Sunteți pe pagina 1din 20

MOTOARE CU ARDERE INTERN 1. Energia termica produsa ntr-un motor cu ardere interna se transforma la iesire n: D) Energie mecanica. 2.

Conform principiului al doilea al termodinamicii, randamentul termic al unui ciclu este: B) Raportul dintre lucrul mecanic al ciclului si cantitatea de caldura introdusa; 3. La baza schematizarii ciclurilor teoretice de functionare a MAI stau urmatoarele ipoteze: B) Fluidul motor este gaz perfect, evolutiile deschise de schimbare a gazelor fiind neglijate, 4. Care dintre formularile urmatoare este cea corecta pentru descrierea realizarii ciclului motor: B) Procesul de transformare a energiei chimice continute n combustibil, prin care se 5. Ce caracteristica a ciclului Otto se regaseste n ciclul diesel real dar nu si n cel diesel teoretic: B) Crestere rapida de presiune n timpul arderii; 6. n motorul diesel, procesele de admisie, comprimare, ardere cu destindere si evacuare sunt realizate prin: A) Doua rotatii ale arborelui cotit la motorul n patru timpi; 7. Dependenta randamentului termic al ciclului diesel de parametrii functionali, de modul de organizare a proceselor si de proprietatile fluidului motor este urmatoarea: C) Creste cu raportul de comprimare si scade la cresterea sarcinii; 8. Pentru ciclul motorului supraalimentat, continuarea destinderii gazelor n turbina conduce la: C) Cresterea randamentului termic; 9. Pistonul motorului n patru timpi executa patru curse n timpul: B) Fiecarul ciclu de functionare; 10. n diagrama indicata din figura PT 3, axa volumelor este divizata n 16 unitati, indicnd: C) Un raport de comprimare e =16 ; 11.Considernd un ciclu teoretic cu ardere mixta, parcurs de 1 kg de gaz perfect avnd exponentul adiabatic k, caldura specifica masica la volum constant cv [kJ / kgK], raportul de comprimare e si cunoscnd cantitatea de caldura specifica primita n cursul arderii izocore q1v [kJ / kg] si temperatura n starea de la sfrsitul admisiei Ta , sa de determine raportul de crestere a presiunii n prima parte a procesului de ardere.

C 12. Un MAC naval functioneaza dupa un ciclu cu ardere mixta, cu un exces de aer a si o cantitate minima necesara arderii stoichiometrice a 1 kg de combustibil Lmin [kmol/kg comb], iar calitatea procesului de schimb de gaze este evaluata cu ajutorul coeficientului gazelor arse reziduale gr . Se considera cunoscuti urmatorii parametri: temperatura la sfrsitul comprimarii Tc , exponentul politropic mediu de comprimare nc , constanta universala a gazelor R[J / kmol K], variatia energiei interne a amestecului n evolutia de comprimare Uac [kJ / kg comb] . Sa se determine: temperatura Ta a amestecului n starea a.

CONSTRUCTIE. FUNCIONARE. DIAGRAME 1. Calculati puterea efectiva a unui MAC de propulsie, cunoscnd ca un procent x% din puterea pierduta prin frecari se regaseste n uleiul de ungere; se cunosc debitul de ulei Du [kg/h], caldura specifica cu [kJ/kgK] temperatura uleiului la intrarea n motor tiu[oC], temperatura la iesirea din motor teu [oC] si randamentul mecanic m.

B
2

2. Calculati puterea turbinei unui motor care evacueaza prin gaze energia dezvoltata prin arderea combustibilului. Date initiale:

D 3. Determinati debitul orar de aer livrat de turbosuflanta unui motor auxiliar care are un consum de combustibil Ch [kg / h], coeficientul de exces de aer , Lmin [kg aer / kg comb]. , caldura specifica
cN kJ/ Nm3 K

] , [kg / Nm ], temperatura aerului refulat de


aer 3

suflanta

Ts ,

daca presiunea

aerului refulat este ps si exponentul politropic de comprimare n suflanta ns . Sa se calculeze si cantitatea de caldura cedata racitorului aerului de baleiaj, daca temperatura mediului ambiant este T0 [K].

