Domenii de utilizare a frigului artificial

1. Construcţia de maşini

2. Metalurgie

3. Industria chimică

4. Industria alimentară

5. Industria minieră şi de construcţii

6. Medicină

7. Aviaţie şi cosmonautică

8. Energetică

Clasificarea instalaţiilor frigorifice

instalatii cu compresie

instalatii cu absorbtie
1. După principiul de funcţionare 
instalatii cu jet
instalatii termoelectrice

 închis
2. După tipul ciclului 
deschis

cu functionar e continuã

3. După periodicitate 
cu functionar e discontinuã
 Agenţi frigorifici
Agenţii frigorifici = substanţe omogene sau amestecuri de substanţe care preiau
în cursul ciclului frigorific căldura de la mediul ce trebuie răcit şi o cedează altui
mediu (în general mediul ambiant) la o temperatură mai ridicată. Ei trebuie să
corespundă cerinţelor impuse de schema şi tipul instalaţiilor precum şi de
nivelul de temperatură al celor două surse de căldură.

Condiţii ce trebuie îndeplinite de agenţii frigorifici:

să vaporizeze la temperaturi coborâte, la presiuni apropiate de cea

atmosferică;

căldura latentă de vaporizare (r) să fie mare, reducând astfel debitul de

agent frigorific în instalaţie;

alura curbei de saturaţie să fie convenabilă (psat << pcr);

densitatea şi vâscozitatea să fie cât mai coborâte (⇒ ∆p ↓);

coeficienţii de transfer de căldură să fie cât mai ridicaţi (⇒ S↓);

vaporii de agent frigorific să nu fie solubili faţă de uleiul de ungere al

compresorului;

vaporii de agent frigorific să fie solubili faţă de apă (evitarea formării

dopurilor de gheaţă);

să fie inerţi faţă de metale şi materialele de etanşare;

să nu fie inflamabili;

să fie stabili chimici în domeniul de utilizare;

să nu fie toxici;

să fie cât mai ieftini;

să aibă impact redus asupra efectului de seră şi asupra distrugerii stratului

de ozon.
Amoniacul (NH3): gaz incolor cu miros specific pronunţat (tfn≈ -34 ºC)

căldură latentă de vaporizare relativ ridicată;

conductivitatea termică este bună şi vâscozitatea redusă;

nu se dizolvă în ulei şi este puternic absorbit de apă (dar în prezenţa ei

atacă Cu şi aliajele sale);

arde prost în aer dar duce la explozii la concentraţii de 13 ÷ 25 % în aer;

este toxic pentru organism la concentraţii de peste 0,5 %;

are preţ scăzut şi se utilizează în IFCMV de medie şi mare putere precum

şi în cele cu absorbţie.

Freonii (HCC, CFC, HFC şi HCFC): sunt compuşi halogenaţi ai metanului

sau etanului obţinuţi prin înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen prin
atomi de Cl sau F.

au toxicitatea nulă sau foarte redusă;

inflamabilitatea este redusă;

au o bună stabilitate termică;

sunt compatibili cu metalele şi unele uleiuri;

masa moleculară ridicată;

vâscozitatea este foarte redusă ceea ce favorizează scăpările;

căldură latentă de vaporizare coborâtă (∼ 10 ori mai mică ca la amoniac);

coeficienţi adiabatici reduşi;

densitatea este ridicată.

Dioxidul de carbon (CO2): este utilizat în principal pentru producerea gheţii

uscate (zăpada carbonică); este neutru în raport cu metalele, neinflamabil,
netoxic; Dezavantaj: temperatura critică coborâtă (31 ºC) la pcr = 74 bar ⇒
presiuni ridicate în condensator.
Încadrarea instalaţiilor frigorifice faţă de mediul ambiant

t [ºC]

60

Pompe
40
de
P.C.
căldură
20 +
Instalaţii I.F.
frigorifice
0

- 20

- 40
s [kJ/kg]

Schema generală a unei instalaţii frigorifice

Qc Condensator

pc, Tc

ln p C
Ventil laminare pc, Tc
Tsi Compresor
(Detentor)
po, To
P
i
Vaporizator

Qo
p0 = pv, T0 = Tv
 Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de vapori
(IFCMV)

1. Clasificarea IFCMV

a) cu comprimare într-o singură treaptă;

b) cu comprimare în două trepte;
c) cu comprimare în trei trepte;
d) în cascadă.

