Departament „Construcții civile, inginerie urbană și tehnologie”

Referat
Disciplina: Tehnologia lucrărilor de consolidare a construcțiilor din lemn
Tema: „ Principii de consolidare a construcțiilor din lemn”

Elaborat: st. gr. M1 – TMLC

Brașoveanu Victor

Verificat: s.l.univ.dr.ing.
Monica Felicia Briciu

București 2018
 1. Noțiuni generale

Decizia de restabilire a structurilor din lemn este luată după o inginerie detaliată și o inspecție
tehnică a tuturor structurilor de construcție ale unei clădiri sau ale unei structuri. În procesul de
expertiză, în primul rând, este necesar să se identifice defectele care pot provoca prăbușirea
structurilor, și anume:
 deteriorarea lemnului într-un grad puternic de dezintegrare fungică sau a insectelor care
distrug lemnul;
 gauri în elemente complet întinse sau parțiale întinse (centuri, suporturi etc.);
 fisuri în lemn ale părților critice ale structurilor (noduri, îmbinări);
 deformările semnificative ale structurilor comprimate și curbe și ale elementelor acestora.

Pentru a preveni prăbușirea structurilor care se află într-o stare de urgență, este necesar să
amplasăm colane și grinzi temporare de sprijin.

Suprafețele de piatră, cărămidă și beton adiacente părților afectate ale lemnului (stâlpi de
cărămidă etc.), trebuie curățate temeinic de formațiuni fungice și tratate cu antiseptice uleioase.

Necesitatea de a repara sau de a consolida structurile din lemn are loc atunci când condițiile
de funcționare și încărcările provenite sunt modificate de dimensiunile construcției, creșterea
sarcinilor tehnologice în legătură cu reconstrucția planificată, în conformitate cu categoriile stării
tehnice și de alți factori.

Cerințe de bază pentru consolidarea structurilor:

 asigurarea capacității portante, fiabilității și durabilității necesare;

 includerea în lucru a elementelor de consolidare, asigurarea colaborării lor cu structura de
bază;
 elementele de consolidare nu trebuie să modifice poziția centrului de greutate al secțiunii
principale și să perturbeze centrarea elementelor din nodurile structurale.

Consolidarea structurilor se face în absența sarcinilor temporare: încărcarea zăpezii - pe

acoperiș și tehnologic - pe podea. Alegerea acestei sau altei metode de consolidare (sau a
combinațiilor) depinde de starea tehnică a unuei anumite construcții.

Metodele cele mai eficiente sunt consolidările structurilor prin schimbarea schemelor statice
(constructive), (introducerea tiranților, instalarea de coloane suplimentare, proptele - Figura 14.18 ...
14.20). Se recomandă ca aceste metode să fie utilizate, de regulă, la starea tehnică nesatisfăcătoare a
construcției, în prezența spațiului liber sub structura consolidată.

Cele mai frecvente cazuri de deteriorare a structurilor din lemn sunt ciupercile. Pentru leziuni
biologice minore a lemnului (descompunere la o adâncime de 1...3 cm) este necesar să fie îndepărt

1
mecanic sau manual stratul de lemn putred cu straturi sanatoase la o adâncime de 2...3 cm și ca
acesta să fie trat cu un antiseptic.

La infecții fungice considerabile (la o adâncime de 1/4 din secțiunea elementului) porțiunea
de lemn afectat se elimină în întregime cu eliminarea stratului sănătos la o adîncime de 2...3cm și
porțiunile adiacente cu lungime de 0,3m, pentru a rămâne doar lemn sănătos. Un calcul de verificare
rezolvă problema consolidării cu plăci de secțiune slăbită.

În cazul distrugerii prin putrezire la o adâncime mai mare de 1/4 din secțiunea transversală
(porțiunile de suport ale grinzi, ferme) este recomandat ca zona afetată să se elimine complet pe o
porțiune cu lungimea de 0,5m.

