Clădirea modernă funcțională - Adolf Behne’s The Modern Functional Building (1926)

● Omul - construiește adăposturi din necesități funcționale, dar dezvoltă ceva care are de a face cu jocul
- bucuria de a face forme
Care sunt el. care alcătuiesc forma?
Aspectele vizuale ale unui obiect
1. Conturul (linie)
2. Culoarea & Lumina
3. Textura
4. Volumul
5. Masa

1. CONTURUL
- unui obiect tridimensional sau bidimensional/ închis
sau deschis/ regulat sau biomorfic
EX: Desen în cărbune - Manet
- linie de contur vibrantă - nedefinită clar (prin
comparație cu desenul din dreapta - Picasso) - linii
deschise bine definite)

2. CULOAREA & LUMINA

Cum intervine culoarea într-o compoziție?
Cât de multă lumină absoarbe/ reflectă un obiect?
* Caută caietele lui Paul Klee – online

EX: Josef Albers - Omagiul pătratului

● Sute de lucrări - ia forme identice și lucrează cu apropierea lucrărilor
● Culoarea diferită schimbă percepția asupra dimensiunii (principiul din spatele reprezentările
bidimensionale ale unui spațiu - tridimensinal)
● Discrepanța dintre efectul psihic și factul fizic
● Culorile se juxtapun pentru a obține efecte vizuale variate și schimbătoare - Căutarea acțiunii
interacțiunii și reacțiunii între culori - culoarea nu are caracter absolut (nu vedem niciodată culori
nerelaționate una cu cealaltă - culoarea ca element profund contextual
 3. TEXTURA

Constantin Brâncuși - Coapsă

● Bucată de coapsă secționată - care stă pe o bucată de
calcar (lăsat nefinisat)
● Exterior bine finisat
● Partea secționată - rugoasă
Reprezentarea corpului în sculptură - Cum faci piatra să pară
că e vie - UN DUBLU AL UMANITĂȚII
● Ruptură - ruină - fragment
Evocă ceva ușor neplăcut - reținere față de partea secționată
La Brâncuși soclul este un subiect în sine.
Non finito - tema ne-terminării ca atitudine programatică.

Picasso - Natură moartă cu scaun de răchită

- Suprafețe care se intersectează
- Obiecte pictate care par sa stea pe acea răchită - reprezentata clar ca răchita adevărată
- Mise en abbys (?) - obiecte deformate care stau pe o bucată de mușama - pe care este imprimata
imaginea răchitei adevărată - reprezentare ieftina comercială.
- Descompuse încât sa le vedem în desfășurarea lor
- Sfoara - cadrul tabloului - singura care e reala
- Relația dintre spațiul reprezentării și cadrul sau - tema cadrului - importanta în istoria artei

4. SPAȚIUL

Relief din templul lui Ramses III - suprapunere

Tehnici de reprezentare a recesiunii obiectelor în spațiu:

- suprapunere,
- diminuare în spațiu,
- perspective divergente intuitive de dinaintea inventării perspectivei liniare (renaștere),
- perspectiva atmosferica - obiectele mai îndepărtate pierd din saturație
Perspectiva atmosferica:
Nu toate culturile pun accent pe reprezentarea fidelă realității, specific occidentală.
Cultura orientală da mai multă importanță compoziției decât reprezentării spațialității:

Tehnica racursiu (foreshortening)

Reprezentarea exagerata a
unor elemente.
Obiectele perpendiculare
pe planul imaginii -
reprezentate exagerat
(Rubens folosește mult
tehnica)
Specific egiptenilor -
combinarea profilului cu o
imagine frontala - pentru a
arăta cât mai multe
informații despre imaginea corpului:

5. PROPORȚIA ȘI SCARA
- Relațiile dintre părțile care alcătuiesc obiectul
- Arhitectura clasică lucrează cu modulul - element
care stabilește relațiile dintre elemente - Controlează cum
se relaționează între ele diversele elemente ale unui
"ansamblu".

Apar deviații asumate de la canoane (licență) -

Michelangelo face asta. Lucrează cu umbra și cu
exagerează proporțiile.
Arhitectura alcătuită de la principiile ordinelor clasice poate
da rezultate variate.

