P. 1
Manualul Instalatorului Ventilatii

Manualul Instalatorului Ventilatii

5.0

|Views: 5,984|Likes:
Published by Antona_Daniel__4192

More info:

Published by: Antona_Daniel__4192 on Apr 28, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/13/2014

pdf

text

original

... ' .. :.

I~ II

Ii

_:- " , .. _.- _. __ . ---

Bibliografie

BIBLIOGRAFIE

I. Instalatll de ventilare l?i climatizare

1. Baehr, H.D.: Thermodynamik, 4. Aufl. Springer-Verlag 1978

2. Baturin, W.W.: LDftungsan/agen fOr Industriebauten. 2. Aufl. Berlin, VEB-Verlag Technik, 1959.

3. Baumgart, Horner, Reeker: Handbuck der Ktimatechnik. C.F. MOiler, Verlag 2000, 4 Aufl.

4. Berliner, P.: K/imatechnik. WOrtburg, Vogel, Verlag, 1984.

5. Bouwman, H.B.: Optimum Air Duct System Design. TNO Research Institute, Delft, Olanda, 1982.

6. Brockmeyer, H.: Akustik fOr den LOftungs - und Ktimaingenieur. 2. Auf!. Karlsruhe, Verlag, MOeller, 1978.

7. Christea, AI.: Ventilarea si conditionsres aeru/ui, vel. I, Editura Tehnlca, Buourestl, 1970.

8. Christea, AI.; Niculescu, N.: Venti/area $i conditioneres senilul, vol. II, Editura Tehnlca, Bucurestl, 1971.

9. Christea, AI.; Teretean, T.: Venti/area sl conditioneree aeru/ui, vol. III, Editura Tehnica, Bucurestl, 1976.

10. Colda, I.; Teodosiu, C.: Insta/atii de desprflfuire si de transport pneumatic. lndrumetor de proiectare. Universitatea

Tehnica de Constructli Bucurestl, 1997.

11. Daniels, K.: Die Hochdruckklimaan/agen. DOsseldorf, VBI-Verlag, 1979.

12. Davidescu, AI.; Mucica, H.: Schimbu/ de catdura in insta/atiile industria/e. Editura Tehnlca, Bucurestl, 1964.

13. Dort, R.C.: Modern Control Systems, 1974

14. Duta, G.; Niculescu, N., Stoenescu, P.: /nsta/atii de ventilare $i c/imatizare. Editura Didactica $i Pedagogica, Bucurestl, 1976.

15. Duta, G. s.a.: /nstatatii de ventilare sl climatizare. Tndrumator de proiectere, 2 vol. Institutul de Construcnl, Bucuresti, 1984

16. Duta, G.; Stoenescu, P.: Asupra venti/arii naturale ca sistem. contermta a 'XV-a de lnstalatli, vol. 2, Sinaia, 1981.

17. Duta, G.: Venti/area si c/imatizarea in z.cmeJLOpica/e.--lnstitutu!-de-€onstractii=BI1cure$ti, 1978 .

.. _- - ... - .. ---'--- ---

18. Eichmann, R.A.: Grundlagen der K/imatechnik. Heidelberg, C.F. MOiler-Verlag, 1998.

19. Fanger, P.O.: Thermal Comfort. Kopenhagen, Danish Technical Press, 1970.

20. Flemming, G.: EinfDhrung in die AngewandteMeteorologie. Berlin, Akademie-Verlag 1991, 168 pagini.

21. Florea, J.; Robescu, D.: Hldrooinemcelnetsletllkr de transport hidropneumatic $i de depoluare a apei sl a aerului.

Editura Dldactica sl Pedagogica, Bucurestl, 1982.

22. Fodor, G.F.: Schadliche Dampfe, DOsseldorf, VDI-Verlag, 1972.

23. GlOck, B.~ Vergleichsprozesse der Klimatechnik. C.F. MOiler-Verlag, 1998.

24. Grigull, U.; Sandner: Warmeleitung. Springer-Verlag, 1979.

25. Haines, R.W.: Control Systems for Heating Ventilating and Air Conditioning. Editia a 2-a. New York, Editura Reinhold, 1976.

26. Hanel: Raumluftstromung. C.F. MOiler-Verlag. 1996.

27. Henne, E,: Luftbefeuchtung. Karlsruhe. C.F. MOiler-Verlag, 1984.

28. lamandi, C. s.a.: Hidraulica lnstetetiiior. Elemente de calcul sl epticetll. Editura Tehnlca, Bucurestl, 1985.

29. Idelchick, I.E.: Handbook of Hydraulic Resistance. Moscova, 1960. Editie enpleza, 1966.

30. Ihle, C.: LOftung und Luftheizung. DOsseldorf, Werner-Verlag, 1982.

31. lonescu, C.; Duta, G.; Patraulea, R., Bandrabur, C.: Scheme tehnologice pentru automatizarea lnsisietlilor. Institutul de

Constructll, Bucurestl, 1978.

32. Iselt, Pu. Arndt, U.: Die andere K/imatechnik. C.F. MOiler-Verlag, 1999.

33. Junker, B.: Klimarege/ung. MDnchen, Oldenbourg-Verlag 2. Auf!., 1984.

34. Kirschner, K.: K/imatechnik in der Tierproduktion. Berlin, VEB-Verlag, 1976.

35. Lalden sl Kane: Design of Industrial Ventilation Systems. New York, Ind. Press, 1982.

36. Linden, G.; Usemann, K.W.: Brandschutz in der Gebaudetechnik. DUsseldorf, VOl-Verlag, 1992.

37. Loewer, H. s.a.: LDftungstechnik. Karlsruhe, Verlag, MOiler, 1980

38. Maximov, G.A.: lncalzirea $i venti/area. Partea a 2-a Ventllatle. Editura Tehnica, Bucurestl, 1958.

39. Mih,aila, C.: Procese termodinamice in sisteme gaz-so/id st aplicatii/e lor in industrie. Editura Tehnica, Bucurestl, 1982.

40. Nlbeleanu.iSt., Artino, A: lnsteletl) de separare a prafului cu electrofiltre. Editura Tehnlca, Bucurestl, 1984.

41. Niculescu, N.; Duta, G.; Stoenescu, P.; Colda, I.: Instalatii de ventilare $i climatizare. Editura Dldactlca sl Pedagogica, Bucurastl, 1982.

\-~ .

L

L

INSTAlATl1 DE VENTILARE SI CLIMATIZARE

, ,

...... - ...... ,.. .

UNIVERSITATEA TEHNICfi.

DE CONSTRUCT!I BUCURE$TI1

BIBLIC5TECA ;

Nr. Inv.

~18387

- Bazele climatice, fiziologice sl procedee de tratarea aerului;

- Sisteme de ventilare sl c1imatizare pentru cladlri civile $i de productle:

- Atenuarea zgomotului sl vibratfilor la instalatille de ventilare $i climatizare;

- Recuperarea caldurii In sistemele de ventilare $i climatizare;

- Sisteme de instalatil frigorifice pentru climatizare;

- Echipamente $i materiale pentru lnstalatll de ventilare, c1imatizare $i frig.

Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L.

II

Coordonator:

Autori:

Coordonare $i recenzie $tiinfifica:

!

Coordonare edltorlala:

Tehnoredactare computertzata:

,

,I

Prof. univ. dr. ing. Gheorghe DurA

Prof. univ. dr. ing. Gheorghe DurA

1; 2 (2.1; 2.2; 2.3; 2.4); 4 (4.1; 4.2; 4.3; 4.4; 4.5); 5; 6 (6.1; 6.3); 8; 9 (9.1; 9.4); 10; 12; 13.

Prof. univ. dr. ing. lolanda COLDA

3; 6 (6.4; 6.5; 6.7); 7 (7.5; 7.7); 9 (9.2; 9.5; 9.8) Prof. univ. dr. ing. Pulu STOIENESCU

4 (4.6); 6 (6.2; 6.6); 9 (9.2; 9.5; 9.7; 9.8) Conf dr. ing. Dumitru ENACHE

7 (7.1; 7.6); 11; 14

Conf dr. ing. Mihai ZGAVAROGEA

2 (2.3); 7 (7.2; 7.3; 7.4; 7.8); 9 (9.1; 9.3; 9.6) Prof. univ. dr. ing. Dragol? HERA

15; 16; 17; 18

Dr. ing. Anea DurA

10; 19

ling. Achile PETRESCU I

Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMrrRESCU

Membru al Academiei Central Europene de $tiinta sl Arta Doctor Honoris Causa al Unlversltatll _T?£1nice de Constructii Bucuresti

Director General ing. Doru PETRESCU

Cristina MANOIU Cristian POPESCU Constanta RASUCEANU Elena DOROFTEI

Razvan ANISOIU

Cecilia JONEL

Sofia FLORICA

MANUALUL DE INSTALAT" ISBN 973-85936-0-3 lnstalatll de ventilare :;li climatizare ISBN 973-85936-2-X

© Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002 @ Asoclatla Inginerilor de lnstalatll din Romania

..:-"--=

'C~pr.ins :

----- --" =: -"-----_----~-:-"---;:--~ _"-.,-" "-"" .' .

'CUPRINS

I. I~STALATII DE VENTILARE ~I CLiMATIZARE 1. PROBLEME GENERALE

1. 1. Contlnutul sl istoricul instalatiilor de ventilare ~i climatizare 2

1.2. Docurnentatla tehnico - sconomlca necesara realizarii obiectivelor de lnvestltli pentru lnstalatille

de ventilare sl climatizare 2

1.3. Tncadrarea proiectelor lnstalatlltor de ventilare ~i climatizare in obiectivele de lnvestltll pub lice .4

1.4. Cerlnte de calitate .4

1.5. Reqlernentari tehnice specifice pentru Instalaplle de ventilare ~i climatizare 4

1.6. Clasificarea lnstalatitlor de ventilare sl climatizare .4

1.7. Semne conventionale sl denumiri folosite in lnstalatllle de ventilare sl climatizare 7

2. BAZE CLIMATICE $1 FIZIOLOGICE

2.1 Aerul atmosferic : 10

2.1.1. Aerul curat, uscat ; 1 0

2.1.2. lmpurltatlle din aerul atmosferic 10

2.1.2.1 Gaze sl vapori 10

2.1.2.2 Praf 10

2.1.2.3 Nuclee de condensatie : ;.~~; 11

2.1.2.4 Agenti patogeni 11

2.1.3. Poluarea sonora ; 11

2.1.4. Electricitatea atrnosterlca ;~~'T-~~:~;;; 12

2.1.5. Radiatll radioactive 12:·:'~:t.

"2.2. Factorii meteorologici 13

________ _J;..2.£.2~1L_JTu::Ail.Ump.eratura_aeruluLexterior_ n •••••••••••.••••••• ,0> •••••• w.w <o:..~.-13.;,:,..

2.2.2. Umiditatea aerului exterior ; 15

2.2.3. Hadlatla solara : 15·

2.2.4. Densitatea sl presiunea aerului exterior 17

2.2.5. Vantu] ~;·:· 17

2.3. Echilibrul fiziologic al omului in arnblante artificiale 19

2.3.1. Metabolismul organismului uman 19

2.3.2. Schimbul termic al omului cu mediul ambiant.. 21

If . 2.3.3. Condltil de confort termic, condlti! de munca 22

" 2.3.3.1 Temperatura aerului interior 22

'2.3.3.2 Temperatura medie de radiatle 23

'2.3.3.3 Umiditatea aerului 24

,.2.3.3.4 Viteza de rnlscare a aerului interior 25

:2.3.3.51mbracamintea , .. 25

2.3.4. Oondltille locale de confort 25

2.3.5. lnfluente diverse : 27

2.3.5.1 Continutul de praf 27

2.3.5.2 Gaze, vapori, mirosuri 27

2.3.5.3 Mirosul ca factor al confortului termic 30

2.3.5.4 Radiatia radioactlva 30

2.3.5.5 Zgomotul 31

2.3.5.6 lIuminatul 31

2.3.6. Criterii de apreciere a confortului 31

2.4. Parametrii climatici de calcul : 34

2.4.1. Parametrii climatici exteriori de calcul 34

2.4.1.1 lnstalatll de incalzlre centrala 34

2.4.1.1.1 - Temperatura aerului exterior iarna 34

2.4.1.1.2 - Viteza vantulul iarna 35

2.4.1.2 lnstalatll de climatizare sl ventilare mecanlca sau naturals 35

2.4.1.2.1 - Perioada calda a anului 35

2.4.1.2.1.1 lnstalatll de climatizare 36

2.4.1.2.1.2 Instalatli de ventilare mecanlca sau naturala 36

2.4.1.2.2. Perioada rece a anului 36

2.4.1.2.2,1 Instalatli de climatizare : : 36

2.4.1.2.2.2 lnstalatil de ventilare mecanlca sau naturale. 37 .

1-

.- .. - ----- - --- ._- -

2.4.2. Parametrii climatici de calcul ai aerului fnterior : :.: : : : : : 37

2.4.2.1 Probleme generale .........•............................................................................................... '" 37

2.4.2.2 Parametrii de calcul pentru perioada calda a anului... 37

2.4.2.3. Parametrii de calcul pentru perioada rece a anului 38

3. AERUL UMED

3.1 Compozltia aerului umed . .44

3.2 Legile gazelor perfecte aplicate la studiul aerului umed .44

3.3 Parametrii aerului umed , .45

3.3.1 Relatii de calcul : .45

- Exemple de calcul 45

3.3.2. Tabele de valori .45

3.3.3. Diagrame psihrometrice 45

3.4. Transforrnari simple ale aerului umed .46

4. PROCEDEE DE 1RATARE A AERULUI

4.1 Probleme generale 56

4.2. Tratarea aerului cu apa 56

4.2.1. Procese posibile de modificare a starii aerului Tn contact cu apa 56

4.2.2. Umidificarea izotermica : ,.57

4.2.3. Umidificarea adlabatica 57

4.2.4. Procese politropice 57

4.3. Tratarea aerului cu abur 58

4.4. Tratarea aerului cu substante desicante 58

4.4.1. Tratarea aerului cu substante absorb ante lichide 58

4.4.2. Tratarea aerului cu substante adsorbante 59

4.5 Sinteza posibllltatllor de tratare a aerului 60

:oK 4.6. Tratarea complexa a aerului de climatlzare 60

/4.6.1. Procese de tratare cornplexa a aerului iarna 60

4.6.1.1. Punctul de amestec M este situat deasupra curbei de saturatie : 60

4.6.1.1.1 Schema de ventilare "sus-jos" 60

.. ·-·--·----Exemplunde-calcul u.·.,.>· .. · •... · 61

4.6.1.1.2. Schema de ventilare "jos-sus" 62

- Exemplu de calcul : 63

4.6.1.2. Punctul de amestec M este situ at sub curba de saturatie 63

'. 4.6.1.3. Folosirea urnldlficarf izotermice 64

- Exemplu de calcul 64

/,4.6.2. Procese de tratare cornplexa a aerului vara 65

··4.6.2.1. Realizarea procesului de raclre sl uscare prin pulverizare de apa raclta 65

'·4.6.2.1.1. Schema de ventilate "sus-los" 65

- Exemplu de calcul . 66

" 4.6.2.1.2. Schema de ventilare "jos-sus" 66

4.6.2.2. Amplasarea bateriei de racire Tnaintea camerei de pulverizare 66

. 4.6.2.3. Tratarea cornplexa cu procese de racire sl uscare Tn doua trepte 67

4.6.3. Alte solutli ; 67

5. SISTEME PENTRU CLADIRI CIVILE

5.1. Ventilare naturale (VN) : 7D

5.1.1. Ventilare naturals neorqanizata 70

5.1.2. Ventllare natural a orqanizata 70

5.1.2.1 Factorii care asigura schimbul natural de aer 70

5.1.2.1.1 Presiunea terrnlca 70

5.1.2.1.2. Presiunea vantulul 71

5.1.2.1.3. Presiunea totala: presiunea conventlonala 71

5.1.2.2 Dispozitive de ventilate naturala 72

5.1.2.2.1 Ferestre (ochiuri mobile) 72

5.1.2.2.2. Cosuri de ventilare 72

5.2. Ventilare rnecanlca (VM) 73

5.2.1. Alcatulrea unei lnstalattl de ventilare rnecanlca 73

5.2.2. Regimuri de functionare 75

5.2.3. Sisteme de ventilare rnecanlca 75

5.3. Climatizarea : 75

5.3.1. Probleme generale : 75

5.3.2. Clasificarea lnstalatiilor de climatizare. Principii de functlonare , 77

5.3.2.1 Clasificarea Instalatitlor 77

5.3.2.2 Principii de functlonare a lnstalatlilor de climatizare 77

- .. 5.3.3. I nstalatli '::"numai aer" .:; .: .. ;:;.;';;; ~;.; ::;;;::;:~::; ::-. ;;;.::; :::.:: .: :;;:'::.;'; ::';:.:.;:: .:;;;:' ::::;::::::;-:-:::::'~:';:'.~~::.::'.:.:;:':::.:. 78 ..

. 5.3.3.1 lnstalatli .numal cu aer" cu 1 canal cu debit constant... ; ; .. :· : 79

5.3.3.1.1 lnstalatli pentru 0 zona ..•.... : ...•..•.... .- : .........••....• ; .. ; ; ;;.; •..•.. :; ;.; 79

5.3.3.1.2 Instalajll pentru mai multe zone .•...•.. : 79

5.3.3.2 lnstalatll "numai aer" cu debit variabil : .....••.•... ; .- •............................ ; •......... :.: 81

5.3.3.3 lnstalatli "nurnal aer" cu 2 canale de aer •..........................................•..................•................... 82

5.3.3.3.1 Probleme generale,. clasificare : : ................................................•....... : 82

5.3.3.3.2 lnstalatli fara umidificarea aerului .....................................•........................................... 82

5.3.3.3.3 lnstalatli cu umidificarea aerului 82

5.3.3.3.4 Aparate de arnestec •......•.......•......•............•....................•...•.•......••....•• : .•.. ; 83

5.3.3.3.5 Diagrame de reglare a parametrilor aqentllor termici

la lnstalatllle cu doua canale de aer .................................................................•.......... 85

5.3.4. lnstalatll "aer-apa" (cu aer primar) ; ..........•.......••....................... 85

5.3.4.1 Schema de principiu 85

5.3.4.2 lnstalatll "aer-apa" cu 2 conducte 85

5.3.4.3 lnstalatll .aer-apa" cu 3 conducte 87

5.3.4.4 lnstalatil "aer-apa" cu 4 conducte 87

5.3.4.5 Aparate cu lnductle ; 87

5.3.4.6 Ventiloconvectoare 88

5'.3.4.7 Grafice de reglare a parametrilor 89

5.3.5. lnstalatll cu lncalzlre termlnala : 89

6. VENTILAREA INDUSTRIALA

6.1 Ventilarea naturals organizata ::'L 92

6.1.1. Presiunile pe suprafetele orificiilor de ventilare ';~ 92

- Exemple de calcul ~:!~ 92

6.1.2. Presiune conventlonala 92

- Exemple de calcul ;7:;~~~:;· 92

6.1.3. Debitul de aer al orificiilor ~~~~~"j:;.; 92

. - Exemplu de calcul ·;:: 93

6.1.4. Dispozitive de ventilare naturale ; 94·

6.1.5. Determinarea debitu]ldi_Q§)_gEJ[..?yacuat .prin_OefIEl.ctpare .lili .luminatoare _ _ _ • .......95 . _.i(i.;'(·

- Exemple de calcul , •........................ ~·: 95' -~,;1.::::t;.

6.2. lnstalati' de ventilare locala ; ;';· 98

6.2.1. Ventilare looala prin aspirare; tipuri constructive u •..................... ~'~~-: .•• 98;' T{~·;

6.2.1.1. Dispozitive deschise ,.;, :,·;,: 98

6.2.1.1.1. Hote :"!i' 98

6.2.1.1.2. Asplratii marginale ::; .. ; :,';;;. :99

6.2.1.2. Dispozitive semiinchise ' 99

6.2.1.3. Dispozitive inchise : .. .; : 99

6.2.2. Ventilare locala prin refulare :;;:~; 99

6.2.2.1 Dusurl de aer 99

6.2.2.2 Perdele de aer 100

6.2.3. lnstalatll de ventilare locala prin refulare sl aspirare 102

6.2.3.1 Tipuri constructive 1.02

6.2.3.2 Calculul bailor industriale cu refulare pe 0 latura si evacuare pe latura opusa 102

- Exemplu de calcul 104

6.3. lnstalatll de descetare 104

6.3.1. Probleme generale 1 04

6.3.2. lnstalatli cu refularea aerului jos sau sus cu dirijare spre partea lnferloara a Incaperil.;. 105

6.3.3. lnstalatli de descetare cu refularea aerului in partea inferloara si suprafete de lncalzire

in zona plafonului 106

6.3.4. lnstalatf de descetare cu refularea aerului la partea lnferloara sl superloara a Incaperii. 106

6.3.5. lnstalatll de descetare cu evacuarea aerului prin dispozitive de asplratie locala (DAL) 106

- Exemplu de calcul : , 107

6.4. lnstalatll de desprafulre 109

6.4.1. Sistemul blfazlc aer-praf 109

6.4.1.1 Deflnltll sl claslflcarl 1 09

6.4.1.2 Cornpozltla granulometrica (dlstrlbutla) a prafului 110

- Exemplu de calcul 110

6.4.1.3 Viteza de plutire (limita de cadere) 110

- Exemplu de cal cui 111

6A.2. Proprietatlle prafului 111

6.4.3. Sisteme de desprafure: tipuri constructive 113

6.4.4. Dispozitive de captare a prafului : 115

6.4.5. Conducte: dimensionare sl calculul pierderilor de sarcina ' ~- , 115

c iii Cuprins

6.4.5.1 Date peritruprolectarea slstemulul dec6ndt.i6te~:::.-:::-::-:-.-._.:.~.~.-.-.~::-::.'-;: .. ::.: .. :.:.'-::.::.: .-.:.:.:.::.: 115

6.4.5.2 Calculul pierderilor de sarcina : .. : ::~ :.; ; .. : : 116

6.4.6. Dlspozltlve :;;i accesorii montate pe conductele de desprafulre 116

6.5. Aparate sl lnstalatll de epurare - Probleme generale ; 117

6.5.1. Aparate pentru epurarea aerului : : 117

6.5.2. lnstalatll de epurare L 118

6.6. lnstalatil de ventilare de avarie : 119

6.6.1. Descrierea lnstalatiel 119

6.6.2. Debitul de aer pentru avarie 120

6.6.3. Timpul de revenire la concentratla admlslblla dupa incetarea avariei : 120

- Exemple de calcul 120

6.7. Transportul pneumatic 120

6.7.1. Probleme generale 120

6.7.2. Clasificarea sistemelor de transport pneumatic 121

7: ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALATlILOR DE VENTILARE $1 CLiMATIZARE

7.1. Ventilatoare 128

7.1.1. Tipuri constructive de ventilatoare 128

7.1.2. Curbe caracteristice : 129

7.1.3. Functlonarea ventilatoarelor in serie sau in paralel... : 130

7.1.4. Reglarea debitului de aer al ventilatoarelor 132

7.1.5. Alegerea ventilatoarelor pentru centralele de ventilare sl climatizare 133

7.2. Baterii de lncalzlre 133

7.2.1. Baterii de incalzire cu abur sl apa : 133

7.2.2. Baterii de lncalzlre cu gaze de ardere 137

7.2.3. Baterii de incalzlre electrice 138

7.3. Baterii pentru racrea aerului 139

7.3.1. Schimbul de caldura _ 139

7.3.2. Curbe caracteristice ale bateriilor de raclre 139

7.4. Filtre de praf 140

7 .4.1.-Probleme .. generale _ _ .. _ ._ • ...14.u_o _

7.4.2. Marimi caracteristice ale filtrelor 140

7.4.3. Pierderile de sarcina. Durata de colmatare 140

7.4.4. Tipuri constructive de filtre de aer 141

7.4.5. Inserierea filtrelor 144

7.4.6. Filtre diverse 144

7.5. Separatoare de praf 144

7.5.1. Claslflcarl si caracteristici tehnice 144

'7.5.2. Alegerea separatoarelor de praf : 145

7.5.3. Tipuri constructive de separatoare de praf 145

7.5.3.1 Cicloane 145

- Exemple de calcul 147

7.5.3.2 Filtre uscate 147

7.5.3 .. 3 Filtre electrice 150

7.5.3.4 Separatoare lnertlale 151

7.5.3.5 Separatoare umede 151

7.6. Camere de pulverizare 153

7.6.1. Probleme generale : 153

7.6.2. Elementels componente ale unei camere de pulverizare 154

7.6.3. Tipuri constructive de cam ere de pulverizare 154

7.6.4. Calculul termic de alegere a camerelor de pulverizare 154

- Exemple de calcul 156

7.6.5. Accesoriile camerelor de pulverizare 156

7.7. Guri de aer 157

7.7.1. Probleme generale 157

_ 7.7.2. Tipuri constructive; caracteristici geometrice sl tehnlco-functionale 159

7.8. Canale de aero Accesorii 162

7.8.1. Materiale folosite la realizarea canalelor 162

7.8.2. Elemente componente si mod de a'catulre a canalelor de aer 164

7.B.3. Accesoriile canalelor de aer 166

8. APARATE DE VENTILARE $1 CLiMATIZARE

8.1. Aparate de ventilare :;;i lncalzlre, Aeroterme 174

8.2. Generatoare de aer cald pentru loculnte : 175

8.3. Aparate de ventilare 175

'Cuprins

; ""," ,

'. 8.4.··Aparate-ae--ventilare'de' e\iacuare-: .. ::.::~~.~:'.-.:,:::'.-.~:.-.~~:: .. ::~ .. '.::.:.::.-:.:.:: .. ::.:'-:::.~.::::: .. '-".:.'-:::::.:::.~.~.~::~:.:::::-.::~:.~::.-".-:176--··

8.5. Ventilatoare de acoperls : ., 176

8.6. Ventilatoare de perete sl de plafon : ..............................................•.........................•...... : 176

8.7. Aparate de raclre, climatizare partlala sl climatizare ...................•....................................................................... 177

8.7.1. Probleme generale .....................•... - .............................................•........................ ~ .................................• 177 8.7.2. Aparate de fereastra ..............................................•......................................•...•..................................... 177

8.7.3. Aparate de incapere : 178

8.7.4. Aparate de climatizare de tip dulap 179

8.7.5. Aparate de climatizare modulate 180

8.7.6. Centrale de climatizare de acoperls : : 182

8.7.7. Aparate de climatizare. pentru loculnte .. ,; 1"84

8.7.8. Aparate de climatizare multizonale· 185

8.8. Aparate pentru umidificarea aerului .: 185

8.8.1. Aparate cw evaporare 185

8.8.2. Aparate cu pulverizare 185

8.8.3. Aparate cu abur 186

8.9. Aparate pentru uscarea aerulul 187

8.9.1. Aparate cu rnaslna frigorifica 187

8.9.2. Aparate cu substante adsorbante sau higroscopice 188

8.10. Aparate pentru reducerea mirosului , 188

9. CALCULUL $1 DIMENSIONAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE $1 CLlMATlZARE~.

9.1. Sarcina terrnica a unei incaperl., .: 192

9.1.1. Sarcina terrnlca (de raclre) de vara ." 192

9.1.1.1 Aporturi de caldura " . ., 192

9.1.1.2 Oegajari decaldura 200

9.1.2. Sarcina terrnlca (de lncalzire) de lama ,,-'-'! ,"' 203

9.1.2.1 Consumuri de caldura , .. , .•• "' "" 203

9.1.2.2 Degajari de cal dura _ 203

9.2. Sarcina de umiditate (vapori de apa) a unei lncaperi n c, 203 .,,~~,fjE

9.2.1. Degajari $i consumuri de umiditate , " 203 .:.,.':':i .

---,9.2 .. :U-Degajari-de-umiditate-de-la-eamefli :;;-;-;;-.~::-;:.:;;:;;.:·; ; 203,· ."$i,,.

. .. I,' - Exemple de calcul. ; ,204 '".'

9.2.1.2 Degajari de umiditate de la suprafete libere de apa , ,;;W4, .,'.t:'.: ..

9.2.1.2.1 Volume mari de apa ;;.~ , ,;204. ,,_;c ..

- Exemple de calcul '-'-,,:.204.

9.2.1.2.2 Straturi subtirl de apa , " .. e , ••••.• ,.".205

- Exemple de calcul , ,,, _.,..206

9.2.1.2.3 Scurgeri permanente de apa _ 206

• 9.2.1.2.4 La suprafata Iibera a solutillor apoase ,.,.~ , , 206

- Exemple de calcul .' 206

9.2.1.3 Degajari de umiditate de la suprafata apei in fierbere , 206

9.2.1.4 Degajari de umiditate de la man care 206

9.2.1.5 Degajari de umiditate de la materiale care se usuca in in cap ere 206

9.2.1.6 Degajari de umiditate de la arderea unor substante 207

9.2.1.7 Dsqajarl de umiditate de la calcatul rufelor 207

9.2.1.8 Alte degajari sl consumuri de umiditate 207

9.2.2. Calculul sarcinii de umiditate a unei lncaperi 207

9.3. Bilanturile de gaze, vapori si praf ale unei lncapert 208 ~-

9.3.1. Surse de degajari de gaze sl vapori nocivi , 208 I

9.3.2. Surse $i degajari de praf 209

9.4. Debitul de aer pentru ventilarea sau climatizarea incaperilor 210

9.4.1. Relatii genera Ie de calcul 210

- Exemple de calcul 210

9.4.2. Debitul de aer pentru lncaperl climatizate 210

9.4.2.1 Sistemul de ventilare "sus-jos" "sus-sus" sau "sus-jos/sus" 210

- Exemple de calcul ; 211

9.4.2.2 Sistemul de ventilare "jos-sus" 211

9.4.2.3 Incaperl termostatate (cu acelasi punct de roua vara :;;i iarna) 211

9.4.3. Debitul de aer pentru lncaperi ventilate mecanic 212

- Exemple de calcul 212

9.4.4. Debitul de aer pentru lncapert ventilate natural : 214

- Exemple de calcul : 216

9.5. Calculul sl dimensionarea gurilor de aer 217

9.5.1. Miscarea aerului in incaperlle ventilate ; 217

9.5.2. Jeturj de aer 217

· - -.- _ .. _.- __ .- --'9.5.2.1 Clasificarea jeturilor .-~.7 .. -~.·.; ~- ..• ;-.- .• -.-.·;.·.-. - ....•.. ;; ' .- •..•. .- •• .- ' 217 __

9.5.2.2 Jeturi lib ere cvasiizoterme, relatii de calcul .•..................••.....•..........•...........•.............•.. : 218

9.5.2.3 Jeturi"libere neizoterme refulate orizontal sau oblic : 219

- Exemplu de calcul .•.......................•............................................................... ; : 220

9.5.2.4 Jeturi neizoterme verticale refulatein jos ...............•................................ : 221

9.5.2.5 Jeturi limitate spatial 221

9.5.3. Alegerea anemostatelor ; 222

9.5.3.1 Anemostate patrate l;li circulare plane sl spatlale tipizate 222

- Exemple de calcul ..............•....................................•........................................................................... 223,,~.

9.5.3.2 Anemostate banda tipizate 224

9.5.4. A1egerea gurilor de refulare 224

- Exemplu de calcul 225

9.5.5. Calculul gurilor de evacuare a aerului 225

9.5.6. Eflclenta sistemelor de ventilare 226

9.'6. Calculul canalelor de aer 227

9.6.1. Dimensionarea constructlva l;li trasarea 227

- Exemple de calcul 227

9.6.2. Calculul pierderilor de sarcina 228 ~

9.6.3. Calculul racirii sau incalzirii aerului 229 ..

9.7. Ventilarea locala 231

9.7.1. Calculul dispozitivelor de aspirare local a ; 231

9.7.1.1 Hote 231

9.7.1.2 Asplratll unilaterale si bilaterale pentru bal industriale 231

9.7.1.3 Calculul asplratiilor inelare : 233

9.7.2. Calculul nlselor 234

- Exemple de calcul 235

9.7.3. Alte lnstalatll de ventilare locala prin refulare 239

9.8. lnstalatii de transport pneumatic 239

9.8.1. Viteza materialului in conductele de transport pneumatic 239

9.8.2. Concentratia amestecului in regim sl la Iimita de infundare 240

9.8.3. Viteza aerului; pierderile de sarcina reale ale aerului 240

9.8.4. Pierderile de sarcina in conductele de transport pneumatic v 241

9.8.5. Viteza optima de transport pneumatic ::=~:.~ '. ::~~:-.~:.~: .. :.:.-:-::.-:- :.~ : : : -.-.242·-· .. --

- Exemple de calcul 242

10. ATENUAREA ZGOMOTELOR $1 VIBRAfllLOR PRODUSE DE INSTALATIILE DE

VENTILARE $1 CLiMATlZARE

10.1 Notiunl referitoare la zgomot 248

10.2. Nivelul zgomotului in Incaperl 250

10.~ Propagarea zgomotului 250

10.4. Surse de zgomot. 250

- Exemplu de calcul 251

10.5. Atenuarea zgomotului transmis prin aer 253

- Exemplu de calcul 255

10.6. Zgomotul indus de canalele de aer 264

10.7. Atenuarea vibratlllor l;li a zgomotului transmis prin corp uri solide 264

- Exemplu de calcul 267

11. RECUPERAREA CALDURII

11.1 Probleme generale 272

11.1.1. Eficienta recuperatoarelor 272

11.1.2. Randamentul anual de recuperare 272

11.1.3. Sisteme de recuperare 273

11.2. Tipuri constructive de recuperatoare de cal dura 273

11.2.1. Recuperatoare rotative 273

11.2.2. Recuperatoare cu placl 27 4

11.2.3. Recuperatoare cu tub uri term ice 274

11.2.4. Recuperatoare cu fluid intermediar 275

11.2.5. Pompe de cal dura : 276

11.2.6. Alte tipuri de recupertoare 278

12. REGLAREA AUTOMATA

12.1. Probleme generale 280

12.2. Elemente de reglare a debitelor de agent termic sau de aer 280

12.3. Reglarea lnstalatlilor de ventilare 281

12.4. Reglarea lnstalatiilor de climatizare partiala .................................•........... · ..................•...........................•........... 283

12.5. Reglarea lnstalatlllor de climatizare ..................................•...............•...............•..........••..••.......................•......... 284

.. _--._- -'-.--::~--'" _- .~- .-- .-.- - .. _.- .. __ ._-.: .. __ ::.-._---_ .. -._---_ .. _---_. -- .. _-- ._ .. - .. - .. ~. -.-~------ -.- - --- .. _----_.-.--- _

.. ' .

.... ...

13. SOLI.fJ1I TN FUNOTIE DE DESTINATIATNOAPERILOR .

13.1. Oladiri publice ~i administrative ; · ~.; ~ : : : .. : : 288

13.1.1. Cladiri cu birouri .- : 288

13.1.2. Hoteluri 289

13.1.3. Magazine : ; ; 290

13.1.4. Teatre, cinematografe 291

13.1.5. Amfiteatre ; 292

13.1.6. Piscine; bazine acoperite , 293

13.1.7; Spitale; clinici 294

13.2. Incaperl cu impurificarea pronuntata a aerului 296

13.2.1. Bucatarii ~ 296

13.2.2. Toalete 298

13.2.3. Incaperl pentru lncarcarea acumulatoarelor 298

13.2.4. Garaje 299

- Exemple de calcul 300

13.3. Loculnte 30 1

13.4. Oladlrl industriale 301

13.4.1. Depozite de fructe ; 301

13.4.2. Cladlr! zootehnice ; : 303

13.4.2.1 Probleme generale 303

13.4.2.2 Microclimatul lncaperilor care adapostesc animale ;'" 303

13.4.2.3 lzolarea terrnica a cladlrilor pentru adapostirea animalelor :·: 304

13.4.2.4 Deqajarlle nocive ale animalelor ; .'~: 305

13.4.2.5 Calculul debitului de aer pentru ventilare :::: 305

13.4.2.6 Sisteme de ventilare folosite la cladirlle zootehnice ::::·:: 306

13.4.3. Vopsitorii 308

13.4.3.1 Probleme generale :~;::; .. :,~.~ 308

• ,"·:""lfl!\~'·.,;5.~, >

13.4.3.2 FJltrarea aerului proaspat : 308

13.4.3.3 Filtrarea aerului evacuat ::·;': 309 ....• ;!:.

13.4.3.4 Regimul de presiune. Sistemul de ventilare :::: 309'. '",,'

-·13:4:3.5·lnstalatii-de·vopsite·:-:: ,:;\ 309~·;:::···

13.5. Centrale de ventilare, climatizare 31 0" " ,.",.

14. VERIFIOAREA, REGLAREA$I RECEPTIA INSTALATllLOR DE VENTILARE $1 CLlMATIZARE

14.1. Probleme generale :·:~ 316

14.2. Veriflcari preliminare 316

14.3. Pornirea lnstalatiel ~:·.~ ·:::: ~.::316

14.4. Reglarea instalatiei 316

t 14.4.1 Reglarea camerelor de amestec : .. :.: : 316

14.4.2 Reglarea debitului pe canalele de aer :::::::: : 317

14.5. Verificarea caracteristicilor functlonale ale echipamentelor 318

14.6. Verificarea parametrilor microclimatului :: 319

14.7. Receptla lucrarilor 319

II INSTALATii FRIGORIFICE

15. PROCEDEE DE MOIRE PENTRU CLlMATIZARE

15.1. Probleme generale 322

15.2. Fluide utilizate Tn lnstalatllle frigorifice 322

15.2.1. Agenti frigorifici pentru lnstalatli cu comprimare mecanica ~ 322

15.2.1.1 Criterii de alegere a unui agent frigorific 322

15.2.1.2 Proprietatile aqentilor frigorifici 322

15.2.2. Agenti intermediari 331

15.2.3. Soluttl pentru instalajf cu absorbtle : ; 332

15.2.4. Uleiuri frigorifice 332

15.3. lnstalatii frigorifice pentru climatizare ; 334

15.3.1. lnstalatll bazate pe destinderea aerulul comprimat 334

15.3.1.1 lnstalatla care utilizeaza ciclul Brayton-Joule 334

15.3.1.2 lnstalatla care utilizeaza destinderea Tntr-un camp centrifugal 334

15.3.2. lnstalatil bazate pe vaporizarea unui lichid 335

'1'15.3.2.1 lnstalatll cu com prim are rnecanlca de vapori 335

.. 15.3.2.1.1 lnstalatll cu 0 treapta de comprimare 335

. '15.3.2.1.2 lnstalatll cu comprimare rnultlpla 337

'f,15.3.2.2 lnstalatli cu absorbtle ~ ; ; 338

·15.3.2.2.1. lnstalatll cu absorbtle In solutie Br Li - apa .. :: 339 .

I!mI Cuprins

.-'

"",15.3.2.2.2.lnstalatii cu absorbtie in solutie apa-amoniac .. ~;;.; ., .......•. ; 340

15.3.2.3 lnstalatli cu eiectle ................................•...•• · :· •. : : ........•............•.......•.....................•.... ~ 341

15.3.2;3.1. lnstalatle teoretlca (eu circuite inchise) ...• : ..........................•....•.•............................ 341

15.3.2.3.2. lnstalatie reala (cu circuite deschise) : 342

15.3.3. lnstalatll bazate pe efectul Peltier 344

16. ELEMEN1E COMPONENTE ALE INSTAlATlILOR FRIGORIFICE

16.1. Compresoare ". .. 346

16.1.1. Clasificarea compresoarelor :· 346

16.1.2. Compresoare volumice : 346

16.1.2.1 Merimi caracteristice ale compresoarelor volumice 346

16.1.2.1.1. Caracteristici geometriee 346

16.1.2.1.2. Caracteristici mecanice 347

16.1.2.1.3. Caracteristici frigorifice 347

16.1.2.1.4. Caracteristici calitative 348

16.1.2.2 Tipuri constructive de compresoare volumice 348

16.1.2.2.1. Compresoare cu piston alternativ 348

16.1.2.2.2. Compresoare rotative 351

16.1.3. Compresoare centrifugale (turbocompresoare) 356

16.2. Condensatoare frigorifice :· 359

16.2.1. Consideratll teoretice : 359

16.2.2. Condensatoare recite cu aer 359

16.2.3. Condensatoare recite cu apa 360

16.2.3.1 Condensatoare cu tevl coaxiale 360

16.2.3.2 Condensatoare multitubulare 360

16.2.3.3 Condensatoare cu plac! 361

16.2.4. Condensatoare raclte mixt (evaporative) 362

16.2.4.1 Condensatoare atmosferice 363

16.2.4.2 Condensatoare cu evaporare tortata 364

16.3. Vaporizatoare 364

16.3.1. Probleme generale 364

16.3.2. Vaportaatoare.racltoare.de.aer.i..Lc, 366

16.3.2.1 Oonslderatli practice :=.-:::.:::.:::-:366- .

16.3.2.2 Decongelarea vaporizatoarelor 368

16.3.2.3 Dimensionarea vaporizatoarelor racltoare de aer 369

16.3.2.4 Tipuri constructive de vaporizatoare pentru racirea aerului : 371

16.3.3. Vaporizatoare racitoare de Iichide 371

16.3.3.1 Tipuri constructive de vaporizatoare racltoare de lichide 372

16.3.3.2 Dimensionarea vaporizatoarelor racitoare de lichide 375

16.4.' Aparatura de reglare 9i cornanda , 378

16.4.1. Probleme generale 378

16.4.2. Dispozitive de cornanda automata 379

16.4.2.1 Dispozitive de pomire si oprire automata 379

16.4.2.2 Dispozitive de alimentare cu agent frigorific 379

16.4.2.3 Dispozitive de alimentare cu agenti secundari 381

16.4.3. Dispozitive de protectie automata 383·

16.5. Aparatura auxlllara 384

16.5.1. Separatorul de ulei 385

16.5.2. Separatorul de lichid 385

16.5.3. Butelia de aspiratle 386

16.5.4. Rezervorul de Iichid 386

16.5.5. Separatorul acumulator 386

16.5.6. Butelia de raclre lntermedlara 386

16.5.7. Subrecitorul de Iichid 387

16.5.8. Dezaeratorul 388

16.5.9. Dezhidratorul 388

16.5.10. Filtrul 389

16.5.11. Pompa de agent frigorifie : 389

16.5.12 Bazinul racltor 390

16.5.13 Agitatorul 391

16.5.14 Turnul de raclre 391

16.6. Conducte, arrnaturt, izolatf 392

16.6.1. Conducte 392

16.6.2. Arrnatur! 395

16.6.3. Izolatii frigorifice : 397

." .. " .• ~., .a., :. ,

......

, . : ..... '."'!;~ ".::. .'

.'; ":;,

... _.' ._ ... , .. _-.- ------------------. --------_---_.:--

17.SISTEME DE INSTALAnl FRIGORIFICE PENTRU CLIMATIZARE

17.1. lnstalatll de climatizare cu raolre dlrecta .: · ~ .404

17.1.1. Sistema monobloc , · : : .404

17.1.1.1. Centrala de tratare a aerulul : 404

17.1.1.2. Sisteme de tratare locals a aerulul 406

17.1.2. Sisteme cu unitati separate (split) .408

.17.1.2.1. Sistemul monosplit : : .408

17.1.2.2. Sistemul multisplit .409

17.2. lnstalatli de cllrnatlzare cu racire lndirecta .409

17.2.1. Sisteme cu baterie de raclre, cu apa rece : : 410

17.2.2. Sisteme cu camera de pulverizare a apei reci .411

17.2.3. Grupuri de raclre a .apel 412

17.2.3.1. Grupuri de raclre a apei cu comprimare mecanica .412

17.2.3.2. Grupuri de raclre a apei cu turbocompresor .413

17.2.3.3. Grupuri de racire a apei cu absorbtie .413

17.2.3.4. Grupuri de racire a apei cu ejectle .414

17.3. Acumularea frigului 414

1 rs. 1. Sistemul de stocare complete 416

17.3.2. Sistemul de stocare par-tiala : 416

18. MONTAREA l;ll EXPLOATAREA INSTALATIILOR FRIGORIFICE

':,18.1. Montarea lnstalatlllor frigorifice .420

." 18.1.1. Amplasarea :·~ : 420

18.1.2. lnstructlunl de montare ;,; .420

18.2. Exploatarea lnstalatfllor frigorifice .421 .

18.2.1. Probarea .421

18.2.2. Punerea in functlune ~ 422

18.2.3. Exploatarea ~~.",',.,,:., •. ;, .422

18.2.4. Limitarea zgomotului :.:""", .. ,,;-:., 423

:18.3. Depanarea lnstalatlllor frigorifice :.:,:.: .424

_.. . .. __ ULELE.MEN..1E PRIVIND_TBANSEERUL-DE-CALDURA------- .. · .------.------- .- .. --.

,', ... ;'

19. TRANSFERUL DE CAi.DURA l;ll DE MAS,!.

19.1. Conduotia tsrrnlca :.428

19.2. Convectla :·: .430

19.2.1. Convectla ribera in spatli nelimitate '.' :,:431

19.2.2. Conveotla ribera in spatii limitate ; , .432

19.2.3. Convectia fortata 432

19.2.4. Transferul de caldura la condensarea vaporilor " .434

19.2.5. Transferul de caldura la fierberea lichidelor .435

19.2.6. Transferul de rnasa 435

19.3. Hadlatla terrnlca .436

19.3.1. Marimi :;;i legi fundamentale .436

19.3.2. Transferul de caldura prin radlatie intre corpurile sollde 437

19.3.3. Coeficientul de radlatle CXr , 438

19.4. Transferul global de caldura " .. .438

19.4.1. Coeficientul global de transfer termic, k 439

19.4.2. Diferenta medie loqarltrnloa de temperatura, ~tmed 439

19.4.3. Recalcularea parametrilor schlmbatoarelor de caldura la altl parametri dedit cei nominali 439

- Exemple de calcul .440

19.4.4. Straturi de aer cu grosime mica 440

19.4.5. Intensificarea schimbului termic .441

19.4.6. Franarea transferului global de caldura (izolarea terrnlca) 441

- Exemple de calcul : .444

___ •• __ ~ ~_. 0 ...... ~ •• f

.~~--- "

00 " O· •• - ",..- .:. ~~~ < :'.: : (

'~~~ .. : ""'i0ft."i:i?i~~~~ --:-.~--.:'~'-'-'-----.~-~.'-_-' _n_-; __ •. _. ~~.;.,; ··.~'-7~=-':-'"'~-'-'-'-:'-'-'--:'::_'_

- • '.' ••• • , • • •• •• 0 • _ 0 ~. _. ., ._. __ •

... ; : f. ~.

- ..... ~ -:- ' .. ,:-; ....... _ .. _';"" : ', _= ..... ~o.a t ••• ·_ ,_,,", .....

• ,_ r- -", ' ..

I. lnslalalii de venlilare si climalizare;"

, ,

;, :!,'"':----~---------

Capi.lolul

Pro·bleme generale

-1

Capitolul1: Probleme generale

1. lnstalatil de ventilare ~i climatizare

care au loc, preponderent, degajari de (baterii cu raclre dlrecta), Dupa cel caldura sl umiditate (vapori de apa), de-al do ilea razbo! mondial, cllrnatieste suficient pentru lndepartarea aces- zarea cunoaste 0 etapa lrnportanta In tora sa S9 realizeze 0 ventifare naturale dezvoltarea sa. Tn afara perfectlonarli

Instalatllle de ventilare $i climatizare organiza!a prin practicarea unor aparatelor sl schemelor de ventilare au rolul de a mentine starea aerulul din deschideri, de 0 anumlta dimensiune, sl climatizare clasice, apar noi tip uri lncaperl, respectiv temperatura, umidi- amplasate la partlle lnterloara $i superi- cum ar fi: lnstalatllle de tnalta presiutatea, viteza 9i puritatea, In anumite Ii- oara ale peretilor exteriori. Tn cazul In- ne, instalatlile de climatizare cu doua mite dinainte stabilite, In tot timpul caperllor aglomerate Insa, datorlta de- canale de aer (de introducere), instaanului, indiferent de varlatla factorilor gajarilor importante de caldura si umi- latiile .aer-apa" (cu aer primar) folometeorologici, a degajarifor sl a consu- ditate precum sl a valorilor stricte la I sind aparate cu lnductie (climaconmurifor de caldura interioare. Limitele care trebuie rnentlnutl parametrii con- vectoare) sau ventiloconvectoare. Se parametrilor microclimatului interior I fortului termic, sunt necesare Tncalzirea dlverslflca concomitent natura oblecdepind, la randul lor, de destlnatia in- sl umidificarea aerului iarna, racrea $i , tivelor ce trebuie ventilate sau climacaperilor, de natura actlvltatll desfasu- I uscarea aerului vara, procese ce pot fi I tizate. Criza energetica a anilor '60 i$i rate, de procesele tehnologice. realizate numai cu 0 lnstalatie de c1ima- pune amprenta sl asupra lnstalatillor

Calitatea mediului in care oamenii i$i tizare. Unele procese tehnologice (din ' de ventilare, conducand la recuperadestasoara activitatea are 0 influenta industria textila, hartlei, tutunului, rea, din ce Tn ce mai mult, a caldurl] complexa asupra acestora, atat din optlca, prelucrarf mecanice de precizie, din aerul de ventilare. Simultan cu punct de vedere igienico-sanitar cat sl laboratoare metrologice etc.) impun aceasta diversificare s-a dezvoltat sl al randamentului activltatll, Cali tate a cerlnte sl mai stricte in cazul unuia sau perfectlonat aparatura de reglare, comediului se apreciaza atat dupa valoa- mai multor parametri de confort termic, manda st control a lnstalatillor de ellreaparametrilor principali ai confortului ceea ce lnfluenteaza nu numai comple- matizare, in special. Tehnica analocat sl prin intermediul altor factori se- xitatea lnstalatlel de climatizare ci lnsusl gica $i digitala patrunde masiv Tn anii cundari cum ar fi puritatea aerului, gra- sistemul constructiv al lncaperllor sau '80:;;i in domeniul cllmatlzarll.

dul de ionizare, calitatea i1uminatului, chiar al constructlel in ansamblu. La orice sistem de ventilare (sau ellnivelul de zgomot sl altele. Aparltla prime lor lnstalatll de venti- matizare) este necesar sa se lntroduca

In sezonul rece lnstalatlile de Incalzl- lare a fost condltlonata de realizarea Tn incaperl aer tratat (aer refulat, aer re pot asigura in lncapert rnentlnerea unor progrese in alte discipline. Oda- introdus) care sa preia noxele in exces temperaturii aerului la 0 valoare data sl / ta cu Tnchegarea igienei ca disciplina (caldura, umiditate, gaze, vapori, praf) Ia unele cladirl, prin rnasuri suplimenta- sunt facute cunoscute rezultatele :;;i sa Ie eli mine odata cu acesta (aer re (in general, constructive), se pot,' cercetarllor legate de schimbul de I aspirat, aer absorbit) din incaperi, du-

__mentine_jn..limlte_acceptabile~i..altLpa- __ aer.al lncapertlor, de contlnutul de u- pa care totcl.safle.tndepartat.ln.extes, __

'. rametri (temperatura medie de radlatle, I miditate sl gaze nocive, precum sl de I riorIaer evacuat), lnstalatille de ventiumiditatea relatlva), In cee<;! ce prlveste I puritatea aerului. Progresele realizate lare sl climatizare pot fi diferentiate puritatea aerului, in multe cazuri, In domeniul electrotehnicii of era posi- dupa modul de vehiculare a aerului, aceasta este obtlnuta prin ventilare bilitatea folosirii motoarelor electrice ! dupa extensia spatiului supus ventinaturals. Pentru alte categorii de inca- pentru action area ventilatoarelor sl, I larii, dupa diferenta de presiune dintre peri, In care se produc degajari impor- deci, posibilitatea ventilarli lncaperllor Incaperea ventilata sl lncaperile adiatante de caldura sl umiditate, precum mari sl foarte mari. In preajma anului cente, dupa gradul de complexitate al sl alte degajari nocive (sall cu aglo-/1890 se introduce umidificarea aeru- tratarii aerului Tn functle de cerlntele merare de: persoane, lncaperl de pro- lui prin intercalarea unor tavi cu apa ! tehnologice sau de con fort sau dupa ductie, laboratoare, piscine, hale pen- I (ulterior Incalzlta cu abtJr).Ceva mai I alte criterii.

tru cresterea lndustrlalizata a anima- I tarzlu se introduce umidificarea adia- I lelor sl pasarilor), calitatea aerului nu se I batica realizata prin pulverizarea fina I' mai poate asigura numai printr-o insta- a apei in curentul de aero Sfarsltul selatle de incalzlre. Pentru Indepartarea I colului al XIX-lea poate fi considerat i caldurf sl urnldltatll, in exces, a gaze- II pentru climatizare ca inceput al aces- i lor, prafului, mirosurilor apare necesita- , teia. Dezvoltarea cea mai mare a I tea introducerii controlate a unui anu- I ventllarl! sl cllrnatlzarf are loc dupa i mit debit de aer care, dupa caz, tre- , primul razbol mondial cand se reali- I Etapele de elaborare a proiectelor

buie lncalzit, racit, uscat sau umidificat. zeaza lnstalatll de climatizare Tn sco- I pentru 0 investltie sunt reglementate Acest lucru poate fi realizat, dupa caz, puri de confort (teatre, opere, cine- ! prin Ordinul comun nr.

cu ajutorul unei instalatli de ventilare, matografe, sali de concerte etc.) $i I,. 1743/69/N/1966 al Ministerului Finan-

de climatizare partiala sau de cllrna- tehnologice (fabrici de hartte, de tu- telor sl al Ministerului Lucrarllor Publitizare (totala), Natura sl cantitatea no- tun, textile, industria allmentara etc.) I ce sl Amenajarl' Teritoriului care stipu-

xelor In exces, modul lor de propaga- Aparltla rnaslnllor frigorifice (cu arne- I leaza contlnutul cadru al documentatl-

re, dimensiunile l;>i sistemul constructiv niac, cu bioxid de carbon) folosite la I ilor de llcltatle, al ofertelor $i al con-

al lncaperilor, limitele parametrilor raclrea si uscarea aerului of era 0 in- I tractelor pentru executia investitiilor. confortului termic, Iimitele admisibile la I dependents $i mai mare instalatlllor i Realizarea unor Investitil, din punct

care trebuie red use concentratllle I de climatizare. Dupa 1930 apar apa- I de vedere al proiectaril, este poslbila diverselor noxe, la care se adauga, de I ratele de fereastra, agregatele locale I caca sunt parcurse urrnatoarele etape

cele mai multe ori, cu 0 pondere im- I~ amplasate direct Tn tncaperea deser- : (responsabil pentru acestea fiind inportanta, considerente economice, au vita In sistem monobloc sau split. I vestitorul):

condus la utilizarea In practlca a unei I Apar, de asemenea, rnaslnile frigori- ~ - Studiul de prefezabilitate; game marl $i variate de. lnstalatf de /1 fice functionand cu medii nevatama.-j' - Studiul de fezabilitate;

ventilare sl climatizare. to are (freoni) facllitand folosirea bate- . - Proiectul tehnic (P'T) + caletul de

in cazul unor lncaperi industriale in riilor de racire fara agent intermediar . .ssrclnl:

1.1. Conl. inutul ~i lstorlcul lnstalajlller de ventllare ~I cllmatizare

1.2. Documentatla tehnjcoeconorruca necesara realizarii obiectivelor de investitii pentru Instaletl! de venfilare ~i climatizare

1. Instalatii de ventilare si climatizare

. ,

Capitolul1: Probleme generale

- Documentatia cu detalii de executie (DOE).

Documentatllle amintite se tntocmesc pe baza unei teme de prolectare, tntocmita de beneficiarsau de 0 unitate de proiectare/consulting de specialitate. Pentru instalatiile de ventilare sl c1imatizare tema de proiectare trebuie sa contlna urrnatoarele date: localitatea unde este amplasat obiectivul ce se prolecteaza,: orientarea cladlrll, sursele de caldura sl frig, nurnarul de ocupantl al flecarel tncapert, sursele ' de degajari de caldura interioare (computere, i1uminat interior, fax-uri, coplatoare, motoare, frigidere etc.), felul activltatii (rnunca de birou, munca usoara asezat sau Tn picioare, rnunca fizica medieigrea), gradul de izolare terrnlca a cladirii (peretl, ferestre, plafoane, acoperlsurl, pardoseli etc.), tipul constructlel/oladlrtl (Tnalta, foarte lnalta, bllndata, deschlsa, inchlsa etc.), riscul de incendiu (mare, mediu, mic), categoria de pericol de incendiu (A, B, C, 0, E), gradul de rezlstenta la foe, conditiile de lucru (temperaturi, umldltatt relative - vara sl iarna), spatille prevazute sau disponibile pentru arnplasarea echipamentelor de ventilare ~i ellmatizare. Odata cu tema de proiectare

;'.,<' vor fi puse la dlspozltla proiectantului

.. __ planurlle.sl sectiunlle de arhltectura ale

"~, cladirii/cladirilor.

.,- .;.

1.2:.1; Studiul de prefezabllltate Se intocmeste de catre investitor sau de catre 0 persoana jurldica de specialitate sl reprezlnta documentatla prin care ~e fundarnenteaza oportunitatea !;li necesitatea lnvestltlel, Studiul contine datele generale (denumire obiectiv, amplasament, investitor, elaborator studiu prefezabilitate), evaluarlle (evaluarea totala estimataa investltiel, a studiului de fezabilitate, a prolectelor - PT; DOE, cheltuieli pentru organizarea llcitatlei sl pentru obtlnerea avizelor), datele tehnice ale lnvestitlel (date asupra terenului, a zonei de arnplasament, caracteristicile principale ale sistemelor de ventilare sl c1imatizare !;li a echipamentelor folosite) !;li finantarea investitiei (surse proprii, credite bancare, de la buget etc.), plan general $i plan de amplasament.

1.2.2. Studiul de fezabilitate

Se elaboreaza de catre contractantul care a castlpat Iicltatia !;li cuprinde caract~risticile principale !;li indicato!,ii I tehr:lIco-economici ai lnvestltlel. In continutulcadru sunt cuprinse: datele I generale (cele cuprinse ln studiul de I prefezabilitate la care se adauqa descrierea tunctionala s! tehnologica a I

Se Tntocmesc la faza DOE ~i au un caracter preliminar. Dupa punerea Tn functlune a lnstalatlllor Instructiunlle se revad sl se cornpleteaza. Acestea contin: condltlile de montare a echipamentelor (ventilatoare, grupuri modulate de ventilare/climatizare, ventilatoare de acoperls Tn interiorli'n aer Ilber, a

Reprezinta docurnentatla necesara clapetelor antl-foc/antl-fum); condltllle la cererea autorlzatlei de constructie sl de montare a ret~!~lor de canale de, la llcltatia pentruexecutia lucrarfl. Pe aer, a gurilor de a~~i a prizelor de aer, baza acestuia se contracteaza lucrarea a gurilor de evacuare a aerului viciat In sl se executa DDE-ul. PT se reallzeaza exterior,a clapetelor de reglare a depe baza studiului de fezabilitate apro- bitelor de aer, a.'~'f*muatoarelor de bat $i are urmatorut contlnut: descrie- zgomot paslve/actlve: condltille de

rea generala a lucrarii (amplasament, montare a echipar1!),€1pt@J.or tehnoloqlce, .', clima, memoriu tehnic de specialitate, (hote, nlse, bai i'!$l~~ji:@!E.?,· perdele de ,', .

solutli tehnice, program de executle a aer, dusurl de aer;"s\fpartit9are de praf"~!;'fi{i, lucrarilor, organizare de santler), me- etc.): de~crierea sist~n:e~or de ventila- ,;.i:~1;?~ moriul tehnic de calcul cu explicitarea re/cllrnatlzare tehnolopica, a procese-;,,~::'(~'1';''2'

",(,~, .. " "

continutuluilucrarii(comanda-benefici:- lorteH:lnologlce indu~triale 'pe care Ie, ,:~ij·;.;~

aruluiiproiectantului general, tema de' deservesc lnstalatlile.de ventilare; refe-":~t~tl proiectare/faza anterloara aprobata, riri la personalul (necesarla beneficiar) ;~:f;i;:t: sursele de energle-caldura, frig, sol uti- pentru urrnarlrea mq~r1tarii sl puneriLTn- -!{;:r - . ~ ile !;li sistemele de ventilare sl climati- functlune a instalaWlor (urrnand.jca .>,:'0" zare; amplasarea echipamentelor, a acesta sa devlna personalde.exploa-

prizelor de aer, a gurilor de evacuarea tare si Tntretinere); testelesi procedurl-

aerului viciat Tn exterior, speclflcatiile Ie de verificare a echiparnentelor, apa-

tehnice (echipamentele principale, gri- ratelor sl lnstalatlilor (pentru receptla la

Ie, atenuatoare de zgomot etc.), grafi- 'fD'tnizori ~i pentrureceptla tuorarnor de

cui general de realizare a lnvestltiel, montaj) conform" docurnentatlel de

piesele desenate (planuri de distribu- proiectare ~i caietului de sarcini, cartlle

tie, sectiunl, scheme functlonale, sche- tehnice ale utilajelor !;li altor acte

mele aparatelor de climatizre etc.), ca- normative In vigoare; lnstructlunl de

ietul de sarcini. protectle a- muncii pentru personalul

de specialitate care partlcipa la Iucra-

rile de verificare, probe, receptle sl pu-

nere tn functiune,

obiectivului), datele tehnice ale lnvestltlel (cele cuprinse Tn studiul de prefezabilitate, detallerl ale solutlllor tehnice, echipamentele principale sl instalatlile de ventilare !;li climatizare), datele prlvlnd torta de rnunca necesara lnvestitiel, devizul general al investitiel, flnantarea lnvestltlel, principalii indicatori tehnico-economici (valoarea totala, esalonarea ln timp, durata de realizare etc.), avize sl acorduri (certificate de urbanism, de protectia mediului, avizul ordonatorului de credit, avizul de combustibil), planul de amplasament, planul general sl planurilede arhltectura,

1.2.3. Proiectul tehnic (PT) ~i caietul de sarcini

1.2.4. Detaliile de executle (DOE)

structii (In plan sl sectiune). Se vordetalia prizele de aer $i gurile de evacuare a aerului viciat In exterior. Se vor atasa lnstructluni de montare sl pun ere Tn functiune a grupurilor (de introducere, de evacuare) de ventUare sl climatizare, lnstructiuni de exploatare sl documentatla econornlca,

1.2.5.lnstrucJiuni de montare ~i punere in functlune

Au la baza PT $i reprezlnta docurnentatla care sta la baza executarll obiectivului proiectat. Trebuie sa cuprlnda toate elementele dedetaliu necesare executantului pentru a putea pune Tn opera obiectivul contractat. Piesele desenate sunt alcatulte din planurile de amplasament ale centralelor de ventilare, de climatizare, ale ventilatoarelor, al gurilor de aer de introducere si evacuare. Planurile (cotate) vor fi Tnsotite sl de sectluntle principale prin cladlre sl prin centralele de ventilare sl climatizare precum sl de detalii ale nod uri lor importante la scarlle 1:20; 1:10; 1:5. Vor fi prezentate traseele retelelor de canale de aer, cu cote fata de elementele de con-

1.2.6. Instrucjlunl de exploatare ~i Intrejlnere

Se elaboreaza Tn mod detaliat In functie de _ marlrnea, numarul sl complexitatea tnetalatfllor, pentru diferite tipuri de lnstalatll (lnstalatli de eli matizare, lnstalatll de ventilare mecanlca, instalatil de' evacuare mecanlca etc.) sau pentru ansamblul lnstalatillor,

lnstructiunlle trebuie sa contina: recomandarl privind numaru' sl calificarea personalului de exploatare sl Tntre- , tlnere; programul de instruire a personalului de exploatare sl lntretlnere; perioadele de verificare a echipamentului de ventilare si climatizare; recornandarl

Capitolul1: Probleme generale

1. Instalatii de' ventilate ~i climatizare

pentru dotarea personalului de exploa-' tare sl Intretlnere, a atelierelor de reparatli l?i verificarl cu mijloace individuale sl colective pentru protectla muncii l?i paza contra incendlllor.

1.3. Incadrarea proiectelor instalaJiilor de ventilare ~i cllmatlzare In obiectivele de lnvestljll publice .

1.3.1. Autorlzatla de construire

llzare, urrnatoarele cerinte de calitate:

A - rezlstenta si stab ll itate; B - siguranta In exploatare; C - siguranta la foc; 0 - igiena, sanatatea oamenilor, refacerea sl protectla mediului; E - izolarea terrnica, hidrofuga si economie ' de energie; F - protectie Impotriva zgomotului. Proiectele de lnstalatli de ventilare sl climatizare se verlflca, pentru to ate cerlntele sl pentru toate categoriile de consuuctli, de verificatori I atestati de MLPTL pentru specialitatea I lnstaiatii termice - IT.

