Departament „Construcții civile, inginerie urbană și tehnologie”

Referat Nr. 2
Disciplina: Tehnologia lucrărilor de consolidare a construcțiilor din lemn
Tema: „ Studierea lucrului îmbinărilor cu tije metalice rezistente la acțiunea momentului încovoietor
pentru cadrele cu trei articulații”

Elaborat: st. gr. M1 – TMLC

Brașoveanu Victor

Verificat: prof.univ.emerit.dr.ing.
Darie Maria

București 2018
 1. Noțiuni generale

Lemnul atinge eficiența de folosire maximală în construirea clădirilor și structurilor cu

deschideri mari, prin aceasta se explică una dintre particularitățile perspectivei de dezvoltare a
construcțiilor de lemn. În acest context devine actuală și necesitatea elaborării noilor tipuri de
îmbinări, ce determină în mare măsură masa de materie înglobată, capacitatea portantă și de
transport, precum și nivelul de industrializare a construcției în întregime.

Construcțiile din lemn în formă de cadre triplu articulate sunt o soluție foarte bună pentru
reducerea elementelor în înteriorul construcției astfel obținânduse un volum de lucru și depozitare cu
mult mai mare în halele de producție față de cele cu două articulații sau arce.

Halele din lemn cu trei articulații se diferențiază de cele te tip arce prin conturul acestora,
care foarte mult influențează distribuția momentelor încovoietoare în deschidere. În cazul pantei de
acoperiș a conturului cadrului în nodul de cornișă, prin încărcarea ambelor muchii de cadru, rezultă
momente încovoietoare egale pe ambele părți. În rezultatul solicitării la o încărcare pe întreaga
deschidere, momentele de colț cresc considerent de mult, ce duce la limitarea deschiderii ce acoperă
cadrul de la 12m la 30m.

Uneori pentru o distribuție mai uniformă a încărcării și o reducere a momentului încovoietor

în îmbinările dintre grindă și stâlp cu tije metalice amplasate circular, grinda este contiuată spre
exteriorul cadrului formând o consolă de cornișă, astfel încărcările provenite de la acopriș sunt
concentrate mai mult ca o forță verticală spre stâlp ce coduce la reducerea considerabilă a momentul
încovoietor.

Acete hale idustriale de multe ori sunt folosite ca depozite de ceriale sau produse ce necesită
un medu natural pentru comercializare sau păstrare pe timp îndelungat. Contravântuirea bună, le
permite ca aceste construcții să reziste la acțiunile exterioare cum sunt vântul și acțiunea seismică,
care pe teritoriul României este destul de specifică și cu o putere de distrugere destul de majoră.

Ca tipuri de îmbinări folosite la acest tip de construcție putem enumera: îmbinarea dintre stâlp
și fundație care este o îmbinare articulată de reazem, îmbinarea cheie de la partea superioară care
face legătura dintre grinzi, și îmbinarea dintre grindă și stâlp care prea cea mai mare parte din
eforturi și necesită o mai multă atenție din partea proiectanților.

În cazul cadrelor cu trei articulaţii o atenţie deosebită trebuie acordată ipotezelor de încarcare
asimetrice provenite din acţiunea vântului, din acţiunea nesimetrică a zăpezii şi din acţiunea

1
seismică. În această ipoteză de încărcare apar în porţiunile comprimate ale tălpilor inferioare eforturi
de compresiune mari, care pot duce la pierderea stabilităţii nodului.

Pentru asigurarea stabilităţii nodului în planul normal pe planul cadrului, aceste structurile din
cadre trebuie prevazute cu contravântuiri spaţiale de rigidizare, care se amplasează, de regulă în
punctul de jos al nodului rigid unde se întâlnesc cele trei elemente puternic comprimate.

În această lucrare voi pune accentul doar pe înbinarea dintre stâlp și grindă care este o
îmbinare cu tije metalice amplasate pe aria formată de aceste două elemente, iar în continuare o vom
numi îmbinare cu buloane.

Figura 1 a) Cadru cu trei articulații, b) îmbinarea grinzii și stîlpului cu tije metalice amplasate în
formă de circomferință pe aria de îmbinare.

Cadrele din mai multe elemente care formează cadrul cu trei articulații este cu mult mai
eficient tehnologic față de cadrul cu trei articulații executat doar din două elemente. Datorită
dificultăţilor pe care le prezintă cadrele cu trei articulaţii, cu deschideri mari, realizate din semicadre
curbe, îndeosebi cu privire la tehnologia de execuţie, manipulare şi transport, în practică, în ultimul
timp se utilizează cadrele cu trei articulaţii, asamblate pe şantier, din două sau mai multe tronsoane
prefabricate, drepte.

Realizarea separată a stâlpilor şi a grinzilor simplifică în mare măsură tehnologia de execuţie,

manipularea şi transportul prefabricatelor dar mai greu devine deja de realizat nodul de cornișă unde
are loc îmbinarea grinzii și stâlpului cu buloanele metalice.

2
 Figura 2 Manejul din München-Roma, cadru cu trei articulații

Deschiderea maximă a cadrelor cu trei articulații la care sa ajuns în prezent, cunoscut din
practica mondială de proiectare este egală cu 41,6 m. Aceasta este un manej care are o dimensiune în
plan de 75 x 30 m. Cu o bandă de alergare, standuri pentru 2000 de spectatori și camere
auxiliare. Structura acoperișului este alcătuit din cadre în formă de L.

S-a ajuns la o așa deschidere nu numai datorită îmbinării de cornișă dar și soluției
constructive statică a cadrului în care este prevăzut un stâlp oscilant pentru susținerea grinzii care a
micșorat considerent forța de împingere dar și valoarea momentului încovoietor în îmbinare.

În această îmbinare de cornișă a grinzii și stâlpului au fost folosite 114 tije metalice cu
diametrul de  20 pe trei mari circonferințe, iar de 12 pe trei corconferințe mai mici. Mai mult de

3
cât atât, pe colțurile rombului format de îmbinarea grinzii și a stâlpului au fost instalate tije metalice
care tot intră în lucru ca și îmbinarea circulară.

Lucrările de închidere se pot face din orice tip de material ușor care ar conlucra foarte bine cu
materialul lemnos și care nu va solicita foarte mult cadrul, dar care ar permite și un bun confort în
inetrioarul acesteia.

În domeniul construcțiilor de lemn problema executării îmbunărilor care să fie solicitate la

acțiunea momentului încovoietor și a eforturilor axiale totdeauna va rămâne actuală. Preferabile sunt
îmbinările rigide, compacte, tehnologice în executare și montaj, care să facă posibilă transmiterea
momentului încovoietor de la un element la altul, asigurând o folosire rațională a lemnului. Anume
aceste cerințe determină folosirea îmbinărilor cu buloane amplasate în cerc în nodurile de streașină a
construcțiilor de lemn în formă de cadru. Deformabilitatea este un alt indicator important pentru
implementarea construcțiilor de lemn deoarece determină rigiditatea și fiabilitatea de exploatare a
clădirii și structurii în întregime.

Pentru încercare preferabil se folosesc construcții de dimensiuni naturale sau epruvete în

formă de fragmente ale nodurilor cu dimensiunile de proiect. La executarea epruvetelor se admite
modelarea fizică.

Teoretic, cedarea îmbinării poate surveni la una dintre cele 4 stări de tensiuni:

1) depășirea capacității portante a buloanelor la încovoiere;

2) depășirea capacității portante a elementelor marginale la strivire;

3) depășirea capacității portante a elementelor centrale la strivire;

4) depășirea capacității portante a lemnului la întindere perpendicular pe fibre.

2. Studierea experimentală a lucrului îmbinărilor cu tije metalice pentru o

îmbinare de cornișă
Îmbinarea care a fost supusă experimentului a fost executată în laboratorul de cercetare și de
încercare a Universității Tehnice din Moldova la orele de seminar a disciplinei ”Construcții din
lemn” la care am participat și la analiza rezultatelor.

