Sunteți pe pagina 1din 512

Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania

.'
. . -<
I, ...
,! ...... ..
.. ... '
,, .... }
:: . ;::
.:
.. .::::
. ;"J
. ' .. - .
..
.;.: : .
:
.......
.. "
"f . .., _ . .,.
.i:,:

,_ .
l"
n

: - :., ..... .... .:-':
_.; Y',{:_.
t.'.:.
-...
... :.-
, ..
"'"i.-

....... r' ..

:.;.
EDITURA ARTECNO
; .. ,
-._ ..
., :.: . .... .. -'
:-:?
.... ....
INSTALATll DE iNCALZIRE
'
- Necesarul de caldura pentru lncalzire;
- Protectia termica a cladirilor;
- Sisteme de lncalzire pentru cladiri civile $i de producti.e;
- Centrale termice $i puncte termice pentru alimentarea cu caldura;
- Retele termice pentru transportul $i distributia agentului termic;
- Echipamente $i materiale pentru instalatii de lncalzire.
Editura ARTECNO Bucure$ti , Romania
Coordonator: Prof. univ. dr. ing. Mihai ILINA
Autori: Prof. uni v. dr. ing. Mihai ILINA: 1 (1.1; 1.3; 1.6; 1.7); 3; 4 (4. 1; 4.5);
6 (6.3; 6.6; 6.7); 8
Ing. Dan BERBECARU: 1 (1.2: 1.4); 4 (4.8; 4.10)
Conf. dr. ing. Gabriel STAN: 1 (1.5)
Ing. Mihaela GEORGESCU: 2 (2. 1; 2.2; 2.3; 2.4)
Prof. univ. dr. ing. Miron POPESCU: 4 (4.2)
Cont dr. ing. Octavia COCORA: 4 (4.3; 4.4); 5 (5.4)
Prof. univ. dr. ing. HERA: 4 (4.6)
Ing. Rodica GABREANU: 4 (4.7)
Dr. ing. Florin IORDACHE: 4 (4.9)
Prof. univ. dr. ing. Costica BRANDABUR: 5 (5. 1; 5.2; 5.3)
$ef lucrari ing. Dan Paul STANESCU: 5 (5.5)
Prof . univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Prep. ing. Nicolae N. ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Prof. uni v. dr. ing. Vasile CALUIANU: 6 (6.2)
Ing. Tudor DRAGANESCU: 6 (6.5)
Ing. Luminita DUMITRESCU: 7
Ing. Gabriel IVANESCU: 6 (6.7); 9
Prof. univ. dr. ing. Maria CMCIUN: 10 (10.1; 10.2)
Ing. Mihaela VULPESCU: 10 (10.3)
Ing. Gheorghe DABELA: 10 (10.4)
$ef lucrari ing. Rodica FRUNZULICA: 11 ( 11 .1; 11.2; 11.4)
$ef lucrari ing. Mirela Sanda TOROPOC: 11 ( 11.3)
Prof. univ. dr. ing. Mircea BELDIMAN: 12; 13
J Qr. ing. Alexancru COSTACHEL 6 (6. 1; 6.4)
! Ing. Alexandru CIMPOIA J: 6 (6. 7)
Coordonare recenzie I 1ng. Achite PETR@[]
Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMllRESCU
Membru al Academiei Central Europene de $tiin\a Arta;
Doctor Honoris Causa al Uni versitatii Tehnice de Constructii

Coordonare editoriala: Director General ing. Doru PETRESCU
Tehnoredactare: Cristian POPESCU;
Constanta RASUCEANU;
Elena DOROFTEI ;
Razvan ANISOIU
MANUALUL DE INSTALATll
ISBN 973-85936-0-3
lnstalatii de Tncalzire
ISBN 973-85936- 1-1
Editura ARTECNO Bucure$ti S.R.L. , 2002
Asociatia lngineril or de lnstalatii din Romani a
Cuprins
CU PRINS
1. INST ALATll DE iNCALZIRE
1 _ PROBLEME GENERALE
1_1 _ lmportanta instalat1il or de incalzire _ --------- ---
- -- -- ------ -- - - - -- --- .. 1
1 _2_ Exigenl e de calitate ____ __ ___________ _
-- ---- ---1
1_2_ 1 _ Calitatea unei construc\ ii
__ 1
1.2.2. Exigente de calitate ale instalatiil or de i ncalzire centrala ----------- ------- -- -------- --- ---- --- -- ---.. -- -- ---1
1- 3. Clas1f1carea 1nstalat1il or de incalz1re ____ __ _
--- - ---- -- ------ ---------2
1-4. Reglementari pri vind proi ectarea si reali zarea instalatiilor de i ncalzire --- ---------------- -- - ----- --- ---- ---- --- -- ------ -- ------------ --2
1-4_ 1_ lncadrarea constructiil or $i instalatiil or aferente in mediul construit al localitatii _____ ....... .. ..... ........... .. ...... ........ .. 2
1-4_ 1_ 1 Autori zati a de construire ------------- ----- ---- .... -- -- --- ----- ------------ -- --- -- ---- --- ---- - - - ----------- .. ---- --2
1_4_ 1-2 Planurile urbani sti ce. ___ __________ - -- _____ ___ --- __ ___ ______ - ___________ -- ______ _ - ____ -_____ - ___ - ___ ___ _______ . __________ . --_ --- -. -- -- --- . -- -- -- --.2
1_4 _1 _3 Avize $i acorduri ___ _____ .. ....... ...... ___ ___ ___ ...... ... . ___ __ , _____ __ , ___ ......... ..... ---- ---------- ..... ........ ---- ------ ----- --- -- -- ----- --- .... .. ........ 2
1 -4 -2_ Reglementari tehni ce pentru proi ectarea, executarea $i exploatarea instalatiilor de incalzire centrala. _ - _ .. .. . ________ 3
1-4 _3_ Terna de proiectare -------- --------- ------ ----- ----- ------------------------ ------- ----------------- ---- ---- --------- ------ ----------- ----- --- --- -- - ----- ---3
1 _4 _4 _ Faze de proiectare $i continutul proi ectelor . _ --- ____ __ ---- ______ . -- _____ _ ------ __ ____ . _____ _ ,._ -___ ____ ___ --_ --- - ___ - ___ - __ __________ -- ___ _4
1 _5_ F unctionalitatea $i alcatuirea cl adirilor ___ ____ . ___ --- __ _____ ____ ____ __ _____ ,, , _______ .......... .. ...... ---- _ .... __ . ____ ----- __ __ --___ -_______ --. _ --___ __ 4
1_5_ 1 _ Clasificarea constructiilor __________ _ -------- ----- __ _ - __ ____ -- - ----- ---- ------- -- .... _ .. .. -- . - ______________ ___ --____ __ . _ -- - __ ... .. ...... ... _ --- ___ -4
1 -5.2. Subsistemele c ladirii ______ ___ ___ -__ --____ - ____ - _______ ___ - ___ - __________ - _______ - ____ _______ -- ______________ ... -. - .... ... ________ - ___ ____ __ _ - __ -_____ . -4
1 _s_3 _ Actiuni i n c ladiri _____ .. _______ . ___ - __ - _ ... ....... ....... . __ .. _ ....... .......... .......... . __ _ .. .. ___ _ - - _. _____ __ --- - _ .. ... _ ------- __ --- ______ ___ . __ - - ____ -- --____ 5
1.5-4 _ Functionalitatea cl adiril or __________________ .... _________________ . ------ ... __________ __ ________ ___ -___ _____ _ -- ..... __ .. . __ ,, ___ , __ - -___ ... ......... ---- -. --- ---__ 5
1_5_5_ Analiza si alcatuirea anti seismi ca a instala\iilor $i echipamentelor ------------------ ---- ---- -- ------ -- --- ----- .. ---- -- -- - ------ - ____ J
1.6. Date generale privind calculul instala!iilor de incalzire _____ .. ________ ______ ___ ____ ... . ----- --.. --- --- -- --- -- ---- - ----- .. --... -.. - --------- ---- 8
1_6_ 1 _ Transmi sia caldurii ___ --- _______ - ___ ---- __ --- __ _ -- -____ ___ -- __ ---- -____ __ .. ... .. ---- ____ --- __ .. -- _. _ -- ____ ___ --- -___ -- -- -_____ --- ----- -- .. . -- -- . -- ----_g
1.6-2. Elemente de transfer de masa. ___ ,, ___ _ ......... _____ , __ , __ ___ ,,_ ,,,.,_, ___ __ __ _ , ______ ___ ___ _ , __ ____ _____ ___ _____ _ ,, _____ ,, __________ .... ____ ____ _ , __ ,, __ _____ g
1.6.3. Curgerea fluidelor in conducte - --- ------------- ... -.. ............. -- --------- ----- --- -- -- --- --- --------- ...... ... ..... --- -------- -.. --- _____ g
1-7_ Marimi $i unita!i de masura ____________________ , .... .. -------- ------ ------ ---- ---- -- --- ---- -- -- -.. -- --- ---- --------- --- ------ -- --- -- -.. _,_, ___ ... _ .. ___ 11
2. PROTECTIA TERMICA A CLAf)IRILOR
2. 1_ El ementele de constructii ale c ladirilor --- ------ -- --------- ------- -- -.... .... .. ---- ---- ---- --- --- -- ----- -- ------- --- --.. -------- ----- ---- ------- --12
2. 1. 1. Anvelopa cladirii ___ --- ---- -- --- --- --- ----------- ----- ---- .. --.. .. ... ..... ,_, ___ _ ---- ------ .. ------- --- -- -- ---------- -- --- --- ------ ------ ---- --12
?. 1.2. Ari a anvelopei unei c ladiri -A - __ : ---- ----- --- ----- --- - ------------ - --- -- --- ------- ----- -- -- ---- -- ----- ---- - ___ _ , ___ ,, ______ __ ___ __ __ 14
2_ 1.3 . Volurnul cladirii - V- _______________ ___ ___ ___________ ____ ________ ____ - __ __ ____ ____ ___ __ . ___ _ ... . ______ ___ .. ___ -- __ -__ _____ ___ .... . __ --_____ .. . __ -__ .. ... __ . ____ - _ 14
2. 1-4. Al egerea elementelor de construqii din punct de vedere termotehni c. ______ .. ____________________ __ ................ ..... . ___ ,, _______ 14
2.2_ Dirnensionarea elementelor de construc\ii perimetrale din punct de vedere termotehni c __ ____ ___ , __ ____ , ___ .... ... . ____ ,,, _______ 16
2 2. 1. Obi ecti vele calculului termotehni c _____ ------ _ __ _ _____ __ --------- ------------------------ ---- ______ -------- -- -- --- -- ----- -- -- - ____ 16
2.2.2_ Calculul termotehni c pentru stabilirea grosimii stratului termoi zolator -------------- ------- ----- --------- ----- --- -- .. ------ .... --- .. ---- 16
2.2.3_ Determinarea rezistent elor termi ce specifice ale elementelor de constructii opace __ ----- ----- -- ------- ------ -- ------ --17
2.2 .3. 1 Rezisten\e termi ce specifice el ecti ve_,, ___ ---- ---- --- --- -------------- ------- -------- ------------ -- ---- -- ---- ------- 17
2.2.3.2 Rezisten\e termi ce specifi ce normate ______ _
- fxempl e de calcul ______________ ------------------ ----- ------ __________ ____ _
2-2.4_ Rezistente termi ce ale suprafetelor vitrat e ___ ------- ---- ---- --- --- ----- .. ----- -------- --- --- ---- -
2.2-5. Difuzia vaporilor de apa prin elementele de construqii ______ ,_,. ,_, ______ , ___ _ , __ ____ ---- ---- -
- Exemplu de calcul. __ _ ----------------- ----- ---- --- --- --- -----
2.3 _ Stabilitatea termica a elementelor de inchidere a cladiri lor si a i ncaperilor din cladi ril e civil e
2_3_ 1 _ Crit eriil e de perf ormanta ale stabilitatii termi ce __ _____________ ___ _
2 3_2_ lndi cele inerti ei termi ce D __ _ _ ____________ _
2_3_3 _ Coefi cientul 9, de stabil itate a elementelor de inchi dere a cladiri lor --- --- -
-- - --- --- . 19
.-20
-- ---- ---- --- - - ____ 23
.. ---- --- --- -- - --- ___ 24
. - - . - ___ 27
- ,, __ -- --- -- __ __ 30
..... .. ........... - - .30
-- _________ 30
- __ 3 1
2_3_ 4 _ Stabi litatea termica a i ncaperilor incalzite di n cladirile civile _____ ---------. --- __ ... ----- _32
- Exemple de calcul _________ --- --- ---- _ _ _ ... ____________ ------------- ---- ............. .. ... ... ........ ... .. ........ ___ ..... ---- .. ------- ___ 33
2.4. Determi narea si ver ificarea coeficientului global de izolare termi ca__ ----------- .... .. ..... .... ____ 35
2-4. 1 _ Determinarea si verificarea coeficientul ui global de izolare termi ca G la cladiril e de locuit ___ _ ,, ___ __ ___ __ .. _____ , ___ _____ 35
2.4.2. Determinarea :;;i verif icarea coefi cientului global de izolare termica G 1
la cladi ril e cu alta destina\ie decat cea de locuit.. ............ .............................. ....... ......... . ...... .. ..... .. .......... .. ....... ... . 38
- Exemplu de calcul
3. NECESARUL DE CAL.DURA PEN1RU lNCALzlRE
3. 1. Necesarul de caldura pentru cladi ri obi :;;nuite . .......... .................. ............ .... ..... ... .............. .. ........... ........ .... .. .. ............ .42
3. 1. 1. Fluxul t ermi c cedat pri n transmi sie OT ................... ...... ......................... .............. ..... ......... .... .. ...... .... ........ ... ........... .42
3. 1.2. Adaosuri la pierderil e de caldura IA .. ... ... ......... ................ .............. ................ .... ... .. ......... ...... .... ... ...... ..... ......... ... .43
3. 1.3. Sarcina termi ca Q, ... ........ ........ .... .... ........ ..... .... ............... ... ...... ......... ..... ....... .. .................. ... ..... .. ... ......... ... ...... ..... ... .43
3. 1.4. Part icularitati de calcul al necesarului de caldura pentru cladiri industriale ...... .................. .... .............. ..... .. .. ..... .45
3. 1.5. Parti cularita\i de calcul al necesarului de caldura pentru locuinte ..... ..... ....... .... .... ..... .......... .................. .. ............ .45
3.2. Necesarul de caldura la sere ........... ............ ... ........ ... .. ...... ....... ... .... .......... ................................ .. .... ....... ...... ................. .46
- Exemplu de calcul .... ................ .......... ...... ..... ................... .... .... ........... .............. ........... ...... .... ... .......... ..... ...... ..... ... ............ .47
3.3. Necesarul de caldura pentru cladirile ampl asate subteran .. ............. .. ..... ...... ............................................ ........ ......... .47
3.4. Calculul necesarului de caldura pe baza de indici ..... ...... ....... .. .... ...... .. ........... .... .... .................. ...... ...... ....................... 48
3.5. Calculul necesarului de caldura anual al cladirilor de locuit.. ..... ..... .. ... ....................... ..... ... ... ............. ..... ................... . 48
3.5. 1. Necesarul de caldura anual al cladi rilor de locuit existente ........ .......... .. .... .. .. ...... ........ ..... .. .. .. .... .......... .. .. ... .. ... ... .48
- Exemplu de calcul ... ......................... .. ............. ................................. ....... .... ...... .... .. ..... ....................... ...... .... .... .............. .48
3.5.2. Necesarul de caldura anual al cladir il or de locuit nou proiectate . ... .............. ...... ..... ............ ..... ................. .......... .49
4. SISTEME DE iNCALzlRE
4. 1. incalzirea locala ... ... .. ............... ...... ....... .... ................. ....... ................ ... ... ..... .. .... ...................... .... ....... ........... ......... ... ...... 56
4.1. 1. Prescriptii privind utilizarea incalzirii locale .. .. .. ... ...... ... .... ..... .... .............. ... .. .. ..................... .... ............... ................. 56
,.

4.1.2. Sobe cu acumulare de caldura .. ........... ... .... .... ... ................................ ... ............... ... ................ .. ............. ..... ..... ....... 56
4.1.3. Sobe fara acumul are de caldura .............. .... .. .. .... .. ................... .......... .......... ... .... ................... ... ..................... ... ..... 57
4. 1.4. Sobe de construc\ie speciala (:;;emineuri) ..... ................. ... ... .. .... .................. ............. .... .... ..... ......... ...................... ... 58
4. 1.5. Elemente de calcul ........ ........... .. .... ... .... ... ..... .. .. ......... ......... ............... ... ..... ....... ..... ............. ........... .... ...... ................. 59
4. 1.5. 1 Pierderile de caldura ... .............. .......... .. .... .... .... ..................... ........ ... ......... ........ .................................... ....... ........ 59
4. 1.5.2 Calc ulul :;; i alegerea sobelor ...... ... ...... ........ ... ................ .. ... ........ ....... .. ..... .......... ......................... .. .... ..... .............. 59
4. 1.5.3 Dimensiunile cosului de furn ..... .......... ... ..... .... ... ............................. ...... ............. .... .. .... ..... .. .. ......... ... ................... 60
4.2. incalzirea cu apa calda si fi erbinte .... ... ..... .... .... ........ .. ................. .. .. .... .... ........ ... .. ... ...... ............ .... .. ........... ......... ... ....... 61
4.2. 1. Clasificarea sistemelor de incalzire cu apa calda ... ............... ............. ......... .. .... .. ... ... .... ..................................... ..... 61
4. 2.2. Criteri i privind alegerea sistemului de incalzire ........... ........... .. ... ... .. .......... ............ ........ ................................. ... ... ... 61
4.2.3. lnstalatii de incalzire cu circulati e naturala .............. ....... .. ... ... ............................... .. ............ .... ..... ........ ... ....... .. ..... .. 62
4.2.4. lnstala\ii de incalzire cu circul ati e for\ata ..... ... ............. ... ..... ............ .......... ................. ........... ..... .. ............ ... ....... .. ... 63
4.2.4.1 lnstal a\ii de incalzire cu di stribu\ie indi viduala ........ ....... .. ... .... ..... .... ........... .. ........ ... .. ... .. .......... ...... ................... 64
4. 2.4.2 lnstala\ii de incalzire cu distribu\ie centrali zata ............................... .. ... ..... ...... ...... ..... ... .. .. ........................... ..... . 68
4.2.5. Descrierea si montarea modulelor termohi drauli ce MTH ..... ... ........ ..... .... ................ .. ......... ..... ........ .......... ............ .70
4.2.6. Montarea conductelor de distribu\ie ............................ ...... ... ....... .... ... ......... ..... ......... .... ................ ........ ........... ........ 72
4.2.7. lnstalatii de incalzire cu apa fi erbinte ........ .................... ... ......... ... .. .......... .... ................ ........ ... ............. .............. .. . .73
4.2.8. Dimensionarea conductelor instala\iilor de incalzire c u apa calda .. ... .. ............... ... .. .............. .. ................. .. ......... .. 74
4.2.8. 1 Pierderi de sarcina in conducte .................... ............................... ...... ........... ................... .. ... ........ .................... 74
4.2.8.2 Operatiuni :;;i date preliminare calculului de dimensionare ....... .... ....... ....... .. .... ....... ...... ...... .......... .... ... ...... ... ... . .75
4.2.8.3 Dimensionarea conductelor instala\iil or bitub cu circula\ie naturala ... ....... ... ....... .... ..... ... ..... .... . . .. 75
- Exemplu de calcul .... .. ....... ..... ... ........ .......... ................. ...... .. ...... ..... ............................................. .. ............... .. ..... ....... ... 76
4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalat iil or bitub cu circula\ ie for\ata :;;i di stributi e centralizata .. .... .. .............. .... 89
4.2.8.4. 1 Dimensionarea coloanelor ... ............ ................... .... ... ... .... ........ ................. .. .... ........... ......... .................. .... .. .. . 89
- Exemplu de calcul ....... ...................... ..... ........ ......... ........ .. ..... ....... .... ....... .... ......... ... ... .. ...... ................... .............. .... ... 89
4.2.8.4.2 Oimensionarea re\elei de di stributie arborescente ....... .. ... .. ... ........... .. ...... .. .... .... ... ......... ... .... ....... ........... ... 90
- Exemplu de calcul ..... . ......... ....... .. ... ....... .. . .... ....... ........ ..... ..... ...... ............ .................. ........ ..... ....... ..... .. 90
4.2.8.4.3 Dimensionarea retel ei de distri buti e inelare ............... .. ..................... ....... .............................. ........... .... ....... . 92
- Exempl u de calcul . ...... ........... . ............. .......... .............. ....... ..... ............................ . .. .......... ............. ... . .. ........ 92
4.2.8.5 Dimensionarea conductelor instalatiil or de incalzire cu circulati e for tata :;; i di stribu\i e indi viduala ... ... ............ 93
4.2.8.5. 1 Retele bitub cu di stributi e arborescenta .. ... ...... ....... ................. .......... ...... ................ ........ ...................... 95
- Exemplu de calcul ............................ ........... ...... .......................... ... ................... .... ...................... .... .. .. ... ................ .. 95
4.2.8.5.2 Retele bi tub cu di stributi e radiala ................ ............. ..... .. .... .. .. ........... ..... ... .. ......... .. .. ........ ........ .. ..... ...... .. 101
- Exemplu de calcul .. ... .. .. . . ..... .... .. .......... ..... ... ......... ... .. ......... .... .... ........ ........... ... ........... ............. ..... ..... ..... .. 101
4.2.8.5.3 Retele bitub inelare. . ..... .. .. ... .. .. ... .. 105
- Exemplu de cal cul
........ ...... ...... . ... ... . . ....... 105
-l. 2.8.6 D1rnens1onarea conductelor instzil;:itiilor de incii
1
zire monotub
cu c1rculatie fortata pentru consumat ori1 individuali .
- Exemplu de calcul... . . . . . . . . . . . . . ............ ....... .
4.3. Sisteme de incalzire cu abur de presiune joasa. . ................. ... .
4.3.1. Cri terii privind uti l1 zarea i ncalziri1 cu abur de pres1une joasa
4.3.2. Parti cular it ati ale instalatii lor cu abur de presi une 1oasa ... .
4.3.3. Racordarea corpur ilor de i ncalzi re.. . ............... .
4.3.4 l nstalatii cu intoarcerea condensatului pr in cadere libera
4.3.5. lnstalatii cu intoarcerea condensatului prin pompare
4.3.6. Dimensionarea sifoanelor de condensat .
4.3.7. Calculul hi drauli c al conduc telor ..
4.3.7. 1 Dimensionarea conductelor de abur .............. ... .
4.3.7.2 conductelor de condens3t
- Exemplu de cal cul.. ...... ........ .. . ........ ... .
Cuprins
. ......... 111
. ... 111
.... 11 9
... 11 9
. 11 9
.120
.... ... 121
......... .. ..... ......... 122
.. 122
.. 122
. 122
1 24
. 125
4 .4. lncalzirea cu aer cald.
. ..... ......... ..... 127
4.4. 1. Criteri i pri vind ut ilizarea incalziri i cu aer cald ................ .
. ..... ...... .. - ... 127
4.4.2. lnstalatii de incalzire cu preparare locala a aerului cald ...... ..... .. .............. ..... . ......... ... .. ..... .. .. .. .... .... 127
4.4.2. 1 1ncalzirea cu agregat e cu focar propriu .... ... .. .. ........ .. ........ ..... ... ..... ............................. ..... ......... ............... .. 127
4.4.2.2 1ncalzirea cu aeroterme ............. . ...................... .... ........ .................. ............. ...... ....... .......... ... .... ... ... ....... .......... 128
4 .4 .2.3 1ncalzirea cu dispoziti ve de destratifi care a aerului cald ....... .. ..... .. ......... .... ....... .. ... ........ .... .. .... ... ....... .... .... .... 129
4.4.2. 4 1ncalzirea cu agregate multifunc\i onale ........ ...... ........... ... ..... .............. .......................... .. .. .............. .... ... ...... 131
4 .4 .3. 1ncalzirea cu aer cald cu preparare centrali zata.... ... . .. . . . ... . . .. . . ... . . .. . . ......... ..... .... ........... 13 1
4.4.4. Calculul instalatiil or de incalzire cu aer cald..... .......... ........ .... ....... ..................... ........... . ......... .... ... .... ....... 134
- Exemplul de calcul ... . . . . .. . . . . . .. . . . . . . . ................... ... ... ...... ... ... .. ......... ... .. ........ .. ......... ... .. ...... .... .. ........... .. .... ............... 135
4.5. i ncalzirea prin radiati e .. ..... . ............ .... ........ ... ...... .... .................... ..... . ...... ... ........ .... ............ ........... .......... ......... 136
4.5. 1. Criterii pri vind util izarea incalzirii prin radia\ie ........... ...... ............. .... ..... .... ........... .
.. .... ...... 136
4.5.2. incalzirea pri n radi a\ie de temperatura joasa .. ...... .... ....................... .............. ...... .... ..... .. .. ... .. ..... .. ... ... ..... ... ...... .... 137
4.5.2. 1 incalzirea prin plafon ....... ... .... . ................ ...... .......... .... ..... ........ ..... ..... ..... .. .. ...... .... ... .. ................... ....... 137
4.5.2.2 1ncalzirea prin pardoseala ................ .... ..... ...... .. ... ......... .............. .............. ... .. .
.. 139
4.5.2. 3 Executarea panouril or radiante ................... ........ ........ ................... ..... ............................. ...... .... .................. .. 140
4.5.2. 4 Racordarea la re\eaua de distributi e ..... .......... ..... ...... ......... .... ..... ... ................... - ..... . .. ..... ... .... ... ........ . ... 14 1
4.5.2.5 incalzirea cu panouri montate in perete ...... ... ...... .. ......... .. .. .. .... ........ ........ ....... .. ..... ..... ........ ......... ..... .. .... ........ . 142
4.5.2.6 Scheme de alimentare cu caldura ....................... ..... ...... ... .. ....................... .... .... ..... ...... ........... ..... .................... 142
4.5.2.7 Dimensionarea instala\iil or ........ ...... ......... ... ... ..... ... ............. ....... ..... ....... ... . ............ ...... ............. 143
- Exemple de calcul ..... ..... .... .......... ..... ... ... ......... ..................... .. ... .................. .... ......... ......... ....... ..... ... ...... 14 7
4.5.3. 1ncalzirea pr in radi atie de temperatura medie ...... ... .. .... ........ .. ....... ..... .... ... .......... .... ...... ....... ....... ...... ... ... _ ......... 15 1
4.5.3. 1 Panouri radiante utili zand agenti termici .............. .... .... ...... ... .. .... ............. . ........ ....... ................. ...... ... ..... ........ 151
4.5.3.2 Panouri (tuburi) radi ante cu gaze..... .. ................. .. ............... . ............ ...... . . ............... ... ....... .. ... ..... 152
4.5. 3.3 Amplasarea panourilor radiant e ..... ................. .... .. ... .... ... ......... ... ...... ... .. ....... ....... ..... . .. ....... ........ .. ....... 152
4.5.3.4 Dimensionarea instala\iilor .... ...... . .. ............ .. ................... ... ..... .................. .. . ... ...... ... . ....... ....... . .. 153
- Exemple de calcul .......... .. ................................... ...... ....... ....... ..... .... .................. ... .... ... . . ....... . ................ 154
4.5.4. 1ncalzirea prin radiati e de temperatura inalta.
........ .... .... ... ... ............. . 156
4.5. 4. 1 Panouri radiante ceramice .... . ................... ............. ... ... .... ... ... .......... ... ..... .. .......... .... ... ... ........ ... .. .... ....... ... 156
4.5. 4.2 Amplasarea panourilor radiant e cerami ce .. .. .. .. ..... ...... ............... .. .. .. ... ... ............... .. .............. ... ... ... . .. ....... ........ 157
4.5.4.3 Panouri radiante cu halogeni ............... . ................... ..... .. ... ... ....... .... .. ........ .... ..... ... .... ..... .... ............ ............... 157
4.5.4.4 Amplasarea panouri lor radiante cu halogeni .... ...... ..... .. ....... ....... .. .... ..... ... ...... . ... ......... ...... . .. ..... ................. .... 158
4.5.4.5 Dimensionarea instalatii lor .. ................... .......... ............... .. ....... .. .............. ... ... . . ... .......... ...... 158
- Exemple de calcul ...... . ............ ....... .............. ... ... ..... .............. ............ ......... ..... ..... .. .
.. 158
4.6. 1ncalzirea cu pompe de caldura .... . 161
4.6. 1. Criterii privind utilizarea pompelor de caldura .... ...... . . ... .. ... .... . .. . .......... ........ . .. .. . .... . 161
4.6.2. lndicatori energetici si economici referitori la pompele de caldura utilizate pentru incalzire ........... ........ .. ....... 161
4.6.3. lnstalatii de incalzire utilizand pompe de caldura aer/ aer ..... .. .. ........ ............. . . .. ..... ......... 164
4.6.4. lnstala\ii de incalzi re utilizand pompe de caldur a aer/apa .......... ... . 166
4.6.5. lnstalati i de i ncalzire util izand pompe de caldura apa/aer ......... ... .. ..... ....... . . ..... 168
4.6. 6. lnstalati i de incalzire utili zand pompe de caldura apa/apa .. . .... 169
4.6.7. lnstalatii de incalzire util izand pompe de caldura sol/aer si sol/apa .... 170
4.6.8. Dimensionarea instalatiil or cu pompe de caldura.
... 172
- Exemplu de calcul. ... ..................... ..... . . ..... ...... ... ... ..... ..... .. ........ ..... ... .... ... ...... ... 172
4. 7. incalzirea electri ca ......... . .... ................ ......... .. ............. ........... ... ... ...... ............................. ... ........... ... ... ....... ...... ... .. ...... 17 4
4. 7. 1. Criterii pri vind util izarea energiei electri ce .... ................. .................. .. ... ............... .... ............. .................. ................ 17 4
4.7.2. incalzirea electrica directa ...... ........ ............. ................. ....... ..... ........ .. ....... ...... ............. .. ................ .. ............... ........ 174
4.7.3. i ncalzirea electrica locala cu acumulatoare de caldura ............ .... ...... .... ............. ......... ................ .. ..... ....... .... ....... 176
4.7.4. i ncalzirea electri ca centralizata .... ................................. .......................... ...... ... ..... ............. ... .. ............ ... ... ... .. ... .... .. 178
4.7.5. incalzirea electrica integrata in elemente de construct ii ..... .... ................ ..... ... .. ... ..... ... .... ................. ... .. .. ..... ........ 179
4.7 .5.1 incalzirea electrica prin pardoseala ..... .. ............................ ........... ......... ............................... ...... ... ... .. ..... ... .. ..... 180
- Exemplu de calcul ... ................. .... ............. ..... .. ..... ... ... .... ................... .. ..... ................ .............. .... ..... .. .... ...... .. .............. 184
4.7.5.2 incalzirea electrica prin plafon ... .... .. ........................ .... ..... ............ ........... ........ .... ............. ... ...... ........ ... ............ . 186
4.7.5.3 incalzi rea electrica prin pereti ............ ....... ......... ...... ........... .... ...... .............. ... ........ .. .. .............................. .......... 186
4. 7 .6. incalzirea electri ca "bijonctiune" ... ...... .. .... .. ....... .............. ................ .... ........................... ... .... ................................. 186
4.7. 7. i ncalzirea electri ca mix ta ... .................. ......... .................. ..... .......... ......... ... ..... .... ....... ..... ........... .. ............................ 187
4.8. i ncalzirea cu apa geotermala ............. ... ................... ......... .. .... ........... .......... ..... .. ....... ....................... ... .... ..... ......... ...... . 189
4.8. 1. Utilizarea apelor geotermale pentru incalzire ......... ................... ....... ...... .......................... ............ ...... ................... 189
4.8.2. Surse geotermale ........ ....... ... ................... ............. ...................... ......... ....... .. ... ........... ..... .................. .. ... .. .. ... ... ....... 189
4.8.3. Pozitia instalati ilor termice in lantul de valorifi care complexa a energiei geotermale .... .... .................................. 190
4.8.4. Sisteme de alimentare cu caldura ............ .................... ......... ................. .. ....... ........ ....... ........ ................................ 190
4.8.5. Echipamentul circui tului de apa geotermala ....... .......... ... ........ ............................ .......... .................. .. .............. ...... 191
4.8.6. Scheme functionale util izand apele geotermale ....... ....................... ... .. .. ...... ..... ................... .............................. .. .. 195
4.8.7. Dimensionarea instala\iil or geotermale ........ .... .................. .......................... .......... ... ............. ........... ............. ........ . 196
4.8.8. lndicator i energeti ci $i economici ......... ............ .......... ..... ... ...................... .... ............................ ...................... ....... . 197
4.9. i ncalzirea sol ara ............... .................................... ....... ........... ... ... ............... ... ....... ........ ... ............... .. ............ ................. 198
4.9. 1. Criterii pri vind util izarea i ncalzirii solare ............ ..... ........ ...... ....... .... .......... ... ... ... ........ ... .. ........ ... ...................... ... .. . 198
4.9.2. Sisteme de i ncalzi re a spa\ii lor utili zand energia solara ................................................. ....................................... 198
4.9.2. 1 Sisteme pasive de i ncalzire solara ........... ....................... .... ..... ........ ........... ........... .... ...... .... ............ ...... ... .... .... 198
4.9.2.2 Sisteme acti ve de incalzire solara ......... ......... ........ .... ... ...... ......... ............................. .................. ......... ............. 202
4. 10. lnstalatii de incalzire utilizand caldura recuperata ... .. ..... ........... ..... .............................. ...... ... ... ....................... ... .... ... 204
4. 10. 1. Clasi ficarea sistemelor de recuperare a caldurii ............... ................................................................ ..... ... ...... ..... 204
4. 10.2. Recuperarea calduri i din gazele de ardere .. .............................. .... .... ...... ..... ........... ..................... ............ ........... 204
- Exemplu de calcul ............................................................................ .. .. .... ... ........ ..... .................... .............. ..................... 209
4. 10.3. Recuperarea calduri i di n ape tehnologice ............. ..... ................ .......... ..... ........... .............. .... ............... ......... ...... 211
4. 11 . Conexiunea instala\i il or $i echipamentelor cu structura de rezistenta ..... ..... .... ................... ... ...... ... ... ... ..... ..... .... .. .. 214
4. 11. 1. Piese $i subansambl uri speciale de sustinere :;;i prindere ............................. .............. ....... ..... ...... ..... .. ... ......... 214
4. 11 .2. Canale tehnice ... ..... ................ ...... .... .. ..... ........ ......... ... ......... .... .... ........ ............................... ........... ........... .. ....... 215
4. 11 .3. Ni:;;e :;; i :;;l ituri ....... .... ........ .... .. .... ... .. ...... ..... .... ........... ................................................... .... ............................ ....... 215
4. 11 .4. Strap ungeri in zi darie .... ....... .... .............. ... ............ ......... ... .. ........ ........... ......... ............. ... ....... .......... ..... .............. 215
5. CENTRAL.E TERMICE
5. 1. Clasifi carea centralelor term ice ...................................... ....... ..... ................. ...... ... ...................... ....................... .... ...... . 220
5.2. Alegerea tipul ui de centrala ter mica ............................. ... ........... ............. ... ....... ................ ... .. .. .............. .... ................. 220
5.3. Centrale termice cu apa calda ....... .. ............... ... ........ ...... ................. ...... ............. ..... ....... ..... ........ ....... ........................ 220
5.3.1. Centrale termice cu puteri mici, pana la 100 kW ....... .... .... ... .... .... .. ... ...... ........ .... ................ ........... ... ........ .. ......... 220
5.3.2. Centrale termice cu puter i medi i intre 100 $i 2000 kW ................... .......................... .. .... ...................... ..... ......... 222
5.3.3. Centrale termice cu puteri mari, peste 2000 kW .................... ..................................... .... ................................. .. 225
5.3.4. Ce.ntrale termice echipate cu cazane de condensa\ie sau cu recuperatoare de caldura .................. .. ...... .. ....... 225
5.3.5. Asigurarea instalatiilor de incalzire cu apa calda .... ..... ....... ...... ...... ..... ... ..... ...... .................... ... ... .... ...... ... ............ 226
5.3.6. Pozi\ia pompelor in circuitul agentul ui termi c ... ... .. ................ .......... .... .................... ... ..... .. ............ ... .. .... .. .......... .. 229
5.3. 7. Dimensionarea echipamentelor din centrala termica ...... .. .... .... ......... ........... ...... ..... ... ...... ... .... ............. ....... ........ .. 230
- Exemple de calcul ........ .. .............. .... ....... ....... ... .............. ........... ...... ......... ...... ................... ..... .... ........ ...... ... .. .... ..... ...... 234
5.3.8. Amplasarea centralei termice... ..... ..... .. .......... ....... ... ............. . .......... ...... ..... ........ ..... ............. ..... ......... 237
5.3.9. Organizarea centralei termice .......... .. ........ ..... .......... .................... .......... ..... .. ... ...... ...... ........ .................... ..... ... ..... 237
5.3. 10. Montarea echipamentelor :;; i a conductelor in centrala termica....... ..... .... ........ ... ......... .... ..... . ... ............. .... 238
5.4. Centrale termice cu abur de presiune joasa ........ ............ ..... ..... .... ........ .. .. ..... .. ....... ............................. ............ .......... 240
5.4. 1. Centrale termice cu un singur rezervor de condensat ......... .................. ...... ........ ...... ... ....... .. ............... ..... .......... . 24 1
5.4.2. Centrale termice cu rezervoare de condensat intermediare ... ................................................ ....... ............... .... .. .. 24 1
5.4.3. Centrale term ice cu alimentarea cazanelor prin pompare in doua trepte ......... ..... .. ............ ........ .......... ..... .. ....... 242
5.4 .4. Alegerea cazanelor ... ... .............. ............. .... . ... ... .................. ............................ ................ ...... .... 242
5.4.5. Asigurarea instalatiil or de incalzire cu abur de presiune joasa .... .... ..... .. ....... .... ......... ........ ............ .. ... .............. . 242
-
I
f
i
!
i
I
l
'
~
i
...
"
5.4.6. ReLervoarel e de condensat
5.4.7. Oispozi t1 ve pentru separarea condensatului
5.4.8 Alegerea pompelor de condensat ..... .. ... ....... ......... .. .
5.4.9 0 1stribuitorul de abur ....
5.4.10. D1mensionarea conductelor_ de abur si condensat din centrala termi ca .
5.4.1 1. Tratarea ape1 de adaos ... .. .. .
5.4. 12. Organizarea spat iului in centrala term1ca
Cuprins
.... ..... . . .. .... 243
... 244
. .. 245
.245
. .... ... .. ........ ... 246
. ... 246
.... .246
- Exemplu de calcul... ... ............. .... ...... . . ............. ......... ....... .... ... .. ... ...... .. ... .. ............. .. ..... ... . . . ...... 247
5.5 Gospodaria de combust1bil. .... .... ......... . .... .... ......... .......... . . ... 248
5.5 1. Proprietatile fi zico-chimi ce ale combustibili lor ... . ..... ... .. .... .... ... . . .. .. 248
5. 5. 2. l nstalatii de ardere a combustibilil or lichi zi ......... ... . . ...... 250
5.5.3. lnstalatii de ardere a combust ibi lilor gazosi ... . .. ...... .. ..... .... .... ... .... .. 25 1
5.5.4. l nstalat1i de ardere a gazelor petroli ere l1 chef1at e ........ ... ..... ......... ..... ........... ..... ..... ............. ............ ..... ....... ....... 252
5.5.5. l nstalatii de ardere a combustibi lil or sol izi .... ............. .. ... .... ...... .. ..... .. .. ... ... ... ....... .............. ... .. ...... ........ ......... ..... .. 252
5.5.6. Arzatoare de combustibil gazos ... ..... ....... .......... . . ..... ... ................. ........ .... .... .. ... ..... ............... ....... ....... .......... 253
5.5.7. Arzatoare de combustibil lichid ...... . . .. ............... .... . ........ ..... .. ...... .. .. ................... ... .. ........ .. .............. ...... ........ 255
5.5.8. Arzatoare mi xte de gaze- lichid ................. ............ ............. ..... .......... .... .... ... ..... ... ....... .. ..... .... ........ ....... ............. 256
5.5.9. Reducerea emi siilor poluante ...................................................... .. .. ....... ......... ...... .. .............. ..... .. ... ...... ...... ...... ... 257
5.5. 10. Dimensionarea instalatiilor de gospodarire a combustibilului ....... .. .... ... ....... ...... ..... ..... .......... ... .... ........ ........... 258
5.5. 10. 1 Consumuri de combusti bi l ......... .. ..... ......... .. .......... ................................. .... ......... .... .... .... .. .. .... ...... ...... ..... ....... 258
5.5. 10.2 Di mensionarea principal elor elemente ale instalatiilor de ardere a combustibi lilor . ......... ........... .... .......... 260
- Exemplu de ca/cul ......... ... ..... ...................... .... .. .. ............... ................................ ..... .... ....... .. .... ... ................. ......... .. ... 26 1
5.5. 11 . Amplasarea $i montarea rezervoarelor de combustibil ............. ........... .......... ......... .......... .. ...... ..... ....... ......... ... .. 262
5.6. Evacuarea gazelor de ardere ..... .... ..... ........ .... ... ... .... ......... ......... ... .. ... .. .......... ................... ......... .. ... ....... ............. ....... .. 265
5.6. 1. Solutii constructive ............... .... .... ... ... .... ...... ... .......... .............. . ... .... .... ....... ............... .. ..... .... ........ .. ......... ... .. ......... 265
5.6.2. Calculul cosului de furn .. .. .............. .... ... ... .................... ...... ... .. ..... ..... ..... ... ..... ..... ...... .... ....... ... .. ...... .. ....... .......... .. .. 269
5.6.3. Co$ul $i influen\a vaporilor de apa din gazele de ardere ...... ..... ... ...................... ....... ..... .... ... ... .... .. .... .. ..... ..... ..... 270
5.6.4. Calculul CO$ului cu cama$a exterioara de aer ........ ... ... ......... ......... ........ ...... ...... ...... ........... ...... ..... ....... ..... ....... .. .. 27 1
5.6.5. Optimizarea CO$Ului ..... ...... .... .... ...... ........ ..... ... ... ....... ... ...... .......... ........... ..... ..... ..... ..... .... ........................... ....... ...... 272
- Exemple de ca/cul ... .................. ... .... ..... ... ....... ......... .... ... ............ .. .. .... ..... ..... ..... .. ... ......... .... .... .. .. ..... ............. ... ......... .... 272
5.6.6. Calculul CO$urilor pe baza normelor de mediu ... .. ...... .............. .. ............ ....... .... .. ..... ... ........ ....... ......... ... ........... ... 273
5.6. 7. Suprainal\area cosului ............ ... ... .......... ... ... .. ............... ................. ... . . .... .... .... .... .... .. ........ . .......... ........ ..... ....... 274
- Exemplu de ca/cul. ......... .... ....... .. ... ... ... . ....... .................... .............. .. .... .... .. ....... ....... . . . ... .. 275
6 ECHIPAMENTE $1 MATERIALE
6. 1. Corpuri de incalzire .... ..... .. ... .................. . ...... ........... . ...................... ........ ... .......... .. ... ... ........ ............. ... ....... .... ........... 278
6. 1.1.Criterii privind utilizarea corpuri lor de incalzire ..... ... ...... ...... ........... ........ ....... .... .............. .......... ... .. ... .... .......... ....... 278
6.1.2. Clasifi carea corpuril or de incalzire ..... .................. ... ............... .. ...... ....... .... .................. ................... ... ...... ... ......... .. .. 278
6. 1.3. Radiatoare din elemert e .. ... ....... ........ ... .... ... ....... ............ ........ .... ... ..... ....... .. ... .. ..................... ... ........... . ................ 278
6. 1.4. Radiatoare-panou. . ......... . ...... ..... ........ ..... ...... ............ ...... .......... .. ...... ... .... ....... .......... ... .... ........... ............ . 280
6. 1.5. Corpuri de incalzire tubul are .. ....... .. ... .... ........ ........ ..... ......... ..... ....... ....... ...... .. .. ........ .... ....... ...... ... .... ...... ...... ...... ... . 28 1
6. 1.6. Radiatoare din \eava $i tabl a .. .............. .. .... ........ ... ... .. ..... ... .... ... ..... ....... ... .... ... ..... ... .... ....... ............ ...................... 283
6.1.7. Convec toare .. ...... ............ ...... ............. ...... ....... ................ .... .. .. ... ......... ... ... ........ .. ....... ... ........ ........ .. ....... . ...... ...... . 284
6. 1.8. Amplasarea, montarea $i racordarea corpurilor de incalzire ..... ... ...... ....... .......... ... .. ...... ..... .... ..... ....... ........ ...... .. .. 284
6. 1.9. Alegerea si dimensionarea corpurilor de incalzire .. ....... ... ... .. ... .. ...... ..... ............... ........ ...... ..... .... .... .......... ... ...... .. . 285
- Exemple de calcul. ........ . . ................... .............. .. ....... .... .......... . ...... ....... .. .... .. ... .............. .... ... ... ... .. .. ... . 286
6.2. Cazane. . .. .... ...... ........ 288
6.2. 1. Clasifi carea cazanelor ......... .. ..... .. ......... .. .. ............ .. .... ....... .. .... .... ... ....... ... .. ............. . .. 288
6.2.2. Criterii pri vind execu\i a si alegerea cazanelor ...... .. ..... ......... ..... .. .......... ..... .. . . ... ........ ........ .. 288
6.2.3. Cazane de apa calda. . ........ ... ......... ... .... ......... .. ..... . .. ... ..... ... ... . . . .... 288
. .. . 296 6.2.4. Cazane de apa fierbint e .. .
6.2.5. Cazane de abur ...
...... .. .. ......... . 298
6.2.6. Cazane recuperatoare .... .. ... ... ... ............. .... ........ ........... .
. ... 299
6.2. 7. Recuperatoare de caldura cu condensatie ........ ....... ... ..... ...... . .. ... ..... .. .... ... .. .. 30 1
G.3. Pompe... .. .. ..... .. .. .. . ........... .. .... ..... .. ... ..... . . .. 302
6.3. 1. Caracteri sti ci le hidrauli ce si termice ale pompelor ..... .. ....... .. .. ..... .... . ............. ..... ... 302
- Exemplu de cal cul. .. . . .......... ............... ................. ........ .... ... ... .... .. ....... ... . . ...... ... .. ... ..... .. ....... ....... ......... ~
6.3.2. Pompe de circulat1e ..... ............ .. ..... ... ... ........ ... ........ .... ... . . .... .......... .... ... ... ... .... ............ ...... ...... ....... . ... 304
------------- --------------.
6.3.3. Pompe de presiune ridicata .. ........ .. ..... ...... .. ...... ..... ... .... ... ... ..... ... ..... .. .... .. ... ...... .............. ... .... ... ... ... .. ..... . ........ 304
6.3.4. Pornpe cu ro\i din\ate .............. .. ... ... .. ...... .. .... ... ... .. ........... .. .. .. ... .. ............. .. ... .. ..... ..... ....... ... .. ..... .. ... ... ........ ... .. .. .... 304
6.3.5. Reglarea pompelor .. ...... .... .... ... .... ...................... .. .... ..... ... .... .... .. ......... ....... ... .. .......... .... ...... .... ....... ....... ... ..... .... ...... 304
6.3.6. Alegerea pompelor ................ ................ ..... ............. ......... ..... ... ...... ................... .... ........ ... .......... ....... ..................... 308
- Exemplu de calcul ... ..... ... .. ... ... .. ............ ... .. .. .. ... .... ..... .......... .................... .. ........ .. ...... ... ....... .. .... ... .. ....... ..... ... .... .. .... ....... 309
6.3. 7. Montarea pompelor ........... .... .. ... ... ..... ....... .... .... .... ....... .... ..... .. .... .... ....... ............. .... ... ............ .. .... ... .. ... .. ... ... .......... 309
6.4. Schi mbatoare de caldura ........................ ...... ..... ...... .... ... .. ...... ...... .... .... .... ..... ... ..... ............... ...... .... ... ........... .. ..... .. ...... 320
6.4. 1. Clasi fi carea schimbatoarelor de caldura ................... .................. ... ... ..... ... ............................. .. ..... ..... .... .... .. ....... ... 320
6.4.2. Cerinte de calitate ................................................... ....... ...... .................. ... .... ........ ..... .... ...................................... ... 320
6.4.3. Criterii de op\iune la alegerea schimbatoarelor de caldura ....... ....... .. ... ... ... .... ............ ....... ....... .. ... .............. ...... .. 321
6.4.4. Schimbatoare de caldura multitubulare ... ............. ... .... ..... ...... ......... ... .... ....... ... ...... ...................... ..... ... ...... ............ 321
6.4.5. Schimbatoare de caldura cu placi .. ... ...... ....... .. .... ... ..... ......... ... ... ... .... .. .. ..... ..... .......... ...... .. ........ .... ........ .... ...... ...... 32 1
6.4.6. Calculul schi mbatoarelor de caldura ......... .... ....... ..................... .......... ........ ........... .. ......... .. ...... .... .... ..... .... ... ... ...... 322
- Exemplu de calcul ...... .................. ... ...... .. ... .. .. ... .... ...... ............. .... ...... .... ... .. .............. .. ... .. .... ....... ...... ................... ........... 324
6.4.7. Amplasarea $i montarea schimbatoarelor de cal dura ....... ..... ... .... .... ...... ............... .. ... .. ............ .. ..... .... ................. 325
6.5. Aparate de incalzire a aerului .... .. ....... ....... ...... ........... ... ............ ... .............. .... ..... .. ... .................. ......................... ... .. .... 326
6.5. 1. Criteri i privind utilizarea aparatelor de incalzire a aerului ............ ...... ..... ... .. ... .............. ... .............. .. ... .... ... ............ 326
6.5.2. Aeroterme ......... ... ... ......... .... .... ..... ... ........ .......................... .. ....... ... ..... ... ..... ... ... ..... ........ .... ...................................... 326
6.5.3. Generatoare de aer cald .. ... ...... .. ... ... .. .. .. .... .. ..... ..... ................. .. ........ ..... .. .... ... ......... .. ....... .... .. ......... .... ............. ..... 331
6.5.4. Masuri de siguran\a la foe $i explozie ............. ... ... ... ...... ........ ... .... ............ .... ... ..... ............... .... ........... .... ... .... .... ... 335
6.6. Materi ale $i elemente comune instala\iilor de incalzire ........ ..... .. ... ......... ... .... ......... ......... .......... ............ ... ... ..... ... ....... 336
6.6.1. Tevi - - 336
6.6.1.1 Tevi din o\el ....................... ... ...................... .... ...... .......... .... ...................... ....... ....... ...... .......... .. .. ....... ................. 336
6.6.1.2 Tevi din materiale cu structura termoplasti ca - .. - 338
6.6. 1. 3 Tevi din cupru ............. ........ ... .......... ................... .. .... ................ ............ .................... ..... ............. .. ....... .... .. .. ....... 340
6.6. 1.4 Tevi preizolate .... ................................ .................... ........ .... .. ... ........ .......... .. ... .. ...... ....... .... ....................... .. ........ 340
I
6.6.2. Robinete de regl are la corpurile de incalzire .. ...... .. .... .. ... .... ... ............... .............. ... .... ....... .. ................ .................. 34 1
6.6.2_ 1 Robinete manuale ............ ....... ........... ... ... ........ ...... .... .... ........ ... .. ........ .... .. ............ ..... .... ....... ... ..... .. .......... ... .... ... 341
6.6.2.2 Armaturi de reglare pe conducta de intoarcere ...... ... ... .. ......... ................... ... ...... .. .... ....................... ................ 341
- Exemplu de calcul ... .. ............ ........................ ......................... .. ... ... ...... .............. ..... ........ ..................... ....... ... ... ..... .. ... . 341
6.6.2.3 Robinete termostatice .......... .. ................. ........ .. .................................... .... ...... ...... ............. .. ....... .. ....... .... .... ...... 342
- Exemplu de calcul .. ...... ...... .. ..... .. ... ......... ... .............. .. ................ .......... .... ... ... ..... ... ....... .. ..... .. ... .... .... .... .... .... .... ....... ... . 344
6.6.2.4 Robinete cu 4 cai - 346
- Exemplu de calcul ................... ..... .................... ..... ... ..... ..... .. ... ............ .................... ............ .. .................................. .... 348
6.6.3. Robinet e de inchidere pe conducte ... .......... .......... ... ....... ... .... ....... ................................. ..... ...... ... ..... .. .................. 348
6.6.4. Robinete de echilibrare hidraul ica ........... ........... ... ................. ................. ....... .. ........ .. .... ... ...................... ... ............ 350
6.6.5. Robinete (clapete) de retinere .. ... ............. .. .................. ....... ....... ............... .. .... .. ..... .... ..... ..... ........ ........... ....... ..... .... 354
6.6.6. Clapeta antitermosifon ... ........ ..... .. .. .. ... ..... ................ .... ......... ............ ...... ..... ........ .. .. ...... ... ..... .... .. .. ....... ..... ..... .. ..... 355
6.6.7. Robinete de dezaeri sire .. .... .... ... ...... ... .. ........... .... ....... .. .... ..... ............ .............................................. .. ....... .... ..... ...... 355
6.6.8. Robinete de go lire .... ..... ... ...... .............. ...... ... ... ....... ......................... ......... ..... ......... ....... .............. ............ .... ... ........ 356
6.6.9. Supape de siguranta ... ....... ..... ................................. ...... .. ..... ....... ................................ ......... .. ...... ..... ..................... 356
6.6. 10. Regulatoare de debit si presiune diferentiala ............ ..... .. ... ... ......... .... .......... .. ...... ...... ... ..... ... ...................... ...... 356
6.6. 11. Vane de amestec .. ............. .... ..... .. ................ ................. ............... .. ... ...... ....... .. ..... ... ..... ... .... .... ... .. .... ..... ........... . 356
6.6. 12. Reductoare de presi une .... ........................ ... ......... .. ....... ... .... ... ........ .. .. .. .............. ...... ..... ..................................... 356
6.6.13. Aparate pentru masurarea debitelor ... ... ... ..... .... ... .... .... ...... ......... ....... .......... ...... ..... .... .... .............. ..... .... ......... .. ... 357
6.6.14. Aparate pentru masurarea presiunii ... ... ........... .. ..... ... ........ .... ... ... .. ........................ ................................. ...... ..... .. . 357
6.6. 15. Aparate pentru masurarea temperaturii ................................ .. ... .. .............. .. ............... .. .......... ..... .. .. .. ................... 358
6.6. 16. Cont oare pentru masurarea consumului de caldura ................ ..... .. ..... ..... ... ............. .. ...... ....... ......... ........ .. .. ...... 359
6.7. lzolarea termi ca ... ........ .......... .. .... ..... ....... ................... ..... ......... .. ... ...... ..... ................. .. .................... .. ........ ..... .. ............. 362
6. 7. 1. Material e termoi zolante ..... .... .. .. .. ... ........ .... .. ... .. .. .... ..... .. .... ................ ... .. .. ...... .. ... ....... .. ......... .... ............ .... .. .. ....... .. 362
6. 7 .2. Executarea izola\i ei termi ce ... ... .. .. .... .... ....... ..... ..... ....... ... ..... ..... ........... .... ................ ..... ...... ..................... ... .......... 362
6. 7 .3. Grosimea izola\iei termi ce ... ..... .............. .. ............ ... ..... ...... ... ..... . ........ ... ................. ..... ... .... .......... .......... ..... 363
- Exemple de calcul .. .... ... ... ........................ .... ................................ .. ........ .... .. ... ............. .. .... ... ......... ... ............. ... ... .......... 364
7. GESTIUNEA ENERGIEI TERMICE
7.1. Recomandari privind necesi tatea gestiunii energiei termice ... .. ... ........ .. .. .... .. ........ .... .... ..... .. .... ...................... ......... 368
7.2. Etapele $i ciclul gestiunii energiei .... ... .. ..... ....... ... .. ..... ................. .......... ...... ..... ... ..... ...... .. ... ..... ....... .. ...... .. ...... .. .... 368
7.3. Contabil itatea .............. ..... ............ ................. ... ...... ... .. ...... .................................... .. ....... ... .... .. ....... ..... ... ...... 369
............ ---------------------------------
I
I
I
I
.
I
l
I
7.'4 . lnd1cele de consurn ...
7 s. lnfluenta L:ictoril or de utilizar e a1 unei clad1r1 asupra consumurilor energet1 ce .
7 6 As1s tent a tehni ca !a elaborarea lucrarii pri v1nd gest1unea energiei.
7 7. Finantarea prograrnelor de gestiune a energ1e1. . .. .. ... ... . .
7 .8. Evaluarea masunlor de gest iune energet1ca ..
7.9. Concepti a sistemului de gestiune tehni ca a unei cladiri .... .... ..... .
7. 10. Sisteme de gestiur. e a 1nstalatiil or de incal;: ire ..
7. 11 . S1sterne de gestiune tehnica la ni velul clad1rii... . ........ .. ... .
7. 12. Stabil1rea consumulu1 de caldur3 .. . . .. ............ ....... .. .
8. SISTEME DE iNCAlZIRE PENTRU UNELE CATEGORl l DE ClADIRI
8. 1 Gladin de locuit .
<l . 1. 1. L_ocu1nic u11ifan 1ii 1aie.
8. 1. 2. Locuint e rnultifarniliale
8.2. Sali de spectacole .. . ........... . .
8.2. 1. S1sterne de incalzire
8.2.2. Date de calcul .
- Exemplu de cal cul..
Cuprins
. .... 369
. .... 369
. .. 370
. .... 370
. .... ... . 371
. .. 371
. .... 375
. ..... 376
. ....... 377
.... .. . 382
,.,.,,.,
.... ..JUL
..... ... .... ... .... ... .. 386
. ..... . ....... .... 388
..... 388
. ..... ... .. ........ 389
.... .. ..... .. ... ... .......... 389
8.3. Cladiri cu caracter special ... .. ...... ........ .. ... .............. ..... . ... ..... 389
8.3. 1. i ncalzirea bisericil or ....... .. .... ... .... ... ... ... ... .. ...... ....... ........... ...... ... ... ........ ............ . .389
8.3.2. i ncalzirea rnuzeelor .. .
...... 390
8.4. Cladir i cornerc1ale. banci si constructii sirnilare .......... ..... ............. . .. ....... ... .... ... ... ....... ..... ....... .. ......... 390
8.5. Spi tale . .. . ....... . . . ..... .. ... ... ... ... ......... . ... ........... ... . .... .. .. ..... .. ........ ......... 39 1
8.5. 1. Microclirnatul 1n spi tale .... ... ....... .. ............ .... ..... ..... .. ..... ............ ... . ....... ... .... ........ 392
8.5.2. Sisterne de incalzire ......... ... ......... .. ........ ..... ......... .. ..... ......... ... ......... ...... ............ ... ..... . . ..392
8.5.3. Sursa terrni ca .... . . . ........... .......... 392
8.5.4. Consurnuri de energi e terrnica .. . ... ... .. .... .... .. .. . ..... 393
8.6. Sali de sport.. ............... . .............. .......... ... ..... ......... .. .... .. 393
8 6. 1 Sali de sport cornune .. .. .. ... ... ... .... .. ........ ...... ....... .......... .... .. ... ..... . ..... .... ....... ........ ........ . .. .. ..... ......... ...... ........ 394
8.6. 2. Pi scine .... . . . ..... 395
8. 7. Cladir i industri ale ... .. .. ... ...... ...... ..... .. 395
9 EXPLOATAREA $1 i NTREflNEREA INSTALATll LOR DE i NCAlZIRE
9.1. Regl ernetari privind exploatarea $1 intretinerea instalatii lor de incalz1re ...... .. ............ ... .... ...... 398
9.2. Punerea in functiune a instalatiilor .............. ... . . ........... .. . ..... ... .. .. .. .. ..... 398
9.3 Receptia lucrarilor .... ..... . . ... ........... ... ..... 399
9.4. Cart ea tehni ca a constructi ei ... ... . . .. .. ... ... .. ...... .... .... 399
9.5. Exploatarea instalatiilor de incalzire ...
9.6. Exploatarea centralelor terrnice
9.7. Exploatarea retelelor term ice de distr ibuti e exterioare ...... .. .. ...... .. ... .. .. ...... ..... .... ..... .. .... .. .... ....... ... ... ........ ...... .
9.8. Exploatarezi instalatiilor interioare ...... ............. . .
. .. .400
.... . .401
. .... 401
. .. .401
9.9. intretinerea si reviz1ile instalatii lor de incalzire .. ....... ... ... .. . . ... .... ..... ...... .... ....... ....... .... ..... ..... ... .401
- -
II ALIMENTAREA CU CALDURA
10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE ALIMENTARll cu cALouRA
10. 1 Structura necesarului de caldura in ansarnblurile urbane si industri ale .... ........ .... .... ... ....... ............ ... ..... .
10. 1. 1 Cladiril e al irnentate cu cal dura ... . .... ..... .... .. .. .. ......... .
10.1. 2. Necesarul de caldura . . ... .............. .... .. ... ..... .. .. .. .. .. ... .... ... ...... .. .
i 0. i .2. 1 de caldura pentru incal zirea cladir ilor ......... .. ..... ..... ... .. .. . ... ...... .. .
10. 1.2.2 Necesarul de caldura pentru venti lare si climati zare .. . ....... ....... ..
10. 1.2. 3 Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum ............ ...... .... .. .. ...... .. .. .
10. 1.2. 4 Necesarul de caldura tehnologic . .. .. .. .... ...... ... . .......... ......... . .
10. 1.2. 5 Necesarul de caldura in al irnentar a ansarnblurilor urbane
10.2 Ef 1cient a solutiilor de alirnentare cu caldur21 ... ....... . ...... ... .
10.2. 1 Cr it eriul cheltui elilor de calcul . . . .... ...... .. ...... ... ... ...... .... .. ... .... .
10.2.2 Cnt enul cheltui elilor totale actualizate (CTA)
10.2. 3 Crit enul duratei de recuperare .....
..404
. ... 404
.404
. .. rn4
. .. 406
. .... 407
. .... . .407
.... .. .407
. .... 408
. ... ... 408
... . 409
..409
10.3 Structura externa a sistemelor de alimentare centralizata cu caldura ... ................ .... .. ........ .. ... ...... ... .... .... ........ ... .. .409
10.3.1 Surse de energie .......... ... ................ ........... ... ....... ...... ............................ ....... ............ .. ............. ..... ... ......... ..... ....... 409
10.3.2 Agentul termi c ..... ........ ..... ..................................................... .. ....... ........ ... ................ ....... ... .. ... ................. .... ... ....... 410
10.3.3 Retele de transport si distribu\i e .......... ...... ......... ....... .... ............... .... ..... .. ... ....... ................. ................ ................. .410
10.3.4 Racordarea consurnatoril or .......................... ... ............. ... .. .. .. ............ ................. .................. ...... ... .......... .............. .411
10.4 Surse de energie ................. .......... .................... ... .. ..... ... ............ .... ..... .... ..... ........................... .... ..................... .......... .412
10.4. 1 Cri t erii privind alegerea surselor de energie ................. .................. ..... ............ ... ........ ............... .......... .... ............ .412
10.4.2 Clasifi carea centralelor ..................................................... ..... .. ...... ................................. .. ..... .... ....... ...... ..... ....... .... 412
10.4.3 Economia de combustibil real izata prin termoficare ....... .... ............. ....... .. ... ..... ........ .. .................... ..... ................ .412
10.4.4 Scheme de centrale de termoficare echipate cu turbine de abur .............. .... .................... ................ ...... .... .. .... .4 13
10.4.5 Centrale cu turbine de gaz ....... ........ ... ... ...... ... .. .............. .............. .. .... ...... ... .......... ....... .. ....... .... .................... ..... . .414
10.4.6 Centrale cu ciclu mixt abur-gaze .. ..... .. ..... .... ..... ........ ......... .... ........ ..... ... .................... ....... .. ......... ........................ 415
10.4.7 Cen1rale cu motoare Diesel ..... ..... .. .................... .... ........... ... .......... .... ...... ....... ...... .. .................... .. ..... ..... ... .......... . 416
10.4.8 Centrale termi ce .......... ............. ... .... ................. ........... .......... ... ..... .......... .......... ............... ......... ..... .............. .. ....... 416
10.4.9 Sarcina termi ca a centralelor de termoficare urbana .. .................................. ......... ................... ...... ..................... 418
10.4 .10 Sarcina termi ca a centralelor de termofi care industri ala ........ ...... ...... ..... .......... .. .... ......... .... .. ... ... .. .... ..... .......... .419
11. RETELE TERMICE DE TRANSPORT $1 DI STRIBUTIE
11 . 1. Elemente privind constructia ret elelor term ice ... ........ .................... ..... ..... .............. ....... ..................... ..... ... .. ... .... ..... . 422
11. 1. 1. Criterii privind construc\ia retelelor term ice ..... .............. ... .... .... ..... ........... ..... ............ ........ .... ....... .... ... ..... ... ... ... .. .. .422
11 . 1.2. Ampl asarea subterana In canale ................................................ .. .................... .... .. ....... ... .. .. ... ...... ... ...... .. ... .. ........ 422
11 . 1. 3. Amplasarea subterana fara canal .... ................ .. ..... ... ... ... ....... ... ........ ........... ..... .. .......... ... ............ ........ ......... ....... 422
11 . 1.4. Amplasarea aeriana .............................. ......... ......... ....... ..... .. .... ... ....... .................. ...... ... ........ ...... .... ...... .. .... .... ..... .423
11 . 1.5. Tevi, elemente de legatura ... .. ...... .. ...... .... .. ......... ... ....... .. .. ....... .................... .... ..... ... ........ ... ... ... .............. .. ........ .... 423
11 . 1.6. Reazeme mobile ................... ............... .... ...... .................... ... .................. ........ ..... ..... ................. ........ ... ..... ......... .. 425
11 . 1. 7. Reazeme fi xe ... .... .......... ........................ ... .. .. ......................... ........... ....... ........... ...... ... ........ ..... ..... .................. ... .. .425
11 . 1.8. Compensatoare de dilatare ........................ ........ ... .. ...... ......... .. .... .. ... .. ..... ... .......... ......... ...... .... .... .. ........... ......... . .426
11 .2. Calculul hidraulic al re\el elor term ice ... ...................... ... ... ......... .................... .. .................. .... ........ .. ............. ... ... ....... .428
11 .2. 1. Calcul ul hidrauli c al retelelor de apa fi erbinte .. ............ ....... ............ .................................. .................. ......... ...... .429
..
- Exemplu de calcul. ........................ ............. ............. .............. ................... ............ ......... ....... ....... ............ ....... .. ...... .. ... ... 431
11 .2.2. Graficul pi ezometri c al re\elelor de apa fierbinte ................... ..... .. .. .......... ............. ........ .......... ... .... ...... ..... .... ...... 431
11 .2.3. Graficul piezometric al re\elelor de condensat aferente re\elelor de a bur de presiune medie .... ............. ..... .. .433
11. 2.4. Calculul hidrauli c al re\el elor de abur de presiune medi e ......................... ....... .............. .......... ... ........... .......... .. .433
- Exemplu de calcul ............ ............................ ........................................... .. ... ............ ........ ...... .. ........ .. ....... ........... .. ....... . .436
11.3. Calculul termic al retelelor term ice .......... .. .. .......... ..... ... ......... ......... .... .... ......... .. ... ..... .. ...... .. ................. ..... ........... .... .438
11 .3. 1. Calculul pierderil or de caldura ........... .......................... .. ... ... ... .. ......... .................. ...... ................ ..... ... ............ ....... 438
- Exemple de calcul. ................................................... .......................... ............... .. .......... ........... ... ... ...... .... ......... ............. .439
11 .3.2. Calcul ul caderii de temperatura ..... .... ....... ..... ............ ....... ... .......... ....................... ... . .... ..... .. ...... ..... ........ ......... .... 442
11 .3.3. Veri fi carea temperaturii la suprafata exterioara a izolati ei term ice ..... ... .. ... . ..... ..... .. ... . . ...... ... ..... .... ...... .... .... . .443
11 .3.4. Calculul grosimii optime a stratului de izola\ie termica ..... ... ....... .... .. ... .......... .... .. ...... ............ .... ........................ .443
11.4. Calculul mecanic al retelelor termice ......... .................... ........ ...... ........ ......... ....... ..... ....... ....... .. ................. .............. .443
11.4. 1. Considerati i privind calculul mecani c ...... ..... ..... .... ...... .. ....... ....... .. .. ...... ....... ... ............ ..... .. ........... .. .... ... .. ......... 443
11.4.2. Calculul grosimii pere\i lor conductelor .... .............. ... ........................ ........... .... .... ............ ............. ... ... .. ....... ...... ... 444
- Exemplu de calcul. . ...... .. .. ... .. . ....... .......... .. ... ... ........ ....... ........ ... .... ......... ... ............................. ..................... ......... .444
11 .4.3. Calculul di stan\ei lntre reazernele mobi le si fixe ....................... .... ....... ...... ......... ... ... .................. ...................... .. .444
- Exemplu de calcul ............... ....... .... ............. ............................. .................................. ............ .. ... .. ... ... .. ........... ....... ..... .. .446
11 .4.4. Calculul confi gura\ii lor natural elas1ice ..... .. .. ....... ... .. .. ..... .. ...... ........ ... ........ .......... ... .... ................ ...... .. ................ .446
- Exempl u de calcul. ... ... ..... .. ............ ................. .......... ..... ............. ....... .. ....... .... .... .. ...... ..... .......... .. .. .. ... ....... ... ................. .448
11 .4.5. Calculul compensatoarelor curbate In forma de ,, U" ... ...... ... .......... .......... .......... .......... .......................... ........ ... .450
- Exemplu de calcul. ..... ........ .......... .. ..... .. ... ....... ...... .......... ..... .. .. ....... ............ ...... .. ........................... ......... ...... ... .... .......... 450
11 .4.6. Calculul compensatoarelor lenti culare (cu burduf) ...... ...................... ..... ............ .... ....... .......... ....... ...... ... ..... ....... 451
- Exemplu de calcul. .. .. . . .... .. . . ... . ... . .. .. . . .. .. . . .................. ......... ... ..... ..... .. . .. . . . .. . ... . .. . . . .. .. . . . . . .. . . . .. . ............... .452
11 .4.7. Calculul fort elor In reazemele fixe ....... ... .... .... .. ........ ..... ........ ...... ...... ...... ..... ........... .. ..... ............. .......... ...... .. ..... . .452
- Exemplu de calcul. ...... ..... ..... ............... ..................... ... ..... .... ... ......... .. ... .... ..... ..... ... .... ........ .... .... ........................ .. ...... ... 453
11.4.8. Verificarea rezisten\ei tevi lor In sec\iunea cu solicitare maxima ... . ... ....... .... ... .... ...... ... .. ... ... ...................... .. .... .. 454
11 .4.9. Calculul mecanic in ipoteza utili zarii conductelor preizolate .... ....... .... ............ ............. ..... ........ ... .. ........ .454
11. 5. Executarea re\elelor termi ce .......... .................................. . ....... ....... .......... ..... ........ ... ........... .... ...... ... .............. .457
11 .5. 1. Probl eme generale ..... .. ... .. ... ... .... ... ... .. .... ....... ... ... .... ..... ..... ... .. .. ..... ...... .. .......... ..... .... ...... ... ........ ... ................ ......... 457
-
I
I
I
I
r
!
I

I
I
I
I
I
i
I
I
Cuprins
11 .5.2 Execut are;:i retelelor term1ce amplasate subt eran. in canal . .. . ... .... ....... .. " 157
11 5.3 Executarea retelelor termi ce amplasate direct in sol . util izand tevi preizolate cu spuma de pol1uretan .. ..J57
12. REGLAREA FURNlzMll CALDURll
12. 1. Pr inci pii ...
12.2. Constr ucti1l e in procesul de incal zire .. .. .. ..... ... ...... .. ..... ... .
12.3. Solut1i de reg1::ire. . ......... .. .. .
12. 4 Calculul graf1celor de reglare .. .. ...... .. .... .. .... .. .. .. .. .. .... . .... .. ..
... . .... .. ..... .... ..... ... 460
. .. ... ...... .460
...... .... ... . .. .461
. .... .462
12. 4. 1. Racordarea directa .... ... ............ ..
..... 462
12. 4 2. Racordarea directa, cu amestec
12.4.3. Racordarea indirecta ..
12.5. lnfluenta vit ezei vantului asupra parametrilor de furnizare a caldurii pentru incal zire
13. INSTALATll DE TRANSFORMARE A PARAMETRILOR
..... .463
. ... . .463
.... .... ..... ..... .... ....... ... 464
13. 1. Stati il e de transformare ...... .... .. ....... .. ........................ .. .... ..... .. .... ....... . .... 468
13.2. Solutii privind racordarea consumatoril or la ret elele de apa fierbinte (apa calda) .... .... ..... .... ... ... .. .. ...... ........... .468
13.2. 1. Racordarea instalatiilor aferente cladiril or industriale . .. ... ......... ..468
13.2.2. Racordarea instalatiilor aferent e cladirilor civile .. ........... .. .. ......... .. ........ . ....... ......... 470
13.3. Solut1i privind racordarea consumatorilor la retelele de abur de presiune medi e ... . ... .............. ....... .. ..... 475
13.4. Proi ectarea instalatiilor de racordare a consumatori lor la retel ele termice .............. .. .... ...... .. .......... .. ...... .. .. .. ........ 476
13.4. 1. Masuri privind proiectarea ......................................................................... .. ................................................ 476
13.4. 2. Etapele elaborarii proiectului .. .......... ..... ... .... .... ... ... ............. .... ....... .. ............. .. .. ...... .... ... .. ........ ... ... ...... ........... ..... 476
13.4.3. Alegerea schimbatoarelor de caldura pentru incalzire .. .. .... .................................................. ...... ....................... .476
13.4.4. Alegerea schimbatoarelor de caldura pentru prepararea apei calde de consum .... ... .... ........ .. .. ..... .. .... ............ 476
13.4.5. Alegerea pompelor .......... ... .. ... .. .... ... ...... ....... .. ...... ............... ... .... ......... .... .. . . ....... ....... ....... ..... .... .... 477
13.4.6. Alegerea robinetelor de reglare in cazul apei ca agent termic ........ .. ......... ..... .. . .. ..... ............. .478
- Exemplu de calcul... .................... .. .......................... .. .. . ..480
13.4.7. Caracteri sti cil e pompelor de adaos ...................................................................... ............. .. .. . ................ .481
13.4.8. lnstalati a de expansiune-asigurare ...... .... . . ....... .... ...... ...... ... ..... ........ ..... .... ........... 482
13.5. Echipamente si materiale pentru puncte termice ...... .. .. ........ ..... ... ...... . ...... .. ........................... .. .... ..... ... ............... .. .. 482
ANEXA I - Caracteri sti ci le termotehnice ale materi alelor de constructii
ANEXA II - Temperaturil e medii lunare si anuale pentru principalele locali tati din Romania
ANEXA Il l - Durata, temperatura medie exterioara si limitele perioadei de incalzire
<
-I
Capitolul 1
Probleme generale
: .. ...
': . " ..... ::.
: . : .. .

..:. . .: ;.
. - '
. -
1\
Capitolul 1: Probl eme generale
1.1. lmportanta instala!iilor
de incalzire
Principalul rol al instalatiil or de incal-
zire este de a asigura in peri oada rece
t emperatura opti ma i n incaperi , acolo
unde omul locui este sau i si desfasoara
acti vitatea producti va. lnstalatiil or de
incalzire le revin rolul ca procesul des-
tul de compl ex al schimbul ui de cal-
dura si masa intre om si mediul incon-
jurator sa se desfasoare Iara urmari
negati ve asupra organi smului .
Acestea parti cipa acti v la realizarea
bilan\ului energeti c al unei incaperi , aco-
perind pierderile prin caldura cedata de
sistem, asigurand astfel, pentru om,
condi\ii le de termoneutralitate senzoriala
(lipsa senza\i ei de cald sau de rece).
Aproximativ 40 % din energia prima-
ra este folosita sub forma de energi e
termi ca pentru nevoil e gospodaresti din
construc\i ile de locuit si sectorul terti ar
(cladiri administrati ve, social culturale
etc.), din care, 213 pentru incalzire. Este
evident ca aceste consumuri sunt
destul de ri dicate, ceea ce face ca rolul
instala\iilor de incalzire sa fie la acelasi
nivel avand in vedere ca, de modul in
care aceste instalatii sun! proiectate si
exploatate, depinde consumul de ener-
gie si efi cien\a tor economica.
Odata cu cresterea gradului de con-
tort in cl adiri, speciali stii care se ocupa
cu asigurarea lui sun! obli gati a lua o
seri e de masuri apeland la: gasirea de
aparate moderne performante, o noua
concep\ie pri vind proiectarea i n insta-
la\iil e de i ncalzire, solutii moderne de
incalzire, 0 expl oatare si 0 gestionare
efi cienta prin comanda automata etc.
lnstala\ii lor de incalzire, fiind mari
consumatoare de energi e, le revi n si
rolul de a utili za rati onal si eficient
aceasta energie. Se impun o serie de
masuri incepand cu consumatorii si
terminand cu sursa termi ca.
La consumatori este necesar sa se
asigure solu[ii de incalzire adecvate, i n
concordanta cu potenti alul actual al
tehni cii (aparate de i ncalzire moderne,
solu\ii de incalzire efi ciente etc.).
Sursa termi ca trebuie sa fie echipata,
de asemenea, cu aparatura performan-
ta, producerea de energie termica sa se
faca cu consum redus de combustibil ,
iar intregul proces sa fie automatizat.
Rolul instala\iil or de incalzire nu se
rezuma numai la proiectarea si realiza-
rea de solu\ii moderne si eficiente. ci si
la modul in care acestea sunt exploa-
tate, respecti v, modul in care se face
gestiunea energiei consumate. De
aceea, pe langa solutiile adoptate, se
cere ca ele sa fi e urmarite continuu
atat in ceea ce pri vesl e condi\iile pe
care le real izeaza la consumatori cat si
modul i n care se reali zeazci aceste
condi\ii , adica cu ce consumuri de e-
nergie. ln felul acesta se va reali za de-
zideratul ca instala\ia de incalzire
adoptata unei constructii date sa-si in-
deplineasca rolul in totalitate, adica
reali zarea condi\iil or de contort cu con-
sumuri cat mai reduse de energie.
Fa\a de cele mentionate se poate
concluziona ca rolul unei instala\ii de
incalzire este de a realiza:
- men\inerea in incaperi a unei tem-
peraturi cat mai uniforme, si tuata in
jurul valorii cerute, atat i n plan ori zontal
cat si in plan vertical;
- in incaperi , o temperatura a supra-
f e\elor elementelor de construc\ii astfel
incat sa evite pe cat posibil fenomenul
de radiati e rece (schimb activ de cal-
dura intre om si aceste supral e\e)
precum si fenomenul de condensare a
vaporilor de apa pe suprafa\a acestor
elemente;
- o reglare a temperaturii interi oare in
func\i e de necesita\i , tinand totodata
seama de inertia termica a elementelor
de construc\ii;
- o incalzire Iara poluarea aerului din
incaperi (degajari de praf, noxe, zgo-
mote etc. ), precum si fara poluarea
mediului inconjurator;
- o incalzire fara curen\i perturbatori
ai aerului din incapere;
- solutii efi ciente si economice atat
din punct de vedere al instala\i ilor cat
si al exploatarii .
1.2. Exigente de calitate
1.2.1. Calitatea unei construcJi i
Definirea no\iunilor de:
performanta - comportarea unui
produs in raport cu utilizarea lui ;
produsul poate Ii construc\ia in an-
samblul ei sau o parte a acesteia ca,
de exemplu, instala\ia de incalzire;
exigen\a a utili zatorului - cerin\a,
necesi tate a uil izatorul ui fa\a de
constructi a (instala\ ia) ce trebuie
reali zata;
criteriu de performan\a - enun\area
unui principiu de apreciere, even-
tual cu indi carea valorilor numeri-
ce, i n raport cu care se evalueaza
i ndeplinirea unei exigente.
Calitatea unei constructii esl e rezul-
tanta tol ali tatii perforrnantelor de com-
portare a acesteia in exploatare, in sco-
pul sati sfacerii, pe intreaga durata de
existenta, a exigentelor uti lizatori! or si
colect ivi tatil or.
Rolul proiectantului este, in primul
rand, de a identi fica exigen[ele utiliza-
tori lor, apoi, de a gasi solu\iile care sa-
ti sfac cat mai deplin aceste exigen[ e,
tinand cont de divers1 agenti care ac-
tioneaza asupra cladirii; agenti clirna-
I. l n s t l ~ i i de incalzire
ti ci, agen\i proveni\i di n ocuparea cla-
dirii etc., totul in condi\ii normale de
economi citate.
1.2.2. Exigente de calitate ale
instalafiilor de incalzi re central a
Calitatea poate ti definita cu ajutorul
1
urmatorului set de exigen\e:
a) confortul termi c;
b) adaptarea la utilizare;
c) izolarea termi ca si economi a de
energi e;
d) igi ena, sanatatea oamenil or, refa-
cerea si protecti a mediului ;
e) siguran\a in expl oatare;
f) siguranta la foe;
g) rezisten\a si stabilitatea;
h) durabilitatea;
i) etanseitatea;
j) prot ec\ia impotriva zgomotului
(confortul acusti c);
k) puritatea aerului ;
I) confortul vi zual;
m) confortul tactil ;
n) confortul antropodinami c;
o) economi citatea.
In apreci erea unei instala\ii de incal-
zire, unele dintre aceste categorii de
exigente au o importan\a mai mare, iar
allele mai mi ca. Astfel, confortul ter-
mic, adaptarea la uti lizarea si econo-
mia de energi e sunt exigen\ele care
trebuie indeplinite cu prioritate de catre
instal a\i e; de asemenea, au o impor -
tanta majora siguran\a in exploatare,
siguran\a la foe, rezi sten\a si stabilita-
tea, etanseitatea, sanatat ea oamenilor
si protectia mediului .
Legea pri vind calitatea construc\iil or
prevede obligativitatea reali zarii si
men\inerii, pe intreaga durata de exis-
ten\a a unei constructii si a instalatiil or
aferente, a unor niveluri de performan-
\a corespunzatoare pentru categoriil e
de exigen\e: c, d, e, f, g, j. Este cl ar ca
specifi cul instala\iil or de i ncalzire impu-
ne includerea i n aceasta cl asa de obli -
gati vitate eel putin si a categoriil or de
exigente a si b. Evaluarea indepliniri i
unei exigente se face cu ajutorul unuia
sau mai mult or criterii de performanta.
Exemplifi cat iv, pentru exigen\ele a, b
si c vor ti indi cate cri teriil e de perfor-
manta corespunzatoare, urmand ca
ghiduril e de performan\a sa trateze
aceste probl eme si in detaliu.
Exigen\a confortul termi c
Crit erii de performan\a:
- temperatura interi oara a aerului [
0
C];
- stabi litatea si uniformitatea tempe-
raturi i interioare a aerul ui (C];
- temperatura interi oara rezultanta [
0
C];
- ecartul de temperatura, pe verti cala,
intre nivelul capului si nivel ul glezne-
lor [K];
- indicele global de contort termic;
- viteza curentilor de aer [m/s];
__ .,
I . lnstala!ii de incalzire Capitolul 1: Probleme generale
- u111iditatea relativa a aerului [%].
Exigenta adaptarea la utili zare
Crit erii de performanta:
- masuri care sa permita reglarea
s::ircirni termi ce de incalzire in func\ie
de parametrii climatici exteriori ;
- aparatura de masura $i control
pentru cunoasterea parametril or insta-
la\i ei de incalzire:
- stabilitatea hidraulica a re\elei;
- condi tii $i masuri care permit ca in-
stalati a sa faca fa\a unor situa\ii spe-
ciale: extinderi , funct ionare partiala,
avarii ;
- rnasuri care sa permita o buna inte-
grare a instala\iei in cladirea deservita.
Exigenta izolarea terrni ca $i econo-
rnia de energi e
Cri terii de performan\a:
- rezistenta termi ca a elementelor de
consfruc\ii care constituie anvelopa
cladirii [m2. KJW);
- necesarul specific global de caldu-
ra pentru incalzire al cladirii [W/m3 K]
- randamentul energetic al utilajelor
(cazane, pompe etc.) [%];
- randamentul termoizola\iei conduc-
telor [%];
- eficient a termi ca a suprafetelor de
schimb de caldura ale corpurilor de
i ncalzire $i schimbatoarelor de caldura
[W/m2. KJ;
- energia inglobata in instalatie [J].
Observafie: primele doua criterii de
performanta sun/ proprii constructiei,
dar au implicatii majore in dimensiona-
rea instala/iei de incalzire.
1.3. Clasificarea instalatiilor
de incalzire
lnstala!iile de incalzire se pot clasifi -
ca dupa mai multe criterii $i anume:
- modul in care se face transmi sia
caldurii : incalzire prin convec\i e, ra-
dia\ie;
- natura agentului termi c: incalzire cu
apa calda, apa fierbinte, abur cu
presiune joasa, abur cu presiune
rnedie, aer cald;
- modul de ampl asare a sursei termi -
ce: incalzire locala, centrala $[ la
di s tan ta;
1.4. J?rivind
pro1ecfarea ?' realizarea
instalatiilor de incalzire
1.4.1. incadrarea constructiilor
instalatiilor aferente in mediul
construit al localitatii
1.4. 1. 1 AutorizaJia de construire
Construc\iile si instalatiile se pot reali -
za numai pe baza unei autori zatii de
construire.
Autoriza\ia de construire este actul
de autoritate al administra\i ei locale pe
baza carui a se asigura aplicarea masu-
rilor legale referit oare la amplasarea, e-
xecutarea $i functionarea construc\iilor.
Se pot executa fii.ra autori za\ie de
construire doar unele lucrari de repa-
ratii la construc\ii $i repara\iil e la insta-
la\ii si la echiparea tehnico-sanitara a
cladirilor, fii.ra implica\ii asupra structu-
ri i de rezistenta sau a aspectului arhi-
tectural al acestora.
Autorizatia de construire se eliberea-
za de catre prefecturi sau primariile de
municipiu, ora$ sau comuna, in functie
de importanta constructiei $i de ampla-
sament.
in ceea ce privesc instalatiil e, intra
sub incidenta autorizatiei de construire
urmatoarele: instala\iile interioare de in-
calzire centrala a cladirilor (autorizarea
referindu-se in acest caz la ansamblul
! cladirii incalzite), centralele termice $i
punctele termice realizate in construc-
\ii independente, gospodariile de com-
bustibil care deservesc centralele ter-
mice, re\elele termice exterioare.
Desfiintarea construc\ii lor $i instala-
tiilor aferente, precum $i a dotarilor teh-
nico-edilitare (centrale $i puncte termi ce,
, re\ele termice aeriene sau subterane) se
face pe baza unei autoriza\ii de des-
fiin\are, ob\inuta in prealabil , eliberata de
primii.rii sau prefecturi, dupa caz.
Cererea de eliberare a autoriza\iei de
construire trebuie inso\ita de un certifi -
cat de urbanism, emis de catre orga-
nele competente, cu respectarea ur-
matoarelor regl ementari de urbanism $i
amenajare a teritoriului:
- regulamentul general de urbanism;
- natura energi ei utilizate: incalzire
cu energie conventionala (combus-
tibili fosili : gazo$i, lichi zi, soli zi), in- '
calzire cu energii neconven\i onale
(energi e solara, energie geoterma-
la, biomasa etc.). incalzire electrica,
incalzire cu pompe de caldura, in-
stalat ii de recuperare a caldurii re-
ziduale;
- planul urbanistic general (PUG) $i
planul urbani stic zonal (PUZ);
- planul urbanistic de detal iu (PUD);
- regulamentul local de urbani sm.
Aceste documente se elaboreaza, in
principal , de catre arhitec\i $i speciali $!i
in plan general, dar la ele contribuie $i
inginerii de instala\ii de incalzire, prin
probl eme specifice ale profesiei lor.
- modul in care se asigura parametrii
din interi orul incaperilor: i ncalzire
normala $i inca.lzire de garda.
1.4.1.2 Planuri urbanistice
PUG $i PUZ stabilesc strategia $i
priorita\ile privind dezvoltarea localita\ii
in ansamblul ei, respectiv a unei zone
di stinct e din aceasta. PUG, PUZ cu-
prind, in mod obligatoriu, solutii privind
imbunatatirea asigurarii incalzirii locuin-
telor, edifici ilor publice si unitatilor pro-
ductive ale localita\i i (dotarea corespun-
zatoare a surselor termi ce, asigurarea
rezervelor de combustibil , reabilitarea si
modernizarea retelelor termi ce existen-
te, extinderea sistemului de alimentare
cu caldura a localitatii , dispecerizarea $i
telegestiunea sistemului etc.)
PUD stabile$te conditiile de ampla-
sare si de executie pe un anumit teren
a uneia sau mai multor construc\ii cu
destinati e precizata, \inand seama de
particularitii.!ile generale de teren, de
vecinata\i le acestui a $i de cerintele
func\ionale. PUD prezinta interventii le
asupra sistemul ui de alimentare cu
caldura din zona studiata $i evalueaza
implica\i ile acestora in ansamblul siste-
mului . Se dau solu\ii pentru alimenta-
rea cu caldura a consumatorilor care
pot fi dupa Caz, de la 0 sursa propri e
(central a termi ca de imobil), de la cen-
trala termi ca de cartier sau de zona, de
la un punct termic racordat la termofi -
care etc. Se precizeaza sarci nil e termi -
ce, parametrii agentilor termi ci. echipa-
rea surselor termice, tipul de combus-
tibil utili zat, condi\i ile de exploatare $i
de intre\inere etc.
Toate planurile urbanisti ce eviden\ia-
za masurile de protectie $i conservare
a mediului avand in vedere peri colele
de poluare a mediului de catre compo-
nentele sistemului de alimentare cu cal-
dura (centrale termi ce, gospodii.rii de
combust ibi l, re\ele termi ce exterioare).
1.4. 1.3 A vize acorduri
Reali zarea unei constructii in ansam-
blul ei este conditionata de ob\inerea
unor avize $i acorduri de la organele
competente ale administra\iei locale $i
central e. in plus, instala\iil e de incalzire
centrala $i de alimentare cu caldura
necesita obtinerea unor avize specifice
de la forurile in drept.
Unele dintre principale avize $i acor-
duri sunt:
cert ificatul de urbani sm, care cu-
' prinde elemente privind regimul juridic,
economic $i termic al terenuril or si
construc\iil or; el este emis de catre pri-
marii sau prefecturi, dupa caz;
acordul energeti c care constituie
baza pentru montarea de noi instala\ii
consumatoare de combustibil si ener-
gie pentru obiective de investitii $i mo-
dernizarea, extinderea sau retehnologi-
zarea celor existente.
Acordul energetic este emis, dupa
caz, de catre:
a) Agenti a Romana pentru Conserva-
rea Energiei (ARCE), pentru utili zarea
combustibi lilor lichi zi, sol izi $i gaZO$i,
pentru utili zarea energiei terrni ce din
I
Capitolul 1: Probleme generale
centralele electrice de termoficare sau
centrale termice cu debite orare de
caldura mai mari de 5,8 MW si pentru
utilizarea resurselor energetice refolosi-
bile si a surselor noi de energie;
b} SC. Electrica S.A. pentru utiliza-
rea energiei termice din centrale elec-
trice de termoficare sau centrale termi -
ce afl ate in administrarea sa. cu debite
orare de caldura mai mici de 5,8 MW;
c) S.C. Di strigaz Sud (Nord) S.A.
pentru utilizarea gazelor naturale pen-
tru instala\iile de incalzire a locuin\elor
individuate (centrala termica sau soba}
si pentru producerea apei calde de
consum;
avizul de racordare la furni zorul de
energie termica care stabileste solutia
de alimentare cu energie termica a con-
sumatorilor precum si conditiile tehnice,
organizatorice si de tarife aferente.
Avizul este emis de catre agentul
economic care furnizeaza energia ter-
mica la consumator; el poate fi produ-
cator de energie termica sau numai
distribuitor;
acordul de mediu care este actul
tehnico-juridic prin care sunt stabi lite
conditiile de realizare a unui proiect sau
a unei activi tati din punct de vedere al
impactului asupra mediului. Acordul de
mediu se emi te, dupa caz, de catre
MAPPM sau Agentia de Protec\ia Me-
diului si este obligatoriu pentru urma-
toarele obiecti ve din domeniul alimen-
tarii cu caldura: instalatii termoenerge-
tice, instalatii geotermice si rezervoare
destinate stocarii de combustibili;
autoriza\i a de mediu care este ac-
tul prin care sun! stabilite conditi ile si
parametrii de functionare pentru activi-
ta\i le existente si pentru cele noi pe
baza acordul ui de mediu; ea se emi te
de catre Agentia de Protectia Mediului .
Pentru a se putea emite acordul de
mediu sau autorizatia de medi u este
necesar sa se realizeze, in prealabil, un
studiu de impact asupra mediului pen-
tru urmatoarele obiective din domeniul
alimentarii cu caldura:
a) centrale termice destinate produc-
\iei de energie cu putere mai mare
de 10 MW;
b} instalatii geotermi ce;
c) rezervoare de stocare a combust i-
bi lul ui lichid pentru centrale termi ce;
d) depozite de carbune pentru
centrale termice;
avize pentru asigurarea utilitatilor
pentru centrale si puncte termice: ener-
gia electrica, gaze, apa, racordare la
canalizare, telecomuni catii etc.; avizele
se emit de catre agenti i economici care
asigura utilita\ile;
alte avize si acorduri (pompieri ,
protectia muncii, sanatate etc.).
1.4.2. Reglementari tehnice
pentru proiectarea, executarea ~ i
exploatarea instalatiilor de
incalzire centrala
Realizarea unei instala\ii de incalzire
este guvernata de o serie de reglemen-
tari tehnice si prescriptii, pe tot ciclul ei
de viata, de la proiectare pana la de-
molare si postutilizare. Categoriile de
reglementari care acti oneaza in acest
domeniu sunt:
- acte legislative (legi, decrete, hota-
rari si ordonante);
- normative;
- ghiduri, regulamente, instructi uni;
- standarde.
Principalele acte legislative sunt: le-
gea privind calitatea in construc\ii (nr.
10/ 1995), legea privind autori zarea
executarii constructii lor (nr. 50/199 1),
legea privind protectia mediului (nr.
137/ 1995), legea energi ei etc.
Activi tatea de proiectare, executie si
exploatare a instala\iil or de incalzire
este regl ementata, in primul rand, de
urmatoarele normative:
I 13- 1994 Normativul pentru pro-
iectarea si executarea instala\ii lor
de incalzire centrala;
I 13/ 1- 1996 Normativ pentru ex-
ploa tarea instalatiilor de incalzire
centrala.
0 seri e de alte normative si norme
au aplicabilitate si in domeniul instala-
\ii lor de incalzire, cum sunt: Normele
generate de prevenire si stingere a in-
cendi ilor ( 1994 ), Nor me tehnice de pro-
iectare in reali zarea construc\iilor pri-
vind protec\ia la actiunea focul ui (P
11 8-83), Normativ privind proiec tarea
cladiril or civile din punct de vedere al
cerintei de siguranta in exploatare (CE
1- 1995), Normele generale de protec\i e
a muncii (1996), Normativ pentru pro-
iectarea anti seismica a construc\i il or
de locui n\e, social-culturale, agrozoo-
tehnice si industriale (P 100-1992) etc.
Conceperea si realizarea instalatiilor
de incal zire centrala trebuie sa se ba-
zeze pe standardele in vigoare, dintre
care, cele mai importante sunt:
STAS 1907/ 1 lnstala\ii de incalzire.
Calculul necesarului de caldura. Pre-
scrip\ii de calcul;
STAS 1907/2 lnstala\ii de incalzire.
Calculul necesarului de caldura. Tem-
peraturi interi oare conventional e de
calcul;
STAS 4839 lnstalatii de ir. c:alzire.
Numarul anual de grade-zile;
STAS 7132 lnstalati i de incalzire
cent rala. Masuri de siguran\a la insta-
latia de incalzire centrala cu apa avand
temperatura maxima de 11 5 C;
STAS 1797/ 1 Dimensionarea cor -
puri lor de incalzire. Prescr iptii generale.
STAS 6472/ 3 Termot ehni ca. Cal-
- - - -,.
I. l n s t l ~ i i de incalzire
culul termotehnic al elementelor de
conslructi e ale cladi rilor.
1.4.3. Terna de proiectare
Proiectul instala\iei de incalzire cen-
trala se elaboreaza pe baza unei teme
de proiectare, tema care face parte din
fazele initiale de proiectare, SPF si SF.
inainte de a se trece la elaborarea fazei
PT, tema de proiectare se definitiveaza
de catre seful de proiect complex pe
baza cerintelor beneficiarului si prin
conlucrare intre proiectan\ii de specia-
litate: arhitectul sau tehnologul - ingi-
nerul de structuri - inginerii de instala\ii
de alte specialita\ i.
T ema de proiectare pentru instalatia
de incalzire precizeaza:
- amplasarea cladirii (localitatea. pla-
nul de amplasare in zona);
- tipul si destinatia cladirii si a inca-
perilor componente (planurile de arhi -
t ectura, la scara 1 :50, cu specificarea
dimensiunilor si destinatiilor incaperilor
conditii speciale de contort termic;
- caracteristicile constructive ale cla-
dirii (materialele de construc\ii folosi te
si caracteristicil e lor termotehnice; de-
talii constructive, sectiuni prin cladire);
- date privind caracteristicile proce-
sului tehnologic si amplasarea utilaje-
lor, in cazul cladirilor de productie sau
al unor cladiri civile ca: spitale, maga-
zine ali mentare, spalatorii etc.;
- regimul de funct ionare si de ex-
ploatare a cladirii , gradul de ocupare;
necesitatea unei gestiuni tehnice;
- date de tema de la celelal te instala\ii:
ventil are, climatizare, sani tare, gaze,
electrice;
- date privitoare la sursa termica: po-
sibilitatil e de racordare la o sursa ter-
mica existenta in zona (debit de caldu-
ra disponibi l, parametrii agentului ter -
mic) sau necesitatea proiectarii unei
surse proprii;
- cotele de teren (ridicarea topometri -
ca) si date privind natura solul ui (studiul
geo) pentru traseul retelelor exterioare.
Proiect antul instalatiei de incal zire
centrala trebuie, la randul sau. sa dea
celorlalti proiectanti date de tema con-
cretizate in planuri cu goluri le de trece-
re a conductelor, planuri cu amplasa-
mentul utilajelor - pentru postamente,
necesarul de energie electrica si com-
bustibil pentru al imentarea util ajelor ,
racordul de apa pentru umplerea insta-
la\iilor sau sta\ia de tratare a apei de
aliment are a cazanelor etc.
1.4.4. Faze de proiectare
~ i continutul proiectelor
Documentatiil e tehnico-economi ce
pentru obiect ive de investi\ii se elabo-
reaza in urmatoarele faze:
I. de lncalzire Capitolul 1: Probleme generate
- studiul de prefezabilit ate - SPF:
- studiul de fezabilitate - SF:
- proi ect t ehni c - PT:
- detalii de executie - DE.
1.4.4. 1 Studiul de prefezabilitate
Studiul de prefezabi litate reprezi nta
documentatia tehni co-economi ca prin
care investitorul fundamenteaza nece-
sitatea si oportunitatea reali zarii obiec-
tivului de investiti e. SPF se intocmeste
de catre investitor, se aproba de catre
conducerea acestui a si cuprinde:
date generale ale obiectivului de
investiti e;
date tehni ce: caracteri sticile con-
struc\i il or, princi palele uti laje de dotare
a constructiilor (cazane de incalzire
etc.), lungimile si diametrele retel elor,
modul de asigurare al utilitatilor;
evaluarea costurilor: valoarea totala a
investitiei, cheltuieli pentru elaborarea SPF
si SF, cheltuielile pentru obtinerea avizelor;
surse de finan\are a investitiei;
planul de amplasare in zona si pla-
nul general; in planul general reali zat,
de regula, la scara 1: 1000 se eviden\ia-
za sursele termi ce (central e si puncte
termi ce) $i traseele retelelor termice
exteri oare.
1.4.4.2 Studi ul de fezabi/itate
Studiul de fezabilitate reprezinta do-
cumentatia care cuprinde principalele
caracteristici si indicatorii tehnico-eco-
nomici ai investitiei prin care trebui e sa
se asigure utili zarea rationala si eficien-
ta a cheltui elilor materiale $i de capital
in scopul propus. SF se intocmeste de
catre 0 firma de proiectare speci aliza-
ta, desemnata, de regula, prin licita\i e.
SF detali aza continutul SPF si cu-
prinde:
date general e;
date tehnice: se descriu solutiile a-
doptate pentru instala\iile de incalzire
centrala, echiparea surselor termi ce,
componenta retelelor termice (lungimi,
diametre, material e, conditii de pozare),
solu\iile tehnice de asigurare a unitatilor;
date privind forta de munca ocu-
pata dupa reali zarea investiti ei;
surselor de finantare ale investitiei.
1.4.4.3 Proiectul tehnic
Proi ectul tehni c reprezinta documen-
tatia scrisa si desenata pentru care se
elibereaza autorizatia de construire si
care face parte din documentele de li -
citatie pentru reali zarea investiti ei.
PT se intocmeste de catre elaborato-
rul SF si cuprinde, in principal, urma-
toarele:
descrierea lucrarilor; principalele
piese ale acestei par\i sunt memoriile
tehnice pe specialitati in care se incl u-
1 de si memoriul tehnic pentru instala\iil e
1
de incal zire centrala (instalatii interioa-
re, retele termice si surse de caldura);
caietele de sarcini : acestea explici-
teaza nivelul de performan\a a lucrari -
lor, descriind solutiile tehnice si tehno-
logice folosit e care sa asigure exigen-
\ele de calitate impuse. Caietele de
sarcini fac parte integrata din docu-
mentele de licita\ie pentru adjudecarea
execu\i ei lucrarilor de investi\ie, iar
continutul lor este:
- breviar de calcul pentru dimensi o-
narea elementelor componente:
- nominalizarea planselor care guver-
neaza lucrarea;
- specificarea dimensiunilor, propri e-
ta\i lor fizice, chimice, de aspect, de ca-
litate, tol eran\e, teste etc., pentru ma-
teri alele componente ale lucrarii;
- descri erea execu\iei lucrarii:
- condi\ii de recep\ie:
- standarde, normative si alte pre-
scrip\ii care trebuie respectat e;
li stele cu cantita\i de lucrari si uti -
laje;
graficul general de reali zare a inves-
titiei;
piese desenate, care pentru insta-
latiil e de incalzire cuprind urmatoa-
rele planse:
- planul tuturor niveluril or cladirii , la
scara de 1:50 cuprinzand amplasarea
receptoarelor de caldura (corpuri de in-
calzire, aeroterme) si a re\elelor de
conducte aferente;
- schema coloanelor si, in cazuri
deosebite, schema izometri ca a insta-
devizul general;
indicatori tehni co-economici ai in- I
vestiti ei;
lati ei;
- detalii principale de montare;
- pl anuri de situa\i e, la scara 1 :500
surse de finan\are;
avize si acorduri :
pl anul de amplasare in zona si pla-
nul general;
planuri de arhitectura pentru princi-
palele obiecte de construc\ii : pe pla-
nuri se evidentiaza functiunil e de in-
stalatii: incaperea centralei termice,
punctul termi c sau racordul termi c,
traseul re\elelor termi ce, spatii tehni -
ce etc.
Aprobarea SF se face conform preve-
derilor legale si are in vedere asigurarea
sau 1: 1000, cuprinzand traseele re\ele-
lor termice exterioare;
- profilul longitudinal al retelelor ter-
mice exteri oare;
- planul de ampl asare a util ajelor
(postamente) in centrala termi ca (punct
1
termi c), reali zat la scara 1:50 sau
. 1:100;
- planul centralei termi ce, cu con-
ducte real izate monofilar, la scara 1: 50;
- schema functionala a centralei ter-
mice;
- schema destasurata (de montare) a
centralei termi ce. la scara 1:50 (pe verti -
cala).
1.4.4.4 Detaliile de execufie
Detaliile de execu\ie (DE) sunt docu-
mentatiile care fac posibila executia lu-
craril or pe santi er, explicand toate so-
lu\iile tehnice de realizare, pe baza in-
formati ilor din PT.
DE elaboreaza, de regula, de ca-
tre executantul lucrarilor de investi\i e.
1.4.4.5 Verificarea proiectelor
Proiectele de instala\ii de incalzire se
verifica pentru toate cerintele de calitate
si pentru toate categoriile de constructii ,
de verificatori atesta\i MLP1l. pentru
specialitatea ,, lnstala\ii termice - It".
1.5.
alcatuirea cladmlor
1.5.1. Clasificarea construct iilor
Constructiil e sunt o componenta
esen\iala in. procesul extrem de com-
plex al adaptarii omului la mediul in-
conjurator, fie natural, fie artificial , in-
stituit. Constructiile pot ti clasificate
dupa mai multe criterii, cele mai impor-
tante fiind: destina\ia si importanta lor.
Dupa destinati e construc\iile se im-
part in:
- cladiri: civi le, industriale, agrozooteh-
nice;
- constructii ingineresti: caile de co-
municatii tuneluri retele si linii de tran-
sport ale' energiei baraje hi -
drotehnice etc.
Cladirile se clasifi ca in clase de im-
portanta.
Clasa I - Cladiri de importanta vitala
pentru societate, a caror func\ionalita-
te, in timpul cutremurului si imediat du-
pa cutremur , trebui e sa se asigure in-
tegral (spital e, statii de pompieri , mu-
zee de importanta nationala etc. );
Clasa II - Cladiri de importan\a deo-
sebita la care se impune limitarea ava-
riil or avandu-se in vedere consecin\ele
acestora (scoli, crese, gradinite, sali de
spectacol e, biseri ci etc.):
Clasa Ill - Cladiri de importan\a nor-
mala (care nu fac parte din clasele I si 11).
Clasa IV - Cladiri de importanta re-
dusa (cladiri de locuit cu part er sau
part er si etaj etc.) .
1.5.2. Subsistemele cl adi rii
in cadrul unei cl adiri . subsistemele,
la un prim stadiu de descompunere,
sunt: spatiil e inchi se, structura de
rezistenta inchiderea - anvelopa: com-
interioare, instala\ii si
echipamente. Spatiil e inchi se rezulta
prin compartimentaril e interioare, atat
in pl an verti cal pe inal\ime, cat si in
Capitol ul 1: Probleme generale
plan ori zontal. Ele asigura functionalita-
tea cladirii conform destinati ei sale.
de rezisten\a este un an-
samblu spa\i al foarte complex care
asigura rezi stenta si stabilitatea cladirii
permitand functi onalitatea acest eia.
inchiderea sau anvelopa este subsis-
temul care separa spa\iul interi or de
mediul exterior, fiind alcatuita din ele-
mente ale structurii de rezisten\a. An-
velopei i se impun exigente diferite:
izolarea foni ca si termi ca, etansei tate si
izolare la patrunderea apei si aerului ;
esteti ce, de rezistenta si stabili tate etc.
Compartimentarile interioare se fac in
plan vertical cu plansee, iar in plan ori -
zontal, cu pere\i care pot fi structurali
sau nestructurali , respectiv, despartitori.
lnstalatii si echipamente. Func\i onali -
tatea sistemului cladire se asigura, pe
de o parte, prin crearea de spa\i i co-
respunzatoar e destina\i ei alese si, pe
de alta parte, prin cresterea conditiilor
de locuire si anume: termice, fonice,
acusti ce, de incalzire etc.
1.5.3. Acfi uni in cl adiri
Si stemul cladire se afla, pe intreaga
sa durata de existen\a si exploatare,
supus unei mari diversita\i de actiuni
provenite din mediul exterior si sau in-
terior . Prin actiuni se intelege orice
cauza capabila sa genereze stari de
solicitare mecanica, eforturi sau defor -
matii , intr-o cladire.
Precizarea principalelor tipuri de ac-
tiuni este foarte importanta pentru cal-
culul si verifi carea sigurantei cladiril or,
deoarece pe baza acestora se stabiles-
te alcatuirea si celelalte componente
ale sistemului cladire. Un rol important
in procesul de preci zare a actiunil or ii
au sistemele de instalatii si echipamen-
te care, din punct de vedere al struc-
turii de rezistenta, constituie actiuni
pentru aceast a.
in acest sens actiunil e exercitate de
instal atii si echipamente constitui e date
importante de tema i n vederea calculu-
lui si verifi carii siguran\ei cladiril or, pre-
cum si alcatuirii acestora. Stabilirea ac-
tiunil or i nseamna precizarea ori gi nii
acestora, a modului de manifestare, a
evolu\i ei in li mp, a di stribu\i ei spa\i ale,
a caracteri sti c il or conditii lor reale si lo-
cale de apli care.
1.5.4. Functionalitatea cladiril or
Functionali t atea unei clad1ri. in rapor t
cu uriul sau mai multe scopuri pe care
trebuie sa le indeplineasca, este un cri -
teriu esenti al in alcaturea unei destina\ii
date. De asemenea, organi zarea func-
\i onala a spa\iului con\ine si raspunsul
la exigente ca: eficienta tehni co-eco-
nomica; de confort si de grad de
ocupare a spatiului.
Anal iza func\i onala a spatiilor inte-
rioare conduce la crit erii de amplasare
optima a instala\ii lor si echipamentelor
in raport cu elementele structural e por-
tante si neportante, de pe o parte, si
cu configurati a geometri ca a acestor
spa\ii, de pe alta parte. Astiel, instala-
\iil e (incalzire, sanitare etc.) tr ebui e sa
raspunda si acestor criterii func\ionale
in stransa corelare cu exigen\ele de
conformare, dimension;:ire si alcatuire
specifice domeniului respectiv.
in conceptul de func\i onalitate interioa-
ra a cladirilor, pe langa exigen\ele de mai
sus, se includ si exigente referitoare la
instala\ii si echipamente. Stabilirea tra-
seelor conductelor sistemelor de instala\ii
trebuie sa se faca, respectand in stransa
corelare reciproca, atat exigen\ele func-
\ionale ce se impun structurii de rezis-
ten\a, elementelor nestructurale, spa\iilor
interioare, cat si exigen\ele ce se impun
instalatii lor si echipamentelor.
1.5.5. Analiza alcatuirea
antiseismica a instalatiilor
a echipamentelor
lnstal a\ii le si echipamentele trebuie
sa aiba siguranta necesara in exploata-
re impreuna cu celelalte componente
care alcatui esc sistemul cladire, fapt
pentru care in faza de proiectare, con-
formare, alcatuir e, se urmareste obti-
nerea unui raspuns seismic considerat
favorabil atat pentru cladire, care con-
stituie suportul instal atiilor, cat si pen-
tru instala\i il e propriu-zise.
Analiza func\ionala a instal atiil or si
echipamentelor constituie o etapa pre-
liminara in procesul de proiectare in
care se urmareste identifi carea tuturor
elementelor si componentelor de insta-
la\ii si echipamente ce intra in alcatui -
rea cl adirii si anume:
- se identifica toate punctele sau zo-
nele de conexiune: ancorare, prindere,
strapungere, traversare intre instala\i i si
echi pamentele respective;
- se stabil este importanta tut uror ele-
mentelor si componentelor instalatiilor ,
in raport cu sistemul cladire, precum si
importan\a lor reciproca;
- se stabi leste ni velul de implicare al
fi ecarui sistem, pe categorii de instala-
tii si echipamente, in cadrul producerii
unui eveniment seismi c.
La toat e aceste aspecte ale analizei
functi onale parti cipa to\i factorii de ras-
pundere: proi ectant. investitor. execu-
tant .
Asigurarea ni velul ui de siguranta in
functionare - exploatare, i n cazul pro-
ducerii unui eveniment seismi c, se
refera simultan la trei serii de obiecte:
- ansamblul sistemului, elementelor
si componentelor tuturor instalatiil or si
I. de lncalzire
echipamentelor:
- elementele si componentele struc-
turale si/sau nestructurale purtatoare
de instala\ii si echipamente;
- conexiunile dintre aceste doua serii
de obiecte mai sus mentionate, repre-
zentate de prinderi , ancorari , traversari ,
strapungeri , sustineri etc.
Referitor la toate instala\ii le si echi-
pamentele care se proiecteaza. legisla-
\ia actual a prevede conform Normati -
vului P 100/92 cinci categorii seismi ce
ale instala\ii lor si echipamentelor.
1.6. Date generale P.rivind
calculul instalaf1ilor
de lncalzire
Stabilirea caracteri sti cil or tehni ce si
constructive ale elementelor compo-
nente si ale echipamentelor instala\ iilor
de incalzire se bazeaza pe calcule ter-
motehnice si hidraulice, pe fenomene
de transmi sia caldurii si umidita\ii si pe
fenomene de curgere a fluidelor in
conducte.
Pentru solu\ionarea acestor proble-
me, sunt prezentate succi nt principale-
le legi de baza si formulele cele mai
importante folosite in calcul ele de di -
mensionare ale instala\ii lor de i ncalzire.
1.6.1. Transmisia caldurii
Toate schimburile de caldura din na-
tura si tehnica cuprind procesele ele-
mentare de conductie. convec\ie si ra-
dia\ie. Cunoasterea si aplicarea feno-
menelor de transmisie a caldurii este
esen\iala in problemat ica economiei
de energi e, a utilizarii surselor de ener-
gie precum si pentru valorificarea re-
surselor energeti ce secundare.
in t oate cazuril e, efectul termi c pune
una din problemele intensificarii sau
reducerii schimbului de caldura.
Aceste doua probleme sunt legate, in
cea mai mare parte, de economia de
energi e si de buna functionare a insta-
la\i ei. Astfel:
- in cazul incalzirii unei cladiri, se ur-
rnareste. pe de 0 parte reducerea
schimbului de caldura cu exteriorul , a-
dica realizarea unor elernente de con-
structii cu rezistenta mare la tr ecerea
caldurii ;
- in cazul suprafe\elor i ncalzitoare,
se urmareste ca schimbul de caldura
sa fi e cat mai activ, adica reali zarea
unor echipamente de instala\ ii cu re-
zistente termice cat mai mici intre
idul incalzitor si mediu.
Transmi sia caldurii de la un corp cu
temperatura ri dicata la un corp cu
temperatura mai scazuta este un feno-
men complex, in care se disting trei
forme elementare de schimb de caldu-
ra, conducti e. convectie si radiatie.
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 1: Probleme generale
1.6. 1.1 Conducfia termica
Este modul de transmi sie a cal durii
printr-un mediu materi al, cum este ca-
zul sol idelor si al straturilor foarte sub-
tiri .
Penlru un punc t dintr-un corp sau
ale unui sistem de corpuri de coordo-
nate x, y, z la momentul r, valoarea
temperaturii poate fi comprimata prin
relatia:
T = T(x, y, z, r ) ( 1. 6. 1)
ce poate capata forme diferite in
functi e de regimul de vari ati e a tempe-
raturi i:
- daca temperatura vari aza in limp si
spa\iu, regi mul este considerat nesta-
ti onar;
- daca temperatura se men\ine con-
stanta in limp, variind numai in func\ie
de coordonatele spa\iului , regimul este
considerat sta\ionar.
Legea fundamentala a conduc\iei este
Legea lui Fouri er si este data de rela\i a:
q = -A grad T [W/ m2] ( 1.6.2)
adica fluxul de caldura este propor-
\i onal cu gradientul de temperatura T
si coeficlentul de conductivitate termi -
ca k
Coefi cientul de conductivitate termi-
ca este o marime caracteri sti ca fi eca-
rei substan\e si depinde de starea de
agregare, t emperatura, presiune, umi - '
di l ate etc.
La solide, conduc tivitatea termi ca
variaza cu temperatura si se exprima ,
printr -o rela\ie de dependen\a lineara
A= [W/ mK] (1.6.3)
in care:
domeniul instalati ilor se intalnesc pro-
bl eme de transmisie a caldurii prin
conductie in regim stationar . in aceste
cazuri este necesar sa se determine
campul de temperatura in corp si flu-
xul termi c. Astfel :
pentru un perete plan simplu de
grosime v, cu un coefi cient de con-
ductivitate A, cu suprafe\ele delimita-
toare paralele, cu temperaturi constan-
te T1 si T2 (unde T1 > T2),
- fluxul de caldura
(1.6.4)
S reprezentand suprafa\a peretelui ,
- campul de temperatura in perete
T = T1 _ T1- T2X [oC] (1.6.5)
8
x reprezentand di stan\a in masa pe-
retelui .
pentru un perete plan compus din
mai multe straturi ,
- fluxul de caldura
O= Tl - Tn.1
i 8j
/ =1 A.j
[W]
(1 .6.6)
unde I 8j reprezinta suma rezisten-
1., ). j \elor termice corespunza-
toare fi ecarui din cele n straturi;
pentru un perete cilindric simplu
limitat de o suprafa\a interioara de dia-
metru d 1 = 2r1 si de una exteri oara de
diametru d2 = 2 r2, ale caror tempera-
turi T1 respectiv T2 sun! constante
(T1>T2),
- fluxul de caldura
- este conducti vi tatea termi ca la ! o
temperatura de 0 C;
2nl(T1- T2)
I
r2
n-
[W] (1 .6.7)
- fJ - un coefici ent, care depinde de
r1
materialul, a carui valoare se determi- I reprezentand lungimea peret elui cilin-
na experimental. dric;
La mater ialele de constructii , care
prezi nta o structura poroasa, fibroasa ,
sau granulara, in care spat iil e li bere
- campul de temperatura
T = T1-(T1- T2)lnr l r1 [oC]
lnr, I r,
(1.6.8)
din structura sunt pline cu aer , coefi ci- r reprezentand distanta in peretele ci-
entul de conduclivi tate termi ca est e cu lindric;
atat mai redus cu cat aceste spatii
sunl mai dese si de dimensiuni mai
mici. Prezen\a umiditatii in materi ale
determina o crestere substan\i ala a
conduct ivit a\ii termi ce a acestora.
La li chide, conducti vitatea termi ca
este dependenta de viteza de propa-
gare a undei elast ice in li chid, tempe-
ratura, densitate, caldura masica si
masa moleculara. Conductivitatea l er-
mica a lichidelor scade cu temperatura,
cu excepti a apei si glicerinei, dar creste
cu presiunea.
La gaze. conduc ti vi tatea termi ca
are valori mici. ceea ce le confera ca-
litat ea de bune izolatoare termice.
1.6.1.1 .1 Conductia termica
in regim sta!ionar
in majoritatea apli ca\iilor tehnice din
pentru un perete ci lindric compus
, din mai multe straturi
- fluxul de caldura
I O= nl(T1- T0 .,)
I -1
,. , 2Aj r,
[W] (1.6.9)
unde f - 1- ln r,.1 reprezinta rezisten\a
=' 2Ai r, ter mi ca a tuturor
straturil or componente.
1.6. 1.1.2 Conductia termica i n regim
nestationar
in procese tehnologice complexe, ca-
racterizate de fluxuri de caldura vari-
abile (incalzirea sau racirea corpuril or),
ca, de exemplu: trecerea caldurii sau a
radia\iei solare prin elementele de
constructi i, tratarea termi ca a metalelor ,
inghetarea solului , congelarea lichidelor,
uscarea materi alelor umede etc.
Metodel e utili zate pentru rezolvarea
problemelor de conduc\ie in regim ne-
stati onar sunt: metoda analiti ca, meto-
da anali zei dimensiunilor . met odele
numeri ce aproximative si metoda ana-
logiei electrotermice.
1.6. 1.2 Convecfia termica
Este schimbul de energii sub forma
de caldura intre un fluid si suprafata
unui corp solid, aflate la temperaturi
diferite.
Convecti a termi ca este totdeauna
inso\ita de conduct ie datorata contac-
tului direct intre parti culel e componen-
te al e fluidului aflate la temperaturi di -
ferite.
Transmi sia de caldura prin convec-
ti e apare la majoritatea proceselor de
schimb de caldura din tehni ca instala-
\i ilor sub forma schimbului intre un li -
chid sau un gaz si suprafata unui corp
solid. Exemplele sunt foarte multe, din
care se pot men\iona: la suprafe\ele
elementelor de construc\ii interioare si
exterioare, in interiorul tevi lor prin care
curge un lichid; la schimbatoarele de
caldura prin care ci rcula doua fluide
(apa-apa, apa-abur , apa-aer etc.).
in practica curent a se intalnesc
doua feluri de transmi sii prin convec-
\ie, in func\ie de modul in care se face
mi scarea fluidului:
- convecti e fortata unde mi scarea
fluidului este reali zata sub ac\iunea
unor for\e exterioare (pompe, ventila-
toar e etc.);
- convecti e libera unde mi scarea flu-
idului se datoreste diferen\ei de densi-
tate intre zonele calde si reci ale flui -
dului .
Legea fundamentala a convec\i ei
caldurii, cunoscuta ca legea lui New-
ton, permite calculul fluxului termi c
unitar , cu rela\ia:
q = a(Tp - T1) [W/ m
2
] (1.6.10)
unde a este coefici entul de convec-
\ie a caldurii [W/ m2 K] .
1.6.1.2.1 Conveqia fortata
Este eel mai important mod de tran-
sfer de caldura prin convec\i e, fiind in-
talnita la majoritatea situa\iilor practice
din domeniul instal a\ii lor.
Forma generala a ecuati ei criteri ale a
convectiei fortate este
Nu= C:Rem p/ (1.6. 11)
sau
a = C-Rem.P/)../f [W/ m
2
Kj
in care:
- Nu este criteriul Nusselt;
- Re - criteriul Reynolds;
- Pr - cri teriul Prandt;
(1.6. 12)
- A - coefi cientul de conductivitate;
- I - lungimea caracteri stica.
in practica curenta se intalnesc ur-
matoarele cazuri :
Capitol ul 1: Probl eme generale
- curgerea laminara. in lungul unei
p laci plane, cu temperatura variabila si
o portiune nei ncalzi ta (neraci ta), pentru
care se aplica relati a generala:
Nu.=