În istoria ideii modului - modulul ideal pleacă începând

din antichitate de la anatomie. Relația antropomorfică dintre arhitectura și proporțiile ei.
Claude Perrault - ilustrație (2 moduri de a face ordinul corintic)
Francesco di Giorgio Martini - proporția unei biserici pornind de la proporțiile corpului uman.
Albrecht Dürer - Tratat despre proporțiile umane - 4
cărți
● Descrie diferite tipuri de corpuri umane - pornind de
la propria observare
● Alcătuire diferită a acestora
● Dürer include corpurile feminine -
Ideea de norma ideala devine din ce în ce mai variată:

Modulorul
● Interpretare modernă a omului vitruvian
● Scopul modulorului este sa fie aplicat în cadrul
arhitecturii și mecanicii (ajuta la găsirea unor norme)
 Cum ne raportăm la vechimea unui obiect?
● Cronologie
● Mărturii fizice care vorbesc despre vechime
Materiale - în ce perioadă erau folosite?
● Importanța documentelor oficiale - arhive
Act de comandă al obiectului de artă - pot
indica informații:
- Relația comandant executant
- Dată și autor
Pentru opere mai recente - poți căuta în reviste
de artă apariția unor opere din epocă
● Mărturia stilistică

Călărețul trac
- Asociat cu figura taurului
- Similarități cu Apollo
- Trăsături ale zeităților locale
- Figură compactă - tip de reprezentare masculină cu trăsături influențate de cultura clasică - totuși este
specifică comunității tracice
- Se regăsește într-o perioadă de timp
- Apare de obicei în basoreliefuri (excepție: statuia din slide)
Moment de sincretism între personajele mitologice ale panteonului grec extins și tradițiile și religiile locale.

Hercule Farnese
- Lucrare descoperită în ruinele Termelor lui
Caracalla
- Devine una dintre cele mai admirate lucrări
din Roma
- 3,17 m - una dintre cele mai mari lucrări
păstrate din Antichitate.
- Copie după un original grec de sec. IV
despre care există documente scrise (lucrarea
nu s-a păstrat)
- Lucrarea a fost găsită pe bucăți - o primă
restaurare - Guglielmo della Porta adaugă
picioarele (reconstrucție după imaginație)
- Gravură Jacob Bos (1562) - atestă că
lucrarea se afla la Palatul Farnese la acel
moment
- Lucrarea este după mutată la Napoli
- Se găsesc picioarele adevărate după un timp - se decide reintegrarea picioarelor originale

Cum ne raportăm la tema copiei?

Foarte comună în antichitate - cultura clasicității este o cultură a copiei
Tema serialității sculpturii clasice
Gliptoteca - colecții în gips - copii în gips după antichitate
Care este stilul?
2 monumente din aceeași perioadă - momentul
istoric nu vorbește întotdeauna despre un unic
stil - ne uităm la stilul regional
● San Miniato al Monte
- Bosaj de marmură albă cu gri verde închis
și tipul asta de fațadă - tipic pentru zona Toscana
● Catedrala din Beauvais
Un autor trece prin diferite faze stilistice de-a
lungul vieții sale.

Tipuri de subiecte
Există o ierarhie a genurilor:
- Cea mai mare importanță până în sec. XIX (când
apar schimbări ce pregătesc arta modernă)
● Religioasă
● Istorică
● Mitologică

O lucrare care obișnuia să fie mai mică - acum are 6 m

Subiect reluat de Manet - pune în criză pictura religioasă - descrierea lui Iisus ținut de îngeri la mormânt nu
există.
O regăsim în lucrarea lui Giovanni Bellini

Scena mitologică
Revizitarea unei scene mitologice
Cezanne duce tema iconografică pe un drum tot mai nuanțat

Cine este cel care plătește lucrarea?

Care este relația lui cu artistul?

Tapiserie (accent oe simboluri) vs portret (făcut de

pictorul oficial de curte
● Detalii temporale - dimineața târziu
● Vizibilă oboseală
● Napoleon n-a apreciat reprezentarea - îl făcea să
pară uman (deci cu defecte)
Portretele lui Augustus - rămân la fel (uneori
indiferent de vârstă)
Nu toți împărații romani făceau asta

Pictură ENCOMIASTICĂ - omagială

Sabin Bălașa - un fel de pictor de curte pentru

Nicolae Ceaușescu
Elemente iconografice ușor de citit
Iob Bițan
- Mod specific de a face pictură oficială
- Imagină cu influențe pop (totuși trecea de
cenzură)

