INTRODUCERE

FIZICA CONSTRUCTIILOR

INSORIRE
PROTECȚIE SOLARĂ
ILUMINAT NATURAL

1
SPECTRUL RADIAȚIEI E.M.

SPECTRUL LUMINOS

2
SPECTRUL VIZIBIL

RADIAȚIA SOLARĂ

3
STICLA

Comportare în raport cu radiația electromagnetică

STICLA

Comportare în raport cu radiația electromagnetică

Coeficient
transmisie
luminoasă
τ
[0…100%]

4
STICLA

Comportare în raport cu radiația electromagnetică

Factor
solar
g
[0...1]

SOARELE

Soarele – stea de mărime mijlocie

• rază = 695.000 km
• volum = 1,42 x 1018 km3
• distanța = 149.450.000 km = 1UA

Distanța maximă față de Pământ – Afeliu / 4 iulie

- 1,52 x 108 km
Distanța minimă față de Pământ – Periheliu / 2 ianuarie
- 1,47 x 108 km
10

5
STRUCTURA SOARELUI

• Miez – 0,23 R, 8-40 mil. K,

100g/cm3
• Zona radiativă – 0,7 R,
130 mii K, 0,07 g/cm3
• Zona convectivă – cca 5000 K, 10-8
g/cm3
• Fotosfera – sute de km, 6000 K
• Cromosfera – 10.000 km,
7000 K, 10-12 g/cm3
• Coroana solară
11

COMPOZIȚIA SOARELUI

• Hidrogen 70%

• Heliu 28%

• Carbon 0,5%

• Azot 0,5%

• Oxigen 0,5%

• Alte elemente 0,5%

12

6
RADIAȚIA SOLARĂ

• UV < 0,35 mm 8-9%

bronzarea pielii

• Vizibil 0,35-0,78 mm 46-47%

lumina vizibilă

• Infraroșu 0,78-5 mm 45%

încălzire/arsuri

13

RADIAȚIA SOLARĂ
Nivelul radiației la exteriorul atmosferei: 1350 W/m2

Variație: +/- 2% nivel de emisie al Soarelui

+/- 3,5% distanță, unghi Pământ

Repartizarea radiației solare 14

7
ELEMENTE DE ASTRONOMIE

Mișcarea Pământului în jurul Soarelui

15

ELEMENTE DE ASTRONOMIE

Înclinarea axei Pământului

16

8
ELEMENTE DE ASTRONOMIE

66
.5
Planul orbitei

°
(ecliptica)

Înclinarea axei Pământului

17

DIRECȚIA PĂMÂNT-SOARE

N
N  = 90°+ 23,5°  = 90°
11
3.5
90

°
.0
°

Direcţia Direcţia
Pământ-Soare Pământ-Soare

S
S
21 Decembrie 21 Martie
Solstiţiul de iarnă Echinocţiul de primăvară

Unghiul dintre axa polilor și direcția Pământ-Soare

18

9
DIRECȚIA PĂMÂNT-SOARE

N
N  = 90°- 23,5°  = 90°

90
66

. 0°
.5°

Direcţia Direcţia
Pământ-Soare Pământ-Soare

S
S
21 Iunie 21 Septembrie
Solstiţiul de vară Echinocţiul de toamnă

Unghiul dintre axa polilor și direcția Pământ-Soare

19

ROTAȚIA APARENTĂ A SOARELUI

Simplificări:
• Orbita – cerc
• Mișcarea de revoluție – rotație uniformă
• Razele Soarelui – paralele între ele și cu direcția Pământ-Soare

N
Definiții: Z N'

• Bolta cerească L

Soare
• Planul orizontului L
• Zenit
Soare
• Nadir
• Nord ceresc
• Mișcarea aparentă a Soarelui
S
20

10
 21

ROTAȚIA APARENTĂ A SOARELUI

Conuri descrise de Soare

22

11
ROTAȚIA APARENTĂ A SOARELUI

Poziții ale Soarelui la latitudini semnificative

23

COORDONATE SOLARE

Azimut: unghiul în plan orizontal făcut de raza de

soare cu direcția sud (corespunzătoare orei 12)

Înălțime: unghiul în plan vertical făcut de raza

de soare cu planul orizontului

24

12
DIAGRAMA SOLARĂ

Diagrama traseului Soarelui (diagrama solară):

