-

MANAGEMENT
CURS
ANUL III, SEMESTRUL II
1. INTRODUCERE
Este banal cand afinnam ca nu exista om perfect, cu atat mai mult cu cat criteriul "perfectiunii"
pentru care nu exista definitie unanim acceptata, ramane in continuare o problema de "punct de vedere".
Daca adaugam faptul ca si punctele de vedere sunt tot a oamenilor imperfecti, notiunea de "perfectiune"
ramane, la nivelul dimensiunii umane, 6 notiune relativa.
0 intreprindere, de fapt, este in primul rand un grup de oameni care colaboreaza in finalizarea
unor actiuni dispunand de diverse mijloace si materii cu care si asupra carora actioneaza in mod
premeditat. Deci, sigur putem afirma, ca intreprinderi "perfecte" sau perfect echilibrate nu exista.
Doar in conceptia noastra, concretizata de regula printr-un plan sau proiect, apare intreprinderea
orgartizata mai mult sau mai putin perfect si asta dintr-un punct de vedere adoptat de noi, drept oportun
--------intr-un context dat. Cursul cu titlul adoptat unnareste sa ofere o multime de informatii- privind acest-
context, variabil in timp si intr-o prmanenta transformare calitativa cu viteza crescanda.
Contextul acesta este mediul fizic, economic, juridic, administrativ, etc. in care fiinteaza
intreprinderea respectiv unitatea de constructiL Deosebim un mediu exterior unitatii si un mediu interior,
ambele fiind abordate intr-o conceptie sistemica, urmarindu-se descrierea componentelor acestor sisteme,
organizarea structurala, relatiile dintre componente, obiectivele catre care sunt conduse, respectiv regulile
dupa care pot fi conduse cu succes aceste sisteme. Organizarea intreprinderii nu poate fi considerata
niciodata definitiva, ea reprezinta un proces continuu care trebuie aliniat la schimbarile permanente ale
mediului si conditiilor din interiorul si din afara intreprinderii. De alt fel esenta organizarii consta in
. '
insusirea acesteia de a fi permanent dinamica, dar nu trebuie sa se adapteze pasiv viitorului ci sa participe
activ la influentarea (modelarea acesteia).
In prezent asistam la reconsiderarea fundamentala a conceptelor, principiilor si regulilor cu care
putem efectua studiul organizarii atat la nivel macro cat si la nivel microeconomic. D_e_aceea inmanuals-:-
"a-renuntat 'la cnotiunile si- aspectele cu grad mare de perisabilitate,--an\:niiite noti1mi au fost amintite in
context istoric insistandu-se la evidentierea acelor parametrii utilizabili in perioada de tran7itie si in
contextul trecerii catre o economie de piata.
Manualul urmareste programa analitica a disciplinei de "Organizarea si conducerea unitatilor de
constructii" predata studentilor la forma de invatamant ingineri, a Facultatii de constructii din cadrul
. __ lJll.iv:ersitatii.:'Politehnica" din.Timisoara.- - -- "-- "- -
Continutul manualului acopera aspectele de organizare structurala a domeniului constructiilor si
investitiilor, a unitatilor de constructii si aspectele de conducere ale acestora. Analiza procesului de
productie si functiile de executie aferente in constructii fac obiectul disciplinei de Ingineria organizarii
productiei. Fata de spatiul editorial acordat pentru manualul de fata autorul a urmarit prezentarea celor
mai importante notiuni si aspecte utile studentilor (si nu numai lor) care doresc o incursiune in domeniu.
Autorul multumeste pe aceasta cale pentru sugestiile pertinente si amicale primite din partea
referentilor de specialitate prof. dr. ing. loan RADOSLA V, prof. dr. ing. loan Gh. PUGNA, si prof. dr.
ing. Horia POP A, deasemeni colegului oonf. dr. ing. Paun ALAN pentru rabdarea avuta la lectura
manuscrisului iar pentru grafica doamnelor Aretina MlRCEA (desene) si Lucia RAFIROIU
dactilografiere.
2. NOTIUNI GENERALE
In titlul adoptat cursului, se intalnesc doua notiuni: organizarea si conducerea. Sale definim:
Organizarea este stiinta care se ocupa cu studiul regulilor, tehnicilor si metodelor in vederea
asigurarii si folosirii cat mai rationale a tuturor resurselor necesare realizarii in conditii optime a unui
anumit obiectiv.
Conducerea este un complex de actiuni prin care se stabileste un scop, fata de care se precizeaza
modul de folosire al resurselor, se declanseaza activitatea sistemului, se intretine si controleaza
aceasta activitate.
Aceste definitii nu sunt unice, literatura ofera [3], [15], [72] numeroase definitii din diverse punc
devedere.
5
Din punct de vedere etimologic cuvantul "organizare" provine din grecescul "organon"
1nseamna "instrument". Din acesta provin notiunile de "organe de masini" sau "organ administrativ" etc
Daca nu-l privim ca substantiv, ci ca un verb "a organiza" atunci in sensul cuvantului grecesc, ar 11
obtinerea unui instrument pentru a realiza ceva, a unei reguli sau metode pentru atingerea scopului. Se
vede ca suntem in prezenta unei actiuni care se deruleaza in timp si a carei finalitate nu ne est
indiferenta, de aceea trebuie "condusa" si controlata aceasta actiune.
Intrucat atributul de "eficient" este specific actiunilor umane, conducatorul actiunii trebuie sa
urmareasca toate aspectele calitative si cantitative ale transformarilor ce au loc in sisteln, sa convinga si s
determine participantii la actiune sa sprijine actiunea astfel, ca starile succesive ale sistemului sa tinda
totdeauna catre optimul momentan posibil.
Un astfel de "conducator" in acceptipnea descrierilor din literatura de specialitate de limb
engleza este un "manager". Astfel am ajuns la o alta notiune foarte raspandita pe plan mondial, anume
--------------notiunea de ''management",-care deasemenea .are foarte-multe- definitii. -Sa-ne-oprim la.urmatoarF
definitie:
Managementul este stiinta care studiaza actiunile umane necesare adaptarii continue a
functionarii unui sistem, fata de efectele generate in aceasta de catre modificarile mediuhii exterior.
Termenul din limba engleza ''management" este considerat de lingvisti intraductibil [23], [33]
provine din verbul "manage" avand eel mai sintetic echivalent romanesc, in sensul lui arhaic, verbul "a
struni". V eacuri de:- a randul, verbul "to manage" cu substantivul derivat "management" a ramas fix<''" ,_____
limba engleza cu sensul initial de "a manui", "a struni" caii (in manej) [45] si un sens mai abstract de
chibzui" corect relatiile cu diverse lucruri sau fiinte in vederea obtinerii unui rezultat corespunzator.
Asupra verbului "to manage" a exercitat o influenta mare vechiul verb francez "menager" cu sensul
cruta ceva sau pe cineva, a nu extenua puterile cuiva pentru a obtine astfel de la el maximum c
randament.
Obiectul specific al stiintei managementului este unitatea (intreprinderea) socil;ll_ - economil
privita ca un sistem com pus din fiinte umane [ 45]. -
Cele de mai sus permit observatia ca notiunea de management ar acoperii notiunile de organizare
si conducere si atunci titlul cursului de fata putea fi: "Managementul unitatilor de constructii-
Managementul am putea spune ca are o vechime doar de 100 de ani, prima lucrare "Managerne
stiintific" a lui F. W. Taylor a fost publicata in 1881, cu toate ca si inaintea lui au existat conducatori cu
calitati de "manageri". Fara indoiala cauza profunda a aparitiei si dezvoltarii managernentului rezida
natura sociala a raporturilor umane. Aceste raporturi au capatat de-a lungul timpului o importanta din ,
in ce mai mare, de evolutia lor a depins si va depinde eficienta economica a unei societati.
Exista parerea impartasita de multi specialisti ca succesul japonez, printre altele, are la ba,
tocrnai acel comportament liber consimtit de la muncitor pana la seful firmei, favorabil unui climat 1 :
munca de inalta calitate si eficienta.
Intrudit continutul cursului din motive didactice pentru domeniul constructiilor conti-:
preponderent aspecte de organizare si intrucat disputa intre .specialistii in organizare si conducere i
lingvisti nu este incheiata privind denumirea si continutul cuvantului "management" [23], [33], s-a
titlul cunoscut. In viitorul apropiat vor apare si alte notiuni pentru care va trebui rezolvat cu hotarare i
curaj, fara tergiversari. Probabil ca acest curaj, va fi mai indreptatit de sentimentul caprin autoinstru:._.!
am devenit "ceva mai mult manageri" decat sefi.
In definitia organizarii s-a folosit si notiunea de resursa prin care intelegern oarneni, materia ,
utilaje, energie si informatii. Prima resursa, oarnenii, reperzinta componenta cea mai importanta, fiLJ
totodata factorul activ care actioneaza in societate afisand comportarnente si o scara a valorilor in func!i_e
de nivelul socio - cultural propriu. Celelalte resurse au si un echivalent sintetic, banii. Deasemeni ! 1
afirmat ca organizarea este o stiinta. Acest lucru este adevarat intrudit: are un domeniu propriri -...e
cercetare, are metode si instrumente adecvate pentru cercetare si are la baza doua marimi de stare:
C - cantitatea de executat dintr-un proces de munca
NT- norma de timp sau timpul de munca socialmente necesar pentru executarea unei unitati u.e
masura din procesul in cauza.
Produsul celor doua marimi va da volumul de munca necesar:
C x NT= Vmn (2.1)
Acest volum de munca necesar poate fi considerat ca un moment rezistent care trebuie invins ..cu
un moment activ, in care "forta" este resursa (omul sau masina) cu care se efectueaza munca notat cu
6
iar "bratul fortei" este durata de folosire a resursei, notat cuD. Produsul acestora va fi volumul de munca
efectiv:
RxD=Vme (2.2)
Pentru ca procesul de munca sa se realizeze trebuie sa avem:
Vme ~ Vmn (2.3)
Din punct de vedere al organizarii, este suficienta situatia "la limita" adica:
Vme = Vmn (2.4)
Cum volumul de munca necesar este o cunoscuta, pe baza relatiei 2.4 putem scie "la limita":
Vmn=RxD (2.5)
care este o ecuatie cu doua necunoscute, R si D. Pentru a scapa de nedeterminare de regula vom alege o
valoare pentru una din necunoscute, si astfel va rezulta cealalta. -
Sa discutam si unitatile de masura ale marimilor din relatiile 2.1 si 2.5.
----------c se masoara in unitati de masura fizice in functie-de-natura procesului de munca..--
De exemplu. procesul de munca este o sapatura manual a care se masoara in m
3
, iar NT este
precizata in tabele fiind de 3 om- ore pe m
3
Atunci pentru o cantitate de 4m
3
de sapatura volumul de
munca necesar va fi:
Vmn =4m
3
x 3om- ore/m
3
=12om- ore
intrucat resursa este o variabila discreta (numai numere intregi) numarul total de variante posibile
la rezolvarea ecuatiei 2.5, la limita poate fi 12, dar de regula sunt mai putine de 12. lata cateva:
12 om - ore = 2 om x 6 ore
12 om - ore = 3 om x 4 ore
12 om- ore = 12 om x 1 ora
Ultima posibilitate trebuie privita cu susptcmne intrucat trebuie sa ne punem intotdeauna
intrebarea cand alegem resursa- "oare in spatiul destinat sapaturii vor incapea toti 12 oameni?" Deci iata
inca o "restrictie" care va diminua numarul solutiilor posibile. _ _
Daca sapatura arfi mecanizata NT se masoarain utilaj __:ore pe m
3
; iar Vm
0
se -va m a s u ~ a in ut ore.
Numarul total de solutii teoretic posibile este 12, dar din acestea se va cauta cuplul optim R x D
care rezolva problema tinand cont si de restrictii. Generalizand, putem afirma urmatoarele drept
concluzie: Organizarea este si o stiinta a optimizarii fiind in permanenta in cautarea solutiei optime pentru
contextul dat.
2.2. Conceptul de optim in organizare si conducere
Conceptul de optim poate fi regasit nu numai in domeniul organizarii si conducerii activitatii din
constructii, ci in marea majoritate a disciplinelor stiintifice. Problemele de. optim reprezinta una din
dominantele preocuparilor contemporaneitatii.
in stiinta organizarii si conducerii, optimul reprezinta acea solutie din eel putin doua posibile, care
este cea mai buna, in sensul ca permite eel mai bineindeplinirea functiei scop [4]. in definirea notiunii d'
optim, apar dificultati in primul rand legate de stabilirea unui criteriu de optimizare (de maximizare sat
minimizare). in practica, de regula coexista mai multe criterii uneori cu tendinte contradictorii, situatie de
echivoc pentru luarea unei decizii de catre conducere.
In a1 doilea rand, optimul este indisolubil legat de subiectul sau domeniul la care se aplica. Apar
problema "partii si a intregului" [67] a optimului local si a optimului global. Aceste dificultati isi gasesc
abordare corespunzatoare in conceptia sistemica, in care optimul se defineste in raport cu sistemul, fiin
mai in totdeauna multicriteria! urmarind dezvoltarea armonioasa si multilaterala a intregului sisten
_Deasemeni optimul trebuie determinat in mod evolutiv ca o categorie temponil.a. Starea la ull moment d:
a unui sistem depinde de starile care au precedat-o in timp si la randul sau cu efecte asupra staril(
ulterioare si toate aceste consideratii pentru un orizont de optimizare.
Un alt aspect vital al problemei de optim in conducerea sistemelor este timpul de raspuns ut
Unui raspuns optim tardiv, ii este preferata o solutie din multimea suboptimala dar obtinuta in timp ut
Pentru a satisface aceste pretentii aparatul matematic folosit este eel a1 cercetarii operationale aju1
inevitabil de mijloace moderne de calcul electronic de mare performanta. Nu mai putin important e ~
faptul ca, in situatii cand calculele matematice pentru gasirea optimului sunt prea laborioase, este ut
precizarea probabilitatii de a fi optim a portofoliului de solutii suboptime. Organizarea este. mai putir
stiinta a certitudinii si mai mult a maximelor de probabilitate [27].
7
Din literatura de specialitate tehnica s1 economica se pot sintetiza trei directii pricipale
dezvoltare pentru problemele de optim [4]:
1. Optimul tehnologic;
2. Optimul economic (e:ficienta economica a unitatilor productive);
3. Optimul praxiologic.
Optimul praxiologic, priveste optimul din punct de vedere al actiunii rationale a conducerii s1
organizarii, praxiologia fiind teoria generala a actiunii umane e:ficiente [39].
2.3. Reprezentarea cibernetica
In de:finitiile si consideratiile facute mai sus notiunea de sistem a fost folosita fara a fi definite
Deci, prin sistem intelegem o multime de elemente eterogene si relatiile dintre ele, multimea
. ----manifestandu-se ca un tot cu caracteristici proprii speci:fice. -- ------
Obiectul de studiu al organizarii si conducerii unitatilor de constructii este intreprinderea ca flint
colectiva unde perzenta factorului uman este hotaratoare. Deasemeni putem a:firma ca din ce in ce mai
mult se pune problema cautarii optimului praxio1ogic, formu1andu-se criterii de natura eco1ogica I--
nive1ul socio - antroposferei
1
pe langa criteriile de optim economic si tehno1ogic, tinandu-se seam a d
toate actiuni1e acesteia asupra mediu1ui exterior. Aceasta interactiune a intreprinderii cu mediul exterior
cat si toate procesele interioare care se deruleaza conduse prin deciziile factorului uman pot fi
studiate cu sanse de succes considerand intreprinderea ca un sistem in sensul definitiei de mai sus. De tat
acest sistem al interprinderii este un sistem viu foarte complex.
Studiul unor astfel de sisteme este ingreunat datorita multor factori activi neizolabili, a care
stabilitate in timp este redusa. Pattemul metodologic ( cadrul metodologic general de studiu) are aspec'
speci:fice intrucat apare subiectivitatea si va1oarea
2
[9].
In aceste conditii model area matematica are posibilitati_limitate si. trebuie. completata cu metoc
-psihologice prin care se pot influenta, c6nduita, intentia, vointa., comportarnentul, morala si aspiratii
oamenilor de pe toate nivelele ierarhice, dar mai ales la nivelul de baza al executiei.
Pentru a putea simboliza sistemul intreprinderii si a evidentia unele componente importante vo]-
apela la facilitatile oferite de cibernetica
3
si vom reprezenta sistemul unitatii productive cain Figura 2.
in care X, G (s), Y si Z sunt niste cuantificatori dupa cum urmeaza:
Fig. 2.1
X - resurse exteme "input" sau intrari in SistetD
G(s)- resurse interne sau capacitatea de transformare a sistemuh:.
Y - rezultatele sistemului "output" sau iesirile
Z - obiectivele sistemului
Din structura sistemica a figurii 2.1. rezulta doua relaL
importante:
Y
Y :::;Q(s) x X
(2.6)
(2.7)
2.4. Energia si actiuni1e de organizare
Productia, de orice natura, este un schimb de energie si substanta cu natura inconjuratoare, energ :
fiind un factor de baza al tuturor transformarilor. Energia poate :fi: energie libera si energie legata [24].
Energia Iibera este disponibila a fi folosita. Energia chimica a carbunelui, de exemplu, es :
disponibila pentru noi ca prin procesul de ardere sa se transforme in caldura si cenusa. Carbunc
reprezinta o resursa, o energie ordonata, organizata de care putem dispune.
Energia legata este cea pe care n-o mai putem folosi, ea s-a disipat in sistem, s-a repartizat haot! ,
o energie dezorganizata, inutilizabila, cum ar fi de exemplu, cenusa carbunelui dupa ardere si
raspandita fara rost in atmosfera, irosita. Acestea din urma sunt deseuri.
Aceste procese energetice la scara omului cunosc o singura directie; de la starea de energie libe 1
catre cea de energie legata (Fig. 2.2.). Cantitatea totala de energie pe ansamblul sistemului nu
1
Sistemul global al naturii poate fi privit avand 3 niveluri organizatorice: nivelul mediului abiotic (studiaza stiintele naturii
inerte, nivelul biosferei ( studiaza stiintele naturii vii) si nivelul socio - antroposferei ( studiaza stiintelesocio - umane)
2
Valoarea trebuie lnteleasa In sensu! "tipurilor de valori" constient.recunoscute de societate dependente de nivelul socio-
cultural al acesteia.
3
Cibernetica se ocupa cu studiul tuturor sistemelor imaginabile comandate sau reglate prin informatii comunicative.
8
schimbat conform legii conservarii materiei si energiei acesta fiind primul principiu al termodinamicii si
este in cocncordanta cu legile mecanicii.
ENERGIE LIBERA
( organizata)
RESURSE
Fig. 2.2.
ENERGIE LEGATA
( dezorganizata)
DESEURI
Acest proces de transformare unidirectonal nu poate fi infrant, dar avem motive sa ne preocupe
franarea lui, pe cat posibil, intrucat energia resurselor noastre de orice fel este finita.
Ratiunea preocuparii de a frana acest proces unidirectional poate fi ilustrata pe exemplul urmator.
