album

șah2
desenul liber
compoziția
În planșa de alături, lăsând la o parte calitatea desenelor, se observă
PAGINAREA că intenția autorului, legată de paginare, a fost folosirea a trei pătrate, unul mai
mare, principal care conține desenul colorat (cula de la Măldărești),
următoarele două mai mici conținând desene modeste, alb negru.

Paginarea este primul

gest care trebuie să fie corect
gândit pentru a obține o
șah
compoziție bună. Vreau să spun
ca paginarea corectă este ceea ce
leagă forma desenului (obiectul
desenat poate fi înalt, lat, oblic,
patrat, rotund, etc.) de forma foii
de hârtie și de poziționarea
acesteia (pe orizontală sau pe
verticală)
EXEMPLE În principiu orice desen este o compozitie. Alaturi sunt câteva desene
cu tematică diferite
1

șah1

1 -Volumetrie
2 -Ilustrarea unui text
3 -Compoziţie cu
obiecte comune
4 -Temă de examen
5 -Spaţiu interior
6 -Compoziţii cu
plante

șah3
 sanitare
desenul liber
compoziția
EXEMPLE Iată câteva exemple
ARHITECTURĂ de copmpoziții arhitecturale.
Nu aveți senzația ca vă uitați
la filme științifico-
fantastice?...vă reamintesc
ca trăim pe aceeași planetă
cu autorii acestor volume.
Pot să vă mai spun că
domnul Oscar Niemeyer a
sanitare1 împlinit în 2007, 100 de ani;
joaca cu volumele nu ține de
vârstă.
Oscar Niemeyer, Muzeul Oscar Niemeyer, Brazilia 2002

Arata Isozaki Re-Ruined Hiroshima

2005 macheta

statui Tadao Ando, Fundația Langen 2006

Arata Isozaki Biblioteca Qatar -

proiect

Robert Venturi, Casa Venturi 1964

statui1

Oscar Niemeyer -Muzeul de Arta

Contemporana Brazilia

Arata Isozaki, Cladirea Syntax

 parfum
desenul liber
compoziția
BRÂNCUȘI spunea că trebuie să privim până vedem

SĂ ÎNVĂȚĂM Să privim mai atent obiectele din jur şi să descoperim partea lor
SĂ PRIVIM frumoasă, chiar şi acolo unde, aparent, acest lucru nu există. Urmăriţi
succesiunea 1,2,3.... 9

sticle 1 Alegem câteva obiecte

simple și le punem pe masă,
fără pretenţia de a le grupa
într-un fel anume, dar, la o
privire mai atentă, observăm
că le-am aşezat (instinctiv) în
”scara măgarului„

sticle1
2 Coborâm linia orizontului și ne rotim în jurul obiectelor căutând o imagine
”bun㔠precum un fotograf

3 Observăm că, din

punctul în care ne-am oprit,
vedem nişte suprapuneri
supărătoare și nişte spații
care conturează trei insule
distincte

compoziție1
4 Căutam un alt punct

5 De data asta, obiectele

parcă sunt aşezate pe raft în
magazin, iar privirea scapă
printre ele în continuare
compoziție2
desenul liber
compoziția
SĂ ÎNVĂȚĂM
SĂ PRIVIM
6 Mai încercăm o dată

compoziție3 7 Ce surpriză ! Am
descoperit un punct din care
nu se vede nimic: toate
obiectele sunt ascunse în
spatele cilindrului

8 Dacă nici acum...

9 Din punctul în care ne

aflăm am obţinut o imagine
echilibrată și bine
proporţionată, o compoziţie
compoziție4 piramidală, asimetrică.

