Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea de Arte ,, George Enescu Iai Facultatea de Arte Plastice, Decorative i Design Iai Specializarea : Conservare-Restaurare Direcia de studiu

: Restaurare Pictur Mural

ANALIZA STRUCTURII MURALE


Pictura A Secco

ndrumator : Conf. Univ. Carmen Solomonea Student : brnea Radu Anul : II -2010-

Cuprins :

I.Renaterea n Italia 3 II.Arhitectura 5 III.Pictura n secolul al-XVI-lea 6 IV.Pictura ,,a secco 8 IV.1. Tehnici de pictura ,,a secco 9 V.Pigmentii 11 VI. Etape de executie 12 VII. Bibliografie 15

I.Renaterea n Italia

Prin Renatere se ntelege excepionala nflorire cultural i artistic din


mai multe ri ale Europei de apus i centrale n secolele al XV-lea i al XVI-lea. Cultura Renaterii era diametral opus culturii teologice medievale. n Evul Mediu ntreaga cultur i art erau subordonate dogmelor bisericii. Astfel, n renastere se renun la credina pasiv n intervenia miraculoas a divinitii i susinea puterea creatoare a omului i a raiunii lui de a-i organiza viaa i mbunti traiul. Lupta mpotriva vechilor concepii teologice medievale este deosebit de evident n arta. Arta Renaterii, influenat de profundele prefaceri sociale, manifesta un interes deosebit pentru om, pentru ideile i faptele lui, precum i pentru mediul n care triete. Astfel arhitectura se orienteaz mai ales spre construciile cu caracter laic (palate, primrii e.t.c.), opus arhitecturii gotice . n arhitectura gotic forma construciilor nu poate fi de cele mai multe ori neleas cu uurin. Dimpotriv, arhitectura Renaterii prefer construciile echilibrate, la care pot fi sesizate n mod clar att arhitectura, ct i echilibrul lor. Zidurile au o form simpl, iar liniile verticale i orizontale ale faadelor subliniaz scheletul construciei, care capt n ansamblu o form bine conturat. De asemenea, n pictur, perfecionarea tehnicii n ulei deschide artitilor posibiliti nelimitate n a reda idealurile umaniste ale epocii. Artitii Renaterii care realizeaz aceast mare revoluie, sunt nainte de toate oameni de mare cultur. Aproape toi au o cultur multilateral: de sculptori, arhiteci, pictori, bijutieri, muzicani, ingineri, filozofi, e.t.c. Ei se strduiesc s-i nsueasc o cultur ct mai bogat, pe care s o mparteasc publicului prin operele lor de art. Prin drumurile noi pe care le deschid. Renaterea a aprut n Italia mai devreme dect n celelalte ri ale Europei, i aceasta datorit condiiilor specifice din aceast parte a Europei, i anume dezvoltrii timpurii a oraelor din nord estul peninsulei.

n secolul al X-lea i al XI-lea, nordul Italiei cade sub stpnirea Germaniei. Dar datorit dezvoltrii comerului, oraele din aceast regiune devin suficient de puternice pentru a scutura jugul strin n secolul al XII-lea, iar burghezia destul de bogat ca s creeze o cultur nou, care s-I permit aspiraiile. Dintre oraele din nordul Italiei care au avut un rol nsemnat n opera de cristalizare a culturii Renaterii italiene, primul loc l-a deinut Florena. Apariia mai timpurie a Renaterii n Italia dect n alte ri europene se datoreaz i faptului c pe acest teritoriu s-au pstrat un numr foarte mare de monumente antice.

Fig.1

Rafael Sanzio - The Judgement of Solomon

Apariia mai timpurie a Renaterii n Italia dect n alte ri europene se datoreaz i faptului c pe acest teritoriu s-au pstrat un numr foarte mare de monumente antice. Alturi de Florena s-au dezvoltat n Italia de nord i centrala i alte orae, ca : Urbino, Milano, Roma, e.t.c., care au cunoscut o dezvoltare social economic i cultural asemntoare.