2. Procese în IVCMV într-o singură treaptă de compresie

Schema şi ciclul ideal (Carnot) al IFCMV cu o treaptă de

compresie

 qc 
C T

2 l c 
3 3
Tc 2
ld i3 i2
M
D K ~
Tv 1
V 4
i4 ∆ s i1
4 1
s3 = s4 s1 = s2 s
q0

Bilanţul termic:

 kJ 
q 0 + l c = qc + l d  kg 
 
 kJ 
q c = q0 + (l c − l d ) = q 0 + l kg  ; l = l c − l d = lucrul mecanic total al ciclului
 
 kJ 
l c = i2 − i1 ; l d = i3 − i4 ; q 0 = i1 − i4 ; qc = i2 − i3  
 kg 
Eficienţa frigorifică ideală (maximă):
q q0
εC = 0 =
l qc − q0
q0 = i1 − i4 = Tv ⋅ ∆s  Tv ⋅ ∆s 1
 ⇒ εC = = = f (Tc , Tv )
qc = i2 − i3 = Tc ⋅ ∆s  (Tc − Tv ) ⋅ ∆s Tc − 1
Tv

Schema şi ciclul teoretic al IFCMV într-o singură treaptă de

compresie fără subrăcire
qc
C
T
C
3 2 lc 2

3 2’ i2
Tc
M i4
i3
VL K ~
Tv 1
4
q0 i1
V
4 1 s3 s4 s1 = s2 s

q0

ln p C

qc

pc 3 2’ 2

pv 1
4
q0 lc

i3 = i4 i1 i2 i
Procesele funcţionale:

(1 – 2): comprimare izentropică

 kJ 
l = lc = i2 − i1  
 kg 

(2 – 3): desupraîncălzire (răcire) izobară (2 – 2’) + condensare izotermă (2’ – 3)

 kJ 
qc = (i2 − i2' ) + (i2 ' − i3 ) = i2 − i3  
 kg 

(3 – 4): laminarea lichidului

i3 − i1l i3 − i1
i3 = i4 = i1l + x4 ⋅ (i1v − i1l ) ⇒ x4 = =
i1v − i1l r1

(4 – 1): vaporizare izobar - izotermă

 kJ 
q0 = i1 − i4  
 kg 

 kJ 
l = lc = qc − q0 = i2 −i 3 −(i1 − i4 ) = i2 − i1  kg 
 

Eficienţa frigorifică a ciclului:

q0 i1 − i4
εf = =
l i 2 −i 1

Deplasarea comprimării în domeniul vaporilor supraîncălziţi şi efectuarea

destinderii prin laminare, determină reducerea eficienţei frigorifice a ciclului
teoretic în raport cu cea a ciclului ideal (Carnot, de referinţă).

Pentru ciclul ideal:

Tv
εC =
Tc − Tv

Gradul de reversibilitate al ciclului teoretic faţă de cel ideal:

ε f i1 − i4 Tc − Tv
ρt = = ⋅ <1
ε C i2 − i1 Tv
Schema şi ciclul teoretic al IFCMV într-o singură treaptă de
compresie cu subrăcire

qSR qc
SR C T
3 C
3’ 2 2
lc

3 2’
Tc
M 3’
VL K ~
Tv 1
4’ 4
∆q0SR
V
4’ 1 s3’ s3 s4’ s4 s1 = s2 s

q’0
ln p C
qSR
qc

pc 3’ 3 2’ 2

pv 1
4’ 4
q’0 lc

i3’=i4’ i3 = i4 i1 i2 i

Puterea frigorifică specifică:

 kJ 
q '0 = i1 − i4 ' = i1 − i4 + i4 − i4 ' = q0 + ∆q0SR
 kg 
 

Sarcina termică specifică a subrăcitorului:
 kJ 
q SR = i3 − i3' = i4 − i4 ' = ∆q0SR  
 kg 