Sa consideram un vas inchis avand in interior un lichid la o anumita temperatura care reprezinta
-- ---Un-sistem termodinamic inchis. -Pierderea de cal dura a lichidului din-vas se
din Fig. 2.3. Daca vom depune un efort in plus prin termoizolarea vasului adica un consum de energie
pentru franarea pierderii obtinem curba 2. lnsumand cele doua curbe, ambele fiind de fapt un consum de
energie, obtinem curba 3 a consumului total care are un minim pentru un grad optim de franare.
grad de franare a
pirderii de energie
consum total de
energie
cmin
grad de franare
Fig. 2.3.
grad optim de
fran are
grad de
fran are
Curba 3 permite sa formulam o concluzie importanta privind ratiunea actiunii de organizare.
" Actiunile de organizare trebuie sa urmareasca realizarea unui astfel de grad de franare a disiparii, a
pierderii de energie, care sa asigure un consum minim de energie pe ansamblulintregului sistem.
Aceasta concluzie are caracter de generalitate si poate fi extrapolata si pentru alte domenii de
activitate dar:
sa ne aducem aminte definitia "managementului" precizata la punctul 2.1 unde se eriunta necesitatea
adaptarii continue a functionarii sistemului fata de efectele mediului exterior. Aceasta adaptare
continua presupune o actiune umana constienta si avizata nici prea slaba si nici exagerata, adica
optima, pentru ca functionarea sistemului sa se inscrie pe o spirala evolutiva, dar in conditii
"rezonabile" ale consumului total de energie libera, de orice fel, umana sau materiala.
in al doilea rand daca consumul total de energie libera este mai redus, disponibilul ne va ajunge pc
mai mult timp;
in al treilea rand eficienta actiunii de organizare am putea-o masura prin ponderea cantitatii de energi
libera pe care in timpul transformarii ei o putem folosi in anumite scopuri ale noastre utile ( d
exemplu a produce lucru mecanic), fata de cantitatea de energie legata din "deseuri".
2.5. Entropia si procesul economico- productiv
in paragraful anterior s-a discutat aspectul procesului energetic de tranzitie unidirectionala de la
forma organizata la una dezorganizata, haotica a energiei.
Ultima observatie a paragrafului 2.4. ne ajuta sa formulam notiunea de entropie ca fiind un indi,
al cantitatii relative de energie legata dintr-o structura izolata sau, mai exact, al gradului de neuniformit;:
cu care energia este repartizata intr-o astfel de structura [24]. Cu alte cuvinte: .
entropie inalta inseamna o structura in care toata.energia sau majoritatea ei este legata, iar
entropie joasa inseamna o structura in care toata sau majoritatea energiei este libera.
9
Legea entropiei este de fapt al doilea princtpm al tennodinamicii (si este in contradictie cu
principiile mecanicii clasice) si reprezinta generalizarea unui fapt comun: caldura se deplaseaza totdeaun
de la sine, de Ia corpul mai cald spre eel mai rece si niciodata invers. Entropia universului, ori a unta
structuri izolate, creste permanent si irevocabil (24].
Putem spune cain univers exista o degradare calitativa continua si irevocabila a energiei libere i
energie legata. Observatia ca energia Iibera este o structura ordonata, iar energia legata este o repartizare
haotica, a perm is o interpretare moderna a acestei degradari drept o transformare continua a "ordinii" _in
"dezordine".
Exemplul energiei solare arata ca degradarea entropica se produce continuu de Ia sine indiferent
daca energia Iibera este folosita sau nu, de fiinte inteligente, pentru a produce de, exemplu, lucru mecaniP---
Daca analizam cuvantul "entropie" aflam ca se compune din. "en" = in si "trope" = orientare (i
limba greaca) introdus fiind de fizicianul german Rudolf Clausius in anu11865 si avand o definitie in sens
___ __:fizic destul de complicata: ~ o masura a energiei nedisponibile dintr-tin .sistem termodinamic inchis legat-
de starea sistemului in asa fel meat o modificare a masurii variaza cu modificarea raportului dintl
cresterea caldurii absorbite si temperatura absoluta la care este absorbita" [24].
Ideile lui Ludwig Boltzman care au generat "tennodinamica statistica" (introducand notiunea c-
probabilitate) au declansat ulterior numeroase interpretarii ale notiunii de entropie
1
si in domenii din afat
fizicii. In prezent Legea Entropiei este recunoscuta ca o lege a naturii tot atat de independenta ca legea
atractiei universale.
Legea entropiei poate fi considerata cea mai mare transfonnare suferita vreodata de fizic::t
marcheaza recunoasterea existentei schimbarilor calitative din univers [24] .. Baza materiala a vietii este un
proces entropic, adica orice structura vie isi mentine starea de cvasiechilibru absorband din m e d ~
entropie joasa si transformand-o in entropie inalta.
0 fiinta vie poate evita degradarea entropica a propriei structuri, dar nu poate impiedica cresterea
entropiei intregului sistem compus din structura ei si mediu. Dealtfel entropia unui sistem creste, ~
general, mai repede in prezenta vietii decat in absenta ei, si asta cu atat mai mult cand apare si spec
umana care este 1ntr-o permanenta competitie pentru a obtine cat mai multa entropie joasa (energie libera)
In procesul biologic, omul ca orice alta fiinta, foloseste numai instrumentele endosomatice ( ce--
cu care a fost inzestrat de la natura). In procesul economic- productiv insa, omul foloseste si instrumen
exosomatice adica acele scule si mijloace pe care si le-a confectionat pentru a putea smulge de la natura
cat mai multe resurse -cu un efort cat mai mic. In procesul economic Iupta se da pentru entropia joas--
procesul in ansamblul sau fiind pur entropic si o caracteristica a tuturor proceselor economice es
ireversibilitatea, aspecte reiesite din analogii cu modele biologice si nu mecanice. Alfred Marschall a fost
eel care a intuit ca biologia si nu mecanica este o adevarata Mecca a economistului. Legea entropiei apa--
1
Dupa Boltzman entropia S a unui gaz izolat cu N molecule prin care se descrie o masura a dezordinii este:
S = k x In W, k fiind constsnts lui Boltzman iar
W = N! I (N1! X N2! x .. Nm!) in care:
W = coeficient combinatoriu din calculul probabilitatilor pentrucare putem sa spunem ca este un parametru de dezordine sau
probabilitatea ca sistemul sa existe in starea in care se gaseste, raportat la toate starile posibile in care s-ar putea gasi
Ni = reprezinta repartitia moleculelor de gaz intre m stari posibile
. In domeniul informatiei Claude E. Shannon (1948) [ 40] leaga notiunea de entropie de cea de cantitate de inforrnatte
H. Cantitatea de informatie este inversul entropiei. Pentru structuri sau sisteme care au stari echiprobabile (p= 1/m, unde p =
probabilitatea, m fiind numarul de stari) avem:
H = log m = - log p
Pentru structuri sau sisteme care nu au stari echiprobabile Pi fiind probabilitatea ca sistemul sa se afle in starea i a vern:
m
fi = L Pi log. Pi unde
a = baza logaritmului (poate fi 2)
probabilitatea fiind:
i)l
p = limNa-+oo Ne INa ,
Ne = numarul de cazuri c.nd fenomenul apare efectiv;
Na = numarul de cazuri cand fenomenul poate sa apara.
Exista conditia ca
m
L Pi=1
i)l
in care
Se cade sa adaugam o precizare, entropia nu este probabilitate, ease masoara cu ajutorul probabilitatii.
10
drept cea mai economica dintre toate legile naturale, Legatura ei cu procesul economic scoate in evidenta
aspecte hotarat calitative ale acestui proces [24].
2.5.1. Principiul nedeterminarii entropice
Acest principiu apare ca o caracteristica fundamentala a realitatii. Primul princ1pm al
termodinamicii (legea conservarii materiei si energiei) spune ca odata cu trecerea timpului e n ~ g i a totala a
sistemului ramane constanta.
AI doilea principiu (Legea Entropiei) spune:
repartitia energiei totale in interiorul sistemului devine mai uniforma ( entropia fiind un indice
mediu a1 acestei repartitii)
AI doilea principiu nu spune iilsa:
_ _ _ _________________ "cand" (lace ora) entropia unui anumit sisteminchis.va atinge un anumitnivel; _________ _
"ce se va intfunpla" datorita acestei uniformizari a repartitiei de energie.
Deci principiile termodinamicii lasa destul de multa "libertate" caii pe care o va urma si timpului
in care se va desfasura un proces entropic
1
Aceasta "libertate" o numim nedeterminare entropica [24].
Ceea ce este foarte important sunt consecintele acestei nedeterminari entropice, caci in absenta ei
nici o fiinta nu si-ar putea mentine entropia constanta, iar omul nu ar putea "inversa" entropia din inalta in
JOasa.
Adica in procesul productiv, de exemplu, omul produce otel (cu o entropie joasa) din minereu de
fier si carbune (care au o entropie inalta).
De altfel, orice forma de viata ar fi incapabila sa se aprovizioneze cu energie Iibera din mediul
inconjurator si s-o foloseasca atat de diferit si ingenios pentru a continua sa existe.
Dar trebuie spus ca nedeterminarea entropica ca atare nu asigura existenta nici unei singure fiinte
vii, iar varietatea lor de forme si functii este infinita in domeniul organic .
.. _ Existenta structurilor vii este un "fapt a priori" acceptat drept postulat ca si spatiul si riuiteria.
2.5.2. Principiul aparitiei noutatii prin combinatie
Cum a aparut si apar, totusi, o varietate infinita practic, de forme si structuri vii? Structura
materiala a oricarei fiinte trebuie sa se supuna nu numai legilor termodinamicii ci si tuturor legilor
materiei moarte [24].
In afara termodinamicii, celelalte legi clasice nu lasa nimic nedeterminat ( cu exceptia mecanicii
cuantice legat doar de variatii aleatoare), deci variabilitatea fiintelor vii ramane sa fie solutionata, la
aceasta ora, gratie principiului aparitieinoutatii prin combinatie.
Acest principiu actioneaza peste tot cu un grad de diversitate crescatoare de la fizica atomului in
mediu abiotic, catre mediul biosferei, ajungand pentru mediul socio- antroposferei
2
lao complexitatt
deosebita.
2.5.3. Capacitatea de previziune
Capacitatea noastra de previziune sau aspectul determinismului stiintific, este limitata in cea me:
mare masura de principiile nedeterminarii entropice si a aparitiei noutatii prin combinatie. Conform celt
din urma, anumite fenomene din natura au loc pur si simplu fara a avea o "cauza eficienta" sau un "sco
final". Realitatea lor poate fi verificata prin observatii repetate, nu prin rationament.
In Caz:Ul omului, este evident, ca in actiunile lui au un scop, care 11 determina sa gandeasc
' parametri problemei si sa sctioneze in asa felincat sa-si maximizeze satisfactia in conditiile date.
Dezideratul poate fi atins, de regula daca omul isi face un plan de actiune, ori acest lucru are dre
prima conditie posibilitatea de a prevedea integral comportamentul materialului sau sistemului asup
caruia vrei sa actionezi pentru un interval de timp mai indelungat. Numai in aceste conditii modelar,
matematica sau de alta natura va fi plauzibila. La acestea se mai adauga si aspectul "partii intregulu:
1
In ciuda acestui neajuns, Legea Entropieinu este lipsita de putere, ea detennina directia generala a procesului entropic in or
sistem izolat [24].
2
Vezi nota de la paragraful2.3.
11
care a fost fonnulat astfel: "!ntregul nu este niciodata egal cu suma diverselor lui parti" (Max Planck)
1
_,
Aspectele si principiile de mai sus au darul de a limita posibilitatea noastra de previziune stiintific<
Pentru investigatiile in domeniul social cercetatorul trebuie sa aiba inca o calitate numita "empatie'
pentru a avea o sansa in stabilirea macar a directiei aproximative, a tendintei sociale iminente, a afla ce.
simt si ce scopuri au alti oameni.
2.5.4. Concluzii
In finalul acestui grup de notiuni prezentate, concluziile nu epuizeaza toate implicatiile acestor
notiuni in problematica organizarii si conducerii procesului economic - productiv in general.
Intrucat din punct de vedere material procesul economic consta in transfonnarea entropiei joas
( energiei libere) in entropie inalta ( energie legata, "deseuri") si dat fiind ca acesta transformare este
______ ___calitativa irevocabila si voita, in notiunea de valoare economica trebuie..sa-si gaseascalocul: _____ -
resursele naturale;
munca omului si a masinilor;
satisfactia omului ca produs imaterial al procesului economic (fluxul placerii de a trai [24]).
Legatura dintre Legea entropiei si procesul economic - productiv poate nu ne ajuta sa conducer
mai bine un sistem economic dat, dar largeste intelegerea procesului economic si poate invata pe oricine
este doritor ce scopuri sunt mai bune pentru economia noastra.
Legea entropiei ne impune recunoasterea rolului traditiei culturale in procesul econonut
Degradarea entropica, risipirea energiei se produce automat .. peste tot in natura, tocmai de aceea
"inversarea" entropiei, asa cum are loc in orice productie voita, poarta amprenta activitatii cu un sea
precis. Iar modul in care aceasta activitate este proiectata, organizata si executata depinde cu siguranta c
matricea culturala a societatii respective.
Asa se ex plica diferentele dintre unele natiuni dezvoltate inzestrate cu un mediu sarac si u n e ~
natiuni subdezvoltate posedand bogatii naturale din abundenta de exemplu Japonia si unele tari africar
[ 68]. Evolutia exosomatica se desfasoara pe baza traditiei culturale si nu numai pe baza cunostiintelor
telmologice.
Intr-o fonnulare mai sintetica Legea entropiei ne spune ca in natura ordinea tinde in pennanenta f
se transforme in dezordine
3
dar afecteaza nu numai energia ci si structurile materiale.
Sensurile entropiei pot fi multiple. S-a vorbit despre:
Entropia fizica (termodinamica - fiind cantitatea de energie nedisponibila dintr-un siste1
termodinamic izolat;
Entropia poate fi matematica ( exprima gradul de nedeterminare a unui experiment);
Entropia poate fi organizatorica, exprimand gradul de dezorganizare a unui sistem.
Dintre toate vietatile existente pe globul pamantesc eel mai mare consumator de energie liber
eel mai mare producator de entropie inalta este omul.
Avand in vedere cele prezentate rna\ sus am putea da o noua definitie (a II- a) pentru organizarl
Organizarea este stiinta care studiaza modurile de atingere a diferitelor obiective de catre
diferite sisteme cu folosirea resurselor in asa fel incat cresterea entropiei sa fie minima in raport ( ~
rezultatele obtinute.
Procesul economic in ansamblu este pur entropic. Legatura intre Legea entropiei si proces'l:l}
economic este doar un aspect a1 unui fapt mai general, adica Legea entropiei constituie baza economi
vietii la toate nivelurile
4
:
. . .
1
[24] Weyl H. deC!ara: -Pana si in lumea anorganica, inclusiv fizica cuantica "este exclus sa deducem starea intregului din
starea partilor lui". Poincare (matematician) a pus intrebarea nimicitoare:- cum poate sti un naturalist, care a studiat numai
compozitia chimica a elefatitului, ceva despre comportamentul acestui animal? P.B. Medawar (premiul Nobel In biologie) a __
spus: - "o gena se cunoaste prin actiunea ei nu prin proprietatile ei fizico - chimice.
2
Din greaca "emphatheia" = patrunderea cu ajutorul imaginatiei In constiinta altcuiva; intelegere.
3
Dezordinea este o notiune relativa [24]. Ceva este In dezordine numai in raport cu un obiectiv, sau un scop. Se poate asocia
ordinea aleatoare cu dezordinea, deoarece aceasta ordine nu corespunde cu ordinea analitica pe care o asteptam sa o gasim In--
natura. Natura este ordonata numai In masura In care modurile ei de a fi, sunt lntelese analitic de Intelegerea noastra [24].
4
Pe langa cele aratate Legea entropiei aduce In fata noastra a tuturor doua probleme fundamentale de mare actualitate:
poluarea si cresterea demografica. Natura entropica a procesului economic trebuie sa constientizeze oamenii ca realizarile
tehnice "mai marisi mai .bune" due Ia o poluare "mai mare si mai buna". Toata zestrea naturala a omului consta din doua
elemente complet deosebite:
12
2.6. Organizarea ca stiinta de legatura
Organizarea are interferente cu alte stiinte, dupa cum rezulta din fig. 2.4 rezultand discipline
notate cu initiale astfel:
PSIHO- SOCIOLOGIA
FIZIOLOGIA
Fig. 2.4
CO = cercetare operationala
ER = economia de ramura
CSI = cibernetica sistemelor industriale
EG = ergonomia
OM = organizarea muncii
OP = organizarea productiei
TEHNOLOGIA
MATEMATICA
Ce.rcetarea operationaia se ocupa cu luarea unor decizii pe baza solutiei optime prin diverse
procedee matematice;
Economia de ramura se ocupa cu studiul fenomenelor economico - productive dintr-o anumita
ramura a nationale;
Cibemetica sistemelor industriale se ocupa cu studiul sistemelor de productie, comandate si reglate
cu factori constienti de natura umana;
Ergonomia se ocupa cu studiul relatiilor dintre om, mijlocul de munca, obiectul muncii si mediul
inconjurator in vederea sporirii productivitatii muncii si imbunatatirii conditiilor de munca;
Organizarea muncii se ocupa cu studiul relatiilor dintre oameni in timpul procesului de productie;
Organizarea productiei se ocupa cu studiul metodelor si tehnicilor de organizare si folosire optima a
fortelor de productie.
2. 7. Despre progresul tehnic
Progresul tehnic, in prezent a devenit unul din factorii principali ai cresterii potentialului economic
al unei tari. Drept definitie am putea spune ca progresul tehnic reprezinta ansamblul proceselor dt
introducere in productie a celor mai noi si valoroase rezultate ale cercetarii stiintifice. Gradul de asimilan
a progresului tehnic in productie, impreuna cu fondul mijloacelor de productie existent si nivelul de
{inclusiy a potentialului uman) sunt factorii principali care determina productivitatea muncii.
. . La aceasta ora s-au cristalizat cateva tendinte ale progresului tehnic, care pot fi formulate dup
cum urmeaza:
fondul de entropie joasa de pe glob sau din interiorullui si
fluxul de energie so lara a carui intensitate scade incet dar constant datorita degradarii entropice a Soarelui.
De fapt fondul de resurse naturale a globului nu valoreaza mai mult decat cateva zile de lumina so lara! Cum rezervele natural'
sunt limitate epuizarea lor este in functie de ritmul nostru de consum si struct11ra consumului. Orice folosire a resurselor pentr
nevoi nevi tale. inseamna o "cantitate de viata" mai mica in vii tor. In ultimii 200 de ani omul s-a dovedit a fi un risipitor, o
"nemaipomenita mana sparta" fata de aceste resurse. Va veni si ziua cand va deveni avantajos sa folosim animate de poovara
sa intelegemadevarul ca viata noastra este un dar al Soarelui.
13
tendinta de industrializare care in constructii se manifesta prin diferite cai proprii;
tendinta de concentrare si specializare a productiei;
tendinta de reducere a greutatii proprii a elementelor si a reducerii consumurilor specifice de orice fel,
tendinta de reducere a consumului de energie inglobata si a energiei de pun ere in opera;
tendinta de modernizare a produselor existente;
tendinta de asimilare de noi produse, calitativ superioare.
