Sunteți pe pagina 1din 326

CUPRINS

I. CAPITOL{.IL

l.l
i.4

- Generalidti
A

Scurt istoric

1,2 Concepte, metode qi principii 1.3 Problemele, funcliile gi clasificarea sistemelor automate Exemplu de sistem automat

8 10

CAPITOLUL 2 - Sisteme de numera{ie gi coduri numerice c:-^^-.-l- ----^-numeratle l. i Srstrne ce 2.2 Coduri numerice
4 r

12

l5

3.

CAPITOLUL 3 - Func{ii logice


3.1 Funclii logice elementare 3.2 Propriet5lile gi teoremele algebrei binare 3.3 Funcfii logice de o variabil6, de doud qi n variabile 3.4 Simplificarea funcliilor logice prin metoda algebric6
qi a diagramelor Karnaugh z+ 20

30

4.

CAPITOLUI
4.

4 - Elemente de

electronici
40
52

Dispozitive semiconductoare

4.2 Amplificatoare 4.3 Contactoare statice

64

CAPITOLUI

5 - Aparate de conectare, protec(ie gi semnalizare 67 69


78

5.1 Aparate de coneclare 5.2 Aparate de proteclie


5.3 Aparate de semnalizare
6.

CAPITOLII
6.

6 - Elemente de

comandi
79 92

Relee electromagnetice

6.2 Convertoare

7. CAPITOLVL 7 -fmplementarea

func{!i!cr. legice 7.1 Implemcntarea funcliilor logrce cu contacte gr reiee 7.2 Implernentarea funcliilor logrce cu diode 7.3 Implementarea funcliilor logice cu tranzistoare 7.4 Implementarea func{iilor logice cu ctrcurte integrate 7. 5 Hazardu! combinational
g _ preblesllele

9]
99

i00
101

r03

S. CAPIT+LUL
8. 1

Analiza sistemelor automate

slstene!+r a,.!sc+!ete
105 107 108 14

8.2 Testarea sistemetor automate 8.3 Sinteza sistemelor automate

9. CAPITOLUL

9. i Multiplexoare pi Demultiplexoare 9.2 Codificatoare gi Decodificatoare

cir aiu!tiplexoar.e, dem'ltiplexoare, codificatoare, decodificatoare gi rnemorii

g _

Sinteza sistemelor autonate

t2a
124
127

9.3 Memorii
r{r. cAFiTOLiJL i0 _ Refeie Fetri. GRAFCET. ApiicaEii
10.1 Relele pETpJ
1C.2 GP.AFCET

1_?0

10.3 Unele aspecte referitoare !a Rp 9i GRAf.CET

149

aE f

i59

11. CAPITOLUL f l
I

i.1 Comanda iluminatului

Cornenzi automate
161

I 1 2 Comanda motoarelor electrice I I 3 Comanda diferitelor tipuri de instalalii

Ane: B!bti

r65

r84

12. CAPITOLIJL t2 - Automate programabile

1l i HardwaregiSoftware

i2

.{plicatii

z.

z,)

227

- sisteme automate de achizi,tie a dateror, conducere gi supraveghere a proceselor (sisteme SCADA)


13
13,1. SistemeSCADA

13'

cAPrroLUL

cen?alizategiierctb,izate

.)?)

l-q.2. Sisteme SCADA distr-ibuite pi ierarliizate realizate cu siaiii de lucru lccale

13.3' Aplicalie scADA. sistem automat de achizigie a dareror, concucere gi supraveghere a proceseior din punctere terrnice I 3.4. Aplica{ie scADA. sistern autornat
de achizilie a dateror, conducere qi supraveghere a proceseior din cenfu_alele iermice l3.S.Sisteme automate de control acces 14.

z+tJ

2<< 262

cAPrroLrJL 14- contrerut gi comanda fuzzy


14.1. Caracteristicile confolului 14.2. Controlerul 14.3. Principiul controluluiltzey al 14.4. Utilizarea metodei logice generale

fuzzy fuzzy:conflguraiiagenerald pioceselor in controlu I fuzzy al proceselor 14.5. Metode de control {uzry aleMamdami gi Larsen 14.6^ Metoda de control fuzzy prin interpolare Tsukamato 14.7. Obtrinerea regulilorde :o-ntrol fuzzy aproceselor 14.8. Aplicatii ale controluluiftzz_v in instalafii 14.9. Exemplu
IS.CAPITCI,UL
I 5.1 .

aproceseror din instatatii

27;
Z7Z

274
Z7g

Zg2
2g5

2g6

2g6
2g4

15 - Simularea sistemeloi. dinamice cu ajutorul KitSAS Simularea sistemeior dinamice 302 15.2. Simularea sistemelor bazate e logica fuzzy 310

Anexa

312

Bibliografie

. G EI\{ERALTTATI

oble (-t...
\ l4L

I.l. Scurt istoric


in procesul cunoagferii ornul a fosr picocullat dirr ccle rnar vechi tiinpui-i. de a cjiriia f'enolnetteie ciin naturS. in sensul reciucerii eforturiior saie tlzice gr intelectuale. Se poate considera cI in acest proces. ornul a parcurs etapa rnecarrizarii' autor"ratizarii gi in pfezent etapa ciberrretizar-ii Erapa rneca'iza:-ir este eta'ra in care orrur esle preocupaf de i.e,r.cerca efbrtLr.il'r t\zice' respectiv de redLrcerea ener-eiei corsurnaie de rnLrScrrir si; :ar;i a allirltaieior prrntr-o crrergie extenra. irr rnod corr., .,::,i.,:rai :< ,. ,i-.. J,..;: i - e raIa tnecanizarii a inceput in anul I698 c6nd-I}oinas Sa,31 a ie?.iizeil)i1r:a :)ojlp3 crl aburi.

I
.

\-/

tl

gi

re

direc

tehni<

inrius

clee trrirrraqrrefic.

ai cu aceasta ei:inr'area rn{er.r,entiei sare directe ?n desl?;ule!-ee proceselc:.de Lrr-oCucl1. Se pcate cclrsrCer-a ca etap: auiornairzirii a incepui in anui ig32 canci p Schiiing a rnvenra{ re reui

utilizatd ia scoaterea apei din rninele de carlrL:rr Etapa autornafizarii este etapa in care otrtrri esi: Dreccupat in continuare de reducerea efortul*i frzic concotnile't

penrr
societ

in

sc-

rrfilizo

Erapa cibernetizSrii esfe etapa i, care- or.rrr esre pfcocupat sA eirrnine inter.'e'tia sa directd in desftEurarea proceselor,. Er urrn6nd s5 aiba *ii ror de conducere-decizie. Se consider-d ca aceasti erapa a incepur i, anul rg4g cdnd a aparut cartea lui Norbert Wielrer infitulata .. Crberrretica,,. i,., aceasta cafte. este scos in evidenfi faptul c:i se poate stLrdra cu acereasr rnetode canfifarii,e. atat rrrccalrisrriele de corr rurircafte-comandi $i contiol la lnagini c6t Ei in ol.ganisrnele t'rr sesizarea acestor stari de lucru gi introciucerea notiturii de f.eedback (reactra t'i'er"sa) a pennis tratarea unitard a noliu'ii de corduce.e Tot ei in an,i 1956 in luct'area " cibernetica gi societatea" s-a referit la notiunea de infbrrnatre ca ia un ererrerll esert'iai ai cibenredcii. Astizi" cibenretice ar putea fi o"i,n,ra ca ..$trinta J?iL'se octrpa cu rngloacele de achizitie. rrallsrnirere. rrerrorare 5i i'.errrcr-are a i' siste'reie
'ii'i'riratiiroitehrrice. [riosiste rne gr irr societate,..

rctrul

anulntt3

aaocu

La rAndul ei infonnatica s-a afinnat ca teorie a comunicatiei avAnd drept obiect, rr[surarea cantirefi <ie infonnaiie transmis6 prin rnesaje, datoritd lucrdrii iui
Ciaude Elwood Sirannon.

DetaiiiinArexa

isiil ll .

li.6l.

ii:il tiinpuri, de iror sa: llzice gi


r:

1.2. Concepte, metode gi principii


1.2.1. Concepte

';)

Autornaiica esi definitd ca parte a qtirnteior tehnice. care se ocupa cu teoria


Fara interventia

&. :ra::

-:.

etapa

gi reaiizarea consftuctivd a obiectelor telinice ce funcfioneaza

?-

-;_
:

--

--,r!A

:lt$: -

directi a ornului. De exemplu, instala$i qi utilajele de diferite tipuri. Automatizarea este definitl ca aplicarea autornaticii la anumite obiecte
tehnice pnn intennediul Sisternelor Automate SA. De exemplu, autotnatizarea in

'i -.ii ;i a lfr-;: ::--, -. e:apa *. _ , ,:t';i ctr &rf [{ri ir - - -- - .:.tre d [.f:,:::-,:-.:- Sale

industria aiirnentarb, automaiizarea


pentru consfrucfii etc

in

petrochirnie, autolnatizarea instalagiiior

Denumirea de autoinatizare
societafii Ford rnotor in anul

a fost data

de D S" Harder vicepregedintele

l9l2:

Autornatic + Organitation: Automation.

::"i :: ::ala -:i:ui t ;::-..:


)fls-:

in

definit ca rnodel al unui obiect, rea.lizat prin rnetode sistemrce, scopul studierii in raport cu variabila independentl t. h4etodele sisternice
Sisternul rrm
este
.

utihzate curent sunt: metoCa ren,*n{drii gi mo*ode exprirnentale

Sisternele sunt cu reaciie inapoi (urversd sau feedback) si cu reaciie inainte

tfeedforward)

in figura 1.1 este reprezentati schema bloc a mui SA.

w(t) ;-;-.-1 v(t) ------+l sA |


Fig.l. L
Sistemul automat

>

w(t)- marime de intrare


(semnai cie intrare)

y(t)

mdnme de regiie

S.{

prelucreaza :^nai'mea aplicati la intrarea

w(t)

dupa o

y(t); SA este considerai ca o cutie neagrd (black box) in care nu $tirn ce existd. Un SA este constituit din doua par! principaie gi anume : lnstalapa tehnologici IT ce trebuie autotnatrzat[, in
anurrritd, Iege (legea de reglare), rezultdnd la regire inArirnea

care are loc u.n proces P qi instaiatia de automatizare automatizare EA) ce se ataqaazd IT (P) ca in figwa 1.2.

IA

(Echipamenr de

wttl

---_;-->
E:1 r tr!. !Lz.

l.2.2"Metode
fuferodele cele mai utilizate

suflt.

renunqdni ipentm a siudia un sisrera

se

renuntd

ia anurrite p6rfi

?n vederea sirnplificanr ;alculului 5i dLrpa rezcli area

sisiernuiui simplificat se pot apiica coreeiiii


1"2.3.

;i

crpei irrerrtaie i bazare te iirasi:ri1

).

Pri*eipii Pincipiile utilizate

suili:

(feedforrvard),
negii-i5;n

\5)
es

i r zgcrncteicr. .$gEgilll;u;ff.tig"jlig$j} ;stt jncr-:iti in ficurr I I iar ir: jl--,u;-: i -i


si

liniarizini,

er_ii iteeCbackl, reacira inainfe .qupraprrq-.ii-li efectelc'i. continuitllii, rneir-icirizdli.

re;ctier

j:i-,

te dai5, r; *iaema

rnpiifir,

ai

ii

r:orc slr

uruiioalc

_+i

'-'i'

'I)

n /A, .*, t/ l-L!4( |

g'tt--u'\

tc#*r+ri*ffid.d*;Eir#*sl

{Ecnrlarnent

de Caie directi

Cale de reacfie
L.* A I tE- I| .T.

Eiernenteie cornponente sunt: comparaiorui (Comp), reguiatorui automat fErd comparator RA', regulatorul automat cu comparator incius RA, elementul de
execufie E gi raductorul de pe calea de reactie T.
dfof ,.:-

s:ii:ri
j

Se

Comparatoml efectueazd comparatia intre mdrimea (semnalul) de intrare

&Sf
e Fe

rrr,.ii

area

|liui.l-Ii

v/(t) $i mlrimea (senuralul) y,{t) iumizat de traductorul T. Mdrimea de intrare mai este nurnitd qi referinl6, mirime irnpusd sau eioriii.
Semnalul e(t) firrnizat la iegirea din Corep reprezintd roarea sau abaterea y,(t). f{ii5 de referinla rvit) qi este dat de relapa
:

rea:il1

illainte

tii
Ot

e(t):w(t)-y{tP40
R.eguiatorul

(1-l)
u{ti.

rnernonzanr.

R-{

prelucreazi semnaiul e{t) dupi o anurcit5 lege de reglare

:er 1:;

i:-::

iurpusF. gi fumizcazE la iogiie sgrnnai+! de ccrrandd


l.-1

'tlt

F este eiemenrui eare reaikear=6. leganrn lntre EA qi P. ILl prme;te la inlraie ssrnnalul uil) ii {ranst-n;tc P sen'*aiul Ce erecuire nrit) Prce*sui P se <iesfEgaar6 in IT. Aici poate avea loc o creqtere a temperatuni, c rlcire, o distilare etc. La iegire rezulta marimea y{t). Traductorul T mdsoard mirimea y(t) si o transformi intr-o mirime
F.leineirfr:i Ce execupe
.''''',''',,

cornpatibili cu sistemul y,(t; ce este aplicati Cornp. -ln ngua 1.5. este prezentatd structura unur SA cu reactle tnaurte mr rn figura 1.6 schema simplificati, corespunz6toare Apar in plus: elementul N care transfonn6 perturbalia
sistemulu!

p(t)

aplicatd

in mirimea compatibild cu sistemul v(t), elementul T2 (traductor) gi blocul de calcul BC care transformd sennalul furnizat de T2 infr-un semnai ;ompatibil cu sistemul. Elementul notat cu L realizeaz.d insumarea semnalelor m(t)
S-:,

;i v(t). Astfei:
yo(t) =m(t) + v{t)
(

1-2)

+ {aLva Kt)

+i
": -:...i!
!

Fig. 1.5
;

- _t -r! a---: -_

_ --

- : l_-:::

-'-'.!

{-.. ! iA

1"3' Problenele, functiile gi crasificarea sistemeror automate I.3.1 probtomele SA Acestea suntr analiza (fig.1.7) sinteza {l.S) gi testarea (fg.t.9) in cazul anarizei se dd w(t) gi sistemul fizic sau ecuafia ,(.t) qi se cere sd se
y(1).

obtini

--1.-:
.-,,_:

;.j

-,

in cazur sintezei se d5 w(t) y(t) gi se cere proiectarea sA respectiv (t). si in cazul testErii se di i.(t) gi {t) 9i se cere deterninarea w(il

-=
_

,'i

--).-:

--

pr'

I QA __--_._____}|
{l a,: -.,r+\-'l

rr/lll rYrr/

r.----.----?
_

l'

vlt/-

1 rrg. r. i

__+l

Frg. 1.8

1.3.2. Functiile SA Acestea sunt: frurcfia de mdsurare (pe calea de reactre); firnctia de comatrdh pe caiea directa); f'uncpa cie regiare (sisiernui cu reacfie): funcqia de controi posibilitatea de a cunoaqte valorile diverselor rn6riuri la un moment dat); funct-ia de senrnahzare (la depdgirea unor lirnite irnpuse pentru diverqi pararnetrii); funcga Je proteclie (blocarea sau oprirea instalatiei in caz de pericol) 9i func;ia de
.)

:cnducere (presupune existenla calculatoarelor).


,:t J

1.3.3.Clasificarea SA

Dupi rnd.rimea de rntrare rvit):

bmfiomle

- w(t) = constant: SA este cu stabilizare - w(t): prograin; SA cu proglam - w(t) : aleatoriu; SA de unnirire
;

, :

Dupd numS.rul rnirimilor de ieqre:

lGr*& i.9, rclo@ frti ii

se cere sd se

o ic5irc SA mono-*'anabil

rnai rnulte SA rnultivariabrle

Dupd agentul purtitor de sernnai:

mo SArespecdr
@Lw1 [

fl.t).

electronice
pneumatrce

. ;

hidraulice

electro-pneurnatice etc.

Dupd caracteristicile constructive.

o
q

specializate; cu semnal unifrcat

Dupi modul de transrnitere ai comenzii: = s-ri energie auxiiiar5;

' a f-1 ' \ '' -

frrd energie auxiliard


continuu (iiniar

r - --t - ---:--:i ------^l--t--i. scllrllalulul. r.rupa cafaclerul prerucriil'rl

P, I, PI, PD, PID gi neliniar, - bi gi

*ipoziiional)

diseret (iogicd combinationaii, iogici secveniiaiS si evoiupie paraieia, realizate sub formd de logici cablati qi logici programatd) ; numerice ( tip: P, I, PI, PD, PID)
raptde iente

Dupd viteza de rdsptuts:


;

tr.4" Exemplu de sistem automat

Se prezinti un sistem automat {SA) pentru reglarea iemperar':ri apei preparate de un sshimbdtor de c{lduri iSC). Schema de prin;ipiu esie iatd in figura Ll0. instalafiatehnologici iT esie constituite drn SC :i:obinErui de reglare RR Eu acFoilar pile&maiice imcior pneunatc \IP ). Procesul P ;a;: are ioc in iT ;i oorr'qte in trecerea agenruiui pnrnar iaburj prin seloentinE ca.e este spiiati
tnaeest
ea,z,

de agentul secundar apa rece; agentui primar cedeazd clidura agenruiui sec'rmciar gi
se rdcegte

rezultdnd la ieqire condens, iar apa rece

se incdlzegte,

rezulrind ia iegre

apd calda. Se cere sd se prevadi un

EA

care

sI

realizeze apd caldI cu 0

:65:C.

S-a

prevdzui pe conduc'ra de ie;ire a apei calde un iiaductor de temperatiird T. Acesia

mdsoari temperatura apei calde

0 gi transformd temperatura intr-o

diiatatie

liehidului ce se afli in tubul capilar gi in burduful elastic. Dacd 0 cre+te, atunci lichidul se dilati qi ca urrnare burduful elastic se dilati qi apasd pe palet5. Cu cdt
apas[ mai

mult, cu atdt distanfa e dintre ajutaj

paletd este mai

mici.

Presiunea

aeruiui pa cars alimenteazd reguiatorul automat RA este <ie i,4 bar. Aerui este un

aer instrumental (fErd irnpwitili, umiditate, ulei). Aerul trece printr-un drosel {rezistenli hidraulica) care &ce ca la iegire presiunea sd fie de 1 bar" Dispozitilul
IO

paleti realizeazd ftnctia de comandi. Cend e scade, prin ajutaj iese mai pu$n aer gi ea urmare cregte presiunea de comand[ p". Ctnd : 0, atunci Pe aste :1 bar, maxirn6, respectiv 1 bar. CAnd s : max, atturci P" : 0'2 bar. Cdnd po -bar, : elernentul de eiemennri de execulie E este inchis compiet. Cind p" 0,2
ajutaj

execulie E este deschis complet.

le

It

ii
E

Fig.l.10.

'a

a
a
Di

0C' Aceasta se fixeazi prin Mirimea impus[ (prescrisd) w este e : 55 0C temperatura rnterrnediul dispozitivului de prescriere w : 0. Dacd w : 65 9i 0Cratunci y, : 65 OC-paleta care realizeazil firnclia de misurati de T este de 65 oC atunci e comparalie sti pe pozigia de echilibru - SA nu lucreazl Daci y, > 65
se se

it z
m

micgoreazi, p"

u cre$te gi robinetul de reglare RR al elementului de execufie E

inchide. Ca urmare prin SC va circula mai pulin agent termic primar qi 0 va 0C 0C. atunci burdufirl elastic al T Daci scade sub 65 scddea p6n[ va fi egal cu 65
se

cl

contracd, cre$te gi po va scldea ceea ce va conduce la admisia unei cantit5li

il

de agent termic primar mai mare, 0 va creqte g.a.m'd.

11

CAPITOLUL2
SISTEI'r{E DE i,,iUtvIERATfE gI CODURT iiUFtERICE Prunul sistem de ntuneragie cunoscut este atritruit cuiturii dur Babiion qi ei a'ea baza 5a. Cuitura Maia avea *n sisfen cie nurneraiie in baza 2i) Cifreie au fost infrcduse de urdieni, arabi apoi au sisternui zecimai a fosi crescoperit ca ?nlocuit practic toate sisternele.
a-luns in Fuiope ;i u'rare a inieiliini ciii-;i i, Er a

srstemul binar este atribuit rui Leibnrtz care a reaiizar u,i .-ai,;u:al,:,1-;u rofi dintate orin care cifrele erau reduse ia impursunie I :r l.
sistem art: un rol mai impoftant dec6t 2.tr Sisteme de numera{ie

:.:z:.::.-esr

cel zecinal.

Orice nunrdr N se poate scrie sub fonla.

Nt6 = E"o,B' =o,,_tR,'l


r=nI

- ill

+rt,,__.8,,-:

f ...=c j -_;

+r.t_-rE |

+a ,,B t -n...* u_r,B-,,,

in care: ai - ciliele (sirnboiunle) sistelnuh,ri de nulnerane.

r baza sisleriuiui de nirmerafie.

Se irnpune condiria:

0<a. < H
I'a4tr'!
ff;1,,,

-rc (sistern de numerali e zecimal-cu


+

crfrele 0.I ... 9i


{2-_l
j

--r1,,,.l0"-l

a,,

-.lf)", * ..+a, .l01

_t-

a,..1A,,

Exernplutr 2.I

/ulrci =534211r0t =5.10a +3.103 +4.10? + 2.10r + 1.100


Exernplul 2
2

Niio) =534,2lirgt

=5'10: +3.10i +4.100 +2"10-r

l.l0
Algoi
LI.I.) ittr']),lf

t2

Penfu B:2 (sistem de nurneralre binar, cu ciliele O,I).Cifrele 0 9i I sunt nuni! bip. Bitul este defurit ca frind cea mai mica cantitate cie
inionnagie. Denurnirea de bit vine de la binary <iigi1(cifre binare).
A:')ii-I,,^,)(' )vt\\-ut\_lL T...Tu0L /'t A\

Exemplul2.3
,A/1:i

=iOi10ii111

:i'26 +0'2s +i'2a +l'23 +0'22

+1,'2! +t,'20

Primu! bit este nurnit bitul col mai senmificati',' BCIIS iar ultimul.
Li,. I
'11

;,- - -,--,-:t -,-:-- D^r rnc -: --, ultur ugr lilar uutrll sgllllllllgauv D\ lvlrJ.
-..-..t ,-..

n""*otriz.+

St

{:l
.\',

=101lQl11:1

:1 '2a +A '2'' * I

'22

+I'21 +A'20 +1'2-I +1'2-z

Pentru B:16 (sistern de nurneragie hexazecirnal)

l(.,- ,l ,,-116" '*o,,-a16"-' +...+oll 6l

+4,,160

{2-5)

Srmboluriie acestui sistem de mrmeralie sunt.


a

^t.2,.. .,9.A,B.C"D,8,F

Erer:rpiul2.5
Nqlr'l =

1l'-gAtI6t:i'151 + F'16r +9'16i+ A'16tt

Trecerea

uniii niimir hi din baza B+l.l1vi'rn baza


a() ' t)
r

b-+i.J15, respecii\'

9;--)N;r.;se eIbctrreaza dupa urindlor.r! algontrnit:


T/ ,. " (B) "ii _= r

t)

"li-t)

hh

,uj

., I) (Jl nt _=A: ,, t

oo
,

(2- 6)

t) t\n-2
t)

"/l

l)
I

. "rr-l
t"

'

Algoritrn

in

se nunc;te succcsiLurea opelatirlor cu calacter alitmetrc s.ru irigtc eibctualc in mnl'ormitate cu irnrmrit srstem dc reguii. Fonnuleie constituie e\emple simple de algoltrni.

13

\e; se irnparte labazab pi se obline rezultatul &+ a4,&o in care Ro este un num'r intreg gi aalbs un numdr fracgionar. La ar doirea pas. se imparte Ra ia b gi se obfine Rr +ar& I.a.m.ti.
fttal
= a,t-r...*ZZioy

La primul pas

Exemplu 2.6

{}_ \"'i

t-

Cunose6nd
corespunzdtor. l.r'6y-+N61

ci
9l11oy

N1s;:gliroy
:?r2y

se eere

sA

se determrne

Noi=Nr:;

Se aplicd algoritmul conform

9ll )) -=4)*_
45 '-

relaliilor (2_6)

-22+'

220 t^ LZ -=ll+11 *-)+*


')i

5t **?riaL

').
tl

--=-t*(i
?

-=U+in
N6y:1011011)
Trecerea unui

baza b_+Nqb; in baza B+i{1g; respectiv Not -+Nel se efecfueazd av6nd in vedere reiafia (2_g). ff ar = dr-i 2n-' * dn-r|n-t rr...1- dr Zt + ao2o (2-8) Exernph{ 2.7

nunlr N din

consider'nd N6;:1011011r2;, so cere sI se detennine N corespunzator pentru B:10. Aceasta revine la a e&ctua heeerea: N6;_>Nin; / l0l l0l112; :?qro;

14

z{rltarul

I:

&-

tu,&o

Se aphca algorinnul confonn rela{iilor (2-8).

ai doilea pas,

lr-r11011i:)
= 51

=l

.26 +0.2s +1.24 +7.23 +0.22 +7.2" +7.20 =

0+

i5 + 8+ 0 + 2 + I :911tii1

rmine

2.2=
-

Coduri numerice

\,.b)_r r

(:)

:,::j

Penrru ca sistemeie auicrnate cu aciiune <iiscrei5 (automale finite) sE efectua prelucrarea datelor, este necesar ca acestea sd fie codificate cu

.-r-:-rn:l cifrelor birrare, Cifi"elc (nurnereie) binare obfinute in vederea :l:lucrarii de cafi'e automatele finite se numesc coduri. operafra prrn care o
'-;--esiune de siinboluri din cod se aloci pentru a se reprezenta un num6r , r::care. se nurnegte codifrcare. Operagia inversd este decodificarea. in ,,i-:'eie 2.1 si 2.2 sunr prezentate cociurile utiiizate in rnod obiqnuii
fabelul 2.1.
- --.-t;
z
I

Codul binar naturai CBN


'ij
2a

Codui binar natural reflectat CBNR


(Gray')

Codul

Codul ir.riar

I dnn
(distnbutr\') 000 I

(.lolnson) 0000 0001 00

0 0
0

0 0 I
1

0 0

0
0

0 0 0 I *ll 00 I "-"t ! -r

0o0t-I

t-;
0 0
8
{.

00
n 0 0

0l
U

0010 0l 00 I 000

.l

0 0 0

I I

00 00 01

0l

000

-+\:

respectrv

Tabelul2.2

rl-8'

Codul cu bit de oaritate


'R'i
0

Pentru corectarea erorilor


utilizarea codului cu bit de pantate.

este

utilizai codul l{amining, care are 1,a bazd


0
0

c,orespunzator
t

Structura
0

lui

este prezentati in

figura

2.1

l5

codul Hamming confine trei biF pentru verificarea paritdlii, ieprezentaf prin pafi'ate, (po". 1,2,4) qi patru biii pentru ccdificarea informaiiei reprezentati prin cercuri {pcz. 3,s,6,7). Bitul din poziga 1
paz. -2,s,7; birui din pczida 2 coniroleazi paritatea din poz. 3,6,7; iar biaii din pazilta 4 contro'teazl paritatea din poz. 5,6,7. ccrnffolrri ccrnsti in fupiul ei penii-ri o infonnape corecid, siiina
bitilorl
<iin

lf,:::: fyi:.;:J

eoniioieaed pariiatea pemru

';l'r-:-.

pozi$ie respeetive, trebuie sd fre un numar imoar.

.;...--_

Exc$pls? 8 se cere s6 se transmitri cifia 9 expriurati in cBN adicd 1001, Algonnnu! Hammhg este dat in {abelul 2.3. - Peni:-c poz. 1: suj:ia bi$lcr este 2, decj -;:ara ;i se trece eifi.a I in o*2. i (a primuiui bit,je paritate); - Pentru paz. 2: suma bi$ror este 2, deci se rrece 1 in pcz. 2 (al doSiea
bit de paritate);

i[ :rti

Pentru poz.4: surna


de paritate)

biflor

este 1 deci se trece 0 in poz. 4 (al ireiiea trit

Pozifie
L/:i .5,7 Li
-i

Tabelul2.3
5 0

il"
I

L----

,o. I

3|

4/s.6,7
0

i0i
'l!

6t7
0
0

Etape de corectare

;--.-fZnIBleA
Pa
Prntota-

;-x-;t-; tLE,UL,i'1

TRANSN,{IS
^*. IUNA
J

il

I tnf
,)

r4t;

/."fr;

n^,i\

-^-r^-,

#
tl

0
1

0v

Corel

-- -.l r':tt: ;^^,.--.x/-..--Y

11,f1:jrr yuruqF /
-.--,-

16

4286

45

verificarea paritdlii, I pntru ccCificarea tsitul din pozifla 1


rf,zraa
l.;l.d

observatie: Bifii din pozifile (c6sulele) 1,2,4 au rezultat din


r:'ormagrile cuprinse in pozi$iile 3,5,6,i.

coniroleazi

din poz. c,ore cia. suma biiilorl


pantatea

Deci, s-a iransmis ii1000i. Iiiformaiia fiind datd de poz' 3,5,6,7 -:r-iird i00l adica ceea ce s-a cer-ut. Fresupr'mein cE pe ffaseui transmisie::;epgie a ap[rut o eroare \npoz.S, unde in ioc <ie 0 s-a receplionat l' Se ';:nfrcd paritafle conform legEturilor i:ndicate, accrddnd fiecireia, fur ordine
:,inderile 1,2 respectiv 4. Prin adunarea ponderilor paritlliior incorecte, se obiine pozitia ce :ebuie corectati. |n cazui de fap, poncieriie incorecte sunt i qi 4. Prin

:junare rezultd 5 qi in concluzie urrneazi a


::srectiv din 1 recepgionat. in
Exemplui 2.9
0.

fi

corectat bitul din poz.5

transmiti cifra 0101. Transrnisia" recepgia, etapole de ccrectare qi ccrectarea pot fi unnirite
Se cere

s[

se

.. '"abelul2.4.

i [B-\'
:-3ci

adica 100i.
il.t

, -

Pentru poz.l: suma

bi{lor

este 2 deci in cSsu{a 1 se ffece


]r

bitul
'

Pentru poz"2: suma bifilor este

deci impar: in cdsuta 2 se trece 0.

Pentru poz. 4: suma bifilor este 2 deci ?n c6sula 4 se trece l

;::;: i

poz.

Tabeiui 2.4

r Li ; :r I :: lilea
n

Poatra 2/3-6.1
3 415,6.'7

r Elape de corectare ,
6 0

TR,ANSMIS

p:r

4 ,.1 n'eiiea bit


Y
I

i_9_l

ror

RECEPTIONAT

Tabslul2.3

'1 o{
o$
0

II Parl @! rvl
Par.2

(sumdrmPard)

pondere

1
(srm5 impare)

tr57

l'{
0

'J

{ggggtal

pondere2 pondere4

ffill @

Par.3 -[6conec@ (srmd Parh)

f
c
0

Ccrecta'. poz.4 I s;rna pondenlo;- lncorec{e)

Deci s-a transmis l00l 101 . Presupunem cd la receptie apare I 000 i 0 i (eroare Ia pantatea 3). Se ti'ece la corectare. Peniiu paritatea I corespunde

I0l

(corecti), pcntru pariiatea

paritatea 3 coiespunrje

0l0i

corespunde 0001 (corecta) iar pentu (ineoreera). Corec{ra trebuie fEcutd ia poz.4 dirr
se

0in i.
Sunt utiiizate o rnuititudine .ie ,ioduri irr cofiii:nuare mai prezrnta

codul Aiken (Tab.2.5), hexazecimai (Tabeiui 2 6) qi EBCDIC Biiiary Coded Deciinal Inierchange Code {Tabetul2.7}.

Extendeci

Co<iui hexazecitnai este uiilizai pentru sirnplificaiea expi'iinlrii cifrelor bjnare. De exemplu penfru nurnirul binar I l0l0t00 in hexazecirnal

ii corespunde D4
Codul EBCDIC este utilizat pentru reprezentarea literelor, cifr"elor 9i alior sirnboluri: mai este c'r-inoscui sub dcnumiica Ce alfanurneiic sau,4,SCII (,A,rnerican Standard Code Interchange lnfbrination). Este un cod cu 8 bitj

Utilizand acest cod: I 100000i/1I 100100/i 110001 l/l i0l0l l0/l l0l0l00i il00000ii I ll000l i/t l00l00l/t 1i0100111t00000i,/t !0lior;tzl 1001001=
AUTO]I,!ATIZAR.I-

[,'aiculul autolnat- se e{bctueazd. in auiomate finite pnn rnrroducerea progiarnulul ;i datelcr '.;tiilztnd acest cod.
Tabeiul ?.6

l'abeiui 2.5
Ciiia zecimali
0
I l J

Crfra

zecrlaia

He:;azecu.nal

Aiken (2421)
0 0
U

0
0
U U

0 0I0.,t _(r r l0 :-olJ ----2 _'_--_--:-_^ 0 r o L:|{


JIJ

0
U

I
{.1

iOill

0
I

4
$
7

0
I

r
6

;t,
0

TI

{i
t
;

0
0

0 I 0 I

'il_ i
t.l

io

rl

0
n
0

A
B C

ri0
Li1

_L r_
0

D _---E

r f

I
I

_0
1

18

3ceprle apare 1000 i0 i

pentatea

coresp'ande

ll

{ccrecta) iar pent'u aurc iluuia iii poz.4 dil tnai prezintd .: FBCDIC - Exrencieri
fin-,-raic se

c
(.,

c c
(J

'i

o mp;r
i-ie

L) -i-

arca erpr irirai'ii

li

j l{l i :}0

in

i,
<)

hexazecirnal

:ea iiierelor. crfrelor gr si,:nuirei'ic sau ASCIi

U
irl

I a

iird cu 8 hiti I I: rllll0 ll0l0lU0


tr-r1j111t.t1oolool=

E::;

,-u

ol

c.)

"$

F.

i:-lte

:r,r

lniroducerea

L) i)

U
Irl

o
l

(J

Z
U

ra

aYi
I

a F D

O O

O O

U
O

an (-)

irl

(t E

CAPITOLIJI-

FUNCTII L{iGiCE

3.1"

Funcfii logice elementare

i-a cap. .2.! . s-a inirodus concepiLil de cuiie neagra (black box) ce " este utiiizat in Sa. in cazui acesta se stie rndrimea cie intrare 9i rn6rirnea rje iesfoe. dar nu se qtie ce contine aceastd cutie neagrd (in prima fazd).

Acestea sunt: |.1U, SAIJ, $I.

Plecdnd de

{ogice (oricare), se

la acest concept gi consrderamd ca la intrarea unei funclii afli mdrimea de intrare {sern:-ialul sau functia) $/ qi Ia re;iie se
c,

cbtuie midmea de ieqre (seimialul sau funciia) \'. atunsi. sub fonn6 s.r:i:e,reli funclie io$ca poate fi reprezentata ca in iigura 3 1.

o'

,"Cutia:-iea-qri"

"l

1u":10
'!- _5 l(i _

l--5
I

L_iof:_,____,"il
i -''

E,,'l'lelt cn Y-iiVi ) '-lar depinele ;i de eisrr1enrr-je cor:t Liaii,,,e 'cutia neagr5". Suntem in conditiiie de proieetare a SA i-fig 1 g)

*xi:;l*llte

r.n

"
\'.

in mocl convenrional, daca w sa*

sunt ader,irate. se noieaza cu'

dacd nu srrnt ade.rh.rale. (sunl false) se lrnlcaza cr_r ll sau ) ( se citesc "\'sau non vy' respectiv non Y sau se spune cr este valoarea ilegatd a luj w sau y). Deoarece in mod fiecvent se lucreazl in sjstem bmar (cu crfie I gi 0). se asoeiazi inirnnilor de inirare sau ieqire (s*mnale, functii. propozitii, f'enomene, procese etc.)

l, respectiv 0. Daci W sau Y sunt adevdraie. li se asociazir cifia j. daci srnt false li se asociazl cifra 0. Aeeasta s nume$te logica poziiivi. Se poate fhce convenlia gi rnvers qi atunci avem o logica negativa. In anrichrtate. filozofui grec cirrisip" consrdera ca o propozrile este sau adel,aratd sau falsa: a lreia pr"rsibilitate nu existi {tertiurn non clatur). iricercdncl sd rnodeleze eAndirea urnana
c;ifra binara rnatematrcianul George Booie (1815

1864) propune sd se acor,i: r,aloarea I

f,:la;k bor) ce re . r:rrunea de ieSire.


.:1

s ::J:3
;*--"

-rnei filnclii

"-L_:

:j t3 igslie

sr- -.. -.: teiirala

Se

el a demonstrat cd entropia poate fi utilizataca mdsura a cantitatii --:--::nafie. -vratematicianui roman Grigore lvi.isii ( i906ig73). a adus ::*uii:::;:i in logica matematici. gi teoria algebrica a mecanismeior automate. a j,j::-.' ::':r:ctode de analizd gi sintezi a automatelor flnrte. a inrrodrrs algebrele :r- : ;::: i"1" iogic penn-u propozrgri adev'arate, "0" lcgic penru;:ropoziiii fbise qi - -:;:r; penfu propozilii indoieinice) 9i polivalente utilizAndu_le la shidiul

;rnv':'::-:--:ii Tot

gi valoarea 0 celor false. plecand de la aceasta a fondat 'rrrlll,,rF"t'--1 binard cunoscutd qi sub demlnirea de algebrd bivaientd sau algebrd illllmrr r:5-i Ei este fonciatorul logicii maiemaiicc. irr anul l9i0 fiziciar-rul olandez m|uu ::'-:niest (1680-i933) a a,ri-ta'i eJ esie pcsibili stabiiirea unei ieg-hrr-i intre imr-"l r,:ebncE a logicii gi teoria schemelor cu contacte. Independent de el in anii m-': ., 1937 |iakoshrma gr id*,zawa au publicat dou6 iucrdri in care arate o",x umte ,l -i:.'uiie electrice cu ccntacte, pot fi puse in legirura cu algebra lui Boole. {iiln-i : ruroaste articoieie riin anii Dia, ig36 qi 1937, maienraiicianul arrreriea. T;uL:-':: Shannon publicd intr-o revistd arncolui "o analizd simboirca a circuitelor ;rilii -:.;inlreruptoare',, ;i ; ' :sre cel care :u pus bazele teoriei informanei si este unul din crealorii
ilfi[ilr']trr'fi:dior adevdrate

&r

-.

- - -lri de cotntrtafie.

lnlr1]J.1..'3 3>iiEteItS in
3;
.

.
noi3aza cu
!

-t

I ::ctra iosrci i.JU ide complemeniare sau negare i iuncgra logica NU este reprezentatiin figura 3.2.

( se citesc *td a lur \V sau y). ft ;, ,) r. se asoc jaza

",

s3u

l'

NU I-J# " ol li
Fig. 3.2. --

-'t

rnomene. procese etc.)

Ij

:;

;:trCl:rzd Cifra

i.

I: --' . r

uca

trzidi'd. S* pout"

cu{iei negre" se aprici semrahri \\, iar ra reglre se obfine ui negat i'=W'.
int-rarea Funclra

"

n snri:hitate. filozoful

ri

iogicl NU
t.{/

sau falsd; a treia e;:z= gandtrea umana


5

'i ^

sau

se definegte prin rela$a (3. i )

Y =W
1

(3-l)

::.r:,']:

I alOarea

Tabelul de adevdr corespunzator este dat in tabelul 3

zl

'fabelul 3.1.

w
n
{}

Simbolui utilizat in rnod curent este dat in figura 3.3

Fig

3'-3'

FLurcfia losicd SAU (surna logica sau dis.iuncfia)

Functia logicn SAU este reprezentatl. in figura 3.4

wl
w2

SALT l___Iry'-tt, ---'l I __l


I

Fig. 3.4.

. *

FrmcFa logica SAU se defineqte sub fon:ra: clacd


semnalu!

Ia intrare se apiica
i f - ,
I

Wl

sau W2 saq amdndoui atunci ia iesire exista sesmalul Y.

Aceasta- se scn sub

fonna: Y =l(1

+'ya.'2

Tabeiul de a,ievdr ste Frezentai in tabelul 3.2 Tabelui 3.2.

wi
0
U

w'I
0
I

Y
1

I
I

\,
I

Simbolul este dat in fisua 3.5


w1

w2

Fiu ' _o!^15


22

Functia logici Si (produsul logic sau coqjuncfia)

Funcira iogici Si este reprezentatl in figura 3.6.

wl
w2
---------+

ei --r{

_3

v-rt/ r \r/')

Funcfia iogicd Si se <iefine$te sub forma: dac6,la intrare se apiici g_Wl si W2, atunci la ieqne existd semnalul Y. Acesta se scrie sub forrna:
Y

=W1.W2

(3-3)

Tabelul de adevdr penfm funcfra logicd Si este dat in tabelul 3,3

Tabeiui 3.3.

wl
U

w2
U

I
U

0
tl

!&rE&.i *:::::
[6 f;'l*;:3 ':-]l..,ti

Si

apiici
a-r.|

I I

Simbolul este dat in fisura 3.7.

Fig.3.7. Reprezentarea grafice

funcgiilor iogice "N{J", "SAU"" "$1" se realizeazd

r:r. diagrama

Venn /3.l/.

3.2

Proprietitile

$i teoremele algebrei binare

Proprietatile qi teoremele algebrei binare. sunt concentrate in


,::.:1ui 3.4. Dernonsfalea teoremelor este prezentatd

in

13.21

23

-faire

l\r. j

iui

grlf

Denuini.ea propitet,*tii teoremei Eierrreti de ideniiiate

rai

Fcrrna cu filnc{ia elementard

Forrna cu f-unctia

Ccrnutatir,italea

I Distrrlrirtit itatcJ

A+fi=f:la4 /.rRi('1=49
irio

t;11

,q+(B(

j=Ut

R)-,,*7

L , k-..1i1.-r'i-

sr-r---ll

'iifinftif:

Ig.-TTec.e,.;
1'

4, _

D*

" -: := t"foij---J arl ,"*n=iE -

lllllllillilr,i

4iJ-4*B

l-I-1=

__

llllllllllll

l]rul
,,-

11

3.3" Funefii logice de


"3.3.!.

o'ariabiid, de doui Funeti! l*gice de o .;*r:iabili

si n

milq

'ariabiie

Funcpile logce de o ';arrabila reprezinra rispunsu'lle la iegrrea r.rnur crrcuit. can<i ia iirrrare se apilcil ci valirii_,iia l;iliara (iic.: l;
'.J,'-lr.jr_

j-_---t.-''-'_'_ jl ti j _--r
Fig.3.B

r-!.ir

posibiritatile s*nt sintetizafe ?n tabeiur tie ade rdr .J 5 Funciiiie Y0 9i Y3 nu dePurei de sernnalul de la uitrarea r,\r. Fiinctia y i (l)A) se uiiiizeaza ca fir'clie de repeiare (saii peniiu a,riipliiicaie. intarzie*). Funcda y2 este funcfia cie negare logic6.

'foate

1A

:klul
F: rmu rri functis

,r.4
'\l/

Tabelul3.5.
0

,-..*-.

".;

qI

Funcfie
0
0

Denumirea functier

1U
Y1

vn-n
|

CC}JSTANTA ZERO

iJ
1

v1 _ ftil | f
-

DA
I\TY
T

\/a

Y t-t4/

v? -1

C]O},ISTAIT{TA UJ'JU

Funcfii logice de doui variabile Pentru un numdr de n variabile, se pot realiza un nulndr de conbinagii c : 2". ";;-s:e colnbinagii pot genera un numdr de frurclii f :2" Pentru funcflile logice de nr'-: iariabile n:2. c:2":22 :4 gi f - 2":2a: 16. Aciica pentru doui variabiie fl.::te ia intrarea unui crcuit sc poi obir-re la ie;ire 4 cornbinalii distincte c pot rv.::3 16 frrncfi (fig.3.9)
3.3.2.

rrhilt
lil,e

'

;sr:ea Llnui clrcutt.

in tabeiui 3.6 sunt indicate intrarile Wi, W2 9i ceie 15 irurcpi iogice ce pot fi
ite la iegire
Cele rnai utilizate sunt funcfiile: Y6, Y8, Y9 qi

Yl4.

Funclia iogica Y6 (SAU EXCLUSIV)

ur,.

o
:'

Functia SAU EXCLUSIV este reprezentatb ?n figura 3. l0

&t:

'. \.

l, -^r.^ V I I t ! i--iu(rc
Lrtn^ho

I T-\ A\ \t2r\t Y /

irg. :

_-r:r.rl

Y:Wl@W2

Fig.

3. 10

25

rW['i,
I I I
I

I I

L4 p

I I !

lo i IP
t\ l-t

,a

ti< {6 1r l<
i: to
l-

t=

a
i

I P
cl

lijl tv,

i
I

l:. t>

Iq t>
d

1> i:9 t.

in lc
l--a

t:
i{

o
N
!rl

oa

5
ts

lj l5 IN l< is c t/
t:

lA

iit< l5 tl7: l:i

i< IT

lry:

tt: !r l
|

l>

I
I

I>
te t-

l-

F:

t*
l?
tI i-r

a o

iF

(\
R

:,1

:l IE l!:

i7

IX
lc i-

tp
I I I
I

iz

i::

z
+.
3.i

l,.i i: t-: !:;f

t;; i6
i\J l!, iP
i i
i i

l^ lq

!f i-

3
*(5

IF !l.)

i6
O U U
ul

N F F

Z D J
.J1

; w

t>

i: ln t3 ;i i< t 2 !, i)
:>

|:

[1

:
)l t! 7
:)

-'
s.l

--l
N ;!

l^ t;
i; t*

;.
<:

C,

F.
m

O /;-

4.
ia,*

cl ,
a.i

Z :; = tr ,; <{ =
f LI

: I : 7, - ; ; lrl a a
7!
i...1

i7

z
= =

J.]

it :
I ,t.
a,i

1
<1

3. iJ

z z
1 t

v,t,

:
s,
+

,:
U

a\l

c'l a.l

;i.
ll

h
ti

A'\ r:y

+
a
tl

a\i

a\l

i:f

h s
1l

a.l
I

a
il
II

* \
il

ts H
1l

\
ll <)

S i\
ti

=
ll

tl

ll
a.)

.<.

i\
C

;,.

\
C

F-

r"
O

aal

ll

>t

>-

a
O

c)

c
(J

>. I
R/
O

>'

lri'

LD

--a ntrare se aplicd


Slrrri-

Wl

9i W2.

a iegire existi setnnal of;nd existi Wl

.
','
T.

Funcfia SALr EXCLI-rSIV se definegte prin relafa

ur1

au/')

| 1-t+

.
tl

Tabelul de adevar esie dai ?n iabeiui 3.7 (3.8).

Tabelul3"7.
{l

Tabelul3.8.

i
I 0

w11W2
U
II I

Y
I

A,>

+t

0
t)

i
1

0
(,

i
0

"

Simbolul este dat in fizura 3.11.

Fig 3 li
f unclia logrci Y8 {SAU - NI-l.t

r
^i -l
l

Reprezentarea funcfier iogrce


\t/
r

SAU-Nli (i]g.3.12)

-{l-i -L=ia) -i-,-

w
Fig.3.12.
Relafia de definitie este
Y

=W\*, W2

r1-5\

Tabelul de adevir (Tab. 3.9,3.10)

Tabelul3.9. I 0
0 0 0

Tabelul 3.10

wl
n
0
1

w2
n

v
I

\t;t
Y

I
0
I

n 0 0

Sirnbolul {fig. 3.13)

Fig. 3.13.

Reprezenta;-ea funcfiei lcgice COINCIDENTA

(fig.3.la)

wl
w2 COINCIDENTA

Relatia de ciefrnirie este.

Y =Wl@14/2 Tabelul de adevdr {Tab.3 i 1,3.12)

(3-5)

il

ii;cici

jOiti0i

-. __-;'-j

wi rw2 i0 t}iii
l;li

l'abeiul

3. 12

_<_]-

Siurbolul (fig 3 t5)

wl
w?---..--.-------

iffiiiltiilri

Fig 3.t5
O'SCTVA{'C: FUNC'iA iOgTCd COINCIDENTA
are func.ria de

rMm
ulw
{SAU-EXCLLTStrV \-]\IEGAT)

y-

COMpARATOR.

'

ft"

28

Functia iosic5

Yi4

o Reprezentarea {fig. 3.16}.


wi
w-/.

{gI-NU)

Y:Wt
Fig. 3.16

.W2

A,il:1-1t
ot -- l'=
,l'1
rt-l

-Relafia de Cefinitie Y

:W't I4/2

(3-7)

Tabelul de adevdr (Tab.3,13, Tab.3.i4)

Tabeltil3.13
0
U
1

Tabelul3.14

0
I
I

I I

n
1

\
(j-6)

i l
0

wl
0
tl
I

w2
u
tl

Y I
1

I 0

ne,u. -: '
lir_ it1l
!

Simbolul {fig. 3.17\

.lt

wz{
,

ivl :

_i-- \*
Fig.
3.

ri

1l

3.3.3. Funclii logice de n variabile '-t funcile logica cie n variabile este o cornbinafie de n variabile, iegate

xmfi-' 3ig

prin funcfiile elementare NU. SAU, $I. 1 = 1(F1,W2,...,W,,)

(3_g)

Functia logicd de n va-riabile poate fi reprezentatd printr-o sumd de Mrrrr;g P pentru care Y:i, reialia (3-9) sau prink-un produs cie sume s pentru ;ue :-=,i. relalia (3-10).

SA:,-;]\CLUSIV NEGAT)

;'-

:tt-I Tryl qir


'- {l

i _ -l t

(3-e)

R-eiatia (3-9) are denumirea de

formi canonicd normal disiunctivi {fbnd)

L1

.nt

Y=f'f{ai+S})=0
'=0

{3-ic)

fiIt

ioaie conibinapiie zu sciise sub formd de pro<i,_is ?nire ceie n -".aaabrie ;i se numesc mintenneni' Tbrmenii S reprezint d toate combrnaliiie 2,, scnse sub form de suma infe ceie n'"'ariabiie gi se numesc maxtefinenj. Ceie icuE fcr*re cancnice norrnale sunt unice qi intre minfenneni gi maxter-men; existS c reciproed. prin negarea iui y (fcnd) se obgine t-ff"nct .t*f.l3fie , 4, Exemplu 3. r se considerd A = ar.a2 gi : i B br.bz. Si se scne fcnd gi si '1 1,; \-/ se arate ca prin negarea ei se obfine fcnc.
Rezcl-vare. Se utilizeaz5 iela.fia De l,{oigan

Rela{ia {3-!0) are denumirea de fbnni cancnjcd nor-mal ccnjuctlld (fbnc). cceficienpi -,aloarea 0 sau l. Ter:nerui p reprezi:rt5 %.pot ar,ea nu mai

A+B=A_B

(3-11)

inloc'-:rnd, se obfne

= aLoz.nibz Se neagii ambeie parli :

alnT;bt.n

| 1- L'I

il.trVi a1.a2+ tl.hZ=E7ffi


u|.a2 + hl.h2 = at

i3 - 13)

(3-11)
care este Fcnd
i,1_\

Dar cl .a2 +

b1.62

='ya,p,
r

=l

{L},1}
:

(i-i6)
i3-17)

|indnd seama de fbnna a doua a teoremei De Morgan 7.8 = e+E


aI.aZ = al + a2 gi bl .bZ = btr + bZ fnlccuind in rela{ia i-?-l4i ss cb.tine:
a1.a2

(3-i8)

btb2

=6;66;6
Tni

/
{3-1e)
a!"

i{11

_....:_ 2n -1 _ lJar (al + a2) .(bl + b2) = I l(q +Jj) care este Fcnc t=0

,f|i,r

(3-20)

r'.'*-, 3.4. Simplificarea '(i-", fune{iilor


diagramelor Karnaugh,
Constd

logice prin metoda algebricd

si a
I
a

lbnd sau fcnc ?ntr-o forrnd mai simpld, menfindnd neschimbate toate caracteristicile saie. Termenii eliminati
se 30

in scrierea funcfiiior logice din

(3-1C)
ilm p I I r _. - __i,,.t.r-,i /fnnn\ 's \rwu!/.

nimesc termeni redondanf. ldetodele utilizate peiitrii simplif;care, sunt: ilgebrioe" a eliagrarnelor Karnaugh qi a lui Quine McCluskey /3.21
3.4. 1. f'{etoda algebncE

D ronra=intX r r!Pr94r(a

-- -.ziablie si sc rm,,f-m:- -e -t scnse sub il&c!1d:!x -;ie gcua fonne mre ;.:

proprietatilor $i ieoremeior algebrice booleene. Exernplu 3.2. Se dA hmclia logic[ : (3-21) Y =W!+Wl.W2
Se bazeazE pe apiicarea Se cere

s - il:::T:n. :;E j i:llt|;,


-g = { :

exists

si

se simplifice.
:

Rezolvare: Se scoate in factor comun W1 9i se obliile


Y

bl 5i $E r;n. rnd qi si se
'-t-ill
i

- W1 + Wl.WZ = W i{l + W 21 = Wl.1 = W i


lui 0 gi
1'".

(3-7,2\

Se aplicE,,Legile

Exemplu 3.3. Se d[ func]ia logica:


Y

=Wl.W2+Wl.Wj
simplifice,

i3-23)

i-l l)
i-

Se cere sd se

Rezolvare:
Y = W! "WZ +
1

rYlW

= WI(W

+ WZ1 = W! J = W!

(3^24)

1\

Se aplica
;1{\ i 1- i+
|

,Principiul terfr*ui inclus"'


2 + i'r' 2.1r,/'3 +
T{/

Exemplu 3"4. Se de functia lagica:


Y=
14/

i3-i5l
{:i-i6)
ilem"gu

!.IY 3 + W

?.r,!,/

/1 1<\j \i"Li

Se *ere

si
"

se

".nf'/ simplifice.

T-) ^--^I*,^*^ r\czurva1ttr.

v
i3-17)
(

--

WttWt

+ W 2J + W 4{Wl + W 2) = {W\ + W 2}(W 3 + W

4)

(3-26)

Se

aplici proprietatea de,pistributivitate".


?n

3-i 8)

/ ./
\J
'rn-at

Alte exemple sunt date

/3.1/.

/2 lO\ \J- Lf J

3.4.2. Metoda diagranoelor Karnaugh

eFcm

/?-)o\

Diagramele Karnaugh sunt tabele de adevir suise la fiecare coloand si nu se schimbe dec6t un bit).

in cod Gray

(astfel

3.4"2.L. Diagrame Karnaugh

rrctoda algebrid Si

3.4.2.1"1.Pentru doud variabile Y =

sau fcnc intr-o formd mai

o .

Seconsiderarelagia:
3.18 si

{WI,WZ) Y =WI.WT+WLW2
f

(3-27) (3-28)

Schema btroc Ai schema logica corespunzdtoare sunt date

in figurile

sale Termenii eliminati

se

3.i9.
JI

wt
\4?

Fig. 3.18.

clc

:,tjt#:?:it:...t=tl,slC,esre
rar

reprezeniatd de circuirui iogic cie caicui

T, Y1'**4 .";;; ',:;#; #H,:ff "' #'ff:?',",,:: a "" ""'::1:: rioneaia;;r #11-:ffi,,:*1,ff Tl SAU 3;r: #"

;:1,

al:ff
W2

J;:ffi,TJ 1-i,il;:';T,:l:.:::,:: 51 tv*+ta j:i:."1"::*11i'd;;a;#:::';'h"?: (r-l6i este o furrciie iogicd ") lHff tie cioud ,:f ffi variabiie ,,Tl:i::: gi *u*r* s;;-"'" Funcfia iogicd y exista l6nd sxistd wl { rr rr,. ^^ ._EXCLUSry. j*:1 j"i-Y ;#;JfiffiIffi:; 'AII
A

W2 iar mirirnea tezultat; Ia iaci*-^

n y-g' -r 1,

-'';;';;"

;.;:ilr;1-;

I':

s urs

de rurnind, r.,nc

Wl.

W2 - biitoane

w2 [w.2

Rela{ia {j-2S} poate fi reprezentatd prin tabelul de adeviir 3.15 (fhncgia

togicd SAU- EXCLUSfV) sau prin diagrame Kama*gh {Tab. _1, l S}

wrE

rfl

Fig. 3 19.

.fr
rffi

mm

.I--r.^t,,t 2 | < J.IJ. IdULIUI

fv)
wl. w2

Tohehil ? lA
UT

wl
n tl

wt
i
U

Y
II

00
o

tl
U

IU

i
I

w-t

dc cnruLlrr,ri iuEr; d.e caicui

i
Diagrama Karnaugh [K) are la bazi tabela de adevdr. Pentru a se putea M::reri ugor, ce firnegie reprezini5 o diagfamf, K aceasta esie specificati ia partea
,urerioard a diagramei.
:m'e

C[-C

;":r

ildd

ir

lmc't"eie ii,i1 qi --ape ri-181. Din


,J irirrcfie

@
mll

-:-15 *;rs

[V- F,,:rutfr 1':gcd \- exista

r.'r

-r'..11 a:.".mci

Y nu

nostru$. La partea inferioari se tr"aseazd nigte orizontale notate cu Wl, W2 etc., care aratd unde existi mirimea Wl,
cazul

in

3'! :m::zr:* "-Circuitul


lfd. '*f,*

rrwecnv W2.

!;::'Lrn S,{LI Wl
3.4"2,1.2. Pentru trei variabile

!l$ i-:;n: i rcpiezentatf M fr a-.-- : -j runcfia


lt.L]L :-r-l]-iSl'','r

Y=

f {wl,wz,w3)

(3-2e)

sau prin

Se considerd transportorul cu band6, care porne$te numai cAnd sunt acfionate clouf, sau trei butoane. Se cers sd se alcfituiasce diagrama K.

rX.e::-= l,b

-:

i5;
Schema bloc esie data ?n figrua 3.20.

wi
\42

w3

Fig.3.20

r r

Relatia care descrie frmcfionarea fansportorului cu bandd este:

t- = Wl.W 2.1V3 +WI.Wn.W Z +W\.WL.m +IYl 1. Transportorul funcfioneazl c6nd

.W2-W3

(3-30)

Y:

Schema

logic[

este datd in figura 3.21.

o Pe baza tabelului de adevdr (Tab. 3.17) este alc[tuitd


-:.18)

diagrama

K (Tab.

))

wl
w2 w3

Frg 3

21

laDeiril

-1 1 /

1 o

3.4.2.1"3. Pentru patru variatrile y


Se considera funcfia iogica datd sub

= l'(Ifl,W2.W3,W4)
fonni concentratl
:

(3-31)

=Y3+Y4+ )'8+Il2=0
.

(3-32)

sau sub forma dezvoltata

)'= i'0 r-Y1+Y2+Y5+Y6+1"7 +Y9+),i0+l'l l+),13+

yl4+ylS=l

{3_33.)

Se alcdtuiegte tabelul de

adevir iTab.3.l9)

24

wi
YO

w2 w3
tl

w4
o
I

Y
t
1

wl w2
Y8
1

w3

Tabetrul3.l9 w4 Y
(-l

c
0
t! 0

0
r-!

t
I

Y9

0 0
I

I
0
I

Yl0
t!
I

I I
U
I

Y1

n 0
U

a
I

I
I

I)
IO

I
i
I

Yt2
Yl3 Yi4 Yt5

I 0

I
U I

t i

I I

Jindnd searna de retafia {3-32) gi de tabelui :1. ig, relafia t3_._42)devrne: = * LW Z.W 3 "W 4 + f,n fy.Z^ W I W + W t .W Z.WZ.F4 L'rr r'r{ ++vt't.w + W I .W Z .W S.Wry --' .

-rll+0i00+1000+il00

z.w.

q3.34)

Schema iogicd este daid in figura 3.22 icon-tine 9 frrnciii).

wl
w2 w3

w4

il,: ii _ir

3-31 )

I 1- { ,'

t\_

3-111

Fig.3.22
Diagrarna

a:e]uI3.20.

corespunzEtoare tabelului

de adevdr i3.lg) este

datd in

35

;;#'t
ci0
!l

Tabehii 3.20
00

0t
0

l0
0 .!
I
I

0l
|0

rel4
I
I

i
U
,

.u, Yt
Observa{ie: Diagrameie pentru cinci
"si

-_

gase v sd361le se

utiljze azd rw,

{,}

3"4.2.2. simpliflcarea funcfiilor logiee prin metoda diagrametror Karnaugh


lvfetcda de sin:plificare a diagramercr Karnaugh se aplicd dupa ,.mn5torul argorltm:

Fss.l. Fe diagrama

K se farmeaz1t grupuri {cisu{e

sau subcuburi)

adiacente de 2" termeni. Doua casule adiacenti formeazd un subcub de gradul

{pennite eliniinarea unei variabiie). Patr-ri cisute adiaeente tbnneaz6 un snbcub '3e gradul ?-+22 iper.ruite eliminarea a rioui var_.rabile).

l+Zi

Opt

e6_su{e

adracente forineazS r-ln sui_'reub eie graeiui vr,riabile).


Pa,s 3. Diagra*ra

3+23 {pernrite eiiminarea a irei

Pas 2. Fiecare c6su,ta poate si faci parte din mai rnulte sr:.bcuburi.

K trebuie privitd ca un cilindru cu laturiie

exterioare

lipite, doi de I por fi grupali Pas 4. Pentru fiecare grupare se scrie pnodus*r variabileior independente. P:odusele grupurilor sunt adunate. Pas 5. Variabiieie egale cu zero se elimind.

un

subcub neinscris intr-un subcub mai mare se numeqte irnplicant prim.

surna implicanfilor prirni duee la o formd disjunctird redusa fa{d de Fencl a funcgiilor logice date. pentru a determina implicanfii primi se formeaza grupuri pentru oblinerea de subcuburi cu grad cdt mai mare. Metoda diagramelor K este o metoda experimentald" Se utilizeaz5 p6nd la 6 variabile. /E:remotuf if-Se cere sd se simplifice ecuafia transport{rn}lui cu bandd acflonat cu dcud sau ffei butoane.

:' = ni t''2.W3 + WI.WZ.WZ + Wi.W 2W 3 + Wt,W Imgama K este date in hbelul -1.?I.
['4

Z.W3

(3-3s)

{Yl

Tabeiui 3.2i
nn
01

1l

t0

ft

a)

r
tl

tl

w3

iabile

se

utilizeazi rar.
'l

-l'lI

I tr r;

iir

iii

r
li v---

-::-:.1

n metoda

diagramelor

h se aplicd dupl

urmiton:l

},s -- 2

ir

Se fonneaza grupurile acliacente, figruate cu linie intreruptd, searria de frpiiii c[ fiecaie cdsugi poate faee parte din rnai multe

icasule sau subcuburi)

eazi un subcub de gradul


ute adiacente formeazi un

qg vaflabile). OPt e[st:!e permite eiiminarea a trei


ri multe subcuburi.

-s-au forrnat trei subcubwi. pentru a re putea identifrca s-a tiiat I cu o iiniu!f,, subcubui 2 cu dou5 liniule gi subcubul 3 cu trei liniute --"ns 3. Nu existd tr la ambele ext^emitdfi pe nici o linie i"s I Pentru fiecare grupare se scrie produsu.i v-ariabilelor independenterr iE }T[nA 2,li'3 +',V !,JI'3 + ltr'],,iit 2 - = l' _-7f--_1fi.:=
obSnufi sunt implicanll primi. :-:.* -r. Variabilele egale cu zero se elinaina.

-:rnerji

ir-rCI

)i

ndru cu laturile extenoare


variabilelor

Aif,nd la baza ecua{ia simplificati (3-36) se fi.ece la reprezentarea ole


)t-n figura 3.23 rezulti cn CLC confine 4 ftrnc{ii logice falr de figura 3.21 :rau 8 funcfii logice (?nainte de simplificare).

se numepte impiicant prim.

drt

redusd fald de Fcnd

ipmm
bile

se formeazd Supuri

Metoda diagramelor K este


a transportorului cu bandd

JI

!ri/i

w:
1{/-?

Fiu.r.2i.
Exenrprur 3.6. se eerc
reprezentard in tabejui 3.19. Y

si

se simprifice

ecLrali

datiL

de reia{ia {3-37)

gi

=y3 + 14 + yg+yl2 = W.,,f,2.ti,).t/


=

+W.:,f'2.Wi,-++w,l'/i,2.rii.,r7
5e aic*t*regte drapgania

+lnUrZ.W.frZ +
{j.37)
comp reteuzi

cd-su{eie ?n confunniEare cu iebeiui 3.

pent.u ratru se '.ariabrie $1 i3: se obiine iabeiui j2 3.

w3,lV

_wI _w2
confonn algorifmutui {j_3g)

;i se obrine ecuaria {3-38) :: T::::tY3,Tj.W'4+W'2W3+l.l,l.tV3*WjfZ.W | =t't'


38

g6 ry16a3?zi CLC
-r ! I

{fig.3.24\
fi:nelii (tig. 3.22)

l-,- r;

8 tr_rnetii fa.titde 9

!
J

i
I

na de rela{ia i3-37)
a-a ti' rl J1-ti + +
1

(3.37)

-le gr se comp

Fie" 3 24

rbtine ecuafia (3-38) {3-38)

l9

CAPITOLTJL 4
ELEMET\ITE DE ELECTRONICA

(<iiocie, fansistoare, tiristoare), mutatoare amplificatoare, ctrculte

ruiiuii eieckonice (cuoda, rrioda,,rb*

condensatoare, ffanzistcare de

u i+-ii 6i /+.2i sunt prezentate eiemente


racicte.r;etc.
;. ;

de circuit {rezistoare,
]

frJ;:f-:;:X?

"r;^":::::,

.r:#::Jj;.,X:

hobine.

cele ce urrneazd se prezrntd dispozitivele semiconductoare amplificatoarele.


{:

in

bascuiante

d;;;;;;# \-v--v'vorv' urvertoare' converfizoare).


ql

Ury \*-'"

4"1. Dispozirive semiconducroare

ccrpurile solide au regulata in care r

*1:ffi

;; ; TJ;#JHffi,T,j;Itrl?1il"i,:,:"-:1,#ffi**
j,=.105...10_ege.zi_r

struchira cnstalin* uu cu atomii. alolill! aqezah, lnir-o refea ;-.'"*":"

- semrconductoare - izolatoar*
Un sernicondur

Drn pu:rct de vedere a! ocnduetivitatli eiecbice i,. corpudle solide siurt: errndr:ctoare {rue13!q,t / = 10s...1Cr61e.prr_l

y=

jg_s[C1m

]_l

Gernmniul*b.u**J;cT*;fi

T:rff :HH;:i:Jffi T=_100K


irnp*ritdfi in re{eaua
(extrinsec) are
:

.rt.*r::T:ff-,Tj"r.,:1*
'*"'eiJo; Rezistivitatea este mai
o=

-"lnF"e.

*-***u

se

nurn$re

;:Til"fi

nrici, deci conducrrvitatea mai mare atunci cdnd impuritaf in slnrchra sunt enstalini u_ **ori.ooOu*toruhu..
semiconductoarere
cele rnai ut'izate

s'nt Germaniu qi siiiciu, (tetravalente).

4A

In8'e atomii refelei cristahne a gennaniului exrstd leglturi covalente (fiecare i.f,:in sie legat de alti pati'ii atorni vecini apropiafi prin electroni,Se valenil pugi ?n
i. ,,, i^i-,-o,i ,its.uu

r. Ir

aara a.Ei.r e.\rv

,,,!,!,,f,,, ;^.i^^i-;.,!

*o

for-mii-e a iegan:riior cjinrre aiornii unur

;:,-:i
gru ts #i
_

cie germaniu.

_-i_- fi;.

L^L.*^ uuulltE. .-..il.-r! _a! u4! rav!

rnpEc

: ;::_:

t:-ducioare

o\
n \

Q /r,l""l
\?.

\O ,/ n

/\^ l,c' \
\,/U

oo
')
.//l

/\n " (G*


\

n&=-::5:
mCG if::;

:,: :'. i:nzoafe).

)" ,/U

OO

n ,/--\ u/c:^\\-/
:,r t-i^a:care
9i
L/

oo
I

u\t"'i /a \
OO

/\n ^ (c" ^ OO

zO

)"

(G'
\\/V

\n
l-\

)"

c) c) /s-

Fig. 4.1.

Mtrnuli ;-:a r1:. l:llf-O fete{l

fo[' 3h- i: :::c,": penodic.

fut :- :::

;-:;aoni

d.e

-\ceastd stare are loc Ia temperahri foarte scizute c6nd gennaniu r-::nd ca un material izolant aproape perfect.

se

ryrJ-i+:-!_--:!-i

Daca temperatwa cre$te. apare o agitalie tennica 9i o parte din electroni care i:---5 L leg6turi eova,lente pot fi elibera-fi gi devin electroiri liben care panicrpi 1a

;.:-,:-:ffa cuient"iiui electric. Acegti ciectroni elibcraii din atorni neutri. lasa ?n 'r'L-"-l. p cal-e ie pirdsesc goiuri oale au o sarcin6. elecirica egala in valoare
l-la cu a electronulur, dar pozitivd. Sub achunea unui cArnp electric" electronii unei legdturi covalente de la irr"i:-1 apropiap pot sd umple aceste goluri, lSsdnd aite goluri la atornii de la care
*1 :
-

nm$firie

:I"-]fSeC

=ir-l::: r_ ,.: T=_lC0l.r


trmm

;:ist:Jmi

Se numegte

$F: r -\re loc o mi;care a electronilor intr-un sens ;i a golunlor !n sens in.,,ers. *r.::-3 goluri se comportd ca nigte particule pozitive caJe se deplaseazd pnn crisial

. r.nrbuie ca gi electronii liberi. la conducfia curentului eiectric. ", Dacl, Ge sau Si care sunt tetravalente ar fi irnpurificate cu As (pentavalent;,

I !f,n.;-

m;:t

anrnci cdnd Sunt

r*s{' -aliza legdturi de covalentd intre cei 4 electroni cu Ge sau Si gi 4 electi-oni de '* i--. I-n electron rdrnane liber Acest erista-i oblinrrt
are sarcini negative in exces
o.i .rNr

kn

S Silrciu r tetravaiente).

r *-:leite de tip "n" (fig.a.2,a).

41

In cazul rrnpulrficarit cu Ga (trivaient), se reaiizeazi legaturiie cie covaienta obfnandu-se pe riltiina orbita 7 electrcni de valent5. L,ipse;te un electrcn: existd u' gcl (sarcind pcziti','r) Acest cristal obpnut a..,6nd lipsi de electroni, 4ar a.idnd goiuri in exces sc nuine;te iie tip "p". ifig.a.2, b)
il

is ilrt I l^i --

tD -.el

Fig.1.2.

r{l " t. i'

l.l. tr)iode serniconductoare Prin reahzarea unei jcncpuru {iipin) a cejcr doua crlstaie ,.n'. .,p.se obtine ;r dioda semico'du*oare ({ig 4.3,a) iar sirnbolul est dat in figru.a 4.3,b Llu A este notat Anodul gi cu K Catodui l)acd la A se di * 9i 1a K + -(A) arrage goiurile din cnstaiui ,.p'.
4.

iar +{K

atrage electronii <lin sristalui "n"', Frin dioda cir-cuid curent'Ln ser,sui

,i-K

i
tr:

i
I

A se da + 9i la K se ia -" atunci Ia A sunt alragl elecrroll cjir crrstalul "n" ia! la K sunt atrase golurile. Se fonneazd o a;a zrsd ..barier-a .d;
Dacd la potenfral"
9i

prin dispozitiv (dioCd) nu mai trece curenr.


?
?r

Deci djoda conduce ?ntr-un singur sens (redreseazd).

caracteristica diodei I: (uor) se obtine cu un rnontal ca cer clirr figura Sr ar-e fonna aproxirna{iva ca in figura 4.4.b. Dicdeie sunt nonnaie

4.4.:,

:
a

D--._

;r speciaie

A.l

Ezffizi ieeaturiie cie cova Lryse ;te un ejectrcn: exjsti lps5 ds electrcni. dar ava
F-1 H'
crl

c{

c(

citstale "n" gi .,r', se obt

fuura a 3.b le din cnstalul ..p', rar +(K m in sensul A-K.


K

Ftg.4.4

{"i.l.t'
u

Diode normale

sunt utilizate

la redresare (transformarea

1"[an]ativ in eurent contrmr-r:).


:*
>

i;

zr

a oiiliz,aid frecveni esie monoalternanfi gi dubld altei-nania

4*I"I.i.1. Redresarea monoalfernan{E


'rm

ig.ra

4.5 este prezentatd schema electricd, iar

in figura 4.6

dragrama de

\ sunt afaqi electr.onii ai o a;a zisd ..barierd


rl

i^
!o

''5

rntol ca

ce

I din {tgura 4.4

F
io

Fig. 4.5.

Fig. 4.6.
43

;r rezisten{a de sarcinS R-r. I-a ie;ire se cbpne curentu! I;i5 $arc este cu'entul redresat teafizat '';ub forma uncr se,.ri pericaiie. Peiiir-u a obiirle uir cuieiri cc'ti'uii se reaiaeazd un filiru (circuit RC) ca in figura.i.7

LA lnfra'e se apric' tensiunea u aiternatr'a care este trecuta iransfor,natorul Tr-., ilr ar carui secundar este conestat cir*ui{'! cu drcca

prin

ir
cLj
c,!
.',1

,f
i

c4

c---J

{i

rLg

,/.

a-

scirema eleci:l-ici: b _ diagrarrra de seinnal

Fe lezisienia de salcini R. cxisia o plerilere de iensi*ne

4. f .i"tr.2. Redresarea

rtuhii alrernanfi

Psn$u a oi-.hnr r: dubld altenranii s. uni;zeazd. liragraina de seirinal este Catd iii
frgura 4.9

ur rt;_r.:i
,*m,,!ilr,,-;;

'rI

-,

nQ
q

llllf,Ml

flrnlliiiiltlluli

{ffio[Illltm11]lllmr

lu

ilf,MBtrrmtfittmttulrx

lffiMmmum'rt

@o
'ffi lllllllillllMffi{niuru*rr :
llilllllnlmtrllllllliltill

tf
,it,

,rn

,;
-:

Fig 48
IA

ffi rltrlliillttr

nr:lnva care este trecutd conectat cfcuif,.ri cu dioCa D


IUI lqs care este curentu] redr

e cbFru uil curent conti:ruu

lensiune [rI4,

Fig.4.9.

a- un mcntaj in punte ifig.a.S)

x+ ,l
I I

IBs sste pulsatoriu. pentru a fi contln,*u este utilizat :rul C a cdrui influenta se vede in figura 4.9,e. cu c6t c are o capacitate m!m':- cu atdt curentul obpnr.rt 1po, respectiv u6 are mai pufrne
r-rbservd deniveldri

:e

cr

rul funcfoneaza ca un acumulator, cand tenslunea Ia bornere Rs este mmre el se incarci iar c6nd tensiunea la prs bornele este mai inicd se
descarcd.

