Determinarea constantei elastice folosind un pendul

elastic
1. Teoria Lucrarii
Experimentul prezentat are ca scop determinarea constantei de elasticitate a unui
oscilator, mai precis, al pendulului elastic. Vom intreprinde acest lucru prin verificarea relatiilor
intre perioada pendulului elastic si masa, respectiv constanta de elasticitate. Vom parcurge acest
lucru si prin estimarea modulului de elasticitate al cauciucului.

Numim pendul elastic un sistem alcatuit dintr−un corp relativ dens, atasat de un corp aproape
perfect elastic si avand masa neglijabila.

Legea perioadei pendulului elastic este:

· m = masa corpului prins de resort ;

· k = constanta de elasticitate a resortului.

In experimentul de fata, am utilizat mai multe benzi elastice, realizand astfel un

sistem de resorturi grupate in serie, cu o constanta K=k/n, unde „k” este constanta de elasticitate
corespunzatoare unitatii,iar „n” numarul de elemente din serie.

Din acest motiv, relatia definita anterior devine .

Dupa cum vom mentiona ulterior, a fost necesar sa recurgem la oscilatii

intretinute,intrucat majoritatea oscilatoarelor au pierderi energetice, mai mici sau mai mari, in
functie de calitatea materialelor folosite si de mediul de utilizare.Aceste pierderi conduc la ceea
ce se numeste amortizare, adica atenuarea miscarilor de oscilatie, intr-o anumita perioada de
timp.

Teoretic, oscilatiile unui punct (sistem) material inceteaza dupa o perioada

aproape infinita de timp, insa in practica aceasta perioada este foarte scurta, deoarece daca
amplitudinea scade sub o anumita valoare, miscarea intregului ansamblu devine imposibila.

Energia transmisa unui sistem oscilant,in cazul amortizarilor, este cheltuita ca lucru
mecanic necesar invingerii fortlor rezistente amintite anterior, fiin astfel necesara alimentarea cu
energie din exterior.Daca sursa energiei face parte din sistem, atunci acesta se numeste
autooscilant (ex.: ceasornicul cu pendul).
2. Materiale si mod de lucru
Se vor face 3 masuratori pentru fiecare masa pusa pe carlig pentru care se vor masura numar
de oscilatii in 3 intervale de timp dupa care

Ca mod de lucru, am realizat 15 masuratori, intretinand oscilatiile prin miscari repetate ale mainii
de care era agatat resortul.

Materialele folosite au fost:

· benzi elastice de aceleasi dimensiuni;

· corpuri rigide de mase variabile;

· cronometru;

3. Rezultate experimentale
Masa Numarul
Timpul Perioada Perioada
Nr crt corpului de Perioada
(sec) la patrat medie
(grame) oscilatii
1 10 10 20 0.5 0.25
2 10 15 34 0.44 0.19 0.20
3 10 20 47 0.42 0.17
4 20 10 17 0.58 0.33
5 20 15 25 0.6 0.36 0.35
6 20 20 33 0.6 0.36
7 30 10 14 0.71 0.5
8 30 15 20 0.75 0.56 0.54
9 30 20 26 0.76 0.57
10 40 10 10 0.9 0.81
11 40 15 17 0.88 0.77 0.77
12 40 20 23 0.86 0.73
13 50 10 10 1 1
14 50 15 15 1 1 1
15 50 20 20 1 1
4. Prelucrarea datelor si rezultate

Din ultimul grafic se poate deduce „k”, intrucat, conform si formulei deduse din

ecuatia , ,deci x/y in cazul nostru. Astfel, valorile lui „k” variaza intre 5.8
si 4.2, deci media este 5.

5.Erori
Posibilele surse de erori in determinarea experimentala de mai sus pot fi constituite de 1 sau mai
multe cause dintre cele ce urmeaza: masurarea incorecta a intervalului de timp ∆t, cronometru
neetalonat corect, erori de calcul.