Sunteți pe pagina 1din 154
Referens sli - ‘prof de Ing. Teador MADARASAN 2 poo ding. Maria BICA : LORGA, 31. dr. ing: Daniel OSTOLA ee Mon LE ca nL HON of dr ing: Mihai NAGT ~ Cap 2 Gap eon. (Caps IL + Anexe— pre ‘Coperta: Dan SITU Deserierea CHP a Bibotecit Natlonale # Romine c Nag Din Lore fe esiura Mi himitoare tooo cB, Sing uo ors 52-0000 1 ee ai, ae elo anf de mops eid 2000 Bihows BN Toyo. 52 eos BANU Srbaszono-s 1a ia {ear Dias ists oe 621 56595195 lusreaSCHIMBATOARE DE CALDURA, rodatatdin dout volume, xe estat in primul rind proiestanior 5 cercetatonior de Ja RAL BISTRITA dar rate fi utlizad de proistanit de schimbitare de fdr si staecii de le Facuiile de mecanict sau Faculte de instalai, cei ce se speciaizea® in wiaie ‘erie, tli terme, autoveicle aie aneea 2 putu fi elsborad doors cimatulai de sudiu 9 cerctae stots existent in nreprinderea RAAL Bis i: dot colbert nteprinds 4 Deparment de Mayini Mectice, Tebtologi gi Tansporur, Faetatea de Mecanict, Universes Poltenica di Timigoaa i are la bed pecegrile avoir Ja RAAL Bist, in aml 2006, n cadeul Cusuli Postniversitar de "Schimbitoare te cldus” Autor muljmese pe aces eae turer eolbontorilr de fa Universitas Piensa din Timigoara 3 de tu Intepinderea RAAL Bisa, recum 9i refereajlr dui pofiting. BICA MARIN de la Univeritaca Craiova si i ‘ot ing MADARASAN TEODOR dela Universes Tehnicd din Cluj-Napoca, Petry ateno deosebith cu care av ecwrat manatee, penta obsenaile $1 susestie fous. Timigeara notembrie, 2006 “AUTORI Absract ‘Te pape is dtieted to he dsgn and ezorch eng fom RAL re oe cme ot has 1 RAAL'S sinc rsech tna sre The Bate eran wth he echo Fenty of he Tce er an ions asd ov ore tat 25 years espero ear NS “he paper is lag for the design engineer 1 ave noe yer sgn es Sanger ato of et exchangers 0 TICES TG ses ht tonal ein ipl coma Slit 10 se ao dc ng tte ea exchangers deg ames ea te copoae several Passe ook het ooh Frets orton fe Taoral ens“ naber ae area tert ago Coaer wer, wart ance th met is, an combustion pve, mid sal mice TOOT ao ri he fis fw, ermal rsa of Fads a, Damas ce ces wih Het on Mas Der mie or van ma ros oes PoP vine rater forthe second vane of this oo “The secon volume of tis Book deals with “Cateaton Cmsvction ond “esi Hr Bncangers here the acters hat infec eter! ore ase iste one cacton of hes preset a tens of he ermal transfer, te ec of he esr, heat extant alton. Tho nest capers of ts wlume dis Soo and the res oe conig tems, describing some of the hen chore Fret i tat eapcr essing ond com qe Oe 2a an note and rcmmenton of he euiment wel Fees vo meapremens Othe het exchangers performances Timisoara, Novembre, 2006 Authors Principal sibel Prete = vs hte Hae et ieee 1321 Teomecocic sm 13.22 Energie ld fr mean (323 men Bete oe 13.26, Exprmatea mutenatid pen 5 ee aa 1328 Pecwe sajncelnatens Stee ‘14, Eevatia calorich de stare. spa trae make cece ee 1 aan 15.1, Legilegxzalui perfect als ms reece eae is ian cee 1a 1G Proce reenile eer vm Ee Sem LG NRO a 13.2. Acnal wed Pacem setae Accent EE ——————— “Schmbtore dcddagh UplL_———_———it-t 1, Cua cox de ern so amon 1 ean motor ca ardre intra, Rie interes 13 Goat Aeonse Cat, 132 seasons ate 192 Nese mena inl past {94 Raoe sernta sat Seana oe en HR Ser sede ce cel 10S Sea sr cece {ibe Somat eee et nS emp net r 1 scopes sce ge tem repre cat Lita Apeaageeme 1113 ates aon Link Uerenagmeme 2. DINAMICA FLUIDELOR PE Miele putt de energie “ried te Seer RO ct raat each mich, Eu 2.2 Carers lor 2p cee 222 Sewatinit 223. viem mle 22 Dame eae, 125 Era cena 226 teat msc a.n carers alates» gaat vponor secs deca ret 252. moon 2. Ajj omer rN ome 3 Sega tadnene oma 35 lap pcm tr crs 34 Cares Bee aus Corgeren pin canal cups on Tanner ort 25D Sema tina perp onli 2.8 Poder de energie eurgerea Haller . Pierderi de energie lo Coe udimale un Ww us 3B ir rs a v0 1 50 st ts 12 13 5 is 18 tea 16s i um m 1 fy Us 16 1% i" we ts i bo mt wo is 6 196 to 263, Fenomena de cvinie 264, Lowure de berber in coat 1 ATRANSFER DE CALDURK SLMASK ‘1 ofl lementare 32. Cpl de tempered 933. Conduct termes ST Lege ft Fie 1352 Beta genera diferent cosa trmice su Conf regina sane meme dada 3 Gem 342 Blend le comec’ mice ME Lepes Newton 2144 Mee devine ote cones 45 Comet ine 346, Comes ott 434. Rasp erm SIS ene dete 332 Lege nomen lai emice 1.53 Schmid erp dae oa ape pale 3.34 Bec pvanlr up unbuSct pra ee 36, roc comple dete formic ‘6 Trt pape eg geome sin 363 Rantanentneracior enna 2.64 Ania coe tl esr ri S7.¥aporara 17 Gene 372 Gat ceveprione 175 Sted tse entice apr, 4174 Gael neem war a a 8 Candensaree omens 81 Commence 342 Contes pla 3.5 Inc el pra ra em conde 34 lester nasi tr coder 5.83. Conese smear evap carck 3.9, Sehnbal de sabi " 39. Genera 392 traps 2.40 Transre energie terme prin orp cusure ners ala “Amexe 201 mm Fd is 2 doe » a8 ae 2 B an Eo 2s 2 bo no ae 2 2 a de Ft 0 n my ns 6 2 6 28 2 iss Sehinbinar decid Yl tte PRINCIPALELE SIMBOLURI UTILIZATE, 2 min As. (wl ae ak é wee fe pet : ak! oy [Wim] * tong) « bitek be te “ tm D tw ha} 6 ts z uh a a : iWin ' iN : tm ; ha! t a i fink te im 1 thal t ul fe i i tis 5 {enol P Nim) BR Nim’) » ive 7 vim} RysauR [Uimolk) ituzivitates tries “aris, serait “Sapaciate erie masick medic capitate tric molt apie trmic8 mack ‘constant de radia corp negra cept emit masa reve “Zoyabate temic masicd I volum inmate camera eshivalent coeicenl de difzsine ‘energie mich sexerpe mach sage xeric ‘utereemisivs for ‘eceeriagravitsonal “enualpia masa nts -2oefcientl de wanafr termi oa Junge, dimensnes craters uery mecane eb mas exponen polirpie “anttte de substan eesunea dnamict Bensitatea Tul temic -constania genecali a gazclor Solimidowe deciles Yok pap to @ B -enerpa tric et) ° wy “huxal temic s x sentropie ® ek) entropic masica 5 In) -seeines e rel “emperatr (in prode Celsius) T ix) enperturaabsotuak 1 Ik] temperatura in stares fc, normals y [om ne) “volume! masic v Ie) volual ” Irv) swtea eI (Win K] “oefcientul de wansfertermic 8 Ky “Coefciental de data linia 5 Te) gosimes 1 Ky “oefcientul de daar volumes . Bb ~oefcienul de emis n [iin “iscozitea dinamica . G “randament ermie x [Win -Condvetvittea termed v [e's vscoziates eiematcd e [gm rasa specifica = is} impal x exponent adiabatic Schinboaredecdldea Vol pa td PREFATA Schimbatearee de clléut sunt viaje temice In cae engi temic se ‘rast nse dou sau ma mute me Made, crea tempest fete ces arate te pt desDjura diverse process terme: vaprnae condense, slr, proces combinute complexe, et Ele pot faneioa in insta ndastie olje ‘rnp sou ca uae secundare. Trasfrul de caldré forma eprauleste Inve de un muna fearte mae de fcr de ae tent mae diverse 2 tpurorconsrctve de aparate In ca! installer fixe mire area ete toidenuns un factor de prim orn, dar I instalile mobile se pune problema ince spats cu Volum reds co sypaffe de rane fere et st mas aeast ind > elec, 2, te in general. depinde de subtanja de fare este alestuit cou, stare de-agregare de pesisne, de tempera, de ‘mogentatea materiel Game find izorope nu au lacune in srr’ si coefiientul de ate eres hse expr In aetie de p 1 ) far pent calalul apraximatiy se poate serie in funeie de conduct vemperatur ‘ho; bdepinde de gz, ho conductive °C Pena 422810" 210 EF [H) 11a mK Peeuhdwge: £13630" 22107 AT Penn amesteur de gaze 1-2 0428 Dvicpurcpaile volumce De bservat ef de regula 2. crete cu temperatura la gazeexsth ae ‘eli in tteaturd penta ealeull lui 2 ta gaze (de exer in fete de wicoztateay 2, exponent diabetic “ge0.25 0.9.7 -8) sam lei eew de, Ant ermine chino de ard pow 18 ena miscues, pac terme a oleae eng hws este a in aca teste itctoie san mst det sole pois enc ices no pote ec a aces cas cndtvntntrchs rete oon ees. Serial emperor sume eee os tempers (12) [1] bap Spo sad, ees sd eal no tenlr se ote ‘Pete deepen ap pe cr Jessa nepat ete pin ISSO 9 apr sande ce peratve Pe cnd po ap reson formal Sege emp )Canductiviate erm pent solide Substatee solide a eonductiatea Toa det de aceen s- admis 0 Inari pe grupe Merle aise 2)Nemetale-materae refractare “steal olante “inten sinttice “paterale de constrt iter diverse Metaele sala as este mai bone opie pent transfer de Sida pin ‘onductivatefermicha fl alee depend de metalle din ali, provetele fe parcgare (Wik) ‘Aur 310, ir che 46-58Niche 93, Deal(ALCu MGS Bronz 60S ete. ‘Mater refiggti-suntrevstene la temperatura pte 800 °C si pot fi rmetalce wi nemetsice, de exempls: per examia rope A= 0.46+2.56-10*7 (Wink) ar pent amok 4 = 0.7 +0410" (Wink) Materisleigalanteauacensth proreate at datrith material cht i poroitnor ecae le contin rs ales dacs wmplte cu ae au cu alle gaze Matsa de consis: becoane pli pints per te. Pot svea orgie orpanch sau anorganicharifeiale sau nauale. Coefclentul 2 lepine de suctrddenstite modal de asicae.umiiae ee, Materale diverse: “pot fi cele necupine anterior east ponelan achiral iar de eaan 1.1.2, Misurarea temper Se fice nema ais: eeu (38.800) °C; leo! elkf-10..70)C tien (0.100 °C pema(-120 28) {Co prccae lemonade labor cv vin de 0.102505 i °C STE eet eae a ey eroiuni deO:§: 1:2; Secu chiar Aten terme per schimbitoare de cldars wo Temperatura nu este indies instntaev ei: ~dup 3 10.min pent ar su gaze tn mga “dup 10.20 min pentru ers gaze i eps dup 5.10 se pent isin misears upd 1020 sec penta ihe in reps bxemmomene _manomeis cu domenin de masurze -200..600°C iw diferte omenit le fehnici ca sparse indcsoue, Inegisratoare sau de comand. Prinsipal fr este varia pesiuni eu temperatura» eorela txmomets (mere sleol metiiz)are se aft in rezervorul Iubul eplar 2 4 ubul elastic 3 Pin ilaare chil din 23 capt ier eubul 3 se ied aren sectoral 4 coma dint 5p cae este aul indicator Gara find etalenat cet in °C Fig. 12Termometra manometric: {Capit ier a 3 avn ofr scents cet emomete se floss orgie temper in ising, tate eee sc de se Sermomene cu rete elcich (190.630) °C se tured pe vain reise clecnce su condo stomp meet “in omental 190.0°C: Re-Ro(st-be<(100)) cay omen 0, 630°C: Re= RO ate) 024 ‘Reveisenfscndactoallatemperature CC Rovrersena condor stomp °C abccoctcen ce depnd de ntrsmatralicondetr Ant termii pn china der 2 = Figs 3. Termometn cu resend Elemeatul ynsbil ete o ersten 1 din plated cupry sa ache! cu recitenh fxd 100 on fs O°C nfgurats pe un er de cur sau alt ater] ‘aor fortron a protectr ‘Temonieele or revisions elected pe bari de semiganduston sunt {blot inte (30.480) °C ise bazenz pe varixa ease unr oxi metal Sinterza inan cep ema rguoe sabi, atmosera conzolaa(ermision) ‘Sau german pur pet tempest jose ine 1.35 K. Avénd dmensuni foarte Inicl aceste istumente permit misurres proupe punetform 2 tempera folesind © punte Wheasoae. Termisont si domenis Kitt de rosurare a tempera dar ye poate realza 0 batene de dient termisto care ocupt un ment lrg de tempera. “dernelementetermnosuplun) permit misurarea tempat i ntervale rman moti pet ee sunt folote muti indus. Teemocuplal const dint pereche de conductor din dout meal diferte A si B suit la nul din capt | Pm ince cect suri In eapetele eci 298 2” ia nacre © tesione termacleerometoare misrath cu un para! de msi, este care via dp lege de forma: Esatbtice 25) Evensianeclsromoae tn [-V] temperatura nC “brconstune de material de cae depinde tensunes cletromotoareE Aen rm pon schimbtoare de clues A 1 Fig Lt Termocupla ‘Conectares insrumentut de maarh $20 poate fase fie direct (punctele 2's 2") fie prin inermesil ado: eondsetor: de lpatrd in eupral punstele 5 4), Peru a evita varnfia temperatura extemitiie ier. ale bracor seme de oi aeea se lng pn nsf soe fie ce ‘emperatura sufurit eu autora unui cable de eompenatic are nu infleneact imisutrle clei tensiune elecromotoae ni se sohunbl dich mu se modticd temper: exterior ene. nce emoespu sot eh no Perechea de Domenlal_de | Seasibliate | Observaal Conductor emperaturi |v 1c? FierConsanian | 190..800°C 126..63 press relae reds Cup Constanian [200,350 15.60 preci coal Tele sunt a ‘omogeae ‘CromehATamel | 200-100" [15-30 a emp SFE 0.200 | 30.35 mat sensibil oa PLPIRA ‘Crowne Constanian | 00, 500-D00°| OE BL TF sabia bank, c Seosibitte mae Visi Patia Riodiw [0.1500] ‘erppene 500°C apace Ain terme per schimbdvarde ear pn pices de sad sunt wiizae la tempera peste 100°C Ia care ontastl svest trons redid au posi dest mlseard temperatra fa distant i exsi dua tp promt de radia ttl 600.2000 si chiar 300°C dar tempera mai mar de-a0°C (ig 156) Azone por sehimbare de rs 2 [Grecia emis de un sop prin radiate este © misurd a tempera, pen aceasta enegia mish este concenrtl ew un recenor 4 de energie de radiate fomat din foie de platint ingete » cirortemperstrd se mtsoart ‘ermocupal 7s milvokenul 8. Lanett cuenta obiectv 29 diame 3. ese ase repat ince imagines vial a sursei sf acopere sara eals 7a cesta ‘Sie In ceatel fondlin vi, La uncle pitomee tecepiorul de energie este o cells fotoclecrct, arent foceetrcproda este proportional eu eval luminas emis de cpl ete mite energie, ecto masuatermpertan sexi Broxomete_optice_monocromatice_ (cu raitic_parala}vincipial de smisurae al lor const in comparaea lumincetti obisetulu incandescent (de ‘isu cu luminoatstea une! sure de relent o anumith hinge de und & spect vii, dei vor mlsura rama emperatin peste 700°C( 100.3500) °C CCompaatsluminozair se face pe dose ‘modifies kaminoitaea nu fir metalic al un lamp inelaeelesre ‘modificind ntenstates curentulteare trece prin eh, pint ce devine egal cu Fminaitatea obictlu incandescent in aes uz ilensintescwentlu devine ‘masurd a temperatri obec se reduce pe cale optic (fire cenugi) 6 radapa emieh de corpul incandescent {pad ce luminozinics fui este galt cua nu fine Je compare § jgradul de reducer a hanna este misurd ¢tempeat, figtsa ‘Observatle-misurtrle eu pirmete sit rly suet, ‘DComuile-Seaer-sefoloesr Im indus cersmicd 600-2000°C sunt in materiale ceramice $1 a forma de ranch de pramudainclnat ft de plan baaeiPe ficare se serie temperatura de inmulere Temperatura cuporuli| ete ‘omulu al carl vr pin inmer atnge plan as ‘Blermeculonle-sunt loca coloidle care’ Ws aingeren uneh anumie ‘empecsun Ij schimbs reveal culoureele permit vautlares repute femperatuni pe supeafte lage de main shiulsa motourclocu oaprevicte de = S°C i tempera inte 0, 1380°C 113. Misurareapresuall Ce toate ct celal ermodinamice se ulizeazapresiunea absolut dint un sistem, insumeniele da misud ue msosrh dec, cf diferenia dine Dresiunea absolut a sstemulus si presen stmosérich local Ge misurl ‘Acest diferent se numesteprestne nanomti p,)dacd presume sistem mai mare ca cea atmoseicd (9g.1.6) $i se msoari eu un panometrarespestiv resme vecuumetric p,) dese mas mea ca cea atmosfencd so moor cu Ant srs pon schinboare de clar mu Avernrelutile: peep i PaMP, Fig, 16 Sara misuritl prestunilor Fig 1.7. Manometru cu lichid api pencil de Tunctonare,aparatle pen misraes presi se impart is apart eu iid ‘spate eu element ease “sparse cu pst “aparateelecice ‘Apart cu lcd (ig 17) fnponeard dupa principio hidrostati; cel ni simpli pevs este manomentel i forma de U pesou msuraea supaprestun, ‘presi 9 eierentelr de presizne. Tichial poste f apf sau mercurUa capit se leagh Ia recipenal de presane necunosut p a elle lier(presone py); fa sopapresune colaena TeMIN; Ia depresine = MN" din ect hirosatic in planal Mf" se objine PARAL pg 128) dich Avidem = p-Pea-oh (128) Manomeele cx tub clastic (Bourdon) se foosese dels presun de eiiva ec de mm eo HO pn a mi de bn. Fig, 18 Manomeera cu tub eastic Manometul ae un tub clase, 1 curbat si de_seotiune «liptied.Cind ‘pesiuea p se manifest a tub acess inde sf devind circular tou inden ‘fel ap iber 2 actoenz setrul3 ia venta aconeaes ria dita 4 care Serotesteindicindpeesunca.Acest tu Bourdon maar prsine cai fa de ce atmosfeicd momenta (py Fl ara O cin presunen intricate egal ce ea exteriogrd (py). Se mat pot flos) in locul tbul easie- membrane, capsuleburdufusi deformatia corn sub acfurea presumi se transite prin ‘mplificare acu nficator ‘Manomeeie cu piston st bazeazi pe echlibrarea fort date de presinea de misura!int-um lind, cu ajstorl na piso cca eu gre. Srnon * Grates Gy + G+ Gs + Gy twos Ge 130) Eom mia SO Manomereleelestce se bazesz8 pe vara rexsteneunorcondocoare ‘ub scjiune presiunil-exteicare sau apariia_unor sareini electosace la efomares nor enstle de cur, tumaling ote (ceed plcrclectie) se smneench ast tesiune elected proportional cu fort (presunes). Pe ng ‘resiune de asemenes principiu se bazeaza 6 masurarea nor dplsi sa tensa rmecaic, fore ee Aen som pen schinbioare de curs pas 26 tT 1.2, STAREA TERMODINAMICA 1.21, Sisteme termodinanice 4s termodinamict se studi sisteme reprezetate prin corp cae se pot si ineractiane ees saa temmict ine ele sau eu maul aba “Termnlehmsa este ramirastinflor thrice care se oeuph cu prosucerea, transporul,earsforsne i utlizarea eerie termice fa tebnied “Termadinamice este pate @ sinelor fico chimice care se ocups de studil enerpe tric indferentdacd acer studu ae In conseinele salen faracler tehmie sau no, Termodinumica dervi din euvinele gece therme (hid 1 dymamics (or, ‘Cilura ese o Mdrime care apure le interactunes a dous sisteme cu temperatun diferite Asuzi prin cildura se injelege o form de tansmitere & nerg Un orp rs pats confine ei doar energie nerd ealdua spare ‘arin moment in ete engi eee pinta unui sister in bara diferente de tempera ‘Sistem temndinamicexte orice dorm 8 Tam insti dela un ine uncilnde pin ao central termoelestnc, Exist dou par de sistem 8) sisteme Inchise (gaz Tn elindeu fig.8) care cone mereu acess ‘ante de substan dec se fe seh de substan pein Kite seer ‘eaeva se msi nmeste mas de contol Prin limtele sales poste shims numa ‘enerpe cu medilinonrator. ')sitome deschise 11.9 sunt aceen cae deimiex28 © portiane dia Spt pin care poate s eae substan (urine abut volume de control Prin tele sisemulus se vede eines aburlaparamen ier, ‘Un tip specs de sistem inchs caren interactionesz8 sub nici o forms cw rmodiliconjurttor este nuit stern ola Sister inchs are ineracionea ey ‘medi nconjritor doar prin schimb de lure mesic, firs a putea schimbe ‘llr se mmeste stem adabae Ars emp scr et x = ints Anenpiete oe ty | timita 4 saa ‘oa eee uruschimbtoare de cas 20 Aen termi 12.2 Marini de stare Marine are exprim proprietiile unui sisem se numes parameti sau rrimi de stare gi determin streassiemul i cunoscindle pute prevedes omporarenul‘ssemului deex: masa, voloml, energia, pestnea i temperatura, “Marit de stare reian aoceaivalate, on de ete or sistemal reine la acea stare, independent de stl ietermedae prin ares wecul stems ce cS ‘Sint funei de stare matemati ig. 10) insareea, P34 InsureaB may P=Yy ay Moaifcaea mrinilr inte cele douk sexe fererons fv=ye-y, 0.32) Siu depinde de dramul delegate dine A 98 (a sab) Felata (1.32) matemate wat ch integala diternileunet mir de stare este independnct de drum dite srl extreme, ‘Desereea unui sistem prin mime de stare ee posi cing sistem ‘stein echilibstermodinamic, adi ajuns int-o stare fn care mire de stare ‘Buse mai medics In tmp dict mu Se exci infuse extrioureO asemenea Sore se caracterizerzi pon repartizarea uniforms a densi, temperati ‘presiuni in foue puree sistem, Daca de exempt In solumal ooupat de gaz Sint diecnje de presiune sisemul nu este fm exluibrs termine inde in timp acest dfrenje de pesiune se ehilreaza. ‘teria se postleant cl un sistem zolat sung ttdeaura dupt tus ner de timp in stare de ecb temodinamic imu poste ei rcidat de Tesine din asa are, “Marine deste temo pot pie in sri de tare exensve ‘rl de tare neve ( mirie este extensiva dacdvaloarea sa penta un sistem este egal co ‘uma valrilr eorespunzitoresubsistemelor In cre etait ist (x: mas, volumal energi) Ele sunt micimi care depinde de dimensunie sau masura semi O mize exe intensivi clad mu ete ati 9 mu depinde de dmensiuile sistem (presumes si temperatura), Tot in categoria lor inva st miriile ‘mocance (mire spite, volumal masic i enersa mai) Diferenfa inte ele se costa dach ne imaginim un recipient cu © substan cu tempeatird uniform mpi In ous pir, masa inregul sistem (mitime extenaivay este evident egilh cu sume tasclor nhtilon in timp ce T Aven terme per scimboar dds pew.29 tempers (mire intesiv) sisemului mu ese gals ow sums temperatunior plrulr Marie de stare sem pac in smdrim tence de sare presune, volumul g temperatura care definese ‘ester din pure de vedere temic -mnim calorie de sre: energie items, enapie i entropic care variant in scimbl de energie su forms de ih 1.22. Faze i substano pure Un corp omogen din punet de vedere fie sal composite chimive cre teprern 0 pre unui sister eterogen pout dente de fz (de ex. in 8 Is (OC este ges apa esto faa Leh, phat o fad slid a ae), ‘Omogenists In stuctra fiz insearna 8 comulet in integine solid, Tabi sau gars (por), ‘Un sistem poate confnk una sau mai mute faze (de exempta un sistem format din ap lichidt 91 napa de ap (abir) cone doud fie. Dach aver in recent mai me faze, ele sunt separate prin supra de saat. prin cre apar féscontinaitit ale mirimilor de sare. Gazle oxigen azotul de exerpla se tn orice proprte pentru forms sngut fz el unele ide: ans sialenolalse ameseeh Jeeeminind o singua fra iohids, pe cind wll 9: spe ‘arn mai sunt miele formenz8dous fe ici, ‘0th urd este uniform gi invari ia compocii sa chimicd;@ sbsen pur poate si existe in mai mult deo fa dar comport x chim webu fe acess in fecare fad. Aste! apa lich vapor de pa formas sn sien fiz, dir ssemulacesta poate f priit ea 0 substan pur, dearece Acar zt ae aceca!campozite(hidopen + oxigen HO), un sistem de gaze ssn pte proto abs aig she ee rreveionea chime ‘Condi de chi ale wn itera multi unt priate de teal {age ul Gibbs (Termod. chamic)~inr-a ster format ein corp ier ‘numicul al fzeor cares pot gsi simulta neces tertodiname ete psata (33) Aco termi por shambioare dears pas 30 vaporize Ponca te ssbinae Fig 11 Dagrama facelor une subsane pure acd: 2 sistemul are n= a#2-B (138) grade deiberats, aid cee 8 faze pot exsa in difete sit de echiibrs termodinanic carstercate prin ‘enstenta g relati de dependeni ite mire dese Pent un sistem la eae G=1 (un sigur corp ~ api) mumdral maxim al faveor care pot coexist fn ste de echitbra ee f=? (za soi, ici § 220358 fig 11). In gest azin=142-3=0, aie sstemul na ma arent un gad e bene, sil se tice 8 coensiena clor tei fize este poss ino singh tare de ‘childs tetmodinmic: aceasts sire se muerte in termodinamicl net Bh, Pent pt punt p este a p=. 006109 bar 020. ‘Sistem format din B22 faze ale aeliag cop are un gr de berate n= 2-8 =142-2=1, ade8 exh teat de-dependeni. pl) ear repens Iegitur biunivo’ ine pesune 5 tempeatura de echo acelor dou faze In figura 3 este reat dagramel de eel a arelor pense (compl ps), Curbele de chilis solidichid sol-vapori yi Lshidvapori se tihese punctl triply A gi impart plaul diagram! in re one: 208 fs slide, fiz Inside. a faes gaze. Curbe ACK reprints cuba de vaporzare (crba de et ei-apar) care ise apne wp A fermi paca ‘Starea de echt termodinamic inne lich i vapr in casul proces de voporizare se numeyte save de salu, sar temperatura de vaporize pour ddenumires de emperattzi de saturate (1) Fiecrei ‘eorespunde deci Ago rms err schmbstore de duns 2 ‘se numeyte vagrias, dln stare sali in Lihld pie 9 dn era soli in cea de ‘span sblimare fn natra se mat nloete io terre dtets din vapors said ‘enum givt)rezulh vapid apt nace de phe 1.2.4 cuagatermicd de sare Ince ole we mare de stare al uu! sistem termodinami ,¥ 91 est fo dependeni care poate ft expat in forma general ou sutral uct flat ‘plicit Ato 3s) unde v= solumsl mai (6 note tte maint peice eu ers mid corespunzitare Hire folste pene mrimile de sare), Actes ecuie se umes uate enna de area unui sistem 9 ex arth ca pir canoagerea ‘ini esmadinamice © uni sistem este suliient sh se cimoased doul mein temic de stare (p(T) sau (v1) deowrecea tia rez din (1-38) vevp.T)@) Pore) «39 T-1ip9) ©) Find volumut musi, prsiuna 5 tempera damit diferent totais dieretiand mt mir de staremateatic fart zie) 3p seg (a deo Fides Sy (39) Sete serie pene (1.36) 4 0) pei v= ®,ap+(2,ar Greer 39 aay aay aa Agen erm pore schimboare de alitara 2 8) ste guia Sermish de stare sub forma dfrenpall i va permite stailteaunei tela inte cocfinenul termodinsnic: eoeiient de data, coeiecient de Tensine gi oefcienal decompress, ‘Dash un corp de mast unitard, mentiat I pesiune constant schimba verge cu mei ewerie, atl ind tempers varans eu dT, volumul i va ‘ara eu dv (e139) dd slavem: aay Raportin eretrea de volum dv Ia volumal corp Ta temperatura °C vara de tepertus se obi cfc de data y tosis (14s) ay, fn mod analog se obfineo relate de ep de mast unit menting fa volum onstant varia ermpeaton a (latin sO)Cincatedv—0) eghtrd ine varia presi uu p= (1.46) sporting vara dp a presiam la presunes pe creo ae Ia 0°C se obine oa aan bar gra ‘acd aceasi corp termodinamis ke comprima temperatura constants stl net presiunes ui ret cu dp volumal se va migor cu dela 1.39) finde dT=0 a, v= ya a.) qe Raportand varia In eres presi dp gil vlumul vy se opine soeficentl decommresiliae. (199) vr Aen terms pei schinboare de cbr pee ders (FE), te val’ ep, deans yoluml a er o2 esses (620, dv) sca sh mu ie coef nega Inbound route sible 5,4 way pane Zn (50) aD Acct rea ete loth adena po cell cot. tense () cm pont demi ott eae apne eu pie Se ee Sop prow ea eich de ie (1.4) oe sigur eae whit pen oe sage opee mpi eo ed t swe eo ut inet deal parle sot fae canes Pesan per east elaco y, "eubus compan propotaie sarosopc ale stemdor got in sig conde rene pnd ea fal 0s nae ‘coeds pie na tra "Sites uma ah (roo dee Wt) ee den pon tempera ohn 9 pesines py 76) Tore 01535 . tnd oot sen) ee et le 420°C {tetDdI58) pesto he cling apr vlrle ind obinae pe ele expeinenals (cist) ea comtat lim =R asi contr oe dpa rma de nar ga Se sat dns cx wae ep sua cml dee # unig l pri min roe os Acca fee ee vail ual peta exe prt nei elit are pic gael aie dat peso st lat ik core ind ‘olerabile. ee e Asn termi pera chimbvare de urs 34 1.3. PRINICIPHLE TERMODINAMICHL 1.3.1 Principal zero al termodinamielt meh Cperce adiabat i ’ aa] a a El 8 i 3 i ; » Fig, 1.12. Scheme de sisteme termodinamice penru astrarea ‘rinipludl ero Se consider douf ssteme A gi B separate pritrun pret adaba, dar fiecare find in contact cual trees stem C prin perete disterman (permite ttecereacilduri) fig, 112, ve Asi B mu are loeschimb de cldurk da eins [Shumb inze As C4 Bt. Experimental se consat cee dul sitemed i B ‘or alinge ech! termodinarl cual tile sistem C, ls seen terperau fu ve apre nici orodifieare hr stares lo, chiar dactpertle aisha est inlocut ‘srl dateran fig 1B. ‘Dae separtserealizeazd ma in chor! termi ine A gi C 3 pot Ine B sr atunclcdnd A gi sunt ade in contact prin peretediterman ve va ‘Consata bunt etl erm ine ele. Aceste rez pot fi enntate fo form conch ate: ‘estou temic ioe cle", Acest postllt exe numit pnciial 20 al ‘emodinamizs, enuvfat deere Marvell J.C In T841 deci a apirut dupa ce se abe anterior pep I Tv _Aabseit poureshinbsoae de cro pans 132. Prim principiu al termodinamicih 1.32.1. Teoria cinetcd a materiei “ow cintic a materi se ara: atria se compute din prc fot mists sau ue ele ve le ite chic preprint oe stone “aces pels en mig oti en cae san vale clei iim ca pene mre cues cml moll scm se mame micare temic Boeri cineticd medi arclor eso mens emperor intra ene nies pate i gst te rane eect 4 gal pert pe ec as ere cane ema cee a acl Fig. 1.19 Schema cubului cu N molecule de gaz perfect get > om, mt sa Rt ec mt Srey mean aia nace ar et oe ahem peer Seater cena! eens SO ante lovin pertle dup normal. Cum sunt perfect elastice Ia urn eosin pete coimenvmncraat ennai Saree Gah oeamrecem gone or chine decir pies Aer termi petra chinbar deers pes 20 loci conssuve ale an molecule peace lau «exit ete = 22 vate 2 3mremt (65 tapi pe mpc tin 2 wp ve ote on crept ast obama pera = N.£ 2M, 2mocere met assy Ee Sed 3 a Prsne scote psn NE ass) Cum a?=V ave p= Mae (1.56) Notind cE, ener cineca vor N molecle din vlumal Y Be NSE rela (1.54) devine asn 9 Cu relaa (154) se pout ealeula viteza medic a moleculelor deoarece ‘produsal Ne repsvinis masa guzuui-m din volumsl V, iar rportl Me ty eects aiconsentsiensie= BPH (158 sau consiernd rai 152 pve eats = Var 39) ih temporatira abot a gazuul perfect este proportional ex pital vtezei ‘moletleler sau cu energia lor cinelich. Notind eve, energiacnctic edie a unel rolecle maT .