A 4. Determinati variatia de consum specific efectiv si consum orar de combustibil pentru un motor cu urmatoarele date constructive: i cilindri, alezaj D [mm], cursa S [mm], turatia n [rot/min], numarul de timpi , presiunea medie efectiva pe [bar], consumul specific efectiv ce [kg/CPh], n cazul n care se trece de la functionarea cu combustibilul initial caracterizat de puterea calorica inferioara Qi1 [kcal / kg] la un combustibil greu cu Qi2 [kJ / kg].

C 5. Determinati consumul orar de combustibil al unui motor principal, stiind ca debitul volumetric al apei de racire pistoane este
V&rp m3 / h

iesirea din motor sunt tip [ 0C], respective tep 0 tehnice ap [kg /m3 ] si caldura specifica medie a apei ca [kJ / kgK] , puterea calorica inferioara a combustibilului Qi [MJ / kg] , precum si fluxul termic specific evacuat prin apa de racire qrp [%].

[ ], iar temperaturile la intrarea, respective [ C]. Se considera cunoscute densitatea apei

A 6. Sa se calculeze debitul pompei de lichid de racire la un motor racit cu apa pentru care coeficientul global de transfer de caldura este [MJ /m2hK]. Se dau alezajul D [mm], cursa S [mm] , numarul de cilindri i , temperatura medie a gazelor n cilindru Tg [K], temperature lichidului de racire la intrarea, respective iesirea din motor si caldura specifica a acestuia cl [JkgK].
Tli , Tle [K],

densitatea lichidului de racire

l kg / m3

D 7. Sa se calculeze cantitatea de caldura evacuata pe ora prin lichidul de racire la un motor a

[ ]. Se dau: diferenta de temperatura ntre gaze si lichidul de racire T [K], coeficientul de transfer de caldura de la gaze la perete [J/m hK], coeficientul de transfer de caldura de la perete la lichidul de racire [J/m hK], conductibilitatea termica a materialului cilindrului si chiulasei (fonta) [kJ / m hK] si grosimea medie a peretelui [mm]. Sa
carui suprafata de racire este
Ar m2
g
2

se calculeze ct reprezinta caldura evacuata din cantitatea totala introdusa n motor, daca consumul orar de combustibil este Ch [kg / h], iar puterea calorica inferioara a combustibilului este Qi [J / kg].

B 8. Sa se determine coeficientul global de transfer de caldura n cilindru, de la gaze la lichidul de racire, stiind ca la o temperatura medie a gazelor Tg [K], temperatura lichidului de racire la intrare este Tl1 [K] si la iesire Tle [K]. Se dau debitul de racire Vl & [m /h], caldura specifica a acestuia cl [J/kgK], densitatea sa l [kg/m ] si suprafata de racire Ar [m ].
3 3 3

B 9. Consumul orar al motorului principal este Ch [kg / h]. Calculati debitul pompei de racire cilindri si puterea electromotorului de antrenare, stiind ca x% din caldura totala introdusa orar n motor este evacuata prin apa de racire care intra n motor cu ti [0 specifica medie a apei este c a [ kJ/ kgK] si densitatea sa a a combustibilului este Qi [J / kg], iar presiunea n sistem este pcil [MPa] si randamentul pompei p .
3

] si iese cu t [ C]. Caldura [kg / m ], puterea calorica inferioara


C
e 0

D 10. Calculati energia transferata caldarinei recuperatoare de pe traseul de gaze al unui motor principal lent. Date initiale:

C 11. Calculati cantitatile de caldura din bilantul termic al unui motor diesel, pentru care se cunosc:
6

B 12. Calculati puterea turbinei unui motor care evacueaza prin gaze energia dezvoltata prin arderea combustibilului. Date

CONSTRUCTIA MOTOARELOR NAVALE

1. Rolul pistonului este urmatorul: a) Transmite forta tangentiala la traiectoria manetonului, genernd momentul motor la arborele cotit; b) Asigura transmiterea fortei de presiune a gazelor bielei, asigura transmiterea componentei normale produse de biela catre camasa cilindrului, prin intermediul segmentilor, asigura dubla etansare a cilindrului de carter, preia o parte din energia degajata n urma arderii combustibilului; c) La motoarele n doi timpi este si organ de distributie, la unele motoare n doi timpi este si pompa de baleiaj, prin forma capului sau, poate contine partial sau total camera de ardere, tot prin forma capului sau, asigura organizarea unor miscari dirijate a gazelor n cilindru; D) Raspunsurile b) si c) sunt complementare.
7

2. La motoarele n doi timpi de puteri mari, pistonul prezinta o: C) Constructie cu cap si manta separate; 3. Zona de deasupra canalului primului segment si cele dintre canalele segmentilor se prelucreaza: A) La diametre diferite, care cresc n sensul reducerii temperaturii (de la capul 4. Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin: B) Prelucrarea mantalei cu o anumita ovalitate n plan transversal; 5. Pozitia umerilor n raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din umeri fata de axa pistonului se stabileste: A) n conformitate cu necesitatea reducerii bataii pistonului si ncarcarea sa termica; 6. Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului n doi timpi. n schita CC 1,a lichidul de racire este transmis prin tija pistonului pozitia 1 este: C) Rezervor-tampon cu perna de aer pentru atenuarea socurilor hidraulice cauzate de variatia volumului ocupat de agentul de racire; .

7. Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului n doi timpi. n schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia: A) Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate n peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera; 8. Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la: A) Forfecare de catre forta de presiune maxima a gazelor Fpmax ; 9. Solutia de picior furcat al bielei motorului naval n doi timpi: C) Se realizeaza pentru a permite asamblarea cu capul de cruce;

10. Corpul bielei este supus, n principal, flambajului, care se produce n doua plane: cel de oscilatie a bielei o-o si cel de ncastrare a acestuia c-c (fig. CC 10). Precizati modul de schematizare a bielei, n vederea efectuarii calcului la flambaj: A) ncastrata n piciorul bielei si libera la cap n planul o-o si ncastrata n picior si cap pentru planul c-c; 11. Piciorul bielei este solicitat: A) La ntindere de catre forta maxima de inertie a maselor n miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor n miscare alternativa; 12. n figura CC 11, articularea bielei cu pistonul se face: D) Prin tija si cap de cruce.

13. Biela este organul mobil care: C) Transmite forta de presiune a gazelor Fp si de inertie a grupului piston aflat n miscare alternativa ap F de la piston la arboreal cotit, realiznd conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ; 14. Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practica n urmatoarea zona: B) n zona de uzura minima; 15. Presiunea specifica pe fusul maneton, cu notatiile: dm - diametrul manetonului, sa, Rm -rezultanta fortelor ce actioneaza asupra fusului, este:
lm -lungimea

A 16. Lagarul axial (de mpingere) este prevazut la: C) Motoarele de propulsie, pentru preluarea fluctuatiilor fortei de mpingere a elicei si transmiterea acestora structurii de rezistenta a navei; 17. Chiulasa este organul motorului care ndeplineste rolul: A) Etanseaza partea superioara a cilindrului si preia forta de presiune a gazelor, pe care, prin intermediul prezoanelor de fixare, le transmite blocului cilindrilor; 18. Camasa cilindrului este solicitata la: A) ntindere, datorata presiunii gazelor si ncovoiere, datorata fortei normale. 19. Blocul coloanelor este solicitat la: D) ncovoiere de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor n miscare de translatie si la comprimare de catre forta de presiune a gazelor si de prestrngerea tirantilor. 20. Rama de fundatie poate fi corp comun cu blocul coloanelor: D) La unele motoare semirapide, obtinuta prin turnare. 21. Forta de presiune a gazelor solicita rama de fundatie la: B) ncovoiere; 22. Tirantii sunt organele motorului care ndeplinesc rolul: C) Strng structura de rezistenta a motorului pe ansamblu;