10 In fine! putem să randăm

compoziția

Concluzia este una

singură: trebuie să învățăm
să privim. Desenul este doar
mijlocul prin care facem
compoziție5 cunoscut celor din jurul
nostru modul deosebit în care
noi interpretăm ceea ce
vedem; scopul nu este să
obţinem un ”desen bun„ , ci să
arătăm că avem un grad înalt
de selectare a imaginilor.
album
compoziție6
desenul liber
compoziția
PERCEPȚIE Din exemplul anterior reiese foarte clar că o grămadă de obiecte
începe să se numească compoziție doar dacă o privim dintr-un punct potrivit.
Dacă în materie de grafică putem greși, consecințele nefiind atât de grave
(supărăm doar privitorul care nu poate decât data viitoare să nu ne mai bage în
seamă), ce se întâmplă în arhitectură?
Imaginaţi-vă o casă care se vede bine dintr-un singur punct. Asta nu
prea e în regulă. Deşi întâlnim și astfel de cazuri, dictate de condiţii speciale
(gândiți-vă numai la mormintele rupestre egiptene). In directă legatură cu
subiectul nostru există în istoria arhitecturii un exemplu aproape clasic și la
compoziție7 propriu și la figurat.
E vorba despre o comparație pe care o putem face între modurile în
care erau concepute și percepute templele grecești și romane.
GRECII ȘI Templul grec, să zicem la întâmplare Parthenonul, era amplasat în
ROMANII zona sacră, a orașului, pe acropolă. Drumul pe care procesiunea religioasă
înconjura templul impunea perceperea dinamică a acestuia din toate
unghiurile. Astfel templul nu avea fatade principale sau secundare, era la fel de
important de oriunde il priveai (de aici și apariția colonadei perimetrale). Era
altfel spus tratat ca o imensă statuie ridicată pe o înălțime.
Acropola Atenei

compoziție8

Parthenonul

Templul roman era

amplasat în oraș, mai precis în
piața publică, în for. Este
evident că există o singură
f aț a dă c a r e p a r ti c i p ă l a
atmosfera din piață. Astfel cu
timpul celelalte fațade își pierd
importanța, coloanele aferente
compoziție9 sunt angajate în ziduri, într-o
Forul din Pompei prima fază, apoi dispar cu totul.

Templul lui Hercule din Cori

 compoziție10
desenul liber
compoziția
piramidală asimetrică

REGULI După atâta introducere, vom discuta, în sfirşit, despre

. Am ales tipul acesta de compoziție pentru că mi s-a
părut că are un corespondent în arhitectură și urbanism - vorbim despre asta la
compoziție11 momentul potrivit.

corpuri iluminat

scule desen
Se trasează un chenar la 1,5 - 2 cm de marginea hârtiei

Se marchează jumătatea spațiului de lucru atât pe orizontală ,

b cât și pe verticală

Se duce diagonala descrescătoare

Se duce diagonala crescătoare

La intersecția celor două diagonale se duce o axă verticală

Prin extremitatea superioară a acestei axe se duc paralele la

diagonalele duse mai devreme
Cele două paralele determină, pe marginile verticale ale
chenarului, extremitățile
La partea de jos se duce o curbă ușoară, concavă, ce va accentua
profunzimea compoziției.Pe ea se vor amplasa obiectele extreme:
cel mai apropiat de privitor și cel mai îndepărtat
 zenit1
desenul liber
compoziția
piramidală asimetrică
regulile au fost inventate pentru a fi respectate

Obiectul cel mai înalt se amplasează pe axa dominantei verticale,

restul obiectelor se dispun descrescător de o parte și de alta, aşa cum se vede
în imagine. Evident că totul se întâmpla în interiorul piramidei asimetrice
conturate anterior.
Privirea, atrasă de dominanta verticală, pendulează apoi stânga-
zenit2
dreapta , cuprinzând în final întreaga compoziţie.

populare

populare1

Până în acest punct lucrurile au fost simple și au

putut fi explicate, s-a încercat chiar enunţarea unor reguli
clare și a unor relaţii geometrice care să uşureze demararea
unei compoziţii.
De aici încolo, „popularea” compoziţiei cu obiecte
ține de tema aleasă, precum și de intenţia, talentul,
imaginaţia și experienţa autorului.
Dar pentru că desenul, în general, înseamnă
plăcere, compoziţia de care discutăm produce chiar intensă
bucurie și satisfacţie celui care reuşeşte să-și exprime astfel
personalitatea.
album
statui3
desenul liber
compoziția
piramidală asimetrică
regulile au fost inventate pentru a fi respectate