@) scot roar Boone = bina =Snar es constant i Boltzmann peat ele te e aneeeceen o 33") Din rela (1.61) reat 8 tempers T devine 20 dct eneria cis a melcuor ete enzo, Dee ererpa isc Fm ose en tan neue) empetn de sc (TOK) rere peta Cea) cea mat mich posi 9 oat, asus tneceae mpc tered 2 ‘moleculelor. meas 1.322, Energie calduryluera mecanic Prin eng unul sie izic se inelegecapaitates scestun de sctiune (de a eft hers mecani) clnd weve prin tansformace din sen om ata (deren unei grt, destinderea uu at sau gaz compeimet, artes st ombustil ec). Energia se prezints sub clferte forme’ mecanic eric, chimed, elecwek ete “Experienga aat in simpal rece unui sistem zolstin- sare in at, «fot ed energa corpslor componente vaiaz8 daria schimulreviptoe So fergie, energasstemull lua in ansamblaetnine constancy seSdera energie) ‘sna com a istemula ecompensuth de ereteres energie la corp a sistem ‘crac cotre ba demi pe Hell (857) 8 frre oes onset energie sub forma: Engage tlh a una sik izle te onsen ‘mde constant, independent de nati modicdilor de sae cae intervin th sistem, Aceast lege aconservti energie al bara ened moderne hati Ee! semua dene de dumpers dest ners este o marine de stare > Fig. 1.14 Bvoluga uni sistem termodinanie ne doud stir AE: = AE ys =E,~£, UJ] 1.65) Este o minim dese extensive energia mic eee: ‘e=Eim [IK] (165) Enea otal (E) unt sistem este compu into parte nuit 5 pare num energie Enecia_exicml cuprinde enegia cinetich sistemelui (E)) lust tn ‘asamblu cing sess se igen spay, neces posayalé (,) dacs af int-an ‘cdmp de forte. Enercia ater U care iene eee eect) ceed se afd intr-un Ans toil pntrysckimtoare de wr pae.38 T = enrpa mies a oir ean molecule Steps inertorach salle eevee, ne So poste afl sie pnts consider: Eee Ul a) Coie ser! de mash cares mje cu vitenw are ne tan den stem de eter 5 ee mgh+U 0 ro) p tmeeU sent vehon Bh} 0.8) In termocinamick te negljendmisarasisteului w 9. variatiaenergiei potentials gh, cosicerindi-e dret energie u sisters energa inter (U) & Seer ga ales varia energie! inte a acest int-un proces termodinami: hu-U,-U, 70) ‘Usmirine dene admit erent Jeu-u,-v, an Schimbul de energie dine un sistem emodinamic medial eorjurstor se poae face prin ineredillurli mgsanieextem 9 pin termed ell [Nii lr ecanie mii cldire nu sunt mfrimt de sare ele deping de dru ‘wansfermri da est pe drumul() sa (ne verl mecanie mii eda mo ‘tdi deci otal se admst ote: fao=0, sim [uo de bic’ se mai notcach 8 ii ting pen dierent wil se fost naa ciao dE flrs eto formal macrolide treme «ene de aun cor ft atu prin intent ole Gece schmbinduse enee cine ae ‘titel amber copa cu micredesordona atc. nse un ser teodiaric. i medal etrior se pone ria ine ncn Ge cae ti de ct vide pri oi vistemuha (ga rcdill. Schimbul 9, any sim abe L— 1, any _ Asst emis pons whine de lt pow.39 vansmi i acest mod se oumetecBldrk. Caldura schimbath ite un corp $8 rediv ete: AQ=CaT UJ} taf) 78) tude C se mimes capitate temic si repezntscAldue primits sa cect de un corp corespunaoare une vara a tempera de TK, firacnsceta sles moglifioe stares de agregar ifn de apregae I practicd ve utlizeard apsciaiea tried riper la masa sister ort caplet mask (ms conoseut sub nucle impropr de ld specific rai les in iterate america) 75) ei “dQemedT 79 (Clare primi su cedar de wn sistem ermodinamic cind temperate vara dea Ts Qa = |o- joo cir an Se consider in mod convention cs luca mesa ete poi dst ete «fectat de sister supra eorpurorexteroae este neal cin ese prim din terior, pe cind energin primi de ssem sub form de cldar este consierath ‘ors cea ced de sistem pez, 13.23. Lucral mecanic * ‘Lucral mecanie exterior eral mecanic reprein energiaschimbaté ine un sistem si mei ‘exterior, neural ne! ntretun mevance, sien Leo An tm pcb elt asa | sentence scimbtoe ed mn Dick asi semi eps ae ene fe peeniedare 9s repel mene xr psie usi) lineal spre plane asters vl ens ‘Seu ncn spr sas pares umes ete ja a ‘exter ual tarsi ‘Se considera sistel nce fn repaus un gaz int clin care se poste migea un piston, Stara gazulie dala de presunea pst voluaul V. Fora F exerts asopra gual de piston sau inves avind supra ronal Aa F=pa(N) 7H ecru mecini: LF (J) seu lucrl mecanicelementr L=Fax 3} (19) ‘sau dl-paax (130) co Ado (3) ‘rita clementar8 de vam deci dL=peV (18) acs rapovteaz la asa gaz din Sister se obtine: aE Dh pay a8) Avuors mecanic exterior masic (pic) [Bxpresile stailte sant valabile pentru procese reversible pentrs cd transformaren 8 considera evassarct, Deoarece furl mecanic se rele Ia 0 ents ‘modifier asin gaulu se mai numeste ger mevani al ransiommici. ‘transformareevasttich a gazali ite dou sl 12 avem din (182) Aceasth tansformare se poate remezen grafic Intro digrami cu soordoratele: ‘pe abcis,p pe ordonata unui pune, nuit agama namic finde permite reprezenaren pied luc mecani, atl elena de supe sSepsveal a6) ‘iain: fas =arai220= 2, os ec usa mecanie exterior produ in erelranforti vase 1-2 pote freprezentat prin aria supra de sub cara de twanfermare margin edna I 2g ax absciseor. acd GV>0" 1,20 sistemul produce smu meeanc (orn dest asi) ‘aca avo peta) Lueral mecanie de dislocare(deplsare) ‘sistema consums lua mecanic (prin comprimarea Lcral mecaic de dislocare (plasure) este cel necestr penta deplasarea mai volum de fad int-> conduct dint-o poute dath ping fn al pote fn Pestune constant ‘Avincon A av 1 0 P x x — Fig..17 Determinarealucrului mecanededistocare Laorl mesanie neces penta pla o canta m de Hud care ocupa volumul V din pai Tin poziia este LEPx=pax-pV (1.88) v ‘respect pentru cantitates unitary 89) rT AL em po chided ent emis chmb arb putt Jatt «po. p asp ahve tage Pp = ih 224° 095 Cind Auidul intrd in sister, sistemul primeste acest lucrs mecanic de Ia 7 ‘mediul exterior 5i e poritiv gi invers. ™ ane a 13.24 Paap ‘Luerul mecanic tec Apute Ia © mayndtehici motoore cae este un sistem deschs pein care foe Int-un interval de ip masa de agent, Aceatd mas late are pV isin mind sue o mansformae sje i stare 2 (pass Ty) P.M PLVal 1 a 2 Lie Fig. 1.18 Schema un stem trmorinamie deschis Luca mecanie toll pe cae i deol agent termi in magn cate inode ait ral mecane de wensfomate Lp eit ctl mec Se Saaeas Fenteaiseaceren agen frm meas um get de a ce conta yn man orc el ese ns 2, mod cnet se de deer mec eC acral mecinic de dilcare Inte age termi tn main ee ov Ly.V9), pe cid cel per evecare nen ee sepa don ‘deci lucrul mecanic tehnic “ ee ee) LastthatlepVtlepV2 (1) stalin pv pv) 33) care roving nel Ina = [ott ~ fate) = [nav — par — jap 099 Deci in figura 1.16 Emlpia este o micime de stare termodinanics cre caracterizeaet 8 5 erg inter nivel energetic al un sister termodinams. Se noted Tsu Hise defines EUV 1 (196) evi suma inte energis inter U si fuel mecanic de depasre Penta unitate de mass ‘uspy ig] as [Expres (1.96) se pune ub forma infiniti atedU+aGp¥) 198) Entalpia ese o mame de_ sare exten, ae rol import In ‘emodinamica tehnicd decarece vansformanle din mayne temice au caracter cntinu isnt de Gra, gentulavindo creulaeimemstents sau contin pin 13.25. Formolari ale primal prineipia Primel_princpin mepresnts de fapt legea general conseriit ‘nasformini: energie in procesel emice sae mai malt form > Cildara are un chalet une cr mecani ex poste & prods Ira mecane i se pete eassforma in Iueru mecani,ttdenuna in ‘bea aclu eehivaen:Ikel>S27kgn=4185 $3 95) Energi. una sem temmoginani 20a se menine constant use poate eliza 0 magn termed eu fancionare contin cate st Droduch Teena mecanic fird a comums 0 canate echivalnts de ‘elléurk oastfel de mapnd a prmitmumee de perpetsam mebile de ‘ordinal (peta) perpetium motile de seta 1 nu exist ‘se poate reaizao masnd care sb product energie de o anu ‘orm fi consuma ocantiate ehivalents de energie deat for sce count afr imposible ere emerges > > vy 13.26, Exprimarea matematich pentra ssteme nchise > Un sistem termodinamic inchis, in repaus presupus, izolat de mediul ov terms per schinboare de burs pes.44 sransor in interior, sjunge It stares Us conform lei onset energies U-Vie0 a0 AU-0 4.100) > doc sistemul est tot inchis arab; acd enegi nil este U, Jar Uy este enela dupa ce | so wanams sub forma de energie ley revanie exterior Ly tune’ eregeren de energe inked este egal cy eral mesane primit de sistem (-L conform conven de sere), ec Uaiele 1) (101) > Se considers sistemul temic Inhis cae schimbi energie inte ‘Mk | 2 ct medial ambiat atts form de fldurs Qy ct sb forma de de lua mecanie Ly gi anume primeste energie sub azese forme; creserea energie ini 4 sistem ete egal cd Sime enerpilorprimite de sistem: UeieQirbs UT] (1.102) q ‘ecmsinamici penta ssikm inhi nrepaus, Pens i ese eruedety kg] toy entra un proces elements ie: dU=dQ-at=2-pav 2.103) # dendged (1108) Dick ssl tematinemic tis chibi ate fame de ene, LE, cu medial nconjuritor, ele vor produce o variate a energie! interne: UrbQelat DE, 1108) 1a pocseletmotinanice rele spare ial mean de fesare Ly necesar pei nvingrea edi ate UrUieQirltl, su dUadQalndl (1.106) ‘Dac elu ecu emai! (1.96) prin diferente avers ai-dUtapv)naUiepav+Vap (2.107) dar din (1.103) = €QdUspV $flocind fn (1.107) vem: ama Vap 1.108) sidisdgivdp (1103) ‘De doiei se utizear expres echvalente din 1.103) (1.108) AQ-eUipeV aa daedutpay a.) Q-dLvep aedindy an “Aen tere pot inbred cid mess 1327, Exprimarea matemates entra satome deschise wipiNiTs wap ‘Fig. 1.19 Schema una soem termodinamie deschis i mp ervitaional Se consderd 0 maint tench (fig 1.19) in eae agent termic primate cldura 5 produce luca mecani;sistemul este deschisdaoarve prin maint rece In permanent un flid de Tucra (agental temic). Conform leq concervari neil notin cu E;energiaagentut I intr i sistem 9 ev Ey ener I Ia eyes oUE uma energie schmbate cu medial exterior post che EEE atta) Energia total a agent de Hues Ta invares fpr din site est sma enerpilor pe eae agentl Te stein puncteleconsidente: energie neti PF energie poten mh energie intema U, dit ES sme cay Is timpulproceslor pe care Jesu in mayind agent termi sci ¢aldura Qu cu met exter (Gum algbrcd a ealdunor primte(+) stu cele) ‘n cual acetorprocese). La inrarea In masinh agentul tems primegte In tmecanie de dslcare pV dela Mul din conducts de admusi ar Ta eye din ‘mand el cedeazh lucral mecanic de dislocare pxVy fads din conducta le ‘race iar in crsul evolu in agin agent temic electeazd luna mecenie tehnic Lt, deh Age terme pvr oare de art peste =,-U,+RY, BY. smh +0, Pe o(thaste, rats om( Show oUs¢9i) Qu tt oat Sitloindentipnt=U+ Meena: Qy Hey em hs math 8) 6 sau peta te aay wiew? as tty ety i ESE gm aa Bn pe SFE oem, hy Expreste (1116) gi (Ll07) sedau matematicpriepiul 1 al tematic pentru seme deschise st diferent Q = dl + att + md 5+ meth (117 a) aq = at Vip + mat “+ mach an» Reale sinh ncaa paresis “Dy Vitel de nto est eple w-w pen gaze se nee ‘ara enepet ptf oO wrt Genistein any 5 site cy) ait by Dinca 11) nem pn integra an ein ~ fete ca ore inode in lai (1.117 eat be Jrop—tte sit AL eth, hy) sa ty = fusp— Stn, any r Assn terme per scinbtoare de ius paar 1.3.28 Procese statloare fn sseme desehise Moyorateamasivilor gi apaatlor termice x de exerplus turbine, compesoar,Schimbatoare de cldirs, conducts, repent termodiname seme ‘escise, cae sunt considerate cf sunt sauna (marine de stave ou variza {ip nim num punet al sites), ‘a. Procese de curgee cu seh de cldur, unde nu se schimbd energie sub fonma de era meeani(hs-®) gi r=, este earl schmbltowcelor de ‘lldur(cazan de abu, prencazoare dear raditoae, eondenatoare, ei). atin eenteoaaes aut iet =a) ne ne enema i,-ip+Lewi-wiy=0 123) pie Ladew! c= Adis creterea energie cinetie ntalpit Mid ‘Process de usu ~ se consid cle de lungu crora exit chimb de energie sub forms de lus mecanie. De exempli: un proces de usr sdibatic sed aiet wim ste rela "Valais pentru turbo-masni(utbine cu bur sau ea gaze, ‘urborompresoare) care se pot considera sisteme aabaie desi, este eyald cu setderea 2 14, ECUATI CALORICE DE STARE. CAPACITATI TERMICE MASICE, 14, Caza gaztor real St artat ef energa inert i cfalpin sunt mimi calorce de stare care pind de maimile terme de stare (p,V,7. Relais este feagh rime ealrce de stare) de cele terice de ware ve momes: ccua ealorice de stare, Cam fp.)-9 sm p=p(oT), wovip Tee cel ck in) a9) Aen sri por shinee ars “ Acestefuncti se mumese esuahi calorie de ste i et urmare admit iterenile tale exace, adit: ou) ya (28 = (22) +(28) ot es ) @ (FE) (azn cam i ps ee > tp ee oe =(22) or + [(32) vj a8 Sipe feel) 9. 9 «us [La fel considerand principiat I eu entalpia dq=di-rdp fi a1 a=) (8) -- 6 ncn teem me (), = Go, = (#) at = ear (1130) scene 4 (22) =e a(% st ssesentnisama (24) oe, (3) an respectiv capictatea temic masich ls volun constant (@) si la presiune constant) In inal ecuatile calorie de sare sunt: ‘ a aonete(Sjo e aecate(2) wm tes se me rab oe Deosrecelsidele s stile snt pact inconpresle go st onfindl nee ee ca ney ase car be coded 0 singud capi ffs at | ig-K centre ant ont hese Wed 1R&&ILbew eT termi mass, nti. eu,€: © aay gent srs pers chino d er pe si 6 find finctt de mice ealorce de stare (1.131) vor depinde de ‘teperiua reson sister. ‘Cu relia (1132) engin primi sau eodst subform de ear de © masa mde subst va fi AQ-mdgrmedT sau Quy Progusul me-C se numete capaci eis (1.38) Capactatea termict masicdpennu diferte substnfe se determing experimental ge 8 in ale a a3) 1.4.2. Canal gare perfect Gaze rates prope in comportarea lor uneede altel apes din ce fn ce mai selzue. Un gar re eae tind -ropittitegaelor ese, n cazul Imi ind pests inde spre zat0 p90 se ‘umeste paz dal Sau gaz perfect, pen care au salt majorite lego in emadinamick| et epene Po st 7 aeaee ih ou vent acento (2) am au o-(22) aract tuo {In can ena se ponte de a principal E: dgndstpdv--wdp (1.137) 1 cum cunts temicd de stre a gazlut perect ext py=RT dheretata o& Sedat aH ssc C2 a) (4 (2) (2) an uy Ian 0 xan (1.199 9.138 ot py ondp==te, nat =(2) ap ( 28) er ay some pp = Rat Diode pli ctr ear em: ) af) om suse ir sn | settee st (2) ements = Ts, nana Emap os elas tui Robert Mayer (in aza el a subit echivalentul caloric al elas smecanic). ‘Raporul capacitor termi masce lo presiupe yi volum constant a notat conventional ca pumit exponent antic ¢, = fe = cas) ace Fela (1143) 5 (1.14 pe pent alent ll ese x c= ic, eR cas) aT yt CCapacitats tric asic In prsiene constant se din tabele, dar se prefer luca specific molar. Din (1143) aver prin inmulie eu masa mols M,Me=Cip 1 Meo=Cy cldurspecifice mole. Mey Mer-MR=R8314(Jm01K) (46) Ry=8316 iano! Kee Ina gue R= Se an) ea(pariculaa) unui gaz rh G constant. speci cosreare(constania fei Régaut) (kg K}MKpsmol}- masa molar8 & wnat 32 entra gare monostomice 1,66 atom de oxigen 0) enim gae batomice ‘rnd (et, 05%) entry gave tatomige =I, (vapor de ap8S03, et). DDeoarece capctaea fermi asicht gzul prfest mu depind de termperatrk elatie da-eT ss dingy ce po ters ju Ja -i.-- ea. -Toe ee d we (88) e,(Ty -T) elt) 49) ig 120 Vari copac temice mace Sntemperatare Dac seas trict mas ese inet de enpeatun igua120) pet 9 fea gates = coied cpeisica eich mane mete te Yop caring aria remperauriccomidrte |," [ASEH ALA, ‘ees inatimes dreptunghiulicu baz i cwaria eal cu cea de ub curt reas in, = feyde=eql't 4) cas esi capaci termi mast medi et fc,dt fat l= casa) Dar th tcl se dau cfltnie spite medi inne 0 si AC din Jat sf (1s Cu sutra acestorvalon se pont stele jl, ste Asan terme pen schinboare decir i pentru elldunle specifier meds J ‘monk ‘i css) Agen erm per schinbtoare de das 53 1.5. GAZB PERFECTE, TRANSFORMARI SIMPLE ALE GAZELOR_ PERFECT, 1.51 Lele gaze perfect eee reget se co orgie! auras leeer eae Feces et natn nite js eciest means mules Torta ob mpc cp me rod eg ct feta in at aie oF expen aan) (1156) Pe Poeresunes gazalilat-0°C sau 273,15K Nm octet psn la Vt in * n Lesa] Lape Ble: Mariote: a Tet, vluoie grapes va irs proportional eu presinile:piVirpiV>sau Be a Va. 1.138) ese Gay Last: eps ctl) volume pret ps ¥, WoT ot proportional eu tempera ih, Zi = 2 sa VeVi) (1158) ‘Ve yolumal garulitfemperstura OC sau 273,15K —7— |. coefcientul de dilatare volumica a gazului felm = Eeuatia termica de stare o gazuli perfect ecuatia Clapeyron) pVemRT- nae (160) a Titty a Agent wri per schimboare dec paw se cual (1160) (161 saplicaggazelor ese act presi or nu depiyese 20 har, a temperature dephgess os 1D0K temperature de Herbere poBel ek (1.262) vow" RT densi un gx [Lezea ll Avagadra volar egal de eae difestecare se a8 la wcedsi presiun stempertia contin acelag num de molecule” Pe ling se floret oa unitate de masa i ilomoll(k)) 2 oe numesteWlomol(kmo), NyeN, numa fu Lovehmid eoarece masa unci molecule dif de in un corp In atu, un kzol de subetan ut aven val difrite eprimat in kp fete de substantaconsiderat areca Valour (cif) chiar masa molecular substan VimolO: =32kg0; = Me, =32ks"kmo! Tmol Hy = 2kgH; > My, “2kghknol 1 hol FO 18 kg #:0= M,o= 18 kekmol 0.16) asi o anamitcantitate de substan contre n omali masa m a eelet sabstanje exprmate i kg este: m-n Mfg] (68) Unde nana) gM masa olraa substan considerate (onl, ‘Consevings legit Toi Avogado este cin condi egale de presume gi terperatrh voluml mole (Vs). adick Volum ocupat deo mash de I kel, este scelgipenin one gree perfect(Geoarece numirul de molecule ditr-n kel © clap pena tat gael), “incon normale cep 760 tor, t=O) vou unui kmol este: Vse22.414 eel (1168) CCimoscind muse molcslar8 sun ga(M) gi vlumal molar in condi romale fisce(Vy) te poste afla densa acehii gaz in condiiy normale ove ttf J] =f] (.65 eles Pie eet eM ES] pte ee men denstatea se gisejte din ecuatia termick de stare a guzului perfect serisd penta ambele stiri;pr=RT =P. Pip - Pe pap, PT (1167) betsy oP RT ip a te Py mpi sp Px PE (16) Pe ing fol si ka unit de ms. tne sbstange se mai Sloe ga wis enum mesb-nomalm ‘in condi Agus rm pon seb de dues paw 58 ‘Cum 5 raat un 1 kgol de gaz cup in conti norma ice un volun de 22.414 mez ef ImN- un meta cub nonnal reprezinl 4 22.418 pare 1 sw adios Ime = "Amol (1.168) dee Inte cele 3 unit de msi exis ela ‘Wiemo=22,414fm'NI“MIke) 169) per toate gazelepefete: ST =MR=Ry=8314{0km0 K) 70) Res3idinis K] ay, Rye; Ry constants general a gaze Re constant gael (Constanta lu Bolen Ry §314Vkmol-K 1 Saori pene] 07 1 -mumarl u Losehmid Tin cont deeb (116)n-0°M cca Clapton s se: Poni T=aMitonat ain saucu he aor pV-vIRT ade von 9 RuR.M 1.52. Amestecutt de pare In tehnicd de multe ori se Kaereard cu amestecuti de guze. Chir serf¥10,) ete um amestec,gazele de ardee, combustibi gazosi ety id ‘neces cupastrea leprae valbile pens aestecurle de gaze ‘Lege lui Amagat Vols reultat prin amesiesaren mai mulor gaze fae a acer eesine 5a aceaerpertr is rection chine ane ec {seal eusua vlumelo parle le ptr conor Vg 2 HV; Ht V, SY, am) sade pa MRT ur VT. S80 pV esiones,enperairy oll amesecul SR mam gaulari conana pt volun patil lt eomporeul ae pe ae ar ocipe gz aca sar ‘Heda resin mp ante Texte ul-Dain” ch ran vat pnt ai mate gaze cae mu second chime le ecg cep ngepl volun ca eld at Sher 9 exces‘ resin pall, cs cd ar ota a lo Ie temperatura amestecult ar pesones amet ee el eu sa pres ‘lll ale componentelordn amen Adio Pay = P= SP, =Di+ Ps toot Dy (1.176) ten mic pn shine dirs a Ae emis practi est M, widen — m= Sm, rn) Dow deste est opal cme = a lai (1.189 secre: p= MLM 0.85) yee an rMv. nde my masa component! my masa ete Constants we xen et | Wao Te Lezlts din (1.178) rtprtpstn the 1 sau (180) | Pema 188) Rviema slog se defies ganna vlumica wn une componente v, = [ wShetbiin newt Beam th mf 8) fe poate calcula comporiia music in funeye de cea volumicts | bs gua sides msa molt pa ames My,» SE cas (1.182) - Dewi esc condi oma fc etn, cus) | june unei componente p; se poste afla astfel: estates specifica) amesecul: Presiunes paral ponent ep ) marmite. tBNe 1 {is wrote $0, (380) cus) cs( 1.162) se ma sie a ue tien e% x (1.198) cum quatoevems..s imate) aso sem Curmer mes" me a ‘ : seospasiy ery | Heiatrco ten posmemems, “Shes, =Spep 99) Gon SING, Hats tots, = DIG query | apsctatea termed masa amestecal 1.533. Transformari simple le guzlorperfecte “Transform simple sunt accle wansormsr:deshise ate respesth de a ncepur pln la siritaceeag lege: Age eric pent shimbaoare de lard ss omar a pet oan Toe “fm: tcl" dos gal cea mh him dl undid oon starlet iene needa lion mest amine cont Frost ansorndie see ne ane er Sea. rea ne pe iS ono tr “Sn inked wget ines i ci Site cmon eit neice icp fe enpetrt r tee cena ale di ele Cl peice ae ot wee omen = eC -7) ‘Transformarea la yolum constant (0eora) in coun termicd de sate, penta dous si PN emBT Vem ar ViVi Phe Tew et (200) pT 2m Qe Pig121Reraznara cord agrame ps tur nec ie fio cam stun ec ene Vip=-Y(0.-p) am Age temic por shimbanae declan art iemedty sau meh 7) Esa rel in rin ini SASS een Qata hak mC, Durcom =431;-4 70 ig.1.28 Reprecemtaren lobar in dagrame p> ral mean xteor La = [pe =v, -V,)=mRCT, -T) pO dacs 9; Ly dc gd icra mca nic Lies ¥ap=0 ‘céldura schimbatt (dp=) rezulti ck dQ=dl-Vdp=>dQedl sau pas 59 (1.203) (1.208) 120s) (12065) 0.207) 1.208) 4.208) Act sniper scinboare deltas pas 60 Entlpia l-Q-UsUernVs-V) aa esi engin schirmbald sub forms de clu sere la pradserea de usr ‘mecani de dlocre Ponderenacestor energies UU, Us-Uy _ meh) 1 an Qe Eh me CET) gp PMLSMD. mR -T) Rk eT) Kye xi ‘Transfornarce otra selec in tec I schimbares de caldud is ae Tnaliea racre gceor se fae la presume constant 213) ‘Transformarea la temperatrd constant (zterma) Tet ovata termi de tare pVoMRT=ct dees pV=etpVi=paVs-pV (1218) euatiecae in dingrem pV se repezina ca 0 hpebolaeciltrd rapa ap Veo sn materia se ie ig, 1.23 Reprecentareaiotermoi in diagrama p-y iT Subtanpenta uri punet al curbei este dath de raportul dintre functie # 9) Fig. 1.24 Repreventarea geometric a derivate! Desivind cout (1.214) se objne: pV4p=0 de unde 1215) ‘Adit valore absolut a subtangente uni punet de pe cura inotermé este galt ‘usbscisepunctlu respect, aden panel | eoblungena este vfefern 0216 Darina rnp ean Di eat 0 attr) rend dQ VépspV ast Qo Vp=[pWV 9, =Lty=La (1209 (ida ens wu gl sind eer eet ep Inher mee onrep ered ‘In cazu! comprimii gazului transformarea poate fi izoterm& numai atunet diol itagh coupe intel tar nb fom de a mene ae ‘Sepia eal ab ma epee ne ee el ‘cern ah spr eam clini as meses ear Se tece nanan Dr it bungee ewer cnt rece i cet tutu tno cn ema delidoa Ocenia oes “Teach toe el de ae tem peta pre reer eee oad Seat eat Ast emis pra sein tore de ears a RT pVemRT=> pa BEE n oS © artin¥2 = pv in ¥ y= frev =f Stn =p, ais) setnevte Sepia Be 7 shim de cldra cu medal (alabatc 20-0) Din peut prinepin dQ=dU+paV=d-Vp-0 1218) (1219) repeat (1220) {ucnil mecanic exem prods ao destin aac se obi numa pe Seama seideri eneygie interne a guzlul sar lerl mecanictehaie prin scderen nai! gal. £1.28 Compara tnre zoterma adiabatd in dagrama ps Din (1.219) (1.220) ave svcesv meat pv sme dT-Vep ‘VaptypdV=0 Act temic pet schinboare ede pane a2» 22) cut (1.21) este ecuiaadiabatei Poisson g justiea 7, 2 exponent sabi Din cota de tare pV-mRT ov a. nk Davia dows eumticete: TV! wet EY" = TV," az) pVV!! =ctamTV™ wet TV = (Ry * ‘in dingrama p-V este 0 curbi de tip hiperbols cu o inclinare mai mare decat Can gitemve conor in 5 say ennanttaees ent Fetter cQ-WsdL-OsLam fal =U, -U, ans) sme, (I, -T3) NEN am 1.228) sl msi no antvip tine = fVin=- fl Aon seri pons chmbtare dee a. ‘Teansformarea poltropics regi shina sub form de cau in medi exterior de ctr un gu lao arumivarape de tempest a acesuia depinde de natura transforma reflects pin cldur specifies a gah “peniransfomares card dgro.dP=du “pent transformarsipbark dgpeyd=d ‘Sinlr penta o transforma onerare denamith poliropcl se poate sere Sere (1229) cx ald specific plizopica ‘Din eeu rinepill fave: eqrauipdv=e dT -piv-edT 1.2%) sqrdiVdpreeT-vap=eaT 230 1.22) {mpdnin la pobtinem: +vpénpdy=> Pin 0 lnpenlnv=et=pv'-et seu pvt 123) ‘cele ebti, nse numeye exponent polivopic si pate ua once soar cuprinh inte == 9 je jor acest aise po teprogucesufcient {deexat ere su pri ale er pet ransformarie nut thn ‘Din expresa 1.252) cum Gey ral: ene tt 0.238) -etidura schist de longl une ¥ansfomspoltopice are expres: Qgrme( 7) (1235) ‘ind sama de simitadnesreailor (1.338) yi (1221) se poate sri fl trnsformarea polizops 0236) 0237 ‘rnsomicle simple sini atteror sunt saz pare ale ‘transformrii politropice: pV"-et: ™ ig .26 Reeena de poliropein dagrama p-» tspVnpt vast Slower ms met sate ov “atmos nesompVetss pV wet? V=p'Vea asap *V=p'VaVaet etanas Veet teocort P med pW ee et (1.238) gen mic por sckinbaoare decor paw. wl 239) Deck canoe dou ti le nc wns eeigam inde Te vo) 2 poate cals exponent poopie med purenve ee 240) Rhy, Sate format (procese ellice Un proces termodinamic prin care se readuce un sistem tn stare iit ‘ar csstemal sh reaoh de dou Or prin aceeayt stare we numest proces icc numa pireurges nel proces cic marimile de stare le sistemulsfpV.T a) tevin la acces lone, dependent de fap ck proces ste reves sa ievers Trove cilice permit reproducerea periodic unui sistem. ‘Consdernd proses) reveribil aia de sub curba de destindere 1 a 2 (aV>0) reprecl uel mecanie produ Liar ara de sub eurha de comprimare 2-1 reprints eral mecanieextrioeconsumat Loi f00 fs os mf 1.242) 3 é % Jetceala pe onus uel mim) de tae ee pl, reat a0 =fat = Gaur te ca) Pero en pose ci farms in "raf ingle de sre ug accani al cic Leste egal cu sur algebries a efldurior saints, cuaone ‘uclocmecanice ein c suma usar L= de yh =r, (0.244) til dup ders dns hel mecane exer eal mene ef nope ast man a 2) Det il ene ers el actor de ceaoic her mesa iu ee ty 20 (Ly Gee) ase rte or ean Seomeye eum. cscrsée more tace 3) Dat cell ste parc nso get sua ura cine sisttnloreste nega acl Ly Gel Qe). sans lca mee Sinner cic emus romps). en rere a es cee c nce o masa emi sca € 1 sit teria eeu Dd png wn oes are tara Sensual ec pi tase dn sas Keno toy Flere prcrge proce ci se uneyie mei sa ‘fru ue si temist motos #12 tesa poduce ert eemic Lapel Ge ben pnd ele Sek c'seal Senge Soper eeat nt shld {els prod pn ros ents) pane di sce la ursfor in cerca ttl de energies sb fom de det os se a Sau aerul aman), pot meld oes revine ln rea eal ‘we L+dLt+md: Agi termi pon schinbtnare de card paw 69 some paastintneiat a 7 14.128 Schama ree el eric mtr ont ne 128), 0, a (L245) seven 052). £.=Q-[0 (1.246) raportul dine heal mecanicprodus de mains ener termick consumat se ‘mest randament emi: a1 (28 aioe sede npeenatnmsereutacetonin LEsaf lO Jn cal in sare maisa termed reprezni un sistem deschis ise notes ‘eu mbit de agent de ueru, putetea magi este: ‘nl, 0-0.) wy 1249) inrandament ene we: nett a bel 280), aoa Masiletemice gnanioate (majins ‘ionic (pompe de css) futon petra clr enero I cs Gr medi de ar (128) scimese ald de ts susa ree 9! consomin enc sl fom dec fever, clea clr sul eae. Scopl seer mainte tarot ener! terme de nun nivel de tempera scat aun nivel de fempeais Sper, prin consum de [ueu mecene peta! spl (gia erie) SU pert nun spat ea (pomp de cal), sh extoge cildra Qin 0 temperstan ToT tempera medur ambian) edeas cds Q mda aban consid ue mec (1.29) ie ald priate din metal mbit Qe (att) $i consumind lal esane Ly ioe © edhe mare ins nee Ta © tempera TOT, (951290) Petru ambee ipa de mai sere ial ee LOH 1.0. 00,04 1/=I0}-0, cay -Aweciex energetic a may temic generar s ice jt fie are ene rapa Since ear lt neste ea uel ean Shel pene vehicores acest cl sci ambit Tet, papi deste Fig 1.290 Schema reliziri clctulu terme genertor-masina feigorifcd Asanti termi pntre sekntore de Bars pee 70 Act series por cima de dors pan) este iotem in turbina (Ty) de Te pls pu 9 apo alabatic dea pe 8 in wna 1) Spal deineteit THT, ‘Local mecanic al esl este dat de suprafta 1234 sete egal cu sume lucrrlor mecanigerehnice: UeLtysList Lint Lt (1254) Perr wanformaresacabuicn a Leo erderdpr0 0.255) — Teh Medi amit Fig. 1.296 Schema reals cctulu terme generator pompa deeildard {ncazuL masini eigoifcecldua wilh este cea extras din spatil rece Qo 7 2s “TT R-e, Ina som lh ld wee et rari pti cal aes Sea kI__id z= 41 (1259) Wo, 1.55, Gilat Carnot Sei Corot a descris cel mat simp cic care are cel msi mare randemest Ante tate posible fre aceleag tempera extere yi aeeas ees mecaic Acest cil se apliod nei masini terme delet pedi funetionearA ca gaz idea; no se poate realiza practic dar sevete a cil de refering, ilu real Este format din 4 transforms simple si sar putea reali tenie ev 0 Insalata formats dia douk compesoare gi Joud turbine cu gaz.Gazul ele Instalaia formata din doul compresoare $1 doda turbine cu gaz.Gazul este ig. 1.300 Schema de realizar a citulul Carnot Fig 1.306 Diograma pv a clclului Carnot v Asn term por schimbitoare de cra Azo temic pn shinbdonre decd 2 file-me,(ty-T,)=-me,(T-T,) 1286) Lig = fin =-fate-me,ch—T)=-meyct)—7) 2) = me,(T-T,) Dee Iucral mecanic produ de turbina adiabatic T (4-1) este consumat de _sompresorl adiabatic C12) ent interme dqmis'pdV-d-VéppaV=-Vép, dd. tie mkt 02% ‘ Lite pep 2% pe B-(B)' Ey (200) Pe Tt rents PPS uy PoP 24 be doo pe ila LL tLe mR(T-Tln (0. (1.20) "Energia consumats subform de caliper pode acest lua mecaic este: dsr metintbd ie) rei ancl tei eli Camot nt L whe 1269 yek-Ghak 028 Sehin deisa Qs: QarGerntanpuPd TIN xD) 026) iauemn apy 369 Qt jemppepin sven 2a as Sampbeno en QT, ardent ea Camo et independent de medi se ind dor de tempertne er do used enerpie eu (1.26) dovede cin nt nu ot exist temper abhi veguive dat wr evo TO K var chine tndarent toponia exe ee Conrece pm prin fn ar erin LQ, adel pet moe oe me Ciclul Camot se poate parcurge gi in sens invers 14321, cdnd se introduce caitun Qh p\ ecient Qshekud nos! mecine ste ox de Smparape pent magmle Sogorific 91 pompele de caldu Eien wei an a (1268) Dec de exemplu-0°C(273 15K) st °C(SAIK) (1269) 1270) Asn termi por scinboar del m 1.6, PRINCIPIUL AL DOILEA AL TERMODINAMICH 1.6.1, Procese reversible reversible Prvele temodianie © pot ipl nate eeu cil rales po esque 0 nen exo he sen ek sen okt sp tl poses poate ere I Sei Da em alt mp vee il, I er inerveni cae, etme! pocese dn com ‘int iri oo ‘Sete td date dre te ‘Shin de ctu dite doo conde tempest et in proces fevers nrc drs ease mu de asa ‘opal ma adel inca asco ede ele du cop Suv ints thus lin energe dn cro su ora ees mene next cnn sc cto ca deena ocr reese Figs.31 Schema sranglirunul gaz Destindeea unui gue fled producere de ue mecanic denunit stangulae eset proces reverb. Dac un par cure piso sectuseingustath eo conduct prestunes I scade (0) (psp) Inversind sensu de ergere() al azul In uecerea tn Sens invers prin accisi seciune stangulath,presivnea ‘uzun ces valores inal i incon, sade mai mult p0) intrun proses ieversbl ste mal mie doit cel reversibiLueral mecanie corsumat(@V<0) inn _wocesreversbil este mai mare(vloneabeoil)dcet el reverstb [rom | fray] sfusal> foo, 027) Cumin ding pV: [pdV = Amaia dsb cura de vasa lnseann ci Avia desu curb de transforma ints proces ireveesibi ese sim ine lel mecaic exterior lcm mecaic de fears [rev = Aria=L, +64) (1278 ‘imsfomicie reveble nu sunt afte de pieen, de acen servese deept erieriu de comparatie pentru gradul de perfechimne al proceselor Agen termi pes schtoare de adurd pas 16 UL Uett f paV—[L6,|=>da+ff,|=u,-u, + fpav 0.275) 1.62.2nunjarea prneipiull al dolla al termodinamici Princip exten princips cant, sare art ch ener oa vn sistem lat rimase constant, cf Ine-un proces temmodinamic energa Se poate trnsfoms dino forms nla echivaleis, ar mu presizensl nimi cu pe conde sensu! vansforniri energie. Problem conditilar si enslul transformirilor energetice este rezolvatl de rnepil el dolea al ermodinamicit Aste 1) In 1824 Sadi Camot Nu exis motor emi, care-find in eeu ce tn singur vor de lds sh produ er mecanie™ 2) Formulare aceasta a fost complet in 1880 de Clausivs Nu exist ‘motor ten care produc ile ura mecanic, i ca 8 fe in Tegra cu cout iavoare de eld cu tempera: df tot oa spas ,Caldura mu recede a ‘he Gect de a wn corp mai ald a ul ale.” 3) Boltzmann Fa formula asl Nur caus st reac dino stare ma putin psoas ka ma arobabili” Princip I. posie demonstra, el a fost dadus experimental ‘everalzindanumiefapteiprecese)oberate, dar este sustinut de consent ce ecurg dine ‘Principia doilea exclude posible existent noi pemetuum mobile adi nel magia temic care a produce fn od continu ers ‘mecani barsforndnd itegal eneria temic a Une singe srs de eAldu(Se ‘xerplusapa oceaelor,aerlaimoster, et.) Feplul el cng sem a uni sistem, respectv clldura sa, eu se pot ‘eansforma ineyal fm hrs mecani, arth ef atest forme de energie sunt ma putin valooase decit alt forme de energie calucrl mecani, eneria mecanich, fvergia cles, eneria hia, care sot snepal transforma in nce lik Fert decree. Prinepil al dies scote i evident ealitsteaenrgici, spre dcosebire de imal prinepia, cae aa ecialentaeantativa a deter forme de ene Principia al doe sat of inte dienele forme de energie exstt o diferent cata, Ener clesrih,hidraulicl, mecanied sunt forme supericare de cars puded fr vanformate’ wna inal In mod nelimtat dick procescle sit everibil, sarin carl proceselor reversible pot f transformate nelimta i ‘coer sterg, in cele ma mule carr ale medi ambiae In Hal Energi inter (cldura) ene forms inferioark de energie deosrece mu poate wantormata deat prtal(chiar pe eae reversibilaiaeneaic mecanict en riper schimbtoare de drs eon 77 srnsformirenergtce sunt evacuate sul forms de ec cite mein ambian, nde se tnmmagazieaza sub fom de lnvems cu poteapal scat, imatizaild te wreo magns termic8 motte: In curse tury fausormislat smal (proceseor naturale), energiatansformabit in les can rece. 1.63. Entropia Diagrama entroplek Entropia Experiena scumulat In cereetares fenomerelor tei sau naturale Ia generals dus I conluza€8 toteprocesele lemme tale su eves, clea tasers preferat de destigurae care de stom de la aren de deze spre deechion, ‘Transformirledelasine se produc petra toate forte de energie, inoteauna, sana de a rivele mal recat de energie spre nivele mai coborite Mines fiich fost ca masura a sensulu prefer al transform ermie, det $i wiser a Jreerubilii mui proces termodiamic qv a ubiuy hai xe Tues ‘guapins de Clauss 1868) timologc europa are semmifcata de evolu interns” Este 6 mirime de stare ‘ate se defnete ce enegi schimbats su forma de eld, nt-un proses ‘seri raports la emperatra scares face aes chin Oy _ dU pdV _dl-Vap e5~ 2Qu. . aU +e _ l= Van a Gm. et Ne 0.295) sre dimensune de enereespecfcSeapott I terpertra abso), Enropia mascks=S (gk) 276) (aceesica gi caldura specifi care se refer a ferenadeternperatur de 1K) Ege o ranine adie adie dacs aver mai multe subsisteme. A.B. xtepia sistemulu comps e sua enuopilorsbsisiemelr SS, (am _dispdy _ dim vip a eteh Sowe (27%) Integrin (1.275) gsim enopis uni sistem lao tempers T ase se [AR 5, 12m) Scesteenzopa sistemulu a O[K]Prinexrapolaen unor revue experitentle 5 ans la concluziae8entopa tutor substnfeleramogene nde spre ser in propre de zero absolut, adc Sy-0-Aceasasonstaare eunaseutt sl denen ‘de teorema lui Nemst sau principiul al treilea al termodinamicii, permite calculul Aen termi per scimitar de eds 28 | sual provetlor ernie na interesenzd valores absolut a entopis,e numa aia ede lungul une ansfomai pen cae sistemul rece dia Saree Via wap Sen fas=s.