3.

Principiul al - II - lea al termodinamicii – motoare termice

Principiul I al termodinamicii stabileste numai relatii cantitative ale schimburilor
energetice dintre sisteme fara a face precizari cu privire la conditiile în care se pot
face transformarile si la sensul de desfasurare al acestora. Principiul al II-lea al
termodinamicii stabileste relatii calitative pentru fenomene termice din natura.
Sadi Carnot: O masina termica nu poate produce în mod continuu (ciclic) lucru
mecanic decât daca agentul termic schimba caldura cu doua surse de caldura
de temperaturi diferite. O masina care ar functiona continuu cu o singura sursa de
caldura si ar transforma energia primita de la aceasta sursa integral în lucru mecanic
s-ar numi perpetuum mobile de speta a doua.
Exemple:

(b)
(a)
izoterma T1< T2 T2 < T3 >T4 T4 < T1
adiabata p
2 3
adiabata
izoterma
1 4
LAB V
Principiul al - II - lea al termodinamicii - continuare
În 1850 Rudolf Clausius a enunat o noua formulare pentru principiul al II-lea:
Caldura nu trece de la sine de la un corp cu temperatura scazuta la un corp cu
temperatura mai ridicata. Acest proces este totusi posibil daca se consuma lucru
mecanic din exterior.

Cicluri termodinamice - motoare termice

Procesele termodinamice închise – se caracterizeaza prin aceea ca periodic, dupa
parcurgerea unei suite de transformari, marimile de stare revin la starea initiala a
sistemului.
Corp de lucru

Sursa Qabs Qced

de Sursa rece
caldura (radiator)

L
Motor Otto din 1920
Caldura, Qabs , este transferata de la sursa de caldura (de temperatura
ridicata) corpului de lucru care o transforma partial in lucru mecanic iar
restul este transferat, Qced , sursei reci (radiatorului).
Randamentul unui motor termic – expresii generale
Intr-un ciclu termodinamic ΔU=0 si astfel se scrie:

U  0  Q  L  L  Qabs  Qced  Qabs  Qced

Qabs este caldura absorbita de la sursa externa (fierbinte) iar Qced este
caldura cedata sursei reci (radiator); QC<0 caci ΔT<0.

Eficienta termica, η, a unui ciclu dupa care oprereaza o masina termica:

L Qabs  Qced Qced

   1
Qabs Qabs Qabs
3.1. Example de motoare termice
a) Ciclul Carnot - este un ciclu ideal, compus din procese reversibile
- nu are aplicatie practica, ci este un ciclu de referinta în aprecierea
randamentului masinilor termice cu cicluri motoare reale
Ciclul Carnot a fost reprezentat ca fiind alcatuit din patru transformri reversibile:
doua adiabate si doua izoterme, T1>T2 (T1 fiind temperatura sursei calde iar T2
temperatura sursei reci)
Procesele:
1-2 Destindere izoterma la T1: gazul se destinde
prin absorbtie de caldura Q1 la temperatura
constanta de la sursa calda; in acest proces, L12>0.
2-3 Destintere adiabatica, Q=0; gazul se destinde
L prin micsorarea energiei interne, deci a
temperaturii sale pana la T2.
3-4 Compresie izoterma la T2: mediul efectueaza
lucru mecanic asupra gazului, determinând
evacuarea caldurii din gaz la temperatura sursei
reci. Cantitatea de caldura evacuata la sursa rece
L  Qabs  Qced  Q1  Q2 este Q2= L34<0
4-1 Compresie adiabatica, Q=0: gazul este
L Q  Q2 T comprimat pana la volumul intial, temperatura
  1  1 2
Qabs Q1 T1 crescand la T1.
Continuare V2
Q1 2  Q1   RT1 ln 0
Q  U  L V1
L23  U 23   CV T1  T2 
V4
Q3 4  Q2   RT2 ln 0
V3
L
L41  U 41   CV T2  T1    L23

Lucrul mecanic produs în ciclu:

L  Qabs  Qced  Q1  Q2 sau L  Q1  Q2

L Q  Q2 Q
C   1  1 2
Qabs Q1 Q1
Deci:
Din transformarile adiabatice:
 1
 1 TV  T2V3 1
 ct.
1 2
TV  1  1
(*)
TV
1 1  T2V4
γ- coef. adiabatic.
(*)
T2
C  1   1 ηC creste cand raportul T1/T2 creste
T1
Randamentul termic al unui ciclu Carnot lucrând între temperaturile T1 si T2 este
mai mare decât randamentul oricarui alt ciclu functionând între aceleasi nivele de
temperaturi.
Pentru o masina biterma care functioneaza dupa un ciclu oarecare ireversibil se
poate scrie:
T2
ciclu real  1 
T1
Deci, randamentul masinii termice ireversibile (reale) care functioneaza,
schimbând caldura cu aceleasi surse ca masina Carnot, este întotdeauna mai mic
decât randamentul masinii Carnot. Deci ireversibilitatea diminueaza randamentul
de conversie a caldurii în lucru mecanic, contribuind, în plus, la “degradarea”
energiei interne

Motoare termice:
- cu ardere externa si ciclu deschis (cu abur)
- cu combustie interna (Otto, Diesel)
- cu ciclu inchis si surse externe de caldura (Stirling)
 b) Ciclul Otto (Nicolaus Otto,1876 )
Motor cu benzina si aprindere prin scânteie

1 2

3 4
Cei patru timpi ai motorului: 1 – admisia; 2 – compresia;
3 – aprinderea si detenta; 4 - evacuarea
1 V1
  1  
V2
raportul de compresie

η creste cand raportul de compresie creste  limitari constructive

Optional: deducerea expresiei randamentului motorului Otto

T1  V1 1  T2  V2 1
T4  V1 1  T3 V2 1

T2  T1  1
V1
T3  T4  1  raportul de compresie
V2
1
  1  1   1
  1
c) Ciclul Diesel (1897)
Motorul Diesel sau motorul cu aprindere prin compresie este asemanator prin
constructie cu motorul cu aprindere prin scânteie. Locul sistemului de aprindere este
luat de o pompa de injectie care injecteaza în cilindrul motorului combustibil
(motorina) la presiune ridicata.
Cei 4 timpi:
1 – admisia; 2 – compresia; 3 – injectia,
aprinderea si detenta; 4 - evacuarea

1 2

1     1    V1 
V3
 D  1   1  
3      1  V2 V2
4
 Motoare cu ciclu inchis si combustie externa – motorul Stirling
Inventat de catre reverendul Robert Stirling si patentat de catre el in 1816.
Utilizeaza o sursa externa de energie (foc, energie solara, energie nucleara) si un
sistem extern de racire (uneori un simplu radiator)
Ciclu inchis: fluidul de lucru este in permanenta continut in sistem
In contrast to cu motoarele cu combustie interna, motoarele Stirling pot fi mai
eficiente, mai silentioase si mai robuste, necesitand lucrari minime de intretinere.

500 grame de plutoniu-

238 luminand portocaliu
datorita caldurii emise
in urma procesului de
dezintegrare nucleara

Motor Stirling cu radioizotopi dezvoltat de catre NASA

 Ciclul Stirling ideal:
1 - 2 destindere izoterma – in contact cu sursa
de caldura de temperatura ridicata
2 - 3 racire izocora (la volum constant);
3 - 4 compresie izoterma - in contact cu sursa
de caldura de temperatura scazuta;
4 – 1 incalzire izocora (la volum constant)

Motor Stirling
model alfa

Structura schematica a unui motor Stirling; cilindrul din dreapta (rosu) este sursa de caldura iar cel din
stanga (albastru) este sistemul de racire (sursa rece)
 Optional: Motorul Stirling modelul beta

1. Power piston (dark 2. The heated gas 3. The displacer 4. The cooled gas is
grey) has compressed increases in pressure piston now moves, now compressed by
the gas, the displacer and pushes the power shunting the gas to the flywheel
piston (light grey) has piston to the farthest the cold end of the angular momentum.
moved so that most of limit of the power cylinder. This takes less
the gas is adjacent to stroke. energy, since its
the hot heat exchanger. pressure drops
when it is cooled.
Procesele termodinamice sunt
aceleasi, ca la varianta alfa a
motorului, doar implementarea
practica este diferita
4. Principiul al III-lea al termodinamicii (teorema lui Nerst)

Teorema lui Nerst (1906-1912) sau principiul al III-lea al termodinamicii: Este

imposibil de racit o substanta pâna la zero absolut (T=0 K) luându-i caldura; zero
absolut este inaccesibil.