Proiecția pe planul orizontului a poziției aparente a
Soarelui pe bolta cerească

Diagrama solară:
• Ortogonală
• Echidistantă
• Centrală

25

z
Construcţia diagramei 1
'

n
V

S N

E
1. Secțiune verticală prin boltă, prin planul nord-sud 26

13
 z
Construcţia diagramei 2
he
'

n
V

S N

E
2. Inălțimea Soarelui la echinocții, he = 90°- L° 27

z
Construcţia diagramei 3
hsv
hsi
'

n
V

S N

E
3. Inălțimea Soarelui la solstiții, hs = he ± 23,5° 28

14
 z
Construcţia diagramei 4

iu
ni
se

e
p
t.-
m
ar
de

tie
'

c.
n
V

S N

E
4. Traseele aparente ale Soarelui – cercuri pe boltă 29

z
Construcţia diagramei 5
iu
ni
se

e
pt
.-m
ar
de

tie

'
c.

n
V

S N

E
5. Traseele aparente pentru celelalte luni 30

15
 10/14 9/15
11/13 8/16
12 z 7/17

Construcţia diagramei 6
6/18
5/19

iu
ni
se

e
4/20

p
t.-
m
ar
de

tie
'

c.
n
V

S N

E
6. Determinarea poziției orelor 31

10/14 9/15
11/13 8/16
12 z 7/17

Construcţia diagramei 7 6/18

5/19
iu
ni
se

4/20
pt.-
m
ar
de

tie

'
c.

n
V

S N

E
7. Proiecție centrală punct cu punct 32

16
 10/14 9/15
11/13 8/16
12 z 7/17

Construcţia diagramei 8 6/18

5/19

iu
ni
se

e
4/20

p
t.-
m
ar
de

tie
'

c.
n
V

S N

E
8. Trasarea curbelor lunare ale Soarelui 33

DIAGRAMA SOLARĂ

34

17
35

36

18
 MASCA DE UMBRĂ
Masca de umbră este reprezentarea plană a zonelor
bolții cerești care nu sunt vizibile dintr-un punct din
spațiu.
Reprezentarea măștii de umbră se obține printr-o
dublă proiecție a obiectelor din spațiu:
• o proiecție centrală pe boltă, prin punctul considerat
• o proiecție pe planul orizontului a proiecțiilor de pe
boltă, printr-una din metodele folosite și la diagrama
solară (ortogonală, centrală - prin nadir -,
echidistantă)
37

38

19
39

40

20
MASCA DE UMBRĂ

41

MASCA DE UMBRĂ

Construcția măștii de umbră

– procedeu simplificat –
Premise:
– corpurile sunt compuse din fete (suprafețe)
plane
– suprafețele sunt delimitate de drepte
– o dreaptă orizontală are ca reprezentare o
curbă în funcție de unghiul sub care este
văzută
42

21
MASCA DE UMBRĂ

Construcția măștii de umbră

– procedeu simplificat –
– o dreaptă verticală are ca reprezentare o
dreaptă ce trece prin centrul măștii de umbră
– dreptele sunt limitate de intersecțiile cu alte
drepte

43

MASCA DE UMBRĂ
Construcția măștii de umbră

Dreapta orizontală
– o dreaptă orizontală are
ca reprezentare o curbă,
trasată în funcție de
unghiul h sub care este
văzută dreapta in plan
vertical

44

22
MASCA DE UMBRĂ
Construcția măștii de umbră

Dreapta verticală
– o dreaptă verticală are ca
reprezentare o rază
(dreaptă care trece prin
centrul măștii de umbră),
trasată prin punctul în
care verticala înțeapă
planul orizontal

45

MASCA DE UMBRĂ
Construcția măștii de umbră

Intersecția
– dreptele nu sunt infinite,
ele se intersectează
unele cu altele

46

23
MASCA DE UMBRĂ
Construcția măștii de umbră

Intersecția
– dreptele nu sunt infinite,
ele se intersectează
unele cu altele

47

MASCA DE UMBRĂ
Construcția măștii de
umbră

Sablon pt.
masca de
umbra

48

24
 MASCA DE UMBRĂ

Olgyay & Olgyay – Solar control & shading devices

Princeton University Press, 1957
49

ILUMINAREA BOLȚII

50

25
STUDII INSORIRE

Scop:

1. determinarea însoririi minime

(în sezonul rece)

2. determinarea necesarului de protecție solară

(în sezonul cald)

51

STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă

Reglementări:

1. normative
2. Ordinul Ministrului Sănătății

Bunul simț?

