Ciclurile teoretice ale maşinilor termice

Maşinile termice sunt sisteme termodinamice care transformă energia termică în

lucru mecanic sau lucrul mecanic în energie termică. Din prima categorie fac parte
motoarele termice şi turbinele cu abur şi gaze din cea de-a doua compresoarele şi
instalaţiile frigorifice.

Ciclurile teoretice ale motoarelor termice

Motoarele termice sunt maşini termice care transformă energia chimică a

combustibilului degajată prin ardere în lucru mecanic.
După locul în care are loc combustia, motoarele termice se împart în motoare cu
ardere externă şi motoare cu ardere internă.
Motoarele cu ardere internă se clasifică după mai multe criterii dintre care se desprind
numărul de timpi (motoare în patru timpi şi motoare în doi timpi),, modul de
aprindere (motoare cu aprindere prin scânteie - Otto, motoare cu aprindere prin
comprimare–Diesel), tipul combustibilului (monocombustibil, dual), tipul răcirii (cu
lichid de răcire, cu aer).
Puteți accesa animațiile câtorva cicluri motoare la www.animatedengines.com

Secţiune printr-un motor cu ardere internă

În cilindru 1 se deplasează pistonul 2 legat de arborele cotit 3 prin intermediul

bielei 4. Cilindrul este închis în partea de sus cu o piesă numită chiulasă 5 în care
sunt amplasate două supape SA supapa de admisie prin care se introduce
amestecul aer-combustibil prin canalizaţia 6 şi supapa de evacuare SE prin care se
evacuează în exterior gazele arse prin conducta 7. Supapele sunt comandate de
arborele de distribuţie AD. Amestecul introdus în camera de ardere este aprins cu
bujia 8. În partea inferioară motorul este închis printr-o piesă numită carter,
superior 9 şi inferior 11, şi este fixat pe reazemele 10. În timpul funcţionării
pistonul se mişcă între două puncte limită numite puncte moarte. Atunci când
pistonul se află la punctul mort superior (p.m.s.) deasupra pistonului rămâne un
spaţiu care reprezintă volumul camerei de ardere. Atunci când pistonul se
deplasează la punctul mort inferior (p.m.i.) pistonul parcurge un spaţiu numit
cursă, iar volumul corespunzător acestei deplasări se numeşte volumul cursei.
Funcţional, motoarele cu aprindere prin scânteie (mas) aspiră un amestec de aer şi
vapori de benzină care este comprimat în camera de ardere, fiind aprinşi cu o
scânteie produsă de bujie; apare un front de flacără care se propagă în toată
camera de ardere, arderea fiind rapidă.
Motoarele cu aprindere prin comprimare (diesel sau mac) diferă prin faptul că nu
există sursă de scânteie, în camera de ardere fiind introdus aerul care este
comprimat de piston (creşte presiunea şi temperatura) şi apoi este injectat
combustibilul sub presiune fin pulverizat; în contact cu aerul cald din camera de
ardere primele picături de combustibil injectat se vaporizează şi se autoaprind, are
loc o ardere sub forma unei autoaprinderi explozive (ardere rapidă); combustibilul
injectat în continuare arde progresiv pe măsura injectării (arderea progresivă) .
Ciclul motor cuprinde o succesiune de procese care se repetă periodic în cilindrul
motor. Procesul care se desfăşoară într-o cursă a pistonului se numeşte timp.
Ciclul motor se poare realiza in patru timpi (două rotaţii ale arborelui cotit) sau în
doi timpi (o rotaţie a arborelui cotit); la motoarele în patru timpi, cele mai
răspândite motoare, procesele termice corespund cu denumirea curselor
pistonului: admisia, comprimarea, destinderea şi evacuarea.

Pentru motoarele în patru timpi

Diagrama indicată reprezintă trasarea presiunii din cilindru în funcție de mișcarea
pistonului între cele două puncte moarte. Dacă aspirația se face de la presiunea
atmosferică, ca în figură pe cursa de admisie, presiunea scade puțin sub presiunea
atmosferică. În cursa de comprimare pistonul își schimbă sensul de deplasare, iar
presiunea crește. Puțin mai înainte de pms se declanșează aprinderea ( fie prin bujie la
m.a.s, fie prin autoaprindere la m.a.c), iar presiunea crește rapid, urmând apoi cursa
de destindere și evacuarea. Procesul de ardere se desfăşoară parţial în cursa de
comprimare şi parţial în cursa de destindere. Lucrul mecanic este reprezentat de ariile
celor două bucle, cea superioară este pozitivă, cea inferioară este negativă și se scade
din prima. Bucla negativă se numește și lucru mecanic de pompaj care este un lucru
mecanic de dislocare și care este consumat de motor pentru schimbul de gaze din
cilindru.