Eficienţa frigorifică a ciclului cu subrăcire:
q'0 q0 + ∆q0SR q0  ∆q0SR   ∆q0SR 
ε'f = = 
= ⋅ 1 +  = ε f ⋅ 1 + >εf
l l l  q0   q 
0 
Influenţa supraîncălzirii vaporilor aspiraţi de compresorul IFCMV

T ln p C
C 2”
qc
2
pc 3 2’ 2 2”
3 2’
Tc

Tsi=T1’
Tv 1’ pv 1’
4 1 4 1
q0 q’0 l’
∆q0SI
s3 s4 s1 = s2 s i3 = i4 i1 i1’ i2” i

Gradul de supraîncălzire al vaporilor în vaporizator:

∆TSI = Tsi − Tv [K ]

Puterea frigorifică specifică:
 kJ 
q '0 = i '1 −i4 = i1 − i4 + i '1 −i1 = q0 + ∆q0SI  kg 
 

Lucrul mecanic specific:

 kJ 
l ' = i2" − i1' > i2 − i1 = l  kg 
 

Eficienţa frigorifică a ciclului cu supraîncălzire:

q '0 i1' − i4 >

ε'f = = εf
l ' i2" − i1' <

ε'f
= f (natura agentului frigorific)
εf
 Ciclul teoretic al IFCMV cu subrăcire regenerativă

C qc

2 lc T
C 2

K
3 2’
3 1’ Tc
3’
Rg
3’ 1 Tv 1’
4 1
VL qSR qSI
s3’ s3 s4 s1 s1’ = s2 s
4

q0 V
ln p C
qSR
T qc
Rg
Tc 3’ 3 2’
pc 2
T1’ Lichid
T3’
pv
Vapori Tv 4 1 1’
q0 lc

S i3’=i4 i3 i1 i1’ i2 i

 kJ 
q SI = i1' − i1 = q sr = i3 − i3'  kg 
 

 kJ   kJ 
q0 = i1 − i4  kg ; l = lc = i2 − i1'  kg 
   

q0 i1 − i4
εf = =
l i2 − i1'
Schema şi ciclul teoretic al IFCMV cu separator de picături

qSR qc
SR C
3
2 lc T
3’ C
2
VL
K 2’
m1 Tc 3
1=4” 3’
4
1 Tv 4’ 1=4”
4
SP m x4
2

4’ s4’ s4 s1 = s2 s

V
q0

Bilanţul termic al separatorului de picături:

m& 1 ⋅ i4 + m& 2 ⋅ i1 = m& 1 ⋅ i1 + m& 2 ⋅ i4 ' [kW ]

 kJ 
i4 = i4' + x4 ⋅ r1  kg  ; (i4' = il1 ; i4" = iv1 )
 

Coeficientul de debit:

m& 2 i1 − i4 i1 − i4' − x4 ⋅ r1 x ⋅r
µ= = = =1− 4 1 <1
m& 1 i1 − i4 ' i1 − i4 ' i1 − i4 '

q0 = i1 − i4  q0 r1 − x4 ⋅ r1
 ⇒ µ= = = 1 − x4 < 1
q '0 = r1 = i1 − i4'  r1 r1

Eficienţa frigorifică a ciclului IFCMV cu SP:

Q0 m& 2 ⋅ r1 r q' q
ε SP
f = = = µ ⋅ 1 = µ ⋅ 0 = 0 =ε f
P m& 1 ⋅ l l l l
 Schema şi ciclul real al IFCMV

