)UPERIOR

CUPRINS
PREFATA
1. AERUL
UMED
i.i CotPozilia
aerului
umed
1.2 Legile
g"t"i;Gtf"cte
aplicate
la studiul
aeruluiumed
i.i Parametrii
aerului
umed
'1.4 Diagramepsihrometrice.
----,.
1.5 Transfotti'ii"
"itple
ale aerului
umed
1'5'1 Probteme
generale
--
t.S.2.Procesesimp|eindiagramelepsihrometrice
{.5'3' ExemPle
de calcul
2. NOTATII
3. BAZE CLIMATICF
3.1" Parametrii
exteriori
de.calcul'-situatia
de vari
3'1't'
T;;p;t"iut"
c"
".lJt''l
a aerului
exterior
"l'plntiu
instalafii
de climatizarc
; -'P;;;;
ventilaie
mecanicd
-a--21
g"l'z'
Jarialia
oiurna
a temperaturii
aerului
exterror
3'1'3'
Radialia
solari
s" r'+' ili"fr'lit"iie
irmio
itatea
al ae rul ui exterior
g'2.
Parametiii"it*iioti
de-calcul'
Situatia
de iami
3'2'1'
+H;;;;i;;;;"
c'algur
a aerurui
exterior
3'2'2'
il;fili"i
o"
"*ioitate
al aerului
exterior
3'2'3'
Radialia
solari
3'2'4'
V i*eza
vdntu I tl i
4. PARAMETRII
DE CALCUL
AI AERULUI
INTERIOR
4.1. Situafia
de vari
....,
+"f
'r'
iemperatura
aerului
interior
4't'2' ffii[ilte;-t"tdna'"
aerultri
interior
4'1'3'
Viteza
aerului
intenor
a'r'+' i"ip"i"tura
medie
de radiafie
4.2. Situalia
de iarni
-r..:
A'Z'f
'-femperatura
aerului
interior
4'2'2: fii;';"t"a
ielativi'a
aerului
interior
4'2'3' Viteza aerului
inte'nor
l"z'+'
ilmp"i"tura
medie'de
radiatie
4.3. Evaluarea
confortului
termlc
4.4' ExemPlu
de calcul
p"1
p.1
p.3
p.4
p.5
p.8
p.8
p.8
p.{0
l
l
p-13
p.'15
p.t5
p.15
p."15
p.li,:.
F.{6
p.20
p.21
p.21
p.21
p,22
p.23
p.23
p.24
p.24
p.24
p.26
p.26
p.26
p.27
p.27
p.?7
p.27
p.27
p.28
p.32
5, APORTURI
DE CALDURA
PRIN
ELEMEHTELE
OFACE
DE
ANVELOPA
6. APORTURI
DE CALDURA
PRIN
ELEMENTE
DE CONSTRUCTIE
VITRATE
7. APORTURI
DE CALDURA
DE LAINCAPERI
VECINE
g.
OTEAJAru
OE CAI-OUNA
OE LA SURSE
INTERIOARE
8.1- Degaiarea
de cf,lduri
de la oameni
8.2' Degaiare"
l; ;il;tt
de la iluminatul
electric
8.3. Degaiare"
l;;i;;tt
de la maeini
ac$onate
electric
8.4. Degajiri
iJtajilia-
ot rt.tt r''.i9tme
ntu I electro
n i c de bi ro u
8'5' Degaiar#;;ttila
q"
1"
uti^laie
de bucitirie
g.6.
D"6"i"t*a
de cilduri
!e !a
mlyare
8.7. DegaiarJ;;;il;ra
a" r" materiale
care se risesc
9. STABILIREA
SARCINTITERMICE
DE CALCUL
9'1. Sarcina
termici
de vari
i.i. sutoina
termici
de iarnd
10. B|I-ANTUL
DE UIllllDlTATE
10.1. Degaiiri
de umiditate
!e la
oameni
10.2" Degaiitiil
"tialt"te
qe
F
suprafele
lib'e're-!e-:!:
10'3. Degaii;
il ililit"i"
qt p
apl stagnanta
!"-filo"*"H
10.4. Desain;il
ffi;il!;
o9
9-1; ""
iu'g"p"'
p-ardoseais
10.5. Degaii'i
O" utiUit"b
materiate
care si usuci
in incipere
'iO.e. O"6"i"i""
O* umiditate
de la mincare
'
{0'7. ExemPle
de calcul
11. CALCULUL
DEBITULUI
DE AER
^
.
1 1 -1 Galcutuil;ilil
;entru
incioeri
climatizate
I {'1' l"#l;di
;; ;;'
pentru sistem
u I de climatizare
"Prin
amestec"
11'1;:';;idldeaerincazulsistemedeclimatizare
"tip fision"
sau"prin
deplasare"
11.2. Galculul
debitului
de aer
ryl1l::;'"nlare
meeaniei
11'2'l'Debitul
de aer
Pentru
vara
11'l";'o"oitur
de aer
Pentru
iarni
12. CALCULUL
DEBITULUI
MINIM.DEAER.
PROASPAT
{2.1. Calcul"t
i"'fri'r"i-*ini*
de aer
proaspit
pentru diminuarea
nocivitililor
12.1'7'
Pulberi
12'1'2'
Fumul
de
ligari
12'1'3'
Formaldehida
-
12'1'4'Dioxidul
de carbon
12'1'5'
Mirosul
p.34
p.93
p.104
p.105
p.t05
p.106
p.106
p.107
p.t08
p"109
p.109
p.111
p.l11
P.111
p.1'!3
p.113
p.413
p.1{6
p.t{6
p.117
p.117
p.{17
p"119
p.119
p.1{9
p.122
P.124
P"124
P.126
12..z
(;O{l
1L3"
1L4.
12"5.
p.128
p.128
p.129
p.i30
p.130
p.131
p.l34
13. FROCE
13.{
Eil[,q
13-2
co{l
14 ALEGE
11"1
1Ij
15. BIBU{
'16.
A|{EXJ
raTltr
tri c
c de birou
ESL
apa
)ardosealS
lrdosealA
in inc*Pere
atizare
matizare
e anie a
1tru diminuarea
p.34
p.s3
p.104
p.105
p"105
p.106
p.106
p"107
p.108
p.109
p.109
p.ttt
p.111
p.111
p.{'! 3
p.113
p.113
p.1'16
p.'! x6
p.117
p.117
p.117
p.'! 19
p.'119
p.119
p.122
P.124
p"124
P.{26
P.128
12.2" Debitul minim de aer proaspiit pentru asigurarea
co nd ilii lor i g ien ico-sa n ita re
12.3. Oebitul rninim de aer proaspit din considerente tehnice
12.4. Calculul debitului de aer pe bazi de indici
12.5. Exemple de caleul
'12,5.1 Debitul de aer
pentru climatizare pentru instalatii de
climatizare
"prin
arnestec"
',2.5"2 Debitul de aer pentru ventilare mecanici
12.5.3 Debitul minirn de aer proaspit
13. PROCESE COMPLEXE DE TRATARE A AERULUI
l3.f . Procese de tnakre a aerului iarna pentru controlul
temperaturiigi umidit5lii relative a aerului interior
13"1.1. Procese de tratare a aerului pentru sisterne
de elimatizare
"prin
amestee"
13.1.1.1. Proces de tratare iarna cu umidificare
adiabatici
{3,t.1"Z.Tratarea cornplexd iarna cu umidificare
izoterrni
13.1.2. Cazuriparticulare de procese de tratare
a aerului iarRa
13.1.2"'!.Cazulin aare hru > hn
13.1.2.2.Cazulin care punctul M se afld sub
curba de q
=
100% ( in zona de ceafi)
13.1.3. Proces de tratare a aerului pentru sisteme de
elimatizare de tip
"piston"sau "prin
deplasa.re"'
13.1.4, Exemplu de calcul
13.{.5. Proces de tratare iarna cu incilzirea aerului
amestecat
pentru ventilare mecanici
13.2. Procese de tratare a aeruluiin situafia de vari pentru
controlultemperaturii
9i
umiditifii relative a acrului interior
13.2.1. Procese de tratare a aerulu!
pentru sisteme
de clinnatizane
"prin
arnestec"
13.2.1.1. Proces de tratare vara cu rdcire
intr-o treaptd
13.2.1.2. Proces de tratare \tara cu ricire
gi
urnidificare adiabatici
13.2.2. Tratarea aerului vara cu baterie de rdcire pentru
controlul tennperaturii aerului interior
13"2.3" Proces de tratare a aerului
pentru sisteme
de clin'ratizare tip
"piston"sau
-prin
deplasare"
1I.2.4- Exernplu de calcul
14 ALEGEREA AGREGATULUI DE TRATARE A AERULL'I
14.{. Tipuri de agregate de tratare
f 4.2, Progname de alegere a agregaieior de fratarea a aerului
15. BIBI.IOGRAFIE
16, ANEXA
p.'135
p.136
p.137
p.{38
p.138
p.f 40
p.142
p.144
p.144
p.144
p.144
p.149
p,151
p"ts'i
p.152
p.156
p^158
p.160
p.{62
p.'162
p.162
p.165
p.167
p.169
p.174,
p.174
p,'171
p.f 8i
p"'191
p.193
p.l28
p.129
p,'i30
p.130
p.'t 31
p.134
ttl
PREFATA
Lucrarea de fald se adreseazS studenlilor din anii terminali ai Facultdlii de
Instalalii
9i
a fost conceput intr-o ingiruire logicd de realizare a unui proiect de
ventilare sau climatizare^
Ea inlocuiegte o lucrare cu o vechime de 21 ani care degifoarte valoroasd
la aparilia ei, era complet depdgiti de trecerea anilor gi de innoirile tehnologice dar
9i
insuficientd pentru numdrulmare de studen{i.
indrumdtorul elaborat include ultirnele norme apdrute, printre care o
metodologie noui de calcul a aporturilor de cdlduri mult mai simpld gi mai ugor de
utilizat.
A fost adaptatd metodologia de calcul a aporturilor de oildurd prin ferestre
rntroduc6ndu-se
nofiuni noigidate actuale pentru ferestre moderne.
A fost actualizat caleulul degajirilor de cdldurd gi umiditate precum
;i
rnelodologia de calcul a sarcinii termice de vard gi de iarn6.
Calcutul debitului de aer a fost reorganizat gi au fost incluse noile sisteme
de distribu{ie a aerului in inciperi, iar
trasarea proceselor de tratare a aeruiui a
'cst complet schimbatd.
Au fost introduse procesele de tratare cu recuperatoare de cdlduri dar
9i
crocesele de tratare pentru controlul temperaturii aerului interior doar cu ajutorul
:ateriilor de rdcire.
Alegerea agregatelor de tratare este de asemenea un capitol al
'rdrumitorului complet adaptat noilor evolulii din domeniul instalaliilor de
:,matizare.
A fost prezentatfr o metodologie moderni de alegere a acestor agregate
Ei
a fost inclus un material documentar cu ajutorul cdruia studentii
pot rezolva
a:eastd etapa a proiectului.
Datoritd noutSlilor cuprinse gi modului sdu de prezentare, prezentul
''drumdtor
de proiectare devine un instrument irnportant in pregdtirea studenfilor
s, un material ajutdtor pentru inginerii care lucreazd in domeniul insialatiilor de
.e.rtilare gi ciimatizare.
Autorii
1. AERUL UMED
1,1 coMFoZtTtA AERULUT UMED
Aerul atmosferic este un ameslec binar de aer uscat gi vapori de apd, Degi
cantitatea de vapori de apd din aer este mici (la presiunea de 101,325 kPa.
maxim 3,82 g/kg la 0"C
$i
maxim 42,41 glkg la 30"C), ea
joacii
un rol important
atflt prin efectele fizice, fiziologice gi meteorologice cdt gi prin cantitdfile de cdlduri
vehiculate ?n timpul transformdrilor termodinamice.
Cu exeepfia poluanfilor, a ciror participalie este variabil5 in timp
9i
in spaliu
compozi{ia aerului uscal poate fi considerati practic constanti. Dupd Harrison
(1965) compozi(ia normali a aerului uscat este cea din tabelul 1.1 . Corespunzdior
acesteia, rezultd rnasa moleculari a amestecului, Mu
=
28,9645 kg/kmol gi
constanta caracteristicA a aerului uscat Rr:
R"
=
R/ M"
=
287 J/kg.K
unde R
=
8314,41Jl kmol.K este constanta universali a gazelor ideale
(1.1)
Tabelul 1.1
Compozilia normalS a aerului uscat
Nr. crt. Gaz constituent Masa
moleculard
Pafticipa{ia
volumicd f%l
1. Oxigen 32,000 20,9476
2. Azot 28,016 78.084
3. Argon 39,9444 0.934
4. Bioxid de carbon 44,010 0.0314
Alte gaze
{Neon,
Heliu, Metan,
Hidrogen, Kripton,
Xenon,Ozon)
0,003
Masa moleculard a vaporilor de apd este Mv
=
18,015 kg/kmol gi astfel, constanta
caracteristici a vaporilor Ru rezultd conform unei relalii similare cu (1.1):
Ru
=
N M,= 461,5
j/kg.R (12)
lriJ
tE@lru.E
GA
lilUl[lr
@icanifr6 nrq
.8tmerr
re o[uln
mqqiiri6
Sl=rr*illm
i
eprama
ge
sili
q*
frgcir-l
;c
- H,mi1]l;
ry ul
- 3ei,-li.L EEi: *l
- 33r[]'ri *4lt
l]llitfifmffe
M
-
rresum.66
ps
'W
-
nornr,t"n.U
mreg
mr, -
-lulafu
0 T(I
'llil-
plpe.A;r'-a
d
iltlmiree
a se ffi
ttfiIrouce
s riEdre .E i
r,s{rl+a
u Da{ffir :
ilmlffie'clhu,
il--'.h
[.e sa:uratb.
Breslr
lEmLnfib.
p_.
filf
lgiryrfriul
d Ig
mErrTrirxa
CU O ej.DA
-$eqrrrJl<0'C,
y:
_
_
-tffiit>0.C
pori de aP6'
DePi
r de 101,325
kPa,
cd un rol important
aniitd{ile
de cdlduri
timP
9i
in sPa{it't'
n. DuPd Harrison
l 1.1. CoresPunziior
28.9645
kglkmol 9i
(1-1
)
ilc+ ideale
Tabelul
1'1
rnol
9i
astfel,
constanta
rilare cu
(1.1):
(1.2)
1.2 LEGILE GMELOR PERFEGTE APLIGATE LA $TUDIUL AERULUI UMED
ln
aplicatiile ingineregti curente, aerul umed
poate fi tratat cu o aproximalie
s*rficient de bund, ca un gaz perfect. Pentru calcule mai exacte, se recomandi
:elatiile stabilite de Hyland giWexter (1983)
Ecua{ia de stare a gazelor perfecte poate fi aplicatd amestecului de aer umed
sau fiecdrui constituent in parte. Astfel:
- pentru aer umed (amestec):
PV =
nRT
- pentru aer uscat: PaV =
n"nT
=
Ira Ra T
- pentru vapori de apd:
prV
=
nunT
=
ffiv Rv T
-n3e:
r - presiunea (Pa);
'/
-
volumul amestecului aer-vapori
(m3);
-
- numdrulde moli(-);
r
-
temperatura absolutd (K).
e1icele a se referd la aerul uscat, iar indicele r la vaporii de apd. Mdrimite fdrti
ndice se referd la aerul umed
(la amesteculaer
uscat givaporide apd)'
-4ea
lui Dalton exPrimd rela[ia
ainestecului:
P=Pu+Pu
La satura{ie, presiunea partiale
saturatie, pu.
Ln
domeniul de temperaturi
(-40"C ,.+150'C)
presiunea de satura{ie se poate
Gtermina cu o eroare mai mici de 0,5% cu una din relaliile:
-:entrut<0'C:
p"
=
3,61 633.1 o" *{#H{i)
(1.7j
-oentrut>0'G:
P" =
1,40974.r0'. *{;ffi)
(1 8)
(1 3)
(1.4)
(1.5)
dintre
presiunile par{iale gi presiunea toiali a
(1.6)
a vaporilor
pn devine egal6 cu presiunea de
1.3 PARAMETRII AERULUIUMED
Pentru definirea stdrii aerului umed gi pentru a urmiri evolulia lui in cfe-1e
transformSri termodinamice, se utilizeaz| parametrii
de stare gi atte mj:r;,;
caracteristice amestecului. Aceste mirimi sunt cuprinse in tabelul 1.3.1 : relatifu de
calcul au rezultat din definilii gi din aplicarea legilor gazelor perfecte prezen:are
anterior.
Tabel 1.3.1
X4-l
N-v
#.
1,4 DIAGI
i''
diagr-ar
.red. t-.lrr
stabili pnrn
:sie arbih
-E
ll:Clr
*_f,*^+- r
-
'JILAts ,
leprezen
es:e foarl
-*-glrlabrlS
:entraiele
.=prezenL
-esnlci
:arcinile C
- ^,5^^
:*:iLUd d
=x,sta
nu
:if,rcrdona'
Parametrii aeruiui umed
N"
cn.
9im-
bol
Denumire UM Definitie Relafii de caicu'
1 t
I
Temperatu
ra uscata K
Parametru termodinamic.
Se misoard cu ajutorul unui
termometru cu bulbul ferit de radiatie.
t
Temperatu
ra umedd
Temperatura de saturatie izobari qi
adiabaticd
Se mdsoard aproximativ cu
termometrul umed (bulbul invelit in
tifon umed, ?n curent de aer).
Se deduce din.
h + (xs-x)*haea
=
h.
i1
g)
hr*= 4,186 tu
i1
10)
x,
9i
h" se calcubazS la
temperatura 1,.
ir
Temperatu
ta
punctului
de roud
Temperatura de saturatie izobard la
continut de umiditate constant.
Este egald cu temperatura unei
suprafele pe care vaporii de api din
aerul umed condenseazd.
idin
relatiiie 3 7
9; -r
E)
pentru pv > 610,7 Pa :
tr
*
3928,5/(23.3693 - in po)
- 231.667 r 11j
penlru p! <
610 7 Fa
t,
*
6150,6/(28 9155 - In p")
- 273.33 {1.12)
4. X Con!inutul
de
umiditate
kg"/kg.
Raportul dintre masa vaporilor de apd
gi masa aerului uscal dintr-un volurn
de aef.
x=mu / m"
(3.1 3)
x=0.6?2 s.,'ip - c, (1.14)
la saturaoe
x.=0.622 c.
:a.
r.;
(1 '15)
5
a
Umiditatea
relativa
o/o
Raportul dintre masa vaporilor de api
dintr-un volum de aer gi masa maximi
a vaporilor ciin acel voium, la saiurafie,
la aceeati tempelqtqtiSUryqsi u nq
g
=
l.ir,
,1.-"
= l-, -t. =
pu I p"
(1.16i
6.
x
Concentrat
ia de
umiditate
(umiditate
specifica)
kg"/kg
Raportul dintre masa vaporilor de apa
gi masa totale de aer (umed) dintr-un
volum dat (sau continutul de vapori Ce
ap5 dinh-un kilogram de aer umed).
j.=T,.
- t1.17]l
a.
=
x
'+i
i1 18)
l.=JaEi,
c-i378pu)
{1 19)
1.
Umiditatea
absolutd kglm3
Masa vaporilor de apd dintr-un rneku
cub de aer umed z
=r.
( 1.20)
I
tr
Grad de
saturare
Raportul dintre conlinutul de umiditate
al aerului umed gi con{inutul maxim cje ! =
r' .& t1.21\
umiditate la saturatie, la aceeaFi
temperaturi i
presiune.
Densitatea kg/m"
1.23)
ur
?r
Cfente
ailte
nnSrirni
1: rebjlirfe de
E pfezernate
T#{ 1.3.1
lE ir
ltr.*
=
r,-
a1 9)
ffii, i i0)
f CalCle.a:a
ta
Y!', y:i
,
17)
. r18)
- 3r8
Pu)
i1
19)
1.21)
=
flllliir
*-,
, V
=
','
'.1.22)
-rlftu*,
' ':.-llRv)
[ :Iti-:- : .T
nr
1Ffl
I+
n tabel s-au folosit ln plus notaliile:
ms - masa vaporilor saturali (kgv);
xs - continutul de vapori la saturalie
(kg"/kgJ;
ps - presiunea pa(iale a vaporilor la saturalie
(Pa);
r - ce6ura latenti de vaporizare/condensare
a apei la 0
oC
(r
=
2500 kJ/kg);
huo" - entalPia aPei
(kJikg).
1.4 DIAGRAME PSII"IROMETRICE
in diagramele
psihrometrice se reprezint6
grafic rela{iile dintre
parametrii aerului
umed. un punct dintr-o diagramd este definit
prin doi parametri iar ceilal{i se pot
stabili prin citire, intefpot&nd intre valofile marcate. Alegerea axelor de coordonate
ssie arbitrari, urmirindu-se o bun6 lizibilitate in domeniulde
valori curent utilizate'
Cele mai utilizate diagrame au ca axe de coordonate entalpia h
9i
confinutul de
.rrniditate x; axele fac un unghi mai mare de 90'
(de obicei 135').
Reprezentarea grafice a relatiilor dintre
parametrii termodinamici
ai aerului umed
este foarte des utilizatd datoritS
posibilitd{ilor de calcul rapid, cu o eroare
r:eglijabil6, pentru calculele
practice aferente tratdrii complexe a aerului umed i*
centralele de tratare a aerului din instalaliile de climatizare'
Prin acest tip de
reprezentSri, se pot detennina eu ugurintd cebitele de aer
pentru ventllare
Tecanice gi climatizare, sarcinile termice ale bateriilor de ricire/incelzire
sau
iarcinile de umiditate ale camerelor de umidificare
(cu ape sau cu abur),
precum
9i
evolutia aerului in interiorul incdperilor climatizate'
Exrsti numeroase
variante de reprezentare
in func{ie de alegerea
axelor cie
:cordonate gi de zona de parametri care se doreqte a fi evidentiatd
cu cat mal
Caldura
masicd (la
presiune
constanti)
a aerului
umeo
kJ/kg'C
Caldura necesari.unui kilogram de aer
urned
pentru a-gi ridica temperatura cu
1"C.
cn =
(cpa+ x. cp"))1 (1+x)
\1
24\
se aproximeaz5 cu .
Cp=Cpa+X.Cpv:1+1,86X
(1-25)
(raportate la 1kg de aer
uscat)
'i
Entalpia kJ/kg
Caldura necesare Pentru
a obtine
izobar,
(1+x)kg de aer umed de
temperatura t,
Plecand
de la 1kg de
aer uscat gi de la x kg de apa avand
temperatura de 0'C.
Suma dintre entalpia aerului uscat
la
a
vaporilor de ape
h = lcpat
+ (cput +r) x]/ (1 +x)
(1.26)
se aproximeazF cu
h =
cout+
{cput
+0 x (1 27)
h= 1,0t+(1,86t+2501)x
(raportatd la 1kg de aer
rrscat'l
(1.28)
multd lizibilitate. Fiecare diagramd pentru
aer, umed este construitd pentru
o
presiune
datd (de reguld, presiunea
atmosfericd la nivelul mdrii) gr permfte citirea
tuturor parametrilor pentru
o stare a aerului definitd prin
doud mdrimi, cdreia ii
corespunde un punct
in planul
diagramei.
in tdrile Europei de Est gi in Germania se utilizeazd diagrama cunoscutd sub
numele de diagrama Mollier, construitd in axele de coordonate entalpie-con{inut
de umiditate (h-x), care fac ?ntre ele un unghi de
j35".
Ea este utilizatd aproape
exciusiv gi in tara noastrd.
p
rsA
Figura 1 .3.1: Citirea parametrilor
aerului
aerului umed ?n diagrama h-x
Figura 1,3.1 : Citirea parametrilor
umed in diagrama t-x
Pe axa orizontald a acestei diagrame se citegte continutul de umiditate x (guikg"u)
gi presiunea pa(iald
a vaporilor pu (mbar:) iar pe
axa verticali stdnga se citegte
temperatura uscatd t. Entalpia h se citegte direct pe dreptele h=const. ?nctinate ia
45' fatd de orizontalii,
in Fr'anla gi statele unite ale Americii se utilizeazi o diagramd h,x cu axele
inversate fa{d de diagrama Mollier. Deoarece pe axa orizontali se crtegte
temperatura uscati t, iar pe
axa verticali
{dreapta)
continutui de u.nidrrate x,
aceasta diagramd va fi denumitd t-x. ln realitate, dreptele cu t
=ccnsr.
nu sunt
paralele
?ntre ele gi nici perfect orizontale, ci compun un fascicui de di-epie care se
inidlnesc inir-o origine situatd la t
=
-273,15'C. corespun zdtoare temoerai:.riir cie 0
absolut (0 K).
tffiitffinem ,
ffizumk
Mturyrlr
lriJ:
Fftr'-
&t
['TS;3 i
&=[:'!*N
S,ffir!1s :
dt[E:"
m'<i="
ruili pentru o
permite citirea
iimi, cireia ii
amoscuti sub
ria$econtrnut
hA aproape
--7
+^
^l 'l'
-i
ipr,q
lr
ll
rl
'
:.
-*;P'r
ri
nFartnior
gtnna t-x
ffi x
ig/kg.")
frrya se cttegte
rd" T'rctlnnate la
fi hr-r o'l axele
ildii se citegte
& r.rnndrtate x,
=ctr,st
rl*:
sunt
bfi@ caie se
Enpsmuriicie 0
lcrrea parametriior
qerului
qmed in aceste
liagrame
este- ilustrati schematic
in
fr-r-.ib 1 .3.1 respectiv 1.3.2.
}egramah-x|apresiuneadel0l3mbar(101325Pa)estereprezentat5infigura
. -<?
cdlndd fl trldB t lta! u r@ll
1o
s 25
_ ,T
RsFffis
s,ti/Ax lkJftgl
to-o
J'l';"t;
* t o
*
t;g
Pdtud'45'r"'*r
Figura '1.3'3:
Diagrarna
h'x
pentru aer umed'
la presiunea de 1013:mbar
F|anu|uneidiagramepsihrometriceesteimpdrfitindouizoneprincipa|eprin
urrba de umiditate
relativS 9=100%
pe care se citesc mitimite
corespunz6toare
stirii de saturalie
(starea limitd
ce desparte
fazele
gazoasd 9i
lichidS)'
in
msta|afiile de c|imatizare,
se
preferi zona de aer nesaturat,
aferenti
zonei de
Jeasupracurbeidesaturalie,deoareceprezenlapicfiturilor.de|ichid.inaerul
zupustratiriiconducetaofunclionarecorespunzitoaredinpunctdevedereal
:alitdliiaerului.lmurdirireafiltrelorgiacamereideamestec,inrSutSlirea
n-ansferului termic
Tn bateriile
de inedlzire)'
citirile
parametrilor
termodinamici
ai
I!
td
23,9
*E Im
E
ts
2r -E
tw
'15 *
p
!s
'E
"^
f50
rffE
*,'"Ao
bo
,t
so
't
Hff*
rlA i
6E
BO
t,8
r.t8
Cdslh ltfff|{s
t(w
_01
1 xV, !fl
aerului supus tratdril complexe
din centralele de tratare se fac agadar in zona de
aer nesaturat.
1,5 TRANSFORMARILE
SIMPLE ALE AERULUI UMED
1.5.1 Probleme generale
Aerul introdus
in inciperile
ventilate (climatizate)
este de obicei tratat pentru
a se
obfine o stare ce corespunde
functiei pe
care o are in procesele
termodinamice
din incdpere (preluarea
simultand a sarcinii termice gi
unriditate ale acesteia;.
Tratarea aerului se realizeazi prin inserierea
unor procese
terrnodinamice
simple
care sunt prezentate
in tabelul 1.4.1.In acest tabel sunt redate gi reta{iile de calcui
uzuale necesare pentru
aregerea
echipamenteror
(aparateror)
cu care se
realizeazd
aceste procese
simple.
o mdrime importantd,
ce caracterizeazd
transformarea
termodinamicd
a aeruiui
umed este raza procesului,
denumitd gi raport de termo_umiditate,
deoarece
semnificd preluarea
simultand de cifdurd gi
urniditate aferenta evolutiei aerului din
incdperea
ventilati (crimatizat6).
Aceastd mirime se poate
stabiri gi utiiiza gi in
procesele
de tratare simple ale aerului umed. Ea este definitd prin raportul:
oLh
e,=:=-
(kJ/kgi
G, AX
in care:
-
o (kw)
si
G' (kgv/s) reprezinti
debitur de cilduri respectiv umiditate
(vapori) preluate/cedate
de aer in procesul
de transformare termodinarnic6.
iar
- Ah gi 4x reprezintd
varia{ia de entalpie, respectiv,
de continut de umiditaie
intre starea finali gi cea ini{iard a transformirii (figurile
1.4.1
9i
1 .4 zi.
Fiind o mdrime ce reflectd direct modul in care s-a produs
transformarea stdrii
aerului, ea este evaluatd frecvent, a$a cum se arati in tabelul 1.4.1.
1.5.2 Proeese
simple fn diagramele psihrametrice
Pentru a facilita
specialigtilor unnirirea evolu{iei aerului in dragramele
psihrometrice,
majoritatea cuprind, in diverse forme grafice.
reprezenter t aie razei
procesuiui.
( 1 .29)
irliieflE
',7
''t-
\rr{
to ---
h...-+
qW./*J
; agadar ?n zona de
dffipenir-uase
seb termodinamice
k al'e acesteia).
mrodrinarnlce simple
rgi retabtb de calcul
bhrf cl.l care se
dkrtrfiitce a aei-uiui
rd.ilitnb cieoarece
evdu.ne aeru;lui din
filldii s,r u.hiiza
9i
tn
:ir rm,art;
1 29)
lEsFacfl* ;,rr.ditate
rce ErT*'oc
-amici,
ErfFm,s aa r,rr-nrdrtaie
.l-191
dl,
ffi!'rxarea starii
l-rt,1
lr in
pegramele
meermen
ae razei
a)
b)
s
gura 1.4,3: Proces de incelzire:
a
-
in diagrama h-x; b- in diagrama t-x
a)
b)
Foura 1.4.5: Proces de ricire uscatS:
a
-
in diagrama h-x, b- in diagrama t-x
a)
b)
Fioura 1.4.4: Proces de rdcire uscati:
-
a
-
in diagrama h-x; b- in diagrama t-x
Wgl,m'-r diagramele curent folosite
(figurile 1.4.1
9i
1.4'2) se urmdregte evolutia
i*"r,U{ intre o stare ini[ialf, 1 gi o stare finald 2 precum gi, modul in care este
5 raza
procesului. orice
proces caracterizat
printr_o valoare z a razei
rr-muluieste reprezentat
printr-o dreaptd
paralelS cu t=const'
Xt=xe
lrferitele
procese de tratare simpla cuprinse
in tabelul 1'4'1 sunt reprezentate
in
Jagramele
psihrometrice din figurile 1'4'3"'1'4'8'
a)
b)
Fiqura t.+.0: UmiOiti."'"
66i3!aticd
i -
Tn di"gtata
h-x; b- in diagrama
t-x
X1=X2
tan le
fr tr
xr xl
Xz X't
tr=t,
a)
b)
Figura 1.4.7: Umidificare izoiermd:
a
-
in diagrama h-x; b- in diagrama t_x
1.5.3 Exemple de calcul
xl XM Xa
tr tl, tz
a)
b)
1.4.8. Amestecul a2 debite de aer
a
*
in diagrama h-x, b- in diagrama !x
Figura
Exemplull.
Sd se determine grafic
Ai
analitic parametrii
aerului umed av6nd starea definitd
prin
temperatura uscati t
=
20"C gi umiditatea relativd
e =
50%; presiunea
barometricd
se consideri
F =101325pa.
Se procedeazi
dupd cum urrneazd:
- Presiunea la saturalie se calculeazi cu relalia (1.g); rezulti ps
=
2343
pa
- Presiunea pa(iata
a vaporilor de apd rezurtd din reratia (1.16): p,
= !Dnp,
=1172
Pa
- Ternperatura puncturui
de roud carcuratd cu reralia (1.12) este tr
=
9,3"c.
- confinutul de vapori calculat cu reratia (1.14) va fr x
*
7,2g*10-
3
kg/kg"
= 7
,2g
9/
k9"
- Densitatea aerului calculati cu rela{ia (1.21) va fi: p
=
1,1gg kg/m
3
- Entalpia aeruluiumed
calculatd din formula (1.26) va fi: h
=
38,48 kJ/kg.
Exemplul2.
$d se calculeze conlinutul de vapori x al aerului umed a cirui stare este
caracterizati
de: temperatura uscati t
=
25"c, temperatura umeda
L =
1b.c.
Presiunea
barometricd
este p
=
10132F Fa.
Se determind:
- Entalpia aerului la25"c in func{ie de x (rela{ia (1.2s)) este: h
=
zs +
254r.s*x
kJ/kg")
rl
$
iiil
i
lil
I
i
fi
i
f
10
i
I
I
l
{"i
r'resl:rea
de saturalie, (izobard gi adiabatici) corespunzdtoare temperaturii
uulnrmsg:'e 15"C.
folosind relatia (1.8) rezulti p"= 1T0T,Z4pa.
l':n-ir.tul de umiditate la satura{ie x" pentru o presiune pa(iald fl vaporilor p"
=
'[f,]* -4
Fa. calculat cu relafia (1.15] este xs
=
0,010663 kg/kgr. Entatpia apeide
ilF I "ez.rlti din relalia (1.10): h"ou
=
62,79 kJlkg,pa.
:laloia
aerului saturat la 15"C, cu un conlinut de umiditate x5, calculat6 cu
wrata
;1.28
).
este hs
=
41,965 kJ/kg..
- i.erana
{1.9)
devine atunci: 25
+
2547,5*x + (0,01066 - x)
*
62,79
=
41,96 din
:w= 'ezuttd conlinutulde umiditate : x
=
6,57. 10-3 kg/ kg,
Tahelul 1.4.1
Procese simple de tratare a aerului
Transformarea realizare proces Rela{li de calcul
1 -2)
j
Debituidt cildura preruat O?-
aer, respectiv cedat de bateria
r 2 debite de aer
b- i-
: ag-ama i-x
lrd starea definitd
=
5ii: piesiunea
Fs =
2-:d3 Pa
{1 15 pn
= o*ps
eL= 3 3'C
'iC-
i
rigl, kg.
= 7.28
qaru
spre este
meotL='l
5"c-
=
ZI - 2547,5*x
:e
-eatrzeazl
cu o baterie de
t'
-rlg
terE
uscatd (proces 1
.'2)
=-*
l* r=alizeazi cu o baterie de
:3::.=
avdnd temperatura
re:
teR >
tl
g>0
!e 'ealizeazS
cu o baterie de
:9::.=
avand temperatura
redie
ten S trl
--:Cificare izoterme (proces
' -2)
ia temperatura t

=
hu= co,u t
:e realizeazd
cu injeclie de
r'.:r saturat orodus de un
:e.ierator propriu in curentul
ffi-
I
LI
ri
,.?-,'
ir
*
t2rtVx2vl
-)@
aggnt tsmit
pet||s
de inc6lzire:
Q,,=I'(h,-{)sau
aproximativ
g,
=
LQ,
Debitul de cdldurd extras din
aerul supus rdcirii gi preluat de
cdtre bateria de rdeire.
Qo^ =
L{h,
*
&,
}sau
aproximativ
gu*
=
LQ,
-tr)
I
,t"',
Debitul de c6ldur{
preluat de
@-:
ul,,!-r d l^
--.5
I
LI
I
ta aer:
i. Qo^ =
Lttt'
-
hr)
j5-
J#,tut o" vaporide apa
@ \'in"'*,
.-|} Debttul de t
h,ih", xc conoensatll
G,=L{xr-xt)
+
)tl,
h+ xl
Debitul de vapori preluat
aer:
G"=L(xr-x)
Debitul de cdldurd preluat de
g=L(h,*hl)
11
da rAcka
sisnt do rick6
CI', r,
Umidificare adiabaticA. I
toretic, e=0 (prsces 1-2);
practic, L=cp,apd t"pa, iar
cp,"pa= 4,186 kJ/kg
Se realizeazd prin
pulverizarea apei recirculate
in curentul de aer cand
temperatura apei t"pa=tu
I
(temperatura umedd a
!
aerului ce intra in camera de
i stronire)
f AmesteC de aer de
parametri diferiti:
e= (hz
-
hr)/(xz
-
xr)
(1
9i
2 sunt stdrile
termodinamice ale aerului ce
$e amestece, avAnd debitete
Lr, respectiv Lz)
I
t1'rt|"
\-'rrf,e
amesiecat va avea entaipia h,- i
i 9i
conlinutul de umiditate x.
1
12
ie fapori preiuat
(
-,r
l- tearetic.
r,
-.rt
l- real.
de,
I
: WOTATII
\otatia Semnificalie
".:
diferenla dintre temPeratura exterioare maxirnd
gi
interioard
zilnice a tem
: r coeficient de reducere a
coeficient de a curbeicosinusoidale
vara
exterioard medie lunard
ora de calcul
ora la care temperatura exterioard este maximd
i
radiatia transmisd
!1
i radiatie reflectatA
intensitatea
i solare difuze
densitatea materialului
coeficient
aerului atmosferic
exterior
factor solar
*rea
l,l a aerufui
rt !? 3!,3a entalpia h,n
;;! ::
-n,ditate x,
tid,,3
,-;: L
,
-i:
-l
--l
-l
___l
__l
*-l
I
--l
\,{T
+
61
62
H
:
5l
Su
n'l I
-*-*1
"1
lwrn-r|l
_:-]
-t
-_l
IJ
--g
i
graddeasigurare-
ff-
-
*e-
;
temperatura el$erioard mgctte z]tntca
-T==;-
@
de caicul
Pentru
situalia de
)u
intensitatea radia{iei solare directe
ffitruns Prin
fereastrd datorat'
flLxul d;-dldtrrd
pStruna prin fereastrd datorat
ffiaffintru
situalia de
{eimicd a elementului
de
ial'lui
suprafata insoritd
--
;oetr oe{lt de asirylgrylglrnlgq
afata Deretelui interior
coeficient de utilizare a
puterii instalate
ffidemodul
depreluare
a cdlduriide cdtre aer.
coeficient
cSldurd
de transformare a
:'i
It
i0,
j#&
'lsl
.fi
F-4
{
,,!
r.f,
rI
il
.tll
ll
coeficient
qlobal de transfer de cdldurd
masa rnaterialelor care se recesc
ierygel4uIg
finald a materialuluicare se rdcegte
de schlmbare de fazd
1-a si faza a 2'a de
ciildura latenti de schimbare de fazd
nunraruGe
portii de mAneare consumateintr-q
q4!
unei Portii de mdncare
tennperatut"-niliald
la care este adusd mdncarea
9i
la care este serviti mAncarea
sarcina termicd de vard
sarcina termicd de iarni
de c5ldurd
ride cdldurd de la
i de cildurS
u{'"4{.1 ,
AL
--:--l
r
cmr I
cdldura specifica a materialului cale se rdce$te
.-
-
c*;r-l-.dlduia specifica a materialuluicare se rdcegte lafaza
IkJ/ksKj_
I
f kJ/kqKl I
l_
_q
r_
-Q:-
I
3F*
gqes-
n.
-dp-
]
1A
{T
b
raza
N. tsAZE CLIMATIGE
-
'
=aRTAUETRIi
EXTERIORI
DE CALCUL'
SITUATIA
DE VARA
n I 'i Temperatura
de catrcu! a aeralui
exterior
il" turfz instata{ii de clima$zare
m xr.ci'rtiite varrialiei anuale,
lunare 9i
diurne importante
a temperaturii
exterioare'
trMl:]!dimensionareainstala|ii|ordec|imatizareseconsiderdositualie
umE",c.abi|d,
acoperitoare
pentru majoritatea
situa{iilor
meteoro|ogice.
Astfet,
s]l]llJ3:ladedimensionarecorespunde|uniiiulie,ceamaica|dilundaanuluipe
'wr,:"iul
RomAniei.
k raza curbelor
clasate de temperaturi
se aleg valorile
cu frecvenle
mici de
ir;a.rtr
(-). Acest fapt conduce
la un grad de asigurare
ridicat
in dimensionarea
*s:alatiei
de climatizare'
jai
leste frecvenia
de apari{ie'
gradul de asigurare
g se scrp:
g
=
100 -f
t%I
::-'iru
calculul
sarcinli
iermice
de vari'
pentru inciperi
climatizate
sau ventilate
-.r=nicsaunatura|,serecomandda|egereava|orilordetemperaturdcuungfad
:e asigurare
g
=
98% cau
g
=
95olo'
-":el. temperatura
exterioari
de calcul
pentru vari t"u [
0C
]r'ezultd
:
Lu=Lm*Orr,
(3 1)
(3 2)
- 'J-
L*
_
temperatura
exterioard
medie
a runii iurie,
corespunzStoare
rocaiitalii
l-
^,Bi
este amplasatd
clidirea 9i
gradului de asigurare' [
0C
]'
A,,
-amplitudinea
oscilatiei
zilnice
a temperaturii
exterioare'[oC1
ffiaritiea.uneij9rnry3turiseinte|egeI"p^".'1ll^."entualdintre
-,n5rur
de situa(ii
in care s-au
inregislr:t
Y:f: T;' :***::f';Ttii,Tfl'l{#l
-
::?Hi iffJ':*:1"?ff':i::,I'"^'Jilru;!i
i i i'ii'"?
t'p'*"t
--1? -9:nuu
un numsr
;q-:,;entual de situatii egal cu
Eradul
de asigurare,
"riotir*
J" temperaturd
exterioard
astfel
Y{i:?JJ,Yr:lrij""?,fi3t varori are
!T.p*:{fli,^*fT:.,',:.T,":ll,,il!l'f'"'utoare
unui
:1-a: de asigurare n =
Jl"i"'ii n-Iiii'd'
nt"ttt;;l;'i;;'
ri utilizate
pentru stabilirea
eroeraturii exterloare
giini"rioir"
de calcul
in incaferite
ventilate
mecanic
sau natural
:: I 4). sunr indicate
d;";;;;;;;
varorite;iffiiJ;i
de umiditate
al aerului extertor
:::.e imoreuna ,, tu*pJojii,
i" orrurt""
stabiiitd
pentru un anumit
grad de asigurare'
-;;.;";trt;a de calcul a aerului
exterio!''
15
t\,
valorife tu*
$i&
sunt date in tabelutS.? pentru principalele
localitati din Rnmgnia
Tabelula fost rearizat prin prerucrarea
dateror din srAS 664811-1gs2 (.).
b) Fentru instala{ii de ventilare rnecanicd
Instalatiile
de ventilare mecanicd sunt carcurate la un grad de asigurare maimic.
ln $TAS 66648t2 B2 pentru
instalatiile de ventilare mecanicd
a fost consiclerai
gradul
de asigurare de 50% iar temperatura
medie aferenta acestui gra<i
de
asigurare este denumitd
ternperaturi
rnedie lunard t*r.
Ternperatura
de clacul pentru
instalafiiie
de ventiiare
mecanicd se rjeternrinS
cu
relatia
tvrn
=
tml +
flr
(3
3)
valorile lui t,nl si A, fiind indicate in tabelul 3.1 .
3. 1.2 llaria(i
a diu rnd a temperatu ri i aerul ui exterio r
Temperatura
exterioari are o variafie diurnd importanti, intre valoare maxinrd gi
cea minimd realizAndu-se
o diferen{d de 2 A,.
Valoarea
temperaturii tu pentru
un moment de timp r dat, se poate carcura forosiric-,
relatia:
te
= tem
+
cr
& .or -f (r
- t.*)
l+
sau simplificat:
t*=t*r+6Po
Lrnde:
rma.
-
ora la caie temperatura exterioar5
este maximi (ora i 5), (")
c1
*
coeficient de corec{ie a curbei cosinusoidale,
,t
c
=
cr cos
a1(r
-
r,n*)
-
coeficient de reducere a ampiirrdinii de
24.
temperaturd.
Pentru
diferite valoriA., produsul
c
&
este dalin tabelul 3.2.
pUseuatie Valorile ob{inute prin
aplicarea iormulei 3 4 sunt necesa'e
ja
caicuiul
apofiurilor de c5ldur5 prin ferestre. Pentru calcuiui apor-iuriior prin eie -renie
opace.
varla{la diurnd a temperaturii exterioare a,rost
jnclusa
?n pi-ogram:_ cs sim,.riaie.
f3 4)
to
','
29
rl
I
A,
0n
50
s6
) lo.calitaii
din RomAnia
4g.i1-1982 ('")
e asgurare
mai mic.
moce a fost considerai
rstta
acestui grad
de
afr{'sd re determini
cu
(3 3)
l$e
,i'a
oafe maxime
$i
poale
.ia
.ula folosind
(3
4)
i-? 5)
{ora 15r.r'1
re a an p
::dinii de
: m:s,a-: a ciculul
Frr eil:.*.ente opace,
ff]t*i 3: s rr-:are,
Date climatice de calcul
Gradul de
"ruoeruL
fl-Efi
.1IF:r.a
MM.AD
I a:
-
-;^,
"rRcEg
^ ]r-:5:
' '
-o= ric A rdtre
gAc
"
=.aiJ
:.3dea
'
f.s':rita
I
{"is6ud
SOTO9ANl
'
3ctoganr
' :ragov
I
Dredeal,
Poiana Bragov,
:?r^iJI
- Rece
3riila
3uztru
t
;
,
uc
,
gt t{g
t*t
.oc.
