CARAŞ SEVERIN

AŞEZARE ŞI VECINII
Situat  in partea de sud vest a
Romaniei, judetul Caras-Severin
are o suprafata de 8.520 kmp, ceea
ce reprezinta 3,6% din suprafata
tarii. Din punct de vedere al
marimii, judetul  Caras-Severin
este al treilea din tara.

Judetul Caras-Severin se
invecineaza cu judetele: Timis in
nord si nord-vest, Hunedoara si
Gorj in est, Mehedinti in est si sud-
est, iar Dunarea formeaza in partea
de sud si sud-vest granita cu
Serbia.
RELIEFUL
 În Caraș-Severin se află toate cele trei trepte de relief clasice pentru teritoriul
României, predominând însă munții, care ocupă 65% din teritoriu: Munții
Banatului, Munții Țarcu, Munții Godeanu și Munții Cernei.
 Dealurile au o extindere mică, ocupând 10,8%, depresiunile 16,5%, iar câmpiile
7,3%. Punctele extreme între care este cuprins teritoriul județului Caraș-Severin
sunt: nord — Vârful Rusca, est — Vârful Scărișoara, sud — Dealul Căprior, vest
— localitatea Iam.
 Cea mai mică altitudine a județului, de circa 76 m, a fost măsurată în zona
localității Drencova, iar maximul se înregistrează în munții Godeanu, în Vârful
Gugu 2.291 m. Relieful muntos crește în altitudine de la vest spre est. Munții
Godeanu se ridică cu mult deasupra părții sudice a Munților Poiana Ruscă și a
Munților Semenic, Almăj, Locvei, Aninei și Dognecei, care au înălțimi cuprinse
între 600 și 1.400 m. Munții sunt separați de culoarele depresionare Bistra și
Timiș-Cerna. Spre vest, se întind Dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-
Zăgujeni, precum și o porțiune restrânsă a Câmpiei Timișului.
RÂURI ŞI LACURI
 Raurile Timis, Caras, Cerna, Nera si afluentii lor, precum si ai fluviului
Dunarea, formeaza principalele artere hidrografice.
 Timisul, cel mai important dintre raurile banatene, in lungime de 87 km, isi
colecteaza apele din cele mai reprezentative unitati de relief ale Banatului. Cel
mai important afluent din judet este raul Bistra
 Nera izvoraste din subvarful Piatra Gozna din Masivul Semenic, strabate
Depresiunea Almajului pentru a patrunde apoi in salbaticele si pitorestile sale
chei, cele mai lungi din tara (22 km).
 Lacurile naturale ale judetului Caras-Severin sunt in numar mic si de
dimensiuni reduse, cele mai insemnate fiind de natura carstica.
 Lacul Dracului cu o suprafata de 700 mp este cel mai mare lac carstic si o
adancime de 9,3 m, situandu-se in peretele stang al Cheilor Nerei
ARII PROTEJATE
 Județul Caraș-Severin are cele mai
mai suprafețe de arii protejate de pe
teritoriul României după rezervația
Deltei Dunării, cea mai întinsă din
țară.
 Exista un numar de 52 arii naturale
protejate, din care de interes national
51 (parcuri nationale 3, parcuri
naturale 1, rezervatii naturale 47)si de
interes judetean 1 (rezervatii naturale
1).
 Suprafata totala a ariilor naturale
protejate din judetul Caras - Severin
este de 173.881,8 ha ceea ce
reprezinta 20,4 % din teritoriul
judetului.
ARII PROTEJATE
 Parcul National Cheile Nerei -
Beusnita
 Are o suprafata de 36 758 ha, in
cuprinsul careia se gasesc 5
rezervatii naturale.
 Aici intalnim formatiuni carstice
reprezentate prin forme de
suprafata (chei, cascade) sau de
adancime (pesteri) cum sunt:
Cheile Nerei pe o lungime de 22
km cuprinse intre Sopotul Nou si
Sasca Montana, precum si Cheile
Minisului, pe o lungime 14 km,
unde intalnim izvorul, cheile si
Cascada Bigar, pesterile Adam,
Stana "Leului" si altele.
ARII PROTEJATE
 Parcul National Domogled -
Valea Cernei
 Are o suprafata totala de 61 211 ha
din care 23185 ha se afla pe
teritoriul judetului Caras- Severin ,
29 806 ha se afla pe teritoriul
judetului Gorj si 8220 ha se afla pe
teritoriul judetului Mehedinti.
 In cuprinsul parcului sunt
constituite 5 rezervatii naturale in
judetul Caras- Severin
 Principalele elemente atractive ale
parcului il constituie apele termo -
minerale din statiunea Baile
Herculane.
ARII PROTEJATE
 Parcul Natural Portile de Fier
 Are o suprafata de 128 160 ha din
care 70 023 ha se afla pe teritoriul
judetului Caras -Severin si 48 888
ha se afla pe teritoriul judetului
Mehedinti. In cuprinsul parcului de
pe teritoriul judetului Caras -
Severin sunt constituite 4 rezervatii
naturale.
 Principalul element atractiv al
parcului il constituie relieful
montan, variat, atractiv turistic si in
special Defileul Dunarii
POPULAŢIA
 Populaţia stabilă a judeţului Caraş-Severin este de 295.579 persoane, potrivit
Recensământului Populaţiei din 2011 .
 În municipii şi oraşe trăiesc 160.550 persoane, reprezentând 54,3% din totalul
populaţiei stabile.
 Numărul oraşelor şi municipiilor: 8, din care două municipii: Reşiţa şi
Caransebeş
 Reşedinţa de judeţ este Municipiul Reşiţa care este amplasat în partea de nord-
vest a județului, pe cursul mijlociu al râului Bârzava. Reșița este cel mai vechi
centru siderurgic al României și una din cele mai importante cetăți industriale
din sud-estul Europei.
 Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia municipiului Reşiţa se
ridică la 73.282 de locuitori .
SCURT ISTORIC
 Cele mai vechi urme ale activității omenești de pe teritoriul de azi al județului
Caraș-Severin, datând din Paleoliticul mijlociu, au fost descoperite la Băile
Herculane (80000 - 70000 î.Hr.) și la Tincova (prima așezare paleolitică în aer
liber din Banat).
 În 1230 a luat ființă Banatul de Severin, unitate militar-administrativă ce
cuprindea sudul Banatului, zona Severinului și o mică parte din vestul Olteniei,
cu centrul în cetatea Severinului.
 Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în sudul Banatului existau două unități
administrativ-teritoriale (Caraș și Severin), unite apoi (în 1880) într-o singură
unitate administrativă, cu numele Caraș-Severin.
 În 1926, acest mare județ Caraș-Severin a fost împărțit în județele Caraș și
Severin .Sub această formă au existat, până în septembrie 1950, când au fost
înglobate, sub forma mai multor raioane (Mehadia, Moldova Nouă, Oravița,
Reșița, Caransebeș), în regiunea Timișoara (denumită din 1960, regiunea
Banat).
 Prin Legea nr. 2/17 februarie 1968, a fost reînființat județul Caraș-Severin, care
a evoluat în limitele actuale, cuprinzând două municipii, 6 orașe și 69 de
comune.
OAMENI CELEBRII
 Eftimie Murgu (n. 28 decembrie
1805, Rudăria, comitatul Caraş
Severin - d. 30 aprilie 1870,
Budapesta) a fost un jurist şi
profesor de filosofie român, om
politic, deputat în parlamentul
revoluţionar maghiar din timpul
Revoluţiei de la 1848 (Dieta de la
Debreţin), apoi avocat în
Budapesta
 Eftimie Murgu a fost unul dintre
cei mai clarvăzători revoluţionari
democraţi paşoptisti români, un
adept înflăcărat al ideii de
republică, un neobosit luptător
pentru desfiinţarea relaţiilor
feudale cât şi pentru unitate
naţională a românilor.
OAMENI CELEBRII
 Petru Dumitriu (8 mai 1924,
Baziaş, judeţul Caraş-Severin - 6
aprilie 2002, Metz, Franţa) -
prozator, dramaturg şi eseist.
 A scris eseuri, poezii, proză, critică
literară. Este primul scriitor român
care defineşte în scrierile sale rolul,
condiţia şi contribuţia emigrantului
în procesul globalizării europene şi
printre primii scriitori europeni
care înţelege marele viraj al
societăţii omeneşti adus de noile
tehnologii şi numit astăzi
globalizare.