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL


1. Precizati conexiunile unui separator centrifugal ce realizeaza prima etapa a separarii combustibilului greu din cadrul instalatiei de combustibil a unui motor naval lent de propulsie, conform figurii SA 1: D) 1 - de la tk decantare; 2 - la urmatorul separator; 3 - de la tanc apa comanda separator; 4 apa spalare de la hidrofor; 5 la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil.

10

SA 1 2. Combustibilul este admis n cilindrul motorului diesel prin: D) Injector.

SA 2

3. Injectorul prezentat n figura SA 2 se deschide datorita presiunii combustibilului ce actioneaza asupra: A) Acului injectorului; 4. Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de alimentare continua a unui motor principal se recomanda, deoarece: A) Se poate efectua curatarea elementelor filtrante fara ntreruperea functionarii motorului; 5. Referitor la functionarea injectorului din figura SA 2, reperul 3 actioneaza asupra resortului 4, permitnd: C) Reglarea presiunii de injectie; 6. Pompa de injectie din figura SA 3 corespunde uneia dintre tipurile urmatoare: D) Pompa cu piston sertar (rotitor), acesta controlnd orificiile de aspiratie a combustibilului, sistemul de actionare fiind alcatuit din prghii si cremaliera. 7. Referitor la sistemul din figura SA 3, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta: D) Variantele b) si c) simultan. 8. Figura SA 4 prezinta instalatia de separare a unui motor n doi timpi functionnd cu combustibil greu. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) Sistemul are doua separatoare cu sistem ALCAP n subsistemul de separare, unul functioneaza, iar celalalt este de rezerva;

11

SA 3

SA 4

9. Precizati destinatia tancului TK1 din figura SA 4, din care se alimenteaza separatorul: B) Tanc decantare; 10. Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizeaza separarea amestecurilor de hidrocarburi, apa si impuritati pe baza: A) Principiului separarii centrifugale, eliminnd apa ce a mai ramas dupa separarea gravitationala si impuritatile; 11. Subsistemul de combustibil nalta presiune (de injectie) realizeaza: D) Introducerea combustibilului n cilindri la momentul si cu parametrii necesari bunei functionari a motorului. 12. Functionarea separatoarelor de combustibil se realizeaza dupa un program ciclic temporizat, realizat de o instalatie de automatizare, care comanda: C) Operatiunile de separare, descarcare, spalare si supraveghere a instalatiei; 13. Rolul vscozimetrului din sistemul de alimentare cu combustibil greu a motorului principal lent este urmatorul: B) Asigura mentinerea vscozitatii combustibilului, prin intermediul unui emitator diferential de presiune si a unui sistem de comanda pneumatic, care, prin intermediul valvulei comandate, regleaza debitul de abur care parcurge ncalzitoarele finale si modifica temperatura combustibilului;

SISTEMUL DE UNGERE
1. Care dintre urmatoarele metode este utilizata frecvent pentru ungerea lagarelor motorului diesel semirapid de putere redusa: B) Ungere sub presiune;
12

. 2. Cele doua conditii importante pentru realizarea unei ungeri corespunzatoare a motorului diesel sunt: livrarea unei cantitati suficiente de lubrifiant si: D) Calitatea uleiului. 3. Schimbatoarele de caldura se afla instalate cel mai frecvent pentru sistemele auxiliare ale unui motor diesel auxiliar n: C) Sistemul de ungere; 4. Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme separate de ungere a motorului si mecanismelor de distributie, deoarece: B) Impuritatile si particulele rezultate din ungerea motorului pot provoca deteriorari ale mecanismului de distibutie; 5. Separatorul de ulei este montat: C) n circuit separat; 6. Figura SA 10 prezinta subsistemul de ungere al: C) Cilindrilor;