(
-J
gtKg
5
24,3
10,10
1)4
rjt
lu
9,40
tw
8/0
20,
Rq5
19.1
8.45
-17,&
14.25
r4,1,
z.t
;:-
Tahelul S.*
17
9"50
e$
)1 I
e:6t
I 1,55
I
10,05
'l ,-.
\\;:. l
r\,{
/
\ Ii-"
\
|lY
--
V
a
2 4 6
CARA$-SEVER|N
1) Caransebeg
2) Regila
25,4
I1,60
)4)
1125
24.4 . ,
-Dt
1r.2s i
,.J-*
11) l
g:J5</
' 11,00
+
-
)))
w
,"x
2l
q?{
19,9
9,00
18,7
8,70
,
o;
GALARAgI
1)Cil6ra9i
2) Oltenila
27_,9
12,40
)1 \
11,%
26,8
11,80
26,5
11,80
248
9,95
?t6
10,05
LarJ
9$5
))4
9"65
7
7
CLUJ
1) Cluj-Napoca
24
i0,30 t0J5
2l,l
8.95
l!{
8,50
6
coNSTANTA
1) Constan{a
26f_
12,85
25,6
12,70
23,9
12,25
3ri_
11,90
4
c(JvA$tvA
1) Sf. Gheorghe
2) Covasna
'r) 1
r0j5
10"50
?1,6
10,40
?1,2
i0,35
t9,6
10,25
19,?
10 ?{
-17,8
10,25
l-7,4
lo?5
7
7
DAMBOVTTA
1) Tdrgovigte
26,2
12,7s
25
72,45
22.6
10.10
,n{
o<<
7
DOLJ
1) Craiova
11 1
11 ?5
26:4
I1,00
23f
9,70
21,4
9,24
7
GALATI
1) Galafi
27,'
11,74
141
t 1"55
24,9
-
10,05
)1 )
o- {S
GIURGIU
'1)
Giurgiu
)7\
il"95
26,5
11,80
."24,6
10,05
22,4
9,6s
7
GORJ
1) T0rgu Jiu
26,2
11,20
25
11,75
11 1
;--
20,9
7,30
7
HARGFIITA
1) Harghiia
2) Miercurea Ciuc
22,6
9,75
21,6
9,50
2!,4
9,45
20,4
9,20
19,7
8,20
192
8,15
1,7,5
8,00
16,5
8,00
7
7
}IUNEDOARA
1) Deva
2) Hunedoara
24,8
1I An
LZ,J
rw
10,85
al
,l
10s0
2 1,8
9,85
1q 1
es0
lq7
a6(
11 1
_:_
q4n
7
7
TALOMTTA
1) Slobozia
2) Urziceni
26,8
11,25
71 )
11,90
./.o
11"10
26,2
11,75
24,1
q?5
/.+,J
10p6
)1 1
___:--
8,75
1)1
9.60
i
i7
rA$r
1) lagi
26
IrJ5
t)
r1?{
))q
10,60
20,4
'
9.50
6
18
19.9
9.0c
i 8.7
8.70
:ii
9.65
tra1
9.65
1 z,
4
ilTilRAMURE$
'll
S@e Usre
j\'1
1? ?5
aA <
12,10
))\
q15
19,9
8,s0
o
''l lm'rer Tr. Severin
27,!
11,05
26,2
10,80
24,1
9,85
'r', 1
9/+5
7
nL@
.'
-51l'.
Mu:"eg
24,6
10,70
23,6
10,55
21,6
9,15
19,5
8,75
b
"
qtra
Neamt
2-'
11,75
L)r l
I I ?q
21,6
9,65
tq?
s20
aLlr
i, -__l
a 441
a1 A
1l/s
26,5
11,30
y4_
10,60
)', 4
1o/s
7
eRAftovA
' 3c.e$b
I trga. Bugteni, Gheia,
S:-'3 3
I l,J
t 1,05
2t,9
10,50
1<A
10,80
24,2
10,25
23,1
9,35
17,7
8,55
20.?-
9,00
s20
7
SATU HARE
' Satu Mare
?5q
11,?5
24,8
11,40 9js
19,9
9,20
7
1\7
9,95
)a {,
t?s
./.'L,J
-e3o
19,7
7,80
SIBIU
' sibiu
j"1
5
11,45
))7
lres
?0,8
9,40
E{
8.90
7
SUCEAVA
'i Suceava
2: Rad6uli
23,6
10,45
22,8
7r,25
'))
-\
102s
114
11,00
1n<
g,00
20,t
9,60
18,1
890
17,9
9,35
:
iAlexandria
a1 A
11 A\
26,5
11,30
24,4
10,60
aaA
LLJI
10,45
7
i) Timigoara
)A7
--
I l,l)
J\5
1o$o
4E
9,45
2r,2
9,00
7
i) Tulcea, Babadag
2) Sf. Gheorghe, Sulina
17)
13,50
)1 )
13p5
26,4
12,80
26,4
12,80
)44
1q,90
24,4
10,90
)))
1030
')') ')
10J0
6
D
VASLUI
1) Bailad
2) Vaslui
263
12J0
2s1
10,75
25,4
11,80
aA1
10;65
/J,+
10p5
22,6
9,50
1{'t 7
o1\
ry,?
9,10
1) R6mnicu V6lcea
2) Cdlimdnegti
26,5
11,55
z)
1135
/.J
llJs
t1 5
11,00
22,6
9,75
111
q60
20"7
c)
50
19^2
9,30
.vRENEEE_.-
I
1) Focqani
26,4
12,45
26,2
12,00
)1q
10s0
21.6
n 1.8
l0:i
',.;
r
1['.r.
ft {
ffi
v_-
l9"r
9-'ir-<
1-
-
.,.--Ofa
cA,
-\.
1
3 4
b 7 8 I
1A
tv tl 12
4 -2,8
:3,2
-3,6 -3,9 -4,4 -3,8 -3,0 -1,2 0,4 1,8 2,7
'{<
6 -4,2 -4,8 -5,4 -5,8
-6,0
"5,6
-4,5 1,8 0,6 2,7 4,1 .
-4,9 -5,6
-o,J -6,8 -7,0 -6,6 -5,2 -2,1 0,7 3,2 4,8 c,d
Tahelut3.2
Valorile
produsuluicA', de varialie a temperaturil
21 23
ta
-l
-0,7
_1 0
-1,4
-2,9
-3,4
3.1.3. Radiatia solard
Radialia solard are o varialie anuald, lunari
9i
zilnicd determinate
de pozitia
soarelui
pe bolta cerului. Radia{ia este receplionatd la sol sub form6 de radialie
directd
gi radiatie difuzS.
pentiu
determinarea sarciniitermice
de vari a incdperilor Se vor constdera valo1l
de calcul corespunzdtoare
lunii iulie,
pentru latitudinea de 450 N'
Intensitatea radialiei solare directe lo
IWm2]
va fi luatd in considerare
ln functie
de ord gide orientarea eiementuluide anvelopd'
Intensitaiea radiatiei difuze 16
[
1l11m2
]
se stabilegte in functie de or5, fiind
considerati aceeagi pentru toate orientdrile.
fl,,fr/
tlp
ffi/,Ml
dur I
"nL
{il
flll
1W
,ffi
ili!
nil
m
1iilE
m
m
ln
Radialia solari
globatd |
[
W/mz
]
se calculeazi
directe
gidifuze:
\'.1
l= lp+16
i'.:
insumAnd valorilor radialiei
Valorile de calcul
pentru radia{ia solard directi
9i
difuzi sunt date in tabelul3'3
La stabilirea fluxului de cSlciuri transmis
prin elernentele
opace ale anveloper, a
fost luati inlcalcul
gi radialia solard reflectatd de soi. S-a consicierai
c valoare de
albedoa=0,4{*")
{-) In calcule se considera ora solarS; vara, in Rom6nia, ora legalS este decaiaia cu c ora inaii'ite
fatA de cea solard.
2A
Tahelut 3.2
23 ui
-1-9
-t,al
-z.Y -J.C
402 i 301
568i5751498
37C i 468
-i41
ilmfl"/tllillllbw0m.'r !tr'-r!r ste raportul dintre radia{ia solari directd care ajunge pe sol
$i
radialia solari
1lll[ilft*il}lffi
ca i:,-
Tabelul S.S
Valorile intensitdlii radiatieisolare directe lp gidifuze 16
78
3r
8S
ai5
105
,4q_
zll
t_
I
241 | 381
d
trt
,3F:4-f
.{1'*;
ilfI
ate de pozilia
nd de radiatie
:nsffiera vaio;"i
rare in i.rnctie
de ord. fiind
uilor radiatiei
t3
6)
Se*ut 3.3
r arruefopei,
a
I c
,"aioare
de
cu c ::i inainte
80
_q-e_
i.'1.1- Conlinutul de umiditate al aerului exterior
r
Ferrtnr
instatalii de climatizare
l.r:rutul de umiditate aerului exterior xd este necesar pentru stabilirea
punctultti
ue s;e.e al aerului exterior Ev. El se determind funclie de localitate din tabelul
i
"
rc ia numitorulfractieipentru
gradulde asigurarea ales.
a
Pentru
instala.tii de ventilare mecanicd
l,;r-: nutul de umiditate al aerului exterior pentru ventilare mecanied xvm, se va
nme,r'nina ca gi pentru instala{iile de climatizare din tabelul 3.1. din
penultima
T.rc-ca a tabeluh.ri de la rfumiiorulfracliei
pentru localitatea de caicul.
3.2 PARAMETRII EXTERIORI DE CALCUL. SITUATIA DE IARNA
3".2 t. Temperatura de calcul a aerului exterior
3a"iiu
iarni, temperatura de calcul a aerului exterior tg1 $e consideri in func{ie de
r:ca itate, cu valoarea dati in STAS 19071,4
9i
se
poete determina din figura 3 1'
lecarece stabilirea sarciniitermice de calcul
pentru iarnb se face considerind un
.*l -n
stationar de transfer de cdldur6 (in conforrnitate cu STAS 1907/1, confornr
:
-,.
r-lu este necesari variatia diurnS a temperaturii aerului exlerior.
21
'
.s--. ns.
f'#nor,,"."J1.;
,'r't}H;Wi*,",#;i-
: rv I
j:
Sl;t,{,. flr,,i:
i;W$iH
.
;1itf;,
Pentru calcule maidetaliate, se poate folosi varialia diurnd datd de relatia 3.4. ln
acest scop, considerAnd o amplitudine
&
de 4
*
SOC, temperatura rnedie rezultd
Lm=tei
+Az'
(3 7)
gl*Jr.j -4-H
i{t :
. Lilti'u,*1i,r:
i
zr::n* i: t," .1:l:'i
I
f*i; li t1,';
-15't
j,firt:
irl ii,:'.. 1ir' i
.i
:*$ts if : !, . -"! 1
:l
,,
toa
-l't'1"
t;':
rii
1
Er'i' ..'01
o\i
n*,,^L1t"u' i {
tlirrr:l -,'
'"1 {
t:-f I
i,fi,,;:
ol
.
\s,i..' t
,ll;v'*-(
-tu
'' (!ld
@m
'd
fiai"tud
llll,,fl mffirri n
fldr|MllE rts
ififfilnrm:
fl,l,'4
rMe
'WffiEea
,r r
ru! @ *.r
mmw ltEsr
rt.r \.(
*hirl
i}3 I
--' 9l
l',q".,,b
r
-1,::L:.
,*
!,":^-;,' L:,
i:,'r f
*':fii";n
*'
,'' ,,:.., l"
3,2.2. Gonlinutul de umiditate al aerului exterisr
Conlinutul de umiditate al aerului exterior corespunde unei umiditdti reiative a
aerului exterior de iarnd d* p*
=
s0 % gi pentru cele patru
zone de temperatur-d din
iara
noastrd are valorile indicate in tabelul 3.4
Tabelul3.4.
Valorile con(inutului de umiditate al aerului exterior
22
Figura 3.1. Zonarea climatici a RomAniei
Zona climaticd Temperatura exterioard de
gdsu
icl
- tz
Conlinutul de umiditate aia
aerului exterior
[gkg] _
ll
il!
1E
-1S
n
IV
0,4
r de relatia 3.4.
a medie rezultd
(3 7)
!: -:r: I
-'n
:. ].: i'
FF-:
--. -['i:
i6G:: '.: 1F',.:
fi
'r -,'i:t,
rndd.4Eir reiative a
b brperatr.iri din
Tabelul3.4.
Ktf
|iffiF era
3,qq['
--eL'
.'-
."."J=l
.Effi*KH
g.t"4t}c
llv
I
i
"-,.
l,::- i -
Zonarea eollani e Bornenlel'
ln
JJiMd
jl
:
,
46"
'6I
iV -o-*"i j
i
{
i 1
1B't,.'i
,'i
,_ -__.J
Figura 3.2. Zonarea
eotiana a Romaniei
IJJ-Radiafia sa*'re
I
--r-.., ^^n$r*
rderare radialia
--a
subilirea sarcinii termice de calcul
pentru iarni nu se ia in const
mrya deoarece ar rezulta
o dimensionare
nesatisfecStoare
a capacitd{ii
de
ncazre a sistem ului de ventilare/climatizare'
1,21. Yitezavdntului
ui'mza vaniului se va determina
func{ie de zona eoliana
in care se afld localiiatea
m:alcul.Peteritoriu|liriinoastresuntdefinitepatruzoneeo|iene,dupScumse
nnale observa din figura 3.2.
23
4. PARANJ|ETRII
DE CALCUL
AI AERULUI INTERIOR
Instalatiile
de climatizare gi ventilare sunt realizate cu scopur de a men{ine in
interiorul incdperilor
deservite a unor parametri
in limitele dorite de ocupantii
acestora.
Parametrii
aerului interior care pot fi controla{i cu ajutorul instalafiilor
de climatizare
sau ventilare
sunt:
- Temperatura
- Umiditatea relativd
- Viteza curen{ilor de aer
.
4.1 SITUATIA DE VARA
4'1"1 Temperatura
aerului interioreste
un parametru
al confortului termic care
influenfeazi
schimbul de cElduri intre om gi
mediur ?nconjurdtor gi poate
fi
controlat
cu ajutorur instarafiiror
de crimatizare sau ventirare.
Valoarea temperaturii aerului interior se determind func{ie de tipul instatatiei avdnd
valoridiferite pentru
instalaliile de climatizare fald de cea stabiliti pentru instalatiile
de ventilare mecanicd.
Temperatura
aerului interior pentru
instalaliile de climatizare tehnologice este
stabiliti pe baze tehnologice gi nu
{ine
cont de condiliile de confort ierrnic ai
ocupantilor.
Pentru instalaliile de climatizare
de confort valoarea temperaturii aerutui interior va
trebui aleasd astfel ca ocupanlii sd aibd condiiii de confort termic, tinAnd cont de
niveiul de izolare termici a fmbrdcimintei acestora gi de intensitatea muncii
depuse.
Rezistenfa
termici a ?mbriciminteieste
mdsuratd in clo
{1
clo
=
0,155 mzKA/v) gi
are valoarea indicatd in tabelul4.f, iar intensitatea munciieste datd in tabelul4.2,
?n Met, (1
Met
= 58W) pentru
diverse tipuri de activitdt.
imrffimilr{fr
JIM
Ii1il-
n{umtr
ll
l Il mnr
ritr#
,3 Smrr
ie---:r'nir;
]1i-:_...-.=--.-;
t6
ffim ffiJnmtl
tmiu& uh nrJF* i
rffi!fu[ rflE!-icr m
]|lrtmsnMilE
-rEstclrxl
wilfilmu
lxr?
Fm
E
24
fl
G tuilttl]]|
a rnentine in
de ocupantii
le climatizare
fi Iermtc care
n gi poate fi
taiatrei avtnd
rru rnstalatiile
roiooice
e$te
'ort
teimic ai
lui interior va
l6nd cont de
mtea muncii
55 m'K.ArV)
9i
r 'abelul4.?,
Fs:: r':i*-: :emicd
pentru diverse combinalii vestimentare
ntensitatea muncii la diverse
ide
islivitatea
: Orn stSnd in
u
Om in mers
: Om in mers
grdbil
Tabelul4.l^
Tabetul
t1.2.
tw#l
o
E
()
C
T
E
(E
g
s
'6
c
(1)
0,5
Fis 4 1
Tffi'*:;iJoJ]fr4'til:i5#f;:fl''
o"
, i:rt.3f? adoptatd pentru temperaturA
in situalia de vara, nu trebuie sd fie foarte
n,:;a iin motive economice sau fiziologice.
o valoarea foarte mica a temperaturii
**n'- :i
jnterior
va conduce la obiinerea unei sarcini de racire mare
9i
deci o
^
s:' alie neeconomicd, CU debit de aer mare care ar crea senzalia
de prea rece
i
-:scul
de goc termic la ieqirea ocupanliior
din inc6perea climatizaid
25
S,a'cseti clasici de lucru
lntensitatea
muncii
0,8
1
&adul de izolare a lrnbr6ciminteilcfo]
Temperatura
aerului interior trebuie corelatd gi cu gradul
de efort gi ea trebui sa tle
mentinutd in linritele indicate in figura 4.1
Pentru instala(iile de climatizare de confort temperatura
aerului interior se
determind cu relatia:
ti
=
teu* (4-10) "C
j
{4.1)
se va adopta o valoarea ?ntreagd care sd fie cuprinsd intre limitele tzz-zr\.c
Pentru instalafiile de ventilare mecanici temperatura interioara
se stabilegte
dupd recomandarea
STAS 11 573 cu relalia:
ti
:t*; +Az +
5 <31 "C, pentru sarcini termicespecificeq
s25Wmg
tr= tmr* A,
+
5 < 33 "C, pentru
sarcinitermice specifice q >
25 Wm3 (4.2)
unde:
tmr - este temperatura
medie lunarS corespunzdtoare
unui grad de asigurare de
50%.
Dacd temperatura medie a localitatii este redusd (cazul iocalitdtilor de munte sau
din nordul
ldrii)
se poate
utiliza ?n locul lult*1, valoarea temperaturii medii ailnice
t"'n, pentru
un grad
de asigurare de B0%.
4.1.2 Umiditatea relativd a aerului interior rpi, influenteazfi schimbul cle cdldur*
latentd lntre om gi mediul inconjurdtor gi se va adopia ?ntre limitete 4s-60%
, cu
ccnditia sd fie cu cel putin 5% mai micd deciit valoare corespunzatoare
temperaturii interioare de pe
curba de zdpugeali indicatdi in tabelul 4.3
curba de zipugeatd
t\'
4.1.3 Viteza aerului interior in zona de gedere influenleazd
schimbul de cildurd
convectivS gi va fi aleasd in situalia de var6 intre limitele de 0,1-0,3 m/s iar pentru
insialaliile de ventilare mecanicd poate
ajunge pdnd
de 0,5 m/s.
4,1'tt reimperatura
medie de radia{ie 0*,, influen{eazd
schimbul de cdldurd
radiantd intre om gimediul
inconjurdtr.rr.
Ea se determini cu relaiia :
Tahe[ut 4.3.
MTTJ
*i$;ltl'-,u
rdMLnlltllliiimnmm:
,dffir gn0lmrrmllt
lffiHnmllltnu rrrttn
tilllt0nrnttrnrrmllttm w
lfkuumwr
$,f"
-;-
...: _
.
4Ptriln rrlrl
illllllffil[e 1lff'
iflmlmttMlllflll
fulllilh umt
ilflllf Nf'd
,lil&tMtm
s
,cH[,* -e
tlHtryrem
rill]llllll]lm :I'r-
lo
tura aerului interior t r
.U11rdtalge
relativd maximd rp,
;r
ea trebui si fle
i.ilui interior se
t4
1)
i22-27\',C
se stabilegte
t4 2\
0e asigurare de
),,r ce munte $alt
ud,r neCii ailnice
nbui de cdlduri
ee
a5-609/o
,
cu
;or-.sp ulzEtoale
,:
'ahelul4.3.
----
-
---t /l- I
tro_
|
nhul de cildurd
3
ni,'s
iar pentru
fi'u Ce c5ldurA
'
; Repaus
-i-
-
i Munci u$oari
: i Munce meclte
s-\
d
(4 3)
:\
S
-
u],rn----ia; eernenielor de construc{ie interioare ale incdperii
-'
^"^'afetelor interioare a elementelor de constructie
T - .l=1 LE 5-J d >UPI(
;
-|{3'l
re radiatie trebuie s5 aibS valoarea cat mai apropiatS de ce a
lT:lmrnt:r-
m'
"lr-
trE rd:3 :
-.
nu poate fi controlat5 cu aiutorul instala{iei de clinratizare
'urm,Tt:r:
is-: :- ::te acestea trebuie avut* in vedere cd inciperile
climatizate sd
r*il:r:"ei: :lari calde care sd afecteze confortul
interior'
frIH, S*-,ATIA DE IARNA
,d[,':
"
-er,.moe
ratura aerului interiorin situatia de iarnd se alege
pentru instala{iile
frmF ;iilr'r',an.=-e tehnologice funclie de cerinlele
procesului tehnologic
iar pentru cele
umr ;rrr:r '-
=
2U22" ,
functie de cerinlele investitorului'
p,m..,l-
: si3 atja de ventilare mecanicd temperatura
interioard minimd
se va aleEe
ilIriifltr1ff]le :: gradul de efort depus de ocupan{i
din tabelul4.4.
fabelul4'4'
*flr:raiura
aerului interior
pentru ventilare mecanica
funclie de
gradul de efort
'r-
Gradul e eforl
aerului interior
=
18'C
jo'c
=
14'C
-1
r
I
Munci nedb ,ryu;i
---
q,lj
utmiditatea retativ| a aerului interior se adopta ca
9i
in situalia
de varS
fri.r!
nitele 45-60%, acceptdnd
valori mai mici decai cele
posibile
:ror'er,:.inzdtoare temperaturii
aerului interior din curba de zdpuqealS'
pentru a
$ur'l:! ; E
rl g6lsl
apariliei condensului
pe suprafefele
interioare'
qJ-'
viteza aerului interior se va adopta ca
qi in situatia de vard avand in
ill":ji.ecadebitu|deaervehiculatgiguri|ederefu|aresuntaceleagi
! l-1. Temperatura medie de radiafie
-an.peraturamed'ederadia{ie0*,,influenleazdschimbuldecS|dur6radiarrta
--"'e
om si mediul inconiuritor'
27
ca gi in situafia de vard in situa{ia de iarnd 0,n, nu poate
fi controratd
cu ajutorui
instalaliei
de climatizare
sau ventilare
cu toate acestea
trebuie avute in vedere cd
incdperile
crimatizate
sd nu aibi suprafele
reci de mari dimensiuni
care sd
afecteze
confortul interior.
Temperatura
medie de radiafie in situa{ia de iarnd este infruenfatd
in mod direct
de coeficientur grobar
de transfer de cdrdurd arerementeror
de constructie.
T.f,'fif,ry.T;ir
lt.j .-qr,r.1ri; r: f,
i)t,.
Figura 4.2. Diagrama
de corelare intre ternperatura
interioari gi temperatura
Din figura 4.2 seconstatd
"t
o"#ff',r*r0."*11ffl?
grobarde
transfer
de cirdurii
de
0,5 WmzK se ob{ine un confort termic acceptabil.
4.3 EVALUAREA
CONFORTULUI
TERMIC
confortul
termic se rearizeazi
intr-o incdpere
unde cirduri dega.latA
de un
organism
uman este eliminatd
in aerul ?nconjuritor
fdrd suprasolicitarea
sistemului
termoreguiator"
Omul degaji un anumit flux termic care depinde de v6rstd, sex,
grad
de efort gi temperatura
aerului interior. Formele
de transfer termic prin
care
organismul
uman erimind ciroura citre mediur ?nconjurdtor
sunt prezentate
in
figura 4.3
lMuurflluluim'm
iiFmil*
r,lx tr
ffimmn
:
iill
,fimaumnm
,rlrnl0lltilMm]l|r
u
im$Mlriluull s
llllllltrrrnllrmm
1lfilillrm,*
mp
fi|0fiilrn'
=
i.,,
q*l|ilt
s dr!
28
,latd
cu ajutorul
H ?n vedere cd
rsiuni care sd
i in mod direct
tructie.
iternperatura
er de cdldurd de
degalati de un
*harea sistemului
> de vArstd, sex,
'brmic
prin care
rrfr prezentate in
tdnwcll$
rerylrtrrl* Qrt
dfrldtidc
J|,rFlrltodeq*'
tr$dnfe
Q.
ForcFlatle Q p
**ob
a--:;
dldlcFeQrd
Figura 4.3. Cedarea de cildurd a corpuluiuman
lffiEmrua=a confortului termic se face
prin determrnarea
unui vot mediu
previzibil
ffi^* r- a,utorui relaliei:
. ,,.
W,,n'w
=
'i.303
exp(-0,0361
Mtn/SJ
+0'0281 D/Sc
rshurm,nse
termicS
pe care o simte ocupantulin
incapere
poate fi caracterizat5
de
rilmilmffiE iui P,nu. Corela{ia intre valoarea
lui P']lu
9i
senzalia termici
este date in
mmm-r 4 5
Tabelul4.S
Corela{ia P*u - senzalie
termiei
P.u
'.;
Senzalia termicd
Foarte cald
z
Cald
1
Putin cald
-
Neufiu
0
1
Pu!ln rng
Frig
-3
Foarte frig
(4 4)
-m!
hrff.
-
degajarea de cdlduri metabolicd
indicatd
Tn tabelul 4'6
lrtrxg*=Q.u+Qr+E+Qs
1,, Q,, Q"- degajarea de cdtdurd
prin convec{ie'
radiafie 9i
transpira{ie
(4 5)
29
D
= M11,
-
(Q.u +
Qr
+E +
Qscr)
Qs
= 3,05*10-
31sze3
- 6,ggMmc- pv)+
0,42.(Mm
_
Sg,1S)
Valorile sunt date pentru
un om
'.standard'.
cu o ine{ime de
70 kg gio suprafatd
de S"=1,6 *a.
Degajarea
de cdldurd convectivd se cjetermina
ca relatia
Q6y
=
{r6y Scv (tu
-ti)
o"ev
=
sup
[2,38
(tv
*
t,)o'tu
;
12,00 v.
0 5]
(4 6)
(4,7)
pu *
presiunea
parliala
a vaporilor
de api la temperatura
camerei in
pa
Q"cr
= 0,42*(Mth -105)
(4.8)
105 w - reprezintd degajarea
de cdrdurd metaboricd ra starea de confort
Tabetut4,6
Metabolismur
uman M pidescompunerea
ruiin cdrdurd rnetaboricd
M16 gienergie
mecanicd
M*"
1,7 m
9i
o greutate
de
i4
e)
(4.10)
30
'1,6
km/h, pantd S%
-l
I
(4 6)
(4.7)
erei in
pa
(4.8)
de confort
fabelut4,6
ciice
[{rh gienergie
$
o greutate
de
(4
e)
(4.10)
=
L,
*+
(E+eJ -
**,n
(4.11)
(4.12)
Ennxg a imbricAmintii, lClo
= 0,155
Jm2xnn4
mmnse lui Rv sunt date ?n tabelul 4.7.
Tahelul4.7
anentative
ale rezisten{ei termice a imbrdcdmin{ii funcfie de tinutd
'nn$S
Ru
[m'Kllff]
0,008
eFfa cE Inierior
0,1 55
ilur6 rle ruerlor _remgl _Erna
r1-1=
le intenor_berbati _iarna
0,234
d,l6B
-iltril --fr----
-t
-l-----'_:'
----__==-+
-l-;.----
I
__r!.-----_-i
j
_-_---_]
&l
Ji
--3i-------
-_.i_----_
-r-=
*a-=--
---1E---
,'
--i---
.
-.E_--
-*
.-
----------
-i
-c---
-_+
si
_5c_<
E--=-
c-i_;_
E--i
&
,t&-m.ueratura
pielii
r,
=
37,5 - 0,0153 Mrn
tr
= Qo,r+ Qn,,
+
Qp
=
Co
+
Cr
+
!
+
e2 +
1,2
0
:
=
-
[0,A22
M
rh
+6,5]*10'2<p; +0,123
M,6 +3,2b
C.
=
3,8*1 0-* ,p, -
{1 ,1
t\46 + 4g1* 16-s
0:
=
- 4, 1*104 rp,
zuprafala corpului uman
S.
= 0,203 p
0'425
t
0'725,
pentru o persoand
slandard S"=
Q,
=
fir Sr(tu
*tr)
c,= 5.75 WmzK
S.
=
FuFoS"
:o
- "actor
postural
;
Fo
=
0,6g6 pentru om agezat
Fp
=
0,725 pentru orn in picioare
F:,centul
de nesatisfdcu{i se determind din figura 4,4.
(4.14)
(4.15)
(4.16)
{4.17)
(4 18)
1,8 m2 (4.19)
(4 20)
(4.13)
(4 21)
31
-1.0*os
offi
Fig.4_4.
Votul
mediu previzil
Frocentul
de nesatisfiicu{ifunctie
de votul
mediu previzibil
4.4
Exemptu
de calcul
Sd se determine
votul
mediu previzibil
Si
procentul
de
incdpere
de locuit
cu urmdtorii
pararnetri:
Temperatura
aeruf ui interior
Temperatura
medie
radiantd
'
Umiditatea
refativd
a aeruluiinterior
Viteza
aerului
interior
Oamenii
stau relaxali
gi
au
{inuti tejerd
de interior
cu gradul
de izolare
al imbrdcdmintei
Votulmediu
previzibil
se determind
cu refa{ia
(4.4):
in care:
Pmu
= [0,303 exp(-
0,0361
Mt/Sc) +0,028J
D/Sc
Mtr,
=
130
W_ cdldura
metabofice
Sc
=
1,8
mz
_
suprafafa
corpufuiuman
standard
3
= Mth
-
(Q"u +
e, +E +q*o;
Q
sd = 0,42 (M16 *105)
= 0,42.25=
10,S
W
E=Co+C1t;
+eri,2
Co
=
- (0,02?
n130
+
6,5;tg-e *50 +
0,12g
*130
+
32,5
= 42.81
-2.0
nesatisfdcuti
pentru
o
ti= 27"C
0m,
=
29oC
Qi=50%
Va
= 0,1 m/s
R
= 0,155
m?K /W
It*it
-r. {ti
-
lttl
fiillMiilttffifrilir
l$i!;rffi."i
llqflhilrilfl{U
rylilMlil(ffi,i'd
1f,i,inrm'
"@lprr@"
Mn"qf,W
ffi;s
lffi
,ffill[
ll|r'
rmifimlmffiil$lmill
32
!fl16ilflr5iflm""fi :e.tiu o
=
I
"!:i
--x,'v\/
il= J* l
il&,*,
=
li'l
lql
:
f;ri
;u:
Un - I
-
nr ':
cr
=
3,8
*
10-3*50
-
(1,1-130 +40)10-3
=
0,007
Cz= - 4,1
*
10-4*50
=
- 0,0205
E= 42,797 W
Qr =
orr Sr(tu
-t')
a,= 5,75 WmzK
S,
=
FuFoS.
=
0,881-0,696*1,8
=
1JA4 mz
Fv
=
1- 0,77Ru
=
1- 0,77*0,155 =
0,881
es
=
3,05.10-3(SZgg - 0,99Mmc- pu)+ 0,42.{M$ - 58,15)
=
42,337 W
pu
=
17,8 rnbar
=
1746Pa
M,n"=0W
Pp
tu
=
t"
+ ':
1E+Q,)
*]*M,n
=
35,51
+ (0,155/1
,B)(42,861+42,337)
-
5" s.
(0,1
55/1,8).130
=
31,65'C
t"
=
37,5 - 0,0153 M6
=
37,5
-
0,0153.130 =
35,51'c
crcv
=
sup
[2,38
(tu-t,)o'tu; 12,06 vr
0'5]
=
sup
[2,38
(31,65 -27)o''u;12'06 v"0'5;
=
sup (3,495, 3,814)
=
3,814 Wm2
S.u
=
Fu Sc
=
0,881"1,8
=
1,586 m2
Q,
=
crr S,(tu
-t,)
=
5,75*1,104t31'65-29) =
16,82 W
Qc,
=
cr"u S"u ( tu
-tJ
=
3,814.1,586(31,65-27) =
28, 1 3 W
D
=
130 - ( 28,13+16,82+42,86+10,5) =
31,75U *
P*',
= [0,303
expt0,0361 Mtr/S")
+0,02B1
D/S"
=
0,0303"e('0'036{
"13011'8)
+
0,028]
.
31 ,753/1,8 =
0,533
Procentuf de nesatisficuti este in acest cazde 11o/o.
&
LAI
33
5. APORTURI DE CALDURA PRIN ELEMENTELE
OPACE I:
ANVELOPA
Fluxui de cSldurd transmis intre exterior gi interior prin eiementele de constructie cf e
,
ale anvelopei clddirii depinde de: structura gi orientarea elementelor, de solicite".
exterioare (temperaturd,
radia{ie solard, v6nt) gi de solicitdrile interioare (temceraii
,
curen{i de aer, radia{ie}.
It'l functie de inertia terrnici a etementului, fluxul de cdldurd este arnortieat
$i defai:
Acest fenomen se datoreazd acurnuldrii gi descdrcirii c*ldurii in perete,
?n functie::
capacitatea lui de stocare.
Amortizarea constd in reducerea arnpiitudlnii variatiei fluxului transmts la interior, faia ;=
fluxul de la exterior. Defazarea se constatd prin
deplasarea orei Ce rnaxim a fluxului ?
interior fati de ora de maxim a flilxuiui la exterior.
Pentru a lua in considerare aceste fenornene este necegar un calcul in regim dinam,i
bazat pe integrarea ecualiei de transfer conductiv, cu conditii la liniit* date.
ln ghidul
de fa{d, pentru
a furniza date corecte gi ugor de folosit, s-a utilizat programul
de
calcul CODYBA elaborat de INSA Lyon. Programul a fost utilizat in conditii particutai-e
care sd permitd
determinarea fluxului de cdldurd prin peretii
exteriori cu cliferite structu-
gi prin
acoperiguri de tip lerasd.
lpoiezele importante
adoptate in simuldriie efectuate au fost urrndtoarele:
'
solicitarea exterioard datoritd temperaturii este periodicd,
calcuiatd crj un
pa$
de timc
de o ori, folosind funcfia cosinusoidald (relalia
3.3), cu un coeficient
Ct
='1 ,
'
temperatura exterioard rnaxima a fost aleasi la o diferen[dt de (4
_
10)
fc
fata de
ternperaiura interioard, cu un
pas
de 20C.
o
radiatia solard directi gidifuzd
au o variatie diurnd cafe corespunde ciatei de 15 iuiie
gi latiiudinii rle 450N; radialia nu a fost redusd in functie de calitatea atmosferei (s-a
considerat o atmosfei"a curats),
"
albedoui solului a fost considerat a
=
0,4
iiarba uscati sau asfair)
I
I
I
i
I
I
I
i
J4t,
)E
'
temperatura interioard a fost consideratS constantd,
.
in interiorul incaperilor nu au fost luate in considerare surse care sd emitd radiatie
luminoasd (de lungime mic5 de undi),
.
peretii exteriori
giterasele considerate au structurile din tabelele 5.1
-
5.6'
.
orientarea
peretilor a fost modificatd din 45 in 450 (8 orientdri).
Simuldrile au fost ficute cu un
pas cle timp orar.
Valorile fluxului de cdlduri transmis de la exterior,la interior sunt tabelate astfel:
- pentru pereli exteriori, un tabel
pentru fiecare tip de structuri
9i
pentru fiecare diferenli
de temperaturd At luatd in considerare
(tabelele 5'8
-
5'55), unde:
,li.
na
!E
a,
!^
_!n
de
-tc_
At =
t66s'-t;
-#
,\\;.'t.
'
gi conform rela[iei 3.2, At
= Lu
- tt
"
\i\.
'
(5 1)
(5.2)
ttu
- pentru terase, un tabelpentru
fiecare structura
9i
rezistenli termicd,
pentru toate
valorile At considerate
(tabelele 5.56
-
5'59)'
Valorile fluxurilor termice unitare se pot determina
gicu ajutorulnomogramelor
5'1-5'48
pentrLr pereti, pentru cele opt orientfri exterioare
posibile ale acestora 9i
din
nomogramele 5.49
-5.52
pentru teruse,
pentru aceleagi diferente de temperaturi.
Utilizarea valorilor din tabele 5.8
-
5.59
pentru alte structuri decat cele pentru cafe s-atl
ficut simulirile. este posibilA dacd se cunoagte rezistenla termici
9i
defazajul acestei
noi structuri.
Atunci:
- dac6 noua structrire are aceeagi rezisten{a
gidefazaj cu o structure
pentru care
s-a calculat fluxul de cSldurd, valorile fluxului de calduri
pot fi preluate de la structura
calculatd,
- dac5 noua structura are aeeeagi rezistenld dar alt defazai fala de o structurd
pentru care s-a calculat fluxul de ciidurd, valorile fluxult"li de c}ldurfi
pot fi preluate de la
dA
ulie
3^A
35
structura
calcufate, dar defazate corespunzitor.
Astfel dacd structura calculatd are i
defazaj e iar structura noud are defazajuren,
se calcureazd diferenta
de defazai;
AT=-t+En
(5 3)
Aceasti diferenfi (cu semnul rezultat) se aduni la ora drn tabel, rezult6nd noua ord c:
calcul.
Pentru a facilita utilizar"ea tabelelor, acestea sunt repertoriate in iabelul5.7.
Pentru perelii
rnonostrat s-a neglijat influenla
tencuielii.
TabelulS.i
Pereli monostrat *
structurd gi caracterlstici
]
Tipulmaieriatutui
;
i,*- '__-'_
a
j
I
Gdrrimidi
[
lip
t
lgrslAersaf
d
im)
A
wlm,oc)
c
U/kq,oc)
-l;
/m3) I
(m?K,
n e7a
0,8 870
r!p,? j
,q.C,A
n?
0,27 840 700 1
I
uaramtde trp 1
3
I
(eficient6)
0,29 4.7 870 1 550
r L;argmidA tip 2
rie 4
llelcrella_ 4.7 dTU
1
Cdr6midd
Tip5
IPOROTHERM3s 0,38
z3 780
i
't.82
t__l
Pereli multistrat
-
structurd gi caractenstici
i-;,;;,;
*-ltnt
Gncuraia
I lpsos
Tip 6
I Cdramide tip 1
l-^---
!9,i
s{q
87A
Polisti
840
840
.q70
i Int. tencuiali
I rpsos
I 91PTg?__.
rip 7
l-qCRoTFtERM 30
,l^
Tip I
Polistiren tip 1 0.05 0,044 1460 zv 2,6
2,49
Exi. tencuiald
cimenl 0,02 0.93 840 1800
lnt. tencuialS
iDsos 0,02 0.37 840 1000
Ziddrie B.C.A 0,30 Q.27 840 700
Polistiren tio 1 0,05 0,044 1460
Ext. tencuiale
ciment 0,02 0.93 340 1800
Tip 9
lnt. tencuialg
iosos 0.02 0.37 840 1000
1A
Beton 0,29 1.74 840 2500
Vatd mineralS 005 0.041 840 100
Ext. tencuiald
ciment 0.02
no?
840 1 800
Iip t0
lnt. tencuiald
ir.lgos 0,02
n27
840 1000
Beton 0,07
840 2500
VatA de sticle 0,08 0.041 840 100
Beton 0.05 1.74 840 2500
Ext. tel
ciment 0-02 0,93 840 1800
lnt. tencuiali
iDAOg 0.025 0,37 840 1000
Tip 11
Cdr;mida
eficienii 4.25 o.7 870 1 550
1,57
Polistiren tip 1 0.05 0,044 1460
Ext. tencuiald
ciment 0"01 0,93 840 1800
Tabl6 de otel 0,001 58 480 7850
Tip 12 Poliuretan celular 0,10 0,042 1460 30 2,38
TablS de otel 0.001
480
Tabelul 5.3
Terasi cu strat termoizolant
pe beton de pantd
-
structure
9i
caracieristici
qE"_-
z
bituminoas6
01 n'17
_u9_
1 00n -
$apa di4 mortar de ciment
0,025
17nn
Strat termoizolant
trhal {
Be,tgn de pania{10-16cmr
0.1 1.62 840 240A
25oo
I
o
Placa beton armat
(8-14cm)
0,1 174
840
4
Nr.
Materiat
d
c p
1
Pietrig
0.04 o7
2 Htdroizolatie bituminoasa o01 n
$qpa din rnortar de ciment
0,035
0.93 7nn
Umplutura termoizolantd
Placd beton armat (B-14cm)
n1
1,74 840
I 2500
,* m;
o T
0,01
TabetutS.l
Terasi cu strat termoizorant
in trepte
-
structuri gi caracteristici
Terasd tip 1,2 gi 3; izolalie : polistiren
extrudat
TabelulS.6
Terasf, tip 4, material termoizolant: BCA
38
{
p"
I
(kq/m')
I
)0
I
---'1
,1U5U
I
----*--l
j
rzoo
I
---*----i
---l
0 -1 350 l
-t
lD i:00
,j
.l
cl
D :1c0 i
I
D :5ml
Tabetut S.4
;rsbcr
Tabelul5.7
Repertorierea tabelelor care dau fluxul termic pentru 1 m2 de suprafatS
Tabetul S.S
TabelulS.6
E
39
;- p"
I
t+
"a'm')
I
n ;:._i0 |
t 1:5a i
tip element
exterior (perete,
caracteristici element -nr.faoei-
perete
tip 1,
toate orientdrile,
oral -24
perete monostrat cdrdmidl argild ars5, d=37,5
Cm: structurd tabel 5.1, At
=
t""
-
tr
=
40C
5,8
idem. At
=6uC 5.9
idem, At
=8'C
oerete tip 2,
toate orieniirile,
on1-24
perete
monostrat zidirie BCA, d=30cm;
sJruc{urE tabel 5.1, 61
=
1"u
-
1,
=
4oC
5.12
idem, At
=6uC
ffi
5.'13
*
nl+
idem. At
=1OuC
5.15
oerete tip 3,
toate orientirile,
aral -24
CIereG tip
4
loate orienterib,
tn 1
-24
rerete tip 4,
imte orientirile,
:ra1-24
perete monostral cdrimidE tip 1, d=29cm,
structur* tabel 5.'1: At = t""- t
=
4"C
516
idem. At
=6"C
E. 4'7
idem. At.8"C 5.18
idem, At
=1OuC
perete monostrat cdrdmidd
tip
Z, O
=
37,5 cm;
structurd tabel 5.1. At
= L" -
ti = 4"C
idem. At
=6'C
**_
5.19
_
5.20*_
5^21
ffi
5.22
idern, At
=10'C
5.23
:e'ete tip 5,
ra:e orientirile,
-;lrz
1 -24",", y'-"
\... r.!'
..;i
l
perete monostrat, cu ziddde din cdrimidi
POROTHERM 38, d=38 cm; structurd tabel
5.2, At i--t*
-
ti
=
4uQ
5.24
idenf, at
=6uC-.
(
Nr' o' s.25
idem, at=85 5.26
idem, At
=10'C
5.27
mere tip 6,
nam crientiriie,
lrla' -24
perete multistrat, cdrdmidi tip 1, d= 29 cm, cu
izolaiie de polistiren d= 5crnj
structurd iabel 5.2. at - L"
-
tr
=
4"C
5.28
idem. At
=6"C
5.29
idem, At
=8"C
q?n
idem, At
=1
5.31
5:iJ""il:'t;;tra@
Jsonrrnysle;
iJ:#,
##:t''i".'l
*J"T
-?'l opf
ri"ttre
n' d=5
Tabetul
S.T
5.34
perete
tip
g,
toate
orientdrile,
aral-24
idern
at
=1
Si"i: :i..irat
terrnoEor".;t
cin e
I
";;
; -2v"e"rdr,e'F#fri.1ffi"11
5 sz
1
I
f; *c-
tera*rib-i-----
+i:
:,:"':#}1,='Hgm:t*[t;n*ii*-* 1-
;f*;
structuni,
tabele
(5.s *
sj)
"' r v / vvr
I i
*
$t,
tr
tr
,r
40
perete
tip 7,
toate
orientdrile,
ara1 -24
;tG8ne---
TabelulS.T
{con!rnuq!e.