Pr>'
3
( ::P rs ( x r
{ 1.6. 13)
cu urmatoarele precizari :
temperatur a de referi nta este tem-
peratura curentului exteri or de fl uid Tn;
lungimea caracteristi ca I = x-xo
domeniul de aplicare Re s 1Q5
- curgerea i n regim laminar prin con-
ducte ci lindri ce. pentru care se poate
aplica relati a:
Nu = 0 33Re
0 5
Pr>
43
.!:__ !._
( )
0.?5 ( )U, 1
' ' ' Prp d
{ 1.6. 14) ;
cu urmat oarele precizari :
temperatura de referinta este tem-
peratura medi e i n sectiunea plasata la
di stanta x:
rela\ia este vari abila pentru
(x/a)S2 16 si Re< 105;
criteriul Prp se calcul eaza pentru
fluidul afl at la temperatura peretelui
conductei;
efectul curburii peretelui este cu-
prins i n raportul (x/a)o.
1

- curgerea i n regim t urbulent prin
conducte cilindrice, pentru care se
aplica relatia cri teri ala a lui Miheev
Nu = 0 02 1Re
0
"- Pr'l
43
(.!:__)o,e:, F ( 1.6. 15)
x ' 1' Prp
/
cu urmat oarele precizari :
se apli ca pentru Re > 10
4
diametrul interi or al tevii este con-
siderat lungime caracteri sti ca;
propri eta\ ile fi zice ale fluidului se
stabilesc pentru t emperatura medie a
fl ui dului ;
coef icientul 1 introduce varia\i a
transmi siei caldurii pe por \iunea de
stabilizare.
1.6.1 .2.2 Convectia libera
Transmisia caldurii are loc ca urmare
a miscarii unui fluid pe langa o supra-
fa\a datorita diferen\ei de densitate.
Acest mod de transmi sie a calduri i se
intalnest e: i n i ncaperi . la curgerea ae-
rului cald sau rece de-a lungul elemen-
telor de constructii; la curgerea aerului
pe suprafe\ele incalzi toare; la circulatia
libera a lichidului in jurul suprafe\ei
incalzitoare de la schimbatoarele de
caldura etc. Fenomenul este influentat
de trei factori: for tele gravitationale,
cele de viscozitate si difuzia termi ca
din zonele cu temperatura ridicata
catre cele cu temperatura scazuta.
Pentru cazuril e practice se pot uti li-
za urmatoarel e relatii:
- convec tia libera la o placa plana
verti cala sau cilindru verti cal:
Nu = C-(GrPrr (1.6. 16)
cu urmatoarele precizari:
pentru Gr Pr= 10
4
... 10
8
-C=0,59 si
m=1/ 4
pentru Gr.Pr=10
9
.. . 10
12
-C=0. 13 si
m=1/3
- convect ia li bera la conducte ori-
zontale
Nu = 0,5( Gr Pr ('(.!:_)'"
Prp
(1.6. 17)
cu urmatoarele precizari:
10
4
<Gr.Pr < 10
8
temperatura de referinta este tem-
peratura fluidului in afara stratului limita.
1.6. 1.3 Radia/ia termica
Reprezinta procesul de transformare
a energiei interne a unui corp, afl at la
o anumita temperatura, in energi e
radianta si propagarea ei i n toate
direc\iil e sub forma de unde elec-
tromagneti ce.
Ca si conduc\i a si convec\i a. radia\i a
termi ca are un mare rol i n tehnica in-
stala\ii lor. in multe aparate si instalatii
cu agen\i termi ci cu temperaturi ridi ca-
te, radi a\i a reprezinta una din formele
de baza ale transmisiei caldurii i ntre
corpuri . Sistemele de incalzire prin ra-
dia\i e sun! exempl ele cele mai eloc-
vente care se bazeaza pe schimbul de
caldura radi ati v.
Radiatiil e termi ce (infrarosii) se ba-
zeaza pe aceleasi legi fundamentale
ca si radi a\iil e lumi noase (Pl anck,
Wi en, Stefann si Baltzmann, Kir choff si
Lambert) , deosebirea const and in
ceea ce pri veste lungimea de unda
(.A. = 0,8 .. . 800) si efectele lor fi zice.
Ecua\ia transmisiei de caldura prin
radia\i e intre doua suprafete S 1 si S 2
de t emperaturi Ti> T2 asezate ori cum
i n spatiu si care schimba i ntr e ele cal-
dura prin radia\ie are forma generala.
a oo c,J(Ji. Y _(l)' lf f
' t 100 ) 100 JslS:' rrr'
[W] (1 .6.18)
notand cu:
<1J,
1
= J J COSW
1
C
2
0Slu, dS,dSz
SlS2 '/[(
( 1.6. 19)
i n care cJ>21 este coeficientul de ira-
diere reciproca (coeficientul unghiular
mediu sau factorul de forma) si se cal-
cul eaza pr in metoda integrarii di recte
sau metode aproxi mative (met oda
coefi cien\ il or lui Poleak sau metoda in-
tegrari i cu diferente fi ni te).
i n calculele practi ce se uti lizeaza
metoda coeficient ilor lui Poleak, adica:
(1.6.20)
i n care q; 12 si qi?! sunt coeficienti i
unghiulari medii si se pot calcula
tinand seama de for ma, pozitia si ma-
1. lnstala!ii de incalzire
rimea suprafe\elor care schimba cal-
dura i ntre ele. La calculul instala\iil or
de incalzire pri n radia\ie, determinarea
coefi cien\il or unghiulari med ii ip 12 si ip21
nu pun probleme deosebite dat fiind
faptul ca suprafe\ele care schimba
caldura i ntre ele au forme geometri ce
bine definit e (dreptunghice, patrate
etc.), iar pe de alta parte pozitiil or lor
' in spatiu. una fa!a de cealal ta, sunt
; paralele sau perpendi culare.
in calcule se utili zeaza si ecuati a:
012 = S1 ifi12 a,lJ1 - 12) [W] (1.6.21)
i n care coefi cientul de schimb de
caldura prin radia\i e
(
T
1
) ( T
2
r
a ,=C 12
1
00 100 =C12b [W/ m
2
K]
11- 12
(1 .6.22)
unde b este factorul de temperatura,
iar C12 este coeficientul de vari a\i e re-
dus pentru cele doua suprafete.
1.6. 1.4 Schimbul global de caldura
Caracteri sti ca cantitativa a procesu-
lui general de schimb de caldura i i
constitui e coefi cientul global de trans-
mi sie a caldurii k sau rezisten\a t ermi -
ca globala R.
in regim sta\ionar, schimbul global
de caldura se exprima sub forma
Q = kS.11 [W] (1 .6. 23)
sau
Q = (S.11)/ R [W] (1 .6.24)
in care .11 este diferenta dintre cele
doua fluide. iar S suprafa\a de schimb
de caldura.
Expresia coefi cientului gl obal de
transmisie a calduri i printr-un perete
plan. campus din mai multe straturi .
' are for ma:
k=---- --
1 ,. (j 1
- +I__L+ -
a1 i =1 A. ; cr. 2
[W/ m
2
K] (1 .6.25)
expri mand rezisten\a termi ca cu:
1
1 n 0 1
R=-+ I --1+- [m2K/W] (1.6.26)
a1 i =1 .A., a,
Expresia coeficientului global de
transmi sie a calduri i printr-un perete
cil indri c compus din mai mul te straturi
are forma:
k=----------
_ 1_ + f_ - 1--!nd,., + --1-
a,d , ,=, 2a, d, a,d,.1
[W/ m2K] ( 1.6.27)
exprimand rezisten\a termica cu:
R = - 1-+ f - 1-
a ,d 1 , "' 1 2A
1
d, a 2d
1
.1
[m2KfW] (1.6.28)
Valorile coeficien\ilor de schimb de
caldura w si m sunt determinate din
condijii le de stare si mi5care a fluidelor .
J. lnstalatii de incalzire Capitolul 1: Probleme generale
1.6.2. Elemente de transfer
de masa
Materialele de construc\ii opun o
anumita rezistenta la trecerea vapori -
lor, in func\ ie de structura lor si de
con\inutul lor de umiditate.
in termotehnica constructiil or, pro-
cesele de difuzie a li chidelor, gazelor
si vaporilor prin porii materialelor (ca-
ramida, beton, lemn, izola\ii etc.) re-
prezinta exemple de transfer de masa
insotit de transmi sia caldurii, absorb\ia
sau modificarea fazelor.
Relatiil e generale ale campului de
umiditate si ale fluidului de vapori dintr-
un element de construc\ii se obtin pe
baza ecuati ei difuziei vaporilor a lui Fick.
g = {3.JC = {J_C1 - C2) {kg/ m
2
] (1 .6.29)
in care f3 coeficientul de schimb
prin di fuzie a vaporil or de apa {m/s],
iar C 1 si C2 sunt concentra\iile vapori -
lor intre planuril e unde se produce di-
fuzia [kg/ m
2
].
Expresia fluxului de vapori difuzat se
poate calcula $i in func\ie de diferenta
presiunilor parti ale ale vapori lor de
apa,
g = /:J,pv 1 - pv2) [kg/m
2
] ( 1.6.30)
in care b este coefi cientul de schimb
prin difuzie a vaporilor .
Campul de concentratie pv al vapo-
rilor dintr-un element de construc\ii se
determina, in mod analog, ca si cam-
pul de temperatura T cu relatia:
rea, transpor tul si distributia fl uidelor,
formeaza sistemul hidrauli c sau insta-
latia hidrauli ca.
in instala\iil e de incal zire, se intal-
nesc in general doua situatii di stincte:
- data fiind instala\ia cu toate ele-
mentele componente, se cere sa se
determine diametrele conductelor prin
care circula astfel incat la consumatori
sa fie asigurate debi tele de caldura
soli citate, indiferent de pozi\ia aces-
tora in raport cu punctul de producere
sau de racord. Operatiunea se rezuma
la calculul de dimensionare a re\elei
de conducte a instal a\iei .
- data fiind instala\ia cu toate ele-
mentele componente, inclusiv diame-
trele conductelor care alcatuiesc re\ea-
ua de alimentare cu agent termic, se
cere sa se verifice din punct de vedere
; hidraulic si anume daca sunt asigurate
debitele de caldura solicitate la con-
sumatori. Opera\iunea se rezuma la
verificarea corectitudinii calculului hi-
draulic de dimensionare al conductelor.
in instala\ii le de incalzire, mi scarea
fluidelor este, de obicei, turbulenta si
numai in cazuri excep\ionale este lami-
nara.
La calcul ele hidraulice ale unei retele
de conducte este necesar sa se \ina
seama de caracteristicile:
- geometrice: numarul de noduri , nu-
marul de tronsoane si lungimea aces-
tora precum si de numarul de inele;
B( )
Pr= Pvr R v Pvr Pv2
[Pa] (1 .6.3 1) !
- hidraulice: debite (fluid, caldura),
viteze ale fluidului, sarcini hidraul ice
disponi bile.
in care:
Re\elele de conducte din instalatiile
de incalzire sunt inelare (inchise), iar
curgerea fluidelor este considerata ca
o miscare permanenta si unidimensio-
- Pvl si pv2 sunt presiunile parti ale
ale vaporilor din aer din cele doua me-
dii separate de elementul de construc-
!ii ;
1 nala, fiind caracterizata prin doua ma-
rimi principale:
- Rvx - rezistenta la vapor i a elemen- i
tului de construc\ii pana in stratul x,;
- Rv - rezistenta la vapori a elemen-
tului de constructi i [m/ s] care se calcu-
leaza cu rela\ia:
[m/ s] ( 1.6.32)
in care:
- M
1
este coefi cientul de difuzie al
vaporil or de apa in func\ ie de tem-
peratura medi e a stratului [s-
1
] ;
- 8
1
- grosimea fi ecarui strat [m];
- ko
1
- factor de rezisten\a la perme-
abilitate la vapori a stratului j.
1.6.3_ Curgerea fluidelor
In conducte
Ansamblul de conducte impreuna cu
utilajele (cazan, pompe, schimbatoare
de caldura etc .) si accesori il e respec-
ti ve (robinete, vane, clapete de reglare
si de sens etc.), care asigura produce-
- viteza fluidului v [mis]
- cota piezometrica H = z + _E__
pg
care reprezinta caracteristica de
presiune a curentului unidimensional,
variabil in lungul curentului de la o
sectiune la alta, datorita disiparii con-
tinue a energi ei hidrauli ce in caldura
prin lucrul mecanic al fortelor interne
de viscozitate.
1.6.3.1 Modelul matematic al unei
reJele inelare este dat de:
- ecuatia de continuitate:
G = v1S1 - v2S2 = canst. (1 .6.33)
- ecuatia energiilor (Bernoullif.
(
p ) ( av' ) ( p ) (av')
z+ - + - lz+- + - +hr,,
pg ' 2g ' rg ' 2g
in care: r. z + _(!_)
pg ,,, ,
(1.6.34)
- sunt energii le potenfial e in punctele
1 si 2 de pe tronsonul de conducta;
(
av
2
)
2g 1Sc
- energiil e cineti ce in punctele 1 si 2
de pe tronsonul de conducta.
hr 1.2 este energia disipata intre punc-
tele 1 si 2
- relafiile pentru calculul pierderilor
de sarcina
pierderile de sarcina lineare, re-
prezen tand consumul de energie me-
canica a unitatii de greutate a fluidului,
cand acesta parcurge di stan\a I, adica
este energia consumata pentru invin-
gerea rezisten\elor de frecare a fluidu-
lui pe Reretii conductelor
.1pd = RI [Pa] ( 1.6.35)
Pi erderea de sarcina lini ara unitara
este data de rela\i a:
R= '1Po
I
[Palm] (1.6.36)
Este dependenta de raza hidraulica
r, de viteza fluidului v, de natura fluidu-
lui (caracteri zat prin densi tatea p si co-
eficientul de vi scozitate dinamic TJ) pre-
cum si de rugozitatea Ea pereti lor con-
ductei , exprimata prin coeficientul de
frecare .:l, si se poate scri e sub forma
.:l v
2
R=-- p
d 2
[Palm] (1.6.37)
Coeficientul de frecare sau de rezis-
tenta hidraulica lineara .:l a fast studiat
prin cercetari experimentale si a rezul -
tat ca:
- pentru curgere laminara in conduc-
te R < 2320 se calcul eaza cu relatia lui
' Darcy:
.:l = 64
Re
(1 .6.38)
- pentru curgere turbul enta se utili -
zeaza formul a lui Colebrook - White:
1 [ 2,51 k
-;=-21og Re -Fi+ 3,7 1 d (1 .6.39)
in care:
- d este diametrul conductei [mm] ;
- k - rugozi tatea absoluta [mm] .
pierderile de sarcina locale apar
de-a lungul conductelor in zonele de
neuniformita\i (curbe, coturi , robinete,
vane etc.) si se calculeaza cu relati a:
.1p,= Z o.. [Pa] (1.6.40)
in care sunt coefici en\i de
rezisten\a locala, dependenti de forma
obstacolului care produce rezisten\a lo-
cala.
1.6.3.2 EcuaJia fundamentala a
pierder i lor de sarcina
Pentru retelele din instala\iile de incal -
zire, \inand seama de rela\i il e 1.6.37 si
1.6.40 se prezinta astfel:
}_/ v' , v
2
--;; P+ Ic:--;;P [Pa]
sau
..
1
Capitolul 1: Probleme generate I. lnstalatii de incalzire
[Pa] (1.6. 41)
unde ti nand seama de ecuatia de
continuitate 1.6.33, i n care, expri mand
sectiunea conductei in funct ie de di a-
metrul d [mm] si debut ul de fluid
G [kg/ h] se obtine forma fi nala a pier-
deril or de sarcina totale.
..1p = 6,25 1 0 ~ (li.+ ~ l [Pa]
d'p d )
(1.6.42)
relati i pe baza caruia se fac calculele
hidrauli ce de dimensionare $i de veri -
fi care a re\elelor de conducte din in-
stalatiil e de incalzire.
1.6.3.3 Calcu/u/ hidraulic al refelelor de
conducte
in calculele practice pot interveni cazurile:
- cunoscut a fiind re\eaua de conducte
a instala\i ei, cu caracteri sti cile fi ecarui
tronson (lungimea I, diametrul d, debitul
de fluid G) si traseul cu rezisten\ele loca-
le, prin inl.ocuirea valorilor date de rela\ia
1.6.40 si efectuarea operatiilor respecti ve
se obtine pierderea de sarcina .1p.
- cunoscut fiind traseul re\elei de con-
ducte si caracteri sticil e fi ecarui tronson
(lungimea I $i debitul de flui d G) $i , in
unele cazuri , presiunea disponibi la H, se
cere sa se determine diametrele con-
ductelor care alcatui esc tronsoanele re-
telei. in acest caz probl ema se reduce la
dimensionarea re)elei de conducte, care
Nr Denumirea
crt.
1 Caldura masica
2 Caldura latenta de vaporizare
3 Coefi ci ent de transfer de caldura
4 Conductivi tate termi ca
5 Debit (flux) de caldura
6 Densi tatea fl uxului termic
7 Energie
8 Entalpie specifi ca
9 Forta
10 Presi une
11 Put ere
12 Putere calorica
13
Rezisten\a termica
14 Temperatura
15 Viscozitate dinami ca
I
I
'
este mai di fi cila, deoarece coeficientul lui interi oare
Darcy - ). - depinde de diametrul conduc- a = 0,33, iar pentru re\elele de transport
tei si de vi teza v a fluidul ui. a = 0, 10. i n cazul necunoasterii presiuni i
Calculul de dimensionare a unei retele se disponibile H, diametrele preliminare ale
face printr-un calcul iterativ, impartindu- conductelor se stabil esc i n func\i e de de-
se in etapele: bit ele de fluid G si de vitezele v ale flu-
a - calculul preliminar, in care se stabi - idului in tronsoanele de conducte. Vite-
lesc diametrele preliminare ale conducte- zele vale fluidul ui i n tronsoanele de con-
lor, presupunand cunoscute, fie presiu- ducte se considera, i n general, cres-
nea di sponibila H (ex.: instala\iil e de in- catoare de la consumatori spre sursa
calzire prin gravitate, instalatiil e cu abur termi ca.
de presiune joasa etc. ) fi e viteza v a flu- b - calculul de verificare consta in a ve-
idului (ex. : instalatii le de incalzire cu apa rifica daca pentru diametr ele preliminare
calda cu circulati e prin pompare etc.). stabilite, pierderil e de sarcina i nregistrate
i n cazul cunoasterii presiunii disponibile
1
la debitele nominale pe diversele circuite
H, diametrelepreliminare ale conductelor alimentate dintr-un nod sunt mai mici
se stabilesc in func\i e de debitele de fluid sau sensibil egale cu presiunea dis-
G $i de pi erderea de sarci na Rm. Valoa- poni bi la in nodul respectiv, adica:
rea Rm se determina din relati a care ex- :r (RI+ Z) ~ Hd [Pa] (1 .6.45)
prima legatura dintre pierderil e de sarci- Pentru calculul hidraulic al conductelor
na totale I: (RI + Z) ale circuitului consi- sunt necesare urmatoarele opera\ii preli-
derat si presiunea di sponibila H cunos- minare:
cuta, a aceluia$i circuit, adica: i - intocmirea schemei coloanelor instala-
H 2'. :r (R/+Z) [Pa] (1 .6.43) I ti ei de incalzire care se deseneaza la
unde se aproximeaza ca pentru pierderi - ' scara 1 :50 sau 1:100 plansele dintre ni -
le de sarcina in rezisten\ele locale se veluri , coloanele, corpurile de incalzire cu
consuma 2 = aH, rezultand pentru in- legaturil e la coloane;
vingerea rezisten\ei lineare: - intocmirea planului profilului re\elei de
:r R ~ = (1 - a)H, de unde se ob)ine: distribu\i e a conductelor care alimentea-
(1 - a )H
Rm=---
II
[Palm] (1 .6.44)
$i in care valoarea coefi cientului a este
stabi lit pe baze stati sti ce considerandu-
se pentru instalatiil e de incalzire
1.7. Marimi ~ i unitafi de masura
I
Sistemul de unita\i
SI M kgf s
J/kg K kcal/kg C
I
J/kg kcal/kg
I
W/m
2
K kcal/m
2
h C
W/mK kcal/mhC
W, kW kcal/h
W/m2, kW/m' kcal/m
2
h
J, kWh kgf m, kcal
J/kg kcal/kgf
N kgf
Pa, N/m
2
, bar kgf/cm
2
, at,
kgf/m
2
W = J/s kgfm/s
kcal/h
-
kJ/kg kcal/kg
m
2
KNI/ m
2
h C/kcal
K
oc
kg m s kgf s/m
2
za col oanele;
- inscrierea pe fiecare tronson de con-
ducta din plan si schema: debitul de
caldura 0 , sau debitul de fluid G; lungimea
I $i diametrul d ale conductei Un ipoteza
verifi carii regimului hidraulic al instalatiei).
Rela)ii de conversie
1 W/m
2
K = 1/41 85, 5 kcal/kgf- C
1 J/kg = 1/41 85,5 kcal/kg
1 W/m
2
K = 1/ 1, 1623 kcal/m2 hC
1 W/mK = 1/ 1, 1623 kcal/ mh "C
1 kW = 103 W/m
2
= 860 kcal/h
1 kW/m
2
= 10
3
W = 860 kcal/m
2
h
1 J = 0, 102 kgf m
1 kW = 1Q3 W = 860 kcal/h
1 J/kg = 1/4185,5 kcal/kgf
1 N = 0,102 kgf
1Pa = 1 N/m
2
= 10
5
bar = 0, 102 kgf/m
2
1 at = 1 kgf/m
2
1 W = 0, 102 kgfm/s
1 kW = 103 W = 860 kcal/h
1 kJ/kg = 1/4, 18 kcal/kg
1 m2 KNI/ = 1, 1623 m2 hC/kcal
1 K = 1 C
Punct triplu al apei: 0 C = 273, 16 K
1 kg m s = 0, 102 kgf s/m
2
-
. -
. - .... ..:;
Capitolul 2
Protectia termica a cladirilor
' ..
.. . . .
.. . . ., ..
_;. . - -
.. ,. ....
. - ; - ""'
,_ : . .. , .... :.
. : .... -'- . ' ..
"1'

.,. .
.. --.-:
. .. - .
Capitolul 2: Proteqia termica a cladirilor I. lnstalatii de incalzire
2.1. Elementel e
de constructii ale cl adirilor
Protec\ia termica a elementelor de
construc\ii care delimiteaza incaperile
incalzite, se real izeaza in vederea asi-
gurarii cli matului interior impus de exi-
gentele igienico-sanit are $i de confor t
la cladirile de locuit si ter\iare, de con-
ditiil e necesare desf3$urarii muncii $i
procesului tehnologi c la clac.Jir il e in-
dustri ale, precum $i pentru reducerea
consumului de energie $i de com-
bustibi l in exploatare. Prolec\ia ter -
mica se realizeaza atat pentru ele-
mentele de construc\ii perimetrale. cat
$i pentru elementele de construc\ii
interioare care despart spa\i 1 intre care
exista o diferenta de temperatura mai
mare de 5 K.
2.1.1. Anvelopa cladirii
Este alcatuita din totalitatea suprafe-
\elor elementelor de construc(ii perime-
trale care delimiteaza volumul interior
(incalzit) al unei cladiri, de mediul exte-
rior sau de spa\ii neincalzite din exte-
riorul cladirii.
Calculele si verificarile termotehni ce
se refera la urmatoarele elemente de
construc\ii perimetrale:
partea opaca a pere\ilor exteriori,
inclusiv suprafa\a adiacenti1 rosturilor
deschi se;
componentele transparente $i
translucide ale peretilor exteriori $i
acoperi$urilor (tamplaria exterioara, pe-
re\ii vitra\i si luminatoarele);
plan$eele de pe ultimul nivel, de
sub terase $i poduri ;
plan$eele care delimiteaza cladirea
la partea inferioara fata de mediul exte-
rior (bowindouri, ganguri de trecere etc.);
plan$eele de peste pivnile si sub-
soluri neincalzite;
placil e amplasate pe sol si pere\ii de
pe cont urul exterior al subsolurilor par-
tial sau complet ingropate in pamant:
pere\ii $i pl an$eele care separa vo-
lumul cladiri i de spa\ii adiacente nein-
calzite sau mull mai putin incalLite,
precum si spatiul rosturilor inchise.
2.1.1.1 Perefii exteriori
in zona !or opaca - sunt executati
dintr-un singur material (monostrat) -
figura 2.1.1 a - sau din mai multe
straturi de materiale diferite (mul ti strat)
- figura 2.1. 1 b.
2.1.1.2 Elemente de construcJii vitrate
Prin acestea se realizeaza iluminatul
natural. trecerea partiala a radia\i ei
solare $i ventilare naturala a spatiilor
interioare. Ele sunt: tamplaria ex terioa-
ra (f erestre $i usi). peretii vitrati ,
luminatoarele.
3 24
f-!--1---
, 3.
;-.
29 - A
2.
' ' --;-t-
EXT
EXT
EXT
INT INT
i 1 30 ... 40
1
14 .. 2s
1
-.. ................
1==::::::--4 ... :' .... ><'
EXT .
.---..,.--'"'-.... ' .. .
. ,,., .....
INT ---,.__=,'>::<' INT
t=::=:::::-''l'<,,:---<
'<,-..:.:' . .-
3
11
5
r ...
24 2
I !
(115) i '-
---"---- -
=
=
E
=-
EXT
-----
--- -
--
INT
-- ---
b4
3, 24
6
--=
----

-
===

...___


'==:
=:
24 4 4 10
-1 : '
bs b5
Fig. 2.1.1. Perefi exteriori:
a - monostrat;
16
EXT.
I=====-===.
a , - zidarie de caramida plina; az - zidarie de caramida
eficienta GVP; a
3
- zidarie de blocuri din beton celular BC/\
GBN35 sau GBNSO;
b - multistrat;
b 1 - structurali din beton arrnat. captu5it cu zidarie de
:::::::::= ' INT blocuri BCA; b2 - structurali din beton armat captusiti cu
:::::::::::= "
termoizola.tie din po/istiren celular sau vata minerala
protejata cu zidarie de caramida eficienta: b3 - panouri mari
din beton armat tip sandwich, cu termoizolatie din
pol1stiren celular sau placi din vata minerala G 100; - structurali sau nestructurali din
zidarie de caramida eficienta. cu termoizolafic din polistircn ce/ular sau vata minera/a
protejata cu zidarie de caramida eficienta; bs - cu strat de aer neventi/at; bB - cu strat de
I aer ventilat; b1 - cu strat de termoizolatie situat la interior.
Tamplaria exterioara (ferestre si U$i)
este compusa din ansamblul rama (toe
$i cercevea) si foli e de geam.
Rama se executa din lemn, din metal
(aluminiu sau o\el) - cu sau fara inser\ie
de material termoizolator pentru rupe-
rea pun\ilor termice. Dupa modul de
deschidere ramele pot fi simpl e, cupla-
te si duble (fig. 2. 1 2)
Vitrajele se executa din unul, doua sau
mai multe foi de geam; pot fi simple sau
termoizolatoare (duble sau tripl e).
Geamul simplu poate ti clar incolor,
absorbant sau ref lectant.
Geamurile terrnoizolatoare (lermo-
pan) sunt executate din doua sau trei
foi de geam, sudate sau etan$ate pe
contur. astfel in cat intre foi sa . se cre-
eze un spa\iu inchis, ermeti c, umplut
cu aer sau cu alte .gaze inerte (argon.
kripton. xenon etc.) sau un spatiu par-
\ial vidat. in scopul reducerii transferu-
lui conductiv $i convectiv intre foil e de
geam. Una sau ambele foi ale geamu-
lui termopan pot fi tratate special.
Ferestrele $i U$ile cu cercevele meta-
li ce sun! prevazute cu tampoane ter -
moizolante pentru intreruperea pun\ilor
termice (fig. 2. 1.3).
Este important ca la elementele mo-
bile ale tamplariei exterioare sa se ia
masuri speciale de etansare contra
r. lnstala!ii de incalzire
infiltratii lor de aer, prevazandu-se gar-
nituri din cauciuc sau din alte materi ale
simi lare.

2
2
INT

1 2
3
Ug2
a
b EXT
RF1i ,.

1
Ra I RF

,--"
RF21
c
2
d e
Fig. 2.1.2. Tampl arie ext eri oar a: ferest re
di n lemn:
a - fereastrii simplii ; b - fereastrii cuplatii ;
c - fereastra dub/a; d - usii vitrata; e -
opaca:
1 - toe: 2 - cercevea: 3 - geam (simplu, dublu
sau triplu) : 4 - panou opac.
?
\
'
\
I
I
I
i :1
-.-
' l_.1..-- -'--"'---'--'
a
c
I
c
I
__J_
d
T
- b, - ..J j. --b2----l
- - ___ b_1 _______ __,
b
Fig. 2.1.3. Ferestre din met al :
a - variant3 cu tampoane avand
A = 0, 2 ... 0.3 Wl m-K si C:b
1
::; 0.2 b
1
;
b - variantii cu tampoane avand
A = 0. 1 ... 0, 2 W/ rn-K si Eb
1
<O 0,3 bf.
d = di stan\a minima i ntre profi lele din
aluminiu opuse:
b
1
- latime;:i tampoanelor termoi 7olante:
b, = lati mea tocului si a cercevelei:
c = tao:mon termoi zolant.
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor
2. 1.1.3 Terase $i plan?ee spre poduri
neincii tzite
Pl anseele de terasa (fig. 2. 1.4) au,
obligat ori u, in componenta \or si urma-
toarele straturi :
- straturi cu ro\ termo si hidroizolator;
- beton de panta, pentru reali zarea
inclina\iei necesare in vederea colecta-
rii ape\or pluviale;
- bariera contra vapori lor de apa,
amplasata pe partea calda a stratului
termoizolator ;
- strat de difuzie sau strat de aer
ventilat, ampl asate deasupra elemente-
lor din care trebui e elimina\i vaporii de
apa (sape, beton de panta etc.);
- protec\ia exterioara a hidroi zola\iei:
strat de pietri s de 4 cm grosime - la te-
rase necirculabile, dale prefabricate din
beton - la terasele circulabile, sau pe-
licu\e speciale.
Planseele spre poduri (fig. 2. 1.5) sunt
prevazute cu un strat de termoizola\i e
(zgura, cenusa de termocentrala, vata
minerala etc.) protejat cu o 5apa de
ciment de 3 cm grosime.
9
- s

5
3
- 2
2.1. 1.4 Plan?ee spre coridoare
exterioare
Au structura unui planseu obi snuit la
care se adauga un strat de termoizola-
ti e, amplasat fie la interior sub pardo-
seala, fi e la exter ior , montat in cofraj
odata cu turnar ea betonului placii si
protejat cu tencuiala.
2. 1. 1.5 Plan?ee spre pivnif e
?i subsoluri neincii lzite
Sunt prevazute cu un strat de ter-
moizola\ie (polistiren, vata minerala,
vata de sticl a, poliuretan etc.) amplasat
fi e sub pardoseala, fie la intradosul
pl an5eului (fig. 2. 1.6).
La p\anseele spre incaperil e nein-
calzite este necesar a se avea in
vedere si tipul de pardoseala preva-
zut. Se 5tie ca t emperat ura normala a
talpii pi ciorului incal\at est e de 29 .. .
30 C si ca pierderea de caldura su-
ferita de acesta, in direc\ia pardoselii,
in sezonul rece, creeaza senza\ia de
di sconfort. La piciorul incaltat corect
(pantofi , ciorapi), transferul termic se
face preponderent prin convec\ie si
"
N
I
<D
C\i
(N)


--- s
4
3
2
- 12 N
a b
Fig. 2.1.4. Alcatuiri de spre terase:
a - terasa circulabila; b - terasii necircu/abila;
- pl an$eu din beton armat: 2 - beton de panta: 3 - bariera contra vapori lor:
4 - termoizola\ie (poli stiren, vata minerala etc): 5 - strat de difuzie a vaporil or :
6 - sapa de protec\i e; 7 - hidroizola\ie; 8 - ni sip; 9 - dale de mozaic 20 x 20 x 2 cm:
10 - pi etri $ margaritar : 11 - strat de prot ecti e cu foli e refl ectanta; 12 - tencuiala.
Fig. 2. 1.5. Alcatuiri de spre pod
a - cu polistiren sau vatii minerala;
b - cu zgurii expandata;
- pl anseu din beton armat ; 2 - tencui ala;
3 - termoizola\ie (poli stiren, vata minerala
etc): 4 - termoizola\ie (zgura expandata):
5 - sapa de mortar din ci ment.
;'.?;t ............. ; ....... ............ ; ............ ::."-::."::."-: ..... .- ... 5
N
a
l{)
C')
b
5
,<
------- ----------- -----
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. lnstalatii de lncalzire
SUBSOL
:!: 0.00
a
tradosul plan$eului; c - termoizola.tie: spuma
poliuretanica la intradosul planseului;
1 - din beton armat; 2 - sapa de mor-
tar din ci ment; 3 - termoizola\ie din poli stiren
sau vata minerala; 4 - t ermoizolatie din pl aci
de BCA; 5 - spuma pol iuretanica; 6 - mortar
din ciment.
"C
- 2
- 3
4
5
0 2 3 4 Iii I
ii
oc

--- - 5
0 '----- '-------'-
10 20 30 ti[ "C]
b
Fig. 2.1.7. Senzat ia de contort pentru tal-
pa pi ci orului i nc alfat i n funct ie de tem-
peratura pardoselii Op:
a - durata de stationare pe pardnseala {hj;
b - temperatura aerului interior t, {Cj;
1 - prea cald; 2 - adrnisibil ; 3 - racoros;
4 - rece; 5 - foart e rece.
radi a\i e, iar senza\ia de rece depinde
de temperatur a pardoselii , de tem-
per atura aerului in apr opi er ea
pardoselii si de timpul de sta\ionare
(f ig. 2. 1.7).
l a piciorul incaltat usor sau descult
tranferul termi c spre pardoseala se 1
realizeaza, in cea mai mare parte, prin
conductie, in func\i e de temperatura
acesteia si de coefi cientul de asimilare
a caldurii la contact - b - caracteri sti c
materi alului din care este campus
stratul superi or al pardoselii finite:
[W-s- 1t2/m2-K] (2.1 . 1)
b
c
Fig. 2.1.8. Pardoseli reci:
conform datelor din Anexa I [J/kg- K] .
in func\i e de valoarea coefi cientul ui
b, pardoselile se pot clasifica din punct
de vedere al senza\i ei de cal d-rece
(tab. 2. 1.1.).
Rela\i a de coresponden\a intre coef i-
cientul b si coeficientul de asimi lare s 24
este:

b =0,008526 b [W/m2-K] (2. 1. 2)


in care To este peri oada de oscilati e
diurna a temperaturii exterioare
( T
0
= 24 ore = 86.400 s).
in categori a pardoselilor reci sunt
incluse: marmora, pi atra naturala, as-
fal tul, betonul , mozaicul de ciment,
piatra sparta, mozaicul vene\ian, gre-
sia, placile ceramice etc. (fig. 2. 1.8).
in categoria pardoselilor calde sunt
incluse: parchetul , covorul PVC, mo-
cheta etc. (fig. 2. 1.9).
2. 1. 1.6 amplasate pe pamant
Sunt prevazute cu un strat termoizola-
tor pe toata suprafa\a sau eel pu\in pe o
tasie cu la\imea de 1,0 m pe tot conturul,
amplasat fi e peste placa din beton - sub
pardoseala, fi e sub placa din beton.
I Pentru reducerea pierderil or de caldura
perimetrale, este obligatorie prevederea
unui strat termoizolator la nivelul soclului .
2. 1. 1. 7 Pere/ii care separa spafiile
a - beton asfaltic pentru hale industriale: , i ncalzi te de cele adiacente nei ncalzi te
b - dale din piatra naturala (marmura, bazalt,
gresie etc); c - mozaic;
1 - planseu din be1on armat; 2 - beton asfaltic;
3 - mor1ar rni x1 de var c irnent ;
4 - i a1ra naturala; 5 - mozaic.
a
sau mult mai pu/in incalzite
Aceste elemente pot fi sau nu preva-
zute cu un strat termoizolator.
Anumi te elemente de mobili er, de
exemplu, dul apuri le in perete sau
6
3
2
b c
Fig. 2.1.9. Pardoseli calde:
a - parchet lipit pe $apa de mortar; b - covor din PVC; c - mocheta;
1 - din beton armat ; 2 - termoizola\ie; 3 - de egalizare; 4 - larnele parchet de
10 sau 17 mm grosime; 5 - covor di n PVC (l inoleum) de 15 mm grosi rne; 6 - covor tip mo-
cheta de 10 .. . 20 mm grosime.
T abelul 2. 1. 1. Clasificarea pardoselilor din punct de vedere al
senzati ei de cald-rece
Ti pul pardoselii dupa
senza\i a de contort
la contact cu talpa
piciorului
Coefi cient de asimil are
termi ca la contact -b-
[W-s- 112/m2-K]
Coefi cientul de asimilare
termi ca s
24
[W/m2-K]
__ _f_oarte cald _ _ ___ < }_?_Q _____________ <_ =hQ_ __
Cald 350 .. . 700 3, 0 .. . 6,0
___ _-- -- 7D0 ... 1osq_ -
_ _ __ __ _ _ 1050c: 1400 _________ .. 1SQ
Rece > 1400 > 12,0
-
l. de incalzire
biblioteca, pot reprezenta elemente de
separare a spa\iilor int eri oare cu rezis-
tenja la transfer termi c si capaci tate de
acumul are a caldurii , deloc neglijabil a.
in situatia separarii a doua spatii de
temperatur i diferite trebuie luata in
consi derare rezistenta termica introdu-
sa de un astfel de element de mobilier
sub forma sumei rezistenj elor termice
(fig. 2. 1. 10).
Relatia de calcul a rezisten\ ei termi ce
este:
R = LR,= 4R,+ 2RL [m2.KJW] (2.1.3)
I I
q
-
T1
T2
R, R, R, R,

RL
I I
I I
q
I
T1 T2
R, R; R, R;
RL RL
I
I
I I
Fig. 2.1 .10. Schema de calcul a elementelor
de mobilier interior pentru separarea spatiilor
cu temperaturi diferite.
a b c
2
d e
Fig. 2.1.11. Clasificarea puntilor termice:
a - zone cu arii diferite fa exterior fata de in-
terior: b - zone cu grosimi sau/si materiafe
diferit c; c, e - zone cu incfuziuni par,tiale din
materialc cu conductivitii fi diferite; d, f -
zone cu inclu71uni totale din materiale cu con-
duct1V1tat1 diferite; a. b, c. d - pun.ti termice
I i /1 i a r e
e. f - punti termice punctuafe;
1 - punte tennica punctuala; 2 - agrafa in-
------- . -- -
Capitolul 2: termica a cladirilor
in care:
- R, este rezistenta termica superfi -
ciala interi oara (R; = 0, 125 m2.KJW);
- RL - rezisten\a termi ca specifica
prin peretele de lemn al elementului
de mobilier [m2. KJW].
2.1.1.8 ConsideraJii generale privind
alcatuirea anvelopei
Din punct de vedere termotehnic,
elemetel e de constructii care alcatu-
iesc anvelopa unei cladiri sunt realizate
din straturi omogene, cvasiomogene :;;i
din punti termice.
Straturile omogene au grosime con-
stanta cu caracteristi ci termotehnice
uniforme sau care pot fi considerate
uniforme.
Straturi/e cvasiomogene sunt alcatui -
te din doua sau mai multe material e
avand conducti vitati termice diferite,
dar care pot ti considerate ca straturi
omogene avand conductivitati termi ce
echivalente.
Puntile termice (fig. 2. 1.11) repre-
zinta zone ale anvelopei unei cl adiri in
care rezisten\a termica, altfel uniforma,
este sensibil modifi cata ca urmare a
faptului ca izotermele nu sunt paralele
cu suprafetele elementelor de con-
structii . in consecinta, fluxul termi c -
altfel unidirectional - este sensibi l mo-
dificat. in zonele puntilor termice se
modifica :;; i temperaturile superficiale
interioare.
Puntile t ermice apar datorita:
- penetrarii par\iale sau total e a
elementelor de constructii perimetrale,
cu materiale avand o conductivitate
termica diferita;
- schimbarii grosimii elementului de
construcjii ;
- diferentei intre ari il e suprafetelor
interioare :;; i exterioare, a:;;a cum apar
1 la col\urile dintre pere\i, precum :;; i la
1
cele dintre pere\i :;;i plan:;;ee.
Din punctul de vedere al lungimii lor ,
punjile termice se clasifica in: pun\i ter-
mice liniare; pun\i termi ce punctuale.
Din punctul de vedere al alcatuirii !or,
pun\i le termi ce sunt:
- constructive, realizate prin inclu-
ziuni locale de material e avand o con-
ductivitate termica diferita;
- geometrice, reali zate ca urmare a
unor forme geometrice specifice (colturi ,
schimbari ale grosimilor etc.);
- mi xte, avand ambele caracteri stici
de mai sus.
lnfluenta pun\i lor termi ce lini are :;;i a
celor punctuale asupra zonelor cu
alcatuire omogena se cuantifica, in
calcul e, prin coefi cien\i liniari 'JI, res-
pectiv, prin coeficien\i punctuali X, de
transfer termic, care amplifi ca sau, i n
unele cazuri , diminueaza amploarea
fluxului l ermic unidirecti onal.
2.1.2. Aria anvelopei unei cladiri - A -
Se calcul eaza ca suma tuturor ariil or
elementelor de constructii perimetrale
ale acesteia prin care au loc pierderi le
de caldura. Suprafe\ele se delimiteaza
prin axele geometri ce ale elementelor
de construc\ii interi oare :;;i prin fetele
interioare ale elementelor de construc\ii
perimetrale.
2.1.3. Volumul cladirii - V-
Reprezinta volumul deli mitat pe con-
tur de fetele interioare ale elementelor
de construc\ii perimetrale. Volumul Vin-
clude atat incaperile incalzite direct (cu
I elemente de incalzire), cat :;;i incaperile
: incalzi te indirect (Iara elemente de
incalzire), dar la care caldura patrunde
prin pere\ii adiacen\i , lipsiti' de o ter-
moizola\ie semnificativa. in acest sens
se considera ca facand parte din
volumul cladirii: camari, debarale, vesti-
1 buluri , holuri de intrare, casa scarii,
pu\ul liftului :;;i alte spa\ii comune. Nu se
includ in volumul cladirii: camerele de
pubele, verandele, precum si bal -
coanele :;;i logiile, chiar in situa\ia in care
ele sunt inchi se cu tamplari e ex1erioara.
2.1.4. Alegerea elementelor
de constructii din punct de vedere
termotehnic
Se face astfel incat sa se reali zeze,
in principal, urmatoarele:
- rezisten\a termi ca minima necesara
pentru asigurarea cl imatului interior,
limitarea fluxului termic :;;i economisirea
energi ei in exploatarea cladirilor;
- evi tarea condensarii vaporilor de
apa pe suprafata interioara a elemen-
telor de construc\ ii ;
- rezistenta la permeabilitate la va-
pori, pentru limitarea sau eliminarea
fenomenului de condensare a vaporilor
de apa in interi orul elementelor de
constructii;
- stabilitatea termi ca necesara, atal
pe limp de iarna, cat :;;i pe limp de
var a.
De asemenea, la real izarea unui
element de constructii perimetral tre-
buie avute in vedere urmatoarele:
- amplasarea stratului termoizolator
se face de preferin\a spre exteri or; ma-
terialele cu proprieta\i termoizolatoare
bune, dar tara rezistenta mare la per-
meabilitate pentru vapori , creeaza
condi\ii defavorabi le la difuzia vapori lor
de apa daca sunt amplasate catre
interior; ele provoaca 0 cadere brusca
a curbei de temperaturi prin grosimea
elementului, nu insa :;; i o cadere cores-
punzatoare a presiunii , astfel ca apare
peri colul formarii condensatului pe fata
rece a termoizolatiei;
+
Capitolul 2: Protec!ia termica a cl adirilor I. lnstala!ii de incalzire
- bari erele de vapori, alcatuite din
materiale cu rezistenta mare la per-
meabilitatea vaporilor de apa, trebui e
amplasate pe fata calda a t ermoizola-
tiilor;
- pentru ca un element usor sa fi e
echivalent cu unul masiv, este necesar
sa aiba o rezist enta termica sporita cu
atat mai mull cu cat este mai U$or;
- sunt de preferat , in general, solutiile
fara straturi de aer neventilat , deoarece
pri n acestea vaporii de apa tree cu
U$Urin\a, ei neavand, practi c, rezisten\a
la permeabilitatea vapori lor.
2.2. Dimensionarea
elementelor de constructii
perimetral e din punct
de vedere termotehnic
2.2.1. Obiect ivele calcul ul ui
termot ehnic
Verificarea termotehnica se face atat
la cladirile noi, cat $i la cele existente
care urmeaza a fi supuse unor lucrari
de reabilitare si de moderni zare, in- '
diferent de sistemul de incalzire utili zat.
Verificarea termotehnica a cladirilor,
se face la trei ni veluri :
- pe ansamblul cladirii, prin verifica-
rea rezisten\elor t ermi ce specifice me-
dii ale tuturor elementelor de construc-
\ii care alcatuiesc anvelopa cladirii $i
prin verificarea cuantumului coeficien-
tului global de izolare termi ca, ambele
pe considerente termoenergeti ce;
- pe fiecare incapere, prin verif icarea
rezistentelor termice speci fi ce corecta-
te pe consi derente de confort, precum
si pentru obtinerea datelor necesare
proi ectarii instalati ei de incalzire;
- verificari generale: verificarea ab-
sentei peri colului de condensare a va-
porilor de apa pe suprafata interioara
a elementelor de construc\ii ; veri fi ca-
rea lipsei acumularii de apa de la an la
an in structur a interi oara a elementelor
de constructii si el iminarea posibilita\ii
umezirii excesive a materialel or termo-
izolante; verifi carea stabilit atii termi ce
a elementelor de constructii $i a inca-
peril or.
Se admite ipoteza ca transferul ter-
mic se face i n regim stationar .
2.2.2. Calculul termotehnic
pentru stabi lirea grosimii
stratului termoizolator
Dimensionarea stratului termoi zolator
la elementele de constructii perimetrale
cupri nde:
a) Determinarea rezistentelor termice
si anume:
rezist entele termice minime
necesare R',,,c din considerente igieni-
co-sanitare si de confort . astfel i ncat
sa fi e limitata diferenta ti t,max intre tern-
peratura aerului interior $i temperatura
superficiala medie a suprafetei interi o-
are (conf. 2.2.3.2.);
- rezistenfele termice minime nece-
interi or , pr in asigurarea indi cilor globali
de con fort termi c PMV si PPD, in func-
tie de temperaturile medii de pe supra-
fetele interioare ale elementelor de
constructii perimetrale (conf. STAS
13149 ,, Fi zica constructii lor. Ambian\e
sare R 'nec
0
din consi derente igieni co- termice moderate. Determinarea indici -
sanitare si de confor t, astfel incat tern- lor PMV si PPD si nivele de performan-
peraturil e pe suprafe\ele interioare, atat , ta pentru ambian\e").
i n camp curent , cat si in dreptul punti - i c) Calculul la difuzia vaporilor de apa
lor termice, sa fi e mai mari decal tern- prin elementele de construc\j i perime-
peratura punctului de roua e,. fiind evi- trale pentru limitarea condensarii vapo-
tata aparitia condensatului pe supra- : ril or de apa in interi orul acestora (2.2.5).
fe\ele interioare (conf. 2.2.3.2); d) Calculul la stabilitate termica a
- rezistenfe/e termice minime, nor- elementelor de construc\ii peri metrale
mate R'min in scopul reducerii consu- in vederea limitarii oscilatiilor tempera-
mului de energie in exploatare (cont. turii pe suprafata interi oara a acestora.
2.2.3.2); precum si a temperaturii aerului interior
- rezistentele termice specifice co- (conf. 2.2.6).
rectate R' cu luarea in consi derar e a
influentei puntil or termice, pe fi ecare
element de constructii perimetral (cont.
2.2.3. 1).
De asemenea, se lac urmatoarele
verificari :
compararea valorilor R', calculate
pentru fi ecare incapere in parte, cu
rezistentele termice minime necesare
R 'nec stabi lite din consi derente igi eni -
co-sani tare $i de confort (cont. 2.2.3.2);
compararea valori lor rezisten\elor
termice corectate medii R:r, calculate
pentru fi ecare element de constructii
pe ansamblul cladirii. cu rezistentele
termi ce minime normate R ~ i n in scopul
reducerii consumului de energi e in
expl oatare (conf. 2.2.3.2);
Rezisten\ele termice specifice corec-
tate R' servesc $i la:
determinarea coeficient ului global
de izolare termi ca G sau G 1 (conf.
normativelor C 107 / 1 ,. Normativ privind
calculul coeficientil or globali de izolare
termica la cladirile de locuit" sic 107/2
,. Normativ privind calculul coefi cien\ilor
globali de izolare t ermi ca la cladiri cu
alta destinatie decal cea de locui t "}, in
scopul stabi lirii nivelului de performan-
ta termotehnica de ansamblu a cladirii
$i compararii cu valoarea normata,
stabilita in vederea limitarii consumului
de energi e pentru incalzirea cladiri lor;
calculul necesarului de cal dura, in
vederea proi ectarii instalatiilor de
incalzire.
b) Delerminarea temperaturilor pe
suprafata interioara a elementelor de
constructii (util izand programele de
calcul automat). in vederea:
- verif icarii ri scului de apari\i e a
condensatului superfi cial, prin compa-
rarea temperaturil or minime pe supra-
fata interi oara 1
5
; mm cu temperatura
punctului de roua e, a starii aerului din
incapere (determinata in functi e de
temperatura si umiditatea relati va a
aerului interi or);
- verif icarii conditiilor de confort
2.2.3. Determi narea rezistentelor
t ermice speci fice ale elementelor
de const ructii opace
2.2.3. 1 Rezistenfele termice specifice
efective
, Se determina pornind de la cele uni -
! directi onale la care, pentru determina-
: rea rezistentelor termi ce specifi ce co-
; rectate se ia in consi derare influenta
punti:or termi ce.
2.2.3.1.1 Rezistenta termi ca speci fi ca
unidi recfionala - R -
Rezistenta termica specifica unidi -
: rectionala a unui element de constructii
alcatuit din unul sau mai multe straturi
din materi ale omogene, fara punti
t ermi ce, inclusiv, din eventuale straturi
de aer neventil at, dispuse perpendi cu-
lar pe directia fluxului termi c, se calcu-
leaza cu relatia:
R = R
5
, + "I.Rs + LRa + Rse
[m2. KJVV) (2.2. 1)
i n care:
- R
5
; si Rse sunt rezistentele termi ce
superfi ciale determinate cu relatiil e
R
5
, = 1/ a,. Rse = 1/ae in care a; si ae re-
. prezinta coef icien\ii de transfer termic
I superfi cial interi or $i. respectiv, exte-
' rior; valori le rezisten\elor $i ale coefi -
cientil or se considera in calcule in
func\i e de directi a si sensul fluxului ter-
mic conform tabelului 2.2. 1; la deter mi -
; narea rezisten\elor termice ale elemen-
telor de constructii interioare. pe am-
. bele suprafete ale elementului se con-
sidera valori a, = ae = 8 W/ m
2
-K; in
spatiil e neincalzi te, indiferent de sensul
fluxului termi c, se considera
a, = ll'e = 12 W/ m
2
-K;
- R,, - rezisten\ele termice ale stratu-
ril or de aer neventil ate (tab. 2.2.2) se
iau in functi e de directia si sensul
fluxului termic si de grosi mea strat ului
de aer; valoril e din label, din coloana
,, flux termi c ori zontal" sunt valabi le si
pentru fluxuri termice incii nate cu eel
I. de incalzire Capitolul 2: termica a cladirilor
mult 30 fa\a de verti cala, iar cele din
coloanele ,, flux termi c vertical" sunt
valabil e si pentru fluxuri inclinate cu eel
mult 30 fata de ori zontala (m
2
K/W);
Rs - rezisten1a termica specifica a
unui strat omogen al elementului de
constructii se determina cu relatia:
d
R,=i (m2K/W] (2. 2.2)
in care:
- d - grosimea de calcul a stratului ,
[m] ;
. - ..i. - conducti vitatea termi ca de cal -
cul a materialului (Anexa I)
[W/m-K] .
Relatia 2.2. 1 se utili zeaza si pentru
determinarea rezisten\ei termi ce speci-
fi ce in camp curent , a elementelor de
construct ii neomogene (cu pun\i termi-
ce).
in calculul unidirectional, suprafetele
izoterme se considera ca sunt paralele
cu suprafa\a elementului de construc1ii.
La elementele de construc\ii cu per-
meabilitate la aer ridi cata, determina-
rea rezisten\ei termi ce specifice unidi-
rec\i onale se face cu luarea in conside-
rare a prevederi lor STAS 6472/7.
Cand exista un oarecare grad de
ventilare a spa\iului de aer, deci o co-
muni care cu mediul exterior, apar ur-
matoarele situa\i i:
- Strat de aer foart e slab ventilat
cand exista o legatura cu mediul exte-
rior prin intermedi ul unor gauri de di -
mensiuni reduse. Daca intre stratul de
aer si mediul exteri or nu exista ni ci un
strat termoizolant si gaurile prevazute
sunt astfel di spuse inca.t sa nu se poa-
ta naste un curent de aer prin stratul
de aer considerat, stratul de aer se
poate considera in calcule ca un strat
de aer neventil at.
- Strat de aer slab ventilat, cand stra-
turi le de aer au legatura cu mediul ex-
terior prin intermediul unor gauri avand
dimensiuni intre 500 si 1500 mm
2
/ m2
pentru structuri verticale si intre 500 $i
1500 mm2/m2 pentru straturi orizontale.
in aceste condi\ii, rezistenta termica a
1 stratului de aer slab ventilat se consi-
dera in calcule ca jumatate din valoril e
prevazute i n tabelul 2.2.2; daca re-
zisten\a termica Rs a straturilor ampla-
sate intre stratul de aer si mediul ex-
terior depa$e$te 0, 15 m
2
-K/W, rezis-
tenta termi ca a acestor straturi , care se
considera in calcule, se limiteaza la
valoarea de 0, 15 m2 K/W. Trebuie sa
1 se respecte, de asemenea, condi1ia ca
: gaurile sa nu fie di spuse astfel incat sa
favorizeze un curent de aer prin stratul
de aer considerat.
- Strat de aer bine ventilat, cand
i straturi le de aer au legat ura cu mediul
exterior prin intermediul unor gauri
care, pentru straturi vertical e, depa-
$esc 1500 mm
2
/ m
2
si pentru straturi
Tabelul 2.2.1. Coeficientii de transf er termic superficial a; / a.,, in W/m2. K
rezi stentele termice superfici ale Rs; I Rse, in m
2
K/W
Elemente de construc1ii Elemente de construc\ii
in contact cu: in contact cu spa\ii
Directi a si sensul venti late neincalzite:
fluxului ter.mi c exteriorul subsoluri si pivni\e
pasaje deschi se (ganguri) poduri
rosturi deschise balcoane si logii inchise
rosturi inchise
alte incaperi
Ct..IRsi Ct.e/Rse a.;/Rsi a.c/Rse
T, _-f-t ..
Tc
8/0, 125 24/0,042') 8/0, 125 12/0,084
(Tu)
O.e
1
i
1
Te(T11 )
a; -- T,
8/0, 125 24/ 0,042') 810, 125 12/0,084
a.
1
, -+-=T,
O.C i-- T e(T u)
6/0, 167 24/0,042') 610, 167 12/0,084
' ) Pentru conditii de vara: a.e= 12 W/ m
2
K, Rse=0,084 m2K/W
Tabelul 2.2.2. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate
Ra [m2.KfW]
Grosi mea stratului Directi a si sensul fluxului termi c Ra
de aer Ori zontal Vertical
- -
-- --- - --- --
rmmJ ascendent descendent
- -
5
-
0, 11 0.11 ______ Q._11 ____
- --------
7 0, 13 _o, 13 __QJ1 __
- -
10 o_, 1_5 ____
-
0, l._5_ 0, 15
- --
- --
15
-
1
_--92 17
--
__ Q,_l6
- -
_O,
-
25 0,18 ---
-
O_,_!_ _

- -
50
-
0, 18
-----
9_, 16

j
- -
--
100 0,.1_
- ---__Q_.J._6
_ __Q.2_2 __
- - -
300 0, 18 0, 16 0, 23
ori zontale. 1500 mm
2
/ m
2
. in aceste
condi\ii reListent a termi ca se calculea-
za a tat fara aportul stratului de aer' cat
si fara eel a stratur il or amplasate intre
stratul de aer si mediul exteri or.
2. 2.3. 1.2 Rezistenfa termica specifica
corectata - R' -
Rezistenta termi ca specifica corecta-
ta se determina la elementele de con-
struc\ii cu alcatuir e neomogena; ea tine
seama de influenta pun\ilor termice
. asupra valorii rezisten\ei termi ce spe-
: cifice determinate pe baza unui calcul
' unidirec\ional in camp curent. respec-
tiv in zona cu alcatuire predominant
omogena.
Rezisten\a termica specifica corec-
tata R' respectiv, coeficientul de tran-
sfer termic corectat U' se calcul eaza
cu rela\ia generala:
[W/m2.K]
R' R A A
(2.2.3)
in care:
- R este rezisten\a termica specifica
unidirectionala aferenta ariei A
(m2. KfW] ;
- I - lungimea puntilor termice liniare
de acelasi fel, din cadrul suprafe\ei A
[m].
Coeficien\ii specifici lini ari 'I' si
punctuali X de transfer termic aduc o
corec\ie a calculului unidirec\ional, 1i -
' nand seama atat de prezen\a pun\i lor
termi ce constructive, cat si de compor-
tarea reala, bidimensional a, respectiv,
tridimensionala. a fluxului termi c, in zo-
nele de neomogenitate ale elementelor
de construc\ii .
Se fac urmatoarele precizari :
- pun1ile termice punctuale rezul tate
la intersec\ia unor punti termice liniare,
de regula, se neglijeaza in calcule;
- coeficien\ii 'f' si X se determina pe
baza calculului numeric automat al
campurilor de temperaturi si ei se in-
troduc in rela\ia (2.2.3) cu semnele !or
algebrice. Semnul (+) reprezinta o re-
ducere a rezisten\ei termi ce corectate
R' fa\a de rezisten\a termica unidirec-
\ionala R: semnul (-) are o frecven\a
mai redusa si semnifica o marire a
valori i R' fata de valoarea R. in C 107/3
,, Normati v privind calculul termotehnic
1
al elementelor de constructii ale cladi-
i ril or" si in C 107 /5 ,, Normati v privind
; calculul t ermotehni c al elementelor de
constructii in contact cu solul", se dau
tabele cu coefi cien\ii 'I' si X pentru o
serie de detalii utili zate in mod curent;
- pentru calcule la faze preliminare
de proiectare, rezistenta termica speci -
fica corectata a elementelor de con-
struc\ii neomogene poate Ii determina-
ta cu metoda aproximati va de calcul
data in C 107/3. Se procedeaza astfel:
se imparte elementul de construc\ii
.,1 :

.,..
'i
I
Capitolul 2: Protecria termica a cl adirilor
I. lnstala!ii de lncalzire
in straturi paralele cu suprafata ele-
mentului :;; i in zone perpendicul are pe
suprafata acestui a, asa cum se arata in
figura 2.2. 1. Straturile se definesc
i U = 1, 2, 3) iar zonele se definesc
rn (m = a, b. c, d}. Straturil e au grosimi
dr iar zonele au arii Anr Se calculeaza
ariile zonelor A (A A A A ) si
m a
1
b' c d ,
Ponderea acestora f fata de aria
totala A = IA . m .
m .
si uni , reali zate dintr-un material avand
o concl uctivitate termica echivalenta;
},' = !i.J. [W/mK) (2.2.11)
I R.
in care Ra este rezistenta termi ca a
stratului de aer [m2KJW] .
se calculeaza valoarea minima a
rezistentei termice Rmin cu relatia:
Rm
111
= R
5
, +IR,+ Rse [m2.KfWJ (2.2.12)
se calculeaza rezistenta termica
maxima posibila, in procente:
I Roa,; F\n,n 1001 [%)
(2.2. 14)
De exemplu, pentru un raport
Rm,,JRmin = 1.5 eroarea maxima este de
20%, pentru un raport Rma/Rmm = 1,25,
eroare maxima este de 11 % , iar pentru
' R,na/Rmin = 2, eroare maxima este de
33 %.
t = A, _f = Ao.f _ Ac.f Aa
' A ' " A' <-A'" =)\ (2.2.4)
' specifica corectata R' ca medie aritme- '
tica a valorilor Rrim $i Rmm: : 2.2.3. 1.3 Rezistenfa termica specifica
fa+ fb + fc + fd = 1 (2.2.5)
In acest fel , elementul de constructii
a fost impar\it in fragmente m '
sunt omogene din punct de
termic.
Fiecare fragment m {de ex a a
I . , J 2'
a;i, b 7, b2 ...... )are o conducti vitate ter- !
fllica A.m; o grosime d o pondere f si
0 rezistenta termi ca Ff . m .
' mr
se determina vatoarea maxima a
rezistentei termice (Rma,), folosind rela-
tia de calcul:
1 f, f
0
f, f
fe= R + R,, + +,;;,, [W/m2 K] (2.2.6)
. in care: Ra, Rb, Re :;;i Rd reprezinta re-
Ztstentele termice R, calculate cu rela-
tia (2.2. 1)
se determina rezistentele termice I
echivalente R
1
ale fi ecarui strat neo- '
mogen in parte:
[W/m2.KJ _
f:?' R., Ro, R c 1 R.1, (2.2.7) !
in care:
R _!!J__R _ d, -R d ,
ar A ' bJ A ' q- - , d1 = -
1 o, ..t , A.c1,
(2.2.8)
Rezistentele termice echivalente R
;e pot calcula, in varianta, cu relatia:
1
R,=% [m
2
KIW] (2.2.9)
_ in care A.'; este conducti vitatea terrni -
I
I
'
\
!
i
'
c.a echivalenta a stratului j, care se cal-
culeaza cu relatia
l'I = }.a,- fa + Ab{fb )._CJ .fc + A.dJd[Wlm K]
j . (2.2.10) I
- n aceasta vananta de calcul, stratu-
iile de aer neventilat trebuie sa fi e inl o-
cU! te cu str aturi de acelea:;;i dimen-
1
Flux
' lerrnic
--- ---
II 111
Slratun "(
123
I

d1d3
17 -1
d;>
Fi

1 Schema calcul pentru de-1


1
_ marea rezrstenter termice corectate R'
_PT
1
n metoda aproxirnativa.
-----
medie - R;,,-
[m2. KfW) (2.2.1 3)
Rezistenta termi ca specifica medie a
se calculeaza eroarea relativa unui element de constructii se
Tabelul 2.2.3. Valorile normate pentru !If; max [K]
Grupa Destinatia cl adirii
<{',
l Valori normate L1t; max
cladirii [%]
I
[K)
!
Pere ti Tavane Pardoseli
Cl adiri de locuit ,
I
camine, internate
I
60 4,0 3,0 2,0
I Spitale, policli ni ci s. a.
;
50 I 4,5 3,5 2,5
Cre$e, gradinte
. scoli , li cee $.3.
- 1-- - - ------ -- - -- --
_ ____J - --- - --- -----
Alte cladiri social I 50 4,5 3,5 2,5
II - culturale,cu regim
I
I
i
normal de umiditate
'
I
I----
-- ----- -- -- ---..-- --- -------
Cladiri sociale cu regim
:
ridi cat de umiditate
!
!
'
I
Ill Cladiri de produc\ie '
60 6,0 4,5 3,0
cu regim normal de
i
I
umidi tate '
- -- - ---- ---- -- - -
------- -- -- --- -- ---
Cladiri de produc\ie
I
-575 0,8 - D.t, max
3,5
i
IV cu regim ridi cat
I
I
de umiditate '
6t; max = t; - ei,
'
") e, - este temperatura punctului de roua corespunzatoare lui t, :;;i <pi din
incapere _
Temperatura punctului de roua 8, [
0
C]
Umiditatea
relati va
a aerul ui cp
[%]
100
95
90
85
80
75
70
65
60
--
55
50
45
40
35
30
25
-
12
+ 12 0
+ 11 ,2
+ 10,4
+ 9,6
+ 8,7
+ 7,7
+ 6, 7
+ 5,7
+ 4,5
+ 3,2
+ 1,9
+ 0,4
- 1.0
- 2,6
- 4,5
- 6.6
Temperatura aerului interi or t, [C]
14 16 18 20
- -----
+ 14 0 + 16 0 + 18 0 + 20 0
+ 13,2 + 15,2 + 17,2 + 19,2
+ 12,4 + 14,3 + 16,3 + 18.3
+ 11 ,5 + 13,5 + 15,4 + 17,4
+ 10.6 + 12,5 + 14,5 + 16,5
+ 9,7 + 11,6 + 13,5 + 15.4
+ 8.6 + 10,5 + 12,4 + 14.4
+ 7,5 + 9,4 + 11 ,3 + 13,2
+ 6.4 + 8,2 + 10, 1 + 12,0
+ 5. 1 + 7,0 + 8,8 + 10.7
+ 3,7 + 5,6 + 7,4 + 9,3
+ 2,3 + 4, 1 + 5,9 + 7,7
+ 0,6 + 2,4 + 4,2 + 6,0
- 1, 1 + 0,5 + 2,3 + 4, 1
- 2,9 - 1,3 + 0,2 + 1,9
- 5,0 - 3,5 - 2,0 - 0,5
22
+ 22 0
+ 21,2
+ 20,3
+ 19,4
+ 18,4
+ 17,4
+ 16,3
+ 15, 1
+ 13,9
+ 12,5
+ 11, 1
+ 9,5
+ 7,8
+ 5,9
+ 3.6
+ 1, 1
J. de incalzire
calcul eaza cu relatia:
R =J__ = IA,
m u;,, I(,A, u;) I(A,/ R;)
Capitolul 2: termica a cladirilor
in care u; sunt coefi cien\i de transfer
termic corecta\i, aferen\i suprafetelor
A
1
[W/ m
2
K];
Rezistentele termice medii R:r, se pot
calcula:
tii exteriori la o incapere de col\ ;
- pentru un nivel al cladi rii ;
- pentru ansamblul unei cladiri.
2.2.3.2 RezistenJe termice specifice
normate
[m2.KJW] (2. 2.15)
- pentru o incapere avand mai multe
suprafete aferente unui acelui a$i ele-
ment de constructii , de exemplu, pere-
Rezistentele termice specifice efective,
calculate dupa metodologia indicata la
Tabelul 2.2.5. Presiunile de saturatie ale vaporilor de apa - p
5
- pentru dfferite temperaturi ale aerului [Pa]
Fractiuni de C
t
0.0 0, 1
I
0,2 0,3
I 0,4 I 0,5 0,6 I 0.7 0,8 I 0,9
oc
Presiunea de saturatie a vaporil or de apa p, [Pa)
Pentru domeniul de temperatura de la 30 pana la O C
30 4244 4269 4294 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469
29 4006 4030 4053 4077 4101 41 24 4148 4172 4196 4219
28 3781 3803 3826 3848 387 1 3894 39 16 3939 3961 3984
27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 37 17 3793 3759
26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544
25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343
24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151
23 28 10 2827 2845 2863 2880 2897 29 15 2932 2950 2968
22 2645 266 1 2678 2695 27 11 2727 2744 2761 2777 2794
21 2487 2504 2518 2535 255 1 2566 2582 2598 2613 2629
20 2340 2354 2369 2384 2399 24 13 2428 2443 2457 2473
19 2197 22 12 2227 224 1 2254 2268 2283 2297 23 10 2324
18 2065 2079 209 1 2105 2119 2132 2145 2158 2172 2185
17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052
16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926
15 1706 1717 1729 1739 1750 1762 1773 1784 1795 1806
14 1599 16 10 162 1 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695
13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588
12 1403 14 13 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488
11 13 12 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394
10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1279 1287 1295 1304
9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218
8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 11 25 1133 1140
7 1022 1008 1016 1023 1030 1038 1045 1052 1059 1066
6 935 942 949 955 96 1 968 975 982 988 995
5 872 878 !384 890 896 902 907 913 919 925
4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866
3 759 765 770 776 78 1 787 793 798 803 808
2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753
1 657 662 667 672 677 682 687 69 1 696 700
0 6 11 616 621 626 630 635 640 645 648 653
Pentru domeniul de temperatura de la O pana la -20 C
0 61 1 605 600 595 592 587 582 577 572 567
- 1 562 557 552 547 543 538 534 531 527 522
-2 517 514 509 505 501 496 492 489 484 480
-3 476 472 468 464 461 456 452 448 444 440
-4 437 433 430 426 423 419 415 412 408 405
-5 40 1 398 395 39 1 388 385 382 379 375 372
-6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340
-7 337 336 333 330 327 324 32 1 318 315 312
-8 310 306 304 301 298 296 294 29 1 288 286
-9 284 28 1 279 276 274 272 269 267 264 262
-10 260 258 255 253 25 1 249 246 244 242 239
- 11 237 235 233 23 1 229 228 226 224 22 1 219
- 12 217 215 213. 211 209 208 206 204 202 200
- 13 198 197 195 193 19 1 190 188 186 184 182
- 14 18 1 180 178 177 175 173 172 170 168 167
- 15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152
-16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138
- 17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126
- 18 125 124 123 122 121 120 11 8 11 7 116 11!:>
-19 114 113 11 2 111 110 109 107 106 105 104
-20 103 102 101 100 99 98 97 96 95 94
i
' I
,/
,r
l
Capitolul 2: termica a cladirilor I. lnstalatii de incalzire
2.2. 3. 1, este necesar a fi comrarnte cu
rezistentele termice specifice normate.
cele care asigura, pe de o parte, condi-
tiil e igienico-sanitare $i de contort iar, pe
de al ta parte. realizeaza economii impor-
tante de energie in exploatare. Aceasta
se face pentru fi ecare incapere in parte,
respectiv, pentru ansamblul claclirii.
2.2.3.2. 1 Rezistenfe termice specifice
normate pentru asigurarea condifiilor
igienico-sanitare :;i de contort
Rezi sten\ele termice specifice nor-
mate (necesare) se determina astfel in-
cat sa se asigure limitarea diferen\elor
de temperatur a .JI, max intre tempe-
ratura aerului interior I; $i temperatura
superficiala medie 1
5
; m corespun-
zatoare fi ecarei incaperi:
.M, max = I; - 1
51
m [K] (2.2. 16)
Pentru toate categoriile de cladiri , se
calculeaza pentru fi ecare element de
construc\ii perimetral rezisten\a termi-
ca necesara din COnSiderente ingieni- I
co-sanitare.
Pentru elementele de construc\ii
opace, se utili zeaza rela\ia:
R' "":=_ .J_t _ [m2.KJW] (2.2. 17)
a i .1 l ma>.
in care ...1 1; max este data in tabelul
2.2.4 in functi e de destinati a cladirii $i
de tipul elementului de constructii.
La elementele de construc\i 1 care se-
para incaperea incal zita de un spatiu
neincalzit, in loc de valoarea I, - le,
in rela\i a 2.2. 17 se introduce diferen\a
de temperatura (I; - lu), in care lu re-
prezinta temperatura in spati ul neincal- !
zit , determinata pe baza unui calcul de
bi lan\ termi c.
La elementele de construc\ii care se-
para incaperea incalzi ta de un spatiu
mai pu\in incalzit , in loc de valoarea .di,
in rela\i a (2.2. 17) se introduce diferen\a
dintre cele doua temperaturi interioare
conventionale de calcul.
Rezi stent ele termice specifi ce corec-
t ate R' ale tuturor elementelor de con-
struc\ii perimetr ale calculate pentru fi e- 1
care incapcre in parte, trebuie sa fi e
mai mari decal rezisten\ele termi ce ne-
cesare:
R' 2: [m2. KJWJ (2.2.1 8)
Condi\ia 2.2. 18 se apli ca $i la ele-
mentele de construc\ii adi acente rostu-
ri lor inchi se, izolate fa\a de mediul ex-
teri or, la verifi carea termot ehnica a ele-
mentelor de constructii interi oare, spre
incaperil e neincalzite sau mai putin in-
calzite, precum si la cladiril e incalzite
cu sobe.
La elementele de construc\ii ale in-
caperil or in care sta\ionarea oamenil or
este de scurta durata (de exemplu, ca-
sa scarii, holuri le de intrare i n cladiril e
de locuit etc.) valoril e .JI, m<Jx din tabelul
2.2.3. se rnaresc cu 1 C.
Pentru i ncareril c cladiril or de pro-
duc\ie cu degajari importante de cal-
dura, valoarea .JI, max nu se normeaza,
daca este indeplinita una din urmatoa-
rele condi\i i:
- degajarile de caldura depa$eSC CU
eel pu\in 50 % necesarul de caldu-
ra de calcul;
- densitatea fluxului termi c degajat
este de eel pu\in 23 W/ m
2
de ele-
ment de constructii ;
- suprafata interioara a elementului
de construct ii este supusa unui flux
radiant permanent sau este spalata
de aer uscat $i cald.
Relatia 2.2.1 7 nu se aplica la supra-
f e\ele vitrat e.
Pentru elementele de construc\ii u-
$Oare - cu exceptia suprafe\elor vitrate
- sunt valabi le valorile de mai jos,
prin care se urmare$te a se compensa
iner\ia (exprimata prin greutate) redusa,
prin rezisten\e termice specifice sporite:
pentru 20 kg/m
2
= 2,50 m
2
K/W
pentru 50 kg/m
2
= 2,00 m2 K/W
pentru 100 kg/ m
2
= 1,80 m2 K/W
pentru 150 kg/m
2
= 1,60 m
2
K/W
2.2.3.2.2. Rezistenfe termice specifice
normate pentru eliminarea condensarii
vaporilor de apa de pe suprafeJele
interioare
in dreptul tut uror puntilor termi ce.
Us, min Is; colt) 2: e, [
0
CJ (2.2.19)
Temperatura punctului de roua se
poate determina din tabelul 2.2.4, in
functi e de temperatura interioara con-
ventionala de calcul t, $i de umiditatea
relati va a aerului interior , <p,. De aseme-
nea, temperatura punctului de roua se
poate calcula $i astfel:
- se determina presiunea par\iala a
vaporilor de apa din incapere, cu rela\i a:
p,, =

[Pa] (2.2.20)
in care:
- p
5
este presiunea de satura\ie co-
respunzatoare temperaturii aerului inte-
ri or, conform tabelului 2.2.5 [Pa];
- <p; - umiditatea relativa a aerului
: urned interior [%];
- din tabelul 2.2.5. se determina tern-
; peratura pentru care presiunea partiala
a vaporil or de apa, calculata cu rela\ia
2.2.20, devi ne presiune de satura\i e;
valoarea ob\inuta este temperatura
punctului de roua e,.
Temperatura pe suprafat a interioara
a elementelor de construc\ ii tara pun\i
termice (sau in campul curent al ele-
mentelor de construc\ii cu pun\i termi -
ce) se determina cu rela\ia:
,j t
t.,=t,---
a R
[OC]
(2.2.2 1)
Se determina astfel incat sa asigure ;
limitarea temperaturilor pe suprafetele
interioare ale elementelor de constructii
perimetrale sub temperatura punctului
de roua e, atat in camp curent, cat $i
La elementele de constructii adia-
cente spa\iil or neincalzite, in locul
valorii .di = I; - te in relatia de calcul
2.2.21 se introduce diferen\a de tem-
peratura (I, - tu).
Tabelul 2.2.6. Rezistente termice minime R!n;n ale elementelor de constructii,
pe ansamblul cladirilor de locuit
Nr. R;,,;n [m2. KJW]
crt. Elementul de construc\ii Cladiri oroiectate
pana la 1.01 . 1998 dupa 1.0 1. 1998
Pereti exteri ori
'
1
I
(exclusiv suprafe\ele '
vi trate, inclusiv pere\ii
1,20
: 1,40
--
adiacenti . ;
- --- --
2 Tampl ari e exteri oara 0,40 0,50
3 Plansee peste ulti mul
-
_r:iivel. sub !erase sau __ 2, 00
--
3, 00
..
-
----
4 Pl an$ee peste subsoluri
--
0eincalzite :?i pivni\e 1, 10
___
5 Pereti adi acenti rosturilor inchise 0, 90 1, 10
Plansee care delimiteaza cladirea
6 la partea inferi oara, de exterior 3,00 4,50
(la bowi ndouri, ganguri de
---

----- ---------- ..
---------- . ------
7 Pl aci pe sol (peste CTS) 3,00 4,50
--- - - ----- -
8
Placi la partea inferi oara a
demi solurilor
sau a subsolurilor incalzite
4,80
(sub CTS)
4,20
-- !-----'- ---- - ----- ---- - -----
-- -- ----
9
Pere\i exteri ori , sub CTS, la
demi soluril e sau la
subsoluril e incalzite
2, 00 2, 40
!
I
1. lnstala!ii de incalzire Capitolul 2: termica a cladirilor
in zona puntilor termice, temperaturi -
le 1
5
, . se determina printr-un calcul a1_:1-
tomat al campului de temperaturi. In
mod curent, pentru determinarea tem-
peraturi lor minime 1
51
mm este sufi cient a
se face calculul campului plan. bidi-
mensional , de temperaturi .
Temperatura superfi ciala medie afe-
renta suprafetei interioare a unui ele-
ment de constructii se poate determina
cu rela\ia:
.1 I
fs1m= fi ---
a, R'
[OC]
(2.2.22)
in care R' este rezistenta termica spe-
cifica corectata, dupa necesitati , fie a
unei incaperi, fie a ansamblului cladirii.
La elementele de constructii adia-
cente spatiil or neincalzite, in locul valo-
rii .di se introduce diferen\a de tempe-
ratura (I, - lu).
Cu ajutorul temperaturilor superficia-
le medii t
5
, m determinate cu rela\ia
2.2.22 se pot calcula si verifi ca indicii
globali de confort termic PMV !?i PPD,
precum !?i indicatorii specifi ci di scon-
fortului local: temperatura suprafetei
pardoselii , varia\ia pe verticala a tern-
2
peraturii aerului si asimetria temperatu-
rii radiante, in conformitate cu STAS
13149.
Pentru toate categorii le de cladiri, se
calculeaza pentru fi ecare element de
constructii perimetral rezislenla termi-
ca necesara R;,ec
8
din condi\ia de limi -
tare a temperaturilor superficiale astfel
incat sa nu apara fenomenul de con-
densat pe suprafata interioara a ele-
mentel or de constructii , cu rela\i a:
R' = .11 [m2. KJW]
nec9 a,(t,-8,) 1,- a.
(2.2.23)
2.2.3.2.3. Rezisten/e termice speci fice
normate pentru reducerea consumului
de energie
Rezisten\ele termice medii pe
cladire, pe fi ecare element (cont.
2.2.3.1.3) se compara cu rezi sten\ele
i termice minime R:r,;n indicate de actele
! normative in vigoare, astfel incat sa fie
I indeplinita conditia:
j
1
3
/
2
-
R:r, R;,,;n [m2. KJW] (2.2.24)
Pentru cladirile de locuit valoril e nor-
II

I
5
/ 3
/ 4
"
I
... i .. . i ... 1 .. v
=
I

- - '-....
l[)
=
>->- -
I
Ill!
,__
0
=
e
(')
"'
=
I
l()
-
.
0
N
. -
-

/

"'
N
"' (\J
0 0 II
N O'>
I
N"
f
,/
I

=-
= I
==
.
= I
"'
O'>
=
==
I
- d
c=
I
:-:-: -:. -:-:.:-: """1'i n

...:C..--L-- ';l_
_,:;:.

. I'-
'-J
I
'
5
'
I I
Fig. 2.2.2. Scheme pentru exemplul de calcul 1:
I - sectiune onzontala; II - sect1une verticala; 1 - beton armat; 2 - zidari e din caramizi; 3 - poli -
stiren celul ar ; 4 - beton sirnplu; 5 - mortar din ci ment.
mate ale rezistentelor minime R:r, se
dau in tabelul 2.2.6.
Exemplul de calcul 1
Se calculeaza rezistenta termica
specifica corectata R' pentru peretele
exterior al unei incaperi amplasate la
ultimul nivel al unei cladiri de locuit,
folosind metoda de calcul exacta, cu
coeficienti specifici lini ari !?i punctuali
de transfer termic .
Dimensiunile si alcatuirea peretelui
exterior rezulta din sectiunea ori zontala
!?i din cea verticala care se dau in
figura 2.2.2. Se utili zeaza zidari e din
carami zi cu goluri verticale tip GVP
avand A. = 0,60 W/ m-K, de dimensiuni
1 240 x 115 x 88 mm !?i terrnoi zolatie din
polistiren celular de 84 mm grosime
avand A. = 0,044 W/ m-K. Se prevad
agrafe de legatura realizate din otel
inoxidabil 4qi6/m2. Peretele este tencuit
cu mortar avand 3 cm grosime la
exterior $i 2 cm grosime la interior, cu
). = 0,93 W/ m-K.
Termoizol atia terasei este realizata
din polistiren celular de 10 cm grosime
I
, cu A. = 0,044 W/ m-K. Tamplaria exte-
. rioara este dubla din lemn.
Rezolvare:
1. Pentru determinarea rezislenfei
termice, specifice unidirectionale R, se
aplica rela\ia 2.2. 1 in care valorile coefi-
: cientilor de transfer termic superfi cial s-
au considerat a; = 8 W/ m
2
-K $i ae = 24
W/m2K, conform tabelului 2.2. 1, iar
valorile coeficien\ilor de conductivitate
1
termica, A., conform datelor din Anexa L
1 0,355 0,080 0,05 1
R=- +--+--+--+-=
8 0,600 0,044 0,93 24
= 2,63 rri'- K/ W
Pentru stratul de polistiren celular
s-a considerat in calcul grosimea mini -
ma posi bila, avand in vedere abaterea
admisa ( 4 mm) fata de grosimea
nominala de 84 mm.
2. Determinarea coeficientilor speci-
fici liniari si puncluali de transfer lermic
Pe baza detaliilor din figura 2.2.2 !?i
din C 107/3, se extrag coeficien\ii lini -
ari de transfer termic, pentru grosimea
peretelui d = 45 cm si pentru conduc-
ti vi t at ea ter mi ca a zidariei A.
1 = 0,60 W/ mK. Coeficientii ' se dau in
I tabelul 2.2.7. .
! Pentru detaliil e ,,d" !?i ,,e" s-au con-
siderat valoril e v corespunzatoare
grosimii a = 10 cm, avand in vedere
I Ca determinanta din punct de Vedere
termotehni c nu este grosimea plan-
!?eului, ci grosimea consolei din beton
arm at.
Coefici entul punctual de transfer
termic aferent agrafelor metalice qi 6 mm
se extrage din ,,Normativul - C 107/3,
pentru d = 45 cm si A. = 0,60 W/ mK:
"'
I
,.
{
Capitolul 2: termica a cladirilor I. de lncalzire
Tabelul 2.2.7. Stabi lirea coeficientilor 'f' (pentru exemplulul de calcul 1)
---------- - - -
-
Detaliul
Sectiuni din fi gura 2.2.2
a lntersec\i e pereti
Ori zontale b Colt pereti
c Glaf lateral fereastr a
d pardosealii
- lnt ersec\i e
e
perete cu
ta van
Verticale
f Glaf inferior
f-
g fereastra superi or
1,80 2-2
!'1 'd
Zone
111
Straturi
::.: : : ---. -:: :
l[) . . - . . . - .
' 00 b .. . .. . .. . ........ .
1- 1
2
-t+
'9 r127


I 4
1
2


//I
/ .. ,
b
a
\ // ,;, ) N ; 2:;
1,.. . / _. / , !

