Departament „Construcții metalice, Management și grafică Inginerească”

PROIECT DE CURS
Disciplina: Management de Mediu
Tema: „ Sistem de management integrat de mediu al firmei Brașoveanu S.A.”

Elaborat: st. gr. TMLC

Brașoveanu Victor

Verificat: Șef lucrări univ.dr.ing.

Ganea Ana-Maria

București 2017
 CUPRINS

I. Pregătirea organizației pentru implementarea unui sistem de management de mediu

II. Politica de mediu a organizației

III. Identificarea impacturilor asupra mediului

IV. Evaluarea importanței impactului (conform ISO 14000)

1
 I. Pregătirea organizației pentru implementarea unui sistem de
management de mediu

1.1. Misiunea, obiectivele și strategia informațională a firmei

Misiunea firmei

Executare a produselor de înaltă calitate și competitivitate conform normativelor în

vigoare și termenului de execuție stabilit în raport cu cerințele pieții actuale, toate acestea
îmbinând la un succes cu o vastă experiență în construcții de imobile cu pasiunea pentru
domeniu și sârguința specifică perfecționiștilor cu complexe și blocuri locative confortabile.

Obiectivele firmei

 orientarea către schimbare şi adaptare la noile tendinţe din domeniu;

 orientarea către clienţi a tuturor activitaţilor companiei;
 urmărirea evoluţiei pieţei de referinţă, pentru identificarea previzională a diferenţelor
apărute sau care pot să apară – pieţe şi segmente actuale sau potenţiale – pe baza unor
analize efectuate asupra diversităţii nevoilor şi a unor aspecte privind funcţionalitatea
construcţiilor;
 preocuparea pentru problematica pieţelor identificate – noi tipuri de construcţii sau
servicii în construcţii, noi exigenţe privind funcţionalitatea acestora, noi facilităţi
acordate de stat sau preferate de beneficiarii potenţiali etc;
 conturarea tendinţelor pieţei şi orientarea întreprinderii spre oportunităţi atractive pentru
ea, adaptabile la resursele şi capacităţile sale, oferindu-i posibilitatea de a face ceva care
să îi asigure un potenţial generator de creşteri şi rentabilitate;
 Crearea, Menţinerea şi Consolidarea relaţiilor pe termen lung cu cumpărătorii şi cu
ceilalţi parteneri de afaceri ai întreprinzătorului, asigurarea unor relaţii privilegiate cu
cumpărătorii şi – pe baza lor – fidelizarea într-o proporţie ridicată a respectivilor
cumpărători;
 determinarea potenţialilor beneficiari să apeleze la arta, tehnicitatea şi utilitatea oferită
de către societatea ”Brașoveanu” S.A., iar fidelitatea acestora să fie răsplătită în diferite
modalităţi;
 Îmbunătățirea calității produselor la nivel European prin modernizarea utilajelor și
tehnologiilor noi apărute pe piață.

Strategia informațională a firmei

 îmbunătățirea imaginii și reputației Brașoveanu S.A. privind calitatea;

 îmbunătățirea continuă a activității sale în scopul de a-și menține dezvoltarea și de a-și
impune poziția pe piață ca o firmă ce execută produse și execută lucrări de o înaltă
calitate;
 o utilizare bine planificată și eficientă a resurselor financiare, umane și materiale

2
 1.2. Scurtă descrie a organizării firmei

1.2.1. Contacte

Adresa: București, Str. Grigore Ionescu, nr. 98, bl. T6B sc.1, et. 1, ap.9, sector 2.

Telefon: 021 349 25 39, 021 428 479 23.

Fax: 021 556 478.

1.2.2. Mod de constituire

După forma juridică Societatea este o persoană juridică română, constituită în forma de
societate pe acțiuni. Societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare şi
cele prevăzute în actul constitutiv. Societatea este titulară de drepturi si obligaţii şi răspunde faţă
de terţi cu întregul patrimoniu; asociaţii răspund numai în limita aportului la capitalul social.

Durata de funcţionare a societăţii este nedeterminată

1.2.3. Număr de înregistrare la Registrul Comerțului

Denumirea societăţii este: ”Brașoveanu” S.A., conform nr. 65474, din 10.09.2017,
eliberată de Oficiul Registrului Comerţului de le lângă Tribunalul București

1.2.4. Structura acționariatului

Acționari Capital social în % Numărul de acțiuni

S.R.L. Mereuța Grup 64,70 578.450
S.R.L. INAMSTRO 14,05 125.658
S.R.L. FAURI 21,25 189.875
Total 893.983

1.2.5. Obiectul de activitate

PRODUCȚIE

Activitatea principală : Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezedențiale ce

corespundei clasei CAEN 4120;

Activităţi secundare: Dezvoltare (promovare) imobiliară, clasa CAEN 4110;

Lucrări de demolare a construcțiilor, clasa CAEN 4311;
SERVICII

Activităţi secundare: Lucrări de pregătire a terenului, clasa CAEN 4312;

Lucrări de foraj și sondaj pentru construcții, clasa CAEN 4313.

3
 1.2.6. Numărul de personal

Societatea ”Brașoveanu” S.A., deține resurse umane în număr de 587 salariați.

Structura reseurselor umane este reprezentată în tabelul de mai jos

Nr. crt. Categorie de personal Nr. Salariați Ponderea %

1 Studii superioare 59 10,05
2 Studii profesionale 242 41,23
3 Studii medii 115 19,59
4 Necalificați 28 4,77
5 Calificați la locul d muncă 143 24,36
Total 587 100%

Societatea modernă se prezintă ca o reţea de organizaţii care apar, se dezvoltă sau dispar. În
aceste condiţii, oamenii reprezintă o resursă comună şi, totodată, o resursă – cheie, o resursã
vitală, a tuturor organizaţiilor, care asigură supravieţuirea, dezvoltarea şi succesul competiţional
al acestora. Această realitate a determinat tot mai mulţi specialişti in domeniu să afirme că din ce
în ce mai mult avantajul competitiv al unei organizaţii rezidă în oamenii săi.

1.2.7. Organigrama societății cu nivelurile ierarhice

Adunarea Generală a Asociaților

Administrator

Director General

Director Director Director Director Director Director Consilier

Tehnic Economic R.U. Comerial S.M.I. Logistic Judiciar
Management de mediu

Organizarea
Ofertare - controlare

Controlul calității

produc,
Aprovizionare
Contabilitate

Dezvoltare

Exploatare

Depozitare
Intreținere
Marketing
Salarizare
Financiar

Grafice
S.S.M.

Recepții

Organizarea
șantierului

Decontarea
producției

4
 Organigrama ”Brașoveanu” S.A., are 5 nivele ierarhice astfel formînd o piramidă a
societății și anume:

 Adunarea generală a Asociaților

 Administrator Unic
 Director General
 Directori Executivi
 Șefi de compartimente

Imaginea nivelurilor ierarhice se realizează prin examinarea structurii de conducere în

plan vertical. Stabilirea corectă a nivelurilor ierarhice constituie una din principalele condiţii ale
elaborării unei structuri de conducere raţională.
În stabilirea nivelurilor ierarhice se ţine seama de factori precum:

 dimensiunea întreprinderii;
 diversitatea activităţilor;
 complexitatea producţiei;
 tipul producţiei;
 dispersarea teritorială a subunităţilor;
 competenţa cadrelor.
Ansamblul posturilor de conducere situate pe diferite niveluri ierarhice privite în spaţiu
constituie piramida ierarhică.

Elementele prin care se caracterizează piramida ierarhică sunt înălţimea şi baza

piramidei. Între înălţime şi baza piramidei este necesar să existe un raport optim care să permită
fructificarea maximă a avantajelor pe care le oferă aplatizarea şi să elimine neajunsurile pe care
le poate produce aplatizarea excesivă.

Piramida ierarhică aplatizată, cu un număr mic de niveluri ierarhice, are următoarele

avantaje:

 asigură apropierea conducerii de producţie;

 asigură operativitatea şi rapiditatea luării deciziilor;
 asigură o operativitate mai mare a sistemelor informaţionale;
 presupune cheltuieli mai mici cu aparatul de conducere.
Pe fondul factorilor de care depinde stabilirea nivelurilor ierarhice, acestea se pot regla
într-o foarte mare măsură prin delegarea autorităţii şi răspunderii cu care înălţimea piramidei se
află în raport invers proporţional.

Ponderea ierarhică este de 1-9 salariați la vârf de piramidă și cu o creștere spre bază a
piramidei la 10-50 salariați.

5
 1.3. Principalii factori poluatori ai firmei

Într-o lume în permanentă expansiune, un mediu curat se impune nu numai ca o

necesitate, dar și ca o datorie.
De când a intrat pe piața construcțiilor, ”Brașoveanu” S.A., a manifestat interes pentru
protejarea naturii, pentru respectarea circuitului de conversie a materiei și energiei, imperative
care devin viabile numai dacă ne însușim și respectăm pe deplin legitățile ecologice cu privire la
conservarea dinamică a naturii. Pentru a confirma această convingere societatea implementează
un sistem de management integrat de mediu.
Modelul de "dezvoltare durabilă" este definit ca "acea dezvoltare care îndeplinește
necesitățile prezentului fară a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface
propriile nevoi".
Un obiectiv prioritar de larg interes, o condiție fundamentală a dezvoltării durabile o
constituie protecția mediului, realizată prin respectarea normelor legale, dar și autorizarea
desfășurării activităților legale cu impact asupra mediului.
Interferenţele şi criticile referitoare la perioada de construcţie sunt legate de două tipuri
de probleme. Cele mai generale derivă din analiza întregii zone implicate în punerea în operă a
lucrărilor, în vederea identificării zonelor celor mai compatibile pentru realizarea construcţiei şi
anume a vulnerabilităţii generale a contextului de mediu în cauză.

Al doilea tip de probleme, legat mai mult de gestionarea tehnică şi operativă a şantierului
de construcţii, ţine de particularităţile lucrărilor propuse. De fapt toate activităţile şi structurile
logistice prevăzute pe fiecare şantier ar putea genera probleme de inserţie.

1.3.1. Forme de impact asupra mediului fizic

Fie că este vorba de deschiderea şantierului de construcţii şi căilor de acces, de gropile de

împrumut şi depozitare, de construcţia podurilor şi podeţelor, toate acestea vor determina
prejudicierea în diferite grade a vegetaţiei de pe şantierul de construcţii şi din împrejurimile
acestuia.

Suprafeţe întinse sunt scoase din circuitul productiv şi, deşi acestea trebuie refăcute
pentru utilizare în acelaşi loc sau în alte zone, uneori îşi pot pierde valoarea iniţială de habitat
natural.

