Rasp Norm Tehn GR 3b Si 4 B Ex Electricieni

Statistici
II inclus in III_IVB II - III_IVA=38 intrebari II III_IVA = 117 intrebari III_IVA III_IVB= 274 intrebari III_IVA - III_IVB = III_IVB - III_IVA= 59 intrebari III_IVA U III_IVB= 392 intrebari nr II nr III_IV A nr III_I VB
Norma
Enunt Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant naturale pentru o instalatie de paratrasnete, in cazul in care priza de pamant se executa separat fata de prizele de pamant pentru instalatiile electrice, trebuie sa fie cel mult: Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant artificiale pentru o instalatie de paratrasnete, in cazul in care priza de pamant se executa separat fata de prizele de pamant pentru instalatiile electrice, trebuie sa fie cel mult: Statiile de transformare exterioare amplasate in zone poluate (niveluri de poluare III si IV) se realizeaza in sistem constructii de tip: Normativul privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice de c.a. impotriva supratensiunilor se aplica: Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicata mai mica sau egala cu 245 kV, nivelul nominal de izolatie se defineste prin:
Varianta a
Varianta b
Varianta c
NTE 001/03
5 art 12.5.3
10
15
NTE 001/03
10 art 12.5.3
15
NTE 001/03
inalt
semiinalt art 13.6
jos Ani Dobos:art 13.6
NTE 001/03
instalatiilor electrice pentru tractiunea electrica
instalatiilor electrice din medii explozive
instalatiilor electrice cu tensiunea nominala mai mare de 1000V art 2.1
NTE 001/03
tensiunea nominala de tinere la impuls de trasnet art 3.22.a
tensiunea nominala de tinere de scurta durata la frecventa industriala art 3.22 a
tensiunea nominala de tinere la impuls de comutatie
NTE 001/03
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicata mai mare decat 245 kV, nivelul nominal de izolatie se defineste prin: In zonele cu circulatie redusa, valoarea intensitatii campului electric la 1,8m de suprafata solului nu trebuie sa depaseasca: Coordonarea izolatiei echipamentelor din retelele electrice avand tensiunea cea mai ridicata 1 kV Us 245 kV se face utilizand: Coordonarea izolatiei echipamentelor din retelele electrice avand tensiunea cea mai ridicata Us > 245 kV se face utilizand: La LEA 110 kV cu stalpi sub 40 m unghiul de protectie va fi, pe toata lungimea liniei, de maxim: In cazul stalpilor speciali de 110 kV mai inalti de 40 m, rezistenta prizei de pamant masurata la 50 Hz, nu trebuie sa depaseasca valoarea de: Protectia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriana, impotriva loviturilor directe de trasnet si impotriva undelor de supratensiune de trasnet care se propaga pe LEA se realizeaza cu: Normativul de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii, comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor se aplica instalatiilor aferente statiilor
tensiunea nominala de tinere la impuls de trasnet art 3.22.b
tensiunea nominala de tinere de scurta durata la frecventa industriala
tensiunea nominala de tinere la impuls de comutatie art 3.22. b
NTE 001/03
12,5 kV/m art 5.1.3.5 b
30 kV/m
20 kV/m
NTE 001/03
metoda conventionala art 5.2.1.a
metoda statistica
oricare dintre cele doua metode prezentate la variantele a) si b)
NTE 001/03
doar metoda conventionala
doar metoda statistica
oricare dintre metoda conventionala sau metoda statica art 5.2.1.b
10
10
NTE 001/03
30 art 6.1.3
45
60
11
11
NTE 001/03
10
5 art 6.2.6 b
12
12
NTE 001/03
descarcatoare cu rezistenta variabila pe baza de oxizi metalici art 7.2.7
descarcatoare cu coarne
paratrasnete
13
NTE 002/03/0 0
cu tensiune pana la 400 kV art 1
cu tensiune pana la 220 kV
cu tensiune pana la 750 kV
electrice:
14
NTE 002/03/0 0
15
NTE 002/03/0 0
16
NTE 002/03/0 0
Verificarile asupra sistemelor de protectii, comandacontrol si automatizari aferente partii electrice a centralelor si statiilor, trebuie efectuat: Rezistenta de izolatie pentru circuitele de curent, de masura si de protectie ale instalatiilor de automatizare din partea electrica a centralelor si statiilor trebuie sa fie: Masurarea rezistentei de izolatie pentru circuitele de curent, de masura si de protectie ale instalatiilor de automatizare din partea electrica a centralelor si statiilor se refera la masurarea rezistentei de izolatie
numai in caz de avarie
la punerea in functiune (PIF) art 6 a
in timpul exploatarii art 6b
egala sau mai mare decat 2 M
mai mare decat 2 M tab V
egala cu 2 M
a circuitelor primare ale transformatoarelo r de curent
a circuitelor independente (nelegate galvanic) intre ele cap V pct 3
intre circuitele independente si pamant cap V pct 3
17
NTE 002/03/0 0
Verificarile preliminare comune ale instalatiilor de automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor se refera la:
verificarea corespondentei intre datele din proiect si cele ale instalatiei cap V pct 1
verificari functionale
verificarea corectitudinii marcajelor pentru panouri, dulapuri, echipamente, siruri de cleme ale instalatiei verificate cap V pct 1
18
NTE 002/03/0 0
In cazul protectiilor prin relee in centrale si statii, pentru releele / functiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:
nu trebuie sa fie mai mica decat valoarea indicata de fabrica constructoare
nu trebuie sa fie mai mare decat valoarea indicata de fabrica constructoare art 1.1.2 probe
trebuie sa fie egala obligatoriu cu valoarea indicata de fabrica constructoare
19
NTE 002/03/0 0
In cazul protectiei/ functiei diferentiale a barelor colectoare din centrale si statii, la verificarea in regim de sarcina, valoarea curentilor pe fiecare faza trebuie: In cazul protectiilor prin relee in centrale si statii, pentru releele/ functiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire: Pentru aparatele de comutatie si protectie din circuitele electrice de joasa tensiune, valoarea reactantei este. Contributia motoarelor asincrone, la curentul initial de scurtcircuit I"k in cadrul retelelor de joasa tensiune, poate fi neglijata daca nu este mai mare cu ... fata de curentul de scurtcircuit initial calculat fara influenta motoarelor: Raportul de transformare RT/XT in functie de marimea transformatorului: Pentru calculul curentilor de scurtcircuit trifazat simetric, in cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit initial I"k este egal cu: Pentru calculul curentilor de scurtcircuit intr-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:
sa fie mai mare decat curentul de sarcina
sa corespunda curentului de sarcina art 1.16 probe
sa fie mai mica decat curentul de sarcina
20
NTE 002/03/0 0
nu trebuie sa fie mai mica decat valoarea indicata de fabrica constructoare art 1.1.2 probe
trebuie sa fie egala obligatoriu cu valoarea indicata de fabrica constructoare
nu trebuie sa fie mai mare decat valoarea indicata de fabrica constructoare
24
21
NTE 006
neglijabila numai pentru aparate cu izolatie in SF6
neglijabila axa 10
se calculeaza pe baza de formula
25
22
NTE 006
10%
5% art 14
15%
26
23
NTE 006
scade art 15 b
creste
ramane constant
27
24
NTE 006
curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3
curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3
curentul de scurtcircuit de soc
28
25
NTE 006
mai mic decat curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib Catalin Pandele, Alin Voicu art 16a pg 19 randurile 11 si 12
mai mare decat curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16 a3
29
26
NTE 006
30
27
NTE 006
31
28
NTE 006
In timpul scurtcircuitului bifazat, impedanta de succesiune negativa este aproximativ egala cu impedanta de succesiune pozitiva, in cazul in care scurtcircuitul apare: In retelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat: In calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate in considerare: In calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:
aproape de generator Ani Dobos:art 16b
departe de generator Ani Dobos:atr 16b
indiferent unde apare, numai daca este cu punere la pamant art 16b
se neglijeaza
nu exista art 16c
se calculeaza pe baza de formula
rezistentele de contact art 9d
impedantele de defect art 9d
impedantele de scurtcircuit
32
29
NTE 006
capacitatile liniilor art 13 Liliana art 9h
impedantele de scurtcircuit Ani Dobos:art 9h
admitantele in paralel cu elementele pasive (sarcini) Ani Dobos: art 9h
10
33
30
NTE 006
Calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face in urmatoarele conditii:
scurtcircuitul este departe de generator art 9a
scurtcircuitul este aproape de generator
scurtcircuitul este alimentat intr-un singur punct al retelei de alimentare cu energie electrica art 9a
11
34
31
NTE 006
Calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerand constante: Calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerand: Se recomanda ca montarea instalatiilor electrice de interior cu tensiunea pana la si peste 1000V sa fie amplasate: Amplasarea instalatiilor electrice de conexiuni si distributie in interiorul incaperilor de cabluri:
valorile tensiunii de alimentare art 9c
impedantele elementelor componente ale retelei art 9c
impedantele de scurtcircuit
12
35
32
NTE 006
impedanta pozitiva egala cu impedanta negativa art 9e
impedanta pozitiva mai mare decat impedanta negativa
impedanta pozitiva mai mica decat impedanta negativa
13
36
33
PE 102/86
in aceeasi incapere;
in incaperi separate Ani Dobos:art 2.6,
nu exista in prescriptiile energetice o astfel de recomandare
14
37
34
PE 102/86
este interzisa, cu unele exceptii; Ani Dobos:art 2.7
este permisa intotdeauna;
nu exista in prescriptiile energetice o astfel de recomandare
15
38
35
PE 102/86
In cazul in care temperatura minima poate fi sub +5C, montarea aparatelor in statiile de joasa tensiune se poate face:
se admite cu conditia prevederii unei incalziri locale; Ani Dobos:art 2.12 , nota1
nu se admite
se admite in cazul in care fabricatul aparatelor permite acest lucru Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1
16
39
36
I7/2002
Amplasarea aparatelor cu ulei in interiorul tablourilor:
este interzisa; art 5.2.27
este permisa in anumite conditii;
este permisa, dar nu se recomanda.
17
40
37
PE 102/86
In cazul in care functionarea in paralel a doua sau mai multe surse este interzisa, pentru a se evita aceasta schema:
se prevad blocaje corespunzatoare pentru impiedicarea conectarii in paralel; Ani Dobos:art 3.2
se monteaza indicatoare de securitate;
in cazuri extreme, cand nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate . Ani Dobos:art 3.2
18
41
38
PE 102/86
Ca elemente de separare in zonele de lucru se folosesc: La realizarea tablourilor si barelor de distributie, distanta minima de izolare in aer intre piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum si intre acestea si parti metalice legate la pamant trebuie sa fie de cel putin:
sigurante fuzibile; Ani Dobos:art 3.7
orice tip de intreruptor;
aparate debrosabile. Ani Dobos:art 3.7
19
42
39
I7/2002
10 mm
15 mm art 5.2.62
20 mm
20
43
40
I7/2002
Tabloul de distributie trebuie montat:
in plan orizontal
perfect vertical si bine fixat art 5.2.79
nu exista recomandari speciale cu privire la modul de montare
21
44
41
I7/2002
Se recomanda ca legaturile pentru curenti din interiorul tablourilor de joasa tensiune sa fie realizate din bare pentru curenti mai mari de:
50 A
100 A art 5.2.28
150 A
22
45
42
PE 102/86
Circuitele de joasa tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite
pot fi grupate pe acelasi panou (dulap), neconditionat
se recomanda sa nu fie grupate pe acelasi panou (dulap) Ani Dobos:art 4.4.7
este admisa gruparea pe acelasi panou (dulap), in anumite conditii
23
46
43
PE 102/86
Intreruperea conductorului de protectie prin aparate de conectare:
este permisa
nu este permisa Ani Dobos:art 4.5.3
de regula nu este permisa, cu exceptia anumitor cazuri art 5.2.30
24
47
44
I7/2002
Sigurantele cu capac filetat trebuie sa fie montate in asa fel incat:
conductoarele de alimentare sa fie legate la suruburile de contact art 5.2.28
conductoarele de plecare spre consumatori sa fie legate la suruburile de contact
conductoarele de alimentare sa fie legate la duliile filetate
25
48
45
I7/2002
Montarea sigurantelor pe conductoarele instalatiei de protectie:
este interzisa; art 4.2.23
este permisa;
este interzisa numai in cazul in care conductorul de protectie este folosit drept conductor de nul.
26
49
46
I7/2002
Protectia la supracurenti a bateriilor de condensatoare de joasa tensiune se realizeaza prin :
intreruptoare manuale;
sigurante fuzibile; art 7.1.12
intreruptoare automate care permit intreruperea curentilor capacitivi. Art 7.1.12