Pentru motoarele în doi timpi

Procesele sunt similare celor din patru timpi, dar nu există cursă de admisie și de
evacuare, pistonul în deplasarea sa deschide și închide niște orificii ( numite și lumini
de baleiaj sau ferestre) permițând amestecului aer combustibil să pătrundă în camera
de ardere și apoi gazelor arse să iasă.
Motoarele în doi timpi au câteva avantaje dar și dezavantaje care au condus la o
răspândire mai limitată. Printre avantaje ar fi o putere teoretică dublă la aceeași
cilindree și turație, nu consumă lucru mecanic de pompaj, au un raport putere/ masa
mai bun decât la motoarele în patru timpi. Dezavantajele sunt ungerea cu ulei din
combustibil care generează emisii de hidrocarburi și particule, lipsa etanșeității
timpilor, existând scăpări de gaze nearse în evacuare și rămânând gaze reziduale în
cilindru, iar temperaturile mai înalte din camera de ardere produc emisii de NOx (
oxizi de azot) mari.
Diagrama indicată a motorului în doi timpi arată asemănător, dar bucla negativă
lipsește.

Diagrama ciclurilor reale din motorul în doi timpi.

În cele ce urmează se vor trata ciclurile teoretice ale motoarelor în patru timpi.

Parametrul constructiv specific motoarelor este raportul volumetric de comprimare

definit ca raportul dintre volumul cilindrului în punctul mort exterior şi cel din
punctul mort inferior.

Se numeşte raport volumetric de comprimare

V1 V ca + V S
ε= =
V ca V ca
În studiul teoretic al funcţionării motoarelor cu ardere internă se introduc ipoteze
simplificatoare:
a) Agentul termic este gaz perfect. Nu se ţine seama de schimbarea naturii gazelor
în timpul funcţionării. Se consideră că aceeaşi cantitate de gaz perfect
evoluează continuu în ciclu, neţinându-se seama de procesele de admisie şi
evacuare.
b) Procesele de comprimare şi destindere se consideră adiabatice (eventual
politropice).
c) Pentru închiderea ciclului se introduce o transformare echivalentă cu un proces
de răcire izocor, care corespunde evacuării libere a gazelor din procesul real.
Ciclul teoretic are aceeaşi formă atât la motoarele în patru timpi cât şi la cele în doi
timpi, căci nu se iau în considerare diferenţele de admisie şi evacuare.

Există mai multe cicluri teoretice ale motoarelor cu ardere internă din care
reprezentative sunt următoarele:

Ciclul teoretic al motorului cu ardere la volum constant

Acest ciclu modelează cu bună aproximaţie procesele termice din motoarele cu

aprindere prin scânteie (m.a.s.), fiind aplicat mai ales pentru autoturisme.
Ipoteza: procesul real de ardere se înlocuieşte cu o transformare izocoră de încălzire a
agentului termic.

Procesele teoretice dintr-un ciclu motor cu ardere la volum constant V2 = Vca

1-2 comprimare adiabatică

2-3 încălzire la volum constant-arderea
3-4 destinderea gazelor de ardere adiabatică
4-1 răcire la V = ct (evacuare liberă)
Q − Q0 = Lc ( J )
Se introduc doi parametri:
V1 V1
1) ε = = raport volumetric de comprimare, ε = 8 − 14 la mas actuale
Vca V2
p p
2) λ = f = 3 raport de creştere a presiunii în procesul de ardere, λ = 2.5 − 4
pi p2

a. Date iniţiale
p1 , T1 ≅ Ta + ∆Ta ,V1 , pa-presiunea atmosferică , Ta-temperatura atmosferică
Presupunem cunoscute ε şi λ

p1V1 RM V1
m= R= V2 = Vca =
RT1 M ε

b. Parametrii de stare ai punctelor ciclului

  V1 
k
 p 2 = p1   = p1ε k
  V2 
1-2 transformare adiabatică  k −1
k −1
  p2  k V 
T2 = T1   = T1  1  = T1ε k −1
  p1   V2 
V
V3 = V2 = 1
ε
p3 = λp2 = λp1ε k

  p3 
T3 = T2   = T2 λ = T3
2-3 transformare la volum constant   p2 
 k −1
T3 = λT1ε

