MOTOARE CU ARDERE INTERNĂ

1. Energia termica produsa într-un motor cu ardere interna se transforma la iesire în:
D) Energie mecanica.

2. Conform principiului al doilea al termodinamicii, randamentul termic al unui ciclu este:

B) Raportul dintre lucrul mecanic al ciclului si cantitatea de caldura introdusa;

3. La baza schematizarii ciclurilor teoretice de functionare a MAI stau urmatoarele ipoteze:

B) Fluidul motor este gaz perfect, evolutiile deschise de schimbare a gazelor fiind neglijate,

4. Care dintre formularile urmatoare este cea corecta pentru descrierea realizarii ciclului
motor:
B) Procesul de transformare a energiei chimice continute în combustibil, prin care se

5. Ce caracteristica a ciclului Otto se regaseste în ciclul diesel real dar nu si în cel diesel
teoretic:
B) Crestere rapida de presiune în timpul arderii;

6. În motorul diesel, procesele de admisie, comprimare, ardere cu destindere si evacuare

sunt realizate prin:
A) Doua rotatii ale arborelui cotit la motorul în patru timpi;

7. Dependenta randamentului termic al ciclului diesel de parametrii functionali, de modul de

organizare a proceselor si de proprietatile fluidului motor este urmatoarea:
C) Creste cu raportul de comprimare si scade la cresterea sarcinii;

8. Pentru ciclul motorului supraalimentat, continuarea destinderii gazelor în turbina conduce

la:
C) Cresterea randamentului termic;

9. Pistonul motorului în patru timpi executa patru curse în timpul:

B) Fiecarul ciclu de functionare;

10. În diagrama indicata din figura PT 3, axa volumelor este divizata în 16 unitati, indicând:
C) Un raport de comprimare e =16 ;
11.Considerând un ciclu teoretic cu ardere mixta, parcurs de 1 kg de gaz perfect având
exponentul adiabatic k, caldura specifica masica la volum constant cv [kJ / kgK], raportul de
comprimare e si cunoscând cantitatea de caldura specifica primita în cursul arderii izocore
q1v [kJ / kg] si temperatura în starea de la sfârsitul admisiei Ta , sa de determine raportul de
crestere a presiunii în prima parte a procesului de ardere.

1
 C

12. Un MAC naval functioneaza dupa un ciclu cu ardere mixta, cu un exces de aer a si o
cantitate minima necesara arderii stoichiometrice a 1 kg de combustibil Lmin [kmol/kg comb],
iar calitatea procesului de schimb de gaze este evaluata cu ajutorul coeficientului gazelor
arse reziduale gr . Se considera cunoscuti urmatorii parametri: temperatura la sfârsitul
comprimarii Tc , exponentul politropic mediu de comprimare nc , constanta universala a
gazelor R[J / kmol K], variatia energiei interne a amestecului în evolutia de comprimare ΔUac
[kJ / kg comb] . Sa se determine: temperatura Ta a amestecului în starea a.

CONSTRUCTIE. FUNCŢIONARE. DIAGRAME

1. Calculati puterea efectiva a unui MAC de propulsie, cunoscând ca un procent x% din

puterea pierduta prin frecari se regaseste în uleiul de ungere; se cunosc debitul de ulei Du
[kg/h], caldura specifica cu [kJ/kgK] temperatura uleiului la intrarea în motor tiu[oC],
temperatura la iesirea din motor teu [oC] si randamentul mecanic ηm.

2
2. Calculati puterea turbinei unui motor care evacueaza prin gaze energia dezvoltata prin
arderea combustibilului. Date initiale:

3. Determinati debitul orar de aer livrat de turbosuflanta unui motor auxiliar care are un
consum de combustibil Ch [kg / h], coeficientul de exces de aer α , Lmin [kg aer / kg comb]. , caldura
specifica [
cN kJ/ Nm3 K ] , ρ [kg / Nm ], temperatura aerului refulat de
aer 3 suflanta Ts , daca presiunea
aerului refulat este ps si exponentul politropic de comprimare în suflanta ns . Sa se calculeze si
cantitatea de caldura cedata racitorului aerului de baleiaj, daca temperatura mediului ambiant
este T0 [K].

4. Determinati variatia de consum specific efectiv si consum orar de combustibil pentru un

motor cu urmatoarele date constructive: i cilindri, alezaj D [mm], cursa S [mm], turatia n
[rot/min], numarul de timpi τ, presiunea medie efectiva pe [bar], consumul specific efectiv ce
[kg/CPh], în cazul în care se trece de la functionarea cu combustibilul initial caracterizat de
puterea calorica inferioara Qi1 [kcal / kg] la un combustibil greu cu Qi2 [kJ / kg].

3
 C

5. Determinati consumul orar de combustibil al unui motor principal, stiind ca debitul

volumetric al apei de racire pistoane este [ ], iar temperaturile la intrarea, respective
V&rp m3 / h

iesirea din motor sunt tip [ 0C], respective tep 0 [ C]. Se considera cunoscute densitatea apei
tehnice ρap [kg /m3 ] si caldura specifica medie a apei ca [kJ / kgK] , puterea calorica inferioara a
combustibilului Qi [MJ / kg] , precum si fluxul termic specific evacuat prin apa de racire qrp [%].

6. Sa se calculeze debitul pompei de lichid de racire la un motor racit cu apa pentru care
coeficientul global de transfer de caldura este α [MJ /m2hK]. Se dau alezajul D [mm], cursa S [mm] ,
numarul de cilindri i , temperatura medie a gazelor în cilindru Tg [K], temperature lichidului de
racire la intrarea, respective iesirea din motor Tli , Tle [K], densitatea lichidului de racire [
ρl kg / m3 ]
si caldura specifica a acestuia cl [JkgK].

4
 D

7. Sa se calculeze cantitatea de caldura evacuata pe ora prin lichidul de racire la un motor a

carui suprafata de racire este [ ]. Se dau: diferenta de temperatura între gaze si lichidul
Ar m2

de racire ∆T [K], coeficientul de transfer de caldura de la gaze la perete α [J/m hK], coeficientul
g 2

de transfer de caldura de la perete la lichidul de racire α [J/m hK], conductibilitatea termica a

l
2

materialului cilindrului si chiulasei (fonta) λ [kJ / m hK] si grosimea medie a peretelui δ [mm]. Sa
2

se calculeze cât reprezinta caldura evacuata din cantitatea totala introdusa în motor, daca
consumul orar de combustibil este Ch [kg / h], iar puterea calorica inferioara a combustibilului
este Qi [J / kg].

8. Sa se determine coeficientul global de transfer de caldura în cilindru, de la gaze la lichidul

de racire, stiind ca la o temperatura medie a gazelor Tg [K], temperatura lichidului de racire la
intrare este Tl1 [K] si la iesire Tle [K]. Se dau debitul de racire Vl & [m /h], caldura specifica a
3

acestuia cl [J/kgK], densitatea sa ρl [kg/m ] si suprafata de racire Ar [m ].

3 3

5
 B

9. Consumul orar al motorului principal este Ch [kg / h]. Calculati debitul pompei de racire cilindri
si puterea electromotorului de antrenare, stiind ca x% din caldura totala introdusa orar în motor
este evacuata prin apa de racire care intra în motor cu ti [0 ] si iese cu t [ C]. Caldura
0
C e

specifica medie a apei este c a [ kJ/ kgK] si densitatea sa ρa [kg / m ], puterea calorica inferioara
3

a
combustibilului este Qi [J / kg], iar presiunea în sistem este pcil [MPa] si randamentul pompei ηp .

D
10. Calculati energia transferata caldarinei recuperatoare de pe traseul de gaze al unui motor
principal lent. Date initiale:

C
11. Calculati cantitatile de caldura din bilantul termic al unui motor diesel, pentru care se
cunosc:
6
 B

12. Calculati puterea turbinei unui motor care evacueaza prin gaze energia dezvoltata prin
arderea combustibilului. Date

CONSTRUCTIA MOTOARELOR NAVALE

1. Rolul pistonului este urmatorul:

a) Transmite forta tangentiala la traiectoria manetonului, generând momentul motor la
arborele cotit;
b) Asigura transmiterea fortei de presiune a gazelor bielei, asigura transmiterea
componentei normale produse de biela catre camasa cilindrului, prin intermediul
segmentilor, asigura dubla
etansare a cilindrului de carter, preia o parte din energia degajata în urma arderii
combustibilului;
c) La motoarele în doi timpi este si organ de distributie, la unele motoare în doi timpi
este si pompa de baleiaj, prin forma capului sau, poate contine partial sau total
camera de ardere, tot prin forma capului sau, asigura organizarea unor miscari
dirijate a gazelor în cilindru;
D) Raspunsurile b) si c) sunt complementare.

7
2. La motoarele în doi timpi de puteri mari, pistonul prezinta o:
C) Constructie cu cap si manta separate;

3. Zona de deasupra canalului primului segment si cele dintre canalele segmentilor se

prelucreaza:
A) La diametre diferite, care cresc în sensul reducerii temperaturii (de la capul

4. Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin:

B) Prelucrarea mantalei cu o anumita ovalitate în plan transversal;

5. Pozitia umerilor în raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din umeri fata de axa
pistonului se stabileste:
A) În conformitate cu necesitatea reducerii bataii pistonului si încarcarea sa termica;

6. Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului în doi timpi. În schita CC 1,a
lichidul de racire este transmis prin tija pistonului pozitia 1 este:
C) Rezervor-tampon cu perna de aer pentru atenuarea socurilor hidraulice cauzate
de variatia volumului ocupat de agentul de racire;
.

7. Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului în doi timpi. În schita CC 1,b
conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care
este valabila solutia:
A) Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente
de atansare plasate în peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera;

8. Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la:

A) Forfecare de catre forta de presiune maxima a gazelor Fpmax ;

9. Solutia de picior furcat al bielei motorului naval în doi timpi:

C) Se realizeaza pentru a permite asamblarea cu capul de cruce;

8
10. Corpul bielei este supus, în principal, flambajului, care se produce în doua plane: cel de
oscilatie a bielei o-o si cel de încastrare a acestuia c-c (fig. CC 10). Precizati modul de
schematizare a bielei, în vederea efectuarii calcului la flambaj:
A) Încastrata în piciorul bielei si libera la cap în planul o-o si încastrata în picior si cap
pentru planul c-c;

11. Piciorul bielei este solicitat:

A) La întindere de catre forta maxima de inertie a maselor în miscare alternativa si la
comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de
inertie a maselor în miscare alternativa;

12. În figura CC 11, articularea bielei cu pistonul se face:

D) Prin tija si cap de cruce.

13. Biela este organul mobil care:

C) Transmite forta de presiune a gazelor Fp si de inertie a grupului piston aflat în
miscare alternativa ap F de la piston la arboreal cotit, realizând conversia celor doua
tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ;

14. Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practica în urmatoarea zona:
B) În zona de uzura minima;

15. Presiunea specifica pe fusul maneton, cu notatiile: dm - diametrul manetonului, lm -lungimea

sa, Rm -rezultanta fortelor ce actioneaza asupra fusului, este:

9
 A

16. Lagarul axial (de împingere) este prevazut la:

C) Motoarele de propulsie, pentru preluarea fluctuatiilor fortei de împingere a elicei si
transmiterea acestora structurii de rezistenta a navei;

17. Chiulasa este organul motorului care îndeplineste rolul:

A) Etanseaza partea superioara a cilindrului si preia forta de presiune a gazelor, pe
care, prin intermediul prezoanelor de fixare, le transmite blocului cilindrilor;

18. Camasa cilindrului este solicitata la:

A) Întindere, datorata presiunii gazelor si încovoiere, datorata fortei normale.

19. Blocul coloanelor este solicitat la:

D) Încovoiere de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a
gazelor si a celei de inertie a maselor în miscare de translatie si la comprimare de
catre forta de presiune a gazelor si de prestrângerea tirantilor.