-s, = 0.280) Expresa (1.278) este 6 iferenal ot, ceea ce Inseamnd ed enropia este © imirime de sare di poses ° (281) elie 21 pote fame é (28) P pena a ealdome Tice PRE tnegind cova 282) coseind 6°11) 9p (1288) R, ky eB. gig Er, 1.289 pte ® 2 vse fos en nts (285) ses (7) 2 — Rn (1.286) ar tna 280) dk scons ch nto a OK] plan xe ea ign eo se fe) ana 2s de (1) te epi weil temper pens de | ain 3c Epi nde cnprata ca pone @ tian ts nce de Teng ea lise in abel pent er conser! pide gale gaze wale. eset net 289 Sone fogele dt fot sides 8's) Rin 1285) a Daca considerim gaze ideale gi deci capacitiile termice masice sunt "(C,)8"(N)) (1.288) Ags terme per schimboare do dar pen 70 TR in? 5-5) =eyn 2 RyinP2, 28 eng Riba (1.250) Rant ene + Rin a Rn 129) Jn cau! compurorincompresbile In fe de vse foloseste densiates p=, iar alts ‘Specie este oC) nit cat 289) devine ds = 8 lay = OT 0.292) ° sion iter sivas = f(t) gases eve conan 1, s-n-en(Z) 299 Ts Penn calcul varaet ensopse gazeior rele se foloese tbe si grams, In care sunt rete etoile fancy de mime trmice sa clarice de sarediagrame Ton), Entropia sistemelor adiabatic gia celor izalate Pentru process reversible enrpia sa vite et: Pp dre Ge 2.298) rezling din aceasta calduraschitatscu medial Sete sas = fT (12% Penta procese weversibile,cind spare Ineral mecinic de fecare primul ‘ep ar Formas ae 5 ; ae = Az eric pnt schimbtoare de ars ps0 de unde recuse fn procesele reverie vrata enttonisi exe msi mare cu Ase termes penn schinbitoare de tet 7 1) Tot um sistem adiabatic este cl detansmitee mdr (5.33) ‘peneral pentru proseseleineversbile se poate serie: tan Beds, (1298) wot cet einen el de inn cdr cu mel exterior dup el: fe potiv senrope ac sierra aur > 1 vari negatvd x entropies dck stem elec ld gD ues vara etope ntonta reverfap preset ‘Siemens sabaes(-0) es in sua pens moss sees dO de sta imine consi 9 de cee sma ‘Aclg siter ada, ach procs care lo sat iets varia Snopes Stra de ero cum reels in(.298 9-0 der ine (239) Accatdvavcie de enopie produst doors reverts grocela termodinamie et otdnimn piv ai ee) (300) in acest sat netomat ssh ent nie ato98 Renal tn tinal cf ponte poctsee natrdereversbielencois_sisemelr adbaice cee, ea riminind conan doar in cer! psec adabaise FEAESDIE aie vropassemclr date nu pao Scales @=s),20 «a0 Aceast se mai numet lesa enn ‘nclangesel verte sama sons. Deas nis elu pe cle aaa ca car partiulae ste copsurifeeu pe la cotopasisemelor aac st vale $8 Seal sitemelor oie Duck nn sem alt capi ese scar 8 ‘vat oe proces eves nua oa Stel js ino stare ma sd Feniru procese ede reversible enfopa’ wut stem lt amine Constants sctlcresenvope un stew nese posit ar eet topic un ster ot sa abt este o maa gad deve { procalrcare se defor In sites Cao conch a sere loi es ch 1m Brocesselor care se desfisoera fn sister. Ca 0 consecinfi @ accstei legi rezults ck Eo ag ere liste Pere dtr Te Figh.33 Transmiterea curl varia entopet Cele 2 sisteme A si B formes un sistem bt ale ctor espera TsiTy se mentin constant chiar in condi wi sci de ldura €O pein perstelediaterman ,deorece T,(Ty .Enopie sistem B care cedeazteaburh aQa temperatura T, semicyoreazicw dS, = AQT, iar nop semi ‘Aca primetecalura &Q la temperatura T, crete cu dS, =dQ7,. Cum TAT, vets ca dS, )dS,| adica eresterea entropic} sistemulul care primeste ald est mai mare dei scidreaentopc sence Dorit recat poset ee ask ed a ae ssn ans 80 af Lo (1.30 i, ‘Aceasth crestee de entropic poate fi imerpetth ast: odatd cu caldura &Q ‘rnsmish de ia A Ts B se anspor entope ast init entopia ssteralal B feade cu dQ / 7, ; im momenul weceri elm de ls temperature Ty Is temperatura 7, se produce entropiadSi care impreunt cu entropie anspor te primi de sister A a, -2J00\, 45, cu Asef termi pone schmidt 2 ‘Var decnropic stem A se dtr pe eo parte chimbut de dud sar pe ral pare eves proces Be Stangues un eur Ge Mid condce de semenc cree neni er caecum ae prero conduc (i. 131) eae ext © ‘ise langlat x weer gol pin acest seine pare o dierent Seta seimah mu owe fou pou prodacre de era ect t= Feta pen Innngeres reisefelor guzodamice godicere de arione EY Coomera cugrea adubatch ecusta pnp 1 pene see desshve ee ethane 1309) aie eri viteze bigot n conduct (w < SO ms) vari energie einetice © negli si atunes f= i, 1308) (0 wansormae ln = et se mumeste strangutares este deci O wateone de cxapie constants. Daca gal din conduct est wo azz perfect (idea) stuns d, = ¢,d7 == dT =OadicaT, = 7, sora laminar unui gez i Jui rimine pena guzeleresie aceasta coneluzi © aul Fe cirople unui ga ideal in proven de grangulare rem din ecuaia (L290) imewe (T= T2) des: fone da emInZe>o m6 ‘Aceasttexpreie este poi deoaree_p, > p, adh enropia ete» deci In ‘ener! as, 20 0307) Dare simp dapanip ur meaner para eit sb ‘ste tape dbo chit rm eat pe tn sea pena ea ne ee 2 ee “Sas esl wasn 6 tet wont a 40 aes ies: dA = Te Agent rm en sehmdtore de ders 1309) eat eae a een ‘epreznit confoem rea (1.308) chiar cura sehi catre sistem Iungul procesului reversibil. hota care a in canal 8) 80 itn (1.209) Qua 0 pe cand in cal) 1s >0 pe cand in canal 8) ASD 5 deh vc; seca al) tem rms eka Gn cil ever o> D ‘aria erroiceporitv (lS=0) . cant wansformari reversible relia (1297) se paste sere TS = d+ db, m= jns-o.sth wom fd rus eee asi esi arin de sub curb de tasfomare este proportional reals alone aeeglh. Curb de trasformare este proportionala realé cu suma dintre . wax | Astiontpmo ner totes a dest mtg bo ces : “emai ao ep ma z ci ° Hiatal Pentru o rasformare reversibilé cu dy = 0= dQ remvtta dS "= 0 adh =! oe sicum dv=0 So etc mace lS nog one , Saal SagttsRtga't"S act sprees! thee siphons s ato aay ea ia aren tick este jreversibili aria de sub curbe de wasformare 1 ~ tna ii mcs ‘pasta a Ln Jretol anata dct curka de transforma et cu suprafs pot i tranformarea © adibtsh are in camp diogramei (T-) exe o cuba logarimicd sande enropia crete ‘reserea tempera (3 ~ 6). Ineliarea acest urbe ia once pune vita de ar aw tne ina pct :igp = pat tngiten set pnet gp = = MN caus at feed qt 3s) losing (1.3 gpl T MO 0316) we Pv sit subtangena Ia eas iocord este cia capactates tried music la volun constant (6). ‘Tranafrmatea ober: sralog ev eu izcorsavem 15-42 cxdy orcas ssebTter asm 1318) emu ce subungent acura izobard este capacistea trick masic a presiune onstan () Cum eee, reali eA inctinarea cube ohare e mai mick det a cube tocore {Sih 66 sbseish . In diagrams entropict gi miriule calorce de stare pot i ‘eprezentateca surat, per otansformare roar (v= ck. dv =O) aver. y= d+ pv a ais) hy sus ay= [de savior in 138 tants [rts = anasees roel Az ml pe ibe ee 6 Agcy ciel 2 * Cita Cao se eenin in aaa T= enn epg (i deni b= frde= nate oom 1.) caput cela conor rae dopame Diagrams T ~ s pee deteminres pe cle graft randamenst ternicprtrun sis cursors (ig 360) Ase dct idl de er partrge SEhlecne sac 261, sc des hnglsunbman!=a" 220) ‘et! diner pene ate un =4=( fe = iat asm In timpelrasformart2—b~ 1 (ds <0) si media cedeae cldars a b. Fig.36 Cet termodinamice b diagram Ts don ty = bf abt? as Lol mesic et LeSg Son wale arita2ht ax) Ges diagram T~ sfc scsi ncaa wi proces che et ‘Speci pm spas nto el, endaentl ere pete x rap aesptte > hts ore tat vy apay ‘Cikuza q se inoduce in cily Ia temperatura T (inteme 34) 5136 ereeuea2S 0 parte ga temperatura Ty (aotena 12)adibotele sunt 23 i Notand cus vuriatia entopiel de-a lung wansformriloeiotermice se poate determina randamental ecu Camat inlsiv pe ele grafich wh alnd Ta-Tas TT, anal23401 q q Ta, r Si la exrevia cone ch invert (pomp de alc 80 mia frases e,) (1229) “ara? fa ts oT ove red oes * ae =f sz 1,” T=) T=T, CComparind (g.1366) randamentl cchlui Carot eu randamentul una cshe oaesate, Tunctonind ttre aceleasi tempera extreme (ITs) su Sec roduccrefonsum de ler mecani (cel 67896), Randamentl celal Comat aria12341 1.328) ana 4123 Randamentl ciel oarcare 1967896 an679866 eo Decarece imps e eral mecani lela do ice acca ‘ana 12341-67896 (1330) dar aria 678866 e wotdeauna mai mare dest avis 341°23 rezults din (138) 3 (1.325)¢8 an 33) Penta un ineval de temper date, ciclal Carnot are cel mai mae rndament Formolarea matematil a prncpivii I-Ie al temodinamict FFormulares cea mai general princpuli al U-lea al temodinamicii ‘eprezina legea entropici Ant tries pon schinboare de dar a Doarece tn fomilres pricipiuh al Ie al termodinaicinfiunen de entropic Intervie ea mapas mime, relia de enopic eB o aqQ=TH li- vp (0333) T este consider x expresia mater a principal Iu tpav sl tema get temic genre shinbasoore de ctr LI.GAZELE REALE 12. Vaporit Generaltgi.Vaporizare.Evaporare Diagram pV Prin vapor se ineleg toate gazele rele care se glsese in apropcrea ancl lor de chef (Cum in przent toate gszce pot lichen anuite condi de presine si temperturt nseamn ed once gue poste aus in eared vapor, Mal dare Iehiele pot rece in sare solids se presiune 9 empertrs ast starca une substne e poate observa ini digramt faze (lig 137). x oe kK one ett Te ‘x 7 Fig 1.37 Diagrama fcclor i curba de vaporcare a cazul opei punctul tiplu, unde coexsth tate cele tei fixe Sola lichidd 9 gazoas este Ia €,01°C (273,16 K) #1 p0,006109 bar Panetl ‘ntc(K) al ape! ese Un e374 18°C gi prestunea ented py=221.29 bar, voll te 0, 00326 hg. ‘Cube A-K (cate uneor se reprezin sngue in diagrame pT, se mumeste ‘sun de vanoizce su cure de echt chi-tapon ex ioepe tn pune pls ‘Hsetermind Ip puncte. Sarea de echilbra tease inte lichid vapor, in azalrocesulu de ‘vaporizare se numeste stare de saturatic. iar temperatura de vencrime puerta Agent emi pntra chmod drs oo Fete peu eoespunde dct valor anos demi» temperstur de sutuateg ves, casters sorts rerpectv Acca curb ‘sm ume ct prin vperiorp-A0 eno Bin os sop tn tet mat import Ct wear de ph care praausr aunts dea “aun ene rc mcr in stain tate vpn ah sua JELIniuCs oenpertet he deine de ese eonen epaather cae an rin mere coin Et i wen re tee ‘uaguaiee ote weoe nse de vapors une i in eh oie serpents eument! find doa spa, er sae lo Go ‘tend escape espn cap) a vapor dino Nove induce cet nse modi bb, dni das thes) (334) Pre unde : bfpm’s) -soetcient de evaporme care depinde de vitea reais a feurenuu ah de ii, ‘A ] capa bert ape: [Nin] presumes amestecl aer-vapori de ap, ent evidenjerea vaporzirt vor considere'un sistem Tnchis constind , 9 tere ace traversacd curb limit, Marimile de stare specie ale Uchidulu in momentul fer se noteazd cu indicele pein (vsp.u'a's', iar cele corespunektoue vapor satura eu inde secu ("90 schimbsoare de edurd Tn Agent termi per scimbioare de urd paw 92 Fg. 1.39 Diggrama p= pent aps vapor de ap Dac se eerie in Grama (9) volume vl etter (ores de vores unre, s obi cub nits AKB, direns ¥0" Seu ecyre peso anand npc etic cs de fh ace usaf rae sol ee neu can senses weed 6 fbn ones de su yapic al ind pce aera vapor names seem taal apr seo afore eo (1.335) Duct tat ane pn smd co vom maki a Tish Evaluapnir et val mani vapour ee wegen) 029 conker ria Ceoorior pe ramura din stings (AK) nee Ar terme por schinboare de dards pa 95 KB inde x-1.Curtele de xvet se gsesc In intron curb iis porind din pancul ent (cube de siti constant x). Fela se msi poate sie aap ei (1338) In digrama p-, punetalrprezentatv al stri vapor umezi (P) impart segmental de pe izobara dite cole ua mun (MIN), ar report cae exit nie ‘por satura use ihidu la stati, "Matimile caloric de stare i diagrameteentroplce ae vaporilor In tabeetetermodinamice se dau valorile mimi de pe euch imi (w's')ank de sata gi (we babar sata use, in fancied ssnpeatrh sau de peste ‘Al does ip de abele redau marimile de stare pent and i sbur ‘sual fnctie de pesiune de tempera separate rint-o line zonal Pent domenial vaporior satura ume, mr cleice de sre otf ‘aleulate due se cuneate sulle (x), ela imare eu olumal mesic Ul sai ee (1339) Seon away) «340) s(n res Hs) (34 Pera aps stabi convenionalstarea de refering, stares de satrati @ ae fe {e1C $i pO. 0061 bar, Inca w',= f=, = 0. (Cind apa este ineazith pind In temperatura de firbere (ts) corespunztoare ‘resume care se face incalztea, cllduraschimbt se numeste cura chil, =i (138) Calduc coda lihidui la pve, pent ase vaporizn complet (dela M la N) s2 ‘ume cldur ae de vaporize au leataii uu =p" —¥) Ug] eo) £2. compune din dura Intel. vaponzare p= uu care serves le es ‘verge interne §) y= p(e-v) ear te consid Tuer mecanic de dislocare pertramisvea volumultt specific dela via ¥" lt ‘resume constant, dein final kg} say, Aten term per scinboar der fa on erm ponrascimbaoar de cldus aetet usu tpx 1346) reset (1387) CCeseres envope in tiga! vaporize este as TT 8 og, de unde relat T snterona (1.347) Pe lingh tabelele de abur se folonese foarte mult diagramele, fm special cele enropoe (ate au etropie in abscisa), aed T's 5, fg 4 fig Ll TK) mask -Fig..40 Diagrams Ts pentra abur pric sMutkek otter gk Fig.-41 Diagram ts peste abur Din inregul domeniu diagramei -s umai portisnesdlimitat (fg1.1) et tse coreg se tee I er mh (em dig “Transform simple ale vaporitor Des vapor sunt gaze teal, lector warsformr a fost tsiate anterior, ‘in caza lor se prefer ale metode de iain dagasele descrise ater. 8) Transformareazocaea _Agetemic po rehinitore de tnt Agent mie per schibtoare de dnd oa In fg.142 se preci proces zocor de inslaize si vapoizare 12-2 in sigrometep-, Tos is. Se vedo abil satura umed (sara 1) i mice il @xeu) devening sturat usea (1) 9 spor supine (puncul 3). Pena proces de nti 1-2 din domeniul baru ned din condiis vr, real Vien (Wve) (3) desi nage Tet (38) ‘ida primi roses de tn oer 1-2-0) ee dystopian que, 1380 sure Brute (W Uh aA (Ua =Wynuyexp xe, (1351) Lara mein exerior ete al (-pv-0) Vanatis ens se Hai) (1382) Abi yes ma cas) Observe Dac se inetlepe bur strat ued co vv se atinge rimura stings 8 urbe iri, aed burl devine lich 0 i“ Procesle de inclzie 3 de vaporizare ape su condensre, in cazae ite instal termioe, se stadia tnelrmi rbase In fig.1.42 se vede izabara compet O1"121"3,de incite a pei (01"), evapora (1'=1") si supaincieire (I"—3). Cafu primi incurs! acest process dtermind din lg div (eu dp =0) ‘rin tear eer Gea Ai Vie) (1358 Penta wasforare iat in inion ee mith 1—2. Gah —heb tA HIG HH" -) (1355) sp izbat Hee aaa desis dus = "Hm “7002-4 0.356) er mecanie exer et Ant tric pent schinbare de clr p38 wos dar pera iobera: fy ol = 8) %—x) ik ssn) VVanatia energet tees (ou a a eu) Au ati =H + (ay) ~~) — 04) =m, JE — GK) 358) cylransformaaizniermd, Process! al'21°D dia figura 142 repezinth 0 Transformare ote. domenil Uchida (a) pin in domenial burl Suprincet (bn domeniat burl sed eal deduse penta resformarea Saabac uot valail pens itera domenial aural supralnetait 1" xe ved 0 schdere a presuncrevere a volumulu specifi 9 cldura shimbata Gren = TUSy— 5) Wika) 11389) Leal mosanie efectst ie cursul destinderi taterme al2bse calcsleaz® din cagresis princpilu l= d= = ly = 4 (ty) UR 41360) r, a Jonata nein v= 2s a4615 228.74 96 eS Pensa sca poste ete: a (377) R dest p= 2B tue gin 37) Be Run? Inleewind Rp e wns one am Azeem pone senior deer pos. 104 emul cb denstates aru med © mal mich ca a era uset (© msi ‘ugoreu et canaten de voc in ar ces (, tet) ‘Enuia seri ued sepreind. uma enapilor acrlit ust gt 2 ‘aporlor de ap Tampigemei 380) Prin pit eum, ze obi ental sera umed.care confine set scat espectiv entpn a (I) gt ar ume: fee Bog] (ss (Ca gin exelent de midi x raportaren au se face a eng sasha arbi une, ct ruma lamas el att Geoarce prima ple Vt, Tp cea do imine ons Enapi ase asl wat exe: Vents (008 ekg} ae) fara vapor de ap “et 2500 41860) 38 2) Rez etapa masa (esi) a seu ued pestuat 5 acetate t} 1004 + (28004186) (ke) (1384) Ponty er ued sstracs ap (x OC): fice bie), +e Jes =1004 +5, (2500186) + (xx, 419 [reg] (1.385) C=AISS (ie capaci omic mas pe ©) Pentru aer umed saturatcu ghiatt (X>x,9i t<0C): .), lex.) etapa geti fy = Inet (138) le-ira et de topic a hts 53342081 dei -=1,0044 +x, (2500+ 19861) ~(x—x, 233.4 ~2,05¢) ie] (1.387), ‘Cisse mash seo med ete LHe 1008+ 186 (Rg) 8) Diagrama xa aeralal ume Rezolmrc problemror legate de ser ued se face it-o diagram - -xaasath de Molin fora inal dagrama ae axe fix perpendiculae asl ‘Shrepezenarea spare cn i148 atennele sunt epic inelinate cy pate “néemensioenine(2) = eee-2stneiase 38) Ase termi per simian de cna im (2) eave com tig-t00%) fo Fig 1.45 Diggrama’ acral umed (ave normale) tage de rent ne » (2), «10,280.99 meen >." ap (ent) ©) Cin art ured e satart eu (Zs 191 =0 esi 0 dreapttonizontals (1.392) penta domi strat 1 pana iotemt este 833,442,052 3334 (1393) Azo toni por schimbitoare drs as 106 stead) eas = a ansnite(]aea 3 : voce) a 7 439 (1.396) se daw vali at ‘Carbs care neste toate’ punctelede pe interme, corespunstore 2800 [kk evatia bla asic i (les,)+m, = m,(L4%,) (1.400) ‘Scuaitlamuti energetic (nipotea ames aiabtice): + tig, = ti, (400) sirezulta 2) = Te respect iy i a.402) hai Ae prinimpiryire: = TA ana Aen termi per scinbtoar dee ag 108 cet rae vera «8 esti shmban de sare ete dt de values ep nase pee) mai adugte (,) CH ep eimine TT ner med spre goa x sub fom ae be exemplu consierim ara umed de sare He) a deete eu pana cae se inzodace aph la 25°C Penis 2 isi starea finald se procedeara re oof Ye] stabilete pe sang este oa polul P rela seara marginals deta 10OGg]panetul Mi se unete cu po o ‘evper PMLDIn puncal {seduce o parsed la Geapa PM si intersech cet Surlcle cu as ae wseye ponctal final de stare 2%) .Poeifa soesat punt stl, end dash inves ph () abu (chad pan Mn, se modes corespunaitr Rciren sau neaziren aval ume ‘acd se rcesteineacye ser une a pet rt liminare sau adie de umtatsroeeel se produce a (et #8 Fepezns ih o prit-on segment de reaps (F514, 1 (10%) Aen tom por scinbitoare de dur pes. 100 ‘Acrl de stare ise rele pin la temperatura tet a xe, segment 13.L2atingeea punclude tare 2¢q=F =f,) incepe condensares Umit ln stare inal puncul 3) amestcul comin ser ued strat apn anita: Or=%—8 =x) (1.405) Dac [kl este debit de ar umed supus raises debi. de ser wseat din amestes debi de condens relat prin Scie ee: tag, =) a i= nae m=) fn Catia sa rte venom fi-4)08) ast Daci se indeptiteazA apa reutth prin condensareavaprior se ralizeaa ‘ouscare aerul gre obfne der med str eu staren 3 Prin nce ase et pte sjunge din nou la temperatura t) (nis 3-8), dar la un conpnut de umidate mai mie (xy 4) mu este wiz pind fo prezent seoareee performantle actale ale mowarclor eu (, <4)satsie cernile eretrt de puere fi toodata supasimentarea foarte ial nesesith mast ‘coreructve mult ma comphsate det ce al 1.92. Medur de realizare a supraalientsrt Principalle modi de ealizae ale supratimentin sunt redate schematic nfig 130: -supmalimenare cu sunt snirenath separa 150): -suprualimentre mecaicig. 1806), -tubosapealimentr fig. 1505); -notor combina ig 1.5d). Aer tric per schinbaoore de card He 4 a 4 Fig 1.50 Scheme de supralimentare a motoarlor In figt.50a este risth supraalimenttea_exteras sau silat, cind suflania 2 este anrenatd de motor eleciclse foloseste la supralmentarea mmotorelor experimentle, penir.alegeres soluieienergetce "a motors ‘monoclinic 3, and in vdere ot urboovprslimenarea na ete posi deci in azul un num minim de te end. Se mai Floste la otoare mac in Timp de pur foarte mart penta furniza acral e pert ia sarin partial upralimentreamcanie( ig 1S0})cost In anrearea sult! 2 cua sistem de rf dinate, multipiesio de aie, floss in peneralcind nual de Gilindei a mocoral na ese mulopu de 3 $i desi ubosupretimentre diel de realet ind necesite un oi st mole trasformatore de impuls Suncaaimentcea_cu-urbasuana(g 1.500 5b fig .ST}eu 0 bind 1 ‘ctionath cw gaze ce exacare, ce srzeneazdsuanta 2 Te caml_scesul rocedeu, generalizt in prezen, ine gupul de ‘upraalimentre si motor nu exist leghtura mecanica et daar gazodinamia pon tnzele evacuate din motor seraleomprima’ de sft ‘Gu oate cl nu exit leptin snematcd ite grupul TURBO # motor, ‘azul acordin corete# motorul cu atest, gral ures varia saci Turtiel mower. Ast doch sarcina maton rest, in ura ces can irae: Motrin. Astisl GS’ SMR IMRT AaL SIegie, ume crepiers ce Agen termi potash are decd pon as Jusrul mecanie produs de seuss, ccea ce determing creseres track grupuhi turbosuflnt ce are ea rezutaterejteeapresiun a deb refit de saan, ‘concordant eu creer de sarcint «motor Fig.1.$1 Schema supratimentirit cu turbo suftantd vy Agent termi pra chiar de ers se 126 ‘act puaia motor rest, ae oe gio erestere a temperaturt zz fvacuate, dec ce sn cam precedent cee ezalpa a inrarea ia in, dit Scterinant et crepere debi de gae vacant rain. Cresednd debt de gaze evacuate sin oareare misurh 1 entalpi lr, crite Tuerul mecane al turbine, desi rete tua gropulnturbosulars, uml de sexe cen eink prossp fn concordant eu egress ‘Tisbina cu gaze poate avea mai mate inti, de exempla Ia motor eu in cilia are dous intr unde sunt grupai cite 3 einia oadea de pend J 5336-2 se grupeasclids 1.2. 514.5,6 i edte un colestor de evacuare cnt fe leaga a nabin, in fg.S0, arboele turbine este cupat prin angrena)demultipicaor de ‘urate $ eu arborele motor, ea rmare, suepsul de Tuer meraie al urine ee ‘eda motor in acest cz avem un aprepat comin format din motor cu pson| Siturbomotor eu gaze evacuate (urbind cu ace Ta ctu desis), 1.93. Diagrama indeaté a motorutat ia patra timpi supraaimentat 1a motneleserainente exh posal mca de pops) se pari od pe dence Jnl spa ne oe mp (yO). a trl sient pone umpires se fet eo press spe etd erates mocngens Re feane Isl mca pte pon case ads ea ae cla Spun node nearer UisArieag:ewaramests) Act Tura se eee apr SSpmalnenaea ‘man ma gea a, eahompeanate ts ssralnenae aca fe reste teen ett tt pena ct Ira rca de yong at devs pot dar pet Sracea mot a oe est amon rats py = (+123): sceste condi daca py 21,3pluer mecanic devine poritv, cl se realest condi > (i152). sen terme per schinb stare de ears iz Fig 1.52 Diggrame indicat a supralimentarea mecanic in carl curtsupratimentar velzatea Lp>0,pezint dein uns ‘degyacusrea pstonlu dct ecrgiaguecorevacusie nu ese suicentd pen ca tucina st furizeze pteres necesrh amen sulla, pistol ices elect fonat gnele spre turbid la sontamesini_ridcaedtoritareistentlor |taotinamice ale bine! 5 des lerl mecanc de evacuare eae © nega cree nut; | Lp | ree Pe deal par fn tinpul cu amine ison, secsta primest crs meni de Is ftir prompt. ~Okomprinat oe Bemese Sent vy ec ti penn scnb oar dears pee recanie 6 pomps}¢ post (90), sar dat Ly] Ups msn de pompaje nega (Lp) dares ma mi dei marl: nesupalinest fa ‘alosre sai | 1p) =| LP] «coe ce condce lau rendament fetv sare al motor spesimenat fa de cl asia, finds. crest random eal ne sri a mans de ld esos Ain orl meson lei est i connderare fn perere mecarice) Pets ucal esa de pomp te pont tbosupralinente ‘eh indpite cern anda il ult! tabi “empeatr gf presane call xzlor evans, ‘ete scm se ole ee dessin pa Suprafa inci de bola mare repent oe mecanie Tadic l ee at cs Sei iar pe mises de cake se flee Her mesic inca specifi, Ie uric presies mee inca pr ; ei per to ini) yet ebay, pum) (1.483) My yy a2 oi y BZ (se) Pure ina a motor iL, He we unde: s{-Fmumar eiindeis pin"), Vifalel cilah,nfrotmin},«[-}umBeul de timp PAWL ie te (1.485) Rantanema mest: ng = bs 86) Randamenl indicat ye One High puteren calories intriart a combustibiul: Lolt-uerl mecarie obtnut pe untates de mas de combust. y=Lm.) ‘Rapdamenn efeeiv: cas 1488) a 1 a matorulsupraalimentat Fazele distributes optimizarea de vacua ee ent termi err chimtoare de ders cling ese ridcat determin intensifcaren ev 4 curgee n gucloe stpapei ce de a regina et I suber ti, gets pot trate ‘dares aansuuh fo, mini le acl oti ee ea ont odin de marine cals mort spi Valor rast motor asia: Bur($0-80) RAC c= (W860 RAC: fale 48) RAC: a =(40+85) RAC Presiuaet py din etindes i stl cure de admisune ese p, = (090.96) een ce permite se ize a az moto suprashimentat umpleea detorité merci colone de incheana rossp 9 enecesara mies iri as snes i de evacuate ds ‘sumrapunere& deschier supapel 8a, ebuie mit imentte( a.) Ant urmioaee conser racuir eit a complete a gazelor de ardor, din ‘se, de interval unghnlar de Jnexcul movoarly supra ‘reales ue lind rfctes peril cameei de ardere, sit a etindul, ‘chile 9 supape de eveuare cu scopal reducer olen ‘crea gazelor de evacuare in faa turbine, Ate numa lo presiane Aa, 80" RAC 0 cata aprecibid de increta de Imlea(acr la mas) uavestzi cide dela supapn de atmive se os oe ‘racuate La sotoarele in pat timp supralimentate dura suprapesio one Oe (60110) RAC, in cant supraalimensis mesance si de(120~150) AC Ie ‘ubosuprastimentare. [a desciden prea mari spare contabali capi piston, lee teriog, las pestra cx bale) st tee de a sopapa de admisie 1.94. Ricireantermediars Generalitii. AvantajeDezavantaje, Cantistes de inbred proospt toll a motorull, in condi de peso PaTy(ig 33), ee: ost fie cupinsd in ilndeea ‘emperatur de lees din slant Agent emi evra schinbinare de cbr de: il frei. de spi pk denstaten aera In invatea in motriesrea dn suflans). Ip eaiate webuie pnt seam et tain de inate in motors ntmdoce an rior tenmedar al aerlu.Astel se se c& prin comgrimae in sulant(S) fig. 1539, a incre prospete(acr [a mc) [eye cempertia ia tepea din aceasta (T), cestere ce depinde deraporul omprimare Il sulla, rnarentl slant, schmibel de cil cu pete Ge pl sullen. Cretrea tempera Ty-pste 0 anumis limit nese irs incirestinh proaspete iaimte de sntodocerea ia mor, altel apar urmiteurcle deeavanae: T)Se reduce canister de tetrchurs proaspitt indus. in eilndi oct sedi densi acesteio'yp/ RT) in reais (1.489) ead. De apt dacSnotime prpuR Te densitatea aerul Ta ntarea im sult py lies, ‘espoci consderim tansfomaea is Suan olsuopied cu exponent poirepie 2. Px Rh (1490) Pe -RTy Py Pe Te undesT= pep: eum ay (6 +18) rez Vy a4 ceca ce insearind 8 majrare dest py mu este direct proportional cu raportl Pesinilor Il c mai redveh —namat died compamaret arf izatmil), FRporal densiior arf egal cual pesunr fT (OF marie a densiifi incarcito prowspete se ralizeans tenor pia rica intermedia, dteminand in final o eee a urrplen otra 2) Cu creserea temper ineretur prosspte, ees tate satire lermice ale motorl,denzece nivel general de tempers al scl dpinde a temperatra dea Inept compris adit de ea dela intarea in elin, De acces la motarlesupralmentate fires intrest proaspete dupa saan este milocu el ma simpla de erste a puter tort, eu ait mai lt cu eit Feporol de comprinare Tl este ma iit RSciea intermedi, datos reduce prerdenlor ferme, @ crest randamentls mecanicrespetiv a objnei une ler mat mark. fra cregeres nivel presunor si temperatror cil, ese tn mijloe de reducer a eonsumul specific efectv de combust, eretere dee a ‘conomictiih motors, dar st redbeerea NO,-alui dim gazsle Je ardee, deci Timtarea poses medi Prin ries intermedia, pe bazaunor caleule conerete pe un moor 8 jus Ia concluzia ed dach temperatura scale eu 10°C, meminind presunea de Supranimenar,atuneideasiaten crete cu aproxmativ 3 pe aceasherestere a ensii In aclagt coefcient al exesulut