Forme de impact asupra resurselor de apă şi sol

 Mediul de sol şi subsol

Principalul impact asupra solului este ocuparea permanentă a terenurilor productive.

Împreună cu aceasta, are loc şi o ocupare temporară a terenurilor pentru drumuri de acces,
organizări de şantier şi şantiere de producţie, gropi de împrumut şi zone de depozitare a
deşeurilor inerte etc. În acest caz, este obligatorie reconstrucţia ecologică a terenurilor ocupate
temporar.

Impactul produs asupra solului de activităţile efectuate în perioada de construcţie este

important. Toate suprafeţele ocupate vor determina modificări structurale ale profilului solului.

6
 În timpul desfăşurării lucrărilor de construcţie, factorul de mediu-sol va fi influenţat,
impactul constând din:

 deteriorarea profilului solului pe amplasamentele în care se vor instala organizări

de şantier şi distrugerea profilului solului în punctele de lucru (prin nivelare);
 apariţia eroziunii;
 pierderea caracteristicilor naturale ale patului de sol fertil prin depozitarea
neadecvată a pământului rezultat din decopertări;
 înlăturarea/degradarea patului de sol fertil în zonele în care se vor realiza noi
drumuri de acces tehnologic;
 izolarea unor suprafeţe de sol din circuitele naturale ecologice prin betonare;
 poluări accidentale cu unele substanţe /compuşi (uleiuri uzate, lubrifianţi,
carburanţi) prin vărsare direct pe sol ;
 depozitarea necontrolată a deşeurilor, materialelor de construcţie sau deşeurilor
tehnologice;
 eventuale curgeri din sistemele de canalizare /colectare a apelor uzate;
 modificări de calitate a solului sub influenţa poluanţilor atmosferici (schimbarea
calitativă şi cantitativă a circuitelor geochimice locale);

Poluarea din faza de execuţie a lucrărilor are cel mai important efect asupra solului.
Impactul lucrărilor din perioada de construcţie este determinat de volumul de lucrări şi de
organizarea acestora. Această poluare este temporară, depinde de durata lucrărilor de construcţie
şi poate fi redusă prin măsuri adecvate adoptate de Antreprenori.

Respectarea prevederilor proiectului şi monitorizarea din punct de vedere al protecţiei

mediului reprezintă obligaţii ale factorilor implicaţi în limitarea efectelor adverse asupra solului
şi subsolului în faza de construcţie a obiectivului.

Materialele ce se vor utiliza în timpul lucrărilor de construcţie nu reprezintă un risc

puternic de poluare a solului. Cel mai important aspect este însă reprezentat de masa de pământ
ce va trebui prelucrată. Pe de o parte, acest aspect se referă la materialele de umplutură ce vor fi
aduse din cariere (argile, piatră spartă şi agregate) şi gropi de împrumut; de fapt, aceasta va
genera un transfer de posibil impact de la zona investigată în prezentul studiu la sursa
materialelor (accentuarea unor fenomene ca eroziunea, modificarea nivelelor locale ale apei
subterane). Pe de altă parte materialele din deşeuri rezultate din excavaţii vor trebui, la rândul
lor, depozitate.

 Forme de impact asupra mediului acvatic

Principalele surse de poluare se referă la apele pluviale colectate de la depozitele

temporare de materiale de construcţie. În acest caz anume, impactul asupra ecosistemelor
acvatice va fi redus, mai ales dacă stocurile de materiale de construcţie sunt bine protejate
(canale exterioare perimetrale de drenaj; depozitarea carburanţilor în spaţii protejate).

Cantităţile de poluanţi ce pot ajunge de obicei în perioada construcţiei în apele de

suprafaţă nu afectează în mod semnificativ ecosistemele acvatice sau celelalte folosinţe ale apei
în aval. Desigur, evacuarea unor cantităţi mari de combustibili, produse petroliere sau materiale
de construcţie, poate provoca prejudicii mediului acvatic.
7
  Interacţiunea impactului asupra solului şi apei

Efecte induse de activităţile de pe şantierul de construcţii

Referitor la permeabilitatea solului din zona de interes este posibil să se afirme că în

perioada lucrărilor de construcţie vor avea loc evacuări de substanţe pe sol şi în subsol care să
genereze poluare.

Aceste substanţe sunt:

 su spensii solide: acestea sunt sedimente în suspensie antrenate de apă şi percolate în subsol,
unde poluează atât sectorul solurilor nesaturate cât şi pânza de apă subterană aflată
dedesubtul acestora. Acest tip de poluant va genera în mod inevitabil o creştere a turbidităţii
apei, mai ales în cazul lucrărilor de consolidare şi fundaţii pentru piloți sau de protejare a
versanţilor; în lucrări de excavaţii, spălarea suprafeţelor spaţiilor de servicii de pe şantiere;
spălarea roţilor vehiculelor de transport; spălarea prin precipitaţii a pulberilor şi noroiului
depuse pe suprafaţa drumurilor folosite de mijloacele de transport de pe şantier;
 uleiuri şi hidrocarburi: la aceste categorii se pot adăuga carburanţii, lichidele lubrifiante
pentru sistemele hidraulice utilizate în mod normal pe şantierele de construcţii. Motivele
poluării provocate de aceste lichide sunt în principal legate de: scurgeri din rezervoarele de
carburanţi, prin valve sau tuburi; corodarea rezervoarelor de carburanţi; deteriorări provocate
de îngheţ la rezervoarele de carburanţi; activităţi de aprovizionare a mijloacelor de transport
şi utilajelor de pe şantier şi a rezervoarelor înseşi; scurgeri de ulei de pe pompe şi
generatoare; abandonarea uleiurilor uzate; accidente (scurgeri accidentale în timpul
activităţilor de alimentare a vehiculelor, defecţiuni mecanice ale tuburilor hidraulice,
capacitate insuficientă a bazinelor de retenţie);
 utilizarea betonului şi a produselor derivate din acesta – utilizarea cimentului şi a produsele
derivate din acesta pe şantierele de construcţii prezintă riscuri de contaminare pentru mediul
acvatic, datorită folosirii apei în prepararea acestora. În special în activităţile de producere a
betonului “la faţa locului” se utilizează mari cantităţi de apă, mai ales pentru spălarea
utilajelor. În cazul aprovizionării cu beton din afară, cu ajutorul betonierelor, poluarea poate
fi provocată de spălarea acestora în zona şantierului de construcţii, necesară pentru a reduce
efectele asupra atmosferei pe ruta şantier de construcţii – carieră – depozit de deşeuri;
 metale grele – poluarea cu metale grele se referă în mod normal la mercur, cadmiu, plumb şi
aluminiu, răspunzătoare în cea mai mare măsură de prejudicierea mediului. Poluarea cu
metale grele este strict legată de activităţile industriale şi de ardere care cauzează mişcarea
acestora în mediul înconjurător. Metalele grele poluează solul, subsolul, vegetaţia şi albiile
apelor.
 ape uzate menajere, în organizarea de șantier unde se presupune că pe lângă birouri va
funcționa și o cantină, precum și barăci pentru cazarea muncitorilor
 alte substanţe poluante şi periculoase precum: deşeuri; solvenţi; detergenţi; vopsele; produse
de etanşare; adezivi; fluide de foraj; alte substanţe chimice.

Forme de impact indus de lucrări

În ceea ce priveşte în mod specific componentele sol şi subsol, activităţile de pe şantierul

de construcţii pot provoca efecte fizice temporare sau permanente datorită:

8
  reducerii calităţilor funcţionale ale solului datorită acoperirii temporare a suprafeţei (chiar
dacă ea este curând după aceea refăcută), prezenţei pietrişului, nisipului sau deşeurilor
inerte şi de asemenea datorită pierderii orizontului organic sau dezvoltarea unor condiţii
anaerobe de durată;
 compactarea solului de către utilajele de pe şantierul de construcţie;
 perturbaea reţelelor de irigaţii şi drenaj în context agricol;
 poluare cu substanţe chimice precum metalele grele şi substanţele organice provenite de la
eşapamentele echipamentelor de pe şantierele de construcţii, pierderi de ulei şi hidrocarburi
şi uzura pieselor mecanice ale utilajelor.

Zonele în care pot avea loc astfel de efecte sunt în principal cele destinate şantierului de
construcţii principal, drumurilor de tranzit folosite de vehiculele cu motor şi zonele temporar
ocupate pentru depozitarea pământului şi/sau a stocurilor de materiale. Traficul greu, specific
şantierelor de construcţii, determină diverse emisii de substanţe poluante în atmosferă (NOx, CO,
SOx – caracteristice motorinelor, particule în suspensie etc.). Vor exista de asemenea particule
rezultate din frecare şi uzură (calea de rulare, anvelope). Atmosfera este de asemenea spălată de
ploi, astfel că poluanţii prezenţi în aer sunt transferaţi spre celelalte componente ale mediului
(apă de suprafaţă sau subterană, sol etc.).

Excavaţii şi fundaţii

Excavaţiile pot reprezenta un centru de activităţi poluante, dacă sunt realizate în prezenţa
nămolului sau substanţelor asemănătoare şi în primul rând dacă interferează direct cu albia sau
cursul unei ape. Poluarea albiei râului şi a solurilor se poate realiza prin infiltraţii în subsol,
spălare în cursurile de apă sau scurgere în gropile existente.

Alimentare cu carburanţi şi staţii de întreţinere

Staţiile de alimentare cu carburanţi întreţinere a mijloacelor de transport şi utilajelor

reprezintă surse potenţiale de poluare pentru sol şi apele de suprafaţă şi subterane. Aceste staţii
trebuie să fie aprobate în faza de proiectare şi verificate periodic în perioada de funcţionare, din
punct de vedere al protecţiei mediului. Este de aşteptat ca antreprenorul să nu construiască staţii
noi de aprovizionare cu carburanţi a vehiculelor cu motor şi altor utilaje la punctele de lucru,
fiind folosite în acest scop dotările existente. În orice caz, distribuţia carburanţilor la utilajele
aflate în exploatare se va face direct la punctele de lucru. În faza de executare a acestor
operaţiuni vor trebui luate toate măsurile de precauţie şi de protecţie necesare, pentru a preveni
evacuarea carburanţilor în mediul deschis. Vor fi asigurate măsuri simple de intervenţie în cazul
deversărilor accidentale de carburant: vase de metal plasate sub furtunul de alimentare, lăzi cu
nisip pentru absorbţia carburantului vărsat etc.

Lucrări de finisare şi întreţinere

Operaţiunile de finisaje şi întreţinere a lucrărilor la podeţe ar putea crea poluare, mai întâi a
apelor de suprafaţă şi apoi subterane, prin antrenarea sau căderea directă a unor mici cantităţi de
metale, vopsea sau detergenţi.