27
50
47
I7/2002
Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:
in incaperi separate art 7.1.16
in dulapuri speciale Ani Dobos:art 7.1.16
nu este necesar un spatiu special
28
51
48
PE 102/86
Carcasele bateriilor de condensatoare:
trebuie legate prin conductoare de protectie la pamant Ani Dobos:art 4.7.6
nu trebuie sa fie legate la pamant;
trebuie legate la pamant numai in anumite situatii
29
52
49
I7/2002
Caile de curent ce nu se pot realiza in executie etansa, in incaperi si in spatii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate intotdeauna din:
Cu art 5.1.3 b
Al
otel
30
53
50
PE 102/86
Dispunerea barelor colectoare in tablourile de joasa tensiune se recomanda sa se faca:
in plan vertical
in plan vertical, iar in cazuri bine motivate, in plan orizontal
in plan orizontal, iar in cazuri bine motivate in plan vertical Ani Dobos:art 4.8.10
31
54
51
I7/2002
Sistemele de bare colectoare precum si derivatiile acestora, din tablourile electrice de joasa tensiune se marcheaza prin vopsire, astfel: Culorile lampilor care indica pozitia aparatului de conectare trebuie sa fie: Dimensionarea sau verificarea in conditiile curentilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominala mai mica de 110 kV: Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea in conditiile curentilor de scurtcircuit a circuitelor electrice cu tensiune nominala pana la 1 kV inclusiv: Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominala de 110 kV sau mai mare se verifica, in conditiile curentilor de scurtcircuit:
faza L1 - rosu inchis, faza L2 galben, faza L3 albastru inchis; art 5.1.42b
faza L1 - negru, faza L2 - verde galben, faza L3 rosu inchis;
faza L1 - rosu inchis, faza L2 negru, faza L3 galben.
32
55
52
PE 102/86
verde pentru pozitia deschis; Ani Dobos:art 4.9.11
alb pentru pozitia deschis
alb pentru pozitia inchis Ani Dobos:art 4.9.11
56
53
PE 103/92
nu este obligatorie; art 1.4
este obligatorie, indiferent de tensiunea nominala a liniei;
este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominala mai mare de 20 kV.
57
54
PE 103/92
daca sunt prevazute cu intreruptoare automate;
daca sunt prevazute cu intreruptoare manuale;
daca sunt prevazute cu sigurante fuzibile art 1.4
58
55
PE 103/92
de regula, numai la efectele dinamice;
de regula, numai la efectele termice;
intotdeauna la efectele termice si dinamice. Liliana art 1.5
59
56
PE 103/92
Curentul de scurtcircuit reprezinta:
curentul nominal admisibil
supracurentul rezultat in urma unei conectari incorecte intr-un circuit electric art 3.4
supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect Liliana art 3.4
60
57
PE 103/92
La calculul curentilor de scurtcircuit, impedanta consumatorilor racordati in paralel cu calea de scurtcircuit:
de regula, se neglijeaza;
se recomanda sa se tina seama de ea; art 4.2
se are in vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.
61
58
PE 103/92
Pentru un element de instalatie care se dimensioneaza sau se verifica in conditii de scurtcircuit se ia in considerare:
scurtcircuitul trifazat fara punere la pamant;
scurtcircuitul trifazat cu punere la pamant;
natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului art 4.3
62
59
PE 103/92
63
60
PE 103/92
64
61
PE 103/92
65
62
PE 103/92
66
63
PE 103/92
La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pamant, se recomanda luarea in considerare a: Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia in considerare: La determinarea valorii de varf a curentului de scurtcircuit si a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomanda sa se tina seama: Verificarea aparatelor electrice la solicitari mecanice in cazul curentilor de scurtcircuit se face luandu-se in considerare, de regula: Verificarea aparatelor electrice la solicitari mecanice in cazul curentilor de scurtcircuit se face verificand ......in raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:
rezistentei echivalente a instalatiei de legare la pamant
rezistentei arcului electric
rezistentei echivalente la locul de defect art 4.8 (precizare)
curentul dinamic nominal
curentul de scurtcircuit termic echivalent
valoarea la varf a curentului de scurtcircuit art 5.1
de prezenta aparatelor limitatoare de curent art 5.4
de temperatura conductorului la inceputul scurtcircuitului
de factorul pentru calculul valorii de varf a curentului de scurtcircuit
scurtcircuitul monofazat
scurtcircuitul bifazat cu punere la pamant
scurtcircuitul trifazat art 5.1
valoarea de varf a curentului de scurtcircuit (kAmax) art 5.1
curentul de scurtcircuit permanent (kA)
curentul de scurtcircuit simetric initial (kA)
67
64
PE 103/92
Factorul pentru calculul valorii de varf a curentului de scurtcircuit este:
direct proportional cu partea reala a impedantei caii de scurtcircuit intre sursa si defect Liliana art 5.2 si fig 2
direct proportional cu partea imaginara a impedantei caii de scurtcircuit intre sursa si defect
direct proportional cu durata defectului
68
65
PE 103/92
69
66
PE 103/92
Din punct de vedere al solicitarilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifica la: Din punct de vedere al solicitarilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifica la: Izolatoarele din centralele si statiile electrice se verifica la: Armaturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele si statiile electrice in conditii de scurtcircuit: La verificarea stabilitatii termice a conductorului de otelaluminiu se ia in considerare sectiunea: Armaturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele si instalatii electrice se verifica la:
solicitari mecanice art 5.6
efecte termice
solicitari electromagnetice
la solicitari electromagnetice
la solicitari mecanice Liliana art 5.8 la solicitari mecanice in conditiile de scurtcircuit Liliana art 5.9
la efectele termice
70
67
PE 103/92
la solicitari electromagnetice
arcul electric
71
68
PE 103/92
se verifica la solicitari mecanice art 5.10
se verifica la solicitari termice art 5.10
nu trebuie verificate la solicitari in conditii de scurtcircuit
72
69
PE 103/92
totala (echivalenta);
partii de aluminiu; art 6.6
partii de otel
73
70
PE 103/92
arc electric
solicitari electromagnetice
solicitari mecanice si termice art 5.10
74
71
PE 103/92
Temperaturile maxime de scurta durata ale componentelor cablurilor nu trebuie sa depaseasca:
375C - 400C, in functie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare si de umplutura
valorile limita admise de normele producatorului art 6.14
375C - 400C, in functie de durata
72
PE 116/94
73
PE 116/94
74
PE 116/94
75
PE 116/94
76
PE 116/94
77
PE 116/94
78
PE 116/94
79
PE 116/94
80
PE 116/94
Buletinele de fabrica si de la punerea in functiune pentru echipamente si instalatii electrice de MT sunt valabile: Masuratorile privind starea izolatiei la transformatoare se executa la o temperatura a izolatiei care sa nu fie mai mica de: Valoarea minima de control a rezistentei de izolatie pentru barele colectoare de medie tensiune este de: In cazul bateriilor de acumulatoare, la masurarea tensiunii la bornele elementelor, tensiunea nominala de control pe element se considera: In statiile cu personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectueaza: In statiile fara personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectueaza: Rezistenta de izolatie la masini (generatoare si compensatoare sincrone) cu Un1000 V trebuie sa fie: In cazul instalatiilor de inalta tensiune (centrale, statii, stalpi LEA, PT), masurarea rezistentei de dispersie se face periodic, o data la: La masurarea tensiunilor de atingere si de pas se va simula omul cu o rezistenta de:
1 an art 1.2.9
6 luni
2 ani
10 C art 1.3.12
5 C
15 C
100 M
500 M
1 M
1,5 V
1V
2V art 19.5
o data in 24 de ore art 19.6
o data pe luna
o data pe saptamana
o data pe saptamana
de doua ori pe luna
o data pe luna art 19.6
mai mica decat 1 M
mai mare decat 1 M art 2.2
egala cu 1 M
1 an
5 ani art 20.1
2 ani
3000 art 20.5
2500
2000
81
PE 116/94
82
PE 116/94
83
PE 116/94
84
PE 116/94
Rezistenta de izolatie a lagarului (in cazul lagarelor izolate), la motoarele de curent alternativ, nu trebuie sa fie mai mica decat: Valoarea minima a rezistentei de izolatie a transformatoarelor si autotransformatoarelo r de putere la 20 C este de: In cazul incercarilor si masuratorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, in lipsa unor valori de referinta initiale, rezistenta de izolatie a infasurarii de inalta tensiune trebuie sa fie mai mare decat: In cazul incercarilor si masuratorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, in lipsa unor valori de referinta initiale, rezistenta de izolatie a infasurarii de joasa tensiune trebuie sa fie mai mare decat:
valoarea masurata la ultima PIF
50% din valoarea masurata la ultima PIF art 3.2
30% din valoarea masurata la ultima PIF
1 M
1,5 M
2 M Liliana art 5.2(5) pg 45
2000 M Liliana art 7.2 pg 83
1000 M
1500 M
150 M
100 M
50 M Liliana art7.2 pg 83
75
85
PE 134/95
Timpul minim de deconectare reprezinta:
cel mai scurt timp intre inceputul unui curent de scurtcircuit si prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare art 2.29
suma dintre timpul cel mai scurt de actionare al protectiei si cel mai scurt timp de deschidere al intreruptorului art 2.29
timpul cel mai scurt de actionare al protectiei
76
86
PE 134/95
Scurtcircuitul departe de generator reprezinta un scurtcircuit in timpul caruia valoarea:
componentei simetrice de c.a. ramane practic constanta art 2.24
componentei simetrice de c.a. scade
componentei simetrice de c.a. se dubleaza
77
87
PE 134/95
In cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:
valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, in regim permanent, precum si la timpul de rupere art 3.1 pct II
valoarea componentei simetrice de c.a.
curentul de soc Liana art 3.1 pct II
78
88
PE 134/95
79
89
PE 134/95
In calculul curentilor de scurtcircuit, valorile impedantelor directa si inversa difera esential numai in cazul: Toate elementele retelei care intervin in calculul curentilor de scurtcircuit se introduc in schema de calcul prin: In cazul exprimarii in unitati relative, toate impedantele trebuie raportate la: In retelele electrice aeriene de inalta tensiune, pentru calculul curentilor de scurtcircuit, in toate schemele se neglijeaza: Pentru calculul curentilor de scurtcircuit, susceptanta capacitiva a liniilor se neglijeaza:
cuptoarelor electrice cu arc
masinilor rotative art 3.2
transformatoarelo r
impedantele lor art 3.2
rezistentele lor
reactantele lor
80
90
PE 134/95
aceeasi impedanta de baza art 3.2
acelasi curent
la aceeasi putere de baza si tensiune de baza
81
91
PE 134/95
rezistentele retelelor Liana art 1.5
reactantele retelelor
reactantele capacitive ale retelelor
82
92
PE 134/95
in schemele de secventa homopolara;
in schemele de secventa directa;
in schemele de secventa inversa;
83
93
PE 134/95
Curentul permanent de scurtcircuit reprezinta:
valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit care ramane dupa trecerea fenomenelor tranzitorii; art 2.14
curentul de scurtcircuit in momentul functionarii protectiei
valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului si momentul functionarii protectiei
84
94
PE 134/95
Reactanta supratranzitorie longitudinala a masinii sincrone este reactanta calculata: In cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodica alternativa a curentului de scurtcircuit:
cu 5s inaintea scurtcircuitului
in momentul scurtcircuitului Pandele Catalin art 2.28
cu 10 s dupa producerea scurtcircuitului
85
95
PE 134/95
are o valoare practic constanta pe toata durata scurtcircuitului art 3.1 pct I
are o valoare ce variaza in timp
are o amplitudine variabila numai in prima parte a scurtcircuitului
86
96
PE 134/95
In cazul unui scurtcircuit aproape de generator:
componenta periodica alternativa a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constanta pe durata scurtcircuitului;
componenta periodica alternativa a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variaza in timp; art 3.1 pct II
componenta periodica alternativa a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constanta pe durata scurtcircuitului numai daca generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
87
97
PE 134/95
In cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regula prezinta interes:
valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit art 3.1
valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero art 3.1 calculul curentilor de scurtcircuit nesimetrici art 3.2