DOMINANTA este raţiunea de a fi a compoziţiei, este coloana

VERTICALĂ vertebrală de care sunt agățate toate celelalte obiecte care o susţin și o scot în
statui4 evidență. În acelaşi timp, prin felul ei de a se manifesta (elegantă, curbă,
crescătoare, transparentă, etc.) aceasta dă sens fiecărui obiect, „stabilindu-i”
poziţia în cadrul compoziţiei

Dominanta verticală ar Nu întotdeauna avem la

trebui să aibă o anumită proporție,dispoziţie obiectul cu proporţiile dorite;
în acest caz apar câteva situaţii care
trebuie să fie elegantă și să domine
nu numai prin amplasare, ci și prinmerită prezentate:
proporții 1 - cele două obiecte au
statui5 1- este imaterială aceeaşi înălţime, obiectul ce rezultă e
3- este ca un butoi fracturat la jumătate
2- este ceva mai potrivită 2- înălțimea insuficientă este
compensată prin înălţarea obiectului
pe o bază
3- înălțimea insuficientă este
compensată prin adăugarea unui
obiect mai mic, caraghios
PANTELE panta 1 - 2 este ascendentă - adică urcă - dacă ai folosi o scară, ai urca
COMPOZIȚIEI mai ușor
panta 1-3 este descendentă - adică coboară - dacă ai folosi un
derdeluș, ai coborî mai lin

UN MOD Obiectul cel mai

DE A CITI apropiat de privitor din punctul 1
COMPOZIŢIA agaţă privirea, care apoi este
ajutată să urce pe scară in vârf,
pe drum avem timp să admirăm
frumuseţea verticalei a cărei
extremitate 2 vrem s-o atingem .
O dată ajunşi, coborârea este
inevitabilă: folosim schiurile și
statui6 ajungem la obiectul cel mai
îndepărtat al compoziţiei din
punctul 3

PRIM PLAN Obiectul cel mai apropiat de privitor din punctul 1 trebuie văzut într-o
perspectivă ușor deformată pentru a atrage atenţia
albumjucării2
desenul liber
compoziția
regulile au fost inventate pentru a fi

EXEMPLE În cele ce urmeză voi încerca folosind câteva planșe alese la

COMENTARII întâmplare să fac cîteva comentarii asemănatoare cu cele de la curs dar
evident mult mai sărace în conținut.
Deşi toate compoziţiile pe care le vedeţi mai jos respectă regulile
enunţate până acum (mai mult sau mai puţin), ele vin și cu unele inovaţii

plastelină EXEMPLUL 1

plastelină1
Fără o dominantă verticală Multe paralele care
pronunțată, compoziția reușește să fie atenuează, într-o oarecare măsură,
dinamizată de paharul care, pe lângă efectul de perspectivă
faptul că e răsturnat, este și spart.
Această ipostază extremă induce o
anumită tensiune în calmul “paralel”
al planșei

EXEMPLUL 2

plastelină3

Deși am spus mai devreme că O“bărcuţ㔠foarte dinamică

la partea de jos a compoziției se
conturează o concavitate, se obține în
cadrul acestei planșe un efect contrar,
efect accentuat de modelul ștergarului
album
plastelină5
desenul liber
compoziția
regulile au fost inventate pentru a fi

ALTE
EXEMPLE
statui7
Dominanta verticală se Nor oc cu sc aunul ș i
arcuieşte inspirat pe diagonala draperia, pentru că restul obiectelor
descendentă, iar ritmul clapelor sunt puse fără imaginaţie.
accentuează perspectiva

populare2
Dominanta verticală se
“scurge” frumos spre vasul cu apă
din prim-plan, de o parte și de alta a
ei se găsesc cele două accente roșii
Dominanta verticală este
fracturată la jumătate, prea multe
obiecte sunt într-o poziţie statică,
maşina de călcat este prezentată
într-o perspectivă greşită

populare3
Nu e o compoziţie în
termenii discutaţi până acum. E mai Dominanta verticală este
degrabă un afiş ce anunţă o obţinută cu greu, obiectele sunt
expoziţie de flori banal şi fără imaginaţie așezate