Scopul încercării a fost studiul experimental al comportării îmbinării cu buloane capabilă să

reziste la acțiunea momentului încovoietor; examinarea stării de tensiuni a nodului de streașină al

4
structurii în formă de cadru cu trei articulații executate din elemente liniare drepte; aprobarea
metodologiei de calcul și proiectare a îmbinărilor rezistente la acțiunea momentului încovoietor.

În cadrul experimentului au fost folosite modele de îmbinare a elementelor care formează un

nod rigid, comparatorul cu fir de transmitere a deplasărilor la distanță indicațiile cărora au cea mai
mică gradație de 0,01 mm; dispozitive speciale de fixare a comparatorului

Îmbinarea supusă încercării reprezintă un nod de streașină, care unește stîlpul cu două ramuri cu
grinda cu inimă plină executate din lemn de gorul ecarisat. Îmbinarea a fost articulată atît în partea
inferioară (stîlpul) cît și în partea superioară (grinda), și a fost supusă acțiunii unei forțe verticale, care a
determinat apariția unui moment încovoietor cu brațul de 369 mm.

Evoluția în timp a deformațiilor a fost înregistrată de un comparator cu fir de transmitere a

deplasărilor de pînă la 10 cm la distanță, indicațiile căruia au gradația minimă de 0,01 mm.

Dimensiunile buloanelor: l=15 cm; Ø6 mm; n=8 buloane

Figura 3 Detalul de îmbinare supus experilentului cu dimensiunile determinate de pe epruveta reală

5
 Epruveta supusă experimetului a fost executată de o echipă cu un an mai devreme până la ziua
încercării, astfel dimensiunile au fost determinate de pe costrucția deja existentă și nu din planul de
proiectare inițial.

2.1. Calcul teoretic

Capacitatea portantă a îmbinării se determină din condițiile de încovoiere a tijei și strivire a

lemnului în elementele marginale și cele de mijloc. Capacitatea portantă la forfecare se asigură prin
amplasarea corespunzătoare a tijelor. Problema constă în dimensionarea corectă a îmbinării.

În subcapitolele de mai jos am încercat să fac un calcul atât după normativul Românesc ”NP
005 – 2003” dar și după normativul Republicii Moldova ”S.P. 64.13330.2011” conform
normativului rusesc valabil până în prezent ”СНиП II-25-80”.

6
 Figura 4 Schema de calcul a îmbinării de cornișă

2.1.1. Conform normativului R.M și Rusesc S.P. 64.13330.2011 (СНиП II-25-80)

Conform SP 64.13330.2011, §7.13, verificarea capacității portante a îmbinării cu tije metalice

N
se efectuează cu următoarea relație: nH   2 ; unde:
T  nw

 nH  8buc - numărul tijelor metalice (buloanelor);

 nw  2 - numărul de planuri de forfecare.

Conform SP 64.13330.2011, tabelul 20, capacitatea portantă minimă de calcul a unui bulon
pe un singur plan de forfecare T  :

1) la strivirea elementelor centrale: T  0,5cd  0,5  4,1  0, 6  1, 23kN ;

7
 2) la strivirea elementelor marginale: T  0,8ad  0,8  4,5  0, 6  2,16kN ;

3) la încovoierea tijei din oțel: T  1,8d 2  0, 02a 2  1,8  0, 62  0, 02  4,52  1, 053kN ;

unde:
 a  4,5cm - grosimea medie a elementelor marginale;
 c  4,1cm - grosimea elementului central (de mijloc);
 d  0, 6cm - diametrul tijei metalice.

Din cele descrise mai sus, efortul axial de calcul din îmbinarea supusă încercării respectiv
momentul de încovoiere pentru buloanele amplasate circular cu brațul 0,37 m, va fi:

 N  nH  T  nw  8 1, 23  2  19, 68kN  2t ;

M  N  n  r  58, 25kNm - la strivirea elementului central;
 N  8  2,16  2  34,56kN  3,52t ;
M  102,32kNm - la strivirea elementelor marginale;
 N  8 1, 053  2  16,848kN  1, 7t ;
M  49,87kNm - la încovoierea tijelor din oțel.

