Seminar 13.

Calculul proceselor ciclului Rankine clasic și a eficienței termodinamice a acestuia

Ciclul termodinamic de referinţă se bazează pe schema de principiu prezentata în figura 13.1. În
această schemă se disting patru componente separate : generatorul de vapori - 1, turbina cu vapori -
2, generatorul electric – 3, condensatorul - 4 şi pompa de alimentare - 5.

2 Fiecare component realizează o transformare

3 termodinamică aferentă sistemului de producere
~ a energiei astfel:
1 - generatorul de vapori - 1 - transformă energia
chimică a combustibilului fosil în energie
termică a fluidului de lucru. Agentul termic se
injectează în generatorul de vapori în stare
5 4 lichidă, şi prin transferul căldurii de la gazele de
ardere ale combustibilului se transforma în
vapori. Preluarea căldurii de către fluidul de
Fig. 13.1. Schema instalaţiei de turbină cu abur: lucru se realizează în procesul teoretic izobar şi
1 - cazan, 2 – turbină, 3 – generator electric, 4 – are ca efect transformarea lichidului prin
condensator, procesele de încălzire, vaporizare, supraîncălzire
5 – pompă de alimentare. în vapori supraîncălziţi;
- turbina – 2 - realizează transformarea energiei vaporilor - prin destindere adiabatică în lucru
mecanic. Lucrul este utilizat pentru antrenarea unui generator electric -3;
- condensatorul – 4 - realizează condensarea izobară a vaporilor ieşiţi din turbină, prin transferul
căldurii de condensare către un agent de răcire. Lichidul obţinut În urma condensării vaporilor, este
condus la pompa de alimentare.
- pompa de alimentare – 5 - are rolul de a ridica presiunea lichidului la cea maximă a sistemului,
presiune la care este alimentat generatorul de vapori. Procesul termodinamic aferent pompei de
alimentare este o transformare adiabatică, în care se consumă lucrul mecanic.
Ciclul termodinamic reversibil care combină transformările realizate în fiecare modul component al
instalaţiei, este cunoscut sub numele de ciclul Rankine.
La acest ciclu toate transformările termodinamice se consideră reversibile. În figurile 13.1, 13.2.
13.3. este prezentat ciclul termodinamic reversibil Rankine în diagramele p-v ; T-s şi h-s.
p, MPa T,K
h, kJ/kg
1
K
K
a b
4 1
1

a b
b

4 K

3 2 a 2
3 2 4

3
v, m3/ kg
s, kJ/(kg∙K)
s, kJ/(kg∙K)

Fig.13.1. Ciclul Rankine în Fig.13.2. Ciclul Rankine în diagrama Fig. 13.3. Ciclul Rankine în
diagrama p-v T-s diagrama h-s
În consecinţă, schimburile de căldură şi de lucru mecanic, realizate de modulele instalaţiei, vor fi
notate cu q şi l şi se exprimă în kJ/kg agent termic.

EXEMPLU DE CALCUL A LUCRĂRII DE AN

Pe baza unui exemplu concret, se va prezenta un exemplu de calcul al lucrării date.
Instalaţia de turbine cu vapori funcţionează după ciclul Rankine, avînd următorii parametri: la intrare
în turbină presiunea vaporilor este p1 = 11 MPa şi temperatura t1 = 530 o C , presiunea în
condensator este p2 = 0,006 MPa , puterea turbinei este N turb = 110 MW . De calculat toate
procesele termodinamice, debitul de vapori şi randamentul ciclului. De efectuat aceleaşi calcule
pentru ciclul cu încălzire regenerativă a apei de alimentare pînă la temperatura p5 = 1,8 MPa .

De făcut concluzii pe baza acestor calcule. De prezentat ambele cicluri în diagramele p-v, T-s, h-s.
Procesele în turbină şi în pompă se consideră izoentropice.
De prezentat schemele instalaţiilor.

A) Determinarea parametrilor vaporilor în punctele de bază ale ciclului Rankine

Din diagrama h-s găsim parametrii punctului 1:
p1 = 11 MPa.
t1 = 530 o C.
v1 = 0,03111 m 3 / kg.
h1 = 3439 kJ / kg.
s1 = 6,6407 kJ /( kg  K ).
Aflăm parametrii punctului 2:
p 2 = 0,006 MPa.
t 2 = 36,2 o C.
v 2 = 18 m 3 / kg.
h2 = 2052 kJ / kg.
s 2 = 6,65 kJ /( kg  K ).
x = 0,79.
Aflăm parametrii punctului 3:
p3 = p 2 = 0,006 MPa.
t 3 = t 2 = 36,2 o C.
v3 = v' = 0,0010064 m 3 / kg.
h3 = h' = 151,5 kJ / kg.
s3 = s' = 0,5209 kJ /( kg  K ).
Aflăm parametrii punctului 4:
p4 = p1 = 11 MPa.
h34 v ( p − p3 )  10 −3 0,0010064  (11  10 6 − 0,006  10 6 )  10 −3
t 4 = t3 + = t3 + 3 4 = 36,18 + = 38,8 oC.
cp 4,19 4,19
v4 = v3 = 0,0010064 m 3 / kg.
h4 = h3 + h34 = h3 + v3  ( p4 − p3 )  10 −3 = 151,5 + 0,0010064  (11  10 6 − 0,006  10 6 )  10 −3 = 162 ,56 kJ / kg.
s4 = s3 = 0,5209 kJ /( kg  K ).
Aflăm parametrii punctului „a”:
t a = t s = 318 o C .
m3
v  = 0,0014813 .
kg
h = 1451 kJ / kg .
 kJ
s  = 3,4316 .
kg  K
Aflăm parametrii punctului „b”:
t b = t a = 318 o C .
m3
v  = 0,01597 .
kg
h = 2705,4 kJ / kg .
kJ
s  = 5,5531 .
kg  K

