TIP B
160 STAS 8491. 67/101-4
vertical
250 Poate ti folosit ca: 67/101-5
I
400 - rezervor de apa: Solutiile constructive

0
630 - rezervor pentru sunt realizate din tabla 67/111-01
TIP C
800 produse petroliere; subtre si cu 1ntaritura 67/111-2
orizontal
1 000 - vas de expansiune din banda din otel, 67/111-4
Rezervoare metalice
2 ~--·- ~ 1 600 deschis; cornier si profil ,,U" tip

w
cilindrice
2 000 - rezervor de condensat lasi. 67/111-01
TIP D
2 500 sau alte utiliziiri. 67/111-3
vertical
3 100 67/111-4
4 000
5 000 67/301-1
Rezervoare metalice
si accesorii pentru
TIP A
-f-----f~
Ht~ - 6 300
Rezervor de zi pentru
depozitarea produselor
Pozita mufelor este
intorrnativa 1n proiectul
67/301-2
67/301-3

*=11- f\
3 utilizare ca rezervor
petroliere fluide de adaptare putandu-
de zi pentru
combustibil lichid TIP C
-{-----f- STAS 54 si STAS 240. se da si alte pozitii,
67/311-1

5 000
10 000

CB
Rezervoare depozit 16 000 Rezervor depozit pentru Rezervorul este
20 000 67/350-01
4 pentru combustibil - 25 000 combustibil lichid fluid prevazut cu tiltru
lichid 31 500 STAS 54 si STAS 240. propriu de alimentare. 67/355-3
40 000
50 000

1:--- ~er
Rezervor deschis (la pre-
TT" ff f siunea atrnosterica) pen-
TIP A,B 67/370-1
tru colectarea conden- 67/370-2
Rezervoare metalice orizontal
satului; folosind indica-
si accesorii pentru
5 torul de nivel cu plutitor
utilizare ca rezervor
~ irW Pentru alte sisteme pri-
de condensat TIP C
orizontal --<
I
f------~k+- 160
250
400
vind indicarea nivelului,
rezervorul se va adapta
corespunzator.
67/371-1

TJ: ff f 630
TIP A
orizontal 1:------j 1
1
800
000
600
Pozitia racordurilor
este indicativa. Ea
poate ti schirnbata cu 67/300-1

m
-·

2 000 respectarea condifhlor

TIP B 2 500 din plansele de detalii.
Rezervoare metalice vertical 3 150 Rezervor pentru
si accesorii pentru - 4 000 preluarea dilatiirii apei 1n
6
utilizare ca vas de 5 000 instalatiile cu apa calda
TJ: ~
expansiune deschisa TIP C pana la 95 "C.
orizontal 1:------j 6 300
67/381-1

m
-----

TIP D
67/381-2
vertical
* Nr. conform catalog rezervoare tipizate IPCT
I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul 6
Echipamente si materiale
'
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatli de incalzire

zistenta la socuri sl lovituri, compatibi- Dupa caz, corpul de incalzlre va tre-

6.1. Corpuri de incilzire litatea metalului corpului de Incalzire cu bui sa Intruneasca urrnatoarele calitati:
alte metale din instalatie, posibilitatile - rezistenta rnecanica la lovituri;
6.1.1. Criterii privind utilizarea de igienizare, usurinta rnontaru, canti- - rezistenta la actiunea corosiva a
corpurilor de incilzire tatea de rnanopera pe santier etc. mediului;
La alegerea corpului de Incalzire - posibllltatl de curatire usoara in medii
Corpurile de incalzire sunt schirnba- pentru lncaperi de productie, se urrna- incarcate cu pulberi, praf, scame etc.
toare de caldura alimentate cu agent reste sl adecvarea corpului de incalzjre (se evita corpurile de Incalzire cu
termic apa sau abur, care emit caldura la specificul activitatii si la particularita- convectie puternica, respectiv corpu-
prin radlatie $i convectie si servesc la tile de mediu ale lncaperil. rile cu aripioare);
lncalzirea incaperilor. Senzatia de con-
tort a ocupantilor lncaperii este mai bu- b
na in cazul corpurilor de incalzire ce pre- 50 b
zinta o cota de radiatie mai mare.
Utilizarea unuia sau altuia dintre tipu-
rile de corpuri de tncalzre ce se ga-
sesc pe piata este decisa de beneficia-
rul instalatiei de Incalzire, in tunctie de
destinatia cladirii si de o serie de crite-
rii relative la corpul de Incalzire. Pentru
clil.dirile civile (de locuit, sociale, cultu-
rale administrative etc) corpurile de in- I ..c
calzire se judeca in raport cu urrnatoa- I s:
rele criterii specifice: estetica, perfor-
manta terrnica, pretul, durabilitatea, re-
Tabelul 6.1.1. Parametrii maximi de A A
lucru ai agentului incllzitor ~i
presiunea de incercare pentru
radiatoarele din fonta rornanestl
Agen- Tempe- Presi-
Presiunea
Radiator tul ratura unea
de incercare +-
din fonta incal- maxima maxima
(cont. STAS) Sectiunea A-A
zitor de lucru de lucru
Sectiunea A-A
- [OC] [bar) [bar)

STAS
7363
apa 140 6 II ~ -<$,$:>- ~~ () () (~ ~) () ()col
a bur 151 4
STAS apa 115 5 8 Fig. 6.1.1. Elemente de radiator Fig. 6.1.2. Elemente de radiator
7364 a bur 133 2 din fonti STAS 7363. din fonti STAS 7364.

Tabelul 6.1.2. Caracteristicile constructive ~i termice ale radiatoarelor din fonta rornanestl
1) Conform STAS 11984, 1 m2 de suorafata echivalenta termic cedeaza 504 Win conditiile:
agent Incalzitor 95/75 °C, temperatura lnterioara a incaperll 8; = 20 °C;
2) Valabil pentru radiatoarele fabricate dupa anul 1987.
Inaltlrnea t.atirnea Lungi- Racor- Nr. Volu- Masa Supra- Suprafata Puterea termica norninala
mea durile coloa- mul fata de echiv. (conform STAS 1797/2)
Tipul elem. nelor inte- Incal- termic
rior zire apli caldA abur
h H b a D (vopsita) Aechiv AT= 60 K AT= 80 K
[mmJ [mm] [mm] [mm] [in] - [I/elem] [kg/elem] lm2ieleml (m2/eleml [W/elem) [W/elem]
radiatoare cu coloane eliptice unite (STAS 7363)
30013-60 300 388 250 60 3 1,1 6,7 0.21 0.248 112 164
500/2-60 500 591 150 60 2 0,9 5,8 0.19 0,225 106 156
600/2-60 600 691 150 60 I 114 2 1,05 6,9 0.225 0,265 12S 183
60013-60 600 678 200 60 3 1,6 9,3 0 0,33S IS2 223
600/3-75 600 684 200 7S 3 - 10,S 0,31S 0,371 168 247
radiatoare cu coloane circulare libere (ST AS 7364)
218/9 218 300 3SO 50 9 0,9 8 0,25 0,276 124 182
472/4 472 541,5 142 so 4 0,7 S,7 0,19 0,223 IOI 148
472/6 472 541,5 218 so 6 1,1 8,1 0,28 0,314 142 208
624/4 624 693,5 142 so I 114 4 0,8 6,6 0,24 0,282 128 188
624/6 624 693,5 218 so 6 1,3 10,2 0,36 0,390 177 200
777/4 777 846 142 so 4 1,5 8,S 0,29 0,328 148 217
777/6 777 846 218 so 6 I 12 0,44 0,476 216 317
 I. Iastalatii de inciilzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

- ternperatura superficiala sub lirnita de tionarea acestor radiatoare sunt dati In

asigurare precizata prin reglernen-
tarile in vigoare {l.13 etc.), in cazul
incaperilor cu pericol de explozie
6.1.2. Clasificarea corpurilor
de tncilzire
Dupa rnaterialul din care sunt con-
fectionate, corpurile de incalzire pot fi
din: tonta, alurniniu, otel, cupru etc.
dupa proportia convectie-radiatle din
totalul emisie terrnica, se disting cor-
puri ce emit caldura:
- prin radiatie si prin convectie, cum
sunt radiatoarele de orice fel si tevile
cu aripioare;
- aproape exclusiv prin convectie, din
care tac parte convectoarele.
Dupa modul de realizare, corpurile
de incalzire pot fi: din elemente, din
panouri de tabla, simple sau multiple,
cu sau fara aripioare, din tevi netede
{tubulare); din tevi $i tabla.
6.1.3. Radiatoare din elemente
Se realizeaza prin asamblarea de-
rnontabila {cu nipluri) sau nedemonta-
bila {prin sudura) a unor elemente de
radiator identice, contectionate - dupa
caz - din tonta, tabla din otel, aluminiu,
aliaj de aluminiu etc.
Agentul Incalzitor clrcula prin coloa-
nele elementului, care pot fi in nurnar
de 2, 3, 4, 6 sau 9.
Sunt aplicate, in mod curent, in eta-
dirile civile, dar si in anexele cladirilor
industriale.
6.1.3.1 Radiatoare din fontll
Elementelede radiator din tonta pro-
duse in Romania sunt de 2 feluri:
- cu coloane unite, de sectiune eliptica,
STAS 7363, {fig. 6. 1.1 ); ele pot avea 2
sau 3 coloane;
- cu coloane libere, de sectione crculara,
STAS 7364, (fig. 6.1.2); pot avea 4, 6
sau 9 coloane.
Parametrii maximi de lucru in func-
Tabelul 6.1.3. Caracteristicile constructive sl termice ale radiatoarelor BIMETAL
Inaltirne t.atirne
1ntre
Tipul total a
axe
A
B c
tabelul 6.1.1., iar caracteristicile con-
structive $i termice, in tabelul 6. 1.2.
Exponentulcaracteristicii termice {ex-
ponentul de reglare)este, dupa ultimele
cercetari, n = 1,3 {valoare recoman-
data), fata de n = 4/3 {valoare traditlo-
nala, conform STAS 1797/2), {expo-
nentul n caracterizeazavariatia fluxului
unitar q de caldura al corpului de Incal-
zire in functie de modificarea diferentei
medii de ternoeratura L1 T intre agentul
termic si aerul incalzit, acica:
<P = qn {Li T /,1 Tn)n,
in care:
qn - este fluxul termic unitar de caldura
L1 Tn - este dlferenta medie de tempera-
tura pentru conditf nominale:
(}d = 90 °C; a,= 70 °C; (Ji = 20 °C).
6.1.3.2. Radlatoare din alumin/u
Elementele de radiator din aluminiu
sau din aliaj de aluminiu se obtm prin
turnare sub presiune sau prin extrudare.
Ele pot avea 1,2 sau mai multe coloane
prin care circula agentul incalzitor: pe
Lun- Racor Conti- Masa Puterea Suprafata
terrnica echiv.
gime - nut de
termic
norninala
duri apa (STAS 11984)
(AT=60 K)
L D v M <t>n Aechiv

[mm] [mm] [mm] [mm] [in) [I/elem] [kg/elem) [W/elem) [m2/elem]

c soo S80 soo 0,2!0 1,9 IS4,2 0,340
110 7S I
c 600 680 600 0,227 2,1 170,3 0,376
CF 300 380 300 0,193 1,2 106,6 0,23S
CF SOO S80 soo 0,2!0 1,9 IS6,0 0,344

Fig. 6.1.3. Seciiunitransversale prin CF600 680 600 110 7S I 0,227 2,1 177,2 0,391

elemente de radiatordin aluminiu CF700 780 700 0,24S 2,3 200,0 0,442
I
avAnd 1 'i respectiv2 coloane. CF 800 880 800 0,280 2,S 220,1 0,486
s 360 360 300 140 0.223 2,0S 108,3 0,239
s S80 S70 soo 128 7S I 114 ! 0,304 2,2S 148,0 0,327
s 680 670 610 128 0,319 2,7 170,I 0,376

Tabelul 6.1.4. Caracteristicile constructive $i termice

ale radiatoarelor din otet DIN (dupA DIN 4703/1)
Inaltirnea La time Masa Supra- Puterea terrnica
I intre I tata de norninala
totala axe racord II Incalzire '1T = 60 K
h1 <l>n
h2 b +25/-8% A
[mm] [mm] [mm] [kg/elem] [m2/elem] [W/elem]
A B
160 1,02 0,105 so
300 200
250 1,54 0,16 77
110 1,05 O,IOS SS
400 350 160 1,46 O,ISS 74
220 1,99 0,21 99
110 1,37 0,14 73
600 500 160 1,96 0,205 99
E
220 2,68 0,28S 128
110 2,32 0,24 122
1000 900 160 3,3 0.345 IS7
Fig. 6.1.4. Radiatoare BIMETAL 220 4,S3 0,48 204
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de incalzire

supratata externii. sunt mai multe
aripioare de diverse forme $i dimensiuni
care conferii. fiecii.rui model constructiv
individualitatea sa (fig. 6.1.3).
Sunt vopsite din fabricii. in alb (RAL
9010) sau in alte culori, specificate de
producii.tor.
Elementele se irnbina intre ele prin
10
nipluri din otel sau tonta, cu filet stan- de reglare are valori indicate de produ-
ga-dreapta si se etanseaza cu garnituri cator (de requla, n = 4/3 sau 1,30).
din clingherit, elastomeri etc. Dopurile Un exemplu ii constituie radiatoarele 81-
$i reductiile folosite la aceste radiatoa- METAL, produse de SIRAL SA - Buciresti
re sunt din otel sau fonta, si SIRA SAL - Italia (fig. 6. 1.4 $i tab. 6. 1.3).
Agentul Incalzitor este, de requla, apa Elementul de radiator are doua coloane
calda cu temperatura maxima 110 °C $i subtrl, la interiorul carora exista 0 insertie
presiunea maxima de 6 bar. Exponentul de teava din otel D 13 x 1,3 mm, prin care
crcula apa. Dupa forma aripioarelor,
11 K 21 K-S 22 K 33 K
exista trei tipuri de elemente: C, CF si S.
Pentru evacuarea aerului si a gazelor
degajate din apa, necesita un robinet
de dezaerisire montat pe radiator.
Radiatoarele din aluminiu prezinta ca
avantaje: aspect estetic modern; puteri
termice mari pe unitate de lungime; spatio
redus ocupat in incapere; rnasa mica (de
__ 1q_s ... cca 4 ori mai redusa decat a radiatoarelor
59 166
din fonta); rnanopera recusa pe santier $i
montare usoera; se livreazii. vopsite din
£
tabrica in culori plaeute.
I
~
Dezavantajele radiatoarelor din alu-

.
~
"O

u
c_
miniu constau din: durata de viata mai
mica decat a radiatoarelor din fonta:
u
, pret de achizltie mare [lei/kW]; nu re-
~ zista la socuri sl lovituri; pot prezenta
~ zgomote in functionare, provocate de
~ aerul si gazele degajate in apa si
~c_ neevacuate corect; necesita uneori un

, __ ,,,, 23
-- -~7- __ sg_
_._s9_
tratament al apei cu inhibitori speciali,
contra deqajarilor de hidrogen; incom-
patibilitate cu unele metale (impreuna
Fig. 6.1.6. Radiatoare - panou VOGEL&NOOT.
cu corpul forrneaza pile electrice).
Tabelul 6.1.5. Caracteristicile constructive ti termice Se utilizeaza in lnstalatllle de Incalzi-
re cu agent termic apa calda cu tem-
ale radiatoarelor- anou VOGEL&NOOT.
peratura maxima de 95 °C (sau 110 °C,
. lnaltime • Continut Masa Racorduri
1
Suprafata de : Putere Constanta
la unele tipuri) $i presiunea maxima de
totala 1 de apa
1

incalzire i terrnica radiatorului

(vopsita) i norninala
Tip A ' la
I :1H=60K I
[mm] [Vm] l[kg/m] ,Nr. buc. x D [m2/m] , ct>n I [n]

H~
~§§----
;~.;Ji~:~~l~}1
i
4x1/2" 1 1 __ J1:.-~1-~9-- ~o~~··· !~6-{7~~8~L P1~--.;2~9-~2-~~

t
10 ~

~F;gg , ;:6 ~:f~ , ~ ~~

l-~-()9---r
j ~~~-

2,6 -- _ 1_3,~~j
1
I
rnr j~·tJ1~i ~
1,771 904 ! 1,342
Fig. 6.1.7. Registre orizontale
(STAS 8744).

11K t- 50Q__+ 3_,3 I 17,31 ~ 4x1/2" . -=~

.• _ _11027486r
_22 4f4973• 11-.,33-6§46.
_
60_Q_ -+- :3_,_? 120,!l-1___
I

r·- -~-- --~---- 0

l
900 5, 1 31,42 : _3_,3_7'1 1]08_ _ _1_2.§~ ~\ L{) I l T' 1
I
1 I

- r 300 3.9--
-:-15~90 ~ 2. 136 1067 1,327 \ '7 ~ I I). I). 'J

~ 400 ! 5,0 21,40 I ~ g,~~ _ 1335__ ~ J_,_334 _ 20

i__ ~
21K-s1 5oo_T_6,1-'26,70-'
l __
{)Q_cJ--
: 900 I 10.2
r- 1:1_~ __
r 32,2() :
48,46
4x112" 1_
1

3,822
~.~g?
[. =--~.~_§_1--~
1505
1822 I
1,34_g____
1,349
2~§8-~-1.3rr
i.---

t-i~~ ---t-- ~~~---J~:b~ -~----- I _ J~~-~J __L H~~ -l-{}~; _ "'

s:
.
.r:

22K I ~~o()_ ~t-

§_j~-~ + 3~~g_ i 4x 1/2" ~ - 4,665__ r 2056 I 1,3_7'7
I 600 L 7 1 39,87 ~- 5,446 ~ , __ 23§?__ f--J.~Q_Q
r-_
-l 900__ - -10,2 [6o,72-_-+1.. __ · 7 385 3151 1 423 + :::;: ,, IY )
I~
1
I
~Q__ 20,59_! ~ r-4As3-~~~~ 1990 -t--_j~f ___s::'/ J J
r
0 I
L{)

r---4_00 _L§_~L3_9,0Q ~ l_ __ §_,729_ __ , 24_Z~ __ L 1,:357 _

33K r-_-900_ L __9__ d__ 49 27J 4x1/2" ~ ~6,97§ 2930 I __ 1,383 ___ b I -----> 501+--
f-- 600 - . 1 Q,_EI - .9JL6.a '
1
I -~J13 _;3~5_() - I lA 1 O__ -
900 15,6 90,91 10,914 4406 I 1,422 Fig. 6.1.5. Radiatoare din oiel DIN.
 I. mstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

6 bar. Exponentul lor de reglare este, 6.1.3.3 Radiatoare din otel tioneaza din tabla arnbutisata, sudata
de requla, n = 4/3. Sunt radiatoare asernanatoare cu pe contur si prin puncte intre coloane.
cele din tonta. Elementele se confec- Se imbina intre ele prin sudura si cu
nipluri. in functie de presiunea si de
Tabelul 6.1.6. Caracteristicile constructive ale registrelor orizontale
temperatura maxime de utilizare, se
STAS 8744
fabrica tipuri de constructie norrnala sl
Numlrul de tevl ortzontale respectiv speciala,
Lunglmea 2 3 4 5 6 7 8 Un astfel de tip de corp de Incalzire
reglstrulul lniiitmea de gabarlt H [mm] ii constituie radiatorul din tabla DIN ale
L(mm] 206 338 468 598 726 856 986 carui caracteristici termice si construc-
Lunglmea totall de teavl [m]
tive sunt prezentate in figura 6. 1.5 si
tabelul 6.1.4 (dupa DIN 4703/1).
576 1,260 1,944 2,628 3,312 3,996 4,680 5,364
Parametrii maximi ai agentului Incalzi-
826 1,760 2,694 3,628 4,562 5,496 6,430 7,364 tor (apa ca'da sau fierbinte) sunt urrna-
I 076 2,260 3,444 4,628 5,812 6.996 8,180 9,364 torii in functie de tipul de constructie:
I 326 2,760 4,194 5,628 7,062 8,496 9,930 11,364 - norrnala: (}max = 110 °C si Pmax = 4 bar;
1576 3,260 4,944 6,628 8,312 9,996 11,680 13,364 - speciala: (}max= 140 °C $i pmax= 6 bar.
'
Radiatoarele din otel au ca principale
2076 4,260 6,444 8,628 10,812 12,996 15,180 17.364
avantaje: aspect placut; finisaje de ca-
2576 5,260 7,944 10,628 13,312 15,996 18,680 21,364 litate a supratetelor prin vopsirea in fa-
3076 6,260 9,444 12,628 15,812 18,996 22,180 25,364 brica in culori placute: rnasa moderata
3 576 7,260 10,944 14,628 18,312 21,996 25,680 29,364 (de cca 3 ori mai mica decat a celor
4076 8,260 12,444 16,628 20,812 24,996 29,180 33,364 din fonta); rezlstenta la socuri $i lovi-
·- ~--- turi; se rnonteaza U$Or; rnanopera re-
4576 9,260 13,944 18,628 23,312 27,996 32,680 37,364
dusa pe santier: se pot curata de praf,
5076 10,260 15,444 20,628 25,812 30,996 36,180 41,364 pret de achlzitie mic [lei/kW].
Suprafa1a de lncilzlre A [m2) Ca dezavantaje ale radiatoarelor din
576 0,30 0,46 0,63 0,79 0,95 1,12 1,28 otel, se pot enumera: puteri termice pe
826 0.42 0,64 0,87 1,09 1,31 1,53 1,76 unitate de lungime mici sau moderate
la unele tipuri constructive; spatiu mai
I 076 0,54 0,82 1,10 1,39 1,67 1,95 2,23
I
mare necesar rnontar!i in incapere:
I 326 0,66 1,00 ' 1,34 1,69 2,03 2,37 2,71
durata de viata scazuta sau medie, din
1576 0,78 1,18 1,58 1,98 2,39 2,79 3,19 cauza coroziunii (pentru rnarirea dura-
2076 1,02 1,54 2.06 2,58 3,10 3,62 4,14 tei de viata, condltlile de exploatare
2576 1,26 1,90 2,54 3,18 3,82 4,46 5,10 trebuie sa fie foarte strict supraveghea-
3076 1,49 2,25 3,01 3,77 4,52 5,29 6,05
te $i sa se trateze apa cu inhibitori de
coroziune); pret specific mare !lei/kW
3576 1,73 2,61 3,49 4,37 5,25 6,13 7,01
an de functionerel; cheltuieli mai mari
4076 1,97 2,97 3,97 4,97 5.97 6,96 7,96 in exploatare (pentru inhibitori sl pentru
4576 2,21 3,33 4,45 5,56 6.68 7.80 8,92 inlocuirea radiatoarelor corodate).
5076 2,45 3,69 4,92 6,16 7,40 8,63 9,87 Se utilizeaza in aceleast categorii de
cladiri ca sl radiatoarele din tonta.
Masa (kg]
576 6,8 10,5 14,2 17,9 21,6 25,3 29,0
6.1.4. Radiatoare-panou
826 9,5 14,6 19.6 24,6 29,7 34,7 39,8
I 076 12,2 18,6 25,0 31,4 37,8 44,2 50,6 Sunt corpuri de Incalzire plate, con-
1326 14,9 22,6 30,4 38,I 45,9 52,6 61,3 fectionats din tabla din otel de foarte
1576 17,6 26,7 35.8 44,9 54,0 63,I 72,I buna calitate, cu grosimea de 1,25
(1,30) mm. Prin ambutisare $i prin su-
2076 23,0 34,8 46,6 58,4 70,2 81,9 93,7
darea tablei pe contur sl in camp, rezul-
2576 28,4 42,9 57,4 71,9 86,3 100,8 115,3 ta un panou plat cu 2 colectoare $i mai
3076 33,8 51.0 68,2 85,4 102,5 119,7 136,9 multe canale de circulatie a apei. Pa-
3576 39,2 59,1 79.0 98,9 118,7 138,6 158,5 noul poate ti sau nu prevazut la spate
4076 44,6 67,2 89.8 112,3 134,9 157,5 180.I cu aripioare ondulate de tabla din otel
~-- subtire (cca 0,4 mm), prinse prin sudu-
4576 50,0 75,3 100,6 125,8 151,I 176,4 201,7
' ra. Cupland in paralel 2 sau 3 panouri
I
5076 55,4 83,4 I 111,4 139,3 167,3 195,3 223,3 asezate unul in spatele celuilalt se rea-
lizeaza mai multe tipuri constructive.
Tabelul 6.1.7. Puterea termica nominals cl>n [W/m] de teava, Majoritatea tipurilor constructive de
a registrelor sl serpentinelor radiatoare-panou au sl un capac supe-
rior perforat $i doua rame laterale.
I Puterea termica norninala pentru: Pe spatele radiatorului se afla sudate
Corpul de lncalzire
apa (t>T = 60 K) abur (ti.T = 80 K) 4 sau 6 urechi de prindere necesare la
- (W/m] (W/m] montare; la unele radiatoare, aceste
Registre verticale din teava D 76 mm 139,4 199,7 urechi de prindere pot lipsi, rolul lor la
montare fiind asigurat de decupaje
Registre orizontale din teava D 76 mm 153,9 220,5
speciale practicate in ramele laterale
Serpentine din teava D 42,5 mm 96,8 138,7 ale radiatorului.
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstalatii de lncalzire

Prin diverse procedee de tratare a tablei

din otel, radiatorului i se poate conferi o
77 ~ 99 mm
reztstenta sporita la coroziune.
42~64mm Gama inaltimilor de fabricatie poate fi
foarte variata:de la 300 la 900 mm si une-
- I - ori si peste aceasta valoare, iar lungimile
pot varia de la 300 la 3000 mm, in trepte
I normalizatesi precizate de fiecare produ-
I i I cator in prospectul produsului.
Radiatoarele-panou sunt livrate la
lungimile solicitate de beneficiar, din
gama norrnata, gata vopsite - de regu-
la - cu vopsea RAL 9010 (alb) si lnsoti-
I i
i I te de diverse accesorii pentru montare.
Parametrii maximi ai agentului termic
utilizat (apa calda) sunt in mod curent
110 °C $i respectiv 6 bar. Exista $i radia-
toare ce admit presiuni pana la 10 bar.
!
I I Presiunea de incercare este precizata de

- -
--

.:,, / ,.: , / ,, ,," , / ,, ,," ,/ ,, ,," , / ,, .:

/
:1
-,,~/'7--,,-/~,-,-/~,-,~/
, ,, , ,, ,, ,, ,, "
JLJ mllli
furnizor in prospectul produsului.
Un exemplu de radiatoare-panou ii
constituie radiatoarele prduse de firma
ausmaca VOGEL&NOOT, prezentate in
fig. 6.1.6. $i caracteristicile tehnice si
constructive in tabelul 6.1.5.
Gama de fabricatie cuprinde 5 lnaltirni
constructive (300, 400, 500, 600 si 900
mm) $i 19 lungimi constructive (400,
Fig. 6.1.8. Radiatoare nportprosop"
VOGEL&NOOT - AUSTRIA. 520, 600, 720, 800, 920, 1000, 1120,
1200, 1320, 1400, 1600, 1800, 2000,
Tabelul 6.1.8. Caracteristicile constructive ti termice 2200, 2400, 2600, 2800 $i 3000 mm).
ale radiatoarelor "oortoroson" DELLA NOGEL&NOOT-AUSlRIA) Parametrii maximi ai agentului termic
•naltime I Lungime Distanta Putere I Continut Masa Racorduri 1
utilizat sunt: presiune de lucru maxima
intre termica de apa Nr. buc. x D pmax = 10 bar, temperatura de regim
axe norninala maxima (}max = 110 °C. Exponentul de
Model la reglare este n = 1,30.
1H=60K Avantajele sl dezavantajele radiatoare-
[mm] [l/m] [mm] I ~ [I] [kg] i lor-panou sunt aceleasi cu cele prezen-
1 tate de radiatoarele din otel (§ 6.1.3.3).
I 400 ! 360 ----- 359~ ~---.?L I 5,2 I Radiatoarele-panou se utilizeaza de

700
612
l_:~- -i-1~~- L ~~~ : ~·~ rt~ _ :
! ! 750
3,7 i 8,0 I I 710 I
regula in cladirile civile.
40
j ' ' 722 I 900
43 I 92 860 1
I : i 542 I 400
3,7 i 7,8 ! 360
I 640 500
41 i 92 I 460
DELLA i 1100 . 75:3 600
4Jl__UQ,_!i_J 560 +- _ 4x 1/2" I I I I I
! !. 916 i ~-~AJ.
750 710
· I 1074 i 900
6,7 ~-J-~.3 I 860
1~1-4o0-350--- 813 I ~ I 12,2 I
I L__§_QQ_ 460 ~ - _filL_L__§,_§_----t--H,_6 '
I 1800 I 600 560 1146 ' 75 I 16,71
I 750 I 710 1397 I 89 19,7
I i 900 I 860 1641 i 10,4 22,8 I

Tabelul 6.1.9. Dimensiunile sl caracteristicile radiatorului MAIOR B A

Element MAIOR 90 100 120 140 160 180 200
A - Distanta intre axe [mm] 900 I 000 1200 1400 1600 I 800 2000
B - inaI1ime totala [mm] 966 1066 1266 1466 I 666 I 866 2066
C - Latimea [mm] 90 90 90 90 90 90 90
D- Lungimea [mm] 80 80 80 80 80 80 80
Racord [in] GI GI GI GI GI GI GI
Masa [kg] I ,86 2,02 2,32 2,62 2,92 3,22 3,52 -~--H(O)

Continut de apa [I] 0,43 0,47 0,55 0,62 0,70 0,78 0,86 •'120
Putere terrnica nominals [W] -----'--*-
235 253 290 327 364 400 437
(dupa prospect) Fig. 6.1.9. Radiatoare MAIOR.
 I. lastalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

sunt robuste $i se pot igieniza (curati) cu
6.1.5. Corpuri de incilzire U$Urintfl. in schimb, prezinta puteri termi-
tubulare ce mici sau medii pe unitate de lungime
de corp si sunt mai putin spectaculoase
Sunt realizate,de regula, cu tevi netede decat alte corpuri de lncalzire.
din otel, In constructle sudata, Dupa for-
ma constructiva, exista registre sl ser- 6.1.5.1 Serpentine
pentine;ele se prevad cu mufe sau flanse, Sunt corpuri de lncalzire cu teava
L 30
1·
din otel neteda, avand diametrul uzual
lntre 40 sl 80 mm. Presiunea maxima
de utilizare este de 16 bar iar tempera-
tura maxima de 150 °C (uneori 200 °C).
Aqentil termici pot fi apa calda sl apa
fierbinte; exponentul de reglare pentru
serpentine este n = 5/4 (conform STAS
1797/3).
Ele sunt utilizate curent la incalzirea
cladinlor industriale, a atelierelor, gara-
·1 jelor, depozitelor, serelor etc.

li
100
I I
~ + ~H 6.1.5.2 Registre clasice
Sunt corpuri cu tevi netede din otel
0
C') '" '" I I ! I cu diametrul uzual lntre 50 sl 80 mm.
+
s:
II
'I'
''
'',,, 'I'
'':1:
I I
I
I
Presiunea maxima de utilizare este de
I 16 bar iar temperatura maxima de
'''I'
'''I' '' s: I I
150 °C. Agentii termici pot fi apa calda,
'" '" I I I
'''''I'
''
,•,
',,,''I'
''''
I I
I
I
apa fierbinte sau aburul. Exponentul de
reglare pentru registre este n = 5/4
'''I' 'I'
'' I (conform STAS 1797/3).
'' '' I I I Dupa modul de asezare a tevilor, re-
t I -F
~ I gistrele pot fi orizontale sl verticale.
L'=60(N-1)
130 Registrele verticale pot fi cu unul (I)
Muta 3/8" sau cu doua (II) randuri de tevi.
a b
Caracteristicile constructive si termi-
Fig. 6.1.10. Convectoradiator- panou CRP: ce ale registrelor orizontale STAS 8744
a - simplu; b - dub/u. sunt prezentate In fig. 6. 1. 7. sl In tabe-
lele 6.1.6. $i 6.1.7.
Tabelul 6.1.10. Valorile coeficientului de corectle Ct pentru diverse valori aT
(exponent de reglare n = 4/3) S.1.5.3 {;OfPurl de lncllzlrespeciale
Nota: Valorile din coloanele O - 9 se adauqa la cele din coloana aT pentru gropurl sanltare
Denumite curent ,,radiatoare port-pro-
Ex. Pentru 47 K se citeste pe randul 40, In coloana 7: Ct = 0,723
sop", ele se realizeaza din tevi rotunde
t.T [K] 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 sau aplatizate, de mici dimensiuni.
30 0,398 0,415 0,433 0.452 0,470 0,488 0,507 0,526 0,545 0,564 Materialul tevilor poate fi: otel, otel ino-
40 0,583 0,603 0.622 0,642 0,662 0,682 0,702 0,723 0,743 0,764 xidabil, aluminiu si altele. Presiunea ma-
50 0,785 0,806 0,827 0,848 0,869 0,891 0,912 0,934 0,956 0,978 xima de utilizare este, de requla, de
6 bar $i temperatura maxima de 110 "C,
60 1,000 1,022 1,045 1,067 1,090 1,112 1,135 1,158 1,180 1,204
Exponentul de reglare al acestor radia-
70 1,228 1,251 1,274 1,298 1,322 1,346 1,369 1,393 1,418 1,442 toare este n = 1,30.
80 1,466 1,491 1,515 1,540 1,564 1,589 1,614 1,639 1,664 1,689 Se utilizeaza curent In bai si grupuri
90 1,715 1,740 1,766 1,791 1,817 1,843 1,868 1,894 1,920 1,946 sanitare la cladiri de locuit, hoteluri,
100 1,973 1,999 2,025 2,052 2,078 2,105 2,132 2,158 2,185 2,212 piscine etc.
in fig. 6.1.8. $i respectiv In tabelul
110 2,239 2,266 2,294 2,321 2,348 2,376 2,403 2,431 2,458 2,486
6. 1.8. sunt prezentate caracteristicile
constructive si termice ale unui model
10l+56 f 10
produs de firma VOGEL&NOOTdin Aus-
tria. 0 caracteristica a acestor radiatoare
:-_ ~ - -_ ..~-- -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ t": -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_ ~ -_ -_ -_ -_: este ca pot fi dotate si cu un element ter-
8
8 moelectric, astfel ca ele pot fi utilizate si
7 In perioada fara agent termic.
----- --- -- - ---- - --- --- ------- --- - Gama de fabricatie cuprinde 3 lnaltirni
,..
' -~-~-~-~-~- -~· '
'
constructive (400, 1100 si 1800 mm) sl 5
6 lungimi constructive (400, 500, 600, 750
5
L I si 900 mm).
4
Parametrii maximi ai agentului termic
2

3
4
-~~---r--- ---- - -- - -- - -
_ y~:~ ~:- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
utilizat sunt: presiune de lucru maxima
Pmax= 10 bar, temperatura de regim ma-
3 xima (}max = 110 °C. Exponentul de regla-
re este n = 1,30.
7//777777777777777 Pentru a rezolva problema lncalzirii
grupurilor sanitare (care dispun de
Fig. 6.1.11. Convector:
spatii reduse), se pot folosi si radiatoa-
1 - tevi Incalzitoare: 2 - aripioare; 3 - distribuitor (colector); 4 - racord de intrare
rele MAIOR contectlonate din aluminiu,
(iesire); 5 - rnasca: 6 - clapeta de reglare; 7 - buton de actionare a clapetei; 8
care au forma unor registre cu latirnl
- jaluzele; 9 - dibluri; 10 - glaf;
de pana la 100 mm. Ele sunt executate
a sl b <? 100 mm. cotele A, B, C, D, H sl L depind de tipul convectorului.
de firma NOVA FLORIDA $i se livreaza
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstalatii de incalzire

Tabelul 6.1.11. Caracteristicile constructive sl termice ale convectoradiatoarelor-panou CAP

lnaltirne Nr. Racor- Puterea terrnica
Volu- Masa Suprafata
intre de Pasul duri
to- mul informa- Suprafata echiv. apa abur
axele t.atlrnea tevi tevilor
Tipul ta la interior tiva de termica ca Ida
ra- ver- verti-
Incatzire (STAS 1ff = 60 K t1T = 80 K
cord ti- cale D
H 11984)
h cale
[mm] [mm] [mm] [buc] [mm] [in] [I/elem] [kg/elem] [m2/elem) [m2/elem) [W/elem] [W/elem)
CRP-1-472 472 502 0,125 1,00 0,137 0,124 57 91
CRP-1-624 624 654 30 4- 28 60 3/8 0,145 1,18 0,179 0,16 73,3 117
CRP-1-777 777 807 0,16 1,38 0,221 0,193 88,4 141
CRP-11-472 472 502 0,25 2,00 0,274 0,224 101,6 164
CRP-11-624 654 654 100 4 - 28 60 1/2 0,29 2,37 0,288 0,288 130,4 210
CRP-11-777 777 807 0,32 2,76 0,346 0.346 156,9 253

a b c d e g
Fig. 6.1.12. Posibiliti1:ide amplasare a convectoarelor:
a - sub glaful ferestrei; b - In fata peretelui; c - In ni$8; d.e.t - In pardoseala, g - la plinta
1 - element Incalzitor: 2 - rnasca: 3 - orificii in pardoseala: 4 - rnasca cu orificii.

180 260, 290 340 420

260 340 420

180 180 290 290

Aquila FMK Aquila FMT ~i FPT

Fig. 6.1.13. Convectoare de pardoseali tip PURMO.

 I. mstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

in blocuri de 3, 4, 5 $i 6 elemente.
Dimensiunile, caracteristicile termice
pentru conditiile standard (ed = 90 °C,
e, = 70 °C $i ei = 20 °C) sl modul de
montare sunt prezentate in figura 6. 1.9
sl tabelul 6.1.9.
Pentru altl parametri decat cei stan-
dard, pentru calculul puterii termice
reale cedate de un radiator se are in
vedere si tabelul 6.1.10, in care sunt
prezentati coeficientii de corectie Cr
(§ 6.1.9.2).

6.1.6. Radiatoare din ieavi

'i tabli
Cunoscute adesea sub denumirea
de ,,convectoradiatoare", ele includ o
qarna larga de modele constructive
realizate din elemente contectionate
din teava $i tabla asamblate nedemon-
tabil (prin sudare), fiind prevazute cu
racorduri, mute sau flanse,
Prezinta avantajul unor puteri termice
medii sau mari pe unitate de lungime de
corp. Ca dezavantaje:igienizareaeste di-
ficila $i se pot deteriora usor prin lovire.
Un astfel de corp este convectora-
diatorul-panou CRP (STAS 12908),
(fig. 6.1.10 $i tab. 6.1.11).
Se compune dintr-un registru de tevi
4 din otel peste care sunt sudate doua
foi de tabla subtire (panouri), prevazute
Fig. 6.1.13.A. ConvectorAquiloFMK flri ventilator. cu numeroase fante inclinate ce acti-
- Tabla de convectie pentru cresterea puterii de incalzire si a siqurantei de veaza convectia, Se racordeaza la in-
utilizare; 2 - Schirnbator de caldura ce contine conducte de cupru, lamele din stalatie prin mute sau flanse, Poate
aluminiu, totul acoperit cu lac negru; 3 - Ancore pentru beton; 4 - Caseta con- avea de la 4 la 28 de elemente, un ele-
vectorului, (zincata pe ambele parti, tabla lacurta); 5 - Rozete din cauciuc pentru ment avand lungimea de 60 mm.
protectia leqaturilor instalatiei electrice; 6 - Zona racord pentru bransarea con- Agentul lncalzitor poate ti apa cu tem-
vectorului la instalatia de Incalzire centrala (orificii perforate); 7 - Dezaerator; peratura de maximum 150 °C sl pre-
8 - Tabla de mascare a bransamentului la instalatia de Incalzire centrala; siunea de maximum 16 bar, sau abur
9 - Grila transversala rulou (fag sau stejarbaltutt, neprelucrat sau lacuit, cu temperatura pana la 151 °C (4 bar).
duraluminiu, otel inoxidabil) sau grila lonqitudinala (duraluminiu). Exponentul de reglare al acestor cor-
puri este n = 1,28 (CRP simple) $in= 4/3
(CRP duble). Dupa cercetari mai recente,
10 se recornanda o valoare unica n = 1,30.

6.1.7. Convectoare
Acestea (fig. 6.1.11) se compun, in
general, din:
- elementul Incalzitor constituit din
una sau mai multe tevi, prevazute cu
aripioare longitudinale sau transversale;
- masca, ce aslqura circulatia aerului
din incapere peste elementul Incalzitor
si lesirea aerului cald pe la partea su-
perioara, prin orificii special prevazute,
Masca poate avea o clapeta rnobila
ce permite reglarea rnanuala sau auto-
mata a debitului de aer cald. in general,
elementul incalzitor $i masca sunt doua
piese independente.
Tipul de convector ce prezinta inaltimi
Fig. 6.1.13.B. ConvectorAquiloFMT cu ventilator. reduse poarta denumirea de ,,convector
- Capacul ventilatorului; 2 - Ventilator; 3 - Ancore pentru beton; 4 - Caseta de plinta" (fig. 6.1.12 g).
convectorului (zincata pe ambele parti, tabla lacuita); 5 - Motorul ventilatorului; lar in cazul in care este montat in
6 - Rozete din cauciuc pentru protectia legaturilor lnstalatiei electrice; 7 - Zona perdoseala poerta denumirea de ,,con-
racord pentru bransarea convectiorului la lnstalatia de lncalzire centrala (orificii vector de parcoseala" (fig. 6. 1.12 d, e, f).
perforate); 8 - Dezaerator; 9 - Tabla de mascare a bransarnentului la instalatia Convectoarele de pardoseala sunt
de lncalzire centrala; 10 - Grila transversala rulou (fag sau stejarbaltuit, indicate in locurile in care nu este po-
neprelucrat sau lacuit, duraluminiu, otel inoxidabil) sau grila lonqituoinala sibila montarea convectoarelor inalte,
(duraluminiu). de exemplu sub geamuri, intrarile in
hale, ieslri etc, atat in locurile publice
 Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalalii de Incalzire

abelul 6. 1. 12 Coeficientul de corectle vectoarele de pardoseala tip Aquilo FMK urrnatoarele dimensiuni: I = 18, 26, 29,
naH CU numArul de elemente (numai (fara ventilator). 34, 42 mm ; H = 9, 11, 14 mm; L=
pentru radiatoarele din fonta)
Sunt compuse dintr-un schirnbator 1000 - 3500 mm (Catalog tehnic la
N 1 ... 10 11 ... 13 14 ... 17 18 ... 24 25 .. .40 41 ... 50 de caldura din cupru si aluminiu, vopsit www.purmo.ro).
a 1m o~ o~ o~ o~ o~ standard in culoarea neaqra, montat ln fig. 6.1.13.B. sunt prezentate con-
intr-o caseta zincata pe ambele parti sl vectoarele de perdoseala tip Aquilo FMT
(saloane auto, galerii) cat si vile. vopsita standard tot in culoarea (cu ventilator).
Pentru activarea fluxului de caldura neaqra, f n partea superioara, convec- Convectori cu montaj in pardoseala
cedat de convectoarele de pardoseala, torul este asigurat cu o grila de mas- Aquilo FMT sunt destinati incaperilor
acestea sunt echipate cu ventilator care transversala sau lonqitudinala, incalzite,
tangential. Viteza de rotatie a ventilato- reahzata din metal sau lemn. Bransarea Sunt compuse dintr-un schimbator
rului se poate regla continuu in functie convectorului la instalatie se face prin de caldura din cupru sl aluminiu, vopsit
de temperatura solicitata in incaperea doua orificii cu filet interior G 1/2". standard in culoarea neaqra, montat
unde sunt montate. Acestea permit bransarea convectorilor Intr-o caseta zincata pe ambele parti si
ln fig. 6.1.13 sunt prezentate con- atat din partea dreapta, cat si din vopsite standard tot in culoarea
vectoarele de perdoseala tip Purmo. partea stanga. Convectoarele FMK au neaqra,
ln fig. 6.1.13.A. sunt prezentate con- puteri termice intre 155 - 1884 W $i Convectoarele Aquilo FMT sunt do-
tate cu ventilatoare interioare Intr-un
Tabelul 6.1.13. Coeficientul de corectle Ct cu diferenta media de temperaturA nurnar care depinde de lungimea
Temperatura Temperatura interioarii a inciiperii Si, [°C] schirnbatorulul, aslqurand un randa-
agentului ment termic sporit comparativ cu
e
termic d I ()1 [ C] 0 5 10 12 15 16 18 20 22 25 Aquilo FMK, fiind alimentate cu
La corpuri de incalzire cu exponentul n = 4/3 tensiune de 12 V $i montate in caseta,
90170 1,35 1,23 1,18 1,11 1,09 1,04 1,00 0,96 0.89 langa schirnbator.
Convectoarele FMK au puteri ter-
95175 1,47 1,35 1,3 1,23 1.2 1,16 I ,II 1,07 1,00
mice intre 361 - 6115 w si urrnatoarele
85/65 1,23 1,11 1,07 1,00 0,98 0,93 0.89 0,85 0,78 dimensiuni: I = 26, 34, 42 mm; H = 9,
70155 0,94 0,84 0,80 0,73 0,71 0,67 0,63 0,59 0,54 11, 14 mm; L= 1000 - 3500 mm (Cata-
55/45 0,68 0,58 0,54 0,49 0,47 0,43 0,4 0,36 0,31 log tehnic la www.purmo.ro).
La corpuri de incalzire cu exponentul n = 1,3 f n partea superioara, convectorul
1,34 1,22 1,11 1,04 1,00 0,89
este asigurat cu o grila de mascare
90170 1.18 1,09 0,96
transversala sau lonqitudinala, realizata
95175 ] ,45 1,34 1,29 ! 1,22 1,20 1,15 1,11 1,07 1,00
din lemn sau metal.
85/65 1,22 I ,II 1,07 1,00 0.98 0,94 0,89 0,85 0,79 Date tehnice pentru convectoare
~~
70155 0,95 0,84 0,8 0,74 0,72 0,68 0.64 0,60 0,54 Aquilo:
55/45 0,69 0,59 0,55 0,50 0,48 0,44 0,41 0,37 0,32 • Materialul schirnbatorului: conducte
din cupru cu lamele din aluminiu.
Tabelul 6.1.15. Coeficientul de corectle Cm cu montarea • Materialul casetei: tabla din otel
zincat pe ambele parti, in interior la-
0 P.E cuita prin prafuire in culoarea neaqra
Conditii
de
.•.,.]0

;;:....., ~J
"'
•i:=-...=:::. ....,

. _,
"'·
h, RAL 9005.
• Materialul grilei: fag $i stejar, baiturt
montare "'"• sau lacuit, duraluminiu in diverse cu-
! lori: natural, auriu, bronz deschis,
bronz inchis sau negru, otel inoxidabil.
cm 1,00 0,97 0,95 vezi Fig. 6.1.16
• Legaturi de apa : 2 x G 1/2" - filet
0
~ 0
0
interior.
P.1
Conditii . , ....... ~ ·-=~'
. -·--~ "'..... r
•
• Presiunea de lucru: 10 bar.
de
montare I • Temperatura maxima: 110 °C.
• Presiunea de proba: 13 bar.
• Elementele convectorului: dezaerator
manual, robinet de evacuare, 2
cm 0,97 0,91 0,91 0,91 carcase laterale ale schirnbatorulul,

Tabelul 6.1.14. Coeficientul de corectle Cr cu racordarea

*) Mod de racordare permis la corpurile a csror lungime nu depaseste 1,2 m.
**) Valabil numai pentru apa avand Sci < 100 °C.
Modul de racordare
Corpul de incalzire
1~c=J J l=c=J ll~c=r~I !"L]~
I __.. I
j.;
..___ I
CY-
~
I

Radiatoare I coloane eliptice 1,0 1,0' 0,88 0,75 0,75

din fonta coloane circulare 1,0 1,0' 0,88 0,65 0,65
I I
Convectoradiatoare-panouCRP 1,0 1,0' 0,95 0.62 0,62
Registre 1,0 - I - 0.8"
Serpentine 1,0
~
1.0 --+--
I
-

-
!
i 0,95 0,95
 I. lnstalatii de Incalzire
set de conexiuni flexibile din otet
inoxidabil, de lungime 10 cm cu filet
GW I GZ 1/2".
• La convectorul Aquila FMT mai apar
In plus ventilatoarele care func-
tioneaza la 12 V.
Parametrii maximi ai aqentilor termici
(apa, abur) utilizati In convectoare cat
$i exponentul de reglare sunt cei indi-
cati de producatori, pentru fiecare tip
constructiv.
Convectoarele au avanatajul unor pu-
teri termice mari pe unitate de lungime,
dar sunt foarte sensibile la praf, la pa-
rametrii ridicati ai agentului Incalzitor,
in exploatare, convectoarele necesi-
ta grafice speciale de reglare calltatrva
pentru temperatura agentului termic
(respectiv temperaturi de intrare mai ri-
dicate cu pana la 3 °C tata de cele
uzuale la radiatoarele din tonta),
6.1.8. Amplasarea, montarea •i
racordarea corpurilor de
incalzire
6.1.a 1 Amplasarea
La amplasarea corpurilor de lncalzi-
re, se urrnareste:
- functionarea lor cu eficienta maxima
prin montarea lor la partea inferioara
a Incaperilor. In vecinatatea suprafe-
telor reci;
- corelarea cu elemente de constructii,
Tip 10 Tip 21, 22, 23
Fig. 6.1.14. Example de montare
la radiatoare-panou.
TI~TI IT IT IT
a b
Fig. 6.1.15. Moduri de racordare a corpurilorde incilzire la instalatie:
a - sus-jos in diagonala; b - sus-jos pe eceeesi parte;
c - jos-jos; d - jos-sus in diagonala; e - jos-sus pe eceeesi parte.
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale
evitandu-se stanlenirea arnplasar!l Se respecta indicatlile de montare ale
mobilierului, a utilajelor, a circulatiei producatorului In ceea ce prtveste
persoanelor, a celorlalte instalatll, nurnarul accesoriilor utilizate, distantele
precum si accesul la hicrantii de in- relative dintre acestea si fata de ele-
cendiu; mentele de constructii etc. cat $i preve-
- montarea la parapetul ferestrelor, pa- derile cu caracter general cuprinse In
ralel cu peretii finisati sau In imediata normativul I 13. in general, la un corp
lor apropiere; de Incalzire se rnonteaza minimum do-
- la casa scaru, amplasarea, de requla, ua console $i un sustinator: cateva
la parter; daca necesarul de caldura exemple de montare sunt indicate In fig.
nu poate ti acoperit de corpurile de 6.1.14, pentru radiatoarele De Longhi.
lncalzire amplasate la parter, se pot
amplasa corpuri de incalzjre si la ni- 6.1.a3 Racordarea
velurile imediat superioare; Racordarea corpurilor de Incalzire la
- respectareaprevederilorart. 5.10 (relativcoloanele unei instalatii de incalzire se
la nise pentru corpurile de lncalzire) sipoate face In cele cinci feluri indicate
5.12 (relativ la caile de evacuare In cazIn fig. 6.1.15.
de incendiu),din Normativul I 13. Variantele de racordare influenteaza
- mascarea corpurilor de Incalzire In emisia termlca a corpurilor de lncalzire.De
situatiile prevazute de Normativul I 13 regula, se folosesc racorcarile cu circula-
si anume: In lncaperi destinate co- tla agentului termic sus-jos, care conduc
piilor prescolari (crese, carnine, gradi-la cea mai mare putere terrnica si respec-
nite) cat si In alte incaperl cu rise de tiv la cele mai reduse dimensiuni ale cor-
arsuri prin atingere, daca aqentii pului de lncalzire. in general, corpurile de
termici utilizati au parametrii ridicati:lncalzire cu lungime sub 1,2 m se racor-
In lncaperi cu cerinte estetice specia- deaza pe aceeasi parte (daca acest lucru
le; In alte situatii, la cererea benefi- este posibil prin constructia corpului), iar
ciarilor. corpurile mai lungi de 1,2 m se racordea-
za In diagonala.
6.1.a2 Montarea Pentru legarea corpurilor de Incalzire
Montarea corpurilor de lncalzire se rea- la coloane, se recornanda respectarea
lizeaza utilizandaccesoriilede prindere in- distantelor minime lntre corp si coloa-
dicate de furnizorul corpurilor de lncalzire na, prescrise de normativul I 13. Cand
(console, suporturi, sustinatoare), nu se pot respecta aceste distante, ra-
0,80 Cm \ \
0
@ 0,82
@ \ \
0,84
I\
'I\ '
0,86 \ '8
\ \
0,88 \ 7
I\ \ \
0,90 \ \ I\
\ I\. \
r-.. '\. \ \.
0,92 '\. ' "6 I\.
-,
0,94 " "
<, ",._ I' 5'-
-,
' ''
@ <, 3 '4 " r-,
@ 0,96 ', ..... .....
,,.......__....."....
........
0,98
1,00
~- ' 1
2 ..... <,
r--.
<,
--
r--.::--_!'-
0 20 40 60 80 100 120 140
---+ h~(mm]
Fig. 6.1.16. Valorile coeficientului de
coree1ieCm, in funciiede tipul
Tip 21, 22, 23
corpului de incilzire 'i de distani&
liberi de deasupra lui h~, in cazul
montiriiin ni~ (dupi DIN 4703/3):
1 - radiator din elemente tubulare;
c d e
2 - radiator cu elemente din fonta
sau din tabla de otel:
3 - radiator-panou tip 10;
4 - radiator-panou tip 11;
5 - radiator-panou tip 20;
6 - radiator-panou tip 30;
7 - radiator-panou tip 22;
8 - radiator-panou tip 33.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
cordarea se face In diaqonala.
In cazul altor scheme (exemplu:
distributia individuala monotub orizon-
tala In pardoseala), legarea corpurilor
de incalzire se face conform cu in-
structiunile tehnice ale furnizorului ele-
mentelor de racordare folosite.
6.1.9. Alegerea •i dimensionarea
corpurilor de incilzire
6.1.9.1 A/egerea tipului de corp
de 1ncllzire
Alegerea unui corp de lncalzire se
face tinand seama pe de o parte de
gustul sl preferintele beneficiarului, iar
pe de alta parte de: parametrii maximi
de ternperatura si presiune ai agentului
termic la care rezista corpul ales; ma-
rimea spatillor de montare existente In
Incapere sl posibilitatea acestuia de a
satisface eventualele conditii speciale
impuse de specificul incaperii sau de
activitatile ce se destasoara In ea; de
asemenea, se tine seama de avantajele
si dezavantajele fiecarei categorii de
corpuri de lncalzire,
1ntr-o aceeasi instalatle de Incalzire
centrala, se recornanda utilizarea unor
corpuri de Incalzire cu valori ale expo-
nentului de reglare cat mai apropiate.
6.1.9.2 Dimensionarea corpurilor
de 1ncllzire.
Calculul de dimensionare se face In
conformitate cu prevederile generale
din STAS 1797/1, corelate cu preve-
derile particulare ale: normelor de fa-
bricatie, instructiunilor de utilizare,
prospectelor sl agrementelor corpurilor
de Incalzire.
Marimea si nurnarul corpurilor de ln-
calzire montate Intr-o incapere se de-
terrnina prin calcul astfel tncat puterea
terrnlca <Pc a acestora sa fie eqala cu
necesarul de caldura <P al incaper!l,
conform STAS 1907/1.
Corpul de Incalzire ales trebuie sa
alba dimensiunile de gabarit corelate
cu cele ale spatiului de montare exis-
tent In tncapere,
6.1.9.2.1 Variants cunoa,ierii puterii
tennice nominals pe element
Nurnarul de elemente al corpului de
tncalzire se calculeaza cu relatia:
Tabelul 6.1.16. Coeficientul
de corectie Ch cu altitudinea
Altitudinea h, [ m] I o I soo I 1000 I 1 soo I 2000
ch 11.00 I o,91 I o,9s I o,93 I o.91
Tabelul 6.1.17. Coeficientul
de corectie cv relativ la vopsea
Felul Fara pigmenti
vopselei metalici
c, 1,00
<I> "'
N = ---------
<I>n ·a·c ·c r ·c m ·c h ·c v
t
In care:
<I> n- este puterea terrnica norninala pe
element, [W/elem] se ia din nor-
me, instructiuni, agremente, pros-
pecte In functie de tipul corpului
de Incalzjre:
a - coeficient de corectie adimensio-
nal, aplicabil numai la radiatoarele
din tonta, deplnzand de nurnarul N
al elementelor care alcatuiesc radi-
atorul, ale carui valori sunt date de
tabelul 6. 1. 12;
ct - coeficient de ccrectie pentru diferite
medii de temperatura altele decat
cea norninala, adimensional,ale carui
valori sunt date In tabelul 6.1.13;
c, - coeficient de corectie care tine
seama de modul de racordare a
corpului de incalzire, ale carui va-
lori sunt date In tabelul 6.1.14;
cm - coeficient de corectle care tine
seama de locul de montare a cor-
pului de Incalzire, ale carui valori
se pot lua din tabelul 6.1.15 sau
din graficul din figura 6.1.16;
ch - coeficient de corectle care tine sea-
ma de altitudinea (h) deasupra nive-
lului rnarii, ale carui valori sunt date
In tabelul 6. 1. 16 (valorile din tabel
nu se epllca convectoarelor);
cv - coeficient de corectie care tine sea-
ma de culoarea vopselei suprafetel
exterioare a corpului de Incalzire,
diferita de cea norrnala (conslderata
a ti vopseaua de culori deschise,
fara piprnenti metalici):
• pentru corpurile de lncalzire livrate
gata vopsite de producator, cv = 1,0
• pentru corpurile de incalzire vopsi-
te pe santier se aplica valorile cv
din tabelul 6. 1. 17.
Exemplul de calcul 1
Se calculeaza rnarirnea radiatorului
din fonta tip 624/4 necesar intr-o In-
capere cu temperatura interioara
e; = 20 °C, al carei necesar de caldura
este <I> = 1525 W. Agentul termic este
apa calda cu parametrii (}d I B; =
95/75°C. Altitudinea localitatii H = 500
m deasupra nivelului rnarii. Radiatorul
se racordeaza normal la instalatie si
se rnonteaza liber pe peretele exterior,
sub fereastra,
Se deterrnina nurnarul preliminar de
elemente aplicand relatia 6.1.1, In care:
• puterea terrnica norninala pe ele-
ment <Pn = 128 W/elem (tab. 6.1.2);
• coeficientii de corectie:
ct - se extrage din tabelul 6.1.13 In
functie de exponentul n = 4/3 si
Cu pigmenti
metalici
parametrii agentului termic;
(}d I B; = 95/75 °C, obtmando-se ct = 1, 11;
0,90
c, = 1,0 pentru racordare norrnala sus-
I. lnstalatii de inealzire
jos, din tabelul 6.1.14;
[buc] cm= 1,0 pentru montare libera, pe pe-
(6.1.1)
rete exterior sub fereastra,
din tabelul 6. 1. 15;
ch = 0,97 pentru altitudinea h = 500 m,
din tabelul 6.1.16;
cv = 1,0 pentru vopsire norrnala a corpu-
lui de incalzire, din tabelul
6.1.17.
Se obtine:
N' = 1525
128. 1, 11 · 1. 1. 0, 97. 1
= 11, 06 elemente
Din tabelul 6.1.12 se ia valoarea coe-
ficientului de corectie a = 0,99 cores-
punzator celor 11 elemente ale corpului
de lncalzire, calculandu-se nurnarul de
elemente final al corpului de lncalzire:
11•06=11,
N = N' = 18 elem.
a 0,99
care se rotunjeste la 11 elem.
Radiatorul de tipul 624/4 va avea 11
elemente $i o putere terrnica instalata:
<I>.
mst
= <I> -1-1- = 1500
11, 18
w
Exemplul de calcul 2
Se calculeaza rnarirnea radiatorului
din aluminiu BIMETAL C 500 necesar
pentru situatla descrisa la exemplul 1,
cu singura deosebire ca radiatorul se
rnonteaza pe un perete exterior fara
fereastra.
Rezolvare
Se deterrnina nurnarut de elemente
aplicandu-se relatia 6. 1. 1, In care:
• puterea terrnica norninala pe
element <Pn = 154,2 W/elem din tabelul
6. 1.3 pentru radiatorul C500; coefici-
entii de corectie au valorile:
ct = 1, 11, se ia din tabelul 6.1.13 In func-
tie de exponentul n = 1,33 si
parametrii agentului termic
ed I B; = 95 I 75 °C;
cm = 0,95 pentru montare llbera, pe
peretele exterior fara fereas-
tra, din tabelul 6. 1.15;
ch = 0,97 pentru altitudini h = 500 m;
cv = 1,0 pentru vopsire norrnala.
Se obtlne:
N' = 15_2_5 _
154 . 1, 11 . 1 . 0, 95 . 0, 97 . 1
= 9,67 elem.
care se rotunjeste la 10 elemente; re-
zulta radiatorul BIMETAL C 500-10 ele-
mente, care are puterea instalata:
<I> = <I>__!!!___ = 1577 w
inst 9, 67
 I. lnstala~ii de Incalzire
6.1.9.2.2 Variants cunoa,terii puterii parametrii ed I
tennlce nominals pe unitate de lungime c, = 1,0 pentru racordare normalii;
Lungimea L a corpului de lnciilzire se cm = 0,98 pentru montare In nisa cu
calculeazii cu relatia: h1.1 = 80 mm, din tabelul
<P 6.1.15 si fig. 6.1.14;
L=------- [m](6.1.2) ch = 0,97 pentru altitudinea h = 500 m,
<P" . c, . c, . cm . ch . c,
din tabelul 6.1.16;
In care: cv = 1,0 pentru radiator gata vopsit.
<P - este puterea termicii nominalii pe Se obtine:
n unitate de lungime [W/m], care se <P
ia din norme, instructiuni, agre- L=-------
<P·c·c·c ·c·c
mente, prospecte. n t r m h v
1525
ct, c., cm' ch' cv - coeficientii de co- ---------
rectie alesi din ta- 810· 1, 11·1·0,98. 0,97· 1
bele conform indi-
catillor de la § Gel mai apropiat radiator din gama de
6.1.9.2.1. fabricatie are lungimea L = 1680 mm.
Obs. Din diagrama de fabricatie a Se alege radiatorul Plattella 600, tip
corpului de lncalzire se alege corpul 10 cu L = 1680 mm, cu o putere
care are lungimea cea mai apropiatii instalata:
de cea rezultata prin calcul. 1680
<P.
rnst
= 1525
1784
= 1436
Exemplul de calcul 3
Se calculeazii miirimea radiatorului 6.1.9.2.3 Variants cunoa,terii puterii
Plattella 600, tip 10 necesar pentru tennice nominale (J>n [W/corp]
situatia descrisii la exemplul 1, cu a fieclrei tipodimensiuni
singura deosebire ca radiatorul se va de corp de Tncllzire
monta In nisa, deasupra lui lasandu-se in acest caz, se alege din documen-
distanta liberii h11 = 80 mm. tatia tehnicii a produsului acea tipodi-
Se determinii lungimea radiatorului mensiune de corp de Incalzire care sa-
cu relatia 6.1.2., In care: tisface relatia:
• puterea termicii nominalii pe metru <Pn -- <P
<Pn = 810 Wlm, pentru radiatorul [W/corp] (6.1.3.)
c·c·c
t r m
·c·c
h v
Plattella 600, tip 10 se ia din
tabelul 6.1.5. In care coeficientii de corectie res-
• coeficientii de corectie au valorile: pectivi se stabilesc conform indicatiilor
ct = 1, 11 din tabelul 6.1. 13, In functie anterioare.
de exponentul n = 1,30 si
Capitolul 6: Echipamente si materiale
H; = 95175 °C; 6.1.9.2.4 Variants cunoa,terii puterii
tennice (l> [W/corp] a fieclrei
tipodimensiuni de corp de Tncllzire
Oand In docurnentatia tehnicii a
produsului se giise$te In tabelatii Insasi
puterea termicii a fieciirei tipodimen-
siuni <Pc In W/corp,ln condltiile de tem-
peraturi ale agentului termic 8/8; $i
temperaturii interioare (); din proiect,
atunci se ia acea tipodimensiune care
satisface relatia:
<P
<Pc=----- [W/corp] (6. 1.4.)
= 1,784 m cr . c m . ch . c v
In care coeficientii de corectte res-
pectivi se stabilesc conform indicatiilor
anterioare.
6.1.9.2.5 Variants Tnlocuirii unor
corpuri de Tncllzire existente
Cand se opereazii lnlocuirea unor
w corpuri de lnciilzire In instalatii existen-
te, fiirii ca necesarul de ciildurii al ln-
ciiperilor <P sa se fi modificat, se poate
utiliza una din formulele de echivalare
termicii urmiitoare:
- fie suprafata echivalentii termic
Aechiv (daca se cunoaste):
N, = NE (Aechiv E / Aechiv ,) (6.1.5.)
- fie puterea termicii nominalii <Pn:
N1 =NE (<PnE I <Pn1) (6.1.6.)
In care:
I - este indice reprezentand corpul de
Incalzire lnlocuitor
E - indice reprezentand corpul de ln-
ciilzire existent.
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale
6.2. CAZANE
6.2.1.Clasificarea Cazanelor
Cazanele utilizeaza caldera obtinuta
prin arderea combustibilului In focare
proprii, calcura recuperata din gazele
fierbinti rezultate dintr-un proces teh-
nologic sau folosesc energia electrica
pentru producerea de apa calda, apa
fierbinte sau abur.
Cazanele cu focar propriu reprezinta
un ansamblu de suprafete de transfer de
caldura lntre gazele de ardere ca agent
termic primar si apa, aerul sau aburul,
ca agent termic secundar. Sunt insotite
de instalatia de ardere a combustibilului
(arzator sau gratar) si de diverse aparate
anexe, inclusiv cele de comanda, re-
glare, protectle si automatizare.
Clasificarea cazanelor se poate face
oupa:
Natu"a fluidului produs, respectiv pre-
siunea $i temperaturade regim, In cazane
de: apa calda, aoa fierbinte sau abur.
Prin "cazan de apa calda" se lntele-
ge instalatia care produce apa calda la
o ternperatura de eel mult 115°C si
este utilizata In afara instalatiei, In cir-
cuit Inchis. Frecvent se utilizeaza apa
calda 90/70°C cu 70°C la intrare si
90°C la iesirea din cazan si presiuni
lntre 2 $i 10 bar.
Prin "cazan de apa fierbinte" se inte-
lege instalatia care produce apa fier-
binte la o presiune mai mare decat cea
atmostenca, temperatura de peste
115°C si este utilizata In afara acestei
instalatii. Frecvent se utilizeaza apa
fierbinte de 150/70°C $i presiune lntre
6 si 15 bar.
Prin "cazan de abur" se lntelege in-
stalatia care produce abur la o presiu-
ne mai mare decat cea atrnosterica sl
este utilizata In afara acestei instalatii.
Natura combustibilului utilizat, In: ca-
zane alimentate cu combustibil gazos,
lichid, solid sau mixte (alimentate al-
ternativ cu doi combustibili).
Natura materialului din care sunt
executate suprafetele de transfer de
caldura pot fi cazane din: otel, tonta,
cupru, etc.
Spatiul prin care circula gazele de
ardere sl apa (aburul), In cazane ignitu-
bulare (cu tevi de furn), unde gazele de
ardere circula prin tevi $i apa In exte-
rior, $i cazane acvatubulare (cu tevi de
apa) unde apa circula prin interiorul su-
pratetei de transfer de caldura si gaze-
le de ardere circula la exterior;
Modul de constructie, In cazane cu
focar tubular sau focar camera.cu unul
sau mai multe tambure, cazane cu su-
pratete de transfer de caldura din tevi
netede, cu suprafete nervurate, In spi-
I. lnstalatll de incalzire
rala, din tevi cu anpioare, sectionals, ploata $i verifica instalatiile care lucreaza
cu suprafete speciale, asezate orizon- sub presiune cat $i responsabilitatile ce
tal sau vertical. etc. revin celor care executa astfel de lucrari,
Natura consumatorilor, In: cazane fiind In acelasi timp obligatorii.
pentru scopuri qospodaresti (incalzire, Din varietatea mare de tipuri con-
apa calda de consum, ventilare, etc.) $i structive, la alegerea tipului optim de
cazane pentru scopuri tehnologice cazan, pe langa calculele tehnico-eco-
(spalare, uscare, umidificare, etc.). nomice necesare trebuie avute In ve-
dere sl urrnatoarele criterii:
6.2.2.Criterii privind execut:ia liSi a. Materialul de baza din care este
alegerea cazanelor executat cazanul: tonta sau otel. Cele
din fonta au un consum mare de metal
Riscurile si gravitatea accidentelor (pereti qrosi obtinuti prin turnare), sunt
produse la lnstalatiile de cazane si la re- mai grele, dar rezlsta la coroziuni si
cipientele care lucreaza sub presiune au variatii de ternperatura: au supratete
impus aparitla unor reglementari cu ca- mari de transfer de caldura (suprafete
racter legal, a unor reguli tehnice obli- nervurate) raportate la un volum ocupat
gatorii, privind conceptia, executia, in- si, mai ales, au o durata mare de fun-
stalarea si exploatarea cazanelor. Aces- ctionare (dubla sau tripla, fata de cele
tea sunt legi si decrete specifice in- din otel), Cazanele din otel sunt mai
stalatiilor care lucreaza sub presiune ieftine, fiind mai U$Or de realizat, din tevi
precum si instructiuni tehnice de profil simple, ptaci, tevi cu aripioare, etc.
cuprinse In "Prescriptille tehnice, colec- Otelul permite realizarea, de aseme-
tia ISCIR", In docurnentatia europeana nea, si a cazanelor cu condensatie la
adoptata In cadrul tarii noastre de catre care, prin intermediul unor supratete
Asociatia de standardizare din Romania specifice de caldura (plac! profilate,
(ASRO) sub denumirea de SR-EN (stas tevi cu aripioare etc.), se asiqura con-
romanesc national si european). densarea partiala sau totala a vaporilor
Aceste legi, standarde $i prescriptii de apa din gazele de ardere. De ase-
stabilesc atat conditiile generale In care menea, otelut permite realizarea tran-
se pot construi, executa, instala, ex- sferului termic prin tevi subtiri, netede,
17
1
16
2
3
15
14
4 -+---l--fl-+++--___.;,
5
13
6
12
7
8 1--I~==tt=====l ~=11=~µr1- 11
iJ;9~r-+- 1o
9
Fig 6.2.1 Schema hidraulica a centralei termice murale cu tiraj fortat C11 SPV
24 MEF:
A - Tur fncalzire; B - lesire apa calda; C - lntrare gaz;
D - lntrare apa rece; E - Retur tncetzire;
- Ventilator; 2 - Schirnbator de caldura bitermic; 3 - Sonda de ternperatura
ptr. apa calda: 4 - Electrod de aprindere; 5 - Arzator; 6 - Modulator gaz;
7 - Supapa de slquranta; 8 - Presostat de presiune minima; 9 - Robinet de
umplere; 10 - Fluxostat pentru circuitul sanitar; 11 - Bypass automat;
12 - Manometru; 13 - Pompa electrica cu dezaerator; 14 - Termostat de
supraternperatura; 15 - Sonda de ternperatura pentru Incalzire: 16 - Vas de
expansiune; 17 - Presostat de aer.
 I. lnstalatii de incalzlre
prevazute cu "turbulizatoare" detasa
bile si, totodata, o curatire mai usoara
de funingine.
b. Combustibilul utilizat, gazos, lichid
sau solid este un factor de baza In
alegerea unui anumit tip de cazan.
Toate tipurile de cazane pot utiliza,
cu bune rezultate gazele naturale
(STAS 3317) sl GPL (STAS 66) datorita
avantajelor pe care le prezinta aceste
tipuri de combustibil: ardere cornpleta:
In mod normal nu produc funingine iar
produsele nocive din gazele de ardere
(CO $i NO) sunt neglijabile.
Combustibilul lichid utilizat In focarele
cazanelor este eel de tip M, pentru sco-
puri neindustriale, STAS 177, combus-
tibil lichid usor (CLU), STAS 54, si com-
bustibil lichid greu - pacura ( STAS 51).
La cazanele mici de apa calda (pana
la 70 kW) este indicata utilizarea com-
bustibilului lichid de tip M, care nu pro-
duce cocsificari si are un continut re-
dus de funingine In gazele de ardere .
Utilizarea combustibilului lichid nu
necesita curatirea periodlca de depu-
neri a arzatoarelor.
Cazanele mari (peste 5000 kW) utili-
zeaza sl pacura, cu conditia asiqurarf
unor instalatii suplimentare de preln-
calzire, pentru transportul si pulveriza-
rea ei, In procesul de ardere.
Utlizarea combustibilului solid sub
forma de lemne, deseuri vegetale, car-
bune superior (huila, antracit, etc.) se
face In cazane mici iar lignit (carbune
inferior existent In proportie mare la
noi) numai In cazanele energetice mari.
c. Randamentul termic In exploatare
trebuie sa fie cat mai ridicat, peste 90 %,
pentru combustibilul lichid si gazos, cu
temperaturi ale gazelor de ardere la
CO$, reduse, de pana la 150-180°C.
In ultimii ani s-au dezvoltat intens
cazanele cu condensatie care au ran-
damente de 95-105 % (raportate la pu-
terea calorica inferioara),
d. Aparatele anexe - de reglare, pro-
tectie $i automatizare (care asigura
functionarea automata a cazanului,
fara supraveghere perrnanenta); pom-
pele, vasele de expansiune lnchise, in-
stalatule de tiraj, arzatoare etc. sunt, de
asemenea, elementele de baza care se
au In vedere la alegerea cazanelor.
6.2.3. Cazane de apA caldA
Aceste cazane sunt numite obisnuit
"cazane de Incalzire" $i sunt utilizate
pentru Incalzirea, prepararea apei cal-
de de consum necesare cladirilor civi-
le, industriale si agro-zootehnice.
6.2.3.1.Cazane mura/e
Sunt cazane mici, usoare. cu sarciru
termice reduse (de obicei de 10-30 kW)
care pot fi montate pe peretii Incaperii
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
$i asigura atat Incalzirea cat si pre- 24 MEF;
parea apei calde de consum, pentru o - MOTAN MAX OPTIMUS tip C17 SPV
locuinta. Functioneaza cu gaze natura- 24 MEF.
le sau G.P.L. De obicei sunt dotate cu Sirnbolizari:
supratete de transfer de caldura, din C 17 - tipul centralei;
tevi cu aripioare si arzatoare atmosfe- S - producerea apei calde menajere In
rice (autoaspirante). Pot functiona cu regim "instantaneu";
tiraj natural sau cu tiraj fortat. P - are pornpa de circulatie;
Datorita echipamentului pe care-I con- V - vas de expansiune lnchis;
tin (pornpa de circulatie, vas de ex- 31 - putere terrnica utila maxima;
pansiune lnchis, circuite separate pentru M - vana de gaz cu modulare;
lncalzire si pentru apa calda de con- E - aprinderea si controlul existentei
sum), aceste cazane pot fi considerate tlacarf se face electronic;
minicentrale termice ce deservesc, In F - evacuarea tortata a gazelor;
special, lncalzirea locuintei individuale. Caracteristicile tehnice ale centrale-
In fig. 6.2.1 este prezentata schema lor termice MOTAN sunt centralizate In
hidraulica a cazanului "de perete" tabelul 6.2. 1.
MOTAN cu tiraj tortat produs de S.C Aceste centrale sunt dotate cu arza-
Kober S.R.L. toare atmosferice, si au o functionare
ln fig. 6.2.2 este prezentatacelasi cazan "fara supraveghere" permanenta, fiind
cu tiraj natural. Sunt concepute sub protejate si controlate permanent prin
denumirea de "centrale termice murale". dispozitive electronice: aprinderea
- MOTAN START BT bitermic tip C11 amestecului gaz-aer se face prin initie-
SPV 24 ME (tiraj natural) respectiv cu rea flacarii de catre un electrod de a-
indicele MEF (tiraj tortat): prindere, cu ajutorul unui transformator
- MOTAN START BT - cu doua schim- de lnalta tensiune. In timpul arderii se-
batoare tip C 12 SPV 24 ME $i res- sizarea tlacarii se realizeaza prin inter-
pectiv MEF; mediul unui electrod de ionizare. Flaca-
- MOTAN OPTIMUS MT tip C15 SPV ra conduce curentul electric pe cane
1
18
2
3
7 14
16 13
12
11
19
8
15
9
Fig 6.2.2 Schema hidraulicia centralei tennice murale cu tiraj natural C12
SPV24ME
A - Tur incii/zire; B - le$ire apii caldii; C - lntrare gaz;
D - lntrare apii rece; E - Retur inciilzire;
1 - Hora de evacuare gaze de ardere; 2 - Schirnbator de caldura din tevi cu
anpioere, 3 - Schirrjbator de caldura din placi: 4 - Electrod de aprindere;
5 - Electrod de ionizare;6 - Arzator; 7 - Modulator gaz; 8 - Supapa de siguranta; 9
- Robinet de umplere; 10 - Fluxostat pentru circuitul sanitar; 11 - By pass automat;
12 - vana cu 3 cai; 13 - Manometru; 14 - Pompa electrica cu dezaerator; 15 -
Termostat de supraternoeratura,16 - Sonda de temp. pentru lncalzire: 17 - Vas de
expansiune; 18 - Senzor furn; 19 - Presostat de presiune minima apa: 20 - Sonda
de temperatura pt. apa calda.
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstalatii de Incalzire

gazul neaprins nu (deoarece opune o electrodul de ionizare nu sesizeaza nici

rezistenta infinit de mare curentului). o flacara, atunci sistemul electronic
Daca amestecul gaz-aer care iese din lnchide admisia gazului In 1-3 secunde.
arzator se aprinde, se torrneaza o Caldura rezuitata din arderea com- 10
tlacara, Curentul altenativ initial se
transtorrna In curent continuu pulsator.
bustibilului este preluata de schirnbato-
rul bitermic din tevi cu aripioare sl tran-
rn~~~~~11
12
=---13
Curentul este transmis de electrodul de sferata apei care este transportata prin 9
supraveghere prin flacara la arzator, instalatia de lncalzire de catre pompa -----14
sistemul electronic lnreqistreaza acest de circulate. In cazul circuitului de apa 8 ----15
proces ca functionare corecta, Daca calda rnenajera, lncalzirea este In- 7 tt--iiiiii~--16
>l--4---~~!!------17
6
Tabel 6.2.1 Caracteristicile tehnice ale cazanelor MOTAN
5 ......:=::----18
C11 C12 C15 C17
~an U.M. Tiraj natural Tiraj natural 4
3 ,...H::::!!l~~+.I 19
e ea Tiraj fortat Tiraj tortat
2
Putere terrnica norninala [kW] 10 - 24 10 - 24 10, 1 - 23,7 13 - 31
1 20
Randament termic [%] 93 93 93 93
Sarcina norninala arzator [kW] 11,8 - 25,3 11,8 - 25,3 10,9 - 25,5 14,8 - 33,2 £TAT£
Consum nominal maxim 2f 22 23
-gaz natural [m~/h] 2,62 2,69 2,64 3,24
Fig.6.2.3. Cazane de apj caldi
-GPL [kg/h] 1,95 1,97 1,07 1,38
Dimensiuni BERETA (Italia)
-Inaltirne [mm] 684 730
1 - robinet umplere; 2 - vana cu trei cai,
684 670
3 - supapa de siguranta; 4 - pornpa,
-latlrne [mm] 416 416 398 435
5 - ventil de dezaerisire; 6 - arzator,
-adancirne [mm] 325 325 255 325 7 - electrod oetentie, 8 - vas de expan-
Vas de expansiune [I] 7 7 7 8 siune; 9 - tubulaturaconcentrica, 10 - in-
Presiunea gazului trare aer; 11 - evacuare gaze de ardere;
-gaz natural [mbar] 20 20 20 20 12 - presostat diferential;13 - tub depre-
(dupa reductor) siune; 14 - ventilator; 15 - tevi cu aripioa-
-GPL [mbar] 30 - 37 30 - 37 30 - 37 30 - 37 re; 16 - electrod de aprindere; 17 - vana
Debit de apa calda de gaz; 18 - presostat de cornanda pen-
rnenajera la 60 °C, [I/min] 9,8 9,8 9,7 12,7 tru circuitul de aoa calca de consum;
cu t.T = 35 K 19 - schlmbator de placi; 20 - by pass
Temperatura gazelor de automat; 21 - lncalzire; 22 - gaz;
ardere (oCJ 130 - 150 130 - 150 150 140 23 - apa calda de consum.
Puterea electrica [W] 90 90 160 160
130 130
Racord gaze de ardere [mm] D125 D125 D100/D60 D100/D60
(admisie/evacuare ) D100/D60 D100/D60
Greutate [kg] 37 37 30 45
39 39
Presiune minima sl
maxima pe circuitul apei [bar] o.s si 3 o.s si 3 0,5 si 3 o.s si 3
Temperatura apei calde
pe circuitul de lncalzire (oCJ 30 - 80 30 - 80 40 - 80 30 - 80

Tabel 6.2.2 Caracteristicile tehnice ale cazanelor GOLD STAR ADIGAS SS 18 sl 24

GOLD STAR GOLD STAR
U.M. ADIGAS SS ADIGAS SS
e 18 24
Puterea terrnica norninala [kW] 16,6 22,2
Sarcina norninala arzator [kW] 18 24 4
Randament termic [%] 92 92,7
Dimensiuni de gabarit
- lnaltirne [mm] 850 850
- latlrne
- adancirne
[mm]
[mm]
450
350
450
350
r·,c·.
Temperatura apei calde pe
circuitul de incalzire (oCJ 40 -85 40 -85
Consum de combustibil Fig 6.2.5. Cazan VITOPEND cu tiraj
- gaz natural (G 20) [m~/h] 1,82 2,4 fo11at
- GPL [kg/h] 1,4 1,87 1 - Suflanta pentru gaze de ardere;
Vas de expansiune inchis I] 8 8 2 - Vas de expansiune;3 - Arzator at-
Debit de apa calda de consum mosferic; 4 - Schimbator de caldura cu
• la t.T = 25 K [I/min] 9,5 12,7 placl; 5 - Automatizare comandata de
• la t.T = 35 K [I/min] 6,8 9 temperatura de arnoianta cu sistem de
Temperatura gazelor de ardere la cos [oCJ 150 155 diagnosticare.
 I. lnstala~iide Incslzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

trerupta (pompa de circulatie nu functio- la, asiqurata de manometru; ranta, la suprapresiune, prin supapa
neaza) $i transferul caldurii se face prin - semnalizarea temperaturii pe circuitul de de siquranta $i la pierderea apei din
schimbatorul bitermic la acest circuit. incalzire $i de apa calda rnenajera: circuit prin presostatul de nivel minim;
ln varianta a doua, cu doua schirnba- - reglarea circuitului de incalzlre dupa - protectie la lipsa tirajului prin infunda-
toare de caldura- unul pentru incalzire indicatiile termostatului de control rea tubulaturii sau dereglarea ventilato-
din tevi cu aripioare $i unul cu placl, ternperatura: rului asigurata de presostatul de aer;
pentru prepararea apei calde de con- - siqoranta cazanului la supratempera- - sesizarea cerintei de apa calda me-
sum, caldera rezultata din arderea com- tura, asigurata de termostatul de sigu- najera (fluxostat) si acordarea de in-
bustibilului este cedata apei din circuitul
de incalzire. In cazul in care pe circuitul
de apa menajera se sesizeaza cerinta
unui debit de apa de catre fluxostat,
este actionata vana cu trei cai care face
trecerea de pe circuitul de termoficare
pe circuitul scurt prin schirnbatorul de
caldura cu placi (circuitul primar) iar
transferul caldurli se face prin inter-
mediul acestuia spre circuitul de apa
calda de consum (circuitul secundar).
Gazele de ardere sunt evacuate cu
ajutorul ventilatorului in cazul centralei
cu tiraj fortat $i prin depresiune la CO$,
in cazul centralei cu tiraj natural. Ventilul
de evacuare al gazelor de ardere $i de
alimentare cu aer (pentru centralele cu
tiraj fortat) este alcatuit din doua tuburi
concentrice conectate la exteriorul in-
caperii in care este arnplasata centrala.
Elementele de reglaj, cornanaa, pro- a b
tectie si automatizare realizeaza :
Fig. 6.2.6. Neutralizatorpentru condensat:
- aprinderea sl protectia la stingere a
a - sectiune prin neutralizator; b - evacuare gaze de ardere;
flacarii, aslqurata de aprinderea elec-
1 - corpul neutralizatorului; 2 - tub de condensat; 3 - clopot imersat;
tronica si de electrodul de ionizare;
4 - condensat neutralizat in apa uzata: 5 - filtru de carbune activ;
- protectia la intreruperea gazului, 6 - granule neutralizatoare; 7 - deschidere pentru curatire: 8 - racord la
aslqurata de catre electrovalva; cazan; 9 - imbinare cu inel de legatura; 10 - evacuare gaze de ardere.
- semnalizarea presiunii apei in centra-

DOMINA OASI PLUS

16 29-187'-F~~~I 36
15~-~·

-56 ~g 97
81 - 97
82
~
~~H~~~Hm.i
""'1r
97
20 179
44 44 ,-:=-130
179 97
11 32 32
14 R3
136 151
74 t t t t ~ t 1 i
-c: I
I ~ t.
I .[~ I I [ I.
!':>,
b
I i
10 8 7 9
.- I
11
a
11 7
[
10
[ I
192 9
I
8

Fig. 6.2.4. Schemele functjonale ale cazanelor DOMINA PLUS (a) ~ DOMINA OASI PLUS (b) cu tiraj for1at (FERROU}
5 - Camera etansa: 7 - Racord gaz; 8 - lesire a.c.c.; 9 - lntrare apa rece; 10 - Tur lnstalatie; 11 - Retur instalatie: 14 - Supapa
de siguranta.; 16 - Ventilator; 20 - Grup arzatoare: 27 - Schimbator de caldura bitermic; 29 - Colector iesre gaze de ardere;
32 - Pompa crculatie incalzire; 34 - Senzor temperatura incalzire; 36 - Dezaerisitor automat; 42 - Senzor temperatura a.c.c;
43 - Presostat aer; 44 - vana de gaz; 49 - Termostat de siguranta.; 50 - Termostat de limita incalzire; 56 - Vas de expansiune;
74 - Robinet umplere instalatie: 81 - Electrod de aprindere; 82 - Electrod de detectle; 97 - Aprod de magneziu; 114 - Presostat
apa; 130 - Pompa circulatie boiler; 136 - Fluxometru; 151 - Robinet golire boiler; 155 - Sonda temperatura boiler; 179 - Clapeta
de sens unic; 187 - Diafragma gaze de ardere; 192 - Racord recirculare; 222 - Schirnoator de caldura; R1 - R2 - R3 - R4
Hezistenta antiinghet a.c.c.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lastalatii de lncalzire

taietate acestui circuit.
Pe acelasi principiu functioneaza si ca-
zanele murale BERETA(fig. 6.2.3) din Ita-
lia. Au sarcini termice de la 11,2 kW la
28,7 kW $i pot produce lntre 13,8 si 16,5
Vmin apa calda de consum cu L1 T = 25 K.
Evacuarea gazelor de ardere se face
fortat, prin tuburi concentrice, prin tu-
bul interior clrculand gazele de ardere
iar In contracurent, printre tuburi, aerul
necesar arderii combustibilului.
Cazanele murale GOLD STAR ADI-
GAS SS18 $i 24 kW, tunctioneaza cu
gaze naturale $i cu GPL au camera
etansa, tiraj tortat si produc si apa calda
pentru consum. Caracteristicile lor ter-
mice sunt centralizate In tabelul 6.2.2.
Sunt cazane de tip ignitubular, ver-
ticale, cu placi tubulare $i tevi de furn
din cupru, manta exterioara din otel $i
turbulizatori din inox In tevile de furn.
Apa caida este preparata lntr-o serpen-
tina din cupru irnersata In apa din cazan.
Sunt dotate cu arzatoare atmosferi-
ce, din rampe lineare, cu electrovalva
de gaz cu modulare a flacarii, aprinde-
re electronica $i supravegherea flacarii,
cu electrod de ionizare. Ca elemente
de siquranta aceste cazane au In do-
tare: vas de expansiune lnchis, supapa
de siquranta, sonde de ternperatura pe
circuitul de lncalzire sl pe eel de apa
calda de consum, termostat de sigu-
ranta la supraternperatura $i presostat
de supraveghere a evacuarii gazelor de
ardere si aspiratlel aerului de ardere.
Cazanele murale FERROLI -DOMINA
PLUS $i DOMINA OASI PLUS sunt
compuse din cate patru module, toate

Tabel 6.2.3 Caracteristicile tehnice ale cazanelor DOMINA PLUS ~i DOMINA OASI PLUS (FERROLI)
OASI OASI OASI OASI
U.M. PLUS PLUS PLUS PLUS PLUS PLUS PLUS PLUS
~ e C 24 E F 24 E C 30 E F 30 E C 24 E F 24 E C 30 E F 30 E
Putere termica
focar •max [kW] 25,B 25,B 33, 1 33, 1 25,B 25,B 33,1 33, 1
= min [kW] 11,5 11,5 14,5 14,5 11,5 11,5 14,5 14,5
Putere terrnica
norninala • max [kW] 23,3 23,B 30,0 30,0 23,3 23,B 30,0 30,0
•min [kW] 9,7 9,7 12,7 12,7 9,7 9,7 12,7 12,7
Randament
putere norninala [%] 90,3 92,2 90,5 90,5 90,3 91 90,5 90,5
Vas expansiune
incalzire [I] 7 7 10 10 B B 10 10
Vas expansiune
a.c.c [I] 1 - - - - 2 2 2
Debit maxim
a.c.c.: ilT 25 K [I/min] 13,3 13,6 17,2 17,2 - - - -
zr 30 K [I/min] 11,1 11,3 14,3 14,3 - - - -
1H 30 K [1/10min] - - - - 150 150 190 190
sr 30 K [l/h] - - - - 700 700 900 900
Debit minim
a.c.c [I/min] 2 2 2 2 - - - -
Dimensiuni
- lnaltirne [mm] 720 720 720 720 BOO BOO BOO BOO
- latirne [mm] 460 460 460 460 600 600 600 600
- adanclrne [mm] 270 270 360 360 370 370 450 450
Masa neta [kg] 3B 39 4B 4B 50 53 57 60

Tabel 6.2.4 Caracteristicile tehnice ale cazanelor murale VITOPEND 100 ~i 200 (VIESSMANN)

~zan VITOPEND 100 VITOPEND 200

U.M.
De Tiraj tortat Tiraj natural Tiraj tortat Tiraj natural
Putere nornmala
minima - maxima [kW] 10,5 - 24 10,5 - 24 10,5 - 29,3 10,5 - 2B,3
Sarcina norninala in focar [kW] 12,1-26,7 12,1-26,7 12, 1 - 31,2 12,1 - 31,2
Presiumea de alimentare cu gaz
- gaz metan [mbar] 20 20 20 20
- gaz lichefiat [mbar] 50 50 50 50
Dimensiunu I x h x ad [mm] 450xB50x360 450xB50x360 450xB50x3BO 450xB50x3BO
Consumul de combustibil
- gaz metan [m~/h] 2,B2 2,B2 3,31 3,31
- gaz lichefiat [kg/h] 2,07 2,07 2,47 2,47
Temperatura gazelor arse [oCJ 123 - 145 123 - 145 130 - 160 130 - 160
Depresiunea necesara la cos [Pa] - 1, 15 - 1, 15
[mbar] - 0,015 - 0,015
Stut evacuare gaze arse
<I> exterior [mm] - 130 - -
<I> interior [mm] coaxial 60 I BO - coaxial 60 I BO coaxial 60 I BO
Stut admisie aer <I> exterior [mm] coaxial 100 I BO - coaxial 100 I BO coaxial 100 I BO
Greutate [kg] 44 37 51 51
Putere electrica maxima absorbita [W] 165 120 130 110
Vas de expansiune cu rnernbrana [I] B B 10 10
Debit de apa calda rnenajera
(de la 10 la 35 °C) [I/min] 13,B 13,B 16, 1 16, 1
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale

cu aprindere automata electronlca sl
control al flacarii cu ionizare: doua cu
camera de ardere deschisa sl tiraj na-
tural C 24E si C 30E $i doua cu came-
ra de ardere etansa si tiraj tortat F 24E
si F 30E.
In fig. 6.2.4 sunt prezentate schemele
functionale pentru modelele cu tiraj fortat
iar in tabelul 6.2.3 sunt redate ca-
racteristicile tehnice ale acestor cazane.
Cazanele DOMINA PLUS sunt dotate
cu schirnbatoare de caldura bitermice
iar cazanele DOMINA OASI PLUS sunt
dotate cu boilere pentru prepararea
apei calde de consum si cu vas de ex-
pansiune de 2 litri pe acest circuit.
Toate modelele sunt caracterizate de
modularea de tip PIO a flacarii (Propor-
tionala, lnteqrala, Derivativa). Modula-
rea proportionala continua este un sis-
tem de autoreglare a nacarf si deci a
puterii termice in functie de necesarul
efectiv.
Pe acelasi principiu functioneaza si
cazanele murale VITOPEND 100 si 200
produse de VIESSMANN. Sunt cazane
pentru incalzire si preparare instanta-
nee de apa calda rnenajera, pe gaz, cu
lnftreHr
arzator atmosferic; modulant, pentru noxe. Prin forma lor constructiva, a-
gaz metan si gaz lichefiat, conform ceste cazane realizeaza o racire puter-
normativelor internattonale, cu suflanta nica a gazelor de ardere, sub tempera-
pentru gaze de ardere, in varianta cu tura punctului de roua, punct unde are
tiraj fortat, cu legatura la CO$, in varian-
ta cu tiraj natural.
In aparate sunt incorporate: automa-
tizarea pentru functionarea cu tempe-
ratura constanta, placa de racorduri hi-
draulice cu sistem modular de racorda-
re,vasul de expansiune cu mernbrana,
lr-+---2
pornpa cu doua turatii pentru circuitul
de incalzire si ventilul de comutare cu I+-+--- 3
motor pas cu pas.
In fig. 6.2.5 este reprezentat in sectiu-
ne un cazan VITOPENDcu tiraj fortat iar
5
in tabelul 6.2.4 sunt centralizate ca-
racteristicile tehnice ale acestor cazane.
6.2.3.2 Cazane cu condensatie
Cazanele cu condensatie otera eel
mai inalt grad posibil de utilizare a
combustibililor. Este cea mai avansata
tehnologie in producerea de echipa-
mente de incalzire de inalt randament
care, pe langa consumul redus de Fig.6.2.8 Sect:iune prin cazanul
combustibil, asigura sl o buna protec- VITODENS 200
tie a mediului prin emisiile reduse de (VIESSMANN - Gennania)
1 - evacuare gaze de ardere; 2 - izo-
Evacuarw gaze latie terrnica si protectie exterioara;
3 - arzator cilindric cu rnodulatie

' 19
pentru gaz; 4 - supratata de schimb
de caldura a cazanului; 5 - racorduri
pentru gaz, apa si condens; 6 - au-
tomatizare diqitala a circuitului caza-
nului.

~--+~..-11

s ~--i-::-..~::;~;.~.'MiJ~l••·~•;;~~~~L~~-------. -16
6
4 ---t-1-if.hlt

5 ---H9'-,i~

6 --4--·
13

7
Fig. 6.2.9 Sect:iune prin cazanul
8 VITOCROSAL 300 (VIESSMANN -
• 9 10 • II T 12 Gennania)
Ducerw CondeM 1 - automatizaredigitalaa circuituluica-
zanului; 2 - camera de ardere racita cu
Fig. 6.2. 7. Schema functionals a cazanului KESTON - CELSIUS aer, din otel inoxidabil; 3 - arziitor mo-
- transformator electric; 2 - valva de gaze; 3 - tub Venituri; 4 - suflanta: 5 - dulant pe gaz Matrix - compact; 4 - su-
arzator: 6 - schirnbator de caldura: 7 - panou de cornanda; 8 - manometru; 9 prafata de schimb de caldura lnox -
- termostat retur; 10 - pornpa de circulatie: 11 - termostat retur; 12 - vas Crossal, din otel inoxidabil; 5 - termo-
condens; 13 - presostat apa: 14 - termostat supraternperatura tur; 15 - izolatie:6 - colector de gaze de ardere,
termostat supraternperatura gaze; 16 - aerisitor automat; 17 - bujie; 18 - teava din otel inoxidabil cu evacuarea con-
evacuare gaze; 19 - punct de testare ardere. densului.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstatatii de Incalzire

Joe condensarea vaporilor de apa re- bustibilului. Procesul de condensare men adauqa un apart energetic supli-
zultati din procesul de ardere al com- fiind un proces exoterm, acest feno- mentar, apart care este preluat in inte-
riorul sistemului. Randamentul termic
Tabel 6.2.5 Caracteristicile tehnice ale cazanelor cu condensatle KESTON - CELSIUS
al cazanului, calculat in functie de pu-
~n U.M. C25 C40 C55 2MC55 3MC55 4MC55
e
Puterea terrnlca:
-la 80/60 °C [kW] 23 39 50 100 149 199 13
Puterea terrnica:
-la 60/40 °C [kW] 25,2 43 55 110 165 220
Randament termic:
- la 80/60 °C [%] 97,6
- la 60/40 °C [%] 108
7 8 9 10
Dimensiuni:
- lungime [mm] 471 520 520 1180 1710 1290 Fig. 6.2.10. Cazan ignitubular
- latirne [mm] 249 320 320 360 360 720 orizontal cu doui drumuri:
- inaltlrne [mm] 621 720 720 1595 1595 1595 1 - usa frontala; 2 - tevile sistemului
Continutul de apa [I] 5 8,7 8,7 24,2 36, 1 52,9 convectiv; 3 - turbulizator; 4 - vizor;
Masa (kg] 38 56 56 155 230 325
5 - arzator: 6 - izolatia terrnica a usii:
7 - manta; 8 - focar; 9 - izolatia
Tabel 6.2.6 Caacteristicile tehnice ale cazanelor de apa caldii COMPACT (A.CV - Belgia) terrnica a cazanului;10 - golire;
11 - racord apa intoarcere;
CA CA CA CA CA CA CA CA CA
~n 12 - circuitul apei; 13 - cutia de furn;
e U.M. 100 150 200 250 300 400 500 600 800 14 - racord apa ducere; 15 - tablou
Puterea terrnica [kW] 74 115 185 291 349 465 582 698 930 de cornanda: 16 - racorduri auxiliare
norninala 100 140 235 314 384 512 640 756 1012 de apa calda,
Continutul de
apa [I] 102 122 150 350 400 630 650 800 920
Combustibilul
lichid tip M, STAS 177 sau gaze naturale STAS 3317
utilizat
Dimensiuni:
- lungime [mm] 1295 1495 1795 1730 1880 2190 2270 2290 2370
- latirne [mm] 796 796 796 890 890 1100 1100 1200 1300
- lnaltirne [mm] 1000 1000 1000 1160 1160 1365 1365 1520 1620
Masa (kg] 360 425 515 710 770 1075 1185 1465 1570

label 6.2.7 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de apa calda TUBAL

(S.C. TUBAL S.A - Bucure$ti)

~n U.M. T 20 T 30 T 40 T 60 T 1000 T 150 T 200

e
Fig. 6.2.11. Cazan de api caldi
Puterea terrnica
norninala rkWl 23,3 34,9 47,5 69,8 116,3 174,5 233 SE 615 (BUDERUS-Germania):
Combustibil utilizat gaze naturale sau combustibil lichid tip M 1 - tablou de comanda: 2 - manta;
Dimensiuni: 3 - izolatia terrnlca a cazanului;
4 - tevi de furn; 5 - focar; 6 - suport;
- lungime [mm] 650 770 780 955 1360 1780 2200
7 - turbulizator; 8 - cutia de furn;
- latirne [mm] 570 530 580 715 830 940 1420 9 - racorduri de apa calda,
- inaltirne lrnrnl 760 670 700 925 920 1020 1230
Presiunea de lucru rbarl 3 3 3 3 4 4 4
Continutul de apa 2 3 4
(aproximativ) rn 20 24 38 58 94 142 208
Temperatura gazelor [OC] 170 150 160 165 170 165 175
la cos 180 165 165 175 180 170 180
Randamentul termic
qarantat [%] 91 92 92 92 91 92 91
Masa (aproximativ) [kg] 96 110 140 212 338 493 786

Tabel 6.2.8 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de apA caldA ET l;li ETS (ACV - Belgia)

~n U.M. ET 09 ET 15 ET 24 ETS 09 ETS 15 ETS 24

e
Puterea terrnica 5 6 7 8
norninala [kW] 5,6 - 8,4 7,2 - 14,4 16,8 - 24 5,6 - 8,4 7,2 - 14,4 16,8 - 24
Functionare
Fig. 6.2.12. Cazan de api caldi
automata COMPACT (ACV-Belgia):
• Etaj 1 rkWl 4,2 4,8 - 7,2 7,2 - 9,6 4,2 4,8 - 7,2 7,2 - 9,6 1 - usa focar; 2 - tablou de
• Etai 2 rkWl 5,6 - 8,4 7,2 - 14 12 - 17 5,6 - 8,4 7,2 - 14 12 - 17 cornanda: 3-racord apa intoarcere;
• Etaj 3 [kW] - - 17 - 24 - - 17 - 24 4 - racord apa ducere; 5 - fibril
Nu mar ceramics: 6 - focar; 7 - izolatia
termoolonioare buc 3 3 5 3 3 5 terrnica a cazanului; 8 - tevi de furn
Masa [kg] 28 28 28 36 36 36 cu turbulizatoare in spirala,
 I. histalatii de Inealzire Capitolul 6: Echipamente si materiale

terea calorica inferioara a combustibi- toate cazanele, sau de introducerea Legatura cazanului la CO$ se face cu
lului, asa cum este definit obisnuit, notiunii de "eficlenta terrnica" a caza- tuburi din material rezistent la coroziune
poate ajunge la valori "anormale" de nului cu condensatie. deoarece condensul este acid. Se utili-
105-110 % (deoarece a fost pusa In Aceste cazane functioneaza eficient zeaza conducte din inox sau din ma-
evidenta puterea calorica superioara). la parametri redusi 60/40°C, deoarece terial plastic amplasate lntr-un CO$ obis-
De aceea, din ce In ce mai des In lite- punctul de roua al vaporilor de apa, In nuit de cararnida. La baza conductei de
ratura de specialitate se vorbeste de mod normal pentru gaze naturale, este evacuare a gazelor de ardere se ampla-
calcularea randamentului termic In fun- de 52 ... 58°C iar pentru combustibilul seaza un "neutralizator" (fig. 6.2.6).
ctle de puterea calorica superioara, la lichid la 45 ... 50°C. Cazanele de condensatie KESTON,
produse de firma CELSIUS 2000 S.R.L
Tabel 6.2.9 Caracteristiciletehnice ale cazanelorde apa fierbintetip ECAF din Bucuresti sunt cazane acvatubulare
ECAF ECAF ECAF ECAF ECAF cu functionare modulata, complet auto-
~n U.M.
De 1000 2000 3000 4000 5000 matizate, cu emisii minime de NOx sau
Puterea terrnica norninala [kcal/h] 106 2 x 106 3 x 106 4 x106 5 x 106 CO; formarea amestecului aer-gaz este
[kW] 1162,8 2325,6 3488,4 4651,2 5814 controlata printr-o suflanta si un mixer.
Dimensiuni de gabarit: Schema functionala a acestor caza-
- diametru [mm] 2100 2200 2400 2500 2550 ne trnpreuna cu elementele componen-
- lungime [mm] 5800 6600 7200 7900 8500 te este prezentata In fig. 6.2. 7 iar ca-
- lnaltirne [mm] 2750 2900 3150 3300 3500 racteristicile lor tehnice sunt centraliza-
Masa [kg] 7200 11600 16800 19600 22300 te In tabelul 6.2.5.
Ca si alte cazane cu condensatie, u-
7 8 na din partlcularitattle functlonale a a-
5 6
cestui cazan consta In asa -zisa "arde-
re superioara".
Amestecul aer-combustibil, usor
comprimat de sutlanta, este introdus
intr-un arzator special cu reglare conti-
nua (modulare). Temperatura agentului
7 termic poate fi controlata, iar cazanul
poate livra In fiecare moment numai
5 cantitatea de energie terrnica necesara
confortului.
6

Fig. 6.2.14. Cazan de apl caldl

VITOLA-BIFERRAL
(VIESSMANN-Gennania):
1 - corp cazan; 2 - focar;
3 - suprafata nervurata In cazan;
4 - manta; 5 - teava cu pereti dubli;
6 - supratata de Incalzire nervurata:
7 - recircularea gazelor de ardere In
focar; 8 - capul de ardere al erzatorului,
2 3 4
Fig. 6.2.13. Seqiune prin cazanul
VITOPLEX.300
(VIESSMANN - Gennania)
- focar; 2 - izolatie termica: 3 - tevi
sistem convector; 4 - camere de apa:
5 - camera de ardere; 6 - arzator:
7 - tevi; 8 - tablou de cornanda,

6 7 8 9 10 11 12 13

-~.