II. Arhitectura

Fig.2

Catedrala Notre Dame din Amiens

Arhitectura Renaterii se caracterizeaz prin revenirea la princiipile


constructive romane, cu dominata orizontal i zidurile pline. n sec. al XV-lea s-au adoptat (prin renumiii arhiteci L. B. Alberti, F. Brunelleschi) elemente antice, ca arcade semicirculare, coloane e.t.c. n sec. al XVI-lea s-a dezvoltat tema planului central cu elevaie piramidal (D. Bramante, Michelangelo), desvrindu-se compoziia ritmic a faadelor (ex. palatul Pitti din Florena). n timp ce arta gotic stpnete nordul Europei pn la sfritul secolului al XVI-lea, arhitecii italieni creeaz o arhitectur nou. Italia nu a fost copleit de influena gotic, iar tradiia antic s-a meninut n stare latent mai puternic dect n alte ri. De aceea, trecerea de la arhitectur medieval la arhitectura Renaterii s-a fcut ntr-un timp foarte scurt.

III.Pictura n secolul al-XVI-lea

Fig.3 Leonardo Da Vinci Mona Lisa

nc naintea secolului al XV-lea apar primele semne ale unei crize ale
tehnici a fresco. Dup Vasari, deja Baldovineti ar fi cutat s pun la punct o tehnic ,,a secco difer de tempera tradiional . Primul protagonist este aici Leonardo Da Vinci care, cu rezultatele care se cunoscm se dedic diferitelor experiene n ,, Btlia de la Anghiari la Palazzo Vecchio, unde ncearc s foloseasc uleiul. Dar n acelai timp, pictura n ulei cunoate o rspndire crescnd datorat faptului c ea permitea obinerea pe zid a unor efecte identice cu cele din pictura pe panou, alturi de care fresca, fr profunzime sau densitate n umbre, pare din ce n ce mai palid i uniform, ca o tapiserie decorativ . Acest contrast se poate judeca n Sala lui Constantin la Vatican, unde dou figuri alegorice, executate dup toate aparenele n ulei, se difereniaz tranant de restul decorului. Cam n aceeai epoca, Polidoro da Caravaggio, la San Silvestro
6

al Quirinale, concepe i execut n ulei peisajele sale revoluionare, ca tablouri de evalet transpuse pe perete . n vreme ce o dezvoltare analoag se nfptuia la Parma prin Correggio, fresca manieritilor toscani i romani tinde, n ansamblu, ncepnd de la mijlocul veacului, s-i piard transparema tradiional i s devin din ce n ce mai pstoas . Astfel dac fresca se mai apropie prin textur i densitiile picturii n ulei, nu are totui nici strlucire, nici bogia cromatic a acesteia i tinde de aici nainte, prin comparaie, s se retrag de la nivelul unui ,,fond decorativ ca o tapiserie.

Fig.4 Leonardo Da Vinci Cina cea de taina

Atrai n acelai timp de concepia eroic, michelangeoleasc a frecei i de noile posibiliti picturale ale uleiului, manieritii nu ntrzie totui s recunoasc calitiile proprii fiecreia din cele dou tehnici i se recurge intenionat la alturarea lor ntr-un acelai ansamblu pentru a distinge dou nivele diferite ale realitii i ale prezenei imaginii. Aceast formul, menit unui mare succes, este inaugurat de Sebastiano del Piombo n capela San Pietro n Montoria, unde Flagelaiunea este executat n ulei, ca o pictur pe pnz sau pe lemn, pentru a distinge mai bine prezena ,,iconic a tabloului de altar, detandu-l de decorul n fresc, mai palid, i care se vede redus la rolul unui fond.

IV.Pictura ,,a secco


7

Prin pictura ,,a secco, se nelege un nou gen de pictur mural, cu


caracter monumental ca i ,,a fresco, dar spre deosebire se execut pe tencuiala uscat, de unde i vine i numele ( itl. secco = uscat). La o analiz mai puin atent, aceste dou genuri de pictur se poate confunda, deoarece al secco, mai ales n care se folosete ca liant varul, este tot att de mat, de neted i insolubil ca i fresca. Deosebirea mai mare este faptul c pictura al secco nu are trainicia frescei adevrate, i nu mai poate fi curit sau restaurat far ai duna ceva, iar cu timpul poate chiar cdea de pe perete.