/ '"'... ,/.
.,
'- 1
1
4
J

or -'//' )
c<\;"I ,, , , . /.
d <Di
,
/.,,. /, i' / /

J ,- /'
3
II
t 1 2 3'4' s-
a q= r--- r------
\ l .
I .
"b'1b\ . I .
"dld
-+-
. .-1- 1
: t : I
r
1- ..
,. .
Fig. 2.2.3. Schemele pentru exemplul de calcul 2:
I - alcatuirea peretelui exterior; II - zonele carac teristice ale peretelui exterior;
Ill - impartirea peretelui in zone de straturi;
1 - beton armat: 2 - vata minerala G 100: 3 - polistiren celular; 4 - mozaic.
X = 0,0039 WIK.
3. Determi narea ariei $i a lungimilor
Din fi gura 2.2.2, rezulta:
A = 4,08 2,825 - 1,80 1,20 = 9,366 m2
fa = lb = 2,825 m
R' =-
1
-=145 m?-K/ W
0,688 '
Exemplul de calcul 2
2
4
52
23
31
53
54
le = 2 1,20 = 2,40 m
id= le= 4,08 m
1
1
= 1
9
= 1,80 m
Numarul de agrafe este:
9,366 4 = 37 buc (4 buc/m
2
)
4. Determinarea r ezistenfei termice
specifice corectate (R') a peretelui
exteri or
Se calcul eaza rezistent a termi ca
specifica corectata R' pentru peretele
ext erior al unei incaperi dintr-o cladire
de locuit, amplasata i n zona climati ca
II , folosind metoda de calcul aproxima-
tiva din anexa H din ,, Normativul - C
107/3.
Se utili zeaza relati a 2.2.3:

Fr R A A
L ('+' I) = 2,285 (0,01+0,09)+2,400, 15 +
+ 4,08( 1,40+0,26)+ 1,8(0, 16+0, 10) =
= 2,743 WIK
Peretele exteri or este reali zat dintr-un
panou mare prefabricat :;; i are alcatuirea
din figura 2.2.3 I :;;i II.
Numarul
'
tabelului din
[W/mK]
c 107 /3
cu stalpisor
0,01
0,09
cu nervuri 0, 15
a = 10 cm 0, 14
a = 10 cm
0,26
a' = 10 cm
a = 9 cm 0, 16
h = 20 cm 0, 10
axele geometri ce al e peretilor $i plan-
seelor paralele cu fluxul tE'.rmic. Perete-
le are o structura neomogena pe am-
bele directii $i punti termice.
Se imparte panoul in zone di stincte
din punct de vedere termic, conform
figurii 2.2. 3 Ill , astfel:
a - zona de nervuri (punti termice)
din beton armat ;
b - zona de camp, alcatuita din mai
multe straturi, cu termoi zolati a
din placi de vata minerala G100;
c - zona de imbinare ori zontala;
d - zona de imbinare verticala.
in tabelul 2. 2.8 se calculeaza, pe
I zone, valoril e LRs.
: Caracteri sticil e termotehnice ale ma-
i terial elor se iau din Anexa I.
Pentru stratul de mozaic se iau ace-
\ leasi val ori ca pentru stratul de beton
armat.
- Se calculeaza ariile corespunzatoa-
re fi ecarei zone:
zona ,,a" (nervuri):
! A,,=(2 1,800,05)+(2 1,300,05)=0,3 1 m
2
zona ,, b" (camp):
Ab=(2 0,652,55)+(1, 25 1,90)=5,69 m
2
zona ,,c" (imbinare orizontala}:
Ac=3,600, 15=0,54 m2
zona ,, d" (imbinare verti cala):
i Acr2 0, 202,55= 1,02 m2
Aa+Ab+Ac+Acf'0,31+5,69+0, 54+ 1,02=
=7,56 m
2
Suprafa\a opaca a peretelui :
: A=3,60 2,70- 1,80 1,20=7,56 m
2
! Verifi care:
i A=A.,+Ab+Ac+Ad
; - Se calcul eaza rezistenfele termice
specifice unidirectionale:


125+0,042=0, 167 m
2
K/W
R - L R
5
+ (R
5
; + Rse}
zona ,,a"
R
3
=0.167+0,167=0, 334 m2K/W
zona ,, b"
Rb=1,784+0,167=1, 951 m2K/W
zona ,,c"
m2.KNJ
zona ,,d"
Rcr 1.494+0,167=1,66 1 m2 K/W
LX = 37-0,0039 = 0, 144 WIK
U = J._ = _ 1_ + 2,743+ 0,144 =
Se verifi ca daca peretele respecta
incadrarea in valorile normate prevazute
de actele normati ve in vigoare, avand in
vedere ca amplasamentul cladirii este i n
zona II climati ca din Romania.
Rezolvare: - Se calcul eaza ponderea zone/or cu
1. Oeterminarea rezistentei termice relati a 2.2.'1 (fi gura 2.2.3, Ill )
Fr 2,63 9,366
= 0,380+0,308 = 0,688 W/ rri' K
specifice corectate R' se face apli cand
1
relatii le 2.2.4 ... 2.2. 13.
Di mensiuni le panoului sunt egale cu
1 dimensiunil e peretelui exterior, intre
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor
0,3 1 5,69
f, ---=0,041; f
0
- = 0,753;
7,56 7,56
0.54 1. 02
fc= --=0,07 1; fd= -=0,135;
7,56 7,56
f., + f0+ fc + fo = 1,00
- Valoarea maxima a rezistentei
termice se calculeaza cu relatia 2.2.6.
_ 1_ = 0,041 + 0,753 + 0,071+0,135 =
Rnw 0,334 1, 951 0,864 1,661
= 0,672 W/rrt-K
Rm.J, = -
1
- = 1,488 rri'-K/ W
0,672
- Se calculeaza rezisten\ele termice
ale straturil or 1' ... 5' (fig. 2.2.3, 111)
ti ca a valorilor Rmax si R min utili zand re
latia 2.2.13:
R' = 1. 488+ 0,706 - 1.10 rrtK/W
2
2. Determinarea rezistentei termice
necesare se face uti lizand rela\ia 2.2. 17:
.1 t

a jf,m,,
unde t, = + 20 C; te = - 15 C (zona II
climatica); '11 = 20 - (-15) = 35 K; pentru
valoarea L1f; max = 4K (tabelul 2.2.3) $i
a, = 8 W/m2-K; R:.X = 35/8-4 = 1,09 m2KJW
Rezulta ca se indepline$te conditi a
data de rela\i a 2.2. 18: R' >
2.2.4. Rezistente termice
ale suprafetelor vitrate
_1__ =
1
,00 = 1350 W/ m' K
R; 0, 12 ' Rezisten\ele termi ce ale tamplari ei
1. 62 exterioare (ferestre $i U$i vitrate) din
_1_ = 0,041 + 0,753 + 0.206 =
4
.
65 1
W
/
rri'-K lemn, ale luminatoarelor si ale peretil or
!{ 0,024 0,024 0,024 I exteriori vitra\i sunt date in
1,620 0.048 0.044 I 2.2. 9.
_1_ = 0,112 0,753 + 0,135 =
6209
W/rri'-K ' Pentru tamplariile metalice simple,
[?, 0,036 0,036 0,036 ' realizate din profile din o\el, se consi-
1.620 0.048 0.044 dera urmatoarele rezisten\e termice:
J_ = 0.274 + 0,753 =
21814
W/ rri'--K - cu o foaie de geam simplu
R, 0.020 0,020 ' R = 0, 17 m
2
K/W
1. 620 0.048 - cu o foaie de geam termoizolant
J_ = 1,00 = 23 143 W I m' K R = 0,28 m
2
K/W
R, 0,07 Pentru al te tipuri de elemente de
1. 62 j construc\ii decal cele cuprinse in tabe-
- Valoarea minima a rezistentei fer - lul 2.2.9, rezisten\ele termi ce specifice
mice se calculeaza cu rela\ia 2.2. 12: se determina prin experimentari de ca-
1 1 1 1 I tre institute de specialitate.
Rmm=- f'- --+ --+ - -+
8 13,5 4,651 6,209 I Din considerente de contort interior,
1 1 1
1
rezisten\ele termice speci fi ce ale elemen-
+ 21. 814 + 23, 143 + 24 = telor de constructie vitrate trebuie sa fi e
=
0
.
706
m?K/W : mai mari decat valorile din tabelul
I
, 2.2. 10. De asemenea, din considerente
- Se calculeaza rezistenta termica de economie de energie termi ca, la cla-
specifica corectata R' ca medie aritme- dirile de locuit rezi stentel e termice ale
tamplariei exterioare trebuie sa fi e mai
mari decal valoril e din tabelul 2.2.6.
2.2.5. Difuzi a vapori lor de apa
pri n elementele de construcf ii
Comportarea unui element de con-
struc\ ii la difuzia vapor il or de apa este
corespunzatoare daca indeplineste
conditiile:
- cantitatea de apa mw provenita din
: condensarea vaporil or in masa ele-
mentului de construc\ii in perioada
rece a anului, este mai mica decal
cant itatea de apa mv care s-ar putea
I
evapora in
adi ca:
peri oada calda a anului ,
I
i mw < mv [kg/m
2
] (2.2.25)
Nu se admite acumul area progresi-
va, de la un an la altul, a apei provenite
din condensarea vaporilor i n interiorul
elementelor de constructii.
- cre$terea umidita\ii rel ative masice
. .1 W, la sfar$ilul perioadei de condensa-
, re interioara, nu depa$e$le valoarea
maxima admisibila '1 Wadm data in tabe-
lul 2.2. 11 , unde:
- 100-m. 0
Ll W - - - < Ll Waam ( Yo] (2.2.26}
pd..
in care:
- p este densitatea aparenta a
material ului care s-a umezit prin con-
densare [kg/ m3];
- dw - grosi mea stratului de material
I
in care se produce acumulare de apa
[m].
Metodele de calcul care pot fi
\ utilizate la studiul comportamentul ui
: elementelor de construc\ii la difuzia
. vaporilor sunt:
i - metoda de calcul aproximata baza-
! ta pe analiza fenomenului fi zic cu valori
Tabelul 2.2. 8. Calculul valorilor I.Rs lul de calcul 2
Oensitatea Grosimea Conductivitatea
Nr. Denumirea aparenta stratului termica de calcul Rs= d!A.
crt stratului p d A.
[kg/ m3] [m] [W/ mKJ [m
2
K/W]
a. Zona de nervuri (pun\i termice)
1
I
Belon armat
I
2400 0, 27 1,62
I
0, 167
Zona ,,a" LRs = 0, 167
b. Zona de camp
1 Bel on armat 2400 0, 19 1,62 0, 117
2 Va ta minerala G 100 100 0,08 0,048 1, 667
Zona ,,b" LRs = 1,784
c . Zona de imbi nare orizontala
1 Belon armat 2400 0,246 1.62 0, 152
2 Poli stiren celular 20 0,024 0,044 0,545
Zona ,,c" LRs = 0,697
d. Zona de imbinare verticala
1 Belon armat 2400 0,21 1,62 0, 130
---
2 Polist iren celular 20 0,06 0,044 1,364
-----
Zona ,,d" 'f,Rs = 1,494
,.
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. lnstala!ii de incalzire
medii, in ipoteza regimului stati onar:
- metoda de calcul i n regim real ne-
stationar , bazata pe analiza dinamica a
fenomenului fizic printr-o metoda cu
diferente finit e de timp (analiza in timp
real).
in practica curenta se foloseste cu
bune rezultate prima metoda.
Verificaril e se fac fie pe baza
calculului numeric automat, care da
direct valorile mw . .1W si .JWadm, fi e
manual , prin rezolvare grafo-analitica,
utilizand relatiile de calcul din STAS
6472/4.
Pentru peretii exteriori ai cladirilor de
locuit, reali za\i dintr-un singur strat
omogen sau cvasiomogen, nu este ne-
cesara verificarea prin c:alcul a
comportarii la difuzia vaporilor de apa;
fac excep\ie pere\ii exteriori ai incape-
rilor cu umiditati relative ale aerului in-
terior de peste 60 % (sauna, uscatorii,
spalatori i).
2.2.5. 1 Verificarea gratica a difuziei
vaporilor de apa in interiorul
elementelor de construe/ii
Etapele calculului sunt urmatoarele:
1) Se stabilesc rezisten\ele termice
specifi ce ale straturi lor componente,
Rs, utilizand relatia 2.2.2.
2) Se stabileste variatia ternperaturii
in interiorul elernentului de construc\ii,
in ipoteza temperaturii exterioare egale
cu temperatura rnedie anuala a perioa-
dei reci tern care se considera:
pentru zona I: fem = + 10,5 C
pentru zona II : t ern = +9,5 C
pentru zona Ill : t em = +7,5 C
pentru zona IV: t ern = +6,5 C
Calculele se fac in ipoteza ca ele-
mentul de construc\ii este alcatuit din
straturi omogene perpendiculare pe
fluxul termi c.
in aceasta ipoteza se pot determina
urmatoarel e temperaturi :
pe suprafata interioara a elementului
de construc\ii, pe baza relatiei 2.2.2 1;
pe suprafa\a exterioara a elemen-
tului de construc\ii cu rela\ia:
Ll t
fsc= l., =--
<X,, R
[OC]
(2.2.27)
.1 [ = (, - f.,m
intr-un pl an n din interiorul elemen-
tului de construc\ii , cu una din rela\i ile:
f,, = f, - (Rs, + L Rs
1
) (
0
C] {2.2.28}
sau:
(
0
C] (2.2.29)
in care LRsi reprezinta suma rezis-
tentelor termice specifi ce ale straturil or
amplasate intre suprafa\a interioara,
respectiv, exteri oara si planul n.
Temperaturi le din interiorul elementelor
de constructii neomogene se pot deter-
mina pri ntr-un calct..1l numeric automat al
campului bidimensional de temperaturi.
3) Se stabilesc temperaturil e rnedii
ale straturilor si, corespunzator acesto-
ra, din tabelul 2.2. 12, se determina va-
lori le coeficien\ilor de difuzie a vapori-
lor de apa Mr
ale straturilor componente iar pe ordo-
1 nata presiunile la vapori ;
6) Se reprezinta grafic curba de va-
ri atie a presiunilor de satura\ie corecta-
' te ale vaporilor de apa in interiorul ele-
mentului de construc\ie Pskcor> calcula-
' ta cu relatiile urmatoare (2.2.31):
pentru zona I:
4) Se determina rezistenta la permea-
bilitate la vapori Rv a elementelor de
construc;tii, pe baza coefi cientilor de di-
fuzie a vaporilor de apa M; si a factorilor
rezi sten\i la permeabilitate la vapori '
(1/ K
0
) dati in Anexa I utilizand rela\ia:
(
i=' Rsu-1.11 J2 [Pa]
Pskccx =Pskm+ 172 I --
1= 1 R
pentru zona II :
1
R,. = R,.,+ R. 2+ ... +R,.,, = 2,d, Kai M,
;
[m/s] !
(2.2.30) l
J
2
'' R"'
1
' - 'il
PsAcC>" = Psi.m + 162( I - -
J= l R
[Pa]
5) Se reprezinta grafic elementul de
construc\ii, <amplasandu-se pe abscisa
rezisten\el e la permeabilitatea la vapori
pentru zona Ill:
Tabelul 2.2.9. Rezistente termice specifice R pentru elemente de constructii
vitrate
Elementul de construc!ii vitrat R (m2 K/W]
Tampl arie exterioara din lemn
- simpla, cu o foaie de geam 0, 19
- simpla, cu un geam termoizolant 0,33
- simpla, cu doua foi de geam la di stanta de 2 .. .4 cm 0,31
- simpla, cu o foaie de geam si un geam termoizolant
la distan!a de 2 .. .4 cm 0,44
- cuplata, cu doua foi de geam la di stan\a de 2 .. .4 cm 0,39
- cuplata, cu o foai e de geam si un geam termoizolant
la distanta de 2 . .4 cm 0,51
- dubla, cu doua foi de geam la distanta de 8 ... 12 cm 0,43
- dubla, cu o foai e de geam si un geam termoizol ant
la distan\a de 8 ... 12 cm 0,55
- tripla, cu trei foi de geam 0,57
- tripl a, cu doua foi de geam si un geam termoizolant 0,69
Luminatoare
- cu o foai e de geam 0,18
- cu un geam termoizolant 0,29
- cu doua foi de geam la distanta de 1 ... 3 cm 0,27
- din pl aci PAS
- simple 0,18
- duble .... 0, 34
Pereti exteriori vitra\i
- geam profilit tip U, montat simplu 0, 17
- geam profilit tip U, montat dublu 0,27
- geam profilit tubular 0,30
- placi PAS, montate simplu 0,18
- placi presate din sticla, tip S (Nevada) :
- pereti simpli 0,22
- pere\i dubli 0,42
- caramizi presate din sti cla cu goluri, de 80 mm grosime 0,3 1
- vitrine cu rame metalice, cu o foai e de geam 0,18
Tabelul 2.2.10. Rezistente termice specifice necesare pentru elementele
de constructii vitrate
Grupa cladirii R ;,ec (m2- K;WJ
din tabelul 2.2.3 Tamplaria exterioara Luminatoare Pere\i exteriori vitrati
I 0.39 0,31 0,33
II 0,35 0,28 0,30
Ill 0,3 1 0,25 0,27
IV 0,27 0,22 0,24
La tamplari a exterioara de la casa scarii si de la al te spatii de circula\ie, indiferent de
grupa cladirii , se admite = 0,27 m2KNV
La tamplaria exterioara de la vit rine se admite = 0,22 m
2
K/VV
-
J. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor
pentru zona I V:
_ ' s( ; - 1. JJ
(
= > R )2
Psw;, - P:;;,m +132 l,- -
1= ! R
[Pa]
[Pa]
In care: Pskm este presiunea de satu-
ratie a vaporilor de apa In sectiunea k
conform tabelului 2.2.5.
7) Se reprezinta grafic linia presiunilor
partiale Pv ale vaporilor de apa prin uni -
rea punctului Pv, de pe suprafata inte-
rioara a elementului de construc\ii (co-
respunzator temperaturii aerului interior
t; $i umidita\ii relative a aerului interior
l.{J,), cu punctul Pvecor de pe suprafa\a ex-
teri oara a elementului de construc\ii (co-
tabelul 2.2. 13. Considerand tes ca
temperatura de calcul pentru aerul ex-
terior, se reface curba presiunilor par-
tiale de saturatie a vapori lor p
5
si
dreapta presiunilor par\iale Pv- Pentru
stabil irea curbei reale Pv din punctele
Pv; si Pve se due tangente la curba
presiunilor de saturati e p
5
, iar punctul
In care acestea se lntalnesc marcheaza
suprafata de condensare.
5) Se determina cantitatea de vapori
care poate condensa in interiorul ele-
mentului de construc\ii In perioada
rece a anului cu relatia:
m, = 3600 ( p,, - Pscs _ Pscs - P,es J . N
R R' ) w
[kg/m2] (2.2.34)
respunzator temperaturii exterioare fem in care:
$i umiditatii relati ve a aerului exteri or 1.fJe - sunt rezi stentele de per-
- considerat a cu valoarea de 80 %). meabilitate la vapori ale par\ilor ele-
Valorile presiuni lor par\ iale ale vapo- mentului de construc\ii dintre su-
rilor de apa din aerul interior Pv; res- prafa\a interioara $i suprafa\a de
pectiv, din aerul exterior Pve se stabi- condensare $i, respectiv, dintre supra-
lesc cu relatii le: fa\a de condensare $i suprafa\a exte-
p, - q>. P" [Pa] (2.2.32)
1
rioara a elementului de construc\ii
' - 100 I [m/s];
p, _ <fJe Pse [Pa] (2.2.33) - Pscs - presiunea de satura\ie a va-
- 100 porilor de apa pe suprafa\a de con-
in care Psi $i Pse sunt presiunile de densare [Pa].
satura\ie ale vaporilor de apa din aerul 6) Se calculeaza cre$terea umiditatii
interior , restectiv, exterior, determinate relative masice L1W cu rela\ia (2.2.26),
cu ajutorul tabelul ui 2.2.5. corespunzatoare cantita\ii de apa mw
8) Oaca linia presiunilor par\iale, Pv i stabilita cu relatia (2.2.34).
2.2.5.3 Determinarea cantitafii de apa
acumulata care se poate evapora in
perioada ca/da a anului
Etapele calculului sunt urmatoarele:
1) Se stabileste durata perioadei de
evaporare Nv $i temperatura exterioara
medie

pe acesata durata In func\ie
de temperatura fecond, utilizand tabelul
2.2. 14. Considerand ca temperatura
de calcul pentru aerul exterior, se
reface curba temperaturi lor interioare,
curba presiunilor de satur a\ ie a
vaporilor p; si dreapta presiunilor par-
\iale Se considera umiditatea rela-
i tiva a aerului exterior in per ioada calda
a anului de 70 %.
2) Se calculeaza cantitatea de apa
care se poate evapora In peri oada cal-
' da a anului cu relatia:
(
' '
m = 3600 P,cf{. P.,
Pscs -Pves N ' ' )
R;; '
[kg/m2) (2.2.35)
In care:
R R sunt rezisten\ ele la
permeabilitate la vapori a par\ilor ele-
mentului de constructii dintre suprafa\a
de condensare $i. respectiv, dintre su-
prafa\a exteri oara a elementului de
construc\ii [m/s];
- p;cs - presiunea de satura\ie neco-
rectata a vapori lor de apa pe suprafata
de condensare, corespunzatoare
nu intersecteaza curba presiunilor de
1
satura\ie corectate Pscor nu are loc acu-
mularea pregresiva de apa de la an la
an (ca urmare a condensarii vapori lor in
interiorul elementului de construc\ii). In
caz contrar, este necesara imbuna- 1
ta\irea. alcatuirii elementului de con- 1
struc\ii , introducandu-se bariere contra
vapori lor sau prevazandu-se straturi de
Tabelul 2.2.11. maxima admisibila a umiditatii relative masice
aerare sau ventil are a structurii.
2.2.5.2 Ca/culul cantitafii de vapori
care condenseaza in elementul de
construe/ii in perioada rece a anului
Etapele calculului sunt urmatoarele:
1) Se det ermina, prin incercari, tem-
peratura aerului exteri or f econd la care
poate sa apara condensat ul $i tem-
peratura exteri oara pentru care linia
presiuni lor par\iale Pv devine tangenta
la curba presiunilor de satura\ie Ps
2) Corespunzator temperaturii aerul ui
exterior egala cu f ecund, se reprezinta
grafi cul temperaturilor interioare prin
elementul de construc\ii.
3) Se construi e$te noua linie Pv a
1
presiunilor par\i ale pe baza presiunilor
de saturatie $i considerand de aceasta
1
data umiditatea relativa a aerului exte-
rior de 85 %.
4) Se stabile$1e durata perioadei de
condensare Nw si temperatura exte-
rioara medie f.,
5
pe aceasta durata in
func\ie de temperatura t econd, utilizand
I
I
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
,_
9
10
11
12
--
13
14
15
In perioada de condensare t. W adm [%]
-
Cresterea maxima admisibi la
Materialul a umidila!ii relative masice
in perioada de condensare
t.Wadm [%]
Belon greu, cu densitatea aparenta peste
1800 kg/m
3
2
------- ----
Zidarie din caramida plina 1,5
------- --------
Zidarie din caramida sau blocuri ceramice
cu goluri 2
--- - ---------- ---------
Zidarie din blocuri mici din beton
u5or, pline sau cu goluri 5
Placi termoizolante din b.c.a., cu
densitatea aparenta pana la 550 kg/m
3
5
Zidarie din blocuri si pere!i
din beton celular autoclavizat

Tencuieli interioare 2
Panouri din beton u5or (granulit, zgura etc) 5
----- --------- ---- - ----- --------- ----- ---
Umplutura din zgura, cenusa. granulit
'
3
-
Polistiren celul ar I 15
.. ---- -- - --------------
Sticla spongioasa 1,5
Vata minerala si produse din vata minerala
sau fibre de bazalt 3
-------- ---- -- ---
Lemn :;; i produse din lemn antiseptizate
(PFL, PAL, PAF) 5
-
Produse termoizobnte din de5euri
i
textil e sinteti ce 2
- -- .. - ------ -- . - -
Stabilit 2
' ;
Capitolul 2: termica a cladirilor
temperaturii pe aceasta suprafa\a [Pa]. :
3) Se verifi ca condi\ia de neacumula- '
re progresi va, de la un an la altul, a
apei proveni te din condensarea vapo-
1
ril or in interi orul elementelor de con-
struc\i i , cu relati a 2.2.25. i n c: azul i n
care condi\i a nu este indeplinit a, se iau
masuri constructi ve care sa asigure
regimul de umiditate normal al elemen-
tului de constructii: prevederea stratu-
lui de izolare termica la exterior, preve-
derea bari erei de vapori etc.
L lnstala!ii de lncalzire
Exemplul de calcul 3
Se verifi ca, la difuzia vaporil or de
apa, un perete exterior structural din
zidari e de caramida GVP, cu strat de
termoizolatie din polistiren celular de
8,5 cm grosime, protejat cu zidari e de
Tabelul 2. 2. 12. Valori le coeficientilor de difuzie a vaporilor de apa i n aer Mi [s-
1
]
Tm
Fracti uni de C
0,0
I
0, 1
I
0,2
I
0,3
I
0,4
I
0,5
I
0,6
I
0,7
I
0,8
I
0,9
oc
Coefi cienti de di fuzie a vaporilor de in aer Mi. [s
1
] ; (valor ile se inmult esc cu 10
8
)
Pentru domeniul de temperatura de la 30 pana la O C
30 50,34 - - - - - - - . - -
29 50,48 50,47 50,45 50,44 50,42 50,4 1 50,40 50,38 50,37 50,35
28 50,58 50,57 50,56 50,55 50,54 50,53 50,52 50,51 50,50 50,49
27 50,73 50,7 1 50,70 50,68 50,67 50,65 50,64 50,62 50,61 50,60
26 50,87 50.86 50,84 50,83 50,8 1 50,80 50,79 50,77 50,76 50,74
25 51,0 50,99 50,97 50, 96 50,95 50,93 50,92 50,91 50,90 50,88
24 51, 15 51, 13 51, 12 51, 10 51,09 51,07 51,06 51,04 51,03 51,02
23 51,29 51,28 51,26 51,25 51,23 51,22 51,2 1 51. 19 51, 18 51, 16
22 51,39 51,38 51,37 51,36 51,35 51,34 51,33 51, 32 51,31 51,30
21 5 1,50 51,49 51,48 51,47 51,46 51,44 51,43 51,42 51,4 1 51,40
20 51,64 51,63 51,6 1 51,60 51,58 51,57 51,56 51,54 51,53 51,51
19 51,78 51,77 51,75 51,74 51,72 51,7 1 51,70 51,68 51,67 51,65
18 51,93 51,91 51,90 51,88 51,87 51,85 51,84 51,82 51,81 51,79
17 52,07 52. 06 52, 04 52,03 52,01 52. 00 51 ,99 51,97 51.96 51,94
16 52,21 52.20 52, 18 52, 17 52, 15 52,14 52, 13 52, 11 52,10 52,08
15 52,38 52,36 52,35 52,33 52,31 52,29 52,28 52,26 52,24 52,23
14 52,53 52,51 52,50 52, 48 52,47 52,45 52,44 52,42 52, 41 52,39
13 52,67 52,68 52, 64 52,63 52,6 1 52,60 52,59 52,57 52,56 52,64
12 52,81 52,80 52,78 52,77 52,75 52,74 52,73 52,7 1 52,70 52,68
11 52,95 52,94 52,92 52,91 52,90 52.88 52,87 52,85 52,84 52,82
10 53, 13 53, 11 53, 09 53,08 53,06 53,04 53,02 53,00 52,99 52,97
9 53,27 53,26 53, 24 53,23 53,2 1 53,20 53, 19 53, 17 53,16 53, 14
8 53,44 53,42 53,4 1 53,39 53,37 53,35 53,34 53,32 53,30 53,29
7 53,58 53,57 53,55 53,54 53,52 53,51 53,50 53,48 53,47 53,45
6 53,73 53,7 1 53,70 53,68 53,67 53.65 53,64 53,62 53,61 53.59
5 53,87 53,86 53, 84 53.83 53,81 53,80 53,79 53,77 53,76 53,74
4 54,04 54,02 54,01 53,99 53,97 53,95 53,94 53,92 53,90 53,89
-
3 54, 18 54, 17 54, 15 54, 14 54, 12 54, 11 54, 10 54,08 54,07 54,05
2 54,33 54,3 1 54,30 54,28 54,27 54. 25 54,24 54,22 54,21 54, 19
1 54,5 54,48 54,47 54,45 54,43 54,4 1 54,40 54,38 54,36 54, 35
0 54,68 54.66 54,64 54 ,63 54,6 1 54,59 54,57 54,55 54,54 54,52
Pentru domeni ul de temperatura de la 0 pana la - 20 c
0 54,68 54,69 54,71 54,72 54 ,74 54, 75 54,76 54,78 54 ,79 54 .8 1
- 1 54,82 54, 84 54,85 54,87 54 ,89 54,9 1 54 ,93 54,95 54,96 54,98
-
-2 55,00 55,0 1 55, 03 55,04 55,06 55, 07 55,08 55, 10 55, 11 55, 13
-
-3 55, 14 55, 16 55.1 8 55, 19 55, 21 55,23 55. 25 55,27 55, 28 55,30
--
-4 55,32 55,33 55,35 55,36 55,38 55,39 55,40 55, 42 55,43 55.4 5
-
-5 55,46 55,48 55.49 55,5 1 55,53 55,55 55.56 55,58 55,60 55, 61
-6 55,63 55,65 55, 67 55,68 55,70 55,72 55,74 55,76 55,77 55,79
-7 55,8 1 55,83 55, 84 55,86 55,88 55,90 55.91 55, 93 55,95 55,96
-8 55,98 56,00 56.02 56,05 56,07 56, 09 56, 11 56, 13 56, 16 56, 18
-9 56,20 56.22 56,23 56,25 56,27 56.29 56,30 56,32 56, 34 56,35
- 10 56,37 56,39 56,4 1 56,42 56,44 56.46 56,48 56,50 56,51 56, 53
- 11 56,55 56. 57 56,59 56,60 56,62 56, 64 56,66 56,68 56,69 56,7 1
- 12 56,73 56,75 56.76 56, 78 56,80 56,82 56.83 56,85 56,87 56, 88
- 13 56,90 56. 92 56,94 56,95 56,97 56,99 57,0 1 57 ,03 57,04 57,06
- 14 57, 08 57, 10 57, 11 57, 13 57, 15 57, 17 57, 18 57 ,20 57,22 57,24
- 15 57,26 57,28 57,29 57,3 1 57,33 57,35 57, 36 57,38 57,40 57,4 1
- 16 57.42 57,45 57.47 57,48 57,50 57,52 57,54 57 ,56 57,57 57,59
- 17 57,6 1 57,63 57,65 57,66 57,68 57,70 57,72 57,74 57,75 57.77
-
I 18 57.79
57,8 1 57.82 57,84 57,86 57,87 57,89 57,91 57, 93 57,94
57.96 57.98 58. 00 58,02 58, 04 58.06 58,09 58, 11 58, 13
....--------
58, 17 58, 19 58,2 1 58,22 58, 24 58,26 58,28 58,30 58.31 58,33
I. lnstalatii de incalzire
caram1z1 GVP, conform fi guri i 2.2.4.
Peretele aparti ne unei cladiri de locuit
situata in zona climati ca 11 .
Rezolvare:
1. Se stabi lesc datele generale in
tabelul 2.2. 15 si anume:
caracteri sti cil e hi grotermice ale
materialelor componente: densita\i le,
conduct ivi tatil e termi ce, factorii rezis-
ten\ei la permeabilitate la vapori , con-
form Anexei I;
rezistentele termi ce speci fice ale
straturilor componente R
5
, utili zand re-
la\ia 2.2.2;
2. Se face veri ficarea acumul arii
progresive a condensatului de la an la
an, in interi orul element ului de con-
struc\i i, conform prevederil or de la
2.2.5. 1., considerand tem = +9,5 C
(zona cli mati ca II) si <p.,
111
= 80 %.
in tabelul 2.2. 16 se calcul eaza:
temperaturil e pe suprafet ele inte-
CD
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor
ri oara, exteri oara si i n planuril e care
despart straturil e componente ale pe-
retelui, utilizand rela\iil e 2.2.27 .. . 2.2.29
(fi g. 2.2.4, II );
rezistentele la permeabilitate la va-
pori utilizand rela\i a 2.2.30;
presiunil e la saturatie ale vaporil or
de apa in interi orul elementul ui de con-
struct ii P s1-.C1X utili zand rela\i a 2.2.31
pentru zona II climati ca;
presiunil e par\ial e ale vaporilor de
apa din interi or P v; utili zand relatia
2.2.32, respecti v, din aerul exteri or Pve
utilizand rela\i a 2.2.33.
Se reprezinta grafic elementul de con-
struc\ii in fi gura 2.2.4, Ill , amplasandu-se
pe abscisa rezisten\ele la permeabilitate
la vapori ale straturil or componente, iar
pe ordonata presiunile de vapori.
Se reprezinta grafic curba presiunilor
de satura\i e corectate a vaporil or de
apa in interiorul elementului de con-
struc\ii si linia presiunilor par\i ale, utili-
p
[pa
2500
l
Si
1
1J:" @
2
zand datele calcul ate in tabelul 2.2. 16.
Linia presiunil or parti ale nu intersec-
teaza curba presiunilor de saturati e co-
rectate si deci nu are loc acumul area
progresiva de apa de an la an.
3. Se face calculul cantita\ii de va-
pori care condenseaza in elementul de
construc\ii in perioada rece a anului i n
tabelul 2.2. 17, conform 2.2.5.2.
Temperatura exteri oara de i nceput
i de condensare tecond = - 4 C s-a deter-
' minat prin incercari , ea corespunzand
temperaturi i exterioare pentru care linia
presiunil or par\i ale devine tangenta la
curba presiunil or de saturat ie. Pentru
aceast a temperatura ext er ioara, in
tabelul 2.2. 17 si in figura 2.2.4, II si Ill ,
se calculeaza si se traseaza grafi c tem-
peraturil e interi oare, curba presiunil or
I de satura\i e si linia presiunilor par\i ale.
1
considerand umiditatea relativa a aeru-
1 lui exterior de 85 %.
Se stabileste durata perioadei de
@
3
5
_fi). __ nr. plan separatie
2400
2340
2300

t l
0
CJ
+15
-5
- 10 -
- 15
-20
1-----
'
'
'
'
:.1
2
+-----
nr. strat

3 4 se
133,82 10
8
2200
2100
2000
1900
1800
1700
1600
1500
1400
1300
1200
1100
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0

1--ps I

I
- - pv !

\
.\""'
\
"a"
\"""
\
/ !em = +9,5C
'\_\I\
"b:z
__:_c_J
,\tee= -4C'\
!es= -9C
\\
--
_,_ ____

1435 ..

\ \
'"';-----
'-:-
t---
'\\.
\-\-----_
\ \
...........___ \ . . . v
,,
----

'\ ' "\ ,,
INT. \

107
"EXT.
""'' \



519
..
'
--...
'
'
.,._
'
'
., .
353 37 1,5
.---.
-
284
Rvlm/
65,90 10
3
133,82 10
8
11,33 10
8
- I r----+-----------<- --+-+-
7,34 10
8
32_4. 10
8
207,0610
8
--+-
tSc
43.7310
8
---+-
Fig. 2-2.4. Schemele pentru exemplul de calcul 3:
I - a/catuirea peretelui exterior; II - grafice de temperaturi; Ill - grafice de presiuni.
- ------ ------- - - . ------
SI
l
1
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. lnstala!ii de lncalzire
condensare N,v = 900 h si temperatura
exteri oara medie tes = -9 C pe acesta '
durata, in functi e de temperatura lecond.
utili zand tabelul 2.2. 13. Considerand ~
tes = -9 C ca temperatura de calcul '
pentru aerul exterior, se reface curba
presi unilor parti ale de saturatie a :
vaporil or p
5
$i dreapta presi unilor par- '
!iale p.,. Pentru stabilirea curbei reale p.,,
din punctele Pv; si Pve se due tangente
la curba presiunil or de saturati e p
5
, iar :
punctul in care acestea se intalnesc i
marcheaza suprafa!a de condensare. :
Se determina cantitatea de vapori
care pot condensa in int eriorul elemen-
tului de constructii in peri oada rece a
anului, utilizand rela\i a 2.2.34: I
m, =
3600
( 1404 - 353 353 - 24 1,4)
900
:
207,06 -10' 43,73 10"
=0,082 kg /ffi
Pe baza valorii mw calculate mai sus,
se calculeaza cre$1erea umidita\ii rela-
tive in timpul sezonului rece, utilizand
relati a 2.2.26.
.1 W= 100 0,082 ~
4 82
%
20 0,085 I
.1Wadm = 15 % penlru poli stiren con- I
form tabelul ui 2.2.11.
Se constata ca este indeplinita con- ,
di\ia L\ W < L\ W adm.
i
4. Se determina cantitatea de apa 1
acumulata care se poate evapora in pe- I
ri oada calda a anului in tabelul 2.2. 18.
Utilizand tabelul 2.2.14, in functie de
temperatura lecond = -4 C, se stabile$te
durata perioadei de evaporare
Nv = 7850 h si temperatura exterioara
medie tes = + 1 O C, pe aceasta durata.
Considerand t es ca temperatura de ,
calcul pentru aerul exterior, se reface i
curba temperaturilor interioare, curba
presi unilor de saturati e a vaporilor p ~ si I
dreapta presiunilor partiale p ~ Se con- 1
sidera umiditatea relati va a aerului exte- ,
rior in perioada calda a anului de 70 %. i
Se calculeaza cantitatea de apa care !
se poate evapora in perioada calda a
anului cu rela\i a 2.2.35:
m,=
3600
( 1435,3- 1404 1435,3 973j
7850
=
1
l 207,06 10
8
43,73 10
8
J
=3, 03 kg/m
2
Se observa ca este indeplinita condi -
\i a de neacumulare progresiva, de la un
an la altul, a apei provenite din conden-
sarea vaporil or in interiorul elementelor '
de construc\ii, data de relatia 2.2.25:
mw < mv.
2.3. Stabilitatea termica
a elementelor de lnchidere
a cladirilor i a lncaperilor
din cladirile civ1le
Prin stabi litate termi ca se in1elege ca-
pacitatea cladir ii in ansamblu, a i ncaperi -
Tabelul 2.2.13. Temperatura medie a aerului exterior les si durata perioadei de conden-
sare NW' corespunzatoare temperaturii aerului exterior b>d de inceput de condensare
lecond
Zona I Zona II Zona Ill
NW tes NW tes NW !es
[OC]
[h]
[OC]
[h] !OC] [h]
[OC]
10 4000 1 4300 0 4700 -1
9 3700 0 4100 -1 4300 -2
8 3450 0 3800 -1 4350 -2
7 3200 -1 3600 -2 4100 -3
6 2900 -1 3300 -2 3900 -3
5 2650 -2 3100 -3 3650 -4
4 2400 -2 2900 -3 3450 -4
3 2050 -3 2600 -4 3150 -5
2 1750 -3 2300 -4 2850 -5
1 1500 -4 2000 -5 2550 -6
0 1250 -4 1750 -5 2300 -6
-1 1050 -5 1450 -6 2000 -7
-2 900 -6 1250 -7 1750 -8
-3 750 -7 1050 -8 1500 -9
-4 600 -8 900 -9 1300 -10
-5 500 -9 750 - 10 1100 - 11
-6 400 -10 600 - 11 950 -12
-7 300 - 11 500 -12 800 -1 3
-8 200 -12 400 -13 700 -14
-9 130 -13 350 -14 600 -15
-10 100 -14 250 -15 500 -16
- 11 75 -15 200 -16 450 -17
-12 50 -16 175 - 17 350 - 18
-13 25 -17 160 -18 300 -19
- 14 - - 100 -19 250 -20
-15 - - 75 -20 200 -2 1
Tabelul 2.2.14. TemperattJ"a medie a aerului exterior t'es si dll"ata perioadei de eva-
porare Nv, corespunzatoare temperaturii aerului exterior b>d de inceput de condensare
fecond
Zona I Zona II Zona Ill
Nv f es Nv l es Nv tes
[OC]
[h] (oC]
[h]
[OC]
[h]
[Cl I
10 4740 17 4450 16 4050 15
9 5050 16 4650 16 4250 15
8 5300 16 4950 15 4400 15
7 5550 15 5150 15 4650 14
6 5850 15 5450 14 4850 14
5 6100 14 5650 14 5100 13
4 6350 14 5850 13 5300 13
3 6700 13 6150 13 5600 12
2 7000 13 6450 12 5900 12
1 7250 12 6750 12 6200 11
- - ---
0 7500 12 7000 11 6450 11
- 1 7700 11 7300 11 6750 10
-2 7850 11 7500 11 7000 10
-3 8000 11 7700 10 7250 9
-4 8150 10 7850 10 7450 9
-5 8250 10 8000 10 7650 8
-6 8350 10 8150 9 7800 8
-7 8450 9 8250 9 7950 8
-8 8550 9 8350 9 8050 8
-9 8600 9 8400 9 8450 7
- 10 8650 9 8500 8 8250 7
- 11 8650 - 8550 - 8300 7
-12 8700 - 8575 - 8400 7
- 13 8750 - 8590 - 8445 6
- 14 -- - 8650 - 8500 6
- 15 - - - 8675 - 8550 6
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: termica a cladirilor
lor considerate ca unita\i separate sau a
elementelor de inchidere ale acestora de
a acumula sau de a ceda caldura $i de
a amor1iza amplitudinea de oscilatie a
temperaturii aerului exterior, astiel incat
sa se resimta in incaperi cu valori reduse
(amortizate) $i defazate in limp_
Calculul la stabilitate termica este o
etapa a dimensionarii termotehnice a
cladiri lor, prin care se urmare$1e
asigurarea confortului termic interior pe
limp de iarna $i pe timp de vara_
Determinar ea stabilita\ii termi ce a
elementelor de construc\ii perimetrale
ale cladiri lor se face in conformitate cu
prevederile ,,lnstruc\iunilor tehnice pro-
vi zorii pentru proiectarea la stabilitate
termica a elementelor de inchidere ale
cladirilor" - NP 200/ 6/.
- plan$eele de peste ultimul nivel in-
calzit, de sub terase $i poduri_
2.3.1. Criteri i le de performanta
ale st abi litati i termice
Aceste criterii sunt:
pentru elemente de constructii :
- coeficientul de amortizare ' 'r pentru
vara $i iarna
- coeficientul de defazaj E pentru
vara, coeficientul de stabilitate <P; pen-
tru iarna
pentru incaperi
- amplitudinea de osci/atie a tempe-
raturii aerului A
1
, (pentru vara $i iarna)_
2.3.2. lndicel e inertiei termice D
(2.3. 1)
in care s 24 este coeficientul de asi mi -
lare termi ca, pentru perioada oscil a\ii-
lor densitatii fluxului termi c de 24 ore,
[W/ m2-K]_
Pentru princi palele materi ale de con-
structii , valoril e coefici en\ilor de asimi -
lare termi ca - s 24 - sunt date in Anexa
I, iar pentru alte material e se poate cal-
cula cu rela\i a 2. 1.2.
f n cazul elementelor de construc\ii
neomogene, indicele iner\ iei termice se
calculeaza cu relatia:
D=- _L(A,x D,)
_LA,
in care:
(2.3.2)
Elementele de construc\ii care se ve-
rifi ca la exigen\a de stabi litate sunt:
- partea opaca a pere\ilor exteriori
supraterani ai incaperilor incalzite;
Pentru un element de construc\ii plan,
alcatuit din mai multe straturi di spuse
perpendicular pe fluxul termic, indicele :
' iner\iei termice se calculeaza cu relatia:
-Ai sunt ariil e zonelor di stincte de pe
suprafa\a elementului de construc\ii
[m2];
- Di - indicii inertiei termice corespun-
zatoare zonelor cu arii At
Tabelul 2.2.15. Calculul rezi stentelor termice Rs (Qentru exemolul de calcul 3)
Nr. Nr. plan Materi alul Caracteri stici hiqrotermice Grosime
dlko
Rezi stente termice
strat separati e p A. 11Ko strat R;. R
5
, Re LRS LR/ R (LR/ R)
2
fkq/m
3
] [W/mKl - [ml fml [m
2
K/Wl - -
aer 0, 125
._._ - - -
int. s,
>-----
0, 125 0,048 0.00230
1 Tencuiala 1800 0,930 7, 1 0,020 0, 142 0,022

1 0, 147 0,056 0,00314
-
2 Zidarie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0,240 1,272 0,320
------- ---
2 0,467 0, 178 0,03168
-
3 Termoi zola\ie 20 0,044 30,0 .0,085 2,550 1,932
----
3 2,399 0,914 0,83540
-
4 Zidarie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0, 115 0,610 0,153
--- - ----------
4 2,552 0,972 0,94478

5 Tencuiala 1800 0,930 7, 1 0,030 0.213 0,032
---- -
Se
2,584 0,984 . 0,96826
-
aer .. 0,042
- --
ext. R = 2,626 1,00000
Tabelul 2.2.16. Verificarea acumul arii proqresive a condensatului (pentru exemplulul de calcul 3)
L\ 1 = t, - lem = 20 - 9,5 = 10,5 K Presiunea de saturatie Pskcor
Nr. Nr.pl an
ak = ML(R
5
/ R) tk = t; - ak fk mediu
M
R V P skm in func\i e corec\ia
p skcor
strat separa\i e (din de tk din 162(LR
5
/ R)2
tabelul tabelul 2-2.5)
2 2.12)
["C]
[oC) [oC)
[1 /s] [m/s] [Pa]
-
aer +20 __ _n40 --
- 2340
---- - - ------ ---------- --
int. s, 0,50
>-----
19, 50 2268 0,4 2268,4
1 19,46 57,71 10
8
7,34- 10
8
_
-- -- -- -- ------- -- --
1 0,59 19,4 1 2255 0,5 2255,5
--
10
8
65,90 10
8
2 18,77 51,81
-------- - -- ------ --
2
>-----
1,87 18, 13 2083 5, 1 2088, 1
52,48 10
8
133,82 10
8
3
--
14,24
- - ------ -- >-------------- ---
3 9,60 10,40 1262 135,3 1397,3

4 10, 10 53, 11 1oa 32,4 10
8
-- - -- ---- --- -------- ------ ---
4 10,2 1 9,79 1210 153, 1 1363, 1

5
-- -
9,37 53, 17 10
8
11,33 1oa
-------- --- - -- ------ -------
Sc
10,33 9,66 1201 156,9 1357,9
--
aer
f--- ------ -- ---- ---
ext. +9,50 1187 162 1349
- - --- - - ----- - -
P v
1
= <p, - P skcor , = 0,6 2340 = 1404 Pa
P ve ='Pe P si-- corc: = 0,8 1349 = 1079 Pa
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. de lncalzire
vapori care condenseaza i_!1_p_erioada rece a anului (pentru exemplul de calcul 3)
Nr_ Nr. plan Stabilirea valorii tpr Calculul pentru perioada rece a anului
strat separati e = -4 C; .M = 20 -(-4) = 24 K 1
00
= -9 C; Nw = 900h; !It = 20 - (-9) = 29 K
ak = .1t-l;_R/ R) tk = f; - ak Psc cond (conf ak = .1t-l;_R/R) I tk = t, - ak P scs (conf
t abe12. 2.5) l abel 2.2.5)
!Cl [C] [Pal [cC)
fCl [Pal
aer - +20,00 2340 - +20.00 2340
int. s,
1, 15 18,85 2179 1,39 18,6 1 2146
1
1 1, 34 18,66 2153 1,62 18,38 2116
-
2
2 4,24 15,73 1787 5, 16 14,84 1688
-
3
3 21,94 - 1,94 518,5 26,51 -6,51 353
-
4
4 23,33 -3.33 463 28, 19 -8, 19 304
I----
5
Se
23,62 -3,62 451 28,54 -8,54 295
aer
ext - -4 00 437 - -9 00 284
Pvi = <fl; - Pscs ; = 0,6 2340 = 1404 Pa
Pvc cond
= <fl; - P sc cond e = 0,85 437 = 37 1,5 Pa; Pves = <fie. Pscs e = 0,85 284 = 241 ,4 Pa
2.3.3. Coeficientul '1>; de stabilitate
a elementelor de inchidere a cl adirilor
Calculul se face numai pentru perioa-
da de iarna, conform prevederil or NP200
$i STAS 6648/1, utilizand formul a:
R
(2.3.3) <P, "- I
R,+M1U,
in care:
- M este coeficientul de neunifor-
mitate a cedarii caldurii de catre insta-
la\i a de incalzire, dat in tabelul 2.3. 1;
- U; - coeficient de asimilare termica
a suprafe\ei int erioare, care reprezi nta
varia\ia maxi ma a amplitudinii fluxului
termic acumulat de o suprafati 1, pentru
a-$i ridica temperatura cu 1 C $i care
se calculeaza cu rela\ia:
u, = q'""' - qmcd = ..1 q [W/m2. K](2.3.4)
e,., ma - med Ll e,
Zona elementului de construc\ii pentru
care indicele iner1iei termi ce are valoarea
0 = 1 poarta denumirea de ,,zona
""H
- -
marilor osc1lat11 , 1n 1ntenorul care1a se
amortizeaza jumatate din amplitudinea
de oscilatie a temperaturii suprafetei.
Coeficientul U, este influentat de aceasta
zona $i se calculeaza in consecinta.
La elementele de constructii cu
structura stratifi cata, straturile de ma-
teri al care au indicele inertiei termice
0 2 1 se numesc ,,straturi groase" .
Pentru aceste straturi , in mod simplifi -
cat, se considera ca valoare U, este
egala cu valoarea coefi cientului de
asimilare termica - s - a materialului.
Cazuril e pentru care se calculeaza
coefi cientul U, sunt urmatoarele:
- zona marilor oscilatii, care cuprinde
numai primul strat al elementului ,
0
1
2 1, atunci:
i
Tabelul 2.2.18 Determinarea cantitatii de apa care se evapora in perioada
calda a anului (pentru exemolul de calcul 3)
Nr. Nps Eliminarea apei in perioada calda a anului
strat t,,,.=-4 C t ',"=+10 C; Ll t=t- - 1,,<= 10 C; Nv=7850 h
ak= tk= t, -ak P'scs
corectia
P' scs cor
=Ll tI.1,R/R) (tabel 2.2.5)

[OC] [OC]
[Pa]
aer - -20,00 2340 - 2340,0
___lrJ_L_ S; 0,48 19,52 2271 0,4 2271,4
1
1 0,56 19,44 2260 0,5 2260,5
-
2
2 1,78 18,22 2094 5, 1 2099, 1
--
3
3 9, 14 10,86 1300 135,3 1435,3
-
4
4
-
9,72 10,28 1252 153, 1 1405, 1
5
Se
9,84 10, 16 1242 156,9 1398,9
r-
aer
ext. - + 10,00 1228 162,0 1390,0
Nps=Numar plan separatie; P'v
1
=<fi,.P'
5
cs, =0,62340=1404 Pa
P'ves=<fi e.P'scs=0,7 1228,0=860 Pa; P'..Ps=<fie.P'scs C(){=0.71 3'.30,0=973 Pa
U, = s
1
[W/m2-K] (2.3.5)
- zona mari lor osci latii, care cuprin-
de primul $i al doi lea strat,
adica 0
1
+ 0
2
2 1;
U, = I I = R, -5 +Si [ I K]
...,,
1
+ Ri Si W m2. (2.3.6)
- zona marilor oscilatii , care cuprinde
j straturi din cele n ale elementului de
conslruc\ii, adica 0
1
+ 0
2
+ .. .Dr
1
< 1,
dar 0
1
+ 0
2
+ .... Di 2 1; atunci se cal-
culeaza coeficientii U; din aproape in
aproape, incepand cu stratul U-1):
R,_,. s
0
_ , + s,
u,_,= [W/m2- KJ (2.3.7)
1+ R, _,-s,
U,=U, = R,s{+U,
1+R, u,
[W/m2- K] (2.3.8)
[W/m2.K] (2.3.9)
- zona marilor oscilai ii , care cuprin-
de toate straturile elementului, adica
0
1
+ 0
2
+ .. . + 0
1
+ ... 0
11
< 1; atunci
se calculeaza coeficientii U; din aproa-
pe i n aproape, incepand cu stratul n:
U - R,, S2 +a,. [W/m2- KJ (2.3. 10)
n- 1-l RnC4
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor
(W/m" K] (2.3. 12)
La elementele cu str uctura stratifi ca-
ta numerotarea straturil or se face de la
interi or spre exteri or .
Pentru si mplificarea calculelor la
straturile i nc hi se de aer din structura
elcmentelor de construc\ii se admite ca
S2.1 -= 0 $i D = 0.
Coefi cientul <JJ, tr ebuie sa respecte
valor il e normate din tabelul 2.3.2; in
caz contrar, se modifi ca al catuirea
constr ucti va a elementului de inchidere ;
sau se alege un sistem adecvat de in-
calzire.
Pentru cl adiril e de locuit din grupa
,, b" (tab. 2.3.2) nu este necesara ve- :\
rifi carea la stabilitate termi ca a elemen-
telor de construc\ii perimetrale daca ;
sunt indeplinite condi\ii le din tabelul i
2.3.3. :
aprecierea confort ul ui termi c, deoarece
tine seama si de influenta elementelor
vitrate si a elementelor de comparti -
mentare (pere\i interiori si pl ansee)
asupra amplitudinii de oscilati e a tem-
perat urii aerului interi or.
Stabil itatea termica a incaperil or se
calculeaza pe timp de vara $i pe timp
de iarna.
Studiul stabilita\ii termi ce a unei i n-
caperi incalzite, cu intreruperi de func-
tionare, pe peri oada de iarna, este ne-
cesar in vederea. verificarii construc\i ei
din punct de vedere al capacita\ii ei de
a men\ine vari a\ia temperaturii interi oa-
re, respectiv, de asigurare a amplitudi -
nii oscil ati ei temperaturii aerului interi or
Au in limitele cerute de confortul ter-
mi c.
Calculul amplitudinii de osci/atie a i
temperaturii interioare A
1
, se face cu
rela\i a:
instala\ia de incalzire, indi cat i n tabelul
2.3.1 ;
- Q - pi erderil e de caldura a incaperii
in l imp de o ora [W), (valoare egala cu
cedarea de caldura medi e orara a
corpurilor de i ncalzire):
- 8
1
- coefi cientul de acumulare ter-
mica a suprafe\elor interi oare 5
1
a ele-
mentului j, calcul at cu formul a:
1
B,=---
R,+ 1U.,
(W/m2. K] (2.3.14)
Pentru pere\i interi ori $i pl an$ee, 8
1
se poate extrage din nomograma din
fi gura 2.3. 1, pe baza masei specifi ce
G [kg/m2]. Pentru U$i si ferestre coefi -
cien\ii 8
1
se determina cu formul a:
B =...!:J._
I 1,08
in care
[W/m2K] (2.3. 15)
- ki este coefi cientul de transmi sie a
I caldurii a U$ilor $i ferestrelor [W/ m2KJ .
2.3.4. Stabilitatea termica a incaperilor ! A = aMQ [
0
C] (2.3. 13) a - coefici ent de corecti e, avand va-
incalzite din cladirile civile IB/3, loril e: 0,70 - pentru incalzire cu apa
[ in care: calda; 0,80 - pentru incal zire cu abur;
Stabilitatea termi ca a incaperil or este ' - M este coefi cientul de neuni - 0,93 pentru incalzire cu aer cald.
un criteriu de performanta superi or in i formitate a cedarii caldurii de catre Valoarea efecti va a amplitudinii
Tabelul 2.3.1. Coeficientul de neuniformitate a cedarii caldurii M
Coeficientul de
Nr. crt. Tipul sistemului de incal zire neuniformitate a cedarii
caldurii M
1 incalzire centrala cu apa avand functionare neintrerupta 0, 1
---
2 lncalzire cu abur :
- intrerupere 6 h/ zi 0,8
- intrerupere 12 h/zi 1,4
- intrerupere 18 h/zi 2,2
3 lncalzire cu apa pe apartament (intrerupere 6 h/zi) 1,5
4 lncalzire cu sobe de teracota la un foe pe zi (24 h)
- la grosimea pere\ilor de 1/2 caramida 0,4
- la qrosimea pere\ilor de 1/ 4 caramida 0,9
-
Observatie: Pentru incalzirea cu sobe de teracota cu doua focuri pe zi coefi cientul M se reduce asttel:
- la Sobe avand pereti CU grosimea de 1/2 caramida de 2,5 .. . 3 ori iar la cele CU grosimea pere\ilor de 1/ 4 caramida
de 2 .. . 2,3 ori ;
- la sobe in care antracitul se folose$te drept combustibil, cu 25 %
Tabelul 2.3.2. Valori minime normate pentru coeficientul de stabilitate termica <1>; , pe grupe de cladiri
Nr . Elementul de inchidere Grupa de cladire
-
crt a b c
1 Pere\i exteri ori 6 5 -
2 Plan$eU terasa (cald) 7 6 -
3 Pl an$eu de pod
lntradosul acoperi $uril or terasa cu strat de aer ventil at 4 3 -
Tabelul 2.3.3. Valori minime D R pentru care nu este necesara verificarea la stabilitate termica la cladirile de locuit
Valori minime 0 $i R pentru care
nu este necesara verificarea
Elementul de constructi e la stabilitate termica
la cladirile de locuit
D R
-
i----------- -
[m2.KfW]
Zona op_aca exteri ori
- -- -
3, 0 1,875
Plan$eul peste ultimul ni vel
I
- sub terase 3,5 3, 125
--------
I
- sub poduri 2, 5 1,250
'
,,
I. de incalzire
Tabelul 2.3.4. Valori maxime normate pentru amplitudi nea de oscila\ie a temperaturii interioare A n , pe grupe de cladiri
normat
- iarna
- var a
temperaturii aerului interior A,; calcula-
ta ca mai sus, se compara cu valoarea
normata din tabelul 2.3.4.
A,; el :=:; A,, norm.'.11 [oC] (2.3. 16)
Daca nu se asigura condi\iil e de st a-
bilitate termica, remedierea situatiei se
poate face astfel:
- pentru o construc\ie in curs de
proiectare, prin marirea inerti ei termice
a elementelor de construc \ii sau prin
prevederea altui regim de funct ionare a
instala\i ei de incalzire;
- pentru o construcpe existen\a, prin
miC$Orarea timpului . de intrerupere a
func\ionarii instalati ei de incalzire
centrala.
Exemplul de calcul 4
Se studiaza stabilitatea t ermi ca pe
timp de iarna a peretelui ext erior din ;
exemplul de calcul 2 (fig. 2.2.3).
Rezolvare:
Verifi carea se efec tueaza in zona
opaca a panoului de perete exterior $i
consta in calculul marimii <l>r
Cladirea de locuit a carui perete
exterior este anali zat, se incadreaza in
grupa ,, b" .
1. Conform ultimului paragraf de la
2.3.3. se verifica daca sunt lndeplinite
condifiile puse In tabelul 2.3.3. : 0 > 3,0 .
$i R > 1,875 m2- K/W pentru care nu
este necesara verificarea la stabilitate
termi ca la cladiril e de locuit.
1a) Utili zand datele din exemplul de
calcul 2 se det ermina:
R = Rmax = 1,488 m
2
K/W < 1,875 m2K/W
(condi\ie nesati sfacuta conform tab. 2.3.3).
1b) Se deter mina indicele iner\i ei ter -
mice conform 2.3.2 $i rela\i ei 2.3.2.
Coefi cientii de asimilare termica - s2.1
- ai materialelor care intra in alcatuirea
panoului, se determina din Anexa I $i
au urmatoarele valori :
- beton armat s
24
= 15,36 W/ m
2
K
- vata minerala G100s
24
= 0,51 W/ m
2
K
- poli stiren c elular s
24
= 0,30 W/ m
2
K
Se calcul eaza indicel e inerti ei termi-
ce pentru fi ecare zona in parte:
oa = 0, 167 . 15,36 = 2,565
ob= 0. 11 7 15,36 + 1,667. o.51 = 2,647
DC== 0.152 . 15,36 + 0,545 . 0,30 = 2, 498
od = o. 131 15,36 + 1.364 o, 3o = 2.406
Pentru peretele exteri or calculul se
face utilizand rela\i a 2.3.2:
0 = (0,3 1 2, 565 + 5,96 2,647 +
1
+ 0,54 . 2,498 + 1,02. 2,406) --= 2, 6
7,56
0 = 2,60 < 3.0 (conditi e nesati sfacu-
ta conform tab. 2.3 3)
a
1,0
3,0
2. Oeterminarea coeficientului <P, se
face utilizand formula 2.3.3:
Fr
<!>, = '
R,, + M,' U,
R' = 1, 1 m2K/W
R
5
, = 1/a; = 1/ 8 = 0, 125 m2 K/W
M = 1,5 (conform tab. 2.3. 1, pentru
regim de incalzire cu apa calda pe
apartament, cu intrerupere de 6 ore/zi)
U
1
se determina cu rela\ia 2.3.5:
pentru:
O; = (0,1 2/ 1,62)15,36 = 1, 137 > 1 :=')
U
1
= s
1
= 15,36 W/ m2K
Rezulta:
<J>, =
1

1
/
= 4,94 =: <P, nee= 5
0, 125+ 1,5; 15, 36
(condi\ie sati sfacuta conform tab. 2.3.2)
Fiind sati sfacute condi\iile de stabi li -
tate termica ale peretelui exterior, nu
mai este necesara verificarea stabilitati i
termice a incaperii.
Exemplul de calcul 5
Se verifica la stabilitate termica inca-
perea din figura 2.3.2 (camera de zi de
la un etaj curent) pe timp de iarna.
Se cunosc urmatoarele:
- lncaperea face parte dintr- un bloc
de locuin\e cu structura de rezist en\ a
din pere\i structurali din beton armat,
avand P + 10E. Pere\ii exteriori sunt
reali za\i din panouri mari prefabri cate
iar alcatuir ea principalelor elemente
de inchidere $i de compartimentare
sun! redate in figura 2.3.2.
- incalzirea se reali zeaza cu apa
calda pe apartament, cu intrerupere de
6 ore pe zi.
- Cladirea este amplasata in locali-
tatea Cluj-Napoca (zona climatica JI).
- Se considera necesarul de caldura
global 0 = 400 W.
Rezolvare:
Se calculeaza amplitudinea de osci-
la\i e a temperaturii aerului interior pe
limp de iarna cu rela\i a 2.3. 13:
a MO
A. =>
,...,,
unde a = 0,7, M = 1,5 (conf. tab. 2.3. 1)
Valoril e Bi se calculeaza cu relatia
2.3.1 4:
1
B,=--.-
R+l'U,,
in care: R; = 1/ a, = 1/ 8 = 0, 125 m
2
-K/W
U,
1
se calculeaza dupa cum urmeaza:
- la pereti exteri ori: avand in vedere
ca 0
1
= 0,76 < 1, dar 0
7
+ 0
2
= 1,61 2'. 1
valoril e U
1
se calculeaza cu rela\ia 2. 3.6
Grupa de cladire
b
1,0
5,0
Bi
{W/ m
2
K]
c
-
-

4,65 _,
. ' :
1, 16
'' !
0 100 200 300 400
G fk g/ m?l
Fig. 2.3.1 . Valorile coeficientului Bin functie
de greutatea [ kg/m2] elementelor de con-
structii interioare.
U. =Ui = R, >1+i
1+HSi
R
1
= 0,049 m
2
K/W;
s
1
= 15,36 W/m
2
K s
2
= 0,51 W/ m
2
K
Ui = 0,049 15,3E1+0,51 W/ m?K
1+ 0,049 0,51
I - la pere\i int eriori : avand in vedere
'. ca DI = 1,33 > 1, valorile uj se calcu-
! leaza cu rela\ia 2.3.5.
U; = s, = 15,36 W/m2.K
- la tavan: avand in vedere ca
D
1
= 1,04 > 1, valorile Ui se calculeaza
cu rela\ia 2.3.5.
U; = s
1
= 15,36 W/ m2-K
- la pardoseala: avand in vedere ca
0
1
= 0,05 < 1, dar 0
7
+ 0
2
= 1,57 2'. 1,
1
valori le U
1
se calculeaza cu rela1ia 2.3.6.
1 R
1
= 0,006 m
2
K/W; s
7
= 8, 5 W/ m
2
-K;
s
2
= 15,36 W/ m
2
K
U, = 0,006 8,5
2
+ 15,36
14
,4
6
W/ m2. K
1+ 0,006 15,36
Rezult a urmatoar ele valori 8
1
; corespunzatoare suprafe\elor Si
- la pere\i exteriori : S = 7,56 m2
1
B, = = 4,76 W/ m2K
0, 125 + 111 1,78
- la pere\i interi ori : S
1
= 25,432,52 +
. + 3,46 2,52 - 0,9 2, 1 = 34,20 m
2
1
B,= 5,26 W/ m2.K
0,125 + 1,115,36
- la tavan: Si = 18,79 m
2
1
8
1
= . = 5,26 W/ m
2
-K
0,125 +1/ 15,36
- la pardoseala: S, = 18,79 m
2
1
B, = . = 5,1 5 W/m2. K
0, 125+ 1/ 14,46
- la tamplar ie exerioara si interioara,
valoril e 8 se calculeaza cu rela\i a 2.3. 15:
fR,
B,=--
1,08
la tamplari e exterioara:
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: termica a cl adirilor
R = 0,43 m2 K/W; S = 2, 16 m2
B =
1
O,
4 3
= 2 15 W / 2 K
1.08 ' m
la tampl ari e int erioara:
R = 0, 18 m2. KfW; S = 1,89 m
2
B = 110,18 = 514
1,08 '
I, Bi' SJ = 4,76 7,56 + 5,2634,20 +
+ 5,2618,79 + 5, 15 18,79 + 2,1 52, 16 +
t __
A 90
00
0
N
CZ
5.2-3
SECTIUNE A - A
+5, 14 1,8
L BJ s, = 425.84 W/K.
Rezulta:
A.= 0, 7 1,5 400 = 0,
98
0 C
425,84
Se compara valoarea A,; determinata
mai sus cu valoarea din tabelul 2.3.4.
A,, normat = 1 C
Se observa ca este i ndeplinita condi -
\ia data de rela\i a 2.3. 16, deci stabilita-
0
N N
V)
N
20
c
I
I
, ,
... ...._
0
I ;
i51 !

-d
tr
14


3
2
0
b
f O 65 .. 5 1.80 5
I I I
3 60
- d
Fig. 2.3.2. Caracteristici geometrice alcatuiri constructive pentru elementele de
inchidere de compartiment are al e camerei de zi (exemplul de calcul 5):
A - detalii de perete interior; B - detalii de pfa$eu curent; C - detalii de alcatuire perete ex-
terior pe zone; D ?onarea perete/ui exterior;
1 - beton annal: 2 - sapa de mort ar ; 3 - covor PVC; 4 - vata mineral a G100; 5 - poli stiren
celul ar: CZ - camera de zi : S = 18,79 m2, pardoseala: covor PVC.
tea termi ca a incaperii pe timp de iarna
este sati sfacuta.
2.4. Determinarea
?i verificarea coefi cientuLui
global de izolare termica
Coeficientul global de izolare termi -
ca a unei cladiri sau a unei parti de
c ladire reprezinta pierderile de caldura
prin elementele de inchidere ale aces-
teia, penlru o diferenta de temperatu-
ra de 1 C in Ire int erior si exterior, ra-
portate la volumul incalzit al acesteia.
Coeficientul global de izolare termi ca
este un indi cator conventi onal al nive-
lului de performan\a termoenergetica
de iarna al unei cladiri in ansamblul ei,
sau a unei parti de cladire distincta din
punct de vedere functional.
Cu ajutorul acestui coefici ent, este
posibil ca, prin concep\ia complexa ini-
\iala a cladirii (configura\i e, procenl de
vitrare, alcatuirea elementelor de con-
struc\ii perimetral e etc.) si prin modul
de alcatuire a detaliilor, sa se limiteze
pierderil e de caldura in exploatare, in
vederea reducerii consumului de ener-
gie pentru incalzirea cladirilor.
Pe langa performan\a termoenergeti-
ca globala, cladirea in ansamblu si ele-
mentele de inchidere trebuie sa ras-
punda si celorlalte criterii de perfor-
manta privind atat confortul interior din
punct de vedere termotehnic, cat si
transferul de caldura si masa prin ele-
mentele de inchidere, conform celor
aratate in 2.2 si 2.3.
Determinarea si verificarea coefi -
cientului global de izolare termica se
face pentru cladirile de locuit pe baza
prevederilor din normativul C 107 / 1 si
pentru celelalte cladiri pe baza preve-
deri lor din normativul C 107 /2.
2.4. 1. Determi narea veri ficarea
coeficient ului gl obal de izolare termica
G la cladiril e de locuit
Prevederil e din normativul C 107I 1 se
aplica la toate tipuril e de cladiri de lo-
cui t si anume:
- cladiri de locui t individuale (case
unifamiliale, cuplate sau insiruite,
tip dupl ex etc.);
- cladiri de locui t cu mai multe apar-
tamente;
- camine si internate;
- unita\i de cazare din hoteluri si
moteluri .
Reglementarile se refera la cladirile
noi , cat si la cladiril e existente care ur-
meaza a ft supuse lucrarilor de reabili-
tare si de modernizare.
Cladirile de locui t cu magazine sau
spa\ii cu alte destinatii la anumite nive-
luri sunt luate in considerare exclusiv
aceste spa\ ii .

1
j
Capitolul 2: Proteq ia termica a cladirilor I. de incalzire
Tabelul 2.4.1. Numarul schimburilor de aer pe ora - n - [h-
1
] la cladiri de locuit (conform INCERC)
---- --
Clasa de
Categoria Clasa de permeabilitate
Cladirii adapostire ridicata medie scazuta
Cladiri individuale neadapostite 1,5 0,8 0,5
(case unifamili ale, cuplate moderat adapost1te 1,1 0,6 0,5
sau insiruite $. a. ) adapostite 0,7 0,5 0,5
Cladiri dub la neadapostite 1,2 0,7 0,5
cu mai multe expu- moderat adapostite 0,9 0,6 0,5
apartamente nere adapostite 0,6 0,5 0,5
(camine, simpla neadapostite 1,0 0,6 0,5
internate expu- moderat adapostite 0,7 0,5 0,5
$.a. ) nere adapostite 0,5 0,5 0,5
Clasa de adapostire:
neadapostite: Cladiri foarte inalte, cladiri la periferia ora$elor $i in pie\e.
moderat adapostite: Cladiri in interiorul ora$elor, cu minimum 3 cladiri in apropi ere.
adapostite: Cladiri in centrul ora$elor, cladiri in paduri.
" Clasa de permeabilitate:
ridicata Cladiri cu tamplarie exterioara fara masuri de etan$are.
medie Cladiri cu tamplarie exterioara cu garnituri de etan$are.
scazuta Cladiri cu ventilare controlata $i cu tamplarie exterioara prevazuta cu masuri speciale de etan$are.
11 ,w
I I
u T ........, , 1--,- L -r- l ---+-I --;: Sl
+
1
t' .I_ JI ,.___,
-l f : i - J -
-14 ' 4 (3) !+
p
13
1 1
Fig. 2.4.1. Modul de calcul al lungimilor in
plan la cl adirile de locuit :
I - lungirni in pl an; f - dirnensiuni nominate al e
tiirnpl ari ei exteri oare.
2.4.1.1 Determinarea coeficientului
global efectiv de izolare termica G
Coeficientul global de izolare termi ca
- G - la cl adirile de locuit, are in vedere:
- pierderil e de caldura prin transmi sie,
aferente tuturor suprafetelor perimetral e
care delimiteaza volumul incal zit al
cladiri i;
- pi erderil e de caldura aferente unor
condi\ ii normale de reimprospatare a
aerului interior ;
- pi erderil e de caldura suplimentare
datorate infil tratiei in exces a aerului
exterior, prin rosturile tampl ari ei.
Coefi cientul gl obal nu \ine seama de
aportul sol ar $i nici de aportul de cal-
dura datorat ocuparii locuintelor.
Coefi cientul global de izolare termi ca
se calcul eaza cu rela\ia:
G r,) + 0, 34n [W/rn3 K] (2.4. 1)
in care:
- Li este coeficientul de cuplaj ter-
mic, calculat cu relatia:
L
1
= Ai I R:r,i [W/K] (2.4.2)
- Ti - factorul de corectie a tempera-
turilor exterioare;
- V - volumul interior, incalzit, al
cladirii [m3];
- R;ni - rezisten\a termica specifica
corectata, medie, pe ansamblul cladirii,
a unui element de construc\ii j
[m2 K/W];
- Ai - aria elementului de constructii
j [m2]. avand rezi sten\a termica


- n - numarul de schimburi de aer pe ,
ora [h
1
].
Ariile elementelor de constructii pe
ansamblul cladirii precum $i aria anve-
lopei se masoara pe conturul fe\ elor in-
terioare ale elementelor de construc\ii
perimetrale (fig. 2.4. 1 $i 2.4.2). A:;;a
cum rezulta din figura 2.4.3, dimensiu-
nil e de calcul pe ansamblul cl adirii se ,
stabilesc ne\inand seama de elemente-
le de constructii interioare.
Volumul interior incalzit al cladirii se
calcul eaza ca volumul delimitat de an-
velopa cladirii .
Factorul de corec\i e a temperaturi lor
exterioare se calcul eaza cu rel a\ia:
r = T,- Tu
T,- T,
(2.4.3)
in care: T
11
este temperatura in spa-
\iil e neincalzite din exteriorul anvelopei,
determinata pe baza unui cal cul al
bilan\ului termi c, efectuat in conformi -
tate cu prevederile din normativele
C 107/ 1 si C 107/2.
Pentru calcule in faze preliminare de
proiectare, valoril e r se pot considera:
r = 0,9 la rosturi deschi se si la
a
I
(T,)
'-..../
d
]
I
T
I
:I: i
I
Fig. 2.4.2. Modul de calcul al inaltimilor la
cladirile de locui t :
a - cu pod sau terasa;
b - subsol sau so/;
f - dirnensiunil e nominate ale tarnpl ari ei ex-
teri oare; H - iniil\imi .
poduri;
r = 0,5 la rosturi inchi se, la subso-
luri neincal zite :;;i la pivni\e,
precum si la alte spa\ii adia-
cente neincalzite sau avand
alte destinatii ;
r = 0,8 la camere de pubele, veran-
I. lnstalatii de lncalzire
de, balcoane si logii inchi se
cu tarnpl ari e exterioara;
r = 0,9 la tamp/ari a exterioara pre-
vazuta cu 1aluzele la partea
exteri oara.
Rezistentele termice corectate medii
R;,, se determina in conformitate cu
prevederil e din capitolul 2.2.3. Pentru
primele faze de proi ectare, se poate
utili za metoda de calcul si mplifi cat. in
acest caz, influen\a pun\ilor termi ce se
poate evalua printr-o reducere globala
a rezisten\elor termice unidirec\ionale
(in camp curent), astfel:
la pere\ i 20 ... 45 %
/Q terase si pl ansee sub poduri
15 ... 25 %
la plan$ee peste subsoluri si sub
bowindouri 25 ... 35 %
la rosturi 10 ... 20 %
Pentru ultima faza de proiectare, va-
/oril e R;,, se determina cu un grad mai
ridi cat de precizie, utilizand metode de
ca/cul cu ajutorul coeficien\ilor liniari '
si punctuali x de transfer termi c.
Numaru/ de schimburi de aer pe ora,
n, se ia din tabelu/ 2.4. 1, cu urmatoa-
rele preci zari :
Valoarea n = 0,5 h
1
reprezinta nu-
marul minim de schimburi de aer pe
ora necesar pentru reimprospatarea ae-
rului interior in vederea asigurarii unor
conditii normal e de microclimat. Aceste
schimburi normale se realizeaza prin:
- neetanseita\i ale tamplariei;
- deschiderea ferestrelor si usilor
exterioare;
- sisteme speciale de ventilare na-
turala ( clapete reglabile si canale
verticale de venfi lare pentru elimi -
narea aerului viciat).
Pierderi le suplimentare de caldura
datorate infi ltra\iei in exces a aerului ex-
teri or sunt o consecin\a directa a mo-
dului de realizare a etanseita\i i rosturilor
dintre cercevelele si tocurile tamplariei
exterioare. Aceste pierderi sunt legate
de ac\iunea vantului, precum si de cu-
ren\ii de aer interiori si exteriori , si sunt
in func\ie de urmatorii factori ;
- expunerea cladi rii (simpla sau
dub/a) sub aspectul infiltra\iilor de aer.
respectiv, cu apartamente avand feres-
tre pe una sau pe doua fa\ade;
- gradul de adapostire a cl adirii , prin
rezisten\a unor obstacole in ca/ea van-
tului si a curen\i/or de aer ;
- gradul de permeabilitate a cladirii ,
in functie de modul de etansare a tam-
pl ari ei exterioare.
I
'
Va/orile n din tabelul 2.4.1 cuprind
ambele componente ale naturii pierde-
ril or de caldura, astfel incat numarul de
schimburi de aer variaza de la valoarea
minima de 0, 5 h
1
(fara infi ltratii in ex- '
ces), la valori de 1,0 ... 1,4 tr
1
, in cazul
unor infiltratii suplimentare mari.
La cladiri avand mai multe feluri
Capitolul 2: termica a cladirilor
a
Te= - 15C
+18C

?
____._ i
----+
T, = +20"C
Fig. 2.4.3. Stabili rea di mensiunilor anvelopei la cladirile de locuit:
a - dimensiuni conform proiectulw; b - dimensiuni de ca/cul.
Tabelul 2.4.2. Coeficienti globali normati de izolare termica GN la cladiri delocuit
Numarul de NV GN Numarul de NV GN
niveluri N (m2/m3] [W/m
3
-K] niveluri N [m2/m3] [W/m
3
K]
0.80 0,77 0,25 0,46
0,85 0,8 1 0,30 0,50
0,90 0,85 0,35 0,54
1 0,95 0,88 4 0,40 0,58
1,00 0,91 0.45 0,61
1,05 0.93 0,50 0,64
<'. 1,10 0,95 <'.0,55 0,65
0,45 0.57 0, 20 0,43
0,50 0,61 0,25 0,47
0,55 0,66 0,30 0, 5 1
2 0,60 0.70 5 0,35 0.55
0,65 0,72 0,40 0.59
0,70 0,74 0,45 0.61
<'.0, 75 0,75 <'.0,50 0,63
0,30 0,49 0, 15 0,41
0,35 0,53 0,20 0.45
0,40 0,57 0,25 0,49
3 0,45 0,6 1 <'. 10 0, 30 0,53
0,50 0,65 0,35 0,56
0,55 0,67 0,40 0,58
<'.0,60 0,68 20,45 0,59
No ta:
1 - Pentru alte valori NV si N, se interpoleaza lini ar.
2 - La cladirile proiectate dupa 1.01. 1998, valoril e GN au lost reduse cu 10 %.
de tamplarii exterioare, valoarea n se
determina prin interpolar e, in func\i e de
ponderea ariilor diferitelor tipuri de
tamplarii .
2.4.1.2 Determinarea coeficientului
global normat de izolare termica GN
Valoarea este data i n tabelu/ 2. 4.2, in
func\ie de numarul de niveluri N si de
raportu/ dintre ari a anvelopei A si
volumul cladirii V. Valorile coefici entilor
globali norma\i sunt valabile pentru
toate zonele climati ce.
2.4. 1.3 Ni ve/ul de izolare termica
globala
Este corespunzator daca se realizea-
: za conditia:
i G :o; GN [W/m3.K] (2.4.4)
I
Posibilita\il e de realizare a acestei
. condi\ii trebui e sa fi e atent analizate
inca de la fazele preliminare ale proi ec-
' tului , atunci cand se elaboreaza con-
; cep\i a compl exa a cladirii , cand inca
: se mai poate interveni asupra configu-
ra\iei in pl an si pe verti cala a construc-
tiei, precum si asupra parametril or ei
geometri ci.
Principalii factori geometri ci care in-
fluen\eaza coefi cientul global G sunt
urmatorii :
raportu/ P/ Ac, in care: P - perime-
trul cl adirii, masurat pe conturu/ exte-
rior al peretil or de fa\ada; Ac - aria in
Capitolul 2: termica a cladirilor
plan a cladirii, limitata de perimetru;
retrageri le gabaritice, existen\a
bowindourilor, precum $i alte varia\ii
ale suprafe\elor Ac de la nivel la nivel;
gradul de vitrare, exprimat prin
raportul:
A,
V= - --
A,+Ap
in care:
(2.4.5)
- A
1
este aria tamplari ei exterioare si
a altor suprafete vitrate;
- AP - aria zonelor opace a pere\i lor
exteriori.
2.4.1.4 Succesiunea ca/culelor
Se recomanda a fi urmatoarea:
1. Stabilirea planurilor $i sec\iuni lor
vert icale caracteristice ale cladirii,
cu precizarea conturului spa\iilor
incalzite.
2. Calculul ariilor tuturor elementelor
I. lnstalatii de lncalzire
de constructii perimetrale Ar
3. Calculul ariei anvelopei A = LA, $i
a volumului cladirii V.
4. Determinarea temperaturilor Tu
(prin bi lan\ termi c).
5. Determinarea factorilor de corec\ie
1,
6. Oeterminarea rezi stenJelor termice
corectate medii R;,,r
7. Stabilirea numarului de schimburi
de aer pe ora n (tab. 2.4.1).
Tabelul 2.4.3. Valorile coeficientilor a, b, c, d, e [m2. Kf\N] pentru cladirile de categoria 1, cu ocupare continua
Tipul de cladire Zona climatica a b c d e
Spitale I 1,30 2,30 1,50 1,30 0,39
cre$e $i II 1,40 2,50 1,60 1.30 0,39
policlinici Ill 1,50 2,70 1,70 1,30 0,43
IV 1,60 2,90 1,80 1,30 0,47
Cladiri de I 0,90 2,30 0,90 1,30 0,39
inva\amant II 1,00 2,50 1,00 1,30 0,39
$i pentru sport Ill 1, 10 2,70 1, 10 1,30 0,43
IV 1,20 2,90 1,20 1,30 0,45
Birouri, I 0,80 2, 10 0,90 1,30 0,30
cladiri comerciale II 0,90 2.30 1,00 1,30 0,30
$i hoteliere Ill 1,00 2,50 1, 10 1,30 0,30
IV 1, 10 2,70 1,20 1,30 0,30
Alte cladiri I 0,65 1,80 0,90 1,30 0,25
(industri ale cu II 0,70 2,00 1,00 1,30 0,25
regim normal de expl.) Ill 0,75 2,20 1, 10 1,30 0,25
IV 0,80 2,40 1,20 1,30. 0,25
Tabelul 2.4.4. Valori le coeficientilor a, b, c, d, e [m2. Kf\N] pentru cladirile de categoria 2, cu ocupare discontinua
Tipul de cladire Zona climatica a b c d e
Policlinici, I 1,05 2,45 1, 30 1,40 0,39
dispensare, II 1, 15 2,70 1,40 1,40 0,39
cre$e Ill 1,25 2,95 1,50 1,40 0,43
IV 1,35 3, 10 1,60 1,40 0,47
Cladiri de I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,39
inva\amant II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,39
$i pentru sport Ill 0,85 2,45 1, 10 1,40 0,43
IV 0,90 2,65 1, 20 1,40 0,47
Birouri, I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,30
-
cladiri comerciale II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,30
si hoteli ere Ill 0,85 2,45 . 1, 10 1,40 0,30
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,30
Alte cladiri I 0,55 1,40 0,85 1,40 0,25
(industri ale cu II 0,60 1,50 0,90 1,40 0,25
regim normal de expl.) Ill 0,65 1,60 0,95 1,40 0,25
IV 0,70 1,70 1,00 1,40 0,25
Tabelul 2.4.5. Val orile t. G1ref [W/m
3
-K]
Categori a Tipul Inert ia lndicele solar /
5
[m
1
]
-
cladirii cladiri i termica $ 0,009
I
> 0,010 ... 0,019 0,020
Cladiri pentru sport oarecare 0 0,06 0, 12
1 mica 0 0,03 0,06
Alte cladiri medie 0 0,05 0, 10
mare 0 0,06 0.12
2 Cladiri pentru sport si scoli oarecare 0 0,03 0,06
Alte cladiri oarecare 0 0,04 0,08
-
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor
8. Calcul ul sub forma tabelara a
expresiei:
9. Se calculeaza:
G = _:1_ IA,r,+ 0 34n
v R;,,, '
10. Se calcul eaza: AIV si din tabelul
2.4.2 se obtine valoarea GN.
11. Se compara G cu GN.
usi de balcon etc.;
se interzice utili zarea tamplarii lor
cu tocuri $i cercevele din aluminiu Iara
intreruperea punt ilor termi ce.
2.4.1.5.3 in vederea reducerii
infiltrafiilor de aer rece:
la tampl ari a exteri oara se iau ma-
suri de etan$are corespunzatoare a
rosturil or dintre tocuri si conturul golu-
rilor din pereti ;
2.4.2. 1 Determinarea coeficientului
global efectiv de izolare termica G1
Se face utilizand relatia:
G1= _:1_[ IA, - r, J [W/m3 K] (2.4.6)
v / R' m1
in care V este volumul incalzit al
, cladirii , iar Ar rr R ~ ; - determinate pen-
tru elementele j ale anvelopei - au
aceea$i semnificati e ca la 2.4. 1. 1.
La prima faza de proi ectare se reco-
manda a se face un prim calcul consi-
derand valorile R ~ conform tabelului
2.2. 7. ln func\i e de valoarea G ob\inu-
ta, se acti oneaza asupra elementelor
de construc tii, a gradului de vitrare etc.
se utilizeaza exclusiv tampl ari e de ! 2.4.2.2 Determinarea coeficientului
buna calitate $i prevazuta cu garnituri I global normal de izolare termica G1ref
de etan$are; ' Se face utilizand rela\i a:
suprafe\ele vitrate, luminatoarele $i 1 [A A A A J
tamplari a fi xa se prevad cu solutii de G1 ref= v -;)- + i + --Z- + d P +-;-
etansare care sa excluda orice infiltratii;
la peretii din panouri mari prefabri -
2.4. 1.5 Recomandari privind unele
posibilitaJi de imbunataJire a compor-
tarii termotehnice ~ i de reducere a
valorii coeficientului global de izolare
termica la cladirile de /ocuit
Pentru i mbunatatirea comportarii ter-
motehnice a cladirilor de locuit $i pen-
tru reducerea valorii coeficientului glo-
bal de izol are termica, se recomanda
apli carea urmatoarelor masuri :
' cate, rosturil e dintre panouri se iau
exclusiv de tip .,inchis" $i se etan$eaza
cu chituri de calitate corespunzatoare
care confera o siguranta deplina, atat
fa\a de infiltratiile de apa, cat $i fata de
infiltratiile de aer;
la elementele perimetrale opace nu
se utili zeaza solutii constructive carac-
! teri zate printr-o permeabili tate la aer
ridicata.
2.4.1.5.1 La alcatuirea genera/a
a cladirii:
I
I
2.4.2. Determinarea ~ i verificarea
coeficientului global de izolare termica
G1 la cladirile cu alta destinatie
decat cea de locuit
Prevederi le din normativul C 10712
se apli ca la urmatoarele categorii de
cl adiri cu alta destinatie decat locui -
la stabi lirea pozitiilor $i dimensiuni - !
lor t amplari ei exteri oare se are in vede- '
re atat orientarea cardinal a, cat $i
orientarea fata de directia vanturi lor do-
minante, \inand seama $i de existenta
cladiri lor inveci nate; de$i nu se consi-
dera i n calcule, ferestrele orientate spre
sud au un apart solar semnificativ;
1
rea, al caror regim de inal\ime nu de-
pentru reducerea pierderilor de cal-
dura spre spa\i ile de circulati e comuna,
se prevad windfanguri la intrarile in cla-
diri, aparate de inchidere automata a
U$ilor de intrare in cl adiri , termoizol a\ii la ;
U$il e de intrare in apartamente, incalzirea
spa\iil or comune la temperaturi apro-
piate de temperatura din locuin\e etc;
la pere\ii interiori ai camaril or aeri -
site direct, se prevad masuri de termo-
izolare.
2.4.1.5.2 La a/catuirea elementelor
de construe/ii perimetrale:
se uti lizeaza solutii cu rezistente
termi ce specifi ce sporite, cu utilizarea
mat eri alelor termoi zolante efi ciente
(poli stiren, vata minerala etc.);
se utili zeaza solutii imbunatatite de
tampl ari e exteri oara, cu eel putin 3 ran-
duri de geamuri sau cu geamuri ter-
moizolante;
se urmare$l e eliminarea totala sau
reducerea in cat mai mare masura a
pun\il or termi ce de orice tel, in special
i n zonele de intersec\ii ale elementelor
de constructii (col\uri , socluri , corni $e,
atice), cat $i la balcoane, logii , bowin-
douri $i in jurul golurilor de ferestre $i
pa$e$te P + 10E:
cl adiri de categori a 1, in care intra
cl adirile cu ., ocupare continua" $i cladi -
ril e cu .,ocupare di scontinua" de cl asa
de inerti e mare;
cl adiri de cat egoria 2, in care intra
cladirile cu ., ocupare discontinua", cu
exceptia celor din clasa de iner\i e mare.
Cl adiril e cu ., ocupare continua"
sunt acele cladiri a caror functiona-
litate impune ca t emperatura mediului
interior sa nu scada (in intervalul
dintre ora 0 $i 7) cu mai mull de 7 C
sub valoarea normala de expl oatare.
Exemplu: cre$ele, internatele, spita-
' lele et c.
Cladirile cu .,ocupare di scontinua"
sunt acele cl adiri a caror functi onalita-
te permite ca abaterea de la tempera-
tura normala de exploatare sa fi e mai
mare de 7 C pe o peri oada de 10 ore
pe zi, din care eel pu\in 5 ore in inter-
valul dintre ora 0 $i 7. Exemplu: $COlile,
amfiteatrele, salile de spectacole, cla-
dirile admini strati ve, restaurantele, cla-
dirile industri ale cu unul sau doua
schimburi etc., de clasa de inerti e me-
die $i mi ca.
[W/m3. KJ (2.4.7)
in care:
- A
1
este aria supratetelor compo-
nente opace ale peretilor verti cali care
tac in planul ori zontal un unghi mai
mare de 60, aflati i n contact cu exte-
riorul sau cu un spatiu neincalzit, calcu-
lata luand in considerare dimensiunile
interax [m2];
- A
2
- ari a supratetelor plan$eelor de
la ultimul nivel (ori zontale sau care tac
cu planul ori zontal un unghi mai mic de
, 60), afl ate i n contact cu exteri orul sau
cu un spa\iu neincalzit, calculata luand
in considerare dimensiuni le interax [m2];
- A
3
- aria suprafetelor inferioare
afl ate i n contact cu exteriorul sau cu
um spatiu neincalzit, calculata luand in
considerare dimensiunile interax [m2];
- P - perimetrul exterior al spatiului
, aferent cl adirii aflat in contact cu solul
i sau ingropat [m);
- A
4
- aria supratetelor peretil or trans-
parenti sau transluci zi atlati in contact
cu exteriorul sau cu un spatiu neincal -
zit, calculata luand in considerare di -
mensiunil e nominale ale golului din pe-
ret e [m2];
- V - volumul incalzit, calculat pe baza
dimensiunil or exterioare ale cladirii [m3);
- a, b, c, d, e - coefi cien\i de control
pentru elementele de construc\ii men-
\i onate mai sus, ale caror valori sunt
date in tabelele 2.4.3 $i 2. 4.4 in tunc\i e
de categori a de cl adire (categoria 1 sau
2), tipul de cladire $i zona climati ca.
Pentru cladiril e la care suprafata pe-
retilor transparenti sau translucizi re-
prezinta eel putin 50 % din suprafata
elementelor vert icale de i nchidere,
coefi cientul global de reterinta G 1ref
poate ti marit cu o cantitate .JG 1ref, a
' carei valoare este data in tabelul
2.4.5, i n functi e de categori a cladirii ,
de indi cele solar /
5
$i de inerti a termi-
ca a cladirii .
lndica\ii pri vind determinarea cl asei de
iner1ie termi ca sau a indicel ui solar sunt
date in anexele normati vului C 10712.
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. lnstala!ii de incalzire
2.4.2.3 Nive/ul de izolare termica
globala
este corespunzator daca se reali zeaza
conditia:
G1 :s; G1ref [W/m3 K] (2.4.8)
Nivelul de izolare termica globala Exemplul de calcul 6
If)
C')
0
<.O
C')
If)
C')
0)
0
"" u)
12.70
L
L
__.
35 i . 6.00
---rt-
! '1 20, 4.80
i 1 !
I ,
! i

6.00
. 1 20! I
4.80
t . i
' '
! i I
i
4
0 1
"I

45 4.00
A A
1-

l
4.60 20 4.60
Sec\iunea A-A
20
0 0.00
m . . . ;o _ . . . . . . (CTS)
- 0.60
Fig. 2.4.4. Plan sectiune cladire parter:
(exemplul de ca/cul 6)
Se verifica coeficientul global de izo-
lare termica pentru o cladire de locuit
individuala. cuplata, avand in vedere
faza preliminara de proiectare.
Cladirea are parter , este alcatuita
conform figura 2.4.4, este amplasata in
Bucure$li si este proiectata in anul
1997.
Rezolvare:
a) Determinarea caracteristi ci lor geo-
metri ce ale cladirii:
Aria placii pe sol A
1
si a planseului
sub pod A,,:
A
1
= A
2
= 17,8 11,8 - 2 1,2 - 11 ,0
= 183,64 m
2
Perimetrul cladirii:
p = 2. (11 ,80 + 17,80 + 2. 1,20)
= 64,00 m
inaitimea parterului :
H = 2,55 m
Aria tampl ariei exterioare:
A
3
= 2 1,80 1,50 + 2 1,20 1,50
+ 8 . 0,60 . 0,60 + 2 . 0,90 . 1,50
+ 2 . 2, 10 . 1,50 + 6 . 0,90 . 2,40
= 33,84 m
2
Aria pere(ilor exteriori :
A
4
= P H - A
3
A
4
= 64,00 2,55 - 33,84 = 129,36 m2
Ari a anvelopei:
A = 2 183,64 + 33,84 + 129,36
= 530,48 m
2
Volumul cladirii :
V = A
1
H = 183,64 2,55 = 468,282 m
3
b) Determinarea coeficientului G pe
, baza valorilor R;,,;
11
:
Se utilizeaza valorile minime R;,, = R;mn
: conform tabelului 2.2.6, pentru cladiri
' proiectate pana la 1.01.1998, $i anume:
' pereti exteriori R',,, = 1,20 m
2
-K/W
tamplarie exterioara R',,, = 0,40 m
2
-K/W
planseu pod R',,, = 2,00 m
2
-K/W
placa pe sol R',,, = 3,00 m2.KfW
Tarnpl arie exteri oara: 1 - 90 x 240 cm: 2 - 90 x 150 cm; 3 - 120 x 150 cm; 4 - 180 x 150 cm;
5 - 210 x 150 cm; 6 - 90 x 60 cm; 7 - 90 x 240 cm.
Cu aceste valori, in tabelul 2.4.6, se
determina termenul:
Tabelul 2.4.6. Tabel pentru determinarea terrnenului :L [{Ar )/ R;,,] {exemplul de calcul 6)
Nr .crt.
Elementul de constructii
Ar
A R'm r
---
R'm
[m2] [m
2
-K/W] -
[W/K]
1 Placa pe sol 183,64 3, 00 - 61,213
2 Plan$eu sub pod 183,64 2, 00 0,9 82,638
3 Tamplarie exterioara 33,84 0,40
- 84,600
4 Pere(i exteri ori 129,36 1,20 - 107,800
Total 530,48 - - 336,251
Tabelul 2.4.7. Tabel pentru calculul rezistentei termice rnedii a tamplariei {exemplul de calcul 6)
Nr.crt. Tipul tamplari ei A R', R'm AIR'
[m2] [m
2
K/W] [WIK]
1 U$a de intrare 2, 16 0,39 5,538
2 Tamplarie dubla obi$nuita 6,48 0,43 15,070
3 Tamplarie dubla cu geam termoi zolant 25,20 0,55 45,818
Total 33,84 0,509 66,426
I. lnstalatii de incalzire
L [(A r)/ R;nl l = 336.251 W/K.
Pentru stabilir ea numar ului de
schimburi n se considera:
cladire indivi dual a;
moderat adapostita (in interiorul
unui oras, cu minimum 3 cladiri in
apropiere);
clasa de permeabilitate ridi cata
(tamplari e exteri oara fara masuri de
etansare).
Din tabelul 24. 1, se obtine: n = 1, 1 h-
1
Apli cand relat ia 2.4. 1 se obtine:
G=
336

251
+ 0.34 -11 0,718+0.374 =
468,280 '
"' 1,092 W/ m
1
K
c) Determinarea coefi cientului GN
Se determina:
A
v
530,480
1
.
13
m/m3
468, 282
Conform tabelului 2.4.2. pentru N = 1
si AN = 1, 13 > 1.10. rezulta:
GN = 0,95 W/ m3- K
Se observa ca G > GN; in consecinta.
trebuie sa se ia unele masuri de re-
ducere a pierderilor de caldura.
d) Determinarea coefi cientului G ::; GN;
Se ac\i oneaza numai asupra tampla-
ri ei exteri oare, astfel:
ferestrele si usile de balcon de la
Capitolul 2: Protec!ia termica a cl adirilor
camerele de zi si de la dormitoare se
prevad a se reali za din tamplar ie dubla.
din lemn. cu un geam termoizolant si
un geam obisnuit (R' = 0,55 m
2
K/W),
cu garnituri de etan:;;are;
celelalte ferestre se prevad a se exe-
cuta din tamplari e dubla din lemn. cu
geamuri obisnuite (R' = 0,43 m2KIW).
fara garnituri de etansare;
usa de intrare este din lemn, opa-
ca, avand R' = 0,39 m
2
-K/W, fara gar-
nituri de etansare.
Se calcul eaza rezisten\a termi ca
Z: [(Ar/R'm)] = 336,25 1 - 18,174 =
= 318,077 W/K.
Din tabelul 2.4.1 se determina noua
valoare a numarului de schimburi n
prin interpol are intre n = 0.6 (clasa de
permeabilitate medie) si n = 1, 1 (clasa
de permeabilitate ridicata), astfel pen-
tru:
n = 0,6 ti-
1
- pentru tamplari e dubla
cu geam termoizolant cu supra-
fa\a A = 25.2 m2
medi e a tamplariei exterioare dupa mo- ,
dificare (tab. 2.4.7).
n = 1, 1 fT
1
- pentru U$a de intrare si
tamplarie dubla obi snuita cu su-
prafa\a A = 8,64 m2.
rezulta:
R' = I A = 33,84 = o 509 ITT' Klw
m L(A/ R') 66,428 ' / Y.,
Se observa ca valoarea ob\inuta este
superioara celei ini\i ale
R'm = 0,40 m
2
K/W
Se determina noua valoare a termenu-
i lui A r!R 'm pentru noua tamplari e exte-
; rioara tinand seama de valoril e din ta-
: belele 2.4.6 si 2.4.7.
, Ar/ R' = 84,60 - 66,426 = 18, 174 WIK.
Se determina noua valoare a terme-
nului L: [(AdR'm)] pentru elementele de
constructi i ale incaperii
n = 0,6 + ( 1, 1 - 0,6)8,64/8,64 + 25,2
= 0,728 h-
1
Se recalculeaza valoarea G cu relati a
1 (Ar) 318,077
' G= - I --+0.34n = +
v R:n 468,282
+0. 34 -0.728 = 0.927 W I m3 K
I Rezulta: G < GN
I
; Tn concluzie, in conditiile realizarii
efective a valorilor R',,, :::: R',,,;n la peretii
exteri ori, la pl anseul de sub pod pre-
i cum si la placa de pe sol, se obtine un
I coeficient global de izolare termica,
: mai mic decal coeficientul corespunza-
'
; tor normal.
'
,
'
I. lnstalatii de incalzire
'
Capitolul 3
Necesarul de caldura pentru incalzire
. . _,.. ..
.

Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire I. Instalatii de incalzire
3.1. Necesarul de caldura
pentru cladiri
Cladirile au dest ina\ii, forme $i carac-
teristici constructive diferite, iar pentru
stabilirea caracteristicilor t ehni ce ale
echipamentelor de incalzire este ne-
cesar sa se calculeze necesarul de cal-
dura care exprima canti tatea de ener-
gie t ermica cedata de fiecare incapere
in mediul inconjurator.
Metoda de calcul al necesarului de
caldura pentru incal zire este regl emen-
tata prin STAS 1907 si se apli ca tuturor
tipurilor de cl adiri civile $i industriale
excep\ie tacand:
- incaperile amplasate subteran;
- spa\iile inchise !imitate de elemen-
tele de construc\i i lipsi te practic de
masivitate termica;
- construc\iile sau incaperil e incalzite
rar, pe perioade scurte de timp;
- constructi ile cu instalatii de incalzi-
re locala, avand efecte pe zone !i -
mitate;
- construc\ii cu instalatii de incalzire
prin radiati e (cap. 4.5).
Necesarul de caldura pentru incalzire
Q al unei incaperi se calcul eaza cu re-
la\ia:
a = Or (1 + I.A/100) + O; [w] (3.1.1)
in care:
_ - Or este fluxul termic cedat prin
transmi sie, considerat in regim sta\io-
nar, corespunzator diferen\ei de tem-
peratura intre interiorul $i exteriorul ele-
mentelor de construc\ii care delimitea-
za incaperea [W] ;
- Q; - sarcina termi ca pentru incalzi-
rea aerului rece patruns in interi or de la
temperatura ext eri oara la temperatura
interioara [W] ;
- I.A - suma adaosurilor afectate flu-
xului termi c cedat prin transmi sie [%].
Necesarul de caldura global al unei
incaperi se majoreaza sau se mic$orea-
za cu debitul de caldura absorbi t sau
cedat de diverse procese cu caracter
permanent daca acesta depa$este 5 %
din Q.
3.1.1. Fluxul termic cedat
prin transmisie Or
Pierderi de caldura au loc atat prin
elementele de construc\i i in contact cu
aerul pe ambele fete Oe cat si prin sol
Os.
Or= Oe + Os [w] (3. 1.2)
3. 1. 1. 1 Fluxul termic prin transmisie Oe
Acesta se calculeaza cu relatia:
Oe= CM I,m S (W] (3.1.3)
R
OS
in care:
- m este coeficientul de masivitate
terrnica al elementelor de constructii
exterioare, conform STAS 6'172;
- S - aria suprafe\ei fi ecarui element
de constructii [rn2];
- I; - ternperatura interioara conven\i-
onala de calcul, conform STAS 1907
[OC];
- le - ternperatura spa\iil or exteri oare
incaperii considerate [
0
C), care se ia du-
pa caz: ternperatura cohventionala a
aerului exteri or sau temperatura inte-
rioara conven\i onala de calcul pentru in-
caperil e alaturate;
- R;s - rezisten\a termi ca a elementu-
lui de construc\ii considerat, stabilita
conform STAS 6472 [rn2KJW] ;
- CM - coeficient de corectie a fluxului
termi c.
Coefi cientul de masivi tate m este de-
pendent de indi cele de iner\i e t ermica
0 al elementului de construc\ii. Valoa-
rea este data in tabelul 3. 1. 1 sau se
poate calcula si cu relatia;
m = 1,225 - 0,05 0 ( 3.1.4)
unde indicele de iner\ie termi ca 0
est e dat de rela\i a 2.3.2 ( 2.3.2).
Pentru elementele de construqii lipsi te
de inertie termi ca, cu D < 1 (u$i, ferestre
etc.), coeficientul de masivitate termica
are valoarea cea mai mare m = 1,2 iar
pentru elementele de constructie inte-
ri oare (pereti si plan5ee interi oare etc.),
coefi cientul m = 1.
Suprafata de calcul S a elernentului
de construc\ii se deterrnina luand in
considerare urmatoarele dimensiuni :
- pentru plan$ee si pere\i : lungimea
$i la\ imea incaperii, rnasurate intre axe-
le de si metri e ale elementelor de con-
struc\i e ce o delimiteaza $i inaltimea
ni vel ului masurat intre pardoselile finite;
din aria astfel ob\inuta se scade ari a
golurilor suprafetelor neiner\iale (w?i.
ferestre, luminatoare etc.);
- pentru suprafe\ele neiner\i ale, se
considera dimensiunile golurilor din zi-
darie.
Rezisten\a termica Rbs se calculeaza
conform rnetodologiei indicate in 2.2.3
din capitolul 2.
T emperaturile conven\ionale te ale
aerului ex1erior pentru principalele loca-
litati din Romania sunt date in tabelul
3. 1.2. in figura din Anexa IV este repre-
zentata harta de zonare a teritoriului
Romani ei, din punct de vedere al tem-
peraturilor conven\ionale ale aerului ex-
teri or.
Temperaturil e conven\ionale te ale
aerului din incaperile neincalzite $i in
rosturile de dilatare ale cladirilor de lo-
Tabelul 3.1.1. Valorile coeficientului de masivitate termica m
D 1 1,1 .. . 2 2,1 ... 3 3, 1 .. .4 4,1 ... 5 5, 1 ... 6 6,1 ... 7
m 1, 2 1, 15 1, 1 1,05 0,95 0,90
Tabelul 3.1.2. Temperaturile conventionale te ale aerului exterior
pentru principalele localitali din Romania
Localitatea fe [OC] Localitatea le [
0
C)
Alba lulia - 18 Lugoj - 12
Alexandria - 15 Miercurea Ciuc -2 1
Arad - 15 Oradea - 15
Bacau - 18 Petro$ani - 18
Baia Mare -18 Piatra Neamt - 18
Baraolt -21 Pitesti - 15
Beclean -21 Ploie$ti - 15
Beiu5 - 18 Reghin -21
Bistri \a -21 Re$i\a - 12
Bar lad -18 Ramnicu Valcea - 15
Blaj -18 Roman - 18
BotO$ani - 18 Satu Mare -18
Bra$OV -21 Sfantu Gheorghe - 12
Braila - 15 Sibiu -18
Bucure5ti - 15 Sighi $oara -1 8
Buzau - 15 Sinaia -18
Calara$i - 15 Sangiorgiu de Padure 21
Ceahlau -21 Slatina - 15
Campulung Muscel -18 Slobozia - 15
Cluj-Napoca - 18 Sova ta -2 1
Constanta - 12 Suceava -21
Craiova - 15 Tecuci -18
Cri sturu Secuiesc -2 1 Timi $oara - 15
Deva - 15 Targovi$te - 15
Fagaras -2 1 Targu Jiu - 15
Foc$ani -18 Targu Mure$ -21
Galati -18 Targu Ocna - 18
Gheorghieni -2 1 Tulcea - 15
Giurgiu - 15 Napoca-T urnu Severi n - 12
Huedin -18 Vaslui - 18
Hunedoara - 15 Vatra Oornei -21
la$i - 18 Zalau - 15
I. lnstalatii de incalzire
cui nte, admi nistrati ve $i social-culturale
sunt date i n tabelul 3. 1.3 (Anexa 3. 1 ).
ln cazul i n care este necesara cu-
noa$terea exacta a temperaturii te a
unei incaperi neincalzite aceasta se
poate calcula cu rela\i a:
s,
I R t;
te = ----''- -
L
R,
(3. 1. 5)
i n care:
- t, este temperaturil e interi oare con-
ven\i onale ale incaperil or sau spatiilor
invecinate [
0
C] ;
- S
1
- aria suprafetelor care delimitea-
za i ncaperea [m2];
- Ri - rezistentele termi ce ale ele-
mentelor de constructii ale i ncaperii
(m2.KJW] .
Temperaturil e interi oare conventio-
nale de calcul t, pentru incaperi incalzi -
te in cladiri de locuit, admini strative $i
social-culturale precum $i pentru
anexele admini strative $i social -cultu-
rale ale intreprinderil or industri ale sunt
date in tabelul 3.1.4 (Anexa 3.2).
Coefici entul de corecti e CM a fluxului
termi c se stabile$te in functie de capa-
ci tatea termi ca specifi ca a elementelor
de construc\ii interioare ale constructi -
ei m ;. astfel:
- pentru m p; ::; 400 kg/m
2
, CM = 1,0
- pentru m p; > 400 kg!m2, CM = 0,94.
Capacitatea termi ca specifi ca a
construc\i ei m p; se determina pentru
intreaga construc\i e cu relatia:
mp,= 0,9 (Mp;/S) (3. 1.6)
in care:
- Mp, est e masa tuturor elementelor
de construc\ii interioare (pere\i interiori,
plan$ee intre etaje, elemente de tam-
plari e in interi or); nu se ia in calcul ma-
sa elementelor de constructii perime-
tral e (pereti exteriori , ferestre, U$i, aco-
peri $, plan$eu peste subsol neincalzit,
pere\i catre casa scarii , pereti care
despart spa\ii incalzite de spatii nein-
calzite) [kg] ;
- S - suprafa\a perimetral a a con-
struc\i ei prin care se produce di sipare
de flux termi c (pere\i exteriori , ferestre,
U$i, pere\i spre casa scarii, plan$eU
peste subsoluri neincalzite, plan$eu
spre pod, acoperi $uri de tip terasa
etc.) [m2].
3. 1. 1.2 Fluxul termic cedat prin sol Os
Se calculeaza cu rela\ia:
Os = Sp t; - t, +CM . ms . t; - te . s +
RP ns Rbc c
n 1 f - f [ l
+ 2, --'-e} Scj W (3. 1. 7}
~ ns Rbc
in care Sp este suprafa\a cumulata a
pardoselii si a pere\il or afl a\i sub nivelul
solului , care se calculeaza cu relatia:
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru i ncalzire
Sp= Spd + p h
unde:
[m2] 3. 1.8
- Spd este suprafata pardoseli i [m2];
- p - lungimea conturului pere\ il or i n
contact cu solul [m] ;
- h - cota pardoselii sub ni velul solu-
lui [m] ;
- Sc este ari a unei benzi cu la\imea
de 1 m situata de-a lungul conturului
exteri or al suprafe\ei Sp (m2];
- Sci - aria unei benzi cu latimea de 1
m situata de-a lungul conturului care
corespunde spa\iului invecinat care are
temperatura t; [m2];
- Rp - rezisten\a termi ca cumulata a
pardoselii si a stratului de sol cuprins
intre pardoseala $i panza de apa freati -
ca care se determina cu rela\i a:
[m2.KJW] (3. 1.9)
Pentru incaperi cu mai multe ele-
mente de constructii exteri oare, adao-
sul Ao se stabileste corespunzator ele-
mentului de constructii cu ori entarea
cea mai defavorabil a;
- Ac - pentru compensarea efectului
suprafe\elor reci, in scopul corectarii
bil an\ului termi c al corpului omenesc in
incaperil e in care elementele de con-
structi i cu rezisten\a la transfer termic
redusa, favori zeaza intensifi carea ce-
darii de caldura a corpului prin radiati e.
Aces! adaos afecteaza numai fluxul
termic prin elementele de constructii
ale incaperil or a caror rezist enta
termica Rm'.:: 10 m2K/W. Rezisten\a Rm
se calculeaza cu rela\i a:
R = Sr(t, - te ) C
m Or M
[m2. KJWJ
(3. 1. 10)
unde:
- & este g-osimea straturilor luate in
considerare [m];
unde Sr este ari a suprafe\ei totale a
1 i ncaperii (reprezentand suma tuturor
suprafe\elor delimitatoare) [m2];
- ?.; - conductivitatea termica a materia-
lului din care este alcatuit stratul luat in
considerare [W/mK], (Anexa I);
- Rtx - rezistenta termica a benzii de
contur la trecerea caldurii prin pardoseal3
$i sol catre aerul exteria [rn2K/W], a carei
valoarea este data in tabelul 3. 1.5;
- tr - temperatt..ra solului (apei freatice),
considerata + 10 C pentru toate zonele
climatice ale \iirii;
- fei - temperatura interioara conven-
\ionala de calcul pentru incaperile alatura-
te (
0
C];
- ms - coeficientul de masivitate termidi
al solului , care se determina din g-aficul
din figura 3. 1.1, in func\ie de adancimea
panzei de apa freatica H $i adancimea h
de ing-opare a pardoselii ;
- ns - coeficientul de corec\ie care 1
tine seama de conductivi tatea termica
a solului $i cota pardoselii h sub ni velul 1
t erenului , care se determina din
grafi cul din figura 3. 1.2.
ln rel a\ia 3. 1. 7, in cazul in care dife-
renta de t emperatura t ;- t1<0, primul
termen al rela\iei se neglijeaza.
3.1.2. Adaosuri la pierderile
de caldura I A
Acestea afecteaza fluxul termi c ce-
dat prin transmisie Or cu scopul de a
realiza acelea$i conditii in incaperi indi -
ferent de orientarea lor $i gradul de
izolare termi ca (elemente de construc-
\ii cu rezisten\a termi ca redusa).
Adaosurile sunt:
- Ao - de ori entare, in scopul diferen-
\i erii necesarului de caldura al incape-
rilor diferit expuse radi a\i ei solare $i
afecteaza numai fl uxul termi c cedat
prin elementele de construc\ii a inca-
perilcr cu pereti exteriori $i are valoril e
date in tabelul 3. 1.6.
Valoril e adaosului Ac sunt date i n
graficul din fi gura 3.1 .3.
Adaosul Ac se acorda tuturor i ncape-
ril or cu exceptia:
depozitelor , casei scarii etc., pre-
cum $i a i ncaperilor prin care oamenii
tree sau sta\i oneaza (sali de expozi\i e)
purtand imbracaminte de strada;
incaperilor de produc\ie cu specific
de munca medie, cu locuri de munca
nestati onare sau cu specific de munca
grea.
De asemenea, pentru incaperi de
produc\i e cu specifi c de munca U$oara
sau medie, cu locuri de munca sta\io-
nare, adaosul Ac se prevede numai in
cazul i n care locuril e de munca sunt
situate la o di stan\a mai mica de 5 m
de suprafetele vitrate exteri oare.
3.1.3. Sarcina termica Qi
Sarcina termi ca 0 ; pentru incalzirea
aerului infiltrat prin neet an$eitatil e
U$ilor $i ferestrelor $i a aerul ui patruns
la deschiderea acestora se determina
ca valoare maxima intre sarcinil e
termi ce Oi1 $i 0;2, in care:
0 ;1 este sarcina termi ca pentru i n-
calzirea aerului infiltrat prin neetan$ei-
ta\il e U$ilor $i ferestrelor determinata in
/
func\i e de numarul de schimburi orare
de aer necesar in incapere din condi\i a
de contort fi ziol ogic, cu rela\i a:
0 ;1 = [nao CMVP Gp (t, - le)+ Ou ](1 +Ac)
[WJ (3. 1. 11)
0 ;2 este sarcina termica pentru i n-
calzirea aerului infiltrat prin neetansei-
ta\il e U$i lor $i ferestrelor dependenta
de viteza de cal cul a vantului,
0 ;2 ={ CM[ EL: ( Li)v41
3
(t i-fe}]+Ou}
(1+Ac)
[w] (3. 1. 12)
Semnificatia termenilor din rela\iil e
de mai SUS este: nao - numarul de
"

.
.
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
Tabelul 3.1 .5. Rezistenta termica a benzii de contur Rtic [m
2
-K/W]
Adancimea de Grosimea
ingropare a fundati ei g
pardoselii h [m] [m]
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,0 0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0,80
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
1,0 0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0, 75
0,80
0,20
0,25
0,30
0,35
2,0 0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0, 80
0,9
0,8
0, 4
Q 3
Lrnax [m]
Fig. 3.1.1 . Variatia coeficientului
de masi vitate termica m
5

Adancimea panzei
de apa freati ca H [m]
6 8 2: 10
0,600 0,520 0,475 0,445
0,634 0,546 0,496 0,464
0,668 0,570 0,517 0,481
0,700 0,600 0,536 0,498
0,735 0,622 0,555 0,513
0,768 0,645 0,574 0,530
0,802 0,665 0,593 0,547
0,835 0,693 0,614 0,565
0,868 0,717 0,633 0,581
0,902 0,742 0,652 0,600
0,935 0,767 0,672 0,615
0,970 0,781 0,692 0,632
1,00 0,815 0,712 0,650
0,390 0,352 0,329 0,314
0,410 0,370 0,340 0,328
0,431 0,388 0,355 0,340
0,450 0,399 0,370 0,351
0,470 0,415 0,383 0,365
0,490 0,430 0,398 0,377
0,509 0,445 0,410 0,386
0,528 0,460 0,425 0,400
0,548 0,475 0,437 0,414
0,568 0,490 0,451 0,425
0,587 0,505 0,465 0,438
0,607 0,520 0,480 0,450
0,627 0,535 0,494 0,463
0,360 0,315 0,293 0,278
0,378 0,329 0,304 0,289
0,396 0,341 0,315 0,298
0,413 0,354 0,326 0,308
0,430 0,367 0,337 0,318
0,448 0,380 0,347 0,327
0,465 0,392 0, 357 0,336
0,482 0,415 0,370 0,346
0,500 0,424 0,380 0, 356
0,516 0,432 0,391 0,365
0,534 0,445 0,402 0,375
0,551 0,457 0,414 0,385
0, 568 0,470 0,425 0.395
ns
1,8
1.7 -i-'
1,5
1.4 '
1,3
1,2
1, 1
1.0 I
1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2, 0
i.[W/ mK]
Fig. 3. 1.2. Var iatia coeficientului
de corectie n
5

I. de incalzire
;
schimburi orare de aer necesar in inca-
pere din conditii de contort fiziologic.
Pentru nao se recomanda urmatoare-
le valori :
- pentru cladiri de locuit $i similar lor:
camin de locuit
n ao = 0,792 [m3 h
1
/ m3]
bucatarii
n ao = 1, 19 [m3h
1
/ m3]
: bai :
; n ao = 1,0 [m
3
-h
1
/m
3
]
I - pentru $COii , gradinite, cre$e, spitale:
I nao V = 25Np [m
3
/h]
unde:
- V este volumul incaperii [m3];
- Np - numarul de persoane.
- Gp - caldura masica a aerului la
presiune constant<'\ [J/kg-K];
- p - densitatea aerului [kg/m3];
- E - factor de corectie dependent
de inaltimea cladirii; are valoarea 1
pentru incaperi din cladiri cu mai putin
: de 12 niveluri iar pentru cladiri cu 12
: sau mai multe niveluri valoril e factorului
i E sunt date in tabelul 3. 1. 7;
i - i - coeficientul de infiltra\ie al aerului
: prin rosturi; se determina in func\ie de:
- materialele din care sunt executate
U$ile $i ferestrele;
- raportul Se/S;, unde Se reprezinta
aria totala a elementelor mobile ale
U$i lor $i ferestrelor exterioare, iar S,
aria U$ilor $i ferestrelor interioare ale
incaperii;
- gradul de impermeabilitate al cladi-
rii . Prin .cladiri greu permeabile" se in-
1 teleg cl adiri le sau compartimentele de
: cl adire la care, datorita existen\ei pere-
; \ilor despartitori Iara goluri , ie$irea ae-
rului infiltrat prin rosturi se face numai
prin casa scarii sau printr-un coridor
: central (cladiri de locuit cu simpla ori -
entare, apartamente de col\ care nu au
' fatade diametral opuse, compartimente
de hale tara comunicatie cu restul cla-
26
24
22
20
18
16
14
12
10

:g 8
"'
'O
<>: 7
6
5
4
3
:
I
I
f-:- 11
I
1 1
I- I-
I I I J
1 I
I ! I
A
.+
7
i I /
I
-
..r :
_,
I- _J
/ ; '
I ;
'
,,.
'
I I
,,
!
l
/
'
I
I i I
I
I
+i-1-
11 I I
I I I
I
ii
I
i
I I
I I i I I I i
10 8 6 5 4 3 2 1,4 1,0 0,8 0,6
Rmlm
2
KJWI
Fig. 3.1.3. Valorile adaosului Ac.
l. lnstal at ii de incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
dirilor etc.). Prin ,,cladiri permeabile" se
intel eg cladir ile sau compartimentele
de cladiri care datorita absen\ei pereti-
lor despartitori sau existen\ei peretilor
despatitori cu goluri sau a casei scarii
cu U$i exterioare, spre incaperea tubu-
lui de gunoi, ie$irea aerului infiltrat se
face prin r-osturile U$i lor $i ferestrelor
plasate in alte fa\ade (sali cu mai multe
fatade etc.).
Tabelul 3. 1.6. Valorile adaosului Ao
Ori entare N NE E SE
I
s
I
sv v NV
Ao[ %] +5 +5 0 -5
I
-5
I
-5 0 +5
Tabelul 3.1.7. Valorile factorului de corectie E
Eta ju I
Numarul de niveluri ale cladirii
Valorile coefi cientului de infiltratie i sunt
date in tabelul 3. 1.8
Pentru elementele mobile (ferestre,
U$i etc.) amplasate chiar la coltul cla-
dirii la ultimul etaj, valoril e din tabelul
3.1.8 se majoreaza cu 1,2.
L - lungimea rosturil or elementel or
de constructii mobile din fatadele su-
puse actiunii vantului.
La stabi lirea valorii lungimii L se au in
vedere urmatoarele situatii (fig. 3. 1.5)
privind amplasarea elementelor mobile:
1
- pe un perete exterior L = LI 1 (lun-
gimea rosturilor este egala cu lun-
gimea tuturor rosturilor elementelor
mobile LI 1 de pe peretele exterior).
1
- pe doi pereti exteriori alaturati
L = L.11 + "Ll2;
- pe doi pereti exteriori opu$i,
L = max (Li 1; I h );
- pe mai multi pereti exteriori
L = max (D 1 + Ll2; Ll2 + L'3).
Rostul format de doua elemente mo-
bile se ia in calcul o singura data; in
cazul U$ilor $i ferestrelor duble, rostul '
se masoara pentru un singur rand.
v - viteza de calcul a vantului stabi -
lita in functi e de zona eoliana in care
se gase$le localitatea respectiva si de
1
amplasamentul cladirii fata de localita-
12 15
p
1, 18 1, 23
1 1, 14 1,20
2 1, 12 1, 17
3 1,09 1, 15
4 1,07 1, 13
5 1,04 1, 11
6 1,02 1,08
7 1,00 1,06
8 1,00 1,04
9 1,00 1,0 1
10 1,00 1,00
11 1,00 1,00
12 1,00 1,00
13 1,00 1,00
14 1,00 1,00
peste 14 1,00 1,00
Sarcina termica Ou se ia in conside- '
rare numai in cazul incaperilor cu usi
care se deschid frecvent (magazine,
holuri la sal i de spectacole etc.) si care
nu sunt prevazute cu sasuri sau perde-
le elasti ce.
3.1.4. Particularitati de calcul
al necesarului de caldura
pentru cladiri industriale
te (tab. 3. 1.9). Vitezele de calcul ale Metodologia de calcul al necesarului
vantului sunt valabile pentru altitudini de caldura in cazul cladirilor industrial e
sub 1100 m. Pentru cladiri amplasate este, in general, aceeasi cu unele par-
la altitudini mai mari , vitezele vantului ti cularita\i:
se stabilesc pe baza datelor meteo- 1 - pentru hale neetajate $i incinte
rologice privitoare la concomiten\a mari, avand latimi mai mari de 10 m si
vantului cu temperaturi scazute, astfel inaltimi mai mari de 5 m, pentru calcu-
incat necesarul de caldura rezultat sa lul rezi sten\elor termi ce Re se are in
nu fie depa5it in mai mult de 10 ... 20 vedere relatia:
ore/ an. De asemenea, pentru toate ni - Re = Ro/8 [m2.KJW] (3.1.14)
veluril e situate deasupra etajului 12 al unde:
cladirilor inalte din cuprinsul oraselor, 1 - Ro este rezistenta termica stabilita
vitezele de calcul ale vantului sunt cele dupa STAS 6472 pentru cladirile obis-
corespunzatoare cladirilor ampl asate in nuite (m2.KJW] ;
afara localitatil or. incadrarea localitati- - 8 - factor de corec\i e care depinde
lor in zone eoliene se poate lua din de inal\imea incaperii industriale, ale
harta din Anexa IV. ' carui valori se iau din diagrama din fi -
Ou - sarcina termi ca pentru incalzirea gura 3.1.5.
aerului patruns la deschiderea usi lor Valorile rezisten\elor termi ce Re se
exterioare (la intrarea in cladire) se cal - pot determina in functi e de Ro utilizand
cul eaza cu relatia: diagramele din figura 3. 1.6 pentru pc-
Ou = 0.36-Sun(t, - te)CM [W] (3.1.13) reti, din figura 3. 1.7 pentru ferestre si
unde: 1 din figura 3. 1.8 pentru plafoane.
- S u este aria U$i lor exterioare care - coeficientul de corec\i e CM = 1
se deschid [m2]; - sarcina termica pentru incalzirea
- n - numarul deschiderilor usilor ex- . aerului infiltrat se calculeaza cu ajutorul
terioare intr-o ora, care depinde de ; factorului de corec\ie de inal\ime E ale
specificul cladirii . 1 carui valori sunt date in tabelul 3. 1. 10.
18 20 25
1,265 1,295 1,34
1,230 1,265 1,315
1, 20 1, 23 1,285
1, 175 1,20 1,285
1, 155 1, 18 1,23
1, 135 1, 16 1,21
1, 12 1, 15 1,20
1, 11 1, 13 1, 185
1,09 1, 11 1, 19
1,065 1,09 1, 15
1,03 1,06 1, 13
1,01 1,03 1, 11
1,00 1,00 1,08
1,00 1,00 1,05
1,00 1,00 1,02
1,00 1,00 1,00
Fig. 3. 1.4. Pozifia elementelor
mobile i n ansamblul i ncaperi i:
a - pe un perete exterior;
b - pe doi pereti exteriori alaturati;
c - pe doi pereti exteriori opu$i;
d - pe mai multi pereti exteriori.
- pentru halele ventilate in suprapre-
siune, infiltratiile de aer rece se iau in
considerare numai in cazul in care
debitul de aer infiltrat depase$el e debi -
tul de aer introdus prin instalatiil e de
ventilare.
3. 1.5. Particularitati ale calculului
necesarului de caldura
pentru locuinte
Metoda de calcul a necesarului de cal-
dura presupune un regim de functi onare
a instalatiilor de incalzire de tip continuu
cu men\inerea temperaturii interioare la
t
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
,- - --....--- - - - --
:J
2
c
QJ
0

0
0
_.<!!