52

26
 STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă

a. Normativ privind proiectarea clădirilor de

locuințe – NP 057-02
b. Normativ privind cerințele de calitate pentru
unități funcționale de cazare (camere, garsoniere
și apartamente) din clădiri hoteliere – NP 079-02
... (școli, grădinițe, licee)

53

STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă

NP 057-02, NP 079-02
- durata de însorire pentru cel puțin una din încăperile de locuit /
fiecare unitate de cazare, într-o zi de referință (21 februarie, sau
21 octombrie) trebuie să fie de cel puțin 2 ore
- unghiul de incidență în plan vertical al razelor solare directe, în
ziua de referință (21 februarie sau 21 octombrie), trebuie să fie:
min. 6°
- unghiul de incidență în plan orizontal al razelor solare directe, în
ziua de referință (21 februarie sau 21 octombrie), trebuie să fie:
min. 20°
54

27
STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă

Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014

pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate
publică privind mediul de viață al populației

55

STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă

OMS 119/2014
(1) Amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să
asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1 ½ ore
la solstițiul de iarnă, a încăperilor de locuit din clădire și din
locuințele învecinate
(2) În cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor
evidențiază că distanta dintre clădirile învecinate este mai
mică sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte,
se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea
prevederii de la alin. (1).
56

28
STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă

OMS 119/2014

57

STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă

OMS 119/2014

58

29
STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă

OMS 119/2014

59

STUDII INSORIRE
2. Protecție solară

Reglementări:

1. normative ~

Bunul simț?

60

30
STUDII INSORIRE
2. Protecție solară

Normativ NP 079-02

In vederea evitării creșterii temperaturii Ti, pe timp

de vară, se recomandă ca toate elementele vitrate
exterioare din camerele de hotel, indiferent de
clasa hotelului, să fie proiectate astfel încât să se
asigure posibilitatea introducerii de dispozitive
reglabile de protecție parasolară

61

PROTECȚIE SOLARĂ

Protecția solară presupune stabilirea următorilor

parametri:
• Confortul termic – însorire selectivă
• Controlul luminii – evitarea însoririi directe, dar
asigurarea unui iluminat natural corespunzător
• Elemente de plastică arhitecturală, realizare
constructivă, tehnologie etc.
62

31
PROTECȚIE SOLARĂ

Criterii pentru alegerea elementelor parasolare:

• eficiență maximă a protecției solare în perioada
caldă
• permiterea însoririi în anotimpul rece
• obtruziune vizuală minimă
• reducere minimă a luminii naturale

63

PROTECȚIE SOLARĂ

Orientare SUD:
Soarele este văzut sub unghiuri de înălțime relativ
mari (45-68° în România)
• elementele orizontale au eficiență maximă
• detașare de fațadă (ventilație)
• fără obturarea unghiurilor peste 68°
• reducere minimă a luminii sosite din partea
superioară a bolții
64

32
PROTECȚIE SOLARĂ

Orientare EST, VEST:

Soarele este văzut sub unghiuri de înălțime mici
• elementele orizontale nu sunt eficiente: obturează
prea mult și nu limitează însorirea
• se vor utiliza elemente verticale, perpendiculare
sau oblice pe fațadă
• de asemenea detașare de fațadă (pt. ventilație)
65

PROTECȚIE SOLARĂ

Orientare EST, VEST:

Soarele este văzut sub unghiuri de înălțime mici
• elementele orizontale nu sunt eficiente: obturează
prea mult și nu limitează însorirea
• se vor utiliza elemente verticale, perpendiculare
sau oblice pe fațadă
• de asemenea detașare de fațadă (pt. ventilație)
66

33
LUMINA NATURALA

Mansarda UAUIM, București

34
 British Museum, Londra

Sagrada Familia, Barcelona

35
 Casa Mila, Barcelona

Vila La Roche, Paris Panteon, Roma

36
Stație de metrou, Paris

Louvre, Paris

37
Iluminatul natural

• funcționarea clădirilor
• sănătatea utilizatorilor
• definirea caracterului
spațiilor
• referință în redarea
culorilor
• economie de energie