Organizarea poate fi regasita in toate domeniile de manifestare a acestor tendinte, fiind aspectul
fara de care concretizarea actiunilor nu duce Ia rezultatele dorite.
2.8. Metode si instrumente de cercetare in organizare
in principal organizarea apeleaza la doua metode de cercetare: metoda stiintifica si inductia s1
_ _________________ . ___ ________ __________ ---
PROBLEMA
Metoda stiintifica este de fapt un complex de reguli, pri
aplicarea carora se obtin cele mai bune rezultate in cercetarea stiintifica
[52].
Aceste reguli pot fi evidentiate prin schema din Fig. 2.5 in cru
fazele evidentiate au urmatorul continut:
culegerea de informatii privind problema data, subintelege
gruparea, analiza si depozitarea informatiilor;
conceperea unui model al fenomenului, matematic, fizic sau de
orice alta natura. Asta inseamna si formularea unor ipoteze, anali;;---
ipotezelor care de regula simplifica realitatea;
alegerea unitatilor de masura si a instrumentelor de masura
adecvate inclusiv verificarea sensibilitatii acestora; _
efectuarea experimentUlui sau incercarilor, adica punem modelul :
functioneze si pe parcurs facem observatii si inregistram datele
masuratorilor experimentale;
rationamentul este cea mai importanta faza si presupune
rezultatelor, compararea rezultatelor experimentale cu cunostiintele
teoretice, verificarea corelatiilor si a semnificatiei datelor statistic
determinarea principalelor cauze ale abaterilor;
definitivarea modelului prin corectii decise pe baza concluziilor
fazei de rationament.
Trebuie observat ca in Fig. 2.5 exista bucle de revenire la faze
anterioare de atatea ori, de cate ori gasim ca este necesar, corectiile f 1
facute la oricare din faze pana cand rezultatele rationamentului
satisfac.
REZOLV AREA PROBLEMEI
(REZULT ATE)
Figura2.5
Uneori poate fi aplicata cu succes si o varianta a metodei
stiintifice pentru cazurile cand nu intocmim un model fizic s:-t
matematic pe care sa-l punem apoi la incercare intrucat acesta exista la scara naturala. Este cazul un
unitati productive, intreprinderi sau institutii, de fapt niste sisteme vii a caror functionare
ANALIZA

+
DIAGNOZA
+
TERAPIA
1---
Figura2.6
imbunatatita prin rationalizare.
Aceasta "analiza de sistem" poate fi evidentiata sintetic prin etape..
din Fig. 2.61n care Analiza presupune:
culegere de informatii, observatii directe asupra elementelor sistemului i
asupra functionarii acestora, consemnarea, sortarea si clasificarea acestv.c
informatii care descriu starea sistemului in acel moment;
critica situatiei existente.
Diagnoza presupune:
prelucrarea informatiilor si sintetizarea lor in concluzii in veder.tta
pregatirii masurilor;
cautarea unor solutii de imbunatatire, cuantificate cu ajutorul unur
metode sau procedee oferite de cercetarea operationala;
proiectarea situatiei imbunatatite prin masuri decise asupra structurii i
14
functionarii sistemului.
Terapia presupune:
aplicarea in practica a situatiei proiectate;
unnarirea si coordonarea functionarii sistemului pe perioada implementarii masurilor proiectate.
0 alta metoda este oferita de un capitol al logicii matematice, de fapt, doua procedee, unul al
deductiei matematice si altul al inductiei matematice (Figura 2.7):
EDUCTIE ADEV AR

deductia matematica se ocupa cu trecerea de la un
adevar general la un adevar particular, ceea ce de
regula se realizeaza fara erori, unnarind procedee
logice corecte;
inductia matematica se ocupa cu procedee . de
trecere de la un adevar particular la unul general,
--=--- ------------------------------- -----Ceea ce.este mai .dificil.si riscuLerorilor-estemare.--
UCTIE ADEV AR
PARTICULAR
Daca variabila independenta este n se poate spune
ca generalizarea este corecta daca si numai
dacapropozitia este verificata pentru situatiile:
n = 1, 2, 3, ...
n = numar oricat de mare este adevarat si pentru n + 1 ..
Figura2.7
Trebuie facuta observatia importanta ca acest
procedeu al inductiei in domeniul organizarii nu se
aplica strict matematic dupa secventa de propozitii de
mai sus, ci demersullogic trebuie saurmareasca o structurare a etapelorproblemei in acest sens.
instrumentele folosite in organizare pot fi enumerate astfel [52], [5]:
instrumente matematice clasice ( aritmetica, algebra, geometrie, trigonometrie, etc.);
instrumente matematice moderne (teoria multimilor, teoria grafelor, probabilitatilor, statisticii, in
. general toate procedeele oferitede cercetarea operatiomila)
alte instrumente (alte stiinte ca: cibemetica, economia, marketingul, psihologia, sociologia, ecologie,
fiiozofie, caicuiatoarele electronice, tehnologia, etc.).
15
3. ASPECTE PRIVIND CONCEPTUL DE SISTEM
3.1. Sisteme si structuri
Notiunile de sistem si de structura pe care unneaza sa le definim imediat, apar ca notiui.u
integrate intr-un principiu mai general cunoscut sub denqmirea de principiul sistemismului [9]. Acest
principiu poate fi regasit la nivel (si mai general) filo zofic, sub denumirea de filozofia integrar
[70].
Pentru a defini notiunea de sistem se vor da mai multe definitii pentru a intelege mai biQe
notiunea.
Sistem = reuniunea a doua sau mai multe elemente individuale si o multime de legaturi care exista
intre ele.
- -- - ----- -----------. -- ------ ------------ ------- ------------ --- - -- ---- --- __,__......_ -- ---- - - ..
Sistem = o multime de e}emente eterogene care interactioneaza intre ele, multimea
ca un tot cu caracteristici proprii, specifice, diferite calitativ de cele ale elementelor componente.
. Exemple de sisteme pot fi ca numar infinite. Omul, masina, materia, societatea, cunostiintela....
mitologia, intreprinderea, santierul, etc. sunt sisteme fiecare avand caracteristici proprii. In general se "
nota sistemul cu S.
S={M,L}
unde M este multimea elementelor sistemului:
(3.1)
M = {mt. m2, m3, ... , mn} (3.2)
iar L este multimea legaturilor dintre elementele sistemului:
L = {112, l13, }z3, ... , lmn} (3.3)
Atat M cat si L sunt dependente de timp si vom putea scrie M (t) respectiv L (t). Ceea ce
intereseaza la sisteme sunt tipurile de legaturi, de relatii intre elementele sistemului respectiv si structu:
_ sistemului pentru care vom da Deasemenea mai multe definitii:
Structura = modul de alcatuire al unui sistem;
Structura = este o caracteristica a naturii si a cuiturii organizata in sisteme;
Structura = ansamblul regulilor de variabilitate a interactiunilor de orice fel intre elemente
sistemului, care asigura coerenta sistemului si marcheaza frontiera de manifestare a proprietatilor
sistemului.
0 notiune. importanta legata de structura sistemului este:
Arhitectura sistemului = totalitatea structurala a functiunilor unui sistem in raport cu un observator
care il priveste intr-un anumit mod, cu un anumit scop, eventual cu anumite instrumente.
Acest observator va tinde sa construiasca pentru un sistem o arhitectura conforma cu interese
sale si sa actioneze in vederea realizarii ei. Arhitectura sistemului ofera limbajul concentrat in care se
exprima exgentele beneficiarului de sistem fata de acel sistem [9].
3 .1.1. fundamentcrl e ale sistemelor
Sistemele se caracterizeaza prin cateva insusiri fundamentale care se manifesta insa in grade diferi
la diferitele tipuri de sisteme (nevii, vii, psihice, sociale, etc.) si anume:
integralitatea = trasatura definitorie a sistemului, aceea de a avea caracteristici conferite
interactiunea elementelor componente, caracteristici care nu pot fi reduse la proprietatile eklementel<
si nici nu rezulta din insumarea lor (aspect sinergetic
1
);
autocorectarea (autostabilizarea, homeostaza) consta in capacitatea sistemului de reglare permanen-L
a comportamentului propriu in vederea pastrarii configuratiei stabile atunci cand factorii de rned __
perturbatori tind sa o modifice;
autoorganizarea = capacitatea de a crea noi stari stabile, menite sa asigure existenta sisternului
cazul schimbarilor si solicitarilor mediului;
autogenerarea elementelor si reordonarea sisternului prin invatarea din performante trecute;
dezvoltarea constienta reprezentand evolutia dorita prin punerea in valoare a capacitatii
componentelor (urnane) pentru atingerea obiectivdor urmarite;
1
Sinergie In "Dictionarul explicativ allimbii romfme" editia 1975 notiunea este definita pentru domeniul medical astfel:
- asociatie a mai multor organe sau tesaturi pentru lndeplinirea aceleiasi functiuni.
caracterul relativ sau ierarhia care asigura o flexibilitate a sistemului si conform caruia putem face
urmatoarele afirmatii:
1. orice sistem are mediul sau exterior, care de fapt, este macrosistemul din care face parte;
2. la randul sau orice sistem se compune dintr-o serie de subsisteme componente.
Cu alte cuvinte notiunea de sistem este legata de nivelulla care se face analiza sau studiul.
Pentru noi prezinta interes deosebit sistemul "intreprinderii", numit in filozofia integrarii
sistemelor "microsistem social elementar (M.S.S.E.)". Ideea de baza a filozofiei integrarii este incadrarea
ierarhica rationala a M.S.S.E. intre alte trei sisteme importante: om, societate, univers, co:ilsiderand ca
toate patru pot fi concepute ca sisteme infonnationale cu structuri ontologice
1
asemanatoare (avand
fi.ecare relatii 1nformatiunale, intrare, iesire si un cod propriu de prelucrare a informatiei). Orice om este
legat de societate, societatea este legata de mediul geofizic, care nu se limiteaza la un perimetru restrans
ci se extinde ecologic la dimensiuni cosmice [70], [28]. Realizarea integrala a acestor legaturi inseamna
_______ de fapt integrarea omului in societate _si a societatii in univers
2
Privita astfel, este evident ca M.S.S.E. va_
avea microsostemul sau si subsistemele sale componente. Sinteza sau analiza sistemelor poate fi efectuata
catre "marele infinit" sau catre "micul infinit", limita fiind doar cunoasterea umana (limita gnoseologica).
Studiul sistemelor se face de catre analistul de sistem care face analiza de sistem, adica actiunea
prin care se descompune un sistem in subsistemele sale componente stabilindu-se legaturile (intrarile si
iesirile pentru fiecare subsistem in parte, astfel ca sistemul descompus sa aiba:
aceeasi functionare generala ca sistemul initial;
aceleasi intrari si iesiri generale.
avem_ x_-+i
y
Daca consideram sistemul concret din Fig 3.1 pentru care
b)
c)
d)
e)
f)
S = {X, Y I G(s)} (3.4)
in care structura de transformare G(s) este descrisa global. Pentru
descri-erea interioara a capacitatii de transfonnare trebuie sa
descompunem sistemul in componentele sale tinand seama de
regulile de mai sus.
Fig. 3.1
sisteme psihice (de idei);
sisteme sociale;
sisteme culturale;
dupa elementele componente:
3 .1.2. Clasificarea sistemelor
Clasificarea sistemelor poate fi facuta dupa mai multe
criterii:
a) dupa un criteriu ierarhic:
sisteme mecanice;
sisteme vii
sisteme concrete ( obiecte materiale, institutii);
sisteme abstracte (notiuni, idei, mitologie)
dupa modul de constituire:
sisteme naturale (sistem planetar, sistem osos)
sisteme artificiale (sisteme create de om)
dupa obiective:
sistem fara ()biective
sisteme cu obiective (intreprinderea, organizatia)
dupa certitudinea starilor sistemului:
sisteme deterrniniste;
sisteme stohastice, probabiliste;
dupa natura structurii lor in cursul timpului:
sisteme statice (pod, cladire);
1
Ontologie= ramura a filizofiei care studiaza trasaturile generale ale existentei [74]. . .
2
in sustinerea integrarii se subliniaza problema grava a poluarii mediului inconjuratoe si a echilibrului ecolog1c, ambele fim
probleme fundamentale ale filozofiei integrarii.
sisteme dinamice (ceasul, termostatul, intreprindere)
g) dupa contactul cu mediul exterior:
sisteme deschise (in contact cu mediul exterior);
sisteme inchise, izolate (sunt numai in imaginatia noastra).
3 .1.3. Cateva caracteristici ale sistemelor
. Privind sistemele statice se pot face unele observatii aducandu-ne aminte ca, atat multime.
elementelor M cat si multimea legaturilor L sunt dependente de timp. Astfel putem afirma ca vom fi in
prezenta unui sistem static daca:
M (t) = M (t1)" L (tz) = L (t1) pentru t2 "* t1 (3.5)
si vom fi in prezenta unui sistem dinamic atunci cand:
- (t)- M (ti}-vJA
1
-L (t2)- L(ti) -- -- -- - -(3.6)- ---
in mod analog putem vorbi despre structura statica atunci cand pentru un 12 > t
1
ramane valabil
relatia 3.5. Structura dinamica sau structurare dinamica avem in situatia unui sistem dinamic care este
capabil sa se adapteze actiunilor mediului exterior prin modificari aparente sau efective ale structurii sale
Aceste modificari pot fi descrise:
modificari aparente (se modifica intensitatea legaturilor):
M (tz) = M (ti) I
r pentru t2 "* tl (3.7)
L (t2) * L(t1) J
modificari efective (apar si dispar elemente de legatura)
M (t2) "* M (ti) I
r pentru t2 "* tl (3.8)
L (tz) * L (t1) J
Dupa contactul cu mediul exterior, avein categoriile de sisteme deschise si inchise sau izolate. Dt:
fapt toate sistemele concrete pe care le 1ntalnim sunt sisteme deschise, insa pentru a ie putea studia de.
le izolam in mod artificial, macand niste "granite". in cele ce urmeaza se vor discuta unele sistern
deschise.
3: 1.4. Analiza structunila a unor sisteme deschise
Sistem deschis simplu
intrari STRUCTURI DE. iesiri
TRANSFORMARE
mediu
exterior
(intrare)
X
X ORGANDE
ALIMENT ARE

z
i
R
E
G
u
L
A
T
0
R
y
DETECTOR
mediu
exterior
(iesire)
(S
Acest sistem are eel putin o structura .. ,E>_
transformare si poate fi descris matematic astf
[6]:
S = {X,Y I G(s)} (3.9)
care se citeste astfel: sistemul S construit
intrarile X si iesirile Z, conditionate de structura
interna a sistemului G(s). Structura sistemului G(-"
ca. Ea cuprinde multimile de activitati ale sistemuh;
ea elementelor de "cunoastere" proprii ale sistemului
de cunostiinte a factorului uman care lucreaza .,__.
:temului formalizat in expresia (3.9) exista urmatoart-
Y = G(s) x X (3 .1 0)
:tern deschis cu retroactiune (cibernetic)
te sistemul format din mai multe elemente legate int ;
nd eel putiil o legatura inversa (feed- back). Aceasta
X
l
legatura, conexiune in versa constituie principiul de baza al ciberneticii [ 6] si asigura posibilitatea ca
fiintele si anumite sisteme tehnice artificiale sa-si controleze in permanenta atat intrarile cat si iesirile si
printr-un proces adecvat de comunicare si comanda sa-si pastreze o stare de echilibru caracteristica. La
limita trebuie sa existe eel putin doua elemente in sistem avand functiuni bine precizate, unul 1n
conexiune directa cu mediul, efectorul sau transmitanta, si altul de conducere sau comanda sau reactanta,
aflat pe bucla de conexiune inversa. Aceste doua elemente plus legaturile dintre ele formeaza un "tot
unitar" numit sistem cibernetic (eel mai simplu, ireductibil, Fig. 3.3).
La aceste caracteristici definitorii ale unui sistem cibernetic, trebuie adaugat faptul ca asupra
acestui sistem cu caracter de permanenta mediul exterior, iar sistemulla randul sau actioneza
permanent asupra mediului exterior.
Sistem cibernetic cu patru elemente
Fata de sistemul din Fig. 3.3 vor apare in plus doua elemente (vezi Fig. 3.4), ansamblul astfel
conceput se caracterizeaza prin faptul ca in general obiectivele Z ale sistemului sunt constante 1n timp
( existand insa tolerante in functionare ). Elementele componente sunt: detectorul care inregistreaza in
orice moment starea sistemului (iesirile ), comparatorul care com para inregistrarea detectorului cu
obiectivul Z, organul de alimentare care este activ sau nu in functie de abaterea de la obiectivul Z si
efectorul care asigura transformarea intrarilor primite de la alimentare. Ca exemple ar putea fi: Sisteme
de deschidere automata a unor valve in raport de debite, masini de uz casnic (frigidere, congelatoare), etc.
Sisteme cibernetice cu program
A<ll
y
Sistemele cibernetice cu program structurate
ca in Fig. 3.5 au suplimentar programul care asigura
iesiri ale sistemului variabil in timp si regulatorul
care va lua deciziile in urma analizei abaterilor de la
program comunicate de comparator. Ca exemple sunt
in general sistemele om - masina.
Sistem
compensare
cibernetic . cu program si
Acestea au in plus elementul compensator
care are functia de a asigura (din afara sau dinauntru)
cu resurse in rezerva pentru compensarea eventualel01
lipsuri (Fig. 3.6).
Fig. 3.6 Acest din unna sistem avand sapt<
componente poate fi considerat, in principiu, complet intre "schemele bloc" pentru sistemele cibernetic4
generale. Fiecare componenta are o structura proprie, care trebuie sa concorde cu functia pentru care
fost destinata. Formalizarea matematica completa este pretentioasa si se recomanda ori de cate 01
este posibil adoptarea de ipoteze simplificatoare acolo unde probabilitatea de eroare este acceptabila.
in concluzie se poate afirma ca pe baza acestor scheme teoretice de principiu se pot face extens
ale conceptului de sistem in sfera economica in general si in industrie, constructii, etc. in particular.
Tinand seama de clasificarea sistemelor si de aspectele de mai sus putem spune ca intreprinden
de sau unitatea productiva este un sistem socio - economic, deschis, concret, cu obiectiv
stohastic, dinamic si eterogen. Mai pe scurt putem spune ca este un sistem cibernetic cornpl<
(subintelegand toate adjectivele de :rnai sus) care are in principiu doua feluri de functii distincte [6]:
functii efectorii care reunesc trei factori fundamentali ai productiei: forta de munc
mijloacele de munca si obiectele muncii;
functiile de dirijare care au drept scop principal elaborarea si asigurarea indeplinirii ur
program previzional pentru dezvoltarea sistemului in ansamblul sau.
Deasemenea putem afirma ca unitatea productiva fiind un sistem social (viu) are toate insusir
descrise la punctul 3.1. de integralitate, autocorectie, ierarhie, autoorganizare, autogenerare, dezvolt:
constienta, dar in mod deosebit ultimele trei.
