gest

desen
desenulliber
arhitectură
AB ARHITECTURA

0494
compoziția
paginarea
În planșa de alături, lăsând la o parte calitatea desenelor, se observă că intenția
autorului, legată de paginare, a fost folosirea a trei pătrate, unul mai mare, principal
care conține desenul colorat (cula de la Măldărești), următoarele două mai mici

AB
conținând desene modeste, alb negru.

Paginarea este primul gest care

trebuie să fie corect gândit pentru a
obține o compoziție bună. Vreau să
spun că paginarea corectă este ceea
ce leagă forma desenului (obiectul
desenat poate fi înalt, lat, oblic,
patrat, rotund, etc.) de forma foii de
hârtie și de poziționarea acesteia (pe
orizontală sau pe verticală)
1 2

ARHITECTURA exemple
În principiu orice
desen este o compozitie. 1 -Volumetrie

0494
Alaturi sunt câteva
desene cu teme diferite
2 -Ilustrarea unui text
3 -Compoziţie cu obiecte
comune
4 -Temă de examen
3
5 -Spaţiu interior 4

6 -Compoziţie cu plante

lampăcugaz
6
5
arh. alexandrubercan-AlexB0494-cursrealizatînscopeducaționalnuestedestinat
comercializăriișinupoateficopiatdecâtdepirațisaudenesimțiți

exempledinarhitectură
Iată câteva exemple de copmpoziții arhitecturale. Nu aveți senzația ca vă uitați
la filme științifico-fantastice?...vă reamintesc ca trăim pe aceeași planetă cu autorii
acestor volume. Pot să vă mai spun că domnul Oscar Niemeyer a împlinit în 2007, 100
de ani; joaca cu volumele nu ține de vârstă.

AB
Oscar Niemeyer, Muzeul Oscar Niemeyer,
Brazilia 2002

g. m. cantacuzino
ARHITECTURA
Robert Venturi, Casa Venturi 1964

„În artele plastice, a compune înseamnă a dispune forme într-un spaţiu limitat,
într-un mod echilibrat şi armonic, cu scopul de a exprima un gând sau un sentiment
iniţial şi prestabilit. Este deci, în actul de a compune, o voinţă de a face să participe

0494
toate formele întrebuinţate în compoziţie, la un efect de ansamblu. La baza
compoziţiei este deci forma, căci fiecare, formă are conţinută în sine propria sa compo-
ziţie, inerentă structurii sale. Pentru ca diferitele forme care intră într-o compoziţie să
poată fi orchestrate, ele trebuie să. fie supuse unei legi comune de proporţionare, care
va justifica ansamblul lor.
Omul trăind în funcţia legii de gravitaţie, e firesc ca operele sale să exprime
această preocupare constantă. în transpunerea formelor naturii, artistul va căuta în
primul rând să satisfacă acest element de echilibru care se va prelungi în cele mai
subtile aspecte ale compoziţiei. Se spune în mod curent că o compoziţie este sau nu
este echilibrată, atuncea cînd o parte din elementele sale sînt sau nu sînt dispuse, în
funcţia unei anumite simetrii care satisface simţul nostru spiritual de echilibru. Vom
spune despre un tablou că are o compoziţie dezechilibrată cînd prea multe elemente
se îngrămădesc nejustificat într-o parte a pânzei, lansând goluri displăcute, cînd
obiectele unui tablou sunt împrăştiate la intimplare fără corelaţie între ele sau cînd
dispoziţia cromatică nu satisface acelaşi simţ al repartizării maselor colorate sau
modelate. Vom aprecia echilibrul unei compoziţii sculpturale, după aceeaşi nevoie pe
care o simţim de a vedea masele organizate în aşa fel, ca ele să concure la un efect
unic, şi nu dispersat.
 Compoziţia, în primul rînd, este deci o concentrare a efectelor în jurul unei idei
realizate plastic, în arhitectură, compoziţia porneşte de la o ierarhizare a elementelor
programului, care se vor dispune spaţial după o temă. Această temă odată pusă, va
exprima plastic realitatea utilitară şi simbolică a momentului.
Compoziţia arhitectonică se dezvoltă pe axe şi se exprimă în volume, a căror
corelaţie trebuie să fie armonică. în celelalte arte plastice, compoziţia e aparent mai
liberă. Totuşi, preocuparea artiştilor de a echilibra, proporţiona şi armoniza volumele
sau suprafeţele cromatice sau volumele exprimate prin desen, îi mână adesea la o
stabilire a unor raporturi geometrice sau la înscrierea obiectelor într-un volum, dând
astfel operei lor o structură mai riguroasă. Cînd zicem că o compoziţie plastică se
dezvoltă, subînţelegem această dezvoltare în spaţiu. Totuşi o noţiune pur spaţială,