2019 - carte - lucrări omagiale privite în paralel

cu o cronologie a perioadei socialiste
 - Se naște expoziția publică
- Fondarea academiei regale de pictură urmat de inaugurarea unui prestigios premiu - Le prix de Rome
- Academie franceză înființată la Roma
- Royal Academy la Londra
- Se extind în restul Europei și ulterior și peste ocean (Boston, Mexic, New York
Se înființează SALOANELE -dimensiune publică a locului expunerii LOCUL DEZBATERII
Temă tipic iluministă -
Devine subiect public - un fel de democratizare a gustului - interes pentru lucrurile expuse în saloane
Democratizare a culturii și acces la cultură
Devin obiecte de interes public. SPECTATORUL EMANCIPAT (emanciparea ca temă tipic iluministă)

JOHANN JOSEPH ZOFFANY The Academicians of the Royal Academy

- O temă centrală a operei - dezbaterea. Dezbat teme ale artei
- Înconjurați de piese de artă de factură clasică
- 2 modele nud care pozează
- 2 portrete de femei - singurele de la momentul respectiv din cadrul academiei - reprezentate simbolic

PIETRO MARTINI - Salon du Louvre

O nouă redescoperire a antichității - neoclasicism
Revizitare a antichității ca urmare a descoperirilor arheologice.

Sistematizare urbană
Descoperire extraordinară - momentul în care începe
să se pune problema studiului științific al antichității -
fondarea unei științe care încearcă să clasifice și să
periodizeze aceste fragmente și aceste civilizații.

Încep să circule în Europa - gravuri și copii.

Imagini care încep să circule în Europa gravuri (produse în serii) - fac imaginea antichității cunoscută celor
care nu aveau acces la ele.

Imagini care astăzi au calitate documentară.

Fragmentul , ruina, ce se păstrează dintr-o civilizație, formă de melancolie, tema trecerii timpului

Cum intră aceste lucrări într-un circuit - ele sunt adesea comenzi ale unor personaje din nobilitatea europeană
care doresc în colecțiilor lor imagini ale antichității
GIOVANNI PAOLO PANINI - Roma Antică
Cunoscut pentru vedute și capricii romane
● site -ul muzeului - sunt identificate piesele

Practica Grand Tour ului

- Dorința de colecționare
- Apariția gliptotecilor

JAMES STUART & NICHOLAS REVETT JULIEN DAVID LE ROY - publică lucrarea cu
Serie de desene publicate - devin accesibile relevee din Atena (înaintea celor 2 de dinaintea lui)

ROBERT WOOD

- Publică înainte celor 3

Anticar britanic - începe călătoria spre Orient - face măsurători în
Siria
ROBERT ADAM
Robert Adam publică desene ale palatului lui Dioclețian de la Split
- Ipoteze de reconstrucție (infirmate ulterior de săpăturile arheologice)

Vorbim despre o anume grecomanie - reevaluare în manieră științifică a antichității

JAQUES LOUIS DAVID (1748 - 1825)
- Implicat puternic în revoluția franceză și devine ulterior pictorul oficial al lui Napoleon.
- Câștigă Prix du Rome.

Conștiință artistică ce se formează simultan cu o conștiință politică. Contextul dezbaterilor publice.

Vine după o perioadă de încărcare puternică a imagini specifică barocului.

JURĂMÂNTUL HORAȚILOR

Începe să picteze lucrări monumentale cu rol

de exemplu moral
● Perioada regalității romane - văzută ca
perioadă ideală
● Decizia asupra rezultatului bătăliei va fi dată
prin restrângerea războiului la bătălia dintre 2
familii - restrângerea victimelor (Horații și …)
● Tema salvării orașului - temă patriotică
● David reprezintă momentul în care cei 3
frații Horați jură credință tatălui lor înainte de a
pleca la lupta
● Pictorul alege să construiască narațiunea
prin intermediul unei scene - interesant cum o
alege (încărcătura simbolică a jurământului)

Context istoric: se apropia revoluția franceză

Imaginea alcătuită ca un decor de teatru cu arhitectură aproape sobră în spate
Figuri sculpturale ale personajelor

Cameră închisă cu pereți foarte sobri - Dimensiunea morală a arhitecturii (lipsa ornamentelor
Ideea de elocvență a arhitecturii - arh trebuie să transmită o idee.