"' >
:J -
u " :s
QJ Cf) c

:J 0 '"
0 "' Ol
QJ
:0
:J
0
Q)
c;;
0.
:J
0
:J QJ
c
E "'
"' 0
QJ N
Ol 5
::i E
0
Cf}
u Cu >ciJ
ro -- :J
QJ D 0 0
o_..c .::3CIJc

aJ(i;
Q)c UCJ)
U) D
:J QJ
u CD co
(l) u ro
0. ..c .Q
o
.s c:
U) D -
c
r-
e
QJ
_J
("') l{)
CT> 0
("') ("')
00
0 0
CT> co
co l{)
l{)
0 0
0 0
0 0
co
I'- (!)
0 0
00
CT> co
co l{)
l{)
0 0
00
t---
0 ("')
co (!)
CT> l'-
0 0
00
I'-- (!)


0
00
l{) 0
co
I'-- (!)
0 0
0 0
0
I'-- C\J
l{) C\J

00
("') ("')
v f\
l{) C\J
l{) ("')
l{) "<:!"
00
00
("') co
("') "<:!"
co (!)
0 0
00
("') co
("') "<:!"
co (!)
0 0
0 0
00
CT> 0
co co QJ
("') 0 x
ci ci LL
C\J co QJ
C\J C\J 0.
gj E
0 0 U)
("') ("')
v f\
QJ ' "'
Ci; "'
Cf)- 0
c QJ
"' Q_
a; (/)

I'-- (!)
0 0
0 0
00
-
I'- 0
(!) C\J
(!) l{)
00
00
-
I'-- 0
(!) C\J
(!) l{)
0 0
0 c)
l{) 0
co
I'-- (0
0 0
0 c:)
-
(!) (0
v f\
(!)
co
0
0 0
00
("') co
("') "<:!"
co (!)
00
00
"<:!" "<:!"
"<:!" ("')
CT> l'--
00
00
00
(!) (!)
v f\
I. lnstalatii de incalzire
valoarea de +20 C sau cu reducere pe
timp de noapte pana la + 17 c_
3.2. Necesarul de caldura
la sere
Pentru calculul necesarului de caldu-
ra la sere simplu vitrate se foloseste
relati a:
0 =1. 26 s[o.35 '".; (3, 26 C+kcONV)} t, - t. )
[WJ (3.2. 1)
in care:
- S este suprafata terenului pe care
este amplasata sera [m2];
- SF - suprafata vitrata (geamurilor)
[m2j;
- C - coefici ent care \ine seama de
frecven\a de apari\i e a orelor cu cer
senin asociate temperaturii conven\io-
nale a aerului exteri or, cu valoarea
C = 0, 10 indiferent de zona climatica;
t, - temperatura interioara de calcul
[OC] ;
- te - temperatura exteri oara conven-
\i onala a aerului exteri or (tab_ 3. 1 -2 sau
1 harta din Anexa IV);
- kcONv - coefi cientul de transfer
convectiv prin suprafata vitrata, care
se determina cu rela\ia:
kcoNv = kn [ 1 + Jrn- (krr)n- 7. ( ][W/ m
2
K]
(3.2.2)
unde:
- n este coefi cientul de etan$eitate
a serei, cu urmat oarele valori : pentru
sere etan$e n = 1,7 $i pentru sere
neetan$e n = 2,0;
- T(n - coeficient de penetratie cu ur-
matoarele valori: pentru sere etan$e
1rn=O, 1; pentru sere neetan$e Trn = 0,23;
( = (i; - ie) / { t; - te),
in care:
- i; este entalpia aerului interior iar ie
este entalpia aerului exterior [kJ/kgK] ;
- kn - coeficient de transmi sie prin
convec\ie prin suprafata vitrata a serei
considerata etansa, calculat cu relatia:
k
- ape .
El -
a,-t a c
[W/ m2-KJ (3.2.3)
unde: a, $i ae sunt coefi cien\ii super-
fi ciali de transfer de caldura determi-
na\i cu relatiil e:
' a; = 4,65 + 1,63 'f'{s)v [W/m2K] (3.2.4)
a.e = 5,82 1 + 4,07 v [W/ m2K) (3.2.5)
(pentru v $ 5 m/s)
a.e = 7, 14 1 v
0
-
78
[W/ m
2
K] (3.2.6)
(pentru 5 mi s < v $ 10 m/ s)
in rela\iil e de mai sus v este viteza
de calcul a vantului (tab. 3. 1.9) iar 'f'(s)
este o functi e care depinde de supra-
fa\a serei (fig. 3.2. 1).
Daca din calculul a, < 5,8 W/ m2. K se
ia n = 2, iar daca a; > 6,4 W/ m2.K se
ia n = 1,7.
Pentru calcul e rapide se poate folosi
diagrama din figur a 3. 2. 2.
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
1,45 -r-- 1
1.40 I :
11 ,
I I . i ! I 1 I ' ' Vi !
I i ; I I I ! I, I ,,...-r
! j ; i i I Y. I :

I
u l i I , _,,..
ID
o ' I I V",
1,20 -<----+---:- +1- +--+- 1 - '-+-+-+-+,---+-'> /.".
D I i I ,_,.... I I ' I I
0
(3 ! ! -' I I
I I "
- --L- 1
!----1- --1:-;;.--f__,- -j--f---il- [-f-,- I I 1
--r I I I
--- I I I
1.00 t---11, _ __,_ 1
8 9 10 12 14 16 18 20 24 28 32 36
inaltimea hal ei H [ml
Fig.3.1-5. Valoril e f actorului de corectie p.
Tabelul 3. 1.9 Valorile vantului de calcul v
Amplasamentul cladirii
Zona eoliana in localitati in afara localitatii
v [m/s]
v4/3 [m413.s4!3]
v [m/s]
v413 [m4t3. s413]
I 8,0 16
II 5,0 8,55
Ill 4,5 7,45
IV 4,0 6,35
Exemplul de calcul 1
Se calculeaza necesarul de caldura
pentru 0 sera cunoscand:
- suprafata terenului pe care este
amplasata S = 5000 m
2
; inaltimea unui '
perete lateral h = 2,50 m; latimea la
50 m; lungimea la 100 m: latimea unui
plan inclinat vi trat Iv = 2,7; numarul de
planuri inclinate np = 20
- elementele de inchidere, reali zate
din geam simplu;
- sera se afla in zona cl imatica 111
unde te = - 18 C $i v = 6 m/s;
- temperatura interioara t, = +20 C.
Rezolvare:
se calculeaza suprafa\a geamuri lor , '
SF= 5900 m
2
din graficul din figura 3.2. 1 pentru
S = 5000 m
2
se obtine 'V(s) = 0,3
se calculeaza coeficientii superfi -
ciali de transfer de caldura
a, = 4,65 + 1,63- "//(s)-v =
= 4,65 + 1,63-0,3-6 =
= 4,89 W/ m
2
-K
ae = 7, 141 v
0
-
78
= 7, 143 5.7
8
=
= 28.6 W/ m2-K
se stabil e$te valoarea coefi cientu-
lui n: pentru a; < 5,8 W/ m
2
-K, n = 2
(sera neetan$3)
se stabi le$1e valoarea coeficientului
de penetrati e, care pentru sera nee-
tansa nn = 0,23.
se calcul eaza coefi cientul global de
transmi sie prin convectie prin
suprafata vitrata a serei considerata
etansa:
ku aa...___
4

89
W/ rriK
a, +a._. 4,89+28,6
se calculeaza coeficientul de trans-
10,0 21,54
7,0 13,39
6,0 10,9
4,0 6,35
Tabelul 3.1. 10. Valorile factorului de
corectie E pentru cladiri industriale
inal\imea Factorul de
hal ei [m] corectie E
5 1,0
5 ... 12 1, 12
> 12 1,20
mi sie prin convectie prin suprafata
vitrata:
kcoNV = kET (1 + n n (krrJr>-
1
SJ =
= 4, 18 (1 + 0,23-(4, 18)2-
1
1,52] =
= 10,29 W/m2- K
unde coeficient ul l; = (i, - ie)I( t, - te) =
= (44+ 14Y{20+ 18) =
= 1,52
i; = 44 kJ/kg pentru t; = +20 C $i <pi= 65%
ie = -14 kJ/kg pentru te = - 18 C $i ({Je = 80%
in final se obtine valoarea necesa-
rului de caldura al serei :
0 = 1,26 S-[0,35 + SFIS(3,26C +
+ kcoNvlJ(t; - te) =
=1,26-5 103 [0,35 + (5900/5000).
. (3,26 . 0, 10+ 10,29)](20+ 18) =
= 3 082 725 W.
3.3. Necesarul de caldura
pentru cladirile
amplasate subteran
Pentru incaperi le cladiri lor amplasate
total sub cota terenului , in pamant cu
zone de apa freatica (fig. 3.3.1 ), calcu-
lul necesarului de caldura se face apli -
cand relatia:
Os = Os '+ Os " [W] (3.3.1)
- fluxul termi c dirijat spre aerul ex-
terior de temperatura to se determina
lm' KIW]
rr:. "
3 1,2
ro .....
1,0
D 0.9
0 ,5 IZ!l:t:ttttt:tt':::::::t::ttttttl:tt::tilj
0,5 0,6 0,7 0.9 1, 1 1,3 1. 5 1,7
Rezistenta termi ca R
0
[rn' K!W]
Fig. 3.1.6.Valorile rezi st ent ei termice
Re pentru pereti:
1 - fara incal zire perimetrala;
2 - cu incalzire perimetrala.
[m
2
K!W]
0,14
I ! I ' I
I 1
ti-le= 18 K
1 Y V
oc
:;
0,2 u
ro
u
ID
D
I , I ! I I I ' i ' /.
ti-1e=22 K '
1
/
/ /
I
/ ij
ti-le 26 K . ,,
i I I
/
! I // './'. / Y I
I/ / / '/
,/ , ti-le=3
""
u

0,3
2
ro
I '/ ' / ' I I
/,
ti-le=34 K-
v;
_L..
+- /
ti-le=38 K_
c
ID
I
I I
Vi 0,4
;;;
ID
i-1e=42 K
f I I
rr:.
OK
0,5
0.5 0,4 0,3
Rezi stenta terrnica R
0
0,2 0,17
[m
2
K!W]
Fig. 3.1.7. Valorile rezistentei termice
Re pentru ferestre:
Pentru hale cu inaltimi mai mari de
10 m, valorile Re se inmultesc cu 1, 1, re-
spectiv, cu 1, 18 dupa cum i n hale exista
sau nu incalzire perimetrala cu corpuri
de incalzire.
[m
2
K!W]

E
2
ro
c ++.-';-'---!f-J-L.f-H-!-+-H
ID 1,6
1.8
:il 2,0


2.5
2.5 . 2,0 1,6 1.2 0,9 0,7 0,5
2,2 1,8 1,4 1,0 0,8 0,6
Rezisten(a termica R
0
[m
2
KiWI
Fi g. 3. 1.8. Valori le rezistentei termice Re
pentru pl afoane.
cu relatia din tabelul 3. 1. 11;
- fluxul termic o; dirijat spre stratul
de apa freati ca de ternperatura t
5
se
determina cu relatia din tabelul 3. 1. 11 :
- di stan\ele m
1
m
2
, m
5
, m
6
la care
Capi tolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
'l' (S)
0,60
0,50
0,40
0,30
0,20
0,10
0
I
t---
:
""
I
I
I
I
I
i
L
I
-
I
i i
0
i
I
I
!
I
I
I !
N ti
i " ,.........,
IT
I ................. 1
I'
I
I
i
I
I
I
2000 4000
I
1- 11 1--1- IT IT
1jJ 0, 1+0,518 exp(-0,000187S)
r r-i--
I i
I
i
I I
I i
I
I
!
I
I i i I I
I I
I
r---_
:
........
--:.
I
I
l --
r-
--
I
I
I i
T
I I
...
6000 8000 10000 S[rn
2
]
Fi g. 3.2.1 . Variatia functiei 'f' cu suprafata terenului S al serei.
liniile de flux t ermi c se despart (spre
aerul exterior, respectiv, spre stratul de
apa freatica) se calculeaza cu relatia:
2.:tPl t - t )
b +o
3
+8
4
+-- Ra
1
--' -2 Ri
n t, - te
m, =
[m] (3.3.4)
- rezi sten\el e termice Ri !;i i Ra, (pentru
j = 1; 2; 5; 6) se determina aplicand
rela\iile:
1 oi h 1
Ri =-+-+- +- [m2. KNv] (3.3.5)
a; Ai AP ae
3.4. Calculul necesarul ui
de caldura pe baza de indici
Pentru calculul aproximativ al nece-
sarului de caldura pentru incalzire 0 ,
se pot folosi indici care \in seama de
tipul cladirii (de locuit sau tertiar), de
forma si dimensiunile geometrice (nu-
marul de niveluri , suprafa\a desfa!;iura-
ta, volumul construit), gradul de izolare
!;i i zona climati ca unde urmeaza a fi
amplasata cl adirea.
Rela\ia de calcul pentru cladirile de
locuit $i simil are acestora este:
0 = V GN(tm; - te) [W] (3.4.1)
in care:
- V este volumul interior incalzit al
cladirii, calculat ca volumul delimitat de
anvelopa cladirii [m3);
- GN - coeficientul global normal de
izolare termica, determinat in func\ie de
numarul de niveluri N $i de raportul din-
tre aria A si volumul cladirii V [W/m3. K]
ale carui valori sunt date in tabelul 2.4.2;
- t,,,, - temperatura medie a aerului din
interi orul incaperilor [
0
C];
- te - temperatura exterioara conven-
ti onala de calcul a zonei in care este
amplasata cladirea [
0
C].
Relati a de calcul pentru cladirile cu
al ta destina\ie decat cea de locuit:
0 = v G1 Umi - fe) [WJ (3.4.2)
in care G
1
este coefi cientul global
efectiv de izolare termi ca calculat cu
rela\ia 2.4.6 [W/m3. K] .
3.5. Calculul necesarului
de caldura anual
al cladirilor de locuit
3.5.1. Necesarul de caldura anual
al cl adirilor de locuit existente
Rela\iile de calcul se bazeaza pe ur-
matoarele considerente:
- regimul de furnizare a caldurii este
continuu, in scopul realizarii condi\iilor
de confort termic necesar;
- reali zarea unor regimuri diferentiate
de furnizare a caldurii intre orele de zi
!;ii orele de noapte, prin reducerea tem-
peraturii interioare in orele de noapte
(22 - 6) cu maximum 3 C fa\a de
valoarea impusa de conditiile de con-
fort termic;
- influen\a radia\i ei solare asupra
regimului termic din spa\iile locuite.
Necesarul de caldura anual al unei
cladiri de locuit se determina cu relatia:
0 =6,8510
4
-R CR Cb Cr (1 - p
5
)
(N
1
' 10
3
S 0 J
tea t . _ t ' lac lea
mi ao
[W] (3.5. 1)
in care:
- R este coeficient care tine seama
de varia\ia in timp a temperaturii
exterioare, ale carui valori sunt date in
figura 3.5. 1;
- CR - coeficient care tine seama de
reducerea t emperaturii inleri oare in
timpul nop\ii , ale carui valori sunt date
in figura 3.5.2;
- Cb - coeficient care tine seama de
forma balcoanelor:
- pentru un balcon deschis
Cb = 1,03;
- pentru balcoane inchi se cu vitrare
sirnpla Cb = 1;
- Cr - coeficient care tine seama de
natura echipamentului cu care sunt do-
tate instala\iil e de incalzire:
- insl ala\ii dotate cu dispozitive de
reglare termostata Cr = 1,0;
I. de incalzire
ro
-+--+--+-+-+--+-+6.94
--+--+--+--+--+ S,80 6
.--1----+--+4,54
.g
1j
1, 16 {5
-35 30-25 -20 15 10 -5 0 +5+10+15+20
Temperatura exterioara 1. [C)
x
.:2
LL
Fig. 3.2.2. Calcul ul f luxului termic
unitar pentru sere.
- instalatii nedotate cu dispozitive de
reglare termostata Cr = 1,08;
- N'/ea - numarul anual al gradelor-zile
teoretic corespunzatoare perechii de va-
lori t; te. ale carui valori sun! date in
graficele din figura 5.5.24 (cap. 5);
- tm; - temperatura interioara medie de
calcul determinata cu relatia 5.5.24 [
0
C];
- tao - temperatura exterioara medie
zilnica pe durata de un an, a carei valoa-
re se determina din diagrama din figura
5.5.21 (cap. 5);
- 0
0
- puterea termica instalata pentru
incalzire [kW];
- S
1
oc - suprafata locuibila a intregii
cladiri [m2);
- Orea - durata conven\ionala a perioa-
dei de incalzire a carei valoare se deter-
mina din diagrama din figura 5.5.25;
- Ps - coeficient care reflecta influenta
radiatiei solare asupra necesarului de
caldura, a carui valoare se determina din
diagrama din figura 3.5.3 in func\ie de
valoarea x;
n
_LOA
X=_E2__ (3.5.2)
n
LONS
1=1
unde o" cantitatea de caldu-
ra radia\iei solare, recep\iona-
ta de o construc\ie pe durata sezonului
de incalzire [kJ/an], calculata cu rela\ia:
oA = f[(o.38SFi+sp, ) F;] 'c.suo
1=1 p l
[kJ/an] (3.5.3)
in care:
- SFi !;i i Sp; sun! suprafetele feres-
trelor !;i i peretil or orienta\i catre N, NE,
S, SE, SV, V, NV, orizontal) [m2];
- Fi - coeficient de reducere a suprafe-
\ei Si care recepteaza radiatia globala le;.
la o suprafa\a virtuala orientata spre sud,
a carei valoare este data in tabelul 3. 1.12.
n
L ONs este necesarul anual de cal-
dur1 al cladirii , neafectat de influen\a
radia\i ei [kJ/an] .
Valoarea L ONs se determina cu
relatia 3.5. 1 Ps = 0.
Exempl ul de calcul 2:
Se determina necesarul de caldura
anual pentru un bl oc de locuin\e cu re-
gim de inal\ime P + 10 niveluri amplasat
I. lnstalatii de lncalzire
in ora$ul Bucuresti, alimentat cu energi e
termica de la o centrala termi ca. Cladi -
rea are balcoane deschise. lnstal atia in-
terioara de incalzire nu este prevazuta
cu dispoziti ve de reglare termostata a
temperaturii interioare. Put erea termica
instalata 0
0
= 325 kW iar suprafata
locuibi la S1oc = 3700 m2.
Rezol vare:
se determina valoarea coefi cientu-
lui R, din diagrama din figura 3.5.1, in
functi e de temperatura exterioara
tea= 12C care marcheaza inceputul $i
sfarsitul sezonului de incalzire. R=0,96;
se determina coeficientul de core-
lare climatica k in functi e de tempe-
ratura medie anuala ta.
Valoarea ta pentru Bucuresti se
calculeaza cu relati a 5.5.28
unde t,,
0
= 11,3 C (din figura 5.5.21).
Se obtine din diagrama din figura
5.5.22 valoarea k = 0,9;
se determina durata conven\ionala
a perioadei de incalzire, utilizand
figura 5.5.25; pentru k = 0,9 rezulta
Drcu = 185 zil e.
se determina temperatura interioa-
ra medie tmi utilizand relatia 5.5.24,
rezultand tmi = 18,5 C;
se determina numarul anual al gra-
delor-zi le N;!1G
5
apli cand rela\ia 5.5.27;
= - (20 - tm,}01eo =
= 3170 - (20 - 18,5) 185 = 2992 zile
in care = 3 170 zil e pentru Bucu-
re$1i (din Anexa Ill)
se determina coefi cien\ii:
CR = 0,948 din diagrama 3.5.2 pentru
t..ff:/o = 3170 zile $i alimentarea cu
energie termica de la o centrala termi ca;
Cb = 1,03, cladirea fiind prevazuta cu
balcoane deschise.
Cr = 1,08, instala\i a de incalzire ne-
fiind dotata cu di spozi ti ve de reglare.
se calculeaza necesarul de caldura
anual al cladirii in varianta neluarii in
reconsiderare a radiatiei solare cu
rela\ia 3.5. 1, in care f! s = 0.
QNS = 6,85- 10
4
0,960,948- 1,03- 1,08
. {2892. (325/( 18,5- 11 .5) J - 6,6 103
. 3700 . 185} = 8,73- 109 kJ
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire
se calculeaza cantitatea de caldura
datorit a r;:idia\iei solare aplicand relatia
3.5.2
LOA= [0,38 ( 102,4 0,22+65 0,51+76,31 +
+850,51)+0,025(4850,22+420-0,51 +
+500 1 +350-0,51+6000,87)] 1,48106
= 154 106 kJ
se determina valoarea parametrului
x cu relati a 3.5.2
x = 15410
6
/ 8,73109 = 0,01 8
se determina valoarea coefi cientu-
lui Ps = 0,016 utilizand diagrama din fi -
gura 3.5.3
se calculeaza necesarul de caldura
anual utili zand relatia:
0 = (1-P
5
)0Ns = (1-0,016)8,73 10
9
=
= 8,59 10
9
kJ.
3.5.2. Necesarul de caldura anual
al cladirilor de locuit
nou proiectate
Metoda de calcul se bazeaza pe
transferul de caldura $i masa specifi ce
spatiilor incalzite in regim sta\i onar $i
tine seama de aportul datorat activitatii
oamenilor $i radia\iei solare asupra
temperaturii interioare rezu.ltate impuse
de normele de contort termic.
Metoda este util izata in optimizarea
solu\iei constructi ve si a instala\i ei de
I
i Q's
..c
I
t
I
I
\
incalzire cu care este dotata cladi rea
de locui t.
Rela\i a de calcul al necesarului de
caldura pentru incalzirea spa\iului lo-
cuit intr -o perioada data Dk dintr-o lu-
na din sezonul de i ncalzi re este;
Ok =9,74Dkl( Sr - (1- A,) +
+0,33nao V A
2
JC (t,R- tevik ) [kJ](3.5.4)
unde:
- Ok este peri oada data dintr -o luna,
5 ::; Dk ::; 31 zile;
- Sr - suprafa\a totala de transfer
termi c, formata din suprafata peretil or
interiori $i sprafa\a elementelor de
construct ii exteri oare;
- t, Sp, - suprafata pere\ilor interiori
orientata catre spa\iul incal zit (m2];
- a, - coeficientul de transmi sie dat
de relatia:
a; = 3,0 + 3,2 S/LSp, [W/m2K] (3.5.5)
- nao - numarul de schimburi de aer
necesar asigurarii confortului fiziologic
(h'
1
]. 3. 1.3;
- V - volumul cladirii, inclusiv spa\iil e
neincalzite (m3];
- C - coefici enul a carui valoare este
data de rela\ia:
I
Q's I
t I
11
a 11
/
I
I
'
/
'-

0
Ii
/ I

ri , --+---l
01 i I fo
- - 11 . - -
Ii 11
I
t
I
I
I
I Q" s
+
"- 1
a
I
I
r
I
I
Q"s i
' L
I I ,,Q
b
Fig. 3.3. 1. Schema pentru calculul necesarului de caldura la incaperi am-
pl asate total subteran:
a. sectiune; b. plan;
1 - interi or; 2 - stratul de apa freatica.
Tabelul 3.1.11 . Rel atii de calcul pentru fluxul termic Q 's Q"s.
rrm,
I a b 2Ap
R.+ -
rrm,
R, t- -- Rs+--
[ rrm
R, + -
rrm l 1
Q-(t.- t.,) - + - In
2?..e
___ 2Ae
. 2i\0 . 2?..e
l R: rr
rro, rro, rro, rro.
R,+ - fi:,+ - R-,+ - R, +-
2ile 2ile 2ile 2?..
0
[w]
n n
R,, + - (b+83+ S, - m.) R,, +- (b-t +8,-ml )
2},P . . __ 2A-"o ____ _
n n
R,s+-(b 18.i +8,- m) RJ(, +- (b+8.i+<5,-m,)
2il 2il"'------
[w]
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire
Tabelul 3. 1.12. Coeficientul Fi de reducere a suprafetei Si
fcsud =
1.48106 !kg/m2an]
j N NE E SE s SV v NV Ori zontal
Fi
0,22 0,27 0,5 1 0,81 1 0,81 0, 51 0, 27 0,87
Tabelul 3.1. 13. Factorul de temperatura f 1a
Sistemul Sobe de
de incalzire Aer cald teracota
Factorul f
1
a 1, 12 1,098
(3. 5.6)
i n care fact orii R, CR, Cb $i Cr au fost
prezentati la 3.5. 1.
- A
1
- coef icient a carui valoare se
calculeaza cu r elatia:
A, = II SPe; [
1
- 0,4 ]+ ;
i=115r - a; (RPei +0,06)
+ s,:}:s,, [
1
- ll
(3.5. 7)
unde:
- S Pei este suprafata peretelui exteri-
or cu ori entarea j [m2);
- RPei - rezist en\a termi ca a peretelui
exteri or cu suprafata SPei [m2- K/W] ;
- RFi - rezist en\a termi ca a ferestrei
cu suprafata SFi [m2.KJW] ;
- SF
1
- suprafa\a ferestrei cu ori enta- ,
rea j [m2];
- A
2
- coeficient a carui valoare se
calculeaza cu rela\ia:
[1 - (1- 0,375 A
1
I Sp,/ Sr)]}
(3.5.8)
unde:
- f ra este factorul de ternperatura
func\i e de sistemul de incalzire, a carui
valoare este data i n t abelul 3. 1. 13.
- A
3
- coefi cient a carui valoare se
calculeaza cu rela\ia:
A
3
= [1 - 0,375 ISp,/Sr] A
1
(3.5. 9)
- A
4
- coeficient a carui valoare se
calcul eaza cu relatia:
A
4
= J[ 0,6+ 0,96 (1 - 2_, Sp./Sr ) A,] (3.5. 10)
'
- l;R - temperatura int eri oara redusa
calculata cu rela\ia:
I = t aS1oc
iR
1
( 5
7
-



Corpuri Radi ati e de Radi ati e de
de incalzire plafon pardoseala
1,062 1,025 1,0
[QC]
(3.5. 11)
unde:
- a est e raportul intern specifi c care
pentru un apartament mediu cu
Sap= 72 m
2
, are o valoare a = 8 W/ m
2
;
- t evik - temperatura exteri oara virtu-
ala medie lunara a cladirii, calculata cu
rela\i a:
j(s, - ISp, )a;+0,33naaVA, ]tn +0,33naaV1n
1
""' = [(s, -I Sp, )a, (1- A
1
)+0.33na0VA:?]
[
2
C] (3.5. 12)
unde t
6
este temperatura exteri oara
echivalenta medi e lunara a cl adiri i, a
carei valoare se determina cu rela\ia:
I =Il SPej . 0,4 I +
Ek i Sr - I, Sp, a; (RPei + 0,06) ,,.,, ,
SF, 0,4 J
+Sr - I,Sp; . a ;RFi IEF;> [CJ (3.5. 13)
in care tEpe}< $i tEF}< sunt temperaturi-
le exteri oare echivalente medii lunare a
fi ecarui element de construc\ii exteri or
(opac sau vitrat) cu ori entare j, ale
caror valori se pot determina cu relatia:
f Epej< = 0,022 fj< + fek [
0
C] (3.5. 14)
tEFj< = CFj . '" + tek [
0
C] (3.5. 15)
unde:
- IJ< este intensitatea radia\iei solare
totale (directa si difuza) ale ciirei valori se
pot lua din volumul ,, lnstala\ii de ventilare
$i climatizare";
- tek este temperatura exteri oara lu-
nara medi e, a carei valoare este data in
Anexa II.
Tinand seama de relatia de calcul
3.5.4 pe baza careia se determina
necesarul de caldura pe o perioada
data Dk dintr-o luna. se poate calcula
$i necesarul de caldura anual pentru
i ncalzirea spa\iului locuit cu rela\ia:
Q = L Ok [kJ] (3.5. 16).
I. lnstalatii de incalzire
R
0,97
i ! i !
I !
I ' I
I I
; i '>-. i
I I
I
, I ! ,-...,..._ 1 I
0 96 I i '
.....
I
I
I
;....-c
- i
I
;--.,- ; I
I I
I
,....,
: I I ; I
I
I i I
0,95
I i I
8 9 10 11 12 13 14 15 13
le
0
C
Fig. 3.5.1 . Variafia coeficientului R in
funcfie de temperatura te
0

c,.
0,98
0,97
0,96
0,95
0,94
0,93
0,92
0,91
0,90
0,89
I
!
_l-i--
1, J_
-
--
-
,__.....-
---
--
i
3 ,
Vi
I'..
v ......
2 !
I./
v
.t.-
......- !
I
/
h '
........-"'
-1
.........
/"'
I
I
I
I
0

88
1000 1800 2600 3400 4200 5000
I I
1
"'
N
12
I grade-zil e I
Fig. 3.5.2. Variatia coeficientului CR
in funcfie de numarul anual r-1,J
de grade-zile:
1 - punct termic automati zat;
2 - punct termic cu reglare manuala;
3 - centrala termi ca.
Ps
0,24
0,22
0,20
0,18
0, 16
0,14
0,12
0,10
0,08
0,06
0,04
0,02
0,0
I
I
i
i
i
i
'
,..L
LL
I I
1,,
'.A
I I
I I
I
I i I
'
i I
I
i I
' I
I
'
I I
,r
v
I / :
-:-17. : :
1171 :. I: I
I I, I I I
I I. : I
I
0,0 0.0 6
I 0 14
0,02 0, 10 0,18
1.....-
/
,,,v
I !
0 22
I 03 , 0
0,26
x
Fig. 3.5.3 Valorile coeficientului Ps .
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
Anexa 3.1.
Tabelul 3. 1.3. Temperaturile conventionale te ale aerului din incaperi le neincalzite, ale cladirilor de locuit,
administrative social-culturale
Nr. Felul
cr t. incaper ii
Temp Viteza
ext. vantului
(
0
Cj de calcul
[m/s]
Rezisten\a termica
a elementelor
de construc\ ii
exteri oare
(m2.KJW)
Nr. Felul Temp Viteza
crt. i ncaperii ext. vantului
(
0
C] de calcul
[m/s]
Rezistenta termica
a elementelor
de constructii
exteri oare
[mZ.KfW)
:::: 0,40, 0,41 .. 0,65 0,66 ... 1,0 . :::: 0,40 0,41 .. 0,65 0, 66 ... 1,0

16 4. i ncaperi ne- 8 -7 -6 4 -2 1 1. Rosturi de
di la tare - 18 17 incalzite 21 5 5 -4 7
inchise - 15
12
17 : avand majo- 4,5 5 1 -3 7
I
ritatea pere- 4 -4 -2 8 ' 18 :
--,---- ---+-- ----- -- ---- --
2. Rosturi de
dil atare des- -2 1 I
chi se (proteja '
(te de tabla) I
I
- 18 I
8
5
4,5
4
8
I
! !
0 !
4
5 i
6
1 '
5 5
4,5
6 I
4 I i 1
2
I
8 !
I i i
- -- 1-5 __ _, ,
- 15 4. 5 1 1
I 4 8 ,
!il or exteri ori 8
- 18
- 15
- 12
5 i
4,5
4 I
8
:
5 i
i
8
I
5 !
4,5 I
4 I
-5 I
-3
-3 !
-3
-3
-2
-2 ;
- 1
- 1
0 i
0
1
I
-4
-3
-2
-1
-2
- 1
0
0
0
1
2
2
5
8
8
9
6
9
9
10
7
10
10
11

; 8 I 4 ! 5. Poduri situate -21 ;
1
- 19
1
- 14
__ 7_1 _____ ., direct sub - 18 ' - 16 1 - 12
4
4
,5 1
1
! 8 acoperi $ - 15 I I - 13 - 10 - 12 I
I
- 11
-9
-7
-5 i 9 I - 12 - 10 ! -8

1 8 i 8
1
9
1
11 6. Pivni\e $i sub -2 1 ' 10 3. incaperi nein-
calzite incon-
jurate i n cea
mai mare
parte de in-
caperi i ncal-
zite
-21 I 5 '. 9 1 11 I 12 soluritehnice 18 : 11
4, 5 9 i 11
1
12 complet sub - 15 , 12
4 9 ! 11 12 nivelul solului - 12 I 13
I 1
1
, 7. Pivnite $i sub -21 1
!I I soluri tehnice- 18
' I parti al deasu- - 15

i
7
8
9
10
- 18
- 15
I
I
- 12 I
8
5
4,5
4
8 i
5
4,5
4
8
5
4,5 I
4 I
9 :
I
10 I
10 i
11 !
11 '
11 !
11 i
12 i
12 ;
12 I
10 ! 12 pra solului - 12 ,
12 I 13
12 I 13
I
12 13
11 I 12
12 14
12 I 14
12 i
12 I
13 I
13 I
13
14
13
14
14
14
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire L n s t l ~ i i de incalzire
Anexa 3.2
Tabelul 3.1.4 Temperaturi le interioare t ; conventionale de calcul
Categoria cl adirii si
K:Jestinatia incaperilor
1. Locuinte
Camere de locuit :;; i holuri
Vestibuluri
Camere pentru baie $i du$uri
Bucatarii
Closete in cadrul apartamentului
Closete in afara apartamentului
Scari $i coridoare exterioare apartamentului
lntrari (tambure)
Spalatorii :;;i calcatorii
Uscatorii la blocuri de locuinte
Garaje sub locuinte
2. Cladiri administrative :;;i anexe sociale
din i ntreprinderi industriale
Birouri
Sali de conferinte $i festivitati
Sali de a$teptare
Biblioteci , camere de lectura
Biblioteci, depozite de carti
Holuri, vestibuluri , garderobe
Camera portarului
Scari, coridoare
Grup sanitar (closete, pi soare)
Vestiare
Camere de dezbracare $i du$uri
Spalatoare tara dezbracare
Arhive cu personal
Arhive, depozite de carti
Centrale telefonice, statii de radiofi care etc.
Bufete
Cabinete medi cale
lntrari (tambure)
Cabinete de toal eta pentru femei
incaperi pentru alaptare
3. Cladiri culturale
Sali de adunare
Sali de expozitie
Sali de conferinte
Birouri
Bibli oteci, camere de lectura, de audi!ie
Oepozi te de carti
Depozite pentru personal
Sali de !?ah $i alte jocuri similare
Sali de biliard $i teni s de masa
Fumoare
Holuri ,vestibuluri , garderobe
lntrari (tambure)
Camere de dezbracare $i du$uri
Grup sanitar(closete, pi soare)
Bufete
Scari,coridoare
4. $coli :;;i facuttati
Clase
Cancelari i, birouri
Laboratoare
Amfiteatre, sali de conferinte
Bibli oteci, sali de lectura
Sali de desen
Sali de disecti e
Ateli ere
Holuri , sali de recrea\ ie, fumoare
Temperatura
t, [C]
20
18
22
18
18
15
10
10
15
25
10
20
18
16
20
15
15
20
15
15
22
22
20
18
10
20
20
22
12
20
22
18
18
18
20
20
10
18
20
18
18
18
12
22
15
18
18
18
20
18
18
20
20
16
18
18
Categoria cladirii si
destinatia incaperilor
Coridoare, scari
Vestibuluri, garderobe
lntrari (tambure)
Grup sanitar (closet, pi soare)
Du$uri, camere de dezbracare
Sali de educatie fizica
Cabinete medicale
Bufete
Bucatarii
Cabina portarului
5. Cre:;;e :;;i gradinite de copii
Camere de primire
Camere de joc in cre$e
Dormitoare
Camere de joc in gradini\e
Sali de mese
Camere de lucru $i de citire
Camere de personal :;;i secretariat
Bai $i du$uri pentru copii
Toalete, closete pentru copii
:;;i camere de oale de noapte
Closete pentru personal
Vestibuluri, coridoare, holuri, scari
lntrari (tambure)
Cabinete medicale
Camere de izolare
Camere pentru rufe curate
Depozite pentru saci de dormit
Camere pentru rufe murdare
Bucatarii
Anexe bucatarii preparare, spalare vase
Spalatorii, calcatorii
6. Hoteluri :;;i ca.mine
Ca mere
Holuri
Bai $i du$uri
Vestibuluri, garderobe
Coridoare $i scari
Closete
Birouri
Sali de lectura, sali de $ah
Sali de biliard $i teni s de masa
Restaurante, cofetarii , fr izerii
Bucatarii , ofi cii
lntrari (tambure)
Magazii (depozi te)
Ateli ere
Temperatura
l; (Cl
18
15
12
15
22
18
22
18
15
20
20
22
20
20
20
20
20
24
20
18
18
12
24
22
16
16
8
15
18
15
20
18
22
18
18
15
20
20
18
18
15
12
18
18
Spalatorii , calcatorii 15
7. Spitale, clini, maternitati
Rezerve sau saloane pentru bolnavi (adulti $i copii) 22
Rezerve sau saloane pentru chirurgie 22 ... 24
Camere sau saloane pentru sugari 24
Camere sau saloane pentru lehuze 24
Coridoare interioare 20
Fi $iere, holuri , scari , garderobe, vestibuluri 18
lntrari (tambure) 12
Grup sanitar (closete, pi soare) 20
Cabinete medicale in policlinici si dispensare 22
Sali de a:;; teptare 20
Sal i de di secti e 20
Sali de pregatire opera\ie $i na$tere 22 .. . 25
I
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire
Tabelul 3. 1.4 Temperaturile interioare t; conventionale de calcul (continuare)
Categoria cladi rii si
dest inati a i ncaperil or
Sali de opera\i e si na!;)tere
Sali pentru masaje
Camere de personal, camera de garda
Electroterapie, Roent gen
Radi oterapi e
Bai. du!;)uri !?i camere de dezbracare
Spalatoare
Sali de autopsie
Morga
Camere pentru rufe curate
Camere pentru rufe murdare
8. Teatre ~ cinematografe
Sali de cinematograf
Sali de teatru, scena !?i fosa orchestrei
Fumoare, bufete
Vestibuluri , garderobe, scari
Hol de intrare si ghi see incalzite
Sali de a!;)teptare la cinematografe
lntrari (tambure)
Casa, birouri
Grup sanitar (closete, pi soare)
Cabina actorilor
Spalatoare, du!;)uri pentru actori
Depozi t de costume
Depozit de decoruri
Cabina de proiecti e
Camera de acumulatori
9. Bai publice
Temperatura
t, [OC]
25
20 ... 22
20
22
24
24
15
16
5
16
8
18
20
18
15
15
12
12
20
15
20
22
12
10
18
10
Bai !?i du!;)uri 22
Bai de abur 40
Bai de aer cald 50
Bai de aer fi erbinte 60
Sali de odihna dupa baie, sali !?i scari de trecere 22
Camere de dezbracare, imbracare !?i vesti ar 22
Hale pentru bazine de i not 22 ... 28 (cu 2 C peste
temperatura apei din bazin)
Vestibuluri, sali de a!;)t eptare
Closete
lntrari (tambure)
Cabinete medi cale, sali de masaje
Camere de personal
Fri zeri i
Restaurante, bufete, garderobe
Ateli ere
18
18
12
22
20
20
20
15
Depozi t de rufe curate 16
Depozit de rufe murdare 8
10. Magazine, restaurante, cantine
Magazi ne diverse nealimentare, cosmetica 18
Magazine pentru ali mente 15
Sali de mese 18
Birouri 20
Categori a cl adirii si
destina\i a i ncaperil or
Depozit de alimente
Depozit de marfuri nealimentare
Garderobe
Bucatarii
Temperatura
t, [C]
incaperi pentru prepararea carnii !?i zarzavatului
incaperi pentru spalat vase
5
10
15
15
15
15
11. Spalatorii mecanice de rufe
Sali de masini de spalat
Sali de ma!;) ini de uscat !?i de calcat cu aburi
Sali pentru dezinfectare
15
15
15
18 incaperi pentru reparat rufe
incaperi pentru depozitat rufe murdare
incaperi pentru primit rufe murdare
incaperi pentru rufe curate
8
15
16
24 incaperi pentru uscatorii
12. Diverse indiperi
Muzee
Gari -holuri
-sali de a!;)teptare
-case de bi lete, birouri
in functi e de spe-
ci fi cul exponatelor
15
15
20
-restaurante 18
-camera mamei !?i a copilului 20
-magazine diverse 18
Garaje pentru parcari auto 5
Garaje pentru parcari !?i reparatii auto 10
Sali si hale pentru competitii sportive 18
Sali si hale pentru bazine de inot 22 ... 28 (cu 2 C
Observafii:
peste temperatura
apei din bazin)
1. Temperatura de calcul este valabil a in cazul incalzirii in-
caperii , dar incalzirea ei este facultativa.
2. Temperaturil e indicate sunt valabile in ipoteza nefunctio-
narii utilajului tehnologic. Pentru calculul necesarului de
caldura al incaperil or invecinate, utilajul se considera in
functiune !?i temperatura interi oara considerata este de
20 ... 22 C.
3. Temperatura indi cata este valabil a si pentru bail e din
anexele sociale ale intreprinderi lor industri ale.
4. Pentru magazine si depozite speciale (blanuri , mobi le etc ... )
temperaturil e se stabilesc dupa necesi tati . in cazul incape-
rilor pentru care tabelul indica doua valori ale temperaturii ,
temperatura interioara de calcul se alege in func\i e de ti pul
incalzirii, existen\a sau absenta curentilor de aer, felul
imbracamintei ocupantilor, condi\ii le de folosire a incaperi -
lor.
5. Temperatura interioara conventionala pentru casa scarii
(incalzi ta sau nu) care se ia in calculul necesarului de cal-
dura al altar i ncaperi este de 10 C.
I. lnstalatii de incalzire
'
Capitolul
Sisteme de incalzire
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.1. lncalzirea locala $i teracota, sobe metalice etc.
4.1.1. Prescr!PJii privind utili zarea
lncalziri i locale
0 categorie aparte o reprezinta .,in-
calzirea electrica" (cap. 4.7).
incalzirea locala este cea mai simpla
instalatie intrucat cuprinde in ansamblul
4.1 .2. Sobe cu acumulare
de caldura
ei atat sursa termica cat $i suprafata de Sobele se executa din zidarie de cara-
incalzire. Se recomanda a fi utilizata la: mida sau placi din faian\a. Au diferite for-
- cladiri mici cu maximum 3; 4 niveluri ; me geometrice exterioare de la simplu pa-
- complexe de cladiri mici dispersate ralelipiped, la constructii complicate cu
pe suprafete mari (mediu rural); ni$e. etajere, banchete sau alte forme de
- cladiri de locuit individuale; figuri estetice.
- cladiri cu caracter sezonier (organiza- Caracteristica principala a acestor sobe
re de $antier, depozite de materiale consta in aceea ca, urmare a arderii com-
etc.); bustibilului in focar odata sau de doua ori
- monumente istorice, loca$uri de cult etc.; pe zi, timp de cateva ore, caldura rezulta-
incalzirea locala prezinta o sene de ta, vehiculata cu gazele de ardere este
avantaje: cost de investitii redus, posibi- acumulata in pere\ii sobei $i cedata lent
litatea incalziri i numai a spa\iilor utiliza- ' incaperii.
te, folosirea tuturor categoriilor de com- , Din categoria acestor sobe, cele
bustibi li gazo$i, lichizi $i solizi, instalarea confec\ionate cu placi din faianta sunt
rapida cu mijloace locale, exploatare cele mai folosi te. Sobele cu acumulare
U$Oara deci pu\in costisitoare etc. se executa: fixe sau mobi le.
Ca dezavantaje se pot mentiona:
- suprafe\ele incalzitoare au dimensi- 4.1.2.1 Sobe fixe
uni mari $i ocupa mult spatiu in in- Sunt executate din placi ceramice gla-
caperea in care sunt amplasate; zurate cu dimensiuni standardizate $i for-
- randamentele t erm ice sunt mult me diferite (fig. 4.1.1 ). Din punct de ve-
mai reduse in raport cu alte siste- dere al construc\iei pere\ilor sobele sunt:
me de incalzire; - U$Oare, cu pereti sub\iri
- necesitatea prevederii de CO$uri pen- (60 ... 90 mm grosime) unde capaci-
tru fiecare soba sau grup de sobe; tatea de acumulare a caldurii este
- inconveniente de ordin igieni c $i
pericol de incendiu in manipularea
combust ibi lului .
Clasificarea sistemelor de incalzire
locala se poate face dupa:
- modul de acumulare $i cedare a cal -
durii: sobe cu sau fara acumulare;
- combustibi lul folosit: sobe cu arde-
rea combustibi lul ui solid (carbuni ,
lemne, de$euri etc.), lichid (pacura,
motorina etc.), gazos (gaze natura-
le, biogaz, butan etc.);
- natura materialului din care sunt exe-
cutate: sobe din zidarie de caramida
a
11
l_ j l__
::-;1
_I L__I '.
----:.--,
I a L

1:- 1.
!t_j!
iEJl-
1i:ei!

b
Fig. 4.1.1. Soba de teracota fixa
a - vedere din fafa; b - vedere laterala;
c - secfiune;
1 - focar; 2 - canale de furn vertical e;
3 - caramida arsa; 4 - dale din faianta;
5 - U$a metalica.
de 3 ... 5 h, iar alimentarea cu com-
bustibi l se face de 3 .. .4 ori/zi;
- semigrele, cu pere\i gro$i, unde ca-
pacitatea de acumulare a caldurii
este de 5 ... 8 h, iar alimentarea cu
combustibil se face de 2 ... 3 ori/zi;
- grele, cu pere\i foarte gro$i, unde
capacitatea de acumulare a caldurii
este de 8 ... 10 h, iar alimentarea cu
combustibil se face de 1 ... 2 ori/zi.
Sobele folosesc combustibili solizi, Ii -
chizi $i gazo$i . Randamentul mediu va-
riaza intre 65 $i 75 % dar in cazul in
care sunt bine construite, cu pere\i



4
3
2
5
5
c
I. lnstalatii de lncalzire
etan$i $i cu tiraj corespunzator, pot rea-
li za $i randament intre 80 $i 85 %.
Din punct de vedere tehnic $i econo-
mic se recomanda ca sobele fixe cu
placi din faianta, in func\ie de grosimea
pere\i lor sa se foloseasca astfel:
- pentru zonele cu te = -15 ... -21 C,
sobe cu pereti gro$i $i foarte gro$i;
- pentru zonele cu le = - 12 C, sobe
cu pereti subtiri.
4. 1.2.2 Sobe mobile
Se compun dintr-un focar central, ca-
nale de evacuare a gazelor de ardere $i
pere\i incalzitori realizati din zidarie de
caramida refractara placati cu dale din
faian\a (fig. 4.1.2). Puterea termica uni-
tara q variaza in functie de grosimea
pere\ilor:
- pentru pereti cu grosimea sub
65 mm, q 2000 W/m2;
- pentru pereti cu grosimea peste
65 mm, q = 2500 W/m2
4.1.2.3 Montarea sobelor
$i racordarea la CO$
Soba fiind un corp de incalzire, se re-
comanda a ti amplasata in zona elemen-
telor de construc\ii exterioare, aceasta
pentru uniformizarea reparti\iei caldurii pe
verticala $i elimi narea curen\ilor de aer
rece in apropierea pardoselii. Acest mod
de amplasare a sobelor creeaza greuta\i
' in ceea ce prive$te evacuarea gazelor de
ardere la CO$, acesta din urma fiind, de
regula, amplasat catre mijlocul cladirii.
Pentru a reduce diferenta mare intre
temperatura aerului de la plafon $i cea a
aerului de la nivelul pardoselii, se reco-
manda ca sobele sa aiba inal\imea
redusa, iar distanta lor fa\a de pere\ii
exteriori sa fie cat rnai mica.
Evacuarea gazelor de ardere in exte-
rior se face cu ajutorul CO$urilor de
furn, pentru care se au in vedere o se-
rie de condi\ii de care sa se tina seama
Fig. 4.1.2. Soba de t eracota mobil a:
1 - focar; 2 - canale de furn verticale;
3 - canale de furn orizontale;
4 - placi din faian\a; 5 - elemente
mobile de sprijin.
I. !
i
.1
I
I
I
.1
1
c
.t
' ;
I. de lncalzire
la constructia si montarea lor:
- realizarea de temperaturi ridicate a
gazelor de ardere (pana la circa
200 C}, impune 0 stabili tate la ar-
derea materi alului din care este
executat cm,;ul;
- fa\a interioara a CO$Urilor Sa fie pe
cat posibil neteda;
- evitarea tronsoanelor orizontale;
- CO$UI de furn in exteri or (pe terasa
sau acoperi $ul cladirii) trebuie sa
depa$easca cu minimum 50 cm eel
mai apropi at obstacol.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
I
i
-
0:
. c
j. - :
2
. o
I
0 o.
+
O
9
.".0
in ceea ce prive$te racordarea sobe- '
lor la CO$UI de furn se recomanda ur- /
matoarele:
- racordarea se face numai la CO$Uri
din zi darie, cu etan$are buna;
- evitarea de racorduri lungi, orizon-
tale; in cazul legaturilor cu burlane
din tabla, lungimea maxima este de
1,5 m pe orizontala intre soba $i
CO$, asigurand totodata $i o panta
minima de 10 ... 15 ;
- fi ecare soba sa aiba co$ul ei; in ca-
zul montarii a doua sobe alaturate la
un CO$, racordurile se distanteaza
intre ele pe verticala cu 500 mm.
4.1.3. Sobe fara acumulare
de caldura
in aceasta categorie se inscriu sobe-
le metali ce, folosite, de regul a, la inca-
peril e cu un regim intermitent de incal-
zire (locuin\e individuale, multifunc\io-
nale, organi zari de $antiere etc.). Ca
avantaje a acestor tipuri de sobe se
pot men\i ona: incalzirea rapida a inca-
perii; acoperi rea varfuril or de sarcina in
peri oada cu temperat uri exteri oare
scazute; folosirea oricarui tip de com-
bustibi l etc.
Ca dezavantaje se pot semnala: li psa
acumularii de caldura, alimentare practic
continua cu combustibil, temperatura ri-
dicata a suprafetelor exterioare ale so-
belor (inconfort $i peri col de incendiu).
Sobele metalice sunt prefabricate $i
ele se executa intr-o gama variata, di -
feren\i ate doar de natura combustibi lu-
lui folosit. Ele sunt dotate cu dispoziti -
ve cu acti une manuala sau automata
pentru ardere $i reglare, reali zand ran-
damente termi ce de peste 70 %.
4. 1.3.1 Sobe meta/ice
pentru combustibil solid
Sunt executate cu tabla din o\el cap-
tu$i ta cu caramida de $amota sau din
fonta cenu$ie (fig. 4. 1.3). in func\ie de e-
vacuarea gazelor de ardere in exterior se
construiesc sobe cu tiraj direct (fig.
4. 1.3a) $i cu tiraj indirect (fig. 4. 1.3b).
Caracteristi cile tehnice mai importante
ale sobelor metalice sunt prezentate in
figura 4. 1.4: randamentul vari aza intre 70
$i 80 %; puterea termica este cuprinsa
b
a
Fig. 4.1.3. Sobe rnetalice pentru cornbustibil solid:
a - cu tiraj direct; b - cu tiraj indirect;
1 - focar; 2 - perete metali c; 3 - captu$eala din caramida refractara; 4 - u$3 acces
combustibil ; 5 - orificiu pentru aer necesar arderii ; 6 - cenusar; 7 - canale pentru
evacuarea gazelor de ardere; 8 - racord la CO$.
[%] 90
80
70
[C]
60
c
500
<ll
50
E
nl
400
-0
40
c
nl
300
a:
30
200 20
100 10
0 0
-
--
--
-
-
1
I
!
I

2
i
J--

!----

- 1 I 3
I
I .,, --:::::::
:=+--
- I
-
I I
I
I
I
I
4
1000 2000 3000 4000 5000 6000 [W/m
2
]
Putere termi ca
Fig. 4.1 .4. Caracteristicile terrnice ale sobei rnetalice cu cornbustibil solid:
1 - randament; 2 - temperatura gazelor de ardere; 3 - caldura sensibila pierduta
6 ,
2
cu gazele de ardere; 4 - pierderi prin gazele de ardere.
2
. //
a
aer
b
Fig. 4.1.5. Saba rnetalica pentru
cornbustibil lichid:
a - schema sobei;
b - cuplajul arzator-regulator;
1 - focar; 2 - arzator; 3 - carcasa metalica; 4 - rezervor de combustibil;
5 - regul ator; 6 - racord la CO$; 7 - robinet; 8 - pluti tor pentru nivel constant ;
9 - lutitor cu siguranta; 10 - robi net de inchidere.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
intre 1000 $i 6000 W/ m
2
; temperatura
suprafetelor laterale vari aza intre 100 si
300 C.
I riata, avand forme cat mai diferite. Ele
se intalnesc in practica, sub denumirea
de aparate de incalzire cu gaze.
Un aparat de incalzire cu gaze
4.1.3.2 Sobe meta/ice (fig. 4.1.7) se compune dintr-un focar
pentru combustibil lichid ampl asat la partea inferioara, impreuna
Sunt executate in exclusivi tate din
1
cu arzatorul in forma de tub prevazut
metal $i reprezinta avantajul ca pot ; cu duze. Pe traseul gazelor de ardere
functiona continuu Iara realimentare cu spre CO$UI de furn este prevazuta o
combustibil sau reaprinderea focului o $icana cu rol de antirefulare. Evacuarea
perioada destul de lunga de timp gazelor de ardere se poate face direct
(12 . . .48 h) in functie de necesarul de la CO$ sau prin intermediul unor canale
caldura. metalice circulare, direct in exterior.
0 soba metalica (fig. 4. 1.5) se com- Firma franceza AUER executa apara-
pune dintr-o carcasa metal ica emailata te de incalzire cu gaze de puteri termi -
prevazuta cu orificii pentru circulafi a ce cuprinse intre 4000 $i 12000 W,
aerului, care are in interior un focar de care pot utiliza gazele natural e, propa-
forma cilindri ca executata tot din tabla nul , butanul etc., cu posibilita\i de eva-
$i prevazut la partea inferioara cu un cuare a gazelor de arder e la CO$ sau
arzator cu vaporizare. Tot in interi orul direct in exterior (fig. 4. 1.8).
carcasei se gase$te $i rezervorul de Se remarca in mod deosebit:
combustibil. Alimentarea arzatorului cu - FLAMAUER F?, un aparat cu fl aca-
combustibil se realizeaza cu un regula- ra vi zibila, prevazut cu o hota din ma-
tor cu nivel constant , care are $i rolul terial plastic (rezi stent la temperaturi
de element de siguranta. Reglarea se , i nalte). Focarul incandescent pe toata
poate face in trepte, la puteri cuprinse lungimea lui reproduce fidel forma unui
intre 1/5 $i 1/1 din puterea nominala. carbune incandescent. Zona vi zibila
Puterea termica poate atinge valori de este realizata cu o sticla panoramica
6500 W la un consum de 0, 8 l/h. transparenta, inalterabil a. Puterea ter-
se executa in foarte multe modele, mica este de circa 8000 W;
totul depinzand de fabricant. in figura - SERIE RH, un aparat cu arzator at-
4. 1.6 este prezentata o sobE"t metalica , mosferic prevazut cu un grup de regla-
executata de firma GAMA din Franta. re $i de securitate. Se executa cu pu-
Tipul SM16-70 are o putere termica
cuprinsa i ntre 1800 $i 8000 W $i o ca-
pacitate a rezervorului de combust ibil
de circa 13 I; tipul SM 30-100 este mai
mare, are o putere termi ca cuprinsa
intre 3500 :;;i 12000 W $i o capacitate
a rezervorului de combustibil de 18 I.
4. 1.3.3 Sobe pentru combustibil gazos
Au o constructie speciala, sunt esteti -
ce $i se executa intr-o gama foarte va-
/ 3
2b
- - 2
- 2a
./ / / / / , /, /
a
Fig. 4.1.7. Aparate de incalzire cu gaze:
a - vari anta cu racordare la CO$;
b - varianta cu racordare directa in
exterior; c - detaliu dispoziUv de sigurant.a:
1 - focar; 2 - arzator; 2a - tub de gaze;
2b - duze; 3 - $icane contra refularii ;
4 - corp de incalzire; 5 - racord la CO$;
I. lnstalatii de lncalzire
teri termi ce de 4000, 6200, 8000 $i
10000 W, are forma unui radiator exe-
cutat din elemente independente;
- SERIE 15-02, un aparat executat
din tabla emailata, avand forma unui
radiator cu coloanele unite $i puterea
termica de circa 4000 W.
4.1.4. Sobe de constructie
speciala (?emineuri)
$emineurile sunt sobe cu foe deschis-
cu vatra, racordate la CO$uri de furn in
legatura directa cu exteriorul (fig. 4.1.9).
Acest mod de incalzire este folosit
ca un foe de agrement. Transmi sia cal-
durii se realizeaza in cea mai mare par-
te prin radiatie. Randamentul este des-
tul de scazut 20 . .. 30 %.
in prezent se construiesc $emineuri
cu gratarul din ti er, cu posibilitati de re-
glare a aerului necesar arderii, cu co-
lectarea cenu$ii intr- un vas special :;;i
chiar cu posibilitati de recuperare a cal-
durii din gazele de ardere (fig. 4. 1.9b)
Puterea termica unitara vari aza intre
3500 $i 4500 W/ m
2
de suprafata des-
chisa de $emineu. Combustibilul folosi t
este, in general, lemnul. Viteza curenti-
lor de aer in sectiunea deschi sa este
0,2 mis, iar continutul de C0
2
in gazele
de ardere este de 1 ... 2 %.
b
14
13
2
9 11 12
c
Fig. 4.1 .6. Sobe metalice pentru
combustibil lichid tip GAMA.
6 - grilaj metalic; 7 - canal aer proaspat; 8 - canal evacuare gaze de ardere;
9 - electromagnet; 10 - buton de deschidere a gazelor; 11 $i 12 - ventile; 13 - flacara
de veghe; 14 - termocuplu.
I. lnstalatii de lncalzire
4. 1.5. El emente de calcul
4. 1.5. 1 Pierderile de caldura
Calculul necesarului de caldura la cla-
dirile incalzite cu sobe se poate face fie
in conformitate cu STAS 1907 sau cu o
relati e mai simpla data in STAS 3607,
0 = (1 +c) V IG,
1.:::: 1
[WJ (4. 1.1)
in care:
- G, este pierderea specifica de caldu-
ra prin elementul de construc\ii [W/m2];
- V este volumul incaperii [m3];
- c este coefici entul de corec\ie al pier-
derilor de caldura prin transmi sie (%].
Pierderea specifica de caldura G; se
determina cu ajutorul diagramelor din
figuril e: 4.1 . 10 .. . 4.1.1 3 pentru patru
zone de temperaturi exterioare te, sta-
bilite pe teritoriul \arii noastre.
Diagramele cuprind in abscisa lungi -
mile L [m] calculat astfel :
- pentru peretii exteriori, ferestre $i
U$i, raportul dintre volumul V al inca-
perii $i suprafata Set a elementului de
construc\ii considerat:
L = VI Se
1
[m] (4.1 .2a)
- pentru pardoseala $i tavan, inal\i-
mea incaperii
L = h [m) (4.1.2b)
Tn ordonata se cile$1e pierderea spe-
cifica G,, in functie de tipul elementului
de construc\ii. Coeficientul de corectie
c depinde de felul expunerii cladirii in
raport cu vantul, astfel:
- pentru cladiri expuse ac\iunii van-
tului: c = 0,40;
- pentru cladiri adapostite: c = 0,25.
4. 1.5.2 Calcu/ul $i alegerea sobelor
Alegerea sobelor se face in functie de
importanta cladirii si gradul de confort
din incaperi, astfel:
- la cladirile de locuit $i la cele simi-
lare acestora, care necesita un grad de
confort ridi cat $i in acela$i limp un
consum redus de combustibil , se reco-
manda sobele cu acumulare de caldu- ,
ra (sobele de teracota).
Suprafata utila S de incalzire a sobe-
lor cu acumulare de caldura se face in
ipoteza folosirii a 2 focuri in 24 h, pen-
tru reali zarea unor temperaturi interioa-
re de 18 . . . 20 C la temperaturi exte-
rioare minime, care pot fi dep3$ile timp ,
de maximum 20 % din durata perioa-
dei de incalzire.
S = (1 + m) 0 I Gs [m2) (4.1.3)
in care:
- Gs este fluxul termi c unitar cedat de
soba [W/m2J;
- m - coeficientul de majorare
(m = 0,3 ... 0,5), a carui valoare se alege
in func\i e de elementele ornamentale
ale sobei care nu cedeaza caldura.
Pentru stabilirea dimensiunilor con-
structive ale sobei (numarul de randuri
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Fi g. 4.1.8. Aparate de incalzire cu gaze:
a - model FLAMAUER F; b - model SERIE RH; c - model SERIE 15-02.
a
Fig. 4.1.9. Soba cu focar deschis
a - vedere genera/a;
b - elemente componente;
- gratar; 2 - hota; 3 - caramida refractara;
4 $i 5 - clapeta de reglare; 6 - vas pentru
colectat cenu$a; 7 - U$3 de curatire $i cu rol
de grila.
' ,,
: --------- 4
2
6
v,

b
Tabelul 4.1.1 Caracterist icile constructive ale sobei de teracota
cu suprafat a utila S
Numarul 121acilor in inaltime (fara soclu $i cu12ola)
Numarul de placi Tnaltimea sobei (inclusiv soclul $i cupola) [m]
5 6 7 8 9 10 11 12
- - - - -
R A L 1,47 1,7 1 1,95 2, 19 2,43 2,67 2,91 3, 15
Suprafa\a utila de incalzire (S) [m2]
8
1112 2112
2,03 2,45 2,93 3,35 3,77
- - -
9
1112
3 2,31 3,26 3,20 3,80 4,27 - - -
2
2112
10
1112 3112
2,58 3, 11 3,64 4,23 4,76 5,29 - -
2 3
11
1112
4 2,85 3,43 3,90 4,67 5,25 5,84 - -
2
3112
12 2 4 3, 16 3,78 4,42 5,16 5,78 6,42 7,06 -
2112 3112
13 2
4112
3,41 4,12 4,81 5,60 6,30 6,98 7,66 -
2112
4
14 2 5 3,72 4,45 5, 19 6,06 6,80 7,53 8,28 9,02
2112 4112
15
2112
5 4,02 4,8 1 5,60 6,55 7,34 8,13 8,92 9,71
16
2112 5112
4,21 5,06 6,00 6,92 7,76 8,61 9,45 10, 13
17
2112
6 4,59 5,48 6,38 7,46 8,36 9,25 10, 15 11 ,05
K:)bs.: R=intr -un rand; A=in adancime; L=Pe la\ime;
recomanda intrebuintarea sobelor corespunzatoare datelor incadrate in chenar.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
de placi $i numarul de pl aci pe un rand)
se pot utili za indicatiil e din tabelul 4. 1.1.
- la cl adirile cu un grad de contort
mai redus, precum $i la cele care se
incalzesc temporar, se pot utili za sobe
tara acumulare de caldura.
Tabelul 4.1.2. Dimensiunile minime
ale sectiuni i cosului de furn la sobe
Su Dsc
axb
S [m
2
] [cmxcml
<4 13x 13
1------ ----- ------- -- .
4 ... 5 13x 19
-
5 . .. 7 19x 19
--
>7, 5 19x26
Su=Suprafata utila de incalzire a sobelor;
Dsc=Dimensiunile sectiunii cosului.
ME 40
38
6 34
I
I
I \
I
I
'\
,\
I
I
' I
\
1--1
'\ I
:'\ 1 I
'
I
'
I
'
I
Dimensionarea acestor sobe consta
in general, in alegerea tipului de soba,
regimul ei de functionare fiind practic
continuu. Aceasta inseamna ca fluxul
termic cedat de soba trebui e sa aco-
pere pierderil e de caldura ale incaperii .
4.1.5.3 Dimensiunile co:;ufui de tum
La alegerea tipului de CO$, a dimen-
siunil or lui, precum $i a numarul ui de
sobe ce se pot racorda la el , este nece-
sar sa se tina seama de: tipul si pozitia '
sobei, natura combustibil ului folosit,
regimul de functi onare a sobelor etc.
Dimensiunil e minime ale sectiunii
CO$Ul ui de furn pentru diverse tipuri de
sobe sunt indicate in tabelul 4. 1.2.
In ceea ce prive$te numarul de sobe
l 42
38
Cf 34
+
I
I
I
I
I
'
'
\
\
\
,\ \
\
1. lnstala!ii de lncalzire
ce se pot racorda la un CO$, in tabelul
4.1 .3 sunt date dimensiunile CO$Uri lor
$i numarul de sobe cu putere termi ca
nominala, ce se pot racorda la un CO$.
Tabelul 4.1.3. Numarul maxim de
sobe admis a se racorda la un cos
Dsc
axb 14x 14 14x20 20x20
[cmxcm]
Ns 3 5 10
Pnt 14 23, 5 47
[kWI
Dsc=Dimensiunile sectiunii CO$Ului ;
Ns=Numarul sobelor;
Pni=Puterea nominala totala.
I
\
\ I

\
'\ 1
.
'\
'
30
26
22
18
14
10
6
.,
'
30
26
22
18
14
10
6
\ '\, f'...
,,
'
G_
:'<-'

I'-

I :-... '- I
I I I"-

I I I A
y
" '
I I -
'
s I
I
I I I
!
i
I I l I l__!__f-
'
I
0
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
lungime L [m]
Fig. 4.1 .10. Pierderi le specifice de caldura q; pentru te=-12 C:
1 - fereastra simpla; 2 - terasa; 3 - tavan spre pod sau
fereastra dubla; 4 - pardoseala; 5 - perete exteri or.
l
'E
46

42
Cf
38
34
30
I I I
-
I I
'
I I I I I I
I I I I
'
I I
' \ ! ! I I
I
, rrgc
I\ '
I I I
'
--1-
I \
I '\.i I
\
1' ,. +--
---- \ '\
1V 1 -
I
26 --
\\
+-Pt+
I
"
,,
22
18
14
10
I l ')1 'l I
I '\'\
*
, .
I I I
i !'- 1 I I
'
r-'
I
'"'
I "-.I I
I
I



I I A
I,.
,'---.
-..................
.-
I
' "
! !'-"::oi---,..._ I
6
I I ! I
l-1-n
I I
I
I
I i
I' I
I I
i
I
I '
I
i I
I
i
I i i i
I
I I
2 3 4 5 6 7 8 9 10
lungime L Im I
Fig. 4.1.12. Pi erderile specifice de caldura q; pentru te=-18 C:
1 .. . 5 - vezi fi gura 4. 1. 10.
;
;
I
I I
I
0 0
:
,'\
'
?I
'- '
I I
" '
"-
I
'"
I I
'''
I'-.

I I
/'
..,,

'
I
A ! I r-
' / I I
"
t-
I"-'=
I
I
u
I I !
2 3 4 5 6 7 8 9 10
lungime L [m)
Fig. 4.1 .11. Pierderile specifice de caldura q; pentru te=-15 C:
1 ... 5 - vezi figura 4. 1.10.
22
-
18
14
10 '
6
I
I
00
---
I
I
I
I
l
I .
: ' !
2
I
'
-j 15
11
I :
i
I
I
I i . I i [_1_+-
1
1
3 4 5 6 7 8 9 10
lungime L [m]
Fig. 4.1.13. Pi erderile specifice de caldura q; pentru tc=-21 C:
1 .. . 5 - vezi figura 4. 1.10.
I. lnstalatii de incalzire
4.2. lncalzirea cu apa calda ?i fierbinte
4.2.1. Clasificarea sistemelor
de incalzire cu apa calda
Se utili zeaza drept agent termic apa calda cu temperatura
maxima de 95 C. Agentul termi c i si mareste potent ialul ter-
mic in cazan, preluand o parte din energia termica cedata
de combust ibilul ars, iar printr-o re\ea inchi sa de conducte, ,
transfera energia termica acumulata, spatiului ce urmeaza a
Ii i ncalzit, utili zand suprafe\e de incalzire.
Sistemele de i ncalzire cu apa calda se clasi fi ca in functi e
de particularita\ile de alcatuire sau func\ionare astfel:
- temperatura agentului termi c la iesirea din cazan:
instala\ii cu apa calda, de medi e temperatura, cu tem-
peratura de regim pana la 95 C;
instala\ii de apa calda de joasa temperatura, cu tempe-
ratura de regim pana la 65 C.
- modul de circulati e a apei calde in re\eaua de di stribu\i e
a agentului termic:
instala\ii cu circula\i e naturala, cunoscute si sub denu-
mirea de ,, termosifon" sau gravitationale;
instala\ii cu circula\ie for\ ata.
- numarul conductelor de di stribu\i e a agentului termic;
instala\i e cu doua conducte (instala\ii bitub);
instala\ii cu o singura conducta (instala\ii monotub).
- schema de asigurare sau a legaturii cu atmosfera:
ir:i stala\ii deschi se, asigurate cu sisteme de asigurare cu
vase de expansiune deschise;
instala\ii inchi se, asigurate cu sisteme de asigurare cu
vase de expansiune inchi se.
- modul de amplasare a conductelor de di stributi e:
cu distribu\ie inferioara;
cu distributie superi oara.
- solu\ia de alcatuire a re\elei de distribu\ie:
re\ele arborescente;
re\ele radiale;
re\ele inelare.
- gradul de raspuns la condi\iile de stabilitate termica si
hidraulica:
instala\ii cu reglare termo-hidraulica locala;
instalatii cu reglare termo-hidraulica centrala;
instala\ii cu gestiurie globala a energi ei.
- componenta transmi siei de caldura in spa\iul incalzit:
cu suprafe\e convective (static sau dinamic);
cu suprafe\e convecto-radiative;
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
cu suprafete radiative.
Caracteri sticile principale ale sistemelor de incal zire cu
apa calda sunt urmatoarele:
asigura condi \iil e de contort datorita temperaturii scazu-
te a suprafetelor corpuri lor de incalzire;
permit reglarea centrala sau locala a debitelor de agent
termi c cedate spatiil or incalzite;
asigura siguran\a in exploatare si intre\inere;
durata medie de viata, datorita invel isului de corosiune
redus;
iner\ie termi ca mare, vi zavi de al te sisteme de incalzi re;
pericol de inghet, in cazul absen\ei unui sistem de
protec\ie cu conductoare de inso\ire sau a inhibitoril or.
contra inghetului ;
costuri de investi\i e mai mari in raport cu alte sisteme.
4.2.2. Criterii privind alegerea sistemului
de incalzire
Al egerea sistemului de incal zire aferent unei cladiri sau
unui grup de cladiri se face in corela\ie cu confortul termic
ce trebuie asigurat si gradul de dotare tehni ca pentru care
exista disponibilitatea financiara a beneficiarului .
Op\iunea se face in func\i e de di sponibilita\ile financiare
ale beneficiarului si se adopta o soluti e efici enta sub aspec-
tul confortului termic, i n concordan\a cu normele de ges-
tiune efi cienta a energi e si in limitele impuse de protec\ia
mediului inconjurator.
Stabilirea unor criterii de alegere, se face luand in consi -
derare destina\ia cladiril or:
de locuit (individuale sau colective);
social-culturale, care sunt individuale, in sensul aparte-
nen\ei proprieta\ii si exploatarii, sau colective, in ipoteza in-
chirierii spa\iilor diferitelor societa\i ;
industriale, care au spa\ii destinate personalului auxiliar
si TESA precum si spa\ii de produc\ie.
in cadrul sistemelor de distribu\ie se apreciaza ca impor-
tante: di stributi a in plan orizontal sau vertical si numarul de
conducte, precum si materi alul din care sunt confec\ionate
re\elel e de distribu\ie: conducte din o\el, cupru sau materia-
le termoplastice.
Dotarile tehnice reprezi nta o categorie importanta a sche-
mei adoptate, deoarece trebui e sa raspunda unui minimum
tehnic determinat de func\i onalitatea instala\iei si de dispo-
nibilita\ile financiare ale investitorului. Se au in vedere nive-
luri minime de dotare cum ar fi: contori zarea energiei termi -
ce consumate; reglaril e hidrauli ce necesare asigurarii
Tabelul 4.2.1 Modalitati de alcatuire a instalafiilor de incalzire cu apa calda
Si stem de di striburi e Dotari tchni ce
Dcs r1naria
i n plan In pl an
Circula\i e Contorizare Re glare
Nu mar
Gcsriune
cladirii
Hidrauli ca Termicii
01izont al ve rti cal conducte
N F L c L c L l c L c
Radial5
I
inferi o:1ra
!
monot ub
I
!
I
I
lndividuale incl:irf1
I
x x x x x
i
x
Loc11i11t c
pe rimetra la superioara bi tub

inclara monotub
Fl'
I i
Colccti vc
arl.'Urcscent.1
inferi oara
bi tub
x
7
x x x x
- -- - ----
I
I
ine lar'
I
monotub
x j
i
lndivid11ak
j
inferi oara x x
Soci;il
arborcsccnt.1 bi rub
i
culiurak
inelara
I i
monotub
I
x !
I
Colcctivc
I
in fcrioar?i
I
x x x x x x
I
x
I

;
bi tub
i
- -
i\ ncxc inelar5 inferioara 111ono1ub
I
I
'
xi
soc i3k ;i.rbon:sccn15 supcrioJra bitub
x
i
x x x x
lndust ri:ilc -- -->- - --
I
Sp:i 1.1i incl ara inferioa.ra
bitub
I
x
I
A
I
producti ve :u 001\'.SCent.1 superioara I
.x x
i
A
I
Obs. N nat ura la: F - fortat 71: L - local:i: C - centrala.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
stabilita\i i hidraulice a sislemului; reglaril e termice (locale-L
sau centrale-C) concepute sa asigure un mi nimum de
gestiune a energiei termi ce; gestiunea automata a energiei
termi ce in concordan\a cu cerintele moderne de expl oatare
ecologi ca a instala\ii lor de incalzire
O imagi ne globala a posibil ita\i lor de alegere a unui sistem
de i ncalzire centrala cu apa calda este prezentata in tabelul
4.2. 1., fa\a de care se pot face urmatoarele recomandari:
a) sistemele de distribu\ ie se concep, in acord cu parti cu-
laritatea arhitecturala a fi ecarei cladiri , a duratei de exploa-
tare a conductelor si echipamentelor alese;
b) dotaril e tehnice se aleg astiel incat s3 realizeze i n pri-
mul rand ni velul de func\i onare economica si s3 permita
progresiv atasar ea unor componente care sa asigure o
gestiune efi cienta a instala\i ei.
4.2.3. lnstalatii de lncalzire cu circulatie naturala
Constitue inceputul incalzirii centrale, pentru zil ele noastre
si in mod parti cular pentru \ara noastra, pot ti considerate
inca utilizabile in zone_le izol ate, lipsite de energi e electri ca
pentru alimentarea unor componente de moderni zare. Argu-
mentul care a impus parasirea i n timp a acestora I-a con-
stituit presiunea di sponibila mi ca pentru vehicularea agentu-
lui termi c, care conduce la diametre relativ mari pentru re-
\eua de di stribu\i e si de aici costuri mai ridicate ale lor in ra-
port cu cele moderne.
Aceste instala\ii , cunoscute curent sub denumirea ,,prin
termosifon" sau ,, prin gravita\i e" se utilizeaza la cladiri de lo-
cui t, individuale sau colective, pu\in dezvoltate pe ori zontala
si i n mai mare masura pe verti cala.
Sunt caracteri zate prin:
amplasarea sursei de agent termi c in aceeasi cl adire cu
consumatorii de energie termi ca;
circula\i a agentului termi c se reali zeaza datorita presiunii
term ice;
Rdr
Ace
SS
a b
I. l n s t l ~ i i de lncalzire
re\eaua de distribu\i e a agentul ui termic are diametr e
relati v mari , necesitand confi gura\ii cu rezisten\e locale
minime.
in func\ie de parti cularitatil e constructi ve si arhitecturale
ale cladirii , se pot reali za instala\ii monotub sau bitub cu
di stribu\ie inferioara, superioara sau mixta.
4.2.3. 1 lnstalaJii bitub cu distribuJie superioara
Distribu\i a superi oara (fi g. 4.2. 1.) se adopta in conditiil e i n
care cladirea, nu di spune de un subsol tehnic, care sa per-
1 mita montarea conductelor de di stribu\ie a agentului termic
; cu panta conti nua catre coloanele de alimentare a corpuril or
de i ncalzire.
Solu\ia adoptata este cu conducta de ducere montata la
partea superioara, cea de i ntoarcere fiind montata la ni velul
pardoselii sau sub aceasta.
Vari anta cu ambele conducte de distribu\ie la partea su-
perioara prezinta dezavantajul circula\i ei greoaie a apei in
conducte.
Vari anta numai cu conducta de ducere la partea superi oa-
ra prezinta avantajul unei circula\ii mai active a apei in con-
ducte deoarece la presiunea termica realizata prin racirea
apei in corpurile de incalzire, se adauga si cea produsa prin
racirea apei in coloane atat pe conducta de ducere cat si
pe cea de intoarcere.
Varianta cu vas de expansiune deschis VED (fig. 4.2. 1a)
este utilizata la majoritatea cl adirilor prevazute cu pod. Va-
sul de expansiune se poat e monta pe pardoseala podului,
de preferat i n apropierea cosului de furn (in cazul ca acesta
exista), luandu-se masurile corespunzatoare de izolare ter-
mica.
Vari anta cu vas de expansiune inchi s VEI (fig. 4.2. 1b),
permi te montarea acestui a intr-un spa\iu adiacent cazanului,
dezaeri sirea putandu-se face prin di spozitive automate de
dezaeri sire amplasate in zona superi oara a instala\iei.
DA
Rdr
Prepararea apei calde de consum se asigura in ambele
cazuri cu schimbatoare de caldura
alese si pozi\ionate corespunzator
pentru a permite circul atia agentului
termi c primar pe baza presiuni i termi ce.
Pentru cazul unor subsoluri cu i nal\ime
mica apa calda de consum se poate
prepara local la fiecare consumator,
sau centrali zat utilizand alte surse de
incalzire.
Reglarea necesara asigurari i stabi lita\ii
hi drauli ce se ob\ine prin prereglarea
robinetelor cu dubla reglare care preiau
diferen\ele de presiune neacoperite
rezultate din calculul re\elei de
di stribu\i e.
Contorizarea se face numai la nivelul
consumului de combustibil , deoarece
pe circuit agent termi c ridi ca probl eme
de pierderi de sarcina care nu pot ti
acoperite de presiunea termi ca di sponi -
bila.
Fig. 4.2.1 . lnstalafi e de incalzire bitub cu di stribufie superioara ~ i circulatie naturala:
in condi tiil e uti lizarii echipamentelor
moderne exista posibil itatea reabilitarii
termice a instalatiilor vechi , unde in
locul VED se prevede un VE!.
a - instalatie cu VED; b - instalafie cu VE/;
Cz - cazan; B - schimbator de caldura; C.i - corp de incalzire; VED - vas de expansiune deschis;
VEI - vas de expansiune inchis: DA - ventil automat de dezaerisire; SS - supapa de
siguran\a: Ace - apa calda de consum; h - apa rece; Rs - robinet de semnalizare; Rdr - robinet
cu dubla reglare; AG - alimentare si golire; R 1, R2 - robinete; CA - conducta dezaeri sire;
Re - robinet pentru circulati e; Rg - robinet de golire.
--conducta de ducere; - - - conducta de intoarcere: -x-x- conducta sig11an\;3 int0<'1rcere
-x- conductii si guranta duccre; - - conducta de semnali zare.
4.2.3.2 lnstalaJii bitub cu distribu/ie
inferioara
Distribu\ia infer ioara se adopta pentru
cl adirile care dispun de subsol tehnic
corespunzator amplasarii sursei de
agent termic pentru incalzirea cladirii si
I. lnstalatii de incalzire
preparari i apei calde de consum,
precum si a conductelor de distribuj ie a
agentului termic cu panta necesara
catre coloanele de alimentare a corpu-
ril or de i ncalzire.
Se poate reali za in doua variante de
echi pare (f ig. 4.2.2) diferenti ate prin
sistemul de asigurare, de preparare a
apei calde de consum $i a modului de
dezaeri sire.
$i i n acest caz, prepararea apei calde
de consum poate fi anali zata in func\i e
de combusti bi lul util izat, cu posibilitate
de preparare locala sau centrala. in
cazul din urma, daca inaltimea subsolu-
lui tehni c nu permite asigurarea inaltimii
mi nime penlru obtinerea presiunii termi-
ce necesara circula\i ei agentului termi c
prin schimbatoarele de caldura, se pot
utiliza alte surse independente.
Vari anta din fi gura 4.2.2a necesita
spa\iu corespunzator pentru amplasa-
rea vasului de expansiune deschi s, care
poate fi pozi\i onat in podul cladirii , daca
acesta exista, sau in zona superi oara a
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
VED
DA DA
Rdr
C.i
1l t
a b
Fig. 4.2.2. lnstalatie de incalzire bitub cu distributie inferioara circulatie naturala
a - instala!ie cu VED; b - instalatie cu VE/
Ace, AG, Ar, CA, Ci, Cz, DA, Re, Rs, Rdr, Rg, R,, R2. SS - din fi g. 4.2. 1; B - schimbator
de caldura; VED - vas de expansiune deschis; VEI - vas de expansiune inchis.
--- conducta de ducere; - - - conducta de intoarcere; -x-x- conducta siguranta
instala\i ei (casa scarii ) daca spatiul per- intoarcere; siguranta ducere; - - conducta de semnali zare
mite. ln pl an verti cal, pe langa spatiil e
necesare coloanelor de agent termi c, sunt asigurate $i cel e
necesare amplasarii conductelor de siguranta $i de preaplin
de la VED.
Vari anta din figura 4.2.2b cu VEI $i dispozi ti ve automate
de dezaeri sire, prezinta avantajul eliberarii plafonului ultimu-
lui etaj de re\eaua de dezaeri sire $i a podului de spa\iul ne-
cesar amplasarii vasului de expansiune. lnstalati a devine
mai elasti ca, fara a influen\a buna functi onare.
Ampl asarea sursei de caldura si a sistemului de asigurare
la nivelul subsolului , faciliteaza o mai buna exploatare a in-
stalati ei.
Ca $i in cazul precedent, stabilitatea hidraulica se asigura
printr-o ouna dimensionare a re\elei ori zontale $i verticale de
distributie, la care se adauga aportul robinetelor cu dubla
reglare (care preiau excedentul de presiune)
4.2.3.3 lnstalaJii monotub
Caracteri sti ca importanta a acestui sistem consta in
aceea ca distributi a agentului termi c se poate face in zona
superi oara, colectarea in zona inferioara, iar coloanele sunt
reali zate numai cu o singura conducta.
Comparati v cu sistemul bitub $i di stribu\re superi oara, di -
feren\ele apar numai la alcatuirea coloanelor $i la modalita-
tea de racord a corpuril or de incalzire la acestea.
lnstalatiil e monotub pot fi reali zate in mai multe vari ante
dintre care unele sunt prezentate in fi gura 4. 2.3.
Cele doua variante au corpuri de incalzire numai pe o
parte sau ambele parti .
ln cazul vari antelor din fi gura 4.2.3 coloanele ,,a" $i ,, d", apa
se race$te succesiv in corpurile de i ncalzire, caderea de
temperatura totala intre ducere $i i ntoarcere fiind de 20 K,
repartizata neuniform i ntre corpurile de incalzire. Rezulta ca,
temperatura apei de alimentare este cu atat mai scazuta cu
cat numarul corpurilor de incalzire i nseriate este mai mare.
Aceasta duce la necesitatea maririi suprafetelor de incalzire cu
cat acestea sunt mai jos plasate. Alt dezavantaj i1 prezinta
faptul ca nu se pot prevedea robinete de reglare la fiecare
corp de i ncalzire, acestea putand opri circula\i a pe coloana.
Unele imbunata\i ri ale acestui sistem sunt aduse prin in-
troducerea conductelor de scurtcircuitare a corpuril or de in-
calzi re, putandu-se astfel asigura o alimentare cu agent ter-
VED
II
a
b
c
e
- - - - .'..
Fig. 4.2.3. lnstalafie de incalzire monotub cu circulafie naturala:
I - racordare unilaterala; II - racordare bilaterala; a $i d - alimentare
in sa-ie; b - alimentarea cu conducta de ocolire realizata axial cu coloana;
c $i e - alimentare cu conducta de ocolire dezaxata; Cz - cazan;
C.i - corp de incalzire; VED - vas de expansiune deschis.
mic de temperatura mai ri dicata, care se ob\ine prin ames-
tecul apei din coloana cu cea de la corpul de incalzire pre-
cedent. Scurtcircui tarea corpuril or de incalzire se poate re-
aliza ca in fi gura 4.2.3, vari antele coloanelor ,,b", ,,c" $i ,,e".
La aceste instala\ii, consumul de metal in conducte este
mai redus decal la cele bitub, in schimb cre$te consumul
de metal aferent corpurilor de incalzire.
4.2.4. lnstalafii de lncalzire cu circulafie fortata
Parti culari tatea principala a acestor sisteme, fa\a de cele
cu circula\i e naturala, consta in faptul ca circul ati a agentului
termi c se reali zeaza cu una sau mai multe pompe, montate
pe conducta de ducere sau i ntoarcere, la care se dauga $i
aportul presiunii termice. Aceste instala\ii pot fi adoptate
pentru toate categoriil e de cladiri , indiferent de desf3$urarea
lor in plan sau pe verti cala. Chiar daca devin dependente de
energia electrica necesara ac\i onarii pompelor, economi ile
realizate datorita mic$orarii di ametrelor conductelor le fac
competiti ve $i cu cea mai larga aplicabilitate.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.2.4.1 lnstalafii de inca/zire cu distribufie individua/a
Sistemul este destinat cu precadere cladirilor de locuit si
celor publice (tertiare) care au act1vitati individuale. Elemen-
tul de consum al acestor doua categorii de cladiri corista in
necesitatea functionarii independente pentru fi ecare desti -
natie, de unde decurg si particularitatile in dotarea tehnica.
in alcatuirea acestor instalatii se dist ing doua componente
importante:
primara, care include sursa de agent termic cu reteaua
_ orizontala si verticala de di stribu\i e a acestuia, pana la
accesul in apartament sau la unitatea individuali zata;
secundara, in care sunt incluse circuitele de di stributi e
a agentului termic in cadrul apartamentului sau al unita\ii
individuali zate, inclusiv corpurile cl e incalzire.
Legatura dintre cele doua componente este facuta de un ,
modul termohidraulic (MTH), care permit e reglarea, contori-
zarea si di stribu\ia agentului term1c. Modulul termohidraulic, '
reprezi nta legatura dintre circuitul primar si eel secundar,
numit uneori bucla de apartament sau bucla secundara.
Sistemele de incalzire indi viduala centralizata pot fi reali -
zate in mai multe variante, acestea depinzand de echiparea
MTH sau modul de alcatuire a buclei secundare.
ATS ATS

+--- '- - - - - - - - - - - -' - - -
C
_@R& C.i -.
11' , R.- .:
- ' -_- __ -_-_-_ -__ -_-_ = = =:. - . .
RBTS @ATS e, ::
d' t C i A, A,::
..
e
- ' ' , A A '
' --- ---....:...=....;. __ _: _:_.;. , I . . ! :
ATS
/ :
I


Pc
VE!
I. lnstalatii de lncalzire
Referitor la modul de echipme al MTH, sistemele de incal-
zire indi vidual a centralizata pot ti alcatuite i n doua variante:
a) cu echipament pentru prepararea comuna a apei calde
de consum, cunoscute si sub denumirea de modul ,, Satelit" ;
( 4.2.5)
b) Iara echipament pentru prepararea comuna a apei cal-
de de consum.
Dupa modul de alcatuire al MTH, se pot di stinge vari an-
tele cu racordare:
- directa (MTH 1)
- cu di stribuitor -colector (MTH2)
- cu butelie de egalizare a presiunii (MTH3)
- cu butelie de egali zare a presiunii si di stribuitor -colector
(MTH4)
Referitor la distribu\i a agentului termic la nivelul aparta-
mentului sau unita\ii individuali zate, solu\iile adoptate sunt:
re\ea bitub cu distribu\i e radi ala, perimetrala sau inelara;
re\ea monotub cu di stributi e perimetrala sau inelara.
Alcatuirea sistemelor de incalzire, prezinta avantajele
urmatoare:
independen\a func\ionala a buclelor de apartament sau
a unita\ii individualizate;
h
izolarea unei bucle cu buteli e de
egalizare a presiunii (BEP), in raport cu
sistemul global , Iara a perturba stabili-
tatea hidraulica a buclelor in func\iune;
reglarea termohidraulica individuala a
bucl elor, raspunzand cerintelor de ordin
materi al sau de contort ;
contori zarea energiei termi ce la ni velul
bucl elor;
gestiunea consumurilor de energie
termi ca in acord cu cerin\ele de control
si exploatare moderne.
Sistemul bitub asigura o stabilitate
hidraulica mai buna in limp ce sistemul
monotub poate ti consi derat mai econo-
mi c, in conditii de efi cien\a egale.
Cele doua sisteme, anali zate in mai
multe variante de alcatuire, sunt prezen-
tate in figuril e 4. 2.4 pentru distribu\ia
bitub si 4.2.5 pentru distribu\ia mono-
tub.
Fig. 4.2.4. Scheme de instalafii de incalzire cu distributie individuala in sistem bitub:
Specific acestor variante este faptul ca
pozi\ionarea conductelor de di stribu\ie
se face la nivelul plintei sau sub pardo-
seala, utili zand re\ele de tip radial , peri -
metral sau mixt , precum si posibilit atea
reali zarii unor coloane de scara pentru
ducere si intoarcere, de la care se
poate reali za racord;:irea succesiva a
apartamentelor sau spa\iilor in propri e-
tate unica.
a - cu robinete individuale cu dub/a reg/are; b - cu robinete termostatice individuale; c - cu
distributie si colectare centralizata 5i robinete individuale cu dub/a reg/are; d - cu butelie pentru
egalizarea presiunilor 5i robinete termostatice individua/e; e - cu butelie pentru egalizarea presiunilor;
distribufie si colectare centralizata cu robinetc termostatice individuale si comanda si reg/are
diferen.tiata; f - cu distributie si colectare centralizata; robinet cu 4 cai pentru unica racordare
si reg/are termostat ica de capat; g - cu distributie si colectare centralizata, armaturi pentru
racordare umca s i reg/are termostatica superioara; h - cu butelie pentru cgalizarea presiunilor;
distributie si colectare centralizata cu armaturi pentru racordare unica si reg/are termostatica
superio3ra; i - cu butelie pentru egalizarea presiumlor; distributie si colectare centra!tzata, robinete
cu 4 cai pentru unica racordare $i reg/are termostaticj de capat;
Ci; Cz; Rdr; Ri ; Rr; VEI - au semnifi cat ia din fi g. 4.2.1; RTS - robinet termostatic; BEP - buteli e
pentru egalizarea presiunilor; D - di stribuitor; C - colector; Ct - cantor; Pc - pompa de circulatie;
ARU - armatura pentru racordare uni ca; RUTS - robinet cu 4 cai pentru racordarea unica si
reglare termostati ca de capat; OR - ansambl u de comanda si reglare di ferentiata; R3c - robinet
cu 3 cii i ; MTH 1 - modul termohidrauli c cu racordare directa: MTH? - modul termohidraulic
cu 0 -C; MTHo - modul termohidraulic cu BEP; MTH. - modul termohidraulic cu BEP si 0 -
C; Te - termostat exterior.
-- ---
Compatibilitatea dintre aceste sisteme
de di stribu\i e si variantele de alcatuire a
bucl elor de alimentare este prezentata
in figura 4.2.4. Se remarca faptul ca so-
lutii le de alimentare dotate cu di stri butie
si colectare centralizata prezinta cea
mai mare elasti ci tate in functi onare, cu
posibil ita\i de a reali za mai multe varian-
te de alcatuire.
Adoptarea unor vari ante de distribu\i e se
face i n func\i e de:
amplasarea in plan a corpuril or de
incalzi re;
li bertatea de montare a conductelor
de distributie, tara a afecta elementele
I. lnstalatii de lncalzire
de rezisten\a;
accesibili t<J tea la tr::iseele irnportante i n caz de necesi-
tate;
trasee econorni ce in acord cu cerin\ele functi onale si
arhit ecturale locale.
O componenta impor tanta, comuna celor doua grupe de
distributi e o constitue contorizarea individuala, care se poa-
te reali za in interi orul sau exteri orul spa\i ului deservit de in-
stalatia interi oara
4.2.4.1.1 lnstala!ii bitub
Schemele grupate in fi gura 4.2.4. reunesc echipamente ce
pot participa la alcatuirea unor scheme bitub. Fiecare va-
ri anta prezentata se poate aplica intregii cladiri . intrucat
vari antele se diferen\iaza prin func\i onalitate, ni vel de dotare
si gesti unea simpl a sau complexa a energiei termi ce, nu
este exclusa posibilitatea racordarii la aceeasi coloana a mai
multor variante dar cu conditia anali zarii compatibilita\ii
1
func\i onari i in ansamblu.
Sursa de energie termica se considera comuna, echipata
cu unul sau mai multe cazane. Parametrii agentului termi c
se stabilesc printr-o reglare calitati va centrala, i n func\ie de
temperatura exterioara sau conditiil e din interior.
Separarea hidrauli ca a circuitului cazanului de eel al retelei
de distribu\ie, prin prevederea unei BEP, asigura o elasti -
ci tate func\ ionala Iara a influen\a consumatorii .
Rezulta necesitatea prevederii unor di spozi ti ve sau arma-
turi de echilibrare hidraulica a re\elei ori zontale.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
radiala sau mixta si prezinta urmatoarele parti cul aritati ter-
mohidraulice:
echil ibrarea hidraulica a buclelor i n raport cu coloana se
reali zeaza cu ajutorul robi netului de reglare;
echilibrarea hi draulica a fiecarui corp de incalzire se
real izeaza cu robinetele cu dubla reglare;
echi librarea hidrauli ca intre ramuri le de distributie se
reali zeaza cu ajutorul robinetelor de reglare prevazute la
distri bui tor-colector;
echili brarea termohidrauli ca la fiecare corp de i ncalzire
se reali zeaza cu armaturile de racordare unica si robinetele
termostatice (fi g. 4.2.4g):
- racordarea cu bute/ie de egalizare a presiunii (fi g. 4.2.4d);
i n general, schemele de alimentare sunt cu distributie liniara si
prezinta ca particulari ta\i termohidraulice:
independen\a hidraul ica fa\a de regi mul hidr_aulic al
coloanei;
echi librarea termohi drauli ca a fi ecarui corp de incalzire
cu robinete termostati ce;
circula\ia agentului termic in bucla de alimentare este
asigurata de o pompa de conducta;
- racordarea cu butelie de egalizare a presiunilor si
distribuitor -co/ector (fi g. 4.2. 4e, h si i), in care schemele de
alimentare se realizeaza cu di stributie de plinta, radiala sau
mixta si prezinta urmatoarele parti cularitati termohidrauli ce:
independen\a hidraulica fata de regimul hidraulic al
coloanei;
echilibrarea hidraul ica intre ramuril e de distribu\i e se
Elernentele comune vari antelor prezentate sunt: realizeaza cu ajutorul robinetelor de reglare prevazute la
contorizarea consumului de energie termi ca la nivelul di stribuitor-colector;
fiecarei buc le de distribu\i e, montarea contorului de energie realizarea unei reglari termohidraulice la fi ecare corp de
termica putandu-se face pe conducta de ducere sau pe cea . i ncalzire cu robinetele termostati ce (fi g. 4.2.4e}, cu armaturi
de intoarcere, este de dori t ca bucla de contori zare sa ! de racordare unica (fig. 4.2.4h), cu robinete termostati ce si
poata fi amplasata la ni velul de di stribu\i e, in casa scarii , I armaturi de racordare unica (fi g. 4.2.4i ):
permitand accesul comod al serviciului de expl oatare; .
1
posibil itatea reglarii zilnice, saptamanale sau chiar sezo-
prevederea unor robinete de concesionare pe conducta niere, precum si comanda de la distanta a func\ionarii si
de ducere, cu acces din ni sa contorului , care sa permi ta '. opririi instala\i ei;
oprirea vol untari.i a furni zarii energiei termi ce; 1 circulati a agentului termic i n bucla de alimentare este
prevederea unor robinete sau armaturi de echilibrare asigurata cu o pompa de conducta.
hidraulic3 a buclei de di stributie in raport cu coloana de ali -
1
mentar, cu condi\i a ca accesul la aceasta sa fi e permis per-1 4.2.4.1.2 lnstalalii monotub
sonalului de specialitate; Vari antele de alcatuire a buclelor de alimentare, precum si
prevederea unor robinete de inchidere a buclelor de ali - I racordarea acest ora la coloana de di stribu\i e a agentului
mentare pentru izolarea buclei in caz de avari e i n aval; termic este prevazuta i n fi gura 4.2.5.
analizarea posibil ita\ii de golire rapida a buclei de ali - ' Elementele comune cu instala\iil e bitub sunt:
mentare in caz de avarie sau i n vederea parasiri i pe termen 1 contorizarea agentului ter mic se realizeaza montand
lung a spa\iului deservit. contorul pe conducta de ducere sau i ntoarcere;
Variantele de alcatuire a buclelor de ali rnentare prezentate echili brarea hidrauli ca a buclei i n raport cu coloana;
i n fi gura 4.2.4. se pot aplica in func\ie de part icularita\ile izolarea buclei de ali mentare de coloana;
locale constructi ve ale spa\iului ce urmeaza a fi incalzit. golire rapida;
Se considera ca solutii optime patru categorii de retele de reglare locala termohidraulica;
distri bu\ie: de plinta, radiala, liniara si mi xt a. Avantajul sistemului monotub consta i n economia reali za-
Dupa modul de racordare la coloanele si criteriil e func\i o- ta in cadrul re\elei buclei de alimentare, utili zand o singura
nale buclele de al imentare cu energie termica se pot reali za conducta. Corpurile de incalzire fiind alimentate cu agent
astfel: termi c de temperat ura coti nuu descrescatoare, antreneaza
- racordare directa (fig. 4.2.4a si b}; schemele de alimen- o majorare progresiva a suprafe\ei corpurilor de incalzire de
tare se realizeaza cu distribu\i e liniara si prezinta urmatoa- la intrare catre periferi a sistemul ui.
rele parti cularitati termohidraulice: Alcatuirea re\elei in cadrul buclei de alimentare, se poate
presiune di sponibila mare in punctul de racord datorita face i n varianta distribu\iei de plinta sau linie.
traseului lung (racord-corp de i ncalzire); Schemele de alcatui re a instala\iil or pot fi reali zate ca si
echili brarea hidraulica a buclelor in raport cu coloana se cele bitubulare grupandu-le din punct de vedere al modului
reali zeaza cu a1utorul robi netul ui de reglare; de racordare la coloane:
echili brarea hidrauli ca a fi ecarui corp de incalzire se - racordarea direcla (f ig. 4.2.5 a, b, c). uti lizata in instala\ii
realizeaza local prin robinete cu dubla reglare; individuale comune din cadrul unei cl adiri, are urmatoarele
echil ibrarea termohi drauli ca locala in func\i e de
1
caracteri sti ci:
necesitati se obtine cu robinetele termostatice (fig. 4.2.4b); presiunea necesari.i circula\iei agent ului termic in cadrul
- racordarea cu distribuitor-colector (fi g. 4.2.4 c, f si g); buclei este data de presiunea disponibila in punctul de
schemele de alimentare se realizeaza cu distribu\ie de plinta racord la coloana de distribu\ ie;
echilibrarea hidraulica a buclei de al imentare in raport
cu coloana de di stributie se realizeaza cu robinete de regla-
re, montate pe conducta de intrare a fiecarei bucle;
Diferen tele intre cele trei vari ante constau in modalitatea
de reglare a energiei termi ce; astf el la:
racordarea din figura 4.2.5a, reglarea termo- hi drauli ca
este locala, la ni velul fiecarui corp de incalzire, cu robinete
termostati ce;
racordarea din fi gura 4.2.5b, reglarea temperaturii agen-
tului termic se realizeaza centralizat, in raport cu bucla de
aliment are, printr-un robinet cu actionare directa comandat
de un termostat de camera; local, la nivelul fi eca'rui corp de
incalzire, pe conducta de intrare, robinetul sau armatura de
reglare montata pe racordul de iesire din corpul de incalzire,
permit e reglarea hidraulica in cadrul buclei de alimentare;
I. de incalzire
La nivelul fi ecarui corp de incalzire. prin armaturil e de
racordare unica si a robinetelor termostatice se sigura o
reglare termohi draul ica individuala, in functi e de cerin\ele
energeti ce locale.
- racordare cu distribuitor-colector (fig. 4.2.5g, h, i ,j);
schemele de alcatuire a instala\i il or prezinta urmatoarele
parti cularitati comune:
permite alimentarea mai multor apartament e sau unitati
cu gestiune unica situate pe acelasi palier;
necesi ta presiuni disponibil e mici in zona de racord la
coloana;
pierderil e de sarcina pe circuitul buclei de alimentare sunt
acoperite cu pompe de circulati e montate pe fi ecare circuit;
contori zarea consumului de energie termi ca;
reglarea termohidrauli ca la ni velul corpurilor de incalzire
in functi e de cerintele energeti ce locale.
Cele patru scheme sunt diferentiate prin componentele
care realizeaza stabilitatea termohidraulica locala si prin
modul de racordare a corpului de incalzire: sus- jos sau jos-
jos, astfel la:
schema de alimentare din figura 4.2.5g:
- alimentarea corpurilor de incalzire se face in sistemul
racordarea din figura 4.2.5c prezinta parti cul aritatea ca
poate beneficia de reglarea termohidrauliCa a\al IOC31 Cat $i I
central izat la nivelul buclei de alimentare; agentul termi c
poate avea parametrii vari abili prin reglarea calitativa reali-
zata de robi netul cu 3 cai. acti onat de un termostat de ca-
mera; prezenta robinetului cu 3 cai i n retea, obli ga la preve-
derea unei pompe de circul atie in aval, care sa acopere
pi erderil e de sarcina supl imentare datorate acestei montari.
' sus- jos cu racorduri in diagonala;
RTS RTS MTH, MTH
1
1J Tc

Cj AAU : - -:- - "\ C.i
1
ARU
c
d
RTS
-- Tc
Cz
Fig 4.2.5. Scheme de instala!ii de incalzire cu di stribu\ie a agentului terrnic in sistem monotub:
a - alimentare sus-jos cu r"glare termostatica individuala; b - idem cu reg/are centra/1zata;
c - cu armatura de alimentare reg/are termostatica superioara $i reg/are centralizata
cu robinet cu 3 cai; d - idem si racordare prin butelie de egalizarea presiuni/or;
e - alimentare superioara cu reg/are termostatica individuala si racordare prin butelie pentru
egalizarea presiunilor; f - alimentare superioara cu reg/are individuala inferioara $i reg/are calitativa
in func/ie de temperatura ambient;;fa s i racordarea prin butelie de egalizarea presiunilor;
9 - cu si cofectare centralizata, reg/are termostatica individuala $i reg/are hidraulica
infenoara; h - cu distribufie si cotectare centralizata, cu armaturi inferioare pentru racordare
unica si reg/are termostatica supenoara; i - cu distribufie $i colectare centralizata, robinete
cu racordare unica si reg/are termostatica de capat; j - cu distributie $i cotectare centralizata;
racordare comuna a 2 co d - -
/
- d . d ,-
rpun e 111calz1re $1 reg are termostat1ca in 1v1 ua a;
MTH
1
;_ MTH
2
: MTH3; Ci; Ri ; Rr; Ct; RTS; BEP; D: C; Pc ; ARU; RUTS; Te; R3C: VEI; Cz - au
semnif1cat1a de la fi g 4
2 4
T . . -
'---------"'--:.;.:::.:_: int er ior; Ra - rob1nct cu ac!lonare d1recta.
- stabi litatea termodinami ca a corpuri-
lor de incalzire in raport cu conducta
de agent termi c a buclei de alimentare
se realizeaza prin robinetul termostati c,
montat la intrarea agentului termi c in
corpul de incalzire si a robinetului sau
armaturii de reglare de pe racordul de
i ntoarcer0.
Cele doua componente asigura regla-
rea locala si individuala a consumului
de energi e termi ca solicitat.
schema de alimentare din figura
4.2.5h:
- ali mentarea cu agent termi c se face
pe la partea inferioara a corpuril or de
incalzire, pe aceeasi parte, cu circul ati a
agentului termic in corpul de incalzire
sus- jos. utili zand armatura pentru ra-
cordare unica;
- reglarea consumului de energi e termi -
ca i n acord cu cerintele energi ei locale
este asigurata prin robinetul termosta-
ti c, montata in zona de acces a
agentului termi c in corpul de incalzire;
- stabilitatea hidraul ica a corpului de
i ncalzire, i n raport cu conducta de ali -
mentare se realizeaza cu armatura
pentru racordare unica de pe racordul
de iesire a agentului termi c.
schema de alimentare din figura
4.2. 5i:
- alimentarea cu agent termic se face in
sistern jos-jos pe aceeasi parte a cor-
pului de incalzire;
- temperatura medie a corpului de in-
calzire este i n general mai mica compa-
rati v cu sus- jos;
- stabilitatea termohidrauli ca a fiecarui
corp de incalzire se reali zeaza pr in
armatura cu racordare unica de reglare
termostati ca de capat.
schema de alimentare din figura
4.2.5j:
- se face racordarea comuna a doua
corpuri de i ncalzire alaturate;
I. lnstalatii de incalzire
- reglarea hidraulica locala $i indi viduala, se reali zeaza
prin robinete termostati ce amplasate la intrarea agentului
termi c in corpul de incalzire $i armaturi de reglare amplasate
la ie$i rea agentului termi c din corpul de incalzire_
- racordare cu butelie pentru egalizarea presiunilor (fig_
4-2.5 d, e, f); schemele de di stributi e se caracterizeaza prin:
independen\a fata de presiunile disponibile din zona de
racord la coloana de distributie;
pierderile de sarcina aferente circuitului buclei de
alimentare sunt acoperite de o pompa de circula\ie, montata
in aval de butelia de egalizare;
ampl asarea conductei de alimentare a corpurilor de
incalzire se face la plinta sau perimetral sub pardoseala_
Referitor la modul de locali zare a schemelor de alimentare
cu agent termi c se men\ioneaza specificul fiecareia:
schema de alimentare din figura 4.2.5 d:
- racordarea corpurilor de incalzire la conducta de alimen-
tare se face cu armatura pentru racordare unica;
- racordarea corpului de incalzire se face pe aceea$i
parte, cu posibilitatea de circula\ie a agentului termic in in-
teriorul corpului de incalzire dupa schema sus-jos;
- echilibrarea hidraulica individuala se realizeaza prin
armatura de racordare unica;
- reglarea locala $i individuala a consumatorilor de energie
t ermi ca se face cu robinete termostatice.
schema de a/imentare din figura 4.2.5 e:
- racordarea corpurilor de incalzire se face in varianta sus-
jos pe aceea$i parte sau in diagonala;
- echilibrarea hidrauli ca se face cu robinete sau armaturi
de reglare, montate la ie$irea agentului termic din corpul de
incal zire;
- reglarea locala $i individuala a consumatorului de ener-
gie termica se face cu robinete termostati ce, corespunzator
cerin\elor energetice locale;
schema de alimentare din figura 4.2.5 f:
- racordarea corpurilor de incalzire la conducta de al imen-
tare se face in vari anta sus- jos, in diagonala;
- echilibrarea hidrauli ca locala se face cu robinete sau ar-
maturi de reglare, montate pe racordul de ie$ire din corpul
de incalzire;
- reglarea centralizata a consumului de energie termica cu
termostatul de camera care ac(ioneaza func(ionarea in re-
gim de debit variabil a pompei de circula\ie.


