Estetica

Curs 1. Introducere

Locul si Perioada: Italia in Perioada Renasterii (1418) pana in perioada Modernitatii

la Paris (1907).

Obiectiv: Urmarirea istoriei occidentului si asa numitelor „dispozitive de cunoastere”

prin intermediul picturii : emergenta, nasterea, dezvoltarea si impunerea unor dispozitive de
cunoastere.

Dispozitive de cunoastere= este un concept care sugereaza mai multe lucruri:

participa la conturarea si la perceperea lumii in care traim (ex: arta care nu face altceva decat
sa copieze sau sa reprezinte realitatea).

Mimesisul= arta a copierii, este pusa sub semnul intrebarii. Asadar, arta si mai ales
pictura, la prima vedere este o copie a realului (ex: pictura in ulei care reprezinta o imagine a
realului), dar in ciuda acestor aparente vom vedea ca arta este mai degraba un actor important
in impunerea intelegerii realitatii. Aceasta intelegere nu este pasiva ci ACTIVA.

Dispozitivul de Cunoastere:

 Un dispozitiv de cunoastere pictural organizeaza o schimbare in modurile de

prezentare a sensibilului si a formelor. Aceste dispozitive de cunoasterea formeaza
ochiul si modul nostru de a functiona. Un dispozitiv de cunoastere in pictura inseamna
aceasta operatie in schimbarea formelor de prezentare a sensibilului.
 Cum? Uneori prin simpla schimbare a cadrelor, alteori prin schimbarea starii prin care
sunt reprezentate personajele sau obiectele dintr-un tablou. A marimilor, a relatiei
dintre culori, a felului in care liniile sunt ingrosate sau nuantate. Toate acestea sunt
schimbari ale unui raport dintre lucruri.
 Un dispozitiv de cunoasterea porneste de la premisa ca spatiul nu este deja definit in
relatiile dintre obiecte. Forma= modul nostru de perceptie, de configurare a ochiului.
 Cu alte cuvinte: spatiul nu exista in mod obiectiv. Un cadru de tablou nu se reduce
la ceea ce este in interior, ci se formeaza o relatie intre ceea ce se vede si ceea ce
este in afara cadrului.
 Ochiul nostru alege din realitate felul cum leaga obiectele, alegem ce vede, ce poate
vedea si care este logica acestor reliefari.
 Perceptia artistica este diferita de perceptia psihica. Viktor Sklovski spune despre
perceptia psihica ca aceasta „ extrage din real doar ceea ce este necesar activitatii de zi
cu zi pe care noi o desfasuram”. Perceptia artistica, din contra, scoate din acest
automatism. Perceptia psihica este felul cum vede lucrurile la fel atat ieri, cat si astazi
si tot asa, unde nu ne intereseaza cum cade lumina etc, obiectele sunt aceleasi obiecte
pe care noi le stim. Perceptia artistica da nastere unor noi mecanisme de cunoastere.
 Un dispozitiv de cunoasterea se gaseste in trei tipuri de relatie :relatia dintre aparenta
si realitate (apare in pictura Renasterii), relatia dintre un obiect cu un alt obiect (felul
cum sunt reliefate in pictura), relatia intre vizibil si semnificatia care ii este adaugata.
 Un dispozitiv de cunoastere scoate la iveala felul cum arta gandeste.
 Leonardo afirma ca „pictura este gandire” Pentru ca ea gandeste/speculeaza asupra
miscarii si a formelor. (adica, trebe sa ai imaginatie, tată, fara creier nu pictezi).
 Dar, arta nu gandeste intotdeauna la fel. Un dispozitiv de cunoastere se naste, se
dezvolta, iar cand atinge perfectiuna acesta este abandonat chiar de catre cei care au
dus la aceasta perfectiune. (ex: in pictura lui Rafael se atinge aceasta perfectiune,
ulterior abandonand propriul sau dizpozitiv de cunoastere)
 UN dispozitiv de cunoastere functioneaza doar o vreme pana cand este inlocuit.