3 .2. Corelatia sistem - proces
3 .2.1. Elemente de teoria general a a actiunii
0 caracteristica a tuturor fiintelor vii este comportamentul finalizat. Fiintele preumane au Uh
comportament automat instinctual, finalitatea nu este "constienta", "deliberata". Actiunea umana estk
deasemenea comportament finalizat, dar finalitatea este scopul. Scopul, ca program intern produs d
subiect, putand fi modificat dupa voie de acesta, nefiind mostenit genetic, avand o incarcatura axiologica
- este un bun specific uman.
Ca definitie a actiunii (data de finlandezul Georg Henrik von Wright) vom adopte pentru inceput:
producerea, obtinerea sau prevenirea intentionata a unei schimbari in lume (natura) (39].
____ Schimbarea este o transformare de stari, iar o stare este o situatie a universului fizic instantializata
( exemplu. Soarele straluceste la momentul tin locul S, zidarul zideste azi, la ora 13, la etajul ID. ~ -- -
Actiunea presupune schimbare (intentionata).
Activitatea presupune tm proces.
lntrucat o schimbare se realizeaza printr-un proces deci o actiune presupune pentru executia <
activitatea. Legaturile intre aceste notiuni sunt sugerate in Fig. 3.7.
ACTIUNE --+SCHIMBARE Exemple de actiuni: a incepe sa zidesti, a pomi la fuga.
l l
E x ~ p l e de activitati: a zidii sau activitatea de zidire, a fug ..
Actmnea are:
ACTIVIT ATE ,..PROCES - aspect intern (intentionalitatea);
Fig. 3.7 - aspect extern carer poate fi: - imediat- (activitatea)
activitatea este responsabila).
Obiectele actiunii pot fi [39]:
obiecte fizice - naturale;
- indepartat - un efect de care:
obiecte sociale- o institutie, o intreprindere, etc.;
obiecte culturale- o teorie, probleme, proiecte, etc. concretizate in diferite coduri semiotice.
Actiunile practice - sunt cele care se efectueaza asupra obiectelor culturale.
A.ctiunile intelectuale- sunt cele efectuate asupra obiectelor culturale.
Scopul delimiteaza actiunea sau marcheaza "lungimea" actiunii. Drept rezultate ale actiunii pute
distinge: - rezultate directe
- rezultate indirecte care pot fi: - cunoscute (constientizate)
- nebanuite (neintentionate)
Trebuie mentionata legatura rezultatelor actiunii cu responsabilitatea noastra. Suntem responsa
atat pentru rezultatele directe cat si pentru cele indirecte constientizate (ex: poluarea) si ar fi nevoie ~
dezvo1tarea .:unei stiinte a anticiparii rezultatelor indirecte neintentionate [39].
A vand in vedere cele expuse despre "actiune" vom da inca o definitie ceva mai completa:
modificarea intentionata de catre un agent (individual sau colectiv) a mediului (natural, soci:
cultural) delimitata de rezultatul sau direct (adica, rezultatul vizat ca scop). Actiunea poate
materializata prin comportamentul (activitatea) depus (a) de forta de munca cu mijloace de munca
cadrul procesului prin care urmarim transformari in sistem.
3.2.2. Actiune si proces in sistem
in orice sistem se produc transformari. Aceste transformari gandite particularizat intr-un sist
concret al unei intreprinderi de constructii sau a unei unitati productive (santier) pot fi urmatoarele:
transformari de loc (mutari, ripari, transporturi);
transformari de cantitate (pierderi tehnologice in timpul transporturilor si manipularilor);
transformari de calitate (racirea unui element, intarirea betonului, invatarea unei noi tehnologii).
Totalitatea transformarilor dintr-un sistem poarta denumirea de proces. Particularizand pe1
sistemele ce ne intereseaza putem spune ca o categoric aparte din -totalitatea proceselor sunt procest
productie. Acestea asigura transformarea resurselor in produse pentru a satisface niste necesitati, co
1
AXIOLOGIE = disciplina filozifica avfmd drept obiectiv studiul valorilor umane (morale).
toate cele trei tipuri de transformari urmarite si reglate de "inginer" al carui scop este asigurarea
transformarilor cu maxim de eficienta si obtinerea de produse ( drept rezultate ale actiunii) care sa
satisfaca pretentiile utilizatorilor.
Procesele pot fi clasificate fn:
reversibile (poate fi parcurs faza cu faza fn ambele sensuri);
ireversibile (poate fi parcurs doar intr-un singur sens dar anumite faze se pot repeta ciclic (motorulfn
4 ));
irevocabile ( o anumita stare se fntalneste o singura data fara repetare fn timp - viata, procesul de
prod.). .
Privind procesul de productie terbuie observat ca anumite faze ale acestui proces se repeta la
diverse intervale de timp si totusi procesul este ireversibil mtrucat starea sistemului este doar
asemanatoare cu a unei faze anterioare si nu identica. Acest lucru este cu atat mai evident cu cat
;_ .. constructia, de fapt __ creste, __ se _dezvolta. structural _in .. decurs11l. procesului _de __productie _iar _ .
sistemul, are drept componenta si produsul sau care "evolueaza" pe de o parte, iar pe de alta parte, dat
fiind caracterul imobil al produsului fn constructii, capacitatile trebuie sa fie mobile si reorganizate de
fiecare data, inclusiv ordonarea transformarilor (planificarii) la alte momente in timp.
In concluzie putem observa ca procesul productiv, indiferent de ce fel este, la urma urmei, are la
origini actiunea umana. Praxiologia ca teorie generala a actiunii umane eficiente, are ca scop analiza
conditiilor de rationalitate ale acestor actiuni atat cele practice
cat si cele intelectuale.
Un alt aspect important care trebuie subliniat, este
dualitatea intre proces si sistem. Nu poate avea loc procesul
daca nu exista structura sistemului, respectiv, ansmblul nu se
va manifesta ca sistem, intrucat caracteristicile lui sunt
functie de procesele ce au loc intre elementele structurii
sistemului pe linia legaturii dintre ele.
In final daca ne amintim notiunile discutate in
capitolul 2 si 3 pa.na in acest moment, se pot evidentia niste legaturi intre entropie, probabilitate, sistem,
proces, organizare si planificare sugerate in Fig. 3.8.
Entropia este o masura a .dezordinii si ea poate fi exprimata cu ajutorul probabilitatilor care arata
masura frecventei de aparitie a unor procese. Sistemul are o stare si o structura. Starea sistemului este
caractenzata de iar structura sistemului eate corelata cu procesele sistemului, caci au loc procese,
cu o anumita probabilitate, acolo unde legaturile exista.
Dar, constituirea unei structuri adecvate este o problema de organizare si numai o structura
organizata este pasibila de planificare (ordonarea transformarilor).
Deasemenea procesele sistemului au un scop si acesta poate fi atins numai ordonand
transformarile, planificandu-le in timpul disponibil.
3.3. Sisteme de productie
Prin sistem de productie mtelegem sisteme cibernetice ce realizeaza procesele de
transformare a unei multimi de elemente- intrari (resurse externe) cu ajutorul unei structuri de producti
1
sau capacitati de transformare (resurse interne) intr-o multime specifica de elemente iesiri (produse) (10:
[52]. Schema cibernetica elementara a unui sistem de productie este in Fig. 3:9 unde au fost evidentiate
continutul resurselor externe, interne, a rezultatelor si obiectivelor.
Resurse externe
Resurse interne
Rezultate
Obiective
(intrari)
Structura de transformare
(iesiri)
_________ o_(_s) ________ :t z
Materiale
Energie
Timp
Bani
Oameni Produse
Utilaje Realizari
Constructii si instalatii - Durate
ale capacitatii productive
Informatie stiintifica
Performante
indicatori
Termene
Tehnologii
Circulatia resurselor
Cadrullegal
Structura organizatorica
Sistem informational
Factori de mediu
Restrictii
Se constituie in doua ipostaze:
existent
necesar
Se cere co'respondenta pe perechi
Se ordoneaza dupa prioritati
Fig. 3.9
Observatii:
- Relatia cunoscuta Y = G(s) x X arata ca prin organizare trebuie gasit cuplul optim G(s) si X pentr
ca rezultatele Y sa fie la nivelul obiectivelor Z dorite si adoptate drept valori de referinta catre sistem.
Deasemenea trebuie remarcat ca aceste rezultate se obtin in timp, procesele avand durata, ca a+ ~
produsul va avea o "traiectorie fizica" de trecere prin sistem de-a lungul careia "va evolua" din elemew
disparate intr-un produs finit mai complex. Daca privim produsul insasi ( constructia) ca un subsistem,
acesta de-a lungul traiectoriei isi va "imbogatii" structura proprie. Cand ne vom declara satisfacuti c-
aceasta "structura a produsului" (adica aspecte geometrice, functionale, calitative ale finisajelor, costuri
realizate, durabilitate, siguranta, ets.)? Raspunsul concentrat este: - atunci cand acest produs in exploatare
(implantat in sistemul utilizatorului) va realiza arhitectura dorita a sistemului reunit format din sistem--
utiliiatorului si sistemul produsului (a se vedea notiunea de arhitectura a unui sistem la punctul 3 .1. ).
Explicarea acestui raspuns concentrat pentru un produs in domeniuJ constructiilor (cladire de
locuit) ar insemna zeci de pagini cu listarea exigentelor de performanta pentru cladirea de locuit, aratfu-
gradul de satisfacere a fiecarei exigente prin solutiile arhitecturale, functionale, geometrice, fizic ,
chimice, economice, de fiabilitate, de durabilitate, etc., proiectate si realizate concret la aceasta cladire.
Relatia Y = G(s) x X mai arata ca pentru a obtine rezultate Y, va trebui neaparat sa dispunem aC
de resursele externe cat si de resursele interne.
in cazul unor resurse externe limitate singura cale de a mari eficienta functionarii sistemului este
de a actiona asupra lui G(s) adica a cresterii capacitatii de productie (de transformare) prin mobilizar,-.
tuturor resurselor interne. Aceasta "mobilizare" trebuie inteleasa in directia inovarii, a cresterii calitatii, _
imbunatatirii disciplinei, a calificarii oamenilor, a promovarii unor valori (morale) in munca de realizru 1
produsului (profesionalismul producatorului) a comportamentului de utilizare a produsului [9]. Se resim -:
din cele mai sus afirmate ca "nu atat mijloacele de productie si informatiile, ci oamenii sunt sursa de ba:....J
a economiei" [15].
Sistemele de productie se pot clasifica astfel:
sisteme manuale, in care si conducerea si executia proceselor de transformare se fac de catre om ca..;
furnizeaza si energia necesara;
sisteme mecanice, in care omul conduce si I sau dirijeaza procesele de transformare executate '
catre o masina, aceasta primind sau asigurand din sursa proprie energia;
sisteme automate, in care omul doar controleaza functionarea masinii, sau a unui sistem, care .S_!;
autoconduce pe baza unui program si executa procesul de transfonnare, energia primind-o din afc:
Tabel3.1 sau din sursa proprie.
SISTEM Energie Executie
manual om om
mecamc masina masma
automat masma masma
acordate corespunzator.
Conducere
om
om
masma
Control
om
om
om
Tabelul 3.1 ilustreaza aceasta clasificare: _s
sistemele de productie se supun procedurii genen ;
de compunere sau descompunere a sistemelor
pretentiile fiind ca elementele sa fie definite im
legaturile (intrari, iesiri) sa fie evidentiate
Daca descompunerea se poate face fara dificultati (ajungandu-se la sistemul ireductibil format
din: 1 om + 1 unealta + obiectul muncii + mediul exterior), compunerea se complica exponential si de la
o anumita trepta in sus se prefera analize globale introducand si notiunea de entropie.
X I Y externe Hx, cat si la resursele interne H
0
. Obiectivele trebuie sa
}
Aceasta entropie, Fig. 3.1 0., o regasim atat la resursele
4
_. G(s) _. raspunda la fluctuatiile pietei, ca atare exista o instabilitate pe
Q care doar cu mobilitatea si flexibilitatea lui G(s) am putea-o
. @ fu\. contracara. Ori tocmai lipsa acestora si altele cum ar fi:
@ \;,:!;) indis9iplina, fuga de raspundere, insuficienta calificarii,
fiabilitatea redusa a utilajelor, neasigurarea organizarii
Fig. 3.10 lucrarilor, defectiuni in sistemul informational si dezechilibrare
in structura organizatorica, sezonieratul, etc., mentin valoarea lui H
0
. Entropia resurselor externe Hx
__ datoritaindisciplinei contractuale care genereaza lipsa de materiale, calitatea discutabila a unor materiale, __
problemele de energie si financiare, se vor conjuga cu entropia resurselor interne. In aceste conditii vom
gasi si o entropie a rezultatelor Hy,chiar dac& prin procesul tehnologic am realizat una mai joasa (vezi
2.5.1.).
3.4. Notiuni despre sistemul informational
De la bun inceput trebuie precizata importanta acestui sistem in cadrul sistemelor discutate pana
acum. Acest subsistem, se integreaza complet in sistemul intreprinderii si asigura functionalitatea
organelor de conducere de la toate nivelurile ierarhice:
are rol determinant in pregatirea deciziilor prin asigurarea fluxului de informatii necesar atat
cantitativ cat si calitativ si in timp util;
in conditiile orientarii catre o economie Iibera guvernata de legile pietei necesarul de informatii "la zi"
atat pe plan .microeconomic va creste substantial, ori satisfacerea acestei necesitati poate fi realizata
doar cu un sistem informational modern, informatizat prin prelucrarea integralautomata a datelor.
Numai astfel se va putea asigura competitivitatea intreprinderii ca sa poata sesiza rapid
modificarile conjuncturale si sa-si sporeasca viteza de reactie.
Sistemul informational este reuniunea elementelor structurale (metode, procedee si mijloace)
folosite in procesul informational si constand din ansamblul organizat al operatiunilor de
culegere, transmitere, preluerare, sistematizare, analiza, pastrare, difuzare si valorificare a informatiilor.
Sistemul informational ( ca subsistem al intreprinderii, Fig. 3.11) vehiculeaza informatiile intre
subsistemele condus si conducator, reprezentand latura dinamica a sistemului de conducere, avand suport
structura organizatorica
1

SUBSISTEM CONDUCATOR Cerinta principala, fata de sistemul
SISTEM informational, de asigurare a circulatiei si
'.... d st __)INFORMATIONAL prelucrarii informatiei in sistemele cibemetice, di1
m ... ................................................................ si posibilitatea masurarii cantitatii de informatie <
SUBSITEM CONDUS generat o disciplina noua: informatica c1
i = intrari infonnationale pronuntat caracter din cadrul carei:
m = intrari materiale + perturbatii face parte si teoria informaticii, aceasta ocupandu
d = decizii se cu domeniul transmiterii informatiei de la u:
st = informatii privind starea sistemului condus emitator la un receptor.
e = iesiri informationale
p = iesiri materiale
Fig. 3.11
3.4.1. Notiuni fundamentale
Notiunile care trebuiesc definite in ordinea importantei lor ar fi cele de stire si informatie.
Prin stire se intelege totalitatea comunicarilor (mesajelor) receptionate de un sistem intr-un anum
interval de timp [75], [76].
1
Structura organizatorica = ansamblul persoanelor si compartimentelor intreprinderii, modulin care sunt amplasate int'
configuratie coerenta, precum si ansamblul relatiilor stabilite intre ele.
In Fig. 3.11 apare sistemul de conducere de tip cibemetic cu cele trei subsisteme: subsistemul de conduce
subsistemul condus si subsistemul informational interpus. "Perimetrul" sistemului de conducere de fapt se confunda
"perimetrul" intreprinderii.
Informatia este o parte a stirilor si anume aceea care aduce cunostiinte noi intr-un sistem dat, prin
aceasta modificandu-se starea sistemului [52].
In sens cibernetic informatia este definita prin unnatoarele aspecte:
semantic (priveste semnificatia informatiei pentru receptor);
programatic (priveste utilitatea practica a infonnatiei pentru receptor)
sintactic (priveste masura 1n care semnele ce redau semnificatia la receptor inlatura pentru acesta
nedeterminarea problemei)
Caracteristicile informatiei sunt [65]:
starea, care priveste raportul eveniment - conducator - actiune si are doua forme:
statica (semantica);
dinamica (programatica.
cantitatea de informatie, caracteristica opusa entropiei;
- _ _yarsta informatiei; _ . ___ __ __ _ ___ _ _ _ _ _ _ __________________________ _
frecventa, care defineste ritmul in care infonnatia parcurge cele trei subsisteme ale sistemului (
conducere (din Fig. 3.11).
Calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile pentru a servi efectiv in procesul c-=
conducere sunt: veridicitatea, excticitatea, caracterul complet, plenar, oportunitatea, pertinenta, frecven
corespunzatoare de elaborare, forma adecvata de prezentare, utilitatea, capacitatea de integrare deplina in
ansamblul sistemului informational.
Din cele de mai sus rezulta ca stirile si informatiile sunt fenomene nefizicale care (pentru a p1.. ..
fi transmise) trebuie transpuse (codificate) la semnale reale si trecute pe un suport.
Suportul este elementul fizic pe care se inregistreaza o infonnatie codificata [54].
Semnal este o unitate de energie structurata, de mica putere, care are capacitatea de a pune
functiune sisteme de energie mult mai mari [54].
Notiunea de semnal necesita precizari suplimentare. _
Numarul de mesaje sau stiri ee-l vom putea tra.llsmite prin folosirea independenta a codului bin
(sau 0 sau 1, sau "da" sau "nu",etc.) este de:
2
1
= 2 mesaje (0 si i); daca vom reprezenta mesajele prin combinatii a cate doua cifre a codului bin-
avem:
2
2
= 4 mesaje (00, 01, 11, 10); daca folosim combinatii a cate n cifre a codului binar.avem:
2n mesaje sau variante. S-a pus problema sa se atl.e care cod are cea mai mare "capacitate de--.
transmite informatii" indiferent de continutul util sau inutil al mesajului.
Astfel s-a convenit sa se defineasca notiunea de cantitate de informatie drept: lnformatia I,
obtinuta prin precizarea uneia din cele n variante egal probabile = cu logaritmul lui n 1n baza 2
I= log
2
n = p
unde p = 1 I n reprezinta probabilitatea de realizare a unei variante.
Aceasta masura a informatiei a fost introdusa de R.V .Hartley si tine seama de nedeterminar-,
exiastenta intr-un experiment, proces sau sistem, deoarece este direct proportional cu numarul N < :
variante posibile. Adoptarea scarii logaritmice s-a facut din motive ce tin de esenta definirii acestei
notiuni. S-a pornit de la constatarea ca o cantitate elementara de informatie se obtine prin precizarea
variante din doua egal probabile. Este cazul raspunsului ce se da la o interbare la care nu se poa _.;
raspunde decat prin DA sau NU. Aceasta este intradevar o informatie elementara, forma cea mai simpla
sub care poate fi conceputa informatia si o vom alege ca unitate de masura pentru cantitatea ,-:
informatie. Revenind la formula (3.11) vom avea n = 2, p = 1 I 2 si:
I= log
2
1 I 2 = 2 = 1 (3.12)
Unitatea de masura a infonnatiei definita ca fiind cantitatea de informatie dobandita pr t
precizarea unei variante din doua egal probabile poarta denui:nirea de "bit".
Cuvantul "bit" provine de la "binary digit" care in limba engleza inseamna cifra binara.