/\

'--. - +--- -,
Detaliul A
a
5
r
2 1 4

3"
&Utl

Detaliul "B"
b
Fig. 4.2.6. Racordarea corpuri l or de incalzire cu ejectoare:
o - racordare sus-jos cu ejector simplu;
b - racordare sus-jos cu ejector dublu;
A - ejector simplu; B - ejector dublu; 1 - corp de incal zire;2 robinet
tern1ostatic; 3' - ejector simplu; 3" - ejector dublu; 4 - robinet
automat de dezaeri sire; 5 - ci rcuit incalzire; 6 - ie$ire apa calda din
corpul de i nc.'i lzire; 7 - intrare apa calda in corpul de incalzire_
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
lnstala\iile de incalzire monotub pot utiliza ca armatura de
racordare si un ejector.
Ejectorul DIASOL se bazeaza pe efectul .. venturi " , reali -
zand o diferenta de presiune intre punctele de racordare a
corpului de incalzire.
Corpurile de incalzire pot ti alimentat e cu agent termi c in
sistemul sus- jos, cu ejectorul plasat in zona de racordare a
intoarcerii la re(eaua monotub (fig. 4.2.6 a), sau printr-un
corp de ejector cu racorduri duble (fig. 4.2.6 b).
in ambele variante de racordare, 1::orpul de incalzire este
prevazut cu robinet termostatic, iar pe partea opusa alimen-
' tarii cu un dispozitiv automat de dezaeri sire.
Di stanta minima A (fig. 4.2.7 a) intre racordurile de ducere $i
ejector trebuie sa fie de 70 mm pentru ejectoarele cu diametru
mai mic de 1114" $i mai mare sau egala cu diametrul ejectorului
in cazul ca diametrul este mai mare de 1114" .
Distan\a minima B intre ejector $i racordul de ducere
pentru urmatorul circuit derivat, trebui e sa fi e minimum
150 mm pentru ejectoare cu diametru mai mic de 1114", iar
pentru diametre mai mari , aceea$i di stan\a se majoreaza la
echivalentul a 4 diametre interioare.
Condi\iile de di stanfa sunt recomandate de catre furni -
zorul ejectorului , motivand ca in cazul contrar apar scaderi
de presiune dinamica influentand negativ reparti zarea
debitelor de agent termic cu corpurile de incalzire.
Amplasarea unor rezisten\e locale (coturi , curbe) in apro-
pierea ejectorului (fig. 4.2.7 b) $i a conductelor de racord ale
corpului de incalzire nu produce anomalii functionale, pre-
siunea dinamica putand fi asigurata.
. Racordarea in paralel (fig. 4.2.7 c) nu este recomandata
I decat in cazuri excep\ionale, solutia generand atat scaderi
de presiune cat $i caderi mari de temperatura in corpurile
de incalzire.
b
2 /
c
3
I
4
r
Fi g. 4.2.7. Racordarea corpurilor de i ncalzire cu eject oare DIASOL:
a - circuit normal; b - circuit cu rezistente locale; c - circuit cu
corpuri de incalzire montate in para/el;
1 - corp de inciilzire; 2 - DIASOL; 3 - conducta circuit de incalzire;
4 - robinet autornat de dezaerisire; A - distan\a dintre racordul de ducere
ejector: B - di stanta dintre ejector $i racordul de ducere.
Corpuri le de incalzi re sunt prevazutc cu dispozitive auto-
mate de dezaerisire, plasate in zonele de acumulare a aerului .
4.2.4.2 lnstalaJii de incalzire cu distribufie centralizata
Aceste instalatii prezinta urmatoarele particularitati :
sursa de agent termi c este unica pentru intreaga cladire;
contorizarea consumului de energie termica se face
pentru intreaga cladire;
racordarea corpuril or de lncal zire se face la coloane co-
mune;
distributia agentului termic la coloane, se realizeaza
printr-o retea cu doua conducte amplasate la partea infe-
ri oara sau superi oara a cladi ri 1.
lnstalatiile se grupeaza In trei categorii :
a. inst alatii bitub cu echilibrare hidraulica prin robinete cu
dubl a reglare si asigurare cu vas de expansiune deschis;
b. instalatii bitub cu echilibrare termohidraulica locala si
asigurare cu vas de expansiune lnchis.
c. instalatii monotub cu echi librarea termohidrauli ca locala
si asigurare cu vas de expansiune inchis.
Sursa de agent termic poate fi amplasata la subsol, parter
sau la un nivel tehnic si tuat la partea superioara a cladirii .
4.2. 4.2.1 Sisteme bitub clasice
lnstalatiil e de lncalzire se executa cu distribu\ie inferi oara
(fig. 4.2.8 a) sau superi oara (fig. 4.2.8 b). Ambele vari ante au
componente sau func\ ionalita\ i comune si prezinta
L
Ra
a
VED
VA @
I. lnstalatii de lncalzire
particularita\il e urn1atoare:
asigurarea cu vas de expansiune deschis, amplasat in
zona superi oara a instala\iei, la o col a corespunzatoare po-
zi ti ei pompei de circula\ie in instalati e ( 5.3)
dezaeri sirea instalatiei cu vase de dezaerisire, prevazu-
te corespunzator zonelor de evacuare sau acumulare a ae-
rului , racordate sau nu la retele generale de conducte pen-
tru dezaeri sire;
asigurarea stabilitatii tl idraul ice a re\elei de al imentare cu
agent termic, la nivelul coloanelor utilizand teuri de reglare;
racordarea corpuril or de lncalzire uni - sau bilateral In
raport cu coloana, cu circul a\i a agentul ui termi c sus- jos, pe
aceeasi parte sau In diagonala;
golirea locala sau centrali zata a instalatiei;
amplasarea sursei de agent termi c In zona inferioara a in-
stala\i ei, la subsol sau parter; nu poate fi excl usa adoptarea
schemei de alcatuire pentru o varianta de amplasare a sursei
de agent termic la partea superioara a instalatiei, daca ra\iuni
tehnicoeconomice justifica solutia.
Dezaerisi rea conductelor cu lnal\i me mai mica decal cele
adiacente se solutioneaza prin racordarea In sac a conduc-
t ei de dezaeri sire, la coloana cea mai apropiata (col. 4 din
fig. 4.2.8 a).
Di stribu\i a inferioara a agentului termi c (fig. 4. 2.8 a) se
adopta In cazul existentei subsolului tehnic, cu lnal\ime con-
venabila montarii si exploatarii instalati ei. in cazuri bine jus-
tifi cate, aceasta distributie pc3. te fi amplasata la parterul cla-
dirii sub pardoseala, prevazand accesul
la conductele de distribu\ie.
Di stributia superi oara prezentata In
figura 4.2.8b ofera posibilitatea de
amplasare a conductelor de distribu\i e
la partea superioara (coloanele 4 si 5)
sau mixt (coloanele 1, 2, 3) cu con-
ducta de ducere la part ea superioara si
cea de lntoarcere la part ea inferioara.
Adoptarea uneia dintre variante se face
in func\i e de spa\iil e oferite de cladire.
4.2.4.2.2 Si steme bitub moderne
Cresterea gradului de contort a spatiil or
incalzite si gesti onarea economica a
energiei termi ce, se poate ob\ine modi-
fi cand nivelul de dotare tehnica a
instala\iilor de lncalzire.
Pentru a raspunde acestor exigente in
figura 4.2.9 sunt propuse doua variante
de alimentare cu agent termic a
coloanelor:
TR
~ r
-j___gJ]
,--=-- --+R-,-...... --- ; TR
Ra-1 wi-
cu re\ea de di stributie inferi oara (fig.
4.2.9a) si sursa de agent ter mi c
amplasata la subsol sau la parter;
'
: C.ij
' - -
b
[QJ
Rdr
C.i
i
Rg
Fig 4.2.8. Scheme de instal a) ii de incalzi r e bi t ub clasice cu circula!ie prin pompare:
a - cu distributie inferioara; b - cu distributie superioara;
Ri: Pc: Ci: Cz: Re: Rs: Rg: Rdr: ED - au semnific;i\ia de la fi g. 4.2.1 si 4.2.4: TR - teu de reglare:
VA - vas de dezaeri sire: Ra - robinet pentru d zaerisire; Rga - robinet pentru urnplere -golire:
1, 2, 3, '1 si 5 coloane; CD - conducta de deL3eri sire.
cu retea de distributi e superi oara (fig.
4.2.9b) si sursa de agent amplasata In
zona inferi oara a instalati ei.
Optiunea pentru una din variantele de
distributi e se face anali zand condi \iil e
locale, arhi tectural e si de rezistenta
oferite de cladire.
Ca vari ante de racordare a corpuri lor
de incalzire la coloane, aceasta se
poate face cu:
1. robinete termostatice montate pe ra-
cordul de ducere al corpului de incalzi-
re;
2. armatura de racordar e unica si
robinet termostatic la intrarea agentului
termi c In corpul de incalzire;
I. lnstalati i de incalzire
3. armatura de racordare uni ca si robinet termostatic in-
globat, cu accesul agentului termi c jos la partea inferioara;
4. distributie ori zontala a agentului termi c in spatiul incal-
zit $i racordare prin modul e termohidraulice.
in alcatuirea unei instalatii de incalzire dintr -o cladire se re-
comanda utili zarea uneia din variantele de racordare ( 1, 2, 3
sau 4) si numai in cazuri justificate, pe baza analizei de com-
patibilitate termohidraulica se pot realiza $i scheme mixte.
Sursa de agent termi c propusa este facultativa, aceasta
(i1


\2.'

RTS DA DA RTS
DA
g_J
l_
!


DA -- I

:r
r 1
,_
'j
fild

'

C.i :' AR:
AR
--- - -, !
0 : t
:' t


ARU.

l_ 0 : l_
C,i-
LSI
C.i ARU 1:
; AR
I,
AR AR
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
depinzand de sursa de energie termi ca. in alcatuirea sche-
mei optime de organizare- alcatuir e a sursei termi ce se au in
vedere variantele prezentate in cap. 5.3. ,,Centrale termice
cu apa calda".
Schemele prezentate au elementele comune care se refe-
ra la functiunile sistemului sau al unor componente:
asigura stabilitate termohidrauli ca locala, reali zata prin
robinete termostati ce;
realizeaza dezaeri sirea locala sau centrala cu di spozi tive
automate de dezaeri sire;
DA


I :
permite reducerea coloanelor de
alimentare in cazul utili zarii modulelor
termohidraulice de racor dare;
permite echilibrarea hidrauli ca a
coloanelor, pr in armaturil e de reglare,
prevazute la baza acestora;
corpurile de incalzire pot fi racordate
uni - sau bilateral in raport cu coloana,
cu racordarea pe aceea$i parte a cor-
pului de incalzire;
in functi e de sursa de agent termic,
permite gestionarea economica a
energi ei termice, asigurand reglarea ca-
litativa in functie de temperatura exte-
rioara si locala in functie de solicitarea
termi ca momentana etc.
R.imu
, :. Cz
. -"._"; Az
.T : '_ I q-
"ts --' x c- a
in functi e de nivelul de gestiune
acceptat se poate asigura functionarea
in regimuri diferit e (zilnic, saptamanal
etc.) cu comanda de la distanta.
Fiecare varianta poate asigura confortul
termic in functie de componentele
utili zate:
circulatia agentului termic sus-jos,
reglarea t ermohidraulica fiind obtinuta
numai prin robinetul termostatic. in caz
de necesitate, la ie$irea agentului termi c
din corpul de incalzire se poate preve-
dea o armatura suplimentara de reglare
hidraul ica.
Rg

- - - - - - - - - - - ... - - --- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --- - -- ----- - .
RTS
AR
c.1
RTS
1: 1 :t
' : L:.f.:.i.l ---
RTS , :
r:-:l_J,_j '

'-----<f
Pc2 Q R31 BEP CJ
--- _: __
: Cz
: Az
' : Bi . o--- .
Ss --
Rg
AR ' AR
TS

TS
Rg Rg

b
Fig. 4.2.9. Scheme de inst alati i de i ncal zire bi tub moderne cu circulafie pri n pompare:
a - cu distributie inferioara; b - cu distributie superioara;
1 - racordare sus- jos cu reglare termostatica locala; 2 - racordare unica sus-jos si reglare
termostat1ca; 3 - racordare unica jos-jos si reglare termostati ca; 4 - racordare cu module
termohich1ulicc; Ci; Ri ; llTS; BEP; ARUTS; Te; R3c; VEI; Cz; SS; ARU; Ct; Mm; Rg - au semnificatia
de la fi g. 4.2.1 si 4.2. 8; Az. - arzator; AR - armatura de reglare; DA - venlil automat de dezaerisire;
MR - modul de rcglare; Pc 1 si Pc2 - pompe de circula\ie.
reglarea termohidraulica completa
prin robinetul termostati c amplasat la
intrarea agentului termic in corpul de in-
calzire $i a armaturii de racordare unica
la ie$ire, mentinand circulatia agentului
termi c sus-jos;
reglarea termohidraulica completa la
ni velul corpului de incalzire, mi c$orand
temperatura medie a acestuia.
o distributi e orizontala la nivel de etaj,
cu preluarea avantajelor conferite de
utili zarea modul elor termohidraulice
( 4.2.4. 1.1).
4.2.4.2. 3 Scheme monotub moderne
Caracteristica principala a sistemului
consta in faptul ca alimentarea corpuri-
lor de incalzire se reali zeaza de la o sin-
gura conducta.
in alcatuirea schemelor prezentate in
figura 4.2.10, sunt utilizate variantele de
racordare mentionate $i la sistemul
bitub ( 4.2.4.2.2).
Exista posibilitatea real izarii mai multor
variante de alimentare cu agent termi c
a coloanelor folosind re\ea de
alimentare: inferi oara, superioara, mixta.
Op\iunea pentru una din variantele men-
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstal a!ii de lncalzire
\i onate mai sus este dependent3 de cladirea pentru care se
proiecteaza instala\i a de incalzire. Ca $i i n cazul instalatiil or
bitub, la elaborarea schemei unei astfel de instalatii , se are in
vedere o singura vari anta de racordare a corpurilor de
incalzire la o coloana de alimentare, fara insa a exclude
combina\ii intre vari ante.
adaptare U$Oara la regi muri hidraulice vari abi le, atat la
nivel de coloana cat $i la nivel de retea de distributie;
stabilitate hidrauli ca ob\inuta cu armaturile de reglare
prevazute la nivelul coloanelor;
Functional, vari antele prezentate, au urmatoarele caracte-
ri stici comune:
in functi e de sursa de agent termic, se poate reali za
gestiunea economica a energi ei termice printr-o reglare ca-
li tativa centrala $i cu comanda de la di stanta.
reglare t ermohidraulica capabi la sa asigure energi a ter-
mi ca in functie de solicitarea energiei locale;
Caracteri sticil e diverselor variante, sunt comune cu cele
prezentate anterior ( 4.2. 4.1. 2. )
Avantajele sistemului constau in reducerea lungimii
retelelor de alimentare, posibilitatea de prefabri care $i redu-
cerea numarului de goluri prin plan$ee.
La alcatuirea acestor scheme se au in
dezaeri sire locala $i general a cu dispozitive automate de
dezaeri sire;
T @ vedere avantajele mentionate la

1
4.2.4. 1 referitoare la utilizarea compo-
DA
>AR AR
- - - - - - - - - - - - ...... - - - - - - - - - ... - - - - - - - - - - - - - - - - - - ... - - - - - - -4- - - - - - - - - - - - - - '
De la si
la sursa
termica

@
C.i
C. i
Rg
Ri
Cz
Az.
0---
AR
(d] ---- Q Te

a

b
A
Fig. 4.2.10. Scheme de instal ati i de incii lzire monotub cu circulaiie prin pompare:
a - cu distribufie inferioarii; b - cu distributie superioarii;
- racordare us- jos cu reglare tcrmostati ca; 2 - racordare unica sus- jos cu regl are
termostati ca; 3 - racor dare jos- jos cu reglare termostatica; 4 - racordare sus- jos cu reglare
combinata cu robinet tcrmostatic si robinet de reglare; 5 - racordare cu module termohidraulice;
MTH1 - modul termohidraulic cu robinet de reglare; MTH2 - modul termohidrauli c cu
butelie de egali zar ea presiunilor. MTH3 - modul termohidrauli c cu distribu1tor - colector; Ci;
RTS; BEP; ARUTS; Te; R3c; VEI; Cz; SS; ARU; /\z; Ct; AR; DA; Rg; MR au semnili ca\ia de
la fi g. 4.2. 1 si 4.2.8; D - distribuitor; C - colcctor; Pc, Pc 1, Pc2 - pompc de circulat ie;
Ra - robinet cu acti onare directi"i.
nentelor moderne de gestiune, reglare $i
distributi e.
4.2.5. Descrierea montarea
modul elor termohidraulice MTH
Din schemele de alcatuire a instalatiil or
(fig. 4.2.4. $i 4.2.5.) rezulta ca intre
conductele principale de distribu\ie a
agentului termic (conducte primare) $i
cele ce alimenteaza consumatorii (con-
ducte secundare). se interpun compo-
nente care asigura compatibilitatea
hidrauli ca a celor doua grupe de retele
$i functionalitatea lor. Aceste compo-
nente sunt grupate intr-o ni$3 $i poarta
denumirea de modul termohidraulic
(MTH)
Cutia ni$ei are forme $i dimensi uni
diferite, acestea depinzand de gabaritul
componentelor cu care se echipeaza
(fig. 4.2. 11). Este compusa din carcasa
$i U$i de protec\ie, la care se adauga
sist eme de prindere $i fi xare.
Gruparea elementelor component e,
asamblate dupa criterii economico- func-
\ionale, poate sati sface oricare din
variantele de alcatuire a instala\iilor de
di stribu\i e a agentului termi c la consu-
mator (fig. 4.2.4 $i 4.2.5).
Geometria si componen\a MTH depind
de specifici tatea firmei producatoare $i
gradul tehnic de dotare.
Un minimum de dotare tehni ca presu-
pune asigurarea independen\ei hidrau-
lice a circuitului agentului termic primar
de eel secundar.
O astte: de dotare cont ine ni $a. di stribu-
itoarele si colectoarele, la care sunt
ata$al e componente de reglare hidrauli -
ca, control, dezaeri sire, reglare a ener-
giei furni zate, separare $i gol ire.
ln mod curent , acest modul considerat
cu dotare normala MTH-N, se ampla-
seaza in interi orul apartamentului , ur-
mand ca pentru contorizare sa fie rezer-
vat un spa\iu pe casa scarii, asigurand
astfel accesul furnizorului de energi e
termi ca.
A doua varianta include, in plus. o
pompa de circula\ie a agentului termic
pentru toti consumatorii racorda\i la
MTH-S pe circuitul secundar. in aces!
L lnstalatii de lncalzire
caz. contorizarea se reali zeaza ca si in cazul precedent.
Regl;Jrile termostati ce sunt di stribuite pe fi ecare circuit ,
traductorul de temperatura putand fi pozitionat $i la di stanta.
Pentru a sati sface cerin\ele a doua sisteme de incalzire, cum
ar fi eel convectoradiativ, cu eel radiativ, pot fi utilizate modul e
cu schimbator de caldura, care asigura $i parametrii termici
scazu\i. de exemplu, pentru incalzirea prin pardoseala ( 4.5).
Consumatorii convectoradiativi pot fi alimenta\i in acest
caz prin intermediul unui modul simplu MTH-N.
0 alta varianta de MTH, care include si contori zarea este
prezentata in figura 4.2. 12 $i cuprinde urmatoarele compo-
nente importante de echipare: reglare hidraulica, separare
hidraulica a circuitelor, dezaerisire, golire, pompa de circu-
'
\ I
H
Fig. 4.2.11. pentru modulul termohidraulic (Giacomini):
a - ansamblu; b - carcasii pentru montare componente modul;
c - usii de protec/ie.
5

Fig. 42.12. Modul tennohidraulic cu butelie de egalizare a presiunilor:
1 butelie de egaliZCV"e a presi unilcr; 2 - dispozitiv automat de dezaa-isire;
3 - robinet de golire; 4 - robinefde echilibrare hidraulica si izolare;
5 - robinete de izolare; 6 - pompa de circul atie; 7 - cantor de caldura.
12//
11 /
10
9
8
7
2
/
13
.: .. .\ J \( I \ I I I \/ _ ',
-
I
/
...(_
I
I
;:.
I I
; I . ---...___
l - - -2
: . : . -- - + 15
: ' '-- . - - . ....,._ 14
h_i,: ! 1
-- ' --->- 3
. . - . . . ....,....4
Fig. 4.2.13. Modul
t ermohidraulic MTH-SATELIT:
1 si 2 - canducte de ducere si
intaarcere agent termi c primar;
3 si 4 - canducte de ducere si
intaarcere agent termi c
secundar; 5 - pampa de
circula\ie; 6 - robinet cu 3 cai;
7 - cantor de caldura; 8 - prize
de temperatura; 9 - rezervar de
apa calda pentru incalzire;
1 O - rezervar de apa calda de
cansum; 11 - izalati e termi ca;
12 - carcasa metalica;
13 - venti l de dezaeri sire;
14 - conducta de apa rece;
15 - conducta de apa calda
de cansum.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
lati e pe secundar si contori zarea.
Pentru modul ele termohidraulice descrise, MTH-N, MTH-S
$i MTH-SP) se considera ca prepararea apei calde de con-
surn se face local, prin schimbatoare de caldura alimentate
cu combustibi l gazos sau curent electric.
Exista posibi litatea prepararii apei calde de consum avand
aceea$i sursa de agent termi c utili zand modulul terrnohi-
draulic SATELIT (fig. 4.2. 13)
Acesta cuprinde 3 circuite:
- primar, campus din conductele de racord la coloana,
' rezervorul de apa pentru incalzire. cu rol de egali zare a
presiunii si contorul de caldura;
- de incalzire, compus din racordurile de legatura cu re\ea-
ua de distribu\i e, pompa de circula\i e $i ventil cu 3 cai;
- de preparare apa calda de consum, compus dintr-un
, rezervor de apa calda de consum $i conductele de apa rece
$i calda.
Amplasarea ni $elor in care se monteaza echipamentele afe-
rente MTH se face, de regula, pe holul comun al incaperil or
deservite. Asa cum se poate observa in figura 4.2. 14a aceas-
ta solu\ie ridi ca unele probleme de golire totala a instal atiilor
interioare in caz de avari e. Solu\ia propusa in vari anta din
figura 4.2.14b indica amplasarea acestora, in acelea5i spa\ii
comune, dar la nivelul urmator, faci litand astfel golirea totala
a instala\i ei interioare.
Pentru instala\iile de incalzire centrali zata (fig. 4.2.9 $i
4.2.10), se folosesc majoritatea cornponentelor descri se la
4.2.5, precizarile func\ionale si criteriil e de alegere prezen-
tate, ramanad valabile cu condi\ia alegerii parametril or func-
\ionali speci fici .
4.2.6. Montarea conductelor de distributie
t
I bd
I I
1 '
T
- "CJ- - - - - - - - - - J
I
a
'
DA

DA
I .

I I
It It t

I
I
b
Fig. 4.2. 14. Posibilitati de amplasare a modulelor termohidraulice:
a - fa acel<J!?i nive/ cu consumatcrul; b - cu posibilitiiti de go/ire a instalalie1
Ci - corp de i ncalzire; Rdr - rabinet de dubl a reglare; D - di stribuitor;
C - calector ; DA - ventil autamat de dezaerisire; Rg - robinet de galire;
CC - canducta de canali zare; NA nisa de apartament; MTH - madul
termahidraulic.
'
'
..
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Montarea conductelor .in incaperi se face i n func\i e de
solu\i a aleasa: di stri bu\i e bitubulara sau monotubulara; de
modul de racordare a corpuril or de incalzire la reteaua de
di stributi e; de gradul de echipare a modulelor termohi drau-
lice etc.
Conductele ce alcatuiesc retelele de alimentare cu ener-
gie termi ca (fig. 4.2. 1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4. 4.2.5. 4.2.8, 4.2.9
si 4.2. 10) atat pentru instala\i ile de i ncalzire cu distri bu\i e
individuala cat si pentru cele cu distribu\ie centralizata se
monteaza la tel. dat orandu-se, in general,
schemei adoptate.
4.2.6. 1 lnstala/ii cu distribufie individua/a
Distribut ia conduct elor la consumatorii individuali (fi g.
4.2. 4 bitub $i fig. 4.2.5 monotub) este prezentata in fi gura
4.2. 15 pe ansamblul intregii cladiri .
Se di sting trei grupe de conducte de alimentare:
conducte ce fac parte din re\elele generale de alimenta-
re a coloanelor. care se amplaseaza de regul a in subsolul
tehnic al cladirii . Acestea pot ti de tip arborescent sau ine-
lar, cu montare aparenta sub plafonul subsolului (fig. 4.2. 16).
Reteaua face legatura dintre sursa de agent termic $i coloa-
nele de distribu\i e. Conductele de di stri bu\ie sunt prevazute
cu elemente de preluare a dilatarii, reazeme mobile $i fi xe $i
a
.Cl
c
I. lnstalatii de incalzire
robinete de separare. Pentru reducerea pi erderil or de cal -
dura se izoleaza termic ( 6.7.)
coloane pentru transport ul agentului termi c de la re\ea-
ua de di stributi e la modul ele termohidraulice. Acestea se
monteaza aparent sau mascat i n ghene vizitabi le sau semi -
vizi tabi le ( 1.5.) si sunt prevazute cu: reazeme mobile si
fi xe, elemente pentru preluarea dilataril or si izola\ii ter mice.
conducte de legatura dintre MTH si corpuril e de incal-
zire care pot fi montate deasupra pardoseli i sau ingropate
intr-o 5apa de egali zare.
Conductele montate aparent sau mascate sunt amplasa-
te langa pl inta (fig. 4.2. 17 a. b, e $i 4.2. 18, a) cota de mon-
tare putand ti fi xata sub planul corpului de incalzire. iar prin-
derea se face pe perete cu console.
Montarea ingropata, atat pentru varianta monotub cat si
pentru cea bi tub, recomanda solu\iile prezentate in figuril e
4.2. 17 c si 4.2. 18 b, c, d, din care rezulta structura zonei de
montare. in aceasta vari ant a se uti lizeaza. de regula, con-
ducte din poli etilena reticulata.
Montarea i ngropata se practi ca i n vari anta tub in tub,
conducta ce transporta agentul termi c fiind introdusa i ntr-o
alta conducta, ale carei caracteri sti ci fizicomecani ce ii pot
asigura integritatea si conservarea in l imp. in plus este
posibil ca la expirarea timpului de exploatare, conductele ce
b
d
s
VR:
1
VA :
Fig. 4.2.15. Soluf i i de di stribufi e a refelel or de conducte lntr-o cladire:
a - sisteme monotub cu montarea plintei aparenta, mascata, ingropata sau mixta: b - sisteme monotub arborescente pentru montare ingropata:
c - sisteme bitub arborescente pentru montare ingropata; d - sisteme bitub cu montarea plintei aparenta, mascata sau ingropata
Do - dormitor ; B - baie; Be - bucatari e; S - sufragerie; Br - birou: Cmz - c;i mera de zi; Db - debara; CS - casa scarii ; D - di stribui tor ;
Cm - camara; C - colector; T - terrnostat; VR - robinet de reglare; VA - vent il de dezaeri sire: CP - conducte rnont ate in pardoseala; Ci - corp
de incalzire: NCT - ni sa pentru cantor encrgie tcrrnlca; CT - coloane agent termic; N37 - nisa de trei zone.
I. lnstalatii de incalzire
transporta agentul termic sa poata fi schi mbate fara a afecta
sar;:i de egaliLare si structurile compl ernentare. Curbele ce
l ac legatura intre conductele ingropate $i racorduril e verti -
cale ale corpuril or de incalzire sunt protejate cu piese spe-
ciale (fig. 4 .2. 17 c), care asigura protec\ia necesara stabili -
tatii curbelor. 0 atentie deosebita se acorda traseelor, pen-
tru a asigura elemente de compensare natural a a dilatarilor.
4.2.6.2 lnstala/ii cu distribu/ie centralizata
Montarea conductelor la aceste instala\ii (fig. 4.2.9 si
a b
Fi g. 4.2. 16. Retele de dist ributie a agentul ui termic:
a - re/ele inelare; b - retele arborescente;
A - racord la sursa termi ca; T 1 ... T6 - coloane; Rr - reazeme fixe.
Fig. 4.2.17. Detal ii de montare a rctelei de distri butie bitub:
a - aparenta la plinta; b si d - mascata in plinta; c - ingropata in
pardoseala s i protejat3; e - aparenta la pardoseala.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.2.10) se face diferenti at in functie de pozitia acestora in
cladire; astfel:
reteaua generala de di stributi e a agentului terrni c, care
face legatura intre sursa de agent termic (centrala termi ca
proprie, retea exteri oara) $i coloanele de di stribu\ie, alcatui ta
in sistem arborescent sau inelar (fig. 4. 2. 16), se rnonteaza,
de regul a, in subsolurile tehni ce ale cladirilor sub pl anseu.
Sus\inerea conductelor se reali zeaza cu reazeme mobile
$i fi xe, ultimele fiind amplasate in raport cu elementele de
compensare a dilatarilor ( 6.6). Limitarea pi erderil or de cal-
dura se ob\ine prin izolarea termica corespunzatoare ( 6.7)
coloanele de distributie se monteaza aparent sau ingro-
pat $i sunt prevazute cu elemente de preluare a dilatarilor,
putand fi izolate termi c ut ilizand sol u\ii prefabricate moderne
( 6.7)
conductele de legatura ale corpuril or de incalzire la
coloane, se monteaza aparent sau ingropat, in conformitate
cu prevederil e Normativului 113.
4.2.7. lnstalati i de i ncalzi re cu apa fierbinte
Utili zarea apei fi erbinti in instala\ii le de incalzire centrala
se face luand in considerare doua mari categorii de cladiri:
civile $i industri ale sau agrozoot ehni ce.
Sursa de agent termic (apa fierbinte), retelele de transport
$i punctele termice sunt tratate in capitolele 11 ... 14 . in cazul
de fa\a sunt analizate solu\iile de alcatuire a instala\iilor inte-
rioare $i compatibilitatea acestora cu sta\ii le de transforma-
re a parametri lor agentului terrnic sau di stribu\ie a acestuia.
4.2. 7. 1 incalzirea cladir ilor ci vile
Agentul termi c furni zat de una sau mai multe centrale ter-
mice, cu sau fara producerea simultana de energie termica
distribuit prin retel e urbane de transport, ajunge la punctele
termice de cvartal sau bloc, unde are Joe reducerea tempe-
"///r ~ / / / / / / - ' \,:' -
/,'/-, . ' ///,'/ ' / ,' ,'//,, "'."
d
Fig. 4.2.18. Det ali i de montare a retelei de distribut ie monotub:
a - aparenta la plinta; b - ingropata in plinta; c - protejata in pardoseala
(teava in teava); d - ingropata pentru distributie radiala sau arborescentii
(detaliu);
1 - pardoseala finita; 2 - strat de pietri $. ciment (sapa de egali zare);
3 - folie din material plasti c; 4 - izola\i e acustica; 5 - izola\ie termica:
6 - placa din beton; 7 - conducta de agent termi c; 8 - inveli$
protector conducta: 9 - bra\ara dubla de fixare; 10 - $Urub de
fixare.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzire
raturii agentului termic la rararnetrii instalatiilor interioare - prevederea componentelor necesare asigurar ii instalatiei
(95/75, 90/70 etc.). interioare de incalzire;
lnstalatiil e interi oare de incalzire sunt anali zate in functi e de - asigurarea presiunii necesare acoperirii pierderilor de
destinatia cladirii (de locuit, social-culturala sau administra- sarcina pe circuitul secundar, prin prevederea pompelor de
tiva) $i regimul de contorizare a energiei adoptat, existand circulatie.
astfel op\iunea pentru una din categoriile cunoscute:
instala\ii de incalzire colective, pentru cladiri administra- 4.2.7.2.2 Spafii destinate activitafilor productive
tive, comerciale sau social-culturale (sedii de banci sau Acestea prezinta o mare diversitate , datorita specificului
societa\i comerciale cu proprietate $i folosi nta integrala). Din tehnol ogiei de produc\ie. Spa\iile de produc\ie se clasifica
punct de vedere tehnic, acestea nu difera de cele descri se dupa gradul de implicare a omului in conducerea proceselor
la 4.2.4.2 (fig. 4.2.8 $i 4.2.9) fata de care sunt necesare tehnologice:
urmatoarele precizari: - cu deservire umana mare sau medie, amplasate in spa\ii
- sursa de agent termic este punctul termic, al carui cir- inchi se;
cuit secundar este reprezentat de instala\ia interioara de - cu deservire umana amplasate in spa\ii deschi se;
incalzire; - complet automatizate sau robotizate.
- in func\i e de schema de alcatuire a punctului termic, se Asigurarea confortului termic in aceste spa\ii se face
prevad sau nu elemente de asigurare a instalatiei interioare; tinand seama de legatura intre procesele tehnologice $i
- pierderile de sarcina pe circuitul secundar sun! acoperite factorul uman, rezultand urmatoarele variante de instala\ii de
de catre pompele aferente circuitului secundar in toate ca- incal zire:
zuri le in care echiparea punctului termic nu ofera presiunea - cu suprafe\e convectoradiative pentru asigurarea tempe-
disponibila necesara (cazul PT cu elevator); raturii de garda, cuplate cu instala\iile de incalzire cu aer cald;
instalatii de incalzire individuale, utili zate la cladirile civile - cu suprafe\e radiative, alimentate cu agen\i termici, cu
la care se impune contorizarea agentului termic pe grupe de , temperatura ridicata;
consumatori individualizati prin regimul de proprietate; insta- - cu aer cald.
latiile de incalzire din aceasta categorie sunt prezentate in
1
lnstala\i ile de incalzire men\ionate pot utiliza agent termic
figurile 4.2.4 si 4.2.5 $i au la baza criterii de contort $i eco- apa fierbinte sau abur de presiune medie.
nomice. La alcatuirea instala\iilor interioare, raman valabi le reco-
Utilizarea uneia din variantele mentionate impune, asigu- mandarile facute pentru instalatii colective, cu urmatoa1 ele
rarea compatibilita\ii cu sursa de agent termic, care in acest particularita\i:
caz este un punct termic (PT) de cvartal sau bloc, fiind ne- - agentul termic este preluat de la o retea exterioara;
cesar a se lua in considerare urmatoarele: - in functie de schema instala\iei se studiaza oportunita-
- introducerea elementelor de asigurare necesare instala- tea contorizarii locale a energi ei termice;
\iei interioare; - re\eaua de conducte din instala\ia interioara se dimen-
' - asigurarea presi unii necesare acoperirii pierderilor de sioneaza la presiunea disponibila din punctul de racord al
sarcina ale instala\iei interioare. prin prevederea pompelor re\elei exterioare.
de circula\ie adecvate, pe circuitul secundar al PT. - se iau masuri de protec\ie impotriva inghe\ului instala-
\iilor in perioada de intrerupere a activita\ii productive;
4.2.7.2 inca/zirea c/adirilor industriale circulatia continua a agentului termic pentru asigurarea
La cladirile industriale, se di sting doua categorii de spa\ii unor temper2turi de garda;
destinate: utilizarea de inhibitori contra inghe\ului
- personalului tehnicoadministrativ;
- activi ta\il or productive.
Optiunea pentru un sistem de incal zire depinde de agen-
tul termic di sponibil cladirilor industri ale, in func\ie de care
se pot realiza instala\ii cu:
apa calda, cu temperatura pana la 95 C, agentul ter-
mi c provenind de la surse specifi ce sau transformarea
parametrilor apei fi erbinti;
apa fierbinte;
abur saturat de presiune joasa sau inalta.
in raport cu suprafe\ ele incal zitoare folosi te se pot men-
\iona instala\ii cu:
suprafete convectoradi ative (radiatoare, convectoare,
convectoradiatoare);
suprafe\e radiative (panouri radiante);
convectie for(ata (incalzire cu aer cald).
4.2.7.2. 1 Spafii destinate personalului tehnicoadministrativ
in cazul existen\ei sursei de agent termic apa fierbint e la
nivelul punctului termic, are loc transformarea parametrilor
termohidrauli ci destina\i instal a\i ei de incalzire centrala.
Optiunea pentru o varianta de alcatuire a instala\iei interioa-
re (fig. 4.2.8 si 4.2.9), se face in functi e de cerintele de
confort, fara insa a neglija aspectele tehni ce generate de
gestiunea economica a energi ei termi ce. Adaptarea sche-
melor prezentate in figuril e 4.2.8 si 4.2.9 la condi\ iile alimen-
tarii cu agent termi c dintr -un punct termi c necesita atentie
pentru:
4.2.8. Dimensionarea conductelor instalaJiilor
de lncalzire cu apa catda
Calculul de dimensionare a re\elelor instal a\iil or de incal -
zire urmareste stabilirea diametrelor conductelor de alimen-
tare a corpurilor de incal zire.
4.2.8. 1 Pierderi de sarcina in conducte
Pentru curgerea agentului termic prin conductele unei re-
\ele de incalzire cu apa calda, din punct de vedere termo-
hidrauli c, se considera urmatoarele ipoteze:
- mi$Carea fluidului in regi m permanent;
- regimul de curgere cu turbul en\a rugoasa in zona pre-
patratica pentru care este valabila rela\ia Col ebrook-White
(1 .6.39)
1 ( 2,5 1 k )
.fi 70 - 2 /g Re.fi + 3,7 1 d ,
in care:
- ,1. - coeficientul lui Darcy;
- Re - criteriul Reynolds;
- k - rugozitatea absoluta, care reprezinta inaltimea asperi -
ta\ilor. Prin raportarea rugozitatii absolute la diametrul
conductei, (d) se defineste rugozitat ea relativa (E = k/cfi
Pentru conductele utilizate curent in instala\iil e de incalzire
cu apa calda rugozitatile absolute au valor i in functi e de
materi alul utili zat; astfel pentru \evile din:
I. lnstalatii de lncalzire
otel, trase sau laminate: k oL = 0,02 ... 0,06 mm
cupru, trase sau laminate: kcu - 0,00 1 ___ 0,002 mm
material e cu structura termoplasti ca: kPOL = 0,007 mm
- curgerea izoterma ( dp _ ) sau curgere neizoterma
--0
dt
dp
pentru care: -=,IL:o: 0.168+0.0057 t [k g!m3-K]
dt
(4 .2. 1)
in care t reprezinta temperatura fluidului care, pentru condi -
tii medii de temperatura a agentului termi c, ia valoarea
I m= t, t2 [oC] {4 .2.2)
caz in care relatia 4.2. 1 devine:
{J' = 0, 168 + 0,0057- tm [kg/ m
3
-K] (4.2.3)
Valoril e densitaJii (masei specifi ce) p ale apei pentru
diverse temperaturi sunt date in tabelul 4.2.2.
Calculul hidraulic prin care se stabilesc $i di ametr ele con-
ductelor din instalatiile de i ncalzire cu apa calda se face
apli cand relati a 1.6.42, in care prin inlocuirea debitului de :
fluid G = Q I ctit, cu 0 - debitul de caldura; ti t = Id - t; :
(diferen\a dintre temperatura agentului termic din conducta
de ducere Id $i cea din conducta de intoarcere t,) $i c - cal-
dura masica a agentului termi c se obtine ecuatia fundamen-
tala a pierderilor de sarcina in conducte:
ti p =6,25 r d/Pm (A.di + I,.;) [Pa] (4.2.4)
in care pi erderea de sarcina liniara unitara este data de
relatia:
R = 6, 25- 10
4
(___Q_ l
2
_!0_ [Palm]
c ti t J d
5
(4.2.5, a)
iar pierderea de sarcina locala se determina cu relatia 1.6-40.
v 2
Z = 2 p-2,.; [Pa] (4.2.5, b)
Valori le celor doua marimi R si Z se stabil esc utilizand ta-
bele sau abace specifi ce materialului din care sunt execu-
tate conductel e pentru diferenta de temperatura tit = 20 K
sau diferita de aceasta_
in tabele sau abace sunt date pi erderile de sarcina liniara,
unitara R $i debitul agentului termi c 0 exprimat, in general,
in unita\i energetice [W] sau [kW] transportat de o conducta
cu diametrul d $i viteza v_ Relatia generalizata ce sta la baza
intocmirii tabelelor sau abacelor este:
R = f(O, v ,d} [Palm] (4.2.6)
De asemenea, pi erderil e de sarcina liniare unitare R pot fi
exprimate $i in unitati de masa G [kg/ h, l/h, l/s) in care caz
relatia 4.2.6 ia forma:
R = f(G, v ,d) [Palm] (4.2.7)
Pentru conductele din o\el sunt utili zate datele din tabelul
4.2.3 pentru calculul pierderil or de sarcina liniara unitara
R = f{O, v ,d) $i tabelul 4.2.5 pentru calculul pierderil or de
sarcina locale Z in func\i e de viteza v $i rezistentele locale
I'.; = 1. Coefi cien\ii de rezisten\a local a pentru diferitele
componente ale conductelor sunt da\i in tabelul 4.2.4, iar
vi tezele recomandate de circulati a apei in conductele din
otel sunt date in tabelul 4.2.6.
Pentru condut tele din cupru datele din tabelul 4.2.7 ser-
vesc pentru calculul pi erderilor de sarcina liniare unitare
R = f(G, v, d), iar cele din tabelul 4.2.4 pentru coeficientii de
rezisten\a locala .; la care se adauga lungimea echivalenta
a rezisten\elor locale prezentate in tabelul 4.2.8.
Pentru conductele din materi al termoplasti c pierderil e de
sarc ina lini ara unitara R = f{G, v, d) se stabilesc folosind ta-
belul 4.2.9 (pentru conducte tip POLYMUTAN $i PROSTAB)
si diagramele din fi guril e 4.2. 19 $i 4.2.20 (pentru conducte
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
tip ECOTUBE $i tip COPRAX) Coefi cientii de rezistenta
locala Z pentru conductele cu structura termopl astica sunt
indica\i in tabelul 4.2.4.
4.2.8.2 Operafiuni ?i date prel iminare calcu/ului de
di mensionare
Pentru calculul hidrauli c al conductelor sunt necesare ur-
matoarele opera\iuni preliminare:
stabilirea schemei de calcul a instala\iei de incalzire (re-
\eaua de di stributi e, coloane, racorduri etc,);
inscri erea debitelor de caldura pe tronsoanele care
alcatuiesc schema de calcul ;
inscri erea lungimilor tronsoanelor , utilizand datele
rezultate din planurile de montare $i schema coloanelor;
cunoa$terea parametrilor agentului termi c (temperatura
de ducere Id $i de intoarcere I;)',
cunoa$1erea presiunii di sponibi le (daca este cazul) din
circuitul instala\iei;
stabilirea materialului din care sunt confecti onate con-
ductele.
4.2.8.3 Dimensi onarea conducte/or instalafiilor bitubu/are
cu circulafie naturala
Se considera o instalatie de incalzire (fig. 4.2.21) unde ca-
racteristicile termice $i geometrice sunt slabilite pe baza pla-
nuri lor de executie. Parametrii agentului termic sunt tdit;, iar
racirea agentului termi c pe conducte se neglijeaza.
Presiunea disponibila Hox a unui consumator de energie
termica este determinata de cota de montare hx a consu-
mului fa\a de axa sursei de agent termi c multiplicata cu
diferenta de masa specifica a agentului termi c de i n-
toarcere p; si cea de ducere Pd (tab. 4.2.2) , calculata cu
relatia:
Hox = ghx-(p; - Pd) [Pa] (4.2.8)
g = 9,81 m/s
2
- acceleratia gravitationala locala;
se identifica circuitul eel mai dezavantajat, ca fiind al
celui mai departat corp de incalzire de sursa $i eel mai jos
plasat (fig. 4.2. 21), circuitul corpului de incalzire cu puterea
termica 0 2. 1, pentru care presiunea di sponibila este data de
relatia 4. 2.8, unde hx = h 1;
H'& 1 = gh 1-(P; - Pd [N/ m
2
J sau [Pa] (4.2.9)
presiunea disponibil a trebuie sa asigure acoperirea pier-
derilor de sarcina locale $i distribuite, pe tronsoanele
(3.1 - 3 - 4 - 5 - 7) ce alcatuiesc circuitul consumatorului
0 2. 1 in raport cu sursa de agent termi c;
stabilirea pierderii de sarci na lini are medii pentru aces!
circuit
1
;
(1- a) H
2 1
R
2 1
=
0
[Pa] (4.2. 10)
m I,li
in care: a = 0,33 - reprezinta col a parte a pierderilor locale
de sarcina;
Llj = 2-('3 1 + l3 + 14 + Is + 11) [m) (4 .2. 11)
se determina di ametrele preliminare ale tronsoanelor
3. 1, 3, 4, 5 $i 7 in func\i e de sarcina termi ca a agentului
termi c pe tronson $i pi erderea de sarcina liniara unitara
medie Rji; ', utilizand datele din tabelul 4.2.3,
dx = f(Ox,

(4 .2.12)
validarea rezultatelor se ob\i ne prin respectarea condi\i ei
ca suma pierderil or de sarci na locale $i di stribuite sa nu
dep3$easca presiunea di sponibila:
L(Rl+Z)circ 2 1 5 HB
1
(4.2.13)
se dimensioneaza circuitul consumatorului cu puterea
termi ca 0 2.2, calculandu-se succesiv
- presiunea di sponibi la
H{y 1 = g(h1 + h2) (Jl; - Pd) - L{Rl+Z)3141s+1 [Pa] (4.2.14)
- pierderea de sarcina liniara unitara medie
.................... im .. ilililiilli_iii_l _ll_il _ .. 11
- ---
Capi tolul 4: Sisteme de lncalzire
(
1- a)
R2.2 = D
m I.t,
[Pa] 4.2. 15
in care:
1:1
1
= 2(121 + I:!} [ml (4.2. 16)
- di ametrele tronsoanelor de conducte
dx = f(Ox, R:;,,2J
- validarea rezultatelor cu conditi a de echilibru hidraulic
L(Ri+Z)circ 2.1+2 5 Hf/ (4.2. 17)
Daca presiunea di sponi bila este prea mare dep3$ind
10 % valoarea pi erderil or de sarcina, se apeleaza la robine-
tul cu dubla reglare, ( 6.4. 2) rnontat pe corpul de incalzire,
care introduce o pierdere locala de sarcina
L(Ri+Z}2 1+2 + = Hf/ (4.2.1 8)
in care Zfl = f(G2.2, reprezinta pi erderea suplimenta-
ra locala de sarcina necesara a fi preluata de catr e robinetul
cu dubla regl are unde G2.2 este debitul maxim de fluid ce
traverseaza robinetul cu dubl a reglare, calculat cu relati a:
G
22
= 0
22
[l/s]
Gp( td - t; )pm
Se st abil e$te treapta de reglare (TMJ a robinetului pe baza
grafi celor specifi ce, folosind dependenta func\ional a:
TM = G2.2)
se dimensioneaza circuitul consumatorului cu puterea
termi ca 0 23 calculandu-se succesiv marimil e:
- presiunea di sponibil a

fl:i ) (P;-Pd)- 2. (Ri +Z)


- pi erderea de sarcina liniari"1
2. J (1-a) Hg
3
R
m 'I,Jj
in care: D, = 2(11 + hJ) [ m]
2+3-+4 t 5+ 7
- di ametrul tronsonului , di =' f(023, Rfi,
3
) ;
(4.2. 19)
(4.2.20)
conditia de validare a rezultatelor este ca L(Rl+Z} 15Hfj
3
,
cu posibilitatea de obti nere a egalita\ii celor doua marimi
prin introducerea unei pi erderi locale de sarcina regland
robinetul corpului de incalzire
se dimensioneaza circuitele coloanelor T4, T, $i T3 par-
curgand aceleasi etape, urmari nd ca in noduri sa se ob!ina
egalitat ea pi erderil or de sarcina exprimata prin expresiile:
L(RJ + Z)r2 = L(RJ + Z)r4; L(RJ + Z)n = L(RJ + Z)TJ
L(RJ + Z)r2 (T4J , L(RI + Z}4 "' L(RJ + Z)n {T1J
se dimensioneaza circuitul boil erului, care asigura
prepararea apei calde de consum
- presiunea di sponibila
Hg = g hb"{P; - Pd) [Pa] (4.2.2 1)
- pi erderea de sarcina lini ara unitara
(1- a) H b
R h = D [Palm] (4 .2.22)
m 2 -/b
- conditi a de validare a dimensionarii
5
Exernplul de calcul 1
Se considera marimil e geometrice $i termi ce prezentate in
fi g. 4.2.21. Agentul termi c este apa calda cu tci/!1 = 90/70 C.
Conductele sunt di n o\el.
lnstalati a este prevazuta $i cu un boil er pentru preparat
apa calda de consum.
Dimensionarea conductelor circuitelor instalati ei urmares-
te etapele:
Circui tul consumatorului 0 2.1 unde se determina
- presiunea di sponibila
H'f/ - g h1{P; - p,1) = 9,81-4,35-(977,81 - 965,34) = 532, 13 Pa
i n care: p; = 977 ,8 1

$i Pei = 965,34 kg/ m
1
, di n
tabelul 4.2.2.
L lnstala!ii de lncalzire
- pierderea de sarcina liniara unitara medi e
R 2 , = (1 -a) H5
1
(1- 0,33)-532, 13 = B
30
Pa/m
m 'I,121 43,0 '
i n care:
1:12 1 = 2-('31 + /J + /4 + Is + h1) = 2-(0,8 + 3,3 + 6 + 8,5 + 2,9)
= 43, 0 m
- diametrele preliminare pe tr onsoanele 3. 1 - 3 - 4 - 5 $i
7 in func\i e de debitele de caldura Q si pierderea de sarcina
liniara me die Rih
1
utili zand tabelul 4 .2.3; calcul ele sunt
centralizate i n tabelul 4.2.10.
- pierderil e de sarci na lini are unitare R $i pi erderil e de
sarcina locale Zin functi e de diametrele conductelor $i a re-
zisten\elor locale, uti lizand tabelele 4. 2.3, 4.2.4 $i 4.2.5.
Valoril e coefi cientilor de rezistenta locala U, sunt prezent ate
in tabelul 4.2.11 ; calcul ele sunt centrali zate in tabelul 4.2.1 0.
- se veri fica conditia de echilibru hidrauli c
L(Rl+Z)crrc. 2.1 = 531, 36 Pa < Hb
1
= 532, 13 Pa, pentru care
abaterea medie relativa:
H
2
' - L.(R! +Z)
E = D coc.2. 1=532, 13 - 531,36_
100
= 1,
44
%
' H
2
' 532 13
D '
se inscri e in limitele admise considerate normale sub 10 %.
Circuitul consumatorului 0 2 2.
- presiunea disponibila
Hb
2
= g (h 1 + h2)-(P; - Pd) - L(Rl+Z)3+4+5+7 =
= 9,81 -(4, 35 + 2,70)-12,47 - 494,41 = 368,02 Pa
- pi erderea de sarcina liniara unitara medie
R22 = (1 - a) H;
2
(1 - 0,33) 368, 02
35

22
Pa/m
m 'I,122 7,0
in care D 22 = 2(h2 + 12.1) = 2-(2,7 + 0,8) = 7 m
- diametrele preliminare $i calculele hidrauli ce sunt cen-
tralizate in tabelul 4.2.10.
- presiunea disponibila ce urmeaza a fi preluata prin re-
glarea fixa a robinetului c orpului de incalzire:
z,f/ = HJ
2
- L(Rl+Z)2 112 = 368,02 - 54, 26 = 313,76 Pa
- stabilirea treptei de reglare r,f/ =f(G22, zi#/J in functi e
de varianta robinetului de regl are, i n care:
G2.2=
0
n -3600 = .
0

80
-3 600 = 35, 15 Vh
GP (td - f; )p 4,18 20 0,98
Circuitul consumatorului 0 2.J:
- presiunea di sponi bil a a circuitului
Hfj
3
= g(/J I + h2 + hJ)(P; - Pd) - =
= 9,8 1(4,35+2,70+2,70)- 12,47 - 524,98 = 667,74 Pa
- pi erderea de sarcina unitara medie
R23 = {1 - a)H;
3
= (1 - 0,33) 667,74 =
6391
Pa/m
m 2 (h:J+ /
1
) 2(2,7+0,8} '
- care _urmeaza _? fi preluata de catre
reglarea f1 xa ZRf: a rob1netulu1 cu dubla reglare
z,{/ = H5
3
-L(Ri+Z)1 = 667,74 - 313,95 = 353,79 Pa
- stabilirea treptei de reglare:
r,f/, = f(G23, z/;:3) care se alege in func\i e de tipul
robinetului de regl are in care:
G23=--9n.- 3600 =
3

10
3600 = 52,53 Vh
GP (td- 1;) p 4,1 8 20 0,98
Circuitul coloanei T 1.
Din datele prezentate in figura 4.2.21 rezulta ca din punct
de vedere termi c si hidrauli c, aceasta este identica cu
coloana T 2 dimensionata. Pentru a asigura echili brul
hidrauli c i n raport cu nodul de racordare trebuie compensa-
te pierderi le de sarcina aferente tronsonului 4.
Aceasta se poate reali za prin:
- montarea unui di spoziti v de reglare la baza coloanei T 1
I. lnstalatii de lncalzire
ales pentru a introduce pi erderea de sarcina Zn, unde:
Zn :::.. f {Gn, , \Pr 1}
in care:
Gr1= Or, 3600 =
3

10
3600 = 136 22 \'h
Cp (Id I, ) {Jm 4,18 20 0,98 '
d Pr1 = 'L(RI + Z).1 = 120 Pa
- redimensionarea corespunzatoare a conductelor circui-
tului coloanei T, pentru a prelua diferen\a de 120 Pa.
Circuitul boil erului :
- presiunea di sponibila
Hg = ghb(p; - Pd) -2:1 Rl +Z)7 = 9,812,9 12,47 - 206,75 = 148 Pa
- pi erderea de sarcina lini ara unitara medi e
Rb= (/ a) Hg = (1 - 0.33) 148 =
22 54
Pa/m
m 2 /b 2 2,2 '
- diametrul conductei si calculul hidraulic sun! centrali zate
i n tabel ul 4.2. 10.
- se verifica condi\i a de echilibru
2: (Rl+Z)t, = 135,2 Pa < HS = 148 Pa
abaterea medie relativa
l'v = H&- L,(Rl +Z)b = 148- 135,2 t00 =
8
.l %
Hg 148
se inscri e in limitele admi se considerate normale de 10 %.
0
Exemplu: 0, 1 1/s 0 16 x 20
La 10 C: 23 mmCA (dPA)/m
__ __
0
,C __ __ ( __ dP
0
AT)/ ---. m

500 c
400 >----t--
300
L--
0,0 1 0,02 0,03 0,05 o. 1 o. rn.2 o.3 o.4 o,6 o.9
Debitul de fluid Gf l/s]
Fi g. 4.2. 19. Pi erderi de sarc ina unitare " R"
------ pentru conduct e tip " ECOTUBE" .
__J
10. v
5, 0
4,
3,
2.
0
0
0
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
.. A'
, ,
i
'
,..,
.
'
. '
I \. l \
I \ I I
I
x


I
.... '\ \ \
'
I
""

' y
' -
d' i/ '
0 \
"

0 1,
':> /
-
:::J
;;::: 0
{l o:
'2 0,

\
5 s)f
'
'

I
x
4
3
0 .
2
o. 1
5
"'
0,0
0,0
0,0
3"'
I L

_)_
I
I
\ \ \
"'
. i>c I

YI\
,.
\ j
} \ _i / \.
'
I/
<;) i- /


"
v
\ / ... \
....


-+'
./ I
' i- '
I / 'I' ....., \
'
L -+;..- A>..
'

''?
.
v
. 'l..
L
L
:--<>Y-
' L
\'b 'b

...
L - \ :,.

v
-1\ L -
I\ ,'b-
"
....
I\ .A1 I !\,_; \1 11 !Ir I f
"
I\ 1\
2 3 4 5 10 20 4(50 100 200 5001000
Pierderea de sarcina R [dPa/m]
Fig. 4.2.20. Pi erderi de sarcina unitare " R"
pentru conducte tip " COPRAX".
n
TI
- E
2 ,..._
N
I
Ob= 12 kW
l!t_C'
0101
""1 II E
I o l[)
l:&= I ("')
11,'
1 -
1..c:
I
Fig. 4.2.21. Schema de cal cul a instal atiei bi t ub cu di stributi e
inferi oara circul afi e naturala.
,
..
--
--- . -- -- ----- ---.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de incalzire
Anexa 4.1 Tabelul 4.2.2 Densi t at ea apei I n functie de t emperatura
I
I
[cC]
lkg/m
3
1 r
0
c1 lkg/m-' ] rCJ rkglm
3
1
1 2 3 4 5 6
-10.0 I 99214 45,0 990.25
I
50.0 998 ,07
40. 1 992.20 45. 1 9901 1 50.I 988.02
40.2 992 . 17 -1 51 990. 16 50.2
i
987.97
40.3 i 992. 13 45 .3 990 .12 50.3 987,92
'
40,4
i
992.09 45,4 990.07 50,4 987 .89
405 992.05 455 990.03 505 987 .84
-10.6 992.0 1 45.6 989 .99 50.6 987 ,80
40.7 99 1,97 45.7 989,95 50.7 987,75
40.8 991.94 45.8 989.90 50,8 987,71
-10 ,9 991,90 45,9 989,86 50.9 987 ,66
41,0
I
991.86 46.0 989.82 5 1,0 987,62
41 , 1 991,82 46. 1 989 ,78 5 1,1 98757
41.2 991,78 461 989.74 512 98752
41.3 991.74 46,3 989 .69 513 987,48
41 ,4 991.70 46,4 989.65 5 1,4 987 ,43
415
i
991.66 465 989.6 1
I
5 15 987 .38
'
41.6 ! 991.62 46.6 989.57 5 1.6 987.33
--
41.7 99158 46.7 989.SJ 51.7 987.28
41.8 99 155 46.8 989,-1 8 5 1.8 987,23
41.9 99 15 1 -16,9 989.-W 5 1.9 987. 19
42.0 991,47 47.0 989 .40 52.0 987. 15
42. 1 991,43 47. 1 989.36 52, I 987, 10
.p ,
99 1J CJ 47,2 989 .3 1 522 987 ,06
4, 0
_ ,.) 991.35 47J 98917 523 987 ,0 1
42,4 991.3 1 47.4 989.22 52.4 986.97
425 99 1.27 475 989. 18 525 986.92
42.6 99 1.23 47.6 989. i-l 52 ,6 986.87
42.7 991.19 47,7
i
989 .09 52,7 986.83
-
42.8 991, 15
I
47.8 989.05 52.8 986.78
-1 2,9
!
991.1 1 -17.9 989.UO 52,9
'
986.74
43,0 99 1,07 48.0 988.96 53.0 986,()9
-1 3.1 991.03 -1 8, 1 988,92 53 .1 986.6-1
43,2 990.99 48.2 988.97 53 .2 986.59
..L 990,94-
----
-1 3.3 48.3 988 .83 533 986.55
--
43.4 I 990.90 48,-1 988.78 53 .4 9865 0
----
435 I 990.86 485 53.5 986.-15
43.6 990.82 981',70 53.6 986.-10
-
43.7 990 .78 48 .7 988.(15 5.l.7 986.35
- -
43,8 990,74 48.8 %8 .6 1 53,8 986.3 1
f-*T- %s.s1:i 53.9 -1 .l.9
I
990.70 986,26
4-1 .0 990.66
-+- 988 .52
54 ,0 9862 1
-1-1 , I
!
990 ,62 49 ,1 988.-17 54. 1 986, lo
-1-1.2 990.58 49 .2 988.-1 3 5-U 986. 11
-
4-1 ,3 990.54 49,:\ 988 ,33
i
543 986.07 I
I
44.-1 990.50 49,4 988.34 5-1.4 986.02 I
44 5 990.-l(J 49,5
I
988.29 545 985,97
I
-1-1 .6 990.-1 2 49.6 988.25 54 ,6 985 ,92
--
-1-1 ,7 990.38 -19 .7 9SX.20 5-1,7 985.87
-14 .8 99<J.:l3
'
49 .8
I
988, 16
i
5-1.8 985 ,83
I
4-1.9 990.29
I
49.9 988 .11 I 54.9
I
985.78
I
10CJ [kg/m-' I 1cc1
7 8 9
55.0 985.73 60,0
55. 1 985.68 I 60.I
551 985.63 601
55.3 98559 60.3
55.4 985.54 60.4
555 985.49 605
55 ,6 985.44 60 ,6
55,7 985,39 60.7
55.8 985.65 60,8
55,9 985JO 60,9
56,0 985.25 61,0
56, 1 985 ,:W 61,1
56,2 985.1 5 61,2
56J 985,10 613
56,4 985.05 61,4
565
!
985,00 615
56.6 984 .95
!
61.6
56.7 98-1 .90 61,7
56,8-
984.85 61.8
56.9 984.80 61.9
57 .U ! 984.75 62,0
57. 1 '184 .70 62, I
572 984 ,65 62.2
57,3 984,60 62.3
57.4 98-U5 62,4
57 5 ---l 98450 62.5
57,6 I 98-1.45 62.6
57 .7
I
984,40 62.7
57 .s 984J5 62.8
57,9 984JO 62,9
58 .0 98425 63.0
58, I 98-1 .20
I
63. 1
I
58.2
1--__:!.8-l ,
63 .2
58,3

63.3
----
58.4 98-1 .05 o3A
58.5 98-1 ,00 I 63 5
58.6
983.95163.6
I 983,'.IO 63.7 58,7
I------ -- -
58.8 983,85 63.8
--- --
58.9 63,9
59.0 983 .75 64.0
59. 1 983.70 64. 1
-----
59,:.> 983.65 6-1 .2
59.3 983,60 64 ,3
-
59.4 98355 64,4
595
I
983.50 6-1 .5
59.6 983 .-1 5
I
6-1 ,6
I
59.7 983 ,-10 6-1 .7
i
59.8 983.34 6-l ,8
i
59.9 983.29 6-19
I
!kg.Im-']
10
983,24
983, 19
983.14
983.08
983,03
982.98
982.93
982,88
982.82
982.77
982.72
982,67
982,62
98257
9825 1
982.-16
982 .-11
98236
982.3 1
98226
98220
982.1 5
982,10
982.05
98 1,99
98 1.94
98 1.89
98 1 ,83
98 1,78
981.72
98 1.77
98 1,62
98 157
98 1,5-1
98 1.-1 6
98 1.-10
98 1 J5
981.29
98 1 .2-1
981.1 8
981,13
98 1.07
98 1.02
980,97
980.9 1
980,86
980.8 1
980,78
980.71
980.65
IOCJ (kg/m'J
II 12
65.0 98059
65 .1 980.53
65.2 980.48
653 980,42
65.4 98037
655 980.32
65.6 980.26
65.7 980.2 1
65.8
I
980, 16
65 .9 980 .10
66.0 980.05
66, 1 979.99
66.2 979,93
66.3
i
979.87
66.4 ! 979.82

I
979.77
66.6 979,72
66,7 979,67
66.8
! 979,6 1
66,9
:
979.56
67.0 979.50
67. 1 979 ,44
672 979.39
- ---
67J 979.33
67.--1 97928
675 97922
67.6 979. 16
67.7 979. 11
67.8 979.06
67.9 979.00
68.0 978.94
68.l 978.88
68.2

68 .3 978.77
68.-1 _J__ 978 .7 1
68.5 978 .Ci6
68.6 978.61
----
6S ,7 978.55

----
9785 0
68.9 978.-1-l
69.0 978.38
69.1 978.32
692 978.27
69.3 I 97821
69 ,-1 978, 16
69.5 978. 10
69,6 978 .0-1
69.7 977.98
69.8
'
977 ,9J
69.9
!
977.87
I
I
I
I
I
I
I
l
!
I
I
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabelul 4.2.2 Densitatea apei in functie de ternperatura - continuare
!"CJ lkg/m
3
J
[VCJ [kgtm3] r
0
c 1
[kgtm3j [oCJ [kg!m3] ["C] rkg!m
3
] r
0
c 1
[kgtm3]
I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12
70.0 977.8 1 75.0 974.89 80.0 971.83 85,0 968 ,65 90.0 965 ,34 95.0 I 961.92
70. 1 977 ,75 75, 1 974.83 80, l 97 1.77 85, 1 968,58 90. 1 965.28 95. 1 961.85
70.2 977,70
I
75,2 974.77 80.2 97 1.7 1 85,2 968,52 90,2 964.2 1 95,2
I
961.78
I
70,3
I
977 .64 75,3 974.7 1 i 80.3 97 1,65 85,3 968,46 90,3 965 ,15 95,3
i
961.7 1
'
70.4 977,58 75,4 974.65 80.4 97 1.58
I
85,4 968 ,39 90.4 965.08 95,4 96 1.64
70.5 977.52 755 97459 80.5 97 1,52 855 968.33 90.5 965.0 1 95.5 961.57
70.6 977,46 75 ,6 974 ,53 80.6 97 1.46 85.6 96827 90.6 964 ,94 95.6 96 150
70.7 977,40
I
75 .7 974 .46 80.7 97 1.40 85,7 96820 90.7 964.88 95,7 961.43
70.8 977.35 75,8 974,4 1
I
80,8 971,33 85 ,8 968. 14 90.8 964.8 1 95,8 96 1 .36
70.9 977 29 75 ,9 974,35 80,9 97 1,27 85 ,9 968.07 90.9 964.74 95.9 96129
7 1.0 977.23 76.0 97429 81.0 97 1.2 1 86.0 968.00 91,0 964,67 96.0 96122
7 1,1 977,1 7 76, 1 974.23 81,1 97 1.1 4 86, 1 967 ,93 9 1.1 964,61 96. 1 9761,15
7 1,2 977. 12 762 974 ,16 812 97 1,08 862 967.86 91.2 96454 962 961,08
7 1,3 977 .07 76,3 974,10 81.3 97 1,02 86,3 967.80 9 1,3 964,47 96,3 961.01
71,4 977.0 1 76,4 974,04 81.4 970.96 86,4 967 .70 91 ,4 964.40 96,4 960,91
715 976.95
I
76.5 973.98 8 15 970,84 86,5 967 .67 915 964,33 965 960,87
7 1.6 976.90 76.6 973,92 81.6 970,83 86.6 967.6 1 9 1.6 964.26 96.6 960,80
7 1,7 976.84 76.7 973,86
I
81.7 970,77 86,7 96754 91 ,7 964. 19 96.7 960,73
7 1,8 976,78 76.8 973,80 81.8 970.70 86.8 967,.-18 9 1.8 964, 13 96,8
I
960.66
7 1.9 976,72 76,9 973,74 81.9 970,63 86,9 967,4 1 9 1,9 964.05 96.9 96059
72.0 976,66 77,0 973 ,68 82.0 970,57 87,0 967,34 92 ,0 963.99 97,0 9605 1
72. 1 976.60 77, 1 973.62 82, 1 970.50 87, l 967.28 92, l 963 ,92 97, 1 960.44
72.2 97654 772 973,55 82.2 970,44 87.2 967,2 1 92,2 963,85 97,2 960,37
72,3 976,48 77,3 973,49 82.3 970,38 87,3 967, 14 92.3 963,78 97.3 960,30
72,4 976,42 77.4 973,43 82,4 970,32 87 ,4 967 .08 92.4 963.7 1 97,4 960.23
72,5 976,36 77,5 973,37 82,5 970,25 87,5 967 ,0 1 925 963,65 975 960, 16
72,6 976,30 77.6 973,3 1
I
82.6 970. 19 87,6 966.95 92 .6 963,58 97,6 960.09
72,7 976.25 77,7 973.25 82.7 970,06 87,7 966.89 92 .7 9635 1 97.7 960.02
72,8 976. 19 77,8 973. 19 82,8 970.03 87,8 966.81 92.8 963.44 97.8 959,95
72,9 976 ,13 77,9 973 .1 3 82,9 970,00 87,9 966.74 92.9 963,37 97 ,9 959.88
73.0 976.07 78 ,0 973,07 83.0 969.94 88,0 966,66 93 ,0 963,30 98,0 959.8 1
73,1 976.0 1 78, 1 973,01 83.1 969,87 88, 1 966.62 93, 1 963,23 98 .l 959 ,74
73,2 975.95 78,2 972,95 832 969,8 1 88.2 96655 93.2 963. 16 98,2 959.67
73,3 975.89 78,3 972.88 83 ,3 969,75 88,3 966.48 93,3 963. 10 98,3 959.60
73 ,.l 975 ,83 78,4 972.82 83.4 969,68 88.4 966.4 1 93,4 963.03 98.4 959,53
73 5 975.77 _J_ 785 972.76 83,5 969,62 88,5 966,35 935 962.96 985 959,46
73,6 975.7 1
f
78,6 972.70 83 ,6 969.56 88,6 966,28 93.6 962.89 98.6 959 ,36
73,7 975 .67 78.7 972,63 83,7 96950 88.7 966.2 1 93,7 962.82 98.7 959 ,32
73 ,8 975.6-0 78.8 972,57 83.8 969,43 88.8 966,14 93.8 962,75 98,8 959,24
73 ,9 975.54
I
78.9 97251 83.9 969.37 88,9 966.m; 93.9 962.68 98.9 959.17
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcina unitare "R"
pentru conducte din ofel, la = 20 K
Tipul conductri Conducte din o\cl pcntru instala\ii
Oi :unc- I nominal in
) l8 1/ 2 31.1 1 l /J l W
trul j int erior nun 12,25 15,75 21.25 27 35.75 41. 25
R [P::i/m]
I
05
15
2
3
5
6
2
Q

Q

I Q
I I
Q debitul de caltlur:i [kW]
v a pci [m/s)
J 4
= I =
- I 0 _35
0 .02
5
0 ,53
0.02
0 .82
0 ,03
6
1.05
0.025
15 7
0,035
J.05 '.' .0 1
7
23 1
0.03
3.-14
0 .04
8
I 3 .45
! 0.03
I
5.08

0 ,45
O.GJ
- I 0 54
- O.G35
O.G35 O.O-l 5
1.24 2.38
0 .045 0 .05
4 35 I 6.42
U.05 0 .06

0 .0o O.G7
0 .35 ! 0 ,69
0 .035 I o.o-1 5
0 -P : 0 .8 1
I o .64-s o .o5
157 3
0 .05 0,06
I .84 35 2
0 .06 0 .08
6 .45 Ii 95 1
0 .08 O.Q9
7 .s8 I 11.2
n .o9 I 0 .1
l Q 0.-17 0.92 2.0S 4 lL59 I 12.7
, , 005 006 om_J o .o9 0 . 11 I 0 .12
I Q 052 I J.O_H 23 1 I -l .13 957 ' 14 , I
1 , o .o5 l o no o .os I 0. 10 0 .1 o .u
f------- --'---+- --+--
i Q I 057 l I. I I 2.52 I 4 ,84 10..I 15.3 7
I v I 0.06 ! O.G7 ' 0 ,09 I 0 .1 0 .13 0 .14
8
l Q I 0 .6 1 1 1.2 I 2.72 I 5.2 11.2 165
I \ ' 0 ,06 O.OS l 0 ,1)9 I 0. 11 0 .1-l O, IS
9 I Q I 0 .65 : I .28 I 2,9 1 5.57 12 17.7
,__ _____ 0 .12 0 . 15 0 , I Ii
10 I Q Ii o .69 ug I 3.09 5.9 1 12 .1 18.7
,__ ______ ,l_'"___._o_._0_7 -+--o_ ._04 0 . 11 0. 13 0 . 16 0.17
15 I Q i 0 .87 ' 1.71 I 3,87 7,-1 2 15.8 235
20
30
.JO
50
60
80
100
\' I O.G9 I 0 ,11 0. 13 0 .16 0 . 19 0 .22
I Q 1.02 2 45 4 27J5
I \ O. IJ i 0 .13 0 .16 0. 19 0 .22 I 0 ,26
!
Q I 1.28 I 252 5 .69 10 .9 2n 34. 1
, . 0 .13 , 0 ,16 I 0 .2 0 .2-l I 0 .28 .


I Q I 15 ! 2.95 6.72 12.1 21. 1 39.8
I \ I 0. 16 I 0 .19 0.24 0.'.'8 o _<-1 0 .36
I : I
Q ! 1.7 i 3.35 7,Sti 1 14.3 30 .6 -l-l,9
! \ 0 .18 I 0.22 ' 0 .26 0.3 . 0.-1 2
I Q I 1.9 I 3.7 i 8.37 1' 15.S I 33 .b 1-:;q-:g-
I \ I 0.2 I 0,2-1 i 0 .3 0.3-l I 0 .-12 i 0.-16
Q I 2.'.' I I -l .33 i 9 ,76 I 18.6 I 39.2 I 57.9
i '
1
i o.:i ::; : o.>-t , o . 1s
1
055
I
Q I i -l .?; I 11 I - 0.9 I -I-I . I I 65 .1
,. l o. _6 , o _,_ / u,::; s ! o . .i-1 1 11 55
1
o.6

1. Q I :>.7-l 5.4 1 i 12.2 I 23 I -1 8.6 I .
\ I 0.2S 0.34 ! 0,-1 2 l 05 ' 0 .6
; Q i. 3. 19 6.3'.' !I 14.2 I '.'6.7 S6 6 83,3
, o .34 0 . 1 o,s I o .6
I Q i 3.6 1 7. 1-l ! 15.9 I 30 .1 ! 6.>.S 93.5
' \ : 0 38 O.-l 6 05 '\ I 0 .6S : O.S 0 .85
--2-. 1c-, -----
1
- Q___.ii- 3-_9_s _1,___7 .s.i 17.6 I 33. 1 i 70 5 103
\' . 0 . .J '.' . 0 .5 0 .6 ! 0 .85 0.95
120
-
160
200
300
' Q I .\ s I 8 I 19 .S I 37 .6 79 ' : 11 6
, ! 0.-1 6 055 I 0.7 i 0 .8 / O.<i s l I .I
I. lnstalatii de lncalzire
Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcina unitare liniare " R"
pentru conducte din otel , la = 20 K - continuare
Tipul conductei
Diame-1 nominal
I rul j intrrior
R [P::i/m]
I
0.5
I .5
3
.j
s
6
7
8
9
10
15
'.'O
30
-10
50
Condnctc din o\cl pcntru instala\ii
llHll
nun
2
Q
v
Q
v
Q
v
Q
v
Q
v
Q
,.
Q
,.
Q
,.
Q
\'
Q
\ '
Q
Q
v
Q
,.
Q
,.
Q
,.
Q
,.
57 3 70 3.5 76 3.S 89 3.S 95 J.S
51 63 69
Q dcbitul de caldura [kW)
" , itC7.a apci [m/s]
6.33
oms
9:-1 1
0 .06
11 .9
007
4
11 ,4
0 .0-15
16 .9
0 .06
21J
0 .08
s
14 .4
0 .0-15
215
om
27
0.09
14 25 31,7
0 .08 0 ,1 0 .1
17.4 3 1.3 40,I
0 .1 0 . 12 0. 13
'.'0 5 36.6 46.6
0. 12 I 0 .14
1
0.1 5
23.1 4 1,4 52.8
0 .1-1 0 ,16 0 ,17
25 .6 45,9 58.3
0 , 15 0 ,18 0. 19
27.9 i 50 63J
0 .10 0 . 19 0 .2
I
30 .1
0 . 18
!,. 32.1
0 .19
I 34
I o2
53.7 68 .6
0 .2 0.2'.'
57 .-l T.1,3
0 .22 0 .'.' 4
6 1 .I 77 _1
0 ,2-l O.:>-l
82 88
6 7
2'!..7 ' 27 .1
o.os I o.os
33.7 ! 40 .1
O.OS , O.OS
42 .1
0 ,1
'1 50.2
0. 1
-19 A 58.8
0 ,11 0 .1'.'
62 I 73.7
0 .14 I 0 .15
7:>.6
0 .17
82, 1
0 ,19
I 865
i 0 ,17
I
i 97.7
0 .2
9 1.l-> I 108
0.2 i On
98.9 ! 11 7
02 2 ! 0.2.i
106 127
0.24 0 .26
11 3 1 134
0,26 i 0.28
120 I 142
0.28 l 0.28
I 42 .9 75,9 96.S 1:19 17R
: 0 .26 OJ OJ 0 3 -l I 0 .36
I
. 50
OJ
I 6 1,<J
i 0,36
885 11 2
0 .3-l 0 ,36
11 0 139
U.42 0.44
174
0 , 1
216
0 .5
i 72 .-l 128 163 252
I 0 .-1 2 05 05 I 0 .6
'.' 07
0.-1 2
257
0 5
299
0 .6
I Q ! g 1. 2 I 1-l 182 ! 284 336
I \' I Cl.-I S 055 0.6 I 0 .65 0 .7
-------+-- - ___J_ -
! Q I 158 I 202 313 .>10
60
,__ _____ J __ ,_. - 1 () ,)5 0 .6 : 0.6S 0.7 0 .75
so I () I I SS I 236 365 -1 30
' - I
i v 0.6 i U.7 t 0 .75 0 .85 I 0.95
l--100 ------+,--(J I I 7 208 i 26-1 .JOS ! -!SJ
i : 0 .7 ! 0 .8 i 0.85 0 .95 I I
1--------+----+-
Q 129 ! 229 I 269 4-19 l s 3 1 120
__ _,__o_._7_5_ 1 o .R5 I o.95 i 1 I 1.1
i Q 150 ! 266 337 '1 5'.'0 i (117 160
200
2-10
300
1
, . 0.9 i I I . I , I .'.' i 1.2
Q 169 I 299 i 379 l SS-I I 693
\ I . I . I : 1. 2 I 1.3 i 1,4
Q
,.
1
185 329 -11 7 I 6-13 i 763
I .I l U t 1.3 l I 5 ! 1.5

: '.'08 I 309 I' -167 I' 722 i 855
i 1.2 I 1.-1 1.5 1.7 i 1.7
Q
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
...
Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcina unitare liniare " R"
pentru conducte din ofel , la Dt = 20 K - continuare
T ipul cond uctei Condur te din o\cl pcnlru instala\ ii
Oi a mc- I nominal Ullll 108-' 121 .j 13:q 1-16-4,.5 159 5 19-t-7
trul
I int erior mm 100 113 125 IJ7 1-'9 180
H (l'a/m]
Q debitul de 6 1ldura [kW]
'" - ' 'iteza apei [mis]
I
I
2 3 4 5 6 7 8
0 .5 Q
I
39 53.-' 70, I 89.9 ' 11 5 187
\"
l
0.06 0.07 0.07 0.07 0,08 0.09
1 Q ! 57.4 78.-'
i
103 13 1 169 "Y.67
\ " I 0.09 0.1
I
0.1 0.11 0,12 0.1 3
I
1,5 Q 72 98.4
I
129 165
i
210 I 113
v 0. 11 0 .1 2 0 ,13 0,1 -1 0 ,15 I 0. 17
2 Q
i
84 ..J 11 5 15 1 193 248 I
-100
\" 0 . 13 0. 14 0. 15 0 , 16 0 ,17 0. 19
3
I
Q
105 I 1-1-l 189 24 1 308 500
v 0. 16 I 0, 18 0.19 0.20 0 .22 0.24
4 Q 123
I
169
l
220 281 359 585
0 .1 9 02
I
0.22 0 .24 0.26
I
0 .28 v
5
I
Q
I 141 I 19 1
249 3 19 407 659
v 0,22 0 ,24 0.24 0.26 0 .28 0 .32
1--
6
I
Q 156 209 279 352 +-15 7?.7
\' 0.24 0.26 0.28
I
OJ 032 0 ,36
7 Q 169 229 30 1 383 -184 787
v 0 ,26 0.28 0 .3 0.32 0 ,34 0 .38
s Q 18 1 245 323 4 10 5 16 S.J-l
v 0.28 0,3 0.32 0 .34 0 .36 0.-1
---
I
-
9 Q 192 262 343 436 5-17 898
\' 0 ,3 032 0 .34 0.36
I
0 .38 0.-14
IU Q 202 278 363 -162 580 950
v 0.32 0.34 0 .36 0.38 OA 0 .41i
15 Q 253 344 450 576 734 11 86
\ ' 0.4 0,42 0,46 0.48 0 .5 0 ,55
20 Q 298 401 s24 I 669 855 1372
I v 0.46 05 055 i 0.55 0.6 0.65
30 Q 367 497 652 827 1057 1698
v 0.55 0.6 0,65 0,7 0.75 0.8
--
I
--
40 Q 428 579 762 962 122 1 1965
I
\" 0.65 0.7 0 ,75 O.S 0.85 0 .95
50
I
Q 480 65 1 856 1083 1372 222 1
I v 0 .75 0.8 O.R5 0 .9 0 ,95 u
60
I
Q 528 7 16 937 1186 15 11 2442
,.
0,8 0.9 0,95 I I . I I .2
--
I
so Q 6 14 833 1086 1384
1768 l 2826
\' 0 ,95 I I.I 1.2 I .2 I .- 1
100 I Q 69 1 935 122 1
r---
1547
1977 I .\ 175
I v
'
I.I I . I
I')
1.3 1.-1 15
120
I
Q 759 1028 1337 17 10 2 11_5 I :..177
i
\' 12 1.3 1.3 1,1 I .) I 1.7
160
I
Q
I
11 98 1558 1977 25 12 r .io-,6
v
!
1..J 15 1,6 1,6 1.8 I 1.9
--
200
-h
987 1337 17-'.J 222 1 2826 -1536
15 1,6 1.7 1.9 2 2.2
----
240 Q 1084 1465 19 19 2442 3105 -1978
! \' 1.7 1.8 1.9 2
'
2.2 2.-1
-
i
'
100
I
Q 1209 165 1
I
215 1
I
"2733
I
3-1 77 5582
I
\'
!
1.9 2 2.2 I 2.2
I
2.-1 2.6
. -----.
..... iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii q
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire L lnstala!ii de lncalzire
Tabel 4.2.4. Coeficienti de rezistenfa local a E,, funcfie de material $i marimi geometrice
Nr. Den um ire Simbol Material Coefici ent de rezisten\a locala
crt. Date
Curbe si coturi la go
__ R/d ___
0,5 1,0 _SQ__ - 3,0 _ 4,0 5,0 6,0
0\el - 0,5 0,35 0,30 0,30 0,00 0,00
1 Curbe
lrCIJ
____ - 1,00 0,35 0,20 ,_QJ5
- - -
-->-----
Termoplastice Cald 0,21 0, 14 - 0, 11 - o,og
Turnate 0,51 0,30 - 0,23 - 0, 18
rn cot drept
Diametru q) [in I 3/8 1/2 3/4 1
1114 1112
2
. -I---
i 0
Otel 2 2 1,5 __ -12._ 1 1 1
--
2 Cot drept
L _____ \'
Cupru 0,7
t
Termoplasti ce Cald 1, 13
Turnate 1,27
Teuri de trecere cu derivatii la go
v2iv 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2 -
Otel 12 7 3,5 2,5 2 1
v v,

1,30 _________
3 La separare
T
T ermoplastice 1,30
v1/v 0,5
T
1
Otel _____ o_,5 _____ L 0
Cu[>ru
--
---- ___ 0_,3
- --------
T ermoplasti ce 0,3
v2/v
0,2=8i l-- ffi8
I
1,0
I
-

- -----
--
0\el
-----
__ 1_ 0,5 _ 1, 3 1,5
v v.
Cupru o,g
4 La separare


0,0 t]j- 0,4 Lip +-arr- -

v1/v
----- ----
0\el 1,5 1,3 __ 1_, 1_ 0,8 0,5 0,0
,_ ___ Cupru __
..
0,6
T ermoplastice 0,6
Teuri de trecere cu derivatii la 45
v2lv 0,3 0,4 0,6
I
0,8 1,0 2 -
--
0\el 7 4

0,8 0,6 0,5
v v,
Cu[>!:_u ____ o.g
..

-- ---------------------- -
5 La separare Termoplastice 0,9
V2 v1/ v
0,5
1
------- -- --------
Otel 0,5 -- _ _Q,Q __
--------
Cupru 0,3
Termoplasti ce 0,4

0, 1 0,2

0,5
- -
>----- --- -- --- ---
0,3 0,3 0,8
-- - -- I----1- ----
0\el 0,4 - 1 0,8 1 - 0,8
__ 0,5 -3
_Q,_3 -
__9_, 1?_ O, iL_
-- - ----- -
d,v d1oV
1
,_ O,?_ _-02_
- =r-1-
1
-----
6 La impreunare
..

1

----- ----- --
__ ..__ ___ --
CUP':!:!_ 0,4
dz, V2
T ermoplast1 ce_
1- 1 ___
Otel
<1 - 0:3 - o:3-- - - ---
------
1 _ Q,5 __ __ _ __
- ---
Cupru
----
Termoplasti ce 0, 2
Teuri de tr ecere in contracurent
V2
vv v i 04 I
0.6 I 0.8 J 1 _t=.3-+ 1.H 2

- ------- -- -- - --- --
3 -___ - 1.8 __ ___ _i _0,8 7 La separare __ O\el _______ 6_2_ __
_ Cupru __ _
---
1,5
----------- ---- --
Termoplastice 1,3
l. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabel 4.2.4. (continuare
V2/ V
0,3 0,5 0,7

-- - --- -- -------- ---- . - -
d2
0,5 5 1.;3 __ 1

--
8 La impreunare 0\el 0,7 6,5 2 1,3
2
v _Q_& __
- __ --1 _____
-- --L--- ---
Cupru 2
----
Termoplasti ce 3
Robinete si armaturi de sens
9 Robinete cu ventil Oiametru 3/8 1/2 3/4 1
11/4 1112
>2
$i scaun obli c
c:6J
-
<P [in]
--- - -- - -- ---
Otel 3,5 3,5 3 3 2,3 2,3 2
Cupru -
- ---

2,5 2 2 2 __Q2__
r----- - - -- -
T ermoplasti ce - 3,5 2,5 2 2 2 0,7
10 Robinete cu sertar

- ____ Q_@I__ - -- 1 1 0,5 0,5 __ _p,3 0,3 0.d__
---
Cupru
T ermoplastice 2 2 1,5 1,5 1 1 0,65
11 Robinete cu ventil
JJ
Otel 10 10 7 7 5 5 4
si scaun drept Cupru 10 10 8,5 7 6 5 5
Termopl astice 10 10 8,5 7 6 5 5
12 Robinet drept

--- _
8,5 8,5 6 6 5 5 __ ._4_
---
de radi ator Cupru 10 10 8,5 7 6 5 5
Termoplastice 10 10 8,5 7 6 6 5
13 Robinet coltar
kJ
Otel 4 4 2 2 2 2
de radiator Cupru 2 2 2 2 2 2 2
-
Termoplastice 4 2 2 2 2 3,5
14 Robinet
[)<]
Pentru toate 0,5
de inchidere sferi c materialele
15 Schimbare de nivel

Pentru 0,5
(curba etaj) toate materi alele
16 Clapeta cu ventil
c:$J
On 20 4,6 ... 6
On 25 la On 50 3,6 ... 5
-
17 Clapeta de sens
-
On [mm] 25
I
40
I
50
I
100
I
200
C, 2,5 2,5 1,9 1,2 1,0
18 Oi stri buitor
9
Pentru
toate materialele 0,5
19 Colector

Pentru
toate materi alele 1
20 Lira de dilatare
__fl_
Pentru 1
toate materialele
21 Compensator axial
-)--
Pentru 2
t oate material ele
22 Supapa

Pentru
de siguranta toate materialele 5
23 Cazan
CJ
2,5
24 Corp
1illJ
de incalzire radiant 2,5
25 Corp de incalzire
1Iill
cu placi 3,5
26 Racorduri
Ck
lntrare 1
de rezervoare
le$i re 0.5
-- ,
Capitolul 4: Sisteme de incalzire L lnstalatii de incalzire
Tabelul 4-2-5 Pi erderi de sarcina unitare l ocale ,, Z" ,
pentru conducte din otel $i = 1, la incalzirea cu apa calda
Vitcza
I
!
I I
I
i
i
I
i
I
I
apei Y O.Gl
I
O.Gl 5 0.02 0 .025
j
0.03 0.035 0.0-1
!
0.0-1 5
I
0.05 0.06
!
0.07 o.os 0.0'1
! I
i
i
I
I [mis]
i
' !
I
i
I I
I
I
Z [Pa]
I
0.05
I
0. 1
I
0 .2
I
03
I
05 0.6
I
o.s
I
I
I
1.3 1.8
I
2.5
I
3.2 -l .I
I
I
I
I
\' i1 eza
I
I
I
I
I
I
I
I i
i
' I
apci '" 0, 1
i
0. 12 0. 1-1 0. 16 0. 18 0.2
I
02 2 i 0.2-l
I
02 6 0.28 03
!
0.35 0,-1
[mis] I
I
I
I
i I I
I
Z [Pa]
I
5 7
i
10
I
12 16
i
20
'
2-l
I
29 3-1
I
39
!
45
I
(ll 80
I
\' itez:i
!
!
I
I
I
\
I
I
I
I
::tpei v
I
0.-15
'
Oj 0.6 0.7 0.8 0.035 I I.I 1.2
I
1.3
I
I .4 1,5 1.6
I
i
i
[m's] !
I ' !
'
I
---Z[Pa] ! 100
I
125-
I
180
I
2-15
i
320 I 405
I
500 ! 605 720
!
8-1 5
I
980
I
1130
I
1280
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniara unitare " R" pentru conducte din cupru, la .M = 1 K
Debit
Diamctrul conductclor [mm]
R [kg/h]
(Pal m] Vit cza
I
8 . 1
[rn/s]
6 . 1 JO - 1 12 . 1 15 I 18 . l 22 I 28 . 1.5 35 . 1.5 42 . 1,5 54. 2
0 5
G
i
0.03 13
i
0. 159 050 1 I .22 35 8.02 I 19.60 47.80 74,40
I
129 256
O.O<Xl7 0.00 16 0,0029 0,0045
I
0J)()75 0.0 11 -1
!
0,0 178 0,0278 0.0265 0.0308 0.0372 v
I
I
G I 0,0627
i
03 17 I 2,-1 5 6.99 16 392 565 11 2
I
194 383
v
I
0.00 14 0.0032 0.0057 0.0089 OJl1 51 0.0228 00.>56 0.0329 0.0399 0.0463 0,0557
G
I
0.09-1
I
<U76 15 3 .67
I
](l j 24. 1 38,6 71,9 1-1 2 2-1 5 -1 8-1
15
I
v I OJJ021 OJXl86 0.0 13-1 0 .0226
I
0.03-1 2 0.0352 0,0-1 19 0.0506 0.0586 0.070-1
G 0 .1 25
I
0,(,3-1 2.01 4,9
I
14
I
32. 1 -15.CJ 852 168 290 57 1
2
I
\' 0.0029 OJ!06-I O.GI 14 0.0 178 0,0.10 1 0.0--1 56 0.0-1 17 0.0496 0,0598 0.0693 0.0831
2.2
G !

22 1 538

35.3 -1 8j 90 .1 178 306 603
,.
0,003 1 0,007 I 0,0 125 0.0 196 0.0502 0.04-1 2 0,052) 0,0632 0.0732 0,0878
2.4
G 0,15 0.76 1 2.4 1 5.87 I (>.li 27,4 51.1 CJ-1 .8 187 322 634
0.00.' -I
i
0.0077 0.01 37 0,021-1 0,03(1 1
i
0,03'l 0.0-165 0.0552 0,0665 0,077 0.0923 \'
I
2.6
- c 0.163
I
O.S25 2,6 1 636 IS.2 28,8
I
53.6 99.-1 196 337 663
v
I
0.0037 0.0148 0,0232
i
0.039 1 0.0409
I
0.0-183 0.0579 0.0697 0,0806 0,0966
G
;
0. 175
i
0.888 2.8 1 6.85 19.(
i
30,I 56 104 205 352 692
2.8
I
I I
\' 0.00-1
1).(1{)9
0.01 6 0,02-1 9 0.0-1 22 0,0-1 28
I
0,0509 0.060-1 0.0727 0,08-1 2 0.10 1
G 0.188
I
0.952 3,0 1 73:1
I
21
!
31.-1
I
58.3 JOS 213 366 720
3
I v 0.0043
I
0.00% :
0.0 171 0.0267 0.0-152 0.0-1-1 6 0,053 1 0.0629 0.0757 0.0876 0.105
G 0.207
I
1,05 3.3 1
I
8.08
i
23,1
I
33.2
!
61.7 11-1 225 387 760
' , _ ,.)
0.00-17 0.0 106 0.0 188 0.029-1 0.0497 0.0-1 72 0.056 1 0.0t>65 0.08 0.0925 0. 1 I I v
I
i i
G 0 2 26
I
1.11+ 3.61
8.8 1 2--1 . J ' 3-1 ,'l

120
I
237 -10(>
I
799
3.6
\' 0,005 1 0,0 115 0 ,0205 0,0321 0.0502 0,057 0.07 0.0842 0.0973 0,11 6
G 0 ,251
i
I D 4.0 1 9.79
I
2-1,6 37.2 I 128 l 252
I
S-19
-1
J_
0 .0057
o.0 1:s
1
0.0: 28
0.0356 0.051 0.0129 0,0629
I
0.0745
i
0.089-1
I
0.103 0. 124
I
\'
I
I
4,5
G 0.282
I
I .-l J 4.) I 11
!
25. J 39.9
I
74
I
137 1 269 462 CJOS
v 0.006-1 P.0 1-1-1 , 0.0257 0.040 1 0 .0522
I
0.0567 0.0674 0.0797 ; 0.0957 0. 1 I I 0.132
I
--
5
i
G
I
0.3 13
!
I .59 5.0 1 122 25.8 -1 25
I
78,8

286 -19 1 'J6-I
v
l
0.007 1
I
0.0 16 0.0285 0.0-1 -1 5 0.(1533 () .Cl60-1
!
0.0717 O.OS4S 0,102 0, 117 0.14
I
G I 0.3-15
I
I .74
i
55 1 13,5 265 i -14 .'l
I
83.J I 5-1 I 302 518 10 18
5,5
I I
i i
I i
\ ' OJJ078 ('.0 176 0.03 14 0,0 19 0.05 13
I
0.0IJ39
I
0,0758 0.0891)
I
0. 107 0. 12-1 0. 1-18
I
G 0.376
I
1,9
I
o,02
I
1-1 .7 :27 ,J
I !7.3
I
87.6 162
I
318
!
5-15 1069
6
0.0086
I
0.0 192 0,0342 0.0535 0.0572
I
0,0673 0.0798
I
0.0943
I
0.113 0,13 0. 156 \'
I I
6.5
I
G 0.407
!
2,06
I
6,52 15.9 T/ .9
!
19 .h
I
'l J ,8 170
I
333 570
I
I I 19
\'
I
0.(l{J93
I
0.0208 0.037 1 0.0579 0.06 0.1)705
I 0,0836 0.09S7
I
0.11 8 0. 137 0. 163
I
I
0.439 I 165
i I
595
I
11 67 G
I

i
7 .02 29.1 51,8 i 95.9 177 347
i
7
I
o.oi I 0 .0225 0.0399 0,060-1 0.0627 0.07 37 0.0873 0,103 0. 124 0,142 0. 17 \'
;
l
G
i
0,-1 7
i
2JS
i
7.52 17.1
i
30.3
I
5:l .9
!
99.8 184
I
361
t
619
I
121-1
7.5
I
I
i I
\ '
' 0 .0107
!
DJJ2-l 1
I
0,0-1 28 0.06 1
I
0.0653
I
0,07<7 0,090') 0. 107 o. 0.148 0.177
I I I
I
G
I
0,JOI
I
2.5-1
!
8,02 17.5 3 1.5
I
56 10-1
I
I'l l
!
375 642
I
1259
8
I
I
'
i
' \' 0.01 1-1 0.0257 0,0-1 56 0.065 O.Ot> 7l/
i
0.0797 0.09-1 3 0. 111 0. 133 0. 154 0. 183
I
G i 0 .5t>4
I
2,85
I
I 7.9 33.S 60
i
I ll 205 -10 1
i
687
I

9
I
os 13 I
I I
\' 0.0 128
I
0.0289 0,066 0.0728 0.0i:i54 0. 10 1 0. 119 0. 1-1 3 I 0. JM 0. 1%
G
!
0.6"27
I
3. 17 ' JO ' 18. J 36 63 .9 I I 8
i
2 18 I 729
I
1-129
10
I
i 0.057_j
I
\' 0.0 1-1 3
i
0.()32 1 0.067
i
0.0775 0.0908 0.107 0. 127 ! 0. 152
I
0. 175
!
0 .208
i
11
G i 0.689 i 3.49 I 11 I 18.3 38 67.5
:
125
I
231)
I
450
i
770
I
1508
I
\' i
I
0.0627 i
0.069 0.0819 0.0%
'
0.11-1 0. 131 0. 16 0. 18-l 0 .22
I
I
G
i
0,752 ! 3,8 1 I
12 19 ,3
I
40 71,I I
131
I
2-12
I
-1 73
I
80')
I
158-1
12
I
:
I
I I
,-
!
0.0 171 0.0385 I 0,068-1 0.0703 0,08113 0.101
'
0.119 0.1-1 1 O.l ciS 0.23 1
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniara unitare '" A" pentru conducte din cupru, la ti t= 1 K - continuare
R
[Pal m]
I_\

I I
ii.
15 l
Io
17
IS
I')
20
Otbit
[kg/h]
Vitcza
[m/s]
G
\'
G
,.
G
\'
G
,.
G
v
G
v
G
v
G
v
6 I
' 0 .8 15
O.Dl t;5 1
0 .877 II
0,02
0.94 l
0.021-l
I
0.0228
8 I
.J .12
0.0-1 17
4 ,-14
0 .0-1-19
4.76
0 ,0-18 1
5.08
0,05 13
5.39 1.07
OJJ2-12 I 0.05-1 5
1.1 3
0.0257
1.19
0.027 1
125
0 .0285
5.7 1
0 ,0577
6.03
0 .0609
6,34
0 .064 l
10 I 12 I
13
0.074 1
203 I
0.0737 I
I+ 21.2
0 .0798 0,077
15
I o,os5s l
22. 1 i
0,0803 !
16 I 22,9 I
0.09 12 ! 0 .083-1 i
17
0 ,0969
IS
0. 103
13.6
0 ,0775
23.8 I
0 .0865
24 ,6
0 .0895
25.4
0,0<>24
Di,.mctrul conductdo r [mm[
15 I 18 . J 22 I 28 . 1.5 35 . 1.5 42 . 1.5 54 . 2
-1 2 I 1-1 .s
0 .090-1 I 0 .106
I
1657
' 0 2 -11
43.8
0.0944
l 77 .8
! 0, 111
1728
I, 1-1 3 II 264 I 5 17 I 883
0. 13 1 0, 15-l O.lS-1 0 ,2 1 l 0.252
45.7
0.098-1
-1 7 !1
0. 102
49. 1
0 ,106
50.8 i
O,I09 I
52.5
0. 11 3
! 149 ! 275 ! 537 9 19 1796
0. 11 5 ! 0 .136 0 .16
1
0.1 9 1 o.n
1
0.262
8 1
84, I 155 285 ; 558 953 1863
0 .1 2 0. 141 0.1 66 I o.19s 0.228 0.21 1
81 .1 16 1 295 I 577 986 1n8
0. 12-l 0, 146 0.172 I 0 .205 ! 0,236 0.28 1
90 I 16(, 305 596 101 9 199 1
0. 128 0 .15 1 0.1 78 0.21 2 0.244 0 .290
92.9 17 1 3 15 6 15 1050 !. 2052
0.1 32 0. 156 0. 183 I 0 .2 19 025 1 0299
14 262 54. l 95.7 176 324 633 I! 1os 1 2 11 3
0 .0799 i 0 .0952 0 , 11 6 0. 136 0.16 0.1 89 0225 0259 0 .308

I
1.38 I 6.98 14 .9 27.7 57,2 IOI 186 I 3-1 2 668 11 -11 2229
0 .01 14 0 .0706 0 ,08-1 6 0 . 101 0. 123 0 . 144 0. 17 0 .199 0.238 0.273 0 325

1.s 7.6 1 15.7 I 29. 1 60. 1 106 196 360 102 11 99 234 1
0.034 2 0.077 0 .089 1 0. 106 0.1 3 0.1 5 1 0 ,178 0.209 0,25 0287 034 1

1.63 825 16,-1 30.5 63 Ill 205 376 735 125-1 24-18
0.037 1 0.083-1 0 ,0934 0. 111 0 .1 36 0.158 0 . 187 0.219 0261 03 0.356
2'2
21
26
G
G
v
G
\'

I ,75 8.88 172 3 1.9 65,8 11 6 214 393 767 1308 I 2552
o.0399 o .o89s 1 o.0976 0.116 0. 142 0 .165 0. 195 0.229 0213 031 3 0312
G
v
30
1,88 952 17.9 33.2 68.5 12 1 223 408 797 1360 2653
0 .0-128 0 .0962 0 ,102 0 ,12 1 0. 1-18 0. 172 0 .203 0.238 0.283 0.325 0 3 86
G
v
-
2.07 10 ,5 I 18,9 35. l I 72,4 128 235 43 1 84 1 1435 2799
0 .047 0.106 0. 108 0. 128 0, 156 0. 182 0,2 14 0 .25 1 0.299 0 .343 Ci.408
33
G
v
36
2,26 I 11 ,4 19,9 37 761 135 2-1 7 4)3 88-l I 1507 2939
0 ,05 13 0 , 11 5 0. 11 3 0.135 0, 164 0 ,19 1 0.225 0 .264 0.3 14 0 ,36 1 0.428
G
v
2.s 1 11.8 2 1.2 39.3 s 1 I 143 263 48 1 938 1599 3 11 7
0.057 0 , 11 8 0 .12 1 0, 1-1 3 0 . 174 I 0 .203 I 0.239 I 0.28 0 333 0 .383 0.454

2.S2 12. l j 22,7 -l 2. l 86.7 153 28 1 5 15 1003 1708 3329
0 .064 1 0 .122 0. 129 0,1 53 0 . 187 0 2 18 0256 0 .3 0,356 0.409 0 ,485
-lO
45
G
v
G
v
50
3. 13 12.3 242 4-1,8 92, I 163 298 546 I !064 18 13 353 1
0.07 13 0 ,125 0 ,138 0,163 0. 198 0 .23 1 0 27 1 0.31 8 i 0.378 0,434 0 ,5 14
G
v

3,45 12.s
1
. 25.6 -l7.4 97,4 I 172 3 15 577 l 123 19 12 3724
0.1 26 0, 146 0 . 172 0 .2 1 0.24-1 0 287 0, 336 0 .399 0.458 0542
-
1.76 12.6 1 26.9 49.9 102 180 33 1 606 l 179 39 10
0. 127 I 0, 153 0 ,18 1 0 ,22 1 0257 OJO I 0 ,353 0.419 I 0 .48 1 0569

4 JJ7 12 .7 II 28 .2 52 .2 I 07 189 3-l 6 63-l 123-l 2 I 00 -1088
v 0.0927 0. 129 0. 16 1 0. 19 i 023 1 0 .269 o.31 5 0.369 o.-i39 o .5o.; 0595
-
G 4.3') 13,3 I 295 54,5 \ 11 2 197 36 1 66 1 1286 2 189 426 1
v 0.0998 I 0 ,168 0 ,199 I 0 .241 I 028 i 0.329 0 ,385 0.457 0.52 1 0.62
,_
75
-1 \' 0.107 0.1-l i 0, 175 0.207 0.251 0 292 0 ,342 0,4 i 0.475 0 5-15 0 .645
- ;;- - c;- 5.0 1 14..1 3 1.9 58.<> 12 1 2 13 I 390 7 13 1387 2359 -l 590
v 0 . 11 -1 0 .145 O. ISI 0 2 15 0,26 0 ,303 0.355 0 .-ll 5 0.493 0 .565 0.668
'10 - 1 G 5.64 15,4 i 34.2 63, 1 I 129 228 41 7 762 I l -ISI 2520 4900
_J v 0 .128 I 0 . 156 0.194 0,230 0 279 032-l 0379 i O.-l-l4 ' 0 ,527 0.603 0,7 1-l
100 I, 5.9 I 16,-1 363 67. 1 137 2-12 4-13 i 809 I 1572 \ ' 2672 5 196