2. Consolidarea elementelor construcțiilor din lemn masiv

2.1.Consolidarea stâlpilor

Deoarece stâlpii sunt niște elemente comprimate, degradarea acestora se produce în mod
fregvent prin flambarea acestora. Fenomenul are implicații deosebit de grave, deoarece elementul
calculat la compresiune centrică se transformă în în cazul deformării sale într-un element comprimat
și încovoiat, în care apar eforturi unitare suplimentare, neprevăzute în calcul, care cresc în timp și pot
conduce la distrugerea totală a construcției.

Consolidarea stâlpilor cu secțiunea transverală de lemn masiv ce au flambaj sau flambaj în

afara planului, constă restabilirea poziției de proiect a elementului și creșterea rigiditatății la
încovoiere în plan prin instalarea de eclise din grinzi de lemn și îmbinării acestora cu
buloane. Consolidarea este plasată pe partea degradată a elementului deformat.

Figura 1. Consolidarea stâlpilor degradați prin consolidarea pății degradate sau înlocuirea
secțiunilor pe lungimea degradată

2
 În cazul unei degradări cu consecințe semnificative (mai mult de 1/2 din secțiunea
transversală) în nodurile de sprijin se va recurge la descărcarea preliminară prin instalarea alăturată a
unuui pop temporar cu sistem hidraulic de ridicare și coborâre. Partea deteriorată a stâlpului se va
elimina și va fi tăiată și înlocuită cu una nouă cu aceeași secțiune transversală. Noua inserție este
atașată cu grijă la suportul principal și este fixată cu eclise din lemn sau din oțel.

Figura 2. Consolidarea stâlpilor degradați cutiranți și eclise din lemn strânse cu cricuri sau
consolidarea cu eclise și fururi

2.2.Consolidarea grinzilor din lemn masiv

Grinzile cu slăbire mecanică, prin ruperea fibrelor întinse cu deformații neadmisibile (peste
1/200) se consolidează cu plăci din lemn îmbinate prin buloane sau se modifică diagrama structurală
prin introducerea unuei bârne sau prin introducerea unui stâlp intermediar.
O grindă este un element care este supus flambării și repararea sa trebuie să răspundă acestui
scop. Cel mai adesea aceste degradări apar la capete. Reparația poate fi realizată pe o noua porțiune
atașată celei vechi. Important este ca să se realizeze o îmbinare care să păstreze cât mai mult din
secțiunea verticală a grinzii. Fixarea se poate face deasemenea cu tije de lemn încleiate.

Grinzile de șarpantă pot fi suspendate la capetele de jos a căprorilor. La consolidarea părților

de susținere ale grinzilor, adoptându-se una dintre variantele propuse în continuare:

 dispunerea unor grinzi din lemn la partea superioară șau inferioară a grinzii care se
consolidează, după îndepărtarea capătului putrezit;

3
Figura 3. Consolidarea grinzilor degradate la capetele acestora cu dispunerea eclizelor din lemn la
partea infierioară și superioară a grinzii cu îndepărtarea capătului putrezit

 dispunerea unor eclise laterale din dulapi de lemn, antiseptizate sau profile metalice,
care se solidarizează de grindă cu ajutorul cuielor sau șuruburilor pentru lemn;

Figura 4. Consolidarea grinzilor

degradate la capetele acestora cu
dispunerea eclizelor la părțile laterale și
superioară a grinzii cu îndepărtarea
capătului putrezit

4
  prevederea unor reazeme de profil U, solidarizate de grindă cu buloane;

Figura 5. Consolidarea grinzilor degradate la capetele acestora cu prevederea unor reazeme de

profile metalice dispuse latereal grinzii cu îndepărtarea capătului putrezit

 realizarea unui elemnt special, din oțel de tip grindă cu zăbrele, care înșocuiește
capătul putrezit

Figura 6. Consolidarea
grinzilor degradate la
capetele acestora cu
prevederea unor reazeme din
ferme metalice dispuse
latereal grinzii cu
îndepărtarea capătului
putrezit

5
Figura 7. Consolidarea grinzilor din lemn la încovoiere cu instalarea ecliselor lateral grinzii

Figura 8. Consolidarea tălpilor inferioare degradate ale grinzilor cu zăbrele

6
 Figura 9. Consolidarea grinzilor principale prin introducerea tiranților tensionați

2.3.Consolidarea grinzilor hibride

În caz de deteriorare locală a tălpii inferioare a grinzii, acest defect este acoperit de câteva
eclise pe șuruburi sau cleme de tensionare. În prezența unor deteriorări semnificative (peste 1/200)
grinzile sunt întărite prin instalarea unor centuri suplimentare sau prin amplasarea de tiranți de oțel
de-a lungul întregii lungimi a tălpii inferioare a grinzii.