1.5. Reglementari tehnice specifice pentru instalatiile de ventilare ~i climatizare

lnstalatllle .de ventilare sl climatizare reprezlnta una din speclalltatile care compun proiectul general al obiectivului ce urrneaza a fi realizat. Proiectul tc·hrdc at acestor lnstalatil, 'alaturl de Proiectarea, executarea, montarea sl cdd.,I\f.l, este necesar la obtinerea au- exploatarea instalatiilor de ventilare $i

JrLwi.;',: de construire l?1 a certificatu- climatizare se reallzeaza In conform italui de urbanism. Toate acestea cad, de te cu reqiernentarile tehnice specifice, regula, In sarcina proiectantului gene- cuprinse in:

rat. Acesta trebuie sa obtlna: - Normative de proiectare, executare

- Autorizatla de construire - act eli- $i exploatare a lnstalattlior;

berat de prlrnaria municipiului, orasului .. Standarde nationals (SR), europe-

sau comunei pentru realizarea obiecti- ne (EN) sau Internationale (ISO);

vului proiectat; - Ghiduri, regulamente, instructiunl;

- Certificatul de urbanism care poate - Acte legislative (legi, decrete,'

tmbraca una din formele: PUG (planul hotararl si ordonante guvernamentale). urbanistic gener:al),.E\,L4...(planul urba-j_ Dintre acestea vorn prezenta numai

nistic zonal) sau PUD (planul urbanlsflc I catevi:r.:---------- _

de detalii); I · Normativ privind proiectarea sl

- Regulamentul local de urbanism. e~ecu~area instal~tiilor de ventilare $i

. cllmatizare, 1.5-98,

I • Legea 10/1995 privind calitatea in

constructii;

• Normativ de siguranta la foc a constructlilor, P118-99;

• ST AS 6648/1, 2 - lnstalatli de ventilare $i climatizare. Calculul aporturilor de cal dura din exterior - Prescriptii fundamentale; Parametrii climatici exteriori;

• ST AS 9660 - instalatli de ventilare de $i climatizare. Canale de aero Forme $i pe dimensiuni;

• SR 11573 - lnstalatli de ventllare.

Ventilarea naturala orqanizata a cladlrilor industriale. Prescriptii de calcul;

• STAS 4369 - lnstalatli de Incalzire, ventilare $i condition are a aerului. Terminologie;

• SR ISO 7730 - Amblante termice . moderate. Determinarea indicilor PMV , si PPD sl specificarea conditiilor de ' confort termic. '

1.3.2. Avize ~i acorduri

Realizarea obiectivelor de lnvestitii este condititlnata de obtinerea unor avize sl acorduri cum ar fi:

- Certificatul de urbanism care cuprinde elemente privind regimul juridic, economic sl tehnic al terenului sl constructiilor sl este emis de prlrnarf sau prefecturi;

- Acordul de mediu, eliberat Aqentla pentru protectia mediului baza unui stu diu de impact;

- Avize sl acorduri pentru racordarea la retelele de alimentare cu apa, cu energie electrica, cu gaz, cu energie terrnlca, de telecornunicatli etc. eliberate, dupa caz, de regiile sau agentii economici care asigura utllltaple amintite;

- Avizul Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari privind incadrarea In leqislatia siqurantel la foc a obiectivelor proiectate;

- Avizul Inspectoratului de Protectie Civila.

1.4. Cerin!e de calitate

Conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea In constructll, proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si , ciimatizare se fac astlel Incat acestea sa realizeze, pe intreaga durata de uti-

1.6. Clasificarea instalalii10r de ventilare ~i climatizare

• C/asificarea dupa modu/ de vehlcu/are a aeru/ui de venti/are:

• Venti/area natura/a poate fi neorganizata sau organizata. La ventilarea naturala schimbul de aer al unei incaperi este urmarea actiunli combinate a

celor doi factori naturali ·(presiunea vantului sl diterenta de presiune provocata de greutatile speclflce ale aerului interior $i exterior, ca urmare a temperaturilor inegale ale acestora). Oand patrunderea aerului curat are loc prin neetan$eitatile constructlel (usl, ferestre) ventilarea naturala se numeste neorganizata. Daca in lncapere sunt practicate deschideri speciale cu dimensiuni determinate, amplasate la anumite inaltimi, care pot fi inchise sl deschise, dupa necesltati, atuncl se reallzeaza 0 ventilare naturala organizata.

•. Venti/area rnecenicii poate fi simp/a (introducere sau evacuare) sau combinata (cu incalzire/racire-uscare/ umidificare).

In cazul ventllarf mecanice vehicularea aerului S6 face cu ajutorul unui sau a doua ventilatoare (unul de introducere sl altul pentru evacuare). In general, prin vehicularea mscanlca a unui debit de aer se urrnareste mentlnerea unei temperaturi aproximativ constante, in perioada de iarna, $i limitarea cresterll temperaturii interioare peste 0 anurnlta valoare, in perioada de vara, Aceasta presupune intercalarea, in circuitul aerului, a unui ventilator sl a unei baterii de Incalzlre (intotdeauna inaintea bateriilor de incalzire se ~~nteaz"[-un-fiTtrudepraf).-Sunt si alte cazuri de ventilare combinata la care, In circuitul aerului, se introduc alte aparate cu ajutorul carora se pot obtine alte procese simple, ca de ex., racire si uscare sau umidificare.

• C/imatizarea poate fi pentru contort sau tn scopuri tehnoloqice. In locul termenului de climatizare se foloseste, adesea, sl denumirea de "conditionare a aerulul". Climatizarea se oeosebeste de ventilarea rnecanlca prin aceea ca aerului de ventilare i se reqleaza simultan cel putin doi parametri astlel ca, dupa dorlnta, se poate realiza tncalzl- ' rea, raclrea, uscarea sau umidificarea aerului dintr-o incapere.

-Dupa criteriile care stabilesc valoarea sl limitele de varlatle a parametrilor aerului interior aceste lnstalatii pot fi destinate confortului persoanelor sau unor scopuri tehnologice. Dificultati marl pun lnstalatllle de climatizare tehnologice, deoarece valorile parametrilor aerului interior, prestabilite ca optime pentru procesul tehnologic, trebuie, In acelasl timp, sa constituie limite acceptabile din punct de vedere al conditiilor de rnunca (pentru a nu crea senzatil neplacute oamenilor antrenaf in procesul de munca respectiv).

• Venti/area mlxtii se poate realiza fie prin introducere natura/a si evacuare , mecenice, fie prin introducere mecanica $; evacuare natura/a. Ventilarea mixta, sub cele doua forme, apare fie ca 0

I. lnstalatii de ventilare ~i climatizare

Dapltolul l: Probleme genera1e

Ie laterale. In unele cazuri, ventilarea de schimb general ar putea fi ineficaoe ~i din cauza refular!l, De exemplu, pentru locurile demunca din apropierea unor suprafete Tncinse, orlcat s-ar marl debitul de aer nu pot fi asigurate condltii pentru rnentlnerea constants a bllatutul termic al omului(din cauza cantitatii mari de caldura prlmita prin radlatle de la aceste suprafete). In aceasta situ atie, pentru a ajuta organismul sa elimine surplusul de caldura, se poate interveni prin crearea locala a unor jeturi de aer pentru fiecare muncitor Tn parte, denumite dusurl de aer. De asemenea, pentru almpiedica patrunderea aerulul rece In lncaperl, la deschiderEia frecvsnta a usilor spre exterior, se tolosesc, cu destul succes, perdelele de aero Sunt ~i cazuri cand, pentru a lrnpiedica raspandlrea noxelor In toata Incaperea, In special, In cazul unor dega-

recirculare, AR jari toxlce, se poate actlona eficace

IR lnstalatii de ventilare de prin folosirea simultana a unui sistem

UM recirculare, AR de refulare, In general, de tip perdea

de aer sl a unui sistem de aspirare

US pentru fiecare utilaj In parte (de exem-

I,R lnstalatll de clirna- lnstalatil de climatizare plu cabine de vop~Ir~;:2u,scare, electro-

I,UM tizare partial a, partiala de recirculare, AR Iiza etc.) :;t~~~f~ih_

I,US AP sau AM • Ventilarea com6fr{Ji§.'se realizeaza

R,UM _ prin ventilare generaJa liJi locala. Exis-

--- --------I--R;--;u7~;-'~~U~S;----I-----------+------------ ------ - ---: tenta unui_ sistem d_e"yentllar:~J9_c;~I_a nu~ f-=:--:-----,I-i'7-'~7---t-_:___-:-::--:-:-:--_:_:__---_I__:__c_...,___,_::__;_____::_-_:_-____i _ exclude prezenta 0nei Instalatll de

Trei I,R,UM lnstalatll de clirna- lnstalatii de climatizare : ventilare de schimb"general, careia Ii

I,R,US tizare partlala, " partiala de recirculare, AR _ revine rolul de a dilua scaparile de no-

R,UM,US AP sau AM : civitati la valori sub llrnitele admisibile $i

I,UM,US de a asigura aerul de compensare.

I,R,UM,US lnstalatii de climatizare, lnstalatil de climatizare Ventilarea qenerala are drept scop

AP sau AM de recirculare, AR schimbarea aerului In lntreaga lncapere,

R - inst,alatii de raclre: AP - aer proaspat; AM - aer amestecat. - supusa ventilarll, _ spre deosebire de

posibilitate de exploatare a lnstalatitor de ventilare intr-o anumlta perloada a anului (de obicei vara), fie chiar ca soMie de proiectare. Avantajul ei consta, In special, tn economicitatea exploatarll, dar sl a lnvestitiel.

fara degajari importante de noclvltatl, Ea presupune, In general, 0 amplasare uniform repartizata a gurilor de introducere sl de evacuare.

• Ventilarea localaapare ca necesara cand exlsta surse concentrate denocivitati sau cand acestea sunt dlspuse In i anumite zone ale Incaperilor. In aceste

I cazuri ventilarea de schimb general nu mal este eficace, aparand necesitatea

• Ventilarea generala sau de schimb i captarll nocivitatilor chiar la locul unde general este caracterlstlca lncaperllor I ele se produc. In aceasta categorie insocial-culturale sau a celor industriale I tra carcasele, nisele, hotele sl asplratll-

• Clasificarea dupe. extinderea zonel ventilate:

TabeluI1.2.1. Clasificarea ~i desemnarea lnstalajillor pentru ventilarea Incaperllor (Dupa DIN 1946 - Partea 1-10.88)

Procese terrnodinamice de tratare a aerului

lnstalatil pentru ventilarea incaperllor

evacuare, AE

Cu functie de ventilare Fara functle de ventilare

Niciunul

lnstalatil tehnice lnstalatii de ventilare

de ventilare de reclrcuiare, AR

lnstalatll de ventilare de lnstalatli de ventilare de

lnstalatf de ventilare, AP sau AM

Nurnar Tip

procese

Unul

Doua

Patru

I

TEHNICA VENTILARII

I

l VENTILAREA iNCAPERILOR ,11+- __ -,1 ~L- ~IIr--T-eh-n-ic-a-V-en-ti-lar-ii--,J

proceselor

lnstalatil speciale J

de ventilare

1

Ventllare naturala I

14 Prin ferestre I

-1 Prin cosurl I

de ventilare '------I

lnstalatll pentru ventilarea lncaperllor I
l Y Uscatoare
Instalatii cu I I lnstalatii fara I
functiuni de ventilare functluni de ventilare
I~ IL 4 Separatoare
I
lnstalatil I lnstalatit
de
de ventilare recirculare '-
y lnstalatil de
aspirare locala
-I lnstalatil -1 lnstalatli de I
de climatizare climatizare partlala
partlala de recirculare
lnstalatii
de transport
~ lnstalatil 1 lnstalatll ~ pneumatic
de climatizare
de I "--+ de recirculare
climatizare Y lnstalatli

de

descatare ~

-1 Prin deflectoare

sl Luminatoare - deflectoare

-1 Per dele de aer

~ Du~uri de aer

-1 Camere 'curate' I

:____I Camere de testare

Fig. 1.2.1. Clasificarea Instalajillor dupa DIN 1946~,Partea I.

Capitolul1: Probleme generale

1. lnstalatii de ventilare ~i climatizare

TabeluI1.3.2. Semne convenjlcnale pentru lnstalajlile de ventilare sau cllrnatlzare
y I A- I ~ {;3- {;3-
r-.

canal cu gura gura gura aparat de amestec aparat de amestec aparat de amestec
de aspiratle de refulare de aspirare cu volum constant cu volum variabil cu volum variabil
~i compensarea fara compensarea
presiunii initlale presiunii lnltlale
-r -{If- % -0- I I~ I v IE ~


paralele opuse clapeta clapeta aparat de lnductie aparat de lnductle regulator de volum
clapeta cu jaluzele de incendiu etansa cu reglare pe partea apei cu reglare pe partea aerului constant fara energie
racord la 2 conducte racord la 4 conducte auxlliara
-D- I I~ D§ -{;3-
§ © (j]
radial axial atenuator ventiloconvector cu ventiloconvector fara regulator pentru sisteme
ventilator de zgomot racord de aer primar racord de aer primar cu volum variabil 0/VS)
racordat la 2 conducte racordat la 4 conducte cu energie auxillara
pneumatica
~0 0 ID 0 0 a-
lii
I
aer/apa aer/abur aer/apa aer/freon camera de amestec camera de distributie filtru
baterie de raclre baterie de lncalzlre cu 3 iesiri cu 2 ieslri pentru aerosoli
a aerului a aerului
rn --ill r--
--~
8)-
G4 .
!--
'---
filtru de praf filtru cu banda filtru electric separator uniformizator
de ex. G4 rolulta de ex. G2 de plcaturi
~. ~ I U
I I I -0-
- t-- - I I I-- - It I t--
I I I I

camera de umidificare camera de umidificare camera de umidificare pornpa vas de expansiune
prin pulverizare prin pulverizare/picurare prin picurare (cu corp uri cu membrana
de umplutura)
~ ~ a~-0- ~,{} 1=
apa abur
III
recuperator recuperator Incalzltor Iracitor Incalzitor/racltor
de caldura cu placi de cal dura rotativ pentru recuperarea pentru recuperarea baterie de incalzire
aer/aer aer/aer regenerativa a calduril regenerativa a caldurll cu tuburi termice
0 D ~ ~ 0
cazan de Incalzire cazan de lncalzlre rnasina frigorifica rnasina frigorifica compresor
cu apa cu abur cu compresie cu absorb tie
c:*J ill 8
--0- -0- --- {> PI t---

rnasurarea masurarea regulator dispozitiv de actlonare servomotor turn de raclre
presiunii temperaturii de ex. PI pneumatica electric cu ventilator
de ex. pt. venti I de ex. pt. clap eta 1. lnstalatii de ventilare ~i climatizare

Capitolul1: Probleme generale

Pentru diversele parti ale instalatiilor, se folosesc semnele conventionale indicate Tn tabelul 1.3.2. (dupa DIN 1946 - Partea I).

Pentru marcarea pe planuri a tubulaturii de ventilare, corespunzator diverselor functlunl, sefolosesc culorile din tabelul 1.3.1.

Denumiri folosite

AI - aer refulat (iptr.:odus) Tn lncapereal incaperlle dese6J.if~::~9~ instalath; AA - aer aspirat din' Incaperea/Incaperile deservite;

h~T::ia-;b;;e;;;:l-.-;uhl ;!1_.3_.1_._C_u_lo_r_i _fO_I_O_s_it_e_inTin_sct;a;la~t;;iill~=_d= __ ~=" __ ="v::e=n=ti=rla=r=e=~ri~C~Ii~m;:;;a:;;:t=iz=a=r=e===t+-:-::A~E:;_:;"a~e~r:_a~s~p~i~rat din, Incapere/lncaperl

~T.;,!ip:...;u:;..;.l_;ca;.;:e.;,_ru:...;l.:..;ui +-~S.:.:.im;_:b::_;o::_;I -t_~C-=u:...;1o:...::a::_;re;:._ __ --l I eliminat (evacuatFnalri1osfera;--'--- ".

Aer refulat, Tn functie de tratare AI, PAl rO$W, oranj "AR - aer recrcutat, 0 parte sau tot

Aer exterior (proaspat) AP, PAP verde I aerul aspirat, AA, dirijat spre a fi din nou

I--A-e-r-a-s-p-ir-a-t-$-"-i -e-v-a-'cu-a-t~------1I---AA~,-A-E-,--:Rf---AA---t--b-le-u-,-a-lb-a-s-tr-u---l tratat ~i reintrodus ih Incapere/lncaperf

Aer recirculat AR violet AM - aer amestecat provenit din' a-

mestecul aerului exterior (proaspat),

AP, sl a unei parti din aerul asplrat, AA; AP - aer prcaspat preluat din atmosfera prin intermediul unei prize de aer; AEP - aer epurat, aer evacuat din Tncapere/incaperl, supus unui proces de separare st retinere a celor mai rnulte !" noxe, inainte de a fi evacuat Tn atmosfera in scopul reducerii poluarll. Notatille P sl R plasate Tnainte de simbolurile rnentionate au semnlflcatia:

P - aer pretratat; R - .aer retratat Terminologia celor mai importante elemente ale unei instalatf de climatizare estearatata Tn figura 1.3.1.

ventilarea locala, la care evacuarea aerului (sau introducerea) se refera la anumite puncte din Incapere unde este concentrate producerea noclvltatllor. Pentru a nu se raspandt in Tntregul spatlu, noclvitatile sunt evacuate chiar la locul de degajare prin absorbtii locale.

e Clasificarea dupa diferenfa, de presiune dintre interioruf $1 exterlorul incaperll ventilate:

• Venti/area echilibratii, sistem la care debitele de aer de introducere sl de evacuare sunt egale.

• Ventilarea tn suprapresiune, sistem la care debitul de aer introdus este mai mare decat cel evacuat pe cale mecanica astfel ca in interior apare 0 suprapresiune, debitul in exces evacuanduse pe cale-naturala,

• Ventilare In subpresiune, sistem la care debitul de aer introdus este mai mic decat cel evacuat. Important este tnsa de urmarlt ce degajari sunt Tn Tncaperile alaturate, pentru a nu contamina 0 lncapere ventilata In subpresiune sau cedegajari nocive sunt Tntr-o tncapere ventllata Tn suprapresiune pentru a nu contamina lncaperile adia-

cents acesteia, spre care se va scurqe aerul in exces. Stapanlrea regimului de presiuni este, din acest punct de vedere, foarte lmportanta.

In ciadlrlle cu mai multe incapert ventilate se recornanda ca, pe ansamblu, suma debitelor de aer evacuate sa fie egala cu a celor introduse pentru a Irnpiedica subracirea anumitor lncaperi,

• Clasificarea dupa alte crlterN:

In unele tari se practlca alte c1asificari. In Germania, de exemplu, se foloseste denumirea de .Tehnlca ventilarii", ca denumire atotcuprlnzatoare, incluzand sl climatizarea (fig.1.2.1).

lnstalatlile pentru ventilarea lncapertlor au sarcina de a elimina:

• noxele care impurifica aerul (substante toxice sl otravitoare, mirosuri);

• caldura sensibila (sarcina de Tncalzire, sarcina de raclre):

• caldura Iatenta (sarcina terrnica latenta la uscare, umidificare).

Clasificarea se face, pe de 0 parte, dupa felul ventilarii, respectiv, functlunile ventilarll (cu/fara aer exterior) sl, pe de alta parte, dupa nurnarul proceselor termodinamice de tratare a aerului

Aer amestecat AM rosu, oranj

AE, AR, Nv1 $i AP - au sernnlflcatla de la tab. 1.2.1; AI - aer refulat, introdus in lncapere; AA - aer aspirat; PAl - aer pretratat, refulat, introdus In Tncapere; PAP - aer exterior proaspat pretratat; RAA - aer aspirat din incapere, retratat.

(1- incalzire, R-" raclre, US - uscare, UM - umidificare).

Climatizarea partlala - aerul tratat esta supus la trei procese termodinamice (I, R, US);

Climatizare - aerul tratat este sup us la patru procese termodinamice (I, R, US, UM);

Detalierea instalatiilor pentru ventilarea lncaperilor, cu luarea in considerare $i a proceselor termodinamice de tratare a aerului este ar·atata in tabelut 1.2.1.

1.7. Semne conyenjlonale §i denumiri folosite

in instaJatiile de ventilare ~I climatizare

Fig. 1.3.1. Elementele principale ale unei lnstalajli de climatizare:

1- recuperator de cal dura; 2 - camera de amestec; 3 - filtru de praf; 4 - baterie de preTncalzire; 5 - baterie de racre: 6 - umidificator; 7 - baterie de reincalzre: 8 - ventilator de introducere; 9 - atenuator de zgomot, pe introducere; 10 - idem, pe evacuare; 11 - ventilator de evacuare; 12 - priza de aer proaspat; 13 - gura de evacuare a aerulul viciat in atmosfera; 14 - gura de introducere; 15 - gura de aS~irare; CC - centrala de climatizare; IC - tncapere clirnatizata: A - aspirare;

I - Introducere; P - priza; E - evacuare; M - amestec; R - recirculare. -s

:;t"- ... : .

.. "..--.'--.;..--~

_---~c~

T.!~:;;-:-·~'~~~2!·~:r:.~~·.~~·~;-.~.{--;i2~~:~-~"-·~:r.t~~~~:ff.\1"~~~~:~'r;t,.:':·;i~f#J: ~:~i~:·~:1~~~~~~'3~~~~~~~l~~~lF~:~I~t~~~.~.t~5!{~~~:;~~~'T~:2:~}r~:' ~~·~~~:':~~1":.~·t!l'1"ft:;=('._ .... ~::~ ~.::·~~~~!:.~!,,~F~':~·~.~~r:.:F}

=: :; :-;

R"'; ., , ••.• '_ .

. _ .. --- - - '_':,-_

-,. ~."::;...!:r-.";~':" ~1.!:.~~!':;t;. .. ..-K.V"__""""""_"

't-. r

I. Inslalatii de venlilare si climatizare,

'" ,

Capitolul--2

Baze cllmalice si liziologice

,

_'

Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

1. Instalatii de ventilare si climatizare

. .

2.1. Aerul atmosferic

2.1.1. Aerul curat, uscat

Tabelul 2.1.1. Compozitia aerului curat uscat

Gazul

6.10-18

75,51 78,10

23,01 20,93

1,286 0,9325

0,040 0,030

Hidro en

0,001 0,01

Neon

0,0012 0,0018

Heliu

0,00007 0,0005

Kri ton

0,0003 0;0001

Xenon

0,00004 0,000009

Ozon

10.6

Radon

2.1.2. Impuritatile din aerul atmosferic

(0,02 ... 0,05 mglm3), ca urmare a proceselor de putrefactle.

. • Ozonul se gase~te, de regula, in stratul situat la aititudinea de 20-35 km, dar poate fi intalnit sl la 50-55 km. Ozonul ia nastere prin actiunea razelor ultraviolete asupra atomilor de oxigen si care are functla de a proteja suprafata Parnantutul Tmpotriva celei mai mari parti a radlatlel ultraviolete, a razelor X sl 'Y existente Tn spectrul radiatlel solare. Ozonul se mai lntalneste in atmosfera terestra, ca urmare a-descarcarllor electrice, a proceselor de evaporare ~i oxidare, in concentratll de 0,02 ... 0,2 mg/m3. Concentratllle admisibile in tncaperi sunt normate la 0,1 ... 0,2 mg/m3, peste 0,2 mg/m3 fiind separator, iar Tn concentratil . mai mari otravitor. Ozonul contribuie la lndepartarea mirosurilor avand efect oxidant puternic.

• Vaporii de plumb - Tn mediul urban, Tn mod normal, au 0 ooncentratle de 0,1 mglm3. in ultima vreme se constata 0 depa~ire regulate a acestei concentratll,

2.1.2.1 Gaze ~i vapori

Aproape I'ntreaga atmosfera (circa Aerul atmosferic contlne sl un numar

97 %) se gase~te pana la lnaltlmea de important de gaze sl vapori (datorate, 29 km, dar limita superloara a acesteia Tn principal, actlvltatilor industriale, atinge lnaltlrnea de aproximativ casnice ~i circulatlei feroviare, rutiere, 10.000 km. Oompozltla chlrnlca a at- aviatice, marine) Tn functle de vreme, mosferei (tab. 2.1.1) este foarte unifor- anotimp, loc, cllma etc.

rna Tntre 0 sl 90 km ~r alcatuleste stra- • Oxidul de carbon - prezent, Tn spetul numit hornosfera. Peste 90 km alti- cial, Tn zonele industriale (dar $i urbatudine, ea devine foarte neuniforrna, ne) sl datorat arderilor incomplete, formand heterosfera. Homosfera la foarte otravltor sl periculos, fiind inodor randul ei se divide in: ~i incolor. Concentratla Tn aer este

- troposfera, 0 ... 12 krn, caracterlzata foarte varlablla (30 ... 60 mg/m3 pe de gradientul normal de temperatura, strazl, pan a la 36 g/m3 Tn gaze Ie de 6,4 Klkm; esapare, pana la 50 mg/m3 in incape-

- stratosfera, 12 ... 50 km (zona tn rile Tn care se fumeaza mult).

care se gase~te ~i stratul de ozon), ca- • Bioxidul de carbon are concentraracterlzata de temperatura relativ con- tii variabile in functle de zona (750 stanta la altitudinea 12,5 ... 20 km, du- mglm3, Tn erase mari, 600 Tn orase mici pa care temperatura scade, la 50 km sl medii, 500 Tn mediul rural).

ajungand la a °C; • Bioxidul de sulf - prezent in zonele

- mezosfera, 50 ... 80 km, in care industriale Tn care se luoreaza cu eom-

temperatura ajunge la -83°C. pusl ai sulfului, dar ~i in alte zone, ca

Heterosfera se subdivide sl ea in: urmare a arderii oarbunllor ~i a paourtl

- terrnosfera, 80 .. 0400 km, ln care se (tab. 2.1.3). 2.1.2.2 Praf

ating temperaturi de 1100 ... 1650 °C; Concentratia medie a S02 in gazele Prin praf se inteleg particule solide a

- lonosfera, peste 400 km, alcatulta rezultate din arderea combustibililor, carer vlteza de cadere in aer (sub ac-

sl ea din cinci straturl. exprlrnata Tn [glm3] este: la carbuni 2, tlunea carnpului gravitational), datorlta

Greutatea aerului reallzeaza la supra- la pacura 0,5 ... 3, la gaz natural 0,05. in dimensiunilor mici ale acestora, este

-----1fbdtcrsofoluro-presitme-de-1;013-bar.- aeruf atmosferic··poate ·atinge coneen---mult-mai-mica-decat-eea-coresp!:llTza Preslunea ~i temperatura aerului se tratll de 0, 1 ... 1,0 mglm~ la· 0 eon- toare caderil corpurilor. Forma sl dimodiflca Tn functie de inaltime asa cum csntratle de 0,5 mglm3 are lnfluenta mensiunile particulelor de praf pot fi se arata Tn tabelul 2.1.2, asupra omului sl este vatamator pentru foarte diferite, iar viteza de cadere a

Aerul este un amestec de gaze per- plante. Are miros neplacut, este iritant, aeestora (particule cu dimensiuni de

manente in atmosfera, dintre care azo- ineolor, Inecaclos. 1 ... 1000 urn) este (Iegea lui Stokes):

tul ~i oxigenul reprezlnta 99,03 % (Tn • Oxidul sl bioxidul de azot iau nas- v = 3.104 • p. d 2 [mfs] , unde:

volum). Cqrnpozltla se modifica in timp tere la descarcarlle electrice din at- p - densitatea particulei, [kg/m3];

sl local foarte putln la nivelul solului, rnosfera, Tn lnstalatllle de ardere sl da- d - diametrul echivalent al particulei,

iar la mari inaltimi predornlna gazele torlta clrculatiel rutiere. N02 este un em].

usoare, Bioxidul de carbon are 0 par- gaz otravltor si poate fi gasit sl llber Tn Partieulele mai mici de 0, 1 urn apartln

tiolpatle practic constants (0,033 %, atmosfera, in concentratie de domeniului coloidal (legea Cunnin-'

din volum) (cu tendinte de crestere 0,1 ... 0,5 mglm3. gham). Praful ia nastere prin actiunea

usoara datorlta proceselor de ardere a • Amoniacul se gase$te liber in at- factorilor meteorologici (vant, furtuna, combustibililor), in timp ce vaporii de mosfera, in coneentratii foarte mici inghet, dezghet), descompunerii datorita apa (prezentl ~i ei Tn aerul atmosferic) varlaza infre 0,02 % (in condltli de desert) sl 4 % (Tn regiunile ecuatoriale).

Tabelul 2.1.2. Varlajla presiunii ~i temperaturii aerului cu altitudinea

A1ti-

tudinea 0 0,5 1

[km]

2

3

15 20 50 80 100 120

10

Pre-

1 013 950 895 810 725 645 500 375 270 145 50 1 0,1 0,01

siunea Ilmbar]

4

6

8

Temperatura

[0C]

15 11,8 8,5 2,04 -4,5 -11 -24 -37 -50 -55 -55 0 -83 0 +100

Tabelul 2.1.3. Oegajarea de 502 la Instalattlte de ardere

Huila, coes

Combustibilul Putere calo- Continutul de sulf Oegajare de S02

rica (kJlkg] [%] din rnasa [kglMWh]

Lignit

Lignit brichetat

29 000 1,0 3,1

8 400 0,7 6,5

20 000 0,4 1,9

Pacura

42 000 0,5 ... 2 1,1 .. .4,4

Benzina

42 000 0,05 0,1

Gaz natural

42 000 < 0,Q1 < 0,02

1. lnstalatii de ventilare ~i cllmatizare

Capitolul2: Baze cHmatice ~i fiziologice

.--_ .. _-.--_._----, ------.-.-- ... ----.~- .. -.-.- - .. -------.~--.--.-

---- ---- ._-_. __ .. _ .... _--

....... -.

incendiilor, eruptlel . vulcanilor sau prin activitatea oamenllor in ' procesele de munca, datorlta clrculatlel rutiere, feroviare etc. Praful poate fi de natura anorganica (nisip, scrurn.vcarbune, funingine, " piatra, metale) sau orqanlca (polen, spori, semlnte, particule de plante, flbre-textlle etc). Un prim strat de praf se gase$te la nivelul solului (0 .. .4-5 m) datorlta crculatiel vehiculelor, iar al doilea, peste acoperlsurtle cladlrllor datorlta functionaril lnstalattllor de lncalzire, industriale etc. Concentratla prafului In aer, In medie 0 ... 3 mg/m3, depinde .de starea vremii, de anotimp, ora $i lee, Praful existent in mod normal In aer, in afara unei usoare lnfluente asupra resplratlel, nu este daunator organismuluL Praful industrial este In anumite, sltuatll daunator, Sunt necesare mas uri lmpotriva prafului industrial, deoarecewatarneaza sanatatea, altereaza curatenia,' favorlzeaza form area cetll, mlcsoreaza radlatla solara (in special

lama), uzeaza rnasinlle sl cladirile etc.

Continutul mediu de praf in aerul atmosferic sl in unele incinte, exprimat In [mg/m3], Elste indicat In tabelul 2.1.4.

Depunerile de praf (in special de funingine), exprimate In [g/m2, luna]; in 2.1.2.4 AgenJi patogeni

general,10 ... 15, in zone industriale Agentu patogeni (germenii) reprezlnta 20 ... 30 (sl chiar mai mult), in statiunl de mici vletultoare (micro organ is me, bac-

odihna sl tratament 2 ... 10. Prafuldepus,' raportat .la greutate, reprezlnta 97 % in domeniul particulelor cu dimensiunile L30 pm sl 3 % In domeniul 0 ... 1 urn, iar raportat la numarul de particule 98,5 % In domeniul 0 ... 1 um :;;i 1,5 % in domeniul 1 ... 30 prn, in tabelul 2.1.5 se arata dlstrlbutla medie a particulelor de praf din aer lntr-un oras mare, pentru 0 concentratle medie de 0,75 mg/m3, prafu] avand densltatea. p=1 000 kg/m3.

terii, rnlcrobl) de provenlenta veqetala seuanlmala, de forma clllndrica, sferica, splrala sauaclculara avand grosimea 0,5 ... 1 urn sl lungimea 1...5 urn. ln general, agentii patogeni adera la particule solide astfel.ca la cresterea contlnutulul de praf se constata sl 0 orestere a contlnutulul de germeni patogel'll. Contlnutul de germeni patogeni (foarte variabil In functle de loo) poate fi apreclat. la valorile: 100 ... 300germenl/m'' In mediu rural, 1 000 ... 5 000 pe strazl, iar in loculnte sl mal. mare.

2.1.3. Poluarea sonora'

2.1.2.3 Nuclee de condensare

Nucleele de condensare reprezinta particule mici, care se gasesc in atmosfera, cu un diametru de 0,1 ... 1,0 urn sl ' pe care condenseaza vaporii de apa la saturare forrnand asa-numitele sisteme coloidale. Aparltla nucleelor de condensare se datoreaza proceselor chimice de condensare sl sublimare sl nu celor de faramitare rnecanlca. Fumul este un sistem coloidal de natura solida, pe oano ceata este de naturalichlda. Nucleele de condensare pot avea sarcina electrica (pozltlva sau negativa), forrnand lonl,

Alaturl de poluarea atmosferica, definita prin cantitatea tot mai mare de impuritati contlnuta in aerul atmosferic, poluarea sonora (zgomotul din ce In ce mai mare produs de clrculatle, de functlonarea lnstalatiilor industriale etc) a devenit, pe rnasura lncustrlanzsrll tarilor, 0 problema' tot mai lmportanta, Zgomotul, transrnls prin aer sl asociat atmosferei exterloare, este determinat de vlbratil cu frecvente sl amplitudini variabile care atun't~LI' cand depasesc anumite limite devih't'suparatoare sau

chiar vatamatoare~,;, pentru om, re- ,'.: ','.'1';" ducandu-l productlvitatea muncii. In" ,,'1,\";; 'i;;;1 tabelul 2.1.6 sunt- indicate valorlle . /;t",tY':,\ aamlslbue ale zgomotelor extenoare in

TaOeTUI2.1.4. ConJinutul mediu de praf al aerului(dupa Lahmann ~i Fet!)

fata ferestrelor, dLipa VDI-2058/1985. Limitarea poluarli sonore se impune atat In cartierele deslocult cat, mai ales, ' la invecinarea acestora cu zonele. in-

dustriale., ",-

Exista norme (ISO, NF S 31-010 Masurarea zgomotului in zone locuibile In

,. vsderea ellrninarf diseonfortului populatiei) pentru aprecierea zgomotului la care este expusa populatla In anumite zone sl care cauzeaza deranjamente pentru activitate, repaus sau odihna acestuia. Aceasta apreciere se refera !a calitatea mediului acustic dorit, exprirnata printr-un nivel de intensitate acustica pentru situatla conslderata :;;i 0 perloada de referinta deterrnlnata. Tn zonele locuibile s-au dedus criterii de niveluri dezgomot pornind de la valori de baza cuprinse intre 35 $i 45 dB(A) pentru un camp sonor exterior. Tn tabelui 2.1.6 sunt date valori de baza pentru diferite perioade din zi sl zone loeuibile.

ln eeea ce prlveste zgomotul la locurile de munca exlsta norme ce au la baza rnasurarea nivelului de presiune acustlca ponderata (A) care este deterrnlnata plecand de la un indice partial de expunere la zgomot $i de durata de expunere In cursul unei saptarnanl. Aceste norme recornanda:

• in interiorul magazinelor nivelul so, nor maxim sa fie 75 dB (A);

• muzica de amblanta sa fie la nivelui de 65 d8(A);

Concen- Frecventa gra- Dimensiunea
Locul, zona fratla nulelor cu dia- maxima a
medie rnetrul "d" granulelor
[mQ/m31 luml [llm1
Mediu rural, tirno secetos 0,10 2 25
Mediu rural, dupa ploaie 0,05 0,8 4
Oras mare, zona de loculnte 0,10 7 60
Oras mare, zona industriala 0,3 ... 0,5 20 100
Incinte industrials- 1...3 60 1 000
Locuinte 1...2 - -
Magazine 2 ... 5 - -
Ateliere 1...10 - -
Ateliere de polizare 25 .. .450 - -
Curatatorii de fonta 50 ... 500 - -
Fabrici deciment 100 ... 200 - -
Aer de mina 100 ... 300 - -
Gaze esapare-cocserli cu
tncarcare manuals 10 ... 50 - -
Gaze esapare-cocserll cu
tncarcare rnecanlca 100 ... 200 - -
Gaze esapare-instalapi de ardere
tehnologice 1 000 ... 15000 - - Tabelul 2.1.5. Dlstrlbujla prafului in aerul marilor erase (pentru concentratla de 0, 75mg/rn3 ~i p =1000 kg/rn3)

Marirnea Marlrnea medie Nurnarul de Procente de volum

particulelor a particulelor particule '" de rnasa

[urn] luml [103/m31 _["!o]

10 ... 30 20 50 28

5 ... 10 7,5 1 750 52

3; .. 5 4 2500 11

1 ... 3 2 10700 6

0,5 ... 1 0,75 67000 2

0 ... 0,5 0,25 910 000 1

Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

I. Instalatii de ventilare si climatizare

. .

• nivelul de zgomot in loculnte tre-I bucatarll 38 d8(A).

buie sa nu depa$easca 35 dB(A) iar Tn . Fata de nivelurile de zgomot reco-

Tabelul 2.1.6. Valorile admisibile ale zgomotelor exterioare (Dupa VDI-2058/-85)

Locul, zona Intensitatea zgomotului [dB]

ziua noaptea

Zona nelndustrlala

70 55

Parnantul poseda la altitudinea q(il 50-65 km (in rnezostera) un strat de aer tncarcat pozitiv, asa-nurnitul strat de echilibru. Solul poseda fata de acest strat un potential negativ. Patura de aer dintre cele doua straturi (potentiate) reprezlnta, in functie de

TabeluI2.1.7. Valorile termenilor aditivi ez~i erla valorile de baza starea vremii, un dielectric. Diferenta

Tip de zona Termen aditiv Cz de potential dintre cele doua straturi

Rezldentlala rural a, zona de spital ° este cuprlnsa intre 250 sl 350 kV,

Rezidentiala suburbans, slaba circulatie rutiera +5 astfel ca tn apropierea solului avem

Rezidentiala urbana +10 un camp electric de circa 150 ... 280

Rezldentlala urbana sau suburban a cu cateva ateliere VIm. Valorile mini me se lntatnesc

sau centre de afaceri sau cu rute de mare circulatie +15 vara (pe luna noua), iar cele maxime

Zona predominant cornerclala sl lndustrlala +20 iarna (pe luna plina). Alatur' de va-

I-=Z::.:o~n.:.=a:_pc:;lr~e:.::d:.::o.:.:m.:;;in~a=.:n..:..:tc....:i.:.:nd.=.u::.:s:::.:tr:..:.ia::.:l=a...l(.::.iin:.::d:.::u:.::s.::.tr.:.:ie:_;zqlr~e=aL_ -+---:-=-- __ +:...:2:::.:5":-:----:--l ! riatllle sezon iere se Intal nesc $i vari a-

Perioada din zi Termen aditiv Ct ; tii diurne cu valori rnaxlrne seara si

!-=Z:::.iu::.:a:::___--,- __ -::--::- -+ -::0O-_-l : ~alori minime dlrnlneata, devreme.

I--.!.P_.::e::!.r.:.=io:.::a:.::d=a....:.i!.!.nt!::e::..:rm~e=d.:.=ia::...:ra=-- ___jf__-----_.::5::"'__-I ; Cu cresterea inaltimii, carnpul electric

!---'-N=-=o:::.:a::.c1P:,:t.=.ea=--_----::::-:---c--:-:-_-:--:- -""7-:--:--=-----::-''-:-:---:=-:-:-:::---_1:...::0=--_-I ! scade rapid. Deoarece tn functie de

Or - termen aditiv de timp (valoarea termenului de baza 40d8(A)) starea vremii sl structura aerului,

Cz - termen aditiv de zona (valoarea termenului de baza 40 d8(A)) exista, in perrnanerita, curentl elec-

trici vertical' cuprlnsi Tntre 10-16 $i 10-6 Alcm2, este necesara formarea de noi lonl, lucru care se realizeaza pe seama radiatiei cosmice sl, in

: special, pe seama raOiatieiradioactive a Parnantului. Nurnarul mediu de ioni la nivelul solului este de circa 3000/cm3• Acest camp electric nu se face sirnttt in interiorul Incaperilor. Pana acum nu a putut fi pusa tn evidenta 0 lnfluenta biolcqlca a campului electric al aerului asupra omului. Alaturl de campul electric continuu exlsta $i un camp electric alternativ, cu 0 frecventa medie de 10 ... 12 Hz, precum $i 0 emisie de I impulsuri. Acest camp scade tnsa la vreme lnstablla pana la 2 Hz, dar emisia de impulsuri pare sa alba 0

i mare lrnportanta asupra confortului oamenilor.

Imediata aproolere a zonelor neindustriale

65 50

Zone cu diferite industrii

60 45

Imediata aproplere a loculntelor

55 40

Exteriorul zonelor de locuit

55 30

Statiunl de odlhna sl tratament

45 35

30 ~--+-~----~-4---4--~~---------~

i I: lulie

t : V--I-": August _

27,5 I-i---J--i---+---+-,;"" !.,,c;;;. ~'~~""..:..: :F\:::::::_ __._4....;;''"==- ========t-----

,/ r': :~. lunie

1/ I' ; I---- I

25 ~~_+--~~--~~_+~~---~--~~--~--~

: //1i '\ \' Septembrie Ii

1/11 ! 1'8 \lJ------~ Mai

NOlem ne

Martie

t-ebruarie

Decembrie

~ :, Vj; /: I \! -~

. -_..,_ --=t' ; \_

-25 i 1-: i ;

'~J/ !

-;i 0 4 8 12

lanuarie

--

20

16

24

Ora zilei

Fig. 2.2.1. Varia}ia zilnica a temperaturilor medii ale aerului exterior in aucurestt (1968-1977).

mandate se admit abateri in plus in functle de zona (amplasare) sl timp; valorile sunt indicate in tabelul 2.1.7.

2.1.4. Electricitatea atrnosterlca

I In prezent, se gasesc Tn aer, apa $i I parnant mult mai multe substante radioactive, care produc raze ex, ~. y precum $i alte particule, decat la sfarsitul celui de-al doilea razbol mondial. Exista acum peste 40 izotopi naturali si 700 artificiali. Substantele radioactive

, au actiune vatarnatoare asupra tuturor : vletultoarelor $i plantelor. Contaminarea este legata de prezenta prafului si : de aderarea substantelor radioactive la particulele de praf (aerosoli radioactivi).

De rnentionat Insa ca, prin utilizarea : unor noi materiale de constructii, ln special, cele pe baza de fosfogips, au aparut noi surse radioactive care au de

2.1.5. Radia~ii radioactive

I. Instal alii de ventilare ~i climatizare

Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

• Scaderea temperaturii aerului, cu inaltimea, in imediata apropiere a so- 2.2 Factorii meteorologici IIUIUi, pentru sezonul cald este aratata in figura 2.2.3.

2.2.1. Temperatura i. Modificarea temperaturii cu altitu-

aerului exterior I dinea, pentru localltati situate la peste

500 m deasupra nivelului rnarll, poate fi Varlatla temperaturii aerului exterior ! determlnata, pentru sezonul cald, cu Temperatura aerului exterior, factor! ajutorul relatlel aproximative: important in dimensionarea lnstalatlllor I th = te - hl200 [OC ]

", de Incalzlre, ventilare ~i clir,natizare,' unde:

este deterrnlnata in apropierea scoartel i te - temperatura aerului exterior vara la

, terestre, pe de 0 parte, de radiatia so- • ses [0C];

lara sl absobtla sau cedarea medie a ' h - altitudinea localitatii considerate [m]; solului si, pe de alta parte, de vant, : th - temperatura localitatil considerate.

Ciclul zllnlc al temperaturii aerulul : • Temperatura aerului in ora~ele

reprezlnta 0 oscllatle cvasicosinusoida- ' mari, datorlta zonei construite, este la prezentand un punct de minimum, mai ridlcata decat la periferie, atat vara inainte de rasaritul soarelui, sl un punct de maximum, in mijlocul dupa amiezii, (fig. 2.2.1). Minimul zllnic este atins, vara, in,jurul orei 4, iarna, catre ora 8, iar maximul este cuprins intre orele 14

.x sl 15. Oscllatiile zilnice de temperatura

, au 0 amplitudine de 6 ... 7 °C vara (in afara litoralului care este de 4 °C) ~i 3 ... 4 "C iarna. Explicatla 0 gasim in radiatla solara mult mai puternlca vara. Temperatura medie zilnica, tem rezulta din medierea inregistrarilor orare, se deterrnlna, in mod curent, pe baza ,valorilor_a,_4__citirL.de-temperatura,-la-

orele 1, 7, 13 sl 19 cu ajutorul relatlel: tem = 1/4·(tl,+ tr + t13 + t19) [OC] (2.2.1)

Alaturi de varlatia ztlntca, temperatura exterloara prezlnta si un clclu lunar precum sl unul anual (fig. 2.2.2).

Figura 2.2.2 ilustreaza faptul ca cele mai ridicate temperaturi se inregistreaza in I~a iulie iar cele mai scazute, in ianuarie. De aici rezulta sl necesitatea definirii a doua temperaturi de calcul, pentru dimensionarea lnstalatiilor de Incalzlre, ventilare si climatizare, ~i anume: una, pentru perioada calda a anului (iulie) sl alta pentru cea rece (ianuarie).

In Anexa I volumul lnstalatii de lncalzlre este lndicata valoarea temperaturii medii lunare tml pentru principalele localltati din Romania.

Modificari ale temperaturii aerului

multe ori, lntensitatl mai mari decat cele naturale.

:e :J

ca

ffi 4 ----------------------------

g-2 -------------

2 Ctl 1---~ .gJ

'~ 0 1 10 80100

(f) hlilimea deasupra solului - HIm]

Fig~ 2.2.3. Scaderea temperaturii medii a aerului exterior

in apropierea solului, vara.

exterior

cat si iarna. lama cresterlle de temperatura fata de periferie sunt de 4 ... 5 °C, iar vara de 2 ... 3 "C.

I Varlatllle de temperatura descrise nu pot constitui date de cal cui pentru diI mensionarea lnstalatlllor, Sunt necesa; re, pentru scopuri tehnice: punerea Tn

evldenta a unei frecvente de manifestare a unei anumite marlml sl, Tn corelatle cu aceasta, stabilirea unor grade de asigurare a lnstalatlllor in functie de irnportanta acestora. Un asemenea

i exemplu este dat in figura 2.2.4 si : tabelul 2.2.1.

Grade-zile pentru incalzire

Nurnarul de grade-zile este definit prin relatia:

1= Nt . '( ti - tem) (2.2.3)

(2.2.2)

i
;
40 40 Fig. 2.2.2. Variatla anuala
I I I I.J-' I I ' a temperaturii in
V.j,·;i,,},1 Bucurestl
30 -t> -j <, , 30 ", (1968-1977):
Ctl h..'V·}.,A·.... ........ /" ).._, I 1 - media maximelor; "
r. ... / -, I'~ 2 - maxima absoluta:
, :!/ I .. /1' ,I("~'" ·l·.. ., \: 3 -'media minimelor;
20 20 4 -,;'ni(~ihia absoluta: ,
//; y'}-' 1Tj",! \. 'r .. ~ 5 '-::::t~mp~ratura medie I:;i~}
!..>' ',. -0 - I" \ ';
r. I ...0........ ',.. ;
N ... l 1..< I,. I I ~, I ". \. r, 0 lunara". (media mediilor
10 __ "d -0;',,_'':1, 10 ]j zilnice).
I' -, ~mJN'I' f ' r::ir
1--' -'-/, . ,,. I . I . ". 1 x Valorl; a - zllnlce: ... ,
. " , ' 'b \\' '.' (!) I::,~:
.... ,iI C1 )j I '" "oj, '5 b - lunare .
.. ,..:j' " ~(i ,I I I \ I "j', i·····. '5
0 .,'.P I /,: I, ~. ~ ',' "e 0 ffi Nota:" - Media maximelor
-;i ~ ~ I ~r'~': Ctl
Ctl zilnice reprezinta media
5
il ' , I ! 1 \. I til aritrnetica a celor: mai
1/1': !, I i ' \\ I t ridicate valori din toate
-10 -10 0.
v)1 MI (")1 i"'1 ~) I I I ~N"'- E zilele lunii sl perioadei
I I I I ~
I , I considerate (ex: medii
, , 1
: I ! , I I pentru lulle se face din 31
-20 I -20
V I I I I i'- zile x10 ani = 310 valori);
I I , - Media maximelor lunare
, ,
I I ! I I reprezinta media arit-
-30 -30 rnetica a celor mai ridicate
I ! I I , / , I I I
I I I valori din fiecare luna a
, I !
i I ! perioadei considerate (pt.
-40 i I ! 1 I -40 iulie: 1 valoare/Iuna
x
I 0 N 0 S A I I M A M F I x10 ani = 10 valori).
Lunile anului
0 100
- - - ... r- t:---
~ ~ r-,
-0; 20 =80 ,
~ ,!!! , r-,
40 ~50 "'" ~max'\
:J If+
OJ Ctl I'<' e
'iii (!) I\_tem
Ctl
(!) 50 ~40
'0 ,
'5 C "
'0 80 ~20 "
~ o .... r-.,..
o (!) ...
U: 0 - - - -~ '" - ..,,_
100 15 20 25 30 35
Temperatura aerului exterior I·CI
Fig. 2.2.4. Frecvenja temperaturilor exterioare medii tem ~i maxime tll'ax
pentru Bucurestl (iulie, 1948-1977).
Exemplu: pentru f = 5% (g = 95%), rezulta: Iem = 26,5 "C, tll'ax = 35°C.
, Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

1. Instalatii de ventilare ~i climatizare

in care: Ni este nurnarul de zife ale perioadei de lncalzlre; ti - temperatura medie a aerului interior [0C]; tern - temperatura medie a aerului exterior in perioada de lncalzfre [0C].

Reprezentarea grafica a numarulul de grade-zife se indica in figura 2.2.5 Temperatura llrnita pentru inceputul sl sfarsltul incalzirii, tt '" +10 °G.

Gradele-zife pentru incalzire ale unui an sunt reprezentate grafic pentru Bucurestl Tn figura 2.2.5 prin suprafata hasurata, lntersectla temperaturii tl = 10°C cu temperatura medie lunara determlna inceputul (20 octombrie) :;;i sfarsltul (10 aprilie) perioadei de incalzire.

Grade-zife pentru ventifare Asemanator nurnarulul de grade-zife pentru incalzire se deflneste sl numarul de grade-zife pentru ventilare care se poate exprima prin relatla:

V = Nv . (tr - tern) (2.2.4) in care Nv este nurnarul de zife ale perioadei de ventifare in tr - temperatura aerului refulat in lncaperl [0C].

Deoarece nu toate lnstalatille de veritifare functloneaza intreaga zi, in locul temperaturii medii zifnice, trebuie sa se considere temperatura medie a perioadei de functlonare, Mai potrlvlta este notiunea de "grade-ore pentru ventilare" care se define~ELprhJelatia: . _ - .. --

Vh = Nh . (tr - tern) (2.2.5) in care Nh este numarul ore lor in care functloneaza lnstalatla de ventilare, iar tern - temperatura medie a aerului exterior pentru perioada Nt, (de functlonare

3

a instalatlei de ventifare) [0C].

Grade-ore pentru raclre

Numarul de grade-ore pentru raclre se defineste similar:

R = Nr • (fry - t'em) (2.1_6) in care: Nr - nurnarul orelor in care se face raolrea lncaperllor; fry - temperatura de refulare a aerului in perioada in care

se face racirea incaperilor [0C] (circa 18 ... 20 0C); t'em - temperatura medie a aerului exterior corespunzatoare perioadelor in care se face racrea rOC].

Numarul anual al grade I or-ore pentru raclre poate fi considerat, pana la efectuarea unor cercetarl sistematice, cu aproxirnatle in functie de try ~b]:

max.

8 6 4,6 3,4 2,5 1,7 0,6

med.

max.

13,2 12,5 11,4 8,5 7,3 5,7 4,6'

Luna

Tabelul 2.2.1. Frecvenja de manifestare a temperaturilor exterioare medii tern $i maxi me t"max in Bucuresti

Temp. ext.I- :..:Fr:_:eo:::c:_:_v.::::en:.:Jt=a-'d=e:,-:-:-m:.::a"-'n::..:ife:::.::s:.::.ta=r-=e~ __1

[0C] r%l

1 2 5 10 15 20 30

50

lanuarie

2,3

-1,4

Februarie

11 9,5 7,3 5,6 5,3 4,4 2,7i:~

med.

1,4

19,5 17,5 14 11,5 10,5 9,5 7,6""

4,5

Martie

10,5

15,5 15 13,2 10 9,3 8,5 7,3

med.

4,5

25,5 23,3 22,5 19,7 17,5 16,5 14,5

max.

Aprilie

19,5 19 17,4 16,2 15,7 15,1 14

med.

11,5

28 27,6 25,7 24,5 23,7 22,6 21

max.

18,2

Mai

24,1

25,5 24,3 22,3 21,2 20,6 20,2 19,2

med.

17,1

33,6 31,7 30,5 29,3 28,3 27,4 26,3

max.

lunie

26,3 26 25 24 23,3 22,7 21,8

med.

20,7

34,5 33,7 32,2 31,3 30,4 30,1 28,7

max.

27

28,7

lulie

29 27,5 26,5 25,7 25 24,6 23,6

med.

22,4

37,5 36,2 34,4 33,3 32,4 31,6 30,5

max.

28

August

26,5 26,1 25,7 24,6 24 23,5 22,5

med.

21

§epteIT19.riel-!!m!§.eQ;d'~42~3,~3+~2~2~,6~_~2~2J,14--~2J.1~,5~_-:\::--2~O'li7=1=~20~,~2=1r-~~9:2:' J::.q:::! 1'ti"'7, "'cr--

max. 31,5 31,1 30.3 29,6 29,2 28,5 27,5 25

max. 35 34,1 33 32,5 31,5 30,7 29,6

Noiembrie

Octombrie l-:.:.m:.::e.::::d',-+~1.::,8,,"=3-l--~18::'--j-!1.::=.6~,8-l---,1.=5!.::,5-l---,1-,!-4'>,:-7-+--:-14.!.1,=2-+--,1-=3-+-,1-=0!.::,5:-j

27,5 26,5 25 24 23 21,7 20,3 17,7

max.

15 14,4 13 11,3 10,7 9,8 8,6 6,2

med.

max.

4

8 12 16 20 24 Ora zilei

max. 24 21,7 20,6 19 17,7 17 14,6 11

2

Decembrie 1_!.!:m:.::e~d.~---:=:9:--l--'7~,8::-l---:6~,5::::-~5?,4~t--=4:.z:,5::::--1t--::3~,4::c---1,_:::2l.:;,54_:0~,:::.8--l

14 13 10,5 9,5 8,4 7,7 64 4

22 20

18 16 14

012 L10 ct!

5 8

~ 6 ~4 ~2

o -2

-4

1'-. CI
V ~ '/ v: /V V
L\ ~ V / V V II
\ V '/ V V / ~
A/ V V / II
- U L lL lZ ..L:L lI_lL _
2f.J V V '/ / / "\1-6.
~ '/ / / r/,
" / / f/ Vi
,~ ~V.lL
IV 1/ I/; 7
~V b! I
I I ASOND I FMAMI Lunile anulul

Fig. 2.2.5. Reprezentarea gradelor - ziIe de incalzire pentru Bucurestl: 1 - temperatura aerului exterior;

2 - Tnceputul perioadei de Incalzlre - . 20 octombrie; 3 - numarul zilelor de incalzire - 183; 4 - varlatla temperaturii medii lunare Tn perioada 1968-1977; 5 - temperatura medie anuala, tma = 10,4 °C; 6 - sfarsltul perioadei de incalzire - 19 aprilie;

7 - temperatura medie a perioadei de indilzire, tern = 2,2 °C.

ra ~ 2 f---+-+---+--+---!I--...j 40 :J

'r;;

C!l

...

a.

a b

Fig. 2.2.6. vartapa umiditatii relative a aerului exterior in Bucure~ti:

a - verietls zilnica; b - venetie anuala;

1 - presiunea vaporilor in iulie; 2 - idem, Tn ianuarie; 3 - presiune partlala in ianuarie; 4 - martie; 5 - mai; 6 - lulle-septernbrle: 7 - octombrie;

8 - noiembrie; 9 - umiditatea relative: 10 - presiunea vaporilor.

Lunile anului

I. lnstalatii de ventilare ~i climatizare

Capitolul2: Baze climatice ~i fiziologice

Nebulozitatea atmosferei

La strabaterea straturilor dense ale atmosferei, radlatiasolara este redusa ca urmare a retlnerllor sau dlslparf energiei. Astfel sunt retinute razelex, 'Y

I sl 0 parte din cele ultravlolete.vtralta

Fig. 2.2.9. Intensitatea radlatlel i ~~rte din !a~iat~i s~rHretinute de vap_o-

sol are (dupa Recknagel - sprenger):;JII de apa l?1 bloxidul de carbon eXJSa - intensitatea la Iimita atmosferei; . ,·tenti In atmosfera. Prin aceste procese

Fig. 2.2.7. ccrelajta te - xe, b - intensitatea la nivelul solului; I de absorbtle, atmosfera se lncalzeste

pentru Bucurestl, in iulie, foloslta c spectrul vizibll

l' -', I ~i produce, la randul ei, 0 radiatie cu

la calculul lnstalatlllor de ventilare 1 - absorbtla prin ozon; 2 - pierderi lungime de unda mare, nurnita radlatie

mecanlca (dreapta 1-2)sau de prin lrnprastiere; 3 - absorbtie prin va- I r---------------,

climatizare (dreapta 3-4). porii de H20; 4 - absorbtle prin C02.

~==============~================~

100~~~~~,,~~~~~~~~--r---.---'

90~~~~~~~~~~~~~~~-r--~--~

~

~ 80~~~~~~~~~~~~~4r~~~-~--~ ~ ~ 70~~~~~~~~k-~~~~~~~~-~--~ ~ s 60r-~~~~~~~~~~~~~~~~-r--_' ~ ~ 50r--~~~~~~~~~~~~~~~~~--~ E

~ 40 r---\-\M-\c-\-l~4--=N':~~~~~-+-='~~~~,"*~-~

Q)

~ 30~--+~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

0.

: 20~--+~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ -0 S 10~--+-~~~~~~-+~~~~~~~~~~~

c

~ O~_--L. __ ~"'--'"""""""""'~.::>ol-="__:::'....c:::.-""~,,,"--,,,,,__;; ......... -=_;:,w

~ 20

ltv 12 14 16 18 20 22

R 23 500 13 700 7 500 4 200 2 250 1 150

2,5 r----r---,--r---r--,---,

Durata :;;1 temperatura medie a perloadel de Incalzire

Variatla umidiiatii. Umiditatea relativa, <p, are 0 variatie inversa temperaturii aerului, cunoscand 0 varlatle zllnlca, lunara sl anuala. Presiunea partiala a vaporilor de apa din aer are 0 varlatle zllnlca relativ redusa, deosebiri mai importante Inregistrandu-se de la vara, la

Tn Anexa III, volumul lnstalatll de lncalzire, pentru un numar Insemnat de 10- calitati din Romania, sunt prezentate: durata perioadei de Incalzire, datele cand lncep ~i se starsesc perioadele de lncalzire, temperatura aerului exterior In perioada de Incalzire si, respectiv, numarul de grade-zile. Numarul de grade-zile indicat In tabelul din Anexa III volumul Instalatll de Incalzire are la bazadatele din STAS 4839-97. Datele lnscrlse In tabelul din Anexa III, volumul instalatii de Incalzire sunt utile ~i pentru calculul necesarului anual de combustibil.

lama,

In figura 2.2.6 se arata varlatllle umlditatii relative (ciclurile zilnice sl anuale) ale aerului exterior In Bucuresti, fnregistrarile meteorologice arata ca aerul exterior are umiditatea relativa cea mai scazuta In luna iulie, crescand catre lunile de lama, dupa care incepe sa descreases din nou.

Umiditatea aerului este recomandabil sa se indice sub forma contlnutulul de umiditate, x, deoarece in timpul zllel, aceasta rnarlrne se modlflca fn mica masura (fig. 2.2.7).

2.2.2. Umiditatea aerului exterior

Definiri. Umiditatea aerului joaca un rol deosebit Tn tehnica ventilarii sl ellrnatlzarli, Ea poate fi exprimatii Tn mal multe moduri: umiditatea relattva (<p); continutul de umiditate (x) exprimat Tn g vapori, raportat la 1 kg de aer uscat

40 0 5 20 25 x [glkg]

!O

Umiditatea $i temperatura

In calculele de dimensionare a instalatlllor termice trebuie sa se folo-

2,5 3,0

50

60

70

80

90

100

30

40

Umiditatea relativ8 a aerului exterior <p (%)

Fig. 2.2.8. Dependenja dintre temperatura aerului ~i umiditatea sa relatlva pentru Bucurastl, in luna iulie (1948-19n)

(Prelucrarea statlstica a datelor meteorologice - G. Duta).

4 I

seasca parametrii climatici la aceleasl frecvente, cum este cazul temperaturii relative, care sLint lntercondltlonatl. Corelatla dintre frecventele de aparltie ale temperaturii sl umldltatll aerului, pentru Bucurestl, este aratata fn figura 2.2.8.

2.2.3. Radialia sOI.ara

Constanta solara

Soarele emite, Tn spatlu, in permanenta, 0 cantitate mare de energie din care Pamantul prlmeste, anual circa 2,8'1021 kJ.

Spectrul de emisie (fig. 2.2.9) este compus din radlatll de unda scurta (raze x, 'Y sl ultraviolete - circa 9 %; raze luminoase vizibile - circa 41 %) sl lunga (raze lnfrarosf - circa 50 %~. Circa 97 %. din energia total a este ernlsa Tn dornenlul de unda 0,2 ... 3 urn, 3 % In restul benzli :de emisie, cuprtnsa Tntre 10-10 si 103 m. Energia terrnica corespunzatoare acestul spectru care cade pe 0 suprafata normals sltuata la Iimita atmosferei terestre se nurneste constants solara '~~~Jj~t:are, Tn medie ... valoarea Cs = 1,355<'.RW/m2• Aceasta

.,; iC.~~;r.~ ~": ( ". .;

valoare sufera abaferi ca urmare a

fenomenelor solares- sl a modificarf periodice a distante,bPamant-Soare. .

Fig. 2.2.10. Bilantul energetic intre energia lncldenta ~i energia cedata

de pamant [dupa Reidat):

a - iradiere (unde scurte); b - emisie (42% unde scurte st 58% unde lungi) 1 - radiatie directs: 2 - radlatia boltli; 3 - radlatia atmosferei; 4 - tncalzlrea aerului; 5 - radiatle prin stratul de

aer; 6 - radlatie directa; 7 - ceata:

8 - cal dura latenta: 9 - conductie;

10 - suprafata solului;

j 1 - Tmpra~tiere Tn atmosfera.

Capitolul 2: Baze climatice ;;i fiziologice

1. Instalatii de ventilare si climatizare

, ,

atrnosferlca. In domeniul A.=0,3 ... 1 urn, prin reflexia de catre moleculele de aer, radlatla este lmprastlata difuz (dlfuzia Rayleigh) luand nastsra radlatia cu lungime de unda scurta - radlatia boltil cerestl. Ca urmare a acestor procese, bilantul energetic dintre energia prlrnlta sl cea cedata de Parnant se prezinta Tn figura 2.2.10.

Pe cer senin, radlatia directa este maxima sl cea a bolti! ceresti minima, (radiatla difuza), iar pe cer Tnorat (cu nebulozitate crsscuta), invers; totusl, cu cresterea nebulozltatil, radiatla globala scade. Pentru luarea Tn considerare a acestui aspect se poate folosi factorul de nebulozitate, T, introdus de Linke. Radlatia solara tlnand seama de Teste reprezentata in figura 2.2.11 pentru atmosfera curata T = 1; Tn erase mari, T = 3 .. .4; pentru zonele industriale, T = 4 .... 6.

