3.Masini termice.

Mainile termice sunt sisteme termodinamice care

transform energia termic n lucru mecanic, respectiv lucrul mecanic n energie
termic. Agenii de lucru care evolueaz n mainile termice sunt gaze care se
supun legilor gazelor perfecte. Prin urmare, se justific studiul acestor maini cu
ajutorul ciclurilor teoretice. Stabilirea unui ciclu teoretic se bazeaz pe
funcionarea n condiii reale a mainii termice i pe ipoteze simplificatoare. Ciclul
este format din transformri simple reversibile ale gazelor perfecte.Masinile
termoce pot fi de doua feluri: De forta (producatoare de LM) si de lucru
(consumatoare de LM). Cele de forta pot fi: Turbine cu abur; Motoare cu ardere
interna; Turbina cu gaze; Iar cele de lucru pot fi: compresoare; masini frigorifice;
pompe de caldura; Motoarele cu ardere interna: Motoarele cu ardere intern
cu piston sunt maini termice care transform cldura dezvoltat prin arderea
combustibilului n interiorul unui cilindru n lucru mecanic.DESEN10 Micarea de
translaie rectilinie-alternativ a pistonului, de la punctul mort interior PMI la
punctul mort exterior PME, este transformat prin sistemul biel-manivel ntr-o
micare de rotaie a arborelui cotit. Distana parcurs de piston ntre PMI i PME
reprezint cursa pistonului, s. Clasificarea motoarelor cu ardere interna:
Dup natura procesului de ardere a combustibilului: motoare cu ardere la
volum constant, al cror ciclu este denumit ciclul Otto; motoare cu ardere la
presiune constant sau motoarele Diesel lente, al cror ciclu este denumit ciclu
Diesel; motoare cu ardere mixt sau motoare Diesel rapide, al cror ciclu este
denumit ciclul Trinkler, Seiliger. Dup procedeul de aprindere a amestecului
carburant: motoare cu aprindere prin scnteie (MAS), n care aprinderea
combustibilului are loc cu ajutorul unei scntei electrice; motoare cu aprindere
prin comprimare (MAC), unde aprinderea are loc datorit temperaturii ridicate a
aerului din cilindru, obinut ca urmare a procesului de comprimare; motoare cu
cap incandescent, unde aprinderea are loc de la o suprafa local cald. Dupa
numarul de timpi motoarele cu ardere interna se impart in: motoare in 4 timpi la
care arborele cotit efectuiaza 2 rotatii pentru ca motorul sa parcurga un ciclu si la

care factorul de timp =2. Cei 4 timpi sunt: admisia, compresia, destinderea si

evacuarea; si motoarele in 2 timpi la care arborele cotit efectuiaza o rotatie

pentru ca motorul sa parcurga un ciclu termodinamic si la care factorl de timp

=1. Factorul de timp reprezinta numarul de rotatii ale arborelui cotit, pe ciclu:

[ ]=rot/ciclu. Ciclurile termodinamice de functionare ale motoarelor cu

ardere interna.Motoare cu ardere interna cu ardere rapida-izocora
(OTTO)DESEN12. Motoare cu ardere interna cu ardere lenta-izobara.DESEN13.
Motoare cu ardere interna cu ardere mixta izocor-izobar.DESEN14 0-1 admisia
amestecului carburant ; 1-2 comprimarea adiabat; 2-3 ardere izocora
rapida (OTTO), ardere izobara lenta(DIESEL); 3-4 destindere adiabtica(pt OTTO
si DIESEL) ardere lenta(pt MIXT); 4-5destindere adiabatica (pt MIXT); 4-1 si 5-1
evacuarea liber a gazelor de ardere; 1-0 evacuarea forat a gazelor de

ardere; =V1/V2=V1/V3- raport de compresie; =p3/p2 raport de surpresare

(=1 la Diesel); =V4/V3 raport de destindere prealabila (=1 la Otto);

lciclu=qciclu => lciclu=q12+q23+q34+q45+q51 => lciclu= Cv(T3-T2)+Cp(T4-
T3)-Cv(T5-T1) /:CvT1; q23=Cv(T3-T2); q34=Cp(T4-T3); q51=Cv(T5-T1);
k1
lciclu=CvT1[T3/T1-T2/T1+k(T4/T1-T3/T1)-T5/T1+1]; T2/T1= ;

k1 k1
T3/T1=T3/T2*T2/T1=* ;T4/T1=T4/T3*T3/T2*T2/T1= ;

K1 k1 k1
T5/T1=T5/T4*T4/T3* T3/T2*T2/T1= (/ * ; lciclu=CvT1 [ -

k1 +k( k1 - k1 )-(/ K1 * k1 +1] => Diesel =1; Otto =1;

= lciclu/ qprimit=q23+q34+q51 / q23+q34=1-q51/q23+q34 ;Compresoarele.