Abateri ale procesului real faţă de cel teoretic:

procesul de compresie din compresor nu este un proces adiabat reversibil

datorită frecărilor mecanice şi gazodinamice, precum şi ca urmare a
schimbului de căldură cu pereţii;
k −1
 
 pc  k  kJ 
⋅ pv ⋅ vv ⋅   − 1  

1 k
lc = ⋅
ηi k − 1  pv   kg 
  

procesele de transfer de căldură între agentul frigorific şi mediul de răcire
(apă, aer) din condensator şi subrăcitor presupun existenţa unor diferenţe
finite de temperatură, care imprimă acestor procese un caracter ireversibil;

procesele de transfer de căldură între mediul răcit şi agentul frigorific din

vaporizator se desfăşoară de asemenea la diferenţe finite de temperatură,
fiind deci un proces ireversibil;

circulaţia agentului frigorific prin instalaţie este însoţită de pierderi de

presiune;

echipamentele, conductele, ş.a. prin care evoluează fluidele de lucru

schimbă căldură cu mediul ambiant.

Ipoteze simplificatoare:

procesul de comprimare (1-2) este adiabat ireversibil;

procesul de evacuare a căldurii către mediul ambiant se compune din

desupraîncălzirea izobară (2-2’), condensarea izobar-izotermă (2’-3) şi
subrăcirea izobară (3-3’); temperatura de condensare Tc este superioară
temperaturii medii a apei (aerului) de răcire Tma cu diferenţa ∆Tc necesară
efectuării transferului de căldură;

procesul de laminare (3’-4) este adiabat ireversibil (cu creşterea

entropiei);

procesul de vaporizare (4-1) este izobar-izoterm şi se desfăşoară la o

temperatură Tv (T0) inferioară temperaturii medii a agentului purtător de
frig cu diferenţa ∆Tv necesară desfăşurării transferului de căldură;

se neglijează supraîncălzirea vaporilor în conducta care alimentează

compresorul.
 T
C 2
qSR qc
SR C 2s
3
3’ 2 lc 3 2’
Tc
3’
VL 1=4”
K Tv
4
4 1

q0 V
s4 s1 = s2s s2 s

ln p C
qSR
qc

pc 3’ 3 2’ 2s 2

pv 1 lt
4
q0 l

i3’=i4’ i3 i1 i2 i

T T T
V C SR
T’f T2 Tc
∆Tc
Tc T”a Ta2
T3’ T3’
T”f
∆Tv
Tv=T0 Ta1
T’a

Sv Sc SSR
Tv = Tmf − ∆Tv ; Tc = Tma + ∆Tc ; T3' = Tc − ∆TSR [K ]

Randamentul intern adiabatic al compresorului:

lt i2 s − i1  T 
ηi = =  orientativ ηi ≈ v 
l i2 − i1  Tc 
i − i  kJ 
⇒ i2 = i1 + l = i1 + 2 s 1  
ηi  kg 

Puterea frigorifica specifică:

 kJ 
q0 = i1 − i4  kg 
 

Sarcina termică specifică la condensare:

 kJ 
qc = i2 − i3  kg 
 

Sarcina termică specifică la subrăcire:

 kJ 
q sr = i3 − i3'  kg 
 

Eficienţa frigorifică a ciclului real:

q0 i1 − i4 i −i
εr = ε f = = = ηi ⋅ 1 4 = ηi ⋅ ε ft
l i2 − i1 i2 s − i1

Bilanţul energetic al ciclului real:

 kJ 
l + q0 = qc + q sr  kg 
 

Gradul de reversibilitate al ciclului real faţă de cel de referinţă (Carnot):

εr i −i 1
ρr = = ηi ⋅ 1 4 ⋅ <1
εC i2 s − i1 ε C
 3. IVCMV cu două trepte de compresie