Gara SBB, Basel

LUMINA: CARACTER DUAL

 UNDĂ – radiație electromagnetică

 PARTICULĂ – flux de fotoni

76

38
LUMINA: undă

c=n·l

c = viteza luminii [m/s]

n = frecvența [Hz]
l = lungimea de undă [m]

c = 299.792.458 m/s în vid

= 299.724.000 m/s în aer

77

LUMINA: particulă

E=h·n

E = energia fotonului
h = constanta lui Plank
n = frecvența

h = 6.6256 ·10-27 Erg/s

78

39
SPECTRUL LUMINOS

79

ULTRAVIOLETE

80

40
SPECTRUL VIZIBIL

81

Lungimi de undă

Culoare Lungime de undă (nm)

Roșu 760-630

Orange 630-590

Galben 590-560

Verde 560-490

Albastru 490-440

Indigo 440-420

Violet 420-380

82

41
INFRAROȘII

83

MARIMI FOTOMETRICE
care caracterizează
sursele de lumină

• FLUX LUMINOS
• ILUMINARE
• INTENSITATE LUMINOASĂ
• LUMINANȚĂ (STRĂLUCIRE)

84

42
FLUX LUMINOS (F )

Reprezintă cantitatea de lumină emisă de o sursă

Simbol: F
Unitate de măsură:
lumen (lm)
85

ILUMINARE (E)

Reprezintă fluxul luminos distribuit pe o suprafață

E=F/A

Unitate de măsură:
lux (lx)
1lx = 1lm / m2
Luxul = fluxul luminos de 1 lumen distribuit pe o suprafață de 1m2

86

43
ILUMINARE (E)

87

ILUMINARE (E)
exemple
E [lx]

Soare 100.000

Cer acoperit 10.000

Iluminat punctual lucru 1.000

Iluminat zonă circulaţie 100

Iluminat stradal 10

Lumina lunii 1
88

44
INTENSITATEA LUMINOASĂ (I)

Reprezintă cantitatea de lumină emisă de o sursă

luminoasă într-un unghi solid

Unitate de măsură:
candela (cd) – unitate fundamentală SI

89

INTENSITATEA LUMINOASĂ (I)

90

45
UNGHI SOLID ()

Reprezintă raportul între aria pe care

unghiul o taie pe suprafața unei sfere
și pătratul razei sferei
= A /r2

Unitate de măsură:
steradian (sr)

Steradianul (sr) – unghiul solid care, de la

centrul unei sfere, taie pe suprafața sferei o
porțiune de arie egală cu pătratul razei
91

INTENSITATEA LUMINOASĂ (I)

92

46
LUMINANȚĂ (B)

Reprezintă strălucirea unei suprafețe, dependentă

de iluminarea suprafeței și de fluxul luminos radiat
de suprafață spre privitor
B = I / (A·cos)
Unități de măsură:
cd / m2 (nit) ,
apostilb (asb) – 1 cd/m2 = 3,14 asb

 = unghiul format de direcția fluxului luminos incident cu direcția

de privire
93

LUMINANȚĂ (B)

94

47
 MĂRIMI FOTOMETRICE
care caracterizează corpurile

• FACTOR DE REFLEXIE

• FACTOR DE ABSORBTIE

• FACTOR DE TRANSMISIE

95

MĂRIMI FOTOMETRICE
care caracterizează corpurile

r++t=1

Fr + Fa + Ft = F

96

48
 MĂRIMI FOTOMETRICE
care caracterizează corpurile

Exemple factori de reflexie (reflectanță)

tavan pereţi pardoseli

var, ipsos 0,8 alb, culori pastel 0,7 culori deschise 0,3
alb, culori pastel 0,7 beton 0,5 culori vii 0,2
lemn natur 0,5 culori tari 0,3 culori închise 0,1
lemn culori închise 0,3 culori închise 0,1