I
I

la iegrre o tensi'trne contrnui.

-t*

I I
I

4.1.1.2. Diode speciale. Acestea sunt: Zenerfotodiode (FD), diode Gmilm!--"are de luminf, (Light Emitting Diodes LED) etc. Ele sunt utilizate gi in

4 I:

Doda Zener are simbolur ca in figura 4.10,a gi caractenstlca ca in figrrra


Sunt utilizate ca stabilizatoare.

45

.-{-.
L{.i i

I+ l
tl**t .--ri--------.}
I I

II I
I
ir

IJ

Fio . 'b. 4lO '.' ".

FD

l\\ |
I

//

,6
r

Fotoriio<ieie

(FD) transforrni flrxui

luminos $ intr-un curent I (fig.a.11).

lr'-

tl

Fig. 4.11.

LED-urile tran-sformfi intensitatea 1 in flux luminos $ (fig.a.12).

I
I ET-l

\-T7
--rFI

I I t ! I

\a L

n Y

Fig" 4.12.

Dispozitivele optoelectronice {cuplaje


,{i*s.,* En ^^|:^^\ 5u ^.,*e - (llt T uPuvg/t rt -^^l.i-^+^ r Ect lz4tg utfu DLU -: u +r

q7

rFD

fotodiod6 FD avdnd o lesdtrrb electrici fird fir. (fie.a.13).


Optocuplor

Fig.4.t3.

46

Trrui*mre
sunt dispozitive semicontiuctoare, reaiizate din cdt trei cristaie i5' *. c..ui-ioncgiuai ca ia fg';ra 4.14 9i 4'
f

c #:
odeie (FD) transiormi

[----T-i tr iP
r i-

C f|

lutu
i

)
1).

$ intr-un curent I (fig.a. i

Fig.4.14.
a

Tranzistorui p-n-p; b

Sinboiui'

rmforma rntensitatea I in + (fie,4.12)

\
I

lu* I
I

Fig.4.15.

a:

Tranzistorul n-p-n; b

Simbolul'

optoelectronice (cuplaje

realizate dinir-iin LED gi o l ardnd o legituri electricd frri

f--s-nzistoarele au

trei elestrczi, respectiv E (Emitor), C (Colector) ;i B (-), atunci I-a tranzistorul p-n-p cf,nd pe bazi existi c pclaritate negativd figura 4'14'b' Cflnd pe este in conduclie {circuli curent prin ei) ca in
(fig.a'15). este blocat. Prin el nu mai trece cul.ent

me = tranzistorul

montaj ca in Fentru ridicarea caracteristicilor tranzistorului se utilizeaz[ un

fue4.15.

ii -F

Fig.4.16. Circuit intrare

EBx(i,=t.lap:+l?BIts
{.iM

{a*1

=l:'o+11,*lt,ls
--> L!Br. i:

i4-2} = E6

Pentru {-ii = i}

Rei ;,

i+-3,}
\+-J

i,a [I,qa = il *]
{ ,
l'"-E

e = Rei 11

t'

jli:

\3-J

JS=0*+Oss=!:s
Circriit iegire
:

(4-5)

Er'=[.ii'p +l?g1,.

(4-"r)
/A Q'\

t,!,-p=Ec- R{:i(: {,!L'?=0+ts1 =Rt lt,


r,-^ r _ -( ' /{. /c=0-+t,Irn=li,

l\+-(},,

1!t

(4-9

(4-10

,{*

lir

(4-i

.fl

Calacteristicile tranzistorului sunt date ia cataioa.ge experimenta! cu iranzistocnetru. Au f"orma ca in figura 4.17.

$i

se

pot ridici

.s

AA

,r 1? ri^ I I rY.a.t

trn'

Forma, unui lranzistor cste

aritat in

figura

4. I 8.

(4-1) (4-2) {4-3)


/,4 A\ l-i-+ J /t <\ \T-J,'

.l ,i
--l

rl, to f lg. +.Io

(4-6)

(4-7)

elemente electronice {rezistoare, .urlrn Lrr: j,:: -,are. diode, tlanzistoare) gtrupate pe o singUrb pastiia (chip) de siliciu. : :na unui asemenea circuit este datd in figura 4.19.

--:urteie

inte

grate sunt gfupuri

de

/t a\ ('+-(J
J

rl o\ \A-J J
(4-10)
(4-1 1)

fll-rtp tn care sLrttt rninin'lum rpt iranzistr:ai-e

;i

se

pot

ridica
Fig. 4. 19.

49

Ele sunt integrate pe scari simpld, medie, larga gi foalre larga (r'. anera 1). Circuitele integrate indeplinesc funcqiile a zeci de mii de tranzistoare "clasice" pe o
l^ ^----^C-a: riuPrilrakr u5 ---^^i

:r:m

lurilitl rrrurrlJ,

L-----

Iil

--,,:r

/^'

i,,i ; '::

Tiristoareie sunt ciispozitive semiconriuctoare, aicaruite riin ir-rnciirrni si 3 eler:irnzi_ {frs 4 ?fi\ "--l' J-__-;_-'\_'O'

((] ///

-.

1 lti

cnsraie, 3

\ .--: {-'f .:-: fr-,3:.ii:e


;cnilldi
^ ir U i: L
-

LegerCa

llfrlr,

L :

;I:ITTIJ

c.

Fcila

Fig. 4 20. a - Structura; b

- Sirnbolul; c _ Forti
Tiristorul poare

pn-,

it ca un

<iispozitiv semicondi:crc: i,-'rmar d'in doun diode p-n sau 'Crn doua rarz:l;a;e (unul p-

UAK

n-p $i altril n-p-n). Ei tr.incponeazd ca o diodd (A-K) conrrolati pnn rntermediui


Griiei de comanda (Poandr. Caracteristiciie unui tiristor, aratd ca in figura .1 21.

Fig.4.2l

-'-ni

ir

50

alrera 1). e -clasice'' Pe o


Sa

,t

CindtensrrrneapegdlaUa;geste0qisemalegtetensirtneaUarseconstatSca

rim

-i

;nstaie,

:nnThnuffececwent.-Crescendaceastetensiunefoarternult,lauilanumitpfag, Ucc > 0 curentul l Cand -:t: mare foarte I curent lh conduce 9i apare un cu ai6i' i apare ia tenstuie jj* ,"i mlcl. cu cit creqte uccti":T .: oblne ia o tensiune teaiizapraciic tiliec"' aceasta se poatc cAnd' plna mic6. mai - .,.. de putere sunt utilizate in elecfi"onica
Tiristoarele

sFmta

AJli,:

{m:,:

Titistorulpermitecurentuluisf,treacf,intr-unsingursens.Dinaeestmotiv, o tensiune) ia o aiternativ (iie exempitt semnai uIl j:c6 dorim ,, ,unrrniem un mcntaj cu doui tiristcare' realiz*m s5. treb$i :;astentd de sarcini R5' '"'3 in figura 4 '22 ' o,u"..ricnal (rDiac) ' ca :. rnrate in antiparar.t Je

ldt-;i
mnmmci

n-Tmml:i

Yl9'

/ a'l

'zt'

rfc I $rirt ca un mn ::r::runi din doud


rui rn?l.-:i/"riia;e ('r'inul P-

f:" "-o]tt11"nsiunii :::.alciiUcc(tensiuneapepoarta)deolrrunritiforrndSepotobiineiaieqiteaiiin T;;;t-" LTc-ie se a-olica prin intermediui 1n*'O'";' A' :i:r:i po{iuni '*t*"idu
--*circuitintegrat.SestabileEteotensiunedereferinlf+urresj]ectiv-ur
::l]j,b).Festeaceastat"n,i*.seaplici(geneteaz[)unsemnalramp6cupanta cu semnalul ::-l ic unghiul p' ' integrat) compard + :c*itului cll l-n comparator (din componenla un rrnputs sunt egaie se genercazd eie care in *rr::1 rn mod continl'u' in momentui

constl in faptul .{vantajul tiristoarelor

-i

pe griia de

:r'cn"'lneazd ca o qlm& rE-n iinermediul

ilhmfl
a

Ceracteristicile

in i5'rra 4 11.

51

ca in figura 4.23.e. Acesta

este

r\
u
!

momeniui ib care se descilde poaria gi


pr'ul t'u--istor irece curenfij_l

Ui

-3-

-,r.L
I

-t-' ,{,
\(t

1t -,{r-

E! irece ni:mai in poriiunile


ha5uraie (fig.4.23.a). {cesr pnncipiu

\
I I
I

lx
D

TI
{
I

"TJ

este cunoscif sub denrrrnrreg pnncipiut tiierii sr::us oider.


ivion-rEul prezeriar

de

fr

tl
I

t!

n
I

tl
I !

4.22 cu doud rurstoare

in

figura

montate

v
t
I

gc

|l

,1tn
I

/Tfa

nll'm
I

au fost

antiparalel. pintr.-c tebnolc,gre in care

ingiobate 11tr-ult singur

ii'r+liri

'*,"J F

dispozini. semiconduitu--arE Br permis obfinerea triaculil Si';:5,:i,,1 este dai in figura 4.24.

Fig.4,23.

GTO (Geh Tum Cff'


dispozitiv electranic
"Sr_

este

un

- Stai-e,, care iniocuie;te ai:r:,a:;je. cu


j.i":
performante mai bule Fig. 4.24.

ci descoperirea dispozitivelor semiconducroare a generat o ade'riratd re..'olufie. Ere au condus la miniatunzare ;i odati cu aceasta !a dezvoltarea erecfronicii in generar, a autouratizdril0r, a telecomirnicafiilor. informaticii, etc,
se poate afirma

"t .,,r

'''..

ampiificatoarelor de tensiune, amplificatoaretror sensibile


operatrionale.

Amplificaroare se prezinti modul de aparilie ar amprificatonrrui, principiui de tunclonare


4"2.

ar

la faz|tgi amplificatoarele

52

_{cesta esto re Sc oe *--tae poaria qi E m[e:fiL. w',iir.ii! ::] COiiiifnilg L3*o,, .{";ex pnncipiu $rur0 derlrrnir-eg de
unrrnr+s.-'xn:'

4..j ;

4.2.!. Ampliflcaree Peste caracieiisticile tranzistonilui (fig, 4.17) se suprapuno caracteristicije - -:- uiului rez-rlltate din figur-a 4.16 qi relatiile 4.1 . . . 4.Il ca ?n figrira 4.25.

Ireci-fraai _ln figrrra | &^jsi:!n:e montate F-r Ffi:r]] :lre in cafe

!! r' I /'|

+ !-Lr .'. l,,t_-t] t---,,

uG -r:-!E n: 5,:*:,:, '


e

singur
I*

..-if-

twh!ri:.-*:- a.: permis


ste dat

i i,^-1 .r.ffiF =;r l1=i , 'tl

Fig" 4.25.

{t

furme
dmfr

Peste caracteristicile tlanaistoruhi (fig.4.27) se constmiesc ,.drapeie de ''::'la" ale circuitului de intrare gi iegire. Penhu cri'cuitui cie rntrare se ilne seama :- ::latrile {4.5) si i4.5) i*r penh-L} circr:itu! de ie*qire de relatiile (4.10,\ si {4.11) lr;.rele suftr srrire prin rEieruri. se apiiei ia, intrarea. iii gi se obline ia ieqire u.. 'c,r S- rbser-'"'* cf, tI. in rapart eu {} este amplificat ;i ill,,ersat. Datorita acestei :::pneiafi, tranzistorui este utiiizai ca ampiificator. Moniajui cu rul iranzistor se de arnplificare qi schema erectuicd a unui asemenea eta.j. este data in :..*a+.1O. -t:^t'jj-t",

a generat

e:easta la &hi;:r:rm jcafiiloi


"el i/1 /'\

;i

til _l*J-*,
i/

foilr"tle i-rn;Fona-re al
E

ry trr,ltficatoarel

Fig.4.26

53

v,t

1.2.2. Amplif;cstoare de tensiune Pentru a repioduce semnarur aplicar ra intrare mofieazd cioud eiaje ?n cascadd fng + ill

;i a obiiiie a_r-rrpiificalea se

Fig.4.27

rr---J f-L-l:

rt

rf
i

-16+--"+,

J r-' -i

7.

{}--

Fig. 4.28.

":,

r.

Un amolificaior utiliz,atfrecvent in automaiizdri esie an ,a fazd' scherna erectricd de princrpiu *ut" cuta in figura +' /Y- ;1t;,::r]:::::rtltt semnai in figura 4.3 ;al Jiagrama de 'r5uri1 o ,n {.-'1j i

4.2.J. Arnpli{icatoare sensibitre la

fazl

54

cftit:q rrirpiiicarea se

j!

;d

{F:
-, f
,{

Pig. 4.29.

-t

\ \
Fie 4 30
$oT

in locul bobinelor Li, L2 qi al motorului electric M pot fi montate


rel*e n,, iccirot 4+ .11niq4l4 i ffo i '11 t iviswi !.r !!tiiwq LUil.q!ii
ii! \ii5.r,;;l

I
1

ue,4
I i

ry
-.4

j - ;:

_ -:t_:_i

sensibij

(?|'

::,gnarna de

il;
.ji

u2

'21

"z
i'
I

Fig.4.31.

f)

traneistoare realizaf in Laboraforur Eleckctehnici a Facuitdgii de instaladi din

crr

corespunzdioare pentr-r: ?nchiderea respechv desci*derea in /4"3/ este preucntatd sche,ma electricd a unui

ssns conirar' Acesie bobirrc au rol de boliine de excitaEe penh= morcr-ul ele,:nic M. cdnd exista i' motorul se rorc;re in sensui (i) iar cdnd existi i se roie ;rc h sensu! i2)' La fei pentru situalia c6nd este exeitat releur K1 sau Kr se ,iau ;omenzi

Daci ur are sensul (i) ca rn figura 4.2g aturciTl (pompai conduce cind uu - $i u-e'iot - ifig.4.3r,a) deei apale (exist6) i'. Dacd Ul are sensur i2) indicat culinieintrei-*pt6,atucciT2c+nCucec6ndrJ.este_9iI_2.ror_ {hga.ji.b}grprin L2 -rra irc euienirji l,' . in cc:reiuzie. cSnd {..rl are rjil sens i !,t apare i. rar cind Ur aresensui(2)aparel".Curenfiii,gi i,,cestribatbobrna Llrespeca.. i2sunde
este

de

cr r ca ra,: f a.,nplificaior sei-r<rori la fazd automatzan iL:: r._::e,.ta de


tr n
.=

Lrl,CB.

4.2"4. Amptrificaroare

operefioxel*

operagii lln.iare sau neliniare. Din acest

Anipirficatorur operagionar,4o permite realizarea si:lpiri a .Li:rir ?.- mari de

moti'

se numesc operar-ro:al.

Amplificatcarele aperagicnale sunt amplificatoare cie c.c iea_iz::e :: i:*cuite integate. Au factonrl de ampiificare 105..^10s (tecretic _ Ku ::r . -r-.uecanra de intrare f*erte mare {teoretie 21 : cc,}, irnpedanta de ie;ire Z.=l =:1 ,.pecirul de freevenii foa"rie larg"

montejul lucreaz6 ca inversor. In figura 4.33 este prozcntat un montai arrmentat cu un curen: c.:nstant {I-= constant)

{fig.a.32) cu irandslcr-;: i1 r-p-nr, c&}d pe bazd se aplicd un potenfial pozitiv * Ve, tranastorul rntra * :._id'cgie gi potenfiaiul in punctnl C. V-c scade. Deoarece la creqterea \,s scade \_._ !c spuns cd

in cazui unui etal de arnpiificare

/ -; ,: tc-ttlrl.2=Constant

(1-121

Dacf, vei creqte, lcr cre$te gi potenlialul pe colector v61 scade tfi_e.4 32). Deci la iegirea si a tre*ristcrului Tr este inversoare {ia ere'terea v31 scade
\.,_,),

56

ry*,e. ;,:,ntruce caad ua ' '- i inciicat ._ ffT :-r

et- =it--i.'ftsi Prin


!; 4;::: l' ::r cdnd Ur tt issr,,r;l' Ll suntde
1

o&&,

mr ie:;ffi;r. h sensili ! fr: se ;lau :omenzi


F 5:n[:g:':; $ilirmr:r sm-slru ta fazd

n':iJr:.t. "=l::u'rc M.

fr

r':-

":ec.ra de
Firr 4 l?
LJ
I

^-

LLr

lil

rySfl n ;.:,1 :o,i-n mari de


!Gm-][.L,,3

,l

:E--=:; : r .'LrCUite "*r-:e.antade &=* nc l"=*l $ !;6cti!1 de


g-,c'

i
I

I
I

ffia, : :-F-n.|cend d mr'" ,: ::::".::!te gi [i*{r:e:f ', " .; Spffne CE


1rr.
Jlur5ffi ;"rniiant

(Ic:

(1-12)

r-.;-

s;a::

llir

r-- -l 32; DeCi g,;aui; r.-- r.

Fig.4.33.

in timp ce icl cre$te i": scade confonr! rela-tiei t4-12). Daca r": scade la iegirea :ranzistorului T2 potenlralul V1'2 cre$te. Rezulld ca iegirea 52 a T2 este -isoare (la creqterea Vr;r cle$te Vc:)

)/

Din figiira 4.25 rezuita cd ja ciesterea IB cregte ig" Daed inir-un rrarzisior se
a,sigrlrd

Ic

constant, aruicj

respeetiv Lfue

L:

constont

consfant, Is = consiant- respr-cti\. Ic = constant. Acest 16: consianl se obline eu o

constailt ;r

in-. ers-

daci Uss

diodd Zener ca

in figuia j jj iSrirsi
!

gen!^rafcr de curent constant

Fig.

-3.34

in figura 4'35

este prezentat montaiui din figura 4.33

curent constant ( fig.a.3a).

airnciri:r je .. srrsd de

rlg. 4.J).

1[$n

58

* r=d *,: a: :a ciestetea I M:- -* r--alzistor Se L :--___ __ : r-Onstant !bnr,-Er .{ -:.. iis- .cacd Liaa mffi.: ::r:!--i\ .11
# #,--, I
__

DacE intrara Iz a franzistoru-lui T2 este ccnectat* ra masd qi daoa Ii cregte, const, Iz scade ;;i vs2 crggte is, ieqire iiivei-soare iar sz iesire neinversoare).
\"51 scacie; <ieoarece

I:

Dacd inti-area
scade qi

&fimlii:::

\t,

,tr**, ,1"* -r :
ffi!!$ie:l:i

3,c

,lllll1e

ccnectatd la mas5, atrmcr cdnd 12 crerte, Vsz scade, creqte (s2ieqire inversoare iar s1 iegire nein.,.erscare).
11 este

Il

OU C
r

Inhirile
oiii.

sunt de orcinul

rnv iar iegiriie de ordlnui unitdliior

sau zeciior de

fn figura 4.3f este prezentatun AO sub formi finall-.


I I

I I i

j t J /notnr..:r--. -".^.r 1J; lrrEltrvEtOJdtHJ "."._1F


I

i i

I i

i'

10

-1/

vg2
I I

}jn'
'10

t/

777-7 Jl
I

JUr

ir-.-.=.i = LtJ 4

i I

I t t

-J

Fig 4 36
In figura 4.37 este descrisr schema broc a unui Ao tn rnontaj inversor iar in :5-;ia 4.38 scherna bloc a unui AO ?n montaj
neinversor.

59

at

I r
.r=-, ?--

Fig 4 .38
cle pe

un,pr;a1*$*"fi.'#;Ipecia'!ele,
Sshema electricd a AO schema echivaienta iiin figura

rnkare si reaclia Ao ia: r..- rictorut


.

de

in

4.39.

mont:u lll\'/ersor {fig'4

-ti;

se :ep.:!'zinta pnn

cele rtoud irnpedan.re zt $t zz rmpedanrele zt ,"., #frTi:::::l* recgie operaEionaid ei zz


de reacfie

Ao

qi

iZ2).

pe circuiiul cie intrare (a,, ,.ro..trv pe cei

Sub forrna generald

Zts;=l!'i
(4-r3)

60

inca.re:

s=ctjo}

(A 1A\

t_

-_*--*-u
t

ti. -.1

Fiq - -a' 4 "" 39


: 4_.._F\
I

Pentru cazul in care impedanta este un rezistor:

t I
m"1-

Ir i r't = l? o$): '-'".' I i


..:!
,l

(4-1s)

in

caz-ril c6nd impedania esie un condensa"rr-rr.

i =C---" dt

riu

(4-15)
:

@ Ar_,

i:: ],- tactorul

ApiicAnd transformata Laplace r enrltd


de

1(s)

- sCi/(s)

14-r t )

!4*:- s. :-:ezinti
r

pl.in

/--\Jt=-=-=L

a, \

Z:

-r:pe i.nttele

Zt qi Zz

\ tt(s) u(s) ' /(s) sCtr(s)


[/,
(,s)

I
sC
se poate scne:

(4-r6j

nr"m:

rlspecirv pe cei

in cazui montajului general din figura 4.39

--u
(4-1 3)

(4-1e) L',- (s)


co

%(")
U"

L,'o(.s)=----:-i--j =Kil

{s)

-U

(4-20)

ol

Cend Z = co rezultE.

i, = 0

t4-21) t4-22)

Deci i, = 4 P earlti
u r (s)

u.o

(si _

ir'o

is)

- Ul (s)

ZtG) n^,,-,1.

Zr(s)

i4-23';

U2 {s) =

Z' (s\ *T.t Ur{ s)


4! \.!/
se obgin

i4-24) diferite aculni.


r4-?
5)

Particuianzdnd impedanfele Z1(s) gi Z2(s) - Pentnr: Z1(s) = uztt) =,{;1a, {t,}


- Fenfru:

lii

9i Z2 (s) = ftz

se obline acfiunea propor,tionaiS

i4-26)

Zi{s) = fi, 9i f2(s) =

* sR,C,(.l1 = ]-r,, sT,


111

t4-27)

i
{,,,1s; = se obgne acgiunea
17

- *r,

R,
;

(r) = -!=-U,

(4-28)

integraldI

^t

|\

i :'t, t l \r!l -- -'- J' r. ','''--

(4-?e\

- Fentru:

Z{.r)=1{, pi Z2(s)=R: + j: u.(,)

sCz

(4"30)

= *-l iil",r,i,i
n.

_if, -,-;n!1,,,,,
gr;dr
.

/t 1l \ t+-J t )

u.{t\=-igy,(,t-

La,

t,.,gp,l,= tr*i,r,(o) , a + R,C,.r '' r; ir; L

{4-32)

se obp'ne aefiunea proporgional-integraii

pi
i
J
I

u2(r) = K rl

l-'l

u,{r1+;iur(r)dt
rr

(4-33)

a^L

t4-21)
{4-22}

- Pentru:

Z,(s|=* ;i Zz = Rz JLt
U,(s)=-+=-sR-C, =5i

{4-34} i4-35)

(4-23i

* ""1
.e obdne acliunea derivativd

uz\i)=7,
{.4=24)

d"'tt)
(4_35) proporgional=

fifu-fi: l::-Lr:
(4-2s)

= Penffu 4=&
4.40) t4-26) t4-27)
U'(s) = U, (s)
D

'dt
:

montajul din figura 4.40 se cbfine ac$unea

derivativd PD

gi

Zzrczultd din rnontajul de pe calea de reaclie (fig.

(r) i, = i, - i, *U, ,t,

(4-3t7 (4-38)

Rrlft2

g-ql - 3 U'(0) - Uri0) o


sC,

{4-28)

U,(s) = -l

[rB

:-

Y,1r1 * 311:^ -ir,1r}

tp2r-

I
i

L'al

(4-3e)

(4-29)

^. u2{I} =

lF, | ,_. R,C. du tt)-, .- i /-\ --r,i,(,'}r ^ tiu ii\it -;:-; T,#l l=K"l*,{r}. JrrL 4 Lia
J L di I

{4-40}

(4-30)

/t'rl\ t.+-J r)

F'

lu .-rl.

{4-32}

(4-33)
Fig. 4.40.

:;:ff_ffif#
o,

o*

figura 4.4r se obpne acpunea propor!,onar _ intesrar

iot =

-!!2j1,,,,

++#j
'vt{\i*

u,(t)=-f,,;
%

_#!,;0,

i4-4i)
(.4-42)

f ff t;' o . ff ( n,c, ) zn.n,l -'I


!

(') =

#f *i",

1,1

Rf . d,!-,,
=

{4-43)
=

r'\ nili{., *,t f ,u,. i


zn.n.l(
= r ol

u,ft *,

!#
^
l=

*,,y,,, - !

i,

ttt

_,

+
g-44)

2{r )

r,u t *

u,u) + ro&gll } -r ! dt

I
f

llr

"1

.r-.

Fig, 4,41

-ni

tr
6+

3a

F-JF.rrn.tnai

integral

4$-+ r

Amplificatoarele de tensiune sunt necesare in mdsuriri, automatizdri, transmiterea semnaielor in teiecomunicalii, 'in aparatwa audio - vi<ieo etc. Ampiificatoareie sensibiie Xa fazd sunt necesare in automatizdri eie reaiizeazd

.J

(4-42)
|iu4r'

in funcfle de seinnalui de abaterE rezultat din comparafia mdrimii impuse cu gea mdsurati, arnplificatorul sensibil la
:egaa;ra Latre reguiator gi eiementiri de execu*iie iazn

di

semnai de coma'rdi elementului de execuiie irr sei-sul ar.^rui6r-ii a'uaterii. Amplificatorul operational este uiillzat la reelizarea regulatoarelor electrice,

ia aparateie eiectrice tie mdsur{ri, mociei5ri etc.

(4-43)

Contactoarele statice realizeazh trecerea curenfilor prin eireuit, (fir5- piese in nigcare ca la contactoarele dinamice cu contacte). Principiul de firncfionare rezulti ctn figura 4.42.

4,3.

Contactoare stntice

t4-44)

r--f--* tl
I

--**

lr-''r
I

ls s E4 I L-'-J -Trl tl

I I

--l

r- r*'* t '' q-"1


U1

,'fri
i

_ _l__-

Fig. a.42. Contactui static prezentat este trifrzat. Pe fiecare

fazi siint previzrtte

seie

-__-_o

Coud tiristoere montate

in antiparalel (alternistor) ca in figrira 4.21. Semnalele

obfinute la iegire srnt tn conformitate cu diagrama de sernnal din figura 4.22.

Exisii un dispozitiv de comandd pe Grii6 reaiizat cu un circuit integrat


,DCG). tI.4i.

65

Pe acest DCG se dd somand[ de conectare (tiristoarele se deschid cornpl


gi are ioc conducfia) sau se
ar-.e

rJE

seir:nalui de oprire (ednd DCG inciride tiristoarel,

loc biocar"ea).
Fei:rii-rr ab$nerea .iiverseloi regim-*ri

de fiincii"'nare, '3e e:<enpiu regie turafiei prin interurediui DCG se impune o anumiti turafie sau un anumit progr ie variape al tureflei. Ceea ce se cbgine se ccmpard cu intensitdple cureniiiot
ieqire care sunt rn*surafi prin intermedi'rl transftrnnatorului de intensitate Ti.

in ftnciie

de serrrnaliil de

ie;ire

,1in comparaior se comaniS desch-iderea

muit sau mai pulin a tiristoareior Gr fig.4.23). Contactoarele statice inlocuiesc contactoarele dinamice cu piese in rnigcr

Ele au gabarite mai mici, mase nui mici, fiabilitate ridicat6 dar au un pre$ t maral4.4/. Despre uiilizarea eontactoai'elor siaiice in acfiunea inoiorului ashcrci; ,4.51 gi 14.61. utilizares in reglarea turaliei detalii in

oo

m;le

nG
b
t

=* ,ieschid complect ;-fil;hlrce urrstoarele gi ieglarea

CAPITOLUL

APARATB DE CONECTARE, PROTECTIE SI SEMNALTZARtr


f,'-^+i^-.-^ t- "-o-i-r; .)c Pitrzitil.ii ^--^'^';l^.-1Piil,!rp,rrr uv rurr!rrurrav semnalizare. J,, uUrreCfafe. ^^^l^ opdrdr.Lrur ^^--^r^t^.. uc crl pf0te0iiC
$i

re- :t =L=:Tiij.
rmnsmnls :rtni
-ni-i

s*' , i1p 66rrmig prograul c',xeAFicr ia


imtrusrnate Tr.

n&

?r\

5.i. Aparaie

de conecfare
sr,rntr separ-atoa,rele, intreruptoarele,

;:f_ideiga mai

Aparatele de ccrnectare utilizate fieevent

rc ru prese in migcare. h llr iu ur1 pre$ mai


El
j!,--"iL:a:rl;i: asinCi0n $i

contactoai:ele, disjunctoarele, butoanele gi cheile de comandi.

Separatoarele sunt dispozitive care separd un circuit care nu este sub sarcind.
{ctinnerea ce efenhreqzi ,nennql Pnnrpzenloroo ii,i JLrr!rtt!rv "^ho--l^ LrluLltLL ^l-^ei^rl.rgl! "^ l-^^- ! ^^;- rtl

frgura 5. i. Separatoarele sunt identificate prin iitera Q.

-\\\

ltl
tti ltl

Infferuptoarele sunt dispozitive care asigurA conectarea gr deconectarea unui clrcuit sub

rti
Fig. 5.1.

sarcin6. Acgionarea se ef'ectuazi manual sau


automat.

Cott:rctoareie sunt dispozitjve care asigura conectarea respectiv deconectarea

lnut crcuit sub sarcina, actionat de la distan{a Este constrr-rit pent-n: Lrn nuraar .Jart rnare de ac;ionari Ei cu frecr,entd ridicata Reprezeni.area in sciremeie electrice a intremptoarelor qi contactoarelor este
l.:ta in figura 5.2.

{ !i 1{ jliI
br
Fig.
-<.2

iil'

?
T

i.

l l

f
I
I
I

il

61

peittru comenzi

conracto'rr,i norati cu K. auii.rj ;;ele ': care sunt {de fcrrs) \u! sunr ncrmal ncrmal ce ilt;1..:,Tt.':pttlt:t:t: In figuriie 5.2,c gi 5.2,c sunt reprezentat. .o"rurr"r. aux*iare (secundare).
contactele principare .erv

I'

figur"a 5-2.a esle repreTenrati hotrina

;i

sernnalizir.i.

In fig'ra 5.2-c sunt reprezentate douS contacte norrnar desehise

::Ji: iirchise (cni) ?riseairiiia cd norinai aceste c..;niacte suni cdnd aparatul nu este sub tensiune_

i'::i

*::::::1"":*l

tnchise (cn?) conracte normar deschise (cnd

(end_) :

<ieschi-;;il;;;

tn

ftrnclionare) schema electricd func{ionali a unrii contactor.

flgura 5.J este reprezentatd_ fgrentnr in,telegerea mecamsmului


Cdnd bobina K esre parcursi curentui f, atiiiici se creeazd
un

efeetroma,gnetie eare a*a_ge

t4a vertrcali

seirsul sdgefii.

in

auxiliare).

cnd (cele trei pnneipale qi ceie auxiiiare) gi se deschid cn? dcele

aceastd siiua-tie se inch

dc

\ { -Flo "tr, J,-.

Drs,tglllE aqle surit dispozitive care asis pe ingi eoneefarca deconeetar.ea nei unui errcult $j prcreclia acestnia. pr asrguraii estc ia scurtcircuit gi suprasarcind
poate

l=
ilhumr

,r.,*;::t:,.,,:l.contactorul

fi prer'dzut cu prorec{ie

diferenfiard qi prorec
]!tmmi:
lsflflr"f

ia refea. in figura 5.4 sunt reprezentate siml,rolunre utilizate pentru butoane. Btitoanele din figura 5.4,a sunt cu revenire, normal deschis respectiv norma 5 4,b sunt cu memorie Revenrre inseasrnd cd ur 1* sl se biiion acficiiar, de exemplu m*rria"-r, acfionat se deschide ( revine la poziiia inifiaid).

Eutcanere si crieile de ccmaada suni dispozitive prin intennediur cdrora :* dau comenei ?n -vederea coiiectdrii qi rieconectdrii diferiteior circ*ite

5: -r
ri];'EI
;i; -g -

#:l,j:;i":':"::,:

i"::

ruurmm* -

t*;#Tt:#:,ffi::"7

'-:::: @rm n:,J ;il@r:n i,;r.J t---

o6

ctorrilul totati cu K. In
i? I ,-et+ qnnt nnrmol

i
I

I I

ii tt
tt

aiiril;aie (sccundaie), uti


_\l

3 nq,'irrnsl desehise (end) iar

-\
I
i
I
I

-,-..r
I I

q.r.

"" \ n-\

tlA
it tl
tl tt

qrilf

"'r-I'l

rc[e normai deschise fcnd)

i
T

,l

nt dE:.shise sau incirise

i
5i

ii !l
Fig. s.4.

oteleglrea necanismului
KtCr

ilOula f\ este paICUIS, .rm(n S Creeazi UiI r {ari aragr tija iigfiipal5
:
qiirrafia sC iil'l:.-a..iL ,* _sss.._a:rludus --. ^ lflC

t't'

. i

l"'ltl.A

in figura 5.5

este rsprezenhte o cheie

\-----r\--\.1-,1-

lv
I
I

de comanda prin eare se poate aiege un regim de finclionare manuali M, automat A sau pe pozilie tie repaus O.

I pnncipale gi cele i Jeschrd cn? {cele

Fig. 5.5.
do 5.2. Aparate ele protee{ie

sUL: ,-ispozrttr-e care asig trEa 11 jei.rnectar.ea unul

ffie;rta scesiiiia.
i

Piotecla

{paratele de proteclie sunt: siguranie firzibile, relee termice, proteclii ,nrsr:rtrale qi preteclii la supratensiuni. Penhu identi{icarea aparatelor de protectle in sehemeie eiectrice oste utiiizatd
fif::= i-

SCUII;r;u.i ;i siiprasarcind.

:ec_[:

:;f:renriaid gi protectic

'

5.2.1. Aparate de protee{ie la scurtcircuit Scurtcircuirele apar c6nd se prrri in contact direct: o fszit eu nulul (scurtcircuit
ele

f,:-; _n;:nnediul cd:i"ora se rti- t; .''r;uiie ia relca


<
ffie

l-aofazat), doui faze inffe ele (scurtcircuit bifazat) sau trei faze intre
:c':tcncuit tnfazat). itr acest caz rezistenfa R tinde c[tre l-::ntul I tinde citre cc.
Protec{ia

3e:Lrii but3ane.
F"e-i-eni:'e inseamn6 Cat-e

qi pnand seama de Legea lui "Ohm"

me- cescius respectiv normai

c
_

ci

un

la scurtcircuit este

realtzatd prin sigwanle. Acestea sunt de mai

I -_rarcirr r|.

ilu iiiat

esig

::;te

tipr:ri. Principi.ul constl in tntreruperea circuitrilui practic instantaneu la :: tl. =r,ia scurtcircuinrl
Siguran{a tip este siguran$ cu fiwibil reprezentatd ?n figura 5.6.

69

*r Fill - |l ill --r-I

La aparilia
5CUItUIICUil 5E tup('lts
_^- f,^.:---.i.

curentului

c'.-:L:|.,t ll"lzluUul i

intierupe curentui.

Fro

\ f!

5.2.2. Aparate de prefec$ie la suprasarcinl

absorbit pe o ibzi de recepior creitc i valoarea nomitraia in cu cAteva procente. Siguranta fi:zibiia nu sesizeazd creqt curentului tr, decAt dacd acesta depaEegte (6 B) In. Dur acest tnotiv este nec preyederea de reiee tennice. Aceste suprasarcini pot apare din rnai rnulte cauze

Su;,rasilcila

apal'e cdnd curentul

exernplu din cauzd cd un mctor al rurui u'oiiu sau al unui transportor cu i:andi

incircai rrrai rlruli rjccii sarcina nonnaii sau iiaca rulnteniii suni gnpafi sau dac cirouirul tehnciloirc a apdrut o ftdnare sau blocare. Dacd nu ar existat rel tennice. curentul absorbit aI cre$te qi acesta ar conduce la ilnbitrfurirea $i c
arderea bobura.jelor tnotoareicr electnce.

Elementul tipic utilizat in protectia la suprasarcina esie releul tenltc. Rt

ter.lnic este constituit dintr-un binietal {dcua metale de naturi Ciferitl ^^^ 1l^;-* i ii,.ic rlila t*''p,-l ifn'iti \ \ alactc'ilslicil
l- -,, -: - ^l:^., < 1 -I- ^ ----, ^^ l,iel ,illu lll r:-.-,--llg(ilu .).' alaia uilltii.ill\ ua uriuj IElgu

Fig.5.7

7i)

aparitla curentului

de

."ttl

ji si iope;ie
ci;eirui.

f.izrbilul

;i

;c

::zui in care fazaptevdzutit cu un aselnenea releu tenruc este parcursd pe fazi r.:riirrai el r"*rrctro'e az| wt tirrrp neliniiiat (t-+ oc)' Daci curenltil : ru:::a6 -rinei siiprasarcini, de exeinplu cu 50% adici Inr l'5 In' aittnci
de

:sacieristici reieui va decian$a dupi tiinpui tt ' Cdn<i i:in bimetaiui ar Pozrlla dm -t I : trr fig.;ra 5.8,a Ei ci-rcuitul iunclioneazi t
t

t
{

_-:i

:az3

-j

recipion crcs'rc pesis

:.1

fr

f/

.Ler:ir nu seszetva creqteree

il

\ Sl \\h

\YI

)u:

,::.,

lnotiv este necesari

"{A ! tJ ,V)
r i"l
i

'il

iu

fliai: :ln rnai multe cauze. De Jii: tl3r.rptrrtor cu bandd este


_- __^.: )du l^^x -r ^^.- udr/d .-;L.J : Jr: Pr SrriJalil

$
i

IH

iil

tw

ncrnal. Daci i > In atunci brmetalul se dilatd ca in figura 5.8,'o. Releele termice sunt utilizate mai &ecvent la circuitele .lrrfazate. Ele sunt
montate pe fiecare fazii qi formeaza un aqa nunrit Bloc de Relee Tenntce

^l
Fig. 5.8

,D

D";r nu ar existat releele lu;: la iinbatrdnirea gi chia-r


:'.:r5 e>i: reieul
r_ rC J^ iC

{BRT). Frincipiai eie suni piasate pe o piacd din material izoiator (in formd de pArghie {pieptene) ca in figura 5 9'

tennic. Reieui

naruri diferita

au

Daci se dilati un birnetal' doud sau toate troi" pirghia se va deptrasa in scnsul sigepi gi la deschide contaciul normal inciris CP rturnii coniaci ie

protecfte. (Sistemui
unei func{ii logice SAU). Fig. 5.9. Acest contact de protec{ie cp odat6 deschrs (a airirut o avarie

Prezentat
a

constituie un mod de implerneniare

suprasarclnd)

:'.'.,moipoatefiinchls(rearmat.z6vorAt)decitmanual-AceastarezrrltSdln
inldturarea cauzei care -:,..frtra cd rearmare a {zbvarirea) se efectueazl nunai dupa
,;

:.-'dus avaria. in schernele electrice BRT se reprezrntd ca in figula


5'

l'0'

'71

Siguranlele automate au previzutd protec{ia atat Ia

suprasarciid
ScLiricir Ctlii.

e6t 9i
rezultl

la

Fiincfionarea piotccfici
suprasarcinE

Ia

figura

5.

l.

din

'Er
I

Fig. 5.-|0

!l-r--

JI

:-

ilecmsm
" trtuisr'ftsie
Elemeni
1:,fiietal

,Ce

l'tg .\ | l
.--?DI

A,(tron,tfe tlr

. in care este pus in evidenfi qi modul de realizare al rearmiirij prin


5.12
aclionarea

suprasarcinii. Un deraliu al rnodrrlui zdvorhre este dat in figura

In figura 5 l!-a este ardtatd sfiuaiia de firnctionare nonnald. in figura 5.1l,b esre ardtat modul in care se deschide conkciui de proteefie Cp ia apari.tia
de

in

r'5.11 slmt pn

mr:iecna la suprasarcfr

manuali a biltoiiuiui
Fig. -5 12.

- =rmic. Sistemul esti


ffira=carcrnd. lnditere
pnc,Cuce numai la pragr.

b,.

72

le :*r::l13te all r rFr- i- -- . rrit lr ' F_ _ -*; dt@ -:" :r 1^

5.13,a se poate urmfui irnplementarea protecliei la scurtcjrcuit. Boi;ina fr-rnclioneazi ca rm rleu maximal de cureni. I-a apariiia rmui cwent mare

in ngura

ide scixtcircuit) acesta deschide coniacfril norfiiiil inchis ca in'ugur"a 5.I3,b;i


crcurnri
cstL^

intrcnipt.
D.L;*^ ur,JUil id

JL

:- -.iJn;i la m'E ::r r-:i cirn


mBL
i

h..-hiF ItL{ilf

Lini*
'{{

ze,,.",r

Fio '-o'- t

11 ^-'

F
- t- -..

in figrua 5.14 este prezentat siguranfa automatd previzutd atit cu protecfie la suprasarcini cet $i la scurtcircilit. tn figura 5.I4,a este prezentatd situatia norma^le
r-,^

'

de fimcfionare iar in figura 5.14,b

tra

aparigia unei suprasarcini.


B*brra

Lar:

B*brrl:

3F: - . ..e .in"raiia de

miE ,: i_:.rra 5.1l,b nnl :r ::"I: :- <ieschide mt:: :


-n

srmih'-

:,

rnoduir-ri de

dmr
m.

:-, i: ::rila -i I 2 , in
;rI-;1 acllonarea

in l5.ll sunt prezentate disjunctoare care asigurd protectia ia scurtcircuit

qi

e'r::er.:a sr modul de
L

mrn:mdL

::ctecfia Ia suprasareind. Acestea surlt realizate cu ajutorul rinui dispozitiv magneto - termic. Sistemul este prevdzut cu compensarea termici a funcfiei de protec$e la .;rrasarcind. Indiftrent de ternperah:ra rnedit:iuj ext-eric,r, declangarea se vs
::cduce nurnai la pragul reglat de operator.

IJ

.;,

,rA l.!:

5.2,J. protectia dil"erenfiali


a perscanelor.

Protecfia diferenpald asigi:ri protecda impotli.".a af,ngenloi drecie saii fu directe


Pnncipiii! de f*'-rcfonare ai r::rrd ?ntreruptcr clilbrenflai monciazat rez,:itd din figr:ra 5. i5.

F-ic i l{
-?, J, LJ.

rntrerupfordr diferensal rnonofr.zat este fonnd de tor bJ cu rrei bohine B !.82,g.i, intoarceprin R2 N.

alcitriit

dinr_,.rn n-rez maErretic

?r:

Ciir-erlft.il I1 ce este absor-tlit de receptol,, bece

prh ?azaLi. ts1. recepicrqi


(s-1)

se

ft
curent*l
$1 iar

= 1.r'
11

ce parc*r$e

Bl,

produce

lli

ce frece prin ts2, produce in miezul magnetrc X4 flrix1n -* ur*rr'rr 61ncr-ret,,- ,i, vt

in miezul magnetic \I rlux'l

magnetrc

A: da

(q.?\
$B

ca "urmare'

fluxur rezurtant

da=k-dz=0
tt- IN

'bfnut

in miezur magnetrc r.I este: {5-3)

Dacd apare o scurgere de curent _ un curent de defect (de fuga) t ,f


pi ca urmare

(5-4)

h*Qz gi lp +0

{5-5)

AA

ecto

sau

carp produce la bornele in miezul fbromagnetio apare 0n qi apiicati unui releu care comandi este amplificatd iensiune. Aceast5 tensiune
de la relea {fig'5'16)' deconectarea circuit':lui

bobinei 83 o

rer,l'iie

Detectl
1,{

*-

-'ttry

Fig' 5'16'
nagnetic in

Principiuldef.mclionareaintreruptortrluidiferen$atrtrifazatrezult[din
igura 5.1?. 13* ftlg* La apariira unui eureni

;eptor qi

se

ia

miezul rrragneeie

M'

apare

-tl& S-tlx

i5-1) ul magnetic n.
(5-2)

::rultantQp-*0careconducelaoblinereauleltensi{rnilabrrrneleu,valebobrnei :j.Lafelcagiincazulcircuitrrluimonof'azat,aceastaesteamplificatl$iaplieat[ circuitul de la re{ea' ::r*i releu furtermediar care deconeeteazb

(5-3)

(5-4) (5-5)

Fig.5.17
ll

qi sub denlrrnirea Dispozitire intreruptoarele diferengiale mai srmt cunoscute (DDR)' de proteclie Difbrenpaia Reziduali prevdzuie pratectle ia scurtciicuii ;Practie intreruptoareie diferenliaie au farm5 eie sunr cl-!:ir,rserlte Rilb cienumires dc
prr--tec{ie teneicS. S-;b aceas'd disjunctoare diferenfiale'
cu un buion de iestare Si c; Disjrrnctoarele difbrer'iiale s-*nt prevdeute pentru r-erificalea PericCic* : pennite sen'inalizarea apariiiei i"rir*i deftct ?n circuit'

disiunctcruiui (fi g^ 5' i 8)'


Prcteciie la seudcireuit

sl

Ej

./a "6t ^\ r-1

r!

i,

f! tt

Frctecti: la
s'.tprasarcinE

Fis
Alte detaiii ir'
i5.21 gi

5. i8.

/5'3/'

I\

5"?.4. Protee{ia la supratensiuni de origine ahnosferici R'oteefia la suprate:rsiuni este pentru supratensiuri

9"

industnalS' pentru protecfia la supratensiuni de freeven{l

i.Protecgiaiasuprasarcinddeorigineatmosfericdestederip: A - Se referi ia LEA ilinii Eiectrtee Aeriene); dt B - se refera la brangarnente aeriene gi instaiaqii cu iPT {lnstalagii proteclie Ia Trdsnet) respectiv la iovitura directd de tr6'snet (proteefie la TG tabloul general, bran$ament): {PT Bianqament aerian sau subteran cu sa& frr6 trisnet {protee,ti* 1aTD - Bblou distribu.iie);

c-

la lovituri indirectd d:

trrrlr irca Dispozitive

- Protectie la receptorul final' (se executi

de Electroaparataj)'

:ue ia scurti;ircuit gi

ci aceasta se realizeazd selectiv. prineipiul do firncfionare consti in utihzarea unei rezistente vanabile
Se observi

su|
-L'U i= J!

d*nurnirea rie
ra.+^-6 L!JLdL Ql JI VV ^a e

{vartstor).

CAn<i iensiunea este

maie, rezistenta scade astibl incAt instaialia

sE

nu f;e

supusd la suprasarcini (fig. 5'19).

ni .

:-= r

^or"i^rlini

me,a
.dr

\l

s.uitcireuit

-\ a-\ /l ,,"'

ffiU -r
t.Fig.5.19.

i.:

R\

in prezent disjwrctoare cer reaiizeaz[ firnclia de conectarerieeonectare gi prctecliiie la ssurtcircuit, suprasareinS, protecfia diferen{iatrd 9i la siipreifisiiiiie . Petffi; siipiatasiiini unelo fiime a-ii realizai pioicFa la
Sunt realizate
suprate$siruu Pibaza schemei eiectsice din figr-rra 5'Zt.i'

Lli
Dacd'.

=tI,.' afirnct A[/=1Jo-tto=0 {5-6)


t!.,.r,
:
:

CAnd apare dezechilibru

vrillr3
r'Je

amosferic5

$1

| )B > Ll

,'r)

atuncl

At/ *

(5-?)
efecl
de

Dar AU*0 are ca


producerea

unui curent
.

cu iPT {lnstalafii de Ft nr'rrecfe la TG ia il,,-iruri indirecti de

defect

iaet'ect

csre aclioneazi

protec{ia diferentiali

Fig. 5.2ti.

77

in

15.41

sunt prezentate mijloacele de protec{ie irnpoffiva tensiunilor

c.\l

aocidsntale qi instalaliiior eiectrice de Soasi tensiune.


5.-r. Apar:ate de se=inelizar-e

ELE

;-!r1

Pentru semnalizarea selectrvi sunt utilizate lSrnpile de semnaiizare (fig. 5.21) iar peniiu cea eoiectivE buzere, hupe (frg' 5'22)

:;-_

-,1d:

b.t.I
I

: D i'.

HA
I
I

w
I

"lf-{ T
I I

trk-\

: -

-li -r

:',:

1l; at..

Fig.5.?i.

Fie. 5.22

Senrnalizalea seiectivi {optic6} se realizeazi cu ldmpt <ie seninalizare montate pe diverse circuite. Etre pot fi *onectate in schesrele eiecn'ice. astfel inc6t

sd lumineze atunci cdnd funclionarea este normaid sari calC est avarie.
Senraalizarea colectivi (acustic6) luereazd c6nd apare
sirer,rit, Idenufreare sc hee nrin ut-iliza,re* sistemulr-ri optie
l-. ^. : i !-!i

3\'ane pe orice

- =-=,i

-t--

_ : , \'anazi
:
-

:s:nsa

a-

ln iri
- ---J:. -:_-liile_
i
1

-itt-I3i'Jra

--

-;ragnetic
- ":rnal des,

Prtvt

IO

lry,onnr

rensiunilor

CAPITOLUL

ELEMENTE DE COMANDA

rrrrnerzare

ifig. 5.21)

Elemcnteic iie comand6 uiilizaie electrornagnetice qi convertoarele.


i, \tt

in mod obi;nuit

s'Lint: releele

]i

i. Relee elecrromagnetice. in scherna hloc istructuri) a unui SA (fig 1.1 .t este prezeniat;i regulaton-rl automat RA'. ?n cornponenla acestui regulator se afld in rnod obiqnuit un
6.

ampiificator A gi un element de comandd C ca in figura 6.1.


'-

- ---r

:l
Fmpi de sernnalizarc : e,ecn'ice" asffel inc& ru. ca:rC este avarie u'e o avarie pe orice
Fig. 5.1.

ll.oioiioul eleinentului de coinandi esie cr.rnsiiiiiit de releiri elecfi-oii:aglrctrc i: =-, eiectromagnetic este un eiement <is automatizare ia care rnarimea rie iequ'e r - .znazd brusc (in sait) atunci c6nd rnarrmea de uttrare e-(t) ating o valcare r-:,:r,sd
ep (t).

ln iigura 6.2. este ardtat modul tn care este realizat un reieu electromagnetic. -:--r,ia. 1-lviiez feromagieiia,2 - iSoi;ina palculsb de clu'enfui de coniandi i"; 3-,-:ar,r6 mobiia din inaterial feropagnetic; 4 - Arc; 5- Pastiia din material

-.--::unetic;6- Matenal rzoiator; 7 - Lamele elastice drn tomhae- 8 - eontaet : ,r:e-l deschis ( I.:0). privit sub fonna bloc, la intrarea releului se aplicd 16 gi se obgine ia ieqire i5
- r' ^,.ri - a - - /'

19

C{ndseaplic[laintrare{1'&c0St&palclllgebol-lina2"car*Creeazat-t-t miezul feromagneiic i, arniat.iia inobiia 3 Ei se ?nchid magneiic g) ce


Fafeurge

inuefierui

6.

i':

1-*-l
i{
+,e,i

rq

f=-:--+

Fis.6.3.

Fig. 6.2.

in intrefier apare forla de atrac{ie F.


l-'o = .f

1,/') = -: oda r:

Arcul4

lorti
Fu
e

antagonist* Fr

F-=K,-K',d
l;"arialia F"

;i

ste

ar*tati

?n

tigura 6

'4

Fn

nerlazh hiPeri:oiic

cii

va';iazd iiniar cr: 3.


Se obser-r:a ea:

hb'=l"o-Fs
._-_+__-_'+

E-""
Fig
6.4.

creqte nal repede cu cat 5 scade Annfitura rnobild se opreqte c6nd 6


acelagi timp se rote;te in

jurui

punctt"t

exercitd o
eiastice

forfi de aPisare asupra

inchiri contachri 8" in z Is > ic (functia de ampli situalie prin iameleie ? circutrd ctrentul de sarcini releultti - fig. 6.5)'

carc

80

;raiazi

an-rl

flr-rx

s; inchide prin

0, F" scarie F">F, a'rlna'iiira mobila 3 se eiiberea-zi, iirtreiien:l 6 scade pSnf ciiid E:$,'i^. Roliil pasiiiei 5 esie de a evita situalia in care
Cend

ic

:
-

rnagrretisrrrui rernaneni
f.ro ar \

riin rniezui i si
3

-*-----a=

impiedrce desprrnderea armdturii rnobile


cdnd ic:O.

Acest releu nu poate

fi irtilizat

?n c.a. deoarece

F":f(+') ;i

aceasta vartazditt

ilmo oa tn figura 6.6. Aceasta ar face ca arrnitura rnobilS sd fie atrasa qi apoi sa fie readusl in pozi{ra descirrs q.a.m.ci. ceea ce ar conduce la vi'trralia
(6-1)

a evita aceasta. se monreazd o spiri in sc*rtcircuit 9, ca ?n : ^. '^ tn aceastb situa{le spira iii 5.2. fisura
coatactelor. Penhll
sc-iirtciicuit idin cuprti) produce im tlux
d':.

{6-1'r

Fig

6.6.

Diagrama vectoriali a releului este datd in figura 6.7'

, r
(6-3)
:

g! ;,:: l: :; i:; $e ::d:-5::; Jr:J d :E*u,, ift

'.T ttJ t I r'.*tt Li.v


i.tF

Q:Qt

$'

Variaiia in timp a flirxuriior $1 qi $2 qt a forieior de airaciie coi-espurizitr-.rare Fo1 ;i Fu2 rezultf din frgura 6.8,a 9i 6.8,b. In figura 6.8,c se vede curn fo4a de atrac{ie rez;ilJtantd
Ft este tot timpul > 0.

rtrss,r

rl

'.:--.1-

Dunctuiui 0

qi

Fis.6.1.
Obsen'alig. La releele electromagnetice de c.c. armiturile sunt confec{ionate materiai feromagnetic moale. La releeie eiectromagnetice de c.a. suni utiiizate
c de otei eleclrotehnic.

& r"rs,::t a-iupra lamelor


:tir. l -.-:;:r.ri S in aceasti ,; :*:,c:i. ,rr amPlificare a

-:

81

Nr. lnv"

,=-****J

R"eleul prezentat este cunoscut sub denunirea de releu cu paletd. Constructiv

el este realizat din mai multe pereeiri de contacte

:in frgura 6.9. este prezentai reieui eiectrornagnetic

(funcpa de muirrpiicare). cu pionior.


Legencid: i *

I
1

Rnhina rip ,^,::r*n.'ii' ? .- Fj!cnin:"' :^i i-? r^i {-zi - cnnferte' 'll l^? - .nnr*.r+ normal deschise cnd (c0nd I.:0); C2,C4 - contacte nonnal inchrse cni ic6nd i":$).

*
Y
I t

,-i:^:-- j ^pril4i C: L U?r

ilR=Rt
Itr -1, F'ig.
7!.

5.8"

Fig. 5

L'_ { tti .t;

La aparitia crirentului Is se crazd un flux raagnetic ce prcduce forta de a.traclie eare atrage pric,njon-r!, 5i odati eB ei sisfemul me.canic ic iac; ca contactele nomal deschise s'i der.'ini n*r'mai ?nchiss ;i cele nonnal inchise sa de-;lna ncnnal
deschise.

t'( Gi

ijitde

u.

ln

schemele elecfrice, botrinele de releu qi eontacteie 1or se deseneazd ca in

l:
.

tacut ciitt
1- 1d
r

-t --i-l; .Lt!,11dld

fisura 6.10.

-A

T
O

\iIiII
tlll
hr

llll Ittl

Relatia

?
Fig.6.l0.

Legenda. a - Bobina rebu

:iciend
i >:l_a j:_5 ! - (!

con,
^,11i

_.--

rtil

c-cni

, nTnnrlni !vrjlpLu\

;* -,:iie I ileoml',
Se car-rti

alti

explicaqie a funcqrondrii releului electrornagnetic rezriltd

din

circuitul

.. - l\,e

RI (fig.

6.11)"

.li
__l L'1-i _

82

lu cu paletd. C a de muitipiicare).

u pionjor. Legen<itu

IL

icte: C1,C3

ii ''--*-J
I I

.'!

r-1\ ii 7
iji
.:*o I IQF-,_
I

iii

nchise cni (c6nd L=Sl


---r tr_l
cnl

,_l

" "b

--E1*_: Fio 611 -' "':

-;

-.c

aiid ,.eoreira a

il-a

iui Kircirlraff in acest circuit se poaf e scrie

--:{R-rtil,
.,1

_.,

(6-4) (6-5) (6-6)


rLt!l
r.
I

- = R,l
,ul di

6.e
_ -

^ l\.

'

(6-7)

ic

ce Froduce forta

&

ic re {ace ca contactele chise sa devind ncmal


lor se deseneazd ca in

.ii
--+t*: tii
,1de

dtiR l:
I

.R

-di I --iI=rit

t
/{

tb-$.!

pierderile de tersirine pe rezistorlil R respectiv bobina I:.:ut diferenia ?ntre pierderea iie tensiune 5i cdcierea cle iensiune care esie ":aii - la circuite in c.a.). R.elalia (6-8) este o ecualie diferenfalS liniar6, de crdinul 1, neomogend, cu
uB $i ru. sunt
.rffiilr,a:,,;'-11i

r:::
::i:

constallti. Soiufia i se caut6 sub forma a doud soiulir suprapuse r, Si ii. in 3i1f componenta tranzitorie qi este o soiri{ie generala a ecuaiiei otnogeue iar iorlrpCnenta forlata (impusa) care esie 0 coilsianiS 9i o solufie paficuiara a

ffl;:r::;1 ne.m'gene.
Se

cauti it de forma
(6-e)

ic realta din

i, = Ke'
nUI 1-TI-V
,.1;

t6-t 0)

dr
83

TrKe't + Ke't = 0 -+ Keft (Tr + 1) = 0


.l

Tr +1,=0 -> r =

-i:

-+ it = Ke

'rR E
;-; tl T r -w^ t f - t\(
Z)

(0"

ff (u-

/=0-+l=0
U=K*--)-1(= n
It
I .LTt' a , *-D I>D i1 ! -ii -

t',

(6R
'I

,l

lr
I

i6-

R.eprezentarea

:aa
=

i i : f {t) esie dati in fig:,ra 6


tk

IPa '

=-l ,irir-{l

(tii

t:,

r__

T'

tt7

E E/R

, -i t-(eClrnfrfinZtorru |
.l ==_.@-*-

Rectn" 0eintaitst.ti

Fig. 5 12.

T este de natura timpului (este pe axa timpuiui t) Ei este numrtd constant: tririp a circuiiuiui.

este tirnpul

dupi

czu"e

s-ar ajunge la regimul permanent. dacd viteza

variatie a curentului ar fi constanta qi egaia cu cea din momentul inifial.

i - {'{t\l

E(,
|

/< t t\ \v- r r,,


(or

tt
!

I L(, o.e+4 = e.] R R[ -,-l j = pt -t)


Dontnr u o - uL(llllulo l.au 'l^+-mi-^ vu ^,, lll4 -^; tra4v '-..-

16-17\

r/

^.^^;-,[rrvLrzrL

ff 11\ (u-rrJ

s-a determ:nat si t' coordona'iele puncr*iui F (fig. 6.l8). Se eonstmieqte T. Se duce verticala, Se
ctqhrleste O Ad ii/P ne nrrlnnati Se d,,.',.

allra ..,ariafiei i

/6-t4)
Fig. 6.13
(6- 15 )

arizontala

qi

se deiermind P.

Pentru cietermharea aiLrei iui i. ei trebriie sd treacA prin 0, sd fie tangent ia

rrr --- -

CI, s5 feacd prin P 6i apoi sd fie asimptotic ia regimui pennanent. i ariagia i : f(0 rez;ltatd in figura 6.13, se observi cdi variazd de la 0 la E,,R"
Jreapta

Din

(5-i6;

in momentui initial ci dupd un anurnit tirnp, iontactele prin care trece Is vor fi inchise cu o anum,it[ intdrziere. Dacd se :onsideri ci reieul anelangeazi la i 0,95 E/R. atunci intArzierea (ternporizarea) =
Releul mi va anclanqa deci
.,'a

fi

t *i4

E)f

A-t R)

Aceasta se poate urrndri gi in figura 6. i4.


__*=a-

r'**,

15ie

:t'tr]i:ta constanta

de

Fio 6 14 ::r"Er.;::.

iaci

viteza de
Pentru a vedea curn variazd un gi ur., se pleacd de la relaqiiie (5-5) qi (5-6)

:l:i

t;li:ral.

85

*D ", uR-t\i-

{ r\ ( 'r'1 nAIr-n-7 1=rlt-n'1 Ri. jl )


f / r\-l
rL:-iIi '-, arl,nt

(6-i

Ur = L"- = -

"dr

,t; qt

JJ

y =

^i;r-r Rr
uF.

= Ee r

{6-20)

in fieura 6 . l5 se pcate urmari variaiia

gi u1.

Fig" 6.15. Aceste relee electrornagrrefiee rnai sunt numite reiee intermeciiare, riatonta

Yi

funcirei

'Je

rnuitiplicare a contactelor.

Oirsen,aEq- Refentor la ccnstanta de timp T

(fig

6 16)

Fig. 6.16.
I ':1\

Jl

lgtl = .'DrD(-

-l DL

, {1 'n -i '/l?\' -p

i ri
BC

,D\.,

^;D\

(6-21)

86

(o-lv)

lefl =

dtl

t-. _; di 3,!!Lp
T

(t

-))

(6-21\ si (6-22\ se obtine BC FsalAnd relatiile '-'*i-"(6-20)

=T

6-)7\

Rezulti ci in orice pix-rct se duce iairgei-ria ia cui-ba i se obiine T. 16.il


Studiul circuihrlui RL se poate efectua gi cu ajutorul

fdt

plecdnd de la relatia

i6-8)

Tut

S; ,

r;

)tD ttt

//- a\

J{

Se aplici fransformata Laplace: 7',i -5-

(s)+ 1(s)

:1#
1F

(6-24)

1(s)[I.s
ltl liJr-

- l]= -

lA 1<\
(6-2b)

.rR

/?
Nmte:l':.redlare,

s(f.s + l)

datoritd

!tr,lt vt

lllJl.\ \J],

^.+^ v)tv

E1 . i(s) Rs(Ls+l) i I .- i ,u{S)=__,='-_=K E E(s) Ri+sI -P',+sT


,t

{a "t'1\ \v'L | )

Se aplica fbrma a doua a teoremei

lui Heavisrde.

Daca )'(,S)-

lt 1c\ r'4\J,,

sls(s)"

.aftrnCi

i'i1)

----.r-r-'-"'.'t Y6.$1,

tts t )

i,_r e'x' + -

YaQ) f('-(0)

/t ao\ \u-loJ

in cazul nostru:
1(s)

lF

s(l + sI)iR

t'

(6-2e)

i'(s) = i;ts (s) = I + s7-;sr

sp

_t
T

(6-2t)

87

(b-.1u

ib-31)

_( -;r\ trl i,*' ;rr)=ii t\{ \./

{6-32't
I

i
I

Laaeesterelee'inEhiderearespectrvdeschlae!3a;':1:3:l:-:lsereali7ewz

aproapeinstantaneu'constanteledetirnpfiindfoanenr:;rinllcrl;aestenecesar r 3ceste contacre demulteorideaaveacintirzieremaimareintremorrei:t''=::'-tt-ttunuibuton tt t""


ce permite curentuiur*sa

fu"*ga

spireie bobinei

; 'asale releelor seinchitjsausedeschid,PeniTuaceastaaufostrnagln3te.''::].;:si,czitt.ie,care Aceste disl1zln-' : ?nt6rzreriie dorite

l: ":l;:: ::^:t:t

sb

realiz,eze

elecffomagnetrceobrgnuite(reieelarinterrarediare)qis-auCf:j,.I-i:e.::j:detrmp.

ini6rzierilesepotobfnecumec.arrisnedeCe]s-]ll.'..:iinicromotcare
eiectriee,outrrrogramatoarcelectrorireca*"t't1tl"-11--,-"'i':-iiatlre-hi<irauhce :\sunt cele 0u cil'l.i qi cele ilai utilizate . Ietc. Cele mai simple este datd rn ig:;ra
Scherna

"'*t""Ul*'i

astfei de circuit

J-1---='---

-----r

Fig. 6. i7

!..'

= tt R *'tt;

R, +

li,

--

fl

(5-33 i + tt

(6-34)
{6-35
)

e = Ctt: tirit ^du Cdu=idi-+i=tA

88

15-30i i6-3 i )

F-PfY-,,
f

dt '*

)",

du ,DC--L7,-ts

(A-?A\

-uu i --+il=i)
tit

i6-37) (6-r8)
(6-3e)

u:ut +u.
\o-Jz
/f aa\

11.

r-r!::;_--,1 se realae2z6

= K?" rltt T--t ,,. -n ' i.li r'tl-w-r

.r'"

,l ! ,t\, p,-r lv^ J\t\e /T lre --6w Tr

lA AA\
I

r w:;:::i este necesar j zu:,:nl Lrnili buton i ;;r: r:este contacte


Im::; :-s;.:zitive" care f:,s: : r,i aie releelor
.

TrKe''' + Ke'''

=A

- l=U

f=*-'

(6-4t)
(6-42)

ut: Ke
ils

1n -= l. +i,-\ !-,=i, ! r, u! rurrP.

T,,,1 *H, = Ei il, = E =(li -du" /1f

(6-43)

,_*"; _ _ :l--rolnotoafe
r",n

r:1L.3.

,L tt=-ttt*L!,={tg r +l]
r--Ott =0 A'+tr-O'K=-E( r\ i -!-l t T -l r 1-L-tttL-9
I

(6-44)
(6-45)
la t'\

ii:drauiice

:
;r-ar ----a

L.---LC

1l \./

\v-aLrJ

("4_33)

(.6-34\

Fig

6.18

(6-35)

, rlu ItG= -i

[ / r''1, ,/l-t . -;llill F.cr, =-lLll-e, =---- ,t=0 ciri=A &i I llir=0 l' )l' I \
89

(6-47,

f
I

'/=sl
u = n{

i-e I
---

r\

{6-48)
Lt l\
,

lflt=T
(64e)

{.cu tempcrizare la constante rie timp T = RC mari ce pot anclanqare sau revenire), deoarece pot avea fi stabilite in f.incf;e de R qi C alese. ?ri mod obi;ntit se uiiiizeazi PoiEniiomre timp RC este dat6 in figura (rezistenla variabil6). schema electrici a unui releu de

Q,648 rfr *-"['"t-"-il = si, --'i 2'ill = e)= \ -+rl )"(


st5.

circuit;l

la baza i$cdonSrii releul';i de timp

6.i9.
i.

ff_l

Y
I I

tLa

l
:
1

i
I

CircuitulR[
{Detaiii in frgura 6.?3}

Simtlsl
{htrrz
rere la iutclansere'

r-

i'l

lll

ii"riid

I
t

E=

;J"
I

\i
I
:

Simbol
dntArziere la reveaire)

CfiCtC

crit

Fig.6.19.

Fig. 6,21]

90

/r'--AR\
\v'vl'

lri '-'' ---=l tJt dt " -t -l

.,.du

,- {t t_t

, t:' r -l r( i.-e rt \ll't=CEe,| )=-t' ' 7

i(
-l
F*

,/

II
_)

.k' (0 -50)

Din va-nafia i =

f(t ), rezuiti cd prm condensator nr-l treee sirrentui contin


tr,

(64e)

:'fi-:
G

:=::-

OCfiZafe la
mari ce pOt

Ir::: - = it_

ic r'm,i

::-r :r'ieilti()meu'e

I - :s;e ciata in figura

Fig. 5.2 i

\-

H
l{d=-

Jt'
,fuir=0
i:"
!'

-. r-Ir

( .. , \ Lltl f... 1
.

E
t1

R
T'

:'

:d

dr\R ..

ll

/'llr=u
L

lt
=

7'

(6-51)

'-+
t_-ii

t=l
=

E^n

| , -ia i .. i. : =-g i =-^


'

-i

(6-52)

''t

Fio (: )1 " *-

6 23 Scherna electricd a releului Ce timp este datA in figura

9l

Ft9.6.23.
6.2" Convertoare Ccxr-.;eitoar.ele

slrlit eiente*te de automatizale

c;

t'3i1zeaz'a iegaiur'

e'*'ec"Lttc sisternul*i de regiale automatd cu eiefilent*i de sr eiectroliidraulic" sunt *tihzate ftecvent convertoare electropne'ilnatici in general cat ;r ia I':lri'ir in speciai /6'2 Acestea sunt utilizate at6t in aritcmatizSri

.!63.
ld

'\

L I

6.2.1. Conr'*rtoare electropneumatice eiectropnetlr-et-c ?n fiuura o.l4 esie prezentat Lrn cpnvertor

c.oui*'.i,
presiilne.

este realizalS

ilr iio*i

rreple: cuienr-i3pr?sirc

"Lirent-presJllne

sl

riepiasare'

ele0tr0magn3: COnvertorul curent-cleptrasare are la bazd '"J!\'Zuea rciettti i care csciisazi ii poiarizat format din n:iez,grile t'eroniagnetice Iv'I1 9i \'12' yoletni este pe pozifie rnediarj jurul punctului 0 gi magilelii pel1r1anenti 2. -3' Cdnd actloneazi nutnai cdmpul d: arcul 4 este netensiernat. Daci i = 0 asupra voletului icentrci, fluxruile dpolarizare produs de nragnefii 2 5i 3. cum rnagnetii 2 li -i sLiltt pi voierLri ramane i' c.ntinuar: poiarizare $n sunt egale. intref-er*riie Er:Ez:E::6+ Fiuxui produs d: pe pozi{ia meriiand. Dae[ i>0 voietul rievine eiecirornagnetb1 r'-3 exista fl'-rxul 4p I ctrentui {-+$1 se imparte ?n fl',ixurile $i ;i $z ta intrefier-ul fltrx' va exista ffiixui fo minus d:. ?n iiit-i:eiierul 6' r'a exisia $1. tn int-efienil Sr q1. Coresput'zilot flux*riic: 6+ va exista fluxul $u minus $p ?i 0: iar in intrefienrl F2>F1 pi F3>F", voletul ; vor apirea fortele F1(6i), F:(6:), Fr(E:) Ia(6+). I)eoarece

ijllril

'"r

ceasoitic ori un unghi tingiriuiui u esie rnied. pentru r'alori miei se poate eonsidera cr=6.,

ccati cu e! paleta 5

se ',zor

roti

?n sensul acelor rie

r.

Vaiiaiia

I ;* !-----

,H.'{;*$or
r'-_ilr_iii

:nttfl

r:l
r-

zeazi

iegdtura
F/

r-

e-ect|ohidraulice

:,1,.-,"- rt speciai /6.2,"

a#,
l:-a ,: _ireni-pfeslune.

-r*<":r. Si ci*piasare-:r

-,

electromagnet

r- I ;:re

osciieaz*

ir

u;c

r'ozitie mediani

lzi :l.lnai cdrnpul de lc:rlcl. fluxurile de


:z-ri-

: r: triSta fl,:xul 4lo ;: i- j- ', a exrsta fuxul


3sTurzdtor fluxuriic si F,r>Fr, voletul

in continuare F-urui produs rie


3.iie

Fig.6.24.
Acest moment activ este echilibrat de momentul rezistent creat de arcul 4. :stfel curentul de 2."10 mA c"c. este convertit intr-o deplasare ulghnulari ,, sau 'lard 6s. s-a realizat prirna treaptd de conversie curent-deplasare (i_+55). Sub : md bloc acest ccnverfor este ar[tat in figra 5.25.

i
I

ji

1[i
93

Fig.6.25

Daci voletui palsfa $ e intrat. ,t".:-:

t"ltl tot"

dreapia,

E5 se micgoreaz5. sisremul

pneumaticd :neumancd nxd fixd care care egard cu 1 bar" realizdndu-se iearizandu-se

(o5:uJ arunci p":t ;:;x#,J" ;;:il,;". bar. c6nd i ; ,::r:;;,;ct ,:1r* Duza S impreund cu vaterut l, lucr".ara pareta 6 acfr ca;;i"::.
deschisa comprer (6s:Esmax)

*:,,x{$lff ffi

jff-#:

{,ftg.6.26).

o*.,"j1.9j'1n' t,o:t:.::-1:"area mdrimii f!5 se obfine c ds rnodifica, I asfer a doua asfel do'a ,,;;; _^'rdlrmll feaptr de "ort""'o modificare conversie,

;J::T::I:,1T"*10:, *ttnt"*'"ol;:"-*

uu.,uble

il ;i. ",",i,i, i:::ffi:'::"":

respectiv dDlas:re----*

-*-*d

l"/' -/ *-

.f**--------:r I 6.--l 1 /'


l

t-'^

'-

|
l

Fis.6.26.
ceior doua convertoare *!:ieurent_rpreslme este inseri eonversia rnsenatd se obfine sub formi ea tn frgtra 6.27.

in figul
ct= cre;te, scad(

*tt*ea

in elemenh

la

cieplasa

situatie

ra depiasa d
Fig. 6.27.

OA

La i
P,

:
-l

2 mA c.c. corespuncie P"

0,2

bar iar la

i:

10 mA c.c. coresPr:nde

irar. Aefiirnea eonvertoruiui este

prupOriial-rai5.

Treapta a dsua deplasare unghiulara (iiniara) - presiune, poate fi inlocuitd cu o treapth de conversie ca cea din figtira 6.28.

