Pregatire examen TTI 22.01.

2022
Ficu Sorin Umc ifr
Cuprins :

Exercitiul 1 Subiect pentru FE4 19.01.2021................................................................................................ 2

Transformatoare : ....................................................................................................................................... 6
Exercitiul 2, facut in clasa : ....................................................................................................................... 13
Exercitiul 3, facut in clasa .......................................................................................................................... 15
Exercitiul 4 explicat in clasa de prof. Nicolescu ......................................................................................... 17
Celule de linie : ......................................................................................................................................... 18
Celule de linie de inalta tensiune : ........................................................................................................... 19
Ordinea manevrelor pe inalata tensiune : ................................................................................................ 20
Celule de generator : ................................................................................................................................ 21
Celule de transformator : .......................................................................................................................... 22
Celule de masura : .................................................................................................................................... 23
Numele schemelor , studentul trebuie sa le recunoasca in mod obligatoriu conform prof. Dordescu ..... 24
Clasificarea retelelor electrice din punct de vedere al tensiunii (terestru) ............................................... 41

1
Exercitiul 1 Subiect pentru FE4 19.01.2021

I. 1. Sa se reprezinte graphic schema de conexiuni pentru o statie electrica care sa contina :

a) Un sistem de tip „4/3 intrerupatoare” , alimentarea fiind la Un=20kv , avand 2 linii de
iesire si una de intrare
b) Statia va fi alimentata dintr-o centrala electrica cuplata direct prin linia de intrare
c) O celula de transformator cu autotransformator care pe partea primara va contine
echipamentul de comutatie si protectie sub forma unui separator de bare si a unui
intrerupator debrosabil iar pe partea secundara (0,4kv) va avea un separator mixt si o
siguranta fuzibila . Celula va fi cuplata prin una din liniile de iesire
d) Pe cea de-a doua linie de iesire se va monta o celula de linie de tip duala la care se va
asigura protectia intrerupatorului in aval si amonte de acesta
e) O celula de masura la care conectarea va fi de tip „in alte celule” respectiv de linie

2. Sa se precizeze ordinea operatiilor aferente manevrei de cuplare la sistem a centralei

electrice .

II. Sa se decodifice placuta de timbru a unui transformator a carui notatie este : TTU-NL/Yd6 .

Sa se reprezinte grafic grupa de conexiuni.

Obs: 4/3 = 4 intrerupatoare intre 2 bare cu 3 linii , in cazul nostru 2 sunt de iesire si una de intrare a CE

2. Cuplarea la sistem a centralei electrice:

- in celula L2 se deschid separatoarele de legare la pamant SLP 1 si SLP 2 , se inchid separatoarele SB si

apoi SL

- in celula L1 se branseaza intrerupatorul IDL1 apoi se inchid separatoarele SBL1 si apoi SML1

- in statia de conexiune se inchid separatoarele in ordinea urmatoare 1SBM , 2SBM , 1SB1, 2SB2,
SL1,SB1,SL2,SB2 APOI se inchid intrerupatoarele in ordinea urmatoare : 1ICE,2ICE,IL1,IL2

- in celula L1 se conecteaza intrerupatorul debrosabil IDL1

- in celula L2 se conecteaza intrerupatorul IL2 .

2
3
4
II. Sa se decodifice placuta de timbru a unui transformator a carui notatie este : TTU-NL/Yd6
TTU= transformator trifazat in ulei fara reglaj sau cu reglaj in absenta tensiunii – cu circulatia
uleiului naturala si cu racirea uleiului libera / cu infasurarea principala legata in conexiunea
stea iar cea secundara in conexiunea triunghi cu un multiplicator de defazaj egal cu 6 .

Reprezentarea grafica a grupei de conexiuni la punctul 2 roman

5
Transformatoare :
Simbolurile transformatoarelorsunt formate din 2 grupe de litere despartite printr-o cratima .

- Prima grupa de 4 litere indica tipul de transformator :

Grupa de conexiuni notata dupa forward slash :

a) Modul de conexiune al infasurarilor transformatorului de exemplu :

Dy , Yd, Yz,
b) Ungiul de defazaj dintre tensiunile de acelasi nume ale acestora cu valori cuprinse intre:
(0 ÷11)x30° . exemplu Yd6 => 6x30° =un defazaj de 180 de grade
c) Grupele de conexiuni :
- Pare : (0.2.4.6.8.10) se preteaza pt.: Yy,Dd,Dz
- Impare : (1.3.5.7.9.11) se preteaza pt.: Yd,Dy,Yz.