1000 _..... <,
~ 900
~800 \ I V 1\ \ T= 1
Q) / V 1\ 1\ V T=2
to 700 11// -: C'\ 1\\ K T=3
(5
en 600 I '/1 / \ l\\' J- T=4
'Qj
~500 II/J r;~ ~ ~ -+,I~
~ 400
r/f;, ~L .~ l\\\
gj 300 - -- .. _ .. ..
~ 200 . I. WI! 2 T bFi I~
c: ·Iff - -- ---- --- 'I ~
2 100 T=
.E ,:.- --- -- -- :\
-~
4 6 8 10 12 14 16 18 20
Ora zilei [h]
Fig. 2.2.11. Radialia solara
" dlrecta ~i difuza:
1 - radlatle dlrecta; 2 - radiatie dlfuza, Fig. 2.2.12. Componentele radlajlel

pe 0 suprafala vertlcala:

A - atmosfera; US - radiatla de unda scurta: UL - radiatia de unda lunga (secundara), IA - radlatia atmosferei; IG - radiatla globala; Id - radiatia difuza; 1M! - radiatla mediului lnconlurator: I - radlatia totals:

Ic - radlatla boltil cerestl: 10 - radlatla dlrecta;

IR - radlatla reflectata,

la = Id + ION' cosf3 (2.2.10)

la = Id + ION' [sin(h)·cos(a)

+ cos(h)' sin(a)'cos(As -A}l (2.2.1.1) in care:

- ION este radlatia solara drecta pe suprafete normale la raza;

- f3 - unghiul pe care-t face raza incldenta cu normala suprafetel receptoare, Tn grade; :,"! - a - unghiul suprafetel receptoare fata de orizontala, in grade;

- A - unghiul de azimut solar, raportat fata de amiaza solara (pozitiv pentru orele de. dlmineata, negativ pentru orele de dupa arnlaza), in grade;

- h - unghiul de inaltime a soarelui;

- As - unghiul de azimut al suprafetel

receptoare, avand valorile din tabelul 2.2.2. ~ Pentru suprafete verticale (a = 90°)' radlatia solara se calculeaza cu relatia: 190' == Id + ION ·cosf3 =

== ld + 10J\Cosh·cos(As - A} Rezultatele se dau sub forma tabelara sau grafica (fig. 2.2.14).

Daca este cunoscuta radlatla solara care cade pe 0 suprafata vertlcala avand 0 anurnlta orientare (fig. 2.2.14), se poate calcula radiatla solara Iy pe care 0 primeste suprafata, daca aceas,----------------,- ta este incllnata cu un unghi r fata de

1400 [W/m2] verticala, cu relatia:

Tnsorirea in timpul anului. Ourata de straluclre a soarelui

Oeoarece norii acopera soarele, Tn decursul unui an, timp de multe ore, este necesar sa se cunoasca durata orara efectiva de stralucire a soarelui

II (tab. 2.2.3, anexa 2.1), pentru a se pu,---------------, tea determina energia solara receptata

i de 0 suprafata in vederea deterrnlnarli, i fie a cheltuielilor de exploatare (In cazul I instalatlilor de climatizare), fie a enerI giei utile Tn cazul lnstalatlllor care cap-

teaza :;;i utlllzeaza energia solara, Pe baza acestor valori sl a datelor referitoare la radiatla solara totala sl directa, pe cer senin, precum sl a radiatiei pe

1 0 suprafata norrnala la raza (tab. 2.2.4,

8 9 10 11 12 13 141516 17 2.2.5, 2.2.6) se pot calcula lntensltatite

Ora zilei [h] i radlatlel solare efective pe diferite

Fig. 2.2.14. Radialia solara in luna I suprafete.

iulie pentru Bucurestl, I Hadiatla solara directa pe supratetele

L- __:_ _::__ __ --I I orizontale, pentru 0 anumlta durata de

, stralucire a soarelui, d, si 0 anurnita

II frecventa de manifestare a radiatiei solare, f (f se exprlma Tn fractluni, nu in . procente) se determlna cu relatla:

Radiatia solara directa sl di-fuza Pentru calculul radiatlel pe care 0 primeste 0 suprafata este necesar sa se tina seama de toate componentele aratate Tn figura 2.2.12. Corespunzator acestei figuri rezulta ca:

Radlatia globala:

IG = 10 + Ie + IA (2.2.7)

Radlatia difuza:

Id = Ie + fR + fA + IMI (2.2.8)

1= 10 + ld (2.2.9)

Radiatia solara directa, fd, este dife-

rita, dupa orientarea suprafetei receptoare. Radlatla difuza, ld, poate fi considerata aceeasi, indiferent de orientarea suprafetei receptoare, desl, in reaIitate, exlsta mici diferente.

La fenomenele rnentionate trebuie spus ca, prin modificarea unghiului de Inaltime a soarelui, a lncllnarll axei Parnantulul sl a modlflcarf distantel Parnant-Soare, apar a variatle zilnlca sl una sezonlera a radlatlel solare. Radiatla solara variaza, de asemenea, si cu latitudinea geografica (fig. 2.2.13).

Badlatia solara pe suprafete Tnclinate

Pentru un unghi a fata de orizontala fa, se calculeaza cu relatia:

1200 ..-."

0' ~ 11:. ~t\.

1000 - ,y

t?" /./;/ - "~~\ ~~ -r-

800 ·~O' '11 \- \ <,

600 7 IfL Ix 1\ r-

400 /~o'/I \~ '\

200 '--,~'15'1 ~ ~ r-

1< lo' \ ~t'-._

O~~~~~~_L_L~_L~~

IFMAMIIASOND

Lunile anului

Fig. 2.2.13. Energia receptata la nivelul atmosferei,

la diverse latitudini.

Tabelul 2.2.2. Unghiurile de azimut ale suprafejelor, As, In funcjle de orientare
Orientarea I N I NE I E I SE I S I SV I V I NV
As, grade I 180 I 135 I 90 I 45 I 0 I -45 I -90 I -135 Ir=h(!_k).cOs(h y)' cosh

(2.2.12)

in care: I, la - radlatia totala sl difuza conform figurii 2.2.14; r - unghiul de Inclinare a suprafetei fata de verticals.

Unghiul de Tnaltime solara h pentru ora conslderata se determina cu ajutorul figurii 2.2.15.

1 I VV~ I

,... . - ..

1. lnstalatiide ventilare ~i climatizare

Capitolul2: Baze climatice ~i fizloloqlce

Modificarea densltatll aerului I

cu altitudlnea

Aerul este un gaz compresibil ale ca- I rui molecule sunt mai comprimate In apropierea solului dedit la mare lnalti- II me; de aceea, densitatea acestuia seade cu Tnaltimea. Variatia aproxirnatlva a !

densltatli ~erului sepoateceterrnlnacu], _

relatia: ! 3

1 !

PH=P,{1_0,01g'PO'(IC-1) Hf-' [kg/m3]!

lC'po (2.2.17) i

in care: PH - densitatea aerului la ) Tnaltimea H deasupra solului [kg/m3]; i Po - densitatea aerului la nivelul solului i [kg/m3]; H - lnaltlmea deasupra solului I: [m]; po ~ presiunea aerului la nivelul , solului [mbar]; 9 - acceleratla gravi- Ii tationala [m/s2]; IC = 1,235.

o I

Varia1iapresiunii aerului I Fig. 2.2.15. Nornoqrama pentru calculul umbririi in zone de latitudine nordlca

cu altitudinea ' 1~22 decembrie; 2 -21 ianuarie; 3 -21 februarie; 4-22 martie; 5 -20 aprllle;

Presiunea aerului este deterrnlnata I 6 -21 mai; 7 -21 iunie; 8 -23 iulie; 9 -24 august; 10-23 septembrie;

de suma presiunilor partlale ale gazelor I L_1_1_-_2_3_o_c_t_o_m_b_ri_e_; _1_2_-_2_2_no_i_e_m_b_ri_e_. ___'

componente sl are la nivelul solului va- i loarea de aproximativ 1 000 mbar. Va- ! rlatla presiunii cu inaltimea se determi- i na cu relatla: ,

PH = po·e-g·(H - Ho)/RTm [mbar] (2.2.18) I ln care: PH - presiunea aerului la Inal- I' tlmea H [mbar]; po - presiunea aerului la Inaltirnea Ho [mbar]; Ho - Tnaltimea de referinta [m]; R = 286,8 J/kg'K, constanta gazelor; Tm - temperatura me die a coloanei de aer de Inaltlme

H-Ho [0C]. I

Cu ajutorul relatlel PH se poate deter- I mina inallimea H a unui loc sau diferen- ; ta de nivel H-Ho, daca se cunosc pre- I siunile p, po si temperatura medie T m: :

H = Ho + 29,24· Tm- In(palp) [m] (2.2.19) t:.H = H - Ho =

= 29,24· Tm . In(palp) [m] (2.2.20)

10f= [1": 2f(1-~d)]'loe- 00-(2.2.13) in care: 100 - radlatla solar~ dlrecta pe cer senin, pe suprafete orizontale conform tabelului 2.2.5; d - durata de stralucire a soarelui in luna conslderata, conform tabelului 2.2.3; f - frecventa de manifestare a radlatlei solare de 0 anum ita intensitate. Se lucreaza, de obicei, Tn condltll medii pentru care f = 0,5. ln acest caz

Io+ dr loo (2.2.14) Radialia solara total a pe suprafets orizontale, in condltiile de mai sus, se calouleaza cu expresia:

It = (1-1,56·f +1;56·f.cJ2I3)·/o (2.2.15) care, pentru condltii medii, se transforma Tn:

1= (0,22 + 0,78·cJ2I3)·/o (2.2.16) Pentru suprafete inclinate se procedeaza similar, Tnlocuindu-se 10fCU IONf sl, respectiv, 10 cu ION.

2.2.4. Densltatea ~i presiunea aerului exterior

2.2.5. Vantul 0

lunare, sezoniere sl anuale, a frecventel cu care vitezele de 0 anurnlta marime sl directle se intalnesc intr-o anumita luna $i localitate este utila la dimensionarea, din punct de vedere rnecanlc, a diverse lor elemente de constructli sl instalatll, la calculul necesarului de caldura pentru lncalzlrea aerului inflltrat, la determinarea coeficientului ode transfer termic superficial, la fata exterioara a elementelor de constructll, la caloulul perdelelor de aer, a dispersiei poluantllor, la stabilirea pozltiel relative dintre priza de aer si gura de evacuare a aerului viciat In exterior, la dimensionarea

Vantul reprezlnta mlscarea curentllor de aer orizontali provocata de camp uri barice diferite ca urmare a lncalzlrll neuniforme a Parnantulu', Tn zonele mai tncalzlte, aerul se rldlca in sus, locul acestula fiind luat de alt aerdin zonele alaturate, mai reci. Mlscarea aerului este influentata ~i de rotatia parnantului, de fortele Corlolls sl de fortele de frecare de la nivelul solului. Vantul este o marlrne vectorlala caracterlzata prin valoare, directlesl sens.

Cunoasterea vitezelor medii, zilnice,

N

s

Tabelul 2.2.4. Radialia solara totala pe cer senin,
pe suprateje orizontale, 10, [W/m2]
Ora Valoarea medie Suma
Luna 6 7 8 9 10 11 12 pe per. zllnica
18 17 16 15 14 13 - 24h insorita
Ian. - - 40 195 320 400 440 98 261 2350
Feb. - 25 225 390 520 590 615 171 374 4 115
Mar. 15 210 400 565 685 760 780 252 465 6050
Apr. 115 315 498 645 765 845 875 302 557 7241
Mai 210 395 565 710 820 890 910 339 622 8090
lunie 250 420 585 730 835 905 930 349 645 8380
lulie 230 400 560 700 805 865 895 340 616 8 015
Aug. 165 340 500 635 745 815 840 302 557 7240
Sep. 25 220 400 550 670 745 775 250 461 5995
Oct. - 40 245 400 522 595 620 176 384 4224
Nov. - - 115 285 400· 475 510 128 340 3060
Dec. - - 15 180 290 ,365 410 88 234 2 110 /

Capito lui 2: Baze climatice ~i fiziologice

1. Instalatii de ventilare si climatizare

. .

panourilor solare etc. aerului exterior (fig. 2.2.16), In timpul constructlva a lnstalatlllor, Apare nece-
Viteza vantulul este data, In meteoro- amiezii Inregistrandu-se valoarea cea sara evldentierea frecventel de rnanl-
logie, dupa scala Beaufort, Impartita In mai rldlcata, iar dlmlneata sl seara va- festare a unei anurnlte viteze (fig.
12, dupa tarla vantulul, Convertirea In lorile cele mai scazute, Aceasta varlatle 2.2.18) pentru fiecare luna In parte, pre-
m/s S6 face cu relatla: este mai accentuate In lunile de vara cum sl pentru sezonul rece sau cald.
v = 2·8 - 1 [m/s] (2.2.21) decal In cele de iarna, Pe de alta parte, Vantul se modflca permanent, ca dl-
In care 8 reprezlnta viteza vantulul valorile vitezei sunt sirntltor mai ridicate rectle.isens $i intensitate.
dupa scala Beaufort. iarna decat vara (fig. 2.2.17). Pentru 0 anurnlta localitate se con-
Varlatla zllnica a vitezei vantulul este Viteza medie a aerului pentru 0 loca- stata, pe baza observatiitor meteorolo-
asemanatoare varlatlei temperaturii litate data nu of era suficiente lnforrnatll gice de lunga curata, ca vantul bate
pentru dimensionarea tnetalatlllor de predominant dintr-o anurnlta dlrectie,
5 conversie a energiei eoliene In energie cu 0 anumita intensitate si cu 0 frec-
h electrica sau pentru dimensionarea venta data, valori care se schlrnba de
I la 0 luna la alta, de la un sezon la altul.
I- 1\ Pentru a pune In evldenta aceste as-
~6
~4 ~ 1-- ~'S; 1 pecte se calculeaza frecventele de rna-
~ /.< ", \\ ~-. .' ) nifestare ale vantului, pe dlrectllle prln-
~ '55 .., . ,
.s ~ · ,/ ,,'" .- cipale ale punctelor cardinale sub foe-
~ .-. ::; ,to V · 2
'5 \. , "E · .. -, ~ ma tabelara (tab. 2.2.7) sau sub forrri~
. , , ..
:a <c::» ':/ . '~4 ,
, v2 grafica (fig.2.2.19).
. rr ~;~ . ,.... ~
c , ro v- ~ /
'~ 3 ~- -:-;:. - .. Q) i'~ V. r- r-.. in figura 2.2;19 au fost indicate frec-
«r '-- \/1 , 1i3 Ie: ventele vantului $i vitezelor, pe orienta-
N J ~ ~ -\: .. ~
2 E ~ f .-
s - . I- '. ~ - ri, In sezonul rece, pentru 2 localltati,
\- // ro ~
1il2 ~ ~' , din Carnpla Dunarii, reprezentative din
2t-- 5: ~ V -L8
punct de vedere al vantulul; Alexandria
I F M A MI I A S o N 0 sl Grlvlta (Iocalitate situata In apropiere
Lunile anului
o 2 4 6 8 10 1214 16 182022 24 Fig. 2.2.17. Varlajla anuala a vitezelo

Ora zilei [h] medii in diferite localltatl: 100
Fig. 2.2.16. Varialia zilnica a vitezelor 1 - Constanta; 2 - Galati; 3 - Craiova 90 \ - r-- 12
medii la Alexandria: 4 - lasl; 5 - Brasov; 6 - Bucurestl; ~80
~70 ,\\
1 - ianuarie; 2 - februarie; 3 - martie. 7 - Tlmlsoara; 8 - Cluj. :2 60 \
_. - - Tabei-ul 2.2.5. Radialia solara directa pe cer senin, -.- . .a .. /'
,1550 1\' v'
pe suprafate orizontale, IDO'[W/m2] r ~40 ,
~30
Ora Valoarea medie Suma I\,
Luna 6 7 8 9 10 11 12 pe per. zilnica ~20 K
18 17 16 15 14 13 - 24h Insorita tt 10 ..... .::::._.
--
Ian. - - 15 150 265 340 380 80 213 1 920 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 2224
Feb. - 5 160 310 435 500 525 139 304 3345 Viteza vantulu! [m/s]
Mar. _. 150 320 470 580 650 665 209 455 5 005
Apr. 60 250 420 560 670 745 770 258 475 6 180 Fig. 2.2.18. Frecvenja vitezelor
Mai 150 320 480 615 720 785 800 289 534 6 940 vantulul:
lun. 180 330 480 615 715 780 800 292 538 7000 1 - ianuarie, Alexandria;
luI. 165 320 470 600 700 755 780 283 523 6800 2 - sezon rece (1.XI - 31.111) Grivlta.
Aug. 100 265 415 545 650 725 740 256 472 6 140
Tabelul 2.2.7. Frecvenfa vitezelor pe
Sep. 5 170 330 465 575 645 670 210 388 5 050
Oct. - 15 195 335 450 520 545 149 325 3575 orlentarl, pentru localitatea Grivifa in
Nov. - - 55 210 315 385 420 98 261 2350 perioada 1 noiembrie-31 martie
Dec. - - - 115 220 290 335 66 226 1 585 ~ 1-5 6-10 11-15 16-20121-25 Vm fm
~~
~ % % % % %
Tabelul 2.2.6. Radialia solara dlrecta pe suprafeje normale la raza, N 2,61 0,52 0,23 0,21 0,01 5,3 3,6
pe cer sen in, IDNO [W/m2] NNE 6,64 4,19 2,14 1,94 0,09 7,9 15
Luna Ora Valoarea medie Suma NE 8,97 5,27 1,55 0,74 0,03 6,3 16,6
5 6 7 8 9 10 11 12 pe perioada zilnica ENE 4,8 1,53 0,16 0,08 - 4,6 6,6
19 18 17 16 15 14 13 24 h lnsorita E 2,64 0,28 - - - 3,5 2,9
Ian. - - - 125 575 800 850 865 232 618 5565 ESE 4,92 0,54 0,03 - - 3,6 5,5
Feb. - - 50 550 790 900 920 930 306 668 7350 SE 4,97 0,62 0,01 - - 3,6 5,6
Mar. - 30 590 820 875 905 925 930 384 709 9220 SSE 2,36 0,21 0,01 - - 3,5 2,6
Apr. - 400 740 830 880 900 910 915 426 787 10235 S 1,53 0,09 - - - 3,3 1,6
Mai 100 600 765 835 865 885 890 895 449 718 10775 SSV 3,83 0,13 - - - 3,2 4
lun. 200 625 750 800 835 850 860 865 446 713 10705 SV 9,64 0,56 0,01 - - 4,3 10,2
luI. 125 650 760 805 830 845 855 855 441 706 10595 VSV 8,16 1,27 0,08 - - 3,8 9,5
Aug. - 585 710 780 820 835 840 845 416 768 9985 V 4,87 0,59 0,03 - - 3,6 5,5
Sep. - 200 700 790 835 855 870 875 391 721 9375 VNV 2,94 0,26 - - - 3,4 3,2
Oct. - - 200 750 825 855 870 875 328 716 7875 _ NV 2,67 0,18 0,01 - - 3,4 2,9
Nov. - - - 400 760 830 860 870 274 730 6570 NNV 1,78 0,16 0.01 0,04 - 3,8 2
Dec. - - - 150 730 815 850 860 248 661 595O Calm eolian 2,7 % 4,2 97,3 1. Instalatil de ventilare ~i climatizare

Capitolul 2: Baze cllmatlce ~i fiziologice

de Siobozia). Din figura se vede ca pentru Aiexandria, ca sl pentru alte 10- catltatl de ses, din sudul tarii, dlrectla predornlnanta a vantutul este estul, In timp ce pentru localitatea Grlvlta sl, In general, pentru Oarnpla Baraganului aceasta este NNE, NE, adlca directia crlvatulul;

Este de, remarcat faptul ca .la temperaturi scazute (iarna) viteza vantulul este malmica, iar vara, In zilele lnsorlte, Tn timpul pranzulul, se Intalnesc viteze mai mari decat viteza medie cu

circa 50 ... 60 %, datortta curentllor de convectie care apar pe seama Incalzirii cauzata de radlatla solara, asttel ca nu se poate vorbi de un calm eolian asa cum s-a crezut multa vreme .:

Viteza vantulul crests odata cu departarea de sol, atat vara, cat sl iarna, aproximativ Tn acelasl mod, cresterea ceva mai mare fiind lnreqlstrata iarna. Varlatla vitezei cu Tnaltime~ este aratata Tn figura 2.2.20. Datele din aceasta figura sunt valabile pentru. sezonul receo Pentru sezonul cald aceste valori

trebuie reduse cu circa 10 ..• 25 %, .lirnlta lnferloara fiind valablla pentru Inaltimi mici (20 ... 30 'm) iar cea superloara pentru Inaltimi mari (80 ... 120 m).

Vantul creeaza pe fetele cladlrllor su-' prapresiuni (pe fata batuta de vant) sl subpresiuni (pe fata opusa),

Dlstrlbutla presiunilor pe fatade sl rnarlmea acestora sunt Tn functie de dimensiunile relative .ale cladlrllor (fig. 2.2.21). Pentru a combate patrunderea aerulul de lnfiltratle, lnstalatia de' ventilare trebule sa realizeze Tn lncaper! 0 suprapresiune egala cu:

AP = Pv1 - Pv2

Tn care: Pv1 - presiunea pe -fata batuta de vant; Pv2 - presiunea pe tata opusa. ln cazul unei viteze a vantulul,

v = 10 m/s rezulta:

AP = kt-v2·pI2 - k2"v2·pI2 =

= 1,(102',1,2)/2 - (-1,6)'(102.1,2)/2

= 156 Pa ';';",

2.3. Echilibrul,,fiziologic aJ omuJui In arnblante arflflclale

2.3.1. MetabolismuJ organismuhJi"uman

?:";·A~!T.;;;Cl:

24r-~~.---------------~

22 ~20 'oR

:;:' 18 '5

~ 16

<co

> 14

:Ql u12

.~

'0 10 S

c

~ 8

Q)

Lt 6

a b

Fig. 2.2.19. Frecvenja dlrecjlel vantulul ~i a vitezei pe orlentarl in perioada 1 noiembrie 31 rnartle:

__ 1 -.!...- - 2

f \ 1 \

9.----------------------.

4

2

Orientarea

--1

- - - - 2

8

I' 1\ I \

4

Organismul uman ,;poseda calitatea rnentinerf temperaturJi con stante, indiferent de temperatura mediului ambian 9i e ae IVI a e8":~ izica epusa. In'-' repaus total' sl Tn condltli de confort,

metabolismul de baza al omului, alttel spus, cantitatea minil:fia de caldura furnizata de corpul uman pentru Intre-

I tlnerea vletii este de aproximativ .80 W

E S SV V NV N Orientarea

- sau 45 W/m2 aceasta valoare ajungand
a - trecvente ventutu: pe onentsri; b - valoarea vitezei medii pe crienteri; pana la 60 W/m2 .In pozltia In picioare.
1 - Alex2i1dria; 2 - Grlvita. ,.[)upa legile fundamentale ale termodi-
'namicii trebuie sa existe 0 anurnita sta-
100 I I II re de echilibru lntre caldura produsa tn
90 I II / corp sl caldura cedata sl Tnmagazinata.
~80 ~ ~ <l I r-- 0 0: / ~I/ La aceasta stare de echilibru, tempe-
E70 C\I "<I raturacorpului este mentlnuta
~ I I 1/ / / cOI")-
:1:60 g I I / / 1/ stanta la 37 ±0,8 °C prin sanqe, care
8)50 parcurge toate par}ile corpului. In cur-
~40 I V / II / /
,~30 I 1/ V I / / / sui clrculatlel, sanqele se raceste cu
/_ / V 1/ / / V V / /' atat mai mult cu cat circulatla este mai
20 perlferlca (degete, piele) sl se relncal-
10 V V / 1/ / 1/ /" ./ /'/ Vvr=i1o<fiJ) ;:..
zeste In organele interne $i tesuturl
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Viteza vantulul la inaltimea H VH a» ~r G~r ~l
Fig. 2.2.20. Varlajla vitezei vantulul cu inaltimea. ->- 0
v +0.6' -0.5
1+0.9 -0.571
Tabelul 2.3.1. Date fiziologice medii pentru corpul uman
Masa 60 ... 70 kg Metabolismul de +0.97 -0.6 2
baza (asezat) 80 W ® -~5
Volumul 60 I Numarul de cicluri k +1.0
respiratorii 16/min I +1.0 -0.4
Debitul de aer inspirat 0,5 m3/h
~uprafata exterloara == 1,7 ... 1,9 m2 Temperatura medie I \ +0.9 -0.35/
a pielii 32 ... 33°C
Temperatura corpului 36,5 ... 37°C Puterea dezvoltata ''''//_'''',' ,/-""" 'V// ..... ,"'//, ...... ,," ' ....... '".,
(continuu) 85 W Fig. 2.2.21. Dlstrlbujla presiunilbr
Pulsul 70 ... 80/min C02 expirat (asezat) 10 ... 2311h ~~ la 0 cladlre InaIta. Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

1. Instalatii de ventilare si climatizare

. .

--

(lnlma, ficat, rinichi, muschl, intestine tiei alimentelor in lupta contra frigului sl

etc.) prin arderea lenta a protelnelor, cresterea consumului de apa in lupta grasimilor sl hldratllor de carbon contra caldurii.

(glucide lor) cu ajutorul oxigenului Pentru cazul reglarii fizice a tempera-

contlnut in aerul inspirat. turii exlsta un nurnar mare de factori de

Cantitatea de aer inspirat de G per- care este condltlonata evacuarea calsoana adulta, fara activitate fizica, este durii de catre organism.

aproximativ 0,5 m3/h (max. 8 ... 9 m3/h la Metabolismul are dimensiunea unei efort maxim); aerul expirat la tempera- puteri sl se exprirna in W sau met tura de 35°C sl 95 % umiditate relatlva (1 met = 58 W). 0 parte din aceasta pucontlne, in medie, 17 % 02, 4 % C02 tere este consacrata actlvltatll mecanice $i 79 % N. (mers, mlscare, rnunca etc) sl, in acest

Tabelul 2.3.1 contine unele date fi- fel, metabolismul se descompune:

ziologice pentru corpul uman (dupa M = Mt + Mm

Recknagel-Sprenger-Schramek)'. in care: M - metabolismul [W];

Temperatura corpului este rnentinuta Mm - parte a mecanlca a metabolismuconstanta (oricare ar fi condltille medii lui; Mt - partea pur terrnlca a metaboexterioare $i interioare) de un sistem lismului.

de reglare extrem de sofisticat, pilotat Ca ordin de rnarlrne, Mm este mai de un centru termoregulator situat in mica in raport cu Mt, astfel ca randahlpotalamus, Terrninatille senzitive care mentul mecanic:

joaca rolul de detectoare ale acestui M

1] = sis: ~ 0,2

sistem de reglare sunt foarte speciali- M

zate: corpusculii lui Krause care detec- Energia prod usa de organism este e-

teaza senzatla de rece sl sunt sltuati in vacuata in mediul ambiant (circa 80 %) tesuturlle celulare subcutanate sl cor- sub forma de cal dura:

pusculii lui Ruffini resposabili cu • prin convectle de la suprafata corpu-

senzatia de cald sl care sunt sltuati in lui la aer;

profunzimea dermeL Acestea sunt ter- • prin conductie de la suprafata cor-

moreceptoarele care controleaza, in pului la suprafetele cu care vine in

parte, producerea lnterna de caldura contact (exemplu: pardoseala);

ca sl emisia calorlca a organismului. • prin radlatle de la suprafata corp:_u:_::lu:_i -W=;:;:;u).;::=:::::;==:;::==;:==::::;-~

Primul din cele doua sisteme-de regla- catre-totl-peretii-care-l-lnconjoara; ~ o-

re face apel la un proces chimic iar • prin evaporare de la suprafata pielii; E I _==*=:::::=~;.:::~~==~

ultimul, la un sistem de reglare fizic. • prin caldura continuta in vaporii expi- I ~ 351-

In cazul unei reglari chimice a tem- rati; ~

peraturii, procesul de combustie in or- • prin convectie respiratorie;

gane are loc astfel incat varlatia caldu- • prin transplratie.

rii produse este in functie de tempera- In tabelul 2.3.2 se dau cateva exemtura sangelui fara totusi Sa depaseasca pie de descompunere a metabolismului

"

valoarea de 1,2 Wlkg corp, valoare pentru diferite actlvltatt sl un subiect

care constituie precizia rnetabollsmulul standard.

de baza. Urmare a -temperaturii resim- Suprafata corpului uman nu are tite, subiectul tinde catre un echilibru aceeasi temperatura, in plus varlaza in care se poate traduce printr-o acti- functie de activitate sl temperatura amvitate mai mult sau mai putln impor- biantel (fig. 2.3.1).

tanta (exemplu: frecarea rnalnilor la Temperatura medie a pielii unui indisenzatia de trig). Foamea sl setea joa- vid irnbracat se poate calcula cu relatia ca un rol important in asigurarea unui lui Fanger:

anumit metabolism: cre$terea comb us- tem = 35,7 - 0,0153 Mt f°c] (2.3.1)

Tabelul 2.3.2. Exemple de valori ale metabolismului uman

Nr. crt. Activitatea

1

2

Corpul uman are, in repaus, 0 temperatura a pielii mai rldlcata, Pe rnasura ce activitatea - crests, temperatura scade daca, blnelnteles, caldura este evacuate mai rapid (fig. 2.3.2).

Daca temperatura create peste valorile de confort, creste circulatia perlferl» ca a sangelui, lnroslnd pielea, $i temp~~ ratura corpului create odata cu schlm> burile term ice prin evaporare '$i convec-' tie. Daca aceste schimburi nu sunt eficiente pentru raclrea corpului, pot interveni glandele sudoripare $i corpul va incepe sa plarda apa prin transpiratie, apa luand caldura de vaporizare de la organism, care se raceste.

In absenta activltatl! glandelor sudoripare, organismul pierde putina apa prin resplratie sl evaporarea directa g apei care traverseaza pielea. Evaporarea a 1 I de apa face poslblla pierderea unei cantltati de caldura de aproximativ 2550 kJ.

lrnportanta fenomenului de evaporare depinde de dlferenta de presiune a vaporilor de apa de la suprafata pie Iii sl din aerul ambiant, ceea ce face ca, la temperatura egala, transpiratia sa fie evacuate mai rapid cu cat umiditatea arnbiantel este mai mica. Cand fenomenul de evaporare nu este suficient

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

105-110

105-110

125-130

125-130

250

230

420

375

170

170

290

260

460

390

630

510

180

180

125

125

360

330

180

160

480

450

~

~

ro20r_~-r----r_---+----~ 1;;

c.

~15~~~~~~~~~~~

I- 10 15 20 25 30 Temperatura arnblanta rC]

Fig. 2.3.1. Temperatura superflclala . a corpului uman in repaus in funcJie de temperatura amblanta:

a - temperatura me die a pie/ii 1mbracate; b - temperatura superficia/a medie (corp dezbnicet) 1 - picioare; 2 - rnalnl: 3 - tors;

4 - cap; 5 - rect.

~ 36 .-----,----;-----.---, ~ 35r_--r----+_--_4----~ ~34r_-~----+_--_4----~ : 33r_--r~~+_--_4----~ ~ 32r_---r----~ __ _4----~

; 31r_--r---+_-~~--~ E 30r_--r----+_---4~-~ ~

~ 290 50 100 150 200 ~ Pierderea energetica a pielii [W/m2j

Fig. 2.3.2. Temperatura medie a pielii in funcJie de activitatea fizica a corpulul uman.

1. Instalatii de ventilare sl climatizare

Capitolul2: Baze climatice ~i fiziologice

pentru evacuarea totcila a caldurll, su- In concordanta. Chiar sl masuratorlle blectul este expus lmbolnavlrll (dureri efectuate prezlnta 0 dispersie imporde cap, tulburarl circulatorii), fenomene tanta.

frecvente in tncaperile suprapopulate P. O. Fanger a prezentat un model

sau neventilate. simplificat al schimbului de caldur'a

Pentsu 0 arnoianta se pot defini 4 om-mediu dar suficient de exact penzone de microclimat pentru organismul tru studiul unei amblante terrnice. Daca

uman, sl anume: se are In vedere ca omul mai poate

- rece; primi caldura ~i de la mediul inconju-

- indlferenta - corespunzatoare con- rater sl tlnand seama ca pentru mentl-

fortulul termic; ;0:;'.. nerea temperaturii corpului omenesc la

- calda cu cresterea fenornenulul de . 0 valoare constants, pierderile de cal-

transpratle; I dura catre mediul amblant trebuie sa

- supralncalzita In care nu este po- fie echivalente cu cal dura lnterna prosiblla efectuarea unei munci timp dusa, OM. bllantul termic poate fi scris

Indei'ungat. sub forma:

in anumite industrii (sticlarte, meta- OM;:: Oev ± Or + Oed + Oev +

lurgie) productia nu poate fi efectuata + Ovap + Oeres + Orr [W] (2.3.2)

decat la temperatura mai rldlcata, In care Oev - caldura cedata prin

Chiar sl 0 temperatura ridicata poate fi convectle la suprafata corpului [W]; suportata timp indelungat fara mari in- Or - caldura schlrnbata prin radiatle [W]; convenlente, daca lmbracarnlntea este Oed - caldura schlmbata prin conductie lejera sau corpul este aclimatizat. Or- [W]; Oev - caldura cedata prin evapoganismtil este incomodat daca resimte rare de la suprafata pielii [W]; o cantitate de caldura mai mare de Ovap - caldura continuta In vaporii ex- 1 kW/m2, caz In care randamentul fizic pirati [W]; Oeres - cal dura cedata prin i?i intelectual scade slmtltor, Un exem- convectie respiratorie [W]; Orr - calduplu descadere a randamentului fizic, ra cedata prin transplratle [W];

pentru 6 activitate lntensa, este oferit Os ;:: Oev ± Or + Oed;:: caldura percep-

de figura 2.3.3. tibila (senslblla);

Oh ;:: Oev + Ovap + Ocres + Orr;:: caldura

2.3.2. Schimbul termic al omului latsnta.

____ ,...u...mediuLambiant,---~i-Pentru calculul aproxlrnatlv al fiecarul . termen din ecuatla (2.3.2) se pot utiliza urmatcerele relatli (dupa Fanger):

Oev ;:: CXcv·Sev·(tv - tf) [W] (2.3.3) in care: acv - coeficient de transfer

Referitor la lmportanta schimburilor termice ale corpului uman cu mediul . arnbiant au fost realizate numeroase studii, dar rezultatele acestora sunt rar

100 ~ 80 ]j 60 E

~ 40

c

8!. 20

I I
i""%
I~ !I.

\\\
~O.5 mls
-2.D mls ~
_4.D mls
I I In jurul subiectului (Vi;:: 0,05 ... 0,3 m/s); tv - temperatura medie a lrnbracarnlntei; ti - temperatura mediului ambiant; Sev - suprafata corpului sup usa sohimbului convectiv, Sev ;:: Fv·Se (Se= = 1,8 m2); Fv - factor de irnbracamlnte, Fv = 1 + 0;077·Rv; Rv - rezlstenta termica medie pentru tmbracarnlnte [m2.K!W] sau clo;

1 clo = 0,155 ril2.K!W.

Pentru valori medii ale lui Rv se poate utiliza relatia recornandata de normele ISO TC-159.

Rv = 0,75 LRv.i + 0,08 [cio] (2.3.4) Valori Rv;i sunt indicate in tabelul 2.3.3 Or = arS,.(tv - tmr) [W] (2.3.5) In care: ar - coeficient de radiatle

Intre suprafata corpului sl suprafetele interioare ale incintei, cu valoarea de 5,75 W/m2·K, ce corespunde unei emislvltati medii, a suprafetel corpulul, de

I 0,95; Sr - suprafat~ de schimb radiant

I, a corpului, [m2], S1': Fr·Fv·Se; Fr - factor ce tine seama de pozitia subiectului I (asezat e 0,696, lripicioare = 0,725) cu

I 0 valoare medie Fr: 0,71; tmr - tempe, ratura medie de radiatle. Se poate deterImina cu suficientaaproximatie cu relatia-

. ~ ;;),~~*,:::,:,~

tmr= LS' [O~r:

(2.3.6)

cu: Si - supraf£ita delimitatoare i; ei -' temperatura suprafetei -;--------':.

Calculul exact al'llii tmr este mult mai

• complex (tlnand cdnt de factorii de for- ' ma ai suprafetelorBe schimb radiant). " in cadrul activltatii' de lnvestlqatii sau termic convectiv intre corp sl mediul . de proiectare relatia 2.3.6 esteunanlm

ambiant, : acceptata,

: Oed;:: A . St : (tr- tpd) [W] (2.3.7)

acv;::max[2,38.(t:,-tiy25+12,06{~1 ~'In care: A - coeficientul de conducti-

'~~vitate, mediu al Incaltarnlntel

Vi - viteza de rnlscare a aerului ambiant : (A ;:: 10,25 W/m2·K); St - suprafata

Tabelul 2.3.3. Valori ale rezlstenjel RV.i, pentru diverse tip uri de lrnbracamlnte
lmbracamlnte pentru barbati 103RvJ Irnbracamlnte pentru femei 103 RvJ
Maieu de corp 90 Slip 20·
Slip 80 Sutien 60
Sort tip pantalon 155 Combinezon scurt 200
Carnasa subtire Combinezon luno 300
manecl scurte 220 Sort pantalon 155
rnanecl lungi 340 Bluza lejere. 310
Oamasa groasa Bluza groase. 455
rnanecl scurte 390 Rochie usoara 340
manset IUnQi 450 Rochie croasa 1 080
Vesta lejera 230 Fusta subtire 155
Vesta groasa 450 Fusta groasa 340
Pantalon subtlre 250 Pantalon subtire 400
Pantalon eros 500 Pantalon oros 680
Pulover subtlre 310 Pulover subtire 260
Pulovergros 570 Pulover gros 570
Jacheta subtire 340 .Jacheta subtlre 260
.Jaoheta oroasa 570 .Jacheta croasa 570
, $osete 60 Colant 18
, lncaltarninte lncaltarnlnte
sandale 30 sandale 30
mocasini 60 pantaf 60
cizme 125 cizme 125
.. 22 24 26 28 30 32 34 36 Temperatura efectiva rOC]

Fig. 2.3.3. Diminuarea randamentului In funejle de temperatura ~i de viteza de rnlscare a aerului.

[W] 160 140 120 100

80 60 40 20

o 10 14 18 22 26 30 34 38 eC]

Fig. 2.3.4. Cedarile de caldura ale organismului uman (individ normal trnbracat,

in repaus ~i in aer calm) [WJ:

1 - evaparare; 2 - convectie:

3 - radlatie; 4 -vconductle.

r-,
r-, <,
......... .1 -.
~ r-..,;
»-" .z-
~ :'.:», <,
4 3 ~ ~
~ Capito lui 2: Baze climatice ~i fiziologice

1. Instalatii de ventilare si climatizare

, ,

talpilor [0C]; tt - temperatura talpllor definit de totalitatea condltillor de rnl- matului, determlnaf pe considerente
[0C]; tpd - temperatura pardoselii [~C]. crocllma care determine 0 arnblanta tehnologice, nu coincid cu condlthle
Datorita valorii reduse, acest transfer placuta in care omul, fie se odihneste optimede munca, Tn aceste sltuatll se
de caldura, in general, se neglijeaza. sau se recreeaza, fie lucreaza cu ran- recurge la un ansamblu de rnasuri (mij-
Qev = 0,41 [43,2 - O,052·Mt - pv (ti)] dament ridicat, in ambele sltuatll ne- loace de protectle individuale, lnstalatil
[W] (2.3.8) fiind necesara solicitarea sistemului de ventilare, reducerea activltatll, lzola-
in care: pv o» este presiunea partial a termoregulator. Senzatia de confort rea sau termoizolarea utilajelor etc.)
a vaporilor din aer, la temperatura am- este aslqurata de 0 serie de factori, care sa reduca lnfluenta nefavorabila a
bianta; Mt - partea termlca a metabo- principali, legati de schimbul normal de condltillor de mediu asupra starf de
Iismului [W]; caldura al omului cu mediul ambiant - sanatate a oamenilor sl a randamentu-
Ovap = O,0023·M[44 - pv (ti) ][W] (2.3.9) temperatura, viteza, umiditatea relatlva lui muncli,
Ocres = 0,0014·M (34 - til [W] (2.3.10) a aerului, intensitatea activltatll, tempe- Senzatla de cald sau reee in interio-
Otr = 0,42·(Mt - 58,1) [W] (2.3.11) ratura medie de radlatle a elementelor rul lncaperllor depinde, in principal, de
Un mod de evaluare a componentelor delimitatoare ale lncaperli, rezlstenta componentele: temperatura aerului sl
fluxului total este oferit de figura 2.3.4 :;;i terrnica a tmbracamlntel) sl de 0 serie repartltla acesteia in timp sl in spatlul
in tabelul 2.3.4 pentru individ normal de factori secundari (puritatea aerulul, de sedere, temperatura medie de ra-
imbracat, asezat, fara activitate fizica, iluminat, estetica lncaperll etc.). Starea dlatle sl unghiul solid sub care ocu-
intr-o arnblanta, practic calma, la para- de confort mai este lnfluentata de ano- pantul este situat fata de suprafetele
metrii ce se intalnesc in lncaperl publice tlrnp, starea vremii, varsta, sex etc. cu diferite temperaturi, umiditatea
(sali de reuniuni, teatre). in calculul insta- Pentru lncaperlle de productie, notiu- aerului, viteza aerului in zona de lucru
latiilor de climatizare se pot utiliza :;;i va- nea de confort este inloculta cu notlu- (zona de sedere), trnbracamlntea,
lorile din tabelele 2.3.5 sl 2.3.6. nea de munca, corespunzatoare actlvl- efortul depus, ce constituie parametrii
tatii desfasurate, Conditllle de rnunca confortului termic, la care se adauqa
2.3.3. Condljll de confort termic, trebuie sa asigure desfasurarea muncii directia de rnlscare a aerulul, parti!e
condltll de munca cu randament ridicat si rnentlnerea sta- din corp expuse curentului, turbulenta
rii de sanatate. Pentru 0 serie de pro- miscarli etc.
Confortul termic al lncaperllor este cese de prcductle, parametrii microeli-
Tabelul 2.3.4. Degajarile de caldura $i vapori de apa ale organismului uman 2.3.3.1 Temperatura aerului interior .
(individ asezat, activitate usoara, normal lrnbracat, Temperatura aerului interior, ti, in
in aer calm, umiditate relatlva 50 %) zona de lucru, constitute 0 baza relati-
Temperatura Caldura Caldura I Caldura Degajarea va buna pentru a caracteriza 0 micro-
cllma. Vertatll relativ red use ale tempe-
a~LlJh,Ji . ___ .. sf:lO.sibi!a latenta total a de va pori de apa . Iaturii..aeruluUoteriQUlJ.!nt sesizate lrne-
[0C] [W] [WJ WJ [g/hJ diat de organismul uman care trebuie
10 136 21 157 30
12 126 21 147 30 . sa faca fata, rapid, nollor rnodlflcari,
14 115 21 136 30 pentru a rnentine, constant, schimbul
16 106 21 127 30 de cal dura cu mediul ambiant. Modul
18 98 23 121 33 cum este reslrntlta aceasta variatle
20 92 27 119 38 face ca domeniul de valori pentru tem-
22 • 85 33 118 47 peratura lnterloara sa fie stabilit statls-
24 77 41 118 58 tic. Din punct de vedere fiziologic, igie-
26 69 49 118 70 ni:;;tii estimeaza ca temperatura aerului
28 58 59 117 85 care va conveni me diu lui unui individ
30 47 69 116 98 asezat, normal imbracat :;;i fara activi-
32 33 81 114 116 tate fizica, se situeaza in jurul valorii de
+22 °C, lama, :;;i 22 ... 26 °C, vara, pen-
Tabelul 2.3.5. Evacuarea caldurii de catre organismul uman (dupa VOl 2078) tru temperaturi exterioare medii. Pentru
Cat. de munea Temperatura aerului °C] 18 20 22 23 I 24 25 26 corpul dezbracat se consldera ca tern-
as (sensibila) [WJ 100 95 90 85 75 75 70 peratura optima este de +28 °C.
Oh (Iatenta) [WJ 25 25 30 35 40 40 75 Aceste temperaturi sunt valori medii
Organism in repaus care trebuie sa fie reconsiderate in fie-
at (totala [WJ 125 120 120 120 115 115 115 care caz. in zilele calduroase de vara si
Pierderi prin evap_orare [q/hl 35 35 40 50 60 60 65 pentru 0 :;;edere de scurta durata in
Munca area at [WJ 270 270 270 270 270 270 270 arnblante climatizate este recomandabil
Munca me die as [WJ 155 140 120 115 110 105 95

Tabelul 2.3.6. Evacuarea globala de caldura de catre organismul uman 5' ?R
e....27 I I I I I I
pentru diferite activitafi '1_
Activitate Pierderi caloriee
[Wl Intensitatea activltatil [W/m2]
Somn 60 - 35
Culcat 80 - 45 J,O\ I I I I I
Munca de birou:
8 20 22 24 26 28 ~,O 32
normal asezat 100 " I 55 I ~ Temperatura exterioara rei
la masina de scris 150 II 85
Mers lent (3 km/h) 200 III 110 I Fig. 2.3.5. Zona de confort
Mers rapid (6 km/h) 250 IV 140 I admlslblla in tuncjle de temperatura
Munca tortata (otelarii) >300 - >170 aerului ambiant (D!N 1946). 1. lnstalatll de ventllare ~i climatizare

Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

GS '( GP ~ V/ GtE L
1/ RI v V V
/ F~ Y Gill
({ (_ RE V ( FO V ~
c c -: .. ;'-.

mentina 0 temperatura Tn jurul valorii (20 + fa Y2 (fe - temperatura efectlva a aeruiul exterior). Pentru un individ normal jmbracat, efectuand 0 activitate lejera exlsta 0 zona de confort admisiblla, reprezentata Tn figura 2.3.5.

lama, Tn Tncaperile ventilate sau ellmatizate, trebuie avut Tn vedere ca rniscarea aerului in jurul corpului produce, inevitabil, raciri care trebuie compensate prin rnentlnerea unei temperaturi de 22°C. Experlenta a aratat ca, in lncaperlle unde lucreaza femei, sectll de reoeptle slcontrol, atellere de croltorle etc., temperatura trebule sa fie mai ridlcata, catre 23 ... 24 °C. In incaperlle unde actlveaza sau locuiesc persoane in varsta, temperaturile trebuie sa fie mai ridicate spre deosebire de cele unde stau tineri (exemplu cazarrnl) unde temperaturile nu trebuie sa depaseasca 18°C. Cam ere Ie de dormit sunt rnentlnute adesea la temperaturi joase 15 ... 18 °C.

S-a estimat ca pentru un nurnar mare de sublecti urmatoarele temperaturi sunt recomandate:

- actlvltate statlca 19°C

- activitate usoara 17°C

- magazine 19 °C

- spalatorf 24°C

- rnunca flzlca lntensa 12°C

~ entru _ persoane _C,are_efe_clueaza_Q muncaflzlca, temperatura trebuie sa fie cu atat mai joasa cu c~t munca cere unefort mai intens. Temperaturile optime sunt esalonate Tntre 10 sl 18°C In functle de activitate:

- turnatorli sl forja 10 12 °C

- linii de montaj 12 15 °C

- atelierf( diverse 16 18 °C

Pentru 0 amblanta, cu 0 temperatura data, un rol important Tn asigurarea unei calltati termice 11 are uniformitatea temperaturii. Tn toate lncaperlle incalzlte sau ventilate, in functie de sistemul de Tncalzire sl/sau de distrlbutle a aerului, de temperatura corpurilor de Incalzlre si/sau de temperatura de refula-

[mJ

2,7

. :.\" :~

2

o 16 18 20 22 24

16 18 20 22 24 16 18 20 22 24 ---+[oG]

16 18 20 22 24 26

2.3.3.2 Temperatura medie de radiaJie

Schimburile term ice ale organismului uman sunt In functle de temperatura medie a peretllor, plafonului sl pardoselii lncaperil, Ingloband sl corpurile de Tncazire, denurnita temperatura medie de radlatie, tmr, care se poate calcula cu relatla:

~<>C {7.3-:-12JT/

LA

unde: A reprezinta fiecare suprafata I (perete, corp de incalzlre, fereastra . etc.); t - temperatura corespunzatoare.

Cantitatea totals de cal dura ssnslblla degajata de corpul uman este:

Q = (CXcv + c:q) Sv (tv - ti) [W] (2.3.13) Valorile CXcv sl t» sunt sensibil eohlva-" ;''''';... -----_;_---------,

lente, adlca temperatura aerului sl cea 5' 20,..----r-;..._-.---..,.---=oo!

a peretllor sunt identice sau apropiate, L-

's

cantitatea de caldura cedata prin ra- -

*.

dlatle este egala cu cea prin convectle,

In condltllle In care sublectli sunt Tn re- ~ 14

paus. Cand se rnlsca, valoarea acv ,: K::--:,,....q-~<?:"'*'-'7"'-r+--J

cre$te, deci $i caldura cedata prin con- .~

.l!1 .S

,0)

(ij '0

~

a. ::l C/)

0) -21-''+---+---+--+-----1

...

~ -4~--+---+--1---~ ~

~ -61------+----+---+------1

E -8L- __ ~ _L ~ __ ~

~ -2 -1 0 10 20

re a aerului, in functle de temperatura exterloara, exlsta un gradient de temperatura atat Tn plan orizontal cat sl In plan vertical. Figura 2.3.6 prezlnta cateva valori medii pentru gradienti verticali, pentru diferite tipuri de sisteme de Tncalzire.

Uniformitatea temperaturii se obtlne printr-o conceptle arhitecturala adecvata sl un slstern de lncalzirs functlonand continuu. Sistemele de tncalzlre carereallzeaza eelmal bine acest deziderat sunt incalzirea . cu apa calda cu corp uri plasate pe parapetulferestrei $i prin pardoseala sl corp uri de Tncalzire In apropierea suprafetelor vitrate.

Pentru asigurarea condltlilor de confort optim dlferenta de temperatura lntr-un acelasl plan orizontal nu trebuie sa depaseasca un ecart de ±2 °C de la valoarea considerate tntr-o amblanta ventllata sl ± 1,5 °C lntr-o Tncapere cllrnatlzata.

Fig. 2.3.6. Gradientul de temperatura al aerului in centrul unei Incaperl, in regim stajlonar, pentru diferite sisteme de incalzire

~i temperaturi interioare de baza:

CS - lncalzlra prin pardoseala; CP - tncalzlre prin plafon; RE - radiator Tn parapet;, RI - radiator pe perete interior; FR - soba din teracota: FO - soba din fonta; CAl - Incalzlre cu aer cald cu olrculatle naturala cu lesirea aerului pe peretele interior; CAE - Incalzire cu aer cald cu clrculatle fortata cu evacuarea aerului pe peretele exterior.

vectle creste, in timp ce ar rarnane constant. Raportul acvlar este deci variabil.

Daca temperatura peretllor scade cu 1 °C aceasta este schlvalenta la un subiect ln repaus, cu scaderea temperaturii ambiante. Temperatura aerului $i cea a peretilor au, intr-o anumlta rnasura, 0 influenta egala asupra reincalzlrii corpulul uman, lucru de care s-a tinut seama prea putln Tncercetarile asupra amblantelor term ice.': ,

Temperatura medie a peretllor incinteitrebuie sa fie aproplataide-tempera-

. tura aerului. Daca se afla rnult sub valoarea temperaturii aerului interior' (exemplu: iarna) 0 arnblanta cu ti =,20 °C va fi reslmtlta ca foarte rece sl va trebui rldlcata cu mult peste 20°C,

30,..---~----~----~--~

-TefnpetatO:~~aenilui ti [0C] .

Fig. 2.3.7. Dellmltarea zonei de confort in functie de temperatura aerului ~i de temperatura medie

de radlajle:

1 - zona de confort; irs·- temperatura rezultanta uscata: k: - coeficientul global de transfer. termic.

Temperatura exterloara [oG]

Fig. 2.3.8. Temperatura superflclala lnterloara (temperatura amblanta - 20°C); dlterenta de temperatura Dot = k Dot/a = k M18:

a - geam simplu; b - geam dublu eu diverse alciituiri; e - caramida - 24 em.

Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

I. lnstalatii de ventilate ~i climatizare

'Qj 1 0 I----,;l~--+-r--t--__l

~

~ 5~-~--~-+----~--~ en «! 501---:;M-----+-----t--__l ro

lii

~-5~-~----+--~-~

~

- :.1 Q~2;;07"====-=;1:;;:0==i0;r==.;.1~O==::::;;2:..-U~----,.-I~-'_'_..-~_=..__'__'i_',""_'·· --'--''-'-'--'-'-'-l...!-J

Temperatura exterioara rOC] 10 . 15 . 20 . 25 30

. Temperatura arnblanta rC]

Fig. 2.3.11. lnfluenta umldltatll aerului asupra eonfortului:

1 - asezat; 2 - rnunca usoara:

3 -: rnunca me die; 4 - rnunca grea.

pentru a se obtlne 0 senzatle de confort. Se nurneste temperatura rezultanta uscata in aer calm temperatura medie intre temperatura aerulul si temperatura medie a peretllor sl se mascara in [0C] cu un globtermometru (un termometru montat tntr-o stera de 10 cm diametru). 0 amolanta este conslderata calma daca viteza aerului este sub 0,1 m/s.

Exlsta, de asemenea, 0 temperatura rezultanta care permite fixarea unui nivel de confort intr-o amblanta data sl este in functie de temperatura rezultanta uscata, de viteza aerului sl de umi-

ditatea rslatlva. .

Figura 2.3.7 reprezlnta zona de confort pentru temperaturi rezultante usca-

20 C~~=F:::::::=r::~

Fig. 2.3.9. Temperatura superflclala lnterloara a ferestrelor elasiee:

1 - geam simplu; 2 - geam dublu;

3 - fereastra terrnolzolata.

te cuprinse intre 19 sl 23°C. Temperaturile superficiale interne ale peretllor exteriori sunt date pentru 0 temperatura exterloara ta = -10°C.

Figura 2.3.8 reprezlnta temperatura superflciala lnterna a peretelui pentru diferite temperaturi exterioare. Chiar daca temperatura exterloara este tearte scazuta, temperatura peretelui nu trebuie sa fie niclodata sub 16°C. Figura 2.3.9 permite evaluarea temperaturii superficiale interne pentru diferite tip uri de ferestre (clasice) sl cele cu straturi de aer care au 0 temperatura superficiala in jur de 18°C.

Temperatura superflciala a peretllor este puternic lnfluentata de pozitia corpului de lncalzire iar schimbul de caldura om-mediu este influenjat sl de pozitia acestuia in lncapere (fig. 2.3.10).

99

+20'C

85 88

Fe

-15'C

a

Fe

+18'C

131 116 109

-15'C

c

+20'C

+18'C

Fe

+20'C

+20'C

136 116

105

--

-15'C

b

Fe

+5'C

45'C

30'C

25'C

+18'C

116 116 116

-15'C

d

Fig. 2.3.10. Sehimburile termiee ale organismului uman in funcjle de tipul de lncalzlre (cifrele de deasupra sublecptor reprezlnta eantitatea

de caldura ernlsa [W] pentru amplasamentul considerat):

a - radiator tn parapetul terestrei; b - radiator in peretele interior; c - plafon cald; d - pardoseala $i platon cald $i incalzire de perete incorporata in. parapet.

In anumite cazuri, cantitatea de caldura radlanta prim ita sau cecata poate

fi lrnportanta atat sub' aspect cantitativ

cat sl al unlforrnltatlI. Cazurile de schimb termic asimetric conduc la stari

de inconfort. Dlterente de 20 ... 30W/m2 sunt user perceptibile; 0 reincalzire as i- .;;. rnetrlca a unei parti a corpului, exem-

plu capul, cu mai rnult de 40 W/m2 provoaca un inconfort sigur. Atunci cand inaltimea parapetului nu este suficlenta lili nu se poate instala un corp

de lncalzlre radianta, efectul peretelui rece trebuie compensat printr-o temperatura a aerului mai rldicata,

Probleme mai delicate in ceea ce prlveste temperatura peretllor, se pun

in cazul sistemelor de lncalzire prin ,), plafon, prin pardoseala sau pereti ra- 0, dianti,

In concluzie, confortul termic depinde de temperatura medie, intre temperatura aerului sl cea a peretllor inconjuratorl, Dlterenta dintre cele doua temperaturi trebuie sa fie mai mica lili trebuie sa se raporteze la valoarea de 20 ... 22 °C cand pierderile de caldura ale corpului uman sunt reg late. Diferenta intra temperatura aerului si temperatura medie a peretilor trebuie

: sa depaseasca 3 DC. Pe de alta parte, I temperatura superflciala interloara a

1· peretllor nu 'trebule saaiba diferente--·

I mari pentru ca orqanlsmul sa cedeze I caldura in mod uniform.

I

I 2.3.3.3 Umiditatea eerulul

Cum pierderile de caldura ale organismului uman se fac partial prin evaporarea de la suprafata pielii, rezulta ca umiditatea relativa a aerului joaca un rol important in gradul de confort. Intensitatea fenomenului de evaporare depinde, pe langa alti factori (ti, Vi, activitate etc.) sl de diterenta tensiunilor de vaporizare intre apa de la nivelul . pielii $i vaporii de apa contlnuti in aero Umiditatea aerului este caracterizata prin umiditate relatlva, punct de roua

I sau temperatura dupa termometrul I umed.

i La temperatura arnblanta norrnala de I 20°C schimburile termice prin evapoI rare au un rol secundar sl, deci, umidi'I tatea aerului nu este atat de importan-

ta, la aceasta temperatura, pentru gra-

I dul de confort (figura 2.3.11), Chiar sl pentru temperaturi mal ridicate, orgaI nismul nu inregistreaza direct senzatia

de urnlditate. Cresterea umldltatii nu poate fi seslzata decat cu senzatla de temperatura.

I In lncaperlle climatizate se consldera I ca Iimitele, superloa a sl interioara, ale nivelului admisibil al urnlditatii relative sunt 70 %, respectiv, 35 % (Norma DIN-1983 minimurr 30 %).

Atunci cand urrudltatea relativa este

r. lnstalatil de ventilare ~i climatizare

Capitolul2: Baze climatice ~i fiziologice

sub 35 %, cazuri lntalnlte frecvent iarna, curentll de aer si zgomotul. Anumite tabelului 2.3.6); ki - coeficient de transin lncaperile incalzite se remarca fa- persoane reslmt 0 stare de inconfort la misie terrnlca a piefii = 10 ... 20 W/m2·K vorizarea aparitlel prafului care carbo- 0 refulare mai slaba a aeruluiiar altele {Tn medie k, = 15 W/m2·K}; Rv,i - rezisnizeaza la atingerea corpurllor de lncal- nu sesizeaza nimic. Persoanele in vars- tenta terrnlca, [m2·KIW]; ae - coeficient zire dand nastere amoniacului sau alter ta sunt mai sensibile la curentll de aer superficial exterior, ae .. 9 W/m2·K in gaze iritante pentru aparatul respirator. decat tinerii. Transferul de caldura $i aer calm.

Pe de alta parte, mucoasele caller apa neceslta, aproape intotdeaLina, un Aceasta ecuatle este reprezentata in respiratorii se usuca producandu-se 0 minimum de rnlscare a aerului. Deter- figura 2.3.15 pentru diferite actlvltaf stare de disconfort. Din acest motiv se minarea limitelor ce se impun rnlscarll metabolice sl rezlstente ale' irnbracalirnlteaza inferior umiditatea relativa la aerului pentru anu dauna confortului mintei (ANFOR). In figura' 2.3.16 este 35 %, in sezonul rece. este dificil de stabilit sl numai in con- data temperatura optima operatlva in

Umiditati relative ale aerului interior ! ditii medii ca sl pentru temperatura sl functie de intensitatea muncii sl rezisdepasind 70 % favorlzeaza, In perioa- " umiditate, varsta, sex, rasa etc, imbra- I tenta Imbracamlntel pentruPMV = 0 sl

da rece a anului, formarea condensa- carnintea jucand un rol important. cp = 50 % '

tulul pefata lnterloara a peretilor exte- I Dificultatea prlncipala consta in I

riori, ducand la aparltia mucegaiului sl I aceea ca aerul dintr-o lncapere ventila-I 2.3.4. Condilii locale de confort

ciupercilor cu mirosuri specifice, ceea ta nu este niciodata in repaus. Dlrectla '

ce creeaza 0 stare accentuata de in- I sl viteza aerului se schlrnba In fiecare I Desl corpul uman poate fi neutru confort. I punct sub actlunea dlferentelor de intr-un mediu anume, adlca ecuatia de

in corelatle cu cresterea.temperaturll, temperatura, $ia fortelor de lnertle, confort termic sa fie satlsfacuta, nu va umiditatea incepe sa joace un rol din ce Este cert ca amplitudineasl frecventa exista confort termic daca 0 parte a in cernal fmportant prln evaporarea ei varlatlllor de vlteza au 0 lnfluenta asu- corpului este calda sl 0 alta rece. Acest

.de la suprafata pielii. Experlentele au pra senzatiel de confort a organismului disconfort local pqate fi cauzat de un aratat ca limita lnferloara a contlnutului : uman. camp de radiatie asimetric (exemplu: de umiditate pentru un individ, normal La temperaturi uzuale de 20 ... 22 "C, ferestre reci sau radiatoare cal de), de imbracat si in repaus, situat in jurul lati- : optimum de viteza, determinat experi- contactul cu 0 pgrdoseala .Gaida sau tudinii nordice de 45° se sltueaza in ju- : mental, este cuprins intre 0,15 $i rece, de un gradiEJn't de temperatura rul valorii de 12 g/kg, ( fig. 2.3.12). Se : 0,25 m/s. In norma DIN 1946 limitele vertical sau de q;"r~,sire convective 'a

constataca pentru 0, umiditate relativa : valorilor pentru viteza aerului se corpului (senzati~;;~~S.L,llent). ,:,

de 60 % transplratia se produce la consldera conform figurii 2.3.14. Aces-' """i,'"

+25 eC!?i pentru un nivel de 50 %, la : te valori corespund mediei aritmetice a _f1adiatia terrnlca aSimetrica:j01; c;d

+28 "C, Astfel se poate determina limita vitezei aerului tntr-un loc dat, pentru un In birouri sl in cladlrile de locuit ra- N-, Y:i

__ _2_l:J.2.ElI'lo,§I'_a. __ c:ft:l __ 99.0f91:.t prin_ prevederea : lndlvld in _ activitate,,_a$ezaL$L_mediu~iatia-asimetr:ica...eSte.,ln-ppiI1Gipa!,da!:.;;':" i

,j, unui nlvel de umiditate cu atat mai sea- lrnbracat. Se poate accepta sa se de- ~ terata ferestrelor reci sl plafoanelor in:. "d:K~",;'1 zut cu cat temperatura creste. Pentru 0 paseasa aceste valorl cu 10 % pentru : calzlte, iar in cladirtle industriale SEf da- ,;,,~> <;: persoana efectuand 0 rnunca fizica, un nurnar maxim de 10 puncte de rna- ' toreaza corpurilor de Incalzlre cu irifra-';,.~"; ""i

punctul de roua al curbei de transpira- sura s! dacatlrnpul de expunere nu de- rosli, echlpamentelor flerblntisau reci, ;.c"

tie trebuie sa fie scazut, Pentru tempe- paseste 1 minut. ' sau tuturor laolalta. Asimetria rad[atiej raturi dupa termometrul umed, intr-o in- In cazul in care un individ desfasoara poate fi descrlsa de unpararnetru.nu=

cap ere atinqand valori de 30 ... 32 "C, se 0 activitate sustinuta sl daca rezlstenta ' mit temperatura aslmetrlca de radlatie, estirneaza ca sederea unei persoane nu terrnlca a lmbracamlntel sale este mal : Mpr, deflnlta ca diterenta dintre tempe-

este posfi:Jila decat un timp scurt (fig. ' mare se pot admite viteze mai mari ale," raturile radiante a doi pereti plani opus!