Fig. 6.2.16. Cazan de api caldi

b
HEAT-MASTER (ACV-Belgia):
Fig. 6.2.15. Cazan de api caldi TUBAL-Bucure~i: - boiler; 2 - circuit de Incalzjre
a - seciiune longitudina/a; b - sectiune trensversele; 3 - tevi de furn cu turbulizatoare In zig
1 - corp cazan; 2 - focar; 3 - arzator: 4 - vizor; 5 - izolatie terrnica usa zag; 4 - lzolatia terrnica a cazanului
frontala: 6 - izolatia terrnica a cazanului; 7 - tevi de furn; 8 - turbulizator; 5 - pornpa circulatie: 6 - focar tubular
9 - apa In cazan; 10 - racord pentru evacuare gaze de ardere; 7 - arzator de gaz $i combustibil lichid
11 - cutie lntoarcere gaze de ardere In focar; 12 - racord apa ducere; 8 - tablou de comanda: 9 - racordur
13 - manta; 14 - racord apa lntoarcere; 15 - pornpa circulatie. pentru lncalzire.
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstalatii de Incalzire

Tabel 6.2.10 Caracteristicile tehnice ale cazanelor CAF produse de VULCAN Prin preamestecul aer-combustibil $i
forma constructive a arzatorului, flaca-
~an U.M. CAF 7 CAF 6 CAF 5 CAF 4 ra este Irnpartita lntr-o multitudine de
Denurnire
flacari mici, cu suprafata de radlatie
Puterea termica norninala [Gcal/h] 10 25 50 110
foarte mare. Astfel creste transferul de
[MW] 12 29 58 116
caldura prin radlatie sl scade tempera-
Debitul nominal de apa [t/h] 124 310 620 1240
tura flacarii si a gazelor de ardere la
Temperatura apei la intrare [oC] 70 70 70 70
[oC]
1100 - 1300°C. $i azotul din aer actio-
Temperatura apei la iesire 150 150 150 150
neaza nemijlocit, In zona de reactie, ca
Presiunea de lucru (minima) [bar] 10 10 10 10
absorbant de caldura $i va contribui la
racirea flacarii. in aceste conditii,
Tabel 6.2.11 Caracteristicile tehnice ale cazanelor GD 505 (BUDERUS) noxele din gazele de ardere au valori
mici :NOx < 10ppm, CO< 80ppm.
~n
D U.M. 275 305 335 365 390 415 435 465 Gazele de ardere din focar strabat
Nurnar de elemente buc 8 9 10 11 12 13 14 15 tevile gofrate ale schirnbatorului de cal-
Puterea terrnica norninala [kW] 275 305 335 365 390 415 435 465 dura, astfel dimensionat incat sa asigu-
Volum apa [I] 770 800 830 860 990 1020 1050 1080 re racirea puternica a acestora $i con-
Dimensiuni: densarea vaporilor de apa.
- lungime [mm] 2375 2515 2655 2795 2935 3075 3215 3355 Apa circula In contracurent cu gazele
- latirne [mm] 1260 1260 de ardere, iar condensul rezultat, foar-
- lnaltirne [mm] 2515 2540 te putin acid, se scurge catre partea de
Masa [kg] 1757 1906 2053 2198 2392 2537 2682 2827
5 3 4 1 2
Tabel 6.2.12 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de abur 45.1 D (BUDERUS)

~n U.M 489 570 651 733 814 896 977

D
Nurnar de elemente buc 8 9 10 11 12 13 14
Puterea terrnica
norninala [kW] 410-489 489-570 570-651 651-733 733-814 814-896 896-977
Volum de apa [I] 952 1004 1050 1328 1380 1432 1484
Dimensiuni:
- lungime [mm] 2115 22952475 2655 2835 3015 3195
- latirne [mm] 1380 1380
- inaltlrne [mm] 2692 2717
Masa [kg] 2451 2656 2882 3084 3430 3658 3863

Tabel 6.2.13 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de abur VITOPLEX

100 LS (VIESSMANN)
Cantitatea de abur [kg/h] 235 395 638 800 1250 2000
Fig. 6.2.18. Cazan de api caldi XR4
Putere norninala [kW] 170 285 460 580 900 1450
Sarcina norninala In focar 640
(CHAPPEE-Franta):
[kW] 188 315 508 995 1600
1-corpul cazanului; 2-izolatie terrnica:
Dimensiuni: 3 - guri de vizitare; 4 - manta de-
- lungime totala [mm] 1645 1815 2080 2339 2594 3138 rnontabila: 5 - tablou de cornanda:
- latirne totala [mm] 869 950 1026 1377 1447 1581 6 - vizor; 7 - placa frontala In care se
- Inaltirne totala [mm] 1665 805 1970 1954 2271 2487 fixeaza arzatorul,
Diametrul camerei de ardere [mm] 480 552 586 684 780 838
Lungimea camerei de ardere [mm] 1151 1293 1525 1834 1990 2480
Greutatea totala
(cu terrnoizolatie si accesorii) [kg] 712 945 1399 1586 2483 3752
Capacitate
Apa din cazan
- la functionare cu abur [I] 345 460 668 1316 1709 2377
- la functionare cu apa calda [I] 552 735 1032 1730 2261 3240
Hezistenta la traiectul de gaze arse [Pa] 90 180 250 300 360 470
[mbar] 0,9 1,8 2,5 3,0 3,6 4,7
Parametrii gaze arse (la temp apei
din cazan de 105 °C)
- la putere nominala [oC] 200 200 200 200 200 200
- la sarcina partiala [oC] 130 130 130 130 130 130
Debit masic (la combustibil lichid Fig. 6.2.19. Cazan de api caldi
tip M si gaz metan) VITOROND 200
- la putere nominala [kg/h] 290 485 780 980 1525 2445 (VIESSMANN - Gennania)
- la sarcina partiala [kg/h] 145 240 390 490 760 1220 1 - arzator pentru combustibil lichid
Depresiunea necesara la cos [Pa/mbar] 0 0 0 0 0 0 sau gazos (vitoflame);2 - camera de
Slut de evacuare a gazelor arse ardere; 4 - terrnoizolatie: 5 - tablou
ct> exterior [mm] 200 200 250 250 300 400 de bord.
 I. lnstaletii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

jos a cazanului $i este dirijat printr-o
conductii. de plastic sl apoi evacuat la
canalizare.
Montajele multiple de astfel de caza-
ne - necesare spatiilor comerciale, in-
dustriale sau blocurilor de locuinte -
sunt dotate cu unitati de comandii.care
asigurii. functionarea modulatii. a an-
samblului, contorizarea orelor de fun-
ctionare a fiecarei unitati, comanda
pompelor de sistem corespunzator re-
gimurilor de lucru, precum si afisarea
unui cod de diagnosticare pentru iden-
tificarea regimului de functionare,
Cazanele de condensatie VIESS-
MANN VITODENS200 $i 300 pe com-
bustibil gazos, ca aparate murale cu
arzator cilindric, modulant, din otel ino-
xidabil, pentru functionarea cu si tarii.
racord la CO$ si cu vas de expansiune
incorporat functioneaza cu gaz metan
si gaz lichefiat.
Au suprafete de schimb de caldera
din otel inoxidabil, deosebit de eficient,
datorita transferului de caldura pe baza
formei lamelare. Se obtine o eficlenta
energeticii. de 107 - 109 % in cazul
functionarii la temperaturi de 50/30°C.
Fig. 6.2.8 reprezintii. in sectiune
cazanul VITODENS 200. Arzii.toarele
asigurii. o rnodulatie de 1: 3 respectiv
1: 4 si emisii de substante poluante ex-
trem de reduse, care se incadreaza in
limitele prevazute de certificatul "inge-
rul albastru". Automatizarea digitala a
circuitului cazanelor este cornandata
de temperatura interioara sau exterioa-
ra a aerului si poate fi dotata cu pro-
gramator digital pentru programul de
functionare pentru zi si saptamana.
VIESSMANNproduce sl cazane mari
cu condensatie, amplasate pe pardo-
seala: VITOCROSSAL 300 cu sarcini
termice de la 27 pana la 635 kW (fig.
6.2.9) functionanc cu gaz metan. Su-
pratata de schimb de caldura inox -
Crossel este dispusa vertical astfel in-
cat condensul format se poate scurge

Fig. 6.2.20. Cazan de api caldi Fl

S.C. TERMOFARC Sicele:
1 - element de inchidere spate
2 - element de mijloc; 3 - distribuitor
4 - element de inchidere tata: 5 - usa
6-arzii.tor; 7 - cenusar.
Racorduri: R1 - intrare apa intoarcere
R2 - iesire apii. ducere; A3 - la CO$
A4 - combustibil; A5 - golire; A6 - sigu
ranta intoarcere; A? siguranf
b ducere.

Fig. 6.2.17. CircuibJIgazelor de ardere la cazanul XR4 (CHAPPEE-Franfa):

a - clrcueiie gaze/or de ardere prin focar; b - element de cazan;
- element intoarcere tata: 2 - element de mijloc;
3 - element de intoarcere spate; 4 - sisteme convective; 5 - focar.

4-+
5-+ 6
Fig. 6.2.21. Cazan api caldi (ARCOM-IAECA - Bucure~i):
1 - tevi exterioare; 2 - teava despartltoare; 3 - focar; 4 - sistem convectiv; Fig. 6.2.23. Cazan de api caldi
5 - platbandii. de legaturii.;6 - sustinere cazan; 7 - colector; 8 - distribuitor; functionandcu biomasa
9 - piesa intoarcere gaze; 10 - distantier: 11 - turbulizator in focar; 1 - alimentare combustibil;2 - ventilator
12 - turbulizator in sistemul convectiv; 13 - element inchidere spate; 14 - usa cu doua turatii; 3 - camera gaze de
frontala: 15 - izolatie din fibra cerarnlca: 16 - vizor; 17 - arzator; 18 - colector ardere; 4 - vizor; 5 - regulator aer;
de gaze; 19 - racord la CO$; 20 - izolatie terrnica; 21 - manta. 6 - focar.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala~iide tncalzire

direct prin gravitatie catre partea infe- murile convective. cazanului, $i evacuate In exterior prin
rioara a cazanului. in fig. 6.2.10 se reprezinta schema CO$. in interiorul fascicolului convectiv
Sunt dotate cu arzatoare modulante unui cazan ignitubular orizontal cu do- se afla "turbulizatoare" In spirala sau In
Matrix - Compact care asigura un nivel ua drumuri pentru gazele de ardere zig - zag care intensifica transferul de
scazut de emisii de substante poluante (din care unul este In tevile convective). caldura lntre gazele de ardere si tevi.
care se Incadreaza In limitele prevazute Cazanul este dotat cu un arzator cu Apa intra pe la partea inferioara (sau
de certificatul "ingerul albastru". aer insuflat, pentru combustibil lichid superioara), se lncalzeste si este trimi-
sau gazos, cu tub de flacara lung (de sa la consumatori.
6.2.3.3 Cazane de apj ca/di obicei reglabil) care asiqura dezvolta- Din aceasta categorie tac parte : ca-
ignitubulare orizontale rea flacarii In tot focarul $i arderea In zanele SE 615 BUDERUS (fig. 6.2.11),
Cazanele de apa calda ignitubulare suprapresiune. Gazele de ardere for- sarcini termice de la 200 la 600 kW,
(cu tevi de furn), la care gazele de ar- mate In focar se intorc pe langa peretii cazanele C.M.I. SIETA - Cluj Napoca
dere circula prin tevi si apa, In exterior, focarului, ajunqand la partea din fata cu sarcini termice de la 18,6 la 140
sunt executate, de obicei din otel. Au unde usa de lnchidere le obliga Sa intre kW; cazanele COMPACT (fig. 6.2.12 si
un focar tubular si unul sau mai multe In tevile fascicolului convectiv, fiind tabelul 6.2.6) produse de firma ACV -
fascicole de tevl care reprezinta dru- apoi colectate, la partea din spate a Belgia.
Tabel 6.2.14 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de abur VITOMAX
Cazanele ignitubulare orizontale, cu
focar tubular neted cu trei drumuri
200 HS (VIESSMANN - Germania)
pentru gazele de ardere, produse de
Debit de abur (la temperatura apei VULCAN Bucuresti sub denumirea de
de alimentare 102 QC ) [t/h] 0,575 0,75 1,0 1,2 1,5 2,0 2,4 3,2 cazane SIGMA utilizeaza drept com-
Sarcina nominala in focar bustibil: motorina, combustibil lichid tip
pentru suprapresiune 6 bar [kW] 415 545 725 870 1085 1450 1735 2310 M, CLU si gaze naturale.
de lucru adrnisa 16 bar [kW] 425 555 745 890 1110 1485 1775 2365 Tot un cazan orizontal, cu trei dru-
Rezistentape traiectul de gaze arse [Pa] 350 470 550 600 650 680 550 690 muri pentru gazele de ardere este tipul
mbar 3,5 4,7 5,5 6,0 6,5 6,8 5,5 6,9 VIESSMANN VITOPLEX (fig. 6.2.13)
Dimensiuni totale: unde tevlle profilate, cu pereti dubli,
- lungime totala [mm] 2510 2690 2970 3020 3240 3490 3830 4160 irnpiedica condensarea vaporilor de
- latirne totala [mm] 1590 1640 1700 1800 1870 2030 2090 2280 apa din gazele de ardere, pe peretii in-
- Inaltime totala [mm] 1830 1880 1950 2050 2130 2300 2380 2550
Diametrul camerei de ardere [mm] 580 605 630 670 730 800 840 910
Lungimea camerei de ardere [mm] 1760 1940 2200 2250 2450 2700 3050 3400
Greutatea totala:
Cazan cu terrnoizolatle pentru
suprapresiune de lucru 6 bar [kg] 2100 2300 2600 3000 3500 4300 5300 6900
Adrnisa 16 bar [kg] 2700 2800 3500 4100 4900 5000
Gaze arse Maxim 60 K peste temperatura aburului
- temperatura saturat la suprapresiunea de lucru
- la putere norninala [QC] respsctiva (presiunea din instalatie),
- la putere minima [QC] Maxim 30 K peste temperatura aburului
saturat la suprapresiunea de lucru
respectiva (presiunea din instalatie),
- Debit masic
- la putere norninala pentru
suprapresiune de lucru adrnisa
6 bar [kg/h] 630 825 1100 1320 1650 2200 2635 3510
16 bar [kg/h] 645 845 1130 1350 1685 2255 2695 3590
- la putere minima pentru
suprapresiunea de lucru admisa
Fig. 6.2.24. Cazan de api caldi
6 bar [kg/h] 315 412 550 660 825 1100 1320 1755
electric ETS (ACV-Belgia):
16 bar [kg/h] 323 423 565 675 840 1130 1350 1795
- termostat de cornanda: 2 - lntreru-
Stut de evacuare a gazelor arse pator general sl de alegere a puterii;
• <t> exterior [mm] 248 248 298 298 348 348 448 448 3 - manometru; 4 - dezaerisire; 5 - ra-
cord ducere Incalzire: 6 - racord ducere
Tabel 6.2.15 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de abur CR (Vulcan - Bucurettl) apa calda de consum; 7 - racord intoar-
cere apa calda de consum; 8 - racord
~n U.M. CR 10 CR 9 CR 16* CR 5* CR 12*
e lntoarcere Incalzire: 9 - corp cazan;
Debit de abur [t/h] 6,5 10 10 20 50 10 - pornpa de circulatie: 11 - tablou
circuit cornanda: 12 - tablou circuit pu-
Presiunea norninala [bar] 8 : 16 8: 15 15 36 36
tere; 13 - temporizator cascada, doua
Volumul de apa [m3] 6,65 8,5 1/2 1/2 1/2 etaje de putere; 13a - temporizator cas-
Dimensiuni: cada, trei etaje de putere; 14 - vas ex-
- lungime [mm] 5290 6240 5772 1100 14300 pansiune inchls; 15 - releu de putere;
- latirne [mm] 3350 3350 4013 8700 5830 16 - termostat de siquranta (rearmare
- inaltime [mm] 4360 4360 4100 4800 12600 rnanuala); 17 - supapa de siquranta:
Masa [kg] 24805 28100 35745 93800 180000 18 - releu de apa calca de consum;
• produc abur supraincalzit 19 - presostat.
 I. lnstalatii de incalzlre Capitolul 6: Echipamente~i materiale

teriori ai suprafetelor de transmisie a
caldurii.
Tipurile mai moderne de cazane ori-
zontale ignitubulare au o supratata de
transmisie a caldur!', arnplasata in foc-
ar, prin care se introduc gazele de ar-
dere catre partea din fata sl apoi intra
prin tevile sistemului convectiv.
Pe acest principiu functloneaza caza-
nele VITOLA - BIFERAL (fig. 6.2.14),
produse de firma VIESSMANN, care au
suprafete nervurate atilt in focar cat si in
tevile sistemului convectiv. Toate supra-
fstele de transmisie a caldurii, ale ca-
zanului, inclusiv peretele de intoarcere al
camerei de ardere, sunt realizate cu
invelis dublu care impiedica conden-
sarea vaporilor de apa, din gazele de
ardere, pe suprafetele racite cu apa. Prin
0 3
17
prevederea unei decupari, intre capul de
ardere si focar, are loc recircularea unei
parti din gazele de ardere care face ca
procesul de ardere sa se produca la
temperaturi mai reduse, cu procente de
Nox substantial reduse.
Cazane ignitubulare orizontale moder-
ne, cu piesa de intoarcere a gazelor, in
focar, a construit S.C. TUBAL S.A. (fig.
6.2.15 si tab. 6.2.7). Sistemul convectiv
este alcatuit din tevi simple, prevazute
cu turbulizatori in zig - zag sl posibilitati
de curatre periodica, Usa frontala este
izolata termic cu placi din fibre ceramice
care asiqura temperaturi sub 50°C pe
peretii exteriori.
Cazanele functioneaza cu combusti-
bili gazosi sau lichizi si sunt dotate cu
arzatoare din import.
2 (fig. 6.2.16) produs de firma ACV -
6.2.3.4 Cazanele de apl ca/di
ignitubulare verlicale
Au un focar tubular sau tip camera
racit cu apa, sl un singur drum convec-
tiv executat cu tevi din otel sau cupru,
verticale. De obicei, sunt dotate cu ar-
zatoars autoaspirante (atmosferice)
pentru gaze naturale. Pot avea, de
asemenea, o serpentina care infasoara
tevile de furn si in care se produce apa
calda de consum sau Ii se poate atasa
un boiler. Pe acest principiu functio-
neaza cazanele produse de FERROLI
din Italia sau cazanele PROMETEU
produse de CTMC lasi.
Cazanele cu tevi de furn verticale, do-
tate cu arzatoare cu aer insuflat, pentru
combustibil lichid sau gaze naturale, pot
fi astfel concepute incat sa poata
prepara atilt apa calda pentru Incalzit
cat si apa calda de consum. Un exem-
plu i1 constituie cazanul HEAT MASTER
Belgia, in care boilerul este incorporat in
cazan in jurul tevilor de furn.
Supratata sa ondulata, din inox, are
rolul sa impiedice aderarea calcarului
la peretii sai, Transmisia caldurii de la
gazele de ardere catre apa din boiler
se face prin intermediul unui fluid neu-
tru (circuitul de incalzire) asa ca mate-
5 4 3 2

18

Fig. 6.2.22. Cazan de apa calda SF 211UBG (BUDERUS):

a - vedere; b - sectlune;
- tablou de cornanda: 2 - schirnbator de siquranta: 3 - usa interioara;
4 - usa de acces combustibil; 5 - reglare aer; 6 - canal de aer; 7 - ventilator; 6
8 - usa cenusarulul; 9 - capac de curatire: 10 - turbulizator; 11 - evacuare
gaze de ardere; 12 - clapeta de explozie; 13-camera de ardere; 14 - izolatie Fig. 6.2.26 Cazan de apa fierbinte
terrnica: 15 - suprafete de Incalzire verticale; 16 - aer primar; 17 - cenusar: VITOMAX 200 HW
18 - suprafete de lncalzire orizontale. ( VIESSMANN - Germania)
1 - amplasare arzator: 2 - al doilea
9 11 12 10 drum al gazelor de ardere; 3 - al treilea
drum al gazelor de ardere; 4 - protec-
tie exterioara:5 - terrnoizolatie.

Fig. 6.2.25. Cazan apa fierbinteECAF Fig. 6.2.28. Cazan de apa fierbinte
SIMAR (Bucure~1- OERTLI (Elveiia): POTTERTRON (Anglia):
1 - arzator: 2 - focar; 3 - primul drum convectiv; 4 - al doilea drum convectiv;
5 - camera intoarcere tata: 6 - camera intoarcere spate; 7 - racord gaze; 1 - element tip al cazanului; 2 - focar;
8 - gura de vizitare; 9 - racord lesire apa: 10 - racord intrare apa: 3 - arzator: 4 - drum convectiv;
11 - racord manometru; 12 - supapa siquranta, 5 - racord evacuare gaze.
 Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalatii de incalzire

rialul nu se mai incalzeste iar crusta

6 de piatra se reduce la minimum, ceea
5 ce asigura longevitate, fiabilitate si per-
forrnanta in functionare.

6.2.3.5 Cazsne de apl ca/dj

4
acvatubulare din fontj
Cazanele de apa calda acvatubulare,
unde apa circula prin interiorul supra-
fetei de schimb de caldura iar gazele
de ardere prin exterior, se obtin prin a-
3
samblarea unor elemente identice care
reprezinta o sectiune transversala prin
cazan, de unde si denumirea de "caza-
ne sectionate",
Au la capete elemente de inchidere
"tata si spate" si "elemente de intoar-
cere" pentru gazele de ardere de pe un
drum pe altul.
Fig. 6.2.29. Cazan de abur GD505 Cazanele acvatubulare din tonta se
Fig. 6.2.30 Cazan de abur de joasa obtin prin turnare si au supratata de
(BUDERUS Gennania):
presiune VITOPLEX 100 LS transmisie a caldurii rnarita la exterior,
1 - usa fixare arzator; 2 - cazan; pe partea gazelor de ardere, prin exis-
(VIESSMANN - Gennania)
3 - tambur; 4 - sticla de nivel; tenta unor "proeminente" sub forrna de
- usa cazanului; 2 - camera de
ardere ( primul drum); 3 - al doilea 5 - legatura de slquranta: ace, conuri, cilindri, trunchiuri de con,
drum al gazelor de ardere; 4 - tambur; 6 - racord abur; 7 - racord prisme, etc. Prin turnare se pot obtine
5 - al treilea drum al gazelorde ardere. elemente sectionale cu 3 ... 5 drumuri
slquranta.
pentru gazele de ardere.
in fig. 6.2.17 se prezinta elementele
28300 sectionale ale cazanelor XR4 produse
sz
='===.:!===[ de firma CHAPPEE Franta iar in fig.
01100 6.2.18 este redat cazanul XR4). Ca-
zanele CHAPPEE tunctioneaza cu
combustibil lichid sau gazos sl au cinci
drumuri pentru gazele de ardere.
11680 Cazanele din tonta de temperatura
joasa pe combustibil lichid/gazos de la
40 pana la 270 kW produse de firma
10750 VIESSMANN Germania sub denumirea
VITOROND 200 (fig. 6.2.19): este un
cazan cu trei drumuri pentru gazele de
ardere, un randament de 94 % sl cu
emisii reduse de substante poluante.
8100
6.2.3.6 Cazsne de apl ca/dj
acvatubulare din o'el
Sunt executate din tevi netede suda-
6300 te intre ele sub torrna de cadre identi-
6000 ce. Prin intermediul unor platbande
metalice sudate pe elemente se obtin
0 0
5300 3626
cazane monobloc, cu focare tip came-
lf+-~~~~~~-/+/~~l~HI ra, cu unul sau mai multe drumuri con-

-- vective. Fiecare element este legat de

/ /
/ /
3800 / /
colectorul :;;i distribuitorul cazanului
/ /

- - -
I /
/
prin stuturi,
/
I -
/
- _, in fig. 6.2.20 se prezinta cazanul Fl

2400
~-J=::::::::~~~.j~ ~so_ci_ produs de TERMOFARC Sacele, cu
patru drumuri pentru gazele de ardere.
Functioneaza cu gaze naturale sau
2100 combustibil lichid de tip M, dar poate
tunctiona :;;i cu lemne, brichete sau
carbuni superiori. in acest caz, in locul
arzatorului, se rnonteaza o usa, Tevile
interioare ale elementelor reprezinta
gratarul plan al cazanului iar la partea
interloara se afla cenusarul,
Pentru combustibil solid puterea
Fig. 6.2.27. Cazan de api fierbinteCAF de 10 GcaVh-Vulcan. terrnica nominala se reduce cu 30-35 %.
I. lastalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

2 3 4 5 6

Fig. 6.2.32 Cazan de abur ignitubular

orizontal STEAM MATIC-
seria SM (BONO - Italia)
1 - arzator; 2 - focar; 3 - tevi de furn;
4 - camera lntoarcere; 5 - evacuare
gaze de ardere.

Fig. 6.2.31 Cazan de abur de in alti presiune VITOMAX 200 HS 4

( VIESSMANN - Gennania)
1 - al treilea drum al gazelor de ardere; 2 - termoizolatie ; 3 - al doilea drum
al gazelor de ardere; 4 - piedestalul cazanului; 5 - perete frontal racit cu apa:
6 - camera de ardere.

Fig. 6.2.34. Cazan de abur

4 5 supraincilzitCLAJTUB (BONO Italia):
1 - ecrane de radiatle: 2 - colectoare;
3 - tambur superior; 4 - sistem con-
vectiv (tevi verticale netede); 5 - tam-
bur inferior.

Fig. 6.2.35. Cazane de abur

5110
Fig. 6.2.33. Cazan de abur CR10 -WLCAN:
1 - fundatie: 2 - focar; 3 - preincalzitor de aer; 4 - sistem convectiv; 5 - tambur.
UNl-MATIC (BONO-Italia):
1 - evacuare gaze; 2 - corp cazan;
3 - serpentine concentrice; 4 - focar;
5 - tablou de cornanda: 6 - pompe;
7 - arzator: 8 - aspiratie aer.
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstalati! de lncalzire

0 gama de cazane acvatubulare din
otel, moderne, de lnalt randament, pro-
duce si S.C. ARCOM - IAECA Bucu-
resti (fig. 6.2.21) Cazanul are focar ca-
mera $i un singur drum convectiv. Pie-
sa pentru lntoarcerea gazelor de arde-
re din focar sl turbulizatori In zig-zag
rnontati pe drumul convectiv tac ca flu-
xul termic unitar transmis catre apa sa
fie foarte mare, de 50 ... 55 kW/m2.
Functioneaza cu gaze naturale sau cu
combustibil lichid tip M, cu temperaturi
la CO$ reduse, de 150... 160°C si ran-
damente term ice de cca 92 % .
6.2.3.7 Cazane de apl ca/di
funcfionand cu combustibil solid
Cazanele mici de apa calda (sub 30
kW) pot functiona si cu lemne, rume-
qus, biomasa granulara, brichete sau
carbuni superiori (cu putere calorica
inferioara, peste 12000 kJ/kg). Nu este
indicat a utiliza carbune inferior (lignit)
B paseste valoarea de 85°C intra In fun-
In cazanele mici. Astfel de cazane se
folosesc pentru lncalzirea unor cladiri
mici (locuinte individuale).
In fig. 6.2.22 este prezentat cazanul
SF 211 UBG Buderus Germania pre-
vazut cu ventilator de aer insuflat $i cu
posibilitatea de reglare. Puterea termi-
ca variaza lntre 18 si 26 kW.
In fig. 6.2.23 sunt prezentate cazane-
le GRANOLA- ARCA Italia, care fun-
ctioneaza pe biornasa: boabe de po-
rumb, peleti de lemn, peleti din rume-
qus, peleti din tarate, dar si cu sarnburi
de piersici, rnasline etc, coji de nuci,
de floarea soarelui etc.
Cu cca 2,5 kg de porumb (14 %
umiditate, 5300 kcal/kg putere calorifi-
ca mterloara) se poate obtine puterea
caloriflca echvalenta unui litru de mo-
torina, Economic vorbind, la un pret de
11-15 Euro/100 kg boabe porumb este
nevoie de aproximativ 0,27-0,35 Euro
pentru a obtine energia terrnica produ-
sa de un litru de motorina, deci de cca
2,5-3 ori mai putin.
Cazanele cu puteri termice utile ma-
xime de 25, 40 si 55 kW sunt prevazu-
te cu un mecanism de alimentare: un
gratar special, un sistem de reglare dar
si un ventilator de evacuare a gazelor
de ardere cu doua turatu. Ventilatorul
aspira gazele de ardere din partea de
sus a cazanului $i permite astfel intra-
rea aerului In orificiile regulatorului de
aer. Gazele de ardere formate In focar
vor parcurge cele trei drumuri materia-
lizate de placi de furn cu rol de catali-
zator, vor trece prin tuburile de furn
prevazute cu turbulizatori, dupa care
sunt evacuate pe cos. Randamentul ca-
zanului este de minim 90 %, iar emisiile
de C02 sunt cuprinse intre 9-10 % si de
C02 intre 50 si 200 ppm.
Cazanele GRANOLA functioneaza la
doua nivele de putere reglabila: 100 % si
20 %. Temperatura prescrisa de 70°C,
odata atlnsa, obliga sistemul automat
de reglaj si protectie sa comande o tu-
ratle mica a ventilatorului. Daca tempe-
ratura agentului termic In cazan de-

1f 4
ctiune un schirnbator de siquranta care
preia din sarcina terrnica a cazanului.

6.2.3.8 Cazane de apl ca/di e/ectrice

Sunt cazane folosite pentru Incalzire
producand agent termic la temperaturi
ce pot ti setate intre 30 - 100°c. Ele
c sunt alimentate electric la 230 V (caza-
AP
nele cu putere cuprinse Intre 6 si 30
kW) sau la 400 V (cazanele cu puteri
cuprinse Intra 6 si 1200 kW).
J Avantajele cazanului electric sunt
certe: nu necesita conducte de tran-
a b
sport pentru combustibil, nu necesita
arzator (cu piese In rnlscare), CO$ de
furn rnentenanta periodica, are randa-
ment maxim, toata energia electrica
fiind transtorrnata In energie terrnica.
De asemenea caldera este produsa
>R Intr-un mod nepoluant si poate ocupa
spatii tehnice care nu necesita ferestre
ca supratata de explozie, aerisiri natu-
rale sau alte amenajari.
Fata de trecut, cand costul de ex-
c ploatare era dezavantajos alinierea
preturilor de combustibil la piata euro-
peana face ca energia produsa cu ca-
zanul electric sa fie cu 5% mai lettina
c d decat ar ti produsa tolosind rnotorina si
cu cca 10% mai ieftin decat daca ar ti
Fig. 6.2.38. Combinaiia cazan-recuperatorde cildurt: produsa folosind gaz lichefiat (GPL).
a - cazan cu recuperatorul inglobat in focar; b - cazan cu recuperatorul Producatorul Varmeteknikk Norvegia
montat in aval de focarul cazanului; c - cazan cu recuperator independent; are cea mai mare paleta de cazane
d - cazan cu recuperator tip urned;
electrice (tabel 6.2.15) cu puteri
R - recuperator de caldura: AP - agent termic primar; AS - agent termic se-
cuprinse lntre 6 si 1200 kW.
cundar;A - gaze de ardere calde; B - gaze de ardere racite: C - partea clasica
a cazanului; Ca $i In cazul celorlalte cazane insta-
1 - recuperator de caldura: 2 - focar; 3 - arzator: 4 - orificiu de evacuare latia hidraulica de lncalzire este
gaze racite: 5 - conducta evacuare condensat; 6 - registru de tevi: 7 - duze; identica si necesita:
8 - bazin cu apa: 9 - pornpa de circulatie: 10 - schirnbator de caldura, - pompa, vas de expansiune, supape
de siquranta conducte, corpuri de
 I. lnstalalii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale

f 6.2.4 Cazane de api fierbinte

~ 4 7 • 0 ( 8~3 J l:l c
~~~~·· f.'."ikli. Acestea sunt utilizate In centralele
I termice mari pentru lncalzirea apei la
•• GJ, [!]EJGIIJ temperaturi ridicate (peste 115°C), de
J~ regula, la 150°C.
Ca sl cele de apa calda ele se exe-

l,.--eoo y
Fig. 6.2.36.B. Display automatizare
cazan electric.

proportionata In 30 trepte sl pentru o

Fig. 6.2.36.A. Cazan electric
1. Automatizare, 2. Limitator de tem-
peratura, 3. Comutator lnchis/des-
chis, 4. Constactori, 5. Siqurante,
6. Cutie conexiune cabluri, 7. Golire,
8. Conducta retur PN 16, 9. Conducta
tur PN 16, 10. Conexiune pentru va-
sul de expansiune si supape de sigu-
ranta,
incalzire, etc (fig. 6.2.36.A).
Automatizarea cazanului:
Cazanele electrice sunt echipate cu
o unitate de reglare electronica a
temperaturii pentru o reglare de putere
gama de temperaturi lntre 30° - 100°c.
Un display (fig. 6.2.36.B) indica tem-
peratura agentului termic la iesirea din
cazan, treptele de putere, puterea ab-
sorbita, etc.
Bazat pe un control intern sau ex-
tern, automatizarea ne ofera un nurnar
mare de functiuni.
Functii suplimentare:
Acestea sunt cateva dintre avantaje-
le echipamentului suplimentar adecvat
pentru regulatorul cazanului:
• reglarea temperaturii pe tur a
cazanului In functie de temperatura
exterioara:
• reglarea In conformitate cu energia
electrica disponibila;
• exploatarea bivalenta a cazanului
electric lmpreuna cu cazanele ce
utilizeaza alte surse de energie;
• reglare automata a setarilor de
ternperatura;
cuta cu elemente din fonta sau tevi din
otel, tip ignitubulare sau acvatubulare,
cu puteri termice mari.
Apa fierbinte preparata In cazane
este, In general, utilizata In retelele de
termoficare sau In retelele de distributie
din cadrul lntreprinderilor industriale.
6.2.4.1 Cazane de apl fietbinte
ignltubulare
Cazanele ignitubulare din otel sunt
executate cu focar tub de ftacara, ca-
mera de lntoarcere a gazelor de ardere
sl drumuri convective prin tevile de
furn. Un cazan de apa fierbinte ignitu-
bular tip ECAF produs de SIMAR Bu-
curesti In colaborare cu OERTLI
(Elvetia) este prezentat In fig. 6.2.25.
Cazanul ECAF are doua drumuri
convective sl este echipat cu arzatoare
pentru orice combustibil gazos (gaze
naturale, butan) sau pentru combustibil
lichid (pacura, CLU). Arzatoarele tip 18,
care deservesc aceste cazane, sunt
produse In Romania sub marca
OERTLI, complet automatizate, cu toa-
ta aparatura de rnasurare, reglare si
protectie necesara conform normelor
ISCIR.

Tabel 6.2.15 Gama de cazane electrice Varmeteknikk Norvegia, 380-400 V; 50-60 Hz.
Tip Putere Sigurante Trepte de Greutate Conti nut Dimensiune
Cazan Putere Apa Racord Golire/
Tur/Retur Expansiune
[kW] (nr. x A) [kW] [kg] [I] [in]; [mm] [in]
VB 4006 6 3x16 2+2+2 33 15 1 1/2 1
VB 4009 9 3x20 3+3+3 33 15 1 1/2 1
VB 4012 12 3x25 4+4+4 33 15 1 1/2 1
VB 4015 15 3x35 5+5+5 33 15 1 1/2 1
VB 4018 18 3x35 6+6+6 33 15 1 1/2 1
VB 4020 20 3x50 5+5+5+5 35 15 1 1/2 1
VB 4024 24 3x50 6+6+6+6 35 15 1 1/2 1
VB 4030 30 3x63 7,5+7,5+7,5+7,5 35 15 1 1/2 1
MB4030 30 3x63 4,9, 13, 17,21,26,30 65 75 ON 65 PN 16 1
MB4045 45 3x80 6, 12, 18,27,33,39,45 65 75 ON 65 PN 16 1
MB4060 60 3x100 9, 16,25,35,44,51,60 65 75 ON 65 PN 16 1
MB4075 75 3x125 9,22,31,44,53,66,75 135 75 ON 65 PN 16 1
r-
MB4090 90 3x160 15,25,40,50,65,75,90 135 75 ON 65 PN 16 1
MB4105 105 3x200 15,30,45,60,75,90,105 175 75 ON 65 PN 16 1
MB4120 120 3x225 15,35,50,70,85,105,120 175 75 ON 65 PN 16 1
MB4135 135 3x225 15,40,55,80,95,120, 135 175 75 ON 65 PN 16 1
MB4150 150 3x225 20,40,60,90, 110, 130,150 175 75 ON 65 PN 16 1
SB 4180 180 3x400 12 290 240 ON 100/16 1 1/2
SB 4225 225 3x400 15 300 240 ON 100/16 1 1/2
SB 4300 300 3x400 20 310 240 ON 100/16 1 1/2
SB 4375 375 3x630 20 450 310 ON 125 2
SB 4450 450 3x800 28 450 310 ON 125 2
SB 4600 600 3x100 46 450 310 ON 125 2
SB 4750 750 2x3x630 70 1050 620 ON 125 2
SB 41200 1200 2x3x1000 220 1050 620 ON 125 2
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale
Cazanele ECAF, ale carer carac-
teristici tehnice sunt prezentate in ta-
belul 6.2.9, produc apa fierbinte cu
temperatura maxima de 150°C, la ran-
damente termice de peste 90 %.
Un alt cazan de apa fierbinte ignitubu-
lar, cu tub de flacara si trei drumuri de
gaze de ardere este fabricat de intre-
prinderea VULCAN S.A. Are o putere
terrnlca de 7 MW si functioneaza cu un
singur arzator pentru rnotorina, CLU sau
gaze naturale. Gabaritul cazanului este
de 6500 x 2600 x 2850 mm; volumul de
apa din cazan V = 14, 15 m3 iar masa
neta (fiira apa) este de 17500 kg.
Cazaneignitubularecu randamenteridi-
cate executate cu focare tubulare presuri-
zate, cu un drum convectiv, utilizand
combustibili gazo$i sau lichizi, cu puteri
termice pana la 4 MW, preperand apa
fierbinte de maximum 145°C la presiunea
de 5 bar sunt fabricate de firma FERROLI
(cazane PREX- ASL).
Cazane de apa fierbinte cu sarcini
termice mari produce VISSMANN (Ger-
mania) sub denumirea de VITOMAX
200 HW (fig. 6.2.26)
Sunt cazane ignitubulare sub presiu-
ne inalta, pe combustibil lichid sau ga-
zos cu trei drumuri pentru gazele de
ardere, sl randamente termice de 90 -
92 %. Tabloul de comanda Vitocontrol
otera posibilitatea comenzii tuturor dis-
pozitivelor de reglaj si cornanda si
functlonarea complet autornatizata cu
control periodic la 24 sau 72 ore.
6.2.4.2 Cazane de apl tierbinte
acvafubulare
Sunt cazane de radiatie cu puteri ter-
mice mari si utilizeaza combustibili ga-
ZO$i. Un astfel de cazan tip GAF (fig.
6.2.27 $i tab. 6.2.10) este executat de
VULCAN S.A. cu focarul realizat din
pereti membrana sub forma de cheson
si alimentat prin arzatoare pe doi peretl
opusi, lucrand in suprapresiune. Circu-
latia gazelor de ardere este ascenden-
ta, cu un singur drum, astfel ca racirea
lor se face pana la partea superioara.
Solutia cu pereti rnembrana care elimi-
na solutlile scumpe $i grele de inzidire,
supratata mica de asezare a cazanului
si dezvoltarea lor pe verticala tac ca
aceste cazane sa aiba indici economici
foarte buni.
f n afara cazanelor acvatubulare exe-
cutate cu tevl din otel se mai constru-
iesc cazane din tonta. Un astfel de ca-
zan (fig. 6.2.28) este executat de firma
POTIERTON. Acesta este executat cu
elemente tip, din tonta, care torrneaza
prin ansamblare un focar tubular in
care are loc intoarcerea gazelor de ar-
dere sl un singur drum convectiv. Ca-
zanul functioneaza cu combustibil lichid
sau gazos si prepara apa fierbinte la
temperaturi de maximum 140°C.Tempe-
I. lnstalatii de lncalzire
ratura minima de intrare a apei in cazan cu apa, instalatla de automatizare, ca-
este de 55°C. Puterea terrnica norninala nale de evacuare gaze de ardere si CO$
variaza intre 264 si 1172 kW. de furn.
Cazane ignitubulare cu debite de aburi
6.2.5 Cazane de abur sub 2000Kg/h $i presiuni cuprinse intre 4
si 8 bar se produc de catre S.C. SIETA
Produc abur saturat sau supraincal- S.A. tip VAP cu tub de flaciira tip sac
zit in scopuri energetice, tehnologice sl (flacaraintoarsa) si un drum de gaze prin
de incalzire. tevile de furn. Cazanele sunt dotate cu
Cazanele de abur pot ti de presiune arzatoare automatizate pentru gazele na-
joasa, cand presiuneaabsoluta a aburului turale si lichid U$Or.
saturat produs nu depaseste 1, 7 bar sau Cazane ignitubulare de abur saturat
de presiune medie $i inalta, pentru presi- si eficienta ridicata, cu presiuni cuprin-
uni ale aburului peste 1,7 bar. se intre 6 $i 14,5 bar sunt cazanele
Se executa cazane cu volum mare VAPOREX HP produse de firma
de apa care sunt, de obicei, ignitubu- FEROLLI - Italia.
lare cu focar tubular si unul sau mai Cazanele VITOMAX 200 HS produse
multe drumuri convective din tevi de de VIESSMAN (fig. 6.2.31 $i tabelul
furn netede si cazane cu volum mic de 6.2.14) sunt cazane cu debit mare de
apa, de tip acvatubular, cu focar ca- abur, de tip ignitubular care functio-
mera, puternic ecranat si tevi de apa neaza cu combustibil lichid sau gazos.
cu diametrul mic atat in focar cat si pe Cazanul are trei drumuri pentru gazele
drumurile convective. de ardere si asigura o ardere cu emisii
reduse de substante poluante si de
6.2.5.1 Cazane de abur de joad oxid de azot.
presiune Cazanele STEAM - MATIC - seria
Se pot executa cu elemente din SM produse de firma BONO - Italia
tonta sau cu tevi din otel, Cele mai efi- (fig. 6.2.32) produc abur saturat si
ciente sl cu fiabilitatea mare sunt cele consurna combustibil lichid sau gazos.
executate din tonta, I n fig. 6.2.29 este Produc 1 - 6 t/h la presiuni maxime de
prezentat cazanul din fonta GD 505 20 - 25 bar. Cazanele sunt dotate cu
produs de firma BUDERUS, care fun- arzatoare compacte $i echipamente de
ctioneaza cu gaze naturale sau com- control cu programare automata.
bustibil lichid, cu suprapresiune in fo- Din categoria cazanelor acvatubulare,
car (independent de tirajul cosului), La cu debite mari de abur se pot rnentiona:
montare necesita dispozitiv hidraulic • cazane de abur tip CR (fig. 6.2.33 si
de siquranta, Aceeasi firma produce si tabelul 6.2.15) executate de VULCAN
cazanele tip 4510 care sunt asernana- S.A. cu pereti "rnernbrana"in focar, tevi
toare cu primele, dar cu debite de cal- cu inclinare mare intre tamburi $i circu-
dura mai mari. Caracteristicile tehnice latie orizontala a gazelor de ardere, ce
ale celor doua tipuri de cazane sunt necesitii tiraj fortat;
prezentate in tabelele 6.2.11 $i 6.2.12. • cazane de abur tip CLAJIUB Italia
f n fig. 6.2.30 este prezentat cazanul (fig. 6.2.34 ) prevazute cu doi tambu-
de abur de joasa presiune VITOPLEX ri suprapusi leqati prin tevi verticale
100 LS produs de firma VIESSMANN. si focar tip camera realizat din pereti
Este un cazan ignitubular cu trei drumuri rnernbrana. Pulverizarea combustibi-
pentru gazele de ardere $i cu camera de lului lichid se face cu abur la presiu-
separare a aburului (tamburul) integrata ne ridicata sau cu aer comprimat.
in captuseala cazanului. Functioneaza cu
combustibil lichid sau gazos, la 6.2.6 Cazane cu fluid diatermic
randamente de 91 % si cu emisii reduse
de suostante poluante. Caracteristicile Pentru procese tehnologice care ne-
tehnice principale sunt centralizate in cesita temperaturi inalte, de ordinul
tabelul 6.2.13. 200 - 300°C, utilizarea aburului ar ne-
cesita presiuni foarte mari de lucru
6.2.5.2 Cazane de abur de (20... 90 bar). Fluidele diatermice raman
presiune medie •i inalti in stare lichida $i nu-si altereaza com-
pozitia la temperaturi inalte. Pana la
Se exscuta cu tevi din otel pentru 300°C se utilizeaza uleiuri minerale, iar
debite de abur cuprinse intre 0, 1 si 50 peste 300°C se utilizeaza fluide organi-
t/h si presiuni intre 1,7 si 36 bar. ce sintetice.
Cazane cu debite mici de abur pro- 0 instalatie cu fluid diatermic este un
duce S.C. VULCAN S.A. de tip SIGMA circuit inchis format dintr-un cazan de
- AB $i de tip SIGMA - IAB, ignitubu- lncalzire a fluidului diatermic, prevazut
lare dotate cu arzatoars din import cu arzator clasic de combustibil gazos
pentru gazele naturale, CLU sau moto- sau lichid, pornpa de circulatie, vas de
rina. Cazanele bloc abur cuprind: caza- expansiune $i rezervor de depozitare
nul propriu-zis, pompe de alimentare cu pornoa de transfer.
 I. lnstalalii de Inealzire
Cazanele OIL - MATIC OMV produse
de firma BONO - Italia (fig. 6.2.35) sunt
de constructie cilindrica, verticala, rnul-
titubulare, cu peretl cu apa de racire la
partea superioara a camerei de ardere.
Cazanele contin grupuri de tevi con-
vective concentrice la camera de ar-
dere realizand mai multe intoarceri pe
circuitul gazelor de ardere, in contra-
curent tata de curgerea fluidului Incal-
zit. Sunt prevazute cu o camera inelara
de prelncalzire a aerului de ardere,
realizata intre placa exterioara $i
manta.
tnstalatia de ardere de tip CICLONIC
este integrata in structura cazanului si
dezvolta o tlacara verticala adecvata
formei constructive. Reglarea arderii
este de tip electronic cu microproce-
sor, realizand adaptarea debitului de
combustibil si a aerului de ardere func-
tie de sarcina terrnica a cazanului.
Au puterea terrnica de 0,2 - 3,5 MW
si pot produce abur saturat sau apa
fierbinte in schirnbatoare de caldura de
constructie relativ sirnpla.
6.2.7. Cazane recuperatoare
Temperatura ridicata a gazelor dear-
dere la iesirea din cazane (89> 150°C)
sau din lnstalatllle tehnologice
(89 > 300° C) impune recuperarea de
caldura pentru reducerea pierderilor
prin evacuarea gazelor de ardere in ex-
terior, asiqurand totodata o crestere a
randamentului global al cazanului pre-
cum sl reducerea consumului de com-
bustibil. Constructia acestor cazane re-
cuperatoare este diferentiata, depin-
zand in principal de agentul secundar
pe care-I prepara. Ele se rnonteaza
intotdeauna pe un circuit secundar (de
ocolire) pentru a permite evacuarea
gazelor de ardere direct la CO$ atunci
cand recuperatorul nu poate ti utilizat.
Cazanele recuperatoare sunt astfel
concepute incat pot face corp comun
cu recuperatorul de caldura sau sunt
separate de recuperator, acesta fiind
atasat cazanului pe traseul gazelor de
Capitolul 6: Echipamente~i materiale
AS
AP
a atasa cazanelor.
6
5 -- ------
~ Firma DE DITRICH executa recupe-
8=30 °C
b
Fig. 6.2.37. Cazane cu
recuperatoare:
a - cazan tip Seagold;
b - cazan tip Equator;
- element din tonta:
2 - recuperator; 3 - canal de furn;
4 - ventilator; 5 - concucta evacuare
condensat; 6 - focar;
AP - agent termic primar; AS - agent
termic secundar.
ardere.
Cateva combinatii cazan-recuperator
sunt prezentate in fig. 6.2.36.
in fig. 6.2.37 sunt prezentate sche-
matic doua cazane cu recuperatoare
executate in Anglia si Franta. Cazanul
SEAGOLD este executat dintr-un bloc
cu elemente din tonta la care s-a
atasat recuperatorul de caldura, exe-
cutat cu tevi din aluminiu. Cazanul
EQUATOR are recuperatorul de caldu-
ra integrat In focar. Schimbul de caldu-
ra intre gazele de ardere $i apa care
circula In cazan este realizat in contra-
curent. Randamentul cazanului poate
atinge valori de 97 %.
in Romania firma SIETA S.A. fabrica
cazane cu recuperatoare In 3 variante:
23,35 si 64 kW cu randamentul ridicat
(ri = 97 %) care prepara apa calda
90/70°C.
6.2.8. Recuperatoare de calduri
cu condensatie
in afara cazanelor cu recuperatoare
de caldura inglobate se executa recu-
peratoare independente care se pot
Recuperatoarele de caldura cu con-
densatie se executa din materiale anti-
corosive si sunt destinate sa creases
perforrnantele cazanelor echipate cu
arzator cu gaze insuflate. Recuperarea
globala a caldurn latente si sensibile
din gazele de ardere reprezlnta pana la
20 % din puterea terrnica a cazanului
asociat.
ratoare cu condensatie tip RC 35 des-
tinate pentru cresterea pertormantetor
cazanelor cu puteri termice cuprinse
intre 100 si 600 kW, echipate cu arza-
toare cu gaze naturale cu aer insuflat.
Evacuarea gazelor de ardere se face
direct (RC 35) sau cu ajutorul unui ven-
tilator (RC 35V).
Corpul recuperatorului cu condensa-
tie este realizat cu elemente din tonta
prevazute cu aripioare special amena-
jate pentru a permite functionarea in
condensatie. Gazele de ardere traver-
seaza recuperatorul de sus In jos.
Bacul de recuperare a condensatului
este din inox sl se gase$te la partea in-
ferioara, Gabaritul acestor recuperato-
are este de 660 x 1 000 x 1500 mm.
Firma GUILLOT din Franta produce,
de asemenea, recuperatoare de caldu-
ra cu condensatie tip TOTALECO exe-
cutate din tevi de inox care se pot ata-
sa cazanelor cu o putere terrnica cu-
prinsa intre 95 si 1430 kW.
De asemenea, recuperatoare de cal-
dura cu condensatie mai produc $i fir-
mele franceza CHAPPEE si qerrnana
VIESSMANN.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
6.3. Pompe
Pompa este un generator hidraulic
care transforrna energia rnecanica in
energie hidraulica. Dupa modul de
functionare, pompa este un turbogene-
rator la care energia se transmite flui-
dului prin intermediul unui rotor aflat in
rniscare de rotatie (pompe centrifuge,
pompe axiale etc.).
In instalatiile de tncalzire se Intalnesc
pompe pentru:
- circulatia agentului termic (apa calda
sau fierbinte) intre sursa terrnica si
consumatorul de caldura;
- pomparea condensatului in genera-
toarele de abur (cazane);
- completarea apei din instalatia de in-
calzire (pompe de adaos);
- pomparea combustibilului lichid.
6.3.1. Caracteristicile hidraulice
'i tehnice ale pompelor
6.3.1.1 Curbele caracteristice
Pompele din instalatil, in general, si
din instalatiile de Incalzlre, in special,
sunt caracterizate prin:
• debitul de fluid Ii' [m3/s) sau [m3/h],
• presiunea sau caracteristica de sar-
cina H [kPa) sau [mH20J,
• puterea P [kW);
• randamentul ri si
• inaltirnea neta absoluta la aspiratia
pompei NPSH [kPa] sau [mH20).
Pentru fiecare pornpa sau grupe de
pompe sunt trasate curbe caracteristi-
ce care reprezlnta graficele tunctiilor:
H = f1 (II);
p = f2 (Ii');
rJ = f3 (Ii');
NPSH = f4 (Ii'). (6.3.1)
la turatie constanta.
Helatia H = t , (Ii') poarta si denumi-
rea de caracteristica pompei.
In afara celor 4 curbe caracteristice
pompelor este necesar sa se cunoasca
$i curba caracteristlca a instalatiel,
Hinst = f (Ii'). lntr-un sistem de coordo-
nate (H, Ii') ea reprezinta o parabola de
gradul doi cu ordonata in originea
eqala cu presiunea statica Hs. La o
instalatie cu circuit inchis (lnstalatie de
incalzire) Hs = 0, intreaga Inaltirne de
pompare fiind tolosita numai pentru
invingerea pierderilor de sarcina:
Hinst = M(\i'}2 (6.3.2)
in care:
M - este modulul de rezistenta al retelei.
Curbele caracteristice ale unei pompe
centrifuge sunt prezentate in fig. 6.3. 1,
pentru o turatie data. Daca turatia este
cea norrnala n, debitul Ii', lnaltimea de
pompare H si puterea P corespunzatoa-
re randamentului maxim ri se numesc
nominale si sunt datele care se inscriu
pe placuta indicatoare a pompei.
lntreprinderile constructoare de pompe,
prin cataloagele de produse, prezinta
curbele caracteristice obtinute prin tes-
tari in laboratoare.
6.3.1.2 Funcfionarea pompelor
1i1 instalatii
6.3.1.2.1 Punct de funciionare
Vehicularea printr-o instalatie a unui
debit de fluid Ii' se face cu ajutorul ener-
giei specifice date de relatia 6.3.2. Pentru
a stabili debitul transportat este necesara
rezolvareasistemului de ecuatii format de
caracteristica pompei si caracteristica in-
stalatiei, ceea ce, grafic, msearma gasirea
punctului lor de intersectie care are coor-
donatele H si Ii'. Pentru o functionere a
pompei, in limitele economice, este nece-
sar ca punctului de intersectie (functiona-
re) sa-i corespunda un randament:
17 = 0,9 ... 1,0.
La alegerea pompelor ce urrneaza a
se implementa in instalatie este nece-
sar a se avea in vedere urrnatoarele:
- in instalatiile la care variaza mult con-
dltllle de intrare si iesre (rnoditlcart im-
portante ale nivelului din rezervorul de
aspiratie, al presiunii la iesire - cazul
pompelor de condensat) se recoman-
da utilizarea pompelor in care curba
caractenstica a pompei H = f(I/) are o
forrna mai abrupta (fig. 6.3.2, a);
- in instalatiile unde, la variatii mari de
debite, presiunile rarnan aproape
constante (instalatll de incalzire cu
apa calda) se recornanda utilizarea
pompelor in care curba caracteristica
a pompei H = f(li') are o torrna mai
aplatisata (fig. 6.3.2, b).
0 instalatie, ca urmare a inchiderii sau
deschiderii unui consumator, poate avea
o functionare stabila sau instaoila. Pertur-
batiile produse de retea deplaseaza
punctul de functionarede pe curba carac-
teristica a pompei. Daca aceste perttrbatii
sunt mici, odata cu eliminarealor, punctul
de functionere revine la pozitia initiala si
pompa intra in regim normal de lucru
(tunctionere stabila),
In general se poate rnentiona ca atat
timp cat punctul de functionare se afla
pe ramura descendenta a caracteristi-
cii pompei (debitul pompei este mai
mare decat eel minim Ii'min - fig. 6.3.2)
functionarea este stabila,
6.3.1.2.2 Cuplarea pompelor
In functie de necesitati se pot intalni
situatii in care se impune folosirea si-
rnultana a mai multor pompe functio-
nand in paralel sau in serie.
Cuplarea in paralel se reahzeaza cane
debitele de fluid sunt superioare celor ce
pot fi vehiculate prin functionarea
individuala a pompelor, iar cuplarea in
serie, la rnarirea sarcinii de pompare. ln
instalatiile de incalzire cuplarea pompe-
I. lnstalalii de Incalzire
lor se utilizeaza mai rar $i anume, la in-
stalatiile mari cu debite de caldura mari,
atunci cane pompele individuale nu pot
asigura debitele solicitate.
La montarea pompelor in paralel
este necesar sa se alba in vedere ur-
rnatoarele:
- sa se aleaqa, pe cat posibil, pompe
identice prevazute fiecare cu clapete
de sens, pentru a putea functiona in-
dividual sau in grup;
- in cazul rnontarii de pompe cu carac-
teristici diferite, se recornanda ca ele
sa aiba sarcini apropiate.
La montarea pompelor in serie este,
de asemenea, necesar:
- folosirea, daca este posibil, a unei
pompe rnultietajata:
- pompele sa alba aceleasi caracteris-
tici hidraulice;
- in cazul cuplarii de pompe cu carac-
teristici hidraulice diferite, debitele lor
la sarcina nula sa fie apropiate.
6.3.1.2.3 Cavttaiia pompelor
Se caracterizeaza prin aparitia, ur-
rnata de disparitia, unor bule de gaz si
vapori ca urmare a coborar!i presiunii
lichidului din instalatie, sub valoarea
presiunii de vaporizare.
Cavitatia este extrem de periculoasa
pentru pompe, avand ca efecte negative:
H,P,T\
Vn 'if
Fig. 6.3.1. Curbelecaracteristice
ale unei pompecentrifuge.
H
H=f(V)
(a)
I
<j
I
<j
Vmin
Fig. 6.3.2. Caracteristicilepompei:
a - forma ebrupte;
b - forma ap/atizata.
 I. lnstalatii de inciilzire Capitolul 6: Echipamente si materiale

- produce o uzura rapida prin eroziu-

nea mecanica si corosiunea chlrnica
a materialului din care este executata
2
--------r--
L=25
pompa; _ _J_ __
- produce zgomote si vibratii datorita r=5
spargerii bulelor de gaz in masa lichi-
-1--
da;
- reduce randamentul pompei.
Cavitatia poate ti provocata de:
- cresterea Inaltimii geodezice de aspi-
ratie (diferenta de nivel intre axul
r= 10
---r----
NP=100
.:i...-
~5__SZ .

-t----r---.-
L=15
~_.;oi"='"+-
---:-t ,

I
r=20

iz
pompei si bazinul de aspiratie): ~ . I '
- cresterea pierderilor de sarcina pe I I
:P I i P
aspiratie datorita cresterii debitului;
- functionarea pompei In zona debite- _ J_ _ - - -+--r----++----<9'!---------.
2
i l
lor mari cu inaltirni de pompare redu- 4
se (pompe de clrcutatie); I
- cresterea temperaturii lichidului
(pompe de condesat); 0 ~3 z $(' VEI ,
- continutul mare de gaze dizolvate In :
lichid.
Orientativ, pentru pompele care vehi-
'----'~
,_ ----
0
------------- -·-- ------ ---
a
-- - __ :
culeaza apa calda, presiunea minima
pe aspiratie, pentru a evita cavitatia,
este:
(J = 75 °C H;in = 55 kPa
(J = 90 °C -e: = 90 kPa
(J = 120 °C w;m = 215 kPa
Exemplude calcul
Se considera o instalatie care functio-
neaza cu apa calda cu parametrii90/70°C
cornpusa dintr-un cazan, consumator,
pompa de circulatle, vas de expansiune
lnchis, reteaua de conducte.
Presiuneadin instalatie, HNP = 100 kPa
este asigurata de vasul de expansiuneIn-
chis. lnaltimea de pompare: H = BO kPa.
Se cere sa se analizeze Pmodul de
functionare a pompei in functie de po-
zitia ei In circuitul lnstalatiel (fig. 6.3.3).
a) Varianta rnontarii pompei de circu-
latie P pe conducta de ducere si a va-
sului de expansiune VEI pe conducta
de lntoarcere (fig. 6.3.3a). Aproxirnand
pierderile de sarcina liniare $i locale s-
a trasat linia piezornetrica pe intregul
circuit al lnstalatiei, rezultand In final pe
aspiratia pompei.

Ha=HNP-f(Rt+Z)=HNP-f(Rt+z)
VE/ VE/ 0,3,4,1

= 100-30= 70 kPa
unde:
p
2: ( Rl + z) sunt pierderile de sarcina
VE/

pe retea de la vasul de expansiune la

pornpa.
Intrucat presiunea rninirnala pe
aspiratia pompei la temperatura apei
de 90 °C este de H1;:11n = 90 kPa exista
pericolul aparitlei fenomenului de
cavitatle a pompei.
b) Varianta rnontarii pompei de circu-
latie P si a vasului de expansiune pe
conducta de intoarcere (fig. 6.3.3, b).
Aproxirnand pierderile de sarcina,
s-a trasat linia piezometrica pe lntregul
. - - - - - - - - - - - - - - - c- -
'
-·- - - - - - - - - - - - - - - - - _,'
Fig. 6.3.3. Scheme pentrupunerea in evideniA a fenomenuluide cavttaiie
la pompelede circulaiie;
a - varianta cu pompa de clrcoletie P montets pe conducte de ducere si VE/
pe conducta de intoarcere; b - varianta cu pompa de clrculetie P si VE/
montate pe conducta de intoarcere; c - varianta cu pompa de circutetie P si
VE/ montate pe conducta de ducere.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de Incalzire

circuit al instalatiei rezultand, In final, tie In mai multe categorii de pompe

pe aspiratia pompei. 6.3.2. Pompe de circulaiie domestice:

VE/
f
Ha =HNP- f(Rt+Z)=HNP- (Rt+z)
VE/ 0,3,4,5,6,1
Pompele de circulatie a apei calde In
- pentru cladiri individuale, din care fac
parte: pompele simple, pompele cu
instalatie sunt, In general, centrifugale debite sl Inaltirni de pompare mici;
= 100 - 75 = 25 kPa monoetajate care au ca element - pentru colective mici, din care fac
Intrucat presiunea norrnala prin principal In transformarea enerqetica parte: pompele simple si duble, pom-
aspiratia pompei la temperatura apei (energia rnecanica In energie hidrau- pele cu flanse telescopice, pompe
de 70 °C este de H';'m= 55 kPa, exlsta, lica) interactiunea dintre palele unui monobloc ,,In linie".
de asemenea, pericolul aparitiei feno- rotor sl fluidul vehiculat. Cresterea in tabelele 6.3.2, 6.3.3 $i 6.3.4 sunt
menului de cavitatie a pompei. energiei lichidului si, deci, pomparea se date principalele caracteristici si domeni-
c) Varianta rnontani pompei de circu- datoreaza fenomenului de centrifugare ile de aplicabilitate ale pompelor de cir-
latte P si a vasului de expansiune pe realizat de rniscarea palelor rotorului ce culatie de presiune joasa produse de fir-
conducta de ducere (fig. 6.3.3, c). proiecteaza radial lichidul de lucru. mele GRUNDFOS,SALMSON si WILO.
Trasand linia piezornetrica pe Intre- Pompele centrifugale monoetajate
gul circuit al instalatlei rezulta In final sunt utilizate curent In instalatllle de ln- 6.3.3. Pompe de presiune
pe aspiratla pompei, calzire si se caracterizeaza prin debite ridicati
p p Intre 0,5 si 125 l/s $i inaltimi de pompa-
Ha =HNP - 2,(Rt+Z)=HNP- 2,(Rt+z) re de pana la 600 kPa (60 m H20) fiind Din aceasta categorie fac parte pom-
VE/ VE/ 0,1
considerate pompe de presiune joasa. pele industriale, folosite atat pentru cir-
=100-5=95 kPa Din aceasta categorie fac parte pom- culatia apei calde sau fierbinti cat si
pele de uz casnic (nevoi qospodaresti, pentru alimentarea cu apa, condensat
Fenomenul de cavitatie a pompei Incalzire, apa calda de consum, termo- sau combustibili lichizi.
este eliminat lntrucat presiunea mi- ficare etc). Tipurile $i caracteristicile Aceste pompe se caracterizsaza prin
nima pe asplratia pompei este de tehnice ale pompelor au evoluat atat In debite sl Inaltirni de pompare ridicate
H':'in = 90 kPa, iar In instalatie se rea- functle de puterea terrnica si importan- cat si rezistenta mare la temperaturi
lizeaza 95 kPa. ta consumatorilor cat si de sistemele ridicate. Ca tipuri de pompe de presiu-
in concluzie, se poate sublinia ca, pen- de Incalzire adoptate. ne ridicata se pot rnentiona cele:
tru eliminareaaperitlei cavitatiel la pompe, Pompele de circulatie se pot clasifica - centrifuge de presiune ridicata:
este necesara cresterea presiunii In insta- din punct de vedere al solutiei con- - ,,In linie";
latie, respectiv, In vasul de expansiune~n structive dupa urrnatoarele criterii: - monobloc .Jn linie" simple si duble;
variantaa cu minimum 20 kPa; In varianta - tipul motorului electric: cu rotor uscat - monobloc orizontale normalizate;
b, cu minimum 30 kPa). sl rotor urned; - verticale ,,In linie" simple si duble;
- viteza de rotatle: constanta, reqlabila - orizontale standard pe postament.
6.3.1.2.4 lnfluema In trepte, reqlabila In mod continuu;
caracteristicilor fluidelor - tipul constructiv al dispozitivului de 6.3.4. Pompe de combustibil
in instalatiile de lncalzire, majoritatea reglare a vitezei de rotatie: cu varia-
pompelor vehiculeaza lichide si, In spe- tor de viteza de rotatie incorporat Sunt folosite pentru pomparea com-
cial, apa calda. Pe langa acestea, sunt (pana la 5,5 kW); cu variator de vlteza bustibililor lichizi cu viscozitate cu-
si cele care pornpeaza produse com- de rotatie montat In exterior (pana la prinsa lntre 14 si 350 est (3... 50 °E) la
bustibile (pacura, rnotorina etc), care 55 kW). o ternperatura de 80 °C, care nu contin
au un coeficient de vascozitate mai ri- Cele mai mari economii de energie le particule In suspensie sau irnpuritati. in
dicat ceea ce duce la modificarea pa- realizeaza pompele cu rotor urned sl fig. 6.3.5 sunt prezentate doua tipuri
rametrilor de functionare. Pompa 1$i re- cu dispozitivele lnglobate pentru regla- de pompe pentru pomparea pacurei:
duce Inaltirnea de pompare H, debitul rea vitezei de rotatie, - ALLWEILER ZAS cu baie de ulei in-
G sl, mai ales, randamentul 1), In timp Majoritatea firmelor producatoare de dependenta $i ALLWEILER ZASV cu
ce puterea absorbita P creste. Datele pompe au impartit pompele de circula- baie de ulei fixa anexata, Sunt pompe
caracteristice prezentate de firmele
producatoare sunt obtinute numai pe
cale experirnentala. in tabelul 6.3. 1
sunt date cateva indicatii cu privire la
modificarile produse de influenta ca-
racteristicilor fluidelor.

a b c
Fig. 6.3.4. Pompe de combustibil:
a - Allweiler ZAS; b - Allweiler ZASV; c - CLU3 - CALOR

Tab. 6.3.5. Caracteristicile tehnice ale pompei CLU3 - CALOR

Echipament Denumire Presiune (bar) Debit (1/h) Cod
Pompii CLU3 Pompii S3L 13-N2 cu motor SIMEL 2-10 165-175 DELS3L13 N2 MOT
Pompii S5L 13-N2 cu motor SIMEL 2-10 250-270 DELS5L13 N2 MOT
Pompii S6L 13-N2 cu motor SIMEL 2-10 315-325 DELS6L13 N2 MOT
 I. lastalatii de lncalzlre Capitolul 6: Echipamente~i materiale

cu ax filetat, compuse din doua agre-
gate prevazute cu sau fara filtru. Se
executa cu debite de combustibil cu-
prinse intre 166 si 6492 l/h si o visco-
zitate de pana la 380 est (50°E).
- CLU3 - CALOR de transvazare (fig.
6.3.4 c) utilizate pentru transportul
combustibilului lichid U$Or din rezervo-
rul exterior in rezervorul de zi al centra-
lei termice. Caracteristicile tehnice sunt
date in tabelul 6.3.4.
6.3.5. Reglarea pompelor
6.3.5.1 Necesitatea regllriipompelor
Reglarea constituie un procedeu prin
care se urrnareste modificarea
permanenta sau ternporara a inaltimii
de pompare H si a debitului de fluid Ii'
astfel tncat pompa sa asigure parame-
trii solicitati,
In instalatlile de Incalzire cu apa
calda sau fierbinte, ca urmare a varia-
tlei condltiilor exterioare pentru asigu-
rarea microclimatului in Incaperi, se
poate realiza o reglare calitativa sau
oantitativa, reglare obtinuta si cu aju-
torul pompelor.
Necesitatea reglarii pompelor este
strans leqata $i de asigurarea unei bu-
ne functlonari a instalatlel de Incalzire
ca urmare a variatiei debitelor de fluid
din instalatie cauzate de:
- obtlnerea unor reduceri ale debitelor
de caldura la consumatori, in tunctle
de necesarul de caldura solicitat;
- inchiderea partiala sau totala a vane-
lor automate pe diverse circuite sau
a robinetelor termostatice la corpuri-
le de Incalzire.
Prin reglarea pompelor se urrnareste
o scadere a debitelor de fluid si, impli-
cit, a Inaltirmi de pompare, in concor-
danta cu soficitarile consumatorilor,
realizandu-se in felul acesta economii
importante de energie.
Practica a demonstrat ca perioada
de asigurare a agentului termic, la pa-
rametrii maximi (de regim), este destul
de scurta, ea reducandu-se la un nu-
mar destul de mic de zile. Ciclul de
functionars al unei pompe, in perioada
de Incalzire este prezentat in fig. 6.3.5.
Se observa ca, la debitul maxim, pompa
functioneaza cca. 3 % din durata totala
~
de exploatare; eel mai mult functionand pompei $i raportul debitelor Ii'! \i'max $i
cu un debit de 70 % din debitul normal, durata de functionsre anuala a pompei.
aceasta reprezentand circa 23 % din Astfel, pentru o putere instalata de 15
perioada de functlonare. kW, cu o functionare a pompei la un
In functie de modurile de reglare, debit mediu de 70 % din debitul
adoptate in exploatare, consumurile nominal, pe o durata de 60 % din to-
energetice sunt diferite (fig. 6.3.6). For- talul orelor dintr-un an (5 300 ore) se
ma unei curbe de consum energetic realizeaza o economie de aproximativ
depinde de randamentul in ansamblu 43 000 kWh. La pretul de 0,42 lei/kWh
al lnstalatlei, conflquratia retelei de (la nivelul anului 2007), economia este
conducte, punctul de functionare $i na- de 18 000 lei.
tura echipamentului de reglare sl co-
rnanda. Din analiza celor doua curbe 6.3.5.2 PosibilitJJti de reg/are
se observa ca utilizarea pompelor cu Posibilitatile de reglare a pompelor
turatie vanabila (curba 2) duce la con- depind de destinatia cladirii, regimul de
sumuri de energie mult reduse in ra- functionare a instalatiel, nurnarul sl ca-
port cu utilizarea pompelor cu turatie racteristicile tehnice ale pompelor etc.
fixa (curba 1). Reglarea regimului porniVoprit este
Dupa modul de comportare in func- cea mai sirnpla, Pornirea sl oprirea se
tionare a pompelor se pot trage urrna- tac automat in functie de parametrii
toarele concluzii: agentului termic sau de conditllle de la
- variatia debitului folosind pompa cu tu- consumator (termostat de camera). Sis-
ratie fixa duce la diminuarearandamen- temul de reglare permite economisirea
tului hidraulic, la supralncalzirea motoru- de energie etectrlca la nivelul pompei.
lui si la deteriorarealui, ca urmare a apa- Reg/area in regim redus de ca/dura
rftiei fenomenului de cavltatie: apare ca o necesitate la cladirile care
- variatia debitului folosind pompe cu nu sunt locuite dupa amiaza si noap-
turatle variabila, asiqura rnentinerea tea. De asemenea, aceasta solutie
unui randament hidraulic ridicat, eli- apare ca necesara si la reducerea regi-
rnina fenomenul de supralncalzire a mului de functionare in timpul noptii, la
motorului, reduce substantial consu- majoritatea cladirilor locuite.
mul de energie $i nu qenereaza feno- Reglarea se poate realiza prin scade-
menul de cavitatie. rea temperaturii parametrilor agentului
Hezulta ca pompele cu turatie varia- termic (apa calda), pompa de circulatie
bila se impun a fi montate in instalatii functionand la caracteristicile hidrau-
acolo unde au loc variatii importante de lice normale (debitul Ii' si inatlmea de
debite in timpul functionarii. pompare H). Toate robinetele termo-
Costurile de investitii cu instalatlile statice de la corpurile de Incalzire sunt
auxiliare de rnentinere a siqurantei deschise. Solutia prezinta avantajul ca
pompelor cu turatie variabila reprezinta econorniseste caldera, prin reducerea
circa 10 % din totalul cheltuielilor de temperaturii agentului termic, dar si de-
exploatare. Hezulta ca economia de zavantajulconsumului de energie maxim,
energie realizata, duce la amortizarea pompa lucrand cu debit maxim Ii'.
investitillor intr-un timp foarte scurt. Reg/area prin by-pass. Din construe-
Diagrama din fig. 6.3.7 permite calcu- tie, unele pompe au un canal de lega-
lul economiei de energie electrica , in tura intre aspiratie sl refulare. La trece-
cazul utilizarii pompelor cu turatie va- rea fluidului prin pornpa, o parte din
riabila, in functie de puterea motorului debitul pompei, la Inaltirnea de pompa-
re respectiva, este dirijat spre instala-
tie, iar cealalta parte a debitului va
100
,...... ~
,.......
r.
~BO
....<
~
I
,/ '1 30505070 ~~
I
Q)
'Ci) 80·~~
~ 60 f
I \\II
II I/
§.E
Q)
Q) J I\ I/
IJ
I/ a.g
'O
:; 40 Ir ~2 ct1 ct1
>CO :,+::i.

~ 25 21 2 21? E I \ \\
-
(/) ct1
-62

-
~2Qt--+--+----+----+-+--l-ITT~~=+----<~ :J
(/)
c
8 20 ...Y Q)

~~
II
~15t--+-+--+--+----h-1T5H*H~Hcf+-+----j ,....... :.;:;.g
~1Qt--+-+--+--+-~,,,_._,._,..~.......+7-~ co ~~
~ 1003x 10060 200 5 15 25 35 4555 ~
.gj 5 t--+--+----+4 Q f;;1 1\\ ~; ~;:, 3
l:bJ ~ !,;; b: f: :, GI 0 20 40 60 80 100 o Economie anuala Puterea motorului
0
~ 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 110 Debitul pompei [%] de energie [kWh] pompei [kW]
o5 Debitul pompei [%] Fig. 6.3.6. Consum de energie
funciie de tipul pompei: Fig. 6.3.7. Economia de energie
Fig.6.3.5. Ciclul de funciionareintr-o 1 - pornpa cu turatie fixa: 2 - pompa cu anuali in variantspompelorcu
instalaiiede incilzire. turatle variabila, tur&iievariabill.
 Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalapi de incalzire

circula in corpul pompei. Aceasta re-
glare este rnanuala $i se face o singura
data, la punerea in functiune a insta-
latlei. Solutia nu este aqreata, pe de o
parte, deoarece este putin probabil ca
in timpul unei varlatii de debite, in in-
stalatie, pompa sa realizeze reglarea
prin by-pass iar, pe de alta parte, nu
realizeaza nici o economisire de ener-
gie electrica.
Reg/area prin variafia turafiei rotorului
pompei. Modificarea turatiei (vitezei) ro-
torului pompei este procedeul eel mai
economic de reglare a parametrilor de
functionare. De aceea, pompele de cir-
culatie sunt prevazute cu mai multe
viteze de rotatie, Reglarea varlatiei tura-
tiel rotorului unei pompe se poate face:
- continuu prin teieree de faza (regla-
re cu ajutorul tiristorilor);
Avantajele solutiei sunt: solutie ieftina,
cu amortizarea instalatlilor intr-un timp
scurt; necesita putine componente electri-
ce si electronice pentru construirea regu-
latorului; tensiunea de alimentare poate fi
de 1 x 220 V sau 3 x 380 V;
Dezavantajele solutiei: este lirnitata la
pompele de circulatie la care intensita-
tea curentului de alimentare nu depa-
seste 3 A (la un motor standard acesta
corespunde la o putere de 3 . . . 4 kW);
randamentul scazut al motorului electric;
- prin variafia frecvenfei de schimba-
re a tensiunii pentru rnentinerea
campului de rotatie constant.
Avantajele solutlei constau din: ran-
damentul motorului destul de ridicat;
tensiunea de alimentare poate fi mono-
fazata sau tritazata etc.
Dezavantajele ce se pot rnentiona:
necesita multe componente electrice sl
electronice; riscul defectarii este mare;
solutia este scurnpa etc.
din inchiderea sau deschiderea robine-
telor de reglare (robinete termostatice)
de la corpurile de Incalzire in functie de
necesarul de caldura solicitat.
inchiderea robinetelor de alimentare
cu agent termic a consumatorilor (cor-
purile de incalzlre) due la modificarea
curbei caracteristice retelei avand loc o
crestere a Inaltirnf de pompare H $i o
scadere a debitului Ii' (fig. 6.3.8). Pre-
siunea (lnaltirnea de pompare) pompei
creste din ce in ce mai mult pe rnasura
ce se inchid robinetele de alimentare
cu apa (agent termic) a consumatorilor,
iar punctul de functionare F se va de-
plasa spre stanqa F', F") pe caracteris-
tica pompei. Exista pericolul aparitiei
zgomotului produs de robinetele de in-
chidere in cazul in care punctul de
functionare F" se va gasi in apropierea
zonei de zgomot. Pentru eliminarea
acestui pericol este necesara modi-
ficarea turatiei pompei, operatic care
se realizeaza astfel (fig. 6.3.9 a):
- un manometru diferential (fig. 6.3.9 b)
citeste diferenta de presiune t1H1 (din-
tre presiunea pompei in regim de fun-
ctionare in zona de zgomot - punctul
E si presiunea pompei in regim de
functlonare norrnala - punctul F);
- se actioneaza asupra inversorului de
contact schimband turatla pompei
din n 1 in n2, iar punctul de functio-
Tabelul 6.3.1 lnfluenta viscozltatll asupra parametrilor de functionare
Viscozitatea
E est
debitului [%)
4 30
-----------·- .
5 ... JO 37,5 ... 75
~--~----~-- !'-------------
11 ... 120 82,5 ... 900
nare din E in E1.
in cazul in care la consumator se soli-
cita caldura, deci robinetele de la corpu-
rile de Incalzre se deschid, punctul E1 se
va deplasa spre F1; se constata ca de-
bitul de agent termic este redus, nece-
sitatile nu sunt asigurate, ceea ce impu-
ne o noua modificare a turatiei pompei:
- manometrul diferential citeste dife-
renta de presiune t1H2 (dintre presiu-
nea pompei in regim de functionare
norrnala a instalatiel-punctul F $i pre-
siunea pompei din F1 de functionare);
- se actioneaza prin intermediul inver-
sorului de contact, asupra motorului
pompei, revenind de la turatia n2 la
turatia n 1 si, implicit, la punctul de
functionare F.
in concluzie, reglarea turatiei pompei
se poate face cu ajutorul unui mano-
metru diferential (fig. 6.3.9 b) reglat
pentru doua presiuni diferentiale l'.H 1 sl
t1H2, presiuni care corespund parame-
trilor de functlonare a instalatiel.
Metoda de reglare este usoara, sigu-
ra si eficienta,
6.3.5.4 Reg/area turatiei pompei
la presiune constantj
Solutia consta in rnentlnerea in insta-
latie a unei presiuni constante HF
atunci cand are loc reglarea calitativa,
respectiv, inchiderea sau deschiderea
Modificarea parametrilor functionali
Scaderea Scaderea Cresterea
sarcinii [%) puterii [%)
0 ... 5 0 5
5 ... 25 5 ... 20 5 ... 30
25 ... 45 20 ... 40 30 ... 60

6.3.5.3 Reg/area turatiei pompei m

func;tie de presiunea diferentiall
Solutia consta in schimbarea turatiei
rotorului pompei atunci cane se recur-
ge la o reglare cantitativa care consta

1h·· 'h· 'h
Fig 6.3.8. Variaiiilepresiunilor
in instalaiiein funciie de inchiderea
robinetelorde reglare:
C1, C2, C3 - curbele caracteristice
ale retetei; z - zona de zgomot.
b
Fig. 6.3.9. Schema de reglarea turatiei pompeila presiunediferentialA:
a - diagrama de reg/are; b - manometrul diferenfial;
v c, $i C2 - curbele caracteristice ale retelei: n1 si n2 - curbele caracteristice
ale pompei;
1 - manometru; 2 - racord de aspiratie: 3 - racord de refulare; 4 - domeniu de
lucru; 5 - presiune dferentiala reala: 6 - initializerela zero; 7 - surub de reglare
pentru cresterea presiunii;8 - surub de reglare pentru scaderea presiunii; 9 - relee;
10 - cablu de racordare; 11 - alimentare;z - zona de zgomot.
 I. tnstalatll de incalzire
robinetelor termostatice de la corpurile
de incalzire. Presiunea este rnentinuta
constanta cu ajutorul unui variator de
viteza actionat automat de la un cap-
tator diferential care citeste presiunea
din mstalatie.
Operatiunea de reglare se realizeaza
astfel (fig. 6.3.10):
- la alimentarea norrnala cu agent ter-
rnic, punctul de functionare a instala-
tiei este F (HF, VF), situat pe curba 1
a pompei de circulatie:
_ pe rnasura ce consumul de caldura
scade iar robinetele termostatice se in-
chid, punctul de functionare F se de-
ptaseaza spre stanqa, odata cu schim-
barea curbei caracteristice a retelei, $i
devine F'. Captatorul presiunii diferen-
tiale sesizeaza cresterea de presiune
J.H $i o transmite variatorului de viteza,
care schirnba din nou turatia pompei
din pozitia n1 in pozitia "e $i odata cu
aceasta punctul de functionare devine
F", pe curba n2;
- daca robinetele continua sa se
inchida, punctul de tunctionare F" de
pe curba de turatle n2 se va deplasa
'h'VVF" VF v C1 ... C3 - curbele caracteristice ale
Fig. 6.3.10. Schema de reglare a
turatieipompei de presiune
constanti:
C1, C2 $i C3 - curbele caracteristiceale
retelel; n1, n2 si n3 - curbele caracteristice
ale pompei.
[I§]. .
- 1 , I
: i Sr : :
·----f--~--- --- - --- --'
Fig 6.3.11. Schema de reglare a
turaileipompei 1n funciie de !!,. T:
C, - cazan; P - pornpa de turatie
Variabila; V3C - ventil cu 3 cal; sd si Sr -
sonde de temperaturape conductelede
ducere si intoarcere;RT - robinet
termostatat;Cl - corp de lncalzire; TC -
tablou de cornanca.
Capitolul 6: Echipamente~i materiale
in F"' avand loc o noua crestere a
presiunii in instalatie. Captatorul pre-
siunii diferentiale seslzeaza cresterea
presiunii .1H" $i o transmite variatoru-
lui de viteza care schlrnba din nou tu-
ratia pompei din pozitia n2 in pozitla
n3 si, odata cu aceasta, punctul de
f_unctionaredevine f1v pe curba n3.
In felul acesta in instalatie este asi-
qurata, pe cat posibil, 0 presiune Con-
stanta HF.
Procesul de reglare poate avea loc $i
invers, adica de revenire la turatiile n2 si
n 1 in functie de solicitarile de caldura la
corpurile de incalzire, respectiv, de gra-
dul de deschidere a robinetelor ter-
mostatice. Presiunea de regim HF din
instalatie poate ti reqlata cu ajutorul unui
buton fixat pe regulator sau pe variatorul
de viteza, Aceasta presiune se gase$te
totdeuna sub limita de zgomot.
A - sarcina instalatiei de Incalzire:
B - solicitarea de caldura:
etelei: D - curba caracteristica a puterii
absorbite.
cu trei trepte de reglare a turatiei:
A - sarcina instalatiei de lncalzire:
B - solicitarea de caldura: C - curba
caracteristica a retelei: D1 ... 03 -
curbele caracteristice ale puterii
absorbite.
6.3.5.5 Reg/area turatlei pompei m
funqie de ecartul de temperaturlt!,.8
Solutia consta in schimbarea turatiei
rotorului pompei in functie de ecartul
de temperatura .1 T = 8d - 81
Operatiunea de reglare are loc astfel
(fig. 6.3.11.):
- cu ajutorul a doua sonde se masca-
ra temperatura apei din conductele
de ducere 8d si de intoarcere 81 rezul-
tand diferenta .1 T;
- la functionarea instalatiei la parame-
trii .1 T = 20 K, toate robinetele termo-
statice de la corpurile de incalzjre
sunt deschise si pompa circula, in in-
stalatie, debitul normal de apa:
- o data cu scaderea consumului de
caldura, robinetele termostatice se
inchid, presiunea din lnstalatie incepe
sa creasca, iar debitele de agent ter-
mic sa scada.
PikW]
2~~~~~~~~~
y y y
1,5
a.a <, 1
0,7 - -
0,6----li - -- ' - J. -D,d(n,)
o}·~ :·_ - - I <, D"=ffn,)
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
Temperatura apei de ducere ed
rarnanand Constanta, pe conducta de
intoarcere, temperatura e; creste si,
odata cu aceasta, scade sl ecartul de
ternperatura L1 T;
- pe rnasura ce ecartul de temperatura
scade, se actioneaza asupra turatiel
pompei astfel lncat, in instalatle, pre-
siunea sa scada iar pompa sa vehi-
culeze un debit mai mic de apa.
Schema de reglare este mai eficienta
in cazul lnstalatiiior de lncalzire cu va-
ne cu trei cai,
6.3.5.6 Reg/area turatieipompei
Iii functie de ecartul de temperaturl
.1 T Ji temperatura exterioarl8e·
Spre deosebire de schema de regla-
re descrisa la § 6.3.5.5, in cazul de
tata, diterenta de ternperatura L1 T de-
pinde de temperatura exterioara ee. ln-
stalatia este prevazuta, in plus, cu un
microprocesor cu trei sonde de tempe-
ratura (o sonda pe conducta de intoar-
cere, una pe conducta de intrare si alta
la exterior).
Ditenta de ternperatura L1 T se progra-
rneaza in functie de temperatura exte-
rioara ee' considerand constanta tempe-
ratura de ducere ed. Curba rezultanta
L1 T va ti urrnarita de microprocesor re-
gland continuu turatia pompei.
Solutia poate ti adoptata si in varian-
ta reglarii turatiei pompei, functie de
ecartul de ternperatura L1 T si tempera-
tura interioara ei.
6.3.6 Alegerea pompelor
de circulaJie
Avand in vedere gama foarte diferita
de tipuri de pompe de circulatie si ti-
nand seama de particularitatile pe care
le prezinta se recornanda ca alegerea
lor sa se taca in urrnatoarea ordine:
100
95
~90
;;so
~70 t------------
~60
-_-_-_- _- _-_- _-_-_- _- -_-_-_- -_-_-_- -__,~~ - - ,._ - -/
~50
~40 1--------------"""'-<::~-----~4nu---+-+/+'--+-~-+-~_,_.._/~;__,,--+--1
~30 l--------------=-.=--~--~3n
;g0 20
U) 10 t---------------~-.-_,1~11+/-+---*'/o--r~-+--+-~+--r--1
0~-5-0_0_10_0_0_1_5_00-2~00_0_2_5_0_0 _3_00_0_3_50_0_4_0_0_0 -50~00 o 1 o 20 30 40 so 60 70 so 90 1001 % I
Perioadade functionare-.. [hi
Fig. 6.3.14. Diagrama fun~onali a
unei pompe de circula~e tip
Grundfos in care reglarea se face cu
variatorul de tu~e
A - sarcina lnstalatiel de Incalzire:
B - solicitarea de caldura:
C - curba caracteristica a retelel:
D - curba caracteristica a puterii
absorbite; E - curba caracterlstlca de
reglare
1. pompe sau grup de pompe cu rotor
urned cu dispozitiv de reglare a
turatiei pompei, incorporat;
2. pompe sau grup de pompe cu rotor
urned cu dispozitiv de reglare in
trepte a turatiei pompei;
3. pompe sau grup de pompe cu rotor
uscat (pompe simple sau duble) cu
dispozitiv, exterior sau inglobat, de
reglare a turatiei pompei.
Exemplulde calcul 2
Se considera o instalatie de Incalzire
cu apa calda, bitubulara, cu circulatie
tortata care are punctul de functionare
F definit prin parametrii hidraulici:
~ = 230 m3/h sl HF = 120 kPa (12 m H20).
Solicitarea de caldura, exprirnata in
procente, pe durata perioadei de incalzi-
re, exprimata in ore, precum $i sarcina
terrnica transportata de debitul de apa la
un ecart de temperatera L1 T = 20 K sunt
prezentate grafic in fig. 6.3.12.
Rezolvare
S-au luat in studiu pompele tip Grund-
fos, analizandu-seurmatoerelesituatii:
a. Varianta cu pornpa de circulatie
cu turatle constanta si curbe caracte-
ristice ale retelei diferite in functie de
deschiderea robinetelor termostatice.
S-a ales din catalogul de pompe
Grundfos, pompa de circulatie tip CM
50 - 250/215 cu o turatie constanta,
Din combinarea curbelor prezentate
in fig. 6.3. 12 cu curba caracteristlca a
pompei alese, pe care s-au trasat cur-
bele caracteristice ale retelei in functie
de deschiderea robinetelor termostati-
ce, se pot citi caracteristicile hidraulice
ale punctelor de functionare:
F, F1, F11, Fiii, F'v,
respectiv debitele de apa:
\i'F, \i'J, \i'#, \i'~I, \i';;'
precum $i presiunile:
,!l
:'
50 - - .. - ,,./-+-~-n-,,___.,.' _,.,. . -+---1
I : ,
y T;
2nll!-tt-+--r,~: -+--+-~+-r--1
Vf
100~H~Jk_Pa~J~-~~~-~
72 801-_-+--+-+--+-->--'-+----+~
62 60~-,_,_..~~~~b-'!"'l-"<-io+--1
40 -
30 20 -
o VJm3ihJ
910 16 20 28 32 40
I. lastalatii de Incalzire
HF' H~. HllF' HI/IF' HIVF.
Valorile au fost centralizate in tabelul
6.3.6.
b. Varianta cu pornpa de circulatie cu
turatie variaoila, cu reglarea in trepte, cu
o sinqura curba caracteristica a retelei,
in care punctul de functionare F este
definit de HF = 72 kPa sl \i'F = 32 m3/h,
este trasata sub curba de solicitare de
caldura (fig. 6.3.13). Rolul robinetelor
termostatice, in acest caz, este de a
corecta punctul de functionare.
Centano pe corectarea punctului de
functionare de catre robinetele termo-
statice s-a cautat reducerea sarcinii
termice cu 5%. in acest caz caracteris-
ticile hidraulice al punctului de functio-
nare F (fig. 6. 3. 10) sunt:
\i'F = 38 X 0,8 :::: 32 m3/h,
HF= 12 x 0,6 == 72 kPa.
S-a ales din catalogul de pompe
Grundfos pompa de circulatie tip UPC
65 - 120 FO 6/seria 200 cu trei trepte
de reglare a turatiei.
Tinand seama de variatia sarcinii in-
stalatiei in perioada de incalzlre, nece-
sarul de caldura solicitat si caracteris-
ticile pompei, in functie de turatie, in
fig. 6.3.13. este prevazuta diagrama
functionala a pompei de circulatie un-
de reglarea se realizeaza prin modifica-
rea treptelor de turatie,
Punctul de functionare F (care cores-
punde situatiei de asigurare a 95% din
necesarul de caldura) odata cu scads-
rea necesarului de caldura se depla-
seaza succesiv:
- pe curba de turatie n1 - din Fin F' cu
comanda de trecere pe curba de
turatie n2;
- pe curba n2 - din F11 in Fiii cu coman-
da de trecere pe curba de turatie n~)
- pe curba de turatie n3 - din F1v in F .
O data cu cresterea solicitarii nece-
a
v
c
Fig. 6.3.15. Montarea pompelor
pe postamente
a - fixarea rigida prin suruour';
b - fixarea rigida pe iundetie comuns
cu radierul clealrii; c - fixarea rigida
pe tundetie cu rezemare e/astica
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale

sarului de caldura, procesul de reglare Tabelul 6.3.7. Centralizarea datelor rezultate din funotionarea pompei
a pompei are loc invers; comenzile pe UPC 65-120 FO 6 Seria 200
care le prirneste motorul pompei sunt
Energia
de trecere succesiva de la turatia n3 la Curba
Debit
Presiunea Timpul de Puterea Puterea
electrics
n2Valorile
si de la turatia n2 la n1. de turatle de pompare functionare" consurnata instalata
consurnata
caracteristicilor hidraulice ale - [m3/h] [kPa; mH20] [h] [kW] [kWh] [kW]
pompei precum $i consumurile de ener-
n1 32 72 [7.2] 550 0,7 385 1,36
gie electrica In perioada de functionare
au tost centralizate In tabelul 6.3.7. n1 28 81 [8.I] 485 0,8 I 388 1,36
- ' ----·-
n2 16 62 [6,2] 1260 0,6 1---75{;-- 1,36
c. Varianta cu pornpa de circulatie I
·--
cu variator de turatie lnglobat, cu o n3 ! 9 I 30[3,0] 2250 0.4 900 1.36
singura curba caracteristica a retelei, TOTAL 4545 2429
trasata sub curba de solicitare de cal-
*S-a considerat acelasi numar de ore de functionare ca si la pompa de circulatie cu turatie constanta.
dura. Ca $i In varianta b, se conteaza
pe corectarea punctului de functionare Tabelul 6.3.8. Centralizarea datelor rezultate din functlonarea pompei
de catre robinetele termostatice, redu-
UPE 65-120 FO 6 Seria 2000
candu-se astfel sarcina terrnica cu 5%,
obtinandu-se aceleasi caracteristici Energia
Curba Presiunea Timpul de Puterea Puterea
Debit electrica
hid raulice ~ = 32 m3/h $i HF = 72 kPa.
0 de turatie de pompare functionare" consurnata
consurnata
instalata
S-a ales din catalogul de pompe [ml/h] [kPa; mH20]
- [h] [kW] [kWh] [kW]
Grundfos pompa de circulatie tip UPE
F 32 72 [7 ,2] 550 0.8 440 1,36
65-120 FO 6 seria 2000.
Tinand seama de variatia sarcinii in- F' 28 62 [6,2] 485 0,46 223 1,36
-~ -----
stalatiei In perioada de incalzire, nece- F" 16 40 [ 4,0] 1260 0,25 315 1,36
sarul de caldura, caracteristica retelei $i F"' 9 30[3,0] 2250 0,10 225 1,36
caracteristica pompei, In fig. 6.3.14. este TOTAL 4545 1 203
prezentata diagrama functionala a pom-
pei de circulatie, unde reglarea se face *S-a considerat acelasi nurnar de ore de functionare ca si la pompele de circulatie cu turatie
cu variatorul de turatie actionat automat constanta sau cu turatie cu reglare In trepte
de un captator diferential (care citeste
presiunea din instalatie), cu ajutorul robinetelor termostatice. atunci cand radierul cladirii nu poate su-
Valorile caracteristicilor hidraulice ale Hezulta ca solutie de adoptat una porta solicitanle agregatului de pompare.
pompei precum si consumurile de e- din variantele b sau c, avandu-se In Caracteristicile constructive ale funda-
nergie electrica In perioada de functio- vedere $i costul de investltie. tiei depind de sarcinile permanente (con-
nare sunt centralizate In tabelul 6.3.7. stante In timp) si dinamice (forte produse
Analizand cele trei variante de pom- 6.3. 7. Montarea pompelor de variatia pompei, forte seismice etc) ca
pe de circulatie alese pentru a asigura si de rezistenta terenului de fundatie,
conditiile cerute prin terna se poate Se face diterentiat, direct pe conduc- Pentru pompe cu turatii cuprinse lntre
concluziona: ta, pe fundatii elastice sau In fundatll 300 si 1000 roVmin se recornanda folo-
- pompa cu turatie fixa are puterea in- masive, In functie de tipodimensiuni. sirea de fundatii cu rezemare elastica, iar
stalata cea mai mare (2,2 kW) precum sl Fixarea pompelor pe fundatii se face pentru pompe cu turatil mai mari de
consumul de energie eel mai ridicat E = prin intermediul unui postament (batiu) 1000 rot/min, se recornanda postamente
5294 kWh (cu 217 % fata de pompe cu care poate ti $i suport pentru motorul de fixare rigida, cu o fundatie care sa
CM 50-250/215 $i cu 440 % fata de de actionare. aiba o greutate de 10 pana la 20 de ori
pompa UPE 65-120 FO 6 seria 2000); In fig. 6.3.15. sunt prezentate cateva sarcinile permanente verticale. Pompele
- pompele cu turatie variabila, desi asi- tipuri de fundatii masive, utilizate la pot ti montate $i In alte conditii daca fur-
gura numai 95 % din necesarul de montarea pompelor monobloc (pornpa nizorul rnentioneaza In mod deosebit
caldura, realizeaza economii insern- +motor): acest lucru.
nate de energie electrica functlonand - fixare rigida prin suruburi de ancora- De asemenea, In capitolele In care se
In perioada de Incalzire In acelasi re a batiului de fundatia rnasiva inde- fac referiri la utilizarea pompelor (§ 4.2,
timp (4 595 h); pendenta (fig. 6.3.15, a); 4.3, 4.4, 5.3, 5.4, 5.5 etc) sunt date si alte
- diferente de 5 % din necesarul de - fixare rigida pe fundatie cu rezemare indicaff de montare, pe langa cele pri-
caldura poate ti acoperit prin reglarea elastica (fig. 6.3.15, c). vind calculele $i alegerea lor.
realizata local la corpurile de lncalzire Fundatia independenta se executa

Tabelul 6.3.6. Centralizarea datelor rezultate din functlonarea pompei CM 50-250 I 215

Curba Presiunea Timpul de Puterea Energia Puterea Randament

Debit electrica NPSH
de turatie de pompare functionare ceruta instalata porn pa
consurnata
[m3/h] [kPa] [h] [kW] [kWh] [kW] [%] [kPa]
C1 38 120 225 2,2 495 2,2 58 I 40
C2 30 145 325 1,8 585 2,2 70 I 40
C3 24 155 485 1,6 776 2,2 __7_5 1 __ 40 __
r---c=-4-----1--,4--1-----, 6-5---+---, 2-6-o--+---1-.3----1----, 6-3-8--+--2-.2----+----- 8_0 _,_1---4-0 · - -
I

Cs 8 470 2 250 0,8 i I 800 2,2 80 i 40

TOTAL 4 545 5 294
 Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalatii de Incalzire

Gama da pompaWllo

Tabelul 6.3.2.1. Pom ntruincilzire, climatizare, ricire.

Nr. Tipul Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe de circulatie cu rotor lnstalatii de incalzire cu
electric imersat, cu racorduri apa calda, de toate tipurile,
filetate sau cu tlanse, motor instalatii de climatizare,
EC $i convertizor de frecventa. circuite inchise de racire,
• Pompe cu un rotor sau cu doua instalatii industriale de
V < 105 m3/h rotoare. recirculare.
Pompa de inaltA H < 13 m • Clasa de eficienta enerqetica A
eficientA energetica Temp. max. • Pana la 80% economie de
fluid = + 110°C energie electrica fata de pom-
PN 6, PN 10, pele de circulatie standard.
PN 16 • Tehnologie ECM (motor in co-
rnutatie electronlca),
Wilo-Stratos ECO • Transmisie date/comenzi la dis-
Wilo-Stratos
tanta prin interfata in infrarosu
Wilo-Stratos-D
(Stratos, Stratos-D).

• Pompe de circulatie cu rotor lnstalatii de incalzlre cu

electric imersat,cu racordurifile- apa calca, de toate tipurile,
tate sau cu flanse, cu conver- instalatli industriale de re-
V < 93 m3/h tizor de frecventa. circulare.
H < 11 m • Pompe cu un rotor sau cu
doua rotoare.
2 Temp. max.
Pompa economice • Pana la 50% economie de
fluid = + 110°C energie electrica tata de pom-
PN 6, PN 10, pele standard.
PN 16 • Transmisie date/comenzi la
Wilo-Star-E distanta prin interfata in in-
Wilo-TOP-E frarosu (TOP-E, TOP-ED).
Wilo-TOP-ED
• Pompe de circulatie cu rotor lnstalatii de incalzlre de
electric imersat, cu racorduri toate tipurile, instalatil
filetate si reglaj automat. industriale de recirculare.
V < 3 m3/h • Pompe cu un rotor.
• Operare sirnpla,
H<5m
3 • Reglareaautomata elirnina zgo-
Pompa automatizate Temp. max. motele de curgere din lnstalatia
fluid= +95°C de incalzire $i reduce consumul
PN 10 de energie electrica.
• Filtru special din bronz care
Wilo-Smart impiedica intrarea particulelor in
compartimentul motorului.
• Pompe de recirculare cu rotor lnstalatii de Incalzire cu
electric imersat, cu racorduri apa calda, de toate
filetate sau cu ftanse. tipurile, instalatii indus-
• Pompe cu un rotor sau cu doua triale de recirculare, in-
rotoare.
stalani de climatizaresi cir-
• Reglajul turatiei este in trepte.
• Montaj simplu $i sigur. cuite inchise de racire.
4 • Pompe cu lungime de montaj $i
de 130 mm.
• Carcasa pompei este cu strat
V < 120 m3/h de acoperire prin cataforeza
H < 18,7 m pentru evitarea coroziunii la
Temp. max. formarea condensului (Wilo-
Pompa standard fluid= +130°C AXL, Wilo-TOP-RL, Wilo-SE,
(pt. unele modele) Wilo-TOP-S, Wilo-TOP-D,
PN 6, PN 10, Wilo-TOP-SD, Wilo-SE-TW).
PN 16
Wilo-Star-RS/RSL
Wilo-AXL
Wilo-TOP-RL ·
Wilo-SE
Wilo-TOP-S
Wilo-TOP-D
Wilo-Star-RSD
Wilo-TOP-SD
Wilo-SE-TW
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale

Tabelul 6.3.2.2. Pom ntru recircularea a i calde mena·ere.

Nr. Tipul Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe de circulatle cu rotor lnstalatji pentru recircularea
electric imersat, cu racorduri apei calde menajere si
filetate sau cu ftanse, sisteme similare pentru
• Pompe cu convertizor de aplicatii 1n industrie si 1n
V < 40 m3/h
frecventa. constructii.
H < 12 m
• Tehnologie ECM (motor 1n co- lnstalatil de incalzire cu
Temp. max.
Pompe de inalt! rnutatie electronica) la Stratos- apa calda, de toate
fluid = + 110°C
eficienta energeticA Z sl Stratos-ZD. tipurile, instalatii de climati-
(pt. unele modele)
• Carcasa pompei este rezisten- zare, circuite 1nchise de ra-
PN 6
ta la coroziune (din bronz sau cire, instalatii industriale de
PN 10, PN 16
tonta cenusie). recirculare.
Wilo-Stratos ECO-Z • Transmisie date/comenzi la dis-
Wilo-Stratos-Z tanta prin intertata 1n infrarosu
Wilo-Stratos-ZD (Stratos-Z, Stratos-ZD).

• Pompe de circulatie cu rotor Star-Z $i TOP-Z: lnstalatii

electric imersat (Star-Z, TOP-Z), pentru recircularea apei
sau cu etansare rnecanica calde menajere, sisteme
(Veroline-lP-Z), cu racorduri
V < 65 m3/h similare pentru aplicatli
filetate sau cu flanse.
H < 9,5 m 1n industrie $i 1n con-
• Pompe cu una, doua sau trei
Temp. max. sfructii (ex. circulatia apei
trepte de turatie.
2 Pompe standard
fluid = + 110°C • Cu clapeta de retmere, robi- de racire).
(pentru unele net de 1nchidere cu obturator Veroline-lP-Z: Pentru
modele) sferic sl programator integral pomparea apei calde
PN 6 (Star-Z 15 TT). menajere, apei calde si
PN 10, PN 16 • Carcasa pompei din otel inoxida- apei reci fara substante
Wilo-Star-Z bil (IP-Z). abrazive, 1n instalatitle de
Wilo-TOP-Z incalzire, in instalatiile cu
Wilo-Veroline-lP-Z
apa de racire si apa rece.

Tabelul 6.3.2.3. Pom

Nr. Tipul Prezentarea Utilizare
crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe de circulatie cu rotor • Recirculare 1n instalatii
electric imersat, cu racorduri termice solare.
filetate, motor EC si convertizor
de frecventa,
• Clasa de eflcienta energetica A.
V< 2,5 m3/h
• Pana la 80% economie de
H<5m energie electrica tata de pom-
Pompe de inalt!
Temp. max.
eficienta energeticA pele de circulatie standard.
fluid = + 110°c • Tehnologie ECM (motor in co-
PN 10
rnutatie electronica)
• Carcasa pompei este cu strat
de acoperire prin cataforeza
Wilo-Stratos ECO-ST
pentru evitarea coroziunii la
formarea condensului.

• Pompe de circulatie cu rotor • lnstalatil termice solare

electric imersat, cu racorduri (Star-ST), instalatii geoter-
filetate. male si sisteme de incal-
• Reglajul turatiei este 1n trepte. zire (Star-RSG).
• Carcasa pompei este cu strat de
V < 5,5 m3/h acoperire prin catatoreza pen-
H < 11 m tru evitarea coroziunii la for-
2 Pompe standard Temp. max. marea condensului.
• Hidraulica speciala pentru utili-
fluid = + 110°C
zarea 1n instalatii termice solare
PN 10
(Star-ST) sau 1n instalatii geoter-
male (Star-RSG).
Wilo-Star-ST
Wilo-Star-RSG
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lastalatii de Incalzire

Tabelul 6.3.2.4. Pom Wilo economice.

Nr. Tipul Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. om ei om ei
0 3 4 5
• Pompe cu un rotor, cu etansare • Pentru pomparea apei
rnecanica, cu convertizor de reci sl calde, fara sub-
frecventa, in constructie in lin- stante abrazive in in-
ie, cu racorduri cu flanse. stalatii de incalzire, apa
V < 600 m3/h • Economie de energie electrica de racire si apa rece.
H <70 m datorita reglajului electronic in-
Temp. max. tegrat.
Pompe cu un rotor
fluid = +140°C • Protectie anticoroziva eficienta
(IL-E) datoriti'I acoperirii prin cataforeza.
PN 10, PN 16 • lnstalare :;;i utilizare sirnpla.
Wilo-Veroline-lP-E • Protectie inteqrata a motorului
Wilo-Cronoline-lL-E electric prin termistori PTC.
Wilo-Cronoline-lL-E ... BF

• Pompe cu doua rotoare, cu • Pentru pomparea apei

etansare rnecanica, cu converti- reci :;;i calde, fara sub-
zor de frecventa, in constructie stante abrazive in in-
in linie, cu racorduri cu tlanse. stalatii de Incalzjre, apa
V < 350 m3/h
• Economie de energie electrica
de racire si apa rece.
datorita reglajului electronic
H <67 m
integrat.
Pompe cu Temp. max.
2 • Protectie anticorozlva eficienta
doua rotoare fluid = + 140°C datoriti'I acoperrii prin cataforeza.
(DL-E) • lnstalare si utilizare sirnpla.
PN 10, PN 16 • Protec\ie integrata a motorului
Wilo-VeroTwin-DP-E electric.
Wilo-CronoTwin-DL-E
Wilo-CronoTwin-DL-E... BF

Tabelul 6.3.2.5. Pom Wilo standard.

Nr. Tipul Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. om ei om ei
0 3 4 5
• Pompe cu un rotor, avand etan- Pentru pomparea apei
sere mecanica, in consfructie in reci :;;i calde, fara sub-
linie, cu racorduri filetate sau cu stante abrazive in lnstalatii
tlanse, de incalzire, apa de racire
V < 900 m3/h • Protectie anticoroziva eficienta sl apa rece.
H < 107 m datoriti'I acoperirii prin cataforeza.
Temp. max. • Durata de viata ridicata a moto-
Pompe cu un rotor
fluid = + 140°C (IL) rului prin dotarea de serie cu ori-
PN 10, PN 16, ficii de evacuare a condensului
PN 25 in carcasa motorului.
• lnstalare simpla.
Wilo-Veroline-lPL
Wilo-Cronoline-lL

• Pompe cu doua rotoare, cu Pentru pomparea apei

etansare rnecanlca, in construe- reci :;;i calde, fara sub-
tie in linie, cu racorduri cu flan- stante abrazive in instalatii
se. de incalzre, apa de racre
• Protectie antlcoroziva eficienta
V< 1100 m3/h
datorita vopsirii prin cataforeza.
sl aoa rece.
H <69 m • Reducerea spatiului de montaj
Pompe cu Temp. max. necesar si a costurilor de mon-
2
doua rotoare fluid =+ 140°C (DL) taj datorita conceptiel pompei cu
PN 10, PN 16, doua rotoare.
PN 25 • lnstalare sirnpla.

Wilo-VeroTwin-DPL
Wilo-CronoTwin-DL
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale

Tabelul 6.3.2.6. Pom

Nr. Tipul Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe cu un rotor, avand Pentru pomparea apei
etansare mecaruca, in con- reci si calde, fara materi-
V < 22 m3/h structie in linie, cu racorduri ale abrazive,in instalatii de
H <4 m filetate sau cu flanse. lncatzire, apa de racire
Pompe cu un rotor Temp. max. si apa rece.
fluid = + 140°C
PN 6, PN 10
Wilo-Veroline-lPS

• Pompe cu un rotor, avand Pentru pomparea apei

etansare rnecanica, in con- calde, fara materiale
V < 75 m3/h structie in linie, cu racorduri abrazive, in sisteme in-
H <38 m cu tlanse, dustriale de circulatie, in-
2 Pompe cu un rotor Temp. max. stalatii de termoficare, in-
fluid = +210°C stalatii de lncalzire in cir-
PN 23 cuit inchis.
Wilo-Veroline-lPH-W

• Pompe cu un rotor, avand Pentru pomparea uleiului

etansare rnecanlca, in con- termic in sisteme de cir-
V < 75 m3/h structie in linie, cu racorduri culatie industrialeinchise.
H <38 m cu flanse.
3 Pompe cu un rotor Temp. max.
fluid = +350°C
PN 9
Wilo-Veroline-lPH-0

Tabelul 6.3.2.7. Pom Wilo monobloc.

Nr. Tipul Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe in constructie Pentru pomparea ames-
monobloc cu un rotor, avand tecurilor de apa/glicol in
V < 80 m3/h etansere rnecanica, cu racor- raport de 20 - 40 % vol.
H <25 m duri filetate sau racorduri de glicol.
Pompe cu un rotor Temp. fluid =-15°C Victaulic.
pana la +60°C • Carcasa pompei si rotorul
PN 6 sunt rezistente la coroziune.
Wilo-BAC
• Pornpe in cxns1ntje monobkx:, Pentru pomparea apei
cu etansare rnecanlca, cu reci si calde, fara sub-
racorduri cu flanse, stante abrazive, in insta-
2 V < 350 m3/h • Durata de viata mare a mo- latii de Incalzire, apa de
H < 105 m torului datorita orificiilor pen-
racire si apa rece.
Pompe cu un rotor Temp. fluid = -20°c tru scurgerea condensului
pana la + 140° c la carcasa motorului.
• Protectie antiocorozivacres-
PN 16
cuta datorita stratului de
Wilo-CronoBloc-BL acoperire prin cataforeza a
elementelor din fonta,
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de Incalzire

Tabelul 6.3.2.8. Pom Wilo standard.

Nr. Tipul Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe centrifuge mono- Pomparea apei curate
etajate, de joasa presiune, cu sau cu cantitate reousa de
placa de baza, cu aspiratie lrnpuritatl (max. 20 ppm),
axiala si refulare radiala. fara substante solide,
V < 600 m3/h • Etan$are mecanica Burgmann pentru circulatie, trans-
H < 145 m, cu camera de etansare co- fer si ridicare presiune.
Temp. fluid = -20°C nica. Pomparea agentului ter-
Pompe cu un rotor pana la + 120°c • Cu sau fara cuplaj demon- mic, amestecurilor apa/gli-
Turatie = 950; tabil. col, apei de racire, apei
1450; 2900 rot/min. reci sl apei in instalatii
Wilo-CronoNorm-NL PN 10, PN 16 industriale.
Utilizarea in instalani de ali-
mentare cu apa, irigatji, in-
stalatii pentru constructii,
industrie.
• Pompe centrifuge mono- Pomparea apei curate
etajate, de joasa presiune, cu sau cu cantitate redusa de
amorsare norrnala, cu placa irnpcrltatl (max. 20 ppm),
V < 2800 m3/h de baza, cu aspiratie axiala tara substante solide,
H < 140 m sl refulare radiala. pentru circulatie, transfer
Temp. max. • Legatura intre pornpa $i mo-
sl ridicare presiune.
fluid = + 140°C tor cu ajutorul unui cuplaj fle-
xibil cu distantier, Pomparea agentului ter-
2 Pompa cu un rotor (pentru unele mo-
mic, amestecurilor apa/gli-
• Rotorul pompei poate fi de-
dele)
montat,fara demontarea mo- col, apei de racire, apei
Turatie = 960;
torului (la cerere, disponibil reci si apei in instalatii in-
1450; 2900 rot/min. si fara distantier), dustriale. Utilizarea in in-
PN::: 16
stalatli de alimentare cu
apa, irigatii, instalatii pen-
Wilo-VeroNorm-NPG tru constructii, industrie.

Tabelul 6.3.2.9. Pom Wilo cu carcasa divizatl axial.

Nr. Tipul Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. om ei om ei
0 2 3 4 5
• Pompe centrifuge de joasa Pomparea agentului ter-
presiune, montate pe o placa mic, a arnestecului apa/gli-
de baza. col, apei de racire, apei
• lntretinere sirnpla (fara de- reci.
V < 3000 m3/h montarea conductelor de Utilizarea in instalatii de al-
H < 200 m refulare sau de aspiratie), imentare cu apa, iriqatii,

Pompe cu un rotor
Temp. fluid =-20°C • Valoare NPSH redusa (da- instalatii pentru consfructii,
pana la + 120°c torita rotorului dublu flux). statii de pompare, indus-
Turatie = 980; • Durata de viata indelunqata trie.
1480; 2980 rot/min. • Posibilitatea ambelor sen-
suri de rotatie (orar sau an-
Wilo-SCP tiorar).
• Motoare speciale (6000 V,
10000 V, etc.)
 I. lnstala~ii de tncalzire Capitolul 6: Echipamente'i materiale

Tabelul 6.3.2.10. Accesorii.

Nr. Tip Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. oanoului
0 1 2 3 4 5
• Programatoare, panouri de lnstalatii de incalzire, ven-
•I
I protectie si automatizare,
telecornanda-rnonitor de co-
tilare, racire sl aer con-
dltlonat in spitale, scoli,
municare in infrarosu, mod- hoteluri, centre comer-
~ ule cu interfata pentru ciale si rezldentiale, cladiri
conectarea la BMS (LON, publice, instalatii industriale
CAN BUS), convertoare in-
1 Panouri de protectle
$i automatizare,
• tertata pentru BMS (LON,
CAN BUS, MOD BUS, altele
si in domeniul casnic .

-
•I

sisteme de reglaj la cerere).

Wilo-S2R 30 -
Wilo-SD
Wilo-SK
Module Wilo-lF
Module Wile-Protect C
Telecornanda Wilo-lR-
Monitor
Wile-Control AnaCon
Wile-Control DigiCon
Wile-Control DigiCon-A
Wilo-VR-HVAC
Wilo-CC-HVAC
Wilo-CRn
Wilo-CR

Tabelul 6.3.2.11. Module Wilo de se ntru instalatiide incalzire ardoseala.

Nr. Tip Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. modulului
0 2 3 4 5
• Sistem complet/ unitate de Toate tipurile de incalzire
baza pentru separarea prin pardoseala cu agent
hidraulica a lnstalatitlor de termic.
Temp. fluid= +20°C
Module de separare lncalzjre prin pardoseala,
pana la +90°C.
pentru lnstalatil de • Sistem complet, gata asam-
Presiune maxima
inc:Alzire prin blat sl testat.
de functionare
pardodealA
6 bar.

Wilo-Safe
 I. lnstalalii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale

Tabelul 6.3.3.1. Pompa de crculatle tip GRUNDFOS (continuare).

Nr. 2 3 4 5
crt.
Prezentarea
0 Tip pomps Caracteristici Descriere Utilizare
pompei
V= 0 ... 80 m3/h • Pompe de crcuiatie reglabile cu Se utilizeazii pentru
H = 0 ... 12 m motor cu magne\i permanen\i si toate instalatiile de
Temp. fluid = +2 ... +95 °C rotor din inox. inciilzire
(110 °C) • Au integrat in motor un convertizor
PN 6; PN 10; PN 16 static de frecventa,
Putere: 25 W ... 2200 W • Reglaj in presiune constants si pro-
turatie: (3) trei trepte portionala,
Motor: 220V, 380V, • Mod de lucru manual si automat.
4 PompA de clrculatle IP 42, • Comunicatie BUS prin RS-485
Pompe simple - Clasa de izolatie F/H cu GENlbus sau LONbus si co-
UPE sau nectare la o unitate Pump Mana-
pompe duble - gement 2000 pentru gestionarea
UPED. tuturor date I or.
• Actionare cu telecomandii prin
infrarosii Grundfos R100.

V= 0 ... 80 m3!h • Pompe de circula\ie reglabile cu Se utilizeaza pentru

H = 0 ... 18 m
Temp. fluid = +25 °C ...
+ 120 °C
PN 6; PN 10; PN 16
PompA de circulatie in Putere: 25 W ... 2200 W
5 linie reglabilA tip turatie: (3) trei trepte
UPS Series 200 Motor: 220V, 380V,
Pompe simple - IP 44,
UPS sau pompe Clasa de izolatie F/H.
duble - UPSD.
3 turatii, cu motor obturator toate instalatiile de
intrefier cu rotor din inox. incalzire si pentru
• Pompe previizute cu un sistem instalatiile de
automat de eliminare a aerului preparare apa calda
UPS Airelectric. Lagiire unse de rnenajera,
apa,
• Module de alarrna sl protectie
motor.
• Comunicare retele de
monitorizare: GENlbus, LONbus.

Tabelul 6.3.3.2. Pompa de presiune ridicata tip GRUNDFOS

Nr.
crt. 2 3 4 5

Prezentarea
0 Tip pomps Date tehnice Descriere Utilizare
pompei
V= 0 ... 840 m3/h • Pompe de circulatie cu toate Se utilizeazii pentru
H = 0 ... 62 m piesele in contact cu lichidul, din toate instalatiile de
Temp. fluid = +25 °C ... otel, inox, crom, nichel. incalzire si pentru
+ 180 °C • Convertizor de frecventa instalatiile de prepara-
PN 10; PN 16; PN 20 integrat. Senzori de presiune sl re apa calda me-
Pompa inteligente de Putere: 1, 1 kW ... 22 kW temperaturii rnontati pe pornpa. najerii.
circula~e in linie Turatie: 0 ... 2900 rot/min • Comunicare retele de
tip TPE/TPED. Motor: 220V, 380V, IP 54, monitorizare: GENlbus, LONbus.
Clasa de izola\ie F
Motorul are integrat un micro-
Pompe simple convertizor static de frecventa
TPE sau pompe 0 ... 22kW.
duble TPDE

V= 0 ... 2000 m3/h • Pompe de circula\ie monobloc - Se utilizeaza pentru

PompA de circulatis, cu
2 ax orizontal, cu aspira~e
axia1A si refulare radialA.
NK/NB
H = 0 ... 150 m
Temp. fluid = + 10°C ...
+ 180 °C
PN 16, PN 25
Putere: 0,37 kW .. .400 kW
turatie: 990, 1450, 2900
rot/min
Motor: 220 V, 380 V, 0,6 kV,
IP 55,
IP65, Clasa de izolatie F.
NB/DNM/ DNP. Pompele pot fi toate instalatiile de in-
echipate cu convertizoare statice calzjre si pentru ins-
de frecventa in motor pana la 22 tala\iile de preparare
kW NBE/NKE. Pentru puteri > apa calda rnenajera.
22 kW se folosesc pompe actio-
nate de tablouri Grundfos
Deltacontrol 2000 cu PLC spe-
cializat si convertizor de
frecventa,
• Cuplaj special tip SPACER.
Etansare rnecanlca, Monitorizare
ternperatura laqare,
• Dispozitive automate ungere.
 Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalatii de Incalzire

Tabelul 6.3.3.2. Pompe de presiune ridicatA tip GRUNDFOS (continuare).

Nr.
2 3 4 5
crt.

Prezentare
0 Tip pomp{! Caracteristici
pornpa
V = 0 ... 10.000 m3/h
H = 0 ... 250 m
Temp. fluid = + 25 °C ... 180 °C
PN 16; PN 25
Putere: 0,37 kW ... 900 kW
turatie: 990, 1450, 2900
PompA orizontalA de roVmin
HS
3 circulatie cu aspiratie Rotor: tonta, bronz, inox
refulare fats in fats. Motor: 220V, 380V, 0,6KV
IP 55, IP65
Clasa de izolatie F.
Descriere Utilizare
• Pompa de circulatie cu rotor cu Se utilizeaza pentru
dubla aspratie. toate instalatiile de
• Pompele pot fi echipate cu Incalzire si pentru
convertizoare statice de frecventa instalatiile de
in motor pana la 22 kW. preparare apa
• Pentru puteri > 22 kW se folosesc calda menajera.
pompe actionate de tablouri Pompa dublu flux.
Grundfos si convertizor de
frecventa.
• Monitorizare temperatura lagare.

• Grupuri de incendiu echipate cu 1- 5 Gama cornpleta de

V = 0 ... 1000 m3/h/pompa si pompe orizontale. echipamente de
cu H = 0 ... 250 m, • Pompe verticale monoetajate. incendiu.
PN 16, PN 25 • Pompe verticale multietajate. Pompele sunt
Motor: 220V, 380V, 0,6kV • Echiparea cu motoare electrice conform normelor si
IP 55, IP65 sau cu motoare diesel. standardelor
Clasa de izolatie F. lnternationale.

4 Grupl.l'i de incendiu.

NB, NK) - pompe

dublu flux
HS - pompe
verticale
multietajate
CR, TP -
monoetajate
 I. lnstalaiii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

6.4. Schimbitoarede
cilduri
Schimbatoarelede caldura (SC) sunt
0 -1
e~ii - iz=====:=:1. ~
u1= 881e
2e
aparate termice care au ca functiune
transferul termic de la un fluid la altul
a b
in diferite procese: de Incalzire, con-
densare, fierbere, racire sau alte pro-
cese, in care sunt prezente mai multe
fluide de temperaturi diferite. Agentul
care cedeaza caldura se nurneste a-
gent primar, iar eel ce prlmeste caldu-
ra, agent secundar.

6.4.1. Criterii de clasificare a _______. ele ele-·--------------------------:

schimbitoarelorde cilduri 82e~

Ii
a) Dupa destinatia aparatului, schirnba- eIi -·--------------------------'
toarele capata terminologia aterenta
procesului termic in care tucreaza:
fierbator, vaporizator, condensator,
lncalzltor, economizor, radiator, de-
gazor, economizor etc. c d
b) Dupa sensul de circulatie a aqentilor
termici, SC pot ti in contracurent, in Fig. 6.4.1 Circula~a agen~lor termiciin schimbitoarelede cildurfl
echicurent, in curent incrucisat sau a - contracurent; b - echicurent; c curent lncruciset; d - curent mixt.
in curent combinat (fig.6.4.1).
c) Dupa tipul constructiv, sunt SC prin
Aer Aer
rece prelncalzit

a b c
Fig. 6.4.2. Circulaiia ageniilortermici
a - in curent tncruciset, cu ambe/e fluide amestecate;
Fig. 6.4.3. Schimbitor de cildurfl b - in curent Incruciset, cu un fluid amestecat si a/tu/ neamestecat;
gaze-gaze. c - in curent incruciset, cu ambe/e fluide neamestecate.

3 45 6 7 6 TO !J lZ !J 24

,
z '"
JI
23

21

I
zz 2Q 19 1Q 17 15 18

Fig. 6.4.4. Schimbitorde cildurfl tubular

- capac; 2 - cap mobil; 3 - orificiu de aerisire; 4 - sistemul de etansare al capului mobil; 5 - tlanse de prindere a
capacului de manta; 6 - sicane transversale; 7 - manta; 8 - bare de leqatura sl dlstantare: 9 - racord in manta;
10 - placa deflectoare; 11 - placa tubulara fixa; 12 - racordul camerei colectoare; 13 - camera colectoare; 14 - inel de
ridicare; 15 - perete despartitor; 16 - capacul camerei colectoare; 17 - tlansa de prindere a camerei de manta;
18 - suporturi; 19 - tevi de transfer de caldura: 20 - racord pentru instrumente de rnasura: 21 - tlansa capului mobil;
22 - racord de golire; 23 - placa tubulara mobila: 24 - garnitura de etansare,
 Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalalii de incalzire

supratata (In care cei doi aqenti termici
nu mtertereaza, ele fiind separate
printr-un perete separator prin care
are loc si transferul de caldura) si SC
cu amestec, In care transferul termic
dintre cei doi aqenti are loc prin ames-
tecarea drecta a acestora (fig. 6.4.2).
d) Dupa natura aqentilor termici, sunt
SC gaze-gaze (fig. 6.4.3), SC lichid-
lichid (fig. 6.4.8) sl SC gaze-lichid.
e) Dupa tehnologia constructive sunt
SC tubulare cu tevi (fig. 6.4.4), SC
cu placi (fig. 6.4.5), SC cu tevi spi-
ralate, SC cu suprafata extinsa (ner-
vuri, aripioare etc).
f) Dupa modul de lucru, exista SC cu
actiune discontinua (cum sunt de
exemplu boilerele) si respectiv SC cu
actiune continua (la care transferul de
caldura se produce In regim stabilizat). ne. Acestea au rol de intensificare a
g) Dupa nurnarut de treceri ale agentului transferului de caldura prin convectie
termic, exista SC cu o sinqura trece- In jurul fascicolului de tevi, Peretti des-
re, cu doua sau mai multe treceri. partitori sunt utllizati la aparate cu mai
Exista si alte criterii, ce tin de tipurile multe treceri si In scop de rigidizare a
tehnico-constructive, mai detaliate, dar fluxului de tevi atunci cand lungimea
o clasificare irnportanta este aceea le- aparatului o impune.
qata de criteriul transferului termic. Schirnbatoarele tubulare pot avea
Astfel, se diterentiaza SC cu schimba- constructie necemontabila, atunci
rea starf de agregare a aqentilor ter- cand placile tubulare sunt sudate de
mici sl respectiv SC cu schimbare de manta, iar cand sunt lmbinate prin in-
taza doar a unuia din aqenti. termediul flanselor conduc la realizarea
unei constructii demontabile. Din acest
6.4.2. Schimbitoarede cilduri punct de vedere, schtmbatoarele de
multitubulare caldura demontabile au avantajul ca
permit curatirea periodica mult mai ra-
Frecvent utilizate In toate domeniile
tehnice, reprezinta pana nu demult eel
5
mai uzual tip de schirnbatoare. Sunt al- 6
catuite dintr-o manta In interiorul careia
sunt amplasate tevile prin care circula
unul dintre aqenti. Tevile sunt fixate la 1b
capete In doua placi tubulare, etansa-
rea realizandu-se fie prin sudura, fie 2
prin mandrinare. Spatiul dintre tevi este 3
Impartit In mai multe treceri cu ajutorul
unor pereti despartitori, denurniti sica-

1a

Fig. 6.4.7. Schimbitorde caldura

Figura 6.4.6. Schimbitorde caldura
cu ievi in formi de U
1 - placa tubulara; 2 - manta;
3 - fascicul de tevi: 4 - colector;
Fig. 6.4.5. Schimbatorde calduri cu
5 - distribuitor; 6 - stut de racord.
placi.
tubular,vertical, cu placa:
tubulara mobili
1 - placi tubulare (a - fixa; b - mobi-
la); 2 - fascicul de tevi: 3 - manta;
4 - racorduri intrare-iesire: 5 - distri-
buitor; 6 - colector.

1 4

5
2

6 b

Fig. 6.4.8. Schimbitor de caldura tubularin formi de U, in contracurent,format din tronsoane tip inseriate:
a - vedere din fata; b - vedere /aterala.
1 - difuzor (confuzor); 2 - coturi; 3 - piesa de leqatura: 5 - ditantier: 6 - sustinere aparat
 I. lastalatii de incalzire
pida prin comparatie cu cele nede-
montabile, la care se poate interveni
numai prin taierea sudurilor sau ape-
land la 0 curatare chirnica,
Din punct de vedere al materialului
din care sunt executate fascicolele de
tevi, cele contectionate din otel sunt
utilizate cu predilectie in instalatiile de
tncalzlre. Cele cu tevi de alarna sunt
utilizate in lnstalatiile de preparare a
apei calde de consum. Astfel, de cele
mai multe ori, schimbatoarele de cal-
dura sunt supuse unor socuri termice,
fiind necesara prevederea posibilitatilor
de preluare a deforrnatiilor din variatia
de temperatura. Pentru compensarea
in totalitate a diferentei de dilatare intre
tevi $i mantaua aparatului, se pot enu-
mera trei mocalitati mai des utilizate
pentru realizarea acestui scop: schim-
batoare de caldura cu tevi in forrna de
U (fig. 6.4.6); schimbiitoare de caldura
cu placa tubulara rnobila (fig. 6.4. 7);
schlrnbatoare de caldura cu presetupa,
Foarte des intalnite in diverse lnstalatii
sunt schimbatoarele apa-apa denumite
,,cu tronsoane tip" (fig. 6.4.8), care se
inseriazii intre ele in numiir par (de regula
2 ... 8 tronsoane) $i care sunt imbinate
prin flanse, cu $Uruburisi prin intermediul
unor piese de legatura. Fiecare element
are cate o singura trecere atat pentru
placa
V: film intermedi
placa
Fig. 6.4.9. Plici simple sau sandwich.
44 2 3
t----L---+---<
-y
Fig. 6.4.10. Schimbitoarede cildunl cu plici ALFA LAVAL:
1 - placa fixa; 2 - placa rnobila: 3 - ptact si garnituri; 4 - racorduri
intrare/ie$ire aqenti termici; 5 - tiranti; 6 - picior suport.
Capitolul 6: Echipamente~i materiale
fluidul care circula prin tevi cat si pentru
eel ce crcula in exteriorul acestora.
Pentru compensarea dilatarilor sunt
utilizate compensatoarele lenticulare.
Principalele dezavantaje ale SC rnul-
titubulare sunt legate de dimensiunile
mari de gabarit, operatiuru dificile de
demontare, manevrare si, prin compa-
ratie cu SC cu placi, au un coeficient
termic de transmisie mult mai redus
(mai mic de 1500 W/m2·K).
6.4.3. Schimbitoare de cildura
cu plici
Aceste aparate sunt formate prin
gruparea unui anumit nurnar de placi
nervurate (fig. 6.4.9), de acelasi tip,
care sunt stranse intre doua placi de
capat cu ajutorul unor tiranti, Placile ce
ii compun sunt prevazute cu orificii de
intrare $i respectiv iesire a celor doi
aqenti intre care are loc schimbul de
caldura (fig. 6.4.10). Placile sunt execu-
tate prin presare, amprentarea acesto-
ra realizandu-se in diverse confiquratii,
cu unghiuri de 60-150 grade. Aceste
unghiuri influenteaza pe de o parte
coeficientul de transmisie U dar si va-
loarea pierderilor de sarcina.
Avantajele acestor SC sunt legate de
gabarit $i rnasa mult mai reduse prin
suduri la alimentarea
celor doua placi
la nivelul
1 singura
placa
1
Q.
cornparatle cu cele tubulare, au con-
structie sirnpla $i permit o intretinere
mult mai facila, au suprafata mare de
schimb $i coeficient de transfer de cal-
dura ridicat (4000 - 7000 W/m2K). De a-
semenea, pierderea de sarcina pe cele
doua circuite primar/secundar este rela-
tiv mica iar volumul de lichid retinut in
SCP este foarte mic. Materialele din
care sunt confectionate aceste SC atat
pentru placi cat si pentru garnituri con-
duc la durate mari de viata, Suprafata
de schimb de caldura este moditicabila
prin excluderea sau adauqarea de placi
atunci cand este necesar.
Ca si SC tubulare, SCP se pot exe-
cuta in constructie nedernontabila, la
care placile sunt solidarizate unele de
altele prin sudura (brazare) sau, in con-
structie dernontabila, la care placile
sunt asamblate prin intermediul unor
garnituri. Placile se executa din inox,
Nichel si aliaje, titan sau alte materiale,
alegerea fiind facuta in functie de flui-
dele ce circula in interior si parametrii
de desfasurare a procesului de transfer
de caldura. Garniturile se executa din
nitrili, butil rasina, elastomeri. Aceste
garnituri pot fi lipite (fig. 6.4.11 a sau
clipsate - fig. 6.4.11 b). Prezenta bile-
lor permite fixarea garniturilor tara uti-
lizarea altor adezivi sl evitarea expulza-
rii garniturilor in cazul unor presiuni
foarte ridicate.
Dezavantajul pe care TI prezinta SCP
este legat de faptul ca, datorita spatlilor
mici intre placi, ele se colrnatsaza relativ
usor, buna lor functionare fiind sirans le-
gata de calitatea fluidelor ce circula in
interiorul schsnbatorului. in instalatiile din
diverseledomenii de activitate se utilizea-
za SCP ALFA-LAVAL (fig. 6.4.10),
SCHMIDT-BRETTEN(fig. 6.4.5), TEHNO-
FRIG Cluj, DANFOSSetc.
Fig. 6.4.11. imbinarea plicilor:
a - prin lipire; b - clipsate.
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. mstalatli de lncalzire

<P1 = li,cp, (e,; - e,.) =

El se defineste ca:
6.4.4. Calculul schimbMoarelor u · A0 eu - e,.
de cilduri - v1 (··I 1 - I"")-
- - N1iC =--=--
1
' W1 LIT m

Tipurile de calcul ce se efectueaza = w, ( e,; - e,.) (6.4.2) si respectiv

pentru SC sunt:
- calculul termic,
- calculul hidraulic si
- calculul reztstenta (mecanic).
Calculul tennic al unui schirnbator de
caldura comporta trei aspecte distincte:
• Calculul de proiectare (dimensiona-
re), folosit la proiectarea unui nou
schirnbator de caldura pe baza date-
lor rezultate pentru instalatia in care
va fi implementat. Aceste calcule
conduc la deducerea supratetei de
schimb de caldura, a caracteristicilor
tehnice si constructive in functie de
tipul SC pentru care se opteaza $i de
tipul instalatiei in care urrneaza sa fie
introdus SC. Alegerea finala se reali-
zeaza avand la dispozitie inforrnatiile
de la diversi furnizori, de cele mai
multe ori acestia avanc posibilitatea
de selectare utilizand programe de
calcul automat.
• Calculul de verificare (alegere),se rea-
llzeaza pentru stabilirea companoilitatii
unui anumit schirnbator la conditiile de
functionare impuse de procesul teh-
nologic pentru care este prevazut,
• Calculul regimului de functionare uti-
lizat pentru stabilirea concordantei
intre regimul indicat in proiect sl eel
din exploatare.
Calculul hidraulic se retera in general
la stabilirea pierderilor de sarcina pe
cele doua circuite parcurse de agentul
termic primar si respectiv secundar.
Aceste valori sunt utilizate de cele mai
multe ori pentru dimensionarea echipa-
mentelor de pompare sau ca valori de
reterinta in analiza energetica a obiec-
tivelor in care sunt implementate
schirnbatoarele de caldura,
Calculul de rezistenta se realizeaza
in scopul deterrninarii dimensiunilor di-
verselor elemente de sustinere a
schlrnbatoarelor sau a altor elemente
metalice. Aceste calcule sunt necesare
<P2 = li2cp2 (e2; - e2.) =
= \i2 ( i~ - i;) = 11 Tm -
= w2 (e2; - e2.)
in care:
<P1 - este fluxul termic cedat de agen-
tul primar, [W];
<P2 - este fluxul termic primit de agen-
tul secundar, [W];
li'112! - sunt debitele aqentilor termici
primar $i secundar;
Ll<P - este fluxul termic de pierderi ca-
tre mediul ambiant [W];
'1 - este randamentul termic al schim-
batorului de caldura;
c 1, c 2 - capacitatlle termice masice
P P ale agentului cald, respectiv
rece la presiune constanta
[J/kgK];
eli' ele - temperatura de intrare res-
pectiv de iesire a agentului
primar [°C];
e2i' e2e - temperatura de intrare res-
pectiv de iesire a agentului
secundar [°C];
W1, W2 - echivalentii in apa ai celor
doi aqenti [W/K];
i ;. i7 - entalpia agentului cald la intra-
rea, respectiv iesirea din aparat
[J/kg];
i;, i; - entalpia agentului rece la intra-
rea, respectiv lesirea din aparat
[J/kg].
- eouatla de transfer de caldurA:
<P = U. Ao . LITmed
unde:
<P -sarcina terrnica a schlrnbatorulul, [W];
de requla <P=<P2;
A0 - suoratata de schimb de caldura[m2];
U - coeficient de transmisie terrnica
[W/m2·K];
11 Tmed - diferenta medie logaritmica a
temperaturilor celor doi aqenti
NTC = U·Ao = e2. -82;
2 W LIT (6.4.6)
2 munde:
este diferenta medie de tempe-
ratura corectata cu coeficientul
(6.4.3) de corectie E 11 r (relatia 6.4. 15).
6.5.4.1. CalcululschimbMoarelor
de dldut3 tubulare
f n proiectare, calculul schirnbatoare-
lor de caldura tubulare urrnareste in
principal, dimensionarea suprafetei de
incalzire (nurnar de tevi, lungime totala
a schirnbatorului, diametrul interior/ex-
terior al tevilor componente) avand la
baza doua relatii de baza: ecuatia de
bilant termic sl ecuatia de transfer de
caldura in aparat. Calculul cornporta
doua etape: un calcul preliminar si res-
pectiv unul definitiv.
Pentru calcul este necesara orientarea
de la bun inceput a tipului constructiv, a
formei schlmbatorului, tinand seama de
urrnatoerele recornandari: agentul termic
ce prezinta posibilitatea de depuneri mai
accentuate va circula prin interiorul
tevilor schimbatorului, iar vitezele celor
doi aqenti termici trebuie sa alba valori
apropiate. Odata stabilit modul de
crculane al aqentilor termici unul fata de
celalalt, se deduce diferenta medie de
ternperatura cu ajutorul relatlei (6.4.5),
ulterior deterrninandu-se suprafata
orientativa de schimb de caldura (relatla
(6.4.4) 6.4.4). fn aceasta relatie coeficientul de
transmisie terrnica U se considera cu o
valoare aproxirnativa, valori care sunt re-
date informativ in tabelul 6.4. 1. Se aleg
apoi dimensiunile tevilor componente
(tabelul 6.4.3) si se calculeaza supratata
de lncalzire A0' aproxlrnativa:
A' = <P (6.4.7)
0
U '·LIT
med

pentru ca eforturile generate de variati- termici [K]. unde:

ile de ternperatura sau/si presiuni Sa Se Aceasta se calculeaza cu relatia: U' - este coeficientul de transmisie ter-
incadreze in valorile admisibile. LIT - LIT mica cu valoare aproximativa din
.1T = max mm
Majoritatea SC tunctioneaza in regim med
LIT
(6.4.5) tabelul 6.4.1.
stationar, Fluxul termic trece continuu In~ Se deduce apoi nurnarul aproximativ
prin supratata de schimb de caldura de LIT.min de tevi n/ cu relatia:
la circuitul primar spre eel secundar, unde:
A'
temperatura in orice punct al sistemu- !1Tmax' !1Tmin - reprezinta valoarea ma- n' = 0 (6.4.8)
lui fiind in principiu constanta, Astfel, in xima respectiv minima a ' it · D·L
calculele termice se utilizeaza urrnatoa- diferentei de temperatu- unde:
rele relatii: ra intre aqenti, [°C). D - diametrul interior O/exterior De sau
- ecuatla de bllant termic: I n calculul de verificare se utilizeaza mediu al tevilor:
<P frecvent marimea NTC (nurnarul de L - lungimea schimbatorutui (se alege
<P, = <P2 + Ll<P = .:« (6.4.1) unitati de transfer de caldura) pentru constructiv 2 .. .4 m).
I]
cei doi aqenti termici, care caracteri- f n functie de asezarea tevilor in sec-
cu: zeaza posibilitatile de transfer termic tiunea transversala a schirnbatorului
ale aparatului. (fig. 6.4.12) de pasul dintre tevi (s), de
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 6: Echipamente 'i materiale

Tabel 6.4.1.
Agent termic primar Agent termic secundar u
[W/m2K]
CONDENSATOARE
Abur (sub presiune) Apa 2000 - 4250
Solventi organici saturati la presiunea Apa 550-1150
atrnosterlca
Solventi organici la presiunea atrnosferlca cu Apa, solutie de sare 100 - 450
oaze necondensabile
Hidrocarburi aromatice, la presiunea Apa 25 - 170
atmosterica cu aaze necondensabile
Fluide cu punct de fierbere coborat, la Apa 450 - 1150
presiunea atmosferica
NCALZITOARE
Abur Apa 1400 - 4250
Abur Uleiuri usoare 300 - 850
Abur Uleiuri arele 60 - 450
Abur Solventi organici 550 - 1150
Abur Gaze 30 - 300
Gaze de ardere Hidrocarburi aromatice si abur 25 - 90
VAPORIZATOARE
Abur Apa 2000 - 4250
Abur Solventi orqanlcl 550 - 1150
Abur Uleiuri usoare 450 - 1050
Abur Uleiuri arele sub vid 150 - 425
Apa Aqenti frigorifici 425 - 850
Solventi organici Aqenti frigorifici 170 - 600
APARATE FARA SCHIMBARE DE STARE DE AGREGARE
Apa Apa 850 - 1700
Solventi orqanici Apa 300 - 850
Gaze Aoa 15 - 300
Uleiuri usoare Aoa 350 - 900
Uleiuri grele Apa 55 - 300
Solventi orqanlci Uleiuri usoare 100 - 400
Apa Solutie de sare 550 - 1150
Solventi oruanici Solutie de sare 170 - 500
Gaze Solutie de sare 15 - 300 -~

Solventi oraanici Solventi organici 100 - 350

Uleiuri grele Uleiuri grele 45 - 300

Tabelul 6.4.2. Caracteristiciale aaentilortennodinamici Reynolds. Pe baza acestor criterii se

Agent termic Agent termic deduce si valoarea criteriului Nusselt.
primar secundar De asemenea este necesara determi-
Temperatura la intrare fKl 343 285 narea viscozitatii cinematice v sl res-
Temperatura la iesire fKl 307 333 pectiv a conductrvltath termice A.. Coe-
Caldura snecifica rkJ/ko·Kl 4221,45 4221, 17 ficientul termic superficial de la apa la
Vascozttatea dinarnica x 104 [Pa sl 5 7 peretele tevii interior (exterior) se cal-
Conductivitatea terrnica [W/(m K)J 0,6517 0,6258 culeaza cu relatia:
).
Densitatea fkg/m31 985 994 h = Nu · ___!_!3l_
Rezistentele termice ale depunerilor fm2K/Wl 3,44 x 10-s 0 112J 112J D (6.4.12)
i(ec)
Viteza intre placi [rn/s] 0,263 0, 143
lndicii i sau e se refera la partea in-
jocul inelar dintre tevlle marginale sl unde: terioara sau exterioara a tevilor. Diame-
corp (k0), care se poate lua 8-12 mm, li'112J - sunt debitele aqentilor termici trul echivalent termic (Dec) al sectiunii
se ajunge la nurnarul definitiv de tevi fi- primar si secundar; din exteriorul tevilor se calculeaza cu
nal "u« Cu aceasta valoare se poate p112J - masa volurnica a celor doi aqenti relatia:
deduce diametrul interior final al man- termici.
D = 4 Ac2
talei D;n· Pentru viteza v1 a fluidului in circuitul ec n t ·n·D (6.4.13)
e
Se deterrnina apoi sectiunile de primar se poate alege o valoare intre
curgere Ac1 sl Ac2 ale celor doi aqenti 0,5 - 1,2 mis. Coeficientul global de transmisie ter-
termici: Calculul termic definitiv are ca scop mica u,;n rezulta din relatia:
deducerea exacta a coeficientului de
Act =iP1. v,
transmisie terrnica U, a supratetei reale u =------ (6.4.14)
(6.4.10) de schimb de caldura A0, si a lungimii fin 11dd
-+~+~+____£_
Si respectiv reale a schlrnbatorului. Pentru aceasta, h, h2 A., -.
este necesara cunoasterea valorilor cri-
2
Ace = .'.: (D
in
- nUm. · De2) teriilor implicate in transferul de caldu- in care:
4
(6.4.11) ra in schirnbator, respectiv Prandtl sl A.1 si a, - sunt coeficientul de conductie
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. Instalatii de incalzire

Tabel6.4.3
-E Grosimea peretelui (mm)
Es Q) .....
Ectl .Q
.....
·- Q)
0 ......
)( ~-· I 1,5 I
2,0 I 2,5 I 3,0 I 3,5 l_~,Q___=i=:[o I 6,0 I 8,0 --
Q)
Masa kc/ml)
12 0,388 0,493 0,586 0,666 0,666 0,666 0,666 0,666 0,666
14 0,462 0,592 0,709 0,814 - - - - -
16 0,536 0,690 0,832 0,962 - - - -- ~ - -
18 0,610 0,789 0,956 1, 11 1,25 - - - -
20 0,684 0,888 1,08 1,26 1,42 1,58 1,85 - -
25 0,869 1, 13 1,39 1,63 1,85 2,07 2,47 2,81 -
30 1,05 1,38 1,69 2,00 2,29 2,56 3,08 3,55 4,34
38 1,35 1,77 2,19 2,59 2,9_1L_ - 3,35 -- 4,07 4,73 5,92 ·-
45 1,61 2,12 2,62 3, 11 3,58 4,04 4,93 5,77 7,30
48 - 2,27 2,80 3,33 3,84 4,34 5,30 6,21 8,29
57 - - 3,99 - - - - - -
60 - - 3,54 4,22 4,88 5,52 6,78 7,99 10,26
70 - - - 4,96 5,74 6,51 8,01 9,47 12,23
76 - - - 5,40 6,26 7,10 8,75 10,36 13,42 --
80 - - - 5,70 6,60 7,50 9,25 - 10,95 14,20
89 - - - - 7,38 8,38 10,36 12,28 15,98

si grosimea peretelui de teava, interior $i de la peretele ex- tunctlonale, In vederea deducerii su-
J...d sl dd - sunt coeficientul de conduc- terior la apa [W/m2·K]. prafetel de caldura aproximative. Aces-
tie si grosimea stratului de Depunerea se ia In considerare atat te valori se refera la:
eventuale depuneri, pe peretele interior cat sl la exterior, - distanta lntre placi (2 - 5 mm),
h 1 si h2 - sunt coeflclenti de transfer deci grosimile acestora se insurneaza. - grosimea placilor (0,6 - 1 mm),
termic de la apa la peretele - coeficientul de transmisie terrnica
6.4.4.2. Calculul schimbltosrelor de (U = 2000 - 7000 W/m2·K),
clldurl cu p/lci - viteza agentilor termici (0,2 - 1 mis),
Ca si Tn cazul schirnbatoarelor multi- - randamentul termic maxim (ri = 1).
tubulare, de regula, atunci cane se di- Tinand seama de circulatia de tip In
rnensloneaza un schirnbator de calcura contracurent pentru SCP, de coeficien-
cu placi (SCP), se cunosc: sarcina ter- tul de corectie E!iT se va deduce dife-
mica (<P), temperaturile de intrare ale renta medie de ternperatura t.T m cu
celor doi aqenti termici, unul dintre de- ajutorul relatiei:
bitele de agent termic sau una din .1.Tm = E ,ff • .1.Tmed (6.4.15)
temperaturile de iesire ale agentului
ko termic. Cateodata, este posibil a ti cu- In care:
noscute sau a se impune o pierdere .1 Tmed - este calculaojlacu relatia (6.4.5).
de sarcina maxima pe unul sau ambele Efl T - este coeficientul de corectie $i se
circuite ale schlrnbatorului, calculeaza functie de rnarirrnle
Fig. 6.4.12. •zarea ievilor pe placa La calculul preliminar este necesara adimensionale P si R, reprezenta-
tubulari. alegerea unor valori constructive sau/si te In fig. 6.4.13, tinand seama de
schema de curgere (la SCP fiind
de regula curgere In contracurent
1,0 I
..... ~ ;:::::::; r-;
\ -, <,
.:
--;;;:::::- ......
r-,
.......... --
~
r---
r--....._ -.... ~-
-...._
............
--..
]'.....
sau In curenti incrucisati),
P $i R sunt de fapt rapoartele:

w
I-

Q)
<l
0,9

0,8
-
\

\ \
[\
" \ r-, -,
\.

~
<,
~
,, r-,
r-, ; ...........

......

...
........
r-, <,
............... I'-
-,
-,~
P = e2. - e2;
eu - e2;
u-~ R=4 0, 3,0, 2,C[\ 1,51\ 1,0 l'\..O, ~ 0,{ -, c .4' 0,2, sl
R eu - e1.
0
o
0,7 -
I
(J' -8"
\ \ \
'\ '\. "\
I\ \ \ =

e2. - e2; (6.4.16)

Q)
"C R=-1__ 1 \ I\ \ \
\ \ \
2 - e; - e~ '\
' Se calculeaza suprafata de caldura
.8o 0,6 \· \ \ aproxlrnatlva A' adrnitand pentru coefi-
ctl
LL
' \ [\ \ cientul de transmisie U o valoare apro-
0,5 l_ ! \ \ \ \ I xirnativa U':
0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 A'=_<P_
U '· .1.T (6.4.17)
e"__
P=-2 - e'2 m

e; -e~ Nurnarul aproximativ de placi N' se

calculeaza In functie de supratata A a
Fig. 6.4.13. Nomograma P-R unei placi ca fiind:
 I. lnstalatii de lncalzlre Capitolul 6: Echipamente'i materiale

Tabel6.4.4 .u - viscozitatea cinernatica, In m2/s la - temperaturile agentului termic se-

Unghiul c n m temperaturile medii caracteristice cundar sunt:
nervurilor celor doua circuite. fJ2/fJ2e = 62/92 °C,
~·~-- ------ ---- -~·-
60 0, 14 0,33 0,6 - se calculeaza coeticientii superfi- - suprafata de schimb de caldura este
90 0,22 o,36 I o,64_ ciali de caldura: executata din tevi de diametre:
120 0,29 0,4 i 0,65 Nu·). De/D; = 16114 mm,
h=-- - coeficientul de conductivitate ter-
150 0,42 0,4 0,62 2b
mica a materialului tevilor este:
Tabel6.4.5 cu nurnarul Nusselt J...1 = 104,9 W/m·°C,
Temperatura
(oC)
20
30
Apa
2000
2100
A
Aer
3,3
3,24
- Nu_ c,. Re"· p,; ( :J" (6.4.20)
- grosimea stratului de depuneri:
dd = 0,2 mm i;;i
- coeficient de conductie:
J...d = 3,49 W/m·°C.
40 2400 ·- --~g1. _ unde: - se considera coeficientul care tine
50 ·- -
2600 3, 14 t.. - este coeficientul de conductie al seama de pierderile de caldura ale
----------·------
60 2700 3, 11 placu, schirnbatorului:
70 2850 3,06 C 1, n si m - sunt constante caracteris- IJ = 0,97.
80 3000 3,02 tice tipului de placa i;;i de-
90 3100 3,01 pendente de unghiul ner- Rezolvare:
100 3300 2,90 vurilor (tab. 6.4.3) iar
110 3400 2,88 11, si 11 - sunt viscozitatile dinamice la Se deterrnina debitul volumic al
120 3500 2,80 P temperatura medie a fluidului agentului termic primar la temperatura
130 3600 2,78 ·- si respectiv temperatura me- medie a acestuia
140 3780 2,77 die a peretelui.
81•
~-------·-
150 3850 2,75 Criteriul lui Prandtt se calculeaza cu e m1
= e,; + = o ' 5 (130+100)=115 °C
160 3920 2,73 relatia: 2
170 4000 2,67 _ cp · p · w Ii = <P
180 4100 2,64 ' c, · (811 - 81.) • P, · 17
).
1,75 · 106
A' - se calculeaza coeficientul global de
N'=-+2 (6.4.18) transmisie U in timctie de caracteristi- 4, 20 · 103(130 -100). 948. 0, 97
A
cile placii si a depunerilor ce depind = 0,0151 m3/s.
Viteza pe un circuit se calculeaza cu de calitatea $i natura apei ce circula sl respectiv pe agentul termic secun-
relatia: prin SCP: dar la temperatura medie de 77 °C:
Ii 1 1 d0 dd 1 Ii2 = <P
V=--- (6.4.19) -=-+-+-+- (6.4.21)
n ·Ac· p u h, -, ).d h2 c2 . (fJ2. - 82). P2
1,75. 106
In care: cu aceasta valoare se calculeaza
n - este nurnarul de canale pe circuit, suprafata reala de schimb de caldura 4, 19·10 3(92 - 62). 972

egal cu (N'-1)/2, A, sl nurnarul real de placi N,: = 0,0143 m3/s.

Ii' - debit agent termc; <P In aceste relatii s-au utilizat densitatile
Ac - este sectlunea de circulatie lntre A=----- corespunzatoare temperaturilor medii pe
r LJ·E~T·,1Tm
ooua placi. fiecare circuit i;;i astfel se procedeaza si In
In cazul In care una dintre cele doua privinta caldurilor specifice.
viteze (pe circuitul primar sau eel se- A Caderea de temperaturaIn schirnbator:
cundar) depaseste 1 m/s se reia calcu- N =_!_+2 (6.4.22) L1T = L1T - L1T = 130 - 92 =
' A m 1 2
lul adoptand alte valori pentru distanta
Intre placi, a nurnarului acestora sau a De multe ori, este necesar a verifica = 100 - 62 = 38 K,
nurnarului de circuite. si valoarea nurnarului de unitati de deoarece In cazul dat, echivalentii In
Calculul definitiv al SCP presupune transfer de caldura (NTC) si valoarea apa ai celor doi aqenti termici sunt
determinareacu exactitate a coeficientului eficientei termice pentru a vedea daca aproape egali.
de transmisie U, a numarului de placi i;;i a dimensionarea realizata lncadreaza Pentru determinarea nurnarului de
supratetei de schimb de caldura. schlrnbatorul lntr-o zona optima. tevi dintr-o sectiune se alege o viteza
Calculul presupune lJ'TT18toa"ele e1ape: Valoarea recornandata pentru efi- de deplasare a apei In tevi v 1 = 1,5 mis
- se calculeaza temperaturile medii cienta terrnica este de minim 0,75. si se determina suprafata sectiunii
pe fiecare circuit ca mediile aritme- transversale a tevilor:
tice ale temperaturilor intrere/iesire Exemplu de calcul nr.1
pe fiecare circuit; A= Ii,= O,Ol5l = 00101 m2
- se calculeaza numeru' Reynolds Sa se determine caracteristicile prin- v, 1,5 ' '
pentru cei doi eqenti termici: cipale ale unui schirnbator de caldura si nurnarul de tevi:
v ·I apa-apa In urrnatoarele conditii:
Re=- n =~ = 4 · 0, 0101 = 65
- schema de curgere a aqentilor ter-
µ ' n · D/ 3, 14 · 0,0142
mici este In contra-curent,
In care: - sarcina terrnica a aparatului: Se determina viteza de deplasarea apei
I - este lungimea caracteristica ce se <P = 1,75 MW, In sectiunea dintre tevi, considersnd pen-
poate considera ca fiind aproxima- - temperaturile agentului termic pri- tru diametrul ultimului rand de tevi:
tiv 2b, mar intrare/iesire sunt: D' = p,
b - este distanta lntre placi i;;i fJ1/fJ1e = 1301100°C, unde p este pasul tevli si se calcu-
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de incalzire

leaza cu relatia: aparatului este: vectivi:

p = 1,4-De= 1,4·0,016 = 0,0224 m, <P 1,75 · 106 = 17 3 m2
- pentru agentul termic primar:
k = 0,008 m - rnarirnea intervalelor ine- A=--- 0,14
o U,;n. st; 2604. 38 '
lare. Nu 1 = 0 ' 3 · Re0•663 Pr113 1!:._ "'
t ( )
Diametrul schirnbatorului va ti deci: Lungimea tevilor va ti: µw
D = D'+ De + 2k = A0 73,3 "' 111,1
L=
= 8 . 0, 0224 + 0, 016 + 2 . 0, 008 = n·D m ·:n: 65. 0, 015. 3, 14
= 0,208 m
h = Nu,A., = 9049 4 _!:i_
= 5,65 m. ' De ' m2 ·K
Prin urmare suprafata secpunii schim-
batorului va ti: Exemplu de calcul nr. 2 - pentru agentul termic secundar:
0,14
A = :n:D2 3, 14 · 0, 2082 = O 034 m2
1 Se considera un schirnbator de cal- Nu 2 = 0 ' 3 Re0·663 Pr'13 1!:__ "'
4 4 ' 2 (
dura cu placi avand urrnatoarele carac- µv )
Suprafata ocupata de tevi teristici constructive: "'67,7
A = :n: · o: · n, = 3, 14 · 0, 0162 • 65 =
- grosimea unei placi de 0,6 mm,
- distanta dintre placi de b = 4 mm,
t 4 4
- numarul total de placi de 133, h
2
= Nu /1. 2 = 5297, 3 _!:i_
= 0,013 m2 De m2 • K
- nurnar total de treceri 1,
- o supratata unitara de transfer Coeficientul de transmisie terrnica:
Supratata dintre tevi este termic de 0,28 m2, 1 1 1
- coeficientul global de transfer ter- -=-+-+R =
A, -A,= 0,034 - 0,013 = 0,021 m2
mic este de 2972, 13 Wlm2K,
u h, h2 d
Viteza apei in sectiunea dintre tevi este: - puterea terrnica a SCP este de 1 1
= -- + --- + 0, 0000344
2070 kW, 9049, 4 5297, 3
0·0143
v2 = ~ = = 069 mis. - grosimea stratului de depuneri este
A, - A, 0,0121 ' de 0,2 mm, Rezulta:
Pentru determinarea coeficientului de - rezistenta depunerilor este
U=2996,9--
w
transfer al caldu-ii se calculeaza crite- 0,0000344 m2K. m2 · K
riul Reynolds: Aceste date sunt furnizate de catre
producator. S-a neglijat rezistenta terrnica a
Re = v, · D; = 1,5 · 0,014 = 81000
Schirnbatorul este strabatut de placii.
µ 0, 259. 10-5
aqenti termici cu caracteristicile pre- Diferenta medie loqaritrnica de
Pentru apa se poate calcula zentate in tabelul 6.4.2. Sa se deduca ternperatura:
h, A(v,}°·8 I 0;0·2 suprafata de schimb de caldura a SCP.
= t1T = t1Tmax - t1Tmm
med t.T
cu A preluat din tabelul 6.4.4 la tem- Rezolvare. ln-m""
peratura medie de 115 °C $i t.T mm
v1 = 1,5 mis. Numarul efectiv de placi: (44 -12)-(70- 60)
Hezulta: Ne = Ntot - 2=131
ti,= 10.000 Wlm2-K. (44-12)
ln-----
Analog, pe partea de agent termic Diametrul echivalent al unui canal: (70- 60)
secundar rezulta: Dech = 2b = 2 x 4 = 8 mm =18,91K
h2 = 4.600 Wlm2-K.
Coeficientul de transfer de caldura: Numerele Reynolds: Suprafata efectiva totala de transfer
u =---1 _ - pentru agentul termic primar: termic:
1'"
11dd
--+-+~+~ Re=
( pv) ' D ech =4144 ' 9
A,0, =A, (Np, - 2) = 0,28 x (133- 2) =
b, h2 A., A.d 1
µ, =36,68m2
Puterea terrnica a schirnbatorului de
1 1 0, 001 0, 0002 - pentru agentul termic secundar: caldura:
--+--+--+---
10000 4600 104, 9 3, 49
Re =
( pv)
ech = 1625 5
2
D <P = U · A,0, • t.T med = 2079 kW
2 '
= 2604 Wlm2·K µ2 tata de <P = 2010 kW dat prin terna.
Suprafata de schimb de caldura a Numerele Nusselt si coeficientii con-
 I. lnstalatii de incalzire
6.5. Aparate de incilzire
a aerului
Aparatele de Incalzire a aerului sunt
echipamente ale instalatiilor de incalzi-
re cu aer cald cu ajutorul carora se
poate realiza Incalzirea Incaperilor. Tra-
satura cornuna a acestor aparate este
aceea ca aerul lncalzit este vehiculat,
tortat, peste supratata de schimb de
caldura $i introdus in lncapenle ce ur-
rneaza a fi incalzite, sub torrna de jeturi.
in literatura de specialitate exista pa-
tru mari grupe de aparate de Incalzire a
aerului: aerotermele, ventiloconvectoa-
rele, generatoarele de aer cald $i agre-
gatele de climatizare. Dintre acestea
ventiloconvectoarele si agregatele de
climatizare, realizand si functia de raci-
re a aerului, sunt tratate in volumul ln-
stalatii de ventilare si climatizare.
Progresele obtinute in realizarea
echipamentelor de ardere a combusti-
bililor, in special, in privinta rniniaturiza-
rii acestora si a elementelor de sigu-
ranta $i supraveghere a arderii, au per-
mis realizarea unor aparate de aer cald
similare sub aspectul dimensiunilor si
caracteristicilor cu aerotermele si, ca
urmare, le pot inlocui pe acestea in uti-
lizarile tradltionale, fapt care a condus
la atenuarea limitei conventionale din-
tre aceste doua tipuri de echipamente.
6.5.1. Criterii privind utilizarea
aparatelor de incilzirea aerului
Aparatele de incalzire a aerului se dis-
ting fata de alte echipamente de incalzire
prin cateva caracteristici principale:
- capacitatea de incalzire relativ mare,
in raport cu volumul ocupat;
- posibilitatea de furnizare a caldurf
intr-un mod controlat $i la o distanta
apreciabila fata de locul de instalare;
- posibilitatea de echipare cu dispozi-
tive de refulare a aerului, adecvate
producerii perdelelor de aer cald pen-
tru protejarea usilor cu deschidere
frecventa spre exterior;
- posibilitatea de combinare a functiunii
de lncalzire cu functiunea de racire si
cu functiuni de umidificare, de filtrare
si/sau improspatare a aerului din
tncaoere prin aport de aer proaspat.
- posibilitatea recuperarii catduru din
aerul evacuat.
Alegerea si utilizarea unui aparat de
Incalzire a aerului se face cunoscand
sau deterrnlnand necesarul de caloura
in functie de agentul termic sau com-
bustibilul disponibil si de conditiile in-
terioare din lncaperea ce urrneaza a fi
Incalzita. Se tine seama de urrnatoarele
aspecte:
- daca aparatul trebuie sa furnizeze in-
treaga cantitate de caldura necesara
Capitolul 6: Echipamente 'i materiale
Incaperii sau numai caldura suplimen-
tara necesara in anumite perioade de 6.5.2. Aerotenne
timp, precum si daca aparatul trebuie
sa asigure Incalzirea uniforrna a intre- 6.5.2.1 C/asificarea aerotermelor
gului spatiu sau numai anumite zone Termenul ,,aeroterma" descrie, de re-
ale acestuia, (prin efectul jeturilor de gula, un echipament compact de Incat-
aer cald proiectate directional); zire, suspendat de tavan sau montat
- daca aparatul functioneaza numai cu pe peretii sau pe stalpii constructiilor
aer recirculat din tncapere sau preia care trebuie incalzite, de obicei, hale
$i o cota parte de aer proaspat, pre- industriale, depozite, sali de expozitli,
cum sl daca trebuie sa Indeplineasca spatii comerciale mari, precum si pen-
si alte functiuni (filtrare, umidificare); tru Incalzirea unor spatii auxiliare (cori-
- daca sunt asigurate conditiile de sigu- doare, vestibule etc.).
ranta a functionarii, protecte impotriva Aerotermele au ca sursa de caldura
incendiilor, nivel de zgomot etc. sau fie un agent termic preparat in exterio-
daca exista alte restrictii pentru utilizarea rul echipamentului, energia electrica,
lncalzirii cu aer cald (de exemplu: posi- sau (mai rar) combustibil gazos sau li-
bilitatea antrenarii prafului, conditii inte- chid. Se intalnesc $i aeroterme care
rioare care nu permit curentl de aer etc.). pot functiona cu caldura provenita de
La alegere, se urrnareste corelarea la doua sau chiar trei tipuri de surse.
caracteristicilor jetului de aer cald pro- Criteriile dupa care se poate face o
dus de aparat cu dimensiunile incape- clasificare a aerotermelor sunt:
rii, iar in cazul aparatelor care refuleaza - tipul ventilatorului: axial sau centrifu-
in tubulatura se au in vedere rezisten- gal;
tele aeraulice ale intregului traseu par- - locul de amplasare: pe pereti sau
curs de aer, inclusiv cele ale organelor stalpi, la tavan;
de introducere si dirijare, ca si disponi- - confiquratia constructlva: forma
bilul de presiune dinarnica pentru ge- clasica (paralelipipedica), forma cir-
nerarea jeturilor de aer. in general, fir- culara, alte forme constructive;
mele producatoare mari dispun de pro- - agentul termic sau sursa de energie
grame de calcul pentru alegerea gene- utilizata: apa calca, apa fierbinte,
ratoarelor de incalzire a aerului. abur, combustibil gazos sau lichid,
Un element esential privind alegerea energie electrica etc;
aparatelor de incalzire a aerului este - functiuni adiacente realizate: filtrare,
costul (investitia initiala si costul intre- umidificare, trnprospatare aer,
tinerii si exploatarii). ventilare (in afara sezonului de incal-
Fig. 6.5.1. Aerotenni cu ventilator
axial seria ATLAS -SABIANA:
a - vedere de ansamblu; b - vedere
laterala; c - vedere din fata
- carcasa rnetalica: 2 - baterie de
incalzire: 3 - ventilator; 4 - motor
electric; 5 - suport ventilator; 6 - plasa
de protectie.
D I
~
'' //
-+ -+
[Il <(
IT "T
//
"'
8
b c
c A
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de incalzire

zire), programare $i urmanre a regi- qazosi sau lichizi. si profile din otel, protejate prin zin-
mului termic din spatiul lncalzit etc; Principalelecomponente ale unei ae- care si/sau vopsire;
- echiparea cu elemente de formare $i roterme cu ventilator axial realizat de - bateria de Incalzire, cu suparafata
dirijare a jetului: fara dispozitive de firma SABIANA(seria ATLAS)sunt pre- extinsa cu tevi din cupru sau otel si
dirijare, cu dispozitive de dirijare cu zentate In fig. 6. 5. 1. lamele din aluminiu;
pale reglabile, cu con deflector, cu Solutia este reprezentativa pentru - ventilatorul cu pale elicoidale execu-
anemostat etc. majoritatea tipurilor de aeroterme cu tate din aluminiu, calat direct pe axul
ventilator axial care functioneaza cu motorului electric prin intermediul
6.5.2.2 Aerotenne cu ventilator axial apa calda, fierbinte sau abur. Compo- unui butuc din otel;
Sunt realizate In mod obisnuit cu un nentele principale sunt: - motorul electric;
disponibil mic de presiune statica - carcasa, scheletul de rezistenta sl su- - plasa de protectie.
(60...80 Pa), nu pot fi echipate cu portul ventilatorului realizate cu tabla Principalele caracteristici constructi-
ajutaje pentru formarea sl dirijarea jetu-
lui sl nici nu pot fi cuplate la tubulaturi 00
00
00
00
pentru vehiculareaaerului. Ele furnizea- 0) ~
·o
"<!" 0)
0 ....
"<!" "<!" co ;:!:
za un debit aproximativ constant de "<!" ....
aer In functie de turatia motorului ven- 00
00
~00
tilatorului, cu ternperatura variabila "<!" ....
. t--
(')
• CJ)
~ l!loo.q0o_oo
.. "'T"""CO .. T"""LOO
t-- .... "<!" .... (')(J)NNCO.-.-N
care depinde de temperatura si debitul (') .... CJ) ....
agentului termic. Valorile recomandate 00 00
pentru temperatura aerului recirculat 00 00 llll!lo.o.0000
l{) l{)
«! ~ .. 0 CJ) •• (')CJ)
C'"l lO N N r-, 0) .- .-
sunt cuprinse lntre 30 sl 36 °C; ele pot r-, 0 .- N
fi depasite In cazul admisiei de aer ~ ~
proaspat. Aerotermelecu ventilatoarele lllo00.oooo
• ·CO"<!" • • 0 N
axiale sunt cele mai raspandite tipuri $i C'"l lO .- N CD r-; .- .-
se remarca prin simplitate constructiva,
compactitate sl cost redus. Sunt uti- 0
• l{) • 0co 0
l{)
0 0 0 0
• • .... (')
lizate In apllcatiile cu refulare libera a o:::i- LO T"'" C\J C.O r-; ,.... T"""

aerului In lncaperea de Incalzit. In care -----+--~--+-~-+-~-!

filtrarea aerului vehiculat nu este nece-
sara. Pot fi montate fie pe pereti sau
stalpi, fie la tavan.
Aerotermele de perete sunt utilizate
In lncaperl cu Inaltirne mica sau mode-
rata, iar cele de tavan In lncaperi cu
lnaltime mare sau In incapen cu des-
chideri mari, In care, din motive de
-
0
CJ) 0)
0 -0
0
0
co
l{) N l{) 0
spatiu, nu pot fi amplasate echipamen- oi '<i r-, "<!"
....
(') (')
te de incalzlre la nivelul pardoselii. - f--

Forma clasica (paralelipipedica)a ae- 0

co
0
N ....
0 0
0
rotermelor este cea mai des utilizata .... "<!" N r-,
C\i C\i
.... C'"i
de producatori sl se preteaza atat la
montare pe perete cat si la tavan. La
u:)
-
0
l{)
N
0
CJ)
-0
l{)
N
0
l{)
l{)l{) l{) 0 0 0 CJ) 0
unii producatori aerotermele de tavan N 0
l{)
t-- NC'"llOCOc:<i"<!""C'"llO
u:) u:)
ditera de aerotermelede perete In timp '<i .... co ....
ce la alti prcducatori cele doua tipuri
de aeroterme sunt identice, rnodiflcan- ~
du-se numai suporturile de prindere 1
livrate ca accesorii. •ell
m >CO >CO
in scopul acoperirii unor segmente ''"E --E E -~
cat mai mari de piata, producatorii ur- -- x :!; ~
-~ ell
rnaresc ca utilizatorul sa alba la dispo- E E E E
I I
zitie echipamentul potrivit agentului
termic de care dispune sau care este
mai ieftin. De aceea, aerotermele cu
ventilator axial sunt disponibile practic
pentru toate tipurile de aqenti termici
sau surse de energie.
Cea mai larga raspandire o au aero-
I
termele care tunctioneaza cu apa cal-
da. Urrneaza aerotermele cu apa fier- c
ell
binte si cu abur apoi, pentru aplicatii >
!9
speciale, aerotermele electrice. in ulti- (!)

mul timp, datorita miniaturizar!i com-

ponentelor si cresterii siqurantei In
ell
-~ "
::J
E Cl
:;;
tuncttonare, sunt realizate si aeroter- ::J
c
me la care sursa de caldura provine (!)
0
direct din arderea unor combustibili
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

ve sl functionale ale rnarimilor realizate

de firma SABIANA sunt prezentate in
tabelul 6.5.1 sl figura 6.5.2.
Aerotermele ATLAS SABIANA se pot H
r
H
monta atat pe perete, cat si la tavan,
prin intermediul unor suporturi livrate
odata cu produsul. bataia jetului L
supratata acoperita
Schita unei aeroterme AXITHERM-E
este prezentata in figura 6.5.3 cu Fig. 6.5.2. Zona de influeniA a aerotennului.
cornponenta sirnilara celei precedente,
fabricata de firma HCF, iar caracteristi- E
D
cile constructive sl functionale sunt
prezentate in tabelul 6.5.2.
in Romania se produc aeroterme cu
ventilator axial la SC IAIC - SA din Ale-
xandria. Acest procucator a optat pen-
tru solutii constructive diferite la aero-
termele de perete fata de cele de tavan
(fig. 6.5.4). Desi solutia constructiva este
diferita, componentele sunt, in principal,
aceleasi ca la aeroterma ATLAS-
A
SABIANA. Aeroterma poate ti livrata, la
cerere, cu cutie de amestec (CAP M). Fig. 6.5.3. Aerotenna tip AXITHERM-E fabricati de finna HCF.
Principalele caracteristici ale acestor ae-
roterme sunt prezentate in tabelul 6.5.3. A" l+37
Aerotermele de tavan produse de SC
IAIC - SA au bateria de Incalzire plasata
pe toate cele patru laturi ale carcasei
(fig. 6.5.5) fiind compuse din: carcasa,
baterie de Incalzire, ventilator cu motor
electric, dispozitiv dirijare jet. in tabelul
6.5.4 sunt prezentate principalele carac- 2-+-''-+--te
teristici ale acestor aeroterme. I
0 diversificare majora a formelor con-
structive ale aerotermelor cu ventilator
axial s-a produs odata cu aparitia aero-
termelor circulare. Literatura de spe-
cialitate prezinta solutii de aeroterme cir-
culare, insistand asupra avantajului aces- a b
tora de a ti cuplate cu diferite dispozitive
Fig. 6.5.4. Aerotenna de perete tip AP fabricati de IAIC - S.A. Alexandria:
de dirijare a jetului. Montate la tavanele
a - vedere lateralii; b - vedere din fatii;
consfructiilor, aceste aeroterme distribuie
caldura pe suprafete diferite in functie de 1 - carcasa rnetalica: 2 - baterie de lncalzire: 3 - ventilator axial;
dispozitivul de dirijare cu care sunt echi- 4 - motor electric; 5 - suport ventilator; 6 - plase de protectie.

Tabelul 6.5.2. Caracteristici constructive sl functionale ale aerotermelor AXITHERM-E-HCF

Denumirea U.M. Marirneaaerotermelor
3 4 5 6 7 8
Latura mare a carcasei(A) [rnrn] 508 557 659 803 956 1.606
Latura mica a carcasei(Bl [mrn] 344 491 593 737 890 737
Cota de cabarlt in planul de profil (D) [rnrn] 357 359 389 454 536 454
Turatia ventilatorului [rot/min]
-clasa A 9001700 9001700 - - - -
- clasa B 1.400/1.100 - 9001700 9001700 - -
- clasa C - 1.400/1.100 1.400/1.100 - 700 9001700
- clasa D - - - 1.400/1.100 900 -
- clasaE- - - - - - 1.400/ 1. 100
Debit de aer rm3/hl 1.040-1.830 1.510-2.670 2.880-5.120 5.320-9.240 7 .020-10.500 12.680-18.480
Nivel de zgomot [dB(A)]
- clasa A 45/50 45/50 - - - -
- clasa B 50/55 - 50/55 50/55 - -
- clasa C - 55/60 55/60 - 55/60 55/60
- clasa D - - - 60/65 60/65 -
- clasa E - - - - - 60/65
Temperaturaapei la intrare r0c1 90 90 90 90 90 90
Cadereade temoeraturaa aoei rKl 20 20 20 20 20 20
Temperaturade intrare a aerului r0c1 12 12 12 12 12 12
Puterea terrnica rw1 10.700-21.70014.400-35.50026.100-54.80046.500-111.700 64.700-147.50058.800-136.700
Suprafataacoperita [m2] 250-100 70-125 125-200 200-350 350-450 550-800
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstalatii de incalzire

pate. Un tip de aeroterrna crculara de tr-o carcasa rnetalica care contins

tavan este cea fabricata de firma
SABIANA, prezentata in fig. 6.5.6 si
tabelul 6.5.5. La aceasta aeroterrna, ven-
tilatorul aspira aer printre lamele bateriei
3 si ii refuleaza in jos prin dispozitivul de
dirijare a jetului. Datorita formei circula-
re, are avantajul de a putea ti echipat cu
diferite tipuri de dispozitive de dirijare a
jetului de aer, fapt care permite obtine-
rea unor zone de influenta foarte diferi-
te, in raport cu pozitia aerotermului.
O aeroterrna electrica rnobila este pre-
zentata in fig. 6.5.7 cu ventilator axial fa-
bricat de IAIC - SA Alexandriaformat din-
2
!<---~~~~~~~~-- b
ventilatorul axial calat direct pe axul unui
motor electric cu putere de 0,37 kW, o
baterie cu rezistente electrice cu doua
variante de putere: 15 i;;i12 kW, plasa de
protectie a gurii de refulare, panourile
perforate pentru aspiratia aerului sl
suportul aerotermei.Greutateaaerotermei
este de circa 30 kg, fapt care, combinata
cu puterea de incalzire sl cu mobilitatea o
recornanda pentru lncalzirea unor spatn
nou construite in timpul lucrarilor de fini-
sare, dar sl pentru alte nevoi de
Incalzire, nepermanenta,din depozite,
magazine, plete etc.

Fig. 6.5.5. Aerotennl de tavan tip A

fabricatl de IAIC S.A. Alexandria:
a - vedere din fata; b - vedere
laterala; c - vedere cercese;
1 - carcasa rnetalica; 2 - ventilator
axial; 3 - pala ventilator;
4 - dispozitive de dirijare a aerului;
5 - motor.
Fig. 6.5.6. Aerotennl circulanlde
tavan fabricatl de finna SABIANA:
1 - ventilator axial; 2 - bateria de
incalzlre: 3 - dispozitiv de dirijare a
jetului.
Fig. 6.5.7. Aerotennl electricl
mobill fabricatl de
IAIC - SA Alexandria:
1 - carcasa rnetalica: 2 - ventilator
axial; 3 - plasa de protectle: 4 - orificii
de aspratie a aerului; 5 - suport
metalic al aerotermului.

Tabelul 6.5.3. Caracteristici constructive i;;i functionale ale aerotermelor tip AP fabricate de IAIC -SA Alexandria
Denumirea U.M. Marirnea aerotermelor
AP 340 AP 430 AP 500 AP 640
Latura mare a carcasei (L) [mm] 496 576 886 1.026
Latura mica a carcasei (H) [mm] 430 510 810 960
Cota de gabarit in planul de profil
(fara cutie de amestec)(A) [mm] 483 483 486 522
Turatla ventilatorului [rot/min 1500 1500 1.500 1.500
Debit de aer fm3/hl 1.980-2.160 3.780-4.130 6.650-7.800 11.200-12.100
Nivel de zqornot rdB(A)l 65 67 73 68
Temperatura apei la intrare [oC) 90-130 90-150 90-150 90-150
Caderea de ternperatura a apei rKl 20-60 20-80 20-80 20-80
Temperatura de intrare a aerului r0c1 15 15 15 15
Puterea tsrrnlca la alimentarea cu aoa rwJ 9.900-23.400 16.500-30.000 33.000-66.000 55.800-100.600
Dimensiunile zonei de influenta I - H [m] 3-3,5 3,5-4 4-5 5-6
(cont. fig. 6.5.2) I -L [m] 4,5-5,5 7-8,5 12-15 16-20

Tabelul 6.5.4. Caracteristici constructive i:;i functionale ale aerotermelor tip AT fabricate de IAIC -SA Alexandria
Denumirea U.M. Marimea aerotermelor
AT 430 AT 500 AT 640
Latura carcasei [rnrn] 640 750 952
Cota de qabarit in planul de profil [rnrn] 596 686 824
Turatia ventilatorului [rot/min] 1.500 1500 1.500
Debit de aer rm3/hl 4.200 6700 10.000
Nivel de zoornot rdB(A)l 68 65 67
Temperatura apei la intrare r0c1 90-150 90-150 90-150
Caderea de temoeratura a apei rKl 20-80 20-80 20-80
Temperatura de intrare a aerului [oC) 15 15 15
Puterea terrnica la alimentarea cu apa rw1 10.000-32.000 15.000-40.000 20.000-70.000
Dimensiunile zonei de influenta I - H [m] 5-8 7-9,5 8-10
(cont. fig. 6.5.2) I - Suprafata acoperita [m2] 20-120 20-120 30-145
 I. lnstalatii de inciilzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

6.5.2.3 Aerotenne cu ventilator
centrifugal
Se intrebuinteaza, de obicei, in situa-
tiile in care aerul lncalzit este transpor-
tat prin canale sau cand se rnonteaza
ajutaje pe gura de refulare, tacandu-Ie
ideale pentru Incalzirea unor zone izo-
late din marile hale industriale. Ele per-
mit $i filtrarea aerului iar, datorita nive-
c
lului de zgomot mai redus al ventilato-
rului centrifugal fata de ventilatorul
axial, sunt preferate in apllcatille cu re-
strictii la nivelul de zgomot. In fig. 6.5.8
este prezentata aeroterma cu ventilator
radial tip SOFTHERM ,,AS" fabricat de
firma HCF - Franta, iar datele tehnice
ale acestei aeroterme sunt prezentate
in tabelul 6.5.6.
L A
Aeroterma se poate echipa $i cu o
baterie electrica.
Aerotermele cu ventilator radial fa-
bricate de IAIC - SA Alexandria sunt
echipate fie cu o baterie de rezlstente
electrice cu putere totala de 18 kW
actionata in trepte de 6, 12 $i, respec-
tiv, 18 kW (aeroterma AECF), fie cu
agent termic - apa fierbinte sau abur-

c:::
-+ +-- I
-· ·-· ·-· r
I I
ui 0
I I
c::: l l
T T .__ .JTt- -II -
1 I

I E I 69 G
=' '= =
a b c
Fig. 6.5.8. Aerotenna cu ventilatorradial tip SOFTHERM "AS" fabricati de HCF - Franie:
a - vedere - ieslree aerului cald; b - sectiune longitudinala; c - vedere - intrarea aerului rece.

TABELUL 6.5.5. Caracteristici constructive si funotienale ale aerotermelor circulare SABIANA

Denumirea U.M. Marimea aerotermelor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Diametrul carcasei [rnrn] 680 780 780 880 880 1.080 1.080 1.080 1.080 1.080
lnal\ime [rnrn] 560 560 660 700 760 870 945 1.045 1.055 1.105
Diametrul racordurilor
de agent termic [in] 1114 11/4 1114 1112 1112 2 2 2 2 2
Turatia ventilatorului [rot/rrm] 900/1.400 900
Debit de aer - tura\ie mica [m3/h] 2.000 2.400 3.700 4.400 5.700 7.100 9.000 9.900 11.000 12.000
-turatie mare 3.000 3.400 5.100 6.000 7.800 9.700 - - - -
Nivel de zgomot - tura\ie mica [dB(A)] 54 57 61 62 63 65 66 68 65 66
- tura\ie mare rdB(A)l 63 66 69 72 74 76 - - - -
Temperatura apei la intrare r0c1 85 - 140
Caderea de temperatura a apei [K] 10 - 40
Temoeratua de intrare a aerului r-ci 15
Puterea termica de
alimentare cu apa - minima [W] 13.800 16.100 26.500 30.800 42.800 52.400 68.800 82.300 95.100 102.300
- maxima 35.300 40.900 60.800 70.900 93.700 115.100 112.800 133.700 155.200 166.500
Presiunea aburului [bar] 0,5; 3
Puterea terrnica la
alimentarea cu abur - minima [W] 24.400 29.000 47.700 54.200 76.000 90.300 117.300 145.100 164.000 176.400
- maxima 49.600 57.300 8.600 98.000 130.200 156.000 165.500 200.700 228.000 245.000
Dimensiunile zonei de infl~en\a . (fig,J,5.2)
- H - minim [m] 2,2 2,2 2,7 3,0 3,2 3,5 4,0 4,5 4,5 4,5
- maxim 6 6 7 8 9 10 10 11 15 15
- s - minima [m2] 78 95 132 154 345 380 452 490 530 530
- maxima • 154 209 227 314 615 706 606 660 750 804
Tabelul 6.5.6. Date tehnice asupra aerotermelor SOFTHERM ,,AS..
Denumirea U.M. Marirnea aerotermelor
22 28 31 35
l.unqirnea carcasei (L) [rnrn] 1.273 1.363 1.418 1.473
Inaltirnea carcasei (D) [rnrnl 560 662 806 888
Latirnea carcasei (A) [rnrn] 683 783 983 1.083
Turatia ventilatorului [rot/min] 400-1.400 400-1.200 300-1100 300-1.000
Debit de aer [m3/h] 500-2.800 700-4.400 900-7200 1.100-11.000
Nivel de zqornot rdB(A)l 29-55 36-57 38-68 38-69
Ternperatura aoei la intrare r-ci 90
Oaderea de ternperatura a apei rKl 20
Temperatura de intrare a aerului r-ci 18
Puterea terrnica - minima [W] 5.900 9.100 15.200 24.700
- maxima 37.500 57.500 97.100 132.300
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de lncalzire

situatle In care puterea terrnica este
cuprinsa tntre 18 sl 53 kW (aeroterma
AIET). Ambele aeroterme au aceeasi
constructie, dimensiunile de gabarit
sunt 700 x 550 x 7 40 mm si sunt mo-
bile. Aspectul general al acestor ae-
roterme este prezentat In fig. 6.5.9.
6.5.2.4 Aerotenne cu gaz
Tipul conventional de aeroterrna cu
gaz face trecerea spre generatoarele
de aer cald si se poate realiza fie cu
ventilator axial, fie cu ventilator centri-
fugal. Ea dispune de un schirnbator de
caldera cu tevi verticale din otel alumi-
nizat sau inoxidabil, plasat peste arza-
torul de gaz natural sau de gaz petro-
lier lichefiat. Flacarile produse de arza-
tor se dezvolta In interiorul tevilor
schirnbatorului de caldura, Caldura
este preluata de catre curentul de aer
care circula prin exteriorul tevllor,
transversal pe acestea. Schimbul de
caldura la interiorul tevilor este prepon-
derent radiativ iar,la ieslre din acestea,
gazele de ardere au temperature ridi-
cata, fiind necesar si un schirnbator de
caldura convectiv.
Componenta oblsnuita a aerotermei
COMPACT ..
Fig. 6.5.9. Aeroterm cu ventilator
radial IAIC S.A. Alexandria.
7
cu gaz (fig. 6.5.10 a) include: carcasa
rnetallca care confine ventilatorul si
schirnbatorul de caldura, sistemul de
alimentare cu gaz format dintr-o rarnpa
de gaz si arzatorul, camera de com-
bustie, sistemul de urrnarire a arderii
format din aprinzatorul cu tlarna ioni-
zata si blocul de aparate $i sistemul de
evacuare a gazelor cu ventilatorul
exhauster. Figura reprezinta aeroterma
BALTUR In versiune canalizabila,
Aceiasi tirrna produce aeroterma
Term Split 35 (fig. 6.5.10 b) cornpusa
din doua unitati independente:
- unitatea exterloara, care cuprinde
toate elementele necesare lncalzirii
agentului termic (arzator de gaz,
schirnbator de caldura, ventilator de
evacuare gaze de ardere),
- unitatea interioara, care cuprinde toa-
te elementele necesare lncalzirii $i
distrtbutiei aerului In camera (bateria
de Incatzire, ventilator, pornpa de cir-
culatie agent termic, guri de aer, ele-
mente de siquranta).
Cele doua unitati sunt montate pe
peretele exterior al cladir!i sl sunt lega-
te lntre ele prin conducte flexibile.
Agentul termic este etilglicol. Puterea
terrnica variaza lntre 24,9 si 34,7 kW
asiqurand Incalzirea unui debit de aer
cuprins lntre 3300 sl 4700 m3/h la o
diferenta de ternperatura de 20 K.
Schita cu dimensiunile unei aeroterme
cu gaz AERGAS 93 fabricate de firma
SABIANA (fig. 6.5.11) cuprinde: carcasa
care contine camera de combustie, ar-
zatorul $i sistemul de alimentare cu gaz,
ventilatorul, orificiul de evacuare a
gazelor de ardere si orificiul de admisie
a aerului de combustie.
Aeroterma este prevazuta cu un dis-
pozitiv care permite ca pe timpul verii
sa se asigure si ventilarea Incaperii.
Functionarea In slquranta este asigu-
rata de urmatoarele dispozitive:
- termostat de ambianta care cornanda
aprinderea $i stingerea flacarii arza-
torului In functie de temperatura din
incapere:
- dispozitiv de blocare cu rearmare ma-
nuala In cazul scaderii presiunii ga-
zului;
- dispozitiv de blocare cu rearmare
rnanuala In cazul instabititatf arderii;
- presostat de slquranta In caz de
functionare necorespunzatoare a ex-
haustorului gazelor de ardere;
- termostat de lirnita care lntrerupe ali-
mentarea cu gaz daca temperatura
aerului incalzit depaseste 80 "C,
Valorile caracteristice constructive si
functionale pentru cele 6 rnarirni fabri-
cate sunt prezentate In tabelul 6.5.7.
lnstalarea $i exploatarea aerotermelor
cu gaz In Romania se poate face numai
cu respectarea prescriptillor In vigoare,
In domeniu, $i dupa obtinerea avizelor
necesare de la organele abilitate.
Aerotermele cu combustibil lichid
utillzeaza arzatoare cu pulverizare si
sunt din aceasta cauza mai scumpe sl
mai putin utilizate.
6.5.3. Generatoare de aer cald
Sunt echipamente de incalzire ideale
pentru orice tip $i marirne de incapere
care nu este lncalzita permanent,
datorita atingerii rapide a temperaturii
2------_.,.
1~
a
c D A

7 II 11E
·lltif--1111~10
r1 !1F >--
.mlfifi~lk---6

CJ
ID

b c
Fig. 6.5.10. Aerotermi cu gaz tip BALTUR-Italia: Fig. 6.5.11. Aerotermi cu gaz
a - varianta in versiune canalizabi/a; SABIANA:
- carcasa rnetalica; 2 - rarnpa de gaz; 3 - arzator; 4 - camera de a - vedere de ansamblu;
combustie; 5 - aprlnzator: 6 - bloc de aparate; 7 - exhauster; b - vedere laterala; c - vedere din fata
b - varianta Term Split; 1 - carcasa metalica: 2 - ventilator;
1 - arzator: 2 - schirnbator de caldura: 3 - ventilator; 4 - racord gaz 3 - orificiu de evacuare gaze de ardere;
combustibil; 5 - tuburi flexibile; 6 - exhauster; 7 - baterie de Incalzire: 4 - orificiu de admisiea aerului de
8 - pornpa de circulatie: 9 - vas de expansiune; 10 - palete dirijoare. combustie.
 I. Instalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

de regim si datorita lipsei pericolului de
distrugere prin Inqhet a instalatiei de
tncalzire clasice. Ele se utilizeaza sl
pentru spatii Incalzite continuu, prezen-
tand pe langa avantajele enumerate
mai sus si pe acela al elirninar!i com-
ponentelor traditionale ale instalatiilor
de tncalzire: radiatoare, conducte de
legatura, pompe, ventile de dezaerisire,
vase de expansiune, supape de sigu-
ranta. Constructia partii active a gene-
ratorului de aer cald (focarul) este mult
mai sirnpla si ridica mai putine proble-
me decat constructia partii corespun-
zatoare a cazanelor de Incalzire.
6.5.3.1 Clasificareageneratoarelor
deaercald
Notiunea ,,generator de aer cald" se
retera la echipamente compacte care
furnizeaza aer Incalzit prin schimb di-
rect de caldura cu produsele de ardere
ale unor combustibili. Aerul cald poate
fi refulat direct In lncaperea lncalzita
sau poate fi distribuit prin intermediul
unor canale de ventilare.
Clasificarea generatoarelor de aer
cald poate fi abordata, In principal, din
urrnatoarele puncte de vedere:
- tipul combustibilului sau sursa de
energie utilizata: combustibil (gazos,
lichid, solid), energie electrica: com-
binatii lntre combustibili si energie
electrica (bi-energie) etc;
- disponibilul de presiune la refularea
aerului: cu disponibil de presiune (cir-
culatie prin canale); fara disponibil de
presiune;
- pozitia In raport cu constructia incal-
zlta: mobile, fixe;
- solutia constructiva: verticale cu cir-
culatie ascendenta: verticale cu circu-
latie descendenta; orizontale; In ,,U".
6.5.3.2 Generatoare de aer caldtixe
Un generator de aer cald, fix, este
prezentat In fig. 6.5.12 sl este realizat
de firma BALTUR.
Generatorul poate fi echipat cu
arzator de combustibil gazos, lichid
sau mixt.
Carcasa i;;i scheletul de rezistenta pot
fi realizate cu tabla din otel sau din alu-
miniu, cu posioilitati de acces pentru ln-
tretinere, Pentru generatoarele montate
In spatiile de locuit, carcasa poate fi rea-
lizata In sistem de mobilier. lnteriorul
carcasei, In zona focarului si a schirnba-
torului de caldura convectiv, poate fi izo-
lat termic si placat cu folie reflectorizanta
pentru a limita temperaturile superficiale
si pierderile de caldura. La unele gene-
ratoare, In zona ventilatorului, este pre-
vazuta izolatie fonica,
Ventilatorul este, eel mai adesea, de
tip centrifugal, dublu aspirant, cu
palete curbate lnainte, cu disponibil de
presiune suficienta pentru acoperirea
pierderilor de sarcina ale traseului de
aer din generator si, eventual, din ca-
nalele de aspratie si de distributle a
aerului, ale schirnbatorului de caldura
si ale filtrului.
Filtrul de aer retine particulele de o
anumita rnarime din aerul care urmea-
za a fi incalzit. Desi rnaresc pierderea
de sarcina, filtrele sunt necesare si da-
torita faptului ca diverse scame si alte
particule antrenate de aer se pot acu-
mula In anumite puncte ale traseului si
se pot aprinde sau pot genera mirosuri
neplacute. Unele tipuri de filtre se Inlo-
cuiesc, altele se spala, se curata cu
vacuum sau cu jet, se reqenereaza etc.
Filtrul se rnonteaza pe traseul de aer
lnaintea ventilatorului.
Arzatoarele pot fi de tip atmosferic
sau cu jet pentru combustibilul gazos,
cu pulverizare sau cu picurare la com-
bustibilul lichid etc. Echipamentele de
control al arderii contin: sistemul de
aprindere, valva de gaz (respectiv,
pompa de combustibil cu filtru, rezis-
tenta de incalzire si conducta de ln-
toarcere), automatul ventilatorului, sesi-
zoarele de ternperatura si de flacara.
Exista patru sisteme de aprindere mai
raspandite: flacera pilot perrnanenta,
flacara pilot cornandata, scanteie di-
recta i;;i suprafata incandescenta (rezis-
tenta electrica),
Camerade combustie este zona In care
se dezvolta flacera. Peretii camerei parti-
cipa la schimbul de caldura cu aerul incal-
zit i;;i, de aceea, forma constructiva a
acesteia este ateasa astfel incat sa favori-
zeze transferul termic.
Schirnbatorul de caldura ditera ca

13
.... Fig. 6.5.12. Generatoare de aer cald BAL TUR
(se~uni):
8 16
2 10 - gura de iesire aer cald; 2 - usita de vizitare a
camerei de furn; 3 - vizor de supraveghere a tlacarii;
3
15 4 - placa de fixare a arzatoruiui: 5 - ventilator cen-
trifugal; 6 - qura de asplratie a aerului; 7 - camera
4 11 de furn anterloara: 8 - racord pentru cos: 9 -
17 camera de furn posterioara: 10 - schirnbator de
caldura; 11 - camera de combustie; 12 - motorul
14 ventilatorului; 13 - termostat de aer; 14 - tablou
electric; 15 - deflector de aer;
5 16 - schelet de rezistenta: 17 - panouri exterioare
19 izolate; 18 - suport cu Intinzator de curele;
12 19 - curele de transmisie.

Tabelul 6.5.7. Caracteristici ale aerotermelor AERGAS 93 - SABIANA

Denumirea U.M. Marimea aerotermelor
12 18 24 28 40 50
Dimensiuni de gabarit - A [mm] 615 615 738 860 1318 1318
- B 700 700 700 700 875 875
-C+D 665 665 665 665 665 665
Diametrului cosului de furn (E) [mm] 90 90 90 90 110 110
Diametrul orificiului de intrare a aerului (F) [mm] 110 110 110 110 150 150
Racordul pentru uaz fin l 1/2 1/2 1/2 1/2 314 314
Debit de aer Incalzit rm3/hl 1.400 1.900 2.550 3.250 4.400 5.300
Cresterea de ternperatura a aerului rKl 32 39 38 36 37 36
Puterea terrnica utila [kW] 13,9 23,2 30,2 37,2 51, 1 60,4
Consum de qaz metan rm3/hl 1,59 2,57 3,34 4, 12 5,67 6,70
Putere instalata a ventilatorului [W] 90 185 185 200 2x185 2x200
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. mstalatii de incalzire

solutie constructiva de la o firrna la II - presiune negativa la CO$ si ponentelor generatoarelor in functie de

alta, fiind partea asupra careia, alaturl L1T < 60 K; particularitatile consfructiel referitoare la
de arzator, ventilator si elementele de III - presiune pozltlva la CO$ si spatiul diponibil pentru amplasare.
automatizare se opereaza cele mai L1T 2: 60 K; Varianta cea mai ades utilizata este
multe trnbunatatlrt pentru crestsrea IV - presiune pozitiva la CO$ si
randamentului de functionare. Daca L1T< 60 K;
generatorul lucreaza in regim uscat Categoriile respective sunt marcate
(fara condensatle) sl daca aerul de pe etichete si servesc la dimensionarea
combustie si aerul Incalzit nu sunt cosurilor.
poluate, realizarea schirnbatorului de Accesoriile livrate la cerere de unii
caldura din otel obisnuit poate conferi producatori cuprind umidificatoare, fil-
acestuia o durata de viata mare, tara tre electrostatice, clapete automate de
probleme de coroziune. Daca, insa, ae- inchidere a accesului aerului si a CO$U-
rul de combustie confine ioni de halo- lui cand generatorul nu functioneaza,
gen proveniti din qospodarie (lnalbltor! Umidificatoarele nu tac, de requla, par-
de rufe, solventi, aqenti de pulverizare te din furnitura standard, dar incalzirea
din cosmetice etc.) sau in gazele de cu aer cu circulatie tortata permite con-
ardere apar ioni de suit din combusti- trolul $i modificarea urniditatii acestuia,
bil, trebuie sa se utilizeze otel inoxida- iar furnizorii pun la dispozitia utilizatori-
bil, otel placat, otel aluminizat etc. lor umidificatoarele necesare.
Evacuarea gazelor de ardere se poa- Datele tehnice ale generatoarelor
te face prin tiraj natural sau cu exhaus- BALTUR din fig. 6.5.12 sunt prezentate
tor. Generatoarele moderne sunt echi- in tabelul 6.5.8.
pate cu automat de blocare a alimen- 0 solutie asernanatoare, a generato-
tarii cu combustibil daca nu exista tiraj. rului de aer cald, este realizata de firma
Pentru inductia tirajului, unii construe- AERPOL (fig. 6.5.13). Datele tehnice
tori utilizeaza mici ventilatoare care ac- ale uneia dintre seriile fabricate sunt
tioneaza printr-un jet de aer indus in prezentate in tabelul 6.5.9.
traseul gazelor de ardere. O alta firrna care cornercializeaza ge-
Standardul ANSI Z 2147 A clasifica neratoare de aer cald in Romania este
generatoarele de aer cald din punct de KROLL. in tabelul 6.5.10 sunt prezen-
vedere al evacuarii gazelor de ardere in tate principalele caracteristici ale unor
4 categorii: generatoare realizate de aceasta firrna.
I - presiunea negativa la CO$ si Solutiile constructive ale generatoare-
L1 T 2: 60 K, unde L1 T este diterenta lor de aer cald fixe sunt alese in functie
dintre temperatura gazelor de arde- de locul de montare. in fig. 6.5.14 sunt Fig. 6.5.13. Generator de aer cald
re si temperatura punctului de roua: prezentate moduri de aranjare a com- AERPOL
Tabelul 6.5.8. Caracteristici ale oeneratoarelor de aer cald BALTUR
Denumirea U.M. Marimea generatoarelor
GA 80 GA 100 GB 1 GB 2 GB 3 GB 4
Lungime [mrnl 1.000 1.000 1.260 1.260 1.140 1.140
Latime [rnrn] 750 750 900 900 1.020 1.020
Inaltirne [mm] 1.900 1.900 2.060 2.060 2.340 2.340
Putere terrnica norninala [kW] 95,3 116,3 148,9 173,3 203,5 232,6
Randament termic r%1 91,0 90,4 90,5 90,2 91,2 90,2
Consum de oaz metan rm3/hl 11, 1 13,6 17,4 20,3 23,6 27,3
Consum GPL rm3/hl 4,25 5,22 6,68 7,80 9,06 10,50
Consum combustibil lichid (10200 kcal/kq) rko/h 1 8,8 10,8 13,9 16,2 18,8 21,7
Lungimea gatului arzatorului [mm] 180 180 180 180 230 230
Debit de aer incalzit rm3/hl 6.300 7.800 9.700 11.700 13.700 15.600
Presiune statica dlsponibila (fara filtru) rPal 17 15 20 22 21 19
Puterea motorului ventilatorului rkWl 1,1 1,5 1,5 2,2 2,2 3,0
Nivel de zoornot (la 4m) rdB(A)l 71 72 73 72 72 73
Nots: Firma BAL TUR fabrica st alte tipuri de generatoare de aer cald cu puteri cuprinse intre 23 si 1046 kW.
Tabelul 6.5.9. Caracteristici ale aeneratoarelor de aer cald AERPOL
Denumirea U.M. Marirnea generatoarelor
SG 15 SG 35 i SG 50 SG 60 SG BO SG100 SG 120 SG 140 SG 175 SG 200
l.unuirne [mm] 650 650 850 850 1.000 1.000 1.300 1.300 1.550 1.550
t.attrne [mm] 500 500 I 600 600 800 800 800 1.000 1.000 1.000
Inaltirne [rnrn] 1.450 1.450 1.600 1.600 1.900 1.900 1.900 2.150 2.150 2.150
Putere terrnica norninala rkWl 29,0 40,6 58,0 69,6 92,8 116,0 139,2 174,0 203,0 232,0
Randament termic r%1 87,0 86,0 87,0 86,5 88,4 87,7 88,0 87,6 87,5 87,0
Debit de aer Incalzit rm3/hl 1.900 2.700 4.300 5.000 6.600 8.600 10.500 12.900 13.800 16.100
Presiune statica disponibila [daPa] 8,8 10,8 11,8 9,8 14,7 11,8 14,7 16,7 14,7 12,8
Puterea motorului ventilatorului rkWl 0, 15 0,24 0,55 0,55 1,1 1,5 2,2 2,2 2,2 3,0
Nota: Gama comp/eta de puteri termice ale generatoarelor de aer ca/d fabricate de firma AERPOL este cuprinsa lntre 15 $i 990 kW
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul6: Echipamente 'i materiale

cea cu circulatie ascendenta (fig.

6.5.14 a) care se poate amplasa atat in
spatiul Incalzit cat sl in lncaperi anexe
situate la subsolul constructiel. Pentru
constructii care dispun de incaperi
anexe de tipul podurilor se poate utiliza
varianta cu circulatie descendenta (fig.
6.5.14 d.) Varianta cu circulatie orizon-
tala (fig. 6.5.14 b.) se poate amplasa in
tavane false, suspendata pe tavan, sau
in poduri cu inaltirne mica. Pentru am-
plasare in subsoluri cu Inaltime mica se
poate utiliza varianta cu circulatie in
,,U" (fig. 6.5.14 c).
6
2 3
6.5.3.3 Generstoare de aer cald mobile
Sunt echipamente de incalzire care
b
prezinta avantajul de a putea fi introduse
in spatiul de incalzlt numai in timpul se-
a zonului de incalzire, restul timpului pu-
tand fi pastrate intr-un depozit. Ele se
pot utiliza, de asemenea,in faza de echi-
pare a constructiilor noi sau in caz de
4 cadere a instalatiei de incalzire clasice.
Generatoarele mobile de aer cald
functioneaza, de requla, cu combustibil
lichid, GPL, gaz metan sau energie
2 electrica. Generatoarele mobile de aer
cald cu combustibil lichid sunt, de re-
gula, echipate cu rezervoare de com-
2 8
4 bustibil incorporate.
Trei dintre seriile de generatoare mo-
bile fabricate de firma ARCOTHERM
sunt prezentate in fig. 6.5.15 cu carac-
teristicile tehnice in tab. 6.5.11
7

6 6.5.3.4 Generatoare de aer cald

c .J d ,,bl-energie"
Aceste solutii sunt semnalate de lite-
ratura de specialitate dar se Intalnesc
Fig. 6.5.14. Variante constructivede generatoare
destul de rar in programele de fabrica-
in funciie de modul de circulaiiea aerului:
a - escenoente; b - onzontels; c - In forma de U; d - descendents; tie ale producatorilor, cu exceptia com-
1 - racord co$; 2 - schirnbatoare de caldura; 3 - arzator: 4 - ventilator; binatiei combustibil gazos sau lichid -
5 - filtru de aer; 6 - alimentare cu gaz; 7 - aer de combustie; 8 - aer de energie electrica.
adaos; 9 - gaze de ardere; 10 - compartiment de control. In principiu, generatoarele bi-energie
pot fi realizate ca doua generatoare
Tabelul 6.5.10. Caracteristici si dimensiuni ale aeneratoarelor KROLL
Caracteristici tehnice U.M. W 401-VL 55 sz 70 sz 100 sz
Puterea terrnica
~
[kW] 35 61 69 102 'M--
-r-
norninala maxima
Puterea calorics
efectiva
Debit maxim de aer cald
[kcal/h]
[kW]
[kcal/h]
[m3/hl
30.100 48.900
29 46
25.000 39.600
580 3.700
59.300
63
54.200
5.000
87.700
92
79.100
7.700
[ 11 0

Debit de aer cald efectiv rm3/hl 460 3.200 4.300 6.700

Diferenta de ternoeratura (~t) rKl 80 43 44 41 111111
Consum combustibil rkg/hl 2,9 4,3 5,8 8,6
Putere electrica consurnata 2,20 ~A---><
rkWl 0,09 1,28 1,41
Hetea electrica [V] 220 220 220 380
[Al 2,4 6,2 6,6 7,4 ~
Capacitatea rezervorului r11 24 59 69 109
rI

Masa (inclusiv arzatorul) lkql 85 166 192 270 I

oI
Latime (A) [rnrn] 600 800 840 1.100 0
Adancirne (Bl [mm] 610 530 600 760 I
I
lnaltirne (C)
Lungimea conductei de evacuare (D)
Diametrul conductei de evacuare
[mm]
[mm]
lrnrnl
1.140
820
150
1.710
1310
130
1.950
1490
180
2.110
1670
180
D
t<---B----> F ...__
•I
Adancirnea rezervorului [mm] 160 190 190 190
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstala~ii de incalzire

separate puse In paralel sau pot fi
agregate monobloc In care cele doua
surse sunt lnseriate.
Solutia cu asezarea In paralel a doua
generatoare (unul electric, celalalt cu
combustibil gazos sau lichid) cuplate la
aceeasi tubulatura prin intermediul
unor clapete de suprapresiune (V - 1;
V - 2) este prezentata In fig. 6.5.16.
Acest sistem permite tunctionarea
celor doua generatoare fie indepen-
dent, fie simultan, In functie de incar-
carea terrnica ceruta,
Solutia de principiu a generatorului cu
doua surse de energie lnseriate este pre-
zentata In fig. 6.5.17. Bateria de re-
zistente electrice este arnplasata la iesi-
rea curentului de aer, asiqurand, In acest
caz, o post lncalzre, dupa umidificare. In
fig. 6.5.18 este prezentat un generator de
aer cald bi-energie cu combustibil solid
$i energie electrlca, Este o constructie In
,,U" la care rezistentele electrice fac o
prima lncalzire a aerului.
6.5.4. Misuri de siguranii
la foe 'i explozie
lnstalarea $i utilizarea aparatelor de
Incalzire a aerului trebuie sa se faca
luandu-se In considerare, pe de o parte,
masuriie de siquranta la foe pe partea
de aer iar, pe de alta parte, In cazul
aparatelor consumatoare de combusti-
bil sau cu rezlstente electrice, masurile
de siquranta specifice acestora.
Pe partea de aer, rnasurile de siguran-
ta la foe trebuie sa tina seama de tipul
$i localizarea Incaperilor Incalzite si de
concentratia de impuritatl din aer si na-
tura acestora. In functie de aceste criterii
se stabileste daca aparatele de incalzire
pot sau nu sa functioneze cu aer recir-
culat, daca este perrnisa amestecarea
Fig. 6.5.15. Generatoare de aer cald
mobile tip ARCOTHERM.
aerului din lncaperi diferite, daca tempe-
ratura aerului incalzit refulat In incapere
nu trebuie lirnitata dupa alte criterii decat
acelea de encienta si contort termic etc.
De asemenea, se stabilesc materialele
din care pot fi executate partile compo-
nente ale aparatelor si, eventual, ale ca-
nalelor de vehiculare a aerului, prevede-
Fig. 6.5.16. Generator de aer cald
bi-energie cu sursele in paralel:
1 - generator de aer cald electric;
2 - generator de aer cald cu
combustibil.
10
Fig. 6.5.17. Generator de aer cald
bi-energie cu sursele inseriate:
1 - baterie electnca: 2 - umidificator;
3 - bloc de climatizare; 4 - filtru
electronic; 5 - baterie de Incalzire:
6 - arzator: 7 - ventilator; 8 - filtru de
aer; 9 - canal de furn; 10 - CO$ de
furn; 11 - aer recirculat; 12 - aer cald;
13 - generator de aer cald, electric;
14 - generator de aer cald, cu
combustibil.
rea de izolatii si clapete antifoc asa cum
indica reqlernentarileIn vigoare.
Pentru aparatele consumatoare de
combustibil, rnasurile de siguranta la
foe si explozie trebuie sa tina seama de
tipul combustibilului, rnarirnea apara-
tului, rnarirnea $i modul de utilizare a
rezervei de combustibil, volumul sl tipul
de constructie adoptat pentru incaperea
In care este amplasat aparatul, posi-
bilitatea de acces a aerului de combus-
tie, posibilitatea de limitare a efectelor si
de interventie In caz de foe si explozie,
In conformitate cu reglementarile speci-
fice. De asemenea, dimensionarea co-
surilor de furn, amplasarea lor, modul
de trecere prin alte elemente ale con-
structiei trebuie sa taca obiectul unei
analize contorrna cu reqlernentarile de
prevenire si combatere a incendiilor.
Aparatele de incalzire a aerului cu re-
zistente electrice trebuie realizate, ins-
talate $i utilizate astfel lncat acestea sa
nu constituie surse de incendiu sau de
alte pericole atat prin constructia pro-
priu-zisa a lor cat $i prin modul de ali-
mentare cu energie electrica.
4
Fig. 6.5.18. Generator de aer cald
bi-energie cu combustibil solid:
1 - ventilator; 2 - filtru de aer;
3 - baterie electrics: 4 - camera de
combustie; 5 - cenusar: 6 - control
usa de acces combustibil;
7 - controlul procesului de ardere;
8 - aer cald; 9 - aer recirculat;
10 - evacuare gaze de ardere;
11 - generator de aer cald, cu
carbune; 12 - generator de aer cald,
electric.

Tabelul 6.5.11. Caracteristici ale aeneratoarelor de aer cald ARCOTHERM

Denumirea U.M. Marimea generatoarelor
GK 25/N GK 40/N EC 25 EC 40 EC 70 JUMBO 80 JUMBO 110 JUMBO 170
Lumgime [rnrnv 1.035 965 1.195 1.310 1.550 1.550 1.740 2.200
Latime [rnrn] 505 505 530 530 680 640 850 960
Inaltirne [mrnl 565 635 1.040 1.045 1190 1.120 1.235 1.875
Puterea terrnica norninala rkWl 29,0 46,0 25,0 37,0 68,0 80,0 109,0 178,0
Debit de aer rm3Jhl 720 900 1.200 1.400 3.000 6.500 8.500 14.000
Consum combustibil - lichid [kg/h] 2,4 3,9 2,4 3,9 6,8 7,8 10,7 16,7
- metan [m;j/h] - - - - - 9,3 12,8 19,8
- GPL fkg/hl - - - - - 6,4 8,8 13,6
Capacitate rezervor combustibil [I] 42 42 65 65 105 125 125 -
 I. mstalath de Incalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale

6.6. Materiale f;i elemente - fitinguri din fontii maleabilii, cu dia- tatii, Acest mod de prindere se face
comune instalaimor metre cuprinse intre 3/8 si 1114", anu- intre tronsoane de conducte sau intre
de incilzire me: curbe la go0 si 45°, coturi la goo cu conducte $i aparatele $i utilajele insta-
filet cilindric $i conic, cot olandez la latiei (pompe, cazane, schirnbatoare de
6.6.1. Tevi go0, teu egal, cruce, rnuta norrnala, caldura etc.). Flansele pot ti rotunde
rnuta stanqa-dreapta, niplu stanqa- sau ovale si se utilizeaza in instalatiile
f n instalatille de Incalzire pentru trans- dreapta, racord olandez drept cu filete de Incalzire fara probleme estetice
portul fluidelor calde $i reci se folosesc cilindrice si conice, cot si teu cu deri- deosebite (cladiri industriale).
tevi din: vatie redusa sau manta, conector re- - sudare autogenii (procedeul eel mai
- otel, dus $i inductie. f mbinarea tevilor cu fi- utilizat) sau 'electricii. Alegerea pro-
- cupru $i tinguri se face prin filetare. Pentru a da cedeului de sudare depinde de: gro-
- materiale cu structura terrnoplastica. posibilitatea desfacerii unor tronsoane simea peretilor tevilor de asamblare,
de conducts, in caz de avarie, se reco- aspectul $i suprafata tevilor, conditiile in
6.6.1.1 Tevi din otel rnanda imbinarea cu ajutorul racorduri- care se realizeaza pretul de cost.
lor olandeze. Acest mod de imbinare Ca procedee de sudare se pot men-
6.6.1.1.1 Caracteristici principals se utilizeaza la tevi filetate cu diametre- tiona:
Tevile din otel sunt grupate pe mai le cuprinse intre 3/8" si 1114". - sudarea oxiacetllenlca (pentru tevi cu
multe categorii: - ttense sudate de conducte, a caror pereti sub 6 mm grosime) si
- fiirii sudurii, trase sau laminate la cald prindere se face cu suruburi $i garnituri - sudarea cu arc electric (pentru tevi cu
pentru instalatii (STAS 403) executate intre flanse pentru asigurarea etansei- pereti de minimum 1,5-2 mm).
din otel carbon pentru tevi OLT 35 sau
Tabelul 6.6.1. Tevl din otel fara suduratrase sau laminate la cald pentru instalatii STAS 403
OLT 45 in trei serii: grea (G), medie (M)
si usoara (U) (tab. 6.6.1). Lungimile de Tevi din oiel seria G
livrare sunt de 4 8 m pentru conduc- Diarnetrul nominal Diametrul exterior Grosirnea Masa teoretica, [kg/m]
tele filetate si 4 12 m pentru cele ne- [mm] peretelui cu capete cu capete
filetate; la cerere, pot ti livrate $i cu lun- [mm] netede filetate
gimi de 4 ... 8 m filetate sau nefiletate. cu mute
[mm] [in] max min
- fiirii sudurii, laminate la cald, pentru
6 1/8 10,6 g,8 2,65 0,493 0,496
constructii (STAS 404) executate din
8 1/4 14,0 13,2 z.so 0,769 0,773
otel carbon OLT 32, OLT 35, OLT 45,
10 3/8 17,5 16,7 z.so 1,02 1,03
OLT 55 sl OLT 65 cu precizie obis-
15 1/2 21,8 21,0 3,25 1,45 1,46
nuita sau inalta, cu garantarea com-
pozltiei chimice $i a caracteristicilor 20 3/4 27,3 26,5 3,25 1,90 1,91
fizico-chimice in conformitate cu pre- 25 1 34,2 33,3 4,05 2,97 2,99
vederile STAS 403. Se livreaza in lun- 32 1114 42,g 42,0 4,05 3,84 3,87
gimi intre 4 $i 12,5 m (tab. 6.6.2) 40 1112 48,8 47,g 4,05 4,43 4,47
Tevile din otel au o rnasa specifica 50 2 60,8 5g,7 4,50 6, 17 6,24
p = 7850 kg/m3, o conductivitate termi- 65 2112 76,6 75,3 4,50 7,90 8,02
ca A = 54,4 W/m·K si un coeficient de 80 3 8g,5 88,0 4,85 10, 1 10,3
dilatare de 12,5 x 10-3 rnrn/m-K 100 4 115,0 113,0 5,40 14,4 14,7
125 5 140,8 138,5 5,40 17,8 18,3
6.6.1.1.2 Tmbinarea 1evilor 150 6 166,5 163,g 5,40 21,2 21,8
Tevile din otel se Irnbina intre ele prin:

Tabelul 6.6.1. Tevi din otel fara suduratrase sau laminate la cald pentru instalatii STAS 403
Tevl din otel seria M Tevl din otel seria U
Diametrul Diametrul Grosimea Masa Diametrul Grosimea Masa
nominal exterior peretelui teoretica [kg/m] exterior peretelui teoretica [kg/m]
[mm] [in] [mm] [mm] cu capete cu capete [mm] [mm] cu capete cu capete
max min netede filetate cu mute max min netede filetate cu mute
6 1/8 0,6 g,8 2,00 0,407 0,410 10,4 g,7 1,80 0,36g 0,372
8 1/4 14,0 13,2 2,35 0,650 0,654 13,g 13,2 2,00 0,573 0,577
10 3/8 17,5 16,7 2,35 0,852 0,858 17,4 16,7 2,00 0,747 0,753
15 1/2 21,8 21,0 2,65 1,22 1,23 21,7 21,0 2,35 1, 10 1, 11
20 3/4 27,3 26,5 2,65 1,58 1,5g 27, 1 26,4 2,35 1,41 1,42
25 1 34,2 33,3 3,25 2,44 2,46 34,0 33,2 z.so 2,21 2,23
32 11/4 42,g 42,0 3,25 3, 14 3, 17 42,7 41,g z.so 2,84 2,87
40 1112 48,8 47,g 3,25 3,61 3,65 43,6 47,8 a.so 3,26 3,30
50 2 60,8 5g,7 3,65 5, 10 5, 17 60,7 5g,6 3,25 4,56 4,63
65 2112 76,6 75,3 3,65 6,51 6,63 76,3 75,2 3,25 5,81 5,g3
80 3 9g,5 88,0 4,05 8,47 8,64 9g,4 87,g 3,65 7,65 7,82
100 4 115,0 113,1 4,50 12, 1 12,4 114,g 113,0 4,05 11,0 11,3
125 5 140,8 138,5 4,85 16,2 16,7
150 6 66,5 163,g 4,85 19,2 1g,8
 Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalalii de lncalzire

(") <D 0 N N ,.... (")

<D (")<D_ ri o) ...... 0 0
N' ...... 0,.... 0,.... ,....
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
(")
Ol Ol ,.... N,.... ,....
"""
....---
...... 0 (") <D 0 N (") N co
Ol r-, N Ol ...... ...... LO
N
(") I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
.q: o) LO o) .q: 0 ,.... ......
...... ...... co co Ol ,.... ,.... ,.... ,....
0 0 N

co
-
,.... <D 0 (") co N LO ...... <D <D
N (") LO (") <D_ <D .q:
N
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
.q: a5 C\J ~ ,.... """- LO 0"""- <D (") ,....
<D <D ...... ...... co co Ol Ol ,.... ,....
0

...... ......
,.... ...... Ol
,.... Ol Ol 0 0 0 C\J <D (")
,.... C\J
LO co co LO Ol <D <D_ <D .q: (")
C\J
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
~ ,.... .q: o) N' <D 0...... ......
""" .q: co C\J co .q: 0
...... co co Ol ,....
LO LO LO <D <D
-,.... """0 <D ,.... ,.... ...... N C\J ...... (") (")(") ,.... C\J(")
<D Ol ...... Ol N 0
o) """ ri
C\J <D C\J LO C\J C\J
C\J
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
o) """ri 0 o) ri 0 0 .q: ...... 0 .q:
(") LO LO <D <D <D ...... r-, ...... """- co Ol
....---- """ """ """ ,....
!
U)
0
C\J
I I I I I I I I I I I I I I I I I
......
0
,....
(")
(")
0
"""-
(")
Ol
Ol
0
(")
0
"""
""" """
ri 0
0
(") co
o)
<D C\J co
......
C\J
Ol LO
(")
...... ,.... ,.... ,....
<D 0
LO 0
(")
Ol
LO Ol C\J LO co (") ......
LO LO LO <D <D <D ...... ......
C\J
co
LO
co
~ """ """ """ """
U) LO C\J co en
,.... LO C\J C\J Ol LO <D C\J co ,.... Ol en (")
q ,....
(")

c co co_ LO C\J Ol <D ...... (") 0 co_ LO LO

,.... I I I I I I I I I I I I I I I I I
,.... .q: ...... ,....
"""- ,.... co
=a,,, co
C\J (") (") (")
Ol N LO co
(") """- <D Ol
LO LO LO LO
N <D
<D <D ...... ......
,.... Ol co r-, (") 0
""" """ """
...... (") 0 ...... <D (") co C\J
,.... Ol (") <D co ,.... Ol C'?_ <D_
i
0 (") 0
......
""" """ co
"""- en ri """
<D (") <D_ Ol Ol C\J
,.... I I I I I I I I I I I I I
co ,.... N"""- """- co ,.... ri 0 a5 ,.... """- ri <D co ,.... (") <D
,.... N C\J (")
C\J
<D
N. C\J (") (") (") (") LO LO LO LO <D ......
0

I -co Ol (") ...... ,.... C\J Ol ...... co LO (") """ """

,.... """
Ol 0""" ...... LO <D ......
,.... C\J LO
,....
co_ o_ (") (") co co (")
"""
LO Ol 0 LO LO <D_ 0 <D
tr ,....
""" I I I I I I I I I I I I
LO ...... Ol
,.... ,.... ,.... 0
C\J
,....
""" ri
C\J C\J
LO
C\J
OJ_
......
N
0
(")
"""
C\J
(")
.q:
(")
<D Ol
(")
0
(")
,.... (")LO ...... 0 ri <D N'
LO LO LO <D

ic ,....
C\J
,....
C\J """
<D LO
N ,.... 0
,.... Ol <D (") ,.... Ol
""" 0 ...... LO <D
Ol ,.... <D (")
C\J 0
"""
co co
""" <D
,.... co """ (")"""
~ ,....
0
LO
...... ,....
,.... (") <D
co
.q: LO ~ co co ,.... C\J .q: 0 a5 Ol """-
,.... ,.... ,.... ,.... ,.... C\J N C\J C\J """
I I I I I I I I I I I I
0 ...... ri
u N (")
0 C\J
(") """-
(")
LO
(") (") (")
(") <D Ol
LO
'E ,.... ,.... """ """ """ """
......
""" o_ co <D LO ,.... ,....
Ol C\J (") (") <D Ol Ol 0 Ol C\J LO LO Ol 0
,....
~ E ,.... 'E C\J C\J ...... <D (") Ol co """ """ ,.... Ol <D_ C\J """
LO (") <D_
,.... ...... ,.... """- (")
8. :=- ::J 0)
I I I I I I I I I I I I
,.... .q:
ri ,.... ......
,.... <D
,.... <D ,.... Ol
,.... C\J C\J .q: <D ...... Ol
C\J N N N C\J (") (") """
(")
<D co 0
(") (")
C\JLO Ol

Ji! Qi 2!:.. (") co 0 co <D Ol ...... LO ...... LO (") <D

""" """ """ """
LO ...... (") co
B Q) >CO (") ,....
Ol 0
co_ """
LO C\J 0 Ol <D ,.... <D (")
C\J
co C'?_ 0 LO 0 ...... Ol """ (")
Qj ,....
0 I I I I I I I I I I I I
N' ri LO <D co Ol 0 """-
C\J .q: LO ...... co 0 ri LO <D co ,....
"""
""" ,.... ,.... ,.... ,....
LO
.!!! a. -~
c::: ,.... ,.... ,.... C\J N C\J C\J C\J C\J
C\J
(") (") (") (") (") (")
co ,.... """
,.... """
...... ,.... <D Ol ,....
Ic E
Q)
0
o)
co
VJ
co I I I I I I I I I I I I
C\J
(") ,.... LO C\J ......
0
,.... N' ri """ .q: co
N <D
.q: """
0
......_ Ol
......
0 """
<D q (") co ,.... LO_ 0
o) 0 ,.... ri .q: 0 ...... o)
C\J co

"""
0
......_ Ol
"""
Ol
C\J C\J LO o_
,.... ri LO ~ ,....
<D

'j§ "iii
~ ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... (") (") (") (") (")

.!!!
0
.....
(9
-...... <D LO (") C\J N 0 co <D,.... C\JLO N(") C\J,.... C\JOl Nco C\J<D C\J (") ,.... Ol ...... 0
"""
o_ <D N Ol N co co Ol LO ...... Ol C\J "!. """ ...... """ ......
'!:II """ N' """
<D 0
""" <q LO
...... a5 o) ,.... ri 0
,.... .q: ri .q: 0
I I I I I I I I I I I
co o) 0,.... 0,.... N ,.... ri
,.... C\J ,.... ~
,.... LO ,.... o)
,.... a5 ,.... 0C\J C\J N C\J C\J N C\J (") (") (")
C\J
"Cl
,,,
:II
...... co 0 ,....
,.... (") LO LO
,....
co Ol ,.... C\J
C'?_ Ol ,.... ,.... ,....
<D Ol 0 ...... co C\J LO <D 0 (") Ol C\J co
0 0 <D <D ...... co
,.... ,.... ri """ """
"""- """- ~ ...... ......
,....
Ol 0 0 C\J """ ...... LO C\J
1! ...... I I I I I I I
""" ~ ~ a5
0 co o) o) 0
,.... ,.... ,.... ,.... ,....
"""
LO
,.... 0
,.... ......
,.... co
,.... ,.... 0C\J C\J
Ol C\J LO <D ...... Ol C\J
~ C\J
"""
C\J C\J C\J C\J C\J (")

,.... ,.... ...... ,.... <D Ol co ...... ,.... Ol co Ol (") N 0 ...... LO N

(") (") C\J ,.... C\J 0
Ic
C\J 0
0 LO ,....
""" ......
(")
...... C\J <D
0 0 LO Ol
<D ,.... LO Ol Ol q q ...... co ...... <D """ <D Ol co_
0
I I I co
ri .q:
""" (")
LO LO 0 0 ~ ~ ~
LO
a5 o) """ o) 0,.... ,....
Ol
,.... .q:
,.... ri
,.... N' ,.... LO
,.... LO
,.... ...... ...... o) 0 ,.... N' ri """
,.... ,.... ,.... ,.... N C\J C\J C\J LO
a5 ......
N N
=a """
...... ,.... ,.... ...... co Ol <D ......
·s: LO Ol
LO co
LO Ol <D
Ol N ......
......
,.... co
LO
Ol Ol
Ol (")
...... LO <D
co ...... ,.... LO LO (")
<D
(")

,....
,.... Ol
""" 0
0 C\J
Ol ...... <D """ 0o) o)
C\J C\J co
~ LO
I I I
(") (") .q:""" LO LO 0 0 <D ...... ~ co Ol o) ,.... ,.... ,.... ,.... ,.... .q:
0 N' ri ri ,.... LO """
0 ~ a5
,.... ,.... ,.... ,.... ,.... ,....
I I I I

"""
~ o_ ...... co (") co ...... <D ...... 0 co
...... ,.... ,.... ,.... co LO C\J <D ,.... Ol ...... """
0 <D 0 0 co LO Ol
...... <D (") ,....
(")

.q: """
(")
...... (") ...... <D (") 0
""" """ """
co 0 (") LO 0 LO co (") <D 0 N 0 .,.: ,.... N' ri
cO ,.... ,.... """
I I I I
LO N' N' ri ri (") .q: .q: LO LO 0 """
<D 0 ~ co co co Ol 0,.... ,.... ,.... LO LO 0 ......
,.... ,.... ,.... ,.... ,.... a5
,....
'5 """
! LO co
N
,....
<D
(")
co
LO ...... N <D
0 C\J ...... ,.... """
(")
co
<D Ol (")
,.... co ,....
<D LO ...... 0 (") ,.... co
LO C\J <D Ol ...... (") """ 0
C\J Ol LO
co ,....
,.... N'
(")Ol <D
Ol LO C\J
0 ~ ~ ~ a5 o) 0,.... 0,.... """
.q: N' ri ri ri .q: """
.q: .q: LO """ LO 0 C\J ri .q:
I I I I I I I

~ C\J C\J LO ,.... ,.... ,.... ,.... ,....

...... ...... <D <D <D LO LO 0 (") (") C\J ...... ,.... ,.... ,....
0 Ol co co ...... <D LO
"""
(") (")
,.... ......
0
.q: 0 (") LO ...... Ol (") ...... 0 """
""" .q:
(") <D Ol N LO co LO co ...... (") Ol <D C\J co LO
,.... I I I I I I I
C\J C\J C\J C\J C\J ri (") .q: .q: .q: LO LO LO 0 <D ~ ~ co co Ol ,.... ,.... 0 0 ,.... N'
,.... N'
,....
,.... Ol <D (") co co ,....
co co
LO <D
co ,.... q
N
"""
co ,....
0 <D C\J
co ......
"""
0 <D <D
co
ri """
N <D (") LO (") <D 0 C\J (") I I I I I I I I I I I I I I
(") ,.... """ ri ri .q: .q: .q: LO LO 0 0 0 ~
C\J C\J C\J C\J C\J
"""-
0
ri
(")
<D
LO 0
co
,.... ,....
Ol
0
C\J
LO Ol Ol Ol
,.... "!.
C\J C\J
<q co
C\J
...... (") LO ......
0 (") LO ......_
N' ri ri ri (")
0
0
"""-
C\J
N
co
""" .q:
.q: .q:
<D
Ol
~I I I I I I I I I I I I I I I I I I

LO (") I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
C\J ,....
0
:J co ,.... ,.... ...... (") 0 <D C\J Ol co co
.q: co ,....
..... -~ LO LO

x 'E
LO co 0 co ......
0 (")
ri 0...... ...... <D
(") LO C\J
""" LO LO <D ...... Ol
...... co Ol
I C\J C\J
co Q) """ """ Ol 0 ,.... ,....
0 ,.... ,....
N C\J ,.... (")
,.... ,....
""" ,.... """
""" ,.... ,.... ,.... ,.... ,....
0 E .s
Q)
C\J C\J (") (") (") (")
"""
""" """
LO LO LO <D
<D
co
 I. lnstala~iide incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

LC) (0 '<!" LC) ,..._ ,..... r-; LC) 0 (") co (") ,..... (0 Tabelul 6.6.3. Cote geometrice pentru
(0 C\J i.O ci er) i.O ..; N" cO ci cD (") LC) O"i 0
(") (0 co ,.....
,..... ,..... (") LC) co 0 C\J '<!" '<!" ,..._ co ,..... (") prelua-ea dilatflila
C\J C\J C\J C\J (") (") (") (") (") (") '<!" '<!"
a - lnaltimea coloanelor [m]
(0 ,..... C\J ,..._ '<!" r-; (") C\J '<!"_ q '<!"_
,..._ <O_ 0)
,...:- cO ci ci Cu un suport Cu un
,..... ci LC) i.O LC)
C\J LC) C\J LC) LC) 0 LC)
(") '<!" (0 0) (") LC) ,..._ 0) 0 ,..... (") '<!" ,..._ co
,..... ,..... ,..... C\J C\J C\J C\J C\J (") (") (") (") (") (") 8agent fix fara compensator
[OC] compensator de dilatare
0) co C\J co '<!"_ LC) o_ o_ 0 co C\J C\J ~ '<!"
co
C\J
,..... O"i O"i cO '<!" cD ,..... ,..... ,..._ cD i.O
ci ..;
0
r-, 0) ,.....
,..... ci de dilatare $i doua su-
,..... ,..... ,..... (")
(") '<!" (0
,..... 0 C\J '<!" (0
C\J C\J C\J C\J C\J C\J C\J (") (")
(") '<!"
(")
porturi fixe
,..... qq C\J co_ co 65 16,0-32,0 32,0-64,0
Q) LC)
(0
O"i
,.....
('!_
LC) °'-
C\J
0) (")
cO ..; ..; ,..._ ..; C\J ,..._ cD
0) (") '<!"_
'<!" ,..._ i.O
iii:J C\J
,..... ,..... ,..... (0
(") LC) co 0 ,..... (") '<!" '<!" (0
,..... ,.....
,..._ 0) 0
,..... 75 13,5-37,5 27,5-56,0
C\J C\J C\J C\J C\J C\J C\J C\J (")
c 85 12,0-24,0 24,0-48,0
~c ,..... ,..._ ,..._
0) 0 C\J (") 0) C\J (0 (") '<!" C\J 0
0 95 10,5-21,5 21,5-43,0
o C\J cD ,..... (0 0 (") ,..... N" cO i.O O"i cD
,..... ,..... er) er) ci
,..._
I
C\J 0 C\J (")
,..... ,..... ,..... LC) ,..... co
,..... (0 ,..... 0)
,..... 0C\J C\J C\J (") C\J
'<!" (0
C\J C\J C\J 115 9,0-18,0 18,0-35,5

! 0
,..... o_
LC) co (0 0) ,..._ ,..... '<!"_ co_
,..... ..; ,...:- O"i LC) (0 0 (0
,..... C\J (") '<!" (0 r-, 0) 0)
(")_ LC)
0 LC)
,.....
q r-,
C\J 0
,.....
r-,
130
150
7,5-15,5
6,5-13,5
15,5-31,0
13,5-27,0
C\J cO
0) ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... 0 C\J '<!" '<!"
~
ti)
C\J C\J C\J C\J C\J
Diametrul b - Distanta dintre
,,
.e co
,.....
(")
C\J
0)
co
ci
C\J ,..._
er)
co 0 '<!" C\J 0 ,.....- 0)
..; i.O ci O"i N"
,..... C\J cO ,..... ..;
(") LC) LC) ,..._ ,..._ co 0)
,..._
0
LC)
,..._ er)
,.....
(")
conductei suporturi fixe [m]
0 0 C\J
co ,.....
IO ,..... ,.....
,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... C\J C\J C\J [mm] 150°C 110 °C 95°C 85°C
40 45 59 68 74
~ 0
,..... (0 '<!"_ r-,
LC) C\J '<!" 0) 0 co_ 0 ,..... ,..... (")
I (0
,..... ,..... ,..... ,..... ..; N" er) O"i ,..... ..; O"i ..; O"i
(") 50 50 65 75 83
ci ci 0 ,..... C\J (") '<!" LC) LC) (0 ,..._ r-; 0) 0)
i co 0) ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... ,..... 65 55 72 83 91

ic '<!"
,.....
co
,..._ (0
ci
,..._ C\J
O"i 0)
0

cO
(")
'<!"_ '<!" ,...:-
co (") (") co C\J 0 '<!"_ (O_ 0
,..... i.O
cO i.O (")O"i C\J er) r-, 0 LC)
LC) ,..._ ,..._
80
100
60
65
78
85
90
98
99
107
8 ,..._ ,..._ co 0) 0,..... ,..... (")
,..... C\J ,..... LC)
,..... ,..... '<!" ,..... ,..... ,..... ,..... ·-:J
~ 125 70 91 105 116
sc E ai

-
0 C\J co Qi 150 75 98 113 124
E
(0 LC) '<!" (") (")
co 0
(0 LC) LC) r-, LC) (0 ,cr;
C\J
,..... 'E
C\J 0)
C\J 0) (")
cD ci N" ,.....
,..... co ,...:- ..; N" ,..... co ,..... i.O cD ci Q:;
&:=':J Oi (0 (0 ,..._ co 0) ,.....
0 0
,..... ,..... C\J C\J (")
,..... ,..... ,..... (") ,..... LC)
,..... '<!" ,..... a. ca
..... 175 82 107 123 135

-
"O
lZ ai ~ .E ca
o 200 90 127 135 149
B Q)
..... ,..... >ell
(") co ,..._ (") ,..... 0) 0) ·u; ,£
Q)
,..... -~ '<!"_ '<!" o_ ,..... 0) LC) C\J 0
.....
.!'!! a. (0 er) ,..... cO ..; er) O"i I I I I I I I ca
ca § LC) (0 ,..._ ,..._ co 0) 0) Ol c
I Q)

c ·u;E
ca
U) ,..._ '<!" ,.....
:J
ca
U)
0
N
,£
e.!'!!
LC)
ca '<!"
LC) 0)
(0
co C\J_ '<!"_
(")
(") LC)
0 0
,..... ~ ,..... ,..._ '<!" ,..... ,..._ i.O ci
I I I I I I I :2:J (.)
,..._ ,..._
-
U)
(5 LC) LC) (0 co 0) ..... Q)
U)

'!:I .....-- Q)
>ell
,,
:I
0
O"i
,..... co
(0
(0
(")
C\J
0
(0
co
,..._ C\J C\J
(") 0) 0
..; (0 ,..._ - I I I I I I I I
E
ca
ii
Ol
Q)
U)
IO '<!" LC) LC) (0 (0 ,..._
Q) Q)
.....
'l! (") (0
,..._ co ,..... '<!" (0
(ii
·;::
ca
~ 0 (O_
,.....
C\J '<!"_ (") (0
,..._ N" cO I I I I I I I I 0 ~
co (0 N" (ii >ell
fc '<!" '<!" LC) LC) (0 (0
> c

=a
·so
q
,..._
0
(0
cD
(")
I I I I I I I I I I I I I
-Q)
(ii
:J
(.)
~Q)
:J
(.)

"O "O
"(3
..... .....
ca
U)

Q)
a b

·u;. 0
~ C\J E ..91
,.....-
0 LC) ·;::
c.; ·::;
-·
I I I I I I I I I I I I I
cD Q) ,£
Q)
(") "O
.....-- >ell .....
~ LC) ca
(.) :; ·a.
Q)

:; i.O
I I I I I I I I I I I I I I ·;:: (.)

--
Q) Q)
.0
! 0 I I I I I I I I I I I I I I
ca xQ)
Q)
:;
(.)
~ i.O 0 U)
U)
0
a. Q) c
Q) :J
LC) U) 1ilc (.)
..; I I I I I I I I I I I I I I

:.-::::. 0 c c d
..... :J
>ell ~- U)
0 a. Q)
..; I I I I I I I I I I I I I I Q)

-
..... E
Q)
·::; iii
,£ .$. (.)
Fig. 6.6.1. Susiinerea ievilor cu

-
LC)
(")
I I I I I I I I I I I I I I
"O
:J
..... diametremici:
..... Q) c
0 "O
(.) Q) a - varianta cu tier lat sau rotund $i
0 I I I I I I I I I I I I I I ca ..91 a. carlig; b - cu tensor; c - cu arc;
er)
-f:= c ·c: Q)
-
LC)
C\J
I I I I I I I I I I I I I I
<(
>
a:
0
(.)
:J ai
E ·u;
:J

Q)
UJ Q) E ca
.....
c Q)
E
- d - cu tier lat gaurit;
1 - tier rotund incastrat; 2 - carlig; 3 -

-
I
ca "S
..... ..... ,..._ ,..._ 0 co ,..... Cl) 0 0 0 etrier; 4 - colier; 5 - tensor; 6 - arc;
Ci
I
Q) 0 'E 0)
,..... LC) (")
,..._ 0) '<!" (0
C\J LC) ,..._
(0 0)
,..... (0
C\J LC) ,..._ 0 C\J Ill
Q)
E ~
·;::
.s C\J
'<!"
C\J C\J
0)
C\J (") (") (")
0
'<!" '<!" '<!" '<!" '<!" I
LC) LC) 0 I I 7 - tier lat gaurit.
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstaletll de lncalzire

6.6.1.1.3 Sustinerea Ji prinderea tevilor - plase de conducte, cane sunt ampla-

Solutiile de sustinere a tevilor se adop- sate la plansee; a = 12-s [m/m·K];
ta In functie de caracteristicile lor tehnice - suporturi fixe sl mobile In cazul am- .1 T - dlterenta de ternperatura lntre
(diametru, existents sau nu a izolatiei, flu- plasarii In canale termice. temperatura maxima a tevii In
idul Incalzitor etc.) precum si de forma si Tevile amplasate In apropierea pere- timpul tunctionarii instalatlei $i
natura elementelor de constructli, locul tilor si stalpilor, sub platforme sau sub temperatura tevii In perioada de
de amplasare, traseul lor etc. grinzi, se sustin pe console executate montare (considerata 0 °C).
Tevile cu diametre mici (pana la 2") din profile L sau T lncastrate sau prin- Dilatarea tevilor orizontale sau verti-
se pot sustine cu dispozitive executate se de elemente de constructil. In func- cale este preluata, In general, prin uti-
din doua parti (fixa si moblla) (fig. 6.6.1) tie de diametrul si panta tevilor, natura lizarea curbelor rezultate din traseu
Tevile se mai pot manta pe: agentului termic (apa sau abur) se precum si a compensatoarelor In torrna
- console, cand tevile sunt amplasate determina distanta dintre punctele de de U $i L.
langa pereti: sustinere cu relatia: Coloanele verticale se prevac cu
suporturi fixe la mijlocul coloanelor sau
250
/ /
'=2.1v~
/1 "/, '/
-~ [m] (6.6.1) cu compensatoare de dilatare montate,
de asemenea, la mijloc, lntre suporturi-
200
I 11 I ~~ a
In care:
- este saqeata [mm/m);
le fixe (tab. 6.6.3 a sl b).
Se recornanda ca legatura coloane-
0v
-~ 150 adrnisibja
co E / /, 'l,
ts
g iii 110
125 ~/""'" ) / '/I
,,,.,,,.
I
I - momentul de inertie [cm4]; lor la conductele de distributle sa se

--- ---~/7:;
-0 f--- ' ) '//. r/. I
me - greutatea tevii [kg/m). faca orizontal, avand lungimea cores-
::J ::J
ii;-g 80 / 'Y(// '/ Pentru calcule practice se poate punzatoare preluarii dilatarii verticale.
ED
6~ 70 Ho f) ?
~ utiliza $i relatia sirnplificata Tevile orizontale din otel care alcatu-
iesc distributia pentru preluarea dilata-
50
-1.
.(
~
,, ~ '/ I= o. 4 ... o, sJD [m] (6.6.2)
rilor se prevad cu autocompensatoare
)
40
32 I In care D este diametrul tevii In [mm]. (fig. 6.6.4) $i compensatoare In torrna

(!)
1,5

g
2 µ ~,:· ln calculelepractice rapide se pot utiliza de U (fig. 6.6.5) montate lntre doua
si graficele din fig. 6.6.2 si 6.6.3. suporturi fixe, la distanta determinata

*
]! 2,5 tunctie de temperatura aqentilor termici
g 3 ' "
5-E s.s ~ ~~·, ""9t 6.6.1.1.4 Preluarea dilatjrii tevilor (tab. 6.6.3,b).
~
t;" 4 .;,.~.Q,-~<,, Alungirea unei tevi se deterrnina cu
c:: Iii
'~-~
c0 6
~· .
-, relatia 6.6.1.2 Tevi din materials cu structunl
·, & = 10 · a · .1 T [m) (6.6.3) tennoplastid

"' "
g~ ''
.!!1 (!)
Cl "O
8
·.I\.
In care:
10 10 - este lungimea tevii intre doua 6.6.1.2.1 Caracteristici principals
Fig. 6.6.2. Distaniadintre punctele suporturi fixe la temperatura de Tevile contectionate din materiale cu
montare [m); structura terrnoplastlca utilizate In in-
de sprijinale ievilor din oie1.
a - coeficient de dilatare liniara, stalatiile de Incalzire prezinta multiple
avantaje: rezistenta la coroziune, timp
redus de montare $i reparatii, bune
izolatoare termice $i electrice, posibili-
tatea lipirii si sudani la temperaturi sea-
zute, pierderi de sarcini reduse etc.
Prezinta unele inconveniente: coefi-
cienti de dilatare mari, limite la tempe-
raturi, rezistente mecanice reduse etc.
Ca materii prime sintetice sunt utilizate
polietilena dura si moale (de lnalta
respectiv, joasa densitate), ca si poli-
clorura de vinil (PVC dura),
Din aceasta categorie tac parte:
100 1 0 200 250 300 - tevi din polietilena (VPE), executate
Lungimea consolei I [mm]
a din polietilena de lnalta densitate
(HOPE) prin diferite metode de fabrica-
tie determinate de cerinte tehnico-eco-
nomice de calitate. Prin reticulare (for-
2000
c '~
Cl
' ~±t0-1"!.
"'!... I marea de legaturi tridimensionale In ur-
.:=..
"Eo, 1500 '
' I\.. \. I\. r-,
..... l 'a
r-, I('
~1<'o
"'<>o ~~
¢O-t1,s ma unui proces chimic sau fizic) se
obtine un material flexibil $i rezistent la
::J
(/)

2i.1000
' '
1"'- '" c (Bo
I' 0-tJ,
Oo-t,
~ '<13 ,..._,..._,__
~
r-.. presiune $i temperatura. Din aceasta
categorie tac parte tevile ,.ECOTUBE"

-----
•C<l
' c Bo-tea ~-t1. ....:.~
r-.... ~ ?o-t;; '<B ,,,_
~
B 500
'"'·uc
~ 0
----
--....!:. 6o
l~-l"?

I
O-te

I
I
.... r-
fabricate In Franta (tab. 6.6.4), tevile
EUROFLEX $i UNIPIPE fabricate In
Germania.
Tevile EUROFLEX pentru instalatii
500 1000 1500 2000 2500 de lncalzire sunt executate din
b DeschidereaI [mm]
polietilena reticulara VPE - c (PEX) cu
Fig. 6.6.3. Lungimea I a suportuluide susiinerea ievilor din oiel: trei straturi (fig. 6.6.6.) $i prezinta
a - suport tip console; b - suport tip plafon. urmatoarele caracteristici: temperatura
 I. lnstalalii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

30 maxima de lucru de 95°C; presiunea

_,.
I
norninala PN = 6 bar, iar cea maxima de
.L .,. ...............
:[20 ~<]
tQ Up~nct fix ....... ..... ... Pmax = 20 bar; conductivitatea termica
·5 r ... ""..,,_,.,
/ ,/ I/ t> J...= 0,35 W/m·K mm coeficientul de dila-
"5 15 ~ --l-Punct fix ./ !/ -:... ..... I/ tare a = 2 · 1()·6 rn/rn-K.
...::;... ~ :::;/ / ..... v
I ~~ ~PJ:.;. i.-:. Alte caracteristici tehnice sunt date
~
iji 10
\0'~~ ~ -:
....... ........... /.
... ..,.,,....,... ~ ~..... In tab.6.6.5.
g- 9 I -"' c0~~P300
c:~"'...,,.
25u. ...... ./ ;;;..-::; I-"".:
..:..-::;.. ".:..-" v _,.
Tevile UNIPIPE se executa cu
0 8 ..... ...,,,.. V" I./ r..500 150 '~ ........
./ / ..-I I/
~ ..,.:;,..-:: ...... .... ..... diametre: 14 x 2; 16 x 2; 18 x 2; 25 x 3,5;
~ 7 "4- ;...""'" -i... ~ ~ ~ .... ~ ...........
~ ~ .......
~ 6 ...... I/ :::;..... """" -- I..,..;' ..... l?foc ;s :;:::-.'.
32 x 3 mm, In trei culori diferite pentru a
·5 5 v v v- f· ~ v .........
..... . . .-~ ...... ...,,,.. ..... ......... :;..-~- ·-~ :;...- ..... ...
_,. pune In evidenta domeniul de utilizare:
"5 UNIPIP S - maron si UNIPIP H - alb
..... ..... .... ........ / c..-: ~ ~
~ 4 ...... ....... / ~ ~ ~ ...... v
::;;.- .JU
I./
~·
..........
.......
.....,,,.

....... .....
_,. pentru temperaturi de pana la 95°C si
ell v ~ ~ ~ ~ presiuni sub 10 bar; UNIPIP F - rosu
_,. .... ....
3
i:a:: ~ v
:::a
I
•ell ::::'. 20 .... pentru temperaturi de pana la 60°C si
E
'e 2 ~ ~
v-: v v ....... ........ presiuni sub 6 bar.
.E
v v
v v -- ....... I/
..... 1v - tevi din polipropilena (PP), se exe-
ell
~ 1,5
·ai I/
...... -- v . . . cuta cu diametre cuprinse lntre 32 sl
125 mm. Din aceasta categorie sunt
c
:::J
.......
....... utilizate tevile din polipropilena co-
_J 1,0
...... polirnera ,,COPRAX" (tab. 6.6.6), tevile
0,9
0·8 din pohpropilena ,,POLYMUTAN" (tab.
15 20 30 40 50 60 70 90 120 150 200 300 400 6.6.7) $i cele cu arrnatura din aluminiu
Diametrul nominal al conductei [mm] ,,PROSTAB".
Fig. 6.6.4. Detenninarea bratului autocompensatorului la ievile din otel, - tevi din polipropilena (PP-R) se exe-
cuta cu diametre cuprinse lntre 20 x
Diametrul conductei [mm] 3,4 si 63 x 10,5 mm. Aceste tevi se pot

bJ
folosi atat la sistemele de tncalzire cu
200 150 125 100 90 BO 70 60 50 40 30
corpuri statice cat si la Incalzirea prin
Dimensiunile conform
schitei alaturate mm l
21S,8 I 159x\5 I 12'1x4189xJ,5 17dx3 I 45;2,5 radiatie pe plafon sau pardoseala,
L, L B A 194x5 133x4 102x3,5 76x3 57x3 38x2,5 - tevi din polictonre de vinil clorurat
220 1310 110 1200 ,,GLASTOFERAN" executate de firma
l-2_6_0+1_48_0-+-13_0+1_3_50-++-~+---1----1~-+-~l--+---+---I-+~--+~~/~ germana TERMCONCEPT. Se utilizea-
za sub denumirea de TC - QUICKPIPE
GLASTOFERAN, prezentand urmatoa-
1-3-00-+_16_5_0~1-50-+-15_0_0-++---1--1~--1~-+~+--+--+~+--1--~,I~
rele caracteristici tehnice: diametre
380 1840 190 1650 ~~ c _l lntre 16 si 110 mm; presiunea maxima
:,..(:) de lucru Pn = 25 bar; coeficientul de
1-4.o.::2:..;;,0-+-196=0+2::..;1"'0+-1"-'7-"6=-0 ++--+-+----l--+--+--+---11--
/
-: .. :-~:: °'~ I I I

480 2040 240 1800 / ,..,<,

560 2130 280 1860 I/•~~ I I

/.-+l/.'.-~"""~r'l +:ezistenta la rupere a~A

i-68-0-t-22_9_0+34-0+-1-9_5_0H---+-+----1--+- If: 8-: L
720 2390 380 2000 /_.it;.-c> materialului s-a con- 1

900 2500 450 2050

/.,

l/....._~e
1
~ ~' siderat ca est~:
T,=30 kg/mm
b ;,-
, L
'4, 1
b
t----t~-+~+-~H--+-+~-Y~ 1
1100 2650 550 2100 I /<::}' Punctele B $i C nu trebuie imobilizate
I/ trebuie sa aiba posibilitatea si'I se
t-:1~24.,..-+--+-+--H--+/--Y deplaseze liber m aceste puncte, Fig. 6.6.6. Teava tip
0 2780 620 2100 conducta fiind eel mult simplu rezemati'I
EUROFLEX VPE -c:
Fig. 6.6.5. Detenninarea caracteristicilor constructive - teava de baza din PVC - c, de
ale compensatorului de dilatare U la ievile din oie1.
Inalta densitate; 2 - strat intermediar;
3 - pelicula EVOH din aluminiu
pulverizat In camp electrostatic.

Tabelul 6.6.4. Tevi din polietilenll

reticulatA tip ECOTUBE
Dimensiuni Grosimea Masa Conti nut
peretelui unitara de apa
medie
[mm] [mm] [g/m] [1/m]
8x6 1,0 25 O,Q28
10x8 1,0 30 0,050
12x10 1, 1 42 O,Q75
Fig. 6.6.7. Tehnologia de Tmbinare a ievilor TC - QUICKPIPE: 16x13 1,5 72 0,133
1 - taiere; 2 - finisarea sectiunii: 3 - decapare; 4 - aplicarea adezivului; 20x16 1,9 111 0,206
5 - lmbinarea (lmpingere fara rasucire): 6 - curatirea lmbinar!i. 25x20 2,3 175 0,327
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala!ii de lnealzire

Tabelul 6.6.5. Tevi din polietilena reticulatA tip EUROFLEX dilatare a = 70 · tff6 rn/rn-K:
Dimensiuni Puterea ter- Debit Viteza de transport Conti nut Pierderea de - tev! din polibutenii (PB), se executa
din material sintetic termoplastic, par-
mica maxima maxim maxima a apei de apa sarcina unitara R
tial cristalin. Sunt rezistente la socuri,
[mm] [W] [kg/h] [m/s] [l/m] [mbar/m] sunt flexibile si au o mare rezistenta la
16x14 5100 230 0,8 0,079 8,0 fluaj, la abraziune :;;i tensiune.
18x16 7400 330 0,8 0, 113 6,0
25x20 10000 430 0,8 0, 154 5,5 6.6.1.2.2 Tmbinarea tevilor
Tevile din material plastic se asam-
Tabelul 6.6.6. Tevi din polipropilena tip COPRAX bleaza intre ele cu fitinguri, prin sudare,
Dimensiuni Grosime perete Lungime Dimensiuni Grosime perete Lungime lipite sl infiletate, astfel:
- tevile din polletitena reticuiara (ex:
[in] [mm] [mm] [m] [in] [mm] [mm] [m]
tevi tip TC - EUROFLEX) se lmbina cu
3/8 16 + 0,3 2,7 4 1112 50 + 0,5 8,4 4
fitinguri din alarna crornata prin presare
1/2 20 + 0,3 3,4 4 2 63 + 0,6 10,50 4 la rece cu un inel de presare-etansare,
3/4 25 + 0,3 4,2 4 2112 75 + 0,9 12,5 4 Gama de fitinguri permite trecerea in
1 32 + 0,3 5,4 4 3 90 + 0,9 15,0 4 instalatie de la un tip de material exis-
11/4 40 + 0,4 6,7 4 - - - - tent (otel sau cupru) la tubul TC-
EUROFLEX.
Tabelul 6.6.7. Tevi din polipropilena tip POLYMUTAN La operatia de imbinare, fitingul poate

Diametru Dimensiuni de tabricatie [mm] pentru Dimensiuni de tabricatie [mm] pentru

conducte din Polymutan nearmate conducte din Polymutan armate cu
[mm] Pn=10 bar Pn=20 bar Pn=25 bar zinc* cupru otel
10 - 16x2,7 - - 12x1 ,0 -
12 - 20x3,4 20x4,0 3/8(12,5) 15x1 ,0 15x1,0
15 - - 26x5,0 - - -
Profil Profil Profil Profil Profil Profil
16 20x1,9 25x4,2 - 112(16) 18x1,0 - 40/120 40/60 38/40 28/30 38/24 27/18
20 25x2,3 32x5,4 32x6,4 314(21,6) 22x1,0 22x1,2
25 32x3,0 40x6,7 40x8,0 1(27,2) 28x1,5 28x1,2
30 - - 50x10,0 - - -
32 40x3,7 50x8,4 63x12,6 1114(35,9) 35x1,5 35x1,5
40 50x4,6 63x10,5 75x15,0 1112(41,8) 42x1,5 42x1,5
50 63x5,8 75x12,5 - 2(53) 54x2,0 54x1,5
60 75x6,9 90x15,0 - - 64x2,0 -
65 - - - 2112(68,8) - -
70 90x8,2 - - - 76, 1x2,0 76, 1x2,0
*) Pentru conductele armate cu zinc dimensiunile sunt in [in(mm)]

t.L 1

co
t.L2
'if
-
II
II
r
I
'
t-i':::::::

II Ill
b
L
a

Tip L

I~
b

co

11111 11111 JI Ill II Ill

T T
L L Tip Z c
Fig. 6.6.8. Elemente de susiinere
Tip U
a conductelortip MUPRO GmbH:
Fig. 6.6.9. Tipuri constructivede compensatoare de dilatare a - profile din metal;
b - e/emente de fixare; c - co/ier.
 I. lastalatii de lncalzlre Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

fi rotit la cald, prin incalzire cu aer cald 6.6.1.2.3 Sustinerea 'i prinderea tevilor
Tabelul 6.6.8. Coeficienti de dilatare
- fara ca etanseitatea sa fie atectata. Tevlle din material plastic, ca si cele
Tipul Coeficientul Exista sisteme din tuburi din PE-xa din metal, folosesc profile metalice de
materialului de dilatare cu imbinare prin rnanson alunecator, sustinere, fixare :;ii insonorizare. Gama
tevii a [mm/m·K] imbinare nedernontablla ce poate ti po- acestor profile este foarte variata de-
otel (OL) 12,5x1Q-6 zata in $apa sau tencuiala (vezi siste- pinzand de caracteristicile tevii si locul
16,5x10·6 me REHAU, la finalul volumului). de montare. Firma qerrnana MOPRO
cupru (CU)
- tevile din pollctorura de vinil tip TC GmbH a realizat elemente de fixare
TC-GLASTOFERAN 70x10-6
- QUICKPIPE se irnbina prin fitinguri si (fig. 6.6.Bb) si coliere de sustinere
Pcllclorurade vinil (PVC) 80x1Q-6 arrnaturi executate din acelasi material (fig. 6.6.Bc).
Polibutiiena(PB) 130x1Q-6 precum sl prin fitinguri din alarna cro- Colierele de sustinere a tevilor sunt
Polipropilena(PP) 150x1Q-6 rnata sau nu. Legaturile se realizeaza protejate cu garnituri insonorizante si
Polietilena(PE) 200x10-6 prin lipire la rece cu adeziv, operatiile se folosesc tipurile: colier standard cu
de lucru fiind prezentate in fig. 6.6.7. doua suruburl; colier cu doua suruburi
sistem pivotant - desfacere fara de$u-
Lungimea tevii L [ m] ---+ rubare; colier cu cochilie din poliuretan
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 dur :;ii colier pentru tubulatura indus-
foo triala, Elementele de sustinere a tevilor
din material plastic pot ti utilizate sl
pentru sustinerea $i prinderea conduc-
~80-+--+-1t-Ht--+t-+-Jl't-7'_,,..~"'7'--111"7+.,,,._~'7f'-~.,,,._-+--+-~t-----t telor din metal, in special, a celor cu
~ diametre mici.
>Cll

~ 60-+-+-ltH'+-.f-lt-FT~"Tl-.~V-:.~"'7'C,,C--t--+---l~+--+~t------i
6.6.1.2.4 Preluarea dilafjrii tevilor
~50~+-+H-1'-l-ir.r-J~if7"nt'7$~"51""-+~+--t---t~+--+~t-----1 din materiale plastice
2 Unul din dezavantajele tevilor din
w 40-+-HfH-1-/h~.,....¥7~1"'7"'!---+--+~-t--+---l~+--+~t------i
"O materiale plastice ii reprezinta faptul ca
,19. au coeficientii de dilatare mult mai mari
c
~ 20 decat ai celor din metale (5 ... 15 ori)
""0 (tab. 6.6.8). Pentru preluarea dilatarilor
se prevad, pe traseu, curbe $i com-
pensatoare in torrna de U sau Z. Pen-
tru conductele de tip TC - QUICKPIPE
t 0 10 20 30 I 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150
240-+--'--+--'--+--'--+-+-~~-'-.-+--l--+--'-+-r'-+-Y....--'--f-'--+-~-'--t--'----t GLASTOFERAN in fig. 6.6.9. sunt pre-
zentate caracteristicile constructive ale
tipurilor de compensatoare, ale carer
valori se pot lua din diagrama din
fig. 6.6.10.
Ex.: pentru o conducta tip TC -
'E 200-+-____,,__-+----...~>--+-+-,.........__,I-- QUICKPIPEcu un diametru D 25 mm, o
~ lungime L = 10 m sl o diterenta de tem-
:~ peratura L1 T = 50 K, aleqand un com-
c
:::J
(ij
180 pensator de tip U (fig. 6.6.9), se obtine
Cl] lungimea bratului a= 100 cm (fig. 6.6.10);
w
t6:::J considerand raportul a I b = 1 I 1, rezulta
160 ca si bratul b = 100 cm.
~
:::J
.lo 6.6.1.3 Tevi din cupru
c
w 140
Q. Tevile sunt realizate din cupru dez-
·5 oxat cu fosfor. Sunt obtinute prin tra-
3
gere fara sudura lonqitudinala si pre-
~ 120 zlnta urrnatoarele caracteristici tehnice:
m conductivitate terrnica: ). = 378 W/m·K
E
·ei
c si coeficientul de dilatare a = 16 · 10-6
:::J 100
_J rn/rn-K. Avantajele tevilor din cupru
sunt: usurinta in procesul de montare,
executarea Imbinarilor in timp scurt,
pierderi de sarcina mici, rezistenta ma-
re la coroziune, rezlstenta mare la pre-
siuni interioare ale fluidelor etc. Ele se
pot livra Incolacit sau in tronsoane
drepte (4... 6 m). Dezavantajele tevilor
din cupru constau in faptul ca sunt
foarte scumpe.
imbinarea tevilor din cupru se face,
ca si la celelalte tipuri de tevi, prin: fi-
Fig. 6.6.10. Detenninarea caracteristicilorconstructive tinguri, rnansoane, reductil, teuri, coturi
ale compensatoarelorde dilatare. si curbe de diverse rnarimi.
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale I. lnstala~ii de Inealzire

Asamblarea tevilor se poate face cu: na dura (PED) ce asiqura dilatare linia- - tevite preizo/ate tip IZOTEROM pro-
sudare prin capilaritate (cap la cap), ra- = 200 · 10-6 m/m·K; coeficientul de
ra a duse de S.C lzoterm SAL Baia Mare,
corduri mecanice (prin compresie; conductivitate terrnlca A =0,44 W/m-K. prezlnta urrnatoarele caracteristici
guler strans prevazut sau nu cu garni- Tevile destinate retelelor montate aeri- tehnice: diametre lntre 20 si 1000 mm;
tura din material plastic; guler de forrna an (stalpi, console etc.) sunt protejate izolatie terrnica realizata din spurna po-
troncontca evazata si stranqere cu piu- cu o manta realizata din aluminiu, tip liuretanica rigida (PUA) - ELASTOPOA
lita speciala) si fara racorduri interme- SPIKO. lmbinarea conductelor se reali- rnarca a concernului german BASF;
diare, prin procedeul teava In teava $i zeaza cu: protectie mecanica 2 izolatii termice -
sudare prin capilaritate. In tab. 6.6.9 • curbe realizate din coturi preuzinate sau la montaj aerian, tub spirala din tabla
sunt date caracteristicile constructive prin lndoire la rece. Curbele au capete de aluminiu, iar la montaj subteran -
ale conductelor din cupru. drepte de minimum 0,5 m, sudura tub din polietilena de lnalta densitate
realizandu-se In mediu protector ce asi- (PEHD). In tabelul 6.6.10 sunt date
6.6.1.4 Tevi preizolate gura o lmbinare perfecta. Stratul de toate prevederile specifice de caldura
Din aceasta categorie tac parte tevile baza se sudeaza cu instalatia de sudat In W/m, pentru tevi preizolate montate
metalice preizolate termic cu spurna In argon iar urrnatoarele straturi cu in- In parnant (adancirnea h = 0,80 m,
poliuretanica: stalana de sudat cu C02; temperatura solului es = 6°C si coefi-
- teviie preizolate tip ISOPLUS pre- • ramificatii, care au cornpozitia cientul de conductivitate al solului
zinta urrnatoarele caracteristici tehnice: identica cu a tevii de transport, ele As = 1,0 W/m·K) sl tevi preizolate mon-
diametre lntre 3/4 $i 6", lungimea de fiind preizolate In fabrica: tate aerian (temperatura existenta A5 =
livrare 6 m; izolatia terrnica este reali- • rnansoane utilizate pentru izolarea si 1,0W/m·K);
zata cu spurna tare de poliuretan etansarea tevilor de transport; tevile preizo/ate ECOFLEX
(PUA); protectia exterioara este realiza- interiorul se umple cu aceeasi spuma (fig. 6.6.11ab) sunt executate din una/do-
ta cu manta contectlonata din polietile- ca si tevile; ua conducte centrale PE-X (polietilena re-
Tabelul 6.6.9. Caracteristicile constructive ale tevilor din cupru
Diam. ext. Grosimea peretelui g [mm] Diam. nom
De [mm] 0,8 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 D; [mm] ECOFLEX
6 x x 4
8 x x 6
10 x x 8
12 x 0 10
15 x 0 x 13 a b
18 0 x 15
ISOPLUS
22 0 x 20
28 x 0 25
35 0 32
42 0 x 40
54 x 0 50
64 0 -
76, 1 0 x 65
88,9 0 x 80 Fig. 6.6.11. Tevi preizolate
108 0 x 100 ECOFLEX •i ISOPLUS:
x - diametrele uzuale; 0 - diametrele neuzuale a - o teeve; b - doua ievi.

Tab. 6.6.10. Pierderile specifice de caldura in [W/m], pentru tevi preizolate ISOTEROM montate in pamAnt sl montate aerian.
Diametru exterior
manta de Pierderea specifica de caldura [W/m] la diverse temperaturi ale agentului termic ... °C
protectie
montaj montaj 50 70 90 110 130 150 180 200
Dn in aerian
parnant
lrnrn [rnrnl [rnrn] rn.p" rn.a" rn.p m.a rn.p m.a rn.o m.a rn.o m.a rn.o m.a rn.o m.a m.p m.a
50 110 110 5 16 7 21 10 25 12 30 14 35 17 40 20 47 23 52
65 160 150 5 16 7 21 9 26 12 31 14 35 17 41 20 48 23 53
80 160 150 6 20 9 26 12 33 15 39 18 45 21 51 25 61 28 67
100 200 200 6 19 9 25 11 31 14 37 17 43 20 49 24 59 27 64
125 200 200 6 30 8 39 11 48 14 58 17 46 20 76 24 90 26 99
150 225 250 8 27 11 36 15 43 19 51 22 60 26 68 31 80 35 88
200 315 315 10 34 14 45 19 55 23 65 28 76 33 86 39 102 44 113
250 400 400 9 33 14 43 18 53 23 63 27 73 32 83 39 98 43 108
300 500 500 8 28 12 37 16 46 20 54 24 63 28 72 34 65 38 94
400 630 600 10 31 15 40 20 49 25 59 30 68 35 78 42 92 47 101
500 710 710 14 46 21 60 27 75 34 89 40 103 47 117 57 109 63 153
*m.p - montaj In parnant
"rn.a - montaj aerian.
 I. lnstalatii de inealzire Capitolul 6: Echipamente si materiale

ticulata), materialul izolator termic PE - X 6.8.2.1 Robinete manua/e 8.8.2.1.1 Robinete cu simp/l reg/are
$i mantaua protectoare PE - HD (polietile- Sunt: robinetele cu sirnpla reglare Echilibrarea se face pe racordul de
na de inalta. densitate).Caracteristicileteh- (fig. 6.6.12,a) $i dubla reglare (fig. reglare. Firma tranceza EUROSAR
nice sunt date in tab. 6.6.10. 6.6.12,b) de pe conductele de ducere COMAP produce robinete coltare sau
Piesele de leqatura sunt, in general, sl de intoarcere. drepte cu dimensiuni de 3/8 .. ·3/4" cu
din alarna cu dimensiuni corespunza-
toare conductelor. in punctele in care
au lac derlvatil, trecerea de la sisteme-
le cu o singura teava la cele cu doua
tevi, precum si montarea de vane, se
l..J
'!~~,' I;

prevad camere de control.

r
~

6.6.2. Robinete de reglare

la corpurile de incilzire Tabelul 6.6.11. Caracteristicile Tabelul 6.6.12. Caracteristicile
constructive ale robinetelor cu dubla constructive ale robinetelor cu dubla
Sunt utilizate pentru reglarea debitu- reglare coltare tip COMAP reglare drepte tip COMAP
lui de agent termic si a pierderilor de G B D H L G B D H L
sarcina la corpurile de Incalzire. Gama 3/8" 49 43 59 20 3/8 " 75 43 61,5 26,5
este destul de varlata, 1/2" 53 43 58 23 1/2" 82 43 61,5 29,5
Se folosesc: 43 57,5 26
3/4" 63 3/4" 98 43 59,5 33,5
- robinete manuale,
1" 73 43 56 30,5 1" 102 43 67 32
- termostatice sl
- cu 4 cal.

a b
5
Fig. 6.6.13. Robinete cu dubli
Fig. 6.6.15. Annituri de reglare pe
reglare:
conducte de intoarcere:
a - co/tar; b - drept. a - co/tar; b - drept.

6
1000
7 8
6 I I
8 5 I IJ I ' IJ
I
4 v I I
3
Ill
,
2 2
/
, Ir
J
1/1/,/

3
ta
.0
._S100
©c 8
4 6 , rt
:0 5
e 4
, J
v ~
5 J I/ J
,!: 3 I I
•ell vJ
c 2
-~
ca
Cl)
Q)
1:l 10
ca 8
6
~Q) 6 II
IJ

1:l 5
7
t 4
8
0:: 3
a. 2
<I
Fig. 6.6.12. Robinet manual COMAP:
a - simpts reg/are; b - dub/a reg/are
1 - corp de rnanevra; 2 - plesa rnobila 2 3 456789100 2 3 456781000 2 3 4 567810000
cu tijfl cadru; 3 - presetupa pentru
'iJ - Debitul de apa [l/h]
dubla etansare: 4 - dispozitiv de
reglare; 5 - piesa rnanuala de Fig. 6.6.14. Pierderile de sarcini in robinetul cu dubli reglare
schimbare (cu o plesa termostatica si o in funciie de debit 'i treapta de reglare T:
piesa de golire); 6 - corpul robinetului; 7 Nata: coeticientli Kv pentru robinet co/tar sunt: Dr= 318''/Kv = 1,7; 112"/1,9; 314"/3,3; 1"/8,5
- ventil; 8 - piesa de prindere filetata. iar pentru robinet drept: Dr= 318"/Kv = 1; 112"/1,25; 314"/2,5; 1"16,5.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lastalatii de lncalzire

prindere prin filetare sau sudare de cheie speciala, pierderile de sarcina la un robinet cu
conducta de legatura. Aceeasi firrna franceza COMAP pro- dubla reglare, in functie de treapta de
duce robinete coltare (fig. 6.6.13 a) $i reglare, este prezentata in nomograma
6.6.2.1.2 Robinete cu dubM reg/are robinete drepte (fig. 6.6.13 b) ale carer din fig. 6.6.14.
Echilibrarea se realizeaza prin limita- caracteristici constructive sunt date in
rea ridicarii clapetei datorita unui surub tabelele 6.6.11 sl 6.6.12.
micrometric incorporat si reglat cu o t.eqatura dintre debitul de fluid $i

I I g:,-0'"'
QUITUS I
I @. .~~~o~'
12 0
-(3/8" Si 1/2" ~~
10 0 =201E-coltar -
T;
/ »<; ......- -
80 -2010-drept - - - - ~ .....- ...,.....'2.\01 ~~
v......... ~~ ...
8
i 60
50
........... ~
/ v
~
v
.. ~
v:: /
.,//
'/
...... /
....../
l,.L;.(),
...,'\\0
'--1 ~
<':)\\}~
I ":> \Ule ......
-
<,

40 --\l:i:~~
... 30
'i v ? .......... /
-
ii
0
Q) -'2. ~ r:i\u1e__./
-,'\.,V ...,.....,.
v .....
/
20 /
·> v / /
/ V'
/
... Kv=0,30
Kv=0,30
10 v
.........

10 14 20 30 40 50 70 100 140 200

~p - pierdere de sarcina [mbar] ______.
a
QUITUS NORMAL
::318" si 1/2")
200E-coltar - I~~
'3' ~~~.....-.
\~~
\u<e
..• .
400 ~ 2000-drept - - , i,...- ... ~ d .....
300 IC2: l>~ ........ ~ . '2.\~....
...... ... r-, ~I_.,
•
...... ...
<,

10' /~ ~... .._ ... ~ ~1?> '\ \1}17>

0
i...-""' .--......
r- r-. v ~ .... / \":>~"'~1..01e;.. -·-

:. .
- -~~
...
~ ~ ....
......
0
1-'~.'.-:u<e
... I/ / »:
. ~ ~ / , , v ·'"
... 0
I/ . .......
........ ~ v
\):i~ "
ii
~ 50
...... .,, ...... I/' v
/
...... ...
v ............ _,V i,...-
......
.; 40
30 -
v' v ...... v v' Kv=0,72
20
............ v Kv=0,64
v ...... I I I
20 30 40 50 70 100 140 200 300 400
~p - pierdere de sarcina [mbar] ---.
b

1200 ~ au'1rJs I I I I @ I ,>£g:,'0'"'

1000 := (314" ll I I I I .i_\~I}~ I.... ,,-
200 E x 3 colter .... ,_ \u<e -
.,,.. ~ ...............
,
800 ~ 200 D- 3 drep - - - - -
700 2J A
,.... ~ 2. \u<~ .... i--.---
i 600
500
1
.... ~L.::
.......-"':~ ....
~ ><
~
- ?

...
1 . . . . . ...- \Ule~
, :;1< '\?/ .
A"::
:c 400
:::::,
,~ ...
.... /'.-.-;:;::...
-.......... _ ...... """............: ,.. . . t::
..........-".
.-;:
-: ~ -,
. I-?- ... '\
I}