97

Mărimi fotometrice

RELAȚIA FOTOMETRICĂ DE BAZĂ

98

49
 ILUMINARE NATURALĂ

Distincție necesară

Radiație solară ↔ iluminare

Radiația solară directă NU se ia în

calcul la determinarea iluminării
naturale

99

ILUMINARE NATURALĂ

• Cer acoperit

50
 ILUMINARE NATURALĂ

• Cer senin

ILUMINARE NATURALĂ

• Cer parțial
acoperit

51
CER ACOPERIT

CIE Overcast
Distribuție
neuniformă a sky
luminanței
bolții
1 + 2 sin
L  LZ
3

CER ACOPERIT

CIE Overcast sky

Consecințe:
• zenitul este punctul cel mai luminos
• luminanța bolții scade la orizont la 1/3 din cea de la
zenit
• luminanța nu depinde de poziția soarelui și deci
orientarea ferestrei nu are niciun efect asupra iluminării
încăperii

52
 ILUMINARE NATURALĂ

2 modalități de abordare cantitativă

1. mărimi fizice (flux luminos, iluminare), în

condiții exterioare bine precizate
2. valori relative, care corelează nivelul de
iluminare interioară cu cea exterioară

ILUMINARE NATURALĂ

Factorul de lumină de zi
(daylight factor)

Raportul, exprimat procentual, între

nivelul de iluminare într-un punct
interior și nivelul de iluminare
simultan în exterior sub cer acoperit
neobturat

53
 ILUMINARE NATURALĂ

Factorul de lumină de zi
(daylight factor)
Avantaje:
- valoare constantă care nu depinde de condițiile concrete
de mediu
- pot fi făcute determinări la faza de proiectare
- nivelul de iluminare interioară se poate calcula ulterior
prin operații aritmetice simple pentru orice condiții

Factor de lumină de zi

Componente

1. lumina directă
de la boltă
componenta de cer /
sky component

54
 Factor de lumină de zi

Componente

1. lumina directă
de la boltă
componenta de cer /
sky component

Factor de lumină de zi

Componente

2. lumina reflectată
de suprafețe
exterioare încăperii
componenta
reflectată exterioară/
External Reflected
Component

55
 Factor de lumină de zi

Componente

2. lumina reflectată
de suprafețe
exterioare încăperii
componenta
reflectată exterioară/
External Reflected
Component

Factor de lumină de zi

Componente

3. lumina reflectată
de suprafețe
interioare
componenta
reflectată interioară/
Internal Reflected
Component

56
 Factor de lumină de zi

Componente

3. lumina reflectată
de suprafețe
interioare
componenta
reflectată interioară/
Internal Reflected
Component

Recomandări de proiectare

NP 057/2002

Normativ privind proiectarea clădirilor de locuințe

Iluminare minimă:
- încăperi de locuit 30 lx (ez 0,75%)
- bucătării 60 lx (ez 1,5%)

114

57
 Recomandări de proiectare

- ferestre cu înălțime mai mare = iluminare mai

bună (partea superioară mai eficientă)
- protecție solară
- finisaje cu factor de reflexie mare, culori
deschise
- dublă orientare
- adâncimea încăperilor (recomandat <6m)
115

Recomandări de proiectare

Ferestre

- H fereastră = min. ½ x adâncimea încăperii

- Raport A vitrat / A încăpere
- încăperi de locuit 1/6 ... 1/8
- săli de clasă 1/3 ... 1/4
- băi, bucătării 1/8 ... 1/10

116

58
 BREEAM

Hea 1 - Daylighting
• 1 Credit (1,07%)
• 1 Credit suplimentar – inovare
Condiții: (clădiri de birouri)
Peste 80% din suprafața închiriabilă netă de
birouri este iluminată corespunzător, astfel:
117

BREEAM

1 Credit (1,07%)
Condiții: a + [b sau (c+d)]

a. 1. Nivel mediu de iluminare Eav > 200 lx pentru

2650 h/an
sau
2. Factor de lumină de zi mediu Dav > 1,8%

118

59
 BREEAM

1 Credit (1,07%)
Condiții: a + [b sau (c+d)]

b. 1. Factor de uniformitate min. 0,4

sau
2. Factor de lumină de zi minim Dmin > 0,68%

119

BREEAM

1 Credit (1,07%)
Condiții: a + [b sau (c+d)]

c. Vedere spre cer de la nivelul biroului (0,7m)