20. Rama de fundatie poate fi corp comun cu blocul coloanelor:

D) La unele motoare semirapide, obtinuta prin turnare.

21. Forta de presiune a gazelor solicita rama de fundatie la:

B) Încovoiere;

22. Tirantii sunt organele motorului care îndeplinesc rolul:

C) Strâng structura de rezistenta a motorului pe ansamblu;

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL

1. Precizati conexiunile unui separator centrifugal ce realizeaza prima etapa a separarii

combustibilului greu din cadrul instalatiei de combustibil a unui motor naval lent de propulsie,
conform figurii SA 1:
D) 1 - de la tk decantare; 2 - la urmatorul separator; 3 - de la tanc apa comanda
separator; 4 – apa spalare de la hidrofor; 5 – la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk
scurgeri combustibil.

10
 SA 1 SA 2

2. Combustibilul este admis în cilindrul motorului diesel prin:

D) Injector.

3. Injectorul prezentat în figura SA 2 se deschide datorita presiunii combustibilului ce

actioneaza asupra:
A) Acului injectorului;

4. Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de alimentare continua a unui motor
principal se recomanda, deoarece:
A) Se poate efectua curatarea elementelor filtrante fara întreruperea functionarii
motorului;

5. Referitor la functionarea injectorului din figura SA 2, reperul 3 actioneaza asupra resortului

4, permitând:
C) Reglarea presiunii de injectie;

6. Pompa de injectie din figura SA 3 corespunde uneia dintre tipurile urmatoare:

D) Pompa cu piston sertar (rotitor), acesta controlând orificiile de aspiratie a
combustibilului, sistemul de actionare fiind alcatuit din pârghii si cremaliera.

7. Referitor la sistemul din figura SA 3, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta:
D) Variantele b) si c) simultan.

8. Figura SA 4 prezinta instalatia de separare a unui motor în doi timpi functionând cu

combustibil greu. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A) Sistemul are doua separatoare cu sistem ALCAP în subsistemul de separare, unul
functioneaza, iar celalalt este de rezerva;

11
 SA 3 SA 4

9. Precizati destinatia tancului TK1 din figura SA 4, din care se alimenteaza separatorul:
B) Tanc decantare;

10. Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizeaza separarea amestecurilor de

hidrocarburi, apa si impuritati pe baza:
A) Principiului separarii centrifugale, eliminând apa ce a mai ramas dupa separarea
gravitationala si impuritatile;

11. Subsistemul de combustibil înalta presiune (de injectie) realizeaza:

D) Introducerea combustibilului în cilindri la momentul si cu parametrii necesari bunei
functionari a motorului.

12. Functionarea separatoarelor de combustibil se realizeaza dupa un program ciclic

temporizat, realizat de o instalatie de automatizare, care comanda:
C) Operatiunile de separare, descarcare, spalare si supraveghere a instalatiei;

13. Rolul vâscozimetrului din sistemul de alimentare cu combustibil greu a motorului principal
lent este urmatorul:
B) Asigura mentinerea vâscozitatii combustibilului, prin intermediul unui emitator
diferential de presiune si a unui sistem de comanda pneumatic, care, prin intermediul
valvulei comandate, regleaza debitul de abur care parcurge încalzitoarele finale si
modifica temperatura combustibilului;

SISTEMUL DE UNGERE

1. Care dintre urmatoarele metode este utilizata frecvent pentru ungerea lagarelor motorului
diesel semirapid de putere redusa:
B) Ungere sub presiune;

12
 .

2. Cele doua conditii importante pentru realizarea unei ungeri corespunzatoare a motorului
diesel sunt: livrarea unei cantitati suficiente de lubrifiant si:
D) Calitatea uleiului.

