Renaşterea artistică

• Arta modernă ar fi de neconceput în

absenţa fenomenului Renaşterii, survenit
în Italia în jurul anului 1400. Vreme de
aproape două veacuri, arta renascentistă
a fixat temele specifice modernităţii
europene: spaţialitatea carteziană şi
perspectiva, narativitatea imaginii, corpul
uman (anatomie, gestică, interioritate),
dar mai ales recuperarea Antichitaţii,
între altele prin reinterpretarea
subiectelor mitologice.
• O amplă reţea de artişti, comanditari şi
opere de artă conturează etapele
Renaşterii italiene, catalogate în mod
convenţional ca „Renaştere timpurie”,
„Renaştere matura” şi „Manierism”.
Dominate de cateva individualităţi
debordante, aceste trei perioade se
configurează în jurul unor centre –
precum Florenţa, Milano sau Roma –
care generează anumite particularităţi
stilistice, de ordin tehnic sau chiar
tematic.
Renașterea este mai mult decât un
curent artistic, este și unul literar dar și
filosofic. Această perioadă poate fi
definită și ca o perpetuă raportare la
știință. 
• Pictorii, sculptorii, arhitecţii din această
perioadă sunt angrenaţi într-un proces
de reactualizare a gândirii antice, pur
filosofice. Sunt interesaţi de studiul
corpului uman, din care desprindem
studiul anatomiei. Personajele
principale care reţin atenţia artiştilor
vremii provin din antichitate sau din
istoria creştinismului. 
• Subiectele şi temele de inspiraţie sunt
desprinse şi din domeniul laic, al
cotidianului, arta renascentistă
depăşind cadrul religios şi dobândind
astfel un caracter realist şi profan
 Michelangelo
• Michelangelo Buonarroti (n.6 martie 1475,
Caprese, Provincia Arezzo - d. 18 februarie
1564, Roma) a fost, alături de Leonardo de
Vinci, cel mai important artist în perioada de
vârf a Renasterii Italiene. Geniul său
universal este deopotrivă oglindit de pictura,
desen, sculptura şi arhitectura.
• Sculptura a reprezentat totdeauna marea
pasiune a lui Michelangelo. În anul 1504,
graţie grupurilor statuare Pieta şi David,
dobândise deja renumele de sculptor atât la
Roma cât şi la Florenta.
• Până a-şi câştiga renumele de pictor
remarcabil, Michelangelo dobândise deja
gloria sa ca sculptor. Una dintre primele sale
lucrări de pictură şi chiar unul dintre puţinele
tablouri ale artistului - Michelangelo făcând
mai ales pictură murală în tehnica affresco-
este La Sacra Famiglia (Sfânta Familie),
cunoscută şi sub numele de Madonna Doni
sau Tondo Doni (Tondo în limba italiană
derivă din rotondo, însemnând rotund).
 Capela Sixtină
• „Poţi să citeşti toate tratatele despre
frumuseţea sublimă, şi tot nu vei
înţelege această noţiune. Intră însă în
Capela Sixtina şi roteşte-ţi privirea: aici
vei descoperi frumuseţea în esenţa ei
pură” (E. Castelar y Ripoll, 1872).
Michelangelo a lucrat timp de patru ani
la zugrăvirea boltei Capelei Sixtine, o
suprafaţă de aproape 500 de metri
pătraţi, depunând un efort istovitor.
Renunţă la ajutoarele pe care le
adusese de la Florenta şi în cea mai
mare parte lucrează singur.
• Partea centrală, pe axa bolţii, cuprinde
nouă scene biblice: Dumnezeu
desparte lumina de întuneric, Crearea
aştrilor, Dumnezeu desparte apele de
pământ, Crearea lui Adam, Crearea
Evei, Păcatul originar şi Izgonirea din
rai, Jertfa adusă de Noe lui Dumnezeu,
Potopul şi Beţia lui Noe. De ambele
părţi ale acestor picturi sunt înfăţişate
sibile şi prooroci.
 Leonardo da Vinci
• Leonardo di ser Piero da Vinci (n.15
aprilie 1452, Vinci - d. 2 mai 1519,
Amboise), cunoscut sub numele de
Leonardo da Vinci, a fost cel mai de
seamă reprezentant al Renasterii
italiene din perioada de apogeu a
acesteia.
• Este considerat unul din marii inovatori
ai picturii şi unul din cei mai mari
pictori din istorie. Deşi se fac speculaţii
asupra metodelor sale empirice de
studiu, viziunea lui Leonardo da Vinci
asupra lumii este mai degrabă logică
decât misterioasă. Leonardo da Vinci
este cunoscut în special ca pictor.
Portretul Lisei Gherardini, soţia lui
Francesco del Giocondo, cunoscut sub
numele de Mona Lisa (numele este de
fapt Monna Lisa sau La Gioconda),
aflat în colecţia Muzeului Luvru
începând cu 1797, este poate cel mai
cunoscut portret realizat vreodată
 Botticelli
• Sandro Botticelli - de fapt Alessandro
di Mariano Filipepi - (n. 1 martie 1445,
Florenta – d. 17 mai 1510, Florenta) a
fost un pictor italian unul din cei mai
mari reprezentanţi ai Renasterii
italiene.
• Frumuseţea şi graţia figurilor create de
el, precizia liniilor şi redarea mişcării
fac din lucrările sale o operă ce
simbolizează pictura epocii.
Caracteristic artei lui Botticelli este şi
faptul că figurile pictate de el exprimă
profunde sentimente umane.
Personajele sale cu chipuri uşor
melancolice au, în general, o expresie
visătoare, Botticelli ne apare ca un
cercetător atent al sufletului omenesc.
 Donatello
• Donato di Niccolò di Betto Bardi
cunoscut sub numele de Donatello
(n.c. 1386, Florenţa - d. 13 decembrie
1466, Florenţa) a fost un sculptor şi
pictor italian, primul şi cel mai strălucit
sculptor din pragul Renaşterii.
• Statuia de marmură a lui David face o
legătură între maniera gotică, încă
liberă, cu realismul renascentismului,
care pune accent pe constituţia
corporală. Donatello dobândeşte un
mare prestigiu prin realizarea statuilor
în marmură ale Sfântului Petru,
Sfântului Marcu şi Sfântului Gheorghe
(1411-1416). Fidelitatea faţă de
realitate şi naturaleţea figurilor,
armonia proporţiilor şi raportarea
fragmentelor la întreg dau impresia că
sculptorul şi-ar fi realizat operele după
modele.