Fig.5 Leonardo Da Vinci Cap de femeie

Fig.6 Caravaggio - Chemarea lui Petru i Andrei

IV.1. Tehnici de pictura ,,a secco


8

Pictura al secco cu var Pentru pictura al secco cu var, care este cea mai apropiata de fresca, ca aspect, oarecum si ca tehnica, se procedeaza executand mai intai desenul in intregime pe toata suprafata peretelui uscat, destinat picturii. De pe schita, el se mareste pe perete cu ajutorul metodei patratelelor, iar daca desenul este executat pe carton si gaurit cu ruleta dintata, el se transpune pe perete prin tamponare, ca la fresca. Materialele ( pensule, culori, e.t.c.) pentru executarea picturii al secco sunt aceleasi ca pentru fresca, rezistente la lumina, la var, cu deosebirea ca in borcanele de culori, amestecate mai intai cu apa curata, se pune si putin lapte de var fin sau si foarte putin clei de caseina subtiat cu apa . Din reactia chimica a picturi cu var si atmosfera, se creaza acea pojghita transparenta si insolubila pe s suprafata peretelui, ca la fresca, care pojghita da trainicie stratului de culori. Executarea picturii se va incepe imediat, spre a se putea termina in 1-2 ore, adica pana nu se usuca portiunea data cu grundul din lapte de var. In caz ca ramane ceva neterminat in acest timp, se poate continua stropind peretele cu o bidinea sau pulverizator, cu apa limpede de var. Apoi operatia de grunduire se repeta la fel pentru fiecare portiune, pana se termina toata pictura. Nu se fac suporapuneri de culori, ci numai usoare modulari. Culorile se vor deschide mai putin ca la fresca. Pictura al secco curat In trecut, zografii nostri vechi obisnuiau sa picteze al secco curat, adica direct pe tencuiala uscata, pentru lucrari mai pe rand-cum ziceau ei- amestecand culorile numai cu apa limpede cu var. Grundul este o spoiala cu lapte de var, obisnuit, peste care, dupa uscare, se executa desenul in intregime; se lucra insa in dimensiuni mici . ....,, Sa iei var pasta din varninita-scrie in Erminie- si sa-l pui intr-un hardau sau intr-o vadra si, turnand in apa, sa-l amesteci bine, apoi sa-l lasi sa se limpezeasca de tot....

Dar durata acestei picturi nu va fi cu mult mai mare de circa 50 ani, fiind in functie de locul unde este executata, de conditiile atmosferice si de temperatura de la noi .

Pictura al secco cu caseinat de calciu Un alt mod de pictura al secco este asa numitul caseinat de calciu. Acest fel de pictura despre care s-a mai vorbit, in realitate nu este decat o pictura in tempera slaba de caseina, deoarece culorile sunt fixate pe peretele uscat cu ajutorul cleiului de caseina. Ea este cea mai potrivita pentru pictura a secco pe zid, socotita si cea mai trainica, fiindca are cea mai mare aderenta la tencuiala, tocmai pentru ca are in compozitia ei si var, care formeaza cu caseina un compus chimic caseinatul de calciu insolubil si care se carbonateaza in contact cu aerul. Prepararea cleiului de caseina de catre noi insine cum s-a aratat este cea mai buna garantie a calitatii si a trainiciei acestui fel de pictura al secco . Inainte de a incepe, peretele tencuit in mod comun se controleaza, ca sa fie bine uscat, si se pregateste cum s-a aratat mai sus. Eventualele vopsele de pe tencuielile vechi se indeparteaza, iar chituirea va avea loc dupa un strat de lapte de var . Apoi se da un grund din lapte de var cu 5-10% lapte dulce de vaca sau lapte acru degresat, pensuland in mod crucis, adica in doua sensuri perpendiculare, si cat mai subtire. Asa pe crud se netezeste

Pictura al secco cu clei Alte metode, care in realitate sunt tot pictura in tempera, executate pe peretele cu tencuiala uscata, le gasim descrise in Erminia picturii bizantine. Una este o tempera slaba cu clei de de gelatina, care desi ofera avantajul ca este ieftina, in schimb nu rezista la actiuni mecanice sau ale apei. Ea cere ca peretele tencuit sa fie in interior si perfect uscat, adica sa se lucreze dupa circa 25 zile de la tencuire, spre a nu mucezi si a se putea lucra cu orice fel de culori, stiind ca tencuielii, dupa uscare, ii dispare alcalinitatea si devine neutra chimiceste. Aceasta pictura este mai durabila daca in culori, care sa fie de fresca, se introduce o solutie de sapun de ceara si se face lucioasa prin frecare. Altii, pe zidul vechi razuit, dau cu bidineaua cu apa de var, iar dupa uscare dau cu o zeama calda subtire de clei de gelatina si netezesc cu spatula, apoi picteaza.

V.Pigmentii

10

Pigmentii sunt substante colorante de natura anorganica sau organica ( naturale, artificiale sau de sinteza), insolubile in mediul care sunt suspendati si capabili sa coloreze prin acoperire diverse materiale; formand numai un strat (pelicula) pe suprafata acestora. Minereurile sunt mai intai sparte, apoi sunt aduse in stare de pulbere fina printr-o reactie de frecare, cu sau fara liant, frecate indelung pe o lespede cu o moleta. Pictorul trebuia sa cunoasca gradul de macinare fiecarui pigment, de exemplu, cinabrul isi marea intensitatea coloristica prin frecare prelungita, pe cand malahitul sau albastrul de Germania deveneau palide. Cenino Cenini explica metoda de frecare a pigmentiilor. Unele folosite erau o lespede dura (din porfir sau dintr-o alta roca tare) cu laturile de cate o ,,jumatate de brat si o moleta din acelasi material, ,,ceva mai mica decat un castron, ca mana sa o poata cuprinde mai bine. In ceea ce priveste consumul de ulei, unele cer o cantitate mai mica, de exemplu albul de plumb, miniul, pe cand altele au nevoie de o cantitate mai mare, cum este negrul de fum. Cu cat cantitatea de ulei absorbita de pigmenti este mai mica, cu atat pelicula este mai acoperitoare si mai stabila in timp, pentru ca imbatranirea peliculei provine intodeauna din cauza uleiului.

VI. Etape de executie


11

Fig.7 Clei oase

Cleiul de oase este pe baza de proteine animale ( piele, oase etc.). Este mai putin elastic decat cleiul de iepure si este folosit cu precadere pentru propritatile sale de modelaj. Se inmoaie 70gr de clei uscat intr-un litru de apa pentru 24 de ore si i se permite intarirea. Se incalzeste intr-o baie calda sub 60 grade Celsius si se prepara cleiul rapid. O temperatura mai inalta altereaza calitatile acestuia de adeziv.

12

Fig.8 Etapa de maruflare (aplicarea tifonului peste suport si fixarea acestuia cu clei)

Fig.9 Inmuierea granulelor de clei de oase in apa

13

Fig.10 Praf creta

Fig.11 Aplicarea grundului pe suport ( praf creta +clei de oase( 7-8%)

14

BIBLIOGRAFIE:
1.Paolo si laura Mora- ,,Conservarea picturilor murale, Editura Meridiane, Bucuresti, 1986; 2.Cenino Cenini- ,, Tratatul de pictura, Editura meridiane, Bucuresti, 1977 3.Dionisie di Furna- ,,, Erminia picturii bizantine, Editura Sophia, Bucuresti 2000 4.Liviu Lazarescu- ,, Pictura in ulei Editura Sigma Plus, Deva 1996 http://www.google.ro/images? q=arhitectura+renastere&hl=ro&gbv=2&tbs=isch:1&sa=N&start=40&ndsp=20 http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://g1b2i3.files.wordpress.com/2010/04/thejudgment-of-solomon http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.jabulela.com/files/fpimage/monalisa.jpg&imgrefurl http://dacyonline.files.wordpress.com/2008/05/leonardo_da_vinci_1452-1519__the_last_supper_1495-1498.jpg http://www.artinthepicture.com/artists/Leonardo_da_Vinci/female.jpeg http://www.google.ro/imgres? imgurl=http://static.artbible.info/large/caravaggio_peter_andrew.jpg&imgrefurl

15