2.3.12). Cu cat -activltatea persoanei • aerului. i unui element mic plan. Temperatura

creste, timpul de $edere se scurteaza ; planului radiant, tpr, este temperatura

considerabil. Pentru 0 expunere de, 2.3.3.5 Imbrscsmtntee : unlforrna a tncaperf in care fluxul inci-

scurta durata, temperaturile limita supe-, Irnbracamintea joaca un rol conside- ! dent radiant, pe 0 parte a elementului rioare de la care trebuie efectuata 0 pa- ' rabil asupra senzatiel de confort. Se '

uza pentru racrea organismului, se pot poate reslmtl senzatia de bine, foarte lua din figura 2.3.13 in conformitate cu ' rapid, Intr-o lncapere mai rece, dar im-

tabelul 2.3.6. bracat mai gros sl, invers, lntr-o inca- ! pere mai calda, cu 0 Imbracarninte mai

2.3.3.4 Viteza de miscere a eerului lejera.

interior lzolatia termica data de 0 tin uta ves-

Viteza de rniscare a aerului constituie tirnentara poate varia in limite foarte un alt parametru al confortului termic. : largi. Rezistentele termice, Rv,i, pentru Atat timp cat omul se afla in aer liber cateva elemente vestimentare sunt dael nu este deranjat de mlscarlle aerului : te in tabelul 2.3.3 iar pentru anumite cu amplitudine scazuta, dar nu acelasl ; ansambluri vestimentare In tabelul 2.3.7 lucru se lntampla intr-o incapere unde! Daca se admite drept criteriu de el este sensibil, chiar sl la viteze mici confort ca temperatura medie cutanata ale aerului. Senzatia de inconfort este ; a unui individ in repaus sau intr-o actiresimtita cu atat mai mult cu cat tem- vitate lejera trebuie sa ramana consperatura aerului in mlscare este mai tanta, se poate defini 0 temperatura de l1)ica decat temperatura mediului ambi- confort tc cu relatla:

ant sl cand aceasta scade dintr-o parte tc= to-q·(1Iki +Rv.i+1/ae) [0C] (2.3.14) a corpului. unde to - temperatura organismului

Prlncipalele lnconvenlente ale insta- uman, to = 37°C; q - cedarea de callatlilor de ventilare sl climatizare sunt dura a organismului [W/m2] (conform

Zona de activitate norrnala

%

o

12

x

Fig. 2.3.12. Curba de transplratie ~i curba limita de activitate proteslonala In diagrama aerului

umed:

1 - curba de transprate; 2 - curba limna de activitate profesional8.; 3 - curba de incepere a condensatului.

Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

I. Instalatii de ventllare si climatizare

, ,

mic radiant, este, acelasl ca in mediul real. Temperatura planului radiant este un parametru care descrie efectul radlatlel termice pe 0 directle, spre deosebire de temperatura medie de radialie, tmr, care descrie radialia pe toate suprafetele tnconjuratoere. Aceasta se poate calcula cu relatla:

tpr = t1Fp-1 + t2Fp-2 + .... + tnFp-n (2.3.15)

50

in care:

tn - temperatura supratetel n;

Fp - coeficientul unghiular intre un element de supratata mica l;li suprafata respectlva.

Relatia este valablla pentru suprafete cu emisivitate mare (majoritatea materialelor de constructll), pentru diferente mici intre suprafetele lncaperf sl deoarece suma coeflolentfor unghiulari este 1. Studiile aspra asimetriei de radlatie s-au finalizat in stabilirea unor limite pentru temperaturile radiante plane de catre ISO l;li ASH RAE. Limita in dlrectla verticala este de 5 °C l;li in dlrectla orlzontala de 10 "C, Arnandoua aceste limite se refera la un plan orizontal mic (asimetrie vertlcala) sau la un plan vertical mic (asimetrie orlzontala) la 0,6 m deasupra pardoselii.

Gradient vertical de temperatura a aerului

Temperatura aerului intr-o lncapere, in mod normal, nu este constanta, ci Temperatura rC]

Fig. 2.3.13. Temperatura ~i umiditatea creste pe vertlcala de la podea spre

aerului maxi me admisibile pentru plafon, sau varlaza orizontal de la un

o sadere de scurta durata, in tunctte perete sau fereastra exterloara catre un

de activitate (dupa DIN 33403): perete interior. Gradientul'de temperatura vertical este, in mod particular, 0

I - munca usoara;

II _ munca fizica usoara; sursa de disconfort pentru 0 persoana

III munca fl'z'cv die: sezand sau in picioare. Daca acest

- a, 1 a me ,

gradl'ent este mare, disconfortul Alnca"l- Viteza locala a curentllor de aer

IV - munca fizica grea ---IH-~:7=:':":":':-=~":":":':=::-'::;:=.::'-"'7'-::=-~7-:-t--~'-' - -- --- - - - - t'

zirii poate sa apara la nivelul capului Curentul este definit ca 0 racire 'ne-

I dorlta a corpului uman datorata mlscarilor de aero Este una din cele mai frecvente cauze de inconfort in interiorul

I.-------------------~

ISO 71730 (81.1984)1 I
DIN 1946-P.2
p-r-----r---'---
t a /
bca be e d/ d
~ , ! r J'/ ~ y /
, i , Aetivitatea:
I !} 1ft Ii 1.0 met
I r----
I I /1 ./
I , Iff /iJ I Vi /
,'/ I 1--- 1.2
-- :j
// " 1/ /t/ / / / 1.4
, /1 II, - - - -
[mbracarnlntea
a = r5 er b =11,0 er c =t,75 r; d I 0,5 to 0,4
~
.s 0,3
s
'5
'5
lD
CIl
CIl 0,2
OJ
'5
OJ
E
CIl
N
2
s 0,1 o 20

22

24

Temperatura aerului interior, ti [CO]

x

26

28

30

Fig. 2.3.14. Viteza medie a aeruIui in funcJie de activitate, rezlstenta trnbracamlntel ~i temperatura aerului interior (DIN 1946; ISO 7730).

32

Tabelul 2.3.7. Rezistenla termlca pentru cateva cornblnatil vestimentare

0,8 ... 1,0

1,5 ... 2,0

0,5

0,7

1,0

1,25

sl/sau disconfortul racirii sa apara la piclears, desl corpul, ca intreg, poate fi, termlc, neutru.

ISO 7730 recomanda gradientul maxim de temperatura a aerului, Tntre 0,1

sl 1,1 m deasupra pardoselii, de 3°C, pentru persoane asezate, iar ASHRAE, acelasl gradient, intre 0,1 $i 1,7 m, ::7 pentru 0 persoana in picioare.

Pardoseala calda sau rece

lama, senzatla de plcloare reci este

o cauza oblsnulta a disconfortului termic printre sublectii sedentari in biro uri

sl loculnte, Aceasta poate fi datorata unei temperauri scazute la nivelul pardoselii sl/sau unei star; genera Ie a persoanei. Marja de temperaturi pentru 0 ,;~ pardoseala mochetata $i un picior gol este intre 2 si 28°C. Materialul pardoselii nu are influenta semnificativa pen-

tru piciorul Tncallat. 0 ternpeartura optima a pardoselii este de 25°C pentru persoane asszate sl 23°C pentru persoane in rniscare.

Pentru activitate usoara, sedentara, iarna, ISO 7730 recornanda 0 temperatura a pardoselii intre 19 -. sl 26°C, iar ASHRAE, intre 18 sl 29°C. Aceste limite sunt aplicabiJe subiectllor incaltatl corespunzator,

0' 30 r--,---,.-------;---,----,-----, L.. 28

.ct!

:;::. 26J>..-~-!

,~ 24 I--"-.t---""'t---=-+-+-+--I---l

~ 22 f---!--"'<:---l: ~ 20 I---t---i"«: 1§ 18 I---+-+-~

2i 16 f---!---+--+--"'IoE

~ 140 50 100

Rezistenta terrnlca [m2.K!1<W]

Fig. 2.3.15. Temperatura resimlita in aer calm in funcjle de rezlstenja terrnlca a imbracamintei.

o

[m2'K/Wj 0,05 0,1 0,15 0,2 0,25 03

[W/m2]

~~~~~~--~----~

~ 150

E 125

i 2,0t:-'~"d--~~~-"'-.21<2'-"'--1100

~ 75

11~ ~

j o~~~~~~~~~~

0,5 1,0 1.5 2,0

Gradul de jzolare a imbracli.mintei [cia] Fig. 2.3.16. Temperatura optima operativa.

1. lnstalatlide ventilare ~i cllmatizare

Capitolul2: Baze climatice ~i fiziologice

unei cladiri raclte sau incalzlte. Curentul 2.3.17 se poate gasi abaterea standard nei (bucatarii, oflcll) dar f?i prin aport de produce un efect de raclre a plelll prin "s" sau "Tmpraf?tierea", respectiv, abate- aer exterior ce poate sa contlna poconvectle care este dependenta de rea mediea vltezel aerului dintr-o dlstrl- luantl, Tn functie de zona unde este

diterenta de temperatura intre aer sl butle normals de tip Gauss: amplasata cladirea (zona urbana, in-

piele,viteza aerului, arnplituelnea fluc- ~ dU$triala, de trafic intens etc.). in afara

tuatillor de vlteza a aerului, adica de ni- s= :L,(i7 -Vit de actlunea dlrscta asupra organismu-

velulde turbulenta, n-1 lui, acestenoclvltatl pot reactiona chi-

Fanger propune 0 corelatie lntre vite- cu 0 valoare medie arltrnetlca a viteze- mic, intre ele, prcducand mucegaiuri,

za medie, temperatura aerulul $i pro- lor momentane ciuperci sau alte produse de descom-

centajul de insatisfacutl; ca urmare v=.L.'1 punere. Marea majoritate a acestor

ASH RAE sl ISO folosesc un maximum n produse dezagreabile sunt.cornpusl.or-

al vitezei medii a aerului de 0,15 mis, (Tn care n este numarul de masuratorl, ganici complecsi,

iarna, sl 0,25 mis, vara ( fig. 2.3.14). iar Vi viteza medie a aerului). Conti- in lncaperile industriale (curatatorii

Senzatla de curent este semnificativ nuand exemplul rezulta pentru (Xcv = 12 chi mice, vopsitorii etc.): produsele selnfluentata de intensitatea turbulentel 0 valoare s = 7,15 crn/s, La 0 vlteza cundare ale proceselor tehnologice, curentului de aero Pentru un procentaj rnedlea aerului Vi = 10 cm/s, turbulen- prezente irl atmosfera de lucru, au 0 in-

dat de losatlsfacuti, 0 vlteza semnifica- ta trebuie sa nu depaseasca fluenta nefasta asupra confortului sl/sau

tiv mai mare este permlsa daca TI (in- TI = (7,15/10)·100 % = 71,5 %, iar la a sanatatii organismului. Aceste tncaperl

tensitatea turbulentel) este mai mica. In- Vi = 30 cmls, trebuie prevazute cu instalatll de venti-

fluenta TI asupra femeilor este user mai TI s (7,15/30)·100 % = 23,8 %. lare avand un debit de aer controlat.

rldlcata decat asupra barbatllor, dar Se vede deci ca poate fi asigurat ace- 0 poluare partlculara a rnajorltatli in-

nurnal la viteze mici, $i se rnanltesta, in tasl confort atat la 0,1 m/s cu 0 turbu- caperilor este cea produsa de fumul de. general, la nivelul corpului. Procentul de lenta de 71,5 % cat sl la 0,30 mls cu tigara care continesun numar important

lnsatlsfacuti poate fi calculat cu relatla 0 turbulenta de numai 23,8 %. de particule, atat sollde.cat sl gazoase;

prop usa de Fanger f?i acceptata de 1 9 de tutun produce 0,5 pana la 1 I de

marea majoritate a cercetatorjor: 2.3.5. lnfluenje diverse fum. 0 singura tigareta degaja 70 mg

PI = (34 - ti)-(Vi - O,05)b'(a + c- TI) (2.3.16) de CO. Pentru a nu se depasl valoarea

unde PI - procentajul de lnsatlsfacutl Alaturi de cei sasefactori rnentlonatl termlca limita de,5,,·ppm de CO, este ,'~

[%]; Vi lviteza medie a aerului [m/s]; - temperatura aerului, temperatura necesar sa se disp'Clrna, .pentru 0 tigara"

ti - temperatura aerului [0C]; TI - inten- medie de radiatle, umiditatea sl viteza de un volum "-dElt'''aer' 'proaspat de '-;, sitatea turbulentel: a - constanta = aerului, irnbracamlntea, intensitatea ac- 70·0,9/5 = 12,5 m3jh (1mg!m3 CO = 0,9 ,:~~

= 3,143; b - in dice = 0,6223; tivitatii - denumlti sl factori principali aifrPm)., Ceea ce pentru 0 Incapere de", ·.1y. ~I

____ c--=-co[1staota.=-O,3696._ __ _ ... _ confortului termic, exlsta o.serie de.altl O-m;Lcorespunde..o-rata-de..schimb-d~i;fl

. Dornenllle celor trei parametri foloslti I factori - secundari (contlnut de prat, ~24 .' :.~t11

In ecuatla (2.3.16) sunt: I gaze, vapori, mirosuri, iluminat, starea ~ I-'" ....... V , ~'l;:" ~:i

20°C < ti < 26°C; electrica etc.) - care concura la rea- I ~ 20 .......-1-'" V . :. ~\:·.i

0,05 m/s < Vi < 0, 4 m/s sl Iizarea unei microclime confortabile ~ 1;

0% < TI < 70 %. pentru 0 Incapere, :fi 16f-t--iH..<--:;I-a'£c+_-:(+c-v+-++-<,7"*-~++.-rl._ ..

Pracentajul de lnsatisfacuti poate fi ~ 12 v

cuprins intre 10 sl 20 %. 2.?5.1 ConJinutul de praf I 0 I-+hA-+-+-t--t--+-+-t--1-+-l

Cercet~ri mai recente au aratat ca In incaperile de locuit sl birouri, bine ~ 8 /

viteza aerului pe care 0 adoptarn in ace- Intretlnute, continutul de praf din aer '\ ! =§ ~~~t~~1-=-!-=-:~1:_~+-_~i-T-tII=-·-+s·--+_-i

leasi conditii de confort poate imbraca este normal sl scazut, ceea ce nu influ- ~ 41-t-rH'--t--+--+-+-t--t--fv''---t-i

valori diferite in functle de gradul de tur- enteaza starea de confort. Totusl lama, •

'Q)

bulenta at rnlscarll. Dezveltarea tehnolo- in zilele foarte reci, praful din aer este 8 O~,-,,,-I ::-',-,-,,+::,"'...w.,',:-;:-, -'-'-:' =-=''-'-'+::,"~

giilor de van a cerut, pentru climatizarea carbonizat de corpurile de fncalzire, ) 0 8 16 24 32 40 48

~ Abaterea standard "5" [ern/s]

spatillor aferente, debite de ·aer mai mirosurile degajate fiind reslmtite de

mari, debite care conduc in sectlunlle persoanele sensibile.

transversale de lucru la viteze cores- Aerul din localurile pub lice are un punzator mai marl decat cele care rezul- contlnut de praf mai mare, ceea ce ta din diagrama de contort, Apar astfel poate provoca iritarea mucoasei $i a curgerile unidlrectlonale, numite in mod caller respiratorii. Aceste fenomene se gre$it curgeri laminare (pentru ca rnlsca- pot accentua sl complica in anumite rea este turbulenta), rnlscar' cu turbu- industrii (metalurgica, a materialelor de lenta mal scazuta care nu produc in- I constructll etc.) in care praful poate confort in condltllle unor viteze mai provoca anumite tulburari de sanatate mari. Mayer sl Fanger au indicat, sub ceea ce a facut nscesara elaborarea forma grafica, noile dependents dintre unor norme generale sl de protectle a turbulsnta, viteza si temperatura me- muncii (NGPM etc.) referitoare la condiului ambiant (temperatura reslmtlta), centratllle de praf ce nu trebuie depaCu ajutorul curbei din figura 2.3.18 se site lntr-o arnblanta.

poate determina coeficientul de schimb I

superficial, (Xcv, pentru a nu crea senza- ; 2.3.5.2 Gaze, vapori, mirosuri

tia de inconfort. De exmplu, pentru 0 I Prezenta acestora in aerul unei amt~mperatura reslmtlta de 22°C coefi- , blante este datorata surselor interioare: clentul (Xcv s 12 W/m2-K_ Pe baza valorii I mobilier, tencuiala, tapet, obiecte vopd,eterminate cu ajutorul figurii 2.3.18, (Xcv I site sau a altor materiale de construotll, ~I a curbei corespunzatoare din figura toaletelor, locurilor de preparare a hra-

Fig. 2.3.17. Abaterea standard, s, a vitezei medii a aerului.

18 20 22 24 26 28 Temperatura mediului ambiant rC] (valablla pentru TI=40%)

Fig. 2.3.18. Coeficientul

de schimb superficial, (Xcv (dupa Fanger ~i E. Mayer).

Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

1. lnstalatii de ventilare si climatizare

, .,

12,5/30 = 0,42 h-1• Nefumatorlll sutera, foarte adesea, 0 iritare a rnucoasslor sl caller respiratorii, lar copiii sufera del dlstunctlonalltatl st lrnbolnavlr] ale callor respiratorii. Cei mai toxici componenf ai fumului de tigara sunt nicotina sl oxidulde carbon; chiar sl la concentratil mici provoaca persoanelor sensibile sl copiilor greturi sl un Tnceput de lntoxlcatle. In tncaperile unde se furneaza mult (restaurante, cluburi de noapte etc.) concentratllle au aproximativ urrnatoarele valori: CO '" 0,01% In volum = 100 ppm; nicotina '" 5 mglm3; particule '" 300 000 part/I;

nuclee, de condensare '" 500.107/1.

Concentratia llrnlta de la care sunt percepute mirosurile, de altfel foarte variabile, este conform tabel 2.3.8.

Eliminarea mirosurilor se face prin: condensare (raclre sub punctul. de roua), absorbtle cu ajutorul unor solutll, adsorbtle cu ajutorul carbunelui activ, combustie etc.

Umiditatea modifica diferit modul de percepere oltactlva. Mirosurile de tutun :;;i de bucatarle sunt mai putin intense atunci cand nivelul de umiditate este crescut si, dimpofrlva, mai intense, pentru mirosul de cauciuc, vopsea sau

linoleum. Aceeasl absorbtie 0 pot avea anumite materiale (peretl, moblla etc.) dar este foarte variabilii. Dupa 0 perioada de expunere prelungita la un mlros, survine acomodarea. Exista produse cu mirosuri aromatice care pot masea mirosurile urate.

Volumul de aer proaspat (exterior), ;,!} pentru absorbtia $i evacuarea mirosuri- ; lor prod use de organism, depinde, pe ' de 0 parte, de volumul de aer pro asp at necesar pentru 0 persoana sl, pe de alta parte, de gradul de poluare; pentru aceste sltuatil poate varia Tntre 10 $i 50 m3/h persoana,

Tabelul 2.3.8. Aojlunea noclva a u~or gaze .~i vapori asupra organismului uman,
dupa K.G. MULLER
Substanta Formula Greutatea Densi- Moarte Pericol de Inspirat mai Pragul de Ooncetratla
chirnlca rnoleculara tatea instanta- moarte sau multe ore excltatle al maxima
nee sau imbolra- nu este mirosului admisa
rapida vire la indiferent
inspirare
0,5 ... 1 ora
[mgtcm3] [mgtl] [mgtl] [mgtl] [mgtl] [mgtl] I [cm3tm3
Acetona (CH3)2CO 58,08 I 2,4 - 24 4,8 1 2,4 1 000
Acid cianhidric HCN 27,03 1,1 0,3 0,12 ... 0,15 0,02 ... 0,04 - 0,D11 10
Acid clorhlcrlc HCI 36,46 1,5 5,5 1,8 ... 2,6 0,01 0,07 0,007 5
Acid fluorhidric HF 20,01 I 0,8 - 0,5 0,05 ... 0,025 - 0,002 3
Alcool butilic C4Hg-OH 74,12 3,1 - 0,22 - 0,078 0,3 100
Alcool etlllc C2Hs-OH 46,07 1,9 - 9,5 ... 19 2 ... 5 - 1,9 1000
Alcool metilic CH3-0H 32,04 1;3 - - 0,5 - 0,26 200
Alcool_Ql'opilic . . C3H7-0H '--60,10 - -- 2,5 - - - _0,98._ 400
..
Aldehida formica H-CHO 30,03 1,2 , 0,8 0,025 0,0012 1
- -
Amoniac NH3 17,03 0,7 3,5 ... 7 1,5 ... 2,7 0,1 0,035 0,035 50
Anilina C6Hs-NH2 93,13 3,9 - - 0,5 <0,002 0,Q19 5
Benzen C6H6 78,11 3,2 64 20 ... 30 5 ... 10 1 I 0,026 8
Benzina C7H16 100,16 I 4,2 - 30 .. .40 5 ... 10 1,25 2 500
Bioxid de carbon CO2 44,01 1,8 360 ... 550 90 ... 120 20 ... 30 inodor 9 5000
Bioxid de s(jjf 802 64,07 2,7 5,5 1...1,7 0,02 ... 0,03 0,01 0,013 5
Brom Br2 159,83 6,6 5,5 0,04 ... 0,06 0,D1 0,033 0,0007 0,1
Bromura de meti! CH3Br 94,95 3,9 80 8 - - 0,08 20
Clor 012 70,91 2,9 2,5 ... 3 0,1...0,15 0,01 0,01 0,0015 0,5
Cloroform CHCI2 119,39 5 350 .. .410 80 ... 200 25 ... 30 - I 0,05 10
Clorura de elil C2HsCI 64,52 2,7 400 ... 800 160 ... 270 3 - 2,6 1 000
Clorura de etilen CH2CI=CH2CL 98,97 4,1 - - - 0,023 0,8 20
Clorura de metil CH3CI 50,49 2,1 300 ... 600 100 ... 200 1...2 - 0,105 50
Clorura de vinil CH2=CHCI 62,50 2,6 - - - in odor 0,013 5
Dicloretilen CHCI = CHCI 96,95 4 - 15 - - 0,79 200
Eter etilic C2Hs-0-C2Hs 74,12 3,1 124 31 5,5 0,001 1,2 400
Fosqen COCI2 98,92 4,1 0,8 ... 2 0,02 ... 0,1 0,005 ... 0,01 0,02 0,0004 0,1
Freon 12 CF2CI2 120,92 5 - 1 000 .. .4 000 140 ... 150 - 4,95 1 000
Hidrogen arseniat AsH3 77,93 3,2 0,2 ... 0,3 0,02 ... 0,03 0,01 0,004 0,0002 0,05
Hidroqen tostorat PH3 34 1,7 1,7 0,56 ... 0,84 0,14 0,005 0,00015 0,1
Hidroqen sulfurat H28 34,08 1,4 1,2 ... 2,8 0,6 ... 0,84 0,1...0,15 0,001 0,D15 10
Mercur (vapori) Hg 200,61 - - - - - 0,0001 0,10
Oxizi de azot NO; N02 30,09; 46 1,2;1,9 0,45 0,05 ... 0,1 - 0,01 0,009 5
Oxid de carbon CO 28,01 1,2 6 ... 12 2 ... 3 0,2 inodor 0,055 50
Oxid de etllena H2C-O-CH2 44,05 1,8 - - - - 0,09 50
Ozon 03 48 2 - 0,03 0,001 00002 0,0002 0,1
Percloretilena CCI2=CCI2 165,85 6,9 - - - - 0,67 100
Sulfura de carbon C82 76,14 3,2 15 10 ... 12 1...1,2 0,003 0,03 10
Tefraclorura de carbon CCI4 153,84 6,4 19 6,4 ... 12,8 0,6 0,45 0,065 10
T etraclorura de etan CHCI2=CHCI2 167,87 7 50 - 0,05 - 0,007 1
Toluen C6Hs-CH3 B2,14 3,8 75 19 10 - 0,75 200
Tricloretan CH3-CCb 133,42 5,6 15 ... 17 11...15 1,2 0,55 1,08 200
Tricloretilena CCI2-CHCI 131,40 5,5 - - - - 2,6 50
Xilen CH3-C6H4-CH3 106,17 4,4 88 22 - - 0,87 200 1. Instal alii de ventilare ~i climatizare

Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

In Tncaperile cu un rilvel mai scaz de ocupare (looulnte, birouri) acest v lum de. aer proaspat este user de re lizat prln neetanseltatlle usllor sl tere trelor (ventilare naturalajEconomla d energie face necesara etanseltate deschiderilor ceea ce face ca acest v lum de.aer sa scada la ilia din c prevazut, ceea ce duce la realizare introducerii controlate a unui debit d aer, lmpledlcandu-ee Tn acest fel di persia mirosurilor Tn toata cladlrea fiind asigurate:;;i condltllle de igiena.

In lncaperlle cu densitate mare de 0 cupare .'. (teatre, sali de reuniuni) sl cele Tn care nu exlsta lnterdlctle pent fumat este lndispensabila 0 lnstalat de ventilare rnecanlca. Aceasta ventila re mecanlca este, evident, necesara toate Incaperile industriale Incare dife ritele process te'hnologice ellbereaz gaze sl-vaporl nocivi. Ameliorarea sta aerului se va obtlne prin prevedere sistemelor de ventilare locala au epura

toare de aer Tnainte de evacuarea Tn a rnosfera.

In tabelul 2.3.9 sunt date valori concentratlllor maxime admisibil (CMA) pentru gaze sl vapori, tn tabelu 2.3.10 pentru pulberi (netoxice) si T tabelul 2.3.11 pentru hale zootehnice.

In cazul lncaperllor din cladlril

._, ,. s_ogl_i;lI-cultura!.e.,_adm inistrative $Ld locuit, Tri care au se. desfasoara proce se tehnologice (exceptand garajele bucatariile, spalatorllle etc), Tn majorita tea cazurilor, deqajarlle de gaze nociv se rezurna la C02 eliminat de oamen Tn procesul respiratoriu (tab. 2.3.12). 0 parte dintre substante prezlnta 0 ac tiune nOfiva foarte pronuntata, chiar I durate scurte de expunere sau inhalar sl la concentratli mici (tab. 2.3.8) ne cesitand masurl complexe, atat pe Ilnla procesului tehnologic, a rnasurllor de protectls a muncii cat sl a Instalatiilo de ventilare. 0 alta categorie de subs tante prezlnta, Tn amestec cu aerul Tn caperllor (in anumite procente volumi ce), pericol de inflamabilitate sau ex plozie (tab. 2.3.13), fiind necesara yen tilarea incaperlior respective, astfel in cat, Tn nici un moment, sa nu se ajunga la limita lnferioara de explozie sau la temperatura de inflamabilitate.

Puritatea aerului interior, respectiv concentratla unor noxe Tn aerul incaperilor, este lnfluentata In mare rnasura de noxele existente in aerul exterior ~ care sunt introduse, In lncaperl, odata cu aerul de ventilare. Bioxidul de carbon este prezent pretutindeni dar, alaturi de acesta, se gasesc sl alte noxe mal ales In lncaperile fabricilor sau pe platformele industriale ale marilor combinate, a carer concentratle se poate stabili prin rnasuratorl la fata locului. In unele situatii (platforme cu aer puternic

ut Tabelul 2.3.9. concentrajute maxime admisibile (CMA) de substante toxlce
0- In atmosfera zonei de munca '
a- Caracte- Ooncentratla
s- Nr. Denumirea substantel ristici admlslblla [mg/m3
e crt. Medie Varf
a 1 Acetona 200 500
0-
el 2 Acid acetic 15 20,
a 3 Acid cianhidric 0,3 1
e 4 Acid clorhidric - 5
s- 5 Acid formic 1 3
:;;~ I 6 Acid sulfuric sl anhldrlda.sulfurlca 0,5 1
7 Acroleina 0,3 0,5
8 Alcool etilic 500 1 000
in I 9 Alcool metilic P 260 300
ru 10 Amoniac 15 30
ie 11 Arsen sl cornpusl organici C 0,01 0,1
- 12 Benzen C P 15 30
In 13 Bioxid de carbon 5 000 10 000
- 14 Bioxid declor 0,1 0,3
a 15 Bioxid de sulf (anhldrlda sulfuroasa) 5 10
rii 16 Brom 1 2
a 17 Brornura de metil P", 400 500
- 18 Clor - 1
t- I 19 Clor-benzen 50 100
Ie I 20 Cloroform (triclormetan) pC P 30 50
21 Cupru (fumuri) - 0,2
e' 22 Cupru (pulberi) '<';::fl"0,5 1,5
I I 23 Diclor-difluor-metan (freon 12) yr,:: '.~';2,POO 3 000 .,
nj 24 Eter etilic '-'SOO 800
! 25 Fenol P + 5 10 '. ... ;
e, 26 Ferovanadiu (prat) ,~:: 0,5 1,.5 . j'
I
a.L f-2-7- -Fluor-------- -- . , . -_.-._ . ' ., -_ ... "--0;1-' 0;2 -.
I
- I 28 F.osfor (gal ben) I- 0,05 0,15
i
, ! 29 Fosgen(clorura de carbonil) " 0,2 0,5
;
- 30 Furfurol 15 10
,
e 31 Xenon sao 500
i i ,.
32 Hidrazina pC P 0,1 , .... ···.1 :"
33 Hidrogen sulfurat ': ·10 15
- ; 34 lod .: 0,5 1
ai 35 Mercaptan (metil sl etil) .. <, - 1
e 36 Mercur P 0,05 0,15
;
- 37 Mercur (cornpusl organici)
P - 0,Q1
38 Metan 1 200 1 500
r 39 Naftallna 20 so
- 40 Nicotina P a,s 0,6.
- 41 Nitrobenzen P 4 6
- 42 Nltroqtlcerina P 0,05 2
- 43 Ozon 0,1 0,2
- 44 Oxid de calciu 2 5
- 45 Oxid de carbon 20 30
46 Oxid feric (fum uri) 5 10
47 Oxid de magneziu (fumuri) 5 15
48 Pentaclorura de fosfor 0,5 1,5
49 Plumb sl compu$i (In afara de PbS) 0,05 0,1
50 Propan 1 400 1 800
51 Seleniu sl cornpusl exprimatl in Se 0,1 0,2
i 52 Stiren 50 150
53 Sulfura de carbon P 10 20
, 54 Terebentina P 400 500
55 Tetraclorura de carbon pC P so 50
, , 56 Toluen 100 200
I 57 Trlcloretllena 100 150
Nota: P - substante care pot patrunde in organism prin tegumente
sl mucoase intacte;
C - substante cu actlune cancerlqena:
pC - substante cu actiune puternic cancerigena. Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

1. lnstalatii de ventilare ~i climatizare

lmpurlflcat) aerul proaspat peiitiLi--ven':- ~i sunt formulate mai multe teorii care
tilare trebuie adus de la mare distanta lncearca sa-l explice. Mirosul, in sine,
sau inaltime sl, in anumite cazuri, tre- nu este vatamator pentru organism,
buie epurat inalnte de a fl introdus in insa, in afara senzatlel dezagreabile sl
incaperi. Pentru cazurile uzuale, con- inconfortabile, creeaza reactll fiziologi-
centratllle unor nocivitatl in aerul exte- ce ca scaderea apetltului, dlrnlnuarea
rlor sunt indicate in tabelul 2.3.14. consumului de apa, starl de verna, in-
somnii.
2.3.5.3 Mirosul ca factor De9i exists mijloace de rnasurare a
al confortului termic concentratlel de substanta odorlzanta,
Un numar mare de suostante natu- nu se poate masura intensitatea senza-
rale sl sintetice sunt compuse din mo- tiel pe care aceasta Ie provoaca, Pentru
lecule care au grupuri de atomi-radicali un numar mare de persoane, s-a deter-
osmosferici, cu proprietatea de a crea minat concentratla medie de substanta
senzatiade rnlros, prin excitarea slste- de la care aceasta provoaca 0 senzatle
mului olfactiv. Mecanismul excltarll de rnros, nurnlta prag olfactiv al
acestui simt este inca putln cunoscut substantel respective (tab. 2.3.15).
Tabelul 2.3.10. Ooncentrajllle maxime admisibile (CMA) de pulberi
in atmosfera zonei de rnunca (dupa NGPM-1996)
Concentratla
Nr. Denumirea maxima
crt. pulberilor admisa in
[mg!m3j
A. Pulberi cu continut de 8i02 liber crista lin
A.1 Pulberi totale cu 8i02
1 - peste 10 % 50 %8i02
2 - intre 6 $i 9 % 6
3 - sub 5 % 8
A.2 Pulberi respirabile (determinate cu aparatura care realizeaza
curba de retinere a pulberilor, recomandata de OMS- 1986 I
4 - pulbere cu 8i02 liber cristalin 5 %8i02
t: l'ie2""liber-cristalin ._- . - - 0,05" " ... r
I
B. Pulberi fara contlnut de 8i02 liber cristalin (alumina, I
carbonat de calciu, sticia, ciment, carborund, caolin, feldspat,
lemn, faina, tutun etc) I
6 - jJ_ulberi totale 10 I
I
7 - pulberi respirabile 5 I
C. Pulberi de carbune (in exoloatsrt miniere cu 8i02 sub 5 %) I
8 - puitleri respirabile 2 I
I
9 D. Pulberi de azbest 1 j
10 E. Fibre minerale artificiale 3
11 F. Pulberi totale de cereale 4
12 G. Pulberi totale de bumbac, in, canepa, iuta, sisal
G.1 - in filaturi 2
13 G.2 - in celelalte ooeraff 4
Nota: - Fibrele sunt particule avand 0 lungime de peste 5 prn 9i un diametru
sub 3 urn cu un raport de lungime/diametru = 3/1. I
- Pentru pulberi de bumbac, in, canepa se va recolta un volum corespun-
zator de aer in functle de pulberea zonei de rnunca (minimum 500 I aer).

Tabelul 2.3.11. Concentrajllle maxi me admise ale gazelor ~i prafulul
in aerul zonei de sedere pentru hale zootehnice
Incaperl pentru Bioxid de carbon Amoniac Hidrogen sulfurat Praf
[cm3/m3J cm3/m3]_ [cm3/m3J jmglm3j
Pasarl 1 500 ... 5 000 5 ... 50 10 ... 15 50
Porci 3500 30 10 50
Vite 3500 30 10 50
Tabelul 2.3.12. ccncentrapne maxime admise de CO2,
(YC02) in aerul tncaperltor
Destlnatla lncaperll YC02
[Qlkg1 [11m3]
in care oamenii se afla_f)ermanent 1,5 1,0
pentru copii sl bolnavi 1,0 0,7
in care oamenii se afla periodic (institutii) 1,75 1,26
in care oamenii se afla scurt timp 3,0 2,0 . Pentru a cornpara intensitatea mirosului se considera pragul olfactiv (dupa Fanger) o intensitate egala cu 1 olf (limita de recunoastere), 0 intensitate de 2 olf este conoentratla dubla pragu-

lui olfactiv. Un olf este definit ca rata medie de emisie a poluantllor de catre';'" o persoana standard. Este 0 unitate '." relatlva bazata pe 0 evaluare sublectlva

a mirosului sl include atat simtul olfactiv cat 9i cel chimic. Unitatea este utilizata sl pentru a determina rnarlmea celorlalte surse de poluare ca echivalent cu un nurnar de persoane standard (olf) necesare sa produca acelasl inconfort ca sursa poluanta,

Intensitatea perceputa a poluarii cauzata de 0 persoana standard (1 olf) venti lata cu 1 lis de aer curat este'" 1 pol. Pentru poluanf mirositori se utillzeaza dpol-ul (0,1 pol) care se deflneste a f intensitatea perceputa a poluarll aerului cauzata de 0 persoana standard (1 olf) ventilata cu 10 lis de aer curat. In tabelul 2.3.16 se dau echivalente intre activitatea urnana 9i nurnarul de olf, lar in figurile 2.3.19 9i 2.3.20 este prezentata varlatla procentajului de lnsatlsfacutl in functie de nivelul de ventilare pentru 1 olf (fig. 2.3.19) sl in functls de perceperea poluarii aerului (fig. 2.3.20). -Nivelulde-poluare-intr-o-fncap'ere-r10 este cauzat exclusiv de emisia de noxe de la ocupantl. Astfel s-a determinat ca

6 ... 7 olf provin din alte surse de polua-

re decat de la ocupantil lncaperll, Intr-

o medie de:

1 ... 2 olf de la materiale;

3 olf de la sistemul de ventilare; 2 olf de la fumul de tigara.

Tabelul 2.3.17 prezlnta valorile debitelor de aer de ventilare dupa diferite standarde pentru un procent de 20% de lnsatlsfacuf (1, 4 dpol) sl 0 sarcina de poluare de 0,7 0lf/m2.

2.3.5.4 RadiaJia radioactiv8

Materialele radioactive con tin atomi care, fara actlunl exterioare, se dezintegreaza sl emit radlatli Ct, ~, 'Y, neutroni, protoni sl alte particule. Exista, pfma in prezent, aproximativ 40 de lzotopi radioactivi naturali 9i 700 artificiali.

Dupa constructla bombelor atom ice 9i a centralelor nucleare, aerul, apa sl so lui contln mai multe elemente radioactive care, printre alte efecte, au 0 actiune noclva asupra organismelor vii. Radiatiile distrug moleculele din tesuturile organismelor vii, modlflcand nucleul celulelor care, in final mor. Anumite organe sunt foarte sensibile la radioactivitate: splina, sangele etc.

Contaminarea mai frecventa are loc priri lnspiratla de aerosoli radioactivi. Ei se gas esc peste tot in laboratoarele de cercetarl nucleare, reactoareatomice,

i'.'·

'";I;.

1. lnstalatll de ventilare ~i climatizare

Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

sali deizotopi in spitale (de unde sl necesitatea unui control rigur~s).

stituie un element de confort. Acesta 'un indicesecundar.care poate sa condepinde de munca efectuata sl de des- stituie un criteriu comparativ, permltand tinatia lncaperll. Caldura oedata de cuantificarea degradiirii aerului intr-un

2.3.5.5 Zgomotul i1uminat la valori peste 30 ... 35 W/m2 volum inohis data de degajarile

Zgomotul este 0 suprapunere de devine lnconfortablla, Se poate dimi- organismelor vii. Singurele exceptil sunt sunete.vavand frecvente sl amplitudini nua aceasta sursa de cal dura prin fo- incaperile suprapopulate, adaposturfle variabile, producand 0 senzatie audltl- losirea unor corpuri de .i1uminat prin antiatomice sau submarinele. Se poate va conslderatadezagreabtla sau jenan- care sa se evacueze aerul vlclat el vorbi de aer vlolat cand contlnutul de tao Atunci cand intensitatea sa este lm- . odata cu acesta sl caldera perceptlblla, C02 este cuprins lnfre 0, 1:;;i 0,15 %

portanta are efecte notabile asupra ceea ce corespunde unei concentratll

sornnulul, resplratlel, metabolismului :;;i 2.3.6. Criterii de apreciere de 1 000 la 1 500 ppm. Efectul C02

actlvltatll intelectuale (diminuarea con- a confortulul devine daunator pentru organism: de la

centratlel). Aceste efecte nu au loc nu- 0 concentratle de 2,5 %. Aerul normal

mai la zgomote "inalte" ci :;;i la cele cu Pentru a avea 0 apreciere cat mai contlne 0,032 pan a la 0;035 %

frecventa oblsnulta, dar care sunt le- exacta asupra unei arnblante este ne- (320 ... 350 ppm) ajungand in erase la gate de durata de expunere, repetabi- cesara cunoasterea a cel putln patru 0,04 % (400 ppm). in lncaperlle dens (itate, de sensibilitatea organului audl- factori ce 0 caraoterlzeaza: temperatu- oeupate sl neventilate, cum sunt salile tiv, momentul zilei, locul de receptare ra aerulul, temperatura medie de radia- de clasa, contlnutul de C02 poate (camera, sala, magazin etc.). tie, umiditatea sl viteza. Cercetari inde- ajunge in 10 ... 15 min la peste

Nivelul .' lntensltatli. unui zgomot se lungate au reuslt sa substituie acestl 1 000 ppm, iar in cazul unui schimb re~ rnasoara ln decibeli d8(A) fiind un nivel parametri printr-o singura rnarlme care dus prin neetanseltatl la 2 500 ppm duson or global ponderat eu 0 curba de a perm is aprecieri apropiate de con- pa aproximativ 45 min (fig. 2.3.21). C02 ponderare de tip A (exlsta curbe de fortul unei arnbiante, numite criterii de trebuie evacuat printr-o ventilare naponderare B sl C) (cap. 10). confort (rnasura de integrare cllmatlca), turala lntensa (deschiderea ferestrelor)

in eeea ce prlveste zgomotul la locu-I Dintre cele mai cunoscute, in evolutia sau ventilare mecanica. Organismul rile de rnunca exlsta norme ee au la lor, amintim: uman, fara activltate fizica, degaja baza masurarea nivelului de presiune Confjnutul de CO2. Cresterea contlnu- aproximativ 15 IIh C02. Pentru a calcuecustlca'ponderata (A) care este deter- I tului de acid carbonic intr-o lncapere la, pentru 0 incap~q?,~~n$a, volumul de minata plecand de la un indice partial 1 datorlta degajiirilor de C02 de la per- aer proaspat ne9.~~~·pentru 0 persoade expune~e la zgomot $i de durata de I' soanele prezente, nu constituie decat na, pentru a nuse'clepa$i concentratla

expunere In cursul unei saptarnanl, I r--------------------- / ~;.;--~---.

Aceste norme recornanda: . r----r-----r----.----;>~___r--__r--___r -__r--___,

• in interiorul magazinelor nivelul so- , '0 0,4 ~ . _ _ _ _.......(

nor -maxfmtSaEf(A);! () /_>

• muzica de amblanta sa alba nlvelul !,' O()'" 0,3 1----+---ie-tV~~.:._o-l----+---I----+, .-=-" ,--1----1

t ~'O' ~ ~ I.:; _____

de 65 dB(A) cu intervale de niveluri i Q) ..,J.e<:'/" \ '\.0 ~ \

interioare; ~ 0,2 ~'<> (~~-!.1 __ 4:_+-_:\~ -::~-+---7,...t!.~:;_.-t-'-" __ \ {:>

• nivelul de zgomot in loculnte nu '5 ~~ "./ '\...

trebuie sa depaseasca 35 dB(A) iar in 1::0£ 0,1 ~ I ""-./ . ", ..

bucatarf sa nu depaseasca 38 d8(A).

o

15

45

75

,90

105

o

30

.60

120

2.3.5.6 lI~minatul I

Un grad de i1uminare suficient con- I

i

__ :...-- j

~------------------------------------------------------~

50

Timpul [mi~r .

Fig. 2.3;21. Contlnutul de C02 Intr-o sala de clasa In funcjle de rata de ventilare. Volumul = 5 m3/pers.

Tabelul 2.3.13. Substante care prezlnta perlcol de aprindere ~i explozie (dupa Normele generale de protectle a muncii -1996) - continuare p.32

?30r-~~~~~--'_--+--4 E ~20r-~-7~--~--'_--+--4 :;

~10~~--~--~--~--+--4 Z 0

0~~1~~2~-3~-44~·-5~~6

Nivelul mirosului receptat [dpol] Fig. 2.3.19. Procentajul de

lnsatlsfacujl In funcjle de poluarea perceputa,

Denumirea substantel

Starea de Temperatura Temperatura Limita Materiale

agregare la de inflama- de autoa- de explozie folosite

presiune bilitate prindere [% volum pentru

normala l;ii - in aer] stingere

20 °G (0C] (oG] inf. sup.

1 2 3 4 5 I

o

6

Acetat de etil

lichid -5 460 2,2 11,4

IV, VVI

lichid -13 455 3,1 16

Acetat de metil

IV, V

50 ~40

t30 :§-20

~ 10 z

00

\
\
"-
- .-."::> '-..
- Acetilena

gaz -17,8 305 2,4 82

VI

Acetona

lichid -19 538 1,6 15,3

IV, V, VII, VIII

Acid acetic lichid 40 426 3,1 12
Acid cianhidric lichid -17,8 588 5,6 41
Alcool etilic lichid 9-32 425 2,6 18,9
Alcool metilic lichid -1 470 6 36,S
Amoniac . gaz -2 630 16 27
Anilina lichid 71 595 1,31 4,2
Antracen cristale 221 449 0,63 - IV, V

IV, V, VI, VII

IV, VVI

5 ,10 15 20 25 30 35 40 Debitul de aer [lis]

Fig. 2.3.20 Procentajul

de lnsatlsfacuj) In funcjle

de rata de ventilare.

IV, V, VI

VI

II,IV

II,IV, V

Capitolul 2: Bazeclimatice ~i fiziologice

1. Instalatii de ventilare si climatizare

. .

Tabelul 2.3.13. Substanje care prezlnta pericol de aprindere ~i explozie
(dupa Normele generale de proteojle a muncii - 1996) - continuar.e -
0 1 2 3 4 5 6
Benzen Iichid -11 540 1,35 9,5 IV, V, VI,
VII
Benzina Iichid -24 220 ... 300 1,1 8 IV, V, VI;
I (de cracare) VII
Benzina solvent Iichid -58-+ 10 220 ... 300 1,1 6 IV, V, VI,
VII, VIII
Bitum petrolier solid' 65 ... 260 300 - - VII
Butan gaz -60 430 1,6 8,5 VI
Celuloid solid - 150 ... 180 4 9 I, VI
Glorbenzen lichid 28 590 1,3 9,6 IV, VI
ClorQQren lichid - - 1,6 8,6 II,III,IV
Clorura de vinil gaz -43 550 4 22 IV, VI
Diclor benzen lichid 66 640 2,2 12 II,IV, V
Dicloretan lichid 9 413 4,8 15,9 II,III,IV,
V, VI
Difenil cristale 113 578 0,7 3,4 I, II,IV, V
Dioxan lichid 11 180 2 22 IV, V
Etan gaz - 470 3 15 VI
Eter de Jl.etrol Iichid -50 280 1,4 8,9 IV, VI
Eter etilic Iichid -41 160 1,2 51 IV, VI
Eter metilic qaz -37 190 2 10 IV, V
Etil-benzen Iichid 15 553 '0,9 3,9 IV, V, VI
Etilen-glicol lichid 111 416 3,2 6,35 II,IV, V I
Etllena qaz - 450 3,1 32 VI
Fenol cristale 79 715 - - II,IV I
Forrnaldehida gaz 54 430 17 73 VI I
Gazolina lichid -43 257 1,4 7,6 IV, V I
I
Glicerina lichid 160 - - - II,IV,
- ._- .•. - _ ... V, VII
Grasime anlrnala solid' 265 - - - II,IV, V
Gciz de cocserie gaz - - 5,6 30,4 -
Hidrogen gaz - 570 4 75 VI
f
Hidr~en sulfura . gaz lichid - 290 4,3 45,5 VI
:
IZQQ.ren 37 214 1 9,6 IV, V I
Lanolina semisolid 238 445 - - II,IV, V !
161 650 5 16 VI :
Metan qaz i
Motorina Iichid 142 360 - - II,IV, VI
Naftalina cristale - 560 0,9 5,9 II,IV, V
Oxid de carbon . Qaz - 605 12,5 75 VI
Parafina subst. ceroasa 310 .. .432 - - II,IV, V ,
-
Pacura Iichid 50 ... 58 420 - - IV, V ,
i
Petrol lamR_ant Iichid 21...58 250 .. .425 0,7 7,5 IV, V, VIII i
Tetraetilplumb Iichid - - 1,8 - II,IV, V
PrQQ_an gaz -105 446 1,5 9,5 VI i
PrQQilena gaz - 455 2 10,3 VI
Sulfura
de carbon Iichid -30 102 1 81,3 II,IV, V
Terebentlna lichid 30 253 0,69 - IV, V
Toluen lichid 4-7 552 1,2 7 IV, V !
I Titei Iichid -35 ... +34 531 1,1 6,4 II,IV, V
Ulei de ,
floarea-soarelui lichid 234 - - - II,IV, V
Ulei de in lichid 192 350 - - II,IV, V, VII
Ulei de parafina lichid 100 - - - II,IV, V
Ulei de porumb lichid 254 - - - II,IVV
Ulei de r~ta Iichid 163 446 - - II,IV, V
,
Ulei de ;
transformator lichid 135 300 - - II,IV, V
White-~rt lichid 33 270 1,4 6 IV, V
Nota:
I - apa sub forma de jet compact; II - apa pulverlzata sub presiune; III - abur;
V - spuma chi mica; V - spuma rnecanlca; VI - gaze inerte (C02, N); VII - pulberi stingatoare;
VIII - prelate, paturi, cuverturi. maxima de C02, se poate utiliza relatla:

L., - y co, 20 000 ppm 18 ml (2.3.17)

p-y.-y, 1500-400 h

Criteriul contlnutulul de C02 nu este folosit in lnstalatllle de ventilare sau elimatizare decat ocazional pentru deter-s minarea debitului minim de aer proas-> pat sau pentru ventilarea naturals a· unei Incaperl ocupata de persoane. Fl-» gura 2.3.22 indica debitul de aer proaspat pe persoana pentru ca C02 sa ramana sub concentratia admlsiblla, Temperatura pielii. Pielea fiind principalul organ prin care se fac schimburiIe de cal dura sl apa cu mediul ambiant s-a cautat relatla care sa perrnlta lega-" tura temperaturii superficiale a orpanis- .: mului cu diferite stari ale arnblantelor." Partlle corpului au temperaturi variabile, unele in raport cu altele, sl, pentru a se face comparatli, se apreclaza 0 temperatura medie a corpului uman (mai este denurnlta temperatura frontala), Intr-o arnblanta de 19 ... 21 °C aceasta temperatura este cuprlnsa intre 31 sl 32°C. In practlca, acest criteriu nu este usor de aplicatceea ce face sa nufie utilizat in controlul ventllarll, In general, cu ajutorul temperaturii medii a pielii unui subiect se poate aprecia cantitatea de transpiratle degajata, ceea ce

poate fi un criteriude confort.----·-Catatermometrul. Cu acest aparat se

poate masura intensitatea raclrll unei atmosfere, cu alte cuvinte cantitatea

de cal dura transmlsa ambiantel printr-

o unitate de suprafata in unitatea de

timp. In practica oblsnulta, folosirea catatermometrului este foarte llrnltata, Temperatura efectiv8. lntrodusa in

1923 de americani, este 0 metoda de exprimare printr-o singura citra a gra-

dului de confort. Temperatura efectiva

(sau eficace) este 0 temperatura fictiva corespunzand unei anumite start de' temperatura, umiditate sl vlteza a aerului care da un confort echivalent.

In figura 2.3.23 sunt date curbe de

egala temperatura efectiva (trasate pe

baza cercetarllor experimentale asupra

unui nurnar de indivizi) pentru 0 per-

soana lejer imbracata, fara activitate

flzlca sl in aer calm. Pentru fiecare va-

loare a vitezei aerului corespunde 0 fa-

milie de curbe diferite. Temperatura efectiva nu se mascara direct, se calculeaza plecand de la temperatura, umiditatea sl viteza aerului pentru o si-

tuatie data. Pentru 50 % umiditate re-

lati~a, temperatura efectiva este egala

cu temperatura aerului. lnfluenta umi-

ditatii asupra curbelor de egala temperatura efectiva este slaba dar

creste odata cu cresterea temperaturii aerului,

Aceste curbe de confort sunt larg utilizate in America fara a se impune

I. lnstalatii de ventilate ~i climatizare

Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

decat un segment orientat spre un peratura rezultanta uscata, viteza ~i perete cald (interior). Zona de contort umiditatea relatlva a aerului. Temperase sltueaza pentru 0 pierdere terrnlca tura este masurata cu un "termometru de aproxlmatlv 100... 130 W/m2• In rezultant" ce se compune dintr-o stera afara acestui ecart subiectul simte prea de cupru, Innegrita la exterior, avand cald sau prea reee. Figura 2.3.24 indica diametrul de 9 ern In care este un terprofile verticale ale pierderilor de mometru cu mercur. Sfera este lmbracal dura ale capului artificial pentru cata cu doua benzi din tifon, acoperind diferite sisteme de lncalzlre. 36 % din ea, ~i ale carer capete sunt

Temperatura rezultanta a lui umezite. lndlcatlile aparatului dev.in in-

MiSSenard. Este vorba de temperatura exacte cand viteza depasesteOiz m/s. 1,1

din zona de sedere, In functle de tern- A1te aparate de rnasurare sl/sau crl- ;;:1

terii de apreciere. Exista ~i alte aparate

care pot cuantifica diferite criterii de apreciere asupra amblantelor termice

foloslte cu precadere In rnediclna sl climatologie dar mai putin utilizate in am-

blante term ice:

• temperatura echlvalenta rnasurata cu eupatheoscopul lui Dutton;

• frigorimetrul lui Davos sau frigorimetrul directional al lui Frank;

• termometru glob, masurand temperatura sensiblla dupa Vernon;

• formula de contort a lui Van Zuilen;

, • formula lui Fanger. permite determinarea lnfluentel parametrilor confortului

In vederea deterrnlaatll proeentulul de :.c satisfacuti, Formulataste cornpllcata ~L· '0 inadaptablla unui"caicul normal. Figura ';; 2.3.25 reprezlnta urii exemplu de apli-. ; catie: ~rll:egistrator.uLde-coAfor:t-termic -al

Insa In Europa.

nCapul artificial" allui Lutz .. Este un aparat de masurare dlrectlonala a fluxului termic cu ajutorul unei sfere acoperite cu un strat subtlre de izolatle termica, formand patru segmente sferice independente sl lncalzlte cu ajutorul unor rezlstente electrice astfel tncat temperatura superflclala rarnane constanta. Segmentul orientat spre 0 suprafata rece (peretl exteriori, fereastra) va fi Inci:i1zit mal puternic

-{.,

Tabelul 2.3.14. Concentrajla unor nocivitali in aerul exterior
Nocivltatea din aerulatmosferic Concentratla noclvltatll, In
, [mg/m3] [11m3] [buc/m3]
A. Inorase sl mediul rural
1. Bioxid de carbon
- mediu rural 500 0,33 -
- orase mici 600 0,4 -
-' orase mari 750 0,5 -
2. Bioxid de sulf 0,5 ... 1 - -
3. Vapori de plumb 0,1 - -
4. Praf:
- Mediu rural (dupa ploaie) 0,05 - -
(oe tlrnp de seceta) 0,15 - -
- Orase mari
• Zone cu locuinte 0,4 - -
'. Zone industriale 0,75 - -
5. Microorqanisme, microbi, bacterii
- . munte, mare - - -
-parcuri - - 750
--- -vstrazl ... ~.-- . __ ._ ._ _ . - - ztLlOO-
B. Platforrne zootehnice
1. Bfoxid de carbon - 0,5 -
2. Hidrogen sulfurat - - -
3. Amoniac - - -
4. Praf 50 - -

TabehiI2.3.1S. Pragul olfactiv al diverselor substanje
Substanta I Pragul olfactiv [mg/l] I Descrierea mirosului
35,10-4 Qrasimi arse ,
Acrolelna
Acid butiric '01.10-6 foarte neplacut
Acid valerianic 26.10-7 foarte neplacut
Alilmercaptan 15.10-8 foarte neplacut, usturoi
Amoniac 26.10-6 puternic lntepator
Bioxid de sulf 79-10-4 intepator iritant
Clor 29-10-6 puternic neplacut
Camfor 01-10-2 puternic neplacut
Dimetilamina 11-10-4 puternic nsolacut
Disulfura de alii 06-10-8 puternic neQlacut
Etil mercaptan 04,10-8 varza stricata
Fenol 12.10-4 varza strlcata
Hldrocen sulfurat 15-10-7 oua stricate
Ozon 20-10-5 user iritant
Skatol 01-10-4 fecale
Sulfura de metil 51-10-6 legume stricate
Sulfura de etil 92.10-8 usturoi stricat, neplacut
Tricloretilena 96-10-4 usturoi stricat, neplacut
Trimetilamina 135-10-3 usturoi stricat, neplacut

Tabelul 2.3.17. Rata de ventilare prevazuta de diferite standarde
Sursa I Rata de ventilare
.. I [l/s-m2] m3/h-m2
ASHRAE STANDARD 6211989 I 0,7 2,52
B S 5925 I 1,3 4,68
DIN 1946 I 1,9 6,84 . ! 5,0 ~L'C""..=-: __ '-:" .. '-,. =-=-,::-~=-=-='i"n

! ~~6 - = =:~' f = = = = = -@

~ 1,0 I-I-+ __ ~*-+---+--,-j

'8 0,5 ®

C\J

8 0,3

•• ;;,.. CD

'~O,10

::l

~ 0,05 f-l-t@;ct--Hrl--+---1--T<..,:-t-l 'E'O,03 L...:-,---,:-,,=6~-,-,--,::---,-::-~~"::-::--:-::,

o 0,5 1 2 5 10 20 50100

o Debitul de aer proaspat

pe persoana [m3/hj ,

Fig. 2.3.22. Debitul de aer proaspat pentru 0 persoana, in funojle de concentrajla de C02 adrnlslblla:

a - munce intense - 400 W degajari; b - munce usoerii - 200 W;

c ,. esezei 100 W;

1 - aer expirat; 2 - incaperl subterane; 3 - concentratla maxima adrnlslblla in industrie; 4 - continutul maxim pentru un birou;5 - indicele lui Pettenkofer;

6 - aer exterior.

Tabelul 2.3.16. Valorile olf
corespunzatoare
diferitelor actlvltatl umane
Activitate Numar de olf
Persoana ssdentara (1 met) 1
Persoana actlva (4 met) 5
Persoana foarte activa (6 met) 11
Furnator in flmpul fumatului 25
Fumator (medie) 6 Capitolul 2: Baze cHmatice ~i fiziologice

I. lnstalatli de ventilare slclimatlzare

lui Fanger, pus la punct de BRUEL & KJAER. Este un detector sensibil care slrnuleaza impresia reslrntlta de' organismul uman ln arnblanta sl, cu ajutorul unui calculator care rnernoreaza nurnarul de sernnale, permite determinarea procentajului de insatlsfacutl (PPD) plecand de la formula lui Fanger;

• analizorul de arnblanta terrnica pus la punct de SCHLOTER este un aparat capabiJ de a masura temperatura aerului, a peretllor, umiditatea sl rnlscarile aerului.

In concluzie se poate spune ca nu exlsta un criteriu sau un indice de rnasurare a tuturor parametrilor de confort sl nici aparate care printr-o singura rnasurare sa poata indica 0 valoare sau

rnanrne care sa caracterizeze, pe deplin, confortul. Pe de alta parte, flinta urnana este ratlonala, nu un automat, deci reslmtrea actlunli amblantel asupra organismulul este perceputa subiectiv. In condltll considerate optimale, sondajele indica un procentaj de 5 % de insatisfacutl. Aceste sondaje s-au facut ln arnblanta de laborator Tn care rnasurarea parametrilor de confort a fost facute. Tn eel putln 12 puncte simultan.

In condltll reale, ori de cate ori vorn dori sa avem sau sa exprlrnarn date despre confortul unei arnblante date, vom reveni la eele patru rnariml fundamentale: temperatura aerului, temperatura superticlala a peretilor sl ferestrelor, umiditatea sl mlscarea aerului. Ma-

2.4.1. Parametrii climatici",' exteriori de calcul

Zona de confort pentru 0,6 cia

v<0,2 mls (ASH RAE- standard 55-74) &

- - -Temperatura efectlva

Temperatura uscata-etemperatura medie de radlatle rC]

Fig. 2.3.23. Zona de confort ~i eurbe de "temperaturi efective" reprezentate In diagrama de aer umed (ASHRAE).

50 75 100 125 150

Schimburi termice [W/m2j abe

Fig. 2.3.24. Pierderile de caldura ale eapului artificial la dlstanja de 1 m de fereastra in funcjle de tipul de incalzire:

a - tncelzlre cu radiatoare: 55 °C; b - lncalzire prin plafon: 33 - 35 °C; c - lncalzire etectrice: 26 °C;

1 - segmentul sferic dirijat spre fereastra; 2 - segmentul sferie dirijat spre perete interior; 3 - zone de confort.

,ro ~ 2,0 I-,nr""'-T'"

13

'E 1,5 I--+--I-+-

8.

.!!! 1,0 1---+-I--H::::::I:f-=::-::I

~

ro 0,5 1---4!-~+-

C

~ O~~~~==~~

Cl 50 75 100 125 150

50 75 100 125 150

surarea acestor marlml se va face cu termometrul uscat, cu termometrul umed, anemometre cu fir cald, lar concluziile se vor deduce tinand cont de lrnbracamlnte, activitate, conditll locale etc. Intre altele, 0 ambianta ideala trebuie sa fie fara gaze, vapori nocivi, pulberi, iar nivelul zgomotului sa fie sea;;; zut. Cat despre ceilaltl factori ce pot: lnfluenta ·confortul, varsta, sexul, lluml-» natul etc., care nu totl pot fi cuantificatl, fac sa nu fie posibila conturarea cu precizie a limite lor de varlatie a condltiilor eonfortabile pentru un individ.

2.4. Parametrii cllmatlcl de calcul

2.4.1.1 InstalaJii de incalzire centrala

2.4.1.1.1 Temperatura aerului exterior iarna

Caloulul tnstalatlllor de inealzire se efectueaza folosind 0 temperatura a aerului exterior (de calcul) din apropierea suprafetel Pamantului, pentru localitatea conslderata, Corespunzator clclului radlatlel solare, care duee la incalzlrea solului, intalnim 0 varlatle rea.a .temperaturii aerului exterior. Temperatura aerului exterior mai este influentata de altitudine sl de departarea Iocalltatli considerate fata de mar! sl oceane. Pentru instalatille de lncalzlre este necesar a se cunoaste, ln cazul unei localitatl, varlatlile lunare de temperatura sl, in mai mica masura, varlatllle zilnice.

Constructllle Interactloneaza cu mediul ambiant exterior si, corespunzator modului de alcatulre a cladlrllor, al gradului de izolare termlca sl a masivitatii, vor rezula condltil interioare diferi- . teo Este necesara 0 corelare Tntre conditiile exterioare, astfel Tnc~t condltllle interioare pe care trebuie sa Ie asiguram unei incaperl, sa fie identice Tn cazul utillzarll unor materiale de construetii cu lnertil term ice diferite.

Definirea temperaturii exterioare de cal cui pentru perloada rece a anului se face tlnand seama de unele ipoteze $i anume:

- temperatura aerului interior din incaperl (ti) se consldera constanta pe toata perioada duratei de Tncalzire;

- intre temperatura aerului interior (ti) l?i temperatura superficiala lnterloara a orloarul element de delimitare exterioara (ei) exista 0 diterenta de temperatura, M = ti - ei =:;; ±O,3 "O, pentru structuri de Tnchidere cu lnertli term ice diferite, in cazul unor varlatii ale temperaturii aerului exterior (exprimate prin curbe caracteristice medii de tip

I. Instalatii de ventilare si climatizare

, .

Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

cvaslcoslnusoldale), Curba caracteristi- mai scazute nu corespund cu vitezele ca medie a 6 ... 8 curbe reale de varlatie cele mai ridicate ale vantulul, a temperaturii aerului exterior pentru Prelucrarlle statistice ale concomitenun interval de 6 ... 10 zlle, cand tempe- tei vant-temperatura au condus la adapratura exterloara scade sub -5 ... -6 "C. tarea unor valorl de calcul ale vantului Selectarea curbelor se face dintr-un in- pe baza carora se determina infiltratia de terval lung de observatli meteorologice aer exterior. Similar zonarll din punct de (peste 20 ani). Hezulta deci ca varlatla vedere al temperaturii aerului exterior, stemperaturii exterioare (exprlrnata prin a facut 0 zonare a teritoriului Romanlel curba caracteristlca medie pe durata sl din punct de vedere eolian. In figura conslderata) pentru un element exterior din Anexa IV volumul lnstalatll de de constructli, cu 0 anumita lnertle ter- Incalzire este redata, dupa STAS mica, nu trebuie. sa produca, pe fata 1907~1, harta Bomanlel cu cele patru lnterioara, 0 osollatie cu amplitudine zone eoliene, iar In tabelul 2.4.2 s-a inmai mare de ±0,3 "C. Obtlnern astfel, dicat viteza vantulul de calcul, v, pentru 0 localitate data, In cazul a . n Aceasta viteza de calcul, tinand seama structuri.diferite din punct de vedere at de Inaltimea fata de sol (2 m) lacare se lnertlel termice, n temperaturi exterioa- fac Inregistrarile meteo, este recomanre de caloul, data pentru Inaltimi de maximum 10 m.

In trecut s-a adoptat, In practlca, • Viteza vantulul de calcul corectata

pentru peretll etalon de 11/2 caramida In functle de Inaltimea fata de sol

ca temperatura exterloara de calcul, Pentru Inaltimi mai marl de 10 rn fata

. temperatura cu perioada de oscilatie de sol viteza vantulul are 0 variatie pade 2 zile. Experienta de multi ani a rabolica de tipul:

aratat ca sl In cazul altor materia Ie de- VH = v10'(HI10)m [m/s] (2.4.1)

cat caramlda aceasta conslderatle este In care: VH - viteza vantulul la 0 Inal-

valablla, ln acest mod se luoreaza cu 0 time H fata de sol [m/s]; V10 - idem, la singura temperatura exterloara de cal- Inaltimea de 10 m deasupra solului cui, dar pentru a dlferentla cornporta- [m/s]; m - 0,13 pentru conditllle eoliene rea elementelor de constructll la varia- ale tarii noastre. tiile temperaturii exterioare standard, In tabelul 2.4.3 este lndicata viteza VH este necesara introducerea unui coefi- (viteza vantului de calcul iarna coree-

_____ cjenLdeJIIashlitatalerrnica.al' --tata) deterrnlnata pebaza relatiei2.4.1.

;; . m = ei - tee I ei - te ~ 1 I Penfru altitudini mai rtiarl de 1 100 m

In care: 1 proiectantul poate corecta viteza van-

te - temperatura exterloara de calcul tului de calcul, iarna, pe baza datelor etalon corsspunzatoare zidariei pline meteo (tab. 2.4.2). de 11/2 caramida [0C]; tee - idem, co- I respunzatoare unei structuri cu 0 anu-/2.4.1.2 InstalaJii de climatizare ~l

rnlta masivitate tsrrnlca [eC]. ventilare mecsnlcs sau naturala

Teritori~1 Romanlel a fost lrnpartit In 4 I 2.4.1.2.1 Perioada calda a anului zone de temperatura In functle de va- I Parametrii climatici de cal cui pentru .. -. 10rHe ternperaturllor exterioare conven- vara (perioada calca) au fost adoptatl tlonale de calcul pentru elementele de pentru luna iulie deoarece temperatura constructii etalon din Anexa IV volumul

lnstalatli de Incalzire, respectiv: 232

Zona I, te = -12 ec, pentru tempera- ><tl 30

turi exterioare de -11 ... -13 "C; .:::

Zona II, te = -15°C, pentru tempera- i 28

turi exterioare de -14 ... -16 ec; I

I ~ 261--~,;o..~,L-j

Zona III, te = -18 "C, pentru tempe- rn

raturi exterioare de -17 .... -19 "O; I tv 24

Zona IV, te = -21 "O, pentru tempe- ~

raturi exterioare de - 20 ... -22 "C, 222

Valorile temperaturii exterioare de calcul, lama, pentru principalele localitati din Romania, In conformitate cu STAS 1907/1, sunt indicate In tabelul 2.4.1

Temperatura arnblanta t rOC]

2.4.1.1.2 Vitez~ vantulul iarna Fig. 2.3.25. Noua temperatura efectiva

• Zonele eoliene ale Rornanlel ( dupa standardul ASH RAE 55-74) ~i

Pafrunderea aerului exterior In Inca- I procentajul de satisfacujl in tuncjle peri (aerul de lnflltratle) are loc, pe de ! de lmbracarnlnte ~i de recornandarlle o parte, datorlta actlunil vantulul sl, pe I FEA iarnalvara. Activitate ~ezand la de alta parte, diferentel de presiune i birou: <p = 40 .•. 60 %, v = 0,10 ... 0,15 dintra exterior sl interior (urmare a tem-II m/s:

peraturiior diferite In exterior sl interior). 1 - recomandare iarna; 2 - recoman

De regula, temperaturile exterioare cele ~d::::a~re:::_:v..:::a::..::ra::.:.. _j

60~

TabeluI2.4.1. Temperaturi exterioare
convenjlcnale de cal cui - iarna
Denumirea localitatii te [0C]
Alba lulia -18
Alexandria -15
Arad -15
Bacau -18
Baia Mare -18
Baraolt -21
Beclean -21
Beius -18
Bistrita Nasaud -21
Barlad -18
Blai -18
Botosani -18
Bra~ov . -21
Braila -15
Bucuresti -15
Buzau -15
Calarasi -15
Ceahlau -21'
Carnouhmo Muscel -18
Clul-Naooca -18
Constanta ' , -12
Craiova -15
Cristuru Secuiesc -21
Deva -15
Fagaras i7;j~~-~il -21 -;
Focsanl \:t':~;~~~i~:;f . -18 . ... :;~;~
I Galati '" -18
I Gheorqhieni -21 ··.· .. }~ti.
Glurolu ,',. -1.5
-- -- " ~"~~;;
Huedin -18
Hunedoara -15
lasl -18
I LUQoi ;,., -12 '
I Miercurea Ciuc -21
Oradea ' - -15
i Petrosanl -18
i Piatra Neamt -18
I. - Pitesti -15
r'
i Plolesti -15
1 Reqhfn -21
I Resita -12
I Hamnicu Valcea -15
I Roman -18
I Satu Mare -18
I Sfantu Gheorche -21
I Sibiu -18
I Siohlsoara -18
I
Sinaia -18
Sanqeorqiul" de Padure -21
Slatina -15
Siobozia -15
Sovata -21
Suceava -21
Tecuci -18
Tlmlsoara -15
Tarcovlste -15
Tarou Jiu -15
Tarcu Mures -21
Tarqu Ocna -18
Tulcea -15
Drobeta-Turnu Severin -12
Vaslui -18
Vatra Dornei -21
.Zalau -15 ctl :::J

~ 20

18~~~~~~~~~~ 18

I

I

1-

Capito lui 2: Bazeclimatice ~i fiziologice

I. Instalatii de ventilare si climatizare

. .

aerului exterior sl radiatla solara con- Tn cazul proceselor de tratare cornplexa, duc la solicltarea terrnloa exterloara se determina cu relatla 2.4.2 pentru cea mai defavorablla. Pentru Incaperl c = 1. Pentru alte luni decat cea de care nu sunt destinate sa functioneze calcul, se foloseste tabelul 2.2.1 (anexa

ln lunile iulie sau august (ex. teatre, 2.2). .

opere} se adopta valorile de calcul Continutul de umiditate al aerului ex-

pentru luna iunie. terior, xa, necesar la reprezentarea

2.4.1.2.1.1 lnstalatil de climatizare punctului de stare, este dat tot In tabe-

Pentru astfel de lnstalatll Tn normele lui 2.4.4 (valorile din dreapta ale numiin vigoare (STAS 6648/2) .se prescrie torului functlel), anexa 2.2.

temperatura aerului exterior :;;i conti- • Intensitatea orara a radlatlel solare

nutul de umiditate. II, necesara la determinarea aporturilor

• Temperatura aerului exterior, te, se de cal dura din exterior se calculeaza calculeaza pentru fie care ora a zilei cu i cu relatia:

relatla: I 1= 81 82 10 + Id [W/m2] (2.4.3.)

te = tern + c·Az [0G] (2.4.2) in care: 81 - coeficient de corectle tn

in care: tern - temperatura medie zil- functie de gradul de poluare a loculul nlca, Tn functle de localitate sl de gra- I considerat, conform tabelului 2.4.6; dul de asigurare al lncaperli, ln confor- a2 - coeficient de corectie pentru loca- 2.4.1.2.2 Perioadarece a anului

mitate cu STAS 6648/1, ale carel valori litati situate la altitudini mai mari de 2.4.1.2.2.1 lnstalatil de climatizare sunt indicate In tabelul 2.4.4 (anexa 500 m, conform tabelului 2.4.7; 10, Id - • Temperatura aerulul exterior se a- 2.4); c·Az - abaterea temperaturii aeru- , intensitatea radlatlel solare directe, res- lege, ca :;;i pentru instalatllle de Incallui exterior fata de temperatura me die I pectiv difuze, pentru luna iulie, conform zire, In conformitate cu STAS 1907/1. zilnica. Valorile acestea sunt indicate In ; tabelului 2.4.8. Valorlle temperaturilor exterioare tabelul 2.4.5. , • Viteza medie a vantulul in luna lu- conventionale sunt indicate in tabelul

Temperatura aerulul exterior necesara i lie este indicata, pentru a serie de 10- 2.4.1:;;i ln figura data in Anexa IV,

pentru reprezentarea punctului de stare I calltatl, In tabelul 2.4.9. volumul lnstalatli de lncalzlre.

Se tine seama de observatla facuta Temperaturile medii lunare, necesare

anterior ca viteza maxima a vantulul, la stabilirea necesarului lunar/anual de 1 dupa amiaza, depaseste cu 50-60 % caldura, sunt indicate in tabelul 2.2.1 viteza medie. ln cazul cladirilor Inalte (anexa 2.1) .

: se deterrnlna vlteza cU_.~j~~()~~'~~~~~f • Umiditatea relativa a aerului exte-

mei din figura 2.2.20. rior se consldera pentru toate localita-

• Coeficientul de transfer termic la tile aceeasl, qJe =- 80 %.

exterior, In condltlile de vara, are va- • Vlteza de calcul a vantului se ale-

loarea, a« = 17,5 W/m2·K. I ge, in functie de zona eollana (I, II. III,

2.4.1.2.1.2 lnstalatil de ventilare IV) in care se gase:;;te localitatea, con-

mecanlca sau naturala form tabelului 2.4.2.

Tabelul 2.4.2. Viteza vantulul
de calcul, iarna, v [mls]
Zona Amplasamentul constructiel
. " eoliana in localitate in afara localitatii
v -y4/3 .- v--- - 0/3
I 8,00. 16,00 10,00 21,54
II 5,00 8,55 7,00 13,39
III 4,50 7,45 6,00 :10,90
IV 4,00 6,35 4,00 6,35
Note:
1 - Vitezele conventionale ale
vantulut lde calcul sunt valabile
-- pentru altitudini sub 1 100 m.
Pentru cladir! arnplasate la
altitudini mai marl, vitezele
conventionale ale vantulul de
calcul se stabilesc pe baza
datelor meteorologice privitoare
la concornltenta vantulul cu
temperaturi scazute, astfel tncat
necesarul de cal dura de calcul
rezultat sa nu fie depaslt in mai
mult de 10 ... 20 are pe an.
2 - Pentru toate nivelurile situate
deasupra etajului 12 al cladlrilor
inalte, din cuprinsul oraselor,
vitezele conventlonaleale
vantulul de calcul sunt cele
corespunzatoare cladirilor
amplasate in afara localitatllor, • Temperatura aerului exterior, te, necssara pentru calculul aportului de caldura exterior, se deterrnlna cu rei a-

tla 2.4.2. Temperatura aerului exterior necesara la reprezentarea punctului de stare a aerului exterlorse deterrnina cu ajutorul relatlel:

tev = tml + Az [0G] (2.4.4) ln care: tml - temperatura medie lunara conform tabelului 2.4.4, [0G]; Az - amplitudinea oscllatiel zilnice de temperatura, ln functle de localltate, conform tabelului 2.4.4.

• Oontinutul de umiditate al aerului exterior, Xevm, este indicat in tabelul 2.4.4 (valorile din stanga la numitor).

• Intensitatea radlatiel solare, viteza vantulul sl coeficientul de transfer termicla exterior se aleg in conformitate cu lndicatille data in § 2.4.1.2.1.1.

Zona eoliana se poate determina cu ajutorul hartll din figura data ln Anexa IV, volumul Instalatii de Tncalzire.

Tabelul 2.4.3. Viteza vantulul de calcul, iarna, corectata VH [mls]
Inaltimea H [m] Viteza vantului de cal cui Vl0, conform STAS 1907/1-90
fala de sol 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
15 4,22 5,27 6,3217,38 8,43 9,49 10,54 11,59 12,65 13,70 14,76115,81
20 4,38 5,47 6,56 7,66 8,75 9,85 10,94 12,04 13,13 14,22 15,32116,41
25 4,50 5,63 6,76 7,88 9,01 10,13 11,26 12,39 13,52 14,64 15,77 16,90
30 4,61 5,76 6,92 8,07 9,22 10,38 11,53 12,69 13,84 14,99 16,15 17,30
35 4,71 5,88 7,06 8,24 9,42 10,59 11,77 12,94 14,12 15,30 16,48 17,65
40 4,79 5,98 7,18 8,38 9,58 10,77 11,97 13,17 14,37 15,56 16,76117,96
45 4,86 6,08 7,30 8,51 9,73 10,94 12,16 13,38 14,59 15,81 17,02 18,24
50 4,93 6,16 7,40 8,63 9,86 11,10 12,33 13,56 14,79 16,03 17,26: 19,49
60 5,05 6,31 7,57 8,83 10,10 11,36 12,62 13,88 15,15 16,41 17,67 18,93
70 5,15 6,44 7,73 9,01 10,30 11,59 12,88 14,17 15,45 16,74 18,03 19,32
80 5,24 6,55 7,86 9,17 10,48 11,79 13,10 14,41 15,72 17,03 18,34 19,65
90 5,32 6,65 7,98 9,31 10,64 11,97 13,31 14,64 15,97 17,30 18,63 19,96
100 5,40 6,74 8,09 9,44 10,79 12,14 13,49 14,84 16,19 17,54 18,88120,23 Tabelul 2.4.5. Valorile cAz pentru perioada calda a anulul
)l;?Q!:.c 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23
4 -2,8 -3,6 -4 -3 0,4 2,7 3,6 4 3,5 1,7 -0,7 -1,9
6 -4,2 -5,4 -6 -4,5 0,6 4,1 5,5 6 5,2 2,6 -1 -2,9
7 -4,9 -6,3 -7 -5,2 0,7 4,8 6,4 1 7 6,1 1 3 -1,2 -3,4
Tabelul 2.4.7. Valorile coeficientului de corectle, a2, in functle de altitudine
Altitudinea h [mLJ <500 I 500 750 1 000 11 250 1 1 500 1 1 750 12 000
a2 , 1,00 I 1,03 1,04 1,06 I 1,081 1,10 I 1,12 I 1,14 Tabelul 2.4.6. Valorile coeficientului
de corectle, ei, in funcjle
de gradul de poluare
Zona Factorul al
l.ocalitaf rurale; parcuri 1,00
Localltati urbane mici si medii 0,92
Localitati urbane mari 0,85
Platforme industriale, iarna 0,78
Platforme industriale, vara 0,67 I. lnstalatil de ventilare ~i cfimatizare

Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

• Varlatla zllnica a ternperaturf aerului exterior se calculeaza cu relatia:

te = tm! + ci Az [0C]' (2.4.5) in care: tm! - temperatura med'e lunara, conform tabelului 2.2.1; ciAz - abaterea temperaturii aerului exterior fata de .temperatura medie zilnica a sezonului rece, conform tabelului 2.4.10 2.4.1.2.2.2Instalatii de ventilare

mecanlca sau naturala Pai'ametrii de calcul sunt acelasi cu cei de la §2.4.1.2.2.1.

2.4.2. Parametrii climatici de calcul ai aerului interior

conditio~~aza confortul termic al incaperilor civile, condltllle de rnunca din lncaperile de productle sl condltllle tehnologice pentru realizarea unor produse, cu implicatii directe asupra calltaW acestora. Pararnetrll cllmatlcl constituie, in acelasi timp, sl ipotezele pe baza carora se dimensloneaza instalatiile de .lncalzlre, ventilare sau climatizare. In anumite prlvlnte acesti pararnetrl trebuie corelatl sl cu cei exteriori.

Tn continuare, sunt dati, atat pentru perioada rece cat si pentru perioada calda a anului, parametrii de calcul pentru dimension area lnstalatlilor de lncalzlre, ventilare sau climatizare.

ti 22 23 24

25 26 27 [0C]

2.4.2.2 Parametrii de calcul pentru

CPI, S8 alege ca sl temperatura aerului pe considerente de confort sau tehnologice. Pentru lnstalatil de confort se adopta valori deordlnul 50 ... 60 %. Umiditatea relatlva este Ilrnltata superior in functle de temperatura aerului, condltle care evita senzatia de zapuseala:

cpi~70 66 63

60 5653 [%]

perioada calda a anului lmportanta de umiditate, qJi, se Iimiteaza superior,' in functle de categoria

o Temperatura aerului interior, ti, se muncii, la 65 ..... 80 %.

N~' Localitatea Vm [m/s] alege diferit dupa destlnatia lncaperli • Viteza de rnlscare a aerului interior,

cr iulie ian. sltlpul ventilarii sau cllmatizarli: Vi, se stablleste in-oorelatle cu tempe-

1 Alexandria 2,1 3,1 _ Climatizare In scopuri de confort: ratura aerului interior si categbria rnun-

2 Arad 2,8 2,9 ti = 10 + 0,5 tev cii ln vederea evitarf senzatlei de cu-

3 Bacau 28 5

, In care tev reprezlnta temperatura rent.''',

4 Baia Mare 1,8 1,3 maxima zllnlca a aerului exterior din Pentru lnstalatllle de confort se

5 Bistrita Nasaud 1 3 1 v d d v

, luna iulie (§ 2.4.1.2.1.1); adopta, pentru z"n.9:c:, ,e se ere, urma-

6 Botosanl 2,5 3,1 1_ tev = fem + Az, cu tern - temperatura toarele viteze [m/sJ:~t*$';:(':'i'

,__.:7--t:B:::r..::::a::z:,s~0=._v:...,_,.,-- -t-=2"",2:,::5-t--=2::.!.,:::c8-1 medie zllnlea, confort sporit,,, 0,15 0,20

t-=8--+-"B:....:u":Cc~u'-'re:..cl~-"ti----+---::2=::--r-.::2'-':,9=---; - Climatizare tehnoloqica: ti se alege contort mediu 0,20 0,25

t-=9-j-C::-'a=la:"'vr::":a'-'-si'--- --l--:2'-'-,5:,-t-_c3':-'-,7"----j \ pe considerente tehnologice,. con- i In cazul instalatiilqr tehnologice vlte-

1--'-10=+'C::..:I~uj'-··-N:,..=Jap~lo;;;..c::..:a;,;,._ __ -+-..;:;2'-'-,3o.....r-1 .... 8""'-. --fT-forrn--procesultli-de-prodoctie. ' z'a~aEftDrurse-ale~feJn···lirrijte .. mal largi,

r.-1::-1 t-:C::-:o~n7"s;,::ta:::.nt.:.;:;::,a __ -.-t--:::-,:4=-+-:5~,8=-r I - Ventilare mecanloa sau naturala ; respectiv 0,5 ... 1,5 ;,r}1/s, In functle de

1-'-'12:::.t-:C:::r..::::a:.;:io:..:.v.=a~ -t_::3C!.;,5::-t...:3:.!.,8=-r I • Dupa Normativul 1.5 : categoria muncii silntensltatea degaja-

1-'-'13:::..t-:D:..:e:..:v:=a~-=--:::-----:--t---:1C!.:,5::-t-:1:.!.,9~, ti s te + 5 ; rilor de caldura,

~14.:..r=D:,.:.r.":-0",-b.;:_et:;:;a;_-li.:..:r-,,- . ..;:;S~e:..:.v.;:_erc.:.;in..:.....t~2"",7-+..;:;2:.!..,3~ I Dupa N.R.P.M. -1975 (inca In vigoare);! • Temperatura medie de radlatle a

~15=+,G::.:.:a::.:.la=.Jtc:_i -:- -+-~4..!.,;,6~...::5C!..,4-'--I i ti ~ te + 3, pentru degajare mica de i suprafetelor delimitatoare, 8mf, de re-

16 Giurqiu 2,3 2,7 I caldura (pana la 23 W/m3); I gula, nu se prescrie ..

1---'-'17':+-:'G:::.r"7iv..:.;it:=a....l(-=lS:.;:lo:.::b:.::o:.=z:.;:ia:L_)-+-=:2:.!.:;7:-+~4:.!:,3""-1 tt ~ te + 5, pentru degajare mare de! Sunt sltuatil speciale (de prelucrare