6
Conexiunea stea (Y pentru conexiunea primara sau y pentru conexiunea secundara) are
cateva particularitati:

Astfel, tensiunea pe fiecare infasurare este tensiunea de faza, respectiv o tensiune mai mica decat in
alte cazuri. In regim echilibrat de functionare potentialul punctului neutru este teoretic zero. Acest lucru
face ca tensiunea aplicata izolatiei unei infasurari sa fie mult scazuta spre capatul dinspre neutru al
infasurarii. Constructiv, acest lucru se traduce in posibilitatea reducerii izolatiei infasurarii spre punctul
neutru, deci reducerea costului transformatorului. Existenta punctului neutru, deci posibilitatea de a
utiliza acest punct neutru in diverse scopuri.

7
Conexiunea triunghi (D sau d), simbolizata prin litera D sau d, se obtine legand borna de inceput a unei
infasurari cu borna de sfarsit a infasurarii de pe alta faza si continuand la fel cu celelalte infasurari. In
figura 3.3 este prezentata aceasta conexiune si diagrama ei fazoriala.

Particularitatile acestui mod de conexiune sunt:

tensiunea aplicata unei infasurari este tensiunea intre faze, deci o tensiune mai mare decat in cazul
precedent;
izolatia unei infasurari este solicitata la fel in tot lungul ei;
curentii prin fiecare infasurare sunt de ori mai mici decat curentii de linie, care intra sau ies prin
bornele infasurarii;
componentele homopolare de curent se inchid pe conturul triunghiului si prin urmare nu trec dincolo
de borne; se spune ca triunghiul constituie un sunt pentru componentele homopolare de curent;
acelasi fenomen se intampla cu armonica 3 a curentului.
Conexiunea zig-zag (Z sau z) este simbolizata prin litera Z sau z. Pentru a putea obtine o astfel
de conexiune, fiecare infasurare se realizeaza din doua parti si se leaga ca in figura 3.4.

Conexiunea zig-zag are urmatoarele particularitati

are punct neutru, lucru important in anumite retele;

la fel ca si conexiunea triunghi, zig-zag-ul constituie un sunt pentru componentele homopolare de
curent sau pentru armonica de ordinul 3 a curentilor, daca cele doua parti ale infasurarilor sunt
identice;

prin faptul ca tensiunea intre bornele a si x ale unei infasurari este rezultatul unei sume vectoriale a
doua tensiuni de pe faze diferite, infasurarea zig-zag ajuta la echilibrarea tensiunilor pe faze, atunci
cand tensiunile aplicate celeilalte infasurari sunt dezechilibrate.

8
Exemple de grupe de conexiuni

9
10
11
12
Exercitiul 2, facut in clasa :

Sa se reprezinte grafic schema de conexiune a unei statii electrice care este compusa din :

1. Pe partea de I.T. vom avea un sistem cu o bara colectoare la care cresterea sigurantei in
exploatare se va realiza prin sectionarea celor 2 sectii fiind legate printr-o cupla
longitudinala cu un intrerupator

2. Pe partea de j.t. vom avea un sistem cu o bara colectoare fara a fi necesara o crestere a
sigurantei in exploatare

3. Pe I.T la statie se va cupla o celula de linie de tip dual care va fi prevazuta cu un

separator de bare si un separator de linie iar intrerupatorul va fi de tip debrosabil
4. Pe partea de j.t. celula de linie de iesire va fi formata dintr-un separator mixt iar
protectia la scurtcircuit va fi asigurata de o siguranta fuzibila

5. Conectarea dintre bara de I.T. la cea de j.t. va fi prin intermediul unei celule de
transformator cu doua infasurari care pe partea primara va avea un intrerupator cu un
separator de bare iar pe partea de j.t. o sig.fuz. si un separator de bare

6. Controlul parametrilor electrici va fi asigurat printr-o celula de masura conectata in

nodul retelei pe partea de I.T.

13
14
Exercitiul 3, facut in clasa

Sa se reprezinte grafic schema de conexiuni pentru o statie electrica care sa contina :

a. Pe partea de I.T. a celulei de transformator un sistem cu o bara colectoare la care

cresterea sigurantei in exploatare se realizeaza cu bara de ocolire.

b. O celula de generator cuplata la bara colectoare in mod indirect .

c. o celula de transformator cu 3 infasurari care sa contina pe infasurarea primara un

separatore sarcina si un intrerupator , pe infasurarea secundara un separator de bare cu
un intreruptor si un separator de transformator iar pe infasurarea mediana sa contina
un separator mixt si o siguranta fuzibila.

d. O celula de linie conectata la bara colectoare a infasurarii secundare a transformatorului

care sa contina : un separator de bare , un intreruptor si un separator de linie . Protectia
intrerupatorului se va realiza prin folosirea separatoarelor de legare la pamant .

e. O celula de masura montata in celula de linie.