9
 Se consideră că emisiile de substanţe poluante (rezultate din traficul rutier caracteristic
şantierelor de construcţii, din manipularea materialelor de execuţie) care ar putea ajunge direct
sau indirect în apele de suprafaţă sau subterane nu sunt în cantităţi importante şi nu modifică
încadrarea apelor în categoriile de calitate.

În general, cantităţile de poluanţi care ajung de obicei în cursurile de apă în perioada de

execuţie nu vor afecta ecosistemele acvatice sau condiţiile favorabile din apă. Numai prin
deversarea accidentală a unor mari cantităţi de combustibil, uleiuri sau materiale de construcţie
ar putea fi aduse prejudicii mediului acvatic. În ceea ce priveşte posibilitatea de poluare a
stratului freatic, se consideră că şi aceasta va fi relativ redusă. Se va impune depozitarea
carburanţilor în rezervoare închise ermetic; întreţinerea utilajelor (spălare, reparaţii, schimbul de
piese şi de ulei, alimentarea) se vor face numai în locuri special amenajate (platforme betonate,
cu decantoare pentru reţinerea pierderilor).

Forme de impact asupra mediului biologic (flora şi fauna)

Principala pierdere potenţială determinată de acest tip de lucrări este legată de efectul de
dezorganizare spaţială a ecosistemelor, şi de generare a unor efecte de barieră produse de
infrastructura liniară respectivă.

Prin deschiderea structurilor orizontale, prin lucrări de terasamente etc., ecosistemele pot
suferi potenţiale pierderi ecologice prin denudare şi/sau eliminarea vegetaţiei suport. În aceste
arii lipsite de vegetaţia de bază, pot apărea noi succesiuni ecologice, caracterizate prin prezenţa
elementelor pioniere şi cele ubicviste. Având în vedere scara lucrărilor preconizate, se aşteaptă
ca astfel de modificări să se manifeste întotdeauna pe arii restrânse, iar fenomenul respectiv să
fie reversibil, echilibrul dinamic natural restabilindu-se într-un interval de 3-5 ani, mai ales dacă
se va respecta recomandarea, ca versanţii denudaţi, în principal din zona debleelor, să fie
reînierbaţi sau replantaţi cu specii perene sau arbuşti.

Pentru limitarea impactului pe întreaga durată a lucrărilor, va trebui cunoscut şi aplicat

următorul protocol.

Faza de pregătire a suprafeţei

 Prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate, pentru a evita pierderea şi/sau

afectarea habitatelor floristice şi faunistice.
 Controlul defrişărilor, distrugerii habitatelor şi vegetaţiei în zonele limitrofe.
 Defrişarea vegetaţiei înalte se va face vara târziu şi toamna
 Controlul încărcării cu praf a atmosferei.
 Controlul poluării fonice.
 Prevenirea deteriorării sau afectării resurselor culturale din zonele limitrofe. Faza
de execuţie
 Controlul deversării de carburanţi sau substanţe volatile pe sol şi în apropierea
şanţurilor de drenaj
 Prevenirea alterării sistemelor de drenaj.
 Prevenirea compactării solului în zonele de depozitare şi în zonele în care
funcţionează utilaje grele

10
 1.3.2. Forme de impact asupra mediului uman

Forme de impact asupra peisajului

În afară de faptul că peisajul va fi modificat de noile structuri, ce se vor ridica pe timpul

construcţiei, activităţile de construcţie vor afecta şi priveliştea, însă numai temporar. În timpul
lucrărilor de construcţie la proiect, unele suprafeţe vor fi utilizate temporar pentru implementarea
şantierelor. Deşi utilizate numai temporar, ele vor determina pierderea de sol vegetal şi scăderea
productivităţii.

Apoi, lucrările de construcţii vor determina o serie de forme de impact nefavorabile în

peisaj, dintre care următoarele două puncte sunt cele mai pregnante:

 Taberele pentru cazarea muncitorilor, căile de acces şi organizările de şantier, care

vor afecta peisajele existente din zonele respective, producând disarmonie şi
desfigurare vizuală;
 Zgomot, praf şi ape uzate generate de activităţile de construcţii şi vehicule vor
polua drumurile şi construcţiile locale, afectând astfel peisajul şi priveliştea.

Forme de impact generate de zgomotul şi vibraţiile din construcţii

Construcţia implică utilizarea de utilaje de masă mare, care, cu mişcările lor, provoacă
vibraţii. La aceste maşini se adaugă autocamioanele, care au o masă mare chiar când circulă fără
încărcătură.

Maşinile de construcţii şi vehiculele de transport sunt principalele surse de zgomot şi

vibraţii pe timpul perioadei de construcţie a proiectului. Ele sunt de obicei amplasate în porţiunea
centrală a şantierului de construcţie. Tabelul următor prezintă intensitatea generală a surselor de
zgomot pentru utilajele de construcţii folosite în mod obişnuit.

Numele utilajului Nivel de zgomot (dbA)

excavator 80 - 100
buldozer 80 – 100
maşină transportoare 75 - 95
perforator 90 - 110
betonieră 75 - 90
macara 95 - 105
compresor 75 - 90
autocamion de mare tonaj 70 – 80
pistol de nituit 85 - 100

Zgomotul la sursă şi zgomotul din zona apropiată au caracteristici acustice

corespunzătoare naturii şi locului de funcţionare a echipamentelor în perioada construcţiei.
Zgomotul la distanţă, care nu interesează evaluarea de faţă, este influenţat de factori mai externi,
cum ar fi viteza şi direcţia vântului, gradientul temperaturii şi vântului, absorbţiei undelor sonore
de către teren/sol (efectul de sol/), absorbţia în aer (în funcţie de presiunea, temperatura,
umezeala relativă, frecvenţa zgomotului), tipul de teren şi de vegetaţie.

11
 Echipamentele sus menţionate produc între 70dB(A) şi 110dB(A) în condiţii normale de
funcţionare. Se estimează că nivelurile de zgomot în zonele de lucru pot să nu ajungă la Leq.24h
mai mare de 75dB(A).

Limita de toleranţă impusă prin legislaţia română – 65dB(A) – pentru zgomotul produs de
staţiile de betoane /asfalt, sortare/măcinare nu poate fi respectată decât dacă acestea vor fi
amplasate la peste 250m de zonele rezidenţiale. Acelaşi lucru este valabil pentru gropile de
împrumut. De altfel, nivelul de zgomot la faţadă şi în interiorul locuinţelor va trebui monitorizat
periodic, pentru a se lua măsuri de atenuare a acestuia.

În ceea ce priveşte traficul de serviciu prin eventualele localităţi traversate, se estimează

că nivelurile de zgomot la marginea drumului pot să nu atingă nici ele Leq.24h de peste
65dB(A), valoarea impusă de STAS 10 144/1-80 pentru drumurile utilizate (categoria I-III).

În ceea ce priveşte vibraţiile, deşi există motiv ca ele să se producă în structura

amplasamentului, mai ales în cazul utilajelor grele, mai ales care este aşezat pe o fundaţie din
rocă de bază şi există straturi intermediare în sistemul drumului, cu rolul de întrerupere a
vibraţiilor.

Forme de impact al deşeurilor solide din construcţii

Muncitorii din construcţii pot asimila deşeurile solide rezultate din activităţi de
construcţie şi efectele lor asupra mediului cu cele ale deşeurilor menajere. Acest tip de deşeuri
poate fi colectat şi eliminat de firmele de salubritate din zonele urbane, în timp ce în zonele
rurale poate provoca prejudicii mediului în sol, vegetaţie şi apă.

Categoriile de lucrări vor produce:

Lucrare Deşeuri
Lucrări de fundaţii Deşeuri solide, pulverulente
Reparaţii curente la echipamente Uleiuri uzate, anvelope uzate, deşeuri metalice
Organizări de şantier Deşeuri menajere, hârtie, ambalaj, periculoase

Deşeurile menajere generate de angajaţii şantierului, cum ar fi: hârtie, saci, plastic, sticle,
deşeuri alimentare, se vor depozita în containere, fiind evaluate a fi de maxim 0,3kg/persoană şi
zi, astfel că în raport cu numărul de 250 de angajaţi pe sector va reprezenta maxim 75kg/ zi.
Acestea vor fi colectate la sfârşitul programului în organizarea de şantier, iar o firmă de
salubritate se va ocupa de ridicarea periodică a containerelor. Deşeurile reutilizabile (saci,
ambalaje) vor fi colectate separat şi reutilizate.

Deşeurile toxice şi periculoase sunt carburanţii (benzină), lubrifianţii şi acidul sulfuric

necesare pentru buna funcţionare a utilajelor. Alimentarea cu carburant a utilajelor se va face cu
autocisterne, ori de câte ori va fi necesar. Utilajele vor fi aduse pe amplasament în bună stare de
funcţionare, şi la reviziile tehnice se vor face schimbul de ulei. Se va face de asemenea schimbul
de ulei la fiecare schimbare de sezon în ateliere autorizate, unde se va schimba şi uleiul hidraulic
şi de transmisie. Constructorului îi va reveni prin contract obligaţia de a se conforma legislaţiei
de mediu existente la semnarea contractului, în ceea ce priveşte toate deşeurile generate pe
amplasamentul lucrărilor.
12
 1.4. Motivele pentru care organizația ia hotărârea implementării SMM

În anul 2077 a fost implementat un alt sistem și anume sistemul de management de mediu
conform condițiilor de standard ISO 14001, manifestânduse prin următoarele motive.

 controlul si reducerea costurilor de mediu;

 conformarea la cerinţele legislative;
 imbunatăţirea imaginii şi a poziţiei pe piata internă şi internaţională;
 facilitarea procesului de imbunătăţire continuă;
 creşterea calităţii serviciilor.

Conducerea a realizat că prin acțiunile societății, au produs multe pierderi mediului

înconjurător, iar odată cu înăsprirea legislației mediului,organizația a avut de pierdut mult pe
partea financiară.

În plus au realizat că odată cu implementarea acestui sistem de mediu integrat, societatea

va minimiza riscurile financiare cauzate de amenzi, iși va imbunătăți imaginea firmei și va avea
o poziție bună pe piața internă, iar personalul va fi motivat,implicat și mai ales educat cu privire
la protecția mediului.