1
0 . 133 _ o_.3_-i" _ _,__o_.-i _o_:>_,;,_o_ ._-1 1_1_,,_1 _ 0_.5_59_+--_o_._&.1 _ _,__o_._75_7-i
I G\ ' II o. 1 17.-l I 38.4 1' 70.9 ! 145 1' 255 ! -167 ! 853 : 1658 I 28 19 1 5479
0. 1-1 5 0. 175 , 0.2 18 . 0.258 \ 0.3 13 0.363 OA25 i O.-l97 ! 0.589 I 0.675 . 0.798
55
(,()
65
70
G
v
G
v
G
R
[Pal m]
1'.'.0
130
140
150
160
170
180
190
200
220
240
260
280
300
330
360
400
450
500
550
600
-------------- ----------------yz
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala!ii de incalzire
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniare unitare " R" pentru conducte din cupru, la ~ = 1 K - continuare
Debit
Diamelrul conductelor [mm]
[kg/h]
Vi tc1.a
6 I 8 1
[mis]
10 1 12 1 15 I 18. 1 22 I 28 . 1,5 35 . 1,5 42 . 1,5 54 . 2
G : 65 ISJ 40.4 7-15
I
153 268 491 896 ! 174 1
i
2959 5750
i
v 0.15 0.185 023 0,271 0329 0,38 1 0.447 0522 i 0,6\'l 0,708 0.837
G 6.8 19. 1 42.3 178.1 160 28 1 5 14
938 1
1820 3094 60 11
v 0, 155 0.0194
1
0.24 1 0,'.'.84 0,344 0.399 0.467 0,546 0.647 0,740 0,875
G 6.9 '.'.0 44 2 8 15
I
167 293 536 977 1898 3224 6263
v 0.16 0202 025 1
I
0297 0 359 0.4 16 0.487 0569 0.675 0,772 0.91'.'.
G 7.1 20,8 46 84,8 173 305 557 101 6 1972 3350 6507
v 0. 165 0211 0.262 0309 0373 0,433 0507 0592 0.701 0,802 0947
G 7 ;25 21,6 47.8 88 180 316 578 1054 2045 3473 6744
v 0.17 0219 0.272 032 OJ87 0,449 0526 0.614 0.7.?7 I
0,83 1 0982
G 7.5 22,4 49.5 9 1,1 186 327 598 1090 2 11 5 3592 6974
v 0,175 0.227 028 1 0322 0.40 1 0.465 0544 0.635 0.752 0,86 I.02
G
I
7,85 23.2 5 1. 1 942 192 338 617 11 26 2 184 3708 7 198
\' 0,18 0,234 0291 0,343 0.414 0.48 0562 0.656 0,776 0.887 1,05
G 8,1 23,9 52,8 97. 1 198 348 636 11 60 2250 3821 7416
v 0.1 85 0,242 0,3 0.354 0,427 0,495 0579 0,676 0.8 0,9 14 1.08
G 8,3 24,7 54,4
I
100 204 359 655 11 94 23 16 3932 7630
I
v 0.19 0249 0.309 0 ,364 0.44 0.51 0 .596 0 ,696 0 ,823 0941 1,11
G 8.48 26, 1
"' t-r
2 16 378 691 1260 2442 4145 8042
v 0. 195 0164 0,327 0,385 0,465 0.538 0 .629 0.734 0.868 0,992 1,17
G 8.93 27,4 W.4 Ill 227 398 726 1323 2563 4350 8438
v 0103 0177 0 ,344 0.40-1 0.488 0.565 0,1>(,I 0,77 0911 1,04 123
G 9,36 28,7 633 11 6 237 4 16 759 1383
I
2680 4548 88 19
\' 02 13 029 1 0 .36 0,423 05 11 0.59 1 0,691 0.806 0.953 1.09 1,28
I
G 9.78 30 66 121 247 434 79 1 1442 2793 4738 9 187
I
v 0;223 0,303 U,375 0,442 0.533 0 .6 17 0,72 0,84 0 .993 1,13 1,34
------
G 102 3 l2 68 ,7 126 257 45 1 823 1498 2902 4923 9543
\ ' 0232 0,316 0 ,391 0,459 0554 0,64 1 0,7-19 0.873 1.03 1,18 JJ9
G 10.8 33 72.6 133 272 476 868
I
1580 3060 5189 10057
v 0 .245 0,334 0.-1 IJ 0,485 0.585 0.677 0,79 0.92 1,09 124 1,46
G 113 34,7 76J
I
140 285 500 9 11 1659 32 11 5445 1055 1
v 0 .258 0351 0.434
I
0.51 0.614 0,7 11 O.X29 0,966 1. 14 13 15-1
G 12. 1 36.9 SI 149
I
303 530 907 1759 3405 577 1 111 80
\' 0 2 75 0,373 0 .-1(.J 0.54 1 0.652 0,754 U.X8 1,02 I .21 1,38 1,63
G 12,9 39,5 86.7 159 324 567 1033 IS7R 3634 6 159 11 927
v 0 .294 03 99 0.493 0579 0.697 0 .806 0.94 1,09 I ,29 I .47 1.74
G 13,8 42 92, 1 169 343 601 1095 1992 3852 6527 12637
I v 0 ,3 13 0.425 0 524 0,6 15 0.74 0.855 0,997 1.16 137 156 1.84
I
G 14,6 44,4 973 178 362 634 11 55
I
2 100 4061 6879 133 15
I \' 0 .33 1 0,449 0.553 0.6-19 0.78 1 0 .902 1.05 122 1.44 1.65 I .'14
-
G 15.3 46.6 102 187 38 1 666 1213 2204 4261 72 17 13966
v 0 .348 0.472 0 .58 1 0.682 0.82 0.947 I. I I .'.'8 15 1 1.73 2.03
Tabelul 4.2.6 Viteze recomandate pentru circulatia agentului termic in conducte din ofel [m/s]
Diamctrul oorninal al I
Rc\ele Diametrul nominal al Rt\cl c
conductci [in]
I
intcrioarc cxlerioarc
conductei [mm] interioare cxterioarc
3/8
I
0.20 ... OJ5 - 63 .. . 76 050 ... 0.90 0,60 .. 1.10
1/2
I
0.20 .. 0.40 - 83 ... 95 I 0.65 ... 1,10 0,70 ... 1, 15
3/-1
i
0,30 ... 0.45 102 ... 127
I
0.70 ... 1.1 5 0,90 ... 1,35 -
t
I
I
0,30 ... 0.60 0.-10 ... 0.70 133 ... 152
i
0.90 ... !JS 1,20 ... 1,70
I 1/4
i
050 ' ... 0.65 05 0 ... 0.75 168 ... 219 I I .20 ... 1,70 1.40 ... 2.00
I 112
i
0.50 ... 0.70 0 ,50 ... 0.80 247 ... 324 i 150 ... 2.00 1,70 ... 2.40
'.'
i
050 ... 0.80 055 ... 1.00 317 ... 52 1 - 2. 10 ... 2,80
!
pc.sic 52 1 - 2.40 ... 3,00
I
I
I
I
l
l
!
l
I
I
l. lnstala!ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabelul 4.2.10 Dimensionarea conductelor bitub,
cu distribufie inferioara ?i circulatie naturala
Nr. Q L d v R
u,
R l z f RI + ZJ :LtRI + Z)
tr. [k\\'] [rn] [in] [mis] [Pal m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
Tabelul 4.2.8 Lungimea echivalenta ,, lech" a rezistenfei
a Circuitul consumatornlui 0:
1
locale unitare (IT, = 1 ), pentru conducte din cupru
v
Diamelrcl c conductclor sau arma turilor [mm]
3,1 I .I 1,6 1:1 0.07
I
10.3 ; 11.2 25.75 , 36.95 36.95
3 3, 1 6.6 l i-'
0.11 1 10 0.7 I 66 4.2 70.2 107.15
4 6,2 0. 13 : 10 0 120 227, 15
10 I 12 I 15 I 18 I 22 I 28 . 1,5 JS 1,5 .n . 1,s 54 2
5 12.4 17 I Ill 0.12 5 I.78 85 12A6 I 97.46 324 .61
[mis]
lech [m] 7 24 .4 I I i:! i 0.'23 16 4,3 I 92,8 11 3.95 206,75 ! 53 1,36
0 ,05 *0 .14 0 ,2 1 0 ,33 05 5 0,45 0 ,6 0 ,82 1,06 1,46 b. Circui tul consumatorul ui Q
2
_
2
0 .l 0 .27 0 ,22 0.29 0 ,4 1 0 ,55 0,73 I 1.28 1,75
2. ,1 0.8 1,6 1
1
2 0,05 4 133 6.4 17.29
1
23,69 23.69
0 , 15 0 ,19 0 ,25 0,33 0,46 0.6 1 0 ,8 1 1,11 1,42 1,9.J 2 2 5.4
,,,
0 ,07 5 1,43 27 3.57 30.57
I
54,26
0 ,2 0 ,2 0 .27 0,35 0 ,5 0,66 0 ,87 1,19 1,52 2,07 c . Circuitul consumarornlui Q
13
0,3 0.23 OJ OJ9 0,55 0.73 0 ,97 13 1 1,68 2,28
12 7 JJS 0.13 30 11 .55 ' 210 103.95 313.95 T kF = 0
0 ,4 0 .25 0 ,33 0 ,42 0 ,6 0,78 1,04 1,4 1.79 2,43
0 ,5 0 ,26 0.35 0,45 0 ,63 0 ,83 1,09 1,47 1,88 2,55
I 0 ,3 1 0,4 1 0 ,52 0.73 0 ,96 1,26 1,7 1 2, 17 2,92
d. Circuitul consumatorul ui QI.I
10,l l,1 I.6 I 0,07 7 13,7 21,92 34,25 56,17 56. 17
10 3,1 6,6
'"
0.11 10 4,2 66 25,2 912 147,37
15 0.34 0,45 057 0 ,8 1,05 1,37 1.85 2.35 3,1 6
2 0 ,36 0 ,48 0 ,6 1 0 .84 I .II 1.45 l ,95 2,47 3.33
25 0 .38 05 0.63 0 ,88 1,16 15 1 2.03 2,57 3,45
c. Circuitul consumatorului Q1.
2
9,1 0 .8 1.6 . 112 0.05 . 4 13,25 6.4 17,22 23.62 23 .62
9 2 5.4
,,,
0.07 5 1.55 27 3.87 30.87 54,49
3 0.39 0 ,5 1 0 ,65 0 ,9 1 1,19 1.56 2.09 2,65 3,57
f. Circuitul consumaiorul ui Q
13
8 1.2 7
) /8
0.1 3 30 I 1 .4 210 91,2 3012 30 1.2
g. Circuitul boilerului
6 12 I 4,4
1 ,,,
0.1 6 10 7.6 44 91,2 135,2 135.2
Tabelul 4.2.11 Valoarea coeficienfilor de rezistenta locala 1)
Nr.
Denumirca componentclor evaluate
tr.
Rad
Rdr Cpo Curbc v I Vi TTS rri Rs
(CZ, B)
2,5 4
'
2 2 2 0 ,3 V3_1 I V3 = 0,07/0 ,11 = 0 ,64
!
0 .8 0,4
I
I 0.3 3, 1
i
-
3 - - - 2,5 0.3 V3 0,4 1/0 ,13 = 0.8.J
!
05 0 ,3 - 0 ,7
4 - - - - v, lv
5
= 0, 13/0,1 2 = l ,08 0 0 - 0
5 - - - - V5 I V7 = 0, 12/0 ,15 = 0.8 0 ,5 0.28 2- l 1,78
7 25 - - 2 0,3 - - 4 0 ,3 4,3
2, l 2,5 4 2 2 0 ,3 V21I V2= 0,0510 ,07 = 0.7 1 12 3 - 13 ,3
2 - - - I 0 .3 V2 I V3 = 0 ,07/0, 11 = 0 ,63
I
0,78 0.35 - 1,43
I
I 2.5 4 2 2 3,5 0 ,3 v, I Vi= 0 ,13/0 ,07 = I .86
!
0 0 - 11 ,55
10, 1 2,5 4
] .
2 2 0 ,3 V10.1I V10 = 0 ,0710, l l = 0 ,636 3.4 1.2 - 13,7
10 - - - 2 0,3 VJO I V5 = 0, 11 10, 12 = 0 ,9 1 2,2 I .4 - 4,2
9, 1 25 4 I 2 2 0 ,3 " 9.1IV9= 0 ,05/0 ,07 = 0 ,7 1
'
3 1,15 - 13,25
9 - -
- 25 0,3 V9 I v
10
= 0,07/0.11 = 0 ,64 0.4 0,4 -- I .55
I
8
I
25 4 2 2 3 0,3 Vg I V9 = 0, 13/0,07 = 1,85 0 0 - 11..J
6 2.5 - - 2 03 V6 I V7 = 0,2810,23 = i ,2 1
I
I ,2 - 2 I 7,6
-- -
d6 I d
1
= 25135 = 0 ,7 l -
1.3
Obs.: Prcsc unarilc adopla te pentru rezistcnt e le loc ale au semnifi catia urmatoare: Rad (CZ, B) - rad iator (cazan , boi ler) : Rd r - robinet cu
d ubl5 reglare : Cpo - co t c u piulit5 o landez5; TTS - tc u trecere la separare; TTi - te u trecere la lmpre unare : Rs - robinet pe ntru separare .
.._ _ - - ......... -- ; - -- ->- --........ - --- _...... -- __,_ -- . - - _...__ _________________
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire
Tabelul 4.2.9 Pierderi de sarcina li ni are unitare " R" pentru conducte tip POLYMUTAN PROST AB, la presiunea de
regim Pn = 10 bar
Debit Dn 15 Dn 20 Dn 25 Debit Dn 32 Dn 40
de da = 20 mm da = 25 mm da = 32 mm de da = 40 mm da = 50 mm
fluid di = 16. 2 mm di = 20,4 d; = 26 mm fl uid d; = 32,6 mm di= 40,8 mm
G R v R v R v G R v R v
fl /sl [Pa/ml fm/sl [Palm! [m/s] fPa/mJ fm/s]
fl/sl
!Palm] fm/sl [Palm\ [m/s J
0,01 5 0,05 2 0,03 1 0.02 0, 1 10 0, 12 3 0,08
0,02 17 0, 1 6 0,06 2 0,04 0, 2 31 0,24 11 0, 15
- -- -. .....
_Q,Q_3 33 0, 15 11 0,09 4 0,06 0,3 63 22 0, 23
0,04 54 0, 19 18 0, 12 6 0,08 0,4 104 0,48 36 0,31
..
0,05 79 0,24 27 0,15 9 0,09 0,5 _ 154 0,6 53 0,38
--- - ---
0,06 107 0, 29 36 0, 18 12 0, 11 0,6 212 0,72 73 0,46
0,07 140

47 0,21 15 0, 13 0,7 278

95
- ..Q.2i__
- - - -- -- -
0,08 176 0,39 59 0, 24 19 0, 15 0,8 354 0,96 21 0,61
0,09 216 0,44 72 __ 0,28 23 0, 17 0,9 435 1,08 149 0,69
---
0, 1 259 0,49 87 0, 31 28 0, 19 1 526 1,2 179 0,76
0, 15 523 0,?_3 175 0,46 55 0,28 1,25 784 1,5 267 - . _0,96
----
..
0,20 869 0,97 289 0,61 9 1 0,38 1,5 1085 1,8 368 1, 15

1285 1,21 427 0,76 134
.
1436 2, 1 485 1,34
--- ----
.. . ..
0,3 1778 1,46 588 0,92 185 0,57 2 1822 2, 4 6, 16 1,53
0,35 2340 1,7 773 1,07 242 0,66 2,25 2262 2,7 762

- -

2963 1,94 980 1,22 306 0,75 2,5 2737 3,0 923 1,91
--- --
0,45
.. _ ___b!_?_ 1208 1,38 377 0,85 2,75 3262 3,3_9 ..
-
1095 2, 1
0,5 4431 2,43 1457 1,53 454 0,94 3 3823 3,59 1284 2,29
--
_Q,6 - - 2015 626 __ 1_1_3 ___
--
3,89 1484 2,49
- ---
0,7 - - 2664 2,14 826 1,32 3,5 - -
1695 2,68
-
1

- - 3376 2,45 1048 1,51 3,75 - - 1925 2,87
- -
.. .
-
0,9 - - - - 1293 1,7 4 - - 2168 3,06
1 - - - - 1562 1,88 4, 25 - - 242 1 3,25
----
1, 1 - - - - 1857 2,07 4,5 - - 2685 3, 44
... . - - .
1,2 - - - - 2171 2,26 4,75 - - 2960 3,63
.... . - -
1,3 - - - - 2513 2,45 5 - - 3261 3,82
Debi t Dn 50 Dn60 Dn 70 Debit Dn60 On 70
de da = 63 mm da = 75 mm da = 90 mm de da = 75 mm da = 90 mm
fluid d, = 51,4 mm d, = 61,2 mm d; = 73,6 mm fluid d, = 73, 6 mm di = 73,6 mm
G R v R v R v G R v R v
fl/s] iPa/mJ fm/s ] !Palm] [m/sl !Palm\ [m/s) [l/s] !Palm] fm/s] [Palm] f m/s]
0,25 5 0, 12 2 0,08 1 0,06 5,25 497 1,78 200 1,23
- --
r--- ..
0,5 18

8 _O_JJ_ 3
- ---
540 _....l&Z__ 221 1,29
r------'--. - -
- i--- - - -- ---- --- -- - --
0,75 36 0,36 16 - 0,25
7 0, 18 5,75 587 1,95 239 1,35
-----
1

0,48 26 0, 34 11 0,24 6,00 632 2,Q4 ___ - __l,_!!_ _
-
..
1,25 88 0,6 38 0,42 16 0,29 6,25 682 2. 12 279 1,47
- -
1,5 121
OJ?.
53
-22.} .
22
..
6,50 730 _ 2.2 1 300 1,53
- - ---'--- ---
.. . .. - . --- -
1_25 160 0,84 69 0,59 29 0,41 6,75 783 2,29 320 _ 1,59 -
-
2 203

88 0,68 36 0,47__ . _ ]_,QQ_ 837 _12.IL_ _ 342 __ ] _,65
- --- -- -- --- ---- - ---
2,25 250 1,08 108 0,76 45 0,53 7,25 893 2, 46 365 1,70
2,5 302 ___ l,2 131 0,85 54 0,59 7, 50 950 2,55 388 __ 1,76
----- - ------------ - ------ ----
2,75 359 1, 33 155 0,93 64 0,65 7,75 1009 2,63 41 2 1,82
-
..
---
3 42 1 J..,!5 __ 181 __ 75 0,7 1 .... __ 1069 2,72 437 1,88

------ - - ----- -
-- 3,25
484 1,57 209 1, 1 86 0,76 8,25
JJ-3_1__
__b?_O _ _
462 1,94
-- --- -- -

553 1,69 239 1, 1_9 98 Q,!}2 8,50 1193 2, 89 488 2, 00
r----- ----- --------- -
3,75 629 1,81 270 1,27 111
-- 8,75 --
1258 2,97 514 2,06
- ..
-- ----- --
4 705 l ,93 304 1.36 125 __ __

1323 568 _ _l, !.?.__
- -- - - - - --- - - ----
4,25_ 787 2,05 339 139 1
- 1389
3, 14 596 __.S_23 _
-- -
---- ----- -
4,5 874 2, 17 377 1,53 154 1,06 9,50 1465 3,23 624 2,29
-
---..--
--
-
4,75 963 413 1,6 1 170

1534 3,31 653 . 2,35 __
. ----- f---- .. ---
5 1056 2,4 1 455 1,7 187 1, 18 10,00 1605 3,40 686 2,4 1
l. lnstalatii de lncalzire
4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalafiilor cu circulafie
forfatii ?i distribufie centralizatii
La calculul hi drauli c al conductelor este necesar sa se ti na
seama atat de presiunea data de pompe cat $i de presiunea
termi ca, ultima exerci tandu-se activ pe coloane, fiind cu atat
rnai mare cu cat acestca se extind pe verti cala.
De aici, necesitatea de separare a calculul ui de dimensio-
nare a retelei de conducte pentru coloane $i retea de distri-
butie.
4.2. 8.4. 1 Di mensionarea coloanelor
Se considera schema de calcul prezentata in fi gura 4.2.22,
i n care sun! indi cate elementele geometri ce si termice carac-
teristi ce. Agentul termic este apa calda. Conductele sunt
confecti onat e din otel.
Etapele de ca/cul
se stabile$te presiunea di sponi bil a la baza coloanei
Hoc = 3 7 4 Hrm; [Pa] (4.2.23)
i n care:
Hrm = O,Sgh(P; - Pu) - reprezi nta presiunea termi ca
medie, calculata pentru inalti mea maxima (h') a coloanei de
aliment are cu agent termi c
se calculeaza pierderea de sarcina liniara unitara medie
maxima $i minima:
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
H!Jt L(Rl+Z) t+MJ <; HEJ't' (4.2.27)
- se utilizeaza metodologia indicata la 4.2.8.3.
- incadrarea pierderilor de sarci na i ntre cele doua presi uni
disponi bil e maxime si minime este necesara pentru a asigu-
ra o cat mai buna stabi litate hi drauli ca a circuitului .
di mensionarea racordurilor la coloana, a consumatoril or
de putere termi ca O, (x = 2, 3, 4) stabili nd succesiv:
- presiunea disponibila in planul de racord
H{J = L (Rl+Z)y - zH/m [Pa]
i n care: y = 1; 1 + 2; 1 + 2 + 3 si z = 1, 2, 3 si
(4.2.28)
- presi unea termi ca medie calculata pentru o inal\ime i ntre
doua corpuri de i ncalzire
Hfm = O,Sgh(P; - Pd)
- pierderea de sarcina medi e li niara unitara
(1- a) H'
Rx = D [Palm]
m 2 1o
i n care lo este lungimea conductei de racord
(4.2.29)
(4.2.30)
- determinarea diametrelor $i a pierderil or de sarcina
1 locala $i distri butie la conductele de racor d
I
dr = f(Ox. $i (Rr Ir + Zr); cu r = 2. 1; 3. 1; 4. 1 (4.2.3 1)
- se veri fica condil ia de echili bru hidraulic in noduril e de
1
racord
I
(R, Ir + (4.2.32, a)
l iar i n cazul unor diferen\e mari se introduce o rezi stenta
(4.2.24) i suplimentara ZkF prin reglarea fi xa a robinetului corpului de
(1 - a) Hmm
R . = DC.
nun
[Palm]
I incal zire, .
I (Rr I, + Zr) :
I
(4.2.32, b)
i n care: / i n care treapta de reglare
(p, - pd ) [Pa ] (4.2.25) I TfiF= f (Gx.
(4.2.33)
= 4 Hr med = 2 9 h. (p,. - Pd) [Pa] (
4

26
) I Exemplul de calcul 2
se identifi ca consumatorul eel mai dezavantajat; care in I Se considera marimil e geometri ce $i termi ce prezentate in
cazul schemei de calcul este 01. figura 4.2. 22. Agentul termi c este apa calda
se dimensioneaza conductele circuitului consumatorului t&tr = 90/70 C, iar conductele sunl din otel.
01, obti nandu-se diametrele $i pierderil e de sarcina totale Calculele hidraulice sunt centrali zate i n tabelele 4.2. 12
pe tronsoanele 1, 2, 3 $i 4 $i se verifi ca conditia de echilibru (diametrele conductelor $i pierderil e de sarcina) $i 4.2. 13
hi drauli c (calculul coefi cientilor de rezist enta locala).
410 = 1,5 m
--- -.r-'--->-
- .. _...,,f' _ ____ ... _
Fig. 4.2.22. Schema de calcul a unei col oane bitub cu circul afie
fortat ii pentru consumatori colectivi .
Rezol vare
presiunea disponi bila mini ma $i maxima la baza coloa-
nei
f-IB(g = 1,SgH{P; - Pd) = 1,59,819,60 12,47 = 1761 Pa
f-IBf;x = 2g h' (Pi - Pd)= 29,8 19,60 12,47 =c 2349 Pa
pi erderea de sarci na lini ara unitara medi e minima $i
maxima
(1 - a) Hmin (1- 0 33) -1761
R = DC = ' = 615 Pa/m
mm 2-(3 h+h
0
) 2 (3 2,7+ 1, 5) '
(1- a) H max (1 - 0,33) 2349
R = DC 82 Pa/m
max 2 (3 h + h
0
) 2 (3 2,7+ 1,5)
- diametrele preli minare $i calcul ele hidraulice sunt cen-
tralizate in tabelul 4.2. 12
verificarea calcul ului de di mensionare a circuitului prin-
cipal cu expresia 4.2.27
!-IBB = 1761 :::; L(Rl+Z)1+2+3+4 = 2009 :::; H'!}fY = 2349 Pa
incadrarea pierderilor de sarcina intre cele doua li mite se
face introducand o rezisten\ a suplimentara = 300 Pa
prin reglarea robinetului montat pe corpul de i ncalzire 01.
Alegerea treptei de reglare se face i n funct ie de tipul
robinetului ales:
= f (G1, = 300 Pa
in care:
G1 =- a, 3600=
1

80
3600 = 79 l/ h
Gp (fri - fi ) Pm 4,18 200 ,98
se cont inua calculul de dimensionare a racordurilor
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
stabilind presi unil c di sponibile in fi ecare racord apli cand
rela\i a 4.2. 8 !?i diametrel e conductelor (tab. 4.2. 12).
- racordul 2. 1
presiunea di sponibila
Hf; = I:{R!+Z}y - = I:{R!+Z}1 - 1 Hfm
= 972,6 - 165, 15 = 807,45 Pa
Hfm = O,Sg h(P; - Pd) = 0,59,81 2,7 12, 47 = 165,15 Pa
diferen\a de presiune nedisipata in racord este prelua-
ta de robinetul de incalzire
zFiF= 807,45 - 274,80 = 532,65 Pa
treapta de reglare a robinetului
T ,{p = f (fo, z,fF )
in care:
a 1,50
G,= 3600 = -3 600 = 65, 9 l / h
Cp (t,, - t;)pm 4,18 200,98
- racordul 3. 1
presiunea disponibila
Hf; = I:(Rl+Z}y - zH/m = I:(Rl+Z)1+2 - 2Hfm
= 1243,6 - 330,30 = 913,3 Pa
treapta de reglare a robinetului
r FiF = J (G3, ziF J
in care:
zFiF 913,3 - 278,4 = 634,9 Pa
G3 = fo = 65,9 J/h
- racordul 4. 1
presiunea di sponibila
Hf; = I:(Rl+Z}y - zH/m = I:(Rl+Z) 1+M - 3H/m
= 1785,8 - 495,45 = 1290, 35 Pa
treapta de reglare a robinetului
= f (G4,
in care:
1290,35 - 223,2 = 1067, 15 Pa
G4 = 70 J/h
Calculele de stabilire a diametrelor :;; i de determinare a
pierderilor de sarcina sunt trecute in tabelul 4.2. 12.
4.2.8.4.2 Dimensionarea refelei de distribufie arborescenta
Se considera o retea arborescenta (fig. 4.2.23) realizata
din conducte din o\el ce di stribuie agent termic cu parame-
trii to/tr C, la un numar de 7 coloane dintre care numai T,
a fost dimensionata ( 4.2. 8.4.1).
Se considera cunoscute debitele de agent termic de pe
coloanele T1 ... T7 :;;i lungimile tuturor tronsoanelor retelei
(fig. 4.2.23)
Etapele de calcul
se stabil e:;;te circuitul eel mai dezavantajat, ca fiind eel
al coloanei T 1 cea mai departata i n raport cu punctul de
racord R al retelei interioare.
se stabil esc diametrele tronsoanelor de pe circuitul
coloanei Ti, pana la racordul R, util izand rela\i a 4.2.6 trans- ,
formata :;; i datele din tabelul 4. 2.3,
dx = J (Ox; Vx) [in] sau (mm) (4.2.34) :
in care:
Ox reprezinta debitul de agent termi c al tronsonului de
I. Instalarii de lncalzire
calcul . exprimat in kW;
Vx - viteza agentului termi c pe tronsonul considerat , sta-
bilita pe baza recomandarilor din tabelul 4.2.6, in func\i e de
diametrul conductei, exprimata in m/s. Vitezel e se aleg cres-
catoare de la coloane catre planul de racord, pentru primul
tronson putandu-se adopta viteza ob\inuta pe ultimul
tronson al coloanei;
se calcul eaza pierderil e de sarcina liniare :;; i locale utili-
zand tabelul 4.2.4 pentru R, 4.2.5 :;;i 4.2.6 pentru Z. Calcu-
lele sunt centralizate in tabelul 4.2.14.
in cazul in care se cunoa!?te presiunea di sponibila HR in
racord este necesar sa se asigure condi\ia de echilibru
hidraulic:
I(R l +Z) :s; HR

(4. 2.35)
se dimensioneaza circuitele secundare stabilind presiu-
nea di sponibila in functi e de care se determina pi erderea de
sarcina liniara unitara medie:
Tabelul 4.2. 13 Valoarea coeficientilor de rezistenta
locala ", pentru coloana T, (ex. 2)
..
Nr. Corp Cpo Curbe
Rdr
v I,.,
'ITS rri Li;
lr. incalzire 2 2 r/d=4
I 25 4 2 2 3 0J
v
1
/v
2
=0. I 9/02=0.95
OJ OJ 11.7
I-
2 - - - 2 . 0, 15 v
2
/ v
3
=0.2!0 ,3=0 ,66 0,3 0,8 1.4
3 - - - 2 0 .15 V3/V4=0J/0,22= 1 J6 0.25 0 .7 1.25
r--
4 - - - 2 OJ - - - 0,6
2.1 25 4 I 2 2 0 3
v
2
_/v
2
=0. l 6/0.2=0,8 0 .5 IJ 12,9
3. 1 2.5 4 I 2 2 OJ
V31/V3=<J _l 6/0J ={),53 6 0 ,6 13.2
4.1 2,5 4 I 2 2 03
V4 1/V4=0_1 7/022=0,77 10 0 .5 17, l
Tabelul 4.2. 14 Dimensionarea conductelor retelei
de distributie arborescenta (ex. 2, 3)
Nr. Q I d v R
Li;
R I z (RI+ Z\ L(Rl + Z)
tr. [kW] [m] [in] [m/s] [Palm] [Pa] [Pa] [l'a) [Pa]
A . Cir.:uitu l principal L(Rl + Zlcol. n = 2009 Pa
16.4119 314 022 35 4, 1 665 98.4 763.4 2772.4
2 12.8 13 I 0,28 40 0 520 0 520 3292.4
3 22.3 17 111 0 28 30 0 .95 510 37 547 3839.4
4 33.3

60 02 960 18 978 -1 817,4
5 47J 20 0,45 55 10,6 1100 1060 2 160 6977.4
----'
B. Circuit e sccundarc
6 6.4 ! [9 . '3/40.22
35 4. 1 665 98 ,-l 763.4 -
7 95 f15.8 31.i u J2 70 3.3 11 06 165 1271 -
1----
17 3/-1 0. 18
28 5.6 476 89.6 565.6 -
9 55 17 3/4 0. 18 28
'
5,6 476 89.6 5(>5.6 565.6
10 i II 16 I 102.J 30 I 5, 15 330 14935 -1 79,35 1 104-l.'l5
II 7 17 3/4 i 025 45 4,6 76s 1 14'.'. 2 9 12.2
I
-
--
12 7
17 m 0.25
15 4,6 765 142.2 9 12.2 9122
13 1-1 : 16 I 0,29 50 45 800 189 989 190 1.2
Tabelul 4.2.12 Dimensionarca conductelor coloanei T1 (ex. 2)
Nr.
tr.
3
Q
[kW]
1.8
3.3
4.8
R R I Z
Li;
[m] [in] [m/s] [Pa/111] [Pa) [Pa]
d (RI + Z)
[Pa]
L(RI + Z)
[Pa]
8,4 3/8" 0 ,19 55 I I ,7+ZRr=300 '1 -162 2 10.6+300=510.6 972.6 I 972,6

5,. 1 i 112 0 ,2 15 1,4 243 28 27 1 12-13,6
5.-1 I 112"' OJ --,-XJ ___ _,_ ___ l_.2_5-----i---1 8--6-- - 5(> .2 5-1 22 1785.8
- +-----------+-----1----:-----J
.j I 6 .-1 6 i 3/4"' 022 35 0 ,6 210 : IJ.'.'. I 223.2 2009
0.1 I 15 J 31S O. " I -+----1_2_.9 ___ ,_ 120 _I ____ 1 _54 __ .s _ _ _ ---+- : __ - ---1
_ 3_ 1_j 0 16 0 - ; ----13_.2 ___ +-__ 1_2_0 L--- 158_'._-l ___ +-_2_78_,4 __ _
4. 1 ! 1,6 ! 3 i 3/8"' 0 .17 'i 17. 1 135 i 239 .4 i 37.J ,1 i
I. lnstala!ii de incalzire
/ s = 7.0 kW@
1
lorn = 7,o kW
cf T, 112 = 8,5 m ef/ \1 = 8,5
I ( \lY
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
in care L(RI + Z)T1 sunt pierderil e de
scircina de pe coloana T 1 a car or
valoare este data in tabelul 4.2. 12;
L - -- - .- -- J
1 013 = 14 kW
[,,,, 13 = 8,0 rn @
I I
1
Orr = 9.5 kW 1 1 = 6,4 kW

echi libr ul hidraulic in noduri se
stabi le$te considerand ca toate
coloanele sunt dimensionate a avea
acelea$i pierderi de sarcina la baza:
L(RI + Z)co1 = 2009 Pa= I: (Rl+Z)TT
- nodul A
11 = 9,5 m
/ (
0-6 = 47,3 kW I
@03 = 22,3 kW

13 = 8,5
D B
L{R!+Z)6 + L(Rl+Z)r2 = L(Rl+Z)1 +
>r ndd A
= Ho [Pa]
in care:
G)
T - - - i;; 1-2,8 kvf - A
I 1
2
= 6,5 m 1
010 = 11 kW I
L(RI + Z)6 + L(Ri + Z)r2 = 763,4 + 2009
= 2772, 4 Pa
L(RI + Z}1 + L(RI + Z)T1 = 763,4 .. + 2009
= 2772,4 Pa
I 1
10
= 8,0 m @
1
OT2 = 6,4 kW
014 = 5,5 kW 0 13 = 5,5 kW )(15 = 9,5 m
1
8
= 8,5 m I 1
9
= 8,5 m @ 1 @
__ , _ _,_ __ '. /.
rezultatele arata ca echilibrul est e
perfect pentru acest nod, abaterea
medie relativa Er = 0.
C0
- nodul B
L{R! + Z)1+2 = L(RI + Z)TT + L(Ri + Z)1
i n care:
nod B
L(Rl+Z)1+2 = 3292,4 Pa = Ho
Fig. 4.2.23. Schema de calcul a unei refele de distribufie arborescenta
cu circulafie fortata.
L{R! + Z)r1 + L(RI + Z)1 = 2009 + 1271
= 3280 Pa
Abaterea medie relativa
(1 - a) Hnod
R = 0
m I'.
[Palm] (4.2.36)
in care:
J-f0
00
= L(R!+Z)rt-nod x - reprezinta pierderile de sarcina pe
circuitul principal, de la baza coloanei T 1 pana la nodul de
calcul [Pa] ;
Llx - suma lungimil or circuitului secundar [m].
- diametrel e circuitelor secundare se stabilesc cu rela\ia:
dx = j(Ox; Rm} (4.2.37)
$i utili zand tabelele de calcul 4.2.3; 4.2.4 $i 4.2.5.
- conditia de echilibru este data de expresia:
L{R!+Z)Tl -nod H0d (4.2.38)
pentru care abaterea medi e relativa E, nu trebuie sa
dep3$easca 5 % .
t
r
Hnod - I(R! +Z)
0 Tl- nod 100 5%
Hnod
0
(4.2. 39)
f., = I{R/+Z).. 2- [I{R/ +Z)n + 1{R/+Z)1] 100=
I (Ri+Z)h2
= 329Z4 - 328o
100
=
037
%
3292,4 '
este mult mai mica decat limita de 5 %, deci circuitul
secundar al nodului 8 se considera bine dimensionat.
- nodul C
L(RI + Z)1+2,3 = L(RI + Z)r3 + L(RI + Z)9+10
in care:
>r nod C
= 3839,4 Pa = H
0
L(RJ + Z)TJ + L(R! + Z}9+ 10 = 2009 + 1044,95 = 3053,95 Pa
Abaterea medie relativa:
f. = I(Rl+Z)1+2+3 - [I(Ri +Z) r3 + I(Ri + Z)9+10 ] 100=
r I(Rf+Z)1+2+3 .
3839, 4 - 3053,95 100 = 20 46 %
3839,4 '
este mare, reducerea acesteia putandu-se face prin una din
cele doua cai:
Daca abaterea este mai mare se redi mensioneaza circuitul
secundar CS sau se prevad dispoziti ve de reglare locala
pentru care se calcul eaza marimil e pentru stabilirea treptei
de reglare: - redimensionarea tronsonului 10 prin mic$Orarea diame-
trului la 314" care conduce la cre$terea pi erderii totale de sar-
(4.2.40) I cina peste valoarea presiunii disponibile in nod, soluti e
neacceptata;
f (Gx,
= rt;!;od - L(Rl+Z)cs [Pa]
Q,
3600 [l/h]
(4.2.41) - introducerea pe tronsonul 10 a unei piese cu treapta de
c,, -(t,, - t,.) p,,,
reglare Thi= j (Gi a, zki) capabila sa disipeze excedentul de
I presiune disponibila,
zhi = L(Ri+ZJ1+2+3 - / L(R1+ZJT3 + L(Ri+Z)9+ 10] Exemplul de calcul 3
Se considera o re\ea de distributie cu marimile geometri-
ce $i termi ce prezentate in figura 4.2.23. Agentul termic este
apa calda cu parametrii 90/70 c.
' = 3839,4 - 3053,95 = 785,45 Pa
Dimensionarea conductelor se face apli cand metodologia .
indicata, calculele fiind centralizate in tabelele 4.2. 14 $i 4.2. 15.
1
Anali zand rezultatel e se pot men\iona urmatoarele:
presiunea disponibila necesara in planul de racord R al
retelei interioare este:
H
0
R = 763,4 + 520+ 547 2160+ 2009 = 6977,4 Pa
pentru debitul de fluid:
0 10 11,0 ,/
G,
0
= -3600 = 3600= 483,35 l;h
c,, (t,, - t,. ) Pm 4, 18 20 -0,98
in func\i e de tipul piesei de reglare se face op\iunea pen-
tru unul sau doua di spozitive de reglare, ultimul caz presu-
punand montarea pe ducere $i pe intoarcere a acestora
- nodul D
L(Ri + Z)1+2+3+4 = L{R! + Z)r6 + L(Ri + Z) 11+ 13
in care:
>r nod 0
... 2,3,4 = 4817,4 Pa = Ho
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
L(RJ + Z)m 1- L(RI + Z)11, 1:; = 2009 1901, 2 = 3910,20 Pa
Abaterea medie relativa
E = I(Rt+z)1+2+3+4 - [I(R1+ z)rs + I(R1+z)1i,.13] 100=
r I,(R!+Z)
1+2 t-3+4
= 4817.4 - 3910,2 100= 1883%
4817,4 '
este, de asemenea, peste limitele de stabilitate hidraulica
permise, fiind necesara prevederea unei piese cu treapta de
reglare = f (G13, pe tronsonul 13, pentru a prelua
excedentul de presiune.
zM = L(Ri+Z) 1+2;3+4 - [L(Ri+Z)TB + L(Rl+Z) 11+ 13)
= 4817,4 - 3910,2 = 907,2 Pa
pentru un debit de fluid:
G73 = 0,
3
3600=
14
3600=6 15,17 llh
Cp (tr t; ) Pm 4,1820 0,98
Ca $i in cazul precedent se face recomandarea sa fie pre-
vazute doua piese de reglare, una pe ducere $i cealalta pe
intoarcere, presi unea disipata repartizandu-se in parti egale.
redimensionarea tronsoanelor prin modificarea diame-
trelor nu este exclusa atat timp cat este indeplinita conditia
de echilibru hidraulic.
4.2.8.4.3 Dimensionarea retelelor de distri bufie inelara
Se considera T1 ... T7, ca $i in cazul precedent, alimentate
cu agent termic printr-o retea inelara de conducte din o\el,
care transporta agent termic la aceia$i parametri.
Configuratia re\elei, precum $i marimile geometrice $i ter-
mice sun! prezentate in figura 4.2.24.
Coloanele T1 ... T7, se considera dimensionate la aceea$i
presiune disponibila, ca $i in cazul precedent.
Etape/e de ca/cul:
numerotarea tronsoanelor se face distinct pentru circui-
tul de ducere $i intoarcere, adoptandu-se indicele d pentru
ducere $i i pentru intoarcere. Numerotarea se face in sensul
cumularii debitelor de agent termic, de la coloana cea mai
departata catre cea mai apropiata de planul de racod R al
re\elei ;
tronsoanelor se stabil esc in functie de debi-
tul de agent termic transportat $i viteza economica reco-
mandata (tab. 4.2.6), utili zand relatia 4.2.6;
pierderile de sarcina lini are $i locale se determina cu
ajutorul tabelelor 4.2.3, 4.2.4 $i 4.2.5, valoarea acestora fiind
centralizata separat pentru conducta de ducere, de
r. lnstalatii de lncalzire
intoarcere $i racorduri la coloane (tab. 4.2.16);
verificarea rezultatelor obtinute se face respectand con-
ditia de echilibru hidraulic, pentru circuitul fiecarei coloane
in raport cu punctul de racordare R al re\el ei, dupa cum
urmeaza:
L(RI + Z)7d + L(R! + Z)RTs + L(RI + Z)1i 7 7i =
L(RI + Z)7d+6d + L(RI + Z)Rrn + L(RI + Z)2i 7 7i =
L(RI + Z)7d+6d+ 5d + L{RI + Z)RT7 + L(RI + Z)3; 7 7i :=
L(RI + Z)7dt6d+5d-+4d + L(RI + Z)RT1 + L(RI + Z)4i 7 7i =
L(RI + Z)7dt6d+5d-+4d+3d + L(RI + Z)RT2 + L{RI + Z)5i77i =
L(RI + Z)7d 7 2d + L(RI + Z)RT3 + L(RI + Z)6; 7 7i :=
i L(RI + Z)7d 7 2d + L(RI + Z)RT4 + L(RI + Z)7i (4.2.42)
, Pentru conditiile impuse sunt permise abateri medii
relative Er ale caror valori sa nu depa$easca 5 %.
Exemplul de calcul 4
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei retele de
distributi e inelare ale carei caracteristici geometrice si termi -
ce sunt cele indicate in figura 4.2.24:
se stabilesc diametrele conductelor pe circuitul de duce-
re, pe circuitul de intoarcere $i pe racordurile la coloane,
inclusiv pierderile de sarcina liniare unitare R si locale Z, cal -
culele fiind centralizate in tabelul 4.2. 16; valorile coeficientilor
de rezi stenta locala L; sunt centralizate in tabelul 4.2.17;
se verifica rezultatele cu privire la respectarea conditiei
de echilibru hidraulic (relatia 4.2.42), valorile obtinute fiind
centralizate in tabelul 4.2.18;
presiunea disponibila necesara re\el ei inelare in punctul
de racord R se stabileste pentru circuitul coloanei cu cea
mai mare pierdere de sarcina (in cazul de fa\a fiind circuitul
coloanei T 1):

L(RI + Z)3; + .. . + L(RI + Z)r.
unde inlocuind valorile din tabelele 4.2. 16 $i 4.2. 18, se
ob tine:
Hf1= 8544 Pa
se calculeaza abaterile medii relative Er in raport cu cir-
cuitul care are valoarea pierderilor de sarcina cea mai mare:
I(Rt+Z) - I(Rt+Z)
E = (dti-+RT,)max (d+i+RTx ) .
1
00 S5 %
( I(R!+ Z)
(d +i+RT x )max
Anal izand rezultatele centrali zate in tabelul 4.2.18 se ob-
serva ca echilibrarea hidrauli ca este asigurata pentru circui -
tele coloanelor T 1, Ts, Ts $i T 1 intrucat abaterile medii rela-
' live sunt sub 5 %.
Tabelul 4.2. 15. Val oarea coeficienf ilor de rezistenta locala pentru di stribut ie arborescenta (ex. 2, 3)
Nr. Curbe
v I "x
cl I cl, TI'S TTi
Ro bind
If,
lr. r/cl = 4 trcctre
l 2 . 0.3 = 0.6 v 1/v ; =0 .2210 .28=0 ,78 ti 1ld2=3/4"/ 1 "=0,78
I
1.7 1.8 -
!
4.1
2 - v
2
/ v
3
=0.22/0 ,22= I
-
I
0 0 - 0
3 - v 3'' ', =0 2810 .4 2=0 .66 - 0,3
I
0.65 - 0.95
4 -
I
I
v,iv

,42/0 .45=0 ,93


- 0.1 0, 1 - 02
5 2 0 ,3 = 0 ,6 -
l
- - - 2 5 = IO IU.6
6
')
. 0.3 = 0.6
I

.'2210.28=0,78 d I "=0.78 I ,7
i
1.8
i
-
i
.u
I
7 - \'7/v3=0.32/0.28= 1. 14
I
- l.S 15 -
I
3 .3
I I
8
I
2 . 0,3 = 0 ,6
!
v
8
tv
10
=0. l 8/024=0,75 d
8
id
10
= l
'
i
5,6 2 I 3 -
i
9 2 0.3 = 0.6
v<Jv IO=O. 18/0 24=0,75 d9td io= I '2 3 - 5,6
10 -
l
\' io'\,=0.24/0 ,42=0 57
!
- ..1,25 0.9
i
- 5.1 5
II
I
'2 0.3 = 0.6
I
VI 1fV1 _;=0_25/(l ,29=0,86 d
11
/clll=I
'
1,6
i
3 ! -
I
H
--
I
12 :' . 0.3 = 0 ,6 d
1
!/cl
13
= I
I
1.6 3 -
I
.J .6
13
I
- v
11
/v
5
=0.29/0 ..J 5=0.64
I
-
l
3.5 I I - .J .5
I
I. lnstalatii de lncalzire
echil ibrarea hidraulica pentru coloanele T2, TJ :;;i T.i se
poate reali za prin:
- redimensionarea racorduril or acestora micsorand diame-
trele tronsoanelor, urmarind cresterea pi erder il or de sarcina
(in tabelele de calcul 4.2.16 si 4.2.18), rezultatele redimen-
sionarii sunt marcate cu asteri x; se constata ca redimensi-
onarea racorduril or nu poate asigura echilibru hidrauli c ne-
cesar decal pentru coloana T2 abaterile medii relati ve c:;.
ramanand mai mari de 5 % pentru coloanele TJ $i T4;
- prevederea de organe de reglare, pe racordul de ducere
si intoarcere (numai pentru coloanele TJ si T4) treptele de
reglare a acestora fiind: = f (GTJ, Zlh. = f (Gr4,
in care:
a3 J
Z:,;=683 Pa; Gr3=---- 3600= 3600 =2421 It h
Cc (11 - t) p,.,, 4. 18 20 0,98
a. J
Z:,;= 1010 Pa; G;, =---- 3600 = 3600 =242 1 It h
Gp (t,, - t,) Pm 4,18 20 0,98
4.2.8.5 Dimensionarea conductelor instalafiilor de inca/zire
cu circulafie forJata distribuJie indi viduala
Metodologia de calcul este cea men\ionata pentru insta-
la\iile cu circula\ie for\ata, cu precizarea ca instala\ia inte-
rioara la consumatori (fig. 4. 2.25) poate fi prevazuta cu:
a - MTH, echipat cu componente ce permit racordarea
direc ta;
b - MTH, echipat cu componente ce includ BEP.
in ambele cazuri, opera\iile de dimensionare se incep cu
stabi lirea valorii presiunii di sponibile de la baza coloanei,
Hoc care necesita sati sfacerea raportului dintre presiunea
pompei Hp $i presiunea termica medie Hrm:
H
_ P_= O 5 .,. 1
Hrm '
:;;i care duce la relatiil e presiunii di sponibile
H&'/g = 1, 5-gH -(p; - Pd) (Pa]
H&'tf = 2-gh{P; - Pd) [Pa]
(4.2.42)
(4.2.43, a)
(4.2.43, b)
unde inal\imile coloanei h. pentru cele doua variante de
echipare a MTH sunt:
Or = 7 kW
@
I
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
h; = ho + 4h + h i, hi,= ho + 4h (4.2.44)
pierderile de sarcina unitare medii Rrr: corespunzatoare
presiunilor disponibil e HBP;" si HBc se calculeaza cu rela\iile:
(1- a) Hmin
Rmm = Rmm = DC (Palm]
ma mb Ii
(4.2.45)
(1 - a) Hmax
Rmax = Rmax = DC [Palm]
ma mb Ii
(4.2.46)
in care Li este lungimea totala a circuitului maxi m, calculata
pentru fi ecare solu\i e in parte:
- racordar e directa (a)
Lia = 2-(ho + 4h + h i) [m] (4.2.47)
- racordare cu BEP {b)
Llb = 2-(ho + 4h) [m] (4.2.48)
diametrele conductelor se ob\ in cu rela\ia:
dx = f {Rm; Ox)
in care Rm E [R;;;in, R;;;ax ], iar Ox reprezinta debitul de
1
agent termi c al tronsonului, exprimat diferen\iat in func\i e de
modul de intocmire a tabelelor de calcul pentru:
' conducte din o\el - (cJlL) [kW] (tab. 4.2.3);
conducte din cupru (G}u) [kg/ h] (tab. 4.2.7), valoare
ob\inuta din debitul de agent termic al tronsonului [kW]. cu
ajutorul expresiei:
Cff -3600 (kg/h]
Cp .1 t
(4.2.49)
conducte tip polymutan - ( G:J, exprimat in l/s (tab. 4.2.9),
val oarea obtinuta cu ajutorul expresiei:
GP= Cff
x Cp .1tpm
[l/s] (4.2.50)
Pierderil e locale de sarcina Z se determina in functie de
caracteristicile materi alelor utilizate pentru armaturi $i
conducte. Astfel pentru:
conducte din o\el utilizand tabelele 4.2.4 :;;i 4.2.5.
conducte din cupru:
Zcu = Rx Llech [Pa]
Lfech = iech L; [m]
' /t;'\'7=9,5 kW
@ cf /jf'C}) IT7 = 1,0 m @
(4. 2.51)
(4.2.52)
l rs = 1,0 m ""

I
//1/
I f
0
cf
QT6 = 7 kW
1r
6
= 1,0 m
Od = 47,3 kW
7
Id = 22 m
7
r 0 = 47,3kW
I, = 22 m
\
I
\
O, = 7 kW
lr I, = 46 m
I
I
i
i
@Pd = 40.3 kw I
Id = 46 m
__L __ _ ___ .- ____ __ _ _L __ _ r _
.1 i t \
@ Or = 14 kW I I
I,= 16 m
@Qd = 33,3 kW
Id = 16 m
0, = 23,5 kW / /
I,= 9 m /
Od = 23,8 kW/
4
d Id= 9 m
W Od = 5,5 kW . r,:;::;., Od = 11 kW
Id = 16,0 m \ Id = 14,5 m \
\
Ort = 6,4 kW
In = 1,5 m
+'--'---<
3
d Od = 17,4 kW
Id =. 19 m
4
r 0, = 29,9 kW
I, = 19 m

r 0, = 41,6 kW\ \., = ;::; kW ' \\ Or2 = 6 4 kW


I = 16 0 m \ \::!V r = m Rr2 '
r ' \. .. '. \ lr2 = 1,5 m
I I \ \ \ \ I :;
: - t--- '_ -- f'J};@
0 14 -- T3
lr4 = ,5 m \!:1' 1
13
= 0,5 m @
Fig. 4.2.24. Schema de calcul a unei retele de di stributi e i nelar a cu circul atie fortata.
in care:
- iech este lungimea echivalenta unitara in functie de viteza a-
gentului termir $i de diametrul conductei, pentru = 1 (tab. 4.2.8);
- .Q - suma coeficientilor de rezistenta locala_,(tab. 4.2.4)
Pentru simplifi care, i n aplica\iile practi ce se .renun\a de-
seori la exprimarea separata a pierderii locale de sarcina
Zcu, aceasta exprimandu-se numai i n functie de pi erderea
de sarcina liniar a:
Rxfx + Zx = Rx (lx + D ech) [Pa) (4.2.53)
- conducte tip polymutan,
p v2
Z [Pa)
p 2
(4.2.54)
in care:
- Vx este viteza agentului termic pe tronsonul de calcul [mis];
- .Q - suma coeficientil or de rezisten\a locala tab. 4.2.4;
se stabilesc diametrele de pe circuitul principal (circuitul
consumatorului eel mai departat) apli cand rela\i a 4.2.6
transformata:
dx = I (Ox, Rmx) sau dx = I (Gx, Rmx)
luand in considerare $i modul de racordare la coloana
(direct sau cu butelie de egalizare a presiunii);
conditia de echilibru hidraulic pentru fi ecare din circui -
tele coloanelor celor doua moduri de racordare este:
a. racordare directii
H'{f/; :$ 2:, (Rl +Z)co+ZMrH+ L,( RI + Z)ev :$ HEJc
(4.2.55)
in care indicii pentru pierderile de sarcina au semnificati a
urmatoare:
- CO este re\eaua ori zontala de distri bu\ie de la consuma-
tor care poat e fi arborescenta, radiala sau inelara, reali zata
cu conducte din o\el, cupru sau polymutan;
- MTH - modulul termohidrauli c in functi e de ni velul de
Tabelul 4.2.16. Dimensionarea conductelor retelei
de distributie inelara (ex. 4)
Nr. Q I d v R I(; R I Z (RI+ Z) I(Rl + Z)
tr. [kW] (m] (in] [mis] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
A. Re\eaua de duccre
Id 5 5 16 3/4 0 2 30 0 .6 480 12 492 5395
2d 11 14.5 I 024 30 1.1 5 435 23 458 4903
3d 17,4 19 I 1'4 02 25 25 475 50 525 4445
---+---!--+----!
4d 23.8 9 I 14 029 32 0,35 ! 288 14 302 3920
5d 33.3 16 I 114 :0.42 60 0 I 960 ! 0 960 3618


7ct 47.3 22 1 1-:' : o.44 65 ! 5.6 ! 1430 532 1962 1962
B. Retea11a de intoarccre
Ir 7 16 314 0 25 42 0,8 672 24 696 6095
1-2-r +-1-4_,__16-i I 029 i 48 0 768 0 768 5399
3r 123.5 9 0.281 30 I 3 270 11 7 387 463 1
1--4-r +-2- 9-.9+--l-9-t--- I -1,- 4 -ru- _-37- i--4-s-+-l.Sim 126-+-l-0_3_6-t--4-2-44_,
Sr 36,3 14 .5 l 0 ,35 35 15 522 3208
6r \4 1,6 16 I 0 ,37 45 I 03 720 21 74 1 2686
7 r 4 7.3 22 I 1 '-' 0 .-14 65 J 5 .6 ! 14 30 5 I 5 194 5 19-15
C. Racord?irilc coloanelor la retea
RT5 7 I ; 314 10.25 45 45 45 135 180 -
RT6 7 I : 3/-1 j0 .25 -15 4.8 I -1 5 1-\4 189 -
RT7 9.5 I
i
3/.J i 0 ,32 70 4,5
I
70 225 295 -
I
RT! 6,-1 3 3/-1 10.22 35 .u
!
105 103 !06 I -
3/4 10.22i
35 3.1
!
105 75
I
180 -
RT2 6.4 '
' I 112 I 0.4
160 2 480 120 600 -
I I
I
3/4 ; 0.2 I 30
I
3.5 30 70 100 -
RT< 5 .5
i I
I
-1
i
I l /2' 0.3.:J 120
I
2.5 120 150 270 -
I
I I
I
314 . 0.2 30 ' 0.6 30 I 12 42 -
RT.J i
5.5 !
I I
! I : 1/2 iOJ-:t 120
I
1.2
I
120 i 72 192 -
transformare de diamctru
/ /--
L lnstala!ii de incalzire
echi pare a acestuia;
- CV - conducta verti cala de alimentare bitubulara, de
conducte din o\el, cupru sau polymutan.
b. - racordarea prin BEP
H;;:::: L, (Rl +Z)ev +ZaEP:::: H;';( (4.2.56)
in care:
- ZaEP sunt pierderil e de sarcina locale in butelia de ega-
lizare a presiunilor.
. Dimensionarea conductelor pentru reteaua ori zontala de
distribu\ie de la consumat or se face \inand searna de viteza
economica (tab. 4.2.6), caracteri sti cile tehnice ale pompei
de circula\i e, care in cazul acestei variante sunt:
inal\imea de pompare
HPco = L(Rl+Z)eo [Pa] (4.2.57)
debitul pompei
Gpeo = IOeo -3600 [m3/h] (4.2.58)
CP L'if Pm
In care:
- L(RI + Z)eo sunt pi erderil e de sarcina pe reteaua de
distribu\i e ori zontala de la consumator racordata la BEP [Pa);
- LOco - suma debi telor de caldura din circuitul consu-
matorului [kW] .
Dimensionarea circuitelor intermediare (MTH2 .;-. MTHs)
se face stabilind presiunile disponibile in fi ecare racord, in
func\i e de care se stabilesc diametrele $i se verifi ca condi\ia
de echilibru hi draulic.
a. - racordare directii
presiunea disponibila
f-18TH2 = i (Rl+Z) - /-/'f;/;
, 1
'wsrHS = frR/+Z) - 4/-l'ft;,I;
1
in care:
J-l'ft;,i = 0,5-gh(P; - Pd)
(4.2.59)
pierderea de sarcina liniara unitara medie
(
1
_3). HMTHx
RMTHx = o [Palm)
m I lea
(4.2.60)
in care:
- MTHx este presiunea di sponibil a in fiecare racord [Pa];
- Dea - lungimea tronsoanelor conductelor de di stribu\i e
de la consumator [m] .
diametrele conductelor se determina aplicand relatia 4.2.6.
dx = j (R';;1,THx, Ox) (4.2.61)
verifi carea calculului de dimensionare cu rela\i a:
Tabelul 4.2.18. Verificarea condifiilor de echilibru
hidraulic ale retelei de distribufie inelara (ex. 4)
Condi\ii Numa rul de ordine al coloanei
de cchilibrare
hidrauli<' a
TS T6 T7 Tl T2 T3 T4
I(RI + Z)d 1962 2658 3618 3920 4445 4903 5395
I(RI +Z), . 6095 5399 4631 4244 3208 26S6 1945
I(RI + Z)d,, 8057 8057 8249 8164 7653 7589 7340
I(RI + ZJRTx 180 189 295 206 180 100 42
URI + Zld+ .. RT' I 8237
8246 ! 85-14
I
8370 7833 I 7689 7382
r S"o
! 357 I 3.46 0
l
2.01 ! 8,3 9,98 I 1357
I
ZRF 0 0 0
i
0
I
709 853 1160
IlRI + Z)*Rh
!
I
- - i
-
I
600 i 270 i
192
!
- I
I
I
I
I
I s-s-; : 78'9 !
D:RI + Z)' dtt+ RT'
I
- -
I
-
I
-
i I
' - i - I - -
(' Cj(
I
I
!
I
!
3.38
I
7 .99 I 11 .82
I
-
I
- - i -
I

I
i
!
('8' I 1010
i
- - - - -
- i
I. de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
L(R/+Z}MTHx. CO 5 H(J1THx
pentru care abaterea medie relativa Er <; 5 %
b. racordarea prin BEP
presiunea di sponibila
(4.2.62) ri al termoplastic tip POL YMUTAN. Echiparea modulelor ter-
mohidraulice se considera de tipul celei prezentate in figura
4.2.4a pentru racordarea directa si figura 4. 2. 4d pentru ra-
cordare cu BEP.
f-16TH
2
= L(Rl+Z)5 - H'f-':i':
(4.2.63)


= .f (Rl+Z) - 4f-ff':ii
5 '
celelalte opera\ii sun\ indentice cu cele mentionate la ra-
cordarea directa.
4.2.8.5.1 Retele bitub cu di stribufie arborescenta
Exemplul de calcul 5
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei instalatii
de incalzire bi tub cu circula\ ie fortata si di stribu\ie individua-
la, alcatuita in sistem arborescent. Caracteristicile termice si
geometri ce sun\ cele din figura 4.2. 25a considerand ca re-
teaua de conducte va fi alcatuita din otel, cupru sau mate-
indiferent de natura materialului din care se realizeaza
reteaua de conducte, presiunea di sponibi la necesara la
baza coloanei este aceeasi si se determina din condi tiile
4.2.43a si 4.2.43b dupa cum urmeaza:
a. racordarea direct.ii.
HEB = 1,5 g(ho + 4h + h i)'(P; - Pd) =
= 1,59,81(1,5 + 42,7 + 0,65) 12,47 := 2376,27 Pa
HEt/ = 2g(ho + 4h + h 1)-(p; - Pd) =
= 29,81(1,5 + 42,7 + 0,65) 12,47 := 3168,35 Pa
b. racordarea prin BEP
HEB = 1,5g(ho + 4h)'(p; - Pd) =
= 1,59,81(1,5 + 42,7)12.47 := 2257 Pa
HElx = 2g(ho + 4h)-(p; - Pd) =
= 29,81( 1,5 + 42, 7) 12,47 := 3009 Pa
pi erderi le unitare de sarcina medii corespunzatoare
presiunilor di sponibil e HE/; si HEtx se calculeaza cu rela\ii le:
Tabelul 4.2.17. Valorile coeficientilor de rezistenta locala L;, pentru reteaua inelara (ex. 4)
Nr.
tr.
Curbe
r/d = 4
A. Circuitul de ducere
l<l I 0.3 = OJ
7d 2 . 0 ,3 = 0,6
B. Circuit ul de lntoarcere
I r . 0 ,3 = 03
2r
Jr
4r
,. Iv,
v 1&'"2d=0,2/0 ,24=0 ,83
5r \' 5/ v6r=0 ,35/0J7=0,94
7r 2 0 ,3 = 0 ,6
C. R3cordurilc colo3nelor
RTS
RT6
RT7
"Rr
6
1v,.i=0 ,25/0 ,37=0,67
V R 1' 6/ v 2d=0 .25/0 ,29=0 .86
vRr/ v sd=O ,32/0 ,42=0 ,76
"RT2/ v3,=0,32/0,28= 1.14
. "RTl/V4J={)22/0 .29=0.76
d I d,
d4/d5,= l 1/4/1 l /2=0.86
- \'Rn /v4,=0.22/0 ,37=0.59 dRT1 /d4,=0.59
. RTI . ---+-----
I
RT2 j
RT3
RT4
..
vRT2/v .ld=0.2210.2= I .I
-. - ..... ------ ............... ---
.22/0 ,35=0 ,63 dRT2/d5,=0.) I
vRT:' *i v Jd=O .4/0 .2=2
, .R.I :> ' Iv 5,=0 .-'l .'0 .35= I .14
I J<T /v, .1 =0.2/0]4=0.83
, .RT) v
0
,=0.210 .37=0.83
"Rn*/ v:>J=0.34/0.24= 1.14
"RT}' / v 6!=0 ,34/0 .3 7 =0 .92
\ ' !ff.I/ \' 7 I --0 ,2/0 _4.1 =O _.1 s
"RT4' /v7,=<J ,34/0 .44=0 .77
TTS TTi
Robinet
II;
trecere
0 ,3 0 ,6
1.1 5 1,15
2 ,5 2,5
035 0 .35
0 0
0.3 0.3
5=5 5,6
0,5 0.8
0 0
3 3
1,8 1,8
0 ,25 0 ,25
03 0,3
. 5 = 5 5,6
4,5 4,5
35
I
... l
4,8
1.3
3
I
4 .5
1,5
3
- "" -- ---------- 4 .3
1,3
1.8
.. - - - ------------ 3, 1
1.3
1 I
I
....
- \
j
2
I
- . I
!
')')

+
35
I
l ,3
1.5
\
2.5
I

0.6
1.2
I
1.2
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire
a. racordarea directa
(1 - a) H""" (1 - 033) r'37627
R
3
= DC = ' L ' = 41,9 Pa/ m
111
" II 38
' de ci rcul a!i e de pe circuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4 considerat
secundar se stabilesc in ipoteza adaptarii schemei din figura
4.2.4d.
LI = 2 (ho + 4h) + (11 + 12 + '3 + 1,1) =
= 2(1,5 + 42,7) + (4 + 3,2 + 2,8 + 3,4) = 38 m
(1 - a) Hrriax
R" - DC (1 - 0,33)3168,35 = 55,86 Pa/m
max - II 38
b. racordare prin BEP
(1- a)Hnun
R b = DC (1 - 0,33) 2257 = 61,47 Pa/m
mm II 24,60
LI = 2{ho + 4h) = 2(1,5 + 42,7) = 24,6 m
(1- a) H"lilx ( )
R b = oc - 1- 0,33 3009 = 81,95 Pa/m
max II 24,60
valori le Rmin $i Rmax permit identifi carea zonei de stabil ire
a diametrelor necesare, in tabele sau diagrame de calcul,
fiind permisa adoptarea altor valori mai mari sau mai mici
cu condi\ia ca, in final, valoarea medie sa fie intre limitele
stabilite mai sus, adica: Rmin <;

<; R max.
0 pentru retele de conducte din otel , diametrele $i pier- l
deri le totale de sarcina sunt centrali zate in tabelul 4.2.19, in
care dimensionarea urmare$1e un circui t orizontal si tuat la
ultimul nivel (tab. 4.2. 19 A) $i doua varianle de racordare la
coloane: varianta cu racordare directa
(tab. 4.2.19 B) $i varianta cu racordare
directa prin BEP (tab. 4.2. 19 C). Stabi -
lirea coefi cien\il or de rezisten\a locala,
prezentata i n t abelul 4.2.20, se face
\inand seama de rezisten\ele locale re-
zultate din configura\ia re\elei orizontale
$i verticale (fig. 4.2.25a), util izand datele
din tabelul 4.2.4. Oiametrele conduc-
telor $i vitezele agentului termic in con-
ducte se stabil esc in acord cu datele
din t abelul 4.2. 3, utilizand banda de va-
lori Rmi11 < Rm < RmaJ<.
verifi carea rezul tatelor din tabelul
4.2. 19 se face comparand pierderil e to-
tale de sarcina cu presiunile di sponibile
calculate pentru fi ecare varianta de ra-
cordare.
a. racordare directii
- suma pierqwi lor totale de sarcina
L(Rl+Z)JVCO) + L(Rl+Z)B(CV) + ZMTHI =
+ 93B,09 = 2411 ,79 +ZMTH1 Pa
unde pi erderile de sarcina aferente
MTH1 depind de var ianta de echipare
adoptata;
- condi\ia de echilibru hidraul ic este
H'Bt = 2376.27 < L(R1+z)A+B + zMrH, =
=24 11,79 + ZMTl-11 < H'!}{;x = 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
- suma pierderilor totale de sarcina
pentru circuitul vert ical, din amont e de
BEP
Racordarea
directa 4.1

i' SEP '\ .
inal\imea de pompare
Hpco = L{Rl+Z)co = L{Rl+Z)A = 1473,70 Pa
debitul pompei
Gpco= IOco 3600 =
9
.00 -3600 = 0,4 m
3
/ h
Cp .M pm 4,18 20 968,4
verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele secun-
dare (2.1, 3.1 $i 4.1) ale caror pierderi de sarcina sunt pre-
zentate in tabelul 4.2. 19 A se face prin verificarea condi\iei
de echilibru hidraulic in noduri . Egalitatea pierderilor de sar-
cina aferente circuitelor care converg catre un nod se obtine
introducand pe circui tul secundar o pierdere suplimentara
de sarcina ZRF-, prin reglarea robinetului cu dubla reglare
(Rdr) ala$at corpului de incalzire. Astfel:
- pentru circuitul 2. 1
L{Rl+Z)2 1 + Z/i/ = 156,4 + Z/i/ = L(Rl+Z)i = 366,6 Pa
Din condi\ia de echilibru hidraulic rezulta treapta de
reglare Tfi.,J a robinetului corpului de incalzire 0 C2,
Tfi.,J = f (fo. 1, Zfi.,J ), in care:
Zfi.,J = 366,60 - 156,40 = 210,20 Pa
G
2 1
=
0 2 1
3600 =
2

10
3600 = 93,421/h
GP M Pm 4,18 -200,968
-_oc,
. 1E
_ 2soo w
' 0
' ' [ 11
b
' _t ____ ___ ; _____ __ ? ____ :---r ....,
\ I I
W
2
0
2
= 2,5 kW
1
0 1 = 2,5 kW E
1
3
= 2,8 m 1
2
= 3,2 m I 1 = 4 m I "':

/ SEP \
J I



J /
"--. ______,..
Racordare cu SEP
N
1 11
.<:
I
VE3 '
- OE3 "=8.2 kW - 1

,N
I II
i .<:
_s_E_2_ j
OE2 = 8,2 kW
[E
' "-..

' .<:
______ _ _s_E1_ !
OE
1
= 8, 2 kW
I E
I ""-
I (\J
, II
i .<:
_____ 'V_E __ ;
Op = 7,8 kW ! E
1rm+Z)cv +ZaEP = 2383,30 + Ze[P Pa.
un"i:!e pierderile locale de sarcina in
butelia de egalizare a presiunilor ZBE:P
este in functie de geometria acesteia $i
regimul hidraulic.
Q

I lg = 3 m
' lf)
I -
'
I II
IZ
- condi\ia de echi libru hidrauli c este:
Hoc

H3'(;' = 2257 < L(Rl+Z)cv + ZaEP =
2383,3 + Za[P <
< H'!}['f = 3009 Pa
- caracteri sti ci le hidraulice ale pompei
Fig. 4.2.25a. Schema de calcul pentru instal a) ia bitub cu circulatie fortata pentru
consumatori individuali , cu racordare directa ;;i BEP cu distribu)ie arborescenta.
I. lnstalatii de incalzire
- pentru c ircuitul 3. 1
2
X(Rl+Z)J 1 + '-' 146,4 + ZiV L(Rl+Z) = 600,2 Pa.
pentru care treapta de reglare Ti/ a robinetului atasat cor-
pului de incal zire OcJ. este = f (G31. i
in care:
=600,2 - 146,4 = 453,8 Pa
G
3 1
= 0
3 1
3600 =
2
1 3600 = 93,42 1/ h
GP .d i Pm 4,18-200,968
- pentru circuitul 4. 1
Tabelul 4.2.19. Dimensionarea tronsoanelor ?i evaluarea
pierderilor de sarcina, pentru retelele bitub orizontale,
cu conducte din ofel (ex. 5)
Nr.
Q
d v I R IC: R . I z (RI + z I( RJ + z
lronson lkWl [ml finj fni/sJ!liPa/rnj [Pal fP:i] [Pal [Pa]
A. Conducte ori zontal c cu di stributi e arhorescent :i
1 ! 25 I 8 1/2 10. 16 ! 30 i i 0.55 240 !126,61 366.6 I 366.6
2 I 4.6 6.4 i 3/-l 022 1 OA 224 9.6 233.6. 600.2
J 6.7 S.6 3/I ,0.2-tl -10 I I 5 -1 3,5 2675 867,7
4 9 6 S i 3/4 ! 70 2,6 476 I 30 606 1473.7
2 .1 '.U I .3 ! 1/2 0.131 20 16.3 26 130.4
1
IS6.4 i
3. 1 2. 1 1,3 I l/210.13
1
20 IS.05 26 1120.4 146,4 I T1}
4.1 2,3 1,3 112
1
0. 1s1 2S ; 16.5 32.5 181.5 . 214 j
B. Conducte verti cale cu racordare dircct:i
- s 9 8.4 1 lo .i sl 20 1.4 168 86.s 2s4.8 I 2s4.8
6 17 2 S .4 I 11 - 0 - _-2-+l- 17_ i_ l._1 -+-- 9-1-.8-+-- 2-2-+-- I 1-3-.8--+-I _3_6_8-.6--<
7 2S,4 SA I 114 0.3 i 35 0.95 189 -l 2.7S 231.7S 600,35
8 j 33.6 SA 0181 2S l 0.66 135 2S .74 160.7-l 761fJ9
--+---+----+---t----+--------1
_ 0 __


C. Conducte vert ic3le cu racordare prin buteli e de cg.aliz.area presiunilor (BEP)
s 9 8.4 3/4 OJ2 I 70 0,6S S88 32.5 I 620,5 620.5
_ 6 17.2 ! 5.4 l I 0,36 j 70 0 378 0 378 998,5
7 2S.4 S,4 I 0.521 120 : 0 648 0 648 1646,5
8 33.6 S.4 I 1,; 0,42 I 60 0.72 324 64.S 388.S 203S3
9 41.4 I 3 \ I 1'4 10.S:'.i 90 l 0.6 270 78 348 2383.3
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
3
L(Rl+Z)J 1 = 2 14,0 + = L(Rl+Z) = 867,7 Pa,
pentru care tre;:ipt;:i de reglare
1
Th
1
a robinetului ata:;;at
corpului de incalzire OcJ, este = f (GJ 1,
in care:
= 867,7 - 2 14,0 = 653,7 Pa
G
4
,= 0
41
3600 =
2

30
3600 = 102.321/h
Gp .J I Pm 4,18 20 0,968
circuitele ori zontale corespunzatoare celorl alte ni veluri
(E3, E2, E1 :;;i P) se dimensioneaza dupa aceea:;;i metodolo-
gie calcul and presiunil e di sponibile corespunzatoare fiecarui
nivel, dupa cum urmeaza:
a. racordare directii (tab. 4.2. 19 A + B)
HMTH
2
z) - Hela/ = 172850 - 165 15= 1563 35 Pa
O L Tm ' ' '
1
unde:
H;:
1
= 0,5 g h (p; - pd)= 0,5 9,812,70 12,47 = 165,15 Pa
6
H"m
13
= '(Rt +z) - 2Heiai = 1842,3- 2 16515= 1512 0 Pa
D L ' '
1
I 7
. HMTl-!
4
= '(RI + z) - 3 HelaJ = 2073 35 - 3 165 15= 1577 9 Pa
D L Tm ' ' '
1
8
= I(Rl + Z) - 4 = 2234,79 - 4 165, 15= 1574, 19 Pa
1
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderil or de sarcina pe circuitele
orizontal e L(Rl+Z)co :;;i a pierderi lor de sarcina locale in mo-
dulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor ori zon-
tale se face aplicand aceea:;;i metodologie de calcul cu res-
pectarea conditiil or de echilibrare hidrauli ca.
Tabelul 4.2.20. Valoarea coeficientilor de rezistenta locala pentru reJele bitub orizontale ?i conducte din oJel (ex. 5)
Nr. Corp Curbe
tronson incilzirc Rdr - Cpo rid = 4
v I ' 'x
A. Conductc orizontale cu distributi e arborescenta
TIS TTi
Robinet
trecere
I
2.5 -1 2 2 OJ V1/Vz = 0,16/0.22 = 0.73 0,5 \ 0 ,9S - 105S
-- 2 - I - - - = 0.22i014 = 0.92 0. 1 OJ - 0.4
_ 3_
4 ---i----= I - - 2 . OJ - - I - 2 . I = 2 2.6
___

___ 13-,..o- _-,,2 - =-o-..i_3 __ --+--7--+--o- __ 5__,l ______ _,__


16
-
3
--
----+- ---- - --+------l-----1---------------
3. i 2,5 ., 2 l 0,3 V3 /v3 = 0, 13/Q,24 := Q.54 5 j l 0.75 - 15,Q)
,__ 4.1 .......,,---2-.5-- _ _, __ __ ____ v_._ if_v,_=_ o_.1_s1_ o_J_2_=_0_.4 _7 ___ __ __ -__
B. Cond11c tc , erti cak cu racurdare c!Lrect3
__ _
6
s __ T -_
1
__ -__ _,___ __ -__ _,_ _____ "_s1_v_
6
_=_ o_.1_8_1 0_2_=_ 0 .. _9 ____ _,__ o
0
_5 ... - .... i _ 0
0
_ ..9
7
_ .,..
11
__ -__ -+
1
__ 1
1
_ ..4_
1
_ ,
- vrJv
7
= 0.2103 = 0.66 ., -
7 -- r=- - - v/ v
8
= 0.3/0.38 = 0,71 0.2 \ 0.75 - 0.9S
8 - -



- _ 9 i - .J-==i - 2 oJ ! - - - i - I o.6
C. Conduclc , erticalc cu racordare prin buteli e de egalizare a presiunil or <BEP)
-- - - v5iv., = 0.3210.36 = 0,SS
- :,_1. --=: I==-- = = - -
, - l - - 2 . 0,3 -
I o.2s 0,..\ I
0 ! 0
0 0
0.22 0.5
l
I
0,65
0
0
0 .72
I

!
I
0.6
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
b. raGordarea prin BEP (tab. 4.2. 19 C)
HMTl-/
2
= "(R! +Z) - HelaJ = 620 50 - 165 15 = 455 35 Pa
D L 5 Tm ' ' '
6
HMTH
3
= " (R! + Z) - 2 Heta
1
= 998 50 - 2 165 15= 66820 Pa
D L Tm ' ' '
5
7


= I (Ri +z) - 3 H;::
1
= 1646, 50- 3 165,1 5= 1151,05 Pa
5
8
= I( RI + z) - = 2035,30 - 4165, 15 = 1374,70 Pa
5
Presiunea disponibil a obtinuta pentru fiecare ni vel se con-
suma pentru acoperi rea pi erderilor de sarci na pe conductele
de racord ale BEP la coloana de ali mentare si a pierderilor
locale de sarcina i n BEP.
Circuitul secundar se di mensioneaza asemanator circuitu-
lui 1, 2, 3 si 4 pierderea de sarcina fiind acoperita de o
pompa de circulati e montata pe acest circuit. Caracteri sti ci-
le hidrauli ce ale pompelor se stabilesc tinand seama de
pi erderile de sarcina obtinute si debitele vehi culate, la fi eca-
re nivel, utilizand relatiil e 4.2.57 si 4.2.58.
L lnstalatii de lncalzire
dare (2. 1, 3.1 si 4. 1), ale caror pierderi de sarci na sunt pre-
zentate in tabelul 4.2.21 A se face urmarind aceeasi meto-
dologie indicata la re\elele de conducte din otel. Astfel:
- pentru circuitul 2. 1
L(Rl+Z)2 1 + = 184,0 + z{:i/ = L(Ri+Z)t = 249, 12 Pa
Din conditia de echilibru hidraulic rezulta treapta de
reglare a robinetului atasat corpul ui de incalzire Oc2,
care este: = f ( fo. 1, in care:
z$/ = 249, 12 - 184,00 = 65, 12 Pa
Gz. , =
0
2
1
3600 =
2

10
3600= 93,42 Vh
GP LH pm 4,1820 0,968
- pentru circuitul 3. 1
2
L(Rt+Z)3 1 + zi;J =184 + Zii/ = L(Rl+Z) = 724,77 Pa
pentru care treapta de reglare a robinetului atasat
corpului de incalzire Oc3, este = f (G3. 1, i n care:


= 724,77 - 184,00 = 540,77 Pa
G31=
0 3 1
3600 = 2.
10
3600 = 93,42 Vh
- GP !i t -pm 4,18200, 968
- pentru circuitul 4. 1
3
L(Rl+Z)4 t +

= 225, 5 + = f{Rl+Z) = 1037,6 Pa
pentru care treapta de reglare TR} a robinetului atasat
corpul ui de incalzire Oc4, este:

= f (G4 1,

in care:
= 1037,6 - 225,5 = 812, 1 Pa
0 pentru retele de conducte din cupru, diametrele si
pierderile totale de sarcina sunt prezentate in tabelul 4.2.2 1,
unde (ca si in cazul precedent), dimensi onarea se face pen-
tru un circuit ori zontal situat la ultimul nivel (tab. 4.2. 21 A) si
doua vari ante de racordare la coloane: vari anta cu racordare
directa (tab. 4.2.21 B) si vari anta cu racordare prin SEP (tab. G
4
, =
0 11
3600 =
2

30
3600 =102, 32 Vh
4. 2.21 C). Evaluarea coefi cienti lor de rezistenta locala, - GP M Pm
4

18

20
0,
968
prezentata in tabelul 4.2.22, urmareste metodologia enunta- , circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
ta anterior si se face tinand seama de rezistentele locale re- ; (E3, E2, E1 si P) se di mensioneaza dupa aceeasi metodolo-
zul t ate din configuratia ret elei ori zontale si verticale (fig. ' gie calculand presiunil e disponibile corespunzatoare fi ecarui
4.2.25 a), util izand datele din tabelele 4.2. 4 si 4.2.8. Diame- nivel, dupa cum urmeaza:
trele conductelor si vitezele agentului termi c in conducte au a. raGordare directli (tab. 4.2.21 A + S)
fost stabil ite utilizand tabelul 4 .2. 7 _ s
verifi carea rezultatelor din tabelul 4.2.21 se face compa- = I (RI + z) - H;:::' = 1532,22 - 165, 15 = 1367,07 Pa
rand pierderil e totale de sarcina cu presi unile di sponibile cal-
culate pentru fi ecare vari anta de racordare. Astfel, pentru: = I (RI + z) - 2 -H;:::
1
= 1698, 12 - 2 -165, 15 = 1367, 82 Pa
a. raGordare directa i
- suma pi erderil or totale de sarcina (tab. 4.2.21 A+S)

= I (RI + z) - 3. H;:::1 = 2031, 12 - 3-165, 15 = 1535, 67 Pa
1
8
= I (RI + z) - 4 H;:::
1
= 2635, 92 - 4 165, 15 = 1965 , 32 Pa
4 9
I(R! + Z) + I (R! +Z) = 1314, 35+1511,92 = 2826,27 Pa
l A(CO) S 8 (CV)
1
la care se adauga pierderil e de sarcina ZMTHt i n MTH1, ce '
depind de varianta de echi pare adoptata. unde:
- condi\ia de echilibru hidrauli c este: 1 = 0.5 . g _ h -(p,- _ Pd) = 0,5 9,81 2,7 12, 47 = 165 , 15 Pa
HlJ/g = 2376, 27 < L(Rl+Z)A;B + ZMTHI = 2826,27 + ZMTH1 <
< H!Jf! = 3168,35 Pa
b. raGordare prin BEP
- suma pi erderil or totale de sarcina pentru circuitul verti -
cal , din amonte de BEP (tab. 4.2. 21 C)
9
I(Rl +Z) +ZaEP= 2236, 21 Pa
5
CV
- condij ia de echi libru hidraulic este:
HB'C' = 2257 < L{R!+Z)cv + ZaEP = 2236,21 + ZaEP <
< HEJ'e = 3009 Pa
- caracteristi ci le hidraul ice ale pompei de circula\ie de pe
circui tul orizontal 1 - 2 - 3 - ' ' conform schemei din fi gura
4.2.4. d.
inal\imea de pompare
4
Hpco = I(R! +Z) = I(Rl +Z) - 1314.35 Pa
CO l A
debi tul pompei
Gpco = IOco 3600 =
9
.00 3600 = 0,4 m
3
/ h
G,, -t. t -p,,, 4, 18-20-968, 4
veri ficarea rezultatelor obtinute pentru circui tele secun-
Presiunea disponibil a ob\inuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderil or de sarci na pe circuitele
ori zontale L{Rl+Z)to si a pi erderil or de sarcina locale in mo-
1 dulul termohi draul ic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor ori zon-
tale urmand aceeasi rnetodologie cu respectarea condi\ii lor
impuse de rela\ii le 4.2.59 . . .4. 2.62.
b. raGordare prin BEP (tab. 4.2.2 1 C)
HMTH2 = I(R! + z) - J-1:f
3
J = 217 87 - 165 15 = 52 72 Pa
0 5 Tm ' ' '
6
H';
1
H
3
- I( RI z)- 2 = 792. 16 - 2 165, 15 = 461,86 Pa
!>
I
H';TH
4
=I( RI -t z)- 3 = 1125, 16 - 3 165, 15 = 629,71 Pa
5
B
H';rHs

1069,36 Pa
5
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderi lor de sarcina pe conductele
de racord ale BEP la coloana de alimentare si a pierderilor
locale de sarcina in SEP. Daca este cazul, pe conductele de
racord se pol prevedea organe de reglare pentru disiparea
I. lnstalatii de lncalzire
surplusului de presi une disponibila
Circuitul secundar se dimensioneaza asemanator circuitului
1. 2, 3 si 4, pierderea de sarcina fiind acoperita de o pompa
de circulati e montata pe acest circuit. Caracteri sti cile
hidraulice ale pompelor se stabilesc in concordan\a cu pi er -
deril e de sarcina obtinute $i debi tele vehiculate, la fi ecare
nivel, utilizand rela\iile 4.2-57 $i 4.2.58.
O pentru retele de conducte din materiale termoplastice
tip Polymutan, di ametrele $i pierderil e totale de sarcina sunt
prezentate in tabelul 4.2.23 unde, ca $i in cazuri le preceden-
te, dimensionarea se refera la un circuit orizontal situat la
ultimul ni vel (tab. 4.2.23 A) si doua variante de racordare
prin BEP (tab. 4.2.23 C). Calculul coeficien\ilor de rezisten\a
locala, centralizat in tabelul 4.2.24, s-a tacut \inand seama
de rezisten\ele locale rezultate din configura\ia re\elei ori -
zontal e $i verticale (fig. 4.2.25a), utilizand datele din tabelul
4.2. 11 $i rela\ia 4-2.54.
verifi carea rezultatelor din tabelul 4.2.23 se face compa-
rand pierderile totale de sarcina cu presiuni le disponibile cal -
culate la baza coloanei pentru fiecare varianta de racordare.
a. racordare directa
- suma pierderil or totale de sarcina (tab. 4.2.23 A+B)
4 9
I{Rl+Z) + I{Ri+Z) = 1234,14+ 1272, 17= 2506,31 Pa
I A(OJi
5
8(CV)
la care se adauga pi erderile de sarcina ZMm1 in MTH1 ce
depind de vari anta de echipare adoptata.
- condi\ia de echilibru hidraulic este:
H[J'(S = 2376.27 < L{Rl+Z)A+B + ZMTH1 = 2506,31 + ZMTH1 <
< H[J'/! = 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
- suma pi erderilor totale de sarcina pentru circuitul
verti cal, din amonte de BEP (tab. 4.2.23 C)
9
I(R11 z) = 2581, 73 Pa
5
CV
- conditia de echilibru hidrauli c este:
HB't = 2257 < L{R!+Z)cv + ZaEP = 2581,73 + ZaEP <
< H[JZ!x = 3009 Pa
- caracteri sti cil e hidrauli ce ale pompei de circula\i e de pe
circuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4, conform schemei din figura
4. 2.4d.
Tabelul 4.2.21. Dimensionarea tronsoanelor evaluarea
pierderilor de sarcina, pentru retelele bitub orizontale,
cu conducte din cupru (ex. 5)
Nr. .I Q G 11
do v R
l h
LI R '.'::I '.l::(RLI)
lrnnson [kW) [ki:fh] [m] (nun] [mis] [P:l/m] [m] (m] [Pa] [Pa]
A. Conducte oti zont :t1e cu ar borescent3
I
1
2.5 ! 8 I X I 0.1 5 1 24 i 2,38 : 10.38 249.1 2 249,12
--:l,6i 18 l 0.28 70 ! 0,495 ! 6,895 .\82.65 724,77
I 0.26 .\7 I .056 i 6 .656 312,83 1037,6
3 I 6.7 188.52 5.6
1
n .
- 4-. 9 387 .56[ o.S J2S l 0.22 25 I 4 .n ! 11.07, 276.75 13 14 .35
I 2,1
90.4 3 1 u 15 I 0,188 46 ! 2.7 i
4 18.\ T:>. '
RF
3. 1 ' 2. 1 90 ..1 3 ! I J J 15 I j 0. 188 -16
i
2.7 i
.j
18.\ T J I
i RF
--
I
90.0 1 : 13 I i 022 .\I
I
2,1 15 . 55
I
2.8 .l.J 225.5

r-----
U. Cond11cte vel1 KJl c cu racordare dircct5.
5
I l)
387.56 : 8..1 28 11 0.22 ! 25 0.3 15 8.7 15 2 17 .87 217,87
I
6 I 17.2 7,10.661 5 . .\ 15 10261 1 20 0.98 1 6.38 1 165,9 383,77
7 . 25..\ 1()')3.78
1
35 . 15 J 0.373 , 50 1.26 6.b6 333 7 16.77
-
8 116 l.\d6S'I ' '> .\ ")
i 1.32
_ '
1510,527 90 o.72 604.8 132 1 .57
1782.77; 3 15 1 0..\1
I
.\7 1,05 -1,05 190,351 15 11.92
C Cnndl11..te vcrt1c::ik cu racordare prin buteli e de eg::i li 2arca presi uni lor (BEP)
' ' lj
_:__L._
387.56 1 8 ,.\ 28 I I 0 .22 I 25 0,3 15 8.7 15 2 17 ,87' 2 17.87
()
I I 7 .2 7.\0.li6 ; 5 ..\ 28 I \ 0.44 i 90 0.98 1 6,381 574.29 7'l2, l 6
-

7 5.4 35 15 10.378 50 1.26 6.66 333 1125. 16
8 1 33.o 1+16,89i 5,4 1510.527 90 1,32 6.72 6().j ,K 1729.97
--
i7X2.77; 3-
9 i 4 J..I 35 15 0 ,62 i 125 1,05 4.05 506.25 2236.2 1
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
inal\imea de pompare
.1
Hpco= I.(R! +Z) = I.(Ri +Z) = 1234.14 Pa
co 1 ,\
debitul pompei
Gpco= I
0
co 3600=
9

00
3600 = 0,4 m
3
/ h
CpM Pm 4,18 20 968,4
verificarea rezultatelor ob\inute pentru circuitele secun -
dare (2.1, 3.1 $i 4.1), ale caror pi erderi de sarcina sunt pre-
zentate in 4.2.2 1 A se face urmarind aceea$i meto-
dologie indicata la re\elele de conducte din o\el. Astfel:
- pentru circuitul 2. 1
L{Rl+Z)2 1 + zfiJ =1156,62 + zJif = L{R!+Z}1 = 363,73 Pa
Din condi\ia de echil ibru hidrauli c rezulta treapta de
reglare rt/ a robinetului atasat corpului de incalzire Oc2,
care este rt/ = f (G2.1, zt/J. in care:
ztF' = 363, 73 - 115,62 = 248, 11 Pa
G
21
=
021
3600 =
2

10
3600 = 93,42 Vh
cp L'i t pm 4,18-20 0,968
- pentru circuitul 3. 1
2
L{Rl+Z)31 + zZF' =115,62 + = L(Rl+Z) = 608,29 Pa
pentru care treapta de reglare rZ;7 a robinetului ala$3!
corpului de incalzire Oc.1, este r i?F
1
= f (G3 1, Zh
1
J
in care:
ziF
1
= 608,29 - 115,62 = 492,67 Pa
G31=
0 31
3600 =
2

10
3600 = 93,42 Vh
cP dt Pm 4.18 20 0,968
- pentru circuitul 4.1
3
L{Rl+Z)41 + = 115,62 + = L{R!+Z) = 980,64 Pa
pentru care treapta de regl are
1
a robinetului
corpului de incalzire Oc4, este = f (G4 1,


in care:
Tabelul 4.2.22. Valoarea coeficientilor
de rezistenta locala pentru retele bitub orizontale
conducte din cupru (ex. 5)
Nr. Corp
Rdr Cpo
Curbe
TTS rri
Robinet

ronson incalzire ri d = 1,2 trecere
A. Conducie orizontale cu di stri buti e arborescenta
l 2,5 2 0,7 i 2 0 ,35 03
o.6 I
- 6,8
2 -
-1-!
- OJ 0,6 - 0,9
3 -
I - I
- 12 . 0,35 OJ 0.6 - 1,6
4 -
i-
- 2 0.35 - - 2 2.5 5.7
2. 1 2.5
i
2 0.7 0.35 1,3 0.9
I
- 7.75
3. 1 25 25 0 ,7 0,35
u I o ,9 - 7,75
4 .1 2.5 25 0 ,7 0.35 1,3 0,9 -
7.75
B. Conduc1e vcrti cale cu racordarc dircct:'i
5
- !-
I
0)
0.6 0.9
-
i
- -
6 -
_I
-
i
- I o,3
0,6 - 0,9
I
i
7 -
_ i
-
i
- O.J 0.6
!
- 0.9 I
8 -
I
- - - I oJ 0.6
!
- 0.9
:
9
'
i
2 . 0.35 1
I
0,7
.
- - - -
1
- -
.
C. Conducte \'ert icak cu r:i.cordare pri n bu1elie de eg. J presiunil or (BEP)
5
I
-
I
- -
I
- 0,3
! 0.6
I
-
I
0,9
I
6 OJ
'
0.9
- - - - 0,6 -
i
7
!
0,3 0,6 0.9 -
- 1
-
!
- -
8 - - - - OJ 0.6 -
I
0,9
9 -
- I
- ' 2 . 0.35 - - - 0.7
'
------- --

.. .;. .... ..; ....................... - . -.-- ii-i""'l_l _l ___ iil __ .. . .


Capitolul 4: Sisteme de incalzire


= 980,64 - 115,62 = 865, 02 Pa
G41 =
041
3600 =
2

30
3600 = 102,32 Vh
cp !J t -pm 4,18 20 0,968
circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E1 si P) se dimensioneaza dupa aceeasi metodolo-
gie calculand presiunile di sponibile corespunzatoare fi ecarui
nivel, dupa cum urmeaza:
a. racordare directa (tab. 4.2.23 A + B)
5
HMTH?= "(Ri + Z)-h".'
1
ai= 1485 11 - 165 15= 1319 96 Pa
0 Tm '
1 1
\
6 .
HMTH3 = "(R! +Z) - 2-h".'
1
a1 = 1677 67 - 2 16515 = 1347 37 Pa
D .L.. Tm '
1 1
1
7
HMrH
4
= ,- (RI +z)- 3 f-1'.'
1
ai = 205986-3- 165 15 = 1564 41 Pa
D L Tm ' ' '
1
8
HMTH5 = "(R!+Z)- 4 -h".'
1
ai = 2296 25- 4 -165 15= 1635 65 Pa
D L-- Tm ' ' '
1
unde:
g h (P;-Pd)=0,5 9,81 2.7 12,47 = 165, 15Pa
Presiunea disponibila obti nuta pentru fiecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele
orizontale L(Rl+Z)[;
0
si a pierderi lor de sarcina locale in
modulul t ermohidraulic ZMrn.,. Dimensionarea circuitelor ori -
zontale urmand aceea$i metodologie cu respectarea condi -
tiilor imp use de relatiile 4.2.59 .. .4.2.62.
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.23 C)
H:;r'f2 = I (Rl+Z),

Pa
6


= I (R! + Z)-2-r-r,::;
1
= 1327,28 - 2- 165, 15 = 996,68 Pa
5
7
H::'H = I(Ri +Z)-3

3 165, 15 = 1214,02 Pa
5
8
H:;ms= I(R!+ z) - 4 1-1;:::
1
= 2371,67 - 4 165, 15 = 1711,07 Pa
5
Presiunea di sponibila obtinuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele
L lnstalatii de incalzire
de racord ale BEP la coloana <.J e alimentare si a pierderilor
locale de sarcina in BEP.
Circui tul secundar se dimensioneaza asemanator circui -
tului 1, 2, 3 si 4, pierderea de sarcina fiind acoperita de o
pompa de circulatie montata pe acest circuit, ale carei ca-
racteri stici hidraulice se stabilesc in functi e de pierderil e de
sarcina $i debitele vehiculate, la fi ecare nivel, utili zand rela-
tiile 4.2.57 $i 4.2.58.
Tabelul 4.2.24. Valoarea coeficienfilor
de rezistenta locala, pentru retele bitub orizontale,
de conducte tip Polymutan (ex. 5)
Nr. Corp
Rdr Cpo
Curbc
TTS Tri
Robinet
rt,
tronson incal:tire r i d = 1,2 treccrc
A. Conducte orizontale cu di stribu\i e arborcsccnta
I 2.5 4 l ,13 2 0,3 OJ 0 .6 - 9.13
2 - - - - OJ 0,6 - 0.9
3 - - - 2 OJ 0.3 0,6 - 1,5
4 -
I
- - 2 0.3 - - 2 l.5 3,6
2. 1 2.5 4 . 1,13 03 I.3 0.9 - 10, 13
3.1 2.5 4 1.13 OJ I.3 0,9 - 10,13
4 .1 2,5 4 1.1 3 0.3 1.3 0 ,9 - 10.13
B. Conducte \'erti cale cu racorclarc clirccta
--
5 - - - - OJ 0,6 - 0,9
-
6
!
-
- - - 0 .3 0 ,6 - 0,9
7
I
- - - -
OJ 0.6 - 0,9
8 - -
-
- 0.3 0,6 - 0 .9
: I
9
I
!
2 OJ 0.6 -
I
-
- 1
- - -
C. Conducte venicale cu racorclarc prin butdie de eg. a presiun.il or (BEP)
5 - - - - 0,3 0.6 -
I
0,9
-
6 -
- I - l
- 0 .3 0 ,6 - 0,9
--
7 - - - - 0 ,3 0.6 - 0.9
8 0 .3 0.6
I
0,9 - - - -
I
-
9
!
- - - 2 0.3 - - - 0.6
Tabelul 4.2.23. Dimensionarea tronsoanelor ?i evaluarea pierderilor de sarcina,
pentru reJele bitub orizontale tip Polymutan (ex. 5)
Nr.
Q
G I Dn v R
rt,
z R I (Rl + Z) L( RI + Z)
trnnson [kW] [Vs] [111] [mm] [mis] [Palm] [l'a] [Pa] [l'a] Wal
A . Concl11c1e orizontale cu distribu11c arborescc:: nt ii
1 2.5
""" 1 '
15 0, 15 33 9, 13 i 99.73 264
I
363 ,73 363.73
0.057 - 6 ,4 .
-
2 4 .6 20 0.1 8 36 0 ,9 14 ,15 230.4 244.56 608.29
-
3 6 ,7 0.082 5.6 20 024 59 I ,5 41 ,95 330.-1 372.35 980.6-1
---
4
I
9 0 . 11 6,8 25 0,19 28 3,6 63, 1 190.4 253,5 1234. 14
2. 1 2 .1 0.026 1.3 15 0.1 3 25 10. 13 83, 12 32,5 11 5.62

RF
-
!
3 .1 2, 1 0 ,026 1.3 15 0. 13 25 10, 13 83 .J 2 32,5 11 5.62 T"
I RF
-t------
4 .1 2J oms 1.3 15 0,18 28 10. 13 83. 12 32.5 11 5.62
I
T" I
RF
13 _ Conduct.: vert1Cak cu r;icordare ducct:1
I
TS,:i
-
-!
5
i
9 (l.11 25 ; 0.19 28 0.9 15.77 2352 250,97 250 ,97
--
I
I
0.2 11 I s::i-
j
G
I
17 2 32 0.24 3 1 0 ,9
'
25 ,16 167 .-1 19256 413.53
----
'
7
I
25,-1
0.31 3
5 .4
')
0 ,3 1 63 0.9
i
4 1.99
I
340.2 382. 19 825.72
-' -
8 33.6 0.41-1 i 5.4 -IO 0,3 1
y,
0.9 -11 .99 I 194.4 236.39
!
1062 . 11
!
--- --
l
9 41 .4 0 .5 1 3 -10 0,38 53 0,6 42,06 159 210.06 1272.1 7
C. ConJucte vc11icale
5
I
9 0.11 -.J 8 .4 I 20 0 .3 1 87 0 .9
I
4 1.99
I
730.8
i
772.79 772.79
6 172 021 1 5.-1 I 25 0,38 9 1 0 ,9 63,09 -1'1 1.-1 554 .49 1327 .28
- -
7
I
25.4
I
0.3 13 -+
5 .-1
" )
0.3 1 63 0.9 ! -11 .99
I
3-10 .2 382,19 1709 .4 7 .)_
I
-
I
5,-=- 1
'
33 .6 ; 0 .-11-1 32 0.48 JO-I 0.9 100.6 561 .(>
i
662 .2 237 1.(17
-
I
I
I
I
<)
j
4 1.-1
I
0 .5 1 -10
I
0 .38 53 0.6
i
42.06 159 210,06 258 1.7.>
l. lnstalatii de incalzire
4.2. 8.5.2 Retele bitub cu dist ribut ie radiala
Exemplul de cal cul 6
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei instalatii
de incalzire bitub, cu circul atie fort ata si di stributi e indivi -
duala alcatuita in sistem radial. Caracteri sticile termi ce si
geometri ce sunt cele din figur a 4.2.25 b iar echi parea mo-
dul elor termohidrauli ce se considera de tipul celei prezenta-
te in figura 4.2.4 c pentru racordare directa cu di stribuitor D
$i colector C $i figura 4.2.4 e pentru racordare prin BEP cu
di stribuitor 0 si colector C. Se considera re\eaua de con-
duc te executata din o\el, cupru sau materi al termoplastic tip
polymutan.
presiunea necesara la baza coloanei este aceea$i, de-
oarece s-a pastrat confi gurati a ret elei verti cale de conducte
1
de la di stribu\i e arborescenta. Asti el, pentru:
a. racordare directii
HfS'{P = 1,5 g(ho + 4h + h 1)-(P; - Pd) =
= 1,59,8 1(1 ,5+42,7 + 0,65) 12,47 =: 2376,27 Pa
HB't' = 2 g(ho + 4h + h 1}-{P1 - Pd) =
= 29,8 1(1 ,5 + 42.7 + 0,65)12,47 =: 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
HB'C!' = 1,5g-(ho + 4h)-(P1 - Pei) =
= 1,59,81(1,5+42,7)12,47 =: 2257 Pa
HES'f' = 2 g(ho + 4h}-(P1 - Pd) =
= 29,81(1,5 + 42,7) 12,47 =: 3009 Pa
pierderile unitare de sarcina medi i corespunzatoare pre-
siunilor disponibile HfS'/f' $i H&!x sunt urmatoarele:
a. racordare directii
R = (1- 0,33) -H
0
t = (1 - 0,33) 2376,27 =
4189
Pa/m
min 'i,J 38 '
Li = 2{ho + 4h) + /1 = 2 (1, 5 + 42,7) + 13,4 = 38 m
R = (1 - 0,33) H
0
CX = (1 - 0, 33) 3168,35 =
5586
Pa/m
max 'i, I 38 '
b. racordare prin BEP
R . = (1 - o.33) Hae
min 'i,I
(1 - 0,33)-2257 =
6
1,
47
Pa/m
24,60
Li = 2(ho + 4h) = 2 (1,5 + 42,7) = 24,60 m
R _ (1 - 0,33) Hocx (1 - 0,33) 3009 =
81 95
Pa/m
max - 2) 24,60 '
O pentru retele din conducte din otel ce tac parte din re-
\eaua orizontala, di ametrele $i pierderile totale de sarcina
sun! centralizate in tabelul 4. 2.25, iar valoarea coefi cientilor
de rezisten\a locala in tabelul 4.2.26. Pentru coefi cientii de
rezisten\a locala L; s-au utilizat datele din tabelul 4.2.4,
\inand seama de configuratia retelei ori zontale din figura _ 1
1
4.2.25 b. Oiametrele tronsoanelor s-au stabilit in func\ie de
sarcina termi ca $i o rezisten\a termi ca medie cuprinsa in
banda Rmm ... Rm:ix, utili zand tabelul 4.2.3. Pentru circuitele
verti cale se men\in rezultatele ob\inute la exemplul 5
(tab. 4.2.19 B+C), deoarece configura\ia re\elei este aceea$i;
verifi carea rezul tatelor prezentate in tabelul 4. 2.25 se
face comparand pierderil e totale de sarcina cu presiuni le
di sponibi le calculate pentru fi ecare varianta de racordare.
a. racordare directii
- suma pi erderilor totale de sarcina pe circuitul modulului
MTH1
I(R! +Z) I(R! +Z) + I(R1+Z) =1727,60+938,09= 2665,69 Pa
T 1 S
in care: 2-(RI + Z} 1 sunt pierderile de sarcina pe circuitul eel
mai lung al di stributiei radiale de la ultimul ni vel (tabelul
4.2.25);
( ) sunt pi erderil e de sarcina pe circuitul vertical ,
RI + Z considerat identic cu eel de la aplicati a de la

Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.2.8.5. 1 (tab. 4.2. 19 B)
- conditia de echilibru hidrauli c este:
Hoc = 2376,27 < L{Rl+Z)T = 2665,69 < = 3168,35 Pa
rezulta o buna incadrare in limitele impuse.
b. racordare prin BEP
- suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul verti cal
este centrali zata in tabelul 4.2. 19 C considerand ca reteaua
ver ti cala are aceea$i configura\ie si incarcare termica.
9
I(Rl +Z) +ZaEP = 2383,30 +Z
8
EP [Pa]
S CV
- iar conditia de echilibru hidraulic
. 9
H[)C" = 2257 < L(Rl+Z)cv + ZaEP = 2383,30 + ZaEP <
5
< Hot' = 3009 Pa
este sati stacuta.
- caracteri sticile hidrauli ce ale pompei de circula\ie de pe cir-
cuitul secundar se stabil esc in ipoteza adoptarii schemei din
figura 4.2.4 e.
i nal\imea de pompare
Hpco = I(m+z), +Z,,,rHi = 1727,60 +ZMrH, [Pa]
in care ZMTHt se stabil e$te in concordanta cu rezistentele
local e introduse de echiparea MTH 1 pe circuitul secundar
pe tronsoanele dintre BEP $i 0 -C.
debitul pompei
Gpco = L,Oco -3600 =
9

00
3600 = 0,4 m
3
/ h
cP M Pm 4,18 -20-968,4
verifi carea rezultatelor obtinute pentru circuitele radial e
2, 3 $i 4 (fig. 4.2.25 b) ale caror pierderi de sarcina sunt
centralizate in tabelul 4.2.25 se face punand conditia de
echilibru hidraulic in raport cu circuitul 1.
Se considera ca la distribuitor $i colector (fig. 4.2.4 e) sunt
prevazute organe de reglare. la care se adauga $i capacita-
tea de di sipare a presiunii di sponibile neconsumate de catre
robinetul cu dubla reglare ata$3t corpului de incalzire. Pier-
derea locala de sarcina in organele de reglare. se de-
termina \inand seama de recomandaril e anterioare:
Tfw = f (Gx, Astfel:
- pentru circuitul 2
L(Rl+Z)i = L(Rl+Z)2 + 931,60 + 1727,60 Pa
unde
LZkF= 1727,60 - 931 ,60 = 796 Pa
Aceasta presiune este consumata in organele de reglare
de la di stribuitor-colector $i robinetul de la corpul de incal-
zire. Oebitul de fluid care circula prin aceste robinete este:
G? = Oc
2
-3600 -
2

10
-3600 ::::: 93,42 r/h
Cp M Pm 4,18 20 0, 968
- pentru circuitul 3
L(Rl+Z}r = L(Rl+Z)J + 749,60 + 1727,60 Pa
unde = 1727 ,60 - 7 49,60 = 978 Pa, presiune con-
sumata in robinetele de reglare indi cate la circuitul 2. De-
bitul de fluid
GJ = G2 = 93,42 l/h
- pentru circuitul 4
L(Rl+Z)r = L(Rl+Z)-1 + 713,40 + L:ZAF = 1727,60 Pa
unde 1727,60 - 713, 40 = 1014,20 Pa, presiunea con-
; sumata in robinetele de reglare indicate la circuitele 2 $i 3.
! Debitul de fluid:
G
4
= Oc
4
3600 co
2

30
3600 =: 102,32 r/h
cP .,1 t Pm 4,18 20 0,968
circuitele ori zontale corespunzatoare celorl alte niveluri
(E3. E2, E 1, $i P) se dimensioneaza dupa metodo-
. logie, luand in considerare presiunile di sponibile corespun-
! zatoare fi ecarui ni vel, dupa cum urmeaza:
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
a. racordare directii. (tab. 4.2.1 9 B $i 4.2.25)
H[f
7
H
2
= L{Rl+Z) fO + L(Rl+Z)f v - Hi/;' =
= 1727,60 + 254,80 - 165, 15 = 1817,25 Pa
co 6
HMTH3 =I(Rt+z) +I(Rt+Z) - 2 -Heta; =
D 1 5 CV Tm
= 1727,60+368,60 - 2 165, 15= 1765,90 Pa
co 7
HMT!-1
4
=I(Ri+Z) +I(R! +Z) - 3-Hetai=
D 1 5 CV Tm
= 1727,60+ 600,35 - 3-165,15 =1832,50 Pa
co 8
HMT/15 = I(Ri+Z) + I(Rt+Z) - 4 -Hetaj =
D 1 5 CV Tm
= 1727,60+76 1,09 - 4 165,15 = 1828,50 Pa
unde
H7/;i = 0,5gh(p; - Pd) = 0,59,812,7 12,47 = 165, 15 Pa
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fiecare nivel este
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe cir-
cuitele orizontale L(Rl+Z)fo $i a pierderi lor de sarcina locale
in modulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor
orizontale se face urmand aceea$i metodologie de calcul.
b. racordarea prin BEP
Considerand configura\ia re\elei verticale identica cu cea
DA
- Oc2
(' 2100 w
I. lnstalatii de lncalzire
de la exemplul de la 4.2.8.5. 1, pe baza rezultatelor cen-
trali zate in tabelul 4.2.19 C rezulta:
H[f TH
2
= 2..(Rl+Z)s -

= 620,5 - 165, 15 = 455,35 Pa


6
HMTH
3
='(Rt+ z) - 2 w
1
a
1
=998 5- 2 16515 = 668 20 Pa
D Tm ' ' '
5
7
HMTH
4
= '(Rt+z) - 3-Hera;=16465- 3-16515= 1151 05 Pa
D L- Tm ' ' '
5
8 .
= I(R! +z)-4 = 2035,3 - 4-165,15 =1374,7 Pa
5
Presiunea di sponibila ob\inuta pentru fiecare nivel este
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe con-
ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare $i pen-
tru acoperirea pierderilor de sarcina in BEP.
Circuitele radiale secundare se dimensioneaza ca $i in
cazul racordarii directe, pierderea de sarcina a acestora
fiind acoperita de o pompa de circula\ie montata in aval de
distribuitorul din dotarea MTHx (fig. 4.2.4 e). Caracteristicile
hidraulice ale pompelor se stabi lesc \inand seama de pier-
derile de sarcina in raport cu circuitul eel mai dezavantajat
$i debitul de fluid corespunzator tuturor consumatori lor de
pe nivel, utilizand rela\iile 4.2.57 $i 4.2.58.
!
'E
I ":
'(\J

0 pentru retele de conducte din cupru
___si_ - - - _L
ce tac parte din re\eaua orizontala,
diametrele $i pierderile totale de sarcina
sunt prezentate in tabelul 4.2.27, iar
valoarea coeficien\ilor de rezi sten\a
locala, in tabelul 4.2.28. Pentru calculul
coeficien\i lor de rezisten\a locala s-au
folosi t datele din tabelele 4.2.4. $i 4.2.8,
\inand seama de configura\ia re\elei ori -
zontale din figura 4.2.25 b. Diametrele
conductelor s-au stabi lit in func\ie de
sarcina termica $i rezisten\a termica
medie cuprinsa in banda Rmin 7 Rmax,
utilizand tabelul 4.2.7. Pentru circuitele
verticale se men\in rezultatele obtinute
la exemplul de la 4.2.8.5. 1 (tab.
4.2.2 1 B+C), considerand aceea$i con-
figura\ie a re\elei verticale.
I

LG = 5,4
1
HDc
Racordare directa
cu D $i C
Racordare cu BEP
si D - C
0 E3= 8,2 kW i
. E

___ _l
O E2 = 8,2 kW i
. E
_
0 E1 = 8,2 kW

_l
I
E
h
' (\J
I II
_5)_ '=--- --- -_l_
Op = 7,8 kW i E
' '
I

! II
I - . . . . . -
Fig. 4.2.25b. Schema de calcul pentru instalaJla b1tub cu c1rculat1e tortata pentru
consumatori individuali , cu racordare directa SEP cu distribulie radiala.
'------
verificarea rezultatelor prezentate in
tabelul 4.2.27 se face comparand
pierderil e totale de sarcina cu presiunil e
di sponibil e calculate pentru fiecare
varianta de racordare. Astfel, pentru:
a. racordare direct.a
- suma pierderilor totale de sarcina pe
circuitul modulului MTH,
9
I(Rl+Z)
1
= I,(Rl+Z),+ I(Ri+Z)=
5
= 1126,45+ 1511,92=2638,38 Pa
in care: L(Rt + Z)1 reprezinta pierderil e
de sarcina pe circuitul eel mai lung al
distribu\iei radiale de la ultimul nivel
(tab. 4.2.27);
( ) reprezinta pierderile de sar-
I RI + Z cina pe circuitul vertical,
5
considerat identic cu eel al
exemplului de la 4.2. 8.5. 1
(tab. 4.2.21 B).
- conditia de echilibru hidraulic este:
H81(!'=2376,27 Pa<L(Rl+Zj1-2638,38
Pa+ +ZBEP<H&lX=3168,35 Pa
rezulta o buna incadrare in limitele im-
puse, chiar dupa adaugarea pierderil or
I . lnstalatii de lncalzire
de sarcina aferente MTH 1.
b. racordarea prin BEP
- suma pi erderil or totale de sarcina pentru circuitul verti cal
este centralizata in tabelul 4.2.19 C considerand ca reteaua
verti cala are aceea$i configuratie $i incarcare termica.
9
I(Rt +Z) +ZaP = 2236,2 1+ZacP Pa
S CV
- iar conditia de echilibru hidraulic este:
. . 9
H[]'(p = 2257 < L(Rl+Z)cv + ZsEP = 2236,21 + ZaEP <
5
< HB'e = 3009 Pa
- caracteristi ci le hi drauli ce ale pompei de circul a\i e de pe
circuitul secundar se stabil esc in ipoteza adoptarii schemei
din fi gura 4.2.4e.
inal\imea de pompare
Hrco = I(Rt + z), + ZM)H, = 1126, 45-1-ZMrn. Pa
in care ZMT111 se stabile$1e \inand seama de rezistentele lo-
cale in trod use de echiparea MTH 1 pe circuitul secundar pe
tronsoanele dintre BEP $i 0-C.
debitul pompei
Gpco = IOco 3600 =
9

00
3600 = 0, 4 m
3
/ h
CPM p,,, 4,18 20968,4
verificarea rezultatelor obti nute pentru circuitele radiale
2. 3 $i 4 (fig. 4.2.25b) ale caror pierderi de sarcina sunt
centrali zate in tabelul 4.2.27 se face punand condi\ia de
echilibru hidrauli c in raport cu circuitul 1.
Metodologia de calcul este cea indicata la re\elele de
conducte din o\el. Astfel:
- pentru circuitul 2
L(Rt+Z)t = L{R!+Z)2 + L.ztF = 598 + LZtr= 1126,45 Pa
unde
LZAF = 11 26, 45 - 598 = 528, 45 Pa
presiunea consumata in organele de reglare de la di stri -
buitor - colector $i robinetul de la corpul de incalzire_
Oebitul de fluid care circula prin robinete
G
2
=
0
c
2
3600 = 2,
1
0 3600 :== 93,42 Vh
cP M Pm 4,18 20 0,968
- pentru circuitul 3
L{R!+Z)t = L{R!+Z)3 + = 4 78,80 + 1126,45 Pa
unde
= 11 26,45 - 4 78,40 = 648,05 Pa
presi unea consumata, de asemenea, in robinetele de re-
glare indicate la circuitul 2. Oebitul de fluid
GJ = G2 = 93,42 l/h
- pentru circui tul 4
L{Rl+Z)t = L{R!+Z)4 + = 448,80 + 1126,45 Pa
unde
= 1126,45 - 448,80 = 677,65 Pa
presi unea consumata de asemenea in robinetele de
reglare indicate la circui tele 2 $i 3. Oebitul de fluid
G
4
=
0
c 3600 =
2