Fig 6 28.

produce tn iigura 6.Z4,inihnc1ie iie i, voiet*i i osciieazd in jurui axuiui 0 9i i cre;te, ::plasarea a : 6s. in figura 6.28 in func{ie de r are ltle deplasarea a. C6nd de comandi 8 cre;te iar -r cregte" scade Es qi cregte Es',. Caurmafe P.r in elementul 9 de comandS 8' scade, Lla efeci pistoiedi elementuiui de execuiie ?.1 in elementul

.; ,,.a ciep-lasa cie sus ih jos. Cand i se nric$olsaz5, s


:::e?st[ situaiie
P,r1 Scade

;i

scade, cle$te 65 9i scade Sr'' i'n P.2 cregie. Ca riimaie pistonul eleiterriului de execiiiie 9
s-a oblir.lL-rt coirvet'sia 6s(Es')-+ Ai

.. r a deplasa de jos in sus. Astfei

95

6.2"2. Convertoare eiectrohisrauitcr

ln figgra 6.29 este prezentat un corlve{tor

cuientul caie parci.rge bobinele 1, are l<lc o tnaterial.rzeazi in mociificarea ciistanteior 5r resPectiv
paleta respective).

electrohidrauitc. ln functie de deplasare a paletei 2 care se

5:

(pentru sisterneie cittzi-

Daci Ei : 0. uleir-rl cu presirinea pl care trece prin distribuitorur 3 ajr-rnge la orificiLri 0r ,ie *tr,Ce zclioyeazh asllpra iiistoiliilr-ii di-ciribiiitolilili ?r' sensul de la st6nga la dreapta; uleiul alirnenteaza eletnentul de erecutie 4 care s; .. n uLiiadJd r{cn!ncn uL r'le id lr Jrsr,t) i d ".finoa ir rirern!:r Acesl con\ ert<-rt' t - \i e:le CunoSCtlt ;i sLr'i
denumirea de servovalvS. Paleta 2 are acelagi figura 6.24

principiu de tirncfionare ca ;i r.oletul

cu paleta 5 drr

Iirg 6 29
95

::ij-:-r: ln funclie de tr-f , ::.::ti 2 Care Se :tr-'- i;:telxeie cittzar::3 :;lir dlstr,ibuitorul = :; ::
-'
i

CAPITOLVLT
IIVf

PLEMENTAREA FUNCTIILOR. LOGICE

:i.- - - .ilitriiitoftilili ili


:'':Jr:t.ie

Implementarea funcfiilor l6gice insearmd ffecerea de |a func1iile logice 9i ::uatiiie iogice ia circuite fizice reaie. Aceasta poate fi efectuata prin dispozitive
-recanice, hidrailiice, eiectnce etc.

care

se

.': . l:.'f Sctll ;i


Paleta

Sub

in eontinuare

se prezfotd implenentarea fi-inepilor

logee sri eontaetf ;i relee'


qi

:-r diode, cu tranzistoare gi circuite lntegrate'

",: ::, I ;li

6 din

Sistemeie logice

in

care marirnile de ieqire depind de mirirnile de intrare

sfruct,.ra srsternului farit a depinde de timp se nui1rese sisieme log:ee logice se nurnesc ::'rnbrraqionale {SLC)' Atunci c6nd rnter-vrne tirnpul' sisternele

:.

"'i

:.c\,entiale (SLS) in acest context se va aleta in ce constd hazardul cornbilapoaal'

figura 7.1 este reprezentat circuitul logic NU in tigr:ra 7l' a este dati .;heica de *rcntej iar'*: fig3ra 7.1,b scheina desfi;ureti electrrca c'crespunzatcare
ir-r

./\

?.1" lmplemenfarea

functiilor logice cu eontacte 9i relee

Fig.

7.1

97

K ancianseaz:a si cn? s; riesciride; ca urmare iampa de semnaiizare -v-:C nu mai iumrneaza 1W:i Sunteni ?n condiiilie tabeiei de aCel'dr Cin tabeiul ;r.i. Deci funciia impiementa* este funciia logicd liU.

Dacd butonul V/ nu este acfionat, larnpa de ser:rnalizare (w:0 -+ \':i). c6nrj se acfioiieazi w, aiunci rereui

funetioneazj

Li fiE_ra 7.2 esie (e+rrezentai cireuitui iogie SAIj. Cd-nd sc


l{-1,4,,

sau butonul W2 sau amAncioud, bobina reieuiui K este parcursa de curent, anclangeazi

anelan;eazd buton..il

\\'l

Fio 1)
r-' .&

SAU.

si inciiicie cnci K Ca urmare. iampa de selnnalizar.e \- f;.lnci;cnea:d. Daei sc umaregre iai-reiu! 3 l se constati ca pnn crcriitul din fisura 7.2 esre impiemenrara tunctia to"dca

-*--T-_'I

..-.*_-rI I

in

frgrrra 7

3 esre rep{ezental

tvi

n\

I
I I

K=f/1.!/#\
i
I

I f
t i

Ys
k3
Fig. 7
3"

semnalizare fi.mctioneaza) numai atunci cdnd sunt

exista ilampa de

ciicuitirl lcgrc SI Urmarind tabela cie adevir din tabelul 3.3 se obseni ci funefia y

acgionate atar

Wl

cdr

circuitu! din figura


funciia iogicd Si.

g 1[/2. Deci j.3 reahzeazit

98

nr: z:-e \'

firnctionezza

[r eru -a;r-ieazi ;i cni se nrnrneaza tW-l -+ Y:0).


.IFrl j n,-rir imniementati r|Jr!lls &r me

7.2. Innplementarea
?-

funcfiilor logice cu diode.


circuitui iogic NU.
D,

in figura 7.4

este reprezentat

-l

este reprcTei:rtat

Ss ) i.l,. Cfincl sc Ml,;l 1'\-1 sau butonul


mds,ul!': r'obrna

reieuiui K
Daca

l de c -rent, anolan$eazi

Fig. 7.4

d l"

Ca unnate, iampa

o i'r.-r.rnoozi \1! n IluLll','rLWQLQ,

\':l).
3,2

W:0, atunci exjsti i: care trece prin Rr, !a bomele R. apare tensi';nea Y CAnd existi W (W:l) apare curentul i1, egal 9i de sens contrar cu i2. Deci

sr unire;re tabciui

lpn:

lfln

R, nu trece ruci un curent

(Y:0)

Cu alte cuvrnte, clreuitul reahzeazd func;ra

;ncuitul din figura lcnmer: i tunc{ia logicd

loqrcd NU.

In figura 7.5
reprezentat
SAU.

este

crcurtul

logrc

m'e ' itig' iepteze&t-aj '- (r


imd taoeia

r.. .-,r!:.----.=^ Ld dPtrLi! gd J: -- - , tI/t --,--,--l surnrrar cte lnllare w

I sau w/
9i

..--.:.--:-..: ill tuaj,l ul , rrr4

ie

adevdr din

K c,bbr\i ca funcfia Y

\ ! i

qug W3. a douA stiu toate trei,

diodele DI,D2,D3 conduc l"ieEire apare seninaiul Y.

mpa .je
fu \tu-l cdt

semnalizare

il m-m,u arunci cdnd sunt

g W2. Deci
rcabzeazd
;P

Frd

/ \

n fig:*ra ".3
flS:

In figura 7.6 este reprezentat circuitul logrc $L CAnd se aplic6 la intrare semnalul Wl qi W2 circulafa curentilor prin diodele ,t',,D2 este blocati gi apare la iegire tensiunea Y. in absen,ta semnalelor Wl gi W2

* 1:0; w2:0) sau a


-:zistenla
R1

unr.ri singr-rr sen:nal

(W1:0) se formeazl ci::cuite prin

gi diode care practic constiluie scurtcircuite pentru bornele tensiunii de

99

ieqire

Y:0.

R.ezulfi cd la ieqre exist6 semnaiui

Y:1. numai atunci cin<i V

W2:l

{Func{ia lcglcd

$i)

wl

Fig.7 .6.

?.3. Implementarea

func{iilor logice cu tranzistoare


logic NIU
"

in figura 7 .7
gi acesta este
intrare

este reprezentat circuitutr

La aplicarea sernnalului W la intrare,baza tranzistorului T este polari;

in conducfie. Deci la W:l coresprrncle Y:0 in lipsa selnna W:S. T este blocat qi Y:1. Deci tra W:0 corespunde Y:1.
L.

Fig.7

"7 .

in figura 7.8 este reprezentat circuitul logic SAI-I-NU

100

ftr

-:

:r'r

-l

cdnci

Wl:l qr

Dacd existi

Wl

sau W2 sau W3 sau

doui

s-4!l

toate trei, polarizeazd (+) baza

-:arrzisiorului T. care intrd


---sirea

in

c'srrducFe.

(.1:0)

Nuinai cAnd

Wi:0; W2:0, W3:0

Y:1. Se reatrizeazdFancf,a logicd SAii-NU'

?-_._--

*---

ilffiulil;&!:

Fig. 7.8.

:itt$'. -

E
J*"UJ[:l:

:.re polarizat[ (*) :sa senrnalului la

it.D

l.l.Implennentarea f,unc{iilor logice cu circuife integrate

CircuitulintegratClesteforrnatdintr.ungrupdeelementeelectronice de siliciu:ezistoare, condensatoare, diode, tranzistoare) inglobate intr-o pastiia ;,o. Din punct de vedere al utilizdrii CI se clasificd in circuite integrate, logice CII:are fimcfoneazd cu doud nivei,;ri de cuantificare) ;i circ$ite integfate analogice --l{ (util;aie la schemele de amplificare liiiiara, siabilizaioare <1e iensiiitle, filire'

,':.t l'7.ll
Pnncipalele ripriri de

sunt: SAU-NU (NOR) qi $l-NU (NAND). Cu ::este doud circuite se pot realiza toate funcfiile logrce' - Exprirnarea ftrncpiior logiee prll1 intermecliul finepei logee SAI*l-

cIL

|JU,O{U (sistem de cornutalie staticd UNILOG)

in figura 7.9 este ardtat modul in


obflne firncgia logicn NU
.

care dintr-rur circuit logrc SAU-NU se

101

-l!..&

r-*_\ \ --t -/ '-* '={'-Jlr

1'=

Fig.7.9. In figura 7.10 este aritat curn s obfine firnclia logicl SAU.

ffi1
W?

ll,Jl +!.t/1 rrAi'] 14 -1A.r] + Y j ' l iti -

Fig- 7.10.
?n

figxra
uv1

7. t I este ardtat cum se ob;ine funcfia

logicn Si.
l&1 .fi/:

W1+\,\r;

W2

l+,$= A.B
Fig" 7.l
t

ln lignra 7.12 este ardtat cum se obfine firncgia logic[ $I-NLf


.r,ri.i

*__D*+{-\VVu,g
----Ji"-!FiJ
./
A.B*A+B
Fig, 7. t2.

+w2

wr

i. t

(sistem de comutagie staticd USILOG)

Exprimarea fimc$lor lcgice prin intermedi*l firncpiei iogiee $I-NUAII_


,

: -

; _-. t--l

in figura 7. i3

este

aritat cum se ob$ne f,urcgia logicd NLt


102

Fig. 7.13.

!*rn 5.{L

in ngura

?.

i4

este arfltat mcdui in care se obline firnc$ia

iogici SALi.

uv1
4 0a -

W1.W?=f'/1 +W?

r i

w?

Fig.7.i4.

Ei

S,

in nguta 7.15 este ardtate obfinerea fiurc;iei logice $I


uut

'

\
- -----l -------l -

Wi.\si2
Frs 1.Ji

Fu

W1 \^/2

-J":

ff

\,lr'/i c vi

B:,

t
ir, figura
7.

i6

este aritai niodr:i de oi-i;rinere al firnoiiei logice SAU-hlU.

rci tl-\l_

W1
1,'V?

mf-

=,_.il

o-'v!?

Fig.7.16, 7.5 Hazardut combinafional Inerfia qi imb6ffenirea materiaieior produc o int6rziere la deschiderea cnd. 'intdrziere. R eferitor \a figxa 7 .17 : Ele nu se deschid instantaneu ci cu
ll

t2-,!_a

t\t

I frmcrer iogice $I-NI-IA{U


bgnca

K=a.a=0

(7-i)

\a-

103

Pentru o ftaefiune de sceu:id5

a.Z=i

(7_Z)

ceea ce contrazice caietul de sarcini (7-l) qi poafe eoncluee la fi_nelrona-re neeorespunzitoare a automatuiui.

WMMffiJ

I Fig.7.17
firumll])l[lm"

limrrifli-nli.ll:

Un exemplu rnai exlins este dai irl17.l/

]lhilrj

ru

Alte aspecte referitoare ia implementarea firnciiiior rogice

,in

/7 .2r

...

17.4/.

rc $i \e;rmdi-:
(7-z)

C'APTTOLUL # PRCBLEMELE SISTEF/IELOR AUTC}TIATE


Acestea sunt: enaliza, tesfaJea gi sinteza.

rd:e ;-:ru]

de sarcini mr'&ir':e la fi urelronare

lm,E a automatuiui.

ilf8. t. .i,raliza sistemeio r automate eonform figu-di r.7 amariza eonstd in determinarea y(t) ednd se da w(t) gi -.;sternul fizic (sau ecuaiia care caracte rizeazdsisternui fizic respectivi. Aplicafie. la pornirea drectd a motoarelor elegfrice asincrone trifazate cu :rtorul in scurtcircuit.
schema desfrguratd electlici clasicd pentru comanda gi 3:ndrea oprirea) mctcrului electric asincron trifazat ou rctcr,;l ?n sc,;rtcircuit
cu pornirea direc.td.

it,^

in figura 8.1 este dati

l,[i

re r ':

... 17.4/.
r ,1 %-J

!1. ___ PL.l\i

L2

*,_=jL

---1----

:\j i_L. N'

I FJF ?'-,
i,L
I

F-

K']

,*
j _i

c-.r

3
L

? J --,i-.-, L

r+J:

-=f-' Fig.8.1.

6._J*+*
,3

-+-

105

sernnallzare.

Confonn diagran'rei de uoiitacte se inchid ciid I{l din circ.2. }11 este aiinrentat gi porneste. Concomitent se ineirieie cnd Ki ciin circ.4 igeaiizeazi e'utonenflnerea) si cnd Kl din circ,6 {lampa de semnalizare firnetionea.za si indicz pornirea l{1) pi se deschide cn? Ki dil erre B (lampa rie semnalizare ll2 rdmdn; fiealinienta'ti * inclici cE ll-i nii este opfit). Penru opnre se acFcneazd b*tc*ui Sl. se intrerupe aiimentayea eirs.3 gi ea urmare se deschide crc. 2 =si ivii se opre$te Concomitent se deschide contactu! Kl Cin circ.4 {autornentherej *qr contactul Ki din circ'6 (lampa de semnalizare Hi nealimentata) se inchide conlactul Kl dir circ.8 (lampa de senmarizarew funcfioneazd gi indici ca M2 este opnt). Blrtonui 53 din circ. 5 esie utilizai pentru verificarea integn-rtali! iarnprior ci;

contactoruiui

Prin ?rchiderea scparatoruiui er {circ. r) se pregaterte por.irea j M Aefirndnd butoiiui de poririie sr se inchide circ.3 qi anclanqeaza bobin:

Ki'

,iil

eil

lii,;
ril

,;l

'llrd

)i:il

t/'!

Sub formd bloc comanda motoruhi. eiecfric ldl ,-ste iepiezentatd in f;gura
8.2.

ii:
Fig.B 2

ilt

TinSnd seama de schema desfb.gurard eieciricd (fig g i ) se poare scne M 1 : Kl = F S.I"U.SZ(SI + K1)
111= tr5(5.3 +

Kl)

(8-t ) (8-2)

(8-3) R.ela{iile (B-1). {g_3) reprezintd modelui raaternatic al sisienului (SA pentru coryrancia rnoiorurui eiectric asincron ,;rifazat cu rotorul in scrricircuii cr: pomire directd Ml.

A2= f;5(S

fit

Precizdri

Coutactele n,:rinal ?nchise sLint notate err bari; Contactele nonnal deschise sunt lbrd bara; Contacteie ?n serie sunt reprezeatate prin

ftrnclia logica S{;

146

regnlrlrie Pornlfea M1

\ ,'t

Contactele in paralel sunt reprezentate prin funciia

logici S,tJ.

F
.: *: s \LL

:r.l.rn;eaza
L- 1 J;* 1\l \jlll

bobina

,) \ill ^:-^ tYtl LUL.U.

8.2. Testarea sistemeloi" ailtoniate

.i i:r

ctc.4

(;rea'rizeazd

rF trun.-loneazi si indicd

sernialzare H2 r[mdne
l

dtlneezl

b',rtonui 52;

Conform figurii I.9 testa,rea sonsti- in determinarea intrdrii w(!) cind se ;Llnoaste iersirea ,si reialia dintre intrare gi ie;ire. Intrarea determinatd pcaie fi :olicatd sistemului in cadnrl experimcntuh-ri numit testare sau incerca::e. Dacd -egnea cbiinuti nu ccincide cu cea penir"d aare a iost deieiminat6 intrarea atunci
,istemul este defect. Semnale de intrare diferite aetiveazd eomponentc diferite ale

:trt : 'r \i i se opregte. n.[rc3]: ;i ContaCtul Ki tgftuid contactul Ki din


,C est oprit).
fr

Apiicdnd un anumit semnal de intra-re se poate rezoiva probiema 'rsiemului. .rcalizSrii defectului. Diferitele aspecte ale rezolvdrii problernelor testdrii pentru un .istem logic combinalional sunt prezentate in apiicafia urrndtoare.
Aolicatie- la circuitul de semnalizare reprezentat prin schema desfbguratd :lectricd din figura 8.3.

rnriJntairi i5rnpiior de

ucc c,rcranda motorului


ms

i.;rezentata in figura

' 'r-o\"i:--l H.\


o.-\
-

Din

electricd rezultl relalia logicd <iintre ieqire gi


schema
.

I \i *;-] -li
n I

L__J -_l
I

intrare

Z=G+H=a.c+b.c

(8-4)

i-j

iepirea ricritd esie Z:i (iampa Z IumincazS- pentrr-! o iinc{ionare


coreci6)"

L)\,

I r se

:raie

scrie

(8-1) (8-2) (8-3)

_t_*_--j
Fig.8.3
-J

iiY ---l-*

iH
:

frrcru sisternuiui (SA)


mor:.l1 i-n

scnrtcircuii cu

h
C

Sub form6 bioc circuitui


fs,h cl

este

reprezeniat in figura 8.4.

Fig. 8.4.
Lro-r

-i i-

in tabelul 8.1 este datl tabela de adevdr.


107

Tabelgi 8.1

Z(A

il-+

zt}11,j -+ G,H

Zlll
Intrarea este astfer deienninat5 inc6t
defectului.

I) -+ H rezurte existenra. rocui si tipui

si

Inkarea i0.0,i) pennite detenninarea defectalii releului G iar rntrarea (1,1,1) permite cieterminarea deieciarii iui i{. Inrrarea (O,i,i) nu permlre determinarea exclusivd a iui G sau H(daca se aclioneazri b qi c simultan gi Z n1 functioneazd rezuitd ci sistemutr este defbct; sau rereul G sau releur H sau amandoui, sunt de{h;cte}' Deci aceastS pczilie z $,1,1) indicd existenta defectitinii dar nu pe'nite localizarea ei. F-ezuitd cd pentr.u iesiare sulit suficiente pcziliiie i ,oi 7 respectir zf00i) ei z{11 i). Din tabelnl 8.1 rezultd. cdnd Z(a.b,c) l =

f{o'o't) z(.A.R,C) = j {o,t,l) i ii,i,l)

(8-5)

h 1,

conform figurii g.1 sinteza. constd

a.S. Sinteza sistemelor automate

-:-\
determinarea funcliei rogice aturci cdnd se cunGsc rntr'rile

combinalionale, secvenfiale gi cu evoiutie paraield.

ieglrile sistemurui" sinteza sistemelor discrete rogice se re{.er'

caracteristice sisternuh;i 5i implementarea

in

ei,

la

;r

sisteme

108

consideralii Sinteza ccmpletat* cu unele logice' :ioie{.rtarea sisieineloi discreie

tehniee qr de optimizare constrtute

logice combinalionale sinteza sisiemelor disere,re

sl-c avlabaz*

utilizarea:

:.r.cuitelorlogrce'amrritipiex.oareiorliciemuitipiexoareior.acodificatoateior"
:ecodifi catoarelor gi memoriilor'

logice se face logiee eombinafionale cu circuite diserete sistemelor Sinteza


algoritm cu i0 pa;i (etape):

-Lrpa ui1

l.Descnerea-amdnunlitiaacpunrlorqiconditiiiorpecaretrebuiesSie rea|izezeSlC.A'cestaseefect,leazdpnrrcr;r,.,inte,diagrame'scheme
tehnologiceetc.Aceastdetap6estecunoscutastrbdenurnireade."caietde

ffi:a
r

i.''cui si tipul
ltrarea (1,1,1)
iieterminarea
sunt

t ffiit; a
denus*lea

iegire vatiabtlelor de intrare qi de "identifi carea ptocesului";


Si-C;

a SLC

cunoscute

6i

sub

rr:

F4rEf;:-

.i

..-- nrnclioneazl

I s** lnandouf,,
sige I

tr-,irr-:i- iar nu permtte

=.r7respecitv

3. Reprezentarea schemei bloc a elementare); 4. Utilizarea SLC elementare (autornate 5. Aic6tuirea tabelrrlui de adevdr: 6. SimPlificarea. caracteristice SLC; 7. Scrierea setului de ecuafii simultane' 8. Schema sim!:clicl a SLC; pe schema s:irnboirci 9. Hnaiiza fuirciionirii SLC' Se efeciiieaza

penrru

r,erificare,eliniinareahazarciuiuigiaunorcomponeriterlaciestecazul care mintermeni in iunclii simuitane (pot apirea ouui. n*ga.i san aceeaqi
(8-5)
etc' )' pot fi utilizate o singurd datf, ' gi relee, circuite circuite fizice reale (contacte l0.hnplementarea sri cu

iniegraie' etr:')' compieti a celor i0 paqi' este necesara tr)araurgerea O-bservafie: Nu intot<ieauna

ilmfi["3a

lnc{rei

logtce

lfJ

:e -Li..sc inn'arile 9i se rei:rd la sisteme

de rnateriale" A.S.f. Anlicati+' la "Ascensorul principiul de iunclionare, poate de sarcmi.

caietui

fi urmarii pe figura

8'5

Contiiiiiie rmpuse sunt

clate

in tabeiui 8'2'

t09

Tabelul 8.2

lrli

'l v!t: i{,:


Fig.8
5

c, inaferla1e gi er se Kl': I (pena', aceasia este proiectat). in r"a 4 cdnci G >g00 inchid toate cnd. \i/l-l; se W2:l; W3:1. Corespunde Kl,:0. asccnsorul nu se l,.ffilT:iilHJ:i:Jr;;il,;iTJ'un' (se poate rupe cabiur) in u.".r.,.
poare ciepiasa

sc pcari deprasa in linia 2 se arati cd atunci c6ncl 0 < G < 100 se inchide cnd Wi twi-.i) in aceasta situalie" ascensoruj nu se deplaseaza Ki,:0 (nu trebuie si se depiaseze cupersoane). in linia: cAnci i00 < G < UCil se rrichirie cnci wl :t ;i w2 : r. in aceasta siruaiie ascenseiiuj
cdnd este che:nai

ascensorul este gcJ G_0" contacteje wt-0: wl={}; \\"r 6 in siruarre..r.-";",;;J;":A 'rceasra

In hnia I este erpnmaf c6 arunci cAnd

Kt,-l

este ine*reaf

2.Identificarea procesuiui. !,ariabilele Ia inrare: contaeteie W1"W2,W3, prorecda la scuncircuir ,f,4 gi la suprasarcina .F5 Variabilele la icA;re rnoftir.u.i electric h,j l:K I penfi"u ridicarea cabinei.
3. Scherna bloc. Este ,Jata in figura g.6

2 J
,1

0-nea I-acn

l eD3iUl

rn^

o./
'/v1

W2

w3
FA

F5

"._-*
Fig
8.6

4.

IJt

tbzsezautcmatelcr elementare {fi g'

8'

7)'

a--',/'/3
i:.,i
I

ro r.l
re ;-,1 C-r,r. contactele Fig. 8'7'

le s.:

icJ

'-'

Poatd depiasa (nu

< ilii-r seinchide

reprr;;:za Ki'=0

5.TabeiuiiieadevarpentrucietermtnareaKi.secompieteazifin:indSeama
:e caieiul
cle sareini

.; 3 i, ' '; lnciride cnd :at .li: Irrilerialc qi el se

(Tab.8'2), ca in iabelul 8'3'


Tabeiui 8.-;

maJ;iniG>800 se ": r- . asiu'nsorul nu se


pe;;brd, in acest
caz,

T;
U

wl
0

w2
tl

WJ
0
I

Kl'
I

0
!l

0
I I

fi
n

Prin caietul de sarcini s-au llnpus poziliiie 0"4,6, qi 7. Celelalte sunt indiferente; deci ele Pot fi 0 sau I' 6.Simplificare. Se utilizeazA metoda
diagrarnelor Karnaugh Se fonneazd diagrarna Karnaugh pentr-u Kl' ca in
tabeiul 8.4.
j

;C.ut:::e^: \\r I -W2,W3,

*
5

hlel; .l le;lre, moiorul

I
0
I
I

)7
0

treacfioitai

I - acfionai

1i1

.il

,t'
,'l

Tabclrrl 8.4

Se scde ecuafia:

ft'=Wl+w2,Ja'3
7. Setui
<ie

(8-6)

ecualii simuitane caracteristice SLC; i'iu esie cazui

8. Scirema

simbolici

a SI-C

gi suprasarcind Tindnd seatna de relatia {8-6) de pro{eclia la sciu-tcircuit (fig.8.7) se obiine.

Kl= F4Fa(la'l* wz.w:l


Schema sirnbnlica corespunz[toare este datd in figura 8'8' 9. Anaiiza f-.,inctionarii SLC
I aDeiui 5.J

(8-7)

--;--

w1
tl

w2
^ ti

Caz.1
2

-.;
U

w3
n
0

rl1
1

I t
t

U
1

t_*

i +

Din alaliza eiectuatf,, rezuiti cd suttt ?rrdeplinite coneiiiiile Cirr caieiul


sarclnl.

de

10. Implementarea SLC cu circuite fizice reale, Exemplu cu contacte gi relee

(fig 8 8).

ttz

tJ
flt

r.', mfwrl

i'i

tr

(8"6)
EZLli,

4 i-:j

jwr lL-._*l
i I

:uit

;i

suprasarcini

_i

Fig. 8,e. (8-7)

Fig 88
Se efectueazd veriflcarea conform tabelului 8'5'

ieiile Cin caietul de


cu contacte qi relee

proiecteze SLC 8.3.2. Aplicatiq la "Circuitul du-te vino". Se cere sd se lentm comanda circuituiui du-te vino, fird a se line seama cie proteclii' de lnmpi l.Caietui de sarcini. Trebuie aiimentatd o lampl sari un gr.rO din doui ncandescente H (coresp unzlrtaarc variabilei de la ieqirea Y) la comanda de la Duncte, respectiv prin doud butoane S1,S2 (corespunzdtoare variabilelor irrrafe Wl,W2). Lampa Ii funclioneazdmxnai cdnd este ac{ionai un singur buton' sl qi 52. iar 2. Identificarea procesului. variabilele de intrare in slc sunt
,,

)[

anabila de iepire H.
_ilJ

3. Scherna bloc este datd in figura 8.10 4. Utilizar'ea SLC eletneiitare. iiu esic uazula
5. Tabeliii cie aiievd.r esie dai in tabelul 8"5.

utiiiza auiomate eicuren'rare

6. -trinpiificaiea. N-,i se preteazi ia si'nplifrcare (numai doii5 vai'iabiie)

g = s1.s2

+ 51

St

(8-8)

Serierea- setr,rlui

de eeuapi

simultane. Nu este cazui.

Fig. 8. t0

Tabelui 8.6

8. Scherna simboircd cste datd ?n figura 8.1


relaiia (8-8).

SLC
Este de

i.

realizata tinAnd searna

:rt-i
:lu-\

ii

_v S.l I

1--'/l r?

+=' .*-:,
:-n \
--^rtr
I ,:. -) ,:

O -.'

A-^ll-'.jzC .-illdi

A...^'j^-;-:l xuii!ttulid

rl

q! 1 JL\

rfi, i ll5.

Li

1). Tinind seana de tabelul 8.6

se efectueazd analua. Se consiata cd

\-l

/". -rit"'l

-1.:rl

se verificl tabelui de adev6r dat in tabelui 8.6.

l*l itil
\/
\r\rt \+/

i*r
:. .i.l
r'L \,-{-----? tl
\.
/.

lO.Irnplernentarea se realizeazb cu contacie gi relee, cu circuite iogice $l -NU, cu Sr\U-EXCLUSI \'.

-,,

lr

-i

,.Y

r/

Frg.8.l

il4

i,t : - -, :Ir:te cieilrell'ial=e

rL& *

*: \ a! ldutlg

Cu cotrtacle $i reiee Se pleacd de la relapa i8-8) 9i rezul'ri scherna di1 figur-a 8,12,a car-e poaie repiezentaii si.i'b forina echivaienti din fig*ra f .iz,b sau 8. i-1"

fi

(s-8)
s.

si--:',rr de eeuafi
J3ZUi.

l''- i-r:3

:_-

.t!J : _\.1l.

SLC Este
de
i:,

::::l- l
_i

Sealna

Fig.8.l2.

.-r

LL

tl i": l'r;
L r' 1 _-1

:;

\ IrB

tabelul 8.6

>: consfata cd }'fni - :t :3erar dat in


IllS::; ra ::a1,izeAz6" Ctl --:=, ,. -,,;,- 1,,,;, S-;.-- -- -rirUtl.C lU!lCe {r- -1",.r---;,511'

Cu crcurte lcdce $I:l.ili Se pleaci de la reialia (8-8) care se neagd in partea stfurga cet qi dreapta:
IJ-Q]uL.! 1t -

q"bg
ff
H

(8'e) Se apiicd teorema De Morgan


(8:

\.lrQl{}

= Si.S2'Si.S2 Se mai neagi odaid


= 51.52._S1.S2

ic)
1
}

{R-l

Fig. 8. i 3

115

Sciiema coresputz[toare este

datiin

figrrra

8.121 care poate

fi realizati gi su:

iorrna ciin ligtiia f . i5

Fig. 8 15

r16

i,rrate

fi realizatS

Pi sub

(iig' Cu circuit logic SAU-EXCLUSIV-

I'i5)

l__ *. ii

fil:tl
I

s *FrH
rt?l

L*,*_-*'.-i

/
{.1\ )u

Fig' 8'i6

proiecteze SLC su band6"-Se cere,sd se S'3.3. Aplieafie-la "Transporlorul de ilrotetf tt ba;iCd' ih''i i: se {tntrc seama -/.Kru, iiafispoiiiii-.il cu

l.Caietuidesarcini.Tra:rsportclruier-rbanriafuncliorreazScarrclsutli :ctioriaie dotih sau iiei buioane'

---.-\ 4-{

in 'rl

it

JI

e-i

2.Identificareaproaesului'Variabileledeintrare,celetreibutoane ',\'1,W2,W3. Variabile de ie;ire: M1: Kl ' 3. Scherna bloc este datd in figura 8'i7'
W1
I \,,*,i?

qla +"
I t

l I

ri3
Fig.8.i7

.",""+

4. Utiiizarea

SLC eiesreniare' din figura 8'7 (SLC') Scherna este identicd cil cea 8'7 5. Tabelul de adev[r este dat in tabelul

117

.r^L^L,l Q ? I ClUVrLtt 9. /

Foz.

Wi
tl

rr 7a

i
z

WL tl 0

Tl1 l\r tl

t\
0
U
I
I

S-au piis coiiditiile de existenfa a (.cdnri sul-ri aciiofiaie doub saii butoane).

i
0

0
f.l

i
t
0
tl

I
U

I
I
I

5.

Sirnplificarea.

Se

fornteazA

I
1

T
.l

,Ciagrama -.t pentru

i'i

(Tab. 8.8).

l
1
1

Tabelul8.8

w3
I

wl

Kl"=ry:2gi+WW!+ryW
tiul
\JV:
\'",/:,

T.Scrierea setului de ecuaiii simultane.

Nr; este ea-nti,

8. Scherna simbolicb a SLC este datd hr figura 8. 1 8. 9. Analiza tunc{ionirir SLC (ttg.8. I 8) Se efcctueazd in funciie 'je iabeiul I 7

iCI. Impierreniarea. Se

efbcttieazd

$nind seama de rela{ia (8-12) ca in f,gura 8.19,a, in figura 8.19,b sunt ardtate posibilitalile de conectare
sirnultand a ftine{iilor butoanelor. Fig,8.18.

118

dimir de eristen{a a Kl ttc:a:e douE saii trci

iarea

Se

formeazlt
8.8).

ilfiu i,l (Tab

Fig. 8.19

(8-i 2)

i, rn G u

.-'.otii r!Jqtlr

cin"'l+orJttltqttqrrw.

ho$ca a SLC este dati

pona'n SLC (fie.8.i8).


n

frmctre de tabelul 8.7


efbctueazd

tarea Se

b relatra (8-12) ca in

in ngl:ra 8.19,b sunt litanle de conectare


rctiilor butoanelor.

119

. A PITfIT I ]i \/ralrtV'jvut

SINTEZA SISTES{ELOR. AUTOp.IATE Cr-i


MEMOR.ii

MTJT,TIPLEX(IAR

Dtiv!L]LTIPLEXOARE, CODiFICATGARF, DECOSiFICATGARE

9.1.N{ultiplexoare 9i demultiplexoare o1fl(ilrf at_ Pcrriru e transniiie i'r-rai ixulte informairi (mai muii intrari) pe un orubst r 4r (o singurd iegire) este utiiizat muitipiexomi M[IX. Peniru cilirea iiifoiiuaiirr transmise prin intermediul unui MUX la un receptor cu o singura intrare qi i:'u rnulte ie5iri este utilizat un demultiplexor DMUX (fig. 9.l).

Fig
Multiplexoarele sunt cunoscute

9.1

6i sub denurnirea de selectoare

ifi

demultipleroarele sub clenumirea de distribuitoare. in figura 9.tr este ilustrat moi; de transniitere a informa{iilor pe un singur fir. Dacd se doregte transmiter:a ia sursa E ia lampa de semnaiizare H,2, cursorui MUX se aduoe ;u borna I ial DMUX pe borna 2. in variauia eiectronaecanie5 furuX ;i DMTjX pJ fiincfiona atAt cu semnale analogice (tensiurea put6nd avea orice valoare) cAt sr

semnaiului

eie

semnale logice. Varianta electronicS


semnale logice cu

* cu circuite integrate ftinclioneazh penn

U:0 respectiv U:5V. Circuiteie iniegrate sunt realizate pe scard simpi5 (SSi- Simpie Sca,: intesrated). pe scarf, medie (MSI - Midle Scale Integrated), pe scard iargS (LSI 120

r['

\fI, T TFLEXOARE, Df,[ODIFIC.{TGAR_E SI

Very Scale Integrated)' Utilizand circuite integrate VLSI, IvItIX gi DIvILIX confin intrdri W, ieqiri Y 9i adrese A (fig. 9.2).
Large Scale Integrated) qi pe scari foarte

largi (VLSI

MUX
frri

Yi]

ill
uurh

"r-:!:r i pe un singur canai

1{)

V^/

F:--:- :iLirea irrioiiiiaiiiloi w s; - :lswa inffa-fe qi mai


6.-

Y3

Ai
LI

U
//:-:i+

Fig.9.2.

\.----.---

la un fir la altul. pentru A1.A2 : 0'1, Pentru Ai,A2 : 0,0 coinutatorul stabile;te legdtura W0-+Y, ieg*tura w1 +Y ;"a.;e.d. Asemnltor ?n fig*ra 9.2,b pet*Lr A1,A2:0,0 se prin stabile;te legatura W-+Y0 g.e.rn.d. !n cazul figurii 9.2 kansmisia se iace ;uvir"rie cie 4 bi!i. Urr cuvini este fbimai iiin mai inuiii biii ;i se iiiiineqie ;i"nyie; in acest caz byt-ul arc 4 biIi. La calculatoarele personale PC. un blte are 8 biti Fdn intermediul adreselor A se
rcatrizeazd comutarea de tar

Eulu:r-ii; de seiectoare ftu:i.

conform codului ASCIi (v.Tab.2.7) CuvAntul de I bili se rnai numeqte qi octet. in mod normal, circuitul transmite, pe un singur fir F, un bye. Deci MllX rransformd informalia paralel[ intr-o informafie seriald, care este transmisS prin F

n fig:r:: ; I este ilustrat modul

::

drrre$te transrniterea

i-

;r*:r.,rui

ms;'c*;d

\{LX se aduce pe lfuX ;i DMJX poi


pentru

DivillX. La rAndul siu DMUX, transfomri informalia seriaii intr-o informalie paralei6. Pentru aceasta,pe adresele AI, A2 atdt la MLIX cdt qi ia DMLjX se face o
ia
-oaleiere

completd. Pentru a nu se distruge informalia, baleierea adreseior trebuie

nri a-"ea cnce valoar:e) c6t gi ca

tlcutS sincron.

ru[i::ate functioneazi

, sui.piS ;SSi- Simpie Scaie


rtr?lti.i
r.

MUX respectiv DMLIX se face ?n func{ie de lungimea :uvintului. De exernpiu, peniru un cuvfint de 4 bili este necesar un MUX respecttv DiMLX c.u doui adrese A1. ,A'2: pentru un cuv6nt cu 8 bili {W0.W1,"',W7) sunt
Alegerea tipului de

pe scari largS (LSI

t21

3 atjrese Ai.A2.A3. Rczuita for-mat oin- 2n biti, in care n este numirui de adrese. Fcriatiiie cle firrrctionare _ -;'-_-* silrlt'
r-recesai'e iienfux Lralcierea cointrletd

c;5 rur cuv'anr

D^-+--, hfi i!r lxttt!t lYtu/\


i-'

-,= Ai.A2.W-j ^ --^",,^ + A1 .42.tv-i + 4i..A2.n'2 + Ai .A2.W J


Dlvfi iX
'

. .

Penturr

=A,E F' f I= AI.A2.!


Ya
l.-'t

rc-'
(g-..

,t'r -E

r-

(Qt
rvr rrrs urqSrurrrLl

Y3= A1.AZ.F Ta.*^,, ltatf,rElr ^i.


r\4r

variahil; inolohati
\
-.1-:

c;r

in trhelril I
.

Tabelui 9.I
\ A'ri
i

A1

\i

La A1:0 qi A::0 corespunde Wi) La Ai:0 gi ,42:1 coresprinde W1


$.a.m.d.

anuraitE corabinagie Ai,A: i.ariahila ccirespuriz*toare W, este 0 sau


a$a curu a fost

Fentni

prehiati.

transgrortortnlui cu lrantlE eu &{{JXoo se pleaci de la Tabelul 8.7. Trei:uie ca diagrama Karnaugh a sLC sa :;r asetndnStoare cu diagrama Kamaugh a hdUX. Se trece de la tabelul 8.? la diaslasuL Karnaugh cu variabiid ftigiobatd ca in tabeiui g.2
Pentru completarea cSsutei

f.i.1. AUiqs{iela

noSinteza

indiferent de valoarea lui w3,

se faee ralionamentul: dacd Wl:0 gi W2=r rezultn Ki:O gi se trece 0. perrtru casuta O ?n ca:'
cAsula @

W1:0 $i W2:1, Kl depinde de W3. La fel la cdsuJa 0. penrru W1:1 $i W2:1, K1*-i indiferent de W3. Deci se rrece .1.

in car
se

suprarrundnd tabelele 9.2 gi 9.1 se obline tabelul 9.3 pe baza- cftuia irnplementarca cain figura 9.3 (iogici programatd).

122

-A-:

R.-zuitd ca un cuvAnt

-\J($/2) A1ffd>\_
'",s--.
(g_i
0
i

Tabelnl9.2.
t

tl /i\

w3
.:\
I

!
\'7-/.
I

I.I/?
/1\

/n

fq--?1 (:e_4i

."--$+ !4U
!V(l=0
\,\i:l
tj'1

(e-5)

:rm:r :-a:ramei Karnaugh


corespnnde W0 ccrespunde \V1

cu

. :1

-,-:'

tc

AI,A2. Fri[-."::-'J. H'. esie 0 sau


1

nrn':. crmbinalie

T'i]=1

;rc- r:i
u hmndi cu \Il.rXio ra:r.: I'arraueh a SLC sd fre
s oa la ubelul 8.T la diagrama
E{51/}

I I

I I

Ai ll,z (wi) ic.G'ri

I
I ! t

.frt#
I

Fig. 9.3.

oner:,l
ue

u 3 Penrm casula @ in care


't
tu"[ S

gi W2:r Penrnr cisula O in care

,'laca

$/l:0

Dioda D este necesarfl pentru deparazitare (la- desehiderea contaetelor Ia lorneie bobinei Kl apare o tensiune de autoinduclie care se opune tensiunii de
ilimentare

- sens opus -

9i este scurtcircuitata de D).

] le baza c{mia se ftce

Schema desftqurati eleotric* penfru motorul electric :ansporlorul cu bandE este datd ?n figura 9-4 (iogicd cablatd)'

Ml

care anffeneazd

t23

Uneori se pune prcblena ca din diagrama Karnaugh cu variabiie ?nglobate sd se obfni ecuafia lcgica. Pentru aceasta sunt date <ietaiii in i9.l/.

Fig.9

9"2. C*difi cafoare 9i Decodificatoare

ggglfilatEalglg "C" sllnt ciispozitlr.e ce transf,ormd un cori ciistributiv intr-un cori binar narrrai {CENi.

ii ciin:

i'figu'a
coi'espurrzdtor

9.5 este dati scireina bioc a

"c'"

iar i* iabei*i 9.zi tabeiut cie aderl


Tabelui 9.4

wl
n
(l

w2
t,
al
I

w.-1
U

vt
U

Y2

0
'|

o
tl

t t

Fig.9.5.

Y2

ln tabelele 9.5 gi 9.6 sunt alcdtuite diagrarnele Karnaugh pentru


Codifi catoarel e se implem enteaz|prin rnatn c i cu diode (fig. 9.6),

yl

gr

Penln-

I zz+

Tabeiui 9.5

wt,wl
trrblema ca
din

w3
I

00
tt

0l
I

ll

l0 'i1':V/2+Vy'.i

gh cu
leasia

variabiie
ecualia
date

obiina

L_-4-

t-l wt
w2

suit

Tabelul9.6.

wl.w2

r 00 I 0l
i

w3

Y2:

W3 + -f Wl -t-

(e-7)

wl
un ccd ciisrributiv (1 ciin ni

*leiui 9.i tabeiui de adevdr


Tabelul9.4
l

Yl
Fig. 9.6.

'0

rnaugh pentru

Yl

gi pentru

Decodificatoarele

:c sernnale
di".de (fig. 9.6).

"D" primesc la mtrare infonnalii in CtsN 5i f-vmizeazd la in codul I din n. in figura 9.7 este data schema bloc iar in tabelul

iabelul de adevar corespunzitcr.

125

w1
U

w2
I

YI
0

Tahelu! 9.1 Y2 v3 Y4
0
U

rt

fi
tt

i
n 0 0

Fig

Q.7.

Din tabeiui y b
Y'r =WT.W2

se poate scne

{9-8

Y2='ttrl.W2
Y3 =Wt.lfi2 yq=wt"rt, z

(9-e:
(e1c

(9.i1

implementarea se efecfueazapnn DMUX (fig. 9.8).

Ieqirile Y1....Y4 reprezintd chiar tennenii I;.c.n.d ai {iurcfrei F acestui fapt, prr intermediul DMUX se Llot implementa funcpi logice
F.c.n.<i.

Fig 9 B.
9.2.tr. Apjiqattie la'oSinteza transporforului cu Se pieacd de la ecuapa lcgicd:

handi" cu Decodificator

/.o

Tabelul9.T t 1 t/, Y3 Y4
U

{.9-.Zi +I4t1.Wn.wl +WI 'W2'W + w|.w2,w,3 n:3 se alege un DMIIX ct2":23:8 Deoarece $lot 3 adrese (W1,W2'W3)'
Y =W).W2.W3

'_r
I

0
1

n 0

rc;iri ca iri figur'a 9.9 iiogica programaia)'


LlL]IJ

ilil1
LII
U

(e-8) (e'01
(e-10)

011

(e.i

1)

1{rd !Al/} LqJ'] V'{ I -q,'1r/-v!d

a: ::r;nei F. Datoritd

i:r:r:

logice scrise in

A'i A!

A3

Fig. 9 e'

9.3. Nlenoorii
Memoriile sunt de tip ROM, PROM Ei EPROM este cabiatd prin mascd in Memoria de tip R.oM (Rea<i onil'- Memorv) iabricd gi poate fi cititadar nu qtearsa'

MemoriadetipPROM(ProgramrnableR.eadoniyMemory)secableazdprtn nigte diode' Practic este o tnemorie arderea unor siguranle fuzibile care decupleazS Deci memoria PROM poate fi care se poate face o pfogfamale (inscriere)
R.ONI ?n

programati gi citit6'

ndi-. cu Decodificator

Read only Mernory)' Memoria de tip EPROM (Erasable Prograrnmable inscrierea' citirea 9t gtergerea' Fste o memorie RoM programabili care permite

127

,,

ii!
li'

&ierlarraRelv_t Este aicdiuiii ,jintr-un decodificatcr D gi un codlflcatcr C ?n figura 9.i0

\pmq

't/V1 1#3

T1 Y:

Y3

I
I

Fig. 9.1C

6+-

orice functie logica poate fi irnplementati cti ajuto*rl memoriilor RoM, simpia lnernorare a tabeiillui <ie acievdr.
9.3.1. Apticarie !a o'Sinfeza transportulu! cu band5o' cu mernorie ROI
esre

(!ogic[ prograrnatl]

in figura v. j i

atievir dat iii tai_,eiiri 8.7.

prezentati lnrpieineiitai.a caie are ia beizi tai;eiui

Ltitil 001
011'j
i'l 1 'l 10r,"'

intre fiei Ciodd. Utilr

n:morie RON. l:V intre bal


m-.grameaza D

-],{UX cu ad
Trecdnd

101

11fi

i1'l

r,_zuranfa arsd n

Idemoria li,rcheazi cdnd


}'lir:
V?3

r;morarea. Da
t":nzistoarele

Fig.9.11
r28

se

Alte aplic

rii D il

un codificator C ca

MqnqjraPROM. Schema de principiu este datd in figura 9.12


",\r,f
;
:

t;
it
i

f
'i

nq'rl n-remoliilor ROM, pnn

trnde* cu memorie RONI


&[-e

Affre5*
r:

Yl Y: r-.-_**f,*"____J
VaJrri m*mor*Ie

cr: ia

baz:Fi iabei"cii ije

r'j.t!.

n !^

Y.1L_

inire fiecare bard c.rizonraia gi bard verticaia esre iegatd o siguranld ruzi"oiia gi : diod5. Iltilizatorul poate arde siguranlele care nu sunt folosite si obtine c remorie RGM. Arderea se realizeaza prin introducerea unei surse de tensiune de

l'lV intre bara verticalS


fMUX cu adresa

corespunzdtoare siguran{ei ce trebuie arsd gr intrarea

respectivd. De exernpiu peniru siguranfa F3 (fig. 9.12) se :togrameaza DMUX pe adresa l0 qi se conecteaz5 sursa intre bornele a,b. Trecfind 24Y in loc de 5V prin F3 aceasta se arde pi dioda rSmdne izolatb. O
't,quran{[ arsi nu poate fi inlocuita.

tMemoria EPROM. in loc cie diocie sunt foiosite nanzistoare care se :iocheazS cind la intrarea lor se apiica un impuis purernic. Astfel se efectueazb lemorarea. Dacd memoria este expusS la o sursd de lumind ultravioleti toate :anzistoarele se deblocheazi (memoria este gtearsd qi poate fi reprogramatd.

Alte aplicafii sunt prezentate in 17 .l/.

129

CAFiTOL{,IL iO
RETEI-E PETRI"
GR

AFCET.

iniocmirea caietuiui de sarcini pentn: rearizarea diferitelor obiect


(instalatii eiectrice, auti:matizari efe ) se poate efectua in itiulre ;ncduri. in mcd obignuit eie suint prezentaie sub iorriia unui rexr ldescriere
p_

cuvrnte), desene. graflce, tabele. ecuatii. l,'n mod nic,Jeilr $j eficient prezeniaie a caieteior de sarcini consid in rltiiizarca cie Re{ele petri (F-F) GR-Ali-uri de Comanda Etape Tranzitii (GRAFCET). GRAFCET-uI sunt grafuri orienrare cu iocatii (etap;.. arce orientate qi tranzitii prin cale se modeleazi func{ir-''rarea sistemelor. Err sunt utilizate la ?ntocrnirea cajeteior de sarcini si progtamarea automatei,l:
prograniabile.
10.1. Re{ele PETRI

Releleie Petri

;i

10.1.1. Generalit6fi
Re{eaua Petri

- FtF este un graf orientat

ce cofiliile }oeatii" arce orienta::

qi tranzilii 110.11.. llA.4l Starea initialS este evidenfiatd printr-o marcd (fisd sa: jetcni ca ?n iigw"a 10. i.
idarca (ieton)
^*:^ pr

| .or.qtiile

qrret -..,,,
i ^.. ^-^

reixgzentat
:--r

I "..;l- rclii4t ^^-^, L {.il ui lsr tilu'e elg cL arce orienfate. O iocaiie poate fi

Arc orientat

cu mai multe. Trecerea de la c


{ I T-^ - -:ri r I itr_rzlue

]ncntie

le

alta

ca J!

F^^^ tqtl

^.:^ Pltn

intsmediul tranzi{iei. Tranzi{iile sunt reprezentate crin linii perpendicuiare pe arce. fx Rp. iocafiile rnocieieazd stdriie
I oc-afic

cic+amrrl,,i rrJrvlrurur-

jit ^ ^^.-))tt:ri^. La +-^--Jr ar6,ttLtLtlLE l_\JiJUiiilig

de trecere de la o locatie la alta.


Fig.10.1

130

ln fisrrra l0 ? este elcciric h{l.


Oprit

arAfelA RP nenfrri nornire:r ci Y' nnriree "r'

unni mntor

sa diferitelor
_--t--_J{Uili IIi.JGi-lil.

obiecti'.,e

mar rexr (descriere prin


_

i\.
-_.1--* i, {F
i I
I !

r!L'Ji! t! >r eMlent ce : Retele Pefi (FJ) sau


etele cu localii (etape),

- I __

rl r^t
\.i
\-

\/ \ n^w ,/- \../


1 ,,fr
i,JJ

f!

\.:,/

marcd). Aceasta ?nseamn6 ei motorui eieetric lo'il cste c;prit. La aciiorralea "trutonului rie pornire p are loe fta:aztlia- mi-reii din lcrcatia i {Oplit} ?n lcca{ia 2 {P+rnit) sare de-"ine activd. In acestA situalie motorul eiectric lvii porneste qi functioneaz[ un L: -.- ,l: t, , [uIrIJ rieiilntlai.

Loealia 1 {Oprit) este activl (are

ionarea sistemeior.

Pomit

E1e

ag"alrarea automatelor

Frg. 10,2.
Daca la un rnornent dat este aclionat butonul de oprire o, are loc trarizilia

marcii din iocalia 2 (Pornit) in iocalia

(Oprit) qi iocalia 1 (Oprit) eievine activit,

deci motorul electric


1,:,caiii. arce orientate

Ml se opre;te.

Fr":.ntr-

inarcd (fisa sau

fn figura i0.3, este aftiath RP pentnr pornirea simultani a doud motoare electrice Mi gi M2 qi oprirea lor suceesivi
A4L i

tl=

i :

rri ji-.
_

r^^t^a^6+a+ ; cpr czuiitaie

,t-G\
/ \

- --^. )r;_dLtr llttle eie CU F [; iocaiie p$lg_f,

1i
f4\

,/*
"//i\

nnrnire a zre lar ncnzitia mdrcllor crn rrrsr

La

aciiGnaiea butciiuliii

de 2

iocalia i _ astiva (Oprit)


(Forrdt).

rEica- cu o marcS sau

ie Trecerea de la o aka se face prin


marzrriei Traruiliile zn:are nrin iinii re pe arce. fn Rp,

acestf, situatie cele doud motoare electrice M1 gi Id2 au pornit qi funclia^neaza un timp nelimitat. ln nromentul in care este aclionat biiionul de oprire o se opregie motonri eleciric l'{i. La o a doua aciionai'e se opregte qi motolui elecffic M2.

In

in localia

modeieazd
la,:

Fig
in'

10 3.

stariie

tr irarzitlile condifiile
locahe la aita.

In figura 10.4 se poate urmdri modul de realizare (declangare) a tranziliei in funclie de evenimentul E. Evenimentul E reprezentat in dreptul tranzigiei
poate avea vaioare

0 sau 1. Cdnd E:0 tranzilia nu este declanqati. Cdnd

E:i

t anzilia este

declan gat5.

t3t

(nu are marcd)

nr; este decrarryara (E:c) fn figiiia i0 j.: n*"i#"f::;: ;:,-'^ t,T:i;t;n:arece locafia precedenri

tranzilia

i"

precedenri esre acrivd (are marcd,), ou, ,t5. deoarece etapa, precedentd esfe urir9r U:,

iff:

nu

e-sre

acnri

T _n_dillff-;l

;TH;l]

Ii !r.
-:at!1 ii
i

i,
\.J'.*r-'

tl
-JL

v,
1:l^i '-F-'
tl,
'I

ii II

l-r

-[- r
v.
\---'ri,
-"

ll rv

'i.'
v
I

t-i

Fig. 10.4

C{nd existd mai mutrte etape inaintea tranzifiei, declans poare efecrua numai dacd ftanzilia esre vaiidat, rro"i aetive ca ?el figura l$.5,c). Deciolpirea t a.u;Uei r,*!r!r vaiidate Yd[ui1ts se r"eafizeezd reaj. er,enimenn_rjtd

ffiT:.ffi::tj;
Ia apanfa

E:i ifig.lti.5,.).

r;r

Fig. 10.5.
,l2n JZ

)i. In fig{ira i0.4,b


rdenti nu este acti-"i rn$atd, Cegii lccada

t,d are loc tianzifia

In i*lgura i0.6 este prezentatA c RF cu evolulie seevenliai5. Daci existb evenimentele El, F,2,E3, ma-rca din
1td

icca{ia aetii.S i se nauti de ia o loca{ie a'ttz isecvenliai).

In

figr_rra 10.7 este prezentati o

RP cu evoiujie paraleii sfiucturatd ifig.i0.7,a) qi cu evoluiie paralei


conditionati
Fig.10 6

{fig

0.7,b).

msarea tranziliei se

ele precedente sunt whzeazd Ia aparigia

:-l i,ai

Fig. 10.7

->l--

\t -L.,1.t

Aplicalii i0.1.2.i. Se cere intocmirea Rp pentru automatul eiementar codificat cu


10.1.2.
:

\.-/

in bit, penku frmc{ionarea unui motor electric Mi, ,a: oprire, neschimbarea sidrii, bascuiare gi pornire.

firi proteclie, cu prioritate

r33

Autcmatul eiernentar codilicat cu un bit (prelucrare de un bit). oi cu variabile logice, care pot fi codificate cu un singur bit.
Se fac

referiri la pornirea direet[ a ruotorului electric asincron trif;

rotorul in seurlcireuii
Schema bloc este datd ?n {rgara 10.8 IntrSrile sunt constituite de
rie pornire p, de butonui cie oprire o qi de starea sisiemuiui x.

Ieqirea este constituitS de conectarcala retea a rnotorului electric l\, anclaryarea contactorului K.

Fie

10 8.

RP corespunzdtoue este cea a autornatului elementar codificat cu


din figura 10.9 (v. fig. 10.2).

l4=n r' !-l''

fi 0 sau 1. consiCer6 starea 0. c6nd motc eiectric Mi este oprit (x:0) qi starez canci esie pornit (-\- i j.
Starea

poate

Fig. 10.9

Crind apare evenimeniul (porneqte rnotorul elecfic


aceste condilii

El-i

(s-a aefionat buionui de pornire p) tri

se declangeazd qi ca urmare, etapa

se <iezactiveazd,

iar

etapa

2 se aci

Ml,

respectiv anclanrseaza bobina confactorului

Ml,

fi.mc{ioneazd un timp nelimitat.

134

trrrare de un bjl), opereazi


r

blt"

elet-tnc asincron *ifazat cu sunt constituite de butonul

lnini

ceea ce corespurrde opririi ivf i. posibiiitdtiie Toate de combinaiie aie m[rimiior de intrare p,o x (n:s) $i *-qre 2n:23:8 gi sr:nt ardtate in tabelul 10.1

E2:i (s-a acf,onat butonui de oprire o), r:nzifia ccrespunzitoare se declangeazd. Ca i.innare etapa 2 se dezactive azii jar qrpa I se aciiveazi
aparifa evenimentuiui

ta

notoruiui electoic M1 pnn

Tabelui 10.1.

Nr.
^^*L I'UII.ID.

o 0
U

K
0
I

0
U

0
1

----t

I
0 0

0 0

I
I
U

0 n

I
1

meniar codificat cu un bir

J 6 7 I

tl
I

I
R

,|

mefl0saui.Se i_ cdnC rnolcnri sr-ti 1=1j 1 si starea j *; \-t l


r
,

Penku pozigiile 6 gi T,

poate avea patru cupluri de vaiori ca in tabelul

l'Ki \,*/
Poz.6
0
a-)

Tabeliii i0.2.
I

PozT

I Cu neschimbarea st5rii

I Prioritate la pomire

Pnoritate la oprire

Cu basculare

ji

Diagrama Kamaugh pentru fiuregia K, ce depinde stare (x) este datd ?n tabelul 10.3.

<ie poneire

ip), opnie io)

uI de pornire p) tranziXia ia etapa 2 se aciiveazit

N
0
1

(V
00
0
01

Tabelul 10.3"

l1

l0
I

0 0

lina confactorului

K)

lo

fi particulanzaN in zona hagurati pentru prioritate la: oprire, neschimbarea stini, cu bascuiare ul
la pornire.

Aeeasta este o diagramr sub forma generard ea unna'd a

Prioritate

la

opgre" c6nd

se

acloreazd. simultan trutoanere

rndiferent de sta.rea fi:ncFon{rii motorului M1 opri (K:0)

(x:0

sau

x:l),

p ;i
se

motorur

MI

..?tf* A . I./ ".


:1..,(.
\

__ __-.ps. r,^,# __T_ i uenr

in aceasti
drn figura 10.10.

si-rualie

Rp este cea

Dacd se acfoneazl p (pS, porne$te (marea trece din iocatia


i

vi
i
j J

F.$r

'yi,

interblocare cu prioritate ja oprire.


Pornit

2 in locatia l). Bucla cu p.o. ata$are iocaliei Oprit, conciuce ia c

locatia 2). Pentra oprire se acfioneazd o s: Ml se opregte {marca hece din locanl

Ml
tn

Fig.10.10, Diagranla Kanraugh corespunzdtoare este data in iabelul x0.4

r'\ {Ki \*,/

T'abei*i i 0.4.

-o
5e efbchleazd simplificar-ea

;i

se otitine:

lmplementarea cu contacte qi relee este prezentatd ?n fisura 10.1

K =gu+ *g_= "(p

x)

(10

l)

t.

t36

fi particularizata stirii, cu basculare qi


nd a
L butoanele

p $i o,
se va

l), motorul Mi

DacS se acfoneaza simultan p $i o Ml se apreqie iboi:ina K rdrndrre nealinrentati.,\ * Pri o n iaie la rtnrire.

ituaire RP este cea oneazi p (p4, M1 :ce din iocafia 1 ?n

: se acfioneazd o qi rca trece din locafia rla cu p.o, ataqatd

conciuce

ia

ritate ia oprire.

Fig.10.11.

hdi04
i{esehimjtarea stLrii" Cii:ld se aelioneazd simuitan butoanele p qi o, Ml va firncfiona

conform
I

stirii existente.

ln

aceastd situaf,e RP are forrna

-#
n n!

{Prin interblocare}

din figrna 10"i2.

(10.1)
Sgura 10.11.

Fig.i0.12.

13',7

100 Irrr
i

Se eftctueazd sii-rplirtearea

(r0.2) ,,--,^*f_.^f,' cu cor,ru:r, mpiementarea gi relee este prezentatd in figura 10.13. Daei se i acrioneazd acrinna^_x sirnurtan _j-^-_ ,. uuto*"r* tnchis), Ml rdndne in o fi:_noFune. Daed l.{l " so aefcneazE ;i gi o, Ml rirnane srmurra

'Prg*ry=

p.x+r(p+x)
rr;:::opit

p;;;ffiffiTffLtJ,llo

opnt

ctt

ne.schimhares

o_ r-

Fis.10.13

r38

abehrl 10.5

basculare. Din tabelui r0.2 rezulta ca atunq cand se achoneaza ll1 .ra trece ?n stare cpusd. Daci M1 nii fuiicliorreaz5 lr:0) atru:ci la acfionarea siniuliarrd a irutoaneior p gi o aeesia va fi-rncgiona. c6nd l"{1 ftincfioneazd (x:i), ia acfionarea simuitand a butoaneior p o, aeesta
srmuitan butoanele p $i o,
se va

cu

opri. Pentru aeea,ste situafie rdmAne valabil a F-p din fi.s.ura 1,a.12. Da_cd se aclioneazd simulta' butoanele p ;i o gi lrll este oprit acesta va inffa ?n functiune.

;i

Daca era

pornit el se va opri.
din frg',ira i0.9. caz diagrama Karuaugh este cea din tabelul 10.d.

F-P au forma
?n acest

(10.2)
in figura 10.13.

tK)

Tabelul 10.6.

rc|ioneazd (e6ad x este n acionoazE simultan p

Se efectueazd simplificarea K = n Y.+ 17t,+ vn"4it!+-' Li' in fi.,,"o ln 1,4 of^^+,,^+ I v. r a J-q " !rsvtrldr n n t n[^r .\ -F"1 'v'\r/ i 'i.i i*^i^*^--^---lrrll.Jrglltgul.illca.
i,

ij.J j

Dacd

Ml este oprit gi se
se

func{ioneaza gi

Ml

aclioneazd simultan

p $i o, pornegte. Dacd Ml opreqte

Mi se
basculare

aclioneazd simultan p $i o,

Cu

Fig. 10.14
139

o*,n*ffi:il'ffiffi:It,**
,"6"i co*t ri. 1A

butoaneror

p si o,

Bucla cu p.o ,.-;.- -.. _ata$ata etapei cu p prtoriiaie ' ornu'e" conduce la iapor'n'e (hg. i0 i6)

10.,

rnterblocare

ur bit eor
m,cnru pric

Prot

tnract';!
d\'
F I--

dsie norma

-'-\F'o
--rh*-'

j'

Fig

10

15

Fig. 10.16.
Diagranra Karnaugh este datd in tabelul l0.7

Tabeld t0
p.o
i

RPp
?

:i:r figura

l0

UU

UI

Daca

t.c,-sfe eon.flj

lx
I

::acfueazd pl -pnre). Situal

:cponarea su

-o
Se efeetueazd

Dacd:\

sinplificarea

:ra_rca trece ir

=g*4p
(10.4)

knplementaree

lec6t dupd ce : in etapa 1 ac

o, *,

;: ^;;; ;:.#iilH"*i'-;':: iT'Hffi '.:::

Prioritate la

140

hdoanelor

p $i o,

79.!.2.2" Se cere htocmirea RJP pentru automatr:l elementar eodifieat er.r :iin bit eorespunz[tor firncfiondrii unui motor electric Ml, cu proteclio ia avar-ie,
Jentru prioritate la:

e la o interblocare

oprire. nescirimbarea stdrii, cu baseulare si la pomire, Protectia la avarie este constituiti de suprasarcind gi este asi-eurati prin :::ntactul de protec[ie F4 a-flat in circuitul de comanda. Contactul! de protecfre
normai inchis si deci F4 . Sch.ta bioc este clata in figrra t 0.17.

---

sste

o'v L4 E-(
I I

- -1

Y\ ^l

A$crrnt
sait

A{sratkqrrrnahi
(AP)

Fig

10.16

Fig. 10.17.

RF

pentru pnq[tatea la oprte este dat tn figura 10.18 qi are la baz6 RF

tn figura 10.i0.
Dacd se acfioneaza srmuitan p.o ;i p.o" apare confiict structurai (SAU). \ceste conflicte sln-rcturaie pot fi periculoase sau nu. Inldhrarea (rezolrrarea) se
:iectueazd prin interblocdri. tsucla cu p.o atagata etapei de oprire, face ca la
rcFonarea simultan[ a p. o qi p.o sd opreascd motonil electric

Ml

(prioritate la

rynre). Situaf;a este identici cu cea de la figura 10.10. Dacd Mi este pornit (marca este in etapa 2) gi apare avaria {F4:1), atrrnei :tarca treee Ln etapa 3 (stare oprire avarie) gi Ml se opregte. El nu poate porni,
Jecdt dupd ce starea de avarie este inlEturatf, manual

M qi marca

ffece din etapa

(10.4)

: in etapa 1 adica (Opri|

r 10.16. neazd

Prioritate

141

Pentnr a line

de

seamp

proteegia

-# '\' *\ o.F4.F5 \..


o.F4

+p'(
I Y.'e'
J

t, '\/
\/\

MF4 +

scrficrcuif asitrrr psntru circrutui


comandd de si

l'tltFsl

ftrzibriS-

F5

!i-l
-t_
I

necesar a se pre\
Pornit

qi

e-venimentele

_y_ F4 +lFs l

drate in drephrnght

t--

Fig.10.18.
RP corespunzdtor neschirnbirii stdrii este dat6

?n

figura

r 0.

rg.

iM
I
I

lnterblseare f
I

Fig. 10"19
142

Pentru varianta cu basciilare, prp este datd

?n

f;gura 10.2C

Pentru a line serma

de

pr.ofeeiia
asi
c_r."cuiful
F-s

sci-iricircuif

Pentru

Acliondnd simultan buto_ anele p gi o, MI pornegrc!


s.F4
se opreste, pome$te ...

fuzbild_

comandd de si

;i evenimentele drate in drepr.rngllun

necesar a se

Fig.i0 20.
rra 10.19.

I I
i
I {

r'r

Penfru varianta su prioritate la por:rire Rp


este

^'

dati in figura 10.21.

Bucla cu p.o ataqatd etapei de pornire, conduce la o interblocare cu pnoritate la pornire ({ig.10.15)

Fig.10 21.

143

10.1.2.3. R.eversarea de sens in figna 10 22 este rtatd Rp corespruzdtoare

reversdrii de sens

n ,j
I!

\.

4,+ ii
\,i

s.a

.;'

ijAU

U.S "\i !--I

.-

iCI -ti
I
i

i
I

\. Fornire stangn !, t\

\ i.

!_a

{-r} \. ".1
'*-.-___y'

lrri \-r,/ \*"'


\ .-!-

t\

/-\.

iD^ ,i rcffltfE

dreaFta

t'
"'-/

Fig. 10.22.

in'ici-tilucarea. Aceasia paate exisia in rii-rniioaieie situa*i: cd.*d apare ;i d ;i s, respecfiv cdnd existd gr d. esie aciir,,[; ioprit)

Apare relafia sAU deci conflict skuctural. Este

necesa-l-

efi

s ;i s. a ;i

etapa

cdnd apare c6nd apare

dreapta qi Ml porneqte la dreapta:

d gi s respectiv cdnd exista d/sa _ avem prioritate

lni

' h

porneqte la st6nga.

d gi s respectiv ds/s - avem prioritate la

stanga gi 11.

* cazur c6nd imediar oupa opnre, de exemp ;'::ff.il::::j,:11,:,i aceror de ceasorni-;,-';;;"# "J,*' T.T:ffi il#?[ ff ::'f'*
Dacd sistemul este m etapa 3 qi se actioneazd hanzilia d. i sau sistemul nu funcpioneazd. Este oprit neinif;alizat penrru pornire. Dupd trec unui anunit tirnp prescris, de exemplu r: 6 s, se face tranzigia din etapa 3 etapa L

figura 10'23 este ardtata Rp penku oprirea inifiarizata. Aceast' Rl


u

144

re\-ersdii de sens,

s.d "s\!\ ./'

--jrl\i
, 1

//\ v l'\-. '\. d.* "

i initializata \ J Pntru tu \\ Po*ir.* ,'"d\ 'l F*'

t\

oprit

\
1

i
1

pornire
I

stanga \:,t
/!'
I

/\
|

d.ttl
r

pornire ;--\, '\.:-,// alEaPra


fj----r-

i
t

i -1rI

io -ftI
I

\ 0"1 - --r

,il

ilI rni

\,/'I-\

"1'o Yj

Pornire

dreapta

neiniliairzat pen- / \-:Vdnt \jt" tru pornire (trebuie s5,," treacd prin etapa 1) ./ \ \""

."'

\LJ,/

Fig. 10.23

ln ngura 10.24 este prezentatf, aceea$i RF cornpletatS cu oprire la avarie

Este necesar ilafil

efecfua

rde exemplu aparifia unei suprasarcini).

is5

sr

c.s ;i s.a, ;i

etapa

n ds"'

- avem prioritate Ia
la stflnga gi Ml

s's.j

m pnoritate

rea mrpalizati, Aceasti Rp m dupa oprire, de exemplu


ronneaza

butonul de pormre

eaza tranziiia

sau ,.7 nrru ponrire Dupi trecerea bse Eanzitia din etapa 3 h

d.i

i a + F4 ,J ---al-* t... ,," lEste avarie; / \lJ \/ i' \^'-+..' / o Joprire avarie i i-at Avarie j' , 'i\/\/ ,/ \ ,/ Este in ordine
I I

o+F4 lll \

.if,l ''T"
\9.

-{l\i I'rt

'\ d.s

-*_
Iti

\
i

\, \i'

-f-'

iE{r=es} I

\. -t--.__=,----

.l

\-**-/''

.no tiupa E"

Fig.10.24. Detalii asupra revenirii de sens in

ll} L

r+)

srurt scurtcircuitate succesiv ;o iniervaleie de tiinp'r1,r2.t3. oprirea se reaiizeazi pnh aclionarea butonuiui de oprire o. se cere sd se reprezinte acest caiet de sarcini pnn Rp (v. fig. 10.25). Inifial, etapa 1 este acti-j, deci lrdl opnt. DacE apare er.enimenhrl El:j (s-a acfionat butonur de pornire p) tranzitria respectivd se decranqeaz[ gi etapa I del'ine acti--"'d {}v{i porne;te cu ceie trei gr-uprir-r de rczistoare c'neciare imr circuiftrl rotoric). Dupd hecerea timpului t=tr, E2 :l gi se trece la activarm etapei 3 ;i dezactivarea etapei 2. ca unnare a activdrii etapei 3, $f scurtcircuiteaza R-l qi Ml ilmcf;oneazd in continuare cu R2 gi R3 conectate ir circuiftil roioric' cd'd t:r2, E3:i. se activeaz' etapa 4;i se dezacti veaza e.uw 3' se scutcircurteazd R2 gi Ml funcfioneaza cu R3 conectat in circuitur rotonc Dupi t:r3, E4:l se activeaz'i etapa 5 gi se dezact,eazd.etapa 4. Aceasra conduce gi la scurtcircuifarea R3 gi IMr fi.urcfioneazd pe caracterishca

fi.1.2.4" RP pentru comanda motoru-lu_! eleetr.ic asincron tnfazat rotoruI bobinat Motorul electric asfurcron ffifazat cu rotorur bobinat Mr are conectat iro circuiful rotoric trei grupuri de rezistoare Rl, R2. R3 , La acf,onarea butonulu cie pomire p, cele trei grupud de rezistoare

-42 'fnrr
?
I
J

nah*ard.

oo.it

EI=F
4
L

l
I

M1 pornitcu R1,
in circuitulrotoric E2={l=r1i

Rl,

Rg

i l

E5=0

E6=0
4

I
I

Ml functioneaza
in circuiiui rotoric
E3={t=r2}

cu
eu

R2, R3

I i i

+*-

Mi Funciioneaza in circuitnlrotoric
E4={t=13}

RG

Ml functioneata cu Rl, R?, Rs scurtcireuitate {caracteristica

aaturald)

Fig i0 25.

146

r asincron trifazat cu

at

Ml

are conectat in

acgionarea butonului

cprire c {are lcc evenimentul E5 si urnp nelimitat. Dao[ se aofioneazS butcnul de DacS se impune ca E5:1) se astiveaza efipa ceea ce corespunde opririi M1. scurtsircuitare a rezistoar-elor' oorirea lv{l sd fie fecutd in timpui procesuiui eie

tn

acest lnoment, funclionarea

i,1i

este normai[ qi ea poate continua un

rtcircuitate succesiv la ciionarea butonuiui de


RP

de exempl,-1, dup* scuttcircuitarea primeior

(v fig.

10.2s).

re f

adlugate arcele desenate cu e.,renimentnlui E5. Detalii de realizare in figura

doui grupuli de rezisioare' trebuie linie punctatd Si tanzilia corespulzitoare


1

'18 '

e-".eniril.enf.rl

E1:i
10.1.2.5. R'D pentru comanda naotorului electric asincron

declanqeaz[ qi etapa 2

ezisioare coneciate in
se trece la activarea

tnfazat

"r't

rctivarii etapei

3,

se

R! ;i R3 conectate in i se <iezactiveazd etap*a


star in crcuihrl rotoric.

rotorul in scurtcircuii cu pornire stea - triunghi La acfionarea butonului de pornire p, figura 10'26' este realizatd K2=KA . Dup[ ce a anclanqat conectarea la re{ea a bobinei contactorului de stea Ktr esie anclaiigati iro'oina contactorLrlui de iinie K1=KL- Sui:rtem ?n con'liiiiie a ancianqat bobina contactoruiui K2 a fost O"*Ott ?n stea. in momentui in care

laza etapa 4. Aceasta rrtenstica naturald.

alimentatdgibobinareleuluidetimpDt'Dup[timpulprestabilit,Dt

tensiune a bobinei contactorului deconecteazhK2, carc determind punelea sub in triunghi' oprirea are loc de triunghi K3=K1. suntem in condiliile func{ion[rii prin ac{ionaree butcnuiui de oprire c'

R3
mala)

r47

rfl

I tJ..
GR-

Corectaie

stea

Conectare linie

{Fordre siea)
Ez=Dt

Deconcctare stea

Pc,mire tr:unghi

ln
-:aaziaa
: -l\'a;*^.

dr,

es'

l-tan'
^,.