1.5. Conformarea la cerințele legislative

Introducerea unui SMM este important pentru organizație deoarece aplicarea, menținerea
și îmbunătățirea continuă a sistemului de management al calității, în conformitate cu standardul de
referință ISO 14001 pot recurge la următoarele măsuri pe linia managementului de mediu:

 prezenţa şanţurilor de gardă şi a instalaţiilor de epurare a apelor uzate din incinta

centrului de intretinere şi control, şi a parcărilor;
 verificarea periodică şi intreșinerea curentă a sistemelor de colectare, epurare şi
evacuare a apelor meteorice;
 verificarea periodică, a calităţii solului (pH, metale grele) în zona șantierului;
 monitorizarea continuă va permite îmbunătăţirea soluţiilor adoptate în proiect;
 reducerea nivelului sunetului prin instalarea unor panouri fonoabsorbante
suplimentare;
 schimbări efectuate asupra produsului ( materiale de bază omogene, naturale, etc.)
 implicare mai mare (motivarea angajaþilor, organizarea procesului de muncã,
economisire);
 urmărirea respectării programului de management de mediu, completarea periodică
a acestuia cu noi măsuri în scopul prevenirii și reducerii poluării.
 înlocuirea materialelor de bază și a celor auxiliare (materiale naturale, chimicale
netoxice );
 schimbări tehnologice ( tehnologii cu consum de energie și de materiale redus);
 refolosirea internă, reciclarea și neutralizarea, etc.;
 protejarea sănătății angajaților;

13
 1.6. Controlul și reducerea costurilor de mediu

Măsuri de control:

În această secțiune sunt prezentate măsurile care vor fi luate în considerare pe perioada
lucrărilor de construcții (în situații normale, care nu implică accidente) în vederea minimizării
impactului asupra mediului. Aceste măsuri au fost identificate pornind de la lista aspectelor de
mediu.

Factor de medu: Apa

 locurile unde vor fi amplasate organizările de şantier trebuie să fie astfel stabilite
încât sa nu aducă prejudicii mediului natural sau factorului uman, și naume
evitarea amplasării lor în apropierea unor zone sensibile (lângă cursurile de apă
care constituie surse de alimentare cu apă, lângă captările de apă subterană) sau
trebuie asigurată respectarea condiţiilor de protecţie a acestora. De asemenea, să
ocupe suprafeţe cât mai reduse în interiorul ariei puse la dispoziția
constructorului;
 control strict al apelor uzate generate pe amplasament. Colectarea apelor uzate.
 urmărirea calităţii factorului de mediu al apei prin prelevări de probe din apele
vidanjate și evacuate;
 orice material sensibil la acţiunea apei, utilizat în construcţii va fi depozitat în
spaţii închise;
 folosirea oricăror substanţe toxice în procesul de construcţie se va face doar după
obţinerea aprobărilor necesare, funcţie de caracteristicile acestora, inclusiv
măsurile de depozitare şi transport;
 manipularea materialelor, a terasamentelor şi a altor substanţe folosite astfel încât
să se evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de precipitaţii;
 orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica naturală a apelor va fi
realizată doar după obţinerea aprobărilor din partea organelor abilitate;
 acolo unde calitatea pământului excavat este dubitabilă, depozitarea definitiva a
acestuia se va face doar după verificarea calității si conform rezultatelor
determinărilor de laborator, pentru a se evita degradarea corpurilor de apă prin
spălarea acestor pămanturi;
 prevederea de soluții operative pentru intervenția în cazul unor scurgeri
accidentale semnificative de compusi chimici lichizi, antrenabili în subteran sau
în corpurile de apă de suprafață;
 toate deșeurile lichide vor fi colectate și descărcate conform indicatorilor de
calitate ai acestora;
 se va menţine funcţionalitatea naturală a tuturor canalelor de scurgere / drenare a
apelor din zonă.
Factor de medu: Aer

 referitor la emisiile de la autovehicule, acestea trebuie să corespundă condiţiilor

tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata
utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;
 autobasculantele de transport vor fi echipate cu prelate mobile pentru acoperirea
benei;
 utilajele și mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveşte
nivelul de monoxid de carbon si concentraţiile de emisii în gazele de eşapament și
vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
 alimentarea cu carburanţi a utilajelor și mijloacelor de transport sa se facă doar
utilizând unitatea mobilă de alimentare;
14
 prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de
lucru.
Factor de medu: Sol și Subsol

 evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentului şi a vegetaţiei existente,

din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii,
depozitarea de materiale etc.;
 colectarea şi evacuarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii,
eventual compartimentate astfel încât odată cu această colectare să se realizeze şi
sortarea deşeurilor pe categorii;
 evitarea pierderilor de carburanţi la staţionarea utilajelor de construcţii din
rezervoarele sau din conductele de legătură ale acestora; în acest sens toate
utilajele de construcţii şi transport folosite vor fi mai întâi atent verificate;
 Se vor preleva probe de sol în amplasamentul lucrărilor, excavaţiilor efectuate şi
din organizarea de şantier;
 îndepărtarea imediată a stratului de sol dacă s-a constatat poluare locală a
acestuia, eliminând astfel posibilitatea infiltrării substanţelor în subteran şi
depozitarea lui în containere până la incinerare sau depoluare;
 excavarea şi îndepărtarea solului contaminat din incinta şantierului sau a
punctelor de lucru.

Factor de medu: Zgomot și Vibrații

 pentru amplasament se recomandă lucrul numai în perioada de zi, respectându-se

perioada de odihnă a locuitorilor din zonele de tranzit. În cazul unor reclamaţii
din partea populaţiei se vor modifica traseele de circulaţie;
 pentru protecţia antizgomot, amplasarea unor construcţii ale şantierului se va face
în aşa fel încât să constituie ecrane între şantier şi eventualele zone sensibile;
 depozitele de materiale utile trebuie realizate în sprijinul constituirii unor ecrane
între şantier şi locuinţe;
 urmărirea nivelului de zgomot şi vibraţii prin efectua măsurători de zgomot din
amplasament.
Factor de medu: Biodiversitate

 suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;
 traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de
lucru specificat;
 se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru
protecţia mediului;
 la sfârşitul lucrărilor se va efectua refacerea suprafeţelor de teren ocupate
temporar şi redarea acestora folosinţelor iniţiale.

Factor de medu: Mediul Social și Economic

 interzicerea desfăşurării oricărei activităţi în afara perimetrului șantierului;

 interzicerea accesului personalului în afara perimetrului șantierului;
 interzicerea depozitării materialelor sau deşeurilor în afara perimetrului
șantierului;

15
  interzicerea accesului utilajelor mobile şi a staţionării vehiculelor în afara
perimetrului șantierului;
 instruirea şi responsabilizarea personalului cu privire la protejarea terenurilor din
vecinătate;
 în cazul folosirii drumurilor publice pentru transportul materialelor de construcţie,
se vor prevedea puncte de curăţire manuală sau mecanizată a pneurilor, de
pământ sau a altor reziduri din şantier;
 se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere
pentru a se elimina în totalitate descărcări accidentale pe traseu sau spălarea
tobelor şi aruncarea apei cu lapte de ciment în parcursul din şantier sau drumurile
publice;
 șantierul pentru lucrările proiectate va fi împrejmuit pentru a se marca perimetrele
ce intră în răspunderea executanţilor;

Reducerea costurilor:

Reducerea costurilor de meduiu are o importanță majoră în cadrul societății datorită

remedierii problemelor de poluare și diminuarea eventualelor posibile poluări în timp mediocru
și menținerea profitului la un nivel înalt fără mari pierderi.

Pentru reducerea costurilor de mediu, sunt luate în considerație o mulțime de factori

negativi care pot fi diminuați pentru a minimiza costurilile la unele produse utilaje sau servicii și
anume:

 implementarea standardelor europene cu răspundere și competență, în vederea

realizării lucrărilor la un nivel ridicat de calitate, competitiv cu cel european;
 identificarea tehnologiilor pentru produsele viitoare, pentru a fi informați de ce
resurse tehnice vor fi nevoie, achiziția și asimilarea acestor resurse tehnice care pe
viitor vor fi importante pentru societate și la reducerea costurilor de mediu;
 reparați la timp a utilajelor si instalațiilor care pot provoca poluarea tuturor factorilor
de mediu;
 utilizarea eficientă a energiei folosită pentru funcționarea utilajelor și pentru
iluminarea interioară și exterioară;
 pe șantier vor fi luate în considerare toate cerinţele referitoare la limitarea
substanţelor şi emisiilor fugitive periculoase.
 toate materialele cu potenţial util generate din activităţile proprii (lemn, metal,
materiale plastice, sticlă) vor fi colectate separat şi valorificate prin agenţi economici
autorizaţi.
 urmărirea calităţii factorului de mediu prin prelevare permanentă de probe în
amplasamentul lucrărilor.

1.7. Îmbunătățirea imaginii și a poziției pe piața internă și externă

Pe piața internă:
”Brașoveanu” S.A. îmbină cu succes o vastă experiență în construcții de imobile cu
pasiunea pentru domeniu și sârguința specifică perfecționiștilor cu complexe și blocuri locative
confortabile. Firma de construcții Brașoveanu S.A. este o companie de construcții și vînzare de
apartamente noi, fondată în anul 2001 cu sediul în Chișinău.
16
 Inițial grupul de profesioniști, era focusat doar pe vânzarea de imobil, ca mai târziu, în
anul 2008 să-și extindă activitatea pe segmentul construcțiilor de profil aşa cum sunt construcția
de case noi, blocuri noi de locuit și reconstrucția sau restaurarea clădirilor ce reprezintă
monumente arhitecturale. Echipa tânără de specialiști și de înaltă calificare oferă companiei
succesul proiectelor în derulare, noi perspective și progres în sectorul vânzărilor.
În prezent compania construiește și vinde propriile apartamente, orientându-se către
necesitățile clienților săi, oferindu-le apartamente noi accesibile din punct de vedere financiar,
confortabile și de calitate.
Pentru îmbunătățirea imaginii și a poziției pe piața internă, sociatatea urmărește aspectele
principale de extindere prin creația proprie și regim de lucru favorabil pentru a creea locuințe pe
placul orcărui cumpărător. Dorința clientului este cel mai important aspect considerat ca un reper
pentru întreaga activitate de construcție.
Sun realizate anunțuri informative și puplicitate nu doar cu caracter general de produse pe
piațe de interes dar și cu caracter mai amănunțit pentru orice cumpărător interesat prin urmărirea
evoluţiei pieţei de referinţă, pentru identificarea previzională a diferenţelor apărute sau care pot
să apară – pieţe şi segmente actuale sau potenţiale – pe baza unor analize efectuate asupra
diversităţii nevoilor şi a unor aspecte privind funcţionalitatea construcţiilor;
Pe piața externă:
Pentru îmbunătățirea imaginii și a poziției pe piața externă, societatea activează mai puțin
în prezent, dar tinde spre o extindere mai avansată participând la diferite activități ce ar putea
dezvolta cât de repede posibil interesul extern și anume:
 participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, cu suportarea parţială a
cheltuielilor privind transportul şi cazarea unui participant de la fiecare expozant,
la nivelul baremurilor stabilite pentru instituţiile publice, precum şi a cheltuielilor
privind transportul exponatelor, închirierea, construirea şi/sau amenajarea
spaţiului expoziţional, transportul materialelor aferente, cheltuielile generale pe
perioada de desfăşurare a acţiunilor promoţionale, de reprezentare şi de protocol,
transportul persoanelor pentru organizarea acţiunilor, materiale publicitare de
prezentare şi promovare cu caracter economic general;
 acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general, pe produse şi grupe de
produse, pe pieţe de interes pentru exportul românesc, prin Centrul Român de
Comerţ Exterior, cu suportarea integrală a cheltuielilor aferente.
 realizarea de studii de piaţă şi pe produse, pe baze concurenţiale, în conformitate
cu legislaţia în vigoare, cu suportarea de până la 50% din cheltuielile aferente;


1.8. Creșterea eficienței personalului prin motivare și implicare

De şi au fost concepute o mulţime de programe pentru a implica angajaţii mai profund în

organizaţii, toate programele au o caracteristică comună: participarea. Acestea măresc gradul de
participare a angajaţilor la luarea deciziilor organizaţionale. În acest fel se creează o serie de
avantaje printre care înţelegerea mai bine a deciziilor luate în organizaţie, creşterea calităţii
deciziilor etc.