30
3600 :== 102,32 Vh
cP M -pm 4,18 -200,968
Tabelul 4.2.25. Dimensionarea tronsoanelor retelei
orizontale evaluarea pierderilor de sarcina, pentru
conducte din otel, varianta distributiei radiale (ex. 6)
Nr. Q
L d v R
IC,
R 1 z ( Rl + z L(RI + Z
[kW] [m] [in) [mis] [l':vm] [Pa] [Pa] [Pa) [l'a]
I 25 13,4 3/8 026 100 11 ,4 1340 387,6 1n1.6 -
2 2. 1 9,4 3/8 0.22 70 ' 11..1 658 273 .6 93 1.6 FRF
-- - --
'\ 2. 1 6.8 3/S 0 ,22 70 11 ,4 476 273 .6 749,6 T' RF
-r,,
-
I
I
4 3/8 0 .25 90 11..I 360 353 ,4 1 7 Ll,4 PRF
--'
I
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
circuitele orizontale corespunzatoare celorl alte niveluri
(E3, E2, E 1 si P) se dimensioneaza dupa aceea$i metodolo-
gie, luand in considerare presiunile disponibile corespunza-
toare fiecarui nivel, dupa cum urmeaza:
a. racordare directa (tab. 4.2.2 1 B $i 4.2.27).
H!fTHZ = L(Rl+Z) f
0
+ L{R!+Z)f v - Hj::i =
= 1126,45 + 217,87 - 165, 15 = 1179, 17 Pa
co 6
HMTH3 = I(Rt+z) + I(Rt +z) - 2 Hetai =
D 1 5 CV Tm
= 1126,45+383,77 - 2 165, 15 = 11 79,92 Pa
co
7
HM1H4 = I(Rt+Z) + I(Rt+Z) -31--i:'ai =
D 1 5 CV Tm
= 11 26,45+ 1125, 16- 3 165,15= 1756,16 Pa
HMrHs =I(Rt +Z) co +Il'R/+Z) - 4 Hera1=
D 1 5 CV rm
= 1126,45+ 132\57- 4 165,15= 1787,42 Pa
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fi ecare nivel este
consumata pentru acoperirea pierderi lor de sarcina pe cir-
1 cuitel e orizontale L(Rl+Z)to $i a pierderilor de sarci na locale
i in modulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor
I
. orizontale se face aplicand aceea$i metodologi e de calcul.
b. racordare prin BEP
I Considerand configuratia retelei verticale identica cu cea
i
I
de la aplicatia de la 4.2.8.5. 1, pe baza rezultatelor centra-
li zate in tabelul 4.2.21, C rezulta:
H!fTH
2
= L{R!+Z)s - = 217,87 - 165, 15 = 52,72 Pa
6
HMTH
3
= "(Rt+Z) -2 Hetaj = 792, 16- 2-16515= 46186 Pa
D L Tm ' '
5
7
H';rH = I (Rt = 1125, 16- 3 165, 15= 629,71 Pa
5
8
= I(Rt+ = 1729,96- 4 -165, 15= 1069,36 Pa
5
I Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel este
; consumata pentru acoperirea pierderi lor de sarcina pe con-
11 ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare $i pen-
tru acoperirea pierderilor locale de sarcina in BEP.
; Circuitele radi ale secundare se dimensioneaza ca $i in
J cazul racordarii directe, pierderea de sarcina fiind acoperita
de pompa de circulatie montata in aval de distribuitorul din
I
dotarea MTHx (fi g. 4.2.4 e). Caracteri sti cile hidraulice ale
pompelor se stabilesc tinand seama de pierderil e de sarcina
. in raport cu circuitul eel mai dezavantajat $i debitul de fluid
corespunzator tuturor consumatoril or de pe nivel, utili zand
rela\iile 4.2.57 $i 4.2.58.
0 pentru retele de conducte din materiale termoplastice
tip Polymutan ce fac parte din re\eaua ori zontala, diametrele
$i pi erderil e totale de sarcina sunt prezentate in tabelul
4.2.29, iar valoarea coefi cien\ilor de rezistenta locala, in ta-
belul 4.2.30. Pentru calculul coeficientilor de rezistenta loca-
13 au fost folosite datele din tabelul 4.2.4, tinand seama de
confi gura\ia retelei orizontale din figura 4.2.25 c. Oiametrele
conductelor au fost stabilite in func\ie de sarcina termi ca $i
Tabelul 4.2.26. Valoarea coeficienfilor de rezistenta
locala U, pentru tronsoanele refelei orizontale, cu
distribu1ie radiala conducte din otel (ex. 6
Nr. Corp
Rdr Cpo
Cur he
v/v
1
TI'S
TTi I Robinet
Li;
tronson incalzire r/d = 4 trcccrc
I 25 4 ,0 2.0 3 - 0.3 - -
- i
2- I 11 .40
2 25 4.0 2.0 3 - 0.3 - - -
I
2 I 11,t!O
3 25 4.0 2,0 i :; OJ - - - 2 I [11.40
-l 25 4.0 2,0 3 OJ - -
I
-
i
2 I 11 ..10
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
rezisten\a termi ca medie cuprinsa 1n banda R min ... R m;ix,
utili zand tabelul 4.2. 9. Pentru circuitele verticale se men\in
rezultatele obtinute la exemplul de la 4.2.8.5. 1 (tab. 4.2.23
B + C), considerand aceea$i configuratie a re\elei verticale.
verificarea rezultatelor prezentate in tabelul 4.2.29 se fa-
ce comparand pierderil e total e de sarcina cu presiunile di s-
ponibile calculate pentru fi ecare varianta de racordare.
Astfel, pentru:
a. racordare direcm
- suma pierderilor totale de sarcina pe circuitul MTH 1
9
I(Rt+Z) = I(R! +Z) + I(R1+Z) = 568, 15+ 1272,17 = 1840,32 Pa
T t 5
in care: L(Rl+Z)t reprezinta pierderile de sarcinape circuitul
eel mai lung al distributiei radi ale de la ultimul nivel (tab.
4.2.29);
) reprezi nta pierderil e de sarcina pe circuitul ver -
RI + Z ti cal, considerat identi c cu eel de la exemplul de
la 4.2.8.5. 1 (tab. 4.2.23 8).
- condi\ia de echilibru hidraulic este
H[Q;n = 2376,27 < L{Rl+Zj? = 1840,32 < = 3168,35 Pa
rezulta ca pierderile de sarcina corespunzatoare circuitului
eel mai dezavantajos (circuitul 1) nu satisfac aceasta condi-
\ie (pierderile de sarcina fiind mull prea mici). Se recurge la
o regl are a robinetului cu dubla reglare de la corpul de in-
calzire OG1, unde treapta de reglare se stabile$te pentru o
pierdere locala de sarcina Zkr= 600 Pa. Debitul de fluid care
circula pe acest circuit, este:
G
1
= Oc
1
3600 = 2.
5
0 3600 = 111,211/ h
Gp /Jt Pm 4, 18 20 0,968
Treapta de reglare Tkr se stabile$te in functie de varianta
de armatura aleasa, utilizand dependen\a: Tkr = f (G1, Zhr )
Rezul ta:
L(RJ+Z)i = L{Rl+Z}1 + Zkr = 568, 15 + 600 = 1168, 15 Pa
iar condi\ia de echilibru pentru noil e valori
HfJ'!P = 2376,27 < L(Rl+Z)t + Zkr < H[)'t' = 3168,35 Pa
sau
H/J'c' = 2376,27 < 1840,32 + 600 < H!J'c1)( = 3168,35 Pa
conditie indeplinita.
b. racordare prin BEP
- suma pierderilor total e de sarcina pentru circuitul vertical
este centrali zata in tabelul 4.2.23 C considerand ca re\eaua
verti cala are aceea$i configurati e $i incarcare termi ca.
9
:l,(Rl +Z)cv +Z sEP = 258 1,l3+ZBl::P [Pa)
s
- iar condi tia de echilibru hidrauli c
' 9
H[J'(;n = 2257 < L(Rl+Z)Gv + Zat:P = 2581,73 + Zat:P <
5
< H[J'f!x = 3009 Pa
- caracteri sticile hidrauli ce ale pompei de circula\i e de pe
circuitul secundar se stabil esc in ipoteza adoptarii schemei
din figura 4.2.4 e.
inal\imea de pompare
7
I. de lncalzire
HPco = I(Rt+z). +ZMrH = 1168, 15+ZMrH [Pa]
\ 1 1
in care ZMrH1 se stabil e$te tinand seama de rezi stentele
locale introduse de echiparea MTH1 pe circuitul secundar.
Gpco = IOco 3600 =
9
,00 3600 = 0,4 m
3
/ h
GP .1tpm 4,18 20 968,4
verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele radial e
2, 3 $i 4 (fig. 4.2.25b) ale caror pi erderi de sarci na sunt cen-
trali zate in tabelul 4.2.29, se face punand condi\ia de
echilibru hidraulic in raport cu circuitul 1. Metodologia de
calcul este cea indicata la retelele de conducte din otel $i
cupru. Astfel :
- pentru circuitul 2
L{R!+Z) i = L{Rl+Z)2 + 2.Zf1r = 329,6 + LZAr= 1168, 15 Pa
unde 2.Zi1r = 1168, 15 - 329,6 = 838,55 Pa, presiune ce se
consuma in organele de reglare de la distribuitor - colector
$i robinetul de la corpul de incalzire. Debitul de fluid care
circula prin robinete
G
2
= Oc
2
-3600 = 2,
10
3600 = 93,42 l/h
GP .1t pm 4,18 200,968
- pentru circuitul 3
L{R!+Z)i = L{Rl+Z)3 + 2.Z#r = 264,6 + 2.Ziir= 1168, 15 Pa
unde 2.Ziir = 1168, 15 - 264,6 = 903,55 Pa, presiunea ce
se consuma in robinetele de reglare indicate la circuitul 2.
Debitul de fluid
GJ = G2 = 93,42 l/ h
- pentru circuitul 4
L{Rl+Z)i = L{R!+Z)4 + 2.ZAr = 293,37 + 1168, 15 Pa
unde: 1168,15 - 293,37 = 847,78 Pa, presiunea ce
se consuma in robinetele de reglare indicate in circuitele 2
$i 3. Debitul de fluid
G
4
= Oc
4
-3600 =
2

30
3600 = 102,32 l/h
GP M Pm 4,18 20 0,968
circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza dupa aceea$i metodolo-
gie, luand in considerare presiunil e disponibile corespunza-
toare fiecarui nivel, dupa cum urmeaza:
a. racordare direcm (tab. 4.2.23 B $i 4.2.29)
Hf;1TH
2
= L{R!+ZjfO + L{Rl+ZJfV -

=
= 1168, 15 + 250,97 - 165, 15 = 1253,97 Pa
co &
HMTH3 = I(Rl +Z) + I(Rt+z) - 2 Hetai =
D 1 5 CV Tm
= 1168,15+443.5- 2 165,15= 128 1,38 Pa
Tabelul 4.2.28. Valoarea coeficientilor de rezistenta
locala D:, pentru tronsoanele retelei orizontale,
cu distributie radiala ?i conducte din cupru (ex. 6)
Nr. Corp
R<lr Cpo
Cur be
TTS Tri
Robinet I
II,
tronson lncalzirc rid = 1.2 trcccre
I 2,5 2 0 ,7 3 0 .35 I - - 2. 2,5 ! 11 ,25
2 2.5 2 0 ,7 3 . 0 .35 - - 2. 2.5 i II .25
3 2.5 2 0,7 3 0 .35 - - i 2. 2.s I 11 .25
"
i
2 .5 2 0,7 3 . 0 .35 - -
!
2 2.s I 11 .25
Tabelul 4.2.27. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina,
pentru conducte din cupru, varianta distributiei radiale (ex. 6)
Nr.
I
Q
I
G
I
I d o
I
v
I
R J{' Ch LI RLI
-
tronson (kW] [kg!h] [m] (nun] (mis] [Palm] [m] (m] (Pa]
I
i 2 .5
I
107.65
I
13.4 15 I
I
0 .23 1
I
65 3.93 17.33 11 26.45 -
I
2 ! 2. 1
I
90.U
I
9 .-1 15 I 0. 188
!
-1 6 3.6
I
13 598 i Tu ,
I I
!
I ---...,
I
I
I
I
TR; o
3 2. 1
I
90 .-1 3
I
6.8 15 I 0 . 188 -1 6 3.6 I 0 .4 -1 78.4
I ;
-
:
-I
I
2.3
I
9<J.0-I 4 15 I 0.22
I
55
i
4 . 16 l 8. 16 -1-18,S
I
TRF
I
i
I I
I. lnstalatii de incalzire
co 7
HMTH4 c_ I(R1-+Z) - 3Hete1 =
() I 5 CV Tm
= 1168, 15 + 825, 72 - 3 -165,15 = 1498,42 Pa
co 8
HMn1s = I(Rl+Z) + .L.(Rl+Z) - 4 -Heta1 =
D I 5 CV Tm
= 1168,15+1062,11 - 4 165,15 = 1569,66 Pa
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare ni vel este
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe cir-
cui tele or izontale L(Rl+Z)co si a pierderil or de sarcina locale
in modulul termohi draulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor
ori zontale se face aplicand aceeasi metodologie de calcul.
b. racordarea prin BEP
Considerand confi gurati a retelei verti cale identica cu cea
de la exemplul de la 4.2.8.5. 1, pe baza rezultatelor pre-
zentate in tabelul 4.2.23, C rezulta:
HtfTH
2
= L(Rl+Z)
5
- = 772,79 - 165, 15 = 607,64 Pa
G .
= I( RI + z) - 2 = 1327,28 - 2 -165, 15= 996,98 Pa .
5
7 .
HMnr
4
= '(RI +z) - 3 Hetai = 1709 47 - 3 -165 15= 1214 02 Pa
D L.. Tm
1
' '
5
8
= I( RI + z) - 4 = 237 1,67 - 4 -165,15 = 1711,07 Pa
5
Presiunea disponibila obtinuta pentru fi ecare nivel este
consurnata pentru acoperirea pi erderil or de sarcina pe con-
ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare si a
pierderilor local e de sarcina in BEP.
Circuitele radiale secundare se dimensioneaza ca si in
cazul racordarii directe, pi erderea de sarcina fiind acoperita
de pompa de circula\ie montata in aval de di stribuitorul din
dotarea MTHx (fig. 4.2.4 e). Caracteristicile hidraulice ale
pompelor se stabil esc \inand seama de pi erderilor de sarci-
na in raport cu circuitul eel mai dezavantajat si de debitul
de fluid corespunzator tuturor consumatorilor de pe nivel,
utilizand relatiil e 4.2.57 si 4.2.58.
4.2.8.5.3 Retele bitub inelare
Exemplul de calcul 7
Se dimensioneaza di ametrele unei instalatii de incalzire
bitub cu circulatie fort ata si distributie individuala, alcatuita
in sistem inelar. Caracterist icile termi ce si geometrice sunt
cele din figura 4.2.25 c considerand ca reteaua de conducte
este alcatuita din o\el, cupru sau materi al termoplasti c tip
Polymutan.
presiunea disponibila la baza coloanei nu depinde de
materi alul utili zat pentru conducte, aceasta fiind ca si in a-
plicatiile precedente, stabi lita cu rela\iil e 4.2.43 a si 4.2.43 b
dupa cum urmeaza:
a. racordare directii
H3'(5' = 1,5-g(ho + 4h + h 1}-(P1 - Pd) =
= 1,59,81(1 ,5+42,7 + 0,65)-12,47 =: 2376,27 Pa
Hf)('! x = 2 g{ho + 4h + h i} (Pi - Pd) =
= 29,81 (1 ,5 + 4- 2,7 + 0,65)- 12,47 =: 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Hot = 1,5-g(ho + l/h}-{Pi - P11} =
= 1,59,81 (1 ,5+42,7)1 2,47 =: 2257 Pa
HE5'ex = 2- g (ho + 4h}-(P1 - Pd) =
= 29,8 1(1 ,5+42,7)- 12,47 =: 3009 Pa
pierderile unitare de sarcina medii corespunzatoare
presi unil or disponibile HE5't si HE5'8x se calculeaza cu rela\iile:
a. racordare directii
R _ = (1- 0,33)H;;'c _ (1 - 0.33) 2376,27 =
3097
Pa/m
min IJ 51,4 '
Li = 2-(ho + 4h} + (Ii + If + IJ + 11 + =
= 2( 1,5 + 4-2,7) + 3,4 + 2,8 + 3,2 + 4,0 + 13,4 = 51,4 m
R = (1 -0,33) Hoc (1 - 0,33) 3168,35 41,3 Pa/m
max L,1 51,4
b. racordare prin BEP
R = (1 - 0, 33) HQ(;' = (1 - 0,33) 2257 =
6147
Pa/m
min L,1 24,60 '
D = 2(ho + 4h) = 2(1,5 + 42,7) = 24,60 m
R = (1 - 0,33) H
0
9x = (1- 0,33)-3009 =
8195
Pa/m
max l) 24,6 '
O pentru retele de conducte din otel , diametrele si pier-
derile totale de sarcina sunt centralizate in tabelul 4. 2.31,
unde dimensionarea este tacuta separat pentru circuitul de
ducere si eel de intoarcere. Diametrele tronsoanelor de con-
ducte se stabil esc in func\i e de debitul de agent termic si
pierderea de sarcina unitara medie, utilizand tabelul 4-2.3.
Coeficientii de rezistenta locala centralizati in tabelul 4.2.32
s-au stabi lit in func\i e de configuratia retelei, iar valorile s-
au luat din tabelul 4.2.4. Pi erderil e de sarcina locale pentru
L.; = 1 s-au luat din tabel ul 4.2.5.
verificarea rezul tatelor central izate in tabelul 4.2. 31 se
obtine comparand pierderile totale de sarcina ale tuturor
circuitelor corpurilor de incal zire in raport cu MTHL Astfel,
pentru:
a. racordare directii
- pentru circuitul corpului de incalzire Oc4
4r
L, (Rl +Z)
0
c, = L,(Rl +Z)
4
d+ L,(Rl+Z)
41
+ L, (Rl +Z) =
Ir
= 368+186,25+1388,50 = 1942,75 Pa
- pentru circui tul corpului de incalzire Qc3
Tabelul 4.2.30. Valoarea coeficientilor de rezistenta
locala rt,, pentru tronsoanele refelei orizontale pentru
conducte tip Polyrnutan cu distribufie radiala (ex. 6)
Nr.
_ I Rdr Clo
Curbt
lTS TTi
Robinet

lronson mcalz1re
1
r/d = 2 lreccrc
I 2.5 i .J ; 1,13
3 03 - - 2 1.5 11 .53
2 2,5
I
.J 1. 13 3 0.3 - - 2 I .5 11 .53
3 2.5
I
4 1.13 , 3 . 0.3 - - 2 I .5 11 .53
'
.J
I
2.5
I
.J I .13 j 3 . 03 - -
'
2 I .5 \ 11 ,53
Tabelul 4.2.29. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina,
pentru conducte tip Polymutan, varianta distributiei radiale (ex. 6)
Nr.
I
Q G I d v R

z R I RI +Z
(kW] (Its) [m) (mm) [mis] (Palm] [Pa) [Pa) (Pa]
-
tronson
I I 25
!
0,03 1 13,4 15 0. 15 33 I 1.53 125 .95
.in,,
I
T
1
RF = WO Pa

-2-1 ,,
0 ,026 9 .4
I
15 0 ,13 25 11 53
I
9.J ,6 235 329.6 T2RF
- ------- --l
3 2. 1 0,026 (1.8
I
15 0.13 25 11,53 9.J .6
l
170 26.J .6
!
T' RF
i i
- -- --
4
') '
0.028 .J 15 0. 18 28 11 .53 181.37 11 2 29337 T"Rf'
_ _,
!
I
SU
Capitol ul 4: Sisteme de incalzire
4d r .fr
L,(Rl+Z)
0
c
3
= L,(Rl+Z)+ 2JR!+Zh
1
+ L,(Rl +Z) =
. d b
= 505,8+107,6+1285,7 = 1899, 1 Pa
- pentru pentru circuitul corpului de incalzire Oc2
4d I 4r
L,\Rl +ZJou = I,(R/ +Z)+ L,(Rl+Z)
21
+ L, (Rl +Z) =
?d d 3r
= 638,2+ 142,8+1213,7=1999,7 Pa
- pentru circ uitul corpului de incalzire Oc1
ld
'L,(Rl+Z)
0
c, = L, (Rl +Z)+ 2JRl+Z)
11
+ L, (Rl +Z)
4
r =
1d
= 875,2+60,3+1072,2 = 2007,7 Pa
Conditia de echilibru hidraulic impune ca intre pi erderil e
de sarcina pentru oricare circui t sa nu fi e o abatere relativa
Er mai mare 5 %. Pentru calculul abaterii medii relative se
ia ca referinta circuitul corpului de i ncalzire Oc1, care are
pierderea de sarcina cea ma1 mare.
Er-0:;, = L,(Rl+Z)a;;, - L,(Rl+Z)q;:, 100=
L, (Rl +Z)0:;,
2007,7- 1942,75 100= 3,23%
2007,7
I. de incalzire
Er- = L,(Rl+Z)a;:, - L,(Rl+Zh,, 100 =
0;:
3
L,(RI + Z)0:;,
2007,7 - 1899,1100 = 5,4 1%
2007,7
_ L, (Rl +Z)a;:, - L,(Rl +Z)a;
2
.
100
__
Er-0:;2 -
L,(Rl +Z)oc;,
= 2007,7- 1999,7 l OO= O
3
g:>/o
2007,7 ,
Valorile Er objinute arata ca numai circuitul corpului de in-
calzire Qc3 are o abatere relativa mai mare de 5 %. Pentru a
i obtine echilibrul hidraulic cu circuitul de referinta Oc1, se de-
1 termina gradul. de Tflf
3
a dubla reglare
ata!;>3t corpulu1 de incalz1re Qc3: TflF = f (ZRF , God, unde:
i Zf/P = L(Ri+ZJoc1 - L(Rl+Z)oCJ = 2077,7 - 1899, 1 = 108,6 Pa
i iar debitul de fluid
G =
0
c
3
3600 =
2

10
3600 := 93,42 Vh
QC3 c L1 t p 418 20 0 968
p m I I
i verificarea dimensionarii circuitului orizontal si verti cal
: pentru racordarea directa se face comparand suma pi erde-
! rilor de sarcina maxime de pe circuitul orizontal si pi erderilor
de sarci na de pe circuitul vertical cu
QJ03 1=2, 1kW
13. 1 = 1,3 m
= 2,3 kW
= 0,65 m "
DA
'


' ' .
' ---'
0

, 17 - 5,4 m

kxl--<i
:

:
'
'
:-i><l ,::;!,
0 ---'
, :::::--.....__ 0
9
= 4 1,-1 kW
lg = 3fi1--
Hoc
.
1
0 2.1 = 2, 1 kW
lz 1 = 1,3 m
Ou = 2,5 kWf1.r

--'LE.3__ _ - - - .
OE3 = 8,2 kW
_\'_E.2 ____ _
OE2 = 8,2 kW
-LE.!_ ___ _
OE1 = 8,2 kW
, p
-- -----
Op= 7,8 kW
j E
I r--_
, N

IE
. r--

' .c
j
i
' E
' r--
1 c;:
I .c
l
I II
' 0
' .c
I
Fig. 4.2.25c. Schema de calcul pentru instalafia bitub cu circulatie fortata pentru
consumat ori individual i , cu di stribupe inel ara.

presiunile di sponibile calculate in raport
cu baza coloanei. Pierderile de sarcina
de pe circuitul vertical se considera cu
aceleasi valori ca la exemplul de la
4.2.8.5. 1 intrucat configuratia retelei si
debitele de agent termi c sunt aceleasi
(tab. 4.2. 19 B).
9
L,(Rl+Z)co.cv = L,(Rl +Z)
0
c, + L,(Rl +Z) =
5
= 2007,7 +938, 09=2945,79 Pa
Hf)(p = 2376,27 < L(Rl+Z)co+cv = 2945,79
< HF)if' = 3168,35 Pa
Conditi a de echilibru este indeplinita.
b. racordare prin BEP
circuitul orizontal considerat secundar
conform schemei din fi gura 4.2.4d se
dimensioneaza la fel cu eel al racordarii
directe. Pi erderile de sarc ina sunt
acoperite de o pompa de circulajie cu
urmatoarele caracteri sti ci hidraulice:
inaltimea de pompare
H,,co = L,(RI +ZM1H, =
=2007,7+ZMrn, [Pa]
in care: ZMTH1 sunt pierderil e de sarcina
locale datorate componentelor din
MTH1
debitul pompei
GPco = L,Oco 3600 -
C L1 f p m
=
9
.oo 3600=0.4 m
3
/ h
4,18 20 968,4
circuitul ver tical are aceeasi
configuraj ie si aceleasi debite de agent
t ermi c pe tronsoane, ca in cazul
exemplului de la 4.2.8.5. 1, rezultand:
HB'C' = 2376,27 < L(Rl+Z)cv = 2383,3 <
H!J'/!' = 3168,35 Pa
in care:
I. lnstalatii de lncalzire
9
L(Rt+Z)cv = J:(Rt+Z) sunt pi erderil e de sarcina totale ale
.5
circuitului verti cal (tab. 4.2. 19 C)
tronsoanele afecente re\elelor ori zontale pentru celelalte
ni veluri (E3, E2, E 1 si P) se dimensioneaza urmand metodo-
logia de la apli catiil e precedente, luand in considerare pre-
siunea di sponibil a corespunzatoare fi ecarui ni vel. Astfel ,
pentru:
a. racordare directa (tab. 4.2.3 1 $i 4.2.19 B)
HlfTHZ = L(Rt+Z)oc
1
+ L(Rt+ZJs-cv - H{/;'
= 2007,7 + 254,8 - 165, 15 = 2097,35 Pa
6
HMTH3 = .L(RI + z) + .L(Rt + z) - 2. H':.ta1 =
D Oc, 5 CV Tm
= 2007,7+368,6 - 2-165,15= 2046,0 Pa
HMTH
4
= .L(Rt+z) + i(m+z) _ 3 . f-1':.t aj =
0 Oc1 5 CV Tm
= 2007,7+600,35 - 3165,15 = 2112,6 Pa
8
HMTHS = .L(Rt + z ) +I (Rt+ z) - 4 . H:
1
a1 =
0 Oc1 5 CV Tm
= 2007,7 +761,09- 4 165.15= 2108,19 Pa
in care: L(Rt+Z}oc
1
sunt pierderile de sarcina pe circuitul ori-
zontal (tab. 4.2.3 1) cu valoarea cea mai mare, circuitul Oc1.
f (Rt+ z) reprezinta pierderile de sarcina pe
cv nele conductelor vert1cal e situate 1n zona
x
H
eta1
Tm
superioara MTHx (tab. 4.2.19 B);
0,5g h(P; - Pd) = 0,59,81 2,712, 4 7 = 165, 15 Pa
este presiunea termi ca medie corespunzatoare unui nivel.
Presiunea di sponibila ob\inuta pentru fiecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderi lor de sarcina pe circuitele
ori zontale $i verticale corespunzatoare modulului termohi -
draulic. Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se
face aplicand metodologia expusa la dimensionarea circui-
telor corespunzator nivelului E4. Condi\ia de echilibru hi-
draulic este ca aceste pierderi de saryina sa nu depa$easca
presi unea di sponibila.
b. racordare prin BEP ltab. 4.2.19 C).
HlfTHZ = L(Rt+Z)s - H[;i = 620,50 - 165, 15 = 455, 35 Pa
6
HMTHJ = "'(Ri +Z) - 2Hetaj= 9985- 216515 = 6682 Pa
0 L Tm ' ' '
5
7


= I( RI +z) - 3

165, 15= 1151,05 Pa


5
B
= I(Ri + Z) - 4 H;:i = 2035,30 - 4 165,15 = 1374,7 Pa
5
Presi unea disponibila H!fTHx pentru fiecare nivel se con-
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
suma pentru acoperirea pierderil or de sarcina pe conductele
de racord ale BEP la coloana de alimentare. ln cazul in care
presiunea di sponibi l.3 nu poate fi consumata integral , se
i ntroduc organe de reglare pe circuitul de racord ale caror
trepte de reglare se stabil esc in functie de presiunea ramasa
neconsumata ZRF $i debitul de fluid Gx ce traverseaza ra-
cordul de la coloana la MTHx.
Tronsoanele ci rcuitelor ori zontale, pentru aceste ni veluri ,
se dimensioneaza aplicand metodologi a men\i onata la
circuitele de la ultimul nivel, conditia fiind de nedepa$ire a
vitezelor economice recomandate. Pi erderile de sarcina de
pe aceste circuite sunt acoperite de o pompa de circulati e
ale carei caracteri sti ci hidrauli ce (Hpco: Gpco) se stabil esc
analog circuitului nivelului 4.
0 pentru retele de conducte din cupru, diametrele $i pier-
deril e totale de sarci na sunt prezentate in tabelul 4.2.33, in
care dimensionarea este facuta separat pentru circuitul de
ducere $i intoarcere. Diametrele tronsoanelor de conducte
au fast stabi lite in func\i e de debitul de agent termi c si pi er-
derea de sarcina unitara medie, incadrata intre limitele ma-
xima $i minima, utilizand tabelul 4.2.7. Coeficientii de rezis-
ten\a locala au fost stabiliti in functie de configura\ia retelei,
valoril e acestora fiind alese din tabelul 4.2.4, iar lungimile
echivalente din tabelul 4.2.8. Rezultatele pe tronsoane sunt
prezentate in tabelul 4.2.34.
verificarea rezultatelor centralizate in tabelul 4.2.33 se
face comparand pierderil e totale de sarcina ale tuturor cir-
cuitelor corpurilor de incalzire in raport cu MTH i.
a. racordare directii
- pentru circuitul corpului de incalzire Oc4
4r
.L(R1+z) = I(m+z) + I(Rt+z) + I(m+z) =
0 C 4d 4.1.d tr
= 2 10,5+ 171,6+ 1069,39 = 1451,49 Pa
- pentru circuitul corpului de incalzire Oc3
4d r 4r
I(m+z) = I(RJ+z)+ I(Rt +z) + .L(RJ+Z) =
Oc3 3d d
3

1
2r
= 351,5 +184,46+866, 44 = 1402,4 Pa
- pentru circuitul corpului de incal zire Oc2
4 d r .fr
.L(Rt +z) = I(m+z) + I(m+z) + I(m+z) =
Oc2 2d d
2

1
3r
= 600,70 +184,46 +625,94 = 1411,10 Pa
- pentru circuitul corpului de incalzire Oc 1
4d
I(m+z) = I(Rt+z) + .L(Ri+z) + I (m + z) =
O c 1 Id 1.1 4r
= 754,06+ 193,05+460,50 = 1407,61 Pa
Condi\ia de echilibru hidraulic impune ca intre sumele
Tabelul 4. 2. 31 . Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontal e evafuarea pierderifor de sarcina,
pentru conducte di n otef , varianta distribuJi ei inefare (ex. 7)
Nr. Q
L d v R
LI,
R I z (Rl +Z) E( RI +Z)
tronson (kW] (m] [in] (mis] [P:o'm] (Pa) (Pa) [Pa) (Pa]
Id
I
2.5
I
4 112 0.16 30 9.75 120 11 7 237 875,2
2d .J .6
I
3 ,2 3/4 0 ,22 35 0,85 I 12 20,4 132 . .J
:
638.2
I
3d 6.7 2,8
I
Y.J 0 ,24
'
40 0,89 I 12 25.8 1
i
I 37.8 I
505.8
.Jd
:
9
!
3,-1 3/4 0 32 70 2.6 238 130 368 368
Ir
I
:u 3, 1
I ,,
i
0. 15 25 :: .3 77,5 253 102 .S I 388 ,5
,_
- -
2r I 4.4 3 ,2
I
3/4
i
0.15 18 IJ J 57,6 1-1 ,4 72
I
1285,7
-
I
r
l
3r 6,5 3.35 3/4 0.22 35 I.OJ I 1725 24 .25 I 4 1,5 12 I 3.7
-- -
4r 9 13,.J 3/-1 0,32 70 2.6 942,2 130 1072.2 1072.2
I. I 2,5 0.65
1/2 -H,1 6
30 3,-1 195 40.X 60.3
--- --
2. 1
j 2 . 1 I
I ,3
1/2 -- 0, 13
20 14.6 26 I 16,8 14 2.X -
--- --- ---
3. 1
-
JJ J/2 I 0. J3 20 13.6 26 8 1 .6 107.6
---
112 r o . 5 I
-1
----
.1.J
0.65 25 15,5 16 .25 1705 186.25 l
-
-_- _ - __. _- -- ----- - .-------- ----- -
... .. . - . - ---- -
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
pierderil or de sarcina in rapor t cu fi ecare circuit sa nu fi e
o abatere medi e relati va Er mai mi ca de 5 %. Pentru
calculul abater ii medii relative se ia ca referinta circuitul
corpului de incalzire Oc4, care are pierderea de sarcina
ce.a mai mare.
I(R1 +z)
0
_ - z)
0
_
= t . 4 . 1 -100=
r- Oc
1
I(Rl +Z)
Oc
= 1451,49 - 1407,61100 = 302%
1451,49 '
I(Ri+Z)Q - I (Rl +Z)Q
=
4
. -100 =
r- Oc2 I(R! + z)
Oc
= 1451,49 - 1411,10_ 100 = 2,78%
1451,49
I(R1+ Z)
0
- I(Rl +Z)
0
. -
4
C3 . 100 =
r- OC3 - I(Rt + z)
Oc
= 1451, 49 - 1402,40 100 = 3 38%
145 1,49 '
Abaterile medii relative & pentru toate circuitele sunt sub
5 %, rezultand ca dimensionarea este bine facuta.
verificarea dimensionarii circuitului orizontal $i vertical
pentru racordarea directa se face scriind conditia de echili -
bru hidraulic.
9
I(Rl +z) = I(m+z) + I(Rl +Z) =
co. cv Oc 4
5
= 1451,49+ 1511,92 = 2963,4 1 Pa
Hf)'t = 2376,27 < L(Ri+Z)co,cv = 2963,4 1 < Hf!Z = 3168,35 Pa
unde pi erderil e de sarcina de pe circuitul vertical s-au con-
siderat cele din exemplul de la 4.2.8.5.1, configuratia rete-
lei $i debitele de agent termic fiind acelea$i (tab. 4.2. 19 A).
b. racordarea prin BEP
circuitul orizontal considerat secundar conform schemei
din figura 4.2.4d se dimensioneaza la tel cu eel al racordarii
directe. Pierderile de sarcina sunt acoperite de o pompa de
ci rculatii ale carei caracteri sti ci hidraulice sunt urmatoarele:
inal\jmea de pompare
HPco= I(Rt+ z) +ZMTH = 1451,49 + ZMrH (Pa)
Oc
4
1 l
in care ZMnn sunt pierderil e de sarcina locale datorate
L lnstalatii de incalzire
componentclor din MTH 1
debitul pompei
GPco= IOco 3600 =
9
.oo 3600 = 0,4 ffil/ h
Gp .1 t Pm 4,18 20 968,4
circui tul verti cal are aceea$i geometri e $i aceleasi debite
de agent termi c pe tronsoane, ca in cazul exemplului de la
4.2.8.5. 1 (tab. 4. 2.21 C), conducand la acelea$i rezultate,
$i anume:
HfJt = 2376,27 < L(Rl+Z)cv = 2236,21 < = 3168,35 Pa
9
in care L(Rl+Z)cv = X(Rl+Z) sunt pi erderile de sarcina total e
5
ale circuitului vertical (tab. 4.2. 19 C)
Conditi a de echilibru hidraulic nu este indeplinita fiind ne-
cesar adoptarea uneia din variantel e urmatoare:
- redimensionarea unor tronsoane ale circui tului verti cal;
- prevederea unei pi ese de reglare in amonte de MTH1;
- prevederea unei piese de reglare la baza coloanei , pe
una din conducte sau pe ambele conducte.
Pentru ori care din variantele adoptate conditia de echil i-
bru hidrauli c ia forma:
HES'!!' < L(Rl+Z)cv + zXF < Hb'E"
de unde se obtine pierderea de sarcina locala suplimen-
tara ce trebuie introdusa pe reteaua verticala:
H"iax - Hmm
zv = DC DC
RF 2
3168,35- 2376,27
396
,
04
Pa
2
In acest caz rel atia de echil ibru devine:
Hf5(? = 2376,27 < (2236,21+396,04)=2632,25 < Hf!i;"" = 3168,35 Pa
Pentru disiparea excedentului de presiune de 396,04 Pa
se poate recurge la:
- redimensionarea tronsonului 9 (tab. 4.2.2 1 C) solutie ne-
justifi cata, deoarece ar conduce la viteze prea mari in
conducte;
- prevederea unor organe de regl are cu stabi lirea treptei
de reglare TRF = f (Gx, zXF) urmand metodologia cunoscuta
in care: zXF = 396,04 Pa, iar de debitul fluid:
Gg= Og 3600 =
9

00
3600 = 400,37 Vti
GP !il pm 4,18-20 -0,968
tronsoanele retelelor orizontale pentru celelalte niveluri
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza dupa aceea$i metodol o-
gie, luand in considerare presiunea disponibila corespunza-
toare fi ecarui nivel. Astfel, pentru:
a. racordare direct.ii (tab. 4.2.33 si 4.2.2 1 8)
Tabelul 4.2.32. Valoarea coeficientilor de rezistenta locata LE;, pentru tronsoanete retelei orizontale pentru conducte
din otel varianta distributiei inelare (ex. 7)
Nr.
tronson
Robinet
trcccrc
--1-d--+ll _ 1 ___ 2 __ .......... l __ l__0_.3_-+----v-,d-1-v
2
_d_=_0_.1_61_0_1 2 = o_.7_J ___ -+-_o_.2_5_.I 0.7 _ 9.75
. - 2d . _ ---+----+---l- _0_.3_-+---- -v
2
iv
3
d = o,21m.1.J =_ o.n ___


3d - "3J/v4d = 024/0.32 = 0.75 014 r-- - 0.89
l-- 4_d _ +-- = -ir- = ii -:.> I 21 Oo.3 .3 ii - -o 1 o 2- 1 = 1 2.6
I r ; _ I v
1
/ v
2
, = 0, 15'0,15 = I , ----+--------+---2_.3_ -l
1------+-
I - 1 - I - ! l OJ i ' 2/v3, = 0.15'0,22 = 0.68 0.26 i 0.75 - , 1.3 1
,___ 3_r __ j _-_j - -- l ------.-----,-.,-/ -v-,, -=-0_.2_2_/0_.3_2_=_ 0-- .6-9----,--0-.2-6 _ _,!r-o-,7-5-;--_-- -r- 1.01
4r l - : - I - 2 0.3 : - -
1
- 2 I = '.2 i 2,6
+t - i 1-2 1 - ! ,,, tv4, = 0,1GtoJ'.' = o.)_- ___ ___ , __,l_o_.9 _ -+-__ -___ ,1
1
___ 3_.4 _ _.
2. 1 , 25
1
. .J I
1
1 2 I 1 0.3 I ,.,,iv
1
d= 0. 13/0.:!2 = 05 9 i
1
1
_s __ -_+-------- 1 1-1 .6
I - I - " 2./v
31
= 0.1310.'.'2 = 0.5lJ I - I
l--=----1---"-1--25-T-.j - 1 2 ! I 0.3 : V31iv2d = 0.13/0.22 = 0.59 ii, 3_.5 I - - 11 .
-1 - I i - I v, /v
2
, = 0.1 3/0.15 .= 0.86 1.3 I _ _
4 . I
1
- -- 7 5--t-.j ! - ; 1--I ---0-J ---,ic-- ____

0,47 ----+i- 0- _-7--+\--_--'-1-------1--15 5


2r
J. lnstalatii de incalzire
H(f TH
2
= L(Rl+Z)oc
4
+ L(Rl+Z)s cv - =
1451,49 + 217,87 - 165,15 1504,21 Pa
6
HMTH
3
= I(Rt +z) i I(Rt+z) - 2-1-f..
1
"'=
0 Oc 4 5 CV Tm
=145 1,49+383,77-2 165, 15 = 1504,96 Pa
7
HMTH4 = I(RtiZ) +I(Rt+z) - 31-f..ia,=
0 Oc 5 CV Tm
= 145 1,49+ 7 16,77-3 165, 15 = 1762,8 1 Pa
8
HMTHS= I(Rt+Z) + I(Ri+Z) - 4 H':.
13
i =
D Oc 4 5 CV Tm
=145 1,49+132 1, 57 - 4 165,1 5 = 2 11 2, 46 Pa
in care L{R!+Z)oc
4
sunt pi erderil e de sarcina pe circuitul
orizontal (tab. 4.2.33).
f (Rt i z) reprezint a pierderil e de sar_ci na tronsoa-
cv nele conductelor vert1cale situate 1n zona su-
x perioara MTH, (tab. 4.2.21 B);


= O, Sgh(P1 -Pd) = 0,59,8 12.7 12,47 = 165,15 Pa - este
presi unea termica medie corespunzatoare unui nivel.
Presiunea di sponibila obti nuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele
orizont ale si pierderil or de sarcina locale la MTH .
Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se face
aplicand metodologia expusa la dimensionarea circuitelor la
nivelul 4. Pierderile de sarcina obtinute nu trebuie sa depa-
$easca presiunea di sponibila.
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.2 1 C)
H(fTH
2
= L(Rl+Z)
5
- 217,87 - 165, 15 = 52,72 Pa
6

2 H;::'= 792, 16 - 2165,15 = 461, 86 Pa


5
7


= I( z)- 3 = 11 25,16 -3 165, 15 =629,79 Pa
'
8
HMT/-IS = '(Rt + z) - 4 . wlaj =1729 96 - 4 -16515 = 1069 36 Pa
D L Tm ' ' '
5
Presiunea di sponibila (H/j") pentru fiecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderi lor de sarcina pe conductele
de racord ale BEP la coloana de alimentare. in cazul in care
presiunea di sponibila nu poate fi consumata integral, se
introduc organe de reglare pe circuitul de racord ale caror
trepte de reglare se stabil esc in functie de presiunea ramasa
neconsumata si debitul de fluid Gx ce traverseaza racordul
de la coloana la MTHx.
Tronsoanele circuitelor orizontale, corespunzatoare aces-
tor ni veluri , se dimensioneaza aplicand metodologia mentio-
nata la circuitele de la nivelul 4, conditia fiind de incadrare
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
in plaja de vi teze economi ce recomandate. Pi erderil e de
sarcina de pe aceste circui te sunt acoperite de o pompa de
circulatie ale carei caracter isti ci hidrauli ce (HPco; GPco) se
stabil esc analog circuitului ni velului 4.
0 pentru retele de conducte din material termopl astic tip
Polymutan, di ametrele si pierderile totale de sarcina sunt
prezentate in tabelul 4.2.35 unde dimensionarea este facuta
separat pentru circui tul de ducere $i intoarcere. Di ametrele
tronsoanelor de conducte s-au stabilit in functi e de debitul
de agent termi c si pierderea de sarcina unitara medie,
utilizand tabelul 4.2.9. Coeficientii de rezistenta locala s-au
stabilit in functi e de confi guratia retelei, rezultatele obtinute
fiind centralizate in tabelul 4.2.36. Valoril e acestora au lost
alese din tabelul 4.2.4, iar pierderil e de sarcina locale calcu-
late cu relatia 4.2.54.
verificarea rezultatelor centralizate in tabelul 4.2.35 se
obtine comparand pierderi le totale de sarcina ale tuturor
circuitelor corpurilor de incal zire in raport cu MTH 1. Astfel,
pentru:
a. racordare directa
- pentru circuit ul corpului de i ncalzire Oc4
4r
I(Rt +Z) = I(Rt +Z) + I(Rt +Z) + I(Rt +Z) =
0 c4 4d 4.1.d Ir
= 140,76+160,24+858,53 =1159,53 Pa
- pentru circuitul corpului de incalzire OcJ
4d r 4r
I(Rt +z) = I(Rt+z)+ I(Rt+z) + I(Rt+Z) =
Oc 3 3d d
3

1
2 r
= 314,35+113,97+739,80 = 1168, 12 Pa
- pentru circuitul corpului de incalzire Oc2
Tabelul 4.2.34. Valoarea coeficienfilor de rezistenfa
locala pentru tronsoanele refelei orizontale pentru
conducte din cupru cu distributie inelara (ex. 7)
Nr. Corp
Rdr Cpo
Cur be
ITS rri
Robinel

lronson incalzire r/d = 1,2 trccere
Id 2.5 I 2 0 .7 0 .35 OJ - - 5,85
2d - - -
I
0.35 03 -
- 0,65
3d - - - - ' 0,3 - - 0.3
4d - - - 2-0.35 - - 2 2.5 5.7
Ir - - 0.7 0,35 - 0,6 - 1,65
2r - - - 0,35 - 0,6 - 0.95
3r - - - - - 0,6 - 0.6
4r -
'
- - 2 . 0 .35 - - 2 2,5 5.7
I. I 2,5 2 0.7 0.35 - 0,9 -
I
6 A5
2. 1 2.5 2 0.7 ' 0.35 13 ' 0.9
- 7 .75
3. l 2.5 2 U.7 0.35 IJ 0.9 ! - 7,75
4. l 2.5 2 0.7 0,35 ! I J - - 6.85
Tabelul 4.2.33. Dimensionarea tronsoanel or refelei orizontal e evaluarea pierderi lor de sarcina,
pentru conducte din cupru, varianta distribufiei inelare (fig. 4.2.25c)
Nr.
lronson
Id
Q
[kW]
2.5
G I d S v R LI:, lech LI I R I L( Rl + Zl
[kg/h] [m] [mm] [mis] [Palm] [m) [m] [Pa] !Pa)
107.65 4 j 18 l I 0. 151 ! 24 5,85 2,39 6,39 153,36 754.06
, ______ ,___ ----; -----+----+---- +---- +---+----!--- ---+-----+--- +-----!
2d 4.6 198,08 3.2 18 . l 0.28 70 0,65 I 0.36 I 356 249.2 600,7
- -l, - 6- 7----;--2-8_8_.5_2_ +---2-.8- --t-i- 2_2__1 __
, 387.56 3,.J i 28 - 1 0 .22 25 s::__ j ___ s_.0 _2_+-_8_A_2_ -+-_2_10_.s _-+--_ 2_1o ___ 'i__,
_- ,, 99.04 3. l 15 . l 0.22 55 0.59 3.69 i 202.95 1069,39
2r , 4,..1 189,47 3.2 I 18 l I 0.269 65 - -3-.7- - +1- 24_0_.5_+-_8_6_6_.4_.J--l
4
3rr _ 1 --- ll
11
.5 279.9 3.35 I 22 l _ _ o._2s5_ +--_ .J_4--l __ o_.6_ -+i ___ o_:-1_1--1 __ 3_.7_6_ -+-_l_65_,4 _4_ 1 __ 6_2_5._94_' _
387.56 13.4 i 28 I 0 .22 25 5.7 5,0::'. 18.42 460.5 460 .5
I.I -- I _ 2.5 107,65 0,65 l 5 l 0 .231 2.32- t- - 2-.9-7- -+--1-93- ,0 - 5--t--_ --
2. l 2. l 90.-1 3 l ,3 15 l U. 188 4(> - 2.7 1 4,01 184,46 -
, l I 2 l= ____ _ -__ -=- I ._l _88 -+- _ 4_6 __ 7_.7_5 _ _._ _____ 2_.1_1 __,1 __ 4_.0_1_ -+-_l _84_.4_6--t-----;
4.1 2.3 99.U.J 0.65 l 15 I 0.22 ' 55 6.85 I 2_-17 3,1 2 171.6 ! -
r,
__ ..;;::... ...................................... iili111mi 11-iii i . - .--.- iii- 111
. --- -- - ---- - /
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
old r 4r
I(Rl +z) = I(Ri +z) + I (Rt +z ) + I(Ri+Z ) =
Dc2 2d d 2. l Jr
= 438, 99+ 113,97+635,20 = 1188,16 Pa
- pentru circuitul corpului de incalzire Oc1
4d
I(Rl +Z) = I (Ri +Z) + I(Ri +Z) + I (Ri +Z) =
Oc
1
1
d 11 4 r
= 660,89+ 43,62+ 420,77= 1125, 28 Pa
Condi\i a de echilibru hidrauli c impune ca intre pi erderil e
de sarcina pentru ori care circuit sa nu fi e o abatere relativa
& mai mare de 5 %. Pentru calcul ul abaterii medii relative
se ia ca referinta circuitul corpului de incalzire OC2, care are
pierderea de sarcina cea mai mare.
I(Ri +Z) - I(Ri +Z)
= D , ___ '.!?Cl. 100 =
r-De, I (Rt + z)
De2
= 1188,16- 11 25,28 -100 = 5 29%
1188,16 .
I(Rt + z)
0
- I(Rl +z)D
= .
r-De3 I(Rt +z)
De?
= 11.88, 16 - 1168, 12 100 = 1 68 %
1188, 16
I(Rt +z) - I(Rt+ z)
= D .
r-Oe, I(Rl +Z )Oc,
= 1188,16- 1159,53 100 = 2, 41 %
1188,16
Rezulta ca numai circuitul corpului de incalzire Oc1 are o
abat ere relativa mai mare de 5 %. Pentru a-i ob\ine
echilibrul hidraulic fata de circuitul de referinta Oc2, se deter-
mina gradul de TR<;:c ' a robinetului dubla reglare
ata$3.t corpului de incalzire Oc 1, unde TRf' = f (ZR<;:c '. GoCT},
ZRi=c ' = L(Rt+Z)oc
2
- L{Rl+Z)oc
1
= 1188, 16 - 1125,28 = 62,88 Pa
iar debitul de fluid
G - Oc3 3600 = 2.
5
0 3600 = 111, 21 Vh
De, - GP t1 t Pm 4,18-20-0,968
verifi carea dimensionarii circuitului ori zontal $i verti cal
pentru racordarea directa se ob\ine comparand suma pier-
deril or de sarc ina maxime de pe circuitul orizontal $i pierde-
ril e de sarcina de pe circuitul verti cal, cu presiunile di sponi -
bil e calculate in raport cu baza col oanei. Pierderil e de sar-
cina de pe circuitul verti cal se considera cu acelea$i valori
ca in exemplul de la 4.2.8.5. 1 deoarece configura\i a re\elei
$i debitele de agent termi c sunt accl ea$i (tab. 4. 2.23 B)
. 9
I(Rt 1- I (Rl +Z) -=
CO<CV De? 5
= 1188, 16+ 1272, 17 = 2460,33 Pa
Hf)'t = 2376,27 < L{Rl+Z)co,cv = 2460, 33 < Hf)'t' = 3168,35 Pa
Conditi a de echilibru hidrauli c este i ndeplinita.
b. racordare prin BEP
circui tul orizontal considerat secundar conform schemei
din fi gura 4.2.4d se dimensioneaza la fel cu eel al racordarii
directe. Pi erderil e de sarcin<"i sunt acoperite de o pompa de
circulatie ale carei caracteri sti ci hidraulice sunt urmatoarele:
i naltimea de pornpare
HPcD =I, (Rt 1 z) +ZMrn - 11 88, 16+ZMrn [Pa]
Oc
2
1 ,
i n care Z1.1TH1 sunt pierderi le de sarcina locale datorate
componentelor MTH ,_
debitul pompei
I. de incalzire
3600 =
9
.00 3600 = 0,4 m3/h
c
0
M -pm 4,18-20-968,4
circuitul verti cal are aceea$i confi gura\i e $i acelea$i
' debite de agent termi c pe tronsoane, ca in cazul exemplului
; de la 4.2.8.5. 1, rezultand:
HEJ'c = 2376,27 < L(Rt+Z)cv = 2581,30 < = 3168,35 Pa
in care:
9
I(Ri +Z)C\/ = I(Ri +Z)
5
- reprezinta pi erderil e de sarcina to-
tale ale circuitului vert ical (tab.
4.2.23 C)
tronsoanele re\elelor ori zontale pentru celelalte niveluri
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza du pa aceea$i metodolo-
gie, luand in considerare presiunea disponibila corespunza-
toare fi ecarui nivel. Astfel , pentru:
a. racordare directa (tab. 4.2.35 $i 4.2.23 B)
H/f1"H
2
= L(Rl+Z)oc
2
+ L(Ri+Z)s-cv - =
= 118816 + 250,97 - 165, 15 = 1273,98 Pa
6
HMTH3= I(Rt+z) + I(Rt + z) - 2- H':ia; =
D De2 5 CV Tm
= 1188, 16+ 443,53- 2-165,15= 11301,39 Pa
7
HMTH
4
= I(Rt+z) + I(Rt+z) - 3-H':'ai =
D De2 5 CV Tm
= 1188, 16+ 825,72 - 3 165,15= 1518,43 Pa
8
HMTHS = .I(Rt + z ) + I(Rt + z ) - 4 . f-1':
181
=
D De2 5 CV Tm
= 1188, 16 +1062, 11- 4 -165,15= 1589,67 Pa
in care L(Ri+Z)oC2 sunt pierderile de sarcina pe circuitul ori-
zontal (tab. 4.2.35), cu valoarea cea mai mare, circuitul Oc2;
f (Rt + z) sun! pi erderil_e de sarcina _pe tronsoanele
x cv ductelor vert1cale situate 1n zona supenoara a
MTHx (tab. 4. 2.23 B)
Hf/;'= 0,5-gh-(p; - Pd) = 0,5 9,81 2,70 12, 47=165, 15 Pa -
este presiunea termi ca medie corespunzatoare unui nivel.
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele
orizontale $i verti cale corespunzatoare modulului termohi -
drauli c. Di mensionarea tronsoanelor circuitelor ori zontale se
face aplicand metodologia expusa la dimensionarea circuitu-
lui nivelului 4. Condi \ia de echilibru hidraulic este ca aceste
pierderi de sarcina sa nu depa$easca presiunea disponi bi la.
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.23 C)
H{fTH
2
= L(Rt+Z)s -

= 772,79 - 165, 15 = 562,64 Pa
6
HMTH
3
=" (Rl +Z) - 2 Hetai "' 1327 28- 2 165 15 = 996 98 Pa
D Tm ' ' '
5
7


= I(Ri + z)- 3

165, 15 = 1214,02 Pa
' '
8
HMJHS = .I(RI + z ) -- 4. Hetaj =- 2371,67 - 4 -165, 15 = 1711,07 Pa
0 Tm
5
Presiunea disponi bil a (H!fTH') pentru fi ecare ni vel se con-
suma pentru acoperirea pi erderil or de sarcina pe coloana $i
pe conductele de racord ale BEP la coloana de alimentare.
in cazul in care presiunea di sponibil a nu poate ti consumata
integral, se introduc organe de reglare pe circuitul de racord
ale caror tr epte de reglare se stabilesc i n functi e de
presiunea ramasa neconsumata ZfJF $i debitul de fluid Gx ce
traverseaza racordul de la coloana la MTHx.
Tronsoanele circuitelor orizontale, pentru aceste niveluri,
se dimensioneaza aplicand metodologia men\ionat a la cir-
cuitele de la ultimul ni vel, condi\ia fiind de nedepasire a
I. lnstalatii de incalzire
vitezelor economice recomandate. Pi erderil e de sarcina de
pe ;:iceste circuit e sunt acoperite de o pompa de circulatie
ale carei caracteri sti ci 'hidrauli ce (HPco; GPco) se stabil esc
analog ci rcuitului nivelului 4.
4.2.8.6 Dimensionarea conducte/or instalaJiilor de incalzire
monotub, cu circulafie forfata, pentru consumatorii
individuali
Metodologia de calcul tine seama de urmatoarele particu-
laritati :
- reteaua de di stributi e a agentului termic la corpuril e de
incalzire est e monotub, putand fi alcatuita ca retea de plinta
sau ingropata (fig. 4.2. 18). Racordarea corpurilor de incalzire
la re\eaua ori zontala monotub se face cu armaturi de regla-
re unica (ARU), care permit racordarea jos- jos sau sus- jos.
- coloanele de alimentare sun! de tipul bitub alimentand
re\eaua monotub orizontala prin modul e termohidraulice
(MTH), prevazute cu componente care:
permit racordarea directa;
includ BEP.
- dimensionarea tronsoanelor de conducte de la coloane
se face la f el ca in cazul instalatiilor bitub pentru consuma-
torii individuali ;
- reteaua orizontala de alimentare este de tip arborescent
sau inelar, urmand criteriile de alcatuire $i dimensionare
specificate la 4.2.8.4.2 $i 4.2.8.4.3.
Opera\iile ce particulari zeaza metodologia de calcul a in-
stal atiilor monotub ori zontale tin seama de urmatoarele:
alcatuirea schemei de calcul evidentiaza tipul de arma-
tura de racordare unica ARU pentru alimentarea corpului de
incalzire jos-jos sau sus- jos (fig. 4.2.26 a, b)
debitul masic de agent termic ce traverseaza conducte-
le orizontale este constant $i se cu relatia:
(4.2.64)
debitele masice de agent termic corespunzatoare cor-
purilor de lncalzire Gcx se stabilesc considerand ca diferen-
ta de temperatura .11 a fluidului este aceea$i pentru toti con-
sumatorii:
.11c = .1f;n - .1l1e = .Mc 1 = .1tc2 = L1tc3 = .1fc4
de unde
Oc,
[kg/s]
CP L1 fc,
(4.2.65)
(4.2.66)
temperaturil e agentului termic la intrare Im $i ie$ire tie in
$i din corpul de incalzire se stabil esc in functi e de debitele
masice de agent termi c care alimenteaza corpul de lncalzire
si debitele de agent termi c de tranzit Gc1r
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Ge ( _,+(Gr - Ge ) t1 ,
{ - f = - ,_, I ,_, ; (j = 1-c n)
I I GT
(4 .2.67)
in care:
ti: , = t; - .1tc, (4. 2.68)
Ge, = GT - Gc
1
. , (4.2.69)
diametrele tronsoanelor ori zontale ce alimenteaza cor-
puril e de incalzire se obtin cu rela\ia generala cunoscuta:
dx = f (Rm; Ox). in care marimil e au semnifi ca\i il e
men\i onate $i depind de modul de organizare a tabelelor de
calcul sau abacelor ( 4. 2.8).
asigurarea echilibrului hidraulic al circuitelor secundare se
stabile$te punand conditia ca pierderile de sarcina pe circuitul
primar, care trece prin corpul de incalzire Zcx, sa fi e acelea$i
cu cele ale circuitului secundar care este traversal de debitul
masic In tranzit Z1rx prin armatura de reglare unica.
Zrrx =( rIZcx
(4.2.70)
In care G1rx, Gcx sunt debitele masice de fluid In tranzit
respectiv ce traverseaza un corp de incalzire [kg/s].
Exemplul de calcul 8
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei instalatii de
lncalzire monotub, cu circulatie fortata $i distributie indivi -
duala. Caracteri sticile termice geometrice sunt cele din
figura 4.2.27, considerand ca reteaua de conducte este rea-
lizata din o\el, cupru sau material termoplastic tip Polymutan.
Agentul termi c este apa calda cu tci/t; = 95/75 C.
Re\eaua orizontala din schema de calcul (fig. 4.2.26 a+b)
este caracterizata printr-un tranzit de agent termic si un
Tabelul 4.2-36. Valoarea coeficientilor de rezistenta
locala LC, , pentru tronsoanele retelei orizontale pentru
conducte tip Polymutan cu distributie inelara (ex. 7)
Nr. Corp
Rdr Cpo
Curbc
TIS rri
Robinet
Is
tronson incalzire r/d = 2 trecere
Id 25
I
4 1.13 0.3 OJ - - 813
2d - - - 0.3 OJ - - 0,6
3d - - - - 0.3 - - 0.3
4d - - - 2. 0,3 - - 2 I = 2 2.6
Ir - - 1,13 0.3 - 0.6 - 2.03
2r - - - OJ - 0.6 - 0 .9
3r - -
- - - 0 ,6 - 0.6
4r -
-
- 2 0 .3 - - 2 I = 2 2.6
I.Id - - 1.1 3 - - 0,9 - 2.o3
2. ld 25 4 1,13 0.3 IJ 0,9 -
I
9,93
3. ld 2.5 4 1,13 0,3 I ,3 0.9 - 9 .93
4. ld 2,5 4 1,13 OJ
i
IJ - - 9.03
Tabelul 4.2.35. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale evaluarea pierderilor de sarcina,
pentru conducte tip Polymutan, varianta distribuJiei inelare (ex. 7)
Nr. Q
G 1 Dn v R

z R 1 RI+ Z I(Rl + Z)
trortSon [kW] [kJ.V11] [m] [mm] [mis] [P-aim] [Pa] [I\1] [l'a] [Pa]
Id
l
25
0,031 -l 15 0,15 33 8.23 89.9 132 22 1.9 660.89
1---
"--i
4,6 0.057 3.2 20 0.18 36 0.6 9,44 11 5.2 12-1 .6-l 438,99
- -
3d 6.7 0.082 I 2.8 20 014 59 0.3 8.39 165.2 17359 314 .35
4d 9
I
0, 11 3 .4 25 0 ,19 28 2.6 4556 952 1-10.76 140.76
Ir
I
? '
{- 0 ,028
3. 1
I
15 I 0, 18
I
28 2,03 31.93 86.8
i
11 8.73 ' 85853
_ _,
I -
' ..,
20
I
I I .IS 2r 4.-1 I 0.054
I
J . _
I
0. 16 29 0.9 92.8 10..t.6 739 .S

I

I
I
3r 6.5 o.os 335 20 024 59 0.6
I
16.78
I
197.65 '.' 14,43 6351
..tr 9 0 .11
!
13,4
!
25 0 .19 I 28
I
2,6
i
45,57 375.2
.
420.77 -120,77
I . Id 25 I
0.031
I
0.65 15 0.15 33 2.03 22, 17 2 1 .45 43.62 I
-
-
-r----
I 15
-
I , Id 7 I 0,026 1 .'1 0 .13 25 9.93 81,47 32,5 11 3.97 -
I
I
0.026 [_ 15
0.1 3 25 9,93
I
81,-17 325 11 3,97 I -
- --
0,651 15 -l Id 2,3 ll.028 0. 18 28 9.03 142.04 18,2 160.24
I
-
Capitol ul 4: Sisteme de lncalzire
camp impus de temperaturi care se stabil e$1e dupa cum
urmeaza:
debitul masic total de agent termic al instalatiei orizon-
tale:
OT I.De, 9,00 / /
GT = - -=--= --- = 0,107 kg s = 387,56 kg h
CPtJf CP.1 t 4,18 20
debitul masic de agent termic al consumatorilor Ge,,
intr-o prima iteratie, se stabile$te considerand o diferenta de
temperatura ,1! = t;n - t;e = 10 K = .Mc4 = ti tc3 = Ci te:! = .Mc 1
Gc
4
Oc
4
kg/h
Cp L1fc4 4,1810
Gc
3
= Oc
3
3600 = 180,860 kg / h
GP tifc
3
4, 18 10
G . = Oc2 3600 = 180 860 kg/h
c
2
cP ti tc
2
4 18 10 '
k / h
4,1810 > g
temperaturile agentului termic la intrarea $i ie$irea in $i
din corpul de incalzire scri se tinand seama de notatiile din
figura 4.2.27 sunt urmatoarele:
f4 = fd = 95 C
t4 = f4 - Cifc4 = 95 - 10 = 85 C

13 = =
Gr Gr
= 198,086 85+189,47 95 = 8988 oc
387,56 >
Grr4 = Gr - Gc4 = 387,56 - 198,086 = 189,47 kg/h
t3 = t3 - Mc3 = 89,88 - 10 = 79,88 C
a
\ tr
G,
I. de lncalzire
Gc3 Gc3
t2
Gr Gr
= 180,86 79,88+206,70 89,88 = 85,21 oc
387,56
G1r 3 = Gr - Gc
3
= 387.56 - 180,86 = 206,70 kg/h
ti = t2 - .:lb = 85,21 - 10 = 75,2 1 C
Gc2 1;+(Gr - Gc2 ) l 2 Gc2 1; +G1r2 12
t, = ---"----'----'"-
Gr Gr
180,86-75,21+206,70 -85,21 = 80,54 oc
387,56
G1r 2 = GT - Gc
2
= 387,56 - 180,86 = 206,70 kg/h
t1' = t1 - tilc
1
= 80,54 - 10 = 70,54 C
Conditia ca temperatura de ie$ire a agentului termic din
ultimul consumator (Oc1} sa fie egala cu cea nominala a
agentului termic de intoarcere (t; = 75 C) nu este indeplini-
ta. Se impune ca debitul total al re\elei sa tranziteze circuitul
' primar al corpului de incalzire 1, ob\inandu-se:
I
I
( . = I
, i G ,
2,50
74,95 C= 75 C
0,107 -4,18
r C
Suprafe\ele de incalzire aferente corpurilor de incalzire se
calculeaza in functie de temperaturi le medii ale agentului
termic, recalculand coeficientul de temperatura Cr cu rela\ia:
(
J
4/3
Cr =
(4.2.7 1)
in care:
- Mnom = [(td - t; )12] - I;, cu Id It; - temperaturi le nominale
ale agentului termic la intrare $i ie$ire din reteaua
.
1
orizontala;
- I; - temperatura adoptata pentru s_patiul incalzit [CJ; _
' - tit = t;n - f;e; cu t;n / t;e - temperatunle locale la intrarea $1
ie$irea din corpul de incalzire, determinate prin recurenta cu
tr
/ GT
expresia:
. Gc,_, t;_, +(GT - Gc, _,) t i _,
t i = t i =
Gr
care, particul ari zata pentru
figura 4.2.26, conduce la:
f4 = Id; t4 = 14 - Cilc4
Ge r;+(Gr-Gc.) t .
f 3 >
Gr
GC3 r; +(Gr-GCJ ) to.
t, Gr '
t; = f2 - Cifc2
(4.2.72)
cazul din
(4.2.73)
(4.2.74)
(4.2.75)
Cele doua sisteme de racordare (jos- jos
$i sus- jos) sunt diferenti ate din punct
de vedere al suprafe\ei de incal zire $i
prin coefici entul de racord Cr indi cat de
catre STAS 1797.
Fig. 4.2.26. Scheme de calcul al ciimpului de temperatura )ii debitelor in tranzit , pentru
instalaJii monotub aferente consumatorilor individuali
pentru a asigura reparti\ia debitelor
masice de agent termi c, conform
schemei de calcul, este necesar ca
pierderile de sarcina locale pe circuitele
primare Zcx (circui tele ce permit
circul ati a agentului termi c la si de la
a - alimentare jos-jos b - alimentare sus-jos
I. lnstalatii de lncalzire
corpul de incalzire prin ARU) si pierderile de sarcina pe
ci rcuitul de tranzit Ztr sa fi e intr-un raport de proportionali -
tate dat de rela\ia 4.2.70. Pentru reteaua din figura 4.2.27a,b
pierderile de sarcina locale s-au stabilit astfel:
v2
Zc,, "" P (4.2.76)
in care L; reprezinta suma coefi cientilor de rezisten\a
locala ai circuitului ARU - corp de incalzire - ARU {tab.
4.2.37), in structura careia s-a considerat:
- pentru racordare jos- jos
LSii == sXRu + SCI + slRu .
- pentru r acordare sus- jos
) ): "d ;: ):i
....., s-i == t;ARu + ._,c1 + <-,RT + ':>ARu
in care
este rezisten\a hidraulica locala a armaturii de
racordare la intrarea agentului termi c;
sci - rezistenta hidraulica locala a corpului de incalzire;
/;RT - rezisten\a hidraulica suplimentara a robinetului ala$at
circuitului corpului de incalzire $i care face parte din ARU
cu racordare sus-jos;
- rezistenta hidrauli ca locala a armaturii de racordare
la ie$irea agentului termic. Echilibrarea hidraulica a circuite-
lor corpurilor de incalzire in raport cu nodurile de racordare,
se face utili zand di spozitivele locale de reglare, cu care sunt
prevazute ARU. Pentru cazul particul ar al retelelor monotu-
bulare racordate cu ARU in sistem de alimentare jos-jos sau
sus- jos, pi erderea de sarcina local a la corpurile de incalzire
cuprinde numai pierderile, in circuitele ARU, corpul de incal-
zire in cazul racordarii jos-jos, !,>i suplimentar in robinetul cu
dubla reglare {cu sau fara t ermostat) in cazul racordarii sus-
jos.
Calculul pierderilor de sarcina locale pentru circuitele se-
cundare se face luand in considerare relatia pierderilor de
sarcina, scri sa sub forma:
16:m2 {4.2.77}
2 ;r d
de unde cu notatiile din figura 4.2.26. rezulta:
IZcx sau Z = (G1rxJ2 "' Z
- rrx L Cx
ztrx Gtrx Gcx
(4.2.78)
in care:
- Zcx sunt pierderil e de sarcina local e pe circuitul corpului
1
1
01 = 9 kW = 6,7 kW

= 4,6 kW
Id = 3,7 m Id = 3,45 m Id = 3,85 m
I, = 16,6 m
a
I
l-P4-
... --- -- ---- ____ _____ _ -- . --- --- --- --
1 I i' I! '
--
1
3 0 3 = 4,6 kW
3,7 m 0 Jd = 3,45 m 1d = 3,85 m
I, = 16,6 m
b
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
de incalzire (Pa]:
- Zrr x - pierderile de sarcina locale pe circuitul debitului de
tranzit Gr, x, care nu traverseaza corpul de incalzire !,> i care
sunt preluate prin reglarea specifica a ARU;
- Gcx - debitul masic de agent termi c ce traverseaza cir -
cuitul corpului de incal zire:
Gcx 3600 (kg/ h] (4.2.79)
CP !itx
in care:
- Ocx reprezinta debitul de caldura al consumatorului (kW] ;
- L1 tx = t;n - t,e;- diferen\a de temperatura a agentului
termi c, inlre temperatura de intrare !,>i de ie!,>ire din corpul de
incalzire .
Gtrx = Gr - Gcx [kg/h) (4.2.80)
in care
Gr = _!Ir__ 3600
CP .M
[kg/ h)
4.2.81
Circuitele secundare ale corpului de incalzire echipate cu
: ARU au treapta de reglare stabilita in functie de marimil e:
i TRrx == J (Zv x: GvxJ (4.2.82)
Din tabelul 4.2.37 se observa ca pentru consumatorul 4.
care este tranzi tat de intreg debitul de agent termic, Zv = 0
{circuitul secundar este inchis compl et).
0 pentru retelele de conducte orizontale din otel , de la ul-
timul nivel , diametrele !,>i pierderile totale de sarcina. centra-
li zate in tabelul 4.2.38, s-au stabilit in func\ie de debitul de
agent termic $i viteza economica, in conformitate cu datele
din tabelul 4.2.3. Coeficientii de rezisten\a locala din tabelul
i 4.2.39 au fost stabil i\i tinand seama de configuratia re\elei
de distributie {fig. 4.2.27), datele din tabelul 4.2.4 !,> i cele
referitoare la pierderile locale de sarcina pentru = 1
{tab. 4.2.5).
verificarea rezultatelor se face luand in considerare con-
di\iile de echilibru hidraulic, care depind de varianta de ra-
cordare a re\elei ori zontale la coloanele de alimentare cu
agent termic {fig. 4.2.27 c ). Astfel , pentru
a. racordare direct.ii
4 9
H;;(;'< I(R!+Z) + I.(R!+Z) [Pa]
1
CO S CV
in care:
Hf)'/:? $i H&!x sunt presi unile disponibile de la baza coloa-
nelor. care in condi\iile adoptarii aceleia$i retele verticale ca
la cele bitubulare au acelea$i valori :
Hf)'(p 2376,27 Pa !,>i respectiv
Hf)'!!" = 3168,35 Pa;
(Rl+Z) este pierderea de sarcina
, cope tronsoanele conductelor
orizontale monotub, prezentate in
tabelul 4.2.38 care au doua valori deter-
minate de posibilitatea dimensionarii
diferite a tronsonului 1
pentru Dn1 = 314 "
t1 max
I.(Rl +Z) =2815,35 Pa
1 co
pentru Dn1 = 1"
4 min
I(Rl+Z) =1679,53 Pa
1 co
( ) este pi erderea de sarcina
L RI + Z cvpe tronsoanele conductelor
5
coloanei de alimentare cu
Fig. 4.2.27a,b. Scheme de calcul pentru instalafia monotub cu circulaFe for}ata pentru
consumatori individuali :
agent termi c care in conditiile identitatii
schemei adoptate cu cea din exemplul
a - distributie monotub jos-jos; b - distributie monotub sus-jos.
--------- ----- - - - - - -
. . . .
Capitol ul 4: Sisteme de lncalzire
de la 4.2.8.5. 1 are valoarea: 9 ( )
I Rl+Z = 938,09 Pa
; CV
Anali zand cele doua variante de la tronsonul 1 privind
diametrele COnductelor Ca pentru 3/4" pierderile de
sarcina
4 9
I(Rt +z) + I(m+z) = 28 15,35+938,09 = 3753,44 Pa
1
CO S CV
depa$esc presiunea di sponibila maxima Hg'8x = 3168,35 Pa
Pentru diametrul de 1" este asigurata condi\ia de echilibru
hidraulic
HH't = 2376,27 < 1679,53 + 938,09 < HH'e = 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
9
HIJc' < f,(RI + Zlcv + ZaEP < H[)'t/
5
in care Hg'(!' $i HE'tx sunt presiunil e di sponibil e de la baza
coloanei de alimeniare a MTH, corespunzator racordarii cu
8EP $i au valori le: Hg'/;n = 2257 Pa; Hg'(!x = 3009 Pa (exem-
plul de la 4.2.8.5. 1)
f(Ri+z) este pierderea de sarcina pe tronsoanele coloa-
s cv nei de alimentare a MTH care are aceeasi valoa-
re cu cea de la exemplul de la 4.2.8.5. 1 (tab. 4.2.19 C)
9
I(Rt+Z) = 2383,30 Pa
S CV
Condi\ia de echilibru hidrauli c In acest caz este lndeplinita
9
Hoc = 2257 < 2,( Rl +Z)cv+ZBEP = 2383,30+ZaEP <HQt' = 3009 Pa
5
Pierderil e de sarcina ale circuitului orizontal se dimensio-
neaza la fel ca eel al racordar ii directe $i sunt acoperite de
o pompa de circula\i e care are urmatoarele caracteristici hi -
draulice
lnal\imea de pompare
4
Hpco= I(Rt +Z) =2815,35 Pa
1 co
L de incalzire
I(RI Zr'" sunt pierderile de sarcina minime pe circuitul
1
co orizontal corespunzator diametrului Dn 1 = 1"
(tab. 4.2.38).
y
2., (RI + Z)cv
sunt pierderile de sarcini pe tronsoane-
le conductelor verticale situat e In zona
superioara MTHx (tab. 4.2.198) .
w
1
a1 = 0,5g h(pi - pd) = 0,59,812,7012.47 = 161,15 Pa
of;;:;ensionarea circuitelor orizontale se face dupa meto-
1 dologia prezentata pentru circuitul ultimului nivel.
Presiunea disponibila obtinuta pentru fi ecare nivel este
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor-
' durilor MTHx la coloana, a pierderi lor locale de sarcina in
' MTHx $i In re\eaua orizontala corespunzatoare ni velului .
b. racordare prin BEP (pentru conducte verti cale tabelul
4.2.19, C)
H';TH2 = I(Rt+z) - 1-1;':' = 620,50- 165,15= 455,35 Pa
5- CV
0
HMTHJ = L,(Rl +Z) - 2-Hetaj = 998,50 -2 165,15=668,20 Pa
D 5 CV Tm
7 ( .
HMTH
4
= I Rt +z) -3- Herai = 1646,5- 3165,15= 1151,05 Pa
D 5 CV Tm
i - - - -
--- OR1 =9 kW
0 = 9 kW
1
5
= 8,4 m
---- OR
2
= 8.2 kW



N
unde s-a considerat pe tronsonul 1 (tab. 4.2.38) diametrul
de 314" lntrucat pierderea de sarcina suplimentara poate fi
1
acoperita de pompa de circul ati e.
6
0
6
= 17,2 kW
1
6
= 5,4 m
f--;---j (') --{X}--
I ----
0R3 = 8,2 kW
II
.r:
debi tul pompei
GPco = GT = 387,35 kg/ h
circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza dupa aceea$i metodolo-
gie, luand In considerare presiunil e disponibile corespunza-
toare fi ecarui nivel, In func\i e de modul de racordare a MTH
la coloana. Astfel, pentru:
a. racordare directii (pentru conducte verticale tab. 4.2. 198)
4 ( )min ( )
HMrH
2
= 2., R/+Z +L, Rl +Z - He'-'
1
=
D I CO 5- CV Tm
= 1679,53 + 254,80-165, 15= 1769, 18 Pa
4 )mm 6 (
HMTH3 = I(Rt +Z + I R/ +Z) - 2 Het3/ =
D 1 CO 5 CV Tm
= 1679,53+368,60 - 2 165, 15= 1717,83 Pa
4 min 7
HMTH4 = I(R11Z) +I(Rt +Z) - 3 H"1.1/ =
D I CO 5 CV Tm
= 1679,53+600,35 - 3 165,15 = 1784,43 Pa
4 mm 8( )
HMTH5= 2_,(Rt +Z) + L, Rf +Z -41-f.:.laj =
D 1 CO 5 CV Tm
= 1679,53+ 761,09 - 4 165, 15 = 1800,02 Pa
in care:
t><J-

-:---- -....:::.:.ofy\ 0 7 = 25,4


8
0
8
= 33,6 kW
1
8
= 7,4 m
OR
4
= 8,2 kW
: IJ.:=
' I
' I-
____ ORs = 7,8 kW
:- - - - L -t><J-
-0 Hoc
0
9
= 41,4kW
1
9
= 3,0 m
c
J
"-_ I

-+
E I
:1
I
I
I
E i

" I
II I
2 1
Fig. 4.2.27c. Schema de calcul pentru instalatia monotub cu
circulafie fortatii pentru consumatori individuali :
c - coloana de alimentare.
I. lnstalatii de lncalzire
8
HMTH" = I(R!+Z) - 4 He
1
:J
1
= 20353 - 4165 15= 1374,7 Pa
D 5 CV rm I '
Presiunea di sponi bila ob\inuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pi erderil or de sarcina ale racordului
BEP la coloana si a pi erderil or de sarcina locale la ni velul
MTHx i n care este inclusa BEP. Daca este cazul se prevad
$i organe de reglare care sa disipeze excedentul de presiu-
ne, alegerea acestora facandu-se dupa metodologia indica-
ta la exempl ul de la 4.2.8.5.1 .
Circuitele orizontale ale celorl alte niveluri se dimensionea-
za apli cand metodologia indicata la dimensionarea circui -
tului ultimului nivel. Pompa de circula\i e pe fi ecare circuit se
alege in functi e de caracteri sti cile respecti ve (HPco $i GPco).
0 pentru retele de conducte orizontale din cupru, cores-
punzatoare ultimului ni vel, diametrele $i pi erderil e totale de
sarcina centrali zate in tabelul 4.2.40 s-au stabilit in func\i e
de debitul de agent termic $i viteza economi ca, utilizand
datele di n tabelul 4.2.7. Coeficien\ii de rezisten\a locala cen-
traliza\i i n tabelul 4.2.41 s-au determinat i n func\ie de con-
fi gurati a retelei de di stributie (fig. 4.2.27) tinand seama de
datele din tabelul 4. 2.4 :;; i a celor referitoare la lungimea
echivalenta a pi erderil or locale de sarcina pentru L; = 1
(tab. 4.2.8).
verificarea rezultatelor s-a facut luand i n considerare
conditiil e de echilibru hidraulic, care depind de varianta de
racordare a re\elei ori zontale la coloanele de alimentare cu
agent termi c. Astle!, pentru
a. racordare directii.
4 9
H;;;'<I(Rl +Z) +I (Rl +Z) < Hr;;:
1
CO
5
CV
in care Hg'/!' $i HEJe sunt presiunile disponibile de la baza
coloanelor care in conditiile adoptarii aceleia$i retele
verti cale, ca la cele bitubulare. au acelea:;; i valori :
Hg'(? 2376,27 Pa :;; i respectiv Hg'/!x = 3168,35 Pa.
(RI+ z) este pierderea de sarcina pe tronso_anele con-
' co ductelor monotub, prezentate in tabelul
4.2.40 care au doua valori determinate de
posibilitatea dimensionarii diferite a tronsonului 1, astfel:
Tabelul 4.2.38. Dimensionarea tronsoanelor retelei
orizontale evaluarea pierderilor de sarcina, pentru
reteaua orizontala rnonotub conducte din otel {ex. 8)
Nr.
Q
I d v R
rt,
R . J z RI+ Z I(RI + Z
lronson !kW] !ml
[in] [nt/s) [ltfm) [P-.:i] [P..i] [P:i]
!Pal
3/4 0 .32 70 10.6 1421 530 195 1 195 1
I 9 20.3
600 1815. 18
-;-i 6.7
I U.:1::! 25
1 10.6 , 215.1 8
815, 18
2227
3..1 5 3/4 0 .24 10 I 8.6 ! 138 294A 276
I I
1091,18

I
1134 .75
2592.15

9.6 230,4 365, 15
1456,33
I
28 1535
4 25 4 1/2 0,16 30 I I.I 120
1032 , 2322 i 167953
i
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
4
pentru Dn1 = 28x1,5 mm I(Rl +Z)'J;'!; = 2575,03 Pa
1
4
pentru Dn1 = 35x 1,5 mm =1401,21 Pa
1
f (Rl+Z) este pi erderea de sarci na pe tronsoanele con-
s cv ductelor coloanei de alimentare cu agent termic
care in condi\i il e identi tatii schemei adoptate cu cea di n
exemplul de la 4.2.8.5. 1 tabelul 4.2.2 18 are valoarea:
9
L,(Rl+Z) = 1511, 92 Pa
s CV
Vari an ta cu tronsonul 1 cu di ametru 28x 1,5 mm conduce
la pierderi de sarcina mai mari decat H[)'tY ,
4 9
I (R/ +Z)w+ I(R! +Zlcv = 2575,03+ 15 11,92=
t 5
= 4086, 95 > H
0
t/ = 3168, 35 Pa
Condi\i a de echil ibru hidraulic este asigurata pentru solu-
ti a cu diametru 35x 1,5 mm pe tronsonul 1.
Hg'(!' < 2376,23 < (1401,21 + 1511 ,92) = 2913,13 <
< HS'e = 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
9
H'Oc < I (R/ + Z)cv + ZaEP <
5
in care Hf)'/!' $i HS'ex sunt presiunil e di sponibile de la baza
coloanei de alimentare a MTH5, corespunzator racordarii cu
BEP $i au valoril e: Hg'(!' = 2257 Pa; HlJfY =3009 Pa
(exemplul 6 de la 4.2.8.5. 1).
f(Rl +Z) este pierderea de sarci na pe tronsoanele de
s cv conducta ale coloanei de alimentare a MTH,
care are aceea$i valoare ca in cea de la exemplul de la
4.2.8.5. 1 (tab. 4.2.21 C):
9
I( RI + z) = 2236,21 Pa
5
CV
Condi \ia de echili bru hidraulic
9
HOC'= 2257 < 2,(RI + ZJcv + ZaEP = 2236,2 1 + lBEP < H!)t' = 3009 P;;
5
nefiind indepli ni ta, se prevede un organ de reglare pe ra-
cordul BEP 1, a carui rezisten\a locala:
Tabelul 4.2.39. Valoarea coeficientilor de rezistenta
locala U,, pentru tronsoanele retelei rnonotub orizontale
conducte din otel (ex. 8)
Nr. Corp
ARlJ Cpo
Curbc
\'/Vx TTS Tri u,
incil lzire rid = 4
I - 2 . 4 = 8 -
12
. 0.3 = 0.6 -I - 2 1 =2 10,6
2 - 2 4 = 8 - 2 . 0 ,3 = 0 .6 -
- - 8.6
3
I
- 2 . 4 = 8 - 4 . 0.3 = 1.2 -
- -
92
4 2,5 2
4 =s t - 2 . 0 .3 = 0 ,6 - - - 11, 1
Tabelul 4.2.37. Valoarea rezistentei de reglare " Ztr" , pentru arrnaturi cu racordare unica (ARU)
la instalafiile orizontale rnonotub cu alirnentare jos-jos sus-jos (ex. 8)
Nr.
I
t
L.[;
11
I (I[;
51
)
I
vm Zo G,"' Gcx
(Gu-/GcY
z,r
tro L..., on
SARO
[mis) [Pa] [ki:fh] [kg/h] [Pa]
25 65

0. 16
I
80.78
I
I I 75.5 1
_:n_
0.16
189 .47
i
198,086
i
0.91
119,18 6,5
I
13 1 .3
-
I
2.5
'
65 0. 12 i 45.72 59 .98
65 10.5
--1
0.12 78.86
206.7 180,86 1.3 1
1033

I .j
2,5 65
1
0 ,12 45 .72 59.7 1
-' 4 1 --
10,5 0 ,12 7856
206.7 180,86
I
1.306
102.6 (> .5
T --:\--
- - ----
I
25 6,5 0.25 198.45 0
.\
r---
-- --- ------
0
I
387,56 0
' .\ 65 10 ,5 0 .25 32057 0
.... ____________________________________ ______ ___ .---;:::--;-:-;n;:i.;::i j
..
I J
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Hmax - H'rnn
zBEP, = DC DC = 3009 - 2257 376 Pa
RF 2 2
iar relati a de echilibru hidraulic devine
9
Hmrn , I(R! + z) + z B[P, Htn1X
DC '-- RF < DC
5
CV
sau
H;'; = 2257 < 2236,2 1r 376 = Pa
Organul de reglare se alege fixan-d treapta de reglare
T aEP, _ r(G zBEP, )
RF - MTH1 RF
in care
IOcx 9 . / /
GMrH
1
=--= '= 0,107 kg s := 387,56 kg h
C L1f 4,18 20
zBEP, = 376 Pa
RF
Pierderile de sarcina in circuitul orizontal sunt acoperite
de o pompa de circula\ie, cu urmatoarele caracteristici hi -
draulice:
inaltimea de pompare
4
Hpco = ICRl+Z)c
0
=2575,03 Pa
1
unde pe tronsonul 1 (tab. 4.2.40) s-a considerat diametrul
de 28x 1,5 mm, deoarece pierderea de sarcina suplimenta-
ra poate fi acoperita de pompa de circulatie, cu caracteri s-
ticile hidraulice:
debitul pompei
GPco = Gr = 387,56 [kg/ hJ
circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza utili zand aceea$i meto-
dologie, luand in considerare presiunil e disponibile cores-
punzatoare fiecarui nivel, in functi e de modul de racordare
a MTH la coloana. Astfel , pentru:
a. racordare directa pentru conducte verticale (tab. 4.2.2 1 B)
HMTH:!= I(R!+Z)m" + I(R!+Z) - H''laJ=
D
1
CO 5 -CV Jm
= 1401,21+ 217,87 - 165,15 1453,93 Pa
4 6
HWH
3
= I(RI + +I (R/ I z Jcv - 2 . =
1 5
= 1401, 2 1+383,77 - 2 165, 15 -= 1454,68 Pa
.1 1
H'tTH'i = I CR/ + + I(RI Z)cv - 3 . =
1 5
= 1401,21r 7 16,77 - 3165,15 = 1622,53 Pa
4 8
H1;jTH
5
= I(RI I +I (RI + ZJcv -- 4 =
1 5
= 1401,21+1321, 57 - 4 165, 15 = 2062,18 Pa
I. lnstalatii de incalzire
in care:
4
mn - sunt pierderile de sarcina minime pe
ICR/ + Zlco circuitul orizontal corespunzator diametrului
1
Dn1 = 35x1 ,5mm (tab. 4.2.40).
l' - sunt pierderile de sar cini pe tronsoa-
'j)R/ +Zlcv nele conductelor vertical e situate in zona
x
superioara MTHx (tab. 4.2.2 18).
W tai = 0,5gh(p; - pd) = 0,59,812,7012,47 = 161,15 Pa
circuitelor orizontale se face dupa meto-
dologia prezentata pentru circuitul ultimului nivel.
Presiunea di sponibila ob\inuta pentru fi ecare nivel este
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor -
durilor MTHx la coloana, a pi erderilor locale de sarcina in
MTHx $i in reteaua orizontala corespunzatoare nivelului.
b. racordare prin BEP pentru conducte verticale (tab. 4.2.21 C)
HMTHZ= I(R!+Z) - Hc
731
= 217,87 - 165, 15 = 52,72 Pa
D 5-CV rm
6
HMTH
3
= I(RI +z) - 2Hetai = 792,16- 2 165,15 = 461,86 Pa
D 5 CV Tm
7
HMTH
4
= I(R! +z) - 3 H; rai = 1125,16-3 165,15 = 629,71 Pa
0 . 5 CV m
8
HMTHS= I(Rl+Z) - 4 w
1

1
= 1729,96 - 4165,15= 1069,36 Pa
0 5 CV Tm
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fiecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina ale racordului
BEP la coloana $i a pierderilor de sarcina locale din MTHx
in amonte de BEP.
Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensionea-
za dupa metodologia indicata la circuitul de la ultimul nivel.
Pompa de circula\ie pe fiecare circui t se alege in func\ie de
caracteri stici le hi draulice (HPco si GPco).
0 pentru retele de conducte orizontale din materiale ter-
moplastice tip Polymutan, corespunzatoare ultimului nivel,
diametrele $i pierderile totale de sarcina sunt centralizate in
tabelul 4.2.42. Valoril e au fost stabi lite in func\i e de debitul
de agent termi c $i viteza economica, utili zand datele din
tabelul 4.2.9. Coeficientii de rezisten\a locala centraliza\i in
tabelul 4.2.43 s-au determinat in func\i e de configura\ia
re\elei de distribu\ie (fig. 4.2.27) tinand seama de datele din
tabelul 4.2.4.
verificarea rezultatelor s-a facut luand in considerare
conditii le de echilibru hidrauli c care depind de varianta de
racordare a re\el ei orizontale la coloanele de alimentare cu
agent termic. Astfel, pentru
a. racordare directa
in care $i Hoe' sunt presiunile disponibile de la baza
coloanelor, care in conditi il e adoptarii aceleia$i re\ele verticale,
ca la cele bitubulare, au acelea$i valori: Hg'(;' = 2376,23 Pa,
Tabelul 4.2.40. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina,
pentru reteaua orizontala monotubulara ?i conducte din cupru (ex. 8)
Nr.
Q
G,. I
I
d Ii
y
R
I
LJ'; Ll e<: h
I
II
I
R LI L( R DJ
tronson l k\\' j !kg/hi 1111 ] [mm] [m/s] [Palm) [111] [m] !Pa] [l':ij
I
i !
28 . 1.5 i 0.22 26
-1
8 .7;
'. 29,03
I
75.'i .78 754 .78
I
9 2(1,_i
i
I
I
9.7
!
\
35 I .5 0. 135 8.5 10. 18 30.-18 I 259 .08 259,0S

I 0 .34 75
I
I
3 .52
I
6.97
I
522 .75 1277 53
2
I
6.7
'
--
I
I
i
1,-1 5
I
-1 ,7
- -
28 I .5 0.2 15 27
I
-1.1-l 7 59
i
20-1 ,'1 3
I
.:16-1.01
------ 3:-\756
I
I
I
22 I
0 .3.:l 75
! I
-I .OS
'
7.9 i 592,5
I
1 s10.m
3 .:l.b 3.85
r
5.-1 ' i
-\
I 28 1,5 0 .2 15
I
27
I
I -1 .75
I
8.6
'
232.2 696.21
--- - - --
j-- '

l__E_I
0 .3 1
I
75
I
I
5..:1
I
9.-l ! 7fJ 5__j 2575.03
-I
I
4
7.2
22 I 0 .34
I
75
I
5.-1
I

1
- 14i11.21
I
I. de lncalzire
respectiv Hot' = 3168,35 Pa_
. {RI + z) este pi erderea de sarcina pe tronsoanele con-
, co ductelor monotub, prezentate in tabelul 4.2.42
cu doua valori determinate de posibilitatea dimensionari i di -
ferit e a tr onsoanelor 3 $i 4, astfel:
pentru On3 = Dn4 = 20 mm I(R! +Z)max = 2640, 11 Pa
' co
pentru On3 = On4 = 25 mm
4
min
I(RI = 1594,62 Pa
1 co
f (RI , z) este pi erderea de sarci na pe tronsoanele
,, c v conductelor coloanei de alimentare cu agent
termi c care in conditiil e identitatii schemei adoptate cu cea
din exemplul de la 4.2.8-5. 1 are valoarea:
9
I(RI 1 z ) = 1272,1 7 Pa
5
CV
Conditi a de echilibru hidrauli c este asigurata pentru solu-
\i a cu diametrul de 25 mm pe tronsonul 4
2376,23< 1594,62+ 1272, 17 = = 3168,35 Pa
Vari anta cu tronsonul 4 cu diametru 20 mm conduce la
pierder'i de sarcina mai mari decal Hg'8'-
4 9
I(Rl+z) +L,(Rl+z) = 2540,1 1+ 1212. 11=
I CO CV
= 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
9
H'Oc < I (RI + Z)cv ZaEP < Hot'
5
in care Hg'(;n $i Hfj't' sunt presiunil e di sponibile de la baza
coloanei de alimentare a MTH, corespunzator racordarii cu
BEP $i au val oril e: Hf)(;n = 2257 Pa, HB'!x =3009 Pa (exemplul
de la 4.2.8.5. 1)_
f (RI_, z) este pierderea de sarcina pe tronsoanele de
cv conducta ale coloanei de alimentare a MTH,
care are aceea$i valoare cu cea din exemplul de la 4.2.8-5. 1
(tab_ 4.2.23 C)
9
I(Ri+Z) = 258 1, 73 Pa
5
CV
Condi\ia de echilibru hidraulic
Tabelul 4.2.41. Valoarea coeficienfilor de rezistenta
local a Lt, , pentru tronsoanele refelei monotubulare
orizontale ?i conducte din cupru (ex. 8)
Nr. Corp
ARU Cpo
Curbc
rrsl n i
Robinet
ti;
trOll'iOJl incaizirl rid = 4 treccrc
I 2 - 0 ,35 = 0.7
I
12 25 = 5 9_7 -
-1
-
- 2 - l =--=-- 2 2 = 4
- 2 - 0 .35 = 0,7
-I
- - 4,7
-- - 1- - : :
- 4 - 035= 1,.J
- !
- - 5.4
- 2 035 = 0 .7
-I
- - 7,2
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
g
2257 < I\Rl-i Z)cv + b EP = 258 1,73 + ZaEP < H{)t' = 3009 Pa
5
este indeplinita_
Pierderil e de sarcina i n circuitul orizontal sunt acoperit e
de o pompa de circula\ ie, cu urmatoarele caracteri sti ci hi -
drauli ce
inaltimea de pompare
4
Hpco = I(Ri+Z) = 2640, 11 Pa
1 co
unde s-a considerat ca pe tr onsonul 4 (tab. 4.2.42) diame-
trul de 20 mm, deoarece pierderea de sarcina suplimentara
poate Ii acoperi ta de pompa de circul atie cu urmatoarele
caracteri stici hidraulice:
debitul pompei
Gpco = Gr = 387 ,56 kg/ h
circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E1 $i P) se dimensioneaza utilizand aceea$i meto-
dologi e, luand in considerare presiunile di sponibile cores-
punzatoare fi ecarui nivel, in functi e de modul de racordare
a MTH la coloana_ Astfel, pentru:
a. racordare directa pentru conducte verticale (tab. 4.2.23 C)
4 min
HMTH2 = I(RI + z) + I(Ri + z ) -H:_laj =
D
1
CO 5- CV Tm
= 1594,62 + 772,79- 165,15= 2202,26 Pa
4 ( mm 6 ( )
HMTH3 = I R/ -l z) + I Rl +Z - 2- Hetaj =
D
1
CO S CV Tm
= 1594,62+ 1327,28-2- 165, 15 = 2591,60 Pa
4 min 7
HMTH4 = L,(Rl +Z) + L,(Rl +Z) - 3-Hetaj =
D I CO 5 CV Tm
= 1594,62 + 1709,47 - 3 165, 15= 2808,64 Pa
HMTHS = I(Rl+Z)m"' + I(Rl+Z) - 4-Hetaj =
D
1
CO S CV Tm
= 1594,62+237 1, 67 - 4 165, 15 = 3305,69 Pa
in care:
4 sunt pi erderil e de sarci na minime pe circuitul
I (RI + orizontal corespunzator diametrului
1
On3 = Dn4 = 25mm (tab. 4.2.42)_
Tabelul 4.2.43. Valoarea coeficientilor de rezistenta
locala L:C, , pentru tronsoanele retelei monotubulare
orizontale ?i conducte tip Polymutan (ex. 8)
Nr . .I Corp
C11rbc
ITi
Ro hi net
Lt,
tronson incalzirc
ARU Cpo
r/d = 1,2
TTS
trcccrc
I
I
- 2 - .J = 8 - 2 - OJ= 0,6 - -
/2 15 = 3 11 .6
,___2_1 - --f. 4 = 8[
- 2 0.3 = 0.6 - - - 8,6
3 t---= 2- 4 =S - 4 - 03=1.2 - - - 9,2
4 I 25 '2 - 4 = 8 - 2 - OJ= 0,6 - -
- 11 ,1
Tabelul 4.2.42. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina, pentru reteaua
orizontala monotubulara cu conducte tip Polymutan (ex. 8)
Nr .
I
Q GT I On v R

z R 1 RI + Z : (RI+ Z)
tronson [kWj [1/s] [m] [mm] [m/s] [Palm] ,!:.'.. !Pal [Pal [P:il [Pa]
- i __ _j
I
25 0. 19 28
I
2033 1 568,4 77 1,7 1 77 1,7 1
9 20.3
I
11.7
:
I
25
I
0 .19 28 203.3 1 568,4 771.7 1
I
771.7 1
- ----
2
-- 1
I
25 0,19 28 150,73 96.6 247.33 1019.0.J
6,7 3,-1 5 8.6
--
I
25 0 ,19 28 150.73 96,6 247,33 1019.04
-
-- 0, 107 --
I 20 0,3 1 87 429,24 334.95 769, 19 1873,23
;
4.6 3.85
<),2 --
25 0 .19 28 16 1 ,24 107,8 269.IJ.J 1288,08
-r
- ---
20 0 .3 1 87 5 17 .88 348 856.88 2640. 11
.J .J
28 - 1
II .I --
I
25 0. 19 194 _59 11 2 306.59 159.J.62
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Y sunt pierderil e de sarcina pe tronsoanele
2, (RI + Zlcv conduct elor verti cale situate in zona superi -
oara MTHx (tab. 4.2.23 c).
= 0,5 g h(p; - pd) = 0,5 9,8 12,70- 12,47 = 161,15 Pa
Dimensionarea circuitelor or izontale se face dupa meto-
dologia prezentata pentru cir cuitul ultimului nivel.
Presiunea di sponibil a obtinuta pentru fi ecare nivel este
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor -
durilor MTHx la coloana, a pierderilor locale de sarcina in
MTHx $i a circuitelor orizontale corespunzatoare nivelului.
b. racordare prin BEP pentru conducte verticale (tab. 4. 2.23 C)
HMTH
2
= I(Rt+z) - H era} = 772,79- 16515= 607 64 Pa
0 5- CV Tm , ,
6


= I(Rl+Z)cv - 2

=1327,28- 2 165, 15= 996,98 Pa
5
I. de incalzire
7
HMTH
4
=I(R!+Z) - 3 Hetaj= 1709 47 - 3 165 15=121402 Pa
D 5 CV Tm ' ' '
8
HMTHS = '(R!+Z) - 4-Heto; = 237167-4 165 15=171 107 Pa
D L.... Tm ' ' '
S CV
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina ale racordului
BEP la coloana $i a pierderilor de sarcina locale la nivelul
MTHx in care este inclusa BEP.
Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensio-
neaza dupa metodologia aplicata circuitului etajului de la
ultimul nivel. Pompa de circula\ie pe fi ecare circuit se alege
in func\i e de caracteri sti ci le hidrauli ce (Hpco $i Gpco).
I. de incalzire
4.3. Sisteme de incalzire
cu abur de presiune joasa
lnstalatiil e de incalzire cu abur de
presiune joasa sunt instalatii i nchise
utili zand ca agent termi c aburul saturat
cu presiunea maxi ma de 1,7 bar (0,7
bar suprapresiune). Principala caracte-
ri stica a acestor instalatii este utilizarea
vaporil or de apa ca agent termi c trans-
portor, ceea ce sporeste substanti al
capacitatea termica a acestui tip de
instala\ii fa\a de cele utilizand ca agent
termi c apa calda.
Sarcina termi ca necesara la consu-
mator se ob\ine din transformarea unui
anumit debit de abur in condensat si
preluarea caldurii latente de vapori zare.
Sarcina t ermi ca Oab [kW] transportata
de un debit de abur este propor\ionala
cu debitul de fluid Gab [kg/h] si cu ca
ldura latenta de vaporizare r [kJ/kg] , la
presiunea de regim a instala\i ei:
Oab = Gab r [kW] (4.3. 1)
i., tabelul 4.3. 1 se gasesc caracteri s-
ti cil e termofi zice ale aburului saturat la
diferite presiuni.
Majoritat ea instala\iilor care utilizeaza
aburul de presiune joasa ca agent ter-
mi c con\in urmatoarele componente:
- sursa t ermi ca (generatoare de abur
de presiune joasa);
- sisteme de conducte pentru di stri -
bu\ia aburului la consumatori ;
- sist eme de conducte pentru pre-
luarea condensatului de la consu-
matori ;
- utilizatori (corpuri de inclazire, echi -
pamente tehnologice etc.);
- sist eme de siguran\a;
- sisteme de dezaerisire a conducte-
lor de condensat;
- sisteme de reglare $i control;
- accesori i.
4.3.1. Criterii privind utilizarea in-
calzirii cu abur de presiune joasa
Domeniul de utilizare al instala\i il or
cu abur de presiune joasa este mai re-
dus decat al celor cu apa calda. Expli -
catia consta in cateva caracteristi ci ale
acestor instala\i i care genereaza feno-
mene nedorite $i anume:
- temperatura ridicata a agentu!ui
termic, peste 100 C, care produce
temperaturi ri dicate ale suprafe\elor
corpuril or de incalzire. Aces! fapt ge-
nereaza di sconfort termic local $i dete-
ri oreaza calitatea aerului interior prin
arderea prafului depus si intensifi carea
curentilor convectivi;
- inertia termica redusa a instalatiei,
ceea ce determina o functionare conti -
nua a generatoarelor de abur pentru
acoperirea pi erderil e energeti ce ale
cladiril or;
- imposibilitatea unei reglari calitative
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
centrale, singura reglare posibila fiind
cea de debi t. Aceasta si tuati e generea-
za consumuri energeti ce nejustifi cate
i n perioadele cu temperaturi exteri oare
mai ridicate $i soli cita suplimentar ca-
zanele prin porniri $i opriri repetate;
- corodarea echipamente!or $i con-
ducte!or din otel. in special, in sistemul
de evacuare a condensatului in care
circul a un amestec de apa, aer $i
uneori abur viu;
- riscul functionarii defectuoase prin
aparitia unor dopuri de apa insotite de
zgomote pe conducte sau in corpurile
de incalzire, consecin\e ale unei proiec-
tari sau execu\ii defectuoase, precum $i
a vitezelor mari ale aburului in conducte;
- riscul scaparilor de abur prin con-
ductele de dezaerisire ale sistemului de
evacuare a condensatului. Acest feno-
men nedorit se manifesta in situatia in
care la nivelul consumatorilor (corpuri
de incalzire, echipamente tehnologice
etc.), aburul nu se transforma integral
in condensat $i nu sunt montate dispo-
zitive speciale in acest scop pe con-
ducta de evacuare a condensatului.
Aceasta solutie poate fi adoptata in
cazul existentei unei retele de abur
tehnologi c ca sursa de abur sau atunci
cand execu\ia unei retele de apa calda
sau fi erbinte este neeconomica. Al ege-
rea sistemului de incalzire cu abur de
presiune joasa se face tinand cont de
urmatoarele criterii:
- puterea termica necesara;
- sursa sau generatorul de abur dis-
ponibil;
- tipul de consumator (civil sau in-
dustrial);
- amplasarea consumatorilor in cla-
diri $i a cladirilor in raport cu sursa
termi ca;
- posibilita\ile de colectare a con-
densatului etc.
Tn acest sens se recomanda urma-
toarele solutii generale:
a) pentru cladiri izolate, tara desf3$u-
rare mare i n plan. avand pi erderi ener-
getice reduse si centrala termi ca pro-
pri e, este indicata utilizarea sistemelor
cu i ntoarcerea libera a condensatului la
cazane.
b) pentru cladiri mari sau ansambluri
de cladiri , se recomanda instalatii de
incalzire cu abur de presiune joasa cu
colectarea condensatului in rezervoare
intermediare $i pomparea acestuia in
cazane.
4.3.2. Particularitati ale
instalaJiilor cu abur la presiune
joasa
Sistemele de incalzire cu abur de
presiune joasa pot fi clasificate dupa
anumite criterii , astfel:
- dupa numarul de conducte care
alimenteaza corpurile de incalzire :
monotub $i bitub;
- dupa modul de intoarcere a con-
densatului la cazane: intoarcere libera
$i lntoarcere prin pompare;
- dupa modul in care se face distri-
bu\ia aburului la consumatori: distribu-
' tie superioara $i distributie inferioara;
- dupa pozitia conductei de intoarce-
re a condensatului la cazane in raport
cu nivelul de presiune al instala\iei: con-
densat nelnecat $i condensat /necat.
Tn majoritarea instala\iilor de incalzire
cu abur de presiune joasa se folosesc
sistemele bitub. lnstala\iile mici pot fi
proiectate uneori in sistem monotub. In
acest caz aburul $i condensatul circula
pe aceea$i conducta (fig 4.3.1).
Alegerea schemei de distribu\ie. supe-
rioara sau inferioara, se face \inand
seama de structura cladirii $i de posi bi-
lita\il e existente privind pozarea con-
ductelor de abur $i de condensat astfel
incat sa se asigure pantele necesare
precum $i montarea separatoarelor de
condensat. Pentru conductele de abur
se recomanda, pe cat posibil, o panta
de montare care sa determine scurgerea
Tabelul 4.3.1. Proprietatile apei $i aburului in stare de saturatie
in functie de presiune
t
p
V" p" r t
p
V" p" r
[Cl [bar] (m3fkg] [kg!m3] [kJ/kg) ["CJ [bar] r m3fkg] [kg!m3) [kJ/kg]
80 0,47 3,41 0,29 2309 130 2,70 0.67
I
1,50 2 174
90 0,70 2,36 0,43 2283 135 3, 13 0.58 1,72 2 159
100 1,0 1 1,67 0,60 2257 140 3,61 0.57 1,97 2144
105 l
1,2 1 1,42
'
0 ,7 1 2244 145 4,16 0,45 2,24 2129
110
;
1,43
I
1,2 1 0,83 2230 150 4,78 0,39 2,55
I
2 11 3
I
,,
115 1.69 1.04 0,97 22 16 155 5,43 0,35 2,89
I
2097
120 1,98 0 ,89 1,12 2202 160 6,20 0,31 3,26 208 1
125
')
0 ,77 1,30 2188 165
I
7,00 0.27 3,67 2065
--'-
'
- ,> .
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire
conde11S<1 lului format datorita racirii in
conducte, in acelasi sens cu miscarea
aburului. in cazul montarii in con-
trapanta, datorita vitezei mari de curgere
a aburului in conducte (15 .. .40 mis), do-
purile de apa formate prin condensare
sunt lovite puternic de peretii conducte-
lor si la schimbarile de directie. Acest
fenomen provoaca zgomote puterni ce si
introduce rezi stente hidraulice importan-
te care uneori blocheaza functionarea
corecta a unor portiuni din instalatie. Din
aceste moti ve, in cazurile in care nu se
poate evita montarea conductelor in
contrapanta se recomanda ca viteza
aburului sa nu depa5esca 10 mis, iar
lungimea acest ei portiuni se limiteaza pe
cat posibil.
La instalatiile c u di stributie superioa-
ra, figura 4.3.2, racordarea coloanelor
se face printr-o legatura de tip ,,pipa"
la partea superioara a conductei de
di stributie, evitandu-se astfel patrunde-
rea condensatului in corpuri le de incal-
zire.
La instalatiile c u di stributie inferi oara,
figura 4.3.3, pot fi parti cularizate trei
situa\ii:
a - coloana racordata direct la con-
ducta de distributie a aburului si la con-
ducta de colectare a condensatului;
b - coloana racordata intr-un punct
de rupere de panta a conductei de di s-
tribu\i e abur prevazuta cu separator de
con den sat;
c - coloana de capat, echipata cu
separator de condensat .
Reteaua de distributi e a aburului din
planul orizontal poate fi arborescenta
simpla sau complexa. Aceasta se mon-
teaza cu o pan ta de 3 ... 5 % pe directia
de alimentare a consumatorilor, astfel
incat circulati a aburului si a condensa-
tului format datorita racirii pe conducte
sa fi e in acelasi sens. Pentru retelele de
di stributi e mari , desfasurate mult in
pl an, o panta continua conduce la dife-
rente de nivel inacceptabi le. Din acest
moti v se practica ruperil e de panta pre-
vazute cu separatoare de condensat
(fig. 4.3.4). Ramifi catiil e sunt echipate,
de asemenea, cu di spozitive de capat
pentru colectarea condensatului . Sepa-
ratoarele de condensat utilizate in in-
stalat iil e de incalzire cu abur de presiu-
ne joasa pot fi , dupa caz, sifoane de
condensat sau alte dispozitive de sepa-
rare a condensatului ca, de exemplu,
oale de condensat de di ferite tipuri .
Si foanele de condensat sunt dispozi-
tive simple care asigura eli minarea si-
gura a condensatului fara scapari de
abur , fiind recomandat e ori de ci te ori
exista disponibi lul de inaltime pentru a
fi montate. Acest lucru este posibi l, in
gener31, la instalatii cu suprapresiunea
de regim de pana la 0,3 bar. Sifoanele
de condensat se confecti oneaza din
teavii rotunda. Marimea garzii hidrau-
lice a sifonului este calculata in functie
de presiunea de regim a cazanului si
asigura evacuarea condensatului for-
mat pe conductele de abur Iara ri scul
de a pierde abur din instalatie (cap.
4.3.6).
4.3.3. Racordarea corpurilor
de incalzire .
panta (fig. '1 .3.2 a, b) sau i n contrapan-
ta (f ig. 4.3.2 c) cu conditia ca la corpu-
ril e de incalzire eel mai jos amplasate,
racordarea sa fie facuta in panta,
pentru a da posibi litatea evacuarii con-
densatului format pe coloana de abur;
- la instalatiile bitubulare cu di stribu-
tie inferioara, racordarea corpuril or de
incalzire la coloane se face numai in
contrapanta, atat pentru racorduri uni-
laterale (fig.4.3.3 a 1, c) cat si in varianta
racordarii mai multor corpuri de incal-
zire (figura 4.3.3 a2, b). Aces! tip de ra-
cord trebui e respectat pentru a evita
umplerea cu apa a racordurilor in cazul
inchiderii robinetului de reglare si pen-
Montarea corpurilor de incalzire in
sistemele ali mentate cu abur de pre-
siune joasa respecta, in principiu, reco-
mandarile generale privind amplasarea
corpuri lor de incalzire si anume: STAS
1676, STAS 11247/ 1, STAS 11247/2,
STAS 11247/3, STAS 11247/4.
' tru a evi ta pericolul de inghet;
in ceea ce priveste racordare.a cor-
purilor de incalzire, in instala\iil e ali -
mentate cu abur de presiune joasa,
apar unele particulari tati , astfel:
- la instalatiile bitubulare cu di stribu-
tie superioara racordarea corpuril or de
incalzire la coloane se poate face in '
___ _
_____ _,
- --- --
........
a
b
Fig. 4.3.1. Racordarea corpurilor de
incalzire in sisteme monotub:
a - distributie superioara;
b - distributie inferioara.
- - abur ---- condensat
o __ I
I
I
I I
ti
I
I i:-{
l_l. - - 1
I
I
I
I
I
I
I
- r--- r
, ;__
L--- -
- racordurile corpurilor de i ncalzi re la
conductele de colectare a condensatu-
lui sunt prevazute cu di spozitive de
I
I
I
I
I
..j
I
I
__ _ ...L _
a
-- -' - -
b c
Fig. 4.3.2. Sisteme de distributie ?i
de racordare a corpurilor de
incalzire la coloanele instalafiilor
bitub cu distribufie superioara:
a - racordare unilaterala, Tn panta;
b - racordare mu/tip/a, Tn panta;
c - racordare bi/aterala Tn contrapanta.
b
,- ,