2.4.Consolidarea căpriorilor

Cel mai frecvent întâlnim daune la căpriori – degradarea părților de susținere și a zonelor
adiacente penei de streașină. În caz dacă există o deformare semnificativă, la capetele de susținere
sau la pana de streașină se înlătură prin tăiere părțile degradate apoi se va amplasa un strat de
hidroizolație, se va înlocui pana de streașină consolidânduse partea de susținere cu o pereche de

7
eclise de căptușire din scânduri fixânduse cu cuie de partea neafectată a căpriorului și se va îmbină la
locul suportului sau cu niște elemente metalice de tipul unor ferme.

Figura 10. Consolidarea căpriorilor cu eclise amplasate lateral acestuia sau grindă cu zăbrele

Consolidarea fermelor . Elementele întinse (talpa inferioară, elementele oblice) se

consolidează cu ajutorul unor eclise de lemn prinse cu șuruburi sau cleme metalice întinse, dublate
sau înlocuite cu tiranți din oțel. Elementele comprimate ce sunt deformate se consolidează cu
garnituri și plăcuțe pe cuie și buloane conform figurii 8. Nodurile de sprijin sunt întărite cu proteze
din oțel sau lemn.

8
 Figura 11. Consolidarea fermelor la partea din fermă atacată de ciuperci unde lemnul afectat se
elimină și noi piese de lemn sau oțel sunt montate

3. Consolidarea structurilor din lemn lamelat încleiat

3.1.Costrucții tip arc lealizate din lemn lamelat încleiat

O analiză a multor ani de experiență în exploatarea structurilor de lemn lamelat încleiat arată
că cea mai caracteristică cauză a distrugerii lor sunt fisurile și delaminările. Abaterile de la soluțiile
recomandate în proiectarea, fabricarea, depozitarea, instalarea și exploatarea unor astfel de structuri
sunt factorul principal în apariția fisurilor în ele, stratificarea lor și colapsul structurilor.
Defectele de fabricație apar atunci când procesul tehnologic de producere a structurilor este
încălcat. Cel mai adesea, apar următoarele încălcări ale tehnologiei:

 uscarea cherestelei în condiții severe (duce la deformarea lemelelor, apariția unor presiuni
interne semnificative în elementele adezive și delaminarea rosturilor adezive);
 excesul de termen de valabilitate standard al rășinilor sintetice;
 nerespectarea regulilor de preparare a adezivilor (duce la scăderea rezistenței cusăturilor
adezive și la delaminarea lor în timpul funcționării).
Stratificarea prin cusături adezive se găsește cel mai adesea în secțiuni cu forță transversală
maximă (de exemplu, lângă nodurile de sprijin), precum și în locuri de concentrare a solicitărilor
interne mari. Principala cauză a delaminării în straturile lipite este fabricarea slabă a structurilor.
Necesitatea de reparație sau de întărire a structurilor apare atunci când condițiile de
funcționare se modifică, sarcina crește sau când structurile sunt atribuite altor categoriilor ale
condițiilor tehnice.
Alegerea unei soluții de consolidare depinde de starea tehnică a proiectului. Metodele cele
mai eficiente sunt consolidarea structurilor prin schimbarea schemei statice. Aceste metode se
recomandă a fi utilizate în prezența spațiului liber sub structura consolidată. În cazul întăririi arcului,

9
este posibil să se realizeze o reducere a momentelor de îndoire în semicercuri cu un factor de 1,5-
2. Totuși, metodele de amplificare nu rezolvă problema fisurilor locale și a trunchiurilor.