valoarea de varf a curentului de scurtcircuit art 3.1
88
98
PE 134/95
Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face: Schema pentru calculul curentilor de scurtcircuit, daca se aplica teoria componentelor simetrice in cazul scurtcircuitelor simetrice si nesimetrice, se intocmeste:
calculul curentilor de scurtcircuit simetrici art 3.2
calculul tensiunii retelei
89
99
PE 134/95
pentru toate cele trei faze, in ambele cazuri
numai pentru o faza, in ambele cazuri art 3.2
doar in cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o faza
90
100
PE 134/95
Daca se calculeaza curentii de scurtcircuit in puncte cu tensiuni diferite:
impedantele in ohmi si in unitati relative se modifica
impedantele in ohmi si in unitati relative nu se modifica
impedantele in ohmi se modifica dar impedantele in unitati relative nu se modifica art 3.2
91
101
PE 134/95
In calculul curentilor de scurtcircuit, pentru valorile impedantelor directa si inversa:
se admite intotdeauna egalitatea lor
se admite egalitatea lor in cazul unui scurtcircuit aproape de generator;
se admite egalitatea lor in cazul unui scurtcircuit departe de generator; art 3.2
92
102
PE 134/95
In calculul curentilor de scurtcircuit, in cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedantele pot fi raportate:
fiecare impedanta la treapta de tensiune corespunzatoare;
toate impedantele la aceeasi treapta de tensiune
toate impedantele la tensiunea la care are loc defectul art 3.2
33
93
103
PE 155/92
Dimensionarea bransamentelor se efectueaza pe baza:
puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4
puterii absorbite, care se determina in functie de puterea totala instalata si de un coeficient de simultaneitate; Ani Dobos:art2.1.1
criteriilor constructive;
34
94
104
PE 155/92
Racordurile si coloanele electrice se dimensioneaza astfel incat sa fie indeplinite conditiile de cadere de tensiune. Acestea nu trebuie sa depaseasca:
0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene si pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1
10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene si pentru coloanele electrice colective sau individuale
5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene si pentru coloanele electrice colective sau individuale
35
95
105
PE 155/92
Conductoarele coloanelor electrice:
trebuie sa aiba sectiuni constante pe intregul traseu al coloanelor; Ani Dobos:art 3.2.1
pot avea doua sectiuni daca lungimea coloanelor depaseste 15m;
pot avea doua sectiuni daca lungimea coloanelor depaseste 10m.
36
96
106
PE 155/92
Pentru conductorul de protectie al coloanelor electrice colective se foloseste o platbanda de otel zincat sau vopsit sau o armatura sudata, avand sectiunea de:
50 mmp
150 mmp
100 mmp art 3.2.2
37
97
107
PE 155/92
Conductorul de protectie al coloanelor electrice individuale trebuie sa fie legat la pamant:
in cazul firidelor de bransament, la bara de legare la pamant art 3.2.3
in cazul tablourile de distributie ale consumatorilor, la borna de legare la pamant de pe rama metalica a tablourilor art 3.2.3
doar daca sectiunile conductoarelor sunt nu au valoare constanta pe toata lungimea
38
98
108
PE 155/92
Bransamentul electric este partea din instalatia de distributie a energiei electrice cuprinsa intre linia electrica si:
firida de bransament
coloana electrica art 1.2.1
punctul de delimitare intre distribuitor si consumator, reprezentat de bornele contorului art 1.2.1
39
99
109
PE 155/92
Racordul electric este partea din bransament cuprinsa intre:
linia electrica aeriana sau subterana si firida de bransament art 1.2.2
firida de bransament si coloana sau colonele electrice
coloana electrica si bornele contorului montat la consumator
40
100
110
PE 155/92
Racordurile electrice aeriene si coloanele electrice individuale se executa monofazat pentru valori ale curentilor pana la: Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult: Sectiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinte nu trebuie sa depaseasca, in cazul
20 A
30 A art 2.1.5
40 A
41
101
111
PE 155/92
10 apartamente
20 de apartamente art 2.1.7
30 de apartamente
42
102
112
PE 155/92
3 x 50 + 25 mmp
3 x 70 + 35 mmp art 3.2.10
3 x 95 +50 mmp
utilizarii aluminiului:
43
103
113
PE 155/92
44
104
114
PE 155/92
45
153
115
I7/2002
46
154
116
I7/2002
Montarea dozelor de trecere este obligatorie in cazul in care lungimea coloanelor in linie dreapta, pe orizontala, depaseste: Distanta intre nivelul pardoselii si partea inferioara a firidelor de bransament trebuie sa fie de: Prevederile normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500V c.c., indicativ I72002, se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor electrice aferente: Amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate sa apara condens: Masurile pentru evitarea contactului detinut cu materialul combustibil a elementelor de instalatii electrice se aplica:
10 m
15 m art 3.2.10
20 m
0,3 m
0,4 - 0,5 m art 3.1.1
1m
cladirilor agricole si horticole art 1.1e
protectiei cladirilor impotriva trasnetelor
la depozite de materiale pirotehnice si explozive
se admite
nu se admite art 3.3.6
se admite conditionat
47
155
117
I7/2002
numai la montarea aparenta a elementelor de instalatii electrice
numai la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatii electrice
atat la montarea aparenta cat si la montarea ingropata Ani Dobos:art 3.3.9
48
156
118
I7/2002
Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolatie normala este: Alimentarea de rezerva a consumatorilor echipati cu instalatii electrice pentru prevenirea si
interzisa
admisa
admisa doar cu conditia interpunerii de materiale incombustibile art3.3.9
49
157
119
I7/2002
recomandata
obligatorie Ani Dobos:art 3.4.3
la latitudinea consumatorului
stingerea incendiilor este:
50
158
120
I7/2002
La consumatorii alimentati direct din reteaua furnizorului de energie electrica, instalatiile electrice se executa cu distributie monofazata, pentru valori ale curentilor: Legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la conductoare de protectie este: Folosirea elementelor conductoare ale constructiei, pentru dubla functiune de protectie si de neutru este:
pana la 30 A art 3.4.9
pana la 50 A
pana la 20 A
'interzisa Alin Voicu art 4.1.44
51
159
121
I7/2002
obligatorie art 4.1.27a
la latitudinea executantului
52
160
122
I7/2002
permisa
interzisa art 4.1.41
obligatorie
53
161
123
I7/2002
Este obligatorie protectia la suprasarcini pentru:
instalatii din incaperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9
instalatii de comanda, semnalizare
instalatii de comutare si similare
54
162
124
I7/2002 + PE 102/92
Montarea, pe conductoarele de protectie, a unor elemente care pot produce intreruperea circuitului este: La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanta deosebita (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranta, etc) materialul conductoarelor este: Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac: Supunerea legaturilor electrice la eforturi de tractiune:
interzisa Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43
permisa in anumite conditii
la latitudinea consumatorului
55
163
125
I7/2002
aluminiu
cupru sau aluminiu
obligatoriu cupru 5.1.3
56
164
126
I7/2002
in interiorul tuburilor sau tevilor de protectie este permisa intotdeauna
in interiorul golurilor din elementele de constructie este permisa in cazul conductoarelor de cupru
numai in doze sau cutii de legatura 5.1.29
57
165
127
I7/2002
este interzisa 5.1.31
58
166
128
I7/2002
Legaturile conductoarelor din cupru pentru imbinari sau derivatii care se fac prin rasucire si matisare trebuie sa aiba:
minimum 8 spire
o lungime a legaturii de cel putin 1 cm
minimum 10 spire, o lungime a legaturii de cel putin 2 cm si sa se cositoreasca art 5.1.33
59
167
129
I7/2002
Legaturile conductoarelor din aluminiu pentru imbinari sau derivatii trebuie sa se faca:
prin rasucire si matisare
prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare 5.1.34
prin lipire cu cositor
60
168
130
I7/2002
Legaturile barelor se executa:
numai prin sudare
numai cu ajutorul suruburilor
cu ajutorul suruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37
61
169
131
I7/2002
Legarea conductoarelor la aparate, masini, elemente metalice fixe, se face prin strangere mecanica cu suruburi in cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau egale cu:
16 mmp
10 mmp art 5.1.38
6 mmp
62
170
132
I7/2002
Legaturile conductoarelor de protectie trebuie executate:
numai prin sudare
numai prin insurubari, cu contrapiulite si saiba elastica
prin sudare sau prin insurubari cu contrapiulite si inele de siguranta (saiba elastica) 5.1.40
63
171
133
I7/2002
Distanta maxima admisa intre doua suporturi consecutive pentru sustinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasa tensiune pe peretii cladirilor este de: Ramificatiile din distributiile cu conductoare electrice libere se executa:
3m
4m axa5
5m
64
172
134
I7/2002
oriunde pe traseul conductelor
nu la mai mult de 1 m fata de zona de fixare pe suport
numai in zonele de fixare pe suporturi 5.1.60
65
173
135
I7/2002
Instalarea conductoarelor electrice in tuburi sau tevi montate in pamant: Tuburile si tevile metalice rigide sau flexibile, se utilizeaza:
este interzisa 5.1.64
este admisa
este admisa numai pentru conductoare de cupru
66
174
136
I7/2002
numai in incaperi in care mediul nu este coroziv
in orice categorie de incaperi sau mediu 5.1.79
numai in incaperi in care mediul nu prezinta pericol de incendiu
67
175
137
I7/2002
Tuburile si tevile metalice sau din material plastic se instaleaza:
numai aparent
numai ingropat
aparent sau ingropat, in anumite conditii Ani Dobos:art 5.1.84
68
176
138
I7/2002
69
177
139
I7/2002
Tuburile si tevile montate orizontal in incaperi in care se poate colecta apa de condensatie trebuie montate intre doua doze in pozitie: In incaperi de locuit si similare se recomanda ca traseele tuburilor orizontale pe pereti sa fie distantate fata de plafon la: Montarea tuburilor de protectie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibila a podurilor: Imbinarea tuburilor de protectie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de constructie este:
perfect orizontala
aproape orizontala, cu pante de (0,5 .1) % intre doua doze 5.1.89
cu pante de (1 .2 ) % intre doua doze
1m
0,5 m
circa 0,3 m art 5.1.92
70
178
140
I7/2002
este strict interzisa
este admisa fara restrictii
trebuie evitata; se poate face exceptie pentru tuburi metalice 5.1.92
71
179
141
I7/2002
admisa
interzisa 5.1.103
admisa doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
72
180
142
I7/2002
Plintele de distributie din PVC trebuie montate la distante de minim:
3 cm fata de pervazuri din material combustibil si 10 cm fata de pardoseala art 5.1.129
1 cm fata de pervazuri din material combustibil si 5 cm fata de pardoseala
15 cm fata de pervazuri din material combustibil si 20 cm fata de pardoseala
73
181
143
I7/2002
Conductele punte cu izolatie si manta din PVC trebuie montate:
aparent, indiferent de traseu
in tevi de protectie;
inglobat in tencuiala sau instalate in golurile canalelor de beton. 5.1. 132
74
182
144
I7/2002
Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o raza de curbura egala cu: In dozele de aparat si de derivatie, la conducta punte se lasa capete de rezerva de: Pentru cordoanele flexibile pentru instalatiile electrice mobile, se prevad lungimi suplimentare egale cu: Amplasarea aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice in locuri in care ar putea fi expuse direct la apa, ulei, substante corozive, caldura sau socuri mecanice: Intrerupatoarele, comutatoarele, si butoanele de lumina trebuie montate: Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se monteaza, fata de nivelul pardoselii finite, la inaltimea de: Intrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lampilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de: In cladirile de locuit se prevad in fiecare incapere de locuit:
cel putin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;
cel putin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139
cel putin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
75
183
145
I7/2002
1 cm
5 cm
minimum 7 cm art 5.1.141
76
184
146
I7/2002
50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tractiune;
(5 -10) % din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tractiune; art 5.1.156
20% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tractiune.
se admite conditionat se admite