de aer A sl consum de commu reauthocrestre depute de 3% sent rm pen scimitar deca ag 130 ig.53 Scheme de ricire a aeruul la motoaresuprtimentat dass eu crete temper sca pier emi ale motrisre ‘dia exterior si consume combustbl scale cu CO SSoasiel ch ee sree de pte te de 3, eee ie oe Crostini experimentale pe ux moncilndrs au dove c este posit srejerca puter cu (5+10)% lao schdere a temperstur prosopete eu (05+ 30)*C fn ca tempera pistol si ceass Pentru mas. supralinenate, risen intermediaeS pe Wings avanjle ‘menfinate la m.a.c., moi are si elect de rete ermediard pe lings avanta Ag tis ps cid oar decid pee32 comprinare del ¢~ (6410) Ine (67) cass eve dre cu detoai; uate ane ete pa pliner et camper Sree pronspete sn depapese De raat eh veducres sens pei en res ier ia rasseste mer mare ct li tac, ove ce compenseal ichdresratamenth {ect () a moto spelen pn ederea la [De obwrvat ch eere grad de scSdere 2 temperatrt aculsi de supraimentnrs, le ptreconsanty eterno seSdrea tempera maxine de serecu SC ‘Ries intermediate go serie de deavaniae: Dyno Benen vol oI, era oe AU este recomundat reir otal de anspor ‘scuba! J cldud amodee resisters Hida supine exe pot deven tt de porate net stele, paral sma cig de pues {Rn pine seul ear mn mtr ‘Awol dock se nots cu rpesaen Ope cor coetcent pedro de fresine choo de dur etree (1499) ir ote de final echt de id: cM Eech cas eT, Ty To unde Te — Ty ee seer de tempers fn esitor; TT, reper de ‘cnpes saan Poy Pe 12 Age temic pone shinbitoore decided ae 133 ln fig.1.54 se prezint varia eportl dint putere Px devote un motor supraalimenat prevazat cu raced aerlu tpteesP,decvoit de aclay motor fark rcire, In finete de ey, Se consatd ct pe mksit ce coetcental leerlordepesiune in rcitor oy ese mai mare pe masurdcecicientssestia fs seude, cisigal de pute este mai rs; spar sat fe care plete Se eu find pea wae nrokcena ue mermediar ate duce minurea pues motor, Movdri de realizare a rcirititermediare Ricirea aul se poate realize in dowd moduriprin schimbatote de ‘ilu, medil de rive tnd un lichid (aps) da) ace i prin dendres seul Riiea in schimbitoare de cdr pte ‘inant de nares in motrin), de! nw sing resp fig 1.53; Djinermeduara inte sulnele SS, ednd exist dout sullantteca dea ous anreath mecanic) sw edd eompresral (uaa) ate ma multe eae permite constuctv rcieintrnedar fg | 33 asus ‘rie mista end f fora sshinborles R se prevede (raul 2) iu schimbalor de edd final Ry volute termina ale celor ei cart sunt sete n fi 1.55.0 fg. exte rien fnalisuilarca comin seule la prsiines ple peste pu (evolu 1-8), urmeazAevolupa Sin sehimborl de cdr cid ‘emperatra Seade de aT nT pesiunes sea cua Sefdetentemperturi duce la mcgraea volumul specifio(p Y coreeat, ‘tin de proces cu aciune vers de seadere a pesnimesza proves! de {ompresane a in motor eae incepe in pune no presiune ma mcd cain R din cauza eer de presune la die go temperatrt pun mat ict, aor ereyeri de tempers a admisi (ups Schimbtor: aa basa Spe, ‘ste eral mecanic consumat de ufat, é srasul 1+ prima sutant S(cupath u turbins)eomprimaserl de la prestines pla pan trea proces de ete in sehimbtorl intermedia S, unde temperatura sade del Toy fa Ty pests Je Tepe la Aum poe ‘eprerints perderen de pesiune in eSitorApoi aerul se comprin in est deal lea compresor (envenat de moter) evluta RS;geesiunen devine ei tempertua Ta Agent termi ponte sckistoare de drs 1 Fig1.554b) Evoluiatrmodinamics a aeratul tn dfertevariane de ‘cvecomprimare Aen eric pen schinboare de bars ees pti tm s ape ape » Fig.1SS() Evol termodinamics a acrata tn diferite variant de icrecomprimare In timpalsdmisie’ in motor S:~ 2 are Toe 0 sedere de presiune dy $0 zener de temperaurd AT,. Se observa ed lueral mecanie repecentat 6 a SWRSiIppe este mai mic decit In canal prvedentayaces ft ete evenain finde misgorren eral ean mflvenjeah weapa a 2-2 comprar in ete ‘sompresunea se face pe seama luculu mecanic denvolist de mtr re ee tmueul 2. in sullanta 8) se face somprimarel-S;dupt care umeara aces Triton Ry del $1, del Ty la Thy, presiunea sazind dntori rezstenclor —hideatice Apa Unnesed fomprimares RS: ma down sua eel jungnd fs pe 3 Ton, apoi aul se "cese in ecl de al dole schimbitr de eildurkceea oe determind © chee de rsiune Ape 9 0 seere de tempertirs pin a Tas. Admisnea it motor nee ecto nou seidee de presiune ex Ap, $10 crestere de trperturk cu AT, Se observ ira mint permite i se admin motor are empeatrd set, ‘cpio in aclu timp lucrul mecanc al suites # doa, Aceste sisere a ezavanajul e veal de cit emia fe de temperatura medial ctor de fveficienl de umplere admis Selden mari de temper pot faite ez ‘snes aerulut Ino tui iain de nar tn motor i! 6, Agent tri err scimbitoar ede es. 136 Fig 1-86 Rdcireaaerlul de supalimentare prin destndere into turbind Al compa ena Sy be de aT ated inns in dan en scanon ver Rapti Te ‘rutana Se opener nat yt peat ter @ ee faerie tapout Eoe ctdound mane 2 pile pupil mo ‘Sta ye pesmi xo Re poses set ee i tn “ge a ce le at Trp ae ‘ss dat T, poate ed on eS mopar cst etre moras le mera Scone pote person ‘odin oma hiner clr Une tenia dep on our ‘Salina tap acs nt atin cones Agen mie per scimitar de dard pas 137 SISTEMUL DE RACIRE AL MOTOARELOR CU ARDERE. INTERNA 1.10,.Necestatea ceil motoarclor In timput function mowcueororgncle care vin in contct dec sav inet cu gazele deardere se inetlese comin mirindi-s emperor ssigwra o femperatrdoptind a acesore webuie agua reve lr. Dac te tuganizesz8 corectedcirea apar ersten locale de temperatura (de exin dept ssapei de evecare) care produc suri tn chil sau Docu de ein Stes insistent duce Ta arden unl organ ea:pstonuleiuperes supapeuia eh ls temperature rieate determing redseresrevistenei materatelo peor, respestv se degradeaza ull de ungere care ft perde conssenn gi determin "rua piesclor in fecaresapariagipani piessor ca urate iar tenme Pe dealt parte tebue evi rairea pes inten a peso ere Goce i seSleres randamentulu indict, deoareceeantatea decd transleratt redial Ge rere crete in detrimental eect tansformate in husy mecanie Ul, Pr sckderen temperaturi de ricice dele 80°C fs HC crete waa segment clinsitor de" (4-5) on, deoaece Uli este dilut cu facile pele a ‘combust eae condenseuz pe opin cilindruli rece. De aceca In explatare © necesar sk se menfink temperatura opting a ‘uid de rite I care inde de performanja a1 morula sunt et a Bai respectvreduerea veal depots al aes Se mumege sistem de Tasietoliatea agregatlorapeatclor ipoctivetor care asigurhevacuaon lott a une pr din elduredervolat Bt cit motoruuiind asfel_ur rau necesar cfct eontibuie a. pied erate af mozruls ‘Sistemele dercite se lasifa “abet Ls —— : svbupt atu hdl device cick Teas Tepeiian seh] Spapesanea Sehr “roe uct rar inmlipbs] Stank na i id esi: Tm natin, [59 3 le lao oon) ev sus ata tae naan [3 Sona “ste fn su snl ort a mao) Tae smb 11 S00 S5575 9 a ce 5 “roma prestns sei cuca dn medal abant aaa Oe TDR e-presunen ete are Gel cn atosect ou insse ae—TSE 2 (05 1,910 Ni st empress Heb eae oe la:t0s 128)" (Crest asl difrena de temperature dite lichid 9 eeul ambiant ca amare radiatorl mat mic vealatrl consumd tsi putincreterandamenta ‘ermic al motorului (functioncaz’ la temneranel anal tren)" Aztec pn chmbtore de drs pow 13g tive digoti-evacuare ld se fice direct in medi ambiant pin eel de Fee (reves cu arcu gpa cuit deschismotoare ict eu turn eres) “ricits_indveta-mocorul cedear caldara unui mediu de acre int-n cicut neh feet principal) iar apo cldura este tansmist prin sehimbior de cflduek aeuluiambiont trun ecu scindar. Cole mai rispindte sisteme de reie cu shi sont cap sewage (de fapt amesce de apd getlenglia). In cara speciale se mai Ooseie bei comusiat penn cre oir ijetoreor su Sod pen ees Intenoa a tie! supapor de evacar. ‘Apa ae avaniiele-cecicie! de convectie idict capaci temied mai mare cu ‘79 ft de leno sau glgring care in in component shad nigel plas tre prep de cost seat AApgare io sere de dezavanae: “empratra de ighe| iia (0°C) de ferbereredusa (200°C); “coradesrs metal formeacs depunr: de pla 9 su in stem de cre cre ‘pied vansfera cris; fs marete volumel prin iaghet deci apar fst in blocal motor, chilas sas radiator “pein edie pi mieyte volumal cu 4.S%find necesar un vas de expansiune ena ssemee su preston ‘Ape are confine srt stare dizolvaté este gpl dur. Duitetes ape se misours nm echivalent de srr sau fn de Cas Ma long ech, crespunde dunt spe vind 20,0 mg Cal sa 12,16 mg Mer ape moale 3m ech “ape co dntate medi (3 +6) ech, “ape dura (6 0) ech, “ape oat drs>0mg ech “Apele naturale (ptursurJacur) aun general dunes > 3 mg ech Pentru motores recomandl capa de rcire sf abo durtate <2 mg coh find pecesaa degrizarea apt poubile pent foloste in oto. “pe lings drat pes rebum i valorea pul (re 7 8) [ish aatigsl-Esteo sole aponh pe ba de alcool sau de liolCondi impuse: 1 punt de congelare res (40°C tn Roma) pent a inghet a tempera oboe gen mre ‘unc de fitbere ideal eeu eitarea format depunenilor ia instal ‘eduoerea pierderilr pein evaporare care ar modifica concentratia ; Ae nt pr chine eel pan 5) caine i conduit mica, 6 rine eds spoon lone Se cure Lane pet pie 8 wF,cu consum minim de energie; - a 5 = Eden exist ci ane ce npn tat ace eine. api + etlenlicoleu adsoeuri de mhiitor de erorune ‘plo tet de a Janspuan (teresa ns irl de sod) cole ulengisolul C:H(OM) ~ se pote ameses eu spin orice propor punt de ongelatevaabilin inci derportletengiolapa (OB 7. ‘punctl minim de congelare ete 67°C la 66:67% elenglcal 40% etiengicol+ rap —>-26°C -exte un iid moor eis gst lcaginlamabi si foarte txie ~4arn contact eu pile nu ete nina este inflam cae scone coroivd asupra piselor metalice( alminks ) si asupra pieslor ‘ops sau acute, sles ind et calde, “produce conractiaracordulor de caveue imbibte ey apiind necesar sh se ‘epee sringetenclirelr la 34 le dup introicere tga ‘died plrunde combust in atige! (Benen motonnd) spumezk, eesti vas de expansune mai marecenrece ae soefcen de di ‘apa vault ab (5 8)% din voluml oll alee de ie} eeongeta) serpin fon ot, fa : o tense Fig. 157 Dependent temperaur de congelare-concentrai dllenglicol Aen terms per shimbiore de ard Ae lichide enigel:- sstglu-penrs regimuri de temperstun foarte setae (Siberia asa ciulel-nu aper probleme de conoriune 9 cavitaie dar se ident rice depuner se lovee a motare naval aca pistoanelor 1.30. Schema una stem de rir cu ihld Sistemul de ricire eu lcd ee format dn crite Siteuitl pomar ( opi std lei )~ eupsinde elemente cae asigurd uansfend Gams We is vilncri si hilash Ia idistor(cimiple de uph din ohilastcondict;pompa de ap orancle de real radiatoeul) nial secundar (ser sau apd ) format dn elemental are asigurd disiparea Gildurt fa atosterd (adatorl, vertlaoral,orgaele de reglae) Cele dood Cire se intersetea in radiator (ig 1 $8) In Ggura 1.88 su not: ‘pomp de crcl 1-camrele de ete aleciindor 2, canaele dn ehh 3, radiator 4, vento 5, termostatul 6, raconduri de Jegtturd din eaucue 7, conduct de legit 8, vs de expansune 9, supap de siguran 1. Vv _Aget eis prs shiners de crt Fig 1.58 Schema richie lic Ago erm pein schinbsnar der 1a Fig 1.59 Termostatul Funetionare Ponpo de circuape | este entenatide repulnde Ia arborde colt 5 asiguaviteza de crulae »Hchidul i nr ict deri, Petr 8 asigus 6 tnetzire rapid» motrui dup pomires la ee ied temperatura Hichidulu se sub 70°C supapa cents 1 a termostul (fig) este nck i lcd exe ijt prin supaps late 12 deschist prin conduct 13 la pompa I radiator find sel seurtircutat, Cling temperatura lihidulul depagexte (1073) °C supapa ‘ental incepe st se deschid ar cea literal hse inchidnatelo parte in led {cul gi pn actor dune se reese. ind temperatura isis ajnge (80-85) °C supapa centala 1 este complet deschish ir cen lateral 12 comple Twchisdastel ca tor lihidal veee pein falar. Din basin! inferior BI sl ‘adtoruleilihidl exe asprat de pomp | refit can longing 4 din ‘local motor, de ach, pein oni 15 In cameeleeilindlor 2 de unde rece in chiulast pen oni noale side dinjare ( necesare pera lima zoaele de Stognare, eae a dace la supranciizrea local chile: apariia sun) Dia Chiulashichidul junge la temmosatel 6 si spoi in bacinul superior (BS) sl radatoruli. Cind eicutullichidull cupinde 5 racaterul se numese cacutl ‘mate ia end raditoal este seurtetetat se numte ciel mic (eins). {a eceres prin vile radiatorulerperatiraichidul sede dato vans de cldard spre erl vehicult de veblator (care de regula este at pe acelag 2 cu pomp) "Vasul de expansiune 9 este montat cind sisternul de rlcire este sub presiune erm pe schinbitoare decir 13, scar Acrass supa permite evacoaea vaponilor de lich ein aparga nor fapramisimi.care ar pune in peicol (export) radiatorl i ranyteice {nbiniror pe de a parte cups epiea motos prin condenses vapetion ie siciat § comtai chil, pesunes in ere seade sb ex simonfochceet ¢¢ ar provoca svarireacadatruu (pri imploze), ack na ar ptunde ac it Stem (es), Lehi de rie este aus pinto furan tang fase aera finémereu uplut eu che ave repral min” "ax Hoxul de fldura evacust prin istemul de Scie, fr Cone dtclorexperimentale.aciunea fr in cilia dezvola fn eines 98 vacua prin stem deve varie nite forte lrg fr M15 359% ‘Poni mac care au randamente mr i il lurks wansforn fn era resale ake frscie a fr= (205259% fetinp celamas fon 232359% Apresind a provectarefrachiunes f+ reat Mal decd e webu evacut: Oly fe .Ch sO} (1.494) Jr Sexctianea speci dup moar asemenea, 1, esky} putrea calorific nfroars a combustibial, (Ch hgh -sonsumulorr de combust flo motor in rim nominal; Duca se cunosteconsumal spevifcefectiv de combustible, kWh] si puters nominal PW ea (1) devine: Onc = frit e.P, (498) Deca se imparts Qe It, sobfne un cite de insrsare specific a sistema erie! 4, = 22 aw) 97) she cai alo in regim nominal sant 4, = (240043300) (RI) pentru mas 4, = (2400+ 2800) UAWR)- pentru mac cu camer units 4, = (28003500) KWH] - pears mac ev camer dia 4, © (1900+ 2200) (KJ%WA]- pentru mate supriatimentt, De observat cd Muxul de eildurd Q,,, se poate evatua gi din calcul temic ic pent rhimbatoared ars 1 = gi 1.49% Bee) ae (kkg K) ~capactetea termict masict (ciMura specifics) medic a lichidelu de cre: + temperature lichiduti la ies repesti Je intares tn motor jel c, 2,093 (Bike 1.403 Construtiasstemulul de racire cu ichid este un schimbior deeds ag taf A de ade le Tn ansecompone di du une BS p Blea pio ete lich ste pin ‘cae cet ath Ge rcte Yee PO ves secs ‘A Sip pne, cu ner nde su plete cre sg pe gh errr omare mga (12 ‘tian pede uo opt me ce Rada orerone reine (compan cate adore) st it ak erie rec pres sy ut frm die fee de meine sree tlt ie cleo min asst de (3) pin ee reels cea Je se, acl Sots enzo pate ete leo ‘Shot ce hima exe aia ROR ane 10 (i) ee Seat dinette we le 9 pe Radi perfndcrslie sri tipce pu care pin sb frat ne eeutrone for ‘Peli disor se confetoneaca di expo, diner Fee exc de repli li masa file, pn mare su i bt ra dines pricier Pest deh dca Mpa oni “Rikcncscomoe o bls dif cre ae lata promeih sablg eee pclae se leyevennetdn genera schimbahs de SELON tend dl de cee tr dua Due e el ert Supt aiaorh se cleuleas cu formule sminiv, of cel mat fecven Gee | 498) Aa to (1.498) | [Wink] -oefcientl global de wansfer de dur; Avot eric pot schinbitar decd . ig..60 igus ccuaa fra a Whit prin teu decease de al cei forme nto cuca, nee fn form de mele wn or x pale dep sa cre 9 ro fa at pe ot ‘nmr eatese an racod de spratie 4 unl de evacure Pompe se motel pte foal boss motor pe acta abo co sentilatr ind atonal. de Is abort cit pen earn tapezidls In cal ‘entlaoarlr despa aorte pope et sopra eal venue pop Tid arena cons in fanonare motor Cel ma eevee oso ome certnfigsle ci rot semdaschs. eu andament eat 17, =(0.55 0,78). consmutie simpli eine i sgwanh mate in expen, ath mare de exlotarcete pomp a avanti A I rupeea cul sa ‘prea motors pert cult nates pn tervoson a apr pin ia igrnd unforzarea tempera in mp dessin Fee wrztea {80 termice a motor ‘Rotoral pomp este din font lumina, bonz sa plastic viteza de circulate Tchidalis et eaalle pomp retest wb 252 ms la ene ‘rn mat ape ean Deak! pets fectonarea ormalpesinea ne net al evel de cee tebe ae mui mare deck prestnca Ge feta Tei Ta tempera espe Perr motoece de clare automobile se floss pompe cet de joss presi pomeseeneins H, =(815)mH,004-+15)bar Debit volumic decid al pompei se ealeiaz ev Pet in 1489) ae am 11, scion pomp eas copes Nace fi, (gs ~ eb de hi ie pin nie nL] coetcenl volume de pide al pompei 7, = (8 +09) kn’ ~ masa pei (Crs i) Puterea absorb de pompt af aay os ew (1.500) tos) 4H, (Nim) 11, = (06 + 0,7)-randarentl hiro a poms Avot erm ponr cimbtare de dard ig 1.60 Construct stemului de ricire ‘entilatora-serveste pire vehculatesaevului amosferic eu itz idle pin ‘adiston, tensed ate! ransfeol terms: pentru automobile este Yenltr gu Splaie gi cucefalre, peri buldovere pentru evareainfondari ca pra 2 Fadintorf. Ventral mat are 41 rol de debia actin zona motor contibuind la reir bit deol, almatoruki, bobina de induce, bloe moor [a sistema de cir cu ih se prefer yentaton axial (1.60 «ou (468) plete oo consrcte simp i ranament iat eazul racic ae se reer ‘enlatorl entfugel (rai ar cele aie) ~ eare dey a randameat ma slat sigur o cider de presi mai mare Ese monta peor pe aelagi a ea pomp fe apa (ig Lae) i (ig. 61. e€).Cele mai rept venatoare aie sunt cu 4 ete dspase In XX cu unghill dnte paete 70° resetiv 110% ung Planal radiators plan alee ete de 40%-45*, dame exterior a pale (0,3+0,7 jm, grosimes pals: (1,251.8 yn, imea paletelor (30+ 70)mm, Iungina (120 180)mmy, vera prec (80110) ve int ma gig dar produc un agora suparitor de FreeventhInais; Pentru cider’ de pesione relay miciventiatorul ese fk caressfig la), ar ponu eden de presiune H,> 80 mm {0 ae sareasifig Ib). _Ags eri pana chitoare de irs 1, Fig. 1.61 Venileoare sistema lor de antrenare Venture matnarlr ii user ebuesaigce debie§ presi e reflre ma mat I dmensun tra redacmotoarle int previ eu setae dipse in ju windllc (ex sen ew te) er ees ‘arent ear unre enpenstin Debi de ar ear whe agua de vena sie de ii lehideezlt din eta clone y, ue 3600-8, Pe 1 °C) reread temper sei i ait ep "1 aK capaci temic mah ld specif) ae ‘p. fka/m’] —densitatea aerubui [v's] (son) een tom (150) 1H, (Nin — cadena de presen eel de rie (radiator geste taseui) «1 valor urate de (7001000) Ni! peri Det OO (1500'% 2000) Nv pentru Da004 150 am 17, =(033+ 0,8) rantamentl ventilator penrs venatoare anise itt 1, = (016 +0,7)- pens veslatoare urate eh ce 9 seat deers e comple a (80 85)°, De obser Age tric pots shimbaoare decid ater 1.104 Sistemul de rete cu aer Ricirea cu ser se reaizeart prin dephsaren uni curent de set eu itech nica (20+ 60)aus peste supa exterior iinénor supa seas se mireyte prin nervurare (ig.SVenilatoral V (ig 1.62) refuleaz seal ‘nto cares sau manta M(zonaID.de unde ecstbue cle iin i chilase (@ont IV)eu ajutorl usar defetoaeDrserl inca ext vaca prin furor de evacvare DE(zone V), Rezistetele gazodinamice ale erewtu de ae Hy sunt de odin (700 1400)NnE penta "DypelOGmm (1400-2400) Nini pent Dyp(1O0- 20)mm Forma s dimensuile eran de ive se alep asl edt 5 sigue transfer optim de caldurt In condileunorreristntegazadinamice minime. O rervur ela este de tip tiunghivlr dar ma se pate reais tehnloge ue nis ‘ractich cdc viel subjie se rape usr. Nerwura tpezoigald este compeorsul Tae temologe gteane dar ot costar, nervird simpla da cu efeacate semi mai realest cen epanghilck Penns a reduce langues motor, iehimes ha nervurlor este mult reduc in pana! ill lah de pla tnsver Fig. 1.63 Sstemul de rcre ou er Calcul ssemelor de rcire cu ae este complex data, fenomenelor de tuner termic prin supatee nervuate qi are rep sop saben dimen rervrlora debtului de ser necesara clderlor de presune in sistem entry slegeea in final a venlatonulut-Venlioeree fost i ssemele de rsire ser unt de dout Upurtaxiale xtnfuale Vertilaoacle gst ns debit set ‘are ls dimensun) reduse Fandament sda, dar finctionea2d cu 2g0ino ecesth twat mari pens 4 asgura eideren de presune (arina) record ‘Ventilatoarele centnfurale au un ered de comprimare wai rticet sean ane Ago termi pore schinbtore de rd 130 int davai eh rebie consrctesimpliia i consum de puter edu prezinth era faite mst mac fa acelap debit el axial andament ma reds 1.10.5. Cemparaie inte sistomele de rcire Alegre ni sem de rie sa alld cre priest se baea pe sul ermarat a elo dos atone “1 asigura avantajele: ee load eens «prc clde dn cance de ardere 9 veins 6, eevee mcporert poral deere eit aree eu deta ‘Seba rm varie pie dsr rae: “foncnae spur temperate allele ei mba (te eviat pall supanclaa), ‘Sora iu step oar jose pein nsoduerea dea cad in Sheu de tee, Stgomtt mal reds yas de api lcd) din sistem toned cn icin (srt ni _putee ren poy anreaen pipe 9 vento (292. hd “Strom comple necesisen pst canst iin, “Bchap denen roam (ininde feet) Scale eon # motor dpa pore (ln Tug) at es tenperstut untamed se inepled ura liao eee -reducerea sigurantei in exploatare, iarna din cauza pericolului de inghef al sper; “Seca materal dearer, sai ‘Sesame uate tne “Sonar simple ami red epee “rcs rap apt pane ese ec asl wari, “Rmctonae sigur a ese la seal ree, “Tim omic nistedacdnd ar soron a elindnor sr langien marl sce Demuaieweicat uae “empresa camer de adere con & rece gradu ‘mp, ponimas 5% putrid eu (510 ona pn fh in ees 2 pri omprimae din ez rye soli emi: -agomot eae datorita ventilatorului $a lipsei stratului absorbant de ap; “seen ler de le “murros supa de wns ti, “ons mace de pure (95 + 13Y%P, 7 ee mel pen schinbtoae dears ag 31 Jn gisoue problems speciale apa a riia cu lcd ind practic ‘etuie vert nivel heigl In vasl de rapmmancaey eee ‘adatoras pomp de evel inctonare cont teat timp ree debt font ang! solutes enor le sole neste’ prox ralaoral de cure recedar ap iebuie tebe ua emote hehe peu evita suprsncztea otra sou areca sem ce eeve 1.11, FLUIDE INCOMPRESIBILE FOLOSITE CA AGENTI TERMICL 1.1 Agent termi pentru sehimbtoare de citdurs ‘nea schinbrlrapo pa se sso srs ere tone bendaon "po ede acmple pene ewes senda aa ‘ini pt fe earch ie call impel wor alr ee lo tn sine de clio sat snd smc, Spm td isl ima cil dns) a mma inp ee nea crn ‘ach fa te maze pn espa nse ‘emi stat next pie sree ned ae Ben sin gu rape ha agen ‘gel mahi a fe coma a apc pal "lst nines eye mat epee ‘Seep cin one Cor dap sn ore aphapeanese ak sniedeutae nhdeaculgice i wie eaten topite (sodiu) ete. * “ 1.11.2, Apa ea agent terme ‘pain sar ict sab mb abridge cle mi sate cond rte den get emia cp in aS ose anteriores 600 a fe acess canalelconactle in cae cheat ape in schnbatr ny servureainervurarea ar duce la pierderi Je presume devi Ia eran patent seeesze pentru vehicular: Ign omic pont scinboare de clr ss.192 capac emied mare, cu 41% mai mare cal aloo sau ghcrnd care intr in omponenta Heid anigel eu O03S0)% ma tare ca aru sale gaze Ns03C0.CO)), sid ater de vapor mares Stl relay reds ia acest pct rebuie cut o remarc si anume nite sda Tlockea ape a tre aceasn ebuie ati su dedorzat® pena 8 vin sal depunrioe crag carlo, perder de elurtrese(-0001°Cin), {Ca prim deavana lapel este nesesistes wor insti de pompare de uicre aprevabil dependent enperatun de presine Domeniltpersior clita del FC In 200 Cash ln epee sea su Se aed hin. Ae dezavansje se refer fn special Ja flosiea apelin rattle sooarclor eu ardere ite te tempera de ight ideal ("Chi deGerbere reds (200°C) a presunen tmostench coach metal forests dspuer de pa srw fn sister ders re pedis anal tom: mires vlumal prin tghst deci apar fur ta local motor cinash seu sino prin naire igi mist vohumul eu 45¥%6find necesar un vas de expansune ent sstemele sb presi. "Apu care cone strain sae ola ete oa duc:duatea api se cisou fn mg echitaent de sr sou oni de Ca i Mg, De exemp Img Chislentcorspunde di ape! avné 204g] sa 12.16 fa Ml “apa monte ©} mp-echivalent “Spa cx dura mode (-5) me-echivalent “Spadurd (6-10) mgechivalen apn foarte dur > 10 me-echvaent ‘Apel rurale (puureSut acu) ae in genecal durten >9 og chivalen Penta molar se recomandi ex apa dere 8 abo dunt <2 me chivlent-find neces eurzaren ape potable pet alos fr motor Pelingsdorats ape webut ia valoarea pH-l fe? = In towte snemele unde se foloseyte apa ebui aut seama ca resus le 760Torpe Intlzrea ael Ine °C, volimul masicsrade respect lenstatea erestedetapare@ sAdee de volun prin tnetlzve nebisui le ide Explcaia ede exisenta molesuelor 0,0 fn apm gle det ooieculele de HO (Dr este moleula de deters un isotop ma peu al irogenlu Hy) Conta de molecule gree vara eu temperatra ap! <5 iE eo ae sj densities apei este, maxima la aceasth Ago oles err schintare dears 3s 1113, Amesteculapsantigel Amesculapbanige! et oe aps Aloo se folate stove ae ota de inetae su nda sos So Inge ape cue pn ere de wom ar ice deere en situ meter ce. Lc sntigel cone noe ve ee as cilia! aus de sbi! btn de coats fees cid iat chy unter a les temperstura de Inghet dorits, pentru a asigura de fa ha cont ing Des pe lng panel 6 engine ran (40 Reson) ee asta wei sh un pet de ce rida Fete pees ey ‘apni gi reducereapieedenlor ri evsporare cae at mid {belo ede pedo prin vapor ifiea concentra, Mii “sabia fc i cimiess “stu coredezesuprafefetemetalce -eapactatetermict sl eonductivii erickrdeat; -Hcostate ed 9 pope reopen srcu conti miin despa 6 pp “Shu fe oi so ana vides kt un ich neediness ee Ames anata! pe tcl de lea ese frat in octet ada de hirer eerie dep bent de anc sr antowan sm st de td) cor ulenlioll Ct(Otty spot teste ute noe propo Fein tpn de sone arnt oper eg ops (65.65 Pact ini de conse, sa 6° peas 8s elec Dak isl se ave dn 4% clone yO ap empears decors Agni pny scimitar rt 186 sjunge t-20, tempera de cone) 0 70 ; leo] i Foo lente! Fig. 1.63 Dependent temperaturd de congelare-concentatic etilenglicel Tabetat 15 Terps [Gaia Ushdubt” PS Tuo Tis [90D _ Are temic pvr china de ars piss act pune combust nang! (benzinmasorns) pues “gece vas de expansune mai mare deosrece ae eoeltent de ita mal mate (Gena webu tala (5-8) din voluml tal cru de ie), ‘Glceina CHO; se vilizeaeh mai ar dearece neces cant mak rari peat aobtinepuncul de congelre reds. ‘Ate Tchide nigel -pezolulpentu regimari de tempersturi fut sstoute(Sber. ‘Re cu ul-u sar probleme de coroztune cava dar se oniearA siproduce depune; se folosege a motoare naval aries pisoaelor. ‘Proptetileetlenghcalls 4 goer! sunt rede in [3] se const ensitaten este apropiat de ce a ape (1118 kp) dar are capaciatea trict msc mid, ceca ce mcsrea2t cu (7-1), Ral de eld termi, in conti Surule yf de aps In calulele de prosecare rebuie cunoseate peopietile ‘mestecului coneret folosic.in alalleermice ‘Amestctlsnigel a aproepe tate avanacle epi dr este mat sum, {ns ete absolut obligatory sub O',Ltote schimbitoarcle de cil, GeneralitiiPropritii de bara. Ueuile minerale se utiizend ca agent termic th stare Heh temeatri ine 20°C gi 300°C, deoarece I depipra unet anunite temper spat procese de cracare lar in preenia oigenahi apre proses de cxiare (Condbctvitateatrmichcepcitteatenmich masich 3 asa Speci (Snstats) sunt amc deat aap (vez anexele) i vscoatstea mat mare ia aceasta cele ‘dus cu scderestemperatun, Din acest card coeficeni de tanslerteric ‘ut relav mi (8 de ap vind r= (60-*1800) Wink, dei canalcle in are cul uleiurile tcbuie newuratecees ce duce la cretres ceri de presume in Schimbitorele de cildur Aceass cldere de_presine crete la stderea femperaturituleull dstorea creer viscosa. fa cazul unoe incest de schimbitowe de efldurd eo ult pe stat! de probs, uit ze-sa inl in rezervate pial re i ste un ich elo. oeoscu gus uleag alma fore vox “in contact eu pices ns este nos “ate atune corociva asupraplescor metlice (alumni si asupea peseloevopsite ‘sau Iicuite tnai ales Ia wernperaturd ridicatl: Aige10C) w 7 Ba ae 5 i ifr as [se 7 ie Soffer 6s 3 3b fae a. z nar eta 5 7 ipsa ta [= 0 % ipa foes fa, & i Te—[20— [oe [33 [ar 150 0 FI Tape faa [6a Fd x Barra secure use ED x p16 19—f9s_ sof far 2 z nhs is fas fsa 2 ZT tos Tn PoP cece dort contapresin or fare pot st apaice duc la deforman de anaes ete Propretile uleailordepind foarte mult de compris tempera in ‘aculele de proiectare rebate s8 se caneasct exact proptie termafice ele rile ee se utlizcack Domenis cel mai ftovent de foosre al uletnlor este petra ungsre fn eneral 9 tn specil pena ungeeaorganeler in migeare ale soarlor cu adere ee eter eatin ee an mubcare abe motoarelor ou erdere Ant seri pen inboard iar 8.136 bra de el» motoralu dar cad viters de naire automobile esufcents Denireeicirea uel (motoae mari) se foloseseracoare de ule (eaatoare de Ue Radaoarele de ule sunt de dou pus “radiatore cu apa “radiatarecuaer In primal geal rece peste supra exeriar a evilor iar in al doles az prin interior jv. Radiatorle victe cu ap asigut 0 temperturd mai sabild a ola Independent de sacina strata moloruluiprecum gf de temperatura aus ambi ‘Raaiorelecu er sunt rai simple mai sigur ins nu sigue incalitea liu I pomire, Radatorele cu ull spre deosbire de cele de sp estiate "eint motorul ato construe ma rigid, deoaece urea sub presine “Meninerea sft » emperatusi optine de fantionare a leu it $2 calor sale sunt necesare penta rolul lui inte piesele in frcwe este sult: 2) reduc Iueru mecanie consumat pnt invingeesfortlor de fesare (print.o tugere bund cu ulelu carespunzitoare se obpne © reducere a consumblu de combustbl eu (6+10)%); ‘reducer uri pieselor in migcarerelativa gi prevenizea grip ler, st redued temperatura organelor In migeare, Uli preiatevacuearS apoape Integral ealdar dervliat prin fecare 9 pres 0 pat din flan de ald pit ete organe In contact cu gazele de evacuare sau ate supate Feb, ‘Dasigue etangeitaten ne pinto inde ‘evacuead impurtaiesnse tte suprafeee fn ecare, Fasigura partial proteiachimid eticaronva a usr organe In funetonarea motoareortemice principal tip de frecace ese fcr de alunecare de toate fell: tecare scat, seriuscat, serch i ihud. La pornizea motoralstfusurle ple si mancion ale arboreli cot 9 speak pe pelicula de ult existena Inte proeminetele microaspentorIngreor (Fecare Semiuscat), sar cind rezistenta peliuls este insuitens spare contact metic Inve aspen (fecareuscatl): oda eu creer trai motorls pomp dese ‘rime ule sub presune gi apot tece dele fecareussal le fecare serach po la eave lcbe (dinamics). in cazul grupals pstonseementcindr, chat Sin urpel fancyonde normale se realizeazao fecare semi la Limit sau Semiuset yi uneor useaia Unele organe se ung sib presume lagiele) alle pein ‘taf de ul! sau stopire(eindi),pestnea de contact din lage est de oil 3 $06aNem® iar ine car gi ace este de ordiul 3 12000daNiem “Temperatura unor orgune ajunge laste degrade Celsius stele citeva2ei de grade, lar ungerea se face cu acelg.ul. Reaultc& procesul de ungere exe foarte complex $i se desfagoer& normal dacd uliul: il Agen tric pena rhimbaare decd in 2) distribu corespunztor I organele fn mica cu consam minim de energi, n dave porte intind consi la teers adcevate Ueivele u propireai mule dar se amitese mura Seles cate tern Improcesul de ungere formate de depunen in motos. Ulele webu ee vrnstoetele cond sai rosede ouiscarini oni, o onus bun aia rd aba subultae chimict ric “si acionezeefcient asupre urn: sik o tempeturt de conglare vedas. Pormarea pelt is twin dea en ee sna fee ee Ti A oe ene ee Widednine prune ld de yes eee ae mony Sn Thin smo pn dep eit dot suprafete; Spin leew ingle ay und Ye ein pen cpr Ch ted mat 7397] un ne 9 Peal cenPsieul Gt) "Neraoney Laon onP0">100 sunt cele din noua seneraie de tar sine eave se earcterizead rit vrai edu a vssoci eu tempera fig. me 100 (0.506) me . 