I
I
1: 1
I



c
Fig. 4.3.3. Sisteme de distribufi e ?i de racordare a corpurilor de incalzire la
coloanele instala!iilor bitubulare cu distribufie inferioara:
a - coloane racordate la conductele de distributie;
a, - racordare unilaterala; a
2
- racordare mu/tip/a; b - coloana racordata in
punctul de rupere de panta; c - coloana racordata in capatul retele/or de
distributie.
I. lnstalatii de incalzire
tipul separatoar elor de condensat, mu-
fe sau teuri de reglare Aceste armaturi
sunt necesare pentru a transforma de-
bitul de abur necondensat la consuma-
tor in lichid si a evita astiel pierderil e
de abur prin conductele de evacuare a
condensatului ;
- la instala\iil e de incalzire monotubu-
lare cu di stribu\i e superioara sau infe-
rioara, corpuril e de incalzire se racor-
deaza la coloane prin conducte legate
pe la partea inferioara ca in figura 4.3. 1.
4.3.4. lnstalatii cu intoarcerea
condensatului prin cadere libera
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.3.4.1 lnstalaJii cu conducte
de condensat sub nivelu/ de presiune
Sistemele de incalzire cu abur de
presi une joasa cu conducte de con-
densat inecate se caract eri zeaza prin
cola de montare a conductei principal e
de colectare a condensat ului sub nive-
lul apei din cazan (fig. 4.3.5). Trebui e
evitata situa\ia in care conducta princi-
pala de colectare a condensatului se
monteaza intre nivelul apei din cazan
NA $i nivelul de presiune NP, deoarece
exista ri scul ca la intrarea in func\iune
a instalatiei cazanul sa se goleasca de
apa, umplandu-se insa ret eaua princi -
pala de colectare a condensatului.
Evacuarea condensatului din punctele
de rupere de panta $i din zonele de
capat ale conductei principale de di s-
fara a fi utili zate sifoane de condensat.
Evacuarea aerului din instalatie se
realizeaza prin legaturi cu atmosfera
deasupra nivelului de siguranta NS,
printr-o conducta generala racordata la
baza coloanelor de preluare a conden-
satului sau prin aerisiri individuale.
Sistemul de di stributie a aburului in
instala\i e, utilizand aceasta schema,
u
.
I
-
- -:..:::--
a b
Fig. 4.3.4. Montarea separatoarelor
de condensat tip ,, sifon" :
' tributie a aburului se face direct in con-
lnstala\iil e de incalzire cu abur sunt
instalatii inchi se sub presiune. Nivelul
de presiune NP din instalatie este
dictat de cerin\ele consumatoril or $i de
pierderile de sarcina din instala(ie $i se
mentine cu ajutorul dispozitivelor de
siguranta hidraulice (DSH) sau a su-
papelor de siguran\a. Cand instala\ia
este rece (nu functioneaza), nivelul apei
din instala(ie corespunde cu nivelul
apei din cazan NA. iar nivelul de pre-
siune NP este acela$i cu nivelul apei.
1
Cand instala\ia este in func\iune, ni-
velul de presiune NP, se ridica peste
nivelul apei din cazan, la o cota
echivalenta cu presiunea de regim.
Pentru a se evacua aerul din conduc-
ta de condensat, tara ri scul de a pier-
de $i apa, dezaeri sirea acesteia se face
peste nivelul de siguran\a al instala\iei
NS, care se considera cu 200 ... 300
mm deasupra nivelului de presiune NP.
a - distributie inferioara;
b - distributie superioara.
Sistemele cu intoarcerea condensa-
tului la cazan prin cadere libera sunt
instalatii in care debitul de apa rezultat
din transformarea aburului in condensat
este evacuat gravitational, continuu. in
cazan. Aceste sisteme sunt reco-
mandate ori de cate ori ansamblul
cazan-conducte-consumatori se afla in
aceea$i cladire $i corpurile de incalzire
pot fi montate deasupra nivelului de
presiune al instala\i ei. in anumite cazuri,
cand topografia terenului permite se
ampl aseaza conducte de condensat cu
panta continua catre centrala termica.
Se poate utili za aces! sistem $i pentru
ansambluri de cladiri cu desfa$urare
limitata, benefi ciind astiel de economii
importante in investiti e $i exploatare.
Dupa posibilita\ile de montare a con-
ductei de colectare a condensatului in
raport cu ni velul de presiune al instala-
!i ei pot fi menti onate doua variante:
- sisteme cu conducta de colectare
a condensatului montat a sub nivelul
apei din cazan, in acest caz aceasta
fiind inecata;
- sisteme cu conducta de colectare
a condensatului montata deasupra ni -
velului de presiune al instala\i ei, con-
ducta de condensat fiind neinecata.
' ducta . de colectare a condensatului 1
NP
NA
2
3
\
t :1
I
I
I
I
I
Fig. 4.3.5. lnstalat ie de incalzire cu intoarcerea condensatului prin cadere
libera ~ i conducta de condensat inecata:
1- - cazan; 2 - dispozitiv de siguranta hidraulic; 3 - distribu\i e abur;
4 - coloana; 5 - corp de incalzire; 6 - conducta de condensat inecata;
7 - dezaeri sirea conductei de condensat; 8 - conducta de colectare aer.
3
I
_...--- I
4 n;;u
~ - - - - - - _ I_ - - - - - -
I
; ~ ~ ~ ~ _ t i ii-
~ I
/
2 1/
I
I
I
I-" I
7
Fig. 4.3.6. lnstalatie de incalzire cu distributie inferioara ~ i conducta de
colectare a condensatului neinecata:
- 5 - au semnifi catia de la fig. 4.3.5; 6 - colectare condensat; 7 - sifon de
condensat; 8 - dezaerisirea conductei de condensat; 9 - armatura de reglare.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
poate fi in vari <J nt<J superi oara sau infe-
ri oara.
4.3.4.2 lnstalaJii cu conducte de
condensat peste nive/ul de presiune
Si stemul de instala\ii se caracteri zea-
za prin pozitionarea conductei princi-
pale de colectare a condensatului pes-
te nivelul de siguran\a NS. Di stribu\i a
aburului la consumatori poate fi infe-
r ioara sau superioara, in func\ie de
confi gura\i a cladiri i.
4.3.5. lnstalatii cu lntoarcerea
condensatuiui prin pompare
De cele mai multe ori central ele ter-
mi ce cu abur de presi une joasa ali -
menteaza ansambluri de cladiri si con-
sumatori de la care condensatul nu
poate fi recuperat la cazan prin cadere
libera. in aceste situa\ii se utili zeaza
scheme t ehnologice care prevad co-
lectarea condensatului prin curgere Ii - ,
bera. in rezervoare speciale, de unde
este aspirat si introdus in cazane cu
ajutorul pompelor ( 5.4).
4.3.6. Dimensionarea sifoanelor
de condensat
I. lnstalatii de Incalzire
;:iburului in punctul de racordare al
acestuia la instala\ie:
ht = Hcz - L{RI + Z)c (Pa] (4 .3.2)
in care:
- L{RI + Z)c este pierderea de
sarcina in conducta, de la cazan la si-
fonul respectiv [Pa];
- Hcz - presiunea aburului in cazan
[Pa].
Pentru siguran\a, in caz de suprapre-
siuni accidentale, sifoanele se montea-
za avand 0 inaltime practi ca hp mai
mare cu circa 5000 Pa decat presiunea
de regi m a cazanului, exprimata in Pa:
hp = Hcz + 5000 [Pa] (4.3.3)
4.3.7. Calculul hidraulic
al conductelor
in vari anta di stribu\i ei inferi oare (fig.
4.3.6), la ruperea de panta si la capete
de ramifi ca\i e, se monteaza sifoane de
condensat. intrucat marimea acestora
reprezinta echival entul presiuni i de re-
gi m a cazanului , utilizarea instala\iilor
cu distri butie inferi oara si conducta de
colectare a condensatului neinecata
este limitata de inal\imea subsolului si
de posibilita\il e local e de adancire a
acestora in zona sifoanelor de con-
densat.
Si foanele de condensat sunt confec-
tionate din \eava cu diametre diferite. ' lnstala\iil e de incalzire cu abur de
0 instala\i e cu conducta de colecta-
re a condensatului neinecata si distri-
bu\ie superioara este prezentata in fi -
gura 4.3.7. i n acest caz sifoanele de
colectare a condensatului se monteaza
la partea superioara si se racordeaza la
conduct a inferi oara de colectare a
condensatului.
Pentru sifoanele montat e pe conducte
(fig. 4.3.8), di ametrul \evii din care se
confec\ioneaza sifonul de condensat
se alege in func\i e de lungimea con-
uuctei de abur I din care se elimina
condensatul , astfel:
l [ml < 50 50 ... 100 > 100
d [inj 1/2 3/4 1
in cazul sifoanelor de condensat ca-
re echipeaza diversi consumatori (apa-
rat e tehnologice, schimbatoare de
caldura etc.), diametrul d al sifoanelor
de condensat trebuie sa asigure eva-
cuarea continua a condensatului for-
mat, la acelasi debit ca si eel din apa-
rat. Ca urmare, diametrul sifonului de
condensat este acelasi cu eel al con-
' presiune joasa con\in re\el e de con-
ducte care transporta fluide diferite si
anume, abur si condensat. Oatorita
proprieta\ilor termofizice diferite, cele
doua tipuri de conducte se dimensio-
neaza separat. Calculul hidraulic are
drept scop stabilirea diametrelor con-
' ductelor de alimentare cu abur si eva-
cuare a condensatului .
4.3.7.1 Dimensionarea conductelor
de abur
Calculul de dimensionare a conduc-
telor de abur are la baza ecua\ia gene-
rala a pierderilor de sarcina pe un tron-
son de conducta si anume:
t:. p = !:.pd+ t:. p1 (Pa] (4.3.4)
sau:
Sistemul prezinta aceleasi inconve-
niente privind montarea sifoanelor de
condensat ca si varianta anterioara. Ca
urmare, instala\iil e de incalzire cu abur
de presiune joasa avand conducta de
colectare a condensatului neinecata au
un domeni u limitat de utili zare, pana la
presiuni de regim de 1, 15 .. . 1,30 bar
(suprapresiune 0, 15 ... 0,30 bar).
ductei de evacuare din aparat. inalti - ( )
mea teoretica ht a sifonului de con- :.1p = Rl+ Z= P [Pa) (4.3.5)
densat trebuie sa corespunda presi unii ,
5
---,
----!---- ---
I I
I
: h
,_J,_ "---'
-+--------
3 8 ' 6 '
", \,,... ,,/ : o :-
, L_;_,__;,,_1 I : ' L_
NS I -- - -----<
= -- - - - -T(:: . - '- -- . . - - -- . -- ... -- ... - . -.. - . --1
NP / --
NA
2
lf
Fig. 4.3.7. lnstalati e de incalzire cu distribufie superioara
conducta de colectare a condensatului neinecata:
1 - 5 - au semnificati a de la fig. 4.3.5; 6 - conducta de colectare a
condensatului; 7 - sifon de condensat; 8 - aerisire.

unde:
- !:.pd este pierderea de sarcina
distribuita;
- t:. p
1
- pierderea de sarcina locala,
- v - vit eza fluidului pe tronson;
2
I
1 :?:-JI
3
Fig. 4.3.8. Caracteristicile constructi-
ve ale sifoanelor de condensat:
1 - di stribu\i e abur; 2 - coloana;
3 - condensat;
h - inaltime practi ca;
ht - inal\ime teoretica.
I. lnstalatii de lncalzire
- R - pierderea de sarcina liniara uni -
tara iPa/mJ :
- Z - pierderea de sarcina locala
[Pa].
Pi erderea de sarcina totala Pr in
cazul unei re\ele de conducte formate
din n tronsoane este:
i'1Pr =f(R/ + Z) [Pa] (4.3.6)
Facand transformaril e corespunza-
toare in ecua\ia 4.3.5, rela\ia de calcul
generala care sta la baza alegerii dia-
metrelor conductelor are forma ur-
matoare:
1\p = 6 25 10' G;,, (l!. +I .;' l Pa J
' d
4
p ab d ; (4.3.7)
unde:
- Gab = Oablr este debitul de abur pe
tronson [kg/h]
- Oab - debit de caldura pe tronson
[kW]
- r - caldura latenta de vapori zare
[kJ/kg]
- Pab - densitatea aburului [kg/ m3]
- A. - coefi cientul lui Darcy
- I - lungimea tronsonului de conduct
[m]
- d - diametrul conductei [m]
- I ,; - coefi cientul pierderii de
sarcina locala
Considerand in intervalul de presiune
pab = 1,1 ... 1,7 bar o valoare medie a
densita\ii aburului Pab si a caldurii laten-
te de vaporizare r, ecua\ia 4.3.7 devine:

[PaJ (4.3.8)
In aceasta ecuati e pierderea de sar-
cina liniara unitara este:
R = 7

[Palm]
cfo
(4.3.9)
pe baza careia s-a intocmit tabelul
4.3.2.
Pierderea de sarcina locala se calcu-
leaza cu rela\ia:
(4.3. 10)
Utili zand aceasta ecua\i e, pentru
U$Urin\a dimensionarii conductelor, s-a
intocmit tabelul 4.3.3, pentru viteze
diferite $i Is = 1.
Al egerea diametrelor conductelor de
di stribu\i e a aburului trebui e sa limiteze
vitezele de transport al acestui fluid pe
tronsoane la valorile maxime admi sibile
indicate in tabelul 4.3. 4.
Algoritmul de calcul prezinta urma-
toarele etape:
- se stabi le$te schema de di stribu\i e
a aburului $i solu\ia pentru colectarea
condensatului de la consumatori ;
- se stabil e$te circuitul consumato-
rului eel mai dezavantajat (ca pozi \i e
fa\a de sursa $i ca incarcare termi ca);
- se calculeaza presiunea di sponibila
pentru transportul aburului la consu-
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
mator Hd cunoscand presiunea de re-
gi m a cazanului Hez $i presiunea di spo-
nibila necesara la consumator He:
Hd = Hez - He [Pa] (4.3. 11)
Presiunea He este indicata de furni -
zorul echipamentului. Cu titlu informa-
tiv. pentru:
corpuri de incalzire de tipul : radia-
toare, convectoare, registre $i serpen-
tine, He = 2000 Pa;
baterii de incalzire, schimbatoare
de caldura, He = 3000 ... 4000 Pa.
- se stabil esc diametrele preliminare
ale conductelor de abur:
Tabelul 4.3.3. Pierderile de sarcina locale Z = I s p(v2/2 ) pentru 1
in conductele alimentate cu abur de presiune joasa
Viteza !
I
I i
l
I l i I I
I
;
'
I
9 1 10 J 12 1..i I 16 1 18 I 20
iaburului I
' I I
4 5 6 7 8
5
-
25 32 , 46163 182 104 1128
[m Is] OJ 8
121 16
20
Z[Pa]

Viteza
30 135
i I !
aburului t 22 24 26 28
40 145
50 55
60 1 65 70 12 I 80
[m Is] 155 184 . 216 25 1
288 1392
512 648 800 968 11 501350 1570
18001205(
Z [Pa)
I I I I
Tabelul 4.3.2. Pierderile de sarcina liniare unitare R in conducte drepte
alimentate cu abtx de presiune joasa
A. Tipul tevii Tevi din otel pentru instalatii
Nominal [in] 3/8 1/2 3/4 1 1 1/4 I 112
Diametrul
Interior [mm] 12,25 15,75 21,25 27 35,75 41,25
R [Pa Im]
Q - debitul de caldura [k'VJ
v - vitcza aburului [m Is]
I 2 3 4 5 6 7 8
5
Q
I
2,62 5 ,65 8,35
- - -
3 4 4 v
8
Q
1,76 3,43 7,37 10 .90
- -
3 4 5 8 v
12
Q
0 ,08 2,24
I
4 ,30
I
9,25 13,60
-
4 5 6 7 v 4
18
Q
0 ,63 1,24 2,8 1 5,42 11 ,60 17 ,10
v 4 4 6 7 8 9
24
Q
0 ,73 1,47 3.33 6,37 13 ,60 20, 10
v 4 5 7 8 10 10
30
Q
0,83 1,65 3,77 7,2 1 15,30 22.70
v 5 8 7 9 10 12
40
Q
0 ,98 1,95 4,4 1 8,46 18,00 26.60
v 6 7 9 10 12 14
50
Q I , II 222 4.99 9,57 20.50 30,00
v 7 8 IO 12 14 16
60
Q 1.23 2,45 5,52 10 ,60 22,60 33, 10
v 7 9 10 12 16 18
80
I
Q
1,45 2,87 6,49 12.30
I
26,40 38,60
v 9 10 12 16 18 20
120
Q
1,83 3,6 1 8, 12 15,50 32,80
I
47,90
v 10 12 16 18 22,50
I
25
180
Q
2,28 4,50
I
10, 10 1 9 ,30 : 40 ,80 59,60
v 14 16 20 22,50 27 ,50 30
Q 2.66 528
!
l l ,70 22 ,40 47,40 69.40
240
I
v 16 18 22,50 27,50
I
35 35
--
5.93 I 13,40
300
Q
3,00
I
25,20 53,50 78 ,10
\ ' 18 22,50 1 27 ,5o 30 37,50
'
40
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabelul 4.3.4. Vi teze maxime admisibile in conductele instalatii lor
cu abur de presiune joasa
Oiamelml
Viteza maxima a aburului , [m/s)
conductei
Aburul in sr ns cu condensatul Ahurul i n sens contrar cu condcnsatul
[in]
Conduct e Conduct e Condudc Conduct e
[mm)
ori zontal c n r t i cal e 01i z.ontal e Yerti cal e
1/2
I
1-1- ' 20 2 ! 4

I
3/4 I 18
I
,,
2,5
I
5
I
I
1
I
22
I
25 -l
I
6
l 1/-1
i
25
t
30 5
i 8
I ;

30
I
35 6
I
9
I
57 x 3 35 40 7 11
83 x 3,5 40 50 12 14
I. de lncalzire
- in func\i e de pierderea de s;:i rcina
liniara unitara medie Rm, cand se cu-
noa$te presiunea disponibila, Hd;
(1 - a) Hd
Rm= [Palm] (4.3.12)
2_)
in care D este suma lungimilor tron-
soanelor (m] iar a este cota parte din
presiunea di sponibi la Hd, alocata pier-
deri lor de sarcina local e (a = 0,33 pen-
' tru instalatii interioare);
- in func\i e de limita maxima a
vitezelor (tab. 4.3.4) in cazul necunoa!;>-
terii presiunii disponibile Hd;
: - se calculeaza pierderile de sarcina
, D_RI + Z)c , pe tronsoanele circuitului
eel mai dezavantajat, urmand etapele
! enuntate la instala\iile de alimentare cu
; apa calda $i se compara cu presiunea
di sponibi la Hd, respectand condi\ia
, de echilibru hidraulic Hd > D_RI + Z)c;
Tabelul 4.3.2. (continuare) Pierderile de sarcina liniare unitare R i n conducte _ se stabil esc diametrele conductelor
drepte al imentate cu abur de presiune joasa i de condensat, in func\ie de debi tele de
1--------- ---.,------- - - ------------i , condensat , de t ipul schemei de colec-
B. T ipul \ evii Tevi pentru constructii tare a condensatului $i de regimul ter-
Nominal [mm] 57 x 3 70 x 3,5 76 x 3,5 89 x 3,5 108 x 4 159 x 5
Oi ametrul
Int eri or [mm! 51 63 69 82 100 149
Q - dcbilul de caldura [kW]
R [ Pa Im]
v - vit cza aburului [m/s)
1 2 3 4 5 6 ! 7 8
5 I Q I 15,:?.0 27.40 35,00 54.50 ' 1 92,70 27 1


____ 5_-+-__ 6 ____ 6 ___ f-_7 __ _, __ s_-+ __ 1 o __ ,
8
1
1 QI' 19 .90 35 ,7Q 45 ,40 70 ,6Q 120 350
I 1 s s 9 10 14
II Q 24.90 I 44,70 56,70 1---88-' ,4-0--f---1-50 --;- I - 4-3) -- -I
I . 8 I I 0 I 0 - 12 1-l 18
12
i Q I 31 ,00 l 55 ,80 70 ,90 I I I 0 187 54 I
i v I 1 o 1 2 12j 1..i 16 :n5o
I Q ! 65.40 82,90 - 129 I 217 63 1
i 1 I 2 14 I (1 16 I 20 25
, ____ _,_ i - Q t -t 1.20 73.70 . 43.60 I 145 1 __ 2_4_5-+l - 7-IO--f
30
I \ ' I 14 ! l 20 . 22.50 I 27.50
40
I' Q I 4s,I01
1
- 85 ,9o I 109-
1
- 0-0 t-I -2-8(-J -1--- )8_2_6__,
\' I 18 18 I 20 I 22.50 25 _j 30
l--
5
-
0
--+
1
- o r 5-UO 1
1
97.00
1
123
1
191 I 322
1
- 93_0__,
i I ' I 18 20 ' 22 .50 l 25 I 27 .50 I 35
__ Q ___ I 59 ,90 I '01;,i-i:61 2 10 ; 355 I l 026
' \' ! 20 22,50 I 25 27.50 I 30 I 40
-
80 i Q ! 69,90 124 I 158 I 245 ! 4 14 1 11 86
I v i 22.50 ! 27 .50 l 30 I 30 I 35 I 45
__ Q ___ ! 86.90 t 155 ! 195 I 303 ! 510 I
i ,. 1 30 ! 35 i 35 i .io 1 45 1
180 --i--Q--i 108 I 192 I 243 I 376 I - I
j 1 ! 35 1 40 , 45 i 50 I
Q I 126 i 222 ! 284 1
240 I I ! - - I
1 , . I 40 so 50 t i
-r--0 --1- ITi- I
300 ! \' i 45 - I - I - ! - I
18
24
! mic al acestuia, urm3rind indicatiile din
paragraful urmator.
;
4.3. 7.2 Dimensionarea conductelor
de condensat
Alegerea diametrelor conductelor de
condensat se face corespunzator celor
doua tipuri de instala\ii:
- cu intoarcere libera a condensatului ;
- cu intoarcere prin pompare
intoarcerea libera a condensatului
in acest caz are loc o curgere gravita-
\ionala caracterizata de o presiune di s-
ponibila rezultata din diferen\a de coti'l
geodezica dintre consumatori !;>i sursa.
H = .1hpg17 (Pa) (4.3.1 3)
unde:
- .1h este diferen\a de cota intre con-
' sumator si sursa [m];
- Ped - densi tatea condensatului in
funct ie de temperatura [kglm3];
- g - accelera\ia gravitational a [m/s2];
- 11 - coefici ent care tine seama de
gradul de umplere a conductei de con-
densat; 17 = 0,5 - conducte neinecate
(re\ea int erioara); 17 = 0,75 - conducte
neinecate (re\ea exteri oara); 11 = 1,0 -
conducte inecate.
Aceasta presiune disponibil a trebuie
sa acopere pierderile de sarcina de pe
traseul conductei de condensat ,
H > Li.RI + Z), care se calculeaza cu
ajutorul ecua\i ei fundamentale a pier-
derilor de sarcina utilizand debitele de
condensat.
Pentru simpl ificarea calculelor, in ta-
belul 4.3.5 sunt date diametrele con-
ductelor de condensat cu intoarcere
libera, in func\ie de capacitatea de
transpor t exprimata in debit e de
caldura corespunzatoare aburului con
densat !;>i in functi e de tipul de di stribu-
\i e, pentru cazurile uzuale.
I. lnstalatii de lncalzire
intoarcerea condensatului prin pom-
pare
In aceasta situati e conductele de
condensat transporta apa calda, la
sectiune plina. Al egerea diametrelor se
face urmand metodol ogia de dimensio-
nare a conductelor de apa calda, in
functie de debitul de condensat Ge si o
viteza Ve < 1 m/s. Pentru determinarea
pierderil or de sarcina. vezi 5. 4.
Exemplul de ca/cul 1
Se considera o instalati e de incalzire
alimentata cu abur de presiune joasa,
cu di stributi e superioara, avand sche-
ma reprezentata in fi gura 4.3.9.
Se cunosc urmatoarele marimi ;
- debitele de caldura necesare la
consumal ori si pe tronsoane:
0i = 011 = 2,5 kW; 0111 = Oi v= 1,85 kW;
Ov= Ov1 = 3,0 kW; 0..11 = 1,5 kW;
0..111 = 1, 2 kW; Dix= 1,9 kW;
Oco/
11
= 12,4 kW; Oco/m = 10,4 kW;
Oram = 26 ,5 kW;
- lungimil e tronsoanelor conductelor
de abur: / 1 = 14,2 m; 12 = 5,7 m; /3 = /4
= 5,3 m; Is= 4,8 m; /5 = 11= la= 3,0 m;
fg= 1,4 m;
- lungimile tronsoanelor conductelor
de condensat:
/'1 = 5,2 m; 12 = 4,3 m; 13 = 14 = 5,3 m;
l 's= 4,8 m; /'1 = l's= 3,0 m; /'9 = 1,5 m;
- presiunea de regim a cazanului
este de 1, 1 bar , deci o suprapresiune
de 0, 1 bar;
Hez = 10 000 Pa
Se cere dimensionarea conductelor
de di stribu!i e abur si de colectare a
condensatului.
a) Calculu/ conductelor de abur:
- se stabileste circuitul corpului de
incalzire eel mai dezavantajat care,
pentru exemplul de calcul este ci rcuitul
de alimentare al corpuril or de incalzire
R1 si Rn .
- se calculeaza presiunea di sponibila
pentru acest circuit;
Hd = Ho - He = 10 000 - 2000 = 8000 Pa
in car e Hez = 10 000 Pa si
He = 2000 Pa (corpuri de incalzire de
tip radiator).
- se calcul eaza pierderea de sarcina
medie lini ara unitara Rm
1
pe circuitul
considerat cu relati a:
R _ (1- a) Hd (1 - 0,33) 8000
11 3
Palm
,.. - fl - 45,7
- se a leg diametrele preliminare d 1 . dg,
in functi e de sarcina terrnica de pe tron-
soancle 0 1 . 0 :; si pierderea de sarcina
liniara unitara rnedie Rm
1
= 11 3 Palm, uti -
li zand tabelele 4. 3.2 si 4.3.3 si se inscriu
in tabelul centrali zator 4.3.6.
- se face calculul de verificare, stabi-
lind pi erc.Jcrile de sarcina pe fi ecare
tronson predimensionat R l ~ Z ) si pe
intreg circuitul: L(Rl+Z), uti lizand tabe-
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
lele 4.3.2 si 4.3.3 si inscriind i n tabel ul
4.3.6;
- se stabil esc presiunil e di sponibil e
in noduri, pentru dimensionarea racor -
duril or celorlalt e corpuri de incalzire si
a coloanelor. Astfel:
racord corp incal zi re R111 si Ri v:
H111 = H1 , = L(Rt + Z)8,9 = 469 Pa
racord corp incalzire R, si R,
1
:
H, = H,
1
= L(RI + Z)1.8.9 = 653 Pa
racord coloana !:
Hcot 1 = LJ,RJ + Z) 6.7. B.9 = 1073 Pa
racord coloana II :
Hcot 11 = L(RJ + Z)s.5.7.8 9 = 1888 Pa
racord coloana I I I :
Heot 111 = L(RI +Z)4.5,6.7.8,9 = 24 16 Pa
racord coloana IV:
Hco1
1
, = L:( RI + Z )3.4.s 5.7.8.9 = 2906 Pa
Tabelul 4.3.5. Capacitatea de transport a conductelor de condensat
exprimata in debite de caldura [kW]
Diametrul
Distributie superioara
Distributie inferioara ~ i conducte
de condensat inecate; orizontale
conductei
~ i conducte de condensat
sau verticale, cu distanta dintre corpul
[in]
neinecate
de lncalzire eel mai departat de sursa
(mm]
orizontalc verticale pana l a so m 50 ... JOO m pestc 100 m
1/2 4,65 6,96 32,48
I
20.88 9.28
3/4 17,40 25 ,52 81,20 52,20 29,00
I
I 32,48
I
48,72 145,00 92,80 46,40
] l /I 78,89 11 6,00 313,20 203,00 98,60
l 1/2 120,64 179.80 435,00 290.00 133,40
2 249,40 37 1,20 754,00 5 10,40 249,40
57 x 3 365,40 545,20 1102,00 7 19,20 365,40
63 ,5 x 3,5 493,00 734,28 1450,00 986,00 493 ,00
76 x 3 580,00 870.00 1740,00 12 18.00 580,00
70 x 3.5 696,00 1044,00 2146,00 1450,00 696,00
83 x 3,5 870,00 1299,20 26 10,00 1740.00 870 ,00
89 x 3 ,5 1044,00 1566,00 3074,00 2088 ,00 1044,00
95 x 3,5 1276,00 19 14,00 3596,00 2320,00 1276,00
102 x 4 1450,00 2 146,00 4060,00 278-1.00 1450 ,00
Fig. 4.3.9. Schema insta!atiei din exemplul de calcu! 1.
. r::a;:z:. .
----- = = = = = ~ ~ ......... liiiiili-
i
t
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire L lnstalatii de lncalzire
- se aleg diametrele preliminare in
functi e de sarcinil e termice pe tronsoa-
ne si rezistentele medi i calculate pe
fi ecare circuit care plead'! din nodul
respecti v, urmarind metoda descrisa la
punctele 1 __ _ 6. .
b) Dimensionarea conductelor de con- !
densat.
Conductele de condensat se dimensio-
neaza separat tinand seama de siste-
mul de intoarcere a condensatul ui, gra-
vitati onal sau prin pompare. in cazul de
fata instalatia este cu recuperarea
gravi tati-onala a condensatului .
Etapele de calcul sunt urmatoarele:
- se identifica tronsoanele retelei de
colectare a condensatului , prin nume-
rotarea lor de la 1' ... 9', definind debi-
tele de caldura 0'1 __ _ 09, corespunza-
toare aburului condensat.
- se aleg diametrele conductelor de
condensat, i n functi e de capacitatea
de transport al condensatului [kW] fo-
losind tabelul 4.3.5. Calculele sunt cen-
tralizate i n tabelul 4.3.7.
------
Tabelul 4.3.6. Tabel centralizator pentru calculul conductelor de abur
Numa- Calculul primar Calculul de verifi car e
rul
d
tronso-
Q J'
[in]
I R RI
I(
z RI+ Z
L.(Rl + Z)
nului
[kW] [ ni/s] [m] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
IO
Hc1 = 8000 Pa Corp de i ncal zi rc R
1
R
1111
= 11 3 Pa I m
j 3266
I
l 68,6 34 J 1/2 14,2 230 2,5 975
I
4241 7872
2 42, l 22 l 1/2 5,7 100 570 1,0 155 725 363 1
c---
3 37,5 19 l 1/2 5J 78 4 13 1,0 77 490 2906
4 27 ,l 19 l 1/4 5,3 85 45 1 l ,O 77 528 24 16
5 l -U 18 l 4,8 11 5 552 3,5 263 815 1888
6 14,7 18 I 3,0 115 345 l ,O 75 420 1073
--
~
7 8,7 IO 1 3,0 43 129 1,0 55 184 653
8 5,0 10 3/4 3,0 50 150 2,0 110 260 469
9 2.5 9 1/2 1,4 60 84 2,5 125 209 209
9
'I,(Rl+Z ) = 5960 + 1912 = 7872 < 8000 Pa
1
Tabelul 4.3.7. Tabel centralizator privind dimensionarea conductelor de condensa1
Nu mar
tronsoane
*7' *8'
I
*9' 5' 4' 3' 2' *l'
Q' [kW] 6,0 9,7 I 14,7 i 14,7 27.1 37,5 42,l 68,6
d [ i n] 112 3/4
I
3/4
!
3/4
I
I I 1;-i J 1/ 4 l l i-1
* Tronsoanc de conducte montate verti cal
1. l n s t l ~ i i de incalzire
4.4. incalzirea
cu aer cald
Sistemele de incalzire cu aer cald uti-
li zeaza aerul ca agent termic de
transport . Spre deosebire de sistemele
de incalzire cu apa calda si fierbinte sau
abur, in care energia termica se trans-
mite la consumatori prin intermedi ul
unor schimbatoare de caldura (corpuri
de i ncalzire, echipamente, aparate ter-
mice etc. ), in sistemele cu aer cald
agentul termi c este utilizat direct de
consumator tara un schimbator de cal-
dura intermediar. Sarcina termi ca nece-
sara a i ncaperilor poate fi acoperita in
intregime cu ajutorul acestui sistem sau
poate fi preluata numai paf1i al, fiind
completata de alte tipuri de sisteme de
incalzire, in conformitate cu destina\i a
incaperii si solutia tehnica adoptata.
Desi util izeaza ca agent termi c aerul, in-
stala\ii le de incalzire cu aer cald nu tre-
buie asimilate sistemelor de ventilare,
deoarece scopul celor doua tipuri de in-
stala\ii este diferit. in timp ce instalatiile
de ventilare sunt concepute pentru a
asigura, i n primul rand, calitatea aerului
interior, prin procedee de tratare a
acestui a, instala\iil e de i ncalzire cu aer
cald sunt destinate exclusiv cresterii en-
talpiei aerului introdus in incaperi . in ge- 1
neral, in cladirile echipate cu instala\ii de
venti lare mecani ca, sarcina termi ca i
pentru incalzire este preluata, total sau
paf1i al, de aceste sisteme.
4.4.1. Criterii privind utilizarea
incalzirii cu aer cald
lnstala\iil e de i ncalzire cu aer cald
sunt folosite pe scara larga, mai ales, i n
sectorul industri al, i n organizaril e de
santier si i n spa\i i cu destina\ii provizo-
ri i sau in spa\ii mari si aglomerate, unde
in anumite situa\ii pot fi combinate cu
alte tipuri de sisteme de i ncalzire, ca,
de exemplu, cele cu corpuri de incalzire
sau panouri radiante, pentru a asigura
confortul termic local. f n cazul consu-
matoril or casnici, incalzirea cu aer cald
este, in principal, de tip local iar pentru
cei di n sectorul tef1i ar util izarea acestui
sistem devine din ce in ce mai atracti va
pe masura ce performan\ele tehnologi-
ce ale echi pamentelor conduc la redu-
cerea zgomotelor si la o di stribu\ie uni-
forma a aerului in incaperi. Este interzi-
sa fol osirea acestui sistem de incalzire
in zonele cu degajari de praf sau alte
surse de poluan\i, in absen\a instala\ii-
lor de ventil are locala.
lnstalatii le de incalzire cu aer cald
prezinta, i n raport cu celelalte tipuri de
instala\ii de incalzire, anumite avantaje:
- i ncalzi rea rapida a incaperilor si a
spa\iilor industriale, dupa punerea in
func \i une a instalatiei;
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
- evitarea pericolului de inghe\; chel-
tuieli de investit ii mai reduse;
- cuplarea acestui sistem cu sistemul
de ventil are.
Ca dezavant aje ale acestui sistem de
incalzire se pot enumera:
- transportul unor debi te mari de aer
cald pentru acoperirea pierderilor de
cadura, datorita capacita\ii termice sca-
zute a aerului , de numai 1,0 kJ/kgK
fa\a de 4, 185 kJ/kg K caldura specifica
a apei;
- racirea rapida a incaperi lor, dupa
intreruperea alimentarii cu aer cald;
- i ncalzirea neuniforma a spa\iilor
interi oare al at in plan verti cal cat Si in
plan ori zontal, datorita reparti\i ei neuni -
forme a debitelor de aer cald si a feno-
menelor de stratifi care termica;
- supraincalzirea zonei superioare a
spa\ii lor interioare, avand impli ca\ii ne-
gati ve asupra consumuril or energetice;
- raspandirea mirosuril or neplacute si
a altar nocivita\i in cazul sistemelor de
incalzire care utilizeaza, partial sau to-
tal , aerul recircul at;
- ri scul apari\i ei zgomotelor, in func-
\i e de performan\a echipamentelor, ca-
re devin suparatoare in incaperi de lo-
cuit sau din sectorul tef1i ar .
- difi culta\i in reglarea termi ca a in-
stala\i ei in func\i e de necesita\ile ener-
getice interioare.
lnstala\iile de incalzire cu aer cald au
drept scop acoperirea pi erderil or ener-
geti ce si asigurarea condi\ii lor de con-
tort termi c interi or. Pentru zonele de
sedere trebui e asigurate valoril e tem-
peraturii aerul ui interior t; si a vitezei
curenti lor de aer v;, recomandate de
normative si literatura de specialitate si
anume:
a) pentru spafiile industriale, valoril e
parametril or confortului t ermi c in zona
de lucru sunt reglementate de Normele
de protec\i e a muncii , i n func\i e de
categori a de munca si de specifi cul
procesului de produc\i e (tab. 4.4.1 ).
Aceste valori trebui e respectate i n
zona de lucru, deci i ntr- un plan situat
la 1,5 ... 2,0 m de la pardoseala. Tem-
peratura si viteza aerului cald introdus
i n incapere au valori diferi te fa\a de pa-
rametrii aerului interi or, dependente de
sistemul de di stri bu\ie a aerului .
b) pentru cladiri de locui t ?i cele din
sectorul tertiar, trebuie veri fica\ i para-
metrii confortului termi c t, si v, precum
si nivelul de zgomot in zona de sedere,
, in raport cu valorile admise.
f ncalzi rea aerului in sistemele de i n-
calzire cu aer cald se face prin schimb
de caldura superfi cial la nivelul supra-
fetei unui furnizor de energie termica,
care poate fi, spre exemplu, focarul
unei sobe sau o baterie de i ncalzire.
Dupa modul de amplasare a sursei de
energie termi ca pentru i ncalzirea aeru-
lui fa\a de spa\iul care trebui e alimen-
tat cu caldura, se pot defini sisteme de
i ncalzire cu aer cald locale sau centra-
lizate.
4.4.2. lnstalatii de incalzire cu
preparare locala a aerului cald
lnstalatiil e de incalzire locala cu aer
cald sunt cele mai simpl e forme de ali -
mentare cu caldura, care furni zeaza
debitul de aer cald necesar unui spa\iu
adiacent sursei termice. Aceste siste-
me au ca element central sursa de
energi e termi ca pentru incalzirea aeru-
lui , di stri bu\i a acestui a facandu-se na-
tural sau for/at (cu ajutorul unui venti -
lator, i n spa\iul din imedi ata apropiere).
Sursele de energie care incalzesc
aerul se pot clasifi ca astfel:
a) agregate cu focar propriu;
b) aeroterme;
c) dispozitive multifunc\ionale.
4.4.2. 1 incalzi rea cu agregate
cu focar propriu
In aceasta categorie intra sistemele
de incalzire a aerului cu sobe de dife-
rite structuri si materiale si generatoa-
rele de aer cald. Spa\i ul de i ncalzit se
Tabelul 4.4.1. Valorile parametrilor confortului termic minim i n zona de lucru
Spccifi cul procesului pc Catcgoria
Tcmpcrat ura Urni d itatca Vi teza
Grupa acn 1lui l; r clativ1' 1 <P; 1naxi n13 vi
produqic de munca
[CJ 1%] [mis !
Degaj5.ri ncinsemnate de
U5oarr1 16
I
0.25
--
[ ..
I I caldura si umiditate Mcdie 15 60 0.45
------ ---- -- ------
--1
--- -
' normala
Grea 10
I
0.25
Usoar{1
i
16
l
I
0,20
Degaj 3ri ncinscnu1a1c de
-----
1
- -- -
II
d ldura si umidi tate scazuta -
Medic 15
I
50 0.40
.. _________
- - ..
Grca
I
10
i
0,20
I
Usoar5 15
~
0.45
I Degajan inscmnatc de
--- . -- - - - --
III
d ldura
1-
Medi e 13 Neno1m:n I 0.45

!
- I
Grea 8 0.30
I
10 - 22 1'13x . 80
---- ---
Degaj ari rn;iri de umidi1 a1c
Uso;ir:i
22 . 24 70 - so
IV 0,20 . .. 0,50
si regim !cnnic controlat 24 . 27 70 - 55
i
.......
- -
27 Max. 55
- - - - ..... "'#i'iiW

Capitolul 4: Sisteme de lncalzire J. lnstala!ii de lncalzire
reduce la o i ncapere sau la un numzff
redus de incaperi , di stribuite i n jurul
aceleia$i surse de incalzire.
in ceea ce pri veste sobele, acestea
sunt destinate consumatoril or indivi-
duali . El e au un focar pentru arderea
combusti bilil or soli zi, lichi zi sau gazosi,
un sistem de canale in sicane, pentru
evacuarea gazelor de ardere la un CO$
si o manta exteri oara care poate fi din
o\el, fonta, teracota sau faianta. Trans- 1
ferul de caldura catre aer se face la ni -
velul peretil or focarului si al canalelor
de gaze de ardere. De aceea, este
foarte importanta etansarea acestor
suprafe\e si asigurarea unei suprapre-
siuni in spa\iul de trecere a aerului ,
pentru a evita ori ce fel de scapari de
gaze de ardere pe traseul aerului cald.
Evacuarea gazelor de ardere se face,
in general , natural, tirajul fiind asigurat
de inaltimea CO$Ul ui de furn $i di ferenta
de densitate intre aerul exter ior si ga-
zele de ardere. Oi stributi a aerului incal-
zit este, de regula, naturala.
in fi gura 4.4. 1, sunt prezentate doua
sisteme de incalzire locala cu aer cald
utili zand sobele $i anume:
- incalzirea une1 tncapen sau a
catorva spatii di spuse in jurul locului
de amplasare a sobei;
- incalzirea unor incaperi aflate pe
doua niveluri diferite, di stribu\i a aerului
cald la etaj fiind facuta cu ajutorul unor
canale de tabla de lungime limitata si
bine izolate termi c.
Aerul cald este aspirat pri n deschi -
deri perforate la partea inferi oara a so-
bei si evacuat, in mod natural, in spa-
\iil e de incalzit, pe la partea superi oara,
prin guri de reful are prevazute cu cla-
pet e pentru reglarea debitul ui.
Un caz parti c ul ar al acestor sisteme
cu focar propriu, ii reprezi nta unele
tipuri de $eminee (fi g. 4.4.2), care sunt
mijloace de i ncalzire locala cu o com-
ponenta radi anta foarte import anta dar
care pot furni za si aer cald intr -un sis-
tem constructiv part icular.
Generatoarele de aer cald sun! des-
crise pe larg in capitolul 6.5. Cu excep-
\i a celor care util izeaza energia electri -
ca, generatoarele de aer cald au un
focar propriu pentru arderea unui anu-
mit ti p de combustibil. Aceste agregate
se folosesc in mod special i n spatiil e
industriale sau in spatii temporar ocu-
pate. cu volume mari . Ele sun! mobile
sau fi xe, in functi e de capacitate si de
scopul pentru care sun! utilizate. Se
dimensioneaza si se aleg in func\i e de
debi tul de aer cald furnizat. in raport de
sarcina termica ce trebuie acoperita.
4.4.2.2 incalzirea cu aeroterme
incalzirea spat1ilor cu volum mare de
aer pune probl eme deosebit e in ceea
ce pri veste inc alLirea uniforrna a zonei
de lucru. Pentru ;:i ceste situa\ii se reco-
manda agregatele de incalzire locala cu
aer cald, cu circulati e fortata, de ti pul
aerotermelor de perete sau de tavan.
Aerotermele sunt echipamente pen-
tru incalzirea aerului, care au ca ele-
mente componente principal c o bateri e
de incalzire si un ventil ator . Cateva
tipuri constructi ve sunt descri se in
capitolul 6.5.
Un sistem de incalzire cu aeroterme
presupune alegerea tipului de aparat si
ampl asarea acestora in spa\iul interi or.
La alegerea tipului , aeroterme de pl a-
fon sau de perete, trebui e avut in ve-
dere urmatoarele criterii :
- structura de constructi e a cladirii
sau a spa\iului de incalzit;
- di stribu\ia si gabaritul echi pamen-
telor tehnologice din incinta;
in ceea ce priveste amplasarea aero-
termelor. solutia se stabil este in functi e
de dimensiunile interi oare ale i ncaperii ,
de elementele constructive, de spatiul
acoperit cu aer cald de o aeroterma si ,
, eventual, de amplasarea unui alt sis-
tem de incalzire.
4.4.2.2.1 Aeroterme de perete
Aerotermele de perete se monteaza
pe pere\ii exteriori sau pe stalpii de re-
zistenta ai cladirii . Prin amplasarea aces-
tora in interi orul unor hale cu deschideri
mari se urmareste o di stributi e cat mai
uniforma a aerului cald in zona de lucru,
la parametrii corespunzatori categoriei
de munca. Fi ecare tip de aeroterma de
perete este definit in fi sa tehnologica, de
catre producator, prin doua marimi ca-
- destinatia incaperii $i procesul teh- ,
nologic;
racteri sti ce distributiei aerului cald $i
anume: inal\imea maxima de montare H
si lungimea de bataie a jetului L, asa
- amplasarea locurilor de munca sau
de sedere;
- amplasarea surselor de nocivitati;
- tipul de agent termic di sponibil
(apa calda, apa fi erbinte, abur) .
/

,,-3
/
/ /
\
(
/
/
/
;
r>
//


a
b
Fig. 4.4.1. Si stem local de incalzire cu aer
cald utilizand sobe:
a - incalzirea incaperilor la acelasi nivel ;
b - incalzirea incaperilor de la niveluri dilerite;
1 - focar: 2 - perete exteri or al sobei din
teracotii; 3 - guri de aer: '1 can,1le de aer cald.
cum se vede in figura 6.5.2.
in ceea ce prive$1e numarul necesar
de aeroterme intr-o anumita incapere,
acesta depinde de marimea sarcinii
termi ce care trebuie acoperita. de con-
di\i a de a avea eel putin 2 - 3 schim-
buri de aer pe ora pentru a asigura un
grad acceptabil de uniformi zare a di s-
! tributi ei aerului cald $i de capacitatea
termi ca a echipamentului.
La amplasarea aerotermelor de pere-
te se au in vedere urmatoarele:
- inal\imea de montare trebuie sa fi e
de eel pu\in 2 m de la pardoseala,
pentru a nu impiedica circulatia oame-
nilor $i a nu perturba procesul tehnolo-
gi c, dar nu mai mare decal cea indi ca-
ta de producator in fi sa constructiva;
- di stan\a dintre doua aeroterme ala-
turate trebuie sa fi e intre 6 si 12 m (fi g.
4.4.3), daca nu exista alte recomandari
specifi ce indicate de furni zor;
- di stan\a dintre doua aeroterme
a$ezate l a\a i n fata este in func\i e de
2
Fig. 4.4.2. incalzire locala cu
generatoare de aer cald:
- intrare aer rece; 2 - iesire aer cald:
- geam termoiLol;.mt : 4 - cvacuare ga1e
e ardere.
L de lncalzire
bataia jetului, astfel incat sa fi e acope-
rit cu aer cald tot spa\iul dintre ele;
- in cazul hal elor cu deschideri foarte
mari se poate alege o soluti e mixta si
anume, amplasarea aerotermelor de pe-
rete pe conturul incaperii :;;i a aeroter-
melor de plafon pentru zona centrala.
Temperatura aerului cald refulat de
aeroterme tr se alege astfel incat prin
amestec cu aerul interior sa asigure in
zona de lucru parametrii de contort co-
respunzatori intensitatii muncii . Tempe-
ratura de reful are este in func \ie de
inaltimea de montare a aerotermei si
se recomanda ca valoare maxima
t1 s: 45 C, daca aerotermul este am-
plasat la mai putin de 3,5 m de pardo-
seala si ti .::; 70 C, pentru inal\imi mai
mari .
Tn situa\ia in care, din motive tehnice,
aerotermele trebuie montate la inaltimi
de peste 3,5 m, preluarea aerului din '
incapere se face prin canale verticale si
guri de absorb\ie amplasate cat mai jos
in zona de lucru, ca in figura 4-4.4 a. Tn
1
caz contrar, efi cien\a energetica a sis-
temului de incalzire este mult diminua- '
ta, existand ri scul ca zona de lucru sa
ramana neincalzita, asa cum se vede in
figura 4.4.4 b.
Aerotermele pot func\iona cu aer re-
circulat, aer proaspat sau amestec, in
func\i e de caracteristi cile constructive
ale echipamentului . Din acest punct de
vedere, daca sistemul de incalzire cu
aer cald nu este inso\it de un sistem
de venti lare, la proiectare se tine sea-
ma de normele de protec\ie a munci i si
valori le minime necesare pentru debitul
de aer proaspat, impuse de normele
1
sanitare si men\ionate in capitolul pri - !
vind instala\ii le de venti lare.
4.4.2.2.2 Aeroterme de plafon
Aerotermel e de plafon se deosebesc
1
de cele de perete prin modul de distri -
bu\ie a aerului . Din aces! punct de ve-
dere ele se definesc printr-o suprafa\a
interioara acoperita cu aer cald. Con-
structiv, gura de reful are poate dirija
jetul de aer direct in jos, in cazul mon- i
tarii la inal\imi mai mari de 4 m de par-
doseala sau pentru inal\imi de montare
rnai mici, se prevede un di spoziti v de !
imprasti ere laterala a jetului , de tip ane-
1
mos tat.
Aceste tipuri de aeroterme, ca si cele ,
de perete, au bateria de incalzire alimen-
tata cu agent termic apa cald3, apa fi er-
binte sau abur, in func\ie de tipul con-
structiv. De asemenea, ele func\ioneaza
cu aer recirculat, aer proaspat sau ames-
tec. Cateva tipuri constructive ale aero-
termelor de tavan sunt prezentate in
capitolul 6.5.
Un caz particular al aerotermelor de
plafon i i constitue domotermul. Acesta
este un aparat care poate asigura aerul
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
cald necesar pentru i ncalzirea partial a
sau totala a unui apartament. Con-
structi v, el se compune dintr-un venti -
lator axial si o bateri e de incalzire cir-
culara (fig. 4.4.5 a). Aceste echipamen-
te func\ioneaza. de obicei, numai cu
aer recirculat si sunt amplasate intr-un
spatiu auxiliar central, de exemplu intr-
un vestibul. Di stribu\i a aerului cald in
incaperile alaturat e se face prin goluri
practicate la partea superioara, ca in
figura 4.4.5 b, iar recircularea aerului
are loc prin !ante, la nivelul plintelor
sau prin goluri mascate practi cate la
partea inferioara a usilor.
Aces! sistem de incalzire poate exis-
ta in paral el cu sistemul de incalzire cu '
corpuri de incalzire care asigura o
1
1
=12m
'
I 1

ti
I
I +
t t t
I
' _J
I
t t t

I

Q
'1
I
a
l ,=6. . 12m

I I
.

n n
.j. .j. .j. .j.
t t I
- +-- -- -
. n n n .
t t t t
11 11 11 'IA

. .

c
a
incalzire de garda. Domotermul asigura
intrarea rapida in regim termi c a unui
apartament, contribuind la reali zarea
unor economii energeti ce importante.
4.4.2.3 incalzirea cu dispozitive de
destratificare a aerului cald
Unul din dezavantajele majore ale sis-
temelor de incalzire cu aer cald ,,clasi-
ce" , care se manifesta in incintele cu
volum si inal\ime mare este fenomenul
de statifi care termi ca. Acesta genereaza
o supraincalzire a volumului de aer de la
partea superioara si men\inerea unor
straturi de aer rece la partea inferioara a
acestor spa\ii . Consecin\ele acestui fapt
se resimt in inrautatirea microclimatului
int erior , in efecte nedorite asupra
1
1
=6m
r
r1
I


! i
t t t t
+ I
- I
t
I
' t
I liJ
liJ liJ liJ liJ
,


b
Fig. 4.4.3. Ampl asarea aerotermetor
de perete in planul unei incaperi :
a - cazul incaperilor cu la/ime I > L (bataia
jetului);
b - cazul incaperilor cu latime I < 2 L;
c- cazul incaperilor cu dimensiuni mari
Ii- di stanta dintre doua aerot erme alaturate.
b
Fig. 4.4.4. Circutapa aerului cald in functie de zona de aspirafie:
a - aspiratie in zona inferioara; b - aspiratie in apropierea zonei de refulare (scurtcircuit):
1 - zona de lucru.
4 I

I
,,..----- '
I ----...._
"'. __ .... _ ..
>/
0
.
a 5
..
5

b
Fig. 4.4.5. Domoterm:
a - sec/iune prin aparat; b - modul de amplasare in plan vertical
1 - venti lator axial ; 2 - baterie de incal zire; 3 - camera de trecere a aerului cald (plalon dublu):
4 - gura de refulare a aerului cald; 5 - goluri pentru circul alie acr; 6 - camera; 7 - vcstibul.
..
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
fluxurilor tehnologice si, in mod special,
asupra consumuril or de energi e termica.
Pentru limitarea acestor efecte nedorite
se actioneaza prin metode $i aparate de
ultima genera\i e, in doua directii :
- destratifi carea aerului , deci distru-
gerea stratifi carii rezultate ca urmare a
gradientului de temperatura;
- anti stratifi care, deci impi edicarea
dezvoltarii fenomenului de stratifi care
termi ca.
4.4.2.3.1 Solufii pentru destratif icarea
aerului cald
Studiile experimentale, asupra incalzirii
cu aer cald a incintelor cu inaltirni rnari ,
au demonstrat dezvoltarea unui gradient
de temperatura de 1 .. . 1,5 Kim $i o tem-
peratura a stratului de aer de la partea
superioara de circa 50 C (fig. 4.4.6 a).
Sistemul de destr atifi care consta
intr-o solu\i e care sa di struga aceasta
a$ezare in straturi a aerului cald $i sa
mic$oreze semnificativ temperatura ae-
rului de la partea superioara a incintei.
Practi c, se utilizeaza anumite aparate
speciale, cu debit mare de aer , monta-
te la partea superi ora a halelor. Aces-
tea dirijeaza aerul cald de la partea
superioara spre partea inferioara printr-
o mi $care rota\ionala in zona centrala,
generand o mi$care peri feri ca de jos in
SUS (fig. 4.4.6 b ).
Aplicand aceasta solu\ie se ob\ine o
reducere substan\iala a gradientului de
temperatura, pana la valori de
0,3 ... 0,6 Kim. in ceea ce pri ve$1e viteza
J '
_,/
AR ,>? ti =. +
//, 0
0
-;,/
ti =- 10C
a
E
I.{)

II
.c
$i temperatura curen\i lor de aer, acestea
se men\in, in zona centrala de lucru, in Ii -
mite normale. Se inregistreaza insa, valori
mai ridicate ale vi tezei curen\ilor de aer in
zona periferica, insotite de temperaturi
mai scazute, datorita amestecului aerului
cald cu eel rece patruns din exterior,
provocand un disconfort termic local.
in ceea ce prive$te aparatele destra-
tifi catoare, acestea pot fi folosite in
doua vari ante:
- numai pentru eliminarea gradientu-
lui de temperatura, in paralel cu un sis-
tem ,, cl asic" de incalzire, ca de exem-
plu destratifi catorul TRANSCIAT;
- pentru acoperirea parti ala sau tota-
la a necesarului de caldura al incintei,
evitandu-se formarea stratifi carii termi-
ce, cu echipamente de tip SPIROJET
sau SPIROTHERM.
Oestratificatorul TRAN_SCIAT, prezen-
tat schemati c in figura 4.4.7, se compu-
ne dintr-un grup motor - venti lator cu
ac\iune directa pe verti cala, prevazut cu
un motor monofazat cu mai multe vite-
ze, un ventilator elicoidal $i jaluzele bi -
directional e. Se executa in patru tipodi -
mensiuni cu debite de aer de la 2.450 la
10.700 m
3
/ h. Varianta GRA -T reful eaza
turbionar, iar vari anta GIROTERM refu-
leaza tip ci clon.
Destratificatorul SPIROJET este un
aparat de i ncalzire cu aer cald, cu ac-
\iune de sus i n jos prin jeturi generate
intr-o mi$Care de spirala, a$a cum se
, vede schemati c in fi gura 4.4.8 a. El este
echipat cu un ventil ator axial cu debite
\

,:
[2]
I I
I I
I \
I \
I \
. ..
b
\
)
/
I
E
I.{)
II
.c
Fig. 4.4.6. Circulafia aerului in incinte inalte incalzite cu aer cald:
a - s tratificarea aerului in cazul inca/zirii cu generatoare ,.clasice";
b - circula/ia aerului in cazul dispozitivelor de destratificare:
AR - aer rece; /\C - aer cald; AS - aer cald stratificat.
aer
a b
Fig. 4.4.7. Destratificator TRANSCIAT:
J - ae10term GRA - T; b - aeroterm GIRO THERM.
------------------ -- - --- -'
I. de incalzire
de aer de la 2 500 la 40 000 m3/h $i o
bateri e de incalzire avand puterea termi -
ca intre 9 si 450 kW. Spirojet poate
func\i ona ca un sistem de destratifi care
$i sursa de caldura in paralel cu un sis-
tem de incalzire cu aer cald ,,clasic" sau
poate fi o solu\ie de incalzire uni ca pen-
tru anumite tipuri de hale industri ale.
Destratificatorul SP/ROTHERM (fi g.
4.4.8 b) are aceea$i structura ca $i SPl -
ROJET. Fiind echipat cu baterii de incal-
, zire de capacitati mari, care variaza intre
9 si 72 kW, SPIROTHERM este recoman-
dat in mod special ca sistem de incalzire
cu aer cald in noil e hale industri ale.
4.4.2.3.2 Solufii pentru evitarea
stratificarii termice
Sistemele au ca scop limitarea mi s-
carii ascensionale a aerului cald, a$a
cum se vede in figura 4.4. 9. Solu\i a
practica consta i n introducerea unor
jeturi de aer diri jate de SUS in joS, avand
parametrii dependenti de temperatura
aerului cald ascensional $i de inaltimea
incintei. Studiile experimentale au
demonstrat ca un asemenea sistem de
incalzire cu aer cald permite o stra-
tificare termi ca doar pana la 0,2 K/ m.
Una din solu\ii le experimentate $i
care a condus la aceste performan\e
este un sistem de distributi e a aerului
cald, prin difuzoare speciale, montate
a
b
Fig.4.4.8. Si st eme de destratificare:
a - tip SPIROJET; b - tip SPIROTHCRM.
I. lnstalatii de lncalzire
pe un canal de distributie a aerului am-
plasat la part ea superi oara a unei hale
industri ale (fig. 4.4.10).
Difuzoarele sunt echipate cu palete
cu inclinare variabila (fig. 4.4. 11), pen-
tru a genera un jet de aer turbionar,
axial sau radial, reali zand o mi$care de
induc\i e in apropierea jetului . Fenome-
nul conduce la antrenarea unui volum
mare de aer interior $i are drept con-
secin\a scaderea infl uen\ei presiunii
0 0 0 0 0
l l l l l
J J 1 l l
Fig. 4.4.9. Folosirea si stemului de
anti stratifi care:
- jeturi de aer cald - zonii neutrii ;
2 - ascensiunea aerului cald; 3 - zonii neutrii.
Fi g. 4.4.11 . Difuzor cu flux turbionar
pent ru antist ratifi care.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
termi ce ascensionale, eliminarea stra-
tului de aer cald de la partea superioa-
ra $i 0 uniformizare a temperaturii in
zona de lucru.
Unele echipamente pot fi utilizate
atat pentru incalzirea cat $i pentru ra-
cirea incaperilor. El e pot fi amplasate la
inal\imi diferite, avand posibilitatea de
a genera jeturi radial e sau turbionare.
Ca un exemplu pot fi men\ionate unita-
\i le de induc\ie SDA, tip HAL TON (fig.
4.4. 12), caracterizate printr-un debi t de
aer specific Qv [l/s] $i un nivel de
zgomot foarte scazut, fiind recoman-
date in instala\ii le de incalzire cu aer
cald cu viteze mici pe canalel e de dis-
tribu\ie, de la 2 pana la 8 m/s.
4.4.2.4 incalzirea cu agregate
multifunc/ionale
Sistemul de incal zire cu aer cald se
realizeaza cu un agregat complex care
raspunde atat necesita\ii de a evita
stratificarea termica interioara cat $i
gestionarii eficiente a consumurilor
energetice prin recuperarea par\iala a
energiei termice. Un exemplu de agre-
gat multifunctional performant este a-
gregatul tip HOVAL, prezentat schema-
tic in figura 4.4.13.
Cele doua componente constructive,
sistemul de recuperare energetica $i
sistemul de introducere a aerului cald,
au cote de montare diferite. Echipa-
a
< 35 dB(A)
SDA 250
SDA 315
SDA 400
SDA 500
SDA 630
qv(l/s) 50 100 200
mentele de recuperare a energi ei termi-
ce (bateri a de recuperare a caldurii si
ventilatorul de evacuare) se monteaza in
exteri orul cladirii in timp ce sistemul de
incalzire a aerului se afla la partea
interioara. lntroducerea aerului cald in
incinta se face printr-un difuzor de con-
struc\i e speciala care asigura o mi $care
giratorie a jetului de aer evitand astiel
stratificarea termica.
4.4.3. incalzirea cu aer cald
cu preparare centralizata
Sislemul de incalzire este alcatuit
dintr-un agregat care furni zeaza aerul
i cald, o re\ea de canale de distribu\ie $i
dispozitive pentru introducerea dirijata
a aerului cald i n spa\iile incalzite. lnsta-
la\iile de incalzire centrala cu aer cald
pot func\iona cu di stribu\ie naturala,
pentru instala\ii de capacita\i mici sau
cu di stribu\ie for\ata, pentru marea ma-
joritale a cazuri lor . Aceste sisteme de
incalzire sunt alcatuite din acelea$i
componente ca $i instala\ii le de vent i-
lare. i n plus, obli gativi tatea ca orice in-
stala\ie de i ncalzire centrala cu aer
cald cu distribu\ie for\ata sa func\ione-
ze cu minimum 10 % aer proaspat,
transform. toate instala\i il e de acest
tip in instala\i i de venti lare. Ca urmare,
in proi ectarea $i executia !or, se res-
pecta prevederi le ,, Normativului pentru
300
c
500 1000 2000 3000
Fi g. 4.4.12 Unitati de induc\ie tip HALTON:
a - unitate SDA cu jet radial; b - uni/ate SDA cu jet turbionar; c - caracteristici nominale;
1 - aletii rotor 2 - carcnsii difuzor; 3 - ax rotor 4 - et de aer radial; 5 - et de aer axial.
Capitolul 4: Si steme de i ncalzire I. lnstalatii de lncalzire
proiectarea si exccutia instala\iil or de
ventilare", I 5.
in figura 4.4. 14, sunt prezentate
schematic sistemele de incalzire cen-
trala cu aer cald cu di stributi e for\ata.
in principal , se identifica trei variante:
- functionare numai cu aer recirculat
(fig. 4.4. 14 a), pentru spatiil e mici , Iara
degajari de nocivi ta\i , menti onate in
normativul I 5;
- sistemul cu aer in amestec, func\io-
nand cu unul sau doua ventilatoare
(fig. 4.4. 14 b, c);
- func\ionare numai cu aer proaspat,
sistemul necesitand doua ventilatoare,
{fig. 4.4. 14 d).
intrc 7 ,5 si 9 rn/s).
in func\ie de presiunea aerului , cana-
lele de aer se clasifi ca in trei categorii :
- presiune joasa, intre 125 si 500 Pa;
- presiune medi e, intre 750 si 1500 Pa;
- presiune inalta, peste 2500 Pa.
Sec\iunea canalelor de aer cald este
rectangulara sau circulara. Sec\iunil e
rectangulare sunt mai des utilizate din
motive de economi e de spatiu, desi
consurnul de metal este mai mare
comparativ cu cele circulare. Pi esele
speciale (schimbari de sec\iune, coturi,
ramnifica\ii etc.) de sectiune rectangu-
lara ocupa mai pu\in spa\iu la sec\iune
egala, fata de cele cu sec\iune circul a-
ra. Canalele cu sectiune rectangulara
sunt utilizate, in general, in sisteme cu
vit eza mica a aerului , la re\eaua prin-
cipala de di stributi e si de recirculare a
dA sarcina mai mici in raport cu cele
rectangul are.
Cel mai folosit materi al pentru con-
fecti onarea canal elor de transport aer
cald este tabla zincata. in cazuri speci -
ale, se executa canale din aluminiu,
otel usor, fibre de sti cla, materi ale tex-
til e etc. Grosimea tablei este in func\ie
I de presiunea din Sistem si marimea
sec\iunii .
Di stribu\ia aerului , de la agregat la
difuzorul de aer cald, difera in functie
de destinati a, arhitectura si structura
cladirii . Printre diversele moduri de di s-
tributi e a aerului cald, pot fi mentiona-
te cateva semnificative, si anume:
- in bucla perimetral a;
- radiala;
- ramifi cata;
- prin plan5eu dublu (gol sanitar).
Centrala de aer cald, figura 4.4.15,
cuprinde agregatul de preparare a ae-
rului cald {baterie de incalzire sau gene-
rator de aer cald cu focar propriu). ven-
tilator de introducere si filtru de praf. i aerului cald.
4.4.3. 1 DistribuJie in bucla perimetrala
Acest mod de di stribu\ie a aerului
cald este alcatuit dintr-un di spozitiv
Transportul si di stribu\i a aerului cald
se face prin re\ ele de canale similare
celor din instalatiile de venti lare (fig.
4.4. 16).
Canal ele de aer se clasifica i n functi e
de viteza si de presiunea aerului . in
raport de viteza, sistemele func\ionea-
za cu:
a) - viteza mica, pana la 12,5 mis (in ,
general, intre 6 si 11 m/s);
b) - viteza mare, mai mult de 12,5 m/s.
Canalele de recirculare si evacuare
se dimensioneaza la viteze de trans-
port mici, de pana la 10 m/s (de obicei,
Fig. 4.4.13. Agregat multifunctional
HOV AL:
Ap - aer proaspat ; Ar - ::i er r efulat
Ave - aer viciat cald; Avr - aer viciat racit;
1 - filtru de praf ; 2 - baterie de recuperar
a caldurii; 3 - venti lator de introducere
4 - ventilator de evacuare; 5 - camera d
filtrare; 6 - bat er ie de incalzire; I - separa
tor de picaturi ; 8 - difuzor cu gira
torie; 9 - terasa; 10 - ext eri or; 11 int erior
Retelele de canale circulare sunt uti -
lizate, in mod special , in sistemele cu
viteze si presiuni mari, avand pi erderi
a
c d
Fig. 4.4.14. incalzire centrala cu aer cald:
2
b
a - functionare cu aer recirculat: b, c - functionare cu aer amestecat, utilizand unul sau
doua ventilatoare; d - funcfionare numai cu aer proaspat
1 - camera de incalzit ; 2 - canal de aer cald; 3 - filtru de aer: 4 - ventilator;
5 - baterie de incalzire.
- --- - - - --------- ---------------
/
I
:i

l
4
_},,r
5
_:.'/
Fig. 4.4.15. Sec)iune schematica a unei centrale de aer cald:
- racord lri pri za de aer proaspat; 2 - aer recircul at ; 3 - camera de amestec;
4 - filtru de aer; 5 - bateri e de incalzire: 6 - ventilator; 7 - distributi e aer cald.
J
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
central cu rol de distribui tor si de recir-
culare a aerului cald :;;i o re\ea de ca-
nale de aer , ampl asate pe conturul in-
cintei (fi g_ 4.4. 17). Canalele, confecti o-
nate din tabl a, sunt montate sub par-
doseala, la 6 cm sub planseu si 45 cm
distanta de perete.
alimentare cu caldura de p li nta sau de
pardoseala sau pot fi montate aparent
la ni velul plafonului , pentru o di stributi e
superioara a aerului cald, situati e in
care vor fi izolate terrnic.
4.4.3.3 Distributia ramificata
in cazul ramifi cate, aerul
cald este reparti zat catre difuzoare sau
orificii de reful are, printr- un canal de
di stribu\ie central, in doua vari ante:
Planseul dublu are rolul unei camere
de egali zare a presiunil or, asigurand o
distributie uniforma a aerului . Sistemul
prezinta un avantaj si, in acelasi timp,
un dezavantaj, prin faptul ca prin trans-
ferul de caldura de la aer la pardoseala
interi oara, aceasta devine o pardoseala
radi anta, deci o sursa suplimentara de
incalzire. 0 izolare termi ca perfecta a
pardoseli i nu este posibila si, ca urma-
re, consumuril e energetice sunt mull
mai mari i n raport cu celelalte sisteme
de distribu\ie a aerului cald_ in cazul
utili zarii acestei solu\ii , trebuie respec-
Aerul cald este introdus in incapere
pri n guri de reful are, asezate pe cat
posibi l sub ferestrele exterioare, iar
aerul recircul at este preluat din incinta,
pe la partea superi oara a dispoziti vului
central (fig. 4.4 .17 b ). La alegerea
acestui sist em de distribu\i e a aerului
cald trebui e avut in vedere ca mediul
sa nu fi e urned si sa nu existe ri se de
inunda\ii _ De asemenea, trebuie verifi -
cata etan5area canalelor de di stribu\i e
a aerului cald pentru a. evita pi erderil e
de aer :;; i eventualele infiltratii de apa
provenite din sol.
- cu sectiune constanta (fig. 4.4. 19 a),
reglarea debitului de aer facandu-se
local , prin marimea sec\iunii racordului
si prin jaluzele de reglare; ' tate anumite condi\ii, :;; i anume:
De men\ionat ca di spoziti vul central
de di stributi e a aerului cald poate fi
inl ocuit de un generator de aer cald,
structura distribu\i ei per imetrale rama-
nand aceea5i.
4.4.3.2 DistribuJia radiala
Distribu\i a radi ala, fi gura 4.4. 18, se
caracteri zeaza prin racorduri indi vidua-
le care leaga sursa de aer cald (gene-
rator de aer cald sau di stribuitor cen-
tral), de fiecare difuzor interior .
Canalele de di stribu\ie pot fi ingropa-
te i n pardoseala, pentru un sistem de
Fig. 4. 4.16. inciilzirea inciiperilor
cu aer cald preparat centralizat :
CT - centrala de i ncalzirc; Cl - camera de
i ncalzit; 1 - priza de aer proaspat;
2 fil tre de aer; 3 - ventilator; 4 - baterie de
i ncal zire; 5 - canale de distribu\ii ale aerului
cald; 6 guri de refulare a aerului cald.
a
- cu sectiune vari abila (fi g. 4.4. 19 b) _
Cota de montare a re\elei de di stri -
bu\i e depinde de sistemul de introdu-
cere a aerului cald si de elementele
constructi ve ale cl adirii , fiind, in .gene-
ral, la ni velul pardoselii sau plafonului.
Pentru reducerea pi erderil or energe-
ti ce, canalele de distribu\i e aparente se
izoleaza termic.
4.4.3.4 Distribu/ie prin dublu
Principia!, sistemul de di stribu\i e con-
sta in preluarea aerului de la generatorul !
de aer cald 5i introducerea acestui a intr-
un plan5eu dublu, de unde se reparti -
zeaza gurilor de refulare, pe cat posibil ,
sub ferestrele exterioare (fig. 4.4.20).
Fig. 4.4.18. Distribufia radialii a aerului cald:
1 - distribuil or central {generator de aer
cald); 2 - canale radi ale; 3 - guri de refulare
a aerului cald.
b
Fig. 4.4.17. Distribufia perimetralii a aerului cald:
.1 - distribufie in plan; b - distributie in spafiu:
1 - prize de aspira\ie; 2 - d1stribui tor central; 3 - canale pri ncipale de aer; 4 - distribu\ic periferic3
in pardoseala; 5 - guri de refulare a aerului.
-------
- golul fol osi t ca plan5eu dublu trebu-
ie executat si fini sat in asa fel incat aerul
care circul a sa nu antreneze praf sau
alte particule poluante din acest spa\iu;
- trebuie executate :;; i verifi cate izola-
\iil e hidrofuge si termi ce astfel incat sa
nu existe ri scul infiltra\iilor de apa sau
al condensarii vaporilor de apa pe pe-
re\ii plan5eului dublu;
- trebuie verificata structura de rezis-
ten\a a cladirii, astfel incat sa nu apara,
in timp, fi suri care sa afecteze plan5eul
dublu;
- golul destinat circula\iei aerului nu se
utili zeaza sub nici o forma, ca depozit;
- inal\imea golului va fi intre 45 si 60 cm.
4.4.3.5 Echipamente accesorii
Reparti\ia aerului cald in interiorul unei
incinte este o consecin\a a alegerii 5i
amplasarii gurilor (di spozitivelor) de re-
fulare :;;i de aspira\ie a aerului . Nu exista,
in prezent, o re\eta generala pentru a
ob\ine o distribu\i e uniforma a aerului
cald, la parametrii teoretic calcula\i , dar
a
b
Fig. 4.4.19. Distribu!ia ramificatii
a aerului cald:
a - dislributie prin canal central de
sectiune constanta;
b - distribul ie prin ramifica _ tii de sectiune
variabila;
1 - distribuitor central (generator de aer
cal d); 2 - ramificatii; 3 - guri de refulare a aerului
cald; 4 - canal de di stribu\ie cu sec\iune
constanta; 5 - canal de distri butie cu sectiune
variabila_
..
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. de incalzire
in proiectare trebuie avut in vedere
cateva observati i:
- gurile de aer montate in partea in-
ferioara sunt generatoare de curenti de
aer si de aceea viteza de introducere a
aerului nu tr ebui e sa depaseasca
0,5 mis, in special i n zona de 5edere.
Di spoziti vele de plinta sau de pardo-
seala pot antrena in anumite situa\i i
praful si parti colele materi ale din ime-
di ata apropi ere;
- gurile de aer si difuzoarele de plafon
trebuie dimensionate in func\i e de debit,
de bataia jetului si de modificarea
anizoterma a axei jetului , trebuie verifi -
cat daca elementele de constructii inte-
ri oare nu impiedi ca dezvoltarea jetului ;
- toate guril e de aer trebui e echipate
cu dispozitive reglabil e;
- in incaperil e tara interdi ctii de fu-
mat , amplasarea gurilor de aspira\i e se
face intotdeauna la partea superioara;
- la amplasarea gurilor de aer trebuie
evitata scurtcircuitarea aerului reful at
prin pozi\ia aspiratiei. Teoretic, i n fi eca-
re incapere inchi sa trebuie amplasata
eel pu\in o gura de aspira\ie. Se admite
aspira\i a dintr-o zona centrala pentru
un grup de incaperi care formeaza un
ansamblu, de exemplu, un apartament.
in ceea ce pri ve$fe tipurile construc-
tive ale gurilor de aer. dispozitivelor de
reg/are $i accesoriilor instala/iilor de
incalzire cu aer ca/d, ele sunt acelea$i
cu cele specifice instala/ii/or de ventila-
re. Calculu/ de dimensionare a canale-
lor de aer $i a echipamentelor se face
in functie de debitul de aer circulat,
urmarind metodologia de ca/cul deta-
lia ta in volumu/ lnstaiatii de ventilare $i
c/imatizare.
4.4.4. Calculul instalati i lor
de lncalzire cu aer cald
Dimensionarea instalati ilor de
re cu aer cald consta in determi narea
debitului de aer si a sarcini i termi ce
functi e de sistemul de incalzire adoptat.
La calculul debitului de aer cald se
ti ne searna de:
- necesarul de caldura ce urrneaza a
Fig. 4.4.20. Distributia aerul ui cald
prin plan;;eu dublu:
1 - priza cle aspiratie: 2 - generator cit aer cald;
3 - planseu dublu; 4 - guri de refulare.
fi acoperit de instalatia de incalzire
cu aer cald;
- tipul de sistem ales (recirculare,
amestec, aer proaspat);
- parametrii climati ci exteri ori si inte-
ri ori;
- numarul de schirnburi de aer orar;
- func\ionarea in paralel a unui sis-
tem de incalzire sau de ventilare;
Necesarul de caldura care trebuie
acoperit de instala\i a de i ncalzire cu
aer cald Oac(i), rezulta dintr-un bilan\
termi c care tine seama de: pi erderil e
energeti ce ale incaperii Oh, aporturil e
de caldura Oap si fluxul termi c furni zat
de un alt tip de instal a\i e de incalzire
existenta in incinta, 0 ;.
Oac(i) = Oh - Oap - 0 ; [W] (4.4. 1)
fl ux termic Os nurnai pentru a compen-
sa pi erderil e de caldura ale incaperii :
Os = Oaq,J [W] (4.4.3)
Fluxul termi c este preluat de debitul
de aer recircul at , L,;
Os = LrCppac'{lr - 11} [W]
unde:
(4.4.4)
- Gp este caldura masica a aerului
uscat la presiune constanta [kJ/kgK];
- pac - densitatea aerului uscat la
presiune constanta (kg/ m3];
- fr - temperatura aerului reful at [C];
- I; - temperatura aerului interior [
0
C) .
in tabel ul 4.4.2 se gasesc marimile ca-
racteristi ce ale aerului uscat in functi e de
temperatura (vezi si 3.3.2. din volumul
,, lnstala\ii de ventilare si climatizare").
Ecuatia 4.4.4 prezinta doua marimi
necunoscute: debitul de aer recircul at
Lr si temperatura de reful are tr.
Debitul de aer recirculat Lr se poate de-
termina in func\ie de numarul de schim-
buri pe ora n, ales in raport cu destina\ia
in cazul incaperil or prevazute cu un
sistem de ventil are mecani ca, daca de-
bitul de venti lare este preluat de insta-
la\ia de incalzire cu aer cald, sarcina
termi ca necesara pentru incalzirea de-
bitului de ventil are Ov se adauga nece-
sarului de caldura al instala\iei de in-
calzire cu aer cald:
, incaperii , cu normele sanitare si cu natura
surselor de poluare interioara:
Lr= nV [m3/s] (4.4.5)
Oac (i v) = Oac(i) + Ov [W] (4.4.2} unde V este volumul incaperii [m3].
Astfel, se poate calcula temperatura
1
aerului refulat tr:
in cazul in care pe langa incalzire se
asigura si ventilarea incaperii, numarul
de schimburi orare de aer, procentul de
aer proaspat si parametrii aerului reful at,
se impun dupa criteriile ventilarii meca- ;
nice, iar temperatura aerului interior se
alege in func\i e de categoria de contort.
[OC)
(4.4.6)
4.4.4. 1 inca/zirea cu aer recirculat
Sursa termi ca furni zeaza aerului un
care nu trebuie sa depa5esca 45 C
pentru guri de introducere montate mai
jos de 3,5 m si 70 C. pentru guri de
refulare amplasate mai sus de 3, 5 m.
Debitul de aer recirculat Lr, se poate
Tabelul 4.4.2 Marimile caracteristice ale aerului uscat in funcfie de temperatura
I I p cp A J 02 T] I 06 \" I 06 I y HP a 1 Pr
l
0
CJ [kg/mJ] [kJ/kg K) [W/ mK) [N s/m
1
] [ml/s] IJ/K] im
2
/s]
0.76 - 150 I 2.795 1.02ss 1.1 6J &.63o 3.os i 8.2 1 o.04o5
- 100 I J ,980 I .0090 1 ,605 11 .789 s .'.1515.82 --O-.O-S0- 3--1--0-,7-4 -
- 50 i 1.534 ' 1.0048 2,035 14.65 1 9 .55 -1 4.5 1 0,1 32 0,725
0 I 1.2930 I 1.00-18 2.43 1 17.20 1 1'.>,30 : 3,67 CJ, 187 0.7 15
20 ; 1.20-15 r 1.004s L 2.s7o 1s. 19 1 J.-1 3 0.212 o.7 u
40 ! J.1 267 I 2,710 :, 19, 123 i 16.'J7 I 3,20 _ 0_1_39_,,_0_._7_11--<
60 ! 1.0595 I 1.0090 ! 2,849 : 20.025 I 18.9U i 3.00 0,267 0.709
80 i J ,9998 i 1 .OO'IO i 2.9S9 I 20.'J27 I 20.9-1 J 2.83 0196
100 , o.9-1 58 ! - T009o- T---J. 140 : 21.s 10 !D.06 -i -i(;i; --o-J_2_s _,_ ___ 0 __ 7-oj-
0.708
120 i 0 .8980 i I 3180 I 22.663 i 25.23 i 2.55 0,36 1 0,70
140 I 0.8535 I 1.0 132 3.39 1 I 23.506 I 2755 I 2.4 3 0.397 0.695
160 i o.8150 1 u11 74 ! 3.582 j24,3Jo 29.i>5 I 232 0.430 o.69
180 I 0 .7785 I 1.02 16 I 3.722 l 25, 14-1 32,29 I 2.2 1 0.-167
200 0.7457 i 1.0258 \ 25.840 3-l .63 i 2, 11 _ 0_5_0) ---+-- 0.- 63- 5--f
0.69
250 ! 0,6745 ! I.03-1 1 ! !.7.772 -11.1 7 I 1.9 1 0.603 0.68
300 ; 0.6157 l.0-lt)7 -1 .536 ! 29 .469 -1 7.85 I ] .75 0.703 0 .68
+-----+----t
350 0.5662 i 1.055 1 -1.l)O I J l , J65 )5.05 1,6 1 0,8 11 0.68
0.68 .JOO : o.s_;42 ! 1.0676 5. 152 : 32.754 i 6253 : 1.-19 0,9 19
45u
1
o,4875 I 1.0802 5.4 31 I 3 . ... 102 ! 7U.5-l I 1.030 0,685
soo I o,456-1 1 JJ929 5.582 i 35.79-1 78,-18 : I 1.1 -1 2 o.69
600 I 0.40-1 1 1. 11 37 6.222 38.638 i 95.57 ! - ! 1.380 0.69
1. 18-1 9
soo
1
o.3287 I
6,665 I 41, 18S ! 113.7 I - I 1.6 19 0.70
7 .059 i 43.639 l 132 .8 ! - ! 1.858 0.7 l 5
.....;..---"-----'----I
7,408 ; 45 .895 i 1525 i - ; 0.725
---+-- --->--- _.,_ ___ _
7.699 i -17.95-1
1
173
1
- ; 2.350 o.n5
700 I 03625 I
I. U-16
1. 1556
900 i 0,30 1 I 1, 1723
1000 ' 0.277
I. lnstalatii de incalzire
calcula impunand valoarea temperaturi i
aerul ui reful at I,:
L - 0.10(11 [m3/s]
r Gp flx (l, - 1;)
(4.4.7)
Valoarea rezultata Lr trebuie sa veri -
fice conditia de a avea minimum
2 - 3 schi mburi pe ora.
4.4.4.2 inGa/zirea cu aer proaspat
Daca i nstalati a de incalzire cu aer
cald serve$te $i ca instala\i e de venti -
lare care func\i oneaza numai cu aer
proaspat, pentru evacuarea nocivitati -
lor, sarcina termi ca a sursei termi ce
(bateri e de incalzire) trebui e sa asigure
acoperir ea. pierderilor energeti ce ale
incaperii Oac(i) $i incalzirea aerului rece
preluat din exterior , Oc:
Os = Oac{i) + Oe [WJ (4.4.8)
Debitul de aer proaspat preluat din
exteri or Le corespunde numarului de
schimburi de aer n. Tntrucat;
Oac{i) = LeGvPac-(tr - I,) [W] (4.4.9)
Oe = LeGpPac-(1; - le} [W] (4.4. 10)
rezulta in cazul instala\iilor functi onand
numai cu aer proaspat:
Os = LeGp p ac(lr - le} [W) (4.4. 11)
Temperat ura aerului cald reful at in
incapere rezulta din rela\i a (4.4.9):
I = I. + O ac(1)
'
1
Le- Gp Pac
$i trebui e sa se
maxime admi se.
[
0
C) (4.4. 12)
incadreze in limitele
4.4.4.3 incalzirea cu aer amestecat
Tn cazul in care instalati a functi onea-
za cu aer amestecat, debitul de aer
proaspat Le [m
3
/s) corespunde norme-
1
lor sanitare sau de produc\i e, iar L; :
[m
3
/s] este debitul de aer recirculat. I
Debitul total de aer al instalati ei este i n
. I
aceste condi\ii : I
L = Le + L; [m
3
/s] (4.4. 13)
Debitul de aer L trebui e sa acopere
numarul n de schimburi de aer cores-
punzator destina\iei spati ului i ncalzit.
Sarcina termi ca a bateri ei de incalzi-
re este:
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Os = Oac(i) + Oe [W]
unde:
Oac(i) = L1Gp-Pac(tr - 11} [WJ (4.4.14)
Oe = LeCp Pac{lr - le} [WJ (4.4. 15)
Temperatura aerului reful at se calcu-
leaza, ca $i in cazuril e precedente, din
rela\ia de bilant termi c:
o
1, = 1, + S [OC)
LGp Pac
(4.4. 16)
Exemplul de calcul 1
Se considera o hala industri ala (fi g.
4.4.2 1), avand lungimea A = 30 m,
latimea B = 20 m $i inaltimea H = 8 m,
care trebuie i ncalzita cu aer cald utili -
zand aeroterme de perete.
Se cunosc:
- pierderil e de caldura ale halei:
Oh= 250 kW
- aporturi le de caldura de la util aje:
Oap = 40 kW
- temperatura aerului interior: I;= 15 C
- temperatura aerului exterior:
te = - 15 C
- necesarul de aer proaspat:
nc = 1 sch/h
- aerotermele se pot monta pe struc-
tura halei la o inaltime de 3,5 m.
lnstala\ia de incalzire functi oneaza
cu aer amestecat.
Se cere determinarea numarului de
aeroterme $i caracteri sticile lor tehni ce.
Rezolvare
1. Ecuati a de bi lant termic a halei:
Os = 250 + 109,36 - 40 = 3 19,36 kW
6. Debitul de aer cald necesar:
L = 0 = 319,36
Gp Pac (1, - 1,) 11,126 -(45 - 15)
= 9,45 m3/s = 34 033 m3/ h
unde: Pac = 1, 126 kg/m
3
pentru Ir = 45 C.
7. Se calculeaza numarul de aeroter-
me cunoscand ca un aeroterm de pe-
rete ATLAS - SABIANA 900 asigura
debitul de aer cald nominal Ln = 5000
m
3
/h, cu o bataie a jetului de 20 m. la
o turati e minima de 700 rpm.
n = ULn = 34033/ 5000 = 6,8.
Se aleg 7 aeroterme care se ampl a-
seaza i n planul halei ca in figura 4.4.2 1,
i n func\i e de: ,, bataia jetului ", poziti a
util ajelor i n interi orul halei, caile de
acces, deschiderile exteri oare.
Caracteri sti cil e tehnice ale aeroter-
mul ui sunt urmatoarele:
- latura carcasei (A): 900 mm
- latura gurii de refulare a aerului
(8): 764 mm
- cota de gabari t in plan profil
(C): 575 mm
- di stan\a intre orificiile de prindere
(D): 803 mm
- di ametrul racordurilor de agent ter-
mi c (<!)): 1112"
- debitul de aer la turati e mi ca
(700 rpm): 5 000 m3/h
- debitul de aer la tura\i e mare
(900 rpm): 8 500 m
3
/ h
Os = Oh + Oe - Oap [kW]
2. Debitul de aer proaspat:
- cola de montare: 3,5 m (5.5 m)
i - bataia jetului L: 20,0 m (26, 0 m).
Le= ne V = 1-(30208) = 4800 m
3
/ h
3. Se alege tipul de aeroterm de
perete ATLAS - SABIANA (tab. 6.5. 1)
ali mentat cu apa calda. Temperatura
de refulare a aerului se limi teaza la
tr= 45 C.
4. Necesarul de caldura pentru incal-
zirea aerului proaspat:
Oe = Le GvPdtr - le} =
= (4800/3600) 1 1,367(45+ 15)= 109,36 kW I
unde: Pe = 1,367 kg/ m
3
pentru :
le = - 15 C $i Gp = 1,0 kJ/kg K.
5. Sarcina termica necesara pentru
i ncalzirea halei:
30 m

" :+
.,
+:
E ---- -
o +- -
N
' ' '
- - " - - - ...,.. - - - - .,. - - - - 'I' - - - -
+
""
Fig. 4.4.21. Ampl asarea aerot ermelor
din exemplul de cal cul 1.
___ _,.;,...;;:_ :
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
4.5. lncalzirea prin radi at ie
4.5.1 . Criterii privind utilizarea
lncalzirii prin radiatie
incalzirea prin radiati e se caracteri -
zeaza, in principal, prin aceea ca su-
prafe\ele incalzitoare cedeaza caldura
prin radi ati e mai mult de 50 % din
caldura totala_
in raport cu temperatura medi e Gp a
suprafe\ei incalzit oare. incalzirea prin
radia\i e se cl asifi ca astfel:
- de temperatura joasa (Gp = 25 ... 100 C);
suprafe\ele incalzitoare sunt in mare ma-
joritate elemente de constructi e (plafon,
pardoseala, pere\i):
de temperat ura medie (8p
= 100 .. -500 C); suprafetele incalzitoare
sunt realizate sub forma de panouri
sau benzi radiante suspendate la
Fig. 4.5.1. Panou radiant de pl afon
cu Jevil e i nglobate in beton:
1 - tevi incalzitoare; 2 - bet on armat ;
3 - izolati e termica; 4 - pardoseal a;
5 - tencuiala_
partea superioara a incaperil or;
de temperatura in al ta (Gp
= 500 .. . 3000 C); elementele incalzitoa-
re sunt radian\i func\i onand cu gaze
sau energie electrica.
lnstala\i ile de incalzire prin _ radia\i e
prezinta $i alte parti cularitati in raport
cu celelalte sisteme, dintre care se pot
mentiona:
- asigura un grad de contort mai ri -
dicat, intrucat temperatura suprafetelor
de construc\ii ce delimiteaza incaperea
est e mai ridi cata $i mai uniforma, iar
temperatura aerului din interior este
mai scazuta cu 1 ... 3 C;
- realizeaza in incaperi un gradient
de temperatura redus;
- se reduce viteza de circula\i e a ae-
rului in incapere $i, ca urmare, rezulta
o diminuare de i mpr3$tiere a prafului
' anorganic, suport al fl orei bacteri ene;
- asigura incalzirea spa\i il or deschise.
Fi g. 4.5.2. Panou radiant de pl afon
cu Jevi i nglobate in tencuiala:
1 - tevi incalzitoare; 2 - tencuiala;
3 - rabit; 4 - beton armat;
5 - izolati e termica; 6 - pardoseala.
I. lnstalatii de lncalzire
in analiza ce precede decizia alegerii
sistemului de incalzire, trebuie avute in
vedere si aspecte legate de costul in-
vesti\ii lor, cheltui elile de exploatare $i
de coordonare a lucraril or de instala\ii
si constructii .
Sistemele de incalzire prin radia\i e se
pot folosi:
- in cl adirile civile, in incaperi cu ce-
rinte igi enice $i de confort deosebite,
precum $i pentru asigurarea unei incal-
ziri uniforme;
- in cl adiril e industriale cu spa\ii mari
$i fara necesita\i de ventilare mecani ca,
pentru asigurarea unei distribu\ii omo-
gene a incalzirii;
- in incaperi de producti e industri ala,
pentru a realiza o incalzire zonala,
puncte calde sau incalzire peri metrala;
2
Fig. 4.5.3. Panou radiant de pl afon cu Jevi
montat e in spaJi ul dintre grinzi :
1 - tevi incalzitoare; 2 - ecran din metal
polizat ; 3 - izolatie termica; 4 - suport de
sus\inere; 5 - element de rezistenta;
6 - tencuiala pe rabiL 7 - pardoseala finita
Tabelul 4.5. 1. Performantete diferitelor tehnici de incalzire prin radiatie
Lnngimea
I
Temp. Randa-
l c aldura absorbi ta de aerul
Ti pul anoul ui
de unda max. a men tu I Directivi -
I
Tip de
\ nax
supraf. radi:iti ei ta tea
I
cu umiditatea relaliva
uti l i z:it
I
cm1s1ve
I
radi ati ei <p = 50 %
[m]
[OC]
[%]
I

I
- lungime de Radi ant el ect1i c 1,2 2.200 83 excelenta
I
7
I
i
unda scurta i ;
i
T"bu<i ad.ante din
:
I
sau s11Jc1u l ncal z1te 2,6 950
!
55 medie 19
:
el ectri c
- . - -- - . --- --- -- ... --- -- -----
I
Radi :i nt cu gaze
!
2.7
I
900 --1 7 medi e i 19
_____ ) _ i
-
i
- .... -t - -- . -
.....
- lungi rnc de
i
'
I
Tuburi radi ant e metal ice
I
unda medie
I
800 50 medi e
I
19
l ncal zite electr i c 3
....... --- - ------ -- -- --- i - -- ----- - --- ------ -
Panou r:i di ant i
cu gaze de I 4 - - 7 450 - 150 1 44 medi e 20
temperatura medie
i
i I
I
!
I
I
I Panou r:idi ant de I I
I
\
medie incal zit j
7 150 ' 4'.2
I
sl aba '.20
lnfr:iro::; u
I cu abur .
! I
'. sau apa f ierbint_e ! i
- lungirnc de '
--- - -
I
...... ---
unM1 lunga
Panou radi ant de
i
temperatura j oasa l ncal zit 8,5 70 40
I
foart e
'.20
cu apa cald{1 sau el ect1i c
sl ab?1
i I
'
1. lnstalatii de incalzire
- in spat ii semideschise sau deschise.
incalzirea prin radi a\i e nu se apli ca
incaperilor folosite cu program intermi -
tent, mai ales daca durata de folosinta
este scurta (pana la cateva ore) sau
cand cladirea este supusa la variatii
termice mari (iner\ie termica mica, in-
sorire etc).
in tabelul 4.5. 1. sunt prezentate per-
forman\ele diferitelor tehnici de incalzi-
re prin radia\ ie.
4.5.2. lncalzirea prin radiatie
de temperatura joasa
Temperatura suprafe\elor incalzitoare
relati v redusa impune utili zarea unor
suprafe\e i ncalzitoare mari , ceea ce a
condus la ideea folosirii , in general, a
suprafe\elor delimi tatoare ale incaperi -
lor, rezultand:
- incalzirea prin pl afon, la care tem-
peratura medie a suprafe\ei incalzitoa-
re 8p nu poate depasi 50 C; este sis-
temul eel mai folosit, intreaga suprafa\a
a plafonului fiind, in general, di sponibi -
la pentru a indeplini func\iunea de su-
prafa\a incalzitoare;
- incalzirea prin pardoseala, la care
temperatura medie a suprafe\ei incalzi-
toare 8p este fi ziologic limitata la
28 ... 30 C;
- incalzirea cu panouri montate in
pere\i, la care temperatura medi e a
suprafe\ei incalzitoare 8p poate atinge
valori de pana la 85 ... 90 C.
Acest sistem de incalzire utilizeaza
ca agent termic apa calda preparata in
cazane sau al te surse energetice de
poten\i al scazut: caldura recuperata
din procese tehnologice, energia geo-
termala, energia solara, aerul cald etc.
4.5.2. 1 incalzirea prin plafon
Se poate reali za prin:
- inglobarea in pl anseu a unor ser-
4 3 2
a
3 2
b
Fig. 4.5.4. Panou r adiant de plafon
cu canale de aer:
a - canale de aer in structura de
reListen/a; b - canale de aer special
amenajate;
- can<il de aer; 2 - elemenlul de
rezistenta; 3 - izola\ ie tcrmi ca;
4 - pardoseala f1ni ta.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
pentine din teava (metal sau plastic)
sau a unor canal e de aer;
- suprafe\e incalzitoare detasate
complet de structura plafonului , obti -
nandu-se asa- numitele plafoane false
sau plafoane suspendate.
incalzirea prin plafon se recomanda
a fi utili zata la incaperile cu cerin\e
igienice deosebite, care reclama evita-
rea transportarii prafului prin curen\ii
de convec\ie (exemplu: sali de operatii
din spitale, saloane de bolnavi, incape-
ri le in care se desfasoara procese teh-
nologice fine si extrafine), precum si in
incaperil e i n care cerin\ele de mobilier
sau de ordin esteti c impun eliminarea
corpurilor de incalzire amplasate pe
pere\i (exemplu: expozitii , muzee etc. ).
4.5.2.1.1 Panouri radiante inglobate
in elementele de constructii
Din aceasta categorie tac parte pa-
nourile radiante executate cu \evi din
metal Iara sudura cu diametrel e de 3/8,
1/2 si 3/4", montate in plafon, fie in
elementele de rezisten\a (beton armat),
fie in tencuiala.
Cand panoul radiant este format din
\evi montate direct in masa de beton
(fig. 4.5. 1), montarea conductelor se
face inaintea turnarii betonului. Panoul
denumit ,, dala plina" sau CRITT ALL
{dupa numel e firmei care I-a produs)
este panoul radiant eel mai vechi . lm-
posibilitatea efectuarii unor remedieri
dupa turnarea betonului , ca si a repa-
ra\iilor in timpul exploatarii a facut ca
I acest tip de panou sa fie astazi, prac-
ti c, nefolosit.
Fig. 4.5.5. Panou radiant tip STRAMAX:
1 - teava; 2 - lamela din aluminiu;
3 - placa din ipsos; 4 - element de
1
prindere: 5 - element de rezi stenta;
6 - izola\ie termi ca.
Panoul radiant cu tevi le montate in
tencuiala (fig. '1.5.2) este o alta varianta
de suprafata incalzitoare de plafon, te-
vi le fiind din cupru cu diametrul de ma-
ximum 15 mm.
Tevil e sunt prinse de elementul de
rezisten\a al pl anseului , iar tencuiala
executata din mortar de ciment asocial
cu fibre de iuta (sau alte materi ale) se
aplica in mai multe straturi , pana atinge
grosimea de 30 ... 50 mm.
Pentru a nu se produce fi suri in be-
ton sau tencuiala, este necesar ca
temperatura agentului termic sa nu de-
paseasca 50 C, coefi cientul de dilata-
re al betonului fiind practic egal cu eel
al metalului .
in afara panourilor radiante cu \evile
inglobate direct in elementele compo-
nente ale planseului , se utilizeaza si
panouri i ncalzitoare pentru care \evile
( 112'' ... 1 112") se pot monta in spatiul
dintre pl anseu, grinzi si pl afonul fals
(fig. 4.5.3). Caldura cedata prin radi a\i e
de catre tevi este dirijata de un ecran
din metal poli zat catre tencuiala pe
rabi\ ce devine elementul incalzitor
pentru incapere. Agentul termi c utilizat
este apa calda de 90/70 C.
Un al t tip de panou radiant de plafon
care utilizeaza ca agent termic aerul
cald este prezentat in figura 4.5.4. Ca-
nalele de aer pot fi reali zate in structu-
ra de rezistenta a planseelor sau pot fi
special amenajate sub placa planseului .
Oezavantajul acestui panou consta in
necesitatea rezervarii unor spa\ii mari
pentru vehicul area debitelor de aer.
4.5.2.1.2 Panouri radiante aparente
Au fost imaginate si realizate si pa-
nouri radiante de plafon, aparente, de-
tasate compl et de structura de rezis-
ten\a. Acestea se executa, in general,
dintr-un registru din \eava cu diametrul
1/2 .. . 3/4", pe care se prinde o lamela
din metal cu grosime de 0,50 ... 1.25
mm, cu rolul de a mari suprafa\a incal-
zitoare. Dintre aceste panouri cele mai
folosite sunt STRAMAX si FRENGER.
Panoul radiant de plafon tip STRA-
MAX (fig. 4.5.5) este format dintr-un
Fig. 4.5.6. Panou radiant tip FRENGER:
1 - teava; 2 - lamela din aluminiu; 3 - izola\i e termi ca; 4 - element de prindere;
5 - element de rezistenta; 6 - element de fixare in peretc.
.. - -------- -------------------------------111
-- ----- . -- - - --- - -
Capitolul 4: Sisteme de l ncalzire I. lnstalatii de lncalzire
I
/({ ;'(//(("/{
'.LLL,
J ri 9 k c' ' ' / //''' / ///,;'////
LLLL/
A"' ( ... / (/// 1 1 / /'(/// I/ / / //"
)
l
)
_, ,?,,; / /,/, .'t(;,. (( ,' / 1,. / ,, / t / / /J)J ; ,,,)/ }))) ,. /) ,, )1/) ,, , )/ ;77 , / .- /// / / ) 1 / // )// )/1 ////1 / 1/ , / / t / 1/ /1 7 c c/ 1//1/1/JJ// J///
b
E
c
E
a
E
d
E
( /( (('/'
/7/7/////7/////7/7/7/ //T/T//
, ,1 })/1)/)))))/)/)/))/) 1//Jll
7 1)) 1) )) /) 1 ,')) ( 1 777/77.'77 ( 7 77
e
E E
g
E
h
E
Fig. 4.5.7. Mod de ampl asare a tevil or i n panouri l e radiant e de plafon:
a - serpentina cu conduc te montate in para/el; b,c, d, e - serpentine cu conducte montate in serie;
f - serpentine cu conduc te duble; g, h - serpentine cu pasul neegal intre conducte;
I - pereji interiori ; E - pere\i exteri ori .
..
: ,"/' (

' LJLJ
BBBB
1
oooV
ODDO
DODD
nnnn

a
c
3
b
Fig _ 4.5.8_ Mod de ampl asare a panourilor radiante c u lamele:
a si b - montare in sir continuu; c - montare in para/el; d - montare pe conturul incaperii,
1 - larnele; 2 - conducte de ducere; 3 - conducte de intoarcere.
! registru de tevi prevazut cu lamele
acoperite cu placi prefabricate din ip-
sos. Lamela este executata cu tabla
; din aluminiu in grosime de
0,7 ... 1,0 mm, prinsa de tevi, acoperind
2/3 din suprafata acestora.
Contactul dintre \eava $i lamela, pre-
cum $i eel dintre lamela $i tencui ala
trebuie sa fi e cat mai bine executat,
pentru a permite un transfer termic cat
mai bun.
Panoul radiant de plafon tip FREN-
GER (fig. 4.5.6) este execuiat dintr-un
registru de tevi prevazut cu lamele din
aluminiu cu grosimea de 0,75 mm $i cu
dimensiunile de 625 x 625 mm, perfora-
te sau neperforate. Tevil e sunt suspen-
date de plafon, iar tabla din aluminiu
este prinsa de teava cu agrafe metali ce.
La partea superioara a placii din alu-
miniu este prevazut un strat de iLOlati e
termica de circa 30 ... 50 mm. Agentul
termi c care circula prin tevi este apa
calda cu temperatura de 60 .. .70 C.
4.5.2.1.3 Amplasarea panouri lor
radiante i n i ncaperi
Forma geometrica a serpentinelor
(diametrul conductei, di stan\a dintre
conducte, lungimea latimea planului
ocupat de serpentina) rezul ta din cal -
cul ele de dimensionare a suprafe\ei in-
calzit oare.
Tevil e care alcatui esc serpent inele
(fig. 4 .5. 7) sun!, in general, executate
I. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
din otel sau din cupru, imbinate prin
sudura sau mule. Ele se montea1a fie
perfect orizontal, fi e cu o usoara panta
in sensul curgerii apei. inainte de mon-
tare, tevil e sunt supuse unor probe de
presiune cu aer la 40 bar , iar imediat
dupa montare la o proba de presiune
cu apa la 25 bar.
Di stanta dintre \evi este cuprinsa in-
tre 100 $i 500 mm $i poate fi constanta
sau variabil a. Astfel, in zona peretilor
exterior i sau a ferestr elor mari, di stanta
poate Ii redusa pentru a reali za tempe-
raturi ale suprafetei incalzitoare mai ri -
dicate, respecti v fluxuri termi ce mai
mari .
Cat prive$l e amplasarea panouril or
radiante aparente, acestea se pot
monta in bateri e, in $ir continuu, cu
spatii libere sau pe conturul incaperii
(fig. 4.5.8). La amplasarea lor se tine
seama de posibilitatea combinarii lor
cu corpuril e de iluminat ale incaper ii .
4.5.2.2 incalzirea prin pardoseala
Din punct de vedere constructiv, in-
calzirea prin pardoseala este similara
incal zirii prin plafon, cu deosebirea ca
montarea conductelor se face la partea
superi oara a pardoselii , avand izol area
termi ca la partea inferioara.
Din cauza contactului direct dintre
talpa pici orului $i suprafa\a incalzitoa-
re a pardoselii , temperatura acesteia
trebuie limitata la 25 ... 30 C pentru
incaperile in care omul circula incaltat ,
neputand depa$i 25 C pentru incape-
ril e unde omul umbla descult (bai,
pi scine et c).
La incalzirea prin pardoseala \evil e
termi c este de maximum 55 ... 60 C.
putand cobori pana la 35 .. .40 C.
Acest sistem de incalzire apartine
domeni ului de temperatura joasa, pu-
tand uti li za caldura $i din instalatiil e cu
pompe de caldura, instalatii le de recu-
perare a caldurii si chiar din instalatiil e
solare.
Si stemul de incalzire prin pardoseala
este preferal celui de plafon, in special,
datorita reali zarii unei suprafe\e calde
$i uniforme a pardoselii , imbunatati nd
substantial confortul termi c.
incalzirea prin pardoseala este reco-
mandata a se utili za la incaperi :
- lipsite total de mobilier sau cu mo-
bilier redus;
- cu necesar redus de caldura (ceea
ce implica o rezistenta termi ca a ele-
mentelor de constructii exterioare de
2 .. .4 m
2
K/W) pentru a nu utiliza un sis-
tem de incalzire suplimentar;
- in care temperatura mai ridicata a
pardoselii este ceruta de destina\ia
acesteia (bai publice, piscine etc).
De asemenea, incalzirea prin pardo-
seala este mai utilizata $i la incalzirea
holurilor $i foaierelor care nu necesi ta
mobilier pe suprafete mari .
sunt montate fi e direct in elementul de Fig. 4.5.9. Panou radiant de pardoseala
rezisten\a, fi e intr-unul din straturile realizat prin metoda ,, umeda":
componente ale pardoselii . 1 - \evi; 2 - schelet metalic;
Panouril e radiante se pot executa cu 3 - coli er metalic; 4 - strat din beton;
\evi metalice (otel, cupru) sau din ma- ! 5 - pardoseala finit a; 6 - izola\i e termi ca;
terial plasti c. Temperatura agentului t L7_-_P_l_ac_a_ _d_in_ b_e_ to_n_ a_rm_at_. _ _ _ __ _
I I
}
A

1 l I
c_
v /\
a b
4.5.2.2.1 Panouri radiante
de pardoseala
Executarea unui panou radiant de
pardoseala se poate reali za prin doua
metode: ., umeda" $i ,, uscata".
in cazul metodei ,, umede" , \evile sunt
prinse cu un coli er de un schelet meta-
lic, dupa care sunt acoperite cu un strat
din beton in grosi me de 50 .... 60 mm
(fig. 4.5.9)
Solu\ia prezi nta avantajul ca schim-
bul de caldura prin conduc\i e intre \evi
$i stratul din beton este foarte bun.
Stratul de izolati e execut at cu placi din
poli stiren joaca $i rolul de izola\ie
fonica.
Pentru protejarea placii de izola\ie
termica contra umezelii se prevede dea-
supra acesteia un strat termoizolant.
Metoda ,,uscata" consta in montarea
\evilor direct intr-o placa din poli stiren
prevazuta cu nervuri (fig. 4.5.10), placa
avand rolul $i de izolatie termica.
Tevi le sunt acoperite cu dale din be-
ton, placi ceramice sau din ipsos, cu
grosimea de 40 ... 50 mm, toat e prefa-
bricate. Acest tip de panou radiant
prezinta marele avantaj ca se poate
executa mult mai rapid, iar in caz de
defectiuni remedieril e se pot face mull
7 3 4
Fig. 4.5.10. Panou radiant de pardoseala
realizat prin metoda ,,uscata":
1 - \evi; 2 - placa izolanta; 3 - placa
mobila; 4 - compensator elastic de
di latare; 5 - placa din beton armat;
6 - nervuri ; 7 - pardoseala finita.
v ('.
c
Fig. 4.5.11 . Montarea serpentinelor in spirala dubl a:
a - pozMea cu densitate de asezare constanta; b - pozarea cu densitate de a$ezare marita de-a lungul a doi pereti exteriori;
c - pozarea cu densitate de a$ezare marita de-a lungul unui perete exterior.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. l n s t l ~ i i de incalzire
mai u:;; or .
Tevi le utilizate la realizarea panouril or
radi ante de pardoseala sun! in propor-
\ie de aproape 100 % din materi ale
plasti ce. El e inlocuiesc cu succes tevi le
metali ce (otel, cupru) deoarece in ulti -
mii ani s-au imbunata\it foarte mull
performan\ele lor legate de rezistenta
la socuri $i la presiuni ridicate, la varia-
\ii de temperatura, flexi bilitatea :;; i dura-
ta de viata (peste 50 de ani). Dimensiu-
ni le \evilor sun! cuprinse intre 16 x 2 :;; i
20 x 2 mm. Cele mai utilizate sunt:
\evile executate din polipropil ena, po-
li etil ena reti culara, poli etilena (cap.6.6).
4. 5.2.2.2 Amplasarea panourilor
i n incaperi
Montarea \evilor in planul incaperii
poate fi facuta in diferite moduri : ser-
pentina, spirala dubla si mixta.
Montarea i n serpentina (fig. 4.5.7)
prezinta dezavantajul ca suprafa\a par-
doselii este supusa unei varia\ii mari de
temperatura. De aceea, in aces! caz,
pentru a ob\ine o repartizare uniforma a
temperaturii , este necesara montarea
\evilor ducere/intoarcere una langa alta.
in zonele peri ferice, aproape de pere\ii
exteriori sau ferestrele exteri oare,