!!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta
77
185
147
I7/2002
este interzisa art 5.2.7
78
186
148
I7/2002
numai pe conductoarele de faza; 5.2.15
numai pe conductorul de nul;
pe faza sau pe nul, nu are importanta.
79
187
149
I7/2002
1m de la axul aparatului;
(0,6-1,5) m de la axul aparatului;
1,5 m de la axul aparatului.
80
188
150
I7/2002
6A
minim 10 A 5.2.16
minim 16 A
81
189
151
I7/2002
cel putin o priza;
cel putin doua prize; 5.2.18
cel putin trei prize.
82
190
152
I7/2002
83
191
153
I7/2002
In camerele de copii din crese, gradinite, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite: Intrerupatoarele, comutatoarele cu carcasa metalica nelegata la pamant sau conductor de protectie si prizele fara contact de protectie se instaleaza in incaperi de productie, fata de elemente metalice in legatura cu pamantul, la o distanta de:
peste 1m
peste 1,5 m 5.2.19
peste 2m
cel putin 1 m
cel putin 1,25 m 5.2.19
cel putin 1,5 m
84
192
154
I7/2002
Sigurantele automate cu filet se pot utiliza:
numai pentru separare
atat pentru separare cat si pentru conectare si deconectare sub sarcina 5.2.26
numai pentru deconectare sub sarcina
85
193
155
I7/2002
Intrerupatoarele automate se pot utiliza:
numai pentru separare
atat pentru separare cat si pentru conectare si deconectare sub sarcina 5.2.37
numai pentru deconectare sub sarcina
86
194
156
I7/2002
In cazul folosirii unui intrerupator general automat al tabloului general de distributie, acesta:
trebuie prevazut cu protectie de minima tensiune
nu trebuie prevazut cu protectie de minima tensiune 5.2.37
poate fi prevazut sau nu cu protectie de minima tensiune, in functie de optiunea proiectantului
87
195
157
I7/2002
88
196
158
I7/2002
Distanta de izolare in aer intre partile sub tensiune neizolate ale tabloului si elemente de constructie (usi pline, pereti) trebuie sa fie de: Tablourile de distributie din locuinte se pot instala astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de
cel putin 50 mm art 5.2.64
75 mm
100 mm
2m
2,3 m art 5.2.67
2,5 m Ani Dobos: art5.2.67
pardoseala finita sa nu depaseasca:
89
197
159
I7/2002
90
198
160
I7/2002
91
199
161
I7/2002
92
200
162
I7/2002
93
201
163
I7/2002
94
202
164
I7/2002
95
203
165
I7/2002
Coridorul de acces din fata sau din spatele unui tablou se prevede cu o latime de cel putin . masurata intre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elementele neelectrice de pe traseu Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distributie formate din mai multe panouri avand o lungime mai mare de: Este admisa racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominala pana la: Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comanda si de semnalizare: La stabilirea numarului de circuite pentru iluminat normal se va respecta conditia de a nu se depasi o putere totala instalata de: In incaperi cu praf, scame sau fibre combustibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafata carora temperatura este de cel mult: Corpurile de iluminat echipate cu lampi cu descarcari in vapori metalici se prevad in orice tip de incapere cu: In locuinte se prevede cate un circuit de priza separat pentru
0,5 m
0, 8 m art 5.2.70
1m
10 m art 5.2.75
3m
5m
0,5 kW
1 kW
2 kW art 5.2.86
daca acestea functioneaza la aceeasi tensiune art 5.3.2
intotdeauna
daca puterea instalata pe fiecare circuit nu depaseste 2 kW
3 kW pe un circuit monofazat si 8 kW pe un circuit trifazat art 5.3.5
1 kW pe un circuit monofazat si 5 kW pe un circuit trifazat
5 kW pe un circuit monofazat si 10 kW pe un circuit trifazat
100 grade C
150 grade C
200 grade C art 5.3.8
gratar protector
dispozitiv pentru imbunatatirea factorului de putere 5.3.25 minimum 2,5 kW (5.3.
legatura la un conductor de protectie
96
204
166
I7/2002
minimum 2 kW
minimum 3 kW
receptoare cu puteri de: Prizele cu tensiunea de 230 V sunt intotdeauna: Stabilirea numarului de prize monofazate in cladirile de locuit si social-culturale se face considerand o putere instalata pe circuit de: cu contact de protectie art 5.3.9
97
205
167
I7/2002
in constructie capsulata
in executie sub tencuiala
98
206
168
I7/2002
1 kW
1,5 kW
2 kW art 5.3.8
99
207
169
I7/2002
Conductorul neutru se leaga la dulia lampii:
la borna din interior
la oricare dintre borne
la borna conectata la partea filetata a duliei art 5.3.23
100
208
170
I7/2002
Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, bolturi, dibluri, etc) se aleg astfel incat sa suporte fara deformari: Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forta de aceeasi natura (de ex. motoare) prin acelasi circuit prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit, daca puterea totala instalata nu depaseste: Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protectie in cazul motoarelor se face tinandu-se seama:
peste 5 kg
de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai putin de 10 kg art 5.3.27
de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
101
209
171
I7/2002
8 kW
10 kW
15 kW art 5.4.1
102
210
172
I7/2002
numai de sarcinile in regim normal de functionare
numai de sarcinile de pornire
de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si de pornire art 5.4.2
103
211
173
I7/2002
Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare in cazul motoarelor se face tinandu-se seama:
numai de sarcinile in regim normal de functionare
numai de sarcinile de pornire
de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si de pornire art 5.4.2
104
212
174
I7/2002
105
213
175
I7/2002
106
214
176
I7/2002
In cazul consumatorilor racordati direct la reteaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de pana la: In cazul consumatorilor racordati direct la reteaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de pana la: La consumatori alimentati din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneste direct, determinata prin calcul, nu va depasi:
4 kW
5,5 kW art 5.4.5a
7,5 kW
3 kW
4 kW art 5.4.5a
5,5 kW
10 % din putere transformatoarelo r din post
20 % din puterea transformatoarelo r din post art 5.4.6
30 % din puterea transformatoarelo r din post
107
215
177
I7/2002
Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevazute pe toate fazele:
numai cu dispozitiv de protectie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW
numai cu protectie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW
de regula, cu dispozitive de protectie la scurtcircuit si dispozitive de protectie la suprasarcina art 5.4.8
108
216
178
I7/2002
Protectia motoarelor la suprasarcina nu este obligatorie conditionat pentru puteri ale acestora de pana la:
0,6 kW
1,1 kW art 5.4.8
2,5 kW
109
217
179
I7/2002
Protectia la tensiune nula sau la tensiune minima, atunci cand este necesara:
se prevede la fiecare motor art 5.4.11
se admite utilizarea in comun a unui dispozitiv de protectie, pentru mai multe motoare, in anumite conditii 5.4.11
este interzisa utilizarea in comun a unui dispozitiv de protectie
110
218
180
I7/2002
Rezistenta de izolatie a unui circuit cu tensiune nominala > 500 V se masoara in c.c. si trebuie sa aiba o valoare:
mai mica de 0,5 M
mai mare sau egala cu 1 M art 6.9
mai mare sau egala cu 2 M
111
219
181
I7/2002
Rezistenta de izolatie a instalatiei electrice se masoara intotdeauna:
numai intre conductoarele active luate 2 cate 2
numai intre fiecare conductor activ si pamant
atat intre conductoarele active luate 2 cate 2, cat si intre fiecare conductor activ si pamant art 6.9
112
220
182
I7/2002
Rezistenta de izolatie a pardoselii se masoara in cel putin trei locuri, dintre care unul aflat la: Puterea reactiva a bateriei de condensatoare in cazul compensarii locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie sa compenseze: In incaperile cu bai sau cu dusuri este permisa amplasarea dozelor de legaturi numai in: In volumul 2, in cazul incaperilor cu bai sau dusuri, se admite montarea receptoarelor numai daca sunt de clasa de protectie: In volumul 3, in cazul incaperilor cu bai sau dusuri, instalarea prizelor: Instalatiile electrice din cladiri situate in zona litoralului se protejeaza in tuburi:
cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil in incapere
cca. 1 m de elementul conductor accesibil in incapere art 6.11
cca. 2 m de elementul conductor accesibil in incapere
113
221
183
I7/2002
cel mult 70% din puterea de mers in gol a receptorului
cel mult 80% din puterea de mers in gol a receptorului
cel mult 90% din puterea de mers in gol a receptorului art 7.1.9
114
222
184
I7/2002
volumul 1de protectie
volumul 2 de protectie
volumul 3 de protectie Ani Dobos art 7.2.7
115
223
185
I7/2002
II art 7.2.8
116
224
186
I7/2002
este totdeauna admisa din materiale electroizolante 7.3.2
nu este admisa cu nici o conditie
este admisa conditionat 7.2.9
117
225
187
I7/2002
flexibile
metalice
118
188
PE 106/2003
Tensiunea maxima de serviciu a liniei electrice de joasa tensiune, Um, este:
valoarea eficace a tensiunii intre faze:
valoarea eficace maxima a tensiunii intre faze, care poate sa apara in conditii normale de functionare in orice punct al liniei, intr-un moment oarecare Cap II
valoarea eficace maxima a tensiunii intre faze, care poate sa apara in conditii anormale de functionare
119
189
PE 106/2003
Sectiunea nominala a unui conductor funie alcatuit din doua metale se exprima prin:
valorile rotunjite ale sectiunilor ambele metale Cap II
valoarea sectiunii celei mai mari dintre cele doua (aferente celor doua metale)
valoarea exacta a sectiunii conductorului, luata cu 2 zecimale
120
190
PE 106/2003
Deschiderea nominala intre stalpii LEA j.t. este definita ca fiind:
semisuma deschiderilor reale adiacente unui stalp
distanta masurata pe orizontala intre axele a doi stalpi
deschiderea conventionala, la care punctele de prindere ale conductoarelor se gasesc in acelasi plan orizontal, terenul este plan, iar la sageata maxima gabaritul la sol al liniei este cel minim. Cap II
121
191
PE 106/2003
La determinarea incarcarilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia in considerare:
zona meteorologica si tipul de amplasament art 9
presiunea dinamica de baza data de vant, valorile temperaturii aerului si coeficientii de corectie a vitezei vantului si grosimii stratului de chiciura Muresan Dan art 9
doar greutatea unitara a fasciculului (conductoarelor)
122
192
PE 106/2003
Actiunea vantului si chiciurei asupra armaturilor, consolelor si izolatoarelor:
produce eforturi mult mai mari decat cele pe conductoare sau stalpi art 21
produce eforturi mult mai mici decat cele pe conductoare sau stalpi si aceste eforturi se pot neglija Muresan Dan art 21
produce eforturi comparabile cu cele pe stalpi sau conductoare
123
193
PE 106/2003
124
194
PE 106/2003
La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de functionare, se urmareste ca rezistentele de calcul sa nu fie depasite in punctele de prindere ale conductorului in cleme, cu mai mult de: La dimensionarea LEA de joasa tensiune, sageata maxima a LEA se calculeaza in:
10%
15%
5% art 25
ipoteza temperaturii maxime art 26
ipoteza incarcarii cu chiciura art 26
ipoteza vantului maxim
125
195
PE 106/2003
Pentru constructia LEA j.t. utilizarea conductoarelor din otel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:
este interzisa