Masura informatiei introdusa de Hartley corespunde insa unui numar restrans de cazuri deoare
in general starile unui proces, rezultatele unui experiment sau evenimentele aparute mtr-un sistem 11.1
prezinta realizari echiprobabile [34]. Shannon a sesizat acest aspect si a propus ca masura pentru
cantitatea de informatie obtinuta prin precizarea uneia din n stari, realizabile cu probabilitati diferi ,
media ponderata a celor n cantitati de informatie individuale ce s-ar obtine in ipoteza ca fiecare dHI
acestea s-ar produce in conditii de echiprobabilitate Pi
Acesta a fost rationamentul care 1-a condus pe Shannon la stabilirea masurii gradului de
nedeterminare a sistemului cu relatia:
n
H = - L Pi log2 Pi
(3.13)
i=l
relatie unanim recunoscuta si utilizata in prezent pentru calculul cantitati medii de informatie fumizata
prin precizarea unei stari din n posibile, independente si cu probabilitati de realizare diferite.
Cantitatea de infonnatie este o caracteristica opusa entropiei, in sensul ca cu cat este mai nedeterminat
deznodamantul unui evenimaent cu atat comunicarea despre rezultatul lui trebuie sa contina o mai mare
cantitate de informatie [24].
Pe masura ce entropia sistemului creste, gradul nostru de ignoranta (incertitudine), cu privire la
microstarea reasa creste.
Cu cat este mai mica propozitia dintre semnele de intrebare ramase, dupa ce o informatie oarecare
---i-$-pune la dispozitia unei persoane,cu atat este mai mare importanta (sau cantitatea) aeestei informatiL---
Sa urmarim pe un exemplu cele afinnate mai sus avand zece bile numerotate de la 1 la 10 din care
extragem un numar despre care afirmam (tabelul3.2):
Tabelul3 2
INFORMA TIA: Care numar poate Pro portia Cantitatea de
Numere s-a extras un fi eel extras? intrebarilor Probabilitatea p infonnatie
numar oricare din cele: ramase -logp
1 2 3 4 56 7 8 9 10 numar 1 0 existente 10110=1 1 I 10 1
13579 numarimpar 5 ramase 5110=0,5 1 I 5 0,69
23579 numarprim 4 ramase 4 I 10 = 0,4 1 I 4 0,60
3 numarul3 este numarul 3 0 I 10 = 0 1 I 1 0
In informatica se folosesc des multipli ai bitului cum ar fi baitul (byte), kilobaitul (kbayte) si
megabaitul (Mbyte):
1 bait = 8 biti
1 kbait = 1024 haiti= 2
10
haiti
1 Mbait = 1024 kbaiti = 2
10
kbaiti = 2
20
haiti (3.14)
3 .4.2. Componentele sistemului informational
Aceste componente sunt: informatiile, suportii de informatii, circuitele informationale, operatiile
si mijloacele [65].
Despre infonnatii am vorbit in paragraful precedent.
Suportii de informatii sunt mijloacele materiale pe care sunt purtate sau stocate informatiile.
Deosebim purtatori clasici ( documente pe hartie, primare, de evidenta, contabile, statistice ), etc.) si
purtatori moderni (cartele perforate, benzi perforate, banda magnetica, discuri, etc.), diferenta dintre e
constand in felul scrierii (la prima conteaza forma scrierii, la cea de-a doua pozitia scrierii).
Circuitele informationale reprezinta itinerariile parcurse de date si informatii de la locul unde w
eveniment petrecut furnizeaza date despre starea sistemului de productie. Aceste informatii vor ajunge d'
la locul de culegere pana la destinatari si apoi invers declansand noi evenimente.
Operatiile si mijloacele sunt doua componente pe care le vom aminti impreuna intrucat operati
ca atare reclama si mijloace specifice cu care ea se realizeaza. Majoritatea operatiilor impreuna c
mijloacele specifice 'pot fi privite ca subsisteme avand un scop precizat si o structura proprie. Astfel vo1
avea de exemplu operatia de culegere si transmitere a informatiilorsau operatiunea de prelucrare
infonnatiilor pe care le vom numi subsistemul de culegere si transmitere a infonnatiilor respscf
subsistemul de prelucrare a informatiilor (calculatorul).
in continuare se vor discuta unele din aceste subsisteme.
a) Subsistemul de culegere si transmitere a informatiilor (subsistem de comunicatii)
A vand rolul principal de a transmite toate mesajele de Ia un emitator Ia un receptor va fi structurat
Canal de comunicare in principiu ca in Fig. 3.12. Canalul de comunicatie ar-
I P .., RECEPTOR I imperfectiuni, pierderi pe canal, p, care se manifesta ca u ..
Z
filtru si permite patrunderea unor "zgomote" (in sens
-_ CSoortarlectae re (filtru) MESAJ figurat) care intervin cu informatii false f. in consecint-
Decodificare
Codificare tf\ Interpretare informasia care pleaca de la emitator, I, pe parcurs v ...
Ordonare Ia semnale - Stiri suferi fenomene nedorite si va ajunge Ia receptor SUQ
MESAJ "zgomot" lnformatii forma I'.
Cantitatea de informatie emisa Cantitatea de
Deci se poate scrie relatia de principiu:
I
Fig. 3.12
informatie receptata
I'
I'= I- p + f (3.15)
Aceste fenomene nedorite, care de altfel
combatute prin perfectionarea sistemului si ridicarea
tehnice, sunt urmatoarele: _
Distorsiunea este o -deformare sistenuitica-arerultatului fata reala--(mtXIia -e(nii--es1
nula, spre deosebire de deformarile intfunplatoare a caror medie este nula). Deci putrem scrie:
p>O }
f > 0 I' :;t: I (3 .16)
Filtrajulte o actiune ce are drept urmare eliminarea unei parti din continutul initial a1
mesajului filtrat: A vern:
p>O
f>O
Blocajul este actiunea de inchidere a
sistemului pe o anumita legatura sau canal. Deci:
} I' :;t: I
(3.17)
circulatiei informatiei (lichidului, etc.) in interior
p=I }
f=O l':t:O (3.18)
Pentru ca sistemul sa nu sufere asemenea fenomene nedorite, acestea trebuie sa ateste anumi
calitati de fiabilitate si mentenabilitate.
Fiabiiitate = expresie a sigzurantei in functionare pe timp "indelungat" la parametrii
(performanti)
F={To-trro)xe/(To+Tr) (3.19)
in care: F este fiabilitatea; To.- intervalul mediu de timp intre doua reparatii, Tr.:...durata niedia a
reparatii; t- intervalul (orizontul) de timp pe care se calculeaza fiabilitatea.
Mentenabilitatea, arata timpul necesar pentru restabilirea functionarii normale a unui sistem in
stagnare (oprit).
Fiabilitatea este strans legata cu aspectele de cost, aceasta crescand exponential cu F, de aceea, :
practica, pentru estimarea fiabilitatii se considera suma costurilor de realizare si de exploatare a u l
produs sau sistem. In domeniul constructiilor notiunea de fiabilitate trebuie legata de cea de durabilitate -t
cadrul conceptului global a1 calitatii
1

Mentenabilitatea pentru sistemul informational este mai mult o problema tehnica a mijloacelor
folosite in diversele operatii, adica usurinta cu care "se lasa" reparat mijlocul sau aparatul respectiv.
In constructii notiunea de mentenabilitate se integreaza in conceptul global a1 calitatii, -J
observatia, ca exista un dram de adevar in afirmatia unora care spun ca: este mai usor si mai sigur, sa faci
din nou, dedit sa consolidezi si sa repari o constructie avariata". -
b) Subsistemul. de prelucrare a datelor asigura selectionarea, fruparea si tratarea dupa 1...1
anumit program a datelor si informatiilor si prezentarea lor in noi mesaje. Aceste sisteme pot fila rand_t.ll
lor manuale, mecanice si automate.
Este evident ca la sisteniele informatice acest subsistem este calculatorul electronic cu
accesoriile sale.
c) Subsisteme de depozitare a datelor si informatiilor sunt realizate in vederea pastra i
(stocarii), nealterate si fara pierderi, pe timp indelungat a unor bunuri materiale sau ide<ue
(informationale).
1
In constructii conceptul global a! calitatii unui produs este definit ca ansamblul insusirilor (performantelor) de comportare de-
a lungul traiectorieicare determina 1n principal nivelul valorii de 'intrebuintare, respectiv aptitudinea constructiei pentru
exploatare, prin satisfacerea exigentelor utilizatorilor, naturii si societatii [9).
Me
rau
Si aceste sisteme pot fi manuale, mecanice sau automate. In cazul celor manuale avem arhivele
bun
Dispozitive
de memorie
pentru date
Fig. 3.13
Dispozitive de
sub forma multimii de documente
ordonate intr-un anumit fel.
Solutia moderna si mult mai
economicoasa este stocarea in
"memoria" calculatorului
materializata pe suporti diferiti
(benzi, discuri, etc.)
d) Subsisteme de
actionare care, in principiu, fac
legatura intre sistemul
informational si eel condus
_transmitand deciziile _primite de la _
Me subsistemul oonducator.
Mijloacele concrete folosite pot
. avea forme manuale, mecanice sau
automate.
Structura de principuiu a unui sistem informatic este redata in Fig. 3.13.
Sistemul informational, desi este o componenta a sistemului de conducere a intreprinderii ofera
0
imagine cuprinzatoare si detaliata a acestuia si este chiar capabil sa-l modeleze in intregime. Astfella
conceptia si proiectarea unor sisteme marl, complexe, proiectantul, respectiv analistul de sistem, trebuie
sa opereze cu concepte adecvate dimensiunii problemei. 0 astfel de "atitudine" in abordarea problemei
este indispensabila, asa ca arata Mircea Malita in [41], unde afirma "Abordarea unor complexe
organizationale marl reclama o adevarata stare de spirit, o atitudine care permite efectuarea demersurilor
ce opereaza cu metode si concepte- cheie adecvate".
T abelul 3 .3
Atitudine Demers Metoda Concept - cheie
. -TohiC partea -------------------- ------------------- si8iw;-------------
cuprinderea complexelor marl Control Informatica Informatie
Dupa aprecierea unor statistici aproximativ 70% din calculatoarele lumii lucreaza in probleme de
organizare, conducere, gestiune, etc. respectiv probleme legate direct de functionarea sistemelor de
productie, deci este foarte necesar ca fiecare inginer sa cunoasca alcatuirea sistemelor informatice si
modul de calcul automat pentru a putea ramane competitiv in profesiunea lui.
3.5. Ecosistemul antropizat
Ecosistemele fac parte din categoria sistemelor marl (avand multe grade de libertate\ ele pot fi
tratate ca sisteme cibernetice deoarece contin mecanisme de dirijare si control a evolutiei lor. Elementele
unui ecosistem sunt: o portiune din suprafata litosferei (pamantului) avand o structura mineralogica si ur
relief particular impreuna cu bazinele hidrologice care o strabat, cu masele de aer care o survoleaza
impreuna cu populatiile floristice, faunistice si umane care o acopera [9]. Populatiile vii constituic
biocenozele iar teritoriile ocupate de ele, biotopurile. Deci, biocenoza este un sistem de populatii
exploateaza biotopul ecosistemului. Functia - obiectiv a acestor ecosisteme este o evolutie spre o star1
stationara ed echilibru in care productia de biomasa este maxima. Functia - obiectiv a subsistemelor d
populatii (biocenozelor) este cresterea numarului de indivizi. Individul biologic (organismul viu) poate J
modelat ca un sistem cibernetic avand o organizare automata si o reglare automata a organizarii [9:
Aceasta reglare automata a organizarii se datoreaza unui mecanism complex actionand partial di
interiorul sistemului si partial din exterior, datorita factorilor de mediu prin intermediul legaturil<
informationale.
La realizarea unui produs "participa" (in sensul ca este afectat) ecosistemul natural din care provi
materiile prime inerte (si apoi in care se reintegreaza produsul degradat), participa biocenoza pr
extragere si prelucrare a materiei vii si participa si sistemul socio - uman ( declansatorul si coordonator
1
Gradele de libertate definesc starea sistemului, acesta putand fi "mare" sau "mic" dupa numarul gradelor de libertate.
actiunii de realizare a produsului) inclusiv cu deseurile si rezidurile pe care le genereaza. Acest ansamblu
format din toate sistemele ce au relatii cu produsul, inclusiv produsul insusi, este numit ecosister-
antropizat.
3.6. Notiuni din teoria structural- sistemica a produsului [9]
3.6.1. Scopul si cadrul de abordare aproblematicii produsului
Produsul in general, inclusiv produsul din constructii, in prezent se cere sa fie abordat intr-un
context larg, vizand calitatea optima a vietii. Acest context presupune o viziune globala sistemica _a
tuturor proceselor, interactiunilor si relatiilor de echilibru dinamic intre natura- om- societate- madi
inconjurator.
__ $copuL vi_?:at_
valorile umane si socio - culturale.
3.6.2. Premizele teoriei structural- sistemice aprodusului
In acceptiunea acestei teorii produsul inmagazineaza cinci tipuri de elemente: substanta, energie,
informatie, valori si comportamente. Drept definitie a produsului putem spune ca este rezultatul
muncii) prin care omul pe baza informatiilor si valorilor pe care le poseda, transforma substanta 1--
ch,eltuiala de energie.
Aceasta actiune nu este intfunplatoare, felul ei rezulta din specificitatea ( caracteristicile) sociale ==-
culturale ale producatorului si utilizatorului produsului.
Elaborarea acestui mod de actiune, presupune o modelare schematica a problematicii de realizare
a produsului. Acest model va fi numit model "socio - cultural de actiune pentru realizarr
produsului" (S.C.A.R.P .).
Modelul SCARP are doua componente (submodele) complementare, unul explicit, celalalt
implicit.
Modelul explicit se refera la sistemul de necesitati umane si ambientale
1
care se manifesta de
lungul traiectoriei de faurire si utilizare a produsului. Modelul explicit are in vedere componentele
"substanta'' si "energie" (fara sa uite complet de celelalte trei; informatii, valori si comportamente).
Modelul implicit este o reprezentare a problematicii ideatice asupra produsului care conduce
un mod de actiune specific societatii si culturii producatorului si utilizatorului.
Modelul implicit vizeaza componentele: informatii, valori si comportamente de unde rezulta
dimensiunile modelului implicit:
dimensiunea axiologica are ca variabile tipurile de valori luate constient in considerare;
dimensiunea informationala (cognitiva) in virtutea careia actiunile de cunoastere se orienteaza sp-:
acele domenii care asigura "valorile" luate in considerare;
dimensiunea comportamentala, adica atitudinea umana in procesul muncii de realizare a produsului si
in timpul utlizarii ei.
Promovarea unui sistem de valori in produs nu este suficienta. Este necesar ca valorile sa f ;
promovate si valorificate prin munca depusa in realizarea produsului si prin comportamentul de utilizare
[9]. Sub aspectul modelului SCARP dimensiunea comportamentelor se refera la principiile si normele -:
stau la baza muncii si a celorlalte activitati (utilizare- exploatare). Modelul implicit devine eficient pLl
comportamentul uman. produsul nu este doar influentat de cultura, ci este un element component
culturii este un bun cultural, un bun exprimand valori, ca atare impune comportamente adecvate fata ' :
--.... . _... :'
el. .
Aspectele descrise mai sus au fost facute in intentia de a contura problematica produsului i!J.
general si a evidentia ca aceasta problematica se constituie intr-un nou domeniu al stiintei num t
"cercetare- dezvoltare de produs" (C.D.P.) intrucat are un obiect de studiu propriu si o
proprie distincta [9].
Obiectul de studiu este "produsul" contemporan pe care nici o alta disciplina nu o abordeaza in -
un asemenea mod global. "
Privind metodologia CDP se vor evidentia cateva aspecte in cele ce urmeaza.
1
Ambiental vine de la "mediu ambiant"
3 .6.3 Aspecte specifice ale metodologiei cdp
lntrucat produsul ca rezultat al creatiei umane in sistemul global al naturii se regaseste la nivelul
socio - antroposferei, patternul
1
metodologic al stiintelor acestui nivel, trebuie sa faca fata unor situatii
foarte complexe, ritm de dezvoltare foarte rapid, numar enorm de factori a caror instabilitate este in
crestere si in plus apare aspectul subiectivitatii si categoria de valoare (in psihologie si sociologie).
A vand un asemenea cadru pentru produs, metodologia CDP va avea specific urmatoarele aspecte:
accepta principiul sistemismului, pe baza caruia se pot evidentia interdependentele dintre elementele
componente ale ecosistemului antropizat inainte si dupa aparitia produsului;
confera caracter dinamic produsului, acesta parcurgand de-a lungul existentei lui mai multe
subsisteme ale ecosistemului antropizat, Fig. 3.14
asigura evolutia structurii produsului, imbogatinu-1 de-a _lungul_traiectoriei sale!__ In Fig. 3 ,J1 __
imbogatire a structurii produsului este in crestere de la centrul cercului catre circumferinta;
foloseste metoda interdisciplinara, metoda modelarii si simularii urmarind realizarea arhitecturii
sistemului prin care tocmai "trece" produsul;
adopta (drept principiu metodologic) criteriul compatibilitatii locale prin care se urmareste realizarea
unei structuri a produsului capabila sa se adapteze la structura locala a fiecarui subsistem pe care 11
parcurge de-a lungul traiectoriei in ecosistemul antropizat;
TRAIECTORIA FIZICA A PRODUSULUI Adopta principiul optimizarii traiectoriei sistemului
determinata de optimizarea structurii produsului,
intrucat interactiunile dintre produs si sistem sunt
provocate de produs.
Structura metodologica de baza specifica CDP-
ului, poate fi rezumata astfel:
Este- inlantuirea de metode tehnici cunoscute sau
inovate intr-o anumita ordine si mod de articulare potrivit
caracterului de investigare a ecosistemului antropizat, de-
alungul traiectoriei fizice a produsului.
Pe langa notiunea de traiectorie fizica exista si
notiunea de traiectorie conceptual a care o precede pe- cea-
fizica si conform careia are loc o simulare a prezentei
produsului in sistem si efectele generale rasfrante asupra
structurii produsului.
Etalonul de judecare a valorii unui proiect _ sau
Fig. 3.14 produs, urmeaza a fi corespondenta intre comportamentul
sistemului in prezenta produsului si arhitectura intregului
ecosistem antropic , elaborata pe baza valorilor recunoscute de modelul social - cultural a1 societatii date
si in acelasi timp pe baza conceptului de calitate a vietii.
Pentru domeniul nostru, exista posibilitatea abordarii problematicii produselor din constructii pt:
baza teoriei structural sistemice a produsului, cu modelul ei de actiune:- cercetatrea dezvoltarea
produs prin prisma conceptului de performanta
2
, in constructii (CDP&CP).
Astfel conceptul de performanta face posibila aplicarea fertila si imediata a metodologiei CDP i1
constructii, cele doua cai completandu-se fericit.
Problemele de organizare a activitatii in constructii se regasesc in majoritatea etapelor traiectori<:
produsu.li si cu preponderenta in etapa parcurgerii subsistemului economico - productiv.