STEMA JUDEŢULUI
 Stema judeţului Caraş-Severin, are
următoarea înfăţişare: în scutul
albastru se află un legionar roman,
privit din faţă, purtând în mâna
dreaptă scutul cu iniţialele VRR
(Virtus Romana Rediviva), iar cu
mâna stângă sprijinind suliţa, toate
de argint. Personajul este flancat de
câte un ecuson roşu de dimensiuni
mai mici, încărcat, cel din dreapta,
cu o albină de aur, cel din stânga,
cu două ciocane încrucişate,
suprapuse peste o roată dinţată,
ambele din acelaşi metal. La baza
scutului este reprezentat un pod
negru, cu două bolte plutind peste
valuri naturale.
TRADIŢII SI OBICEIURI
TRADIŢII SI OBICEIURI DE ANUL NOU
 În unele localităţi din Banatul Montan, judeţul Caraş-Severin, sătenii folosesc
calendarul din foi de ceapă pentru a prezice dacă noul an va fi ploios sau
secetos. În noaptea de ajun de An Nou se taie din ceapă doisprezece foi, care
sunt botezate cu numele lunilor din an. Foile se aşează pe pervazul unei ferestre
şi se pune sare în cantităţi egale în fiecare coajă. După miezul nopţii, sătenii
încep să aprecieze lunile ploioase după cantitatea de apă care se strânge în
fiecare foaie de ceapă .
 Bănăţenii nu mănâncă la masa de Revelion găină, pentru că se spune că nu le
va merge bine. Preferă cocoşul, curcanul sau raţa, ca să aibă noroc în noul an,
piftia, pentru ca fetele să aibă tenul curat, peştele, care semnifică prosperitatea,
şi gogoşile, semn al hărniciei.
 De asemenea, bărbaţii din satele bănăţene beau în noaptea de Anul Nou câte un
pahar cu ţuică din prune fiartă, îndulcită cu zahăr ars şi în care se pun sâmburi
de nuci, ca să fie sănătoşi.
 Potrivit tradiţiei, fetele din Banat se piaptănă şi se uită într-o oglindă care are
câte o lumânare în fiecare din cele patru colţuri şi sunt convinse că astfel îşi vor
vedea ursitul.
TRADIŢII SI OBICEIURI
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PAŞTI
 În zona Banatului cea mai importantă zi este considerată a fi Joia mare. Astfel
că în credința bănățenilor în această zi un personaj mitologic feminin, numit
Joimărița, umbla prin sate și le pedepsea pe fetele care nu își terminau de tors
lâna, iar pe cele mai leneșe le lua la ea acasă și le mânca.
În prezent în Joia Mare se aprind focurile în cimitire pentru că se crede că în
perioada Paștelui se deschide cerul și sufletele morților se întorc în sat.
Deopotrivă, pregătirea bucatelor tradiționale se face după terminarea curățeniei
mari.
 La micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor.
Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite.
 Satul Târnova din județul Caraș-Severin este unul dintre puținele din Banat în
care portul popular mai este păstrat cu sfințenie, la loc de cinste.
TRADIŢII SI OBICEIURI
 TRADIŢII DIN TIMPUL ANULUI
 Trifonul sau Ziua Omizilor este prima sarbatoare a calendarului agricol si este
dedicata Sfantului Trifon, protectorul gradinilor si al livezilor. In aceasta zi,
preotii sfintesc apa pentru a stropi holdele, inlaturand seceta si grindina. Pe
vremuri, satenii se urcau pe un deal de unde dadeau drumul unei roti aprinse
menite sa indeparteze spiritele rele si iarna.
 La inceputul lunii martie se celebreaza Martisorul, vestind venirea primaverii.
Martisorul, un snur impletit dintr-un fir rosu si unul alb, se daruieste
persoanelor apropiate, insotit de urari de bine. Micul talisman se poarta in piept
si reprezinta puritatea sufleteasca, prietenia si fidelitatea. Traditia spune ca
fetele care nu poarta martisorul vor avea parte de ghinion tot anul. Pe vremuri,
mamele legau un banut de argint sau de aur la capatul snurului si il legau de
mana copiilor mici pentru a-i feri de boli.
 Inaintea posturilor mari, cum sunt Postul Pastelui si Postul Craciunului, se
practica un obicei numit Martea vaselor. Toate vasele din casa sunt spalate cu
apa si cenusa pentru a nu ramane pe ele urme de grasime; in acest timp se
rosteste rugaciunea “Tatal nostru”.