17
 În tot mai multe întreprinderi, îndeosebi din ţările avansate, munca în grupe sau pe proiecte
s-a extins. Cel mai nou concept este cel de „lean management“, adică management suplu.
Supleţea provine din slăbirea intenţionată a puterii de decizie a şefului. În schimb, angajaţii
învaţă să acţioneze pe propria răspundere în echipe în care toţi sunt egali în drepturi.

Avantajele acestui mod de lucru sunt:

 ameliorarea relaţiilor interpersonale;

 ameliorarea relaţiilor funcţionale cu superiorii ierarhici;
 ameliorarea capacităţii de comunicare;
 ameliorarea cunoaşterii de sine, prin perceperea propriei imagini prin prisma
grupului.

O conducere eficientă poate fi vă zută printre manageri ca un mijloc de a motiva angajaţii

în vederea creşterii performanţelor. Principalele calităţi considerate a fi esenţiale pentru un
conducător:

 capacitatea de a atrage şi de a conduce grupuri mari de oameni, de a lua decizii;

 aptitudinile de comunicare;
 toleranţă, înţelegere din partea managerului; acesta trebuie să fie capabil să menţină o
acţiune deschisă şi flexibilă.

O necesitate care ar putea fi satisfăcută prin locul de muncă este recunoaşterea rolului
important şi contribuţia avute într-o organizaţie (satisfacţia muncii). O altă nevoie, satisfacută, de
data aceasta, ca rezultat al locului de muncă, este securitatea financiară.
Un moral scăzut poate conduce la absenteism, dezinteres faţă de muncă, rata scazută a
productivităţii şi, ca rezultat, angajaţii părăsesc compania pentru a căuta locuri de muncă la alte
firme, în speranţa că vor afla acolo mai multă satisfacţie prin motivaţie.

1.9. Importanța pentru organizație a introducerii unui SMM

Tot mai multe organizații au devenit si devin conștiente ca trebuie sa acorde o atenție
sporită gestiunii impacturilor pe care activitatea lor le produce asupra mediului. În acest scop
punerea la punct a unui sistem de management de mediu (SMM), care să functioneze corect si
eficient, devine o prioritate.
Un sistem de management de mediu ajută organizația să reducă la minimum impacturile
asupra mediului. Cea mai importantă îmbunatățire pe care un SMM o aduce afacerii este o
abordare sistematică și controlabilă a problematicii de mediu din organizație.
Obstacolele întîmpinate de organizaţii în realizarea obiectivelor şi scopurilor propuse,
adesori sînt rezultatul nerespectării condiţiilor de calitate, de mediu , de siguranţă şi sănătate a
personalului, de securitate a informaţiilor etc..
Astfel, necesitatea integrării acestor domenii a determinat constituirea unui Sistem
Integrat de Management. O certificare a sistemelor integrate de management reprezintă cea mai
bună soluţie pentru o organizaţie adeptă a conceptului de Management al Calităţii Totale ce

18
aspiră spre excelenţă. Abordarea proceselor şi activităţilor unei organizaţii, atît prin prisma
cerinţelor privind calitatea produselor şi a serviciilor, căt şi protecţia mediului, sănătatea şi
securitatea muncii, este fundamentul unui sistem integrat de management.
Introducerea unui SMM și funcţionarea corectă a acestuia asigură ameliorarea
performanţelor organizaţiei, prin impactul pozitiv pe care îl poate avea asupra următoarelor
aspecte:
 îmbunătăţirea performanţelor de mediu.
 motivarea, conştientizarea şi implicarea angajaţilor.
 satisfacerea criteriilor investitorilor şi îmbunătăţirea accesului la capital.
 eficientizarea muncii în echipă.
 creşterea competitivităţii;
 reducerea costurilor operaţionale, ca efect al:
- îmbunătăţirii performanţelor de mediu;
- eficientizării proceselor existente;
- introducerii unor procese noi, eficiente;
- reducerea cantităţii de materii prime;
- proiectarea produsului;
- depozitarea deşeurilor etc.
 reducerea incidentelor care rezultă din responsabilităţi.
 creşterea încrederii clienţilor.
 conservarea materiilor prime şi energiei de alimentare.
 facilitarea obţinerii permiselor şi autorizaţiilor.
 îmbunătăţirea imaginii în faţa clienţilor, partenerilor şi comunităţii locale.
 reducerea riscului de mediu.

1.9.1. Obiectivele sistemului de management de mediu

Sistemul de management de mediu, este componentă a sistemului de management general

care include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile,
procedurile, procesele şi resursele necesare pentru elaborarea, transpunerea în practică, realizarea,
analizarea şi menţinerea politicii de mediu.
Obiectivul sistemului de management de mediu, îl reprezintă ţelul general de mediu,
rezultat din politica de mediu, pe care o organizaţie îşi propune să-l atingă şi care, de regulă, este
cuantificat, acolo unde acest lucru este posibil și anume:
 respectarea legislaţiei în vigoare în probleme de mediu şi siguranţă sănătăţii
profesionale;
 minimizarea efectelor pe care operaţiile procesului tehnologic îl pot avea asupra
mediului;
 prevenirea poluării prin diminuarea resurselor naturale;
 asigurarea stării de sănătate asupra angajaţilor.

1.9.2. Scopul sistemului de management de mediu

Managementul mediului este un proces continuu şi are ca scop îmbunătăţirea permanentă
a performanţelor de mediu ale organizaţiei. Scopul principal al unui sistem de management al
19
mediului este asigurarea ocrotirii mediului, prevenirea poluării, asigurarea unui echilibru între
aceste elemente şi necesităţile sociale şi economice. Aplicarea unui astfel de sistem permite
organizaţiei respective să stabilească şi evalueze eficienţa procedurilor utilizate pentru elaborarea
politicii sale de mediu şi în acelaşi timp să se conformeze acestora şi să demonstreze această
conformitate.
O organizaţie care implementează un SMM eficient va ajuta la protejarea sănătăţii umane
şi a mediului de potenţialele impacte ale activităţilor, produselor sau serviciilor sale şi va ajuta la
menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului.
Conducerea trebuie să stabilească scopuri din care reiese cu uşurinţă atât pentru angajaţi,
parteneri cât şi pentru instituţia de audit, că doresc să menţină şi să perfecţioneze permanent
funcţionarea sistemului implementat ISO 14001:

 atingerea scopului şi perfecţionarea permanentă;

 asigurarea continuităţii SMM;
 asigurarea ca organizaţia să menţină permanent cerinţele impuse de standardele
internaţionale.

1.9.3. Implicarea angajaților

Angajaţii trebuie implicaţi în totalitate în realizarea obiectivelor, fiind consideraţi resursa
principalã a organizaţiei.

Pentru implementarea standardului ISO 14001 este nevoie de un responsabil pentru

protecţia mediului, care va monitoriza şi va coordona demersul implementării sistemului şi care
va face raportul pentru managementul organizaţiei referitor la fazele implementării.

Pentru ca responsabilul să-şi poată îndeplini cu succes sarcinile, el trebuie să posede

cunoştinţe minime despre standard şi să aibă un statut corespunzător în organizaţie.După ce
organizaţia s-a decis pentru realizarea şi implementarea SMM, trebuie să:

 organizeze un workshop de selectare şi formare a echipei de proiect;

 motiveze echipa pentru atingerea scopurilor propuse;
 organizeze un workshop pentru stabilirea elementelor standardului internaţional ISO
14001 şi satisfacerea cerinţelor impuse de acesta;
 evalueze rezultatele obţinute şi să reformuleze sarcinile.
În general la întocmirea documentaţiei şi stabilirea regulilor se procedează în felul
următor:

 schiţe pentru descrierile de procedare, îndrumări, propuneri pentru modificarea,

rescrierea regulamentului existent;
 finisarea descrierilor de procedare, a îndrumărilor în workshopuri cu participarea
supraveghetorilor;
 revizuire profesională;
 aprobarea conducerii.

20
 1.9.4. Auditul de pre-certificare

Auditul sistemului de management de mediu – organizația trebuie să stabilească și să

mențină unul sau mai multe programme și proceduri pentru realizarea periodică a auditurilor
SMM pentru a determina dacă SMM :

 este implementat și mentinut corespunzător ;

 este conform dispozițiilor convenite pentru managementul de mediu, incluzând
cerintele prezentului standard ;

Programul de audit al organizatiei, inclusiv termenele, trebuie să se bazeze pe importanța

privind mediul a activității implicate și pe rezultatele auditurilor precedente.

Auditul de precertificare este un audit de terță parte efectuat pentru a determina nivelul de
implementare a sistemului de management de mediu în societate, simulind ca la o repetiție
generală auditul de certificare care urmează a fi efectuat de către un organism de certificare.
Rezultatul auditului de precertificare este elaborarea Raportului de audit cu indicarea
neconformităților depistate sau a recomandarilor necesare de urmat.
Înainte de auditul efectuat de către o instituţie terţă conform ISO 14001, organizaţia
trebuie să efectueze un aşa numit audit intern pentru a stabili în ce măsură îndeplineşte cerinţele
standardului internaţional sistemul de management de mediu care urmează să fie implementat.
Pentru auditul intern este necesar instruirea unei echipe de auditori interni, care va ajuta
la pregătirea organizaţiei pentru audit. Instruirea trebuie să conţină următoarele:

 efectuarea a diferitelor etape ale auditului intern

 realizarea relaţiei dintre auditor şi persoana care va fi supus auditului
 cerinţele conform ISO 14001
 un sistem de evaluare calitativă auditorială de protecţia mediului intern şi conducerea
programului de audit de protecţia mediului
În cazul în care în timpul auditului intern se descoperă o deviere mare de la cerinţele
standardului, se recomandă să se facă apel la o societate de consultanţă şi pregătire pentru ajutor
profesional.