3-4 transformare adiabatică

V4 = V1

c. Lucrul mecanic al ciclului şi puterea motorului

 J 
Lc = L12 + L23 + L34 + L41  
 ciclu 
Cele două lucruri mecanice ale transformărilor izocore sunt nule.
 k −1

p1V1   p2  k  p1V1
L12 =  1 − 
 
 
k − 1   p1   k − 1
= (1 − ε k −1 )
 
 k −1
 
p 3V3   p 4  k  λp1ε kV1 
L34 ad = 1 −    = 
k − 1   p3   (k − 1)ε  ε  k − 1
1  λp V
( )
1 − k −1  = 1 1 ε k −1 − 1
 
pV
[ (
Lc = 1 1 (λ − 1) ε k −1 − 1 
k −1
)]
 J 

 ciclu 
Puterea teoretică a motorului
 J   rot 
Lc  n  
Pt = 
ciclu   min 
i
τ  sec  3
60 10
2  min 
τ - număr de timpi 4 sau 2, i – număr de cilindri, n- turația in rotații/min
Puterea efectivă a motorului este puterea disponibilă la capătul arborelui cotit. Se
determină cu ajutorul frânei dinamometrice.
Pef = ηind η mec Pt (kW )
Lr L
η indicat = = real
Lc Lciclu
Lef
η mec =
Lr
Lucrul mecanic al ciclului Lc este egal cu aria transformării 1234 şi se calculează
prin planimetrare. Lucrul mecanic real Lr este lucrul mecanic determinat
experimental cu ajutorul diagramei indicate. Lucrul mecanic efectiv Lef este lucrul
mecanic produs la arborele motor.

d. Randamentul termodinamic al ciclului

Q = Q23 = mcv (T3 − T2 )
Q0 = Q4−1 = mcv (T1 − T4 ) Q0 〈 0
mc (T − T1 ) λT1 − T1 1
ηTD =1− v 4 =1− = 1 − k −1
mcv (T3 − T2 ) λT1ε − ε T1
k −1 k −1
ε

Randamentul termodinamic al ciclului cu ardere la volum constant ηTD depinde

numai de valorile raportului volumetric de comprimare ε.

ε - parametrul constructiv reprezintă una din mărimile importante construcţiei

motorului căci condiţionează economicitatea motorului. Pentru aer, se consideră
exponentul adiabatic k =1,4..1,46 pentru gaze biatomice
(aerul este format din gaze biatomice N2 și O2).
 20

Variaţia randamentului termodinamic cu raportul de comprimare

O creştere sensibilă a randamentului se obţine până la ε ≈ 20 . Practic

.Această limitare se datorează combustibilului folosit –benzina, care la
mărirea ε peste 14 produce arderea cu detonaţie – fenomen perturbant, exploziv,
care trebuie evitat fiindcă scade puterea motorului şi determină distrugerea pieselor.

e. Randamentul efectiv al motorului

Randamentul efectiv ηef exprimă economia reală a motorului .
Lef Lc Lr Lef
η ef = η ef = = ηTD ηind η mec
Qconst Q Lc Lreal
În faza actuală de construcţie din căldura degajată în camera de
ardere contribuie la obţinerea de lucru mecanic, restul se disipă către mediul
înconjurător.

Ciclul teoretic al motorului cu ardere mixtă

Acest ciclu modelează cu bună aproximaţie procesele termice din motoarele cu

aprindere prin comprimare (mac sau diesel) .
Procesul real de ardere se înlocuieşte cu două procese de încălzire.
- transformarea izocoră – corespunzătoare arderii rapide – autoaprindere
explozivă;
- încălzire izobară la p = ct corespunzătoare arderii progresive.
 Procesele teoretice dintr-un ciclu motor cu ardere mixtă V2 = Vca

1-2 comprimarea adiabatică

2-3 încălzire, ardere la volum constant
3-3’ încălzire, ardere la p = ct
3’-4 destindere adiabatică (gaze de ardere)
4-1 răcire izocoră (evacuarea liberă)
Q − Q0 = Lc
Q = Qv + Q p
Studiul mac foloseşte trei parametri:
V1
1) ε =
V2
La Diesel, în cursa de admisie se introduce în cilindru numai aer în cursa de
comprimare, se comprimă numai aerul iar combustibilul se injectează la sfârşitul
comprimării. Nu există ardere cu detonaţie.
p3
2) λ =
p2
V3'
3) ρ = raport de creştere a volumului în arderea progresivă (grad de injecţie)
V3
ρ = 1,7 ÷ 2

a. Date iniţiale
Pentru studiul ciclului
p1 = p a T1 = Ta + ∆T A ,V1 pa-presiunea atmosferică , Ta-temperatura atmosferică
p1V1
ε , λ ,ρ , m =
RT1
V1
V2 =
ε
b. Parametrii de stare ai punctelor ciclului
k
V 
p 2 = p1  1  = p1ε k
 V2 
1-2 comprimare adiabatică k −1
V 
T2 = T1  1  = T1ε k −1
 V2 
V1
V3 = V2 =
ε
p3 = λp 2 = λp1ε k
p3' = p3 = λp1ε k
ρ
V3' = ρV3 = V1
ε
 V ' 
3-3’ – transformarea izobară T3' = T3  3  = ρT3 = ρλT1ε k −1
 V3 
V4 = V1