2.1.2. Conform normativului românesc np 005 – 2003

Conform normativului NP 005 – 2003 p. 6.5.4, capacitatea de rezistență a îmbinării cu tije,

Lcap ,i , în N, se stabilește cu relația:

Lcap,i    Lmin,i  nt  n f  mT  mu  mR unde:

   0, 70 - coeficientul parțial de siguranță pentru încărcările permanente;

 Lmin,i - capacitatea de rezistenșă minimă a unei tije, într-o secțiune de forfecare, în kN;

1) la strivirea elementelor centrale: Lmin,c  0, 4cd  0, 4  4,1 0,6  0,984kN ;

2) la strivirea elementelor marginale: Lmin,m  0,5ad  0,5  4,5  0,6  1,35kN ;

3) la încovoierea tijei din oțel: Lmin,înc  3d 2  3  0,62  1,08kN ;

unde:
- a  4,5cm - grosimea medie a elementelor marginale;
- c  4,1cm - grosimea elementului central (de mijloc);

8
 - d  0, 6cm - diametrul tijei metalice.

 n f  3 - numărul secțiunilor de forfecare în care lucrează tijele;

 nt  8buc -numărul de tije;

 mT  1, 00 -coeficient de tratare a lemnului

 mu  1, 00 -coeficientul condițiilor de lucru, definit în funcție de condițiile de

microclimat în care funcționază îmbinarea cu tije pentru clasa I de exploatare;
 mR  0,80 -coeficientul care introduce în calcul repartiția neuniformă a încărcărilor la
tije

Capacitatea de rezistență a îmbinării cu tije va fi egală cu:

 Lcap,i    Lmin,c  nt  n f  mT  mu  mR  0,70  0,984  8  3 1,0 1,0  0,8  13, 22kN  1,3t

M  N  n  r  13, 22  8  0,369  38, 4kNm - la strivirea elementului central;

 Lcap,i    Lmin,m  nt  n f  mT  mu  mR  0,70 1,35  8  3 1,0 1,0  0,8  18,14kN  1,8t

M  N  n  r  18,14  8  0,369  53, 6kNm - la strivirea elementelor marginale;

 Lcap,i    Lmin,înc  nt  n f  mT  mu  mR  0,70 1,08  8  3 1,0 1,0  0,8  14,52kN  1,5t

M  N  n  r  14,52  8  0,369  42,9kNm - la încovoierea tijei din oțe

2.2. ANALIZA REZULTATELOR

Graficul dependenței deplasărilor de sarcină:

9
 DATELE EXPERIMENTALE

Momentul încovoietor,
Sarcina,  kgf  Deplasarea. 102 mm 
 kNm 
0 0 0
50 1,45 680
100 2,90 846
150 4,36 936
200 5,81 1026
250 7,26 1147
300 8,71 1263
350 10,16 1366
400 11,62 1495
450 13,07 1588
500 14,52 1725
550 15,97 1874
600 17,42 2048
650 18,87 2262
700 20,33 2365
750 21,78 2572
800 23,23 2675
850 24,68 2888
900 26,13 3220
950 27,59 3645
1000 29,04 3973
1050 30,49 4430
1100 31,49 4883
1150 33,39 5360
1200 34,85 5674

Momentul încovoietor a fost calculat cu relația: M  T  n  r , unde;

 T - sarcina verticală;
 n=8 – numărul de buloane;
 r=0,369m – brațul forței.