SA 10 7. Pozitionarea ungatorilor si a orificiilor de ungere pe suprafata camasii cilindrului se poate face: D) Toate variantele anterioare se afla nca n exploatare. 8. Canalele de ungere practicate n bratele arborelui cotit al unui motor n patru timpi sunt destinate furnizarii de ulei catre: B) Lagarelor maneton; 9. Debitul pompei de circulatie ulei este: A) Proportional cu cantitatea de caldura degajata prin arderea combustibilului si preluata de uleiul de ungere; 10. Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare prezinta urmatoarele particularitati: A) Este de tipul cu carter umed, locul tancului de circulatie fiind preluat de baia de ulei; 11. Racitoarele ulei RU din figura SA 12 sunt alimentate cu: C) Apa de mare pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru spalarea racitoarelor;

13

12. Figura SA 13 prezinta schema subsistemului de ungere a agregatului de turbosupraalimentare a unui motor naval principal MP lent. Pozitia 6 este: D) Rezervor tampon pentru evitarea socurilor hidraulice si alimentarea de avarie a agregatului.

SA 13 13. n figura SA 13, pozitia 9 este dispozitivul de protectie a motorului principal. Valvula 8 este pozitionata pe tubulatura 10 de la apa de racire pistoane a dispozitivului de protectie, astfel nct: A) Daca presiunea n subsistemul de racire mentionat scade, se ntrerupe alimentarea cu combustibil a motorului;

14

14. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa referitor la sistemul de ungere al mecanismului motor: A) Are tanc de compensa; 15. Uleiul de ungere cilindri: A) Este distribuit de ungatori si partial dispersat ntr-o pelicula foarte fina de catre segmenti pe oglinda camasii, iar cealalta parte este consumat inevitabil n procesul de ardere; 16. Pentru retinerea impuritatilor din lubrifiant, se utilizeaza filtre fine, montate: B) Dupa racitoarele de ulei, datorita debitelor mari ce trebuie vehiculate, pentru a nu mari exagerat dimensiunile; 17. Volumul tancului de circulatie ulei este dependent de: B) Gradul de reducerea volumului util, prin depunertea de impuritati pe peretii tancului, ca si datorita aparitiei zonei de spumare la suprafata libera a tancului, datorita sedimentarii impuritatilor din ulei; debitul pompei de ulei ungere; numarul de recirculari ale uleiului ntr-o ora;

SISTEMUL DE RACIRE CU APA


1. Apa de mare aspirata de peste bord n scopul racirii motorului naval lent de propulsie este utilizata n racirea urmatoarelor: A) Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si apa tehnica, generatorul de apa tehnica, lagarele liniei axiale, electrocompresoarele si apoi este deversata peste bord; 2. Apa tehnica utilizata la racirea cilindrilor motorului de propulsie este utilizata n procesul de generare a apei tehnice: C) Ca agent de ncalzire a apei de alimentare a generatorului de apa tehnica; 3. Camasa cilindrului din figura SA 17 prezinta inele de etansare la partea inferioara (O-ring). Acestea servesc la: A) Etansarea la apa ntre camasa si blocul cilindrilor; 4. Tancul de expansiune aferent sistemului de racire al unui motor principal este destinat mentinerii constante a presiunii n sistem si: C) Evitarii socurilor hidraulice;

15

SA 17 5. Presiunea maxima n oricare din subsistemele n circuit nchis cu apa tehnica ale motorului este atinsa: D) La refularea pompei de circulatie apa racire. 6. Tancul de compensa al unuia dintre subsistemele de racire n circuit nchis cu apa tehnica este localizat: A) n pozitia cea mai nalta din subsistem; 7. Valvula termoregulatoare cu trei cai din subsistemele de racier n circuit nchis ale motorului regleaza temperatura apei de racier prin by-passarea unei cantitati de apa: B) n raport cu racitorul; 8. n figura SA 18 se prezinta amplasarea si pozitionarea prizelor de fund si a magistralei de apa de mare. Pozitiile 1 si 2 reprezinta, respectiv: B) Chesoanele si filtrele Kingston;