3’-4 destinderea adiabatică

k k k
V '   ρV   ρV  ρ
k

p4 = p  3  = p3'  3  = p3'  2  = p3'   = λρ k ⋅ p1

'

ε 
3
 V4   V1   V1 

p  λ p ρk
T4 = T1  4  = T1 1 = ρ k λT1
 p1  p1

c. Lucru mecanic al ciclului

 J 
Lc = L12 + L23 + L33' + L3' 4 + L41  
 ciclu 
 k −1 
p1V1   p 2  k  p1V1
L12 = 1 −   =
k − 1   p1   k − 1
(
1 − ε k −1 )
 
L33' = p 3 (V 3 − V 3 ) = p 3V 3 (ρ − 1) = p1V1λε k −1 (ρ − 1)
'

k −1
 
p 3' V3'   p 4  k   p 3' = p3 = λp1ε k
L 3' 4 = 1 − unde 
k − 1   p 31    p 4 = λρ k p1
 

Lc = L12 + L33′ + L3′4 =

p1V1
k −1
((λ − 1)ε k −1 − λρ k + kλ (ρ − 1)ε k −1 + 1)

 J   rot 
Lc  n  
Pt =  ciclu   min 
i (kW )
τ  sec  3
60 10
2  min 
τ - număr de timpi
i – număr de cilindri
Pef = η ind η mec Pt (kW )
 Lr
ηindicat = L
 c
 Lreal - lucrul mecanic al diagramelor reale
η L
=
ef
 mec Lr

η ind randamentul indicat exprimă gradul de perfecţiune al diagramei teoretice.

Ca şi la mas, lucrul mecanic al ciclului Lc este egal cu aria transformării 1233´4 şi se

calculează prin planimetrare. Lucrul mecanic real Lr este lucrul mecanic determinat
experimental cu ajutorul diagramei indicate. Lucrul mecanic efectiv Lef este lucrul
mecanic produs la arborele motor.

d. Randamentul termodinamic al ciclului

Lc Q − Q0 Q
ηt = = =1− 0
Q Q Q
Q = Qv + Q p = mcvm (T3 − T2 ) + mc pm (T3' − T3 )
Q0 = mcvm (T1 − T4 ) Q0 〈 0 se ia Q0 valoare absolută
mcvm (T4 − T1 )
ηTD = 1 −
(
mcvm (T3 − T2 ) + mc pm T3' − T3 )
Se consideră căldurile specifice medii la volum şi presiune constantă apropiate ca
valoare pe intervalele de temperatură considerate, de aceea se simplifică ţinându-se
seama de relaţia dintre ele:

ηt = 1 −
−1[λρ k
]
ε [(λ − 1) + k (ρ − 1)λ ]
k −1

1 λρ k − 1
η t = 1 − k −1
ε (λ − 1) + kλ(ρ − 1)

Analizând ηt se constată că randamentul termodinamic creşte cu creşterea raportului

de comprimare .Considerând Q = Qv + Q = CONSTANT se constată că randamentul
termodinamic creşte când raportul de creştere a presiunilor λ scade, respectiv când
raportul de creştere a volumului în arderea progresivă ρ scade.

e. Randamentul efectiv
Lef Lef Lr Lc
η ef = = = η t ηind η mec
Q Lr L c Q
Pentru mac valorile curente ale randamentului efectiv sunt
Observaţii:

A. Prin simplificarea ciclului teoretic cu ardere mixtă se poate obţine ciclul teoretic
cu arderea la volum constant, pentru ρ = 1 V3' = V3 - dispare arderea izobară.
1
ηt = 1 − k −1
ε

B. Dacă în ciclul mixt se alege λ=1, atunci arderea izocoră dispare,iar ciclul devine
identic cu ciclul lui Rudolf Diesel original. Acest ciclu este folosit în prezent în
motoare diesel lente ( turația sub 1500 rot/min).

C. Care dintre cele două motoare ( mas sau mac mixt) are randamentul mai bun?
Dacă se compară ηt pentru ciclul cu ardere V = ct şi cel cu ardere mixtă se constată:
a) pentru acelaşi ε η t (v=ct ) 〉ηt (mixt ) randamentul mas este mai mare decît mac
(speculaţie teoretică)
b) în realitate mas
mac
Datorită valorii ridicate a lui ε, η t (mixt ) 〉ηt (v =ct )
Deci randamentul efectiv la mac este mai mare decât la mas numai datorită
funcţionării la valori mai mari ale lui ε . Ca urmare și economicitatea sa este mai
bună, adică cu aceeași cantitate de combustibil parcurgi mai mulți kilometri cu un
motor mac decât cu mas.