~~~~~=i"""~r'b .... -u-re-a~C.,..iu~C--+-..;:;3....,,1'-f-__,;,4--1 I cal dura (peste 23 W/m3); . ",~r:necanica, de exemplu, a unor piese !--'-=-t-'~.;..::.::c..;:,;=-=;.:.::,;=-_-+--,1",-,6o.....r---.:1--1! In care: te = tm! + Az, cu tm! - tempe- i foarte fine) In care este necesara pre-

20 Oradea 2,8 2,9 'I ratura medie lunara tn luna julie; I scrierea varlatiilor temperaturii medii de

,_2'="::-1I-:P:-':it:.;:e;.;r.::_S1ti.,..-- -t--=2:.!.:,7:-+...:2:.!.,2:::--J Az - amplitudinea oscllatlei zilnice de I radiatle pentru a nu influenta negativ

,_2-::,2,,+::P:c'-lo.;:_i-".9,.,st::,.i :-- --l~1c'-:,9':-+~1'-'-,7--1 temperatura a aerului exterior (tab. 2.4.4). ; operatllle tehnologice. Pentru lnscrierea

23 Rm. Valcea 1,7 1,2 0 Umiditatea relativa a aerului interior : Tn anumite limite se recurge la marirl?a .

24 Satu Mare 2,5 2,2

2.4.2.1 Probleme generale

Parametrii microclimatului interior

Tabelul 2.4.9. Viteza medie a vantulu! In lunlle iulie ~iianuarie

Pentru incaperlle deproductle urnlditatea aeruluiinterior esteprescrisa la anumite vaiori, justificate pe conslderentetehnologice.

In cazul ventilarll mecanice,. umidltatea relatlva nu este controlata, ea "rezulta odata cu determinarea starii aerului interior. Pentru lncaperl cu degajare

26 Targu Jiu 1,2 0,7

Tabelul 2.4.10. Valorile ci Az pentru perioada rece a anulul

25 Tlmlsoara 2,3 1,9

~a 1 3 I 5 7 9 11 13 I 15 17 19 21 I 23

3 -1,8 -2,4 -2,9 -3 -2,3 0,5 2,4 I 3 2,8 2 07 -0,7

4 -2,4 -3,2 -3,8 -4 -3 0,7 3,2 4 3,7 2,p 1 -0,9

5 -3 -4 -4,8 -5 -3,8 0,9 4 5 4,7 3,3 1,2 -1,1

6 -3,5 -4,7 -5,8 -6 -4,5 1 4,8 6 5,6 3,9 1,4 -1,3

27 Targu Mures 1,8 1,3

28 Tarqu Neamt 3 3,3

29 Tulcea 2,7 3,8

30 Vaslui I 2,7 3,5

TabeluI2.4.S. Radialia solara dlrecta, 10 ~i difuza, Id pentru 23 iulie [W/m2]
Orientarea Orazilel .~.- 10m 'J
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Idm
,til N !1fiJ:S$~~ 3 - - - - - - - - - 3 Iifl.Q~~ 5 .
(ij NE 333 H1"gr02i~ 301 130 4 - - - - - - - - 49
o
:;:; E 383 568 Th1'9Z$]$ 498 338 144 105
... - - - - - - -
Q)
> SE 188 370 468 ~1.4} 485 393 241 58 - - - - - 113
10 al S 41 159 316 354 ~~3945fl 354 316 159 41 89
Cil - - - -
- SV 58 241 393 485 e, 5 j 4.:;; 468 370 188 113
til - - - - -
...
c.. V - - - - - - - 144 338 498 ii§!575;ii 568 383 105
::J
(J) NV - - - - - - - - 4 130 301 ;{~4b2i! 333 49
eupra a~ 89 241 381 532 647 711 ~~Z$4z¥ 711 647 532 381 241 89 247
orizontala
Id 53 80 103 123 136 146 ~~1~7~ 146 136 123 103 80 53 60
Observetie: Orele din tabel reprezlnta ore solare; .j - valoarea medie pe mare :~~. Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

I. lnstalatil de ventilare ~i climatizare

peraturi, pe considerente tehnologice, de calcul de 5 "O, in afara cazurilor stabilirea acestora se va faoe de catre cand aceasta temperatura se stablleste proiectant lrnpreuna cu tehnologul. pe criterii de protectle a materia lei or st

Temperaturile de calcul ale aerului utilajelor, de evitare a condensarll umlinterior din tncaperlle de productie ca- ditatii etc.

rora nu Ie sunt impuse condltil tehno- • Umiditatea relatlva a aerului loqlce de rnlcrocllrna se aleg din ta- interior, C{Ji, se alege corespunzator con belul 2.4.12, in functie de categoria ditillor de confort sau cerlntelor procemuncii prestate. sului tehnologic, adoptancu-se. valori

Pentru lncaperlle de productie carora similare sltuatlel de vara. Se recomanIe sunt impuse conditil tehnologice de da valorile inferioare recomandate in mlcrocllrna temperaturile de cal cui ale vederea reducerii consumului de eneraerului interior se stabilesc corespun- gie terrnica pentru incalzrea aerului de

zator acestor condltll, ventilare.

Temperatura lnterloara de calcul sl • Viteza de mlscare a aerului interior,

umiditatea relatlva pentru 0 serie de ra- Vi, ramane, in cazul lnstalatlllor de venmuri industriale este lndlcata in § 5.3.1. tilare cu debit de aer constant, aceeasl

Temperatura aerului interior la cllrna- din sltuatla de vara. Este preferabilCi tizarea in scopuri de confort este nece- insa, la stabilirea vitezei Vi, sa se adop-

sar sa fie llrnltata inferior la +20 "O de- te limitele inferioare, lucru realizabil, oarece introducerea aerului In Incaperl implicit, la instalatille cu debit valabil. 0

cu 0 temperatura care sa Tnlature sen- atentie deosebita trebuie acordata cazatia de curent (frefu/;,ve ~ + 15°C) con- zurilor Tn care refularea aerului ln Incaduce tn unele sltuatll (exemplu: salile a- peri se face cu 0 temperatura inferioaglomerate) la debite de aer pentru ra celei ambiante, aceste sltuatll geneclimatizare mai marl, la 0 lnvestltle sl la rand majoritatea cazurilor de aparltle a cheltuieli de exploatare care depasesc senzatiel de curent.

economia reallzata prin reducerea tem- • Temperatura medie de radiatle,

peraturii jnterloare de la 20 la 18 "C. emr, joaca un rol important in sezonul

La proiectarea lnstalatlllor de garda rece, aparand senzatla de .radiatle pentru statil de pompare a apei,garaje, rece", ca urmare a unor suprafete vistaW hidrofor, sali de motoare term ice, trate mari - Tn special, cand locurile de

statll de compresoare-racite-cLJ a'-panMu"nca (sedere) se afla -'Ianga -a:ceste--- --" etc, se adopta 0 temperatura lnterloara suprafete vitrate sau senzatia de dis-

confort deterrnlnata de prezenta unor

Tabelul 2.4.11. Aprecierea nlvelulul radlajlllor calorice 'La locurile de munca pardoseli reel, Efectele neplacute pot fi

pe baza senzatlel termice in zona cutanata expusa prevenlte prin adoptarea de mijloace

Timpul de 5uportare a expunerii Nivelul e5timat al radiatiilor calorice, [W/m2] , constructive adecvate - ecranarea fe-

4 min 700, restrelor la interior si exterior, adopta-

• 50 5 1 400 rea unor pardoseli mai calde sau ter-

20 s 2 100 moizolarea mai buna a acestora - con-

:==============================:::::! comitent cu amplasarea judlcloasa a

Tabelul 2.4.12. Temperaturi interioare pentru Incaperl de producjle tara corpurilor de lncalzire sau a dispoziti-

condljf tehnologice de rnlcrocllrna lrnpuse I velor de introducere a aerului. Trebuie

r-----------------~----~~-------r~~~~--~r=----~--~

Cateqorla muncii Temperatura : avut, Tn permanents, In vedere faptul

prestate lnterloara, rOC] ! ca omul percepe concomitent efectul t------------------+-..::;,;_;=::us::.:(0.::..a-r-=a--t-"-;.;;.:;,;,=.::1':::6"'--'~; combinat al aerului interior de tempe-

Procese de productie cu degajari mici de cal dura, t---=m"'e:.::d""i:..::e=----l---1"-'5=----l ratura ti, sl al elementelor delimitatoare cu sau fara degajari de umiditate 1----'-g:.:.rre.::..a""-"----t---1.:.;0=----I (inclusiv corpurile de Incalzlre) de ternt------------------+--~u~:-:0:.::a;_r-=a--t--__:1-=5--; peratura 8mr, sl ca aceasta corelatie, in

Procese de productie cu degajari importante medie 13 majoritatea cazurilor este de forma

de cal dura, mai ales sub forma radlanta I----'-'-'-~-"---t---__:_c;=---_I ( )

qrea 8 0,5 ti + 8mf.

gradului de lzolare terrnlca, la constructll de tip cas a Tn casa etc. 'In unele sltuatll apar restrlctll suplimentare referitoare la temperatura superflclala a unor suprafete calde Tncat nivelul radlatiilor termice sa nu depaseasca limitele indicate tn tabelul 2.4.11.

2.2.4.3 Parametrii de calcul pentru perioada rece a enului

• Temperatura aerului interior se alege Tn conformitate cu prevederile ST AS 1907-2 (Calculul necesarului de caldura - Temperaturi interioare conventlonale de cal cui). Pentru cladiri de locuit, administrative $i social-culturale ale lntreprinderilor industriale, temperaturile se aleg in Iimitele urrnatoare [0C]:

a. Loculnte, cladirt administrative sl so-

cial-culturale In general 15 ... 20

bal, dusurl, cabinete medicale

hoi uri, intrarl, cas a scarf

b. Crese, gradinite de copii, bal, dusurl, cabinete medicale holuri, lntrarl, camere anexe

c. Spitale, clinici, maternltati

in general 20 ... 22

rezerve, chirurgie, saloane suqarl,

sali de operatie 24 ... 25

intrari, cam ere anexe, we,

coridoare 8 ... 18

Pentru magazine 91 depozrte speCiale I

in care se impune mentlnerea unor tem-

20 22

10 15

18 22

24 8 ... 12

Procesul tehnologic

Observatii:

• "Munca usoara" - activitate caracterlzata printr-o degajare mai mica de 1 400 Wh In timpul unui schimb de lucru

• IIMunca medie" - idem, 1 400 ... 2 300 Wh/schimb

• "Munca grea" - idem, peste 2 300 Wh/schimb

f",··,

.,. ',"} ,

1. lnstalatii deventilare ~i climatizare

Capitolul2: Baze climatice ~i fiziologice

~q~q~~~~~~~~.~ro~~~~ID~ooO~ ~~roo~~~~~ro~~ dri~cidci~~ci~~ mID~~ID~~~~~~~ ~~ID~IDIDIDID~~~

."

~ m 00 ~ ~ roo ~ ~ ~ ID C\J C\J da5c;<)~~crl~cO"":cicicrl io ID co ~ ~ ~ -e. co ~ ~ C\J -e-

-r-.,.-~-r-.,.--r--r-<r-,.....,.--r--r-

N ,...

'ra

,_.

o

~

§ _ ~~roC\Jrom~~~~~~~mro ~~~~~roo~~~~~ ~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~~C\J~~~~~C\JC\J~~ . ---ra ~_._. 9.9 P 00 0 0 0.000000 .o .. -Ci d c5 c5 c5.d c5 0.6 cJ. 0.0.

; 0 . rn ra

~

~ moo~~~m~~m~roro~ID~ ~IIlX~~~~~~~~~~~~~~~~ ~c 000000000000000

~ ~~+-~-+~~+-1--+-f--~+-1-~-f~~~4-~---f--~+-~-+~~+-1-~-+~~+---1-~-f--~+-~-+~~+-~--~ rn~xo~~~ffi~~~~ffi~~~~ffi~ ~~~g~~~~~~$~ ~~~~~~~~~~~ ~~-~c5cidcic5odddddddc5ci c5c5c5c5c5ddddc5dd dddc5c5dc5c5cicic5

1l ~~4-~-f __ ~+-~-+ __ I __ ~+-~-+-4 __ ~i_~-+ __ -4 __ ~4--+-4--~+-~-+-4--~+---~-+-4~~4--~-f--~+-~--~

~_ ~~IDro~N~ID~~~m~~oo ro~~~~m~oro~~C\J C\J~ID~C\J~~~mm~

~o-mrooo~~~mro~~~ro~ro~ID IDIDroooro~ro=~~~ro ro~~~rorororo~~ID ''_IIl> qciddc5ddddddddc5c5 c5c5ddc5c5dddc5dd dc5c5c5c5ddc5c5c5c5 ra-

E '~~4-~-+ __ ~+-~-+-4 __ I __ +-~_~-+ __ ~+-~-+ __ -4 __ ~4--+-+--I __ +-~-+-+--~-~---~-+-4--~4-~--+--~+-~--~

III o~C\Jo~moro~~m~.~m~ ~~ID~~~~ro~~ro~ oC\Jo~mC\Jro~~~m

~~~rororo~~~~roID~w~~wIDW WID~roro~w~~~wro ro~~w~ro~ro~~~

~~ cicic5c5c5oddddddoc5ci c5ocioc5ooodc5dd docic5ooc5c5c5c5c5

~ 15~_~~-+ __ ~+-~-+-4 __ ~+-_~-+-f~~+-4--+---4--~4-~-f--~+-1-~-f~~+---1--+-f·--~4-~-+--I--+--r---j EE ~rommC\J~~~oC\J~m~~~ ~._~rom~~~ooro~ =~~~wm~~w~ro

S _ > ~ ~ "":. ~w_ ~ ~.~ ~ ~ w_ ~_ ~ ~ w_ ~ io ~-:. ID. ~ ~ ~ ~ ~ ~ co co ~ ~ W ID W ~ ~ co ~ ~ ~ co

rtl~ 000000000000000 c5°c5c5c5c5c5dc5c5do c5c5cic5c5ooc5c5c5c5 ,_ ~

~ ~~_~_~-+ __ ~+-~-+-+ __ ~+-~~-+~~~4-~---4--~+-~-+~~+-4--+-f~~+---4-~--I--~+--~-+~~-~~--~

co WO~O~C\Jro~~rom~C\Jm~ >wID~wwwmWWID~WW~~~ dc5ddoooddoododc5

C\Jooro~~~~~~~~ IDW~W~WWWWID~W

c5c5c5c5odoooc5c5d

m~~romro~~w~~ WWID~WWW~WW~

00.0.000.000.00

"'-"'-"'-f'-.O~~T"""O')O-r-O ~IDWW~w~~wIDW~

ooc5oooddddoo

I

f-

~~~ro~~~~~C\J~mC\JC\Jm >~WID~~~WW~~~W~W~~

- c5cidc5c5oc5dc5dc5dooc5

m~~ro~mC\Jom~~~ ~~~~ID~WW~~~W

c5c5c5c5c5c5c5ddc5do

mwo~C\J~O~~ID~ ~~w~wwww~~~

dc5c5c5c5dc5c5c5c5c5

C\J. ec ~ eo ~ 0 ~ co W ~ io ~ ~~~~~~~~~~~~

c5c5c5c5c5doooooo

~m~"-~o~o~~ro ~~~~~~~~~~~

c5c5c5c50c50c5c5c5c5

Capito lui 2: Bazeclimatice ~i fiziologice

I. Instalatii de ventilare si climatizare

. .

co T"" C\! C\! C\! co

LO ,...: Lci'. ,...: as c:-J

l{) l{) I'- co I'- I'-

or- ,-- ,..... T- or- T-

co Ol 0 ci'''':Lci' co I'- co

,.- T"" T""

,.-'<t,-.

C\i.~N o I'- -eC'? C\! C'?

T"" '<t 0 co C'? co cx,- 0)' c5 LO ~ T"" io io 0) C\J co N C'\J ,..... C\J ,.....

C\J C\J ..- io io r-Ct5""':Lri"""':cO ,.- co 0) co I'- t.r;) T""'" ,..... or- or- .,...-

C'? co C\J C\J co '<t cr5'cOtD"":C\.ir=

co· T"" '<t ..- C'? C'? ..- C\J C\! C\J C\! C\J

COCOCOCOl{)'<t C'? C') C'? '<t '<t '<t

c5c5c5c5ci'c5

00 r'C'.i co 0 T"" C\J

0lT""C\!

ci'ci''''': io C'? 0 C\! C\! C'?

co co

cOLO

co co

T"" C'?

ci'ci'

co Ol

C'?"-o)OlI'-OlO)C\!'<tCOOOlCO'-'Oll{)T""C'?'-'O) C'?'<tC'?C'?'<tC'?C'?'<t'<t'<t'<tC'?C'?'<tC'?'<t'<t'<t'<tC'? c5c5c5ci'ci'ci'ci'ci'ci'ci'ci'ci'c5ci'c5ci'ci'ci'ci'c5

'<t 0 co co c5c5

l{) 0 0 C\J -e-

0) coco I'-I'-l{)

c5c5c5c5c5

I'- 0) co co c5c5

T""

co ci'

C'J c.o .,- ,- ,.....

CO co I'-COl'-l{)

c5c5c5c5c5

to~;:!ffile~ c5c5c5c5c5c5

co co l{) co

c5ci'

COC\! co co ci'ci'

co C\J I'- co l{) io '<t co co l{) co co

c5c5c5c5ci'c5

co co

ci'

g~~to~ffi~to~g~ffi~~~~~~~~ c5c5c5c5ci'ci'ci' ci'ci'ci'c5ci' ci'ci'c5ci'ci'ci'ci'c5

C\! co ci'

010 l{) co

ci'c5

co co l{) T"" I'C'?C')C'?"'""'"'<t c5c5c5c5c5

co 0) -e- C'? c5c5

en t- ,..... Ct') ,.....

C\JC'?C')'<tC'?l{)

oc5c5c5ci'

co co C'? ..- C'? ,.C'?C'?C'?'<t'<t'<t c5c5c5ci'c5c5

C'?Oo)OC'?OOC\!'<tOlI'-OCOT""l{)l{)I'-OCO'-' "'"'<tC'?'<t'<t'<t'<t'<t'<t'<tC'?'<tC'?'<tC'?'<tC'?'<tC'?'<t c5c5c5ci'ci'ci'ci'c5c5ci'c5ci'c5c5c5ci'ci'ci'ci'c5

1. lnstalatli de ventilare ~i climatizare

CapitoJuJ 2: Baze climatice ~i fiziologice

Anexa 2.2· . ,. .... -_
Tabelul 2.4.4 Valori de calcul ale temperaturii medii (zilnice lunare) ~i conjlnutulul de umiditate
aleaerului exterior in luna iulie
Grad de asiourare [%1 Temperatura Amplitudinea
Nr. l.ccalltatea 95 I 90 80 medie lunara zllnlca
crt. tem ( texterioarii medie zilnicii ) tml Az
Xevm, XcI Xventilare mecenice; Xclimatizare Xevm; XcI
0 1 2 I 3 4 5 6
1 Alba lulia 21,2 20,4 . 19,3 '17,2
-'1- <'. ~ 9,75; 10,6 9,7; 10,5 '9,6; 10,45 9,4; 10,25 7
2 Alexandria; .... 26,5 25,5 24,4 22,4
10,7; 11,3 10;65;11,2 10,6; 11 10,45; 10,75 7
3 Arad 26 24,7 23,3 20,9 !
10,25; 10,95 9,95; 10,65 9,50; 10,25 8,7; 9,6 7
4 Bacau 23,8 23 22,2 19,9
.. 10,9; 11,95 10,65; 11,7 10,3; 11,45 9,65; 10,85 6
5 Baia Mare 245 23,7 22,5 19,9
10,6; 12,1 10,25; 11,8 9,75; 11,5 8,5; 10,5 6
6 f3arlad 254 24,4 23,4 20,7
': 10,9; 11,8 10,4; 11,4 10,05; 11,1 9,15; 10,25 6
7 Blstrlta Nasaud 22,7 22 21 18,5
" 9,65; 11,2 9,55; 11,05 9,35; 10,7 8,9; 9,85 7
8 Botosanl 24,4 23,5 22,4 20
10; 11,40 9,9; 11,4 9,65; 11,35 9,4; 11,25 6
9 Brasov 21,6 20,7 19,6 17,8 ..
10,25; 10,4 10,25; 10,3 10,25; 10,15 10,25; 9,9 7
10 Braila 26,7 25,8 24,6 22,2 .,.",,~
10,5; 11,55 10,3; 11,35 10,05; 11,15 9,55; 10'il~~;';~ .. 7 -; ~{' ..
_
11 Bucuresti 26,5 25,7 24,6 22,4;'"~~"':" lfi~~!
10,4; 11,8 10,2; 11,65 10,05; 11,50 9,65; 11,15 7
12 Buzau 26,6 25,5 24,3 22 ,,-;:l:"
10,9; ,12, 15 ·····10,45; .. 11,8 - 10,-1-;-1-1,5 . n , o 5;-1B, ri' a ..
__ . . -- .. -. _._. __ .-. _ ~~ ••••.
13 Calika$i 26,8 25,9 . 24,8 22,3 "\:,~
10,15; 11,8 10,05; 11,55 9,95; 11,25 9,65; 10,6 7 ..
14 Cluj-Napoca 23 22,2 21,1 18,7 ';'.\i-
9,3; 10,15 9,15; 10,05 8,95; 9,95 8,5; 9,55': 6 ,-_"
15 Constanta oras 25,6 24,8 I 23,9 21,8
12,5; 12,7 12,35; 12,65 12,25; 12,4 11,9; 12,10 . . 4
16 Craiova 26,4 25,1 23,6 21,4 _
" 10,25; 11 9,95; 10,8 9,7; 10,6 -. 9,2; 10,2 7
17 Dej 23,3 22,4 21,4.:-:" 19,2 i
9,55; 10,9 9,2; 10,55 9; 10,25 8,4; 9,55 7
18 Deva 23,7 22,9 21,8 19,7
10,05; 10,85 9,95; 10,8 9,85; 10,7 9,65; 10,5 7
19 Drobeta-Tr. Severin 26,2 25,2 24,1 22,1
10,25; 10,8 10,1; 10,7 9,85; 10,15 9,45; 10,15 7
20 Focsani 26,2 25,1 I 23,9 21,6
10,65; 12 10,4; 11,7 10; 11,4 9,25; 10,7 6
21 Galati 26,7 25,8 24,6 22,2
10,5; 11,55 10,3; 11,35 10,05; 11,15 9,55; 10,7 6
22 Giurgiu 26,5 25,7 24,6 22,4 I
10,4; 11,8 10,2; 11,65 10,05; 11,5 9,65; 11,15 7
23 Hunedoara 21,2 20,4 19,3 17,2
9,75; 10,6 9,7; 10,55 9,6; 10,45 9,4; 10,25 7
24 la$i 25 I 24,1 22,9 20,4
10,50; 11,35 10,25; 11,2 10,0; 11,0 9,50; 10,45 6
25 Medias 22,5 21,7 20,7 18,6
9,2; 10,7 9; 10,5 8,8; 10,25 8,4; 9,8' 7
26 Mc.Ciuc 20,4 19,3 18,2 16,5
8,25; 9,2 8,2; 8,8 8,15; 8,5 8; 8 7
27 Odorheiul Secuiesc 21,9 I 20,8 19,7 18
8,3; 9,55 8,25; 9,25 8,2; 8,95 8,15; 8,55 7
28 Onestl 23,5 22,7 21,9 19,6
10,85; 11,85 10,5; 11,65 10,25; 11,4 9,5; 10,75 6
29 Oradea 25,5 I 24,4 I 23,2 20,7
9,75; 10,15 9,65; 10,1 9,55; 10,05 9,4; 10 7
...• Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

1. Instalatii de ventilare si climatizare

, ,

° 1 2 3 4 5 6
30 Petrosanl 21;6 20,4 19,1 17,1
9; 9,6 8,75; 9,25 8,4; 8,9 8; 84 6
31 Piatra Nearnt 23,7 22,7 21,6 19,2
99; 11,35 9,75; 11,15 9,65; 10,9 9,2; 10,4 6
32 Pltesf 24,3 23,3 22,2 20
9,35; 10,5 9,25; 10,3 9,10; 10,05 8,95; 9,6 7
33 Ploie!;lti 25,6 24,3 23,1 20,9
975; 10,8 9,55; 10,7 9,35; 10,6 9; 10,3 7
34 Heslta 23,2 22,2 21 18,7
9,95; 11 9,6; 10,75 9,25; 10,4 8,7; 9,95 6
35 Ramnicu Valcea 25 23,6 22,6 20,7
10,2; 11,35 9,95; 11 9,75; 10,75 9,5; 10,3 6
36 Roman 24,1 23,1 22 19,6
11; 12,05 1065; 11,4 10,25; 11,45 9,45; 10,8 6
37 Satu Mare 24,8 23,9 22,7 19,9
9,9; 11,4 9,75; 11,05 9,55; 10,8 9,2; 9,95 7
38 Sfantu Gheorghe 21,6 20,7 19,6 17,8
10,25; 10,4 1025; 10,3 10,25; 10,15 10,25; 9,9 7
39 Sibiu 22,7 21,9 20,8 18,9
9,9; 11,25 9,75; 11,05 9,4; 10,85 8,9; 10,5 7
40 Slqhisoara 23 22,1 21 18,9
9,4; 10,5 9,25; 10,35 9,1; 10,2 8,7; 9,95 6
41 Slatina 26 25 24,2 20,7
10,7; 11,25 1065; 11,1 10,6; 11 10,4' 10,7 7
42 Siobozia 26 25,2 24,1 21,7
9,70; 11,1 9,5; 10,9 9,25; 10,65 8,75' 10,1 7
43 Suceava 22,3 21,5 20,5 18,1
9,2; 10,25 9,1; 10,15 9; 10 8,9' 9,7 6
44 Targovlste 25 23,8 22,6 20,5
10,85; 12,45 10,45; 12,15 10,1; 11,8 9,55; 11,25 7
45 Targu Jiu 25 23,9 22,7 20,9
_- - . -_ .. --- .. '- -8,25; '10,75 8' 10,61:: 7,75;-10 .s, 7 3;_9,7_fi__ - - 7_
...
46 Targu Mures 23,6 22,7 21,6 19,5
9,45; 10,55 9,35; 10,45 9,15; 10,3 8,75; 10 6
47 Tecuci 26,5 25,6 24,4 22
10,45;.11,5 10,25; 11,3 10; 11,1 9,5; 10,65 6
48 Tlrnisoara 256 247 23,6 21,2
9,95; 10,8 9,5; 10,5 9,45; 10,3 9; 9,55 7
49 Tulcea' 264 25,5 24,4 22,2
11,5; 12,8 11,25; 12,45 10,9; 12,05 10,3; 11,4 6
50 Turda 23,5 227 21,6 19,2
9,4; 10,25 9,25; 10,2 9; 10 9,55; 9,65 7
51 Turnu Magurele 27 26 24,9 22,9
10,75; 11,4 10,7; 11,25 10,65; 11,05 10,5; 10,8 7
52 Vaslui 247 23,8 22,6 20,2
9,85; 10,65 9,7; 10,55 9,5; 10,45 9,1; 10,1 6
53 Zalau 246 23,6 223 19,7
8,9; 9,75 8,7; 9,55 8,4; 9,3 7,8; 8,75 6 ,'. 'j'.

. .

,-'-y .. -~--·.n~"~··----·~·;l.1.:f,~~=::t~·~£iE:i1~

.' .. "'. ~.' - .- , " '.. -. .

. ~' .. '.

,-.

. ~.J... ..•.. _ .•. _ '" '. . . . -.,,~ ... "",~;' .... -

I. Inslalalii de ventilare si cl·imatlzare

, ,

.-------------.----~-- .. "Capitolul-'------a Aerul umen

t

3.1. Oompozttla aerului umed .

acesteia, rezulta masa rnoleculara a amesteeului, Ma = 28,9645 ~i constanta caracterlstica a aerului useat Ra:

Ra = RIMa = 287 J/kg·K (3.1.1) unde R = 8314,41 J/kmol·K este constanta unlversala a gazelor.

Masa rnoleculara a vaporilor de apa este Mv = 18,015 ~i astfel constanta caracterlstica a vaporilor Rv rezulta:

Rv = RlMv = 461,5 J/kg'K (3.1.2)

3.2. Legile gazelor perlecte aplicate la studlul aerului umed

Pentru calcule mai exaete se reeomanda relatiile stabilite de Hyland sl

Wexter (1983). .

Ecuatla de stare a gazelor perfecte poate fi apllcata amestecului de aer . umed sau flecarul constituent In parte.

Astlel:

- pentru aer umed (amestec)

pV = nRT (3.2.1)

- pentru aer useat

paV = naRT = maRa T (3.2.2)

- pentru vapori de apa

pvV = nvRT = mvRv T (3.2.3)

unde:

p - presiunea [Pal; V - volumul [m3]; n - numar de moli; T - temperatura [K].

Indicele "a" se refera la aerul uscat,

Capitolul 3: Aerul umed

I. Instalatii de ventilare si climatizare

. .

Aerul atmosferie este un amestec blnar de aer uscat sl vapori de apa, Desi cantitatea de vapori de apa din aer este mica (Ia presiunea de 101,325 kPa, maximum 3,82 glkg la 0 °C sl maximum 42,41 gikg la 30 °C), ea joaca un rol lrn-

. portant atat prin efectele fiziee, fiziologice ~i meteorologice cat sl princantitatile de caldura vehiculate Tn timpul transfermarllor termodinamiee. Cu exceptia poluantilor, a carer partlcipatie este variabila Tn timp si In spatiu, cornpozitia aerului uscat poate fi conslderata practie constants. Dupa Harrison compozitla norrnala a aerului curat, useat este cea din tabelul 2.1.1. Corespunzator

Tn apllcatllle lnqlnerestl curente, aerul umed poate fi tratat, eu 0 aproximatie suficient de buna, ea un gaz perfect.

-:~

TabeluI3.3.1 Parametrii aerulul umed
Simbol Denumire UM Definitie Helatli de ealeul
t Temperatura °C Parametru termodinamie.
T uscata K Se masoara cu ajutorul unui termometru cu
bulbul ferit de radiatie.
Temperatura de saturatie izobara sl Se deduce din:
adabatlca. h + (xs - x) . hapa = hs (3.3.1)
tu Temperatura umeda °C Se masoara aproximativ eu termometrul hapa = 4,186 . tu (3.3.2)
umed (bulbul inveHt in tifon umed, in eurent Xs sl hs se calculeaza la temperatura tu.
de aer),
Temperatura de sanratie izobara la continut (din reiatille 3.2.5. ~ 3.2.6):
de umiditate constant. pentru pv ~ 610,7 Pa:
tr Temperatura punctului 'Este' egaia e'litemperatura unei supratete pe tr = 3928,5/(23,3693 - Inpv) -231,667
de roua °C care vaporli de apa din aerul umed (3.3.3)
condenseaza, pentru pv < 610,7 Pa:
tr = 6150,6/(28,9165 - Inpv) - 273,33
(3.3.4)
Raportul dintre masa vaporilor de apa sl x e m- t m« (3.3.5)
x Continut~ de umiditate kgv/kga masa aerului useat dintr-un volum de aero x = O,622'pv 1 (p - pv) (3.3.6)
la saturajie:
Xs = O,622·ps 1 (p - ps) (3.3.7)
Raportul dintre masa vaporilor de apa dintr-
rp Umiditatea relativa % un volum de aer si mas a maxima a vaporilor rp = m, 1 ms = Pv 1 Ps = pv / ps (3.3.8)
din aeel volum, la saturatie, la aceeasi
temperatura $i presiune.
Concerifratla de umiditate Raportul dintre masa vaporilor de apa :;;i X= n»! m (3.3.9)
X masa totala de aer (umed) dintr-un volum dat X = xl (1 + xl (3.3.10)
(umiditate specltica) kgv/kg (sau contlnutul de vapori de apa dintr-un X = O,622'pv 1 (p - O,378·pv) (3.3.11)
kilogram de aer umed).
a Umiditatea absoluta kg/m3 Masa vaporilor de apa dintr-un metru cub de a = p; (3.3.12)
aer umed.
Raportul dintre connnutu de umiditate al
!! Grad de saturare - aerului umed sl conflnutul maxim de p=xlxs (3.3.13)
umiditatela saturatle, la aceeasl temperatura
sl p_resiune.
p = mN = (ma+mv)IV = Pa + Pv (3.3.14)
p Densitatea aerului umed kg/m3 Masa unui metru cub de aer umed. P = plRa·T - (pvlT)'(1/Ra-1/Rv) =
0,00348 o/T - O,00132'pvrr (3.3.15) ,.
~i
cp Caldura masica cp = (Cpa + x,cpv)/(1+x) (3.3.16)
(Ia presiune Cal dura nscesara unui kilogram de aer umed se aproxlmeaza cu:
constanta) a kJ/(kg'K) pentru a-:;;i ridiea temperatura eu 1°C. Cp = Cpa + X'Cpv = 1+ 1,86·x (3.3.17)
aerului umed (raportata la 1 kg de aer uscat)
Caldura necesara pentru a obtne izobar, h = [Cpa·t + (cPv't + r)·x)! (1 + x) (3.3.18) ..
(1+x) kg de aer umed de temperatura t, se aproxirneaza eu: . ;\
h Entalpia kJ/kg plecand de la 1 kg de aer useat si de la x kg h =. Cpa·t + (cpv·t + r)·x (3.3.19)
de apa avane temperatura de 0 °C. h = 1,O·t + (1,86·t + 2501)·x (3.3.20) -~
Suma dintre ental pia aerului useat $i a (raportata la 1 kg de aer useat) :~.
~i
vaporilor de apa. .\,,~ 1. lnstalatii de ventilate ~i climatizare

Capitolul 3: Aerul umed III

indicele IIV" Ia vaporii de apa, Marlrnlle fara lndlce se refera la aerul umed (Ia amestecul format din aer uscat sl vapori de apa),

Legea lui Dalton exprlma relatla dintre presiunile partlale ale constituentiler sl presiunea totals a amestecului:

P = pa + pv [PaJ (3.2.4) La satiratle, presiunea partiala a vaporilor, t», devine egala cu presiunea de saturatle, ps.

ln domeniul de temperaturi (-40 ... 150°C) presiunea de saturatie se poate determlna cu 0 eroare mai mica de 0,5 % cu una din relatllle:

- pentru t s 0 "C

, -6150.6

p, = 3;61633.1012. el+273.33

- pentru t > 0 "O

-3928,5

ps=1,40974·1010·e'+231667

(3.2.6)

3.3. Parametrii aerului umed

3.3.1. Relatii de calcul

Exemplul de calcul1

Se deterrnlna grafic sl analitic parametrii aerului umed avand starea definita prin temperatura uscata t = 20°C $i umiditatea relativa ({J= 50 %; presiunea barornetrica se consldera

p =101325 Pa '" 1,013 bar.

Se procedeaza dupa cum urrneaza:

• presiunea la saturatle se calculeaza cu relatla 3.2.6, rezultand ps = 2343 Pa;

• presiunea partlala a vaporilor de apa rezulta pe baza relatiel 3.3.8: p» = ({J'Ps = 1172 Pa;

• temperatura punctului de roua

calculata cu relatla 3.3.4 este tr = 9,3 °C;

• continutul de vapori calculat cu relatia 3.3.6 este:

-3

x = 7,28'10 kg/kga = 7,28 g/kga;

• densitatea aerului calculate cu relatla 3.3.15 este:

p= 1,199 kg/m3;

• entalpia aerului umed calculata cu formula 3.3.18 sau 3.3.20 este:

h = 38,48 kJ/kg.

CPA

Fig. 3.3.1. Citirea parametrilor aerului umed in diagrama h-x.

t,.A -tuA tA

Fig. 3.3.2. Citirea parametrilor ·1 Fig. 3.4.2. Raza procesului

~ __ a_e_ru_l_u_i_u_m_e_d __ in __ d_ia~g~r_a_m_a_t_-x_' __ _j ! ~ ~in~d~ia~g~r~a~m~a~t_-~x~. ~

x P PsA

PYA

lata cu relatla 3.3.20 este hs = 41,965 kJ/kga;

• relatia 3.3.1 'devine: 25+254-7,5·x+{O,01066-x)·62,79 = 41,96 din care rezulta contlnutul de umlditate x = 6,57'10-3 kg/kga.

3.3.2. Tabele de valori

In practica inginereasca,' pentru a facilita calculul rapid..ee folosesc. tabele de valori sau dlagrame psibrornetrlce.

In tabelele 3.3.2 ... 3.3.5 sunt date marlrnlle caracteristice ale aerului umed nesaturat sl saturat, ale vaporilor de apa continuti Tn aerul umed, precum sl dens ita tea aerului umed, Ia presiunea de 1 bar (10S Pal.

3.3.3.Diagrame psihrometrice

Exemplul de calcul2

Se calculeaza continutul de vapori x al aerului umed a carul stare este caracterlzata de temperatura uscata, t = 25 °C sl temperatura urneda, (3.2.5) tu = 15°C. Presiunea barornetrlca este p = 101325 Pa ",'1,013 bar.

Se deterrnlna:

• entalpia aerului la 25°C Tn functle

de x sl t (relatia 3.3.20) este: Reprezentarea grafica a relatiilor din-

h = 25 + 2547,5·x kJ/kg; tre caracteristicile- aerului umedeste

• presiunea de saturatie (izobara ~i foarte raspandita datorlta poslbllltatllor adiabatica) corespunzatoare tempe- de calcul rapid, cu 0 eroare neglijabila, raturii umede de 15°C, folosind re- pentru sltuatille practice. Exlsta nume-

Pentru definirea starll aerului umed si latla 3.2.6rezulta ps = 1707,74 Pa; roase variante ln. functle de alegerea

pentrua urmart evolutia lui Tn diferite • contlnutul de umiditate la saturatle, axelor de coordonate sl. de zona de

transforrnarl termodinamice, se utili- Xs, pentru 0 presiune partlala a parametri care ,set~~Clr,e?te a fi repre-

zeaza parametrii de stare sl alte marlrnl i vaporilor ps = 1707,74 Pa, calcula- zentata cu 0 buna,"liiibilitate. Fiecare

caracteristice ale amestecului. Aceste ; ta cu relatia 3.3.7 este dlaqrarna este construita pentru 0 pre- '

rnarlml sunt cuprinse Tn tabelul 3.3.1. xs = 0,010663 kg/kga; , siune data sl permite citirea tuturor pa-

Relatlilede calculau rezultat .dindefi_;-.entalpia-apei--de-t~G-reztJlta-ein-4ametrilor-pentru- ostare -a aerului -defi-·

nltll sl din aplicarea legilor gazelor per- . relatia.3.3.2:. hapa = 62,79 kJ/kgapa;' i nita prln doua rnarlml (carela Ti cores-

fecte prezentate anterior. • entalpia aerului saturat la 15°C, cu i pun de un punct Tnplanul diagramei).

In tabelul 3.3.1 s-au folosit, Tn plus, un conti nut de umiditate, Xs, calcu- r",..:"-

notatille:

m~ - masa vaporilor saturatl [kg);

Xs - contlnutul de va pori la saturatle, [kg vapori apa/kg aer uscat];

ps - pl\8siunea partlala a vaporilor la saturatle [Pal;

r - cal dura latenta de vaporizare/ condensare a apei

(r = 2501 kJ/kg);

hapa - entalpia apei [kJ/kg].

Folosind relatllle date Tn tabelul 3.1.1, cunoscand presiunea amestecului sl oricare alte doua marimi caracteristice se pot determina toate celelalte. Pentru ilustrare se prezinta, Tn continuare, doua exemple de calcu!.

Fig. 3.4.1. Raza procesului 1n diagrama h-x.

Capitolul 3: Aerul umed

I. lnstalatil de ventilate sl climatizare

ln tarile Europei de Est sl in Germania se utllizeaza diagrama cunoscuta sub numele de "diagrama Moltier", construlta tn coordonate entalpie-continut de umiditate (h-x) care fac Tntre ele un unghi la 135 0. In Romania este ounoscuta sub numele de diagrama i-x; Tn lucrarea de fata s-a schlmbat notatla pentru entalpie, din i ln h, pen-

tru a respecta notatlile lnternatlonale. • Probleme generale

Pe axa orizontala se clteste contl- Aerul introdus ln lncaperile ventilate

nutul de umiditate (ce a fost proiectat (climatizate) este, de obicei, tratat pende pe axa de coordonate oblica) lar pe tru a se obtlne 0 stare ce corespunde axa vertical a (Tn stanqa) se citeste functlel pe care 0 are Tn procesele din temperatura uscata, t. Entalpia, h, este incapere, Tratarea aerului este realizata notata direct pe dreptele oblice de prin Tnserierea unor procese simple care h = constant. sunt prezentate tn tabelul 3.4.1. ln tabel

In Franta $i ln Statele Unite ale Ame- sunt date $i relatiile de calcul curente ricii se utllizeaza 0 dlaqrarna h-x care necesare pentru alegerea aparatelor de are axele de coordonate inversate fata tratare. de diagrama Mollier. Deoarece pe axa 0 manme ce caracterizeaza transfororlzontala se clteste temperatura usca- marea termodinarnica a aerului umed ta, t, iar pe axa verticala (Tn dreapta) se este raza procesului (de preluare slrnulclteste continutul de umiditate, x, a- tana a calduril l;>i umiditatii) denurnita sl ceasta dlagrama va fi denumlta t-x. In raport de termoumiditate. realitate, dreptele t = constant nu sunt Aceasta rnarlme se poate stabiti atat paralele Tntre ele ci constituie un fascl- pentru procesele de tratare a aerului cui de drepte. cat $i pentru a urrnart evolutla lui Tn

Citirea parametrilor aerului umed in incaperl, I;

~ce.ste, diawame este ilustr~ta schema- I Raza procesului, e, este definlta prin

tIC In flgunle 3.3.1, respectiv, 3.3.2. I raportul: I

____ Diagrfl.mq_fJ-x la resiunea de i Q___A I'

1013 mbar este reprezentata in figura = a =T [ kJ/kg] ------------ - - ----

3.3.3. - Planul -unel diagrame psihrome- ,x I

trice este impartit in doua zone prin . in care: a, Gv, reprezinta debitul de I

curb a de umiditate relativa qJ = 100 % pe care se citesc rnartmtle corespunzatoare saturatlel, Citirile se fac ln zona de aer nesaturat, deasupra curbei de saturatie - qJ = 100 %.

3.4. Transtormarl simple ale aerului umed

'r----:::7t<=-l x 1 ~"+--l--lX2

X1=X2 a Fig. 3.4.3. Proces de Incalzlre: a - ln diagrama h-x;

b - tn diagrama t-x.

tl

a Fig. 3.4.5. Proces de raclre urneda: a - ln diagrama n-x; b - Tn diagrama t-x.

t2 a b tl=t2

Fig. 3.4.6 Proces lzotermic: a - tn diagrama h-x;

b - Tn diagrama t-x.

Fig. 3.4.4. Proces de recire uscata: a - Tn diagrama h-x; b - tn diagrama t-x.

caldur.a, respectiv, de umiditate preluate/cedate de aer ln procesul de transformare;

Llh, Llx - varlatla de entalpie, respectiv, deumiditate tntre starea initiala sl finala ale transtormarll (fig. 3.4.1 l;>i 3.4.2)

Fiind 0 marlrne ce reflecta direct modul Tn care s-a produs transformarea starii aerului, ea este evaluate frecvent, asa cum se arata si in tabeluI3.4. 1.

• Procese simple prezentate in diagramele pSihrometrice

Pentru a facilita speciallstilor urrnarlrea evolutlel aerului Tn diagramele psihrometrice, majoritatea cuprind, in dlferite forme grafice, reprezentarl ale razei procesului.

Pentru diagramele curent folosite (fig. 3.4.1 sl 3.4.2) se urrnareste evolutla aerului Tntre 0 stare lnltlala 1 sl 0 stare finale. 2 sl modul Tn care este utillzata raza procesului. Orice proces caracterizat printr-o valoare e a razei procesului este reprezentat prlntr-o dreapta paralela cu e = constant.

Diferitele procese de tratare simple. cuprinse Tn tabelul 3.4.1 sunt reprezentate In diagramele psihrometrice din figurile 3.4.3 ... 3.4.8.

Xl X2 t2

a b

Fig. 3.4.7 Proces adiabatic: a - Tn diagrama h-x;

b - in diagrama t-x.

tM t2

a b

Fig. 3.4.8 Amestec a doua debite de aer:

a - Tn diagrama h-x;

b - in diagrama t-x.

··'v; ",' •

I. Instalatii de ventilare si climatizare

.... . -.... - '. . - "", .,---._".- ..

Capitofu'3: Aeru.J umed

rY,/JLI 1,3~ _ 11. IJ

-

30

Raza procesului '. €:::4h16.X [kJlkg]

1.3~ -10

1,36

-

:,f;j
I I J J I J I J J J J I J J J J I J
5 10 15 20 Conversia unitafilor de masura 1 kcallh = 4.1868 kJ/h

1 kW :: 860 kcallh

1 kW :: 3600 kJlh

10

-15 1,3L

n J J

o

0- 0

iii J ii' , J J I I I J , i i

25

30

I I I

, J J I

i i J I J J

j , '"i

35

40

45

50

55

Presiunea vaporilor de ape. P [mbar]

Fig. 3.3.3. Diagrama h-x, pentru aerul umed, la presiunea de 1013 mbar.

Capitolul~: J\erulumed

J.·lnstalatii deventllare si climatizar~

, . .-.. .