Fig. i0 2d

: i,d.tldL uu -l ri"i < nitrct uui Psuqr

aite
Detalii in fiA.6lsi in figura- 11 16

7*.2.2
14.2.2

RP co -'RAICET
148

10.2. GP.AFCET

10.2.1. Generaliti{i

GRAFIC de Comandi Ftape Denurnirea pro';ine


Transition.

Trantli - GF3FCFT.
Etape

de la Graphe Fcnctionne! de Commande

CRAFCET-uI
Etapa activa
initia!

permite

nio,ielarea sisternslor de coniiucere discrete logice gi are \a bazfr, etapa (tn

arcele orientate
E1
are linie

l^^,,1 iij'! iji I^^^ri^i iiji.di.iti

l^ rd l^ I\r rrD\ utr J5


qi

traruif;ile. Etapa are

Etapa inactiva

singuri stare. Cu oarecare aproxin:ra1ie, GRAFCETul este o R.F rnancmarcd (cn un singur jeton intr-o

etapl), interyretatd

tranziEii se

(la

ata$eaza
.

t?
gtare stea

evenirnentul) qi are forma ca tn flsura 14.27

Fig. 10.27,
l tdr:nshi

in dreptul tranzifiei

este notat cu E, evenimenhrl care poate

fi 0 sau 1.
este

Trarzifa este declangati cdnd E:l $i etapa precedenti tranzidei respective


un pdhat

activa. Etapa inactivd se reprezintd printr-un pdtrat simplu iar etapa activd printr-

cu o marcf, fieton) in interior. ptapa

activd inilial se reprezinti pnntr-

un pdtrat dubiu.

Aite aspecte in lIA.7l ... /i0.8/.

Aplica{ii l&.2.2.1. Se cere intocmirea GRAFCET-ului pentru automahrl elementar


10.2.2.

codificat cu un bit cu prioritate la oprire.

RP corespunde figo"i 10.10 care poate


GRAFCET ca
?n

fi pusd sub forma echivalentd

?n

flgura 10.28.
t49

Fig. i0. 28.

rc.2.2.2. GRdFCET pentru reversare& de sens Pentru reversarsa rJe sens s-a prezentat RP sub forma general* in figrrrl
t4.22.

in figura 10.29
li

este prezentat GRAFCET-uI corespunzdtcr"

Fig. 10.29

150

rqctoruEui electric asincron GRAFCET pentru comanda "*.2.2-3. tnfmatcu roionll bobinai F-Fpentrucoma$damotoruluielectrieasinerontrifazal0urotofulbobinat I :tst da+'f, ln frgura 10'25' GRAFCET-u}corespuiizStoresieda,rinfig-*ra10.30.

Pornit cu R1, R2' P'3

fmma generatrl in figura


plrUuatOr.

Fig. 1C.30.

151

rc.2.2.4. Gf,LAFCET pentru pornirea stea_ friunghi Esie dat in figura i0.3 r si este corespu nzdiarRp riin figura

i0 ^26.

l----l

I
I I

ir-l-ioP

iI

Fig. 10.31.

152

iunghi
ciln figura iA.26.

10.2"2.5. GRAFCET pentru comanda unmi ascensor Funciionarea ascensoruiui de persosfle.

u*ui imobii cu parter gi trei etaje (se pcate exdn<le cu uqurinl* gi pentru mai nnuite etaje). in continuare se descrie
,^.scenscrul este destinat i.inclionarea ascensorului {caietui rie :;areini).

urcare, va rispuntie cu prioritate apeiuiui imediat supeiior. Apeiui poate fr <iin jnteriorui cabinei sau din extericr de
Cdnci ascensorui se afla la orice etaj. apeiuiui

in

O Cind ascenson:i se afla ?n eotror8re, va rdspunde cu prioritate


imediat inferior (apel interior sau exterior)'

Atunci cflnd ascensorul ajunge la etajul solicitat, nu va puiea rispunde uaui alt apel decflt dupd deschiderea 9i apoi ?nchiderea iigii; cu piecizarea

ci

daoa uFa

nc a fcst deschisi dupi c d';rai* de c'pt secunde, automah:}


a fost efectuatS"

eonsiderd

c[ manewa

o
Ed

Dacd nu se imegish'eaza nici un apel dupd ?nsliiderea ugii sau dupa opt secunde de la oprirea in sta$e a cabinei as$enscrului" lampa pentru iiurninarea inteiorului cabinei ascensolul*i se stinge

(I'=

0)'

o Deschiderea ugii sau apdsarea butonuiui peotro cprire de urgen$f ,4*, ?n


timpul deplas6rii cabinei ascensorului, trebuie si opreased ascenscrui gi sfr aprind[ la*rpa de alannS {Loi: 1i. Prin revenrrea butonului ?n pc'zitia deschis, iampa de aiarnid se stirrge i&a
acflunea curentd.

: 0i gi ascensoriil continu6

Accesorii ale ascensorului" Se considera clidirea ca avAnd patru niw.elun, notate s$ L,2,3 qi 4' Deschiderea il$ilor pe nivel se efectueazd manual gi existd edte un palpator (limitatcr) P care indici starea uqii:

P:0 P:1

toate ugile sunt inchise, una sau mai mu-lte ugi sunt deschise.
care

La iiecare nivei ai cladirii se g*se;te ampiasat cdte un paipator Ei semnalizeazd prezenfa ascensorultli la nivelul l: tr.:1 dacb ascensorul este ia nivelui 1,

Et:1

daei ascensorul este la nivelul 2.


,I

E?

L:3

f,-l

- |
a

dacd ascensorul este la nivelul 3,

/u

daci ascensoml este !a nivelu! 4.

Doui

sau mai riruiie paipatoar.e d; nu vcr


.

ii niciodaid simulian in siarea

logtc" {8, . E. . E.
La fiecare ni-vei ai

*:

); atunci cfind ascsnsorul nu se afli !a un


se gasegte un buton de apelare a ascensoruiur

,u

avemE'+8,+E-,+Eo=9.
himite un semnal ,,1 icsic,, o diod[ eleetrolr;miniseeriti {LED) D; se apriede atueci csnd :1, pentru a indica nivelul de unde vine apelul. in interiorul cabinei ascensorului se gisesc:
aulomat,

(i

: l, 2,3,4); ap5sarea urrui buton li

clddrii

"' Pafr-u irutaane cu reveaiel; (l corespunde niveiuiu! soiicital: { Un buton de oprire de 'argen{E l,; r' O lampa pentru iluminarea cabinei 1,o;
o
Deplasarea cabl'nei ascensorr:lui se asigura care poate cobordre.

fi

ajutoml unui motor acF'onat in doud sensuri: unul perku urcare pi cel{lalt pen
cr^l

i": i (0) 16: I (0) a/: 1 (0) c: 1 (0) l}i: i (0) r,,r, = 1(C)
P: 0 P: 1
11':

Lista de ac$uni gi de receptivit&g aie GRAFCffT" a) Ac{iuxi {iqiri de ccrnandd ale autcrnaf*lui.}
- iampa pentru iiuminarea cabinei aprinsd {stinsa) - lampa de alarmd aprinsi (stins6)
- motorul acfionat in sensul urcrrii ascensonrrui (oprit) - motorul acfionat in sensur cobordrii ascensonrrui (oprit)

M
riiT'

- dioda eiechoiuminiscenfd
- tempcrizirlle

cie tra niveiui r

aprinsi (stursa)

rt,

tzdeclaryate inedeclanqate)

Wfir
,lr, lill,

b) Recepii,*ird;l {inr5ri aie automatu}ui)


- toate ugile sunt ?nchise - una sau mai rnulte ugi sunt deschise

mile

Ei: 1

Ai: 1 {0}
1

(0)

- cabina ascensorului este la aivelul (etajul) i - la nivelul i butonui de apelare apisat


apasat (neapasat)

{I,2,3,4}
este

;nr

{neapdsat)

ffif;u
ilmM

- in cabina ascensomlui, butonul de a-imitere la nivelul j

154

13, 14.

,':
,4.:
11

{0) I (0)

- la nivelul i dioda electroluminiscentd este aprinsd (stins[)


- butonul oprire de

urgenli apf,sat (neapisat)

daia simuitan tn siarea

,,1

orul nu se afla la un etaj

:1 (0) l,: I l0)

- temporizare expiratd ( - temporizue

>
>

8s) sau neexpirati (r1< 8s )


8s) sau neexpirati {r2< 8s )

expiratl ( r.

GRAFCET-uI automafului
: apeiare a aseensomlui,4i

un semnal ,,1

iogic" cf,ffe

se aprinde atunci c$sC.4i

se disting in funcfionarea asoenscrului patr'.r module dc aetivitEfi: inilializare I, oprire o, urcare u, coborAre c. Figura 10"32 arati felul ?n care se succed moduieie de activitali gi figura i0.33 arati schita de ineeput a
GRAFCET-ului automatului.

uiveiuiui soiicitat);

irfrCIrul

unui motor elecffic

ru urcare qi celalalt pentru

'FCET.

finsA

(stins6)

Fig. 10.32"
Precizdri pentru figura 10.33 referitoare la activitegle de DPzuRE, URCARE, COBORARE :

ascensorului (oprit)

IMTIALIZARE.

rii ascensorului (oprit) ireiui r aprinsa (stinsa)


declanpate)

INITIAUZARE itapa E6: aducerea ascensorului la un etaj dacE se aJld ?ntre etaje. Ii: &sceilsoful se ffi15 la iin anumit etai.
OPRIRE rtapa E7: lansarea temporizirii (8s) gi aprinderea lampii din cabini. uga deschisi SAU temporizarea expirati

ts
Ll

(etajul) i

tl,2,3,4)

l:

tsat {neapdsat)
le

:upa E2:

gtergerea apelului, iansarea unei no,i temporiziri (gs)

gi

stingerea

trimitere la niveiul i este

$:npii din cabind daci cele 8s au expirat gi nu s-a inregistrat un nou apel.

lEE

u;a incrrisi $I exist* aper ra un ni",,el superior $I {ascens,*.r,,rr r.*cd SAU existi apel Ia un nivel inf,erior $I ascensoruJ nu coboard).

[:

I I

i
m0r

;'rlii r\
a

tr

Fig. i0"33.
I uga inc?ris6 $i exista apei ia un nivei inferior $I {ascensorul cobcard SAL nu existd apel la ern nivel supericr $I ascensorul nu ureil. URCARE Etapa63 : urcare aseensor

I:

{r: et4 {nivel)

apelant

COBOR,4RE

fs: cobordre

ascensor

Ta: etaj (nivel) apelant p,eceptivitdiile inteme:

se exprim5 simplu pruri utilizarea urmftoarelor

=v.ariabiie

ET Af

- ascensor la un etaj{nivel) - qpel (de Ia un etaj)

mferior
1qA

Ecr

a<nen q,rnrl

urcf, SA^U gu

5).

AS - fiPei (de la un eiaj) suPencr SU - depiasare asce-nsor tn sensui utcare SC : dePlasare ?n sensul caborire
EAP
- eiaj 4Peiant

cu rela{iile: gi de ,,R-eseti'ale memoriei se oblin

s.=A+Al

l\r

D _T] Ll
-

(10-s)

in acelagi mod

se procedeazd cu

ceielalte apeluri:

APr:

I AP.=O APr=l
,4to- =
A-Fo =

cu cu

Sr=A+4,
Rr=8,

(10-6) (10-7) (10-8) {10-e}

cu

S"=Ar+4
P'. = E, So= A* + Ao

{u
eu

tasensorui ccboard SAU


s5i.

i APo= 0
Dt:0
1J)L

{1c-io)
{10-i 1)
ul
'

cu

Ru= Eu

.Memorateaaprinderiisaustingeriidiode}orelectloluminiscente Si : At (aPel exterior) cu Dl:1


cu
^lr

tl 0-i2)
(10-i3)

P,i
D2

Et (sosire la eta.lul 1)

:42

(i0-i4)
(10-1s) (10-16) (10-1?) (10-18) (10-1e)

Ilz:0
Ds:
" D-r:0
1J.1

cu cu cu cu cu

Rz:Ez

J; :.i;

-1 - |

Ri :8, Se:At
R,t'

rea uiindtoarelor variabile

D+:0

Eq

interne sunt unndtoarele: Ecualiile logice penfru variabilele

157

r Es +E< A.I^: Eo (Ap1 + Ap2 + (10-20 Apg + Es (Apt + a os : Et (Ap, + ai, * Apq) + Ez (Aps . f1r".7,r#oril?;1rt E4P : E:Apt + EtApt _r E3 Ap3 + ;r;;,
Cu acestea se
automafului pentru..ooutt lmanda

Ur:

Et o Et

(ta-23

aicatui GRAFcET-ul final care <iescrie funcfr ascensorului {fig.

l0j

).

;;--.1t.4,, t:t

I
j
,
J

{
i

i'es.$u*sC.air

P'er'$<-

*F"lsi

pA

Fig. 10.34,

158

(10-20)

- Ez &Pl {ta-21) Fl - E3 (APa)(10-22\


P,

10.3. Unele aspecte referitoare la RP 9i GRAF'CET

(10-23)

care descrie ftrncgionarea

Penh trecerea de ia RP ia GFAFCET sau invers, poate fi utiiizat Tabeiul -0.8, in care sr"urt date reprezentlnle gratree aorespunz5toare. L)e asenteni, st-tnt -,ecesaio penln; uiilizarea GP-AFCET-ulr:i in praetiea prcgramdrii ar:tomatelor progar*nabile nA.5l ,.. |rc.81.
tn /10.91este ficutd o comparafe a F*D cu GRAFCET-".r1.
Se poate aprecia

ci

pentru iaiocmirea caieteior de sarcini

in generai esie

:adicatl P,P dar penfu progiaraarea autcmatelor logice programabile este indicat
GRAFCET-ui. Este de menfionat cd GRAFCET-uI a fost standardizat prin IEC 848 1987 - Ftnction Chart for Controi System (FCCS).

?n

"nul

159

lffi to

ffid

dh

'ffi] iM
dE
'$'1

NE

Tabetut 10.g

CAPITOLUT,

11

COMENZi AUTOMATE
Comenzile autcmate sunt ccnstifitite de sisteme automate cu circ#t deschis. Pi-in come*zile automate se realizeaz6 poniirea, oprirea ;i cb$nerea difbritelcr regimru: de fimctionare a instalatiilor.

Comenziie automate se referi in principal ia eornanda iiuminatuiui. a notoareior electrice gi a diferiteior instalatii.

Ere pot care permit prin intermedir.rt unui potenfomeku, obfinerea *nei regrdri continue a fluxurui iumin*s. Exista intreruptoare care pe l6nga fiinclra de ?nchis-deschis au gi o pozilie mediand. c6nd ?ntreruptorul este p,s pe pozif;a mediand, avea atagat rm dispozitiv cu tiristor sau

iluminatului I l. 1. l. Comanda iluminafului interior Ihxninatul interior este rearizat prin difente tipuri de ?ntreruptoare comutatoare. inirenrptciaiere pot fi manuare, cu basculare sau rotative.

11.1. Comanda

qi

kiac

CAnd apare o rnigcare (deplasarel in incinta respectir., circuitul inka in firncriune' comutaioareie srurt gi eie cie diverse l:puri, ,in iluminat sunt *il.trizate fiecvent comutatoarele de trp scard cirora inrpropnu ?ntreruptoare Funcfiunea comutatoarelor de scard gi cruce este de cetre mai murte on

deconectat si este conectat in circuit pnn intermediul trmu detectar de miscare.

i*t'eruptonrl

este

Ii se mai spune de scara (ia capetere scarii) qi cruce {montate inke etaje).
prel'af[

de automatele de scara.

puse sub tensjune.

la revenire D cu cnCtC. cu rdmpile Hr...H3 gi butoanere cu revenire s1,s2. Dacd se alege regrmul de frurcfionare M se poate unnflrii, cd se fonneazd circ,itele: Ll_ Scu-Hl-N; Li-Scrv-H2-N qi Li-scM-i{3-N. in aceasr5 situafie, iimpiie sunt
acelaqi nume

congine comutatorur s ce aregere a regimuiru ile fimc$onare sau A (autornat), releul de timp cu ?ntdrziere

in figura i i. i este datd schema eiech:icd a rurui auiomat de scara.

(manual)

(D),

Dacd se alege regim*r de fi:nc$onare A (comutatorul s pe pozifia cA), cdnd este acfionat butonul 51 se fonneazi circuitul Ll _ Sc,q _ D _ Si -- N.
16i

R-eleul de timp

esre parcrrrs

curent,

anclangeazd

si

?nc

prachc nstantaneu cndt<i D sl fonneazd circuitele : LI _ S", cndtd D Hl : l..i; Ll_ Saa in

D-H2-N qi Ll* Ss4-cndtd D_lL


i.\.

Butoanele 51, 52 sunf cu re ele se deschid gi bcbina releulur hmp D nu este sub tensiune.

ri.mfuie

inchis
se

$n

prestabilit, dup6 care

automat. O noud comandd se

da prin acfionarea oricdrui but


S1, 32, g.a.rn.d.

i'.,! L'l

Fig. I

l.t.

temporizat.

l1.l.Z. Comanda iluminatului exterior corua-nda iluminaturui exterior poate fi reahzat simurta*

cu interbrocaj

sau

In figura 11.2 este datd


simultani.

schema electrica desfhqurati pentru comanoft

cend se aefioneazd butonul de pornire 52 se inchide circurtur 4 (L3 _ Fi l s2 -. K-0 - rg. ca r-lrmare ancran;eazi bobina ccnteetcrului K0, ca* ?nchide cnd de acelaqi nurne 6i deschide cni. in ?nchid cnd dn circ' 5,d,/,8. Frin inchiderea cnd din circ. 5 se realizeazd autornenfinerea raprn incrriderea cnd K0 din circ. 6,? gi g se inchid circ. 6,7,g gi ancrangeaz[

* sl -

,*.i;;.r**e

162

e rlmp

este parcurs de

aclan;eaad

pi inchide

butonul de oprire sr. se inkerupc arr-menfarea boburei desehid eni K0 drn crc. 6,7,g boburele
neatirnentare

srmurtan bobinere ccnkctoa::elor I<2,K3. Acestea inchid circ. 1,2,3 gi 'u-upuriie de r5mpi GLl.GL2,GL3 intrd in firncf,une. pentnr opnre

Kl,

se acfioneazd

K0 gi ca urnare

se

$Elnttneu cndt<i D gi se circuitele : Ll _ Sca _


"

si se deschid cni i,2,3,

-e-upuriior de lampi
T1 LT

GL1,...GL3.

'---"^uarq vrr ";_::"Jt:::Hf:rfiJt*:rffi

Hl -

}..1;

Ll- Sca--cndtd

tl_

Sca _cndtd

[,)

D_H3 _

L3

51. 52 s'ant cu revenire fiid gi bobina releului de ese sub tensiune. Cndtd

rl

e inchrs un
t

timp

&rpd care se deschide


noud comand{ se poate

&onarea oricdrui buton


m-d

L3

ulan cu interblocaj sau


urata pentru comanoa I circuirul 4 (L3 _ F10 nntactcrului K0, care
sca- se

inchid cnd din automenfinerea iar

\{
in ngura

6.i.8 gi anclangeazd

u 3 esre o.-r."o,J:ilI'on"u
163

de comandd pentru comanda

cu interblocaj.

Fig

11 3"

La aclionarea butonului do pomire s2 se inchide circ.4. ancran bobina contactorului K0 care ?nchide cnd din circ. 5 (autornenfinere) gi c
{anolangeazr bobina contactorurui

inchirierea cnd
concornitent

KI

se

K1). Anclangarea bobinei Kl ciin cuc. i (fig.ii.2) qi se pule i'funcliune GI inchicie cnci Ki <iin circ.? care face sd ancian$eze" bobr

temporizare

GL3. Fafi de sche din figrn'a 11.2 urde grupurile GLl,GL2,GL3 sunt puse in functiune srmultan cazul schemei din figura r1.3 pornirea ftr funcfirme grup'rilor a GLT,GL2,GI se efectueazd fu cascada (interbiocaj). Intra ?n funcliune GLl si dupd confirma inha in func{iune GL2 gi apoi GL3. In figura 1L4 este prezentati partea de cornanda a unei scheme

coniactorului K2. Anclangarea bobinei contactorultri KZ, prodrree hehderea K2 din cfuc.2 (fig.il.2) qi intrd in fi.rncgiune GL2; concomrtenr contactorului K2 inchide snd K2 din circ.g care conduce la anclangarea bobi contactorului K3 ce inchide circ.3 qi inha in fiincfune gi

La acfionarea butonurui de pornire s2 se inchide circ.4, anclangr


bobina contactorului K0 qi se inchid cnd K0 din circ,5 (automenfinere) gi cnd din circ.6. Prin inchiderea cnd K0 din circ.6 anclangeazd bobina
contac
154

Kl

care lqchide cnd

Kl

din circ.l qi se prme in fimcfir:ne GLI gi inshide cnd

Kl

din circ.7 care pune sub tensiune bobina releului de timp cu temporizare la
din circuitul 8. Ca rirm.are bobina eontaetorului K2 este alirnentatd, ea anclanqeazd gi inchide snd K2 din circ. 2 gi GL2 este pus in frrncd'+ne. Concomitent cu inchiderea circ.Z
anclangare
cndt?

Dl.

Dupa timpul prestabilit

Dl tnchide

Dl

-v-------------t

i.l

bobina K2 inchicie qi cnii

releuiui de timp cu temporizare ia anclangare D2 ?ncepe sd lucreze. Dupd timpul prestabilit ea ?nehide cndti D? <Jin circ l0 si esie alirnentatd !v ve* u bobina contactomlui K3. in Yr
Se incincie

iG din circ.9.

circ.9,

-llobina

gi se inchide circ.3 care realizeazf, punerea in functidne ei a GL3. Scheina electr-icfi din figrn'a 1i.4 reaiizeazd pmierea sub
acest rnoment

K3

anclanqeazd

tensiune a grupurilor de lSmpi temporizat.

inchide circ.4, anclanqeazi c 5 r automenginere) gi circ.6


m$ffiea bobinei

K1

produce GL1.
"nobina

ie prme in funcfiune

e race sa anciangeze, ff Kl. produee hehiderea cnd

:
i

CI

I,
;i

concomitent bobina GL3. Fa!6 de schema


simultan in Oprirea se realizeazd prin acf;onarea butonului de oprire 51. Se intrerupe
alimentarea bobinei

mCuce la anclanqarea bobinei


4iune

pse in functiune
GLI

rc a grupririlor GLl,GL2,GL3
l-tiune 9i dupa confinnare

K0

eare deschide cnd K0 din circ.6 gi schema de eornandi

rimenAnd nealimentati. Se deschid contactoarele K1, K2, K3 din circ. 1, 2, 3 gi


Jumrnatul se intrerupe.

comanda

a unei

scheme cu
anclangeazd

e inclride circ.4,

rc.5 (automenflnere) gi end K0 :len$eazi bobina contactonrlui

11.2. Comanda motoarelor eleetriee Se prezinta: pornirea directa a motoarelor electrice asincrone trifazate cu rctorul in scurtcircuit, comanda guprdlor de motoare electrice asincrone

ifazate cu rotorui

?n scurtcircuit (simultan, cu interblocaj, temporizat), frdnarea


165

motoarelor electrice, reversara de sens, comanda automata steacomanda cu rezistoare ftr circuitul rotoric, comanda motoareior comanda cu controler qi pornirea motoarelor asincrone cu rotorul utllizdnd cascada subs Lncrond.

i1.2.i" Pornii'ea directd a mofoareior eiectrice asincr.cne itifaza* rotorul in scurtcircuit schema eiecffic' este prezentata ih figura g. r . proteef"ia_ ia seir,rteirei-ut realizatd prin sigr.rran.teie fuzibile Fl .. F3 iar protecfia la suprasarcrn6 blc+ul ce reiee ternice F4 a cirui caracteristica este cat5 ?* fig.;ra 5.7. La acfionarea butonului de pornire 51, se inchide

Ki drn circ.2 5i h ?ir ilmciiune. Cor.fonn Ciagramei de contacie a bobinei Ki din cm conconmtent cu inchiderea cnd K1 din circ.2 se hchide ;i cnd F_l din cfc.J a*tomentinere; se ?nchide cnd Kl din circ.6 gi se deschide cni Kl din circ.g semnalizeazi ca Ml funcf;oneaza gi respectiv cd nu este oprit. caracteristica mecanicd pentm motorul erectric asincron tnfazat
intri
care ?nchide contactere principale coordonate

bobina contactorului

Kl

circ.3

I',{:f(n) qi b{

cuplu-tura{ie pLtncnriui

firrcfior-rare F se afia.la interseciia cupiuiui achv lvia (ai rnotoruiui eiectric i lvlr lcrrpiu rezistent). in caractenstica cuph-r - alurecare se fine searna de fun la sincronism n..

M{n), firnc}ronarea stabili se realizeaz6 pe por,hunea din drei critic K; ih pa-rtea stanga iirnctionarea este instabria. lhncnrl

{s)

este datd ?n

figrrile I 1.5 si 1 1.6 in

Scr

Fig. 11.5

Fig. 11.6

rro

-]
mda automatd stea-triunghl nenda motoarelor sincrone, incrone cu rotonrl bobinat

I
I

I I

^ .)
1q

--

n ,-s

-n
!? LvrvJPulsv r..s, ^nrachrrflz{a rc-fl - v

n"

(1 1-1)

n-

/11 1\ a-LJ
\L

ta
frice asincrone trifazaie
.

r=0,

coresptnde

s=i

(i i-3)

cn

1L.2"2. Comanda

koteela la seir:toireuit este protecfia la suprasarcind de


'{a-d ?n flgura 5.7.

grupurilor de mctoare electrice asincrone trifazate cr: rotsru! in scurtcircuit (sirnultan, su interblocaj, tempcrieatE! i C^ l^ r-^i ^^-^.:i^*;,,.^ iiil Brup Lrn De uuiisrucia r.rEr ruutudre eleCtnCe. In figiira 1i.7 este,jata -^+^-..^

;ehema electnei desft*srrat5 Denfi-l partea de forfi-.

hchide circ.3
rncipale

anclangeazd

Ki din circ.2 qi M1
L1-----+

rc a boirinei K1 din circ.3


Hde gi cnC
;chide cni

Kl

din circ.4

de

Ki

din circ.8 care


F5... F7 .F1t

se

oprit.

,ectric asincrcn
11.5 gi 11.6

trjfazat

?n

in caractenstica azd pe portiunea din dreapta a este rnstabil[. lbnctutr de ila (ar motoruiui eiecrric) cu }are se gine seama de turafia

A1 patruiea

o, */i

tare cu

cabiului de alimenenergie
al^^+.i^X ^ Irl

)"'

tlll

i|l ')lT-y
-/
QLZn20x3
a
a

iill i !ip riti

i\\\"'
1^ \L

Fio
, ^d'

11 7' ^_"

in ngunte 11.8, 11.9 gi 11.10 schemele electrice


ie conraridl
Scr

desfEgrnate pentru partea

?n cele

trei situaiji (simuitan, cu interbiocaj, temporizaid).

11.6.

167

F13

_---+_ 4 -**+: 2----+- r--*-fi--l-?-i1--+----T----l-----l-i ---f*_--r___ _f-.


"/

.l

-_t_-__F_

-^*--frtll

__i+

___+*_-

---+--

--+- --.+-- -+Fig. 11.8.

D12 AJ

t_---T-]-T_-+-----f----z_--1-J--t__4-_.-J-__t__ ___f___
-_ +

l--l--

3-i-

4---r_1*_
Fig. i 1.9.

-f-rtl

--f---

--+168

(0\
r
I

S2L\ K\

+l

9
2

IU

--t
-t-

--i--J

2 1

----1-----

::F -_l---vt--

-t-l --l:::
-T--_l --rI I

it

---r----T------rI

--_1* 1

I
I

--r_ -T----+--

1.2.3. Fr6narea motoarelor electrice. in figxra 1 1.1 1 este datd schema electncd desfbguratd. Penffu pornire se actioneaza butonui de pomire 52 din circ.4. ancianseaza bobrna eontaeton:lui Kl eare ?nchic{-e eontaetele prineipale drn etre.l ;i Mi pomeqte: concomitent s-a realizat gi autornen$nerea prin ?nchiderea cnd K1 din funclioneaz5 un timp nelimitat. La oprire se (circ.4). Sl Se deschide circ.4 qi ca urmare se deconecteazd contactele principale Kl (circ.l). Ml este nealimentat. dar datoritd inertiei el
acf;oneazd butonul
J

cnc.5.

in

aceast6 situafe

Ml

continud sd se roteasc[. La aelionarea butonului de oprire Sl (circ"4) el se deschide dar concomitent se inchide cnd 51 din ciro.6. Aceasta face ca bobina

Fig

il9

contactorului K2 sd fie alimentatd qi si inchidi cnd K2 din circ2. Acesta conduce la ?nchiderea circ,3 respectiv la anclangarea releuiui K4. Acesta inchide cnd K4 din circ.7 qi anclanqeazi bobina contactorului K3 care inchide contactele principale K3 ditt ctrc.Z ceea ce di cale libera la introducerea unei tensiuni continue ?n doud din tnfigurarile statorice ale Ml. Se produce un c6mp
magnetic constant in interionrl motorului datorat sursei de cc.
169

TZl \
i i
I

I
I

6
2

r---r-L---t_I I

-f--t----1__-. --r*-r.._}E--_.{-

L#

--+*----r------+----

----t---t--....".."---.._

---FL

--+-_

r-f---

E;.rrIi. 1!.!_1 rr.rr.

Prin invd:-rirea rotoruiui in cdtipui magnetic constant creat se induc ii rotor iensiwti electrom{}toate, respeetjv eurentt', care datorita rezistentelor rotorului, produc pierderi de energie prin degajare de cdldurd de fonna Ri2t, care
conduc la reducerea mai rapidd a energiei crnetice ini$ale a rotorului. Acesr regirn de frdnare se numegte &6nare dinamici gi eonstd in deconectarea aliment5rii statorului de la relea pi alimentarea iui ?r cr-rent continuu pe doui
faze.
Frdnarea rnotoarelor electrice se mai poate realiza prin cuptrare inversd sau cu recuperare de energie ill.1l.

11.2.4. Reversarea de sens Reversarea de sens are la bazi observafia cI atunci cdnd se inverseazi doua faze se schimba sensul cfirnpului inv6rtitor 9i prin aceasta sensul de rotatie al arborelui rnotorului electric (fig.li.12)
17A

Sehema eleetriea rlesfh5urata pentru reversarea

:lecfric trifazat cu rotorul

?n

scurtcircuit este datd

de sens, a unrri lnotor in figwa 11.13.


A
I

ii

I
I

i
I

\,/ \ / ---'(---.--\ 4 //\


l/\l

{i tl

tt
+

-\t:

Fig. 11.12

---J---z(-_ ---rf-

--T--T-

---r---T--: creai se inciuc in

52 (circ.3) se ?rchide circ.3 ;i :lclanqeazi bobina contactorului Kl care incldde gi deschide contactele de tcelagi nume confonn diagramei de contacte a bobinei contactorului Kl" Prin lchiderea cnd Ki din circ.l, Ml este alimentat cu energie electrici qi ca jnnare acesta este pus ?n fi-incSune; prin ?richiderea snd Kl din circ.4 se
:ealizeazd autornenfinerea, iar prin deschiderea
:eterbiocaSul.

CAnd se acfioneazi butonul de pomke

cni Kl din circ.5

se reahzeazl

in

aeeastS situafie

--aca in timpui cdnci

ivii

funcfioneazd un timp nelineitat in sensul {d). se rotegte in sensui {<i), s-ar ria comanda penfm ca ei sa

Ml

roriti

rozistenfelor

de forma Ri2t, care

a rctorului. Acest

5 in

deconectarea

: coutinuu pe dou6
cuplare inversb sau

ftr sensul {s) (s-ar aepona- butcnul de porure S3), se observi- ei :ircuifui care alimenteaza botrina contactorului K2 nu se inchide, deoarece cn? r1 este deschis (este anclangata bobina contactorului K1); acesta este ':terilloca.iul - cflnd este anclangat[ bobina contactorului Kl, nu poate fi gi bobina contactorului K2 gi invers. Dacd nu ar fi existat 'nclan$atd :iterblocajul ar fi putut anclanga concomitent qi K1 qi K2; aceasta ar fi eondus la ,"-irtcircuite (de exemplu:L2 - F2 - K2 - F3 - I"3 qi fazele L2 qiL3 sturt in ; ntact direct realiz0nd un scurtcircuit bifazat). Cend se doregte oprirea *otomlui Ml se acfioneazd butonul de oprire 51. Din pozilia oprit poate fi
:,rncfioneze

l;nonat butonul de pornire 53 :anc se mverseazS

?n vederea

obtinerii sensului (s) de rotafie.

sensul de rotalie

ttr

T1

L2
l-.J

F1 ..F3

Jtl-'

o1F

)
I I I I

.a DJI

t-\r K2\' )\

f--'

:
ffiLq--l:
l$ffi[136

K\? r
j

f,

K2
l

M:rme
'
I I

lprm;rn'

M::3;-.1i

d+ -_f-_
Fig. 11.13
11.2.5. Comanda
) --4*_ ----?r--t-*

i--i-

l*-J-

2
2
2

hilrfinfl
lil--,-:r

automati stea / triunghi Este ,tilizatd la motoarele electnce asincrone trifazate cu rotonil scurtcircuit pentru micaorarea curentului gi cuplului la pornire. curentul pornire in conexiune stea (A este de trei ori mai mic dec6t penk* conexi )
tnungfu (A).
rf h l-

$ftlL]f-J

mnr

mfrle
'dtt,;,r[l

lu:uuI-J
PA (1

--

1-4)

wst

In figura 11.14 este arifiatli varialia I:f{t) iar in figura ii.15 caracterisn
mecanicd

K*l
frit{nm:c

M:fin).
114

Fig. 11.14.

Fig. 11.15.

Schemaelecfficddesfrgurat5pentrucomandaautomatdA-A.estedat6in pariea <ie ior![ iar circuitele 3-8 penftr figura i1.15. cireuiteie i si 2 suni peniru
partea de comandi.

Laaclionareabutonuluideponrire52,seinchidcirc'3qi5.Arrclan$eaz[ contactorului Ktr tnchide contactele bobina contactorului KJ. $i KL. Bobina din circ'?' Concomitent bobina principale Ktrdin circ.1 ii deschide cni K,1 principatre Kr. din circ'l qi cantactorului de linie Ki_ inchide contactele cu energie elechicf,' Motorul ilrfbgwirile motorului electric Ml surt alimentate
electric
2
z
2

6
3

-_-|-1-_ --f-T-.

--T L

ilt eonexiu-ne A ' Cend a anclan$at Ki dir cfuc.4 ;i cnd KL dtn clic'6. bobina I{.r, s.a inchis gi cnc de autcrnentjnere circ.5 9i este alimentata bobina Prin inchiderea cnd Kr din circ. 6 s-a tnchis Dl, care ?ncepe sd fi:ncfioneze. leieului de timp cu temporizare la anclangare

Ml

pomeqte - ineepe

si

fimelioneze

soae rnfazate cu rotorul in firfr:n la pornire. Curentul &


n

Dup[tirnpulprestabilitcaregineseamddecurentul,trrralialacaresefaee ccneviunii A' releul de :altul de pe carac.teristic.a coneviunii A pe caracteristica din circ'8' Prin Snchiderea rmp cu ?ntarziere la acfonare Dl ?nchide cndti Dl K1 este deschis' in ;nd$ D1 din circ.8, circ.8 nu se ?ncl'de deoalece contactul

nmc decdt pentru conexiunea

nomentulincarecn?tdDldincirc.3sedeschide(conexiuneasteaeste
ceconectata)ahrnciseinchidecndKldincirc.Sqiserealizeazaconexiunea conexiufiil A pe tlunglii. Pri:r aceasta s-a realizat saltul de pe caracteristicile
;aracteristicaA(afostdeconectatcontactorulKtrqiafostconectatgontactorul .{.).Funclionareaesteasiguratauntrmpnelimitat.Pentruoprireseac{ioneaza iutonul de oPrire S1 (circ'3)'
TIJ

(1 1-4)

in f,gura 11.15 caracteristica

PE
I

LILZL3

I
I

I I

i i I
I :

I
I

r, ^5lf

tpa t''
i
I I I

r lf,l

Kl
t-'
I I I

t\

\))
o
7

--'t--__J-i --1-:-f=_ 1 --i----3_


'I I

----f----

---r+1I
I I I

s_i--

_---i_-*-

-+-_

Fig

11

.16.

este ?nch.; (contactul Kranclangat) qi contactuiKl ?nehis (eonta-eton-rl Kldeelan;at).


11.2.6. Comanda cu rezisten{e in circuitul rotoric Se referd la comanda automatS a motoarelor electrice ftifazate cu rotorufr bobinat cu rezistente in circuitul rotoric. Se considerd un motor electric cu fei
grupr,ri de rezistoare montate in circuitul rotoric. Caracteristica rnecanicA R3 este datd
?n

In

acest timp circ.7 este inchis, deoarece contactul

Kr

M:

f(s) pentru trei grupuri de rezistoare

Rl,

R:".

figura 11.77

"

174

,R2.R_3

Fig. I 1.17 Caietul de sarcini pentru pornirea automatd a motorurui erectric asincron Eup*ri de rezistoare i'n crrc'iiui rotoric, a fost in figura 9.g. schema eiectricd des{bqurat' pentru comanda automata (pornirea, obfnerea diferiteror regimuri de funcfionare, oprirea), este data ?n figura 1 I 1g Pornirea se iniliazd prin acfionarea buionuiui J* pornrr" s2 (crrc.4) prin . acfr'onarea s2 se inchide circ"4 sj ancranqeazd bobina contactorurui cre rinie K1, care ?nchide confactele p*ncipale Kl din circ.l gi end Kr.in eire.5 auioiiienfinere. fn aceasii de sitiiafie A,{r funcfio fie&zd cu cele irci grup,ari rie ieastoare in circuitur rotoric. odata cu punerea sub tensiune a bobinei ;ontactoruiui <ie linie K1 s-a pus sub tenslune gi bobina releului de firnp Di.
t:riiazat cu rotorul bcbinat cu trei prezentatd,prinfr_o refea petri

8---t-I

---+* ::_:
i I

---t--:---4--

-T-

tactui K1 este
ul Kldeelan"sat).
ic

?nchis

ice trifazate cu rotorul t moior electric cu trei i de rezistoare Rl, R2,

t75

l--.-*L

t,
I

tmilP'

fumt
,Sf,f,*{,

I
j i
I

&ilr$fr

s fif.

i-!.., I

i i\J

lhmffi
irlu[.]]tr-[

Wrln-

u{]l.];
d:i.

rr

!n

;-+

<ie rezistoare R2i concomirent cu I pornirea ;,#:Tl',,,"#:":1,::Tr:^:,-l*"" !** sub tensiune a bobinei ,el*uioi de timp D3.

sri ca artinciai a & : f(R i,R2,R3 ) I pe ; caractenstica artificiald ::", ":,' R* _ ::T:teri f(Rl,R2)" D,rpd ,=r, *r*;;;;ilj cnlt? *i *r",,* r,tureraqeazd ;#*',n:ff",:i K2 J":":j care :::,:;n,oe inchide **i".i' ff ;:1""il'r- T:T';-ff ii _i::::":::':::"*tt

ur,i de rimp D2 Anera-nr*-"1J0"J:ffiffi:T,,,tlT -jJ: rnl*T; s'-pi ?nchidd contactere principar. {ri.r.e) ceea ce oroau.* scurtc*crxtarea grupurui de rezistaare Rl. Aceasta face ca ft*alia n a Ml s5 creasc', a'inecarea

trobina rere

r1 se inchice cndt? anclangeazi bobina contactorului Kl

DupS tirnpu! prestab*it

Dl

din circ.7 qi ca urmare

j";:nil::"T:i

o"

*-=, .-*/-,

I
I

./a1

I
I

artificiald R,:p1. Dupd trecerea tfinpului t=t3 se eirn e'e , r i Aneia_npea_zd, i:o-bina eontaetorurui K3 care inchirie contactere principare K3 dln circ.2 qi se scuitcirc uiteazd gi freapta a heia de rezistoare R3. In acest moment rezistenfa de sarcini R":0 gi se produce saituj de pe caracteristrca artificiald in care Rs:Rl pe caracteristica naturali a Mt (R,:0). Func{ionarea se stabilepte in punctur F. Schema este prev'zuti gi c* interblocaj. c6nd a cupiat K-? toafe ,erirto*ere surat scwtcircuitate, cni K3 dfti circ'9 se desehide bobina 5i eontactorurui K2 nu mai este sub tensiune. Aceasta deschlde cni I'J din circ.? gi este sccasd ce sub tensiune g;i bobrna ccntactcm';i Kl' oprirea se rearizeaz5 prin acfionarea butcnuiui rJe si 'prire 71.2.7. Comanda motoarelor electrice sincrone. Motoarele elechice sincrone au cos q : i gi turafia n, srncrond cu a ci4mpului in."'6rtitor staioric *ehide endti

grupurui de rezistoare R2 se produce sarhrl de pe caracteristica artificiard Rs (Rl,R2) pe caracteristica

odatd:l::#.uirJ": :

D-i

"

Y,

n._---t
j)

6fif
(1 1-5)

f
p

este frecvenfa refelei;

* numinrl perechilor

de poli

Schema electrici desfbguratd este datd in figura I 1.19.

F1... F3

vf

."!

L
t

I+

4 4
A

4
4

-_t!

--i*
I

Rex

-tI

[-*,
4
I

Ex

Fig. 11.19 acf;onarea butonului de pomire 52 din circ.2 se inchide circ l anclangeazd bobina contactorului Kr care inchide sontactele pnncrpare cm circ.l. (Ml este alimentat) gi inchide cnd Ki din circ.3 de automenginer-*: Motorul electric sincron Ml, flmcfioneazd ftr asincron. Fe arlroreie M1 esm
178

La

;:.ff:"ff#-Il-1,
Dar,inid

&, necesare pentru Cend aluneea-rea s esfe excitahicea produce c tensiune ,"i*,r*, ce mare reieuiui maximai rie Tt i_JJ; tensiune K3, care rnchrcie cnd K3 cirn moment ancrangeazd c*c.4. in acest bobina conractorurui K2 care J* din circ. l gi cnd K2 ",, reatizeaz..
reglarca, exeitaliei exeita_tr{eci

nontatd ma$ina elechicd _ Excitatncea Ml se $i Fo eare praduce cc in 'otest* excitafie a excitatricei LJ" gi

orot*p

ilJr#:;rgffi',ffiI::X
de
excitagie

l,o.

.T;;

d.J;"

,T-;cerea

c;"*,,.

*,

*".::,1H:"

f#I":ffii,T'

,T#::."::H:
ir j'rur varorii d,

se produce un cuptu etecrromagno,.,rorfunzdfor

::.H?n:"*,"

alanria unor oscitar;Tf

sincronism sincronism penfo-ti intero,ale ..^,,*^ internale icrry+a A^ r- ,:;-:"

ffi:,:::TtJ*tu

;;:ff :'ff:#,:11#f"ffi
*t:i'^"

maeinii peste cuplul asincron detennina rva rotorui c ca rulorui sa si dep5$easca depaSeascd turafia de de

;,

*".- **"r-,-* J##

f l"2.B. Comanda cu controler

+
I

rotoric.
,eg*ura roma

urui1"1ffi.:t#^^::lt asrncron tnfazat

schema eiectrici penrru comarida cu controrer cu rotorur bcbinat cu rezistenfe in circ'it"*r

--iF ---F-+__ --#-

.,r-,. Tl'Ti;ff?

conkcrie*rlru este pe pozrfia 0 si mororur erectnc

: fazFtl3 _ boma 1. _ i"*" c'nrar Lc3 borna 42 _ Linia de w a Ml (Mi este arimen ht de fazaiij boma R borna our"ntd regdturii c2 se stab'egte circuifur: hzaLr_born :)'rina u (Ml este oo*u c2 _ LCralimeltat de faza L1). se observ* cd fazal2 alimenteaz* inect Lc2 din

r,o** i _ 42 se stabilegte circuitul

ffiH:,'#i _1"ffi:ffi;H*n*ilT
i_
v (Ml este arimenfat
o
1

Ml

esre

$i

aceasta barna

de

fazaiz;.

ffi #T
I
inchide circ.2. e pnncipale du
automenfinere.

'e rearizeazd pnn inrermediur

..lfflTffi -**','::# :l

ffiT:H:T:Tfi::fili ffi;;
179

t- i,- r*u r,2 L e satl,,a :'-.0." nun,o*ruu,,li";'?*T:;:;1":rrfiT:t:-.:;jj;


parrea nxa

nezutte cd Ml

ninii de conracr) ia parrea

rboreie

Ml

este

Controlei.

i
I I

PE]
i
I

I
I

,d

iM2
I I

rilU

in

{.--=---_.sfinga

Fig II20
fiind aiimentat de la cere trei borne u, v gr w porne$i; cu toate trepteie de rezistenfe in circuiiui rotoric. La irecerearnanetei pe poziii= 2 (dreapta) se efectueaza regifura intre bornele a3 gi 0 gi este scutcrcuitari rezrstenta Rl. ca urmare wteza de rotafre a MI cregte. La trecerea manetei pi pozitia 3 este scurtcircuitatd R2 iar la frecerea pe pozigia 4 este scurtc*cuitatd ;-,
180

Motorul electric

Ml

R3. Astfet este scurtcircuitatd priina trea

!onf ro ier

riteza

ffff ' .lLlr::,H ;:il;";r#?"1ilT.Hft# ii rsztsten{e


iar ci_rd. *u

r"#;:;J:

motorutui etectyic }.,{1


r'e'"

::,"ffff

*#J#:#;fi;:*'*i*+*
in
sens invers se schimbd fazele deschide 52,

*ril:ffi
inke ele prin

ff:T; ii
,rEt*

Pe conhole4 ia acsonar-ea zuanetei pozipia 7..in st6nga,,.

."-"*,*TII;,,-T

L3 si

Lt

;; ;" *".tor"otrT

cu sr 5i s2 -sunt notate iir'ritatoarere de eurs'. dreapta, Ia capdt de cursd se


'qi
+

fr"T::nT
21t,55,t

deplasarea

in stdnga

Ml

ta

c6nei Mr se depiaseaz.S in rarndne neahm

capdtde cursd

," o-."il:T

l,':,"ffr::

energre erecrricd

,a

j.l

fi.#r1;ffiT:ffi ,fJf ****

esre arimenrar cu

In

oieapla

lI..Z.g. pornirea notorului asincron cu rotcrul bobinat, ufilizind cascada subsjncronu

*"-,f--"i:,i--ffi
3ru

;:L::?';:T:arerorsraticedef,recven!*inngurar121

ft*S$i{z

la
energa
asincrone

cascada gubsincrond

comutatcere

de diine

i4.I/ dn figra Ii"2l

cu

rmui redresor
ccnectat Ia inelele

de curent continuu pnn intermediui


necornaadabil.

*u* .oorirT,*r, L

;:ilj
Prin

t.rmisi ?napoi ft rntermediur unui ' ,::.1-i


w pome$te
'i pe pozilia

colectcere gl

tinsroare. rotol este recuperatd


Fig.i 1.21.

r";" ",ffill'#
il
refea.

rrtcircuitat6 manetei pe

ircuitatd

gi

181

ut'izarea echipamentului pentru game de regraj reduse

ffi:::_T:a
ri) alriiiecarc
+

circuitetor de fo4d (redresor, inverror etc.) nurnai la puterea

permlr.

/l^,^ * lla _-,_i!iiiip-n n '-ll

ii i-6
sisie: atingerea turafiei minrme dcr

rn acest

de reglare
ilrnin.
.

caz poruirea se face cu rezisrenleie in circuiiul rororic, sRA rncepAnd sd lucreze numai dupa

In figrua 11.22. este dat6 schema erechic' a funcliondni '*'"' asincro' cu roiorui
?:oi:inai uiiiizfuid cascaiia

,*r*.""r1

motor

. \rtr,tgnGlt"C

,\linr,to"-

cornandd qr

',.:e,he tre_:
v1...

{ +__r6se*J

/* / +__dil

u6 k

lr-----q

Ri

0c6

__*J

sRAi

Fig.11.22

182

egia: reduse pennite

Tensiunea roioricd esie redresaiS prin iniermediui redresoruiui formai din

etc.') numai la puterea de

(i i_6)
crrcuirul rororic, sistemui
:rea turagrei minime dorite

diodele cu siliciu .11...r.6 gi energla de c.c. este recuperatl in relea pri* rediesorul comaiidabii cu iiiistoaie v7...v1,2, care funefioneazd. in regiin de inveitor (fransfonrri c.c. iri c.a"). Boirirra Lr 'iin eircuitui de e.c. serveqte ia fiitrare Pentru a putea tra:rsmite energra eieetried din rotor tn retea (in ioc si fie
hansformati in cSld';ri prin rezisten{ele de p+rnlre Rp), inhe in.,'ertcr gi relea se introduee tra:rsforma-tonrl de reouperare Ttr care fi:rnizeazd le ieqire eneroie
aio^i-.i^; ltwwu lw4 ite +^-.i"*-I w(wtvl. tvuJrluw4 .ot^i^i

a fi.nctiondrii
a.

motonrlui

La punerea ?n funcfiune contactorul K2 este inehis ;i Ml pomegte in asincron cu rezistenfeie F-p coneciate in circuiru! rotoric. Echipamentele ce
vtilizeazd cascada subsincroni sunt de puteri mmi (peste 100kW). Rezistenfele de pornire sunt constituite in mod obiqnuit dinh-un reostat cu lichid ( rezistenla

electrici seade , odat6 cu avansarea celor trei electrozi, corespunzdtori celor trei faze in lichid, pilaa c$nd acestea intra ?n nigte coniacte tip tulipE ?n care s'ffit
scurtcircuitate gi M1 funcfioneazd pe earacteristica narurald).

Prin Rp se impune nivelul minim de turalie noi,. la care incepe reglarea turaliei prin cascada subsincrond (aceasta pennite o dineensia*are economied a circuitului de for!d)"

P se f,ixeazd turatia inapusS r\; la ies#ea din P rezult6 Ml este mcntat tahcg*neratcrul Tg care transf+lma o tensir:ne tJ Pe =rbcreie tuiafia mdsiiratd n, inir-o iensirine U, prcpcriiorral6 cu t-rua]ia n. La atingerea
Prin potenfiometrul

niveiului minim de turalie nn,*, eAnd Rp siurt scurteircuitate existi un circuit de sesizare, care permite intrarea in funcliune a parlii de comandS. Din aeest
rnoment, Comp.l cornpard turalia irnpus6 ni(U1) cu turalia misuratd nfLJ,) Abaterea e este aplicatd la inharea regulatorului de turafie, Rr. Daci q>n,
abaterea a>0

iar

ciacd

ni<n, atunci e<0. Semnalui rezuitat ia iegirea R*

este

aplicat Ccrnp. 2. Acesta ccmpari semnal'al de la iequea Ro cu seninalul de tra traductorul Ce cwent TC {Transformatoarele de intensitate T3 miisoard curentul
absorbit de comand5

Ml

gi

il

transmite traductnrulni de curent TC) gi abaterea rezultatdla

iegire se aplici regulatonrlui de curent Ri .i.a ieqirea

Rl

se obline sernnalul de

r:o

care este aplicat ciispozitivului de comanda pe griia DCG. Dacb

n1>n, DCG inchide tiristoarele ?n mad corespunzStor (scade unghiul de aprindere al tiristoarelor) gi 0a urmare se furnizeaz6 mai pufini energie in re{ea
(sarcina scade) gi n, cregte.
183

11.3. Coma*da

diferitelor tipuri de instalagi

Este prezentat principiul realizdrii: comenzi cu proptram. automatd a unui colnpresor, cornanda automat[ a unei sta{ii de hidr eomanda a.utomat[ la o stafie de pc,mpe ape vzate, comanda automar! rnterblocqj la hansportarul cu bandd" ccmenzi automate la o centrald te cornanda automaid a irnei staiii de hidrofor incen<iiu, comanda automata a instalaf;i de ventilare, qi comanda cu program a furnizarii apei calde de
lq rrn nrrnnl famin

i1.3.1. Comancia cu FroEram tn figura 11.23 este dat rur exemplu de comandd cu program. Este uC un programator pentru rnstalafii de automatizare PIA, compus dintr-un eiecfiic sincron Mo, un reductor de turatie v gi un arbore pe care sunt montm serie de cams s-6 conhctele Kl',K2';K3'. O rotafie cornpleti a lvi' se efectr

ftrtr-o anumitS perioadd de


finmrte etc

tirnp. De

exemplu

in 6 minute= 60 nrinute- l

Ilupa pozilia
irrchid gi cr:ntacteie
I!,f

il

care sunt fixate carnele, atunci cand arborele se rcteqte :e

Kl', K2', K3' care deiennini

pornlrea motcareior electnc;

in aeest rncd se rca\izeazdccmanda cu program. Pomirea se initiazi prin acgionarea butonului de pornire sl. se inc circuitul 4 ;i zurclan"ceazii botrrna contactorului K0, eare ?nehide eireilifi-il pronie;te micromctor';l shcrcn v.I0 care pune h fi;ncfi'me pi-A cu came. D
1. M2 qi h{3.

un anurnit tirup cama 1

(Ci) hchide contachll Kl, (v"circ.5). Se inchide circ.j

anclangeazf, bobina contactonrlui

crrc.l

porne$te

Ml

Kl care inchide contactele principale K1 qi concomitent se tnchide cnd Kl din circ. 6 care

anclangarea releului intennediar Dl. Releui Dl dcsshide eni care produce oprirea M0 qi deci a ptrA" Motorul electeric
progre[nlrl iar c6nd acesta este realizat se deschide limitatoml

Di Ml

din cucisi

52.

Ca urrnare

inherupe circ.6, se inchide contachrl Dl din circ.4, anclanseazi contactomlui K0 qi pornegte M0 care firnclioneazfl p6na c6nd se tnchide K2 qi fuicpona.rea eonthu6 du4i a-eelagi algorirtm.

184

r cu proptram,

comanda

rmei stalii de hidrofor, l- comauda automati cu tte ia o centralfi termicd,


:omancia automata a rurei

-jrijt$d--

aii

apei calde de consum

cu program. Este utilizat


coInPoS dintr-un motor
+0O:Lr' W

-u

)re p cat:e sunt montate o

nPieia a ivit: se efeehreazi

|t

r minut, 60 minute, 120

F.

l!
cn

c..l

nd arboretre se rateqte
-rea

se

rnotcareior electrice

rir

proglar!1.

Ie pornire 51^ Se inchide care inchide cireritr-i! 0 ;i


:dune PT.A ou carae. DuPd

crc.5). Se include circ.5 Ei rntactele principale K1 dln


din circ. 5 care detennind ;chide cni Dl dur cire, 4 electeric M1 ?qi executi nitatorul 52. Ca unnare se

r.

*l
i
i I

irc.4,

anclanqeazd bobina
fr:

-J---fi *,1 ,{___ru-tz t--n---^J

pdna cdnd se inchide cama

'/ n

''v.J

c'!

t-{ tia-

'1zF rr
185

pag'110

comanda cu prograin poate f, rearizatd in multe modun. in voi. il luerdrile eonf-brin.tei a IV-A de Instarafii erec*ice qi automatizd, srEAR ,g5

in

anicolur "cornanda

cu

program

pdn

intermediur

rereel

j:j;:""

aplicaf;i pentur ccmanda sanspcrtcrulur r qrspui iui Ulijj U I ;,"""":-T::::*i,::,', :*1r:rr*ltere bandd' a unei insraratii de incaizire qi a unei instaragii de venrirare. ia pag. izo i o,,n in,.*ediur ceasurilor programu,o*. programatoareror erecfromecanice,, ,, sunt prezentate apiicafii ce utilizeazd cei eoinan,Ja cu pr_o*?ill pr.iii i:-rtecne,jjut FrA. :::Tl'j'i:"T. pag'127 in articorur "comanda cu program prin intermediul programatoarer eu rnatnei gi a programatoareior -eicetronfr :c_. .qunt prezentate apiie api refentoa lA nrn.,ooo de ,{- *^_ _- ^ , rr"aasporr

*fj*::::1?^::

T1",* ,tl.:r ;i

,i

si la turnrzr.r"

";, ;;;;;;;.,:'T:_;-;

ore$fe peste i valcare maxim' (Max) impus'. conform cu diagrama manometruiui cr contact erech-ice {regurator neriniar - iegirea pe contacte) din fig*ra fi.24"
bar

cdnd presiunea dintr-un rezervor, scarir sub o vaioare miniarf, (min) impusS gi se oprepte cand presiunea

It.3.Z" Comanda automati a unui compresor compresonrr intri in fturcfiune

)aca pr'
ll:!r:i:
-

iae
j.-

?nCirid
|
!

fil
lv1

---.-i-tiL LUU.+

un:

cietermir:

;;nuctele pnn
;l;rrpresorul C

t
|j

,iA "'alOarea mZ

Reglare tripozilionail

riiic-aqeaza boi

Fig" 11.24.
Cdnd presiunea mdsurati de rnanor este inchis rur conta* de tip Max pi 100% este inchis un

;,r:

'.1

;i pn:i acr r13.3. C


F{rdroforu

timitator,*TT"n::il:t""J_:ll:ilJ,r#:

u*h**u erechica desfiSuratd corespunzitoare comenzii aut.mate a unui compresor ce fiurcgioneazd in condifi'e
prezentate. i86

in figwa 11.25

contact de tip iirnitator bs.

--::_:Z&I..d

pflll ngwa

este datd

nrelrnediul rinur

+^

;:na*nda automz

in niulte modun. In vol. II cu ce p automatiziri SIEAR '95 la niil! p:1n intermediul releelor cm :.lnanda fianspcrtor.rlui cu
n&nr'r de ventilare. La pag.120 in

ul cea'urilor programatoare ;i a m api-rcati.i ce utilizeazi ceasuri nE prln ilienne,iiui FiA. La

:nrermediul proprramatoareior
3
n 5

rtr Frrezenlate apiieagii re&ritoare cal'Ce menajere dintr-un punct

rL _1_
,*.
I
t

at

-+
--+I

V .I
I
I

i
I

pnE3,sr

Esirl:ea dintr-un rezervor, scade S c;inii presiunea creqte peste o

g rirs:rama

manome&'ului cu

Fig. 11.25.
Aceasta Dac6 presinnea soade sub minirn (rorn) se inchide contacttll bm. care ?nchide cnd :,r.:duce tnclriderea circ.3 9i ancla:rq'eaz6 bobina rele'Jlrr'i automendnere) si cnd Di dilr sirc'S' inchiderea cnd Di dui

e ocfltacte) ciin

figrra 11.24"
6 bar

Dl,

l1

1l
t

Jtu
tll
oozitionali
R,,gtrare tri

:rc.5 rietennind ancianqarea bobinei contactoruiui Kl. Ca tumale se inchid ce antreneazft :,-,ntactele principale din circ.i ale Kl qi motorul electric lvll cand ajunge -:mpresoml C ?ncepe si funcfioneze. Presiunea din rezervot creqte' ; valoarea maxima (Max) se ?nchide contactul bvr' Se inchide circ'6 9i
i:clanqeazi bobina releului D2,
czu=e

din circ.4 ide

deschride crri

D2 din circ'3, care intrerupe

::c.3

qi

prin aceasta deschiderea circ.S respectiv oprirea compresonrlui.

11.3.3. Comanda autonatfl a unei sta{ii de

hidrofor

h{ e*e cuprinsd intre 0 qi mu *nd presiunea este cuprinsd inte


mor
L^.r.

':;rlzaii

apel este Hidroforul este un rezeryor cu ap6 9r o pema de aer. Presiunea prin intennetiiul urlei pompe iar presiunea pemel de aer pnn

:r:ennediul unui comPresor de aer.

ricE iesfi;urati

corespunzitoare

tn ngura 1I.26

este prezentatd schema electrici desfrgurat[ pentru

oreazA in condiliile prezentate.

;..nanda automat[ a unui hidrof'or"


187

nrecirrner

:rescrisa,
Jr b

Cor
,rnrire S.l _l_-" *r
-

Penl

t&ofor
nanualS

ac sa

Qa J! 'I

;oroboreze

345578910\
Fig. 11.26.

Circuitele i, 2 srurt pentuu partea de fcr{a a pompei respecti\' ff, compfesonitr:i. Circui8rl 3 este penfi'u protecfia la scurtcircuit a parfii rfu comanda. Circuitele 4...8 sunt penk.u comanda pompei {Ktr) iar circ" 9...i,
pentrll comsnda compresorului {K2). Presiunea apei este iinnaliti cie un manometni c-ri Contaeiele

ul*

ryi

lli*

11.3 Ana

sau presostat (fig.11.27). Cend presilurea apei saade sub o anunita I impusS, se inchide contactui u1*. Ca unnare se inchide circ,7 gi anelangeaefr bobina releului Dl care inchide cnd Dl din circ.6 ce pune sub tensiune circ.4 p ca atxe, anclaryeazd bobi-na contactorului Kl. PrLq anclaft$a.'ea bobi-*s ccntactorului Kl este inchis circ.i ri pompa est puse in firncfiune. Cre$6
presiunea apei.

loei drn a i goritm: d


lirnitator

?1 9i P2

C6nd presiunea ajunge la valoarea maxirnd impusi se tnchic

-''aloare me

contactul

uly

qi odatf, cu acesta circ.8. Anclangeaz[ bobina releului

D2

deschide cni D2 din circ.4 gi motorul electric ce anheneazi pompa se opre$te.

:nelului n iebitul de
:izeryor
sa

Presiunea aerul';i este

unnirit[ de mancmeb:utr cu

cantaotele u]

respectiv u2r.,r (sau un presostat). Cend presirurea aeruiui scade sub

ier.ersat. n

prestabilitl se inchide cnd u2,o gi odata cu acesta crc^9 care anclanqarea bobinei contactorului K2 ce prure in flrncfune compresorul.
188

n)

cAnd

:l'elul

ape

:mtactul b

presi,msa pemei de aer


prescrisa, se deschide

din hidr+for gi c$nd ss ajurge ia valoarea maxjmf cni u2r,,l din circ.9 ;i compresorul se opre-$te.

Comanda manual[ a pompei se tealiz'eaz5. prin br-rtoanele de pormre 52 9i oi-lrire 51 sau a compresorului prin intennediul butoanelor 54 respectiv'S3'

Fentr'.r pdsfarea unru anrunit raport ?nffe ni-velul apei qi al aerului dur iriciroior acesta se urmfueqte printr-o stiei[ cie nivel qi se menline prin comanda
manuald sarlgi a comPresonrlui'

Se poate rciliza

;i o autcmatize,re a stafiei de hidrofcr h


Reglare

caie sd

se

coroboreze presiunea apei qi a nivelului.

bipozilionall

*p

i a pompel respecilv
pei

r scurtcircuit a pdrlii dt

iKl)

iar circ. 9...il

Fig. 11.27.

cii coniaciele '*l* gi ul1 de sub o anundt[ limitE :hide circ.7 gi anclangeazi
pune sub tensiune circ.4 P

stafe de pornpe ape uzate' Apa uzata este dsvorsatd intr-u:r rezerr'or. Se pune problerna evacBdrji apei din acest rezervor pnrr inteffiediul pompelor Fl qi P2, dupa urmdtorui algoritn: daci nivelul apei tn rezervor este urinim (m) este inchis contactul b.1
11.3,4. Comanda automatd la o (Limitator de sesizare a nivelului mintm) sistemul este pregatit pentru firnclionare

Prirl
pusd

anclanqarea boblne

tn funcliune. Cregtt

naximd impusf, se inchide


r bobina releului

(Pl gi P2 nu firnclion eazF); dael nivelul apoi in rezerwor ercgte 9i ajiurge la.,'aioare medie (rnM) se inchide contactul b2 ( lirnitator ce sesizeazi prezen\a
nivelglui care deternrind ponrirea pornpei Pl; existd posibitritatea ca debitril de apa uzatd evacuat[ cle Pl sE fie mai mare decet eel deversat in rezewor sau sd fie mai mic; dac[ debitul de apd evacuat este mai mare decdt cel eleversa_t, niveh:l apei din rezervor scade ;i ia r-ur moment dat aj'nge !a mi'dfi! ,m) cAnd Pi se opregte; daci debitul evacuat este mai mrc decflt cel deversat;

D2

catr

mM)

eazi pompa se opre$te.

:tnrl cu contactele .rl'


aerului scade sub limiu

*a crc^9 care detenninF


cgiune compresorul. Crery

nivelul apei din rezervor va creqte; c6nd se ajunge la maxim (M) , se inchide

contactulb5(lirnitatordesesizareaniveluluimaxirn);cautmaleporneqteqiP2;
18e

in fippra i i.28 este datd schema erectricd desfbquratd a arifomate eerute . cireuitele 1,2 sunt provdzule pentni for"td (alimentarea
nergre

P2 vor firncliona simultan pdni c6nd se ajunge la nivelul minim si opresc ambele pompe. Frin acest algorihn, practic s-a descns fi,mctronarea sta de pompe uzate ce este solicitatd (caiehrl de sarcim).

P1

;i

eiecirici a inotoareior eiecii"ice lvfi qi }vi2 ce antreneazd pampeie pi P2), circuitul 3 pentnr protecfia la scurtcircuit a par,fii de comandi. sircui 4,5,7,8,9,1.i penh"u cornenzi, circuiteie 6,10 pentru sernnalizdri
(firncfionarea
(i

PI

respectiv P2) gi circuiteie

i2,

13 penffu sernnalizarea acust

a dep5pirea ni""elul'.:i ma:-*n).

Fentru comanda rnanuard a p1 respectiv pz sunt utilizate butoanele nremorie sl respectiv s4. Butonul sd este utilizatpentru'erificarea tupei H3 in figura i 1.2g esie a'ftai u:r sistem de unnddre a ni.reiuiui apei plutitor;i limitatcare. in figura il.30 este aritat rnodul de umr&ire al ni apei cu un sernnalizator de Nivei Elechonic sli{E" Acest semnatrizator esrc prevdz.ut cu. hei electrozi b1,b2,b3 in flurcfie de care el flwwzeaz:l la iegr:r semnal' Furnizarea sernnatrului este ftl legdturd cu diagrama cle fiinctionare & SNE (fig.11.30,b). i1.3.5" eomanda automatd cu interbiocaj ia transportorur cu bsnria se cere ca un sistem aicaiuii din trei ransporioare cu bancid sd porneasc,,E in orcirnea banda 3,2'l iar opruea sd. se iacS * ord'rea r,2,3. se unpi-rtr prevederea m'.ri interbloc4. in fipl*a i1.31 este prezentatd schema eiectn;& desfbp'ratd penku comanda automati a unui asemenea transportor cu band6. Pentru ponrire se acf;oneaza butonur de pornire s2. se ?nchide circ.B, $ anclangeazd bobina contactorului K3 care pornegte banda 3 qi concomrten: inchide cnd K3 din circ.6 car se ?nchide. ;i porneqte banda 2. La rdndur e bobina contactomlui K2 ?ncrride circ.S gi porneqte gi banda i. s-a rcariz"w

190

la mvelul nrinim gi

se

scris fi.urctionarea statiei lesfb4riratd


L

a comenzii tor.ta (allmentarea cu reneazd pompelc Pi gi


semnalizarea acusticd
f.l

de comandd, circuitele u semnalizdri optice

, uhlizate butoanele cu

rificarea lupei H-1. e a niveiuiui apei c';r e um5:ire ai ni','elul'.u


.cest seffmalizator este

I
+tr

arft \.: Fq
{*-

el fi.rnizeaza la

ieqire
I

rama de firncgionare

ri'

;portoml cu

-banti6

ff

cu banda sd pomeascd

rea 1,2,3. Se lapure

$ati

schema eiectricd

qportor cu bandd.

. Se inchrde cuc.8, gi da 3 qi concomitent,


rmda 2. La rdndul ei mnda l. S-a realizar

"{

Fi

r]
E

:"t

:l

Fig. 11.29

jLa,-ut t,

i;
mllkrc
s

ShE

ra",rc :,
La

rr.

:,

t'

offiT
fi[omr

Y*r
v
rll

l'r

t).1

"Yi
b

tl ll
II
I I

ii:

Fig. I i.30

t92

:r=*:-%schema

\i'rl .l-i
"/i

*j =
;

commda ii

rte

Fig. I 1.31.

si. se deschide circ.5 care cietennini oprirea benzii r qi concomitent se creschide cnd Kr din airc.7 car.e dct*''nma opnrea- beneii 2. La opnrea benzii 2 se desehide cn? K2 din circ.i0 care deteimini deschiderea bobrr:ei coniactoi_rll*i K3 si prin aceasia oi:iiiea bendi 3 S-a reaiizat cprirea fo sensr_rt i.2-lc
f

Pentru ojrrire se acfioneazd butonul de oprire

13.6. Comanda automatd Ia o centralE termicd

}:tllitt
ap ar

::HI3 :::1,:jj,,::lor) atw 5 de alrf omatizare

ciltr-o:rrrrq, termicd au doud circuire imporrante in ns*a ;##,*orogici

;;;;;;; "

cu

Apa rece patrunde in cazan gi iese apd cardd, caie trece pnn corpur*e ,1e inc*lzire din incipen cedf;nd c'rdurd, ftrtorcndu_se ?n cazan sub fo*nd de apd rece' Acesta este circuitur apei. Motonrl erectric Ml este rnontat pe aceraSi arbore cu pompa de combustibit gi ventilatorur de aer (este asigurata o anurnitd propor,tie combustrbir-aer care race ca arderea sd fie optirna). Amestecur aer este purverizat in focarur cazanurur si ra a;pa unei sc6nrei,

fIiJ,T!;:-

lY3

.a"pa r;a1da

ilcapere
Apa calda C..'tp incalzk*

P+nps [+:nb.

:.r:f

L-lel
Firv I 1 1?

A'' *,

Gq.Ee

ilisE

i.'lacira spa!6 {evrle cazanului incdlzinrJu-le ise incdlze;te apa care r prin elel gi apoi sub forma de gaze arse, ies pe cog. Acesia este circuitu,
gaze.

Condiliile de frurclionare impuse sunt unn[toareie:


i

cAnd temperatura din incapere scade sub 2C0C, termostarul comanda de punere ?n functiune a instala{iei de incdlzire
;

Ti inip
9:

/l

da.e5" terupera-h-r;a-

aFlei salde produse de eazan este mai mare de

atrinci teffilcstai'.il
a\

T2

opregte fuaciioraica instalafiei de inc*lzire;

dacd temperaiula gazeior ia ieqirea din cazan (intrarea ?n cc dep[se$te o anumitd valcare (de exemolu 3000C) atunci termostahrl J
opreqte funofional'ea instala,tiei.

Principiul de firnclionare a tlmostatului regulator neliniar ( contacte) rezult5 din fis'dra i 1.33. Pentru reatrizarea caiehrlui de sarcini se proiecteazl sehema desftqruatl din figrna LL.34.

t94

P,ltrdrrl e1a:tLi

Regjale 'uipoziiionaia

incalze;te apa care trece Acesra este circuihrl dt

Reg{at'e

C. termostatul Ti
e incaizre;
11

rilt.tivi

tripozitionala

este mai mare de 950C.

mla-ter de ?ncilzire; :azan (intrarea in co;


l:C t atunci tennostatul T:

TuL. caF.il;rt

uor neliniar (

iegirea

pe

rcteazi, sehema electriei

Fig. I1.33

195

J-r F\ t---/

Fig. 11.34.

pif a instalaliei de ?ncalzire se acfioneazd butonur de pornue uremorie 51. Lnstatragia este pregdtiti pentm a intra in funefiwre tiac6 cele: condi{ii impuse sunt lndeplimte (T1 din circ,2 sesizeazd ci remperarura
Pentru
?nc5pere este mai sricd de 2o0c qi inchide cnd

rl

din circ.3; rcmpsratura

calde la iegirea din cazan inisuratd de T2 este mai micd de 950c si cni din crc

a:icia4ezu6. prin anciangarea babinei D1 se lnchiii circ.5 qr * inchiderea circ.S pune sub tensiune ?nfigurarea primara a transfbrmatoruiui & aprindere Tr Q2a/r2000 v) care produce in secrurdar un arc elecfric interirietiiar

este inehis; temperatura gazelcr arse este rnai rnied de 3000c si cd 13 d circ.3 este ?nciris). in aceastd situa.tie se tnchide circ.3 pi bobina reieu

Di

intermediul irnei bqiii gi concoriitent alimenteazl bobina releului de timp temporizare la anclaryare D2 (crc.4). Dup6 un anumit timp, prestabilit.

D2 din circ,S gi Tr r6m6ne neahmentat {se seoate de sutr tensi penhu cr este dimensionat econornic, pentnr o firnctionare de scurta Prin ?nchiderea circ.7 de catre releul Dl, anclangeazi bobina contactorului in-I
deschide cn?td care pune in funcf;une

Ml

aei 9r prri aceasta se realizeazd,

ce antreneazd pompa de combustibil qi ventilatorul pul-nenzarea combustibiii:lui |1i intenc:

focarului cazanului" cum in acest moment a apirut qi arcul electric in secun transformatorului la trujie, combustibilul ia foc qi apare flacdra. Aparifra flacarr este sesizata de celula fotoelectricd

ul, care transforute


196

fluxul luminos sesiffi

intr-o tensigne ce este amplifieatl de amplifieatorul A qi apliea,tl releu'lui intermediar D3 (circ.6). Releul D3 ?nchide cnd D3 din circ'8 carc rceJizeazt'
pe releul automentinereaD2 gi rnengine ?n frrnctiune Ml. Daci ?n trmpul stabilit de timp D2. nu este sesizatd aparifia fldcarii de u1, cni D2 din circ'7 se (se evita desohide gi se opre,ete adrnisia combustibilul,;i in focanrl cazanului 'in contirruar-e care ai' putea pr'oduee irifio,jucerea de corrbustibil irr cazan

explozii).

I
a

figura n.3-5 este dat[ schena tehnologtca cu aparatur[ de automatizare

unui aazantermtc cu combustibii gazos.