Sunt masini termice de lucru, care consuma lucru mecanic pentru a realiza
comprimarea gazelor sau vaporilor.DESEN15.Compresoarele cu piston, se
caracterizeaza prin lipsa volumului mort.Volumul mort reprezinta volumul din
capatul cilindrului, ocupat de supapele de admisie si refulare.La compresorul
teoretic, in ipostaza volumului mort, se presupune ca pistonul atinge la finalul
cursei de comprimare fundul cilindrului.DESEN16,17,18.Compresoarele cu
piston realizeaz comprimarea i refularea gazului comprimat prin micarea
liniar i alternativ a unui piston sau prin rotirea acestuia, fiind antrenat de un
motor prin intermediul unui arbore cotit. Micarea de rotaie a arborelui
compresorului este transformat n micare rectilinie alternativ cu ajutorul
sistemului biel-manivel. Marimea caracteristica pentru ele este raportul de
compresoarele se clasifica astfel: <=1,5 ventilatoare; <=2,5 - suflante;
>2,5 compresoare; In functie de procedeul efectiv de comprimare,
compresoarele pot fi volumice si rotative. Functionarea compresoarelor volumice
se realizeaza dupa un ciclu de functionare care este alcatuit dintr-o succesiun de
procese termodinamice. Compresoarele rotative realizeaza comprimarea
continua a gazelor sau vaporilor la curgerea acestora in lungul masinii termice.
Compresoarele volumice sunt capabile sa realizeze debite de 100.000 m 3/h si de
presiuni de refulare ridicate, 50-60 bar. Compresoarele rotative de timpul
turbocompresoarelor realizeaza comprimarea gazelor ca urmare a actiunii fortei
centrifuge ce actioneaza atunci cand moleculelor de gaz li se imprima o miscare
circulara. Ele sunt capabile de debite mari de zeci de mii m 3/h in schimb de
presiunile de refulare sunt mai mici de 20-30 bar. In afara turbocompresoare, in
categoria compresoarelor rotative mai sunt incluse si urmatoarele: compresoare
cu surub ( cu mono surub; cu 2 suruburi); compresoare cu palete culisante ( in
rotor; in stator); compresoarele de tip Scroll; Turbine cu aburi. Instalatia turbina
cu abur face parte din categoria masinilor termice de forta, functioneaza pe baza
de apa iar in cadrul ei au lor urmatoarele transformari termice: energia
combustibilului este transformata in energie calorica (incalzeste apa pana la
vaporizare); Energia aburului sub forma de entalpie este cedata paletelor unei
turbine (devine energie cinetica); Prin miscare produce LM care produce energie
electrica prin cuplare la un generator electric trifazat.DESEN19 A-turbina cu abur
in care se produce destinderea adiabatica a aburului de la starea 1 la 2. B-
condensatorul in care are loc condensarea izobar-izoterm a agentului termic de la
2 la 3. C-pompa de circulatie in care are loc comprimarea adiabatica a agentului
de la 3 la 4. D-cazanul: 4-5 este proces de incalzire izobara pana la starea de
saturatie; 5-6-este un proces de vaporizare; 6-1 este un proces de supraincalzire
izobara a aburului rezultat din cazan.Rankin este un ciclu care functioneaza in 2
presiuni: presiune mare (4,5,6,1) si presiune mica (2,3). Conform principiului al 2
lea al termodinamicii procesele reale si ireversibile Ds>0 au fost reprezentate
punctele 2r si 4r tinand cont de cresterea de entropie.Elemente de calcul.

>
2
dq=(dh+dlt)=dh-vdp (Pr 1 al termodinamicii); A=> 0=dh-vdp=> dlt= -dh
1

3 3

lt12= -(h2-h1) => lt12=h1-h2 [J/kg]; B=> dq=dh=> dh => q23=h3-h2

2 2

[J/kg]; C=> 0=dh-vdp => lt54=h3-h4 [J/kg]; D=> dq=dh => q41=h1-h4 [J/kg];
Rolul diagramei h-S este acela de a exemplifica latura specifica (masica) si a
caldurii masice. DESEN 22 Orice punct din interiorul clopotului (intre curba de
vapori si lichefiere ) este in echilibru cu o stare de lichid gasita pe curba de
lichefiere (2) si un alt punct gasit pe curba de vaporizare (2). Pentru zonele de
saturatie propietatile ( temperatura, entalpia, entropia, volum specific) se gasesc
sub forma tabelara si cu ajutorul lor se pot determina, proprietatile punctelor din
interiorul clopotului. h2=h2+x2(h2-h2); x2-titlul de vapori = mv/ml+mv; Titlul
de vapori are valori numai intre 0-1. s2=s2+x2 (s2-s); v2=v2+x2(v2-v);
x2=s2-s2 / s2-s2 ; instalatie turbina de aburi=UTIL/CONSUM=lciclu/q41=lt12-|
lt34|/q34 = h1-h2-|(h3-h4)|/h1-h4 = h1-h2-(h4-h3)/h1-h4=1-h3-h2/h1-h4 ;
Randamentul instalatiei de turbina de aburi este in general foarte scazut (0,4-
0,5). Randamentul instalatiei de turbina cu aburi poate fi crescut prin alimentarea
unei instalatii termice cu apa incalzita in condensator. In acest caz instalatia