AB
fără nici o intervenţie psihică a noţiunii de timp, nu există. Şi noţiunea spaţiului se
realizează în timp şi chiar adesea, o expresie spaţială sugerează timpul croind ritmul,
adică o succesiune de cadenţe. Acest lucru e foarte sensibil în arhitectură, în care se
poate foarte bine vorbi de compoziţii ritmate (o succesiune egală de elemente, arcade,
coloane, ferestre etc).
Compoziţia este deci efortul de organizare şi de echilibrare pe care-l face artistul
in năzuinţa lui creatoare a formelor cu care îşi compune opera.”

Tadao Ando, Fundația Langen 2006

ARHITECTURA
Oscar Niemeyer -Muzeul de Arta Contemporana Brazilia

0494
Arata Isozaki Re-Ruined Hiroshima 2005 macheta
Arata Isozaki, Cladirea Syntax

Arata Isozaki Biblioteca Qatar - proiect

 săînvățămsăprivim
BRÂNCUȘI spunea că trebuie să privim până vedem
Să privim mai atent obiectele din jur şi să descoperim partea lor frumoasă, chiar şi
acolo unde, aparent, acest lucru nu există. Urmăriţi succesiunea 1,2,3.... 9
1 Alegem câteva obiecte simple și le
punem pe masă, fără pretenţia de a le
grupa într-un fel anume, dar, la o privire
mai atentă, observăm că le-am aşezat
(instinctiv) în ”scara măgarului„

AB
Coborâm linia orizontului și ne rotim în jurul obiectelor căutând o imagine ”bună”
precum un fotograf

ARHITECTURA
3 Observăm că, din punctul în care
ne-am oprit, vedem nişte suprapuneri
supărătoare și nişte spații care
conturează trei insule distincte

0494
Căutam un alt punct
5 De data asta, obiectele parcă sunt
aşezate pe raft în magazin, iar privirea
scapă printre ele în continuare
6 Mai încercăm o dată
7 Ce surpriză ! Am descoperit un
punct din care nu se vede nimic: toate
obiectele sunt ascunse în spatele
cilindrului

AB
8 Dacă nici acum...
9 Din punctul în care ne aflăm am
obţinut o imagine echilibrată și bine
proporţionată, o compoziţie piramidală,
asimetrică.

ARHITECTURA

0494
10 In fine!
compoziția
putem să randăm

Concluzia este una singură: trebuie să

învățăm să privim. Desenul este doar
mijlocul prin care facem cunoscut celor din
jurul nostru modul deosebit în care noi
interpretăm ceea ce vedem; scopul nu este
să obţinem un ”desen bun„ , ci să arătăm că
avem un grad înalt de selectare a
imaginilor.
arh. alexandrubercan-AlexB0494-cursrealizatînscopeducaționalnuestedestinat
comercializăriișinupoateficopiatdecâtdepirațisaudenesimțiți

percepție
Din exemplul anterior reiese foarte clar că o grămadă de obiecte începe să se
numească compoziție doar dacă o privim dintr-un punct potrivit. Dacă în materie de
grafică putem greși, consecințele nefiind atât de grave (supărăm doar privitorul care nu
poate decât data viitoare să nu ne mai bage în seamă), ce se întâmplă în arhitectură?
Imaginaţi-vă o casă care se vede bine dintr-un singur punct. Asta nu prea e în
regulă. Deşi întâlnim și astfel de cazuri, dictate de condiţii speciale (gândiți-vă numai la
mormintele rupestre egiptene). In directă legatură cu subiectul nostru există în istoria