-_. -------_"_-___;,-_ .. _----._._ .. __ . __ .-
Tabelul 3.3;2. Marimile caracteristice ale aerului umed nesaturat, la presiunea de 1 bar (105 Pa)
t - temperatura aerului [0C];
x - contlnutul de umiditate [g/kg aer uscat] - randu! de sus;
h - entalpia aerului umed [kJ/kg] - randul de jos.
Umiditatea relatlva cp [%] .
t
[0C] 10 20 30 40 50 60 70 80 90
0 0,38 0,76 1,14 1,52 1,91 2,29 2,67 3,06 ".
. 3,44,".
0,95 1,9 2,85 3,8 4,75 5,70 6,65 7,60 8,55
1 0,41 0,82 1,23 1,63 2,05 2,46 2,87 3,28 3;69
202 305 4,07 507 612 7,15 818 9,20 102
2 0,44 0,88 1,32 1,76 2,20 2,64 3,09 3,53 3,97
3,10 4,20 5,30 6,40 7,50 8,60 9,73 10,8 11,9
3 0,47 0,94 1,42 1,89 2,37 2,84 3,31 3,79 4,26
4,17 5,35 6,55 7,73 8,93 10,1 11,3 12,5 13,7
4 0,50 1,02 1,52 2,03 2,54 3,05 3,56 4,07 4,59
5,25 6,55 7,81 9,09 10,4 11,6 12,9 14,2 15,5
5 0,54 1,08 1,63 2,17 2,72 3,27 3,82 4,37 4,92
6,35 7,71 9,09 10,4 11,8 13,2 14,6 1"6,0 17,3
6 0,58 1,17 1,75 2,34 2,92 3,51 4,10 4,69 5,28
745 893 104 119 133 148 163 178 193
7 0,62 1,25 1,87 2,50 3,13 3,75 4,38 5,02 5,65
855 101 117 133 149 164 180 196 212
8 0,67 1,33 2,01 2,68 3,35 4,03 4,70 5,38 6,06
968 113 131 147 164 18 1 198 215 232
9 0,72 1,43 2,15 2,87 3,59 . 4,31 5,04 5,76 6,49
10,8 12,6 14,4 16,2 18,0 19,8 21,7 23,5 25,3
10 0,77 1,53 2,30 3,07 3,84 4,61 5,39 6,17 6,94
11,9 13,9 15,8 17,7 19,7 21,6 23.6 25.5 27.5
11 0,82 1,63 2,46 3,28 4,11 4,93 5,76 6,60 7,43
13,1 15.1 172 .19.3_ 21A· _?3y'1 ~~ l:;." "'7~ 29.-7 -
-- ,
12 0,87 1,75 2,62 3,50 4,39 5,28 6,16 7,05 7,94
14,2 16,4 18,6 20,8 23,1 25,3 27,5 29,8 32,0
13 0,93 1,87 2,81 3,75 4,70 5,65 6,60 7,55 8,51
15,3 17,7 20,1 22,5 24,9 27,3 29,7 32,1 34,5
14 1,00 2,00 3,00 4,01 5,02 6,3 7,05 8,06 9,09
16,5 19,1 21,6 24,1 26,7 29,2 31,8 34,4 37,0
15 1,06 2,12 3,19 4,26 5,34 6,41 7,49 8,58 9,66
'17,7 20,4 23,1 25,8 28,5 31,2 33,9 36,7 39,4
16 1,13 2,27 3,41 4,56 5,71 6,85 8,00 9,15 10,3
18,9 21,7 24,6 27,5 30,4 33,3 36,2 39,1 42,1 ,
17 1,21 2,42 3,63 4,85 6,08 7,30 8,58 9,79 11,0
20,1 23,1 26,2 29,3 32,4 35,5 38,7 41.8 44,8
18 1,28 2,57 3,87 5,17 6,47 7,81 9,09 10,4 11,8
212 245. 278 31,1 344 378 4110 443 479
19 1,37 2,74 4,13 5,51 6,92 8,32 9,73 11,1 12,6
22,5 25,9 29,5 33,0 36,5 40,1 43,7 47,1 50,9
20 1,46 2,92 4,39 5,87 7,36 8,83 10,4 11,9 13,3
23,7 27,4 31,1 34,9 38,7 42,4 46,4 50,2 53,7
21 1,55 3,11 4,67 6,24 7,81 9,41 11,0 12,6 14,3
24,9 28,9 32,9 36,8 40,8 44,9 48,9 53,0 57,3
22 1,65 3,30 4,97 6,66 8,32 10,1 11,7 13,4 15,2
26,2 30,4 34,6 38,9 43,1 47,7 51,7 56,0 60,0
23 1,75 3,52 5,28 7,06 8,83 10,6 12,5 14,3 16,2
27,4 32,0 36,4 41,0 45,5 50,0 54,8 ·59,4 64,2
24 1,86 3,73 5,62 7,49 9,41 11,3 13,3 15,2 17,1
28,7 33,5 38,3 43,1 47,9 52,8 57,8 62,7 67,5
25 1,98 3,96 5,97 8,00 9,99 12,1 14,1 16,2 18,3
30,0 35,1 40,2 45,4 50,4 55,8 60,9 66,3 71,6
26 2,10 4,21 6,35 8,45 10,6 12,8 15,0 17,2 19,4
31,3 36,7 42,2 47,5 53,0 58,6 64,2 69,8 75,4
27 2,22 4,47 6,73 9-,02 11,3 13,6 15,9 18,3 20,6
32,7 38,4 44,2 50,0 55,8 617 675 73,7 79,6
28 2,36 4,74 7,11 9,54 12,0 14,5 16,9 19,4 21,9
34,0 40,1 46,1 52,3 58,6 65,0 71,1 77,5 83,9 , .

~ . " .

Lfnstalatil de ventilate si climatizare

. . . . r _ •

.. .

CapitoluJ 3: Aeful umed

'_' __ h" __ •• ' ••••••.• •.••••• •••• __ • • ••• _. •• __ ~ •• • _

Tabelul 3.3.2 Marimile caracterlstlce ale aerului umed nesaturat,
.. _-. ~. ~ . ,- la presiunea de 1 bar (105 Pa) - continuare - .. .. . - .
.. .' . . ' .. Umiditatea relative <p [%]
t 10 20
[0C] 30 40 50 60 70 80 90 .
29 2,5 5,02 7,55 10,1 12,7 15,3 17,9 20,6 23,2
35,4 41,8 48,3 54,8 61,4 68,1 74,7 81,6 88,3
30 2,65 5,32 8,00 10,8 13,5 16,2 19,0 21,8. 24,7
, 36,8 43,6 50,4 57,6 64,5 71,4 78;6 85,7 93,1
31 2,81 5,64 8,51 11,4 14,3 17,2 20,2 23,2 26,2
3,82 45,4 52,8 60,2 67,6 75,0 82,7 90,3 98,0
32 3,14 5,97 9,02 12; 1 15,2 18,3 21,4 24,6 27,8
39,6 47,3 55,1 63,0 70,9 78,8 86,8 95,0 103;2
33 3,14 6,35 9,54 12,8 16,0 19,4 22,7 26,1 29,5
41,0 49,3 57,4 65,8 74,0 82,7 91,1 99,9 108,6
34 3,33 6,66 10,1 13,5 17,0 20,5 24,0 27,6 31,3
42,5 51,1 59,9 68,6 77,6 86,5 95,5 104,7 114,2
35 3,52 7,05 10,7 14,3 18,0 21,7 25,5 29,3 33,2
44,0 53,1 62,4 71,7 81,2 90,7 100,4 110,2 120,2
36 3,72 7,49 11,3 15,2 19,0 23,0 27,0 31,2 35,2
45,5 55,2 65,0 75,0 84,8 95,0 105,3 ·116,1 126;.t
37 3,92 7,94 11,9 16,0 20,2 24,3 28,6 32,9 37,3
47,1 57,4 67,6 78,1 88,9 99,4 110,5 . 121,5 132,8
38 4,5 8,32 12,6 16,9 21,3 25,7 30;3 34,8 39,4
48,7 59,4 70,4 81,4 92,8 104,1 115,9 i.{. 127,5 139,3
39 4,38 8,83 13,3 17,9 22,6 27,3 32,1 36,9 41,8
50,3 61,7 73,2 85,1 97,1 109,2 121,6 r".f,:':·:433,9 146,5 ..
40 4,62 9,34 14,1 18,9 23,8 28,8 33,8 '" ),,,,\.39,0 44,2
51,9 64,0 76,3 88,7 101,3 114,1 127,0 140,4 153,8 ';:':;:'
41 4,88 9,86 14,8 20,0 25,2 30,5 35,8 41,3 46,8 C)~ ~!\
53,6 66,4 79,1 92,5 105,9 119,6 133,3 147,4 161,6
42 5,14 10,4 15,7 21,1 26,6 32,2 37,9 43,7 49,6 .\~(~:t
55,3 68,8 82,5 96,4 110,6 125,0 139,7 154,7 159,9
43 5,42 11,0 16,5 22,3 28,1 34,0 40,1 46,2 52,5
57,0 71,4 85,6 100,5 115,5 130,7 146,5 Y..' 162,2 178,5
44 5,71 11,5 17,5 23,5 29,7 35,9 42;3 48,8 55,5
58,7 73,7 89,2 104,7 120,7 136,8 153,2 170,0 187,3 /'
45 6,02 12,2 18,4 24,8 31,3 38,0 44,7 51,7 58,7
60,6 76,5 92,5 109,2 125,9 143,2 160,5 ' . 178,6 196,7 .,
46 6,35 12,8 19,4 26,1 33,0 40,1 47,3 54,6 62,1
62,4 79,1 96,2 113,5 131,3 149,7 168,3 187,2 206,6
47 6,66 13,5 20,4 27,5 34,9 42,3 49,9 57,7 65,7
54,2 81,9 99,8 118,2 137,3 156,5 176,1 196,3 217,0
48 7,05 14,2 21,6 29,0 36,8 44,7 52,7 61,0 69,4
66,3 84,8 103,9 123,1 143,3 163,7 184,5 206,0 227,7
49 7,36 15,0 22,7 30,6 38,8 47,1 55,7 64;5 73,5
68,1 87,9 107,8 128,3 149,5 171,0 193,3 216,1 239,5
50 7,75 15,8 23,9 32,3 40,9 49,7 58,8 68,1 77,7
70,1 91,0 112,0 133,8 156,1 178,9 202,5 226,6 251,5 I

I I~

Capitolul ~: Aerullimed

_ .;, ~.'; r ~ .. ,'"14' ,:. ~ ' , _' •. ".- •• , ••• ;' ~

L'histalatll de ventilare 'Si climatizare '.'

. . .

- . __ . __ ._-- ----- .. _----_._._. _ .. __ -_._------_---_.-._-._-_"_ ---------_._---------

.. . . '._.

"_; . ",

, ,".

• • r. ~, •. ' :.

Tabelul 3.3.3. Densitatea aerulul umed, p [kglm3]la preslunea de 1 bar (105 Pa) , .
t Umiditatea relative. <p [%] -
[0C] 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
-20 1337 1377 1377 t377 1376 1376 1376 1376 1376 . 1376
-19 1371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371
-18 1,366 1,366 1,36.6 1,366 1,366 1,366 1,365 1,365 1,365 1,365
-17 1,361 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360
-16 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355
-15 1,350 1,350 1,350 1,350 1,350 1,350 1,349 1,349 1,349 1,349
-14 1,345 1,345 1,345 1,344 1,344 1,344 1,344 1,344 1,344 1,344
-13 1,340 1,339 1,359 1,339 1,339 1,339 1,339 1,339 1,339 1,339
-12 1,334 1,334 1,334 . 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,333
-11 1,329 1,329 1,329 1,329 1,329 1,329 1,329 1,328 1,328 1,328
-10 1,324 1,324 1,324 1,324 1,324 1,324 1,323 1,323 1,323 1,323
-9 1,319 1,319 1,319 1,319 1,319 1,319 1,318 1,318 1,318 1,318
-8 1,314 1,314 1,314 1,314 1,314 1,313 1,313 1,313 1,313 1,313
-7 1,309 1,309 1,309 1,309 1,309 1,308 1,308 1,308 1,308 1,308
-6 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,303 1,303 1,303 1,303 1,303
-5 1,299 1,299 1,299 1,299 1,299 1,298 1,298 1,298 1,298 1,298
-4 1,295 1,294 1,294 1,294 1,294 1,294 1,293 1,293 1,293 1,293
-3 1,290 1,290 1,289 1,289 1,289 1,289 1,288 1,288 1,288 1,283
-2 1,285 1,285 1,285 1,284 1,284 1,284 1,284 1,283 1,283 1,283
-1 1,280 1,280 1,280 1,279 1,279 1,279 1,279 1,278 1,278 1,278
0 1,276 1,275 1,275 1,275 1,274 1,274 1,274 1,274 1,273 1,273
1 1,271 1,271 1,270 1,270 1,270 1,269 1,269 1,269 1,268 1,268
2 1,266 1,266 1,266 1,265 1,265 1,265 1,264 1,264 1,264 1,263
3 1,262 1,261 1,261 1,261 1,260 1,260 1,259 1,259 1,259 1,258
4 1,257 1,257 1,256 1,256 1,256 1,255 1,255 1,254 1,254 1,254
5 1,253 1,252 1,252 1,251 1,251 1,250 1,250 1,250 1,249 1,249
6 . .1,248 1,248 1,247 1,247 1,246 1,246 1,245 1,245 1,244 1,244
7 1,243 1,243 1,243 1,242 1,242 1,241 1,241 1,240 1,240 1,239
8 1,239 1,239 1,238 1,238 1,237 1,237 1,236 1,236 1,235 1,235
9 1,235 1,234 1,234 1,233 1,232 1,232 1,231 1,231 1,230 1,230
10 1,230 1,230 1,229 1,229 1,228 1,227 1,227 1,226 1,226 1,225
11 1,226 1,225 1,225 1,224 1,223 1,223 1,222 1,222 1,221 1,220
12 1,221 1,221 1,220 1,220 1,219 1,218 1,218 1,217 1,216 1,216
13 1,217 1,216 1,216 1,215 1,214 1,214 1,213 1,212 1,212 1,211
14 ., 1,213 1,212 1,211 1,211 1,210 1,209 1,208 1,208 1,207 1,206
15 1,209 1,208 1,207 1,206 1,206 1,205 1,204 1,203 1,202 1,202
16 1,204 1,204 1,203 1,202 1,201 1,200 1,199 1,199 1,198 1,197
17 1,200 1,199 1,198 1,198 1,197 1,196 1,195 1,194 1,193 1,192
18 1,196 1,195 1,194 1,193 1,192 1,191 1,191 1,190 1,189 1,188
19 1,192 1,191 1,190 1,189 1,188 1,187 1,186 1,185 1,184 1,183
20 1,188 1,187 1,186 1,185 1,184. 1182 1,181 1,180 1,179 1,178
21 1,184 1,183 1,181 1,180 1,179 1,178 1,177 1,176 1,175 1,174
22 1,180 1,178 1,177 1,176 '1,175 1,174 1,172 1,171 1,170 1,169
23 1,175 1,174 1,173 1,172 1,170 1,169 1,168 1,167 1,165 1,164
24 1,171 1,170 1,169 1,167 1,166 1,165 1,164 1,162 1,161 1,160
25 1,167 1,166 1,165 1,163 1,162 1,160 1,159 1,158 1,156 1,155
26 1,163 1,162 1,160 1,159 1,158 1,156 1,155 1,153 1,152 1,150
27 1,159 1.158 1.156 1.155 1.153 1.152 1,150 1,149 1,147 1,145
28 1,156 1,154 1,152 1,151 1,149 1,147 1,146 1,144 1,142 1,141
29 1,152 1,150 1,148 1,146 1,145 1,143 1,141 1,139 1,138 1,136
30 1,148 1,146 1,144 1,142 1,140 1,138 1,137 1,135 1,133 1,131
31 1,144 1,142 1,140 1,138 1,136 1,134 1,132 1,130 1,128 1,126
32 ~,140 1,138 1,136 1,134 1,132 1,130 1,128 1,126 1,124 1,121
33 1,136 1,134 1,132 1,130 1,127 1,125 1,123 1,121 1,119 1,117
34 1,132 1,130 1,128 1,125 1,123 1,121 1,119 1,116 1,114 1,112
35 1,128 1,126 1,124 1,121 1,119 1,116 1,114 1,112 1,109 1,107
36 1,125 1,122 1,120 1,117 1,115 1,112 1,110 1,107 1,104 1,102
37 1,121 1,118 1,116 1,113 1,110 1,108 1,105 1,102 1,100 1,097
38 1,117 1,114 1,112 1,109 1,106 1,103 1,100 1,098 1,095 1,092
39 1,113 1,110 1,108 1,105 1,102 1,099 1,096 1,093 1,090 1,087 ...... :, .. ;.'

Capitolul 3: Aerul umed

... ". ... - •• : .... :..: .• '~ •••.• *

, , "'nibeluI3.3.3; Densitatea aerulul urned lapreslunea de 1 bar - contlnuare :.: ' ,
t Umiditatea ,relativa cp [%]
[0C] 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
40 1110 1107 1104 1100 1097 1094 1091 1088 1085 1082
41 1106 1103 1099 1096 1093 1090 1.._086 1083 1080 1077
42 1102 1099 1095 1092 1089 1085 1082 1078 1075 1071
43 1099 1095 1091 1088 1084 1081 1077 1073 1070 ' 1066
i 44 1095 1091 1087 1084 1080 1076 1072 1069 1065 1061
,': 45 1091 1087 1,083 1079 1075 1072 1068 1064 1060 1056
46 1,088 1084 1079 1075 1071 1067 1063 1059 1054 1050
47 1084 1080 1075 1071 1067 1062 1058 1054 1,049 1045
'48 1,081 1076 1,071 1067 1062 1058 1,053 1048 1044 1039
49 1;077 1,072 1,067 1063 1058 1053 1048 1043 1039, 1034
50 1,073 1,068 1,063 1058 1053 1048 1,043 1,038 1,033 1028
55 1,056 1,049 1,043 1,037 1,030 1,024 1,018 1,011 1,006 0,999
60 1,038 1,030 1,022 1,014 1,007 0,999 0,991 0,983 0,975 0,967
65 1,021 1,011 1,001 0,992 0,982 0,972 0,962 ' 0,953 0,943 0,933
70 1,004 0,992 0980 0968 0956 0944 0932 0920 0908 0896
75 0,986 0,972 0,957 0,943 0,928 0913 0,899 0884 0,870 0855
80 0,969 0,951 0,934 0,916 0,898 0,881 0,863 0,845 " 0,828 0,810
85 0,952 0,930 0,909 0,888 0,867 0845 0,824 0803 0,782 0760
90 0,934 0,909 0,883 0,858 0832 0807 0,782 0,756 0731 0705
95 0,916 0,886 0,856 0,826 0,795 0,765 0,735 0,705 0,674 0,644
100 0,898 0,862 0,827 0,790 0,755 0,719 0,684 0,648 0,612 0,576
~
7:'~1.i;l:'I."
Tabelul 3.3.4. Marimile caracteristice ale aerului umed saturat, la presiunea de 1 bar_(105 Pal
t - temperatura aeruJui [0C]; : ....
ps - presiunea la saturate a vaporilor de aea [mbar]; __ . - ...... -_._ -- .. -
xs' ~ 'con-tin'u-ful de umiditate la saturatie [g/kg aer uscat];
hs - ,entalpia aerului saturat [kJ/kg]
t:,: Ps Xs hs t ps Xs hs t _ps 1- Xs hs
-20 1,03 0,64 -18,5 10 12,27 7,73 29,5 40 73,75 "49,52 167,7
-19 1,13 0,71 -17,4 11 13,12 8,27 31,9 41 77,77 52,45 176,4
-18 1,25 0,78 -16,4 12 14,01 8,84 34,4 42 81,98 55,54 185,5
-17 1,37 0,85 -15,0 13 15,00 9,45 37,0 43 86,39 ;' 58;82 195,0
-16 1,50 0,94 -13,8 14 15,97 10,10 39,5 44 91,00 .c, 62,26 2050
-15 1,65 1,03 -12,5 15 17,04 10,78 42,3 ", "745 95,82 65,92 218,6
-14 1,81 1,13 -11,3 16 18,17 11,51 45,2 46 100,85 69,76 226,7
-13 1,98 1,23 -10,0 17 19,36 12,28 48,2 47 106,12 73,84 238,4
-12 2,17 1,35 -8,7 18 20,62 13,10 51,3 48 111,62 78,15 250,7
-11 2,37 1,48 -7,4 19 21,96 13,97 54,5 49 117,36 82,7 263,6
-10 ,2,59 1,62 -6,0 20 23,37 14,88 57,9 50 123,35 87,52 277,3
-9 2,83 1,77 -4,6 21 24,85 15,85 61,4 51 128,6 92,62 291,7
-8 3,09 1,93 -3,2 22 26,42 16,42 65,0 52 136,13 98,01 306,8
-7 3,38 2,11 -1,8 23 28,08 17,97 68,8 53 142,93 103,73 322,9
-6 . 3,68 2,30 -0,3 24 29,82 19,12 72,8 54 150,02 109,80 339,8
-5 4,01 2,50 1,2 25 31,67 20,34 76,9 55 157,41 116,19 ' 357,7
-4 4,37 2,73 2,8 26 33,6 21,63 81,3 56 165,09 123,00 376,7
-3 4,75 2,97 4,4 27 35,64 22,99 85,8 57 173,12 130,23 396,8
-2 5,17 3,23 6,0 28 37,78 24,42 90,5 58 181,46 137,89 418,0
-1 5,62 3,52 7,8 29 40,04 25,94 95,4 59 190,15 146,04 440,6
0 6,11 3,82 9,5 30 42,41 27,52 100,5 60 199,17 154,72 464,5
1 6,56 4,11 11,3 31 44,91 29,25 106,0 65 250,10 207,44 609,2
2 7,05 4,42 13,1 32 47,53 31,07 111,7 70 311,60 281,54 811,1
3 7,57 4,75 14,9 33 50,29 32,94 117,6 75 385,50 390,20 1105,7
4 8,13 5,10 16,8 34 53,18 34,94 123,7 80 473,60 559,61 1563,0
,5 8,72 5,47 18,7 35 56,22 37,05 130,2 85 578,00 851,90 2351,0
6 9,35 5,87 20,7 36 59,40 39,28 137,0 90 701,10 1459,0 3983,0
7 10,01 6,29 22,8 37 62,74 41,64 144,0 95 845,20 3396,0 9190,0
8 ,10,72 6,74 25,0 38 66,24 44,12 151,6 100 1013,0 ' - -
9 11,47 7,22 27,2 39 69,91 46,75 159,5 - - - - '1. Instalatil de 'ventilate sj climatizare'

. .

. Tabelul 3.3.5. Marimile caracterlstlce ale vaporilor de apa conttnutl in aerul umed la presiunea de 1 bar (105 Pal
t .- temperatura aerului umed [OC];
pv - presiunea partlala a vaporilor de apa [rnbar] - randul de sus; .
pv - densitatea vaporilor de apa [g/m3] - randul de jos.
t Umiditatea relative cp [%]
[0C] 10 20 30 40 50 60 7U 80 90 100
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
0 0,61 1,22 1,83 2,44 3,06 3,67 4,28 4,89 5,50 6,11
0,5 1,0 1,4 1,9 2,4 2,9 3,4 3,8 4,3 4,8
1 0,66 1,31 1,97 2,62 3,28 I 3,94 4,59 5,25 5,90 6,56
0,5 1,0 1,6 2,1 2,6 3,1 3,6 4,2 4,7 5,2
2 0,71 1,41 2,12 2,82 3,53 4,23 4,94 5,64 6,35 7,05
0,6 1,1 1,7 2,2 2,8 3,4 3,9 4,5 5,0 5,6
3 0,76 1,51 2,27 3,03 3,79 4,54 5,30 6,06 6,81 7,57
0,6 1,2 1,7 2,4 3,0 3,5 4,1 4,7 5,3 5,8
4 0,81 1,63 2,44 3,25 4,07 4,88 5,69 6,50 7,32 8,13
0,6 1,3 1,9 2,6 3,2 3,8 4,5 5,1 5,8 6,4
5 0,87 1,74 2,61 3,48 4,36 5,23 6,10 6,97 7,84 8,72
0,7 1,4 2,0 2,7 3,4 4,1 4,8 5,4 . 6,1 6,8
6 0,93 1,87 2,81 3,74 4,68 5,61 6,55 7,48 8,42 9,35
0,7 1,5 2,2 2,9 3,7 4,4 5,1 5,8 6,6 7,3
7 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,01
0,8 1,5 2,3 3,1 3,9 4,6 5,4 6,2 6,9 7,7
8 1,07 2,14 3,22 4,29 5,36 6,43 7,50 8,58 9,65 10,7
0,8 , 1,7 2,5 3,3 4,2 5,0 5,8 6,6 7,5 8,3
9 1,15 2,29 3,44 4,59 5,74 6,88 8,03 9,18 10,32 11,47
0,9 1,8 2,6 3,5 4,4 5,3 6,2 7,0 7,9 8,8
10 1,23 2,45 3,68 4,91 6,14 7,36 8,59 9,82 11,04 12,27
0,9 1,9 2,8 3,8 4,7 5,6 6,6 7,5 8,5 9,4
11 1,31 2,68 3,94 5,25 6,56 7,87 9,18 10,50 11,80 13,1
1-;0-- " " ~;J1. -4;6- ---5;0 6,0 7,0 - -8,0 --- ·9,0·- . --10,0--
,
12 1,40 2,80 4,20 5,60 7,01 8,41 9,81 11,20 12,60 14,0
1,1 2,1 3,2 4,3 5,4 6,4 7,5 8,6 9,6 10,7
13 1,50 3,00 4,50 6,00 7,50 9,00 10,5 12,0 13,5 15,0
1,1 2,3 3,4 4,4 5,7 6,8 7,9 9,0 10,2 11,3
14 1,60 3,20 4,80 6,40 8,00 9,60 11,2 12,8 14,4 16,0
1,2 2,4 3,6 4,8 6,1 7,3 8,5 9,7 11,0 12,1
15 • 1,70 3,40 5,11 6,81 8,52 10,2 11,9 13,6 15,3 17,0
1,3 2,6 3,8 5,1 6,4 7,7 9,0 10,2 11,5 12,8
16 1,81 3,63 5,45 7,27 9,09 10,9 12,7 14,5 16,4 18,2
1,4 2,7 4,1 5,4 6,8 8,2 9,5 10,9 12,2 13,6
17 1,94 3,87 5,81 7,74 9,68 11,6 13,6 15,5 17,4 19,4
1,5 2,9 4,4 5,8 7,3 8,7 10,1 11,6 13,0 14,5
18 2,06 4,12 6,19 8,25 10,3 12,4 14,4 16,5 18,6 20,6
1,5 3,1 4,6 6,2 7,7 9,2 10,8 12,3 13,9 15,4
19 2,20 4,39 6,59 8,78 11,0 13,2 15,4 17,6 19,8 20,0
1,6 3,3 4,8 6,5 8,2 9,8 11,4 31,1 14,7 16,4
20 2,34 4,67 7,01 9,35 11,7 14,0 16,4 18,7 21,0 23,4
1,7 3,5 5,2 6,9 8,7 10,4 12,0 13,9 15,6 17,3
21 2,49 4,97 7,46 9,94 12,4 14,9 17,4 19,9 22,4 24,9
1,8 3,7 5,5 7,3 9,2 11,0 12,8 14,7 16,5 18,3
22 2,64 5,28 7,93 10,6 13,2 15,9 18,5 21,1 23,8 26,4
1,9 3,9 5,8 7,8 9,7 11,6 13,6 15,5 17,5 19,4
23 2,81 5,63 8,42 11,25 14,0 16,8 19,7 22,5 25,3 28,1
2,1 4,1 6,2 8,2 10,3 12,4 14,4 16,5 18,6 20,6
24 2,98 5,96 8,95 11,9 14,9 17,9 20,9 23,9 2,68 29,8
2,2 4,4 6,5 8,7 10,9 - 13,1 15,3 17,5 19,6 21,8
25 3,17 6,33 9,50 12,7 15,8 19,0 22,2 25,3 28,5 31,7
2,3 4,6 6,9 9,2 11,5 13,8 16,1 18,4 20,7 23,0
. 26 3,36 7,62 10,1 13,4 16,8 20,2 23,5 26,9 30,2 33,6
2,4 4,9 7,3 9,8 12,2 14,6 17,1 19,5 22,0 24,4
27 3,56 7,13 10,7 14,3 17,8 21,4 24,9 28,5 32,1 35,6
2,6 5,2 7,7 10,6 12,9 15,5 18,1 20,6 23,2 25,8
28. 3,78 7,56 11,3 15,1 18,9 22,7 26,4 30,2 34,0 37,8
2,7 5,4 8,2 11,0 13,6 16,3 19,1 21,8 24,5 27,2 .' ......

I. Jnstalatll de ventilare ~i elimatizare

... _ ..... - .-"' ... _-_._---_._-_.- ... _._ .. __ .---_.- ._ ... _._ .. __ .. - __ .. ---_._--:------_._---_ •. _ .. _--_ .. _-- .-----__:;_.--_-=:.-:--::..~~.'"~ ...

Tabelul 3.3.5. Marimile caracteristice ale vaporilor de apa conjlnujl in aerul umed la presiunea de 1 bar- contlnuare -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
29 4,00 8,UO 12,00 16,0 20,0 24,0 28,0 32,0 36,0 40,0
2,9 5,8 8,7 '11,5 '14,4 '173 . 20,2 .. 23,0 25,9 28,8
30 4,24 8,48 12,7 17,0 21,2 25,4 29,7 33,9 38,2 . 42,4
3,0 6,1 9,1 12,0 15,2 18,2 21,3 24,3 27,4 30,4
31 4,49 8,98 13,5 18,0 22,5 26,9 31,4 .35,9 40,4 44,9
3,2 6,4 9,6 12,8 16,0 19,2 22,4 25,6 28,8 32,0
32 4,75 $,51 14,3 19,0 23,8 28,5 33,3 38,0 42,8 47,5
3,4 6,8 10,2 13,5 16,9 20,3 23,7 27,0 30,2 33,8
33 5,03 10,1 15,1 20,1 25,1 30,2 35,2 40,2 45,3 50,3
3,6 7,1 10,7 14,3 17,9 21,4 25,0 28,6 32,1 35,7
34 5,32 10,6 16,0 21,3 26,6 31,9 37,2 42,5 47,9 53,2
3,8 7,5 11,3 15,1 18,8 22,6 26,4 30,2 33,8 37,6
35 5,62 11,2 16,9 22,5 28,1 33,7 39,4 45,0 50,6 56,2
4,0 7,9 11,9 15,8 19,8 23,8 27,8 31,7 35,6 39,6
36 5,94 11,9 17,8 23,8 29;7 35,6 41,6 47,8 53,5 59,4
4,2 8,3 12,5 16,7 20,8 25,0 29,2 33,4 37,6 41,7
37 6,27 12,6 18,8 25,1 31,4 37,6 43,9 50,2 56,5 62,7
4,4 8,8 13,2 17,6 21,9 26,3 30,7 35,2 39,6 43,9
38 6,62 13,2 19,9 26,5 33,1 39,7 46,4 53,0 59,6 66,2
4,6 9,2 13,9 18,5 23,1 27,7 32,3 37,0 41,6 46,2
39 6,99 14,0 21,0 28,0 35,0 42,0 49,0 56,0 I· .. · 63,0 69,9
4,9 9,7 14;6 19,5 24,3 29,2 34,0 38,9 ' 43,7 48,6
040 7,38 14,8 22,1 29,5 36,9 44,3 51,6 59,0 66,4 73,8'
5,1 10,2 15,3 20,6 25,6 30,6 35,8 40,9 ,'t;'A6,0 51,1 . '_'~"
..
41 7,78 15,6 23,3 31,1 38,9 46,7 54,4 62,2 i,:",70,O 77,8
. 5,4 10;8 16,2 21,5 26,9 32,2 37,6 43,0 '048,4 53,8
'42 8,20 16,2 24,6 32,8 41,0 49,2 57,4 65,6 .73,8 82,0
5,7 11,3 17,0 22,6 28,2 33,9 39,6 45,2 ~T50,8 56,5 ,
48· 8;64 -- 17,3' -- 25,9 - .. -34,6 --- ... 43;2 51;-a- 60;'5 U;:', I ' .. ,J (,0 00,'+ .:.~~.::
5,9 11,9 17,8 23,8 29,6 35,6 41,6 47,5 .-. 53,5 59,4
44 9,1 18,2 27,3 36,4 45,5 54,6 63,7 72,8 81,9 91,0
' .. 6,2 12,5 18,7 24,9 31,1 37,4 43,6 49,9 ~"56,2 62,3
45 9,58 19,2 28,7 38,3 47,9 57,5 67,1 76,7 86,2 95,8
6,5 13,1 19,6 26,2 32,6 39,4 45,7 52,4 58,9 65,4'
46 10,1 20,2 30,3 40,3 50,4 60,5 70,6 80,7 90,8 100,8
6,9 13;7 20,6 27,4 34,3 41,2 48,1 55,0 .,. ~ 61,8 68,7 ,.
47, 10,6 21,2 31,8 42,2 53,1 63,7 74,3 84,9 95,5 105,1
7,2 14,4 21,6 28,8 36,0 43,2 50,4 57,6" 64,8 72,0
48 11,2 22,3 33,5 44,6 55,8 67,0 78,1 89,3 100,4 111,6
7,6 15,1 22,7 32,2 37,7 45,2 52,8 60,4 68,0 75,5
49 11,7 23,5 35,2 46,9 58,7 70,4 82,2 93,9 " 105,7 117,4
7,9 15,8 23,8 31,6 39,6 47,5 55,4 63,4 71,3 79,2_
50 12,3 24,7 37,0 49,3 61,7 74,0 86,3 98,7 111,0 123,3
8,3 16,6 24,9 33,2 41,5 49,7 58,1 66,4 74,6 83,0 ..

; .

Capitolul 3: Aerul umed

Lfnstalatli de veritilare ~i elimatizare

Transformarea e - [kJJkQl

Tabelul 3.4.1. Transforrnarl simple ale aerulul umed

3. Raclre cu uscare (proces 1-2) L:. IL- : L

S r v E >b at . d v. ~ .ill. ~

.. ~!_e9.1zeaz~lJ.Q .. a er)I3.._~.racl~~. -CDt, . ..h,,-x,--u. _.t.~ y

avand te« < tn '-.-/ - -

tSR < t,., \ondensat

1. Incalzlre uscata (proces 1-2)

e= +00

Se reallzeaza cu 0 baterie de lncalzire

2. Raclre uscata (proces 1-2)

e = -00

Se reallzeaza cu 0 baterie de racire avand temperatura medie ten > trl

4. Umidificare lzoterrnlca (proces 1~) e = hv

Se realzeaza prin injectie de abur saturat (sau prin pulverizare de apa cu temperatura t)

5. Umidificare adiabatlca, teoretic,

e = 0 (proces 1-2).

Proces real e = cp apa • fa (proces 1-3) cp apa = 4,186 kJJkg (caldera maslca a apei la presiune constants).

Se reallzeaza prin pulverizarea de apa ln circuit lnchis cane temperatura apei fa = tu

6. Amestec de aer

e = (h2 - hl) / (X2 - Xl) (1 sl 2 sunt starlle aerului care se amesteca, avand debitele L 1. respectiv L2)

Schema realizare proces

·r

+

X

I IL

~

t2. h2( x2· fP2

@

L agent termic primar

a

agent de raclre

H I

agent de racire

H

c

I I

L~ ~ ~

~,. x, 1": ®t2'~ x2

~:---+----" lnjectle vapori

(sau apa cu t=11)

e

r I

I IX+ I

L I IL

~ x1, <i'1 t2. hPx:1P2

CD r-~~~----~ @ L agent termic primar

Notatil:

L - debit de aer [kg/s]; 0 - debit de caldura [kW]; Gv - debit de vapori [kg/s]

Relatll de calcul

Debitul de cal dura preluat de aero respectiv cedat de bateria de lncalzire:

Oa/ = L·(h2 - hl) sau, aproximativ. Oa/ = L·(t2 - tl)

Debltul de caldura extras aerului supus raclrf sl preluat de bateria de raclre:

OaR = L·(hl - h2) sau aproximativ Oa/ = L ·(tl - te)

Debitul de cal dura preluat de la aer:

OaR = L·(h1 - h2)

Debitul de vapori de a,p_a_c_ond.eose.ti;_ . Gv = L'(Xl - X2)

Debitul de vapori preluat de aer:

Gv = L'(X2 - Xl)

Debitul de cal dura preluat de aer: o = L·(h2 - h1)

Debitul de vapori preluat de aer: aproximativ: Gv == L'(X2 - Xl). respectiv real: Gv = L'(X3 - Xl)

Stare a flnala a aerului amestecat M va avea entalpia, hm sl continutul de umiditate Xm:

.. ' ':._ :":'".; , ..

• ._. __ ;.,_ .~. ~';;";;;';;;;;;;';';"'';;'' __ ;;';'_;;;';_''_;;';_'';;;_';;_''_' __ ;,;;;_~~-,:::---'-- __ n

;_...;-----------~~~ ..

;!ll1l~MimL~~~\

_Q~~~1::th.. __ ..

~~~-EmS~ . ~..ill;'1l

.. , -~ . " '~".

; ~.,--.; ...... .;_, . .: .. :- .... ....:~ .......... ----

Ie Inslalalli de venlilare si climali·zare

, ,

,'f

C-apilolul--'~----4

Procedee de Iratare a aerutui

. •. :\.~. ':'''/ •• ':..: " .- ,.,;,' ' •.• ' :' .. : .. 1., .

'I.lnstalalii deverltitai'e ~i olimatizare

----. 'c'4~1 ~_Probleme generate -. -

. Aerul Incaperilor din cladlrtle civile sl industriale tlnde sa-sl modifice permanent pararnetrll de stare ca urmare a aporturllor (plerderllor), a degajarilor de caldura sl a deqajarllor sl consumurilor de umiditate sau, altfel spus, ca urmare a varlatlel permanente a sarcinilor (bllanturilor) termice l;li de umiditate. Mentlnerea aerului din incaperl la parametrii prescrlsl presupune extragerea caldurii sl umiditatii in exces sau introducerea acestora acolo unde sunt deficitare, pentru a se men tine starea de echilibru. Sistemele de tratare a aerului se retera numai la procesele term ice, rnentlnerea concerrtratlllor celorlalte doua noxe (gaze sau vapori, praf) sub sau la valorile admisibile presupune introducerea In Incaperi a anumitor debite de aer, indiferent de tratamentele term ice la care acestea sunt supuse. Mentlnerea starii de echilibru termic, Tn condltllle unui debit de aer pentru ventllare, dat, presupune introducerea aerulul In lncaperea sau lncaperlle considerate cu parametri permanent variabili, dar Tn stransa dependenta cu variatia bllanturilor term ice l;li de umiditate. Realizarea parametrilor variabili ai aerului refulat are lac Tn afara Tncaperii deservite, Tn echipamente special con-

Chiar sl Tn eondltule utilizarii unor lnsta-: latll cu debit de aer variabil, parametrH aerului refulat In incaperl sunt variabili de-a lungul anului, Tn functle de temperatura aerului exterior, varlatllle, Tnsa, sunt mai mici, deoarece acordarea cu varlatllle sarcinii termice si de umiditate se face prin modificarea debitului de aer sl nu a parametrilor momentani. Tncalzlrea sau racrea aerului Tntr-o Incapere, fata de temperatura normals a acesteia, sunt sltuatll partioulare cauzate de punerea in functiune sau de oprirea lnstalatlel !?i nu prezlnta importanta pentru problema Tn studiu. In acelasl mod trebuie privite sl abaterile urnldltatil aerului. Procesele simple de incalzire, de raclre, la x = constant $i de amestec au fost tratate la §3.4.

struite. In unele sltuatll particulare (de

I ldlfic r a aerului cu abur

vedere 'procesele termodinamice ce au loc Intre aer !?i apa, urmand ca aspectele legate de contlnutul de impurita1i al apei de tratare sa fie luate inconsiderare la descrierea echipamentului respectiv (fig. 4.2.1).

• Modelul simplificat al schimbului dintre aer lili apa

Pentru a Tntelege mal U$or modifica- - " •. rea starii aerului, respectiv, dlrectla in lungul carela are loc aceasta evolutta, se recurge la 0 analogie cu amestecul

a doua cantltatl de aer, cu stari diferite (fig. 4.2.2).

Aerul de stare 1 este alcatult dintr-o infinitate de picaturi fine avand temperatura tl sl continutul de umiditate xi. Starea 2 este alcatulta, la randul ei, dintr-o infinitate de particule fine de" apa, acoperite cu un film foarte subtire de aer (strat limita) avand aceeasl temperatura cu a apei, constants sl egala

Modificarea starlt aerului prin pune- cu tz. Se accepts deci simplificarea ca rea acestuia Tn contact cu apa este un se arnesteca aer cu starlle 1 sl, respecprocedeu destul de vechi, folosit pe tiv, 2. De la amestecul a doua cantltatl larg sl Tn prezent, cu toate ca aslstarn de aer se stle ca starea finala se ga-

la a accentuare a crizei de apa. Tn se!?te pe dreapta care uneste cele doacest din urrna caz se urrnareste utili- ua starl, initiala sl finala, deci Tn 3. Stazarea unor procedee care sa duca la rea 3 se afla mai aproape de 2 daca reducerea debitului specific de apa numarul particulelor de .aer" de stare pentru tratarea aerului [kg apaJkg aer 2 este mai mare, respectiv, debitul de tratat]. Concomitent se urrnareste sl re- . apa pulverizata este mai mare. In readuc~~e~ __ d_im.er}si~QUor,~chip~m~ntulLli.J JJ~_a~e!_ directia desfa$urarii proceselor de tratare a aerului cu apa. Se au in se abate de la dreapta 1-2, evoluand

pe trai t .. aproplat 1 4 3' sa

4.2. Tratarea aerului cu apa

exemp u, urru " a e ec oru , e - - u
sau apa) procesul de tratare a aerului h 1-5-3", Tn functie de sensu I relativ
are loc chiar In tncaperea conslderata. \1 aer - apa $i de finetea particulelor.
t1 I Tn practice se considera, Tn mod

/ ~ conventional, ca evolutla starii aerului
h "-. I
t I I Tn contact cu apa se desfasoara pe di-
I I recti a 1-2 data de starea initiala a ae-
~ I I
~ \,' ,~ rului 1 $i de temperatura initiala a apei,
I I ta = tz. conslderata constants Tn proce-
I -> sui de schimb.
t 3 I
~ 3 ~~ 4.2.1. Procese poslbile
t =t
a s ~ de modificare a starii aerului
;s-
tt t2 2 in contact cu apa
,,~
! ~
I\~ ~ • Analiza proceselor de modificare a
I starll aerului Tn contact cu apa
Studiul proceselor de schimbare a
x2 x x x starii aerului Tn contact cu apa se poate
3 1 face pe baza expresiei fluxului elemen-
x x=x x
s a Fig. 4.2.2. Modificarea starii aerului tar de cal dura dat de relatla (fig. 4.2.2):
Fig. 4.2.1. Schema de calcul. in contact cu apa. !::.Q = [a·(t - tal + a·rO'(x - Xa)]·dS
Tabelul 4.2.1. Procese posibile de modificare a starii aerului Tn contact cu apa
Proces dupa Temperatura Raza pro- Denumirea
directla apei, ta cesului, e ill< !::.h !::.t procesului
A-1 ta>t e > hv >0 >0 >0 umidificare cu incalzire
t = const. (A-2) ta = t £ = hv >0 >0 =0 umidificare lzoterrnlca
A-3 t«> t » t' O<E<hv >0 >0 <0 umidificare cu racire sl cresterea entalpiei
h = const. (A-4) ta = t' E'" 0 >0 =0 <0 umidificare adlabatlca
A-5 t' > ts > tr -OO<E<O >0 <0 <0 umidificare cu racire $i scaderea entalpiei
x = const. (A-61 fa = tr E = -00 =0 <0 <0 racire la x = constant
A-7 tr>fa> 0 °C E>O <0 <0 <0 racire cu uscare ·-':'

I.lnstala'tii d'e ~eritiJare"si c'limatizare

., '. , , _ .

Capitolul 4: Procedeedetratar~ it 'aerulul "

. ---.---- --------- --_-_.----- _. _- - - -- - - - --_ .. _- _- -_._-_. __ . - -- . +_. -- - _ .. _._ ..... _ .. _ .. _- _,- -_._ ... -:. -- .. ::-~':' .. -.--.-'.--- . ..: ... :--:..:- -_.

procesului e dupa care se desfasoara, '·iarrazaprocesului:' -: . .-

Cu notatllle din' figura 4.2.3. putem e'=. !lh/ill< = cata = cat (4.2.3)

scrie 't4 = te = ' t: . . . . directie dupa care are loc, in realita-

ah h;-hA te, umidificarea adlabatlca.

e=-=-'--= Deoarece temperatura apei pulveri-

< < .1x X2-XA ,zate, ta, cu care se lucreaza in mod

ln cazul schimbului de caldura per- c"t+(ro+cpv·t)XrC"t-(ro+cpvt)XA curent este mica sl valorile e' rezultate

ceptlblla !lOp = a·(t - ta)·dS cele 3 ca- vor fi mici iar unghiuldintre e' si e fiind

X2-XA

zuri reprezinta: foarte mic se poate considera, pentru

t » tEl' !lOp> 0, aerul cedeaza cal- =ro+cpvf ==hv (4.2.1) practica,o evolutle conventlonala dupa

dura apel, raclndu-se: .. Tn care: hv - entalpia vaporilor de apa, drectla e =0. Umidificarea adiabatic a

t = ta, !lOp = 0, aerul i$i rnentine Temperatura poate avea valori cu- este farg utlllzata in lnstalatllle de eli-

temperatura neexistand sohimb de prinse Tntre 0 sl 100°C pentru care £ matizare, in mod curent, in perioada de oafdura perceptlbjla; este cuprlns Tntre 2 500 $i 2 684. In iama. Pentru unele procese de tratare t <'ta';'!lOp < 0, aerul prlrneste caldu- realitate, apa pulverlzata nu depaseste cornplexa se foloseste umidificarea ra deIa apa, lncalzindu-se, 30°C astfel ca e = 2500 ... 2550. Avand adlabatlca tot timpul anului. Acest proTn cazul schimbufui de caldura faten- in vedere ca unghiul format de cele cedeu este simplu $i avantajos, realizat

ta, !lO/ = (No'(X - xa)·dS cele trei cazuri doua directii (2 500 $i 2 550) este cu ajutoruf unei lnstalatli de pulverizare reprezlnta: x > Xa, respectiv fa < t-: foarte mic, in practlca se poate consl- in circuitul carela se lntercaleaza 0 !lO/ < 0, aerul cedsaza apei caldura la- I dera ca evolutla proceselor de umidi- pompa, Aceasta preia apa din bazinul tenta(odata cu vaporii de apa ce se I fieare lzoterrnlca are loc dupa dlrectla camerei de tratare sl 0 .pulverlzeaza,

condenseaza) sl se usuca: x = x« res- e = 2 500. prin intermediul unor duze, in curentul

pectiv fa'= tr, schimbul de cal dura laten- : de aero Apa evaporate (circa 2 ... 3 %

ta este nul, !lO/ = 0; X > Xa, respectiv, I 4.2.3. Umidificarea adlabatica din apa reclrculata) este cornpletata

,,' fa > trl !lO/ < 0, aerul prlrneste caldura ! . prin intermediul imui robinet cu plutitor.

latenta odata cu apa care se evapora, ! Procesul de umidificare la e = con- Temperatura apei pulverizate se rnentl-

In realltate, au loc proceseln carese I stant (fig. 4.2.3 sl 4.2.4) presupune ca ne.permanent lavaIoarea temperaturii modifidr 'atat temperatura cat sl conti- e = 0 deoarece !lh = O. Scriind sub dupa termcrnefrulumed, ta = r, nefiind nutul deurnldltate rezultand mai multe forma dezvoltata !lh = 0 si . notand deci necesaranici!"JhcalzJrea, nici raciprocese.(incalzfre cu umidificare, raclre hA = h4 = h se obtlne: I rea acesteia. Chiar,ipconditiile in care

cu urnldlflcare, raclre cu uscare etc). cpfA + (ro+cpvfA)XA = Cpt4 + (ro+cpv t4)X4 , temperatura apei este dlferita de f.

Analiza proceselor posibile de: sau I dupa scurt tirnp, aceasta tinde catre

schimbare-a-stari;-aerolaiin-conta"'Crcu:--c.crtA..,--....,t..,,2)r=~r,""C(':':X4-,-----"XA:-:")'+-:-':C=-p,;(Tf4-.:X:-c4 ---:fAX"-:-:A"")-+--;v=af'oarea de echlllbru t :'_' -'--.: '-.~- ..

apa se face In diagrama h-x utlllzand ] deoarece Cp~t4X4 - WA) « rdx« - XA) Procesuf real. 2" ;"va fi cu atat mai

scara unghiulara (raza procesului) I se poate neglija acest term en $i deci aproape de cel ideal. 2. cu cat coefici-

e= !lh/&. Dupa cum se poate observa ! q:{fA - 't4) '" rc/...x4 - XA) (4.2.2) entul de strop ire (pulverlzare) vafi mai Tn diagrama din figura 4.2.3. procesele Caldura perceptiblla pe care 0 ce- mare. Acest coeflclent de pulverizare pot evoluape 7 dlrectii, directf stabilite deaza aerul raclndu-se de la fA la t4 reprezlnta raportul dintre cantitatea de Tn raport cu dreptele caracteristice unei (procesul se mai numeste $i de .raclre apa pulverlzata si.debltul de aer tratat start lnitlale A: t = constant, h = con- actabatica'') serveste la evaporarea ceea ce lnsearnna acelasl lucru cu stant, x fI: constant. Au fost notate cu unei cantitatl de apa proportlonala cu cantitatea de apa necesara .tratarii unui 1. 2 ..... 7 startle finale ale aerului Tn X4 - XA = ax. 'kg de aer sl se exprlma In

procesele reale sl cu 1', 2' ..... 1'. in Aerul, raclndu-se, cedeaza apei 0 [kg apMg aer tratat],

cele ideale. cantitate de cal dura perceptiblla rosx

Procesele de schimbare a starli (raportarea se face la 1 kg de aer) care 4.2.4. Procese politropice

aerului In contact cu apa se pot desfa- serveste la evaporarea a sx kg de apa, sura dupa cum se vede in zona cuprin- vapor! preluati de aero Aerul prlmeste sa In diagrama h-x lntre tangentele odata cu vaporii sl caldura perceptlbila A-1' sl A-1' la curba de saturatle. Daca continuta in apa care s-a evaporat, temperatura corespunzatoare punctului respectiv, (ro + cafa)&. Dlfsrenta entalTeste mai mica decat DoC, limitele piilor finala $i initiala este:

proceselor se rsstranq. Procesele posl- t..h = (ro + cata)ill< - rosx = Cata ax,

bile de tratare a aerului cu apa sunt redate sintetic in tabelul 4.2.1. Procesele A-1. 3. 5. 7 sunt procese politropice. Procese de tip A-1 au loc in turnurile de raclre a apel, domeniu apartlnand lnstalatillor frigorifice. Dintre procesele prezentate, cele mai utilizate sunt cele care decurg la x = constant. h = constant.sl t = constant.

>

>

Pleciim de la observatia ca pot avea

loc sltuatllle: .' .

t= ta; X=X.

:,.,

ln practlca acest proces este mai comod sa se realizeze cu abur saturat uscat, decat cu apa pulverlzata, Este uti! de sthrt care este valoarea razei

Fig. 4.2.3. Cazurile posibile de modificare a starii aerului in contact cu apa.

Spre deosebire de umidificarea adlabatica, la care temperatura apei de tratare ramane constants, in cazul

h

x

4.2.2 Umidificarea lzotermlca

h
t1
t
t'
t'=ta
4 x1 x2

Fig. 4.2.4. Umidificarea adiabatica.

I i

.I

. Capitolul 4: Procedee de tratarea aerului

------_.:._ .. _ ---_-_- - -.--- ---------.-_. __ --_ ..

h

proceselor polltroplce, alaturl de modi- spre 2, in timp ce temperatura apei, ficarea starll aerului, are Ioc-sl 0 modi- creste de la 3 spre 4 ..

ficare a temperaturii apei pulverizate, Starea 2 este starea finala a aerului aspect care rezultadln relatla de bllant in procesul real iar 4, starea final a a termic: apei, tot in procesul.real, procese realiOreal = L(hl - h2) = GaCa{ta2 - tal) (4.2.4) zate in condltllle utilizarii unui anumit

in care: Oreal - schimbul real de cal- coeficient de pulverizare p. .

dura dintre aer si apa [kW]; L - debitul Se poate mar! coeficientul de pulvede aer supus tratarll [kg/s1; hi, be - en- rizare astfel Incat starea finala a aerului talpiile initiala sl final a ale aerului supus 5 l?i apei 6 sa se gaseasca pe aceeasi tratarli [kJ/kg]; Ga - debitul de apa adiabata, solutle care reprezlnta maxipulverizata [kg/s]; Ca - caldura speclfica mum posibil de uscare sl raeire a aea apei [kJlkg'K]; tal, ta2 - temperaturile rului, solutle intalnita cand temperatura initiala sl finala ale apei pulverizate apei devine egala cu temperatura dupa

[OC]. termometrul umed. Marind, in conti-

Din relatla 4.2.3, rezulta: nuare, debitul de apa, evolutla aerului

Ah = pAta (4.2.5) va avea loc, la h = constant, de la 5 la

ceea ce inseamna ca varlatia entalpiei 6. in procesul ideal, startle finale ale este direct proportionala cu coeficien- aerului sl apei (pentru un coeficient de tul de strop ire, u, st cu diferenta de strop ire p = 00) vor fi 6.

temperatura a apei. Marlnd coeficientul Procesul de raclre sl uscare 1 - 5 de strop ire, se rnareste Ah, procesul continua cu un proces de umidificare, real apropiindu-se de procesul ideal. nedorit, 5 - 6. Cercetari recente asupra Aceasta marire a coeficientului p nu se camerelor de pulverizare au aratat ca poate face orlcat, fiind llrnltat pe con- din cauza lmposlbllltatil inlaturarii forsiderente economice. marll plcaturllor foarte fine de apa, in

Se considera un proces politropic de procesul de strop ire, acestea se evaracre l?i uscare (fig. 4.2.5), aerul avano pora, practic, instantaneu, astfel ca starea initiala 1, iar apa, starea lnltlala procesul de raclre sl uscare este lnsotlt 3. Punand in contact direct aerul avand totdeauna sl de un proces de umidifistarea 1 cu apa de stare 3, se constata care adlabatlca,

ca starea aerului se deplaseaza de la 1 Procesele politropice de varlatle a

F··--------------------h------=--=-=-= .. -=-=.--=:-._==._= __ ::::_=.":-::_=-=-0

I

I

I

Fig. 4.2.5. Proces politropic de raclre ~i uscare.

h

Xl X2 X

Fig. 4.3.1. Umidificarea izotermica.

i

\ I

a

X

b

X

Fig. 4.2.6. Construirea proceselor politropice de raclre ~i uscare: a - pulverizare tn echicurent; b - pulverizare tn contracurent.

\

4.4.1. Tratarea aerului

cu substante absorbante Iichid

stil.rii aerulul In-contact -6u-apa-din'ca~merele de pulverizare pot fi constnitte In diagrama. b-x, pentru procese -, In echicurent l?i In contracurent (fig. 4.2.6).

Deoarece in practice nu lntereseaza startle intermediare ale aerului, ci numai cele initiala l?i finala, se consldera, cil. evolutia are loc in lungul drepte] ce uneste cele doua starl,

4.3. Tratarea aerului cu abur

P.rocedeul de tratare a aerului cu abur saturat uscat consta in injectarea de abur dlrect ln curentul de aero Injectarea, in functie de poslbllitatile locale si de echipamentul adoptat, se face Tn agregatul de ventilare sau climatizare, pe reteaua canale lor de introducere saudirect, in inca perea deservlta, Evoiutla starii aerului are loc la t = constant (fig. 4.3.1). Aerului de stare 1 i se aoauga 0 cantitate de vapori Ax avanc

tal pia ha astfel Tncat aeruJ va avea Tn stare a finala 2 entalpia h2 = hi + sxt»:

Raza procesului (directia de destasurare) va fi:

E= h+L1x·ha-h ha L1x

Entalpia aburului saturat useat, ha injectat In curentul de aer, este putir diferita de ental pia vaporilor de apE

.. corespunzatoare __ tempJ3I?turii ae!ului hv, astfel ca se poate considera, cu suo ficienta exactitate, ca procesul decurge dupa t = constant, adica E == hv.

Daca debitul de abur injectat estmare, starea aerulul interior ajunge I, saturatle in 3.

Dace. se continua injectarea dup: atingerea saturatlel, se produce ceats o parte din abur condenseaza, cedar» cal dura de evaporare aerului care-sl v marl temperatura, evolutia, in cent

re, avand loc pe curba de saturatie.'

Asupra calitatii aburului injectat I aer se vor face referiri la descrierea E chipamentului respectiv, §8.8.3.

4.4. Tratarea aerului cu substante desicante

Substantele desicante In stare solie sau lichida poseda proprietatea de elimina apa dintr-un corp, cel mai ad. sea gaz (aer), uscandu-l.

Uscarea aerului se obtlne utilizer solutll apoase cu diverse concentre (clorura de Iitiu, clorura de calclu, tri tilenglicol etc.) Condensarea vaporil de apa din aerul ce urmeaza a fi usc la contactul cu solutllle folosite (cc tactul se produce in camere de trata in care se putverlzeaza solutla in c

I. Instalatii de ventllare si climatizare

. .

Capitolul 4: Procedee de tr.atare a aerului

rentul de.aer cu ajutorul unor duze) are la baza urmatorul mecanism: presiunea partlala a vaporilor de apa la suprafata unei solutll p~-apa, este mai mica decat presiunea vaporilor de' apa, pv-apa la suprafata unei panze de apa curata (fig. 4.4.1.) Tn aceleasl condltll de temperatura (temperatura apei ta, fiind egala cu temperatura.solutlel, tap) daterita propdetafii acestor solutil apoase de a redLJcepresiunea vaporilor de echilibru sub presiunea de echilibru a vapo-

rilor apei pure. Solutllle cu asemenea proprletati.se numesc absorb anti Iichizi. Presiunea vaporilor este cu atat mai scazuta cu cat temperatura este mai mica liJi cu cat concentratia solutiel este mai mare (fig. 4.4.2). Daca se noteaza cu tlP1 dlferenta dintre presiunile partl,ale ale vaporilor de ape. din aerul lncaperii $ilaEsuprafata solutlel, respectiv:

tlP1 = p'v-aer - p"v-apa (4.4.1) sl CU iP2 dlferenta dintre presiunile partlale ale vaporilor de apa din aerul I tncaperf $i la suprafata apei, deci:

tlP2y = E'-taer - pv-apa (4.4.2) I

rezulta ca; I

tlP1 > tiP2 (4.4.3) ,

Presiunea vaporilor de echilibru ai solutiei fiind lnterloara tensiunii (presiunii) vaporilor mediului ambiant, 0 parte 'din vaPoriLd~ __ ap_a cjj!l~!:"'y"or con densa, cantltatea fiind cu atat mai mare cu cat diferenta de presiune este mai mare, proces care va dura pan a la stablIirea unul echltlbru, adlca pan a cand diferenta dintre presiuni devine nula. Ca urmare, In cazul pulverlzaril solutiilor absorbante are loc un transfer mai rapid al vaporilor de apa de la aer (aerul supus us~arii) la solutia utlllzata, deci 0 uscare mai puternica a acestuia prin condensarea vaporilor decat in cazul pulvertzarf de apa, datorlta condltiei 4.4.3. Ca urmare a condensarf vaporilor de. apa din aer sl preluarii acestora de catre solutie scade sl concentratia solutlel sl, blneinteles, sl eficacitatea ei. Este deci necesar ca solutla sa fie regenerata din timp in timp, proces care consta, de regula, in Tncalzirea acesteia

aer, t·

t>t =t ap a

p -aer v

sl deci evaporarea apei aflata ln exces, vaporii de apa fiind preluatl de un curent de aero In figura 4.4.2 sunt prezentate pe diagrama h-x (a aerului umed) curbele de saturatle pentru cateva solutii cu diverse concentratfl, solutf freevent utiHzate In practica uscarli aerului cu substante absorbante.

bioxid de siliciu obtinut printr-un procedeu special) are 0 suprafata interioara de cca 300 ... 500 m2,iar 1 9 de alumopel (trioxid de aluminiu) circa 250 m2• In capilarele substantelor adsorbante (avand proprietatea de retlnere a particulelor pe suprafata ca urrnare a unor forte de tip Van der Waals) se gase$te 0 anurnlta cantitate de apa pe suprafata carela condenseaza 0 parte din vaporii de apa ai aerului ce strabate stratul granular de material desicant. Din cauza concavitatll, presiunea partial a a vaporilor de apa de la suprafata Iichidului din capilare este mai mica decat cea de la 0 suprafata de apa, la

4.4.2. Tratarea aerului cu substanje adsorbante

solutie apoasa, tap

Fig. 4.4.1. Mecanismul condensarll vaporilor de apa

din aer in contact

cu solutille apoase.

Substantele adsorbante solide au 0 structura foarte poroasa oferind sub un volum redus 0 suprafata deosebit de mare. Astfel 1 9 silicagel (care este

Fig. 4.4.2. Tratarea aerului cu substanje absorbante Iichide - curbe de saturajle.

Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului

. Llnstalatii de ventilare si climatizare

. .

aceeasl temperatura, sl, ca urmare, procesul de condensare a vaporilor de apa din aerul ce strabate stratul granular

este mult mai accentuat. Trecerea ir.l revlsta a rnodalltatllor de

Materialele desicante se prezlnta sub tratare a aerului arata ca exlsta multiple forma de granule avand, de regula, dl- posibilitati de modificare a parametrilor mensiunile 2 .. ..4 mm. Temperaturlle de acestuia. Adoptarea unui anumit prolucru sunt circa 25°C la alumogel sl cedeu este leqata, in primul rand, de circa 35°C la sllicage!. natura procesulul pe care urmeaza sa-l

Capacitatea de retinere (raportata la sufere aerul sl economicitatea procegreutatea materialului uscat) este de deului, respectiv, a echipamentuluL Te- 8 ... 10 % la silica gel $i 4 ... 10 % la alu- oretic, procesele din diagrama h-x pot moge!. evolua dupa orlce directie, in practlca,

La condensarea vaporilor de apa se se recurge insa la un numar mai reellbereaza caldura latenta de vaporiza- strans, la anumite dlrectii, trecerea de re sl, ca urmare, are loc 0 incalzire atat la 0 stare la alta fiind de cele mai multe a aerului cat sl a stratului granular, pro- ori mai user de obtlnut (mai economic) ces ce se poate considera ca decurge I sl de stapanit prin 2-3 procese, cu evoaproximativ la entalpie constanta, h, cu I lutli dupa directii diferite fiecare. Tn ficresterea temperaturii, deci un proces gura 4.5.1 s-a incercat 0 sintetizare a de uscare adlabatlca. posibllitatilor practice sl economice de

Practic, se consldera ca procesul tratare a aerului prin diverse procedee. decurge la e = 0 (similar procesului de Tn figura s-a notat cu I starea initiala a umidificare adlabatlca): in realitate, el . aerului care urmeaza sa fie tratat. Stadec urge dupa 0 directle e = t, in care t : rea finala poate sa rezulte in diferite este temperatura finala a aerului sup us ' zone ale diagramei h-x, in functie de tratarll, ' procedeul adoptat. Astfel daca se utili-

Supratata frontala a stratului granular : zeaza substante desicante aerul evolu-

adsorbant este data de relatia: eaza de la I la H, proces ce se desfa-

A = U(3600·vp) [m2] (4.4.4) soara dupa h = constant. Procesele cu-

in care: L - debitul de aer tratat . prinse in evantaiul AF pot fi realizate [kg/h]; p - densitatea aerulul [kg/m3]; prin pulverizare de apa in circuit des·-·-v--viteza aerului raportata la suprafata . chis sl, blneinteles, cu conditia ca temfrontala a stratului granular, egala cu peratura de strop ire sa fie superioara

0,15 ... 0,50 mls (Voptim = 0,2 rn/s), celei de 0 °C.

Considerand umiditatea (vaporii de apa) extras a din aer L'i1x [kg], rezulta volumul necesar de substanta desicanta:

V- L.L1xz

--- "

ep,

(4.4.5)

in care: a - cantitatea Iimita de vapori adscrbiti la saturatia adsorbantului [kg ap8./kg adsorbant]; p« - densitatea adsorbantului [kg/m3]; z - timpul de adsorbtle [h].

Pierderea de sarcina la trecerea aerulul printr-un strat granular de grosime x se deterrnina, in mod aproximativ, cu relatla:

i1H = (35 .. .40)xv2 [Pal (4.4.6) Dupa un timp de tunctionare (pana la 8 ... 10 ore) materialul adsorbant trebuie regenerat, operatle care consta . in trecerea unui curent de aer, gaze de ardere filtrate sau abur supraincalzlt avand 0 temperatura de 150 ... 200 °C. Regenerarea, care dureaza un timp ega I cu cel de adsorbtle, are drept urmare evaporarea apei din capilare. In timpul reqenerarf are loc tncalzlrea stratului pana la circa 100 ... 110 °C fiind necesara racirea acestuia inainte de a fi utilizat din nou. Pentru ca lnstalatla sa functloneze continuu se prevad 2 uscatoare, In paralel, unul in functlune sl unul in regenerare.

4.5. Sinteza posibilitalHor de tra:tare a aerulul

electrlca), de frig (apa rece, apa racita), de apa sl electricitate, aspecte care trebuie avute In vedere la alcatulrea proceselor de tratare complexa sl la care se adauqa $i cele legate de reglarea proceselor.

Rezolvarea tratarii complexe presupune, pe de 0 parte, transpunerea in ,'I" diagrama h-x a proceselor simple in succesiunea lor logica, atat pentru situ- .: atia de lama cat $i pentru cea de vara (ca limite extreme intre care varlaza parametrii aerului in tot timpul anului), iar, pe de alta parte, alcatulrea constructiva a agregatului de ollrnatizare capabil sa realizeze procesele amintite.

4.6. Tratarea cornplexa a aerului de cllrnatizare

Se presupune realizarea unor agregate alcatulte din camere de amestec, filtre, baterii de incalzire sl raclre, camere de pulverizare, ventilatoare si diverse accesorii care sa asigure realizarea unor procese simple de tratare a aerului, lntr-o anumita ordine, user controlabile si reglabile cu ajutorul carora se aduce aerul la starea necesara (temperatura, umiditate, entalpie etc.) pentru a fi introdus in lncaperl. Modificarea starii aerului in interiorul agregatului de climatizare poate fi reallzata in multe feluri, folosind, dupa caz, un numar mai mare sau mai mic de procese simple a carer alegere presupune 0 analiza tehnlco-econornica $i faptul ca tnstalatia in care este implementat agregatul functioneaza tot timpul anului. deci la parametri ai aerului exterior cu varlatil foarte marl.

Marlrnea agregatului de climatizare este deterrnlnata, pe de 0 parte. de debitul de aer tratat, lar, pe de alta parte, de sarcinile term ice (de racre si de Incalzire) pe care trebuie sa Ie realizeze. Aparatajul din cornponenta agregatelor necesita surse de cal dura (abur, apa calda, apa fierbinte. energie

4.6.1. Procese de tratare complex8 a aerului iarna

Se anallzeaza proceseJe in functie de anotlrnp, pozltla punctului de amestec fata de curba de saturatle si de schema de ventilare.

4.6.1.1 Punctu/ de amestec M este sltust deasupra curbei de saturaJie

4.6.1.1.1 Schema de ventilare "sus-jos"

Pentru constructla proceselor se cunose sau urrneaza a fi stabilite puncte-

Ie de stare determinante. - .. _-_._._._-- .. _ Se cunosc:

- starea aerului interior: I (ti. rpi);

- starea aerului exterior: E (te. Xa).

Se deterrnina:

- stare a aerului climatizat C. situata la intersectla unei paralele la raza procesului lama, ei cu unul din parametrii Xc sau hc.

Xc = Xi - Gi/L [g/kg] (4.6.1)

hc = hi - Oi/L [kJ/kg] (4.6.2)

ei = Oi/Gi [kJ/kg] (4.6.3)

in care: L este debitul de aer tratat [kg/s); G; -sarcina de umiditate iarna [g/s]; Oi - sarcina terrnica de iarna [kWJ;

- stare a aerului amestecat M. sltuata la lnterssctla dreptei IE cu unul din parametrii Xm sau hm.

(4.6.4)

hn= LJJ.+Lh L.,,+L

(4.6.5)

unde: Le = Lp este debitul de aer proaspat in sltuatia de calcul [kg/s] sau [kg/h]; Ls = Lr = L - Lp - debitul de aer ! recirculat [kg/s] sau [kg/h];

- starea punctului de roua corespunzatoare starii finale a aerului R, care rezulta la lntersectla dreptei Xc cu rp = 0,9-0,95;

i - starea P rezulta la lntersectia drep-

I telor Xm sl hr.

I . Rezulta urmatoarea succesiune de procese sl aparataje necesare pentru

...... ·n3alizarei:f16f,-.iridicate lrnig(jra"4.6.1.~- -·-Eleme·ntele-cOm-u-ne-{bafEiria~dereln~- _. Exempiulde caicul1--::;:--~~-·. -. - .. :- --

I+E--tM ..:: proces de amestec.ireall- calzire BRI, camera de pulverizare CP a - Sa traseaza procesul detratare

zat intr~ocamera de arnestec CA, pre- etc.) se dlmensloneaza pentru sltuatla complexa a aerulul iarna cunoscanduvazuta . cu jaluzele' reglabile pe cele cea mal. defavorablla sl se verifica se urmatoarele date; starlle: I (ti = 20°C,

doua racorduri; - - pentru cea favorablla, qJi = 55 %); E (te = -15°C, Xe = 0,8 g/kg);

MP - proces de prelncalzlre, realizat· Tnscrierea parametrilor punctelor de sarcina terrnlca, Q/ = 58;3 kW; sarcina

prin trecerea aerului amestecat printr-o stare pe figura aste, de asemenea, im- de umiditate, Gi = 7,4·10~3 kg/s, debitul baterieBPI; portanta, deoarece acestia, Il']1preuna de aer proaspat, Lp = 5,1 kg/s sl debitul PRi "',umidificare adlabatlca obtinuta cu debitul de aer tratat, constituie ipo- deaer recirculat, Lr = 4,9 kg/so

in camera de pulverizare CP prin pul- tezele principale pentru dimensionarea b - Se reprezlnta procesele In cazul

verizar1a apel in circuit lnchls; tuturor elementelor. componente. cand intregdebitul de aer este preluat

RiC" relncalzlrea aerului, reallzata cu din exterior ~i se compara debitele de

bateriaBRI; CI - evolutla aerului interior iarna ca urrnareapreluarf simUltane de caldura sl umiclitate.

In figura 4.6.1 este indicat sl cazul in care nu este perrnlsa recircularea aerului interior, sltuatle in care tot debitul de aer este preluat din exterior. In locul punctului P apare starea P1. rezultata la tntersectla dreptelor hr ~i Xe. Lipsa arnesteculu'. (punctul M) nu atrage dupa sine "6bligativitatea dlsparltlei camerei de amestec CA, deoarece ea cons-

tituie locul de acces pentru scoaterea 1E~

elementelor filtrante in vederea curatlrll

lor sl, dernulte ori, pastreaza sl racer-

dul de recirculare folosit, din conside-

rente e2'onomice, la aducerea incaperii "

~ .~~

in stare de regim. ~ ~ I

Schema tehnologica a agregatului in- 's "

__ <;licat.ln.Ra.@_adeiosafigurii4.6.1.re- "5 2'f)..j.~~---..!..--- __ __:::;' ~c4t----

zultata cs. suma a elementelor comune ~

:;;i necorriune din procesele de tratare ~

iarna sl vara, la care se adauga in tot- I ~

deauna ·.un filtru de praf F, inaintea I ~ bateriei de prelncalzlre BPI, pentru a se I ~ evita colmatarea acesteia .

.-------1' i

30°..-~;...._;-;-,_;=;_--------,

h

--_. PROCES VARA -- PROCES IARNA
---
I"" I E C M R T I E C M R P P1
t 26 31,7 20 29 14,38 12,5 20 -15 15.75 2.5 11,4 19,5 28,5
x 10,65 10,5 9,25 10,57 9,25 9,14 8,26 0.8 7,52 4,45 7,52 4,45 0,8
h 53 58,2 43,45 56.65 38 35,56 41 -13 35.17 13,44 30,8 30,8 30,8
<p 50 35,35 62,5 41;8 90 100 55 80 67.5 98 90 31 4 25°

2500

15°

10°

Fig. 4;5.1. Sinteza posibilitaJilor

de tratare a aerului:

1 -tratarea cu substante absorbante sau adsorbante;

2 - baterii de Incalzlre; 3 - tratarea cu abur supraincalzlt;

4 - tratare cu abur saturat uscat;

5 - tratare cu apa in circuit deschis;

6 - tratare dlrecta cu agenti frigorifici; _ . 7 - baterll de raclre alimentate cu

apa rece sau racita; 8 - tratare cu

apa reclrculata.

Fig. 4.6.1. Tratarea complexa a aerului iarna, cazul in care punctul M este

. situat deasupra curbei de saturatle:

cA - camera de amestec; F - filtru de praf; BPI - baterie de prelncalzlre Cp·: camera de pulverizare; BRI - baterie de relncalzire; VI - ventilator de intro ducere; PC - pornpa de clrculatle: VTC - ventil cu trei cal; I - starea aerului in terlor: E - idem, exterior; M - idem, amestecat; P - idem, prelncalzlt; Ri - idem umidificat; Rv - idem, racit sl uscat; C - idem, tratat; T - temperatura teoretica

apei de racire sau a agentului frigorific.· .

Capito lui 4: Procedee de tratare a aerulul

. . -;'!, ·~-;.~:r~~:~~~~~~~':

I. 'Instidatii de ventilate si clirriatizare'~.

, . .. .

, __ ._._ -caldura lili umiditate preluate deaer in cele doua sltuatll,

c - Se analizeaza, sub aspect energetic, ce soar intampla daca pentru aceeasl temperatura a aerului interior soar considera 0 alta umiditate relatlva, diferita de cea conslderata (55 %).

Rezolvare

a - Pentru trasarea proceselor se reprezlnta, in diagram?l h-x, starile I sl E cu valorile indicate, citindu-se totodata sl cellaltl parametri inscrilili in tabelul din figura 4.6.1. 0 citire cat mai exacts presupune asigurarea corelarf permanente a'rnarlmilor t, h, x citite l?i calculate. Exemplu de citire:

he = -13 kJlkg, iar prin calcul:

he = -15+[1,84'(-15)+2 500]'0,8'10-3= = -13,02 ... -13 kJlkg.

- Se reprezlnta starea aerului C, pentru care se calculeaza, in prealabil, marimile xs, hc sl Ei cu relatllle: 4.6.1, 4.6.2, 4.6.3:

Xc = 8,26 - 7,4/10 = 7,52 glkg

hc = 41 - 58,3/10 = 35,17 kJ/kg

Ei = 58,317,4'10-3 = 7 878 kJ/kg lntersectla unei paralele cu e = 7 878,

dusa prin I, cu Xc = 7,52 glkg regasel?te valoarea hc = 35,15 kJ/kg, deci una din condltli este supllmentara, folosindu-se doar ca verificare. Din diagram a h-x citim: tc = 15,75 DC; qJc = 67,5 %.

-----:::-~Se_reprezmfastarea punc u UI de amestec M, calculandu-se Xm ~i hm cu relatlile: 4.6.4, 4.6.5:

Xm = (5,1·0,8+4,8'8,26)110 = 4,37 glkg hm = [5,1·(-13)+4,9'41]/10 = 13,46 kJ/kg

lntersectia lor da punctul M situat pe dreapta IE, din diagram a h-x rezultand tm = 2,5 DC; qJm = 98 %.

- La infilrsectia dreptei xc =7,52 glkg cu qJ = 0,9 rszulta punctul Ri, pentru care corespund hr = 30,8 kJlkg; tri = 11,4 DC.

- La lntersectta dreptelor hr = 30,8 sl Xm = 4,45 rezulta starea P, pentru care obtlnern: tp'= 19,5 °C sl qJp= 31 %.

Aceste puncte sunt reprezentate Tn figura 4.6.1, lar parametrii punctelor de stare, in tabelul de la partea suoerloara.

b - ln cazul cand nu este permis amestecul, punctele I, E, C sl Ri se stab ilesc la fel ca in cazul anterior. Starea P1 rezulta la intersectla dreptelor Xe = 0,8 glkg l?i hr = 30,8 kJ/kg pentru care obtlnem tp1 = 28,75 DC l?i <pm1 = 4 %.

Verificare:

hp1 = 28,75+(1,84'28,75+2 500)'0,8-10-3 = 30,8 kJ/kg.

-- Tncazul folosirii arnesteculul: - '. -:

:' Debitul de dildura preluat de aer este:

Q1 = OMP+ORC= L(hp-hm) + L(hc-hr) = = L(he - hm} =

=10 (35,17 - 13,44) = 217,3 kW.

- Debitul de umiditate preluat din aer este:

G1 = GPR = L(Xr - xp) = = 10·(7,52 - 4,45} =

= 30,7 gls = 100,52 kglh

ln ipoteza utilizarii acelulasl debit total de aer, L = 10 kgls l?i luarii lui, in lntregime, din exterior, debitul de dlldura preluat de aer va fi:

02 = O£Pt+ORC = L(hp1-he}+L(hc-hr) = = L(hc - he) =

=10·[35,17 - (-13)] = 481,7 kW

deci un spor de circa 121,7 % fata de cazul anterior:

Q = L(hc1- hm} = ;,' '';. . :'- ·~,·!·.H, ..

= 10'(30,55 - 13,44) = 171,1 kW·' ;

G = L(Xcl - hm) = :, ,'.'.' -.' .. ::'\'

=10'(5,86 - 4,45) = 14,1 g/s ',":' Fata de rezultatele obtlnute la punctul b, reducerea debltului de caldura este de circa 21 % sl, respect iv, a celui de apa cu circa 54 %, ambele proc~te nefiind deloc de neglijat, cu ment(~nea ca, pentru rnulte (neaperi, crestsrea umiditatii relative a aerului interl'6r se poate face prin alte procedee mai putln costisitoare.

Un ratlonament analog arata ca prin rnarirea umldltatll relative cresc sl consumurile energetice (caldura sl apa),

4.6.1.1.2 Schema de ventilare

lar consumul de urniditate:

G2 = L(XrI - Xp1) =

= 10'(7,52 - 0,8) =

=67,2 gls = 241,92 kglh,

adica un consum suplimentar de apa de 118,9 %.

G2-Gt .100= 67,2-30,7.100=1189 %

G, 30,7 '

"jos-sus"

- Starile E l?i I se stabilesc analog cazului anterior, cu precizarea ca para-

OrQ.100 48t7-217,3.100::1217% metrii aerului pentru punctul I sur:'

Q 217,3 'valabili la nivelul zonei de liledere sa:\.. ..

de lucru.

- Starea aerului climatizat C se determlna pe baza caldurii l?i umiditatii preluate in zona de lucru sau de l?edere, calculandu-se hc sl Xc, sau folosind, suplimentar, raza procesului pentru aceasta zona:

xc = Xi - Gfsi L [glkg] (4.6.6)

hc = hi - Qfsi L [kJ/kg] (4.6.7)

Din comp..§r_ar::_e_g_J_e.zultatelor_de .rnal . --EfS.-= Qfs/-Gfs-[kJ/kg] (4:6:8)-'

sus se impune concluzia ca recircula- Cal dura $i umiditatea preluate in zorea aerului evacuat este solutla cea na de sedere sau de lucru se determimai eflelenta sl cea mai sirnpla pentru na folosind coeflclentll de preluare a recuperarea caldurf contlnuta de caldurii a si, respectiv a urniditatll 13.

acesta sl, in general, pentru reducerea Qfs = a·Oj, QfS= f3·Gi (4.6.9)

necesarului de caldura sl apa in pro- Oi $i Gi - fiind sarcinile totale, termlca

cesele de tratare cornplexa. sl, respectiv, de umiditate ale lncaperll,

c - Alegerea unei urnldlta]! relative Repartizarea celor doua sarclnl, dupa mai mici sau mai mari decat cea lnltla- schema de clrculatle a aerului se urmala, in condltllle rnentlnerll acelelasl tem- rests in tabelul 4.6.1. , peraturi, duce Ia modificarea consumu- In particular, pentru sallle aqlomerate lui de caldura $i apa necesare pentru Ofs se poate determina si prin bllan] tratarea aerului. Acest lucru este expli- termic direct, iar preluarea de umiditate cabil deoarece odata cu deplasarea In zona de sedere se consldera neglipunctului I se deplaseaza l?i punctul C jabila, deci Gfs:: 0 $i Gf = Gi.

care rarnane Tntotdeuna pe paralela la - Stabilirea parametrilor aerului amesEi dusa prin punctul I deci sl tc ramane tecat M se face tot pe baza relatlllor constant. De exemplu, daca umiditatea 4.6.4 si 4.6.5, dar in locul parametrilor s-ar rnicsora de la 55 la 45 % In punc- hi l?i Xi se folosesc cei corespunzatorl tul ft, din diagrama h-x rezulta starll aerului de la partea superloara a XiI = 6,6 glkg sl hn = 36,7 kJlkg. Punc- Incaperll Is (hs, xs) care intra In amestec tul C1 va avea tcl = 15,75 °C l?i con- ~i care se deterrnlna cu relatllle:

form relatlei 4.6.1: hs = hi + 07IL [kJ/kg] (4.6.10)

XcI = 6,6 - 7,41 10 = 5,86 g/kg Xs = Xi + ~/L [glkg] (4.6.11)

hn = 15,75+(1,84'15,75+2 500)'5,86'10-3= Punctele R ~i P se stabilesc analog

:: 30,55 k.,J/kg cazului anterior.

Noile consumuri vor fi: Procesele ~i schema tehnologica ale

agregatului, indicate Tn figura 4.6.2 sunt, Tn principiu, aceleasl ca Tn cazul precedent, cu mentlunea ca, aici, dreapta CI reprezlnta evolutia aerulul In zona de sedere, iar I-Is - deasupra acesteia, pana la evacuarea din lncapere.

Tabelul 4.6.1. Repartizarea de caldura si umiditate
Schema "sus-jos" Schema "jos-sus"
Marimea Sarcini Zona de ee- Zona superi-
totale derellucru oara
Caldura: Oi [kW] o Ofs = a·Oi Ol = (1 - a)·Oi
Umiditate: Gi [kg/sJ Gi GF =JJ.Gi GiS = (1 - fJJ·GI
Raza procesului: E [kJlkg] Ei = Oil GI efs= OFI GF EiS = O;S I GiS .... ,~.; ..

'. ;.: ;',~::r.=.~:0·>: ~ ... : '. :'·~::~·{:·f/::~/,:~'~~:~····;_-':,. ,:, .. , .",- ... ' .

'Capitolul '4: Procedee tle tratareaaerului " •

. 4.6.1.2 Punctu/ de amestec M este situat sub curba de setureti«

Evitarea aspectelor pe care Ie poate genera aparitla condensatului se poate face prin una din urrnatoarele trei mooalitati:

a - Folosind doua prelncalzlr] (fig. 4.6.3b). Punctele de stare I, E, M', C, R ~i P se definesc analog cazului 4.6.1.

Se prelncalzeste mai inmi numai ae-

amestec pentru: ase evlta trecerea aerului prin aceasta baterie pentrutemperaturiexterioare mai mari decat tp' .

. . b - Folosirea unei singure baterii de preincalzlre pe circuitul aerului exterior (fig. 4;6.3c) ..

. ln acest caz punctul M este situat la lntersectladreptelor Xm~i hr. Daca se lnoalzeste aerul exterior (proaspatj.pana la starea P obtlnuta ta intersectla prelungirii dreptei 1M' cu dreapta Xe, prin amestec cuaerul interior de stare I, rezulta punctul M, deci nu mai este necesara 0 a doua preind'lIzire, ca in cazul anterior, tratarea contlnuandu-se cu umidificarea adlabatica MR sl reincalzlrea RC.

In schema tehnologica a agregatului din figura 4.6.3c se observa ca, fata de

h~~~r=========~~~===~=§~==:=======~~~~==========~:l~

451-k--I-_-.-- -_-,... ·_P_R-r0_C_E,S_V_AR--.-A----,r----I--_,-_.,--P_R.,-O_C_E"TS_IA~R,N-A-- --,---1

[\ Is I E M R T C Is I E M pRe ~

t 28.2 26 32,7 29,8 16,3 14,7 23 23,7 20 -15 6 17,5 10,8 17,3

40

X 12,0710,6511,65 11,8710,76 10,5 10,76 8,1 7,35 0,8 4,75 4,75 '7,35 7,35 h 58,5J 53 62,4 60 43,3 41,2 50 44,438,85 -13 18,07,29;9129,6.36,4 <p 50 50 37 45 90 100 60 44 50 80 80 38.' 90 59

.: ....

. ~

M ~

\~ \g

5 I

10 I

Fig. 4.6.2. Tratarea complexa a aerulul lama, cazul in care punctul M este situat deasupra curbei de saturatie: notatiile su semnificatia de la fig. 4.6.1.

',_. ''' .' ,."_. • • .-. ." ..... ~ ...... - 1 ~ . , "-; •• ~~ :-:'":'<- ~ ... "~.:; ~.:-:-.;~~~,~_"~'~_'-~ ::'':.'' -: i ...... _ _ •• , ••.. : ... . _ - .,,"_ " ",;_ ....... : .. _,.. ~ ........ ..,.,.._ ...... ,,~. ,.... _ I~""M""' __ "'" -~.' .'.~ .~.~ ... "''t'' ~_ ,..... .