este admisa in zonele de amplasament I (campii, dealuri, litoralul marii sau al lacurilor, amplasamente cu obstacole mai mici de 10 m) Liliana art 29
este admisa pentru lucrari de reparatii, in baza unor justificari tehnicoeconomice
126
196
PE 106/2003
Pentru constructia LEA j.t. utilizarea conductoarelor din otel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:
este interzisa
este admisa in zonele de amplasament I (campii, dealuri, litoralul marii sau al lacurilor, amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mici de 10 m) Liliana art 29
este admisa in zonele de amplasament II (localitati, cu exceptia centrelor marilor orase, precum si amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mari de 10 m)
127
197
PE 106/2003
La dimensionare, din considerente mecanice se recomanda ca sectiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din otelaluminiu, sa fie:
16 mmp
25 mmp art 31
30 mmp
128
198
PE 106/2003
La dimensionare, din considerente mecanice se recomanda ca sectiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din aluminiu, sa fie: In LEA j.t. se utilizeaza de regula, stalpi din: La dimensionarea LEA j.t., la determinarea incarcarilor tuturor stalpilor, se ia in considerare o incarcare suplimentara provenita din greutatea montorului si a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandata de: Montarea pe stalpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.: La dimensionarea LEA j.t., daca incarcarile rezultate prin calcul depasesc momentul maxim al stalpului si se monteaza o ancora, dimensionarea acesteia se face la incarcari de calcul cu un coeficient de siguranta de: Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armaturi) se protejeaza prin: Distanta minima pe verticala de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stalpi, in punctul de sageata maxima, la sol, trebuie sa fie de:
20 mmp
16 mmp
35 mmp art 31
129
199
PE 106/2003
metal art 35, 36
lemn art 35, 51
beton armat, prefabricati Muresan Dan art 35, 51
130
200
PE 106/2003
500 daN
100 daN art 43
250 daN
131
201
PE 106/2003
este interzisa
este permisa numai cu acordul unitatii care exploateaza linia electrica respectiva
este permisa neconditionat
132
202
PE 106/2003
2,5 art 54
1,5
133
203
PE 106/2003
vopsire
smaltuire
zincare art 36
134
204
PE 106/2003
4 m art 64
3m
2,5 m
135
205
PE 106/2003
Montarea fasciculelor LEA j.t. pe fatadele cladirilor se va realiza cu respectarea urmatoarelor:
peretii trebuie sa fie din materiale necombustibile si rezistenti din punct de vedere mecanic art 65
distanta de la fascicul la sol sa fie de minimum 2 m
este interzisa montarea pe peretii incaperilor in care au loc procese termice Muresan Dan art 65
136
206
PE 106/2003
In cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi montate: Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologica, distanta minima intre conductoarele neizolate, in punctele de prindere nu va fi mai mica decat: La dimensionarea LEA j.t. distanta minima pe verticala de la conductoare, in punctul de sageata maxima si suprafata solului, in zonele cu circulatie frecventa, trebuie sa fie de: La dimensionarea LEA j.t. cu doua circuite cu conductoare izolate torsadate, distanta minima dintre fascicule trebuie sa fie: La dimensionarea LEA j.t. avand un circuit cu conductoare neizolate si un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanta minima intre cele doua circuite trebuie sa fie de:
in coronament orizontal art 66
in coronament vertical, in cazuri justificate art 66
intotdeauna in coronament vertical
137
207
PE 106/2003
0,15 m
0,5 m art 69
2m
138
208
PE 106/2003
6m art 71
3m
10 m
139
209
PE 106/2003
30 cm art 75
50 cm
nu este normata Alin Voicu art 73
140
210
PE 106/2003
30 cm art 75
nu este normata
50 cm
141
211
PE 106/2003
La dimensionarea LEA cu stalpi comuni pentru joasa si medie tensiune:
distanta pe stalp intre elementele liniei de medie si joasa tensiune va fi de minim 3 m
distanta pe stalp intre elementele liniei de medie si joasa tensiune va fi de minim 1,5 m art 77
circuitul de joasa tensiune se monteaza sub circuitul de medie tensiune Liliana art 77
142
212
PE 106/2003
La dimensionarea LEA cu stalpi comuni pentru joasa si medie tensiune, distanta pe verticala intre conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la conditia de sageata maxima, si conductorul superior al liniei de joasa tensiune
se stabileste in functie de deschiderea dintre stalpi art 79
nu va fi niciodata mai mica de 1,5 m
va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea dintre stalpi
143
213
PE 106/2003
Realizarea liniilor aeriene de joasa tensiune pe aceiasi stalpi cu instalatii pentru transportul in comun:
este permisa daca troleibuzele sunt prevazute cu limitator de cursa care sa retina captatoarele la deconectarea accidentala a acestora de la linia de contact art 82
este interzisa
este permisa daca la dimensionarea stalpilor se tine seama si de incarcarile datorate instalatiilor de transport in comun si distantele intre circuite sunt cele reglementate art 82
144
214
PE 106/2003
La dimensionarea liniilor electrice de joasa tensiune, se are in vedere ca masura de siguranta: La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste cai ferate in zona statiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant:
realizarea unor fundatii speciale
deschiderea nu va depasi 80% din valoarea deschiderii calculate art 84
interzicerea innadirii conductoarelor art 84
145
215
PE 106/2003
se face cu respectarea unei distante minime pe verticala de 7 m
nu se admite art 89
se admite in conditii de siguranta marita
146
216
PE 106/2003
La dimensionarea LEA j.t. la traversarile si apropierile fata de drumurile situate in afara localitatilor, stalpii LEA j.t. se amplaseaza:
in zona de protectie a drumului, neconditionat
in afara zonei de protectie a drumului art 94
in zona de protectie numai cu acordul unitatii care administreaza drumul si luarea masurilor stabilite de comun acord art 94
147
217
PE 106/2003
La dimensionarea LEA j.t., la traversarile si apropierile fata de drumurile situate in interiorul localitatilor (urbane sau rurale), stalpii LEA j.t. se amplaseaza la o distanta minima de bordura de: LEA de joasa tensiune pe stalpi comuni cu medie tensiune se realizeaza cu respectarea unor prevederi cum ar fi: Traversarea LEA de joasa tensiune peste constructii in care se prelucreaza sau depoziteaza substante combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):
0,2 m art 95
0,1 m
nu este normata
148
218
PE 106/2003
linia cu tensiune mai mica se va monta deasupra liniei cu tensiune mai mare
se va prevedea deconectarea automata la puneri simple la pamant ale liniei de medie tensiune art 98
armaturile metalice ale tuturor stalpilor se vor lega la conductorul de nul art 98
149
219
PE 106/2003
este permisa daca distanta minima pe verticala intre LEA si constructie este de minim 2 m
este permisa conditionat, in functie de tipul constructiei
este interzisa art 105
150
220
PE 106/2003
Apropierea axului LEA de joasa tensiune de constructii in care se prelucreaza sau depoziteaza substante combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):
este interzisa la o distanta mai mica de 1,5 ori inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din zona art 105
este permisa conditionat (doar in "cazurile obligate" in care nu se poate respecta distanta minima, cu tratarea de comun acord intre unitatile care administreaza linia si constructia) art 105
este interzisa
151
221
PE 106/2003
Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de catre LEA de joasa tensiune:
se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate art 110
este interzisa
se face respectandu-se conditiile de "siguranta marita" art 110
152
222
PE 106/2003
Apropierea LEA de joasa tensiune fata de cladiri se realizeaza:
respectand o distanta pe verticala de minim 2 m, masurata la sageata sau deviatie maxima
in functie de categoria de pericol a cladirii art 117
respectand o distanta pe orizontala de minim 1 m intre un stalp al LEA si orice parte a unei cladiri Muresan Dan art 117
153
223
PE 106/2003
Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de cladire din materiale combustibile:
este intotdeauna interzisa
este admisa conditionat (cu conditia ca intre fasciculul si peretele combustibil se interpune un material incombustibil) art 119
este admisa neconditionat
154
224
PE 106/2003
155
225
PE 106/2003
La traversarea si apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate fata de poduri, baraje, diguri, trebuie respectata o distanta minima de: Construirea LEA j.t. peste ape curgatoare, lacuri sau canale navigabile sau in zona de protectie a acestora: Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de: Din considerente mecanice, conductoarele funie din aluminiu-otel, aliaje de aluminiuotel si aliaje de aluminiu ale LEA vor avea urmatoarele sectiuni minime: Din considerente mecanice, conductoarele funie de otel vor avea urmatoarele sectiuni minime: Sarmele de otel utilizate la realizarea conductoarelor funie de otel si a inimii de otel a conductoarelor aluminiu - otel:
1m
0,3 m
2 m art 121
este intotdeauna interzisa
este permisa conditionat art 123
este intotdeauna permisa
226
226
NTE 003/04/0 0
110 kV
110 kV, numai in terenuri silvice
medie tensiune art 26
227
227
NTE 003/04/0 0
16 mmp
25 mmp art 28
35 mmp
228
228
NTE 003/04/0 0
25 mmp
20 mmp
16 mmp art 28
229
229
NTE 003/04/0 0
se protejeaza impotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a art 30
se protejeaza impotriva coroziunii cu grund epoxidic
nu se protejeaza impotriva coroziunii
230
230
NTE 003/04/0 0
231
231
NTE 003/04/0 0
232
232
NTE 003/04/0 0
233
233
NTE 003/04/0 0
Folosirea armaturilor de protectie impotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de: Folosirea armaturilor de protectie impotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominala de: In cazul izolatoarelor strapungibile, numarul de izolatoare dintr-un lant, determinate pe baza tensiunilor nominale de tinere se mareste cu: La LEA de 110 kV, numarul de izolatoare din lanturile de intindere, formate din elemente tip capa tija, se considera:
20 kV
110 kV
220 si 400 kV art 37
110 kV
220 kV art 37
400 kV art 37
5%
10% art 38
15%
mai mare cu o unitate decat la lanturile de sustinere art 39
mai mic cu o unitate decat la lanturile de sustinere
egal cu cel de la lanturile de sustinere
234
234
NTE 003/04/0 0
Pentru stalpii inalti, la marile traversari, nivelul de izolatie:
este acelasi ca la stalpii de intindere
din considerente mecanice, este mai mic decat la stalpii de intindere
pentru un grad marit de siguranta, este mai mare decat la stalpii de intindere art 41
235
235
NTE 003/04/0 0
236
236
NTE 003/04/0 0
In cazul lanturilor multiple de intindere, verificarea elementelor de izolatoare si a clemelor si armaturilor componente, la gruparea speciala de incarcari (regim de avarie) se face: Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legaturi cu tractiune limitata se folosesc la: Cleme sau legaturi cu retinerea conductorului se folosesc la: In cazul echiparii stalpilor cu mai multe circuite acestea:
prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramura; art 44