poarta numele de centrala termo-electrica. Ninsta turbina cu aburi=m*lc/ =

m
*lc; m
=debitul masic de abur care circula in instalatie; Intrucat lucrul

mecanic tehnic solicitat de pompa este mult mai mic ca lucrul mecanic produs in
turbina, aceasta se poate neglija astfel incat pe curba de saturatie mergem direct
de la 3 la 5. real al turbinei=h1-h2r/h1-h2; h1-h2r<h1-h2.Turbine cu gaze.
Instalaiile de turbine cu gaze sunt instalaii termice la care fazele ciclului se
realizeaz n prile componente ale instalaiei, spre deosebire de motoare, unde
fazele ciclului au loc n interiorul unui cilindru. Fa de motoarele cu ardere
intern, care au o funcionare discontinu datorit mecanismului biel-manivel
i puteri unitare relativ mici, instalaiile de turbine cu gaze au randamente
termice mai bune, folosesc combustibili inferiori, deci ieftini, au o construcie
simpl i o exploatare uoar. Instalaiile de turbine cu gaze au i o serie de
dezavantaje care le limiteaz domeniile de utilizare, printre care se numr, o
putere unitar mai mic dect la instalaiile de turbine cu abur de acelai gabarit,
datorit capacitii reduse de nmagazinare a cldurii n gaze i a consumului de
putere reclamat de compresor, o siguran n funcionare mai redus, un consum
mare de oeluri aliate necesare camerelor de ardere i turbinelor. DESEN
Turbina gaz1. 1-compresor, 2-camer de ardere, 3-turbin cu gaze, 4-generator
electric, 5-pomp de alimentare cu combustibil. n camera de ardere unde se
injecteaz combustibil n masa de aer comprimat, energia chimic a
combustibilului se transform n energie termic (potenial). Energia potenial
a gazelor de ardere se transform n ajutajele turbinei n energie cinetic, ca
apoi, n rotorul turbinei s se transforme n energie mecanic folosit pentru
antrenarea compresorului i pentru antrenarea mainii generatoare. antrenarea
mainii generatoare.Varietatea principiilor constructive i diversitatea domeniilor
de utilizare, conduc la o mare varietate de instalaii de turbine cu gaze, a cror
clasificare se face dup mai multe criterii: Caracterul arderii: instalaii de
turbine cu gaze cu ardere la presiune constant; instalaii de turbine cu gaze cu
ardere la volum constant; Circulaia agentului termic:instalaii de turbine cu
gaze cu circuit deschis; instalaii de turbine cu gaze cu circuit nchis; instalaii de
turbine cu gaze cu circuit mixt; Recuperarea cldurii reziduale:instalaii de
turbine cu gaze fr recuperare; instalaii de turbine cu gaze cu recuperare.
Datorit dezavantajelor pe care le au instalaiile de turbine cu gaze cu ardere la
volum constant privind construcia i alimentarea discontinu, aceste instalaii se
utilizeaz mai rar. Ciclul teoretit al instalatiilor de turbine cu gaze. DESEN
Tur gaz2 Aerul aspirat de compresor de la starea 1 este comprimat adiabatic in
transformarea 1-2 si apoi este introdus in camera de ardere o data cu
combustibilul trimis de pompa. In camera de ardere are loc aprinderea initiala cu
ajutorul unei bujii, dupa care arderea este continua si se desfasoara in
transformarea izobaza 2-3. Gazele de ardere avand o temperatura de 800-1000
grade C se destind adiabatic in ajustajele turbinei in transformarea 3-4 pana la
presiunea mediului exterior, dupa care sunt evacuate in atmosfera. Caldura
dezvoltata prin arderea combustibilului reprezinta caldura primita de agentul de
lucru in transformarea 2-3, iar caldura evacuata o data cu gazele de ardere
reprezinta caldura cedata de sistem mediului exterior in transformarea 4-1.
Schimbul de caldura realizat de agentul de lucru in cele 2 transformari devine:
Q23=mcp(T3-T2); |Q41|=mcp (T4-T1);