~~~ 'di~'fig"'-ura _'4.6.1,·'bat~ij~: de,pr,eTn~ tehnologica ;din,figura~.4.6.3d,;-,se "can"" ~}F1e~~lta proc~eele:·~t:Jir.;,~ ~,ti\Jl~fir.ei.:.:., d'tlzire' ~r filtru(ide 'prat' respeidiv ~'&-au' stata' 'ca e~ ~ldifera '~de':cea' \ din 'figura d: I 1H. E', --+ ';: M, ~. ' procesvarnestec, deplasat inainteii' camerel :d~ amestec, 4.6,.1, ~iiumaJ'prin faptul ca' pe racordui MP~ .,.:'proces' de ,Tncalzire si PC ',-. umi", C-, Prin lncalzfrea raerulul recirculat de reclrculare 'sa lntercaleaza bateria dificare lzoterrnlca, Includerea aparate(fig. 4.6.3d) punctele I,' E,:rv"";~:C:' R,' P de fnc:Slzin:~',:BPI1·'~tev'entua'l un filtru lor' necesare pentru aceste procese.iln

se stabilesc similar sltuatiel 4.6.1 ... ;, de praf.>~ '>"::':"":' '-;C',> -, ordinea mentlonata, conduce la sche-

In acest caz 'se alege un punct M , :,:.,:, " ma 'tehnologica din' flqura 4.6.3e,

situat la lntersectla curbel cp = 0,95 cu 4.6.1.3 Poloelre« umidificarii " evident mai slrnpla, cu atat mal mult cu

dreapta Xm, deci respectand raportul Izotermice (fig. 4.6.3e) cat compartimentul de umiclificare U

de amestec dat. Punctul pana la care Punctele I, E, M sl C se stabilesc poate fi montat sl dupa ventilatorul de

trebuie lncalzlt aerul iriterior '11 se analog figurii 4.6.1. Starea aerului ell- introducere VI sau poate fi realizat obtlne ca intersectle a dreptelor EM sl matizat poate fi aceeasl din cazurile uneori direct in canalul de aero

Xi. Prin amestecul dintre aerul de stare anterioare, in pozltia C sau C', dupa E sl aerul de stare 11 rezulta punctul cum sarcina termlca de lama poate fi M, procesele in contlnuare fiind, pozitiva, respectiv, negativa. Singurul principial, aceleasl cu cele: din figura punct definit Tn mod specific este P 4.6.1 deci din sltuatla 4.6.1a (exemplul sau P' care rezulta la lntersectla drepde calcul 1). Examinand schema tei Xm cu izoterma te.

Exemplul de calcul 3

Se calculeaza consumurile de caldura sl umiditate necesare pentru tratarea cornplexa a aerului In cazul folosirii urnldlflcarf izotermice,

C

Fig. 4.6.3. Tratarea complexa a aerului, iarna:

a - ental pia punctului de amestec M este mai mare decat entalpia punctului R;

b - punctul de amestec M este situat sub curba de seturetie;

c - se toioseste 0 singura baterie de preTnca/zire pe circuitu/ aeru/ui exterior; d - aeru/ recircu/at este Tnca/zit; e - se

toioseete umidificarea izotermica:

BI - baterie de lncalzlre; , U - umidificator; CA - camera de amestec; F - filtru de praf;

BPI - baterie de prelncalzlre;

CP - camera de pulverlzare;

SRI - baterie de relncalzlre:

VI - ventilator de introducere; PC - pompa de olrculatle;

I - starea aerului interior;

E - idem, exterior;

M - idem, amestecat; P, P' - idem,

xm . Xc " Xi: _', .,'" ~y " ~,"'i"xm ~xc ; xi, ;x _ prel~calzit; R - idem, umidificat;

. .'-- ,t,::~' ";"'0 -~'rr~,~-;:" -'~":;'''';--~ :1;.';:~t;~~N1!;b:~~t~!,,!.~ ;~~i;.<:,~i::;' ,_;-~;,:,~~ 'i~ :i~~e~:{~~:~.~:: .. :_.~ ... ;,:~~, .. ~ '.', ',c

hr- ,

, I

, I

, I

·--te

I E I

-0- --1-- -1

V CP SRI VI

~~~:~¢

a

hr---------------------,

h~-------------------.

x

C

tEte e·t--r-;------------+---r--L---L __ ~---~~--I~~-I

BPI V CP BRI VI

~ [¥N~;K]]R ~ C

SPC

~~ijCP BRI VI

E CA

PC

X

X

b

hr-----------~

P' C'

'?'" - -o ........ lle~

I • I

I ,"-,., I

1\£- '\,./'I' pi C/ /

tp t-cons.

I I

I I

,

I

M /

VI

. " .;;:c' .:;~:~:i:::{:.:: .. ::' ;: ;~-'_

" Respectand . debitul · . total , de "aer, L ;"10 kg/s sl acelaslparametrl pentru startle M ~i C, adica Xm = 4,45 glkg; hm = 13,44 kJ/kg; Xc == 7,52 'glkg; he = 35,17 kJ/kg rezulta:

- debitul de caldura preluat de aer:

Q = QMP+ Qpe = L(hp-hm) + L(hc-hp)= = L(hc-hm) =

= 10'(35,17 - 13,44)= 217,3 kW

- dsbltul de abur (sau apa) preluat:

G = Gpo = L(xc - xp) = = 10'(7,25 - 4,45) =

= 28g!s = 100,52 kg/h.

Dupa cum se observa sunt identice cu cele din exemplul de calcul 1, luoru evident, deoarece consumurile ener.getice tntr-o transtormare a unor parametri de stare nu depind de. drumul urmat, ci numai de starea lor initiala sl finala.

curenf . se'deosebesc ; care ~se reallzeaza procesul de racire~i uscare in cazul solutillor clasice cu trecere prin punctul de roua corespunzator starll aeruluiclimatizat la care se adauqa alte cazuri particulare.

4,6.2.1 Realizarea procesului de racire ~i uscare prin putverizere de apa racita (fig. 4.6.4)

C, -care este situata la lntersectla dintre o paralela la razaprocesulul 'sv,' dusa prln punctul l.sl lzoterrna 'f;; VaJoareatc

se consldera: . - : , .. ;",' .

tc = ti - M [Ocr: : .. ;'.';,":.(4.6.12) unde:M = 4 ... 7 ~c peritru sistemele oblsnulte sus-jos.

: Sv = QvlGv [kJ/kg]··· (4.6.13)

Ca verificare, punctul M rezultat trebuie sa se gaseasca pe dreapta IE.

- Se reprezlnta punctul de roua corespunzator aerului tratat Rv, situat la lntersectla Xc cu t:p = 0.,85 - 0,9.

Pentru calculul camerelor de pulverizare se trec ~i parametrii punctului T, situat la intersectla dreptei MR ou t:p = 1 (tab. din fig. 4.6.1).

Procesele necesare pentru tratare,

vara, sunt: .

I + E ->- M, proces de amestec, realizat intr-o camera de amesteo,

XC Xi Xm Xe

a

h

4.6.2.1.1 Schema de ventilare "sus-jos"

Pentru trasarea proceselor, In acest caz, se cunosc sau urmeaza a fi stabilite punctele de stare determinante:

- Se reprezinta starea aerului interior I (ti, qJi) sl E (tev, Xe). Din diagrama h-x se cltesc ~i cellaltl parametri lndlcatl in tabelul din figura 4.6.1.

- Se determina starea aerulul arnestecat M prin calculul parametrilor Xm ~i

lev 0--

.

M E

_-0

Fig. 4.6.4. Tratareacomplex,a a aerului, vara:

a - riiclre tntr-o treeptii, venti/are "sus-jos";

Xc Xi Xm Xe

b

h
te
tm
ti
tc
ta
tr
tSR 2 E

M7i'

I

o V BPI BR CP BRI VI

~~N~U~~T?J~

E CA F

• PC .

- reate tntr-o treepte, venti are "jos-sus";

c - prooesul de riCire $i usoare se realizeazii cu baterie

de raoire;

d - prooesul de riiclre sl usoare se . realizeazii in 2 trepte;

e - se toloseste raoirea prin

evaporare;

CA, F, BPI, CP, BRI, VI, PC, I, E, M, C - au sernnfloatla din fig. 4.6.3; BR - baterie de raclre; Rv1, Rv2.

U - starea aerului racit;

T - temperatura teoretlca a apei raclte sau a agentului frigorific.

. Xc .x,?'m ., x .. __ ,.>,/e~1..~g. ;'~i~e~]~,~~./.

d .;~ ,."}.:', ;;:-;.:'::::1 n::'" l:,u':',";;:;;:1 s-:-.n':'lgtdj.·'. e,,: .. s.. .",:\~c,.:.·; _->

o Varianta I

vI Tr.l Rv1 Tr.II SR VI

~m~:~~~ ~2

Varianta II a2 a1

vI CP SR SRI VI

~~~JJc~

'_t.,<:.~.~.'.;<· ".":',~;. ~~.:,~.'.;l:~,·c;,~~a~ ... ·.:<;p~,I~lr,!t·lO;,'!f.·.'.;I~,·U··~.'.,'I'~.:~.·,JI~,·i}.J.~fi,.'., .. ir~.!oJ~'.~cfl~e:;;"tI:~·'e'i.i·e~;.!d:'':'''e<~,,:t~,·r.·,;.~a1.:'t~;'a:·,~lrAel-J.i..·~a~Ji: .. ~a;·:kie'~.:r~U·:.~tl:;ucU::fl~' ... ·. :~i;"" ·;;,i~~.i~~t?~~:~i%~~~~~@.~~~~~;lifj;i':i':

:;; .• ~~~~~J;;;;;';'~~'~r.~;;,:;;,;;;;;;.~~~;.;~' :~;;;,:.~~~~~;;.~.:~~~.~~j~lJ%~t~.I;;I:a~.~;,;.~~¥..e;iJ~l~~I,I~~~,~e~.,:S~.I~!C~I,~~-:n~"a;;;.t~I,Z:;a;;.re:;.;:;fJ;;:~~~;t~:;'~:.

·~~,$-.~\.r .. '~·~f.J\'~\..,t;"'·.i'~.r~."" .... -; ~~,: "'.; .. ~."~"', ... ,~::-,''!~:; :.'!'J:;; .:. "

'- .. ,.:~:·::,·;,;:~r~/· .":.':,?,' ~.- -'; ,.. ", ~:~~. ~."'.' " ='. ;;1.·~· ·····1 ... ,"" ." '!f_'~" _-', ~f'.~··""·:·~'-;.,.·· " .... -.-. ' ... ~' ... ,':.,. , P.·",; .. : "~":' : .... ;~ '"

--'1-:procesu"~de :racire' sl ~uscare':MR :,C?are, ",;Exemp!ul de 'cafc_I,II,4 ~'~,-:.; e',,·;.::;! ;.~ '_:;;;; ; t;f;. Se-Jdetermina -starea -aerulul ;~du .. -" --_.

,~se .. ~eal.izeai:a in camera de pulverlzara i~Se_*aseaza "!proc'es~II?'i::de51l:.atare: oand . prin -punotet }J;lo:i',paralela i fa

,CP, prin pulverizare de apa racita, pro- 'complexa,vara;curioscandu-se urrna- .e; = ,6 985 kJlkg. intersectata cu te'=

venlta de la 0 sursa artlflolala sl, rnalltoarele date:,:;:j·:i'~-=-j;:'::~jt'~:·t{;"::~.:"!",,,',,,<!·.· =t/-:' 6 ='20 ,oC.::Din·diagramah.:x

rar, naturala: RC - proces de relncalzlre ,I {tf =26 ?C; ~~(=.50 %); (,~.,:~.-.;:;', \, ~:.<. rezulta: r;"{;:,,!:,::~: :!:,;!.c:~;~: !.~,,;_s.;::-."'i"":::: .. \,

realizat cu bateria BRI, CI -' reprezen- E (tev': 31,7.oC; Xa ="10,5 glkg); ,".. Xo = 9,25 glkg;ho' = 43,25~J/kg; , .. '.

tand evolutla aerului in tncapere, vara. Ev = 6 985 kJ/kg;·,. rpc == 62,5 %.

Din schema tehnoloqlca lndlcata in La =5,1 kgls; Lf = 4,9 k9/s.' - .lnterseotand Xc, = 9,25 glkg cu

figura 4.6.1,· care satisfacesimultan fj! = 90 % rezulta starea R, citindu-se «.'

procesele de tratare lama-vera, se Rezolvare: cellaltl parametri ai acestuia. .

constata ca bateria de preincalzlre nu - Dupa reprezentarea punctelor I sl E - Se figureaza starea T; parametdl

este necesara vara, iar camera de pul- in diagram a h-x se citesc $i cellaltl pa- rezultatl fiind trecutl, ca l?i procesele verizare CP capata 0 noua functlune rametri care se inscriu in tabelul din rezultate, in figura 4.6.1.

de lucru, pentru procese politropice, figura 4.6.1.

caz in care apa de pulverizare este - Cu relatiile 4.6.4 $i 4.6.5 se calcu-

preluata prin intermediul ventilului cu leaza parametrii punctului M:

trei cai vrc din exterior. Xm = (5,1'10,5+4,9'10,65Y10 = 10,57 g/l<g hm = (5,1'58,2+4,9'53)/10 = 55,65 kJ/kg

h

- - -- PROCES VAAA -- PROCES IAANA
---
I"'" I E C M R T I E C M R P
t 22 31 18 26,5 12,5 10,1 22 -12 28 5 12,5 20,S
x 9,25 19,9 8,25 10,2 8,25 7,7 9,25 1 8,25 5,1 8,25 5,1
h 45,3 62,5 39 54 33,1 29,5 45,3 -5,1 49 19,5 33,1 ~1, 1
cp 55 44 63 49 90 100 55 80 35 91 90 34 2500

E

1:>

.fv:

~ 1

~ CP

~Q~~¢~~~?~?~~¢

VTC PC .

__ x [g/kg]

~'-

4.6.2.1.2 Schema de ventilare "jos-sus" - Punctele I, E, R sl T se stabilesc analog cazului anterior.

- Starea aerului se deterrnlna la lntersectla paralelei E~ dusa prin I cu izoterma to = tf - M, adoptandu-se in acest cez S: = 2-3 °C, dupa locul de montare a orificiflor de refulare.

Ev = Q~/G~ [kJ/kg] (4.6.14) unde: Q~s sl G~ - reprezinta cal dura $i umiditatea preluate in zona de sedere, determinate pentru sltuatla de vara conform lndicatlilor de la § 4.6.1.1.2

- Pentru determinarea punctului M trebuie stabllltl, mai intai, parametrii aerului la partea superloara , IS (hs, xs):

hs = hi + Q.fIL [kJ/kg] (4.6.15)

Xs = Xi + Gill [glkg] (4.6.16)

un de:

Fig. 4.6.5. Tratarea complexa a aerului cu punct de roua constant. (Legenda este cea din figura 4.6.1).

v = -a . v $1 v = - v

ln care: Qi $i Gi reprezinta sarcinile termlca $i de umiditate preluate deasupra zonei de sedere sau de lucru; Qv!?i Gv sunt sarcinile terrnlca $i de umiditate totale, vara, a sl f3 - coefloientli de preluare a caldurll $i umiditatii in zona de lucru sau de sedere.

- Parametrii punctului M rezulta apllcand relatllle 4.6.4 $i 4.6.5 partlcularlzate pentru cele doua stari care intra in amestec, E ~i Is.

o exemplificare cu valori reale este lndicata in figura 4.6.2, cu precizarea ca, fiind yorba de 0 "incapere aglomerata", s-a considerat neglijabila preluarea de umiditate in zona de sedere

(Eel = + 00), iar M = to - ti = 3 "C.

4.6.2.2 AmpJasarea bateriei de racire inaintea camerei de pulverizare

(fig. 4.6.4c)

Punctele I, E, M, C $i R se stabilesc analog figurii 4.6.1. Pentru stabilirea punctului U se fixeaiii, mai intai, punctul 1 care reprezinta lntersectla dintre' temperatura medie a bateriei de raclre $i curba fj! = 100 %, punctul rezultand la intersectia dreptelor 1M $i hp•

Procesele rezultate sl reprezentate in figura 4.6.4 a sunt: I + E- M - amestec; MU - proces de racire $i uscare, realizat 'Ia trecerea aerului prin bateria de raclre BR; URv - proces de umidifi.care, realizat in camera de pulverlzare

CP; ca a dreptelor'

'za casl , ..... ;;.j;.;~~'~,.;,', ,2~Vl~i1M.(""';"<;> ;17'~/~>'~':-~:<-":' ."

adiabatica,-'adica 'pulverizarea-' 'Succ'esiuneaproceselor 'care conduo

In circuit inch is; , R~C - procesul de re~," lacele doua variante de scheme tehincalzire"la'trecerea"-prin'-bateria"de" noloqlce 'ale agregatelor indicate in

relncalzlre BRI. figura 4.6.4d este urmatoarea: .

I + E _". amestec; MRv1 - proces de racire si uscare In treapta I, realizat prin pulverizare de apacu temperatura fa, preluata din bazinul treptei a doua (varianta I) sau tot prin pulverizare de apa, In circuit deschis, In camera de pulverlzare CP (varianta a II-a); RV1Rv2 - proces de raclre ~i uscare, treapta a doua realizat prin pulverizare de apa cu temperatura fat in camera de pulverizare-treapta a II-a (varianta I) sau la trecerea aerului prin bateria de racire BR (varianta a II-a).

4.6.2.3, Tratarea complexs cu procese de rscire ~i uscsre in dous trepte (fig. 4.6.6d)

Punctele I, E, M, C (CI; Cv) ~i Rv se stabilesc similar figurii, 4.6.1. Singurul punct particular este Rvl pentru a carul definire este necesara, mai lntai, reprezentarea: punctelor 1 ~i 2 indicate in figura 4.6.4d. Punctul 1 reprezinta intersectia dintre temperatura apei fa2, pulverlzata in treapta I acamerei de pulverlzare (varianta I) sau In camera de pulverizare CP (varianta a II-a) ~i curba cp = 100 %, iar punctul 2 reprezlnta, la fel, lntersectla curbei de saturate cu cea a temperaturii apei pulverizate fa2, din treapta a doua (varianta I) sau a temperaturii medii a bateriei de raclre, tsn (varianta a II-a). In aceste conditii punctul

verizat,'

de roua Rv. ' din figura' 4.

opresc lnpunctele C sau Cl eliminand. :, In acest fel, 'Iili prezenta bateriiior:deln-oalzlre pentru vara. Procedeul este avantajos deoarece nu sollclta 0 sursa artificiala de trig. lnsa este Iimitat la tlpurile de lncaperl mentlonate sl In care condltlile interioare realizate depaseso Iimitele oblsnulte ale contortutul. 0 aplicabilitate mult mai mare 0 'are In regiunile de pe glob cu climat cald uscat.

• Un caz special de tratare cornplexa cu .. punct de roua constant" (fig. 4.6.5). apare In sltuatia unor Incaperi speciale unde trebuie realizate aceleasl condltll, vara ~i iarna.

• In cazul utlllzarfl umidificarii izotermice - pentru tratarea aerului lama, pentru a satlsface sl sltuatla de vara, apare necesitatea montarl' ~i a unei baterii de raclre "ina'ntea celei de Incalzire din figura 4.6.3e.

4.6.3. Alte solutil

• Pentru unele sectil industriale umede un de sunt necesare urnldltatl relative de 65 - 75 % este poslbtla folosirea nracirii prin evaporare" care. prin con-

____ _2_ ---''-- '-':- .. '~,r.',.--~>,\

'".:'::._

··~~~~~~~i~-?f~~~~~J.~~~

p-:~~~~;~~~;,;.o~~~W~Jl·~::~:1""~·~~s-9

;~¥~~Et1~~;;:~ ,~~~':;~~1~;!~;'3~]m

7=:::~~",,- =~!!:~~

-'>,

, -"":'.

I. Inslalalii de venlilare si climalizare

, ,

Sisleme penlru cladiri c,.ivile

,....... . ... ~

_'

dlversltate atat su:b asal modului de echipare a lnstalatillor, al tipului elementelor

cornponente,' al dimensiunii Instalatlllor dupa marlmea debitelor de aer vehiculate, al puterilor termice (de tncalzlre, de raclre) sl al presiunilor generate cat sl dupe. modul de realizare a schimbului de aer al tncaperllor, al nivelurilor de temperatura, presiune sl umiditate realizate in lncaperl, Tipul cladirii carela ii este destlnata 0 lnstalatle de ventilare sau climatizare lsl pune amprenta specifica asupra instalatlel, in special, prin solutla adoptata, modul de realizare tehnlca (aspect, trasee, etanseltate, aslgurare parametri, nivel de zgomot, automatizare, exploatare sl lntretinere etc.).

Pentru clasificarea lnstalatlllor de ventilare sl climatizare vezi § 1.1.

5.1. Ventilarea naturals (VN) 5.1.1. Ventllarea naturala neorqanizata

Tnlocuirea aerului dintr-o tncapere de un nurnar de ori, in timp de 0 ora, ca urmare a actiunli independente sau simultane a factorilor naturali (presiunea terrnlca si presiunea vantului) poarta

,.,- ---numele-de-" schimbul de aer al unei lncaperl se reallzeaza prin neetanseltatlle acesteia (rosturile din jurul ferestrelor sl usllor, porii materialelor) putem vorbi de 0 ventilare naturala, neorganizata. Valoarea schimbului de aer din acest caz este mica (n :: 0,5 ... 1,5 schimburi Ih; in medie, 1 fchimblh). Valori mai mari se obtln atunci cand diferentele de temperatura dintre interior lili exterior sunt mai mari sau cand vantul sufla cu viteze mario

(~3' . ' "valoarea mare"

incaperi inalte. Din cele spuse r~z~lta, ca schlrnbul de aer realizat este varia'bil in tlrnp !?i decl necontrolabll,: fllnd In" raport direct cu rnarimlle dlterentelor i de temperatura sl de presiune.

Gum atat temperatura aerului exterior cat sl viteza vantulul sunt permanent variabile rezulta ca sl schimbul de aer al lncaperllor este permanent varlabll, Se utlllzeaza cu prscadere sistemul de ventilare naturala orqanlzata la lncaperile in care exlsta permanent 0 diferenta de temperatura lrnportanta intre interior !?i exterior, in tot timpul anului.

In cazul Incaperllcr prevazute cu instalatli mecanice de ventilare, sistemul de ventilare naturala (orqantaata) reprezinta sistemul de rezerva. In cazul ventilarii naturale nu se poate recupera cal dura din aerul evacuat.

5.1.2.1 Factorii care asigura schimbul natural de aer

, Schimbul de aer al unei lncaperl este cauzat de exlstenta unor dlferente de presiune intre interiorul si exteriorul acesteia. Aceste diferente de presiune sunt create, fie de diferente de temperatura ale aerului interior sl exterior, fie de actlunea vantuiul, fie de actiunea

5.1.2. Ventilarea naturals orqanlzata

Daca schimbul de aer al unei incaperi se reallzeaza prin deschideri avand suprafete date, lar acestea sunt amplasate la anumite inaltimi in peretli exteriori, inlocuirea aerului se numeste .ventllare naturala orqanlzata". Nurnarul orar de schimburi de aer este in functie, !?i in acest caz, de diferenta de temperatura dintre interior sl exterior, de viteza (respectiv presiunea) vantului dar !?i de dlstanta dintre axele deschiderilor prin care aerul patrunde in incapere, respectiv, iese din incapere. Valorlle medii ale acestor schimburi de aer, in perioada de vara (sltuatla cea mai nefavorablla, determlnata de diferente rnlci de temperatura intre interior sl exterior lili de viteze mici ale vantului), sunt de' ordinul n :: 3 ... 5, valoarea

5.1.2.1.1 Presiunea termlca Temperaturile aerului sunt diferite in interiorul sl exteriorul unei incaperi sl, ca urmare, sl densltatlle.

Goloanele de aer creeaza, pe suprafetele lnterloara sl exterloara ale unei ferestre, presiuni proportionale cu densitatea sl acceleratia gravitatiei, respectiv, 0 dlferenta de presiune (pe care o denumim "presiune terrnlca"). Daca in locul geamului avem un gol (0 deschidere), aerul, sub lnfluenta diferentei de presiune create, se va deplasa prin acest gol fie spre interior fie spre exterior. Pentru a pune in evldenta cele afirmate sa conslderarn 0 in cap ere a caret sectlune transversals este indicata in figura. 5.1.1.

Temperatura aerului interior se no-

Fig. 5.1.1. Schema de calcul a presiunilor.

'Pi: . . ~~~:""i:.t~'::~/ft.T;~~;c;:;-:.:.L .. ~

ntru aerul .exterlor vern avea,

'~ , i~' ~i ' pe.~- Consider.arn un plan

0-01, paralel cupardoseala, situat la jumatatea inaltimii. In 'peretele exterior se vor practica doua deschideri 1 sl 2 amplasate Ia dlstantele tu, respectiv, h2 fata de 0-01. Daca in planul 0-01 practlcarn orificii de dlrnenslunl foarte mici vern constata, experimental, ca prin acestea nu clrcula aer, nici tntr-un sens, nici in celalalt, ceea ce lnseamna ca presiunile lnterloara sl exterloara sunt egale intre ele ~i egale cu presiunea atmosterlca B. Acest plan se nurneste plan neutru sau zona neutra, Fata de acest plan sau fata de alt plan de referinta (stabilit arbitrar), se pot determina presiunile lnterloara, PI ~i exterloara, pe: De, exemplu, pentru cele doua deschideri 1 sl 2:

Pil:: B+ghlpi; pel:: B+ghlPe (5.1.1)

Pi2 :: B-gh2pi; pez = B-gh2pe (5.1.2)

Daca ti > te atunci Pi < p« si pel > pn, respectlv, pe2 < Pi2 .

lnseamna deci ca, prin deschiderea 1, aerul exterior va patrunde in tncapere, iar prin deschiderea 2, aerul interior va iesi in exterior ca urmare a diferentelor de presiune tJ.Pl, tJ.P2 care au rezultat, respectiv:

tJ.P2 = Pi2 - pez :: - gh2pi +

= gh2 (pe - pi) (5.1.4)

Tn exprimarea dlferentel de presiune, Sp, presiunea barornetrlca B s-a eliminat din aceasta relatie, ceea ce nu insearnna insa ca presiunea atrnosferlca nu mai exlsta, de aceea, dlferenta tJ.p trebuie tnteleasa ca 0 suprapresiune (in cazul de fata tJ.Pl > 0), sau 0 subpresiune (tlP2 < 0). Acest lucru rezulta imediat daca scriem uzual:

tJ.P2 :: pe2 - Pi2 :: -gh2 (pe - pi). Tn mod general:

tJ.p = gh (pe - pi) = gh tJ.p (5.1.5)

Din relatia 5.1.5 se vede ca rnarlrea '

dlterentel de presiune tJ.p se poate obtine marind inaltimea h sau dlterenta de densitate (diterenta de temperatura) sau ambele.

Tn figura ,5.1.2 este aratata repartitla presiunilor pe suprafetele peretllor, plafonului ~i pardoselii pentru cele doua sltuatll ce se pot intalni in practlca, Sagetile indica sl sensul de rniscare a aerului in cazul in care in elementele de constructil ar fi practicate goluri.

Pozltia planului neutru (zonei neutre) poate fi rnoditicata daca se apeleaza la o introducere sau 0 evacuarede aer pe cale mecanlca (cu ajutorul ventilatoare- ' lor). Astfel, daca se introduce aer in mod fortat, planul neutru 0-01 se va deplasa in jos in cazul a (ti > te) sau in sus in cazul b, (ti < tel (fig. 5.1.3).

Prin evacuare de aer din tneapere,

pe_ _ . _.. · .. ,se

,tamplaexa:ctirivers"'_~ianunie.:ln 'cazul a (ti > te) planul neutru seva deplasa in sus, putand -depaslnlvelul plafonulul, iar In cazul b (t/ <ta)planul neutru s'e va deplasa in jos, putand cobori sub nivelul pardoselii (fig. 5.1.4).

5.1.2.1.2 Presiunea,vantului -

, Se refera la presiunile ce apar pe suprafetele exterioare ale elementelor de constructll la actlunea vantulul asupra acestora. Cladirlle constituie un obstacol Tn calea vantulul; acesta i:;;i schimbe. drectla, atat in plan orizontal cat sl tn plan vertical, ocazle cu care 0 parte din energia clnetlca a vantulul se transforma in energie potentlala rezultand un camp de presiune pe Intregul contur al cladlril, camp care este In functle de conflquratla (forma) cladirii sl de dlmenslurillerelatlve ale acesteia. Pe fata cladii"ii batuta de vant apar suprapresiuni, iar 'pe fata nebatuta, subpresiuni.

; }.'.

tj>ta tj<ta

a b

Fig. 5.1.2. Reparti!ia presiunilor Intr-o lncapere,

te'Pe

I \

..e--X-:-_-~=--'f-YI J

oj·_:-.J·-o - - - ../

tj>te 1 tj<te

a b

Fig. 5.1.3. Repartitia presiunilor tntr-o lncapere in care se introduce aer pe cale rnecanlca.

\ <, L L L t / o-.L.=-_JL01

tj>te tj<te

a b - -

Fig. 5.1.4. Repurtitia preslunllor intr-o tncapere din care -,'

se evac:u~~~e!.:; t))" ,;-';r;~e cale mecanica.r{._;{<l~,.:.b_...;

.aco'peil:;; ::et6.) ';S6' produc {desprinde~i}ale 'curentulul ide'_aer:/'generand -zone _;de

_ olrculatle lnversa (umbre aerodinamice) cu 0 turbulenta crescuta, 'avand forme' sl dimensiuni dependentede profilul ~i dimensiunile cladlrll, Acestea - pot fi puse In evldenta pe machete ale cladlrilorstudiate In tuneluri aerodinamice.

In figura 5.1.5 se arata, pentru 0 clad ire paralellpipedlca, formele simp Iificate ale zonelor de clrculatle a aerului.

Tn cazul cladirilor cu latime mare (pe directia de clrculatle a aerului) cu b > 2,5 h apar doua zone de olrculatie, una pe acoperls - in zona frontala sl una in zona nebatuta de want (fig. 5.1.5a), Tntre cele doua mlscarea aerului apropiindu-se de cea normals, din amonte de cladite. La cladiri cu latime mica (b s 2,5 h) cele doua zone de clroulatle sun! reunite (fig. 5.1.qb), neexlstand spatiul necesar pentru uniformizarea rnlscartl aerului.

Presiunea pe fata exterioara a cladirii, datorata actlunil vantulul (pv) se calculeaza cu relatla:

pv = Ko V2 pa /2 [Pal (5.1.6) in care: v - viteza vantulu' de cal cui pentru perioada calda a . anului (luna iulie) [mls]; pe - densitatea aerului exterior [kglm3J, corespunzatoare tempe-

Ko = coeficientul aerodinamic pentru zona conslderata de pe conturul exterior al cladlrll, Acest coeficient adimensional se -exprlma ca raport al suprapresiunii, sau subpreslunli, create sl energia clnetlca a vantulul, A$a cum s-a vazut, rnarlmea acestui coeficient depinde de forma cladirll, dimensiunile relative ale acesteia, sensul sl directla de rniscare a vantulul,

Presiunea pe fata batuta de vant cand acesta actioneaza perpendicular

pe cladlre se poate :.cor)Skfera,'· , totul aproximativ, -clrca ~~:+O,6~iar -tpe-i fata opusa circa ';(O;3 .. m,4)Ji;l;i:~~;\{#':n~'f.:";; -;.:

. .

\':(~'::'.:,.': y;;: .••• ~' ·~'.t~:/3t "nj ·ih:;\;~Ht·r .. ··:i..::./· .~,;;·;:;:r: ~.!,"~ .. ~.

'5.1.2.1.3 Presiunea totals; presiunea ....• ; convenjlonala '. '.-_ :~i':' ; .... ,. -.' "\" ..

- 0 in cap ere sau oladlre se gase:;;te

sub actiunea slrnultana a celor doi fac-

tori naturali arnlntiti, Presiunea totals

pe suprafata exterloara a unui orificiu

de veritilare naturala va rezulta din insumarea algebrica a celor doua presiuni (termlca sl a vantulul) determinate

ca mai sus. Spre exemplificare, In figura 5.1.6 este aratat modul de scri-

ere a presiunilor interioare sl exterioare

in fata orificiilor (ferestrelor) de ventilare

ale unei hale cu 0 singura deschidere, conslderandu-se ca temperatura aeru-

lui interior este constants pe toata inaltlrnea Incaperfl, Sub actiunea factorllor naturali, Tn interiorul incaperii, se oreea.

za 0 anurnita subpresiune p« pentri, cazul uzual (ti > ta). Pentru simplificare vorn considera ca .planul de referlnta trece prin axele orificiilor 1 sl 3 pentru

care h = O. Pentru a evita introducerea

in calcula unei presiuni interioare varl- - abila cu Tnaltimeah,"care ingreuneaza· . " calculele, se propl:Jne thlocuirea presiu- n: nilor reale (fig. -5 . .1;6a) cu presiunile fictive, conventlonale, indicate Tn figura .

Deoarece debituL.de aer care trece prlntr-un orificiu depinde de dlferenta preslunllor de pe -cele doua fete ale sale, inlocuirea presiunilor reale cu cele conventlonale esteposibila. Astfel diferenta de presiune, de exemplu, pentru orificiul 4 se poate scrie:

flP4 = llPi4 - llpa4 =

= px - gh4pi - (pv4 - gh4pe) (5.1.7) Aceeast dlterenta poate fi scrlsa $;

sub forma: \,

llP4 = px - [pv4 - gh4 (pa - pi)] (5.1.8)

2,5 h

~--=:-----

\ ,...... .:;:-- .- _- --

.....___, ,. -.........._

...__ ' -; _--,' \ -, _----} ..._ ......... ...._

b

, : Fig. 5.1.5. CirculaJia aerulul in jurul unei cladlrl; ".:B -..cfadire culatime mererb -"'.cladire cu f?time mica.'

'1:i{~~~:f \ ,~:;Al '\"~i~~~~1f~1ip':f~f~~~~~~' '," -,.. . , .. \:. ;.: ··~~?~if.t:i' .. ·~ty:;r;:j·;",j,;~i~;(f~~;~;;.·~~~.-,~~t~~:.;i;i:M'lj~il{~~~i,}~~~~~lti~(~.~~~¥~~~~~~i~'~~~~~~;:~~~ ~

':''!''''<~; '·'~'C,7,!··'·ti;l·I·15~-S· t t"·,t .... ·lvd· ~. ~ '·I"'''·'rli'~l~Wts,':~\~w':';'iQI;'1 "'t I "t"·~ ~L .. ·"'\!'ii·t··r· -,,,",,,.£~ .• 1I'W •. ,.

<:"''''''1 '" apl 0 U .1 IS en ru c a In,mVI e ~h·',w",,,,~,, .. ,,.,,,, .. :~";,,- .. l ns a an neven I are si C

'·'.;·\:-'rT.~' .t ··.Ji·... ."", , '!"- .. -"·i.-·,~ j .. ~ .. ~.t:~. ,4....... tr, '" . # W,O. l' -; .• ~- ~ .. _', ".~, ~ •.•• , -~ ••• ,;. '.~ •. '. •• • '. •• " ~ , ~.-'r..' ~ · . .;,-.,;' f ' .,..!'o;- ; , ", •. ,~.," •• ~.·;·io, • •

, .. _: r;; '~~~;!,::~;~,2f:?'~··"~·,'· '~;~~~.~.~ '. '~:~~'>{r·C . _.~. _ " .~.~r·;~~.::.:,:,~,~~:y._ . _ ~ ~.: : ; .. ; ~:. -: ~·,~!tr.:_::~,:.':~::.:\<~f··:.;;~:~'f~~,:~·.·;;=1~~;>~~:~:~~.~.:... -'," __ ..

--,-ir;-'Oar~ px-este' pr.esiunea-:'dbrwehtionala- -pehtri.nnarirf:!~:i""'debitulul-de-aer·-evacuat-~ deschidere~-"a6es~d(a~Da,ca~aer~l~inte~

, ',interjoaia,~iar 'pv4~:'gh4 (p~~- pI) este pre-. saupemru.reallzarea .unul schimb ml- 'rior:~este ~mai i:cald}decat:i-cel rexterlor : : siunea 'conventlonala exterloara. Avan- nim de aer.Unele :dispozitive sunt con- atunci aerul ,exter.ig~;(I~.~vi~eze·:rni<?iale ·tajul acestel metode (metoda presiunilor cepute pentru a fi combinate sl cu vsn- vantuILii)",patrunde \iri ;incapere . pe : la conventlonale) 'consta .in aceea "ca pre- tilatoare axlale (in special) sau centrifu- partea jriferioara lar, oel Interlor lese, in siunea flctiva (conventlonala) px din in- gale, 'care sa intre in .functlune in pe- exterlor.vpe'tla' partsaisuperloara. in teriorul incaperii poate fi conslderata rioada in care dlferenta de temperatura timpul iernii, prevenlrea aparltlel curenaceea:;;i in fata tuturor orificiilor, indife- dintre interior l?i exterior .devlne mica tiler reci de aer nu este poslblla, de rent de Tnaltimea lor de amplasare. sau degajarile nocive, din anumite rno- aceea ferestrele sunt 'deschise scurt

tive neprevazute, depasesc valorile timp, la anumite intervale, pentru pripentru care aceste dispozitive au fost menirea aerului. Vara, intensitatea vendimensionate. Dispozitivele de ventilare tilarii depinde de viteza vantulul sl de naturala se grupeaza in urmatoarele diferentele de temperatura ce apar ca tip uri constructive: ferestre, cosurl de urmare a Tnsoririi diferite a diversllor ventilare, deflectoare $i lumlnatoare. La pereti. in cazul exlstentel ferestrelor, pe cladirile civile se folosesc, Tn mod cu- peretll opusi, ventilarea este mai puterrent, prime Ie doua tipuri. Pentru deflec- nidi. in figura 5.1.7 sunt indicate catstoare $i lumlnatoare vezi §6.1_ va tip uri de ferestre uzuale folosite la

cladiri civile $i industriale.

5.1.2.2 Dispozitive de ventilare naturala

Dlferentlate Tn mare masura dupa tipul cladldlor la care se monteaza (civile, industriale) au fost concepute pentru introducerea sl evacuarea lesnicioasa a aerulul, pentru reglarea debitului de aer introdus (in special, Tn perioada rece a anului), pentru dirijarea acestuia spre anumite zone ale lncaperll, pentru Tncalzirea lui Tn timpul iernii,

5.1.2.2.1 Ferestre (ochiuri mobile) Ventilarea prin ferestre se obtine prin

te;Pe tj;PI PI4=PX-gh4PI te;Pe tl;Pj
tl>te 1- Pe4=PV4-gh4Pe tl>te
v @) ---+- v
-+- a

b

Fig. 5.1.6. Schema de calcul al presiunilor convenjlonale: a - presiunile reale; b - presiuni/e conventionsle.

a

b

c

d

e

f

g

._._

;."~'l' ,;:;,\\Fig. 5.1.7.Tipuri de ferestre inobile.~J';':""'·

h

5.1.2.2.2 Co~ur! de ventilare

Cosurlle de ventilare (STAS 6724 - Canale de ventilare naturala a incaperilor din cladlri) se prevad la cladirlle civile pentru evacuarea aerului din tncaperile interioare fara ferestre (bal, camarl, WC-uri, debarale, bucatarii cu ferestre exterioare dar amplasate spre curti interioare ), la anexele similare ale cladlrilor social-culturale etc.

Debitul de aer evacuat este cu atat mai mare cu cat presiunea terrnlca (tirajul), data de relatla:

t.p = gh (pe - Pi )=gMp, are 0 valoare mai mare.

Diferenta de temperatura dintre interior :;;i exterior este varlablla, Tn principal, datorlta modificarii importante ale ternperaturii aerului exterior Tn decursul anului. Astfel, in timp ce temperatura interloara ti sufera rnodflcarl de ordinul a 4 - 10°C, temperatura aerului exterior cunoaste cresterl de la -12 ... -21 "C la +35._.38 "C, deci variatli .M'" 47. __ 59 °C.

Deoarece exlsta momente Tn care fe = ti, deci ,1p = 0, sunt necesare unele rnasurl pentru a asigura functlonarea cosurllor de ventilare Tn tot timpul anului $i anume:

- instalarea la partea superloara a cosului de ventilare a unui deflector;

- prevederea unui ventilator pe cosul de ventilare care sa fie pus Tn functlune Tn perioadele cu tiraj scazut;

- montarea la baza cosulul de ventilare a unul corp de Tncalzire.

in STAS 6724 sunt aratate condltllle tehnice privind prolectarea $i executarea cosurllor de ventilare naturala atat a celor individuale cat sl a celor cu canal colector ~i canale deversoare (secundare). Pentru cladirile cu maximum 4 niveluri se tcloseste sistemul cu canale individuale.

Absorbtla aerulul din lncapere se face -prin lntermedlul unei grile de ven.tilare cusecfiunea' bruta de 200 cm2 (minimum ':!&1d(E~cm2!sectiune ; lib era)

amp mai aproape 'de

:: Tn cazul .cladlrllor ell mal rnulte nlveluri (peste 4) se utllizeaza sistemul cu canal colector (pentru toata cladirea) sl canale deversoare (sec un dare) pentru flecare tncapereJn parte (fig.' 5.1.8 STAS 6518 Tuburi sl blocuri pentru canale de fum sl de ventllatie cu canal colector). Sistemul este avantajos pentru ca locul ocupat este relativ mic l;li acelasl, indiferent de etaj. La un canal colector se racordeaza, unilateral sau bilateral (mai rar), canale secundare. Distanta dintre grila de absorbtie a aeruluitrebuie sa fie eel putin 2,20 m pentru a se Inlatura comunlcarea intra doua tncaperi alaturate sau situate la niveluri succesive. Aria sectiunll canalului colector se determlna in functie de inaltimea actlva me die Hm sl de nurnarul canale lor secundare racordateo Tnaltimea actlva.rnedle se determina ell relatla:

1 n

Hm=-'Lh-. [m]

n 1

In care: n - nurnarul de deversoare (canale secundare); hn - dlstanta dintre axa grilei de absorbtle a deversorului n lili partea superloara a cosulul de ventilare (fig. 5.1.8). Pe baza valorilor Tnaltimii medii, Hm, in tabelul 5.1.1 este

_~ _ __,'ndicaLnumaruLmaxim_de_canale_se-'-+"I- =- +- _ _!_! __ +-_:___':'::" __ +==~===+===='=I:===I'---i';:iT,if,;'qt:

cundare ce pot fi racordate la colecto are avand aria respectlva de 400, 500, '~OO, 700 cm2• Aceste date corespund-cazulul curent al blocurilor de 10- culnte cu Tnaltimea etajelor de 2,75 rn, cand temperatura exterloara te ~ + 10°C iar debitul de aer evacuat din fiecare

Ie indica! in ' lele secundareale :ultimului 'nivef nu se racordeaza la canalul colector' cl se executa alaturat acestula. -'~:':'"'_:~'\' , Canalele ·colectoare,' precum l;li cefe secundare, se executa dlnelemente prefabricate (STAS 6518) .... :

5.2. Ventllarea mecanlca (VM)

Heprezlnta sistemul la care schimbul de aer al unei tncapert $i vehicularea aerului prin canale sl elementele instalatlel se face cu ajutorul ventilatoarelor. Se pot asigura debite, constante In timp, in Tncaperile sup use ventilsrll,

.oaz,

Mililcare";i' aerului .poate f(dir.iiat~·~i" ca sens de deplasare. Intncaper], dl.lpa necesitate, poate fi creata suprapreslune sau depreslune, 0 parte din aerul evacuat din incaperi poate 'fi reclroulat, constituind o sursa de economisire a' energiei termice. Se poate, de asemenea, recupera caldura din aerul evacuat ln exterior.

5.2.1. Aleatulrea unei lnstalajll de ventilare mecanlca '.

Schema de principiu a unei lnstalatil

5.1.1. Numarul de canale secundare individuale ce pot fi racordate canale colectoare avand 0 anumlta arie a sectlunll, In funcjle de inaltimea

¥ blocuri de

naltimea actlva medie Hm,

,"" ,

,

......

...... ......

1...--,-- ,. ......

~

j ~
,
c:
Nivel N .c::

I~
Nivel N-1 I
I
0 =1::
C\I
N

-*-~~-
col ector

....

.. ..

.... ..

.. .. ..

1

NivellV

," ,

,

b

c: .c::

. c

. '.'.:. ;." . . ,. F:ig. 5.1.~ .. ~o.~!:,ri.d~_ventilare: .',. .;"", ' .. : _... .