3.7. Conceptul praxiologic al eficientei
1
Pattern metodologic = cadrul metodologic general
2
Conceptul de performanta (CP) In constructii scoate in evidenta rolul constructiilor in asigurarea calitatii vietii in general,
protejarea mediului inconjurator si mentinerea echilibrului ecologic [37). CP 1n este o
investigare globala, in vederea gasirii unor solutii optime care asigura o comportare in ttmpul exploatam constructn_
conforma cu exigentele utilizatorilor. In acest sens CP transforma reglementarile descriptive din constructii in reglement
exigentiale in care exigentele de performanta, determina criteriile de baza ale calitatii.
Toate notiunile si conceptele amintite in capitolele 2 si 3 pot fi integrate in teoria structur(l
sistemica a produsului, ajutand de fapt la conturarea actiunii umane intreprinsa in vederea realizarii c
bunuri necesare vietii. Eficienta acestor actiuni nu poate fi indiferenta si este necesara o evaluare cat rna..
corecta a acestei eficiente. Consideram ca unei pretentii de acest gen raspunde conceptul praxiologic '!]
eficientei [39] conform caruia este eficienta acea actiune umana care asigura atingerea scopului in condit
de eforturi ( cheltuieli) optime. Prin "optim" trebuie inteles "strict necesar" deci nu neaparat mininJ
matematic. Pentru domeniul constructiilor cheltuielile strict necesare pot fi cheltuielile strict necesare pal
fi cheltuielile planificate stiintific cu scopul sa reflecte necesitatile functionale obiective ale sistemuh
utilizatorul ui.
S-a aratat in 3.2.1. ca actiunea presupune o schimbare, o transformare de stare si se concretizeaza
printr-o activitate in timp. Daca noua stare este scopul, atunci schimbarea intervenita in urma realizar
unei activitati, va avea un rezultat care poate sau nu, sa atinga scopul.
__ _ __ De multe ori asistam la _ calificarea_unui rezultat drept __ iritrucat _s-a atins _scoppl
propus, iar actiunea soldata cu acest rezultat drept eficienta si nu pomeneste nimic de pretul platit penn
acest rezultat. "Orice actiune isi are pretul sau" ori "a atinge scopul cu orice pret" poate fi eficace dar nu
eficient. Ignorarea dimensiunii cheltuielilor in cadrul eficientei actiunilor este inacceptabila [ 18].
Cele de mai sus descriu doar eficacitatea si nu eficienta actiunii si sugereaza faptul ca eficacitat(
este numai una din dimensiunile eficientei.
Se poate pune intrebarea: - de la ce grad de atingere a scopului incepe eficienta? lntrebar"'""
sugereaza ca eficienta poate avea o gama de nuante, de la inalta eficienta la inalta neeficienta.
evidentiaza gradul concordantei dintre rezultat si scop sau a calitatii rezultatului.
Intr-o alta ordine de idei sa privim relatia uzuala in practica economiei prin care se
notiunea de eficienta economica Ee:
Ee =VIC (3.20)
in care: V = valoarea productiei anuale;
C = cuantumul cheltuielilor anuale.
Acest raport al rezultatului util cu al cheltuielilor ocazionate de obtinerea acestui rezultat
sugereaza ca eficienta este cu atat mai mare cu cat se obtine mai mult in conditii de cheltuieli date, sau c
cat se cheltuieste mai putin pe unitatea de produs.
Acest concepr economic al eficientei pune in evidenta o alta dimensiune importanta a eficientei,
anume: economicitatea. .
Insa aceasta expromare la randul sau trebuie criticata intrucat trece pe planul secund scopt
respectiv calitatea rezultatului ( ca si grad de concordanta intre rezultat si scop ), adica a dimensiunii
eficacitatii. Aceasta critica este cu atat mai valabila cu cat relatia (3.20) este utilizata uneori pentJ-
exprimarea aficientei si in alte domenii decat eel particuler economic, cum ar fi: eficienta munc
intelectuale, eficienta educatiei, a invatamantului, etc., adica criterii de natura socio - umana.
Cele doua dimensiuni importante ale notiunii de eficienta, economicitate, si eficacitate, trebuie :-
primeasca drepturi egale iar in conceptul praxiologic relatia de principiu propusa este:
E = Ec X Ere (3.21)
in care: E = eficienta in general
Ec = economicitatea
Ere = eficacitatea
Parintele praxiologiei, polonezul Tadeus Kotarbinski, foloseste pentru notiunea de eficacitate 1:--:
cea de "precizie" [35], insa in limba romana este mai sugestiva cea de eficacitate.
Un aspect asupra caruia trebuie insistat este eel de '.'cheltuieli optime" adica, asa cum am spus
acestui paragraf, pentru domeniul constructiilor, acesta reprezinta "cheltuieli strict necesare"
nu neaparat minim matematic. Sa observam ca o reducere a cheltuielilor pentru o constructie sub J
anumita valoare "prag minimal" nu mai inseamna economicitate, intrucat pot duce la rezultate
( eficacitate scazuta). Daca o reducere severa a cheltuielilor pentru o casa antreneaza dupa un tim ,
deteriorarea rapida a acesteia, apar stricaciuni din cauza Iipsei de fiabilitate si durabilitate a unv;
componente, pierderea unor valori cum sunt confortul, estetica, protectia termica, fonica sau chiw
rezistenta cladirii, atunci "economiile"realizate uneori chiar din faza de proiectare si apoi de executie pr L
tehnologii incomplete si calitatea slaba a proceselor de punere in opera, sunt "economii prost intelese. L..:
fapt, degeaba s-au realizat "mari economii" si s-a atins scopul ca "valoarea economica minima" si
justifica prin cifre si indicatori "performantele" economice realizate momentan, actiunea de realizare un i
asemenea constructii nu este eficienta. Este asa pentru ca in acest produs nu s-au promovat valori durabile
care sa constituie un bun cultural si sa impuna un comportament adecvat fata de el, din partea noastra si a
generatiilor care ne urmeaza. Casa, constructia este un produs cu "viata lunga" care trebuie sa fie si sa
ramana purtatoare de "valori" pe toata durata ei de existenta cu atat mai mult cu cat, pentru noi toti
reprezinta "adapostul" familiei, locul de munca, a mai tutror activitatilor umane si are o influenta foarte
mare asupra starii psiho - sociale a mediului antropic. Astfel apare importanta care trebuie acordata
calitatii in tot ceea ce intreprindem si pentru domeniul constructiilor in mod deosebit cerintele de calitate
trebuie sa fie hotaratoare si exclusive.
3.8. Conceptul de calitate globala
Acest concept, Deasemenea se integreaza in teoria structural sistemica a produsului, constituind
p_entru _domeniul ... c_u _ o _ priyire glQbala .
constructiilor (38].
Conceptul general de calitate este legat de aptitudinea de utilizare a unui produs, exprimata prin
totalitatea caracteristicilor care determina valoarea lui de intrebuintare.
Aceste caracteristici calitative de comportare sunt performantele produsului. Abordarea sistemica
a conceptului de calitate in constructii presupune considerarea globala a procesului de constructii atat sub
aspect spatial (toti factorii care participa- beneficiar, proiectant, furnizor, executant, utilizator, respectiv
constructia cu partile ei componente inclusiv mediul inconjurator), cat si sub aspect temporal (fazele
succesive - planificare, finantare, proiectare, organizare, excutie, utilizare si intretinere )[ 18].
Abordarea globala a durabilitatii constructiei este de fapt mentinerea mentinerea performantelor in
timp pe toata durata de viata a ei. Cum constructiile sunt obiecte de folosinta indelungata, durata de viata
este de zeci de ori mai mare ca durata de re.alizare, deci toate fazele initiale si intermediare (planificare,
proiectare, executie) trebuiesc subordonate fazei finale de utilizare, iar solutiile adoptate sa satisfaca
.exigentele utilizatorilor pe toata durata fazei de utilizare.
4. ORGANIZAREA IN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR SI INVESTITIILOR
4.1. Sistemul economic national
Sistemul economic national este un sistem cibernetic complex, constituit istoric la scara intregii
natiuni al carui obiectiv principal este producerea de bunuri (produse si servicii) necesare membrilor-
societatii (utilizatorilor).
Dependenta de resursele disponibile, o economic nationala lsi autogenereaza complet sau partial
forta de munca, resursele mateirale si cele informationale, interactionand atat cu mediul naturaL
inconjurator cat si cu mediul social - economic exterior. Are foarte multe legaturi cu mediul exterior ei
adica alte economii nationale sau organisme internationale, functionarea sa fiind influentata prin aceste
legaturi in special -cala care --constituie exportul si importul de produse_ si informatiL Insusirik-
fundamentale ale sistemelor discutate la punctul 3 .1.1. ca: integralitatea, autocorectarea, autoorganizarea
ierarhia se manifesta in cadrul sistemului economic national; 1nsa in mod deosebit se manifesta tendinta
de autogenerare a e1emente1or si raordonarea sistemu1ui prin invatarea din performante1e trecute cat si cec
de dezvoltare constienta prin punerea in valoare a subiectivitatii componentelor umane pentru atingerel
obiectivelor urmarite. Aceste insusiri din urma au darul de a asigura in final suveranitatea economica si
politica a sistemului national (a tarii).
Structura economiei nationale, deosebit de complexa, include un numar mare de subsisteme ...,,
structuri si comportamente distincte, avand obiective proprii din cele mai diverse. Ansamblul acestor
subsisteme si interactiunile dintre ele definesc structura productiei, structura organizatorica si structura d-
conducere a economiei nationale.
Unitatea organica a tutror subsistemelor si activitatile desfasurate in cadrul unei economii
nationale are un caracter dialectic [ 49] In sensul ca ele influenteaza si se interconditioneaza, ca lnauntn --
economiei nationale pot aparea disproportii sau cmitradictii care la baza obiective sau subiectiv
in raport cu modul de productie existent.
lntre componentele sistemului economic national se gaseste subsistemul industriei de construct-
pe langa multe alte subsisteme industriale cu care conlucreaza.
4.2. Sistemul industriei de constructii
Constructiile au o importanta deosebita in cadrul sistem_ului economiei nationale, care deriva din
faptul ca realizeaza constructia, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a sistemului econom,-
national asigurand astfel buna sa functionare si contribuind la capacitatea constructiva a ei.
In constructii se asigura realizarea a 9 + 1 0% din produsul social total al tarii iar populatia apta _
munca a fost absorbita de domeniul constructiilor intr-o proportie de aproximativ 11%.
In perioada actuala de transformari profunde a 1ntregii structuri a economiei nationale aceste cifi
sufera modificari, insa semnul sigur al relansarii economiei noastre pe noile coordonate ale economiei dj;
piata va fi o cerere mai pronuntata de lucrari de constructii ca urmare a comenzii sociale din parte
investitorilor al caror numar total va fi in crestere.
Multimea investitorilor va fi din ce in ce mai diversificata dar o trasatura com una a tutror va i
pretentia pentru lucrari de calitate.
Sistemul industriei de constructii cu toate componentele sale va trebui permanent sa
strategia necesara pentru atingerea acestui obiectiv esential daca se va vrea competitiva in viitor.
Sistemul industriei de constructii ca subsistem al sistemului economic national este deasemeni 1
sistem cibernetic complex al carui scop, ce se integreaza in scopul macrosistemului sau, este realizarea u1
bunuri specifice si anume "constructiile" de diverse feluri si destinatii, reparatia si
constructiilor existente si prestarea unor servicii.
4.2.1. Mijloace fixe si circulante
Mijloacele fixe sau mijloacele de munca reprezinta continutul material al fondurilor tixc cap
.determina capacitatea de productie a unitatilor economice.
Caracteristic pentru mijloacele fixe este ca ele nu-si schimba volumul si nici forma initiala ( deci
nu se consuma In P}"Ocesul de productie) uzura lor este transferata treptat asupra costurilor noului produs
care se realizeaza. In categoria mijloacelor fixe intra: utilajele, masinile, instalatiile, cladirile, obiecte de
inventar
1
, investitii proprii pentru dezvoltarea capacitatii de productie terminate partial sau total care nu
au fost lnregistrate ca mijloace fixe.
Nu sunt considerate mijloace fixe; constructiile si instalatiile provizorii executate din fondurile de
organizare de santier, piesele de schimb pentru utilaje si masini, echipamentul de protectie si de lucru,
terenul.
Mijloace circulante ca obiecte ale muncii, participa In procesul de productie, lsi schimba forma,
se consuma integral si devin produse.
Categoria mijloacelor circulante lntalnite In sfera productiei sunt: materialele, semi- si
prefabricatele, combustibilul, piesele de schimb, obiecte de inventar de mica valoare si scurta durata,
..echipament de-- protectie, productia--neterminata ... in-sfera .circulatiei bunurilor-inta.Inim_ .deasemenea
categoria mijloacelor circulante prin productia finita, contravaloarea In bani a lor si alte mijloace banesti.
4.2.2. Amortizarea mijloacelor fixe
Participarea mijloacelor fixe (utilaj, cladire, etc.) la mai multe cicluri de productie aduc dupa sine
uzura lor. Aceasta uzura poate fi:
uzura fizica cauzata de folosire, exploatare, agenti chimici, atmosferici, etc., dar si 'intretinerea
UZURA FIZICA
1
. .
1
necorespunzatoare si intarziat{;-
Reparatn l ..
1
1 fi A
Reinoiri uzura mora a - mlJ oace e xe , m
timp, sunt depasite tehnologic prin
- ...
a -
o I V I \ '
0
'
!
...
... :.:::;: .. - .. :::::::.
UZU MORALA
A- INVESTITIA PROGRAMAT A
B -INCEPEREA REALIZARII INVESTITIEI
C- PUNEREA iN FUNCTIUNE
D- DESFIINTAREA
Fig. 4.1
aparitia unor noi masini si utilaje cu
caracteristici s1 performante
superioare.
Modelarea fenomenului uzurii este
sugerata in Fig 4.1 unde se poate observa ca
proportia intre durata realizarii produsului si
durata de exploatare este net 'in favoarea celei
. din urma, durata in care perfonmi.ntele"
produsului trebuiesc mentinute la un nivel
corespunzator prin actiunile de reparatii si
intretineri sau modernizari. Oricum fenomenul
uzurii se manifesta indiferent ca mijlocul fix
este exploatat sau nu (uzura morala este
inevitabila) dar in acelasi timp are loc si
transferul treptat al valorii mijlocului asupra
noilor produse care se realizeaza. Acest transfer
de valoare este cuantificat prin calculu1
amortismentului, (fiind expresia baneasca a
partii uzate din valoarea mijlocului fix)
amortisment care se va incarca In costurile de productie ale unitatii.
Urmarirea gradului de. uzura a mijloacelor fixe ale unitatii este o activitate importanta pentru ca;
prin asta se poate stimula intreprinderea sa foloseasca cat mai judicios fondurile destinat1
investitiilor;
sa reduca la minim perioada de inactivitate a mijloacelor fixe supuse amortizarii;
prin gospodarirea fondului de amortizare poate influenta competitivitatea costurilor produselc
sale intr-un an cand afacerile merg mai greu.
Procentul de amortizare variaza intre diferite mijloace fixe, fiind mai mici la cladiri (1 + 3%) :
mai mari pentru utilaje (9 + 15%). De aici rezulta imediat durata de amortizare, de exemplu, a unei cladi
100%: 2% pe an= 50 ani.
4.3.1. Componente si particularitati ale activitatii In industria constructiilor
1
Mjjloace fixe= obiecte de inventar a caror valoare este de eel putin (500) lei si o.durata de serviciu mai mare de un an [11).
Rezultatul final al activitatii din constructii poarta denumirea general a de "obiect de constructii".
Obiectul de constructii reprezinta rezultatul muncii sociale, concretizat intr-un bun (produs) imobil,
delimitat spatial, independent din punct de vedere al utilizarii sale, avfuld o alcatuire constructiva--
conforma unei anumite destinatii functionale, definite de activitatile utilizatorilor acestuia. Sa ne amintim
ca utilizatori pot fi:
oameni de diferite: varste, meserii, preocupari, stari de sanatate, nevoi, cu diferite obiceiuri-
conceptii, atitudini, comportamente;
vietati (animale sau plante) care deasemenea au comportamente si necesitati.
Intre utilizatori (in primul rand oameni, dar nu exclusiv), constructie si mediul inconjurator exist'
o interdependenta care deriva din nevoile utilizatorilor. Aceste nevoi sunt concretizate in activitatilt
acestora, intrucat activitatile pot fi considerate de fapt, manifestari externe ale nevoilor utilizatorilor. .
--Rezulta.o concluzie.importanta:-activitatea utilizatorului este elemen.tul.de legatura . ..intre acesta-
constructie si mediulinconjurator.
Obiectul de constructie se detaliaza pe parti de obiecte:
ansambluri(parte de cladire deservita de o scara, partea aferenta unui tablou electric principal);-
subansambluri (infrastructura, suprastructura, acoperisul);
elemente (fundatie, grinda, planseu, stalp).
Acestea, corespund unor stadii fizice de executie in succesiunea tehnologica de realizare.
Se mai foloseste si notiunea de "Obiectiv de investitii" prin care se intelege un grup de obiecte u
constructii.
Pentru executia unui obiect de constructii de regula este necesara realizarea uneia sau a mai multc-
categorii de lucrari ( constructii, instalatii interioare electrice, sanitare, etc.).
Clasificarea obiectelor de constructii poate fi facuta dupa mai multe criterii:
a) dupa stadiul de executie: _
obiect terminat (acesta se va finaliza in cursu} anului curent fiind intrunite formele legale d
admitere a receptiei preliminare;
obiect in continuare (care a inceput intr-o perioada anterioara anului curent putandu-se termin-
sau nu in anul curent.
b) dupa destinatia functionala:
hale;
cladiri (obiecte de locuit);
linii de transport, energie electrica, cale ferata, auto - rutier;
conducte pentru produse petroliere, gaza, fluide tehnologice;
lucrari de alimentari cu apa, canalizari;
foraje;
lucrari de organizare de santier, etc.
c) dupa omogenitatea solutiilor constructive, existfuld grupe
1
marcate cu cifre romane de la I la XIII:
grupa I Industriale
grupa II Agrozootehnice
grupa III Civile (exclusiv locuinte)
grupa IV Locuinte
grupa V Retele
grupa VI Canalizari exterioare
grupa VII drumuri
- grupa XIII Montaj utilaj tehnologic
In general un obiect de constructii nu se poate gasi in interiorul altuia, exceptie facand instalatii
tehnologice ( conducte tehnologice ), instalatii de automatizare tehnologice, electrice tehnologice, etc., ca
se considera obiecte separate de cele in cadrul carora se executa.
La obiecte cu destinatii functionale mixte, stabilirea destinatiei cladirii se face in functie
procentul de m
2
arie desfasurata a diverselor destinatii.
Sunt importante aceste delimitari ale obiectelor intrucat in functie de acestea se vor stabili
costurile devizelor pe obiect din cadrul documentatiei economice intocmite de proiectant. Detalii privin
1
in functie de aceste grupe se vor stabili procente de cbeltuieli indirecte etc. conform normativ P91- 83.
clasificarile descrise mai sus se gasesc fn normative.
4.3.2. Agenti economici din domeniul constructiilor
Sistemul industriei de constructii este foarte complex iar la procesele ce au loc fn interiorul sau
uneori participa si clemente din afara sistemului.