prin ruperea cate unui element de izolator din doua ramuri;
prin ruperea a doua elemente de izolator dintr-o ramura
stalpi de intindere
stalpi de sustinere de tip intarit
stalpi de sustinere de tip normal art 57a
237
237
NTE 003/04/0 0
stalpi de intindere
stalpi de sustinere de tip intarit Liliana art 57a
stalpi de sustinere de tip normal
238
238
NTE 003/04/0 0
trebuie sa aiba toate aceeasi tensiune
pot avea tensiuni diferite art 57c
pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% intre ele
239
239
NTE 003/04/0 0
Stalpii de sustinere se folosesc:
in mod curent pe linii pentru sustinerea conductoarelor art 57a
pentru fixarea conductoarelor prin intindere
nu se folosesc la constructia retelelor
240
240
NTE 003/04/0 0
Stalpii terminali se folosesc la:
remedierea temporara a unor portiuni de linii avariate
fixarea conductoarelor prin intindere la capetele liniei art 57c
se folosesc numai ca stalpi de colt
241
241
NTE 003/04/0 0
Stalpii de interventie:
se folosesc pe perioada normala a functionare a liniei electrice
nu se folosesc la liniile electrice aeriene
se folosesc pentru remedierea temporara a unor portiuni de linii avariate art 57d
242
242
NTE 003/04/0 0
Stalpii de intindere sunt utilizati pentru:
fixarea conductoarelor, prin intindere, la capetele liniei
fixarea conductoarelor, prin intindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei art 57b
pentru sustinerea conductoarelor
243
243
NTE 003/04/0 0 NTE 003/04/0 0
La dimensionarea stalpilor se admite o depasire a rezistentelor de calcul cu maximum : Stalpii de interventie se dimensioneaza:
10%
5%
3% art 58
244
244
numai in regim normal art 59 ruperea conductoarelor in conditiile unui vant perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciura art 73
numai in regim de avarie
in regim normal si de avarie
245
245
NTE 003/04/0 0
Pentru dimensionarea stalpilor in regim de avarie se considera, ca ipoteza de calcul:
ruperea conductoarelor in conditiile de vant in lungul liniei, simultan cu depunere de chiciura art 73
ruperea conductoarelor in conditiile de vant in lungul liniei, fara depunere de chiciura;
246
246
NTE 003/04/0 0
La stalpii terminali cu mai multe circuite, verificarile se fac:
in conditiile montarii numai a circuitelor de pe o singura parte a stalpului tabel 17 nota 3
in conditiile montarii circuitelor de pe ambele parti ale stalpului
nu se fac verificari la stalpii terminali cu mai multe circuite
247
247
NTE 003/04/0 0
Stalpii si accesoriile din beton se prevad cu dispozitive de legare la pamant a partilor metalice: La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stalpi de lemn din: Stalpii de lemn folositi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie sa fie impregnati: Stalpii de lemn folositi la executarea liniilor electrice aeriene se monteaza: La LEA conductoarele de protectie se leaga la pamant:
in mod obligatoriu art 99
numai in cazul stalpilor pe care este montat aparataj
numai in cazul stalpilor speciali
248
248
NTE 003/04/0 0
conifere art 104
foioase tari art 104
alte specii
249
249
NTE 003/04/0 0
cu rasini
cu grunduri de exterior
cu substante speciale in instalatii industriale de specialitate art 106 in pamant prin batere cu vibratii
250
250
NTE 003/04/0 0 NTE 003/04/0 0
in alveola de beton
in pamant prin fundatii burate art 112 la fiecare stalp special
251
251
la fiecare stalp de intindere
la fiecare stalp art 120
252
252
NTE 003/04/0 0
Se prevad prize artificiale de pamant pentru dirijarea potentialelor la:
toti stalpii LEA din zonele cu circulatie frecventa; art 125
toti stalpii speciali ai LEA din zonele cu circulatie redusa;
toti stalpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulatie redusa; art 125
253
253
NTE 003/04/0 0
La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistentelor de dispersie ale prizelor de pamant se face:
ne se face fiind constructiva
ne se face fiind inclusa constructiv in conductorul de nul al retelei
se face conform normelor specifice art 126
254
254
NTE 003/04/0 0
Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active si de protectie ale LEA:
se face in cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m art 128 a
in cazul folosirii conductoarelor de protectie cu fibra optica inglobata art 128 c
nu sunt necesare la executarea de LEA
255
255
NTE 003/04/0 0
Pentru o linie electrica aeriana culoarul de trecere (de functionare):
este diferit de zona de protectie a liniei
este diferit de zona de siguranta a liniei
coincide cu zona de siguranta si cu zona de protectie ale liniei art 134
256
256
PE 101/85
Punctul de alimentare este
statie de conexiuni de medie tensiune, destinata alimentarii unor posturi de transformare art 1.2.2 l)
statie de transformare 110kV/20 kV sau statie de conexiuni si transformare de 100 kV/20kV
post de transformare 20/0,4 kV
257
257
PE 101/85
258
258
PE 101/85
Postul de transformare aerian are: Postul de transformare de stalp este acela al carui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat in exterior: Amplasarea instalatiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regula: Dublarea lanturilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la: La realizarea planseelor in coridoarele incaperilor de productie electrica:
celule de 20 kV
stalpi de beton
cutie de distributie
pe o constructie speciala de stalpi art 1.2.2 m)
direct pe stalpii liniilor electrice aeriene art 1.2.2 m)
in cabina metalica sau zidita
259
259
PE 101/85
in centrul de putere al amplasamentului
evitand utilizarea terenurilor agricole sau forestiere
in toate cazurile pe terenuri apartinand domeniului public
260
260
PE 101/85
traversarea drumurilor si cailor ferate art 4.1.5a nu se admit denivelari; art 5.1.16
traversarea barelor colectoare art 4.1.5c
traversarea canalizarii localitatii
261
261
PE 101/85
se admit denivelari de maxim 5% ;
c) se admit denivelari de maxim 10%.
262
262
PE 101/85
Distanta minima de izolare in aer Ao reprezinta distanta minima:
intre partile conductoare rigide aflate sub tensiune si apartinand unor faze diferite;
intre partile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pamant; art 5.2.2 stabilita in conformitate cu prevederile normativului PE 104 art 4.3.11
intre partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte parti subtensiune sau legate la pamant.
263
263
PE 101/85
Inaltimea minima a conductoarelor liniilor electrice la iesire din spatiile de productie electrica de exterior este: Ingradirile de protectie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalatii electrice amplasate in exterior trebuie sa aiba inaltimea de cel
de cel putin 2 m
de cel putin 3 m
264
264
PE 101/85
1,5 m
2m art 4.3.2
2,5 m
putin:
265
265
PE 101/85
Posturile de transformare situate in mediul rural sau cele cu regim de constructie similar in mediul urban:
nu vor avea ferestre; art 5.1.12
pot avea ferestre protejate cu plasa de sarma;
pot avea ferestre prevazute cu sticla armata.
266
266
PE 101/85
In incaperile de productie electrica:
este obligatorie prevederea iluminatului natural
se poate prevedea iluminat natural si artificial; art 5.1.13
nu se admit luminatoare. art 5.1.13
267
267
PE 101/85
Temperatura minima dintr-o incapere cu personal permanent de exploatare a instalatiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie sa scada sub:
10
13
16 art 5.1.14
268
268
PE 101/85
Prin incaperile instalatiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide:
este admisa
nu se admite art 5.1.17
nu se admite, exceptand trecerea conductelor cu apa calda, folosind tevi sudate, fara flanse
269
269
PE 101/85
Deasupra incaperilor in care pot sa se afle simultan mai mult de 50 de persoane:
nu se amplaseaza transformatoare; art 5.1.2
nu se amplaseaza transformatoare cu puteri peste 63 kVA;
c) se pot amplasa transformatoare cu izolatie electrica uscata sau cu fluide incombustibile. Liana art 5.1.2
270
270
PE 101/85
Montarea in aceeasi incapere a unor instalatii cu tensiuni diferite:
este recomandata, pentru utilizarea spatiului;
nu este recomandata; art 5.1.21
c) se admite in cazul in care exploatarea lor se face de catre aceeasi organizatie. art 5.1.21
271
271
PE 101/85
Peretele de separatie intre celule la statiile interioare de medie tensiune se va prevedea: Acoperisurile si planseele cladirilor si incaperilor in care se gasesc instalatii electrice trebuie sa fie executate din: Instalatia de ventilatie de avarie din incaperea unei instalatii de distributie ce contine echipamente cu volum mare de ulei:
plin numai pentru inaltimea intrerupatorului;
plin pe toata inaltimea celulei; art 5.1.27
plin pe o inaltime de cel mult 2 m.
272
272
PE 101/85
scandura acoperita cu tabla;
beton armat; art 5.1.6.b
beton sau scandura.
273
273
PE 101/85
cuprinde cel putin 2 ventilatoare;
trebuie sa asigure in 1 ora schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul incaperii; art 5.1.9
cuprinde cel putin 2 ventilatoare de mare putere.
274
274
PE 101/85
Accesul in posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinte si al cladirilor publice se va face: Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stalpi, trebuie montata la o inaltime de: Rezistenta in timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel putin: Transformatoarele montate pe 2 stalpi, sunt amplasate la o inaltime de cel putin: Puterea transformatorului care se monteaza in posturi pe stalpi nu va depasi, de regula: Se admite montarea la etajul I al cladirilor a transformatoarelor de putere cu ulei cand acestea au puteri de pana la:
din interiorul cladirii;
de regula, numai din exteriorul cladirii; art 5.4.9
c) din subsolul sau demisolul cladirii printr-o incapere tampon Liana art 5.4.9
275
275
PE 101/85
1,5 m
2,5 m
3,5 m art 6.3.2.h)
276
276
PE 101/85
3 ore
5 ore art 6.3.2d
7 ore
277
277
PE 101/85
2,5 m
3,5 m
4,5 m art 6.3.2h
278
278
PE 101/85
100 kVA
160 kVA
250 kVA art 6.3.2i
279
279
PE 101/85
400 kVA
630 kVA
1000 kVA art 6.3.b
280
280
PE 101/85
281
281
PE 101/85
282
282
PE 101/85
283
283
PE 101/85
284
284
PE 101/85
285
285
PE 101/85
Se admite instalarea, in incaperi comune cu instalatiile de distributie de inalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere in ulei cu o putere totala de: Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizeaza prin tevi cu diametrul de: Transformatoarele de putere in ulei se prevad cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantitati de ulei de peste: Imbinarea conductoarelor din instalatiile de inalta tensiune se poate face: Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsita cu culoarea: Limitele de rezistenta la foc a peretilor si planseelor incaperilor ce adapostesc echipament electric cu pana la 60 kg ulei pe cuva sunt de: Caderea de tensiune in raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depaseasca, in cazul alimentarii directe din reteaua de joasa tensiune a distribuitorului: Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse intre 10 - 30 kV se recomanda alegerea izolatiei din: Sectiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de:
1260 kVA inclusiv art 6.3.f
1030 kVA inclusiv
800 kVA inclusiv
10 cm
20 cm art 6.6.2
30 cm
1 tona
1,2 tone art 6.6.2b
1,4 tone
cu suruburi art 6.7.1f)
b prin lipire
prin sudare art 6.7.1f)
rosie
albastra