B) Calculele proceselor termodinamice ale ciclului

Procesul 1-2:
Variaţia entalpiei:
h12 = h2 − h1 = 2052 − 3439 = −1387 kJ / kg.
Variaţia energiei interne:
u12 = h12 − ( p2 v2 − p1v1 )  10 −3 =
= −1388 − (0,006  10 6  18 − 11  10 6  0,031)  10 −3 = −1153 kJ / kg.
Lucrul tehnic efectuat de vapori în turbină:
lturb. = −h12 = 1387 kJ / kg.
Variaţia entropiei:
s12 = 0 kJ /(kg  K ).
Lucrul de destindere a vaporilor:
l12 = −u12 = 1153 kJ / kg .
Cantitatea de căldură:
q12 = 0.
Procesul 2-3:
Variaţia entalpiei:
h23 = h3 − h2 = 151,5 − 2052 = −1900 ,5 kJ / kg.
Variaţia energiei interne:
u 23 = h23 − ( p3v3 − p2 v2 )  10 −3 = −1900 ,5 − (0,006  10 6  0,0010064 − 0,006  10 6  18)  10 −3 = 1792 ,5 kJ / kg.
Variaţiei entropiei:
s 23 = s3 − s 2 = 0,5209 − 6,65 = −6,129 kJ /( kg  K ).
Lucrul de destindere:
l23 = p2  (v3 − v2 )  10 −3 = 0,006  10 6 (0,0010064 − 18)  10 −3 = −108 kJ / kg.

Căldura evacuată:
q23 = h23 = −1900 ,5 kJ / kg.
Procesul 3-4:
Variaţia entalpiei:
h34 = h4 − h3 = 162 ,56 − 151,5 = 11,06 kJ / kg.
Variaţia energiei interne:
u34 = h34 − ( p4 v4 − p3v3 )  10 −3 = 11,06 − (11  10 6  0,0010064 − 0,006  10 6  0,0010064 )  10 −3 = 0,06 kJ / kg.

Lucrul de destindere:
l34 = −u 34 = −0,06 kJ / kg .
Variaţia entropiei:
s34 = 0.
Cantitatea de căldură:
q34 = 0.
Lucrul tehnic consumat în pompă:
l pompa = − h34 = −11,06 kJ / kg.

Procesul 4-1:
Variaţia entalpiei:
h41 = h1 − h4 = 3439 − 162,56 = 3276,44 kJ / kg.
Variaţia energiei interne:
u 41 = h41 − ( p1v1 − p4 v4 )  10 −3 = 3276 ,4 − (11  10 6  0,03111 − 11  10 6  0,0010064 )  10 −3 =
= 2945 ,2 kJ / kg.
Căldura introdusă:
q41 = h41 = 3277,44 kJ / kg.
Variaţia entropiei:
s41 = s1 − s4 = 6,65 − 0,5209 = 6,129 kJ /(kg  K ) .
Lucrul de destindere:
l 41 = p 4 (v1 − v4 ) = 11  10 6 (0,03111 − 0,0010064 )  10 −3 = 331 kJ / kg.

C) Calculul caracteristicilor de bază ale ciclului

Temperatura termodinamică medie în procesul de introducere a căldurii:
q 41 3277 ,44
T1m = = = 534 ,7 K .
s 41 6,129
Temperatura termodinamică medie în procesul de evacuare a căldurii:
q 23 − 1900 ,5
T2 m = = = 310 K .
s 23 − 6,129
Debitul masic al vaporilor în turbină:
• N 110  10 3
m= = = 79 ,27 kg / s.
lturb 1387 ,6
Puterea lucrului tehnic consumat în pompă:
N pomp. = m  l pompa = 79 ,27  (− 11,06 ) = −876 kW.

Puterea instalaţiei de forţă cu aburi:

N = N turb + N pomp. = 110  103 − 876 = 109124 kW = 109,124 MW .
Randamentul termic al instalaţiei:
Tm 2 310
t = 1 − = 1− = 0,4202 sau 42 %.
Tm1 534 ,7
h2 − h3 2052 − 151,5
t = 1 − = 1− = 0,4199 sau  42 %.
h1 − h4 3439 − 162 ,56
Pe baza rezultatelor obţinute se prezintă ciclul Rankine în diagramele p-v, T-s şi h-s.