F actorii componenti sunt dupa cum urmeaza:
a) Beneficiarul- este o unitate- persoana juridica
1
care dispune de fondurile banesti pentru
investitii, in cadrul si in folosul careia se realizeaza investitia sau reparatiile, are dreptul de a incheia
contracte cu alte unitati pentru executarea lucrarilor (sau isi executa lucrarile cu forte proprii- in regie);
b) Organizatia de cercetare - este o unitate - persoana juridica - care are dreptul si
competenta sa intreprinda actiuni de cercetare pentru a obtine noi date sau informatii utile intr-un
.domeniu si saJncheie contracte pentru valorificarea acestora;. _ __ _ _ _ _ __
c) Proiectantul este o unitate - persoana juridica - care elaboreaza pe baza de contract o
documentatie completa pentru o lucrare, avand calificarea si competenta necesara;
d) Organul de avizare este un colectiv uman sau organism alcatuit din persoane competente
delegate cu autoritatea de a formula avize si a da aprobari.
e) Executantul (constructorul) este o unitate- persoana juridica- cu profil de constructii-
montaj, care are capacitatea si competenta sa execute lucrarile pe baza de contract al unui beneficiar
aorecare.
Factorii care vor fi definiti fn continuare pot apartine sistemului industriei de constructii dar pot fi
si din afara sistemului. Astfel avem
f) Banca este o unitate a carei sarcina principala este administrarea fondurilor banesti ale
. oricarei organizatii, intreprinderi sau persoane particulere care depune sau imprumuta o suma de bani in
conditiile reglementarilor in vigoare, si accepta plata dobanzilor si a comisionului pentru serviciile bancii.
Pe langa cele amintite mai sus bancile au menirea sa vegheze asupia traducerli in fapte a unei
politici financiare prin credite si dobanzi, a disciplinei financiare si a bunei gospodariri a fondurilor
primiie din bugetuiui statului de cater unii beneficiari (intreprindere de stat);
g) Futnizorii de resurse pot fi unitati, persoane juridice sau persoane fizice care in baza unui
act legal si contra plata pun la dispozitie bunuri, cunostiinte sau prestatii. Furnizorii pot fi producatori cu
caracter industrial._
NOTA:
In perioada actuala, de tranzitie a economiei tarii de la o economie foarte centralizata catre <
economie a pietei libere unde reglajul se hotareste de cerere si oferta, functiunea de planificare la nive
"macro" exista insa cu un continut modificat. Aceasta modificare consta in faptul ca nu mai avem plru
national unic de dezvoltare si fiecare unitate productiva castiga o mai mare autonomic si posibilitate d
afirmare a initiativei. Astfel fiecare unitate isi va manifesta tendinta legitima de a-si maximiza profitu:
Limitele acestei tendinte sunt marcate de limita existentei resurselor, ori tocmai acest aspect al resurselc
limitate este eel care impune un discernamant in deciziile de acordare a prioritatii uneia sau alteia dintr
lucrari sau programe. Cu alte cuvinte prin functiunea de planificare va trebui sa se echilibreze ace:
consum de resurse limitate si sa se urmareasca <;:> stabilitate la nivelul economiei nationale. Organul cru
isi asuma acum aceste sarcini este "Ministerul industriei si resurselor".
Ceea ce se poate intrevede pentru viitor, in mod logic, este o scadere a penuriei resurselor car
economia se va redresa si in paralel scaderea ponderii functiei de planificare. Ceea ce, tot logic, va treb
sa sufere o modificare este structura economiei si implicit a sistemului industriei de constructii pr
_ disparitia , unor verigi intermediare intre intreprindere si ministerele de resort cum ar fi: centrale
industriale si alte organe similare care de fapt nu sunt organe productive ci doar administrativ
birocratice .
Tot atat de adevarat este ca functionarea economiei de piata in unele tari occidentale dezvoltf
cum ar fi Franta, Belgia se pot observa practici care constituie actiuni de planificare la ni,
macroeconomic prin care guvemul sprijina sau franeaza anumite activitati sau tendinte. Guvernul are
principal trei functii majore [67] pe care trebuie sale asigure prin masuri (cu care, de fapt, intervine
mecanismul pietei libere si face din ea o piata mixta). Aceste trei functii sunt:
1
Persoana juridica are o organizare de sine statatoare, a dobandit independenta si raspundere patrimoniala (raport juridi(
continut economic care pot fi evaluate in bani) ca urmare poate incheia contracte si sa stea in justitie ca reclamant sau parat.
a) Asigurarea eficientei functionale a economiei prin masuri de eliminare a monopolului
pietei
1
detinut de anumiti producatori care genereaza competia incorecta pe piata, prin eliminarea uno
actiuni care ocolesc piata, dezechilibrand-o
2
, prin sprijinirea investitiilor pentru: apararea militara, a
ordinii publice, a constructiilor pentru transporturi publice, a cercetarii fundamentale, a asistenteJ
medicale, etc. Pentru aceste masuri guvernul foloseste parghii ca: politica de credite, politica fiscah
masuri vamale, impozitarea obligatorie pentru toti cetatenii care realizeaza venituri.
b) Asigurarea unui sprijin social echitabil pentru cei eliminati din competitia economiei d ....
piata printr-o politica de redistribuire a unor fonduri (ajutorul de somaj, ajutorul pentru handicapati, etc
provenite din impozitarea progresiva a veniturilor contribuabililor.
c) Asigurarea stabilitatii economice prin: masuri contra inflatiei si a depresiunii
somajului, printr-o politica monetara si reglarea sistemului bancar planificand variatia dobanzilor si
politicii de creditare.
Cele descrise mai sus-au determinaLafirmatiain [67]ca piata liber
ci este o piata mixta in care mecanismul de piata stabileste preturile si volumul productiei de bunuri, i<
guvernul regleaza piata prin programul de impozitare si influentare a consumului. Ambele parti - piata si
guvemul- sunt la fel de importante [67].
Dupa aceasta incursiune a NOTE-i in aspectele economiei de piata revenim in sistemul industri'
noastre de constructii si putem considera in etapa de fata functiunea de planificare se manifesta urmand sa
preia treptat parti din functiunile descrise NOT A, adecvate unei noi structuri organizatorice in cur"
formare la nivelul economiei nationale.
Componentele acestei structuri noi sunt agentii economici de facturi diverse incepand cu micii
.... 2000
IJ.l
.
ffi 1000

.....
Societati pe actiuni
Asociatii
Producatori individuali

=s<:IJ.l
<f:-<0
. j 0 . 25 50 75 100%
i:ia 2 j TOT ALUL FIRMELOR AMERICAN IN %

::;s IJ.l < o Fig. 4.2
vom adauga "organul de planificare" tinand
seama de observatiile din NOTA de mai sus.
h) Organul de planificare este
un colectiv uman sau organism a carui
manire este sa stabileasca tendintele care se
producatori industriali, asociatii cu caracter lucratC
societati pe actiuni, cu raspundere limitata si al
forme hibride, numite generic societati comrerciale
sau companii, de fapt, intreprinderi productive de toa-
marimile la care se adauga si intreprinderile de st
numite regii autonome.
In Fig. 4.2 sunt ilustrate cele trei forn-
principale de agenti econom1c1 ai economi
americane [67]. Suprafetele din grafic reprezint<
produsul intre numarul firmelor si cifra de aface-
sugerand proportia de participare a firmelor in total
amintiti pana acu
contureaza in domeniu si, corelat cu acestea, :
sa gandeasca esalonarea si programarea unor
lucrari de investitii oportune co mandate de
guvem sau de firme particulare tinand seama r-! ....
1
IIJ.l
de existenta limitata a resurse or. l
0
<1
Legaturile intre factorii componenti \ z sa
'<
ai sistemului industriei de constructii sunt i o .....,

evidentiate in Fig.4.3. --i
Cu totul alta este situatia in . l... ...... ] ,
antreprindere (la nivel microeconomic) unde '----------- :Fig:f:f-------"'
volumul productiei este hotarat acum de . A
membrii intreprinderii care se concretizeaza intr-un plan de productle adoptat m functle de capac1tat
1
In SUA inca din 1890 au fost adoptate de guvernul federal legi antitrust, prin care se reglementeaza uncle aspecte
activitatea economica.
2
Masuri drastice contra celor care polueaza atmosfera si mediul natural si nu vor sa plateasca costurile unor tehnolc
nepoluante.
plan vital pentru intreprindere si ca atare functiunea de planificare in sistemul intreprinderii va ramane si
va creste in importanta.
4.3.3. Lucrarile de constructii- montaj
Lucrarile de constructii montaj constituie ansamblul de operatii succesive prin care se asigura
executarea, intretinerea si repararea obiectelor de constructii, montajul utilajelor, al instalatiilor si al altor
elemente de constructii, precum si prestarea unor servicii de specialitate.
Clasificarea lucrarilor de constructii - montaj se poate face in functie de mai multe criterii:
a) dupa categoriile de lucrari Ia care acestea se refera:
lucrari de constructii si instalatii;
lucrari de montaj al utilajelor tehnologice;
Jucrari de reparatii capitale ale cladirilor sau:ale..altor obiecte
. lucrari de intretinere - reparatii curente si de prestari de servicii in constructii.
Observatie: daca montajul utilajelor este efectuat de unitatea industriala fumizoare si se include
in valoarea de achizitie a utilajului, atunci acesta nu se include in categoria lucrarilor de montaj.
b) dupa executantullucrarilor:
lucrari de constructii - montaj executate in antrepriza, cand un constructor se angajeaza fata de
un beneficiar execute lucrarile dorite;
lucrari de constructii - montaj executate in sub antrepriza, cand un constructor se angajeaza
fata de un alt constructor cu profil mai larg execute o parte din lucrarile pe care acesta
contractat cu un beneficiar oarecare.
Daca un anumit constructor are dreptul exdusiv de a executa anumite lucrari de specialitate,
administrand exclusiv si anumite resurse speciale, spunem ca lucrarea se executa in antrepriza de
specialitate.ln viitor aceasta situatie de monopol va trebui sa dispara fiind daunatoare echilibrului pietei.
lucrari de constructii - montaj executate in regie, adica situatia cand intreprinderea (indiferent
de profilul ei) se declara propriul sau executant si executa lucrari de constructii- montaj.
c) dupa destinatie:
lucrari pentru dezvoltare (adica lucrari noi sau cheltuieli care au menirea sa mareasca
capacitatea de productie sau dealt gena sistemului):
lucrari de investitii (adica totalitatea lucrarilor sau cheltuielilor prin care se creeaza sau se
achizitioneaza noi fond uri fixe, se dezvolta si se modemizeaza fondurile fixe existente );
lucrari de sistematizare (complex de actiuni si masuri tehnice organizatorice, juri dice si
financiare necesare pentru imbunatatirea modului de utilizare a unor bunuri de orice fel);
lucrari pentru mentinerea starii de buna functionare a constructiilor:
lucrari de intretinere (de mica amploare executate periodic in scopul prevenirii uno1
deteriorari si a mentinerii elementelor de constructii in stare de functionare);
lucrari de reparatii curente (RC) (se executa periodic sau dupa necesitati in scopul creeri:
posibilitatii de exploatare continua a fondului fix, prin inlocuiri partiale de clemente
refaceri de lucrari de protectie, etc.);
lucrari de reparatii capitale (RK) (se in scopul asigurarii si mentinerii functionari
fondului fix pe toata durata de serviciu, prin inlocuirea totala sau partiala a unor element<
uzate fizic, repararea concomitenta a altor clemente: pentru a aduce constructia cat rna
aproape de starea initiala).
4.3.3.1. Natura legaturilor intre factori in cadrullucrarilor de constructii- montaj
Intre factorii amintiti la punctul4.3.2. pot exista relatii de colaborare sub diverse forme dintre car'
o forma importanta o reprezinta relatiile (legaturile) contractuale.
Din punct de vedere juridic prin contract intelegem o manifestare bilaterala de vointa prin care; s'
da nastere, se schimba sau inceteaza un raport juridic [ 46].
Intrucat raporturile juridice pot fi personale (nu au continut economic) si patrimoniale (au continu
economic), contractele care se incheie in cazul acestor factori, vor descrie raporturi patrimoniale intr
doua persoane Asemenea contracte se numesc contracte economice. Caracteristic contractelo
economice este ca:
urmaresc realizarea unor obiective;
obligatoriu au forma scrisa;
se leaga de prescriptii, standarde, nonne, preturi;
nu pot fi unilateral reziliate (desfacute);
exprima unitatea de vointa a celor doua parti care se angajeaza reciproc la indeplinirea unoJ
obligatii.
4.3.3.2. Clasificarea contractelor economice in domeniul sistemului industriei de constructii
Contractele pot fi:
a) Contracte de constructii (intre beneficiar- executant):
contracte de antrepriza (intre beneficiar- constructor);
contracte de subantrepriza (intre constructor--.si construGtor}.
b) Contracte tehnico - stiintifice:
contracte de proiectare (intre beneficiar si proiectant);
contracte de cercetare (intre beneficiar si cercetator);
de asistenta tehnica (intre beneficiar si cercetator sau proiectant) care asista implementare
rezultatelor cercetarii (si coordoneaza acest proces) in productie.
c) Contracte de fumizare:
contracte de munca (intre antreprindere si angajat);
contracte de livrari (intre un consumator si un fumizor de resurse materiale);
contracte de prestatii: _ .
contracte de transport (de carausie, intre un beneficiar si un fumizor care inchiriaz
mijloace de transport;
contracte pentru utilaje (intre un beneficiar si un fumizor . care inchiriaza utilaje d
constructii, de obicei utilaje grele).
4.3.4. Caracteristici ale constructiilor si a activitatii din constructii
Aspectul acestor caracteristici poate fi abordat la mai multe niveluri, unele caracteristici generand
efecte sesizabile la alt nivel. -
a) Nivelul obiectului de constructie:
Constructiile sunt obiecte de folosinta indelungata si in marea lor majoritate
"adapost" pentru noi si activitatile noastre avand un rol principal in asigurarea calitatii vietii;
Constructiile au un impact asupra vietii economice, social - culturale si asupra mediuh ..
inconjurator, intrucat intreaga activitate productiva se desfasoara in cadrul unor infrastruc j
si suprastructuri construite din obiecte de constructii; practic intreaga viata sociala
individuala a oamenilor se desfasoara in mediu construit, iar mediul natural este completat :a
modificatprin constructiile realizate;
Obiectul de constructii este un produs complex realizat cu concursul a multor specialitc:
profesionale, meserii, cu un volum de munca foarte mare, rezultand un produs scump hu
greselile facute in timpul realizarii lor sunt foarte greu de corectat (uneori chiar imposibil);
Durata de exploatare este mult mai mare decat durata de realizare iar asigurarea durabilitatii
mentinerii performantelor in timp trebuie rezolvata pentru toata durata de exploatart
preponderent in intervalul relativ scurt al realizarii constructiei;
Obiectul este fix, netransportabil, iar forta de munca si mijloacele de munca sunt mobile;
Obiectul de constructie este unicat sau de serie foarte mica.
b) Nivelul proceselor si activitatilor:
Dat fiind caracterul fix si de unicat al obiectului, trebuie sa se constituie din nou, sa
reorganizeze capacitatea de productie la fiecare nou amplasament;
Procesul de constructii- montaj se desfasoare sub cerulliber, deranjat de intemperii;
Fiind legat de amplasamente, procesul este dispersat in spatiu pe multe santiere;
Productivitatea muncii este mai redusa ded\.t in industrie iar controlul calitatii mai dificil d<
asigurat (acestea fiind consecinte a celor aratate mai sus);
,.
Vechimea mare a activitatii din constructii ii confera un caracter traditional, dar in ultima
vreme si in prezent se manifesta tot mai pronuntat tendinta de industrializare a activitatii din
constructii, pe cai specifice, care tind sa reduca din caracterul de sezonierat al activitatii
datorita conditiilor de clima de la noi;
Cu toate ca ramura constructiilor este o ramura importanta a sferei productiei materiale,
produsul sau ca obiect de constructie, fiind imobil, nu poate fi produs de export pe piata;
Spre deosebire de industrie, in domeniul constructiilor pe langa relizarea constructiilor noi
(prin investitii) un volum de munca apreciabil trebie alocat intretinerilor, reparatiilor si
modernizarilor constructiilor existente in vederea mentinerii lor in buna stare de functionare.
Aceste caracteistici descrise permit formularea unei conduite in directia actiunilor de cercetare -
proiectare in constructii. in acest sens se considera ca:
caracterul cercetarilor sa fie interdisciplinar cuprinzand un numar cat mai mare de discipline
care pot clarifica aspecte legate de activitatea de constructii in ansamblu; -
orizontul investigatiilor sa aiba o larga perspectiva si bataie lunga in viitor;
factorii de decizie sa fie orientati pe baza acestor cercetari in definirea actiunilor legislative cu
privire la aspecte tehnice, organizatorice, financiare, ecologice si de conducere in domeniul
constructiilor.
4.3.5. Industrializarea constructiilor
Prin indusatrializarea constructiilor intelegem actiunea de transformare a proceselor de munca din
-.til
"
.g

.s
'"0 10 1----1---+---t----,.--t
til
't
0
0.
e
0..
0 1 2
Trimestre
3 4
Atenuarea caracterului sezonier al lucrarilor de
constructii
Fig. 4.4
4.3 .6. Caile industrializarii constructiilor
constructii - montaj (cu caracter sezonier si/sau
manual) in procese cu caracter industrial (ritmice,
mecanizate sau automatizate side mare serie).
in Fig. 4.4 este ilustrat caracterul sezonier al
lucrarilor de constructii [52] care au tendinta de
atenuare datorita introducerii treptate a mijloacelor
mecanizate in constructii cat si unei activitati de
esalonare pe trimestre mai echilibrata gratie dezvoltarii
bazelor de productie cu un grad inaintat de mecanizare
si automatizare.
Industrializarea constructiilor nu
inteleasa ca un simplu transfer al proceselor dir
industrie, ci ca o actiune mult mai complexa avand it
vedere particularitatile lucrarilor si activitatilor d1
constructii discutate in paragraful anterior (4.3.4.).
in c\rrsul ultimelor decenii, preocuparile in aceasta directie incadrate in fenomenul general :
progresului tehnic s-au soldat cu conturarea unor cai ale industrializarii in domeniul constructiilor,
asigurat o crestere a volumului de constructii realizate ca urmare a unor comenzi sociale in contim
crestere.
4.3.6. i. Tipizarea
. Tipizarea este ansamblul de actiuni indreptate in scopul executarii de produse asemanatoare.
Tipizarea reprezinta o premiza a industrializarii intrucat fara tipizare nu putem avea productie
mare serie - atribut al unei productii cu caracter industrial.
Actiunile de tipizare pot fi regasite in cadrul sistemului de productie atat la resursele exteme ca
la cele interne si la rezultate. Astfel:
La resursele externe (materiale, energie, bani, timp) materiale de constructii sunt prod
furnizate de producatori in conditii standardizate ( caramida, cimentul,etc.). Energia deasemeni o prin
livrata in kW sau benzina de 98 cifra octanica, etc. Banii si timpul sunt deasemenea res\
"standardizate" (leul, dolarul, secunda, ora).