SA 18 9. Volumul tancului de compensa din unul dintre subsistemele de racire n circuit nchis se determina n functie de: C) Numarul de recirculari ale apei;
16

10. Figura SA 19 indica modul de realizare a racirii capului pistonului unui motor naval lent modern. Precizati valabilitatea uneia dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la solutia n discutie: D) Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea predominanta a jetului de ulei n orificiile din capul pistonului, urmata de efectul agitator al agentului de racire. 11. Racirea injectoarelor se poate face: C) Variantele a) si b); 12. Temperatura de vaporizare a apei de mare n generatorul de apa tehnica este mai mica dect apa de racire cilindri si se modifica functie de vacuumul din generatorul de apa tehnica: A) Da; 13. Ordinea n care este realizata n racitoare racirea agentilor de lucru ce asigura functionarea motorului de propulsie este: C) Racitoaterele de ulei apoi racitoarele cilindri, ordinea pentru restul racitoarelor nu se poate preciza;

TURBINA
1. Autoetansarea cu abur este posibila: a) doar in cazul CIP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare; 2. Batiul ca organ fix al masinii cu abur cu piston are rolul: c) de a sustine blocul cilindrilor si de a delimita spatiul de miscare a capului de cruce, bielei si arborelui cotit; 3. Cand presiunea si temperatura aburului au atins valorile nominale: b) se deschide incet si treptat valvula principala de abur; 4. Cantitatea de caldura degajata prin arderea totala a unui kg de combustibil solid sau lichid sau a unui m3 de combustibil gazos poarta denumirea de: b) putere calorica superioara; 5. Cantitatea de aer de ardere introdus in focar depinde de: a) natura combustibilului; 6. Cantitatea teoretica de aer necesar arderii unui kg de combustibil se calculeaza in functie de: c) compozitia chimica a combustibilului; 7. Cele mai mici pierderi prin ventilatie se inregistreaza la: c) turbinele cu reactiune polietajate; 8. Care din urmatoarele categorii de pierderi de caldura are drept cauza principala nerealizarea unui raport optim intre combustibil si aer?:
17

b) pierderile prin ardere chimic incompleta; 9. Care din urmatoarele sisteme de propulsie navala prezinta avantajul celei mai mari autonomii de mars in conditiile dezvoltarii unei puteri mari de propulsie: d) sisteme de propulsie pe baza de energie nucleara; 10. Care din urmatoarele suprafete auxiliare de schimb de caldura produce abur pentru alimentarea turbinelor auxiliare sau principale?: d) supraincalzitorul. 11. Care din urmatoarele tipuri de garnituri se recomanda la imbinarea tubulaturilor de evacuare a gazelor si la unele tubulaturi de abur cu presiune pana la 16 bar:? b) cartonul din azbest; 12. Care din urmatoarele tipuri de garnituri se utilizeaza la imbinarea tubulaturilor de abur saturat sau supraincalzit, cu presiuni pana la 50 bar si temperaturi de cca. 450 grdC?: d) paranit. 13. Care din urmatoarele tipuri de instalatii de turbine cu gaze (ITG) este conceput dupa principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna in 2 timpi cu inalta supraalimentare si baleiaj in echicurent?: d) ITG cu generatoare de gaze cu pistoane libere. 14. Care din urmatorii factori influenteaza in mod deosebit cantitatea de aer necesar arderii?: a) natura combustibilului; 15. Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor?: d) roteste arborele turbinei pentru a preveni curbarea acestuia. 16. Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine?: a) sesizeaza dezechilibrul dintre puterea furnizata de turbina si consumator; 17. Ce semnifica marimea c1 in diagrama triunghiurilor de viteza la o turbina cu abur?: a) viteza absoluta a aburului la intrarea in palete; 18. Ce tip de ajutaje se folosesc la treptele de reglare ale turbinelor cu abur?: c) convergent-divergente; 19. Ce tip de pompa de ulei se foloseste uzual la instalatia de ungere a turbinei?: c) pompa cu angrenaje; 20. Cele mai raspandite tipuri de turbine auxiliare utilizate in domeniul naval sunt: a) turbina Curtis;