SACRIFICIUL IPHIGENIEI
● Tragismul acestei scene și tristețea personajului din stânga
● Tonuri desaturate - Hainele care formează o arhitectură în
jurul corpului - folosirea pliului pentru a reda tridimensionalitate
● Un lucru cu relieful (ținând cont că vorbim despre o
imagine plată)

Importanța lucrului cu relieful - tema faldului

O metodă de reprezentare a volumului - jocul cu umbra
E ca o friză în pictură - detașare a personajelor din planul vertical.
Jacques Louis David folosește același principiu - un fundal simplu
Imagine constituită prin contrast

● Poziția femeilor - forme fluide în evidentă

opoziție cu liniile angulare și decise al personajelor masculine
● Lucrul cu elemente impare
● Cele 3 femei sunt surorile și nevestele băieților. - Deznodământul luptei este tragic pentru femei - fie
mor frații fie soții - de aceea motivul suferinței.
Conturul fin, Culoare fină , fără tușe groase
Neoclasicism - marea măiestrie e să nu se vadă tușa , textura.

LES LICTEURS RAPPORTANT À BRUTUS LE CORPS DE SES FILS

Scena morții lui Brutus
- Copii lui încearcă să comploteze pentru moartea tatălui și sunt la rândul lor omorâți.
- Scena îl prezintă pe Brutus care își primește copii morți
- Contrast între suferința mamei(partea luminată - lumina cade pe „moartea familiei”) și cea a tatălui
2 subscene împărțite de un șir de coloane:
● Semiumbră: Brutus cu copii - scena morții - datoria față de patrie
● Lumină: mama cu fetele
Lucrul cu faldul, pliul, relieful.
Schema pregătitoare a aceluiași tablou:
Vezi diferența de dimensiune între schițe și tablou(lucrul cu caroul pentru a transpune la scară mare)
MOARTEA LUI SOCRATE

Ideea virtuților pe care le reprezintă

personajele acestor povești antice dramatice -
idealuri ale revoluției (ideea că bărbații sunt
patriotici, slăbiciunea femeii)
- Fundal sumbru - într-o închisoare
- Socrate - influent în comunitatea tânără; nu
scrie (acuzat pentru ideie moral politice pe care
Socrate le imprimă tinerilor) - Condamnat la
moarte prin otrăvire
- Momentul picturii:socrate care trebuie să și-l
administreze singur (tema: Socrate ca propriul
său călău)
- 12 personaje - aluzie la cina cea de taină
- Reprezentat atletic în ciuda vârstei
(înțelepciunea)
- Arată cu degetul către cer (idealul - lumea ideilor)
- Platon și Socrate - singurii îmbrăcați în alb
- Platon înfățișat în vârstă (deși era mai tânăr și nici nu a asistat la moarte)
Paralelă cu ideile revoluției:
● Exemplul virtuții - cineva gata să moară pentru principiile sale
● Un personaj care dă naștere unei noi etape

MOARTEA LUI MARAT - stânga

- Marat ( French political theorist, physician, and scientist.) - bolnav - boala de piele - lucrează din cadă
că trebuie să stea în apă - este omorât cu un cuțit de către Charlotte Corday,
- David reprezintă fix această scenă la cerința comitetului revoluționar
- Tonuri sobre și desaturate
- Din gradații de luminozitate
- Nu vorbim de un clar obscur (vezi Carravaggio)

Studiu anatomic - dreapta

Lucrare neterminată - imagine comică (sunt doar capetele detaliate)
Devine pictorul oficial al lui Napoleon
Diagonale puternice (calul, dealurile)
Trupele sunt mici în spate. Napoleon - dominanta imaginii.
Liniile de forță ale capei, și cozii calulului - indicarea direcției către vârf/ victorie
Inscripții pe pietre : Hannibal, Charlemagne, Napoleon

Fresca încoronării lui Napoleon la Notre Dame,

Simboluri - monumentalitate

Eroul într-o poziție diferită - obosit

Contrapposto - dificil de redat echilibrul mușchilor.
Decorația din fundal
Cadre influențate de descoperirile arheologice.
Cadru din spate atent construit
Birou cu picior de sfinx- leu - decorație specifică momentului.
MET - expoziție cu schițele lui David
https://www.metmuseum.org/exhibitions/listings/2022/jacques-louis-david-radical-draftsman

Jean Auguste Dominique INGRES

Undeva la zona de intersecție între romantism
și neoclasicism - imaginea corpului armonios
influențat de statuarul antic

Lucrul cu lumina , și poziția ușor melancolică

(vorbind despre romantism)
O alegorie a civilizației pe care se construiește
civilizația lui Ingres.