galbena art 6.8.7.b)
30 min
1h art 5.15, tabel 5.1
1 h 30 min
286
286
PE 107/95
3% pentru instalatii de iluminat si pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc)
3% pentru instalatii de iluminat si 5% pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc art 4.2.3c
5% pentru instalatii de iluminat si 10% pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc)
287
287
PE 107/95
PVC
polietilena reticulata (XLPE) art 4.2.4
polietilena art 4.2.4
288
288
PE 107/95
1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu
1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu art 4.3.1
2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu
289
289
PE 107/95
Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, avand, la mansoane, lungimea minima: Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, in lipsa indicatiilor furnizorului, sunt:
lungimea necesara refacerii o data a mansonului
lungimea necesara refacerii de doua ori a mansonului respectiv art 5.1.4
lungimea necesara refacerii de trei ori a mansonului respectiv
290
290
PE 107/95
40 cm in montaj orizontal si 80 cm in montaj vertical
50 cm in montaj orizontal si 100 cm in montaj vertical art 5.2.1a
60 cm in montaj orizontal si 100 cm in montaj vertical
291
291
PE 107/95
Ordinea de asezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus in jos, este:
comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV
energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control Liliana fig 1 pg 43
comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV
292
292
PE 107/95
293
293
PE 107/95
294
294
PE 107/95
295
295
PE 107/95
La trecerea prin plansee (in interior) sau la trecerea din pamant in aer (in exterior) cablurile montate in spatii de productie sau cu pericol de deteriorari mecanice se protejeaza pe o inaltime de: La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protectie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie: Se recomanda ca numarul de mansoane de legatura pe 1 km de linie nouconstruita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum: Cablurile electrice pozate in sol, in apropierea mansoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de:
1m
1,5 m
2m art 5.2.1
minimum 1,5
minimum 2,5
minimum 2,8 art 5.4.2c
2 bucati
4 bucati art 8.1.3
5 bucati
15 cm
25 cm art 8.1.5
30 cm
296
296
PE 107/95
Nivelul de izolatie a cablurilor este caracterizat de valorile: Caderea de tensiune in raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depaseasca, in cazul alimentarii de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii: Sectiunea economica a conductoarelor cablurilor este sectiunea pentru care se realizeaza un regim optim economic, corespunzator unor: Cablurile de energie cu ecran comun peste izolatia conductoarelor ( cu camp neradial ) se pot utiliza pana la tensiunea de: Invelisurile metalice de etanseizare ale cablurilor de joasa tensiune : Sectiunile cablurilor de comanda - control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie sa fie mai mici de:
tensiunilor nominale ale cablurilor;
rigiditatii dielectrice;
c) tensiunilor nominale ale cablurilor si rigiditatii dielectrice art 4.2.1
297
297
PE 107/95
8% pentru instalatiile de iluminat si 10% pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc.). Art 4.2.3c
3% pentru instalatiile de iluminat si 5% pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc.).
5% pentru instalatiile de iluminat si 10% pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc.).
298
298
PE 107/95
cheltuieli de investitii minime;
cheltuieli de exploatare minime;
c) cheltuieli totale minime. Art 4.2.d
299
299
PE 107/95
6 kV inclusiv; art 4.2.5
10 kV inclusiv;
c) 20 kV inclusiv.
300
300
PE 107/95
pot servi drept conductor de nul;
pot servi drept conductor de nul, dar numai in anumite conditii; art 4.2.5
c) nu pot servi drept conductor de nul.
301
301
PE 107/95
1 mmp;
1,5 mmp; art 4.3.1
c) 2,5 mmp.
302
302
PE 107/95
Pozarea cablurilor se recomanda a fi facuta:
in fluxuri separate pentru cablurile de comanda control si telemecanica fata de cele de energie; art 5.1.3
in fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite; art 5.1.3
intr-un singur flux, indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficienta a spatiului disponibil.
303
303
PE 107/95
La pozarea cablurilor de energie si de comanda- control se va prevedea la cutiile terminale o rezerva de cablu avand lungimea minima:
necesara refacerii de doua ori a cutiei terminale
necesara refacerii de trei ori a cutiei terminale;
c) necesara refacerii o singura data a cutiei terminale art 5.1.4
304
304
PE 107/95
Ordinea de asezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu cladiri inspre zona carosabila, este:
distributie joasa tensiune, distributie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanica, iluminat public art 5.3.2b
distributie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanica, distributie joasa tensiune, iluminat public
c) distributie joasa tensiune, firpilot pentru telemecanica, distributie de medie tensiune, iluminat public
305
305
PE 107/95
306
306
PE 107/95
Adancimea de pozare in conditii normale a cablurilor cu tensiunea nominala pana la 20 kV inclusiv va fi, de regula, cel putin de: Adancimea de pozare in conditii normale a cablurilor cu tensiunea nominala peste 20 kV inclusiv va fi, de regula, cel putin de:
0,5..0,6 m;
0,7..0,8 m; art 5.3.1a
c) 0,9..1,0 m
1...1,2 m; art 5.3.1 a
1,3..1,5 m;
c) 1,5.1,7 m.
307
307
PE 107/95
Innadirea cablurilor de comanda si control ;
nu este permisa;
este permisa pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor in functiune art 8.1.4
c) este permisa cand lungimea traseului este mai mare decat lungimea de fabricatie a cablului respectiv art 8.1.4
308
308
PE 107/95
Distanta dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate in afara zonelor locuite din localitati va fi de: Sectiunea unui cablu se calculeaza in functie de:
100 m; art 8.2.5
120 m;
c) 80 m.
309
309
PE 107/95
puterea absorbita de consumatori Ani Dobos art 3.1.6
tipul terenului pe care se amplaseaza
coeficientii de cerere si simultaneitate Ani Dobos art 3.1.6
310
310
PE 107/95
Cablurile de telemecanica se realizeaza din: Caderea de tensiune in raport cu tensiunea nominala de utilizare, in instalatiile de iluminat alimentate direct din reteaua de joasa tensiune a operatorului de distributie, nu trebuie sa depaseasca: Caderea de tensiune in raport cu tensiunea nominala de utilizare, in instalatiile de iluminat alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie sa depaseasca: Protectia cablurilor impotriva curentilor de scurtcircuit se realizeaza cu: Adancimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominala mai mare de 20 kV, in conditii normale, nu trebuie sa fie mai mica de: Zona de protectie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apa, trebuie sa aiba o latime de: Raza minima de curbura a unui cablu de 20 kV cu izolatie din material sintetic, este: La executia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevad urmatoarele lungimi minime necesare refacerii: Conductorul profilat este un conductor a carui sectiune transversala nu are forma de:
Cupru art 4.2.2
Aluminiu
Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizeaza)
311
311
PE 107/95
1 % din tensiunea nominala
3 % din tensiunea nominala art 4.2.3c
312
312
PE 107/95
8 % din tensiunea nominala art 4.2.3c
313
313
PE 107/95
doar in anumite cazuri speciale
sigurante fuzibile art 5.1.7
relee de protectie art 5.1.7
314
314
PE 107/95
0,8 m
0,5 m
1,2 m art 5.3.1a
315
315
PE 107/95
75 m
150 m
200m art 5.5.1 h
316
316
PE 107/95
15 x diametrul cablului anexa 5
25 x diametrul cablului
30 x diametrul cablului
317
317
PE 107/95
de trei ori a cutiei respective
o singura data a cutiei respective art 5.1.4
de doua ori a cutiei respective
318
318
PE 107/95
elipsa
cerc art 2.6.1e
patrat
319
319
PE 107/95
Temperatura maxima a unui conductor in regim permanent, este:
suma dintre temperatura mediului si temperatura de suprasarcina art 2.5a
temperatura de suprasarcina
temperatura mediului
320
320
PE 120/94
Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasa tensiune cu puteri sub 100 kVAr: Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomanda conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri: Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze: Bobinele de reactanta pentru compensare se racordeaza de regula:
se realizeaza obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuala
se poate realiza direct, fara aparataj de deconectare propriu art 4.3.7
se realizeaza obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata
321
321
PE 120/94
care sa nu depaseasca 70% din consumul de energie reactiva al motorului in gol
care sa nu depaseasca 80% din consumul de energie reactiva al motorului in gol
care sa nu depaseasca 90% din consumul de energie reactiva al motorului in gol art 4.3.8
322
322
PE 120/94
in interior art 4.4.4
in exterior
in interior pana la puteri de 250 kVAr pe treapta
323
323
PE 120/94
in retelele de 400kV; art 4.101
pe tertiarele ATurilor de 400/220/110 kV; art 4.1.1
c) in retelele de 110 kV
324
324
PE 120/94
Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar in: Pentru consumatorii care prezinta regim deformant sau fluctuatii rapide de sarcina (fliker), se recomanda utilizarea de: La bateriile de condensatoare automatizate si fractionate puterea pe treapta la joasa tensiune va fi de maximum: La bateriile de condensatoare automatizate si fractionate puterea pe treapta la medie
in nodurile de sistem de 400 kV;
in statiile de evacuare a puterii din centrale;
c) in nodurile de interconexiune ale SEN. art 4.1.1
325
325
PE 120/94
baterii de condensatoare fractionate;
surse statice de putere reactiva reglabile cu tiristoare; art 4.3.2
c) motoare sincrone
326
326
PE 120/94
200 kVAr;
150 kVAr;
c) 250 kVAr art 4.4.3
327
327
PE 120/94
250 si 1000 kVAr;
1000 si 4800 kVAr; art 4.4.3
c) 500 si 2000 kVAr.
tensiune va fi cuprinsa intre:
328
328
PE 120/94
329
329
PE 120/94
330
330
PE 120/94
331
331
PE 120/94
332
332
PE 120/94
333
333
PE 120/94
Cresterea factorului de putere la consumatorii industriali si similari se recomanda a fi facuta cu prioritate prin: Montarea surselor de putere reactiva specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face cand factorul de putere este mai mic de: Compensarea puterii reactive se aplica in instalatiile electrice ale: Bateriile de condensatoare pot fi montate in instalatiile electrice de: Puterea bateriei de condensatoare care compenseaza factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care functioneaza in gol, nu trebuie sa depaseasca: Pentru compensarea factorului de putere din retelele de 400 kV, se utilizeaza:
mijloace naturale; art 4.2.8
baterii de condensatoare fixe;
c) baterii de condensatoare in trepte.
0,98
0,95
0,92 cap1
operatorului de distributie
operatorului de masurare
consumatorilor industriali si similari
0,4 kV art 4.1.4
20 kV art 4.1.4
110kV
max. 40% din puterea nominala a transformatorului
max. 30% din puterea nominala a transformatorului
max. 20% din puterea nominala a transformatorului art 4.3.7
baterii de condensatoare
bobine de reactanta art 4.1.1
filtre de armonici