5.32
5.33
-
534
6?tr
5.36
5.37
E. AA i
val !
E. AA
J.-a
Tabelul S.S
Flux de cdlduri
(Wrn')
PERETE
TIP 1; At=4 'C
13579',i1
13 15
ORA
l; *;::"
*-F-t-;
NE-;
NV ; sr
-*
svli
'La::-:-=::'-t==--..,=.*-=--'-:--::=:::::::-:==:::=::::a
NomogramaS,l:Evotu'tiaflux:uilordecdldurdpentrupereteletipl'at=4oc
____t
545 I
_ __]
5d6 |
E Ai I
J.a t I
qdc
I
I
I
I
5.49 I
^Fn
I
I
q6J
I
- - --*i
o3z
I
I
I
I
-
__--.,]
w,vv I
5.54 I
_
ccg-
_-l
I
v,vv I
I
I
I
_ __- .1
^
h/
_-__,-t
I
iru L
l
I
___--_l
14
12
-
10
(\
Ao
54
fl
2
0
-2
41
Tip perete:
f
e{E
(\f
'v
ts
,
10
x
=
F5
Tabetuti.g
Flux
de cilduri
(WtmI
PERETE
TtF
1;
at= t"6
57911f315171921
ora
4Z
Tabelul SlA
T&elul5.9
Tip perete: 1
Flux de cdldurd
(Wrm2) At= 8oC
' PERETE
TIP 1; At= I "C
I
I
I
\20
18
16
fr,
14
812
E,o
58
F6
4
z
0
NomogramaS.3:Evoluliaftuxurilordecdldurdpentrupereteletipl'at=8oC
Fg:nt"'"
N s E v NE NV SE sv
9.34 13.44 14.42 17.58 |,ot 13.87 14.53 16.8
b.dc 12.71 13.58
{A
10,s9 13.24 13.7 16
8,25
:-::
b,vz
-a
I 12,66
15 B 10.23 12.49 12,78
10,
1.68
9.41 1 1.F4 11.81 14.01
4
10,78
d.oo 10,75 10.85
a2 n)
9,18 10.26 12.75 8.25
10,1 1 1,99
9,06
11,04
7 5.91 8,37 10.22 11.77 8.21
A 7.73 10.61 10.91 8.45 o,Jo
ga1
10.21
11 ,33 10.22 8,84
I -45
10.11
5,16 7.4 12.22
42
J,ZI
7.48 10,83 9.09
10
9,6S
?a? 11,78
AO
9,09
11 5,23
12 5,47 8.56
1? ol 10.14 7,38 12.8
9.58 14,61
10.63 /.o 13.77
a't')
14
10.74 15.24 10,
16 8.04 14.61 10,75
6,97 1 1.9
.r<
n 1 '11 7 v,77
9.79
15.35 12.09
15
15.96
,t1A
16
7.58 12,93 16,28
t4\
12 21
8.22
l? 76 14 12,66 1,06 16.44
la to
16,2
17,4
13,91
13,23
13.31
12.38 16.77
18 8,8i 14
13.46 16.92 17.38
,to
14,
14,1
16,9
i7 06
zv
LE1
.F
16,9
18.?1
16,67
1 bv 13,24
13,04
14
1l
tz
{E
14.74 16.37
18.19
z1 17.92
14,
15.7 18,61
14,65
15.88
zc
97
18,2
12.24 14.35
1q )-1 17.45
97 14.05 15,1
9111315171921
Tip perete:
1
Tabetul 5,f i
Flux de cdlduri
{W/mz)
At= 10
oC
PERETE TIP 1; At=10 'C
25
ZU
15
10
5
0
Nomograma 5.4 : Evotu{ia ftuxurilor de cdldurd pentru peretele
tip I, at= l0
oc
(\
F
a
x
44
i;-
r-
l-
T&|u|5.11
I
23
>v
-jj
I^ .*2 1A
oC
*+=
:-i-r
*-t-*
-".4-{
Tip perete:2
Tabelul5.l2
Flux de cilduri
(wmz)
At= 4
oC
PERETE TIP 2: At= 4
"G
3 5 7 I 11 131517 192123
ora
N -*S --*--E *V --x-NE +NV
-1*SE
_--
'----rl
a\/i I
l
:-__:::_-._, - _--
f,lcmagrama 5.5 : Eualu{ia fluxurilar de cSldurd pentru peretele tip 2, At= 4
aC
14
12
1A
E'B
s-.O
:4
x:
U
-t
4
L_F
-I
45
Orientare N
)ra
s E v I{E tJv SE sv
0,63 1.62 1.4 4,16 0.8 1,53 3.45
2 -tt.l! 0,61
t\ aa z,to -0.09
lER
z. to
3 1.11 -0.35 -0.4s 1.47 -0,s5 0,46 -n
10
09/
4 -I ZD -1.35 0.31
I 7'7
-0.57
'l.27
-0,12
5 -2.46 -1.99 -1.82 -0.66 -2.17 1.43 1_91 1.O2
-2.58 -2.53 t.o "7.95 -1.88 1 fiq
7 -2.t2 -t.tY 0.37
.1.8 -0.34 -2,39 1.04 2.07
I -r,Jo -z.oJ 2.42 1.9 1.11 -2.41 0.46 13
-2.04 147 4.53 i6n 2.39 -2.14 2.37 18R
10 1.48 -0,5
4?
t.18 3.25 1.58 4,4 1 :t5
11
-0.77 1.33 7.51 -0.44 3.77 -0,8 6,27 -0.4
12 0.19 36 7.98 0.44 4.2? 0.13 7.7
13 1.15 8. 16 1.91 4.68 1.12 8.52 3.24
14 2.1 )7 8.22 3.95 5.14 z.J 8.84 5,63
15 l.vJ 8.25 a.r 6.42 J.3Z 3.85 8.87 8.02
l6 8.07
R07 R77
c.o/ 8.71 10.08
4,11 11.23 5,84 7.55 8,37 11.51
'18
4,6
at7 749
12.69 5.7 9.02 7.86 1 7 tifi
19 7.58 6.78 12,76 5.36 9.4 /.lv l t.o
2A 4.41
EA
6,03 11.8 4.8 8.83 6,37 10.51
3.86 5.74
a {4
10.4 4.13
7Aa
5,46 9.14
22 J. to 4.7'2 4.28 8,82 J,O/ 6,61 4.51 7.89
ZJ 2.,50
1ao
7.21 2,54 3.53 ozJ
24 1 5't z,o3 2.37 5.65 1.68 4.44 2.53 4,61
Tip perete:2
Tabelul5.l3
flux de cdlduri (Wm2; At= 6
oC
Orientare
0ra
N S E NE ltv SE SV
2.14
2 {a
LJI 4?
3.C4 +,
yo
1.25 2.12 195 4.27 1.42 J.LIJ 2.05 J.O/
J 0,4 1.16 1.02 2.S8 0.56
2.48
-o a1
4.26 0,16 1,82 {,26 0,94 o.24 1.3S
5 -0.48 -0,31 l6
-0,66
0.08 -34 0,49
b 1.O7 1.O2 0,31 13 -0,09 -0.54 -t.37 -0.1 I
7 1,01 1?A
1.88 -0,29 17 -0.88 -0.56
o -0.87 a02
-0,39 1.OZ -09 -0,62
o
-n
(?
-0.36
6,04 -o.17 ?o
{.63 3.88 ,0,37
10 0,03 1,01 7,81 t3 4,76 -tJ,07 R G.
0.16
11
U 2.84 9,02 t6 5.28 o,7 77E 1.11
12
I 4.87 9,49 1.95 5.73 1,U c 21
z.of,
13
6.87
3.42 6.19 z.oJ 1C.03 4.75
14
8.58 9.73 5.46 6.65 1C 35 7 .14
15 44 71 7o1
7.O3 i0.3a 9,53
16 5.47 10,26 58 10,48 I -26 7.18 1A r) '1
1.59
17 5.62 10,21 9.31 12 74 7.35 9.06 9,88 3.02
,1R
6 9,78 8.89 142 10.53 9.37 3.57
IY
,23 9.09 14,27 o.u / 10.91 al
20 s2 8,21 7,54 10.34 1S
21
RQa
669 1 1.S1 5.M 697 0.65
22 4.66 6,ZJ 5.79 10.33 4.88 8.12
ZJ J.d/ 1,2 4,94 8,72 4,05 6.84
24
_lJq
3,E6 7,16
? 10
4.U
PERETE TIP 2; At= 6
"C
16
14
12
F'
10
E8
=6 5a
Fz
0
-2
4
791113151719
ora
Nomograma 5.6 : Evotulia fluxuritor de cdldurd pentru peretele tip 2, at= 6
oc
46
Tabelut
S.lJ
ti=
6
oC
Tip perete:
2
Tahelul5.l4
Flux de cildurd (Wmz)
At=
g oC
PERETE
TIP 2; At= I'C
18
16
14
Ftz
s10
;8
JA
E
4
2
0
Nomograma
5.7 : Evorulia fruxuritor de cdrdurd pentru peretere
tip z, At=
g ac
47
Orientere N s E v NE f{v JE sv
R 1A
6,15 5.93 8.69 r,1 :Ja 70q
4.27 5,14 4.97 7,29 444 t
6,69
3 3,42 4.18 4,O4 6 4g9 !'4
l.o i 3.28 3, 1I 4,84 .76
4.41
2,07 l,3J 2.71 J.d/ 36
ql
b 195
4
? ?2
3.15 2,93 248
1 2 284
2.41 1.74 AO
4.19 2.11, :
: 49 )AA
I 2.15 149 6.95 z.oJ 5.U
j1
4.g-q
I 2,49 z.ob 9.06 2,85 92 2,39 r.oJ
10 3,05 4.03 10.83 7.78 2.95
3.18
11
3,81
{qa
12,04 4.08 8,3 3,73 t.3 4.13
12 4.71 749 1A
q4
4.97 8,75 4.66 12 2'r 567
IJ 3.bd 9,89 12.69 AAA
7.76
14 o.oJ 116 12.75 8,48 IJ J 10,16
15 | .40 12.78 IZ,IJ 1 0,95 10.05 8,38 34 r z,3:1
lb
8,0s 13.28 I t.6 13,49 10 10.2 13.24 14.01
17
8,64 13.22 12,33 15.76 1 7 12.08 12 .a 16.04
18
9,13 12.8 1 1,91 17.22 IU,ZJ 13.55 16,59
19 9,25 12.11 1 1,31 7.29
qAn '1
1 16,13
8.94 11.23 10.55 16.33 i 0.89 15.04
21
8,39 10,26
o71
14.92 8,66 2.35 3.99 IJ O/
zz 7,68 9.25 8.81 JJ.J3 7.9 11 .14 9.C4 12.22
23 6.89 8,22 /.do 11.74 7.47 9.86 8.06 10.75
6,04 7.18 o.v 10,1 8 6.21 8.57 7.06 9,34
Tip perete:2
Tabelul5.l5
Flux de cilduri
{W/m2)
At= 10
:C
PERETE TIP 2
;
At=10
oC
f-
!
--TV
-N\-:
r-
+ft\--
i
*
'
#
-J
- t-,
--l
rj f-1---.+-
-1'--
- -
-
11 13
ora
tl-L:'=
*V --x--NE --r-NV
-+--SE
-.-SV
Nomagrama
5.8 : Evolu{ia fruxuilor de cdltiurd pefttru pereiere
tip 2. ,4t= 1a
ac
Tlp
perete;
-=
UIiI
2A
1<
N
F
Ero
x
5
t\
a
x
0
23 zl
47
tc
48
Tip perete: 3
Tahelul5.l6
ljlii
]lt
:l:ltl
Tahelul5.l5
Flux de cilduri 1Wrn2)
AF 4
oC
PER,ETE TIP 3
;
At= 4'C
l-,_
+r'-.
&-'a-
2A
-'15
\
5,0
a
XC
E0
-5
1 3 5 7 I 11 13 15 17 19 71 23
L:
-^.
-Dl
:
-. .L-.^Of
J4
j- tv v
i-;N--**s
*E ;v;ttft'*NV-isE
-sV
Nomoorama 5.9 : Evotutia ftuxurilar de cilldurd
pentru peretele tip 3, at= 4
oc
49
Tip perete:3
TabelutS.iT
t-
fr'
E
E
x
*
PERETETfP3;At=5oC
25
2Q
15
10
0
Nomagrama
5.1a : Evoruria
fruxuritor
de cdrdurd pentru
peretere
tip 3, 4t= 6
0c
50
Ffux
de cdlduri
lWtm|r At= 6
oC
'N'abetul5.17
Tip perete: 3
Tabelul S,'tB
Flux de cdldurd
(W/mz) At= 8
oC
f-
I
PERETETIPS;At=8"C
+::
,
*
\,;'
*-- \
({
e
x
J
rtr
30
zv
15
10
0
11 13
ora
+NV
-+--sE
_*sv i
--l
Nomcgrama 5.11 : Evolulia fluxurilor dc cdldura pentru peretele tip 3, at= I
oC
23 /.1
1A
17 15
71 23
--;
rer:
j
il=6oC
51
Tip perete:
3
Flux
de cdlduri
{lVlrn2l At= 10
"C
t-
30
25
Fro
415
x
E10
0
5.tZ : Evotutia ftuxuritor
da cauuWentri
pr;;;;'i;-{
it= to
"c
PERETE
TtP 3
; At=ig
.C
1 3 5 7 I 11 131517
19 2123
Tabelul5.19
2': 2.?
3":: i J:= 100c
il
E
::+
Tip perete: 4
Tabelul$.24
Flux de cilduri
{Wmz}
at= 4
oC
t-
PERETE TIP 4
;
At= 4"C
3 5 7 911 131517 192123
Nomograma 5.13 : Evotuiia fluxurilor cie cdldurd
pentru peretele tip 4, at= 4
oc
14
12
R
10
'e
e6
x4
rtr2
0
-2
5J
Orientare
Ora
N s E v NE NV SE sv
1 5.lt 6,89
76?
10.94 5.16
ARA
7.69 10.13
z 6.07 6.63 10.02 4.42 o.6
2,03
ql
5.65
R07
5,94 5.81 8. 17
1?
Lta 4.64 7,85 2.73 4.79 7.47
5 b J.lo 3.73 6.71 't.97 4.04 3,81 5.96
0.05 2.JC
aaA
5.62 1.6 3.12 3.08 4,9
7 1.54 3.34 4.62 1.66
t)a
2.76 3.93
8 -0,76 0.94 3.89 3.77 1.61 2.89 3, 13
-0,98 0,67 4.76 3.12 2.51 1.11 3,44 l.J1
10 103 0,81 5,8 3.m 0.83 4.33
1 -0,89 1.36 6,83 3,51 o.77 5.43 2.44
12 -o,57 2.27 t.ol
?
q.l
4.01 0,91 6.57 2.37
13 -0.0s 3,45 8.4 4.55 1.24 aa
14 0.51 4.75 9,05 78 5.11 1.78 8.51 4.39
4E
1.16 6.01 1 2.64 9,25 5.32
16 t6J 7.09 10.05 6,76 6.19 3.79 9,85 758
17 251 7.93 10.38 8.59 o.oJ 5.1S 0.28
18 3.19 10.50 d, JJ 6.61 10,55 10.56
19 J-l3 8.87 10,58 11.59 7.14
a aa
0,63 11.48
2Q 4.1
coa 10.43 12.33 7.16 4.4 0,5 11.97
4,26
ao
10,1 12.65 7.03
a 1n
a.23 12.1
4.24
cAl
9.65 12,61 6,75 8.78 9.79 11,94
IJ 4.06 8.19 9.06 12.28 8.34 8.57 9,21
Iiq?
/.o
a?q
1 5.81 8.14
a 4'l
92
Tip perete:4
TabetutS.Zl
Ffux
de citdurd (Wtmz1
At= 6
oC
PERETETtp4;At=6"C
,rp
-*--g--*_p
_
-,;
-.:j3-
, :---.
-
_
-:_:$IE
:-NV
.--sE _--sv
Namograma
5'14 : Evoruria
fruxur,or
de edrdura. pentru
peretere
tip 4, at= 6
0c
,?8
f6
-14
812
F10
;8
riO
4
2
0
1 3 5 7 s 11 1315
17192123
Tabelul 5.21
Tip perete:
4
Tabelul5.22
Flux de cdlduri (Wmt) At= 8
oC
PERETE TIP
r+;At=
8nG
20
15
4i
0
11 13 i5 17 19 21 23
ora
Nomograma 5.15 : Evolulia fluxurilar de edldurd pentru peretele tip 4, At= B
oC
----
i
+*l
i
.i
I
23
-SV
:: _:-
,4 1i=6oC
N
t
x
55
t
fr
ie
T
l
!
s
a
3
iF
\
fr
x-
Ir
\
l
.l
+
iffi
.-xfl
*
v *
*
*
x
ry
't"
{
:F
5
* &s
'*+
*-
/
P
w
t+t
a
I
.r
&
.7
r
--1.-r
T
I
Titri perete:4
TabetulS.2S Tip pe
iicna
Flux de cdlduri (Wlm2) jF
t0
cC
PERETE
TIP 4
; At=10
nG
3 5 7 I 11 1315
ora
25
^20 o{
tr
=rc
x10
3
c
U
17 19 21 23
I
l--.-ru
*
S
--*-E
;V _-'-__NE
;'rW
;Sg *g
1 I
-+-.--
-
-*]-:-.__:=*-_::___:.==.,=....1
I
Nomograma
5.16 : Evoru{ia
ftuxuriror de cdtdur| pentru peretere
tip 4, at= 10
0c
97
i
12aa
--
?e I 1r:.
10.5
| I t,
11 79
| r:.aq
rciu|5.23
Tip perete: 5
Tabelul5.24
Flux de cilduri (Wm2) at= 4
oC
10
o
6
4
2
0
4z
4
1357911131517192123
lrgt
I
I
ora
I
t._-.-
I l-*-N
-*S r [ *V
-x-NE
-+-NV
**$E
-*SV I
L,-!*,-..:-
:-------:
----
--'
..
-' -r. - --
Nomograma 5.17 : Evolulia fiuxuriloi de cdtdurd
pentru peretele tip 5, at= 4
oc
N
F
e
x
57
Orientrare
Ora
N s E v t{E NV SE sv
0,51 1,25 1.1 3.08 0,65 2,07 1 .19 2.57
-0.1 0.54 0.03 1.24
nq 1.67
-0.14 -u.45 1.19 -0.5E 0.45 -0,16 0.83
4 -uI
not N?A
1.15 -0.28 -0.79 0,05
3 | ,oo t-J 1.19 -0,33 145 -o,89 1.25 -0,59
6 1 .77 1.69 -0.8 -0.85 1.09 1.34 1
')5
1.08
7 1.74
10
0.25 1,17 -0,25 1.6 1,36
I 1.81 1.65 0.7 4 1.64 0.3 1.43
1.43 131 3,09 -1 .13 1.62 1,47 1.61 1.28
10 1.06 4.38 4,33 -0,81 1.1 3 -0,93
11 -0.54 0.87 5,18 -U,J I l.o -0.58 4,3
12 0, 2.26 5.54 0,29 2 0.05
6 t,t
0,75
0,75 3,65 1,29 74 5.91 219
14 1.41 4,85 3. /b
,Aq
3,58 t5 6,16 3,84
ti
199 5.7 4.39 3,85 6.21
q5
16 2.44 6.07 5, o. tE 4.O4 o. tz 6,94
17 o.ut 5,52 4.1 519 5.9 7.97
18 3, 19 5.81 4.O2 O.ZJ 8,39
1e J,1J 5.36 4.83 8,89
470
q
12 A1t
2A c. l 4,77
q.J 3.42 6,18 4,55 741
zl z.t 3
411 7,36 2.96 5.52 3,93
AG
22 2.25 J.4 | 3.
A?O
2,U 4.71 3.27 3.C I
ZJ 1.71 ?64 2.45
tq 187 2,59 4.5
1.57 1.78 1.27 )5
1Rq 3.52
PERETETIPS;At=4oC
,
!
I
\r
)t
T
+
t
J
\a \
I *
1:
s
I
n
G
F
*
*
sM
,(
igtl
L.trd
I
_t-
t
t',,.,1
'
\lt
\l
\o*
(.\
\-.--i
Tip perete:
5
Flux
de citduri
(WmJ
_{F 6
.C
I
PERETE
Ttp
5
;At= 6 "C
TabetutS.2S
Tip pe
Nn^^^--.
,.v"twgrdl
(\
E
x
12
10
E8
=6 5
5J
U
-z
58
1
3 5
7
g
11
13
15 17
19
21
23
Tabelul5.25
I
z',+ 23
*SV
= ----
: ,-
-:
# io 5 )t= 6oC
Tip perete: 5 Tabelul5.26
Flux de cilduri (W/mz) Ah I
oC
I
PERETETIPS;At=8aC
{\I
F,
e
x
12
10
6
4
I
0
1367911131517192123
ora
Nomograma 5.19 : Evolu{ia fluxurilor de cdtdurd
pentru peretele tip 5, at= 8'C
EO
tr,sv
I
-
aa,
"5f 2.74
lv
048
0
-c,29
'r
-035
-:fl
'
_nt1
4.-
0.14
u /o
le 182
4.91
-:
I
b.5/
801
in i 904
t 34 : 9.46
s.2
8.48
/.5i
r=!
:t 5,57
z{ i 4,59
Orientare
fra
N s E V NE NV SE sv
1 3,39 3,24 5.22 2.75 ZL 3.34 4.11
2 2:O4
,AO
2.56 424 2,'17 38 l09 3.81
1.44 2.Q1 1.91 3.34 1,56 1,98 2.97
4 0.87 1.37
,t1
2.51 0.99 1.86 136
04 0.84 0.95 1.82 0.6s 1.25 0.9
6 45 1.35 | .zY 1.06 0.8 0.89 1.07
7 0.4 0.25 2,4 0,98 0,55 1.44 0.78
8 0.49
n?? nno
2,88 0.5 2.45 0.7
I 0.71 0.84 c.z1 1,01 3.77 0.68 0,87
10 1,09 1,76 647 1.34 4.37 1.04 5,15
a')a
11 1.61 3.01 7.33
1C?
4,7 1.57 6,45 1.85
12 2.23 4.4 7.69 2.43 2,2 7.45 2.9
13 2.9
ao
7.84 3,43 5,4 2.88 8.05
.J.JJ
J.CD o.vv 7.91 4.83 5.72 3,7 8.3 5,S8
15 4,14
701
o-cJ 4,77 835 7.64
1A
4.59 8,22 J3 8.3 6.18 o.uJ 8,26 s.08
1 4.98 8.21 766 9,89 o.13 7.U 8,05 10.1 1
18 533 7.95
7eR
10.94 6.16 8.38 771 10.53
1g 5.M 7.5 6.98 11 04 5.S3 8.67 7,26 10.27
20 5.24 6.91 6.46 10.43 8.33
21 4.87 6,25 c_@
A1
7_ffi 6.08 8,64
4.4 5,25 8.44 4.58 6,85 5,42 7.65
3.85 4.84 4,59 7.34 4.01
ROC
4,73 ooc
4 3.27 4.11 3,92 6.26 3.41
Ano
4,O4 5.66
r*:
I
lOra
I
I
I
I
I
I
I
I
J
=
Tip per
n'l,liri'1!
TabelulS-27
Tip perete:
5
Flux de cfilduri (W/m2)
At= 10
cC
j
--_---
I
PERETE TIP S
i
At= 10
.C
i
t14
. 12l--l
f--1 f |-tl*f-lT-r-1;aftr i
_L
F
10
f+ I
I
*
l ll+T-+1=
/r-__::i\L-
-
l i
S:i.;
i
l*;
,lll
,
i
1 3 5 7 e 11 13 15 17 1e 21 23
i
lor"r
L_
ii
Nomagrama
5.20 : Evotu,tia fruxuriror de cdtdurd pentru peretere
tip s, at= 10
AN
a/^
Tabelul5.27
Tip perete:
6
Tabelul5.28
Flux de cildurd (Wmz)
At= 4
oC
PERETETIP6;At=4oC
o
4
I
n
-z
911131517192123
ora
i l*N
-*
S
--*-f *\/
-x-Jtlf
*NV
'.,-'SE
-SV]
.--
=-i-.:.._-:.-::.':-
: _.__
-:..
l;lomograma 5.21 : Evalutia fluxurilar de edldura pentru peretele tip 6, At=
,
-l
\ ii
\-\
\\-
t !'.\
frsu
rr
\ .
3
-.\-
a!
-\-* |
-\1
I
----li
ir
t\
E
x
E
z1 23
-;,,
*>,,1
:-
frn
q
1l- n 0f\
61
Orientare
Cm
N s E v NE NV SE SV
0.72 1.53 2.8 103 1.93
{AO
2,45
1
a_42 1.14 15
t 4,1
4.7 1.52 121 2,03
J 0,1 0.76 7B 1,82 0.35 1,1 0,82
1qA
4 41K
0.01 0.7 0,44 1 .11
3 -0.47
04 011 not
-0.22 0,32 011 0.7
6 -0,61 .25 0.15 -0_1 I 0,01 -0,02 0.35
7 -0.68 0,49 0.26 0,0s -0.23 0,09 0,09
8 .t) 77 4,54 1.O2 0.08 0.46 -0,36 0,43 -0.08
I -0.69 -0,43 1^4
0,84 -0.4 0,94 -0.14
ln
-u.3 / -v.ta 7.23 03 13 -0,33 1.55 -0,1
11 -0,38 0.38 2.7 to -0.17 c,09
t2 .8.12 noo
2.98 036 155 0.06
,a
0.1 1,65
l aq
0.76 1.76 0.34 3.1 1.09
1 (r5 1?t
t.36 't.97
0.71 1.84
15 0,81 )74
J.1Z 2.14 2.16 'l
2,64
16 108 3.11 3.48 2.31 1.81 J.3U 3.41
1 3.27 3.48 3 2.41 2.48 3.6 4.04
18 1,56 3.42 2,44 J.V I 3.54
19 3.29 4.77 2,4 3:38 .3 41
,1
7
3.1 4.73 3.4 J.Z 4.4
1.62 2.8
?nq
4
,11
:1?6 2.95 4.13
1.46 2_55 2.56 4,15 1,89 3.01 t.bD 379
1Ut
2,23 2.24 3.74 1.64 z.oY z.Jz 3.38
1 1.8C
lAd
3.28 1.97 2.95
Tip perete:
6 Tabelul5.29
Flux de cilduri
{W/mz)
At= 6
"c
PERETE TIP 6; Ata 6 "C
I
6
4
2
0
11 13 15 17 19 21
ora
*lamcgrama 5.22 : Evalu{ia fluxurilor de cdldurd pentru peretele tip 6, At= 6
oC
I
i
i
I
ln
LT
(\l
F
=
x
3
23 I 7 5 3
oz
Orientare
Jra
il s E V NE NV SE SV
1 1. td
? ol
5.08 3.7E 394
.94 J.Z3 4.7 2.68 3.48
68 .91 3.22 t.36
? iq
3.25 4A?
4 41 2,85 2,06 2.8 288 3.62
5 16 2,24 1.81 1A 255 J.ZJ
o 1 1.W 2.48
e {e
1,76
,1
2.35 2BB
7 0.88
'1.69 tA6
z.oz 1.8S i89 233 2,58
d 0.8 2.S8 2.58 l Z 2.35
0,77 1.52 3.42 2.42
)aR
1.59 t. ui ,1 )
10 U,U 1.68 3.87 2.U 2.6 1,56 325 2,14
11 0.91 4.10 1 .61 3.73 2.15
12
,l
44 4.53 295 1.73 418
t2
1 94 4.74
'AA
3.13 1.9 434 2.83
4 1,54 3,45 4At
3.08 2,16 4.81 3.38
1.8. 3.91 5.U/ J.O/ J.3t 5C1 4.02
6
2.O4
A'F
5.18 4.36 t8 3.01 c to 4.67
7 2.27 4.47 525 5.08 357 25 5.24
2.51 4,5S 526 389 41 52i 567
t.ol 4.63 5.22 6,04 391 4.44 314 5SB
20 4,58 5.11 3.87 4.57 3 IJ
q
o.{
4.47 4.95 6.11
/E1
49E \R?
1a
2,67 4.3 4.75 595 J.OJ 4,47 4.78 5.64
IJ 4.09
A5 57? 3.45 4.53
4]
'?F
3,84 5,42 3,?-2 4.07 ci
il
Tahelul5.30
Tip perete: 6
Ftux de cdlduri (wmz) At= 8
oC
.t
NomogramaS'23:Evo|u|iaftuxuilardecilldurdpentrupereteletip6,At=8oC
j
eERETE
TIP 6
;
at= I'c
I
, 7 1=-r t
r,,r
,, ,rL=t_pffi$_]
il 6F-]-_n-
ij=-.1t
il
i
r 3 b r e 11 1s 15 17 1e 21 23
i
l^,oi
I
ora
i
,--*- r..t -*- s
--*-
E
*
V
-*-
rue
*
NV --
sr
---
sv
I
L .-^f:-=;-::-#t::--:::j::
:' :---:--: :- I
Tabelul5.29
Se
--SV,
:-:-:--a- -
'El.e2
:6lf=6uC
63
Orientare N S E V NE NV 5E SV
2.25 3,04 3.05
Aa2
2.55 3,46
a 4)
4,02
1 LOI 2.67 3.84 2,22 3.05 2.73 3,55
1 2.28 7,29
aaR
1.88 r.63 2.34
"no
1,31 1.91
'{ ot
2.87 154 az 1,96 LO4
5 1.06 1.56 1,64
)AA 1.85 1.64
6 0.92 1.67 2,O7 1.35 1 .53 1,5 1.88
7 0.84 1.06 2.01
1ao 162 1_61
8 0.81 0.98 2.55 1,6
'i.99 116 1.95 1.44
I 0.84 1,09
117 153 2.36 1,13 2.47 1,38
0.95 1,41 J./J
1iA zoc
,t
10
3,07 1,43
11
191 4.23 1.6C 2,87 1.35
1,62
4a
1.4 2.52
{eo
3,08 1.58 4,23
17 3.18 4,7 2.28 3.29 1.87
z.o r
14 2,02 3.8 4,85 2.88 3,49 z.zJ 3,36
15 2,35 4,3 4.95 3,68 2.73 5 4.17
16 t.o 4,63 5.01 4,53 3.84 3,34 c,t1 4.94
1] 2.85 4.79 5.01 3.94 4.0'1 c. tJ 5.30
1E 3,09 4.82 4.95 Q,U'
4.9 507 5.96
1g 3.23 4.75 4.82 6.3
?oa 4.93
20
4,58 4.62 6,2
381 4,93
4.73
3,14
4.37
3.64 4.79 4.47 5,66
E 2,S9 4.A7 4.09 5,68 3,42 4_54 4.18 c,J I
z5 2,78 3. i/5
3.16 4,?2
apq 4e1
24 2.53 3,41 3,47 4.81 2.87
2qE
3,49 4.47
f-i"
r,i
Tabetut
i.Jl
Tip perete:
6
Ffux
de cdtduri
(Wtm2l
At= f 0
oC
PERETE
Ttp
6
; At={0
oC
'belul5.31
10
0c
Tip perete:
7
t--
l
I
6
4
z
U
-1
1357911131517192123
ora
Nomagrama
5-25 : Evarulia ftuxuriror de cdrdurit pentru peretete
tip T, at= 4
ac
Tabel/u|5.32
Flux de cdfdurd
1Wm2) At= 4
oC
PERETETtpT;AF4"G
l
i
I
I
6t'
s
t
x
65
5V
6,94
6.58
6,19
5.41
5,06
4.76
4
4.38
4.31
4,59
5,56
0. 19
6,84
7,42
7,84
8.05
8,08
700
7.82
/.c1
7.28
Tip perete:
7
Tabetut
S.33
Flux de cilduri (Wlmz)
AF 6
oC
r-
i
PERETE TIP 7; At=6
oC
1 3 5 7 I 11 131517 1921?3
ora
t--'*-
L*N
*S --*-E *!
-x--NE
+Nt *_--SE:t;] I
Ll:.:.'--
-- --:_.-
---.----:--
__:l_.t
]
Nomograma 5.26 : Evolulia fluxurilor de cdtdurd pantru peretete
tip 7, at= 6
oc
5
t\/
s1
tuv
x
FZ
1
0
66
Orientare
0ra
N s E v NE NY SE SV
1,49 2,28 2.29 3,56 1.79 2,69
J70
2,33
t
1.18 19 1.91 3.07 1.46 zd
0.87 1.52 1.53 z,cv 1.12 ,al 158
n64
1.'14
0,78 4E 1.2 1.88
0.3 0,8
| .od 0.54 09 088
1.46
16 0.51 0
0,58 0,r- 474 1 .11
7
1.25
0,8s
u. dc
0,85
0.0i1 o.22 1,79 34 i 19 0.68
ne"
.41
n77
15 0.36 7
0,62
10
19 U.OJ 99 0,8 1,89 0,43
0.66
0,38 14 3.46 0,92 2.1 0.59
0.85
0,64 1.75
1,12 2.32 0.82 3.47 1
13 0,94 2.41 3.94
2.52
14 , ,zo 3,04 4.08
2.73 1.47
15 1,57 3,54 4, 19 2,9 z.Jl 157 ? ?
,o 1.M 3,87 4.24
3.08 2,56 4.17
tl
2.09 4,03 z6
18 233 406 4.1 5.26 J.a I
5.19
19 2.46
?oo
4,06 5.54 3,17 4.14 4.17
20 2.47
l.s6
61 5.26
2,23
? ?{ an
4.92 ?77
3.41 455
*-*H 2,02 |
:F--r
z,ss T
-26-5
T
rT
---J----L
?AA I
-45-l
4,04
|
2.4 |
,J1
T
-I45-T
33e I
-;:-f
J.UY I
177 I
41q
.y
a a4
Tabelul5.33
ngtei. l,r 7 4t= 6
0c
Tip perete:
7
Tabelul5.34
Flux de cildur51Wm21 At= I
oC
PERETE TIP 7
;
At= 8"G
1357911131517192123
ora
Narnograma 5.27 : Evolulia fluxurilar de cdldurd pentru peretele tip 7, At= I
oC
I
I
I
T6
a4
x
=.
i+-4,
\,
Orientare
Dn
N s E V NE NV SE SV
1 2.25 3,04 3,05 4,33 2,55 3.46
1,94 z.o I 3,84 2.22
anE J7\ a<a
J 1.63 ))A
2,29
??6
1.88 2.63 2.34 3,09
4 1.31 1,91 1,91 2,87
lRA
2.22 1,96 2.64
5 1.06 1.64 2,44 1.3 1.85 1.64
o 0,92 1.27 1.67 2.07 1.35
{
q?
1,BB
7 0,8{ I 2.01 1.79 | .02 1.3 | .at 1.61
I 8.81 2,55 t.g 1,99 16 1.95 1,44
Y 0.84 1
2. 17
z.Jo 13 247 13fi
10 0.95 1.41 1,56 z-b5 1,19 3.07 1.43
11 1.14 1.91 4.23 1,68 z.6I 1.35 LOI
11
1.4 t-c2 AE1
1,89 3,08 158 +.zJ 7.,41
1 1 3.18 4,7 2.28 3,29 1.87 4.62 2,61
14 2.42 3.8 4,85 2,88 3,49 l.tJ 4.87
15 2,33
t1
4.95 3,66 3.68
na1
4.17
to l.o 4.63 5,01 4.53 3.84 3,34 5.12 4.94
17 85 4,79
4nr
J.J T 3,94 aal p.
tJ
18 09 4.82 4.95 6.O2 3.97 4,6 5.07 5.gti
19 ZJ 4,75 4.82 6.3
?o?
4,9 4,93 6.05
2C 3,23 4.58 4,62 6.26 3,81 4.93 4.73 5.92
)a
3.14 4.35 4.37 6,02 4.79 4.47 5.66
2.99 4.O7 4,09 5,68 J.4Z 4.54 4,1B
K ?4
t3 2.78 3.77 5.26 3.16 3.85 4.91
24 2,53 3.41 3.42 4,81 2.87 3.4S 4.47
a
(
I
5
fl
N a
,(
*
-g
x
't(
4
7
4
.,
*
t
K
-x-
x t
a
i'.
f.
-t'
"1
Tip perete;
7
Flux
de
cdtdurd
(Wtmr)
At=
10
cC
B
t
F6
*4
x?
F
2-
f1
I
0+
o6
V
Tip perete: I
Tabelul5.36
Flux dp cSlduri (Wmz) At= 4
oC
PERETE TIF 8
; At= 4OC
Nomograma 5.29 : Evclulia fluxurilor de cdtdurd pentru peretele tip 8, at= 4
oc
t-
Tabelul5.35
iE
-SV
A
4
(\
E3
Et
x1
5
E0
-1
.,
.L
1 3 57 911131517
1e2123
i
ora
I
i--.-N
-*-$--**E
*V*NE
+NV *SE
*
SVi
i
|
--'-
-
:::-:-1"
-'-
l
I
l
1
l
69
Orientare
3ra
N s E V NE NV SE SV
1 0.66 1.41 1,37 z.{3 0,91 1,89 1.45 2.41
4 0.3 0.98 0,95 2.18 0.53
141 1,01 1.88
-0,06 0.55
NA?
| .oJ 0.15 0,93 0,58 1.36
-0.41 0,13 0.12 1.1 -0,u 0.48 0.17 0,86
-0.68
.0.24 -0.16 0.63 -0.46 0.07 0.41
o -0.81 -0.53 -0,06 o.24 -0,36 -0,26 -0.28 0.05
7 -0.74 0,41 -0,04 0_02 -0,49 -0,08 -4.21
I -0,8 -0.78 1.0s
,o.2 0.4 -u.o I 0,37 -0,36
I -0,81 -0.
teR
-n ?a 0. -0.6 10? -0,38
0 -0,65 -0,1 2.54 -0.15 129 -0.48 1,76 -0,28
-0 41 0.4 3.06 0.04
lAe
26 2.48 -0,01
4.09 1,19
??F
0.31
4 1a
0,04
?no
0,5
4a
0,28
'1.96
3,52 0.81 1.97 0,3s 3.5 1.24
0,65 2.OI 3,6s 1,55 2.1 0.83
a7E
2.14
1 2,48 2,4 1.42 3,88 3.08
16
"44
3.49 2,55
'r oq
7 1.56 3,74 4.44 2,64 2,91 3,9 4.63
18 1,82 3.65 3,64 5.15 2.65 3,56 3.79 50?
19 1.94 3.51 3,46 2.58 3,85 5.04
1.91 3.27
aal
J-15 3.8 3.34 4.8
1a 177 2.S6 2,91 4.87 1. tv 3,02
1.56 z-Dt 2.56 4.4 |.JZ 3,22 2,67
?a7
1J 1.3
?ra
z. tY
aa7
1.81 2,81 2.28 3,47
z4 0,99 1.83 1.79 1"27
1.Br
toA
Tip perete: g
I
PERETE
T|P
I
; At= 6
oG
Nomagrama
5'30 : Evaru{ia
fruxuritor
de cdtdurd pentru
peretete
tip
g,
at= 6
0c
-7n
Tabetuti.JT
Flux
de citdurd
(Wtm\
o
5
4
3
2
1
0"
-1
357g111s15171921ra
r , r,-- .--l--;--r-r---
rlrjl
i i-r
-f-t+
F--l! i
i i
r
i I i-
{"i-i
l-r.l--i
i
fl f il i i '
Tabelul5.37
Tip perete: I
11 13 15
ora
Tabelul S'38
goc
Flux de cilduri
(Wm') At= B
oC
f-
I
r
:\--
{-.-
I
7
h
({-
3A
b
'(.
jo
*z
I
0
s
19
aa ll
,
=S'J-
---,:-------
rE elsg trP 8, zii= 6
oC
l_
|
-----
----
1 1
--** fr! --r-- s
;E-;'v
--*- NE
::-
NV --|-
sE -*
sv
I
t ...--,...,.-.
-
--l:
-:::::::::--
Nomograma
s.Y : eva$itluxirilor
de c*tdurt
pentru peretele tip 8' at=
71
N s
E
v NE
NV SE
SV
3.03
2,99 2,95
2,49
2.23
J, fo l,tl
aq 3,46
1.88
t.30
2,16
2,54
J1?
1.71
a,l
laa
1.69
LOA
4aE
2,06
1,75
}AA
l.r
2,21 1,14
1.22
1.65
1 .41
199
5
no 1,34
4l LOJ
0.71 1.04
1.52
1,09
0,97
{q 1 .:iti
0.71 0.84
{oo
1.54
lRO
1,eE
0,7 0,8
2g-
3.43
1.38 2.47
1,34
491
2.e6
0,98
v
0,7
0,98
J,JJ
1
no? 4.11
1.57
4.64
\J
;
'Y
3.1
1e,
l1
1,1
5.3t 1.62
2,08
149 2.77
1
a)
5.1
tlo
113
4.06
1.9/
1.83 3.54
3,77
2.41
?r,72
14
2,23
4.25
s31
qg 5.46
4,66
15
2,58
4,8
4,13
e7a
2,87
5.13
6,21
16
5,32
AN' 4,48
5,4q
17
3.14 LZ3
4.23
6.53
18
J.4
D,ZJ
550
5,18
6,62
4n4
4,7s
4.48
o.va
4,16
19
3.52
6.8
"oq
5.3S
4.92
6,:
20
3,49
_
4.84
J.( t
5.14
4.6
et(
4.19
98
J
4,8
4.?4
5.05 3.14
a77
:r:-
?, ?7
AA
4.39
3,86
IJ
2,t
4,89 2,85
3.94
3,45
4.52
PERETE
TIP I
;
At=8
oG
Tip perete: g
Tabetul
i.3g
Tip perete
Flux
de cdtduri (Wmz)
t24
(Y
x
E
(\,
g
x
:t
ora +
Nomograma
ri
t'lomagrama
s"s2 : Evoruria
nrrrr'niiixioi#i
iii,ii'i ,.-zl=tv -w
72
At= 10
oC
PERETE
Ttp I
; At10
"C
q
I
{
A
6.
4
3
2
1
t
0,
3 5 7
g
11 1315
17 19 2123
Tip perete: 9 Tabelul5.40
Tabelul5.39
::=.-
-1
irereie tip 8, At= lAoC
Flux de cdldurd (Wmz) at='4
oC
6
E
ffi4
tr
BJ
H)
x
0
4
-l
PERETE TIP 9
;
At= 4oC
3 5 7 911 131517 192123
;.
s --.- E
;v
---i,ffa* NV:--sE
r
sV
I
t L=I
Nomograma 5.33 : Evolulia fluxurilor de cdldurd pentru peretele tip 9, At= 4
oC
73
Orientare
]ra
N s E v NE NV SE sv
I .18 3.24 4.43
'2,1.3
2.97
a?q
2 0.94 2.45 2.89 464 1,84 t.oJ
J 0.67 ?.11 2.52 3.64
1nt
2.54
0.39 1.75 2.14
{o
1.96 216 2.92
5 0.14 1.41 't.83 0.94 161 1n1 2.53
6 4.42 1.77 2:44 0.s 1.29 1.61 z. ta
7 -0.14 0.84
,l
oA
2.12 1.03 t.o I 1.86
d -4.2 0.68 2.32 1,87 t,5 0.84 1.8
-u.ta 0.68
t7A
1 .71
1R7
0,73 2.15 1 .47
10 u,60 J.4q
4Ae
't 7a
0.7 141
1t -o1 1.? 3,64 164 1,96 0;76 3,09
ana
0.07 | .oc J,V I 2,14 0,88 3,54 1.71
13 0.3 2.18 4.11 197
te"
1.06
?o
14 56 2.7 4.29
4aa
4,17 272
1(
4.44
.3 03 2.72 1.71 4.37
a?a
16 1 51 4.55 c./c
?nq 4,51 405
11 1.3 4.6? 4.49 3.02 2.8 4.6 464
18 r.54 84 4,63 5.12 3.1 4,63 5.47
1a
1,71
aR7
4,59 5,46 3.12 J.06 4.59 5.26
1.78 J.6Z 4,47 5.56 3.O7 .81 4.44 5.28
21 1.76 3.7 4,31 97 4.32 5,1B
Z2
'l.ttg
4.1 5.33 2.82 ft' 4.11 493
23
'I EA
3.32 5,08 tg J.do 474
1.3S J.UO 3,56 4.77 J.ZO 3,57 444
f\i
-.t.
I
.