Cearta dintre antici și moderni

Claude Perrault și Francois Blondel
● Dispută la academia de arhitectură -
paralelă dintre antici și moderni
● Sursa sau cum a fost adaptată?
Perrault când îl traduce pe Vitruvius îl simplifică
- denaturează sensul.

Apoteoza lui Homer

- Zeița Nike înaripată - idee de verticalitate
- Reguli compoziționale bazate pe regulile clasice
- Homer în centrul imaginii - primește cununa de la Nike (devine „regele” acestui moment)
- Fidias, Michelangelo, Raffael , Poussin - personaje care au participat la construcția civilizației europene
- Cele 2 personaje alegorice Iliada și Odiseea (vaporul și arma - războiul troian)
- Marea scenă istorico -mitologică a lui Ingres
Josephine Eleonore Marie Pauline …
- Reținere în folosirea culorilor
- Transparență , lucrul cu textura
- Fond neutru care susține strălucirea personajului - O frumusețe ușor melancolică
GRANDE ODALISQUE

Poziție des întâlnită în basoreliefuri și sculptură.

- Personaj din harem
- Imagine exotică - învăluită în mister și
reverie
- Catifea, pafta (cataramă cu care se
prindeau hainele)
- Evantai cu pene de păun
- Privire tranșantă și distanță (diferită de
langoarea lui Venus - atitudine care te invită)
- Temă sinuoasă - corpu, e mult prea lung
dpdv anatomic

LE BAIN TURC
Tema orientalismului - începe să fie din ce în ce
mai des vizitată de artiști europeni ai momentului
(în contextul unei relaxări a relației cu poarta -
se importă obiecte din spațiul oriental - în plină
epocă a industrializării)
Devin vizibile mai multor oameni prin intermediul
expozițiilor universale

Venus din Urbino - Tiziano Vecellio

- Personaj plasat într-un palat renascentist

- Câinele - imaginea fidelității
- Relația cu servitoarele (în plan secundară -
caută în cufăr)
- 2 scene - personajul care privește spre
privitor // scena care scapă în „spate” prin logie
(Peisaj care se întrevede printr-o logie)
 - Presupusă amantă a lui Rafael - Fornarina
- Ingres îl pictează pe Rafael și pe Fornarina
* O plasează pe Fornarina într-un cadru oriental
Observăm o trimitere la o altă cultură nu la
mitologia antichității

Ingres se compară cu Rafael - a te situa în raport

cu predecesorii - arta autoreferențială

ROMANTISMUL
Curente ce coexistă uneori în opera. acelorași
autori
Caliban(?) - Furtuna - Shakespear
Tema sensibilității - centrală (în raport cu lumea.
Accent pe sentiment - pe o relație redescopeită
cu peisajul (odată cu industrializarea -
realizarea pierderii „peisajului” cureit de
urbanizare)

Un interes tot mai mare pentru ceva car4e a fost

- sentiment nostalgic, melancolic, de regret.
Melancolia - geniu și nebunie în occident - expo
https://artdaily.cc/news/15372/Melancholy---
Genius-and-Insanity-in-the-West-
Opens#.Y5MLRXZBy3A
 Theodore Gericault - bifează majoritatea
temelor tipice romantismului
- Trăiește puțin
- Interesat de studiu (cercetarea directă a subiectelor
abordate ca trăsătură modernă : vizite la Salpetrieri -
unde exista o secție recentă bolilor psihice)
LE SOIR AVEC UN AQUEDUC
Referință la un trecut (poate) mai bun , peste a cărui
măreție a trecut timpul.
Tema melancoliei / reveriei

LE MONOMANE DU VOL // LA MONOMANE DE L

ENVIE
Intră în subiecte tipice gustului romantic:
- Interesul pentru sentiment
- Stări de spirit -aflate la limita patologiei

- Cel care s-a uitat cu atenție la tema modernității în

raport cu nebunia și cu azilul - mIchelle
- Se uită la scoaterea în afara societății a azilului
- „Nașterea clinicii” - privește tema nebuniei (când
începe să fie considerată o boală)
- Nebunul evului mediu - personaj cu rol de a distra //
singurul care poate spune adevărul - Rigoletto -
imaginea romantică a nebunului

Perspectivă care începe să se dezvolte în perioada secolului XIX -

● sfârșitul secolului XIX - nașterea psihanalizei
 • stânga :
- Privire intensă și peisaj ușor amenințător - nu vorbește despre cliche ul copilăriei fericite
- Interesul pentru portret ca loc unde se exprimă aceste stări psihologice uneori extreme
• Dreapta :
- Explorarea lumii animalelor
- Interesul pentru studiul animalelor
* Tema pasiunii - legată de animalul sălbatic
● Povestea de dragoste dintre o contesă (?ucrainiană) de care se îndrăgostește Ivan Mazeppa - pedepsit
de soț să fie legat de un animal sălbatic (suferința și pedeapsă unui iubit neacceptat)

PLUTA MEDUSA

- Ilustrarea unui subiect (nici biblic, nici

mitologic)
- Ilustrează un eveniment contemporan -
povestea unei fregate (Medusa) care
navighează în largul coastelor Senegalului într-
o ambarcațiune cu 400 de călători care
naufragiază
- Scapă puțini pe bărci de salvare
- Sclavii sunt lăsați pe o plută rudimentară în
voia valurilor - mor în nr. foarte mare (+acte de
cannibalism; mor de foame/ sete)
- Povestea generează un scandal politic - se
punea problema abolirii sclaviei (umanitatea și
non umanitatea)
Se pune din nou problema de ce alegi să reprezinți ?
Gericault alege să reprezinte un moment teribil între viață și moarte
- Corpuri care atârnă moarte deja
- Relația cu corpul care e pe moarte
 - Gericault s- a uitat cu atenție la istoria corpului care se descompune:

Corpul coborât de pe cruce care începe să se descompună

Proporția unui sicriu
Christ închis într-o imagine cu proporția unui sicriu.
• Gericault îi caută pe supraviețuitori (cercetarea) și discută cu ei - culege o mărturie directă și alege să
reprezinte momentul cel mai teribil în care naufragiații văd în zare - ușor sugerat vasul aflat la mare
depărtare ultima speranță - spulberată de vasul care se îndepărtează
- Lipsa eroilor în imagine - este vorba de disperare (LUCRARE ANTIEROICĂ)
• Identificarea unor reguli clasice de compoziție
- Compoziție în formă de piramidă
- Mici „piramide” create de grupurile de persoane
- Grupuri de persoane simbolice
- Exemplu de racursi - în dreapta jos - pare că iese din imagine (efect puternic în contextul în care tabloul
e la scara umană)
Construiește o machetă 1:1 pe baza discuțiilor cu supraviețuitorii - studiul adevărului.

Lucrarea este expusă la salon - are succes și devine lucrare de referință

Eugene Delacroix

Masacrul din Chios (războiul greco-turc)

- Devine pretext pentru studiul corpurilor
Delacroix compune imaginea diferit - centrul imaginii se deschide către zona largă a orizontului
Se pot citi două grupuri.

La liberté guidant le peuple

- Libertatea care conduce poporul Simbol al rev. de la 1830 din paris - lupte de stradă (perioada Victor
Hugo - Mizerabili)
- Lupte urbane - plasarea acțiunii (se văd turnurile de la Notre Dame - simbol al unui Paris regaș
- Alegoria libertății

• Fanaticii din Tangler - stânga

- Începe să se documenteze prin călătorie - Ex : Nordul africii
Gustul pentru oriental capătă o dimensiune mai reală - apropiată de ce se întâmplă cu adevărat. - Călătorii
documentate care schimbă perspectiva ușor rigidă legată de imaginație a orientalismului începutului de secol
XVII.
• Femmes d Alger dans leur appartement - dreapta
- Aproape pointilist pe alocuri - se observă o distanțare față de regulile academice
 REALISMUL - Moment precursor al
impresionismului
Statutul artei între obiect religios și
„altceva” - trecere care începe să se
facă începând cu quattrocento (și
trecento)

Charles Baudelaire - La peintre de la vie

moderne
Baudelaire introduce categoria
esteticii urâtului - relația cu urâtul și rău
(vizibilă din romantism - ex: sublimul)
Introduce termenul de flaneur -
personaj care se plimbă prin oraș.
FLANEUR UL PERFECT - se bucură de
vârtejul urban.
Este unul dintre primii autori pentru care
orașul devine personaj. Și care
valorifică tranzitoriului - clipa care trece
CONSTANTIN GUYS - Pe Champs Elysees
Nou tip de viteză urbană - mijloace noi de transport.