1.9.5. Implicarea conducerii

Potrivit acestui principiu, se recomandă ca orice organizaţie să-şi definească politica sa de
mediu şi să-şi asume angajamentul pentru introducerea unui S.M.M. propriu.
Se consideră că odată ce experienţa organizaţiei va creşte, S.M.M.-ul va începe să
prindă contur, ceea ce îi va da posibilitatea să introducă proceduri, programe şi tehnologii care
să-i permită îmbunătăţirea performanţei de mediu. Angajamentul şi implicarea conducerii
organizaţiei în exercitarea managementului de mediu sunt apreciate ca fiind esenţiale pentru
reuşita introducerii unui S.M.M.
1.9.5.1. Politica de mediu
Politica de mediu a unei organizaţii trebuie să fie definită clar de către conducerea
organizaţiei respective, care trebuie să precizeze obiectivele şi priorităţile acestuia în domeniul
mediului. Politica de mediu, pentru a fi eficientă, trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

21
  să corespundă naturii, dimensiunilor şi impactului asupra mediului al activităţilor,
produselor sau serviciilor organizaţiei;

 să includă un angajament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării;

 să includă un angajament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu

existente;

 să ofere cadrul necesar pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor şi ţintelor de mediu;

 se adresează întregului personal;

 să fie disponibilă pentru public.

Politica de mediu este considerată ca fiind elementul motor al implementării şi

îmbunătăţirii sistemului de management de mediu al unei organizaţii. Ea trebuie să reflecte
angajamentul conducerii organizaţiei de a se conforma legislaţiei în vigoare şi de a urmări
performanţa şi îmbunătăţirea continuă. Politica de mediu reprezintă baza pe care se sprijină
organizaţia pentru a-şi fixa obiectivele şi ţintele de mediu. De aceea, este necesar ca politica de
mediu să fie suficient de clară pentru a fi înţeleasă de părţile interesate (atât în cadrul organizaţiei
cât şi în exterior), analizată şi revizuită periodic pentru a reflecta modificarea condiţiilor şi a
informaţiilor. Se recomandă de asemenea, ca domeniul său de aplicare să fie clar identificat.

Conducerea organizaţiei trebuie să definească şi să adapteze politica sa de mediu în

contextul politicii de mediu al oricărui ansamblu organizaţional căruia îi aparţine. În scopul
atingerii obiectivelor stabilite prin politica de mediu este necesar ca organizaţia să identifice atât
aspectele de mediu, dispoziţiile legale existente, obiectivele şi ţintele, cât şi responsabilităţile
stabilite şi termenele de realizare prevăzute.

Pentru evidenţierea aspectelor de mediu, organizaţia trebuie să stabilească şi să aplice

proceduri care să permită identificarea acestora în legătură cu activităţile şi produsele sau
serviciile care pot fi controlate şi influenţate de organizaţia respectivă.

Prin aplicarea unor astfel de proceduri se urmăreşte identificarea şi actualizarea acelor

aspecte de mediu care au un impact semnificativ. Aspectele legate de procesul de identificare a
problemelor de mediu semnificative care ar trebui luate în considerare cu prioritate de către
sistemul de management de mediu al unei organizaţii sunt:

 costul şi timpul necesar efectuării analizelor;

 gradul efectiv de control asupra aspectelor de mediu luate în considerare;

 determinarea aspectelor de mediu în funcţie de intrările şi ieşirile asociate cu

activităţile, produsele şi/sau serviciile lor relevante (actuale şi anterioare);

 o analiză de mediu preliminară, pentru a lua în considerare toate aspectele de mediu

ale organizaţiei.

Analiza acestor aspecte trebuie să acopere în principal următoarele domenii:

 prevederile legislative precum şi reglementările;

 identificarea aspectelor de mediu semnificative;

22
  examinarea procedurilor şi practicilor de management de mediu existente;

 analiza şi evaluarea acţiunilor întreprinse în urma investigării incidentelor anterioare;

 condiţiile de funcţionare din cadrul organizaţiei şi situaţiile de urgenţă posibile.

O abordare corespunzătoare pentru această analiză de mediu preliminară poate include

liste de verificare, interviuri, măsurători şi inspecţii directe, rezultate ale auditurilor anterioare
sau alte analize care depind de natura activităţilor organizaţiei.

Procesul de identificare a aspectelor de mediu semnificative asociate activităţilor din

unităţile operaţionale ale organizaţiei, trebuie să ia în considerare, dacă este necesar,
următorii factori: emisii în aer, deversări în apă, gestionarea deşeurilor, contaminarea solului,
alte probleme referitoare la comunitate şi la mediul local.

Organizaţiile pot selecta categorii de activităţi, produse sau servicii pentru a identifica
acele aspecte susceptibile de a avea un impact semnificativ, sau pot evalua fiecare intrare şi
ieşire de produs.

Aşadar, pentru stabilirea şi analiza obiectivelor sale, o organizaţie trebuie să ia în

considerare atât prevederile legale cât şi aspectele de mediu semnificative, opţiunile tehnologice,
cerinţele sale financiare, operaţionale, comerciale, precum şi punctele de vedere ale părţilor
interesate. Toate obiectivele şi ţintele de mediu trebuie să fie în concordanţă cu politica de
mediu.

1.9.5.2. Introducere și funcționare

Trebuiesc stabilite şi documentate răspunderile şi atribuţiile în aşa fel, ca:
 să fie asigurat definirea, aplicarea şi menţinerea conformităţii cerinţelor SMM
conform acestui standard;
 să se facă raporturi pentru conducerea superioară despre rezultatele SMM, cu scop de
revizuire şi ca aceasta să constituie baza îmbunătăţirii managementului de mediu.
Instituţia trebuie să specifice acele metode şi activităţi care – în concordanţă cu scopurile,
politica şi regulamentul instituţiei – au legătură cu elementele de impact major asupra mediului.
Instituţia trebuie să organizeze aceste activităţi, incluzând menţinerea acestora, pentru a asigura
realizarea lor conform cerinţelor. Pentru aceasta trebuie:
 să realizeze şi să menţină proceduri documentate pentru cazuri în care lipsa acestor
proceduri ar putea cauza deviere de la politica, scopurile şi îndrumările privind
protecţia mediului;
 să prescrie criterii de funcţionare în regulament;
 să realizeze şi să menţină proceduri referitoare la bunurile şi serviciile care ar putea
avea impact asupra mediului şi să comunice procedurile şi cerinţele corespunzătoare
cu furnizorii şi întreprinzătorii.

1.9.5.3. Controlul și acțiuni corective
Planul de monitorizare a aspectelor de mediu şi sociale stabileşte un program amplu
referitor la cerinţele de planificare, execuţie şi raportare pentru monitorizarea benevolă, sau

23
impusă de reglementările legale, a aspectelor de mediu şi sociale, aferente activităţilor din
cadrul societății.
Între sursele cerinţelor privind monitorizarea se numără:
 programul de monitorizare a aspectelor de mediu (fizice, chimice şi biologice) pentru,
societate prin creearea unei proceduri care să îmbunatatească gestionarea deșeurilor;
 parametrii suplimentari de monitorizare a aspectelor de mediu şi sociale stabiliţi de
reglementările legale;
 implementarea unei proceduri stricte cu privire la produsele poluante existente în
incinta șantierului;
 utilizarea substantelor chimice periculoase doar atunci cand sunt însoțite de fisele
tehnice de securitate, cu folosirea echipamentelor, materialelor de decontaminare
necesare intervenției în grad de incident.
Planul de monitorizare a aspectelor de mediu şi sociale descrie modul de întocmire,
analiză, aprobare şi publicare a unui raport anual de monitorizare şi a unei baze de date
actualizate periodic, menițe să uşureze planificarea şi realizarea în timp util a acţiunilor de
monitorizare şi raportare necesare. Rezultatele din raportul de monitorizare şi actualizările bazei
de date sunt direct legate de procesul de analiză de management. În cadrul societății
”Brașoveanu” S.A. se vor face urmatoarele monitorizarii:
 monitorizarea factorilor de mediu + sistem de supraveghere, prognoză, avertizare și
intervenție, care are în vedere evaluarea sistematică a dinamicii caracteristicilor
calitative ale factorilor de mediu și include frecvența determinărilor, periodicitatea lor
și stabilirea măsurilor ce se impun;
 monitorizarea situațiilor de urgență + proces de supraveghere necesar evaluării
sistematice a dinamicii parametrilor situațiilor create, cunoașterii tipului, amplorii și
intensității evenimentului, evoluției și implicațiilor sociale ale acestora, precum și
modului de indeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situațiilor urgente.
Această etapă este un element cheie a sistemului de management de mediu, care survine
după planificarea politicii de mediu şi implementarea sa. Scopul este de a asigura ca societatea
controlează şi corectează, atunci când este cazul, elementele cheie ale sistemului de management
de mediu. Pentru aceasta se recomandă ca organizaţia să monitorizeze şi să evalueze performanţa
sa de mediu. Această etapă implică: monitorizarea si măsurarea, neconformitate, acţiune
corectivă şi acţiune preventivă, înregistrări (raportări), auditul sistemului de management de
mediu (intern şi extern).
Societatea trebuie să realizeze şi să menţină proceduri documentate pentru monitorizarea
şi măsurarea a tuturor caracteristicilor importante ale operaţiilor şi activităţilor, care pot avea
impact asupra mediului. Aceasta trebuie să conţină toate informaţiile din care se poate deduce
eficienţa, regularitatea operaţiilor şi împlinirea scopurilor instituţiei.

Societatea trebuie să realizeze şi să menţină proceduri pentru stabilirea responsabilităţii şi

autorităţii: pentru tratarea şi analiza neconformităţii, pentru diminuarea efectului cauzat, pentru
iniţierea şi efectuarea activităţilor de îmbunătăţire şi de prevenire. Societatea trebuie să efectueze
toate modificările ce rezultă din activităţile de îmbunătăţire şi de prevenire şi să le introducă în
reglementările documentate.

24
 1.9.5.4. Resurse financiare
Resursele financiare necesare implementarii sistemului de management de mediu vor fi
suportate din bugetul firmei și din granturi mici pentru programe de mediu. Aceste resurse au
fost rezervate de-a lungul a câțva ani pentru a obține certificatul de sistem de management
integrat necesar pentru societate. Suma maximă de finanțare pentru acest proiect de sistem de
management integrat de mediu este de 80.000 Euro.