F-**---*-t
zd butonul de pornire cu r frrnctiune dacd cele tlei :eaz6, cd ternperaft[a in n crc.3: temperatura apei
a de 95cC gi

r-----t I,-*

T!

cni elin circ.3 tre 300orl pi eni T3 din

ciic.3 sj bobrna reieului

Fhra:, de
Aut+rnat
xrdere

-pJ:ato," anfli

gti:l': -4-{)

Di

se ?nchid circ.S qi 7.

ri

a transfonnatorului de

tdar un arc electric prin $ina releului de timp cu nit timp, prestal;ilit, D2
r's scoaie de sub telrsiune

Fig. 11.35. T2, T3 sunt termostate, moiltate ?n interionrl ?ncdperii, care trebuie incalziti, pe conducta de ducere 9i respectiv pe cazan' 11.36' Schema de functionare a automaftrlui de ardere este datd ?n figura

Tl,

Fonare de scurt6 dural6).

bobina contactorului K1

nbustibil gi ventilatorul de ib'r.istibilului in interionil

in figura T1.31 este prezentata


JoresDunzatoare.

schema elecfrica desfdgurati

rcui electric
:

?n secundaml

flacira. Aparipa flScarii nd fluxul luminos sesizat


lo?

t.-

p1*s1q6
Eir Etr6rnastr arti,riaf dr

:ceffi
I I I

sr,tb

Mcrorzatr.r

(IL{l

ietiocul:iu IEi+i)
Aqrah,ira rqoh{t

l3Enere (mernorie)

I
I

Ccndulia srcudsa

F1 {crc,5).

rtrr'masffi Fiar:m d: reehe

{A},Cr

krstalalia po
]*gimului de fi.rncpt RgEun "Ianr

licnd

elecb'rrrugretrr
"rrT,

siln:d srFeri$r

da

crn:btrtibil

Mmostatul Ttr
l,tlti
sup f"rs) r,,trtil i.rt.

est,

iJq

uchis. DacS temt lelnperatura apei (

.frr sFra ntffinr l.Al

larinie

Fiesci-ise, aceastd

.-----Tiia
cLe

in

pr::ue

ffil

;g:m de iam6.

Fig. I 1.36

Pentru Porni

Frin acfcnar

:,- scaunlil s5u. \r r.nducta principali

"i'i) se compnrni

:rectromagnet. ?n

rjunge la microarzr

;au eu un chibnt :ornire este de

i-:

-.t-noeuplului si i illsiule termoeiect aare pentru a dez* irmatudi mobile dt

'* pozigia deschrs d :: pornle nu mar

:ferior

(Vi)

rer.i

:onducta principala

Curn Ti,T2.
5

nciangeazd;i inch.i

Ventilul elec

F'ig 11 37

;azului pe

condt

198

Prnerea
El: ;|rcro-.gn*l actisrat Ct

sir,b tensirme

Vt=intl+iurT.ttrl I At;rir-la rnobia


je

ferinere (memorie) Hl (circ.5).

sl.

a sehernci se realizea_za prin acfionalea bufonului cu prezenla tensiunii este indicat5 de rarnpa de semnarizare

2.ze

rb rrsagnet

{A}dl eror

,.---+': I

s1:irol srry

hrstalaJia poate fimcfiona regirnuluj de fi:-ncf;onare se


Rgg-irn

in regim {ie ..farud,, sau ..Vard,,.

-T--\
\\l
I

L]trtoilbtrihbfl

T^--':*riliiruP I _ fenril
*=fu:

f"Is)
ni-.

f,rij

sFsal rafbnsr

1Al

---1T!a

ca

prr:ue fiT,l

fiiaxime presci-ise, aiuiici ccntactere T2 ;i T3 d,n chc.3 sunt gi ere ?nchis,^. situatrie s'nt create condigiile cte funclionare a instalafiei in ..u* j:,H;:"
penffu pontire se acfioneazi trja de porniie Tp a automafuiui de ardere. Prin acf;a*area tijei se ccrnprimd arcui spirar infericr

ir inchis' Dac5 temperaf$ra pe conducta de ap* card' misr_ryatd de T2 gi remperah'a apei din aazan masuratd de T3 sunt mai rnrci decdt hmrtere

in situaiia rfl car.e ieinper-afffa ih ?ncipere, masurata de tennostahrr Ttr este mai mica dec6t cea impusd, contactul a* circ.4 este

"Iand".

face pnn cheia 52.

Alegerea

vent'urui respectiv (vs) n poziga deschis dupd ce TF nu mai este actionati. in acest moment. (crflnd ti-ia Je pornire nu mai este acfionati) arcur infericlr (Ai) impreuna cu ventiiul :ferior (vi) revin (se rehag) deschiz6nd orificiur de admisie a gaarrui in ;onducta principajd

rnfericr se comprimd qi arcul spirat superior (As) presdnd anndtura mobiia pe electromap*et. ln aceastd situagie, gazur pdt'unde prin condueta sec.ondard qi aJunge ra microarzatorul MA ar fldcarii de veghe. cu un sistem piezoerectric sau cu un crritrrit se aprinde rlacdra de veghe. Dwata de ac{ronare a tijei de pornire este iie 3- 2 rninute' Aceasta este necesar pentru ca temperafura suriurii iennoei$rului s6 ajung* 600-7000c" ternperafr:r' la eare el genereazd :ensiune termoerectromotoare (tt ern) ere 30_35 mv Ia un cment sufrcient de nare pentru a dentorta in ereckomagnet EM f,orla necesar' rnenfinerii lipite a armdturii mob'e de erecfomagnet

.vi)

oe scaunul sdu. veniilur inferior (vi) conducta pnncipald. concomitent

p.n

{A.r) ;i

se

ridicd de

prin

acesta se inchide admisia gazutrx ftr deprasarea in sus a vent'ului

la

gi deci a me'finem

cum T',T2"T3 au contactere incfuse in ci.c. 3 4, bobrna ryi rereurui aclanqeazd gi


?nchide cnd

cdtre ventilul elect-omagnetic VE.

Kl

=.,u,,ItT'^t"":l::.t:::iry"r1r

din circ.6 ceea 0e conduce la anciangarea vE. \rE este deschis. in acest

Kl

o*-* ro. admisia

;#",-ffi;

199

pa,.uns

in focar''

apnnde:t

La

?n comtrinagre cu aerur, ?ntd.rnind aici flacira cre veghe. princrpatd. Ca"anut esfe in fiurcfiune. T:r":lfiacdra

depdg'ea remperah*ii

impuse-;;-;;,";;,;_f

ntlmai fla-edra rle

fl*::f::T: veghe. :: :*este

adnusia saarrui * qr in focar rvv@r irr cont nuare nl tuncti "t uunEnuare

ir,

se

rormeazd ,# iar De exempru ::r:,:Hi::T::"i:'::.'$;i;i" iiJao*iffi ffiT,rJ, j "il i*.,onu r'*rvrvwq' \-u{u cum lrl .f}ii: #:"*":":::"*:y in rocar exlsta enstd nacira veghe' flacdra prio*ipar*.
temperatura din ineapere a sedeut ineer
se f,cr';neaz5

c6nii ceie irei ccndifii impuse fi.iiiciiondrii instaiafiei prin T.1,T2,T3 s


di

JffiL:' ;,,TJ.J:#ffi : :, :F{ l o:i ;. ;,- ;--i#1lff*l'J#H; ":-'"-"* ***ff:i:,i:':::.:ipard ffiff:ili::"::-'."::T1 vE rdmd I' se,"-"*r.
rn cazur in cere se

"fi;*ffi:Hff;;

flacara

sudwa tennocupruiui se rdceqre,

ll:r:

;*#:: #,fare *;;;;; ffi;il"#,J:J:: jl,, *,' cauza t:J:_::L*",.:: u,u


,"::'::"0"1

o*oio,L;;*,

de saze) tacdra ae i,eghe se

As si ca unnar annatura rnobla ie ffiH:T JJTil"T::::1'_.^l-y i supei'ror vs '^"0:i* incrrizdnd fotal accesur gazurui in automarui de ardere.
in frulc{iune se efectueazd n manuai ca ih condifiile Cdnd caeanul este ln lniliale fiincliune ou'u*ut inchide si c*c'7 care reieuiui Ki alimenteazd Aceasra frrncfioneaz, exisri nacdra
jjlmerea

fiJ:H

?ntr.erupe*

Tl"ffi

#Jll[]

x *-r"*,H[]rifft"'ff'il: _ii",* ,""il-fftfl1.:,#


r

#lffiU"n;iy,#**ft_ra
;H$
tlrnpul prestabilit, se deschide descrride nni+ri cnitd Dr

La oprire (c6nd rdrn'ne nearimentat Kr pi se rnchide conducta de gaz de cdtre vE) principa.fl se inehide gi contachrr Kl din circ.9. ca unnare tntri, rfl acponare &ar

ftl

Di

rimp

crtr

iJ"-#:

Dr4rd, nr ffiil,"};T#*:':fffr:";1 ::n"*o:

de crculafie lucreaza.

*rFr

pentru obginerea apei caide de cc _ d*ect de temperaft*a agelt'l primar

Fl
f[it
$:!t

JJtr ;1, :;Tff y_i:;;;#;.

o*^t*

pnn intennediul urui

regulacn

;'#1,f:";"*,ffiJH.H:#

200

flacdra de veghe,
:F.rne.

se

sau T3" se intreruPe


nntinuare frrnctioneaza

alta varianti, de asemenea practicati pentru cazanele prer,,[zute cu arzdtoare atmosferice fiEri insuflare de aer), este cea in care un ventil elechomagnetic este deschis la comanda de pornire prin intermediul unui
automat, numai pe durata unei fracfiuni

de

secrurd5. Aprinderea gazului se face

iei prin T1,T2,T3 sunt ar. De exemplu daca


y'E este aiimentat 9i sc

prink-o descdrcare electrici. Daed aprinderea a awt loc, o sondd de ionizare piasata in ffacdr5, detennind menf;nerea ?fi stare deschisd a -veniiiuiiii
eiechomagnetic.

in caz contrar, automatul intrerupe alimentarea cu energie

elcetned $i v. entiltrl eleetromagnetie foehide gazul

focar exista flac6ra de


teffiFeiatura r'pel calCemale, temperattra in

Exrstd sisteme la care automatizarea cupnnde gi un program zilnic sau s5ptimAnal prin care se poi fixa dup5 dcnn!6 qi aecesitate orele de funcficnare,

regimul de temperatur5, prioritafi pentru


orelor de funcfionare ete.

api caldi de consum, inregistrarea

Ca unnare VE 'epa.

rdrnane

cu gaz { din ca';za unul

de veghe se intreruPe, pierde fc,4a necesari are armf,hrra rnobild se


,ui gazului ?n automatul
:a

?n ,,iManuaiui Ingrneruiui de krstaialii" (Etiitura A,R.?ECNO, Bucureqti, 2002) i,"cl. Instalalii electrice la cap. 6.2, Autornatizarea centralelcr terrnice. este prezentatd o cenkal5 termic[ prevaz*ti cu doud cazane ce frurctioneazd ?n
cascadi.

in conciiliiie imliaie

I"an5am reieuiui

Ki se

11.3"7. Camanda automat6 a unei sta{ii de hidrofoare incenctiu" in schema electriqi desfbgurati din figura 11.38 este prezentatd firnclronarea a trei pornpe pentru incendiu in orcllnea pi(KI), p2(K2) gi F3{K3)
ordine care <iepiniie de presiunea apei din re.teaua cie iricirana. Se presupune cd presiurea in hidrofcrr este de 6 bari. Nu este eonsuffi pompcle ni: funefloneazd. ;i DaeS apare iur incendiu, intr5 in firnc$une hidrantii gi datorit6 consgmulni de

c aatreneazf pomPa de

ra pnncipala tn focarul
hide conducta princiPala

rc.9. Ca urmare ?ntrA in

ue p

Dl. AtAt timp c0t


9r

apd presirinea scade sub 6 bari. in acest moment presostahrl ul inchide cnd cu acelaqi nume. Se formeazd circuitul: faza Ll - presostatui ul care gla inc6is cnd u1 - cheia b0 pozi{ia III - cheia bl pozitia A - c.p.F4 bobina contactorului Kl - N. Curenhrl trece pm bobina contactorului Kl care
anclangeazf, qi pornegte motorul electric Mi care antreneazd presiunea cregte gi dupd un anumit timp se deschide cni

circulalie lucreazi. DuPi


ramAne nealimentat

p1. in cazul cr
tnseamni cd a

termediul unui regulator


.alda de pe conducta
de

n sc.himbator de cdlduri

Fl a ftcut fafa cerinlelor de consum. Daci presiunea ;ontinu6 sd scadd, cu toate cd funcfioneazd pl qi se ajunge la 5 bari, atunci presostahri u2 incleide circuitul: fazaLr ._ u2 bOn bla - - FB - K2 -N. ca '-nnare
scizut consumul gi K2 qi pomegte gi pompa p2. tn cazut ia care presiunea continud sd scada gi se ajunge la 4 bari se inchide gi cnd al
anclangeazd bobina contactorului
201

ul'

presostatului u3 qi intra

in

funcfrune gi p3. Deci ra

presiurea scade gr pornpeie

ur consun mare de

intri in fi.urcfiune autornat succesiv ?n functie presiunea stabiiita (irnpusi) prin pres,rsia.reie Lri, u2 ;i u3.

iilli

lill ijlij j j

ii ltiii
"'\

i
"\

---t
u3\

I i
ii

lri'

ri

,_-rL--r
I

*.-

,u
--

J-"r i--r
5

$*

,tt /-,*-.

--;.=__.*----l

--Li

,T

d
,ll

Fig. I 1.38.

cheia b0 esie prevdantd penrru d se reaiiza o uzuLa *nifonn6 a pompr m, Pentnr fixarea ei pe pozigia iii, pornpeie au pomit in orciinea pi,p2,p3 Da;i:ru ffece pe pozitia r, ordinea va fi p3,pr,p., iu penmr pozilia II ordrnea va f; _rl P3,P1. Comutarea se realizeaza prin permutin circillare. A fost descrisa funcfionarea in regirn automat care a fbst stab'ita r intermedrtrl cheiror- b j.b2,b3 puse pe pozilia re$m muinrlai, cheile b1,b2,b3 se pun pe pozilia M
auromar

i&

ilni.

& ru
$rlllirv-

A o-r,* i"il;r.:

lLEI'Jnml

0n

I consur mare de apL succesiv in funcfie dt

11.3.8. Comanda automati a unei instalafii de ventilare in figura i1.39 este prezentatd schema tehnologica cu aparah'6 de
automatizare a unei instalafii de ventilare.

i----*----1
u{liri?,,
+

k:capere
.rentilatn

',iE rK

\,/ t__) r--r WI


CF.

!l

II

1r

tYij

i /4

Aht I . llYl r1

Fig.

11

.39.

: /--z

Aerul proaspat este iog6dr:s in incdperea de ventilai prin deschiderea


servornotoriliui S {falrnat rlin ventilul eleetr"cwagnetie VE prrls sutr tenstr-ure prll anclan;area bcbinei contactcn*ui K1 9i clapeta de l'egla"re CR nctaid eii Yl),

pome;ie rnutorul eiecir{e lv{tr ipus in flmc,tirxre prin anctranqarea bobinei cgntactoruiui K2) care antreneazf ventilatorui V1 de

iupd

-tur tiir-rp pr-esiairiiii

introdiicere a aerului proaspat in ?nciperea de ventilat'


Schema electricd desfrgurata este datd ?n figura 11'40'

rri

Pent'u ccmanda iastalafei s acfoileazl bgtonul de pomire 51. Ca uimaie se ?nchide circ.2 (a:iclangeaza bobina releului intenrrediar Dl care inchide cnci unilbnnA a pornPelo:

Snea Pi"P2.P3 Daca :: czira il ordinea va fi Pcere a iost stabiiita Prn .{ Pentrl funclionarea ir

Dl din circ.3

de automen{inere), 9i concomitent circ.S ( se deschide clapeta de aer Yl) qi circ.6 (incepe sd firnclioneze releul de timp cu temporizare la alclanqarea D2). Odata eu desciriderea clapetei de adrrusie a aerului, proaspit Y1, larnpa I{1 de semnalizeazd aceasia. DupS tu'ecerea timpului piesiabiiii pe

D2, acesta ftrchide cndti D2

eirc.7 qi ca unnare anclangeazd bobina :cntactorului K2 care pif Ml qi ventilatonri VI tncepe sa intr-oduca aer proaspdt n incf,pere. Pornirea Ml este semnalizat* de larnpa H2. Pentnr opdre se

din

a ei::e'Z, actioneazd bgtomrl de oprire 52 earc htren:pe a-limentarea cU- energlc de fapt ce determind inchiderea elapetei Y1 gi oprirea V1 (oprirea instalagiei
ventilare).

nf
co

De la CFI

---s

K'\ \ \ s'te\

Spre CET

,-F
tltl r!ll

rlll
-'

ilit !
lal I

,,={

i nrr\ft-/
*.d

{
I

,'{-/

\li
:::-a

rece

-!?
Fig.

34

ii

40.

11.3.9. Comanda cu progrnm a furnizlrii apei calde de consunn de la un Punet terrnic" Schema tehnoiogici eu aparatur[ de automatizare (comanda) este dati in figura 11"41.
Programui orar de furnizare a apei cakie este data'in figura i 1 '42

ii

in fisura 11.43 este dati schema eiectricd desfbqurat[ gorespunzftoare'

204

! cu energle a etre.2,
oprirea instalaliei de
Api intrure
consumator
de la

Consumatci

--$---

Api incilzitd

JL!

Spre instaiaiia de incdizire

---{tsDe
1a

insialaiia

de

__*_

incilzire

Fig. i1.41

caide de consum de
t"camanda) este

0i

2 3 4:5 6 7 B 910 ti 12 1314151617 181920 21222324

dati

?n

Fig. i i.42. figura 11.42


E corespuruitoare.

zfi5

nroo'!"2r

fixate li
I

r.Y
.Y: e.c ,:
O G a)

circuite plohilru
,.lctemi

ciebioci

";+Is#UIJU

!litrr

desciud
,--

Ni

E<

- I = .-- ! Ltl UUItt

.'*

.-.-

T__*

indeplin
caiea a<ie iF ts its !ct ip I ". lo
1

:
iN

incai;
U

-firffi'
a lltttll
oo

rennosta

TCl

(O

se inchrr

te lo
rS
ld

!e'

; ..lnclJderr
care desi

este ?lc

>=l =
<d
(A

cari a-b
irrrienlinrt .rrs!yruu!

&

!t lrl

consum
EN

rf tol

realizeazi
CA
tu
\F

lt4
=/1 /<

Cecdt eea

li5

care i

Prn

ieglare T, :eleului K

L-/ra

a
(l ;sl
ci

lntrerupe Je reglare -'ontactul

J
2A6

i s> a gfl

:alea a-b)

Pent-n-r programarea

fi:mizarii apei calde de consr-un este utilizat

u!

ceas

programator KZT pentru automatizdr"i CPA siurt necesare pase piese de marcare fixate la orele 5,8.12,15"17 gi 22 (fig.11.42).

Ci. Fi .Fe

.Y; e...1

F^

li

lJ

JUU

:g -q {r

Prin trecerea eomutatnrului S1 pe pozifia 1, surt puse sulr tensiune circuitele ds ccmandS, Ceasul programatcrr se fixeazd la ora exactE gi ss detriocheaza rnanuai. ednri in<ilcafiile ceasuiru programator ajung ?n drepiul plohrlui piesei de marcare a startului, se inchide cnd KZI (circ.l) care determini anclansarea releului Kl care tnchide cnd K1 din circ.2 si 9 qi

Kl din circ.6. Prin inchiderea cnd Kl din circ.Z qi 9 sunt pregdtite eircaiteie respective de fixrcfionai'e (corrdiiia de prograrn de fin:iizarc este
deschide cni
tndephnita

KZI

inchis). Prin deschiderea

cni Kl

caiea a-b a robinetului de regiare TZ2 deschisd ,ie ?ncaizire).


N 'a

din circ.5 nu se men{ine funizare ap[ caidd instalaliei

Dacd tempeiaiitia pe condiicta de duceie la consiimaior prescris* pe tennostatul TCl nu este realizati (este mai rnici), atunci se inchide contactul

o E
O

ta
a o
I

circ.l4 qi anclanqeazd reieul K6. Prin anclangarea releului K6 se inchid cnd K6 din circ.2,9 qi 15, Prin inchiderea cnd Kl din circ.Z (cnd Kl este ?nchis de CPA) anelanqeazi bobirra sontaetoruiui K2 care pii Pi.
(@

TCl

min)

ciin

tnchiderea cnd

din circ.9 determind anclanqarea bobinei contactoruh"ri K4 care deschide calea a*c a robinetului de regiare TZ1 concomitent cu inchiderea cdii a-h. Robinetul de reglare TZI std rtesehis pe ealea a-e a-t8t tjmp e5,t sr-mt

K6

inceplinite cele dou* concifi {exist*. pr*gram cle fixnizale a apei cal<le de consurn gi temperahra este sub cea impusd). tnciiiderea cnd K6 din cire.lS
r

ealizeazd autom enlinere a.

CAnd temperatura pe conducta de ducere


decfit eea prescrisS

)td

la consurnator este mai mare se inchide cnd TCl (@ma") din circ.l3 ;i amclaryeazd releul

K5 din circ.S gi deschide cni K5 din circ.14 Prin inchiderea cnd K5 din circ.5 se pregSteqte deschiderea robinetului de reglare TZI pe calea a-b. Deschiderea cni K5 din circ.l4 infferupe alimentalea releului K6 care cpreqte pompa de recirculafie Fi (deschide cni K6 din circ.2) gi
care ?nchide cnd

K5

6i rfQ G qHa

intrerupe alimentarea releului K4 (care men$nea deschisi oalea a-c a rcbinehrlui de reglare TZ1). fntreruperea alirnentdrii releului K4 face ca acesta s[-qi ?nchid[ contactul K4 din circ.S. Cum cnd K5 este inchis {pregatirea deschiderii TZi pe calea a-b), anclangeazS bobina releuiui K3 care somandi deschidereaTZT pe

P 6>
UN

<

calea a-b (instalafia de ?ncalzire) qi eoncornitent ?nchide cnd memorare) gi deschide cni K3 din circ.9 (interblocale). Regtmul manual are

K3

din cire.g fds

in principal rolul de a efectua proba utilajelor. pna acFonarea butonului de pormre 53 (circ.3) se verifici functionarea pompei de reeirctrlalie Pr iar oprirea se realizeazd pnn aeficnarea butonuft.ri de opnre S: {crrc.3}. Feniru veriflcaiea fimciicndrir robinetului de reglare pe caiea a-'l respectiv a-c se ac,tioneazd butoanele s6,sr (circ.T) gi sg, sg (circ.l0).
Preocupdri
/

gi
c":'

regiementfrri privinei eomenzilc automafe

in

lTl.2l

r I.JO/

este de sefirnaiat {bpi.ii c* s".int sceiei5fi caie a-a in vedere realizarea unui sistem de automatizare a cenhalelor qi punctelor termice
fin6nd seama de normativul tr.36

ln legltura

M.35/

De rerrareat ib.piutr e5 modui clasic de reaiizare a coincnzjior arftomaie pnn log'e5 cabiata a in*eput s5 fie ?nloeuit prin icgica prcgramatd {calcuJaroare de proces, autornate progrerrnabile, automate programabitre ,Jedicate). De

de kimitere al comenzilor pnn intermediul butoanelor de eomandi este inlocuit cu cletectoare de migcare, trimitere a comenzilor prrn radialii in&arogii, prin radrc gi in ultimul timp ca o aplica{ie a sistemului GSIvt prin sMs-iri. lln exernplu de comenzi automate prin Shds este al unei
asemeaea, mediul

aiimentdri cu ap[ realizare in.ludefui Tirnig

dJtr!i_L

,ffiffiTr

frn oi

m?d

nfur
mb-fal

2CI8

cnd

K3

din cire"8

(ele

11.3.10. Sisteme aiiiomate pentru detectare qi alarmare la incendii

a proba utilajelor. Prin unctionarea PomPei de butonult-ri de oprire 54

Instalafiile de detectare a incendiilor, in funclie de naodul in care se deiecteazd incendiul, pot fi ma.nuale, autornate sau mixte. La instaiaiiile merrtuale, serrrnalizarea incendiuiui se realizeazd, de cdtre
om, prin aclionarea declangatoarelor (butoanelor) manuale de alarml amplasate corespunzdtor in obiectivul supravegheat.

regiare pe caiea a-b 59 (crc.10).


iutomatc
;unt

in

ll1"2l

i a iustalaiille autoinaie,

sei::r:ializarea incenriiului se realizeazi de cdti'e

letectoarele automate de incendiu conectate la centrala de semnalizare. InstaiaXiiie mtxte, ioiosese


Cetectoare automate de incendiu.

scciei*f care au ?n

atit

rieeian;atoare ma.mmie

iie aiarma eat gi

lor gi prurctelor termice

Sistemele de detectare qi de alarmare la incendii sunt instalafii care pot

a comenziior automate
rcgramata (calculatcare

unabile dedicate). De :rmediul butoanelor de


Ltere

nivel ridicat de automatizare dar, din motive obiective, de ceie mai nuite ori se foiosesc aiituri de detectoareie autornete cie incendiu qi Ceclangatoare manuale de alarmS. Reiese de aici incadrarea ?n categoria nstalafiilor mixte, cu toate ci denumirea folosit5 uzual este aceea de sisteme
annge un
automate de detectare qi de alarmare la incendii.

a cornenzilor prin
unei

ca!.e a sistemriiui GSM

rh

SMS este al

Rolui unui sistem automat de detectare gi de alarmare la incendii constd in supravegherea permanenta a spaliului prctejat, pentru deteeta.rea insendiului in

:ei nai seurt timp posibil gi declaryarea siste:neior de alarmare ;vsau --rrotecfie, penb-* o inieiveniie rapidd 9i efieienii ll't.3? , i i.38, i i.401.
mcendiu prin activarea sistemelor de cautare a personalului de intervenlie gi a

de

La aparipa unui semnai de incendiu, instaiafia transmite alanna locala de


Xispozifiilor de atrarmi intern5.

ln

cazul

in

care nu are loc

o interven{ie uman5, dupd expirarea unei

:numite temporizan, cenffaia iieclangeazd alarma genera16. Aceasta include


a,arma extern5 (aeustied gi

optici) pentru avertizarea qi mobilizarea personalului frn obieciiv gi anunlarea unitdlilor de pompieri.
Concomitent cu alarma externd, instalafia activeazd comenzile specifrce in
:az de incendiu (?nchiderea uqilor rezistente foc, deschiderea gurilor de evacuare

fumului, infreruperea alirnentirii

cu

energie elechic6)

gi

declanparea

nstala{iilor de stingere a incendiului,

209

11.3.10.1. De{initii
Se prezintd definiflile, conform SR trI.l
anannaan*a v\rulpurlur[! &L ^l^.i.+^*-1^. JlJtwruwrur

54-i din

1998, penln; o sec:

rla uvLwwa@v Jo*an*oro oi rlo olqmaro s! ti uv

lo innonr{r'i

a Deiector de incendiu. Corrrponent irr car-.e se gise$te cel puiin un eare monitorizeazd in mod pennanent sau la mtervale de tinnp regulate
paraniotru fizic gilsau chimic asociat cu incendiul gi care fumizeazS cel
l^ ^^*-^1i--l - -r.-:-:L--L:----c-l ^^-s^1 ^: Ce ecnipamenE-U! Ce COniTCi Senir-ta!!7ale. Care un sernnai iec.|'i-ic $i . 1 l^

Dupd principiul de functionare, detectoarele de incendiu pot fi:

eDetector de tempe?attJrd. Detector care rispr:nrie


temperaturd.

la o

cre;tere

.Detector de funz. Detector sensibil ia particuleie produse de gilsau pirolizd suspendate in ahnosferd (aerosali).
Detectoarele de fum prit

fi ciasificate dupi cr;m unneazi:

/ /

Detector de fuin cu earneri de ionizare. Detector sensibil la

de cornbustie capabile s5 afeeteze curenfii de iomzare din inten


detectonrlui.

Detector optic de fum. Detector sensibil la produse de

capabiie

si afecteee absorbfia

i n&crnerr rri zihi I ti ieri r r lifrnvinlei

sau difuzia unei radiafii in dome a I qnecfn I r i electrornn c.netic


r r

oileieci{sr tie guz. Dcieui.ur sensii.rii


descornpunre terrnicA.
de

ia prutiuse ric curnbustic

sr

flacdrd. Detector care rispunde la radialia e emisa de fi5cirile unui incendiu. cDetectar rnultisenzor. Detector care rdspunde la mai mult parametru ai incendiuiui.
"Detecter

de

u Echipament de control gi semnalizare (Centrala de


cu energie gi care este utilizat pentru:

semnaliza

Componont de bazi al sistemului prin care alte conaponent pot

f; alimen

tr

a receptrlona sernnalele de la detectoarele conectate gi a detendna semnalele corespunii unei ccndifii rie aiarma, a inriica optic gi acustlc condilie de alarm4 a indica locul pericolului gi a inregistra toate
informagii; monitorizarea furcliondrii corecte a sistemului qi avertizare in caz con 2r0

r'

r'
din 1998, penlnJ o serie
me i.a

tuansmiterea senmaiuiui

de alarmi la incen'iiu (daci f*rrc,tiiirrea s-a implementat la cerere) citre dispoziti*'.ele de alarui incendiu souore sau
optice, c5tre echipamentul de transmisie a alarmei de incendiu la seruiciu!
de pompieri qi

de

rncendii.

gise5ie cei pufin un senzor merrale cie trmp regulate ur

nI;i

care furnizeazd cel pugin

cihe echipamente auiomaie de stingere a incendiul-ui. a Dispozitiv de aiarmare Ia incendiu. Componenid a sistemului de deiectare ;i de alannare !a incendii, neinelusd is eehipamentr-r! de eontrol "si semnalizare, earc cste utilizat pentru o avertizare de incendiu (exemplu:
siren6, sau semnaiizator optic).

gi,3e semnalizarc.

h incendiu pot fi: r&ornde la o crestere


-_ -!

n Declangator (buton) manual de alarmE. Componenti a sistemului de


de

detectare gi de alarrnare !a incendii care este utilizat pen&u semnalizarea


manuald a unei alarme.

culele produse de combustie


i

m urmeaz5:
"

Detector sensibil la produse

o Dispozitiv de transnnisie a alarmei la incendiu. Echipament intermediar care transmife un senural de alarmi de la ul echiparnent de control gi semnalizare cife o sta$e de recep$e a aiarmei. a Sta{ie de recep{ie a alarmei la ineendiu. Stalie de la car* pot fi initiate in
orice moment rnisurile necesare de protec{ie !a incendiu gi de intervenfie la
incendiu.

i t

de ionizare din interioru


la prcduse de combustre Ene; radiafii in domemu

bii

ni electrnmnfiletic

Dispozifiv de comand* a sistemelor *utomate de interven{ie impotriva incendiului. Dispozitiv folosit pentru acfionarea unui echipament automat de proteclie irnpohva ineendiilar atunei e6:ld a f,ost resepf,onat un semnal de la
echipamentul de canfrol gi de semnalizare
.

rsduse de e*mbustie siisau


e la radialia elechomagnetici

u Ecfuipament de protecdie iunp**riva ineendiuiui.


stingere).

Echipament auiomat de

control gi de intervenlie impotriva incendiutrui (de exemplu o instalafie de

pmde la mai mult de

un

u Dispazitiv de transnnisie a semnalului de defect. Echipament intermediar care fransmite un semnal de defect de la echipamentul de contrcl gi de
semnaiizare cdtre o stafie de reeepfie a scrnnaluSui de defeet.

Centrala de semnalizare! componente pot fi alimenta:r*


mectate gi a determina dace ,i. a rndica optic gi acustic r ui qi a inregistra toate aces
ui gi avertizare in caz conffi.

n Stafie de recep{ie a semnalului de defeet. LIn


iniliate rn5surile corective necesare.

ee_ntru

de la eare pot fi

o Echipament de alimentare cu energie electricfl. Component[ a sistemu-lui de detectar-e gi de alarniare la incerrdii care alimenteazi c-r.r energie echipamentul de control ;i de senuralizare (gi componentele care se
alimenteaz5 din echipamentul de control gi de semnalizare). Poate include

211

mai multe surse de aliraentare, spre exemplu releaua ca sursi principald- gi ; aita sursd de rezervi.

q]IIr&;-:<

n Dispozitiv autonom de alarmare Ia fum. Dispozitiv proiectat pentm, dsslangarea alannci de ineendiu in aplica.f.ii casnice care confine elementele
de detectare a furnului, de alimentare cu energie eleetrica pi de alarmr.

,iufrrrj
Emlsd
lllLi!

!r

11.3.10.2-

structura sistemelor automate pentru detectare gi alarmai'e !a ineendii


se

umw,a:

preanta sehema bios a sistemeior au_tomate pentru detectare gi alarnnare la incendii, in care se regisesc elementele componente definite rnai ?nainte.

In fignra 11.44

& ;a.-!

seraa:
il18

-Ilcr

Dispozitiv de
transmisie a seninalului de defecj

d$rertr

JH5[?-]

a"a;
f

ii F

t,

rf
Echipament de aiimentare cu energie electricd
.l J

ir

Fig. 1 1.44
212

Pr

,imn'i:pa

ca sursd princiPalS 9i o

Aiimentarea cu energie eiectricE a instaia,iiei, av'And in veciere imporianfa deosebitd a f,inciiondni ne?ntier*pte a acestora, trebuie sd se efectueze de ia
dou6 srr:se de aiimentare distinete: o sursi de

ozitiv proiectat
rica gi de alarm5.

Pentru

bazi (releaua de 230V c.a') pi o

care confine elementele

sr:rsf de rezerv. S (baterii de aeumulatoare,t. I-ipsa tensiurrii, sau scdderea tensiwrii

sirsei de hazi sub,valoarea micimd de S-mcScnse, febuie sd ecndiiei la


cupiarea sursei tie rezervi. La resi,abiiirea sursei rje baz6, centraia ire'ouie

si

se

r detectare gi

comute autorsat pe aceasia, asigurfind 9i funciionerea sursei de rezerv{.

ra disprxre de o cclcand proprie direct din tabioui eleciric generai ai cl5dirii. Este interzisi racordarea alior consumaiori ia
Sursa de aliraentare d.e baz6

or automate Pentnl rentele comPonente

coloana de alimentare a cenhalei de sernnalizare.

i1.3.iS,3. Centraia de serenaliaare


Centrala de semnalizare reprezintd cel mai important gi mai complex eiement component al sistemului autornat de detectare gi de alarmare la incendii,
Sta$e de recep{ie a

alarinei la rnceqdiu

carui rol fuiiclional in ansarnblu este precizat prin definilia datd mai inainte' Fgncfa de baz6 a cenfralei de semnalizare ccnstl in a supraveghea permanent stiile tuturor detectoarelor de incendiu gi a declangatoarelor manuale ie incen<iiu caJe sunt coflestate la cennaid. Aiunci cfind unul sau rnai muite din
a1

aceste eiemsnte ajung intu"-* siare uorespunzitoare producerii incendiuiui, ;entrala imfrazi proceciura cie semnaiizare gi ile aiarrnale lt l 37, 1i.38/:
a

Alarma lacalf de incendiu pentru ciutarea personalului de intervenfie; c Alarma general* de incendiu daci dupd expirarea unui interval de timp prestabilit nu a avut loc o intervenlie unan5; sernnalizarea incendiului se face optic ;i acustic pentru mobilizmea Dersonalului din obiectiv gi totodati se atruntd unitlJile de pompieri prin eanalul de comuniealie al
centralei de semnalizare cu nivelul ierarhic superior;

Concomitent cu alarma generali, centrala de senmalizare iqi activeazd ieqirile de comandd dedicate pentru inchiderea uqilor rezistente la foc,
desehielerea trapelor pentru evaeuarea fumulur, intreruperea

alimentirii

eu

energie electrici, declangarea instalafiilor pentru stingerea incendiului.

Prin concepfia sa, o centrald de semnalizare trebuie s[ indeplineasci :rndifia de selectivitate in afigarea semnalizirilor optice de incendiu. Prin
Ll3

*r.'r;;1Ft# ii;lt,--l,1t

!e

i:$1gr.i1';! :,-enti.i:re.*a'r& i'!*c."*.!-uj 4!1',gru!f


;:i,-=

!u

stnc'e

u:Xe

*Lanl"ia, d-esi:,

l+,;,:iizer*:rr ifu,: g-.*si9;itrit*fr

;i,a-liu:lr :';t:*3i: ie$de $f

pit:$11n; jtic,*licfrile.

f*r:t-ra!a *e ses:riaflrrrL" r-fi *e'lu;e *cilrlimrl+rri c,;i*rE-'l;x {:[e ni]i'f,rilcrlizare aslgr-u& ;i tirriefla dL,- i??rtl{}-l{-r,sfr?ru 0,1}i,i'lil-deritrnrlil p*rlh1} infi'egul sisteru nutoma:

#rf
ilrhE

de Ceteciate 5i Ce alun:iare la inl:e:rdii; astt-ei. silpr:r,egi:eazi intepirate" cr|ctritelrrr exleilOard;r Stfirea ec!trpailreriteitrr cu ciric se iirtrrcouecicazi
Defectele din sistern sq evidenfiasa inin semnalizdri optice 6i acrstice distincte
.{o re!p rJo alrr:ni ln irrc:rr,'lirr

F.

tu-,r$t:el(

J,n@it *_ dl
K1r,-Ji,

Centr;rl*l* de sernnaliaare dispun de posilrilita{ea iiiru:gl,r'rrrilr qi ufildt', ei,*riilt*':it:li,;;" ilii ;rjeiiclui tin*i iinprilnasli* sail itl u*iil sisieni d* aii;aie ci LED*ui sRlI *u c:ristaie lieliide {LCD}. se p*t obtiqe {fuEe rf*ritctare ia natura
semnalizarii lincenrli* s*u *lefecf), ctata *pariliei ereninaentului, ora gi urinutul.

Flr-,

itnra care s*tttiiltiizeaza Le cetere. trirfi'ah poftfe L'feri clin rnelliclia pi'opri;
J........ gvgililirErilFrr --,..-.i-,^,-a^t r"dr( rdpuanttr utr:ptE ^,""-..,J,..prUtrus. $-dr.1

lt"rii:;:

Detalii

r"-lespre

central*l* tie seuinalizare la incr*ildii sinit dat* in


11

/ll.3i"

1.38- 1 1.39_ I 1"4t" I 1.47.-

"43t.

ffi ffi
*Hd

ffiffi tt Wr re m rc
|__l

ffi4itrffi

tl h-+ 5

Ii;ij"i:f*l

.,y41

E.f.i

tl tt
mt
t

id{.

F-+.ql t!

I !;

rc t:.

Fig in figula

I i "45.

11.45 se prezint# futografii ale cf;tarva centrale ds semnalizare preluate diu documenta{ia tehirica oferit5 de diverse fnnre pro<lueitoar"e de astfe;
de echipamente 111.41, 1l,421.

11r

it
:.1!

:-i,'-e de nt*rtn6, d'eei s*


1-r'-ir,is-'

3.3. lS"/$.

**f*efr*sse de Enee&dise

tiic*lic!iile

r-tr

u:rilic\ de *ilt*tniltizat'e'
automat

ru intie,eul sistenl

supravegheaz*. integritatea

Det*ct*i$ef* d* incenrJiu su.nt ecldpamente periferice a-tr* centxaielor de setnnalizs're a ineendiiior: Lr&t"e sttpraveghears e*ntiir*u sa-ri la anurnite interuale ce timp un pa:ametru fizia 6ilsau shi::ric asociat {ncendiului /ll.s?,11"3g/.

c&i'e 5 intercone cteaza' optice gi acustice distinste


area i;trcgls/:tir"ll

qr

fii;tirii
eit

ui;ci

sisieii-r

d* afi;ale

re date: csieritcare

la natura

:aimentului, ora 5i minutul, ottr dirr m*nisda ProPrie


nce::dir sruit rlate

ia anulnite marimi care apar sau care igi schirnbd valor"ile in prezen.ta incendiului" Oricare ar {i tipnr-ile de detect*are sti!!r*te, acest*a treb*ie si dete*teze gd sd seinnaliz*ee cdt firai rapid incendiul printr-un seu:nal coresprmzdtor hansmrs sentralei de senmaiizaie. ?rursiaiiria edtie stiiis'ala de s*m:ialkffi' se pr:ai* efbcfiia ;:riii cabluri electrice, cabhri eu fitrra *ptica sau prrin unde raelio. clasificarea ri*te*taerelcr de i*cendru l!r.3?" il.3gi se pfiat face in ftinciie eie.

Detectoareie de incendiu srult de fapt nigte tu'aduetoare sensilliie

l.

pai"aiiiehill siipi"avegheai;

in

/tr1.37,

2. rnotlui de r[spnns ia parun*ftrl supl'avegheat; 3. configurafia senzomlui; 4. niodui de reutilizaie dupd ce & anffiltat un incendiu.

ffi
It

m'
Fig. I 1"46.

torva centrale de sernnalizare


e finne proeluc5toale de astfel

Detectoarele uliiizate in strLrcturile sistemelor automate de derectare gi de alarmare la insendij smt detectaare ile temperatru,6, cletectcare de ftlm qi ,ietectoare de tlacdri. Principiile consfiuctjrie gi de func{ionare, alegerea gi

zlJ

amplasara acestor detectoare automate sunt prezentate


/
3.

pe larg in lucririit

T.37, I

38, 1 I .4 l, ! 1 .42, 1 1 .43 I recomandate in bibliografi e. in figura i i.46 se pot veciea cdteva detectoare autornate de incendiu.
1.

11.3.is.5. Tra*smisia deiel+r de ia deiecioareie de incendiu cEtre centraln de semnalizare


Comunica{ia dintre eentrala de semrralizare gi detecfoareie de incendiu s; poate efuetua prln eabluri eleetriee, cablr:ri cu fibri- opttei sau prin rrnde radio

Transmisia

prin cablttri electrice utilizeazd ca

suport fizic

pentn-l

comunicagie conductoarele electrice. Este metoda cea mai larg utilizata.

Trsnsmisia prtu cabluri cu "fibrd optied bencf,cia;d de irnunitatea la perhrtrafiile eleetroma.gnetree din rnediul in care sunt arnplasate eabluriie gi de un debit ridicat al inforrnaliilor vehiculate. Datorita prefului ridicat, solufia este folositi numai in aplicafii particutrare
.

radio se utilizeazd in acele locuri unde siguranta eabi,"rilor elecfice sau ou fibrd optici ale liniilor de semnalizare nu este corespunzitoare, sau la proteclia temporard a nnor spafii curn ar fi: expozifii. ciepozite in care se pdstreazi pe perioade scufie ric timp vaiori <ieosebii ie imp'rriante, eie. l.Iecesitd un tinip de iiisialare cii ntiiit inai rediis dec6t al
Transmisia
untle

prin

sistemeior cu transmisie prin cabiu.

Din punctul de vedere al tehnicilor de transmisie a informafiilor il sistemele de supraveghere gi alarmare la incendii, se disting douf, mari categorii:

o o

sistemele clasice;

sistemeleadresabile.

A" Transmisia datelor in sistemele clasice

In sistemele clasice,

kansmisia semnalului de alarmi, provenit de

1a

detectoarele automate sau de la decranqatoarele rnanuale de incendiu rcatrizaazd,pinniveluri de tensiune sau prin nivehsi de curent.

se

216

e p larg in lucrdriie
rafie.
naie de incendiu. ie inrendiu cEtre

fonnat din cel pufin trei conductoare electrice. Schema de principiu pentru acest ti-n de transmisie este prezentati ?n figrua 11.47, ?n care Dr, D,...,Dn sunt detectoare de incendiu $i Rr, R2, sunt rezistoare terminaie.

A.1. Transrnisia semnalu-lui de alarmr prin niveruri de tensiune se utilizeaz6 pentru tipurile mai vechi de instalafii. circuitul de semnaiizare este

;toar-eie rie incendiu se

iail pnn unde radio. r suport fizic pentu


larg utilizata.

iaze de imunitatea la
tplasate cablurile gi de
Llui

Fig. 11.47.

ridicat, solulia este

trei bome:

eircuitul de intrare aferent unei linii tie semnaiizare din centraid prezintd

locr:ii unde siguran{a


semnalizare

t o

nu

este

Iinia de semnalizare:
incendiu.

(+) 9i (-) pentru alimentarea cu tensiune a detectoarelor de incendiu din


tensirure provenite de

cum ar

fi:

expozigii,

s penku apiicarea nivehuile de

np r aiori

la detectoarele

de

<ieosebii ce

it md iedus decdi al
nisie a rnformafiilor in
g doua mari categorii:

larmi provenit de Luale de incendiu


Tent.

detectcarele de i*cendiu sunt siaTe& rie aiartnd Niveiui in starea eic veghe este stabilit cu ajutorul divizorului de tensiune Ri, &. La trecerea unui detector ?n starea de alarma' prin intennediul unui releu sau al unui tranzistor aflate in circuitur de iegire ar detectorurui, se forfeaz[ potenfiarur pe borna s Ia o r-aioare corespunzdtoare nivelului de alarmd. Divizorul de tensiune are rolul de a st'abili niverur tensiunii pe linie in starea de veghe gi de a crea circuiturui de infare ai centraiei posibiiitatea supravegherii ruperii sau scurtcircuitarii :onductoareior liniei cie semnaiizare. :'lnt unn[toarele:
Dezavantajeie transmisiei semnarurui de ararma prin niveruri de tensiune
starea de alannd ini{iat6 de oricare detector din circuit nu nnai permite

Niverurfle de tensirme prclenite de diferite penn* stcrea cie veghe qi penhu

ia

la
se

o r

circuit;

sesizarea unei alarme urterioare, provenite de ra art detector din aceragi

nu poate

fi precizat care detector din circuit


21?

se afld ?n starea de

alarmi.

A.2.Transmisi* semnalului de alarmE pnn niveluri de eurent (fig 11.48) utilizeazil circuite (linii) de semnalizare fornate din doud conductoarr eiecfiice, prin care se efectueazi at6t alimentarea cu energie a detectoarelor cir
gi ta-nsmisia semnalului de

a
a a

alarml in cazde incendiu.

B.

ir-

\_u

Fig. i i.48. in starea de veghe-prin circuitul de semnalizare se stabilryte un cwent de veghe, a c[rui intensitate este dictatd de rezistorul terminal R si de consumu] propriu ai detectoarelor D;, D2,...,Dn cupiaie ia iinie.

fou.al ad dsnu:ere

in starea de alartnd, curentul consumat de detectorul aetivat este cu mult mai mare dec6t cel din starca de veghe, situagie sesizata de circuitul de inhare al
centralei de semnalizare. Raport'ul intensit5{ilor curenfilor din starile de alarmd qi de veghe este de

cni#m

5S.

Transmisia prin niveimi rie ewenf prezinis aceieagi dezavantaje ca ;i transmisia prin ni';eluri de tsnsiune. B. Transmisia datelor in sistemele adresabile
4., i lu\

caracteristica principard a unui sistem adresabil este faptul cd se poate identifica detectorul de lncendiu care a produs semnarur de ararmi. ceea ce constituie cel mai irnportant avaniaj fatrd de sistsffiele ctrasiee. Tehnica foiositi in sistemele adresabiie peninr eanexiunile eiectuiee dintre centrala de semnalizare pi detectoareie de insendiu este rftultiplucorec in timp. care permite vehicularea de informasi (date) murtiple pe un singur canal de comunicafie.

m SiART m:riul de i

rur: se a_fi; sg'cite de


unectorul

:mrala Ll

u
iu

transmi:

Utilizarea tehnicii multiplex{ni

in

fiipcfionarep instalaliilor

de

*:respunzal

semnalizaro a incendiilor, impune metode specifice de identificme a detectonrl*i

inal

gi

218

1
luri
tk
de eurent (figlin doui conductoare
a detectoarelor cdt

fu circuitul

de semnalizare care comr:nicf, eu eentrala. Se r-rtilizeazi urmf,toareie

:ei metode de adresare gi de comunicare: o metorla adresirii cieliee; a metoda adreslrii cu ajutonrl numlritoareior;
a

metoda comunicirii pe magistale de date qi de adrese.

J.',l^

8.1. Metoda adresirii ciclice


eonform acestei metode, detectoarele de incendiu sunt conectate astfel ncAt adresele alocats detectoarelor carespund in ordine crescltoare cu Crspunerea lor fizicd in sistem (fig. 11.a9).

t-?^
stabileste un curent de

nal R pi de consuurul

ul activat este cu mult e circuihrl de intare al


n5 gi de veghe este de :a5i dezavantaje ca
9i

Fig. i i .49. A&esarea detectoarelor de incendiu se iniEiazd prin generarea impulsului d START de la cenfali. Acest impuls permite primului deteotor desemnat prin nodiil de iniplemeniare (cablare) al sisiemului sd comunice cenft'alei starea ?n ;are se aff[. DupE efectuarea iransmisiei inehide eontaciui electric k1, cse& c pe-rmite deteetoruh:i D2 si eomunice eu eentrala. Imediat dup6 ffansmisie, Cetectorul Dz ?nchide ccntachrl k2 9i permite detectorului Dl comunica{ia cu
;entrala. Urmeazd inchiderea contachrlui kr.

l$e faptul cd se poate

ul de alarmi,
ice.

ceea ce

sxiunile elect"ice dintre

multiplexareo in timp,

pe un singur oanal de

ln

continuare se repeti procedwa

fu

ir=ansmisie ci-rre cen-uald perrtru fiecare deteetor

;i

inchirierea contac-nriui

trea

instalaliilor

de

;orespunz6tor pin5 ce comunicf, gi ultimul detector m final gi a contactului

(D') din circuit. inchiderea

etrtifi care a detectorului

k, va

determina centrala de semnaiizare

si

lanseze un

219

nou impuls de

srART, r:rmat imediat

Se va relua astfel un nou

de desehiderca, tuhlror sontaetelor ciclu de adresare a detectoarelor Dr ...Dn.

ki.

8.2. Metoda adresdrii cu ajutorutr numiritoarelor


Frocedura i'ncepe prin iansarea pe linie a unui irnpurs SINCR-OMZARE emis de cenhali cu scopur pregitirii detectoarelor pe comu-nicatia cu centmla (fig. I L50). Numirftoarele de a&esare Nr_IMi, ". , N[tM' cu care sunt prevdzute defectoarere de incendiu I)1, D2,..., L incarcf fieeare cu adicsa unici cai-e i-a fosi rezer-vaii laca! pe
cu
aj

sc

utorul unor microintreruptoare.

placa eleciroaiuil

I H

da|

.:;

t g a
-t

tr

ffi

Fig. i 1.50. centrara trimite apoi pe rinie impulsuri de N.TMARARE care \-s decrementa (num6ra inapci) simultan num5rdtoarele N[IM1, NUM2,...NIIM. cu cf;te o u-nitate la fiecare impuls. La primul impr:ls de NLMARARE fimis de cenhali, numirdtorul NUMI atinge valoarea zero (NUM1:0),
detectorului Dr sa-$i comrrnice starea
de NLIV{ARaRE,

Dr

nal
,Je

ceea ce permrm

efectueazd un nou cicru de adresare ar detectoareror gi apa mai depar-te.

N{IM2:0 gi detectorul Dz comrrnici cu cenfala. pe r6nd, toae fi aerresate gi vor eomuniea eu eentrala. se ranseaz' i:n nou impuls de SINCROMZARE urmar de impulsuri de NUMARARE 9i se
deteetoarele vor

cife centrarE. La cer de_al doilea impurs

c.l
uL(

tde:

.ia
22A

turor eontaeteleir ki ... k* nD1...Do.

8.3. Metoda eomunicirii pe magistrale de date qi de adrese


Metoda comunicdrii pe magisffale distincte pentru date qi pentru adrese se :azeaz[ pe structura din figura ii.si. Fiecare detector de incendiu este iegat pe

dor
l^ ---_-j a ilnpurs us ulrru i-_-^--tirii detectoarelor penffu

desare Nt-IMl, NUM2, rcndiu Dr, D2,..., Dn se


rcai pe placa electronica

nagisfaia tie adrese qi pe rnagistraia de date aie sistemuiui. Centraia adreseazfl ;.-tectoarele tn ordinea stabiiita prin prograr:nui ciin n:emoria ceniralei, ians$nci r&esa fiecdrui detector pe magisffala de adrese. Bifii care repreaintd adresa vor

: citigi de fiecare detector, dar numai un singur detector va recunoaFte adresa de


:e magishaifl ca fiind identici cu cea eare

ii

este aioeat6.

MACJSTRALA DE ADRESt

T]:I <l l-lH. | rr,Jr,

NUMARARE oare vor JM,, NUM2,...N{JM. cu


NLTMARARE

Detectorul adresat va rdspunde cenhalei printr-un nnesaj lansat pe nagistala de date. Formahrl mesajului con{ine adresa qi stalea curentd a retectorului. Utilizarea unui astfel de format al mesajului asigtnd flexibilitate
i:ncfionaid maxim5, dar numdrul de caractere este nnare; se mdregte durata unui nclu de apelare a detectoarelor, rnotiv pentru care se irrpun viteze mari de
rensmisie. C. Avantajele transmisiei numerice in sistemele adresabile

ilmis

de

Mr:0),

ceea oe permite

t cel de-al doilea impuls


u cenfrala. Pe rdnd, toate

ala Se lanseaz5 un nou h MJMARARE $i se p mai departe.

in cazul sistemelor adresabiie, numdrul detectoarelor conectate pe acelagi n:cuit de semnalizare este cu mult mai mare decdt tn cazul sistennelor clasice. sstfel, la sistemele adresabile numdnil detectoarelor legate pe un circuit de
221

incendiului.

numir se limiteaz6 20 detectoare pe un circuit, pentru a se putea identifica totugi rapid

selnnalizare poate besc de 250' I-a sistemeie clasice acest

fr

chiniic asociat incendiului, este convertit numeric la ni,,,elul detectorul,*i si esie trarrsnris citre cenfoaia de semnaliziil.e, decizia de alarmd se ia ia ni centralei gi nu la nivelul detectorului de incendiu. sunt pot obline astfer o seni de informatii suplimentare care pat caractedaa mai amplu starea ds flmcticfiil a instala$ei de semnalizare a incendiilor (avantaj incendiu clasice, cai-e a,i.ii-ig in frxic$ioaare nuinai ijoud siir_i ,Jistiaoie: starga veghe gi starea de alarmi). Deoarece decizia decrangini ararrnei se ia Ia nivernr cenft-alei, poate stabiiit un nivei de pre-aiarmd, care s6 averfizeze diminuarea serrsibiiiti traductorului din ccmponenfa detectonirui de incen,jiu. De aseinerrea,-; programarea cenfalei de semnalizare se poate introduce regirnur de functionau diferenlat pentru zi gi pentru noapte, fHrd a f; scoase din funcgiune a.t".tour.n pe timpui ziiei, atunci c6nd cl5dirile supravegheate sunt ocupate de persona.td care iqi desfrpoard activitatea normali. spre exemplu, pria modificaren nivelunlor de alarmi ce se irnpun in timpur zirei, in unele spafii protejate un,foi existd un nivel ndicat de furn provenit de Ia fum*tori, nu se vor pruduce ararm faise si nu mai ste necsare deconectarea aceror deteet*are pe du:an programul,:i de lueru.
sisternere adresabile, ca urmare a tehnicii de transmisie numericd_ fost posibil5 conectarea pe aceeagi linie atdt a elementelor
de incendiu, c6t gi a dispozitiveror de avertizare sau ,ce stingere a incendiilor.

Afunci c6nd semnalur anarogic, corespunzEtor parametrului fizie

fafa de detectoarele

La

care inigiazi alarmr

, -_ tll

c?t-i

,'e-:rl. innfitl
_,: -LC 1Zd
'4

=riltateie

* -'-

iirai nl

n ::,lproces
":.; llaioarel
)1.,

limiteazi ls rtifica totuSi rapid locul


:st numfif, se

CAPITOLUL

12

AI-I1OX4ATE PROGRAMABILg

r parametrului fizie

san

ivelul detectorului gi apan

e aiarrrE se ia ia niveiufi t pot obline astfel o seriE


rplu starea de Fmcf;onare

Sisternele de comandi automatl prezentate in capitolele prececiente. npierrentau funcliiie logice cii contacie ;i relee saii,r;i cu circuiie eiectronice. .iceste sisteme surit cunoscute sub denumirea de sistetnc cu logicd cablatd.

frti

de detectoarele
siarea

dc
dE

i star-i ciisiincte:

Din ce in ce mai mult, este ut-thzat| irnplementarea funcliiior logice cu :rogratne a cdror Sup6rt este melnoria. Aceste sisteme Sunt cunoscute sub :-nurnirea de sisieiiie cu logicd pragrcm*td. pe aceste linie au fost realizate automalele prograntabile cate parci au
:-.st realizate speciale pentru domeniul instaiaiiilor'

rirrelul cenfralei, poate fi


r{imin uarea serrsibiliialir

diu. De

assinenea, prir
detectoarele

re regirnul de funcf,onare

i2.1. Hard*'ai'e gi softwai'e Un autclnat proglamabil (AP) are o parte cie harciware gi o parte
;

de

lin funefiune

-'ftlvare

mt ocnpate de personalul

mplu, prin

rnodificaree

structura hardware (de principiu; a unui AP cu preiucrare de un bit :;:e prezentaia in figura 12.i. Eiernenteie corrll-ioncnte prificipale stlil't' ttnitaiea

nele spalii protejate un& nu se vor produce alarme

::

control industrial cle un bit UCI: un nurnardtor ie adrese ale progtamulLri NP: memorie EPROM; un multiplexor \4LiX: r-rn demuitiplext:r DN4-[JX 9i un

detectoare

pe

duraA

-:lrsitu de ieSire RF
Unitatea de contro! industria! de un bit UCI este fortnatl dintr-o ttnitatc ,,gicb UL, un registru de rezultate RR qi o unitate de comandd UC, prevazutS la tlrare c1 un regishu de instnrc{iuni RI. Unitarea logica UL este constiiuiiA

b transmisie numerici,
stingere a incendiilor.

$elor care inifiaz* alarma

-inff-un sistem logic combinafional realizat cu tranzistoare CMOS (la :icrocalculatoarele mai mari, in loe de I-iI. exist6 o unitate aritmetica 9i iogicS \l ?n care se efectireazi Ei operatii nutnerice. ctitn ar fi adtlndr"i" schirnbdri de
.;nn. inmuifiri, iinpdr{iri cu 2). in cazui AP (microcaiculator de un bit - pC) UL :alizeazd opera.fiiie logice SI, SAU, NU 9i conrbinalii ale acesior operafii ?:zultateie operafiilor logice din UL se memoreaza in registrui rezultatelor RR ,C inai irrari aii R.R cu I, i6, 32 bistabiii. respeciii' cri 8, 16, 32 biii; :rcroprooesoarele - pP tip INTEL 8080 sau 280 sunt de 8 bili qi sunt utilizate la -tlcuiatr:arele personaie). Unitatea cie comancia UC este un sistern iogic,
ZLJ

i---Ti

(>-O-.O<O C)O--OO..-

r.rd5

:z;5:-iE5iJ

a\l

i&

-!-

rali st nl
I

q; -l
i
I I
I

I I
I I I

I I

;l

rl

---t lt ll

-I -*-t---*-*
!

i
I

tl

-l c(l
-t--

224

I I i

secvenfial care coordoneazd toate dispozitivele, in funclie de instrucliunea memoratd in registml ie instructiuni RL Numardtorui de adrese ale programuiui irIP (este cie 4 bitl) si numara
:dresele drn memcna EPFIOF,4. i.,4emori.a fiind cie i1u acirese este suficient un rumardtor de 4 bigi (mirimea memoriei determina mdrimea NP). Memoria fiind

Unitatea

de comandi UC este Lm sistem logic,

ie tip EPROM

se progriwneaza cie utilizaror si se poate sterge prin expunere ia

ndiatii uitra-vroiete.
Memoria are o capacitate detenninati de relatia 2"; in cazu! de fttA este utilizati o memorie de 2o bi1i, respectiv 16 adrese. Fiecare cuv6nt (iinie, celul[
nt

..1
il r'--r fI

Ai
1r

bifi. Adresa este datd de NP. Priniii 4 biti dintr-un ciivflni-reprezintd cadui cperaiiei iar un-rr*torii 4, attrresa daiei Mrrltinle*.onri Ml .IX si <lemrrltinlexor';l DM-rX Jltvvrli&u inr..area si selecleazi iiiii G uq +i
ieqirea dorita in funcfre de adresa prirruta. Registrul de iegire RE este alcatuit din

de metnorie sau adres6) are 8

circuite basculante bistabile gi memoreazd rezultatele la regire.

Linirie intr"erupte sunt circuite cablate de utilieator pentru reaiizarea unor facillGli de progtamare. Partea de software a AP are la bazd un set de instructiunr dat in iatrelul l2 | (ljL rip 8Pi4.500) La intrarea lvi-Ux se introciuc dateie iar ia iegirea Iilv[U-X se obtine flrnclia
donta, dupi ee au frist eGcfr:ate prelucrd.rile datelor conforrn algontrnutrui t;npus.

_-----t:
I

cand pc se conecteazd la sursa de alimentare, Np are valoarea 0000 gi memoria este pozi,tfonata la prima adresS 0000. Nurnaritorul rle adrese ale
programului NP incepe sd numere cu frecvenfa data de ceasul intern gi ia la rdnd toate instnrctrunile insense in memorie pAna ajunge !a sfir;it cdnd sare ia aciresd
I

_-il
I l

ll ll

utll)O sau dacd a.1u-nge !a o lnsuucli'me Jt-tlt4P (JMP) sare la adresa incrcata

opcratiile se executd dupa unnatoarea regula: priniul operand in RR; se executd operafia intre RR gi data de la intrarea MUX; rezultatul 1n RR Prin insh-uc.tiunile iEN gi oEN cu ajutorul unor circuite $1 pe magrstrala
de date se inluba (se separa) intranle de

i
I

ie;iri (se izoleaza A,p de prcces)

ui
__t

22s

Tabelui 12.,
Cod hex*
0
I

r; T rrTr{
n
U

Valori la intrare
ro
n

&Ine rnonic
NOP

Funci!une
NOP NO OPEzuATION
- nu se efecrueaz6 nici o oper

2
?

(_,

Li]C
AND

- irrca.r-ci F-R cu o naloarc ,Je la MI*]X _ Data--| RiLOAD COMPaEMEIIT- - incarc[ compiemenrul Data ---+
LOA-D
infrarea
R.R.

0
t,
t t

$i logic
I)ata

4
J

Ai.iDC i Si COtuiFLEiviEi.iT
Dafg oR.

RR -->
RR ---->

RR RR

0
0
n
I

i
0

SAU logic
Dafa +RR RR --) SATj COMPLEMENT nara +ps. ---+ Rlt SAU EXCLUSIV NEGAT (comparatoare)
Data O

t) 7

I
I
1

CRC

I
0

X}{OR
STO

RR

--+

RR

i5

STCRE (transmite valoarea RR pe ruagistrala de date la ieqirea DMUX)

; U
0

RR ---*Data
0

i"
0

STOC

sroRE coMPLrri,tan*r

IEN

INPUT EI{ABLE (potenteazd

inharea) incarci. registrul IEI'I fbntrat ding:un CBE

E__r!sq

\.,,tli\

liata ----+ IFN OUTFUT Ei.iAEi,E ipctenteaze iegirea):


incarcd registlul CElri

Data

ruil4P (activeazd iegirea Jltp

--+

OEN

D lrirlolilRTN

efichetS

{activeazd le9irea retntoarcere din subgro m

RETURN

SKiF {daea RR:O rgnori


UC trimite un impuls la n
(activgazd ieqilgs

urndtoarea.

FLF)

b*tnaliGGil '

Grupui Moeller a rcalizat primui autqmat progrzunabil compact PS3 i: anul l9E0 gi primul aulomar prograniabil in logicA fttzzy in anul i990. ,{t:
aspecte gi reahzan refentoare Ia automare nrogramabilein
226

/12

1,,

. t12.11t

Tabelui 12.i

12.2.

Aplicatii

12.2.1" Se cere

sI

se efectueze comanda unui motor electric cu prioritate

la oprire. descns de expresia logica

K = o' (p + "r) cu AP.

Expresia logrcd K = o.(p + x) data in relalia

i9-t) este echivalenti

cri

E\{E}{T

o rraloare de la Data---) R3incarcl

cxpresia logrcd:
(12-i) + x') o'(p' La intrare in iviUX ia adreseie 00i.0i0 $i 01i se introduc variabiieie ,A

-rtr'*^ =

Data R.R

--+

R-R

p'^o' gi x'

La iegirea Dl.,{LrX la adresa 001 se obpne func1ia xt*o.


pu13

+ffi ---*

R_R

l:E9ff
Dara

ln memorie. fiecare adresi este definita prinfr-un cuvint de 8 bip; primii 4 bili reprezintd codul operaliei iar urmdtorii 4 bifi adresa datei. La prirna adresa a memoriei 0000 prinui 4 biF corespund codr,rlui opera$ei respectiv instruc{iunii IFN sau 1010 {Tabelul 12.1) iar un:ratoni 4 biti
corespund adresei datei cr, 0i 11 (de la rntrarea MLrX).

_!:glparatoare) o RR *--> RR

ralcarea RR pe maglsrea DirriUX)

RR --_-|Data

{potenleazS inharea)
R}} \ !uriradi ,]i^*.-,'n !erl - i {.rnnot uiiru urr l'-

melnoriei 0000 prinui 4 bili corespund codului opeiagiei respectiv mstmc{iuui IEN sau 1010 {Tabeltil i2.1) iar unndtoni 4 biti corespund datei a, 0111 (de la inffarea MUX). L,a. a doila adresa a iremoriei 0001 se treee eoetrtl rnstruetu-r:ti OEN 10i i

La prirna

adresd

:r adrcsa daiei

u.0ii i (de Ia inirarea fuiUXi


ie;rea cu valcra;ea "S" pdn gi'upui de instruc$uni I-DC a

IEN t)ata + i'potenteaz6 iegirea)

Se inillaiizeazd

Data ---' OEN ie;uea JMP

:i STO xt*o avAnd in vedere c5 la intrarea u [MUX), existi tot tirnpril valoarea ''1" respectiv +5V. ln acest moment s-a realizat inifializarea.
Se trece la programarea flnctrei logice. Se ia data

pt

de la adresa 001

\{tIX) gi este dusd ?n P.Pr cu instrucliunca LOAD ,r'.


=C rgnorf,
urmdtoarea

Adresa 0100. codiil

rpcrafiei 0001

;i

adresa ciatei 001

{iviLjX). Cu instruclir,rnea OR x1 se efectueaza

ruls la o borna de iegile

:perafia SAU cu ciata -r' gi este dusd in :perafiei 0i01 9i adresa datei 011 (MUX).

ltR

Aciresa rmndtoare

Oltll,

codul

Se apiica instrucliunea ANDC pentnr intrarea

o'

cu cod 0100 gi adresa

ramabil compact PS3 ir

uzr. in anul 1990. Alte


n,12.1,1

iatei 010 (IvfUX) Rezultatui xt*a este in R&. Se transfer[ la iegire rezultatul
.''
uA

... lLz.lll.

la adresa 001 (DMUX) cu rnsrmcliunea STO


227

xt"o

1000.

calculul expresiei logice (12.1) s-a tenninat. pei erectuarea contlnua a salculuiui expresiei loglce se realizeaza o buciS cu aiut.rnstrucfiunilor NoF gi JUMp. priinui gnip de 4 bifL ai adreser de salt . tntrccius cu ajutorui instrucliunii NOP iar uitirnui grup zl {ie bi;i ai aciresei rie .::L1r este introdus cu Ltsiructirinea iijiviP in caztri eie faia aciresa ia care se exec,:;16
saii',.iiieiiciiera rie saiti esie 0C00u1100
Prograrnul cu mnemonice {operatori) este:

In acest moment

iEi.,lo
OEN a

--t
I

LDC

cr
I
i

t.... lniFairzare I
I

qTr) 4./+a vlv

i
I

LUP
OR-.xt

Ai.lDC or
STO

Caiculul expresiei lcglce

xPl
I I

NCp er,
Jh4p et',

Fonnarea buciei de salt ia

et

-'

Prog"zullul coresuruizdtor
tu"n

ito*ti:

in cod masind ce apare ?n rrremoiia- Ap


0t i
I

i0i0 101i
fl0ltr

0i11

nlrr ,llti
00ci
0001
nrr i i
L'|ULI

1000 0001
ni ari VI\/J

0i0c
II vvw

c()ic
nn^1 VUU I

nnn

0000
I

0000 0100

t00

O instrlc$une dureazi zecl de


aproxtrTtatlv
OU

prs. Calculu.l expresiei iogice

de

FS

225

11.1) s-a tenninat. Pentn" z)tzeazd o bucl5 cu ajutonr, biS ai adresei de salt este p de 4 bi;i ai aciresei de
sa-\

pnmLrl Pentru comanda a doui motoare eiectrice se procedeazd pentru notor elecffic ca qi in aplica{ia prezentatf, in figura 12.i. Pentm al doilea motol

:lectric se adaugf, pe intrarea MUX incd un pt

,tt'

Ei

x' iu pe ie,sirea DMJX,


se 9l

.t*a.
,n4P

Se mai adaugd

4 insirucliuni pentru caicuiul

expresiei iogice, la care

lE aciresa ia care se executa

aciauga eeie doua instrr;ctituri pentrr; f'onnarea

buclei de salt la etichet[' NOP

1,2,2.2. Se cere impleineniarea cu AP a fLrnctiiioi'logicc

1 x'-- = o' .(.Pt + x' I H' = o' .{p5. * rt)


Scherna electricd desfbqurata corespunzitoale este Se trece la Progra:nare.

t12.2) (12.3)

dati in frgwa 12.2

esiei logrce

La intrarea MUX se pi,p;"a',x'


:lei
Ce salt la et

aPlicd

oL-

La ieqirea DMUX se Prevdd


fi,rneliile

rt*^ gi H.

arrar- :lr rnemoria" AP


n'^
!-

in figura 12.3. este arf,tat programiil peiih:* calc",iliil fiiiiciiiior -t+^ gi


rri

n.

iu1 expiesiei iogice dureazi


,10

EFROM

ei"
0000 00c i

00i0
{J0i I

fr-iT; j-C I tll-1 f,s'_r-fh O 'f T] iij Eq iilo-ffT;T.


1-

Lodul I ' upeiaiiei L_ i


:-

j-

--;--;

.--

Adresa

,jatei

IENU

--l
I

vEi\(r
LDCci
STO

0100
c 101

n -q
U

q
i

0la
:
I

0
I

a)

c1t0

q
t,

cll

q 0 0
o

0lt cttl
0tl 1i0
,l

oil iii

x'''

i...". tntiiaiizafe
I

STO F{i Lii i) r'


OR.'rl

i 000 I001

0 -11 il
0 0 0

n 0

ii0

AlilC
)l-ilx

IjCaiculul expresiei
a

o'
-

q12-2)

L)

0
1

1010

i.oi

I 100
1101

I i
0

_l_,i
0

0i ol oj

ol oi

liu

010
0

LD

p2'

q
0

OR x' R-hDC c,1 STO I.I1

-i^. i -it'ormarea
__l

Iraicujui

erpresiei
( 12-3)

_-,

i1i0 il11

NOP et'
Jl\4P

et"

br.rciei

-r etlcheta

o: i

I illi<-

I i00 f-L-r i iOi k=,I 110k----i

j
i

i j

MIJX

troor
ooo
i

011

n"'

olc L-pfJ 'I'


^i iJ--*
i

[.uii

---T-------J
t,i Ij

ir

r 5\/
F - ---r

T-- UUU-l---r j I r---> :^


frll L'r { i I i --=>
I

DMUX

JT.E

Ocl ' f------*?i' \(-)/ nln, . Y ^,^ ----i i *x'


I i

100
li-,i lvl

I i

i----*:+

=
i

110
I
Feedback

ilt rra

I I

[]___> i
F_> -*-*_i

i
I

Fig

12.3

l2 5 o inierfala de ie;ire '.4


( ,r-,

I2'2'J' in ficura

esre ardrara

o rnrrrrara de

inrrar-e t

p!

liarin fis-r

'a

).

progr-arnabrl secventral perrtru pom*ea srea-tnung&i a rnororurL,i asincron ardtatd Relea'ra perri GRAFCET-u' 9i prograrnur penrru unui motor erectnc asiacron trifazatcu. rotorur in scurt circLrit.
230

in articolul "Impleinenrarea cu automat

sisternr,rlui loo.:

#;;::;;;"; .";;;;;.r_;.r;*nl

'.],.

"Alte preocupari referitoare la automate progamabilein l12.Il .. ll2.4l


+<\ /

-t
I I

Spre MLrX (Fig. i2.3

Iniiializare

:-.-^-^^ !!lll.!tltd

nn r ur_, I

\ I

i
I

Calcului expresiei iogc* ';12-2)

-t
t^

It alcuiu!

I
i
I I

exoreslet loglce

rl?-?) \L"/
De la DMUX (Fig. i2.3

Fig.12.4.

iFormarea buciei cie sail


:r

iegirea 010)
+14\-

R-E

eircnela

__--->

_---+i,a/
-----:;------>

H.

----

-?.-->xt'A

M24

Fig.

12 5.