și
d. Criteriul adâncimii încăperii
d/w + d/HW < 2/(1-RB)
120

60
DETERMINAREA ILUMINĂRII NATURALE
INTERIOARE

Eint = ez · Eext /
100
ez = factor de lumină de zi
Eext = 4000 lx

121

FACTORUL DE LUMINĂ DE ZI

ez = ed + eri + ercl + ertr

ed = componenta de cer
eri = componenta reflectată internă
(de la tavan, pereţi, pardoseală)
ercl = componenta reflectată externă,
de la clădirile învecinate
ertr = componenta reflectată externă,
de la terenul înconjurător 122

61
COMPONENTA DE CER

ed = ec · q · t

ec = factorul de cer

s = suprafaţa proiecţiei pe planul

orizontal a proiecţiei golului pe boltă

123

COMPONENTA DE CER

ed = ec · q · t

q= coeficient de neuniformitate a
luminozităţii bolţii cereşti

Q = unghiul dintre planul orizontal şi

dreapta ce trece prin punctul
considerat şi mijlocul golului de
lumină 124

62
 COMPONENTA DE CER

ed = ec · q · t

t= coeficient de reducere a luminii

datorată obturării golului
T = t1 · t2 · t3 · t4
t1 factor de transmisie prin t3 factor de reducere a
elementul vitrat curat luminii datorită murdăririi
t2 factor de reducere a t4 factor de reducere a
luminii de către luminii zenitale datorită
cercevele elementelor de
contrucţie 125

COMPONENTA DE CER

ed = ec · q · t

t= coeficient de reducere a luminii

datorată obturării golului
T = t1 · t2 · t3 · t4
t1 0,85 ... 0,75 sticlă t3 0,70...0,80 zonă urbană
0,50 cărămizi de sticlă 0,65...0,74 zonă
t2 0,80 cercevele metalice industrială
0,70 cercevele din lemn t4 0,90 ferme metalice
cuplate 0,80 grinzi pline
126

63
 Determinarea iluminării naturale

COMPONENTA REFLECTATĂ INTERNĂ

(iluminat lateral)

eri = ec min · R1 · t

ec min =factorul de cer minim

R1 = coeficient de creştere a iluminării de
la suprafeţele interioare

t = coeficient de reducere a luminii

datorată obturării golului

127

Determinarea iluminării naturale

COMPONENTA REFLECTATĂ INTERNĂ

(iluminat lateral)

eri = ec min · R1 · t

ec min =factorul de cer minim

R1 = 3 (factor mediu de reflexie 0,5)
= 1 (factor mediu de reflexie 0,3)

128

64
 ILUMINAREA BOLȚII
Nomograma de iluminare (1000 puncte)

129

VALORI NORMATE MINIME ALE ILUMINĂRII

NATURALE INTERIOARE

Valoarea iluminării naturale

Categoria interioare
lucrării ilum. lateral ilum. zenital
vizuale
lx ez % lx ez %
I 140 3,5 400 10
II 80 2,0 7
III 60 1,5 5
IV 40 1,0 3
V 30 0,5 2
VI 10 0,25 1
VI … XI 4 0,10 0,75

13
0

65
FACTORI DE UNIFORMITATE
iluminat
Tipul încăperilor sau spațiilor lateral zenital
Emin/Emax Emin/Emax

Incăperi din clădiri civile (birouri,

laboratoare, săli de clasă etc.) 0,20 0,50

Incăperi din clădiri industriale categoria I

... V 0,10 0,65

Incăperi din clădiri industriale categoria

VI ... VIII 0,10 0,40

Alte categorii industriale, spaţii de

circulaţie (scări, coridoare) - 0,25
13
1

RAPORT SUPRAFAȚĂ GOL / SUPRAFAȚĂ

PARDOSEALĂ

Nr Destinaţie Raport
1 Încăperi în locuinţe
- de locuit 1/6 ... 1/8
- băi, bucătării, spălătorii 1/8 ... 1/10
2 Încăperi de lucru
- ateliere 1/5 ... 1/7
- laboratoare de cercetări şi control 1/3 ... 1/4
3 Încăperi de învăţământ
- săli de clasă, cabinete 1/3 ... 1/4
- ateliere, cancelarii, secretariat 1/6 ... 1/8
- coridoare 1/8 ... 1/10

13
2

66