II. Politica de mediu a a organizației

2.1. Cerințe obligatorii referitoare la conținutul politicii de mediu

2.1.1. Respectarea reglementării de mediu

Conducerea promovează o politică de mediu axată pe protejarea și implicit a omului.

Societatea se conformează legislației actuale de mediu și orcărei schimbări survenite în legislația
română sau europeană referitoare la activitățile ei.
În acest sens vor fi efectuate periodic reveziuni și audituri pentru conformitate. Societatea
se va conforma măsurilor impuse prin autorizațiile integrate de mediu obținute.
2.1.2. Îmbunătățirea continuă

Conducerea ”Brașoveanu” S.A., se angajează ferm la îmbunătățirea contiuă a performaței

de mediu și la prevenirea și combaterea poluării datorită activităților sale. Vom lucra astfel încât
riscurile asociate cu construcția spațiilor locative și seviciilor acordate în domeniul construcțiilor,
transport de materiale să fie minime. Riscul este în general anticipat, analizat, discutat cu cei
afectați și monotorizat astfel încât să asigurăm un bun control. Nu vom efectua nici o operație
sau activitate fără a lua măsurile de precauție necesare.
Va fi promovată în continuare utilizarea de insatalații și echipamente performante urmând
ca înlocuirea treptată a celor actuale să fie efectuată în conformitate cu programele de măsuri din
autorizațiile integrate de mediu.
2.1.3. Prevenirea poluării

Controlul emisiilor de poluanţi în mediu , precum şi controlul factorilor de mediu se va

realiza prin analize efectuate de personal specializat al unor laboratoare / autorităţi competente,
cu echipamente de prelevare şi analiză adecvate, folosind metode de lucru în vigoare, precum şi
de laboratoarele proprii societăţii.
Activitatea de supraveghere şi monitorizare a calităţii mediului va fi asigurată de
responsabilul de mediu numit cu decizie de conducătorul unităţii. Rezultatele măsurătorilor se
înregistrează, se prelucrează şi se transmit într-o forma adecvată, stabilită de autoritatea de
mediu, conform modelelor anexate la autorizaţie.
Pentru buna desfăşurare a activităţii şi minimizarea consumurilor de materii prime,
materiale şi utilităţi, societatea va ţine evidenţa lunară a:
 cantităţilor de materii prime şi auxiliare utilizate;

25
  cantităţii de apă, energie utilizate, a cantităţilor de deşeuri rezultate;
 activităţilor de întreţinere şi reparaţie a instalaţiilor şi dotărilor aferente;
 instruiriilor personalului.

Se va ţine evidenţa incidentelor de mediu, a reclamaţiilor şi măsurilor întreprinse.

 ţinerea evidenţei deşeurilor produse: tipul deşeului şi codul acestuia, secţie/instalaţie,

cantitatea produsă, modul de stocare, valorificare, transport şi eliminare;
 zonele de depozitare vor fi clar marcate şi semnalizate, iar containerele vor fi
inscripţionate;
 transportul deşeurilor se va realiza în conformitate cu legislaţia în vigoare, privind
transportul deşeurilor pe teritoriul României;
 gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor din ambalaje se va efectua conform
prevederilor în vigoare;
 aprovizionarea cu materii prime şi materiale se va face cu respectarea programelor
stabilite, astfel încât să nu se creeze stocuri, care prin depreciere să ducă la generarea
de deşeuri;
 livrarea produselor finite se va face în condiţii de siguranţă;
 toate deşeurile vor fi manipulate şi stocate astfel încât să se prevină orice contaminare
a solului sau a apelor şi să se reducă orice posibilă degajare de emisii fugitive în aer;
 nu se va depăşi capacitatea de depozitare a magaziilor, spaţiilor special amenajate,
containerelor;
 titularul va efectua operaţiuni de valorificare a deşeurilor numai cu operatori
autorizaţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
 operaţiunile şi practicile de management al deşeurilor se vor consemna într-un
registru special, care va fi pus în orice moment la dispoziţia autorităţilor de mediu.
Se va acorda o atenție deosebită:
 gestionării deșeurilor, în special celor periculoase, procedânduse la refolosirea și
reciclarea materialelor atunci când este posibil;
 reducerii emisiilor în aer, apă și sol.
Se vor lua măsuri de intervenție operativă pentru prevenirea sau/și limitarea efectelor
asupra mediului în caz de incident, avarie sau dezastre.
2.1.4. Impactul asupra mediului

Organizaţia are un impact asupra mediului prin deşeurile rezultate în urma activităţilor
întreprinse. Aceste deşeuri pot fi clasificate în:
 deşeuri recuperabile: deşeuri rezultate din construcții cum ar fi plastic, fibre
lemnoase, deșeuri metalice etc.
 deşeuri nerecuperabile – care se incinerează sau se aruncă la gropile de gunoi.
Bine înțeles că Politica de Mediu a organizației va avea un impact pozitiv deoarece
implimentarea corectă a sistemului de management integrat va adduce consecințe pozitive de

26
prevenire și diminuare a deseurilor care pot să apară în timpul construcției, și reciclarea
materialelor care pot fi reciclate pot aduce și un venit în cadrul societății.
Implementarea unui SMM poate ajuta o organizaţie să dea stakeholderilor încrederea că:
 există un efort managerial de asigurare ca prevederile obiectivelor şi politicii sunt
realizate.
 accentul este plasat mai degrabă pe prevenire decât pe acţiune corectivă.
 evidenţa îngrijirii necesare şi a conformării cu reglementările poate fi asigurată.
 proiectul sistemului cuprinde un proces de continuă îmbunătăţire.

2.1.5. Obiective generale

Obiectivele de mediu vor fi revăzuite și completate anual. Progresele înregistrate în
raport cu obiectivele propuse vor fi urmărite și raportate.
Principalele obiective ale politicii de mediu a organizației sunt:
 reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă, apă și sol pentru conservarea, protecția și
îmbunătățirea calităților mediului;
 promovarea de măsuri la nivel de șantier, în vederea tratării problemelor de mediu;
 identificarea corectă a fluxului generator de deșeuri;
 îmbunătățirea calității și loialității personalului prin instruire anuală conform politicii de
mediu a organizației;
 alegerea unei strategii în funcție de criterii tehnici, economici și sociali;
 elaborarea tehnologiilor de prelucrare a deșeurilor rezultate în producție;
 implementarea unui sistem de urmărire și control dinamic și convert;
 stabilirea modalităților de valorificare a deșeurilor la sfîrșitul duratei de viață;
 stabilirea procedeelor decizilonale aferente strategiei adoptate;
 supravegherea și monitorizarea contiună a calității mediului în șantier.

2.2. Cerințe privind implementarea politicii de mediu

2.2.1. Documentare
Această secţiune a Planului prezintă o listă a principalelor cerinţe legale privind protecția
mediului care trebuiesc avute în vedere la desfăşurarea activităţii. Lista acoperă mai multe
domenii relevante, fiind necesare totuşi câteva precizări:
 nu toate secţiunile listei sunt opozabile unei anumite activităţi (spre exemplu lucrările de
terasamente sau construcţii civile au mai puţin de a face cu substanţele periculoase sau
emisiile de gaze cu efect de seră);
 actele de reglementare emise de autorităţile competente strict pentru lucrările cuprinse în
proiect sunt luate în considerare cu prioritate.
 datorită dinamicii procesului legislativ din România, multe texte legislative suferă
modificări, periodic fiind necesară actualizarea listei;
Politica de mediu a societății noastre de construcții a fost implementată conform
normelor de mai jos. Acesta este minimul necesar pe care firma trebuie să respecte.
27
Nr. doc Denumire document La ce se referă documentul
0 1 2
1 O.U.G. 195-2005 Protecţia Mediului
2 Legea 265-2006 Protecţia Mediului
Modificarea şi completarea O.U.G. nr. 195/2005
3 O.U.G. 114-2007
privind protecţia mediului
Modificarea si completarea O.U.G. nr. 195/2005
4 O.U.G. 164-2008
privind protecţia mediului
5 Ordin 1798-2007 Procedură de emitere a autorizaţiei de mediu
Regulament privind gestionarea situaţiilor de
6 Ordin 420-2005
urgenţă
Limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu
7 H.G. 1756-2006 produs de echipamente destinate utilizării în
exteriorul clădirilor
8 H.G. 321-2005 Evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental
9 H.G. 674-2007 Evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental
Raportarea datelor referitoare la activitatea de
10 Ordin 175-2005
protecţia mediului
11 Ordin 1918-2009 Modificarea Ordinului 175-2005
Metodologia de evaluare rapidă a riscului pt mediu
12 Ordin 1406-2003
şi sănătate umană
13 O.U.G. 152-2005 Prevenirea şi controlul integrat al poluării
14 Legea 84-2006 Aprobarea şi modificarea OUG 152-2005
Regimul produselor şi serviciilor care pot pune în
15 H.G. 1022-2002 pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi
protecţia mediului
16 Legea 107-1996 Legea apelor
17 Legea 112-2006 Legea apelor
18 O.U.G. 3 - 2010 Modificarea şi completarea Legii apelor
Norme privind descărcarea în mediul acvatic a
19 H.G. 188-2002
apelor uzate
Modificarea şi completarea unor acte normative
20 H.G.210-2007 care transpun aquis-ul comunitar în domeniul
protecţiei mediului
Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor
21 NTPA-002-2002 uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi
direct în staţiile de epurare
22 LEGEA 211 -2011 Privind regimul deseurilor
23 H.G. 235-2007 Gestionarea uleiurilor uzate
24 Legea 465-2001 Gestionarea deşeurilor industriale reciclabile
25 H.G. 856-2002 Evidenţa gestiunii deşeurilor şi lista deşeurilor
26 H.G. 621-2005 Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
27 H.G. 1872-2006 Gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
28 H.G. 170-2004 Gestionarea anvelopelor uzate
Transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase
29 H.G. 1061 – 2006
pe teritoriul României
30 H.G.349 -2005 Privind gestionarea deseurilor
Pentru aprobarea Normativului tehnic privind
31 Ordin nr.757-2009
depozitarea deseurilor
Privind Planul Regional de Gestionare a Deseurilor
32 Ordin 2854 -2011
Reginunea 7
33 H.G. 448-2005 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

28
 Regimul substantelor si preparatelor chimice
34 Legea nr. 360-2003
periculoase
Regimul substanţelor şi preparatelor chimice
35 Legea nr.263-2005
periculoase
36 H.G. 731-2004 Strategia naţională privind protecţia atmosferei
Hotararea de
Privind transportul deseurilor periculoase si
37 Guvern
nepericuloase pe teritoriul Romaniei
nr.1061/2008

SMM şi seria de standarde ISO 14001, pot fi aplicate la oricare întreprindere cu activitate
economică, domeniul de activitate a întreprinderi fiind aproape nesemnificativă. Standardul nu
specifică criterii de performanţă pentru mediu ci lasă la latitudinea organizaţiei să definească
aceste criterii.
Prin urmare orice organizaţie poate aplica standardul internaţional ISO 14001, care:
 vrea să aplice, să menţină şi să perfecţioneze SMM în cadrul organizaţiei;
 vrea să se asigure de împlinirea/succesul politicii lui de mediu;
 va atesta împlinirea pentru alţii;
 va cere atestarea sau înregistrarea sistemului de management de mediu de către o
organizaţie terţă;
 va îndeplini cerinţele standardului internaţional din bună voinţă şi despre asta va da o
declaraţie proprie. Primul pas în implementarea unui sistem bun este evaluarea
iniţială a impacturilor asupra mediului, referitoare la activităţile întreprinderilor sau
ale organizaţiilor şi alcătuirea acestor liste;
 evaluarea mediului pe baza standardului ISO 14001;
 identificarea aspectelor de mediu;
 structurarea rezultatelor evaluării;
 elaborarea unui politici de mediu, conform situaţiei actuale al organizaţiei
planificarea sistemului, definirea paşilor, programelor concrete necesare în
conformitate cu politica de mediu.