Observăm un mixaj social care nu se întâmpla într-un

mediu atât de mic - vehiculele devin forme de
democratizare al vieții urbane.
Orașul începe să devină mai cunoscut pentru că
deplasarea devine mai ușoară.

Această modernitate devine mai colectivă decât în

perioada premodernă (raportat la orașele mari) -
aduce o deschidere mentală și un anumit gust -
apariția IMOBILELOR DE RAPORT PARIZIENE
- Transparența cu strada

Eleganța ariciului - Muriel Barbery

Imaginea unei culturi burgheze

 Opera ca tip de spectacol
începe să fie „gustată” de
cât mai mulți oameni.

- Imagine - inaugurarea
operei - perioada lui
Napoleon III

Moment neo rococo Moment propice sculpturii - util și arhitecturii

- Tema reliefului
- figurile care se rotesc și ies din planul vertical (dreapta) - aceleași fețe - din cum se construiește
narațiunea vezi mai multe unghiuri. (chiar dacă în realitate nu te poți roti)

Se construiește o cultură burgheză - gust pentru cultură care se democratizează

Ideea că există timp liber care nu este al muncii începe să se extindă.
Unde
petrecem
timpul liber?
Astfel acest
subiect începe
să fie abordat
în artă:
 Referințe istoria orașelor:
• Leonardo Benevolo
• Istoria orașului european The city shaped &
• The city in history - Spiro Kostof

REALISMUL
Descrierea cu acuratețe și realism a ceea
ce se întâmplă în jur.

Gustave Courbet
- Pictor asociat cu realismul
- Implicat puternic politic (după
războiul franco-prusac) - propunere
guvernului de apărare naționlă să
demoleze coloana din Place Vendome
(vezi caricatură stânga și imagine
dreapta)
Necesitatea ca arta să fie o artă a timpului
- sec. XIX , forfota urbană, marile
bulevarde, și viața muncitorească grea și
săracă - duce la o nouă sensibilitate
Nevoia de a crea a artă care e vie și care să reflecte timpul. O artă care să traducă obiceiurile, ideile, aparența
timpului meu după propria mea experiență.

Le casseurs de pierre
Dimensiuni mari ale pânzei pentru un subiect aproape umil. (160 x 259 cm)
Pierre Joseph Proudhon (text)
 Enterrement à Ornans

Înmormântare la țară - a unui personaj

neimportant.
Tema scenei de gen adusă la o scară
monumentală.

L atelier du peintre
În centru: pictorul care lucrează la un
peisaj (pe o panza mare raportat la
subiectul picturii) o pictura despre pictura
la scara uriașă a picturii istorice
- Tema nudului- muza

• 2 zone
- Dreapta: grup de artiști și oameni de
cultura - persoane cunoscute în epoca
(printre ei și Baudelaire) - acea societate
care consuma/ discuta/ dezbate
- Stânga: personaje banale, amestecate
Ironie: personajul din prim plan cu pușca
și câinele - Napoleon -(?)
Courbet vorbește despre o alegorie reala (oximoron) - vrea sa insiste asupra unei aparente contradicții.
Subiectele lui sunt în definitiv subiecte din viata reala.
Courbet construiește pavilionul realismului - lângă grand palais - cu tot cu atelierul său - intrare cu taxă
Își expune propriile lucrări care fuseseră refuzate.

Jean François Millet- Des glaneuses

Joc aproape coregrafic - Un anumit ritm al vieții de la tara

Rosa Bonheur- Targ de cai

ȘCOALA DE LA BARBIZON
Tinere generații de artiști cu fascinație pentru a reda cu
mare acuratețe toate schimbările luminii, frunzișului,
etc.

Tema peisajului devine din ce în ce mai prezenta. Se

transforma într-o tema în sine.
Expoziția lui John Constable - influența în epocă

Théodore Rousseau - marginea pădurii la monts Girard - stânga

Camille Corot - Stejari la Bas-Breau - dreapta

Tratarea devine mai abstracta (pete de culoare)

Nicolae Grigorescu

Dorința de reluare a unei relații cu teritoriul, cu

viata pură de la țară.
Edouard Manet
Avangardă și kitch - Clement Greenberg

„primele picturi moderniste datorită onestității cu care

anunțau suprafața.
Pune în criză tema adâncimii. Obsesia pentru adâncime
se transformă în altceva.