AB
arhitecturii un exemplu aproape clasic și la propriu și la figurat.
E vorba despre o comparație pe care o putem face între modurile în care erau
concepute și percepute templele grecești și romane.

greciișiromanii
templul grec, să zicem la întâmplare...
Parthenonul, era amplasat în zona sacră, a orașului, pe
acropolă. Drumul pe care procesiunea religioasă
înconjura templul impunea perceperea dinamică a
acestuia din toate unghiurile. Astfel templul nu avea
fatade principale sau secundare, era la fel de important
de oriunde il priveai (de aici și apariția colonadei Parthenonul
perimetrale). Era altfel spus tratat ca o imensă statuie
ridicată pe o înălțime.

ARHITECTURA
romanii

grecii

0494
Forul din Pompei
Acropola Atenei

templul roman era amplasat în oraș, mai precis

în piața publică, în for. Este evident că există o singură
fațadă care participă la atmosfera din piață. Astfel cu
timpul celelalte fațade își pierd importanța, coloanele
aferente sunt angajate în ziduri, într-o prima fază, apoi
dispar cu totul.
Templul lui Hercule din Cori
arh. alexandrubercan-AlexB0494-cursrealizatînscopeducaționalnuestedestinat
comercializăriișinupoateficopiatdecâtdepirațisaudenesimțiți

AB statui
ARHITECTURA

0494
 compozițiapiramidalăasimetrică
După atâta introducere, vom discuta, în sfirşit, despre compoziţia piramidală
asimetrică. Am ales tipul acesta de compoziție pentru că mi s-a părut că are un
corespondent în arhitectură și urbanism - vorbim despre asta la momentul potrivit.

reguli 1 7 2

a
b

AB
c
d
5 6
e

f
g

ARHITECTURA h
3

0494
4 8
a Se trasează un chenar la 1,5 - 2 cm de marginea hârtiei 1-2-
3-4
b Se marchează jumătatea spațiului de lucru atât pe
orizontală 5-6, cât și pe verticală 7-8
c Se duce diagonala descrescătoare 1-3
d Se duce diagonala crescătoare 4-7
e La intersecția celor două diagonale se duce o axă verticală
AXA DOMINANTEI VERTICALE
f Prin extremitatea superioară a acestei axe se duc paralele la
diagonalele duse mai devreme
g Cele două paralele determină, pe marginile verticale ale
chenarului, extremitățile LINIEI ORIZONTULUI
h La partea de jos se duce o curbă ușoară, concavă, ce va
accentua profunzimea compoziției.Pe ea se vor amplasa
obiectele extreme: cel mai apropiat de privitor și cel mai
îndepărtat
 regulileaufostinventatepentruafi
respectate
Obiectul cel mai înalt se amplasează pe axa dominantei verticale, restul
obiectelor se dispun descrescător de o parte și de alta, aşa cum se vede în imagine.
Evident că totul se întâmpla în interiorul piramidei asimetrice conturate anterior.
Privirea, atrasă de dominanta verticală, pendulează apoi stânga-dreapta ,
cuprinzând în final întreaga compoziţie.

AB
2

3
4

6
7

ARHITECTURA
Până în acest punct lucrurile au fost simple și au putut fi explicate, s-a încercat
chiar enunţarea unor reguli clare și a unor relaţii geometrice care să uşureze

0494
demararea unei compoziţii.
De aici încolo, „popularea” compoziţiei cu obiecte ține de tema aleasă, precum și
de intenţia, talentul, imaginaţia și experienţa autorului.
Dar pentru că desenul, în general, înseamnă plăcere, compoziţia de care
discutăm produce chiar intensă bucurie și satisfacţie celui care reuşeşte să-și exprime
astfel personalitatea.
ticlă
 pantelecompoziției
2
panta 1-2 este ascendentă - adică
urcă - dacă ai folosi o scară, ai urca mai
ușor
panta 1-3 este descendentă - adică
coboară - dacă ai folosi un derdeluș, ai
coborî mai lin
unmoddeaciti
perspectiva