3. Schimbatoarele de caldura se afla instalate cel mai frecvent pentru sistemele auxiliare ale
unui motor diesel auxiliar în:
C) Sistemul de ungere;

4. Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme separate de ungere a motorului si

mecanismelor de distributie, deoarece:
B) Impuritatile si particulele rezultate din ungerea motorului pot provoca deteriorari ale
mecanismului de distibutie;

5. Separatorul de ulei este montat:

C) În circuit separat;

6. Figura SA 10 prezinta subsistemul de ungere al:

C) Cilindrilor;

SA 10

7. Pozitionarea ungatorilor si a orificiilor de ungere pe suprafata camasii cilindrului se poate

face:
D) Toate variantele anterioare se afla înca în exploatare.

8. Canalele de ungere practicate în bratele arborelui cotit al unui motor în patru timpi sunt
destinate furnizarii de ulei catre:
B) Lagarelor maneton;

9. Debitul pompei de circulatie ulei este:

A) Proportional cu cantitatea de caldura degajata prin arderea combustibilului si
preluata de uleiul de ungere;

10. Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare prezinta urmatoarele particularitati:

A) Este de tipul cu carter umed, locul tancului de circulatie fiind preluat de baia de ulei;

11. Racitoarele ulei RU din figura SA 12 sunt alimentate cu:

C) Apa de mare pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru spalarea racitoarelor;

13
12. Figura SA 13 prezinta schema subsistemului de ungere a agregatului de
turbosupraalimentare a unui motor naval principal MP lent. Pozitia 6 este:
D) Rezervor tampon pentru evitarea socurilor hidraulice si alimentarea de avarie a
agregatului.

SA 13

13. În figura SA 13, pozitia 9 este dispozitivul de protectie a motorului principal. Valvula 8 este
pozitionata pe tubulatura 10 de la apa de racire pistoane a dispozitivului de protectie, astfel
încât:
A) Daca presiunea în subsistemul de racire mentionat scade, se întrerupe alimentarea
cu combustibil a motorului;

14
14. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa referitor la sistemul de ungere al mecanismului
motor:
A) Are tanc de compensa;

15. Uleiul de ungere cilindri:

A) Este distribuit de ungatori si partial dispersat într-o pelicula foarte fina de catre
segmenti pe oglinda camasii, iar cealalta parte este consumat inevitabil în procesul de
ardere;

16. Pentru retinerea impuritatilor din lubrifiant, se utilizeaza filtre fine, montate:
B) Dupa racitoarele de ulei, datorita debitelor mari ce trebuie vehiculate, pentru a nu
mari exagerat dimensiunile;

17. Volumul tancului de circulatie ulei este dependent de:

B) Gradul de reducerea volumului util, prin depunertea de impuritati pe peretii tancului,
ca si datorita aparitiei zonei de spumare la suprafata libera a tancului, datorita
sedimentarii impuritatilor din ulei; debitul pompei de ulei ungere; numarul de recirculari
ale uleiului într-o ora;

SISTEMUL DE RACIRE CU APA

1. Apa de mare aspirata de peste bord în scopul racirii motorului naval lent de propulsie este
utilizata în racirea urmatoarelor:
A) Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si apa tehnica, generatorul de apa
tehnica, lagarele liniei axiale, electrocompresoarele si apoi este deversata peste bord;

2. Apa tehnica utilizata la racirea cilindrilor motorului de propulsie este utilizata în procesul de
generare a apei tehnice:
C) Ca agent de încalzire a apei de alimentare a generatorului de apa tehnica;

3. Camasa cilindrului din figura SA 17 prezinta inele de etansare la partea inferioara (O-ring).
Acestea servesc la:
A) Etansarea la apa între camasa si blocul cilindrilor;

4. Tancul de expansiune aferent sistemului de racire al unui motor principal este destinat
mentinerii constante a presiunii în sistem si:
C) Evitarii socurilor hidraulice;

15
 SA 17

5. Presiunea maxima în oricare din subsistemele în circuit închis cu apa tehnica ale motorului
este atinsa:
D) La refularea pompei de circulatie apa racire.

6. Tancul de compensa al unuia dintre subsistemele de racire în circuit închis cu apa tehnica
este localizat:
A) În pozitia cea mai înalta din subsistem;

7. Valvula termoregulatoare cu trei cai din subsistemele de racier în circuit închis ale
motorului regleaza temperatura apei de racier prin by-passarea unei cantitati de apa:
B) În raport cu racitorul;

8. În figura SA 18 se prezinta amplasarea si pozitionarea prizelor de fund si a magistralei de

apa de mare. Pozitiile 1 si 2 reprezinta, respectiv:
B) Chesoanele si filtrele Kingston;

SA 18

9. Volumul tancului de compensa din unul dintre subsistemele de racire în circuit închis se
determina în functie de:
C) Numarul de recirculari ale apei;
16
10. Figura SA 19 indica modul de realizare a racirii capului pistonului unui motor naval lent
modern. Precizati valabilitatea uneia dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la solutia în
discutie:
D) Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea predominanta a
jetului de ulei în orificiile din capul pistonului, urmata de efectul agitator al agentului de
racire.

11. Racirea injectoarelor se poate face:

C) Variantele a) si b);

12. Temperatura de vaporizare a apei de mare în generatorul de apa tehnica este mai mica
decât apa de racire cilindri si se modifica functie de vacuumul din generatorul de apa tehnica:
A) Da;

13. Ordinea în care este realizata în racitoare racirea agentilor de lucru ce asigura
functionarea motorului de propulsie este:
C) Racitoaterele de ulei apoi racitoarele cilindri, ordinea pentru restul racitoarelor nu se
poate preciza;

TURBINA

1. Autoetansarea cu abur este posibila:

a) doar in cazul CIP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe
aceea a aburului de etansare;

2. Batiul ca organ fix al masinii cu abur cu piston are rolul:

c) de a sustine blocul cilindrilor si de a delimita spatiul de miscare a capului de
cruce, bielei si arborelui cotit;

3. Cand presiunea si temperatura aburului au atins valorile nominale:

b) se deschide incet si treptat valvula principala de abur;

4. Cantitatea de caldura degajata prin arderea totala a unui kg de combustibil solid sau lichid
sau a unui m3 de combustibil gazos poarta denumirea de:
b) putere calorica superioara;

5. Cantitatea de aer de ardere introdus in focar depinde de:

a) natura combustibilului;

6. Cantitatea teoretica de aer necesar arderii unui kg de combustibil se calculeaza in functie

de:
c) compozitia chimica a combustibilului;

7. Cele mai mici pierderi prin ventilatie se inregistreaza la:

c) turbinele cu reactiune polietajate;
8. Care din urmatoarele categorii de pierderi de caldura are drept cauza principala
nerealizarea unui raport optim intre combustibil si aer?:

17
 b) pierderile prin ardere chimic incompleta;

9. Care din urmatoarele sisteme de propulsie navala prezinta avantajul celei mai mari
autonomii de mars in conditiile dezvoltarii unei puteri mari de propulsie:
d) sisteme de propulsie pe baza de energie nucleara;

10. Care din urmatoarele suprafete auxiliare de schimb de caldura produce abur pentru
alimentarea turbinelor auxiliare sau principale?:
d) supraincalzitorul.

11. Care din urmatoarele tipuri de garnituri se recomanda la imbinarea tubulaturilor de

evacuare a gazelor si la unele tubulaturi de abur cu presiune pana la 16 bar:?
b) cartonul din azbest;

12. Care din urmatoarele tipuri de garnituri se utilizeaza la imbinarea tubulaturilor de abur
saturat sau supraincalzit, cu presiuni pana la 50 bar si temperaturi de cca. 450 grdC?:
d) paranit.

13. Care din urmatoarele tipuri de instalatii de turbine cu gaze (ITG) este conceput dupa
principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna in 2 timpi cu inalta supraalimentare si
baleiaj in echicurent?:
d) ITG cu generatoare de gaze cu pistoane libere.

14. Care din urmatorii factori influenteaza in mod deosebit cantitatea de aer necesar arderii?:
a) natura combustibilului;

15. Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor?:

d) roteste arborele turbinei pentru a preveni curbarea acestuia.

16. Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine?:
a) sesizeaza dezechilibrul dintre puterea furnizata de turbina si consumator;

17. Ce semnifica marimea c1 in diagrama triunghiurilor de viteza la o turbina cu abur?:

a) viteza absoluta a aburului la intrarea in palete;

18. Ce tip de ajutaje se folosesc la treptele de reglare ale turbinelor cu abur?:

c) convergent-divergente;

19. Ce tip de pompa de ulei se foloseste uzual la instalatia de ungere a turbinei?:

c) pompa cu angrenaje;

20. Cele mai raspandite tipuri de turbine auxiliare utilizate in domeniul naval sunt:
a) turbina Curtis;

CALDARI NAVALE

18
1. Situatia in care flacara in focarul caldarii prezinta urmatoarele aspecte: culoare rosie,
varfurile flacarii sunt negre, nu cuprinde intregul focar, fumul la cos este negru, daca;
a) procesul de ardere nu are aer suficient;

2. Capul de apa de alimentare a caldarii este format din:

c) valvula de retinere si valvula de inchidere;

3. Care din parametrii caracteristici ai suprafetelor auxiliare de schimb de caldura ale caldarii
depinde in cea mai mare masura de regimul termic de lucru?:
d) grosimea peretilor tuburilor.

4. Care din urmatoarele tipuri de caldari sunt prevazute cu un singur circuit de gaze?:
b) caldarea triunghiulara normala asimetrica;

5. Care din urmatoarele categorii de presiune are valoarea cea mai mare in caldare?:
c) presiunea de proba hidraulica;

6. Care este rolul antretoazelor la caldarile ignitubulare?:

d) asigura rigidizarea intre peretele din spate al cutiei de foc si peretele posterior
al caldarii.

7.Care este utilitatea aparatului Orsat in studiul arderii combustibilului in focarele caldarilor
navale?:
a) analiza chimica a gazelor de ardere;

8.Care sunt cauzele care pot produce fisura corpului caldarii?:

a) incalzire neuniforma si o racire brusca;

9.Traseul circulatiei apei in instalatia de alimentare a unei caldari este:

b) preincalzitor de apa, economizor, sistem fierbator;

10. Cauza circulatiei naturale a apei in caldare este:

b) impulsul de circulatie creat de diferenta de greutati specific intre apa din
tuburile dispuse la distanta mai mare de focar si tuburile din vecinatatea
focarului;

11.Coeficientul de exces de aer specific caldarilor se incadreaza in limitele:

c) 1,05 - 1,4;

12.Colectoarele caldarii se construiesc din:

c) table sudate pe generatoare;

13. Consumul orar de combustibil la o caldare este:

a) direct proportional cu debitul de abur;

CALDARINE NAVALE

19
1. Pentru figura CAN 83, care este parametrul care limiteaza fluxul energetic ce poate fi cedat
de gaze in caldarina recuperatoare:
b) Temperatura gazelor la iesirea din caldarina recuperatoare;

2. Impulsul de circulatie a apei in caldarile navale se refera la:

c) diferenta de presiune pe conturul de circulatie;

3. În schema de bilant energetic al sistemului de propulsie navala cu motor Sulzer RND din
figura PT 11 se indica posibilitatile de recuperare a energiei termice continute în
componentele bilantului termic. Astfel, notatiile 1 si 2 corespund:
c) Generatorului de apa tehnica si caldarinei recuperatoare;

4. Din punctul de vedere al circulatiei apei, caldarinele recuperatoare pot fi:

b) cu circulatie fortata (artificiala) repetata;

5. In care categorie de fenomene anormale, ce se pot ivi la caldari in timpul functionarii, se

incadreaza pierderea apei in sticlele de nivel:
c) fenomene anormale care impun oprirea imediata a caldarii;

6. In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), ce masuri se iau:

b) se opreste caldarea;
7. In stationare, caldarile pot fi pastrate fie in starea plina cu apa, fie in stare uscata. Pana la
ce perioada de stationare caldarea se conserva in starea plina cu apa:
d) pana la 30 zile.

8. In timpul incalzirii se verifica:

a) existenta unor eventuale scapari de abur sau apa , zgomote, pocnituri,
sueraturi;

20