Cand un sistem se apropie asimptotic de 0 K, toate procesele termodinamice

inceteaza si starea de ordine a sistemului devine maxima (adica entropia
sistemului tinde catre 0). Entropia este o marime termodinamica ce exprima
starea de “dezordine” asistemului, adica numarul de stari microscopice ce pot
conduce la starea macroscopica data.
Aplicatii: exemple si rezolvari
1. Se considera un cilindru cu opritoare si un piston,
care se poate misca fara frecare, cu suprafata A=0,2
m2. Opritoarele sunt la inaltimea h2=1 m iar inaltimea
totala a cilindrului este h1=2 m. In starea initiala h1
p1=200 kPa iar t1=500 °C. Gazul din cilindru este
supus unui proces de racire. Calculati:
a) temperatura pentru care pistonul ajunge la aer
opritoare; h2
b) presiunea, p, din cilindru daca racirea continua
pana la t=20 °C.

a) Presunea din cilindru este constanta, deci avem o racire izobara:

V V V hA h A h 1
 const.  1  2  1  2  T2  T1 2  T2   500  273,15   ...
T T1 T2 T1 T2 h1 2
b) Intrucat pistonul este pe opritoare (nu se mai poate misca in continuare), racirea
este una izocora (V=ct.):
p p p T 20  273,15
 ct.  1   p  p1  200 103
T T2 T T2 T2
in acest proces racirea porneste de la T2 calculata la pct. a)
 2. O masina termica contine ν=1 mol de gaz ideal monoatomic si
urmeaza ciclul termodinamic 1-2-3-4, reprezentat in figura in
coordonate p-V. Cunoscand temperatura in starea 1, t1=27 °C,
CV=3R/2 si R=8,31 J/(mol·K) sa se determine:
a) lucrul mecanic efectuat de sistem in cursul unui ciclu
b) caldura cedata de catre substanta de lucru in cursul unui ciclu;
c) variatia energiei interne in procesul 123;
d) randamentul masinii termice ce ar urma acest ciclu.
a) Lucrul mecanic, L=Aria ciclului termodinamic
LC   3 p  p    3V  V   4 pV dar pV   RT  LC  4 RT1
LC  4 RT1  4 1  8,31   27  273,15   4 1  8,31   27  273  J  ...
b) Caldura cedata, QC , se obtine pentru acele procese in care temperatura scade
5R
QC  Q34  Q41   CV T4  T3    CP T1  T4  ; CP  CV  R 
2
p 3p 3p V 3V 3V
1 2:   T2  T1  3T1  900 K; din 2  3:   T3  T2  3T2  2700 K
T1 T2 p T2 T3 V
3V V 3V
din 4  1    T4  T1  3T1  900 K
T4 T1 V
3R 5R 3R 5R
QC    1 1
3T  9T    1 1
T  3T   6T1   2T1   RT1  9  5   14 RT1
2 2 2 2
c) Variatia energiei interne
3R 3R
U1 23   CV T3  T1    9T1  T1    8T1  12 RT1  12 1 8,31 300 J=...
2 2
d) randamentul masinii termice ce ar urma acest ciclu

L  Qabs  QC  Qabs  QC

- folosind rezultatele de la pct. a) si b):

L L 4 RT1 2
     ...  ....%
Q prim L  QC 4 RT1  14 RT 9
3.

Atentie! Reprezentarea este in coordonate V-T nu p-V

a) Din grafic: T3  2T1  800 K R=8,31 J/(mol·K)
5R
b) U12   CV T2  T1     2T1  T1   2,5  RT1
2
c) Transformarea 23 este izoterma, pt. ca T=2T1=ct.
V3 V1 V1 V2 V T 1
L23   R  2T1 ln   R  2T1 ln dar   1  1   V2  2V1
V2 V2 T1 2T1 V2 2T1 2
1 p
L23   R  2T1 ln   R  2T1 ln 2  ... 3
2 2p1
d) (1): p1V1   RT1 p1 2
1
(2): p2=p1 pt. ca transf. 12 este izobara V
deci parametri de stare sunt p1, 2V1, 2T1 V1 2V1
V2
(3):T2  T3  2T1  p2V2  p3V3  p3  p2  2 p1 parametri de stare sunt 2p1, V1, 2T1
V3
Problema propusa: