Sunteți pe pagina 1din 9

KITSCH-UL IN

MUZICA

Kitschul este inamicul imaginatiei.


Howard Barker - Argumente pentru teatru

Kitschul este cel mai bine definit ca arta care tinteste sus si cade jos. Este
monumentala, dar n sensul n care asa-zisa lucrare artistica sta ca un monument de
prost gust.
Allan A. Metcalf - Prevestind noi cuvinte

Kitschul este transferarea stupiditatii ideilor acceptate n limbajul frumusetii si


simtirii.
George Rochberg - Estetica supravietuirii

Kitschul este ceea ce inspira multimea; este cliseul care uneste multimea mpotriva
individului autonom.
Andrew Shanks

Kitschul este arta fara sistem imunitar.


David Bergman

Educatie si arta
Educatia si arta se afla intr-o relatie esentiala si se inscriu intr-un registru
comun al posibilitatilor de analiza si interpretare; atat educatia cat si arta pot fi
private ca process, act si produs (continut). Acestea se definesc si se completeaza
reciproc: educatia a fost si este definite ca arta, iar arta are prin natura ei finalitate
educative.
Si in arte, ca si in stiinte, modelul clasic traditional, fara a-si pierde
grandoarea si valoarea exemplara, nu-si poate asuma autoritatea absoluta, sin u mai
poate exprima tot ceea ce omul de astazi, gandeste, simte si doreste.
Oscar Wilde apara ideea autonomiei esteticului, aratand ca nu arta imita
natura, viata, ci invers, viata imita arta, destinul nostrum fiind marcat de intalnirile cu
frumosul.
Atat autenticul cat si kitsch-ul trebuie sa fie in stransa legatura pe parcursul
educatiei unei persoane. Fara kitsch-ul din arta si viata nu-ti poti dezvolta simtul
critic. Relatia dintre kitsch si authentic o putem compara cu relatia dintre urat si
frumos. Fara urat nu apreciezi frumosul si invers, si fara kitsch nu apreciezi
autenticul.
Kitsch-ul este indisolubil, legat de sfarsitul secolului XIX, cand unii pictori
munchenezi confectioneaza si pun in vanzare primele prototipuri ale picturii kitsch,
drept pentru care aceasta notiune, este si astazi asociata cu opera, apartinand
artelor plastice.
Pentru fiecare persoana, kitsch-ul are alta semnificatie, dar granita dintre bungust si kitsch este extreme de fragile; pentru unii dintre noi kits-ul este o stare de
spirit, pentru altii este un obiect amplasat intr-un cadru care nu se potriveste, iar
pentru arhitecti este un fenomen destul de des intalnit pe care incearca sa-l previna.
Sensul de azi al cuvantului kitsch este acela de produs cu intenti artistice dar
cu prist-gust, un lucru ieftin din toate punctele de vedere, facut sa inlocuiasca
adevarata arta sis a satisfaca nevoia vulgara de frumos derizoriu, adica de dragalas.
Kitsch-ul inseamna un stil, o epoca de dezvoltare si mai ales o anumita
atitudine. Kitsch-ul nu este doar un anumit lucru, ci este un anumit tip de raport intre
om si lucruri, ele este in mod cert o modatlitate estetica de relatie cu mediul
inconjurator.

C. Rogers afirma ca a fi empatic inseamna a percepe cadrul intern de


referinta a altuia, cu toate comportamentele sale emotionale ca si cum ai fi cealalta
persoana, dar fara a-si pierde conditia de ca si cum, adica sa te plasezi in situatia
altei persoane, care nu implica faptul de a te crede chiar aceea persoana (exemplu:
una este sa fii in piealea unui personaj, cum ar fi Hamlet, si alta este sa te crezi
Hamlet)
S. Scheller afirma ca nu trebuie sa facem confuzii intre empatie si simpatie.
Simpatia reprezinta procesul de reproducere affective a starilor altuia, ce presupune
interioritatea cunoasterii ce este filtrate rational. Pe cand la empatie apare starea de
fuziune afectiva, sau cazul limitei de identificare a eului propriu cu al altui individ.
Problema diferentelor dintre simpatie si empatie ramane deschisa pana
astazi, neavand un cadru perfect conturat.
Empatia estetica
Termenul de empatie a fost introdus de Lipps iar termenul german este
Einfuhlung simtind in. Empatie provine de la grecescul empathea si a fost
folosit de Tiechener in 1909. Termenul este diferit ca o specie de comuniune
afectiva, prin care cineva sar identifica cu o alta persoana, masurandu-se in
acest fel sentimentele.
In publicatii din 1903 pana in 1906, Lipps a propus intelegerea empatiei prin
imitatia interioara a actiunilor celorlalti ca fiind cruciala in generarea de experiente
empatice. Adica Einfuhlung-ul, in conceptia lui Lipps, est eun proces de cunoastere
si autocunoastere psihologica, de proiectie a propriilor stari afective asupra altora.
C Rogers (1959, p.210) considera ca a fi empatic inseamna a percepe cu
acuratete cadrul intern de referinta al altuia, cu toate componentele sale emotionale
si semnificatiile care-i apartin <ca si cum> ai fi cealalta persoana, dar fara a pierde
conditia de <ca si cum>.
In conceptia lui Lipps, empatia estetica este o manifestare la un nivel
superior, mai puternic spiritualizat, abstracta, nu este limitata de experienta si
perceptia senzoriala, directa.
Estetica moderna (Cezanne, in pictura) a facut trecerea de la obiectivismul
estetic. Ea nu mai pleaca de la cercetarea formei obiectului estetic, ci la atitudinea
subiectului care il contemple
Muzica nu exista ca atare decat pentru cine o compune sau pentru cine o
executa ori pentru cine o asculta; tabloul nu exista decat pentru cine il picteaza sau
pentru cine il priveste. (Dufrenne)

In empatia estetica nu incerci sa iti explici doar ceea ce a oincercat pictorul sa


transpuna., dar si ceea ce simtim noi in contemplarea noastra fata de un tablou sau
o opera de arta sau alta lucruri.
De exemplu un tablou de Cezanne. Contemporanii sai nu l-au inteles,
deoarece au cautat perfectiunea formei in arta cu care erau obisnuiti. Cezanne a
incercat o noua transpunere a artei si a reusit fiind numit precursorul artei moderne.
Prin violenta culorilor, contrastul puternic, el a cautat sa surprinda armonia, aceasta
reprezentand pentru el perfectiunea.
El nu a facut nici un compromis si a pictat asa cum a simtit. Uneori revenea
asupr aunui tablou de nenumarate ori riscand sa-l strice.
Cand privesti un tablou de-a lui Cezanne simti tumultumul creatiei car enu il
lasa in pace, care il domina in cautarea surprinderii armonice.
Kitsch-ul
Cand auzim cuvantul kitsch ne gandim la prost gust, la un lucru facut de
mantuiala, la comoditate, la un aspect negativ al artei.
Dar kitsch-ul are si un aspect pozitiv, fiind acceptat si cu conotatia de
distributie estetica. Cand totul este perfect in viata omului intervine monotonia. Iar
pentru a distorsiona aceasta monotonie elementele kitsch-ului sunt introduse in viata
cotidiana , dar trebuie sa recunoastem ca se exagereaza foarte mult.
Atat timp cat am fost mici, dar si acum, fiecare dintre noi are un breloc sau
cand mergem in exursie ne cumparam suveniruri. Acele lucruri sunt kitschuri. Pana
si obiectele bisericesti au un aspect comercial. De exemplu acele iconite din scoica
sunt kitsch. De ce? Deoarece scoica nu e in cadrul ei, nu e din decorul bisericesc.
Dar noi le cumparam pentru caracterul afectiv al lor, pentru trairea pe care ne-o
induce fiecare obiect.
Un alt exemplu ar fi acele ceasuri in forma de peste, papusa sau alte lucruri.
Daca unui copil ii plac pestii, acel obiect ii va induce o stare de placere.
Dar pentru a diferentia bunul gust trebuie sa cunoastem si prostul gust.
Oamenii accepta prostul gust pentru coloristica pe care o ofera viata. O alta
comparatie ar putea fi cea dintre frumos si urat. Pentru a aprecia frumosul trebuie sa
vedem si lucrurile urate.
Pentru a aprecia fericirea, trebuie sa stii sa suferi.

Factorii kitsch-ului muzical si ai aranjamentului muzical

In cadrul mesajului muzical regasim cu usurinta factorii fundamentali pe care


i-am stabilit in legatura cu sistemul de valori kitsch.
Disproportia dintre mijloacele folosite si tema sau scopul implicat, care pracic
anihileza scopul, subliniind latura materiala a mesajului (o melodie banala
interpretata de o mare orchestra, un potpuriu cantat la orga etc)
Cumularea efectelor, lipsa de sobrietate in alegerea mijloacelor folosite, ceea
ce duce la o sinestezie muzicala.
Sinestezia presupune si exploatarea simultana a unor registre diferite, a
modulatiilor si a schimbarilor de ditm etc;
Mediocritatea se evidentiaza prin aducerea la zi din punctul de vedere al
executiei(instrumente etc) a unor opere concepute pentru un cadru de exceptie
(biserica, conuri etc).
Iata, de exemplu, un repertoriu (nonlimitativ) de efecte care permit unor maini
experte, prin eforturile conjugate ale aranjatorului si ale inginerului de sunet, o
Verkitschung (=transformare in kitsch) a oricarei bucati muzicale:
1.
reluarea motivului melodic de catre cor
2.
reluarea motivului la un registru superior
3.
acompaniamentul la un registrul inferior
4.
ecouri
5.
reverberatia artificiala de lunga durata
6.
folosirea bateriei
7.
folosirea maracas-ului
8.
ritmul
9.
sincopa foarte accentuata
10. modulatiile
11. dizamornia dozata pana la limita notei false
12. exploatarea si exagerarea dinamismului
13. exploatarea dinamismului in tempo 20
14. mecanismul timbrului contrastante
15. amestecul temelor
16. introducerea corului
Acumularea unui numar suficient de mare de procedee de tipul celor de mai
sus defineste, aproape in mod necesar, un sistem kitsch.
Vom descoperi in cadrul kitsch-ului muzical, o serie de categorii clasificate
dupa tipurile de efecte sau du[a genuri:
kitsch exotic : Dunarea Albastra, Ochii Negri, Paloma
kitsch romantic : Muzica tiganeasca
kitsch kitsch : adaptarea pt orchestra de blues a unei teme luata din
muzica ungureasca
kitsch erotic: voci dulcege si cantece cu dublu inteles

Lucrul cel mai important, insa, este procesul de verkitschung, datorita caruia scara
valorica este coborata progresiv pe piramida acceptarilor:
evolutia
traducerea temei melodice
agrementarea
ornamentarea
Iata cateva mijloace folosite pentru travestirea melodiilor
1.
senzualizarea sonora
2.
simplificarea temei
3.
simpla redifuzare, cu schimbarea registrului sau instrumentului
4.
caracter de secolul al XIX-lea
5.
folosirea exagerata a suspensului : auditoriul este silit sa astepte
indelung inchiderea unuei melodii, deschis treptat si repetat de fiecare data
cuun grad sau cu un acord in plus;
6.
efectul de papricas : asezonarea unei teme kitsch ca un condiment
armonic partial (inregistrare cu 18 microfane, imprimari suprapuse si ecou
artificial)
Cativa dirijori si aranjori contemporani, cum ar fi Waldo de Los Rios, si-au
facut o specialitate din Verkitschung si au ajuns la o adevarata celebritate, chiar
daca nu va fi durabila, dat fiind ca tema aflata la baza talentului lor este, prin esenta,
transmisibila.
Esenta problemei a fost dezvaluita prin remarca lui Nietzsche: O muzica nu
incepe sa aiba efect magic decat in clipa in care auzim in ea glasul propriului nostru
trecut
Rezulta ca aceasta este cauza succesului muzicii kitsch, faptul ca auzim in ea
glasul trecutului nostru, al intimitatii noastre cu trecutul, al vietii noastre cotidiene
trecute. Factorul recunoasterii este, in acest caz, una dintre laturile esentiale ale
placerii estetice si vom numi kitsch o opera muzicala compusa sau realizata in asa
fel incat sa faca apel in cel mai inalt grad la limbajul sonor sociocultural deja
achizitionat.
In muzica autohtona, kitchul garanteaza audienta
Care sunt particularitatile industriei muzicale din Romania? ne
ntrebm. Oferta nu se intalneste intotdeauna cu cererea, un business in care
adesea primeaza interesul personal
Piata muzicala romaneasca nu se poate lauda cu prea multe productii
de calitate. Care ar putea fi motivul pentru care ceea ce predomina este kitschul si
nu valoarea?

Luminita Lupascu, Manager Box Office, editorul lucrarii Tot ce trebuie sa stii
despre industria muzicala din Romania, considera ca profesionistii sunt mult prea
rari in acest domeniu in care sunt strict necesari: casele de discuri nu angajeaza
directori A&R (persoane care sa se ocupe de recrutarea de noi talente), oameni de
PR, marketing sau distributie, de calibru, preferand n schimb sa-si formeze echipe
ieftine, care nu lucreaza pe baza unei strategii. Sistemul pare ca functioneaza si fara
prea multe investitii de acest gen, o data ce cumparatorul genului etno-manelistic
se multumeste cu o caseta achizitionata de la piata, fara sa citeasca recenzii sau sa
se orienteze dupa topuri.
Mai mult comert si mai putina arta
Daca in Belgia evenimentele populare, precum sarbatorile berii, sunt
asociate cu muzica de jazz, in Romania, subproductiile si kitschul garanteaza
audienta si ingrasa conturile, deci vor ramane specialitatile casei (de discuri). In
fond, este normal ca orice firma comerciala sa doreasca profit si sa-si orienteze
activitatea pentru obtinerea lui, afirma Luminita Lupascu. Producatorii evita sa
investeasca in artisti fara potential comercial, cerere contra oferta fiind singurul
principiu consecvent dupa care se ghideaza. Desi acum cativa ani, cand fenomenul
manele era in fasa, unele case de discuri au declarat ca nu vor face rabat si nu se
vor injosi publicand astfel de titluri, vanzarile foarte mari ale concurentilor fara
procese de constiinta le-a determinat sa lanseze de urgenta sub-label-uri profilate pe
acest gen muzical, care le-au adus venituri foarte mari, explica aceasta.
Exista pe piata si produse de buna calitate, care nu isi gasesc
cumparatori. In opinia Ioanei Fesnic, de la Era Business, unul dintre afiliatii casei de
discuri EMI International, acest lucru se intampla si din cauza ca posturile muzicale
de televiziune si radio cultiva hit-ul si atat, prea putina atentie fiind acordata educatiei
pe care se presupune ca mass-media de specialitate ar trebui sa o faca publicului
sau absenta unei politici comune, coerente a producatorilor locali este, de
asemenea, o caracteristica negativa a industriei muzicale. Profesionalismul este
adesea abandonat in favoarea ambitiilor personale, iar afacerea nu se masoara in
profit, ci in gloria directorului casei de discuri, care a semnat un contract cu un artist
de renume, sau in numarul de holograme cumparate de la Uniunea Producatorilor
de Fonograme din Romania (UPFR). Interesul de business se subordoneaza
adesea interesului personal, ceea ce face imposibila colaborarea caselor de discuri
la dezvoltarea si cresterea pietei de muzica din Romania. Nu ne putem uni, asadar,
eforturile pentru a actiona coerent in privinta politicii de preturi, relationarii cu massmedia sau impotriva pirateriei, constata Ioana Fesnic. Unii cred ca lucrurile s-ar
schimba daca jucatorii de pe piata de nisa ar juca tare si ar obtine succese notabile

cu productiile lor, daca distribuitorii ar accepta si alte titluri, daca radiourile ar acorda
mai multa atentie muzicii cu adevarat bune, daca posturile de televiziune ar promova
mai mult artistii veritabili, daca presa scrisa ar publica, pe langa scandalurile
sexuale, si cateva cuvinte despre talentul artistului respectiv. In mare parte, este
adevarat, sustine Luminita Lupascu, de la Box Office, dar cel mai mult ar conta daca
puterea de cumparare a romanilor ar creste. Atunci, pretul unui CD sau al unui bilet
de concert s-ar alinia la preturile de afara, calitatea productiilor s-ar imbunatati,
comertul cu muzica ar deveni civilizat, publicul, mai exigent, iar acest tip de articole,
istorie...
Folclorul, cel mai ascultat gen muzical
Compania Mercury Research a realizat, in exclusivitate pentru revista
Capital, un studiu Omnibus referitor la preferintele muzicale ale romanilor. Va
prezentam principalele rezultate ale cercetarii, cu precizarea ca aceasta s-a efectuat
pe un esantion reprezentativ la nivel national, constituit din 1.348 de persoane, cu
varsta peste 15 ani.
Genurile muzicale cele mai ascultate de romani sunt folclorul (54%),
dance/disco (40%), manele (32%), latino (24%). Doar 11% prefera muzica clasica,
iar 2% asculta jazz.
De muzica latino sunt atrase intr-o proportie mai mare femeile (28%), fata
de barbati (21%). Diferentierea intre ascultatori se face, de asemenea, si in functie
de nivelul educatiei. Astfel, muzica populara este ascultata de 66% din cei cu studii
primare, in timp ce persoanele cu studii medii prefera, cu precadere, manele (38%).
Rock-ul, jazz-ul si muzica electronica sunt genuri ascultate cu precadere de
cei cu studii superioare.
Diferente semnificative apar si in functie de varsta: doar 20% din tinerii intre
15 si 29 de ani asculta folclor, in timp ce 60% prefera dance/ disco, iar 54%, manele.
De asemenea, 38% din persoanele din aceasta categorie de varsta asculta muzica
pe calculator si sunt intr-o mai mare masura amatori ai unor genuri precum: hip-hop,
rap, house/rave/ techno, soul/rhythm&blues, ambientala, rock, rock alternativ si
electronica.

Bibliografie:
Abraham Males Psihologia kitsch-ului:, Bucuresti, Editura Meridian,
1980
Mariana Momanu, Introducere in Teoria Educatiei, Editura Polirom,
2002
www.muzicadevest.ro
www.wikipedia.ro