.: r: a.:;' 'indiViduale; b ._ cu deversor pe 0 parte;' C ~: cu deversor pe douB. laturi opuse.

Nivel III

Nivel II

Nivell

a

in __ ;J__P\_IVL~L_J;_ din din_ :~: _ in Fig. 5.2.2. Scheme de alcatutre a

incapere ;~, exterior ·,nca·pere' 'exter,'or

G.R. V.1. 8J. F.P; P.A. 'sistemului lnstalajiel de ventilare

1 a~ G_.A_. __ ~V-.E-.---G-.-E·-------------------mecanica:-----------~---

b

. , '

, , . -5:2.1a~este'-aratata ciea'-mai

.'::~ta{a, tn, ~~.~ -qin varlantele . _;in ,fplaalcatuire;.instalatiafiltreaza aerulsl

,figura 5.2.1 .. In.care .sunt cuprlnseele-. :il incalzelilte in perioada rece a anulul.: "mentele "ccmponente ale lnstalatlel,:' In '!,;, Cand lnstalatla deserveste . ineaperi

• ,'. ';' .~'.; .... , .. ot, ' •• ,.t_ ..... f ... ~ ~.;, •• ! •• ~"' •. , .. ' ..... ",.~.'. :",1:':" ... "':~ ...... ". ~ ~.\ ''''~'. '''~''' •• ~. _.,

Isa Intercaleaza atatpe lare cat sl pe cea de' CVC,lJUCJJ toare de zgomot care pot fi montate in ',: centrala 'de ventilare sau pe' reteaua ae' canale. ln unele sltuatil se monteaza sl un recuperator de cal dura (fig. 5.2.1c) care poate fi amplasat, dupa 'caz, in centrale de ventilare, pe acoperls sau pe traseul canalelor prizel : de aer sl, respectiv, gurii de evacuare a aerului viciat Tn exterior. lnstalatla cu recuperater de caldura poate avea sl atenuatoare de zgomot. lnstalatla din figura 5.2.1a poarta uneori lili denumirea de instalatle cu aer cald candsste destinate. incalzirii unui spatlu, Fiind mai scurnpa decat 0 lnstalatle oblsnulta de indilzire cu radiatoare este bine ca ea sa fie toloslta, din motive economice, atunei cand se urmaresc, simultan, seopuri de ince.lzire sl ventilare. Se au

in vedere 0 serie de recomandart:

• Priza de aer pro asp at (P.A.) reprezinte. elementul lnstalatlel de VM cu ajutorul carula se preia aerul din exterior. Ea trebuie amplasata in locuri curate, ferite de praf $i neTnsorite. Fata de sol, trebuie arnplasata la 0

+:I~.t~~",A I

,P.R~'·' -IV

~,~ . .I~

1_ CV F.P._!l.!:_ V.I. _!..Z·1 1 G.R. ,

b

Fig. 5.2.1. Schema unei Inatalajli , de ventilare mecanlca generala prevazuta cu:

c

a - filtrarea el lncalzirea eerulul;

b - filtrarea $i 7ncalzirea aerului sl atenuarea zgomotului;

c - filtrarea $i Incalzirea aerului, atenuarea zgomotului $i recuperarea caldurii

din aerul evacuat;

VI - ventilator de introducere; VE - ventilator de evacuare (exhaustor);

FP - filtru de praf; BI - baterie de Tncalzire; AZ1, AZ2 - atenuator de zgomot pe canalele de refulare sl evacuare; RC - recuperator de caldure.;

PC - pornpa de clrculatle: PA - priza de aer proaspat (exterior); GE - gura de evacuare In exterior a aerului viciat; CRE, CR" CRR - clapete de reglare pe circuitele de aer proaspat, evacuat sl reclrculat; GR - gure. de refulare a aerului; GA - gura de asplratle (absorotle) a aerulul din lncapere: CA - canale de aer; CV - centrala de ventilare; IV - lncaperl ventilate.

C.U. CR

, 111 . 'E ,PA

in __ : r\7l '" ~ I: +-

inciipere ! ~ '1'----,: din

GK?VSI FP exterior

P.C. .• .• C·R.R

C,U. CR

, -m "E .PA

in __ : r\71 '" ~ I: __

lncapere ! . t6J. ~----,:

G.~ 8.1.· F.P. C.RR ",,'!:\a

abur . .

c1

__ {G.E.
<P : -+ din_
C.R. 'in inciipere V.E.
I exterior G.A.
c2
C.P.
C~:: __ (A
<p :--
, din
exterior
C.R·R
__ rG.E. ,
1> : --+ dif)--+o :
CR ' in inciipere :
.. , exterior G.A. V.E. C.R.e j: PA

<P~:~

din exterior

,

din _: inciipere :

~A.

V.E.

. _ J G.E, J---~--------~-~~:-+

C·R.I 'in

exterior

F.P.

,

in ~ !r----._ inciipere :

'I

din -+:

inciipere :

G.A.

V.E.

~ __ I' G.E. J---------L-<P:----l;~

C.R., 'in

exterior

d1

d2

B.R.

a - prin retulsre: b - prin evacuare; c 1 - cu lncalzire $i umidificare adiabatica; c2 - cu umi-

- dificare lzotermics; d1 - cu rsclre prin baterie;

in d2 - cu racire prin pulverizare de apa rece sau

lncapere

racita; e - cu uscare folosind substente

desicante;

GA BR - baterie de racire; CU' - camera de

I'!: - umidificare; " CP - camera de pulverizare; .,

dl PC - pornpa de crcutatle:

inca~ere U, - aparat pentru uscarea aerului.

.' ,J!estulnotatjjlo~ ,sunt aceleasl ca in figura 5.2.1.

;;:.:k., .... ; ':--"_'. ;;,..,..: f_-J·J:.:]·"; ~aJ{~\ .. ~_.~ ... :.~· .. oo:V'·~~ ..... • .. i~ ~ .. ",~; '.' ',~_~. '.\

P:A. c.R'1§F.P. U

din. __ : <I>-©-<I>

exterior : I-<r <I> -©- <I>

-0- C.R.R U.

abur

G.E.

V.E.

, in ~ il-rf.,...l.... ~

exterior,: 'Y

C.R.,·

:distant~"de ·c~l. putin'2 m.:S~ 'po~te "'cel :-mai 'uzui:lf'"

la:mpfasa;~j5'e'.~.pereii, ")rY~ferestre;'£iJn ristalatreiJi'&~':'J· ..

!sp~tiiiverzi '~ii:ii.{:daCli este ·posibfl,".se de .recirculare totaia ,.:se "

'poate oombina cu offmtana artezla- "adopta pentru aducerea rapida a am- ... agentului de raclre este na .. Este;:alcatuita dintr-o rama me-~ blantel la parametrii presorlsl, Regimul' :temperatura punctului Cle cores'tallca prevazuta cu jaluzele fixe con- de tunctlonare numai cu aer proaspat, punzatoare starii lnltlale a aerului supus

tra ploii ~i piasa de sarma.' se adopta in cazurife in care nu este 'racirii, are loc, concomitent, sl 0 uscare

• Gura de 'evacuarea aerului vlolat in permlsa recircularea aerulul (prezenta a acestuia. AI doifea procedeu de raeiexterior este asernanatoare ca alcatulre gazelo! explozive, otravitoare; a radia- . re este prin pulverizarea: de apa rece In cu priza de aero Se amplaseaza, de re- tHlor radioactive, a germenifor pate- curentul de aer, utlllzand 0 camera de

gula, pe acoperls sau terasa, mai rar, geni, a mirosurifor puternice etc.). pulverlzare (fig. 5.2:2 d2).Conditia ca

pe peretll exteriori pentru ca murda- . sa se obtlna acelasl proces de raclre

resc sau urnezesc (cand aerul este in- 5.2.3. Sisteme de ventilare (~i uscare) este ca temperatura apei

-carcat cu vaporide apa/grasimi) tencu- mecanlca pulverizate sa fie egala cu temperatura

iala. superficlala exterloara a bateriei de ra-

• Dlstarita dintre priza de aer ~i gura • Prin refulare, cu filtrarea aerului sl cire.

de evacuate trebuie sa fie de minimum incalzirea acestuia iarna; se utlllzeaza la • Cu uscarea aerului folosind sub- 10m pe orlzontala sau 5-8 m pe ver- incaperl cu viciere redusa (fig. 5.2.2a) a stante desicante (fig. 5.2.2 e); se utilitlcala (pentru tncapert de categoriile D, aerului cum ar fi: magazine, expozltll, zeaza mai rar. Usc area aerului (reduceE, C de pericol de incendiu, daca aerul sali de sport, ateliere mecanice. rea contlnutulul de umiditate) se realievacuat nu oontlne praf insuspensie). • Prin evacuare (fig. 5.2.2b); se zeaza folosind substante adsorb ante

In cazuf'lncaperllor din categoriile A, foloseste la incaperllecu viciere puter- solide (silicagel, alumogef) sauIlchlde" B, C de p¢ricol de incendiu, cu dega- nlca a aerului (prin gaze, vapori, miro- (clorura de magneziu, clorura de caljari de praf,se recornanda respectarea suri puternice sau temperatura mare) ciu). 0 substanta adsorbanta poate rearnbelor condltli de distanta, Pentru pentru a impiedica imprastierea noxe- tine pe suprafata ei 0 cantitate de vaalte categorii de incaperi (unitati nucle- lor in lncaperlle adiacente. Se prevede pori de apa egalacu pana la 15 % din are sau laboratoare care lucreaza cu la bucatar!l, garderobe, laboratoare, greutatea proprie. Dupa saturare, rna-

izotopi radloactlvl) dlstanta pe orlzon- WC-uri, posturi de transformare, came- terialul trebuie ".I~.g!3nerat, operatie :

tala este de minimum 20 rn, iar evacu- re obscure, lncaperi pentru acumula- care se realizeaza,princTnpalzire. Vapo- .

;;0,. area se face uneori printr-un cos a ca- toare. rii de apa retinuti,.,condenseaza ce-

,;~,;i; rui inaltime trebuie sa depaseasca cu Este un sistem simplu, eficient sl dand caldura latsnta de vaporizare sl

. ;~,{., 3-4 m ceamai tnalta coama a acope- ieftin; compensarea aerului evacuat se ducand la incalzirea materialului, con-

~""""'-ri"<:mrilnl'lri\i"i5;r.m;;m:~'i?i5~ln:~&.rp'ile~o-r-"fi1-aupacaz,cfrnincaperile alaturate, comitent cu uscarea lui (proces de usraza de 50 m. Tn acest sens trebule din exterior sau, in mod organizat, prin care adiabatlcaj-Substantele desicanavute in vedere normative Ie depar- prevederea unor lnstalatll de incalzire. te lichide tsl rnlcsoreaza concentratla tamentale specifice. Uneori lnstalatla se reducela menta- prin condensarea vaporllor de apa re-

• Incaperea in care se monteaza rea unui ventilator (sau mai multe) in pe- tlnut! sl trebuie sl ele regenerate. Penechipamentul necesar ventilarii unei in- rete Ie exterior, fereastra sau acoperls, tru a nu se intrerupe functionarea incaperl sau cladiri, centrala de ventilare, • Prin refulare sl evacuate: se poate stalatlel se prevad 2 aparate de usca-

se amplaseaza la subsolul cladirifor, la folosi una din alcatuirlle indicate in re .(unul in functlune, iar celalalt in nivelurile i'htermediare sau pe acoperls. figura 5.2.1 $i se prevad la lncaperl, regenerare).

Amplasarea se face astfel Incat sa fie mari de tip cinematograf, restaurant,

cat mai aproape de incaperile deservi- magazin etc. 5.3. Climatizarea

te, pentru a rezulta trasee de canale • Cu umidificarea aerului (fig. 5.2.2 I

mai scurte sl pentru a diminua raclrea, c1, c2); se prevede la lncaperlle in care 5.3.1. Probleme generale

respectiv, incalzlrea aerului in reteaua se prescrie 0 umiditate minima In tot

de canale. Se are in vedere ca traseele timpul anului. lama aerul exterior are Instalatllle de climatizare numite sl lungi de canale tnseamna consum rna- un continut de umiditate redus. Prin in- lnstalatf de condltlonare a aerului trere de metal, pierdere mare de sarcina, calzlre, umiditatea rslatlva scade con- buie sa asigure mentlnerea parametriconsum de energie electrlca mai mare, ducand la uscarea aerului interior. De lor aerului, din lncaperlle deservite, in deci 0 scumpire atat a Investltlel cat sl aceea, se mareste contlnutul de umidi- limite dinainte prescrise, in tot timpul a exploatarli, Nivelul de zgomot produs tate al aerului exterior de la 1 ... 3 la anului, indiferent de varlatla factorilor de centrala de ventilare reprezlnta un 7 ... 10 9 vaporilkg aer uscat . Umidifi- meteorologici, de gradul de ocupare a alt criteriu care deterrnlna amplasarea carea se poate face pe cale adlabatica tncaperflor, cu alte cuvinte, indiferent fata de lncaperile deservite. (fig. 5.2.2c1) prin pulverlzarea de apa de modificarea sarciniJor termice (de

in circuit inchis (intr-o camera de pul- incalzire, de raclre) sl de umiditate. Ele

5.2.2. Regimuri de funcjtonare verizare) sau pe cale lzoterrnlca (fig. au rolul de a aslqura .condltllle de con-

5.2.2 c2) prin injectare de abur viu in . fort termic in cladirile social-culturale, Cele trei clapete de reglare CRE, CRI, curentul de aero Injectarea aburului se administrative, de locuit etc, sau de a CRR permit functlonarea in unul din poate face tntr-o camera de umidifi- asigura parametrii necesari ai aerului cele trei regimuri posibile (fig. 5.2.1): care (ca in figura) dar sl pe canal sau, interior (temperatura, umiditate relative) - CRE, CRI deschise, CRR tnchlsa - cu unele precautll, chiar in incaperea in cazul instalatiilor de climatizare teh-

functlonare numai cu aer proaspat; dessrvlta. 11ologica. Tn acelasl tlrnp trebuie sa se

~ CRE,. CRI inchise, CRR deschlsa - '. Cu raclrea ($i uscarea) aerului, va- asigure introducerea de aer proaspat

functlonare in regim de recirculare ra; se poate realiza in doua moduri. Ra- necesar diluarii C02 degajat de ocutotala; .~ .. .: . cirea aerului (fig. 5;2.2 d1) se poate re- " 'panti (functlunea de ventilare) .. Deoare- CRE,.cRI, CRR partial. descliise~:;. allza cuo baterie.de racire(cu 'apa ra2:; :~cEi~arcinife·termice sl de umlditateale.: functlonare in regim de reCirc'ulare clta avand te'mperatura initiala 5 ... 8 °C)' iricaperilor se rnodifica permanent ~i in'

2 Fabrici de bere ~I~:
\i~
3 Tipografii ." 4 Industria electrotehnica

6 Industria cerarnica

7 Industria Iinoleumului

8 Industria rnecanlca

9 Industria hartiei

14 Industria chibriturilor

15 Industria dulciurilor

16 Industria tutunului

17 Industria textila

:, .. :.: "'; .~; _"..

limite rEi'rgi, iar parametrii microclimatului trebuie rnentlnutl constantl, rezul-, ta ca aerul tratat, introdus In incaperl, trebuie sa alba permanent (Tn tot tim-

_ pul anului) parametri variabili. Ca urmare, aerultrebule tratat Tntr-un aparat (agregat) unde sufera 0 sulta de 4 procese termodlnamlce simple (Tncalzire, raoire, uscare, umidificare), Tntr-o anurnlta ordine. Pentru realizarea acestei trateri Aste necasara $i 0 Instalatla.de reglare ':'automata, aterenta, care sa mentinatemperatura sl umiditatea relativa la 'valorlle prestabilite. Concomitent, lnstalatiel de cllmatlzare i se atrlbuie sl functlunea de economisire a energiei, motiv pentru care, adesea, se lntercaleaza un recuperator de caldura,

lnstalatllle ale carer agregate de tratare a aerului sutera numai doua sau trei procese termodinamice simple poarta denumirea de lnstalatli de ellmatizare partiala. Foarte adesea, instalatiile de climatizare partiala sunt desemnate (mai ales de catre cornercianti) drept lnstalatli de climatizare, ceea ce nu este corect.

lnstalatllle de climatizare sunt folosite Tn doua categorii de cladirl, civile sl industrlale, luandu-sl de aici sl denumirea de: lnstalatil de climatizare Tn scopuri de confort $i lnstalatli de climatizare tehnoloqlca (Tn scopuri industriale).

lnstalatille de climatizare de confort sunt destinate asigurarii microclimatului pentru rnentlnerea sanatatii sl desfa$urarii muncii optime tn. toate cateqoriile de cladlrl civile (birouri, spitale, teatre, magazine, sall de auditle sl concerte etc.) pe parcursul Tntregului an. Dupa anotimp sl dorlnta, temperatura lncaperilor este rnentlnuta Tntre 20 $i 26 °C iiir umiditatea relatlva intre 40 sl 60 % (§2.3)._

Instalatllle de cllmatlzare tehnoloqlca au functlunea de a asigura acel para-.

metri alIncaperilor care convin proce- * debit (constant sau variabil); (

sului de productle, pentru a preveni re- • ventiloconvectoare:

butarea produselor. * cu aer prlrnar;

Temperatura $i umiditatea relatlva a * cu prlzade.aer exterior;

aerului trebuie sa fie optime pentru * numai cu recirculare;

desfasurarsa procesului de fabrlcatle $i * diagrame de reglare a

prlrneaza alegerea acestora. parametrilor;';!

in cazul in care valorile acestor para- • racordareatcllmaconvectoarelor la

metri creeaza disconfort pentru perso- reteua de aqentl termici, sistem cu: _:,:~'i~.

nalul de deservire se iau mas uri sup Ii- * 2conducte·.:':,/,c·i!

meotare .. pentru.a preveni .Tmbolnavirilal;li-l------'*._3-conducte:~" --:37fi~T a asigura randamentul necesar muncii.

Condltlile realizarii productlel (temperatura,umiditate) pentru diverse ram uri industriale sunt indicate, dupa Carrier Handbook of Air Conditioning System Design, ASHRAE - Handbook sl alte surse bibliografice, Tn tabelul 5.3.1.

5.3.2. Clasificarea lnstalajlllor . de climatizare.

Principii de funcjlonare

* 4 conducte;

• lncalzlre termlnala;

• alte slsterne..

·..,.· ... ··- .. · .. ,-1

.~ikir;~~: I

"_.··--~·· .... i

5.3.2.1 Clasificarea instalaJiilor - lnstalatil .numel eer", cu:

• 1 canal cu debit constant, pentru: * 0 singura zona;

* mai multe zone cu:

* relncalzlrea aerului; * clapete de reglare;

* grupuri de ventilare zonale;

• 1 canal cu debit variabil;

• 2 canale de aer cu: * debit constant;

* debit variabil;

- lnstalatll "aer-apa" (cu aer primar) cu:

• aparate cu lnductie (climaconvectoare ); * sisteme cu:

* 2 conducte (cu sl fara cornutare);

* 3 concucte: * 4 conducte; * aparate cu: . _ .

* reglare(prin ventll sau clapeta); .:

5.3.2~2 Principii detunctionsre a instalaJiilor de c/imatizare

Elementul principal al orlcarel instalatll de climatizare TI reprezlnta aparatul (agregatul) .de 'cllrnatizare de care sunt legate modalltatlle de functlonare a i~stalatlel, Aerulde climatizare este tratt (incalzlt, racit, uscat, umidificat) Tn aparat l;li cu ajutorul acestuia lnstalatia poate functiona Tntr-unul din regimui'ile: cu amestec de aer exterior $i de aer interior; numai cu aer exterior; Tn regim de recirculare totala,

in figura 5.3.1 este prezentata schema de principiu a unei Instalatli de ellmatizare care deserveste 0 singura Incap ere (de exemplu, 0 sal a de spectacol dintr-un teatru).

lnstalatla de climatizare se compune din: agregat (aparat) de climatizare, instalatla de reglare 'automata aferenta, recuperator de caldura, atenuatoare de zgomot, grile de refulare l;li absorbtie pentru lncapere, prlza de aer proaspat, gura de evacuare a aerului viciat Tn exterior sl reteaua de canale pentru introducere sl evacuare, Pentru a functlona, lnstalatla mai are nevoie de cate 0 sursa de: caldura (apa: calda,' apaflerblnte, abur), Jrig j(apa rec~:; apa: .. rac'ita,freori),"ene'rgle 'electrica - pentru~ih'sfalatia

Fig. 5.3.1. Schema unei lnstalajll de climatizare deservind 0 singura lncapere:

ATA - aparat de tratare aer; T - termostat; H - higrostat; VI - ventilator de introducere; VE - ventilator de evacuare; F - filtru de praf; BPI - baterie prelncalzlre: BRI - baterie reincalzlre; BR - baterie raclre: CU - camera umidificare; C - cazan apa calda; CP - cornpresor: CD - condensator; VL - ventil de laminare; EP - evaporator; RC - recuperator de caJdura; CR - clapeta de reglare; VP - vas expansiune; V - ventil cu 3 cai; P - pompa de clrculatie; Al - atenuator de zgomot; PA - priza de aer; GE.- gura de evacuare in exterior a_aerului viciat; GR - gura de refulare; GA -gura de absorbtle;

CH -: apl:irat de'raCire _'a,apei(chiffer).';' " '":. ,;: ~,:,-:!,:::;:j,!,:C '., ',' , . :. ' ~.- '''.< .. , .... :_,.. ;.', ,,: ... ,- ._

-r- -' jci§-f(jr1a-(""ritr'on"'r""-'1''''n'HI'''t"",~o'=n''I'YI=-II~an;:S 1 ... "" .... · ..... "'I,;;.,riilo\'.,-rfo

"pe, .reouperator ~"., . .I,' ,~:;";';t;1

scare,' .servernotcare, nA''lpr:::Itn::lrA':':de ef, BR,CU,BRI,.'Al, ,GR slde pe

abur, alimentare baterii electrice etc.) sl .. teaua canalelor de introducere. " .. '.' automatiiare' (circuite _ .de .' conianda,' .!L':<. Vsntllatorulj de ,~evacuare : (VE) .sernnellzare etc.). /. , .. ~'-.;, -.; ::: . asigura mlscarea aerului pe circuitul de

Aerul proaspat este preluat idln evacuate (GA, Al, RC, GE sl reteaua exterior prin prlza de aer (P.A.) cu aju- de canaleaferenta). Presiunea acestui torul ventiIatorului de introducere (V.I.), ventilator este mai mica decat a celui treout prin recuperatorul de cal dura de introducere care are de invins mai (R.C.) ~i amestecat cu aer.rsclrculat din rnulte rezlstente (rezistentele elementelncapere. lor, componente ale aparatului de cli-

Agregatul de climatizare se compune matizare).

din: . Actlonarea sl reglarea diverselor ele- .

- Fitrul de praf (F) - are rolul de a mente care partlclpa la tratarea aerului retina particulele de praf din aerul se fac cu ajutorul unor traductoare: terexterior sl recirculat. mostat (T); higrostat (H) montate in in-

- Bateria de prelncalzlre (BPI) sl ba- cap ere sau pe canalele de aer (in printeria de rslncalzlre (BRI). Acestea cipal, pe cel de evacuare a aerului din preincalzesc sl relnoalzesc, In anu- lncapere, dar nu numai). In figura 5.3.1, mite limite, dsbltul total de aer al T ~i H au fost prevazute in lncapere. lnstalatlel. (Pentru diverse scheme tehnologice de

- Camera de umidificare (CU) - are reglare automata a lnstalatlllor de ellrolul de a imbogati oontinutul de matizare a se vedea §12.4 ~i §12.5). umiditate al aerului introdus in Termostatul de camera (T) actioneaincaperea cllrnatlzata, Aceasta urnl- za secventlal asupra agentului termic al dificare se poate face cu ajutorul BRI ~i asupra agentului de racire al BA. unei cam ere de pulverizare a apei La scaderea temperaturii aerului din (umidificarea adlabatlea), cu pom- lncapere este pus, mai lntal, In functiupare In circuit lnchls sau prin injec- ne RC sl, ulterior, se deschide V3 al tare cu abur viu (umidificare izoter- BRI. Actlunea continua pana la restabimica) provenit de la un generator Iirea temperaturii interioare prestabifite.

____ ge uat dintr-o La interioare

.( de abur teh peste valoarea

cazul utilizarii aburului, BRI poate mai intai, V3 sl, apoi, se opreste RG. Iipsi. Daca temperatura lnterloara continua - Ventilatorul de introducere (V.I) asl- sa creases se deschide V1 al BA. La gura rniscarea aerului pe circuitul de restabifirea temperaturii interioare se introducere de la priza de aer (P.A) inchide V1.

""Ia 'scade':'·-·' _'-. 'i~i:erio~: ~sub)ialo~rea prescrisa, 'deschide,'mai"

rriulC'h al BPI ~i 'porneste'pompa' de' I.circulatie P2 a' camerei de umidificare.

La' atlnqerea umiditatii relative prescrl-"

se se opreste P2. La umiditati relative interioare mai mari decat valoarea prescrisa se inchide V2 at BPI ~i se des- ;~~~ chide V1 al SR astfel ca aerul este raclt f, sl uscat, Corectarea scaderll temperaturii interioare se face prin deschiderea

V3 al BRI. La oprirea tnstalatlel (a ventifatoarelor VI ~i VE) se comanda sl inchiderea CR de pe aerul proaspat sl evacuat.

5.3.3. lnstalajll "numai aer"

La aceste sisteme aerul este tratat " intr-un agregat central dupa care este refulat, In incapel\ fara a mai suferi retratart ulterioare. Aerul trebuie sa as igure, In mod integral, atat Incalzirea cat sl raclrea tncaperllor, in lncaperl ne mai exlstand sisteme suplimentare de Inca,lzire (de exemplu, cu corpuri de indilzire) sau de raclre. Pentru unele categorii de lncaperl, unde 0 lnundatie prin spargerea conductelor de apa ar produce pagube mari, este singurul mod de climatizare.

exeoupresiunii ventilatorului: lnstalatil de presiune joasa (tradltlonale) ~i lnstalatli de presiune inalta. In lnstalatllle de presiune joasa aerul este vehiculat in canale cu viteze cuprinse intre 3 sl 8 m/s si

, ,

~--- .. -~ .. - .. -®

VP

conduce .la .l.prevenl

cuprinse intre '.100 .l?i .500 Pa>:Ca' urma-rea ·~un6r. . . •. :ide :':introducere, re,nivelul dezqornot. Tn lnstalatle .este performante.tdecl mai scumpe. '.:~!'_'·i <. redus lili.'de cele mai multe .ort-nu este ·,:.'Din punet Cle 'vedereal debltuloide necesara prevederea unor atenuatoare aer, . lnstalatlile de cllmatlzare .runnal de zgomot. ' e . ,'.. aer" pot fi realizate.: de asemenea, in

. La lnstalatille cudebite mari de aer -doua varlante rde Instalatli; cu debit (hotel uri; . cladlrl cu birouri) spatiul ne- constant l?i cu debit variabil.

cesar pentru amplasarea canalelor este mai mare sl reclama marlrea suprafetei construite. Pentru a reduce debitul de aer sl spatlul aferentarnplasarll canalslor s-a recurs la doua metode: marlrea dlferentel de temperatura dintre aerul lncaperf sl aerul raclt de la 5 ... 8 la 10 ... 12 "C sl rnarlrea vitezei de circulatie a aerului Tn canale la 15 ... 25 m/s. Acest ultim aspect a condus la crestsrea pierderii de sarcina Tn lnstalatiile de climatizare la valori de ordinul 5.3.3.1.1 lnstalajll pentru 0 zona

1000 ... 2000 Pa (uneori chlar mai mult), lnstalatia din figura 5.3.2 deserveste Acesteinstalatli au capatat denumirea fie 0 singura lncapere, fie mai multe de .Jnstalatil de presiune Inalta", Cres- lncaperi, avand aceeasi orientare sau terea presiunii a atras dupa sine ores- aceeasl varlatie a sarcinilor termice sl terea lmportanta a nivelulul de zgomot, de umiditate, alcatuind 0 zona, astfel fiind necesare rnasurt de tipul: preve- tncat, ln timpul anului, sa nu fie derea atenuatoarelor de zgomot, adap- necesara modificarea debitelor de aer tarea de grile pentru introducere cu Tntre tncaperl,

atenuarea zgomotului, prevederea unor In cazul exlstentel mai multor Tncaaparate« de detenta, Toate acestea peri, traductoarele de temperatura (T) scumpesc lnstalatla, Odata cu ores- sau de umiditate (H) se monteaza In

. tece.a_pretului ener iei scum irile enu- I camera re rezentativa a zonei sau pe meratemai sus nu au mai putut fi aco- I aerul evacuat (dupa colectarea de la perite sl s-a recurs la reducerea, din I toate lncapertle), (varianta 2, din figura nou, a vitezel de clrculatle a aerului Tn I 5.3.2).

canale.ese recornnda ca viteza sa nu I Daca lnstalatia de climatizare este depassasca 12 ... 15 m/s astfel ca I reallzata Tn sistemul de presiune Inalta presiunea In sistem sa scada la I pe circuitu1 de introducere a aerului Tn 1000 ... 1200 Pa. lncapere (lncaperl) se lntercaleaza un

Crestesea diferentel de temperatura I aparat de detenta care reduce presiula 10 ... 12 °C se poate face, pentru a I nea aerului de la circa 150 ... 200 (sau

5.3.3.1 InstalaJii .nume! eer" cu 1 canal cu debit constant

lnstalatla poarta denumirea de lnstalatle cu "un canal" luandu-se in considerare canalul de introducere. Instalatia are insa sl un al doilea canal, celde evacuare. lnstalatla functloneaza tot timpul cu acelasl debit de aer, atat vara cat si iarna.

;chiar mal 'mult) la :,10:;:30 Pa:"~'f;i$f,&~I~ '.;:1,:penlrU ';instalatii cu nlvel.de ;7r1r1m,"T ridicat .seJau ,-iriasuri 'deatenuare"a

. acestutaprln prevederea ateriuatoarelor de zgomot sau a unor grile de aer (Tn special, pe introducere) prevazute cu materiale fonoabsorbante.$e' pot comb ina, daca este necesar, ambele rnodafltati, .

5.3.3.1.2 lnstalajll pentru mai multe zone

Pentru lncaperl cu orlentarl diferite, Incaperl exterioare l?i interioare sau incaperi cu varlatll diferite ale sarcinilor termice sl de umiditate, care ar conduce la modlflcarl ale debitelor de aer, de la un sezon la altul, in cazul folesirii unui singw grup, este necesara tratarea ulterloara a aerului, corespunzator' flecarel zone in parte.

• lnstalatll cu reincalzlrea aerului pe

fiecare zona (fig. 5.3.3) .

lncaperils din cladire se grupeaza pe

zone dupa diversele criterii enuntate la §5.3.3.1.1. ln agregatul dacllrnatlzare

se trateaza aerul . pentru toate zonele

(fig. 5.3.3) la parametrl convenabili atat

pentru vara cat $.i .RI?n.tru lama, Termo- , >! statui (T) se rnonteaza.lncarnera repre- .' zentatlva a flecare]. zone (varianta 1) '.:'f~.. i sau pe canalul de-evacuate al fiecarei;;~"""',\r) zone daca, termic::l?i economic, este .-"f;;;~ posibil (varianta 2J:cSe poafeCliferen'tia-, -;2dii;~i pe fiecare zona, temperatura lncaperl- ,;,',j'~i

lor Tn perioadele reel sl de tranzltle, nu .•.. A.!

sl Tn sezonul cald.;;':~i~;i~~i

La variantele de presiune tnalta tre- ,~~I

buie sa se prevada aparate de detenta, I

Reglarea temperaturii aerului flecarel

zone se face prin reglarea debitului de

agent termic al bateriilor 811 ... 813.

Fig. 5.3.2 lnetalatle de climatizare cu un canal de presiune joasaJinalta pentru 0 singura zona,

deservind mai multe tncaperl:

1 - camera de amestec; 2 - flltru de praf; 3 - baterie de lncalzlre; 4 - baterie de raclre; 5 - camera de umidificare; 6 - ventilator introducere; 7.,:. ventilator evacuare; 8 -:- aparat de detenta (In cazul lnstalatlilor de presiune inalta );

9 - lncapere cl_hn,~ti?at~; ~.o,::jegulator: de ~rrii?it,~f~;:;hii~~u!~t~r _det~.mp~~ai~ra; ~12 :veQti!Pl(.dciua cai;

13 - ventil cu tr,?i _cai; 'J~ :-. clapeta de reglare; T :: ~er.mostat de camera al zonei; fl. -:-higrostat de camera al zonei. r:': ,:

"_ .~ •. -' •.. _' ,. . . _'._ '''r~- ~_."~_. _~ __ ._.' ... _~-A_.. , ~ .. ,."",.- . _._ . - ,

Aer A proaspiity

I

04

4

, ,

: :

,

1 2

Agregat de.climatizare .

9

' .. ; :~~ Dez~yantajul prlnolpal al acestel ;solu1' . . . tii estefaptul ca toate inc8.perile unel zo- . ne primesc aer cu aeeeasl temperatura. "' ..• Instalatli cu clapete de reglare ;c!.:,;

-.: ~ . (fig.' 5.3.4) . '--.', r: .• ~ •

Canalul fiecarei zone este racordat la fiecare din cele .doua camere de presiune 17. Pe fiecare racord se gaselilte cate 0 clapa de reglare (CR1, CR1). CeIe doua clapete pereche, CR1.lili CR1, sunt astfel cup late incat," in timp ce una se deschide, cealalta se inchide, in aceeasl proportie, Comanda lor se face cu ajutorul termostatului T, montat in camera reprezentatlva a zonei

IV::lI-I::lnt.::l ji} sau ,in,canalul qE?~vacl!f"~· ,~;z:ol}ei .·(varianta.:2). -Prln .ameetecul aerulul cald· cucel 'rece.vln . diverse proportll;: se furnizeaza, ;fiecarei zone, aer :: cu: temperaturi . diferite, '\ fiind poslblla, in acelasi timp, tncalzlrea unei zone lili racrea alteia. Incalzfrea aerulul in bateria deincalzire a fiecarel zone se face la circa 25 ... 35 DC iar raolrea la circa 12.;.15 DC. Solutla se preteaza la lncaper! cu sarcini term ice foarte diferite.

Ca dezavantaje se pot enumera: spatlu mare necesar amplasaril canalelor, pierderi importante prin amestecul

." "cu,. . .. W·;

. !;;I""zonaliHfig t5 3 5) ~P~""":I '~·i'·'qh . <".,

'~j:: iD)nstalatill~' p;e~.e.~t~t~ :·~'ryter{or·~tr'e·-·

buie sa se vehiculeze, 'uneorl, un debit deaer mare sau sa se lucreze cudiferente mari de temperatura Intre aerul lncaperll sl aerul refulat (10 ... 12 DC Tn perioada calda a anului) ceea ce poate avea ca urmare aparltla de curentl supariHori. Se recurge, in acest caz, la un agregat central mai mic lili la prevederea a cats unui agregat auxlliar pe fiecare zona sau pe anumite zone (fig. 5.3.5). Pe zona unde a fost prevazut un

Aer r\ proaspatL/

1

Agregat de climatizare

Fig. 5.3.3. lnstalajle de climatizare cu debit constant cu 1 canal de presiune joasaJinalta, multlzonala, cu baterii de postlncalzlre:

1-14, T - vezi fig. 5.3.2; 13a - ventil cu trei cai pentru zonele 1, 2, 3; .

T1 - termostat de canal; H1 - higrostat de canal; 81 - baterie de lncalzlre aterenta unei zone.

1- ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Zona 3

r -~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . Zona 1

O;~ - -1- - -~ - Q - _~_..L ~.:;- -:-- -(- - - T - - - -1 Zona 1

A 11r I !T! Vananta 2

er '''T'' I 1 1

evacuat 1 7 !.o O' [J

1 1 .. · ........ IT1

1 j Varianta 1

: f ...... (:~::::· .. ·l15 i f~.o .0 -1}

.- __ --l. ---:;c;;--_-j1_+1 --lLih iii !':.:': 9 f\~ 9 \;"__s 9

.:I::J--.....S ~(' S ~·I:j Zona 1

+-t---o--,'t\... -

CR

Aerc! proaspat

------ Zona 2

___ Zona 3

1

2

5

Agregat de climatizare

Fig. 5.3.4. lnstalatle de climatizare cu debit constant, cu 1 canal de presiune joasannalta,

• . .;< s » "..' ' ••• : .: U '. ;·<~;:(~ultizon.ala,cu~lap~te·.~~·regl~!~: ?:t/:.:/~>;.~}i.::; "':' . '~'.::). c,;" "'.:

1..~ 14,T :.. 'vezi fig. 5.3.2; ,15 <;. termostat pentru'aerul cald; 16 ~:termostat pentrli aerul rece;17'::_' camera de presiune.·

9

.. ,'

,';.,; .. '

-- - - -- --- - ----- .. - .. -.-- Inv .-.-.-- ---.-.----------.-----. ----.---.---- ---.--~.--- .. - .. -- .. --------. -"-"'-

agregat auxlllar se poate vehic .• I ., . ta de peril or se reallzeaza cu ajutorul regula-

debit de aer local rnult mai mare; ope- temperaturile de calcul, ~i sa se ,Tncal- toarelor de debit {RD}. Reglarea debiturand ou 0 dlferenta de temperatura zeasca, respectlv, raceasca mai putln lui de aer se poate face pe grupe de (finterior - 'trefulare) mai mica, ceea ce pre- aero In cazul tnstalatluor cu debit con- lncaper! (rezultand 0 economie pe parTntampina aparltla curenttlor reci de stant se rnentine debitul de aer al iri- tea de reglare automata) ·sau la fiecare aero Grupul auxiliar poate fi realizat ea stalatlel (respectiv, al lncaperllor) con- Incapere, Tn parte.

tn figura5.3.5 sau poate fi conoeput ~i stant sl se modiflca temperatura aeru- Reglareadebitului de aer al ventilatocu clapete de reglare ca Tn figura 5.3.4. lui refulat ln lncapert, In eel de-al doilea rului de introducere (6), respectiv, al caz, debitul lnstalatlel este variabil, iar ventilatorului de evacuare (7) se face pe temperatura aerului refulat constanta, baza varlatiel presiunii ln ' instalatla cu respectiv, marlndu-se sau mlcsorandu- ajutorul unui traductor de preslune (RP) se debitul de aer al Incaperllor dupa ~i a unei bucle de automatizare. La cum bllanturlle term ice de tncalzlrs scaderea debitului de aer cerut de cresc sau bilanturlle termice de racire lncaperl, viteza de crculatle a aerului se scad. 0 asemenea schema de instala- rnlcsoreaza corespunzator (eu patratul tie este prezentata In figura 5.3.6. vitezei) ~i presiunea aerului din punctul

Modificarea debitului de aer al Tnca- considerat creste. Pe baza valorii

5.3.3.2 lnsteletl! .. numai eer" cu debit variabil .

lnstalatlile cu debit variabil reprezlnta

o solutle care se practice din ce Tn ee mai mult, din considerente economice. Este mult mai rational sa se vehiculeze In lnstalatie un debit de aer mai mic, pe masura ce temperatura exterloara

..... _------ Zona3 r- -. - - - - - - Zona 2

<) :ll{l- or - - - - - - - - - @J - - -<E- - - ,_j- ::1:.,- r '- - --,- Zona 1

.I.rw I .' Vananta 2fT1, t t

Aer 14 , : . .,..:

evacuat I ! .... ""'-'-------, ..-""''------,

7 : ~ ~ .

I ! 9 Varianta 1 9

t ['__[~'~ ..... Q]]

'-------:-:r.:-i-'

Aer;'p proaspat

Zona 3

Zona 2

Fig. 5.3.5. lnstalajte de climatizare, cu debit constant, cu 1 canal de presiune joasMnalta , rnultlzonala, cu grup suplimentar pentru fiecare zona:

1 ... 14 - vezi fig. 5.3.2; T - termostat de canal pentru toate zonele; H - higrostat de canal pentru toate zonele; T1 - termostat de camera al unei zone; BIZ - baterie de lncalzire pentru zona; VZ - ventilator .de zona.

~~-:----------~--

evacuat r I 7 ..--o-.L.......----,

I 11 !

i r-T:"o;"",~~I==l:'1 ,---~1~F'1 --'

14 !H!T 1.."0' RDl

:::~~ $I,' k5I 12 (' Q Q ~}-8 ~;;'- 8

~~ 3 51 ~._~ .. _:._ ... _. ._. __ ._._..J ~

--,----
I
-
I
I r-
-
.. Q] I
G-
... 9

Aer ¢ proaspat

Fig. 5.3.6. lnstalajle de climatizare cu 1 canal de presiune joasMnalta cu debit variabil:

1. .. 14, T, H, - vezifig. 5.3.2; RD1IRD2 - regulator de debit pentru un grup de Incaperilo Tncapere; RP - regulator de presiune

9

,.:rM Gap.toluI5: Sistem~ pentru cladiri civife' - '" -, '.' . "-'-'---I:\liistalatii {de veritila~e 'si 'cJiniatiz~r~~I;:

~..-. . _ - ( .\t.<' of , • 1,"-';,:1:1,);(

.... ."

.vnt 1 ' r : "(.

pe .cel 'de-al .dollea, _§er_r:ece,~Cu_ ajutorul 'willi -aparafde amestec (AM) : se prela, 11'1 proportll varlabile, aer cald

~i aer rece (suma debitelor Insa este In': totdeauna constanta) din canalele corespunzatoare, Modificarea proportlel este reallzata de un termostat (TC). Daca lnstalatla este de preslune inalta, lnalntea dispozitivului de refulare (sau pe fiqcordul camerei, in cazul cand se prevaCl mai multe aparate pentru aceeasl inca-. pere, se prevede un aparat de detenta

(8).

lnstalatla de reglare automata este prevazuta pentru a realiza:

- temperatura variabila pe canalul de

5.3.3.3.2 Instalajll fara umidificarea aer cald;

aerului - temperatura constanta pe canaluJ

Schema de principiu a unei astfel de de aer rece, de exemplu, 12 ... 15 °C,

instalatii este prezentata in figura 5.3.7. vara, s! 24 ... 28 °C, iarna.

In cadrul acestei scheme a fost preva- In sezonul rece umiditatea relativa a

zut un singur ventilator de lntroducere, aerului interior scade pana la 15 ... Se poate utiliza sl varianta cu 2 venti- 20 % la temperaturi exterioare scazute.

5.3.3.3.1 Probleme generale, clasificare latoare de introducere, caz in care, pe Pentru a se reduce sectiunea cana-

lnstalaplle pot realiza temperaturi di- fiecare canal (de aer cald/rece), ina- lelor de aer cald sl rece, de 181 100 % ferite in fiecare Incapere In parte, in ca- intea flecarel baterii, se monteaza cate la 50 ... 60 %, se utlllzeaza 0 instalatie

re se introduce aer cu ajutorul unui un ventilator. Deoarece pot exista situ- la care, atat pe canalul de aer cald cat aparat sau a mai multor aparate (Ia In- atll in care in Incaperi trebuie trimis nu- I sl pe eel de aer rece, se rnonteaza incaperl mari) cu temperatura diferita de mai aer rece sau numai aer cald, am- seriate cats 0 baterie de lncalzire sl

la 0 lncapere la alta. Umiditatea relati- bele ventilatoare trebuie sa aiba debitul I una de raclre, pentru ca, in sezonul

va a aerului interior nu este controlata total, la fel ca in sltuatla unui singur I rece, sa se beneficieze de aportul celor

In fiecare Incapere In parte. Datorlta ventilator de introducere. I 2 baterii de lncalzire, iar in sezonul prezentel a doua canale de aer pentru Pe aceleasl considerente, atat cana- I cald, de aportul celor 2 baterii de raclintr~ducere se . folo:e~t~: de regUla:n'~I de a~~ ~~~d_~~t_~~ c~l_ C!.e_~~~ ~e~~_se l re, Costu:.ile,d~ _j~vestitie,,~resc-pe-par--

___ ~aaan1fLde...pfesluRe-lAalta,.-peFttrtJ-a-s nnensroneaza la aebrtul total, rnstala- I tea batenrlor ~r a instalatlel de automa-

ocupa un spatlu mai mic. tla fiind costisitoare. tizare care este mai complexa sl scad

Instalatllle cu 2 canale se claslflca I Dupa cum se vede in figura, dupa I pe partea canalelor ~i a constructlel

astfel: I' ventilator (.6). canalul de refulare se lm- ! (spatii mai rnlcl pentru amplasare) .

• de presiune lnalta cu debit parte In doua canale egale ca sectiune I

constantlvariabil; cu cel dinainte. Pe 0 ramura (canal) se 15.3.3.3.3 Instalafii

• de presiune joasa cu debit ' prevede 0 baterie de lnci:llzire (3), pe cu umidificarea aerului

constantlvariabil; cealalta baterie de raolre (4) astfel ca I' Pentru a preveni umiditati relative

• cu 1 ver¥ilator de introducere; pe un canal se vehiculeaza aer cald iar scazute aleaerului interior, In sezonul

;t-, 'I £ ~ Canal evacuare

ev~~~~~_~ .. i i - - - -- - - - - - - - -I" - - - - - T - - - - - r~

; M

i I 7 11 9 -fr -fr 9 "fr

i I / 9

I--~r,~[""r~-'.-?!r~:';""''''''r] T, ~ ._LE9-i--'! ---"i:"----' .__@l-i--'!---':;':-----'

p~;p:~~~ : iT,

,~~ 6 i

'------r-- .

........................... u •••••••••••••• •

rnasuratede RPse reduce -corespun- • cu Lventilatoare-de.introducere; - ,,-, zator debitul de aer al ventilatoarelor - _. fara umidificarea aerului;---~-'-~ -- - - - - folosirid . una~din - -met odele indicate la • cu umidificarea aerului:

§7.1.4. * cald;

La cresterea debitului de aer cerut In * cald sl rece;

lndlperi se actloneaza invers. • cu reglarea temperaturii aerului:

Dimensionarea racordului Ia gurile de * cald; ,

introducere a aerului In lncaperl se face * cald sl rece.

pentru debitul total, in timp ce pentru Intre tipurlle de lnstalatil enuntate se

reteaua de dlstributle, se poate tine pot face, In functle de conditlile conseama de 0 simultaneitate de ordinul crete, diverse cornblnatli, de exemplu, 75 ... 85 % In functle de orientarea lnca- instalatie de presiune lnalta cu un veriperilor sau alte elemente care contribu- tilator de introducere, cu umidificarea ie Ia modificarea bllanturtlor term ice ale aerului cald 1,>i rece sl cu reglarea tem-

tncaperuor. peraturii aerului cald etc.

Daca Instalatla de climatizare este executata in varianta de presiune Tnalta este necesara intercalarea aparatelor de detenta (8).

5.3.3.3 Instelettt .nums! aer" cu 2 canale

Canal

aer rece

Fig. 5.3.7. Schema unei instalatii de presiune joasaJinalta , cu 2 canale de aer, fara umidificarea aerului: 1 ... 14, T - vezi fig. 5.3.2; H - higrostat de canal pentru toate zonele; Tt - termostat pe canalul de aer exterior;

T2 -termostat pe canalul de aer amestecat; T3 - termostat pe canalul de aer cald; T4 - termostat pe canalul de aer rece; Ts - termostat de amestec; TC - termostat de camera; M - servomotor; AM - aparat de amestec,

,if:

. _._. _ .. - -, ,- _. , .. _-- .. --- -_._---_ .. __ ... - ,_._ ,_. -. --_ .... _-- . --._ .. --.- .. -- .. _ --_ ... _._ .. __ ---- _. -- _._. - _.

- realizarea, "prinamestecul aerulul aer rece se reduce. Ca urmare, aerul cald ~i rece, a unei temperaturi de amestecat va avea 0 temperatura mai refulare variabile, astfel lncat tern- rldlcata ~i va duce 1a restabilirea tempeperatura aerului din lncaperea de- raturii interioare. La cresterea tempeservlta sa se rnentlna constanta. raturll Incaperll,' operatille decurg invers.

Aparatul de amestec trebuie sa fie, Aparatul se cornporta bine Tn perioadele robust sl fiabil. In timpul functlonarli el de functlonare cu debit redus (starl?it de este supus la varlatll dese l?i mari de saptamana, sarbatorl). Mlcsorarea presiune. Se executa de catre diverse debitului de aer al lnstalatlel duce la firme Tn 2 variante: scaderea temperaturii interioare, iar T

a. aparat de amestec cu reglare conduce la Tnchiderea cornpleta a cana-

directs (fig. 5.3.10); lului de aer rece sl deschiderea

b. aparat de amestec cu reglarea complete a celui de aer cald. In lncaperl

lndirecta (fig. 5.3.11). se introduce numai aer cald astfel ca

Functlonarea aparatului cu reglare subracirea Incaperllor nu este pro-

directa decurge astfel: nuntata,

La scaderea temperaturii Incaperf Functlonarea aparatulul cu reglare

sub 0 anumita valoare, termostatul T, lndlrecta decurge astfel:

prin bucla sa de reglare, Tnchide partial La scaderea temperaturii aerului intecanalul de aer rece 8 cu ajutorul c1ape- rior, termostatul T, prin crcultul sau de tei 6, actlonata de servomotorul 5 sl automatlzare, Tnchide partial c1apeta de deschide, Tn aceeasl masura, canalul de reglare 8 cu ajutorulservomotorului 6. lr aer cald favorlzand lntrarea Tn aparat a aparat patrunde un debit de aer mal unui debit de aer cald, mai mare. Cum mic sl viteza de rniscare scade. Traducregulatorul 4 mentine constant debitul torul de debit constant 4 seslzeaza mode aer al aparatului, atunci debitul de dificarea vitezei (de fapt, a presiunii

I. Instalatll de veritilare si climatizare

, , .

. ,,"-" ,".'

Capito IU,I 5:"Sisteme,pentru ';bl~diric:ivile

rece, 'se poate prevedea-umidificarea '

, aerului Tnainte de a fi refulat Tn lncaperl.

Umidificarea se poate prevedea numai pentru aerul cald (fig. 5.3.8) sau pentru Tntregul debit (fig. 5.3.9).

Ultima varlanta este mai buna, dar mai scurnpa. Umidificarea se poate face cu apa (este prsferabll sa se aleaqa o camera de pulverizare cu corp uri de umpluturajsau cu abur (solutle utlllzata tot mai frecvent). In -arnbele cazuri se prevede un agregat de c1imatizare care prepara aerul la parametri convenabili din punct de vedere altemperaturii.

Controlul urnldltatll relative se face centralizat cu ajutorul unui higrostat de canal (H, varianta 2) sau higrostat de camera (H, varianta 1) amplasat Tn cea mai reprezentativa tncapere.

5.3.3.3.4 Aparate de amestec Reprezlnta elementele principale ale instalatillorcu doua canale avand functlunlle: "

- introducerea, ln permanenta, a unui debit constant de aer;

Q~--I----I

Aer proaspat

Agregat de climatizare

Fig. 5.3.8. lnstalajle de climatizare cu 2 canale de aer cu umidificare partiala a aerului:

Pentru leqenda vezi fig. 5.3.2 sl 5.3.7.

;t, _ ~u. - r - - - - - ~ -- - -::L~ - -1- - - - -r- - __ ..-CangL_

YA 14 1\/ • t 2) : H' I evacuare

er I tvenan at.,_!

,,"C",, 1 i_m~7_m_m__i:m®w;Mm 1 I ~ if t'

.--t-----:-::---:-i ----, i I

Q~'"

Aer

proaspat 14

Canal aer

rece

Agregat de climatizare

Fig. 5.3.9. Instalajle de climatizare, cu 2 canale de aer, cu umidificarea intregului debit de aer:

Pentru legenda vezi fig. 5.3.2 l?i 5.3.7.

dinamice) sl, prin crcultul sa.u de auto-

. ---matizare;deschide-c6respunzator Cia-=- . peta de reglare 7, ou ajutonil servomotorului 5 restabilindu-se debitul de aer (care este mai cald) I;li duee mai departe la restabilirea temperaturii lncaperil,

La cresterea temperaturii aerului interior operatllle decurg invers.

La functlonarea cu debit redus a lnstalatlel, comportarea este mai dezavantajoasa fata de aparatul eu reglare dlrecta. Ca urmare a scaderf temperaturii l?i adebitului mai mie, se ajunge la sltuatla ce. ambele clapete (7, 8) se desehid complet. In aparat, pe langa aer eald, patrude l?i aer reee sl, In conseclnta, racirea este mai pronuntata,

In figura 5.3.12 este prezentata schema unei lnstalatll de elimatizare cu doua canale de aer de preslune lnalta pentru 0 clad ire adrnlnlstratlva lrnpartlta In 3 zone. Climatizarea cu aparate de arnestec (unele pentru montare in lncapere, In dreptul ferestrelor, altele pentru montare In plafonul fals, racerdate la anemostate) vlzeaza lncaperlle principale de lucru. Incaperlle auxiliare sunt lncalzite In sezonul rece cu corpuri statice. In aceeasl cladire se

. I.~lnstahl!ii 'de veritilare~i climadzare'

t

t

5

7

Zona 1

_____ er __ ~~.:....~ ~_.:...~ ._t-....

amestecat .

-LJ.'" 3'

-I - - :_ - - -.,~ 2

d!J

~ ...

6

8

9

10

Aer Aer

rece cald

Fig. 5.3.11. Aparat de amestec

cu reglare lndlrecta:

1 - carcass fonolzolata; 2 - grile reglabiJe; 3 - racord la tubulatura; 4 - traductor de viteza: 5,6 - servomotor aer cald/rece; 7,8 - clapeta de reglare aer cald/rece;

9 - racord aer rece; 10 - racord aer cald; T - termostat de camera.

Aer Aer

rece cald

Fig. 5.3.10. Aparat de amestec

cu reglare dlrecta:

1 - carcasa fonolzolata; 2 - grile reglabiJe; 3 - racord la tubulatura:

4 - regulator de debit; 5 - servomotor; 6 - clapeta de reglare; 7 - racord aer cald; 8 - racord aer rece;

T - termostat de camera.

,

Tncalzire cu corp uri statice r---A---.

CD

Fig. 5.3.12. lnstalajle de climatizare cu 2 canale de aer, cu 3 zone de presiune inalta ,

pentru 0 cladire admlnlstratlva:

C - cazan apa calda: BI - baterie de incalzire; BR - baterie de racire: AM - aparat de amestec; VI:: - ventilator de evacuare; K - compresor; CD - condensator raclt cu aer (apa): EP - evaporator; VL - ventil de laminare;

VEX - vas expansiune; P - pornpa de circulatle: CR - clapeta de reglare.

,,~

L'lnstalatli de ventilate si cllrnatizare

. .

"'.:~!.~~:"<;~.~~~?\\' .. :: -', . '~

," • it -. ':"" ;':'., .... ".,;\;:,'.',. :.-.,~" -'. • .. -v ..•.

Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile '

-- ... _-_ .. --._-------------- . --------_. __ . -------'--,----,--"

5.3.4.1 Schema de principiu

lnstalatllle "aer - apa" pot realiza, ca fili instalatiile cu 2 canale de aer,

,-----,,-- "'-,--,----,-,--- '-1---· , !

' ~ ..1. 4 ~- . 3 5_'::1 __ . 6~

-+ •• -r - ~- ~ ~ - r=-:= ,~~jl Aer evacuat

+ Q L -+- - - -t - - - - - - - - - -t - - - ..t - - - .L - - ... - Zona 1

+-~ 1 :1 ' , Aer primar

:kzona2 '

Fig. 5.3.14. Schema de principiu a unei lnstalatll "aer-apa" (cu aer primar)

cu aparate deinductie/ventiloconvectoare:

1 - grup de climatizare; 2 - ventilator de evacuare; 3 - aparat cu lnductle/ventiloconvector: 4 - conducte de agent termic (2,3,4) sl evacuare condensat; 5 - grila de absorbtle (aer recirculat); 6 - grila refulare aer tratat. i

gas esc sl surse de racire a apei. Grupul de cllmatizare trateaza aerulla parametrii de baza, convenabili tuturor tncaperllor deservite.

temperaturi diferite de la 0 lncapere la alta (dadi este cazul) sau.ialtfel spus, se poate regia in mod invidual temperaturaflecarel lncaperl, Acest sistem se preteaza, ln special, lacladlrlle cu rnulte tncaperl, situate de 0 parte sl de alta a unui coridor central. Foloseste atat aenil cat sl apa (calda, racltajca agenti termici, ponderea detlnand-o apa calda sl racita, deoarece necesita mai putin spatiu pentru arnplasarea conductelor. Tn figura 5.3.14 se arata schema de principiu a unei astfel de lnstalatll,

Exista un agregat central (1) pentru tratarea aerului, pentru lntreaga cladlre. De la acest aparat pleaca 0 retea de canale la care se racordeaza toate lncaperlle. In unele sltuatli se trateaza, central, in agregatul 1, numai debitul de aer proaspat, caz In care lnstalatla de evacuare se desfllnteaza, reducandu-se spatlul pentru amplasarea tubulaturii. In fiecare incapere sernonteaza unul sau mai multe aparate (3). Aceste aparate de climatizare partlala se executa in 2 tip uri constructive:

- aparate cu lnductle (climaconvectoare);

- ventiloconvectoare.

5.3.3.3.5 Diagrame de reglare

a' pararnetrlloraqenjllor termici ,Ia insta laliile cu 2 canale de aer

Nu ar fi ratlonala rnentlnerea constanta a temperaturilor aerului In cele 2 canale (cald, rece), tot timpul anului, pentru ca pierderile prin amestec (aer rece cu aer cald) ar fi foarte marl, Se procedeaza, de aceea, la modificarea temperaturii aerului In functle de temperatura exterloara, In practice, se utlllzeaza 2 metode de reglare (fig. 5.3.13).

Metoda lndlcata In figura 5.3.13a mentine constanta, temperatura In canalul de aer rece, sl varlabila, In cel de aer cald. lnstalatia de reglare automata este slrnpla lili user de stapanit, Zona pierderilor prin amestec se sltueaza In domeniul 15 ... 16 + 21 ... 22 °C.

Mai economlca este modificarea temperatLlrii aerului in ambele canale (fig. 5.3.13b) deoarece zona pierderilor prin amestec se rnlcsoreaza sl chiar poate fi e$cclusa In cazul unor scheme mai sofisticate.

Graficele au caracter cantlitlv',-V-aioi-r::-' - Ie efective se stabilesc In functle de localitate, grad de izolare tsrmlca a cladirii, coeficient de vitrare, grad de ocupare, nivel de i1uminat etc.

5.3.4. lnstalatll "aer - apa" , (cu aer primar)

40~ 1/

" f..,.~.~ ~/

30 ~ ~r 270:::

- <, ~ 2 °C .; >-

!_A.e_ i~r!2!:. It, __ . ...:.. -::::::.. ~' .....

()~20r- r-' - ~ /

" r rece - !T = 16 °

a,

~ 10~~~----~--,"~~~~-H----+-~~ lii L F cirea ae rului

0. e

E na pier eril r

~ ±O~+;-\-::-:_~~ __ +-=J~~ln~a!rrm~e$e~c+~

Inc Izirea~ ulul

" -Flecare din acesteaparate' contine un schlmbator de cal dura prin care clrcula, alternativ, apa calda (iarna) sau apa racita (vara) sau 2 sohlmbatoare de caldura (printr-un schimbator olrcula apa calda l;li se numeste baterie de lncalzlre, prin celalalt schlmbator clroula apa raclta sl se numeste baterie de racre). Bateria (de incalzire/racire), respectiv, bateriile de incalzire sl raelre sunt racerdate la reteaua de agenti termici alcatuita din 2 conducte (ducere -Intoarcere prin care clrcula iarna apa calda sl vara apa racita), din 3 conducte (ducere - apa calda, ducere - apa racita, lntoarcere apa calda/rece) l;li 4 conducte (ducere - lntoarcere pentru apa calda; ducere - Intoarcere pentru apa racita).

Tncele 3 sltuatii (cu 2, 3, sl 4 conducte) se prevede fiJi cate 0 conducta de colectare a condensatului, care se produce pe suprafata exterioara a ba-' teriilor, 'in procesuLde raclre sl uscare a aerului. Modul de racordare a bateriilor este aratat In figura 12.2.3.

5.3.4.2InstalaJii "ser - apa" cu 2 conducte

Sistemul de cli,RJatizare "aer-apa" cu

40 " V

~~ VV

30 ~ ~~270

~ t,. t. ~oC - .... .;~

5' r- ~--=--=:..,....L - - - ~

~20 • ..._ /!I

~ Incalzirea aerului 7

~ /

~10 f--~~----~----~--+-~~-+ __ ~~

E t, / Hacirea aer lui

~ )'

±O~~~---~---~----+----+-+-~

-10 V

V

-20 V

Temperatura aerului exterior [Oe)

a b

Fig. 5.3.13. Diagrama temperaturilor unei Instalajll cuz canale de aer:

a - temperatura aerului rece constanta; b - temperatura aerului rece variabila.

-10 /

V -201/

±o

10

20

30

40

-20 -10

·20

Temperatura aerului exterior [OC]

-10

15°C

40

±o

30

10

20

invariante mai -simplificate; uri- exemplu il poate constitui utifizarea ventiloconveotoarelor fara racord de aerprlrnar, introducerea aerului facandu-se direct In Ind\pere, .printr-o grUa. Alteori, cand cladrea are ferestr,e care se pot deschide se renunta la introducerea de aer primar, acesta fiind introdus prin deschiderea ferestrelor. Folosirea acestul sistem trebuie facuta cu discernarnant pentru ca, la incaperi aglomerate, uneori interioare, nu se pot realiza conditil interioare corespunzatoare din punct de vedere al improspatarii aerului.

Prin reteaua de conducte circula, in sezonul rece, apa calda. Sistemul insa nu permite ca, simultan, unele Incaperi sa fie raelte sl altele lncalzite.

• lnstalatli "aer-apa" cu 2 conducte cu comutare

Instalatla poate fi cu sau fara aer primar. in figura 5.3.15, varianta 1, este prezentata 0 instalatie cu 2 conducte cu ventiloconvectoare fara aer primar.

Alternarea allmentarll cu apa calda $i rece (cornutarea de pe apa calda, pe

I I I I I apa rece $i invers) se face cu ajutorul

unui terrnostat . montat in exterior. - e L _1- - - - - - - - - - - - - ..l - ---- - Preluarea de apa calda, respectiv, rece

P 11 11: se face prin racorduri independente, in

I I schimb, returnarea in reteaua de apa

I;l-- ~-~ ~ :== <=,"",..-j--l-'-ald~i...rece-se-face-cu -ajutorul unui ..

~_r___ _ ventil cu 3 c~li (V3CC). Pentru a se

p prelntampina amestecul apei reci cu

Fig. 5.3.16. Instalajle de climatizare "aer-apa" cu 2 conducte apa calda se lntercaleaza (pe racordul

~i aparate de lnducjle tara comutare. de apa calda) un schlmbator de caldura (SC) (fig. 5.3.15, varianta 2).

- - 2 "conducts tamane;-'in--contiriUare:-l-punae"Cerinteide're9lare' indiiiidu-ciia 'in sistemul eel mai utilizat datorlta cheltu- fiecare lncapere. lnstalatla, echlpata cu iefilor de lnvestitle mai red use. EI ras- ventiloconvectoare, poate fi utllizata $i

I
I
I
-,
A I
I
ffi I
E I
"l:
C. I
...
Ql -0- I
-c
I
I
-,
I
I
I
I
I
t C - cazan de apa calda R - aparat racire apa

P - pompa decirculatle A - aparat cu lnductle

RC - recuperator de cal dura CA - camera de amestec .

F - filtru de praf .

81 - baterie de incalzire 8R - baterie de raclre U - umidificator

VI - ventilator de introducere VE - ventilator de evacuare

RC ,,- 1 - - - -- - - - -

" F BI 8R U

VARIANTA 1 (eu 2 eonduete)

VARIANTA2

(cu 2 conducte ~i schlrnbater de caldura)

VARIANTA 3 (cu 4 conducte)

. i

P2

Fig. 5.3.15. lnstalajle declimatizare "aer-apa" cu 2 ~i 4 conducte cu ~i

fara aer primar:

TC - termostat ventiloconvector; A1 ~i A2 - ventil de reglare pentru incalzire sl respectiv racire; V3CC - ventil de comutare inealzire/racire;

T - termostat exterior (+ influenta insolatle, vant); P1 .: pornpa circuit Aparat de elimatizare

lncalzjre: P2 - POmpa circuit racfre; P3.-. pompa circuit zonal; . .

SC - schlrnbator de cal dura.; AZ. - atenuator de zgomot; A3C11R3C2 - roblnete cu 3 cal,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->