Punctul de intensitate:

 Un dispozitiv de cunoastere are intotdeauna un punct de intensitate. Adica un

punct in care putem vedea acest dispozitiv de cunoastere cristalizat (cu si mai multe
cuvinte, atingerea perfectiunii, pentru ca lui Poenar ii plac cuvintele fancy).
Cristalizarea = cand totul se afla in armonie perfecta.
 Dispozitivul de cunoastere se afla in relatie cu mai multi factori : epoca, istoria,
societatea, civilizatia in care se manifesta si se aneste un asemenea mod de a gandi.
(Cu alte cuvinte , fiecare epoca aduce noi moduri de a gandi si noi perspective asupra
artei si a creari ei)
 Punctul de intensitate este un dinamism particular pentru ca forma este
intotdeauna dinamica si particulara – Definition by Deleuse <3
 Forma este in continua miscare deci dinamica. Si particulara pentru ca are o
geografie si o varsta a ei.
 Punctul de intensitate este pasiunea artistilor de a da forma la ceea ce ramane de
inventat! (ex : arta romantica nu picteaza realitatea asa cum e, incearca sa ii daruiasca
o noua forma, sa inventeze o alta realitate)
 Renascentistii adorau arta antica deoarece arta antica nu le oferea tehnici noi gata
facute, ci ii faceau pe acestia sa inventeze totul.
 Concluzie: Pictura este un mod de a privi in lume, intelegerea cosmosului si a
universului.

Florenta in anul 1418:

 Trei personaje foarte importante: Brunelleschi

Donatello => cei trei au influentat arta in Florenta
Masaccio
1. BRUNELLESCHI
 In 1418, acesta participa si castiga un concurs artistic care avea ca tema, una din cele
mai mari probleme ale istoriei occidentale, adica, CUM CONSTRUIM DOMUL
BISERICII SANTA MARIA DEL FIORE din Florenta??? Aceasta este o biserica care
a inceput sa fie construita in 1296, dupa criterile arhitecturii gotice. Deoarece Italia nu
 este foarte fascinata de gotic (goticul aparand mai mult in Franta, Germania), aceasta
biserica mixeaza stilul gotic cu arhitectura romanica.
 In 1418, mai trebuie construit un Dom (Domul are un acoperis mai dubios sub forma
de bolta, din cauza acestei forme, niciun arhitect nu stia cum sa il construiasca
deoarece peretii domului erau foarte subtiri, iar acestia nu ar fi putut suporta greutatea
acoperisului. Deasemenea, Domul trebuia sa fie construit la o inaltime foarte mare, la
care nu s-a mai atins pana acuma, incepand de la 60 de metri inaltime, si este si
octogonal) De ce voiau sa construiasca ceva asa de mare? Din cauza ca avea
arhitectura gotica, iar gotic inseamna ceva grandios care uimeste.
 Dilema: Cum construiesti acest dom fara tehnologia pe care o cunoastem noi
acum? Ei bine, Brunelleschi a gasit raspunsul (Pam-Pam-Pam!!!)
 Scurt istoric despre Brunelleschi (aka mica paranteza a lui Poe-Chan) (Pregati-ti-
va de o telenovela) : In 1402, Brunelleschi avea 25 de ani, tot la Florenta, pierde un
concurs pentru construirea usilor de bronz ale unei Biserici. Acest concurs este
castigat de rivalul lui Brunelleschi, numit Ghiberti. Brunelleschi foarte suparat ca a
pierdut in fata lui Ghiberti, renunta la sculptura , considera ca el nu mai are niciun rost
pe pamant (intra in depresie cu alte cuvinte). Insa, juriul concursului propune lui
Brunelleschi sa lucreze cu Ghiberti ca asistentul sau. Oare ce va face Brunelleschi
acum?! Pleaca din Florenta cu prietenul sau Donatello (care si acesta este sculptor) in
Roma Antica si studiaza ruinele de acolo, mai ales celebrul Panteon (acest Panteon are
un Dom cu o inaltime mult mai mica si este sustinut de niste pereti mult mai grosi.
Insa Domul din Florenta este mult mai inalt iar niste pereti mai grosi nu ar fi solutia.)
 Revenim inapoi in anul 1418 in momentul concursului pentru construirea
Domului: Brunelleschi castiga concursul , insa cu o singura conditie: aceea de a
colabora cu Ghiberti (pe toata perioada constructiei din 1418-1436, cei doi se aflau
intr-un conflict continuu). De exemplu: La un moment dat, Ghiberti face in asa fel
incat Brunelleschi sa fie arestat, dar nici Brunelleschi nu se lasa mai prejos, iar acesta
pentru a expune incompetenta lui Ghiberti, mimeaza ca este bolnav (isi ia un fel de
concediu medical, nu se mai prezinta la construirea domului), asadar, Ghiberti e
incapabil sa continue singur construirea Domului. Astia doi se aflau in conflict cu
toata lumea, cu angajatorii, chiar si cu muncitorii.
 Brunelleschi este nevoit sa vina cu o idee noua radical, nu doar la nivel de arhitectura
ci si la nivel de inginerie (practic sa revolutieneze absolut tot). Inventeaza nu doar un
sistem de ridicare a greutatilor la acea inaltime, ci si un sistem de a aduce lemnul pe
barci la Florenta.
 Solutia Domului: Brunelleschi nu construieste doar un Dom, ci doua. Unul in
interiorul celuilalt. Astfel reducand masiv greutatea acoperisului. Construieste 70 de
ferestre mici pozitionate strategic pentru a reduce intensitatea vantului.
 Odata cu Construirea Domului incepe cu adevarat perioada Renasterii.
Brunelleschi a reusit sa ii depaseasca pe Antici.
DONATELLO:

 Dintre cei trei mentionati la inceput, Donatello este sculptorul esential (Pana la
Michelangello, el este cel mai important). Acesta inventeaza un nou tip de sculptura, ii
daruieste o forma umana realista. Atat in arta antica, existau sculpturi cu forme umane
realiste, insa Donatello aduce ceva nou, el ia in considerare punctul din care sculptura
lui va fi vazuta. Criticii spun ca : sculpturile lui Ghiberti sunt atrase de valorile tactile,
pe cand sculpturile lui Donatello sunt atrase de valorile optice.
 Donatello este un inovator continuu. Tot el este inventatorul unei noi tehnici numite
Schiacciato, adica tehnica sculpturii in relief. (Ia in considerare felul cum cade
lumina, dand o senzatie de reliefare). Aceasta tehnica ii va influenta atat pe
Brunelleschi si pe Masaccio si pe toti sculptorii epocii.
 Sfantul Gheorge ucigand balaurul:
 Povestea inaltarii: Hristos oferind lui Petru Cheile.

MASACCIO:

 Acesta invata de la Brunelleschi tehnicile perspectivei in spatiu.

 Civilizatia Araba: tratatele arabe cu privire la optica, la matematica, la arta etc incep sa
fie cunoscute de catre Renasteri. Adica, in sfarsit Peninsula Iberica care era sub
puterea Araba, este eliberata de acestia. Astfel ca, europenii descopera cunostiintele
arabe: arta, scrisul etc. Mare parte din aceste scrieri arabe se bazeaza pe cunostiintele
anticilor europeni, a greciei antice.
 Intre 1424 si 1428 (in perioada in care Brunelleschi construia Domul) la biserica Santa
Maria del Carmine din Florenta, intr-o anumita capela a acestei biserici, Masaccio
revolutioneaza pictura occidentului.