~~~·1.·
\-$~

... 300
s- . , ... .-;. ,e-·
~-- ....-:::
-~
':!'"' <,

iiQ) cr:i\"-- - Fig. 6.6.17. Robinete tennostatice:

0 200 , ........
..... -~ ., ~ ~~
, ~
'/;::::["'<
a - corpul cu sonda integrata $i

... .... - -
... dilatare cu ceara;
<,
> 16 0 / /
,_, i....-:

14 0 ,.., b - corpul cu sonda integrata $i

- .
.....
12 0
10 0
/ ,-:;; - f------
di/atare cu /ichid
Kv = 2.0= 1 - fluidul de lucru - ceara;
_,,,.-;. Kv = 1,8- f------
80 / 2 - fluidul de lucru - lichid; 3 - corp
I I manevra; 4 - resort de compensare
20 30 40 50 70 100 140 200 300 400 a sarcinei; 5 - resort de supracursa;
~p - pierderea de sarcina [mbar] - 6 - reper de consemn;
c 7 - mecanism termostatic; 8 - corpul
robinetului; 9 - cursa limita;
Fig. 6.6.16. Caracteristicile hidraulice ale armiturilor de reglare tip Quitus: 10 - piulita metalica de fixare a
a - debite mici; b - debite normale; c - debite mari; capului; 11 - etan$are; 12 - resort de
1 - zona fara zgomot; 2 - zona cu zgomot; 3 - zona cu zgomot puternic. revenire; 13 - ventil.
 I. lnstalatll de incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

6.6.2.2 Annlturi de reg/are pe Tabelul 6.6.13. Vitezele maxima admise in ievile

conducts de tntoarcere oe care se rnonteaza armaturile de reglare
Se folosesc arrnaturi coltare Tipul retelel Conducte din otel Conducte din cupru
(fig. 6.6.15a) sl arrnaturi drepte pe care se face Diametru Viteza Diametru Viteza,
(fig. 6.6.15b). Ca firme constructoare se rnontalul [mm] [m/s] [mm] [m/s]
pot cita: firma PORQUET executa erma- Retele de distributie 12/17 0,45 10/12 0,45
turi de reglare drepte si coltare cu diame- pentru alimentari de 15/21 0,55 12/14 0,50
tre de 3/8, 1/2, 3/4 si 1"; firma EURO- etaj 20127 0,70 14/16 0,55
STAR COMAP executa armatut drepte si 26/34 0,80 16/18 0,60
coltare cu diametre de 3/8 sl 112''. Hetele de distributie 33/42 0,90 18/20 0,65
Pentru echilibrarea racordurilor la de tip subsol 40/49 0,95 20122 0,70
corpurile de Incalzjre firma franceza 50/60 1,00-1, 10 - -
DESBORDES recornanda arrnaturile Serpentine de lncal- 15/21 0,70 14/16 0,70
Quitus pentru care diagramele cu ca- zire prin radiatie de 20127 0,80 16/18 0,75
racteristicile hidraulice sunt date in fig. pardoseala, inglobate - - 18/20 0,80
in dale din beton
5 lnstalatii de Incalzire 12/17 0,65 12/14 0,70
monotub, cu corpuri 15/21 0,75 14/16 0,75
de incalzire montate 20127 0,85 16/18 0,80
in serie, fara deviere 26/34 1,00 18/20 0,90
6 33/42 1,20 20122 1,00

120
100
80

i
'.2 40
60
50

=:.c-
<,

30
Ql
0
20
c-
14
Kv=0,231Kv=0,26
Kv=0,25 Kv=0,28
10

a b 10 14 20 30 40 50 70 100 140 200

D.p - pierdere de sarcina [mbar] ---+
Fig. 6.6.18. Modele a
de robinete tennostatice:
a - capete termostatice;
b - corpuri de robinete;
1 - bulb incorporat, detector si ele-
ment de afisare incorporate;
2 - bulb la distanta, detector la dis-
tanta, element de afisare incorporat;
3 - bulb sl afisare la distanta: 4 - bulb
de afisare la distanta, separate; 5 -
robinet cu 2 cal drepte; 6 - de colt; 7
- de colt inversat; 8 - robinet cu 3 cal:
9 - robinet cu 4 cal: 10 - montare dis- ~
-
:.c
50-l---1-----j,,,..<'.:+..~--l~..4---~---+~~-~-~
tribuitor. . ;. 40 -r-o-----~-1

I 30 ~~-~"+-+----+---,,.""f--Kv=0,421 Kv=0,52---
20 __ Kv=0,40 K~=0,52_~-
D-Prob ~ I
I 20 30 40 50 70 100 140 200 300 400
I D.p - pierdere de sarcina [mbar] ---+
I b
- - -I
Fig. 6.6.20. Caracteristicilehidraulice ale robinetelortennostatice
"-----D-Pracord (fara RTJ'--~J
tip Thennoquitus•i Robiquitus:
Fig. 6.6.19. Modul de alegere a - debite mici; b - debite normale;
a unui robinettennostatic. 1 - zona fara zgomot;2 - zona cu zgomot; 3 - zona cu zgomot puternic.
 Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalatii de Incalzire

Tabelul 6.6.14. Caracteristicile constructive ale distribuitoarelor COMAP - retele bitub actlune etectiva a robinetului :;;i ea co-
respunde unei reglari proportionale:
a - timpul de raspuns al traductorului de
alimentare temperatura este scurt fiind, in mod
sus-jos fara golire obisnuit, cuprins intre 12 :;;i 30 minute.
- intervalul de reglare a temperaturii
ambiante este de la +5 °C (total inchis)
pana la 36 °C (total deschis) iar tem-
peratura maxima a agentului termic,
pana la 110 °C;
Cod Ref. G g d B z E
- caracteristica de deplasare a ventilului
438772 715 1/2" M22x1,5 15 51 10 35 pentru 0 temperatura crescatoare sau
descrescatoare nu este aceeasi (cau-
b zata de pierderilede sarcina) realizandu-
se o diferenta de temperatura (hyste-
alimentare
rezis)destul de mica intre curbele carac-
sus-jos tara golire si
teristice deschideriisi inchideriiventilului;
reglare hidraulica
- coeficientul de debit KV este 0 rnarirne
ce caracterizeazapunctul de functionare
a robinetului termostatic (specificat de
Cod Ref. G g d B z E fiecare fabricant de robinete termosta-
438922 915 1/2" M22x1,5 tice) reprezentandun debit In m3fh.
15 51 10 35 La alegerea unui robinet termostatic
438954 915 A 1/2" 1/2"
este necesar sa se tina seama de 3
caracteristici principale:
1° - coeficientul Kv calculat cu relatia

Cod Ref. G g
920022 920 1/2" M22x1,5
920105 920 A 1/2"
6.6.16 a, b sl c.
Alegerea unei arrnaturi tip Quitus se
face in functie de presiunea disponibila
L1.p 1 care trebuie disipata :;;i debitul de
apa Ii' (l/h] sau [m3/h]. Hezulta din dia-
grame treapta de reglare. Pentru utiliza-
rea econornica a acestor arrnaturi se
recornanda ca viteze maxime ale apei
cele rnentionate in tabelul 6.6.13.
Exemplul de calcul 1
Se considera racordul unui corp de
Incalzire cu diametrul D = 112" cu o
putere terrnica <P = 2320 W si un
excedent de presiune L1.p = 60 mbar.
Caderea de temperatura in corpul de
Incalzire L1 T = 20 K
Se cere alegerea arrnatur!i si treapta
de reglare.
Rezolvare
Debitul de apa ce traverseaza robinetul
este:
v = _<P_ = 2320 = 100 l/h
cp · L1.T 1, 16 · 20 '
In care caldera rnasica specifica este
c = 1, 163 W·h/kgK
Din diagrama 6.6.16 b rezulta o ar-
matura de reglare (dreapta sau coltar)
cu un nurnar de ture n1 = f(\i; L1.p}
n1 = f(100 l/h; 60 mbar) = 2 ture
Cap 6803' 7803 505 803C
H 103 104 59,5 71,5
D 49 49 38 35,5
B d E L
46 12 112 35 48
1/2"
6.6.2.3 Robinete tennostatice
Sunt robinete de reglare automata
actlonand asupra debitului de fluid al
corpului de Incalzire: pentru rnentine-
rea temperaturii constante, intr-o Inca-
pere, independent de temperatura apei
calde. Ele se compun din doua parti:
- corpul termostatului care are diverse
forme: colt, drept, de colt inversat, cu
prereglare lncorporata, constructie
speciala etc;
- capul termostatului care cuprinde ele-
mentul de detectie :;;i de cornanda si
care contine intr-un rezervor o substan-
ta in stare de vapori, lichida sau solida,
Cele mai utilizate robinete termosta-
tice sunt cele care utilizeaza ca mate-
rial de dilatare ceara (fig. 6.6.17 a) sau
lichid (fig. 6.6.17 b).
De asemenea, capul termostatului se
executa cu: sonda incorporata, cu son-
da la distanta, cu sonda si comanda la
distanta, cu adaptare pentru alte tipuri
(fig. 6.6.18).
Robinetele termostatice, indiferent
de varianta de fabricatie, prezinta ca-
racteristicile tehnice urrnatoare:
- deschiderea norninala a ventilului (de la
0,3 la 2 mm) ce corespunde unui ecart
de temperatura de la 0,5 la 2,5 K;
- plaja coprinsa intre deschiderea :;;i
inchiderea norninala constituie plaja de
K =~ (6.7.1)
v f1P
in care:
Ii' - este debitul de fluid [m3/h] iar
L1.p - este diferenta de presiune
L1.p = 1 bar.
2° - banda de proportionalitate B care
reprezinta evolutia temperat~rii in-
terioare necesare pentru care ro-
binetul trece de la pozitia de des-
chidere norninala la pozltia de ln-
chidere cornpleta.
in general B "' 2 K.
3° - autoritatea ti'idraulica a care ca-
racterizeaza eficacitatea cu care
robinetul va modifica debitul din
circuitul pe care-I controleaza, ex-
prirnata prin relatia:
L1Probinet
B=--~~~-- (6.7.2)
,1.probinet + L1Pracord
In care:
L1.probinet - este pierderea de sarcina in
robinet la pozitia de deschi-
dere norninala [Pa];
L1P,acord - pierdereade sarcina in racordul
corpului de incalzirefara a lua In
calcul si robinetul (fig. 6.6.19).
Un robinet functioneaza cu atat mai
bine cu cat autoritatea hidraulica este
mare.
Se au In vedere limitele practice:
• pierderile de sarcina in robinet
L1.probinet s 0,4 bar pentru a evita zgo-
motul in instalatie:
• autoritatea hidraulica a = 0,3... 0,6
Gama de robinete termostatice este
destul de variata, ele fiind fabricate de
firme ca: GIACOMINI, DANFOSS,
DESBORDES, EUROSAR-COMAP
HERZ, HEIMEIERetc. Din gama robine-
 I. mstalatll de Incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

Tabelul 6.6.15. Caracteristicile constructive ale distribuitoarelor COMAP - retele monotub

Tabelul 6.6.16 b. Caacteristicile
a r0~~ constructive ale clapetela
robinetela cu 4 cai, tip COMAP
I .

alimentare sus-jos
fara golire
::c
cap manual colter
cu sirnpla sau
Cod Ref. G g d B z E dubla reglare ...J

438322 338 1/2" M22x1,5

15 51 10 35
438324 338 1/2" M24x1,5

b
Cod Ref. G B D H L
alimentare sus-jos 408204 408 u 112'' 53 43 58 23
cu golire si reglare 418204 418U
hidraulica Tabelul 6.6.17. Caracteristicile
constructive ale robinetela cu ventil sferic
a- tip R,_650 GIACOMINI;
Cod Ref. G g d B z E b - tip ARMATURA CLUJ-NAPOCA
c
'
438522 538 112" M22x1,5
i
438524 538 1/2" M24x1,5 15 51 10 35
- ;
i ,,
438554 538A 1/2" 1/2"
I J
.........:.....
I •
II
I

c
B

1 R~~ 1}--.
r
- ...p
=
alimentare jos- sus
cu golire si cap - ~ -- . ---
~I -
= ~

manual 4=-A
i
l.
I
R650 p A B c Kv
Cod Ref. G g B d E H D L 3/8" 8 40 23,4 42 6,6
443622 443 M22x1,5 46 1/2" 10 47 32,8 78 6,7
1/2"
12 112 35 58 43 48 3/4" 15 52 36, 1 78 12,7
443524 443 1/2" M24x1,5 49
1" 20 62,5 47,4 96 24,6
1114" 25 71,4 51,4 96 48,5
1112" 32 83,2 56,4 96 98
d
2" 40 96,8 70,6 138 140
alimentare jos-jos L
I
cu golire sl cap I

termostatic
rr n.H'
Cap
H
6803.
103
7803
104
505 6803C
59,5 71,5 ~
i;;;;;
r :i:::

D 49 49 38 35,5
~
- {]- f- -

Cod Ref. G g B d E L I

444522 444 1/2" M22x1,5 t 3/8" 1/2" 3/4" 1" 1114" 1112" 2"
444524 444 1/2" M24x1,5 46 12 112 35 48
444604 1/2" 1/2"
H[mm 40 46 51 56 63 77 80
444A
L[mm] 110 M24 128 160 165 220
230
Tabelul 6.6.16 a.Caracteristicile constructive ale clapetelor robinetelor cu 4 cai,
l[mm] 48 56 66 78 88 98
tip COMAP 112
Material: alarna
cap termostatic coltar

~r
Fluid de lucru: apa, ulei, gaze

~~w G ,i, o! Cap

H
D
6803
107
49
7803
108
49
505
63,5
38
6803C
75,5
35,5
naturale, abur
Temperatura maxima: 100°c

caror caracteristici hidraulice sunt date

Cod Ref. G B L
in diagramele din fig. 6.6.20.
908604 908 1/2" 53 37 De asemenea, in fig. 6.6.21 sunt date
caracteristicile hidraulice ale robinetelor
telor termostatice fabricate de firma DES- recomandate modelele TERMOQUITUS termostatice COMAP in variante cu coe-
BORDES pentru corpurile de incalzire sunt si ROBIQUITUS (coltare sau drepte) ale ficientul de debit Kv constant in raport
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de incalzire

cu banda de proportionalitate BP. termostatic, t1pracord = 0,045 bar.

Rezolvare
Exemplul de calcul 2 • debitul de fluid G care traverseaza
Se considerii un corp de mcalzfre de robinetul:
putere terrnica <P = 1850 w si 0 cadere
de ternperatura t1 T = 20 K. Se cere Ii = --3!_ = 1850 = 79 l/h =
c· t1T 1, 163 · 20 .... .------2
alegerea unui robinet termostatic care
sa asigure 0 banda de proportionalitate = 0,079 m3/h ~i-------3
B = 2 °C, cunoscanc ca pierderea de • coeficientul de debit Kv cu relatia 6.7.1
s~rcina pe racordul corpului de Incalzi- KV = li'!v,jp = 0,079 I 1 = 0,079
re fara a lua In calcul robinetul • din diagrama din fig. 6.6.21 b,

cu ~Jr ~~ ~
ffi 9a ~ lf::}~ 5
Q ~ ~ r§-(l)~~
®
110000 Ji:m¥!!E~§OOmillm~firoolBmfil108 cu 5
7
6'

Q ~:~ ~t: ~p MAX~f+++l++ll'H-Hfill11++-f-++i-+++-++++++++++++++++-1 6 ~

? ® ·.c~ ~:~
0,3
~ ++1r++-1rtttt-tttttt-tH-+tirttftttt1Hllv,f-+ttt-t-+++++t-tt1rttt-tttt-t-t-t-++++
3 ++1r++-lrtttt-tttttt-tH-+ti~Hfl>M-t-l+tt-+-l-t+-ttt-ftt+rttt-ttt+-+-+-+++
4
3
2
n,
<]

"Ll ~
~ -~
:~0.221•••1
0,11000 104
R1§=;J ~Q) 0,08 8
~ 8:~ g ;~;~~::::::~~~~~~~~~~;;;~~=:=;t;;~~~;~;::;;::::=;:::~~
-o o,04 4 1+1f1:+:1fmt:M®l;Ul+lt:lt+t1~~:±jp;~~t;!:tl:it±±::i;:±~
Q ct1 O 03 3 ++<>+-H>tttt-.,...."*""++<-+++H+H>++u BP Kv l; l; 3
@ ~ ' IJ m3fh DN 3/8 DN 1/2
{3 0,02 2 ~~m!timti~~:WltW~1""K1'T11is"'K1'0~0~2~o~s~s471fl3s*-2¥cs~6-c1s0~6d:t
2
£, '"' n ,.,~ '11 .,~, R'l Q1
103
~ 0,01 100 t~~~~~~~~~2~K~~~,.,~4~2~~~.4~[1j1~4~/1~
3K/Kvs 0,040 23 934 64 24t
o, 0,008 8
2
<l 0,006 6 ++<+H-*" ...... >++-f-++<-+++H+HH++->+<+--+-<-++-,_.,H++<>+++-++++-+-+-++-+-
0,005 5 ++1H+-l>flffllltttt-tH-+ti-++ttt+Hflt-t-l+tt-+-l-t+-~tt+Hrtttttt+-+-+-+++ g 3
0,004 4 +->'l+H'Mif"tttttt-tH-+ti-++ttt+Hflt-t-l+tt-+-l-t+-~tt+Hrtttttt+-+-+-+++

1111111111illllliii
4
0,003 3f:t:l:WliM:llt:l:lt:l:!::t:::j:::j:j:::j::j:j:tJ::t:l1~1:!:#::::j::::j:::j::j::!:l::t:1~~jj::j:j::::j::j::::j:::j::f- 3
2 2 4
0,002
0,001 10 102
1 2 3 45678910 2 3 45678100 2 3 456781000
'iJ - Debitul de apa [l/h]
a
311...-------5

~--=-fii=7 :!!!111::.--~--8
6"

Fig. 6.6.22. Elemente components

ale unui robinet cu 4 cii:
a - varianta bitub; b - varianta monotub;
1 - capac de protectle; 2 - corpul
robinetului de reglare (manual sau
termostatic);3 - racordul conductei de
legatura; 4 - conducta de legatura 1/2";
5 - racordul conductei de legatura
livrata cu distribuitorul;6'- distribuitor
bitub; 6" - distribuitor monotub;
7 - dispozitiv de golire a apei din
0,001 10 102
1 2 3 45678910 2 3 45678100 2 3 4 56781000 corpul de lncalzire; 8 - legatura
'iJ - Debitul de apa [1/h] calibrata In varianta monotub; 9 -
b racordurile la conductele de ducere ~i
Fig. 6.6.21. Caracteristicile hidraulice ale robinetelor termostatice tip lntoarcere;
CO MAP: 10 - conducte de ducere;
a - pentru Kv = 0,02 ... 0,04; b - pentru Kv = 0, 17... 0,50. 11 - conducte de lntoarcere.
 I. Instalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

a = 2 'C si Ii' = 79 l/h, se obtine Caracteristicile constructive pentru ca- COMAP, insotite de diagrame de pierderi
pierderea de sarcina locala: petele robinetelor cu 4 cal, tip COMAP de sercina locale (fig. 6.6.24) si diagrame
l!probinet = 0,060 bar pentru un robinet sunt prezentate in tabelele 6.6.16 a, b. de reglare hidraulica (fig. 6.6.25). Ultimele
de 3/8"; Pierderile de sarcina locale, in robi- sunt construite pentru diferite moduri de
• se verlflca autoritatea hidraulica cu netele cu 4 cal tip COMAP, sunt date racordare la retelele de distributie (bitub si
relatia 6. 7 .2 in diagrama din fig. 6.6.23 in functie de monotub), pentru diferite valori ale coe-
a = l!probinet I (l!probinet + l!pracord) = debitul de apa G, modul de racordare ficientului de debit Kv.
= 0,06 I (0,06 + 0,045) = 0,57 si banda de proportlonalltate Bp.
valoarecare se inscrie in limitele normale. Firma GIACOMINIproduce ventile cu 4 Exemplul de calcul 3
Referitor la utilizarea robinetelor ter- cai care prezinta,in linii generale,aceleasi Se considera un corp de lncalzlre de
mostatice este necesar de precizat ca: caracteristici constructive cu cele putere termica tP = 2100 W care se
- asigura o reglare locala Inchizand sau
Tabelul 6.6.18. Caracteristicile constructive ale robinetelor cu ventil steric tip VEXVE
deschizand admisia agentului termic
in corpurile de Incalzjre atunci cand in
tncapere apar cresteri accidentale de a T
caldura (oameni, aparate, energie
I
solara etc.);
II
- nu asigura o reglare a lnstalatiei pre-
I
vazuta sa functioneze cu temperatura I
I
constanta toata perioada de incalzire; ,..I
DI j
- nu se prevad robinete termostatice in
lncaperi unde se gasesc termostate
de camera legate la instalatia centra-
la de reglare;
- in instalatille de incalzire echipate cu
robinete termostatice se impune pre-
DN PN Produs D1 D2 L H A D Kv Masa
vedereade robinete diferentialepentru a
evita zgomotele (fluieraturi)sl a proteja nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kg]
pompa de crculatie atunci cand sunt 15 40 102 015 R 112 33,7 75 99 139 10 8 0,4
inchise robinetele termostatice. 20 40 102 020 R 314 42,4 75 101 139 15 14 0,5
25 40 102 025 R1 48,3 90 107 150 20 25 0,7
6.6.2.4 Robinete cu patru cli 40 102 032 R 1114 60,3 105 111 150 25 41 1,0
32
Robinetele cu 4 cal, numite si arrna-
40 40 102 040 R 1112 76, 1 120 121 190 32 65 1,8
turi, pentru racordare unica ARU, se
utilizeaza pentru racordarea corpurilor 50 40 102 050 R2 88,9 145 128 190 40 103 2,2
de lncalzire la instalatille de lncalzire.
Robinetele cu 4 cai (fig. 6.6.22) se
--.-!
clasifica astfel: b
- dupa numarul de elemente componen- cu sudura
te: distribuitor $i conducta de legatura; sl rnaneta
- dupa constructia distribuitorului:
• pentru alimentare, in varianta bitub
sau monotub;
• pentru alimentare, numai pe la par-
tea inferioara a· corpului pe incalzi-
re, (jos-jos);
• pentru alimentare pe la partea supe-
rioera si evacuare de la partea infe-
rloara a corpului de incalzire (sus-jos).
- dupa modul de realizare a reglarii: ma- DN PN Produs D1 D2 L H A D Kv Masci
nual sau automat (cap termostatic). nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kg]
Ele sunt fabricate Intr-o qarna destul 15 40 100 015 21,3 33,7 230 99 139 10 8 0,5
de variata de firme, ca: GIACOMINI, 20 40 100 020 26,9 42,4 230 101 139 15 14 0,7
EUROSAR-COMAP etc.
25 40 100 025 33,7 48,3 230 107 150 20 25 1,0
Alegerea robinetului cu 4 cai este con-
ditionata de felul retelei de distributie 32 40 100 032 42,4 60,3 260 111 150 25 41 1,4
(bitubuiara sau rnonotubulara) si de 40 40 100 040 48,3 76, 1 260 121 190 32 65 2,0
modul in care se face alimentarea cu 50 40 100 050 60,3 88,9 300 128 190 40 103 2,8
agent termic a corpurilor de incalzire 65 25 100 065 76, 1 114,3 300 183 280 50 180 4,2
(jos-jos sau sus-jos). 25 100 080 88,9 139,7 300 196 65 290 5,9
80 280
De asemenea, la un robinet cu 4 cal
100 25 100 100 114,3 168,3 325 224 280 80 470 8,8
se aleg: distribuitorul $i organul de regla-
re (capul termostatic, capul manual). 125 25 100 125 139,7 177,8 325 247 420 100 830 13,5
Caracteristicile constructive pentru 150 25 100 150 168,3 219, 1 350 288 600 125 1150 18, 1
distribuitoarele tip COMAP pentru rete- 200 25 100 200 219, 1 273,0 400 272 900 150 1750 37,0
le bitubulare sunt prezentate in tabelul 250 25 100 250 273,0 355,6 530 331 1200 200 3200 75,5
6.6.14 iar pentru retete monotub, in ta-
300 25 100 300 323.9 457,0 550 250 4600 107,0
belul 6.6.15.
 Capitolul 6: Echipamente si materiale I. lnstalatii de incalzire

allrnenteaza de la o retea de distrlbutie

Tabelul 6.6.18. Caracteristicile constructive ale robinetelor cu ventil sferic tip VEXVE
monotub sau bitub pentru care se con-
sidera o presiune disponibila locala
Z = 400 dPa $i o banda de proportio-
nalitate BP = 2 K.

I Rezolvare
a - varianta alegerii unui robinet cu 4
cai cu alimentarea jos-jos si cap
termostatic:
• se calculeaza debitul de apa
V =<PI (c·-11) = 2100I(1,163 · 20) = 90 l/h
• se calculeaza pierderea de sarcina
L
in robinet utilizand diagrama 6.6.24 a
tip = f(V, curba I} = f(90, curba I} = 28 dPa
ON PN Produs 01 02 03 L A B c 0 E KV Masa - se deterrnina diferenta de presiune
nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] mm [mm] [kg] olsporubua necesara a ti consurnata
150 25 104 150 168,3 219, 1 250 350 205 239 70,5 125 288 1150 26,6 prin reglarea robinetului
200 25 104 200 219,1 273,0 250 400 205 242 70,5 150 291 1750 47,0 Tabelul 6.6.19. Caracteristicile
250 25 104 250 273,0 355,6 300 530 233 287 86,0 200 337 200 90,5 constructive ale robinetului cu ventil
300 25 104 300 323,9 457,0 400 550 315 315 130,0 250 424 600 145,0 oblic - tip ARMATURACLUJ-NAPOCA

d A
---- --~
cu tlansa si
rnaneta
I

ON PN Produs nr. 0 L H A KV 01 02 03 HO-IES

a
15 40 103 015 10 130 99 139 8 95 65 14 4
20 40 103 020 15 150 101 139 14 105 75 14 4
25 40 103 025 20 160 107 150 25 115 85 14 4
32 40 103 032 25 180 111 150 41 140 100 18 4
40 40 103 040 32 200 121 190 65 150 110 18 4
50 40 103 050 40 230 128 190 103 165 125 18 4
65 16 103 065 50 270 183 280 180 185 145 18 4
80 16 103 080 65 280 196 280 290 200 160 18 8
100 16 103 100 80 300 224 280 470 220 180 18 8
125 16 103 125 100 325 247 420 830 250 210 18 8
150 16 103 150 125 350 288 600 1 150 285 240 22 8
200 16 103 200 150 400 266 900 1 750 340 295 22 12
250 16 103 250 200 500 327 1200 3 250 405 355 26 12
300 16 103 300 250 500 4 600 460 410 26 12
e 1/2" 3/4" 1" 1114" 1112" 2"
cu flansa si 90 99 122 139 153 180
roata de
85 91 111 122 138 160
69 90 100 120 130 160
50 50 60 60 80 100
Material: fonta maleabila
ON 1/2" 3/4" 1"
84 94 116
75 83 102
L 56 67 80
50 50 63
Material: alama
ON PN Prod us 0 01 02 03 04 Fluid de lucru:
nr. mm mm mm mm mm mm - abur de joasa presiune, Pn= 1, 7 bar
150 16 104 151 125 285 240 22 250 70,5 41 - fluide curate neutre, Pn= 16 bar
200 16 104 201 150 340 295 22 250 242 70,5 72 Temperatura maxima:
250 16 104 251 200 405 355 26 300 500 287 86,0 134 - abur, 200°c
300 16 104 301 250 460 410 26 400 500 315 130,0 424 4600 188 - fluide curate neutre, 115 °C
 I. lnstalatii de inciilzire Capitolul 6: Echipamente 'i materiale

Ap = Z - t1p = 400 - 28 =
372 dPa aceeasl diagrama 6.6.25 c 6.6.3.1 Robinete cu ventil sferic
_ s~ecdetermina nurnarul de ture ale robi- n = f(\1, t1pnec) = f(90, 370) =2 ture Se executa din alarna nichelata; scau-
netului utilizand diagrama 6.6.25, c nul sl garnitura sunt din teflon. Prinderea
= =
n f(\1, L1Pnec) f(90, 372) 2 ture = 6.6.3. Robinete de inchidere de conducte se face prin filetare, avand
b. varianta alegerii unui robinet cu 4 cai cu pe conducte filete interioare sau exterioare. Sunt actio-
alimentare sus-jos si cap termostatic nate cu parghie de rnanevra contecnonate
- debitul de apa este acelasl V = 90 l/h Din aceasta categorie tac parte robine- din otel si vopsite, in general, in rosu,
- pierderea de sarcina in robinet se de- tele: cu ventil sferic, cu ventil cu tijil. in- Rezista la temperaturi de pana la 185 °C
tsrmlna utihzand diagrama 6.6.24 b clinata, cu sertar de retinere, de golire etc. $i presiune de maximum 45 bar. Caracte-
J.p = f(\I, curba 3) = f(90, curba 3) = 30 dPa
- diferenta de presiune disponibila ne- [mbar] [da Pa]
cesara a ti consurnata prin reglarea 2 3
robinetului
L1Pnec = Z - t1p =
400 - 30 =
370 dPa
- nurnarul de ture ale robinetului, pen-
1:1111--
J
tru asigurarea reglarii robinetului,
pentru asigurarea reglarii se obtin din

Tabelul 6.6.20. Caracteristicile

constructive ale robinetelor cu ventil
drept tip ARMATURA CLUJ-NAPOCA >ta !
10:
9
lt-11111.i-~~~~1. -t+lll~tttll,,ltl~ltlli
+-+-+-+-H-+-+-t-+-+-++-t-t-.-+Q;JQ-+-+-++-+-+-+-t-++-t-+-+-+++-t-+-t-+-+-t-i-+-+-i
'I I
~ I 7
g I l=l=t::::j::j::j::::j:::j:::1=tt1=t=1=:1t!:::.<1'.:::::j::::::j:::::j::::j:::::j::j:::::j::::j::tt=1:::j::j::j:::ttt::j:::j::t:t::f::1:::j::j:::~

·~ ! 5 ++++++-t-+-++--1--1-tfl+--l
,-+--+---t-t-t-t-f-t-f-f-1-+++t-l+t-l+-t-+++r++l
·u 4-+-l-++-++-+-+--l-_.__f-1-#1_,__.-+-+-----+---1-+-j-+-J--+--j-l-1~+-H-++--!-~H++
to J
VJ

ca
CD
{lOi
-0 3 ....
Oi 2
·a.
' 10 102 ,
a. IJ
<I
8 J If

6
5 IJ
4
!f
3 ,
2

2 3 4 5 6 7 8 103 2 5 6 7 104
'ii - debitul de apa --- [l/hJ

F"ig. 6.6.23. Diagrama pierderilor de sarcinilocale prin robinetele cu 4 cii tip

COMAP:
1 - varianta monotub sau bitub cu alimentare sus-jos;
2 - varianta monotub sau bitub cu alimentare jos-jos si BP= 2 K;
3 - varianta monotub sau bitub cu alimentare jos-jos si BP = 2,5 K.
DN 1/2" 3/4" 1" 1/4" 1112'' 2" 2112'' 3" 4"
1000
800 1em
70 77 96 108 126 29 171 18 262 t 600
400
1 I~
IJ
t400
71 82 97 115 134 52 200 40 288 "ia 200 J iij200
50 50 63 60 80 00 120 160 180 C]).D
a;.§. 100
,,~l/. I 2 -
gi-@ 100 ~"'4
Material: fonta maleabila 112"-2" al >ta 60 {-OQJ I/ ~;; 60
Ill

Material: fonta cenu$ie t. 2112"-4" a; _i; 40 JI/

.!!!·§ 40 J
DN 3/8" 1/2" 3/4" 1" 1114" 1112" 2" -~~ 20 ';2-~ 20 ~
Hilrnrn 75 75 83 105 120 138 149 %~ %~ 10 )~
10 10 20 3040 6080 100 200 30040CEOO
H2mm 70 70 76 95 108 126 129 10 20 3040507090100 200300400600 i/ _debit de apa (l/hi-
Lmm 50 60 70 80 115 134 152 i/ - debit de apa (l/h] -+ b
Dmm 50 50 50 60 60 80 100 a
Material: alama F"ig. 6.6.24. Diagrama pierderilor de sarcinilocale penbu robinete
Fluidul de lucru: abur sau fluide curate cu 4 cii tip GIACOMINI:
Temperatura maxima: a - alimentare jos-jos; b - alimentare sus-jos;
pt. abur +200°C 1 - varianta cu B = 2 K; 2 - varianta cu robinetul complet deschis;
pentru celelalte fluide + 115°C 3 - cu cap termcfstatic; 4 - cu cap manual.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala~iide inealzire

Tabelul 6.6.21. Caracteristicile

constructive ale robinetela cu sertar
// ,f
pana tip ARMAlURA a...UJ-NAPOCA
2000
VI
1/ ? lure
....ca
~ 1000
I/ v/ 13

·ca 800
c
I/
, " ,/
"Li 600 I/ /
ro
en
II
v/ v
.gi 400
ca
Q)
/; v
lii / v
1J
-~ 200
lh
v /
/

0.
<]

100
200
v 300 400 500 600 800 1000 2000 3000 4000 6000
v-
debit de apa fl/hl ---+
a
D
r Iv, / ---1
l--A-
ro
2000 -

!
i I
!
I
I
I
I
I
0,5 tura
v
! 11
v
/ 1,,
~v
v
I
I

I / / ~~ lure
.0
E
1000 ---~--- >-------- -
/ / /1 f~ r-- ..

·ca
800 -
/
I
, I II

-'/I
4
I
c / /I I//
"Li 600 I / " / //1 r/
~
400 / v /. '//
J/, v
Q)

/
I
1J
/ i
ilii l7
-

w -- ~ i------r---

·r
i
1J
200 ---+--+--t--t--+--+------+--
,V ~ I
,~ £ C\J
:i:::
I
·c. / I
0.
<] // y~ ~' I
I
I I

20 30 40 50 60 80 100 200 300 400 600

V - debit de apa [l/h] -
b
v //// ~

;s~~
2000 ---
r
~-

I I I lure
....ca I I
I I
L
.0 1000 -
,I . 77 --
~I
E
·ca
800 / ////
,,,_
"
c / //// DN 1/2" 3/4" 1" 1114" 1112" 2"
"Li 600
roen / 11'// 77 88 100 110 125 157
Q) 400 i / /fiV 54 58 66 72 82 100
1J
ca // /.~ 50 50 63 80 80 100
Q)
I
lii Material: fonta maleabila
1J /v IA ~/
DN 2112" 3" 4"
lii
·c.
200
v r1 240 275 327
0. / , I 134 150 172
<]
100 / ~~ I I I I 140 160 180
20 30 40 50 60 80 100 200 300 400 600 Material: tonts cenusie
v - debit de apa [I/hi - Fluid de lucru: apa, Pn 10
c abur de joasa presiune, Pn 1, 7
gaze naturale combustibile, Pn 1,2+2
Temperatura maxima:
apa 95°C
Fig. 6.6.25. Capacitateade reglare hidraulici a robinetelorcu 4 cii tip abur 120°c
GIACOMINI aze naturale 35°C
a - racordare la retele monotub;
1 - complet Inchis; 2 - pentru Kv = 1,56 ~i a = 33%; 3 - pentru Kv = 1,89 si 82 82 96 117 133 153
a= 47%; 40 40 50 58 64 68
b - racordare la retele bitub; 50 50 50 63 80 100
0,5; 1; 1,5; 2; 3; (ture) - qradatiile de pe robinet; Material: alama
c - racordare la retele bitubulare cu cap termostatic; Fluid de lucru: fluide curate neutre
Temperatura maxima: 120°C
0,5; 1; 1,5; 2; 3; (ture) gradatiile de pe robinet.
 I. mstalatii de Incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

Tabelul 6.6.22. Caracteristicile tehnice ale abelul 6.6.23. Caractensticile tehnice ale risticile constructive pentru robinetele cu
robinetelor cu sertar tip GIACOMINI robinetela cu sertar cu posibililB~ de ventil sferic produse de firma GIACOMINI
goli'e tip GIACOMINI pentru aoa calda (e 5 115 °C $i presiuni
Pn = 15 bar) sunt date in tabelul 6.6.17 a,
iar cele produse de ARMATURA- CLUJ-
~~o .,
NAPOCA (es 100 °C sl Pn = 23 bar) sunt
--~ date in tabelul 6.6. 17 b.
u Robinetele cu constructle rnoderna

~J
executata din otel $i cu ventilul sferic din
u otel inoxidabil (executate de firma VEXVE
I
- Finlanda) pot fi utilizate pentru fluide cu
l:Q temperaturi de pana la + 200°c si pre-
siune de pana la 25 bar.
co Montarea pe conducte se poate fa-
ce prin filetare (tab. 6.6.18 a), prin su-
A B c 0 PN [bar]
----------
ON [mm] [mm] [mm] [mm] A~- ~ dura (tab. 6.6.18 b si c) sau cu tlanse
3/8" 35,5 12 58,5 29,5 16 (tab. 6.6.18 d, e).
1/2" 42,5 14,5 62,5 29,5 16 A B c 0 PN [bar]
3/4" 47,5 18 72 36 16 ON [mm] [mm] [mm] [mm] 6.6.3.2 Robinete cu ventil tncllnat
3/8" 45 12 58,5 29,5 16 Sunt utilizate pentru fluide cu tempe-
1" 53,5 21,5 82 36 16
1/2" 48 14,5 62,5 29,5 16 ratura maxima de 200 °C. Arrnatura -
1114" 62 27,5 95,5 42 16
3/4" 53 18 72 36 16 Cluj-Napoca executa robinete cu ventil
1112" 64 30,5 109,5 47,5 16
1" 57 21,5 82,5 36 16 inclinat (tab. 6.6.19) pentru abur de
2" 75 38 134,5 54 16
1114" 67 27,5 95,5 42 16 presiune joasa si fluide curate cu
2112" 80 48 180,5 72,5 10
3" 84 56 195,5 72,5 10 1112" 65 30,5 109,5 47,5 16 temperaturi e 5 200 °C si pn = 16 bar.

4" 98 72 267 70 10 2" 79,5 38 134,5 54 16

2112" 85 6.6.3.3 Robinete cu ventil drept
5" 120 92 388 87,5 7 48 180,5 72,5 10
Armatura Cluj-Napoca executa, din
6" 125 104 396 100 7 3" 89 56 195,5 72,5 10
tonta rnaleabila, robinete cu o 1/2 2",
$i, din tonta cenusie, pentru O 2112 4".
Tabelul 6.6.24. Caracteristicile Tabelul 6.6.25. Caracteristicile Pentru diametre 0 3/8 ... 2" robinete-
constructive ale robinetelor cu sertar constructive ale robinetelor cu sertar le cu ventil drept sunt executate $i din
cu flan~ din fonta cu flan~ din otel turnat
Tabelul 6.6.26.
Caracteristicile constructive
1--d41 1--d41
ale robinetelor de reglare COMAP

~m~ ~
~
ON in
3/8
112R

l_r~-
J
01_ I
1/2
3!4R
3/4
~ Tip 750
i.-----L____,
1R
i.--L
Hoata de Robinet de 11/4
DN DN L Hoata de Robinet de
L rnanevra d4 ocolire DN 1112
rnanevra d4 ocolire DN
rmm1 [rnrn] [mm] lrnrn: trnrm lrnrnl lrnrnl rmml 2
40 240 200 - 40 240 180 -
50 250 225 - 50 250 180 -
65 270 280 - 65 270 225 - Tip 751
80 280 280 - 80 280 225 -
100 330 320 - 100 300 280 - Tabelul 6.6.27. Caracteristicile
125 330 360 - 125 325 320 15 constructive ale robinetului de reglare
150 390 360 - 150 350 320 15 COMAP - tip 750 B cu flanse
200 460 400 25 200 400 360 20
250 530 500 25 250 450 500 25 ON mm
300 630 640 25 300 500 640 32 50
350 690 640 40 350 550 640 32 65
400 750 720 40 400 600 720 40 80
500 880 800 50 500 700 800 50 100
600 1000 800 65 600 1350 800 65 125
(700) 1130 800 65 {700l 1550 800 65 150
800 1250 900 80 800 1750 900 80 200
(900) 1950 900 100 7508 250
(900) 1380 900 100
1000 1500 900 100 1000 2150 1000 100 300
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. Instalatii de tncalzlre

I I I I 6.6.4. Robinete de echilibrare

3 VANITUS (3/4">--+-t----+---+-
Ref. 400 hidraulici
t 2
'.2 1,4H-t-H-t-+--~~ Obiectivul general al proiectarii co-
1 1 H-t-H___,""'7.f£-+:...+-+ recte a sistemelor hidraulice de Incal-
zire este realizarea confortului interior
150,7
cu consum minim de energie. Teoretic,
~ 0,5 +-4--+-6'!':......+-+--..,;,.c;.-+.,c..+-+----+-
aceasta problerna este rezolvablla ti-
nano cont ca echipamentele moderne
CD 0,3 r-r-r---t-::;1>-T-:;;or----;----r--
prezintii. caracteristici apropiate de ca-
0,2-r-+-+--t--+--+-+---t----r---r-r--t- racteristicile ideale. Totusi, In realitate,
20 30 40 50 70 100140200 300400 500
llp - pierderea de sarcinii [ mbar] ___.
chiar si eel mai modern sistem de ln-
c calzlre nu este lntotdeauna capabil sa
taca fatii. singur acestei probleme. ln
5+-+--+---<t--+-+-t--+--+---+--+--+- 80% dintre sltuatii, motivul II constituie
4 VANITUS (1">---+---+--_.,.,.,,,.......__
Ref. 400 7 distributia ineficientii. a debitelor de
3 apa, cauzata de nurnerosi factori con-
t 2i4----4-4--+-W1i-~~:i..=.+-4-
'.2 1,4 ~-+-lf-+--b~""""+---+--'1..--+- t4
5+-+-+---i"-+----¥'\-+7'1'----,,~+---'"I<-~
tinuti In ipotezele de calcul, de erori In
;;,.. '.2 3+-+-+-~F-17""'o+----+---+-7"'F-+--~ montajul sistemului, de cerinte de
;:;-- functionare neluate In searna etc. Ca
-
c.S 1 ~-+-7'1F-b""'-f--t--+7'9----.

~ 0,7 +--!"C..,...'F--1f-+--+~l--+--..fo£--+..'r"'+-
-0
c.S 2 rezultat, debitele sunt redistribuite con-
form rezistentelor hidraulice reale ale
•05+-+-+..i~--+----..!£-+..,.,.4---+-+-+- buclelor de circulatie, astfel lncat de-
CD '
bitelor excesive In unele bucle de cir-
0,3 ~-~F-+""""-t--+---+--+--+-+-
Kvs = 5,2 culatie $i insuficiente In altele, zgo-
0,2+-+-+-t--+--+-+--+--+--r--r--t- motul emis, vor influenta nivelul confor-
20 30 40 50 70 100140 200 300400 500 20 30 4050 70 100140 200 300400500
tului $i consumul de energie. fn conse-
llp - pierderea de sarcinii [ mbar~ llp - pierderea de sarcinii [ mbar]-+
e cinta, este necesarii. ajustarea condi-
d
tiilor de functlonare a sistemului, adica
5
4
10+-+-+--+--+-
3
t 2
7
'.2
;;,.. 1,4 t~ ~---'f-+--+----i~--< ..,,.+-+--+-

-
cS
~0,7
-0
1 ~ 3 -t-j.,,-=.---t---t-t-'71f--t--::P""-t--4·._ ~~
~
.s 2 +-l-""""'+-l---dl.-£-+--+---,J..o~--+-+-
'0,5 151,4+---+-...,...,...,........---<r-----+---+---t-+--+-
Q)
CD
0 1 -hl""---+-+-l~~+--+---+---1--+-+-
0,3
0,7+---+--+--+---+----<f--+--+---+-'
0,2
20 30 40 50 70 100140 200 300400 500 20 30 4050 70 100140 200 300400500
llp - pierderea de sarcinii [mbar) ___. llp - pierderea de sarcinii [mbar]-+
f g
F"ig. 6.6.26. Robinete de echilibrare tip VANrTUS:
a - cu citire directa a debitului de fluid;
b - cu pastrarea regliirii initiale; c ... g - pierderile de sarcina In robinetele de
echilibrare tip VANITUS cu diametrele de 314" - 2". a
alarna (tab. 6.6.20). Racordarea la con- 6.6.24) utilizate pentru fluide cu presiuni
ducte se face prin mute filetate. Se maxime de lucru de 16 bar si tempera-
utilizeaza pentru abur sl fluide curate turi (pentru D 40 ... 300 mm
t 20,
~15,_..+-+-+-+-+-+-+-<r+-+-+-+-+--+-+-+-1--+-1
(8 < 115 °C si Pn = 16 bar). 8 s 225 °C sl pentru D 350..... 1000 mm
..!:!.
8 s 120 °C). Tot cu flanse se executa ';!,1Qf-Hol-+++++-+-+-+-1-+-+-1-++++-+--1
6.6.3.4 Robinete cu sertar ventile din otel turnat (tab. 6.6.25) pentru z
Se executa din otel cu mute sau fluide cu temperaturi 8 s 400 °C. ffi 5 n=llU*l~+~U:U!lll
tlansa, ~
Armii.tura - Cluj-Napoca executii. ro- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
binete cu sertar pana cu mute din PREREGLARE -
fonta rnaleabila, tonta cenusie si din b
alarna (tab. 6.6.21), pentru abur (8 s
120 °C} si apa (8 s 95 °C) cu presiune
Fig. 6.6.27. RobinetHydrocontrol
de• lucru Pn = 20 bar. pentn.l echilibrare hidraulicl:
In tabelele 6.6.22 si 6.6.23 sunt date a - vedere robinet;
caracteristicile tehnice ale robinetelor cu b - tolerente ale debitului
sertar GIACOMINI cu si farii. posibilitati In tunctie de reg/area prelitninsre
de golire, executate din alarna, Cu flanse (prereglare).
se executii. robinetele din fonta (tab.
 I. lnstala~ii de Incalzire
Fig 6.6.27.A Regulator DANFOSS
de presiune diferen1iali
"ASV-W' + "ASV-1"
5 mernorizeaza :;;i II protejeaza, asiqura
3 cu ajutorul aparatului de rnasurare. Se
7 2". Robinetul din fig. 6.6.26 b este
Qli'~~--+--~
10
13 1211
Fig 6.6.27.B Seqiune interioari prin
robinetul
ASV-PV automatde presiune
diferen~ali :
- rozeta de rnanevra: 2 - tija de
setare a presiunii diferentiale ; 3
-garnitura 0-ring; 4 - arc; 5 - senzori
de impuls; 6 - rnernbrana: 7 -
diafraqrna de control; 8 - tija; 9 -
ventil; 10 - corpul robinetului; 11 -
orificiu de intrare de sub dlafraqma;
12 orificiu de impuls spre
diafragma; 13 - orificiu de reglare.
Capitolul 6: Echipamente~i materiale
echilibrarea sistemului.
Alegerea echipamentelor pentru
echilibrarea hidraulica trebuie sa tina
cont de tipul de sistem In care vor fi
folosite: sistem cu debit constant sau
sistem cu debit variabil.
Pe retele de distributie si la baza co-
loanelor instalatillor de incalzire cu apa
calda se utilizeaza robinete de echili-
brare hidraulica, lntr-o qarna destul de
variata depinzand de prcducator.
Astfel, se pot mentiona robinetele
produse de:
- COMAP - Franta pentru retele de dis-
tributie si coloane executate din ala-
ma, cu mufe cu rotile de rnanevra
gradate, cu priza de presiune cu si
tara golire (tab. 6.6.26);
- COMAP numai pentru retele de distri-
butle, executate din tonta, cu flanse si
prize de presiuni (tab. 6.6.27).
- VANITUS - Franta pentru coloane (fig.
6.6.26). Robinetul din fig. 6.6.26 a
permite citirea directa a debitului, II
oprirea si golirea. Masurarea instanta-
nee :;;i reglarea rapida sunt efectuate
executa cu dimensiuni: 3/4, 1, 1114 si
prevazut cu un surub microma-
nometric perrnltand lnchiderea, cu
pastrarea reglarii initiale, Se executa
cu dimensiuni: 1/2, 3/4 :;;i 1 ", din
alarna, :;;i 1114" si 1112", din bronz. In
fig. 6.6.26 c, d, e, f, g sunt date
caracteristicile hidraulice ale robine-
telor VANITUS.
- Hydrocontrol - OVENTROP(fig. 6.6.27a)
otera 5 functiuni: prereglare, rnasurare,
lnchidere, umplere :;;i golire. Reglarea
prelirninara,deosebit de precisa, cu eel
putin 70 de pozitii de reglare, permite
stabilirea exacta a debitelor.
- alti producatori irnportanti, TA (IMI),
Danfoss, Broen.
Se pot monta, fie pe conducta de
ducere, fie pe cea de lntoarcere. Valeri
Fig 6.6.27.C Regulator automatde
debit AB-OM de la DANFOSS
1 - tija; 2 - sistem de blocare;
3 - qarnitura de plastic; 4 - ventil;
5 - rnernbrana: 6 - arc principal;
7 - control al presiunii; 8 - ventil fix.
de prereglare prea scazute conduc la
tolerante prea mari ale debitului, sea-
zand calitatea reglarii, si la cresterea
consumului de energie. Aceasta depen-
denta este prezentata In fig. 6.6.27, b.
Sisteme cu debit constant
Caracteristica sistemelor cu debit
constant este prezenta vanelor cu trei
cai la racordul consumatorilor, cu aju-
torul carora se efectueaza reglajul can-
titativ al agentului termic. Desi debitul la
nivelul consumatorului nu este con-
stant, la nivelul lntregului sistem el are
o valoare constanta.
Acest lucru permite folosirea vanelor
manuale de echilibrare deoarece va-
loare rezistentelor hidraulice din sistem
sunt constante. Vanele manuale de
echilibrare reprezinta din punct de ve-
dere hidraulic, o pierdere locala de
sarcina introdusa In mod controlat In
sistem.
Pentru a efectua o echilibrare com-
pleta, vanele de echilibrare trebuie pre-
vazute pe racordurile tuturor consu-
matorilor, pe fiecare rarnura :;;i pe fie-
care coloana, Montarea vanelor de
echilibrare doar la baza coloanelor :;;i pe
fiecare rarnura nu ne asigura o echi-
librare cornpleta a sistemului.
Sisteme cu debit variabil
Una dintre ipotezele perturbatoare pe
baza carora se realizeaza calculele hi-
draulice este aproximarea sistemelor cu
sistemele cu debit constant. Rezis-
tentele hidraulice ale elementelor sis-
temului sunt considerate constante,
desi In realitate ele variaza considerabil.
Caracteristica sistemelor cu debit va-
riabil este utilizarea vanelor cu doua cai
pe consumatori pentru realizarea regla-
jului cantitativ. Folosirea acestui tip de
vane de control qenereaza aparltia In
sistem a unui debit variabil :;;i implicit a
unor presiuni diferentiale variabile.
Echilibrarea hioraulica In acest caz se
realizeaza prin montarea unor echipa-
mente capabile sa reactloneze diferit In
functie de schimbarea valorii presiunilor
diferentiale pentru sistemele cu debit
variabil. Exista doua astfel de echipa-
mente, destinate echilibrarii hidraulice:
regulatoarele de presiune diterentiala :;;i
regulatoarele automate de debit.
Regu/atoare/e de presiune diferenfia/l
Regulatoarele de presiune diferentiala
sunt concepute In scopul mentinerli unui
disponibil de presiune la o valoare con-
stanta In circuitul reglat (fig 6.6.27.A).
Regulatorul de presiune diferentiala
se rnonteaza In tandem cu o vana par-
tener, care otera priza de presiune
pentru tubul de impuls; fiind dotata cu
nipluri de presiune ofera :;;i posibilitatea
de a rnasura debite.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalaf]] de inealzire

Acest tip de regulator este eel mai pozitie, rnicsorand sau rnarind sectiu- efectului de termosifon (fig. 6.6.28). Se
adesea folosit in instalatille de Incalzire nea de trecere pana la atingerea echili- executa dreapta sau cu colt prin per-
cu radiatoare echipate cu robinete ter- brului de forte (p2-p3=forta arcului). mutarea dopului. Montarea se face nu-
mostatice. Regulatoarele de presiune Astfel se rnentine un debit constant. mai vertical, cu mute. Clapeta etansa
diferentiala, irnpreuna cu vana partener se ridica datorita presiunii pompei.
se rnonteaza la baza tuturor coloanelor 6.6.5. Robinete (clapete) Dimensiuni: 1, 1114, 1112 si 2".
de alimentare cu agent termic, cu sco- de re1inere
pul de a rnentine constanta valoarea
presiunii diterentiale la nivelul coloa- Au rolul de a unidirectiona sensul de
nelor deservite. circulatie a fluidelor. Sunt produse in Tabelul 6.6.30. Caracteristicile
Vanele descrise mai sus sunt diferite variante constructive, permi- constructive ale robinetelor de retlnere
hidraulic $i nu au nevoie de o sursa su- tand diverse pozitii de montare: cu clapa cu flanse
pllrnentara de energie (Fig 6.6.27.B). - robinete de retinere cu cursa fixa
Elementul de baza al acestor vane re- (tab. 6.6.28), executate din fonta, cu
prezinta o diafragma de control 7. Pe flanse, utilizate pentru presiuni de
cele doua tete ale diafragmei se com- lucru Pn = 25 bar si pentru fluide cu
pun: presiunea de pe tur, pe tata temperaturi 8 s 400 °C;
superioara sl cea de pe retur lmpreuna - robinete de retinere cu clapa (tab.
cu forta elastica dezvoltata de un arc 6.6.29), executate din alarna, cu man-
pe fata inferioara. Diferenta dintre pre- soane (producator COMAP - Franta)
siunea de pe tur sl cea de pe retur este - robinete de retinere cu clape si flan-
data de valoarea fortei elastice dezvol- se (tab. 6.6.30) executate din tonta.
tata de arc. in cazul in care presiunea
de pe tur creste datorita inchiderii unor 6.6.6. Clapeti antitennosifon
consumatori, membrana deplaseaza tija Flansele de legatura Diametrul
8 care antreneaza ventilul 9 pentru a Se utilizeaza in instalatiile de Incal- Dn la conducte flansei L
regla orificiul 13. Valorile presiunilor zire cu pompare, pentru eliminarea D1 D2 capacului
ajung pe rnernbrana prin intermediul mm mm mm mm mm
tuburilor capilare 5. Aceste semnale Tabelul 6.6.28. Caracteristicile 40 145 110 132 200
intra prin orificiul 12 in robinet spre constructive ale robinetelor 50 160 125 138 230
ventilul 9, $i traverseaza orificiul 11 spre de retinere cu cursa fixa 65 180 145 186 290
80 195 160 216 310
lacasul tijei 8.
Mentinerea automata a presiunii este er~ 100 230 190 240 350
de fapt realizata prin intermediul arcului c·,,-~~~ I 125 270 220 295 400
4. in acest scop, tija se poate roti
pentru setarea dorita, Un anumit nurnar o~~~~ f 150
200
300
360
250
320
300
385
480
600
de rotatii corespunde unei anumite 250 425 370 460 730
---L.~ 300 485 430 515 850
valori a presiunii diferentiale, care va ti
rnentinuta constanta in circuitul reglat. Dn Flansele de legatura L 350 550 490 585 980
la conducte [mm] 400 620 550 660 1100
Regulatoarele automate de debit [mm] 01 D2 [mm] 500 730 660 825 1250
Regulatorul automat de debit este 10 90 60 120 600 840 770 1000 1450
format de fapt din doua vane: un 15 95 65 130
regulator de presiune diferentiala si o 20 105 75 150
vana de control (fig 6.6.27.C). Regu- 25 115 85 160
latorul de presiune dlferentiala are sco- 32 135 100 180
pul de a rnentine caderea de presiune 40 145 110 200
pe vana p2-p3 la o valoare constants. 50 160 125 230
Asiqurand 0 cadere de presiune Con- 65 180 145 290
stanta pe vana, asigura un debit con- 80 195 160 310
stant indiferent de variatia disponibilului
100 230 190 350
de presiune.
125 270 220 400
Elementul principal implicat in rea-
150 300 250 480 Fig. 6.6.28. Clapetl antitennosifon.
lizarea mentinerii caderii de presiune la
200 360 310 600
un nivel constant este membrana 5 din
250 425 370 730
interiorul vanei (fig 6.6.27.C.a). Pe par-
300 485 430 850
tea superioara a diafragmei actioneaza
presiunea p2 iar pe partea inferioara a
Tabelul 6.6.29. Caracteristicile
diafragmei actioneaza doua forte: pre-
constructive ale robinetelor de retlnere
siunea p3 si torta dezvoltata de un arc.
cu clapa tip COMAP
Valoarea presiunii diferentiale p2-p3
ON [inl
este data de torta elastica a acestui
3/8
arc, forta calibrata, De fiecare data
1/2
cand presiunea diterentiala de la nivelul
robinetului se rnodifica din cauza mo- 1
~ 1114 Fig. 6.6.29. Robinete de dezaerisire
dificarii disponibilului de presiune sau a
1112 manuale pentru corpuride incAlzire:
deplasarii tijei de control, regulatorul de Tip 826AT
2 a - cu cheie; b - cu rozets din plastic.
presiune se deplaseaza intr-o noua
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 6: Echipamente si materiale

presiuni de pana la 10 bar. Se utili-

6.6.7. Robinete de dezaerisire
Pentru evacuarea aerului din instala-
tiile de lncalzire se utilizeaza:
: robinete de dezaerisire manuale, mon-
tate la corpurile de Incalzire, actionate
cu o cheie speciala sau cu o rozeta
din plastic (fig. 6.6.29). Diametrele de
racord sunt de 1/8, 1/4 $i 3/8";
- robinete de dezaerisire automate
montate pe conducte (fig. 6.6.30).
Diametrelede racord sunt de 1/4, 3/8 si
1/2"·
<1> 35
G 1/2" 3/8"
a Supape de siguranta COMAP
6.6.8. Robinete de golire
Gama este destul de variata, ele exe-
cutandu-se din tonta sau alarna, in fig.
6.6.31 sunt prezentate trei tipuri de
robinete de golire produse de firma
DESBORDES:din alama cu ventil $i cap
patrat de 3/8, 1/2, 3/4" (fig. 6.6.31 a); cu
poanson din alarna $i cu rozeta zirntata
de 3/8 si 1/2" (fig. 6.6.31 b); cu ventil $i
cap patrat actionate cu o cheie, utilizate
pentru presiunea Pn = 10 bar si tem-
peraturi ale fluidului 8 s 110 °C de 3/8,
1/2 si 3/4" (fig. 6.6.31 c).
6.6.9. Supape de siguraniA
Sunt utilizate sa protejeze instalatiile
sub presiune lmpotriva depasirii acci-
dentale a presiunii maxime admise de
lucru. Se executa din tonta sau din
alarna, cu rnernbrana sau arc, cu sau
fara manometru.
• Firma COMAP produce:
- supape de slquranta cu rnernbrana,
cu posibilitati de montare a manome-
trului, cu rnufa (tab. 6.6.31 a) sau cu
filet exterior (tab. 6.6.31 b) pentru
Tabelul 6.6.31.
Tip DN [in]
PN [bar]
zeaza pentru apa si aer;
- supape de siguranta cu arc si par-
ghie, tip FLUMAX, cu posibilitatile de
montare a manometrului, cu rnuta
(tab. 6.6.31 c) pentru presiuni de
pana la 16 bar.
Se pot utiliza pentru aer, apa, abur.
• Firma IAFO Zalau executa supape
de siquranta din fonta, cu arc (tab.
6.6.32):
- supapa de siquranta brusca, inchisa,
etansa cu racorduri, cu flanse, tip
81000;
- supapa de siquranta brusca, inchlsa,
etansa cu suruburi cu filet (intrare
cep, iesire rnuta) tip B 2020;
- supapa de siquranta brusca, deschi-
sa cu racord cu filet tip B 3120;
- supapa de siquranta proportionala,
lnchisa, cu corp de colt, cu racorduri
cu flanse, tip P 1000.
6.6.1 O. Regulatoare cu actiune
directi
Firma Danfoss produce o qarna co-
respunzatoare de regulatoare cu actio-
nare directa destinate utilizarii la siste-
mele de Incalzire centrala, adecvate tu-
turor tipurilor de aplicatii ce necesita:
- reglarea presiunii diferentiale:
- reglarea $i limitarea debitului;

I
- reglarea combinata a presiunii dife-
1/2 rentiale si a debitului;
4-6-7-8-10 - reglarea debitului cu reglarea tempe-
a 868 3/4 raturii;

;
4-6-7-8-10 in tabelul 6.6.36 sunt date caracteris-
1/2 ticile tehnice ale regulatoarelor de pre-
siune diferentiala, debit sl ternperatura
4-6-7-8-10
produse de firma Danffos.
869 3/4 Pentru asigurarea punctului de func-
4-6-7-8-10 tionare a unei instalatii de Incalzire cu
Tip E s apa calda este necesar sa se prevada

~: intrare iesire regulatoare de debit sau de presiune

3/8 3/4 sau chiar arnandoua, Ele devin obliga-
torii In instalatlile prevazute cu robinete
3/4 11/4
termostatice.
981GL 11/4 1112 Firma DESBORDES - Franta produce
2 2112 regulatoare diferentiale de presiune;
2112 3 - de colt, cu reglare de la 0,05 la 0,5 bar

a c
Fig. 6.6.30. Robinete de dezaerisire Fig. 6.6.31. Robinete de golire:
automate: a - cu ventil cu cap patrat; b - cu poanson $i rozetii zimtata;
a - robinet; b - montare robinet. c - cu ventil pentru Pn = 10 bar.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de inealzire

cu aflsere de precizie (tab. 6.6.33,a)
- In linie, cu reglare de la 0,05 la 0,5 bar
cu ansere de precizie (tab. 6.6.33,b)
- fara reglare, cu functionare automata
(tab. 6.6.33,c).
Regulatoarele diferentiale se montea-
za la iesire, dupa pompa de circulatle,
In by-pas cu conducta de lntoarcere.
Firma OVENTROP - Germania, pro-
duce:
- regulatoare de debit (fig. 6.6.32,a) tip
HYDROMAT Q care se pot monta
atat pe conducta de ducere cat $i pe
cea de lntoarcere. Permite stabilirea
valorii nominale On si fixarea In
aceasta pozitie.
Domeniile de variatie ale debitului
sunt cuprinse lntre 100 sl 4000 1/h.
- regulatoare de presiune diferentiala
HYDROMAT DP (fig. 6.6.32,b) care se
rnonteaza pe conducta de lntoarcere,

Tabelul 6.6.32. Supape de siguranta IAFO - Zalau

1- corp; 2 - scaun; 3 - ventil; 4 - tija; 5 - ghidaje; 6 - arc; 7 - carcass: 8 - ghidaje arc; 9 - surub reglaje; 10 - capac.

t~~
~, ~~o
10 -
~
~'-
r--------....
......
1c ±
·~ :r~
"·~~
:'.) . ~8
l.:l 7 9 - - ~

~~· :
I----

:~ I
== ..
~1:
~6
<( 8 -
7 -
i-------....... ~10
9

i~~Il
== 1.,.
... b ~ -a
L
<(
~~ nxds 6-
~
~-p- .______
7

rJ 5-

:~ --M{tfd
<( ~I'll 6
.s:

4-,~~-~ =: - ~+ ~
'J

r---
- 5

l~CJ
3~ 4
2

1---
I
i "
·'''''
I ..Q
~

I I
f
a E~3 L ~=
"~ ~
3

d4 ,____- ~ ~ (.) 2

~ d3
1 El+ ,, tlLW -1

Tip B-1000
B Tip B-2020
Al
Tip B-1000
µ&./
Tip 3120

Dn intrare Masa
Dn iesire
A B c do h Hansele de intrare Flansele de lesire
neta
d1 d2 d4 nxd3 e b d'1 d'2 d'4 nxd's e' b'
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] mm] [mm] [kg]
25/40 316 100 100 15 5 115 85 68 4x14 2 16 150 110 80 4x18 3 18 66
32/50 356 110 110 19 6 140 110 78 4x18 2 18 165 124 102 4x18 3 20 12,0
40/65 397 120 120 24 8 150 110 88 4x18 3 18 185 154 122 4x18 3 20 17,0
50/80 490 130 130 30 10 165 125 102 4x18 3 20 200 160 138 8x18 2 22 19,3
65/100 560 150 150 39 13 185 145 122 4x18 3 20 220 180 158 8x18 3 24 32,0
80/125 715 180 180 48 16 200 138 138 8x18 3 22 250 210 188 8x18 3 26 57,0
100/150 808 200 200 60 20 220 180 158 8x18 3 24 285 240 212 8x22 3 26 78,0
Tip Tip B-2020 Tip 3120
KG G Masa KG Masa
Dn A B c intrare iesire
do h
neta
Dn A
intrare
do h
neta
[mm] [mm] [mm] [mm] [in] [in] [mm] [mm] [kg] [mm] [mm] [in] [mm] [mm] [kg]
15/25 228 38 72 1/2" 1" 9 3 1,6
25 295 1 15 5 3,7
20/30 250 44 78 3/4" 1114" 12 4 2,3
Tip P 1000
Tip P 1000
Flansele de leqatura Masa
Dn A

[mm] [mm] [mm]

15 195 130
20 212 150
B h

[mm] [mm]
0,75
1
d1

95
105
d2
[mm]
65
75
d4

45
58
nxd3

4x14
4x14
e

2
2
b
[mm] [mm] [mm] [mm] [kg]
14
16
neta

3,4
5, 1
<(
,,3i ~:
----··"'~6
7
)

~I:'• s
25 225 160 1,25 115 85 68 4x14 2 16 6,0 "'':.. 4
.- --------
32 310 180
40 378 200
50 425 230
1,60 140
2
2,50 165
150
100
110
125
78
88
4x18
4x18
102 4x18
2
3
3
18
18
20
11,5
16,6
26,0 3-

,_
ll~~~~1
~ ,
Iii
• "O

65 490 290
80 630 310
3,25 185
4 200
145
160
122 4x18
138 8x18
3
3
22
22
34,9
61,2
2 ~
~ "1
~f!.-
100 610 350 5 220 180 158 8x18 3 24 67,6
- B
-
 I. lnstala~ii de incalzire
iar valoarea norninala .1pn se citeste
direct, se reqleaza si se fixeaza conti-
nuu, fara trepte, In domeniul cuprins
intre 300 si 500 mbar. Racordul cu tub
capilar se leaga la conducta de duce-
re. Prin intermediul regulatorului de
a bila tip AVD pentru apa cu temperatura
Fig. 6.6.32. Regulator de debit •i
presiune difereniiall OVENTROP:
a - regulator de debit Hydromat Q ";
b - regulator de presiune diferentiata
"Hydromat DP"
n Elementele sunt sudate. Necesita intre-
Fig. 6.6.33. Debitmetru portabil.
presiune se acopera domenii ale debi-
tului cuprinse intre 100 si 4600 l/h.
6.6.11. Vane de amestec
Se utilizeaza in instalatllte de incalzi-
re cu apa calda, asiqurand prin ames-
tecul apei calde de la cazane cu apa
racita din instalatie, parametrii agentu-
lui termic, atat la consumatorii agen-
tului termic cat si la intrarea in cazane.
Se executa din tonta si pot functiona
manual sau automat (actionate hidrau-
lic, cu aer comprimat sau servomotoa-
re). De asemenea, se executa cu 3 sau
4 cal,
Firma suedeza THERMIA produce
doua tipuri de vane de amestec, actio-
nate cu servomotoare.
- cu trei cai (tab. 6.6.34), din tonta cu
patru pozitii de montare, posibile da-
torita unui cadran cu doua tete de
montare.
- cu patru cai (tab. 6.6.35), din fonta cu
montareain toate pozitllle, datorita unui
cadran cu doua fete de montare.
Firma ROMSTAL cornercializeaza va-
ne de amestec si servomotoarele de
actionare respective;
- cu 3 sl 4 cai pentru diametrele DN
40, DN 50, DN 80, DN 100, DN 125
Capitolul 6: Echipamente si materiale
:;;i DN 150, prevazute cu flanse care
se pot cupla cu servomotoarele din
seria MP 300;
- cu 3 $i 4 cal pentru diametrele 3/4, 1,
1112 $i 2", prevazute cu rnansoane cu
filet, care se pot cupla cu
servomotoarele din seriile MP 75 si
MP 100.
6.6.12. Reductoare de presiune
Se utilizeaza in instalatlile de Incalzire
cu apa calda $i fierbinte precum si pen-
tru abur de presiune joasa sau medie,
in functie de necesitati, Firma Danffos
produce reductoare de presiune regla-
maxima {}max s 150 °C, (tabel 6.6.37a)
si tip AVDS pentru abur cu temperatura
maxima {}max .::: 200 °C (tabel 6.6.37b).
Montarea reductoarelor de presiune se
face pe conducte cu filet sau flanse.
Tabelul 6.6.33. Supape de presiune
diferen iala
a - de colt
20/27 26/34
b - In linie
20/27 26/34
c - fara reglare
20/27 26/34 33/42
6.6.13. Aparate
pentru misurarea debitelor
Sunt utilizate pentru rnasurarea
debitului de apa sau de caldura care
circula prin conducte. Aparatele sunt
montate direct in circuitul instalatiei
sau sunt mobile, cu citire directs sau
cu inregistrare.
• Firma DANFOSS - Danemarca pro-
duce debitmetre montate direct pe
conducta (tab. 6.6.38);
- MAGFLO - electromagnetice cu o
qarna larga de rnasura precisa si tara
ingustarea sectiunii;
- MASSFLO - masice rezistente la
vibratii, abravize $i coroziune. Masoa-
ra, In afara debitului, densitatea si tem-
peratura fluidului;
- SONOFLO - ultrasonice cu masura-
rea precisa si fara ingustarea sectiunii:
- VORFLO - cu varte] pentru abur,
gaze si lichide cu vascozitate redusa.
tinere usoara;
- EVITA™ - electromagnetic pentru
apa, abur :;;i gaze. Acestea permit con-
trolul, reglarea $i inregistrarea debitelor.
• Firma CONTROLOTRON - SUA
produce un debitmetru portabil tip
UNIFLOW (fig. 6.6.33) cu posibilitati de
inregistrare.
Tabelul 6.6.34. Vane de amestec
cu 3 cai HERMIA-SUEDIA
20/27 26/34 33/42 40/49 50/60
Tabelul 6.6.35. Vane de amestec
cu 4 cai (fHERMIA-SUEDIA)
26/34 33/42 40/49 50/60
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalalii de lncalzire

- termomanometre circulare tip IMIT, sunt de la DN 20 la DN 120 mm.

6.6.14. Aparate
pentru misurarea presiunii
Pentru rnasurarea presiunii se folo-
sesc manometre si hidrometre. Gama
este destul de variata, ea depinzand de
locul de amplasare si de firma produ-
catoare.
Firma DESBORDESproduce mano-
metre (fig. 6.6.34) cu gradare intre 0 si
25 bar tip:
- BOURDON(fig. 6.6.34, a) cu gradare
1, 4, 6, 16 sau 25 bar, cu baie de
qlicerina, amortizoare (contra vibratii-
lor) si cutia din inox;
- monobloc (fig. 6.6.34, b) cu gradare
6, 10, 16 bar, cu cutie din alarna ma-
tritata si racord filetat;
- cu cutie din otel ambutisat, cu racord
filetat jos (fig. 6.6.34,c) sau in spate
(fig. 6.6.34,d);
- PRESSADE(fig. 6.6.34, e) cu grada-
re de la 10 bar, cu protectie din cau-
ciuc impotriva socurilor.
Firma COMAP produce:
- manometre radiale, cu gradare de la
0 la 25 bar, cu cutia din inox;
- hidrometre cu gradare de la 0 la 4
bar.
Firma ROMSTALcornercializeaza:
- manometre circulare tip IMIT, cu pri-
za de presiune cu cuplare rapida sl
tub capilar, care se pot monta pe
cazane. Toate modelele se livreaza
cu tirant filetat. Domeniile de presiu-
ne disponibile 0 la 4 bar si 0 la 6 bar.
Tab.6.6.36. Caracteristicile tehnice ale regulatoarelor diferentiale, debit :;;i temperature produse de Danfoss.
Presiunea Diametru Reglarea
Tip nornnala DN presiunii
regulator PN [bar] [mm] dileren\iale
p t.p [bar]
AVPL 10 15 • 0,05-2,0
AVP 16/25 15-50 • 0,05-2,0
AVQ 16/25 15-50
echipateatat cu sonda de temperatura
cu tub capilar (cu lichid) si priza de
presiune cu cuplare rapida :;;i tub
capilar. Toate modelele se livreazacu
tirant filetat. Domeniile de lucru: tem-
peratura pana la 120°C si presiuni
disponibile 0 .. .4 bar :;;i 0 ...6 bar.
Manometrele :;;i hidrometrele se ra-
cordeaza la elementele instalatiei prin
intermediul unor robinete de control cu
buton sau poanson din alarna.
6.6.15. Aparate
pentru misurarea temperaturii
Pentrurnasurareatemperaturii(lichide,
solide :;;i gaze)se folosesc termometre:
- cu citire directa cu scala dreapta cu
mercur sau alcool, termometre cu re-
zistenta etecmca, cu sonda de tem-
peratura sl tub capilar, termometre
cu contact etc;
- cu citire directa sl inregistrare.
Firmele DESBORDES si COMAP
produc termometre cu scala dreapta,
cu alcool, cu tsaca din alarna, pentru
temperaturi cuprinse intre 50 si 300 °C.
Posibilitatile de montare pe aparate
sau pe conducte sunt prezentate in fig
6.6.35, iar dimensiunile de montare in
tabelul 6.6.39.
Firma DESBORDES produce, de
asemenea, termometre cu cadran gra-
dat de la 0 la 120°C cu colier din cu-
pru (fig. 6.6.36,a) pentru stranqere pe
conducte. Diametrele de stranqere
Limitarea Reglarea Controlul Controlul Domeniul Domeniu de
debitului debitului motorizat direct al de reglare
B G al debitului temperaturii presiune
• 0,06-15
Aceeasi firrna produce sl termometre
cu cadran gradat de la 0 la 120 °C cu
tub de imersie.
Firma ROMSTAL cornercializeaza
termometre circulare utilizate pentru
cazane si aparate cu sonda de tempe-
ratura sl tub capilar (cu lichid) si cu
tirant filetat. Domeniilede utilizare sunt:
0 la 120 °C; 0 la 200 °C; -40 la +40 °C
Se utilizeaza :;;i aparate digitale cu
citire directa, irnpreunacu viteza curen-
tilor de aer si umiditate relativa, cu
posibilitati de inregistrare(fig. 6.6.36 b).
6.6.16. Contoare
pentru misurarea
consumului de cilduri
6.6.16.1 Carscteristici principale
Contoarele de apa calda se clasifica
in functie de destinatla lor, conform re-
qlernentarilor internationale:
- contoare de tip 1, utilizate de sine
statatoare pentru contorizarea apei
calde. Se Incadreaza in intervale de
temperaturi: 30 la 70 °C, 30 la 90 -c,
30 la 130°c :;;i 30 la 1so0c;
- contoare de tip 2 care sunt un an-
samblu al contoarelor de energie ter-
mica. Se incacreaza in intervalele de
temperaturi rnentionate la cele de tip
1 cu observatia ca temperatura mini-
ma a fluidului poate fi :;;i sub 30°C;
- contoare de tip 3, utilizate, in gene-
ral, pentru rnasurareacondensatului.
Contoarele de energie terrnica tre-
Temperatura
reg I are Kvs t.pv maxim maxima Loe de
debit [m3/h] [bar] ['CJ montare
[m3/h]
1-1,6 4,5 120 Retur
Tur :;;i
1,6-20 12/20 150
Retur
Tur :;;i
1,6-20 12/16 150

AVPB 16/25 15-50

15-25
. • 0,05-2,0 0,06-15 1,6-20 12/16 150
Retur
Retur
AVPBT-F 25
32-65
• • • 0,2-0,5 0,25-15 1,6-20 20 150 Retur

Tur si
AVPQ 16/25 15-50 • • 0, 1-2,0 0,06-15 1,6-20 12/16 150
Retur
AVGM 16/25 15-50 . • 0,03-15 0,4-20 12/16 150
Tur :;;i
Retur
Tur si
AVGT 25 15-50 • • 0,25-15 1,6-20 20 150
Retur
Tur si
AFP 16/25/40 15-250 • • 0,05-6 4-400 20-10 150
Retur
Tur si
AFQ 16/25/40 15-250 • • 0, 1-250 4-400 20-10 150
Retur
Retur
AFPB 16/25/40 15-125 • • • 0,1-1,5 0,05-120 4-160 20-15 150

AFPQ 16/25/40 15-250 • . . 0, 1-1,5 0, 1-250 4-400 20-10 150

Retur
Tur si
Tur si
AFQM 16/25/40 40-125 • • 0,6-120 120-160 20-15 150
Retur
Tur si
PCV 16/25/40 65-250 • • • in funcjie de configuratie 150-630 20-10 150
Retur
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

buie sa fie compatibile cu rigorile ur- comunicare; sernnalizeaza si inre- 6.6.16.2.2 Contoare de clldurl
rnatoarelor clase climatice: gistreaza orice incercare de manipulare, combinate
- c/asa climatica A (pentru pooutetie si cu localizare in timp si durata; are o Sunt executate din elemente compo-
montare In interior): mare capacitate de memorare a datelor: nente separabile (fig. 6.6.38), avand o
• tornperatura arnbianta: 5 la 55°C; 36 luni la durata fixa cu multiple varietate constructiva deterrninata, in
• nivel scazut de umiditate; inforrnatil: energie, volum precum si va- special, de diversitatea tipurilor de
- clasa ctimetics B (pentru poputetie si lori de varf intre doua inregistrari (debit, contoare de debit utilizate: cu rnorisca,
montare In exterior): putere termlca, ternperatura maxima). cu elice, electromagnetice, cu ultrasu-
• temperatura arnbianta: -25 la +55°C;
• nivel normal de umiditate; label 6.6.37 Contoare de energle tennici monobloc.
• solicitari mecanice scazute a-ti . 2WR6;
- clasa climatica C (conditl! industriale): Figura DN kvs Racordare ~p
• ternperatura arnbianta: 5 la 55°C; [mm] [m3/h] pe regim de
• conditii normale de umiditate; conducta presiune
• solicitari mecanice scazute. bar
Elementele componente ale contorului 15 4,0 G 314 A
de caldura sunt, in general: contorul de 20 6,3 cu filet G1A
apa, sondele (traductoarele) de tem- 25 8,3 G 1114 A
peratura, blocul de calcul, cabluri de
legatura (sonde-bloc de calcul).

6.6.16.2 Tipuriconstructive 1-5

3-12
6.6.16.2.1 Contoare de clldurl 32 12 5
monobloc 40 16 cu flanse
Contorul de debit si traductorul de 50 20
temperatura aval sunt montate compact
cu blocul de calcul care este prevazut
cu un aliaj electronic digital; traductorul
de temperatura amonte este montat, se-
parat, pe conducta de ducere. Contorul
poate afisa rnarirnlle rnasurate si/sau
calculate, fie automat, in mod ciclic, fie
la cerere, prin actionarea rnanuala a bu-
tonului de rnanevra.
'
Figura DN
[mm]
b-tl 2WR5
kvs
[m3/h]
Racordare
pe conducta
~p
regim de
presiune
Firma Romstal cornercializeaza con-
bar
toare de energie terrnica monobloc tip
2WR6 pentru debite mici $i tip 2 WR5

I
15 4,0 G 314 A
pentru debite mari.
1-5
Contoarele de energie terrnica mono-
20 63 cu filet G 1 A 3-12
bloc cu ultrasunetepentru debite mici (G
25 8,3 G 1114 A
= 0,6... 2,5 m3/h) tip 2WR6 (fig. 6.6.37a)se
compun dintr-un calculator pentru energie ~
ternica, o pereche de terrnorezistentene-
interschimbabilede tip DS cont. EN 1434
$i un traductor de debit cu ultrasunetetip
2WR6. Calculatorulde energietermlca are
un microprocesor specializat sl memorii
EEPROM,prin intermediulcarora se reali-
zeaza schema de achizitie, prelucrare,afi-
sere $i transmisie de date. Contoarele se
rnonteaza pe conducte pozate orizontal
sau vertical fara a necesita portiuni de
conducte drepte amonte/aval.Prezintaca
avantaje:fiabilitate pe termen lung, perfor-
rnantemetrologicede calitate, sigurantain b c
exploatare$i constructie robusta. a
Contorul de energie terrnica monobloc
cu ultrasunete pentru debite mari (G =
0,6... 60 m3/h) tip 2WR5 (fig. 6.6.37b) se
compune din aceleasi elemente ca si
contorul tip 2WR6. Traductorul de debit
nu include piese in rnlscare, principiul de
rnasura-e avand la baza fenomenul de
propagare a undelor ultrasonice in apa d e
metoda ,,transit time". Prezinta ca avan- Fig. 6.6.34. Manometru:
taje in plus tata de tipul 2WR6: sisteme a - tip Bourdon; b - monobloc; c - cu racord fi/etat In jos;
d - cu racord filetat In spate; e - tip PRESSADE..
modulare de alimentare si de module de
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de Incalzire

nete, cu diafraqrna, Vortex. De aseme-
nea, traductoarele de ternperatura pot
fi terrnorezistente cu doua sau patru
fire de tip Pt 100 sau Pt 500. Dupa
prelucrarea inforrnatiei primite, blocul
de calcul poate da inforrnatia sub di-
verse forme: totalizarea nurnerica reda-
ta electronic sau electromagnetic, inre-
gistrare, indicare, semnalizarea unor
regimuri de avarie etc.
Firma ZENNER zAHLER produce
contoare combinate compuse din:
- contoare de apa calda construite pentru
temperaturi ale apei pana la 120°C:
• ETHI: monojet; montare orizontala
sau verticala;
Tabelul 6.6.38. Debitmetre DANFOSS
- diametre de conducte: Dn = 15 .. .40
mm;
- debite: Vn = 0,6 ... 10 m3/h;
• MTHI: multietajat; montare orizon-
tala,
- diametre de conducte Dn: 20 ... 50
mm;
- debite: Vn = 2,5 ... 15 m3/h;
• MTHI: multietajat, ST - montare
verticala urcare; FA - montare ver-
ticala coborare;
- diametre Dn = 20 .. .40 mm,
- debite v; = 2,5 ... 10 m3/h;
• WPHl/WSI: tip Woltman:
- diametre: Dn = 50 ... 250 mm;
- debite 'iln = 15 m3/h;
- blocul de calcul cu traductoare de
ternperatura tip SUPERCAL (fig.
6.6.39) care prelucreaza datele afi-
sand electronic urrnatoarele rnarirni:
- energie terrnica [kWh], [MWh];
- temperatura [0C];
- volum [m3];
- debit [l/h];
- timp [h];
- putere terrnica [kW].
- racorduri speciale 1 x 1/2 x 1" pentru
sonde de ternperatura sl teci;
- clapeta antiretur pentru impiedicarea
ancrasarii $i facilitarea operatiilor de
inlocuire.
Firma DANFOSS produce contorul

Grupe MAGFLO' MASSFLO* SONOFLO* VORFLO* EVITA™

de produse Debitmetru Debitmetru Debitmetru Debitmetru vortex Contor de oxigen
electromagnetic masic ultrasonic
l-'nnc1p1u1 1::1ectromagnet1c conous ump de parcurs varte] ClarK
de masurare tip cu o conoucta al semnalului
sau doua ultrasonic pe mai
multe cai
Marimea Debit volumic Debit masic Debit volumic Debit volumic Oxigen dizolvat in
rnasurata Masa totala Debit masic Debit masic apa si apa uzata
Tehnologii Densitate Viteza sunetului Volum normal
Temperatura Debit de apa
Debit volumic Debit de abur si
Volum total de gaz
Debit de fractiune
% fractiune
(de ex. Brix)
Total fractiune
lnstalare Conducte pline Conducte pline Conducte pline Conducte pline cu Rezervoare de
cu lichid cu lichid cu lichid aburi, lichid sau aerisire, crescatoni
gaz de peste etc.
Medii Toate mediile Toate mediile Toate mediile care Lichide cu o Apa sl apa uzata
conductoare de pompabile transmit sunetul viscozitate redusa,
electricitate gaze si aburi
Aplicatii Sectoare Chimicale, Alimente si bauturi, Chimicale, tratarea Chimicale, Tratarea apei si
principale principale alimente si bauturi, chimicale apei alimente cresterea pestlor
tratarea apei, energie/caldura energie/caldura si bauturi
energie, caldura produse prod use energie/caldura
petrochimice petrochimice
Aplicatii Control, reglare Control, reglare Reglare RegI are Control, reglare
inregistrare, dozare lnregistrare lnregistrare lnregistrare lnregistrare
amestec In cantarire, dozare urmarire urmarire urrnarre
orooortil verificare contablizare
Mari me ON 6-2000 ON 3-50 ON 10-4000 ON 15-300
Domeniu 0,025-113000 1-80000 0,2-500000 Gaz/aburi 0-30 ppm, 0-200%
de rnasurare m3/h kg/h m3/h 1,5-21300 m3/h
Lichid
0,25-2300 m3/h
Temperatura de la -20 la de la -50 la de la -200 la de la -40 la 0 la 48°C
lichidului +200°c +180°C +250°C + 400°C
Presiune maxima 350 bar 500 bar 160 bar 100 bar 10 bar
Precizie 0,25 % 0,15 % 0,5 % 0,7% din debitul 0,5 % din FSO
Speciricatii din debitul efectiv din debitul efectiv din debitul efectiv efectiv (lichid)
1,25 % din debitul
efectiv (gaze, aburi)
Carcasa IP 65/67/68 IP 65 IP 68 IP 65 IP 68
(senzor)
Aprobari CENELEC CENELEC EEx, CENELEC CENELEC
EEX, 3A, Custody transfer EEx, EEx
PTB custody (In curs de PTB custody
transfer 3A OIML preparare) transfer
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

de caldura tip ,,SONOCAL™" (fig.
6.6.40), care este o cornblnatle intre
debitmetrul cu ultrasunete SONOFLO
(produs tot de DANFOSS), calculatorul
de energie tip MULTICAL II la care se
mai adauqa senzorii de ternperatura,
Se executa pentru diametre de con-
ducte Dn = 32.. .40 mm; debite de apa
v; = 15 ... 2500 m3/h sl puteri termice
<I>n = 0,03 .. .4,2 MW
Modul de montare a unui conductor
de caldura este prezentat in fig. 6.6.4 1,
la care se adauqa urrnatoarele reco-
rnandari:
- inclinarea traductoarelor de tempera-
tura in opozitie cu sensul de curgere
a agentului termic;
- prevederea de teci suplimentare, in-
vecinate fiecarui traductor de tempe-
ratura, pentru a controla prin cornpa-
ratie corectitudinea rnasurarii celor
doua temperaturi;
- amplasare a unui filtru, in amonte de
contorul de debit;
- prevedereacu borna de impamantare;
- in amonte ::?i aval de controlul de de-
bit este necesar sa se prevada tron-
soane rectilinii de conducta avand
lungimi de minimum 10 Dn respectiv
8 Dn, tronsoane libere de orice
rezlstenta hidraulica:
- montarea traductoarelor este necesar
sa se taca astfel:
• pentru conducte cu 50 mm s Dn s
s 250 mm, perpendicular tata de
dlrectia de curgere a agentului
termic;
• pentru conducte de curgere
Dn s 50 mm, in opozitie tata de sen-

Tabelul 6.6.39. Dimensiunile de montare [mm] ale termometrelor cu scala dreapta

Conducte neizolate Conducte izolate
Do
L1 L2 Lt L1 L2 Lt
80 117 30 107 147 60 137
100 127 30 117 157 60 147
125 140 30 130 170 60 160
150 152 30 142 183 60 172
175 165 30 155 195 60 185
200 177 30 167 207 60 197
225 190 30 180 220 60 210
250 202 30 192 232 60 222
300 227 30 217 257 60 247
Fig. 6.6.36. Termometru: 350 252 30 242 282 60 272
a - cu co/ier; b - digital. 400 277 30 267 307 60 297

6c

2
2
3
3
4 DIMENSIUNI DE MONTARE
L2=20mm pt. conducte neizolate
4 L2=50mm pt. conducte izolate
5 L=l2+(R+DexLl2)sinu+D;
5 _J d
COSa= R-2
_J A 6b 5 R+~t
2
_J _J ,,,,
,,,, c
6a ,,,,
,, D Fig. 6.6.35. Posibil~ de montare a termometrelo
0
---.-
..... - ~ .....
•'
~--- cu mercur sau alcool cu scali dreapti:
.. - a - montare pe aparate; b - montare pe conducte
,, 11

drepte; c - montare in cotul conductelor;

1 - arrnatura pentru termometru; 2 - qarnitura:
b 3 - piesa montaj; 4 - stut racord; 5 - tsaca de
a
protectie: 6a - aparat; 6b - conducts: 6c - cot.
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale
sul de curgere a agentului termic.
• utilizarea de terrnorezistente scurte
pentru conducte cu Dn s 25 mm $i
lungi pentru conducte cu diametre
mari.
6.6.16.2.3 Tnregistratoare de
temperaturl
Tipurile de lnregistratoare de tempe-
ratura existente, sunt:
- cu dispozitive de evaporare, utilizate
numai in cazul in care temperatura me-
die minima a corpurilor de incalzire
este de 55°C, datorita faptului ca feno-
menul de evaporare a lichidului din
eprubetele aparatelor nu se produce
direct pe o portiune cu temperatura
medie a corpurilor de lncalzire (fig.
6.6.42 a).
a -tip. 2WR6
b-tip 2WR5
Fig. 6.6.37 Contoare de energie
terrnica monobloc.
Fig. 6.6.38. Contorde caldura
combinat:
- cantor de debit; 2 - am $i 2 av -
traductoare de temperature montate
in amonte :;;i aval.
- cu dispozitive alimentate cu energie
electrica (electronica) cu unul sau doi
senzori de ternperatura. Aparatele cu
doi senzori, inteqreaza in functie de
timp diferente dintre temperatura su-
prafetei corpului de Incalzire si tem-
peratura incaper!l, iar cele cu un
singur senzor, insurneaza temperatu-
ra medie a corpului de lncalzire pe
perioada respectiva.
- cu dispozitive alimentate cu energie
electrlca $i cu posibilitatea transmite-
rii datelor prin unde radio. Toate da-
tele se receptioneaza din exteriorul
:·: soper~~Lomsor-
warmeriihler
ZENNER
ZJUILER
Mod. 430
Fig. 6.6.39. Blocul de calcul
tip SUPERCAL.
Fig. 6.6.40. Contorde caldura
,,SONOCAL".
6 5
Fig. 6.6.41. Schema de principiuprivindmontarea unui contorde caldura:
1 - bloc de calcul; 2a :;;i 2b - traductoare de ternperatura: 3 - teaca pentru
termometrele de control; 4 - cantor de debit; 5 - filtru; 6 - robinete de izolare
a contorului de debit; 7 - alimentare electrica; 8 - conducta de ducere;
9 - conducta de lntoarcere.
I. lnstalatii de Incalzire
spatiului locativ, cu ajutorul unui
computer mobil sl sun transmise mai
departe la dispeceratul central. Se
realizeaza astfel economie de timp,
fara programare pentru citire, fara
estlmari ale consumului.
Aparatele cu un singur senzor, se pot
utiliza numai In cazul in care tempera-
tura medie minima a corpului de Incal-
zire este mai mare de 55°C.
in SREN 834 se preclzeaza ca valori
le afisate de inregistratoarele de tem-
peratura sunt transformate lntr-o torrna
adecvata pentru calcularea costurilor
consumului, din factorii de evaluare:
k0 - pentru puterea terrnica a corpului
de Incalzire:
kc - pentru cuplajul termic la senzorul
de ternperatura;
kr - pentru Incaperi, cu temperaturi in-
terioare de proiectare scazute, fata
de valoarea de referinta,
Factorul de evaluare k, reprezinta pro-
,...... Clorius
Fig. 6.6.42 a. inregistratorde
temperatureproportlonel tip Clorius
- Raab Karcher~i fi~a de facturare.
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

dusulfactorilorde evaluareindividuale:
k = k0·kc·kr
inregistratoarelede temperatura elec-
tronice K, sunt prevazute cu un ecran
cu cristale lichide (LCD) $i dotate cu
microcentrale, cu memorie de tip ROM
pentru programare $i de tip RAM
pentru bazele de date, perrnltand, pe
langa valorea consumului curent,
afisarea valorilor memorate la datele
scadente fixe pentru lunile precedente.
-•
inregistratoarele de ternperatura se
rnonteaza pe fiecare corp de incalzire
In parte, iar lnregistrarile depind direct
de temperatura medie si durata de fun-
ctionare a corpului de Incalzire precum
. ..,
$i de caracteristicile proprii ale aces- ,. ,.,
tora. Locul de montare a lnregistratoa-
relor de ternperatura pe corpul de ln-
calzire este reglementat prin norme $i
este deosebit de important pentru sta- Fig. 6.6.42 b. Tnregistratoarede temperature.
bilirea corecta a consumurilor de
caldura. $i ISTA. Sunt lnregistratoare de tempe- 95°C; temperatura mediului ambiant
in fig. 6.6.42 b sunt prezentate trei ratura electronice avand ca date lntre O sl 60°C; puterea terrnica a
tipuri de lnregistratoare de ternperatura tehnice: temperatura medie de referinta corpului de lncalzlre de pana la
produse de firma ZENNER, SIEMENS a agentului termic cuprinsa intre 35 $i 15000W; durata de viata 10 ani.
 Capitolul 6: Echipamente 'i materiale
6. 7. lzolarea tennici
Conductele ce transports fluide cu
temperaturi mai mari de 50 °C, monta-
te In interiorul sau exteriorul cladirilor In
canale sau subsoluri tehnice, precum
si aparatele (boilere, aparate de contra-
curent, rezervoare etc.) se izoleaza ter-
mic pentru:
- rnicsorarea pierderilor de caldura a
fluidului transportat;
- mentlnerea temperaturii fluidului la
anumite valori cerute de procesul
tehnologic;
- limitarea temperaturii suprafetei exte-
rioare a conductei, irnpusa de norme-
le de protectie a muncii la maximum
50 °C;
- evitarea Incalzirii camerelor prin care
tree conductele (earner], pivnite etc.);
- eliminarea pericolului de lnghet al
conductelor In perioadele cu tempe-
raturi scazute si cu functionare lntre-
rupta a instalatiilor de Incalzire:
- evitarea condensarii vaporilor din aer
In contact cu peretii conductelor reci.
lzolarea terrnica a conductelor $i
aparatelor cuprinde, In general:
- unul sau mai multe straturi termoizo-
lante prevazute cu dispozitive de
fixare;
- un strat de protectie a materialului
izolant, In functie de mediul ambiant
sl de conditiile de exploatare;
- un strat de finisare, pentru realizarea
unui aspect frumos sau pentru iden-
tificarea fluidului ce trece prin con-
ducte.
6. 7 .1. Materiale tennoizolante
MaterialeleutilizateIn lucrarile de izolatii
termice se grupeazaIn trei categorii:
- materiale de baza, care alcatuiesc
a b
Fig. 6. 7 .1. Manfete:
a - pentru protejarea capetelor la
fntreruperea izotetiei;
b - pentru protejarea rosturilor de
di/atare;
1 - conducta; 2 - rnansete din tabla
zincata de 0,5 mm grosime; 3 - sar-
ma zincata pentru stranqere ( 1,45-
1,50 mm); 4 - strat de protectie.
stratul termoizolant: vata de sticla, va-
ta rninerala, pasla rninerala, pluta, dia-
tomit si spurna poliuretanica lntarita;
- materiale pentru fixare: plase de
sarrna, carton ondulat, bandaje de
canepa sau material plastic etc.;
- materiale pentru protectie: ipsos, carton
asfaltat, bitum, tabla galvanizatasau din
inox etc.;
Materialele care alcatuiesc stratul
termoizolant trebuie sa Indeplineasca
urrnatoarele conditil de baza:
- sa alba un coeficient de conductivita-
te terrnica redus;
- sa fie rezistente la temperaturi ridica-
te, la variatii de temperature $i umidi-
tate, precum $i la conditlile atmosfe-
rice variabile In cursul anului;
- sa alba rezistenta rnecanica pentru a
nu fi deteriorate In timpul exploatarii,
sa fie U$Or de executat $i intretinut, sa
nu fie agresive fata de obiectul izolat,
sa fie economice (cost cat mai scazut),
sa fie rezistente la actiunea focului, sa
aiba o greutate cat mai redusa,
Materialele termoizolante se prezinta
sub forrna de saltele, de rogojini simple
ori cusute pe carton ondulat sau pe
plasa de sarrna, placi semirigide, co-
chilii, seqrnenti $i snur.
Rogojinile din vata de sticla sau vata
rninerala cusute pe carton ondulat se
utilizeaza cand agentul termic are tem-
peratura pana la 100 °C; pentru tem-
peraturi mai mari se uilizeaza rogojini
cusute pe plasa de sarrna (rablt).
Materialele rnentionate au coeficien-
tul de conductivitate terrnica In jur de
0,04 W/m·K (tab. 6.7.1).
Alegerea materialului stratului termo-
izolant se face In functie de temperatu-
ra medie a fluidului Incalzitor e, cores-
punzator perioadei de lncalzire sau
temperatura peretelui exterior, In cazul
aparatelor (tab. 6.7.1).
Tabelul 6.7.1. Temperatura medie de utilizare a principalelor materiale
termoizolante $i coeficientul de conductivitate terrnica
Nr. Material
crt.
1 Rogojinidin vata de sticla
pe carton ondulat
2 Saltele din vata rninerala
pe carton ondulat
3 Rogojinidin vata de sticla
pe rabit
4 Saltele din vata rninerala
5 Cochilii din vata minerala
6 Snur din vata rninerala
7 vata rnineralaIn vrac
8 Diatomit granulatcochilii
9 Poliuretanlntarit
I. lnstala~ii de lnealzire
6. 7 .2. Executarea izolaiiei
tennice
lzolatia terrnica a unei conducte sau
a unui aparat cuprinde, In general:
- stratul termoizolant;
- protectia rnecanica a stratului izolant;
- protectia contra urniditatii:
- finisarea estetica.
Operatiile de executare a izolatiei
termice depind de materialele utilizate.
Astfel, In cazul utilizarli de:
• materiale sub torrna de saltele si
rogojini simple sau cusute pe carton
ondulat sau pe plasa de sarrna, execu-
tarea izolarii termice consta In:
- montarea stratului izolator termic prin
lnfasurarea (la conducte) sau prin
aplicarea pe suprafata (la aparate);
- realizarea stratului de protectie me-
canica format dintr-o tencuiala bruta
de 2 - 3 cm grosime din mortar din
ipsos sau rurnequs de lemn cernut
(12%) si clei (8 ... 10%);
- realizarea stratului de protectie
contra urniditatii Irnbracand izolatia
In: carton bituminat (acolo unde nu
este pericol de incendiu); folie din
polistiren de 0,25 mm grosime; folie
din PVC plastifiata de 0,4 mm
grosime;
- realizarea stratului de finisare cu
tabla din aluminiu sau otel zincat de
0,3... 0,5 mm grosime (acest strat
poate constitui $i stratul de protectie
contra umiditatii.
• materiale cu torrna de cochilii,
seqrnenti, placi semirigide, executarea
izolarii termice consta In:
- montarea cochiliilor direct pe con-
ducta sau a placilor semirigide pe
suprafetele aparatelor;
- realizarea stratului de protectie
rnecanica si protectie contra
umiditatii, lmbracand stratul de
izolatli cu tabla din aluminiu sau otel
et A.
STAS [OC] [W/m·K]
8077 s 120 0,036... 0,041
5838/3 s 200 0,042... 0,045
5838/3 s 300 0,036... 0,041
5838/3 ,.700 0,040... 0,045
5838/6 ,.250 0,040... 0,045
5838/8 ,.700 0,040... 0,045
5838/2 ,.700 0,040... 0,045
1708 s 400 0,022
s 140 permanent 0,04
s 150 temporar
 I. lnstala~iide Incalzire Capitolul 6: Echipamente~i materiale

zincat. La unele aparate ca, de
exemplu, boilere verticale, se
utilizeaza mantale din material plastic
prinse cu fermoare.
Conductele montate in :;;lituri in perete
sau nise se lzoleaza cu cochilii, ta:;;ii din
vata de sticla sau din vata rnmerala de
20-30 mm grosime, legate cu sarrna
zincata cu diametrul de 0,8-1 mm.
in dreptul elementelor de sustinere a
flan:;;elor, a compensatoarelor, izolatia se
intrerupe,se acopera sl se protejeaza cu
rnansete din tabla zincata sau aluminiu
(fig. 6.7.1. a). Pentru a permite dilatarea
fara a se deteriora izolatla, se lasa rosturi
de dilatare de 5-10 mm, pe toata
grosimea izolatiei, care se acopera cu o
rnanseta din tabla (fig. 6.7.1. b).
Arrnaturile de pe conductele montate
aerian se izoleaza cu carcase de-
montabile din tabla zlncata (aluminiu)
(fig. 6.7.2).
Operatia de executare a izolarf ter-
mice se incepe numai dupa efectuarea
tuturor probelor hidraulice definitive
stabilite de actele normative in vigoare
sl realizarea protectiei anticorosive.
Calitatea stratului anticorosiv se alege
2 Temperatura mediului ambiant se
in functie de temperatura fluidului e, si, ambiant pentru perioada de functio-
anume: minium de plumb sau de fier nare a retelei:
etc. in cazul in care e, s 100 cc si - la montarea fara canal - temperatura
rasini sintetice, email de bronz sau medie a solului la adanclrnea de
aluminiu cane e, > 100 cc. montare a conductelor pentru perioa-
Stratul de baza pentru protectia anti- da de functionare.
corosiva se executa in doua straturi dupa Grosimea lzolatlei termice trebuie sa
ce, in prealabil, suprafetele metalice au asigure un randament al terrnoizolatiei
fost curatate de rugina :;;i noroi cu peria de de minimum 80 %. Randamentul ter-
sarma sau prin sablare. rnolzolatiel se deterrnina cu relatia:
11;z=[(%-qiz)/%} 100[%] {6.7.1)
6. 7.3. Grosimea izolaiiei termice in care:
% - este pierderea de caldura unitera a
Stabilirea grosimii izolatlei termice se conductei neizolate[W/m] (tab. 6.7.2)
face astfel incat pierderile de caldura qiz - pierdere de caldura unitare a
cat :;;i investitille sa fie minime. conductei izolate [W/m]
Normativul pentru proiectarea instala- Pierderile de caldura unitare ale unei
tiilor de Incalzire centrals I. 13 rnentio- conducte izolate se calculeaza cu
neaza ca grosimea izolatlei termice se relatia:
stabileste pe baza calculelor tehnico- q;z= Uc;· LiT [W/m] (6.7.2)
economice de optimizare pentru care in care:
se iau in considerare: uci - este coeficientul global de trans-
- pentru retele termice de apa cu re- misie a caldurii [W/m·K] :;;i ale
glare calitativa - temperatura medie carui valori sunt date in
anuala a agentului termic; diagrama din fig. 6.7.3 in functie
- pentru retele de abur si de apa cu de grosimea izolatiel, natura
parametrii constanti - temperatura materialului izolant si diametrul
agentului termic respectiv; conductei;
Li T - dferenta de ternperatora medie,
considera: dintre agentul termic :;;i mediul
- la montarea aeriana (exterior) sau in inconj.rator in perioada de functio-
canale - temperatura medie a aerului nare [K].

E
,_ ___ L..---.--
/ E ~ ~ al ~ 0

I/ §i;J\?~~~ ~- ---- --
:-- ai 0

i--- "' l---

0,22

-
J~ -
~ _c.-- ~ 0,24
/ / 0
-1- i---
~ 0,26
~ v v _c-- _c.-- ~ i---

3 4
- <:)<?t=~
I/

;~/<:)/ I/ v
_,,,. /
/
./
v
_c--
_:--
--
--- ---
L--"

L---- l---
~ 0,28
0,30
:.::
E
<;

~
~ e

v
J '/ Vl:lV/V -
-- ---- -
_c.--
L---- l---
0,35 ::J

-- -------- - -
_c--
/I l:)Q -
ca
.o
v v ...
- f:)· _c-- 0,40 0

I~ ~ t/~ Vv.,_ . . v
Ci
c--- L---- l--- ::;
v [:))<;) 0,5 c
I;. 'l,I/ r- ,,,, I \"v
--- -- --- -- --
-
l-----
c--- e--- i--- Q)
0,6 "()

,,,
/(h'.I"/ ~/ I/ vP· ~0
-
---- ~--
0,7
b '// // v J\ "\
~ 0,8 0
Fig. 6.7 .2. lzolarea cu carcasi /fl, v. . "/ ..... / l..--"" _i-
1,0
Ii '/.... ~ v
demontabilia anniturilor:
,, v v
If,
~
-
_c--

- ---
i---
-~ 1,5
!
a - sectiune longitudinala;
--- --
2,0
/
v L---
b - vedere de sus; _c--

1 - conducta; 2 - armature: 1,0 2,0 3,0

3 - carcasa: 4 - Inchizatoare: RaportulDe/0 1 ------.

5 - terrnoizolatie. Fig. 6.7.3. Coeficientul global de transfertennic Ula conducte izolate.

Tabelul 6.7.2. Pierderile de caldur~ unitare ale conductelor neizolate [W/m]

Varianta de Agentul Diametrul exterior al tevii [mm]
amplasare termic 33,7 42,4 48,3 57 60,3 70 76, 1 88,9 101,6 108
O teava Apa 91 109 121 138 144 162 173 198 221 231
orizontala Abur 132 158 175 199 208 234 251 287 320 335
Una sau mai multe Apa 80 95 108 122 129 144 154 173 193 203
tevi verticale Abur 115 138 156 178 186 208 191 251 279 294
Mai multe tevi Apa 89 107 120 136 141 161 170 194 216 226
orizontale suprapuse Abur 128 154 173 197 205 233 247 281 313 328
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
Exemplul de calcul 1
Se deterrnina randamentul izolatlei
termice la o conducta cu diametrul ex-
terior de 108 mm, prin care circula apa
calda cu temperatura medie em= 80°C.
Aerul exterior are temperatura medie
em = 20°C. Conducta este izolata cu
cochilii din vata rninerala in grosime
diz = 40 mm, avand AfZ = 0,045 W/m-K.
Rezolvare
• pierderea de caldura unitara a con-
ductei neizolate pentru apa calda cu
em = 80°C si temperatura mediului ex-
terior eme = 20°C, din tabelul 6.7.2. se
obtine % = 231 W/m;
• pierderea de caldura unitara a
conductei izolate termic se deterrnina
cu relatia (6.7.2):
qiz = Uc.i · L1T = 0,46 x (80 - 20) = 27,6
W/m
in care:
uc.i - coeficientul global de transfer
termic; Uci = 0,46 W/m·K, de-
terminat din diagrama din fig.
6.7.3, pentru diametrul con-
ductei Di= 108 mm;
«: - «:
grosimea izolatiei; = 40 mm;
A.iz - coeficientul de conductivitate
terrnica: A.iz = 0,045 W/m·K si
De/Di - raportul diametrelor; D/Di =
188/108 = 1,74;
L1 T - diferenta de ternperatura:
L1 T = em - eme = 80 - 20 = 60 K.
• randamentul izolatiei termice se
calculeaza cu relatia
Y/iz = [(% - qiz) I Q;I · 100 =
[(231 - 27,6) I 231) · 100 = 88 %
valoare superioara celei impuse de
I. lastalatii de Incalzire
Normativul I. 13.
Un accent deosebit la stabilirea gro-
simii optime a termoizolatlei se pune
pe factorul de exploatare. Astfel, in li-
teratura de specialitate (Franta, Germa-
nia) se mentioneaza ca grosimea opti-
ma a terrnoizolatiei depinde de diame-
trul conductei si factorul de exploatare
a csrui valoare este data de relatia:
E = C · L1 T· n ·A.· 10-6 [lei/rn, an) (6.7.3)
in care:
C - este costul caldurii [lei/MW·h];
L1 T - diferenta de ternperatura medie,
dintre agentul termic em :;;i mediul
Inconjurator eme' in perioada de
exploatare [K];
n - nurnarul de ore de functionare din-
tr-un an [h/an];
A. - conductivitatea terrnica a materia-
lului izolant [W/m·K].
 I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul 7
Metodologia de calcul a performantei '
energetice a instalatiilor de incalziri
'
 Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonna111ei energetice a instalaliilorde incalziri
7 .1. Recomandiri privind
necesitatea asiguririi
perfonnantei energetice a
cladirilor
Gestiunea energiei produse $i con-
sumate in instalatiile termice a aparut
ca urmare a dezvoltarii continue a teh-
nologiilor, a posibilitatilor de rnasurare,
a analizei si interpretarli rezultatelor,
precum si a posibilitatilor de actionare
rapida asupra elementelor instalatdlor,
in vederea conectarii si chiar a reabili-
taril acestora.
Studiile si cercetarile din ultimile de-
cenii au fost axate pe problemele prio-
ritare privind o noua orientare fata de
energetica constructiilor.
Directiva 200/91/CE din 16 decem-
brie 2002 privind pertorrnanta ener-
qetica a cladirilor a determinat aproba-
rea Legii 372/2005 privind pertorrnanta
energetica a cladlrilor, care stipuleaza
in mod expres:
- redudcerea consumurilor de energie
la cladirile existente, luand o serie de
masuri din punct de vedere tehnic si
economic;
- adaptarea de rnasuri pentru cladirile noi;
cresterea siguranteiin exploatare $i
- reducerea gradului de poluare a
mediului.
Parlamentul European a aprobat in
anul 2002, Directiva 91 privind perfor-
manta energetica a cladirllor. Pe baza
acestei directive in anul 2005, Parla-
mentul Hornaniei au aprobat Legea nr.
372 privind perforrnanta energetica a
cladirllor. In continuare se prezinta, pe
capitole, proiectul de lege privind per-
torrnanta energetica a cladirilor.
7.1.1. Dispoztt;iigenerale ale Legii
nr. 372/2005
Scopul legi este promovarea cresterii
pertorrnantei energetice a cladirilor ti-
nand cont de conditiile climatice exte-
rioare $i de amplasament, de cerintele
de ternperatura interioara si de eficien-
ta econornica.
Prin lege se stabilesc conditii cu pri-
vire la:
a) cadrul general al metodologiei de cal-
cul privind pertorrnanta enerqetica a
cladrilor;
b) aplicarea cerintelor minime de per-
torrnanta energetica la cladirile noi;
c) aplicarea cerintelor minime de perfor-
manta enerqetica la cladirile existente,
supuse unor lucrsri de modernizare;
d) certificarea energetica a claoirilor:
e) inspectia periodica a cazanelor si
sistemelor de climatizare din cladir:
si, in plus, evaluarea instalatiilor de
incalzire la care cazanele sunt mai
vechi de 15 ani
7.1.2. Definiiii cuprinse in Legea
nr. 372/2005
Sunt definiti 9 termeni utilizati in cu-
prinsul legii dintre care prezinta impor-
tanta termenii: cladire, pertorrnanta
energetica a cladirii, certificatul de per-
forrnanta energetica al cladirii si lucari
de renovare.
1. "cladire": ansamblu de spatii cu
tunctiuni precizate, delimitat de ele-
mentele de constructie care alcatuiesc
anvelopa cladir!', inclusiv instalatiile
aferente, in care energia este utilizata
pentru asigurarea climatului interior.
Termenul cladire defineste atat cladirea
in ansamblu cat $i parti ale acesteia,
care au fost proiectate sau modificate
pentru a fi utilizate separat;
2. nperformanta energetica a cladirii":
energia efectiv consurnata sau estima-
ta pentru a raspunde necesitatilor lega-
te de utilizarea norrnala a cladirii, nece-
sitati care includ in principal: Incalzirea,
prepararea apei calde de consum, ra-
cirea, ventilarea $i iluminatul. Perfor-
manta energetica a cliidirii se determi-
na conform unei metodologii de calcul
$i se exprirna prin unul sau mai multi
indicatori numerici care se calculeaza
luand in considerare izolatia terrnica,
caracteristicile tehnice ale cladirii si in-
stalatiilor, proiectarea $i amplasarea
cladirii in raport cu factorii climatici ex-
teriori, expunerea la soare si influenta
cladirilor invecinate, sursele proprii de
producere a energiei $i alti factori, in-
clusiv climatul interior al cladirii, care
influenteaza necesarul de energie;
3. ,,certificatul de performanta ener-
getica al cladirii": document tehnic, cu
caracter de informare, care atesta per-
forrnanta energetica a unei cladini:
9. ,,lucrari de renovare": lucrari de
modernizare efectuate asupra anvelo-
pei cladirf si/sau a instalatiilor de Incal-
zire, alimentare cu apa calda rnenajera,
conditionare a aerului, ventilatie $i ilu-
minat, ale carer costuri depasesc 25%
din valoarea de impozitare a cladir!i,
sau lucrari de modernizare efectuate la
mai mult de 25% din valoarea anvelo-
pei cladirii.
7.1.3. Metodologia de calcul a
performaniei energetice a
clidirilor
Prin lege se preciza ca in termen de
6 luni de la intrarea in vigoare a legi,
Ministerul Transporturilor, Constructii-
lor $i Turismului sa elaboreze si aprobe
reglementarea tehnica privind metodo-
logia de calcul a pertorrnantei energe-
tice a cladirilor.
Metodologia va cuprinde, in princi-
pal, urrnatoarele elemente:
a) caracteristicile termotehnice ale ele-
I. lnstalatii de Incalzire
mentelor ce alcatuiesc anvelopa cla-
dirii, compartimentarea interioara,
inclusiv etanseltatea la aer;
b) instalatiile de Incalzire si de alimen-
tare cu apa calda menajera, inclusiv
caracteristicile in ceea ce prlveste
izolarea acestora;
c) instalatia de conditlcnare a aerului;
d) ventilatia;
e) instalatia de iluminat inteqrata, in
principal sectorul nerezidential:
f) pozitia si orientarea cladirilor, inclusiv
parametrii climatici exteriori;
g) sistemele solare pasive si de protec-
tie solara:
h) ventilatia naturala;
i) conditiile de climat interior, prevazut
prin proiect.
Metodologia va cuprinde, dupa caz,
si alte elemente, in situatia in care in-
tluenta acestora asupra pertorrnantel
energetice a cladrilor este relevanta,
precum:
a) sisteme solare active si alte sisteme
de Incalzire si electricitate bazate pe
surse de energie reqenerabila:
b) electricitate produsa prin cogenerare;
c) centrale de Incalzire si de racire de
cartier sau de bloc;
d) iluminatul natural.
7 .1.4. Ceriniele de performanii
energetici a clidirilor
Prin metodologie se stabilesc cerin-
tele minime de pertorrnanta enerqetica
a cladirilor si se aplica diterentiat pen-
tru diferite categorii de cladiri, atat
pentru cladirile noi, cat $i pentru cladi-
rile existente, dupa cum urrneaza:
a) locuinte unifamiliale;
b) blocuri de locuinte;
c) birouri;
d) cladiri de invatarnant:
e) spitale;
f) hoteluri si restaurante;
g) sali de sport;
h) cliidiri pentru servicii de cornert:
i) alte tipuri de cladiri consumatoare
de energie.
Cerintele stabilite in metodologie tin
seama de conditiile generale de climat
interior pentru a preveni eventualele
efecte negative, cum sunt ventilarea
necorespunzatoare, conditiile locale,
destinatia data in proiect $i vechimea
cladirii.
Cerintele se revizuiesc la intervale re-
gulate, nu mai mari de 5 ani $i se ac-
tualizeaza ori de cate ori este necesar
pentru a reflecta progresul tehnic in
sectorul constructiilor.
Cerintele stabilite in metodologie nu se
aplica urmatoarelorcategorii de cladiri:
a) cladiri $i monumente protejate care
fie fac parte din zone construite pro-
tejate, conform legii, fie au valoare
arhitecturala sau istorica deosebita,
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul7: Metodologiade calcula performanleienergeticea instalaliilorde incalziri
carora, daca Ii s-ar aplica cerintele,
Ii s-ar moditica in mod inacceptabil
caracterul sau aspectul exterior;
b) cladiri utilizate ca lacasuri de cult
sau pentru alte activitati cu caracter
religios;
c) cliidiri provizoriiprevazutea ti utilizate
pe perioade de pana la doi ani, zone
industriale, ateliere si cladiri nerezi-
dentiale din domeniul agricol care ne-
cesita un consum redus de energie;
d) cliidiri rezidentlale care sunt desti-
nate a ti utilizate mai putin de patru
luni pe an;
e) cladiri independente cu o suprafata
utila totala mai mica de 50 m2.
La cladirile noi se respecta cerintele
stabilite in metodologie.
Pentru cliidirile noi cu o supratata u-
tila totala de peste 1000 m2, autorita-
tea administratiei publice locale sau ju-
detene, prin certiticatul de urbanism
dat in vederea emiterii autorizatiei de
construire, potrivit legii, solicita Intoc-
mirea unui studiu de fezabilitate teh-
nica, econornica si de mediu privind
posibilitatea utilizarii unor sisteme al-
ternative de producere a energiei, ca
de exemplu:
a) sistemele descentralizate de alimen-
tare cu energie bazate pe surse de
energie reqenerabita;
b) producerea cornbinata de caldura si
electricitate - PCCE;
c) sistemele de incalzire sau de racire
de cartier sau de bloc, daca exista:
d) pompele de caldura, in anumite
conditii.
La cladirile existente cu o supratata
utila de peste 1000 m2 la care se exe-
cuta lucrari de renovare, perforrnanta
energetica a acestora trebuie irnbuna-
tatita pentru a satisface cerlntele stabi-
lite in metodologie, in rnasura in care
acest lucru este posibil din punct de
vedere tehnic, functional si economic.
Cerintele se stabilesc pentru intreaga
cladire renovata sau pentru sisteme-
le/elementele renovate ale cladirii,
atunci cand acestea tac parte dintr-o
lucrare de renovare care trebuie reali-
zate lntr-o penoada lirnitata de timp,
avand ca scop lrnbunatatirea perfor-
mantel energetice globale a cliidirii.
7.1.5. Certificatul de performanli
energetica al clidirii
Certiticatul de pertorrnanta energeti-
ca al cladir!i, este valabil 10 ani de la
data emiterii, se elibereaza cu respec-
tarea leqislatiei in vigoare pentru cladi-
rile care se construiesc, sunt vandute
sau inchiriate.
Certificatul este eliberat proprietaru-
lui, iar proprietarul ii pune, dupa caz, la
oispozltla potentialului curnparator sau
chiria$.
Certiticatele pentru apartamente si 7 .1. 7. lnspec1:iasistemelor de
spatii cu alta destinatie decat aceea de climatizare:
tocuinta din cladirile de locuit colective
se elibereaza, dupa caz, pe baza: in scopul reducerii consumului de
a) unei certificericomune pentru intreaga energie si a limitarii emisiilor de dioxid
cliidire, in cazul cliidirilor racordate la de carbon, se prevede inspectia siste-
sistemulcentralizatde incalziresi pre- melor de climatizarecu puterea nomina-
pararea apei calde menajere,sau, la de peste 12 kW la intervale regulate
b) evaluarti unui apartament similar din de 5 ani. lnspectia sistemelor de clima-
aceeasi cladire, tizare include evaluarearandamentuluisi
Nu se elibereaza certiticat pentru a dimensionareaIn raport cu necesitatile
ctadirile rnentionate la punctul 7. 1.4. de racire ale cladirii. Consumatoriivor ti
Certiticatul cuprinde valori de refe- intorrnati cu privire la irnbunatatireasau
rinta prevazute in reqlementarile tehni- lnlocuirea sistemului de climatizare si
ce in vigoare care permit consumatori- alte solutii posibile.
lor sa compare si sa evalueze perfor-
manta energetica a cladini. Certificatul 7.1.8. Expert;iindependenii
este Insotit de recornandari de reduce-
re a costurilor prin irnbunatatirea per- Certificarea cladirilor, auditul energe-
forrnantei energetice a cladirli. tic - elaborarea recornandarilor, in-
in cazul cladirilor cu o suprafata utilaspectia cazanelor si expertiza tehnica a
de peste 1000 m2, aflate In proprieta- centralelor termice, a instalatiilor de ln-
tea/administrarea autoritatilor publice calzire si a sistemelor de conditlonare
sau a institutiilor care presteaza serviciia aerului se realizeazaconform legisla-
publice, certificatul valabil este afisat tlei In vigoare.
lntr-un loc accesibil $i vizibil publicului. Auditorii energetici $i expertii tehnici
Se afiseaza la loc vizibil si temperatu- independenti 1$i desfasoara activitatea
rile interioare recomandate si cele cu- ca persoane tizice autorizate sau ca
rente si, dupa caz, alti factori climatici anqajati ai unor persoane juridice, con-
semniticativi. form leqlslatiei In vigoare.
in tinalul legii se rnentioneaza:
7 .1.6. lnspeqia cazanelor Prezenta lege transpune integral In
legislatia netionels prevederile Directi-
in scopul reducerii consumului de vei nr. 2002191/CEa Parlamentului Eu-
energie si a limitarii emisiilor de dioxid ropean si a Consiliului privind perfor-
de carbon, se etectueaza: manta energetica a ctiialritor, publicata
a) inspectie periodica la intervale de 5 In Jurnalul Oficial al Comunitetilor Eu-
ani, pentru cazanele care utilizeaza ropene (JOCE) L 001, din 4 ianuarie
combustibil lichid sau solid nerege- 2003 P. 0065 - 0071.
nerabil, cu puterea norninala de 20 -
100 kW. lnspectia se efectueaza si 7.2. Metodologi_a de aplicare
pentru cazanele care utilizeaza alte a Legii nr. 37212005 privind
tipuri de combustibil. Perfonnanta Energetici a
b) inspectle eel putin o data la doi ani Clidirilor
pentru cazanele cu puterea nomina-
la mai mare de 100 kW. Pentru ca- in cursul anului 2007, a fost elabo-
zanele care utillzeaza combustibil rata $i aprobata Metodologia de apli-
gazos aceasta perioada poate ti care a Legii nr. 372/2005 privind Per-
extinsa la patru ani. forrnanta Energetica a Cliidirilor
c) expertizareatehnica a instalatiilor de Legea nr. 372/2005 privind perfor-
incalzlre echipate cu cazane cu pu- manta enerqetica a cladirilor, instituie
terea nominala mai mare de 20 kW rnasuri pentru cresterea perforrnantei
si o vechime mai mare de 15 ani. in energetice a cladirilor prin realizarea
baza expertizei care include evalua- auditului energetic al cladirilor existen-
rea randamentului cazanului si di- te, eliberarea certiticatului energetic
mensionarea acestuia In functie de pentru cladirile noi $i existente $i prin
necesarul de caldura al cladini, ex- inspectla centralelor termice, a instala-
pertii recornanda beneficiarilor into- tiilor de incalzire si a instalatiilor de
cuirea acestora sau efectuarea de ventilare-climatizare.
modtflcari ale sistemului de Incalzire Auditul energetic al cladirilor existente
si preparare apa calda rnenajera, cuprinde analiza terrnica $i energetica a
precum si solutii alternative. cladirilor $i instalatiiloraferente,pe baza
lnspectia cazanelor se face conform careia se elaboreaza certiticatul ener-
leqislatlel In vigoare. getic $i propuneride masuripentru cre$-
terea eficientei energeticea cladirilor pe
baza careia se elaboreazastudiul de fe-
zabilitate pentru lmbunatatirea perfor-
mantei energeticea cladirilor.
 Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonna~ei energetice a instalaliilorde incalziri
Certificatul de pertormanta energeti-
ca se elaboreaza cu respectarea legis-
latiei In vigoare pentru cladirile noi cat
$i pentru cladirile existente, dupa cum
urrneaza:
- locuinte unifamiliale;
- blocuri de locuinte:
- birouri;
- cladiri de invatamant:
- spitale;
- hoteluri si restaurante;
- saf de sport;
- cladiri pentru servicii de cornert:
- alte tipuri de cladiri consumatoare de
energie, care se construiesc, sunt
vandute sau lnchiriate.
lnspectia centralelor termice sl a sis-
temelor de Incalzire si a sistemelor de
ventilare-climatizare, se efectureaza cu
scopul de a creste pertorrnanta ener-
qetica a sistemelor de Incalztre si a sis-
temelor de ventilare-climatizare.
7.2.1. Auditul energetic al
clidirilor existente •i al
instalaliiloraferente acestora
Se efectueaza de catre un auditor
energetic atestat de MORT, conform
leqislatiei In vigoare;
Auditul energetic al ctadirilor existen-
te sl al instalatiilor aferente acestora se
efectueaza pe baza docurnentatiei
existente In cartea constructiei;
in lipsa cartii constructiei se efectu-
eaza releveul constructiei si al instala-
tiilor aferente de catre un auditor ener-
getic sau un verificator de proiecte sau
un expert tehnic;
Auditul energetic al cladirilor existen-
te cuprinde doua parti:
a) analiza terrnica si energetica a cladi-
rii si a instalatiilor aferente acesteia;
b) stabilirea sotutiilor tehnice de cres-
tere a perforrnantei energetice pen-
tru cladire si instalatiile aferente.
7.2.2. Analiza tennici •i
energetici a clidirilor •i
instal~ilor aferente
are drept scop:
a) stabilirea starti elementelor de Inchi-
dere opace: pereti, terase, planseul
peste subsol, rosturi de dilatare,
subsolul, acoperisul etc;
b) stabilirea starii elementelor de lnchi-
dere vitrate exterioare (ferestre, usi,
chepenguri etc);
c) stabilirea starf instalatiilor de lncal-
zire, de ventilare si climatizare, de
alimentare cu apa calda de consum
si a instalatiilor de iluminat;
d) determinarea consumului anual de
caldura pentru Incalzire, ventilare si
climatizare, apa calda de consum si
consumul de energie pentru iluminat;
e) stabilirea valorilor sintetice privind
I. lnstalatii de incalzire
consumurile de energie, precum $i
date privind cladirea si instalatiile, 7.2.5. lnspeciia cazanelor •i
necesare pentru elaborarea Certifi- expertize tehnici a centralelor
catului Energetic. tennice •i a instalaliilorde
incilzire
7.2.3. Misuri de cre~ere a
perfonnaniei energetice pentru se etectueaza In scopul reducerii
clidire •i a instalaiiiloraferente consumului de energie $i a limitarii
•i prezentarea de recomandiri emisiilor de dioxid de carbon;
pentru utilizator in vederea lnspectle cazanelor se face periodic:
elaboririi studiului de - la intervale de 5 ani, pentru cazanele
fazabilitate, cu puterea norninala de 20 - 100 kW
care utilizeaza combustibil lichid sau
cuprinde: solid neregenerabil sau alte tipuri de
a) stabilirea rnasurilor de crestere a combustibil;
perforrnantei energetice a cladirii - o data la doi ani pentru cazanele cu
pentru partea opaca si vitrata: puterea norninala mai mare de 100 kW;
b) stabilirea rnasurtlor de crestere a per- - pentru cazanele care utilizeaza com-
forrnantei energetice a instalatiilor de bustibil gazos aceasta perioada poa-
incalzire, de ventilare $i climatizare, a te ti extinsa la patru ani;
instalatiilor de apa calda de consum Expertizarea tehnica a instalatiilor de
si a lnstalatiilor de iluminat; lncalzire se face pentru instalatiile echi-
c) analiza eficientei economice a solu- pate cu cazane cu puterea norninala
tiilor tehnice de crestere a perfor- mai mare de 20 kW si o vechime mai
mantel energetice; mare de 15 ani.
d) prezentarea indicatorilor de eficienta Procedura de inspectie a cazanelor
economice a solutiilor tehnice pen- se efectueaza In conformitate cu nor-
tru reabilitarea sau modernizarea mativul tehnic de specialitate, care se
energetica a cladirii existente si a in- aproba de MTCT, si care are prevederi
stalatiilor aferente; referitoare la:
e) analiza tehnico-econornica a masurilor a) estimarea pertorrnantei energetice a
de erestere a performantei energetice; cazanelor In momentul inspectlei:
f) raportul de audit energetic cu reco- b) recornandarl asupra posibilitat!i
rnandari de crestere a perforrnantei cresterii perforrnantei energetice a
energetice pentru lntocmirea studiului cazanelor.
de fazabilitate de reabilitare terrnica a c) identificarea cazanelor cu date privind
cladirii si instalatiilor aferente. caracteristicilor tehnice, felul combus-
tibilului, puterea minima $i maxima,
7.2.4. Certificatul de perfonnaniA data fabricatlei, clasa cazanului
energetici a clidirii privind emisiile de C02, felul
arzatoarelor, modularea puterii etc.
se elaboreaza de catre un auditor d) colectarea de date tehnice, instruc-
energetic atestat de MORT; tiuni de exploatare, rapoarte de in-
Certificatul de pertorrnanta energeti- spectii anterioare, rapoarte de ex-
ca al cladirii este un document tehnic ploatare, facturi de combustibil, dia-
care are caracter informativ si care grame de functionare, stabilirea con-
atesta perforrnanta energetica a unei sumului de energie, stabilirea
cladiri si se elaboreaza pentru cladirile pierderilor de caldura a cazanului etc;
noi $i pentru cladirtle existente; e) analiza modului de exploatare a ca-
Pentru cladirile existente, certificatul zanului de personal calificat si/sau
energetic se elaboraeza pe baza date- autorizat; cu rnentionarea oricarui
lor sintetice din auditul energetic; caz de nefunctionare.
La proiectarea cladirilor noi si a in- f) verificarea aparatelor de rnasura si
stalatiilor aferente, proiectul de execu- controlul, senzorii si aparate indicatoa-
tie va cuprinde date sintetice privind re ale cazanului, sistemul de automa-
pertorrnanta energetica a cladirilor si tizare de functionare a cazanului;
instalatiilor aferente, necesare pentru Oupa efectuarea inspectiei cazanului,
lntocmirea certificatului energetic; se elaboreaza un raport de inspectie
Certificatul energetic se elaboreaza cu recornandari.
cu respectarea leqislatiei In vigoare a) recornandarile vor tine seama de
pentru cladrile care se construiesc, costurile efective si de posibilitatea
sunt vandute sau lnchiriate; aplicarii lor;
Certificatul energetic este eliberat b) recomandenle vor cuprinde actiuni
proprietarului, iar proprietarul II pune, posibile imediat (lnlocuiri) si alte
dupa caz, la dispozitia potentialului actiuni care se au In vedere In caz
curnparator sau chinas. de reabilitare/renovare;
c) recornanderile vor indica optlunile po-
sibile $i indicatii asupra posibilitatii
 I. mstalatii de incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula performa~eienergeticea instalatiilorde incalziri
schimbi:irii combustibilului sau a
tipului cazanului.
Expertiza tehnici:i a centralelor termi-
ce si a instalatiilor de Incalzire se efec-
tueaza in conformitate cu normativul
tehnic de specialitate, care se aproba
de MORL, si care are prevederi referi-
toare la:
a) sistemul de inci:ilzire adoptat, puterea
termici:i instalati:i, supratata de Incal-
zire, date asupra constructiei, tipul
cli:idirii (rezicential/nerezidential)etc.
b) identificarea sistemului de inci:ilzire
prin colectarea datelor privind, dia-
grama de functionare a sistemului de
inci:ilzire,modul de exploatare a siste-
mului de inci:ilzire proiectat $i eel uti-
lizat, tipul de control al sistemului de
inci:ilzire;
c) analiza capabilitatii sistemului de in-
ci:ilzire de a satisface serviciile pre-
vi:izute in proiect, rnentionarea dife-
rentelor dintre prvederile proiectului
$i situatia constatata, consemnarea
cazurilor de nefunctionare:
d) date privind contorizarea sistemului de
inci:ilzire la sursi:i $i la consumator, exis-
tenta inregistratoarelorsi a robinetelor
termostatice la corpurile de inci:ilzire;
e) stadiul terrnoizolatieicazanuluisi a con-
ductelor de transport a agentului ter-
mic;
Oupi:i efectuarea expertizei tehnice a
centralelor termice si a instalatiilor de
inci:ilzire, se eleboreazi:i un raport de
inspectie cu recomandi:iri:
a) recomandi:irile vor tine seama de
costurile efective si de posibilitatea
aplici:irii lor;
b) recomandi:irile vor cuprinde actiuni
posibile imediat (inlocuiri) si alte
actiuni care se au in vedere in caz
de reabilitare/renovare;
c) recomandi:irilevor indica optiunile po-
sibile $i lndicatii asupra posibilitatii u-
tilizi:irii energiilor refolosibile.
7.2.6. lnspectia sistemelor de
climatizare
se efectueazi:i in scopul reducerii
consumului de energie sl a limiti:irii
emisiilor de dioxid de carbon;
lnspectia sistemelor de climatizare
se face periodic la intervale regulate de
5 ani pentru sisteme cu puterea nomi-
nali:i de peste 12 kW si se efectueazi:i
in conformitate cu normativul tehnic de
specialitate, care se aprobi:i de MORT,
$i care are prevederi referitoare la:
a) sistemul de climatizare adoptat, de-
bitul de aer de introducere si de
evacuare, date asupra constructiei,
tipul cli:idirii (rezidential/nereziden-
tial), regimul de functionare etc;
b) identificarea sistemului de climatiza-
re prin colectarea datelor privind, di-
agrama de functionare necesarul de
ci:ilduri:i si frig, modul de exploatare
proiectat si eel utilzat, tipul de con-
trol al sistemului de climatizare;
c) evaluarea randamentului sl dimen-
sionarea in raport cu necesitatile de
climatizare a cli:idirii;
d) analiza capabiutatii sistemului de cli-
matizare de a satisface serviciile
previ:izute in proiect, rnentionarea
diferentelor dintre prvederile proiec-
tului $i situatia constatata, consem-
narea cazurilor de nefunctionare,
sistemul de automatizare adoptat;
e) date privind contorizarea consumu-
lui de ci:ilduri:i $i frig, de apa si ener-
gie electrici:i;
f) stadiul termolzolatiei agregatelor de
climatizare si a canalelor de tran-
sport a aerului;
g) stadiul si modul de amplasare si re-
glajul gurilor de introducere $i de
evacuare a aerului;
h) existenta sistemelor de atenuare a
zgomotului, verificarea nivelului de
zgomot;
Oupi:i efectuarea inspectiei sisteme-
lor de climatizare, se eleboreazi:i un
raport de lnspectie cu recomandi:iri.
a) recomandi:irile vor tine seama de
costurile efective si de posibilitatea
aplici:irii lor;
b) recomandi:irile vor cuprinde actiuni
posibile imediat (inlocuiri) $i alte ac-
tiunl care se au in vedere in caz de
reab i I itare/renovare;
c) recomandi:irile vor indica optiunile
posibile si indicatii asupra posibili-
ti:itii utilizi:irii energiilor refolosibile
sau a unor sisteme de climatizare cu
eficienta crescuti:i;
d) consumatorii vor ti intorrnati cu pri-
vire la Irnbunatatirea sau inlocuirea
sistemului de climatizare $i alte so-
lutii posibile.
7.2.7. Auditorul energetic,
respectiv expertul tehnic
i$i poate desfasura activitatea in
calitate de angajat al unei persoane
juridice autorizate, sau atestat ca
persoani:i fizici:i sa desfasoare activitati
in mod independent, cu respectarea
reglementi:irilor tehnice in vigoare;
Prin persoani:i juridici:i autorizati:i se
inteleqe persoana juridici:i avand ca-
litatea de agent economic cu activitate
de audit energetic si/sau expertize teh-
nici:i, inscrise in statut si care are an-
gajat, in conditiile legii, auditor energe-
tic respectiv expert tehnic, persoani:i fi-
zica atestati:i, in conformitate cu regle-
rnentarile tehnice in vigoare.
lnspectia cazanelor, expertiza siste-
melor de inci:ilzire si expertiza sisteme-
lor de climatizare ale cli:idirii se efectu-
eaza de catre un expert tehnic atestat
de MORT, pentru specialitatea It (insta-
latii termice si ventilare), conform legis-
latlei in vigoare;
tnspectia cazanelor, a sistemelor de
inci:ilzire sl a sistemelor de climatizare
si ventilare, se face pe baza documen-
tatiei si planurilor din cartea construe-
tiei si a documentelor de agrementare
a echipamentelor, dispozitivelor si ar-
mi:iturilor utilizate.
In lipsa cartii constructiei se efectu-
eazi:i releveul constructiei si al instala-
tiilor eferente de catre un auditor ener-
getic sau un verificator de proiecte sau
un expert tehnic.
Pe baza legii nr. 372/2005. s-au ela-
borat in cursul anului 2006 urrnatoarele
metodologii:
Mc 001/1-2006 Metodologia de cal-
cul privind pertorrnanta energetici:i a
cli:idirilor-anvelopa cladirti:
Mc 001/11-1-2006 Metodologia de
calcul privind pertorrnanta energetici:i a
cladirilor - instaiatii de inci:ilzire;
Mc 001/11-2-2006 Metodologia de
calcul privind pertorrnanta energetici:i a
cli:idirilor - instalatii de ventilare clima-
tizare;
Mc 001/11-3-2006 Metodologia de
calcul privind perforrnanta energetici:i a
cli:idirilor - instalatii de apa calda de
consum;
Mc 001/11-4-2006 Metodologia de
calcul privind pertorrnanta energetica a
cli:idirilor - lnstalatii de iluminat;
Mc 001/111-2006 Metodologia de cal-
cul privind perforrnanta energetici:i a
cladirilor - auditul $i certificatul de per-
torrnanta energetici:i ale cli:idirilor;
A rarnas in valabilitate ca metodi:i
alternativi:i de calcul NP 048-2000 Nor-
mativ pentru expertizarea termici:i $i
energetici:i a cli:idirilor existente si a in-
stalatiilor de incalzire $i preparare a pei
calde de consum, aferente acestora.
In continuare se vor prezenta:
Mc 001/11-1-2006 Metodologia de
calcul privind perforrnanta energetici:i a
cli:idirilor - instalatii de inci:ilzire;
NP 048-2000 Normativ pentru exper-
tizarea terrnica si energetica a cli:idirilor
existente sl a instalatiilor de inci:ilzire si
preparare a pei calde de consum, afe-
rente acestora.
Mc 001/111-2006 Metodologia de cal-
cul privind pertorrnanta energetica a
cli:idirilor - auditul $i certificatul de per-
torrnanta energetici:i ale cli:idirilor;
7 .3. Metodologia de calcul
privind perfonnania
energetici a clldirilor-
insfalatii de incllzire
Mc 001/11-1-2006
Metodologia de calcul Mc 001/11-1-
2006 privind consumurile de energie $i
performanta energetici:ia cladirilor (PEG)
are la bazi:i pachetul de standarde
 Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnantei energetice a instalatiilorde inciilziri
europene elaborat ca suport pentru apli-
carea Directivei 2002/91/CE privind per-
torrnanta energetica a cladrilcr $i ras-
punde cerintelor din Legea 372/2005 pri-
vind perforrnanta energetica a cladirilor.
Metodologia descrie structura meto-
dei de calcul a consumului de energie
termica pentru incalzrea unei cli:idiri si a
eficientei energetice a sistemului de ln-
calzire pana la bransarnentul cladi-ii. Se
va lua In calcul pertorrnanta energetica a
sursei de caldura numai In cazul cla-
dirilor cu sursa terrnlca individuala, Me-
toda de calcul se bazeaza pe lntocmirea
unor bilanturi energetice In regim sta-
tlonar pe anumite perioade de timp
(saptarnana, tuna, perioada de Incalzi-e).
Metoda de calcul poate fi utilizata
pentru urrnatoarele aplicatll:
- evaluarea contormitatii cu normele care
prevad limite de consum energetic;
- optimizarea perforrnantei energetice
a unei cladiri In proiectare prin apli-
carea metodei pentru mai multe va-
riante posibile de realizare;
- stabilirea unui nivel conventional de
pertorrnanta enerqetica pentru cladi-
rile existente;
- auditul $i certificarea perforrnantel
energetice a cli:idirilor;
- evaluarea efectului asupra unei cladiri
existente al rnasurilor posibile de
conservare a energiei, prin calcularea
necesarului energetic cu sau fara im-
plementarea rnasurilor de reabilitare;
- predictia resurselor energetice nece-
sare In viitor la scara nationala sau
internationala prin calcularea necesa-
rului energetic al unor cladiri repre-
zentative pentru lntregul segment de
cladiri,
Actele normative care au stat la baza
lntocmirii acestei metodologii de calcul
sunt urrnatoarele:
• Pachetul de standarde europene
EPBD
• SR EN ISO 13790 - Perforrnanta ter-
mica a cladirilor. Calculul necesarului
de energie pentru lncalzire
• SR 4839 - lnstalatii de Incalzire. Nu-
mar anual de grade-zile
• Metodologie de calcul a pertorrnantei
energetice a cladirilor Mc 001/1-2006.
7.3.1. Consumul de energie
pentru incilzirea clidirilor
Pentru o perioada deterrninata (an,
tuna, saptarnana) consumul de energie
pentru Incalzlrea cladirilor, o,h' se cal-
culeaza cu relatia urmatoare:'
o,,h = to, - Qrhh - Qrwh) + o; [J]
(7.3.1)
In care:
Qh - necesarul de energie pentru incal-
zirea cladirit, In Joule (J);
Qrhh - caldura recuperate de la subsis-
temul de Incalzire (componente
termice sau electrice), In Joule (J);
aceasta components reprezinta o
parte a lui Q1h;
Qrwh - caldura recuperata de la subsis-
temul de preparare a a.c.c.
(componente termice sau elec-
trice) si utilizata pentru incalzirea
cladini, In Joule (J);
Qth - pierderile totale de caldura ale
subsistemului de Incalzire, In
Joule (J); aceste pierderi includ
componenta Qrhh (fig. 7.3.1).
Pentru alimentarea cu caldura a cla-
dirilor se consurna si energie auxiliara,
de obicei sub forma energiei electrice,
care este utilizata pentru actionarea
pompelor de circulatie, ventilatoarelor,
vanelor $i dispozitivelor automate de
reglare, rnasurare $i control.
Pentru fiecare subsistem al sistemului
de lncalzire, 0 parte a pierderilor de cal-
dura si o parte a pierderilor de energie
auxiliara sunt recuperate si utilizate la
lncalzirea cli:idirii, forrnand irnoreuna pier-
deri de caldura recuperate ale fieci:irui
subsistem, asa cum se arata In fig. 7.3.2.
Calculele privind fluxurile termice si
pierderile de caldura se realizeaza
pentru fiecare subsistem In parte astfel
Incat sa rezulte necesarul de energie
prirnara la nivelul sursei.
7.3.2. Zonarea sistemului de
incilzire 'i etape de calcul
Structura unui sistem de Incalzire
poate ti cornplexa, incluzand:
- mai multe tipuri de corpuri de lncalzire
montate In mai multe zone ale cladirii;
- 0 sinqura sursa de caldura utilizata
pentru diferite sisteme de incalzire si
pentru prepararea a.c.c.;
- mai multe surse de caldura;
- mai multe sisteme de stocare a ener-
giei (daca este cazul);
- diferite tipuri de energie, inclusiv ener-
gii regenerabile, utilizate In cli:idire.
Metoda de calcul pentru stabilirea
necesarului de caldura anual al unei
iNCALZIRE
pierderi nerecuperate
Energie Consum de energie pentru
prirnara incalzirea cladirii
Fig. 7.3.1 - Consumul de energiepentruincAlzirea clAdirilor
I. lnstalatii de lncalzire
cli:idiri are la baza lntocmirea unui bi-
lant termic asa cum indica fig. 7.3.3.
Bilantul energetic include urmatorii
termeni (se ia In considerare numai cal-
dura sensioila):
- pierderile de caldura prin transmisie
si ventilare de la spatiul Incalzit catre
mediul exterior;
- pierderile de caldura prin transmisie
$i ventilare lntre zonele lnvecinate;
- deqajarile interne utile de caldura;
- aporturile solare;
- pierderile de caldura aferente producerii,
distributiei, ceoaru de caldura $i aferente
reglajului instalatei de lncalzire;
- energia introdusa In instalatla de
Incalzire.
In functie de structura instalatiei de
Incalzire, In bilant se va introduce apor-
tul surselor alternative $i va ti inclusa
energia recuperate din diverse surse.
Procedura de calcul este sintetizata
In cele ce urrneaza:
1) se definesc limitele spatiului Incalzit
si daca este cazul ale zonelor diferi-
te si ale spatiilor neincalzite:
2) In cazul lncalzirii sau ventilarii cu in-
terrnitenta, se definesc pentru pe-
rioada de calcul, intervalele de timp
care sunt caracterizate de progra-
mul de lncalzire sau ventilare diferit
(de exemplu zi, noapte, starstt de
saptarnana):
3) In cazul calculului pentru o singura
zona: se calculeaza coeficientul de
pierderi al spatiului incalzit: pentru
calcul multi-zonal documentul reco-
mandat este SR EN ISO 13790
anexa B;
4) pentru calculele pe sezonul de Incal-
zire se defineste sau se calculeaza
durata si datele climatice ale sezo-
nului de incalzire.
Apoi, pentru fiecare penoada de cal-
cul (luna sau sezon de incalzire) se cal-
culeaza:
5) temperatura interioara pentru fiecare
perioada:
Necesar de
energie
pentru
Inca'zirea
cladirf
 I. lnstalatii de incalzire
6) pierderile de caloura totale, QL;
7) deqajarile interne de caldura, Qi;
8) aporturile solare, Q5;
9) factorul de utilizare al aporturilor de
caldura, n;
10) necesarul de caldura, ah '
pentru
toate perioadele de calcul;
11) necesarul anual de caldura, Oh;
12) necesarul de energie pentru incat-
zire, Qth' tinand seama de pierderi-
le sau de randamentul instalatiei de
Incalzire.
7 .3.3. Conturul spaiiului incilzit
Conturul spatiului Incalzit consta In
toate elementele de constructie care
separa spatiul Incalzit considerat de
mediul exterior sau de zone Incalzite
sau spatii nelncalzite adiacente, defini-
te conform "Metodologiei de calcul a
perforrnantel energetice a cladirilor
Mc001/l-2006". Conturul spatiului in-
calzit inchide volumul lncalzit direct
sau indirect al cladir!i.
7.3.4. Zone tennice
in calculul consumurilor de energie,
lncalzirea spatiilor interioare depinde
de regimul de ocupare al cladirilor $i
anume:
.Pierderi
1111 ~erecuperabile
Caldura
Caldura
+ pierderi
Consumator Distributie
Directie de calcul
Consumator
Fig. 7.3.2. Diree1;iade calcul 'i structuresistemuluide alimentarecu clildunl
Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnan1ei energetice a instala1iilorde inciilziri
- cladiri cu ocupare continua carora le
corespunde o Incalzire continua -
pentru care functionalitatea impune
ca temperatura mterioara sa nu
scada, in intervalul ,, ora O - ora 7"
cu mai mult de 7 QC sub valoarea
norrnala de exploatare;
- cladiri cu ocupare discontmua carora
le corespunde o Incalzire cu intermi-
tenta - pentru care abaterea de la
ternperatura norrnala de exploatare
poate ti mai mare de 7 QC timp de 10
ore pe zi, din care 5 ore In intervalul
,,ora 0 - ora 7".
7.3.4.1. Clldiri cu fncllzirecontinua
in cazul cladirilor incalzite continuu
se considera ca pe lntreaga perioada
de Inca'zire. la interiorul cladini se
rnentin parametrii constant!
a) Calcul pentru o singura zona
in cazul In care intreg spatiul Incalzit
este incalzit la aceeasi ternperatura, iar
deqajarile interne si aporturile solare
sunt relativ reduse sau repartizate In
mod uniform In cladire, se aplica mo-
dul de calcul mono-zonal.
in acest caz, trnpartlrea In mai multe
zone nu este necesara, daca:
a) ditsrenta lntre temperaturile interioa-
re conventionale de calcul ale zone-
lor este mai mica de 4K, $i raportu-
Pierderi
.ierderi
1111 ~erecuperabile t:
Pierderi
nerecuperabile
ierderi
nerecuperabile
Caldura+
pierderi
Stocare
Ener ie auxiliara
Distributie Stocare
rile aporturi /pierderi difera cu mai
putin de 0,4 (de exemplu intre zone-
le cu expunere spre sud si zonele cu
expunere spre nord), sau
b) este probabil ca usile lntre zone sa
fie deschise.
in astfel de cazuri, daca nu exista o
temperatura preoorninanta, temperatura
interioara conventionala de calcul se
poate considera temperatura medie
ponderata a tuturor lncaperilor incalzite:
"\'fJ . A
8; = £..,ii
Ai I [QC] (7 .3.3)
In care:
A - aria Incaperii j avand temperatura
I interioara 8 .
Pentru deter~inarea temperaturii de
calcul dintr-un spatiu neincalzit, se
face un calcul de bilant termic, utili-
zand relatia qenerala:
8
= I ( ei · Li) + o, 34 · V · I ( ni · 8
1)
u I Li+ 0, 34 · V ·I",
[QC] (7.3.4)
in care:
L1 - coeficientii de cuplaj termic afe-
renti tuturor elementelor de con-
structie orizontale $i verticale care
delirniteza spatiul neincalzit de me-
diile adiacente: aer exterior sau
Pierderi de conversie
-
Sursa
 Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnan1ei energetice a instala1iilorde inciilziri I. lnstalatii de Incalzire

Incaperi incalzite, in [WIK]; in cazul in care se aplica Incalzirea rnitenta.

e1 - temperaturile mediilor adiacente:
aer exterior (8e) sau Incapere Incal-
zita ( ei ), in [°C];
V - volumul interior al spatiului nelncal-
zit [m3];
n - nurnarul de schimburi de aer dato-
1 rita perrneabilitatii la aer a spatiului
j, in [h-1].
b) Calcul multi-zonal
in cladirile cu diterente semniticative
intre temperaturi interioare conventio-
nale sau aporturi de caldera, cladirea
se imparte in mai multe zone.
in acest caz, tiecare zona poate ti
calculata independent utilizand proce-
dura pentru o sinqura zona sl conside-
rand un contur adiabatic intre zone.
Necesarul de energie al cladirii este
suma valorilor necesarului de caldura,
calculate pentru fiecare zona in parte.
7.3.4.2. C/jdiri cu indlzire cu
intennitentl
in cazul cladirilor cu ocupare discon-
tinua, programul de turnizare a caldurii
poate ti diterit pe perioada unei zile,
saptarnani sau luni.
cu interrnitenta, perioadele (perioada) in fig. 7.3 . .4 este prezentat un exemplu
de calcul se impart(e) in intervale de in- in care perioada de calcul include patru
calzire normals alternand cu intervale tipuri A de perioade de lncalzire redusa si
de Incalzire redusa (de exemplu nopti, un tip B de perioada de incalzire redusa
sfarsituri de saptamana $i vacante). (sfarsit de saptarnana),
Toate intervalele de Incalzire norrnala Irnpertirea in perioade distincte nu
au aceeasi ternperatura interioara con- este necesara in urrnatoarele cazuri:
ventionala de calcul. Pot ti mai multe a) cand variatia temperaturii interioare
tipuri de perioade de Incalzire redusa conventionale intre perioade de incal-
cu programe de functionare diterite. in zire norrnala$i perioade de incalzire re-
cadrul fiecarei perioade de calcul, fie- dusa sunt mai mici decat 3 K. in acest
care perioada de Incalzire redusa este caz se poate utiliza media in timp a
caracterizata prin: temperaturilorinterioareconventlonale;
1. durata ei; b) cand Constantade timp a cladirii este
2. nurnarul de aparitii ale acestui tip de mai mare de trei ori durata celei mai
perioada intr-o perioada de calcul; lungi perioade de incalzire redusa, in
3. modul respectiv de functionare cu acest caz se poate utiliza temperatura
interrnitenta: interioaraconventionalapentru functio-
4. unde este cazul, temperatura inte- nare norrnala pentru toate perioadele;
rioara conventionala sau puterea c) constanta de timp a cladirii este mai
terrnica redusa: mica decat 0,2 ori durata celei mai
5. modul de restabilire a Incalzirii $i pu- scurte perioade de Incalzjre redusa,
terea terrnica maxima in perioada de in acest caz se poate utiliza media in
restabilire a incalzir!i. timp a temperaturilor interioare con-
Se considera ca instalatia de Incalzi- ventionale.
re are puterea terrnica suficient de ma-
re pentru a permite Incalzirea cu inter-

,.·-··-··-··-··-··-··-··-··-··-··-··-··-·····-··-··-··-··-··-··-··-··-·· ,
4
--·-·-· -·-·- ·-·-·-·-·-·- -· -·-·-·-···-·-·-·-·-·-·-·'. I

( I

o, !

,-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-· ...\

3
Q

, ••• - ·-· - - - ·-· - -· - - - ·-· - . - . - -·-· 111!

'
! Qhw i;
''
q i2 i~
\.
·, _,,_,, ··-··-··-·-··-......... .
l ,_,_,_,_,
, ._,
- ,_, ·-···-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·;
· .!
Fig. 7 .3.3 - Bilaniul energetic privindincilzirea unei clidiri

unde: Q5 - aporturi solare pasive,

Q - necesar de energie pentru incalzire si preparare apa QL - pierderi termice totale,
calda de consum, Qi - deqajari de caldura interne,
Qh - necesar de energie pentru Incalzire (vezi fig. 7.3.1), Q - aporturi totale,
Qoa - degajari de caldura de la alte aparate, ri0 9 - aporturi utile.
Ov - pierderi termice prin ventilare,
a, - energie recuperate, 1 - conturul zonei incalzite,
Ov, - caldura recuperata din ventilare, 2 - conturul lnstalatiei de apa calda,
ohs - pierderi nerecuperabiledin instalatia de incalzire, 3 - conturul centralei termice,
Qr - pierderi termice prin transmisie, 4 - conturul cladirii.
Qm - caldura rnetabolica,
Qhw - caldurapentru preparareapa calda,
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonnanteienergeticea instalatiilorde inciilziri
7.3.5. Date de calcul
lnforrnatiile necesare pentru efectua-
rea calculelor pot ti obtinute din regle-
rnentari tehnice nationale sau din alte
documente de specialitate. Atunci
cand nu exista date disponibile la nivel
national se poate face apel la standar-
dele europene In rnasura In care valo-
rile pot ti asimilate. Pentru estimarea
necesarului de energie sau aprecierea
conforrnltatil cu reqlernentari sau spe-
cificatli, se utilizeaza valori conventio-
nale, In scopul obtinerii unor rezultate
comparabile pentru diferite cladiri.
Pentru optimizarea unei cladiri care se
prolecteaza sau pentru reabilitarea unei
cladiri existente, se utilizeaza valorile
indicate de norme In acest sens. Unele
dintre aceste date pot ti diferite pentru
fiecare perioada de calcul (de exemplu
factorii de umbrire, rata ventilarf In lu-
nile reci) si pentru fiecare interval al
unui program de functionare cu inter-
mitenta (de exemplu debitul de ventila-
re, coeficientul de transmisie terrnica al
ferestrelor datorita lnchiderii obloanelor
In timpul noptii),
- Dimensiunilede calcul ale elementelor
de consfructie trebuie sa fie aceleasi pe
tot parcursul calculului. Metodologia
Mc001/l-2006 recornanda utilizarea In
calculele privind consumurile energetice
ale cladirilor dimensiunile interioare ale
elementelorde constructie finite.
- Datele climatice utilizate (tempera-
tura exterloara, intensitatea radiatiei
solare) au valori medii lunare sau medii
pe sezonul de Incalzire, stabilite In fun-
ctle de localitate.
In cazul mcalzjrii cu lnterrnltenta, se
poate utiliza metoda de calcul simplifi-
cata aplicata lncalzirii continue pe pe-
rioada de Incalzj-e, daca se stabileste
temperatura interioara corectata.
Aceasta ternperatura reprezinta tempe-
ratura interioara constanta care condu-
ce la aceleasl pierderi termice ca si In
(} N N
A A
Fig.7.3.4- Exemplu de program de funciionarecu intenniteniA
Legenda: e - temperatura interioara, t - timp, tc - perioada de calcul, N - perioada de incalzire norrnala, A - perioada de
lncalzire redusa tip A, B - perioada de lncalzire redusa tip B.
cazul Incalzirf cu interrnitenta pe pe-
rioada considerata, Pentru calculul
temperaturii interioare corectate din
fiecare perloaoa de Incalzire redusa se
poate aplica procedura definita de
standardul SR EN ISO 13790 anexa C
pentru reduceri saptarnanale $i anexa
D pentru vacante.
7.3.6. Necesarul de energie
(cilduri) pentru incilzirea unei
clidiri
Necesarul de caldura pentru Incalzi-
rea spatiilor se stabileste pentru fiecare
perioada de calcul cu relatia:
Oh= OL - 1]·09 [J] (7.3.5)
In care:
OL - pierderi termice ale clil.dirii, [ J]
0 - aporturi de caldura, [ J]
1J ~ factor de utilizare a aporturilor
OL = O si 11 = 0 In cazul In care tempe-
ratura exterioara luata In calcul este
superioara temperaturii interioare.
7.3.6.1 Afetoda de ca/cul lunarl
Necesarul anual de energie terrnica
este suma valorilor lunare ale necesarului
de energie pentru lunile In care necesarul
de caldura are valori pozitive:
oh Lohn
= (7.3.6)
Daca durata sezonului de lncalzire
este specificata la nivel national, suma
se ia In considerare numai pentru acel
sezon de lncalzire.
7.3.6.2. Afetoda de ca/cul pe sezonul
de Tncalzire (metodd simpliticatd)
Aceasta rnetoda este o rnetoda sim-
plificata $i se aplica exclusiv cladirilor
cu incalzire continua.
Prima $i ultima zi a sezonului de lncal-
zire, adica durata sl condittile meteo-
rologice medii ale acestuia pot ti stabilite
la nivel national pentru o zona geo-
grafica data $i pentru cladiri tip, vezi SR
4839. Sezonul de incalzire cuprinde
N N N
A A
toate zilele pentru care pierderile de cal-
dura ale cladirii sunt mai mari decat
aporturile de caldura calculate cu un
factor de utilizare conventional ri1, adica:
(Bid - Bed)H;;,: 171<P9d [W] (7.3.7)
unde:
eed - temperaturaexterioara medie zilnica;
(}id -temperaturamterioara medie zjnica;
1J 1 factorul de utilizare conventional,
-
calculat cu y = 1;
<P d - aporturile solare si interne medii
9
zilnice, [W];
H - coeficientul de pierderi termice al
cladirli [WIK];
Temperatura exterioara medie zilnica
pentru care aporturile utilizate eqaleaza
pierderile de caldura ale clil.dirii se nu-
rneste "ternperatura de echilibru", Bech'
Valorile medii lunare ale temperatu-
rilor sl ale aporturilor de caldura zilnice
sunt corespunzatoare zilei a 15-a a fie-
carei luni. Daca nu sunt disponibile alte
date climatice se pot utiliza valorile in-
dicate in SR 4839, standardul referitor
la "Numar grade - zile".
-4'-o-l"'-7A-'--=s-'-'=o,._,.,N""=D__.._,_l~F~M-o-'--A~M~~I
Lunile anului
Fig. 7.3.5 Stabilirea perioadei
de lncllzire
1. temperatura interioara, 2. lnceputul
perioadei de Incalzire, 3. nurnar zile
de Incalzire. 4. curba de variatie a
temperaturilor medii lunare, 5.
temperatura de echilibru, 6. sfarsitul
perioadei de Incalzire, 7. temperatura
medie a sezonului de incalzire.
 Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonna111ei energetice a instalaJiilorde incalziri
Pentru calculul simplificat, perioada
de incalzire poate ti stabilita grafic prin
intersectia valorii temperaturii de echi-
libru pentru perioada de Incalzfre cu
curba de variatie a temperaturilor exte-
rioare medii lunare corespunzatoare lo-
calitatii, asa cum arata fig. 7.3.5.
Necesarul de caldura al cladirii se cal-
culeaza pentru intregul sezon de incalzire.
Pentru cladirile alimentate cu caldura
prin bransarnente la sistemele urbane,
perioada de Incalzjre se stabileste con-
ventional conform standardului SR
4839 "Nurnar grade - zile".
7 .3.7 Calculul pierderilor de
cilduri ale clldirii
Pierderile de caldura ale unei cladhi
depind de coeficientul de pierderi al
cladiri], de diterenta de ternperatura si
de intervalul de timp considerat.
7.3.7.1. Tndlzire continud - Ca/cul
pentnJ o singurd zond
Pierderile termice, QL' ale unei cladiri
rnono-zona, Incalzita la o temperatura
interioara uniforma, pentru o perioada
de calcul data, sunt:
in care
fl; - este temperatura interioara de cal-
cul, conform ecuatiei 7.3.3;
fle - este temperatura exterloara medie
pe perioada de calcul;
t - este durata perioadei de calcul;
H - este coeficientul de pierderi termi-
ce al cladirii, calculat conform 4.3.
Aceasta relatie de calcul se aplica
cladirilor cu regim continuu de lncalzire
cum ar fi cladiri de locuit, spitale, gra-
dinlte cu program continuu, etc.
Helatia (7 .3.8) poate fi adaptata
pentru a permite utilizarea gradelor -
zile din standardul national de referinta
SR 4839. Rezultatul relatiei adaptate
trebuie sa fie acelasi cu eel al ecuatiei
(7.3.8) pentru orice cladire,
7.3.7.2. Tndlzire cu intennitentd -
Ca/cul pentru o singurd zond
In cazul in care se aplica irnpartirea
in perioade de tncalzire diferite, calcu-
lul se etectueaza pentru fiecare perioa-
da de lncalzire,
Pierderile termice totale QL ale unei
cladiri rnono-zona tncalzlta la o tempe-
ratura uniforrna pe sub-perioade dife-
rite, pentru o perioada de calcul data,
se stabilesc cu relatia (7.3.9):
N 1J1k - transrnitanta terrnica liniara a
QL = ~NHJ
~ J
(fl 1ad .J. - 8e )t J [J]
j-1
in care:
N - este nurnarul de tipuri de perioade
de Incalzire;
Ni - este nurnarul de perioade de in-
calzire de fiecare tip pe durata pe-
rioadei de calcul;
e d . - este temperatura interioara co-
la '1 rectata a perioadei de lncalzlre j,
t - este durata perioadei de incalzire j,
H - este coeficientul de pierderi termi-
' ce al cladirf in perioada j,
N ventilare, Hv s~ calculeaza astfel:
~ N i este egal cu durata perioadei
L, I I
i-1 de calcul.
7.3.7.3. Coeticientul de pierderi de
dldurd al clddirii
Coeficientul de pierderi de caldura al
unei cladiri rnono-zona, Incalzita la o
ternperatura interioara considerata
unltorrna, pentru o perioada sau sub-
perioada de calcul data, se defineste
cu relatia:
H = HT + Hv [W/K] (7.3.10)
in care:
HT - este coeficientul de pierderi termice
prin transmisie prin anvelopa cladrii;
Hv - este coeficientul de pierderi termi-
ce datorat ventilarii (nurnarului de
schimburi de aer).
Coeficientul de pierderi termice prin
transmisie Hr, se calculeaza cu relatia
urrnatoare:
(7.3.8) Hr= L +Ls+ Hu [W/K] (7.3.11)
unde:
L - coeficientul de cuplaj termic prin an-
velopa cladirii, definit prin relatia
(7.3.12), [WIK];
Ls - coeficientul de cuplaj termic prin
sol, calculat in regim stationar
conform Metodologiei McOOl/1-
2006, [WIK];
Hu - coeficientul de pierderi termice
prin spatn neincalzite (calculat
conform SR EN ISO 13789),
[WIK].
Coeficientul de cuplaj termic al eta-
dirii se calculeaza tinand cont de influ-
enta puntilor termice liniare sl pun-
ctuale, dupa cum urrneaza:
L= 2: u;AI =2: U,Aj + 2: 1/!Jk + 2: xi [W/K]
(7.3. 12)
unde:
L - coeficientul de cuplaj termic
unidirectional, [WIK];
U'. - transmitanta terrnica corectata a
1
partii j de anvelopa a cladirii,
[W/(m2K)];
Ai - aria pentru care se calculeaza U>
[m2];
U - transmitanta terrnica unidirectio-
' nala a partii j de anvelopa a cl~di-
rii, [W/(m2K)];
(7.3.9) puntii termice liniare k, [W/(mK)];
lk - lungimea pe care se aplica 1/!k' [m];
x1 - transmitanta terrnica punctuala a
puntii termice punctuale j [WIK].
Modul de calcul si valorile transmi-
tantelor liniare si punctuale sunt preci-
I. lnstalatii de incalzlre
zate in normativul C107/3-2005 si in
Metodologia de calcul a perforrnantei
energetice a cladkilor Mc OOl/1-2006.
Pentru elementele anvelopei care in-
clud sisteme de ventilare, se va con-
sulta SR EN ISO 13790 anexa E;
Coeficientul de pierderi termice prin
Hv =», · Ca · Va [WIK] (7.3.13)
in care:
lia - este debitul de aer vehiculat prin
spattile Incalzite rezultat din venti-
larea rnecanica :;;i naturala
ca - este capacitatea terrnica volurnica
a aerului.
Daca debitul de aer, lia, este dat in
m3/s, Pa · ca = 1200 J(m3K,
daca debitul de aer Va este dat in m3/h,
Pa · ca= 0,34 Wh/m3K.
Numarul de schimburi minim acceptabil
pentru cli:l.diri de locuit trebuie sa asigure
cerintele igienico-sanitaresi este indicat in
Metodologie Mc001, Partea I.
Pentru ctadiri cu alta destinatie, de-
bitul de aer lia, se stabileste pe baza ti-
pului sl destinatiei cladr!i, climat, expu-
nere etc. 0 valoare orientativa poate fi
considerata \iamin = 15 m3/hpers. in pe-
rioada de ocupare. Daca nu se preci-
zeaza altfel, pentru stabilirea lia se pot
utiliza indicatille din SR EN ISO 13790
anexa G.
Pentru calculul caldurf recuperate
din aerul evacuat Ovr• se recomanda
metoda prezentata in standardul SR
EN ISO 13790 anexa G, prin reducerea
debitului real de aer proportional cu
eficienta recuperarii caldurii, Se tine
seama de dlterenta dintre debitul de
introducere :;;i de evacuare a aerului,
de neetanseitati si infiltratll prin anvelo-
pa cladirii :;;i de recircularea aerului.
7.3.7.4. Clddire cu pierderi de dldurd
semnificative prin sol
In cazul in care pierderile de caldura
prin sol reprezinta o parte lrnportanta
din pierderile termice totale, se efec-
tueaza calculul detaliat al pierderilor
termice prin sol conform Metodologiei
Mc001/2006, Partea I.
In acest caz, valoarea pierderilor de
caldura totale QL se calculeaza in ur-
rnatoarele cazuri:
a) Incalzire continua:
QL = [H' ( ej-ee) +<J>G]. t [J] (7.3.14)
b) incalzire cu perioade diferite:
oL = ~ NH(e d . - fl e J · tJ + <I>G · t
Li J 1 1a .J
[J] (7.3.15)
in care:
H' - este coeficientul de pierderi termi-
ce prin transmisie, fara pierderi
termice prin sol;
<l>G - reprezinta fluxul termic disipat
prin sol.
Pentru cladirile avand elemente de
 I. lastalatil de Incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonnanteienergeticea instala~iilorde incalziri
anvelopa speciale, cum ar fi pereti so-
lari ventilati sau alte elemente de anve-
lopa ventilate, sunt necesare metode
de calcul speciale. Un exemplu sunt
cele prezentate in standardul SR EN
ISO 13790 anexa E.
7 .3.8. Aporturi de cildunl
Aporturile care influenteaza necesa-
rul de caldura al unei cladiri se compun
din deqajar] de caldura de la sursele
interioare si din aportul radiatiei solare.
7.3.8.1. Degajjri de clldurl inteme
Degajarile de caldura interne Qi, cu-
prind toata cantitatea de caldura ge-
nerata in spatiul incalzlt de sursele in-
terne, altele decat instalatla de incalzl-
re, ca de exemplu:
1. deqajari metabolice care provin de
la ocupanti:
2. degajari de caldura de la aparate $i
instalatia de iluminat;
Pentru calculul degajarilor de caldura
se utillzeaza fluxurile termice medii lu-
nare sau pe sezonul de Incalzire, in
functie de perioada de calcul stabilita,
f n acest caz, deqajarile de caldura in-
terne se calculeaza cu relatia:
Q;=[<Pi,h+(1-b}<Pi,u]·t=<P1 ·t [J] (7.3.16)
unde:
<Pi,h - fluxul termic mediu al deqajarilor
interne in spatille Incalzite [W];
<Pi,u - fluxul termic mediu al deqajarilor
interne in spatiile neincalzite [W];
<Pi - fluxul termic mediu al deqajarilor
interne [W];
b - factor de diminuare
Daca nu se specifica altfel, se pot
utiliza valorile degajarilor de caldura in-
terne indicate in SR EN ISO 13790
anexa K.
7.3.9. Aporturi solare
7.3.9.1. Ecuatia de bazj
Suprafetele care se iau in considera-
re pentru calculul aporturilor de caldu-
ra iarna, sunt vitrajele, peretii si planse-
ele interioare ale serelor si verandelor,
peretii situati in spatele unei placari
transparente sau a izolatlei transparen-
te. Aporturile solare depind de radiatia
solara norrnala corespunzatoare locali-
tatii, de orientarea supratetelor recep-
toare, de umbrirea perrnanenta si ca-
racteristicile de transmisie si absorbtie
solara ale suprafetelor receptoare.
Pentru o perioada de calcul data,
aporturile solare prin supratete vitrate
se calculeaza cu relatia urrnatoare:
QS = t [/sj~ Asnj] + (1- b}t [/sjt Asniu]
[J] (7.3.17)
unde:
lsi - radiatia solara totala pe perioada
de calcul pe o suprafata de 1 m2
avand orientarea j, [J/m2];
A . - aria receptoare echivalenta a su-
sni prafetei n avand orientareaj, [m2].
Primul termen din ecuatie (7.3.17) co-
respunde spatiuul incalzit si eel de-al do-
ilea este pentru spatiul neincalzit adiacent.
Aporturile solare din spatiile neincal-
zite sunt inrnultite cu (1 - b), unde b re-
prezinta factorul de diminuare. f n fieca-
re termen, prima suma se efectueaza
pentru toate orientarile j, iar a doua
pentru toate supratetele n care captea-
za radiatia solara,
7.3.9.2. Aria receptoareechivalentj a
elementelor vitrafe
Aria receptoare echivalenta As a unui
element de anvelopa vitrat (de ex. o fe-
reastra) este:
As= A · Fs ·FF· g (7.3.18)
unde:
A - aria totala a elementului vitrat n (de
ex. aria ferestrei), [m2];
Fs - factorul de umbrire al supraretei n;
FF - factorul de reducere pentru rame-
le vitrajelor, egal cu raportul dintre
aria supratetei transparente si aria
totala a elementului vitrat;
g - transrnitanta totala la energia sola-
ra a supratetei n.
Pentru definirea factorului de umbrire
$i a transmltantel la energia solara a vi-
trajului, se iau in considerare numai
elementele de umbrire si de protectie
solara permanente.
7.3.9.3. Transmitanta totall la energia
solarl a vitrajelor
I n principiu, transrnitanta totala la
energia solara g utilizata in relatia
(7.3.18) trebuie sa fie media in timp a
raportului dintre energia care traver-
seaza elementul expus si energia inci-
denta pe acesta, in absents umbririi.
Pentru ferestre sau alti pereti exteriori
vitrati, ISO 9050 prezinta o rnetoda de
determinare a transrnitantei totale la e-
nergie solara pentru radiatille perpendi-
culare pe vitraj.
Valoarea g_J_, este mai mare decat
media in timp a transrnitantei si se co-
recteaza cu un factor de corectie:
g = Fw · g_J_ (7.3.19)
Documentul recomandat pentru cal-
culul valorilor g_J_ si a unor valori tipice
pentru factorii de transmisie solara este
standardul SR EN ISO 13790 anexa H.
7.3.9.4. Factori de umbrire
Factorul de umbrire, Fs, care poate va-
ria intre 0 si 1, reprezinta reducerea ra-
diatiei solare incidente cauzata de umbriri
permanente ale suprafetei considerate,
datorita unuia din urrnatoriifactori:
1. alte cladiri:
2. elemente topografice (coline, arbori
etc.);
3. proerninente:
4. alte elemente ale aceleiasi cladiri:
5. pozitia elementului vitrat fata de su-
prafata exterioara a peretelui exterior.
Factorul de umbrire este definit astfel:
I
Fs =~ I (7.3.20)
s
unde:
ls,ps - radlatia solara totala prirnita de
suprafata receptoare cu umbriri
permanente pe durata sezonului
de Incalzire;
Is - radiatia solara totala pe care ar pri-
mi-o suprafata receptoare in ab-
senta umbririi.
Detalii privind factorii de umbrire se
gasesc in SR EN ISO 13790 anexa H.
7.3.9.5. Elemente spec/ale
Pentru calculul aporturilor solare ale
unor elemente receptoare solare pasi-
ve, cum ar fi spatiile solare neventilate,
elementele opace cu izolatie transpa-
renta si elementele de anvelopa venti-
late, sunt necesare metode speciale.
Aceste metode sunt prezentate in ane-
xa F din standardul SR ISO 13790.
7.3.10. Aportul total de cildunl
Aporturile totale de caldura la interio-
rul unei cladiri sau lncaperi, Q , repre-
zinta suma dintre deqajarile ihterioare
si aportul radiatiei solare:
09 = 0; + Os [JJ (7.3.21)
7.3.10.1. Factorul de utilizare al
aporturile de clldurl, 11
Factorul de utilizare, 17, este un factor
de diminuare al aporturilor de caldura,
prevazut pentru a compensa pierderile
termice suplimentare care apar atunci
cano aporturile de caldura depasesc
pierderile termice calculate.
7.3.10.1.1. Raportul aporturi/pierderi
Pentru a calcula factorul de utilizare
al aporturilor de caldura trebuie stabilit
un coeficient adimensional y care
reprezinta raportul dintre aporturi si
pierderi, astfel:
y = Qg
(7.3.22)
QL
7.3.10.1.2. Constanta de timp a clldirii
Constanta de timp r, caracterizeaza
inertia terrnica interioara a spatiului in-
calzit, Aceasta se determina cu relatia
urrnatoare:
c
T =-
(7.3.23)
H
C - capacitatea termica interioara a
cladirii;
 Capitolul 7: Metodologia de calcul a performa111ei energetice a instalatiilorde incilziri I. lnstalatii de incalzire

H - coeficientul de pierderi termice al considerate: turile flecarui element de constructie,

cladirii. C=2 x,Ai=2 2 P;icA A 1 1 (7.3.24) pornind de la suprafata interioerapana fie
j i i la primul strat termoizolant, grosimea
7.3.10.1.3. Capacitatea tennid unde: maxima fiind indicataIn tabelul 7.3.1, fie In
interioard a clldirii mijlocul elementului de constructie, la
Capacitatea terrnica interioara a
2 - Suma stratului care intra In calcu- oistanta cea mai mica.
lul capacltatii termice,
cladirii C, se calculeaza prin lnsumarea Capacitatea terrnica interna a unei cla-
capacitatilor termice ale tuturor ele- diri poate ti calculate de asemenea, ca
mentelor de constructie In contact ter-
2 - Suma elementelor de constructie surna a capacitatilor interne ale tuturor
In contact cu aerul interior,
mic direct cu aerul interior, ale zonei elementelor de constructie, furnizata la
x - capacitatea terrnica interioara ra- nivel national, pe baza tipului constructi-
Tabelul 7.3.1 - Grosimea maximi 1 portata la arie a elementului de ei. Aceasta valoare poate ti aproxirnata
considerati la calculul capacitiiii constructie j; $i se accepta o incertitudine relativa de
tennice A. - aria elementului j; zece ori mai mare decat cea corespun-
Aplicare I Grosime / 11 - densitatea materialului stratului i zatoare pierderilor termice.
I maxima din elementul j
[cm] c . - caldura specifica rnasica a mate- 7.3.10.1.4. Ca/cu/ul factoru/ui de
Determinarea factorului 11 rialului stratului i, din elementul j utilizare
de utilizare _____ j_O__ dii - grosimea stratului i din elementul j Factorul de utilizare al aporturilor de
Efectul intermitentei I 3 Suma se efectueaza pentru toate stra- caldura se calculeaza astfel:
Tabelul 7.3.2 -Valori ale parametrului numeric a0 fi ale constantei 1 - y•
daca y .. 1, .,, - --- (7.3.25)
- 1 a+I
de timp de referiniA To -y
I
Tipul cladirf ao To
!

~- ~----------·-·- - - I [h] - ~-· -

decs y = 1, 11 = _a_ (7.3.26)
Cladiri incalzite continuu (mai mult de 12 h pe zi), I
a+1
precum cladirtle de locuit, hoteluri, spitale, carnine i unde a este un parametru numeric
si penitenciare: I care depinde de constanta de timp r,
I Metoda de calcul lunar iI 1 15 definit prin relatla:
Metoda de calcul sezonier I 0,8 30
Cladiri Incalzite numai In timpul zilei (maiputin-de 12_h_! (7.3.27)
II pe zi), precum cladiri destinate educatiei, birouri, claoiri I 0,8 70
pentru conterinte si comerciale i Valorile pentru a0 si To sunt indicate
In tabelul 7.3.2.
T/ 1,0 Fig. 7.3.6 prezinta factorii de utilizare
0,9 pentru perioadele de calcul lunar $i pen-
0,8 tru diverse constante de timp, pentru cla-
diri din categoria I (incalzite continu) si II
0.7
(mcalzrte discontinu).
0,6
0,5 7.3.11. Calculul pierderilor de
0.4 cildurl ale instalaiiei de incilzire
0,3
... • 24 Pierderile de caldura care se iau In
0,2
0,1
0,0
-. -8 calcul In ecuatia de bilant termic cores-
pund urrnatoarelor componente:
- sistemul de transmisie (emisie) a cal-
0,0 0.5 1,0 1,5 2,0 2,5 r 3,0
durii la consumator, inclusiv dispozi-
tivele de reglare si control;
1,0 - sistemul de distributie a caldurf catre
T/
0,9 consumator, inclusiv dispozitivele de
0.8 reglare $i control;
- sistemul de stocare, inclusiv dispozi-
0,7
tivele de reglare si control (acolo un-
0,6
de este cazul);
0.5 - sistemul de genenerare a caldurii
--oo
0,4 (pentru cladiri dotate cu surse termi-
--168 r[hl
0,3 ce individuale) inclusiv dispozitivele
0,2
- - 48 de reglare si control.
- - - - 24 Pierderile totale de caldura ale siste-
0,1
- - -8 mului de Incalzfre a unei cladirl, ath'
se
o.o ___ J__
---- -------- ----
--________
L_
----------------
exprirna ca suma a pierderilor de cal-
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 r 3,0 dura ale tuturor subsistemelor rnentio-
nate mai sus, astfel:
Fig. 7.3.6. Factor de utilizare pentru constantele de timp de Bh, o zi, doui
zile, o siptimini fi infinit, valabil pentru o perioadi de calcul lunar, pentru
ath aem ad as ag
= + + + [J] (7.3.28)
In care:
clidiri incilzite continuu (clidiri din categoria I, sus) fi pentru clidiri
incilzite numai pe timpul zilei (clidiri din categoria II, jos)
aem - pierderi de caldura cauzate de un
sistem non-ideal de transmisie
 I. lastalatii de incalzire
(emisie) a caldurii la consumator,
In J;
ad - pierderi de caldura ale sistemului
de distrlbutie a caldurii catre con-
sumator, In J;
Q - pierderi de caldura ale sistemului
5
de stocare (daca exista), In J;
Q - pierderi de caldura ale sistemului
9
de generare pe durata functionarii
$i pe durata opririi sursei inclusiv
cauzate de un sistem de reglare
sl control non-ideal, In J.
Valoarea acestor pierderi termice de-
pinde de confiquratia sistemului de
conducte de dlstributie, amplasarea
lor, tipul izolatlei termice, temperatura
agentului termic, tipul dispozitivelor de
reglare si control etc.
7.3.11.1. Pierderi de clldurl ale
slstemului de transmisie, Qem
Pierderile sistemului de transmisie
caldurii se calculeaza astfel:
Qem =Oem,str +Qem,emb +Qem,c [J] (7.3.29)
In care:
Qem,str - pierderi de caloura cauzate de
distrlbutia neunitorrna a tem-
peraturii, In J;
Qem,emb - pierderi de caldura cauzate
de pozltia corpurilor de Incal-
zire, In J;
Qem,c - pierderi de caldura cauzate de
dispozitivele de reglare a tem-
peraturii interioare, In J.
Modul de calcul detaliat este preci-
zat In Metodologia Mc001/2006, Par-
tea 11/1, lnstalatii de lncalzire.
7.3.11.2. Pierderi de clldurl cauzate
de distribuf;ia neunifonnja
tempersturii interloare, Qem,str
Pentru a calcula pierderile de caldura
datorate distributlei neuniforme a tem-
peraturii interioare se folosesc valori
experimentale stabilite pentru eficienta
sistemelor de transmisie a caldurii,
conform relatiel 7.3.30.
1 - ri
o.m.s~ = __ em_. oh [J] (7.3.30)
n:
Anexa 11.1.B din
Metodologie contine exemple de valori
pentru eficienta sistemelor de
transmisie a caldurii datorate
distributlei neuniforme a temperaturii
interioare.
Pierderile de caldura ale sistemelor
de incalzlre prin radiatie cauzate de di-
siparea caldurii catre exterior, Qem,emb'
se vor calcula conform lndlcatlilor din
capitolul 11.1.6.3 al Metodologiei
McOO 1/2006. Acestea pierderi apar la
Tabel 7.3.3. Lunaimea echivalentA pentru annituri
Robinete incluzand $i Lungimea echivalenta
flansele de prindere D<=100mm
neizolate 4,0
izolate 1,5
Capitolul7: Metodologiade calcula perfonna~eienergeticea instala~iilorde incalziri
sistemele de Incalzire prin radiatie de
pardoseala, plafon sau pereti $i se
calculeaza doar atunci cane elementul
de constructie lncalzitor contine o su-
pratata orientata catre exteriorul spa-
tlului Incalzit, catre sol, catre alte cladiri
sau catre alte spatii neincalzite.
7.3.11.3. Pierderi de clldurl cauzate
de eticienfa regljrii, Q em c
Pierderile de caldura cauzate de sis-
temul de reglare al instalatiei de Incat-
zire se calculeaza In functie de eficien-
ta acestui sistem a) sau In functie de
factorul de pertorrnanta energetica al
sistemului de reglare b).
a) daca se cunoaste eficienta sistemu-
lui de reglare, pierderile de caldura
pe care le irnplica utilizarea unui sis-
tem real de reglare sunt date de re-
latia:
a ad
(7.3.31)
In care:
ric - eficienta sistemului de reglare.
Anexa 11.1.B din Metodologie contine
exemple de valori ale martmii ric·
b) influenta sistemului de reglare este
cuantificata cu ajutorul coeficientului
denumit factor de pertorrnanta ener-
qetica, ec. Acesta exprirna relatia
dintre energia utilizata de catre sis-
temul real de transmisie a caldurii si
energia utilizata de un sistem ideal.
Pierderile suplimentare de caldura
cauzate de sistemul de reglare se pot
calcula cu relatia:
Qem,c= oh. (ec-1) [J] (7.3.32)
In anexa 11.1.C din Metodologie se
qasesc exemple de factori de perfor-
manta energetica pentru diferite tipuri
de corpuri de Incalzire.
7 .3.12. Pierderi de cildurl ale
sistemului de distriblJ1:ie
Pierderile de caldura din sistemelor
de distributie interioare depind de tem-
peratura medie a agentului termic din
conducta de tur respectiv retur, de
temperatura arnblantei si de caracteris-
ticile izolatiei termice a conductelor.
7.3.12.1. Pierderi de clldurl pe
reteaua de distribuf;ie interioarl
Reteaua de distributie interioara este
alcatuita din distributii orizontale, verti-
cale (coloane) sl racorduri la consuma-
tori. Caldura pierduta pe reteaua de
distrlbutie In pasul de timp (perioada)
tH se calculeaza cu relatia urrnatoare:
[m] Lungimea echivalenta [m]
D>=100mm ~~
-------
6,0
2,5
unde:
U; - valoarea coeficientului de transfer
de caldura de la agentul termic din
conducta la aerul ambiant, W/mK
fim - temperatura medie a agentului ter-
mic, °C
Ila - temperatura aerului ambiant, °C
L - lungimea conductei
i - indicele corespunzator conductelor
cu aceleasi conditii la limita
tH - nurnarul de ore In pasul de timp
(h/pasul de timp)
Pentru partile (tronsoanele) din sis-
tem care au acelasi coeficient U, ace-
easi ternperatura a agentului termic si
aceeasi ternperatura a aerului exterior,
energia terrnica plerduta este data de
relatia simplificata urrnatoare:
= 2: «, ·Li· ', [JJ (7.3.34)
qd,; - pierderea de caldura specifica [W/m]
7.3.12.2. Pierderi de clldurl ale
elementelor conexe
Pierderile de caldura ale unui sistem
de conducte trebuie sa ia In conside-
rare nu numai pierderile aferente con-
ductelor dar si pe cele ale elementelor
conexe (robinete, arrnaturi, suporturi
neizolate, etc).
Pentru a lua In calcul pierderile In
elementele conexe se considera o lun-
gime echivalenta. Pentru pierderile prin
corpul robinetelor inclusiv flansele de
lmbinare, lungimea echivalenta consi-
derata depinde de gradul de izolare
asa cum arata tabelul 7.3.3:
Aceste valori se vor Insurna cu lun-
gimea conductelor.
7.3.12.3. Pierderi de clldurl
recuperabile Ji nerecuperabile
Se considera ca pierderi de caldura re-
cuperate de la distriautia interioera, pier-
derile de caldura ale conductelor am-
plasate In spatiile lncalzite, In mod similar,
pierderile de caldura nerecuperate sunt
cele ale conductelor amplasate In spatil
neincalzite. Valoarea pierderilor de caldura
se calculeaza aplicand relatia 7.3.33, pe
lungimile corespunzatoare.
Luand In considerare suma tuturor
lungimilor conductelor aflate In spatii
Incalzite se pot deduce pierderile de
caldura recuperabile Od,r In pasul de
timp utilizat.
Od,, = l:qd_,(L,; ·tH [J; kWh] (7.3.35)
In mod similar luand In considerare
lungimea conductelor din spatiile nein-
calzite se pot calcula pierderile de cal-
dura nerecuperabile Qdu·
Pierderile totale de caldura se calcu-
 Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnanlei energetice a instalatiilorde inciilziri I. Instalatii de tncalzlre

leaza ca suma pierderile recuperate si unde: 7.3.13.2. Necesarol de energie la

cele nerecuperate: z- adancimea de pozare nivelul sursei
[J; kWh] (7.3.36) AE - coeficientul de conductie al solu- Energie care trebuie sa fie disponibi-
lui (W/mK) la la nivelul sursei de caldura pentru a
Pentru calculele simplificate, Meto- acoperi cerintele consumatorilor, 09.in'
7.3.12.4. Calculul coeticientului de dologia Mc001/2006 indica o rnetoda se calculeaza cu relatia urrnatoare:
transfer de clldurl de evaluare aproximativa a coeficientu-
Valoarea coeficientului de transfer de lui de transfer termic U'. 0 g,m (7.3.43)
caldura pentru conductele izolate, U, 11g,net
care ia In considerare atat transferul de 7.3.13. Pierderi de cilduri •i
caldura prin radiatie cat si prin convec- performania generatorului de 7.3.13.3. Consumul de combustibil la
tie este dat de relatia: cilduri nivelul sursei
Consumul de combustibil necesar
U = n _
[W/mK] Pertorrnanta cazanelor care alimen- pentru a asigura energia 09,;n la nivelul
1 D 1 (7.3.37) teaza sistemele de incalzire din cladiri sursei se calculeaza In functie de pute-
(-~-·In _a_+--~~)
2 · AD Di ha · Da sl se gasesc amplasate In interiorul rea calorifica interioara a combustibilu-
cladirilor, se aprecieaza prin randa- lui $i randamentul de ardere 11ar' astfel:
In care: mentul sezonier al acestora. Randa- 0
D;, D8 - diametrul conductei fara izola- mentul se calculeaza In functie de tipul B . = ---1L!!!.._ (7 3 44)
g,m l]arHci . .
tie, respectiv diametrul exte- de cazan, de tipul de combustibil si de
rior al conductei izolate, [m], modul de functionare. Detalii privind
h8 - coeficientul global de transfer termic relatiile de calcul particulare precum $i 7.3.14. Energia recuperabilidin
la exteriorul conductei [W/m2KJ, anexele cu valori se gasesc In Metodo- consumul auxiliar de energie
Ao - coeficientul de conductie al izola- logia Mc001/ll -1-2006. electrici
tiei [W/mK].
Pentru conductele pozate subteran 7.3.13.1. Pierderi de clldurl la nivelul In timpul functionar!i pompelor de
coeficientul de transfer Use calculeaza generatorolul circulatle, o parte din energia electrica
cu relatia: Pierderilede caldura totale ale cazane- este transforrnata In energie terrnica si
lor se calculeaza In functie de randamen- transterata apei. O alta parte din ener-
uem tul sezonier net cu relatia irrnatoare: gia termica este transferata (transrnlsa)
1 1 D 1 4·z mediului ambiant. Ambele fractiuni
~(-·In~+-· In-~) 1 - 11g,net
2 AD Di AE Da 0 g =0 g,out (7.3.39) energetice sunt recuperabile.
11g,net Energia recuperate din apa este:
[W/mK] (7.3.38) unde: Odr,w = 0,25-Wd,e [kWh/an] (7.3.45)
11 ,net - randamentul sezonier net Energia recuperata din aer este:
Tabel 7.3.6. Emisii de C02 la iJ 1 - caldera furnizata de cazan,
utilizarea electriciti1:ii
Electricitate Factor emisie C02
0:: ~ 1 - se calculeaza In functle de tipul
de cazan:
Od,r,a = 0,25·Wd,e
unde:
[kWh/an] (7.3.46)

wd,e - consumul total de energie elec-

rkq/kWhl1 - pentru cazane de incalzjre: trica pentru pompare, [kWh/an]
Medie anuala 0,09
Og,out = Oh + Oem + Od,u - kWd,e (7.3.40)
lama extreme 0,557 7.3.15. Calculul energiei primare
kWd,e - energia terrruca recuperata din
lncalzire 0,224 •i a emisiilor de C02
energia auxiliara consurnata In
1) Valoare aplicata In Franta
sistem.
- pentru cazane de Incalzire $i pre- Calculul consumului de energie prima-
Tabel 7.3.4. Factori de conversiein parare apa calda de consum ra se face separat pentru fiecare tip de
energie primari
Og,out = Oh + Oacc +Oem + Od,u - kWd,e utilizator (incalzire, racre, apa calda de
Combustibil Factor de (7.3.41) consum, iluminat, etc) si pentru fiecare
conversie - pentru sistemele de incalzire care tip de combustibil sau sursa energetica.
liq nit 1,3 utilizeaza combinat surse clasice $i
Huila 1,2 neconventionale sau regenerabile 7.3.15.1. Energia primarl
Pacura 1,1 de energie: Pentru o perioada deterrninata de
Gaz natural 1,1 timp (an, luna, saptamana), energia
Og,out = Oh+ Oacc - 0,9 + Oem + Od,u - kWde
Deseuri 1,05 (7.3.42) consurnata de o cladire prin utilizarea
Energie regenerativa 0 - energia furnizata de sursele rege- unei anumite energii de tip Ot.i' este
(lemn) 1, 1 rg nerabile In perioada de calcul data de relatia urmatoare:
Energie elecmca,
cogen. 2,8 01.i =01,h.i +01,v.i +01,c.i +01,w.i +01.1.i

Tabel 7.3.5. Emisii de C02 la utilizarea combustibililor

convenfjonali [kWh/a] (7.3.47)
Combustibil Factor emisie C02 Factor emisie C02
unde termenii reprezinta energia
rkq/kWhl1 rkq/kWhl2
consurnata pentru:
Carbune 0,342 0,292
- incalzire,
Combustibil lichid 0,270 0,270
-ventilare,
Gaz 0,205 0, 194
-racire,
Lemn 0,036 0,025
-preparare apa calda de consum sl
Termoficare 0,24 - -iluminat,
1) Valoare pentru cea mai mica Hci
calculata conform Metodologiei
2) Valoare tolosita In UK
McOO 1/11-1-2006.
 I. lnstalalii de lncalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonnaflleienergeticea instalaliilorde incalziri
Energia prirnara se calculeaza, pe
acelasi interval de timp, pornind de la
valoarea energiei consumate, astfel:
Ep = L (a,,; . fpJ +kWh. tp,;) - L (O.xJpex)
[kWh/a] (7.3.48)
In care:
Ou - consumul de energie utilizand e-
. nergia i, In Joule, [J; kWh/a];
Wh - consumul auxiliar de energie, [J;
kWh/a];
f . - factorul de conversie In energie
p,i prirnara, avand valori tabelate
pentru fiecare tip de energie utili-
zata (terrnica, electrica, etc), con-
form tabel 7.3.4;
Q . - energia produsa la nivelul cladi-
ex.t rii sl exportata, [J; kWh/a];
fpex,1. - factorul de conversie In energie
primara, care poate avea valori
identice cu fP.i
Consumul de energie prlrnara poate
fi mai mic sau mai mare cecat consu-
mul final de energie dupa cum sunt
sau nu utilizate surse de energie rege-
nerabila.
7.3.15.2. Perlonnanfa energeticl
primarj a instalatiilor de lncllzire
Perforrnanta unui sistem de Incalzire
este data de relatia urrnatoare:
[ - l (7.3.49)
In care:
e - coeficientul de pertorrnanta ener-
qetica a sistemului de instalatii;
E h - energia prirnara consurnata de
p, sistem, In J;
ah - necesarul de caldura pentru Incat-
zire, In J;
7.3.15.3. Emisia de C02
Emisia de C02 se calculeaza avand la
baza energia consurnata, utilizand un fac-
tor de transformarecorespunzatcr:
E co2 = L (a . · t.
f,l
. +kWh · t.C02.i ) (7.3.50)
C02,I
- L ( QexJ . fC02.ed)
unde:
fc02 - reprezinta factorul de errusie
stabilit conform tabelelor 7.3.5 si
7.3.6.
7.3.16. Consumul specific de energie
pentru lncllzire
a,
q" =A
a,,h
inc
[J/m2an, kWh/m2an] (7.3.51)
aria Incalzita a cladir!i [m2]
Ainc -
Acest indicativ se utilizeaza In CER-
TIFICATUL DE PERFORMANTA ENER-
GETICA a cladir!i ca indicator al PER-
FORMANTEI ENERGETICEA CLADIRl-
LOR EXISTENTE.
7.4. Nonnativ pentru
expertizarea tennicA 'i
energeticA a clAdirilor
existente 'i a instalaimor de
incAlzire 'i {>entru
prepararea ape1 calde de
consul!', aferente acestora
NP 048-2000.
7.4.1. Perfonnania energetici a
clidirilor - incilzirea sp&liilor.
Metoda care se prezlnta are ca reper
fundamental metodologia de calcul a
Perforrnantei Energetice a Claoirilor
(PEG) elaborate in anul 2000 si cunos-
cuta sub numele de NP 048/2000. Cu
unele modificari care tin de moderniza-
rea modelului de calcul, metodologia
mentionata este inclusa In Metodologi-
a de calcul Mc 001/11-2006, In cadrul
metodelor alternative de calcul. Scopul
II reprezinta stabilirea PEG aterenta
proceselor de incalzlre a cladirilor noi
$i existente, iar obiectivele vizeaza sta-
bilirea necesarului de caldura orar, lu-
nar, sezonier al spattilor incalzite conti-
nuu sau intermitent si a consumului se-
zonier de caldura In functie de carac-
teristicile functionale ale instalatiilor
termice din dotarea cladirilor.
7.4.2. Necesarul de calduri al
incintelor ocupate / locuite -
incilzire continui
Modelul de calcul utilizat se apllca
unui contur termodinamic multizonal
format din zona principala - In care se
desfasoara activitatile proprii cladirii sl
din subzonele secundare diferentiate
prin functiuni specifice.
Ecuatia de bilant termic caracteristic
spatiilor Incalzite la o ternperatura inte-
rioara rezultanta constanta este repre-
zentata sub forma sumei algebrice a
tuturor fluxurilor termice caracteristice
elementelor de lnchidere opace $i tran-
sparente ale anvelopei spatiului anali-
zat $i a fluxurilor datorate activitatii
@ -· ·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·
ti.I
IQcJ'r}
«,
I
qp,(r) ) (
Hs(r)
Fig. 7 .4.1 - Temperatura exterioanlechivalenti- schema de calcul
umane care qenereaza un flux termic
rezultant al carui efect II reprezinta mo-
dificarea energiei interne a elementelor
de constructie interioare. Oat fiind fap-
tul ca se impune conditia mentlnerli
temperaturii interioare rezultante la o
valoare constanta, variatia energiei in-
terne este nula, astfel incat ecuatia de
bilant termic are forma:
(7.4.1)
Necunoscuta ecuatiei este Qne/r),
care reprezinta necesarul de caldura
pe care lnstalatia terrnica trebuie sa II
furnizeze la orice moment r In scopul
rnentlnerii valorii constante a tempera-
turii interioare rezultante H;o. Fluxurile
termice prezente In ecuatla de bilant
termic sunt datorate transferului de
caldura prin elementele de lnchidere
opace si transparente ale spatiului ana-
lizat, rnodificar!i entalpiei aerului exte-
rior patruns In spatiul Incalzit, precum
$i activitatii umane.
7.4.2.1. Ruxul tennic dis/pat prin
e/emente/e de constructie apace
In fig. 7.4.1 se prezlnta schema de
calcul necesara determinani conditiilor
la lirnita specifice elementelor de con-
structie opace. Parametrii termodina-
mici care concura la stabilirea echili-
brului termodinamic si, In consecinta,
la generarea temperaturilor specifice
frontierelor elementelor de anvelopa
opace adiacente atat mediului exterior
natural, cat si spatiului lncatzlt. sunt
temperatura exterioara (a aerului), in-
tensitatea radlatiei solare, cu compo-
nentele directa $i difuza, $i viteza van-
tului, pentru suprafata adiacenta me-
diului exterior natural $i fluxul termic
disipat asociat temperaturii interioare
rezultante, pentru suprafata adiacenta
spatiului Incalzit.
Ecuatia de bilant termic al suprafetei
adiacenta mediului exterior natural im-
plica egalitatea fluxurilor termice inci-
dente la supratata rnentionata cu fluxu-
rile disipate dinspre suprafata catre
/0(r), !Jr)
@
/
he(W), He{r)
Hpe(r)
R
 Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnanlei energetice a instalaliilorde inciilziri
mediul exterior natural. Se qenereaza
ecuatia de bilant termic
(7.4.2) In analiza regimului termic variabil spe-
In care:
8 «. (r)
= ~ . I( + 8e (T) T)
(7.4.3) procese specifice spatiilor ocupate In
e sezonul cald In lipsa lnstalatillor/echl-
reprezinta expresia temperaturii ex- pamentelor de climatizare.
terioare echivalente proprie unui ele-
ment de constructie opac.
in ceea ce priveste suprafata adiacenta temperaturii supratetei interioare a unui
spatunn lncalzit, expresia fluxului termic element de constructie opac adiacent
disipat, sub forma concitiei la limita de mediului exterior:
speta a Ill-a, este data de relatia,
«. (r) = h; · [e,(r)- e. (r)]
(7.4.4)
Dat fiind faptul ca temperatura exte-
rioara echivalenta este un parametru
termodinamic intensiv caracterizat de
variatie temporals, rezulta ca transferul
de caldura prin conouctie prin elemen-
tele de lnchidere apace este un proces
variabil In timp, astfel tncat fluxul ter-
mic este caracterizat de valori variabile
In timp In orice sectiune lonqitudinala
prin elementul opac, iar valoarea sa in-
stantanee NU se deterrnina pe baza
temperaturilor interioara rezultanta $i
exterioara echivalenta, Pentru a pune
de acord realitatea fenomenologica cu
cerintele practicii energeticii cladirilor.
se defineste un parametru termodina-
mic intensiv virtual numit temperature
exterioara virtuala, notat In cele ce ur-
rneaza cu eejr}. Temperatura exterioa-
ra virtuala nu este un parametru fizic
rnasurabil. Ea reprezinta temperatura
extenoere in raport cu care la orice mo-
ment r fluxul termic disipat la suprafata
interioara a unui element plan de con-
structie, omogen sau neomogen, mo-
nostrat sau multistrat, se poate exprima
cu relatia de ca/cul proprie transferului
de ca/dura in regim stetioner printr-o
placa plana, omogena echivalenta, ca-
recteizets de rezistente termica R a pla-
cii plane reale, astfel lncat:
qp. ( T )
_ 8; - 80v0 ( T)
'
---~-
R :l
interior
exterior
Fig. 7 .4.2 - Parametrii tennodinamici-
schema de calcul
I. mstalatii de Incalzire
Principala proprietate a temperaturii terioare virtuala, utila aplicatiilor prac-
exterioare virtuale este invarianta sa tice, este reprezentata de tendinta va-
(practica) In raport cu variatia tempera- lorilor mediei In raport cu timpul de a-
turii exterioare rezultante. Aceasta pro- propiere de valoarea temperaturii exte-
prietate se dovedeste extrem de utila rioare echivalente proprie intervalului
de integrare. Teoretic la momentul:
cific spatiilor ocupate, fie In procese de t=oo, cele doua valori sunt identice.
Incalzire intermttenta a spatiltor, fie In Practic, tinand seama de structura
elementelor de constructie ale cladirilor
vechi si noi, se poate scrie:
Din relanne (7.4.4) si (7.4.5)asociate sub -1 · f 8T_
ev
()
A dA =
-
8E OJ
. pt.T 2: 170h
forma unei ecuatii, se obtine expresia T 0 I T
(7.4.10)
in fig. 7.4.2 se prezmta schema de
calcul aterenta unui spatiu delimitat de
1-
8s h . R
(r)
= (1 - -1-) · 8 + -.
' h . R
· 8 evo (r) un contur termodinamic format din ele-
; ' mente de constructie apace adiacente
(7.4.6) mediul exterior natural sau construit si
in cazul dotarf spatiului ocupat cu din elemente de constructie care des-
sistem de Incalzire solara de tipul part spatiul ocupat de spatii cu functi-
"spatiu solar", temperatura 855{r} (tem- uni identice sau similare care le pla-
peratura medie superficiala a suprafe- seaza In clasa spatiilor ocupate (inte-
tel elementului de constructie suport al rioare). Schema de calcul pune In evi-
spatiului solar, adiacenta spatiului ocu- denta fluxurile termice specifice atat
pat) se determina cu relatia: elementelor de constructie exterioare,
cat $i interioare. lndicii ,,j", respectiv ,,i"
e ~
(•)=(1--.-1
h·R
I
-)·e
S
'
+-1
h·R
i
-·e
S
~
[t } individualizeaza cele doua tipuri de ele-
mente de constructie (,,j" indice propriu
(7.4.6) elementelor exterioare si ,,i" propriu
Fiecare element de constructie ,,j" este elementelor interioare).
caracterizatde propria valoare 85 {r}. Tem- Fluxul termic total (convectle si radi-
peratura medie a tuturor eleme'ntelorde atie) la nivelul supratetei SE se exprirna
constructie se determina cu relatia (7.4. 7), cu relatia:
utilizandu-se medierea ponderata In ra-
port cu suprafetele de transfer de caldura,
<Pa ( T) = T) - {js ( T)]. AE +
«, . [ 8a (
adiacente spatiului interior ocupat: +a, . FR . [ ep ( Bs ( T)]. AP
T )-
(7.4.11)
(7.4.7)
cu:
respectiv:
FR"' 0,20. (6- Np,)
NP; - nurnarul de pereti interiori(valoare
medie pentru o incinta din cladire),
,,Perete interior" este un element de
constructie interioara reprezentat sub
In care: forma unui plan care desparte doua
- A sau mai multe spatii ale caror tempe-
R=--E- raturi ditera cu maximum 2K.
(7.4.5) AE Luand In considerare temperatura
i
medie radianta a conturului termodina-
,R I
mic al incintei analizate HR [t], nurnita In
continuare temperatura medie radianta
a incintei, deterrrnnata ca medie pon-
A
derata a temperaturilor Hp (r} - tempe-
p,
(7.4.9) ratura medie a elementelor de con-
structie interioare, si 85 (r} - temperatu-
ra medie a supratetei interioare a ele-
mentelor de anvelopa, se obtine:
Cunoasterea valorii temperaturilor
ale fiecarui element de constructie <Pa (r) = hcv · [ 8 a (r) - B s ( T)] · AE +
opac este utila in aprecierea riscului de
aparltie a condensului pe supratata in- +h, ·FR ·[eR(r)-8.(r)]·AT
terioara a elementelor apace ale anve-
lopei cladirilor. (7.4.12)
0 alta proprietate a temperaturii ex-
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonnaflleienergeticea instalaiiilorde incalziri

din care rezulta: j - indice de insumare pentru elemen- cu suprafata interloara a vitrajului. De-
A tele exterioare; bitul de aer introdus poate reprezenta
ti = hcv + hr . FR . _T
1 A (7.4.121) p - indice de insumare pentru elemente debitul total necesar de aer proaspat
E de constructie care apartin conturului sau o parte din acesta. In ambele ca-
termodinamic al incintei si sunt adia- zuri se obtine o reducere insemnata a
hcva · 8 (r)+ hrRA· F · ~~ · 8 R (r)
cente zonelor secundare. cantitatii de caldura necesara Incalzir!i
~{r)= E Ca exemple de zone secundare remar- aerului proaspat in paralel cu o utiliza-
, h,
cam: casa scerilor incalzita direct sau in- rea eficienta a ferestrelor etanse proprii
direct, podul neincalzit, subsol tehnic etc. vitrajelor moderne.
(7.4.12.1) Rezulta: Caracteristic spatiilor solare este feno-
Coeficientul h1 numit coeficient su- menul de fatadli exergetica in sensul ca
perficial de transfer de caldurli sl utili- <POrr = '» evo AE" R (7.4.15) (e - e ) . din punct de vedere termic peretele
zat in calculele specifice termotehnicii 0 captator se manifestli ca sursli de cal-
constructiilor, ditera de coeficientul de in care indicele ,,o" se retera la pereti dura astfel incat poate fi caracterizat de
transfer de caldura prin convectle hcv· opaci. o valoare negativli a rezistentel termice.
Un al doilea parametru important In cadrul cladirilor moderne dotate In tig. 7.4.3 s-au utilizat urmatoarele
este temperatura interioara rezultanta cu spatiu solar temperatura exterioarli abrevieri:
e; {r). Expresia temperaturii interioare echivalentli ceracterlstlca spatlulul so- Temp. PE n-VIT - Temperatura perete-
rezultante 81, rnentionata ca parametru lar se deterrnina cu relatia: lui exterior nevitrat;
de control al confortului termic, contine 8 = 8 + C ·
doua temperaturi rnasurabile, dar tem- £5 Sa abs s
IT + (1 - cs ) · Id ] [c · Temp. PE VIT. (n-sel.) - Temperatura pe-
retelui exterior vitrat cu vitraj ne-
peratura 81, nu poate fi mlisuratli di- in care: selectiv (fara caracteristica de tip
rect. O valoare apropiata poate ti furni- es - temperatura aerului din sera spa- ,,low-e");
zata de termometrul cu glob amplasat a tiului solar care se deterrnina din Temp. aer sera-sel, - Temperaturaaerului
intr-un plan la inaltimea de cca. 0,70 m graficul din fig. 7.4.3 ca valoare in sera cu vitraj selectiv (low-e);
de planul pardoselii sl la distanta de medie reprezentativa lunara: Temp. PE VIT. (sel.) - Temperatura pe-
cca. 1,50 m de planul fatadei, cabs - caracteristica terrnlca de absor- retelui exterior vitrat cu vitraj se-
Expresia condensate a fluxului termic btie a suorafetei captatoare de lectiv (cu caracteristica de tip
disipat prin transmisie catre mediul in- radiatie solara din spatiul solar i;;i .Jow-e");
conjerator a incintei ocupate are forma: care se deterrnina din graficul din Temp. aer sera - n-sel. - Temperatura
fig. 7.4.4 in functie de tempera- aerului in sera cu vitraj neselectiv
<P(r} = [eJr)- v; (r)] · ~[W] (7.4.13) tura suprafetei captatoare care la (fara ceracterlstlca de tip ,,low-e");
randul sau se deterrnina din Temp. ext. - Temperaturaaeruluiexterior.
Cu referire la un interval de timp graficul din fig. 7.4.3 ca valoare
T 2 170 h, rezulta: medie reprezentativa lunara, 7.4.2.2. Fluxu/ tennic caracteristic
AE AE Cele doua grafice includ efectul da- e/emente/or de constructie
2: ~" . {}
. Rj E"'
+ 2: -~· . {}
Rp p torat vehicularii controlate a unui debit transparente
(7.4.14) de aer prin sera spatiului solar. Aerul Expresia fluxului termic caracteristic
I p

preluat din exterior patrunde in spatiul elementelor vitrate de anvelopa rezulta

serei si lsi ridica temperatura ca urma- ca suprapunere liniara intre fluxul ter-
re a contactului cu peretele captator si mic disipat prin transmisie prin partea
()
Sa 45
40 '
35 '' ./
./
./

30
25 '"'- <,
' <,
... ~
../'
/
IJ

_.....v »:
<, ~
r-; ' I°'.. ~,.._ .-'
20
15 ·-
...
I
-
~
<,

~
<,
<, 'I a
~~~
---
~ f"o.,..._
- --
._
.J'

~ r
,_....
~ ~
~

.__......................
---
~-r •
~·
10 .......... ---!.. . . . . .
. ----- . ----- -- _ _ ........ ~~
.......
1_......-

- ·---
5
......__I <--; _____ J
__.........,, ~
~ ~ _.......
0 ----- --- .I L
_.............. f
.
-5 I I I

15.oct 15.nov 15.dec 15.ian 15.feb 15.mar 15.apr

Luna

---6-Temp.PE n-VIT. ~Temp.PE VIT.(n-sel.) -&-Temp.aer sera-sel.

-Temp.PE VIT.(sel.) -•-Temp.aer sera-n-sel. - ..-Temp.ext.
Fig. 7.4.3 - Temperaturicaracteristices1>9'iuluisolar cu circulaiiede aer - perete SUD
 Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnantei energetice a instalatiilorde inciilziri I. lnstalatii de Inealzire

transparenta $i prin rama ferestrei si (7.4.19) 7.4.2.4. Temperatura medie volumicl a

fluxul termic patruns In spatiul ocupat, Fluxul termic disipat prin toate feres- aerului dintr~o incintll cu regim tennic
datorat radiatiei solare. lntensitatea ra- trele (prin transmisie): controlat (B; B; } =
diatiei solare este atectata de factorul Cu conditia ~; = B;0, din expresia
optic determinat In functle de transmi- (7.4.20) (122) rezulta:
sivitatea sticlei In raport cu cele doua
componente ale radiatlei solare sl de
e. ( t ) a, · 8;
= 0 + (1 - a,) · e.J r)
factorul de extinctle al vitrajului deter- 7.4.2.3. Ruxul tennic total disipat prin (7.4.25)
minat In special de lungimea parcursu- transmisie (JJereti Ji ferestre}
lui radiatiei solare prin vitraj sl de con- Valoarea fluxului termic total caracte- In care:
tinutul de oxizi de tier din sticla, ristic proceselor de transmisie prin ele- a,= 1 +
mentele de constructie apace $i trans-
<P (r) = e;, -eEF, (r). A parente se obtine prin lnsumarea valo- ----
Fi · F_!J___
!_ __
(7.4.16)
F, RF F, rilor obtinute prin utilizarea relatlilor
I
(7.4.15) si (7.4.20):
In care expresia temperaturii exte- (7.4.21)
rioare echivalente a vitrajului este data
de relatia: sau 1 Fi · F
=1+-=· -' !1.
fJEF (r) = Fi · RF · y · R hCV ·hI

f (r)·C (r)·l
0 5 0 (r)+~d (r)·ld(r)]+
(7.4.26)
$i In care temperaturaexterioara vrtuala
medie se determina cu relatia 7.4.23.
+8. (r) <P Tr = (e - e ) . ~R
10 ev (7.4.22)
7.4.2.5. Fluxul tennic necesar
(7.4.17) In care se definesc: modificlriientalpiei aerului infiltrat
y - coeficient subunitar reprezentatca ra- prin rosturile mobile (dinspre mediul
-i :»
AE A A
port lntre suprafata vitrajului $i supra- 2:-'~·e
R R
+}:~-e
R
natural)
fata totala a ferestrei (se poate consi-
dera In calcul cu valoarea de 0,75).
1 j
E,, k
Fk
E,,
p
p
p <P.mf ( T) = na . v . p . c . [e ( T) - e ( T J]
pa a e5

~o d - coeficientul de transmisivitate al
AE A A (7.4.27)
· vitrajului In raport cu componen-
2:-'+2: F'+}: p
Valoarea medie pe intervalul [O, T] se
I RI k RF, p RP
tele directa $i difuza ale radiatiel deterrnina cu relatia:
solare incidente.
Pentru T?.170 H
(7.4.23)
<P.inf =n a ·V·p·c pa
·(e a -fJ)e5 (7.4.271)

(7.4.24) In care:

{}
"s
= (1 - vss)
V
. {}e + vss
V
. fJ s,
lndicele ,,p" sernnifica spatii aparti-
(7.4.18) nand subzonelor secundare adiacente reprezinta valoareamedie a temperaturii
Cu aproxirnatia ~o ~ ~d = ~ rezulta: incintei analizate. aerului preluat din exteriorulincintei dotata
cu spatiu solar In care V55 este volumul
e EF1
= Fi . RF .1
~T [c . / + (1 - c ) - i] + e
S T S d e incintelor adiacente spatiului solar iar V
este volumul liber al incintei.

Cabs 0,30 ,, I\
7.4.2.6. Ruxul tennic datorat activitifii
umane
<Pu =a·A (7.4.28)
0,28 ~ r-l-,
Loe
[\
'r-.r-, \ In care:
0,26 ~ ,,a" - reprezinta fluxul termic specific
1- -
'!'- ' [\ '\ 'I\
(raportat la suprafata locuibila a
'~
-,
0,24 ~ incintei) datorat activitatii umane
['-, -,
'
['-,'\ ........ "" (metabolism, aparate, activitate
0,22 ..... ,_ ... .... ,_ cu degajare de caldura uscata/u-
' I'-, -....,_ ,__ .... ,.. ......... ,_
,_
,_ __
..... rneda),
0,20 ~,~ ~
- ,_ - ..... -,._ -,_
-i-
.... ..... - ..... i- .........
Observatie:
0, 18
-1-
-,_
- - .....
~-- --
0,16
7.4.2. 7. Bilantul tennic la nivelul
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
conturului tennodinamic al unei
Temp. perete [°C]
incinte incllzitedirect - zona
--g'c=O --g*c=1 - - -g*c = 2 principall
Fig. 7.4.4 - Vanaiia caracteristiciide absorbiiein funciie de temperature <Pnee = <PTr + <P.mf - <Pu
suprafeieicaptatoare- din care rezulta:
supratata captatoare neselectiva, vitraj simplu selectiv
 I. mstalatii de incalzire Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnantei energetice a instalatiilor de inciilziri

• Necesarul orar mediu de caldura al 7.4.2.9. Valorile nh a" la nivel de clldire rnitarilor geometrice qenereaza o figura
spatiului ocupat: Rata de ventilare a cladirii se exprima geometrica finita, iar intersectiile cu al-
prin nurnsrul de schimburi de aer intre te elemente de inchidere plane gene-
<Pnee = (~ER p
+ na · V · p · c ·pa
8) · (B - fJ
1 'R eR
) spatiul ocupat si mediul exterior in
unitatea de timp - ora [sch./h].
reaza perturbarea carnpului de tempe-
raturi in raport cu cazul ideal al placii
(7.4.29) La cladrlle publice (ex. scot) se face ve- plan-paralele infinita. Astfel izotermele
Se definesc: rificareaasigurariiconfortului fiziologic prin de valori ridicate se curbeaza catre
• Temperatura interioara redusa: ventilarea naturala a spatiului ocupat. mediul exterior (presupus ca avand
a·A Din ecuatia: temperatura scazuta), iar cele de tern-
() = fJ. _;Loc~---
peratura redusa se apropie de frontiera
'R lo A XL - x. -X,, · exp(-n. · t) Npers · g
adiacenta mediului ocupat. Calculele
R + ne · V · p · c pa · 8 ,
_L
1-exp(-n,·t) n:v:», practice se bazeaza pe asa numitele
,,cataloage de punti termice" in care
(7.4.30) (7.4.37) sunt prezentate caracteristici ale aces-
• Temperaturaexterioara de referinta: t - intervalul unei ore de curs tora determinate cu ajutorul modelelor
t = 3000 sec. numerice de tip 20 sau/si 30.
~ + na · V · p · cpa · (B1 - 1)] · e se deterrnina valoarea ,,na" care asi- Un element esential in utilizarea da-
[R ev
gura nedepasirea concentratiel admisi- telor prezentate in cataloagele de punti
() +
"" A bile de noxe: XL termice ii reprezlnta utilizarea in ca/cute
R!+n a
·V·p·c pa
·B , X = { continut de umiditate } a ecetoresi supretete de transfer de
L concentratie de CO2
ca/dura pe baza csrore s-au determi-
n•. v. p : cpa . ()es
Cunoasterea valorii necesare a ratei nat valorile coeticientilor proprii puniilor
+-----~-~
A de ventilare permite efectuarea unui termice prezenteii tn cataloage/e de
_E_+n
R a ·V·p·c pa
·B 1 calcul de verificare a posibilitatii de re- punt! termice. Astfel In cazul cata/oa-
alizare a ventilarf cladirii, tnfiltratii de gelor autohtone (C 107/2005, NP
(7.4.31) aer proaspat preluat din exterior carac- 048/2000, Mc 001/1-2006) suprafata de
terizat de valoarea Xe. Nurnarul efectiv transfer de caldura este plasata la inte-
7.4.2.8. Numlrul corectat de grade-zile de schimburi de aer intre interior si ex- riorul elementului de anvelopa conform
,; durata sezonului de Tncllzire - zona terior se poate determina cu relatia: C 107/2005 si, in consecinta, in calcu-
prlncipall a clldirii Li .
L. w•13 lele de bilant termic se va utiliza acest
Necesarul de caldura al spatiului in- n., =~----v [sch/h] (7.4.37.1) mod de determinare a supratetei de
calzit, pe durata sezonului de incalzlre, transfer de caldura. Nu se vor utiliza
se deterrnina cu relatia: Se cornpara valoarea na rezultata din niciodatA coeticienti ai puntilor termice
Qan = LQ
T
(7.4.32) rezolvarea ecuatiei (7.4.37) cu valoarea
na; si caca prima valoare depaseste va-
din cataloage fara a se cunoaste mo-
dul de generare a suprafetei de tran-

Q an = (1
0 ' 024 · C · R + n a · V· p · c pa
· B)
1
· NGZ
loarea posibil a se realiza prin lnfiltrati-
ile de aer, se impune dotarea cladirf cu
instalatie de ventilare rnecanica a carei
sfer de caldura. Puntile termice eel mai
frecvent intalnite provin din intersectia
peretilor exteriori si din prezenta unor
(7.4.33) principala functie este sa asigure o rata neuniformitati structurale caracterizate
[Qanl kWh/an
---+ de aer proaspat necesara mentinerii de flux termic intens. In cataloagele de
Diagrama terrnlca a cladini se obtine unei calitati corespunzatoare a aerului punti termice se prezinta doua catego-
prin generarea curbelor de temperaturi interior in spatiul ocupat. rii de coeficienti, respectiv:
interioare reduse si de temperaturi ex- 1. Punti termice liniare - 1J! [W/mK];
terioare de reterlnta conform fig.7.4.5. 7.4.2.10. Rezistente tennice corectate 2. Punti termice punctiforme - x [WIK].
Suprafata hasurata dintre curbele men- Valorile rezlstentelor termice sunt Ecuatia de definire a coeficlentilor
tionate reprezinta Numarul corectat de specifice transferului de caldura prin puntilor termice atesta faptul ca fluxul
grade-zile al cladirit, iar punctele de in- conductie in regim stationar, prin ele- termic real este egal cu fluxul termic
tersectie definesc durata Dz a sezonu- mentele de inchidere plane, opace, cu disipat prin structura ideala, la care se
lui de incalzire. dimensiuni finite afectate de perturbatii adauqa fluxul termic datorat prezentei
C = 0,918 · C0 · C, (7.4.34) geometrice $i structurale. Prezenta Ii- puntilor termice. Necunoscuta acestei

C = { 1-fara balcon }
(7.4.35)
b 1, 03- cu balcon ( deschis)

C, - coeficient de corectie datorat

utilizar!i rationale a cladirii in spatiile lo-
cuite/ocupate exprimat in raport cu va-
loarea nurnarului normal de grade zile
N~g.Valoarea
.
Cr se exprima sub forma
une: functii polinomiale, dupa cum
urrneaza:
VII VIII
C,=2,9232· 10·9.x2-7,4643· 10·6+0,89595
(7.4.36)
in care ,,x" este nurnarul de grade-
zile normale, N~g (SR 4839-1997).

Fig. 7.4.5- Diagrama tennicll a clldirii - zona principall

 Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnar11ei energetice a instala~iilor de incalziri I. lnstalatii de incalzire

ecuatii este chiar coeficientul puntilor fl

e d2 ·R
termice care se inscrie in cataloagele
de punti termice. Pe acelasi principiu al
superpozitiei liniare se deterrnina si re-
t 8R - {} + ({} - (} ) · LJ.
a

·(1291,5-4,59
lo lo

·
e

aRJ · (1- Ed)= o

H
R,

zistenta terrnica corectata care include

valorile coeficientilor puntilor termice si
are valori inferioare rezistentei termice (7.4.39)
in zona de camp, R. Se impune o re- in care:
rnarca cu privire la valorile negative ale
unora din coeficientii puntilor termice
liniare care apar in cataloagele de punti
termice. Aceste valori sunt consecinta
Ed= exp - U · T ·
d2 ·R
(1297,5-4,59· 1!",)
modelului de calcul $i a alegerii tipului
de suprafata de transfer de caldura si
nu au semnificatia fizica a "aportului"
de caldura, asa cum deseori se inter- u = 21,22.
preteaza, in toate cazurile o punte ter- e 1291,5 - 4, 59. BR
d
mica produce intensificarea transferului
de caldura sl scopul oricarui proiectant Ecuatia neliniara (7.4.39) se rezolva nu-
Fig. 7.4.7 - Schema de calcula
este de a diminua acest efect. meric cu metode cunoscute (ex. Kani)sau
temperaturiiaRd din rosturile
prin metode de tip iterativ (Lobacev).
deschise
7.4.3. Parametrii tennodinamici
ai spatiilor neincilzite sau aflate bilantul termic al spatiului inchis, adia- 7.4.3.2. Spafii interioare ale clldirii
la temperaturi sensibil diferite de cent atat spatiilor Incalzite, cat si me- (pod, casa sclrilor,subsol etc.)
cea a zonei principale diului exterior. Valoarea ri se deterrnina 1. Temperaturile interioare rezultante
in functie de caracteristicile geometrice se considera egale cu temperaturile
Se au in vedere spatii apartinand de ale cladir!i cu relatia: medii volumice ale aerului;
zona secundara din care se analizeaza f3 = 1,18 · H-' 2. Succesiunea zonelor este identica
subzonele: cu succesiunea temperaturilor inte-
- Rosturi inchise/deschise, in care: rioare rezultante ale zonelor si se
- Spatii interioare ale cladirii, ,,H" - este inaltimea spatiului rostului considera in ordinea, arbitrara, a re-
- Transferul de caldura prin sol. inch is. ducerii acestor temperaturi:
Data fiind prezenta instalatiilor termice Rezistenta terrnica RR; a elementului 8 >& 1 >8 2 > ... >8 n
si a echipamentelor proprii acestor in- de constructie adiacent spatiului rostu- 10

stalatii in spatule subzonelor secundare,
se deterrnina $i fluxurile termice cedate
de echipamentele din instalatiile ampla-
sate in spatiile rnentionate (corpuri de in-
calzire, conducte, boilere etc).
7.4.3.1. Rosturi Tnchiseldeschiss
Valoareatemperaturiiaerului din spatiul
rostului inchis se determina cu relatia:
lui inchis este deterrninata in functie de
caracteristicile constructive reale (stra-
turi si materiale).
in cazul rosturilor deschise, ecuatia
de bilant termic este cornpletata cu
ecuatia de rniscare:
3. Volumul spatiilor este eel aferent
spatiilor caracterizate de temperaturi
interioare rezultante superioare;
4. lndividualizarea zonelor este specifi-
ca strict sezonului rece.

(}
8 +f3·R
10 R1
·d·8 e
(7.4.38)
R; - 1 + f3 . RR; . d
8 1,
Helatia de calcul recornandata pen- <I>
tru calcule rapide (7.4.38), provine din inr.s11:

H Be
<I>
Tr.sk CTS

cJ) esk m,
8 8
Ri
'""
a. H,
m
Sol

<I>.,,
b.
...
<I>

d
Panza de apa treauca
Fig. 7 .4.6 - Schema de calcula
temperaturiiBR; din rosturileinchise Fig. 7.4.8 Transferulmonofazicde cAldura prin sol
 I. mstalatii de Incalzlre Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonna111ei energetice a instalaliilor de inciilziri

7.4.3.2.1 Transferol monofazic de cunoscuta temperatura 8sk, este urrna- 4. Fluxurile termice disipate dinspre
clldurl prin sol (fig. 7.4.B} toarea: spatiul ocupat al unei cladiri amplasate
Principalele ipoteze care stau la baza pe sol la cota h5c deasupra CTS.
metodei de calcul sunt urrnatoarele: APL
R
(e. - e ) + 2nAb (e - e )-
'a sk a apa sk
<P
ek
- <P -
'~ Valoarea h5c ~ O.
• Transferul este de tip nestationar. PL Se face rnentiunea ca In toate cazurile:
• Liniile de flux termic qenereaza tuburi <P > 0 sernniflca flux termic disipat;
de curent In lungul carora se produce
-O, 33 · nasb vsb (e - e )- APesb
sk ek R (e - e ) o sk ek
=
<P < O sernnifica flux termic patruns.
Pesb
transfer de caldura intre spatiul interior
CTncalzit sau neincalzlt) si mediul ex- (7.4.40) 7.4.3.3. Ruxu/ tennic cedat de
terior natural. Liniile de flux termic au In care fluxurile termice <Pek $i <Ptk re- echipamentele din instalatii
confiquratia specifica regimului statio- prezinta fluxurile termice disipate catre
nar de transfer de caldura (arce de exterior, respectiv catre stratul de pan- 7.4.3.3.1.Ruxul tennic cedat de
cerc). za freatica, Celelalte notatii au urrna- corpurile de Tncllzire amplasate fn
• Transferul de caldura lntre doua tubu- toarea sernnificatie: zone/e secundare - cantitatea de
ri de curent adiacente se neqlijeaza, APL - suprafata de transfer de caldura clldurl
Se au In vedere urrnatoarele cazuri: a planseului adiacent spatiilor o- Qcs, = 0, 024. fies . q(ol . AETcs .
1. Soatiu (ocupat sau neocupat) carac- cupate sau neocupate adiacente,
terizat de temperatura 85 (constanta
sau vanabila In functie de bilantul
In m2;
APesb - suprafata de transfer de caldura
. [w ( e.J {}cs, - y ( e.,)] · o,, (7.4.41)

termic al spatiului), caracterizat de prin elementelede constructie su- (j = { 1 - casa scAri~or i ncAfzita }
pereti verticali neizolati termic adia- praterane ale subsolului,In m2; CS 0 - casa scAnlor ne 1 ncAlzit8

centi solului cu Inaltirnea h5 sub CTS RPL - rezistenta terrnica a planseului, In

(cota terenului sistematizat), precum m2K/W;
w(e ) el<.
= mz · e ek
+ nz
si de pardoseala neizotata termic;
2. Caz similar cu eel anterior cu deose-
birea faptului ca atat peretii verticali
RPesb - rezistenta terrnica a elementelor
de construcue supraterane ale
subsolului, In m2KfW;
! r (e ) e11
= Pz .eek
+ qz

cat si pardoseala sunt terrnoizolati: i)a - simbolul Weierstrass-Kronecker

3. Cornbinatii lntre situatiile specifice
cazurilor 1 si 2 cu referire la starea
peretilor verticali sl a pardoselii din
punct de vedere al dotarii cu izolatie
terrnlca:
4. Cladlre plasata pe un soclu cu lnal-
tirnea hsc deasupra CTS, cu subca-
zurile:
4. 1 Soclul fara termoizolare $i pardo-
seala cladir!i neizolata termic;
4.2 Soclul $i pardoseala izolate termic;
4.3 Cornbinatii lntre starea soclului si
pardoselii din punct de vedere al
dotarii cu izolatie terrnica.
Temperaturile spatiilor neocupate va-
riaza In functie de variatia parametrilor
climatici exteriori si In functie de fluxu-
rile termice caracteristice echipamen-
telor, precum $i elementelor de con-
structie adiacente spatiilor neocupate.
Se disting urrnatoarele cazuri:
1. Subsolul neincalzit ooupa in tota-
litate spatiul de sub planseul spaliilor
ocupate.
Ecuatla de bilant termic, care este o
ecuatie alqebrica liniara avand ca ne-
Fig. 7.4.9
"a= 1 - subsol cu instalatii termice I Qsc, I= kWh/an
"a= 0 - subsol fara instalatii termice
A - coeficient de transfer de caldera 7.4.3.3.2. Cantitatea de clldurl
caracteristic echipamentelor termi- transmid de conductele
ce din subsol determinat cu relatia de distributie a agentilor termici
(fig.7.4.9):
a;:= 0, 151·A·2:[(Hapa, -esbJ o,J
l
L. k
A=}:---~'---
(7.4.42)
'
x_-1 In ( 1 + 2 i/
d,,
+
0, 33
0~ L
a S
A=}:---'---
L1 - lungimea tronsoanelor ,,j", In m;
De· -
1
diametrul exterior al tronsonului ,,j"
(inclusiv terrnoizolatia), In m;
, :, 1n(1+2~]+0~:3
Dc - diametrul conductei ,,j" netermoi-
1 zolata, In m;
Hapa = 0, 50 · (45 + me · He + ne )
diz - grosimea terrnolzolatlei aterenta
1
tronsonului ,,j", In m; In relatia 7.4.42 constanta 0, 151
\z - conductivitatea terrnica a izolatiei, provine din produsul dintre ,,2rr" $i ,,24
In W/(mK); h/zi" raportat la 1000 care reprezinta
Ii - temperatura apei vehiculata prin trecerea de la Wh la kWh.
apa instalatiile termice din subsol, de-
terminataIn functie de temperatura 7.4.3.3.3. Cantitatea de clldurl
exteriosra de calcul caracteristica transmid prin mantaua boilerolui
localitatii In care se afla amplasata amplasat fn subsol
cladrea:
8apa = 0, 50 · (45 + me · 8e + ne )
Coeficientf ,,m9" si »:
se deterrnina
In functie de zona clirnatica de iarna In
care se atla localitatea.
2. Subsolul neincalzit ocupa partial
spatiul de sub planseul parterului. (7.4.43)
Se utilizeaza ecuatia (7.4.40)In care se
{J "' 0 70. {J
modifica APL prin adauqarea suprafetei ac ' ac0
adiacenta unui spatio ocupat partial am-
plasat sub cota CTS. Transferulde caldu- Duratele Dzk de lncalzire a spatiilor
ra prin pardoseala acestui spatio catre din zona principala a cladirii [h] In fie-
subsolul neocupat se neglijeaza. care luna ,,k" sunt determinate pe baza
3. Subsolul este incalzit la tempera- numarului corectat de grade-zile.
tura e .
'O
 Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnantei energetice a instalatiilorde incalziri I. lnstalatii de lncalzire

Observetie: Expresiile fluxurilor ter- n, - randamentul de reglare a fumizarli 175 - randamentul sursei (incalzire dis-
mice sunt utilizate In sistemul de ecu- caldurii: depinde de tipul lnstalatiei trictuala ris = 1,00).
atii pentru determinarea temperaturilor ~i de dotarea cu echipamente de
spatillor neincalzlte direct sau lncalzite reglare a furnizarii caldurii. 7.4.4.2. Consum,; consum specific de
din zonele secundare. 17d - randamentul de distributle a clldurd
caldurii (fig. 7.4.10).
o;;c o"me + o"cs
7.4.4. Consumul anual de cilduri O" + o" = [kWh/an] (7.4.46)
pentru incilzirea spaimor - _I_"!~ - '?~- Y/
incilzire continui 17
Y/d = O" +
me-·- -~s
a:n + o;: [kWh/an·m2]
Y/,
7.4.4.1.Randamente ale fumizlrii Observetie:
clldurii o"me + o"cs Pentru 11 = 1,00 se determina nece-
(7.4.45)
(7.4.44) a;~: + a;; + 11, · a;: sarul anual de caldura pentru conditii
normale de locuire:
o:
o: --1!!£
8 A
nee
= [kWh/an·m2] (7.4.47)
T,r inc

A - semnifica faptul ca raportarea se

face la nivelul sursei de furnizare a
caldurii sau la nivelul racordului,
pentru cazul Incalzfrii districtuale.
Valorile:
a.
qan
nee

sunt utilizate In CERTIFICATUL DE

PERFORMANTA ENERGETICA al eta-
dirii ca indicatori ai PERFORMANTEI
ENERGETICE a cladirii EXISTENTE.

7.4.4.3. Caracteristicade reg/are a

fumizlriicllduriitntr-o c/ldire
8 exisfenfj
T.R

7.4.4.3.1.Scopul a~i de reg/are a

fumizlriicllduriipentru tncllzire
continuda unei clddiri
G <Ga O cladire cotata cu corpuri de lncalzre
b.
necesita,In cazul furnizariifara lntrerupere

--- --- --- a caldurii In spatiile ocupate, adaptarea

temperaturii agentului termic In raport cu
caracteristicaclirnatica a localitatii In care
'\.__-~--------------
Rmod
se afla amplasata cladrea.

H
T,r

D- .
I

(.
aan I
I
aancs
lli~c-C.i I n,
--- --- I

--~-;------------ '
Rmod - -
DT l_ ;___

Fig. 7.4.11 - Grafic de reglaj a temperaturiiagentului tennic pe ducere •i

intoarcereB"L in fune1;iede temperaturaexterioara:
a) cteairee nemodernizata,r b) ctsdire modernizete cu < 30% reducere necesar Fig. 7.4.10- Randamentul de
de caldura, c) cladire modernizata > 30% reducere necesar de caldura. distribuiiea cildurii
 I. mstalatll de incalzire
7.4.4.3.2. Definirea functiei de reg/are
et; =P1 -P 2 ·8 ek +
20,82. (N,. e:. + N2. e., +NJ)
+ q·A
o ET
in care:
20, 82 ·
-----
(N · 8
1
2
ek
+ N2
1-E
----~~L .
(p
R ,
qo . AET . 5
a. Debitul de agent termic vehiculat in
tnstalatia de Incalzire are valoarea
norninala - cazul cladirilor nemoder-
nizate energetic si alimentate cu
caldura de la 0 sursa centralizata de
caldura sursa/proprie de caldura,
b. Debitul de agent termic vehiculat in
instalatia de tncatzjre are valoarea
rnodificata - cazul cladirilor moder-
nizate energetic si alimentate cu
caldura de la 0 sursa centralizata de
caldura,
c. Debitul de agent termic vehiculat in
instalatia de lncalzire are valoarea
nernodificata, dar se rnodifica tem-
peratura agentului termic de ducere
- cazul cladirilor modernizate dotate
cu 0 sursa proprie de caldura,
Cunoasterea comportamentului hi-
draulic al sistemelor de lncalzire este
de maxima lrnportanta in cazul moder-
nizarii energetice a cladirilor de tip
condominiu ale caror instalatil termice
sunt racordate la Puncte sau Centrale
Termice. in cazul (eel mai frecvent in-
talnlt) al modernizarii in etape succesi-
ve a cladirilor este necesar ca sursa de
caldura sa asigure contort termic atat
cladirilor nemodernizate, cat si celor
modernizate termic. in fig. 7.4.11 a se
prezinta curbele tipice de reglaj termic
al cladirilor nemodernizate energetic.
Dat fiind faptul ca modernizarea ener-
getica irnplica reducerea necesarului
de caldura al claoirilor, rezulta ca ali-
mentarea cu agent termic cu debit no-
minal a cladirllor modernizare conduce
la supraincalzirea acestora sl fie la risi-
pa de caldura asociata unui pronuntat
disconfort in spatiile locuite, fie la ne-
cesitatea reducerii semnificative a de-
bitului de agent termic prin actionarea
robinetelor cu cap termostatic. in cazul
in care reducerea proiectata a consu-
mului de caldura nu este foarte impor-
tanta (sub 30 %), aceasta reducere a
debitului de agent nu conduce la pertur-
barea regimului hidraulic al instalatiei de
incalzire dar implica dotarea PT/CT cu
pompe cu turatie variabna (fig. 7.4.11 b).
In cazul in care reducerea proiectata a
Capitolul7: Metodologiade calcula perfonna8'eienergeticea instalaliilorde inciilziri
consumului de caldura depaseste 3. Mentinerea temperaturii interioare la
valoarea de 30 % perturbatiile hidraulice o valoare de qarda necesara con-
pot afecta stabilitatea hidraulica a servarii starii instalatiilor:
E instalatiilor de incalzire cu agent termic 4. Aducerea cladirii la starea de contort
lichid (apa calca), caz in care se reco- termic si fiziologic intr-un interval de
·E-1
rnanda realizarea unui montaj care va timp prestabilit sau determinat ca ur-
realiza reducerea temperaturii agentului mare a optimizarii regimului de Incal-
(7.4.48) care alimenteaza cladrea in conditlile zire pe baza minirnizarii fie a consu-
pastrarii valorii constante a debitului de mului de caldura, fie a costurilor to-
agent termic la nivelul cladirii. Situatia tale prin metode dinamice de analiza
· e ek
-
+ NJ) rnentionata este reflectatain fig. 7.4.11 c. a eficientei economice a solutlilor
adoptate (VNA).
7.4.5. lncilzirea intennitenti a Succesiunea celor patru etape este
. (} + p )0.77 clidirilor existente - consum de prezentata in graficele din fig. 7.4.12. Cur-
e 2
cilduri bei de variate a temperaturii interioare
rezultante ii este asociat graficul de
(7.4.49) in cazul cladirilor caracterizate de furnizare a caldurii care reflecta partici-
program discontinuu de functionare parea instalatiel de lncalzre la realizarea
una din rnasurile de reducere a consu- regimului termic in orele in care cladrea
mului de caldura este reprezentata de nu este ocupata.
utilizarea incalzirii intermitente bazata Metoda de calcul se bazeaza pe ex-
pe un ciclu caracterizat, in general, de ploatarea modelului de calcul specific
patru etape, dupa cum urrneaza: incalzirii fara intreruperi a spatiilor ocu-
1. Mentinerea parametrilor interiori la va- pate prin generarea unor coeficienti de
lori proprii confortuluitermic $i fiziologic corectie cu valori lunare care atecteaza
(pe durata programuluide functionere a valorile lunare ale nurnarului de grade-
cladirii sau al incintelor din cladire - ex. zile corectate, proprii tunctionarf fara
in cazul hotelurilor,carninelor etc); intreruperi a instalatiei de lncalzire.
2. Hacirea naturala a spatulor prin opri-
rea furnizarii caldurii:
<I>[W]
<l>j(oC] <I>
0
8io
<I>
(0) (1) (2) (3) (0)
r
r
tr to ta Tr
<I>[W] <I>o
ere]
<I> <I>
<I>
----- ------r------ -------1-------
T
Tf Ta 'tr
Fig. 7.4.12- Schema de calcul pentru incilzirea intermitenti a clidirilor
 Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnantei energetice a instalaliilorde incalziri
7 .4.6. Principiul metodologic
Se cornpara cantitatea de caldura
consurnata In cazul lncalzirii cu intermi-
tenta, cu cantitatea de caldura consu-
rnata In cazul Incalzirti fara lntreruperi si
cu cladirea ocupata permanent. Pentru
fiecare luna ,,k" rezutta un coeficient de
corectie a nurnarulul de grade-zile co-
rectate, (:3k, care se aplica valorilor re-
zultate din utilizarea procedurii carac-
teristica Incalzirii fara lntreruperi.
7 .5. Auditul energetic
Auditul energetic al unei cladiri se
etectueaza pe baza Metodologiei de
calcul Mc 001/111-2006
7 .5.1. Domeniu de aplicare
Auditul energetic se efectueaza pen-
tru cladirile existente In care se desfa-
soara activitati care necesita asigura-
rea unui anumit grad de contort si re-
gim termic, In conditii de consum re-
dus de energie.
Clil.dirile sunt grupate In doua mari
categorii, In functie de destinatia prin-
cipala a acestora, dupa cum urrneaza:
A. Cladiri de locuit (din sectorul rezi-
dential):
- claoiri de locuit individuale (case uni-
familiale, cuplate sau Insiruite, tip
duplex, s.a.):
- cladiri de locuit cu mai multe
apartamente (blocuri);
B. Cladiri cu alta destinatie decat lo-
cuinte (din sectorul tertlar):
- birouri.
- claoiri de lnvatamant (crese, gradini-
te, scoli, licee, uruversitati):
- carnine, internate;
- spitale, policlinici;
- hoteluri si restaurante;
- cladiri pentru sport;
- cladiri pentru servicii de cornert (ma-
gazine, spatii comerciale, sedii de fir-
me, bancl):
- cladiri social-culturale (teatre, cine-
matografe, muzee);
- alte tipuri de cladiri consumatoare de
energie (de exemplu: cladiri industri-
ale cu regim normal de exploatare).
Prevederile metodologiei nu se apli-
ca la urrnatoarele categorii de clil.diri:
- claoiri si monumente protejate care,
fie tac parte din zone construite pro-
tejate conform legii, fie au valoare ar-
hitecturala sau istorica deosebita, ca-
rora daca Ii se aplica cerlntele, Ii s-ar
modifica In mod inacceptabil carac-
terul ori aspectul exterior;
- claciri utilizate ca lacasun de cult sau
pentru alte activitatl cu caracter reli-
gios;
- cladiri provizorii prevazute a ti utiliza-
te pe perioade de pana la 2 ani, din
zone industriale, ateliere $i clil.diri ne-
rezidentiale din domeniul agricol care
necesita un consum redus de
energie:
- cladiri nerezidentiale care sunt destinate
a fi utilizate mai putin de 4 luni pe an;
- clil.diri independente, cu o arie utila
mai mica de 50 m2;
- clil.diri cu regim special de exploatare.
Realizarea auditului energetic al unei
cladiri presupuneparcurgereaa trei etape:
1. Evaluarea performantei energetice a
cladir!i In conditii normale de utiliza-
re, pe baza caracteristicilor reale ale
sistemului constructie - instalatii a-
ferente (incalzire, apa calda de con-
sum, ventilare, climatizare, iluminat).
2. ldentificarea rnasurilor de modernizare
energetica si analiza eficientei econo-
mice a acestora si a consumului de
energie stabilite conform:
Mc 001/11-1,2,3,4-2006.
3. lntocmirea raportului de audit energetic.
7 .5.2. Evaluarea perfonnanielor
energetice ale clidirilor
Evaluarea pertorrnantelor energetice
ale unei cladiri se retera la determina-
rea nivelului de protectie terrnlca al cla-
dirii si a eficientei energetice a instala-
tiilor de incalzire interioara, de ventila-
re/climatizare, de preparare a apei cal-
de de consum $i de iluminat $i vizeaza
In principal:
• investigarea preliminara a cladirii sl a
instalatiilor aferente,
• determinarea perforrnantelor energe-
tice ale constructiei si ale instalatiilor
aferente acesteia, precum $i a con-
sumului anual de energie al cladirii
pentru lncalzirea spatiilor, de ventila-
re/climatizare, de. preparare a apei
calde de consum $i de iluminat,
• concluziile auditorului energetic asu-
pra evaluarii.
7.5.2.1. lnvestigarea preliminam a
cljdirilor
- se efectueaza prin analizarea docu-
rnentatiei tehnice a cladirii (sau com-
pletarea acesteia, dupa caz) $i prin
analiza starf actuale a constructiei $i
instalatlilor aferente acesteia, consta-
tata prin vizitarea clil.dirii.
lnvestigarea prelirninara a cladirtlor
se retera la urrnatoarele aspecte:
7.5.2.1.1. Analiza dtfii tehnice a
c/jdirii, respectiv a documenfa1iei care
a stat la baza execuflei c/jdirii
- $i instalatiilor aferente si care trebuie
sa cuprinda eel putin:
• partiurile de arhitectura ale fiecil.rui
nivel;
• dimensiunile geometrice ale elemen-
telor de constructii (fundatii, pereti,
stalpi, grinzi, buiandrugi, plact, ele-
I. lnstalatii de incalzire
mentele sarpantei);
• dimensiunile golurilor din pereti,
distanta dintre goluri, Inaltirnea pa-
rapetilor:
• structura anvelopei cladir!i;
• tipul de usi si ferestre;
• alcaturea $i materialele care com-
pun elementele de lnchidere exte-
rioara sau de separare Intra spati: cu
diverse regimuri de temperatura;
• planuri $i scheme ale lnstalatlilor
de Incalzire. ventilare, climatizare,
preparare a apei calde de consum
sl electrice (iluminat).
In cazul cane docurnentatia de baza
lipseste, se executa un releveu al cla-
dirii, evidentilndu-se toate elementele
enumerate mai sus.
Analiza docurnentatiei care a stat la
baza executiei clil.dirii va ti completata
cu un releveu al zonelor cu degradan
specifice (igrasie, infiltratii de apa, con-
dens, mucegai etc), precum sl cu un re-
leveu al instalatiilor In scopul evidentierii
rnodificartlor efectuate asupra acestora.
7.5.2.1.2. Analiza elementelor caracte-
ristice privind amplasarea c/jdirii 1n
mediul constrolt:
• zona clirnatica In care este amplasa-
ta cladirea:
• orientareafata de punctele cardinale;
• distanta fata de cladirile lnvecinate si
Inaltirnea acestora;
• directia vanturilor dominante si gra-
dul de adapostire fata de vant:
• regimul de Inaltirne al clil.dirilor sepa-
rate prin rost.
Prin studiul vecinatatilor clil.dirii var ti
puse In evidenta unele elemente ce pot
influenta regimul higrotermic (regimul
de lnaltirne al cladirilor din zona, facto-
rii de umbrire, geometria spatiului In le-
gatura cu precizarea directiei $i inten-
sitatii vantului dominant etc), precum $i
daca acestea au fast luate In seama la
realizarea constructiei analizate.
7.5.2.1.3. Evaluarea stjrii actuate a
cljdirii
- prin comparatie cu solutia de proiect
(conform cu cartea tehnica a cladirii)
Evaluarea starii actuale a cladirii, in-
clusiv instalatiile aferente, se face In
principal prin analiza vizuala $i urma-
re$te In special:
Evaluarea starii actuale a constructiei
prin comparatie cu solutia de proiect:
- starea elementelor de constructie
apace (pereti, plan$eUpeste sol/sub-
sol, plan$eU sub pod, terasa, aco-
peri$, rosturi deschise/lnchise, pereti
catre spatii comune - casa scarilor
etc) $i evidentierea puntilor termice
liniare $i punctuale (cu pondere In
valoarearezistenteitermice corectate),
a defectiunilorsau a deteriorarilor:
- fisuri, degradari ale tencuielii $i
 I. lnstalatii de Incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonnan1eienergeticea instala1iilorde inciilziri
ale structurii de rezistenta, igra-
sie, infiltrati' de apa de la instalatli
sau din alte surse (neetanseitatea
invelitorilor, jgheaburilor sl burla-
nelor), zone afectate de condens
remanent si de mucegai;
- deteriorarea acoperisului si ale
elementelor de inchidere ale po-
dului, terasei $i ale locurilor de
strapunqere ale terasei;
- identificarea alcatuirii elementelor
de inchidere si evaluarea starii
terrnoizolatiei din cornponenta
peretilor, planseelor, terasei etc;
- identificarea prezentei puntilor
termice (termoviziune in infrarosu,
dupa caz);
- existenta zonelor cu inflltratli de
aer (neetanseitati la usi si feres-
tre, rosturi neinchise, strapunqeri
in jurul cosurilor de furn, conduc-
telor etc);
- identificarea tipurilor de inchideri
transparente (usi si ferestre fi-
xe/mobile);
- starea elementelor de inchidere vi-
trate din spatille locuite/ocupate si
din cele cu functii de spatii comune
(casa scarilor, subsoluri etc);
- geamuri sparte sau lipsa, rame
deformate sau deteriorate, siste-
mele de inchidere ale usilor si fe-
restrelor defecte sau lipsa aces-
tora, spatii libere intre tocul usi-
lor/ferestrelor $i elementele de
constructie etc;
- lipsa sistemelor automate de in-
chidere a usilor cladirilor:
- starea canalelor de ventilare a
spatiilor anexa (bai, bucatarii etc).
Evaluarea starii actuale a instalatiilor
prin cornparatle cu solutla de proiect:
lnstalatil de incalzire centralli:
- identificarea tipurilor de corpuri de in-
calzire si a caracteristicilor functio-
nale ale acestora:
- numarul de elemente lncalzltoare,
putere terrnica instalata;
- corpuri de lncalzire lipsii. sau blocate;
- vechimea corpurilor de incalzire:
- anul ultimei spalar: a corpurilor de in-
calzire:
- tipul robinetelor de reglaj si manevra-
bilitatea acestora;
- dotarea cu repartitoare de cost $i ro-
binete de reglaj cu cap termostatic;
- existenta robinetelor de separare a
corpurilor de incalzlre:
- verificarea carnpului de temperaturi
pe suprafata corpurilor de lncalzire,
dupa caz;
- starea conductelor de alimentare cu
agent termic, starea terrnoizolatiei con-
ductelor care se afla atat in spatiile lo-
cuite/ocupate cat si in spatiile comune;
• conducte de aerisire sectionate:
• inlocuiri frecvente ale unor tronsoane;
• lipsa vanelor de reglare sl a vane-
lor de separare si golire; - estimarea randamentului de reglare a
- dotarea cu vane pentru rnentlnerea fumizarii caldurii:
diferentei de presiune atat la baza - estimarearandamentuluide distributie;
coloanelor cat si pe racordul la retea- - evaluarea randamentului sursei loca-
ua de distributie (dupa caz), le de caldura (dupa caz) - cazane;
- dotarea cu cantor de caldura pe scara I - determinarea Performantei energetice
cladire I unitate locuitii.(ocupata), a cladirii:
- determinarea necesarului de energie
7.5.2.1.4. Prelevarea de probe fizice 1n electrica din principalele zone ener-
vederea: getice ale cladir!i;
• stabilirii tipului solului pe care este - determinarea consumului anual de e-
arnplasata cladirea si adancirnea nergie electrica pentru asigurarea
panzei freatice; conditiilor de contort interior (ilumi-
• stabilirii structurilor, respectiv a gro- nat) aferent ctadirtlor sl a Performan-
similor elementelor exterioare ale an- tei Energetice a Cladir!i:
velopei (pereti, plansee peste subsol, - determinarea consumului anual de
planses peste pod, acoperis): apa calda de consum si a consumu-
• obtinerli de probe edificatoare din lui anual de energie pentru furnizarea
elementele exterioare in vederea sta- apei calde de consum si a Perfor-
bilirii urniditatii, densitatii si conducti- mantel Energetice a Cladir!i.
vitatii termice, in laboratoare specia-
lizate; 7.5.2.3. Concluziile asupra evalulrii
• aprecierii gradului de degradare a ma- - se refera la sintetizarea inforrnatiilor
terialului prin deterrninari de rezistente obtinute prin analiza terrnlca si energe-
fizico-mecanice si examinarea micros- tica a cladirii si efectuarea diagnosticu-
copica (cristale de saruri, micelii, bac- lui energetic al acesteia, prin interpre-
terii etc), in laboratoare specializate. tarea rezultatelor obtinute $i indicarea
in urma mvestiqarii preliminare a cla- aspectelor legate de pertorrnanta ener-
dirii se intocrneste o fi$8. de analiza qetica a cladini, atat in ceea ce prives-
care va cuprinde toate elementele ne- te protectia terrnica a constructiei, cat
cesare estimarii consumului anual nor- si gradul de utilizare a energiei la nive-
mal de energie al cladirii pentru Incal- lul instalatiilor aferente acesteia.
zirea spatiilor, ventilare/climatizare, ilu-
minat sl prepararea apei calde de con- 7.5.3.lndicatori economici:
sum. in Anexa 1 se prezinta un model
de fisa de analiza a cladirii. 1. Valoarea Neta Actualizata (VNA)
2. Durata de recuperare a investitiei
7.5.2.2. Detenninarea perfonnantelor suplimentare NR (ani)
energetice 11i a consumului anual de 3. Costul unitatii de energie economisi-
energie al clldiriipentru Tncllzirea ta e [EURO/kWh]
sPatiilor
Se reallzeaza in conformitate cu Me- 7.5.3.1. Valoarea netl actualizatl
todologia Mc OOll/1-2006, tinand sea- (VNA)
ma si de datele obtinute prin activita- I
N 1+f
tea de investigare prelirninara a cladirti VNA = co +CE . I ( -. ) +
si consta in: 1-1 1 +I
1. Determinarea rezistentelor termice N 1
I
corectate ale elementelor de con- +c ·2: ( - )
structie din cornponenta anvelopei M t-1 1+ i
cladirii;
2. Determinarea parametrilor termodin-
amici caracteristici spatiilor incalzite C0 - cost investitie totala au ,,O"
si neincalzite ale cladirii, inclusiv a [EURO]
necesarului de caldera; CE - cost energieconsumatii.[EURO/an]
3. Determinarea consumului anual de CM - cost operatiuni de rnentenanta
energie, total $i specific (prin raporta- [EURO/an]
re la aria utila a spatiitor lncalzite, f - rata anuala de crestere a costului
Arne), pentru lncalzirea spatillor, la ni- caldurii [ - l
velul sursei de energie a clii.dirii. i - rata anuala de depreciere a mone-
Pentru cladirile racordate la sistem dei [EURO] [ - ]
districtual de alimentare cu caldura ni- N - duratafizica de viata a sistemului[ani]
velul sursei de energie este racordul la lpoteza: CM << CE
sistem. VNA =co+ c(x
Tncalzire centralli (corpuri de incalzire L1VNA (aferentii.investitieisuplimentare)
sl sisteme de joasli temperaturli): L1 VNA = Clm! - L1CE·X
- determinarea necesarului de caldura C(!It! - cost de modernizare [EURO]
sezonier sau pe intervale finite impu- L1CE - reducere cost de exploatare
se de regimul de furnizare a caldurli; [EURO/an]
 Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonna111ei energetice a instala1iilorde incalziri
Oonditia de eficientA: dernizare energetica a cladirilor.
!NNA < 0 $i deci: Raportul de audit energetic contine ele-
c mentele necesarealegeriisolutillor de rea-
x >__ti bilitare/modernizareenerqetica a cladrii.
L1CE f ntocmirea raportului de audit ener-
' getic este un element esential al pro-
X=f
( )
1+f
,_, 1 + i
cedurii de realizare a auditului energe-
tic si reprezinta o prezentare a modului
in care a fost efectuat auditul, a princi-
7.5.3.2. Durata de recuperare a palelor caracteristici energetice ale eta-
invesf#iei suplimentare (NR) dirii, a rnasurilor propuse de moderni-
c(m)=LiCE . X(NR) zare enerqetica a cladirii si lnstalatiilor
aferente acesteia, precum si a conclu-
- ecuatia cu solutia NA ziilor referitoare la rnasurile eficiente
sau din punct de vedere economic. Aceas-
ta prezentare trebuie adaptata de fie-
C!mJ,1{3 - brC,L1E,(T)Xr - (1 - bT)
care data functie de beneficiarul poten-
. [ CGL1E,(G)XG + CE,1 E,(E)XE l =0 tial al raportului, tinand seama de fap-
tul ca in final acesta va fi eel care va
decide in privinta rnodernizarii energe-
s, ( termoficare) { ~ tice a cladirii, Forma in care este intoc-
mit raportul de audit energetic, prezen-
tarea acestuia, modul de redactare,
( 1 + d) Nc t
L1f3=(1-aJ
Nc
·I(-.)
NC
t-1
1
1 +I
+ac
claritatea si usurinta de interpretare a
continutului acestuia sunt esentiale
pentru beneficiarul raportului.
Nc - durata de rambursare a creditului Raportul de audit energetic al unei
[ani] cladin trebuie sa cuprinda urrnatoarele
d - dobanda anuala [-] elemente:
Ac - cota din CrmJ perceputaca avans[ - ] 0 Date de identificare a cladirii su-
Conditie: puse auditului energetic sl a pro-
• NR < N ~NS prietarului/administratorului aces-
N - intervalul de calcul teia;
NR - durata de recuperare a investitiei • Numele $i prenumele proprietarului
Ns - durata de viata a solutiilor de mo- (In cazul unui singur proprietar) sau
dernizare denumirea asociatlei de proprietari
• f n cazul anqajarii unui credit bancar (in cazul mai multor proprietari) $i
numele administratorului cladirii;
• Adresa cladmi: strada, nurnar, oras si
judet/sector, cod postal;
• Numarulde telefonal proprietaruluisau al
7.5.3.3. Costul unittJtii de energie administratoruluicladirii(responsabil);
0 Date de identificare a auditorului
7.5.3.3.1. Costul specific al canfitjfii energetic pentru cladiri sau a biro-
de clldurdeconomisibl: ului de consultanta energetica
c(m) . ,1{3 care a efectuat analiza terrnica $i
e= [EURO/kWh] energetica $i auditul energetic al
NS. L1E, cladirii;
• Numele auditorului energetic pentru
7.5.3.3.2. Costul specific al clldurii cladiri, aoresa, nr. telefon, nr. certifi-
consumate cat de atestare;
f n cladirea actual a: • Data etectuarii analizei termice si
energetice;
VNA(•) • Nr. dosarului de audit energetic;
e(a) = N .E [EURO/kWh]
• Data efectuarii raportului de audit
s •(•)
energetic;
f n claoirea rnodernizata: 0 Prezentarea qenerala a raportului
de audit energetic $i sinteza pache-
VNA(m) telor de rnasuri tehnice cu eficienta
e(mJ = -N-·E~ [EURO/kWh]
S t(m)
Tabel 7.6.1 Valori indici 81, 82, qTm' q™ func1;ie de util~.
I ! ! I
7 .5.4. Elaborarea Raportului de z Inc, i Ace lc1im. lvM iI II.
Audit Energetic ~ 81
1 Da Da Nu Nu I Da 0,001053
Raportul de audit energetic se elabo- 2 Da Da Da Nu : Da 0,000761
reaza pe baza analizei tehnice $i eco- 3 Da Da Nu Da I Da 0,001016
nomice a solutiilor de reabilitare/mo- 4 I Da Da Da Da I Da 0,000742 14,716461 1150 1150
I. lnstala~iide lncalzire
economica cea mai mare, propuse
pentru modernizarea energetica a
cladirii;
• Scurta prezentare a fiecarui pachet
de rnasuri preconizate;
• Costul total al fiecarui pachet de rnasuri;
• Economii de combustibil estimate
pentru fiecare pachet;
• lndicatorii de eficienta econornica a
pachetelor de rnasuri preconizate;
• Sugestii privind realizarea lucrarllor
de modernizare $i privind finantarea
acestora;
0 Prezentarea detaliata a pachetelor
de rnasuri tehnice propuse pentru
modernizarea energetica a cladirii
- sub forma unui dosar tehnic de
audit energetic al cladirii:
• Sinteza raportului de analiza terrnica
si energetica cu prezentarea cladirii
in starea sa actuala si principalele
caracteristici energetice care atesta
pertorrnanta energetica actuala a
constructlei si instalatiei de incalzire
si preparare a apei calde de consum
aferente acesteia;
• Date de intrare pentru analiza economi-
ca a masurilor tehnice preconizate:
preturi pentru energie, rata anuala de
crestere a preturilor energiei, rata anua-
la de deprecierea monedei utilizateetc;
• Descrierea detaliata a masurilor de
modernizare energetica preconizate
sl rezultatele analizei tehnice $i eco-
nomice ale fiecarui pachet de rnasuri.
7.6. Certificatulde
perfonnan~ energeticial
clidirii
Certificareaenergeticaa unei cladiri noi
sau existente se etectueaza pe baza
Metodologiei de calcul Mc 001/111-2006.
7 .6.1. Certificatul de perfonnanii
energetici a clidirilor(C.P.E.)
- este documentul care contine infor-
rnatii privind starea actuala a cladirilor
si instalatiilor aferente din punct de ve-
dere termic si energetic, precum si in-
dici specifici vizand utilizarea rationala
si eficienta a caldurii.
C.P .E. se lntocrneste in functie de in-
forrnatiile obtinute ca urmare a efec-
tuarii analizei conform Mc 001/11-2006
termice si energetice a cladirii,
Obiectiv principal: lnformatii privind
P.E.C. sl a instalatiilorinterioareaferente.
I
I I1
82 qTm I qTM
4,736771 125 820
4,715576 145 1120
4,737240 130 850
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul7: Metodologiade calcula perfonna~eienergeticea instalaliilorde inciilziri

Obiective complementare: Irnbuna- Tabel 7 .6.2 PenalizAri p 1 - starea subsolului tehnical clAdirii- pentru clAdiri
tatirea psrforrnantei energetice $i de colective
rnediu a cladlr!i, reducerea costurilor Starea subsolului tehnic P1
de exploatare si irnbunatatirea ---
Uscata $i cu posibilitate de acces la instalatia cornuna --·-------- _!J)_Q_
conditiilor de locuire. Uscata, dar fara posibilitate de acces la instalatia cornuna 1,01
Stabilirea metodologiei de elaborare si
Subsol inundat/inundabil (posibilitatea de refulare a apei din I
acordare a certificatului de pertorrnanta
canalizarea exterioara) ---
I 1,05
energetica pentru cla.dirileexistente.
Ooservetie: Pentru cladiri individuale, p1 = 1,00.
7.6.1.1. Etape necesare:
1. Solicitare de catre proprietar/admi- Tabel 7.6.3 PenalizAri p2 - utilizarea u,ii de intrare in clAdire/clAdirii- pentru
nistrator; clAdiri colective
2. Efectuare analiza terrnica si Usa de intrare in clMire P2
energetica si elaborarea certificatu- Usa este prevazuta cu sistem automat de lnchidere $i sistem de
lu i de pertorrnanta energetica siguranta (interfan, cheie) j_,_Q()_
------------- --------
---~------------
(C.P.E. - auditor energetic ales de usa nu este prevazuta cu sistem automat de lnchidere, dar sta
catre solicitant din listele cu audi- Inchisa In perioada de neutilizare 1,01
tori: MDLPL, Prirnerii, B.C. etc); Usa nu este prevazuta cu sistem automat de lnchidere si este
3. Acordarea/Elaborarea C.P.E. de ca- lasata frecvent deschisa In perioada de neutilizare 1,05
tre auditorul energetic pentru cladiri. Observetie: Pentru cladiri individuale, p2 = 1,00.

7.6.1.2. Documente necesare

Cerere de eliberare C.P.E., Raport Tabel 7.6.4 PenalizAri p3 - starea elementelorde inchideremobile din spaiiile
expertiza, C.P.E. comune (casa scirilor) - citre exteriorsau citre ghene de gunoi -
oentru clAdiri colective
7.6.1.3. Condifii de acordare Starea elementelor de inchidere mobile __ ----Ll.'b--
1. Pentru cladiri sau parti din cladre (a- Ferestre/usi In stare buna $i prevazute C.!:J garnit_L!ri de et~rJ_$ar~--~ ,00
partamente,scari/tronsoanede bloc) In Fer~~t_r_eJ'Lj:;;i_Iri_ s~r~_buna_,__d~r_neetan$e
___ ___ __ __ ___ 1.J)2
conditiile In care se asigura furnizarea Ferestre/usi In stare proasta, lipsa sal,!_sR_al!~-----_ __ ____ 11,05 _
prin racord separat a utilitatilor termice Observetie: Pentru cladiri individuale, Ps = 1,00.
de la 0 sursa de caldura proprie sau
centralizatapentru care se face rnasu-
Tabel 7.6.5 PenalizAri p4 - starea armAturilorde inchidere'i reglaj de la
rarea cantitatii de caldura consumata.
corpurilestatice- pentruclAdiri dotate cu instala1iede incilzire centralA
2. Nu se poate acorda C.P.E. pentru a-
CU CO Uri statice
partamente amplasate In cladiri co-
Situatia
lective la care rnasurarea consumului ---------- -ff4 -
de caldura se realizeaza la nivelul ra- Corpurile statice sunt dotate cu arrnaturi de reglaj si acestea sunt 1

cordului la sursa de caldura a blocu-

lui. In acest caz se acorda C.P.E.
pentru cladiri/tronsoane
bloc/scara de bloc.
7.6.1.4. Date privind evaluarea P.E.C. -
fila 1 (fatj)
1.1. Titulatura: ,,Certificat de perfar-
manta enerqetica" si sistemul de
certificare utilizat
1.2. Nurnarul de lnregistrare al certifi-
catului de pertorrnanta energetica.
1.3. Date privind cladirea certificata,
de
~~~~~~:1:tatice sunt dotate cu arrnaturi de-regla}:darcelputin--un
sfert dintre acestea nu sunt functionale ~,02
1 '00 1
Corpurile statice nu sunt dotate cu arrnaturi de reglaj sau eel putin
iumatate__Qintr~ C!rrnc'it[!rile de reglaj existente nu sunt functionale 1,05
Observeiie: Pentru cladiri care nu sunt dotate cu instalatie de Incalzire central·
cu corpuri statice, p4 = 1,00.
Tabel 7.6.6 PenalizAri p5 - spAlarea/curAiirea instalaiieide incilzire
interioarA- pentru clidiri racordatela un puncttermic centralizatsau
centralA termicA de cartier
Situatia Ps
---·---·----------- ------- ---

1.4. Date de identificare a auditorului Corpurile statice au fast demontate si spalate/curatate In totalitate
energetic pentru cladir]. dupa ultimul sezon_de_lncalzire -----
1,00
1.5. Motivul elaborarii certificatului
Corpurile statice au fast demontate $i spalate/curatate In totalitate
energetic. lnainte de ultimul sezon de Incalzire, dar _ n_u rnai _<:l~vre_fT1E) d_E) trei _a_ni _____J.,02
1.6. Consumul de energie specific total Corpurile statice au fast demontate $i spalate/curatate In totalitate cu j
anual pentru incalzire, ventilare, ~ni_al rnu!t de__tr_ei _c:i_ni In _LJr__lTlL _ ------ - - - -- - 1,0_5__
Ooservetie: Pentru alte cladiri, p 5 = 1,00.
conditionarea aerului, apa calda de
consum si iluminat [kWh/m2an].
1. 7. Nota energetica acordata cladirii. Tabel 7.6.2 PenalizAri p6 - existeniaarmiturilor de separare 'i golirea
1.8. Clasaenerqetica In care se lncadreaza coloanelorde incilzire - pentru clAdiri colectivedotate cu instalatiede
cladrea funcne de scala energetica. incilzire centralA
1.9. Consumuri de energie specifice Sltuatia I P6
anuale pentru Incalzjre, ventilare, ----------
Coloanele de incalzire sunt prevazute cu arrnaturi de separare $i
conditionarea aerului, apa calda de
consum $i iluminat [kWh/m2an].
LflQ!ir'_e a acestora, fu_Ilctional~------------------ _ '1.oo
!
Coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu arrnaturi se separare si
1.10. lncadrarea In clase de consum
energetic functie de valorile con-
qolire a acestora sau nu sunt functionale _ _J1QL
Observatie:Pentru cla.diri individualesau fara instalatiede lncalzirecentrala,p6 = 1,00.
sumurilor de energie specifice
 Capitolul 7: Metodologia de calcul a perfonnantei energetice a instalatiilorde incalziri I. lnstalatii de incalzire

anuale pentru Incalzire, ventilare, label 7.6.7 Penali:drip6 - existeniaannlturilor de separare •i golirea
conditionarea aerului, apa calda coloanelorde incllzire - pentru clldiri colectivedotate cu instala1:iede
de consum sl iluminat, in raport incllzire centrall
cu grilele de clasificare. Situatla I PB
1. 11. Denumirea si versiunea progra-
Coloanele de incalzire sunt prevazute cu arrnaturi de separare sl I
mului de calcul utilizat.
qolire a acestora, functionale : 1,00
7.6.1.5. Date privind evaluarea
P.E.C. - Anexa I
Coloanele de Incalzire nu sunt prevazute cu arrnaturi se separare si
qolire a acestora sau nu sun_!Junctionale
Obsevetie Pentru cladiri individuale sau fara instalatie de incalzire centrala,
__ k_
p6 = 1,00.
2. 1. Grile de clasificare energetica functie
de consumul de energie specific label 7.6.8 Penali:drip7 - existeniaechipamentelor de mAsurApentru
anual - pentru incalzrea spatiilor, decontarea consumurilorde cAldurA- pentru clldiri racordatela
ventilare mecanica, climatizare, pre- sistemecentralizate de alimentare cu cAldurA
pararea apei calde de consum si ilu- Situatia P7
minat si total. Exista contor general de caldura pentru Incalzire si pentru apa
2.2. Consumul de energie total anual calda de consum ----- ·-·----------- 1,00
specific - pentru cladirea de refe- Exista contor general de caldura pentru lncalzire, dar nu exista contor
rinta [kWh/m2an]. ceneral de caldura pentru apa calda d~ _consum
~
2.3.

2.4.
Nota energetica pentru cladirea de
reterinta.
Penalizari acordate cladirii certificate:
Nu exista nici contor general de caldura pentru Incalzire, nici contor
general de caldura pentru apa calda de consum, consumurile de
caldura tiind determinate in sistem pausaL____ ___________ ____
I
k
1, 15 _
Punctaj total penalizari (p0) si moti- Observatie: Pentru cladiri cu sistem propriu I local de furnizare a utilitatilor termice,
vele acestora (acolo unde este cazul). p7 = 1,00.
2.5. Recomandari pentru reducerea
costurilor prin irnbunatatirea per-
label 7.6.9 Penali:driPa - starea finisajelorexterioare ale pereiilorexteriori-
forrnantei energetice a cladirii.
nentru clldiri cu nereti din cArAmidAsau BCA
2.6. Perioada de valabilitate a Certifica-
Situatia Pa
tului de perforrnanta energetica ( 10
ani de la data inregistrarii acestuia). Stare buna a tencuielii exterioare 1,00
2.7. Alte mentiuni ~cuiala exterioara cazuta total sau partial 1,05
Observafie: Pentru cladiri cu pereti exteriori din alte materiale, p8 = 1,00.
7.6.2. Metodologia de notare
label 7.9.10 Penali:driPg - starea perei;lorexterioridin punctde vedere al
Gile de notare - referen1iale (valorile con1;inutuluide umiditateal acestora
prezentate se actualizeaza in functie de Sltuafia Pg
·-----
rezultatele analizei cladirilor existente, Pereti exteriori uscati 1,00
modernizate energetic si nou realizate) !'-~~tli exteriori_Q@?inta_~!e_ de condensJifJ_~ezonul rece) ~02 __
--------
[ncalzire PEG E [70+500] kWh/m2an Peretii exteriori prezlnta urme de igrasie 1,05
Ace PEG E [15+200] kWhfm2an
Climatizare PEG E [20+300] kWhfm2an label 7.6.11 Penali:drip10 - starea acoperi,uluipaste pod- pentru clldiri
Ventilare prevlzute cu pod nelocuibil
rnecanica PEG E [5+30] kWhfm2an
Sltuatla P10
lluminat PEG E[40+120] kWh/m2an -----------· --
Total PEG E [150+ 1150] kWh/m2an Acoperis etans 1,00
Domeniul de notare energetica Acoperis soart/neetans la actiunea ploii sau a zapezii 1, 10
Nota maxima acordata cladirti: Observafie: Pentru cladiri fara pod nelocuibil, p10 = 1,00.
N(M) = 100 puncte,
Nota minima acordata cladirii: label 7.6.12 Penali:drip11- starea co,ulul/co,urilorde evacuare a
N(m) = 20 puncte; fumului- pentru clldiri dotate cu sisteme locale de incllzire/ preparare
Domeniul de notare - clase a aDei calde de consum cu combustibillichidsau solid
Nota E [20+ 1 OOJ Situatia
~-

exp(-B,. qr. Po+ 82)' Cosurile au fost curata_te eel putin o data In ultimii_c:j.Qi ani _______ - ---- L! ,00 __
Cosurile nu au mai fost curatate de eel putin doi ani [ 1,05 __
pentru {qr · p0) > qrm kWh I m2 an Observetie: Pentru alte tipuri de cladiri, p11 = 1,00.

100, label 7.6.13 Penali:drip 12 - posibilitateaasigurlrii necesarului de aer

pentru {qr · p 0) s qrm kWh I m' an roas la valoarea de contort
Situatia P 12
Cladire prevazuta cu sistem de ventilare naturala orqanizata sau ventilare
Clase: A, B, C ... Gin functie de P.E.C mecanica __ I 1,_QQ_
(A__, P.E.C: min., G -> P.E.C: max.) Clad ire tara sistem de ventilare organizata 1, 10
Cladire de referinta (eficienta dpdv
energetic); Pa = 1 Tn plansele 1 sl 2 dupa cuprins se prezinta un exemplu de
Penalizarl: Pa E (p1, •.. , P12)
12
intocmire a unui certificat de perforrnanta energetics a unei
P0 = ITp
; ... 1 J
cladiri de locuit.
 I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul 8
Sisteme de incalzire
pentru unele categorii de cladiri
 Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de lncalzire

se face cu scopul de a realiza o lncalzire poata rnentine In lncaperi o tempera-

8.1. Cladiri de locuit cat mai independenta, care sa fie con- tura a aerului cat mai unitorrna $i cat
trolata sl dirijata de fiecare familie In parte. mai constanta In perioada rece a
La cladirile de locuit se utilizeaza atat anului. Contradictia dintre caracterul
Incalzirea locala cat si incalzirea cen- 8.1.1. LocuinJe unifamiliale relativ discontinuu al arderii si eel con-
trala. Sistemul de lncalzire local este tinuu al transmisiei de caldura se rezol-
utilizat pentru locuintele unifamiliale din Cladirile de locuit individuale, In Ro- va prin elementele de constructii,
zonele rurale $i cartierele periferice ale mania, folosesc preponderent, incalzi- Se recornanda ca sobele sa fie
zonelor urbane. rea locala sl incalzirea centrala. Com- montate In tata elementelor de con-
Sistemele de Incalzire aplicate la cla- bustibilii foloslti sunt cei conventionali: structii exterioare, pentru uniformizarea
dirile de locuit sunt: carbune, lemn, gaze naturale $i de repartitiei caldurii pe verticala si elimi-
- incalzirea locala cu sobe sau aparate sonda, pacura, rnotorina si petrol. narea curentilor de aer rece In apropie-
care utilizeaza combustibili conven- rea pardoselii. La locuintele cu acope-
tionali: 8.1.1.1 Tncllzirea loca/4 cu sobe risuri In sarpanta, solutia cea mai uti-
- Incalzirea cu apa calda cu tempera- Se realizeaza cu sobe amplasate In lizata este, de requla, montarea sobe-
tura maxima de 90 °C sl un ecart Incaperi transrnitand mediului Inconju- lor langa peretii interiori.
maxim de ternperatura de 20 °C; rator caldura eliberata prin arderea Pentru economie de spatiu se reco-
- lncalzirea electrica; combustibilului. rnanda concentrarea cosurllor Intr-un
- lncalzirea utilizand surse neconven- Pentru Incalzirea locuintelor necesi- singur masiv (fig. 8. 1. 1.a) unde toate
tionale (energie solara, energie geo- tand o stabilitate terrnica In limite nor- cele trei sobe sunt grupate catre cen-
terrnala, pompe de caldura etc.) male, se recornanda utilizarea de sobe trul apartamentului.
lmplementareaunui sistem de lncalzire cu acumulare de caldera, care sa In cazul Incaperilor de locuit, cu vo-
lum mic, se recornanda folosirea unei
singure sobe care sa deserveasca
doua incaperi, iar focarul sobei sa fie
@) @)
3
(j)

®
®

a b
Fig. 8.1.1. incilzirea locali cu sobe cu acumulare de cilduri:
a - varianta cu sobe in fiecare lncepere; b - varianta cu soba montete intre
doue inceperi
1 - soba: 2 - focar; 3 - CO$; 4 - dormitor; 5 - camera de zi; 6 - coridor; 7 - birou Fig. 8.1.2. incilzirea cu sobe cu
dubli func1:iune(incilzire •i
Sectiunea A-A' preparare hrani):
- soba cu plita; 2 - dormitor;
® ® 3 - bucatarie.

I
[C
@ '!JD
I
Bo
a b
Fig. 8.1.4. lncilzirea locali cu aparate speciale cu combustibil lichid
sau gazos, amplasate in nifi:
a - vedere in plan; b - sectiune; Fig. 8.1.5. incilzirea locali cu
- soba de Incalzire: 2 - nisa; 3 - orificii In peretii incaperu: 4 - CO$ de furn; aparate speciale amplasate in taia
5 - bucatarie: 6 - baie; 7 - hol; 8 - sufragerie; 9 - dormitor.
pere~lor.
 I. lnstala!ii de Incalzire Capitolul 8: Sisteme de Incalzire pentru unele categorii de cladiri

prevazut pe un coridor. (fig. 8.1.1 b)
La apartamentele In care bucatarla
este limitrota cu o incapere de locuit se
recomanda prevederea unei sobe cu
dubla functlune: preparat hrana In bu-
catarie $i incalzjrea dormitorului (fig.
8. 1.2.). Soba are o constructie speciala
si anume: In bucatarie soba este pre-
vazuta cu plita iar In dormitor are forma
norrnala, verticala, executata cu peretii
din teracota.
O alta solutie care se bazeaza pe
principiul de recuperare a caldurii din
gazele de ardere este prezentata In fig.
8. 1.3.a si b. Pe canalul de evacuare a
gazelor de ardere de la rnasina de qatit
din bucatarie se rnonteaza un re-
cuperator de catdura (fig. 8.1.3.c) intr-o
camera limitrota bucatariel. Gazele de
ardere, lnainte de a ti evacuate la CO$,
tree printr-un recuperator care incalzes-
te aerul din camera cedand acestuia
caldera, In majoritate, prin convectie.
8.1.1.2 fncllzirealocall cu aparate
Speciale
[ncalzirea se face cu aparate de In-
calzire alimentate cu combustibil lichid
sau gazos amplasate, de obicei, Intr-o
ni$a special arnenajata In centrul
apartamentului (fig. 8.1.4.)
Principalele Incaperi ale apartamen-
tului (dormitoarele si sufrageria) se ln-
calzesc cu aer cald care circula natural
atat In camera In care este arnplasata
sursa calda, cat si In celelalte camere.
Aerul cald patrunde In cele doua ca-
mere prin orificiile prevazute la partea
superioara a nisei, In peretele interior
despartitor. Celelalte Incaperi se lncal-
zesc cu surse separate. Aceleasi tipuri
de aparate cu combustibili conventio-
nali sau aparate electrice cu acumulare
de caldura se pot amplasa sl In fata
peretilor exteriori sau interiori (fig.
8.1.5.), ca sl radiatoarele. La aparatele
care folosesc combustibili conventio-
nali se are In vedere posibilitatea eva-
cuarii gazelor de ardere.
Varianta lncalzirii unui apartament
duplex cu cazan mural, amplasat In
bucatarie, un distribuitor-colector, o re-
tea de conducte cu alimentare bitub a
corpurilor de Incalzire, amplasate la
parter sl etaj, este prezentata In fig.
8.1.6. Heteaua de conducte poate ti
din otel sau din material plastic.
Varianta lncalzirii prin radiatie cu
panouri de pardoseala, cu cazan mural
amplasat In bucatarie, un distribuitor-
colector amplasat lntr-o nisa din care
se face alimentarea fiecarei serpentine
din panouri executate cu tevi flexibile,

Sectiunea A-A'

® ®

0 b

Fig. 8.1.3. Tncilzireacu sobe

previzute cu recuperatoarede
a cilduri:

a 11 -----------
'
2

:~N
a - vedere In plan; b - sectiune;
c - recuperator de caldura;

12 '~'" '
: :6
.o
d, e, f, g - sectiuni prin recuperator;
1 - soba metalica cu sau fara
' •N
''
acumulare; 2 si 3 - recuperatoare
' ''
14 200-250 de caldura: 4 - canal de furn
d metalic; 5 - CO$ de furn; 6 - rnasina

di
0
0 de gatit; 7 - bucatarte: 8 - dormitor;
0
r- 14 14
6 13 9 - camera de zi; 10 - baie;
0
L1)
,,. '
11 - gaze de ardere; 12 - orificii de
13
I - \
13
11
+---
-: evacuare aer cald; 13 - lnvelisul
recuperatorului; 14 - canal de furn
,,. recuperator.
de ~
100-150 de ~~
c e g
 Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire

este prezentata in fig. 8.1. 7.

0 varianta cornbinata, Incalzire cu
corpuri de incalzire (radiatoare, con-
vectoare etc.) $i cu panouri radiante
este prezentata in fig. 8. 1.8. Distributia Ci
apei calde la cele doua tipuri de supra-
tete Incalzitoare se face prin interme-
diul a doua distribuitoare-colectoare
unde se realizeaza, prin amestec, para-
metrii agentului termic. Circulatia apei
calde la supratetele lncalzitoare se face
cu pompe de conducte.
In cele 2 variante, temperatura aeru- Ci
lui din lncaperi este rnentinuta in limi-
tele confortului cu ajutorul termostate-
lor de camera sau de exterior sau a
robinetelor termostatice de la corpurile
de Incalzire,
Firmele de specialitate au elaborat
®
scheme de instalatli, precum si echipa-
mentul necesar asiqurarf lncalzirf $i
prepararii apei calde de consum pentru
loculnte,
Firma LAING prezinta toate elementele
componente ale sistemului de incalzire
prin pardoseala radianta, inclusiv modul
de proiectare si execute ale instalatlei,
Se mai pot cita firmele TERMACONT
din Franta, TERMCONCEPT din Germa-
nia si REHAU care prezinta detalii
privind modul cum se pot dimensiona si
executa pardoselile radiante pentru in-
caperile de locuit.

8.1.1.3 Tndlzirea individuall

cenfra/izafj
La loculntele individuale, atat cele
vechi cat, in special, la cele noi, se uti-
lizeaza Incalzirea cu prepararea si dis-
tributla locala a agentului termic.
8.1.1.3.1 Tncalzirea cu apa calda
Este solutia cea mai folosita: cazanul
de preparare a agentului termic se
rnonteaza la subsol sau in bucatarie de
unde, printr-o retea de conducte, se Fig. 8.1.6. lncllzirea unei locuinie a
face alimentarea corpurilor de Incalzire,
Aceasta independenta enerqetlca de
preparare si distrjbutie a energiei termice
este mult agreata intrucat da posibilitatea
utilizatorului sa-si gestioneze singur cat
mai rational consumurile de energie.
Sistemul se compune din:
- sursa terrnica (cazan) care prepara
de protectie: 1 - camera de zi;
apa calda atat pentru Incalzire, cat si
pentru nevoi de consum; 2 - sufragerie; 3 - bucatarle: 4 - canal in
- reteaua de distributie (bucla) de apar- pardoseala: 5 - grup sanitar.
tament;
- corpurile de Incalzire.
La realizarea schemei instalatlei se au
in vedere problemele care apar in timpul
functionarii, atunci cand au loc treceri de
la regimul de lncalzire la eel de
preparare a apei calde menajere,
solicitat fiind in special cazanul. Aceste
solicitarl de schimbare de regim de
functionare sunt cu atat mai mari cu cat
cererile de apa calda rnenajera sunt mai b
dese si de scurta durata, De aceea
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri

b
Fig. 8.1.7. incilzirea unei locuime individualecu panouri radiante de
pardoseali:
a - plan parter; b - schema izotermics;
a CZ - cazan; DP - distribuitor parter; DE - distribuitor etaj; CP - colector
parter; CE - colector etaj; PR - panouri radiante; CF - canal de furn;
CMP - cutie rnetalica de protectie: C - conducte principale etaj.

llllllllllll~llllllllllllllll

Etaj
PR
PR
CMZ
, '
<('

b
Fig. 8.1.8. incilzirea unei locuinieindividuale cu corpuride incilzire
'i panouri radiante de pardoseali:
a - plan parter; b - schema isometrics;
a CMZ - camera de zi; CZ - cazan; DR - distribuitor radiatie;
DC - distribuitor clasic; CR - colector radiatie: CC - colector clasic;
Cl - corpuri de Incalzire: PR - panouri radiante; CP - canal In pardoseala;
CD - conducta ducere; Cl - conducta lntoarcere; PC1 si PC2 - pompe de
circulatie.
 Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire

pentru a proteja cazanul; de solicitarile pandu-se crculatia agentului termic In in- Distributia aerului In Incaperi se face
dese de trecere de la un regim de stalatia de lncalzire.Functionareaeste pri- prin canale amplasate la plafonul inca-
functionare la altul, care impun In multe oritara pe producerea de apa calda de perilor. Pompa de caldura functioneaza
cazuri si cresteri de temperatura ale consum, comutarea facandu-se automat. la parametrii nominali numai pentru
agentului termic, este necesar ca Cat privesteracordareacorpurilor de ln- temperaturi exterioare de pana la
instalatia de preparare a apei calde calzlre la reteaua de distributie se face di- -10 °C, de aceea, pentru temperaturi
menajere sa fie prevazuta cu un schim- ferentiat, tinand seama, pe de o parte de exterioare mai scazute, este necesar
bator de caldura cu acumulare (boiler). sistemul de dismbutie, iar pe de alta par- sa se prevada surse suplimentare de
Schema unei astfel de instalatii este te, de errnaturile cu care sunt prevazute caldura, de preterinta, radiatoare elec-
prezentata In fig. 8.1.9. lnstalatia se corpurile de lncalzire.Conductele sunt fle- trice. lntrarea In functiune a acestor
compune dintr-un cazan, reteaua de xibile, executate din polietilena reticulara, surse de caldura secundare se face
dlstrlbutie cu corpurile de lncalzire, pom- iar racordurile la corpurile de lncalzire sunt automat cane pompele de caldera nu
pa de crculatie de pe circuitul lncalzirii, prevazute cu armaturi diferite (In functie mai pot satisface necesarul de caldura.
boilerul (cu o capacitate lntre 50 ... 130 I) de modul de racordare) executate din Acest mod de incalzire poate asigura
cu pompa de circulatie proprie, ventilul alarna nichelata sau crornata. circa 70 ... 80 % din necesarul de cal-
cu 3 cai $i vasul de expansiune inchis, dura, Solutia prezinta interes si datorita
In cazul In care numarul de persoane 8.1.1.3.2 incAlzireacu aer cald faptului ca In perioada calda poate asi-
dintr-un apartament este mic (solicitarire- Prepararea aerului cald se face, In gura $i o climatizare a Incaperilor,
duse de apa calda de consum) se poate general, cu ajutorul unei pompe de cal-
utiliza lnstalatia prezentata In fig. 8.1.10. dura aer-aer arnptasata In podul cladirii 8.1.2. Locuinle multifamiliale
Aceasta parte produce apa calda mena- (fig. 8.1.11) sau In hol, la plafon, In ca-
jera instantaneu,la orice solicitare,lntreru- zul In care apartamentul nu are pod. Apartamentele din constructiile de
locuit sunt concentrate In cea mai
~ I ~ ;- - _-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_- -:;:~- - - - -:: : -_:__-_- -:~~ -: ~-_-~-_-I - - - - - - ~- ~ mare parte In blocuri P + 10 sau P + 4
niveluri, blocuri grupate pe zone mai
: ~:::-------:A_
1 t I I

i mult sau mai putin lntinse.

11
11
I
I
I
I
I Problemele pe care le ridica lncalzi-
------
I Ill
11
11
I
1
I
I
I
1
- -
.~
-+--·
rea acestor cladiri sunt:
- modul de preparare a agentului ter-
' ,,..___' ----L--.L,
1---;-~-&¥Ei-'~-t19'---, mic, respectiv, locul de amplasare a
sursei termice;
- modul de alimentare cu caldura, res-
pectiv, de dlstrlbutie a agentului ter-
mic la consumatori;
Fig. 8.1.9. Schema instalaiieide incilzire de apartament cu boiler: - modul de gestiune a consumurilor de
- cazan; 2 - boiler; 3 - pornpa de circulatie pentru lncalzire: 4 - pornpa de energie;
circulatie pentru apa calda de consum; 5 - ventil cu 3 cal: 6 - corp de - tipul suprafetei incalzitoare din Incaperi.
incalzire: 7 - vas de expansiune Inchis: Te - sonda de ternperatura exterioara: Ca supratete lncalzitoare, In majorita-
T; - termostat de camera; TG - tablou de cornanda; Tb - termostat de boiler. tea cazurilor, se utilizeaza: radiatoare din
-... circuit de lncalzire: --+-..circuit de preparare a apei calde de consum; aluminiu, din otel sl, mai rar, din tonta:
~ dlstributie apa calda de consum. convectoare, convectoradiatoare etc.

Te 3 2 8.1.2.1 fndlzirea de apartament

[J ~//~ I, Fiecare apartament este prevazut cu
1 o instalatie proprie de lncalzire, res-
/~
pectiv, cu o gestiune proprie a energiei
H termice. Cateva variante care difera
lntre ele prin modul In care se face ali-
mentarea cu caldura a corpurilor de in-
calzire, precum $i prin sistemul de asi-
gurare a reglarii calitative sunt prezen-
tate In fig. 8.1.12.
7 /'""""lt--r-r-=---;-, r-r--f-r-:' : 9 Variantele I $i II au astqurata reglarea
: ' ' '•-:-~---•---•-~~ ... ~-•--,;(r calitativa a apei calde numai In sectiu-
~-~---_-_-_._j : /I' 8 nea termostatului de camera. Alimenta-
I t rea cu caldura a corpurilor de lncalzire
I se face In sistem bitub: la varianta I,
printr-o retea de dlstributie cornuna, iar
la varianta II, prin mai multe ramuri
Fig. 8.1.10. Schema instala1iei de incilzire de apartament racordate la distribuitor-colector.
cu schimbitor de cilduri cu plici: Variantele Ill si IV au asiqurata regla-
- cazan; 2 - schirnbator de Incalzire: 3 - arzator: 4 - schirnbator de caldura rea calitativa a apei calde sub actiunea
cu placi: 5 - pornpa de circulatie: 6 - ventil cu 3 cal: 7 - vas de expansiune echitermului, care este racordat cu cele
Inchis: 8 - corpuri de Incalzire: 9 - punct de consum; Te - sonda de doua termostate de exterior si de inte-
ternperatura exterioara: T; - termostat de camera; TG - tablou de cornanda. rior. Alimentarea cu caldura a corpurilor
-... circuit de incalzire: --+-.. circuit de preparare a apei calde de consum; de lncalzire se face In sistem monotub,
~ distributie apa calda de consum. printr-o retea cornuna, la varianta Ill, si
prin mai multe ramuri, la varianta IV. Din
 I. mstalatii de Incalzire Capitolul 8: Sisteme de Incalzire pentru unele categorii de cladiri

punct de vedere al modului de realizare

a mstalatillor, schemele sunt asernana-
toare celor prezentate la § 8.1.1.3.

B.1.2.2lndlzirea centrall
cu distrib14ie pe apartament
Folose$te prepararea centrahzata a
agentului termic (cazane $i distrlbutia
generala amplasate in subsolul cladirii :::: 5 ~
2~
$i coloane principale pentru dlstributia :: ::~ 9
vsrtlcala). :···········d
R
4~:
I

''I
I ~;--

-1~ ---------,

/I y
Distributia agentului termic la fiecare
apartament se face prin intermediul unor
:~ TC ~:I
1 '-- , \;'

GS I
module termice (§ 4.2) cu vana de re- :~I -,+-,'~
~
glare, butelie de egalizare a presiunii etc. I -~ 'E:T' I
Tn fig. 8.1.13 este prezentat modul de I
incalzire a unei cladiri multifamiliale;fie-
care apartament are o retea proprie de 3~
distributie, in sistem bitub. La varianta I 10·!~ ~
distributia este rnixta (conducta de duce- I B I
re, rnontata la plafon si cea de intoarcere,
cbg'~l~
e
la perdoseala),iar la varianta II oistrioutia
este inferioara (ambele conducte sunt I , I
montatesub planul corpurilor de incalzire).
Alegereauneia din cele doua variante de- 11 IA - II
pinde de conditiile existente in fiecare I I
I I
apartament(traseulconductelor fiind con-
ditionat de existenta usilor), F'"ig. 8.1.11.incAlzirea unei locuin'8 unifamiliale cu pompl de cikluri aer-aer:
Variantele descrise prezinta multiple
- pornpa de caldura aer-aer; 2 - canale de aer cald; 3 - orificii de
avantaje:gestiuneape apartamenta intre-
gului consum de energie termica; inde- introducere aer cald; 4 - canale de evacuare aer viciat; 5 - orificii evacuare aer
pendentacircuitelor de incalzire pe fiecare viciat; 6 - canal de aer proaspat; 7 - canal de evacuare in exterior;
apartament, asigurarea programului de 8 - radiatoare electrice; 9 - prepararea si alimentarea cu apa calda de
functionare a lnstalatiei $i a conditiilor in- consum; GS - grup sanitar; B - bucatarie: T - termostat de camera;
terioare dupa dorinta locatarului etc. C - ceas programator; R - regulator.

8.1.2.3 Sursa tennid

Avand in vedere gabaritul redus al
echipamentelor utilizate precum si
schemele functionals cat mai simple,
exista posibilitatea ca intregul ansam-
blu care alcatuieste sursa terrnica, fo-
losind preparare centrala, sa poata ti
amplasat in:
- subsolul blocurilor, sacrificand unele
spatii cu destlnatie de depozitare pri-
vata:
- cladire noua, subsol sau parter,
alaturata altei constructil:
- spattile prevazute pentru punctele
termice din ansamblurile de locuinte.
Caracteristicile tehnice ale acestor
centrale sunt tratate in detaliu la § 5.3.
Centrala terrnica poate ti amplasata si
pe terasa sau la ultimul nivel al blocului
(fig. 8.1.14). Printre ratiunile de ordin
constructiv $i economic ale acestei
solutu se pot rnentiona: nivelul ridicat al
apelor freatice; intreruperea diafragme-
lor din subsol antreneaza costuri ridica-
te de consolidare suplirnentera; reduce- Fig. 8.1.12. incilzirea unei locuiniemultifamiliale cu sursa tennici
rea costurilor de executare a canalelor •i disbibuiiala fiecare apartament:
de furn; coroziunea echipamentelor din 1- cazan (de pardoseala sau de perete); 2 - pornpa de circulatie: 3 - corp de
centrala terrnica este mai redusa intru- incalzlre: 4 - robinet termostatic; 5 - robinet de reglare normal; 6 - distribuitor;
cat atmosfera din centrala terrnica este 7 - colector; T - termostat de camera; TE - sonda de ternperatura exterioara:
mai uscata in perioada calda. E - echiterm; R - releu; C - ceas programator; Cm - camera; B - bucatarie:
Amplasarea unei centrale termice la GS - grup sanitar.
Partea supertoara a unei cladiri prezinta
 Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladlrl I. lnstalalii de Incalzire

$i unele greutati: centrul de greutate se

rnuta la partea superioara irnpunand o
structura aparte a elementelor de Cm B Gs Gs B Cm
constructii: rnasuri speciale pentru a TC TC
@jJ @jJ
rezista rniscarilor seismice; greutati In .
transportul echipamentelor la Inaltirne,
~--~·-·· ; r······························ gR
1111111 1111111
mai ales In perioada de exploatare a
centralei termice.

8.2. Sili de spectacole

T~l
0 :

8.2.1. Sisteme de incilzire 1111111

9__ jR 1111111
- - -- ----
Majoritatea salilor de spectacole
sunt incalzlte cu aer cald care aslqura
TC i
In acelasi timp sl ventilarea Incaperilor. @lli
lncalzlrea cu corpuri de Incalzire nu
este recornandabila dat fiind inertia 1111111
Ff?... ] 1111111
L-------
mare si imposibilitatea de adaptare
rapida la variatille de sarcina terrnica.
Pentru incalzlrea Incaperuor cu volum TC
mare de aer se recornanda incalzirea ~:
Ff?_:
cu aer cald, cornbinata, daca condltiile
111!111 1111111 1111111
o cer, cu o instalatie de climatizare. De - - ------
asemenea, exista posibilitatea ca unele
incaperl adiacente salii de spectacole
sau scenei sa fie prevazute $i cu Incal-
zire cu corpuri de incalzire sau cu pa-
nouri radiante de pardoseata (foaierul,
holurile). Cat privesc incaperile anexe, Fig. 8.1.13. lncilzirea unei locuiniemultifamiliale cu prepararea centralA
In general, acestea sunt prevazute cu
a cildurii •i disbibuiiape apartament
lncalzire cu corpuri de Incalzire, agentul
termic fiind apa calda. - cazan; 2 - pornpa de circulatie: 3 - corp de incalzire: 4 - distribuitor;
in alegerea solutiel de Incalzjre tre- 5 - colector; 6 - robinet cu 3 cal: T - termostat de camera; C - ceas
buie sa se tina seama $i de programul programator; R - releu; Cm - camera; B - bucatarle: Gs - grup sanitar.
de lucru al localului (teatru, cinema)
care este destul de variat si impune, In
acetasi timp, $i un regim de functlonare
diferit pentru ansamblul Incaperilor.
Cand salile de spectacol fac parte
dintr-un imobil important, se recoman-
da ca sistemul de incalzire sa tina sea-
ma de lntregul ansamblu si sa se
adapteze cat mai bine acestuia astfel
incat cheltuielile de mvestitii si de ex-
ploatare sa fie cat mai reduse.
Pentru sali de spectacol - cinema -
care sunt prevazute, In general, cu un
nurnar redus de incaperl (sala de spec-
tacol, hol, camera de proiectie, grup sa-
nitar), incalzirea poate ti asiqurata cu aer
cald, pentru sala de spectacol, $i cu
corpuri de Incalzire, pentru restul lnca-
perilor. Prepararea aerului cald se poate
face cu:
- generatoare de aer cald (fig. 8.2.1. a)
- camere de tratare a aerului, compu-
se din filtru, baterii de Incalzire si
ventilatoare (fig. 8.2.1. b).
Pentru sali de spectacol precum cele
de teatru, opera, concerte etc., care
sunt prevazute cu multiple sali cu des-
tinatii speciale si care, dupa irnportanta
'---------- - -'

* -
- - - - - - - - - - - - - -\_;_- - ' - - - - - - - - - - - -'

Fig. 8.1.14. Schema unei instala~i de incilzire la un bloc de locuinie

2

lor, necesita condltii de contort (termic, cu centrala tennici amplasatA pe terasA:

acustic, luminos etc.) speciale, In volu-
mul ,,/nstalafii de ventilare st climati-
zsre", sunt tratate In detaliu solutiile de
climatizare a acestor tipuri de cladiri,
1 $i 2 - conducte de distributie: 3 - coloane; 4 - corpuri de lncalzire: 5 - cazan;
6 - pornpa de circulatie; 7 - sonda de temperatura exterioera; 8 - robinet cu 3 cal;
9 - robinete termostatice.
 I. lnstalalii de Inealzire Capitolul 8: Sisteme de Inealzire pentru unele categorii de cladiri

- bisericile sunt ctadiri executate dintr- cesar sa se asigure o temperatura in-

8.2.2. Date de calcul
Calculul se rezuma la stabilirea debitu-
lui de aer necesar asigurarii incalzirii.
Celelalte probleme legate de incalzirea cu
corpuri de incalzire, panouri radiante etc.
sunt identice cu cele tratate la capitolele
respective din prezentul volum.
Debitul de aer necesar pentru a asi-
gura incalzirea si ventilarea se determi-
na tlnand seama, in primul rand, de
cota parte de aer proaspat de persoa-
na pe ora, Aceasta variaza, in general,
intre 20 $i 40 m3/h·pers.
La stabilirea nurnarului de schimburi
.n" pe ora se are in vedere ca volumul
de aer pentru un spectator este de
4 ... 6 m3. La o valoare medie de 5 m3
$i tinand seama ca debitul de aer
varlaza intre 20 sl 40 m3/h·pers., rezul-
ta nurnarul de schimburi n = 4 la 8
schirnburi/ora.
Necesarul de caldera <1> pentru o sa-
la de spectacol se compune din:
<1> - pierderile de caldura ale salii:
"8 - aporturile de caldura de la spec-
o incapere cu volum mare, au o su-
prafata Intinsa $i inaltirni foarte mari;
- castelele sunt cladir: executate dintr-
un nurnar destul de mare de camere,
cu suprafete si inaltimi diferite, preva-
zute cu pereti si plansee foarte groa-
se, cu inertie terrnica foarte mare;
- muzeele sunt cladiri, fie independent
realizate din amenajarea unor spatii,
fie inglobate in cadrul altar complexe
de cladiri:
- cladirile de cult acapostesc, in general,
obiecte de arta care trebuie conservate.
8.3.1. incilzirea bisericilor
La biserici care au program zilnic,
saptarnanat sau de doua ori pe sapta-
rnana, temperatura interioara se poate
considera ei = 12... 15 °C, iar la biseri-
cile in care se destasoara, pe langa
activitati religioase si concerte este ne-
4
terioara mai ridicata ei = 16.... 18 °C. De
asemenea, este necesar sa se asigure
o temperatura de garda de 6... 8 °C in
perioada de inactivitate, pentru a
proteja obiectele de cult din interior.
Sistemul folosit, pana in prezent, la
majoritatea bisericilor, a fast de lncalzi-
re locala cu sobe, cu combustibili con-
ventionali, La bisericile mai vechi s-a
folosit $i incalzlrea cu aer cald, cu ca-
nale prin pardoseala si cu orificii de in-
troducere a aerului in zona centrala,
respectiv, in zona peretilor exteriori.
La biserici se pot aplica sisteme de
incalzire cu:
- panouri radiante de pardossala care
pot rnentine in zona picioarelor o
ternperatura cat mai unitorrna:
- radianti electrici sau cu gaze, monta-
rea lor facandu-se la inaltirni intre 4 si
8 m. Prezinta dificultati in evacuarea
gazelor de ardere;

tatori;
<Pv - necesarul de caldura pentru Incal-
zirea aerului proaspat din exterior.
Pierderile de caloura <1> ale salii de
spectacol se calculeaza ih conformita-
te cu STAS 1907. Ele sunt in general H
mici, intrucat salile de spectacol sunt
inconjurate, in cea mai mare parte, de
lncaperi anexe lncalzite. Pentru calcule
aproximative se pot lua ca valori ale
pierderilor de caldura specifice q =
15 ... 20 W/m3. P
Aporturile de caldura <Pa de la spec-
a
tatori se calculeaza considerand dega-
jarea specifica de caldura a spectatori- ~7
lor q5 = 102 Wipers.
Necfesarul de caldura <1> e pentru in- 3
calzirea aerului proaspat din exterior se
calculeaza tinand seama de debitul de
H
aer rece Ve [m3/h), de temperatura
exterioara de calcul ee $i temperatura
aerulu~ interior ei, adica
<l>e = Ve · C · ((Ji - 8e} [W]
unde:
c = 1,30 kJ/m3·K - este capacitatea
terrnica rnasica a
aerului.
b
8.3. Cladiri cu caracter
6
special B 9
Fig. 8.2.1. Schema de principiua instalaiieide incilzire la un cinematograf:
Din aceasta categorie fac parte cladiri a - varianta cu generator de aer cald;
ca: biserici, castele, muzee care se dife-
b - varianta cu camera de tratare a aerului;
rentiaza de celelalte cladiri prin aceea ca:
- sunt executate din elemente de - generator de aer cald; 1a $i 1b - orificii de aer recirculat $i aer proaspat;
constructii cu inertia termica foarte 2 - canal de aer viciat; 3 - orificii de absorbtie aer viciat; 4 - ventilator
mare (pereti si plansee foarte groase); evacuare aer viciat; 5 - corpuri de Incalzire: 6 - camera de tratare a aerului;
- au un program de lucru diferit: biseri- 6a si 6b - ventilator de introducere si evacuare aer; 6c - baterie de filtrare;
cile cateva ore , in unele zile sau pe-
6d - baterie de Incalzire: 7 - orificii de introducere aer cald; 8 - aer proaspat;
rioade ale zilei; muzeele si castelele au
9 - aer viciat; H - hol; SS - sala de spectacol.
un program de la 4 la 14 ore/zi;
 Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri
- corpuri de incalzire: radiatoare, convec-
toradiatoaresau convectoare, plasate in
tata peretlor exteriori.Aqentii termici pot
fi apa calda sau aburul de presiune
joasa, Solutia prezinta dezavantajul ca,
in perioada rece, de utilizare a bisericii,
exista pericolul de inghet al apei in
lnstalatie, Solutia este valaoila pentru
biserici cu program permanent;
- cu covoare electrice montate pe grinzi,
stalpi sau bolti existente in biserica:
- aer cald cu preparare centrala si dis-
tributie prin canale sub pardoseala.
Prepararea aerului se poate face cu
ajutorul unui generator de aer cald,
amplasat de obicei intr-o incapere la
subsol, sub altar, de unde, prin canale
sub parooseala, aerul se poate distri-
bui in interiorul bisericii (fig. 8.3.1.)
Alegerea sistemului de incalzfre de-
pinde de multi factori ca:
- tipul si vechimea bisericii,
- confiquratia arhitecturala, costul in-
vestitiilor si
- al cheltuielilor de exploatare etc.
In aqlorneratii urbane, Incalzirea cu
aer sau prin radiatie, cu panouri ra-
diante de pardoseala este de preferat.
Daca biserica face parte dintr-un com-
plex cuprinzand claoiri de locuit, admi-
nistrative etc., unde se dispune de un
agent termic, se poate utiliza Incalzirea
centrala cu apa calda,
Necesarul de caldura pentru cladiri
cu functionare interrnitenta si cu ele-
mente de inertie mare, din care fac
parte si bisericile, se calculeaza apli-
cand relatia:
<P =AP· a (IJ; - IJ0) +Au· Uv · (IJ; -1Je)[W](8.2.1)
in care:
A - este suprafata elementelor de
P constructii inertiale [m2]
Av - suprafata elementelor de con-
structii vitrate [ m2]
Uv - coeficientul de transmisie pentru
supratetele vitrate [W/ m2·K]
B; - temperatura interioara [0C]
B0 - temperatura initiala (considerate in
general B0 = a °C);
Be - temperaturaexterioara de calcul [0C];
a - coeficient de punere in stare de
regim a instalatlei [W/ m2·K]
Valoarea coeficientului a se calculea-
za cu relatia
1
8=------- (8.2.2)
··-· + - 2·z
.. --··· -·
h, ~lf·A·C·p
in care:
z - este timpul de punere in stare de
regim (de preincatzire) a instalatiei
(z = 3 .. .4 h), iar
~ - este caracteristica materia-
lului din care sunt facuti pe-
retii, Pentru calculele practi-
ce, valoarea coeficientului
.e" se gase$te in monogra-
ma din fig. 3.4.1.
Consumul de energie anual se deter-
rnina cu relatia:
<Pc= cp · <P [W] (8.2.3)
in care:
<P - sunt pierderile de caldura ale cla-
dirii calculate cu relatia 8.2. 1, iar
cp - un factor de utilizare a caldurf care
tine seama de modul de utilizare a
bisericii precum si de natura com-
bustibilului (tab. 8.3.1.)
8.3.2. incilzirea muzeelor
La alegerea sistemului de incalzire se
au in vedere atat caracteristicile con-
structive si termotehnice ale cladirii cat $i
irnportanta muzeului respectiv, a obiec-
telor de arta pe care le adaposteste,
In cazul muzeelor cu Incaperl mari ca
supratata $i volum, se poate utiliza in-
calzirea cu aer cald sau chiar climati-
zarea, in functie de conditiile din inte-
rior. Pentru incaperi cu destinatie uzua-
la se poate utiliza lncalzirea cu apa cal-
da cu corpuri de lncalzire (radiatoare,
convectoare etc).
Sursa terrnica se recornanda sa fie
prevazuta numai pentru cladirea pro-
priu-zisa, inclusiv anexele acesteia.
8.4. Clidiri comerciale, binci
'i construciiisimilare
Aceste cladiri dispun de un hol cen-
tral, de sali de conterlnte, birouri de di-
verse rnarimi, camere cu destinatii spe-
ciale, garaje, sali de restaurante sau
cantine etc.
Alegereasistemelor de incalzire se face
in functie de destlnatia cladirii, de impor-
tanta ei $i de posibilitatile financiare.
, __
5
Fig. 8.3.1. incilzirea cu aer cald a unei biserici:
- generator de aer cald; 2 - orificii de introducere; 3 - canale de ducere;
4 - orificii de evacuare; 5 - canale de intoarcere aer (recirculat/evacuat).
I. lnstalatii de Incslzire
Este necesar ca solutiile alese sa ti-
na seama atat de asigurarea parame-
trilor din interior, in perioada rece cat $i
in perioada calda.
Ca solutii de incalzire se pot rnentiona:
- Tnc8/zirea cu ap8. ca/dB cu tempera-
tura sub 90 °C in sistem bitub sau mo-
notub, cu circulatie tortata. In functie de
marirnea cladirii si a consumatorilor pe
care ii alirnenteaza cu caldura, se reco-
rnanda realizarea mai multor retele de
distributie, dand astfel posibilitatea ca
toti consumatorii cu acelasi regim de
functionare $i cu aceiasi parametri ai
agentului termic sa fie racordati la acee-
asi retea de conducte. Se asiqura astfel
o repartizare a caldurii pe grupe de con-
sumatori si o reglare calitativa si cantita-
tiva in functie de necesitati, De aseme-
nea, sursa terrnlca poate fi echipata cu
cazane atat pentru asigurarea incalzirii
cat $i pentru ventilare, climatizare si apa
calda de consum.
Schema de principiu a unei lnstalatii
de preparare si distributie a apei calde la
consumatori pentru o cladire administra-
tiva care neceslta lncalzire, ventilare si
apa calda de consum este prezentata in
fig. 8.4. 1. Centrala terrnica este prevazu-
ta cu cazane si recuperatoare de cal-
oura. Este o solutie econornica deoa-
rece din caldera recuperata de la gazele
de ardere se poate preincalzi apa calda
de consum precum $i aerul necesar
ventilarti. Se asigura astfel o economie
irnportanta de combustibil sl o eficienta
ridicata a intregii instalatii.
- Tncalzirea cu apll caldA cu tempe-
ratura cuprinsa intre 55 si 60 °C se fo-
loseste la imobile cu birouri.
Ca sistem de lncalzire se foloseste,
: ,' - -+ 1
______ -e- ;::
,, :U
. ~
:'- _]
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 8: Sisteme de incalzlre pentru unele categorii de cladiri

In general, Incalzirea prin radiatie de
pardoseala sau de plafon. Agentul ter-
mic, In atara de cazane, mai poate ti
asigurat de pompe de caldura sau din
caldura recuperata.
- /nstalafii de c/imatizare unde, In pe-
rioada rece, se asigura incalzlrea iar, In
perioada calda, racirea aerului. Aceste
mstalati sunt prevazute cu echipamen-
te care pot asigura atat Incalzirea cat si
racirea aerului (ex: instalatiile de Incat-
zire cu ventiloconvectoare pot asigura
iarna incalzirea iar vara racirea aerului).
Agentul termic este preparat lntr-o
cenfrala terrnica sl distribuit printr-o re-
tea de conducte la bateriile ventilocon-
vectoarelor, separate de cele de racire
sau comune.
De asemenea, se prevad unitati de
climatizare splituri care sa lucreze In
pornpa de caldura adica, iarna, sa asi-
gure total sau partial Incaizirea, iar, va-
ra, sa asigure racirea.
In afara lncaperilor ca: birouri, came-
re de dormit, coridoare, grupuri sanita-
re, anexe etc., unde incalzirea se poate
asigura, In general, cu corpuri de Incal-
zire, sunt sl incaperi cu oestlnatie spe-
ciala ca: sali de reuniuni, holuri de in-
trare, sali de mese, bucatarii si anexe,
camere de tezaur etc., unde, de la caz
la caz, se adopta solutii comune de
lncalzire sl ventilare sau climatizare.
Salile de reuniuni sunt, In general,
echipate cu corpuri de lncalzire care
asiqura o ternperatura de qarda lntre
12 si 15 °C, restul de necesar de cal-
dura fiind completat de instalatia de
ventilare care asigura si o reirnprospa-
tare a aerului din interior.
La holurile de intrare, care la cladirile
moderne sunt, In majoritate ,cu peretii
exteriori complet vitrati, se recornanda
incalzjrea cu aer cald introdus prin ori-
ficii de pardoseala, In apropierea supra-
tetelor vitrate,sau incalzlrea prin radiatle
prin pardoseala sau prin plafon. La
deschideri mari de usi se recornanda,
asemenea, asiqura o Incalzire de gar-
da, deficitul de caloura fiind acoperit
de instalatla de ventilare absolut nece-
sara bucatariilor si anexelor acestora.
Grupurile sanitare sunt Incalzite, de
obicei, cu radiatoare.
Camerele de tezaur sau similare
acestora sunt, In general, amplasate la
subsol, lnconjurate de pereti qrosi si
bine arrnati. Necesarul de caldura este
foarte redus, de aceea se recornanda
utilizarea corpurilor de Incalzjre electri-
ce. Pentru camere de tezaur, importan-
te, In care sunt depozitate valori care
necesita conditii speciale de microcli-
ma, se prevad si instalatii de ventilare
sau climatizare complet independente.
Gurile de introducere si evacuare sunt
executate din otel special. Aerul proas-
pat este absorbit printr-o priza speciala
din otel iar leqatura cu interiorul se
face printr-un canal circular tot din
otet, sicanat In torrna de S care traver-
seaza peretele camerei. Se asiqura o
recirculare a aerului cald de ordinul a 2
pana la 3 schimburi pe ora,
8.5. Spitale
Spitalele sunt claoiri cu caracter spe-
cial intrucat, pe langa necesarul de cal-
dura pentru Incalzire, solicita si alte
cantitati de caldura sub diverse forme
(abur, apa calda etc.) pentru procesele
tehnologice ce se destasoara In inte-
rior. La stabilirea solutiilor si a puterii
termice a sursei de caldura este nece-
4
2 __ Q_
- --w - - - - - - - - - - - - - -
--[>:::}-------------------------------,
--£><]------------------
sar sa se tina seama de toti consuma-
torii, de natura sl ponderea lor.
Costul caldurii Intr-un spital reprezin-
ta un procentaj de cca 70% din chel-
tuielile de exploatare globale; de aceea
este necesara studierea cat mai deta-
liata a tuturor factorilor care intervin In
stabilirea necesarului de caldura, de
producerea caldurii si a modului ei de
distributle.
Spitalele se pot clasifica dupa mai
multe criterii:
- dupii tipu/ de constructie:
• cliidiri joase, desfasurate pe ori-
zontala (pavilioane), cu un nurnar
redus de niveluri;
• ctadiri inalte, destasurate pe verti-
cala, cu un nurnar mare de niveluri;
- dupii numiirul de paturi:
• spitale mici, pana la 100 de paturi;
• Spitalemedii, lntre 100 Si 500 paturi;
• spitale mari, peste 500 de paturi;
- dupii destinsiie:
• policlinici;
• spitale specializate (maternitati,
neurologie, sanatorii etc.);
• spitale generale;
• centre de cercetare pe specialitati.
Spitalele, dupa rnarlme, destinatie si
irnportanta lor, necesita cantltati de
caldura cu temperaturi si presiuni dife-
rite ca, de exemplu, pentru:
- instalatii de Incalzire: apa calda cu
diferite temperaturi In functie de sis-
temul de lncalzire ales;
- instalatii de ventilare: apa calda sau
abur;
,,,,

r:
7 ,,
de asemenea, perdele de aer cald.
Sallle de mese sunt prevazute, In ge-
0 0 6 -------,
,,
,,
neral, cu corpuri de incalzire care aco- ...... ,,
.,
,,
,,,,
pera 0 incalzire de baza (10 ... 15 °C), ".I~

restul de necesar de calcura fiind asi-

~ ~-N------------M~M ::
gurat de instalatia de ventilare sau cli- ...... L_
matizare pentru restaurantele de lux.
Bucatarllle si anexele sunt prevazuts
cu radiatoare, registre etc. care, de
Tabelul 8.3.1. Valorile factorului tp
de utilizare a caldurii c;> 11
Natura Modul de asigurare 8 9
combustibilului a lnci\lzirii Fig. 8.4.1. Schema unei centrale tennice pentru o clidire administrativi:
duminica permanent 1 - cazan; 2 - cazan cu condensatie: 3 - recuperatoare de caldura: 4 - butelie
gaze naturale 0,090 ... 0, 110 0,26 ... 0,31 de egalizare a presiunii; 5 - consumator de lncalzire: 6 - rezervor de
lichid 0,035 ... 0,043 0, 11...0,13 preincalzire a apei; 7 - boiler cu preparare rapida; 8 - baterie de prelncalzire a
ci\rbune 0,070 ... 0,090 0,21...0,26 aerului; 9 - baterie de relncalzire a aerului; 10 - aer rece; 11 - aer cald;
energie electrici\ 0,350 ... 0,430 1,00 ... 1,30 12 - apa rece.
 Capitolul 8: Sisteme de lncalzlre pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire

- mstalatiile de preparat apa calda de (peste 48 ore),

consum: apa calda sau abur;
- operatiuni de dezinfectare si sterili-
zare: abur cu presiune cuprinsa lntre
2 si 4 bar;
- deshidratari si aparate speciale: abur cu
presiunea cuprmsa lntre 10 si 14 bar;
- spalatorie sl calcatorie: abur cu pre-
siunea cuprinsa lntre 2 $i 4 bar;
- bucatarie: abur cu presiunea de 0,5 bar.
Infrucat la spitale energia terrnica
este solicitata sub diverse forme (apa
calda, abur, aer cald), cu parametri di-
feriti si cu un program destul de variat,
este necesara asigurarea unei bune
gestiuni a acestei energii urmarindu-se,
In deosebi, posibilitatile de recuperare
a caldurii reziduale si de refolosire a ei
In diversele procese tehnologice. Se
apreclaza ca posibilitatile de reducere
a consumurilor termice se afla undeva
lntre 40 $i 50 % , aceasta, ca urmare a
recuperarii caldurii din aerul viciat, din
gazele de ardere ale cazanelor, din
circuitele de racire ale grupurilor frigo-
rifice, din purja sau condensatul nere-
cuperabil al cazanelor $i circuitelor de
abur, din apele uzate evacuate de la
spalatorii $i bucatarii,
8.5.1. Microclimatul in spitale
In spitale se impun anumite exigente
specifice climatului interior:
- temperaturi ale aerului interior mai
ridicate (frecvent peste 22 °C In ca-
merele bolnavilor);
- control al urniditatii aerului In incape-
rile de inalta tehnicitate (saf de ope-
ratie, sali post operatorii etc.);
- exiqenta In ceea ce priveste puritatea
aerului (se interzice recirculatia aerului).
In tabelul 8.5. 1. sunt prezentate, pe
categorii de irnportanta, limitele supe-
rioare ale temperaturii aerului la tnca-
perille dintr-un spital.
• I
= 8 "C. e In aerul viciat evacuat $i utilizarea
In cazul In care se adopta incalzirea cu
aer cald, este necesara asigurarea unei
cantitati minime de aer proaspat, In
functle de destinatia incaperii (tab. 8.5.2.)
8.5.2. Sisteme de incilzire
Se utilizeaza sistemele de incalzire:
cu corpuri de Incatzire, cu aer cald si
prin radiatie.
- Sistemul cu corpuri de incalzire
este eel mai utilizat. Agentul termic
este apa calda cu temperatura maxima
de 80 °C. Schema qenerala de distri-
butie este inelara sau arborescenta,
verticals (interioara sau superioara) cu
una sau doua conducte.
In cazul spitalelor lnalte, cu multe ni-
veluri, este necesara distributia pe
zone; solutia de amplasare a conduc-
telor orizontale de distributie In subsol
sau intr-un etaj tehnic se stablleste
printr-o analiza tehnico-economica,
luand In considerare toate instalatiile si
constructiile aferente.
Se folosesc corpurile de Incalzjre cu
cele mai mici posibilitati de depozitare
a prafului ca, de exemplu, radiatoarele.
- Sistemul cu aer cald se poate
adopta atunci cand sistemul cu corpuri
de Incalzire nu mai asigura necesarul
de caldura sau In cazul In care se pre-
vede sl ventilarea rnecanica, a incape-
rilor. La instalatlile de Incalzire cu aer
cald, combinate cu ventilarea se reco-
rnanda recuperarea caldurii continute
Tabelul 8.5.1. Limitele superioare ale temperaturilor interioare la spitale
Denumirea Incaperii
Categoria
1 Incaperi unde temperatura
interioara constituie
de tratament sau investiqatie
-~----
acestuia pentru incalzirea aerului
proaspat introdus.
- Sistemul de tncsiare prin redietie
se reatizeaza cu panouri radiante de
pardoseala sau plafon. Utilizarea aces-
tui sistem este recornandata la incape-
rile cu lnalta tehnicitate rnedicala pre-
cum si in saloanele de bolnavi.
8.5.3. Sursa termici
Echipamentele care asigura necesa-
rul de caldura pentru un spital depind
de marimea si destinatia lui.
La spitale/e mici se prevad cazane
de apa calda pentru Incalzire $i prepa-
rat apa calda de consum. Nurnarul si
puterea lor terrnica se alege astfel
incat, daca unul din cazane s-a defec-
tat, cele rarnase In functiune sa sigure
necesarul de caldura maxim atat In
perioada de iarna cat si In perioada de
vara. In locul cazanelor de abur nece-
sare pentru nevoile tehnologice (spala-
torie, bucatarie, sterilizare etc.) care, In
general, sunt mici si care pot ridica
mult investltille, se recornanda utiliza-
rea unor utilaje care pot folosi gazele
naturale sau energia electrica. Cat
priveste instalatiile de climatizare care
necesita caldura, ele pot ti deservite de
cazanele de apa calda cu care este
utilata susa terrnica.
La spita/e/e medii, sursa terrnica tre-
buie prevazuta In functie de necesitati,
cu lntregul echipament. Ca si la spita-
Limita superioara a
temperaturii 8; ( C]
0
Se stabileste de
un mijloc medicul specialist
-~

2 Incaperi cu inalta tehnicitate

De asemenea, pentru lncaperile din-
tr-un spital care au caracter adminis- rnedicala:
trativ se recornanda: - lnterventii chirurgicale
- In perioada de lucru 8; = 18... 20 °C; - interventii obstretice
- In perioada de nefolosire ternporara - reanimare 26
(24 ... 18 ore), (}; = 16 °C; - supraveghere continua
- In perioada de nefolosire prelunqita
- sali cu noi nascuti
Tabelul 8.5.2. Cantitatea - izolari speciale
de aer proaspat
~~ --------- ----
~adiologi~~~- --------·-------- ~--~ ~~----- ---------------
Denumirea incaperii Cantitatea de
3 Incaperi In care pacientii sunt
aer proaspat
total sau partial dezbracati
[vol/h]
- sali de consultatii
Cabinete de pediatrie 2 - birouri medicale 24
Laboratoare 4 ... 6 - sali de cercetare, de explorare, de
Camere de anestezie 5 tratamente, de prelevari de probe
Camere de
-------- ---------
_-:_51rup sanitar, dusuri si bai -- -
_Jiolnavi contaqiosi 8 4 Incaperi cu alte destinatii 24
Sali de reanimare
----·-
5 - camerele bolnavilor (In medie 22)
Sali de operate 6 ... 20 - camere de qarda
 I. tnstalatll de lnealzire Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri

lele rruci, se prevad cazane de apa in cazane speciale, distribuit la consu- rior. Debitele de aer variaza intre 5 si
calda pentru incalzire, ventilare si matori tehnologici (deshidratari, sterili- 25 m3/h·m2 de supratata utila.
prepararea apei calde de consum care zari, spalator!i, bucatsrii etc.); la consu- Pentru instalatiile de preparare a apei cal-
pot tunctiona cu combustibil lichid sau matorii de Incalzire, ventilare, climati- de de consumse poateconsideraun con-
gazos, dupa posibilitati, Alegerea se zare $i la consumatorii de apa calda de sum de 115 la 225 Vzi·pat, apa de 60 °C.
face astfel incat, prin defectarea unui consum este prezentata in fig. 8.5.1. Pentru calcule estimative, se pot
cazan, cele rarnase in functiune sa asi- considera urrnatoarele consumuri de
gure necesarul maxim de caldera in 8.5.4. Consumuri caldura:
perioada rece. Se recornanda prevede- de energie tennici - lncalzire 2,5... 5 kW/pat,
rea de recuperatoare de caldura pe cir- - ventilaresi climatizare:2 ... 12 kW/pat,
cuitul de evacuare a gazelor de ardere La spitale, consumul de energie ter- - apa calda de consum: 1...2 kW/pat,
de la cazane. Pentru nevoile tehnolo- mica depinde de multi factori: - nevoi tehnologice: 2,5... 5 kW/pat.
gice se recornanda utilizarea unor ca- - nurnar de paturi,
zane de abur cu presiune ridicata - tipul sl nurnarul de unitati specializate, 8.6. Sili de sport
(dupa necesitati) avand posibilitati de - tipul de cladire.
reducere a presiunii in functie de cerin- - gradul de utilare, Cladirile care adapostesc salile de
tele consumatorilor. Se are in vedere - posibilitati de recuperarea caldurii etc. sport sunt foarte diferite intrucat forma,
calitatea vaporilor de apa care, pentru Pentru instalatlile de Incalzire, consu- marirnea sl elementelecomponente de-
instalatiile de sterilizare si de umidifi- rnurile de caldura au la baza metodele pind de probele sportive care se des-
care a aerului, trebuie sa corespunda obisnuite de determinare a necesarului fa$oara in incinta lor. De asemenea, se
normelor sanitare. De aceea, este ne- de caldura, tinand seama ca regimul are in vedere ca, in afara concursurilor
cesar ca pentru producerea aburului sa de functionare la un spital este conti- sl antrenamentelor care se desfasoara
se toloseasca schirnbatoare de caldura nuu, cu reducere in perioada noptii, in salile de sport, aici pot fi organizate
executate din otel inoxidabil. Pentru instalatlile de ventilare si cli- si expozitll, reuniuni etc. Hezulta de aici
La spitale/e mari, nevoile de energie rnatizare se are in vedere ca la spitale ca orarul de functionare la aceste tipuri
terrnica, frigorifica si electrica sunt im- este interzisa recircularea aerului; prac- de cladiri este foarte variat.
portante si destul de variabile atat in tic, se adopta solutia cu 100% aer Majoritatea salilor de sport cuprind,
cursul unei zile cat, mai ales, in cursul proaspat. De aceea, pentru reducerea in afara salii propriu-zise unde se des-
unui an. Este necesar un studiu pentru consumurilor de caldura pentru lncalzi- fasoara cornpetitiile sportive, si o serie
stabilirea necesarului si formei de ener- rea aerului proaspat se prevad recupe- de anexe (birouri, sali de antrenamente,
gie, a modului de producere si de re- ratoare de caldura care pot asigura magazine, cabine ale sportivilor etc.).
partitle. Spitalele mari impun existenta preincalzirea aerului rece, preluand cal- Salile de sport, dupa modul in care
unei surse proprii de energie terrnica, dura de la aerul cald evacuat in exte- se destasoara cornpetitiile sportive, se
cu posibilitati de producere a calourii la
un nivel de ternperatura ridicat (80 la
100 °C). De asemenea, rnasinile frigo-
rifice pot fi echipate cu motoare cu
combustie, de unde se poate obtlne
caldura cu temperatura de la 60 la
65 °C. In ambele cazuri se analizeaza
posibilitatea recuperarii caldurii si utili-
zarii ei in diversele instalatii (incalzire,
ventilare, apa calda de consum).
La alegerea echipamentului sursei
termice se tine seama de faptul ca
procesele tehnologice au ponderea
cea mai mare, ele soucitand cantitati
importante de caldura sub torrna de
apa calda, fierbinte sau abur, la tempe-
raturi si presiuni diferite.
Solutiile posibile sunt cu:
- cazane de abur cu presiune inalta, Fig. 8.5.1. Schema de principiu a unei surse termice pentru un spital
avand posibilitati de asigurare a cal-
cu peste 500 de paturi previzuti cu cazane de abur de presiune tnalti:
durii sub diferite forme, la consuma-
tori utilizand schirnbatoare de caldura I - gospodaria de abur pentru consumatorii tehnologici; II - gospodaria de abur
$i reductoare de presiune; pentru incalzire, ventilare $i climatizare; Ill - gospodaria de abur pentru preparat
- cazane de apa fierbinte, cu posibili- apa calda de consum;
tati de asigurare a caldurii sub diferi- 1 - cazan de abur; 2 - distribuitor de abur de presiune Inalta: 3 - reductor de
te forme, la consumatori utilizand presiune; 4 - distribuitor de abur de presiune medie; 5 - rezervor de
schirnbatoare de caldura;
condensat; 6 - pompe pentru pomparea condensatului; 7 - schirnbatoare de
- cazane de abur cu presiune medie
pentru consumatorii tehnologici si cu caldura pentru nevoi tehnologice; 8 - distribuitor de abur; 9 - schimbatoare de
cazanecu apa calda pentru incalziresi, caldura cu placi pentru incalzire sl ventilare; 10 sl 11 - distribuitor sl colector
eventual,pentru ventilaresl climatizare. de apa calda: 12 - pompe de circulatie apa calda; 13 - schirnbatoare de
Schema principala a unei surse ter- caldera cu plac: pentru preparat apa calda de consum; 14 - distribuitor apa
rnice pentru un spital mare in care
calda de consum; 15 - rezervor de acumulare; 16 - pornpa de circulatie:
agentul termic principal este aburul de
presiune riolcata (8 la 14 bar) preparat 17 - apa tratata: 18 - apa rece; 19 - apa rece demineralizata.
 Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire

Impart In doua categorii:
- pe supratete uscate - sali de sport
comune;
- pe suprafete umede - piscine, pati-
noare.
lncalzita prin radiatie cu panouri ra- cipalele echipamente ale instalatiei este
diante de pardoseala, In toate salile de urrnatoarea:
sport se asiqura o ventilare rnecanica - iluminat = 60 kW;
cu irnprospatare de aer. - pompa de caldura = 136 kW;
Puterea instalata repartizata pe prin- - tratareaaeruluisi evacuarealui = 15 kW;

8.6.1. Sili de sport comune

Incalzirea spatiilor din salile de sport
se face diterentiat: 7
- pentru sala propriu-zisa, adoptand }\ __ }~---- A A __ _l __ A_
solutia cu aer cald; --6, ,---- ___ :-r----i::- __

_/_ - _: ;-.-~- -_-_-_- -_-_-_- ~---_- -_-_-_- ---~- _- -_-_- _- -_-_- ~- _-_- _- --·+· _- -_-...._,- -
- pentru anexe, adoptand solutia cu ----- '
corpuri de Incalzire, ventiloconvec-
!- - - - - -~ - - - - -~- - - - - ~- - - - -~ - - ., ., ~~- - - :
toare si, chiar, Incalzire prin radiatle
de pardoseala, :- - - - - - -R- - - - - Jf. ·;:_·A- - - - - Jf. - -d[- - - ,
Sursa terrnica cuprinde echipamentele
necesare pentru asigurarea aqentilor ter- ! I
mici pentru lncalzire, ventilare, apa calda
de consum (bai, dusurl, bucatarf etc.). A- •C _'ff__ - - - _!L _ - _ )C _ - - _ Jf_ · 1
gentii termici sunt apa calda cu tempe-
~ ----~
- - - - - - "j\" j\" - - - - ~}~- - - - - "j\
~ -----~ l- -
ratura pana la 90 °C sau aburul de pre-
siune joasa cu presiunea pana la 1,7 bar. ____ ){ )f )f ){----,---
)/
In fig. 8.6. 1 este prezentat modul de
Incalzke a unei sali de sport prevazuta
cu tribune laterale. Cladirea este preva-
zuta cu toate echipamentele necesare a
preparani si distributiei aerului cald.
Statia de tratare a aerului sl centrala
terrnica sunt amplasate In incaperi spe-
cial amenajate la subsol. lntroducerea
aerului se face prin gradene, sub aces-
tea fiind prevazute camere de presiune,
alimentate cu aer cald.
In fig. 8.6.2 este prezentata o sala de
sport avand 4000 m2, care cuprinde
sali de qirnnastica, de judo, scrirna,
culturism etc. Este desfasurata pe 6 ni-
veluri, iar echipamentul lnstalatillor care
asigura microclimatul din interior este,
In totalitate, bazat pe energia electrica. b
Incalzlrea, racirea si prepararea apei
Fig. 8.6.1. incAlzirea cu aer cald a unei slli de sport:
calde de consum sunt asigurate de o
pornpa de caldura apa-apa reversibila a - plan; b - seciiunee S-S';
cu o putere de 366 kW/frig si 463 A - camera de tratare a aerului; B - camera de sbsorbtie a aerului din interior;
kW/cald. Sala de qirnnastica este C - centrala termice.
echipata cu ventiloconvectoare iar bi- 1 - priza de aer proaspat; 2 - camera de amestec; 3 - baterie de filtrare;
rourile si anexele cu corpuri de Incal-
4 - ventilator de introducere; 5 - baterie de Incalzire: 6 - canal de aer cald;
zire. Foaierul principal care are o supra-
7 - orificii de introducere sub gradene; 8 - orificii de absorbtle: 9 - canal de
fata de 350 m2 este incalzit cu panouri
radiante de pardoseala. De asemenea, evacuare; 10 - ventilator de evacuare; 11 - priza de evacuare aer viciat;
sala principala de sport ( 1200 m2) este 12 - cazane; 13 - boilere; 14 - cos de furn; 15 - distribuitor/colector.

a - vedere din sala de sport; b - vedere din camera de tratare a c - tab/out general de vizualizare si
aerului; comenoe.
Fig. 8.6.2. Sala de sport pentru anii 2000:
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri

_ apa calda de consum = 15 kW. 8

o gestiune tehnica centralizata asigu-
ra reglarea, programarea $i delestajul
tuturor tnstalatiilor de Incalzire, racire,
ventilare, iluminare etc.

8.6.2. Piscine
Piscinele sunt spath construite ca
baze sportive sau de agrement, acope-
rite sau descoperite. Problemele termi-
ce se refera la: incalzirea apei din ba-
zin; tncatzirea salii propriu-zise, inclusiv
anexele, ventilarea sl asigurarea cu apa
calda a dusurilor. Incalzirea apei din
bazin se realizeaza cu aparate in con-
tracurent, alimentate cu apa calda de
la o centrala terrnica (fig. 8.6.3).
lncalzirea aerului necesar Incalzirii $i
ventilarii salii se realizeaza cu baterii de
incalzire alimentate cu apa calda, Nece-
sarul de caldera pentru o piscina este
acoperit in proportie de 50 ... 60% cu
corpuri de Incalzire, restul cu aer cald.
Prepararea apei calde pentru dusuri
se face in schirnbatoare de caldura cu
$i tara acumulare de caldura,
La piscine sl, in special, la cele des-
tinate concursurilor se recornanda rea-
lizarea unei incalziri prin pardoseala a
supratetei din jurul bazinului, pentru a
o pastra cat mai uscata,
Necesarul de caldura pentru piscine
kWh]
[ m2.zi
30
20
(.)
£
"i'j
:;
E 10
:::J
"'0
c 2
o
F M
Fig. 8.6.4. Consumurile de cilduri zilnice medii specifice pentru piscine:
1 - piscine acoperite; 2 - piscine de hotel.
Tabelul 8.6.1. Date tehnice privind piscinele
Denumirea
- temperatura apei
- temperatura aerului -----------~
3
-+
I
I
0 7 _J
~ _ _C_: __--_-_-_-_-_-_-_-_-_-:j
Fig. 8.6.3. Schema de principiu a unei instalaiiide incilzire
'i ventilare la o piscini publici:
- cazane de apa calda: 2 - baterie de egalizare a presiunii; 3 - pornpa de
circulatie: 4 - vas de expansiune; 5 - camera de tratare a aerului; 6 - panouri
de pardoseala: 7 - schirnbator de caldura cu plact; 8 - piscina,
depinde de: tipul constructiel, supatata orientativ, consumurile termice zilnice,
bazinului, volumul de apa din bazin, medii, pentru piscine deschise si pisci-
nurnarul de dusuri, de spectatori etc. ne private din cadrul hotelurilor.
Pentru calculele practice, se au in ve-
dere datele tehnice din tabelul 8.6.1. 8. 7. Cladiri industriale
Repartizarea debitelor de caldura
specifice pe consumatori, raportati la Cladirile industriale datorita specificu-
1 m2 de supratata a bazinului, este lui lor, pun probleme deosebite privind
data in tabelul 8.6.2. asigurarea climatului din interiorul in-
In diagrama din fig. 8.6.4. se pot citi, caperilor, Se are in vedere ca sunt cla-
diri unde procesele tehnologice nu im-
pun conoitii speciale de asigurare a
temperaturilor in interior, unele chiar ne-
fiind incalzlte. Sunt cladiri care nu numai
ca necesita Incalzirea lncaperilor, dar
solicita asigurarea unui climat deosebit,
fiind necesar in acest caz ca incalzirea
sa fie combinata cu climatizarea.
In general, sistemele de Incalzire de-
pind de specificul cladirii, de procesul
tehnologic, sl de dimensiunile acesteia.
Se pot utiliza atat sistemele de incal-
zire statice (radiatoare, registru, pano-
A M A s 0 N D uri radiante etc.) cat si sistemele de in-
luna calzire dinamice (aeroterme, genera-
toare de aer cald) independente sau in
cornblnatli cu ventilarea.
Cladirile cu gabarite reduse pot ti in-
calzite utilizand echipamente clasice,
ca si la cladirile tertiare, radiatoare,
Valoarea
convectoare, registre, folosind apa cal-
+28 °C da, aburul, sau energia electrica.
--
+27 °C
---------- -------- -----------

- umiditatea relativa maxima 70% Tabelul 8.6.2. Repartizarea debitelor

--- ~-----------
- debitul specific minim de aer p_!()aspat ___ 10 m3/h·m2 -- de caldura specifice pe consumatori
- supratata pardoselii cabinelor de dezbracare 0,5 m2/m2 Denumirea Debitul de caldura Pro-
- supratata pardoselii holului de intrare 0,2 m2/m2 consumatorului specific [kW/m2] cente
--- --------- -- ~-

- supratata lncaperilor anexe ---------------------- ~ ___Q,_!__~21m__2_____ - evaporarea apei 0, 16 3

- nurnarul de dusuri ~_O,O~uc~11_12_____ - incalzire 0,92 31
----------------------

- nurnarul de zile de functionare -------- 300 zile --------·

ventilare . ·-··-- 0,76 26
---
- ~--------~
- nurnarul de ore de functlonare/zi 12 h/zi - apa de adaos 0, 13 4
------------- f--------~-------

- necesarul de apa rece 50 kg/m2·zi - dU$Uri 1,03 36

Obs. Raportarea se face la 1 m2 de suprafata a bazinului Total 3,00 100
 Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire

Cladirile cu gabarite mari, cu lungimi
i;;i latimi de peste 10m si mai ales cu
tnaltirni mari, pot utiliza o qarna foarte
variata de echipamente de Incalzire,
urrnarindu-se pe langa asigurarea des-
tasurarf in bune conditiuni a procesului
tehnologic si climatul optim din interior.
In tabelul 8.7.1 sunt indicate diferite
sisteme de Incalzire ce pot fi adaptate
la claoirile industriale.
Cladirile industriale inalte (he-Sm) se
echipeaza, din motive energetice cu
sisteme de Incalzire prin radiatle, si in
anumite cazuri cu instalatii cu aer cald.
Cladirile industriale cu lnaltirne mica
sau dispuse pe mai multe niveluri pot
utiliza atat sistemele clasice de lncalzi-
re cat sl Incalzirea cu aer cald necen-
tralizata sau racordata la un generator
de aer cald de canale centrale.
Pe langa aspectele tehnice i;;i tehno-
logice la alegerea sistemului de Incalzi-
re a cladlrilor industriale trebuie avut in
vedere sl costul instalatiilor. Pentru a lua
o decizie, nu este suficienta compa-
rarea numai a costurilor de investitii si
de exploatare de (energie), ci trebuie sa
se tina seama, mai ales la instalatllle
mari, de un calcul economic cu o com-
primare corespunzatoare a costurilor
generale ce pot apare in cadrul duratei
de viata preconizate a instalatiei. Impor-
tant este ca in acest calcul dinamizat,
sa se poata tine seama de dezvoltarea
ultenoara a costurilor in industrie, a
pietii energiei si arnortizarilor de capital.
Metodele de calcul economic sunt
furnizate in mod simplificat in normele
germane, prin metode de calcul al in-
vestitlilor, sub forma calculului unitati-
lor, calculului valorii capitalului, calcu-
lului valorii nete sau alte metode dis-
continue (in special pentru instalatiile
consumatoare de caldura). Spre exem-
plificare, in tabelul 8.7.2, sunt date
costurile medii ale energiei de Incalzire
a sistemelor individuale la nivelul anului
2005. Datele tin seama de costurile pe
m2 si pe cele ale supratetei halei la o
ternperatura a lncaperilor de 18 °C.
Cat privesc costurile de investitii,
Tabelul 8.7.2. Costurile medii ale energiei de incAlzire la halele industriale
Sistemul de incalzire
Incalzire necentralizata cu aer cald
Incalzjre centralizata cu aer cald cu canale de aer
Incalzire cu radianti cu gaze
Incalzjre cu tuburi radiante
este greu de precizat lntrucat ele de-
pind in cea mai mare rnasura de datele
existente ale cladirii si de destinatia ei.
Orientativ, din aceeasi sursa qerrnana,
pentru o pnma evaluare a variantelor
de sistem, luand ca rnarirne supratata
halei in m2, costurile la nivelul anului
2000 sunt:
- pentru incalzire cu aer cald
28 ... 60 Euro/rn''
- pentru Incalzire prin radiatie
25 ... 57 Euro/rn-,
Aceste valori au valabilitateape o anu-
mita penoada, in conditiile respective
privind piata de energie si de capital.
Practica arata ca, o modernizare din
punct de vedere tehnic, poate fi si din
punct de vedere economic: timpul de
amortizareeste de 2-3 ani si prin aceasta
se afla la 1/5... 1/8 din durata de viata
estimata a unei mstalatiide incalzire.
Costurile medii ale energiei
Euro/m2 an
18 ... 23
19 ... 28
14 ... 18
15 ... 22

Tabelul 8.7.1. Sistema de incAlzire la cladirile industriale

Transmisia Destasurarepro- Utilizarepentru Fluidul Energie
inaltirne calduni ces tehnologic alf consumatori incalzitor pnrnara
hala [m] radi- con- centra- descen- apa calda racire cli- apa aer elec- combusti- termo-
atie vectie lizat tralizat de consum matizare trica bili retele dinamic
Panouri lncalzltoare
electrice
h<20 • • •
Panouri Incalzitoare
cu apa calda
h<20 • • • • • • •
Hadlanti electrici h<20 • • •
Panouri incalzitoare
electrice
3<h<12 •
Pardoseli lncalzitoare
electrice
h<6 • • •
Panouri radiante cu
infrarosf scurte (IRC)
h<15 • • •
Panouri radiante
luminoase
h<20 • • • •
Tuburi radiante 5<h<15 • • •
Panouri si tuburi radi-
ante cu agent termic
5<h<15 • • • • • •
Generatoare de aer
cald
3<h<6 • • • •
Aeroterme 4<h<6 • • • • • • • • • •
lnstalatli aeraulice indiferent • • • • • • • •
Ventilo-convectoare h<4 • • • • • • • • •
Radiatoare Registre h<3,5 • • • • • •
Convectoare electrice h<3 • • •
I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul 9
Exploatarea si intretinerea
' '
instalatiilor de incalzire
'
 Capitolul 9: Explolatarea si lntretinerea instalatiilor de lncalzire
9.1. Reglementiriprivind
e~loatarea 'i intretinerea
instalafiilorde incilzire
Exploatarea si Intretinsrea lnstalatlilor
de incalzire pe intreaga durata de func-
tionare se tac corespunzator unor re-
qlernentari tehnice specifice: legi, hota-
rar], decrete, ordonante, normative, in-
structiuni, reqlernentari, standarde etc.
Legile, hotararile, decretele $i ordo-
nantele creeaza cadrul legislativ privind
exploatarea si Intretinerea instalatiilor
de Incalzire; ele sunt in principal urrna-
toarele: Legea nr. 10/1995 - privind
calitatea in constructil, Legea 137/1995
- privind protectia mediului, H.G.
273/1994 - Regulamentul de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii cu
anexa: Cartea tehnica a constructiei,
H.G. 425/1994 - Regulamentul privind
agrementul tehnic pentru produse,
H.G. 166/1994 - Hotararea privind du-
rata norrnata de functionare a mijloa-
celor fixe etc.
Exploatarea sl Intretinerea lnstalatiilor
de incalzlre este reglementata de I 13/1
,,Normativ pentru exploatarea instalatii-
lor de Incalzire centrala" si de o serie
de alte prescriptii specifice:
• prescriptli tehnice ISCIR (C 1 - pro-
iectarea, executia, montarea, repara-
rea, instalarea, exploatarea $i verifi-
carea cazanelor de apa fierbinte, C
30 - idem - cazane mici de abur, C
31 - idem - cazane de abur de joasa
presiune $i apa calda, C 4 - idem -
recipiente metalice sub presiune, C
38 - proiectarea sl executia instalatl-
ilor de automatizare pentru cazane
de abur, C 15 - montarea, exploata-
rea si verificarea conductelor de abur
$i apa fierbinte sub presiune, C 18 -
regimul chimic al generatoarelor de
abur si apa fierbinte, CR 9 - autori-
zarea sudorilor care executa lucrari
de reparare si montare a instalatiilor
sub presiune etc.);
• prescriptf tehnice RENEL (PE 204 -
exploatareapunctelor termice, PE 215 -
exploatarearetelelor de termoficare, PE
227 - exploatarea gospodiiriilor de
combustibili solizi, lichizi si qazosi, PE
221 - receptia $i punerea in functiune a
retelelor de termoficare etc.);
• norme generale de prevenire si stin-
gere a incendiilor pe durata executi-
ei, reparatiei instalatlllor de Incalzire,
Ghid de proiectare, executie si
exploatare a centralelor termice mici -
GP 51-2000.
La alte categorii de lnstalatii aferente
lnstalatiilor de Incalzire vor ti utilizate
reqlernentarile specifice ale acestora,
I 5, I 6, I 7, I 33 etc.).
Pentru exploatarea elementelor com-
ponente ale instalatiilor de tncalzire se
utilizeaza standarde specifice (pentru
conducte, pompe, rezervoare, schim-
batoare de caldura, corpuri de lncalzi-
re, aparate $i arrnaturi, dispozitive de
slquranta, fitinguri, materiale de etan-
sare sl de izolare etc.).
Pentru aparatura $i materialele din
import se utilizeaza agrementele tehni-
ce specifice.
9.2. Punereain functiune
a instalafiilor
Se face dupa ce acestea au fost su-
puse unor verificeri, incercari si probe
care sa confirme ca instalatille sunt
etanse, se cornporta satisfacator, re-
zista mecanic la temperatura norninala
a aqentilor termici si realizeaza para-
metrii proiectati,
Verificiirile se pot face atat pentru
intreaga instalatie cat si pentru piirti din
instalatle, cand acest lucru este posibil.
Se executa venficari atat la instalatli-
le propriu-zise $i auxiliare, cat $i la par-
tile de constructii aferente instalatiilor.
lnstalatiile de Incalzire noi sau la care
s-au tacut reparatii capitale se verifica
si se incearca inaintea punerii in func-
tiune. Utilajele, aparatura sl diversele
materiale utilizate in instalatii vor avea
agremente tehnice sau, dupa caz, de
calitate care sa le ateste calitatile si ca-
racteristicile. La veriticarile prealabile
se are in vedere in primul rand:
- concordanta instalatiilor cu proiec-
tul de executie: concordanta caracte-
risticilor aparaturii si utilajelor montate
cu cele indicate in proiect; dimensiuni-
le sl calitatea materialelor care compun
instalatiile (tevi, armaturl, fitinguri,
suporturi, materiale termoizolatoare $i
de protectie etc.); pozitille si amplasa-
rea echipamentelor; pozitiile si caracte-
risticile elementelor de automatizare de
cornanda $i executle: pozitiile conduc-
telor corespunzator proiectului de exe-
cutie (cote de montare, pante etc.)
De asemenea, se verifica totodata:
existenta docurnentatlei prevazuta in
Prescriptlile Tehnice l.S.C.l.R pentru
part: din instalatii care tac obiectul
acestor prescriptii (ex.: Cartea tehnica
a constructiei, placite de timbru la ca-
zane $i schirnbatoare de caldura) sl
existenta proceselor verbale de lucrari
ascunse executate in diversele etape
ale lucrarit,
Incercanle utilajelor, aparaturii $i ma-
terialelor se tac de catre producatori $i
sunt specificate in certificatele de cali-
tate care insotesc produsele iar, dupa
montarea in instalatii, ele vor ti incerca-
te in vederea verificarf functionarii sl a
etectuar!i anumitor corectii de functio-
nare. Utilajele din instalatii prevazute
cu elemente in rniscare se pot incerca
racordate sau nu la instalatie.
I. lnstalatii de lncalzire
in timpul lncercarilor de functionare a
utilajelor se etectueaza sl o serie de
reglari ale acestora sau ale pozltiilor de
montare, urrnarindu-se $i functionarea
elementelor auxiliare (electrice, auto-
matizare, de siquranta etc.).
lnstalatiile de Incalzire se supun, de
asemenea, la o serie de probe necesa-
re verificarf asigurarii nivelurilor minime
de pertorrnanta referitoare la cerintele
de calitate. Probele se efectueaza pen-
tru intreaga instalatie sau pentru por-
tiuni din tnstalatie, daca acest lucru
este posibil.
Probele la care se supun instalatiile
de incalzlre sunt:
- la rece, la cald,
- de eficacitate,
- de functionare,
Unele probe pot ti efectuate impreu-
na (ex. proba de eficacitate poate sa
coincida cu cea la cald).
Proba la rece se executa in scopul
verificani etanseitatii si rezistentei me-
canice a instalatiilor de Incalzire, Se
reallzeaza prin supunerea instalatiei de
incalzire la o anumita presiune utilizand,
de regula, apa rece; pentru anumite
instalatii sau parti de instalatii se admite
pentru probe $i utilizarea aerului.
in vederea constatarii rezultatelor,
probele la rece se tac inainte de a
executa izolarea termica a conductelor
sau utilajelor, finisajele, mascarea con-
ductelor sau inainte de a astupa $an-
turile sau a inchide canalele termice.
Proba la cald se executa in scopul
verificarii etan$eitatii, a modului de com-
portare la dilatare - contractare a in-
stalatiei de incalzire $i a circulatiei agen-
tului termic la temperatura nominala.
Proba de cald se face dupa execu-
tarea probei la rece $i a operatiei pre-
gatitoare. Ca $i in cazul probei la rece,
proba la cald se poate executa $i pe
anume parti ale instalatiilor (instalatia
interioara, retelele termice, centrala
termica etc.), urmand ca, in final, proba
sa fie efectuata pe ansamblul instalatiei
de incalzire.
Proba la cald se face inainte de a
executa termoizolatiile, finisajele, mas-
carile sau de a ingloba instalatiile in
elementele de constructii.
Pentru executarea probei la cald,
instalatiile vor ti alimentate cu agent
termic de la sursa termica definitiva,
daca acest lucru este posibil, sau de la
0 sursa termica provizorie capabila sa
asigure debitul, presiunea $i tempera-
tura agentului termic necesar probei.
Se executa cu respectarea riguroasa a
succesiunii operatiilor indicate de catre
proiectant sau furnizorul de utilaje.
in vederea evitarii $OCurilor termice
proba la cald se executa in doua etape.
Proba de eficacitate consta in a ve-
rifica daca instalatia realizeaza para-
 I. lastalatii de lnealzire Capitolul 9: Explolatarea ~i intretinerea mstalathlor de Incalzire
metrii prevazuti in proiect. In acest
scop proba se realizeaza, de requta, in
sezonul rece cu temperaturi exterioare
sub o °C. In timpul probei instalatia
trebuie sa functioneze continuu iar cla-
dirile aferente Sa Se gaseasca In
conditii normale de lucru (cu usile si
ferestrele inchise).
Proba de eficacitate se efectueaza
dupa ce parametrii agentului termic au
fost stabititi la valorile cerute conform
graficului de reglare cu 48 de ore
inainte. Principalul parametru rnasurat
este temperatura interioara a Incaperi-
lor cladirii.
Proba de functionsre consta in verificari
facute asupra utilajelor si elementelor
componente ale instatatlilor de incalzire in
timpul functionarii acestora. Proba de
functionare poate sa coincida cu proba
de eficacitate sau cu proba la cald sau
poate fi tacuta separat pentru elementele
componente ale instalatiei in vederea
efectuariianumitor reglari.
Probele se fac atat la utilajele cu ele-
mente in rniscare (motoare, compre-
soare, arzatoare) cat si pentru utilaje
fara elemente in rniscare (schirnbatoare
de caldura, sisteme de siquranta etc.).
9.3. Recepiia lucririlor
Heceptia lucrarilor de instalatii repre-
zinta una dintre componentele siste-
mului calitatii in constructil. Reprezinta
actiunea prin care investitorul accepts
sa preia lucrarea in conformitate cu
docurnentatia de executie si cartea
tehnica a constructlei certiticandu-se
totodata ca executantul si-a indeplinit
obliqatiile contractuale.
Heceptia lucrarilor se face atat pen-
tru lucrarile noi cat si pentru cele de
reparatii capitale, rnodificari, moderni-
zar! extinderi etc.
Heceptia lucrarilor este orqanizata de
investitor si se face cu acordul investi-
torului si executantului lucrarii: cane
acestia nu ajung la un acord, receptia
se face prin instanta judecatoreasca,
In urma receptiei lucrarf aceasta
poate fi data in exploatare.
Etapele de realizare a receptiei sunt:
• receptla la terminarea lucrarilor:
• receptia finala.
9.3.1. Recepiia
la tenninarea lucrarilor
Are loc la maximum 15 zile de later-
minarea lucrarilor. In acest scop, inves-
titorul nurneste o comisie de receptie
alcatuita din eel putin 5 membri (7
membri pentru lucrarile de irnportanta
exceptlonala). Din aceasta comisie, pe
langa specialisti din domeniu, vor face
parte obligatoriu un reprezentat al in-
vestitorului si un reprezentant al admi-
nistratiei publice locale. Din comisia de
receptie nu pot face parte reprezentanti
ai executantului sl proiectantului lu-
crarii, acestia avand calitatea de invitati.
La receptia unor cladiri de irnportanta
deosebita si a instalatiilor aferente
acestora (cladiri mai inalte de 28 m, sali
cu capacitati mai mari de 15 persoane,
hoteluri, Spitale, carnine) din comisia de
receptie trebuie sa faca parte si un
reprezentant al Comandamentului teri-
torial al trupelor de pompieri.
Data receptiei lucrarii si cornponenta
comisiei va fi cornunicata executantului
si proiectantului, in scris, de catre in-
vestitor. lnvestitorul are obliqatia sa
puna la dispozitia comisiei de receptie
docurnentatia de executie a lucrarii si
alte documente necesare care sa in-
cluda punctul de vedere al proiectantu-
lui privind executia lucrerii.
Exarninarile si constatarile comisiei
de receptie se fac prin: cercetare vi-
zuala: analiza documentelor cuprinse
in cartea tehnlca a constructiei.
Comisia de receptie exarnineaza:
• daca au fost respectate prevederile
din autorizatia de constructie, din
avize si alte condltii de executie:
• daca executarea lucrarilor a fost fa-
cuta conform documentatiei de exe-
cutie, a reqlernentarilor specifice cu
respectarea cerintelor de calitate;
• referatul prezentat de proiectant pri-
vind modul de executie al lucrarii:
• daca toate lucrarile au fost executate
conform contractului.
Toate observatiile si concluziile se
consernneaza intr-un proces verbal de
receptie tipizat. Heceptla la terminarea
lucranlor poate fi arnanata sau, dupa
caz, respinsa. Heceptia se arnana cane
se constata lipsa sau neterminarea
unor lucrari, daca lucrarea prezinta vicii
care pot fi remediate sau daca exista
dubii privind calitatea lucrarilor.
Admiterea receptiei se face daca, in
final, nu exista obiectii sau observatiile
consemnate nu atecteaza lucrarea
conform destinatiei sale. Dupa accep-
tarea receptiei investitorul nu mai poa-
te emite pretentll, cu exceptia viciilor
ascunse constatate ulterior.
9.3.2. Recepiia finalA
Se face dupa expirarea perioadei de
garantie prevazuta in contract. La re-
ceptia finala participa: investitorul, exe-
cutantul lucrari], proiectantul, comisia
de receptie nurnita de investitor.
Comisia de receptie exarnineaza:
a) procesele verbale, de receptie la ter-
minarea lucrarilor, cu observatiile
continute in acestea;
b) finalizarea lucrarilor cerute cu ocazia
receptiei la terminarea lucrarilor:
c) referatul investitorului privind com-
portarea instalatiilor in perioada de
qarantie,
Daca nu sunt respectate una sau mai
multe din cerintele de calitate in
constructii receptia finala se respinge.
La terminarea receptiei finale, comisia
va consemna observatiile intr-un pro-
ces verbal. Data admiterii receptiei fina-
le este data notificarii de catre investi-
tor a hotararu de acceptare a acesteia.
9.4. Cartea tehnici
a construC1;iei
Heprezinta un ansamblu de docu-
mente tehnice referitoare la proiecta-
rea, executla, receptia, exploatarea,
comportarea in exploatare si evolutia in
timp a constructiei si a instalatiilor afe-
rente acesteia. Se intocmeste intr-un
singur exemplar de catre investitor,
inainte de receptia finala, impreuna cu
proiectantul general al lucrarii si pro-
iectantii pe specialitati.
Cartea tehnica a constructiei cuprin-
de capitole de documentare tehnica
privind:
- proiectarea;
- executia;
- receptia;
- exploatarea, intretinerea, repararea.
9.4.1. Documentele privind
proiectarea, execuiia •i recepiia
Documentatia tehnica privind proiec-
tarea va cuprinde:
- acte referitoare la tema de proiectare,
- avize,
- amplasarea constructiei;
- documentatia tehnica de executie cu
modificarile aparute in timpul executiei;
- breviare de calcul pe specialitati;
- caiete de sarcini.
Documentatia tehnica de executie va
cuprinde:
- autorizatia de executie a constructiei;
- documentatia de calitate de pe
parcursul lucrarilor,
- incercari, comunicari si dispozitii de
santier,
- procese verbale de lucrari ascunse;
- expertize tehnice si cercetari
efectuate ca urmare a accidentelor
tehnice sau greseli de constructie;
- caiete de atasamente cu lucrari
executate si evidenta evenimentelor
(cutremure, inundatii, temperaturi
excesive etc.).
Documentatia tehnica privind recep-
tia va cuprinde: procese verbale de re-
ceptie la terminarea lucrarilor si anexe-
le acestora; alte acte incheiate la ce-
rerea comisiei de receptie.
 Capitolul 9: Explolatarea si intretinerea instalatitlor de lncalzire I. lnstalatii de incalzire

- reglare cantitativa (variatia debitului Sistemele de reglare mai complexe

9.4.2. Documentele privind agentului termic $i pot fi programate sa includa unele co-
exploatarea, intretinerea - reglare rnixta (calitativa - cantltativa). rectil, in timpul functionar!i, avand in
•i repararea Utilizarea metodelor de reglare se vedere actiunea vantului, insorirea,
face in functie de sistemul de alimen- programarea diurna sau sezonlera.
Docurnentatia privind comportarea si tare cu caldura, agentul termic utilizat, In cadrul capitolelor destinate siste-
exploatareava cuprinde: tipul instalatlilor interioare, categoria melor de incalzire (4) sl centralelor ter-
- prescriptiile proiectantului privind ex- cladirilor Incalzite etc., cat si in functie mice (5) sunt tratate si aspectele legate
ploatareasi intretinereainstalatiilor de in- de sistemul de automatizare cu care de reglarea instalatiilor in functie de
calzire aferente, inclusiv lista prescrjpti- este prevazuta instalatia de Incalzire. sistemul de Incalzire, parametrii agen-
ilor de baza ce se cer respectate; Reglarea poate fi executata local (la tului termic, mod de functionare etc.
- proiectele modificatoare aparute pe consumatori) sau central (la sursa ter-
parcursul executiel lucrarilor de instalatii: mica), prin actionare asupra instalatiilor 9.5.3. Regimul chimic
- jurnalul evenimentelor; din Incaperi, grupuri de lncaperi, cladiri al agentilor termici
- procese verbale de predare - primire in sau grupuri de cladir! Reglarea presu-
cazul schlmberf proprietarului. pune, in general, executarea urrnatoa- Pentru a preveni avarierea sau redu-
Prescriptiile proiectantului vor fi inso- relor operatii: cerea eficientei functionar!i lnstalatiilor
tite de planuri $i scheme de functiona- - rnasurarea parametrilor agentului de Incalzjre aqentii termici utilizati tre-
re a instalatillor. Pentru principalele uti- termic (debit, ternperatura, presiune buie sa corespunda anumitor cerinte
laje in functiune se vor indica modul de etc.); privind cornpozitia chirnica. Deficiente-
exploatare a acestora in diverse regi- - compararea valorilor parametrilor le care apar in urma utlllzarf unei ape
muri de functionare. Pentru cazane, re- naturali cu cei din proiect; necorespunzatoare din punct de vede-
cipiente sau alte utilaje care lucreaza - comandarea si actionarea organelor re chimic se datoreaza, in special, de-
sub presiune vor fi intocmite instruc- de reglare. punerii sarurilor continute in apa sau
tiunl de exploatare conform prescriptii- Aceasta impune ca instalatiile de coroziunii instalatiilor.
lor tehnice l.S.C.l.R. Incalzjre sa fie dotate cu aparate de Apa utilizata ca agent termic in insta-
Cartea tehnica a constructiei se pas- masura, control si reglare necesare. latiile de incalzire trebuie sa corespun-
treaza pe toata durata existentei con- Tinand seama de modul de exploa- da anumitor indici de calitate stabillti
structiei si instalatlilor aferente, pana la tare, reglarea instalatillor impune doua prin norme si prescriptii specifice.
demolarea lor. etape de actionare: Cerintele privind indicii de calitate ai
- la punerea in functiune si aqentilor termici sunt cu atat mai restric-
9.5. Exploatarea instalaimor - in timpul functionarii instalatiei, tive cu cat temperatura acestora este
de incilzire Reglarea la punerea in functiune are mai ridicata. In instalatiile care utilizeaza
drept scop realizarea parametrilor pro- agent termic apa fierbinte sau abur se
9.5.1. Prevederi generale iectati ai instalatiei (temperaturi, debite, face obligatoriu tratarea apei. In instala-
presiuni etc.). Se reqleaza in primul tiile de lncalzire care utilizeaza agent ter-
Prin exploatarea instalatiilor de Incal- rand sistemele care asigura protectia si mic cu temperaturi de maximum 115 "C
zire se urrnareste realizarea distributlei siquranta instalatiei. se recornanda utilizarea apei tratate.
corecte si continui a caldurf necesare Reglarea in timpul functionarii are Aceasta cerinta nu este obligatorie daca
incalzirii, corespunzator conditlilor cli- drept scop realizarea $i rnentinerea pa- nu e mentionata expres de fabricantul
matice (temperatura exterioara, viteza rametrilor aqentilor termici in concor- uneia din elementele componente ale
vantului etc.) $i temperaturilor interioa- danta cu cerintele consumatorilor. Re- instalatiei de incalzire centrala.
re din incaperlle cladirilor. glarea parametrilor aqentilor termici se
Exploatarea instalatiilor de incalzire poate face central, la sursa terrnica, 9.5.4. Proteetia, siguranta
in conditii de siquranta cuprinde opera- local, la consumatorii de caldura, sau •i igiena muncii
tii de supraveghere a functionarii insta- combinat (central + local). Alegerea
latillor si de control al calitatii agentului
uneia din aceste solutii se face tinand In toate etapele cuprinse in operatiile
termic (direct sau cu sisteme automa- seama de regimul de functionare a in- de exploatare a instalatiilor de incalzire
tizate), lucrari de lntretinere revizie si stalatiei. Reglarea se poate realiza ma- centrala (inclusiv revizii, reparatii, inlo-
reparatii. Exploatarea trebuie tacuta nual sau automat, ultima varianta fiind cuiri, dezafectari) vor fi respectate ce-
astfel incat sa fie evitate pe cat posibil caracterizata prin eficienta sporlta. La rintele esentiale referitoare la protectia,
avariile $i defectiunlle iar in cazul apa- cladirile prevazute cu regimuri de func- siguranta $i igiena muncii $i anume: si-
ritiel acestora sa poata fi luate rnasuri tlonare definitiva, respectiv, cu parame- guranta in exploatare; igiena $i sanata-
de repunere in functiune a instalatiei in trii ai agentului termic diteriti, reglarea tea oamenilor, protectia impotriva zgo-
conditii de slquranta. se asigura pe grupe de consumatori. In motului, siguranta la foe.
cazul reglarii automate a parametrilor Verificarile, probele $i incercarile
9.5.2. Reglarea instalatiilor aqentilor termici, sesizarea si rnasurarea echipamentelor componente ale insta-
temperaturilor interioare $i exterioare latiilor de incalzire centrala vor fi efec-
Se efectueazaprin modificarea regimu- precum si variatia parametrilor agentului tuate respectandu-se instructiunile de
lui hidraulic si de temperatura a agentului termic se face continuu in functie de protectie a muncii in vigoare pentru
termic in scopul asigurarii in cla.diri a graficele de reglare. Acestea se fiecare categorie de echipamente.
conditiilor de temperatura corespunzator stabilesc pentru fiecare zona clirnatica, Conducatorii unitatilor care exploa-
normelorin vigoare (Normativ I 13 etc.) si deterrninata de temperatura exterioara, teaza instalatii de incalzire centrala au
cerintelor consumatorilor. tinand seama de actiunea vantului obligatia sa asigure:
In ceea ce priveste reglarea furnizarii asupra cladir!i. In cazul reglarii automate - luarea de masuri organizatorice $i
caldurii aceasta se poate face prin: a functionarii instalatiei de incalzire, cur- tehnice pentru crearea conditiilor de
- reglare calitativa (variatia temperaturii bele de reglare sunt cuprinse in memo- securitate a muncii;
agentului termic); ria regulatorului de caldura. - realizarea instructajului de protectie a
 I. lnstalatii de incalzire
muncii a lntregului personal de ex-
ploatare la eel mult 30 de zile si con-
semnarea acestuia In fisele individua-
le sau alte formulare .specifice care
urrneaza sa fie semnate individual.;
- controlul aplicarii sl respectarii, de
catre lntregul personal, a normelor si
instructiunilor specifice;
- verificarea cunostintelor privind normele
$i masurile de protectie a muncii.
9.5.5. Prevenirea •i stingerea
incendiilor
Respectarea reqlernentarilor de pre-
venire si stingere a incendiilor, precum
sl echiparea cu mijloace si echipamen-
te de prevenire $i stingere a incendiilor
sunt obligatorii In toate etapele de ex-
ploatare a instalattilor de Incalzire cen-
trala, inclusiv In timpul operatillor de
revizii, reparatii, lnlocuiri si dezafectari,
in exploatarea instalatlllor de Incalzire
centrala se vor respecta prevederile
specifice din ,,Normele generale de
stingere a incendiilor" (Ord. Ml nr.
381/94), a normativului C 300 (Norma-
tivul de prevenire si stingere a incendii-
lor pe perioada executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acesto-
ra), precum si alte normative In vigoare.
Masurile de prevenire si stingere a in-
cendiilor vor fi precizate si In instructiu-
nile de exploatare. Obliqatiile si raspun-
derile privind prevenirea si stingerea
incendiilor revin atat beneficiarilor in-
stalatiei In functtune cat si unitatilor si
personalului care exploateaza aceste
instalatii, in timpul reviziilor, reparatiilor,
lnlocuirilor, defectarii lnstalatiilor, ras-
punderile privind prevenirea si stingerea
incendiilor revin unitatilor $i persoanelor
care executa aceste operatil. Activita-
tea de prevenire $i stingere a incendiilor
este perrnanenta si consta In organiza-
rea acesteia atat la nivelul central al
unitatii care exploateaza instalatiile de
Incalzire cat $i, local, la unitatile speci-
fice (centrale termice, puncte termice,
retele termice, imobile etc.).
9.6. Exploatarea centralelor
tennice
Cazanele se exploateaza si se verifi-
ca dupa prescriptiile specifice ISCIR:
C 31 - cazane de apa calda $i abur de
presiune joasa:
C 1 - cazane de apa fierbinte si abur
cu presiune peste 0, 7 bar (su-
prapresiune);
C 30 - cazane mici de abur.
Pentru limitarea emisiilor de dioxid
de carbon $i a reducerii consumului de
energie este necesar:
- inspectie periodica la intervale de 5
ani pentru cazanele cu putere nomi-
nala de 20-100 kW care utilizeaza
Capitolul9: Explolatarea ~i lntretinerea instalatiiler de incalzire
combustibil lichid sau solid. lnspectia
se etectueaza si pentru cazane care
utilizeaza alte tipuri de combustibil.
- inspectie eel putin o data la doi ani
pentru cazanele cu puterea norninala
mai mare de 100 kW. Pentru cazane-
le care utilizeaza combustibil gazos
aceasta perioada poate fi extinsa la 4
ani. lnspectla cazanelor se face con-
form leqislatiei In vigoare.
- expertizarea tehnica a instalatiilor de
incalzire echipate cu cazan cu putere
norninala mai mare de 20 kW si o
vechime mai mare de 15 ani. in baza
expertizei care include evaluarea
randamentului cazanului si dimensio-
narea acestuia In functie de necesa-
rul de caldura al cladir!i, expertii re-
cornanda beneficiarilor lnlocuirea
acestora sau efectuarea de rnodificari
ale sistemului de Incalzire si prepara-
re apa calda de consum, precum $i
solutii alternative.
Centralele termice $i instalatiile auxi-
liare ale acestora se supun unor verifi-
cari si probe lnaintea punerii In functiu-
ne, dupa revizii si reparatii,
in afara verificani ansamblului cen-
tralei termice se realizeaza o serie de
verificari functionale si de siquranta a
elementelor componente ale acesteia
(In afara verificarllor care s-au efectuat
de catre constructorii utilajelor sau
aparatelor).
Toate veriflcarile si rezultatele con-
statate se consernneaza In documen-
tatia tehnica a centralei termice.
9. 7. Exploatarea reielelor
termlee de distribuiie
exterioare
Hetelele termice exterioare sunt utilizate
la transportul aqentilor termici de la
sursele de producere (centrale termice
sau puncte termice) la consumatori.
Pentru retelele noi si pentru cele la care
au fost facute reparatii capitale se executa
o serie de verificiiri $i probe, prealabile
punerii In functiune, pentru lntreaga retea
sau pentru portiuru de retea,
9.8. Exploatarea instalaimor
interioare
lnstalatiile interioare de incalzire a
cladirilor preiau agentul termic furnizat
de sursa de caldura si II distribuie apa-
ratelor de lncalzire,
Cladirile care au una sau mai multe
utilizari vor avea o organizare unitara a
exploatarii care va tine seama de spe-
cificul fiecarei activitati si modul de
gestiune a cheltuielilor, astfel:
- In cazul Incalzini centrale, organiza-
rea exploatarii instalatiilor interioare
se face coordonat cu exploatarea
sursei de alimentare cu caldura:
- In cazul alirnentaru cu caldura de la o
sursa de caldura aftata In cladire, se
prevede o exploatare cornuna pentru
centrala terrnica si pentru instalatla
interioara:
- la cladirile industriale exploatarea
lnstalatiilor de lncalzre interioara se poa-
te face pe sectii, cu prevederea orga-
niziirii unitare a exploatiirii lntregii cladiri.
Exploatarea instalatiilor interioare se
poate face atat cu personalul propriu
cat si cu personalul apartlnand unor
firme specializate cu care s-au lncheiat
contracte In acest sens.
Punerea In functiune a instalatiilor
interioare se face dupa executarea cu
succes a verificarilor probelor instalatii-
lor si dupa executarea receptiei, Se fa-
ce reglarea instalatiilor In vederea rea-
lizarii parametrilor proiectati. Aceste re-
glari pot fi tacute $i In timpul functiona-
rii de proba, Avand In vedere ca pune-
rea In functiuns a instalatlei interioare
este In directa legatura cu existenta si
functionarea sursei termice reglarea
instalatiilor interioare va fi facuta coor-
donat cu cele efectuate asupra sursei.
Corectarea regimului de functionare
se face In scopul acordarii permanente
a parametrilor aqentilor cu ceritele con-
sumatorilor, corespunzator conditillor
solicitate. Operatia de corectare se
face local, la aparatele de incalzire, pe
grupuri de consumatori, la baza coloa-
nelor, pe ramuri etc. Modificarea regi-
mului de functionare se face executand
si corectii la sursa terrnica ori de cate
ori acest lucru este posibil $i necesar.
9.9. intreJinerea §i reviziile
insta1ai1uorde 1ncilzire
intretinerea instalatiilor de lncalzire se
face In scopul asigurarii bunei functio-
nari $i a lnlaturarii defectelor aparute In
timpul exploatarii.
Ea se face la lntregul echipament din
centrala termica:
- cazane,
- arzatoare,
- schimbatoare de caldura,
- pompe,
- conducte etc.,
- la retelele de distributie $i
- la instalatiile interioare.
Reviziile $i reparatiile au scopul re-
stabilirii capacitatii functionale a cen-
tralelor termice. Se face obligatoriu pe-
riodic. La revizii se au In vedere con-
statarile $i observatiile personalului de
exploatare In timpul functionarii. in tim-
pul reviziilor se verifica $i se estimeaza
atat utilajele $i instalatiile centralei ter-
mice cat $i cladirea $i alte parti ale
constructiei centrale termice.
intretinerea retelelor de distributie se
realizeaza In scopul asigurarii alimenta-
rii cu energie termica corespunzator
 Capitolul 9: Explolatarea ~i Intretinerea instalaliilor de Incalzire I. lnstalatii de lnealzire

cerintelor consumatorilor. instalatiei elirninand pe cat posibil de- avand In vedere gradul de uzura al in-
fntretinerea retelelor termice se asigura fectiunile. stalatiei, frecventa defectiunilor, vechi-
prin efectuarea unor controale periodice Revizia instalatiei interioare se face mea instalatiel, aspectul fizic $i coro-
planificate: In perioada de nefunctionare a instala- darea interioara sau exterioara. Dupa
- a conductelor, tiei avandu-se In vedere lntreaga insta- executarea reparatlilor capitale se
- termoizolatiilcr $i latie, Ea se face de catre personal spe- etectueaza probe specifice si reglarea
- elementelorde sectorizare. cializat propriu sau firme cu profil instalatiel.
I ntretinerea instalatillor interioare se specific.
face In scopul tunctionarii normale a Heparatiile capitale sunt planificate
II. Alimentarea cu caldura
Capitolul 1 o
Caracteristicile generale
ale alimentarii cu caldura
 Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarll cu caldura
10.1. Structura necesarului
de cilduri in ansamblurile
urbane fi industriale
Intre solutiile tehnice de asigurare cu
energie terrnica a cladirilor civile si in-
dustriale un loc important ii ocupa rea-
lizarea de sisteme cu grad relativ ridicat
de centralizare a producerii caldurii, im-
pllcanc livrarea acesteia prin retele de
transport si distnbutie pana la utilizatori.
Eficacitatea econornica a solutiilor apli-
cate depinde, in mod esential, de baza
energetica a societatii, ca nivel al per-
forrnantelor tehnice, corelata cu costul
de investitie al echipamentelor sl de
irnportanta care se acorda economisirii
de combustibil $i protectiei mediului.
Ca urmare, se dezvolta sisteme de
alimentare cu caldura in care sursele
functioneaza pe baza ciclurilor termo-
dinamice performante ce aduc impor-
tante economii de combustibil: coge-
nerare (producere combinata de ener-
gie electrica si caldura); recuperare;
pompe de caldura etc.
Se creeaza condltii ca alimentarea
cu caldura sa devina publica putanc
remarca printre avantaje:
- reducerea apelului la rezervele de
combustibil si la import;
- un grad de puritate a atmosferei mult
arneliorata fata de eel generat de
gazele de ardere si cenusa, evacuate
prin multe puncte de ardere izolate;
- reducerea clrculatiei combustibilului;
- nivel sporit de contort in locuinte, ca
urmare a regimului continuu de fun-
ctionare a instalatlllor de lncalzire $i
de preparare a apei calde de con-
sum, in conditiile prevederii echipa-
mentelor de reglare automata.
Sursele sunt profilate la capacitati, in
general, mari, cu regimuri de functiona-
re ce impun prevederea instalatlilor de
reglare automata sl de telegestiune a
activitatii de exploatare; se pun in evi-
denta elementele de calcul necesare
analizelor tehnico-economice si dimen-
sionarf retelelor de transport si distri-
butle si a lnstalatlilor de racordare a
consumatorilor.
Pentru transportul si distribuirea cal-
durii la abonati se utilizeaza retele de
conducte cu confiquratii si rezolvari
specifice sub aspectele arnplasarii, izo-
larii termice, naturii aqentilor purtatori
de caloura etc.
lnstalatiile de transformare a parametri-
lor constituie compartimentul de legatura
intre abonati $i retelele termice primare de
apa fierbinte sau abur de presiune medie;
functionarea acestor instalatii este strict
dependentaatat de regimuriletermice pri-
mare cat sl de cerlntele proceselor ali-
mentate ~ncalzire, ventilare, prepararea
apei calde de consum).
10.1.1. CIAdirile alimentate
cu cAldura
Urbanizarea a generat o crestere im-
portanta a volumului constructiilor de
locuinte colective. La nivelul oraselor,
activitatile industriale au fost concen-
trate in cadrul platformelor industriale.
A predominat regimul de constructie
P+4 si P+10 niveluri.
Exista, de asemenea, cladiri de locuit
cu magazine si ateliere de servire, lo-
cuinte cu garaje si demisol, cu dotari
culturale. Pe langa acestea, blocurile
contin spatii anexe ca: spalator!i, usca-
torii, depozite, subsoluri tehnice etc.
Dotarile de educatie, invatamant,
cele sanitare si culturale se amplasea-
za, in general, izolat. Celelalte dotari,
de cornert, alirnentatle, prestari servicii,
asistenta sanitara, magazine, aqentii
etc., sunt concentrate in puncte de
maxima circulatie.
10.1.2. Necesarul de cAldura
Dupa natura proceselor alimentate,
necesarul de caldura al unui sistem
este de tipul:
- lncalzire:
- ventilare-climatizare;
- prepararea apei calde de consum;
- tehnologie.
Sarcina terrnlca este solicitata, in ge-
neral, la o sinqura ternperatura, reqlabila
in timpul anului (in scopul asiqurarii,
Incalzirii ventilarii si apei calde de con-
sum) sau la mai multe temperaturi $i
presiuni cerute de procesul tehnologic.
10.1.2.1Necesarol de clldurl
penflutncllzireaclddirilor
10.1.2.1.1 Metode de calcul al
necesaruluiorar de cildura
In procesul de Incalzjre a unei cladiri
are loc un bilant ce exprirna egalitatea
dintre suma pierderilor de caldura si
suma aporturilor de caldura:
<Pt+ <Pa= <Pi+ <Pd+ <P, [W] (10.1.1)
in care:
<Pt - este fluxul de caldura ce traver-
seaza elementele de constructii
delimitatoare;
<Pa - fluxul de caldura necesar Incalzirli
aerului infiltrat;
<Pi - fluxul de caldura emis de instala-
tia de lncalzire:
<Pd - fluxul de caloura degajat de oa-
meni sl aparate casnice;
<P, - fluxul de caldura datorat radiatiei
solare.
Din relatia ( 10.1.1) rezulta:
<Pi=<P-<Pd-<Pr [W] (10.1.2)
in care:
<P .= <Pt + <Pa
lnceputul si starsitul perioadei de in-
calzire apar cane <Pi= 0. Pe baza cal-
II. Alimentarea cu caldura
culelor si a datelor statistice privind
temperatura aerului exterior sl aporturi-
le de caldura s-a stabilit ca limitele pe-
rioadei de Incalzire, la claoiri civile,
sunt marcate de aparitia temperaturii
aerului exterior la valori medii zilnice de
+10 °C, timp de trei zile consecutiv.
Pentru sere, anumite intreprinderi in-
dustriale, constructii social-culturale
etc., limitele perioadei de Incalzire se
stabilesc de la caz la caz.
La cladirile cu masivitate irnportanta
este posibil ca temperatura de inceput
a perioadei de Incalzire sa fie mai
scazuta decat aceea care rnarcheaza
oprirea instalatlel, prlmavara.
In cazul cladirilor civile, la stabilirea
0,90+-+-+-+-'<----'+---+---+----<
0,80 +-~~-:-t"«:----'l"-<::::,---t-----1
0' 70+--''---''t---"'.d--'""-..:+"'....._,.+,,,:.-=--1
0,60+--+-_,.,,d---F"---=:=l----I
0,50+--+----+----+---+----<
0,40 ~-f--___,f--___, _ ___,_~
0 10000 20000 30000 40000 Ve lm31
Fig.10.1.1. Valorile Gi pentru
clldirile noi din Bucure~:
- cladiri libere ( mai putin de 10 %
din suprafata peretilor exteriori
acoperita de constructii invecinate;
2 - claoiri cu 15 - 20 % din supratat
peretilor exteriori acoperita de
constructii invecinate; 3 - cladiri cu
20 - 30 % din supratata peretilor
exteriori acoperita de constructii:
4 - bloc de locuinte din Plata
Palatului: in cuartal, S + P + 8 etaje,
magazine, ferestre (10 % din
suprafata peretilor), subsol partial
Incalzit (50 %); 5 - idem, cu subsolul
nelncalzit.
0,6 ++'.-'l---+----i--+--+----+----1
0,5 +-_,,,._-"'<-.-,.---i--+-,---t----+----1
0,4 +--l--+l-~~~~=t=-1
0,3 ~--+--+----+--+----<>-----+-~
104 2· 104 3· 1044·1045·104 6-104
Velm3J
Fig. 10.1.2. Valorile G; pentru clldirile
din fondulvechi de construciii,cu
pereii exterioride 1112 ciramidl:
1 - cladiri libere; 2 - cladiri cu 15 -
35 % din supratata peretilor exteriori
lipita de constructii vecine; 3 - cladiri
cu 35 - 55% din suprafata peretilor
exteriori lipita de constructii vecine.
 II. Alimentarea cu caldura
necesarului maxim orar de caldura
pentru Incalzire se aplica STAS 1907,
In premisa anularii aporturilor gratuite
de caldura (<Pd = 0; <P, = 0).
Pentru analize,studii etc., lucreri la care
se accepts un anumit grad de apro-
ximare, la stabilirea necesarului maxim
orar de caldura pentru incalzire, se fo-
losesc metode de calcul simplificat.
• Metoda de ca/cul pe contur, baza-
ta pe aplicarea STAS 1907 - cap. 3 la
toata cladirea, considerata ca o sin-
gura lncapere.
Dintre adaosuri se tine seama numai
de eel aferent cornpensarii suprafetelor
reci; adausul de orientare se anuleaza,
ca efect pe ansamblul cladirii: adaosul
aferent regimului de functionare se
consldera nul avand In vedere functio-
narea continua a instalatlei de Incalzire.
• Metoda caracteristicii termice de
incalzire, bazata pe folosirea indicelui
G;, [W/m3·K], cu valori diferite de la o
cladire la alta, datorita volumului exte-
rior al cladirilor Ve, gradului de vitrare,
grosimii $i structurii elementelor de
constructii, zonei climatice etc. (fig.
10.1.1 si 10.1.2).
Datele necesare se obtin prin calcul
sau prin masuratori directe la cladirile
existente.
Pentru calculul necesarului nominal
de caldura se utilizeaza relatia:
<P; = G; ·Ve · (8; · Be) [W] (10.1.3)
In care;
Ve - volumul exterior al cladirii [rn-']:
e, - temperatura
'
interioara preponde-
renta (0C];
e - temperatura exterioara de calcul
ec (oC].
• Metoda indicilor specifici, avand un
grad mai mare de aproximare consta In
stabilirea unui indice pentru un aparta-
ment mediu conventional, cu o supra-
fata locuibila de circa 56 m2 (2 camere)
<l>j [W/m3]
20
15
1-'l"'
1~ ,,ij' "5
10
//
h
5
v....
- -- ....
/ .
L. .-f
. . . . . . . --
0 '
. . ----=- . .. I" ..
·5 ~7
+20 + 15+10 +5 0 -5 -10 -15 8e [°C]
Fig.10.1.3. Variatia componentelor
bilaniului termic:
1 - pierdere de caldura prin transfer;
2 - necesar de caldura pentru
incalzirea aerului infiltrat; 3 - degajari
de caldura de la sursele interioare,
independente de Be; 4 - aport de
caldura prin radiatie solara;
5 - veriatia necesarului real de
caldura pentru Incalzire (<P;J.
Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarf cu caldura
si un volum exterior total de 170 m3.
Pentru stabilirea indicilor se folosesc,
mai ales, proiecte de executie, rnasu-
ratorile efective ale cantitatilor de cal-
dura fiind mai dificil de efectuat. Se
lucreaza In mod curent cu valori:
<P = 4000 ... 5000 W/ap.conv.
Acest indice de consum se poate
revedea pentru situatii particulare, din
perspectiva, dupa aplicarea unor
masuri de crestere a protectiei termice
a cladirilor. Metoda se toloseste la
aprecierea cantitatii de caldura
necesara pentru lntocmirea de studii
tehnico-economice si la studii de
perspectlva privind alimentarea cu
caldura,
Pentru a tine seama si de caldura
necesara Incalzirii dotanlor social cul-
turale aferente ansamblurilor de locuin-
te, se adauqa la consumul de caldura
pentru un apartament mediu conven-
tional circa 450 500 W/ap.conv., re-
zultand <P; = 4450 5500 W/ap.conv.
10.1.2.1.2Vari~a necesarului
de cildunl pentru incilzirea
clidirilor
In timpul perioadei de lncalzire tern-
peratura aerului exterior variaza lntre
temperatura de inceput (sfarsit) de ln-
calzire (de ex. + 10 °C) si valoarea de
calcul norrnata (Bee). Necesarul de
caldure pentru lncalzire depinde liniar
de ee (temperatura aerului exterior, va-
labila In perioada de Incalzire).
In fig. 10. 1.3 s-a reprezentat variatia
componentelor bilantului termic In
functie de temperatura aerului exterior;
se observa ca necesarul de caldura
pentru incalzirea aerului infiltrat prezin-
15
3 <, ..;!
~
~
-: r:
,,
-: 7
10 ,. ~,
v/
,/ .
5 v "'/ .z~
i--' /
2 2
0 v
3 +10 +5 0 5
Fig. 10.1.4. Variaiia teoretici
a necesarului de cilduri pentru
tncilzire:
- variatia pierderilor de caldera prin
transfer; 2 - variatia necesarului de
caldura pentru Incalzirea aerului
infiltrat; 3 - variatia necesarului de
caldura pentru Incalzirea Incaperii;
4 - variatia reala a necesarului de
caldura,
ta valori mai mici In zona temperaturilor
exterioare mai ridicate ca urmare a vi-
tezelor mai reduse ale vantului, iar
aportul de caldura prin radiatle solara
prezinta valori mai mari primavara $i
toamna.
Curba rezultanta 5 reprezinta variatia
sarcinii termice reale de tncalzre a unei
cladirl In care s-au luat In calcul apor-
turile gratuite de caldura. Pentru fieca-
re incapere exista o structura diterita a
bilantului, astfel incat variatla sarcinii
termice se rnodifica pentru fiecare cla-
dire sau incapere, In functie de desti-
natie, de tipul constructiei, de suprafa-
ta vitrata, de orientare etc.
In mod curent, In practica de proiec-
tare se lucreaza cu o curba sirnplificata
de variatie orara (fig. 10.1.4) trasata In
ipoteza unei variatii liniare a necesaru-
lui de caldura aferent aerului infiltrat
(viteza constanta a vantului, eqala cu
cea de calcul).
Curba rezultanta 3 reprezinta variatia
sarcinii termice de incalzire aproxirnata
a lncaperii, In care nu s-au luat In con-
siderare aporturile gratuite (de la oa-
meni, aparate si radiatia solara), Fata
de variatia liniara cu ee a curbei apro-
ximate, curba reala 4 reprezinta valori
mai scazute, avand o alura neliniara,
ee [°CJ <I>; I W/rrfl
J
20-~-~-~-~-~-~
18+---11---+--+---+---+--~
v,, 10+.----1!--.I-+--+-'--+--+--+--~
v ,,
6 +---lt--......+--<>-+-+--+--...+---1
<
\
1
4 +-.........,t----++-----+---+------+
2 +-""dt--:.~--+---..~--t-0""""-~
40
-10 -6 +--t----+---+---+---+---l
Bee [°CJ
-8 ~--+--+--+---+---+--~
0 4 6 12 16 20 24h
Fig. 10.1.5. Variaiia zilnici a
temperaturii aerului exterior'i a
necesarului de cilduri pentru
incilzire:
-- variatia temperaturii aerului In
24 ore
- - - variatia necesarului de caldura
In 24 de ore.
 Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura II. Alimentarea cu caldura

Aproxirnatia curbei necesarului de in- se intocrneste pentru valorile orare <Pi, la axele de coordonate;
calzire este cu atat mai mare cu cat In clasate dupa rnartrne sl durata, pe ba- • valoarea medie a necesarului de
apropierea limitelor perioadei de incat- za curbei clasate a temperaturii aerului caldura pentru lncalzire:
zire (pnrnavara $i toamna) cresc aportu- exterior. Curbele clasate ale tempera- <P_med = or
IN [W] (10.1.4)
rile prin insolatte. Curba aproxirnata turii aerului exterior se construiesc pe 'In fig. 16.1.7 este reprezentata curba
prezinta, la 8e = + 10 °C, o valoare ne- baza datelor meteorologice pentru fie- clasata 1, pentru claoiri de locuit, afe-
cesara de 28 % din cea norninala, ne- care zona geografica, ca valori medii renta unei curbe <P = f(8e} reala, In care
cesarul nominal maxim corespunzand la Intr-o perioada relativ lunqa, de cca. s-a tinut seama de pierderi $i aporturi;
valoarea
•
8e = (}ec . 20 ... 25 de ani (fig. 10.1.6). In general, curba 2, construita pe baza curbei
In timpul unei zile temperatura exterioa- se claseaza temperaturile exterioare aproximative <Pi= f((Je), In care nu se
ra a aerului variaza In jurul unei valori medii zilnice, exprirnand In abscisa nu- considera aporturi, este valabila, de
medii, curbele de variate avand o alura rnarul de zile (ore) In care o anurnita asemenea, pentru cladiri de locuit.
sinusoidala (fig. 10.1.5). In general, valoa- ternperatura a aerului exterior, inclusiv Curba clasata 2 releva un necesar
rea minima apare spre drnlneata, lntre temperaturile mai mici decat ea, apar anual de caldura mai mare cu circa
orele 5 $i 7, iar valoarea maxima apare de In zona considerate. 10 ... 15 % fata de curba 1.
obicei In jurul orelor 14-15; sinusoidele Curba clasata a necesarului de cal- Pentru consumatorii de Incalzire in-
prezintadiferente de la zi la zi, In toata pe- dura pentru incalzire se construieste dustriala (curba 3) care evidentiaza de-
rioada de lncalzire. astfel (fig. 10. 1. 7): gajari masive de caldura In interiorul in-
In functie de gradul de izolare termi- • In cadranul II se reprezinta curba de cintelor lncalzite, se constata un
ca a cladkii variatia zilnlca a necesaru- variatie orara a necesarului de caldu- consum mult diminuat de caldura st,
lui orar de caldura apare detazata cu ra, In functie de temperatura ee: ca de asemenea, scurtarea perioadei de
cca 2 ... 6 ore tata de variatia tempera- exemplu, (se reprezinta 3 variante de Incalzire,
turii exterioare. Se poate calcula o curbe}: 1 si 2 reprezinta variatia rea- Prin planimetrarea ariei de sub curba
temperatura medie zilnica, sau pe alt la, respectiv, teoretica, a necesarului clasata a necesarului orar de caldura,
modul de timp, careta Ii corespunde o de caldura In cazul unor cladiri civile; se determina durata de utilizare a sar-
valoare medie a necesarului de caldura 3 reprezinta variatia necesara de cal- cinii de varf:
pentru Incalzire: In acest sens, In relatia dura In cazul unor cladiri industriale. Nv = <P~n I <Pi [h/an] (10.1.5)
de baza din STAS 1907 se utilizeaza, • In cadranul III se reprezinta curba In care:
pentru temperatura exterioara, valoa- clasata a temperaturii aerului exterior <Pi - este necesarul maxim orar de
rea medie a acesteia, pe durata consi- din zona considerata: caldura pentru lncalzire.
derata (24 ore, 12 ore, 6 ore etc.) • In cadranul I se intersecteaza valorile In functie de zona clirnatica
Variatiile saptarnanale si lunare ale <Pi' la diferite ee' cu liniile (rabatute) Nv=1800 ... 2000 h/an (la cladiri civile).
necesarului de caldura pentru Incalzire care rnarcheaza durata aferenta fieca- Tinand seama si de factorii leqati de
sunt determinate de variatia temperatu- rei temperaturi exterioare considerate. regimul de functionare a unor cladiri ci-
rii aerului exterior si a vitezei vantului, Se obtin trei curbe clasate corespun- vile (culturale, administrative, comerciale
zand curbelor 1, 2 si 3 de variatie orara, etc.), care introduc pauze sau reduceri
10.1.2.1.3 Necesarul anual de cilduri Din grafic rezulta: ale consumului, In plus fata de efectul
pentru incilzire • necesarul de caldura nominal pentru aporturilor, se poate ajunge la scaderea
Se stabileste prin metoda .,grade- incalzire <Pi corespunzator tempera- cererii de caldura, pe ansamblu, cu circa
zile", gradul-zi fiind produsul dintre nu- turii (Jee (temperatura conventionala 15 ... 20 % fata de necesarul teoretic.
rnarul de zile de functionare a insta- de calcul a aerului exterior);
latiei de Incalzire si diferenta dintre • durata perioadei de incalzire N, durata 10.1.2.2 Necesarul de dldum
temperatura interioara si cea medie a ce coincide cu durata temperaturilor pentru ventilare !Ii climatizare
aerului exterior In perioada de Incalzire exterioare mai scazute (intr-un an)
considerata (SR 4839). decat temperatura de lnceput (sfarsit) 10.1.2.2.1 Calculul necesaruluiorar
O alta rnetoda se bazeaza pe utilizarea de perioada de lncalzjre ( + 10 °C}; maxim de cilduri
curbei c/asate a sarcinii termice orare. • cantitatea de caloura anuala pentru Calculul exact al necesarului de cal-
Diagrama de durata (curba clasata) a Incalzire Q~n [kWh), exprirnata de dura pentru ventilare sau climatizare
necesarului de caldura pentru incalzire supratata de sub curba clasata, pana este prezentat In volumul lnstalatii de
Ventilare si Climatizare.
O 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 [ h/anJ
~ .,.,- II <l>rnc [W]
+10
---=:::: ::::::---
+5

0 1
~ ---
....- ~ -
- -:::::::---

-5 v \

-10 # 2 fle [°C]

I

-15 II
~
-20

ee l°CJ
Fig. 10.1.6. Curbe clasate medii pentru valorileorare ale temperaturilor
exterioarein: Fig. 10.1.7. Curba clasaUi a sarcinii
1 - Bucuresti: 2 - Tg. Mures, termice de incilzire.
 II. Alimentarea cu ciildurii Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentiirii cu ciildurii

Estimarea debitului de aer pentru
ventilare sau climatizare se poate face
folosind indicele care exprirna nurnarul
de schimburi de aer orare n ce se ve-
hiculeaza In tncapere:
=
L n·V; [m3/h] (10.1.6)
iar debitul de caldura necesar este:
<P V = n· VI ·P·Cp ·(8I - {J e ) [W] ( 10. 1.7)
In care:
p - este densitatea aerului [kg/m3];
c - caldura rnasica a aerului [J/kg·K];
V- volumul interior ventilat [rn-'].
'In relatia 10.1.7 se considera ca numa-
rul de schimburi orare se refera la cazul
functionarii numai cu aer proaspat si ex-
prirna debitul de caldura necesar lncalzirii
aerului din exterior, tinand seama ca ne-
cesarul de caldura pentru lncalzirea cladrii
este luat In considerare la estimarea sar-
cinii termice respective (cap.10.1.2.1.1)
10.1.2.2.2 Varia1:ia necesarului orar
de cllduri pentru ventilare
fi climatizare
Variatia este o functie directa de tem-
peratura a aerului exterior (fig. 10. 1.8).
Pentru temperaturi mai ridicate decat
Bee' necesarul de caldura variaza liniar
cu. (} e·
In timpul perioadei de Incalzire, <Pv
reprezinta varlatii zilnice, legate nemij-
locit de variatia temperaturii exterioare,
amplitudinile oscilatiilor fiind mult mai
mari decat ale calduril pentru Incalzire,
In functie de destinatia cladirilor venti-
late apar, In cursul perioadei de Incal-
zire, variatii sezoniere ale caldu-ii <P v
Datorita caracterului intermitent al proce-
sului de ventilare, nu se pot construi cur-
be clasate riguros, pentru acest consum.
Avand In vedere ponderea redusa a
consumului de caldura pentru ventilare, In
sistemele mari de alimentare, se accepta
aproxirnatia de a considera o functionere
continua a acestor instalatii,
10.1.2.3Necesarol de clldurl pentru
prepararea apei calde de consum
10.1.2.3.1 Calculul necesarului maxim
(mediu) orar de cllduri
pentru prepararea apei calde
de consum
Pentru stabilirea debitului maxim de
apa calda de consum ca sl pentru di-
mensionarea instalatillor prevazute cu
rezervoare de acumulare se va consul-
ta volumul .Jnstalatii Sanitare".
Pentru dimensionarea sistemelor de
calda exprimat In procente din consumul
total zilnic si normele de consum; se pot
folosi datele obtinute prin rnasurari ale
consumului de aoa.
10.1.2.3.2 Varia1:ia necesarului
de cllduri pentru
prepararea apei calde de
consum
Debitul de caldura pentru prepararea
apei calde de consum prezinta variatil
la nivelul instalatiilor locale, din ansam-
blul de cladiri, In functie de tipul de
consumatori $i de gradul de centraliza-
re a alimentarii acestora.
Consumul de caldura pentru prepa-
rarea apei calde de consum este indi-
rect influentat de ae, prin intermediul
temperaturii apei reci ce oscileaza lntre
+5 sl +20 °C.
In privinta variatiilor debitului total de
caldura pentru alimentarea cu apa cal-
ca, ce trebuie asigurat din sursa, trebu-
ie subliniat efectul atenuant al insta-
latiilor de acumulare a apei calde la
consumatori, cat si al nesirnultaneitatii
debitelor maxime la diteriti consumatori
racordati la retea, datorita distribuirii
diferite a consumului In timpul unei zile
sl a diferentelor lntamplatoare de con-
sum orar la consumatorii de acelasi tip.
Ca urmare, In capacitatea sursei sl a
retelei de transport, se ia In conside-
rare necesarul mediu de caldura pentru
prepararea apei calde de consum din
ziua cu consumul zilnic maxim.
Variatiile sezoniere se datoreaza, In
general, variatillor temperaturii apei
reci. Curbele de variatie se construiesc
pe baza valorilor medii zilnice.
Curba clasata a sarcinii de preparare
a apei calde de consum se poate a-
proxima cu o dreapta (fig. 10.1.9)
unde, pentru trasarea ei, s-a folosit va-
loarea medie orara zilnica,
Necesarul anual de caldura pentru
prepararea apei calde de consum se
obtine prin planimetrarea ariei delimitate
de curba clasata si de axele de coor-
donate sau luand In calcul necesarul zil-
nic mediu, diferentiat, eventual pe se-
zoane (iarna si, respectiv, vara), multi-
plicat cu nurnarul corespunzator de zile.
10.1.2.4 Necesarol de clldurl
tehnologicl
Sarcinile termice industriale se deter-
rnina pe baza normelor specifice ener-
getice, stabilite prin standarde, nor-
resursele energetice secundare etc.
In urma acestui bilant rezulta sarcina
terrnica tehnoloqica solicitata din exte-
rio!ul unitatii industriale ( <P1).
In lntreprinderile industriale, consu-
mul tehnologic prezinta urrnatoarele
caracteristici generale:
- durata mare de utilizare a varfului (in-
tre 3500 si 4000 h/an, In industria all-
rnentara $i textila, 6000-6500 h/an, In
industria de prelucrare a titeiului si
cca 7000 h/an, In industria chirnica);
- variatli mici lntre valorile debitelor de
caldura maxime $i medii;
raportul dintre valori este de:
cpmax / cpmed = 1, 11 ... 1, 13 ( 10. 1.8)
1necesare
batele structurar!i sisteme-
lor de alimentare cu caldura a procese-
lor tehnologice se stabilesc de catre
proiectanti si beneficiari avand In
vedere parametrii aqentilor termici ma-
ximi, medii si minimi, curbele de sarci-
na terrnica etc.
In cadrul consumatorilor tehnologici
se inscriu $i serele legumicole, cu par-
ticutaritati privind incalzirea $i steriliza-
rea solului, prepararea apei calde de
stropit etc. Necesarul de caldura pentru
Incalzire este prezentat In capitolul 3.
Aceste consumuri de caldura sunt
supuse rnodificarilor In timp prin intro-
ducerea de tehnologii noi, rnooltlcart In
structura cladirilor etc.
10.1.2.5Necesarol de clldurl tn
alimentarea ansamblurilorurbane
Sarcina terrnica totala a sistemelor
de alimentare cu caldura cuprinde su-
ma componenetelor (urbana si indus-
tnala) ce trebuie livrata din sursele ter-
.
15
/
v
10
5 /
.>
0 /
+20 +10 o -10-15-200.l'CI
Fig. 10.1.8. Varia~a cantltiiii de
cllduri <I>v pentru ventilare ~
climatizare.
<l>ac 1%1
100
80

60
---r-- -- r--- r--
alimentare cu caldura, ca urmare a mative etc. Dependenta debitelor de
unei sirnultaneitati sporite, se ia In con- caldura <J)t de temperatura exterioara 40
siderare debitul mediu de caldura pen- este, practic, inexistenta, 20
tru prepararea apei calde de consum. Sarcina terrnica a consumurilor teh-
La dimensionarea instalatlilor de prepa- nologice industriale se obtine pe baza 0
0 2000 4000 6000 [h/an]
rare, pentru stabilirea debitului orar de unui bilant energetic urrnarindu-se va-
caldura aferent alimentarii cu apa calda lorificarea la maximum a resurselor Fig. 10.1.9. Curba clasati a
<Pac' se au In vedere diagramele auxiliare energetice proprii ale procesului tehno- necesarului de cllduri al apei calde
procentuale ale consumului zilnic de aoa logic, combinand procesele, utilizand de consum.
 Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii
mice; acestea sunt surse zonale (cen-
trale termice de apa fierbinte, centrale
termice de abur de presiune medie,
sau combinate) sau surse de termofi-
care (urbana, mdustriala sau rnixta - in-
dustriala sl urbana),
10.1.2.5.1 Necesarul de cildurl urban
Sarcina terrnica urbana <Pu reprezinta
necesarul sistemului de alimentare cu
caldura al cladirilor urbane. Valoarea sa
se obtine prin lnsumarea necesarului
de caloura al diferitelor categorii de
consumatori la care se adauqa pierde-
rile de caldura la transportul si distribu-
tia caldurii:
<Pu= <P; + <Pv +<Pac+ L1<Prt [W) (10·1·9)
In care:
<P;, <Pv si <Pac - au sernnificatiile cu-
noscute anterior
L1<Prt - este caldura pierduta la trans-
port :;;i dlstributie:
L1<Prt= L1<Pfl+ L1<Ptp + L1<PPT+ L1<Pts [W)
(10.1.10)
In care:
L1<P11 - este pierderea de caldura prin
pierderile de fluid In zonele nee-
tansate ale sistemului;
L1<Pt - pierderea de caldura din retea-
p ua primara de transfer In mediul
Inconjurator:
L1</JPT - pierderea de caldura din insta-
latiile de racordare a consuma-
torilor (din punctele termice);
L1<Pts - pierderea de caldura din retelele
secundare de distributie (lntre
PT si cladiri).
in functie de:
- starea izolatiei termice a conductelor;
- calitatea exploatarii:
- fiabilitateaelementelorcomponente etc.
<l>[W]
<I>,
<l>v
<l>ac
~0e..__0~e~c=--~~+~_a~:~~~.-+10
[oCJ -----:---:---:-------
' '
- nornica (Pn = 0, 1 - 0, 12).
: '
Fig. 10.1.10. Diagrama clasati a necesarului de cildurt urban:
- variatia necesarului total urban de caldura: 2 - curba clasata a temperaturii
aerului exterior; 3 - curba clasata a necesarului urban de caldura.
cu caldura
Ca indici orientativi ai pierderilor de
caldura pentru retelele ce transporta si
distribuie caldura la 5-10 Km, se pot
considera:
L1<Ph = (0,05 .... 0, 10) cph [W] (10.1.11)
rt u
11oan = (0, 10 ... 0,20) oan [Wh](10.1.12)
_rt u
m care:
L1<Ph - este valoarea norninala orara (la
rt (Je = (Jee) a pierderilor de caldura
In retele:
11o:in - valoarea anuala a pierderilor de
caldura In retele.
10.1.2.5.2 Curba clasati a necesarului
de cildurl urban
Curba ordoneaza, dupa durata, nece-
sarul de caldura solicitat de sistemul de
alimentare cu caldura la sursa terrnica.
Curba clasata urbana se construieste
pe baza curbelor de variatie a sarcinii
term ice In raport cu temperatura 8e si a
cu!bei clasate medii a (]e (fig. 10. 1. 10).
lntocmirea curbei clasate este simila-
ra cu cea inolcata In cap. 10.1.2.1.3,
pentru sarcina de incalzlre. in plus fata
de aceasta, apare sarcina de apa cal-
da de consum (<Pac) si de ventilare-cli-
matizare ( <P J Se ia In considerare sl
valoarea pierderilor de caldura (L1<Prt).
Durata maxima a sarcinii termice este
de 8760 ore/an, daca functionarea re-
telei este continua, sau de 8000 ... 8500
ore/an, daca In timpul verii se inter-
caleaza perioada de revizii, cu durata
lntre 10 :;;i 30 zile.
Diagramele clasate ale sarcinilor ter-
mice se utilizeaza pentru dimensiona-
rea si urrnarirea In exploatare a tncar-
carii agregatelor :;;i la calculul consu-
mului total de combustibil.
Durata de utilizare a varfurilor de cal-
[h/an]
II. Alimentarea cu caldura
dura pe ansamblul sistemului este:
N =0an;<Pn=2500-2600[h/an] (10.1.13)
v u u
Daca se tine seama de coeficientii de
reducere a sarcinii anuale calculate se
ajunge la durata de utilizarereala a vartu-
lui de sarcina de 2100... 2200 h/an, ceea
ce permite calculul necesaruluianual fara
a trasa curba clasata, prin relatia:
oan
<,/.
= <Pn · N
u v
[Wh/an] (10.1.14)
in care:
cpn - reprezinta necesarul maxim orar
u (nominal) al ansamblului urban
considerat.
10.2. Eficienia solutiilor
de alimentare cu cildura
Justificarea terrnodinamica a unui
sistem de alimentare cu caldura nu
este suflclenta pentru a lua hotararea
de a efectua investitii importante cum
sunt cele implicate In surse relativ mari
si In retele termice de transport.
Solutiile ce se compara se aduc la
echivalenta din punctul de vedere al
efectului lor energetic.
Daca intra In cornpetitie sl solutii de
cogenerare, In functie de echipamentul
adoptat, cantitatea de energie elecfrica
produsa varlaza, Se echivaleaza toate
solutille fata de cea care produce cea
mai mare cantitate de energie elecfrica.
Acest supliment de energie electrlca se
presupune a ti produs In sistemul na-
tional energetic In care energia elec-
trica se produce In condensatie, deci
cu un consum specific ridicat.
Compararea solutiilor se poate face
pe baza criteriilor redate mai jos
10.2.1. Criteriul cheltuielilor
de calcul
Metoda de comparare urmareste sta-
bilirea unui indicator sintetic care sa
perrnita compararea. Se definesc cheltu-
ielile anuale de calcul, conform relatiei:
Cc = C + p n ·I [lei/an] (10.2.1)
In care:
C - reprezinta cheltuielile anuale totale
ale solutiel:
I - lnvestltiile [lei];
Pn - coeficient normat de eficienta eco-
Metoda se aplica pentru anul final de
punere In functiune la capacitatea no-
rninala a investltlel, cea mai eficienta
fiind solutla cu cele mai scazute chel-
tuieli anuale de calcul.
Compararea solutiilor este lnsa mult
Inqreunata atunci cand intervin solutii
cu timp mai mare de realizare, timp In
care diferitele solutii comparate produc
un venit net, ce dirninueaza valoarea
cheltuielilor anuale efective.
Astfel, cheltuielile anuale de calcul
pentru mai multe variante se determina
 II. Alimentarea cu caldura
pentru fiecare dintre ele, pentru profilul
final al solutiel, cu relatia:
Cc = C + C + P ["',_,.m /. (1 + p )m-; + / ] +
ec n.L.J1 n ec
+[~(v-cUt+p"r] [lei/an]
(10.2.2)
in care:
C - reprezinta cheltuielile anuale totale
la profitul final [lei/an];
Gee - cheltuielile anuale de echivalare
[lei/an];
I; - investitia in anul i, ca parte din
investitla totala /, care se refera atat
la instalatia energetica cat si la in-
vestitil din alte ramuri (extractia si
transportul de combustibil etc) [lei];
fee - investitii de echivalare [lei];
(V - C) - venitul net realizat in anul i in
perioada de la punerea in
tunctiune partiala si pana la a-
nul n, in care s-a atins profitul
final, daca este cazul [lei/an];
m - numarul de ani cat dureaza tucrarlle,
pana ce se realizeaza solutia [an];
f - nurnarul de ani de functionare par-
tiala, in care timp investitia realizata
partial produce venit net [an];
Se observa ca ultimul termen al rela-
tiei (10.2. 2) reprezlnta venitul net rezul-
tat ca diferenta intre valoarea produc-
tiel de energie si cheltuielile anuale in
f ani de functionare partiala,
Structura investitiilcr sl a cheltuielilor
anuale este specitica solutiilor comparate.
Pentru producerea separata a ener-
giei electrice (in centrale termoelectrice
- GTE) $i caldurii (in centrale termice -
CT) lnvestltille lsep $i cheltuielile anuale
csep au urrnatoarea structura:
1sep = 1cTE+lcT+lrt+/Rg+/es+t,..B
(10.2.3)
Csep=CcTE+CcT+Crt+CRg+Ces+C,..8(10.2.4)
In cazul producerii combinate (prin
cogenerare) a energiei electrice si cal-
durii (in GET), investitiile si cheltuielile
anuale au urrnatoarea expresie:
IT = 1cET + /PT + /Rt + 1rg + 1es (10.2.5)
Cr=CcET+CPT+CRt+Crg +Ces (10.2.6)
in care:
/GTE' /CT' /GET' (CCTE' CT' CcET) sunt in-
vestltille (cheltuielile
anuale) in GTE, CT, GET
[lei/an];
/PT' (CPT) - investitia (cheltuielile anua-
le) in punctele termice ale
sistemului de termoficare
[lei] ([lei/an]);
/Rg' (CR9) - investitia (cheltuielile anua-
le) in retelele de gaze natu-
rale [lei] ([lei/an]);
/RT' (CRT) - investltia (cheltuielile anua-
le) in retelele de termoficare
magistrale sl de distrioutie
[lei] ([lei/an]);
/rt' (Crt) - investitia {cheltuielile anuale)
Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarll
in retelele de distribuire a
caldurii in retelele termice
[lei] {[lei/an]);
lrg' (C,9) - investitia {cheltuielile anuale)
in retelele de gaze naturale
[lei] ([lei/an]);
/es' (Ces) - investitia (cheltuielile anua-
le) in liniile si statiile elec-
trice de distribuire a ener-
giei [lei] ([lei/an]);
18, (C8) - lnvestitia {cheltuielile anuale)
aferente consumului supli-
mentar de combustibil din
solutia de producere se-
parata a energiei electrice $i
a caldurii [lei] {[lei/an]).
lnvestitia in retelele de gaze este mai
mare la producerea separata, asiqurand
caldera atat pentru lncalzire, cat si pentru
prepararea apei calde de consum.
10.2.2. Criteriul cheltuielilor
totale actualizate (CTA)
In cadrul cornpararii tehnico-econo-
mice se are in vedere adoptarea solu-
tiei cu CTA minime.
Se disting urrnatoarete notiuni:
• Cheltuieli/e tota/e actualizate (CTA)
reprezinta criteriul normat pentru anali-
za eflclentei economice a lnvestltiilor si
cuprinde totalitatea cheltuielilor efec-
tuate (investitii, productie si alte cheltu-
ieli) pe perioada de studiu, raportata,
prin tehnica actualizani, la un anumit
moment, pentru a permite astfel com-
pararea solutlilor.
• Actualizarea este o tehnica de cal-
cul cu ajutorul careia resursele investi-
te, cheltuielile anuale efectuate $i efec-
tele economice rezultate intr-o perioa-
da de timp sunt reevaluate si raportate
la un anumit moment, pentru a permite
compararea.
• Rata de actualizare (r) este elemen-
tul de calcul cu ajutorul caruia se efec-
tueaza actualizarea. Rata, norrnata
pentru calculul economic al obiective-
lor energetice si al economiei de ener-
gie, este de 8 %.
• Momentul ectustasrii este eel la
care se raporteaza cheltuielile (de in-
vestitii, de exploatare sau de produc-
tie, daunele $i valoarea rernanenta si
reziduala), Pentru mai multe variante se
stabiieste un singur moment de actua-
lizare, care corespunde cu eel al in-
ceperii executiei variantei cu durata de
executie cea mai lunga (momentul 0).
Punerea in functiune a obiectivului tre-
buie considerata in acelasi moment
pentru toate variantele.
• Ourata de execute (d) a obiectivului
de mvestitie este intervalul de timp in care
se desfasoera lucrarile de constructli-
montaj (C + M), din momentul inceperii
lucrarilor de organizare de santier pana la
punerea in functie a primei capacitati de
cu caldura
productie, Pentru etapele urrnatoare,
investitille se actuailzeaza pe baza
graficului de execute a investitiei.
• Ourata de viata sau de serviciu (0)
este intervalul de timp de la punerea in
functiune a obiectivului pana la expirarea
duratei de functionare, interval in care
obiectivul general produce efecte eco-
nomice. Duratele de viata sunt normate.
• Ourata de studiu (0 ') este perioada
(conventional aleasa) pentru care se
efectueaza calculele de actualizare $i
incepe de la momentul 0.
Expresia analitica a cheltuielilor tota-
le actualizate (CTA), in forma ei sinteti-
ca, ce se aplica pentru fiecare din va-
riantele comparate, este urrnatoarea:
CTA=f-'-t -t+ I~
r-1(1+r) r-d·1(1+r)
(10.2.7)
in care:
It - este investitia din anul t,
t- durata, in ani, de la inceperea in-
vestitiel:
Ct.- cheltuielile anuale din anul t.
In termenul Ct nu se include amorti-
zarea investitiei,
10.2.3. Criteriul duratei
de recuperare
Acest criteriu se poate aplica la com-
pararea a doua solutii de alimentare cu
caldura cu termen apropiat de realizare,
in care:
11 > 12 (11 este investltia in solutia 1, 12
- in solutia 2),
C1 < C2(C1 - cheltuieli anuale in
solutia 1, C2 - in solutia 2).
Solutia 1 se adopta daca plusul de
lnvestitii fata de solutia 2 se recuperea-
za intr-o durata norrnata (de ex.: 10
ani) cu ajutorul economiei de cheltuieli
anuale, pe baza relatiel:
n = (/1 - 12) I (C2 - C1) s 10 ani
Acest criteriu este folosit in situatia
in care, prin aplicarea criteriului CTA,
nu se obtin diferente sensibile (peste
2 %) intre solutiile analizate.
10.3. Structura extemi a
sistemelor de alimentare
centralizati cu cilduri
Se caracterizeaza prin:
- sursele de caldura $i amplasarea a-
cestora in raport cu zonele de con-
sum care influenteaza direct configu-
ratia retelelor termice;
- natura agentului termic folosit la trans-
portul $i dlstributia caldurii;
- retelele de transport $i dlstrlbutie:
- modul de racordare a consumatorilor.
 Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii
10.3.1. Surse de energie
Sursele de energie ce pot alimenta
centralizat cu caldura ansamblurile ur-
bane sau consumatorii industriali $i ter-
tiari pot fi:
- centrale de cogenerare (centrale
electrice de termoficare - CET)
- centrale nucleare electrice de termo-
ficare (CNET);
- centrale termice de capacitate mare
(peste 5 MW);
- centrale termice de capacitate medie
(1 ... 5 MW).
Combustibilii utilizati la producerea
energiei termice sunt:
- gaze naturale;
- combustibili lichizi;
- combustibili solizi (cerbune, deseuri etc.)
ln general, centralele electrice de ter-
moficare, In marea lor majoritate, func-
tioneaza cu doua tipuri de combustibili,
si anume:
- gazul natural si
- pacura,
Amplasarea surselor depinde de:
conditiile locale, combustibilii disponi-
bili, rnarimea sl ritmul de dezvoltare a
consumului termic, existenta unor
surse de energie terrnica amplasate In
zone industriale susceptibile de moder-
nizare si extindere, cerintele de protec-
tie a mediului.
lnconvenientele arnplasarli centrale-
lor exterioare (CET si CT de mare ca-
pacitate), cum ar fi costurile mari pen-
tru realizarea conductelor de transport,
sunt compensate de economiile de in-
vestitii si cheltuielile anuale de exploa-
tare datorate pretentiilor mai modeste
In executarea finisajelor, posibilitatilor
de alimentare preterentiala cu gaze si
apa lndustriala, accesului la liniile de
transport feroviar etc.
Amplasarea la distante mari de cen-
trele populate face posibila realizarea
unor centrale de mare capacitate, echi-
pate cu turbine de gaz sau abur, avand
puteri unitare mari si pertorrnante su-
perioare, apropiate de centralele de
condensatie,
Acolo unde consumul de energie ter-
mica este relativ mic se accepta reali-
zarea unei centrale termice In imediata
apropiere a consumatorului cu luarea
In considerare a unor aspecte, ca acor-
dul urbanistic, protectia mediului etc.
10.3.2. Agentul tennic
Natura agentului termic folosit In sis-
temele de alimentare cu caldura difera
In functie de felul sursei, precum sl de
tipul si necesitatile consumatorilor; se
pot utiliza :
- apa fierbinte, cu temperatura nomi-
nala peste 115 °C;
cu caldura II. Alimentarea cu caldura
- apa calda cu temperatura norninala
de maximum 115 °C;
- abur de presiune medie (6 ... 15 bar).
Agentul termic sub torrna de apa
calda, (In general, 95/75 °C), se utili-
zeaza numai In cazul centralelor termi-
ce de capacitate mica, cu un nurnar
limitat de consumatori.
f n general, toate centralele de coge-
nerare (CET) pot furniza apa fierbinte
si/sau abur de presiune medie.
Avantajele utilizarii apei flerbinti In
sistemele de termoficare sunt:
- productia specifica de energie elec-
trica pe unitatea de caldura livrata
orar sau anual In reteaua de transport
este mai mare comparativ cu utiliza-
rea aburului;
- raza de actiune, respectiv, lungimea
retelei de transport a caldurii este
mult mai mare, comparativ cu utiliza-
rea aburului;
- este posibila pastrarea In ciclul ter-
mic a lntregii cantitati de condensat;
- scheme relativ simple pentru racor-
darea consumatorilor urbani de ener-
gie terrnica.
Dezavantajul utilizarii apei fierbinti
consta In faptul ca proiectarea si explo-
atarea unei astfel de retele impune ma-
suri atente pentru rnentinerea sub con-
trol a regimurilor de functionare, aspect
compensat lnsa de posibilitatea unei re-
glari mai bune, elasticitate In exploatare
$i personal mai putin numeros.
f n unele sisteme de alimentare cu
caldura, de dimensiuni relativ reduse,
rezulta economic ca poate sa se
utilizeze ca agent termic, apa calda cu
temperatura de 110/55 °C In retelele de
transport si distributie.
Alegerea agentului termic specific
fiecarei situatii, precum si a parametrilor
acestuia, constituie, prin irnplicatiile teh-
nice si economice care decurg, una dintre
problemele importante ale sistemelor de
alimentarecentralizatacu caldura.
I ntrucat la consumatori urbani tempe-
raturile sunt de 90/70 sau 95/75 °C,
pentru agentul termic de incalzire $i
55 ... 60 °C, pentru apa calda de con-
sum, temperatura agentului termic livrat
de sursele de energie depinde si de
conditiile impuse de consumatori.
Utilizarea agentului termic cu tempe-
ratura cat mai ridicata In conducta de
ducere prezinta ca avantaje faptul ca
se reduce:
- debitul nominal de apa care circula In
sistem, rnicsorand diametrul conduc-
telor, greutatea sl costul acestora, la
aceeasi pierdere specifica de sarcina:
- puterea pompelor din sistem precum
si energia electrica consurnata anual
de acestea;
- suprafata de incalzire la consumatorii
racordati direct si la schimbatoarele
de caldura (la cei racordati indirect).
Utilizarea temperaturilor ridicate ale a-
gentului termic furnizat de CET irnplica
Insa $i unele dezavantaje prin faptul ca:
- scade energia electrica produsa In
turbine;
- creste consumul anual de combusti-
bil si cheltuielile de exploatare pre-
cum $i investltlile suplimentare com-
parativ cu celelalte solutii.
lnfluenta cresterii temperaturii nomi-
nale a agentului termic asupra pierde-
rilor de caldura este relativ mica deoa-
rece rnarrea valorii acestora este com-
pensata de reducerea diametrelor con-
ductelor, respectiv, a suprafetelor de
schimb de caldura,
Fixarea temperaturii optime de ali-
mentare are In vedere si rnarlmea sis-
temului. In general, la sistemele mici de
cogenerare se alege temperatura de
120 ( 130) °C iar la cele mai mari tem-
peratura de 130 (150) °C.
Se practica utilizarea aburului ca
agent termic numai pentru satisfacerea
necesitatllor tehnologice.
Aceasta se justifica nu numai prin in-
convenientele legate de proiectarea si
exploatarea instalatiilor la consumatori
dar si printr-o serie de dezavantaje de
natura energetica.
f n cazul producer ii combinate de
energie, electrica si terrnica, utilizarea
apei fierbinti In locul aburului conduce
la avantaje energetice In sensul produ-
cerii unei cantitati sporite de energie
electrica, datorata posibilitatii destinde-
rii aburului In turbina pana la presiuni
mai coborate,
In anumite conditil, producand ener-
gie terrnica In centrale termice cu de-
seuri menajere, carbune etc., se pot
justifica sisteme relativ mari, In care
aburul de presiune medie este utilizat
pentru transportul calduru, prin retele,
pana la punctele termice.
I n ceea ce priveste sursele de capa-
citate mica, amplasate In apropierea
consumatorilor, agentul termic poate fi
apa calda cu temperatura de pana la
115 °C.
Fata de utilizarea apei fierbinti, apa
calda prezinta unele avantaje $i anume:
- racordarea consumatorilor se poate
face direct;
- se sirnplifica instalatia de asigurare si
de preluare a ditatarii apei;
- distributia agentului termic prin con-
ducte se realizeaza la temperaturi $i
presiuni mai rruci, sirnplificand mult
problemele legate de compensarea
ditatartlor:
- utilizarea de tevi si izolatii cu grosimi
mai reduse;
- asigurarea independentei alirnentarii
consumatorilor racordati la sursa fata
de ceilalati consumatori.
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentani cu caldura
10.3.3. Relele de transport
•i distrib&qie
Asigura circulatia agentului termic $i
alimentarea cu caldura a consumato-
rilor.
In cazul sistemelor centralizate de
alimentare cu caldura, se considera re-
tele de transport, conductele care tac
iegatura intre sursa si zonele de am-
plasare a consumatorilor. In sistemele
centralizate de alimentare cu caldura
retelele se impart in:
- retele de transport, care tac ieqatura
dintre sursa terrnica si zonele de am-
plasare a consumatorilor;
- retele de distributie, care tac legatura
dintre reteaua de transport si punctele
termice (instalatiile de racordare);
- retelele de distributie secundare, care
tac legatura dintre punctele termice
sl consumatori.
Hetelele de transport si distributie,
fiind retele publice, trebuie astfel con-
cepute, construite si exploatate incat
sa asigure, in orice conditii de functio-
nare, continuitatea alimentarii cu cal-
dura la parametrii necesari.
Factorii principali de care depinde
eficienta unei retele sunt:
- cheltuielile de amortizare si de
Intretinere,
- costul calduni pierdute si
- cheltuielile pentru pompare.
Alegerea solutiilor la proiectarea re-
telelor are la baza, pe langa conside-
rente tehnicoeconomice $i pe cele pri-
vind eventualele extinderi, in functie de
evolutia consumului de caldura,
Clasificarearetelelor de transport si dis-
tributie se poate face in functie de:
- tipul agentului termic: apa fierbinte,
apa calda, abur;
- nurnarul conductelor care, tinand
seama de parametrii agentului termic
si de sistemul adoptat pentru distri-
butie $i racordarea consumatorilor,
poate ti:
Fig. 10.3.1. Configuraiiareielelortermice:
a - retea erborescenie; b - retee inelara;
1 - sursa; 2 - ramuri importante; 3 - retea de leqatura pentru rezerva in caz de
avarie; 4 - inelul retelei; 5 - arrnaturi de inchidere.
• monotub: o sinqura conducta de
ducere de la sursa la consumatori,
fara conducta de intoarcere;
• bitub: agentul termic este trimis la
consumator cu aceeasl parametri
pentru toate utilitatile $i revine prin-
tr-o singura conoucta de intoarcere;
• tritub: coua conducte de ducere
care transporta agentul termic la
parametrii diteriti, avand conducta
de intoarcere cornuna:
• multitub, cu sau tara conducta de
intoarcere.
- confiquratia retelelor: arborescenta
sau inelara:
• retelele arborescente sunt mai sim-
ple, mai putin costisitoare si mai
comode in exploatarea norrnala
insa, in caz de avarie, nu permit
alimentarea consumatorilor situati
in aval de avarie (o solutie pentru
astfel de cazuri este realizarea
unor bretele de legatura);
• retelele inelare permit, in caz de ava-
rie, o alegere corecta a diametrelor
buclelor, rnentinerea alimentarii tutu-
ror consumatorilor, cu exceptia celor
racordati intre doua vane care
izoleaza avaria: schemele inelaresunt
mai costisitoare decat cele arbores-
cente iar, in exploatare, prezinta de-
zavantajul deterrninarii mai dificile a
locului unei avarii. Configuratia inelara
conduce la economii de energie elec-
trica pentru pompare, fata de confi-
guratia arborescenta.
Solutii uzuale privind confiquratia re-
telelor termice de transport si distri-
butie sunt prezentate in fig. 10.3. 1.
- solutii constructive de amplasare a
conductelor, care pot ti:
• supraterane (aeriene);
• subterane, in canale termice res-
pectiv galerii edilitare sau direct in
sol, caz in care sarcinile exterioare
se transmit direct asupra conducte-
lor $i izolatiei acestora.
b de ducere, respectiv, de intoarcere
10.3.4. Racordarea
consumatorilor
Racordarea consumatorilor la retele-
le de transport $i distributle ale siste-
melor de alimentare centraltzata cu
caldura se poate realiza:
- direct sau indirect pentru lnstalatitle
de incalzlre. ventilare si tehnologice;
- deschis sau inchis, pentru instalatiile
de preparare a apei calde de consum
si cele tehnologice, in care apa se
consurna sau nu, efectiv, in proces.
Alegerea modului de racordare a
consumatorului depinde de regimul de
ternperatura si presiune al agentului
termic ce crcula in retea precum si de
conditllle impuse de regimul termic si de
presiune din instalatiilede la consumatori.
Astfel racordarea directa (fig. 10.3.2) se
adopta in cazul utilizarii agentului termic
sub torrna de apa calda sau apa fierbinte
Sr
t
So
Fig. 10.3.2. Racordarea directi
a instalaiiilorde incilzire:
80R - temperatura din conducta de
ducere, respectiv, de intoarcere a
circuitului retelei [°C]; 8a.r - tempera-
tura din conducta de ducere, respec-
tiv, de intoarcere din instalatia inte-
rioara [0C]; Ii' - debitul de apa din insta-
latia interioara [l/h]; R - retea extenoera.
V1 90 E
t : --- ----ed
00 V2
.j. 0R +-9R +-- 0,
Fig. 10.3.3. Racordarea indirecti cu
amestec prin pompa de amestec
Pam) sau elevator (E) a instalaiieid
incilzire:
fJ0 R - temperatura din conducta de
cucere, respectiv, de intoarcere a
circuitului retelei si a racordului la
organul de amestec (circuitul primar)
[0C]; 8d,r - temperatura din conducta
din instalatla interioara (circuitul
secundar) [ C]; \i'1, \i'2 - debitul de
0
apa din racordul de ducere,
respectiv, de intoarcere din conducta
de amestec [l/h].
 Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura II. Alimentarea cu caldura

atat In sistemul de distributie cat si In lor legate de poluare a mediului, de mo- ales legate de