Programeie realizate cu nletoda prezentatd pot fi experhnentaie cu i-:ulatorul de automat programabil logrc APL care respectr normele IECT.
",q-:b

rtrare { pi) iar in figura

site : www. geocities.com/lanonescu I 12.121

labii a sisternului logic ron trifazat" ll0.'7 este


cornanda stea-tnungnr
't tlt
a

Alte eplicafiiin /12.13/ ... /12.221 Refentor la proiectare sunt date detalii in 112.23/. lrz.24l. privind ==uiarea automatelor automate in 12.25 esle prezentata simillarea sjstemclor *:amice realizatd cu a.yutorul KitSAS. Aspecte legate de tehnologie in tj2.26l '12.-l}t

zJl

CAPITOLLTL 13
SISTEF,{E AUTOS{ATE

iefectarea cal nregului sister

}E ACHIZITIS

A DATELGR,

CONDUCER.E $i S{iPRAVEGHRRS .{ FROCF;SELCTR iSisteme SeADAi

13.i. Sisterne SCADA centraiizaie gi ierarhizate


Sistemele auto:nats

proceseior (scADA

structuri

qi

ds achizifis a catelcr, ccncucere qi srpra.".sghere; supervisory control and Ilata Acquisition) folosesc: echipamente aflate ?ntr-o permaaentd evolu,tie, adapmn

perfo;man{eior impuse gi cornpiexitE{ii proceseior

stdpflrrirea criciruj proces ?nseamn* stdpsnirea infonnaf;ilcr: achldpn dateior din prcces, prelucrarea 1or. stabiiirea comenzilor citre proces, stocar-J

infannafiilor, transmiterea informatriilor de utilizatori in tlrnp util pentru luarea dec.iziilor.

la locul prodricerii catre posibr-hr

Friniele sisterne SCADA erau sisteme centralizate gi ierarhlzate {fig. 13 qi se conrpuneau din wrndtoarele echipaunente principare li3.16l:

o kaductoare

i |

r_.
I

penffu mdrism electrice (tensirure, curent, putere a-etivd s: reactivS, frecventE, factor rie putere) cu rolui ele a conr.erti rndriinei

raouct $t etenit de exec

(i)

lill

c c

mdsuratfi'ur sernna] electn'e unifieat lrie obieei 4

?a mA sau 0

* i0 v):
nir-e-"

fraductoare pentru mdrirni neelectrice (ternperaftud, presiune. debit, turafie, etc.), eu ieqire in semnai unificat;

calculator de proces perfcrrmant, dotat cu intr"dri analogice necesaj-: fiecdrei marimi dorite a fi urmdrite qi eontrolale, intrl:: logice penri-:

13.2. Siste

urmftirea stdrii echipamentelor, precwn gi cu ie;iri anaiogice


I

sta{ii

necesa.ff

penfu reglare gi cu iegiri logrce penfru comandd; * calculator la nivelul ierarluc superior, iolosit pentru afigarea datelo:, urmdr'rea qi controlul sisternului monitorizat. F-eali-zarea t:nui asemenea sistern scADA, prin aducerea separate ,[ fiecarei marimi m6surate la calculatorul de proces, irnplica folosirea unui numff mare de cabluri cu lmgirni irnportante pentru fiecare traductor. 'r'otodarL

in

sens iar

rermite programu

Prin echipi
:e in{eiege un ec

nulte procesoare
pcate

fi

conectat

SCADA, prin por

232

defecta:ea calculaton:lui de proces conducea integului sistem SCADA.

la

seoaterea

din fimetirrne

tE A DATELOR,
I PR-GCF]SELOR Dispeeerat

nrhizate
ducere qi siipra'usghere a

na Acquisition) nt6 evolugie,

folosesc
adaptafe
sr:

a infcmaiiilor:
or

eatculiior de praees
achidfia

trunct de
lueru loeal

cdf're proces, stocarea

grcducerii cahe posibiiii


e gi ierarhizate

{fig.

13.1r

,i3

161:

curent, putere activa p de a converti mdriniea


20

nA

sau 0

10 V);

Fig. 13 I

r5. presiune, debit, nivel

reri analogice necesare lfe, trhbri logrce penlnl


e$in analogice neoesarc

13.2. sisteme

scADA distribuite

pi ierarhizate realizate cu

sta{ii de lucru locale


sens larg, un produs inteligent este prev5zut cu un mrcroprocesor care Dermite programarea fimcsilor gi paramefiior de iucru gi comunicafia digitali.

in

pntru afiqarea datelor-

in

aducerea separate e

lica folosirea unui

numi

re

traductor. Totodati.

Prin echipament elech"onic inteligent IED (krtelligent Electronic Device), se infelege un echiparnent de automatizare care are in structura sa unul sau mai multe procesoare, care poate fi programat de la un catrculator pC portabil gi care
poate

conectat la un sistem de conducere local cu calculator sau la un sistem SCADA, prin porturi qi protocoale de comunicagie de mare circulatie industriald.

fi

conceplia sistemelor SCADA distribuite qi ierarhizate ac echipamentele eleckonice inteligente IED sunt cunoscute frecvent denumirea de stafii de lucru locale RTU (Remote Termrnal Unit)

in

n Y

ecbrpan mteliger

!J.2.!. Funclii ;i caracteristici tehnlce ale stafiilor

ele

lucru locale
I

-anPctq

.u poril
Principalele funclii gi caracteristici teluuce ale staliilor de luoru
RT{-l snnt urmiJoareie l1:}.3, L3.4, L3.L6l'"

deas
iint.ralt

o c

mdsurarea semnalelor electrice anaiogioe


analog-niiinedca ump;

prin egantionare, converse


1

;i

inefiioiai-ea v'aiorilor iiiSsru'ate ia anuiiiiie iniei-vale ar

,t,

cun ar fi dep5girea unor limite inferioaru prestabiiite sau super-ioare pen&u mdrimile misuraie $i cakiulate r u i;-,iegistreaz d data ;i v"J oarea mariiirii );
tnregistrarea unor evenimente achizilionarea locald a starii eehipamentelor gi comanda prin prevederea cu intrari gi ieglri loglce; din proces;

- LdllLoLa -^1.-+^+^ I

" e q e o r c

locali a acestore

esenlial
redusert

comanda elementelor de execugie ?n scopul reglarii parametrilor de interd-o

comunicalia cu rnai rnulgi utilizatori prin dotarea cu mai multe porturi a:


ccrmwricalie {RS 232. RS 485, Ethemet) prin prctocoale adecvate;

Conffolr .,'eriicali
tl

implementarea de S:ncfi logice


f,:r'-,^:-,r _ _ {nlet lI9lOI --!

;i

nnateniatice pcniru p'relucraiea h;caiA

nodr:i i
uv.elul jJ.+, lJ

nlafijTli

SaU OUIIIeIIZI;

conf,glrarea
implementate;

qi

setarea softr,vare

schemelor

de

automatizam

rl
una
sau

dialogul locai cu operatorul de exploatare de la panoul frontal dotat cr +^-+^a.-: l-.' -i-r^-^^C.-^-^^. r4statura )r st5rtrilt ue iiltlillg;
autotestarea

urforma'l

la punerea sub tensiune a FJU gi autodiagnasticarea de

..istoriee iransfius rnterfe!e

watchdog pe durata fr;.rcfianar{i lui.

Depi existi rnulfi producdtori iar diversitatea familiilor de RTti este mare existi tendrnfa ca ele sd satisfacd cerintrele de sistem deschis 113.6,13,7, 13 6.

SCADA
calculat<

Prin aceasta se in{eiege cd in cadrui aceiuiagi sistem pot fi rntegrate RT-L de la difengi producdtori, iar sistemele create la un moment dat pot fi uiteria
extinse atat cu echipamente
no.,-t

i3.iii.

Er

apdrute, c6t qi cu funcfii suplimentare.

13.9,

1_3

consider

234

e ;i

ierarhizate actuale'
sub

cunoscute frecvent ninai Uni$.


L$lor de lueru lccale

kograrmil softwa"re cu care se realizeaza configwarea gi pararnetrizarea echipamentului este propriu rrnui echiparnent sau urei famiiii de echipamente
inteligente,

te stafiilor de lucru

locale

Un lucru important in realtzarea unui sistem eieschis este posibilitatea de ccnectare ?n refea a echipamentelor RTU, mctiv pentru care toate sunt previarte cu portult seriaie. ?n ceea ce privegte protocoalele <ie comunicate, tenciinta esie de a se renunfa la protocoalele lnchise (de finnd) qi de a se implementa
protoccale deschise i!-?.1, 13.2, 1-?.5. i3.8. 13.ITl.

rin
mre

egantionare, conversie

la an-umiie inieivaie

de

i3.2.2" Aspec:ie speeifiee reaiizirii Sisiemeior SCAIiA distribuite si ierarhizate

qirea unor limite inferioare

misurate

;i

caicutrate

(se

Revoiuiia microprocesonrlui a kansformat preiucrarea dish"ibuita ?ntu-o iealiiate, atAt sub aspect iehnlc c6t gi eciinomic, precirm 9i inii"-un concepi
esenfal al arhitecturii sisternelor de automatizare.

: ccnanda locald a asestora

Modularizarea dani paramehilor de rnteres rsa cu mai rnu.ite porhui


rotocoale adecvate;
: de

redueerea

a fost unul dinke pnncipiile de succes care a permis timpilor de configrirare qi de punere in frrncliune a instalafiiior.

Controlul distribuit a peniris distribuf;a inteligenlei atflt pe orizontalS cdt gi pe vertical[ qi prezenla ei exact la locul rurde este necesar6.
Una dintre problemetre care se prur la proiectarea rmr.li sistem SCADA este mociui in care informatiiie furnizate de traductoarele aflate in c0rnp alung la

peatiu preluciarea iocaid a

bemeior

de

automatizare

niv.sf'i terarhic supedor al sistemului,.i anwne la ealculatorul de tlp PC 13.4, 13.9, i3.10, 13.11, 13.I2, 13.14, i3.iS/.

113.3,

Preluarea inforrnaliilor de la haductoarele de c6mp se poate face de cdtre


cu

la panoul frontal dotat

una sau mai multe stafii de lucnr locale de tip RTU, unde dupi achizifie informatiile se prelucreaz[, se stocheaz5, se calculeazl debite, se realizeazd ,,istorice" qi se trimit calculatorului PC conform normelor qi protocoalelor de transmisie adoptate. Calculatorul va prezenta utilizatorului, prin intennediul unei urterfele grafice, toate datele de interes. O astfel de configurare a sistemului SCADA este prezentatd ?n figura 13.2. Exist[ gi solulia ?n care rolul jueat de staf,ile loca-le RTLI este luat de calculatoare PC echipate cu placi specializate de achizifie a datelor /13.1, 13.g, 13.9, 13.15/. Depi ar putea fi atractivr, solulia este mai pugin performant[ din
consideragii care swrt enumerate

5r autodiagnostrcarea de tiP

hmiliilor de RTU este mare, m deschis 113.6,13.7, 13.8, i sistem pot fi integrate RTU

moment dat pot

fi

ulterior

rc,tii suplimentare.

continuare.

235

Pe

i.:opta
Nittrri

iirbordor

supenizare
s't(pe

Nivel autamatizare iocaid

Nivel proces
Elemente de execrrtie Elemente de execrrlie

di!l()l

Fig. 13.2.
Stalra trocali RTU are o bazi de date proprie care nu se pierde deoarece

este stocatd ?nh'-o memorie RAM proiejatd


Echipamentul R"TU are

la

?ntrer*perea tensitrnii de

't

iyel

alimentare pria acuniulator propriu tn regfun tarnpon.

tiabrlitate fbarte mare deoarece este uc


c

echiparnent <iedieat ce ruieazi un soft scris speciai pentru ei, spre cieosebire de

un

ealcula-tor

PC pe eare nrleaza Lm sistem de operare susoeptibil de

funolionare cu probleme. Pe unitatea RTU ruleaz[ doar programui dedicat, neexistdnd posibilitatea
1!-5

de la sistenrul PC de a rula sinaultan mai multe programe, situalie care poate conduce la aparilra de probleme, cum af fi blocarea sau firnctionarea
necorespurlzf,toare a sistemului.

ie cenffa
ierarhic
Ec

Nu hebuie tnfeles tnsd cd echipamentele RTU sunt iirnitate;


foarte sofisticate gi cu un grad mare de flexibilitate gi versatilitate

e1e

pot fi

::nfigura

;-

digtial

Dispozitivul RTU poate fi complet protejat impotriva accesfuilor neautorizate prin parole software, care Dot fi cerute atunci cdnd utilizatonrl doreqte o informagie sau cAnd doregte modificarea unor valori ale parametrilor.
c6t gi prin posibilitatea sigildrii ftzice, efective, a porturilor echipamenhrlui.

:rmutati
:adio.

236

I I

scADA distribuite gi ierarhizate ruai scfisticate se poate adopta solufla mai murtor stafii RTU slare amprasate rocar in proces gi subordonate unei stafii RT'I_I master (fig. 13.3).

Pen'"u sistemere

I
7

t jEnrt
I 't -z,- -1

IrJi,,,e!

supervtzare

izl

tii fuctoare

ffi

i iv
ii

Elemente de execu{ie

liivul
autontalizara

iocald

nu se pierde deoarece

riperea tensiunii

de

Nivel proces
Elemente de executie

re

deoarece este un r eL spre deosebire de EIre rusoeptitrii de o


reexi

Frg. 13.3.

stdnd posibilitatea

re, situalie cme poate

rca sau

funcfionarea

ierarhic superior.

Astfel, aceasta din *nnd preia toate *:fonnagiile de ra stapile RTU srave, le cenfalizeazd, re stocheazd gi le transnrite carculatorurui pc de

la

niverul

nt limitate; ele pot fi


:litate.

impotriva accesdrilor uncr cAnd utilizatond alori ale parametrilor.


echipamenhrlui.

ra-dio.

Echipamenfur RTU este strucfurat pe mocule, ceea ce pennite o configurare hardware flexibild. se pot utiliza placi de achizifie ;i digitale, pldci de modem care permit comunisarea prin de date aaarogice refeaua de terefonie comutati sau pe rinii inchiriate, comunicarea prin fibrd optici, sau comunicarea

237

13.2.3. Sta{ii de lucru locale realizate eu automate programatrile

+'*-L, _, -lsi- -! :t

apdrut autornatul progamabil logic {ApL), cuiroscin literahrra de specialitate de limba englezd, sub denumirea de propramahle L.ns eonfoiler (PLC), eare pernute rezolvarea apliealilor de comanda a procesei
uiiliz6nd iogica prograinai*. Ecldpamenrrii pennite implemeiiiar-ea sisterneiul
conducere automatd discretd losicS.

Ix anii '7A a

:: ti
rr_u r al"I s-u ,r Lq\l _rn,r.rt

* r]^.
-d

Autnmatul programa-tril logre cste


microcalcuiator ineiustriai, specializat
c+mbinaf;*na16

in

fiunicalcu-lator sau rni hatarea probxemelor de logldr

un

I
h
mediu industria-

pentru a fi pus in firncf,une de perscnal flra cunogtin{e aprofirndate ;h informatici, automahriui programabil logrc lau fost rapid cornpletate functriiu
nseesare implemenidrii sisiemeior iogice combinalionaie fimcgii nci:

;i

sec-"enfal5. Ccncepilt penf;u a f.incficna

ru

rc,
.i{ .ff:

gi sec-venfiaie cill

c . c c c e o

mdsurarea pararnetrilor din proces;

.DI

achizilia gi prelucrarea dateior;


regiarea numericd a pararnetrilor irnpugi;

.ca I dir
f'r

autoacordareareguiatoarelor,

comunicaf;a

fn refeie de autornate
;i
alanna-rea;

t
programabil$ sau ?ntre automatek

1IIl

pii
-u

programabiie qi ealculatoa"re: s$pralghereaprocgselcr

eol

diaiogui,,cm - rnaginr" cu ajutorui eeranuiui vi<ieo sau al funpnmantei. Automahrl prograrnabil logrc capatril sd indeplineascd toate aceste fimr:u

lnt,

autornate

a devenit un

;lior,
:ealiza:

cu

adevdrat calculator de proces

gi se

nume$te autorr,m

programabil (APi.

.
r

Pe sc'.irt, un automat piogramabil achizifioneazi daiele rlir-r proces. k prelucreazd eorespuazdtor qi apoi genereazf, ccrnenzi citre elementeie u execulie din proces; simultan, prin magishale de ccmu:rica$e sunt schimba:r date cu furterfele de operare qi cu alte sisterne de achizilie gi prelucrare n
automat prograrnabil, corespunz6tor ales, va dispune de suficier:r rsiirse pentrii exploatarea la maxirn a perfinnanieior echipamentelor cu care jc
interfaleaz1,.

afi!
naa -yr !

.
t

lau
ofic art afi$

acestora"

un

'

Echipamentole RTU prezentate fu figunte 13.2

din structurile SCADA distribuite gi ierarhizem qi 13.3 pot fi autornate programabile configurme
238

he

nrosramahile

rc

(APL), cunoscut in
a proceselor

r de Programabtre Logic

hardware corespunzitor niverului de ccmplerjtate cerut de aplica{ie n3.7, !3.!r, 13.131. in mod coresounzitor, un automat programabil de tip slave aflat pe nivelul de automatizare localS va avea maj dezvcltatd partea de interfalare

: comandi

]mentarea sistenieior

ia

proees'i (urtetrelele de intrare-iegire analogrce gi numerice)" pe c6nd un autcmat programabil de tip master va ata mai dervcltatd partca de prelucrare a datelor
Ei de comunicafie

cu

in retea.

qnicalculator

sau ul noblemelor de logrca


na in me,iiu i,-,dustriai

o r o o

intr-un sistem scADA, automatele programabile pot asigura:

achiziFa datcloi

din proces prin


;

sistemr;l

magistralele de cornunicafie

,je irrhiri_ie;iri ;i

puin

;i

oyhnle aprofundate de pid completate firncf,ile

conducerea procesuiui, inclusiv er: algoritrni de reglare ptrD;

uie ;i

totalizarea cantitdfilor, memorarea datelor ?n firncfie de sursa lor, pe perioade convenite de timp;
hansmrterea dateior preiuerare a datelor;

secven;iale cu

citre interfefe de operare gi alte sisteme de achizilie qi

o calibrarea la distanfd a aparatelor de misurd; o diagnostic online aJ defeefiunilor, fapt ce perrnite reduoerea substantial5
tirnpilor de stafi onare;

c
sau ?nke automatele

interconectarea pe magistrale de comunicafe cu alte automate progamabile. echioamente locale inteligente, senzori inteligenli montaf
cfimp, etc.

r
sau al lmprunantel.

eontroiut mesajetor de operare

;i

de alarn-rd.

rscd toate aceste fimcFl

se numeqte automal

Interfelele de operare pot fi alfanumerice sau grafice, monocrome sau color, cu posibilitdfi de animafie. in principal, cu ajutorul acestora se poate
realiza:

i dateie ,Jfu proces, le i ciire elementeie de


unica$e srurt schimbate

chizipe gi prelucrare a ,a disprme de suficiente


h"pamentelor ou care
se

" . . . o

afigarea informafiei din proces;

prescrieri aie valorilor parametriior din proces; lansaroa comenzilor cdtre proces;
afiga"rea dateicr prelucrate de automatul programabil;

afiqarea mesajelor de operare gi de alarmd.

istribuite gi ierarhizare
rogramabile configurar

z.5Y

13.3. Apliease

scADA. sistenr automat de achizitie

datelor,

conducere gi supraveghere a procese.lor din punctele termice

sistemul automat de achizixie a datelor, conducere gi supraveghere u proceselor din punctele tennice este ,m sistem distibuit, cu frrnclii Cistrtcm penfi:d automaiizarea proeeseior din punciele teimice, peniru monitorizarsn proceselor gi supervizarea comenzilor, respectlv pentu citirea automatd a eoutoarelor de energre tenrucd.. De aceea, sistemul scADA va fi tratat ca m ststem fonnat din doud subsisteme:

i.
2.

ieglare a iemperaiiiriloi rje lucr-u diii ilsictiri iernric; subsistermrl de monitorizare gi conducere operativi impreura cu cituan
,1e

subsisiemul

autornati
termic,

a contoarelor

montate

la scf,rile de bloc aferente piurctr.ilm

Funcf;cnarea ?n condilii apiime a imui piinct te,nnie preciirn a iinel refeie urbane de terrnoficare presupune unninrea gi corectarea in tirnp real e

;i

pnncipalilor parametri: debite, presiuni, temperaturi, cantitdf; cle c6ldurd, erc 113.5, 13.6, 13.7, tr3.8, 13.9, 13.r3r Acest deziderat poate fi reahzat pn' implernentarea unui sistem SC,{DA organizat ierarhic pe niveiuri ce corespunc diverselor elemente dur refeaua de termoficare (consu:nator, punct termrc.
ciispecer cenffai).

Fezuitatul expioatarii unui astfel cle sistem SCADA eonsid ?n gestionare* mai efieienli a resurselcr, a eonsr:rnr-r::ilar energetice qi a prcducliei la niveh:.
prmctutrui termic, lucrul simplu gi rapid cu ciienfii abonagi (fachyare autornatS).

13.3.1. orgnnizarea ierarhicd a sistemurui

scADA specializat

sistemul scADA pentnr punctele termice este organizat ierarhic pe trq niveluri (fig. i3.a) /13.5, 13,8, 13.9, 13.131. Primul nivel este constituit din elementele primare care interaclioneaza cu procesul. La acest nivel se asigurS automatizarea proecsuiui, e6t qi preri:area ;i masurarea mirimilor de interes din proces. componentele sistemului amplasate la acest nivel sunt urmdtoareie:

244

hidlie a datelor, din punctele termice


hrcere srrnraveghere a si r--r---q-

tradiretoasele

dc

temperah-u6, presiure,

mvel

;i

alte elemente

de

mdsurareldetectare;

contoarele de energie termici montate pe intrarea, respectiv iesirile punctului termic;

ibuit, cu firnclii distincte ce, pentru monitorizarea entru citirea automatd a CADA',,a fi tratat ca un
[n piinctul termic;
ativ-a impreunfl

pompe de circulap'e, de recir-cuiaiie, iic riliicare a prcsiunii, robineie de regiare cu cioui sau cu irei
car;

elementele primare

de execufre, cunl ar

fi

cu citirea

bloc aferente punctrilui tsmrc preciim ;i a iirrei corectarea ?n timp real a


cantltati de c5ldur6, etc. ar poate fi realizat prin pe nir.eluri ce corespund nsumator, punct tennic,

Server PC pentru comunicalii gi bazi de date

Sef secfie t.,'-'.-.-^ I":.'*'.,":''. I tmp reat a

-r";-l jrl

Inginer $ef
Urmiirirea stdrii
fuirc!.ronale a echiparnentelor

DA constd ?n gestionarea pi a productiei la nivelul i (facturare autoruatd).

tDA specializat
ugamzat ierarhic pe frei

N,rd 2tl

care interac$ioneazd cu

enrlui, edt

;i

preluarea

gi

TnlrXri /iociri

I-i-x;/i^.;; IrLroru rv*rr

f) tl

punct termic

punct termic

sant unnitoareie:

Fig. 13.4. Argarttzarca ierarhicl a sistemului SCADA pentru puncte termice.

/+t

Al doilea nivel ierarhlc cuprinde echipamentele de conducere automa6


local[ gi de achizitie a datelor (echipamentele care in paragrafirl 13.2 au fos denumite stafii de lucnr locale sau RTU). Avdnd ?n vedere nivelul de
complexitate al procesului din punctul termic si posibilitatea de implementare
a

frurc{iilor RTU ei-r echipamente ale firmei Danfoss, echipamentele anrplasate la acest nivel suni urmiioareie doui: ' controler specializat (CS) pentru procese termice care implementeaz[,

a-igorituii numcner dc rcgia-re 5i logrea de eomaaeii eomLrinafionajA y


secvenFalS;

echlpamentul de achizife a datelor

AD)

din p'*:ictul tenn-lc.

La acest nivel, informafiile din proces pot fi vizualizate local pe sistemui de afiqare al confrolerului sau al echipamentului de achizifie a datelor. Tot la acest nivei are ioc gesiicnarea gi centralizarea automat6 a ciaieior in verierea
faasmiterii la distan!5 cEtre dispeoerui de zcnE.. Legatura cu nivelul ierarhic superior se realizeazd prin intermediul
sistem de comunicalie prin fibr5 cpticd {T3.171.
rinr.il

f-nc-t
zuT,ln
jr. n---f,

in

Al treilea nivel ierarhlc

este reprezentat de dispecerui de zon6, unde

se

vcr eoncentre ttate infonnatiile soiicitate de ia fieeare punct tennic. Pe 1Ang3 ftmclia de monitorizare, dispocerul de zoni are gi rolul de superviza.fe F
condueere operativl de ia drstanll a prxrctelor termice.

:"rir
:1rrci:

;---i -. u.1-il J!

I-a acesi aivei ierariric superior se vor afia


echipamente ale sistemului

ampiasate unnStoareie

."i* Jqmif

^ .

. .

SCADA 13.171 calculator PC cu ro1 de server de comunicape qi bazi de date, pn-r intennediul cdruia se realizeazd telesupravegherea gi telecontrolul
punctelor termice;

$:AD
a

relea de calculatoare PC structurati pe baza firnctiilor principale pe c63


trebuie sa le indeptrineasci un dispecer, respectiv:

o' ai

r'
"/

calculator PC pentru supervizarea


punctelor termice;

qi conducerea operativi r

calculator PC pentru gestiunea automatd a datelor de consum pertn:


facturarea clienfilor abonati:

.(
1a

calculator PC penku urmdrirea gi controlul de frrncXionare


service);

distanfa a stlnii

de

a echipamenteior din ptinctele termice (diagnozn-

.I

,,

^.

ele de conducere automati fo paragrafirl 13.2 au fost

/ / .

calculator PC pentru efectuarea


energetice, emiterea de rapoarte;

in timp real a

bilanlurilor

ind tn vedere nivelul

de
a

calculatoare PC pentru informare gi urmirire ?n timp real.


Si alarmare.

bilitaiea de implementare

imprimantd pentru tipirirea de rapoarte

echpametttele amPlasate la

:rmice care implementeazi ccmmdd eombinalronaid 5i


Rtrctul tenmic.
idzualizate iocal pe sistemul

13.3.2. Ac{iuni pi func{ii ale sistemului SCA.DA specializat Implementarea tmui sistem SCADA speciaiizat pentrn puncte termice se
o{onfrreozi wi!!lUvdzd iostykiz.tt aat wt ttLLut l.ni -o Pg [ii-l *i"nl-',.i ,li"t"ih,'it oo+$nl inn4f anfir,nil^ tMirll I "i 11 UtJii tU ftta. dSi.iA: Ui\/Ct (lUaiiiiijlv
r,i +r

flurcEiile de

bazi sunt grupate spre a fr indeplinite de subsisteme

speciaiizate

: achizitie a datelor. Tot

la

(automatizare, monitorizare, dispecerizare).

cmrati a ciaieior ?n r,ederea

Eciripamenteie suni speciai aiese pentru process ierrnice, dup[ specificul

reazl pnn intermediul rurui


frispecerul de zon6, unde
se

fiecarui subsistem. Se utilizeaz5 ccnffolere specializate {CS) in reglarea automatd a temperahrilor de firaizare a agenhrlui termic de incalzire, respectiv a apei calde de consurn rnenajer, in funclie de conditiile climatice gi de restricfiile impuse de beneficiar. Pentru achizigia, monitorizarea, afigarea qi
transmiterea datelcr din pwrciele tenniee se utllizeazd echipamente de actnzife a

cae punet termic. Pe

lAng6
9i

;i

rolul de supervizare

datelor (EAD) Un EAD are rolul de conoentrator

al datelor provenite din

purrctui termic, ca gi aeeia <ie eale cie transmitere a *ornerlziior emise cle dtspecer

rfia

ampiasate unn6toareie

cltre diverse eciripamenie din puncirii teffiiic curn ar fl variatoareie de turatie aie
grupurilor de pompare sau controierul speeiaiizat.

ca$e $i baza de date, Prin avegherea qi telecontrolul frmctiilor principale pe oare

Atat CS cflt gi EAD au o firne$onare independcnti in cadrul sistemului


SCADA global.
Funcgiile principale ale sistemului SCADA specializat sunt urmdtoarele:

&\:

S i

conducerea operativd

r achizitia, hansferul datelor si emiterea conienzilor; o ?nhe,urerea gi acfualizarea pennanentd a unei baze de date complete; o afi$area grafic5 a schernelor sinoptice pe care sunt figurate valorile
momentane ale marimilor analogice qi starea aparatelor ternnice, depaqiri
de limite:

a datelor de consum penfru

e
rohrl de la distan!5 a st6rii
de

crearea gi vizualizarea diagramelor de evolutie penl"u mdri,':n:!e analcgice


sau catroulate;

nrnctele termice

(diagnoza-

?nregistrarea cronologicd a evenimentelor (depagiri

/ reveniri in limite

ale

mdrirniior analogice, schimblri de stare ale m*rimilor logice, etc.).

^/,q5

realizarea automatE de calcule privind &ctararea autornats a ccnsumunrur de energie terrnicf,, intocmirea de b'anfuri energetice specifice; editarea rapcartelcr pen'cdice care con{in date sintetice despre regi*ru1 nn funcgionare al instalaf;itor teh.rologics dispeoedzate;

alarme!or;

tipirirea ia imprimantd a rapoarteior, graficeior de evoiufie sau ;i


alar-mare v:zual5 sau

r,

sernpa-lizare

fiincFonare;
cie comunicagie.

/ ;i prin v. sgg" in sifi:a{iile anormale r


,si a rinrJ:rr

autodiagnoza stdnr de fi:nefionare a eerripameatercr sistemului

13.3.3. Funefionarea sistemeelui

scADA pnrru puncfe termice

Configurafia sistemului SC,ADA de aohiai$e a Catelcr, cc*ducsre supraveghere a proceselor din punctele terruice este uffndtoarea ll3.g, 13 13.13" 13.i5, 13.1?/:

o s s 6

de automatizare a puncturui termic dezvortat controleruiui speciaiizat (CS) peetru procese tennice;
sistemul

?n

ir*

,ri,etemril de aehizigie gi neonitcnzere a datelor din grr.inetrrl terrnie dez_r,ola: i'r-r.;urui echipani*niiilui de acliizjiie a da.telor (EA*i;

srstemul de

*itire sutometa a datelor prorcnlte

cle Ia

sciirile de blocurj;

e*nt*arele mantate

sistemur de echiiibrare a relerei secundare de incalzfue.

enumeraie.

Pentru acgiunea de conducere operativt gi de centrarizare a dateror penil-r procesele din punctel+ termice, confonn solufiei aualizate, esrc necesa:t inteiegerea funcfiondrii combinate a prirneror dcud sisteme din cere pan

13.3.J"r. F'nc{ion*rea sistemului de autornatizare ar puncturui termic

stadiul actual al automatizdrii punctelcr ternnice a atins un ruvel ridicat ,i* complexitate prin faphil cr. rezorv[ at6t conducerea rocard a proceseror ci: fieeare punct termic, cdt gi eonducerea intregii relere de tennoficare.

1.4A

a automat6 a consirmuriloi
-uetice

specifice;

sinretice despre regimul de


i*to'

O schemd tehnologic* reprezentativi cu aparatura de automatizaie pentru rrn prrnet te-rmie se prezintd in figura 13-5. Sistemul de automatizxe al unui puact telrnic Febuie sI f,mclioneze astfbl
?nc6t sd asigu-re urnnitoarele

iceior de evoiufie sau


ce,

i)

Reglarea temperaturii agentuiui termic secundar penh-u ?ncSlzire (iNC) in funclie de temperatura extenoard" prin acsunea vanei de reglare cu doud

cdi, montat$ inainte de schimbitonrl de caldurl pe circuitui primar pentu

ia sitrraliile anormale de

fuc5.lzire.

Ltelor sistemr:ltri gi a

liniilor

2) Reglarea temperaturii apei calde menajere (ACh$ la valoarea prescrisd, pnn aepunea vanei de regiare ou dcufi eii montati pe eircuitui primar 1gr
pentru apd calda menajeri, inainte de schimb6torul de caldurl.

tru puncte termice

ea

datelor, cc*ducere qi re unnEtoarea /13.8, 13.9,

3) Asigurarea priorififii prepar6rii apei calde menajere prin reducerea incalzirii. 4,r Limitarea debituiui <ie agent ten'nic primar care intr* in punctui termic, prin ac{iunea unei vane de reglare cu dou6 cdi gi condilionatd de
temperatura Pe conducta de retur'

rmic
rmice:
T\\. a,!\t) ))
E
A

dezvoltat

in

jurul

5) Menfinerea unei cfderi


Se obfine

de presiune constantd pe inhegui punct termic

prin

utilizarea unui regulator de presiune diterenfan5 montat pe returul primar'

eehitribrare

a circuirului priroar 9i asigurl un punct de

din punetul ternrie dezvoltat


: de ia contoarele rnontate !a

func{ir:nare stabil pentru vanele de reglare.

5) F*sibilitatea de a ccnfigUa prsgrame +rare, sdptfuntnale qi anuele, cu c,rmuiare auiorna'rE int"e regimixile iami / vai. penh-ri fiirnizarea ds
cf,lduri gi api caldd menajer5. ?) Perrriteraa funcfiondrii in oricare
automat, conf,ort, redus Pi manual'

ncdlzre.
cntrahzare a datelor Pentru

din

regimuritre urmdtoa-re dorite:

analizate, este nesesare ro6 sisteme din cele Patrti

8) Cornanda sor.,'cmotcarelor.,,anel+r de reglare cu semnale hipozifonale. 9) Pornuea qi oprirea pompelor de circula{ie ?ncf,lzire, recireulare qi respectiv ridicare presiune apd calda menajerd, in flrnc{ie de prograrnarea
orard qi de regimul de oPerare.

rtizare al punctului termic


ice a atins un nivel ridicat

i0) Protecfia la inghe{ prin pornirea pompei de circulafie' 11) R[sp'*ns ?nt6rziat pe circuit';i de incdlzire la fluetua{iile

rapide de

&

rea locald a proceselor din l & termoficare.

temperaturl exterioarE. 12) Semnalizarea stirii reale a elementelor de execufie din proces (pompe,
robinete de reglare).

245

I
t I

r(f t< t(J


ll

'i,
Si dl
=i tri
a
i
!

i-i !

I .4.._--l L-1FiJF

,A!rsl

4 I \J
/\

tF
t!i I

:,
Er
I

A ,t

O el

Tn | .El F+<l &l Jl E_./ | .(.t c})*ff'.


$'G.l

L'6h-.r
i*rI

rt

Kll

| | rll
r--Jpl-LY+-' i
uirlq IA

;*r

iti

fii trl

tii
fu3

tt il

tr-T*
4

l(
I

f; ft
i_

,___.J

--@j-

246

rf

1-l)Pornireapeiodic*$ipeEt'";intel-/aledetimpscuIteapompelorin
perioadele prelungite de nefimcfionare'

t
..4, u9 Y
X

14)
I

la traduetoarcle folosite in buclele de Semnal izueadefecliunilor ap6ru.te

reglare'

-l
I I
I

--T'

t5)Ajustareavalorilormasuiatedetraductoareledetemperaturd,cauriiiiare de mfuurare' a constatdrii unei erori sistematice a datelor {EAD) printr-o 16) Comunicatia cu echipameotul de achizilie informa$iile neeesai'e s6 fie disponibiie interfafd Rs 23?, astfel incat toate
I

I I

!i

laEADgis6poat6fitr'ansrniselanivelulierarhicsuperior'

.I

I I
I

{cs) pentru oonducerea proceselor termicepoatefialesdirrofertelefirnrelordeprofil,pe^criteriidepre!i


controlerul speciatrizat
perlbrmanle
Se

din p"rnctele

I caiiiate / garanpe

aie in v.edere uiiiizar-ea de aplicaiie ?nscris denurnirea ECL 2000, livrat eil software-sl
un

v6nzare' ?n aceastd apiicalie 5i inirefinere dupS .rjriiii CS ai fir:rrei Danlcss ,,vS eiin Danemarca. sub

in

memorii

)-

nevclatile'Esteprev*zutcuuopanOudeoperarepentruutiiizator,careconfine ll3'171' eeran de afigare qi o tastattrd adecvate

Pentruaseputeaprevedeauneontroierspe*iaiizatinproiectulde
li
L

I i)
lL

hebuie cwoseute automatizme al un*r punet termic, operare al acestuia' conexiuni ale aparatului gi modul de

semnificafiile bornelor de

il
fl

'I
I

Schenraeleefied69ggngx-il.i$idicfigtrra13.6esteceaacontrolerul*i Danfcss, care poat cond"ace aiitomat specializat ECL 2000 pr*d,;s ce firma tehnelogicd cu aparatura de proceseie din punctul termic prezentat ?n schema
automatizare din figura 13'5'

J,irll

lllrlltl

Uxlli

-tnl

,/.
ca

s$
ii

247

vt

=
F._i

6I
{t lrl

+
)

cJ

Xfl

(.)

w) .A

Ai',

rt

248

13.3.3"2. Funcfionarea sistemul de achizi{ie gi monitorizare a datelor

din punctul termic


Sistemui de achizitie qi rnonitorizare a datelar la nivelul unui punct termic {PT) este organizat in jurul unui eohipament de aehizifi.e a datelor (EAD), eare cie fbpt este un caiciilaior industrial de proces spcciaiizat pcniru uiiiizarca in procesele termice. Aceasti componenti a sistemului SCADA este necesar[ in

.t)

6 i U

(..t

.)
ttI

fi:nefonare pentnr eolestarea din punetril te-rmie qi transmisia la nivelu-l ierarhio superior (dispecerat) a tuturor paramekilor necesari care se preiau de la diierite
slaaanto !igiiiqilaG onmanno*fn w'Jililrviigiilv olo civ cicfonrllrri JiJiwiirursr rr:?n-mqf cuiu-:iiGi) drrni uuij r!!m !diu cs Jv r-reeinf6 itrvaiiiio in rii

continuare

ll3.l7l

(}

i)

De ia coniraierui speciaiizat iCS)

CS esre pre.,'Ezut cu a interfa{i seriala R S 232 prin care se pot transmite la E,a-D
f

urmatcarel e informa;ii

Ft

(}

a) Configuratia CS; b) Farametrii buclelor de reglare autcrnat5; c) Temperatura primari la inua,rea in schimbdtorul
II-a:
d) Temperatura ACM;

de cdid''ir5 ACh,'l treapta a

0a

;
(f .F
C}

Temperaiura cireuituiui scundar de ?ncalzire

fr Ternperatura extericarS; {J j\ Temperatua pe returul circuitului primar;


h ) Starea traductoarelor qi a elementetror de execugie;
1

(}

) Diferite semnale de avarie; I ) Valorile indicate de contoarele pentru apa de adaos.

2)
A;\

De la contoarele de ercergie temticd montnte fn PT, orga:rizate inff-o


rnini-refea local6IvfBUS, administrat[ de un convertor h{BUS.

in PT se mSsoar[ energia ternnic5 pe urmitoarele circuite: a) Circuit primar lurl


l

b) Circuit secundar incilzire (pe fiecare iegire spre eonsumator); c) Circuit ACM (pe fieoare iegire spre consumatcr); d) Recirculare ACM.

*'BUS, prtn intermediul cenlralei ce sitire *,.{tsus. De ia convertizoarele,ie_fi.ec,*ent,i pentru poinpeie de Aclui $i flic convertizoareie tie secvenii surit prevazute cu o inter{aid ser,iara RS 4g5 ca:: pennite ffansmisia Ia EALI a ru:n5tcarelor i-rrfo*aafii: a) Starea de p*ruit.r aprit a pcrnpei de ACIrd sau de fNC; b) Frecvenfa de !r:cru;
re,tea

11 De ia contoereie rie energie tevwicd r?rontate ia scdrile de broc,orgamz::;

inf-c

4\

c) Dlf-bnte
Pompele pot

al.ar.-li.

fi pondte gi oprite de la dispeeer.

5) De la sistemul de expansiwne
sistemul de expansiune dtspune de propnui echipament de automafizare, cai" printr-o interfafi seriard }ts 4g5 transmite Ia EAD infonnalii pri'ind: ai )-.ri.;elrrl apei <!in rzerr,,or (imn, max); b) Starea de pornit sau de cprit a pcmpelor;

c)

Seramale de avade.

'rj prssiurciie
pe

6) De !* snarizarur ere*{ric are putere rca*tivi.

se transfnit ra

EAD *nergiile activa ; inrc


gi

E)

supraveghr* or condwr:teiorse u-indte ra EAD printr-,interfa{* seriatrS RS 485 un semnal nurnerie referitcr ra detectarea awriiic r pe conducte.

ile

m5s',rate pe *ire*itere prim*r gi secundar reilir. S*rrrnialcie srtu..ii aftalog_lce _4

ACbf pe fur

s.

2* mA.

IQ sistewrui rie

fi eunectai r'r pc Lap'rop penku operafii de service. . imprirnantd rocatri pentrr-l tipr{rirea de rapoarte gi caicuiatorur pc de Ia ciispecera: prin fibr5 cpticd.
Schema bloc a sistemului de rnonitorizare a pT gi ci:nexiunile electnce pentru interf,agarea EAD cu celelalte echiparnente de auiomatizme din FT esre prezentat* ln figura I3.?. sistemur de achizifie gi monitorizare a date{or din pimctu.r termic confine urmEtoarea
aparaturd /13.17
I
:

La EAD p*ate

7{n

driie de bioc, arganizate

iire
z

I.r'.BUS.

ACh! ;t ftiC a{a seriala RS 485 care


de

Fibri optici

t irsn.
DI.I
nr_')

rIT,?

tt de automatizare, care nfii privind:


.d()

Centraia de

citlreMBUS

Dispozitive tip on i ofr

EAD
o

(C ontacte s i s te m expaw i une

stdri Wmpe

- ieqiri rip cantact)

EAD energiile activa

gi

TrarsmilEtor de presiune T'ransmilitor de presiune Transmiliitor tie presiune

n ixC ;i,a-CIr{

pe rur $i

rimite ia EAD printr-o

la detectarea avariilor
Dispozitive cu iegire analogici 4-20 mA sau 0-10 Vc.c.

r operaiii de service, o
orui PC de la dispecerat

t
yi conexiunile electrice
ttomatizare din PT este
t

punctul termic conline

Fig. 13.7.

Schenna bloc a sistemului de monitorizare

in puncte terrnice

?51

o Echipamcch-rl de aehizilie a datelor EAD (calculatorur o Senzori de presiune; o Convertor MBUS / RS 232; o Sursa de alimentare 24Vcc: o Swsa de alimentare ne?ntreruptibili flJ,ps).
Reiese riirr aceasti comooneutele sale de bazd din structura modr:lar{.

de procesi;

ultimi eniimerar-e c5 echipamentui cu ccmplexitatea cea mai ridicati este EAD. in continuare se prezintd configurafia EAD cu
A. {Jnitatea centrald, reahzatd ?n Surul unui microprocesor pentium, compatibili iBl"i PC ;i pcaie rula sistem*! de *peffiie \.,r/indov,,s 1.,'T
Principalele blocuri funcfionale sunt cele cunoscute la oricare calculator pC. insd aici pnn specificul monitorizirii permanente a procesului terrnic se \cr regdsi qi urm6toareie eireuiie de supraveghere:

r' Crcuit de canfral a pantEfii la fansmisia de date; / Circuit TIME-OLIT; / Circuit WATCH-DOG; / Circuit de nivei de intrenlperi zero; / circuit de semnalizare la cdderea tensiunii de alinientare; / circuit de tratare a ?nh'eruperilor de la interfefele de proces: r' Circuit pentru acces direct ia memone; I Circuit cie rnemorie prograrnabii5 EpROlvf.
tJe iv'"trdri an-alogiee ?n scnmal
p.s.

8. Modulc

unifieat 4,20 mA ee
galv-anic

cil timp de conversie max. 50 num5rare 1000 Hz:

,ei

0-10

ee.

c. Iv{odule de intvdri numerice cu intriri izolate

gi cu rata

de

D. Modale de iegiri analogtce cu semnare unificate 4.-20 mA ec,0-r0 tirnp de conversie 25 ps;

ce

sr

E f" Ptill -Fef /' r

E' Modul cu ieqiri nwmerice


F. Interfele seriale.

care au iegirile pe relee miniatur5 si un curent de 2 A suportat prin contacte;

aphcapt

programare EpROM: H. InterJbya de canectare pC Laptop;


Ce

G. Modul

;rn Ron

Interfaya pentru imprimantd; Sarsa de alfinentare Z3AV ca, 50 F{z;

J.

)t)

..a.rra de alimefiiare netritreniptibiid

tip

UP^S,

cme cor4ine

;i baieriile de

ac,.*nlatoare necesare unei salvdri a tuturor datelor 9i a programelor pe ;n iaterval de maxim 12 ore d*pi ce aiirnentarea cu tensiu:re din re{ea se
rntierupe.

mlcuc
fitffg{Immfi. |Foses0r

: i t

Condi{ii impuse software-ului pentru BAD Fchipamentele EAD din punctele tennice vor avea implementate progreme co*rpatibiie cu softw,are-ui de bazl SCF.DA cie la niveiul
superior (dispecerul de secde);

r&e

\*tmdrrns

Comunicafia
bidirec;ional6;

in8e dispecerul de secse ;i EAD

fi.e'buie

sd

fie

rkare calileffi ei-rilui tetr[nc sc

Sistemul de opera:'e hebuie sa fie multitasking 9i in timp real;

progrannul de aplica{ie va con$ine o bazd de date localf aehiziponate din proeos oare v fi utilizatx ia reaiizarea:

cu marimile

r' /
fiimentare;
rle de proces:

graficelor de evolu$ie a acestor mdrimi in timp real; a fiei scheme sinoptice pentru cele trei circu.ite (primar, secundar

incdlzire

gi ACM) cu
a

indicarea vaioriior instantanee

temperaturilor, presiunilor, debitelcr gi energiei tennico; schemei tehnologlce de ansamblu realizate

in PT, cu

indicarea
5r

valorilor instantaaee
mA, ee

tenrperatr-l:ilor, presir,milor, debitelor

;i 0-1{l v

ss,

energiilcr te.mriee; ecrane cu divcrse rapoarle, avarii qi semnaliz[ri iie la eciriparnente, ecfane cu valori cumulate pi instantanee de la contomele de energie
termic6.

hanic qi cu rata
)

&

m.{ cc.0-10 V cc W

danrre gi un curent

&

Echiparne*hrl EAD peatru achizifia datelcr gi monitodzarea proceselor nr, punctele termice poate fi ales din ofertele firmelor de profil, pe oriterii de peg / performanfe i calitate / garan{ie qi infefinere dupE vdnzare. in aceasta Electrcnic SRL @icafie se are in vede.re utilizarea unui EAD al finnei Elsaco
nn Rom6nia, sub denumirea AR 2000 113.1?/'

253

J3.3.3."?. sis*emul de

ci#re aufomafd a dateror pro.,"enife de corfoaretre mofifafe Ia sc6riie de btrocuri

ra

Cont*arele de energie tennicl mcntate la scarile <le bloc pe circuitele :* incilzire gi de apd eaidd meiiajerd sunt citite autoiirat piir: intermediul unei rei:,r

fizice IvIBLIS controiata cie a centraid rvIBlis <ie citire a dateior. penri; conectarea la EAD este necesard o interfa{d seriali RS 232. AtAt infonnanrj,: aehiziponate ds ia eortoarele se5iiicr de blce cAt gi cole acliiziiienate d"- r:
contoarele aflate
?n

PT formeazfl o baza de date distinctd ll3.17

i
Sistenu.d de a&i$gie gi
mtlr2!gdtrihspy4

iCalculatcr de proces AR 2000]

Pf
Srsrefftlri rie

ciriri

{ttifrilt{tftv {i cottto*re{or de energie

&{:

h43

Contor de
energie terffiica

I **ri-i-"*.u
!
l_=.-_____+r
Contor

Contor

de i
j

l i
I ;

;;;;;., I --_.::
Dozi
csnexiuni
h,{BUS

rle |

i
I

h{agistrala

MBUS

Mt

Magistrala MBUS i\,{4

Fig. 13.8 stmctura sistemului de citire automati a dateior provenite de ra contoarele montate la scarile de blocuri.

lJ4

dcr pr+venite
blocuri

de !a

Prin irrterrne,iiiil comiinicaliei MBUS, de la conioarele de energie sunt


:reluate urmdtoarele marimi r' \,/alorile instantanee ale temperaturilcr tw
:

:a'iie de blcc pe circuitele de ai pnn intermediul unei refele

de citire a dateior. Penfu le RS 232. AtAt inforrnagiile n gi eele aehizilicnate de !a


incrt 113.1?/.

/ Valorile c"*mulate ale volumului gi energiei tennice; r' Crreie de functionare. / Starea senzorilor de temperaturS; / Starea acumulatoarelor de alimentare cu energie electriei; .' Csdu.riie de ero*r-e, in inisura in car"e s*nt rlisp,.rrribiie.
Structura sistemului de citire automat6 a datelor nrcvenite de la contcarele laontate Ia scinie de biocuri este prezentati i'n hgura i*1.8.

- rehr;

E.
I

Sistemul de

achiii$e 6i
nzonitoizare

13.3.3.4. Echilibraree

hidraulici a refelei secundare

de incdlzire

PT

Sistewu{ de cifire

Se realizeazb cu qjutorui reguiatoareior de presiuce iiiferengia-i5 produse


de finna Danfoss A/S Danemarca, trnontate la fiecare consumator (scara de bloc) pe conducta de retur a

$utrfir$ltt

{t

cotttoare{or de energie
Ccnlor cie : rlef gle leilllii--i

circuitului de incilzire 113.17

Regulatoarele de presiune diferenfiald utilizate, din punctul de veclere al

,j Contor de I energie terrnicE


f
ontor de gre tennicd

principiului de funcfionare, sunt regulatoare directe, adicf, energia necesara acgiondrii elementului de execufie se preia &n procesul terrnic reglat, {HrA a mai tl neoesarS o altd sursd de energl'e suplimentard-. organr-rl de regiare al elementului de execulie este 1m robinet de reglare cu doua e4i montat pe conducta de reiur a circuiruiui de incaizire, car se tleplaseazi in scopui ajustdrii debitului de agent termic sub acfiunea mecanicd a unei mernbrane elastice. Pe cele doud fele ale membranei se aplicd presiunile captate de la conducta prin
]

prize de presiune adecvate gi membrana se va depiasa corespunzitor diferentei


de presiune nnasurate.

-\- Dozi
cene.*iua!

Echilibrarea hidraulici a circuitului de ?ne6lzire esie necesarf, penh"u a se evita ..scurtcircuitdrile" sursei de cilduri din punctr:l termie ca ufinarc a dispunerii geografice diferite a scdrilor de bloc fata de punctul termic.

MBUS
a datelor provenite de la
x.

z))

scADA" sistem aut'nnaf de achizi{ie a dateror, conducere gi supraveghere e proceseror din centrarere termice
in eondpi optime a unei ccntrare termiee preewn gi a refeler dc kansport a agentului termic prssupune urmdrirea gi corectarea ?n timp real a pnncipaiilor parametri: puterea termici, temperahriie, debiteie, presiuniie. etc Nivelul actual atins de sistemere de automatizare gi momtorizare pernn posibiiitatea pariieuiarizirii cond$cerii pentru criee tip de ceritrei5 terrrrica y re,tea de &ansporf, indiferent de lungimea refelei si de disfibutia geografica a centralelcr tennice. cazur puncteror termice, sistemul automat de conducere 5r supraveghere a proceselor din mai multe centrale termice care debiteaz5 energxe inb-o refea de transpoil" este un sistern scADA distribuit gi
asigru-d
Fr-rnepoaarea

13.4. Aprie*{ie

ca qi in

;&zan( ;* fi,u arur


.r&

+* L<!.: -^.

la r-riveiul i:nei centralei iei:mice

ierarhir-at care
auiomaie

lffi-gtnt

iir-:irdtoarele ,Joui

principale:
tr

funciii

&rfiom;

" conducerea

automatd {automatizarea gi secvenfierea cazaneror, regrarea ternperaturii agenturui de ?ncdrzue pe fiecare circuit care pxeaci

,l,lIE3nl
!J t ulzll

central', regrarea teniperafurii apei carde rnenajere, comanda pompercr): 2. mcaitcriearca ;i ecnducerea cpeiail*v*.
Avandu-se

drn

;xien0i
i r

--, -. -\Lt LIL i

termice' ih continuare se va face o prezentare a autonnatizdrii cenh-aleior termice detaliindu-se doar aspectele particulare
specifi ce.

gi supraveghere a procesel*r din punctele tcrmiee qi cel destinat cenhalelor

in vEdsrc sinriiitudiniie ciinre

sistesrui automai de conriueere

1r. y
2

c.l

A: w

13.4.1' organrzarea

ct
!t

ierarhie' a sistemurui de conducere si supraveghere * eentralelor termice

T. L'
turnrzate

organizarea ierarhicd pe kei niveruri, prezentatd penku punctere termiceeste vaiabiia gi penfiu centraieie tennice. cornponenteie

lunc;ioni
electron-i

niveruri ierarhice sunt aceleagi, deosebirile fiind la primele doua niveluri: la primui niver mai apat cazane gi arzatoare, iar Ia niverur doi controlerul speciarizat (cs) este proiectat pentnr conducerea gi secvenfierea
256

cele

fei

sistemutrui amplasate Ia

bipozifio
protecFa

minima

ir

'-

hizifi* a datelor, ntralele termice


rmree precnm qi a ro,tolei
eorectarea ?n timp real
a

cazanelor gi pentru reglarea temperatrrrii agentului de inc[lzire pe fiecare circuit


care pleaci din centrald.

l3-4-2. Functisnsrea sistemului de automatizare al unei


-^-a^l^ cillt'ale a^--:^^

ttr llllt E

, debiteie, presiuniie, etc. gi monitorizare perrrit

Sohema tehnologici

cu apamhra de automatizar pentnr o

cenhal5

ip de cerriraii termici
e distribuSa geografici

gi
a

termic5 este prezentatE in f,gura i3.9. Centrala termicd este prer'5zut* cu doud
azan-e eare firncfioneazd in cascad5, dar numirul cazanelor poate sd se rnodifice
?n

func$e de puterea termicE totalE cerutE centralsi gi de puterea fiecErui cazan

tsomat de conducere ;tribuit gi ierarhizat

gi

din cascadE.

tce care debiteazd energie care

e doiia fiincfii

auiomate

Aparatura electronicd de automatizare va fi aleasd dupd specificul sarcinilor de automatizare impuse proceselor termice. Principalul aparat de auiomaiizare din ceniraia iermiei este eontroierui speciaiiz-at (CS) pentni comanda automati

cazanelor

gi a

arzdtoarelcr, somanda pompelor de

ierea cazanelor, reglarea


cfucuit care pleacd din

circula$ie, reglarea temperatririi agentului termic

in

funcde de temperahua

exterioari

gi reglarea temperaturii apei calde menajere"

e, comanda pompelor);

Automatrzarea cenkalei termice asigwati de conholerul specializat poate 4 ,-+*.---+=:--+-x f-- -J--,.x *-:.+i **i*"^j*--!^. llI!rP{u\,. rr )r.l uulurdlt4 nr Lruuct
lrdl.r

F Pt

1. pnma parte rmplementeauE tcete funcgiile autcmate iegate de cazane gi de


rui automai cie oonriucere

cel destinat centraleior rizirii centraleior termice

arzdioareie acestora lpornirea pi oprirea arz6roareior, secvenfierea cazanelor, proteefiile automate, diagnosticarea defectelor);

2.

cea de-a doua parte asigrrd automatizarea distribugiei agentului termic pe

diferitele circuite care pleae[ din cenhala termicd (reglarea temperaturilor cu ajutorul robinetelor de reglare cu trei c6i, comanda pompelor d.e
:onducere si

circulafie, eomutarea pornpelor aetivc gi de rezervd).

Tablourile locale de automatizarc ale arz5toarelor qi cazanelor sunt furnizate de fabricantul cazanelor gi con$n automatizarea minimald penhu
,

pntru punctele termice,

funcEionarea

in

siguran{d

acestora: automatul

de ardere, supravegherea

e srstemutrui ampiasate la

eleckanicE a fldc*rii, starter,;l penL-; motcrul';entilatcrului rz5torului, reglarea bipoziponald a temperaturii ?n eazmt,protecfia cazanului la supratemperaturi, protecfia cazanutrui la sclderea debitului de irigare cu agent termic sub o valoare

flind la primele doui oare, iar Ia nivelul dot


nducerea

gi

secventrierea

minimd impusd.
25'I

Er

Y 7]2
I
I

d\
I

E"r
/p

T-t74l-L

"t

I
I

I
I

;--l---"tr,-,"r.'---ti |1 ;".'',r'"ri^'
-

i_

i--i lr

iltr :l :

'-+-*-l* -@

"j-----i-

ill

i i

L"d)'"J * \/| _:--*"

r- 1*'

i1! t\ |;::

c.),{v

!(J

i'

dC)

$e -U

258

N{ctoarele pompelor

s'*t

comandate cr: ajuteirul tmor startere eompacte

termic, declanqator destinate motoarelor electrice, care confin contactor, releu


se comandi direct de elecfiomagnetic de sctrtcucult. Conta-cton-rl starterului puteri mmi, pornuea c6fie contclerul specializat. Penfru motoarele electice cu
se iace cu un starier siea-triunghi'

^ -ii
il

-'- -t't*
l/-'b.
i

-i-

-i----t

9l al
rva

tl
=l
FI

de energie cazanele din eassadE- sunt seevenliate in funclie de cererea tennici necesafa realiz[rli tempcraturii darite pe turul general al cazanelor' Tehnica ,ie secvenlere a cazaneior $ne seama de dou[ aspecie: Diferenta dintre temperatura pe fi-r,rril ge-nera! al eazanelor 9i temperatura

c.r

pr-escrisi obfiniita ca reruliat a1 utiiizarii graficelcr de reglare pria mlsurarea temperaturii exterioare, dar qi in urma analizei temperaturilor
a apei calde ce se doresc reglate pe circuitele de incilzire qi de prepafare
menajere.

tsT ={ =t

iN

2. UrrnFirirea vitezei
kv ga
9'Jq

gi de varialie a temperaiurii turului geaeral ai cazanelor

CJl rc( l

o)-'

cP >,= .Et

6)

i3

6)

atirrge vatroarea ref'erintei (criteriu Chiar daca antieipativ reaiizat de un sistem autorEat cu predic$ie)' prescisd, dar temperatura turului cazanelor se gisegte sub temperafura rirmdtorul cazan temperaillra creqte deshrl de rapid, nu va fi pornit esie deoareee se consider; cfr num*;*i de eazalie afiato ?n fi'r"rieiiiine
estimarea tirnpului dup6 care se siifrcieni. Sistemui ele conciucere autamatd tre.buie sd asigwe urmatoareie cornenzi pentru fiecare cazan tn Pafre:

la

a
aa,

hr.
Ir

r Pomirea / oprirea pcmpei de circulalie a apei prin cazan; o Pornirea / oPrirea arz6torului; r ltrfodularea fl5c5rii.
Aiunci cind strategia de conducere cere pamirea unui oaaan din cascad6, Dupi un interval se porneqte imediat pompa de circulagie a cazanului respectiv.
de tirnF reglat coresptmz[tor se

fimite

cornanda de ponrire a arzf,torului qi dupa

ait interval de timp se trimite cornanda de modulare a fldcfii. AtSt timp cat uitimui cazan pornit nu a ajuns la parametrii de firaciionare specifici puierii maxime, nu se fimite o nou[ comandi de pornire a altui cazan' De asemenea, un anumit timp' dupd oprirea unui cazaq urmitorul cazafiva fi oprit numai dupi

259

Strategla de sec".enliere realizeazd ?nefuearea uniform-i a sazanelelr aJlare


?n firnctionare.

Astfel. dacd rnoduiarea unui cazan atinge 100% din puterea sa

:"

timp ceie doud cazane ?gi v':rr dish:ibui in mcd egal incdrclriie. (spre exemplu, nu va rimAne ur cazm ?ncfu'ca la 100%;i celdlalt la71\'o, ci vor fi incircate a,trf;ndoul la 60-04)"
este cen:ta pornirea r-m-dtomlui eazan, clupd un

in momentul in

care se atinge temperatura prescrisd pe turul cazanului

aeesta se opre$te. eonform aefiunii de modulare

tunilui cazanui'rri se aprcpie de valoarea prescdsE, heptei modr-rlante. Daed totqi dupi redueerea puterii lreptei rnodulante se ating:;
temperafura prescris*, caeanul se opregte imediat.

a fiicirii, dacd temperatr:n autcmatizarea rei*ce puiere;

Oprirea cazanului se realizeazd de asemenea secvenlral. hlpd, oprire; arzltoruiui, pompa de circulafie mai funcfioneaz[ un aaumit timp, p$ni s;
produce egalizarea temperaturilor turului gi returului idiferenla temperaturilo: dintre tw,,ii reiw mai roica de S0C). Corecta funcfignare a pcmpei de circuiaiie ;
apei prin cazan este esenfiaid pentru siguranla cazanului, altfel se

p*t product

avarii grar'e"
Reglarea iemperatwii agentului pe fiecare circuit indeperedent de fule5lzLr.

reprezint5 rediizeze
t:

c aite sareind ir::podantE a sonholerutrui


:t

speciaiizat are trebuie si

ffi lnatOiil-eie.

* c r o c

Cai*uieazd ieinperatiira necesar* p*ni:'i-l agenfui de ?ncflz,ii-e F fiecaii ctreuit ineiepenrieat ?n tunetre <ie tenperatura exterioarfi iutiirzatorul poai: impune cwbe de regiare distincte pentru fieeare ekcuit);

comand# pornirea

qi oprirea pompelor de cireulafie in functie

i:

perioadele de ocupare a eiadirii; Comandd robinetele de reglare eu trei eai pen&'u regiarea temperatr;rilc:
pe circuitele de

tncdkire;

Genereazd cereri de

inciizire pentru cazane gi comunici

temperatur=

necesarf, a agenfului tennic pentru asigurarea confortului tennic ?n cl5di-r"

Opre$te liwarea de clldurd dacd temperatura ex-terioari medie depdqeqte :

anumita iimiE.

260

uformf, a eazanelor aflate


ge 1007o din puterea sa
gi

cele doui cazane igi vor

indeplinegte unndtoarele fi:-ncfii:

in regim autornat se asigur* cu aj,;tcrur unui modul distinct de program. irnplementat in conholerur speciarizat, care

Prepararea apei calde menajere

rimdae Elr eazan ?ncireat

i la 509'o). scrisi pe turul cazanuiur.

o P.egimea temperaturii apei calde mena.jere; o Asigurarea ienperatwii cerute agentului din circuitul
a apei carde

licirii,

daca temperatura

marizarea reCuce puterea

tptei modulante

se atinge

o o

primar de preparare menajere {de olrieei g00c,) pentru prepararea rapidE gi asigr;rarea debitului pre.v.dz:t pentru apa caldi menajeri; Ftioritatoa preparini apei caide menajere fagfi <ie cireuiieie de inciizne: Frrnc{iaautilegionela.

seflengial. Dupa oprirea

m anumit timp, pdn[

se

idiferenla temperaturilor e a pompei <ie circuiaiie a

ilui, altfel se pot produce


t independent de inoElzire

peciaiizat eare trebuie

sd

Funcfia antilegionela previne aparifia ?n apa caldr mena.ieri a bacteriei legioneia' Aceasti finctie se realizeaz5 prin creqterea temf,reraturji apei calde menajere pf;ni ia ?00c, o dar'{ pe zi, ua timp dat de viteza de circulafie a apei caide gi de i*ngimea fraseuiui pe care se recircui5 apa caid5. La centraieie termice de puteri mai nniei, funcgia automata antilegionela se asigurd prin aducerea temperaturii apei carde din boiler la g00c gi menfinerea ra aceastX valoare ti:ap de o ori, c datd pe sEptdrndni, de regerld in noaptea de sdmbdtd snre duminicS, inke orele 3 gi 4.
coniroler-ui speciaiizai asigurd qi gesiir:narea pcunpeior riubie asifei: Comalidi potiirea pompei aetive ateinei e6;rri s.uaiegia de sonciucere $

rl de ?nci.lzire pe fiecarE
lerioara (utilizatorui poate

csre;

circurt);

circulalre

in funcfe

de

de fiincfiouare {exernplu 100 de ore), sau la data gi ora asffel uzura unifonni a pornpelor.

Rotegte pompa acfiva cu polnpa de rezerv5 dup5 un anunnit numdr de ore

fixat', realiz'nd

a reglarea temperaturilor

F comuilcS

temperatura

fortului termic in clidiri;


erioara rnedie depagegte o

conexiuni a unui conholer specializat pentru puncte termice. pot apare diferen$e ftl ceea ce pnveqte nunndrui inti"driior gi ai ie;iriior dirr gi citre proees, sau ar confi gurafiilor hardware gi software.

schem' erectrici de conexiuni a unui confrorer speciarizat pen&u conducerea automatd a centralelor teftnice este similard schemei
eleetrice de

comandd funefionarea uneia dintre pompe dacr temperatu,ra cxJerioa'd scade slrb 6oC, pentru a preveni lnghe{area agentul,;i
tennie
.

un

exennplu de

prezentate mai ?nainte,

confoler speciariza! care poate fi utihzat in scopurile poate fi EXCEL 500 al firrnei Honeywell.

!3.4.3. Func$onarea sistemurui de aehizi(ie 5i nnonitonzare a dateior din centrala ternaici


,o

ittc

sisternur de achizige gi rnonitorizwe a datelor ra ni*,.eru! unei centa-u ierrrrice (cT), ca gi cer destinai puncteior tei-rnice, este organizat ?n jui"ur eehipamenturui de achizitie a dateror {EAD), speciarizat pentru ut'izarea im proeesere terrniee' Aeest sistem este necesar pentru corectarea pararnetr'or & f,:nciionare ai centraiei termice
(dispeeerat).

Data

-q

sL?rar.;i

ma riir
parcdn,

gi ta,rsmisia ia niveiui iererhic

supericr

aee esi:li_

?n cazur piincfercr terniice, datere achiaiianate pro.vin de rr controlerul speciarizat, de ra contoarere de energie termicd, de ra analizor..i elecfric
pentru producerea energiei termice, conciuce ia necesitatea prevederii cre conioare de combustibil qi ta achizifia datelor de ra aceste ccntoare.

ca ;i

importar

specificur centrareior tennice

de putere, de Ia sistemur de supraveghere a conducteror.

1\(
T-

de a

as-tfel inc

consuma cambustibil

alasarea

schema bloc

dispoatii
microemi
Fen

a riaieioE {EAE), care tucbuic configurai ccrespune*tor hardware ;i software. un exempru o. ,* poate f; caicuiatorur tie pnces AR 2000, cu arhirecrura rip Fc, cordigurat <ie Eisacc Elecfonic (RornAnia).

?n puncte termice. componenta principard a sisternurui de achizi6ie gi momforizare a datelo; din ceirimia ier'riri*i este eciiipanie*iiii

asern5n5toare schemei broc a sistemurur de morutorizare

sistemurui de monitorizare ?rr cenkare terrnice

este

anumit cc

de achizigie

Lriodetecp,

Caractens

momenF:i

memona d
Tefu

sistemur de citire automatd a datel0r provenite de ra contoarele de energre termic' monate Ia consumatori este aceraqi cu cer forosit penhu automafizarea punctelor ternrice.
13.5. Sisfeme aufomate de confrol acces

urnStoarel,

Ar?tp,

care

bazi
dispo
deteci

Se constatl _shuetua aeeesi-r.tr

J :ffi' :tr*"r:_ffl-*

ir

;dementarea

unor sisteme automate care s5 supervizeze 6i sa realizeze acesr

f L;tr :#:TJ

fluxu]

Geom imag:r

unica

16)

ri

monitonzare

Aceste sisterne sunt cen'*mite, in sens larg, sisteme de control acces qi se

lr

pot incadra in categoria sistemelor de tip SCADA (supervisory Control and Data Acquisition), adied sisteme automate de aehizilie a datelor, eonduoerc si

la niw.shJ 'uei

centrale

supra-, eghere a proceselcr.

e, este organizat in j',:rul


,allzat pentru utilizarea coiectarea parametrilor
?n

de

niveiui ierarhic supericr


chi-dFonate pro-,"in de la

lccuri gi ?n actidtifi din ceie rnai diverse, de la accesui ?n spafii publice - g5ri, aerogdri, b6nci, magazine, parcf,ri, otc. - p6nd la adminisfarea, gestionarea qi restricfionarea sever6 a aesesr:lui ?n anumite institufii gi ,ffiitaii eoonorniee cu un grad deosebit de importanfi gi complexitate: guvera, atrmatd, mhive, centrale nuclear-electrice.
acces sunt int6lnite ?n etc.

Sistemele de

confol

termicd, de 1a analizorul
nductelor.

Aceste sisteme au la bazi anumite tehnici de identificare a persoanei, astfel inc6t in spafiile respective si nu poatd p6trunde decdt persoanele stabilite. Tehnicile obignuite utilizate pentru controiutr accesuiui sunt urmdtoarele: atagarea unor incuieiori mecanice, infoducerea unor fise, comanda unor dispozitive elech'omagnetice prin aefionarea manuald a unor butoane dupd un anumit cod, infrodueerea unei cartele cu bandd magneticd, cartel6 lesscontact (cu
rnicroemi6dtor radio) sau srnartcmd (carduri inteligente cu mem*rii RAM).

tma

combustibil pentru
cie

prevecierii cle conioare

m cenfrale terrnice este

re ln puncte termrce. e gi moaitorizare a datelor


L-teiur

(fAD),

care irebuie

Fentru accesul in spagii cu destinafii speciaie, s-au imaginat dispozitive de biodeteclie bazate pe diferite tehnici de identificare ale persoanelor /13.18/.

;.xemplu dc EAD poatc

fi

K.

confrgurat de Eisaco

Caracteristicile pe baea cdrora se pot id.entifiea persoanele sunt digitizate nosentul sclieit*rii accesului g! se eompar5 cu cele inf*duse anterior
memci:ia dispozitr."'elor respecti-re.

?n ?n

de la contoareie de energie

Tehnicile de biodetectie utilizate pentru identificarea persoanelor sunt urm6toarele /13.18/:

dosit pentru automatizarea

Amprentc digitald. un senzor optic citegte amprenta digitaH a persoanei carE soliciti accesu! gi se compar5 cu amprenta introd.;sE dinainte in*-c

ile a organiza, ordona gi la anumite servicii pnl


izeze qi s{ realizeze acest

baz1 de date. Pentru a se elimina posibilitatea cle ,,p*cilire" a dispozitivului de biodetectie sunt utilizati, in plus fala de sistemul de detectare a geometiei amprentei, senzori termici capabili si detecteze fluxul sanguin.

Geomeiria Jbyei. se vtilizeazi

cainer6 de luat vederi ?n infraroqil

;i

pe

imaginea fe{ei solicitantului de acces se eviden}iaz6 repartifia cdldurii, unic6 la liecare individ.

263

stereoscopi*. const* ?n anariza reliefuru:


trei dimensiuni. Recunca,teree #tdinii. se efectueazS
?n

geometric

&!ei printr-un

XEr;*l

care pune ?n e.,"idenf.E

liniile

anarizS hidimensiona!* a m.iin-r

acesteia.

Retina'
de date"

camerd <ie iuat vederi oferd imaginea diskibuliei vaser,:n sangrline ale membranei ref,iniene. Imaglnea se eompari 0u eea din trazn

l*rt3:l

ml;l
llll-r".

cea real6 ?nregishat. ?n prealabil. AIte tehnici de biodetecfie care se rnai pot utiliza stsmt ureckea, mirosul, Cantuya, bifi ile inim ii.

ivisui' Perscana care doregte s6 fre identif;cata treouie <!oar s5 pri.,reascS m obiecti'ul unei camere de luat vederi fErd a fi neeesari supiinnentarS a ccldului. 'uminaree vocea' Este captati cu ajutorui unui micrcfon gl apoi este arnprifrca* filtratd" digitizatd gi comparati cu

aspect importa*f pentru sisternere eu ceracter inciris, in care accesu, esfe controlat at6t ra intrare c6t qi ra iegire, ir reprezintS capabiiitatea sistemuiu; exeepfionare (incendii" u***",*, caramita! i pentru inte^,'enfiile echiperor speciarizate gi pentru evacuarea pubricurul. De r.*ulte ori, in cazur autornatizdrii complexe a instarati'or din ciddiri

u*

::"H:,T:.:::::11::::

**

se

:f::.:":::a"a.]:l1i::nltere*conh'clirluiaccesurriiu";r#;#,r""#; si aiarrnalea ia irreendii.


I J. 4.

1. Confi

gura{ii,

ca

raeterisfici gi f,une{iona re
n U

meca:rice, seRzcri optoerectronici, detectoare de proxirnitate, cititoare de coduri are unor fise sau are unor cartere magnetice speciare, tastaturi

traductoarere gi elementele de er.eculie sunJ de obieei de tipu* speciare, dedicate controrurui accesului, deosebindu-se sensibil de cele utilizate in sistemele SCADA pentru procesele inclushiaie. Asifei" traductoareie poi fi bufoane aclionate maauai, senzori cie pozigie a ?ncuietcrilor

{ni"'elu!

in fiuc,tie de cornpiexitatea sistemurui. Le ni'erui ierarhic infbrior f.i33, pr':cas}

configuratria unui sistern de contror acces poate fi aicdtuitd av'ndu_se in vedere configuragriie generare aie sistemeicr scADA prezeniate ?n figuriie i3.2

..:lelulri.

:cnru I

-'eauloru

:encol r irr;rr I --=!sq r- I


;,:,mplexi

Lrn

;raie este ::nciona;

fegei printr-un examen

pentru introducerea ma*ueld a eadru'i!'Jr" de ac*es, camer* d* luat vederi c* circuit inchis. etc.

Hdimensionali a mdinii.

Elenrentele

de

execufie

pot fi

ineuietori mecaniee aefionate

tginea distribufei vaselor e eompar6 ou cea din baza


rebuie dcar sd pnleascE tn

eleckomagnetic pentnr u,si" cliferite sisteme de acfionare penilt! ?nchjdere sau deschidere a uqilor, a pcltilor, a barierelor, sisteine de blocare sau de deblocare a nunicheteior, sisterne de avertizare qi aiarmare oplic6 gi acustici, etc.

fi

neeesari iluminarea
N.it,e! sUperr-izAre

r ;r apoi este amplificat5,


gistratn ?n prealabil.

Relea

I glnt

urechea, mirctsul, Nivel autotnatizdre


iacaitT

rer ?nchis, [n care accesul

ti

capabilitatea sistemului rdii, accidente, ealamitdli),


suarea publicului.

Nivel proces

+ll *=*r**A*
$ L__-___J
Elemente de executie

il

riact'ctoare

rinstalatiilor din clldiri se npreunS cu supral'egherea

il

Fig. 13"!0.
rr1e

fi alcituitd

Dacd se au in vedere sisteme de control acces ?ntr-ur hotel qi in camerele


avdndu-se in

rezentaie in figurile i3.2 nir.elui ierarhic infericr e s';nt de cbicei de tipuri


r

notelului, inh-o cladire cu destinafie speciala unde accesul trebuie autor-izat pentru pastrarea, seeretulr-r-i sau pentru a descura;a pdtnmderea persoanelor
neautorizate,

in parcfi, in spaf,i unde se

desfbqearr procese telinclogice cu

sensibil de cele utilizate

rericol ridicat, etc., atunci se poate adopta structura de sistern SCADA din iigrra i3.2, care poate fi palticularizati ca in figura 13.10.
con{iguragia sistemului de control acces de complexitate redusd din fig'"rra 13.10 il are *nitatea terminaid la distan{A {UTD), care este ,,poarta" sisternului citre procesutr tehnic qi ,,fisptmde" pentm
nrnciionarea unei anumite

Un rol

deasebit

in

nuai, senzori de pozigie a

stoare de

proximitate,

gnetice speciale, tastaturi

pirti

a sisternului.