15
16
Exercitiul 4 explicat in clasa de prof. Nicolescu

17
Celule de linie :
Celule de linie de joasa tensiune :

Legenda
SF – siguranta fuzibila
IP – intrerupator pirghie
IA – intrerupator automat
SB – separator fata de bare
L1 - este cea mai simpla echipare a unui circuit de linie
L2 - un plus de elasticitate oferita de IP care separa SF de tensiunea de pe barele colectoare
L3 – functiile de manevrare si de separare sunt preluate de IA dar are dezavantajul de a fi
nevoie de a se intrerupe alimentarea tuturor consumatorilor daca este nevoie sa se intervina
la IA
L4 – dezavantajul de la tipul L3 este anulat prin introducerea unui SB inaintea IA

18
Celule de linie de inalta tensiune :

Legenda
SF – siguranta fuzibila
IP – intrerupator pirghie
I – intrerupator automat
SB – separator fata de bare
SL – separator de linie
TC – transformator de curent
SLP – separator de legare la pamint
SLPI – separator de legare la pamint a intrerupatorului
SS – separator de sarcina
L1 – SB separa SF fata de de sistemul de bare
L2 – constructia speciala formata de SB si SS are capacitatea de dubla rupere fiind echipat cu
un dispozitiv de stingere a arcului electric provocat de curentul de regim nominal
L3 – se introduce I care preia functiile SF si SS.

L4 – in acest caz tensiunea poate veni din ambele sensuri (ori dinspre bare, ori dinspre
consumator). Ca atare, in aceasta schema apare SL prevazut cu cutite de legare la pamint
SLP
L5 – la liniile cu tensiuni mari, pentru executarea lucrarilor de revizii intrerupatorul I este

19
flancat de cite un separator de legare la pamint SLPI. SL are doua rinduri de cutite de legare la
pamint in timp ce SB are un singur rind. TC este montat dupa intrerupator pentru ca acesta sa
poata deconecta partea ce vine dinspre barele colectoare si in acest fel, ceilalti consumatori
sa nu fie deconectati de la alimentare.

Ordinea manevrelor pe inalata tensiune :

Atentie!
In situatia in care SLP este inchis, prima manevra va fi cea de deschidere a SLP.
Separatorul fata de bare SB este primul inchis cu scopul de a proteja bara.

20
Celule de generator :

Generatoarele sincrone folosite in centralele electrice sunt in general construite la tensiuni

cuprinse intre 6 si 30 de kV.
Racordarea generatoarelor la barele de conectare se poate face direct sau prin intermediul
transformatoarelor .
SEN – sistemul energetic national
SB – separator fata de bare
I – intrerupator
TC1, TC2 – transformatoare de masura de curent
G – generator
ADR – automat de dezexcitare rapida

21
Celule de transformator :

22
Celule de masura :

23
Numele schemelor , studentul trebuie sa le recunoasca in mod
obligatoriu conform prof. Dordescu

24
SCHEMA MONOFILARA DE DETALIU :

25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
Clasificarea retelelor electrice din punct de vedere al tensiunii (terestru)

Avantajele folosirii tensiunii inalte:

o Reducerea dimensiunilor intrerupatoarelor, separatoarelor si implicit a dimensiunii
tablourilor electrice, ca atare va scadea costul echipamentelor electrice;
o Se reduc sectiunile barelor de distributie si a conductoarelor si cablurilor;
o Reducerea valorii curentului de 15 ori inseamna o reducere a incalzirii cailor de curent
( bare, conductoare, cabluri de aprox. 225 ori ceea ce duce la reducerea pierderilor
prin incalzire;
o Tensiunea ridicată reduce valoarea curentului și, prin urmare, pierderile de curent vor
scade;
o Temperatura de funcționare a motoarelor va scadea;
o Puterea va fi transmisa mai eficient si cu pierderi mai reduse;
o Sistemul de alimentare va deveni mai flexibil;

o Motorul principal de propulsie va putea fi amplasat in partea din spate a navei ( arbore
mai scurt => vibratii reduse)
o Motoarele primare pot fi mai usor comandate sa functioneze in orice moment la viteza
economica;
o Generatoarele primare pot fi amplasate in orice pozitie convenabila la departare fata
de elice;
o Posibilitatea de reglare fina a vitezei motoarelor de current alternativ datorita
sistemelor electronice avansate.
o O mai buna utilizare a spatiului printr-o ocupare mai optima a spatiului destinat
echipamentelor sic a atare, marirea suprafetei de incarcare a marfurilor.
o Din punct de vedere al mediului, avem o combustie mai buna si o reducere a
consumului (>40% pentru propulsia electrica vs. <30% pentru propulsia cu abur)

41
Dezavantajele folosirii tensiunii inalte:
o Risc inalt in operarea instalatiilor si echipamentelor și de aici rezulta aplicarea stricta a
masurilor de siguranta si a procedurilor de lucru specifice;
o Cresterea gradului de izolare a echipamentelor si cablurilor;
o In situatia in care echipamentele sint deconectate de la sursa de alimentare , putem
avea energie remanenta in sistem.

42
43
44