Schema şi ciclul IFCMV cu două trepte cu o laminare şi răcire

intermediară incompletă

qc+qSR
C-SR
ln p C
4 lc2  qSR
qc
5 K2 5 4’ 4 2’
pc
5’
3
3
pi 2
VL RI
pv lc2
2 lc1 6 1
q0 lc1
6 K1
V 1 i5=i6 i5’ i1 i4 i

q0

Presiunea intermediară de compresie: pi = p v ⋅ pc [bar ]
 kJ 

Puterea frigorifică specifică: q0 = i1 − i6 = i1 − i5
 kg 
 

Lucrul mecanic specific de compresie în treapta I , II şi respectiv total:

 kJ 
lc1 = i2 − i1 ; l 2tr = lc1 + lc 2 = (i2 − i1 ) + (i4 − i3 )  
lc 2 = i4 − i3 ;
 kg 

Economia de lucru mecanic în raport cu comprimarea într-o treaptă:
 kJ 
∆l = l1tr − l2tr = (i2' − i1 ) − (i2 − i1 ) − (i4 − i3 ) = i2' − i4 − (i2 − i3 )  
 kg 

Sarcina termică specifică la condensator-subrăcitor:
 kJ 
qc − SR = i4 − i5  
 kg 

Eficienţa frigorifică a ciclului:
q i1 − i5 q i −i
ε f 2tr = 0 = > ε f 1tr = 0 = 1 5
l2tr (i2 − i1 ) + (i4 − i3 ) l1tr i2 ' − i1
 Schema şi ciclul IFCMV cu două trepte cu o laminare şi răcire
intermediară completă

qc+qSR
C-SR
pc
4 lc2  ln p C
qSR
5 K2 qc
m2 5 4’ 4 2’
3 pc
5’
VL1 p 3
i BI pi 2
6
6
2 lc1 pv 1 lc2
7 1’
VL2 K1 q0 lc1

7 V 1 i5=i6 i5’ i1 i4
m1 i
pv
q0

Bilanţul termic al BI:

m& 2 i2 − i6
m& 1 ⋅ i2 + (m& 2 − m& 1 ) ⋅ i6 = m& 2 ⋅i 3 [kW ] ⇒ µ= = >1
m& 1 i3 − i6

Puterea totală de compresie:

Pc = Pc1 + Pc 2 = m& 1 ⋅ lc1 + m& 2 ⋅ lc 2 = m& 1 ⋅ ( lc1 + µ ⋅ lc 2 ) [kW ]

Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care
circula prin treapta de joasă presiune (I):
P  kJ 
l2tr = c = lc1 + µ ⋅ lc 2 = i2 − i1 + µ ⋅ (i4 − i3 )  
m& 1  kg 

Eficienţa frigorifică a ciclului:

Q q q0 q0
ε f 2tr = 0 = 0 = =
Pc l 2tr lc1 + µ ⋅ lc 2 i2 − i1 + µ ⋅ (i4 − i3 )
 Schema şi ciclul IFCMV cu două trepte, cu două laminări şi răcire
intermediară completă

qc+qSR
C-SR

5 4 lc2  ln p C
m2
K2 qSR qc
VL2
5 4’ 4 2’
3 pc
5’
6
7 3
BI pi 2
6

2 lc1 pv 1 lc2
7 m1 8 1’
K1 q0 lc1
VL1
V 1 i7=i8 i1 i4 i
8

q0

Bilanţul termic al BI:

m& 2 i2 − i7
m& 1 ⋅ i2 + m& 2 ⋅ i6 = m& 1 ⋅ i7 + m& 2 ⋅i 3 [kW ] ⇒ µ= = >1
m& 1 i3 − i6
µ 2lami. > µ1lam. (i7 < i6 )

Puterea totală de compresie:

Pc = Pc1 + Pc 2 = m& 1 ⋅ lc1 + m& 2 ⋅ lc 2 = m& 1 ⋅ ( lc1 + µ ⋅ lc 2 ) [kW ]

Puterea frigorifică specifică:

q0 (2 lam.) = i1 − i8 = (i1 − i6 ) + (i6 − i8 ) = q0 (1 lam.) + (i6 − i8 ) > q0 (1 lam.)