265

Zonele de interta.tare c* exterrcnil aic unei ruritali terminale la distani,l sunt reprczentate in figur.a l j.I l, Interfafa de comunicafie cu refeaua depinde de tipul releiei pi protocoalele utiiizate, prin care se stalrilesc ,.regrdile,, utilizate penh.u a efcetua fransmiterea elatelor 1 1 3.1 g/. Dinhe procediu-ile de ira*si*iieie se disiing urr'atoareie: 1' Polling (interogare), adici rapoftare succesivd a infonna{iilor. Existd tipun de raportari"

tr.e

mai
Interfa{a dr
comunicafie

::
Interlh{a
CU

ri SCAI

Refea

se doi

cil rettr$ua

procesul tehnie

Proces tehnic

prezen

metror

inierf*ia
loc*l{ eu un

defrnit'
Sistem de

*rirui;lomairii (i..r\pToPi

inkare. reai a ti

Fig

t3. t i

aeestol' destinatr

Dupa program _ fiecare UTD pr*sram prestablit.

r La cefere * r
eveniment.

s,a inte*#HX#i:1TH:*'

dups *n

mekou;
cdlStori;

fiecare

operatorului uman:

uTD tra'smite datele obfinute ra cererea

C:

Dupd e'eniment

- urD transmite ori de cdte ori are roc rin


o

t3
Ca
,Sls

2. Polling by exception (interogare prin exceplte,). adjcd rapofrarea succesi.,,i numai a informafi'or noi, a excep{i'or apdrute fagd cre precedenta
transmisie.

val

266

mltiti

terminaie la distantd

3.

rde de tipul releiei gi de ulile" utilizate penfiu a se


mitoaielc:

ia decizia de a transrnite date, de reguld dupd aparilia unui eveniment. intrfind in competilie c1 celelalte unit6fi. Acest tip de tramsmisie cuprinde trei secvenfe:
monitorizarea canalului de transmisie, efeafuarea transmisiei, confinnarea
de primire gi eliberarea canalului.

C.otnperiilt-gt {tompetitie}, adica fiecare {*ITD

a rnfonnatiilor, Existi trei

Sistemele automate de conhol acces pot atinge niveluri de cornplexitate


rnar ridicata

;i configua{ia

adoptata trebuie sE fie una de tipu! celei a sisternului

rtrrfata
cu rrocesul

scADA prezentati in figura 13.3, cu particularizarile ce se impun aplicaliei ce se doreqte a fi realizata. Un exii:iplii iiiteresai"ii ;i complex ?n sensi-il celui prezentate in acest capitr:l este sistemul automat de control acces existent la metroul din Bucureqti, implementat in anii '90, care va fi analizat in continrmre.
13.5.2. Aplicafie SCADA. Sisiemul automat ile controi acces existent

tebric

la metroul Bucuresti Sisternul alltomat de control acces utilizat la metroul din Bucuregti este definit ca incliis pi unizcnal, ceea ce presuprxre conh'olul autornat qi cornplet la intrare, iegirea r5mAn6nd libera.

Funcfia de bazd a sistemului o reprezinti ci:ntrolul gi validarea in tirnp reai a titiuriior de transport, penniterea accesriiui controlat ca ufinare a valid6rii aeestor tithui gi blocaea acces*lui neautorizat cu ajutcml echipamentei+r
destinate special.

e datele oblinute dupa un


uoruiui uinan:

sistemul asigrra controlul accesului inh"-un num6r de 4j de stafii de metrou prin interrnediul a circa 500 de unitaf; de validare gi contol ai accesului.
capacitatea maxim5

a sistemului este estirnatd la circa r.000.000

de

Luele obtinute la

cererea

cdl5tori pe zi.
13.5.2. tr. Ca

i
,

de cAte ori are loc

un

racteristicile generale ale sistemului

adrci raportarea succesivd


precedenta

Caracteristicile generaie ale acesh;i sisfern sunt urmdtoarele:

nrute fafa de

Sisfenr fnthis, care perrnite accesul controlat

in stafiile de rnetrou dupi

validarea unui titlu de clldtorie procurat ln prealabil;

zot

t t c
e

deprecierile rnoneciei nahonale:

Elastisit*it: rcn,i{t*"& ridit:ard, ce ofer* posibilitatea arlaptarii tarifr.rlui carStorie ra condi$ile econoudee exisle*te* rjste.rminate in special

de
de

de *ail,v?ort *r.fitntlii niwrtipre{b;ete, abonamente. legitirnalii, gratuita,fi) care pennit tratarea difere*fiata a cdrdtorlor; Accesur iuttir,r caiegrriiror. tie cdidtori printr<m rip unic de aparat de t{NAre:

(ftiri:are' utltlr titruri

Preleicrarea d*telor o;serat!','tt


pi

fl'xurilor

;;i sialii;tkeprivrtcgre

t
o

,' Truniciiei iaparat de taxare rreffou). r' Nivellocal (srafie); r' Nivel central (pe intreaga legea a metroului).
Asiguraree u*er proteclii tnlornwiionare ridicate" in vederea <iiminuani
fraudei:

de c'ratori pe hei niveruri ierarhice:

la ,,alida.iea rniraiilor

is{e

sl

u ! ;il-!

Posibiritatea inttgrdrii tartfare, par.trare sa, totare, cll transp'iTui pubric de suprafaii sau alte ser v-icij (parcari, spre e.xemph:). Titlurile de cirdtorie utilizate in prezent s,urt cre tip carter6, pe care este atagata c banda rnapnetici.

]e ia ii i I !

memcrie RAl"{).

observa{i*: prin iniocuirea dispozitil'uiui de citire, titlul de s5latorie ?n prezent din caltela cu banri* magnetic* poate fi injoe ri{ e* alteie de tipu! /e'rrcontrtrt (cv rnicrcernildtcr radic) sau j:#?artc*.,# in{erigente
constituit

t. L

rlel

ie

{eardrri

eil

I.
rurnich,

X3.S.2.2. Componentele sistemului

A] __l

Principalele compcnente aie sistemului autornat de control acces ia sta,tiile de metrou srmt unndtoaiele:

' aliciare;

Ciocat p in ambeir

r o c r

Aparate de taxare prevaeute cu turnicrrete cu blosare meeaaici,; Aparare pentril varidarea titrurilor de caratorie care in figrra I3.3 pot identifieate cu echiparnentele
R.TU siave;

Erpod. h

fi

Va

unitaie iocai* de controi, comand* gi preiucrare a <iateior icaicuiator cie stafie care in figr-ua 13.3 poate fi identiflcat cu RTU master); unitatea centrard de conhoi. co*randd gi prerucra*e a dateror {carcurator central care in fig*ra r3.3 estre caiculatonrr pc de ra nivelui supervizare):
268

in aparat
'rrmltoarr

r'

Ide
lrl d

adaptarii tarifirlui de irnate in special de {bilete. abonarnente, a cdldtorilor;

Linii de transmisie a datelcr de la unitdtile individuale de control

la

calculatorul de stalie pe fibrd opticd prin re,tea locald pentru ransmrterea datelor LAN;

Linii

de transrnisie a datelor de la calculatoarele de statie la calculatoarele

cenffale;

o unic tie aparat de


a ial ida-rea intrArilor

Programe tie baz5 gi cie aplicafie pentru filreEionarrea independenii a validatoarelor gi calculatoarelcr de statie.
13.5.2.3.
F

uncfionarea sistemului

Funcfionarea sistemului automat de control acces la metroul din Bucureqti este skucturatd pe vederea ciirninuarii
de la

rrivelui centrai. Av6*ii

trei nii,eluri ierarhice: nivelul individual, nivelul local gi ?ri veciere confrgurafia sistemuiui SCA*A din iigura i3.3

il transpofiul public
artela, pe care este

incepiifril capitoluiui, se poate stabiti urmitoarea corespo*den{E: mvel individual - nivel proces nivel nivel

iocai
central

- nivei automatizare

locali
{iecare

-nivel supervizare

in continuare se prezintd funcfionarea sistemului detaliai pe&mr titiul de


iniocrit
cr.r

cdletorie altele de

nivel ierarhic.

rdun in?eligente eu

A. l{ivel indiyidual r.a acest nj.'.e! este asigurata ftncfir-rnarea la nirei de aparat de taxare
(tumichet). Aparateie de taxare permit accesul individual al cdl5torilor ?n stafie, dupd validarea titlurilor de transport. La incercdri de frecere frauduloasS,

:ol

acces ?n staliile

ecatiei;

blocat prinf-un dispozitiv electromagnetic care nu mai pernrite r,otirea unui fipod. in can:l intreruperii alimentirii cu energie elecfrief,, aceesul este permis in ambele sensuri.

accesul este

figrra 13.3 por fi


eior icaiculator de
ster);
dateJor (calculator

validatorul (unitatea principali de supraveghere, comanda gi control) este un aparat complex sonstituit din mai mutrte blocuri func$onale care
efectueazd
urm Stoarel e olperagiuni
:

r'

ldentificarea gi cantrorur validitifii titlului de caldtorie (citirea benzii


magnefice);

elui supervizare);

269

/ / r'

Tratarea software, r:nitatea eonlinAner nreroproeesor $i memone EFI{OM, FLASI{PRON{, RAM pi CMOS: Tratarea magnetica a titlului de c5l5torie (carteiei), dacd
?nscrierea de informalie pe banda magneticd;

de

este necesar.

:rg111

Tratarea

teruici a cartelei, dacS este


cie

pentru scrierea
taxare.

tam.I, folcsind imprimarea terr:.ifr

infonnafii;

Ejectarea cartelei qi fansrniterea impuls*lui de ,,liber,,

la

aparah.r

ru

mod validatorul stocheazd urtirrere 25f ctre tranzacfii ef,ectuate .{procesdn titiiiri de ciidtorie) ciupi principiui primui venii, primui piecai.

La acest nivel, validafor*! lucreazd in regim ,,master,,, oare presupLu ruiaiea softuiiiii de apiicaiie la nivei iridiv-idaal dupi da'ieie i*scrise h nicmc,ru de tip FLASHPROM, fHrr a fi in comunica$e cu carcuratcrul de stafie. in acEi,,

E. Nive! iocal
La acest nivel al sisternului automat de con&ol acces, validatoarele dintr-: stafie de met-rou sunt conectate la un calculatcr de stafie specializat, prinn--: re.tea l*cai6I-AN. Calc-r-rlaicirul de stafie primeste Eiatele de !a fiecare vajidaicr . supravegheazd in aeelagi ti*ip fi;",1cgionalea aeestora.

fn regirnr'rr de r*cru ,,srave", eare pres*pilEs 00*]m!ea1ia pe'mailenta i **ieulat*rul de statie. validatorui proeese*zd {itiu-riie
h"aasmrte kanzac!:ilre
cle edtr*torie la

" fuuclicnat o penoad' de timp ?n rnodui ds iucru gi apor este rpus ",rnasttr,, cornunieafie cu earcuratorul de stafie, er va transsrite aceshria urtimere 256 tranzacfii efbciuate"

eft*t*ate ia carcarat,:r*r de stalre. Ilaei *n .;eiidato:

nlvel loca; i

C. Nivelui central Acest niver presupune conectarea tuturor calcuJatoarelor de stalie inu-,: retea" Mediul de ffansmisie este fibra optici, iar pratocalul de transmisie este c; up asmcron.
Funcfionarea ra acest nivel resupunc posibilitatea aeces.ni fiecir: , calculator de stagie de ra anumite servere specializate conectate iri re,tea. Acest; servere sunt gesticnate de un selver cen&al care acordd pennisiuni de inarare i: re"tea ca unnare a unor ierarhii prestabilite protejate prin parole. 5i

21{l

)csor

;i memorie de trr
CAFITOLUL
74

li r. dacd esfe necesar. pnn


--srnd imprima.rea

tennici
de

CT]NTROI",I-]I- $I CO]VIANDAP"V-AZY A I'ROCtrSEX,Ofd DIN

iNSTALATiI
le ..liber" la aparatul

-master", care presupute atele iiiscrise in nrenioRi, riatorul de stafie.

in

acesr
de

efecruate {procesari

Controlul qi cornanda fwzzy este domeniul in care existd astdzi realizdri eftctive' in particular indusriale. Sccpul s5u este acela de e iiata problerrieie de comandS gi controi ale proceselor qi sistemelor, cel mai adesea piecdnd de la cunogtin,tele expe4ilor sau operatcrilor umarri calificaf, care lucreazd efectiv

piecat.

reaiiziri deosebite iir auest dorneniu, ca de piitid ccntroir:l nagu:iior - r:nelte, a aparatelor electromenajere, a apa.ratelor foto gi vi<leo, a maginilor qi elieopterelcr, a unor linii de rnetrou din Japonia (senday) sau Franta
asupra
Fx1s15

!ar'

ces. validatoarele dintr-o

(Lyon, Paris).

|aFe specializat, printr-c de ia fiecare vaiidator


gi

14"I. Caracterisficile eontrolulxi fuazy a*cla$ scop deela"izt ca ql corrtrulit realizai ?n auicinaiica clasicd ;i anrune gestiunea irutornati a unui pro*es /sistern h func1ie de o re{bdnt5 dat6, prin ac{iuce ssupra vaiiabiieloi ca.i:e deseriu p;eeesiil i sistemiil iespeciiv" El di6rd insd de controlul elasic priri urrndtoareie aspocte:
;'i;zz"; are

It,nicalja perrnanentd cu cIdtone la nivel locai 9i

{)aiiirolul

ie Daea *:r -:aiidatar

er" gr apoi este repus in cestuia ultimele 256 de

a.

cunoaqterea maternaticd a firncfionir{i procesului nu este necesara. Este

utilizat "know-how-ul" operatorului uman calificat, care manipaleazd eficient procesul, sau sunt folosite ernogtinfele erpe4ilor pentru a reahza contolui fuzzy. Dacd ne refbrim Ia conducerea unei instala,tii, nu este
necesar sd. se ciinoascd cirm firncfioneazi fiecare element a} acesteia" ci este suficient sE qtirzr cum acFoneaz5 un operator e)(penmentat;

toarelor de statie intr-o ul de transmisie este de

b'

atea aqees{rii fieclnr nectate in re{ea. Aceste rcrmisiuni de intrare ir


r parole.

Sunt utilizate variabile caracterizate subiectiv. Sunt modelate simgurile unmne (atingere, vEdere etc.). Se folosesc criterii descrise lingvistic,

unde caiificdriie pot fi impropriu riefrnite, ca rie exemplu frurnuse{ea rmei culori, conforrul rinui pasager, gustul unei persoane"

In consecin66, te'al;zarea unui controler.fttzzy este recomaneiatd expres, canJ procesul de confrolat este ins';ficient ounoscut sau Cificil de Cescris cu precizr:
datoritS, spre exenrplu, ';::ei prea meri cornplexrtSgi. Fl este de asemenea fi)alte uti.1 in caz-*i iir c*:e. ..'anabil*le *ere iiiiei:'.'in h proces si"int caraetenzaie i:rpreeis sau c6nri curroqiinieie srnri rcaiizaie irr iirni:a-i nairrral qi nu riumeric.

l'{oiivele pentru ca{e cGiiii'olul .fi;zz.r- al pioceseior este inteyesant


urndtoareie:

s'an;-

.
I

Shteza pirerilor expe4ilor ?ntr-,.:n domeniu este realizati cu ugr;rhtI; Este posiliili coordonaiea mai mulior obieciivc:

Controlul

fru4, este sirnplu de realizar, deci flexibil qi

adaptabrl

conditiilor de firncgionare ale proceselor sau unei utiliziri particulare ; Controlul gi cornanda firzzy sunt robu,cte, adicd rezistd bine perturbatiilcr
care pot albcta procesul;

Componentele sunt uneo{"i mai ieftine, decdt cele utilizate in comand.a sari eonn'clul clasic.

14.2, Controierul fuzzy: **nfigura$a gener*l$ 'un cantroler .fuzay,(?ri sens in{bnnaher} poaft fi vizut ca w sistem experl simplu care functioneaed pomind de la rcprezentarea cunorytintelor- bazafe pe uui!1in--ri qi submuitrinr firzz1, itl figura I4.1. csre deseris uri astfel de coirtroler frr,"^t

:omaniiati expfes, eend

de Cescris cu precizie
de asemenea fua"rte utrl aeienzate imprecis sau
a-

n--^

l^ ^.,-^-li-todLa ue L;uilusulltg

r estc iiiiresai?t s'nfit


EzatA an rrqrrrinti' *.i*: Ey_

Interfa{a cu
cior,rreniui fuzzy.

i flexibil qi adaptabil
ilizari particulare;

Ra{ionament fuzzy

zrsti bine perhrbafiilor


trr-lizate

Starea ffi-Comanda
Fig. 14.1. Configurafa generald a rxrui contoler fi:zzy Baza de cunostintq congine definitiile termenilor utilizafi ?n eontrol qi regulile

in comanda sau

ut

ca un sistem expefi

ce caracterizeazi scopul sau pnta confrolului qi care descriu rnodul


ccnduit6r aciiun e al exportului.

de

uno;tintelar bazate pe ll'i astfel de controler

l'{cdulu_l de_interfatE

cuno;tinielor adecvatd

qi

dcmeniu! firyqv stabilegte a ieprezentare a definegie caraetedzdi'ile fo""y aie variabiieior,

cu

coresprurzltoare califi cdrilor lingvistice.

Modqlgl dg interfrtS cu domeniul non-frrzz.v determina o acliune precisi plec6nd de la descrierile frnzy ale variabilelor de ieqire. Fiecare stare a sistemrilu de eontrolat &"ece pnn filtrul de inteffaF cu dcrnenrul f:zzv inarnte de a fi tratet de modulul de rationament, piecdnd de la cnnoqtintele de bazd. Rezultatui firzzy ob6inut astfel, trece prin cel de-al doiloa fi1r4 cel al interfelei eu domeniul non-firzzy care fumizeaz6 o comand4_pl9gisL
numericS, aplicabild direct sistemului sau procesului de comandat.

273

1.{.3.

principiul coutrolului fuzzy al proceselor

14.3,1. Concep{ia gener-alF

f,urcgionarea prnce sului (vaioarea presirrnii, temperaturii etc.

serv*'a!r,..e, **r* desciridere etc) iln *mclie ce fiecare din aceste descdsri, dupa avi:''ur experiurui operaiori-rliii speciaiizat" i' aqa fbr inc6t sd se respecie o

Fenf{r a se reprezenta pr+cesul (<ie exenrplu o anumrii insialafrc sanitara- iur inc5lzirc' i-ridia$iici etc.) se scnsiderd ioare earaeierieidie posibiie aie vanabjl;_,,,r,, uare <Jescriu starea in csre acesta se gdseqte (presiruri, debite, pozilii, tgrnperrJi etc'j' A;ioi so indiei ei-iirr '*"ebuie s5 fie caracienzar.e r,ariabiieie care pennir si * acltoneze asupra proeesuiui (desehidereaiinchirierea r-rnei

...":

rxarirne ilripusd peni::

Exe,:rplui

14.

i.

.j.

direc.tia urmdritd.

arr_mci trebuie l'acat u;r,: pentru a se apropia de drum". se inericd .in mod anarog ce febuie executat ?n onc. saz de indepirtare a niaginii de drurn gr pentru orice der.iagie a

pic de drurn, dar direcgia unnatd este aproape hund,

rnai perfr-rmante dec6t parcarea reajizatd de el cu propr:'ur auto6cbl, l-eu ccndiis _, prunii paqi in eral:orarea fbnratrismurui matematic, de altfer desfutr ctre riguros, du;! eum s-a vdeut' al logicii fiwr|. Ei a c*nstatat c6 omui nu poate le anu*rte sifuar: ';a gi aeeaste, sd lie intreei$ de cornpurer r vcrn cc,nsirlera detoritd. caraeterui:s6-er dc ex*rnpiu "i-qt*ne " tl l0gica fuzzy * conducerea ur.ri a*tomcbir &ra pii,:r Magina are drept {.rcnsefirr d.e a :urna u.n dium rnatedarizat de *xen:p}u pnn marca,; de culcaie se pcate exprima o regura ',iraei de

c6nd a descopent logiea fisz.zy, Lofti Zadeh era un profbsor consacrar domeru*! automatieii ;i *arcur*.tcere1cr. Dcinla de a ecrnpara, daci alg<;iiar penffi.i parcarea raterari a unlri autovehic*r, programap pe careulator cau rezuii::;

iipiJ (i-):

;napina

;-;r;;;Ji._

acestera de

l:

setui de reguri conduce rs {essrien lingvistice (..se indepSrteazS am pic,.. "aproape bund"). Fentru ca acestea sd poatS fi exproatate se determind vanabirei: implicate. Acestea sunt, pe de o parte. variabilere de intrare puse rnjoc rnparrea de condife a regurilor (davialia pozifei, deviafia txrghiurui da bracai) iar pe de ar parte variabilele de iegire. care sunt puse in joc in partea de conciuzie a regurrlor se cautd apoi toate caracterizdriie pcsibiie are aceeaqi variatriie (,.se indep*rteazd u:r pic", '"se indepdrteazd murt") qi se reprezintl sub forma unor subm*lfimi fuzzv are
zJl

mrta rnstalafie sanitai'i, de ie posibiie aie variabiieior

mulpmii de definife ale I'ariabilei, de aqa rnanieri ca toate posibilit6lile si fie luate in consider-are, adici ca orice purict a muiiimii sd apartini cu un grari nenui ia cei puiin una din submulgimile fuzzy.

fubite. pozilii, temperaturi riabiieie care pennit si se

si

sert'ova!r,'e, rurghitrl de &'pa aviz*l expeitului saii o mdrime impusd pentru

a.i. rm profbsor consacrat in


J^^; ^l^^-' ;$-qa-rb. caca aigoi]finii rc calculator dau rezultate I arlomobil, l-au condus la

De eeie mai muiie ari sunt aiese funcfi cle apa:teiienie fturrghiuie,rc sau trapezoiriaie, ciar este posibii ca gi aite trpun de curbe si lie utilizabile, ca de exempiu sinuscide sau exponenliale. Apoi, reguliie sunt ffanscrise folosrnd <ieserierie fu2ry ale vanabilelor fie sub forma unei liste, fie intr'-un tabel care rerum6 diftnte situapi (ligura 14.2.) La un anumit moment ciat, traciuctoareie sau instrumentele <ie mdsuri fi;rntzeazd, valori ale variabilelor de intrare, care oaractenzeazd starea sistemului (de exemplu, valoarea precisd a deviafei de pozifie este de i pixel, iar cea a
deviafiei de unghi este de 0,2 radiani).

Aceste i.alori sui'.t folosite ?n acesi momfint penfru a exprirna reguiiie prin intermediul unei rnetode de rafionameril fuzqy. dintre ca:re cele mai folosite
cele realizate de Marndani qi respectiv Sugeno.

sut

frtr desarl de riguros, dupd

1paate in anumite situaiii, era

Se obline astt"el un rezulrat {uzzy falosindu-se toate regulile, iar apoi se determind eiernentd din rnuifimea de defini.tie sau "tmiversul de discurs" al
variabilei de iegire, care reprezinti eel mai bine rezuJtatul. Din acesta se ob"tin* apoi

datoritd caractenrlui

rrrnn automobil fir6- pilot.

o actirlne
maginii.

precis6, non-fuz,ry, ?r eazr;l de fa{-5 ungfuul de odentare (bracai) al

de srenplu pnn rnarcaje

rne$ma se il-idepirteazd un

rnrncr trebuie bracat uqor

At\AX
\TG

NG

NIM

PM

PG

e trebuie executat in orice deriape a acesteia de la

NlM c
P\,{
PG

NG
].JG
t\r]\ /f
I

Tlt ,{ r lvl

DA rLI

-se indepdrteazi r:n pic",

PG

se deternrini variabiletre

re puse injoc in partea de de bracaj) iar pe de alti


a de concluzie a regulilor.

iabile ("se indepdrteazi un

unor submulfimi fuzzy ale


2',75

Regulile de deducere eu ecncl-*zie relafr.,.,d la B: c Dac6 ax este negatrrv medi* gi

{}.rh! A0 este negati'mediu {N,\,f), atuncr B este negativ grand {}fG} Daci aX esre pozitiv rnediu (pra) qi as este siab (s), atunci B esre pozitir mediu (pM).

tsig- 14.2. Forana fincqiiloi,ce aparlenenfr pent*; caractens*rire deviafiei


,Jv pcz:itie

AX, de ungiii A0 si de wigiri rie arieniar.e E.

utilizati in controlul fuzzy Toate c'noqtin,tele despre procesur de controlat sunt descrise pomind de ra ',ralrabile lingvistice de tip-_rl {Vi, Xi, T.i),{\"r:, Xr, Tz), definite pe i;:uversirile de discrrs ordonate Xr $i xz, care corcspirnd vanabilelor de iirh.ar*e aie prOcesuiui. aga cum s*a ardtat in lt*.t/ qi de o vanabil[ lingr,.istica (W.y,T) definitd oe ruriversu] ordonat Y care corespunde variabilei de iegire W..
se detennina apoi firncgiile de apartenenfd ale caracferizdrilor fiecdreia din mulfunile Tv Tz T ast&r inc6t reumunea suportunr*r 1cr sa 'ri se u::lversu:1e X1. X2 sau Y intreg, adica fiecare famrlie de earacteriziri
a ruriversului de discurs

14.3.2. Metodologia

n^1"

de tipul:

doua van variabiia

finzy 81

{figura 14.3.i

sd conshhrie o parcerare fi:e4,-

?n care

(re spectrr-

z/o

Aat

+ ^31
I

j
I

f l41
rl

ts

v. atr
S

deviaf;a

xlsglu {lvl\,f), atunci

Ce

pczi,tie

impzulirea find a ld X, impdrlirea grosieri


mare

t. arunci B este pozitiv

Ari * pozitiv &r * rnic

A:r
A,a1

pozitiv rnediu
mediu

:nziile
T!i2i5 Q

CerriaFer

Ar+r A.51

negativ mare
slab

- negatirr Aar - pozitiv Asr - negativ

Fig. 14"3. Exemplu de pareelare

fiory a uiiui

u;iivers de dlscins

de cdtre caractenzdnle vadabilelor descnse ponrind de la

iite pe irniversiirile

,Je

are ale proeesului, aga

t definit[ ue universul

Apoi cunogtnlere srurt exprimate sub fbrrna regul'or care sunt de exernplu de tipul: dacd pima variabr'id vi este carificati ,Je descnere a furzryAli a lui Tl rri a. doua vanabild v2 este calificatd ere dessdere a f,*ry A12 a rui 72, Gta*citrehuie ea vanabila w care pennrte reartzarea comerzii sa fie caracreizatd de descrerea fiary B, a tui T. Fonnal regulile se
scnu sub Jbnna;
,sl V2

:nzarilor fiec[reia dln .i fie univorsraile X1,


ture o parcelare firzzy

(R1): (R2):

Dacd

t este A1i

Dacd'dl

este Ai2, dtunci W este B,

este A21 ,sl V3 este A22,

atunciW *.t* nr,

(respectiv irgsnecfiv X2) Y^\ care oh^i-. r*i r-,: b , ^o*o aparfin T1 (resperti"

,*,,, Tt'$;;;;#ffi;#* ili;:

H'i1

277

.1 care aparFne lur T gi reprezint6 valorile pnsibile luate de variabila W (ficr:


l4.2. ) Parcelarea (.di-,,izarea) "universr*ui de disci:rs" de care se i;;aeaz6 pentiij : Qzra.ierrzz fiecare varj=i;ii$ esie rnai muii sar-l mai pu{'ll fini in firne de ,je ni;nia.de sui;mulflini fuzzy consicleraie ?n carirui muiqrmii de reguli, pentru o aceear

vanabilS lingvistici 9i deei ,lupi u-rr:ilrnea de tenneni iins-lr,qiiei Tr.


consirieraii.

T, si l,

Fvemnlrrl id
variabiie:
V1
V2

Folasind datele '3ir: exernplrrl

I+

voln

devr'afia unghiului; unghui de odentsrs Caracterizirile fuizzy sunr indicate in figwa i4.3. peninr fiecare r,g:iab1li Astfei, Aii, A:r, Aii, A+i, A51 s*nt carasterizArile vadal:iiei Vi, Reguiile obpnui. sunt ceie indicate in figula 14.3. it: prezenta clatei stfuii sistemutrui cle c*mandat la un nxomsnt dat. fumizau de ffaduetoa'e sau i:nshr*nente de tndsrir.{ Ei d*ei precisd. de exem$iu.

devialia pozipei in raport cu directia dodtE;

llt

='

;t,

s* eairiE o cruactcnzaro non

_- fllzz-v

B a vs:jabilei

r{e eoniandE

*-.::du{e 1* o ae{i*le Cllecti asi:iira srsiemiJui de saiia*:idat.

Iiealizares contr*rurui Jitzzy (cF,) trece prin urmdr*areie trei tapt


.luntlamen!*le:

. cFi -

pentru fiecare reguid, se


r.rn

va folosi

caracteriearea stan:

sistemulrri pe,ntru a obfine

rezuliat intern:ediar;

- penfi:* senrl de reguli, se vor agrega rezutrtaiele intermediare ' cFz L i----r
^ tUILTIC^ UU

* cF-r in

se va eieduee
CF'2).

o acfiune

non-s.izzy

ai rBzuitatuiui agregaru

(ccnforrn

Etapele CF2 gi CF3 se pot eventual contopi

?n

una singwd..

controrui gi coneanda

frary a proeeselor se pot

distinge doud concepp.

metodologice posibile care sff bazeazii, fre pe lrtgica/i.tzz7," {te pe interT;olare,

te de variabiia W (figura
!4L J! .'-^^-; ILgMA n^-kPgllUU ^ 4

14"4, utdtzarea rnetodei logice generale

in controlul fuzry al proceselor

Etapa Cfi : oblinerea rer,dtaielor iniei:rnediare.


g-; ;- {t,-^;^ i^ ur!c u! !u!L,l!r_ uu -",*;-,i !ltllllaatul

in cazul unei reguJi date, de exemplu Rl, se remaicd ci aniimiie c,cndi$i de eoctrai F*2ry s'ml idendes su oeie indiee,te peffxl "'iqiadit,r parceiis ge1reralizci"
i L+- |
t
-

regull, pentru 0 aceeagl iing.,istici T1. T2 qi T3

Regula

(Ri):

Dctcci V1 esie

All

gi V2 esie A12,

stunci

W este

B1

!'apt oblinut:

4=x;,Yz=xz
W este B'r

rom foiosi

Conciuzie
urmdtoarele

ln

etapa CF1

a controlului fuzzy trebuie utrlizati o regui5 in prezenta unei

date care convine imperfect eondifiei sale de utilizare, adicd realizarea unui "moclus

poncns generalizat"

;i

deei alcgerea unei din implicagiile fiJzzy "R". in {rncfe de

Derur'r fiecare variabild.

.lei

\r1

specificitifile indicate in I 14.I /. Premiza reguiiior fitnd in cazui generai compiexa, adicd irnpiicd intewenpa a mai rnultor variabile, de exemplu V1 gi V2 pentru regula R1, a rurui operator de
conjunclie

Regulile obfinute

(o t-nom6, de obicei rzud.h

rnin), trebrde sE fie determinatd pentru


regula

un moment dat, furnizatd


iE. Ce eremlrlu, tr/, = X,,
nilet ce comanrii
:

defiru o submulFme fi:arv" exemplu

Arrx A,r, pentrm

Rl.

Aceastd etap6 f,umizeaz6

caracterizare fr:z2"v B J

variabilei

dE

care

cartrcl/comand.d W" peni:"ti fiecare reguld Rr- {:1,2-...,n sr- inten-'ind ordonata reprezentirii sau sda curbelor ce repreEmtd rozulhtel* intermsdiare.

utnitoarele trei

stspe

'taiie: Fie iin operator de nrodzts panenr generaiizat. Vq)m considsra reguia Ftl. Ilaci se exprimd prin gr qi 92 fimciiiie de apartenenl6 ale observaiiilor,
care sunt nule pe tot domeniul, rnai pufin respectiv

()bsa:i

rosr caracterizarca stlrii


iiar.

in x, din x1 pi x, din X:
Br,Vy e

se

obtine tur rezultat intennediar al fi"urcgiei de apartenenfd urrn6toare


fonna:

I,

de

a rezultalele intermediare

ai

rer."rimruiur agregarii

f[g,(x) f \^ Ol -' ' = sup ' .re-Y1.:r e-{2 Lo I \

* gz\x)"_fa((x,x')..y)]

(14.1i

aga cum s-a ardtat

in
Y

14.L l. este A11 gl V2 este A,,2, atunci W este 81


c al I

Erura.

Rr:

Dacd

drsringe doud conceppi

c Ll2

fre

pe interTsoksre.

Stare: V, = ffr

, Yz = xz

279

Canchrzie:

W este B'i

j-1. -,+ J- IL'>lt

fu,

,:."tr,,en3p
-J

R.r: DacdYl

este As1 .ri V2 este fu2,

Lttizi9 fn(B'i,B'z) Stare. ,Vr= ffr i {z = Ez 8r Ez Concluzie:


Aciiuice:

atuitciVr'"urd-l--l

- ^-

i iI lv
,

j5 t,-.

W este

8,. i f --#iv J ri,

ifu

cu

B:{0}

W este B

{"'sarr
t

Fig. 14.4. Controlul firzry: metoda logicd generald


,Jeduci

Fonna paticulard a fimctiilor


SCRE:

gl gi 92 qi faptut cd T qi *

sunt t" lt0lTne

se

r:prez[

f ,{ r} =,G ((xr, xz}, y)}


Se v-ede deei ed T nu intervr"nc in relalia, (14.?),

(,r4.2)

iar f*nc
puncte.
I

l.

Etapa CF2 ; adunarea rezultate!*:, lntertnedjcrc

conch.rzie.

Pentru fiecare din regulile ce dau o caracteiiza:e vaiiabilei de cornand#control W se convine a se face o sintezd, in scopui ajwgerii la o
Etapa CF2

grat:7fnt

a comenzii/controlului fu24, necesiti agadar un operatar de cgregare perrti:ri a determina o caracterizare fi;zry A tB;,82,...i preodnd de la
rezuiraleie intermediare
B'1

,82,.

E tnaxitnu,t

sintez5.

Reguiile care nu sunt considerate prin observare nu hebure sd intenind in

Eie vor da:


imptricalie

fie cea

f ,,U)=0
$i

penfiu Vye

)r

dacd se folosesc operatorii de


deci

purrcte d
tn

Rt ri pt

4i(y)

= 1 pentru vy e r, in *az contrar. Trebuie

luzzy nu

280

este B'1

jrlosit un operator de agregare care sd admitl 0 ca element neutru in primul caz (de riemplu o t - norm6) gi care si admi'.i elementul neufiu L, in cel de-al doilea caz
Je exernplu c

r-

ncrmd).

Se aiege de obicei cperatorui i2a6gri s&'r] Tzu4rh , care va da un rez,iliai agregai

;e fr:nc1ia de apartenenld, respectiv relafiie (14.3) 9i (ia.4):

Vy

eY;f o(ui,u;,

)(y)

= iil&Xr=r,2, ." f o;tl)

/1 l 1\ \ r1.Jl

Relafia (14.3) se obline folosind operatorii de irnplicalie RM sau RP:

i1t e Y; j-^,81.8'2,
cu

B:{0}

Rela{ra (14.4) se otrflne

(14'4) ffii['=i'2, "f '" u:,['!) \Ly) = pentru toli ceilal,ti operatori de implicalie, mai pulin

Ril sau RP.

2. Etapa CF3: determincree unui rezultat non -fuzzy


ici generald
ca T gi

Din rezultatui agfegat care tocmai s-a oblinut ?n etapa CF2, se caut5 si deducd o acliune de comandi" adicd o caracterieare precisi B a lui W care
srmt

se sf,

t- norme se
tt4.2)

reprezinte mai bine caracterizareafi;r:zy

A{&,82,.^.).

Eu este de forma:

p-f ., l (14"5) u -\yAf iar firnclia sa de apartenen{d fe este 1 intr-un purct ys din Y gi 0 in toate celelalte
puncte.

F8

ara;ie-nzar-e r,ai-iabilei ui L in scopul ajwrgerii Ia o

Pentru a se determlna !.3 se folosegte eel mai des metoda centrului de gra'vita-le, in eare:

J",t1a1.82....)'"'"

If ',
I

(y)'y'dj'
)" '

ni
|

aladar u& operator

de

/o=

8...8:,...,; plecdn,l

,ie la

J " A(81,82, v

(v\.dv

(14.6)

Existd qi alte mEtode utrlizabile ?n acest scop? ca de exeiriplu metoda

nu rebuie sd intervind in

msximu.lu.i, eare ecnstE

a alege un punct

]6 din Y, astfel ca A{Br,Br,..,X"yu

*a

fie cea mai mare valoare a func$ei de apartenenllt A(B.,B'2,...). Daci rnai multe

se foiosesc operatorii

de

prmcte din Y rdspund aeestui deziderat se poate determina y0 catlaloare medie.

1 caz contrar. Trebuie deci

fn etapa CF3, alegerea metodei oare pemite determinarea um.d rezultat nonfirzzy nu trebuie sd fie ficutd independent de eea a alegerii implicaliei firzzy (CF1).
281

Anunite rneto<ie psrmit etbctuarea sirnuitan5 a etapeior cF2 gi cF3, aiepmuN ca reprezentant ai mui,dlnii de rerultate intefinediare medi* p*nd.eraid a fiecy.mru dinfi^e acestea, pcnderea fic$nd si intervini crdonata reprezentlrii sau aria curb;r.ur
ce repreziniS rez';!'ratele ir-iiei:rnediar e.

14.5. Metodeie de eonfrol ?,;2ry aie Eui id_emriani rsi Larsen ivietoda losicE partrculard. sau metsda iui lviamciani este eiin princt de veci-:t istoric pr-ima ca.re a {bst propusd. Ea ests sirnpld gi relati.,, u6or de irnplementat, ca n cea realizaid de Larsen. liiierior a f,;si pusd Ia pu:ici de citre sugeno o ir-reiod6 in; mai rigrnoasd care-i poafte numele
se
.

Operatorii utiiizali in metodele lvlarndani gi Larsen pot vede in tabehrl nr. 14.1.

fi

sintetizati asa clr

Folosicd rnetoda- lui Marndafli, cu regula R1 se cb1&:e un rezultat inter*ie&,: a cdnii fiincfie de apartenen{i va fi:
v"j,

Y;fBtfu)
Y;

tninfmim{fr1{-x},f12{x}t,1(y)j
.

e4 (14

iar eu

meterela Larser::

Vy

f u,{y) = {"{, ix) l,

{.r)) . d (:,}

Tabelii,:

iir.

1,1.

i.Siiiieea *i:er-ator-ilor S;los,-,

in merocieie ivianrcleni si Larsel 0peratori Metoda Mamdani tmplicape fwza R I

ilt.toe"

l. 2. '
I
J.

r1

reru*n-l

Op*tato,

.*

Prcdus

Cperator j-

j\iaxl'rnulx

iviaxrnrurn

iu figura 14.5'
proceselor.

sunt reprezentate gralic cele doud rrretode de control fazzv

a etapelor CF2 qi CF3, alegdnd e media panderatd a fiecii.uia


t

l\4etoda Mamdaru

reprezentlrii sau aria cubelcr

K.[
hni
gi Larsee rxieni este din punct
eie veciere

adr-qcr
le

cite

de irnplementat, ca $i Sugerro o metodE inuli

rssn pot

fi

srntetizat' a$a cllln

cbpne un rez,;ltat htermeCiar

irl),1(y)j
-1')

(14.7)

R2
(r4.8)

'"

r^ L

Sinteza operaioi-ilor foiosi$i merodeie iviarndani gi Larsen


I
"

A(B'1, B'2)

Lmetode de control frszzv a

283

l*"{edoda Larsen

A(B'X, B'2)

Fig. 14

control fuzzy

Reprezentarea grafic;i a nretodelor de ale lui lt,{amdaru gi Larsen.

-I '"""'l

B'
\

Rt

prin interpolare Tsuksmctc L) conceppe eomplet diferiti este folosibili cAnd fi,rncfile de apartetren!5 care erLractdzeazi va:iabilele in regUli s'rint monctcne. Ea porneste de la pnncipiul cd
orice vaioare precisi a variabilei cie inffare este compatibili, inh"-un anutnii gi-ad, cu caracterizfu"ile acestei varialiile date in regdi Ei ea exploateazd acesi giad de cornpatrbilitate pentru

14.6. Metcds de confi:ol t"wrry

..--->

B',\ r'( \\

cieduce

o vaioare precisi a variabilei de iegire,

pentru

fiecare regul6. Monotonia fi-rncfilor de apartenen{d pennite utilizarea procedettlnt prin inrerpolare ir;;re valonle lui Y obiinute gralie diverselor regului R', R: etc" Se
folosesc in acest scop paramenri:

a; = min{j,(x, ),-f ,("r2 )) dz = rnin(-fz' (*'),.4, (.tt ))


qi ptrnctele

(r4 e)
(14 i 0)

yt,y2,..., astfel ca:

E'2

L_"

ar = "ft{Yr}
F.:

qz = fz(!z)
Se deduce acliunea non-'fuzzi,

(14 12)

B = iyo]

clrei fixrc{re de apartenent6 este

in yo si 0 in eelelaite puncte ale irnjversrlhri de drserrrs,

Accasti inetodi

se nume qte

Tsiikarnoio qi este pi'ezentati in figltFa i4.5.

Se obt*re in finai;
(

14.13

Yt

+
I

{o i ,
I

i,

YiYAYI

elor de
;en-

Fig. 14.6. Reprezentarea grafici a rneicdei de oantrol fLury pnn inferpolare a lui l'sukarnoto
:,55

f4.7. Obtinerea regulilor de control f-uzry a prrlceselor Realizarea bazei d.e cuno,tiilie dne de domeniul real
cunogtin{s

in inteligercla *rtifcield gi constituis principala dificultate ilr

al

achizilrei

de

controiul

fi:zzy alpioceselc,r-.

Cu ioaie acestea exisii rrretode consacrate eie a


eontrol/comaiidi. Acestea
s-u:it:

detemi,:na resuiile de

eir

printre "experti" pentru ca aceqtia sa expiice cunogtiniele 1<;r in domeniul vizat, sau printre cperaton calificaf care si descr=ie "know-how-ur" lor. Astfti de anchete se put efeciua oral sau prin
chestionare scrisel observarea acliuniior de control realizate de cd.fi-e operatorul calificat qi

realyzarea unei anchete

o e c

stabilirea de legdturi intre datele de intrare qi de iegire corespunzdtoare pentru prcces ul contrclat: invdlarea regulilor de comandd pomind de ia experiente, obiectivului de cornand6;
determinarea umd model
de

p*n

adjustarea

fuzry at procesului controrat, pornind de ia

scriere lingvistica a c aracteristicilor s ale.

14.S. Aplieagii ale c+nfrstulei fuzzy ?n irastategii

Iri acest subcapitoi se voi


prceeseior riin iiiferitele trpwi

lnlr

prezenta csteva exeir,pre de confu.or <ie insialaiii.

fi;zzv

ar,

u'v4

Exempiul 14.3. Regrarea.fuzzy a turtt{iei unui motor de anfrettare a pompei <ie circala;ie a apei dintr-o instalayie de rdciye a unui autonzobi!, fn functie de temperaturdl

alu

fi.urc

ln

ca"dn_rl

te+riei clasice a rn.rl$rnilor .,universul,,

tehl

sau

"populaf,a"

irnpar{rtn in subrnuitirni discrete.

este

Astfbl, un elernent apar,tine fie iurei submuiflrni, fie alteia, sau nu apar{ine nici irnei mulqrmi (ex. *n erement este parte a submultimii A dar nu apa4ine subrnulfmilor B gi C).

fiizz
qi ier

Noti: Exempiul 14 3 a fbst publicat in rensta "Electricianul" nr. 1/1996 cu tituhl: ..Logica ti,za,,in automalizaree rnstaialiilor" sub semndhril: prordr.ing. c"r"r.ii"l"r"*" gr pr.ordt.i,g. sorin caf ianu

286

rocesel0r

meu'.:i real

a! achiziliei

de

rcirrnia dificrrltate

in conl.clul
de

o subrnullime a urlrli eierrrerri. Anurnite elemerrte pot hrsi si apardnd mai rrultor su'ornuiiimi in -rm olment {fig'.ira 14.7) poaie si apa^ri-ini at6'i carril iniersecFei acestora. Astfel,
Conform acestei teorii, nu este perfirisd apartenen,ta parflale

de a deierrnina reguiile
pntru ca aceqtia
nnarorn*i tsa vl/v:qivrr sr t4iluvuu ^.l;fi^.f;

subiniiltimii B cit gi suOin';ipmii C. Cu ioate acestea. in ieaiitate elementui s[ apa4ina 100% submuipooi B 9i i00% submuilimii c.

*tt

*osibii

ca

si

explice
nara c6

tc

se

poi efectua oral sau priii


gi

e ,,]--. I --\
I i II Il trl tr,

I I I

ts citre operatonrl calificat

;i

de ieqire ccrespunz6toarc

l^l

t___J

la erperien{e, prin adjustarea


l,ai ccntrolat, pomind de

Fig.IA.7 " Reprezentarea submul,timilor A, B qi C in teoria olasic[ a rnultimilor

la

F
=--<emple 'Ce

prin Logica ",f-rJzz,jt" aduce teoriei rnultimilor o nuan{are supiimentara, qi "fi-neliei de introch-rserea nolir:nii de "grad r1e apart-enenf6" la o srr-bnildpme

control f,mzy al

ep

a:tenen1d" ccresP unz[tcare

"

tnDirt\ de antrenare c pampei

wwi cutomobil, [n funcyte de


,-er-s.rl"

Seiul de reg,rli care exprjrmi i'eglarea f*zry a irrr"agiei motorului de antrerrare al unei pompe de circula6ie a apei dintr-o instala{ie de rbcire a tmui automobil in func{ie de temperattg6 a reziltat in urma consultirii expertului uman (inginerului
tehnoiog). srrnt prezentate oelc einei regtili e4pnmatc antenor. Zonele lhzzy acoperl curba neliniari sau reprezintd a suprafali de eontrol neliniard' Controhrl este realizat ?n mod corctinuu qi acoper5 intreg domeniul intririlor

sau "popula$a"

este

tn figura 14.8.

nt fie alteia, sau nu aparline bmaultinui A dar nu apaqtrne

qi ieqirilor,

adici a valorilor modale"

Fiecare zonb este tridimensionald (3D).

lu tl:ulul: "Logica fr:zzy in automatlzarea

S,:i'i:r Caluianu

2&',1

i Kegltia
R.eguia

2: ]nac5

remperarura ;"ie sai^it.; fa_J. piifei-nic iuiai:: "pei niotoruiuii l\ii": Negarive I i.arge
1

___ rl_.'aca

r\cgiiji ii.uif\'

T?{1
jI Regiila

!=--

__.-i motorului"

l3::18.ry@;
i|lT
lyutia

|JS

e,
TrJegafve Small

se.

scad; prl,n

f.*"*

f"..-

*,*" ; 2; z;;;-ie rrire;re

5: lcici t"r"pc.ai*u

tnotonrhrr'; PS = Positive smail

i
t) t,
24.4'C
t?3,8"C
L

apei este f;errinti,-iGcr tura{ra pL rnotomlui; J = posiijve l.arge

putJrru:

iiei'binie

D t-"
c; oi

t-

(d,t v ')j
;? 1^

f'

i,6'i:
1"c

t:

;i

')n c'a

20'c

{:24S.g1"0
.8, i
GraCLrl Ce
*-

:er entfi

0,

.2,
L-)

ii)
i

c)(f cLl r:
e-

$i

ie : Tiirii.iia ingl0

i,i.j

Ui

rlo

148

se scade puiei-nic

t"*61
i I I

:,re. se scade pLrgin nl"atq-l

i4.9. exprim' reguia 4. Este cie mengronar faptui cd zona fr-:zzy ointre rnlrare gt iegire este tndimensionaia, cu o fornid prramrdala. A^ceasti fon,[ estc proriusur a ciour tn'nghir'i ce expnrna gradr_rr de opoftL,nrtatc.

Graficui <iin figura

_____r__*_*---_i iuiluc:7=Zera _==__


, ___.*_=-*_

Jijda. aiujtci sc mai:e.," /t.!

j
'
i

il\4.c.G ) penrru defiszryficare in vederea obgnerii varorii coinei;zii u.


25.e
?4,4"C

A, B, c, D sr-irt prezentate f,urcliile de a-paitenenta pentiu temperat"irS, twaiie inotoi' 9i respectiv riti!izarea ineto,iel centniliii de greuiate
fi.r-ura 14.10.

i*

'1

-n.-i se rniregte nut"""c

i
I

- ____l

t g
f,,

|g

23,8"C

?3,3'C

c 22,7'(; q)
F.
8!

22,2"C

f[

r r,o

L/

21,1'C ?o.5"c 20"c


1S.4',C

0.e46fi1.0
Gt'i:EJr.'l

iln

aparlenenid

l+$lr*; Tufaiia motorului

Fig. 14.9.
terxperatura este exact 22,20C (100% OK, 0% restu.l) atunci se anclan|eazd nunai ci singrd regula (turapa motomlui = zero). Centroidul este

A. Daci

'iX-:":iii

ecliivale'iul centrului cie greuiare, centrulur cic *asa sau centruiui anei (M.c.G ). B' Dach temperatura scade sub 21,140C $0% oK,25a/a rece. ao/o resturl). atuncr se anclangeazd doud reguli. Turalia nrotorului sclnrnbd centm1 de greutate

(C.D.G.) roprezontat prin suna frnnelcr triunghiulare. LufnC C.D.C


motonrlui scade cii
foarte precise ciar

nominali {OK). Noi6: ,iescrienlre fuzzry ale calciilului coinenzii pot


2Aa/o taia de valoa::e

fi

bnite (nefinis
sr

in orice caz se obfne un controi

stabii, degi rdspursui

este slab. Sistenrul de rcglare ohfnrrt este frartc rotrnst.

-:m

Intrdrile gi iegirile pot fi rnultiple (multidirnensionale). C inaieinatic utiiizai L. acesi ca/ fii:' este rnai cornnlicai ,leeii ucrriru sisieri.:t

C.

infrare, mono-ieqire.

iesle ivaioriie rnociaie) trebuie anaiizatd, separai fapt face inlelegerea problernei mai uqoard deoarece este practic irnposibitr s,i
considere simultan toate intrdnle sau iegirile multidimensionale.
reee
'fi

D. Fiecare intrare

iilia-

r;

fleOrgs

(-rF. .;Ll.J

trerbjnte
C dt

l^tl
o.8

NS Z

pS

pL

Oda'i
mmmn(ilnlL-i

lll ,
a
11}

c n8
r.g

l[@i l][ ir-i0i


]|ntret

L 6

u.c -

C 6 rJ
all

itI

'c
6

r!' LJ,f,

sJi-eaza el t

? 0.2
arr

Dupi

ti:
;JU'iUvr.-uiiJ 9''f|')-!tNl-5lnrln .j -l ._" rj * ri tl g ei |i.l ._ $i a'.j N fLl !\l r'J a! a,l

B883ftoftgAF :'
le$f'e Tutalre rrrotut,
r.lL

Sd ct

r: rrperanE" :r;sirnu.
-^t^ 2l-

i;\

l,'iltliti

I jriti'ijt.l;tlit

l. U

.;,

rece t{Cofos. r:rK .ilrl


,ft g l: g
dl

ficrhint+
ff

N5

r::

c.8
{t tl

c ru c

1f
tJ

r:onnatie c :ispunde "r


:e;pectivd
*leduce inter

{t

c6J

(
r:'
CJ

r:t

r:
0.:
U
i: 0

nn

3 c,
d1

OL\Tft)IJ cilm*ia
* art ali
I

{.}

--9:.i:J()p U.-. fn cO {

rurvaifl"i{a! N rx i:l a\t !!

u1

C,a,-d ndrt.rJ

O,-i5F',J 1!

q ^i

rfJ,I,

:1,

irttt&r8. Terrrf iet:iurrj

ILJ]

ie$ire: Turatir:.motor

Fio __D 14.10.

294

LunxC r
ur

C.DC. ftran:
SaLl

urc I rlefinlSatc)

rgr rdspunsui sisternujLu

:;*y:

Exemplul 14.4. Contralul automatfuzzy clebiului de apd al exempiui controrurui unui ,al auiomai ai

debttuiui unu,

"io,

"arqnr. utirizdnd iasica

Con_figuraiie generaiii

nrensionale). Calculul

controiuiui automat al ciebit**u

urnsi

ccni

pcnlru stsiglne rron.J_


resuri: witzata separat. Acest

un experr in

dornen

ui

*,"r;,ru::TiT:#Tl,l*J":,*,o,*"*,"*n.
este rirricari ,rr seiderea cie presiune

*r* r*,,l"rur

experr cte tip fuzzy utriizatril in eazu!

iacnc irnposibil sa

se

este rapicid,

i,HH:::r;::,#::ffilT:
,JT: #riJ*;-:H:":
a acfona asupra

luat in consrdmaret:entru
situeazd er direntere

..,",.1,1, ,'#'iJrri;:'-:,-r#r:"ff::#^ esre medie ,ri scsderea de presiune Odatd cunos u" inrerogat expertur asupra parameir,ror (o ::.

i
$
#

il"ffiiJn'ffiJJffiffffi; ;

i9F3

i_

t C,

consider*T:'ffi:":::l*Tl:'* ciiteva man crase de valori' "T#:rjr_' +i urt" n i, .,negrijabird,,, ..il.T3;; ;Hr,;f"* J::fi" ;r"_lT
sd
Ceie do-ui tipur.i

ce categorie caritativi ii:r ;: ffi ::H: :ffi iT*-*j" Dupi acest demers v.,r hrr+an ; ,"

respectiv' nu esre chiar ridicatd, fir6 a deduee intenva,leie ,,frJ7ru,, de valon ,,fiJr*,,

::ffrn #.*.;J:Tfrx'::;: : ffi#;,lT ffT;',ffx.#; "remperarura , ;;;ril:T; 'Lruitr r]ledle"' In once fi":o* caz se vor putea

,ffi ffi

';, :"..:r*i"1,':#*:*i:y:$:i}ff

::,j:::T:: l::ou-

jate de ex?en vor runriza o

-J,r;il;,T"a;":T

aird

t- * _-"t 'L-n*uu"
Fune{rs de apa*enen{e {e o eiesrS

-i

Nivei cie apanenenid la o cias6 Raiionanrent asuBra subansarnbiuriior furzy

Re;uiiat de apaiiine subansamblu riiar fuzay


Rezultat de comandrS

Date ds intrare

Etct t;Ht

ii.ts

rlo

'rtl

GU(!Ut

ttE

I s7

Memorii

Fi^ocesor fuzay
\,'c.

Fig. 14.I

i.

Configurafia genera-id a u:ld soi-itr,rler exp"'-rt

fiu4'
cie

preSlune i

Ccie d$ud curbc diu figr:rra 14.12;i figi-na

i4.]3

iiiateiiautizaazF,i"ei:argiiile

ln

r.alori ale paremetrilor in firnclie de clasan:enrul stahilit de expert. in abscisd srint mdicate vaiodle rnasurabile, acest curbe perniif6nd sa se detennfure * pomind de la valorile de temperatur6 gi sc6derea de presiune obsefl/ate - in ce mdsurd fiecare

considera
apartenen presirure

dinte regulile !

consiCerare la decizia finaia, Daca se line cont in rnod seperat de ele, est* penhu c6.

"si

?,

considerate

in mod

indepcnclent,

va tretrr:i

si fie lua"ti in

apafiener
\ic apafienen

in logrca "fiizzy" satisfacerea relativd a pdrfii de condilii a rurei reguli nu poate in mci un fel s5 cornpenseze nici cea mai micd parte din contli$ile unei reguli. Aceastd
non-comi:ensafie

ff. i

este

intrn reguh fiaduce de fapt nivelul de exigen{a ridicat in

se aplicd

optimizarea rdspunsului adus pr{ntr-o simpld comancld de tip.fitzz,,,,.

intre valc "dozaj'' d

,$'l

i
+_-1
I

03

Yluzzy
r

I-EMPERATURA

ftizz:y

Fig. 14.12
i

-_.]
1

______-}\\
Eteliigl lttr
da

c,7
ij,
-?

--t"tii
t:;

actionare
TEMPFRATURA

Fig. i4. i 3.

oler erpeit firzz3r

Vom lua cazul in care teirLperatura misuratd este de 285'C 5r scaderea


presiLme constatatd de 460 mbarrs

de

rtriiii:alizeaza reparpiiile de

r de expert, in airscisd siurt e determrne * pomind de la

in ce mdsurd fiecare f, r a trebr:i si fie luat[ iri


nme

In acest caz, ctxba drn figr-u'a 14 i-l indiea fapnrl eI aeeasid ternpera,turi- este consideratd "ridicatd", cu gradul de apartenenia 0,140 qi "medie". cu gradul de apafienenfa 0.10 in tirnp ce curba din figura 14.14 indicd faprul cA scaderea de presirxre este "lentd", cu "gradul de apartenen{a 0,40 9i "rapidd". cu gfadul de
aparleneni6 0,60.

Fa-rat de ele, este psil8:u c6,

fi

a unei reguli nu poate in

Valorile mdsurate ale temper4furii li scdderii presiutii prezentdnd "grade" de apartenen{d irnportante in cla-sele "ridicat6'1 gi "rapicia", partea de condilii a regulii

mdifLile rinei reguli. Aceastd

nr.

este "rnai satisficuta'' decat cea a regulii nr.2. Se

poate deduce ca regula

nr. I

uI de exigen{i ridicat
'np.fuzz.v.

in

se aplicd "mai mult" deciit regula nr. 2, cu un nivel de debit de ajustat tntennediar

intre valonle de debit preconizate de cdtre regrrii. Acest nivei va rezulta dintr-un "dozaj" de influenge ale reguiilor asupra deciziei finale

?93

ln calculul acestui "dezaj", care consistd ?n general dintr-o interpolare liniara ?nire valorile preconizaie, sisternul nu ia h calciil decdt gradele ,je saiisiacere globale. Aceasrd ;"eguid, denumit6 a "ntinimului" g"e cEtre l;lamdani. reniumr
fazry, este aplie atd exsiusiv in hterpcla:,:. Conriilia "scdciere rapidd", afectatd de coeficientui 0,60, fiind ..mai pugi:: btne" hdepirmti dec8t condiiia "temperaiurS ridicatS", aftciatd de coeficientui 0,i40, va fr refinutapentmreguia nr. i.
cercei_5tor ?n domeniul icgreii

dupi

tn eai

in inod similar, se va ieqire coeficientul iminim 0,30 pentru rcgula nr.2.

faza
iiiG !

Debitui cerut de uiiiizaior va


urmdtor:
.-.,

fi

caicuiai printr-o medie pontieratd.

in

feiui

(0,60 x 20) + (0.30 x

10) 16'67 = o.6o + o^tc-

wr'

th

(i4. i4)

Acest exemplu se bazeazd nurnai pe doud reguli gi doud lariabile. Trebuie insd precizat in incheiete, c.a o regula generald, cd regulatoarele qi controierele
expert de

11l

tip "fuzzy" pot

car

s5 finplementeze pdnd la douizeci gi cinci sau treizeci de

reguli, foarte rar raai pufin de patru sau cinci.


14=9.

Exer:+iql 14.-s. sinteza algaritwu-lu! tle ccvtdt:cere

.yuzz\' perctrct" a

instoiaiie de incdizire'.

se 'ra prezenta c

aphcalre cara utilizeasd teona subrnuldrnilor fi;:,;,,,

?n

scopui reglSrii automate a temperattirii intr-o instalatie de incd.leire. Se definegte universul sau mulyimea de bazd pentru temperaturd astfel:

' = 1;.;';f l'r i:'3J

ft 1 i j
se definesc submurfirniie fuzzy:

defin,

(14"15)
sau

cu ajutorui cperagiei de frzzyfrcare

cr

remperan*drnicd:f
remperarurd m'ro=

# ?i

(r4 16)
B
ast

{T T ;}

{r4.17}
nlonv *'6"'

I Exemplul

14

5.:-*Kit sAS

srmularea

KOm. bucifeslr. 1y9y

.si

Analiza sistemelor" autor Prof.dr.ing. Sorin Lanoneseu, ed:tura Matrix

de

re1

294

rir-o mterpolare triniari

gadele de satis{bcer: e }llamda:;i, renun"-"t


iierpciar,e.

dupi modelul sutrmulgimii A d _ ) t, tlr , l lt .tlr, l -'r li'{2t3j


i
trr r1r;1

i
1

{i4.18i
t; ia submuitrmea A.
(14.

.60. fiind "mai pulrn rctat5 de coeficieni'-ti


ru reg;da nr.Z.

!n eare ;.i.,ir,,r este cc"^ficienltii de apairenenga ai iur

p,{r}

eio,tl

ie)

Conform operaliei de intersec$e a nrultimilor, pomind de la subnrultunile fi,,zy $a.16) pi (la.i7) se poate delini submuipnea fazzy,,tetmperaturd **ci gi
mare" astfel: temperar*rd mcd qi mar=

je ponderaid in
(i4. i4)
uld r

feiui

tr f :ji

Q4.2a)

se definegte unrtte;',tui ienslutzii tie c*mandd a eiemenfiiui de execuiie:


f r tI r 'l TI I " u=1-,->-i ,.\u\ ,12 ua
I

arjatrile. Trebrue

(14.21)

arele gi eonffolerele cinci sau treizeci de

in care u1:2V, u2:5V, u3:8V qi submuiliniile fuzzy.:


tenstune

o,2 o l trilcd=i:,j,| l. tr, - ,t. .


tr

tno

{r4.22)
0,31

:r:

Ttzz;t F'JnttU

tensiune mcderat6=

jlf U
I trt
ilz

a:)

{14.23}

rr,.r1rur:rlcr

fuz4,

raLra astfel:
(14.15)
;je iuzzy:

':'\i lntre douE submulprni f*ry A gi B,


1""
defineqte implicrslia tingvisticd (regula R) astfbt:

irr ^ iensluJlemRrc={ U U2

ry:

(14 24) deftrite pe ruriversuri diferite.


se

R:
sau cu

daci

atunci B

alt[ notalie

R: A-->B
Rela{ia de implicare R este deterniinatd cu ajutonrl produsului cartezian

(11 16)

Ax

B astfel:

(r4.17)

pn(t,u) = p

l:onesu, editura MahL\

Fentru regiarea te,mpera|'rrii ?na'-o rnstalalie de incirzjre se definegte un algoritm vag de condttcere determinat de urm5toarele reguii care fbnnea zd o bazd de reguli:

"*tt"u)=

*in[rr,(r),r"{r)1,

re

r,

uer/

(r4 25)

295

ieinperatiiri rna-re -----+ tensiune micd igrnper&tl:r6iidci,^,i11or ---+ tensiulemcdsrati Aceste uei reg-rii eonstituie un algariiru.,:a'g exii"i'iruai iingvisiic. Regula R-1 (temperaturd rnicS in instaiaiie impiicS tensiune illare
comandd), pe bzz-a reiaiiiior (14.26';, {14 .27'

Rr: R:: R::

ternperatur[

micd ----+

tensiune mare

;i ( i a"?.8) e crr'iue e la:

i' o 0.2 o,e


l,

I
|
I

!r,tt, it,t't, !r"u^

I n
N, =1

r\1 n,t
"'-i

' ltr,t, t.,tt. t",u.l | -- 0,i 0,li j0 l"l ,


i,,irr -lr. !.,fr\')

t.14.26)

Pentru
exempln:
p

a
o.

fboilita inielegerea mcdului de scriere se prezinti '-s:nitor-r


i'',""-.'

(t,.u' )= *in[

(r,]'

: *,"(u,]f= min i0' i' 0'21

0' I

Sirnilar se scriu qi regrrlile R2

qr R3:

( ^, u,l u,t I
{..1r l1.It+ I,a r'

^ u -i

I
i

11,111'l

K-

^ i0,.1 c,2 0l
= ! ---+ r, ,1.ali + t,

(14.27)
I

t' : ), nn vr7
I

-i

nn lra

n v

l i

/1,tt1

t..u^ tt"u\

I o,l c,1 o,i tt,^tt.z tt,l;


p _r U,J u,r u,r i,.,*- 1..r, i,,,u, 0,1 0,i 0,1 I i*'-",-"'-l
i tr,,, tr,tt. t.,u,
itt;u_r

I
I

(l1

2B)

Se procedeazdla agregarea celor h'ei reguli

fizzy intr-o singrrd regula:

zvo

T
o,r o,z o,e I I l-*1_--Cerata

;'ilrc.

r^1 & - 1r, ,, R. r- .R.. - j "'- 0.4


I
;

Itr,u, tr,u, tr,u, 0,4


r-,u,, t" -u2 t.'.u-

(14.29')

iensiune mare
i.

Itr,u, tr,u, tr,e4 j Dacd se cunoa$te algori*nul filzry de cr>nducere qi o misurare fi.2ry T,, se poate calcula comanda firzry u'cu ajutorul regulii de compozigie a lui Zadeh astfel:
( 14.26)

a.z o"i i o,s --, j l--

j
i

U': Ro'i'
"t

(i4.-?0)

definitd de prin:
IJ,= prt jRrtce.vt(T,.7 ''\- ,' '
/J ^U11

(14.3

i)

zlnti

unndtorr"il

Ttnand sama de iirncgiile de apfienen{E se poate scrie: ,r/u = supminip, it|,tt..{t.u}j


E x e m p I u " Op erator*l mEs oari fi rzzy- unndto are a temp eraturd
:

it4.-?2)

T,:micmediu: igJ

!4 !{i i.tr'tr'tr!
I U,i
jt1,u"1
u

(i4.33)

{14 27\

i *,t cJ
liz,t\ tz,ttz 1

Se apiieE rela{ia {14"30) qi se obqrne:

.),i

j 0,4 a"4 03 ^ Ilrr,rr u,4 0.4


t2,Lt3
0,1

tl i1t?.r} i, ,u, I ,ut

i a,5 G,5 0,5


t1"tt2 ti.trt.
0-4
I t2,u1 t2,tt2 t2,tt|

j_

u,l)

)
:

T . -:

l,,i't, t- t' *-.-f:l:


t.:,ir,
l:,Ltz tt,uz

Lir,

tt'rr\'*;1i

o,t o,t

I o,z 0.2
It t,l.t,, t 3,tt2

a,z
t3

l0

itz,A

0,i

, "'.p

o.1 :l.a 't s yu, ' u, ' u, j

0,11

"ztz

itt,\

t1,u. tu.u. )

S-a obiinut comanda fiizzy:


(

14.28)

/'0,+ o,a o,:) {til, u. uz) care febuie defuzryficati, de exemplu prin r*etoda maximului:

tr,
U:

u4.34)

U3

:8V

i reguld:

Daci rndsurarea est non-fix4y, de exemplu t

r:

11

0i j t" t' It"

: ti :

(i4 3s)
100C.

(14.36)

297

aiunci iegirea

U'

se
t1 :

coresp,,mzdtor lui
r.n=

u$or pnn cdutarea ?n tabioui R. a coefrcienliior

a,2 O,gl {!t lut ;,TJ

t|4.3v)

Reguitttor de tip fuf*mttani

confonn bazei cle reguii eare eonstituie aigoritmul fi_zqy de regrare a tenperatuii in instalafa de inc'rzire, coeficienpi de apartenenfr ar tempeiatiirii ; ai comenzii u auva*ali ata ;r cunr se prezintd in figr'a i4.i4.Regula R se obfine prin agregarea ceror trei regurrRl, R: qi R3 iar coeficientul de apartenenii corespunzdtor
este dat de relafa:

Fn = /tr,,.a,"a, = -.*(pro,

,/tr",F^,\

Determnarea comenzii ut) a regulaiorului (defi.uzr,fica."u1 temperatura f'r in instarafe "ur" se obfne prin metoda centrurui de masd astfel:
ItJi

{14.3g)

* lr,*.

" j r{uy,
=-+

p(r,lrtu

{14.3e)

Regwlater de tip Sugeno

?"$*":fXt'^:^y:*i.de
'eeuliior

tip sugeno se efe*ueaza confonn fis.,ni

H, l?^ ci tr- ,r^-J^ -.

la la stabilirea valarii valorii comenaii -^- r ^^han-;i regulat*rurui. cornanrla tr6 calculeazd carcureazi crr rerc+i^.
cu reiatria:
uo

ru_::ff#.J;
"t

:1-::ffiffii
i_*ffir.T,
(14 40)

H"'8+' pr.2-r p",5

F"ilttt/r"

298

bloui

R"

a coefrcienlilor pr

P'* |

(14 37)

0,sl ii X I ir ,\nr
h

ti*.99r ' i \.: Ir r- -;-t I i'\n,

R,.ter!p.n*;i +',enr.rn3rr

j l-'L-!' . Y- ,r v---r-::---+

tI

rta

f.

r1"cr

?5$*ui

ritnoul tl_:zzy de reglare a mmeniE ai temperatiirii r" qi Reguia R se obfine oeficientul de apartenenfi
(14.38)

i4.i4.

?--->

{t

{j

ri

.,Cl

zr{carea) care sd asigure


de masd astfel:
&.temp.mici''ntrrt r
tens.ntoderao

{14.3e)

cGctueazd confonn

l ,

figrri

Pk

modificd corespunzEtor

'fandan-t. Deosebrrde apar

tr$

regulatorului

se

(14 40)

Fig. 14.14 Determinarea comenzii regulatorului fuzay trp Mamdani

299

Fruci
1

14!

0q

\.temp nrrci -rEV

i&rar
1

{l,)
Fr.

u i,i

R1;lcnpma;e

lr,r

f{;.ieii;B.ltici .rflnrd *} iV

11 lRegularorra3 *--'Fi

.r. |-*--*r i#c Sugeiio 1-* 1_J


ifiur+ *e tip sugeno

Fig' 14'i5' Detenxinaiea comenzii rsgutrarorulu

300

Concluzii

si ca*retizii fiizzT exisii astizi ?n cere ii:ai i,anaie citate de exemptru rnaginiie : u:relte, bra{eie roboiricr industrjari sau medicari, uzhe {cirnenr, chim:'ei, siafii <ie tratare a apei, ape,rate fcrograf;ee,
ccrnenri' Pct

Aprica{'

are ca?ittolurui

fi

,iiVj

;,T:"#:jere
Controir.ri

in instaiaiii (ci,niatizar.,

r";;, ,;';"#T;;,,**J,
&iosite
aii.=tr

apa::aie

careuiaroare

$i

ccmanCa clasioe in sccpul u.aten_l unei de condus o"r-.rpru

coman<ia fuzz3, sunt deseori

afi

ic"

mcordarea

EIe sunt adesea care por servi

rrgu*.".ff;;

p'*ue*"

;'ff:

;::::1#

AIte ref,erin la eontrolul qi comancla ruzz+r 'lr v\rruauua f a prneeselor din instalafii .. /14.7/. in /14.1i

eficient;ffiH1#fi :{#{;(neura/izzzv)

sau neuromimence,

*5rrJLl

JUI

CAPITOLUL 15 SI}TULAREA SISTF.ME T,OR

U A.JTJTOR.

TJE,

KTTSAS

DUI

i5.i. Simuiarea sistemelor riinamice


Kitul de Sirnulare qi Analiz[ a Sisternelor * KitSAS. versiunea 6.12 din iuiie 200i, iesrinatd sistemeior de operare Wrn95^ Wiri98 :;i Wilr-xlT, este ur
mediu de dezvoltare qi exeeutie a proffamelor destinate construirii, srmuldni si analizei sisterneior dinarmce, rn-cluz$nd at6t sub-sistemele eontmuc e6t gi eele
f lll:
I -.s

pro

tliit

ioa
l^

discrete gi are Ia bazd lI5.I/. KitSAS include rnai multe editoare pentru construirea modelelor prin interconectarea eiementelor sau blocurilcr. Elementele reprezntd funcgri de baz[ predeiinite sau funcfii cietinite de r,r,trlizatr,-rr. Moel-elui eonsln-dt apare srrb forma rrnui fr;ier text care poate fi
cornpilat qi executat. Kitul eonFne pi o bibiiotecd de peste 300 blocuri gi sisteme electrice qi neelectriee care pot constittii un princt de ponrire penhu ccnsffurea

ex1

s2q Srs
[lcl

modslelor unor noi sisteme. Prograinui gi documentaf,a necesar{ pot confonn


113,21.

fi

r:bfinute

dirt

Conceptele, rneiodele gi terminolc'gia kitului se bazeazd pe aefiunile inginereqti eftetuaie ?n rnod ohi;nuit ahrnci cAnrl se studiaz& un r:biect rebnic. De,saroce metoda inginereasc5 cea mal utiliz*t5 o:;te anaiiza experinreirtaid, kitui iiicca.rui si u repruduca pril siinirlzue. ii acest caz via-iabila
independentd este timpul. Metode experimentale mai elaborate, indeosebi penh'u sistemele eiectrice gi sistemele automate, folosesc analiza ?n domeniul frecr,en![

al

de analiza

1ns'

telr

pentru care variabiia independenti este frecven{a. Poate gi rnai des in activitatea
tnginereasca se face aitar,iza experimental5 in regrm stallcnar. tsJtul simuieazd.;i aceasta actiune pentrri circuiiele electrice logrce.

gi electronice sau sisieineie discreie

fi irnaginat ca o cutie cu scule si obiecte necesare simulSrii gi analizei sistemelor. Prinfe obiectele gi sculele ceie mai foiosite ale kin;lui menlionam elemenfrrl, blocul, siandiil expenmental, panoul de comandi, furegistratorul numeric ai grafic al rezultatelor, osciloscoputr cu dour canale, instrumentul de misLrf, indicator, generatorul manual de gemnal gi analizatornl
KItSAS poate
de frecvenfd.