CALDARI NAVALE

18

1. Situatia in care flacara in focarul caldarii prezinta urmatoarele aspecte: culoare rosie, varfurile flacarii sunt negre, nu cuprinde intregul focar, fumul la cos este negru, daca; a) procesul de ardere nu are aer suficient; 2. Capul de apa de alimentare a caldarii este format din: c) valvula de retinere si valvula de inchidere; 3. Care din parametrii caracteristici ai suprafetelor auxiliare de schimb de caldura ale caldarii depinde in cea mai mare masura de regimul termic de lucru?: d) grosimea peretilor tuburilor. 4. Care din urmatoarele tipuri de caldari sunt prevazute cu un singur circuit de gaze?: b) caldarea triunghiulara normala asimetrica; 5. Care din urmatoarele categorii de presiune are valoarea cea mai mare in caldare?: c) presiunea de proba hidraulica; 6. Care este rolul antretoazelor la caldarile ignitubulare?: d) asigura rigidizarea intre peretele din spate al cutiei de foc si peretele posterior al caldarii. 7.Care este utilitatea aparatului Orsat in studiul arderii combustibilului in focarele caldarilor navale?: a) analiza chimica a gazelor de ardere; 8.Care sunt cauzele care pot produce fisura corpului caldarii?: a) incalzire neuniforma si o racire brusca; 9.Traseul circulatiei apei in instalatia de alimentare a unei caldari este: b) preincalzitor de apa, economizor, sistem fierbator; 10. Cauza circulatiei naturale a apei in caldare este: b) impulsul de circulatie creat de diferenta de greutati specific intre apa din tuburile dispuse la distanta mai mare de focar si tuburile din vecinatatea focarului; 11.Coeficientul de exces de aer specific caldarilor se incadreaza in limitele: c) 1,05 - 1,4; 12.Colectoarele caldarii se construiesc din: c) table sudate pe generatoare; 13. Consumul orar de combustibil la o caldare este: a) direct proportional cu debitul de abur;

CALDARINE NAVALE

19

1. Pentru figura CAN 83, care este parametrul care limiteaza fluxul energetic ce poate fi cedat de gaze in caldarina recuperatoare: b) Temperatura gazelor la iesirea din caldarina recuperatoare; 2. Impulsul de circulatie a apei in caldarile navale se refera la: c) diferenta de presiune pe conturul de circulatie; 3. n schema de bilant energetic al sistemului de propulsie navala cu motor Sulzer RND din figura PT 11 se indica posibilitatile de recuperare a energiei termice continute n componentele bilantului termic. Astfel, notatiile 1 si 2 corespund: c) Generatorului de apa tehnica si caldarinei recuperatoare; 4. Din punctul de vedere al circulatiei apei, caldarinele recuperatoare pot fi: b) cu circulatie fortata (artificiala) repetata; 5. In care categorie de fenomene anormale, ce se pot ivi la caldari in timpul functionarii, se incadreaza pierderea apei in sticlele de nivel: c) fenomene anormale care impun oprirea imediata a caldarii; 6. In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), ce masuri se iau: b) se opreste caldarea; 7. In stationare, caldarile pot fi pastrate fie in starea plina cu apa, fie in stare uscata. Pana la ce perioada de stationare caldarea se conserva in starea plina cu apa: d) pana la 30 zile. 8. In timpul incalzirii se verifica: a) existenta unor eventuale scapari de abur sau apa , zgomote, pocnituri, sueraturi;

20