\'..t
i
''r
-
L-it
Orientare
0ra
N s E v NE NV SE sv
1 2.42 4,01 4.48 5.67 3,37 4.21 4.49
2.18 3.69 4.13 5.28
qne
4.15 4,96
1
?74
4.88 z.Io
?EA
3,78 4.57
I .OJ 3.38 4.46
at
416
5 1.38 3,07 4.05 2.18 2.63 )6
-177
| .12 M 3,01 3,68 2.14 2.54 i5 341
7 1.1 2.08 3,2 J.JO z.zv 85 3.1
I 1.02 1,93
TCA
3.12 2.54 2.08 3,04 ZOD
noo
1,92 4.42
c a4
'l 07
2,71
10 1.03 4.48 2,88 J.UJ 1.94 2.65
1 1.14 .44 4,88 2.88 J.Z 2.71
a 1.31 5.15 l.vo 3,38 2,12 4.78 2.95
1,54 3,J 3.21 5.14 JJO
4 1.8 J.53
E
J,bb . 3.77 t.co 5.41
2.48 4.41 3.96 2,95 5.61 4.63
to 2_3 4.75
q70
4.99 4.13 46 5.76 5,29
?.54 4,97
FAA
3. /J 4.ZO 4.U 5.84 5,88
18 2,79 s.08 c.6d 6.36 4.34 4.5S 5,87 631
IY 5.11 6.71 4.36 5.83 o
?nt Etr
5.72 6.6 4,31
NE
6.52
4.94 6.74
q.1l
5.03 5,56 o.4l
zz 2.93 4.77 5.34 o. c/ 4.06 4.92 3_J3 ol3
z3 2.81 4.56 3.Uv 6.32
aR7
4.74 3l ROR
2A z.oJ +-J 4.8 6,02 3,64 d5 4.82 5.68
Tip perete:
9
Tabelul S.4l
Flux de cilduri (Wma) At= 6
oC
--l
I
tl
li
:li
I
a
I
E5
*
e4
x3
E2
1
0
PERETE TIP I
;At=
6oC
3 5 7 911131517 192123
ora
Nomograma 5.34 : Evoiulia fluxurilar de cdtdurd pentru peretele tip
g,
At=
R
o(-.
74
+
, R
f,
fi
aa
&
*
t
w t-
:E
x
u
x
*
R
+
-x-
\
+
'I:
\
F
*
Its
f
#
,I
+
*
|e
V
u
_/
x
a
+
-l
,'
*
J',
Tahelul S.4:l
19 21
iL.
-_
5V
**a/u
tjp g,
tt=60c
Tip perete: 9 Tabelul5.42
Flux de cdlduri (Wmz) At* 8
oG
PERETE TIP 9
;
At= 8oC
3579111315
ora
Nomograma 5.35 : Evolulia ftuxurilor de cdtdurdt
pentru peretele tip 9, at= I
oc
I
I
Eo
is
-{
5s
Fa
1
0
23 21 19 17
75
orientare
)ra
N s E v HE NV SE sv
1 3.66 5,25 6.91 4.62 5.45
AqR
J.CZ 4.93 4,32 5.14 LJV 6.21
3,15 4.59 6.12 4,01 4,79 5,02 5.81
ae7
4,23 4.62 7 3.68 4.44 4.64
5 z.ot
lRO 4.32 52 3_42 4.09 4.3 5,01
o 2.46
26C
4,25 t6 4.09 4.65
7 .u 4.44 4.09 4.34
I .2e
ala
4,8 4,36 5T 4.28 4.11
I 3.16 4.19 4.05 J,Z I
L F'4, 10E
10 3,34 5.7 4.12 4.2t' 3.18 5,08
aqo
2.38 3,68 4,12 4.44 3.24 5.57 3,95
12 z_Jo 4.14 6.39
A? 4.62
??A
6,02 4.18
13 2,78 4. o.o 4.46 4.81 6,39 462
14 3.04
A{
4.9 5.01
? at
5
15 6,92
F F1
5.2
AAE
5,87
16 5.99 6,23 5.37 4.7 7 6,53
17 79 o_4 | 71 6,97 5.5 l8 7.08 71
18 4.03 o.Jz /.Q 5_58 7 .1'l 755
19 4_19 7.47 5_6 17 7.07 7.75
zv 4.26 o. D.VO 8.04 5,5s 6.29 7.74
.)a
4.25 0, 1 6.79 7.98 5.45 D.Zl 6,8 766
aa
4.17 6 t)1 6,58 7.8'1 6,16 o.o 7,47
ZJ 4,05 5.8
7^A
5.11 o..t4
3.88 5,54 6.04 4,88 5.74 6,06 6.92
Tip perete: 9
Tabelul5.43
Flux de cilduri {Wmz)
At='10'C
10
U
6
4
2
0
1357
11 13 15
ora
i E-r,-r
*"-G;-F*v
**..-rrre Jw
--*sE --SVl
L-!:a:,=-:-:::---:::::1.:.::-::"::-':
l,lomograma 5.36 : Evolutia fluxurilar de cdldurd
pentru peretele tip 9, At= 10
0c
+FI
"E
'=
,.x
13 21 19
4a
76
PERETE TIP I
;
At=l0
oC
Tir
Tabelut
S.4S
Tip perete:
Flux de cdldurd
CIV/mt) At= 4
oC
*\a'-i
5
--1
o
K
fi'4
E3
e2
51
tJ
-l
-z
I
21 23
=S-Y-
,
eni9:t=10oC
orienta
Oro
N s E v NE NV SF
sv
1.95 1,93 ,J.OZ 1.U 2.46 2.02
0,63
,t
E4
1,49 2.35 0.95
104
1.57 2,6
0,27 1,05 1.U 2,37 u-5b 1.5
2,05
4 -u.tl
0,6 0,58
1A
0,15 1.01 0.65 1.51
4.42 0,18
,24 1.27 -0,16
4.25 1
o:s6
-0.63
-0.18 19 0,8 -0,18 0,15 0,04
7 -0,75 -0.46
.48 o,42 0.04 -0.16
,09 0,21
I
,83 -0.61 1.01 0,16 0,41 -0.36
39 -0,04
-0.82
54 1.66 0.02 0.81 {,45 0,9 -0.1 6
-0.25 2,32
n
1.15 -0.43 1.55 -0.1 6
{,53 0,25 2.89
0,1 -u.zv
2.24 0,01
-0.26 no
3,28
n?
r,68 -0,05
2.88 0.4
IJ
0,07 1.64 s,56 o,7 1.94 0,25
1.03
It
0,43 2,36 134
2,2 0.65
1.84
'15
0.79 2.98 3.S4 2.18 2.44 19 3.98 274
:14.t
4,04
Q4
2.ffi 1.87 4,13 3,63
1,43
4.O7 4.'l 2.77 4.19 4.4
18
4,03 4.93 2.84 4:,1 4,94
1.92 3.7
?ot
5,36 2.82 3,76 4.05 c, rQ
20 1,97 3,il 3,71
EAF
2,72 3,89 3,84 5.'13
21
3,41 3,44 5.3 2.U
?aa
4.91
tz 1.71 3,12 3,12 +.eB T 2,31 3,6 3.24 58
IJ | ,c6 2,77 2,76 4,56 2,03 T 3,2S 2,87 4,'i5
l,2e I 2,38 | z,Jo 4,06
11
-216*t
PERETE TIP 10
;
At= 4oG
t,
loral
I
-*-_*-1
I i*|J*S+f
+V+NE+-NV*SE*SV;
i
!-_,.-E-=:..:--:--:=_:_:*,.:
=_1]..1
I
Nomagrama
5.37 : Evolufia fluxitritor de edklurd pentru peretete
tip ia, at= 4
ac
Tip perete:
10
Tabetut
5.45
Flux
de cildurd
W/r,\ At= 6
oC
(\
x
nol |
--;-
=r-J-:iIlY
| 4.4
7
6
4
3
2
'l
U
11 13
15 17 19
21
23
Tabelul5.45
e{ele iip 1A. At= 6oC
Tip perete: f0
Tabelul5.46
Flux de cilduri (Wm2)
At= 8
oC
PERETE TIP t0
;
At= 8oC
13579111315171921?3
ora
....1
i__r_
N
a_
s
__r_
E
___"_
V
_-x-
NE
*
NV
---]-
SE
*-
SV
i
L,.-__ -.-.-. l
Nomograma 5;39 : Evolulia fluxurilar de cdldurd pentru peretele tip 1A, &= I
oC
T
rao
(\t
E5
tq
x?
oz
1
0
I
I
I
I
I
1ti 2i 23
sE
.-_sv I
l
7g
Orientare
0ra
N s E V NE NV
gE
sv
1 3.73 3,71 5,29
211
t3 3,8 aq7
2.41 3.28 J.to 4.77 7 3i4 4,38
1
2.44 2.63 2.81 4.15 2,32 o,zt
tnR
3.82
1.67 2.38 z.Jo 3.57 1,92 2.78 2.42 28
5 1.35
{aR
2.O1 3,04 t6t 2.33 2.02 2.77
6 t. tc
{RO
1,97 1.59 1.S3 1.81
7 1lJZ 1.31 2.26 1.82 1.62 1.86
'1.98
n
u,vc 1
zAA
t4 2.18 1 .41 2,16 174
o
0,95 1.73 3.44 1 58 1,32 2,65 | ,0t
t0 | .al 1 4,Vl | .az
1.74 4.e5 1,88 3.2 TY 4,O2 1.lE
1.51 2,68 5,05 2.07 3.46 1.72 4.65 2.17
1.84 3,41 2.48 2.03 5.15 2.8
14 2_21 4.13 5,55 3,11 3,97 2.42
R (1
J.O I
lEa
4.76
6 71
4,21 2.97 c. /0 4.51
6 2.9 a/ 5.81 4,92 4_41 5.91 541
7 3.21 5.47 5_85 5.89 4_55 4.4 .97 6.18
I 3.5 5.58 5.81 6.7 4,61 )4 E.12
a
3.69 5.55 5.69 7.14
46 6,94
20 41 5.48 | .zz 44q c.oo 5,61 6.9
3.ZZ 7.07 4.32 5.59 .34 6,69
22 4 4.9 6.1 4,09 i8 5.01 o.J3
23 3,34 4.54 4,53 5.06 64 5,93
24 3,07 4.15 4.14 5,84 3.47 4.67 4.23 5.44
Tip perete:
10
Tahetut
5.47
Flux
de cdtdurd
(Wtmz)
t----
L _
r.*ErE
rrp
tro;
ae
6;
___
__l
tl1/l-:-l--l
l--_1 ,-l Ii'-lt'#h,-
-l
5;
'
ir
g;
I tfi ifl+Try:r-l
'--tf ,-
J-rll
I
ottttjI.lf'lf
fr:-
l-;---,
I.l,
i1es7e11
13ffil
L
E!s.:
i
Nomograma
5.40 : Evoru{ia
fruxuritor
de cdrduri
d
Pentru peretete
iip 1A,
41= 76
og
Tabelul5.47
-.:r.-.
--l---
-.-l
ffi*-.'n 1O At= lflo('
. ! rv, lt- rv v
Tip perete: ll Tabelut $.48
Ftux de cilduri (Wm21 At= 4
oC
911131517192123
ora
i-=-N
*ag
---+-E ---:-V **-NE
'6*NV
*"r*SE
-*SV l
L --.,.-..,-.,..-_"1
Namograma 5.41 : Evolulia fluxurilor de cdldurd pentru peretele tip 11, At= 4
oC
Orien|are
0ra
N s
5
v NE NV SE sv
1 107 ?.42 2 71
4.M 1.79
, 7:l 2.75
0.78 2.05 2.31 3.58 1.45 2,35
46 )o 1.9 3.1 1.1 1.95 194
,74
4 o.14 t6 1.48 2.62 0,73 'l.54 1.52 2 :1:1
-U, IJ 0.88 I _16 2.1 0,46 115 116 189
b 4.29 1_15 1.76 D.47 0.8 0,97 15
-0.4 1.44 0.7 U.DJ 1.03 1.18
o -o.47 0,16 1,19
1fr4 N?R
1.3'1 0.96
-0,48 0,21 2.5 1.05 1.37 u_10 0,83
10 -0.4 0.47 1 1,63 0.27 z.J4 0.81
11 -v.z+ U.V' 51 1 1.83 0.38 2.93 0.94
-0,01 1,49 3,79
I na
I.UJ 0.56 3,45
J3 0,27 2.13
a5A
0.81
? a(
1.83
14 U.bU 2.74 4.18 1 .'t4 4.12 2.54
f5 0.88 3.26 4.32 2.47 t8 1.61 4.32 3.33
16 1ti
a ar
4.42 3.73 ,o z.zl 4.45 4.1
17 .42 3.81 4.47 4.58 2.99 2.9 4.51 4.76
)d J.V 4.45 3.ll 3.05
? Fl
5.1 9
t5 3.88 4.37 5.6 3.05
aqF
4.42 5.35
?n
89
aaa
5,62 z,9b 4.26 5.29
21 .84
?EO EAA
2.82 3,85 4,04
q1
22
aa7
3,78 4,83
1.55 3,09 J.41 4.86 2.39 3.4 3.47 4.49
24
'1.33
2.77 3,06 4.47 2.11 3.09 3. 13 4.1.1
PERETE TIP 11
;
At= 4oC
Tip perete:
ll
Tabelul5.49
Flux de cdtdurd (W/mt) tt= 6
oC
r
-l
i
PERETE TIP 11
;
At= 6oC
1 3 5 7 I 11 13 15 17 19 21 23
ora
Nomograma
5.42
'
Evorulia fluxuritar de cdrdurd pentru peretere
tip t r, zt= 60c
B
7
A
q
Ec
2,4
5s
IE
2
1
0
82
Orientars
Jra
N s E v NE t{v IE
sv
l$.i
4,37
3.91
1 t10
3,54 J.dJ 5.16 z.Y1 1
q-q
1.9 J.r/ 3.43 4.7
J 1.58 a,ta 3,02 222
3C6
4
1.26 2.38 2,6 3.74 ti5 zs
3,45
0.99
3,29 1.58 22i 228 3.01
0.83 167 2.27 2.88 15q
193
i
2...j9
2,62
1.41 2,56 z.J3 1.82
2,3
1.?E 3,04
)41
21 47
t 2.43
.a!!
"ts5
_1,_gg
2,06
v
l3 3.62 2.17 2.4 i.i
I z.sg
10
0,72 f ,59 4.18 )14
z.ta
1
0,88 2,04 4.63 2.19
12 1.11 2,61 4,91 ? 1A
4.57
?.39
1?9
5.12 2.68
s7
1
5,3
1aA
?FO
,q I
4.38 5,44 3.99 ?A
f,
2.28 4.73
EE/
4.85
J.Zt
2,54 493 n)
4,02
18 2.8
6 AJ
4,17
|
-,17-1
-l;;-t
"'" I
ao7 i
5,62 I
qqr.
i
--i
A ?1
6,47.
19
5,49 6.72
DA
3,01 4.89 3.1,1 61i1
6,59 |
6.12 T
qoa
I
qAO
T
'-- i-
3,94 I
3,51 |
-T23
-T
-,-'l
4,97
|
4.78 I
--;-t-t
4.21 |
( ')t
35
61
Tip perete
Nomogra,
Tabelul5.50
Tip perete: 11
Tabelul5.49
-sF
-5V
l.rE:: s :': i 1, lt= 6
oC
Flux de cdlduri 1Wm?;
At= I
oG
i
pERETE
TIP {1
;
At= 8"G
l
Yl
i a l--
L
r ++ +l+'-l-ri ' i;EEtii
i
|
*7 ] i iI
j
1 |
rI
I
rr-L */'
-t-->*dr+
EI
1
*
2l---.-fF+F++E-ffi'
:
l [-i
"l-
; i-i ;
I r F--r-Hi h tr r--r=r
t.i
-;
I i
0.i
i
, i
:
i
;
i i , i
" i
i
1
,3 b 7 s 111315171s2123
I or"
i
t; *
;s -*--r-;v
"-*-r'-re
-*
w -'-"
EE
*
sv
i
!
l-:=-::::::'l-::-=-^':=:=---'=-::-=r"'
NamogramaS43:Evotuliafluxurilordecdldurdpentrupereteletipll'at=8oC
83
Orientare
f,ra
N s E V NE NV SE sv
3.31 4,60 4,95 6.28 4.04 4.97 4.93
4.29
4.55 5.82
ea
!&
4,19
4.6 5,49
4.18 5,03
3
2.7
4.14 5,34 3,U
2.38
J-{l 4.86
aot 3.78 3,76
457
)11 3.12 3,41 4.41
J,JY
AA
4.13
2.79
4
m
3,05
3.'21 3.74
6
3.27 3.42
7 1.84
'E?
3,68 J.O /
24 4.16 3.43
tqo
3,55
17R 2.45 4.74 3,29 3,61 t.c 4.01 3,07
10 1.84 2.71
3,26
2.52
458 3,05
3,16 575 J.J4 4,08 2,62 517 3,18
11
2.81
?
ql
407
12
6.03 3,45
4.31 6.24
4.49 3.05 6.09
96
471 3.38
A?A
4.78
o,30
511 4.92 3,86
4.46
6.56 5.57
6.63 e .34
16
a, 6,66
q4
6,71 6.82
514
J,OO 6
7A 7,4;{
18
6,14
6.12
OI
7 5{
7,84
q
'rq 6,09
6e
7
qcl
4.09
753
4.13 6,01
6.45 786
21
4,08
qAA
7.11 f,.uo b.uv 6.28 7.34
c.o I 5.97 7.41 4,87
b.v 6.02 r.al
5.OO
4,63 5,64
5.71 67
,2
435
J,p/ 5,01
PERETE TIP {1
;
At= 8"G
Tip perete:
11
Tabelul5.5l
1n of
Tip perete:
12
Flux de cilduri (!V/mz)
At= i0
oC
1)-
'-l
i
10
j_
I
8f-
ul
4
a
j
I
--l
, ll
i_i I
tti
J ll
frl I
t-ti
Fll
l-xll
I .-t i
frll
I ll
l-*-i i
rll
-*ll
ll
--1
i
tl
- 1I
ll
---1
l
I
l
i
AI:
t-
,
PERETE Tlp,!1
;
At= 10"C
tiOffi
I
eFF._lF,-|-1lf+ffi
i*tt*
jFi
i
z
H_-#t_f]#|-#-l l-]--] | i
', 1H-.-trll-l
f t-#-#+l-l li
I ol ,li llil lll,lLllll;:
Irsszsi113151T192123
I
I
ora
I r--'==*-
L*l*:5i=S..={t
lt'lamograma
5.44 : Evolu{ia fluxurilor de cdldurd pentru peretele
tip i l,
i nl
|
,1+
i1
l"-
t---
L l*N
Nomograma 5.4:
B4
Urientar
f,ra
N s E v NE NV SE sv
4,43 5.78 6,07 5 1A
6,1 705
4.14 5.41 6.94 4.82 571
5,72
3.82 5.O2 3.lb 6,46 4.6
q
?l
6.1
4
4,62 4.U
q
4.09 4.9 4,88 5,6S
aaa
4.24
tEa
3,82 4.51 4,52 5.25
3,07
4.51 5.1
4.17
,14
4.86
7
2,96 3.65 4.8 4.79 4,06 J.69 4.39 4.54
2.89 3,52 5.2 4.55 4,39 3.71 4.67 4.32
v
2.88
aR7
5 4-41 4.73
5.1 3 4. 19
10
I,VO J.d5
6.42 4.38 4.99 3.64 57 4.17
11 ala
4,28 6.87 4,44 5.2 3.74 6,29 4.3
4,85 7.15
aRa
5,39
6,81 4 6:l
It
J.03 5,49 7,37 4.92 5,61 7.21 5 lo
)4 6.1
AEA
5.48 5.83 4.5 7.48 5,9
24 6.62 768 o.l5 6.04 4,98 | .c6 o.ov
1
4.52 6,97 7.09 6.22 7.81 7.47
17 4,78 18 /.atJ 7.94
6,26 |.6t 8.12
18 714
7.82 8.63 6,41 6,88 r,86
5,21 7,24 8.36 0.41
8.71
tu 5,25 7.13
7FJ
8.98 o5t 7.29
8,65
21 c,2
| 6,96
I 8,83 6,18 721
7.4
12,
5,UU 6,73 7.09 u-5 5,99
|,02
7.14 B,19
4.91
A'F
67R a
6.76 o65l
1A
4,69 Atl
674 I 5,47
I
6,45 6,49 7.47
ll il I ll
I
F I
'i{
I
ffi
tr
E
f
*
t
l,tt;.
WI
| *-i-xa
V
t
ift
s
ffi
Fi
q
Ir
q;
gc#
fri'
{
I
ll
l
-+-f.iJ:
-t"1-
| |
ll
j
l
\
Tabelul5.51
-sv
erh t,'p i 1, At= 10'e
Tip perete: t2 Tabetrul5.52
Flux de cilduri
{Wm2}
At= 4
oC
tz
10
d
o
-2
4
+N
*s*S
+E -'-r-V --x*NE +NV *+.3E
-*-SV
Nomograma 5.45 : Ertolulia fluxurilar de cdldurd pentru peretele tip 12, At= 4
oC
85
Orientare
)ra
N s V NE NV $E sv
1 1.62 1.39 1.4 -0.97 1.54 1.24 1.38 1.08
-?.04 1.84 1.85 1.46 19U 1.7 183 1,56
-2.22 1.88 -2,34 -2,09 -2.2 1,96
-2.67 -2.51 -z6l -2,39 -2,5
1.52 1,56
b 1.06 1.94 -1.9 I _53 -2.11 -2,02
7
.0.85
4.88 1.47 3,56 16
lAt
6,47 -0,78 412
4.4 -0.83
-0 11 1.43 709 0,01 3.89 -0.1 5.99 -0.04
0 0.72 o,( z 0.85 o.75 6.87 081
3./O 1.66 2.58 1.58 713
2.25 6.43 .14 2.36 2.92 I,to 6,5 46)
7 .11 3.35 2.82 6,93
4 3.1 8.99 4.1 19 3,6 3,92 4,48 8,53
5 3.'15 6.1 1 4.O2 9.23 5.74 4 15'
2.95 4,71 3.73 10.31 5 7.22 3.8 I,24
3.13 3.52 3,26 1 0.39 2 8.08 8,24
8 J.J 2.74 2.67 8.73 7A) 6.7-4
I 2.0?- 1.98 1.7'l 4.36 2.03 3.64
20 1.04 1,26 ?.49 2.03
21 0,39 0.71 t, 1.46 1.O4 4.72 1.24
2? -4.14 Q,17 0.15 o.77 -0,04 o.4 0. 19 4.62
23 -0.65 -0.37 -0,39 0,1 5 -0,57 -0 18 -0,36 4,02
1.14 -0.88 -0,9 -Q,42 1,06 -o 71 -0,87 -n E?
PERETE TIP 12l' At=4 "C
Tip perete:
i2
Tabelul
5.5i
Flux de cdldurd (Wmr)
At= 6
oC
PERETE
TIP 12; At=6
"G
1 3 5 7 I 11 131517
192123
Nomagrama
5.46 . Evalulia fluxurilor
de cdldurd pentru peretete
tip IZ, ztt=
(j,C
12
10
8
o
4
2
0
-2
-4
fr'
F
E
X
G
86
Tabelul5.53
3 1I ZJ
rila ;*,:;: e :,c 12. at= 6
oa
Tip perete:
l2
Tahelut 5.54
Flux de c5lduri
{Wmt}
At= I
oC
PERETE TIP 12; At= I'C
3 5 7 911 13'!5 17 1971 23
ora
uo^is,ii, s
q,/
, Ei"iitjiiru*rto, a"
"aaia
p*triin"iir""ip iz-tt=
14
12
ff10
e
A6
x4
3
z
0
-2.
80c
87
Orientare
Dra
N s E v NE NV SE SV
1 -0.07 0.15 0,14 u.3 / n
0.31 0.'t6 0.47
-0.5 -0,29 -0.31 0.08 -0,43 -0.16 -0,29 -0.02
-0.85 -0,67 -0.68 -n ??
-0.79 -0.54 -0,66 ..9.42
-0,96 -0.97 -0,66 1.07 -0.85 _n oc
-0.7
-0.61 -0,93 0.02 -0,66 -0.02 -0.83 -0 57 -U,/J
o 0.46 -0,65 3.48 -D.42 3.07 -0.57
-0.48
7 4.7 -0,14 6.43 0,08 5.1 -0,06
3.84 002
o
0,79 1.04 801 0.77 3 b/ 0,64 5.94 0,72
1.44 ?.97 8,63 1.55
FAA
144 7.53 1.51
0 2.26 5.04 8,27 2.39 4.U 2,3 41 2,36
3.08 6,84 3.21 4.12 3,12 G7 388
3.79 3.O6 J.V 4,47 3.82 6.17
4.33 8,66 6.29 4,89 4.36 6.89 8,48
4.65 6,s3 5,64 8.73 5,14 5.46 O.UZ 10,07
5 4.69 7,66 14.7 5_13 7.28 5.69 10,91
0 4,5 6,25 1 1.86 4_89 8,76 5.34
'r
0.79
7 4.67 5,06 4,81 11.93 4.47 4.81 978
I 4,87 429 411
10.27
? ol
4.2e 7.73
9 6.54 3,25 5,9 3,57 5, 19
20 2.58
n e4
z.t6 4.03 2,53 2.82 3.57
1gd t.zo 2.23 2.01
?(o
2.75
22 1.41 172 1 2.32
{A roA
1.73 2.16
23 0.89
n1
1.1 1,7 0.98 1.37 1.18 1.56
.A
0.41 0.66 G.64
444
0.49 0.83 u.o/ 1,01
,H
"\t
Tip perete:
12
Tabetut
5.55
Ffux
de cdlduri
(Wtm2l
At= 10
oC
t-
PERETE
TIP
12;
At= tgo6
Nomograma
5'4g : Evoru{ia
fruxuriror
de cdrdurd pentru
peretete
tip 123,*
10
0c
14
12
fi'
10
e
=
a6
54
Itr2
TJ
-2
+*L
f=]-l l
i 1 i I I it
;-i
L-
i-1.
l-j-
i
t-lrffi
r*f-il
r-l
1 3 5 7
s11
131517
192123
\
Tabelul5.55
n\ , l
Dtr,
-OV
i
.1gfe e f,'P
",2,
At= 1A
oC
Tip terasi; 1 (Tt)
Tabelul5.56
Flux de cdlduri (Wm2)
TERASA TIP I
^'iomagrama 5.49 : Evalulia fluxurilor de cdldurd pentru terasa tip 1, At= 4;6,8 gi 1C.C
tr
tr
=
x
3
F
89
T1: At=4
'C Ti : At:6oC t1 : At=8 "C T1 ; At=looc
4.21 5.08
4 e.t
6.53
?oo
4,86 5.58 o,J
3.75 46? 5,34 6,06
3,51 4.37 5,09 5.82
3.28 4,13 4,85 5.57
2n7
3,92 4.64 5,36
2,92
a'74
449
5,21
2,86 3,69 4.42 5.14
)AA
3.71 4.44 c. Io
J,i'J 4.55 5.27
3,2 4,02 4.74 5,46
3.46 4.28 5 5.73
3.77 4.59 5,31 6,03
4,1 491 A?I
4,42 c.zz 5.94 6,66
459 5.49 6.21 6,93
4.9 6.42 7.14
5,03 5.82 6.55 7.27
5.08 5.87 6,59 7.31
5.05 5,84 6,56 7.28
4,97 5,76 6.48
'1 a
4.85 5.64 6,36 7,08
4.7
FAP
6.2 6.92
4.52 5.29 6.02 6.74
d
7
6
5
4
J
1
J
Tip terasi: 2 (T2)
Tabelut 5.57
I
[*ri;
nC+
;C
---.
ii
;E=-6",c-i
f+-TI
;4tr8"C
+T1
;At=10"C1
Flux de cilduri (Wm2;
1357911131517192123i
ora
j
I
I
Namograma 5.50 : Evolu{ia fluxurilor de cdldurd pentru terasa tip 2, At= 4;6,8 gi 1A
oC
90
T2: AFA'C T2 : Al=6oG lz:at=u-(.; T2; At=lOoC
4.21 5,08 5,81
3,99 486 5,58
4.62 5,34 6.06
J.C I 4,37 5,09 5,82
3,28 4.13 4.85
3.07 J.YZ 4,64
q?A
z.Yt 3,76 4.49 5.21
z,oo J.OY 4,42 5.14
2.88 3.71 4.44 5.16
?e?
4.55 c,tt
3.? 4.02 4.74 5,4S
3,46 4,28 5,73
4,59
4 1t
6,03
4.1 4.91 5,63
4.42 5,22 5.94 o.ob
4,69 5,49 6.21 6.93
4.9 6.42
a 4t
5.0s 5.82 6,55 7.27
5,08
4 A-7
6,59 7.31
5,84 6.56 7.28
4:97 5.76 6,48 7
4,85 5,64 6,36 7.08
4,7 5.48 6,2 6.92
4.52 5,25 6.02 674
Tip t
Namog
Tabelul5.57
Tip terasi: 3
{T3)
Tahelul5.58
F!ux de c5lduri
(Wmz)
6
r-t*"r--i
E
4
o
I
21
I
0
1 3 5 7 I 11 13 15 17 zl zJ
ora
* T3' At=^4
oC
+-T3:Ai=8'C
+T3;At=10'C
Nomograma 5.51 : Evolu{ia ftuxurilar de cdldurd
pentru terasa tip 3, at= 4;6,8
gl 10
oc
lccl
.l
I
i'
3
--
5
o
!t
t'x
tf
,9
F
:!a
7L
F
F_&++*_
(\l
g
x
G
's 2' 23
i
ora
i
i
----l
sabp 2 4= 4;6,8 gi 1A
oC
91
T3: AF4 "C T3 : AI=G"C T3 : At=8 "c T3 : At=l0"G
2.92 3,19 3,89
4.38
2.77 3,06
3.74 4.23
2,62 2,91
1qq 4.47
2.45 2,75 3.4?
?. o{
L.ZJ 2,6 J,ZO 3,75
2,16
,47 3,12 3,61
z.uo 2,38 3.02 3.51
tn4
2,34 2,98
346
2.02 2,36 z.v9 3.48
21
244 3,07
a4q
2,23 z,ct 3,19 3,68
2.4 2.ta 3.37 3.85
2,6
2,96 3,57
4.05
2,81
J_t{
?74 4.26
3,01
eqA
eoR
4.47
3.1S
:{ 5/ 4.16 4.64
3,71
4.29 4.78
x.41
4,38
4.86
3,44
aa?
4.4
4,89
7, A2 3.81 4.39 4.87
3,36
a7a
4,33 4,82
3.28 3,68
4.25 4.74
3.1 8
4.15
ACa
3,06
3.47
4,03 4.51
Flux de citdurd (UV/m2)
l4; At=4
oC
14 : At:6oC T4; At=8
lr+; at=iEt
10,42
| 4,U6 13.74
9,78
11.44 13.11
ql
tu,to
12.43
?o
10,05
11,71
7,68
9,35
r 1,01
7,06
8,72
10,38 12 n\
6,58
8,25 ool
11.57
o,Jz
7,98 '|
1,31
6,31 |
-iilll-i+
_,6,55 I
7,97
8,21
v,oJ
11,3
9,88 .4 RA
7,03
8,69
I U.JO
I I,VZ
9,37
11
,04
at a
Rtl
10.1 I 1 1,86 1a Fa
9,42 11nq
1?,75
14,41
10,31 |
-
11 ,11 I
-rFil-t
r,st
I
12.77 |
---+
13,41
|
I J, oz+
14,43
4E n7
ffi
I 16,74
12.18
1 3,84 1E E4
17,17
12.38
M.A4
15.71
17.37
12.38
14.04
rc. / 17.37
12.21
13,87
15.U 17J
1 1,91 13,57
15,24
16.9
11.5
13,16 T 14.82
,IA
AA
10,99
| rz,Q(,
14 32
15,99
Tip terasd:
4 (T4)
TabetutS.ig
6. APOF
VITR.AT
Aporturile
luminaioar
temperatur
Radiatia
sr
pentru
inci
(16)
,
gisu
O parte
a
?nconjurdto
construit6
fi
Conside16n
gi
u1 factorr
coeficien{ie
in aceste ct
relafiei:
rn care:
Coeficientul
geamuriobigr
Pentru
gearn
Ffuxul
termic
acestuia
de 3l
Coeficientul
d
raciiatiei
solar-<
0.3 la un ungh
Coeficientul
d<
il15
E
F, rn
xl
.tr
cl
"j
I
lri}
i-l
ii
fl
i
r
:
+L*'ll,
f -
__l__1_1=7
e
'1i
i3 i5 17 is 21 23
i
*r+'At=4'c --;T4
-At=6.c
-l
l_:lJill-g
g__
_-r.rt1olc
I
"
Nomog,rama
S.'p : Evotulie ftuxuritor
de ;dtdrA;rrtr"
t;;" tip ;,-;r: i,; I gi 10'C
92
rabefut
5.SS
6.
APCIRIURI
DE
I
VITRATE
}ALDURA
PRIN
E[.EtlrENTE
DE
coNsTRucnE
Aporturile
de
c
,,,lljd;i,1"ffi
::'il:,:::-erernenre,e
de
con
i1
ff:il*i:i",.:,:e'interioru,-o-l,ll''*n'i-,
ffili:dffi,.5::::
Radia{ia
solard
in
-'-'
';ttrsf
ror$l
exterfor.
ovrdle
$l diferentei
dr
pentru
incdperea
::**
(l)
Pe un
elemr
(,,,)
,
s' surerd
"
r";311*;:
;
;*:nt
vitrat
care
produce
,:::*;;;,':ailki#:#i:1T:ffi
;ff
H'ff
.""''-'''-.
ff:ffi?"T,.l,],1,",n
parte
se
;;"t*o'
catre
spaliu
sa
consider.nd,
o, ,"",j'").ui
o*'
o pffi;;l':*t
*
t"i"'*rau
cdhe
constructiire
$i ur ra*oru,
ou
uor,"f,,de
refiexr.
(;;t:i':
otu"i"l"
*l#';:n
care
est()
;oericienriu*,,n
,u,",]l]ie
(esar
"
;;;;:il*tJ"
-lr"T;:'"'e
(egar
cu ti/t)
in
"""st*
"o;;;;,';;'t
Qr+ ur+
zr=
1
--""
';suPcuvd' intre
acestilrei
rerafiei:
' '
'-*iafia
solard
in prezenfa
unei
ferestre
se
descornpune
confoffll
f=lr+la.
in
care:
r
li
= o'l
+
ar! +
rrl
ch
U
"
(6'
l1
,=;'
-
radiafia
transmisd
in
incdpere;
''=
-,
i- Ilr'afie
renectatd'
ei
r-
radia{ie
acurnulatd
.
Coeficientul
0r,
are
gearnuriobi$nurte
"..
u",ort
aproxrmslly
a,
Dentru
gearnuri
*,-r,'n.o.,rua
de
3,;.
-ontt"nte
$i are
valoare
de
0,06
pentru
t,r*u,
*^,;;J;-"
termoabsorbanre
::::*"
de
3e%
#J: i;ffiT.,.:
ffi,.:.1"*::il,:'il:""
mu'|f
rnai
mari
lce,$cientur
t-
;;;
r--rs(q"r
rerestrei
iar
o parte
a
,'i,:t'-::"n;;.=##
ff:;;
,;:1t
.*rie
de
unshiul
de rncidenrd
ar
#:H;,J
i::iT:1_.
;"
;;
;T
:;ffi::TJ:
de
ncidenfd
u*
uo.
u,
sf
zr poate
atinEe
valorr
de
0,g7,
pentru
ferestre
cu
lieam
93
sirnplu, la unghiuri
de incidenld normare
dar se va reduce pe mdsura
ce unghiur de
incidentd gi
coeficientutde
reflexie p, cregte, putdnd
ajunge ra 0 pentru
un unghi de
incidentd
de
g0".
in timpul unei zile datoriti rota{iei pdmantului,
pozilia
soarelui fafi de fereastr*
se
modificd gi fereastra poate
fi par{ial
sau total umbritd funcfie de existenta gi forma
unor elemente de umbrire (si0lpi
verticali, balcoane, retragerile
ferestrei
fa!& cle
falada ctddirii etc.) fig.6. 1.
Av6nd in vedere cele de maisus se poate
spune cd radialia
solard direetd lo, solicita
fereastra
numai irr anumite ore din zi in func{ie
de orientare gr
numai asupra
suprafetei
insorite
a geamurui
si, in timp ce radiafia sorard
difuzd actioneazd pe
ioatd durata de strilucire
a soareluipe
suprafafa ferestreiS.
Fluxul
termic datorat diferenfei
de temperaturd
At
= L
_
ti, ac{ioneazd permanent
si
pe
toata suprafa{a ferestrei.
Pe ldngd factorii enumera{i
mai sus aportul de cdldurd datorat radia{iei
solare, mai
depinde gi
de: calitatea geamului;
tipulferestrei;
existenta unor mijloace de ecranare;
raportul dintre suprafafa efectivi a gearnului gi
suprafafa totali a ferestrei (ponderea
cerceveielor).
Ferestrele
care au geamurile
groase
sau cu calitdli speciale, absorbante,
reflectante
sau cu eremente
de ecranare precum
storuri, rurouri, jaruzere,
draperii
etc. sunt
considerate
ferestre
cu protec{ie
antisolard gi vor avea un aport de cdrdurS
mai mic
decdt ferestrele
cu geam
simplu cu grosimea
de 3 mm considerat geam
de referintd.
Fluxul termic datorat radialiei
solare este un flux radiant gi
el va fi pretuat
mai int6i cje
elementele
de delimitare interioard,
mobirier, etc, gi apoi cedat aerurui interior prin
convecfie,
ceea ce face sa apard o defazare e
6
gi o amortizare
In,
pe partea
de flux
teimic preluatd
de aerul interior,
Pentru cuantifica acest efect, in relatia de calcul a
aportului
de cildurd s-a introdus
un cceficient de acumulare
,,m,,.
Acest coeficient
reprezintd
raportui dintre fluxultermic
convectiv
cedat aerului interior
gi cel radiani primit
de incdpere
de la soare.
Fig. 6
.
Relatia
de calcuia ap
n
unde:
-
Qi- fluxul
de cdtdurd
-
Qr - fluxul de c6ldur"i
Fiuxuloe
cdlciurd
e
pi
caleula
cu relalia:
Qi=qf m(S c,
Unde:
- ct - coeficient
functre ,
Pentru
ferestre
cu rarr
alurniniu, gen
vitrini.
{i,
*
co - coeficient pentru
i
Coeficientul penti-u p_.
directd este maximd
6r;-
94
Llrb ce unghiul de
rrf,u un unghide
i de fereastr6 se
exbtenta
qi forma
furestrei fa!6 de
idirectd lo, solicit6
gr numai asupra
mi aclioneazd Pe
eazii
permanent
Ei
dialiei solare,
mai
lloace
de ecranare;
bresttei
(Ponderea
iorbante,
reflectante
l, draPerii etc. sunt
tde cildurS mai mic
rt geam de referitt!5'
fi preluat maiintdicle
(
aerului
interior Pnn
rhb
P Partea
de flux
in retatia de calcul
a
r cedat aerului interior
unde:
-o,-ttuxutdecd|durdpfltrunsprinfereastr5datoratintensitiliiradialieisolare;
-Qr-fluxu|dec5|duripStrunsprinfereastridatoratdiferenleidetemperatura'
Fiuxul de cdldurd Qi
pdtruns
prin fereastri
datorat
intensitdlii
radlaliei
solare
se
poate
Fig. 6'1' Determinarea
suprafetei
insorite
a unei ferestre
Retatiadeca|culaaportu|uidecilduritransmisprine|emente|evitrateeste.
Qe6=Q;+Qr
Wl
calcula
cu relalia:
Qi= ct f m
(Sicplo,n",.+
S lomax) PVI
Unde:
- et- coeficient
funcfie de tipul tdmpldriei;
Pentru ferestre
cu rarnd de lemn sau PVC' ct
=
1 iar
pentru ferestre
(6 2)
(6 3)
cu ram5 de
aluminiu,
gen vitrinS, fird ramd sau
perete cortind
q
=
1'15
- co - coeficient
pentru
puritatea atrnosferei'
indicat in tabelul
6'1''
Coeficientu|pentrupuritateaatmosfereisea|egepentruoralacareradiatiaso|ai.A
directd
este maxim6'
95
' f
*
factor
solar,
depinzand
de calitatea geamului
gi a ecranarii
ferestrel,
Factorul
solar
reprezintd
raportul
dintre fluxur
sorar pdtruns
prin
fereastra
cu protec{ie
antisorard
(geam
gros,
geamuri
dubre, geamuri
absorbante
sau refrectante
sau cu elemente
de ecranare,
rufouri,
storuri) gi fruxur
sorar pdtruns
printr_o
fereastrd
simprd
cu geam
de 3 mm, Acest
coeficient
este indicat
in tabelele
6.2;
6-J; 6.4; 6.5; 6.6.
- m - coeficient
de acumufare
termicd,
care depinde
de tiput
erementurui
de modul
de ecranare
af ferestrei,
de orientare,
de ora de calcui
$i masivitatea
elementelor
de construclie"
Masivitatea
elementeror
de construc{ie
este
caracterizatii
prin
coeficientul
mediu
de asirnilare
ternicd
al cldciirii.
cabuleazd
cu r
Q
$:
-Ur-co
tabelul
6.10:
- t"
_
temp
't- templ
Factorul
solar pe
Yc"
o*/;l
u
med - -i--
Yc
L"l
J=)
tn care:
S;
_
suprafa{a
interioard
a elementuluide
constructie,
m :
s; - coeficientur
de asirnirare
termicd
ar materiaieror
din care
sunt
conslruite
suprafe{ele
interioare
ale elennenteror
de construcfie
masive
ale ?ncdperii.
Coeficienfii
m sunt indicati
in tabetele
6.T
Si 6.g.
- s i - suprafafd
insor*d
a ferestrei
de l'{ime
ts gi
indrtime
H
$i
=
(H-h,XB_b,),
[mr1
-
br - ldfimea
benziiumbrite;
(6 5)
- hu
_
indl{imea
benzii
umbrite:
bu
=
cut8r,
hu
= cuz6e-
hri
(6 6)
.
6t, 6r, - sunt retragerire
ferestreifa{d
de eremenfere
de umbrire;
- hr
-
distan{a
dintre fereastrd
gi erementur
orizontar
de umbrire
- cul
$i
cue sunt coeficienli
de umbrire
determinati
func{ie
de unghiur
de
||]:l
solar
B
gi
unghiut
de inrit{ime
solard
i (coeficien{ii
c,r gi
cue sur.rr
indicafi
in
i6
4)
T-
lNr.,T
f-
11
t1
l--i--;-
t4:
,-
l5
lhi
i.'.';_-.----
F_t-
I8:
l-
i Y i FF
i__a.--ri
n;--r----;
i"I17
lr
S
-
suprafa[a
ferestrei
[m2], calculatd prin;
S
=BH
Daci
bu sau
hu sunt
mai mari
umbrd
decisi=
0
Fluxul
de cildurd pitruns
(6.7)
deedt
B r-espectiv
!-f intreaga
fereastnd
este in
prin
fereastrd
datorat
diferenfei
de ternperaturd
se
rni ferestrei;
lstra cu protec{ie
'lfl,ee.iante sau cu
fereastri
simp16
6.1;6.5;6.6.
t elementului
de
i gi masivilatea
ste ca;"acterizatd
(6.4)
'
din care sunt
rstr.:ciie masive
(6.5)
(6
6)
de unghiul de
sunt indicati in
i6
7)
eastrd este in
lernperatur&
se
calculeazd
cu rela{ia:
Qr = S Ur (fu-tr)
0a0;
S
=
BxH suprafa(a
totald a ferestrei(m?);
- ur - coeficient grobaf
de transfer
de cdrdurd
ar ferestrei
1wm'xi indicat
in
tabelul6.10;
-
G
- temperatura
aerului
exterior
la ora de calcul,
- tr temperatura
aerului
interior.
"C.
Tabelut6",!.
Valorile
coeflcientutui
de puritate
co
1to
|109
Tabelul6.E,
Factorul
sorar pentru
ferestre
simpre sau dubre (termopan)
f6rd
eremente
de
r*
(6 B)-
VT
ctimatirar, pui.--'..'--......-_--
*---*l
{in afara zoneloraglornerate}
i
umbrire
ldem de 10 mm
ldem de 13 nrm
rer.e-astracu@
ldem
cu Aoua geamuri
de 6 mm
,A;mul
exterior absorbant
cel interior clar
Tabetd
Factorur
sorar pentru
ruminatoare
gi pere{i
din cariirnidd
de sticrd
cupioli6, IuniDrto!
{
f1l
ql.',q-"rryr
Tipul materialului
folosit
ldem fird
dispersor
Lurninator
cu sticld translucidd
tr
= 0,57
Luminator
cu sticli translucidd
rr
=0,27
sotar
i
fJ
I
0.61*-l
0,58 I
0,50
l
noo I
o;il
I
0,80
I
0,57
I
0,46
I
0,34
I
0,30
i
qeg_l
Perete
ta
umbrd
global
U
Tahelul6.4.