Christ mort cu 2 îngeri

Tema picturii religioase începe să fie din ce în ce mai
puțin prezentă.
Manet chiar se îndepărtează de la canoane

Manet s-a uitat la imagini de pieta. Lucrări a căror funcție

e să trezească devoțiune (comandate de bogați - se
găsesc în case bogate în locul de rugăciune).

Caută Andrea Mantegna!

Manet se uită la astfel de picturi.

Ce este îngerul ? - intermedierea între lumea terestră
și cea supra terestră. *
Evoluția reprezentării îngerilor de-a lungul istoriei artei

Îngerii - ființe înspăimântătoare

 Manet - îngeri cu o frumusețe totuși înspăimântătoare (vezi
și culorile aripilor
- Fiinte androgine (tema sexualității îngerilor)
- Corpul lui Iisus - aproape uman - nu trădează natura
divină
- E mort? Pare că e viu și privește
Problema dublei substanțe a lui Iisus.

Hans Holbein cel tânăr - Corpul Christului mort în mormânt - stânga

Andrea Mantegna - Christ Mort (Pinacoteca di Brera) - dreapta
- Textura pânzei - vizibilă

Predelă - panoul de jos la un altar cu mai multe panouri

Velasquez - considerat de Manet cel mai mare pictor

Gare Saint Lazare

Pictura comentată de Greenberg (textul de la începutul
cursului)
- Fetița se uită către șinele de tren care duc spre Gare
Saint Lazare.
- Privirea greu de evitat a femeii care privește la privitor.
Te obligă să te uiți .Vrei să vezi ce e în spatele grilajului.
- Lucrarea este despre o situație urbană burgheză -
Parisul Modern.
- Colțul din stânga - se întrezărește o fațadă
Haussmanniana tipică/
- Linii orizontale continui - matrice spațială și
compozițională susținută de grilă
- Regulile compoziției aproape anulate
Perioadă care se suprapune cu apariția unor aparate de
fotografiat mai mobile.
 Japonismul - la modă

Le dejeuner sur l herbe

- Refuzată la salonul din 63
Le salon de refusées - Napoléon III
- Sunt expuse multe dintre tablourile refuzate în salonul din 63.
Personajele pot fi identificate în persoanele vremii (ea este
modelul lui și unul dintre tipi e frate sau prieten – de verificat
informația)
- Personaje la picnic
- Femeia dezbrăcată foarte albă - vizual violentă
- Goală într-un mod neerotic

Inspirație – 2 tablouri de la Louvre

- Le Concert champêtre (Titien) - stânga
- Judecata lui Paris - scena dreapta jos (compară)

- Personajul din spate - din alt film - un film care se refera la istoria picturii (nimfele) - în planul din spate //
de unde vin
- Mâna lui indică atât spre spate (istoria) dar și la tipa din prim plan.
- Jocul privirilor care nu se intersectează - se formează o coregrafie
- Lumina pică pe tipa din spate
- Lumina, în rest, vine dinspre privitor - senzația că a fost descoperită
 Olympia
- Curtezană care primește flori de la slujitoare (femeie
de culoare
- Aceeași platitudinii
- Contur puternic
- Pisica neagră din colț - fidelitatea
Fundal care închide imaginea
Aproape neterminată după standarde academică
Aceeași idee a luminii care vine dinspre privitor - senzație
inconfortabilă

De comparat cu:
• Le Grande odalisque • Venere di Urbino

Le balcon

A Bar at the Folies-Bergère - Édouard Manet

- Probabil cea mai tulburătoare lucrare a lui.
- Tip de entertainment specific perioadei
- în fundal - stânga sus picioare cu pantofi verzi la trapez
- Cadru sumptuous - candelabrul

Imaginea din fundal este într- o reflecție în oglindă

- Lumini stranii - ca două luni
- Ea - fată simplu - îmbrăcată frumos care vinde
la bar și se uită înspre noi (cumva deasupra
noastră) ușor pierdută (tristețe , maybe oboseală)
- În dreapta - reflexia ei care se uită plecat spre
domn? Poate sunt momente diferite în timp?
- Fata pare acolo dar parcă nu e
Inspirația de la Velasquez - cine e în oglindă

Venus la oglindă – Diego Velasquez

Cine e Venus ?
Un decalaj la care Manet se uită cu mare atenție