Rasp Norm Tehn GR 3b Si 4 B Ex Electricieni

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rasp Norm Tehn GR 3b Si 4 B Ex Electricieni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Statistici

semiinalt art 13.6

jos Ani Dobos:art 13.6

instalatiilor electrice pentru tractiunea electrica

instalatiilor electrice din medii explozive

instalatiilor electrice cu tensiunea nominala mai mare de 1000V art 2.1

tensiunea nominala de tinere la impuls de trasnet art 3.22.a

tensiunea nominala de tinere de scurta durata la frecventa industriala art 3.22 a

tensiunea nominala de tinere la impuls de comutatie

tensiunea nominala de tinere la impuls de trasnet art 3.22.b

tensiunea nominala de tinere de scurta durata la frecventa industriala

tensiunea nominala de tinere la impuls de comutatie art 3.22. b

12,5 kV/m art 5.1.3.5 b

metoda conventionala art 5.2.1.a

oricare dintre cele doua metode prezentate la variantele a) si b)

doar metoda conventionala

doar metoda statistica

oricare dintre metoda conventionala sau metoda statica art 5.2.1.b

descarcatoare cu rezistenta variabila pe baza de oxizi metalici art 7.2.7

cu tensiune pana la 400 kV art 1

cu tensiune pana la 220 kV

cu tensiune pana la 750 kV

numai in caz de avarie

la punerea in functiune (PIF) art 6 a

in timpul exploatarii art 6b

egala sau mai mare decat 2 M

mai mare decat 2 M tab V

a circuitelor primare ale transformatoarelo r de curent

a circuitelor independente (nelegate galvanic) intre ele cap V pct 3

intre circuitele independente si pamant cap V pct 3

nu trebuie sa fie mai mica decat valoarea indicata de fabrica constructoare

trebuie sa fie egala obligatoriu cu valoarea indicata de fabrica constructoare

sa fie mai mare decat curentul de sarcina

sa corespunda curentului de sarcina art 1.16 probe

sa fie mai mica decat curentul de sarcina

trebuie sa fie egala obligatoriu cu valoarea indicata de fabrica constructoare

nu trebuie sa fie mai mare decat valoarea indicata de fabrica constructoare

neglijabila numai pentru aparate cu izolatie in SF6

se calculeaza pe baza de formula

curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3

curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3

curentul de scurtcircuit de soc

mai mare decat curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib

egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16 a3

aproape de generator Ani Dobos:art 16b

departe de generator Ani Dobos:atr 16b

nu exista art 16c

se calculeaza pe baza de formula

rezistentele de contact art 9d

impedantele de defect art 9d

capacitatile liniilor art 13 Liliana art 9h

impedantele de scurtcircuit Ani Dobos:art 9h

admitantele in paralel cu elementele pasive (sarcini) Ani Dobos: art 9h

scurtcircuitul este departe de generator art 9a

scurtcircuitul este aproape de generator

valorile tensiunii de alimentare art 9c

impedantele elementelor componente ale retelei art 9c

impedanta pozitiva egala cu impedanta negativa art 9e

impedanta pozitiva mai mare decat impedanta negativa

impedanta pozitiva mai mica decat impedanta negativa

in incaperi separate Ani Dobos:art 2.6,

nu exista in prescriptiile energetice o astfel de recomandare

este interzisa, cu unele exceptii; Ani Dobos:art 2.7