10
 Figura 12. Metode de consolidare a arcelor din lemn lamelat încleiat cu schimbări de defecte de
delaminare pe secțiunea elementului

Costrucțiile din lemn încleiat ce necesită consolidare în urma unor degradări mecanice a
secțiunii și în cazul unor delaminări semnificative pe rostul încleiat. În cazul unor degradări
mecanice în zonele slăbite a construcției sunt consolidate cu centuri din oțel prinse cu buloane sau în
cazul unor condiții tehnologice se recurge la lipirea unor straturi suplimentare de scânduri presate cu
clei și cuie.

11
 Cel mai frecvent delaminarea pe rosturile încleiate are loc în secțiunile cu forța laterală
maximă (de exemplu, în apropierea nodurilor de suport), dar și în locurile de concentrare a
tensiunilor interne mari din lemn când este întins perpendicular direcției fibrelor (de exemplu, la
arcele în zonele cu un moment de încovoiere pozitiv, care tinde la îndreptarea elementului
curbat). Principala cauză a delaminării straturilor lipite este fabricarea necalitativă a
consturcției. Locurile caracteristice pentru apariția acestor defecte în arce sunt prezentate în Figura
12a.

Sunt recomandate următoarele metode de consolidare a construcțiilor din lemn lamelat

încleiat:

 la delamelarea locală a straturilor individuale la o adâncime de 1/3 din secțiunea transversală

în secțiunea nodului de sprijin se suprapun cleme (garnituri) laterale din placaj pe clei
epoxidic adeziv și cuie sau șuruburi pentru lemn cu fixări prin presare (nodul 1 din Figura
12b), suprafața structurilor din locurile unde sunt lipite garniturile în prealabil sunt șlefuite;
 în cazul când dezlipirea lamelelor de pelicula de adeziv trece prin întraga secțiune a
elementului la mai multe lamele încleiate pe o extindere mică în unele zone (2...4m),
elementul se va consolida cu un sistem din corniere metalice și tiranți (nodul 3 din Figura12c)
sau cu plăci metalice prinse cu tije (buloane), iar zona degradată se va strînge cu cleme
(nodul 4 din Figura 12d), sau se recurge la lipirea barelor de armare pe adezivul epoxidic în
găuri orizontale pre-găurite vertical sau orizontale în găuri înclinate înfundate;
 atunci când există multe fisuri prin întraga secțiune a elementului în zonele periculoase se
poate consolida astfel de porțiune prin tensionare cu cleme de tipul unui element de îmbinare
de formă rectangulară întins pe laturi de tijele tensionate (nodul 2 din figura 12b).

Pentru a reduce eforturile interne și pentru a reduce riscul de delaminare ulterioară, este
eficientă introducerea diverselor elemente tensionate în schema structurală. În cazul numeroaselor
delaminări ce trec prin întreaga secțiune, practic pe întreaga lungime a elementului, înlocuirea sa este
foarte necesară. În Figura 13 și 14 sunt presentate exemple practice de consolidare a structurilor din
lemn lamelat încleiat. Calculul consolidării construcțiilor este o sarcină complexă de inginerie și este
dată în literatura mai specială de specialitate.

12
Figura 13. Consolidarea locală a arcelor din lemn lamelat încleiat cu corniere metalice și tiranți

Figura 13. Consolidarea grinxii iferioare a a fermei cu zăbrele din lemn cu tiranți metalici

13
 BIBLIOGRAFIE

1. http://www.alobuild.ru/derevjannie-konstrukcii/principy-usilenija.php

2. https://ostroykevse.com/Rekonstrukcia/85.html

3. https://www.facebook.com/pg/TACTraitementsApplicationsConstructions/photos/?ref=pa
ge_internal

4. http://tehlib.com/rekonstruktsiya-zdanij-i-sooruzhenij/e-kspluatatsiya-i-usilenie-
derevyanny-h-gorizontal-ny-h-konstruktsij-balok-stropil-perekry-tij/

5. http://www.temp.svensktlimtra.se/sv/limHTML/2U1492.html

6. http://gardenweb.ru/ekspluatatsiya-i-remont-derevyannykh-konstruktsii

14