1000 950) s soo mS Fis [ssn _ 7 4 i ves i i ’ 400 ‘lei mineral Ff 200, lo ° . : 2 emmaa'e 0 Fig. 1.65(a) Comparatic inte alii mineral i sinteice Ae temic pvr cmb Sita pss 00 A emp schimboa de itn 1 3000 a Clasinearea lelurtor petra matoare 8 2500 ae Uteurie sant sandardate (STAS S71.68) si se impart in wei vo fess fas categoriculeiun pentu mas. cu ideal M (Ge folses neon fi peRDD ‘ac ule pens mac cu incall Dial pete moter desde cd eg Jndcanvul AVL Rest stegries produce tn num td ls de ler z, i cares elses dp dou re E00 . # ‘dupa vison a 2)upd pul seve 1010 was “ nsps psec Clasicarea SAE a uleiror. Tabla 16 0 y cad a RT ° visoun [ETRE DRC ° See Ti co a a) WEEP ee 6 es) ‘ms ies me Fig.650) Comparatie ire lure mineral since 1s ies aes De fp in fg.1.65 a9 5 fe © compara ine ym wl iow eT fae se 8a 50 unl mer eu V=95.Dack ele oud waa cia Escort saw | aes seas se | si MC yr, ates 10 tre cy Se mare ome = seas aa ack isha sci scott la TOC ates 20°C uli mine cst fore vscos 270s) a eel sini ere are 90(mP3] i 65, me 5 ee apa ‘Oninaiak, repens prpriaea cus de 2am i supra a = asf erase netalcd (omen de sorbic). Adsoria st datoeste-mokecllor pol ca z tar fase] ae {tolsle co srt eee poste nepave due spall ere aur iegeiestie ‘nor compas din uli. Suprfea metallic sarinaeleese8 pri atabe “Scion nepativé = molecu polar; se formiesr4 leat foarte reise cae Impiedieh paral contct! metal-metal, cind nu exists unperehidrodinamich La Stationate, dato onctuoatti, lave syprateele metalic rine un stat le ‘ar inerne cient a pomiea motel Ulesrlefloste a prezent la motoare sunt cele mune obinste din plcurd prin disilare Ia presuntcoborte find un ‘meses de hidosarbur prin rainate se elimina dn ules o pate din substan Polare de acces prin adiugue de weit vegene sav animale 2 munis Snetwriaten ulilui De remareat fm ulamul timp producti tot mai mare Ulin sitetce cu propriisuperoaes timp de expletarea mai mae Proprictatle ulsiunilor se imbundijese prin aditvare;n prezent exist un ris mare de adivcae se clsifiea dup efetele principale pe care le pro ‘Aditivii sunt substange organice seu organo-tuetalice solubile in ulei care xe adaugh Clasfcaes duph viscozite se bazeazd pe clasifarea SAE(Socety of ‘Automotive Enginers) sare fx bezh valoarea viscoatai It douk tempera ier o temperatura cobort (-17.8°C1"F) eae caacteizsz lil la prea are; o temperate sida (9K 9°C/210F) cae eracterizene uel fn condi de funcionare fp sarind a motors. fn clasifcarea SAB se define 7 else de len de I ele mai Made primele re clase pn la cele msi viscose, Cirle 5.10, ined casa de viseaztat,viscontatea find dats intel 2 Pinel i ‘ase cuprnd lett de tare cu indicatval W( Winrar) Ele asgurt pores Imotorul la temperatiri sub 30°C (oleiel SW ese pentru regu archce). Urtiete 4 clase sunt ule de vartde acca nu e preizatt viscoaista la 118°C. fn tinpal vert vssortaten lel trebue #8 coboae sb emu vale , deoaree un ule prea Tid compromie ingeea, Ulims clad ate viscozitutea cea mai mare 1, 989°C $i cath indicat Sener, cena wemeie (genset sehr de dard 1 un define pe dlazama visocii 14] cae ae pe doo viscosa IS C1790) pe abscisic 38 ‘sure de tend av vococince tat tn sue de poll 1 3x2 bei! (3, 10W 200) ulti de vara vasconiaen oa de parle a saardoae(203040, 50) ‘ltsisas sh il er Moore de autoveiele proce co secre de peat nasa stat are suspen eat mee scale dete Tena mas se ising wei catego de seviie prcite prin tei sea ML MMS Tndsionll ML dees un tp de eric uo, motor froze a erin saat led, Sige tener nat a cor a0 epee ona (leper ma) TAGAGMLMM deft o etgaic de arvick mei pk i ever, ain tara art eu porn opi rope. Tadeo MS dence un seve scr saci man i sumac, err iat unsnare ml npg tempera ede nc So crib eecooarah tell thiol Penta (Dit) se dstg fel eg de servic DG.DMDS. ‘Stegna Db presi condi severe Gaza DS ste service fore svermtone ce fneanetal acini mar feet lee, reauare sepecioenae Te whe 3 teva leu lst a Romina Ul Spe 1 eoesunde pny servis DM. ‘Caz DG carcensect un eric medan fete pele UeuLtmuligmd «Spe desehie de len! monograd cae Scope 0 igurt cles de vsctae scl muligad acopert dou pin seine ease de Sncctate Ponbtantea peduort uma tel de uel et nde e grata sso [1]. deuce ste Je eect ineferer ‘Sr shen cfc 1 eorapundesmuten ctor 10W 30; ale! 2 lslor 2049 0. Asst ln sents in cll xtreme le vse carpio tarh [OW acopert cae de vicotatca ee 20W40 Fooiea cea et rua (let uvere) pei a svn sdcen!sorimetclor ue! lt smplifearen ita ei mug schreal fecarea# tenrapermiteredseaifel oale a bce a Ge comprinare Prin avare celal lel mula realaraa ou Prise are tte dood sc! (1000-16000) bm, prc unde erumies det longer gd. Ulsure stntice pe igh st 3° Sul lied aun nde de viscera det 1V> 100 ro vara edu 8 iscecii tu tepertu ve apie de uel ideal Propeelc emote & aoa ltr Sunt eae nse cs ina idler pag. 163 caprrowun a DINAMICA FLUIDELOR 2.1, PLUIDELE CA PURTATORI DE ENERGIE 1 toate masini de forth unl purso de enti ete toscana us ‘ui, Energia dlr est one neu ccna ase ome aro crejlore energie fudlr se regis ener esac comumaa de mayne sees Feu Inlegeres fncjonct sesor masini ebuie se cunaash composes ses porto deen ntl abu eeepc dele sn susan in sre de agregar chi au prod Tn aces sc de agregar datos loon desta Itrmoleua Coes) she ck Sunt mat mai ujor deforma dct soll Elena au dn scence oe rope, Diesel dine comporars ishieloe si gnelr a expel Pt ‘istnjeleimemolecule estate acest Stans nant de aceley oie ‘mirme ou dmenstanee moles (1 3)10 my, dsune care dey mde sees edt slide serine ne asic cor ener, Aces fore sun insalsentepenou piste Tomei propri chiar sub infuna forlr visions, pei fora taut ees 2 8 pes Yasui cle tncnd ge echiiel et mal sbi ormear plicle de roimes ue molecule, dr deters entre cei acct pelle it compa, sek toleulle mu se despa uel de ale (de ex pte de uli pe supa ap Rapes acevo pelea neces foe apie free de sovrune 1a ize dirs inne molecule Gepleue salt (Veo, ~ 1000 or) menses lel Ieractnen nse mole se Tae facie rita fg ioc coezunea este nepal). Ele se med dezordonat Th tos dese Posie (cornu gu are orgies in civil pee hoor hos) aval ung ‘empleo cperr pus la spose Din cata de mat sis elt eres mare ne desi ihdeae sia pater ‘ans .p "xe masa uni de votum V Do m/v iain en Dense gazelor ete mit near densi chido (de exe in condtleatmofente pi 000 kat pwt-12 kp). Pent a cuneacompotresiid'r in eat de pron de eerie tubule st analaam comporares lor in til factor de pieced de ranaprt de energie. vet iano ie pon isa ue dace wi fare mae (oll) ea impo ‘rcs mic ine estes Impact hl se cms itso estes dese pee mcr epee crop ne compo ive ct deal mot ri 2412. Mario desta oie dese st mk sie, pend de fom ste sr aan va ot deci ier oie macs Serene minim hunt pene, emperat, llmumlde wheus erp ee Tig esa soma tar Src ee ations msl ida Beco pepe pe ont de are» spate! pect coor sur asia seer cate Fld , A (hin eo un ne onal pepe Ace iat pr tied mu pen pes: Pata 1 Pa" UN ‘Aton ult ee fore muck rgoriten insane de miss coset cmc pots var de Pu oc vera st de il au ern) Inc second lie i: MPa= Exe tee a nh te Ale nth sme pense sce pe de Teen meolog it Coser ine c= ngs a To nm Hg” 3330 Py ek loud walt man CA 381 wore f= a = 76 to» 10 wma 101325 Fa Sinise npr fslase pen mira pei misoat 0 ene pes ficnd heelneepesae al mal mae a middot preseason cet. ‘Presta mst nk Ge prestne amos este mit esa clint, Sapesina fe"? ste bat erat unite MMR. ‘apts. =p) ene at sme a Posie slug Ce pence inant fe vil be Jonna na manometer sie vacoumeteke) hare csi amovence msc bx ™ ‘Ori de cite oni caracterizim starea fluidului trebuic 58 folosim presiunes stucco mien dear) ' “Snoratn co misuse api «preter const cpu Eneue prepress cepa ciated rie de tania + mleculclorearefrmeaca sistem considerat. Cu cit coral este mai cal agai Panic el 16s IK] corespunde acici srt im ear intesitatea midi de agin exe minima ‘posi Temperatra de O(K) ns poate ain (pcp I a emodinamici), Tenyperaturs poate fi defi dupa scare emprich Celsstadmist de ‘Le scents seat 0 °C corespunde punctlts de tore a shes at 100-20 ‘respunde punt de Gerber ape la pesonen aos normale (760 Toe 101525 Pa}, Temperatura masuraté pe seara Celus o vor aota cu 4" Unitatea de imfsurt 1 °C 1K, Rela dinte temperatura maswatd pe soar absolut T 5 cea misurat pe sara Celis este T ik) 273,18 +c] 23) (On de cite oxi caraeterzam stareasistemulul tebuie st flosin scar sol T (Geass ere mire de sare) Terrpeatra Se misono tree ‘Nolumal V este masuraentinder sistema in spt. Se misors tn ‘Nunsrulmiimilr de stare, care mat pot f enumerate este mare. ins a eines ste sisemalui este neces 8 le prccickn pe fost, Pet fete Pasibiiate de schinf de eneipie aparine © macime ints de stare, marines ‘shruia indies inensiatea posible schimbul de energie pe cle considers Asifel de marin sunt: peesionea (pena sehimbul de energie pi srs ‘ecanic) temperatura (ptr sehimbul de slr) potent clectie (petra schimbul de energie pe cle elects et ‘entra caacterizarea sti sstemulul ese neces i suficients8 dfinin atitca minim intensive de stare, cite post de chin de nerve ae sistem ‘eu mei Inconjurio, I eae se va adiga 0 mre eare Gefnete extnderch ‘nem (volum, mumrl de molecule, ec) num mrne extensive sae inde In maginle 5 nsalailehirliee pocumatice i trace MS schimba energie numai sub for de hes mica la prime) mb fo de Iuora mecanic si cldur (alist dout)mlrmile de stare oe vor flo la faracerzarea sit udul sunt = preses, temperatra gi volume ‘extensiva care poate masa cl ma so). Dec fluid ese omogen, se poate restinge sth fidul Te stl siti de mas, nu ebuie tua inuegul valu, In acest ca in loc mamlor ‘extensive de stare se flosexe mann de sare specifics. Asfel de mii st volumal specifier v=Vim fal energa geciick: ¢-Eim lke) oerBia items speck: w= Ui [Vhs] “Mani specific se notese8 ca itere mi Enalia told 1* este marines de sre extensivd care exprin sume ine energis totals sistsmela gi cea ce © poste prim! sub form de icra Iecanie de la un sistem eupat. ‘Dac Muial inhi in elindrul 2 in fg. 2.L are energi toa Ginter ‘extema) E si comunicd prim intermediy! pistonalay Te ee ete Cinierna cnerga propre « dull et qi cea a sistema cuplat. Energia ce 0 pote fanser stem cuplt faut din cindra este egal eu lurul mesic ei at eect sol nr hid L=FS=p(xD'4)S=pV 4) (Cx fect al acest cra mecani ene dislocares sisters find emit Iucoumesinicdedsocae “Atel enala ttl ee TeEypV-Uir2-+ ght pV as) 1 est o mine de stare ete Entalpn ttl speciica ieuwinegntpe (ig) eo Prin ental neler dor sua dite energia iter a sisemuU ral mans delor sek " T=U+pV 0 en 3 i Fig. 2.1.Sstem cuplae Otsre: n oa stdin 21, det item cat ptf imaginal 0 coma de fied (ich st gu) care sconce setae oun fren eau imagin) cuo fott (Fe pA unde A~ aca spree 3 Ca idl fe nec ene nsec car lemon ab dl sh fein ech, Aceste elt le vor considera cu densi fe me re tu afer de man cas oni un amir mar ee molecule, haces Bs de tate prope fice le iru Td Coun lene af ‘hl termic ou element vce ele nessa sic ea ermperto ast fc erat cu eas elementlor vein In aces ca ce muvee nso cal. Pet ca clement connor simi esann hee Spey tse necesr ea sua frelrexerate ce schonsneh tua Iai eal zero, iat ca si nu se deformeze este necesar ca aceste forte: oxtvioae af fie tshirt Ge fare cpt ses cota dn neo Dach aia ster fig.22) chante forester apie numa 4 coma a, act conifa ea etme sfc esi ete en fre Sst presi te gale eee Aces rue posh mune sen! dad presume ana de ora pone ransnte mga intents dete Presunescnuzats de ere alee pe conta sistema se muvee esti sah Ince prestnen static te cea valor ia abe ra Pac supe feciaiclement al sistemulu stionei2 forte roporvonsle a masa sistema (Forte masie) cum af feria graviaionala maf de ete ‘ae. sune Tn echilibru aceste fre sun cohlibrae prin vara resi us lt in ioe acini scot fore Pat bgt YL pone 2 at fear 36 i Ft 59% P um fel vs rtf th an sem din Fi23_ Geil Bin vad) ene gl Asse fan eo de ot aes aa oe a gravitational, arune pe lingh presiunes atmosferck py flere stat de lichid ea (eentokes) “105 [a 9) i (dims de leges metologiel) | est Ini 2 Gneepiad de Ia soprafta Her) va tans statu inferior 0 ere ‘yall os grestates prope, ce stage dupa sine cregere pesmi cu adacinea cu TWA = pg AZ uate A exe aia de contact dine sraturil consider [Astel in punctl M scufindt in lchid Ia adinoxmen «" aioneazi presunea py + pg, unde termenulp gh ese prsunea hicoslit ‘Ohservates La ize (din ease densi mc) ga lich unde p>>9e h (fice presianea stat peste fare mare, Heo hese mic) presunes heros poate negli eau. Conclizie: acd presunes state y temperatura clementlor din ftegal ‘lum obupat de sistem au aeleag valor, stm! ete ectlibr. I cazul ind supra ssemulli acioneass fore masice, ele sunt ecibte prin varia presi n dectiaaetiuni lor (afore gravitatonae orientate dul vertical de Sus in jos spare eesere presiun de sus in jos cednduse ase o fons de ‘eastuneegalt de sens conrar cu prima: p Am g. ‘Mivinte de stave ale fuidelor in ech sin interdependent. Duct tn ‘una un proes de shim de energie sistema ce Tni-o alt tre de ech, ‘arate unen dine mini de stare ese foil de varaba ceo masini dup lege prop isi fd, Ect care descr aceas interdependent FVp.h) =O es) ste numia ecuate de stare. Cunoscnd varia » dou maim de stare gt ecuia festa propre lid considera, plem cleuavaloarea cle necunosce 2:.2.VAsconltatea fader Le deplasarea unui strat de fluid fet de rests dull apare 0 fort de fiecare interiorh oe se opane acest miei Aceast fora F de fecare ext ‘proportions. ca ana suraeel de emmact A sos vtza relative dite statue elne care lunes una fat de celal. Coetcientul de proporioalitate 9 psa humeie de coeficient de viscontatedinamies sau vscoziate diam NNewon stbi elas val neal jor stdlor Fon A (dds) 9 ude defy ete varia vitezs in iectia pependinlra pe cea a mis, Unittea de msi a visconti tn (S) ese Ns/mv'= {Pas Sefolosete desl de des (ing admis) SP (Cemipoise) = 10° Pas (LP = 1 poise - se cites az" deriva din numee iicianlui fencer Peele In studi curgeri uidelr adesa itervine raporu dine viscose dinomict 9 densitatea Mui, Acest raport pear numele de siscoaiale namics (Stokes sks - up rumele mae Vasconates exe inlets de venana tmperau (os varia pein. La chide vcozata sede eu cytes ompoct yo gaze crest (fig. 2.4,) Cregteres presini produce mirtea viscoztith fuldelor ‘isconiaica consentntala (a relia) este viscatates deters sparate conventional nce Y ems aticinuli eng Stokes, 0.6), Dons Mig. 24, Vascoctate fete de temperatr 241.3. Capacitate termes, (ctdura species) Cane decent use med some insect em melee ab ‘ Sod eer se (id modes a Se sgregare a sistemului in acest timp) este capacitatea caloricd ‘ : eager Cupacitatea termica masicd ¢ (cildura specifics) este en Tonos) ey sous cdr seis dpi temper (1 ‘Yapori depinde si de presiune), deci ¢ = f(T), ‘ Traces car claire pa mod va azz, sai ale Pian Bitar at70 ‘Adie enegia introdush sub form de oldurh mivege enalpia sero, ‘Atel capoiate temic masicl I presione consi V8 fi = Q/ (maT) es In cara icant Ia vou constant (dilatarea este impiedicat®) Ly = 0, ste aldara invoduss va servi dor la mira ener interme Ques Una) aus) tar capcitte erm maid volum constant, va AUN AT) pt ow 16) La lichide solide, dato coeiienflor de dist termicd relay mich, Aiteena dine gy ye, dn pet de vedere ten este egal. Din eget Iu Joule el greek ary tid, constnta gal R exe fucrul mecanic de dlstatie produ intimal incr ou grads unui kg de wae Raporl fe, = 3, este numit exmansn adiabatic a azul respect (Ate val =~ 1,6 a gaze moncatomce; ~ 4a gaze batomice p~ 133 pare ‘tome, Valoatea eadurlr specific ale erful in kg K ia20°C 6, = 1.0036 c= 7164 in O0"C c= 10103; c= 07231 yy scale gts 22. CURGEREA FLUIDELOR 22.1. Regimrl de curgere ‘Curgeea Midi se considera proces staonar (vteza W fo) mu varied in up, ntrn pune, dar poate arian face de sp) Regimusi de cugere Taminar Re< 2320, surbulest Re> 10000 raion 2520 Re« 10000 unde, ever desta Re road es) ‘Cex mai important caracterstica a cugei idler prin conduc [mi] itera medi de crgere a curentu ‘y{mzis)- viscose cinematic Muda 4m] ~dimensunea eaactestica ‘ig. 23.Variagtavctelor fluldalul nto sectume transversal pena ‘urgerea laminar respects pentru curgerea turbulent. Howograulvitezelor pena 0 curgre laminar in conducts circular este wn paraboloid. Pentra un curent turbulent renartitin vitesei pe eretinnes warevercala » Dinamico past02 Pent condacteseurte dimensiues cractetica este chiar dlametrl conduct, ‘ar erentul devine turbulent dar dup un interval de wanzipe ent eonduete luni caractrlcuretlu depinde de coordonata longitudinal 3 Punctll considera, det de entesul Re = Wt 7000 em 222, Stata tims Se an consieraceosetune transversal a uni trey, inepind de a peete spe rl cea end url one tn: un seat aderent In pret, de grosime mica, 8 numit" Aepine de visconitateaMuidulu 5 derugoztatspe ie peetlor lan stat de rosie mai mae, in sare gradientlvitee (wir) este foarte mare; grosimea stant ceste in lngul conduc pana chad i pare Conalacugerea devise rbalens, pitamen fe eal roa curentulai zona curentul Tamminar ‘turbine 2222 To ak Te wansitie Fig. 26 Seal tint (Cele doua stati formesedUmpreunt “sal limit idralic, it in coninures sceste zone se gist zo cuenuli turbulent, fn care grosimea statu iit ‘Scade smitr, dar se mengaeconsans. ‘Notanea de sat limita fort inode de Pan ‘, poste fi calcula analitc, dact se cunoaste yy inane i [mis] 220) ers sin nea clic nar agai aen _ »-[1-(3)'] 7 theme rman els ance irr endce Seton mee pe cea t w= Lhwies Imray em were (2"] ‘Exponent depinde de valour i Re "Re 50000 '50000200000 mss) ex) wel? 8 wl Dac moti cu Waa Vteza maxima in zona central a seis, itera mesh poate ficaleulath in fant de coeicentao, respec din eoustia de continue W=OWooe (OS) ex ou Sperry curgere aminart 19 0.71.0,76 peau curgeeaurulen i ew rogoase 99487 pent ergerea turbulent in ented 224, Dimetra ecivatent 4s 4s am oop Diametu echivaent fn] al un canal de setiuneS (mh, de forma oaecare este diame cereus care sre aclai ror Ine are sec y permet sei Disamica fidelor oe tS ' ——i 4 » © 4, = 206 a+) 4, = A(ph ~mg)/(29 + 2m) (na? r4- ma) d-4 = m9. . nd + 2m ie > (2.25) Exprima legen conserva materie Penvra un curt stjonar de ud (gn) care umple complet seciunes tabu pentru curgerea monodimensional exist exis ™ Sow me Map .s-w= 52 y[m'/kg] - volume! masic de gaze 226) Binamicdtair eng Sie-wa, Slows), 8lp-wa) 2 22.6. Eeuatiamigciit Exprime lepitura dine vitezaw a una ud pram de tare (pT) si fii ‘Cuten sationgz monodimensona ‘Pena un sistem termodinamie deschis, in condi de curgereadabsie, vem = 160 = 6 soem a, 22) 9) ~& «d+ path + pal, ‘cet ecati repeznit ansformile de enrpie cae ops ntunglcurentul de Suid, Scaderea presuni pin hung cures de Mud. eare nica Teduceree fergie potential, are ca'urmate accelerate cient, ridcaea a carpal ovation st seoperrea energie celui care Pentru maine 9 instal termice reverse = vee - wa e230) uaa poarta numele de ccuafa Ii Bemoulli si forma ei entry fade incompresbile (et) devine aerate ean p+ to l 24, AJUTAJUL GEOMETRIC Denunizea de aj) seat pen cae ener cineca gael care cure ine et ae lap edt tare Al roms tao cc poesia vom crge ewe inetd. Energi potenld ez ee format neni wi ener dhslocare, “s focnes in punt de vedere consti juju xo pied pois pe ng, send ca 6 gett haem 4 i see Doph opal ia crs utc sai conse shu converge, lat pete aclu cornu de gaze pas tere egale item sea + but) conerrentnerge (Ge Lava, ce aoe conn i pa Secjunt minim, lat perry cbse veer spencer Mule conprstie 2.4.1. Ajtajul convergent Jn jun gu, consderat del, sl ransfrmare adiabatic entropic, Se polska afl ecuie sie negoeaadsbah. eS ‘Fig. 2.11. Ajutajul convergent Paraetip, Vy Ty Se mumess paramctri de stgnare. Vitera gral in Feervor se consider nul, wi. Presunes meiullexterior este A Considetnd curerea Bra fect, gi starea gazul In depul secur de iepite Pr Vi Ti, FEC esp Aceste eli sunt alia novice pune l juju, pen o sectiun 8, gin cae se canone mani de arp, VT Tintnd cont de ecupa de conitate se ea: ase) 239) Wo re) 20) Paateti tri inal debit ind cons, rena ca Sy=e Funsia‘v ese dimensional 1 depinde de poral preston, x = py $i de ‘aloarea‘exponentula adubatie Ka. gazuli resect. Acca mate ind constant peru un gar dat, ruta a ane depnde muna de, dic oe eed oar Fig 222, Funeta y {in cara vidlui abso, aes penta p=0,valoarea lui y se anes, [a fe pir stare din rezervor,cind == pp Maxim! fant w definete un “raport crit, petr cae se bine o"presiune eo) co a Deoaroe secu S a sjtajulu convergent desrete in md continu, valorea Jui poate sa creased de Is eo, cind ppt (pate in inter seeerorl). Spee seetunca de ieie din ota par eel mult la valour Yn, dact presence exeioaa peste mal mid sa ey cu presiea crc po ‘Concluzie: Pentru un ajulaj convergent, in sensul curentatui de cursere. presiones el aT Somer 2g - lgds a i a) Fig. 2.18 Destinderea gol ideal Viera obtinuh in secpmen i» care se reaizera prsiunes cried © mumeqe RTS Im 8) 265) 266) a eT Aste at-un ajo] converge: valor maxims iteze ees post oti ste Gea cu ton loa Sue (Wp) Tela aesies minis & Sjujl nse peste enteric lot faci este max Debi did tea semene eue minim este The SanWaPa (KO! S] eo) ‘rc, pent a se pte obi vitae de eer supersonic, print de vee owe tos tut ncene jute tere sete, nepind de Ta sete pinay stressed concomient eu see faci 24.2. Ajutajal convergene-divergent -Acete ate (92.14, numite si De Laval, se bin pein adSuyarea a un sus} convergent 8 uno aut) divergent. Ajuajul convergent este mai seurt st bine Forint ar prunes divergent re us unghi a centr de 8-12 grade penta evita ‘desprndeen fund de pet Fg. 214 Ajatjal convergent irergent nod uzus dmensionaressjtjlor sonvergent-ivergente se ‘+ dimensonarea amet de inte, de 4 dimensonarea diametoli minim, dg + dimensionares diametut deep, ds # _dcterminarea ing par divergente Toate formule prezenae ls ug convergent su presupes eX parame nia din tezeror parame de sagnare, pn Vay To, Wen, In realtate aul ae Ievizwté 0 zont de racordave pein condcta de ta ozervr, ceea ve prepare existent nel vtezs de ita naa w, respec parame, Vy Te Peta eunosste acest valor tebuiesc cunt vlan perme de sagnare sirind eoeen adit dn reaver pk ase, ve Toa Ths Sot? 1K) 248) (Nin) 20 ae sl etunes deiner sj cosa mii de tare itr Ia Jntrare in ajutaj, din ccuatia de continuitate: . f 27) es ‘n aeasth relate masa specified ete dt de py-p(RT;). monn mai eae en a te osetia + jj seoio unde se realzearh presines rill itera eres da etaate de Sine eopnea a soa Dinan elor_____pazite Lunde masa specif rid este popu /RT.) ‘itera de ei a luda in juts ese data det wan 2 SGrt- Taye w? en a7 unde mivimile de ta iepea din aja) vy si T; se determins din esuside teansformie adiabatic, cunoscnd presumes exteriors Pi Secpunca deere din tal eonvergent-dvergent est stl mol em 82 Wap ‘Viteca maxi toreted posit af oti a curgeres gael rin at convergent-civergent sr obfne da presunesexenoart ar nal adie k Wome = /2—2< RT, 275) aoe = 2G ‘Daca se compara eu iter crite oie Pen esr 278 Dect, pin detnderea sg itn aa De Laval se jin iter persone ‘esa ind Woh ev sar pea bine ind diel epende Ge nah {aan spec pn exponent ade Pen acl angi erga zac eli io em unde weste ung de dvergnta admis (812 grade) Compares sis amvegmcivego ie oqecal Gp lech rumirt Mach in afr sectini Accs) ha) Comeren vege oe Sent in mod dist dct woes nominda Nach exe te ence ‘tiaras tr secnen ma Fig. 215. Comportare autjuluiconvergentdivergent + curgereente adobe 4+ masa specifies dull et constant firespctv de expres ceuatilor de comtnatt, cual de micare gd euaia ‘ransformni adiabatic se obn worse ds -w? Spt? oe scence uta Mach ez ecu 4s ag teMa? a a7 pS pw 2” S pha Cisamica idl om Din aceastsrelajie raul cin canal vtezlor sbonice (Ms Oar ncaa itezelorsupersonice (Ma>1, varia presun se produce in ten iavers cu sectune (Sidp <0). in conformist eu eeuai Tui Bernal rezulti ca dp 9! dw au totdeuna serme conta, deci vitza ees dad seadepresiunes. Real prac 4 situa de specie a corger prin jst Convergentivergent A, Masel siMac) (ig2.182) Ambele valor samt ale nurirului Mach sunt subunitar, dest Sip vor avex feclay sons de vafi far viteza w variach tt impel in sens ivers ‘resiunes. Este onal jal "Ventur” pet rep subsonic. B. MyclsiMay=1 (iz2.15.b) Jn parte convergent ajtjuuicurentl este subsonic, dar aunge Ia viteza ‘nih in secfhnen mina unde Mal. Dect in prea convergent itz eye prestnesscade ox yeideres sci juts. fpseatunen minim hint ur moment de incerttudine, rerlvat Je mera Mud Exist ou erttudine ov mich epee de wits peste views crc, susie in care ‘ical Mash devine supeauniar. Ase presunce sede cu cretereasetiunit tea crete de aserenen Este comporares ajuajlus de Laval pus in Sondipt corste de funciona. Ajutsjul reaizazh pe toata hngime ht ‘eansormares energie! poesia In energie cinetc, Ajusul pout denumires eau de desindere © Mas1siMaz1 (ie218.0) [amir mach este in amelecazuri supra 5 6S va aves tot imp sens ‘contar cu dp. Pracic 0 Sere a secjumi duce Is ereterea presi 9) Seren viteze! Aud D. MapLsiMay-1 (ig25 6) fn pea convergent presiunea cele vitezs stad. In sectunes minim spare din nou stetia de incertae, renova tot deiner idl, in ‘ene invers deci in fenomenal descr a cal B Din aceasta cauzhpresiunes ‘omnia = creased 31 In partes divergent iat viteen sede. Aluaul se ‘mest “aaj de comprmare” taro aemencefunctonare est posiill mush ‘cd in monte de jut exist o sur de curent de viter8sopesonicd, dich Mem afl 9 243. Comportarea jotajulal convergent-divergent la diverse ‘eontrapresian entra un aut) convergntdiergent exist o situ nals de proiectare ind sune sable (dimensionse) geomezie valor langinlor Konsouelor in ‘coneordanth cu valocile marimlor'de stagoare py Vn To respect pent © muna aloes campesi e7 Inass a vn de ae a egre 3), peo anumithlungine, o secpuneclindia proape constat, pind cand ‘ana Giizeaz replat in medi ambit m7, £2.16) ig, 2.16. Comportareagutajuluta diverse contapresiant Dect conraresunen p, scade sub valoarea corsets (Gp) stare fil din ‘menor ajuajulu ise modifica, dar I iegtes cin apart vane de Tid ‘expandeazt 9s comraci farming verze gi node (et2 b, f6.216, Supls] de ‘soergie Lviv eeprezinh energia care nu mai poste fl ‘ansformata Ia), ‘Acrasth energie se dispeaa in energie de fear snord Dasa conrapresiunes p, erste peste Valourea cores a pesiuni (.