Din nou despre punctul de intensitate si a cristalizarii formale:

 Acestea au loc in trei dimensiuni : 1. In pictura : Figurile Umane ale lui Masaccio (au
volum si este daruit de lumina)
2. Ordonarea spatiului la Donatello (are coerenta)
3. Cosmosul lui Brunelleschi (o trasatura specifica
a lui)

Trasaturi ale Renasterii

1. Leonardo spune „ pictura este o filosofie pentru ca speculeaza asupra miscarii si

formei”. Pictura este un mod de a construi formele sensibilului.

2. Albrecht Durer spune „ arta adevarata se gaseste doar in natura , iar cel ce poate sa o
smulga de la natura, o stapaneste.” Prima parte a expresiei spune ca Arta copiaza natura,
dar partea a doua a expresiei schimba sensul : cel ce poate sa o smulga de la natura, o
stapaneste. Asadar, nu este accesibila la nivelul aparentei. Adevarul este in natura, dar nu
in ceea ce vedem imediat. Adevarul trebuie smuls din natura. Ceea ce inseamna ca arta nu
este mimetica, in sensul copierii vizibilului, ci o cunoastere a legilor interne ale naturii.
 Pictura Renascentista nu este iluzionista, adica, nu da iluzia realitatii. Ea este
esentialista, adica ea incearca sa construiasca intr-un tabloul, legile realului. De aceea
exista aceasta pasiune pentru forma, de a inventa ceva nou.

3. „Nu copiaza realitatea ci isi permite sa o corecteze”. Michelangello considera ca natura

poate fi corectata. NU copiezi ceea ce se vede ci corectezi ceea ce se vede. Arta
renascentista nu ofera doar acces la adevar ci da forma la adevar.

ALTI TREI TEORETICIENI IMPORTANTI:

1. Marsilio Ficino

2. Leon Batista Alberti

3.Giorgio Vasari

MARSILIO FICINO:

 De ocupatie: preot,filosof, astrolog, traducator. Este cel care traduce majoritatea

cartilor lui Platon, este intemeietorul Academiei Florentine, iar in 1482 publica o carte
„Teologia Platonica” in care ne vorbeste despre filosofia crestina a lui Platon. Desi
este preot, acesta nu il acuza pe Platon din cauza opiniei lui despre religie, din contra,
gandeste filosofia lui platon cu religia crestina. Tot Ficino este cel care propune
intreruperea legaturii dintre Evul Mediu si Renastere.

LEON ALBERTI:

 De ocupatie: preot, poet, lingvist,filosof, arhitect.Scrie doua carti : „Tratatul de

Pictura” si lanseaza o moda a tratatelor (tratat=definitie). In acest tratat te invata
despre pictura si cum sa pictezi. Cum sa combini culorile, lumina, umbra etc. Publica
si „ Tratat de Arhitectura”.
 Tratatul de Pictura: venereaza arta antica, dar este si fascinat de arta prezentului sau.
Lanseaza legile si telurile picturii renascentiste. Este fascinat de Brunelleschi,
Donatello si Masaccio. Ii descrie pe cei trei ca fiind „un geniu cu nimic mai inferior ca
cea a anticilor”. Defineste frumosul drept armonia tuturor partilor, adaugand faptul ca
aceasta armonie este necesara. Adica, frumosul este necesar.
 Tratatul de Arhitectura: Alberti teoretizeaza ruptura de arhitectura gotica.

GIORGIO VASARI:

 A scris „ Vietile celor mai de seama pictori, sculptori si arhitecti”. Este considerata
drept inceputul istoriei artei ca disciplina. Cartea nu este doar o biografie , el ii
compara pe toti acesti artisti cu Michelangello. In viziunea lui Vasari, Michelangello
este singurul care i-a intrecut pe antici. Inceputul Comparatismului. Vasari este primul
care analizeaza etapele artei. Vasari este revolutionar: artistul este vazut in
interdependenta cu epoca acestuia. Pe vremuri artistul era un ucenic, avea darul de la
Dumnezeu. Dar vasari spune ca artistul este in interdependenta cu alti artisti. Adica, in
comparatie cu alti artisti.