AB
Obiectul cel mai apropiat de privitor
din punctul 1 agaţă privirea, care apoi este
ajutată să urce pe scară în vârf, pe drum
avem timp să admirăm frumuseţea 3
verticalei a cărei extremitate 2 vrem s-o
atingem . O dată ajunşi, coborârea este
inevitabilă: folosim schiurile și ajungem la 1
obiectul cel mai îndepărtat al compoziţiei
din punctul 3
primplan
Obiectul cel mai apropiat de privitor din punctul 1 trebuie văzut într-o perspectivă
ușor deformată pentru a atrage atenţia
arh. alexandrubercan-AlexB0494-cursrealizatînscopeducaționalnuestedestinat

ARHITECTURA
comercializăriișinupoateficopiatdecâtdepirațisaudenesimțiți
dominantaverticală Dominanta
Dominanta verticală ar verticală este raţiunea de a fi a

0494
trebui să aibă o anumită
proporție, trebuie să fie
elegantă și să domine nu
numai prin amplasare, ci și
prin proporții
1- este imaterială
1 2 3 3- este ca un butoi
2- este ceva mai
potrivită
compoziţiei, este coloana vertebrală
de care sunt agățate toate celelalte
obiecte care o susţin și o scot în
evidență. În acelaşi timp, prin felul ei
de a se manifesta (elegantă, curbă,
crescătoare, transparentă, etc.)
aceasta dă sens fiecărui obiect,
„stabilindu-i” poziţia în cadrul
compoziţiei

Nu întotdeauna avem la dispoziţie obiectul cu proporţiile dorite; în

acest caz apar câteva situaţii care merită prezentate:
1- cele două obiecte au aceeaşi înălţime, obiectul ce rezultă e
fracturat la jumătate
2- înălțimea insuficientă este compensată prin înălţarea obiectului
pe o bază
1 2 3 3- înălțimea insuficientă este compensată prin adăugarea unui
obiect mai mic, caraghios
PE PRINCIPIUL: DECÂT O MIE DE
VORBE, MAI BINE O IMAGINE,
URMEAZĂ CÂTEVA EXEMPLE
COMENTATE
plastelină

muzicale

AB
regulileaufostinventatepentruafi
încălcate
În cele ce urmeză voi încerca folosind câteva planșe alese la întâmplare să fac
unele comentarii asemănatoare cu cele de la curs dar evident mult mai sărace în
conținut.
Deşi toate compoziţiile pe care le vedeţi mai jos respectă regulile enunţate până
acum (mai mult sau mai puţin), ele vin și cu unele inovaţii
Fără o dominantă verticală pronunțată,
compoziția reușește să fie dinamizată de
paharul care, pe lângă faptul că e răsturnat,
este și spart. Această ipostază extremă
induce o anumită tensiune în calmul

ARHITECTURA “paralel” al planșei

0494 Multe paralele care atenuează, într-o

oarecare măsură, efectul de perspectivă
 Deși am spus mai devreme că la partea de jos a
compoziției se conturează o concavitate, se obține în cadrul
acestei planșe un efect contrar, efect accentuat de modelul
ștergarului
D o m i n a n t a
verticală se arcuieşte
inspirat pe diagonala
descendentă, iar ritmul
clapelor accentuează
perspectiva

AB
O“bărcuţă” foarte dinamică

Noroc cu scaunul
și draperia, pentru că
restul obiectelor sunt
puse fără imaginaţie.

ARHITECTURA

0494 D o m i n a n t a
verticală se “scurge”
frumos spre vasul cu
apă din prim-plan, de o
parte și de alta a ei se
găsesc cele două
accente roșii
 Dominanta verticală este fracturată la
jumătate, prea multe obiecte sunt într-o
poziţie statică, maşina de călcat este
prezentată într-o perspectivă greşită

AB
ARHITECTURA
Nu e o compoziţie în termenii discutaţi
până acum. E mai degrabă un afiş ce anunţă
o expoziţie de flori

0494
Dominanta verticală este obţinută cu
greu, obiectele sunt banal şi fără imaginaţie
așezate

arh. alexandrubercan-AlexB0494-cursrealizatînscopeducaționalnuestedestinat
comercializăriișinupoateficopiatdecâtdepirațisaudenesimțiți