Eficienţa frigorifică a ciclului:

Q0 q0 q0 q0
ε f 2lam. = = = = > ε f 1lam.
Pc lc lc1 + µ ⋅ lc 2 i2 − i1 + µ ⋅ (i4 − i3 )
 Schema şi ciclul IFCMV cu două trepte, cu subrăcirea lichidului
de înaltă presiune

 qc 
C

4 lc2  ln p C

5 K2 qc
m2 7 5 4’ 4 2’
3 pc

VL1 3
BI pi 2
6
m1 6
2 lc1 pv 1 lc2
7 m1 8 1’
K1 q0 lc1
VL2
V 1 i5=i6 i5’ i1 i4
8 i

q0

Bilanţul termic al BI:

m& 1 ⋅ i2 + m& 1 ⋅ i5 + (m& 2 − m& 1 ) ⋅ i6 = m& 2 ⋅i 3 + m& 1 ⋅ i7 [kW ] ⇒

m& 2 i2 − i7 + i5 − i6 i2 − i7
⇒ µ= = = >1
m& 1 i3 − i6 i3 − i6

Puterea frigorifică specifică:

 kJ 
q0 = i1 − i8  
 kg 

Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care

circula prin treapta de joasă presiune (I):
P  kJ 
l2tr = c = lc1 + µ ⋅ lc 2 = i2 − i1 + µ ⋅ (i4 − i3 )  
m& 1  kg 

Eficienţa frigorifică a ciclului:

Q q q0 i1 − i8
εf = 0 = 0 = =
Pc l2tr lc1 + µ ⋅ lc 2 i2 − i1 + µ ⋅ (i4 − i3 )
 Schema şi ciclul IFCMV cu trei trepte de comprimare
qc+qSR  qc+qSR 
C - SR ln p
7 6 lc3 
6
pc 7 6
VL3 K3 7' 6'
2 5 lc3
9 4
m3 p”i
8 4 8 5
lc2 
BI2
p’i 11 3 lc2
9 K2 ' 10
m2
VL2 3 12
pv 1' lc1
2 q0 1
10 lc1
BI1
11 i
m1 K1
Presiunile intermediare de compresie:
VL1 V  p 'i = pv ⋅ pc
1  [bar ]
12  p"i = p 'i ⋅ pc
q0

Bilanţul termic al BI1:
m& 2 i2 − i11
m& 1 ⋅ i2 + m& 2 ⋅ i10 = m& 1 ⋅i11 + m& 2 ⋅ i3 [kW ] ⇒ µ1, 2 = = >1
m& 1 i3 − i10

Bilanţul termic al BI2:
m& 3 i4 − i9
m& 2 ⋅ i4 + m& 3 ⋅ i8 = m& 2 ⋅i 9 + m& 3 ⋅ i5 [kW ] ⇒ µ 2,3 = = >1
m& 2 i5 − i8

Puterea frigorifică specifică: q0 = i1 − i12 [kJ kg ]

Sarcina termică specifică la condensator-subrăcitor:
qc − SR = i6 − i7 [kJ kg ]

Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care
circula prin treapta de joasă presiune (I):
P m& ⋅ l + m& 2 ⋅ lc 2 + m& 3 ⋅ lc3
l3tr = c = 1 c1 = lc1 + µ1, 2 ⋅ lc 2 + µ1, 2 ⋅ µ 2,3 ⋅ lc 3 =
m& 1 m& 1
= (i2 − i1 ) + µ1, 2 ⋅ (i4 − i3 ) + µ1, 2 ⋅ µ 2,3 ⋅ (i6 − i5 ) [kJ kg ]

Eficienţa frigorifică a ciclului:
Q q i1 − i12
εf = 0 = 0 =
Pc l3tr (i2 − i1 ) + µ1, 2 ⋅ (i4 − i3 ) + µ1, 2 ⋅ µ 2,3 ⋅ (i6 − i5 )
 Schema şi ciclul IFCMV în cascadă

 qc 
C
T
3s 2s lc,s 
ms C 2s

VLs Ks 2’s 2
Vs - Ci 3s i
Tc
4s 1s 2’i
2i lc,i  3i 1s
3i Tv
4s
1i
Ki 4i
VLi
q0
mi V
4i 1i
s
q0