KitSAS poate

fi

prezentat

;i

altfsl, prin analogie cu lirnbajele

de

rLL

KTTSAS

programare gi mediile lor vizuale de dezvoltare rapidS a aplicaliilor. Din acest punct de vedere KitSAS este un limbaj neprocedural, orientat spre obiecte gi cu
struchrla varia-bild a programului"

-l

S, versiunea 6.12 din

qi $/irfiT,

esie wr

onstruirii, sunularii si contrnue e5t gi eele

Dintre produsele cemerciale, prograrnul simulink scris in l\{atlab gi programui Scicos eiaborai in Sciiab sunt ioarte apropiate de componenta de simulare a kitului. kogramul Pspice este foarte asem5ndtor cu componenta Ht';lui pentru analiza in regim sinuscidal a oircuitetror elecb:ioe gi electronice. in toate cazurile menflonate deosebirile se gdsesc in special la interfelele grafice
rie intrarc penirr construir-ea modeleior.

tulte editoare pentru

lor sau blocurilor.


funcgi definite de r text care poate fr
t00 blocuri gi sisteme

O versiune DOS a KitSAS se gdsegte in subdrectonrl Utile. Programeie existente in Magazie sunt valabile atit penku versiunea DoS cdt gi pentru
versiunea Windows a programuhu IfitSAS.

;i al inodBlui siu de prog'ainar-e se gisegte ?n lucrarea: Sorin Larionescu, KitSAS Simularea pi Analiza
prezentare ainiuiun$ti a kifsl-ri

ire pentru *cnstruirea

;esari pot
tezeazd

fi

oblirurte

Sistemelor, Ed. MATzuX ROM, Bucuregti, 1999. Versiunea electronicd a rnanualului sub forma imui fiqier pdf se gisegte in directorul DocDos al
directonrlui
?n care se instaleazd

i.itul..

pe

aeliunile

Fentru o iniroducere simpla gi rapid[ ?n rnodul de folosire qi programare

zA ui cbiect tehnic. nlizati aste analiza


in acest caz var-iabila
ate, indeosebi pentru n domeniul &ecr,enfa
mai des in a.ctivitatea

al kitului de simulare se considerd experimentul ingineresc efectuat asupra unei instalafri de umplere a unui rezen/clr crl ajutonrl unei pompe. Sehema
tehnolcgica este prezentata in figura

l5.l

r. IrJtul simuleaza;i
lu
sisieinele discrete

:te rreeesare simularii

ri foiosite ale kituiui

moiil de
ou1

coinandd, canale,
Fig. 15.1. Sistemul pompd-rezervor

cu dou6

,*mnal gi analizatonrl

303

deosebesc doud componente principale ale sistemului: tehnologicd gi b) echipamentul de mdsurare gi conducere.

se

a)

instalaga

a)' Instalafia tehaoiqglg4. In partea tehnologica sistemui este for.mat drn Pl <te urnplere 5i rezervonri irnpreund cu robinetul V1, Sfudrui tetrrnic unndregte determinarea mociuirN cie variape in timp a niveiului in rezervor ytt; pentr* diierite regimuri ire fialelicnii:e a pornpei Fi. se o-bserva irnediai ea nivelul y(t) se modifica diferit in fiinclre de starea robinetuSu \.1, ine6is sau desciris. O prirnd soiugie peiltnr realizarea srudir.liui rehnic este metocia
pompa
experimen'iai5: se porneqte pompa

Fi

lr)
situate

gi se mSsoara niveiul y(i).

iil trei locuri: pe instalalia

. A4aratele fbl+site se

gSsesc

actlve gr tn s*t oi--ieei ele*tric, eiecirt;dce, erec'r-r,;-meca:rice sau fluidice 9i p,;i fi de tip ae*logic sau nruaerie . In figura s'r-urt prezenta.te urm5toa.rele apa.rate as{irre: .{ra,cuctorul Eje nivei 1 cu inteda{a pentra transmiterea tra distangd gi pranoui de
eonducere format

tehnologica, ?n ca:nera sau panoul cu aparate magazie sau dulapui cu aparate inactirre. Aceste aparate de

dintr-im calculator impre*ni cu videotenmnalul 2" Operarorui pcate lua alte aparate, placi sau blocuri dna h{agazie ryi ie poate monta pe instala,{ra
tehnoiogic6
sau panoui de *cnducere.

tn felui asesta intreg sistemul experimental dobflndegte


rde rnstalatia

flmcpu-ni

noi' Operatonrl 5i calculatorul se gisesc la distania ia!*

teimologica.

Expei-iiiienirii deer*'ge kr inod*i ru.irrdiur: t:per.aturel porae$te po*rpa $i *alair.latarui ?nregistr"eaza vanatia rriveiuiur y{ii. Apare

t*rugr

intervalul de tirnp satl pasul cu care se inregistre aza rczwl't"atele. c6 cit pasul este mai mic cu at6i este mai bine. In srod ewent calculatonrr poate realiza a mdsurare ia fiecare fracsune de secrindi. Dar procesul rezervonilui este lent, poate dura zeci de minute, cleci mii de secunde. Rezultd mri de rezultate care nu pot fi interpretate de operator. Calculatorul trebuie s5 realizeze interfala cu operatorui prin analiza rezultatelor gi prezentarea lor su5 fonni tabelari, grafica sau sub forrna unor performanle standard. Instalafa tehnologicd poate fi modelata simpiu, prin mar murte eremente conectate ?n serie ca ?n figrua r5.2. prirnul qi al doilea element modeleazS pompa" al treilea gi ai patrulea rezervorul. pornpa este pornitd manual cu turatia modificata dupd r'rn 8lafic ?n timp qi genereaz5 debirul de iluid care este acwnulat (integfat) de cihe rezervor.

r: prcbiemd"

de umplere al

304

:emu.i'ui:

a)

rnstalaha

:nul est,- tbrmat

[ \']

drn

Studrul telrruc uru: in rezervor y(ti


u:bsei-.,-i imediat

Echipanentul de rn*sirrare ,qr contrr:i! esfe modela.t de volhcetri_ri 3r, *, osciloscopul eLi doui canale 40 Voltrnehrrl amplifica in prealabil semnajril masrn'at. Pentnr a a1,ea indicatii identice osciloscopill este conectat la iesrea volfinetrrrlui

ci
i lgene i-*- - ,>t
2gain

ulur

Vi.

13.

inchis sau esre metocia

-:--*u

1oinre

:---'ts

473Fote i -

: folcsite ss gisesc
i panoul cu aparate re apafate sunt de
rt

fr de iip

a-,ralogic

:re:
n

h-aductorul de

-tl -' .>

4oosei

: condiicere format

L*=_-

poate lua alte Ialala tehnolog:cd rental


Ccb6_,rde5ie

Fig. i5.2. Scherna bloc a sisfemului pompa_rezenor.


Fiecare element din figura este predefinit mnemonic ai *n nLrm5r, c*pnns intre ggg

raga de urstalalia

:nrc;ie porrrpa

pi

uii o

prnblemd.

Cu c6t pasul este

poate realiza o de umplere al


iecunde. Rezultd

pore.

care detennind mdrimea debiturui pompei. Integr-atonrl infe modereazh rezervorur" Mdrirnea nirerurui in reze.or este determinata de potenficmeh*r
studiul tehnic experinrental
aJ

este poslbil ca acelagi tip de eiemerrt si acest caz nmemonicur se pdsheazi dar nunrdnrr este difedt. se obse*,6 ?n flgr*a cd pompa este lnodeleti c* ajutcnil eielnentel$r clr nr$nerele gi 2. Flernenf$l gn este iin generator inamiar de semnal iai elementi.ii gain esie un ainplifieai,ii

Eiementere au mr Nru*aru! este necesar deerarece apard ftrfr-rm riorJel de rnai rn*lte ori. iu

in KitsAS.

gi

uorul hebuie
zentarea

sd

lor

sub

muite elemente rent rnodeleazi mual cu turafia

fluid care

este

o**-* Jrr* ,.utrr*i in tiinp reai' Alte sorufii constau in forosirea urui moder fizic sau maternatic pentru urstalaF'a tehnorogica gi sistemur de conducere automatd. rn urtimur eaz. calculatorul fiurcfioneazd ?n regim de sirnurare gi sistemul KltsAS permrte realizarea pragrzuneror necesare. Kihrr de Sirn*rare ;i Anariza a sisternelor _ KitsAS a fost realizat astfer ?nc6t forosirea sa sd fie c6t mai asemandtoare cii acpunile efect'ate i' caz,l rnetodei experimentale. pentnr folos'.ea KitsAS se executd programui: C:\KitSAS\ SimlabJZ.exe

deshrl de rnL*t

in

caz.rr instaratiilor ieirte, tocrnai

instalafiei este diflcil. cosfisitor qi d*reazd

Apale panoril de comauda din figura 3. Acesta este fomiat dintr-o fereastra, rnai rnulte butoane qi un rnenin. trn fereastra panouhii apar diferite mesaje pe cate sistemul KitSAS le frnnizeazd ulilizatornlui ?n legiturd cu contextul prezent, erorile apan-rte sau mesa-ie feed-back la acfiunile efectuate de utilizator. De exemplu, la apari;ia peutru prima osri a pano*lui de comandd apare un mesaj in care se specific[ c5 nu existd nici im sisten-r inr,rniat pe inasa iie iucru a KitSAS. Pentru a realiza o simulare trebuie sd montfun sau si credrn ur sistem acXicn$nd butoanele coresp'"urzdtoare. Dacd sisternr.il existE in rnagazie ii
montdm acfion6nd butonul Montare bloc, sistem. Pentru exemplul considerat din

;'

'-'

li*ier

Pr0gr
JC 1

figura i5.2

programiii neLresitr se gase$ie ?n fi;iei'iii C:'KitSgS'+u.iagazie

'Expo\SnnpluGene. txt.

Dupd montare, in fereastra panoului de comanda KitSAS apare programul

1 FE}I 10 Il{
:}fr v0

15.3) cuprins intrc cuvinteie cheie FYograin, situat in prirna iinie EndPrograin, din iiliima linie. ftitie aceste limite se gEsesc comcntafii

(hg

gi

tl

0s
s
n

998
GOq

$i

descnerea bloctu'rtror drn figura 15.2" Acest program sirnplu a fost tehnoredactat

EildP3'

irrtr-r: fonnd nu prea elegantf, dar care perrnite punerea in eviden{d a multor posibilit[fi de prezentare. Cornentariile pe rnai rnulte lirui surt cuprinse intre
acolade. Comentariul pe o singurd linie ineepe cu senrnul

//. $irririle de caractere

Se in lEEI{E ?GITH 1{t1fiT


4?:3F0

sunt prezentate ?ltre girilirnele. intre elementele programulni se fcloseqte dlept

separator spa{iul liber. Mnemonicele eiementelor predefinite de klt sunt recunoscttte clrept cuvrnte cheie. Se pot tbiosi iitere qi citre cu conditia ca pnmui

f,ortuL 40il5C

998sp
q99eF
J
I

fie o liter5. Caracterele mari ;i mici sr.urt interpretate la fel. Dupr5 mnemonice, intre paranteze rohrnde, se definesc pararnetrii fiecdnri eiement.
ceracter sd Dacd aceste delinitii lipsesc, parameffii respectiw iau valori irnplicite, de regqld valoarea zero pentru numgre gi spafiul liber pentm girul de caractere. iutr-o lilie

pot fi prezentate mai multe elemente sau descnerea urui element se poate intilde pe ruai nulte linii. Mnemonicul rurui element ;i nr-unf,rul siu pot fi
alSturate sau separate printr-un spaliu liber. Fiecare element al kitului este un obiect caracterizat de opt parametrii:

Trei nLlmere intreE

nl,

n2 gi n3. De reguii aceste numere

ind.ica

elementele la care se conecteaza intrarile eiementului caracterizate de aceste numere. KitsAS specificd ?ntotdeauna turde sunt conectate intrarile nu iesirile.
eleme

JUO

esie fonnfit dintr-o anouhil apar diferite mhu in legdturd cu lctiunile efectuate de
anoului de comandi n moriiat pe masa cle
:6m sau sd credrn

Ti'ei fi*rnsrg rcale


elernentuiui,

Ki, K2 gi K3. Acestea sult

..,arodle pa:.an:etrilar

o Nrimdnil real tr care reprezinti valoarea inilia,li a iegini. + $inrl de caractere Txt. In cele mai multe caz';ri acesta este o etichetd
car-e

cuprinde irrfonnaiii despre elemeiit.

ur edstd in rnagazie ii
:,r.,riSAS \iv{ agazi*

mpiril considerat din


C

fi.-ier E,Jit,:r* Siinulare !Jtile lenro Silt*r Pregt'aln

=l!ri_5i

AS apare prograrnul

in prima linie
iesc cotnenfar-ii
.
er rcienfa

pi
gr

a fost telmoredactat

EndPr$$rdorr

I *-"***---** -**--*---*:!l l 1 FEI{Eilxt:' E*neratsr tnenuaj-' i 2 &trrtrin1=1 kr=0"011 //atr*,r-if,j.xe[or 1[ rllrs{nl =1 Txt='rnteqtsttr{'i p0TE{n1=18 drj Kt:l} 1/pstnr.iometuu 30 V0tT { nl ={?3 I(L =10 I{i =r.$S Txt- ,llsJ_trn*t ru , } 4{l 05Cf in1 =34 nI =1 Kl =1 HI =10fi Txt=,t]sciJ-o$,cof]'] glfi spar(nl =S n? ='5 nj =I ltl =t{t I(r =ff.l Txt='Farmnet.rii ds simtl-aret l S99 *Far{nl =E n3 =2 sr3 ={Tr3 !x*-=rgar+:aetri! tle a$e?areri |

!.FElm

sinE}lusene.txt * Frogrmn I(itsas $entru sisteunnrr porni)a-r*uervoi.


I

*.s?frltfil-:-10rfiTE-:4?3F0TE-:.jnunat-:I

it{tGsci

a multor

5e incarca in memfirie un sistern fcrrflat. riin


lSnt{E

sult cuprinse intre


irninle de car-actere
r se fciosegte drept

'lmatoer4]-e

J-e.lrrent.rr

?cn:$
1iltr}ITE 4?SS0TE
:]OV{}LT
{118SCT

rmte de

kit

sunt

$9Erpar
tl99nrrer J
I

i ccndifia ca pnmui retate 1a fel. Dupe

r-t

r fiecdnri element.
mplicite, de reguld
racrere. intr-o linie

hdnntare

blca sistesr

Prezentare si rnoditicare

$lmitlare sisiem

Analiza

slationara

eiement se poate
umari,rl sau

pot fi

Fo G---=l tlJ

-J
Creare bloc

nnu

[irJ u

t-'Avarie

pt paramehii:

;te numere indicd :r caractenzate de

Fig

15.3. Fanord de coma'd6 KltsAS cri sistem'l montat afigat fereastra sa.

i*

ie sunt conectate

Analizorul sintactrc

qi niorfologic al kituhii

elementele sistemului gi parametrii 1or.

detennina din prograrn Daci programul nu are erori se afigeazd

347

111 tet"eastra

paltOultii

c.-i.e

cornanda nunerele
3)

$i nneinonicele eleuienteii.i

incdrcate in mernorie

ifig. l5

iie scmnai, uii osciioscop.. cu doud canale pi wr aparat de mdsurd indicator. Acestea surrt de fapt aparateie riefinite nrin eiementeie proglamuiui igene, 3Ovoit ;i 4Oosci. cu aj*tomi generatondui se rnociifici debitui pornpei qi se rndsoard niveiul in rezervor cu e*!e cl+u5 iastru:xente vj$*ale {fig. 15.a).
iriis
t dci{x

ineeperea simuldrii sislernului se face pnn apdsarea taster Stafi. La fiecare 200 rns se executd un pas de calc'I. Dacd pasul de calcul este egar cu 200 ms ahtncl stmrdarea se face ih tinp real. Srnruiarea dureaza p:ina crind se apasa taste StOp' La ?nceperea simrildni apai iiii goneiatoi'mamiai

ECitt:e

!-lnrletE

Se iniafca ! o3.rli

lit'ii lerin 4irto in @f,ori. !s ictl

Frnh6

108.i!'] gri.rio t0-ll* ?8"08 G0-fd


6t!,m ,lS-$[
3c.{!F

i
I

i
i

Fni. tmt
I

lnlldierli.ilt-=
i'r

l*-90
ir

t!J.!!Ll &"r]0
&o$u
FlinDlri,
=

:i

ni

0rr r.0B 2.00 l.0r {.ss 5.0c r.60 ?.0n o_*i*#


tesire Eremert ftr s0

I .{.r

'"1'

ilr-----:' ! i ii;i--=.l -

ir' \ .\

\\
\
\

1i]i,

Atbr6trd
46

le6re Eleme.f Hr I

*e.o.rdLr.dl*te ltr ll[:i:

_34l-

1*t=
ri

i-

---t'

\ -", f -***-----*---"-..- """'.---*-i srsrr l_-*--_-.


Cre

jlnlpoi tr

ncrm,tl

-4

are bluc

r,uu

I .
i

ilf ll -"tli:=i,i rrT:Tt rri,u_:|,lilillll,rlir tij

'-

Csriliol

alemeftt

.'ur"r,"

i@J

Fig

15.4. Masurari efecftiate ?n tirnpul sirmrrarir sistemuiui pompa_rezervor,

Dupi tenninarea simularii apare lu1 rlon instrument vifiuai, inregrstratonil numeric si grafic cu do'd canale. Acesta este defirut funpiicit de cdhe kit gi apare
la fiecare simulare prezentd'd rezLrrtatele. Rezurtatere nunerice $i glaficur pot fi

308

mremonrcele elementeior
area tastei Starl. La fiecare

salva-te

ln

dife--rite formate ss-u prcluerate cu ajutorul rurui axalizator de

sau a programului Excel.

frecvenfi

calcul este egal cu 200 rns A pana ednci se apasd tasta

$i

cornanda prezentare si modificare sistem, fig,ra r5.3, pennite adiugarea gtergerea de elemente gi modificarea parametrilor fiecarui element.

I de semnai, rin osciioscop stea sunt de fapt aparatele

acesh se pot constnrii noi sisteme pomind de ia modele exrsrente sau se p*ate simuia un sistem en diferili paranre-rrii. DacE nu este necesard simularea in timp virrual se foloseqte comanda Simulare sistem, figu.ra 15.3. l" acest caz v.anabila timp nu este perceputi gi rndsuratd tn timpul simuldni. Calculatorul executd simularea c6t poate de repede ;i instu'iiineiiiele v'nii;ale ,ie misiir5 nu sunt fclcsit*are. Reziiltatele suat oblinute cu ajutoml inregisfatorul*r numeric gi grafic (fig. r5.5) care intotdeauna apare la terminarea simuidrii. inregisn'atcrul are o memorie de g192 valori mf,surate. Reprezentarea grafic5 se face pe mai muite pagrni qi se poaie mcdifica numdrui de pwrcte pe pagna.
lisiar
I

fu reut

It ;t 4Oosci. Cu ajutorui ra nivelui in rezervor cn

rsrl.

Fowi?, F

isndluhi

Flmf$l de purcle fl de esadionere e sfiEfudqiffftat hebub sn lie r*rtru


tren:iarnarea Fourier l.J-Xfi

edf?l

Eosu lbst* elementrrluj ? .Albshu: i$irea elerentqlui 479

l
I
I

-tnl-Ij
I

R l'r .-) -Nr. pisi

F<"13 Luroffa L aseruluird ste:

in

sre

L{mp frl
i4iii

i tt :l

sakse

l6bet

calRl pEr*tu

rntl

Tiqr!l*! 4+{E+
0 LZ
3

il@irea?3 0 0 o 0

lf

-t

ErPde

Pigirc
i
:

+li/i :

Es!!.uhri

*+: ! lrl lffi--=


I
J

--j

Nr.dep*actehpqim

f-

t
J

Arbscaieiea rltrrei pagin

uiui pornpa-rezervor,

1l tl
:.
jerlretlinsimrikre 4aF
I
i

I I

I I I

l
I

t virtual,

lnregrshatorul

iii6.ui

iij

icit de cShe kit gi apare nerice qi gr-aflcul pot fi

Fig. 15.5. Rezultatele inregisfate gi prelucrate dupd terminarea simulirii

309

KitSAS a fost proiectat astfel inc6t remltatele sirnulirii sa poatd fi analizate atdt in domeniul timp c0t gi in domeniul frecvenld Dupa tenninarea
simularii rezultatele sunt prezentate ?ntotdeauna ?n domeniul timp, figura 15.5. Scalarea pentru reprezentarea graficd pe doua canale se face aritomat. Tofi paqii de calcui sunt i'nreglstra$ numenc. Penlru trpirirea iurui ia-bei cu rezultate este posibiia seiectarea -valorilor pebaza unui numfir de paqi de calcul. Dacd se doregte transformarea in domeniul frecvenfd a primului sernnal obfinut prin simuiare (roqu) cu ajutorul TransformErii Fowier Rapi<ie se apasi tasta aorespunzStoare ifig.15.5). Numarui puncteior de egantionare a semnaiului transfbr.nat trebu:e

eomt
acea

Daca

relap
til

sr fie c

putere

a l';i doi.

Daca m*narul pu:retelcr de

T:-r-

egantionare ales este mai rnare dec6t numarul valorilor obfinute prin sfunulare se

L]StA:
1

'r

atribuie valoarea zero punctelor suplimentare. Rezultatul transformdrii FFT este prezentat numeric gi ggafis sub for*ra diagrarrreicr Bode. Pachetui de progra-uie KitSAS pennite analiza sistemelor electrtce ;i neelectrice nu nurnai prln simulare. De exemplu, circuitele electrice gi eleckonice pot fi analizate ?n regim simisoidal sta{ionar, ?nh-o manier5 asemanStcare cu ca a programului pspice, cu ajutorul comenzii Analiza
stafionar6.

z
TA

ln

z\l

402r2

KitsAS este un instrurnent puternic ia inderndna inginerilor, poate fi foiasrt ia aslstarea proiectirii sau in scopffr eciucaiionaie qi este o alegere care prezi'i5 uneie avantaje, in speciai rie *aiu.d financiard" i'aia ric pacheteie
conrerciale echrvalente,,l 5. li. llS.Zi.

LE

este prez

t0c
15.2. $imutarea sistemelor bazate pe logica fuzry

simuiare KitSAS conpne blocuri specializate ?n sirnularea sistemeior pe bazalogrcii tuzzy


cu mnemonicui fuzy de t p Sugeno. Regulile care determina comportarea elementuiui sunt specificate ?ntr-rur figier a cdrui nume, cu calea completd, este indicat L.l ultimul cdmp Txt. al structurii

Kihll de

ifitui de simuiare poseda wr erement

000

sale de date. Ieqirea elementului este detenninatd dupa doud formule:

Dacd figierul cu reguli confine numai o singlrri reguld, ahrnci iegirea este egaid cu factorul de apartenen{[ Mru corespunzitor intrdrii hrmultit
cu

310

I
le srmuldrii sd poatd fi
crentE. Dupd terrninarea neniul timp, figura 15.5.
r

eoma-nda

U. Daca se ia U

egal

cu

se obpne chiar firncfia Miu(X) penffu

acea reguli.

o Dacd figierul cu reguli confine rnai multe regrr-li atrrnei ieqirea este datd de
relafia lui Srrgeno.

face auromat. Tofi paqu

ri tabei cu rezultate este b caicui. I'ent5 a primului semnal


Fourier Rapide se apas6
eEantionare a semnaiului

subdilectcrul I"{AGAYIE\fruzy se g[sesc mai mu]te exemple de tbiosire a elementuiui firzy. fumui program, RampMic.s are doui eiernente:
100 ramp

ln

200 fury

Fisieru! ataEat. cu numele Dacd intrarea este


T : -"

RarnplVic.dat,
Mic

are o singurd reguld:


1

r nunlrul pr.rnctelcr de $finute prin simulare se I tansformdrii FFT este


sisienelor elech:ice ;i circuitele electrice gi tgionar, ?ntr-o manierd :onrl comenzii Analiza

comanda:

LiSIA:

1 2:
lv

Figierul cu o singurd regula pentru prog. RampMic.s

2A:
1

0021214

001

rngrnerilor, poate fi e gi este o aiegere care

Ultirnul numdr este comanda egali cu este prezentat ?n figura 15.6.

in

acest caz. Rezuitahri sinnriarii

a4

ibiA tie

paeheiele
100

rializate ?n
.ni iuzy de

simularea

I
0.00 0.0000

tI

tip

Sugeno,

tI

:cificate intr+ur figier a cdmp Tx. al structurii

\
10.0000

formule:

il4

afunci iegirea este

mtrdrii inmuilit cu

Fig. 15.6. Func$a de apartenenld

pr

pentru termenul

MIC

oblinut[ cu progra:nul RampMic.s

Jtl

proFa
Ailtta -^,-^ I
a
1

pianeit

Ffamente ixrparianfe riin isiaria gtiin{eln elr impiica{ii in auicrnaiizEri

o fabi pe prc
numei

loe apar're il au leaiizfilde a:ror-ume. Calsi,jer Ei o importanli cov6rqitoare penfiu dezvoitarea inriustriaid a avut-o "moara cu frcaie" realiza+.E de rom:li, echipa:nent ce a ccnstituit puictul Ce pleca.re in realizarea tiri'binei hidu-auiice ,7e 'azi. Ca o recrmoaqtere a geniului poporuiui roinan, ia Deutsche Museum din Miinchen (cel mai mare muzu tehnic din lume) se pdsfeazi

Li

etapa neea:uzfuri 'urr

roteqt(

oailii
p6rea

gi aceasti bijuterie a tehnicii "Rumanien Muller".

in

cat

in secolui al XV*lea, I-eonardo da Vinci gi Soiomon de Cusa cunoqteau for,h abu--;lui cu mult haintea lui Boyle, Fapin gi lrler*,'ton. Lecnardc da r/inci (14511519), pictor, scuiptor, arhitect, om de Stlint4 plecfurd de la legenda lui lcar', a irnaginat o magini zbrndtoare a c5rei mashetd este exp*sd in cadrul expozifiei "La Villetfe din Paris". Pentru a rcil:r;a miqcarea aripiior, picioarele 'opil,:tt-Llui" acfioneazh pedaleie in tirnp ce trra{ele antre,neaz6 un ffoliu. iv{ecanica maginii zbru{toare este impecabii5. l{u a putut s* zboare din lipsa nrateriatrelor necesare unei asemenea maqini qi a surselor cXe energie ou care sd fie eehipat[ o asemene&
r:raghi. Tot el
a,

ttzicti licnitt

expur
lume.
te-a3

lmagl

fonni

emrs ideea paragutei.

in rnod conven$ona], se consideri


apei din minele de cdrbuni. Fiind rugat

sE etapa mecanizEdi a inceput

ta

anul

ciiin
gste

1698 cflnd Thornas $avery a realizat prima pompiL de abur, utilizatd

la

scoaterea

si repare o pornpd dintr-o mind, James Watt a ?rnbunatipt-o gi a inventat prima maqini cu aburi. in anul 1785 James Brindley
obfine un patent penfi-u o maqin6 cu abur, la care flotorul regleazb nivelul apei din
cazan

unei
collsl

( regulatorul de nivel). in jurul anului 1800 apar magini cu abur utilizate la navele fluviale ( Papin in Germania, marchizul Joufi&oy in Franla, Fulton in SUA). in anul 1812 George Stephensonrealizeazd iocomotiva '*Mylord" care reugeqte sd transporte tn vagoane, o incdrcdturd de 30 de tone pe o distanfd de 8 km "egalAnd
vitezatrnui cal"

fotoe

utillz
anul

teor(

h'ima industie rnecanizati a fost industria textild. in anui 1802 Joseph Maria Jaquarde (1752-1834) a inventat c rnagind care producea un modei de stofe,
312

l1u V

dec

Anexa

in aui+maizE;.i
c.uire Corisider _ci o 1t "moara

:ff;:o*oa
!'ote$re
pdrea

textili qi ra mecanice. Toi in arrul ig02 Eii WFdtne-y a execuiat i0.000 de carabine inft_ o fbbnca noud" toaie avsnd pirii identice {i'terschimbabile). A doua fabricd baza*,i de mas' a fost ccnsrruit' de cait :'ni,.enratorur re,galver.iiui ce_i poaa'
c6nd' copernic Nicholas coppermcus

programat pe carfele perforate mefodd utitizatd qi astizi pianele

in industria

cu ficaie"
realizarea

rlecare

iir

r.-'pr_'ruii.u r-oirr6n" Ia

r lume) se pdskeaad

risa crho$teau forfa I0 Ce Vinci


{1451_

legenda

lui

lcru., a

Cnrl expozlfei ,,La

roarele ..Filofului,,

\{ecaniss maginii
enalelor necesa.re

ilatd o aselnene

ffi;|.""ffiffi

cursul Refbntor ra aceasta Niers Bohr a afirmat; .,$untem in prezenla unei idei licnite, rdmf,ne de v*r.:t dacd este de ajuns de ftcni-.6 pentiu a f; ;i adevdraid,,. in anut tgi' Henri coandd lisso-tlzzl , inginer gi or' oe qtiin,rd rorn'n exp,ne la cer de al clo*ea saron aero'autic de ra Faris, primul avicn cu reacfe lume' Elft'el studrind prototipur din "avionuiui frri ehce,, ."picat a bEiete te-ai ndscut cu 3S, daci nu c6 """iu*at cu 50 de ani, prea der,,reme...,, El esfe pnmul care a lenticulard"' cu Alberr Einsrein a arcdruir o micd

pubrica o lucrare de cinci pagini, in care expunea celebra teorie a ,rrurioirupi, teorie ce avea sa modifice fizicii'

oarnemlor, mci qtirnta oficiarr, cai ei:a dominatd si-i <iea dreptate lui Copernic. In anur 1g05 Alberr Einstein (ls7g-rg55)

in ;und soarefi-u nicj OunJ srm1, i1473-i543i afirrrl-cd niei religra, care
c* t*o*u

p*m6niui se Oomina gdnct_rea

t.'ri etotero*rr, rrrnic nu

i*p"*i

t hcepui in
zatA

anul

ia

scOaferea

l,tax Pianck iigsg_1947) frziciangeflnan gi_e dar cuin ,aude) Es te aurcnir

;;; ;;:I;#,:';

dnd. James Watt Jemes Brindley ntr.eiul apei din


abr-ir ufiiizate la

unei cuante de lurnina lrnninq z{a^"i*.r^ r, frea"r, r depinde d* n1a luminil $i este propor,tionald cu o constanti lonstant' k (constanta (cnn"r".ro planck). pl^_^r,\

rrv vruu r a nur.ut-o cuanti. Puterea

*: T,ffi :i :::::-,i:::: ;"nT"":::T


e{betul

iulton in SUA).
:are reugeqte s6 8 km "egal6nd

Fe baza acestui concept in an*ul 1905 Albert Einstem cxplied fotoeiectric { pentru care premiul
a pnrnrt

ffi!;:":Tt","r"J:

penrru a demonstra modetul sdu de

Niobel). La fel Niels Bohr. in alrul 1913 a

I Joseph Maria odel de stofe,

,",; reoretici, rui Max Rutherford, descoperd stnrctura atarnurui ?n si ciuda geni*iui sdu. declari nu vede nici o apricalie cd practicd a aeestei descoperiri, degi de aici va pomr de cercetdri ce va duce avalanga tn c'teva decenii Ia eriberarea
energiei atcmice.
JIJ

r#:;T::';:l::xHj#1ffiffi:ffi

srru*uri a atomului. in

* ;;;

in schlnb in anul 1913. FI.G. Wells. ihtr-o earte de SF descrie posibilitatea r'oiosirii in scopuri energeiice a dezintegr'irii nucleare, in bonrlie aiomjce gi
intuie;ie pericolele expirnerii, la iradierea substan{elor radioactire.

193i

in anul i921.
Capek desc::ie prirnui

fi3,a Ehren'r";rg deciarS

in rainand "iiiiia J-.reniio"


in anui

ca

qi
(i

s,

americanii vor experimenta noua ior armi contra japonezilor.

1927, Karei
spu.s cd va

85

reector atomic. in anui i924.

cdnf. Louis de Brogiie igi

,iese

fbrmuia teona despre natura ondulatone a electromlor, dacd cineva ar prinri premiiil l.lobel pefitru descoperirea sa, ar fi fost piimit cu zSnibete.

fi

mod

rom
prer efor
desl

i.{obei Aifteri Bemhard (i833-i896), chimist qi industriag suedez, , descoperd dinarnita in anii 1866'1857. Prin testament lasd,q1,5 milioane coroane suedeze, Fturda$ei Nohel, in scopul acordirii unor premii care sd impulsioneze donoltarea a crnci domenii pe care el le considera impor-tant, pentru mersul inainte al soeietdfii (f'zic1"" chirnie, fiziolope-medicini, liieraii;ri-aitb ei pace). Din anul i969 se acord5 gi pentru econourie. La l0 decembrie ziua comemordrii morfii lui Nobel, diplomele, medaliile de aur gi premiile sturt inmenate intr-un eadru
solernn, sinrultan la Stokholm gi Oslo. Candidafli au o singurd obligalie de a line o conferinti (se pubiicd in "Fremiile NobI", ce se editeaz? in fracare an de Frmdagia

adrx

exis

din
cu

Nobel). Pentru prima datd premiile Nobel au fost atribuite in anui 19o1. Conform doriniei lui Nobel, premiile srmi aeordate de Aearlemia rega1i do qtiin$ (fizieI ,ti chimie), Karclinska {fizicloge sau medicin6), ,\cadercia suedezd de (literatuEa:te)

lege
uqa,

ri

de

iin consiliu alcdiuit din eir-ici membd

ales de Stoning-ui (pariamentui)


al

norvegian (pentru pace). Fe vremea aceea cele


Suediei qi Norvegrei.

doui fdri formau Regatul unit

fosl

disl l-a
mar

Debye Peter Joseph William ii8B4-1966), savant olandez, sesizeazd importanla tEoriei despre nahrra ondulatorie emisi- de T.onis de Broglie gi ii proprrne
asistenrului sdu aush-iacul Erwur Schrodinger sa o prezinte studengilor ta semirar.

Wa

"Despre un asomenea lucru absurd nu weau si vorbesc" rdspunde Schrodinger. I-a insistenlele profesori.rlui, asistenhrl accepti p6n[ la umrd, sd
serninar a ideilor

fac[ prezenkrea

la

nirn

lui L. de Broglie intr-o formi mai ugor

de inleles. Debye prezent

Bol

la seminar" este entuziasmat, Schrodinger (1887-1961) nu vede nici rur motiv de entuziasm, nedAndu-qi sealna de fapnrl ci in acel rnoment ei elaborase ecualiile ce-i
poarti numele, i-au adus celsbritatea qi Premiul NobEl pntru fizicfi in anul 1933.
314

dez
ace

e de SF descrie posibilitatea

aie. in tlom'oe aiomice qi


J^^ ^+i- -^ lf.lIij au tt v {t
.
.

"Jiilia Jurenito" ca qre;dior. in anul ig27, Karel . cend Louis de Brogiie iqi daca cineva ar fi spus cd Ya
maa-*i
uL -A*L^r^ L|'l Zell[Uc(tt.
,

Chadwick Sir Jarnes (1S9i-19?4) a descoperit neuffonul (i932). in anul 1935 apriinit premiiil l{obel pentni frzicil Beequerel Antcine Henri {1851=190S} <iesooperitcrul radioacti'vi-.dlii (1896} pcntra izoiarea radilriui Ci soiri N4ade Skio<iowska (186?:i934),ci Pierre Cun'o (iS5g-ig06) au primit prerniui Nobei peniru fizicd in anui i9o3.Beequerei penh"u descoperirea radioactjvitdiri ;i sof;i C':rie penl.': izolalea radiul':i, au firiosit cei mai rnodern eiectroseop ou ccran eiectrostatie din acoie timpuri, raalizat ric fizieiaruri
rcmdn Dragcrnir Hurm'uzescu {1865-1954).
premiui Nobei Peniru $himie. Etlp4 autom3tlze{g i-n care

in a:rul 1911 }"{arie Curie a primrt;i

5i inriustria$ suedez,

lasa 31,5 miiioane coroane

remij care sd impulsioneze r importarrte, pentru mersul


. li'.eratiiri-a;t5 qi pace). Din

omul este preocupat in continuare de reducerea eforrului fizic gi conoorritent cu aceasta eliminarea intervenliei sale directe in desfigurarea proceselor de producgie, se poate eonsidera ci ainceputin anul 1832
c6nd P.L. Schiling a in';entat rele';l elecFomagnetic. Originea automatizarilor se afl5 ?n antichitate. Astfel pe timpul faraonilor, a

brie ziua comemo{drii rno4ii sm inm6nate intr-un cadru


sioguta obligalie de a line o

existat

rzi in fiecare an de Frmdalia hte in anul 19o1. Conforrn

in Egipt un sistern autornat de irigare care foiosea apele Nilului. Ktesiobios din Alexandria in sec. II i.e.n. rcalizeazd un ceas care marcheazd trecerea timpului pistreazd cu ajutorul unui flotor dinf-un vas tn care apa curge cu debit constant' Se legenda despre "'Omul de fier" al lui Albert cel Mare- eare deschidea 9i inchidea
u-5a. satrutAnd

regaii, ele

qtrin15,

(fizre5

;i

pe cei venili.

nsi:r suedezd

de

{literaf*r6-

de Stortirrg-e* (pariamentui)

trn

formau Regatul

uriit

al

engiezut E.Crnond Lee a patentst 'm mecanism pentru orientarea aripilor turbinelor eolieie in rncpE de dircclia vdntului. l'{ecanismu-l a fost perfeclionat in anul 1750 de Meikie. in anul 1?87 Tirornas Mead patenteaze un dispozitiy cu pendul centrifugal pontru reglarea vitezei aripilor. in anul 1788 Jarnes

{n a:iul t745

savant olandez, sesizeazd


-om-s de

Broglie gi ii

propr-r:re

Watt adaugd la "nurea rnoard cu maqini rotativ6" irn regulator de vitezd pe care nu l-a patentat, dar care a fost rispdndit, devenind cunoscut peste tot ea un simbol al
maginii eu abur,

..jrre

srudenqilor !a serninar.

tc' rispundo Schrodinger. La Irrn;. s[ faci prezentarea la

pr

de inleles. Debye prezent

ll

nu vede nici un motiv de


1933.

in anul 1746 englezul Wiiliarn Salmon, inventeazi un dispozitiv de regiaro a nivelului apei in rezervoare cu utilizdri domestice. in anul 1783, francezul Bonnemain a patentat un incubator in care a instalat un "regulator de foe" dar nu a dezvaluit secrefiil dec6t ?n anul 1824. ln anul 1839, scoFanul Uve Andrew a numit
acest dispozitiv termostat.

em el elaborase ecualiile ce-i

mtru fizic5 in anul

315

Inventarea releului electrornagnetic sii.rulai dezvolarea conrenzilor autoniaie. operapi' ?n a-nui

vdneare pnmiil sti-ring auioiilai cu cap revolvsr gi prograin autcinat pentrd divei-se

in anul lg32 de c6tre p.L.schiling a in anul igr0 Braiiii qi sha{p au pus in


automai. fn anui ig90 ?n in<iustria

Se
\I^

i889 a fosi invcniat teiefoal

e.;i'

americani a oleiuiui se introduc iaminoare continue. in anui i9i2 Henri Forci sesizeazi avaniajeie pro<iucfei de urasd aplicatdde Eii whilney 9i ioiose;te iinii de asamblare pentru a produee -rooo <ie arrtomotrile po zi (in aeei moment, .in Europa, i:ii auiomobil era considerat .,n !ux). ln anul 1g27 fabica l\{onis drn coven@; a inirodus prirna magind <ie iransfer, care tncirca singriri, se poziiiona gi descirca. Mecanizarea qi reglarea automatd se extind qi utilizarea energiei electrice are o conffibugie importantS in acest proces. De c6nd Thomas Alva Edison {I1.0z.lg4. 18'10'1931) a inventat dioda qi ap.i Lee De Forest rrioda, electronica a inceput sd ia a'"'6et' Edison a fcst oel mai mare icveniator al f*turor timpudior. primul ca,.e a organizat cercetarea gti*rfifici. Este celebrd cugetarea lui ,, h{y work is Thinging,, Aplicarea elecn"onicii in automati zdn a fost definrtiv stabiliti odati cu descoperirea disp.zitrveror semiconductoare in anul 194g de J. Bardeen w.H. Brattain, v' Shockley' utilizarea acestora a reprezentat ?nceputul miniaturizirii aparairirii de automa.tizare, (vohxn gi greutate reciusb, consuln rnai mie de energie electried, si'rsd de alirnentare mai rnic[, drirara de fiurcfonare mai mare gi fiabilitate ridicati)' o etapS rmpcrtantd in udlizaree trenzistcerelor a eonstit*it-o apari$a ciiciiitelor iinprunate in tehnica militard ?n anul 1945. utiluwea circuitelor integrate (grup de elemente electromce conectate inseparabil p sau in interiorut unui substrat - material fizic continuu, indepli'ind funcliile mai multor etaje), in anul 195g ra T,exas Instruments gr Fairchild, a pldculelor cu cablaj imprimat, elemente de circuit qi piese impnmate pe pericule foarte subfri, a pennis reducerea vor:murui gi greutafii concomitent cu reducerea consunrului de energie erectnicd, mdrirea duratEi qi siguranfei in firncfionare. odati cu realizarea aparafurii electrc,nice numerice" un pas inarrte a fost realizat de introducerea comutafiei statice (utilizarea comutaf;ei tranzistoarelor), respectiv de infcducere a circuitelor logice. Etapa cibernetizdrii ?n care omul este preocupat si elimrne intervengia sa directi i'desfiqurarea proceseror, el urm'nd s6 aibd un rol de conducere-decizie.
316

O{JI]

ace

:^ssol

rzr

dez
bios

obie

Clar
nred
dece

Con
drfiu
nral"l r_ -_'

A-* ,

{tSpt

infor
acte nenr(

verbz
?n co

ce ar
situea

comu

de cdtre P.L.Schiling a 0 Braiir: qi Shaip au pus in ram a..iiomat pentru diverse le in anui i890 in inriustria
12

Se considerd cd aceastd etap5 a inceput in anul 1948 cdnd a apdrut cartea lui l.lcrbert Wiener i1894'1964) Intitulati "Cibemetica". iii aceast6 car.e, esie scos ?n
e'"'idenld fapf*l

in anui 19i2 Henri Forti


E hrrey gi foiose".te irnii de

pct studia cu acelea;i metode cantitative" at6t rnecanismele Ce ccraunicaiio-ccrnanCi gi ecntrai in ma;iri cdt 9i h c;rganismeie .,,ii. Sesizarea
se

oi

[b

acestor stdri de iucru qi iniroiiucerea noiiunii de feeciback (reaciie inversi) a permis tratarea r-uriiara a noii-uzui de eonjueere. Toi ei 'iir anr:l i95E in lucrarea

acei momont, in Europa,


a

rica l,{orris din CovenUy

"Cibernetica gi societatea" s-a reibrit ia nolirmea <ie informagie ca ia un eiement


eseniial al ciberneicii.

L se pozifiona

gi descirca.
o

ea energiei electrice are


Ah-a Edison (11"02.1847

Astizi eibeinetiea ar putea fi definiti


biasisteme qi ilr societate."

ea "$tifur'g.[ eare se ocupd cu mijloacele

da achizilie, transmitere, memorare gi preievare a informaqiilor in sistemele tehmce,

dr, electroniea a inceput sd w dmpu:iicr. Primul caic a

\{1 \York is T'hinging,' lefinirir- stabiiiri odatl cu 948 de J. Bardeen W.H. tm inceputui miniaturizbrii
*

La rdndul ei informatica s-a afirmat ca teorie a comirnicaliei avdnd drept otriect, rndsurffea cantitif;i de infannap'o transmis* prin rnesaje, datodtd luor5rii lui
Claude Elwood Sharmon.

Practic cibernetica s-a ndscut cu un deceniu in urmd., in a:rul 193g, c6nd medicul niilitar $tefan Odobleja {ndscut ia 22.10.tr902 la Izr.orul Aneqtiior
9i

decedat la 4.09,1978 la Drobeta Tumu Severin) a scris cartea indn:iata "Psihologia

msum rnai nrie de energie nare mar mare gi fiabilitate

hr a csnstinlit-c

apari$e

cor:sonantistd" editat6 in doui volurne in lirnba *ancezd in anii 193g qi 1g39 ;i difuzatS prin libriria partzianl "Maloine". ?n cartea lur St. odobleja ui este pronmlat cuvdnfid fte<iback-, dar e! se subin,teiege. lto$ir:rea de infbrrna$e iipsegts
dar cal""ea este scrisi ast&l ?ncdt auiorui sst pe c pazriie foar*.e apropiati ?nielegeni aspectelor calitative ale infonnagiei.

nCe electronice conectate fizic continuu, indeplinind

ffirmnents gi Fairchild, a ese rmprimate pe pelicule @ncom_llent cu reducerea 4si in fimc$onare. Odatd in*inte a fost realizat de
azistoarelor), respectiv de elindne intervenfia sa rol de conducere-d eclu:ie.

$tefan odobleja are meritui de a fi pus in evidenld primul, mscani$nul inforrnatica-cibemetic in procesele psihomotcrii ale omului, de exernplu in simple acte de vorbire, in care se constati o fiinclionare exfrem de complexi a sistemuhri nsrvos. El'ident, in cazul vorbirii, mai int6i se preg[tese mesajele de transmjs
verbal dar in timp ce le comunicim cu ajutorul lirnba.jului, le qi auzim noi ingile gi, in consecinld, putem controla concordan{a dintre idee qi expresie, cornparf,nd ceea

si

cs am spus cu ceea ce de fapt intenfionarn sd sprmem, urmdrind simultan efeetul comunicirii noastre asupra interlocuton:lui. Existenfa acestor bucle de reaclie ne situeazi in plin domeniu infonnatico-cibernetic. Fenomenele de comFarare a ceea

JIJ

se producd cu ceea ce se produce realmente se intdinesc azi in mod oiirent in sisieinele tehnice de iransmitsre qi prelucrare a infonnaf,ei.

ce ar trebui

si

rmp

tip5riti pentru prima aeri in iimba rcm6-ni in anui i 982 in Editura $tiinpficd 9i Eneicicpedicd . Fuiidaiia Er:r+pear-ri Drigan a iipdrit cartea in iimba francezi pnn editura sa (i.iagard) in anul i983 qi a ?nfiiniat ia 't;'Jg?lrra in Fl1'gii6, Aeaniemia Inicn:rafiorrali de ciberneticr General6 "$iefan
Oeiobieja".

Ps:'holcgia Ccnscnantistl a fost

I ^-; IUT L

!esr une IIt

Alfi

precusori rcmdm au fust meccul

D.

Danielopol

elecirornecanic Paul Posielnicu.

;i

inginenrl

t4ir
,-'^iJ uill

Dacd etapa mecanizdrii este caractenzatd, de introducerea gnor mecanisme gi utilaje care si reducd efortul fizia al omului, etapa automatizini de intraducerea

dep

rmor elemente 5i ecfupamente destinate si reducd la minim efortgl fizic Ai sd elimine intenenfa diresti a om';inri asupla p;:oceselor, ?n etapa cibemedzirii apar qi se dezvoltd cornenzile sutr rnfluen{a informa{iei care presup1tJre existenfa
calculatoarelor,

prl
Ma<

indr

Prirna maqind aritmeticd care & e&chlat adunfu"i cu ajutorul unor registre, a fost realizati in aaul 1642 de Blaise Pascal {1623-1662). Prirna inmulfre pe magin[ a fost realizatS in arml 1692 de Wilirelm Gottfried Leibniz i1646-l?16). Hl este prirnul care procedeazd la sirnplificarea aritmeticii, introduc6nd eaiculul binar,
care

Tels calc

cQil

nlur
?n

iniocrueqte iatreaga scriere a nurnerelor- nunai pr:ie dour eifre gi atit: 0;i (zero 1 gi r::ru). Caieulu! binar, stH astizi ta baza elech'onicii gi teleoornu::icaiiilor 4casge.

ln

lt

anul 1770 germanul Han a aplicat ideea iui Leibniz la o roati cilindricd qi produs a o magind care putea efectua toate cele patnt operagii arinnetice. tn

Vint
oper

anul

1g22

Charles Babbage {1792-1871) de la Cambridge realizeazd primul calculator mecanic iar in anul 1845 calculator iNriversal denumit "Anali]rtical Engine', 'n (motor-rnaqind anatiticE). Acest carculator avea o memorie {store). - penftu rezultatel$ intermediare intre operalii; o moard (miu), - unitate aritmetica
ce

M.E
ttGet

Bntr
mon

morii

executd toate operafiile aritrnetice elementare; o unitate de control pentru ghidajul

in ordinea doritd de operator; un dispozitiv de infare (input)

pentru

elect

cu numere qi instnrc,tirini a maqinii" un fel de ,,lector de eartele perforate"; dispozitiv de ieqire (output), ce perrmtea afigarea rezultat*lor prin
alimentarea

Con

(Eler

318

se int6inesc azi

in mod

ormaFei.

na oard in limba romdni rFa Fr:rcpeend

Drigar: a ;i a infiinlat la etica Generald,.$tefan


urui i983

renrelopol

qi

rngrnerul

erea unor mecanisme gi

xtzanr de inkoducerea tim eforrul fizic gi s6 apa cibenretrzdrii

apar

presuptlne existenla

lrtoml unor regiske, a u inmulfire pe magrnd {1645-1716). EI esre

ca]culul bina::, care ;r ardr i) ;i 1 (zero gi unicatiilcr ncastre. in cilindncd pi a produs

lmpfimare; trasor automat qi perforator cie carteie. Maqina purca s6 adrxre <ioui nurners de cte 50 ce cifre inf-c secunc', iar inmuliirea roo-* minut. Frintrs pri-'mi "prograrnatori" din ru-me a fost contesa Ada de Lo.r. alace fiea lor'iul-ui B5'ron L-:ai'e a frcui o analogie intre contro!*r autor-aai ar rizboaierar de fesut prin carteie perfarate aie iui jaquarri qi niagir-ra arralitici a lui Babbage frcr*nd unele insemniri cu priviie la iinele de programare a carcuratoareror. 'nsiructiuar in semn de recunoaqtere pentru pasul h'i*rdior care a fost ficui riatoriti ei, Mimsterur amedca:r ar Ap5ri::ii (pentagonu!), atrmcr c$nd a hotdrat ;' anur r9?9 sd rinifice numar*l mare de linrbaje i:nformatice utilizaie pe mariie calculat*are de care depindea sistemele saie de rachete, a numit acest limbaj ..Ada,.. in anul 1885 Hennarm Holerith a introdus codificarea rnformapei pe cartele perforate qi a eonstrurt un caiculator elecffomecanic. Er a fondat o societate indusfial5 in an*l 1895, eare a deveait in anul 19il lntemational Busuress Machine Company (fBMi. conrad Zuse din Berlin, independent de George R. stibitz de ia Belr Telephone Lab. qi de Howard Arken de la universitatea Harvad a pus ra punet calculatorui sEu electrornecanic in anul 1934. Aseasta cie!-ine o serie de dispozitive con*olate eiectnc, iar poziliile ,.cn,, ,,of, gi aie leleelor se bazau pe sistemul de nurnerafle
binar.

rtice. in anul lgl2


rd primul calculator 'Analiytical

Engine,.

{store;\,

pentru

bazat.pe simboiun in lsc de cite, eciripatE cu sn serector logic. in penoada anil*r i937-r942, I_ohn vincent Atanasoff concepe primur carcurator eleefronic. in anul 1943 de'ine operagional prirnul calculator eleckonic ,.Colossus,, construit de A,M. Turing, M'H'A' Newman qi coregii lor de ra Bletchre Research Estabrishent _ Marea Britanie' cu aiutorul acestui calculator

A'&zr. Tuang a eonstruit ?n an,-er l93d o magini de careur

mrare aritmeticd ce rrol pentru ghidajul

*::m

decodificarea timbajului numit enigrna" ceea ce a influenlat destur de murt cursur celui de ar Il_rea r'zboi

s-a reugit

rae (input)

pentru

"lector de cartele :a rezultatelor prin

p&mul carcurator eleckomagnetic cu program automat IBM-ASCC (Airtomatic sequence controlled computer) denumit Mark I. proiectere au aparlinut lui Howard Aiken. in anul 1945 devine operagional carcutatorul erectronic *mversal ENIAC (Electronic J'trumencal Integrator and cornputer) construit de Jo?rn w. Mauchlv.
319

int'e anii

1943-1945 incepe

sd

fi:nclioneze

qi

I.Presper Eckent gi colaboratorii

ior de !a Universitatea din pennsylvania

probleme, adicd datele iniliale

{eontinea 18000 tuburi electronice, 50000 de comutatoare gi csntdrea 30 t}. ENIAC prrtea efectua pdni la 5000 de aduniri pe secrurdS, CaicuiatoruI este un sistem autamat {auiomat iinit) ee fune{icneaz pe baza irrrlr pisgtrame. La intra:.e i se di

SUA

qi programul (rnodul de luoru). calcuiatorui

efectueazd ioate operaliiie qi cii rezuitatui ia ioqre.

calcuiatoareie mecaifice, ereefuornagnetice,


eonsiderate ea &e6nd parte din ,.gene_rafia ?nt6il"
.

cu hibu:j

elec-r.ronice

s.u.'rt

Aparipia dispozitivelor semiconductoare gi a tranzistorului in anul 194g precum gi a circuitelor integrate in anul 1958 au condus la miniaturizare.
a ajuns ia o rnie de tra^nzistoare pe pastila de

. C6nd s-

circuit id';p5 anul 1960) s-a considerat

cd s-a ajuns la "generalia a doua" de caleulatoare.

Din anui lg54 s-au introdus micrornoduie gi circuite integrate pe scarS simpld' Simple Scale Integrated iSSI) sau rnedie Midle Scale Integrated (MSI) cu
care s-a dep5git inscrierea a zece mii de fi-anzistoare pe o pastiid (circuit integrat). Aceasta a eondus la realizarea rnicrocaiculatoarelor qi calcu!*tcarelor de buzunar care formeazd "generagra a treia"''. eparipa circuitelor integrate pe scard. largd _

I'arge scale Integrared {I-.sI} +i very Large seale Integrated {vLSi), eaprabile sd iraprinie p'e o pastild de silici-* cca o siit* de mii de traruistoai.. pe iin niilimefil patra-t. tlaierdatoareie pe o pa$tii6 {ccrnputers - cn - cirip) aie celei rie a paffa generatie sunt actualele rnicroprocesoare. luficroprocesorul este, pur $i sirnph:, <l micropldcula de nisip compact pe care este imprirnat tot lanftri de operalii elbctuat de un calculator unitatea de calcul, memorarea datelor, programele, echipamentul de la ieqire. Ceiula de bazi a microprocesorului este ganzistorul, in prezent cerceiitorii de ia Intel Corporati,rn, au r-ealizat cel mai rapid tiaeeistor de siliciu din lume ee are ca dimensiune 20 de nanornetli. Aeeasta va faee posibild, relizarea unor microprocesoare care s6 conpni p6nd la un miliard de tranzistoare, sd ruleze la viteze de 20 GHz gi si fuactioneze la tensiuni sub 1 volt. Microprocescarele ce se vor consfui Qu aceste tranzistoare vor putea efectua un miliard de calcule intr-o frac$une de secundd sau va putsa efectua un mrndr de patr.: milioane de oalcule, ?n timpul in care un glontr ar parcurge o distan,td de un inch. Mrcroprocesorul se

320

.I

s3'lvania
rea 30 t).

- SUA
ENIAC

comportacauncomutatorcalscontroleazifluxuldeelectroni,ininteriorul
microcipuluiprininchiderea$ideschiclereadepesteuntriliondeoripesecundd penffu o functie sau alta' programabil dupi voie' este Microprocesorul

d este un sistem La irrtra:e i se di nr). Calculatorui

peniricmunc6sa'+aitapeeareccr*n"*ui*ecirlriepliceasci'.Si<iecianqeze;is5 etc' un aparat electric de uz cosnic procese rndusriale' si comande


controleze

Uncaiculatordinprimageneraiiecutuburieleefo.oRiee,totatatdeplrtemic

elecuor.ice surrt

caqicreierulo***tru,,apa,atiafeldemaleca?iia.egoraqulParisgicare peutftffune$onareartrebr_risiutilizezetoal6elcrgtareteieimetrouiui'Cu
tranzistoareledinanii..60,,creierulcalcuiatoruluidotatcuacelaqinum6rdeceiuie gicuaceiaqiputerearemdrimea0pereidinParislifirnclioneazbctlungenerator

lui in anul

1948

turizare. , Cdnd s60) s-a considerat ntegrate Pe scari


cegrated

(MSI) ctr

i {circuit integrat). prelcr de bwunar

dezecekilo.ra$.Ctlcilcuit$lintegratalaniloro.?0''acelagicreierealsulatoraJe mlrinreaunuiautobuzgipoatefibranqatlare,tearraelectric[obignuiti'Pela mi3loouldeceniuluiaigapteiea,marim.easadevineceaaunurtelevizor'inanui qi dupi anul l9S0 simple ma$ini de scris unei a cea pe l9?S, ea nu depigea Desig;ur' insuqi creierul omensc' a cea decft micd mai mirimea sa este
calculatorulru}creeaz6,elnuvaaveaniciodat6putereas6anticipeze,darfacetot ce i se cere. irreidinanuilg7g,IBMareallzatirrtr-r_ralatrorat.clrox-rrerien.teprivind

: pe scar* larg* tttsi), eapabiie si


E pe un;nilimefiii
ie ceiei cie a Patra

:, pur gi simPlu"

tr

tleceraeleeiiclrrilor{ca,.eindicS,laflecaremi;care,cifrele0qilaleintregului i300'000 kmisl' aptopiate de viteza iuminii ii-m'Oaj iabrmatiei sttviteze Pentruaevaluaprogresulpecareilreprezirrt5acestlucru,pntruasfi.dbate reaclie cu o viteza de
eu p6m0nt ia r.--une (350.000 km) unui avton distanla de la

de operalii etbctuat mele, echiparnentul

istorul.
e

in

prezent

fiar-z-rsior de siliciu

posibil[, relizarea rnzi5foate, s[ ruleze


icroprocesoarele ce

900km/or6,.*o*,lSzile,uneiracheteintercontinentalecuovitezidet0.000 kr#or6i-artrebur35ore,iarluminiicuv:tezaei,careesteceaaelectronuluiin noulaiiajeeise.r",a,al'*t*epulin'maim-,iltdeosecimdi.IBN{alilratrecnt Departarnentuluiamericanalenergieicelmairapidsuperordinatordiniume, de operatituri pe secrmd6' Noul miliarde de 4000 capabil s[ uf""-ot"t superordinator,botezatFaeifieBlue,vafiutilizatdeLaboratorulnalionaldin

rd

de calcule ?ntr-o de caie'dle, ill


se

Livermore(California)'pentrurealizarea'T*t,-o:Y::'ff srr lllal p ffJT"fJf-ffie,


Bluo este de dou6 a exploziilor nucleare' Pacific Blue' de pini acriltr - Deep

lioane

Microprocesorutr

rapii ordinator

5L\

Odati cu micaorarea volumului componentelor s-a realizat 6i o duratl de serviciu mai iungi qi o fiabiiitate mai mare. Progresui in domeniul echipamenteior
(hardwarei, a fost insogit de progrese aie sisiemelor de programare (software). Fere comanda ia disranga nr: s-ar f; purr-li reali:a ia i2 apriiic i96i zh+r-';l cr.rsiiiic a iui

Iuri Gagarin, nu s-ar

fi

putut efectua prograrnul Apoilo cu trimiterea primilor

r ---x {IC l^ Q I Lt ^^-^-i -^ LJUUA ^+^ n Etu. JU UAIIEIII Ptr

Plecdnd de la idea realiz6rii unui calcuiatcr mai "prietenos", copi-! minune ai

maternaticii in $coaid, Steve iobs a fon<iat ia vdrsta de 20 ani, in anui i975 prima firrnd de calculatoare personale "Apple Computers Macintosir". Deviza firmei este "The power to be your best" (Sd ai putere sd dai ce-i mai bun din tine).

in

afara calculatoarelor electronice tmiversale s-a,u reaiizat calculatoare

speciaiizate.

Fentru

a iTecc de ia

caicuiatoareie eare prirnese eorrrrrzi

in scr=is, ia

calculatoarele cars primesc comenzi verbale (care aud) trebuia gisit un sistem de
recunoa$tere a vorbirii.

calculatorul este facilitat de ealcuiaiorul personal prin intermediui scrisului de m6nd. Cu un stilou electrcrnic se scrie pe o suprafag speciaid iar texnrl apare imediat pe ecran. Inainte de editare pe imprimanti atasatb calculatr,'r';lui, textul ests corectat aut*nat de calculator pe baza, dicgioneruiui de 200$fi0 euvinie existerrte ki riiernc'r'ie i5i? i<). Obiqnuir-ea rnaginii cu scrisui utiiizatoruiui se face iiupd scrierea a trei pagiru dintr-tm texr rip. Caicuiatorui recunoa$te gi unele particularitd$ de scriere, de exemplu abrevierile personale. Calculatorul este programat in limbaj Pascal gi poate fi folosit in lucr{ri de

Dialogul

cu

secretariat qi contabilitate.
?n Statele Unite ale ,A.mericii sunt comercializate de cd1i.,,a ani palmhend !a

preiuri in jur de 200 dolan. Ele pot fi fnute in buzunar gi prin intemediul scrisului de m6nd pot fi nansmise rnesaje de tip e-mail ce pot fi descircate dupd aceea intrun caiculator do tip PC. Aceste palmhand-uri pot fi utilizate ca agendl personal5., agendd telefonicd qi oplional jocuri electronice. in prezent, fundator':! L{icroso& {jorporation, Bill Gates { unul dint^e eei mai bogap oameni din lume), care a realizat sistemul de operare windows "95, gg qi

322

alizat

ii

o durati

de

eniui eciupamenreicr
nare (softrvare). FirE

20a0 are preocupdri


calcuiatoruiui.

in

prezent privind transmiterea de cornenzi, verbare


de gah prin

zbcmi ccsr-cic a iu:l trimrterea prirnilor


cs". ccpil ainune al

in anui i9T5 prirna . Devrza firmei este


n

tlneJ,

aiizat
nenzi

calculatoare

in

scris, ia

gasit un sistem de

ul

personal prin ie pe o suprafatd


mprimantd ataqatd

dicficcerului de

iaqir..rii

cu

sci-jsu!

tip. Caicuiarorui
l{erile personale. sit in tucrdri de
an: palmhand la

elech'omce sau pe cartere perforate

campiorl acord'nd tittur cerui de ar doirea ciasat, ,:n jucitor r'nan. in meeiui perrtr-r'r ti'riul mondiar Kasparov-calpov a fost realizati ..Tabra de qah inteiigenti,, (inteiigent cheas Boani icB). Acesta reprezinti un sistem tie recunoagiere a pozifiei piesei de 5ah gi de reproducere instantanee pe monitoare sau ecrane de protecfie din aceeagi incEpere, aceragi imobil, u"*tugi orag, {ard sau prin saterit oriunde in lume' Datoritd ICB, partidele drntre eei doi li, retuate de televiziunea britanici au pufdt fi uimirite ?n direci de pesie trei milicane de oameni din l"darea Britanie, olanda' Belgia gi Franga. se poate enticipa orpganizarea in direct a uncr meciuri sau sirnurtane de qah care si se bucure de o audienfa tot at6t de larg6 pe micul ecran ca aigte meciuri de fotbal sau concursr-ri Ce patitaj. Imaginafia 9i sensibilitatea artistisr a omulu;. nu pot fr egarate de ordinatoare, ?nsi acestea pot inlesni rapiditatea luirii unei decizii aptime gi a transpunerii ei i;: praetied' Ini{iatir''a lui J'M. Jaqr:ard de a ftrlosi eartciele perfora-te la razlroiu! de iesuf din anul 18s5 este astdzi continuat5 de putemi-eile calculatoare de 32 biie, prin'ue care ;i sisien:ul *i344 _ hook Jaquarrl,, iliooir * ae de fesut in iimba englezd)' rearizat de Bones klachine comp. din Aaglia. proiectarea, verificarea gi transmisia modeleror qi imprimew*or pe floppy disc in cazur maginilor rde
cere elechomecanjce, se face cu o vitezd sistesnele eonl.,sn!.611s1e. Vi2u_alizarea pe monitoare

ciasat pe pri,'?ui ioc. organizatcrii iurneuiui <ierutas pu$n, au refuzat si_r deciare

Beriinei a reaiizat iifi prcgraln denuneit Hitech. Participand in anui rgg:l ia campionatui open ai starr:.iui pelsytvania, ilitech s_a

cor-espon<ien.ti americanui Fiane

o echipi de cercet'tori condusr de fostui campicn mondiar

pe;

,tesut

rmediul scrisului

dupi aceea ?nff3endd personald,

de 3-4 od mai mare deeAt h color faciliteazS coreclia estetic6 final.

;i detectarea celcr

mai mici detaiii ale desenului

ul dina"e eei mai

dows "95, 9g gi

vocii qi irnaginii etc. Aceste carculatoare sunt caracterizate simboric prin testul ruring ..nu
Jt-t

calc'latoarele din "generafia a cincea" au ca scop final construirea unei maqini "Kips" (knowiedge infonnation processing system), capab'd sd ut'izeze cunogtinlele pentu prerucrarea cunogtinteror, adici ,a irrt""*urcd sau sd asiste omul ?n nenurn*rate aplicagii cum ar fi traducere, experrizd, rec*noa$terea

mai gtii daci dialoghezi ca o magin6 sau cu un omj" Nucleul calculatorului de genera,iia a cincea Kips va fi constiiuit dinn--o maryini de inferenii, paraie!6 (piivi _ paraiei furfererrce rnachir-re). Pentr-ri siudierea acestcr mecaidsme s-au realizat
eciiipaiiierrieie de simulare.

neeunoscuti.

Cu toate reaiizariie gi performanleie obfnute ln construc$a caicuiatoareior iorsierui eiecrrcnic), acesree sunt depdgite nei de cele aie creieruiui uman. Transpr:neree gdnduriior in limbajul calculat+r-ului constifuie 0 preocupare deoseliiti a oairrenilor,je Otrirr^g6. Daci pdn6 in prezent inteiigenga ariificiaii. care ii are prinrre precursori pe savantul roman $tefan odobleja, a creat caiculatoare capabile si joace gah si puni diagnostieul in maladiile de narurd gastro-duodenald, sd indice, in agriculturd, cdnd recoltele vor fi distruse de ddundtori, teoria aetlvitilii cereb,rale a omului este

IT

a
fI?

de

r-i

de

rd:

lni
pe
19
tjII lu ^i L1r

Cercet5rile recente au dernonsrat cd fiecare din cele 50 de mrliarde de ceiule nervoase ale creierului sunt depozitare ale unor urrne eleetronice care au inregisaat toate evenimentele mintale. I-ucrdrile teoretice gi expennaentale

a sirn,ruriior=eelor ea:e ie-au pierriut.

g6ndurilor umane in limba;ui calcuiatorului penlru a-i transmite comeneile necgsare, nu sunt ficute eunoscr.iie publicului larg, rceoarece &cestea se f,ac deocamdatd pt pla:r stnet reilitar. La un a-$emenea proieet luerea-zi eereetr-tori de la L]rriversitatoe standftr<J d,n cali{brnia gi au ca c!:iect imediat rrfircerea vederii gi

asupra..iladucerii,,

fix
II '

micrccalculatorului in coryu! uman, pdnd la un an. Calea spre un creier hibrid, natural gi cibernetic, a fost deschisfi, dar de-abia pentru anui 2100 se prograrneaza un creier elecffonic care sE capaciteze informali i le mondiaie.

punctui in care trec nervii, aqa cum s_a 'nui frcut experimental la caflva militari americani gi britanici, ridica probleme cornplicate. Pand in prezent, s-a obginut prerunglrea duratei de s_rncponare
a

rnicroprocesor

Datoriti comprexit6lii creierur*i r.)ma*, tehniea implantirii

Ciii
M

in ceafi" in

tml

infi
sist

infi
ri i

anu

elec sistt

rornfni car au adus contributii importaute in istoria qtiinlei am s6-l amintesc pe savantui Grigore Moisii.

Pe l6ngd mulfi

,{- (
pnn

324

leul calculatorulur de ren-{i. paraleli (piivf _ anisme s-au realizat


rucFa calculatoarEior

Grigore Moisil {1906-1973) ;i-a ficut studiile la universitatea din Bucuregri, unde gi-a iuat tioctoratui in anui igzg qi docenla in anui i93i. s-a speciaiizat ia Faris ihke anii 1930-r93r gi ia Romainperioaria anii'r t93i-i932,
ec;r-rferen,trar <ie algobrd ia universitatea din lagi, iar patru ani mai tdrzi,, ?n anur i9s5, c6nd avea doar 30 de ani' s-a inscris ia un ccncurs de profesor de caicui diferealiai gi integrai ia aceea;i universitate. intsrnindu-se cu profesorur procopiu, care ajunsese pro{bscr Ia .r6rsta de 33 de ani gi care iinea nruit ca nimeni si nu ajung6 profesor mai deweme, acesia i-a reprogat: "Dumneata ai iucrdri frumoase, egti foarte 'bine pregatit, <iar ai un defect, egti prea tdndf'. "ArR si caut s5 m6 corectez, domnule profbsor,, _ a fost rdspunsul

tie creierului
nrure

La

ncienibrje

ig3l,

Grigor_e

urnan.

fufcisii era

preocupare

printre precursori pe sdjoace gah si pund

in agriculturd, e6nd rrale a ornului este


.

b miliarde de ceiule
e care au inregistrat

asup "faducerii"

ansmite comenziie c acesta se fac


eaza eereet5torl de

importante in logica matemaficd, a intrcdus aigebra trivatrontd gi porivarentd. in anur 1954 predat a penti-rr pr-irna riati ia rroi ?n {ari un eiirs ,Je ieoiia aigebr:iei a automatei'r. in alr'i 1959 a scris carrea "Teoria algebrici a mecanisrrlelor automate," tradusd tn urmdtorii ani ?n limba engrezi, rusd cehd. in anur rg67 a apirut rn Frantp, 6i Theorie struct*rerte des automates finis. Grigore Moisit a scris douE c54i despre circuite cu tranz:.stoare in regiru de comutalie, precum
functionarea reari a rereeror gi cire*iteror cu reree; :aai rnutri, a tratat, cu aproape eu 30
<!e

iui Moisil. Grigore i\{oisil a adus contnbutii

$i o c*rte

despre

re&ceiea ved,-rii $i

ani ?',eint* de a derreni "m,--rdeme,'

rmplantirii

unui

cum s_a ftcut func$onare


a

bleme cornplicate.

chisd, dar de-abia

re sd

capaciteze

in istoria qtiingei

de Sisterne Ft;azv.

$tii"riei calcuiatcarelor 5i informaticii' Impcrtanta care i se acordd acestiii d*merd.i e6te constitairea ?n anul t 992 a secliei de sisteme fu""y a Institutului american ar inginerilor elecb^icieni gi erectronigti {IEEE). in anur 19g6 a* fosf orgamzate cornisia de sisterne Furry gi Inteligenfa Artificiar5 a Acadomii Roni6ne qi sociefatea

ca "specialist in circuice cu introducerea calculatoarercr, a creat prima secgie de informatici" primul centnr de carcui universitar gi a fcrmat prirna generagie de informaticieni ?n Bucuregtr. Este considerat unu! din pdringir teoriei rogice gi sistemeior 4uangate (fu"ty) doruenju care astizi std la bsze
tranzistoare".

circ'aitelc electroruce niiinerice bazeie hardwa:e ale ir-ifbrmaticii. &i \&,ho,s wiru in Science {ig6S) Grigore ivioisil era
rnenponai

{h anii ,g0) pr+brema hazarduru, ?;r

A sprijinit

Rom'ni

cu un secol in urmE, 90% din energia necesard acfiviti$i u{nane era obfinutd prin rnugchii oamenilor gi ai animalelor. Deplasdrile. cc,municarea intre oameni.
325

fizic 'dman' muncainagrictrltur6,ateliere.fabrici,incE,tzireaculernne,aprovizionareacuap6gt impat'rani de efort ccnsiim iln i*tpurrea si'c'' iurnin6, urcaiui scirilor
Astizidottr..Zciod.magtivitaieauinaniesteoblrnutdpssealniigrrr,Schilcrnc$tl-t$t s-a rmpus u: arrjurr-raieiol."uot*, *:tT.:' utiiizlea rneca'izarea, *:i:".*t-'

iiftut' au$madzareegirnurtigliisJ}icibeurt-'dzeu.ea.S-audczvc,ltattraaspoii..irile upa*t *:- ":-" cerruaiE' uo'ou**i'J'l *po**l*' tels."izordui' Pe (automobilul, treau! mai multo oi tn fa$a ;i; dfolosrt esretc. Timp.ui fite,
telefiJndi

i6ng6mSrireapro<iuctivitiiiimunciiacregteriieaiit[liivielii}iaconfurtrilui,toate acesteaaugondus}asederrtaristn,ceeaceaduslaaparr$aobezitilii'lacregteroa ciun ar fi de boliiorcardio-vasculare'diabetetc''c&uzededecesut:]t::1-t:lumiirnodenre' gi la aceste neajunsuri' remediu g6-sit au etc' sigin cl -;;; arunci*asi a ccrp';l*r
exempii.i,

duc la o descoperiliie' inve*1iiie pleocupdrile' T':ate toate eonduc&nd fenermenetor, sistemelor' obier;velol, a aprofundat[

p'u"t'***

up*'t'al'oi'

frin

di1;'cltarea

cunoastere mal
tra

o creqtere

acalit5liiut*1,i.cer*etaritreeirer.ultateleoblirruteindomeniulspa{iuluicosmlcali pe diferite astre' stirrrulatorneffrea?ncontinu.areaacestor*u,.,,*;giaaprofunelfuiilor,.iilvederea unor agez[ri uina&e instaidrii qi a in ce urat organizarii r**r rr*;*;;oki* unor rezuliats di.n ce

la ***n* *i impot'"ante qi est*


rloi c*i de curicra;ierc'

Ilrul

s-a reuqit oblfurerea aeu-rnr:16ri sueceslve


s1: e6t ",,sfi!

c*n*egte

nai nr*11' s* v+r

desehide

326