Factorur
sorar pentru
ferestre
echipate
cu jaruzere
exterioare
ffimrr
sqi
9B
230
460
0
230
460
0
460
o
230
46A
Raportuf
dintre
Idtime gi
5
,E
2,5
5
2,5
Luminator
simptu
c[ sticH?ara
cu otspersor
de lurnind
Tipuf cdr6mizii
Cdramidd
din strat6
Gtedlpe;mbe
rele, sau cu caneluri
orizontale
sau
tdemcuem@
tdem cu tiore Ccran
Gfina
GJGIETe
Caramida
oe sflctdiolorata==---
cu caneluri
verticale
sau orizontale
sau cu
de difuzie a luminii
_ iguq
cu ecran de fibrii Oe strctF pe
*
mllocul cdrimizii
sau email ceramrc pe
-*letele
laterale
ldemcuinvel$r-_-lectanipe
Unghiul dA
amplasare
a lamelei
Grupa
1
Grupa 2
Grupa 3
Grupa 4
100
U .{h
20'--_
%
30.
>
400
n47
0,51 o1a
-.-_!,23 0,42
-l
---l;;.-i
-rrE
.
0, 15
0.15
a:7
:_
0.10
0.1
F a,clnr I
ar L
fi
I
l
..4
I
:33 i
^ !;
:!a l
:34 |
l
--1
i
; l"-f I
I
i
Jobal-U
I
re '#,'m'Kl I
!!
4v
i
i
I
I
a ... I
. .t
I
I
Tabelul6"3,
inrdd Ce sticld
!4 2.7
I
-_.-1
r* )t- I
"
.,
_l
I
'8 2t- I
I
I
__,_!
i) ,o L
I
_i
Tabetul S.tl.
*e exterioare
i
lrupa ]
- Lamele negre cu raportul laturilor de 1
,sl1 cu un spaliu de 1
,1 mm intre lamele
Grupa 2 - Lamele de culoare deschisd cu raportul laturilor'de 1,Ell iu un rfrtiu ou t,t
mm intre lamele
Grupa 3 - Lamele de culoare neagrd sau inchisd cu raportl.rl laturilor de 0,g5/1 cu un
spa-tiu de 1,Smm intre lamele
Grupa 4 - Lamele de culoare deschisd sau aluminiu nevopsit cu grad de reflexie ridicat,
cu Eportul laturilor de 0,85/1 cu un spaliu de 1,5mm intre lamele
-
tpbetut 6.5.
Factorulsolar pentru ferestre $imple sau tip TEgUo.f:AN echipate cu elemente de
unnDffre
Nr
i
I
l
:
Tipuri de ferestre
Jaluzele
orizontale
(venetiene)
Rulouri
sau jaluzele verticale
GEAMURISIMPLE
Ferestre simple Medii Ugoare
Trans-
lucid
Culoare
lnchisd
Culoare
deschisA
f f
f
:4
Ferestre stmple 6u grosimea de 6 -
13 mm
Geam absorbant 3mm
Geam colorat 5 - 5.5 mm
0,74 0,67 0,81
n10
0.44
Geam absorbant 5-6 mm
Colorat 3 - 5,5
0,57 0,53 0,45
0,36
Geam absorbant 10 mm 4,54
nto
0,40 0,36
0,32
4
Geam reflectant f fdrd elemente
de umbrire
0,3
0,4
n(
0,25
0,33
0,42
nEn
0,23
0,29
0,38
0.44
GEAMURI ERMOPAN
Geamuri clare la interior gi exterior
cu grosimea de 2,3,4 mm
_-ldem
cu grosinJqa
de 6 mm
_
\ u,ol
*t---.^ta
n4a
0,71 0,3s 0,4
o Geam absorbant la exterior gi clar
1
la interior cu grosimea
de 6 mm
),.0-,lg_l
0,36 0,40 0,22 0,30
7 Geam f fdrd elemente
de umbrire
0,20
0,30
0,40
0,19
0,27
0.34
0,18
0,26
0,33
Tahelul6.6"
Factorul
solar
intre gearnuri tru terestre duble echipate cu
-.lemente
de urnbrire i
Nr. Tipuri de ferestre Jaluzele venetiene
Medii Usoare
f 't
Geamuri elare ia interiar gi exterior
cu grosimea de 2,3,4,mm
_
ldem cu grosimea de 6 mr.]l
nt2
0,36
Geam absorbant la exterior gi clar
la interior cu qrcsirnea
de 6 rnrn
Geam absorbant la exterior qi clar
la interior cu
qiosimea
de 6 mm
0,28 0,30
eejEiueuc
ct
(o

c,
a
e
-i
lcvl
d{i
n-1
;1
iri
---.1
.i
*l
--t
c+i
;l
.,I
'--1
!\l
rl
t-l
NI
O
rr)
{}
(g
.i
(o
t;
'|.:
F-
A
(f)
c{
j
I iJ)
:
o.,
$-
FF*t'A4l
\
pau^
\:,
I lco
it-
lr
.1i-
x-
ll.
il-
tr
'I
i4)
I t-_
ll
,*l
gl
N
lrt
El-
iN
L
i
l:
:(u
_g
p
(fi
dt
L
a,
v
o
L
ei
L
(l)i
gl
I
-l
(I)l
ull
r,
(o
.-'
n
'E
q)
X
o
(g
U
.F
.J
a
q)
6
..o.
c)
-
L
o
(l)
c
q)
=
,g
iF
(1)
LJ
i:l
l.l
H
'^l
--t
ol
'-l
--J
N1
EI
'"1
-t
I
I
i
2
rl
c)I
--i
s
!d
o
a
g
r{i
rl
oi
;L
i-
g
(si
{t)
v
o
(l)
L
c
a).
o-
F
:
c
rl
(Ei
(l)l
vj
-_l
oo,l
ol
'-1
(ol
col
c!
.'l
o
'N
g
-lFi (al00l
oloi
ol
NI
-;l
g'F >
tvt
-
c r, co cclxlorlc*l
\{rN-()l(!}irallrol
-;*l-l-l
-_
i-+_.,,1
,-
l
o ft 3) o) Lf)l<f lcoL
:{5rNs@(ol()l(cl
-
.- .-
^ ^
n l/^
}t (\ f (o Nitr)ll{
;l
ol
cf)l
If)i
-l
al
ril
-l
-.1
rl
c!
o
A
$
t-
ic)
(ol
c!
.
-
-
;;rfn]l.K
11 i-: s
.! (g]vicr)lf."
Cc oo oioloi<:
ica
$_s-_ _
q-
.N
-
$ cOiF-
{O ..') Nle
^_-:;; io
ir
.s
ai .\
O) OrlN
j
ir;
t- u)
-
C\j_ a!
l\
*i6,
, |ri.., LUt
'zn u)
.l f,1 () l"-
\{o3r
t*{D_N-
r.c
(Diss@
ocoo
ciI-O)
!C-aVr
-- -' --
-i
i(O iF,(D N
-----
A
'\I
'\
I
_,-]
lf)
x
;
NE
tr
\,,
,\\
1,r
TabBtut6.9.
-::T:111t"tt*]j'cu2
pentru
determinarea
suprafeteror
umbrite
in runa iurie
/ [b;ienr Ora de calcul
Pentru pereiii
cortind
carcurur
aporturuide
cardurd
se va efectua
in aceragi
mod ca gi
la ferestre
{in6nd cont de erementere
de umbrire
care
ac{ioneazd
pe
suprafala
de
construc{ie.
,,I;fu''''
u'o
ffi+---+;--._
ffi
Tlpul
Geamuri
Coefrcien
tde
ernisie e
urrnenstu
nl
(mm)
Aer
Argon
Krypton
Geam
normal
netratat
0,89
4S4
3,3 3,0
2,8
+94
J,U 2,8
4-124
{,v
z,o
4-1b4
2,7
26
{tv
,.,' lr.
I'r
\r' lr
4-204
2.6
C
<0,40
4-64
z,v l,o
Z,Z
4-94
z,o 2,,> 2A
4-124
2,4
2,1 70
4-154
2,2
z,v
2.L'
4-204
2,0
2,0
4{J4
t.5
4-94
z,J 2,0 tn
v,zu
I
,-r'1
4-124
,to
17
1,5
4-1s4)
1,8 r,o
r.{)
4-244
1a
1.7 tb
s0.1
0
4,4
z.o L.r'.
4-94
1, 1 t,l |
,.t
4-124 1R
.tE
.1-
4-154
1,6 1.4
4-204
14
IA2
Tabelul6.9.
wnbnte in luna iulie
11
143
r)
i-49 c 78
'!5
0 89
r,34 0.i2
,cg c 71
f05 ',28
''i4
l aA
in acelagi mod ca gi
d pe
suprafaia de
Tabelul6.10
:9i triple
mEe-l
2.0
19
LC
;1,3
i
-- a e
----
i
i_J I
I
4-154
I,O 1,4
4-204 1A
1,4 IJ
s0,05
4{4
2,5
.,
1
1.5
4-9-4
2,0 I,b
4-124
1,7 1,3
41
4-154 4E
t,4
1a
4-204 14
l,t I,Z
GFAMURI
TRIPLE
9eam
normal
netratat
0,89
4$444
z,J t, I 1,8
4-94-94
2,9
1.7
+124-124
1,S
1A
to
o
suprafatd
tratatd
<0,40
4-6.4-64
2,0 1.7 1.4
4.9.4.9-4 17 15 1a
4-12-4-124
1,3 ll
<
0,20
44,4-64
1,8 1,5 11
4-94-94
1,4 I'Z
0,9
4-124-124 1')
1,0 0,8
<n 4n
4_6-4-64
41
LJ
1n
4.9.4-9-4 1n
0,8
4-12-4-124
1.1 0,9 06
s0,05
4-64'4
1,6 t,o no
4.94.9.4
1.2 no
0,7
4-124-124
1,0
NA
0,5
z. ApoRTURt
DE cAlouna
DE LA ir_rcApem
vEcfNE
Dacd
incdperea
cfimatizatd
se invecineazd
cu incdperi
neclirnatizate
unde
se
;.,ff,*Tij
inCSOefee nanlima+i-^rx
-:,
;ff''J:,i
JenUmit
"Annrf do ta i^^:-,.:
;ffJ,,:,"#
CSldrrri r:ifro in^X^^--
-,
c'ldurd
cStre incdpere'
Erse
determind
cu rera{ia
in regim
stationar
:
Qiu
= S Up (t
u,n
-ti)
(7 1)
produs
ai
unde:
s
-
suprafa{a
pereterui
dintre
cere doud
incSperi,
carculat.
ca
dimensiunilor
interioare
ale pereteiui
respectiv
[rnzJ ;
uo
-
coeficientur
de transfer
grobaf
de cdrdurd
ar pereterui
lwmzK] ;
tum
-
temperatura
rearizatd
in incdperea
vecind
consider'nd
cd aceasta
este
ventiratd
mecanic
sau naturat,
temperaturi
determinatS
cu rera{ia
4,2
[,c] ;
Fiind
deternninat
in regim
stafionar,
aportur
de ra incdper!
vecine
ee considerd
constant
ra toate
orefe
de biran!
termic
afe inciperii
ctimatizate.
rc4
8. DEGAJAI
Sursele
interio
maginile
gi
ecl
rdcesc,
etc.
8.1
DEGAJARI
Degajarea
de c
mai importanti
ternperatura
aen
Degajarea
Qorn=NQ
incare;
N-nurni
Qom
- degi
efori
nom(
Degajarea
de
lsnderarea
s-a efectuat
c
..;rui
bdrbat
adult iar un cc
- aeeastd
degajare
contr-
:atdurd
latentd.
B. DEGAJART DE cAlounA DE LA suRsE tNTERtoARE
rmnatizate unde se
de cilduri de la
rnc este in general
b,aI al aporturilor de
al
{7
1}
ufratd ca produs ai
.,qt:-irt.
I {{t
'
t\l
rro ci aceasta este
a a la^1
afzlul
.
ecine se consideri
rte.
Sursele interioare poten{iale de degajdri de c5lduri sunt : oamenii, iluminatul,
maginile gi echipamentul actionat electric, suprafefele calde, materialele care se
ricesc, etc.
S.I DEGAJAREA DE CALDURA OE U OAMENI
Degajarea de c5lduri de la oamenieste dependentd de mai mul{ifactoridin care cei
mai importanli se referd la felul activitd{ii care evidenliazd efortul depus gi
temperaiura aerului interior.
Degajarea de cdldurd a oamenilor Qom $e determind cu rela{ia:
Qom=Nqo* (B 1)
in care: N
*
nunndrul de persoane gi
qsm - degajarea specificd de cdldurS a unei persoane in functie de starea de
efort fizic
Ai
temperatura aerului interior gi care poate fi redai in
ncmograme sau iabele (Wpersoand).
Tahelul nr.
!,'t
Degajarea de cdldurd a oarnenilo; funclie de tipul activitdlii (dupd ASHRAE)
'
'*"
t ,r
a
Deqaiarea [Wl
o) Qr
Tipul activitdlii Birbat
adult
Ponderatd
A$ezat la teatru. matinee 115 95 o5 JU
A$ezat la teatru, noaptea
"1"+5\
105 30
A$ezai, munci ugoarS, birouri,
apartamente
13-0 /
J.!-J
70 45
Activitate moderate, birouri,
apanamente
140 130
160 tou 75 55
fiIers usor. bdnci. farmacii 160
4Ar
70
Munce sedentard. restaurante 145 160 80 80
Munci la bandd in fabricd ?35 224 BO 140
Dans moderat. discotecd zo3 250 90 160
Mers cu 4,8 km/h, munce u$oare la
maSini unelte
295 295 110 1
Bowling 440 425 170 255
Munci
qrea,
fabricd 440 425 170 255
Munci ctrea la masini unelte 470 425 180 285
585 525 214
'315-
Ponderarea
s-a efectuat considerdnd cd o femeie degajd aproximativ 85% din degajarea de cdldurd a
unui bdrbat adult iar un copil aproximativ 75o/o din aceasta.
'- aeeasti degajare con{ine
'!8
W cdldu!'i din mAncarea consumate, 9 W cdldurd perceptibili
,si
I W
cilduri laientd.
(
Degajai'ea
specificd a unei persoane gom
se poate
scrie ra rdndur sau:
9om=Qo+q,
in care:
q
p
*
degajarea
de cdldurd perceptibilii
Qr*
degajarea
de cildurd tatentd
tlp=9om-Ql
Pentru situa{iile obignuite de activitate depusd degajarea de cdlduri a oamenilor q
om
se poate
evalua cu ajutorul tabelului nr. 9.1
8'2 DEGAJAREA
DE CALDURA
NE LA ILIJMINATUL
ELECTRIE
Fluxul de cdldurr{ degajat de la sursele de iluminat electric se
poate
determina cu
relatia:
Q
=
Nir*B
IWI
iB
2)
?n care: -Nir este puterea
instalata a surselor de iluminat, in W;
- B este coeficient
care
{ine
seama de partea
de energie erectrica
transformatd
in cdldurd.
Fentru iluminatul fruorescent B
=
0,g iar pentru
cel incandescent
B
=
0,g.
)
-)
Produs
numar I
Pentru
ale acel
8.4 DE(
Echipan
SF N!ATA
consider
Dacd nu
utiliza di
vor ree!
redate ir'
In cazul iluminaturui incandescent
repartifia
cirdurii este 72%
rnare lungime de undd gi
ZS% cAldura convectiv6 gi conductiva
pentru
ilurninatur fiuorescent
26,s% este cirdura radiantd
convectivi,
conductivi gi lunnind.
cdldurd radiantd de
(inclusiv
lumina) iar
9i
73,5% cdtdura
Degi este destul de ?nsemnat cantitativ, fluxul termic provenii
de la iluminatul electric
nu se introduce ?ntotdeauna
sau cu intreaga valoare in bitanlul termic. un caz tipic
este acela al inciperilor vitrate cfrnd sarcina termica corespunde
unei ore de calcul la
care radialia
soiard este maximd cand iluminatulelectric
nu este necesar.
8.3 DEGAJAREA
DE CALDURA DE LA MA$INIACTIONATE
ELECTRIC
in cazulcAnd
in incfperea climatizatfi sunt prezente
maginiacfionate
etectric, aportul
de cdlduri
enr de ia acestea se va scrie:
Qrvr =
Xr XzX,r X+
N61"
twl
?n care:
(8 3)
106
d sEu:
frriaoamenilor
qo*
TRC
rgte determina cu
(8 2)
de energie electrica
rt B
=
0.9.
SG cdldura radiantd
de
lfva tinclusiv
lumina) iar
rrtii
9i
73,5% cildura
I de la iiuminatul electnc
rtrl termic. Un caz tiPic
rde uneiore de calcul
la
lste necesar.
tTE ELECTRIC
acfronate electric, aPortul
(8 3)
N*u este puterea nominali instalati a maqinilor aclionate electric
ffi,
P-""
f, 1 =
l-erl-
- coeficient de utilizare a puterii instalate gi reprezintd raportul
tmn
dintre puterea maximd necesard a maginiigiputerea nominald a motorului
electric;
-X,
r =
0,7...0,9
P
x.z =
fu
- coeficient de incdrcare care reprezintd raportulTntre
puterea
p
,,o,,
medie utilizatd de nragini giputerea motoruluielectric;
p
=
0,5"'0,8
X,3
- coeficient cie simultaneitate;
1,r
s
0,5"' 1,0
X+
- coeficient de coreclie in funcfie de modul de preluare a cdldurii de cdtre
aer;
1a =
C,1"' 1,0
Produsul coeficienlilor
poate sd ajungd la valori de 0,2, pentru seclii industriale cu un
numdr mare de magini ac{ionate electrice'
pentru
un numdr mic de rnotoare electrice este indieat si se considere valsrile !'nedii
ale acestor coeficienti.
8.4 DEGAJARIDE CALDURA DE LA ECHIPAMENTIJI.
ELECTRONIC DE BIROIJ
Echiparnentele de birou (cornputere, imprimante, fotocopiatoare, videoproiectoare,
servere, sta{ii de lucru etc.) au degajfiri importante de cildurS
9i
trebuie luate in
considerare
puterile electrice indicate de producitor.
Dacd nu se cunoagte echiparea exacti a biroului, intaza de proiect tehnic se pot
utiliza datele de maijos. La stabilirea exactd a echipamentului
sarcinile tennice se
vor reevalua. Valori ale degajirilor specifice acestor tipuri de echipamente sunt
redate in tabelulB.2.
r07
8;5. DEGAJAREA
DE CALDURA
OE
U MATFRTALE
UTILAJE
DE BUCATARIE
f;uajarea
de
cdrdurii
a c*torva
tipuri
de utiraje
de buc*tdrie
este redatd
fn tabetur
Tabelut
8.2
Tabetut
8.5
Nr.
Utilajul
Mdrirnea
Degalarea
deEdtouE
lga.gfdrE hot6)tWl
Dega1are-i
de cdldurd
(cazul
cu
hotS)lwl
27
530
CEldurd
perceptibila
1
t:ratar
electric
(Degajarea
oe
3lsglerue preparat
)
36-136
kg
57
31
CafoGii
a
4
IncdlzitoiiSEf
SaiStordeGs,
r cestl
560
Oegalare pe
un.-
_
arzgtor
440
zou
21A
vih'ndfngor'fi;A.*
r"lf#+re
11fl
640 n
r Aln
6
*5?Ily*F.
2C,^
uegajare pe
=-
r?[PA--
uegajare pe
m
250
1-
n
7
mF"-#H
I
---0----r-
I 950
Y
10
tutxer
mare
ffi
_ cgmercial
1870
13c0---f.-?Zon--
-1
_^______=j--:t"_:__
J
ui,16t
l-"1
r, uegaJare
pe litru
lv
11
=#r
100
-7630-*
50
_ _-l
4Ri
ni
l1
Grilt
uegajarea pe
1940
1080
--___i
1080
I
{
-*--=*,.-l
0i
-
-____j
nl
l.i
PreparatoTiubirlA-*f
--_s3eeg___l
,. ,vrr q
}Jqtr dL
lUrJ kgiei
2730
14
15
-=di6:-",e
-f
*=---*=--J-
bu kqlzi
uegaJare pe
metru
cub
1 880
310
0
310
tb
_ryg
690
l0B
Utitajete
prime
s
metan
s
Degajan
datefe
te
tehnic
st
termice
s
8"6 DEG
Pentru
cr
cdldurd
sr
!.\
Uf
Unde:
No
n-
l'
Cmar
Ir -l
tz-t
Pentru
res.l
cSldurd
a c
mAncare
fiit
8.7, DEGA"
in spafiile
incandescer
in
care se
determini
ct
Q
*",r"
unde:
Dacd
materie
DesaJarE
de calauffigximE
TabetutS.2
de birou
r,arru
-l
JE DE BUCATARIE
ste redatd
fn tabelul
Tabetul B.S.
tr-ie Degalarea
l
frfl de citdurd
I
EurE
icazul cu
I
3rtE hotS)fWl I
it .a 1
' z(
i
I
-.-..----_------._'---_l
66
530
210
;0
I
3to
utilajele
de bucdtdrie
sunt utilizate pentru gdtit
dar gi pentru pestrarea
materiilor
prime
sau pentru
spdlatul acestora sau a vaselor forosite.
Ele pot
func{iona
cu gaz
metan sau electric.
Degajarea
de cSldurd
de la principaiele
utilajele de bucStdrie
trebuie preluatd
din
datele tehnice
ale acestora.
Dacd nu se cunosc utilajele
exacte in fazade proiect
tehnic se pot
utiliza datele din tabelul 8.3. La stabirirea
exactd a utitajelor sareinite
termice
se vor reevalua.
3,6 DEGAJAREA
DE CALDI.'RA
OC U MANCARE
Pentru
cantinere unde se servegte
o mare cantitate
de mancare
degajarea
de
cdlduri
se determin6 cu relatia:
Q
manc =
Np g G*an" (t
r
-
tz)
tWJ
Unde: No
-
numdrul de porfii
de mdncare consumate
intr_o ord
g
*
greutatea
unei po(ii
in kgls
cmanc - cdldura specific* a mrancdrii, care are valoarea medie de 3350 J/kgK
tr - temperatura la care este adusd mdncarea,
egafd cu 70"C
t2 - temperatura la care este seryitd mAncarea,
egald cu 40,C.
Pentru restaurante
degajarea
de cdldurd de la mancare este inclusd in degajarea cie
cSldurd
a omuluigieste
redatf, in tabelulg.l, degajarea de cdlduri de la o portie
de
mancare fiind de 1B w din care
g
w c6ltiurd perceptibild gi
g
w cdrdura latentd.
8'7, DEGAJAREA
DE CALDURA NE IR ilIATERTALE
GARE SE RACESC
in spa{iife de producfie
existd situa{ii in care se aduc rnateriale fierbinti sau
incandescente
sau chiar topite gi care se rdcesc in interior cedAnd cildurd spa{iului
?n care se produce,
Degajarea
de cdlduri de la materialele care se racesc se
determini
cu rela{ia:
Qrn.tr""=Ge (tim-tfim)
tkJl (8 5)
unde: G
-
masa materialelor
care se rdcesc (kg);
c
-
cdldura specificd a materialelor
care se rdcesc
tkJ/kg
kl
t
1,
- temperatura
iniliatd la care esie adus materialul
["Cj
t
s*
- temperatura finard ra care materiarur pdrdsegte
incdperea
{.cl
]acd
materialul
igi sehimbi starea de agregare degajarea de cdldurd cdtre aerul
(8,4)
interior este:
amat=G[(ti*-t,)*r+(tt*ttir)J
IkJ]
(8.6)
Unde:
t
t
-
temperatura
de schimbare
de fazd a materiarurui
[.c]
r
-
c.rdura ratentd
de schimbare
de faz6 a materiarurui
[.c]
Degajarea
de cdrdurd carcuratd
cu reraliire
g.5
gi 8.6 este raportatd
ra intreaaa
perioadd
de timp in care e produce
rdcirea.
Pentru
a se putea
determina
fluxul de cdldurd trebuie
eunoscut
bine procesul
de
. productie
pentru
ci ricirea nu se face uniform in timp.
9. STAI
9.1. $arc
o,
Un
-c
expuse in
n
-\r{
me
Calculul s
alincdper-
DegajArite
conformita
Degajarea
surse de vi
in cazui cl
detemina
sarcina
de
9.2. Sarcini
Qi=
Unde
-Qo
conforrn me
situalia de ia
Degajirile
dr
inc6perilor
re
110
(8 6)
,![["c]
krii'Cl
po*atd la intreaga
u,ii bine procesul de
I
9. STABILIREA SARCINII TERMICE DE CALCUL
9.1. Sarcina termieS de vari Qu se determini cu relalia:
Qu=Qrp*Qo"g
(e 1)
Unde:
- Q ap
- reprezintd suma aporturilor de cildurd calculate conform metodologiei
expuse in capitolele 5 gi 6;
- Qo"g - reprezintd suma degajdrilor de cdldurd de la sursele interioare conform
metodologiei expuse al capitolul 7.
Calculul se va efectua cu un pas de tirnp de o ord pentru intreg orarul de funclionare
al inciperii gi se va lua in considerare valoarea maximS rezultati.
DegajSrile de cslCuri de la sLrrsele interioare se vor lua in considerare in
conformitate cu orarul de functionare al inciperii.
Degajarea de cdldr.lr5 latenti se va lua in considerare doar dacd provine de ta de la
surse de vapori de apd externe incdperii pentru care se caleuleazi sarcina termicS.
ln cazul cl5dirilor cu mai multe incdperi climatizate, sarcina termicd a clddirii se va
determina in acelagi mod prin insumarea orard a sarcinilor termice a incdperilor,
sarcina de ricire a ctidiriifiind valoarea maximi rezultatd.
9.2. Sarcina termici de iarnd Qise determind cu relatia:
=Qo"s-Qp
(s 2)
Unde:
- e o"g -
reprezintd surna degajdrilor de cSldrrri de la sursele inierioare,
conform metodologiei expuse la capiiolul 7, pentru sursele de degajdri existente in
situatia de iarn5.
Degajirile de caldurd se vor lua in conslderare in conformitate incdrcarea normalA a
inciperilor respective.
I1t
irt
In situa{ia
de iarnd
se va rua in carcur gi
degajarea
de cdrdurd
de corpurile
de incdrzire
de gardii,
Q gardd, dacS incdperea
are incirzire
de gardd
cu corpufi
statice.
-
Q p
-
reprezintd
pierderea
de cdrdurd
a incdperii,
calcufatd
cu temperatura
interioard
de iarnii,
in conformitate
cu nretodorogia
indicatd
in srAS
1g07/
1r1gg7,
cu excepfia
necesaruruide
cSrdurd pentru
aerur
infirtrat
Necesarur
de cdrdurS
pentru
aerur
infirtrat
nu se va rua in considerare
pentru
inciiperile
ventilate
in suprapresiune.
Pentru
?ncdperire
de rocuit
unde
aerur proaspdt
este introdus
cu temperatura
egarS cu cea interioard
nu se va rua in calcur
deca{
necesarur
de cdrdurd prin
transmisie.
DacS
?n incdpere
se inrroduc
materiare
reci care se incSrzesc
in timpur procesurui
de produc{le
consurnul
de edldurd pentru
incdlzirea
acestom
se careureazd
cu reratia
8.5. gielse
va cumula
cu pierderile
de cildurd
ale incdperii.
sarcina
termica
de iarnd poate
fi pozitivd
cdnd incSperea
va trebui rdcitd
sau
negativd,
caz in care in care incdperea
va trebui
incdlzitd.
sarcina
termicd
a crddiriror
?ncdperii
in situa{ia
de iarnd
se va determina
ca gi in situa[ia
de vard prin
insumarea
sarcinilor
termice
ale incdperilor,
sarclna
de fneilzire
a clidiriifiind
valoarea
maximi
rezultatd.
f 0. B|LAI
Bitanlut
d
situa{ia
de
$:
Unde:
,"\
v
oe,
G*,
Sursele
inte
iibere
de a
usucr5,
utilaj
Consumurii<
pe
care se
F
sunt nule in
10.1
Degajir
Degajdrite
dr
gradulde
efo
Gor=
unde:
N
-
nu
9om
-C
9or =;-
n
rncareQlff
paragrafului g
ho-e
determir
h
10.2
Degaj6ri
c
Rezervoarefe
c
;ncipere
gi
care
r12
r & :'5n1ura
de corpurile
de
&
lme ou corpuri
statice.
crfr" :aiioililati
cu temperatura
logra nd
catd in STAS 1907/
lilm.l ag..r: infi ltrat
t L{s
n1
considerare pentru
D'uctus c- temperatura
egald
ie cdic.- pnn
transmisie.
hsc
in timpul procesului
de
x.? se clculeaze
cu rela{ia
rfr.
[Ers va tiebui rdcitd sau
i se ua determina
ca gi in
b irrcdperilor,
sarcina de
f 0. BTLANTUL
DE UM|DTTATE
Bilanlul
de umiditate
al incdperilor
ventilate
sau
situa{ia
de vard
c6t gi
in cea de iarnd
cu relafia:
G
=Gdeg-Gssr.
Unde:
Iks/s]
{10.1)
G
ces
- degajirile
de umiditate
de la sursele
interioare,
gi,
G
"on.
,
consumurile
de urniditate
in interiorulinciperii.
sursere
interioare
ce pot
degaja
vaporide
apd sunt: oamenii,
mancarea,
suprafefere
libere
de ap,,
apa care stagneaz'
sau curge pe pardoseard,
materiarere
care se
usuc6,
utilajele
industriale
etc.
consurnur'e
de ap6 sunt rearizate
de materiare
higroscopice
sau de suprafe{ere
reci
pe
care se poate produce
condensarea
vaporiror
de apd. De obicei aceste consumuri
sunt nule in incdperile
ventilate
sau climatizate.
10"1
Degajiride
umiditate
de la oameni
Degajdrile
de umiditate
de ra oameni
este dependentd
de temperatura
interioara gi
gradul
de efort gi
se determini
cu relatia:
Gom=Ngo,
[ks/s]
(10.2)
unde:
N
-
numdrul
de persoane
din inc5pere
9 orn - degajarea
de umiditate
a unei persoane,
definiti prin:
d-9r
vom-
511ffi
In
care q
I
(Wom)
-
degajarea
de cdldurd tatenti
paragrafului g.1
h
u
-
entalpia
vaporifor
de apd
determinati
cu relatia:
climatizate
se calculeaza
atiAt in
(10.3)
a omului determinatd
conforrri
la temperatura
corpului
uman, tor= 37'C,
(10.4)
[kg/s
persJ
h
u =
1,86 tom +
2501
tkJ/kgl
i0.2
Degaj&ri
de umiditate
de la suprafefe
tibere
de api
Rezervcarele
cu suprafa{a
riberd de api produc
o degajare
irnportantd
de vapori in
rcdpere
gi care se determind
eu rela{ia lui Datton :
113
G,,
=SCv(p.
-0")$1
Is/hj
Unde: S
-
suprafala
bazinului
sau recipientului
cu apd
[mzJ
Cv
-
coeficlent
d evaporare
care depinde de viteza
direcfia
acestora fa{i de suprafa{a apei.
In cazul in care curenlii de aer sunt parareri
cu suprafala
apei cv se carcureazs
cu
relatia:
gy
= {Q,477
+
g,625
v) 10{
[kg/m2s mbar]
(10.6)
Dacd curentii
de aer sunt perpendiculari
pe
suprafala
apei coeficientur
de evapcrsr
Cv este dublu
Cv
=
2 (0,477 +
3,625 v) 10-6
[kg/m2s mbarJ
ps - presiunea
de satura{ie a vaporilor
de apd la temperatura
apei[mbarJ
pu - presiunea
par.tiald
a vaporilor de ap5 din incdpere
[mbarj
B
-
presiunea
barornetricd
[barJ
(10 5)
curentilor de aer gi de
(10.7)
superficia!*
a
Pentru piscine
interioare
se poate
utifiza pentru
coeficientur
de evaporare
cv
=
13 kg/m2s mbar pentru
suprafele
carme gi
cv
=
2g kg/m2s mbar p*ntru
suprafe{e
cu migcare moderati.
Fentru
situatiile practice
degajarea
de umiditate de la piscine
se determind cu rela{ia:
Piscine private
G
=
75 S
ig/hl (10.S)
Piscine pubtice
G
=
150 s
[gthj (10.g)
Literatura
francezi
indici pentru
coeficientur
de evaporare
cv urm6toarea
reiatie:
Cv=25+15v
(10.10)
Pentru piscine
fdri ocupare,
cu viteza aerului v=0 m/s, Cv
=
25
Fentru piscine
cu un grad
ocupare rnoderati,
cu vitezd aeruruiv=0,3
m/s, cv
=
30
Pentru piscine
cu un grad
ocupare mare, cu vlteza aerurui v=0,8 mrs, cv
= 40
[n SUA se folosesc pentru piscinele
interioare
doud relalii ernpirice:
Pentru piscine
ocupate degajarea
de vaporide
apd se cietermind
cu reratia:
114
la
Unde:
S,
a-
Figura
10.1
Pentru
piscin
Degajarea
,Je
tabetut10.1.
-_l
-
/Dr
remperatura
f r.
apei
H
-* l9l
(10 5)
rurentilor de aer gi de
lei Cv se calculeazfr cu
(10.6i
*fcientul de evaporar*
(10.7)
nperatura superficial* a
[mbar]
e evaporare
28 xg/mzs mbar pentrr-t
se Cetermini cu reia{ta
{10
8)
(10.s)
u urmdioarea relatie:
(10.10)
=25
ihri w0.3 m/s, Cv
=
30
=0.8
m/s, Cv
=
40
piric-e:
inina cu reia{ia:
(:;p,-,",,o
=[0,118+g,9195o!4:--!')p
tg/h]
1,33
iar pentru
cele neocupate se poate
utiliza relatia:
G
p,,"n,, =[-0,059 + 0,0 1 05
q;3&)]S
Unde: S, ps
,
pv
du aoeeagisemnificatica
maisus
(10.11)
(10 12J
a
-
coeficient de oeupare al piscinei
care se determind din nomograma 10.1
$uFrafflto
ltumir
pisf,hriei
rlcrsoirn
tJ {.1 t.0 {,9 fi,8 SrT 0g !t,5 0!{ 0,} sl $,1 +.0
Graduldeo+upare A
Figura
10.1. cseficientul de ocupare al piscinei
a, func{ie de numirul de persoane gr
suprafala piscinei
Pentru piscinele publice
se poate
utiliza pentru
coeficientula valoarea 0,5.
Degajarea
de vapori de apd de la suprafe{ele piscinelor poate
fi determinatii
si din
tabelul 10.1"
Tabelul l0."t
Degajarea cie vaporicie ap6 de la suprafa{a piscinelor
Ternperatura
apei
Degajarea de vapori medie de [q/m
T aerului "C 1 Umiditatea relativd
24 ZJ 26 ?c|
30
,o [okl 50 60 50 60 60
qn
60 50 60 60 50 i60
22
204 182 197 174 1S0
lEE
182 156
217
't94
209
,|
203 178 194 169 187 158
zJu 208 223 201\
191 208 l6t r18 172 tsi 162
235 ztJ 229 204 195 213 185 205 175 IYD 164
4lY zJo 10 zzd zuu 220 'is0
111
250 223 ?43 215 235 205 194
AJ5 zJv 250
,|
?41 | ?ngl
259 | 22
277 i 244
10.3
Degajdri
de umir
Apa
care
stagneazd
ditate
de
k apa
stagnanfd
pe pardoseari
degajarea
o-.r,0**
pe
pardoseard
se
in
ind
determinatd
cu ,.,"1,1*utu
in
timp
gi
apoi
se
evapord
c
_
q"S(t,
_t;)
hu 103 ll(g/sl
10.f
Det
Degajarr
relativd
o
Unde
Gm
f 0.6
Dega;
Unde:
No_
o^-
din
cdtdurd
entalpia
vap
mdncarea).
F
ru.r,
trX9rr|Fl
Exempluf
1.
Sd
se
determir
muncd
ugoard
qf
=
igs
Wlpert
Pentru
determir
9on
= Q1/
hv=hu=
9onr
=
1Bi
Exemplut
2.
Sd
ee
calcuieze
r
clddire
independer
Condifiife
interioarr
Temperatura
aerul,
Temperatura
apeit
Unde:
s.
-
coeficient
rde
convecfie
[VV/n2K];
o^=-!Yoo
-
f0,?
in care;
(10
13)
(10.14)
l=
S1z
,lur
s - tempere
girne
caracteristicd
{mJ
;
-
mfu
fl,:,'ffij;::."
0"'0"'."'|d
rm2]
hu
_
entalpia
pentru
carcure
,r,"::-"':'"'""'"',",.
,""1l:ffi:illi,cu
rera{ia
10
3
literatura
specificd
;
exacte
pentru
coefici^^'"'
ransferuluide
cdldurd.
tentul
s" se vor
utiliza
rela{ii
criteriale
din
10'4
Degajiri
de
umidiraro ar^ r^ _
Dacd
inrr-o
d#-:H:
T;;*re
pe pardoseard
scursere,
acesta
*",n.rr.#;"1i::i
debit
de
apd
G, pan|t
tao
gurii
de
evacuare
din inciper
incdlzegte
de fa
temperatura
ini{iare
t, pg.a
temperat*ra
de
produce
in
acesr
-"
;,:,*:::i:,:,,T"'
se evapord
nug"p*"
de vapori
care
se
c=9ff**nru,
(10.1s)
Uncie:
c"
*
cdidura
specificd
a apei;
ca
=
4,186
fkJ/kg Kl;h/
tr
*-
temperatura
te-
temBera*ur"
'nt"t''
a apei["cJ
hu -
entarpia,;",,il:
j:
:H,Ti"o,[1:re
incdperea
r"cj
ratura
medie
a apeifk.ltt<g]
116
)oi se evapora
(10.13)
(10.14)
ia 10.3
ilatii criteriale din
ini la o gurfr de
6 temperatura
de
de vapori care se
(10.15)
i
ftJ/kgl
10.5 Degaiiri de umiditate materiale Gare se usucf, in incipere
l
Degajarea de vapori de api de la materialele care se usucd reducAndu'gi umiditatea
relativd de la o valoare initiali <pl la o valoare finald q2 se
poate determina cu relalia:
a[!,
[kgis] b=u*l+@z
Unde Gm este rnasa finald a materialului care se usucd in
[kg/s]'
10.6 Degajarea de umiditate de la mincare se determina cu relalia
(10.16)
(10.17)
Gman" =
Np
9p
Unde: No
-
numdrul de
Por{ii
[kg/s]
go
-
degajarea de cdldur6 de la o po(ie de mAncare (Wpo(ie) determinatd
din cildura tatentd degajati de mancare
(9 V1/) cu o relalie similard relaliei 10'2,
entalpia vaporilor fiind calculatd la o temperatura medie de 55"C (la care se aduce
mAncarea)' Rezultd
go
=
3'45 10'6
[kgls]'
't0.7. Exemple de calcul
Exemplul1.
s5 se determine degajarea da vaporide apd a unei
persoane care are o activitate de
muncdugoarSlamaginiunetteqorn=295Wpersoan5;qp=110Wpersoani;
ql
=
185 Wpersoand
Fentru determinarea degajflriide vaporide apd se vor utiliza relaliile 10 3
9i
10'4:
gom
= Qrl
h",1000;
hu=hu= 1,86tm+2501 =
1'86*35+2501 =2566kJ/kg
gom
=
185/2566.1000 =
0,000072
kg/s =
72.10-6 kg/s
Exemplul2.
sd se calculeze degajarea de umiclitate de la o
piscina interioard ampiasatS
intr-o
clddire independenti' Suprafala
piscinei este de 32 m2
18x4m; '
Condiliile interioare dorite de beneficiar sunt:
Temperatura aerului interior ti
=
33
o
C;
Temperatura aPeilpa =
31 "C
;
117
Degajarea de apd este'dependentd de temperatura apei din bazin gi a aerului din
camerd. Rela{ia de calcul a degajdrii de vapori de apd este legea lui Dalton care are
forma:
Gv=CS(PB-PJ
[g/or6J
Unde:
- C
-
coeficient empiric funcfie de gradul de agitare al piscinei,
o pentru plscine
cu un grad de ocupare redus C = 1G
o pentru piscine
cu un grad
de ocupare ridicat C
=
2g
- S
*
suprafa{a piscinei
[m2]
*
Ps- presiunea
de satura{ie a vaporilor de apd la temperatura apei din bazin
o Fentru t
3p5 =
31
oC
Ps
=
42,5 mBar
- Pu
*
Fresiunea
vaporilor de apd la temperatura gi umiditatea relativd a aerului din
incdpere;
o Pentru t
i* 33"C
$i
tp
i= 60 %
;
Pu
= 30 mBar.
Dacd considerdm piscina
cu un grad redus de ocupare degajarea de vapori de apd
este:
Gv=C $ (Pe-Pi)
=
13* 32-
{42,5-30) =
13*ZZ*12,5= 5200g/ord
*
5,2llori
Dacd se considerd piscina
cu un grad
de ocupare rnare degajarea de vapori de apd
este:
118Gv
= C S
{Pe -
Pd
=
28
*
32* (42,5- 30)
=
2g*32.12"Sx 11200
g/ord
=
11,2llori
118
11.
CA
il.i
Cal
Catculul
simultanr
Deoarect
aer se va
Acest
cal
sensul
c6
temperatl
de aer, ce
incdpere.
ln aces{
m,
-
sistern
dr
superioard
intre
aeruf r
-
un caz pi
prin
pardr
cunoscut
ca
^ sistem
de,
-peL
- prin
Un caz part
refularea
aei
se face prin
I
11.1.1
Debitt
a. Situatia
de
in
aceasld
ca
face
deasupru
a pere{ilor.
in
de ventilar-e p
3arlea
de su
zin gi a aerului
ciin
l lui Dalton care are
[g/or6]
l
I
peidin bazin
rebtivd a aerului
din
nrea de vaPori de aPd
32"12.5= 5200
g/ord
*
Brea
de vaPori de aPi
=
28*32*12,5=
11200
11. CALCULUL DEBITULUI DE AER
11.1 Calculul debitului pentru inciperi climatizate
Calculul debitului de aer pentru incdperile climatizate se face din condi{ia preludrii
simultane a cdldurii gi umiditdlii din incdpere.
Deoarece, in general sarcina ternnicf,
gi de umiditate este mai mare vara, debitul de
aer se va calcula in aceasti situa{ie.
Acest calcul, are pe ldngd aspectele economice, gi anumite restric{ii funclionale in
sensul ci pentru evitarea senzatieide curent, apare necesitatea limitdrii diferen{ei de
temperaturi intre aerul interior gi eel refulat
{conditionat)
in funclie de
"b6taia" jetului
de aer, ceea ce duce la dependenta calculului de sistemulde distribu{ie al aerului in
?ncipere.
in acest rnoment sunt cunoscute doud sisteme de distribu{ie a aerului:
- sistern de distribulie
"prin
amestec". in acest sistem aerul este refulat in pailea
superioard a inciperii gi preluarea cdldurii gi umiditdlii se face prin amestec turbulent
intre aerul refulat gi cel interior;
- un caz particr"llar de ventilare
prin amestec este acela cAnd introducerea se face
prin pardoseald gi evacuarea
prin partea superioard a incdperii, sistemul fiind
cunoscut ca sistem
ios-sus.
- sistern de distribulie"tip
piston". in acest caz introducerea aerului se poate face:
- pe un perete gi evacuarea se face pe peretele opus
- prin plafon gievacuarea prin pardoseali.
Un caz particular al sistemului
"tip
piston" este ventilarea
"prin
deplasare" cAnd
refularea aerului se face prin guri speciale arnplasate in zona de lucru
9i
evacuarea
se face prin plafon sau prin partea superioari a perelilor.
11.1.1 Debitut de aer pentru sistemul de climatizare 'prin amestec"
a. Situatia de vard
in aceastd categorie sunt incluse sistemele de ventilare in care refularea aerului se
face deasupra zonei de lucru de regula in plafonul incdperii sau la partea superioard
a pere{ilor. in func{ie de pozilia relativd a gurilot'de introducere
9i
evacuare, sisternul
de ventilare prin amestec
poate ti sus-sus, cnd introdueerea
gi evacuare se fac fn
partea de sus a incdperii, sistem sus-jos, c6nd introducerea
se face sus iar
evacuarea pe jos gi sistem jos-sus
c6nd introducerea se face prin pardoseali
si
evacuarea prin partea
superioarfi a incdperii.
Pentru a determina debitur de aer pentru
sistemere sus-sus gi sus-jos trebuie
cunoscut:
- starea aerului interior r(ti, qr), biran{ur'termic de vard,
e", birantur de
''
umiditatd, Gv, tipul guriror
de refurare gi distanta dintre acestea gi zona de
lucru.
Metodologia de determinare a debitului de aer este urmdtoarea:
- se inscrie'in
diagrama h-x punctul
de stare al aerului interior pentru
vard, lu gi
se
Corectitudinea
ciiirii se poate
verifica pe cale analiticE, in sensul cA valorile h;
Si
xi citite trebuie s{ satisfaci retafia i.2g (capitotul
f
}.
ln caz contrar este necesari o noui citire a celor doi parametri.
-
Se calcutea zd razaprocesutui
,"=
* J#
kJ/kg
u,.
lkg
I sl
valoarea
eo obtinuta se marcheazd pe scara diagramei cu care se lucreazd, sau se
construiegte grafic.
- se traseazd o dreaptd paraleld
la razaprocesului eu prin punctul
lu,
-
!3
stabit+te temperatura aerului refulat, t", cu rela{ia, t6,
=
t; - At .
Pentru sisternulde climatizare
,,prin amestee" se recornandg
61= (4...g)"c
rar pentru
guri
de aer cu un amestec puternic
al aerului refulat cu cel interiol trt
=
(g...12).c
- se irrtersecteaz6 paralela
la eu, dus6 prin punctul
tn, cu dreapta t", rezultdnd punctul
Cu, care reprezintd
starea aerului condilionat cu care acesta este refulat in incdpere.
- se citesc din diagramd pai'ametiii punctului
cu(h",x.) recomandu-se aceeagi
verificare analiticd.
- Se calculeazd debitulde aer neeesar pentru
evacuarea cildurii gi umrditalii in exces
cu una din relatiile:
r-vv
h
-h
_'l
"c
kg/s
t11.2)
(11.1)
Gu
Xi
*x.
120
-i*-
I
i
I
i,F
I iAt
tl;-:
*.i.4
I
'',',,
Ii
| /,
Ii
If
ll
j
ll ,
i:
Fig. t 1
Degiteoretic
va
aer, L, determii-
cu cea de-a dc
diferen{ele
nu s
entalpie pentru
verifica
corectitu
b- Recalcularei
ln situa(ia de ian
de vard dar cu s
sarcinilor
termice
Degi
tehnic este
lucru
este diflcil,
incdpere,
astfel c
varS gi se vor re(
terrnied gide umi
- Sarcina tr
-i
pnn pardoseala gi
s gi sus-jos trebuie
rE, 4,, bilan[ul de
acestea gi zona de
larea:
"pentru
vara, lu gi se
rcnsui ci valorile h;
(11 1)
: se lucreazA. sau se
rt L,
,lt .
= i4 .8)"C iar pentru
m lt
=
(9...12)"C
at.rezult6ndpunctul
B refulat in incipere.
comandu-se aceeagi
x gi umrditAliiin exces
(112)
lr
fi{:
a) b)
Fig. 1 1 . 1 Deterrninarea debitului de aer pentru instalatii de climatizare
a
-
cazul de vard; b
-
cazul de iarnd.
Degi teoretic valorile rezultate din cele doud relafii ar trebui sd fie identice, debitul de
aer, L, determinat cu prima relalie nu corespunde totdeauna exact cu cel determinat
cu cea de-a doua rela{ie, din cauza erorii cu care se citesc valorile h gi x. DacS
diferenfele nu sunt prea mari, se va adopta debitul determinat pe baza diferen{ei efe
entalpie pentru care corespunde o eroare de citire mai mic5. in caz contrar se va
verifica corectitudinea stabilirii
pu
nctului C".
b. Recalcularea
paramgjrifor
aerului refulat iarna.
in situalia de iarnd se pcate adopta aceeagi metodd de calcul a debitului ca in situa{ia
de vard dar cu siguranli ar rezulta un alt debit de aer decAt de cel de var5 datoritd
sarcinilor termice gi de umiditate diferite.
Degi tehnic este posibil sE utilizdnn un ventilator cu doui debite de aer, practic acest
lucru este dificil, costisitor gi ar avea irnplicalii deosebite asupra distributiei aerului in
incdpere. astfel cd se va utiliza gi iarna debitul de aer L, determinat pentru situafia de
vari gi se vor recalcula parametrii aeriElui refulat astfe! ca el sd poatd prelua sarcina
ternricd gi de urniditate din situalia de iarn6. Pentru acest lucru se cunosc:
- Sarcina termicd de iarni, Qii
ri\
li\
kl
D#
- Sarcina de urniditaie, Gi;.
- Debitul de aer, Lu
=
l-,= 1
cunoscand faptul ca debitul de aer L, trebuie s6 preia
caldura gi umiditatea din
incdperea climatizatd
se scriu cele dou6 rela{iide bilan! termic
ai
de umiditate:
Qr=L(hi-h.)
Gi=L(x-x")
KW
kg/s
(11.3)
(11.4)
(11.5)
(11.6)
Din ecualiile de maisus se ob{in parametriiaerurui
refulat iarna, cr:
h"
=
h,-
9i
I
\J.
x.=xi-T
kJ/kg
k9u.y'kgr.u
Punctul C astfel determinat trebuie si se situeze pe
dreapta paraleld
ia e1. dusd prin
punctulfl.
Entalpia aerului condi{ionai
va fi r"nai rnare sau mai micd decdi cea a aerului interior
func{ie de sarcina termicd a incdperii. Astfel, dacd
ei
<
0 rezultd h"' hi, (puncturc
din
fig. 11.1'b) aerul refulat asigurAnd ?ncdlzirea incdperii, iar dacd ei > 0, rezuttd h"< h;,
,gerul climatizat refulat asigurAnd rdcirea incdperii (punctut c.-din fig. 11.1b).
Po-t apdrea gi situalii in care sarcina termici este aproape nuld astfel cd entalpia
aerului refulat este practic
egald cu cea a aerului interior (punctul c' din fig. 11.1.b)
11.1.2 oitiitut de aer tn cazul sisfeme de climatizare
;bs-sus
sau
,,prin
t-
deplasare"
a. Situa[ia de varii
$istemul cje climaiizare jos-sus
se utilizeazi in cazul sdlilor aglomerate ia care
introducerea
aerului climatizat se face direct in zona de gedere (contratreaptd, piciorui
sau spdtarul scaunului etc.) sau tncSperi industriale
cu indltime mare ta care
introducerea
aerului se face in sau innediata apropiere a zonei de rucru.
Pentru calculul debitului de aer se cunose: starea !", bilanlultermic
eu
qi de umiditate
Gu gi bilanlul termic
ai
de umiditate al zonei de lucru e"r
$i
Ga, determinate pri.
bilantul exact alzonei de lucru sau cu relafiite.
Qi'= KQr, Gi'= KGi
fi1.Tt
Coeficientul
K are valoarea:
K
=
0,4...0,6 peniru
surse termice de dimensiunimici
K = 0,5..,0,7 pentru
surse terrnice de dirnensiuni rnari
122
Pentn
Paramet
baza bili
Fii
pentru
dura gr umiditatea din
gide umiditate;
(11.3)
(11.4)
L Cl.
(11.5)
(11 6)
paraleld ia :1, dusi
prin
3t cea a aerului interior
Itd h"> hi, (punctul C din
ca Qi > 0. rezultd h"< h;,
dinfig. 11.1b).
nulS astfel cd entalPia
ctulC'din fig. 11.1.b)
e
jos-sus sau "Prin
llrlor aglomerate la care
e
{contratreaPtS, Piciorul
inSttime mare la care
i de lucru.
ermic Qu gi de umiditate
gi G6 determinate Prin
t44'7\
\
I 1..,1
ensiuni mici
rcnsiuni mari
Pentru calculul debitului de aer:
- se inscrie in diagrama h-x starea aerului interior lu,
- se calcul @ezd ezr
= Qzr/Gl gi se duce prin l, o paralelS la e,p
- se determinS starea aerului climatizat Cu, la intersec{ia izotermei t"= 1; - 1rt
,
unde At
=
(2.."3)
"C,
- se determind parametrii punctelor
l" gi C, gi se calculeazd debitul de aer cn
una din relaliile:
r-
Q.r
-
Grr
L= ---i- kg/s (11.8)
h,-h" Xi
-X"
Parametrii aerului evacuat la partea superioard, ls, (v.fig. 11.2.a) se determind pe
baza bilanfurilor globale; termic, Qu,
$i
de umiditate, G,,:
a\
hu
=
h" +
*;
(kJ/kg) Xs
=
X6
*
L
sau
LLO:.G;
h,
=h,
+j i X.
=X
+-
-LL
I
t*n"r*n") {1
1.9)
(1 1 10)
unde: Qi =(1*K)Q" ;
Gi
=(1-K)G,
*i llil
a)
Xir
b)
Fig. 11.2. Determinarea debitului de aer pentru inciperi clinratizate
pentru sistemul,tip piston" eu refulare prin pardoseali sau
"prin
deplasare
a
-
cazul de vafd; b
-
eazul de iarnd
-'\
otu'n
H
/
--*ut
TJ
b. Situa[ia de iarnd
Considerand
debitulde aer acelagi cu celdin situa{ia de vard, pot apdrea doud situatii
func{ie de mdrimea degajdrilor de cdlduri:
ei > 0 gi
e;< 0, cele doud situatii fiind
reprezentate
in fig, f 1.2. a gi 11.2.b.
Parametri
aerului refulat C1, se determind cu relatiile:
hc
=
hi
q+E
Xc=x*I1'fE
Aerul pdrdsegte
inciperea cu parametrii
punctului
1,, care rezultd pe
baza bilantului
de cSldurS:
hu=hi.
T
*.=*,-
5'G
kJ/kg
kgu"p /kg. p
kJ/kg
kguuo.lkg",u
{11.11)
(11 12)
(1 1.1 3)
(11.14)
11.2 Calculul
debitului de aer pentru ventilare mecanicd
lnstalatiile de ventilare rnecanic5 neeesitd debite de aer de ventilare diferite pentrir
cele doud perioade
ale anului: rece gi caldd. Acest lucru rezultd din diferenlele de
temperaturd dintre aerul inlerior gi cel refulat, in cele doud situa{ii. Se cauti ca debitul
de aer de vard sd fie un multiplu al debitului de aer pentru
iarnd, cu alte cuvinte,
instalatia de ventilare si fie alcdtuitd din mai multe unitdli identice. Vara vor funciiona,
in condi{ii de temperatura maximf,, toate unitdfile iar iarna, una dintre ere.
11,2.'l Debitul de aer pentru
vard
a" Debitul de aer pentru
incdperi cu degajiri importante
de cdtduri perceptibild
{sensibili)
Sarcina termic5 de rAcire este constituitd din degajdri de cdiduri de la suprafete.
motoare electrice gi din aporturi de cdldurd din exterior.
Degajdrile de umiditate (vapori
cie ap6) sunt neimpodante gi, rn consecint d, raza
procesului
are valori mari' in aceste eazuri se limlteazd temperatura
aerLrlui interior
t,
fafd de temperatura
aerului care se introduce ?n inciipere (aer exterior), vaioarea
acesteia fiind stabilitd cu relatia 4.2.
124
Fentru
a
-
se stab
- prin pur
- se deter
prin
Eo, re
UYi
b) Debitul
Sarcina
ie
con{inutul
c
aporturile
temperatur;
Raza prou
poate,
deci
creasci
cu
cregterea
ur
h
Fig. 11.3 Dr
I
perea doud situalii
: doud situalii fiind
t11.11)
(11 12)
i
pe
baza bilan{ului
(11.13)
(1 1.14)
titare diferite
Pentru
i din ciiferen{ele de
Se cautd ca debitul
ni, cu alte cuvinte,
r. Vara vor func{iona,
rke eie.
;ilduri percePtibili
itri de la suprafele,
in consecin!6, raza
tura aeruiui interior ti,
:r exterior), valoarea
Pentru a determina debitul aer se procedeazi
in felul urm6tor:
- se stabilegte in diagrama h-x starea aeruluiexterior, E (t, x.)
- prin punctul
En se duce o paraleld la raza procesului,
e,
= Qu/Gu;
- se determind ti cu relalia 4.2 gi se intersecleazd izoterma t; cu paralela la e, dusd
prin Eo, rezult6nd starea aerului interior lu.
Debitul de aer va fi:
.OG
L=
=
"
h,-h" Xi
-X"
kg/s
{11.15)
b) Debitul de aer pentru incdperi cu degajiri importante de cilduri tatenti
$arcina termicd a acestor Tncdperi este determinatd, in cea mai mare parte de
confinutul de cdldurd al vaporilor de apd degajali in incipere. o parte din degaj5rite gi
aporturile de cSldurd servesc la evaporarea unei cantitdli de ap5 astfel cd
temperatu ra aerulu i i nterior n u suferd cregteri importante.
Raza procesului are valori moderate, apropiindu-se ca direc{ie de izotermi. Se
poate, deci intdmpla ca aerul refulat sd ajungd la saturafie, fdri ca ternperatura lui sfr
creascd cu 5oC. in aceste cazuri nu se limiteazd cregterea de ternperaturd, ci
cregterea umiditif ii relative
a) D)
Fig. 11.3 Determinarea debitului de aer pentru incfiperi ventilate mecanic, vara:
a - limitarea temperaturii; b - limitarea umiditdlii relative.
125
Pentru determinarea debitului se parcurg urmdtoarele etape:
- Se inscrie in diagrama h-x, starea aerului exterior Eu (v.fig.11.3
-
b)
"
Se duce prin punctul
En o paraleld la raza procesului
eu, pAnd intersecteaz6 curba de
umiditate g
=
gadm, determinAnd starea aerului interior Iu. (q.u, se alege
corespunzdtor procesului
tehnologic sau recomanddrilor din Normele generale
de
protecfie a muncii, NGPM). Debitul de aer se determind cu relatia
{11.1S)
11.2.2 Debitul de aer pentru iarnd
Ventilarea incdperilor iarna se face cu aer exterior sau aer amestecat dupd o incdlzire
prealabild
a acestuia. Procesului de ventilare i se pot adduga gi alte firnc{iuni.
?ncdlzirea sau incSlzirea gi umidificarea spatiului ventilat.
a) Stabilirea debitului de aer pentru tnciperi cu bilanf termic negativ
in situa{ia bilantului termic negativ Qi< o, deoarece pierderile
de cSldurd sunt mai
rnari decAt degajdrile de cdlduri ale incdperii.
Peniru determinarea debitului de aer se amplaseazd punctul !{ti,qi,,*} gi E in
diagrama h-x.
Prin punctul
Ii (fig. 11.4
-
a) se duce o
paraleld
la u;
=
Q/G; care $e intersecteazii cu
xg ?n Fl; (starea aerului refulat in Tncipere)
Debitul de aer se determini cu relatia:
Dacd, din anumite motive, se limiteazd maxirnaltemperatura de refulare la
hr,
cjebitul
de aer se va nrodifica. Prin Rr (deternninat de iniersec{ia x" gi tp1) se duce o paraleld
la aceeagi razd a procesului
ei p6nd intersecteazd ti in lr (noua stare a aerului
interior).
Noul debit de aer se deterrnind cu o relatie similarS:
'-=#=f;t*n"'
n
. \d, 15
L1
=-----r--
-
{kq/s)
hn
-h,.,
xir
-X"
Deoarece diferenfa de entalpie in acest caz este mai mied L
r> L.
(11 10)
(11.17)
b) Stabilirea debitului de aer pentru inciperi cu bilan{ termlc poziiiv
in acest cez este necesard evacuarea cdldurii gi ?n timpul iernii (Qi > 0) astfet cd
refularea aerului se va face cu o entalpie mai micd decAt cea a aerului interior iar ia
126
sarcini term
aeruluiinteri
Este cazulir
gi cu suprafe
Pentru calcu
punctulR;, d
Se verifica c
15"C creazi
tt
=
trin.
Se obline pu
acesteia cu i:
Debiiulde ae
$i
in acest c;
tia 41 A f
r rv, I r.a, L
in exempiul 1
r|a aar nontrr r gv vv1
tsv'
rrr Y
pe:
_b)
rtersecteazd curba de
1". (q"o' se alege
f'*ormele generale de
e
t11.15)
sbcai ciuP& o incdlzire
ruga gi alte funcfiuni:
rc negativ
e de cildurd sunt mai
rdrl l{[.9;',"]
qi E in
tre se intersecteazd
ct't
(11 16)
le refulare la tnr, debitul
i tcr) se duce o
Paraleld
r
(noua stare a aerului
{11.17}
q> L.
mic poziiiv
d iemii (Qi > 0) astfel
ee
ea a aerului interior
iar la
sarcini termice foarte mari temperatura aerului refulat este mai micd decAt cea a
aerului interior.
Este cazul incdperilor aglomerate sau al incdperilor cu degajdri importante de cdlduri
gi cu suprafele delimitatoare exterioare reduse.
Pentru calculul debitului de aer se
procedeazd
similarca la 511.2.2.1. obtinAndu-se
punctul R;, dupi care se calculeaed debitul aef cu relalia:
L=,Q'-
=
G-1kg/r;
ili
-fl,
xi
-
X,
(11.18)
Se verificd daci t. ) tnin =
+
15oC. Refularea cu o tennperaturd inferioar6 celei de
15"C creazi senzalia de curent. Dacd t,
(
tmin, se adoptd ca lemperaturi de refulare
f =
trnin"
Se obiine punctulRl, ia interseclia cu x", prin care se duce o
paraleld la e;. Intersectia
acesteia cu izoterma ti determind noua stare a aerului inierior, lr (fig. 1 1.4
-b).
Debitul de aer va fiin aceste condi{ii:
,Q.G,
L,
= . -*_ -
__ _L(kg/s)
(li
'!E)
n;, -h,, Xir
-Xr,
$i
in acest caz debitul de aer L
r>L
datoritd reducerii diferen{ei de entalpie"
lir Xil Xr 3+ lir'l X;j
a) Qi< 0; b) Qi> o
Fig. 11.4. Deterrninarea debitului de aer pentru incdperi ventilate mecanic, iarna
in exemplul 12.5 (capitolul 12) sunt prezentate doui aplica{ii pentru calculul debiiului
de aer pentru climatizarea prin arnestec, respectiv pentru ventilarea mecanicS.
ii
lu
127
12.
'CALCULUL
DEBITULUI
MINIMI DE AER PROASPAT
Debitul de aer L, calculat conform paragrafelor
de mai sus, este determinat din
condi{iile de preluare
simultand a cildurii gi a umiditilii din incdperile deservite.
Deoarece climatizarea sau ventilarea trebuie si se realizeze cu consumuri reduse de
energie' se doregte ca o mare parte a debitului de aer sd fie recirculat,
pentru
a
mentine calitatea aerului interior la un nivel acceptabil nu se poate
recircula intreg
debitulde
aer, urm6nd ca o parte
a aerului de ventilare sau climatizare sd fie preluat
din exterior.
Debitul minim de aer proaspdt
Lp, se calculeazd pentru
a satisface urmitoarele trei
condi{ii:
- de diminuare a nocivitd{ilor
- de realizare a condiliilor igienico sanitare
- de realizare a racordului de aer proaspdt
t2'X Calculul debitului minim de aer proaspit pentru
diminuarea nocivitdfilor
in toate inciperile in care au loc activitSli umane, dar mai ales in cazul incdperilor cu
procese
tehnologice, au loc degajdri simultane ale nnai multor noxe.
Debitul de aer necesar pentru
a reduce concentra{ia fiecdrei noxe sub limitele maxim
admise de normele in vigoare se determinii cu relalia:
Lo1
=-l
y"
-y,
1m3m1
{12.1)
Substan,
praful,
di
12.1.1
pt
in incdpe
gi scizut,
praful
din
cdtre
utiliz
Aerul din
iritarea
m
complica
1
prafulpoa!
ln tabetut
.
in aerul dir
Concr
i
Nr. Crt.
I D
li
ii--+-_1-^
I lF.
t------f-
t---J___l--
t2t
i** 3---j--
r----] ,
I l.^^
] J 'o"
If
t4l
-*T-----
__---*___+_
i
lq
r
I
loet
i ittfrr
-E---1: --==__-_=lL
*__f-__-I_
l^F
:
lL/.F
-*B
-l
--++9+
ru
ltr,r
1i iFPr
li': D
__--______J
_::__
12 1(
__.-t"--.-....
{? I f
__,__:---L I
I.Joti
- Fib,.ele s
eie lungime
ldian
-
pentru
p
detg&gieg:9t
12.1,2
Fumu!
In care: -Y, - degajarea de substanld nocivA
[g/s],
- ya - concentrafia maxim admisibird a noxei degajate in aerur intenor
[mg/m3]
-
Vr
- concentralia
substan{ei nocive in aerul refulat
[mg/rn3J
Debitul se calculeazd pentru
fiecare substanld nocivi in parte
lu&ndu_se in
considerare,
dintre cele calculate, debitul maxim rezu ltat.
in cazul in care in ?ncdpere
se degajd substan{e cu acliune cumurativb asupra
organismului,
aga cum se precizeazd
in norme ([.lGpM
2000), debitele de aer
rezultate se insumeazd
128
PAT
, este determinat din
rperile deservite.
rconsumuri reduse de
e recirculat. Pentru a
poate recircula intreg
rnatizare sd fie
Preluat
lsf,ace urmdtoarele trei
ilrar?a nocivitdfilor
; in cazul inciPerilor cu
noxe.
roxe sub limitele maxim
(12.1)
tegajate in aerul interior
efirlat
[mg/m3]
in parte luAndu-se
rn
Hrne cumulativi asuPra
2000), debitele de aet
$ubstanfele nocive cre se regdsesc cel rnai des in incdperile climatizate sunt:
praful,
dioxidul de carbon, fumul de
{igard,
forrnaldehida.
12.1.1 Pulheri
in incdperi de locuit gi birouri, bine intrelinute, con{inutul de praf din aer este normal
gi sclzut, ceea ce nu influen{eazd starea de confort. Totugi iarna, in zilele foarte reci,
praful din aer este carbonizat de corpurile de incilzire, mirosurile fiind resimtite de
cdtre utilizatori.
Aerul din localurile publice au un confinut de praf mai mare, ceea ce provoacd
iritarea mucoasei gi a ciilor respiratorii, Aceste fenomene se pot accentua gi
complica in anumite industrii (rnetalurgicd, a materialelor de constructii etc.) unde
praful poate provoca anumite tulburdri de sdnitate.
in tabelul 12.1. sunt date valorile concentraliilor maxim admisibile (CMA) de pulberi
in aeruldin zona de lucru.
Tahel 12,1.
Concentraliile maxim admisibile (CMA) de pulberiin aeruldin zona de lucru
Nr Crt. Denumirea pulberilor Concentraiia maximd
admisibile
A. Pulberi cu continut de SiOr liber , cristalin
A1. Pulberi totale SiOr
1 - neste 10olo 50% sio,
2 - intre 6 si 9%
J -
sub 5% I
42. Pulberi respirabile (determinate cu aparaturd care
realizeazd
__Sgr!e_de
retinere a pulberl
- pulbere
cu SiOz liber cristalin
qol^ qin-
- SiOr liber cristalin UC
B. Pulberi fdri conlinut de SiO2liber cristalin (alumini, carbonat
de calciu, sticld, ciment, carborund, caolin, feldsfat, lemn, fiind,
tutun etc)
-
pulberi
totale 10
- Bulberi resoirabile d
C. Pulberi de cdrbune
(in
exploatdri miniere cu SiOr sub 5oloi
U - oulberi resoirahile z
I D. Pulberi cu asbest 1
{n
E. Fibre minerale artificiale
44
F. Fulberi totale de cereaie 4
G. Pulberi totale de bumbac, in, canepe, iutd, sisal
_12
12
G1. - in filaturi
_
ffi
a
Noti - Fibrele sunt particule av6nd o lungime de peste 5 pm gi un diametru de sub 3 pm cu un raport
cie lungime /diametru
=
3/i.
- Pentru pulberi de bumbac, in, cAnepd se va recolta un volum eorespunzdtor de aer in functie
de
pulberea
zonei de munci 500 I (minimum
12,1.2 Fumul de
digard
un gram
de tutun produce
0,5 ... 1 rde fum. o singurd
{igaretn
degaja 70 mg co.
Pentru a nu se depigi valoarea limitd 5 ppm
de co, este necesar un votum
de aer
proaspdt
de 12.5 m3/h, ceea ce pentru
o incfipere
de 30 m3 corespunde
un numdr
de schimburiorare
n
=
0,42 h-1.
Nefumftorii
suferd' foarte adesea, o iritare
a mucoaselor gi cailor respiratorii,
iar copii
suferd disfu nc(ionariteli gi imborndviri
are cdiror respiratorii.
cei mai toxici componen{i
ai fumurui de
{igard sunt nicotina gi co care chiar in
concentralii
mici, provoac6
persoanelor
sensibile gi copiilor grefuri gi intoxicatii.
12.1.3 Formaldehida
Este un agent chimic fotosit pe
scard largd ca mijroc de proiec{ie
rn cosrneticd,
articofe de toaletd
9i
ambalaje pentru
mdncare
iconcentra{ie 1
o/o},
taobtinerea
ureii
gi a rdginilor
de fenor
-
formardehidfr,
forosite ca agen{i de regitura gi raminare,
ca
adeziv pentru produsere
din temn presat (fumir, prdci
agromerate
din remn, prdci
de
tencuiald'
ca liant in plicile
izolante din fibri de sticli, in fabricarea
mobilei etc.).
Aparatele de ardere sunt surse de degajdri de formaldehidd.
Formaldehidere
pot
intra in corp prin
inharare, ingestie
sau absorbtia pierii gi
formeazS in organism produgi
stabili gi instabili
care d5uneazi
fesuturilor,
adicd este
genotoxicd'
studii mai recente
au ardtat cd formaldehida
este cancerigendi pentru
anirnale mici (goareci
eic.) dar se pare
cd are aceragi efect gi ra oarneni.
Rata de eliberare a formardehidei
in mediu, prezintd
un vdrf dupd care urmeazd o
degajare mai scazut5 dar continuS. Date privind
cantitdfile
de formatdehidd
eliberatS
din materiale de construc{ii (obtinute
in tunele aerodinamiee)
sunt date in tabetul
12.2.
concentratia
de formaldehidfr
intr-o incapere
depinde de mirimea suprafe{ei
emitStoare,
vorumur totar ar aerurui,
debitut de aer schimbat gi arti parametri
ca:
ternperatura,
umiditatea
aerurui gi vechimea
sursei de formardehidd.
Fentru
o surs6 datd, eoncentra{ia
de for-rnardehidd
din aerur unei ?nciiperi, yio*
(ppm),
rezultd din urmdtoarea rela{ie:
130
$a
ca/
l'-' |
,
-^9.
arln
12.1.
Dege
pnn
i'
unde:
ti degaji 70 mg CO.
esar un volum de aer
respunde un numdr
or respiratorii, iar coPii
gi CO care chiar in
nlri giintoxicalii.
rcfrectie in cosmetici,
| %). la oblinerea ureii
gituri gi laminare, ca
rate din lemn,
pl5ci de
rbricarea mobilei etc.).
sau absorb{ia
pielii
9i
i
Fsutunlor,
adici este
sb cancerigeni
Pentru
a oameni.
f dupd care urmeazi o
: formaldehidd eliberat6
n) sunt date in tabelul
Ie mirimea suprafelei
lat gi alti parametri ca:
lehide.
erul unei inciiperi,
ltorm
Yform =
S'Va"g
(12.2)
p'n'v
ppm
unde: S
-
suprafala de degajare de formaldehidd, m2;
Yoes -
cantitatea de formaldehidd degajatd din suprafafi, mg/hmz;
p
-
densitatea aerului din incdpere, kgim3;
n
-
rata schimbului de aer din incipere, h'1;
V
-
volumul de aer din incdpere. m3.
Relalia (12-2) este valabild in cazul uneiemisiiconstante, neinfluenlatd de densitatea
aerului gi fird nici o scurgere de formaldehidi pentru
debite de aer care depSgesc
n=1 sch/h.
Tabelul12.2.
Degajiri de formaldehidd
Material Deqaiiiri fmg/hm'l
Pldci din aschii de lemn 0,46...1.69
Pldci fibro-lemnoase
n
17...0,5'i
Pldcidin ipsos 0..0,13
Taoet 0,..0,28
Covoare
Draoerii 0
S-a demonstrat, prin rnisurdtori, cd prin cregterea numdruluide schimburi orare, nu
se ob{ine o reducere propor{ionali a concentralieide formaldehidS,
Cu toate acestea din aceasti relafie se poate determina un debit de aer aproximativ,
astfel ca formaldehida din aerul interior sd nu depigeascd concentra{ia maximd
admisibili care este du y"
=
3 mg/m3 :
1
=
9Jo"t
1*.1t 1
(12.3)
tln i\
\
| L,n)
12.1.4 Dioxidul de carbon
Degajarea de dioxid de carbon, yse,, prin respiralie este legatd de rata metaboiici
prin
relatia:
Yco' =
4'10-5 M'A
unde: ycoz
-
degajarea de dioxid de carbon, in lls;
M
-
rata metabolicS. in Wmz;
A
-
suprafa{a
corpului
uman,
in m2.
Degajarea
tota,ii de dioxid
de ra oamenii
dintr-o
incdpere
se carcureaza
cu reratia:
-yco,
=
N. ycoz
( N
_
numdrulde
persoane
din incdpere)
(12"5\
Debitur
de aer necesar pentru
diminuarea
concenkafiei
de dioxid
de carbon
se
determind
cu refatia
12.1.
Degajarea
medie de dioxid
de carbon pentru
oameni
se poate
carcuia
cu rera{ia
12.4"
sau se poate prerua
din in taberur
12.2.
concentratia
maxim.o*i*ioira
de dioxid
de
carbon
in aerur incdperiror
este datd in taberul
12.3, iar concentratia
de dioxid de
carbon
din aerul
exterior
este datd in tabetul
12.4
Tahelut
f Z.Z.
Degajdrile
de COz ale oamenilor, y
on,,
t
\i
.,
\'l-:i
\..-
t
Viirstaomffi
-=e6;-*-
-muncdfizicd
-
=#ffi:'rea'a--:
68
-*___!{L
45
..--_---?q
23
12
?4
18
Tabetut
f Z.i.
Concentra{ia
admisibilfi
de COz in aerulincdperilor,
y"
Denumireai
gqrs!4rslt!trg
sau bolnavi
Tabetut
IZ.4.
Concentrafia
de COz in aerutexterior,
y,
Locul
-.-.-
meoiut rurai
-_*==_=-orage
mici
U
0,40
7
ora$e
mari
g,5c
-*;--_.T_--
-slr--_l
u,c I
---a
A----- l
.--^=*-
----J
u, / c I
-.--!-_--'_l
Debitul
de aer exterior
necesar peniru
a menfine
concentrafia
co2 sub limita
de s%,
pentru
diferite
rate metaborice
suni date fn iaberur
12.5, sau figura
12.1.
132
in care oameniilE
afle
ln care oameniiGe
afle-in trmp scurt (.i
. . 2
cahtileazd cu relalia
4ercl
(12.5)
de dioxid de carbon se
ste calcula cu rela{ia 12.4'
im admisibild de dioxid de
conceniratia de dioxid cie
Tabelul
l2'2.
I q'n
Tabelul
l2'3'
@rilor,
y.
Tabelul l2'4'
rix"y'
..--_ff-l
o/m" I
I
-l+,--l
:
9-9_ _j
0,75
-
I
rfiatia COz sub limita de 5%,
eu figura i2.1.
\, L/2
/m
Activitate
(adulti)
Metabolism
(w)
Cerin{e pentru respira{ie,
concentratia de COz in aerul
expirat de 16,2%
(l/s)
Cerin{e pentru mentinerea
concentra{iei de GOz sub
0.5%. dacd in aerul exterior
este de 0 04% (l/s)
asezat 100 u, l 0,8
usoard 160-320 0.2...0.3
41. ')a
moderata 320-480 0.3...0.5 2.6. 3,9
grea
48050 0,5..0,7 3.9.. . 5.3
f.
qrea
650-800
n7 na
5.3.. .6.4
. :
Tabelul IZ.S
Debitele de aer exterior necesare functie de rata metabolici
"P
*
5,0
"i
vnl
3
e-*
4'
ffi
T,*

fi,*
ftt
o 0.s
{")
{ll
3 n.m
#
E
n,*s
9ft,ffi
(}
Fig" 12.1. Debitul de aer proaspit pentru o persoani, in funclie de concentrafia de
COz admisibild
a- muncd intensd - 400W; b
-
muncd ugoari
*
200W;c- agezat- 100W
1- aer erpirat; 2
-
incdperi subterane; 3
-
concentralia maxirnd admisibil5 in industrie; 4
-
conlinutul maxim pentru un birou; 5
-
indicele lui Pettenkofer: 6
-
aer exterior.
CI.s 1 e $ tnEs ss1#ff
"
Debitul de aer
pro$$p$t
pe pers.ffin*
imvhl
133
12.1.5 Mirosul
Acliunea mirosuluieste
asociati cu activitalife umane din interiorulctddirilor:
gStitulSi
folosirea
mdncirii la bucdtdrii; spdlatu[li la baie; degeurilor; fumaiului
etc.
Mirosul corpului uman este produs
de tofi oamenii ca rezultat al transpiraliei gi al
secretiei glandelor
sebacee prin piele qi de asemenea al aparatului digestiv. Diluarea
mirosului pand
la nivele acceptabile
este de obicei ob{inuti prin introducerea
de aer
exterior in spaliile ocupate.
Mirosul,
in sine, nu este vdtdmdtor pentru
organism,
dezagreabile gi incofontabile,
creeazd reac{ii fiziologice
diminuarea
consumului
de ap6; stdri de vomi; insomnii.
Perceperea
mirosuluide
cdtre oameni este subiectivd.
insi, in afara senza{iei
scAderea
apetitului:
Pentru a compara intensitatea
mirosulni se consideri pragulorfactiv
(dupd Fangeg o
Intensitate
egald cu
:l
olf (limita.de
recunoa$tere).
Un olf este definlt ca ratd medie de
emisie a poluanlilor
de cdtre o persoani
standard, Este o unitate retativd bazatd pe o
evaluare subiectivd a mirosului gi include atdt sim{ul olfactiv cdt gi pe
cel chimic.
,Upitatea
esle utilizati
9i
pentru
a determina
mdrimea celorlalte surse de poluare,
ca
echivalenttiu'
un numdr de persoane
standard (olf) necesare si produci
acelagi
inconfort ca sursd poluantd,
Intensltatea perceputd
a poluarii
cauzatS de o persoand
standard (1 olf) ventilatd cu
t l/s de aer curat este 1 por.
pentru
poruan{i
mirositori se utirizeazd dpor-ur (0,1 por)
care se define$te
a fi intensitatea perceputd
a poludriiaerului
cauzate de o persoand
standard (1olf)
ventilatd cu 10 l/s de aer curat.
in tabelul 12.6. se dau echivalenle intre activitatea
umand gi numdrur de orf,
Nivelul de poluare
intr*o incdpere nu este cauzat exclusiv de emisia de noxe de Ia
ocupan{i'
Astfel s-a determinat
cd 6...7 orf provin
din arte surse de poruare
decat de
la ocupan{ii
din inciperii' in tabelul 12,7. sunt indicate
emisii de mirssuriintr-o
clddire
de la diverse surse.
12.2
Del
sanitare
Nonnele
i
aer proasl
in prezent
evacuarea
persoand.
Debitulde
unde:
N
Lp"p
Tabelul
12.r
persoane,
ir
didirilor:
gitltulgi
rhd etc.
rl transPiraliei 9i
al
ui digestiv.
Diluarea
intoducerea
de aer
in afara senzaiel
sciderea
aPetitului;
ac*iv
(duPd Fanger;
o
finit ca rati rnedie
de
e retativd
bazatd Pe
o
cAt
gi
Pe
cel chimic'
surse
de
Poluare'
ca
e si
Produci
acetagi
tard
(1 olr') ventilai6
cu
'wazbdPol-ul (0,1
Pol)
cauzatd
de o
Persoand
rumirulde
olf,
l,e emisia
de noxe
de
la
rrse de
Poluare
decAt
de
de mirssuri intr-o
cldrdire
Tabelul l2.6
Valorile olf corespunzitoare diferitelor activitSli umane
Nr. Activititiumane Numdr de olf
1 Copil 12 ani z
2 Persoani asezat{1Met)
a
3 Atlet
(15
Met) 30
4 Persoand sedentard
(1
met) 1
5 Persoand activi
(4
met)
6 Persoand foarte activi 1o
met)
11
Fumdtor in tirnpul fumatului 25
c
Fum5tor mediu
Tahelul l2.7
Emisiide mirosuride la sursele din clddire
Nr. Sursa de poluare Emisia de miros
1 covoare din lane; 0.2 olllmz
2 rnochetd sintetice: 0,4 olfim'
3 PVC, linoleum; 0.2olflm'
4 Marmuri 0.01 olf/m'
c Mastic de etangeitate (,{erestre,
rrsi)'
0,6 olf/m
o pardosealS pentru materiale de
constructie
0,4
7 nardosealS in conditii orivileqiate 0,1olf/m'
8 sistemul de ventilare 3 olf
{2.2 Debitul minim de aer proaspit pentru asigurarea condifiilor iEienico'
sanitare
Nsrmele igienico-sanitare din diferite
{5ri
prevdd respectarea unui debit specific de
aer proaspit (exterior) de 20 pAni la 30 m3/ngi persoanS.
in prezent se fac cercetiri in vederea stabilirii debitului minim de aer proaspdt pentru
evacuarea mirosului din clidiri civile, valorile fiind de ordinul a 35...37 mt/h
9i
persoand.
Debitul de aer pentru realizarea condi{iilor igienico-sanitare se calculeazd cu relatia:
Lp2
=
N Lpsp
N - numirulde
persoane din incdperea climatizaii
Lp"o - debitul specific de
ger
proaspdt
[m3/h
pers]
Tabelul 12.6 prezintd valoarea debitului de aer proaepdt specific Lp"o nece$ar unei
persoane,
in functie de intensitatea fumatului'
(12.5)
= 35 m1h
--50
m3/h
fry, - ma
ref
ie
de intensitatea
fumaturui
si
tipuri
X'::;'.:t
m-3/rr,'o-r.;*
12.4
Num
inlocr
Estimi
acestu
ln tabe
penlru
r
Estimar
fa obiec
de supr:
ta ctaoiqlnqGiriiie
';Etrm-=l
ffi--i
ffi-j
*"
in
{ara noastri
debitu
indicat
in normativu,,J
""t"#:,
:--l-jjj:Tnt
ffl;
ff.ar
unei persoa
ne
esre
Pentru
temperaturi
exterioare
in afara
intervalului
0...26
oc
se
admite
reducerea
debiiurui
speclfic
de aer proaspdt,
tab.12.7.fdrd
a cobori
sub 10 rn3lh persoand.
0,50
u,9c
0,80
u, /5
12.3
Debitut
rninim
de
Jehifrrr mi^;*
j^
) aer proaspit
din
considerente
tehnice
"t'"--::
::Tn.,*-
tehnicd,
aceea
ca el sd poatd
fi mdsurar f{r4 o,^.; *^ ..
,-l ca elsd poatd
fi mdsurat
ff;rd
erori
mari.
Condifia
tehnicd
pentru
debitul
minim
de aer proaspit
este:
Debitur
rninim
de
ae
LPg ) o' 1 L'
catculate
din cele
rr",,,
Oror.Odt adoptat
in calcul
va fi cel
mai mare
o,r,tlJ.llb**
condilii
enun(ate
in 12.1 *
ll.g
dupi
cunn urmeaze>
Daei
debituf
minim
Lp
= max
{Lpr', Lo2'
Lo't
(12.7)
d e b itu I L, pe
ntru -,,
i:,:.,:ffff::,?
-
;":
:ffJiffi
;:fi
*:::l
136
Numdru
Nr.
1
remp@
racto%
Tabelul12.6
ului si tipuri de incdPeri
cesar unei persoane este
2.6.
i
oC
se admite reducerea
s 10 m3lh persoani.
]50
i65
i80
eftnice
qi o condilie tehnicd' aceea
fie:
(12.6)
ce{ mai mare dintre debitele
pa anm urmeazA>
(12.7)
o valoare rnai mare deeAt
*trl minim de aer
ProasPit'
12.4 Calculul debitului de aer pe bazi de indici
Numirul orar de schimburi reprezintd numdrul de care volumul inciperii V, este
inlocuit prin vehicularea unui anumit debit de aer L, prin ?nciperea respectivd:
L
n=
-
V
(12 8)
Estimarea debitului de aer pentru ventilarea incdperilor se poate face prin folosirea
acestui numdr de schimburi orare cu relatia:
L=n.V (12.s)
in tabelul 12.8 este indicat numdrul orar de schimburi de aer pentru diverse incdperi
penlru un volum gigrad de ocupare norrnal.
Estimarea debitului de aer de ventilare se poate face si pe baza unor indici raportali,
la obiectele sau utilajele aflate in Tncipere, la unitate de produs sau la metru pAtrat
de suprafald.
Tabelul l2.8
Numirul orar de schimburi pentru diverse tipuri de incdperi dupi normativui i5 /1998
Nr.
Crt.
Destinatia incdnerii Debit specific
lmlh
mzl
Numerul de schintburi
orare
[sch/hJ
Amfiteatre
8-10
2 Ateliere fera vicierea
putemice
a aerului 3-6
Bii
publice
{+-0
4 Biblioteci - sdli de lecturi
- deoozite de cirti
3-5
5 Birouri
.1-O
o Bucdtdrii - mici
- mijlocii
- mari
60
80
90
7 Cantine 6-B
I Ciicdtorii B-1 0
Centrale telefonice 5-1 0
10 Garaie 4-5
a1
Garderobe
J-O
12 Incdpei'i
peniiu
decapiri 5-1 5
IJ Incdperi Dentru du$uri
ZU-JU
14 lncSneri Dentru incercat acumulatori
4-6
15 lncdoeri oentru voosit cu
pistolul 20-50
16 Laboratoare 8-1 5
1a
Magazine - mici, mijlocii
- universale
4-O
6-8
18 Piscine - bazine
- s6li de lmbrdcare
- duguri
- coridoare
- Incdneri anexe
10
IU
18
z
19 Restaurante - fumatul permis
fumatul interzis
B-12
5-1 0
20 Sdli de baie
LI S6li de dans - fumatul
permis
- fumatul interzis
12-1
6-B
137
inila 20 m'/
Perso?ni
e cu degajdri de mirosuri
22
;;-
n-.
Seli de mese
6-8
6-8
ldtorii mecanice
10-15
----l-s 5
6..8
8...12
5...8
5...8
o
3.. 4
5.. 8
5
--+F_;--
c-u
ZJ Spiiale -balneofizroterapiu__-__-
- sSti de opera{ie
- sili postoperatorii
- sdli sterilizare instrumente
- saloane de bolnavi
- sdli de agteptare, vestiare
- radiologie
- cabinete dentare
- laboratoare
- dezinfectare prealabild
a rufdriei
- coridoare
to
D
Teatre, cinematografe
ezaure
J'O
5-15
----
-4-5
---
5-8
B-1 0
1n-1 5
28 Vopsitorii
ta
WC-uri - in locuin{e
- in clddiri de birouri
- in fabrici
- publice(pe
strizi, in oiete)
alorile din tabel se vor fotosi
Avdnd Tn
incdperiie
$tarea aer
procesului
=
'10,4
gikg
Fig. 12.2 . R
Debitul
de ae
respectiv:
t
Numdrul
orar,
r
12.5 Exennple de calcul
I i'r' i l
12.5,1 De,bitul de aer pentru
ctimatizare pentru instala{ii de climatizare
"prin
ainestec"
Se considerd o sai6, avand dimensiunile 20x16x4 cu destinatia de birou
$i
care are,
vara sarcind totard de rdcire
en
'-
12,s kw gi biran{ul de urniditate Gu
=
0,48..t0*. kg/s,
iar, iarna Qi
=
-2 kW gi bilanful de umiditate G"
=
0,32.10-3 kg/s.
Parametrii
de stare ai aerului interior cerufi in ?ncdpere sunt :
- Vafa: ly ( t;
=26o6
gi gi
=
50%);
- iarna, li
{ti=
lloC gi g,=
50%).
sd se determine debitul de aer pentru
ev-acuarea cdldurii gi umiditd{ii in
schema de ventilare fiind
"prin
amestec".
Rezolvare
Debitul de aer se determind folosind metoda expusd in
g
11.1,1. (diferenta
de
temperaturd
At*, ?ntre aerul interior ti gi aerul refulat
L).
Raza procesuluieu
= Q/ G"
=
12,5fi,48.10-3
=
26 A42kJlkg. Se reprezintd punctulde
siare al aerului interior lu, in diagrama h-x, prin care se duce o paraleld la e". (fig.
tz.lt
138
CXCES,
t
10-.15
6
6...8
8.."12
5. :.8
5...8
5...8
b
3...4
5.. 8
+-c
5-8
8-10
10-15
ii de elimatizare
nprin
[b
de birou gi care are,
hte Gu
=
0,48.10 kgls,
]-
i
9i
umiditd{ii in exee$,
$
11.1 .1.
idiferenla
de
Se reprezintd punctul de
ee o paralela la eu.
{fig.
-I
Avand in vedere faptul cd se va utilLa ventilarea
'prin
amestec.. gi cd indltimea
incdperii
este micd, se alege o diferenfi de temperaturd At"= S
oC,
t"
=
21 "C.
$tarea aerului tratat Cu rezultd la interseclia izotermei t"
=
21oC cu paralela la ree..l
procesului
dusi prin lu. Parametrii de stare pentru
aerul refulat cu sunt: t"
=
21
oc;
:r"
=
10,4 g/kg; h"
=
47,4 kJlkg.
Fig- 12'2: Reprezentarea punctului
de stare a aerului interior gi a razei procesului
!n
cazul exemplului de calcul nr. 12.5.1
Debitul de aer se determind cu una din relaliile:
#
=#ffi =z'2*zksts
fespectu:
L
=
9,.-
=
.=9.0!
^
. =
2,64 kgrs= 7860 m3/h
xi-x, I0.6-10,4
Numirul orar de schimburi realizat de instalatie in acest caz este:
n
=
LA/
=
7860/1200
=
6,1 sch/h:
ff:l'J,flille
schimburiorare
se incadreazd
in rimitere
indicate
de normativur
l5 /es
;:."ilil;:T:::#il
iarna
Gi, in condi{iire
menfineriideb*urui
de aer determinar
h.=hi-
o
'
-' =
43,2
m
= 43,9
kJ/kg .
xc=X-9=e,g
-
a,32
-oo
L
-'-
'.2.,o
-
o' 16 g/kg
12.5.2
Debitul
de aet
sd se determ,,-
o"o,i;;:?;::',:ffi",#i:
venrirare
mecanicd
uririzatii
inh_
;,J:ff#;:"1kTl.
* 36xsx6
m amprasat
in rocaritarea
craiova
pi
-
se del
rnecan
+
t
-
tempen
termicd
-
se detel
dreapta
-
$e citesr
gi
se detr
,l
-l-
s7.8
_
Numdrul
orar de
Pentru
debitu
- se amplase=
- se arnplasei
ti
=
18.C
cu g
- se calcufeaz
-
se traseazd
I
-
se determini
- se citesc pari
xR
=
0,8 g/kg
-
se
constati
ci
rmpune
tempen
Intersectia
acest,
-
se determind
pr
- se
determind
p;
- hir
= 28.6 kJ,
t-
Ll--
t-
- numdrulde
muncitori
- sarcina
termici
de vari
-
sarcina
de umfditate
de vard
- sarcina
de termicd
de iarnd
- sarcina
de umiditate
de iarni
N
=30;
Qv= +45kV/;
Gv
=
0,0002
kg/s;
Qi
=
+7,TkW;
Gi=
0,0022
kg/s.
Pentru
focafitatea
Crai
indicafi
maijos
,
oo" pararnetrii
de calcul
de vard
sunt
da{i in taberur
B..r gi
sr,nt
-
temperatura
medie
lunarr4
I^r
=
21
,4'C',
Az
=
Z"C;
xvm
=
9,4 g/kg;
L
=
-15"c;
xe
=
0,8 g/kg;
- ampfitudinea
oscilafiei
de temperatura
-
con{inuturde
umiditate
pentru
ventirare
rnecanic*
Parametriiaerufuiexterior
iarna
sunt indicafi
in capitolul
3
- temperatura
exterioe
-
con{inurur
au,*ioitjtlffil:'ffijil;,1hr
r _,
Rezolvare
Pentru
determinarea
debituluide
aer se procedeazd
astfef:
-
se amplaseazd
punctul
Ev in diagrama
h-x (fig.
12"3);
-
se determind
raza procesufuis,
=
4510,0022
=
20045
kJ/kg;
-
se traseazfr
e"
Si
o paraletd
la e, prin punctul
Ev;
-i, _1
140
rmativul l5 /9E
rer determinat
utilizatii Tntr-
ea Craiova gi
-
se determini temperatura
aerului interior pentru
o instalafie de ventilare
mecanicd cu relafia 4.2;
ti
=
tmr+ Az +
5
=
21,4 +
7 +
5
=
33,4
o/o
C
- temperatura
aerului interior se va limita la valoarea de 33"C deoarece sarcina
termicd specificd gu
=
45000/ 1296
=
34,2 >2S
Wm3;
- se determin6 punctul
de stare al aerului interior lv la intersectia dreptei ti cu
dreapta paraleld
er;
- Se citesc valorile hu
=
gl,4
kJ/kg, hi
= ST,g kJ/kg, xy,
=
g,2
g/kg, x;=
g.7
g/kg
gi se determind debitul de aer cu relalia 11.14;
- |
= *ll- =
8,33 kg/s
=
25 000 m3/h
57
"8
_
52.4
Numiruf orar de schimburi pentru
acest atelier este de N
=
2s aoal rc44
= 12,g sclh
Pentru debituldin situalia de iarnd se procedeazd
astfel:
- se amplaseazd punctul
de stare al aerului exterior Ei Tn diagrama h-x (fig. 12.3);
- se amplaseazd punctul
de stare al aerului interior li, la intersectia temperatr:rii
ti
=
18 "C cu tp1
,", =
60%;
- se calculeazd raza procesului
de iarnd e;
=
7,7/0,0022= 3b00 kJ/kg;
- se traseaza raza procesului gi o paralel6 la aceasta prin punctur
l!,
- se determind punctul
R la intersec{ia dreptei x" cu dreapta t1;
- se citesc parametrii punctelor
I
9i
R, h;
=
37,8 kJ/kg; xi
=
7,g g/kg; hn
=
14 kJ/kg;
xn
=
0,8 g/kg gi se determind debitui de aer;
L
=
#*=
0,32 ks/s; L
=
#fu
=
o.3r4 kg/s
- se constati cd ternperatura
aerului refulat este de 11,8"c <
1s'c qi deci se va
rmpune ternperatura de refulare de 1s"c oblindndu-se astfel punctul
R1 la
intersec{ia acestei ternperaturi cu x";
- se determind punctul
l1 la interseclia dreptei paralele
la e;, dusi prin punctul
Rl
- se determind parametrii punctelor
lt
9i
Rl gi se determind nout debit de aer L,,:
'hir
=
28.6 kJ/kg; hnr
=
17 kJikg; x;1
=
4,3 glkg; xp1
=
Q,gg/kg
1-
Ll=
-=
0,66 kg/s
=
1990 m3ih
28.6
_
l7
11
L1=
-L
=
0,63 kg/s
=
1890 m3ih
4.1_ 0.8
iW;
I kg/s;
KW;
i kgis.
lul 3.1 gi sunt
21
,4
0c',
9,4 g/kg;
I Eo/-'
).8 g/kg;
In situalia de iarnd numdrulde
schimburi orare este:
n
=
1990/1944
=
1,02 sch/h.
Pft{@r
FErtNlo
r nFdlot {, ,FA
0, Irr}.{
9r
pnn
Ca urn
Lp=m
Fig"12,3:Reprezenffiaeruluiinteriorgiarazeiprocesu|uiin
cazul exemplului de calcul nr. 12.5.2
12.5^3 Debitul minim de aer proaspdt
fntr-c Tncipere,
cu destinafia de birou unde fumatul nu este permis,
se afld 30 ce
ocupanfi' Debitul de aer de climatizare, calculat conform
$
12.6.1, este Z860 mr'/fn. Sa
se calculeze debitul minim de aer proaspat pentru
aceasta incdpere.
- Lpr- debitulminirn pentru
diluarea nocivitdlilor
se calculeazd cu relatia 12.1.
ln aceastd incdpere
singura nocivitate este dioxidur de carbon coz.
Degajarea
de dioxid de carbon este:
Y*o,
= 30.23
=
6g0 g/h;
yu
=
1,261/rn3 (oamenii
se afld periodic); y,
=
0,S l/m3 (orage
mari).
Rezultd:
142
!
ai
i
r
$i
a razei
Prscesului
in
e per-mis, se afl6 30 de
1.6.1, este 7860 m!/h. $*
rcipere.
arleazd cu relalia 12.i"
n COz.
(orage mari).
Lor=
&'
Y" -Yt
gi prin inlocuire:
L-.
=
690
=
go8
m3/h
v'
1,26
-
0,5
- Lpz
;
pentru mentinerea conditiilor igienico-sanitare in Inciperi unde fumatul
nu este permis debitul va fi::
Lor= 30
'25
=
750 ms/h
- Lpa - debitul minim din condilia tehnicd este:
Lpo= 0,1 L
=
7BO m3/h
Ca urmare, se va adopta in final un debit minim de aer proaspit:
Lp - ril?X
[Lo,
Lez, Lpr]
=
908 m3/h
13. PROCESE
COMPLEXE
DE TRATARE
A AERU!-UI
13"1 Procese
de tratare
a aerurui
iama pentru
controrur
temperaturii
gi
umidititii
refative
a aerului interior
Procesur
de tratare comprexd
este o succesiune
de procese
iermodinamice
simpre,
in urma
cSruia aerur tratat ajunge ra parametrii
necesari pentru
a prerua
cardur' gi
umiditatea
din incdperea
deservitd
de instalatie.
Modiflcarea
stdrii aerurui
tratat se poate
face pe
mai murte cai, cu diverse
aparate
ternrice iar procesul
de tratare rezultat
va fi diferit funcfie
de solulia
de tratare aleasa.
Din acest motiv
mdrimea
agregaturui
de tratare
este dependentd
de numdrur gi tipul
aparateror
termice
utirizate.
Aregerea
unui tip sau artur de proces
de tratare
se va
face in unna unei analize
tehnico-economice
cdt gi funclie
de posibilitd{ile
tehnice
exrslente
in clidire.
Trasarea
unui proces
complex
de tratare a aerului presupune:
-
definirea punctelor
de stare;
- trasarea
in diagrama
h-x a proceseror
simpre de tratare cu ajutorur puncteror
cunoscute gi
a unor puncte
auxiriare
determinate
din natura proceseror
simpre;
-
desenarea
agregatului
de tratare prin
amprasarea
rogica
a aparateror
termice
care sd rearizeze procesere
simpre ut'izate
in procesur
de tratare.
-
debitul r
de aer r
Etapele
tras
- se ampli
- se deten
h"
=l
- se detem
h-x gi
apr
- se amplar
dacd aces
- se determ
i.
flM
=
gi
se amplase
verificiindu-se
-
se determii
-
Se determil
- se unesc
t
figura 13 1.
-lr+F
=
.MP
-PR
-RC
-ct
Procesele
complexe
de tratare
sunt trasate in condifii
de calculgi
sunt diferite functie
de sistemul
de difuzie
al aerului
in incdpere.
Ere sunt utirizate pentru
a determlna
caracteristicire
erementeror
componente
are agregaturuide
tratare putdnd
apoi avea
posibilitatea
de a arege de ra un furnizor
consacrat,
agregatur
necesar_
13'1'r
Procese
de ffatare
a aerurui pentru
srbfeme
de ctrimatizare
..prin
arnesfec"
I
Pentru
trasarea procesurui
de tratare
se cunosc
din etapere
anterioare
cre carcul
urmdtoarele
elernente:
starea
aeruiui
exterior
Ei, prin parametrii
L
gi
x
";
starea
aeri:lui interior
l;, prin parametrii
ti
Si
rp
i;
sarcina
termicd gisarcina
de umiditate
de iarna
eigiGii
144
oful temperaturii gi
ermodinamice
simple,
ru a prelua
cdldurd
9i
ii. cu diverse aparate
ftia
de tratare aleas5.
tti de numdrul gi tipul
ces de tratare $e va
=
posibilititile
tehnice
a: aiutorul punctelor
lr-a proceselor
simple:
t a aparatelor termice
? tratare.
q[ sunr diferite functie
e peniru
a determina
are putdnd
apci avea
3@sar.
b climatizare
"prin
antenoare
de calcul
n*,=L!i##-!;
rkr/kgt;
XM=
Lp"x" +Lr*x,
Lp+Lr
- proces
de amestec;
- proces de pre?ncSlzire;
- proces de umidificare adiabaticd;
- proces
de reincilzire;
- proces
in incdpere;
lg/kgl
(3.2)
- debitul de aer necesar pentru climatizare L, debitul de aer proaspdt
Lp gi debitul
de aer recirculat i_r.
Etapele trasdrii procesului
de tratare sunt urmdtoarele:
- se amplaseazd punctele
cunoscute in diagrama h
_
x;
- se determind parametriiaeruluiclimatizat
pentru situalia de iarni cu relatiile;
se deterrnind raza pro
O
cesulul t'=
q
9t
se traseazd aceastd dreaptd in diagrarna
h-x gi apoio paraield
la aceastd dreaptd prin punctul
11;
se amplaseazi punctul G in diagrama h - x la intersecfia lui x" cu h" gi se verifica
daci acesta se afld pe dreapta paraleld
la e;, dusd prrn punctul
l;;
se determind parametrii
aerului arnestecat lM, cu relatiile:
h"=h-|:il<lltsli
X"=*,-?
[g/kg]
(13.1)
gi se amplaseaza punctul
M in diagrarna h-x, la intersec{ia celor doi parametri
verificandu-se ca punctul sd se afte pe dreapta care unegte punctele l; gi E1
- se determind punctul R la intersecfia dreptei x" cu curba rps
=
g0%;
- se determini punctulP
la intersecfia dreptei hn cu dreapta xnr;
- se unesc punctele
M, F, Fl,
9i
c oblindndu-se procesul
de tratare
prezentat
in
figura 13.1.1 care este reaiizat din urmdtoarele procese
simple:
-l; +f,=fu1
-MP
-PR
-RC
-cl
ob
Pe
cu
Sar
?ITII
-uE
1.. a
-we
8Ri TU
LA
Cor
in c,
L^
-9d
L^,
-ud
Con
in ul
de tr
SAU
la im
Proc
recul
proc(
Proo
Agregi
gi
venl
Fig. 13"1.1 :
procesurde
tratare comprexe iarna cu umidificare adiabaticd
Dacd in incipere nu este permisd
recircularea
aerului, instalafia va utiliza doar aer
proasp6t
gi procesul
de tratare va fi urmdtorul :
- EPr
-PrR-
-RC-
- ct-
- proces
de preincdlzire;
- proces
de umidificare adiabaticd:
- proces
de reincdlzire;
- proces ?n incdpere,
schema
agregaturui de tratare, necesar pentru
rearizarea acestui proces
este
prezentat
in fig. 13.1.1 giare
in componen{d:
o camerd de amestec GA; un filtru de
aer F (care nu realizeazi
un proces
de tratare ci doar elimind o parte
a particulelor
146
r- continulot de u$lidifafe
lN
M
i
P .lii t
{r_.,
)Y
continute
in aer); o baterie de preincSlzire
BRI; o camerd de umidificare
cu apd cU;
o baterie BRI gi
un ventitator V.
Pentru a putea
reariza
9i
proceeere
de vard schema agregaturui
se va compreta
cu elementele
necesare.
$arcinile termice are bateriiror
de incdlzire pentru procesur
de tratare cu aer
amestecat vor fi:
-bateria
depreincdlzire
Bpl:
e epi= L (hp- hur)
=
L (tp-tru)
[KwJ
-bateriadereincdrzire
BRi:
eeni=L(hc-hp)
=
L(h-t*)
IKwl
(13^3)
Consumulde
apd pentru
umidificare
este: Ga
=
L ( xn
_xn,1)
[g/s]
in cazul procesurui
care utirizeazd numai aer proaspdt
aceste sarcini vor fi:
-bateriade pre?ncdlzire
Bpi:
e eil= L (hEr
_hEr)
=
L (tEr
_ter
) tKwl
- bateria de reincdlzire
BRi:
e
eni= L (hc_ hq)
=
L (tc*t*
) IKwl
(13.4)
Gonsumul
de api pentru
umidificare este: Ga
=
L ( xn
_xe)
[g/s]
in ultima perioadi
de tirnp tst mai multe companii producdtoare
inctud in agregatul
de tratare, recuperatoare
de cdldurd de tip recuperativ (cu pldci,
cu tuburi termice
sau cu fluid intermediar)
sau recuperatoare
rotative cle tip regenerativ
care conduc
la importante
economiide
energie.
Procesul
de tratare rearizat
de agregatur din fig. 13.1.1, ra care se adaugE un
recuperator
de cirduri recuperativ,
cu pr5ci,
este prezentat
in fig. 13.1.2. a, iar
procesul
de tratare cu recuperator regenerativ
este redat in ft. 13.1.2.b,
Procesele
simple de tratare care apar in acesf caz sunt:
baticd
za doar aer
rroces
este
un filtru de
pafticulelor
- | 11
-11 +E=M
-MPnc
-PncP
-PR
-
RC
- proces
de rdcire tn recuperatorul
RC;
- proces
de amestec Tn carnera de amestec CA;
- proces
de incilzire a aerului amestecat in recuperatorul
de ciiduri RC;
- proces
de incilzire in bateria de incdlzire Bpl:
proces
de umidificare
adiabaticd in camera de
pulverizare
CU;
- proces
de reincilzire in bateria de reincdlzire BRl.
Agregatele prezentate
in figura 13.1.2, conlin pe l6ngd reciiperatorul de cdtdurd RC
gi
ventilatorul de evacuare VE.
carnera
de amesiec precede
recuperatorutRC,
pentru
a se putea
evita condensarea
vaporilor
de apd con{inu{i
in aerul evacuat
in interiorul
recuperatorurui;
blocandu,
sau reducAnd
mult performan{ele
acestuia.
o altd diferenfi prezentd
ra agregatere
din fig, 1s..r.z,fafd
de agregatur
din figura
13-1'1
, este aceea c5 firtrur de aer este rearizat
din doud pdrli,
amplasate
ra intrarea
aerului proaspSt
qi
aerurui
evacuat
in recuperatoruf
de cdrdurd,
tot cu scopur
de
proteja
acest recuperator
de riscur
de fi brocat sau de a se reduce performantere
acestuia.
8il ft BRr
{A f fit BFt fb nftr 1.,?
"b-
Fig' 13'1'2'
Tratarea
compfexd
a aeruluicu,umidificare
adiabaticd
cu recuperatoare
de cAldurd
In acest
caz sarcina
termicE
a beteriei
de pre?ncdfzire
va fi rnai redusd
in timp ce
sarcina
baterieide
refncdrzire
se va menline
ta acereagivarori.
Pentru
calculul
sarcinilor
iermiee
se vor foiosi relafiile:
- bateria
depreincilzire
Bpl:
eeH= L(hp*hpnc)
=
L (tp_tpnc
); [Kw]
-bateriadereincitzire
BRi:
eenl=L{hc*hn)
=
L(tc*in);
[Kw] (13.s)
Consumulde
apd penti-r.l
umidificare
este: Ga
=
L ( xn
_xur)
[g/s]
148
,,-j.rcw
li"
i--.
i\
l\
b\i
ii \.J
h1--
I
;.
',tt..
. ..'-,'tJ'
:a
"ir'
i"
5
:\.
i
':
; ../n
ea evita condensarea
reratorului; blocAndu-l
.'agregatul din figura
amplasate la intrarea
.lri" tot cu scopul de
neduce performanlele
+" :t: Bl?i 1"ra
$be cu recuperatoare
rnai redusd in tlmp ce
- tpnc
); [Kw]
tn
l; [Kwl
(13.5]
rI
Starea aerului pentru punctele
Pnc este determinatd de c6tre fiecare furnizor de
agregate cie tratare prin programulde
alegere propriu.
in situafiile practice, proiectantul
nu poate
calcula sarcinile bareriilor din agregat
deoarece nu are acces la metoda de calcul a recuperatorului de cildura gi implicit a
punctelor
lps gi Pns.
E[ poate
compara insf, consumurile energetice calculate cu relaliile 13.2, pentru
agregatul fdrd recuperator
cu consumurile indicate de producatorul
agregatului de
tratare cu recuperator, pentru
a hotdri daci investi(ia fdcutd in recuperator
se va
amoriiza Tntr-un timp acceptabil.
Pentru trasarea procesului
de tratare se cunosc din etapele anterioare de calcul
urmdtoarele elemente:
- starea aerulili exterior E;, prin parametrii
L
gi x
u;
- starea aerului interior li, prin parametrii
ta gi q
;;
- sarcina termicd gide urniditate de iami
e
giGii
- debitul de aer necesar pentru climatizare L, debitul de aer proaspdt
Lp gi debitui
de aer recirculat l-r.
Etapele trasdrii procesului
de tratare sunt urmdtoarele:
- se amplaseazd punctele
cunoscute in diagrama h
_
x;
- se determini parametrii
aerului climatizat pentru
situa{ia de iarnd cu relatiile 13.1;
- se deterrnind razaprocesului
er=
$Si
se traseazd aceasta dreapta in diagrama
Gi
-
h - x gi apoi o paraield
la aceast& dreapti prin punctul
i;;
- se amplaseazi punctul
C in diagrama h - x la intersectia lui x" cu h"
$i
se verifici
daci acesta sd se afle pe dreapta paraieli
la ei, dusd prin punetur
li;
- se determind parametrii
aeruluiamestecat llfi, clr rela{iile 13.2 gi se amplaseazd
punctul
M in diagrama h-x, la intersec{ia celor doi parametri
verific6ndu-se ca
punctul
sd se afle pe
dreapta care unegte punctele
l; gi Eii
se deterrnind punctul
P la intersectia lui tc cu xM
;
se unesc punctere
M,
p
gi c ob{indndu-se
procesur
de tratare prezentat
in fig
13.1.3.
care este compus
din urmdtoarele
procese
simple:
- li +Ei
-
M _
proces
de amestec;
-MP
-PC
-cl
- proces
de incdfzire;
- proces
de umidificare
izotermd;
- proces
in ?ncdpere.
1
P
ln aceeagi
figurd
este prezentat
gi
agregatur
de tratare
necesar pentru
rearizarea
acestui ptl'ces
care
are in componen{'
0 carnerd
de amestec
cA, un firtru
de aer F, o baterie
de preincdrzire
a aerurui
amestecat
Bpi, o camerS
de umidificare
cu abur
CU gi
un ventilator
V.
Agregatul
va fi mai simplu
decdt
cel cu umidificare
cu apd, dar va necesita
suplimentar
un generator
de abur.
I
l
t.
lt-
n*n'
i-'..,
i,1
lt
-'"'
si
n,
aft
Dir
rea
pre
De
rea
Per
dep
Pror
batr
urmi
Debit
condi
Agreg
in cor
camer
L
{- (onlintfll
de umid;tale
i
IAFBPiIUV
,lg]U,,
S.
procesut
de tratare
comptexd
rarna
eu umidificare
izoterm5
(A
I
ttJ
BRr V
Fig. 13.1.4.
proces
de iratare
complexd
iarna fdrd baterie
de preincdlzire
150
i'-' '.'.
i'r
li',,
j
I \
'.,/
l-i:" o
l- (onlinltful
de ueadriate
rre prezentat
in fig
'pentru
realizarea
un f,ltru de aer F,
nilificare cu abur
necesita
@
{-
-'"
.
i',
il
l:. t
Ir". ,r
l1.tf
fi
,PRIV
de tratare compiexb
de preincdlzire
1
j
I
\t'l
-"{'r't'*i I
/
-'n.
I
Sarcina termicd a bateriei de preincdlzire
va fi:
-bateriadepreincdlzireBPl:
eapi=L(hp-h1,a)
=
L(tp_tr,,r)
IKwl;
(13,6)
Consumul de abur pentru
umidificare este: G"su,
=
L ( xc
_xy)
[g/s]
.
Pentru trasarea procesului
de tratare:
- se amplaseaz6 punctele
l;(9, cp), E(L, x")
$iC{
hc,xs) in diagrama h_x;
- se determind punctulR
la interseclia curbeie
=
g0%
cu dreapta xs;
- se calculeazi parametriipunctului
M cu relafiile 13.2.
Dupd amplasarea punctului
in diagrama h-x, se constatd ci entalpia aerului
arnestecat hr,a >hn.
Din acest motiv procesul
cu umidificare adiabaticd prezentat
in
$
1 3.1 . 1 .1
,
nu poate
fi
realizat dar in conditiile date se poate realiza un proces
cu umidificare izoterm6
prezentatin g
13.1.1. 2 .
De multe oriinsi se doregte realizarea unuiproces cu umidificare adiabaticd care se
realizeazd cu consumuri de energie electricd mai mice gi cu investitii mai reduse.
Pentru a se putea
realiza acest proces
se miregte debitul de aer proaspdt Lp
deplasandu-se punctulM
in punctulM',
a c6ruientalpie este egali cu hp.
Procesul de tratare realizat ?n acest caz este denumit gi proces
de tratare fird
baterie de preincileire,
este prezentat in figura 1s.1.4. gi are in componentd
urmdtoai'ele procese
sirnple:
- proces
de amestec;
- proces
de umidificare adiabatici:
- proces
de incilzire;
- proces in ?ncipei"e.
Debitul nou de aer proaspAt
ce trebuie vehiculat in instalalie se va determina din
conditiahm'=hn
-l+E=M'
.
M'R
-RC
-\Jl
(13.7)
Agregatul necesar pentru
arealiza acesi proces este prezentai in figurl 13.1.4 gi are
in componenld urmdtoarele elemente: cameri de amestec GA, filtru de aer F,
camerd de umidificare cu apd CU, o baterie de preincdlzire Bpl gi un ventilator v.
hrvr,=hn
=SktS; Lpr
=.F*
tks/sl
13'1.2 cazuri particulare
de
Brocese
de tratare a aerurui iarna
Acest tip de proces
se poate realtza doar in situatia in care raportul intre debitul cje
aer proaspdt
Lp
9i
cel de aer recirculat Lr este variabilin timpul zilei.
Dacd debitul oe aer proaspdt
din instalalia de climatizare este constant, procesul
cel
mai simplu care se poate realiza este procesul
de tratare cu umidificare izoterma
prezentat
?n g
13.1,1. 2.
Sarcina termicd ale bateriei de reincdlzire pentru procesul
de tratare cu aer
amestecat va fi:
-bateriadereincilzire
BRi: eeni=L(hc-hn)
=
L(tc-tn)
[Kw];
(13.s)
Consumul de api pentru
umidificare este: Ga
=
L
{
xc
-xy.) fgisJ.
7a I
curba
In anumiie situa{ii de iarni cdnd temperatura aerului exterior este foarte cobor6t6 se
poate
intAmpla ca punctul
ftl sd se afle sub curba de r9
=
100%, in zona de cea{d.
Acest lucru se constati dupd amplasarea in diagrama h-x, a punctelor fi(ti, rpi), Ett*,
x") gi C{hs
,x6}
gi calculul parametrilor punctufui
M cu relafiile 13.2.
Deoarece aceastd situa{ie (in care punctul
M se afli in zona de ceafd) este instabild,
gi aerul are tendinfa sd elimine vaporii de apd in exces, punctul
M se va deplasa
dupa dreapta t
=
ct (care in zona de ceali, are aproximativ aceeagi direc{ie ca gi
dreapta de h=ct) pani la curba de saturafie, in punctul
M'. in urma acestui proces,
in camera de arnestec se va depune o cantitate de api Ax
, care
ya
a,rea efecte
neplicute asupra agregatului de tratare.
Pentru eliminarea acestuifenomen se pot
aplica trei metode:
a) Proces de tratare iarna cu baterie de preincalzke
a aerului exterior gi
a
aerului amestecat
Procesulse va trasa astfel:
- se amplaseazd in diagrama h-x punctele
li(ti, qi), E(L, x") giC(h6,xs);
- se determini parametriipunctului
M gise arnplaseazd punctulin
diagrama h-x;
- se determind punctu!R
la interseelia li.rix6 cu q
=
96o7o,
- se determind punctul E1, la interseefia dreptei xu cu dreaptd tEr
=
(s -10)
.c
9i
punctul P la interseclia drepteixM cu dreapta hR.
ln aces,
punctul
tempere
Procesl
procese
a
-t
i
-F
-F
-1
Fig. 13
Aceastd r
exterior tE
152
ntre debitul de
t, procesul cel
icare izotermd
batare cu aet
l:
(13.8)
wa deteqlE)
rte cobor6td se
ra de cea.tA.
x li(ti, rpi), E(L,
i) este instabild,
se va deplasa
gi direc[ie ca gi
acestui proces,
va avea efecte
ri exterior si a
Itc,xc)i
diagrama h-x;
.
=
($ -10) "C gi
I
procese simple:
-EEr
^E1
+l
=ffi''
-MrP
-PR
-RC
-cl
ln acest caz procesulde amestec se va realiza inlre punctele E1
9i
l, obtin&ndu-se
punctul Ml cu acelagi confinut de vapori de apd ca gi punctul M dar cu o
temperaturi mai ridicatS, iegind astfeldin zona de cea{i.
Procesul de tratare este prezentatin figura 13.1.5 gi este compus din urmdtoarele
- proces de
preincdlzire alaeruluiexterior;
- proces de amestec;
- proces de preincilzire alaeruluiamestecat;
- proces de umidificare adiabaticS;
- proces
de reincdlzire;
- proces in incdpere.
x- coniinutul d: uniditale
Xe xi'{'xM X(
CA F BPI IU BRI V
Fig. 13.1.5. Procese de tratare iarna cdnd
punctullvl se afli sub curba de 100Y0
Aceasti metodl este cea mai uzuale deoarece in timpul zilei ternperatura aerului
exterior tE, se mAregte in mod natural gi bateria de preincdlzire a aerului exterior este
g
l*-"q
i\
ir
li
t\ l
l\z
|
'J/a
L*"'t
6
scoasd din uz, bateria de preincdlzire
a aerului amestecat
lucrand in conditii
normale.
Agregatulcare
este prezentat
in figura 1g.1.s, are urmdtoarea
componen{d:
baterie
de preincSlzire
e aerului proaspdt
BPAE, camera de amestec cA, filtru de aer F,
baterie de preincSlzire
a aerului arnestecat
BPl, camera de umidificare
cu apd cu.
baterie de reincdlzire BRI
9i
un ventilator
V.
Sarcinile bateriilor
de incdlzire sunt:
-bateriadepreincdlzireaaeruluiexteriore'pne=1,
(her _her)
=
Lp(ter_tes)
[Kw];
-bateriadepreincilzireaaeruluiamestecat
eepr=L(hp_hr,,rr)
=
Lp(tp_ty1
) [Kw];
-bateriade
reincirzire
BRI:
eeni= L(hc*ha)
=
L(tc-tn)
[KwJ;
eonsumul
de api pentru
umidificare
este: Ga
=
L ( xn
_xp)
[g/s] i13.S)
b) Froces de tratare cu baterre
de prefncdfzire
a aerurui proaspdt
fdrd
preincd
lzi rea aerulili amestecat.
Pentnl trasarea procesului
de tratare:
- se amplaseazd punctele
l;{ti, qi), E(L, x") gi C{hs, x6} ln diagrama h_x;
- se.determind pararnetrii
aerului amestecat
M;
- se determind pozilia punctului
R la intersecfia
drepteix" cu curba qp
=
90%;
- se determind pozitia punctului p
la intersectia
dreptei xil eu dreapta hR
$i
pozitia
punctului
Ez la intersecfia
drepteixE
cu preiungirea
dreBtei I F.
Procesul prezentat
cu rinie ?ntreruptd
in fiE. 13"1.5, este cornpus din urmdtoarere
procese
simple:
- EEz
- proces
de preincdlzire
a aerului exterior:
- E2+l
=
p=14,
- proces
de amestec:
Agn
EXt
aert
Sarr
- bal
-
bat
Conr
clF
aeru
Pent
-DEI
-se(
-car
-sei
-se0
Proce
urmdl
- proces
de umidificare
adiabatic5:
- proce$
de reincdlzire;
-Cl _procesinincipere.
AgreEatulde
trarare care poate
reariza acest proces
este prezentat
in figura 13.1.6.a
gi
are urmdtoarea
componenti:
baterie de preincdrzire
a aeruiui proaspdt
BPAE,
camera de amestec cA, filtrulde
aer F, camerd de umidificare cu apd cu, baterie de
reincdlzire
ERI gi un ventilator
V.
-PR
-RC
Agrega
are urfi
de ame
de umic
ln aces
- baterii
- baierii
154
lucrdnd in conditii
nnponenta: baterie
GA. filhu de aer F,
dificare cu api CU,
Lp(ter-te1)
[Kw];
: Lp (tp
-
trrnr
) [Kw]'
lKwl;
(13^e)
dui proasp6t fAr*
ama h-x;
be qc
= 90%;
leapta hp gi pozilia
pus din urmitoarele
rior,
lbt in figura 13.1,6.a
hi proaspit BPAE,
u api CU, baterie de
---
Agregatul
este mai simplu decdt cel precedent
dar bateria de preincdlzire
a aerului
elterior va lucra toati ziua gi va lucra in regim dezavantajat la temperaturi mari ale
aerului exterior.
$arcinile termice ale bateriilor vor fi:
-bateriadepretncdlzireaaeruluiexterioresper=Lp
(hez
*hrr)
=
Lp(tez*trr)
[Kwj;
-bateriade
reincdrzire tsRir eenl= L(hc-hn)
=
L(tc*h)
tKwl;
Consumul de apd pentru
umidiflcare este: Ga
=
L ( xn
_xp)
[g/s].
(1 3. 1 0)
c) Proces da tratare iarna cu baterie de preincSlzire
a aerului interior gi
a
aerului amestecat
Fentru trasarea procesuruise procedeazi
ca giin
cereralte cazuri:
- se amplaseazd punctele
l;{tt,
9i),
E(L, x")
9i
C{h6
,x6}
in diagrama h_x;
- se deterrnind parametrii
aerului amestecat M;
- se determind pozitia punctuiui
R ra intersec{ia dreptei x" cu curba <0n
=
90%oi
- se determind pozi{ia puncturui
11 ra intersecfia dreptei x
ri
cu dreapta t1,
=
ti +is-10}
- se determind pozi{ia punctului
p
la intersectia drepteixM cu dreapta hp.
Procesul de traiare prezentat
cu linie punct
in figura 13.1.s este compus din
urmdtoarele procese
simpte:
- | lr
-lr+E-Ms
-MeP
-PR
-RC
-cl
- proces
de pre?ncdlzire
a aeruluiinterior;
- proces
Ce amestec:
- proces
de preincdlzire
a aeruluiamestecat,
- proces
de umidificare adiabaticA;
- proces
de reincdlzire;
- proces in incipere.
Agregatul poate realiza acest proces de tratare este prezentat
in figura 13.1.6.b. qi
are urmdtoarea componentd: baterie de preincdlzire
a aerului interior BpA!, camera
de amestec CA, filtrul de aer F, bateria de preincdtzire
a aerului amestecat, camera
de umidificare cu apd cu, bateria de reincdlzire BRt
9i
un ventilator v.
In acest caz sarcinile bateriilor de lncilzire sunt:
-bateriadepreincdlzireaaeruiuiinteriorQBpnr=Lp
(hrr
*hr)
= Lp(trr
-trr) lKwJ;
- bateria de preincilzire
a aerului amesteeat eepr= L( hp
-
hr,,rs)
=
Lp ( tp
*
irurs
) [l{w];
155
- bateriade reincdlzire BRI; Qeni= L(hc-hn)
=
L (tc-tn)
Consumuldb api pentru umidificare este: Ga
=
L (xn
-xp) [g/s].
Lr
n**f1
->lXlE2lltlz=p
tv I l
lKwl;
BPAE i.,.-*
Fig.13.1-6. Agregate de tratare cu preincSlzirea
aeruluiexterior gi cu incdlzirea
aeruluiinterior
13.1.3. Proces de tratare a aerului pentru sisferne de c[imatizare de tip
*piston"
sau
"prin
deplasare"
in cazul sistemelor de climatizare de tip
"'piston"
sau
"prin
deplasare" starea aerului
interior l{ti, qi) este diferitd de starea aerului evacuat din
partea
superioard a
incAperii lr, care este introdus in camera de amestec.
Pentru trasarea procesului
de tratare se cunosc din etapele anterioare de calcul
urrnAtoarele elemente:
- starea aerului exterior E1, prin parametrii
Lgi
x
*;
- starea aerului interior l;, prin parametrii tigi rp
i;
-' sarcina termici gi sarcina de umiditate de iarnd ei gi Gii
- debitul de aer necesar pentru climatizare L, calculat cu metodologia expusd la
S11.1.2,
debitul de aer proaspdt Lp gi debitui de aer recirculat Lr.
Etapele trasdrii procesului
de tratare sunt urmdtoarele.
- se calculeazd parametriiaerului
climatizat e, cu relatiile:
(13.1 1)
I
unde:
(
Coeficir
Fig. 13.
- se calc
156
4:
Gr'
x^-x.---l-
L
lg/kgl
(13.12)
(13.13)
(13.11)
cu incdlzirea
e de tip
"piston"
re" starea aerului
ea superioard a
erioare de calcul
t'ologia expusd la
r.
h"
=h,-9' [kJlkg];
L
unde: Qfl
=
K Qi,
[kW];
Gir= K Gilkg/sl
Coeficientul K are valoarea:
K
=
0,4...0,6
K
=
0,5...0,7
pentru surse termice de dimensiuni mici (pentru
clddiricivile)
;
pentru surse termice de dimensiuni mari (pentru
clddiri industriale)
{A F BPI CU BRI V
Fig. 13.1.7. Proces detratare a aeruluipentru sisteme de climatizare de tip
"piston"
sau
"prin
deplasare"
- se calculeazi parametriiaeruluidin zona superioard a incdperii l" cu rela{iile:
Sis1,/
\. hr
",/
flts
c0
hi\
K]\
t\
x- rofliiruiul de unidilate
\r
-.
n.
=
n, +f;
lkJ/kgl;
X.
=
Xr
Grt
L
{gikgl
(13.14)
(13.15)
- se cit
tabelt
-
sede
t
- hu=-
- XM=
- la inte
hn=3
- la inte
cuote
- param
Procesul r
Pentru real
reprezenta!
- se dete
5,4 gR1
- se unel
cu iinie
Sarcinile te
- bateria de
102 KW;
- bateria Ce
i 1,5)
=
15
Consumui r
Unde: Qi
=(1-K)Qi ; tkWJ; Gi
=
(1-K)c,
[kg/sJ
- se calculeazd parametrii
aerului amestecat M, cu relafiile:
h*
=-Lq.heilr._h._;[kJ/kgl; *"=
Et#5tnr*n]
(13 16)
gi se amplaseazd punctul
M in diagrama h-x, ra intersecfia
ceror doi parametri
verificandu-se
ca punctur
sd se afle pe
dreapta care unegte punctere
l" gi
E;
- se determini punctul
R la intersec(ia dreptei x" cu curba rpp
= 9070;
- se determind punctulP
la interseclia drepteihp cu dreapta xr4.
se unesc punctele
M, P, R, gi c obfinandu-$e procesul
de tratare prezentat
in figura
13.1.7.
Sarcinile tennice ale bateriilor vor fi:
- bateriade preincilzire
Bpi : e epi= L (hp- hn,r)
=
L (t"-tM)
[Kw];
-bateriadereincdlzire
BRI: Qeni=L(hc-hp)
=
L(tc_ta)
IKwl;
(13.17)
Consumul de api pentru
umidificare este: Ga
=
L ( xn
-xi{) [g/s].
13.1.4 Exemptu de calcul
Sd se traseze procesul
complex de tratare cu umidificare adiabaticd gi cu umidificare
izotermd pentru
un debit de aer L= 10 kg/s in urmitoarere eondi{ii:
- debitul de aer proaspdt
Lp
=
4 kg/s eu starea E avf,nd
L =
_1S"C
gi x"
=
0,8 g/kg;
- debitul de aer recirculat
Lr
=
6 klg/s cu starea I avand
h =
zz"c gi g;
=
so%;
- sarcina termicd de iarni este ei= - 32 kW;
- Sarcina cie umiditate este Gi= 0,0064 kg/s.
Pentru trasarea procesuiui
se procedeazi
astfei:
- se amplaseazd in diagrama h-x punctele
E
gi
l;
- se determind parametrii
aerului de stare C, cu relatiile 13.1;
r'r"
=h,
'=42
e-#=46,i
kJrks; X"
=X,-?=8.3s-?# =
z,7i
stks
gi se amplaseazd punctulin
diagrama h-x
Ti
158
14)
1s)
se citesc parametrii principali
ai punctelor
E, I gi c givalorile
obtinute se trec in
tabelul 13.1.1;
se determind parametriipunctuluiM
cu relatiile 13.2;
h,
=
LP.!c +!r "h.
-
4.(-13)-+6.49
=
20,6 kJ/kh;
Lp +Lr
10
Lv'!
*nr_
Lpnxu +Lrnx,
_
4*0,9+6*9,3
_. o .
^r-
- Lpllr
=
*-
=
5,3 g/kg;
la interseclia lui x6
=
5,3 gikg cu
(pR
= 90% se obline punctul
R care are entalpia
hp
=
30,9 kJ/kg;
fa interseclia dreptei hn
=
30,9 kJ/kg cu dreapta xui
=
T,Z g/kg rezulti punctul
p
cu o temperaturi de tp
=
16,8
.C;
- pararnetrii
celorlalte puncte
se regdsesc de asemenea ?n tabelul 13.1.1.
Procesul de tratare, realizat cu umidificare adiabaticS este prezentat
in fig, 13.1 .g.
Tabelul 13.1.1. Parametrii punctelor
de stare din exemplul de caicui
\-{unct
Parametrs-
E I C M P R P1
t ["cl
-15
22 26,6 7.4 17,7 11.5 26.6
x fq/kql 0,8 8,3 7,7 5,3 5,3 7.7 5,4
h lkJ/kol -13 43 46,1 20,6 30,9 30,9 39,8
a l%l
80 50 35 83 44 90 24
Pentru realizarea procesului
cu umidificare izotermd se folosesc punctele E, l, G qi M
reprezentate in diagrama h-x.
- se determind punctul
C{ la interseclia temperaturii tc
=
26,6 "C cu dreapta xra
*
5,4 g/kg
- se unegte punctul
Cl cu punctul
I ob{indndu-se procesul
de tratare reprezentat
cu linie punctatd
in figura 19.1.8.
Sarcinile termice ale bateriilor sunt:
- bateria de pre?ncdlzire
BPi : Q epr =
10 (30,9 -20,6)
=
103 kW= 10 (
1T .T- 7.4 ) =
102 KW:
- bateria de reincAlzire BRi:
i1,5)
=
f51 kW.
Q eni =
10 (46,1
*
30,9)
=
152 kW
=
10
(
26,6
-
Consumui de apd pentru umidificare este: Ga
=
fi (7,7
-b,4) =
23 gls
=
82,B kglh
159
16)
larametri
in figura
(13.17)
midificare
8 g/kg;
\
r,
\ii1.'
r
',i
.,
lii
j
,'/r.i
,f"'
,n,,'
- sed(
- $edt
intert
Procesu
-t,
-l
-C
Se cons
aerului ir
AgregatL
CA; un
ventilatot
Sarcina b
(lr
Fig. 13.1.8. Procesul de tratare al aerului iarna folosind umidificarea adiabaticd sau
umidificarea izotermd
13,1'5 Proces de tratare iarna cu incdlzirea aerului am*tecat pentru ventiiare
mecanicd
Acest proces
este realizat cu scopul de a menfine temperatura aerului in limitele
dorite gi nu poate
controla valoarea umiditdlii relative din incipere.
Pentru trasarea procesului complex :
- se amplaseazi punctele
l;(t;, gi,a*), E(L, xu) ln diagrama h-x;
- se calculeazd parametrii
aerului amestecat M, cu relaliile 13.2 gi se amplaseazi
punctul
in diagrarna h-x;
se cafculeazl raza procesului
e;=
procesului prin punctul l;;
gi se traseazi o dreapti paraleld la raza
160
Qi
Gi
FJ,
.l
El
{i
=-l
r)
"'l
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
_t
a adiabatici sau
'Fntru
ventilare
erului in limitele
9i
se amplaseazd
tr
paralelS la raza
t
I
- se determind punctulRi
la interseclia dreptei h6 cu dreapta paraleld
la ei;
- se determind punctul
Rl la interseclia dreptei xM cu dreapta tn gi punctul
l,! la
intersec{ia dreptei ti cu o dreapta paraleld
cu e dusi prin punctul Ri.
Procesul de tratare reprezentat in figura 13.1.9, are urmitoarele procese simple:
proces
de amesteq;
proces de incdlzire;
proces in incdpere.
Se constatd cd printr-un proces simplu de incilzire se poate menline temperatura
aerului interior dar umiditatea relativi p1 este mai mic6 decit cea doriti ini{ialqi*"*.
Agregatul este prezentat
in figura 13.1.g, are in componenfd: o camerd de amestec
cA; un fiftu de aer F; o baterie de preincilzire
a aerului amestecat Bpl gi un
ventilator, V.
Sarcina bateriei de incdlzire in acest caz este
Q ar= L ( har
-hn)
=
L (
tnr-tr,,r) (13 1Bi
- l1+f;= ill
.
MR1
-cl tr
Figura 13.1,9 - Proces
t
ti
TAFBIV
de traiare iarna cu ?ncdlzirea aerului amestecat
t
I
'=\
i\.
i\
1!
\i
:NI
tl v
Ir-/ o
x- {En}instul d ufriditafe
13.2; Procese de tratare,a aerului in situafia de vard pentru
controlul
temperaturiigi
umidititii, rg1.gr. a aerului interior
Procesele de tratare a aerului vara se realizeaz5 in aceiagi agregat de tratare care
realizeazd procesul
de iarnd:
La acest agregat se vor adduga elementele care nu existd in situatia de iarnd.
13.2.1 Praaese de tretare a aerului pentru
sisfeme de climatizare
-prin
amesfec"
Pentru trasarea procesului
de tratare se cunosc din etapele anterioare de calcul
urmdtoarele
elemente:
- starea aerului exterior Eu, prin parametrii
Lu $i
x
"r;
- starea aerului interior lu, prin parametrii
tigi rp
i;
- sarcina termicd gi de umiditate de vard e u
gi G
n
gi raza procesuluie"=9L;
(jv
- starea aerului climatizat C, aflat la intersec{ia dreptei t" cu dreapta paralel6
la su
dusd prin punctul lu;
- debitul de aer necesar pentru
climatizare L, debitul de aer proaspdt Lp gi debitul
de aer recirculat Lr.
Etapele trasdrii procesuiuide
tratare sunt urmdtoarele:
- se arnplaseazS punctele
cunoseute in diagrama h
_
x;
- se determind pararnetrii
aerului amestecat M, cu rela{iile 13.Zgi se amplaseaz6
punctul
M in diagrama h-x;
- se determini punctul
R, la interseclia dreptei x" cu curba
I n =
g0%;
- se unegte punctul
M cu punctul
R giapoi se continud dreapta MR pand
la curba
q
=
100% unde se va afla punctul
T care reprezinti interseclia dintre temperatura
medie a bateriei de rdcire tsp gi curba g
=
100o/o; valoarea standard a lui trn este de
9,5'C deoarece instalaliite frigorifice (chillere)
care rdcesc apa utilizati in baterii,
livreazd in mod normalapd rAciti cu parametrii
Z"C -12
.C,;
- se unegte punctul
R cu punctul c, oblinand-se procesul
de tratare.
Procesul realizat este prezentat
in figura 13.2^1
6i
are in componentd urmdtoarele
procese
simple:
'lu*
-MR
-RC
nl
- t/'
Dacd tempe
se putea rei
a apeide rd
o singurd bi
pornpet
de c
162
I pentru
controlul
regat de tratare care
nfia de iarn6.
E climatizare
"prin
anterioare de calcul
-fy+fu=g
-MR
-RC
-cl
- proces
de amestec;
- proces
de rdcire cu uscare:
- proces
de reincdlzire,
- proces
in incdpere.
'v "lr't*.
abur'-
8Rf (u
0.
Desulut eu=
o.-
i
lrepta paralel5 la eu
Daci temperaturd
tsn
=
tr st mai mare decat varoarea
standard de
g,5.c,
pentru
a
se putea
realiza procesui
de tratare este neeesar
si se schimbe
ternperatura
medie
a apeide ricire fie prin
modificarea parametrilor
chillerului (dacd
acesta
alimenteazd
o singurd baterie
de rdcire)
sau prin
montsrea
unor ventire
cu trei cdi pe
aspiralia
pompei
de circulafie
ce alimenteazd
cu apd rdciti bateria de r'cire BR.
y-
runtintLtul da lnridltate j
"'"'' -'*-:
:"-"""" --
**-"*'--*^ .tr!
x,
l^!L-1
Xf,l Xd
'{' ^sr
l,
t
c
roaspit Lp gi debitul
i,2 gi se amplaseaed
=
90%,
ta ilR pdni
la curba
a dintre temperatura
hrcj a lui tsn este de
a utilizati in baterii,
atare.
pqentd
urmitoarele
{Ar 3R
13.2.1. Proces de tratare cu rdcire cu intr_o treaptd
Dacd nici una din aceste posibirit*{i
nu se poate
aprica, procesur
nu se poate
reariza
urmand
a se reariza
un proces
de tratare
cu baterie
de rdcire gi
camerS
de
umidificare
?n regim
adiabatic.
Agregatur
de tratare prezentat
in figura
1s.2.1.
are urmdtoarea
cornponenld:
c
cameri
de amestec
GA, un filtru de aer F, o baterie
de rdcire
BR, o baterie de
reincdrzire
BRI, o cameri
de umidificare
cu abur cu, care nu functione
azd in
perioada
de vard gi
un ventilator
V.
Elementere
agregaturui
care sunt desenate puncfat
sunt necesare
in procesur
de iarni
9i
nu funcfioneazd
vara.
Ca
nu
Inc
i
Sarcinile
termice
9i
frigorifice
din acest proces
vor fi:
-
bateria
de rdcire:
eeR
=
L ( hu -.hn)
IkWl;
- bateria
de reincilzire
esru
=
L (hc_hn)
=
L ( tc_ tn)
[kW]
(1 3.1 e)
El p
agre
trata
Ei
i
..1-:
-:--1: *-:-'+
.:
i
-i-r--
:ll=-
\ia-:
i
-_
:'
IA
Fig.13.2
13.2.1.2
I
Procesul
c
-
existd
o r
- procesul
fn cazul in care investitorur
doregte
sd recupereze
o parte
a energiei
con{inute
in
aerul
evacuat,
se vor utiriza recuperatoare
de cardurd
de tip recuperativ
sau
regenerativ.
Procesul
de tratare realizat
in cazul utilizdrii
figura 13.2.2
s(
'rr
vqzur utrrrzarll
unul recuperator
cu pldci
este indicat
in
Aerul interior
de stare fv, se va incdlzi
ra trecerea prin
recuperatorur
cu prici pand
ra
starea
Inc, dupS care s amesteci
cu aerur de stare E, obfinflndu_se
aef de stare M,
dupd care se rdcegte
in recuperator
ob{inandu-se
aer de stare Mss care se va rdc! in
bateria
de rdcire
BR
9i
reincdlziin
bateria de reTncdlzire
BRI
sarcinile
termice
9i
frigorifice
vor fi mai reduse
in acest proces
gi
ere vor fi:
- bateria
de rdcire:
een
=
L ( hlanc
_hn)
IkWJ; (13.20)
- bateria
de reinc5lzire
eanr
=
l_ (hc-hn)
=
L ( tc_ td
tkwl,
164
Jl nu se poate realiza
r6cire
si camerd de
area componente: o
e BR, o baterie de
nu functioneazd ?n
Beesare in procesul
(13.1s)
energiei ccniinute in
fip i-ecuperativ sau
u plici este indicat in
ftorul cu pldci pAnd la
lu-se aer de stare M,
fos care se va riciin
i ele vor fi:
(13.20)
Ca gi in situalia
de iarnd, proiectantul
nu poate
calcula sarcinile bateriilor
deoarece
nu are acces la metoda
de calcul a recuperatorului
de cdrdura gi implicit
a punctelor
l6s gi Ms6.
El poate
compara insi consumurire
energetice
calcurate
cu reratiire 13.2, pentru
agregatul fdrd recuperator
cu consumurile
indicate de producdtorul
agregatului
de
tratare cu recuperator.
rfEv
. **s1.-'
>(l
.:,.r"t:l'::
hd
'.N
;DUT
BRI t'rl Vfi
' t"t
r. .crt,nrtut de lsjdifah
]
-
--------!/
rr.! X.l
lglkq)
rvt
SR BRI TU
TAF
Fig' 13'2'2' Proces de tratare vara cu recuperator
de cdlduri gi rdcire ?ntr-o treaptd
Procesul
de tratare cu ricire gi umidificare se va utiliza in una din situa{iile:
- existA o camer& de umidificare adiabaticd necesari pentru procesulde
tratare iarna
- procesul
de rdcire nu poate
fi realizat deoarece Xur <
Xni
165
d
j
s
"4
{
- procesul de ricire ar fi realizat neeconomic datoriti temperaturii tgp, prcg
ridicate
baterieide rdcire.
Procesul se va trasa astfel:
- se amplaseazd punctele.cunoscute
1", E", C in diagrama h-x;
- se determind parametrii
aerului amestecat cu relafiile 13,2;
- se determind punctul
R la interseclia dreptei xc cu curba q p
=
g0o/o,
- se unegte punctul
M cu punctul T aflat la intersectia curbei g
=
100% cu
temperatura medie a bateriei de ricire tsp (valoarea
standard de
g,s"c).
- se deterrnini punctul
U la intersecfia dreptei MT cu dreapta hn
- se unesc punctele
U, R gi C obtindndu-se procesul
de tratare reprezentat in fig.
13.2.3, care are in componenld urmdtoarele procese simple de tratare:
- Eu+lu=Y1
-MU
.UR
- RC,
-cl
- proces
de amestec;
- proces
de rdcire eu uscare;
- proces de umidificare adiabaticS;
- proces
de reincdlzire;
- proces in inc6pere.
Sr
ln
tI.
n,
Dacd agregatul de tratare de iarni are in componenld o cameri de umidificare cu
abur, procesul
se va modifica astfel:
Aerul amestecat de stare M se va rici pani la starea Ui,care are temperatura Ta, se
umidificd izoterm pani la starea R dupd care se va reincdlzi
pand
la starea c.
::
Agregatul-va'avea forma prezentati
tn figura 1s.2.3.a gi are in componen[6: camen
de amestec CA, filtru de aer F, baterie de preincdlzire
a aerului amestecat BPI (care
nu functioneazi tn perioada
de vari), baterie de rdcire BR, camerd de umidificare cri
apd CU, baterie de reincdlzire BRI gi ventilator V.
Agregatul cu umidificare izotermd este prezentat in fig. 1l.z.z.b gi are urmatoarea
componen{i: camera de amestee cA, filku de aer F, baterie de rdcire BR, camer{
de umidificare cu abur CU, baterie de reincdlzire BRI gi ventilator V.
(elementele
desenate punctat nu funclioneazi in perioada de vard)
13
ae,
Prr
166
r*JriitBR, Prea
ridicate a
'E
R =
90Yo;
ira curbei q= 100%
rd de 9,5"C).
ahn
ffiare reprezentat in
:de tratare:
re:
i*atici;
canerd de untidificare
cu
,f,e are temPeratura TR, sB
zi pini la starea C.
re ln comPonen(d; camem
enrlui amestecat BPI (care
L carneri de umidificare
cti
'8.2.2.b
9i
are urm6toarea
rerie cie rdcire BR, camerA
ntilator V.
r de vard)
fig.
BR TU
{a}
t. Xq Xrl ;S/k+l
Fig.13.2.3. Proces de tratare
TAF TU BR}
iBl
vara cu rdcire
giumidificare adiabaticd
Sarcinile bateriilor de ricire gilncElzire sunt:
- bateria de rdcire: Bn
=
L ( hrur
-hu) IkWl
- bateria de reincdlzire Bnr= L (hc-hn)
=
L ( tc- td
[kW]
Cantitatea de vapori de api consumatd in proces va fi:
(13.21)
G=L{xR-Xu)
[g/s]
in cazul procesului cu umidificare izotermd sarcinile bateriilor de rdcire
9i
incdlzire vor
tl'
- bateria de ricire: Bn =
L ( hr'r
-hul IkW
- bateria de reincilzire Bnr= L (hc-hn)
=
L ( tc- td
[klry]
Cantitatea de vapori de apd consurnatd in proces va fi:
G=L(XR-Xu')
[g/s]
(13.2?)
'IJ.Z.Z Tratarea aerului vara Gu baterie de rdcire pentru eontrolul temperaturil
aerului interior
Procesul de tratare se poate trasa astfel:
- se amplaseaz5 in diagrama h-x punctele Eu(t"u, &l),
!(ti' qil;
- se traseaz6 en
9i
se duce o paraleld prin punctul lu
;
- se amplaseaza
punctulG la interseclia luih cu dreapta
paraleli la eu;
167
t. xq Xrl
sr
;-=tou"
ilffi|":Afffilaeruluiamestecat
rln cu reratiire
1s.2
3
eise ampbseazd
-
se unegte punctul
1a0o/o,
rezuna"o
orlrll
pu.nctuf
c gi
se prerungegte
dreapta
pand
ra
curba
s =
Dacd
ternperatura
T1
este
mai
mare
decit
varoarea
standard
de
g,s"c,
se pot
;:,:J':
ffi",JJ'li:**'
de rdcire
"**,
""
varoarea
m*o;e
a temperaturii
de
Fig.
15.2.4. proces
de hatare
varaicu
ricire
cu baterie
de ricire
Dacd
instafalia
de rdcire
arimenteazd
maimurfi
consumatori
acest
rr se va lucra
cu temperatura
nominald
de
g,s
"c.
;cru
este
dificit gi
-
ln acest
caz
se va
aerului
climatizat
Clunt
punctul
M cu punctu,
T, obfindndu_se
punctul
de stare
af
pun
our
depi
prOCt
Acea
distri
temp
obtinr
zipu$
Proces
simplifi
lingd
e
nu func
Sarcina
-
bate
13.2.3
pt
sau
"pin
Pentru
tra
sau
"prin
c
- punct
-
sarclni
- sarcinii
- pozitia
168
CArBRBRirUV
i gise amplaseazd
p6n5 la curba
9 =
de 9,5"C, se pot
a temperaturii de
le ricire
lucru este difieil gi
xrnctul de stare al
- Se va trasa o dreapti paralele
le su prin punctulGl gila
interseclia acestei drepte
cu dreapta ti se obline punctul
de stare al aerului interior care are o umiditate
relativd gr <9i.
Punctul de stare al aeruluicondifionat
ll se poate
afla la dreapta punctului
l, av6nd
o umiditate relativd mai mare. ln cazul in care umiditatea relativd a punctului
11,
depdgegte valoare corespunzitoare
de pe
curba de z5pugeald se va adopta
procesul
de tratare prezentat
la.punctul 13.2.1.1.
Aceasti situalie este avantajoasi atit din punct
de vedere al sistemului
de
distributie a agentului
termic, lipsind ventilul cu trei cii pentru
reglarea
temperaturii, cit gi
din punct
de vedere ar confortulu! termic deoarece se
obfine o umiditate relativi mai mici
9i
se eviti riscul de aparifie a senzatiei de
zipugeald.
Procesul de tratare este prezentat in figura 13.2.4 iar agregatulde tratare este,mu1
simplificat avand: camera de amestec GA; bateria de ricire BR; un ventilator v:
pe
lAngi acestea maiexistd bateria de incdlzire Bl gicamera
de umidificare CU care
nu funclioneazi in perioada
de vard.
Sarcina baterieide rdcire este:
- bateria de ricire:
Qen
=
L ( hnr
-hct) lkvyl t13,23)
13.2.3 Proces de tratare a aerului pentru spfeme de ctimatizare tip
-piston-
sau
"prin
deplasare"
Pentru trasarea prccesuiuide
tratare a aerului?n sistemele de ciimatizare tip
"piston"
sau
"prin
deplasare" se cunosc:
- punctele
de stare | (ti, qi), E(Lu
,
x"l);
- sarcinile termice gide
umiditate vara ev, Gv;
sarcinile termice gi de umiditate din zona de lucru
e;/
pozitia
punctului
C determinatd g1
1.1.2;
debitul de aer necesar pentru
crimatizare L, carcurat cu metodorogia
expus5
S1
1.1.2, debitul de aer proaspit
Lp gi de aer recirculat Lr.
ISt
U/
,,, [-]\-,i----f], I_t-l.-
""fl
n
Kl' i/:
n
j\,;
c
Irf .,
f l',1 li I i\ , i,.'
;-n-*
*'i
cAFBRBRtCilV
Figura tg-2. s. Proces de tratare vara pentru
sisteme de climatizare de
.tip
piston,.
sau'prin deplasare"
Procesul delratare se traseazd astfel:
- se amplaseazd
in diagrama h-x punctele
cunoscute t
{t,
pi}, E(t"u
,
x"r} gi C aflat
la interseclia dreptei t cu dreapta paraleld
la e4 dusd prin punctut
t;
- se determini parametrii punctului
rs cu rela{iile 1g.14, 1s.15 gi se ampraseazd
punctulin
diagrama h_x; ,
- se determini parametrii punctului
M cu relafia 13.16 gi se amplaseazd punctulin
diagrama h-x;
-
se determind punctul
R, ia intersec{ia
dreptei x" cu curba g q
=
g0%;
-'t
I
I
_l
f
QV
t.
I
t
t
I
.BR
J
I
I
conlinutul
-. "..**..1
.-
x
I
n
p
Di
UI
de
idt
Se
rel
Sa
13.
$a
kg/r
-de
(ora
-de
-sa
-sa
174
lologia expusd la
- se unegte punctul M cu punctul R gi apoi se continud dreapta MR p6nd la curba
p
=
100% unde se va afla punctul T care reprezinte intersecfia dintre temperatura
medie a bateriei de rdcire ten
=9,5'C
gi curba de 100%;
- se unegte punctul R cu punctul G oblindnd-se procesul de tratare'
Procesul realizat este prezentat in figura 13.2.5,
9i
are in componenli urmdtoarele
procese simple:
- ls +fu
=
trt4
-MR
-RC
-cl
- proces de amestec ;
- proces de ricire cu uscare;
- proces de reincdlzire,
- proces in tncipere.
Agregatul de tratare prezentat in figura 13.2.4. are urmitoarea componen{5: o
camerd de amestec CA, un filtru de aer F, o baterie de rdcire BR, o baterie de
reincilzire BRl, o cameri de umidificare cu abur CU, care nu funclioneazd itr
perioada de vari qi un ventilator V
Dacd agregatul de tratare are in componen{5
pentru situalia de iarni o camer6 de
umidificare adiabatici, procesul de tratare de vard se poate completa cu un proses
de umidfficare adiabaticd similar
procesului din fig. 13.2.2, agregatul fiind practic
identic cu cel din fi1. 13.2.2
Sarcinile bateriilor de ricire gi incdlzire sunt in acest caz identice cu cele date de
retaliile 13.19.
rare de
"tiP
Piston"
E{to
,
x"r}
9i
G aflat
nctul l,
5 gi se amPlaseazd
rplaseazd
Punctul?n
=
90%;
$arcinile bateriei de ricire giincdlzire sunt:
- bateria de r6cire: Qsn =
L ( hM
-hR) [kW];
- bateria de reincilzire Qsn =
L (hc-hn)
=
L ( tc- td
[kWl
(13.24)
13.2,4 Exemplu de calcul
Si se traseze
procesu! complex de iratare de varfi pentru un debit de aer L= 10
kg/s Tn urmdtoarele condilii:
- debitul de aer proaspdt Lp
=
4 kg/s cu starea Eu avind te
=
33"C
9i
xct
=
10,6 g/kg
(oragulArad grad de asigurare 95%);
- debitul de aer recirculat Lr
=
6 klgls cu starea lu avind ti
=
25oC
9i
<pi
=
- sarcina termicd de vard este Qv =
95 kW;
- sarcina de umiditate este Gv
=
0,008 kg/s.
171
Pentru
trasarea procesului
se procedeazd
astfel:
- Se amplaseazd
in diagrama
h_x punctele
Ev gi lu;
- Se determind raza procesuluiev
=
g5/0,00g
= 11 B7|hJ/kg
apd;
- se determind parametrii
aerurui
de stare c, ra interseclia
dreptei tc
=
1B,c cu
dreapta paraleld
la eu dusd prin punctul
lu;
- se citesc parametriiprincipariai
punc'teror
E,, fu gic gise
varorire ob{inute se trec
in tabetul 13.2.1;
- se plaseazd
in diagrama
h-x punctul
T, la interseclia
curbei de q
= 100% cu
dreapta tr
=
9,5"C;
- se determini pararnetriipunctuluiM
cu relafiile
13.2;
- h,,
=LP*,hu
+Lr:h,
_
4*60.2+6*50.6
_
"'4
LP + Lr
1 0
54
'4
kJlkg
-
Xiir-
Lp*_x* +Lrnx,
_
4*10.6+6*g.g
_
'rrvt
LP-t-r
-
10
1o'18
=10'2
g/kg
- la intersec{ia lui xc
=
10,2 glkg
cu
0 =
g0%
se obline punctul
hn
= 37 kJ/kg.
;
- la interseclia
dreptei hp
=
37 kJlkg cu dreapta
MT rezurtd punctur
u cu o
temperaturi
de tp
=
15,8
"C gi xu
=
g,5
g/kg.
Ceilalli parametrii
ai punctelor
sunt da{i in tabelul 1g.2.1.
Procesul
de tratare, realizat
cu rdcire gi
umidificare
adiabaticd
este prezentat
in fig.
13.2.6.
Tabelul 13.2' 1
parametrii
puncteror
de stare pentru
exemprur de carcul
\Nunct
Paramlbu-_
E
I
I
c M U R
f
["cl 33 25 18 28,6 15.8 14.1
x
fo/kql 10.6
g.g
9,2 10,2
8.5 9)
h
lkJ/kql 60,2 50,6 41 54.4 37 37
q
l%l
33 50 72 42 73 90
Sarcinile termice ale bateriilor
sunt:
- bateria de rdcire BR : e
en =
10 (54,4 _
3V1
=
174 **
.
172
R care are entalpia
- bateri;
lKwJ;
Consum
Ei^ l.
I rY, rr
- bateria de reincSlzire BRI:
lKwl;
Q
nnr= 10 (41* 37)
=
4gkW
=
L ( 18
-
14,1)
*
39
)tei
L=18oC cu
le oblinute se trec
des=100%cu
cre are entalpia
punctul
U cu o
: prezentat
in fig.
de calcul
36
"
"d."
,dd"
'{
ir;{#-t-
Consumul de api pentru
umidificare este: Ga
=
10 (g,2-g,5)
=
7
[g/sJ.
$l**nnr h"q
fa*ru
c{ffilufffil fui $1,
F
- t$l-l n**r
{l*fll*rltlar li|erfl !h |pr *Ir}*tns*-s^ l-f & {** fr6f {J
HAif13l
N.U....
{s
'll!-*
i'i
1,,a..
rs
I

{
*
il
"
t,r,,..i:1,
u,,:''
":,,i"
i;i,
r,
-..i'
*:;.i:l
t'di
:s,
I*#rt6rqrrill
*,' S ;qi
,tx ltS'
t
I
ftvdree prp& r r|tidr $r q$fr.
{ie{
3.2.6, Procesul de tratare al aerului vara aferent exemolului de calcul
14".,.ALEGEREA AGREGATULUI DE TRATARE A AERULUI
f 4.1 TIPURIDE AGREGATE DE TRATARE
Agregatele de climatizare realizate in mod industrial sunt agregate realizate din
elemente paralelipipedice,
cu secfiunea transversalS identicd, numite module.
Agregatele su,nt livrate de obicei pe
module, pentru a putea fi manipulate gi montate
ugor ln centrala de tratare. Ele pot fi livrate gi asamblat atunci cdnd beneficiarul o cere.
Toate modulele unei anumite tipodimensiuni au ld{imea gi ?nil{imea comuni gi pot
cuprinde unul sau mai multe componente ale agregatului de tratare
{camera de amestec
+
filtru; baterie de incdlzire +
baterie de rdcire; baierie de reinc6lzire
+
ventilator; etc).
Modulele au carcasa realizatd din tabld zincatd, vopsitd in culorile specifice firmei
producdtoare gi au iaola[ie fonici gi termici disponibili in mai multe variante de grosime
functie de cerintele acustice ale clidirii unde sunt utilizate.
Agregatele de tratare pot fi construite ?n doui variante constructive:
- pentru montaj in interior ( Air Handling Unit - AHU);
- pentru montaj pe acoperig nunnite agregate "Roofiop".
Agregatele pentru montaj in interior se construiesc la rAndul lor in doui variante:
- agregate de debite mici, plate; agregatele de acest tip sunt folosite pentru
debiie de
500 - 6000m3ih gi sunt construite pentru:
- montaj orizontal in inciperea climatizatd sau in apropierea acesteia in plafonul
fals;
- vertical pe un perete
adiacent acesteia.
Ele pot avea in componenli: filtru; baterie de ?ncilzire; baterie electricd de incdtzire;
baterie de rdeire cu separator de pic{turi;
174
Ar
A1
nt
a
n.
dg
ar
clit
An
.'u
in
inc
inc
Avi
inc
ele
Avl
lnc;
gaz
EIe
rar
JI
- agregate cu dimensiuni normale construite cu raporturi ale laturilor apropiate de
1, cu debite mari ce pot
ajunge fa 60 000 m3/h.
Agregatele sunt construite si func{ion eze la o vitezd transversali medie de 2,S-3,b m/s
care se limiteazi la 3 m/s din motive de zgomot.
Agregatele normale se monteazfl in interiorul clidirii in inciperi special amenajate,
numite centrale de climatizare, unde existi posibilitatea
de racordare la exterior pentru
a prelua
aerul proaspdt gi pentru
a evacua aerulviciat,
De asemenea in centrala de climatizare trebuie si existe instalafii de alimentare cu
agent termic a bateriilor de incdlzire sau ricire. Agentul termic va fi preparat
de
echipamente independente,
centrald termici sau chiller gi vehiculat pani la centrala de
climatizare, de instalafii de pompare.
Agregatele de tip "ROOFTOP'au
o constructie similari construite pentru
a fi montate
in aer liber gi
din acest rnctiv au o carcasi speciat conceputi pentru rezista timp
indelungat la intemperii.
Efe fundioneazd ca agregate independente, motiv pentru
care au instalalia frigorificd
inclusi.
Avind in vedere cd ele sunt amplasate Tn aer liber, Tn zone expuse vAntului, pentrr,r
incdlzire nu se folosesc baterii cu apfr, datoriti riscului de inghe!. incdlzirea se va face
electric, cu baterii funcliondnd cu gaze de ardere, sau cu pompd de cdldur6.
Avind in vedre forma constructivi ele vor avea nevoi numai de racord eleclric dacd
incdlzirea este cu baterie electrici sau cu pompi
de cildurd gi racord electric gi de
gaze daci incilzirea se face cu gaze de ardere.
ate realizate din
lodule.
iulate gi montate
reficiarul o cere.
:a comunfr gi pot
mera de amestec
rentilator; etc).
e specifice firmei
rriante de grosime
i variante:
e pentru debite de
:esteia in plafonul
*ricd de incilzire:
Ele se utihzeazi de cele maimulle oriin hale industriale, complexe comerciale gi mai
rar in clddiri soeial - culturale sau civile.
Avand in vedere domeniul mai:larg de utilizare al agregatelor
cu dimensiuni normale in
lucrarea de fa{a se va detaria, pentru
uzur studenliror, acest tip de agregar.
Agregatele de tratare pot
fi construite:
- in linie;
-
suprapuse
:
sau alAturat.
Rosiuitit4ile
de asamblare ale agregatelor de tratare sunt prezentate
in fig. 14.1.1.
tr
tA$
Fig. 14. 1 .1 .
posibiritilire
de asambrare a agregateror de tratare
a- in linie cu ventilaioarelo in partea
superioari a recuperatorului
de caldure; b,- in linie cu
'
' ventilatoarele
ln partea inferioari a recu'peratorutul
oe darouii; c - .rip_rl;;* cu ventitatorul de
'
''':: refulare in partea
superioard a agregatuiui; d
-
suprapuse cu ventilatorul de refulare in partea
Ap
-aer
proapsdr;
nn
-
aer aspira* o"llitJli!1*1 ffJ?g;'g*,",;AE - aer evacuat rn exterior
Ele au in componenli:
camerd de amestec; recuperator de c5ldur5; filtru de aer: baterie
'dd
incdlzire gi ricire; camer5 de umidificare
cu abur sau cu apd; ventilator de
introducere gi evacuare.
Moijulele care cuprind elementele uzuale gi dimensiunile lor, pentru
agregatete clAT,
sunt prezentate
in tabelul 14.1.1 .
L-
14
I
i
I
I
t-.
l5
I
I
I
I
I
I
F-
ln
I
I
I
t__
176
lensiuni normale in
regat.
in fig. 14.1.1.
[-*
ff:l$--
a tratare
!.rre. b - in linie cu
use cu ventilatorul de
de refulare in partea
eftr*{at in exterior
fiftru de aer; baterie
i apd; venlilator de
fru agregatele CIAT,
Tabelul14.1.1
^ta
Ytt
ri*
Dimensiunile modulelor agregatetor CIAT
Nr.
Crt.
Forma construcliv6 Destinatia Dimensiuni
25
EN
75 100 150 200 ZJU
4
I
Secfiunea
transver-
sal6 a
agregatului
Br 630 940 940 1 000 1320 1635 1635
Ht 870 870 1 190 1545 1545 1 545 1 870
2
Lungimea
elemente-
lof de
legituri
intre
module
I 60 60 60 100 100 100 100
JI I
Cameri de
{:l I I amestec
l..F
I I
oentru
iof
H
'
agregate
'i.
f* I I
montate
=i*r
suprapus
lll
l
I 390 610 610 650 760 980 980
H 1340 1960
'1960
2080 2724 3350 3350
4
Recupera-
tor de
cdidurd cu
pldci
fdrd
By-ass
I 1050 1 160 1 160
aaln
1754 2080 2080
H 1260 1880 1880 2000 2640 3270 3274
t
-T
-l
H
-_l
t-
lr
Recupera-
or de
cdldurd
rotativ
I 720 724 720 760 760 760 760
H 1755 1 755 2395 3090 3090 390 3740
6
-I
*t
H
-l
i
l-
l-J
Recupera-
tor de
c6lduri cu
tuburi
termice
720 720 720 760 ,OU
7An
760
H 1340 1960 2080 2720 3350 3350 335C)
ffi' I
Cemer6 de
,#,* I
amestec
Baterie de
incalzire
cu ape
caldE
Baterie de
rdcire cu
separator
de picdturi
Dimensiunile gurii
de refulare a ventilatorului gi orificiului de aspira{ie aer proaspdt gi
evacuare pentru
aceste agregate sunt date in fig. 14.1 .2. gi tabelul 14.1.2.
Alegerea preliminard
a acestor agregate se face in ferul urmetor:
' se trage o linie orizontald la debitulde aer ce trebuie tratat (12 000 m3/h in exemptul
din fig. 14,1 .3.)
l"
I
. rtf
nr
il-
B
JT
i,{
-E
il
i
990
1210
-U
178
se determine mdrimile ce pot livra acestdebit, (in exempluldin fig. 14.1.3 m6rimile
100; 150;200;2 50) gise alege agregatulcare realizeazi o vitezd cuprinsd intre 2,b
9i3,3
m/s (mdrimea'150
din exemptutdin fig. 14.1.3);
iG
-1
f.
'l
+,
t:
f!rf-Lt$Irr
I I I l"i
Fig. 14.1.2, Dimensiunile guriide refulare giorificiutuide
aspira{ie aer proaspdt gi
evacuare
Tabelul14.1.2
'
Dimensiunile gurii db refulare gi orificiuluide aspiratie aer proaspit gi evacuare ale
agregatelor CIAT
Tip 25 50 75 100 150 200. 250
A 1500 810 810 810 1 130 1445 1445
A1 3t)u 870 870 910 1230 1545 1 545
630 940 940 1000 1320 1635
B 810 8i0
'1130
1445 1445 1445 1635
a1
870 870 1 190 1545 1545 f545 I 870
30 JU 50 50 50 50
n 7Q 7A 70 90 YU 90
on
U 2U 359 4M 514 574 724 814
D :2U
359 464 514 574 724 814
610 610 910 1260 lzou 1260
't
560
F 310 510 610 olu 1010 1310 1310
G i1ffi 310
21n e4n
414 610 610
K 293 363 516 486 411 528
98 125 115 115 219 214
O :248 456 361 J/ | 528 637 607
o
85 85 105 105 105 105
T 155
{ E<
155 195 195 195
l06
M 13U 130 140 143 143 t9J
.f
4F
se afeg lungimile modulelor pentru
mirimea respectivd, din tabelul 14.1.1, pentru
elementele agregatului rezuitat in urma trasirii procesului
de tratare a aerului;
r aer proaspdt gi
.2.
rn3/h in exemplul
cu a1utorulacestor lungim se determin5 lungimea totald a agregatului;
{41
se aleg dimensiunile gurii de refulare gi a orificiilor de evacuard gide aer proaspdt,
pentru mirimea respectivd, din tabelul 14.1.2',
Yiteza fioutala a aeralui m'*
Fig. 14.1.3. Nomogramd de alegere a mdrimiiagregatelor CIAT
ii
.h
.')
5
.:i
49
,*,.
. I
t4
.
"'1
;'
*]
4l
6-d
9.X
gl
e f1..-.{ E
{ "--.1 0
]H
,-j
i
:r1
.J
.
"
't
4-j
: *i .
"
"'1
i "l:
j
2
.**
:i
.-
T
*i
":
i
"1
" 1":i
,"t
: rl,:l *i
..1
.'.*'j
t"i-8
**1
I
' ,:.ii
::,ii
.-t
-t
i"'s::J
j
"1
;, :i
'-i
14.2 Pl
Alegere
din ceni
Pentru
progftlfr
Prograr
agregai
Pentru ,
$
13:
- p!'oce{
- pararr
- elei"ne
- Sarcl:-
Progn"
ir f-,
- infr
- alq
- d'sr
>Lii,
- ael
- rntr
- ca{
-aft
_
E,
Ort
180
re gi de aer proaspet,
E|or CIAT
-i*
-,*
E
t
i
-
4,
:a
f
7.
:
a
:
n
-1
..:
;
7
n
:a
l
:1
-l
-i
7
*t
:.
3
-"1
-1
^:
-"i
-.t
-.4
I
_i
14.2 FROGRAME DE ALEGERE AAGREGATELOR
DE TRATARE A AERULUI
Alegerea preliminard
expusi la
$
14.1. se face doar pentru
a stabili necesarul de spaliu
din centrala de climatlzare.
Pentru a detennina caracteristicile echipamentului din module trebuie sd se utitizeze
programele
de calcul puse la dispozi{ie de producitorul
agregatului.
Programul CLIMACIAT GIWINDOWS este realizat de citre firma C|AT pentru
ategerea
agregatelor de tip Gl a ciror caracteristici au fost prezentate
la
$
14.1
Pentru alegerea unui agregat hebuie cunoscute urmAtoarele elemente stabilite conform
$
13:
- procesul
complex de tratare a aerului;
- parametrii punctelor
de stire din procee;
- elementele componente ale agregatului;
- sarcinile bateriiior de incilzire gi ricire gi parametrii
agentuluitermic
Aifrigorific.
Programul de alegere are urmdtoarele etape:
- introducerea iniliald a parametrilor;
- introducerea debitului de aer;
- alegerea unui mdrimide agregat;
- alegerea unui tip de agregat (refulare gi aspiratie sau numai refulare; in linie sau
suprapus)
- alegerea eiementelor ce compun agregatul;
- introducerea datelor pentru fiecare element;
- alegerea elementelor oplionale;
- calculul echipamentului con{inut in module;
- afigarea rezultatului;
- calcul comercial (pret; discount; etc)
- tipiriregiinregistrare.
- Programul se pornegte
din
"Program
files"
Dupd
start apare
ecranul
din fig. 14.2.1
care se afigeazd
agregatul
ales gi
una
elementele
agregatului.
care are doud ferestre:
una principald,
in
cu butoane,
in stdnga,
de unde
se aleg
prin
aregerea
butonurui
"affave"
din fereastra principarS
apare
ecranurdin
fig. 14.2.2,
in care
sunt indicare
datere generare
despre p*i".t
u'
";;;;;""*rr,,
de aregere
a agregaturui(in
cazurnostru proiect
BcR,
numdrurexperiment
uNrc 1).
Dupd
validare
apare ecranul prezentat
in fig. 14.2.3;
Gd
tin'
mc
182
14.2'1.
Ecranur
de start ar programuru;
cltuacnr
Gr wrNDows
srincipaid,
in
;nde
se aleg
F.-i:'..illitiffi4.S-#
. ...,,: ..t:
"ai
,, l{r&ti
tig.14.2.2,
Je alegere
Fig. 14.2.3. Fereaslra
"Affaire"
Prin va idarea
acestui ecran apare ecranur din fig. 14.2.4. unde se indic*
caracier.sticile
agregatului:
debit; temperaturd gi umiditate relativd interioarS; tipul
agregairriur, cu simplu flux (numai
refulare) sau dublu flux (aspirafie gi refulare);
tipodrmersiunea
impusd de agregat dacd se doregte gi eventual tipur carcasei (cu
moduie ne asamblate sau centrald asamblatd) precum gi locul unde se monteazd
centrala (inrerrorul
sau exteriorul cl6dirii). Aici se va da un numdr agregatului in
zona posie
'
(C i );
toJ
F ig. 1 4.2. 4. Caracteristicile genera le a le agregatu lui
rptin
'validarea
acestei etape apare ecranul in care proiectantul alege modulele
agregatului (fig. 14.2.5) (ventilator evacuare; cameri de amestec in linie; filtru de
aer; baterie de incAtzire; baterie de rdcire, camerd de umidificare cu abur; baterie
de reincilzire; ventilator;
validAnd aceste date se trece la modul de calcul gi apar ecrane intermediare prin
care se impune tipul camerei de arnestec gi se indic5 din nou tipul carcasei (fig.
14.2.6) gi apoi apare fereastra prin
care se introduc datele climatice de vard gi de
iarni precum; parametrii aerului interior vara gi iarna gi raportul intre debitul de aer
proaspdt gi debitul total de aer (fig. 14.2.7);
184
fl$-=1.-,l1ffiffi#i.$li#
.,4
l([qri
ilF;1:
aiege modulele
in linie; tiltru de
:u abur; baterie
rtermediare prin
:ul carcasei (fig.
:e de vard gi de
'e
debitul de aei"
Fig 14.2.5. Alegerea modulelor agregaiului
eiapa r-rrmdtoare esie pentru aiegerea filtrelor de aer (fig. ra.2.g) gi apoi a baterrilor
de incdlzire cAnd trebuie lndicaie caracteristiciie agentului iermic
Ai
ale aerului
exterior (fig. 14.2.8), a bateriei de racire cind trebuie indicate caracferisticile anei de
rdcire giale
aeruiuiexterior
{fig
1a.2 9):a carnereide umidificare cdnd se impune
eficienla acesteia
ifig.
14.2.20); a bateriei de reincdlzire, unde trebuie indicat ca
temperaiura de intrare a aeririrri in baierie, temperatura de la aparaiul precedent;
toc
Fig,14.2.6.A|egereaop!iunilor,tipu|camereoffi
Fig. 14.7.
Datele
climatice
gi interioare
186
I
ffi
H
^+^
--;-
-toii
i'
F
:l
:l
rl
!I
rt
g
1a
E
3
5
+1
il
{t
ffi
F ig. 1 .2.9. Alegerea
bateriei
de rdcire
188
Lil
-
,.:'',:rrit,t,:i-j-i .., j:t:. l
F ig. 14.2.1
0. Alegerea
camerei
de umidificare
'=
-l
i'F
;:a
-
trt
rf
.'I
l.:
+
!!l*
_1
j
- "t4
:!
ta
,,3
i!
it
i
,i
.I
:
+
rt
:!
:
iii'
E+
Fig. 14.2.11. Alegerea bateriei de reincdizire
q, '.::;i,:Silrtrlg.gry1.1
.;i
F.l iqj
g;
Fig. 14.2.i2. Alegerea ventilatorului de refulare
toY
- dupd alegerea elementelor interioare se trece la alegerea ventilatoarelor, indicdnd
presiunea
staticd disponibild a acestuia
{tig.
14.2.12} gi apoi a ventilatorutui de
evacuare;
- dacd unele din date au fost incorect introduse programul indici gregeald gi dupi
corecturd se salveazi datele gi se pot tipiri rezultatele.
Rezultalele ategerii reprezinii: desenele
9i
dimensiunile agregatului gi descrierea
detaliata cu caracteristici tehnice a tuturor elementelor componente.
Rezultatul alegerii din etapele enumerate mai sus sunt prezentaie
in anexa prezeniei
lucrdri, editati in limba furnizoruluide agregate de tratare (limba francez6).
15. BIBLTC
1" D. Enachc
Ghid privin
ventilare. Ce
2. Gh, Duti
ingineruluii,
3. Gh, Duti:
lnstalatii de
4. P. Stoener
5. Normativ
climatizare ll
6. STAS 664
exteioi
7. STAS ffi4,{
cdlduri
8. STAS 115
organizati a
L STAS 190
Prescripfid*
TO. STAS 19
Temperaturi
'
190
_Y
:, indicdnd
nlui de
i
9i
dupl
5i
descrierea
D prezentel
15. BIBLIOGRAFIE
{. D. Enaehe, l. Golda, M. Zgavarogea; A. Damian; A, Vartires, A. Constantinescu -
Ghid privind calculul sarcini termice de rdcirdincdlzirc pentru instalatiile de
ventilare, Contract U.T.C.B nr.66t2003.
2. Gh, Dufi; L Colda; P. $toenescu; D. Enache
;
M. Zgavarogea
- Manualul
inginerului instalator-volumu! Ventilare,. Editura ARTECNO Bucureqti
-2002.1
3. Gh, Du[d; L Golda; P. $toenescu; Stoican George; D. Enache; M, ZgavaroEea -.
tnstalafii de ventilare gi climatizare. lndrumdtor de proiectare,ICB 1984.
4. P. $toenescu; D. Enache
;
M. Zgavarogea- Ventilare industrial*, 2000, Ed. UTffB.
5. Normativ privind proiectarea gi executarea instala(iilor de ventilare gi
climatizare l5-1998
6. STAS 6648fi-1g82 - lnstala{ii de ventitarc gi ctimatizare. Parametrii climatici
exfg'rtorl
7. $TAS 5648t 2-1982 - Illrefa,t4ii de vstilarc gi climatizare. Calculu[ aparturilor d*
cdldurd
8. STAS {1573t1996 - Inshlalii de vqtilarc gi elimatizare. Ventilarea naturald
organizatd a ctldiritor. Prcscripfi de cdcul gi de proieetare.
9. STAS {907/1-1997 - Instalalii de lncihirc - ffecesaru/ de incdlzire de ealeul.
P resc ri pli i de p roiectare.
10. STA$ 19A712'7997 - lhstalalii cie incdlzire. l\fecesarul de incdlzire de caleui.
Temperaturi interioare ca nvenlionale de calcu l.
r91
11. ASHRAE Handboak of fundamentals i994 (ASHRAE
Ghid pentru
date
fundamentale), 1994.
12" RT 20a0
-
Reglementation Thermique 2000 (Regtementarea
termicd - z00a);
Franfa.
't3. Reso/ufion du conseil du T dec. lggi sur l'eficacitf 6nerg6tiqu6 dans ca
csmmunaut6 europeene 98/C394/01 (Rezolulia
Consiluilui Eurapean din T det.
'1198 privind
eficacitatea energeticd in camunitatea Europeand
gg/c gg4/at.
14. Directiva SAVE 93/76 EEC; Directiva Economie 9g/26 EEC.
15. cCIDYBA
-
compoftement Dynamique des BAtiments (eompartarea
dinamicd
a cfddirilor). Program de calcurl, INSA Lyon (Fran{a).
16' AfCV
-
Guide de caleul des cfiarges de climatisation et de conditionnement,
rl'air (Ghid de calcul al sarcinilor de rdcire pentru
instalatii de
yenfiJare
sr
climatizare), 1992.
17.
Urlrw.hp.com -
Site-ul oficial Hewlett
packard.
18, Program de calculCL|MAC|AT GtW|NDOWS
19. Catalog DANTHERM
192
16. ANEXI
Les centrales d
performances c
Descriptif
96n6r
Elles seront c
d'humidifi;ai
-L ^^,.
. :1 l-
L[dquE tr:i. i
maintcnarc:
Pour dr-itel , :
charnie:E: : :
seuls le,. p;rl
Pnltr m-;---
levres dltr:t::
suivant \F F
Pour dr it;: .r
chdssis re--,
le supprn l;
I
^^
r-^,
--
- -.-
Ltr) Udi; \T
parasite r{:r i
consfiilc:ir
Enveloppes - Cr
La carro,s:er,:
rdsislan* r,,':
spdcifica--,:," :
Les pam.E;r:r
et laquet r"-"*
EN 1885.
I-e souinii.i.r";
Enrouillent'rr
Pour limir:::n
classe dep:n-
Elements iaterne
*
Caisson de rr