2.2.2. Publicare și comunicare către personal
Informarea salariaților – este organizată și se desfățoară cu regularitate pentru a aminti
principiile de prevenire însușite în cadrul formării inițiale și continue și de a adduce noi precizări
tehnice. Informarea are în vedere toate riscurile potențiale.
Sunt stabilite măsurile necesare pentru ca:
 Salariații și/sau reprezentanții acestora să primească, în conformitate cu legislația
toate informațiile necesare privind riscurile și pericolele, măsurile și activitățile de
protecție și prevenire atât la nivelul întreprinderii în general, cât și la nivelul fiecărui
tip de loc de muncă sau post, în particular;
 Angajatorii lucrătorilor din interprindere care desfățoară activități în unitate să
primească, în conformitate cu legislația, informațiile adecvate cu privire la aspectele
menționate anterior, care privesc lucrătorii respective.

29
 DECLARAȚIA DIRECTORULUI GENERAL AL ”BRAȘOVEANU” S.A.
PRIVIND POLITICA DE MEDIU
Obiectivul fundamental al organizației constă în satisfacerea cerințelor explicite și
implicite ale clienților, ocrotirea sanătății și securitatea în muncă a personalului și protecția
mediului înconjurator prin creearea unui cadru adecvat de echilibrare a interesului economic cu
cel ecologic, considerînd profitabilitatea ca bază pentru o dezvoltare durabilă.
Materializarea acestei politici se realizează prin proiectarea, implementarea și menținerea
unui sistem de management integrat al mediului.
Fiecare angajat va fi instruit privind cunoașterea aceastei politici precum și documentele
corespunzatoare aplicabile fiecărei activități sau structuri. Politica va fi afișată în locurile publice
din organizație și va fi publicată pe site-ul acesteia, astfel încât aceasta să fie în permanență la
dispoziția părților interesate.
Prin intermediul sistemului de management de mediu implementat în organizaţia
”Brașoveanu” S.A., şi cu convingerea că putem dezvolta afaceri prospere în spiritul dezvoltării
durabile, ne orientăm activitatea în urmatoarele direcţii de acţiune:
 să ne desfăşuram activitatea în deplina conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu
reglementările de mediu aplicabile activităţilor, serviciilor şi produselor noastre;
 să îmbunătăţim continuu performanţele de mediu, prin controlul şi influenţarea
aspectelor semnificative de mediu identificate, în conformitate cu programul de
management de mediu adoptat;
 să adoptam în practicile noastre curente un comportament preventiv faţă de poluare,
în detrimentul celui corectiv;
 să utilizam cu eficienţă maximă energia, resursele naturale, materiile prime în toate
activităţile noastre;
 să îmbunătăţim modul actual de gestionare a deşeurilor generate din activităţile şi
serviciile noastre, adoptând prioritar tehnicile de recuperare – reciclare în detrimentul
celor de tratare / eliminare;
 să îmbunătăţim modul actual de gestionare a apei în amplasamentul nostru.

Sistemul de Management de Mediu va fi evaluat în mod periodic în cadrul analizelor

efectuate de management, prin programul aprobat de audit intern, pentru a se asigura eficiența lui
continuă. În același timp vom urmări ca procesul de îmbunatățire continuă a sistemului să se
realizeze cu sprijinul și participarea constientă a tuturor angajaților.
Pentru a se asigura succesul prezenței politici, managementul organizației se implică și
răspunde în mod direct de stabilirea programelor de implementare și îmbunătățire continuă, de
implicarea și responsabilizarea funcțiilor corespunzatoare și de asigurarea din timp a tuturor
resurselor necesare.

Director General
Brașoveanu Victor

30
 III. Identificarea impacturilor asupra mediului

3.1. Tipuri de poluanți și impactul asupra mediului

Activitate,
Nr. Aspect de
produs sau Poluanți Impact Descrierea impactului
crt. mediu
serviciu
0 1 2 3 4 5
-infiltrații în masa de
- scurgeri de pămînt a substanțelor în
uleiuri si urma unor scurgeri de
-poluarea substanțelor canalizare sau de la
solului; toxice; -creșterea utilaje ce pot efecta
-poluarea apei concentrației de solul și apa;
-săruri minerale
Lucrări de produși chimici
1 -poluarea și organice;
terasament în apă, sol ,aer și -emisii de gaze toxice
aerului; -emisii de praf, asupra în urma defectării uni
-poluarea gaze, substanțe biodiversității. conducte sau a altor
biodiversității. toxice în cauze din masa de
concentrații pămînt ce pot afecta
mari etc. biodiversitatea, eerul și
solul.
-produse
menajere,
-poluarea
solului; -emisii de praf,
Activitate gaze, substanțe -creșterea -deteriorarea stratului
administrativ -poluarea apei toxice, concentrației de vegetal;
2 ă în -poluarea -scurgeri substanțe toxice -crearea unui mediu
organizarea aerului; reziduale și asupra mediului. toxic.
de șantier
-poluarea uleiuri uzate.
biodiversității.

-autovehiculele
Transporturi -creșterea
-poluarea din dotare: -deteriorarea stratului
3 rutiere de concentrației de
aerului. emisii de gaze de ozon.
mărfuri CO, gaze
de eșapament.
-creșterea
Fabricarea de -emisii de gaze concentrației de
-poluarea -deteriorarea stratului
4 confecții radioactive și substanțe toxice
aerului. de ozon.
metalice praf toxic. asupra mediului
prin sudură.
-poluarea
solului; -infiltrații în sol, -creșterea -crearea unor condiții
Lucrări de aer și apă a concentrației de grele de muncă;
5 -poluarea apei
finisaje supsțanelor produși chimici -crearea unui mediu
-poluarea toxice. în apă, sol ,aer. toxic.
aerului.

31
 IV. Evaluarea importanței impactului (conform ISO 14000)
Categoria de activiăți desfășurate de ”Brașoveanu” S.A., privind prevenirea și controlul
integrat al poluării, aprobată cu modificări de legea 96/2013-2016.
4.1. Stabilirea obiectivelor generale și specific de mediu
4.1.1. Obiective generale
Obiectivele de mediu vor fi revăzuite și completate anual. Progresele înregistrate în
raport cu obiectivele propuse vor fi urmărite și raportate.
Principalele obiective ale politicii de mediu a organizației sunt:
 reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă, apă și sol pentru conservarea, protecția
și îmbunătățirea calităților mediului;
 promovarea de măsuri la nivel de șantier, în vederea tratării problemelor de mediu;
 identificarea corectă a fluxului generator de deșeuri;
 îmbunătățirea calității și loialității personalului prin instruire anuală conform politicii
de mediu a organizației;
 alegerea unei strategii în funcție de criterii tehnici, economici și sociali;
 elaborarea tehnologiilor de prelucrare a deșeurilor rezultate în producție;
 implementarea unui sistem de urmărire și control dinamic și convert;
 stabilirea modalităților de valorificare a deșeurilor la sfîrșitul duratei de viață;
 tabilirea procedeelor decizilonale aferente strategiei adoptate;
 supravegherea și monitorizarea contiună a calității mediului în șantier.

4.1.2. Obiective specifice

 Scăderea cantităților de materii prime și energie cu 10% pe unitatea de produs;
 Cantitățile de emisii (gazoase lichide, solide) eliberate pe unitatea de produs să fie
reduse cu 15% față de anii precedenți;
 Cantitatea de materii reciclate să fie mărită cu cel puțin 3 tone;
 Reducerea consupurilor de enegie cu 20%.

4.2. Proceduri de system și operaționale SMM

Organizația Cod Denumire Nr. Editare
Data
”Brașoveanu” S.A. procedură procedură reveziuni întocmire
Director general: ing. Asigurarea Mereuța 17 ianuarie
001 2
Brașoveanu Victor comunicării interne Irina 2017
Director general: ing. Tratarea și analiza Cebotari 17 ianuarie
002 1
Brașoveanu Victor neconformității Andri 2017

32
Procedura 001

1. Scopul : diseminarea prevederilor politicii de mediu

2. Domeniu :procedura se aplică în cadrul tuturor departamentelor
3. Documentaţie de referinţă: ISO 14001 ISO 14004
4. Descrierea procedurii

Responsabilul de mediu al organizatiei aduce la cunoştinţa angajaţilor prevederile din

programul de mediu prin organizarea de şedinţe periodice de informare şi crearea de afişe.

Procedura 002

1. Scopul : îndeplinirea prevederilor legate de protecţia mediului

2. Domeniu :procedura se aplică în cadrul tuturor departamentelor
3. Documentaţie de referinţă ( ISO 14001, ISO 14004)
4. Descrierea procedurii:

Responsabilul verifică în toate departamentele conformitatea aplicării prevederilor

legate de protecţia mediului.

5. Responsabilitati

Responsabilul de mediu

realizează corelaţia aspectelor de mediu cu legislaţia şi cerinţele în vigoare;

întocmeşte Registrul de reglementări, îl aduce la cunoştinţă responsabililor celorlalte
departamente;
 raportează directorului general situaţia respectării procedurii şi cerinţelor;
 actualizează Registrul de reglementări.
6. Difuzare

Către responsabilii tuturor departamentelor din firmă.

33