Sarcina termică a schimbătorului vaporizator-condensator:

QVs −Ci = m& i ⋅ qc ,i = m& s ⋅ q0,s [kW ]
 kJ  m& s qc ,i i2i − i3i
qc ,i = i2i − i3i ; q0,s = i1s − i4 s  kg  ⇒ µ = = =
  m& i q0,s i1s − i4 s

Puterea frigorifică specifică (în cascada inferioară):
 kJ 
q0 = i1i − i4i  
 kg 

Sarcina termică specifică la condensare în cascada superioară:
 kJ 
qc = i2 s − i3 s  
 kg 

Lucrul mecanic specific de comprimare (raportat la debitul de agent
frigorific din cascada inferioară):
P m& i ⋅ lc ,i + m& s ⋅ lc ,s
l= c = = lc ,i + µ ⋅ lc ,s = i2i − i1i + µ ⋅ (i2 s − i1s )
m& i m& i

Eficienţa frigorifică:
q i1i − i4i
εf = 0 =
l i2i − i1i + µ ⋅ (i2 s − i1s )
 Calcul termic al IFCMV

Datele necesare pentru efectuarea calcului termic:

o Puterea frigorifică, Q0 [kW];

o Temperatura de vaporizare, tv [ºC];
o Temperatura de condensare, tc [ºC];
o Gradul de subrăcire, ∆tSR [ºC] (t SR = t c − ∆t SR );
o Gradul de supraîncălzire, ∆tSI [ºC] (t SI = t v + ∆t SI ) ;

Cu ajutorul datelor de intrare, al diagramelor şi tabelelor, se stabilesc

parametrii de stare ai agentului frigorific în punctele caracteristice ale ciclului
frigorific.

Debitul masic de agent frigorific:

Q  kg 
m& = 0  
q0  s 

Debitul volumetric de agent frigorific:

&  m3 
V = m& ⋅ v  
 s 
unde v este volumul specific al vaporilor aspiraţi în compresor, în [m3/kg];

Cilindreea compresorului (volumul descris în unitatea de timp de pistoane

la cursa lor de aspiraţie):
V&  m 3 
C=  
λ  s 

unde λ este factorul de debit al compresorului:

λ = λm ⋅ λl ⋅ λin ⋅ λet = λi ⋅ λin ⋅ λet , unde:

λm este coeficientul spaţiului mort;

λl - coeficientul de laminare;
λi - coeficientul indicat, λi = λm ⋅ λl ;
T
λin - coeficientul de încălzire, λin ≈ v ;
Tc
λet - coeficientul de etanşare λet ∈ (0,96 ÷ 0,98 ) .
 Coeficientul indicat, denumit şi randamentul volumetric al compresorului:
 1

 pc   pc 
λi = f   = 1 − c ⋅   − 1 ,
 m

 pv  p
 v  
V
unde c = 0 este coeficientul spaţiului mort, c ∈ (0,01 ÷ 0,08)
V
m – exponentul politropic, m ∈ (0,9 ÷ 1,1)
V0 – volumul spaţiului mort;

Volumul cursei pistonului:

π ⋅d2
V= ⋅ s , unde d este diametrul cilindrului iar s cursa pistonului;
4

Sarcina termică a condensatorului:

Qc = m& ⋅ qc [kW ]

Puterea termică a subrăcitorului:

QSR = m& ⋅ q SR [kW ]

Puterea efectivă a compresorului, necesară pentru alegerea motorului de
antrenare:

m& ⋅ lc ,s m& ⋅ lc
Pe = = [kW ]
ηi ⋅ η m ηm

p 
ηi = f  c  este randamentul indicat al compresorului;
 pv 

η m = f (V&h ) - randamentul mecanic al compresorului;

Debitul agentului de răcire:

Qc  kg 
m& a ,c =  s 
c pa ⋅ ∆t a ,c
QSR  kg 
m& a ,SR =
c pa ⋅ ∆t a ,SR  s 