>p) vane de ‘uid se ingusteaa dupa sess din asta (cz, fi.2.16),formdnduse In gira ‘juju un trench de con acordt, care seprs za ital de gea excel eu ‘teza mai mic. Vitezaintemd este de obicel © witezdsupersnid, pe chad itera ‘extems in acest caz, este 0 vteca subset Daca contapresiunca py continua sf creased mult peste valoarea lui ps, contacia inact 04.19 Contact poate pitunde pind th seciunes miniml ajutjulel dosrece ex reprern o perurbae care se propa cu viteza Sune, iat I pei ea, fntemat mich dedtaceasa. La delimitarea vane de fide produce un st de presi, cae rete de In ntenor spre exten, salt care formeaza o und de oe ‘bles Vitesle mar ale undelor de soe au © important majo fa procesete ftzodinmice dtonthsrslor de piedee de energie pe exe ocete fenomee le ‘epevinil g deorth fezistnelorsopimentae generate In aceste Tegumi de ‘Srpere, Exist sai tn eave deplstes under de go, este poate la mate in lua wor explo, depgin ale nivellul sonic ete, poste avea consecinje ‘stasvofle, 244 Curgeren eu frecare ‘Pig. 217 Curgrea cu frecare Destindrea uni gaz eal dup o transforma adabuicsfentopch (1-2) ete fer de odetndere real (1-3) eae tne cnt de fecarea cu pete aaa ‘Aplicind susie rants peineipa al trmodiamien pentru un proces d= curgee cu fecareobineme dis wow +dl, = 0 0) {ela valabl penn (by=h, A040 Aplicind aceasitecushie abner wrmdtoarea expresie pent viteza gaa icfica din jt) in coil pezentate: we, = (lobe) ly ci) 2 ait war = Vie h) 282) Duct avem o curgre cu vitza intl wy Ja inure i aja) fers de ze obtinen, Psu dele 191 ‘Atel ueral mecanis de fears ene dt de: by sista es sel repreini aria supra haute din digrama p ‘Se consat ate 0 micyorare a vitezei wi 8 de vitaa ws, end 68 neat fest fcr, Dato aceste siti, In caleulele tehmice, se utlacerd feeficintl de vite defini ea i raport ine vteza uid a azul fee 3 ‘itera fir care Wa» oh ew ass bets nla cd eb = EO 92)e Ot) 86 215. CURGEREA PRIN CANALE CU PERETI ONDULATI 25.Ltnflucnta caracterisiclr goometrice CCanaete cu 0 asemsnea geometric (i218) sunt speciicesehimbitoaeor de ‘lun in construe compact Diet decorate fan biaddd ‘ig. 2.18. Caractere! goometrice yaproximate mat areca ogre ules Sieatberan oscar rin prc onul cra (e219), dupa esti de Fig. 2.19. Conal eu pert ondulaph on ean yensn hx ante nese ample avin gL et a dis. Banc elem mat mie compra cy sue ae ats ca reer unl lng ed vle era rn pc Pde Pe “Sur oe) nam are mi 6 viteza de la infinit w., este dirijatt dupa axa x se poate scrie relatia: cher ecu ‘ting 81) = Bthoos 2 2(He) oo) (S),-Fer Tele), 108 eet at Laplace, Novind cu © potenfall vite de peturbatie care sa Sens ab Foon: 376, 278 289) in areas Ge supa spl em dvr ge ee 8 rt ial pn cae componra noma Wee ce spate corp devine eal dr corpoent arena deze. ‘Fig. 220, Sirt Limi ta suprafeteondilate componente mare eps. "ena carl surges ui id vsoos peste asste ners, piu de Aud sunt incetinite in interior stratului, cu att mat mult cu cit traitor pemmee © (14,012) esis resins cei in es cuenta MNT (i220 fn ces son Darille capo acskrae a es inverse princess Acces Solent nfhecd dost ple proce coe ce eee spropie a ner one Energia vies ssenr paren he n sen Sa, nga ine omeare NO. tan egancs ONT vites Lengel schimb ses. Deis produce o mean ens one hance Sim, eca e arage dp sine osblatesdesenden parece he surat ner poster apertel sage, Deut statin de Mid cioonndue 91 dcypnnntose de pe sata ner uae, se asses formes vnejan, Toca de Segre eee tangent anormal («= g')Inses pe ems de eee tional saa ini curgeen pete f aminars mid ee eb, in fant de valores ceri Re Exaile a nin acai oes potrealva penn apis concrete pe bra mol numeric de el Din rezlacle obit pen scene alele sa comsutt ol ‘neta eale susie lng, pentru rapoat MUO), anal we comport tele os ae ome atin eprte Fig, 2.2, Rugochate preted Asifel perder longituinal exes proportions eu i yerGtlwd) vide cs valoaren exresii 66020129) voK* este const penta fecarecaz coer: (end un arom Md ex ieee casa nee cont et). mnere Dat in eae inocu values viz in eat roti K =A om ave PAY fo contin w = VIA si 2.10 lec .regimul laminar pense Jongitudiale crete proprio cu det tn eaten dc Re > 232 te de peter serine de Re, te ere auc Pe ert hho ach erat Se toni ioe 198 ie =rigosaiaecivelnt conde [mm] Din eli se obvi cal conductor aed ki este neal pnd ont de cia Re (qin est car stl i Taminer scoped see) fs as ice Weal {La locuite unde se modifcs directa decurgere, sau sectunes de teere a Aida, se consumd o ott isermat din energia idl peo pore relay ‘edu a conduct, ator icesiieai rer a frm virejoe Aceste lous: ctun, rede, ramifca, rbinete ele Sint namie rezisteni ideale locale That Expresia pierrilr hdr ale ete Bae(08) Im) 2109) Sia cones Tima unde & este coetcentl de pier oe) Sei TOOT Valor se detering experierat pent df fore de rerstee tidrolic. are valor cu atta sic et vara seciunete al ete cu Matra pli 11002-0908 cltschimbarea desi curr ete ma pronunats, In taels 22 ve dau valor oneiatve ale cocci precam s “oben ras in slap, din 0002-001 lungimi echjalenie peur rersene dase locale Langineseehivalen exe ng oni resin x asi pierre ino (08) one. ‘iratch ca cea eistentthidralice locale pe aro louie Tea Gm) e110) “Tub de ot! sate a 4 amet intvioe sl condetl eshivatene sinsate ons aba [Benamres TE [ea pDenamies tt Asie lezen Iezsene in 0.1. 000s) *-03160Re e106) Indrative ncaice ‘Dac Reese fate mar, temenloa/Re devine vegibil ast Senta fat as conn JO JOM a) (ot) [Corsa 96° [035 [16 —fnare rome al Oa5 |e ica 1. depinde dow de regoniata conde hase onda Ip aces car penta 0 conduct ath 2 ese constant (ruponiste este onstani) dec pied longitudinale pot fscrise sub forma ye Ke'e'=KiV" (im) 2.108) X51 K, sunt constant, dic in cazl curger ubulente cu Re foarte mare stdenlehidralie longitudinal dpind de pata dul PRamiicane [13 8a — [Crepes scpaniy JOST [STH favo 1 [Robiner dascis” ET [TSTTS [Sekderesseopan JOTAT [OTT lavat-o1 IDiattagma (aasco Dey ago TT tinomioa idsar _______pap200 Picxdeniehdralice de mult vse defines in nit de presune ate p-pal (Fal, Ap= pa (Pa, Op Pabon P) eu - Alegeren dlametralai conduct pests tsp ur debi de id ot ete input de rife roe ead eu damet) 5 de pre condiit estou dame) Pen cu i rel fe pena we conduta fe Te scunp ee inca se denne amevul conte pe aca cei cotinaa amid ele decile wg recomend de Herr Viera pen apt 3 ms pet ae compen 1-20 mp Velo 2c), Duck debra pus ete meal a Stem. en alonce prep pe cre tele so sib idl a innate int ntact ntro ede onde peta a wece peu debit at de a Pisaum) pout fclelat din ecupa ene sens pen sectines de tare ot tacohunes Ge 2-2 a Yj onset, Gnd seam 9 de psec idaaice ‘eB 2gth=Py ng DEN Dy | t18) Conder conduct cu dames costa (m/min) rplstnd sna pisderlr cle longitude Bh notin deere sot nme ene out capt le vets k= Hg aime prone & cs) seem DP peta He SV DZAELRY =A) fm en ain canal eurgeri rbalente (eu Re foarte mare) HacH KV" [om], SUA" PAH Pa) eats) nde Kyr8[2521U6)( ap entra asigararecere dei prin conduct din fig 2.23. fn ase fl ain elidel de fore 5 sate presions pla iegiea dn pompa 3 set. 1-1) resiuea reich fe egal cd resiunes , = sO. Reprezetaea grafic & Ui Pye ealeultapenra dee debit (a funsie Bp= f(V)) este sarctensica snd (fig. 2.24. Fig.22% Conduce neon Fig 2.24 Caractersiocondnte Cossind carcteristca conde ptem detemioa gi presinea acces inrarein amps te aa eb Van ce ponte eat pnt deo tant pest Corb in fig2.2 en acteristic coma pr bint complet dese iar 8” "pena ponte para nce ou et enc {ani mt mei falas). presen py dalle pomp ie capstan (Ap-Apc0n pia Incideres robin In porte coepunatoare habe del ve mica swcspnztr dea V spe Vase. Menten db la vaouc ily in cara ncher robot i posta exe poi intrest Ib ne Goa ts tonice nate prin care se tanspor gz eens pH de obicei ‘sealed ain cauza densitifii reduse a gazelor. pene otra conn ee fos I sega pompelr, vest, -compresoaretor, ect pone "eecrin 263. Fenomenul de evitate Fenomenl de cv cons a formats ll a vapor (apoizatea lichidului) urmata de condensarea lor. sata evita ape ened reson sateen de hid cade sb presumes de vapnir coespnroare terri sale Insce ca dl teen ste de vapor, manda art lt volun! (ars) Bude eae Sind wanporate e caren spe Toca pis mai a (>) te a seein tae Hei een luna format to urna condensii, se surplintantaneu (deci ct Disamio filer —_________ em transformindue in energie poteaal aed in cee de condensare apare ceser nstantane a presun (de erdinu ilar de bur) a empertri “Material perepiorconduete stu a pieselor pe supra dora se produce condenses, este expush aestor jocuri irulice sh ereteh de temperatura locale, Find distus i wma evoziut apeute din cau lor- Chia gi materiale cele mat date pot dire isn tip ma lng de eozhne enitaonalh. Dip aceasta cau este de deri ea in masini insula hidralioe, ase eve pe cit pos paris Tenomenuly de caviaie. Aces lets este poiil prin ewtare, regimusior de curgere Inca prestunen ichiduui sd ting presiunes de raporzare.Aparfafenomenul: pete recunosci je, find scompanit dew igooot matali siden. Efeetul cstuctv al fenomenului de cavitie ete uiieat ia theca modem a pelucrarea metalelor dure pein eozunecatttonla 2.64, Lovitura de berbec in condecte Prin fahideres unui organ de obnrare (bine, vandsupapl) flat pe raseul carger te finensh eurenul de lid din conduct. Surplul de energie ietic a asi de Nui in miseat se disp spre medial inconjertor pom ecsre i cmpal unet mig esti. tn moment chien erganlui de oburae Tudu din amonte in imediata vecstate @sechuni Incise ete compnmat de fora de ier a coloanei de fd eare se fdneat, dnd nasere I cree ores. Aceasth cee de presine este cu at mil me cu eit masa Mull ieare ete ma are inchiderea este mai bruse, Ast! tn earl eurgri cu eteze mari lchideler ip conducte Tung lnchidere bruset organclor de ovate poate i provoaceavari din eauea eet exagerate a pesiam. Seu sresinerovocat in uma fini lchidelor poand denumives de Toviura de sebec dict. In moment end inveaga coun de Mud se opreste fers #8 de ineie devine egal eu zo forta laste a colonel de Mud comprimat devine neechlbra, fap ce provoacacurgerea sa inves In dtectis eet in cond Fora deiner sme invere exe eaiibrath pat de fra dade dierent Je presne spirtt ine capil conducts i setiunes inchs astel ca coment open presionea din conde este ma mick det in sechunes de nivare. Sub influent difeenei de presiune coloasa de fd din nou se indeap Sore organul de obturare proveeind isu de berbe inde “Aces oslo Pepat se amizeaza pon fecares uiduli de pee conduc i prin ecarea status de ich Tae cle. In aval de setunes inchs {momenal exe decals cw 1/2 penoads, adic incepe eu acheres presutl I secintateaSetumi inchs din cau ite cloane de Mi din aval contin Tntoarcerea dul sc ova de betes inet "La vonstructia #1 explostarea instalatiilar hidreulice trebuie e& ee tind ceame vy Danser deus masa 0g 203 caPrToLUL ‘TRANSFER DE CALDURK 31. NOTIUNI ELEMENTARE ‘Transfera de cAldut ae oe i interirul aclu sister femmodinamic sau ine sisteme diferiterepezenindselimbl de energie temic ca rerata al tne diferente de termperatur nr aces, ‘ransferu de clldurt ese un proces dinumis in care engi teri la anumitiparameti este tansformatl la energie termicl la ali parame. Se respect legit findametale ale tenmaditamsprncipi conser energie! este respects rin fapulcbanul enegeti total ene nul ack engi eda de sistem cu tempertira dint (cad) ese egal x enerpa pst de sistem eu temperate slzul (rece) de medi! ambian. ‘Priel al doin altermodinamict poste 6 enanat sub fora dat de ‘Clusis: Calduratecesponten numa de ta corpl mal cad spre cel mai rece. ‘Studi transferulu de eile ftereseazd in mae urd pe to inne indiferent de spcialiates lor Lexile transfer de cildura, prin impor lor deosebi, e epi a roectares 5 explotarea tuturor manor insalailorermice ‘ransferul de caldurd se efectuard prin We} modu stint: condvctc, sconvocie rade In cadal mayne sinstalar termice, eit cada fenomeneor naturale ce iatene, a aorta cari, one ele el modu de transfer de cur ca gi factor cae au influent espa Tor, sunt complet aiferte ize ele rerulting abordin difcle pena cleus) transfer de cldurh ind «ele te modun se suapun ‘Atunei cind trasferal de cildurd are foe prin conveeteapare 5 transfer de mast, rocesuldevenind foarte comics, Conducta termicd este proces de wanser de eAeucd ditto zond cu femperaturs mai ciicatheae zoni cu temperatura mt cabort In ino ‘nu cor trmodinamic oli, lihid sau gers) so rte medi dfete in contact fake direct ine care enn odiferent de temperator, Conform ‘eerie! cnetcomoleeulare, erperstira unui sop ete ‘roporpionals cu enrgia cnet mediea partculelar constituent. Transfer de ‘urd pe conduetie poate fi in ezul carpe sode prin durin elestonioribers ‘n ssailcorpurilor ue (hide sau gaze) prin coer elastie din eroape in aproape intre molecule su slom, acestearimindnd iepobil, Tuoru greu de Trmserde cid simast___________gag208 ‘Radiaiatermicd esc proeesal de wanes de eld rte dowd corp alate la empeatriiferite (rk ca aeseas fe fn comtat fii direct Traneferu! de cdldush prin radiate ce realzacd pon unde clectromagetie cu conti a mel eae repr compe fe neabsobant. ‘Energia adit de wn corp ee dntorts energies interne a carl care se transforma in ena elctomugnetie Ta suprafia sompult ex ungimi de und cuprne nie 0 100 ym cae se propa i pai se reansorm In enersie inter fe momen ia cae innese suprefalaaltut corp. Radatile terme respect acelesi lei ca 51 raduapile lumenoase (se propagt In linie deat, se reflect, se eas su absrbit), Fenomenul de radiahe terme ae sens duly adic un corp radia, da sbroarbe energa rit sau reflect de cope nenjurtoare La slide gi ichide wansteral de ealdua prin adic ae le ta strate superfine Is eopusegazoase is volun CConvectia termicdreprernth proces de tansformare a Alu prin sctianes combiatd& conductiith emnce, a scumulani de eerie intra §1 2 mean de amestec a suaul! de fid alae ia tempera diferte Convectatermic ese rnold transfer de caldrhpredominnt ite 0 copafgh solid $1 un uid in migcare, ie cre exist const direct, Convectia termied este un roces complex de tensor de energie, mast st mpuls care Tu depinde duce de dierenta de temperaturd dar energla Se Wansferd in sensul seer empeatr de neared acl rece Inmuorttes Ineo incre se tua ansfrl de elds voteazh prin Qcddura total ransfrati fn timpal (expr a1 prin Q fuxu ée cor cdr transferat in vais de tm, exprimatin W) 2 wl ep Denststea flaca de caldard, ¢ repreznts cilduca uansieat pe umtaten de supaft, iv nites de imp: in cate S este suprafa prin cre se ealizear rane de eld, ml + Danrdectturdgimasd ag 08 32. CAMPUL DE TEMPERATURK Camput de temperatura cepezitsttaates valor tempera in ‘eg pail fa un simp oareeaet. Temperatura ca parametr de ste dep de poate gd ti te flag) on ‘xy repent coordonatele spatiale ft de wn sistem de refi ale puncal cutempersurat ‘Suprafga izoterma reprezit ttliatea puntelor din spatial consider carela us anunt moment au sees emperaurd CSS: Fig, 2. Gradient de temperaturd Gradiental de temperaurd ese defini cits rapoxtl ine vita lemperaturit At dine dout spate izoteme gi distin An dine acestea (Gig3.1), misaratt pe rormala la supafat, cin A tender zero rede dnl ay {es ees cheese ener ‘In natura st in tehnici numeroase procese de transfer de etldurs sunt adesea coat dst mde ic fn acs sae Sa eco ohare vl np de tempera po pean Soa tempera ‘ode nn so ab essa) eed pe val Tapa jot ul fore Ingo ean Cpe ‘chin ne meet aloe nr ce ear en re Sendai vies on Danlr d dtm ‘33, CONDUCTIA TERMICK m6 33.1 Legea li Fourier | cospurie solide cu temperature neaiforma se realieazd wansr de sida pin conéuetie cin zonsle cu temperatrh ra rida ere zanele eu emperstus mini retute, Fluval temic wansfet prin condachir tne dous upratee aoterme eu tpertr fete pe deta m (noemal) si pin suprafta coafarm leg ui Fourie a 2 a 1 8s as om os) Pe unitats de suai uu ernie uniter, (win? | 66, andoivinenticd Wik) eo mime depen de subst crperturt arp etal pst, 4 Ge pre Se decmin pe ee Siena act se cos cor sold cu conducive pe ee ei lei orognle ss abn fale mia a a Baa 67 a ae Bs gy eHd 3.32, Beuata general diferoniald a conducivttitrmice “Gradintl de temperatura dn se determin pele anlie folosinduse wianpl terme pers um element de slum Viola din coral pin eae se rater clldud prin conduc Corpulse consider sli, eu propre contante ve ote dizetil,susa inter de eludes uniform dst ar dltarea sau festul eilduriv se negijeaak Elemental de volum pric cSldurd de Jementele yecine tat calge 1 Wansfera cduraelemencior vecine tat re. i To wetsimasd ag 207 Latte element de vou sunt dd. Cada primi de elerentl e volar af 5Q)= 52a +6 + Qu os) Clare cet BQ) 800 +5Q.2+ 5Q, o% ‘Cara pirat de ass eer 505" ade G10) (Cura necesar ncaa element de volum: au ep Lar-dv en uti de bilan ese 8Q) =50:+80. @2) Explicid expres din elaile de mt sus obinem {2 Maysdeea, & 2 {4 Larder 4, Se ere ‘near: ay epezilconductiitaea termic pe direct x,y 22 tates tenis mais, | | capac et ash | P+ masa speci ensiatea element de vlum, mj ltl decd al sre er ocuind relatile (3.10), (3.11) si 0.13) tn ecuaia de bilan (12) se ote -[e. Bar aees Madigan nde Pacts ae 2a he Pande dbs Phanaray Jersey Sab ~ ln ura eect caleallor nin seams cd dx dy dR Reh, locke ag208 Sin mad a a 4B a &) @ ais Esau Mi Fores codons cea oe paw a a |p ALE cre repent ctain generals frend a condecUvit terme (cua a ee lai Fourie) pet ransfrul de Slr condi cw suse interoare de ld, senacat 4oa =] = iwaivitate termi, cou (15) devine ale 4.4 Pr avin te 616 ar “lar ar ee?) "ep op incare Vest again de tempera Per compre u fore, corel de vlum este preceiat in figura 3 arin coord fen, naa 3 a fou, ot #9 Fig. 23. Element ddevolum In coordonate indice ‘evap tui Fourier in coordnate clinic va fle ee oe, ae) on ae eater a FoF |p Fight Elemental ste volume tn ‘ferice Vara temper wu corp (itera de nae sa ir) deine de fic de temperature duis temic a materia (a= eae @ epinde ta rindul s8u de vemmperaurd yi densiate; repreant inertia temic a compl Integrates ecuaii fui Fourier se face tind oont de condi litt Deru fiteareeaz tn part - forma geomet compl, parame termofiz cesta temperature suraftlorce marines corp deca su direct de ‘ropagare = fluxulai termic conduct, reyimul de transfer (etefionar sa Teanator) 333. Conduct in reginstationar, far suse interne de cbldurd 2). Conducta prin peretele plan ‘Se consider: conductvtsta termi 2. materi si temperature t ‘pe fee petetelaiconstane in imp i pe surat Sepia ete permanent far fal terme uniivectiont Figur 35, t a , te Fig. 35 Pertele plan omogen, constant 8 Z b x sar doling mac ae 210 Matera, cele preciaate ma sus se exprimd cu eae 619) 6.19) ‘Consist cunoseute gi anu =O; tots x8 tts # =, is ot 21 gear prin imegrae devin: al prin nea 029 Inet nko dat re yx t Cy 21) annie se tei dine nts ‘amcor toy fn x28 totes wc ater: G == C04 oxy 3 Pron interes Eeuatie: fi Fourier pentru Muxol temic unit conduetv n regi stationa, se obtne 62) ents inneaea supa 8 peretei plan usu emic conduc se aleuleeh ulti sh wl 02 a Regimal find tatonarfuxel temic unitar are aceesivaloare n oie sectiun. fn sectiunea x, figura 35, opment het mt a atttea x ToamsferdecBlderBsimasd at u(-s}en bel oo, Cae repent legen de writ tepeni in pet ap cams din relatia (3.25) este liniara, daca 2, este constant. vee wre ‘ore rest eet ma oi in ma me set conse ppt er pan 3. - ‘Fle, Pert plan dn mat mute strata! Tansert de clout ese 4, 4 nidictongl in regi staponas , Fal temic condactv ular ete const noice sete pret. Petr ‘iecare strat in parte este valabila retafia (3,23), adica: pes Wet by a LEM inca 026 ay ean ae? 628) 62) +) Condueta prin peretl circ CConsiderim un perete ciiadsic mbular, co dameral isterion dy iametral exterior dy fgura 37 Matera este omogen eu conductivitatea tered oman entra stil acest arse amit emperaturapertelui interior to cea peteteut exterior Fie tts, Graienul de temperatrd in diet radial este se prefer alll talon de cdi folosind fox unitar ie ig3.7. Conducta rin pereteelindrie eld si mast _ an Tiniar gy devarece ual uniar de eopafaw ete vara ‘mdrit exis eat de lear ou ram. Tae aseste y wc [ted nr pop anf ita raportt a supafta exteriors (4 - uxal unr rporat lao spent ures, vats dfn a dsb! de teri in pre iin, tn coordonateslindice, ete oot Lat ot Soeie eS es) ‘Axa corespunde eu a lungin tind. Petra fu dil, regim permanent, aver Bog Aid, Ay ot dt’ ap ee? etajin 30 deve ata feis 63 a Cusubstuta =u euatia devine vat ‘i Belyno, BsHac 033) Prin iegrate, se bine: ine ine=InCy 38) tnur=nej, uC, adi Brags ane 039 Integrin relia G35) se obi Cincy 636) Din condi aii se determing constant integra 9 Cy BB, G24 37) i ini Penta un dimers cunt tempera ar express: fc. ean cvitemperaturn are o ara logarimi poet lind Flal ers nit ina confarm leh Fourer, scaled cureaia at ar ci ee tar (win om qcti=-aeiat—caepon ita, deviee - = (wi we TS we) 6.40) iin! Bets, Baked, act ne repotim Iso condict cu dinmetrl i ds siIuginea L, lx termie va ean entra peretit neomogeni (Fig3.8), pinto demensatie simp se junge te elaia 6.2) “ig .8.Variatatemperaturit inpretel elindrie neomogen t4 ome decaurbstmesd gs Tepe dn zonce contacts ob avnd-ein vedere fell oa) ©). Conducta peta peretele serie Consideram pereele siric mogen, cu raza intcoarh 1, soca exteiotd ty $i ‘conducivitate termict Ret, fig39 Fig39 Conduetia prin peretle serie Mesoyi drat erent, ape pada tenet este (th >). pees “Bn mes Sia eric ik aes concene cree ee wsieceomico poh em ah a et ial dee ope cna see aay dct sa pacts sate ee os a dr Prin scpren varies obine of e-sria oa oan eas Pent an prt nse laszlo wl 3.49) cua dtl temperate friar ytd ty os req Get Flaca tre unit eportat a un meta de supra intron au striata steel va bend _— 6s Te 82) in azul tn care conductviate termled este dependent de tempereatur ate admit, pena cele msi multe din aplicaile practice, o varie lnard de ipl ()=A0+A) wins) ex) nocund in ela 2.6 neg pet care ip de pert se obi orale semanaoare eu ole dete. Petra peel plans bf: Troe dectrd stm gat Separind variable interind inv lmitelex 0, clad = iy, x= 5. lng = teat expresa Hum ita pe supra onde) 1 )eZebeats) 089 levine mnt coats mde oe Jace 059) Marimile 2 sg reprints conductive termi ls temperate ly respective. in eaeulele tehice se poste adaite penitw mimes h 0 vara ‘nar, ul terme Q se poate clean cu formule determinate, i cre ete caleulit Is temperatura medi aitmetich in perte Tn cain care = 2o(19Ri), profi temperatrilor fn pect se obtine prin integarea ecuatilor difereapae presente mat ws Penta peretele plan, dupa separzeavariablelo, inte limitele += 0, ‘fy $end = (0) raat ‘Fig3.10 Disibutiatemperauuri la ‘onduclatermiedvariabila In fnetie de valor ser factors eR “ty oerete eh he, stb tempera rae de cd a mag2i8 7 a Rowe 2% ot] 34. CONVECTIA TERMICA 34.1, Generale CConvectn terms repezintt moéul general de transmitere a ener ermice in eazil uidelor in_migeare. Prin convectic termicd se_ineleae rier dr nem if mir pte ct dln mipetea Tuidul. Conveta termed Se pote defini (Itr-an context mat sin schimb de clldurh fire o supafth sold oaecae 51 un dine cae Print conacs ee 0 miserereltiv. Ponty producercaschimbulu de Slur cae necesord cnsiena unel diferente do temperaturh inre perte fd Trensfart de cert pein convets ate fe imma multe etpe. Sd presupanem, spe exerpis, tansferl de aldurd de Ia un pete mai cald (fig311) ot temperatura id ma fee, fn migeve, ex temperatre ig, 311, Transfer decd prin convecie “nro um i um pera plan fn pi fe ene temic de fasta peretel tec I particule de Mid adacente sews prin conducle,exea ce ae ca efect riicarea femperatunt 31a energie mteme a sceior particule de fui. Acest proces st ‘esfyoar an sat de Mui de ling pet, de gosime 8, denuritsa imid, ‘Spot aceste parle ev energie mai mire deplascard lire zone de Mid eu Temperatari tai sedate, unde, prin amstec eu alte particule tensmito parte din Imtensitateaprosesla de transfer temic prin convectie, depinde i foarte mate misir de migesrea de smesee a Muli. Miscarea fui in nel zone xe lamina jp alele trbulers, ay medina vecindtate a peer stagnearh (Ca wmmare, studul convecet temmce neces cunoayerea caracteistisior de urge a uid. ntact in statu Tints, in sens transversal pe desta arena, trnsmuterea cildun se reslizean pein conduste; flax de edad transmis depinde de conductiviaten trmicd 2y a flidull si de groimea 5 a stratus limi (9.3.11), gosime care depnde de earactralearestulu de iid Gaminor su turbulent), mas species capaciatestemic8 msc 2 Mid, te Caren de convectie pot H produ spomtan, cand miserea de emesee te recut difernjélor de mase speeiice deen datorate grader de ‘emperatar, in acest ca, se vorbeqe de converte ibe sou natal. In convecia liber, eurentul predominant se prode ttdeaun pe diectia veil, avind un sens ascendemt. De acea, in comvectin ber un 0 portant acd acceleraia gravitons ‘Cind migcaren de amestc este rezltatl unor caze exter, convectia romese nconvecte foraid” In convecta fort curetul ponte avea orice dete, deoaece el este provoct prin dierete de presane (relist de pone, ‘ventlatoare,eompresoare, et), In Cazl unor cuent ore co ste. mich pe diecin vertical, peste arent frat se poste suprapune sesibilpcarentl liber de ere tebe St Se lint seams. ConvectiaIberh find spastand,inerine fn toate eaaurle, dar na devine seniilt in fenomenele de convecte frat Pent mies Panui de cdi transmis prin conveci se a a mad. tii foae mlsunle pentru mejorar status Hit ms! care force omtactl ef ma iret al unet cama mai man de fhid eu pete, dat au ca amare ereylren piewenor de presine, Turbonsre. Tid poste. activa leansmiterea energie! temioe prin Comveco, Dich turbionsrea este prods Ta un Joe nepotrivit (prin movifcares suprafte de transfer termic cum arf ican, deieioare, et), acolo unde trbionarea ni mai poste activa transfert terme, rofl acestormisri se reduce numa la majorarea perder hdrauee, det la Imes puteri necesare penta vehicules Puli Indferent de ratra mise Huidulu de caracteul crger, im pette, in taal limi curser este ‘nacauna Laminar, iar vitezalnari, dea zeo la peree, pind la 0 vezi ostecare Stal hmitaeste mult mai gs la scurgerea Irina dees a curren turbulent, ara eargere turbulent elie cust mai leu et rbleria Devarece proces de wanserlermic prin convectie este sins lsat de rigeareaflidului este necesara cunoutetea mecanismulut de eurgere a Tidl Thani investi meeanism detest terms cai 20 sec mat 1 54. Bement aoa conve rie Hi -mir Ren Fy aE oo) Fadel rele sm ice 9) competi, Viontes ee 0 Fi cancencts Mtr leds po nl ea ese 7 Soil up Fo rca vce, Goa a see ad conte crs eat crete Saja se tin V8 “19h mVepardite Site pw dspace Now Fs Pen sift 0 0s) unde: “ - G61) see noses ars dtvref ee gations sere Diack notim es p (kglm'] — mase specified 2 fuiduli, defini prin v (nis) viscomtate cinematic dats de rela: ved 59) 2 in hidrodinamied se defines dou tipuri de baz de curgere a fuidelor:eurgeres laninar turbulent in cazl carpe laminate, fecare paricul de uid se deplseaz paral ev suprafatapereteli;cugeres are losin staun paralele; stature de fluid in migeaze, nu se amestock ine ele. Se considera curgeren lamiara print-n tu cline sa cana, dacs: Q4000 (10000, ei eercetsor mit Re> Toned beara uni id parle uo pic, Conve erm ex ues pte deo ar aura mis, 2 rep de carer — prope emcee uu «forma dense spat de wafer termi “ a 4). Natura misc (Caan eare genereaztmigcareafidull poate ierenga de mash species a Thiduii prodush datorta diferenelor de smperaturs ie diverse satu, pina sa puncte ale Muiulu. In acest xz, vist omigcre liber natural dln, ar ane de eld inte pert iid se realzeaza prs eomvectic natural (au convece Uberd) fetal une acfuni exterinare care produce deplasera uid (veniltor, orp, elder Her, vin, cc). In acest az miyares ete fra iar ansporta eer ine porte ivi se reali pin conve ora ') Regimul de curgere In funefe de regimul de curgere_ al Miduli, earacterizat de valoarea rte Reypolds, mecansrulconectieltermice se desfoar ast “instal laminar, tansferul de eilduri se reali2h prin conduct, inaiterent de valoare entero Reynolds; in regim laminar, ans de cilark se face eu prestiere prin ond temic infu; aportl mages de mesic este cat ma mi, ce fees ma cht pa regim turbulent. fp zone departate de satu lamar, ransferul de sigur se realzeara prin april miei de amestec,aport care ete foarte nts. vw ct turbulent este mat inten (Rey) cu at transfer de eldus este ma ©) Proprietailetermo free ale Muidatet TTosle mirimile eracertice ale Huidului ewe depind de tempest, nfueneaat waneferal de cldurd pre convechio: Ia mod special A- londuciitates termi ; a dfsivatate temic ¢ ~capoctat termie8 mic; v ‘d Forma st dimensluile suprafetel de transfer termic, as un fect sential asupra convert suprafee. Forma suprafetet poate gener si armplifea trbulenfa uid, dei ponte mir consider eantiatea de energie termed fansmsh. Gromer statula Timid seade cu creterea ragoztt pert. Seomeia suprafeet de wansfer temic si oienaea aceiea fs de cugee, fevteanh carotene stl mid sh cecash condiph pen mlsurares raefeat terme (prin modsScaca votezeloale a Hid prin gnerare de webulentete) Penta intensifcares tansfeubitermic 0 metod forte mult tliat este ealizarea de supafee ou configarae specials toate acest suprafee au foul dea res tibulent de a miyora staul limit, te, O metodd des vila, Ia Chinibitore de ciira compact, este schimbarea direct deeargre aad, nciods care duce Ia accelerara locall de curgere a Mukul, tz modifcaea gosiml statulu limita pein efetul de inrare. Efeet de intare are in. vedere iene fn (18 Se a ie. (st Seals I (Comes xp as Ts ‘si ie Sa Recs Se 343. Legea lat Newton ‘rox de ealdura transmis prin convecic QW] at onvectic Q,[W] Ine un perete fi \epinde de fos malt fstor. Formula ui Newton perite determines Mux secalaus Q, 2= aSiy-') 08 ‘unde; « <[Wim'K] — este coefictentul de conveetie “e Sina sped ant ers SAC spent pot espe dls er Newt (63) teperna a dee coef comes Ae defn, tse Se ei icone ee Conc cmc a fe hah ere otek este Somes: Desa in osteo st mie oe e e hs thsi pa) oo) fot a fl ann, ese fre se de dena ma ales male Problema de bazé a studiulti conveetiei termice, mai ales pe cale ‘peti oS -consta in determinarea unct fanetii de forma (3.64). ° ‘Snr ta erm Se hte ein ae regi» ce nd cre fl eae vn sc singe vena fsa lcs ust eae tempest na mei peo els Sener al ea ine fad co onpenis sesame ne Sis pore cu tenper oro eBes a nt lin: dfs 312 xe epee el ee tempt Sal ies sh Pee stratului Himitd este 6, nnn ha Fert tt te, caer 3 a «1 28204 Grosimen satu limit termic 8, se defines mod convention, ca tanta de a spraia pretcii pnd in punetl in care diferenga de temperate ine pert lad ating 99% din valoarea deren de temperaurdn urgees ier, nepertibat de prezera pert, La contactl cu perl, vtezs Ould, ste zero wtf net wansferl de Alar in Hid ae Tos prin conduct. Serind falta dite Munul untar de sopafi, assis pin conduct i fax wnstar le euprafah ianamis prin comectie se obtine succesiv 2 ara) pA pgm =i, 02 Ba we vty rota emer in saint wee carpe wu id plo 0 Ft pln ese latin ye. 6a) Fig 1% Profil temperatarior in sraal init temic Pertrbata temperature sisfich uote con lay, temper nll ene fg ilera iat 0 “ajadtompenura Rll exe oy ‘rt un id eat ue pest plc nc (ig.3.13), pina cone pot sie dea to 3/12) 0.66 Se) oe Grose stati ith tric, perc pez inca (60), se poate determina utlizind tela it Poausen, care red legis ine frome ras tater pri 6 oS en Toned ctltedsimaga pps unde Pr ester Prandtl ln figura 3.14 sau rerezentat profile tempers a vtee a strata Timi idrodmae (1, sat limit tenn (2), staal lange (i stat de tran (r) Biri | fener th sere a = Reba reap] tamoPh I gr sor f 7 ig. 3.14 Profil temperatrlor i strata ini termic Matera se poate serie: dt = 5(/—tp), unde sp = const, im relia (3.66), dacd ‘nmaljim anit meri cu luagimencaraceistie 1s ope 0.68) Cnfom ape’ de mus rei Nis pot inept apr dire {pon emperor ce satan pees 8 etl toe onerous defen (1 I. Dac ese ever Nn fone: Nu = (l/AYt/a), semnifcayia tui fzict este duth de raportul dintre rezistenta terme aco aid 2 reste ries comes Ve Sehgal ; 6 7G 5, air cic (po = wl lw 6 cnt ate: pst Sept merle pe he step ants epee po lina cid ange tees ogee pa ea fa sng iene sss set ce dn eo ap ae en este oi a peer id sal tht es a tpn eo Mr sci nln de pn nodltatenal, 1) on poate! Dinner: 0.70) Devi, eu dt este wa abe strat Limit ipotetic 5, ot ait este ea mare dark prin convestie se coefcientl de convestie,Inenifictesschimbului decal pri a ponte face, pine lise, prin reducer gros sat ith seeas sp Tez prinoreglerea teas qssua turbulent dul it bent carer 5.18 tempera srt it en Mee “fluid paralel cu o placé plana inedtziti Det wera i vari i ce eer ii xcept ete i an + fas en a alta temperatura maxim in aa evs sa canal, Erourea cree fe este ati ma mic, eu ci este mal mare valoaren ctrl Pry talowren ne once onterila Re 3.44, Metodele de determinare ae coefclntull de convectie Se cunse patra metode de evalua coefcintulu de conveci,sanume: analiza dimensionald combina eu determi experimental, soluile matematice exacts ale eeusilor sinus Hit + soalza aroximativaa stl lit prin ete integral, +anslgia dine tansfrul de les, mast impute, ‘Toate aceste metode isi aduc contbutia ly inflegereatransferuli de ‘adr convectiv: nici wna din aeeste metode na poate recov sina toate Probleme schimbulut de eid prin convesie, denrece ficare metodl are ‘nurse limit, care rest uizates spac. Prin metods analize! dimensional se combinlvariabileleproesuli leat Jn consderre in grupur adimensonale, denumite si crt Aves relat forcite cu dtele experimental, pemitdeterminarea coctcientlu de cones «nba legilr siti In procesele de convecti, prin grapares maimilor se pot obineditite eter. Ast se ulizeacd ‘serial Reynolds. not cu Re ie an Senin i cae a Tai tcanstiee © fain crane has crt emanate gre px is mpc sng dre ese von ee) eae se ‘hid ‘sterol Nusse, ata cu Nu: we en) . tate: 2) ent e st Mirimea enterului Nusselt, sau mumirul Nusse, carsctrizcardgrosines statu timid fermi, deoarece se poate see ca aportal dite leninea aracterse8 £ si gosimea stati lth Aver del pert Namiral Nusselt poate fi pivitca rapori dine denatstea Quxului de cdldurd sr da ir 28 +i ‘potea Pe Pro PONE 74) de: a (ms = ifriviateatermicd a uid aet ery we tk} masa species Midui (kg K.-capacives erick msi Muidala riral Pranl caraterizeazs report dine cémpul de tempersturi si cel de oa ‘sritsrul Grashof, notat ou Gr. Gr= Pap (3.76) desu maipou ‘lm ]-scceleajia gravitational at dierent de lemperatrd. dinte ty ~ temperatura peetli se — nperaturafliduli, deprce de poet, in 2008 unde ues tempera este nett ‘BIUK)-~ coeScient de data volumich Criteriol Grashof ~ interne in convectia ber si poste 1 prvit ex ponul dnt fort ascensionala @ untait de volum st forts de inerje& acess i Eunice sconnepil her ee Neopet am oats cfr cmos frie iene madre ar mu re ape ser a Hesenaue ‘Nu=fiRe,Pr) (3.78) ‘Alte enter lot (ori care ptf exprimse eu eee przetate ma “: sot Pose. nota cu Pe Pent Re.Pe 679) Mee Nae y= Me a 680) Be RePr wpe Ny asp m 0 Critrie prezentate mai sus se ulin oe! mai freovent in wansferl ‘erie staion In iteretua de specie se ase ta transteral de mas i alu. rte adimensionale wz 345. Convectia liber Convectia liber, denumith yi comvecia manna, eprint modal de leaner a energie eric ince un perete gun ui n ieee peste spate evetc, migeare produ de dierent de densa a ficul, datorata ferent 4e femperaurh ne strat de Mid fn contact cu petetele 9] saturile de Nd Aepinate de pete acest ca, vite de migcare a Auli se consider tnd cite 210 w-¥0. Curent de convetie termed sunt produs sponta; caren predoman se prod pe direfa vertical, avin un sens acendent In convecia ier, diet se produc i cueni cw alte deci mural un faracer complement, care auth a curgerea pe vertal, in actus situs, ‘eceleaia gravitational acd ur re ate mportant. In comet liber, sat its hirodinamic i steal nit texmie sunt e acess rosie, deoarece gradient de vite st produ de worst dat de ‘adienpi de temperaturd, Dei, geometria si onientarea suprafectr de tanser fmic_vor influent consderabl valanle coeficenor de Tranter temic CConvestia temica in spat rite se ve defigursdifent de covectia iter in spain 2) Convectia bers spatii mart Constr civil, supeteeeeilindrice su plane syeate in ac, precum {life aparate industrial din hale et, sunt supuse unui schimb de cle cu ‘medio ambiant prin conve liber. As, studi convesi! libre in spa "mi precio deosebid important pactik (Cauza primars 2 convecitIibere, avind um carster pur terme, ese Iigcare luiduler ascendent, dnath conar forte) gravitons. Migarea ‘uid find fare fnceat, ae la inept un erate lana. Aveaté mieae, Tn anumte condi se pate transforms in eure turbulent. 41). Convecia ier la un pret plan vertical Pent analiza trasterult de eildrd pin convectc liber lsu porte pln consider o pack pln vera (ig .16) 20 ig. 4.16 Varaia tatu Im sa cofiienulu de convecte la un perete lan verieal Dic placa ate temperatura t mal mare det temperatura er ty It safe plac se formeaeA statul mitt de ggosime 6, variably prota tertile gia vitae este reda fn fg316. La incept saul limi este ia, pot ae an epi de rai i poste deven comet hurbulent "Adri e& profil vitere! se pate reda prin functe de gradu else tne ecusha enteral a rocesulu de consecte Liber, in lng plicil vertical, b forms: Niu, 1 herb in spo man 2). Convesiaiberd in spat imitate Is cama in care statul de Mid se pies inte doi ere apropia, sau pe ee eee ey nail dion ybil entra miecaren flnidulei este tn. ha cdma 3 transmiteesealduri prin conducts. Cu at sata de id ate grosime mai mare att intervie mi mul coasets. Forma saul, dimensines temperate peretllorinvecina dtermind miscarea Thidulu. ky acest spp mite (ei), tjcaeaeste practi in rei lamina Tigra 8.18 sa reprezenat modal de migcae al idl in eSteva ips de spat limita ‘Fig 3.18, Miscarea fluidla tn spa Umiate Analizind migeaeafiduli di 3.18 cons: dach distant & inte pert (Figa) ese relav mare, crea ascend (Ge pe pereele cu ip > ts) mse nterereses cu curenf descendent (de pe pattele cu temperatura p<) dae istania 8 este micd (ig), caren ascendent i desoendent produc bucle de eiculaie de inline “nie care dep de intensttea Drocesuui de wansfer termi, isiana 6 gi denature flu decd sand pae234 easupra (azul), migcaea Guidlus ete practic nul, dack se iverseard oprafetle (cama), ansfent termio se intensified mul, apar chen escendenii $1 ascendenp, iterfrena dine ele forming bucle de culate smilare cuca b, in eazalsuprafettrciindriceorzonale concentie, modu de igre fuidaus (i) se aneamnd cu mijcres deseo im carl ed aume bucele ¢ cirulap spar numa: ip zonele i care supata cada (—}) este ela ez ub suprafaa rece, iar In aonele in care supraajacaldh este sus. nb exist ireulaie de uid. Pent suprafefeleserce coneenrce,migeaea Muda este Seid ou cazutile ef, desrise mais ‘in canurile pezentate mui sus, energia temic se wansmite, excepting sda, pin condiciones Fluxul de eAldora transmis se va calcula eu formulele de la conductia smh, da in leu conductit termice "2" ae va intoduce “conductivitatea chivlenta earns nde eprezins aportl convectil la uansmitere ead ine cei doi perc floaea lise cleuleaz cu relat ut Niemann: 6.90) nde, x unt date i bela Ne33 din“ Anexe pens Capitol 3" ‘Creal Grasot se caleuleaza ou rela: Gr = BBP Ao) oo 7 eater tlds mast 346, Convectiafortatt as Conve foras, reprint tantra de eld inte un pert sun fd cae pl perce eae eure dtr or fe ene, ae ash reves do cirtae a fut, Comer Rou exe pode pin exes ‘el irene de peste fe dos puncte dep cul de cupre, Seen de presse cat do pomp un venta eau, vintl eat e exes nel presi ine dos ane ale aos sa cies er unt te fe seen az se poate deterina (estima) ier ecugere 2 Mul, el ere este sensibila si nu tinde etre zero. ones Procell wasful fomic prin convex Into coniuetl este fate somolcay depinde att de mol cugeriy ct yt detalles So. lees MiduhscTemperata idl vial a a eone Wane 9 Ing condo ®) ~ Carel amir enim Dd eald cre cg laminar, Re & 2820), ling wiperte mai rece rofl Lempert al eet In sal lama’ se repent Tei. in_/'® 3 > Fig .19 Profil temperatura tec astral laminar GGrosimescetor dou stati (By ~hideauli 8, termi) post ais ‘ae ovanaie parabolic, dar in general der. Vitecaw, varia’ de ln, a perte, pind Ia o valose consanl “Termperatura varaah del “Wp (onsiderata egal eu temperatura peretel) pt a temperatura, a ida, nenfaerat de prezents peel. ‘Schimbl de ealdu ne poet Mid este maxim la capt de ita, unde grosimes stratus limi irae este foarte mic (0), fenomen unoscut sub denumires de “fest de capt”: Notim ev a, $1 a. coefceni loca de convectie (a,), respectiv coeficienhit la curgerea stubilizath si repeezention in Pot se Fig..20 Dsrbupavtect, temperatui varia coefcentor local de ‘conven tabu elindrice Tortie seu 8 se eaculeze transfer de dar prin convestie, fa rep laminar, penne fens sau sat ea deforma Nu= f(PrRe) 052) das acest relat pot da abstr lnk Is 100% fad de procul rel, Din acess caura se uizea ot a malt elie empiice, stable de dite autoe 6) Curent turbulent ‘Dep cuenta in snsambl este rurhuent are fn acest ca un stra iit n care vita fliduul este mick 9 eurgeren are un eaacter laminar, Grosimes Status limits depine inst fare mult de gadul de trbulenid a curentlu de Mus, Cu ct tsbsent est ma mace cua gia pe irechia perpendicular de cargee ese mal ntens i seat mu va esses In fig3.21, © repesentat formares eratsli limit, profit wees {hal nto conde cided i vrai eoefcienul de converte In cami conductelor seu pent care USO, porunea de iotare ae efecte semnifictve supra vansferlut temic convectiv (ig320 si 3.21 mirimea coeficientuli local de cnvecie ny in 2a de invae a une: candace este semmictivg, avd valorea maxi th sectumes de intare i conduct! spor desert, ln cazul curgent laminare (Gg.320) “efeta de are” ese oprecabi peo dstasi mai muse, pnd la L= SO y Fig 4.21 ~ Curgereatarbutent intro conduct clinica In cazl curgeriurbulent(ig3.2) se ditng ui zone de va feel de inva, pase dispare dup o ungime de ea. 1 = 1015 Pentre call eonvecil forte de regl, se tiizeaza elie eriterisle determinate experental sau avind 0 bash toretc8 si corlats cu datele cexperimenile.Aceste relat sunt Imbunstjite modifene (ransformate) de feeetton In funche de eazunle concrete ale proesul terme. Din aceasta sauzi, formule ain Tierra de specail, sunt restneionte entra snare domeni, cum ar fi inevale pent Re, Pr lempeatry, mei de ler porte ine dfete marin consirective, es Penta calcul comtecterfrtate monofirise a eurgerea pein conde sunt cunoscute cele mai multe eli. In tabela Net din ""Anexe. pent Capitlul 3° , sau treet eiteva relat erteriie, cele mat eaoseste, pena convectia fora Tacurgerea prin conduct, Lieatra de speciaiat este dtl de Dogan prin erterlor de clcul al conveehei foriate pens curgeres furhulend yi laminara si fare Strack pens eurgera tranitoie, Reaile riterinedctemsnate de divert ceretaor se pot lira pene o nui sae consreth fird 2 aves cerstudiaea e& valorile rerlate sunt oorete. Ageasth fmajie are Ia taza consanle efectate do cercetior cae a const ck valorile caleuate ale coeficentului de convectie cu ajstora cual din itertura de specialitate pot canine aber pins Ta 309, cht in cont foarte Ingriite de experimene. Pentru proiectare se recomandA utilizarea unui numnde i ose decide simass ue 238 proietare, corte, reall o spade ganser tric “A,” se recomand a Pract, vloares de protect se A= (125.1,30)A.- Trebuie avut ih vedere modal in care sau excout cercetriles in rmajontats eazunlor, rape de calcul pentru coefcintul de convesie - abit tra pece:netez. Daca eve (peri) sunt rgoase, spar dou eft: mires focficenuhs de convecte #mlrrea coeScintulul de fare, care duce ia creyerea eng nessa pet veicularea Aundulu. Avind in vedere fa ch fenomenl convecittermice se desfgoar in oxa mai mare parte in saul de Aid de Lng perce este normal ea rugoitatea acess sh infiunfeze transferul terme prin ntensicreacurbulenta de strata mt, De ait reult o metodt Prictcd de mainte 2 cocicentu de eovectie i anume pia ealvares wor fuprafete de wansfe temic cu genensori de turbulent, prelucarea supmafee, realiarea unorrgoria aria, pte (sudres) une nervun ee “Sopraftele de transfer termic peevazte cu rugeatai atic, pot resliea coefcient de convectie de 2~ 7 ori mai mar deat supraeelenetede (ise), Curgerea peste suprfeele eteriare se inns foarte des in thnich, ros ales in exal Sehimbitoarelr de ealdur cu supraefe de wanser terme din (evi tubular, eanale de diene forme,fecial de fv, et. Aceste sxprafee fcieral sunt pearodinamice. Fa deo pled psn su un corp aerodinamie, a 0 Siprafs neserodimamcs, statu matt se desprinde diacolo de punotl de Alespsnere; Nidal din stl limit curge in deetia opus (fig 3 2), predacin perturbati Instat de fi se een turbulent atcentatl, cea ce duce la ‘restr raneferl emi prin converte PTR ig.3.22- Forma curgeri i dsribupiavtezet ‘Be osupraful curblinieneaerodinamica Dine relate evitriale Ia curgeen peste supraffele_extrioare, reaerodinamice, se uiizearhprctic formulele din tabela Nr3.5 din “Anexe 7 Dsl sic mast pag 239 “Temperature eu care se caleulasS propeiietemmofnce ale Huila Ko 693) 2 Incas, este temperate pert," \Y-temperaturaSuicul a intraes pe pct °C {0 emperatra fod fa capil ple, “Transfer de ld prin conduc la curgerea fora prin conduct sete influent de prezenja sequni de inare, tn special la conduct seurte, lid < 50 La o anumi disungd 1, de la insures Miduli tn condocl, curgerce se stabilise, “eargee laminar conduct dept, SO eure turbelent in conduct dept, l= 10 In cazalcurgei frat turbulente sear in vedere fatal ek satel ith ae caracter laminar gosimes st find dependent de prada de tubule al ental de id, In “Anexe pent Capitola 3sunt ecu citeva din rela enteral pentru calcula coeientulsh Ge comectie (Tabelele Al, A2), pet transl termi adr Masn lr 9! Echipamentelr Termice 35, RADIATIA TERMICA 35.1, Generaltg. defi Daca trarsmiere energie erie rin condos i conveti (sudan ‘opolele antriare) nest un supert material i ev rade termice nu este resesard existe suporului materal. Astfel se expos transnsteea energie) ‘enmie de Ia soar a plat pritrun medi sprepat vidal absolut Radiata tenmietrepeznst modal de eansntee © energie temice prin unde letrmagntice.Transteru de energie tensed nu we produce din aproape in aprape (a Ia conduct convectie, ise proce la orice tempera, once isto, Radia ermid est reautarultnsformar: eeepc interne a compar In energie @ undeorclecomagnenie. Prin adiati trices nfl wel radi ‘care produc efecte termice asupra corpurilor cu care ajung tn contact Din spectul rai ‘Cel mai putemic eect termic orpuscula i ondulatore fener este absorb: felecva iseibuie nore! radiate pe un corp oareeare(ig.3.2). tfc sine 28620 Pei nad soo 1 Tlecronagnetie 0 ealiaea de ada temice au umai rade Taminoase cu lunginea de nds Ze (0,360.78) umsi 0 wile inary ngime de und 2 (0,78 ~-360) 4m OEE 698) fu rate mero cae otf mise eae carat sma ela adit Apt tee moe em op 6 Crasfoom in une elestomagnese, cae spot ajgand pe alt om se 2. 4 cocina exces (tora) e sosfomnl din nou in aptafarnecllor. Ase ada are un era dub, ee ae ee Dn aor ch tcterpt radi teu, tniiert de tempeh fi ee. coscienenmgnic (actor defen tnoabe radaletermice provente e la ale compun. Fat de raatile de 2 nei, materi, noice stared agregae Se oat comport i a ule mod . Se earn noes onsen en tment = Tepingeres creel nc de a surf: eer este elt tte Subvanas treack prin en ae fr Te sbensc tenses; seein ghtts! 696 Sn avet a snc cb ven corp Wansparet © pot imagine uttoarsecarar init otra are comport siete ath de ete radi, ai ete oatere a.AS1, R=, T= 0 compl abioute toate mile imide seen cy crue rae ah in vedere acest obser pote ana, ie general, modal de =i, -A=0, TO corp reflect aate radial wide; [Avind n ede bse st yote aan gene n= SONS ©.T=1, "AO, R= tea esrpe tee pin corp fir a ves stupa acts nici © inueny un asemenea corp se mune "orp Fig. 3.28 Disributia emerge radiante fru corp ie Qe [W] ~ vol de enerieracan care intaneste un corp oarecse Fie mP o perpendicular pesupafacorpolu tn punctl P) Din acest ix, O, W]-este fuel de flr sbsobit de orp, Oy - Muna reectt, iQ, - Mul sr wece prin cop. oe en Om a aad oe neate meric: ne nauk exis compar cae nepal mega it oon in ‘sonditiile de mai sus. ome pines mea ‘ Valle fii ART, deind de aan compu temperatura I de ngnea ‘de ud «ratio temic ide, Major copeot se corpo select fl e race te, ae rail emcees sma age d un san absorber r pea legac cer se emparenoeett ‘Atel srl pr we! exe asparent peu adie temic, ar acd anne srpensi sl, vapori de pl COy ce. Saobe tl sau pil rad So mum engine dune. Dest inhi de inci (32) ete ecu cel de eflesie (a= seorafita coma se sume “orp he Sepa “at reed roi indent in toate dete eeea emsiv repent Mul & clduk radia de nines de supra un corp into si pe tse ange Jim 22 Eo Doin) aan aided sina 22 i 3] 698) a ‘352. Lele fundamental ale radii ermice ent a determina legtue cate exit ne energis emis prin aii, rmporatir corpus, lunges de und, ee. sian cosiderare acl corp cre la ‘shui temperaticl poate emite (si absoatbe) cea moni mare csntisle ould energie. Acest corp re aumeste "corp negn” gare A= "Se vor analiza namaiacele lig are concur le explcarea fnomondor ce ot inervent la schimbitoare de cildrd Este de menjonal ci in clzal linbitoarelor” de cdldurd im majontaca sitaailor. eft radiaet este egal ‘Lege lui Planch ‘Accietlege sabilete dependenja Inte intensttea de radiates angina de und penir cop neg la erie tempers rasan [S| am) wea forma g ry le pie G=13710" (a) 16388107 fk] “TIK] -temgerancaabslut corp Tn figua 3.24 este redt repartainensitai de radii # coral negra up legs ti Planck, peu dente tempera absolute. Maximum! eixbeloe e see pe cub puna, maxim cae Se musforeaza oda cu creierea lngimi leunda an ag 23 ig3.26 Legea at Planck eget Bren Din .3.24 se conse pen rc tempera T, xs o lange de und ig pen care hare valoare maxim, ‘ome ‘tps Wien expt estos Bn i ses gine de ott ri Tete dt lunge de Au =2898-10° fox 10» LegenStfon —Rotonann Fen fig 3.24, autem 9 aris inf mies nai e-unde conform elit 3.98 puters emis cements pent col grec Ey Id (wn 102) FPueea emis copul negs Ep intra tere de Mngime de _und3, pe care poate emite corpul respectiv ia temperatura T este: me Fm [Plt Capa y 103) = 7 a; a 7 corp, fo anumita temperatir st canttatea de energie absorbs adicd legis 5, - Te [sab Gl ity 6.105) ilar T = 0, deci A+R » 1), paalsle (i325) de extndee infin ea Relaja de mai sus repreninth leges Stefin—Boltrmann (Jeteminats syerimental de ee Stefan i demonstrat tareuc de Boltzmarn). Teorete 24 st pentru Cy alot cuprinee ine (567 .. 5.68) Wink", dar prin mfsuato perme stabit C= 9,77 With, "Pentru courte cae pot considerate cenugi (um sunt in general ehimbitoarele de cider, puteren emisivh "E" este ma mich dees puerea mid Ey a comput "neg absolut” Se defines coeficenul energetic de sri (cunorcut sub manele de fctr de esc sau "grad de negreali) "=; c2 Spor ine pteres emis a compl ila scceagiempesturdT: E ewe 106) nO 6.106) Pent corurile snug, ege a Stefan — Botzann devine: em Nottm © ey +6| soot de aii era ces. CCocficenlenegeti de esi "sce determing experimental se eee in abe fone de atu emperatr coral (su interalle de tempera). Prin snatura corpo” se inlege mental corpus earacterul supafee, save supenfees rage, closes, ef). Ti legiturs cue" se po preciza utoarele = penis supaffele matlice "e™ crepe cu femperatra; daeBsceste ‘Sopefete sun lester” ae valor farte mii, pena speaefele nemetae "are valor mai mari ea pentru metale #8 arid invers proportional co terpertira material = Ylourea hr "e"depinde foarte mult e saeasupeafeei, rugoitas, sat ‘oxi, staal de protest (closes, vopseaua et) Ponta ear precice se consider ch itre doud valor ale Tui “s", a dout femperatr dient, vaiapia ete lini se poate efeetan interpola penta ‘emperara eld a cospalu. Seperate asoe a, 9 Ay ect tran ec, Pepe pent inlaw ie ce ansamblul se giseste intro incimté adiabaticd, otis A Z., & Fig325, Schimbul de ildur intr doud suprafte parle nner cae, PAHO Se 2 Ase) pte eid & prin pe Ey gxac(2) 0 Pre nis apa ase apn Aye) edt 2-00( 2) = 064( Bs 6209) In preven anion spas roduc rete tip oe ex mip, att ficcare suprafayd emite $1 o radiaie care reprezinta parten Teflectatl din ragiatia ‘nat proves ds a ups Fe L_[Win) radia lk & ane supafte denmih Iuminazitatea suprafetei. Din L, - luminozitatea suprafefet 1 ite Lohse f ica suet Tope yA ee sbvobi de sata 2 ia esl (Te AL, ee ret ce ropes 3 ae ‘emite giradians Ey, Deed, penta mpeafine thane suprafis ns decidueasimash ae 6 L)=6,+ (>a Gun Rescind sistem format de ecuaile de mai su, rem luminoziates sna oa) a supraefelr. 1,-fitbllea) B84) eu raceme +A Ad Densitatea fuxulu de eAlurd 4, transmis prin radi de a supa cu sera ma maze (1) sopra eu lerperatua (Ta mie, este 2h SABA, uy Gach he Relafia (3.13) reprezintsformola de baz pent canta schimbulal ealdura prin radiate. ‘Dupt un tip oarecare cele dou suprafteaung la aceeay temperaturdT; "smb deel devine ul gn = 0, ac: E Bank sau Fen Rw const eng 4 = EyAy 44 pret # cont, nse pF A= pn Ele LE ELE ey a 1g 4 os Comparing relat gists ov relais de definire « “gradu de seals "3.106, bine: £ . an Ena ens ei eg Ki at me a 4 r an BA 0) eu ‘A, cae arta petra un corp in eciibr termodinamic, coeficenl de fori este egal cu cociietul energetic de emise,capacitaea de radiate & ni comp este att mai mare cu cit a o cpactate de absorbje mai iia 353. Schimbul de cildur prin radii Inre dow suprateje paraele Deed suprafeele se pot considera de extndere infin, schimbul de tld are loc dp rela (3.113) are devine Gon Beha Bd . EGE, ous Atha +688 Putte emisv a corpo cenusi poate sei sola) om ny 1) 5 Elie a) co) ee Inlocuind in relatia 3.118 obinedensites fl de dr _ en supmfefe sau coeicen recipos de radia. Gz=6Cy unde a este fatoral demise seis a sistema 1 ae ern aa Ase a de devi o (%) (3) 100) “Lino, Dae defini prin ay [Wink] ~ coefiietal de transfer de citdur pin radiafie se poste serie denstatea Muxulur de cfidurd similar eu deniaten schimbulat 6 ealdura pn converte (arm at Newton sub forma: aa 4 [] om e129, Egalind (3.128) $i @.124 reals (RY (4% mse decd 28 ‘Atfel se poate cleladensiatea Nawal de edu end apare onveotia radia a suprafta unui corp. Notiné respect 4, desig fuxunior de Led schimsbate prin comectie respect radia, densitatea olde edurt nimbat a ee 924.440 (,-b)+aly-t)=(a,+a Kh) @.126) de: ci, +0, ~ a ~ cvefcienal de wassfer termi (de eAldrd) ine pet 5 Gi. Se obine fun terme ttl ans de supra de transfer trie A Q=Ag= ele =) ™ G29) Relai (3-123) se poste alin 5 pent supcafete cu extindre fst dacs uaa jue ee este mies. nena in care suprafns A (care radia) edu est inconjrat de sul abant(exun ealorif info. camera de volum mae), unde yo funul de elude caleleaza cu forms By (4) ™ ou) 3.54 Efectl paravanclor asupa sehlmbula de cildurd ‘prin radia termice Paravanele sunt ise eerane cae atenveazA eft ead terme xavance sum neansparentegicu rosin By fare ii Penrua tdi efectal ravarelor se considers cami cel mai simplu de tnsfer temic prin radiate, tal ado pore plan paral (326) de extinere infin, cu temperature Ty "Ts eu coefcienti energetic de emis, Ince acest peel se dspune un xavan cewusi, alt de subfie &>0, ecit 58 se post neplje diferens de Impeatura de pe cele du fete ale paravanlu. fn aceste condi se negeac tu terme tress prin conducle pin pararan; se neghjeazh9iseimbul de dua pein convetie, Paravunul eonsideratmatransparent, eu enc pe ambele se va aves 9 temperatura Ty pe amele sale ee. ‘Sh presupunem in prima. fazA cd lipseste parsvanal ine cle dus ratte . 2» ig 326 Paravan grote 5, 0, del pret ples prlel {n acs en dest fou de ct sass pon ate ele aut pate va toa &|( 4) (BY we TTL liao) ~ioo, om ) fn carl prezee paravanulu, Sac! temic transmis de a purtele eu 7 la parvan este , est elo al transmis dela paravan 4, la sopra Taya: Giga 4 6.130) S-2 moat cu densitatea Manu de cidura transmis de fp de perele ex temperatura peel ca temperatura Ts, in prevent unui paravan, Reliia (6.125) se poate sre, vind in vedere nail ders ses, aste: > Mux ansmis deta pert Il paravan Tali] Ee» 1] [271 enn tne de cldwasimasg____pags0 ‘de mai us, rezth temperatura paravanall Tp, sib dg) veal E.) “Aloo, A309, 133) ios) iy Sap née sau rt coecn ee doit chal o.8) fn final ez 0.38) Dersitate Hux deeSlde8 wansmist in ipsa paravanul este dy, it a preven puravanula 4. Efetol paravanuuiasupra schimbalus de eA se rune in evident in rpm 4.8 8 en9 at In funstie dee po apie, ere, ma multe cuz num 2) Paravanul perl sunt corpar negro En G=1 densclaa dem sus se obine:@ = 054p 1), Paravanal exe corp absolut alb, adich.C, 0, ip acest static 4. +0, adicd paravanul reduce le zero schimbul de cildur’ prin radiate inte 4 le dou suprafee, Cam acest lors ee doar torts, rate petra un para wa, elt mal mic poi evs obte veduerea Gea a mare a ansferul tric invade. De exemply, acl & ~~ 09 $ G = OL se obtine © miciorare 3 Tul termi de peste 16 ©), Paravanul sce dei perf sunt conus co EnGaG=e seohtine enn ‘Des ural de edu se rede la jumstate in prevent us parvan, ‘Generlizind metas i nte-punind "sat cu condi inal G1 Gy = Gm = Gy nee E se objne dentate Munul de edléurd gs reducer fet oa 6.28) Comparind valle teoretie objnue la puncile b 9 © se powte conclusion 8 redueeres ux de cldurd uansms prin ada, tn rod ved. va ‘cu att mai mare ex dt mumarul de paravane este ma are sco eit eect 4e misie a parevancor "au valet mat ik, Pe obseratia de mai sus se brzrazh izolarea paravencior conte din ‘mai multe fife de aluminiy(denumateparavane multiple ALFOL), foe ere trebuie sf eating inte ele, oct de mica interval dnt ele ‘Adeviel este ch ot eit ar fi paravanul desire ze o dnumith rose "so condutivitate i de yalaae it, Proctc cu mei betes, dct", "ete fan mic se pot admte frmulele de mai sus. Pent in call foarte riguros sdmitem ef T, temperature pereteui paravanuhi are valate T pe o fala aT", (7, 2 T%p pe eeafaa. fn acestexr dentates Muxulu de edléur ¢in rezejaparavanul este eal cu densiatea ux decir ce se transmit ‘rn conduct prin paravan 9 gal eu densatea uxuli decd transmis de a arava la peetele cu tenperatura Tic BG i= dye oe.) ssol( 8s) -(B) -Hte-mooanel( 2) 2 ara) (i) oft) cw mo de ati et son hh aa aheraier em Sceaceapemat Transfode ciuetsinard 282 36, PROCESE COMPLEXE DE ‘TRANSFER TERMIC Clete madrid transfer de eldurtanalizate: conduc, convectia| ai, fae pr sent slate Whe, net mid pa Eombinte in procese complexe de tansfe terme iS mapetuceetpemmneler moe ae foe un shit de cls fre lout (Gu ma le ide despre sau nu de un perete deforms oarecare re teste ude ya ave foe un tanser de eAldurk (dea Midul cu temperatird msi fica spre fd eu emperatra ma mid), rint-an proces complex includ Convestia radia si condotis. Condit, ca proces individual, spare numa In Compute solide (perehiechipamentelor tence), precum g:prependerent in ‘udele stagnante, Ize un perete si un fluid in mint, procesut de wansfer ‘ermic este arte complex cuprinzind at conductia statu de id arent petete (deni rt im, et i convecta g radia. ‘entra regi stafonar nidimensinal de transfer termic se pot obine relat de caleul practice, tlt simplifies, sdmitind umAtoaele condi 3 tai Inte perecle desplritor cu temperatura constant ty si fil eu emperaua ya loon shim de elds prin convece 9 ada (> I) th ty sariaja. temperatunt ups directa \imensional x" exe reat in fig.3.28, au ott Cun y= temperate ca nero. Th inteoral ervusilo,tempestra varia dup o curb carecare,funete fo. inatimes so pul nereris Gt, tg) Teprezin 0 valoare medie © erat Tempeatira modi a ervuri "este defini prin elas i aie x6 as Dect admitem ci Muna de cldch Qvansmis de fide pret nie constant aes Bux se reparzazh eeor doat supe As 3) An ink se poate sie 9-04 +0, =O, 0+ Oa 18) de ,{W) fx decd transmis pin conduct pin prele debe ex ose de, napa din rea (3.162) devine: =O, +05. = au Aulls ta) ty lh fa) (3.163) Nervurarea suprafelor se elzezk de rel departs Muideor ce a0 efcen de comvecte 6 mi; Mule ind In magcae (conve fr) efeenul «depnde de vita de ulate a Mil, Cum deren neti temic pe deo pare, sr pe de alt pare A,>> A se poate adie c8 = MAL + A= A, alich Ay "A= Ay, Oy =A laa (0.163) 56 poate naedlomu ai entice poate obin: 0-0, +0y -acA ly (4afi-iaza)] cue Invi de mai ses st ay} 14 a (fel ool fax «al 165) (nt coef medi ti ent ingeaga supe A Astfel,relagia (3.163) devine; RRA A) atl) ZEA ly-tade aid 4) 0.166) Din relajia (3.166), care este identicd cu reli transferuh tts fe ealdu de ta un om ‘neu, re a Prete plan omogen, fird nervur, reat dierentle de een enna ad Prine oi i Ce ons GA" 4, A,” aA, “enperatuarervti variate oweewe fn canal nota este 0 cua deserescitoare (>t). In re ‘onsidecat alone medic tn sitetsinad 20 ‘Dro fp Twa eel realwarsmis enerwrk at @ a alone of denture near ar ave otenpennh conse yt ‘sl ela oun de era ee Bay = au dula-ts) 16) act temperate ners a const eal es yt Ml de srs eas tft recs lx of x Buy da tes) 6.17) ‘Des putes dein un randament 7 al nevari prin relat Taken nanet Fane 2" he ‘At ee (3.165, dei ports gine sypraita nerwuni A, i surat otal este sunita, co ax valoare ete mai mare, adieu cSt suprafea este mal nervrats, tenner di antec ete mai mis, Aces fren caraceieazsuprafela nerve de transfer erm se mumeseranmeatl supafee nervarate 77): nailed aon 4. malonyl Dest oe ars) a, 0,205 ‘Observe: Prin nerwurarecofiintul tiv de wansfer termi #4) 56 ricyoren ev tt a ul ot supeafaa nerd este mai mare: evening in relaia 3.168, btiner: a 8.176) Tested ost : Inrcadcefo tan tis apor e ‘suprafefele totale A,,A2 se poate scrie: he mporan Om hAly 1) kA eam de ude rea “ G.178) sl w [ER] on an tet suai racic een masa pate ‘cu coeficientul de conveetie cel mai mic. an Fe aon sprains Ai das As = Ags A =O = 21 3 AGS As, * Gm) baa de me is 6 c8E coef de at emi ‘suprafetei fra nervuri. a ana Sebi ferin = sales O=KAls=n) evince spa ert A easy, 1.) = ayn ~ dont i eoetcient edu de transfer term. ‘Anaizind relate de ma sus se consis 8 «= ay yeade cu gradl de A nervurarea surat 4% ‘Grad de nervurare(denuit i coetcient de nervarare) 4 are valor de 4 “ordimul 2. 4 la nermrte ieee Gj le pect, tog cece me ruler de cdg simasd 8 neh pn In din a), dr produsl "KAY ete mult mai mare (poste jug 5 81D of mai mare decit KA) astel Moxul eld transmis crete emia, Prac, nerwuile se plaseazA de paren Muidlui cu coefiientul de svete cel mai mi, Prin nervrae erie last piereren de prsiune, dei i nevesarh vericliny usdalus ces. In acent sitie nerwurares de tes ambelor Nude poate deven neeconomcl 13. Randamental nerverlor Rendarental nervri~ repezni raporal fre fax de edad Qy nami efestiv de nervrd Moc de Blur care ar pute ft ansmis de ee rr dae inengs ert a ven terpertur ta peetel ‘a saleululrandamentlst rerun webu aadar conoseuts varisia emeraturit In nerd, Pentru acest calcul se fac urmitoarele ipoteze eplifiatoare regi temic este constant 2 Conductvtats temic 1 cooicenal de transfer ermic a, ~ const pe oa suprafas nevi 1 ferperatura bet nevus este aniforms, fr eistenetermice de contact ‘nue ery 9 pestle de back; grosmen ner este foarte mic in compara cnt, temperatura vriazt unidimensional dup diet nai nervri. Fie onervraoxteare, de stuctravariabilt (fg.3.30). Not ‘$= Si sipeimetalvanabil P= Pas 1 otemperatre bel ner: —tempertura medial ambi timp fel % ig. 5.30-—Nerourdlongtudinal ew setane ransversala variabils mts caltrssimesd spas Fela o distant. un clement infinite de lungmea dh care ceded medi ambian: Mux element dQ. Acest Fox elemeatr cedt mediuii ambiance itereny tre Hux de eld Q, care raverseachsupafta elementary Del Qu ce ise din aceasta supa, Bian termie pentru supafavaribilé Ss serie 8 oa fetes cf tn ec en ae state g aurea ice 0 0,ply 1x 19) Eglin lai ema us tine Pe dS aS hei t aol-t) 6.8) HL dS dh 8G Jno PS ae ae as Ot oo Notin: mn, =. ‘ ead 85) deunae: m= sle)=rf52 for Se=+/S2 fw] 0.186) (Cu acest nota relat (3.186) devin: #01 dS do, Fett Be won0 Gasp, eva de mais pte pacientes _gcometrice simple (regulate fig. 3.31). " se sine cn Inca mn ngs ope posi ces ae = 2(60, se pi conn pene on evttdlineaee tee Pee Fig 3.31, Tipu de mervur pe plac pland Se obi ma [Beal Pas. 0.188) 288, “V3, sui frei £0 weno 199) rs Soli genera ceuat de mai sas este sub forma: b=Ce" +e 6.199) Be $C, sunt constant de ntgrare care Se determin din condi de contar 619) aCe +e Flux de rd cae ce raat pein conduct pin la capil bari ~ h se va transmite melt ambit prin conduc gi radiate. Nottm eu 0, — efnsentl de ane temic I apt! bare, poate serie evi 122) =, eam a(Z)., a “ 6193) Ce" — mC 6199 a (0.194 devine mice" —Ge)=-2(Ce" Ce) ous) Tin d ten (19 ea t aoe on ‘vind consul Cy, C;dtrint, rut arin B= ¢ = si rca 198) seind ete a ch(me) eee ile) seobine chnth 1) shh 3) ong m8 (2199) mt ch mi est = cj tempera a il nev 1 (3.200) chk + shone i ln majoniatea cazur seepuzea nerve este frie mick rapa It Indica “A ete ef se poste neghja fuxul de cdi tansmis pein eapul Teich, 0, Se obi yg choh—x) ae am * Sink om) ‘loxul de cildord transmis meciuli ambiant este to fuxal de cAldua ae in in bra prin condbcte la x= 0, acs 7 on-1(22) aa Q= ASmtig ~ t, thnk) (204) Metoda de cerctre descrish mai sus pent vita temperstu pe sagen nei ner se pick (uulzind exact aceeapt mani) pent studi serie Into ack neo, insets itn pele es empeatrs constant i Seobtn exact aceeai relat de cel Revenind la reais (3.171) se oie formula general 2 6.205) a nde, este elldura care sar transite prin tot suprafits bare a temperatra onstand a bare = (ld ideas cu supeaaa lateral a bare, 220, cu 5 se an D yet ot) _mt), mie), Mo) an nh 2tha' Grafica dependene! n= F (nh), peru diferite tpuri wale de csv este pezentt in figura 3.32. Inert de specialise ot gis 9 alte iagrme pent nesiri mai complexe sau formule practice pon call sndarentl, oe oa 00 oval ° a r 15 2 sm Fig3.32. Grafcul dependenti = fh), pentru diferetipari de nersuri CCercetrile fleue de TRE. Schmit ait eh tote carrie de ner ilizate in mod obignit in thai te po rata eu nervur longitadnale cept de ‘rosie consti, dacd in relagia (3188) introduce tn caleulal ii “mm” 0 ‘rosie 6 ehivalens a eri Pentru nerve tapecouald afzatd pe supafata pnd (ig...) se snoduce: 5, +3. genta nena cones de ip “e" (331. Jar dac8nervra ese eins, ew dimetul exterior“ nus decd sim 5268 “364, Analizacoeicentall otal de transfor termi Din analiza coefiientuli total de wansfer termi se pot rage conclcit are importante in legiturd cu modul de protectare si de exploaare himbdtoarelor de cldurd compacte. ‘Se va analiza varia coeficenuls total de tansfer temic penta rete despitor plan, format dit sngur tat omogen Se notes emer re conine coefvientis de transfer temic de pana celor dou Muide cu } e207) some find simetrii se consider mai mic decit ey» prin reprezetars vite ff) eu ay parametr,seobtine diagram din figura 3.3, tn eae 9 rider nil penta a 0 valoate foarte mare, ere infin poi valor di ince maine (oy =m cy n> pi end on a, in analiza diagramel rer ernitoarele conclu ‘oloaea cosficienulel total de transfer temic ky depinde de veloaes sefcientului a celmai mic (acd de a); valores ik find cuprinst inte 2, plea 42) Transfer decildwrdsimast pap 269 eI /—t : Pets rote tefne pines ol reytera sensbill a coefcientulu total de transfer trie se poste eliza nua ‘51 mumai prin eesteres coeficientului de uanfir termi celta mie gf mt pin eylereacoeficcntului de wansfer tric mai mar; crstreacoeficenuli de ‘eanfer termie ms mare este nui, aes ica doce mma l cxestrea ceri de presivne. Conchie de mai sus sunt valabile pentru orice ‘ip de perete espiritor, Din accastd obseratic rezled ch eacul schimbitoartor de bldurd in care circus dows uide cu eoefcenp de transfer termic diferit se YH eda marirea vitecel saws exinderea supafeel de transfer termle (nervurarea) mumal de partea uiduul ce are coeficental de trensfertermic smal mic. muerde cid stmaid —__________pae210 37. VAPORIZAREA 3.74 Generali Den Veporrares, comtscut uh numele de Ferber, ete un proses complex z eaaformare a foe licide i Tas guzoast. AceStfenomen se produce it sweaga mast Uchidlul ls © anumi tempera, denurata temperatura de trai in fete de presionea pla care se gists Hichidul. Vapor format. mgsese in ech eu licidu, and acca presiune, Aceash cbeeraie ebate ficult de I incept penta difereniaprocesul de vaporiare de proces! f evaporare. Exeporzes ese un feomen de suprafis y conan ain ioleculelor de lich ip atmosfera guoash cu care ese [a contact lihidl oemarce vaporilr ese posibild numa fa upraaaTshiduy ar presunes spoilordcasors idl este mai met dest presinea lich Vapoczarea ietberea) se produce la presune gi terperatrk constant a un consum de energie temicd, Fenomenu este feate Init a thrid, 1a cneareaeburlu in cazane a instal feigofice fa vaporzatoral instal, Vdifentesmstalahichimie, ee, Schimbttosrele de eidurd in cae are le sporizreh se numess vapoizfoure (2 muse ula, dela una englecese saporaer, traducerea motarmot de eaporatoare sau evaperlzatoare) Taciferent de domeail in ear apare vaporzare unui chi, exis® un shim de cldert inte lihid Gn general) 0 suprafth de transfer temic cet surat de ansfer tenn ene peel, care separt chal cite se aporizeaa de meu de la eae primeteenergia termc8. Dac noth cu A [m~ apafaa de transfer termic, cu ty (C) = temperatura pettelus si ew, FC] ~ rmperatura defeber a ichidulu corespunatoare presun pla care se pbs, tunel Thx decals schinateste dat de els 0,=4,4l,,-1,) wy) 6.208) ns desi ae de ir =a,,-1) 4] 620 ne rin eit ofc de mans rse vapvise i 620) we, m1 3.72. Curba de vaportaare Pent nelegeresfenomenelor de vaporzare se consider un lich dine repent, cal de jos (fig.334) BYE en ies 4 tema perete ~~ Porohercatzit Fig. 3.36 Varia temperatritor chide, ined de fos Incr expel nak cordon nthe “5 tempera [f Pacele tempera alma dst epee hia pet ‘sr a perature teers dee cerpee peta Pe inv ce emporia prt tee teens de tempts yt se secre ose foreach globule de vapor. Forma gi mines lobule sepindest de nat hia it de april dpe pete ptcnce ‘chil. For globules de apr ese pret nb 35 oe htc Ishida ra dt aan eee, bic cat ul sea Jichidul care uda partial suprafaga. ™ a ° « Fig 3.35 Forma plobletr de vapori Globulele formate cree 5 poi se desprind de perete. Feeventa nestor sai este de SO... 100 Hz. Dacd iferenta de temperatrs Ar ete mid, det 4, este mic, numirul globuleor ce se formcanh este mi, tvansmiteea energie termice se datoreazi, practic, convectiei libere, Dacd tec ee cnereict oeficienul de transfer temic a Penomenele_care spat in tml vaporini s rmaes ise explic8 cel ma Woe pin era de vepoizare a Tn fig, 36-5 wast cuba de vaponare, o remezetare caliav dona este wecuth dense Manus deealdud arn absent ierena de emperatud w wend wind wierd tein’ &, 7 FS7w 23 5723 5 Ww? 29ST 28 ST in ged lg. 3.36 = Curba de vaporiare Din reyrezenarea de mai sus se dising tei zone, domeni distinct, arume cone Bonet ci ie Aes dome apr ein ti ici Denstatea Mol deeldars 4, are o creer lent cu suprainetizies Ar Transfer de eB de a ert la Mids fae prin convectie; nse formeaz ble de apo. Conecia pat ers frat maar su tubule ‘DomenitLff-incepe in panctl A, ed apar si prinele globule tne pn in punctul By este cel al vaporizrit cu bule. Se obser creyere dest de decetal fuul esc tami ch mae sun aia ene de eyes umd cenrlor de degjare bullor de vapviare. Supriya de transfer fermic este scopent de bale in punctlB, flux de cldur transmis este maxim, ‘Acest punetcorespunde unei diferente cee de temperatrk Ai, gio densitate Tran deci — e273 Print-o cretereinfit micd diftrenjei de temperourd peste valearen srtes A, se supe in domeniul vaporize peliculare—damentul I, acomea situate numirlbulclor est foarte mae i bse, acess bul de vapor se unset ormeazho pelicula de vapor inte pretest ichid.Formdndivae us eeat da rons (deci un gaz) inte peree fui, coeicientul de conrectieseade brass, spa Tadic este incl’ mic, (ig.337) dest seade lexul termic tamer Avewsa seddere bruset este repezenatd in diagrams 337. prin cuba B=, Zone 9. ate carscterzaa prntvoinsabilitate a plied de vapor, neue pelicule poate Fidisrust de Nona nage. Zona C-D, din domenial I ese 0 2008 bill crete aportl radish inoope o crestere lethal 4, pant cube in mai met dec pana curbed 1 fig337 sa prezenat variants cooficienulsi de tansfer temic te ‘apotzae a, in unepie de At pe domenile desis gi anslizae risus 1235702357023 570 ig, 3.37, Varina coeficientall de vporiare in funcie det Se obser o cretee accntuth a cocfivientlui de wansfe tem a fa domenial Ml, mult mat mare decit in domeniul T i HL Din acest mot Schimbttoarele de cllduri vaporaaioare se dimensoneazé asfel inci 8 fuetioneze in domenal I, pe earba AB. Trebuie evita ina fanctonares ul ‘aporzator tn apropierea punciuly B pent ck o mica depare a tempers sce aduee sistem in damenil BAC, domeniy caacterval prin vaporizarea alc aiasa [A7, Sisteme de transmiterea energie termise Ia vaporiare, In cxal schinbitoarelor de clldurk tiiate penta vapoizarea unui tid energia emia se poate wansite (practi pin dou sis: ')ananiterea cu temperature supafee constant (y = const) 1) ~ansnterea cu inca termed constant, & Const.) in prima categorie inst tat sohimbitonee de edu cre sunt incteite | vapor cre ae conceal seu vaporzatancle care Iucteeaa cu g3z® cu mperature constants. in acest caz Aft, ~f, eons qt se ealizeaxh pentru sce valare A o tare de chins ordonata tie cuba de vaporzae (fig336) wr ttransinga pe “Transeo Tnctctefermish contin tervine ten inet exrce sau ln sisteele de Inez neler. In acest car modifiare densi Dxalui de cilrk g, se realizarA prin modifica curently eletric de cise sau sodificnd intnstates react noteare la iedeitore nuclear. sporizatruhy in acest ea, va fanepona sab le g, <4, i domenis Fi I 3.36, ln mamta ng punstllB, sistem rece istataneu tn punts Temata de oereirebrscla temperate peetls. Temperatura poate depts ore a are material pert reas pot apes efete nedore, inmvieres u disugerea pereteu, in pact (tit lo proictare ct i 1a expoatate) webu Iste mis fel ino paral 8 fetioneze cau flux unitard, ¢ 77%, 3:74, Calulal coefclntuei de transfer Cermlc la vaporizare Caoululeaefcientals de tanto temic, le vaporizre se fee distinct cna vaporzatoarele care Iucreazi in domeniul I (ig3.36) comvectiy sau in omen vaporizii cu ble, domeai TL 12) Vaporizarea convectiva. Dsck vaporzaoarele lureazt la diferente ners (doen ete posts staan vapor ue es ie cate de calcul el convecta ibe fr sohimbare de fra srs sub forma: Nu, »faneile crterisle de ma us, proprietiile zie ale Hihidlt se determing ena temperatura med Deana de clus si ms feeficienului temic a, la vaporizare tn domeniul TL Veporizaea uw bule, éenumit i ferbere nclele, este wn proces complex in care producresbulelor de vapor: ae le fn jurl uno centre de nucleate. Acete centre mu sunt aceve ecit nite inciuzun de gaze in misroadieiarile supeafee de transfer termi. incuzivt care servese 1 formareabulelor cae crese ca uate 2 dat §i ‘vaporziri nei eant din chil fneonurr, cd supranelztes acest eptzeste o anumithvaloare. Cand bule de vaporiare ange 0 anu manne, fora ascensonall invinge free de ensune superficial gh ens ric in heh, «avinten ride pin evapo, Este de ejinut fatal 8 procesl de vaporizare este un produs foarte comple, numa relailr entail ete fart mare, in iteratura de apeiaitste se bse pe linghrelatle crteviale cert pivnd fereree la curgeves ‘fie fra: conigraia cargeri in dfete eanae, conduct, et ln, ANEXE, tela A2. Rela eviteriale pentru vaporizare si condensare, va trceut eteva reli de caleul penta fiereres nucleic $1 pelicula 38. CONDENSAREA 38.1. Consierapi generale Condensate este proces prin are se produce tranefamrea vapor in livhid. Condensate este un proces de sehr de ealdrs gt schimb de mast ce se ‘esfigoard I temperturt presiune constant. Prin sondensre se codceed idea atts vaporizer. La contact vapor eu un perete ce are terneratura mii mi di temperatra de satura a acexor, se produce condensarea vapor, chia format prin condensare, formeazi fe ¢ pelicls, in acest az vondensaree se ‘umes peliculas pid, az in ear se numesteeondensare slabulss, ‘Condensren poate avea loc pe 0 supafua de transfer temic (eal Intnit la schimbitoarele de efldurs) sau in tot volumal de vapor, cind se formeazd un nor de pictur de ch in masa de vapor, (Condensares pelictlari apare ts cazal i care lhid (condensabi ud suprafaa de transfer termi, ifn eazul in are condensatel nud supra de fee rm apr pe ei, codes se aunts ucts Densitatea Munulu de ealdur transmis prin condensare gy [Win] ese un acest a, de relia: 26 it ama uh reat ae aoe ee oe Stel Ste stan a aa4 621) 8 aude nt te 2 te a cE ene en ro srhan eahet ees Siete adem 38.2. Condensarea pelicans spans are potest we eta a eae art wget meena tonite Sarees nerme Bp ernst otewneeec seal) 628) e we of owt mature ements ithimen supra “haga canctersichs = os f= a; Rrra conde pn fool; hn ieee | unser coder ‘itate)-otcoutaa nema conden sungines vaporize persiei 029, A [Wik] condutvitata temic sondenstl fois) -ncelerati raitationala Incepta urgent turbulent considers pent “ew erizontale Rey = 1.600. Sa Z, = 3900; “suprafee verticale Re = 1.600. Z, = 2300 4), Condensareapelculara laminar ‘Nusselt caleuleszd teoreticcoefciental de taster termic a condense a, fn cazal curgeri laminae, plesind dela bservatia c& in peal cine se ‘rans prin condo Voloarea medi» covficenului @, - pe o hime hi" a unut perce ‘vet ese dats e formula li Nast sb fora -3 ee [ag] ox unde (fit de notated de ma us) 1{ 2 escent aconert Pet un poet nat fae orizntl ev unghiul Nest propane reap: 4,3, fine 6219 Pentru un tb orizontal cu diame", eobine eat de cle: a4, = 0,726 a) 62) Din compararen rele de mai us rez pia moduli cre eebuie sgezate evil cu iamewul "nies 4, i Su 297 = 0.7 0218) Doct hd <2. ne mal vob asearea vera fee ir ere ‘Wid > 2,84 cea orizontall. : Soh on rte 629) n= onl] diftsivitate ermict a conéensulis ‘© [UkgK]-capatateatermick masick medi scandens, AL = tf, Relais (2.219) se pote sere su Fras 6.20) ai Galilei: Ga= e211) - tees K=— (22) Komitee: R= = Prandtl: Pr=2 G23) ‘Se obtine relia pentru o conducts verti Muy =0.943-(Ga K-Prf e224) - Penirso conduct orizontai relat devine: ‘Ng = 0,726(Ga+K Pr} * (8225) CCercettt experimental u contrat fare bie relaia (3225), Tneazuljvilorvericae (eu # supraisorvericle, pelicula de condens poate acclera gi apare 0 cure ondulatore care duce la creseres ese medi de anaer termi Te condense ‘Astfel, pentru (Ga:Pr-K)210, in loc elie (3.224) se va uti rl: Ny = U1S(Ga-Pr KY 6209, reajia (3.218) devine in acest caz ie ft a2 @ Jn acest cz, penis Hild < 629, ageraren vertical a pvr este {bunt far penteu Hld> 629, ea orzo ') Condensarenpeicaara turbulent Pent Re 21.600, corgetea peiala de condensat se considerd bulend 7 m9 Pelicula va doveni turbulent, 82 in cae grosimen ,3 ae va micgra bre si oefcientl a, creste fears mult. La Inilimea 0” unde vite medi ondensului este", grosimea condensului 3," 31 dcbitl de condens m, [g/m la inane pe un meta de plac se pate sere Wb Wap. Re, Mime. LA (8228 on et linen" pone se cua itl te Geniraaarte) oa) Issn debi aa de miss ohne eae fe, fact 9230 2 20) acts sont de lai (218) rea x, [Powe site sam fe em ‘rece la cugerea turbulent are foe lao anumitsvaloaecriticd a ‘mumarului Re, denumit Reyoolds erie Re: eereteite experimental a stat cd sceathvaloare este in jurul nusiulus 389. Dace adem Rew = 350. se obine Indies eric nies In are plieala devine turbulent 2087 Tea, 022) ©). Condensare pti a vaporilr supralneatit tn canst unor condensture sunt sia fa cae vapor itt in conden cu ena tat mare dedt enna la saturate fn acest car ‘apr se rice dela tpertraT pint It kenge erepuntare {erprtat condensate apo rele condenses (vei g3.9% dah ime 23) ls Pret, Ceeeine experimental elect ma sla pe ssl Eaporitog Gu compres mecane, au demonstra: ets pt ten tse dedase hat Ss ene dad Inc de eda ater de vapor sin whe erent oa de ena (er Din diagnva i ~ 52 apoio (fg.3.3) sau din ieee temotenice, ren valone respect 250 Fig..38 Dagrama i—s a vaporilor iterelvaporlorasupratransferula erm a 383. Infue ‘condeasarespeliclarl CCercetcileexperimentale au dovedit evita vaponilor au infuen® aba esupa ransferull termi a sonesarea pelicula. La viteze mar ale cir, proses condensule ext invent de frie de freeare dite nal de vapor gi pelicula de condens; se modifi repimul de curgere al clei ists ribet recerea de la curgeea laminar Is cea turbulent, entra curgereavaporilor desis i os pe o plac, cu vier wma mare (0 mis, Nusselt deus, ort, rela pena coefeental mediu de tansfer se, be nalfmea (ma peril [ere p awe aaa my, C2 c: € -conicient de piendere de presione el vapor ‘-lkein’}-maca species a wporior to plac eu Intgmea H'= 1m. 53 At, = 10°C, tn fh3.39 se poate unm vena viteceisburus gia presunasupa li ay, , arin fg 340 influent ay, =075 cei ini pli H aeora li, 1a A, @ 1O"C. ‘obtin decaurd simash 28 Fig 3.38. Inluena vtec presuniasupracoefiienulu 55000 0000 165000 40000 5000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 o o 8 0% Mm TS 80 ig 3.40 Inluent ites inant HE supra coofcientulu a, Pent curgeea vapoilor de js im sus se eplich aceasi relate, dar se ‘realitate walori ceva mai mici pentra ce. . pentru ch le veese wal coi de. nee decldd_simaxd____pagis? CCondensindi-se vapor, vite sade, din steastcauzh call trebuie ut pe portn din peretle vera, cu witeza mei respect. ‘Santas cd relafia hv Noselt este destal de bine vericatt de cstnil experimental, ai les pnts wteze mat ii (10. 15 1) in cual tubule ozone, cu diametal ya” se poate uti selaya 232), dar se va iloeui H~ 6294, iar dace aver un fasicul onzoatal de rindi, per nda" poate unlza relate o a ilbay 3184 Intenifcre ransfera termi a condense fn cal condenser indole ee ase gore garth rar snes ene sets, Pei, pen intone arte mete un vote vas tert {Y ullares tcl de fv ere dp ads Gat, eth cre tsa evninonl dere eel, )Sniten wee seponor cre condensed yin mone wor feat ce Tiuo mcr eoial 6) nr pe supfa denser emis 4 var new ae 8 Fell condesat osth Se poe = Tres de sims teva ere ce sept ie mee octet shi decir prin comes 3 6on <)tazare wor gomeri sei se spite de an emi am a font cnela cen oc sau erate Prof cat se tier desl de mare sp often cone a cones: Se toate depose Sn oe ive supa de tans erm oe pina 1a 25%. 385, Condensates amestecrilor de vapor cu gate necondensable Garele necondensabileformeazA ta suprafats pelivulei de condenst un at superficial de difuriee, Acest stat devin 0 restr penta vapor ere se blzenh sre pelicula de condensin zal eondensar vapor aestecat cu ve nevondensabile se pot distinge urmtoarele procese: 2 ~ sonvetie Inge pela de candeant qr amesesal & vapod gare ‘necondensabile; me + _ candi pelicula conde Astle Malem unt toa sxe: Geal-t}mer Wee) aH) ode: a {Wink} - oe ase temic pn omc ia unde tv fe (}C]—temperatura amestecului vapor-gaz,respectiv temperatura la ‘supeafata peticulei; meee a tit (kp'sin?] ~ debitul de vapori la un metru patrat de transfer temic; 1 Wh =i en econ pr, ers alee im itera de pecans eta formule, dagrame, simplices ol formule de ats He dagnims 39. SCHIMBUL DE SUBSTANTA 3.91 Genera, ee himbul de substan rte dout medi n contact se produce stun edad Inte medi exist diferente de concentra ale componenteloreclr dus mei La ‘eile stationare_schimbul de substan se prodice pin difuume ere es on fenomen de transport molecla, iat Is medic In migeare prim eantprt ‘onvectiv prin migcarea pion finite de Mud. natu ar Tachi cea at cunoscu difaiune este difuziunesvapeior de api 3.92. Bvaporarea Eaparenate un een de sin scons Jp cfusns moles de ithid In amon pao cst ese otc hel Formas vapor exe pol tat supa fei tr pronoes "spor atu lid eta ist peace a Semin pores etna tee Pen lege lr de evprat foe 0 sepa dele (Sergio ont erlang). Duis mc Teme dee oll de iho pare dn nese de capa car pcs pe fet de mare penous ving fade oes’ ung fran ae iii se pe ta et tran mee tbe apie waft, salt (ana ans de ac) apn de hi ating concen de sata, demi J tepeta ae Sees fn soest strat Vaponit dit ata tani ne aces emperatra care ve sabilegte concentra ce se rez alle molecule de lid difizeaza nat ‘ature in sat lint find meatus permanen cest proces deserls mal sus se mumese evapora. iru G lchidal pier pe aceasta eale moleulele cu cea mai mare energie, cra einecd male a mleculeiorHimase se reduce, desi temperatura lich board dack mu primeste cildud, pon convectie, de lager stat deasup idl, Vapor din sa i se indeprtert, prin dizi siconvecpe, eu 0 tek destul de mich spe stratus superoare de erin comparaie cu vite co fe lichidl emit molecule. Ase in sratl limita se produce oacurlare do secu pink Is satraie. Acstfenomen se produce independent de empeaton. fl, cre poate ra ic sau ai mare deci temperatura chu. ‘A. se confunde evaporarea cu vaporiaren cate este un proces mmplex de ranaformare a faze ihe in Ssh azousd.Vuponarease produce In renga mash Fehduls Ta o anumih temperatura, denumith temperatura de trai fin fete de presunes” pl cares esse chil La vapor, port format se lsese mechs cu Heil, wand acces presse Debit de vapor cae ifzeaz8 din sul mit nae, de pe supa im (g340) est dat de lege Fick, pn eatin m, =D. bd 3.235) ogra] eae ee Ths} ex coetcenu de eituiune Flat (me itn del uprated (5341) concentra vaporiir Dated cle simas ase 28s ‘Separind variable integrin rau Pe -cuenc-ou [Mt] 0.26) unde fy {mvs} este coefcentl de transfer de mash, add debit volumic de ‘vapor care ditzen peo surat de un met patra, Dach acters ck vapor se comport eng: un gz pefet, tndnd cont de prestnes foarte mic a care se see, se poate serie eeufn gaa perfect 3.237) IK] ind temperatura medie del suprafaa ape; in nocuire ne se bine 026) moog. -padl,-p)« [Ht] aay sonst Bas stele oom mats -n)4 [3] oa) unde: of scrm’s) ete coeficientul de sche de substan repeznt nex ‘vapor apei, cantiates de ner useat continu in aeral ured, cree satuears ‘eu vapori de ap in conact cu o suprafis de ap de Pentru detrminarea Ii By -coeficentul de transfer de mas sua i= o- soefciental de schimb de substan, se uilizesrA crtnile de sinilitdin, ‘analoage cu cele de la transfer de caldura, ee 6 rane doting was nent ea (es oe al Lunde - wl) — viteza medie de curgere a erului; Sr on ovina cp ian coordnate indie vf ‘mis ~iseontnee cea idl (2-2 Beng . _ Tear at at) So (8.249) sna Bet (3.242) Integ z ea) peu GENE sa Ft ind ot cn in / ven in pan - on geomsich cou, prance - sia, temmperaturite supratejelor, etc an oe 28) > Aste pent schimbul de sot nite ar ap puleriat sub fora de pci, Ran Marsal stables formula: ‘Sha 2606Re"* se 6248, Nester stabi rela Sh=2+09Re seGul™ 248) unde 2 nota ererial Guehman, Ga 6.246) termometruli uscat, cespectiv IK] s To(k} sant temperate absolute ones Intertrade speciaitate egisese alte cua vitro "TRANSMITEREA ENERGIEI TERMICE PRIN CORPURI CU SURSE, INTERNE DE CALDURA Se consider un corp eu sue inte decals uniform distribute, cae sch ‘dur nregim stains cu red eebant. TEewapa tui Fowir pont transfer de clk conduct ou suse smeriare de clears: 0247) 2) Pete pan x ue ier decadent senescent Ea Sexe mit sera = empert pac as ‘transferul de cilduri unidimensional, (considerind il sae tn oe de ‘coordonate t-x) ecuatia Fourier va fi Serpe Inds Tose de eA . 20) ES elt re tet dr ip... Peete plan cu sure inene decid Prim interare cet se cbine: uae! ss AX Soxtc, 2 CConstantele CC: se determin. in conde iit Tip, tts 62) Ecuata distribu’ temperatura pect 2 a8 (tom. 88) (0253) ws at Tempera manne obtne dinconda 20, ade p25 (3.254) oe 3 ) Fol emi rani peel dos ee sl pera 418) Ww) @2ss 2-15] a Sige ME) fw] 0.289) Hl og, se0—, Be.) br} 256) Asi] eastts-s)ea{-B5 +3) Ww] 029 Dar aceasti cl produs de surele interne ete uansmis la pester esl ambit ce ae termperstun fy epee arr Oza, «ce cote rans el comes pe le du ee wah in aie: =a,$h0, af BB Bow, e257) ccsog tp) BB eS eee bare ee Mranser dicted sims eg 2 . Peretealindri Se consider pereele citindrie pin (exemply conductor electric) sas barele de combust mules) (ig.343) and diametrl 2R 9} conductivities termed a material 3.= ct temperature perepilor sunt rempestv fy. Petra tmanserl de cidurd uniimensonl, (considernd sorpul inert in tle de soordonate 2) ecu Fourier v4 “ile yoy f+tt fey 028 eI ‘y.343 Cilindr pin cusurse interne de cdr Scviem euatia sb form Lae wr (3.259) rar G28) ‘sau 4(, + 260 pees se om) ox) bu e hie 1 tenn ee, tet cynre cy a 4a ce nnicainaateraos a grt a 035) ee ¢ renwar= fs ccmi npn petty CRIES Garr aoa php exe « Peretecilindse tubular ‘Se considers ubul cine eit pe amble fee, 98.344, Reusta sib emperatr este at peBlenrees 6.26 7 “ole la ii sot urmitoaee: slat Gu seh +t6204 4) Gqenye tl liad 1646-0) wean 4 \Valoarestmperatui maxime se obtine din rel A a i: rs g..44, Perea cllindrie tubular ‘Fux termi te form 6268) 026) e270 eam e272) ee or189, Pn ro ounce 60x oud rem “pase 29 ainoas ymopsds pt aio 01 0 sero so svt ss9'0 0 ses'o ond sugeesvoen ——_lesco [PAPI 2p pe 3 epg . 2 IS SR PBA HLT OPT HATS © IN1OLV9 MAING AXINY EES apm TE wae 204 fd 8900 on ” eal 8600 m wo sof 2 BD> OE (on ao 1 tv) 100 aoe 1 ig yrso0 nono 2 op m wo =e a [ee . oe Li, ola cer mr coniiectal neon — er sate) (i) [E scum] Gi, = ear es 2D nk A TTS — g = “1 ay ye cS = = one Ss 299 retoeen [“e-3= 9 E=H] gon 1K, separ Pi ale sepsis seme Dei ah cs) wi at> oF ay 7 ES usa fe TED PO Ha OTD THOR TEU sod eg 2s Se aN 9p FINS asco s~ Zan eeaseooee=/ny | PN en ee DUETOO=, ao owe hap $0 oso/d> ol 905015 >> BL soa ead ba greccooe od | spo ue aa ba pucceos eas a> L0H 300 see ee Se» TABELUL AL. 5 oe carr RELATH CRITERIALE PENTRU CONVECTIA TERMICA FT come | 98220 | cor in | aot | steomease i splits cunt 1 Amvariantit wii in transferal de curd i rexim de naeie | cups taminaa | 3 buen ; sani | Siar ‘Cena i c my y a sete a TT |e a aie wa Fate 2 Perr curgern forte aminer in cones ullca rata : ; CO i aT (9008-4179 Re py HE) (BE) on inet | loa ( ae = pam aot cats ‘Valabila pentru lichide gi gaze in domeniul 0,] any pee prec py PE pt Nig 0.012( Re" ~280) Pr [1 PIGS int cu cele ptr rela de mai sus se pot obi pata ven peat Na, (wean “ern de pest 30%, ne aloe exteme) se va. clea ovalare edie | "Ny" pers te valor (in ek pat) apropit Penta valor Re = 7:10?..2:10", P,= 01 $00, per lichide 9 pee apnea de all va ‘In cazul lehideor,efind 7:10? 3000), deg = Dd euatia ented folosts pena tansferl de eAduntftr-un sehinbitor de edurd cu fssoul 6 es, et N=c-Rt! (2) n 20000, P,~ 0,5. $00. Temperatura de calel este considera cea a Mud re ourge pine [eile fsccul, ‘alba penta vatonte: ABELUL A2. ELATH CRITERIALE PENTRU VAPORIZARE $1 CONDENSARE eben Kah sp de satany | sand pba] ~ peste ether ably formule ie penta orice Suid F] J25Re Pr!? penta Re 10° 0 7:0 Te boF s-amotat eu @[ Nm] -tensunen specified aed unde Nu 5p" (kgm! - asa speificd a pei asturapes + [kg] ear nen de vaporzare Gr= pk px: Preegnld ‘82.1 say tooutciteva relat de ealoul entra ferberez nucleic gi soul. ‘Sou ma ota: Xf —lngimea earacterisied a proces Proprietifile fizice se leg. la. temperatura de saturate ;semificayia Tabet Lanse PIE Cn | na, ME soe lf Bron. Prom Tike ater 18rbpala..~p, yee" 2 -o. penta pelcola paral terblen pn Ta", _ (Ga. Prk 2 . w pen H> x, se folsete ea orig: ,-oon 2220) ms 7 enna 0 conduct arizontlé cu dame, Labunfov propune rela: Apt rem ae p-a i se determin pent condensat I temperatura peetl mas esi vapor esate Poon speci a condensate sae “ 307 BIBLIOGRAFIE Pentru Volumul 1 [UL Theil, Permoteinia si Myint Terme. Lito WP Timioar, 1971 {2}. 28dsncant M., Termodinamicd ehnicd, Lito UP. Timea, 1997 {3} forge D., Moroare ex andere inerad Lito LP-Tungara.V0i189, Vol 111992, [al The H. Tabet 1 dagrame rormotolaiee. Lito LP. Timioata, 18 [51 Preoraensti VP. Masurdor 8 aparate de misara termorchnice, Eure “ebmica 1960 {6), Frank P. Ineropere, david P. DeWit, Fundamental of Heat and Mass Transfer, Wiley & Sons, 2002, [D).M.NAGI, A. NEGOITESCU, Cateuuy consructiainsetailor erie Vol, 998, Ed EFTIMIE MURGL 1999. {81 NEGRU, D.L,- Tronsmiterea ert dnamicagaelor Vol, LITO UTE. {91 Stetinesou Da Transfer de eld gash Eddi Pod Bu, 1983, {10}. Petescu Stora, Dan Slefaneseu, $a Termotehnicd si mayinitermic. Ecitra Didactics 9 Pedagorct, Bucuresti 1978 (UL M. NAGI, V. NEOREA. ‘A., NEGOITESCU, Gasadinamicr ccipamenelor ‘emice, ETIMIE MURGU 198, (21, REYNOLDS, ALL Cungeri trbulewe ix tenicd. Sera Terme. frig Bue. 1982, 113), VLADEA, 1. Traut de tomodinanicd thnia si transmiterea eldur, Ea, “Tebnica Hue. 1973 (14 BICA MARIN, NAGI M, Trangér de masd 9 cid, UNIVERSE CRAIOVA 1999, [1S]. STAS 6435.75 -schimbitoare de clléu Clasificare [1 DELCHK, LE, Indruntar per clea reistnelorBidraulc.E-Teica Bus 1984, 17), Ramjevie Kuzman, Tabele 4 diagrame sermodinamice,Ed-Tebnics, Bus 1978, [DS] KRAUSSOLD. 1, Warmesttourcher Verlarenstehnich, No5.19682 [19] MIME, A.M. «Aacleransmter cold. Edenergetica de at, Bus 198. {20}, GNIELINSKI, V.- Neue Gieichungen fr de Warm nd den Sef uber ‘urhulen dur sromien Rolren snd Kanal, Forchung. in Ingenieurwesen News [21], FL, NEACSU, M. NAGI Tabele Diggrame st Formule termotcinice Lita UCT, 1997 [22] V1 Wermeatlas VDI, Vtg Dusseldou, 1984