10
 TABEL CENTRALIZATOR

Nr. Valoare, formulă,

Indicator
Crt. rezultat
1 Esența lemnului gorun
Grosimea elementelor, mm
2 De margine t1  45mm
3 De mijloc t '1  41mm
4 Diametrul de amplasare a buloanelor t  100m
5 Diametrul bulonului, mm d  6mm
6 Lungimea bulonului, mm l  150mm
Distanțele dintre buloane și margini. mm
7 Între cuie în lungul fibrelor S1  100mm
8 Până la capătul apropiat în lungul fibrelor S2  5mm
9 Între cuie transversal fibrelor S3  100m
10 Până la muchia elementului S4  7mm
Distanțe minime normate dintre buloane și margini, mm
11 Între cuie în lungul fibrelor S1,min  42mm
12 Până la capătul apropiat în lungul fibrelor S 2,min  42mm
13 Între cuie transfersal fibrelor S3,min  21mm
14 Până la muchia elementului S4,min  18mm
Capacitatea portantă de calcul conform СП 64.13330.2011 , kN
15 Strivire a elementului de margine 34,56kN
16 Strivire a elementului de mijloc 19, 68kN
17 Încovoiere a cuiului 16,85kN
18 Sarcina de cedare 11, 772kN
19 Deformația de lunecare toatală, mm 56,74
Capacitatea portantă de calcul conform NP 005 – 2003 , kN Diferența
15 Strivire a elementului de margine 18,14kN 16, 42kN
16 Strivire a elementului de mijloc 13, 22kN 6, 46kN
17 Încovoiere a cuiului 14,52kN 2,33kN
18 Sarcina de cedare 11, 772kN
19 Deformația de lunecare toatală, mm 56,74

11
2.3. Rezultatele încercării

12
 CONCLUZIE

Îmbinarea a cedat la sarcina de 1177, 2kgf  11, 772kN , de la efortul de întindere

perpendicular pe fibre. Deși calculul teoretic indică o valoare mai înaltă a capacității portante sarcina
preluată de îmbinare în timpul încercării. Starea de tensiuni care a cauzat cedarea îmbinării nu este
stipulată de normele în vigoare atât din Republica Moldova cât si din normativele Românești. Se cere
verificarea îmbinării la efortul de întindere perpendicular pe fibre și utilizarea buloanelor-standard.
Diagrama dependenței deplasărilor de sarcină demonstrează comportamentul elasto-plastic al
îmbinării.

Conform calculului teoretic a normativului S.P. 64.13330.2011, a Republicii Moldova,

îmbinarea ar fi trebuit să cedeze la încărcări de 2-3 ori mai mari decât a cedat îmbinarea în urma
încercării. Conform normativului NP 005 – 2003, îmbinarea trebuia să cedeze la încărcări de 2 ori
mai mari. Diferența între calculul cu normativul R.M. și normativului Românesc este destul de mare.

Normativul NP 005 – 2003 este mai aproape de rezultatul obținut experimental, astfel pot
menționa că normativul Românesc este mai real și mai bine gândit decât cel din Republica Moldova
cu valori de calcul mai apropiate de valorile reale.

În final putem presupune că buloanele care au fost folosite, au fost buloane cu o rezistenă
mică la încovoiere și cu un diametru prea mic, rezultă că elementele de îmbinare nu au fost instalate
din considerente de calcul și au fost folosite cele care au căzut la îndemână.

RECOMANDĂRI

În urma încercării au fost observate unele neregularități ce țin de îmbinarea dată și aș propune
următoarele recomandări pentru ca pe viitor, rezultatul încercării să fie cu mult mai aproape de cel
calculat și ar fi de dorit ca acesta să depășească capacitatea portantă stabilită prin calcul:

 executarea corectă a îmbinării, cu respectarea distanțelor normate între buloane și muchii;

 utilizarea buloanelor care corespund standardelor;
 luarea în calcul a coeficientului care depinde de unghiul de acțiune al solicitării;
 verificarea îmbinării la solicitarea de întindere perpendicular pe direcția fibrelor.

13
 BIBLIOGRAFIE

1. https://studopedia.su/14_68707_moskva-stroyizdat-.html
2. Проектирование и расчет деревянных конструкций. Справочник, Москва 1988
(Proiectare și calcul a construcțiior din lemn, îndrumător, Moscova 1988)
3. Конструкции из дерева и пластмасс. авт. Слицкоухов Ю.В.1986
(Construcții din lemn și plastic, autor Slițkouhov I. V. 1986)
4. Примеры расчета рамных конструкций 2013
(Exemple de calcul a catrelor din lemn 2013)
5. Проектирование деревянных конструкций, E.Н. Серова, Москва 2011
(Proiectarea construcțiilor din lemn , E.N. Serova, Moscova 2011)
6. NP 005 – 2003 - Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn

14