La resursele interne:
mijloacele de munca (masini, utilaje, scule, echiparnente) au dimensiuni gabaritice, care S(
racordeaza la dimensiunile tip ale obiectelor si la dimensiunile antropometrice a celor care le
utilizeaza (ex: cofraje tip SECOM, schele, esafodaje, etc.);
informatia stiintifica, documentatia - proiecte tip, reprezinta principala filiera de traducere ir
viata a actiunii de tipizare si se poate referi la materiale. la utilaje, echipamente si la alcatuirea
constructiva a obiectelor. Astfel a fost pus la punct sistemul modular unic in constructi.:_
S.M.U.
1
Prin alegerea judicioasa a modulelor marite si numarului de tipuri de elemente s1
obtine echilibru intre supletea si echilibrul arhitectonic si conditiile. unei productii industriale
economice.
La rezultate (prod use) se urmareste realizarea de obiecte tip, cladiri cu diverse destinatii, parti d1
obiecte tip, ansarnble, subansarnble tip, etc.
4.3.6.2. Prefabricarea
Reprezinta o cale principala a industrializarii si o putem defini ca fiind un ansarnblu de actiuni
vederea realizarii - in ateliere industriale de santier- de produse care sa incorporeze un volurn de munc.
cat mai mare, reducand astfel volumul de munca pe santier. Prin prefabricare se pot obtine urmatoarele
efecte:
se reduce: volumul de munca in ansarnblu si volumul de munca pe santier, (la montaj), durat
de executie, cheltuielile de organizare de santier, consumul specific de resurse;
se asigura: cresterea productivitatii muncii, o productie mai ritmica, imbunatatirea calitati
produselor si faciliteaza specializarea si calificarea cadrelor;
perrnite: implementarea mecanizarii si automatizarii lucrarilor cu imbunatatirea conditiilor de
munca, o mai buna organizare a peoductiei muncii, o mai buna folosire a spatiilor de
sprijinind crearea ilnui mieroclimat favorabil muncii.
Deosebim prefabricarea simpla ( elemente de constructii care apoi se ansambleaza pe santier,
preconfectionare, preturnare) si prefabricare complexa prin care se pot realiza subansarnble,
ansarnble care apoi se monteaza la santier (ex: subansarnble de instalatii sanitare, electrice, etc.).
Actiunea de prefabricare merita sa fie declansata daca nurna.rt!l
de elemente asemenea este de la o limita minima in sus, deci apar

< E-< problema unei productivitati repetitive al carei efect este reducere_
g consumului de timp pe unitatea de produs, ceea ce este evidentiat in Fi&
S < Ill 4.5. Se pune problema determinarii numarului minim de prefabricate d
0
la care merita sa organizarn productia in consecinta. Acest aspect
leaga si cu tipizarea.
1 2 3 Pentru stabilirea acestui nurnar minim se poate utiliza relatia:
MARIMEA SERIEI n min= t pi j (ax t e) [buc] . (4.1)
Fig. 4.5 in care: n min =i' marimea minima a seriei de fabricatie
t pi= timpul de pregatire si incheiere a elementului (in minute)
t e = timpul de executie al elementului (in minute)
a = (0,045 ... 0,1) coeficient care are valori mici in cazul unei tehnologii complicate si
valori mari in cazul contrar.
Cand t pi este mare, a este mic, tehnologia este. mai complicata merita sa cam
daca numarul necesar din proiect este mare, dealtfel o asemenea tehnolog1e este de regula SI scumpa 1ar
tiparele de exemplu in cazul unui prefabricat de beton nu se vor arnortiza, deci problema trebuie analiza
si din punct de vedere al numarului de utilizatori a echiparnentelor proiectate pentru aceasta tehnologie.
4.3 .6.3. Mecanizarea, automatizarea si cibernetizarea
Acestea sunt procedeele principale ale automatizarii.
1
S.M.U.- reglementeaza dimensiunile de volum side plan a constructiilor si utilajelor tehnologice. Moduiul de baza este M
100 mm. Modulul derivatMo=KM pentru K> 1 avem modulul marit 60 M, 30M, 15M, 12M, 6 M, 3M, 2M, iarpentru K
1 avem modulul fractionar 1/2 M, 115M, 1/10 M, 1/20 M, 11100 M.
Mecanizarea este actiunea de 1nlocuire a muncii manuale prin lucrul masinilor si utilajelor,
muncitorilor revenindu-le sarcina de a dirija si a 1ntretine aceste masini.
Vorbim despre mecanizare simpla cand aceasta se aplica numai unei parti (cea mai importanta)
din operatiile procesului de munca (ex: la lucrarile de terasamente sapatura este mecanizata iar nivelarea,
compactarea raman manuale. La realizarea unei instalatii de apa - sub presiune din tevi de otel
galvanizate cu armaturi filetate, operatia de filetare este mecanizata, debitarea, ansamblarea, vopsirea
raman operatii manuale).
. _ Mecanizarea complexa avem atunci cand toate operatiile unui proces sunt mecanizate (ex:
turnarea unor fundatii din beton - prepararea, transportul cu pompe, turnarea si compactarea cu vibratorul
sunt realizate in conditii de mecanizare complexa).
Automatizarea. In acest caz toate operatiile sunt efectuate de masini, omul doar pregateste si
supravegheaza procesul. Automatizarea poate fi partiala, cand anumite comenzi a unor utilaje sunt
rezolvate prin .actionari..electrice sau .hidraulice. si poate fi totala.cand -omul-declanseaza.procesul stabilind
anumiti parametri de intrare si procesul se desfasoara de la sine sub controlul omului (ex: statie de
betoane complet automatizata, unde se introduce o fisa care reprezinta reteta codificata a betonului dorit
si se porneste instalatia).
J_;'
Cibernetizarea este actiunea de introducere a facilitatilor oferite de prelucrarea automata a
datelor si informatiilor 1n locul prelucrarii manuale a lor.
Cibernetizarea poate fi partiala candnumai anumite probleme ale unui sistem de productie sunt
prelucrate cu ajutorul calculatorului electronic (aprovizionarea tehnico materiala de exemplu) sau poate fi
cibernetizare totala cand in principiu toate functiunile importante ale sistemului sunt asigurate cu
prelucrarea automata a datelor conduse dupa programe prestabilite. In asemenea situatii suntem 1n
prezenta unui sistem informatizat. in consecinta s-a realizat de catre Centrul de Organizare si Cibernetica
in Constructii (C.I.O.C.) pe principii modulare, un sistem informatic integrat pentru conducerea
productiei de constructii - montaj [29].
4.3.6.4. lntroducerea tehnologiilor avansate
lntroducerea tehnologiilor moderne de mare randament reprezinta "baza materiala a
industrializarii" si asigura implementarea tipizarii, prefabricarii si mecanizarii productiei. Folosirea
adecvata a acesteai, baze. materiale si dezvoltarea ei, nu. numai ca permite implementarea cailor mai sus
a!nintite, ci impune o preocupare in corelarea acestora si asigurarea de personal calificat pentru utilizarea
corecta si completa a acestor tehnologii avansate.
4.3.6.5. Folosirea metodelor moderne de organizare si conducere
Aceste metode, inclusiv conceptele moderne aferente (amintite in capitolele 2 si 3) reprezinta baz
teoretica a industrializarii. De exemplu, utilizarea unor tehnologii moderne cum ar fi utilizarea de cofraj
metalice spatiale sau modulate pentru realizarea structurilor de rezistenta la cladiri in sistem fagure sa
celular, etc., presupune organizarea si conducerea proceselor dupa metode moderne de programare :
conducere a executiei.
Implementarea acestor metode moderne de organizare si conducere se poate concretiza in directi
folosirea metodelor matematice ale cer.cetarii operationale;
modelarea sistemelor de productie pe principii cibernetice;
fundamentarea de principii ergonomice a metodelor de munca;
-; abordarea conducerii unitatilor de constructii in imprejurari concurentiale, folosind principii ,
marketing
1
si un management adecvat conjuncturilor prezentului si tendintelor de viitc
inclusiv aspecte ecologice si de calitate a vietii.
ipizare, prefabricare,
tehnologii
oi, organizare modema
Ccalificare cadre
Fig. 4.6
y
4.3.6.6. Calificarea superioara a cadrelor
Acest aspect constituie una din caile cele mai importante
industrializarii fiind in acelasi timp conditie si consecinta a ei. Cu
cuvinte calificarea superiora si permanenta a intregului perso
productiv de la muncitor pana la personalul tehnic si de conducere in schema cibernetica din Fig. 4.6 se.
afla pe bucla de conexiune inversa.
Aceasta cale reprezinta de fapt sansa de viitor a noastra pentru a rezista in competitie potentiala
generala in plan extern.
Calificarea superioara a cadrelor se traduce prin specializare, reciclare, policalificare si recalificare
a cadrelor.
Din cele de mai sus se poate observa ca insasi procesul de industrializare este un proces
4.3.6.7. Efectul cumulat al industrializarii constructiilor
Sa notam cu Ei efectul actiunii i de aplicare a unei cai a industrializarii amintite mai sus. Ei poatt:
fi estimat pe baza realtiei:
Ei = p\ I p
0
i, (i = 1, m) - (4.2)
in care: p
1
i este productia realizata inainte de aplicarea actiunii i si
p
0
i este productia realizata dupa de aplicarea actiunii i.
Intrucat orice noua actiune afecteaza nu numai sistemul de baza (de la care s-a pomit) ci s'--
sistemul dezvoltat prin actiuni anterioare se poate imagina "lantil efectelor" intr-o relatie cain Fig. 4.7 1r
care At, A2, ... , Am sunt starile sistemului inainte de luarea masurilor, iar Bt. B
2
, ... , Bm sunt starile
.... sistemului dupa luarea masurilor. .
Pomind de la realtia de recurenta:
Fig. 4.7 Bi = Ei x Ai (i = 1, m) (4.3)
care este similara cu( 4.2) intrucat fiecare Ai = se poate scie secventa de rlatii:
Bt =Et xAt
B2 = E2 X A2 = E2 X Et X At
Bm =Em X Em-1 X Et X At (4.4)
Pentru starea finala a sistemului supusa la cele m actiuni avem:
m
Bm =At x IJ Ei (4.5)
i=l
Fiecare Ei este supraunitar, deci stare a sistemului va egalastarea initiala multiplicata cu.
produsul efectelor tuturor actiunilor aplicate si nu suma lor.
Concluzia importanta pe care o putem obtine este ca rezultatele maxime se pot obtine daca toate
caile vor fi aplicate si nu numai una sau alta.
Caracterul ciclic al productiei materiale sugereaza faptul ca la fiecare nou ciclu trbuie sa pomir
de la un nivel mai dezvoltat prin masurile de industrializare aplicate ceea ce va perrnite sa ne inscriem
o elice evolutiva a sistemului de productie in cauza.
4.3.7. Lucrarile de investitii
La punctul 4.3.3. unde s-a discutat clasificarea lucrarilor de constructiii s-au definit lucrarile d
investitii fara a detalia felul acestora. In cele ce urmeaza se vor discuta aceste aspecte, cu precizarea ca, in
cadrul cursului, ne vom ocupa doar de lucrarile de investitii dinlipsa de spatiu si motivul importantei . ..:
ponderii lor in totalul celorlalte lucrari (aproximativ 80%).
Astfellucrarile de investitii pot fi impartite:
investitii de baza (fiind de obicei grupate pe aceeasi platforma de teren apartinand unui
si care servesc nemijlocit scopul pentru care au fost concepute si realizate completand fondul de mijloa<
fixe ale beneficiarului;
investitii colaterale (sunt realizate de obicei in afara platformei beneficiarului investitiei de
dar sunt legate functional de aceasta, asigurand buna lor functionare. De obicei intra in patrimoni-
mijloacelorfixe ale altor unitati. Ex: statia de transformare pe langa o fabrica; statia face alimentarea Cl
energie electrica a fabricii, dar este proprietatatea Intreprinderii de electricitate cu toate ca a fo-
construita din banii de investitii ai beneficiarului fabricii);
investitii conexe (sunt realizate in scopul deservirii a mai multi beneficiari care au hotarat d1
comun acord la realizarea acesteia. De exemplu un drum sau o cale ferata care leaga o exploatare
de centrala termoelectrica).
4.3.8. Structura investitiilor
Structura investitiilor este in stransa legatura cu stadiul de dezvoltare al unci economii nationale.
Din punct de vedere calitativ investitiile pot fi grupate in (Fig. 4.8):
a) utilaje si instrumente (fiind partea de cheltuieli totale care
reprezinta ponderea hotaratoare, prin care se asigura in viitor
sporul de capacitate de productie. De asemenea putem afirma ca,
"partea de utilaj" este "motivul" realizarii investitiei in cadrul
investitiilor direct productive);
b) Lucrarile de constructii, de instalatii si de montaj ca elemente
constitutive ale obiectelor de investitii sunt amintite sub denumirea
structurala -prescurtata de "constructii = montaj" iar ca produs -al
activitatii unitatilor de profil reprezinta "productia de constructii-
montaj".
Din punct de vedere a1 continutului aceste lucrari de constructii - montaj reprezinta constructiile
care vor adaposti utilajele tehnologice care trebuiesc montate, cu instalatiile aferente.
c) Diverse. Aceste cheltuieli reprezinta o multime de lucrari si cheltuieli pe care le putem
subimparti in:
lucrari de prospectiuni si foraje geologice,
alte cheltuieli de investitii (proiectare, studii topo, geodezice, hidrologice, pregatirea de cadre,
achizitionarea de obiecte de inventar, echipament, mobilier, etc.).
Putem scrie relatia de principiu:
I= U + (C- M) + D (4.6)
in care:
I = investitia
U = utilajul
C - M = constructii - montaj
D =diverse
Legat de aspectul utilajelor echipamentelor si instalatiilor trebuiesc clarificate niste notiuni si
ca din punct de vedere al rolului lor pot fi:
utilaje, echipamente si instalatii tehnologice - se lnglobeaza In investitie si
nemijlocit la procesul de productie desfasurat de beneficiar In viitor pentru realizarea noului
prod us;
utilaje, echipamente si instalatii functionale - se inglobeaza in investitie si au rolul de '
asigura conditiile de mediu fizice, chimice sau de alta natura pentru ca utilajul tehnologic s<
functioneze la randamentul maxim (ventilatorul, pompa, hidroforul, ascensorul, etc.):
utilajul de constructii nu ramane in componenta investitiei lntrucat dupa terminarea lucrarilo
constructorullsi desfiinteaza organizarea de santier si isi retrage macaraua, excavatorul, etc.
Deasemenea se lntalnesc nosiunile de:
utilaj care necesita montaj (adica utilaj care poate fi pus in functiune numai dup
ansamblarea diferitelor parti componente sau dupa fixarea lui pe fundatii, pe piloni, etc.);
utilaj care nu necesita montaj (utilaje independente care pot intra in dotarea obiectului d
investitie. De exemplu electrocarul, autoduba, electrostivuitorul, etc.).
Un alfmod de structurare ainvestitiilor, care evidentiaza ipostazele posibile ale cheltuielilor de-
lugul prpcesului investitional, imparte investitiile In:
a) cheltuieli direct productive (utilaj si echipament tehnologic)
b) cheltuieli indirect productive care se sublmpart In:
cheltuieli ce se regasesc In produsul finit (pe teren) sub forma de cladiri, hale, drum, etc.
cheltuieli ce nu se regasesc pe teren care se subimpart in:
cheltuieli .ce se fac lnainte de inccperea executiei lucrarilor de investitii (proiectare, stud
gco, topo, hidro, scolarizare personal pentru noua investitie, etc.);
cheltuieli ce se fac dupa de inceperea investitiei care la randullor se subimpart in:
cheltuieli la dispozitia beneficiarului (plata dirigintilor de santier, cartea constructit
etc.)
cheltuieli la dispozitia constructorului ( cota de organizare de santier, cheltuieli cu _
intretinerea organizarii, etc.)
4.3.9. Rolul investitiilor J:n sistemul economiei nationale
Rolul investitiilor este important in economia oricarei tari intrucat:
trbuie sa asigure dezvoltarea capacitatilor de productie J:n scopul realizarii sporului de bunuri
necesare societatii, satifacand:
pe de o parte cresterea permanenta a pretentiilor noastre individuale de bunuri;
pe de alta parte, satisfacerea trebuie sa tina seama de cresterea demografica;
trebuie sa asigure modernizarea economiei prin inlocuirea mijloacelor fixe vechi, uzate fizic si
moral.
Dezvoltarea: capacitatii de -productie a econemiei mseamna in acelasi timp acumulare de capital-
fizic prin investitii.
0 economie moderna are trei trasaturi importante [67]:
tehnologizarea inaintata avand la baza un volum mare de capital folosit eficient;
un grad de diviziune si specializare a muncii;
circulatia intensa si rapida a banilor.
Banii, reprezinta pe de o parte unitatea de masura a valorilor (bunurilor) si pe de alta P' 'f-
constituie (prin miscarea lor) elementul vital al economiei, constituie un "lubrifiant" al acestui man
angrenaj economic.
Banii si capitalul au stranse J:ntrucat, cu banii se mijlocesc tranzactiile de pe piata-
realizand astfel modificarilecantitative ale capitalului banesc. Amintim: capitalul exista sub doua forme_
capitalul fizic (ansamblul de mijloace fixe si circulante la un moment dat) si capitalul banesc (bani lichizi,
obligatiuni, actiuni si alte hartii de valoare ).
lntre capital si timp exista orelatiespeciala in sensul ca:
capitalul are nevoie de timp pentru "lucru" pentru a-si manifesta efe.ctul pozitiv in economic,
capitalul "lucreaza" cu metode mijlocite. In productia modema pentru un bun de consum "A-
participa multi care vor executa nemijlocit doar o parte, o faza, din "A" si foarte multi care m
executa nimic din bunul "A" ci executa o serie de alte bunuri "B", "C", etc. cu care se va putea
realiza "A" in conditii mai eficiente .. Acesti "multi" si "foarte multi" pomesc la actiun-
determinati fiind de capital din care lor le revine astfel o parte.
Datorita acestei relatii speciale intre capital si timp, avantajele productivitatii ridicate datorita
diviziunii si specializarii muncii se lasa asteptate iar producatorul se autofrusteaza momentan de
de consum. "Daca vreau sa economisesc carburantisi sa calatoresc mai repede si mai comod, atune
trebuie sa construiesc autostrazi".
Deci din profitul de azi voi investi in productia de maine. Acest mecanism al investitiilor s
ilustreza [67] in Fig. 4.9 unde este evidentiata curba limiteiposibilitatilor productive (LPP). Sunt ilustrat-
3 tari cu aceeasi curba LPP. Prima tara nu investeste nimic si ramane in punctul At. A doua care face U!l_
efort oarecare si isi sacrifica o parte din consum, este in A2. A treia investeste mai mult cu sacrificiul c
Limita posibilitatilor
roductive
Con sum
Fig. 4.9
Consum
rigoare si este in A3. Du!J ...
niste ani cele trei atitudinj
vor departaja cele trei ta
prin trei curbe LPP. s,_
vede ca a treia tara
putea beneficia de t
consum majorat w
conditiile acumularii de
capital care este
eficient.
Rolul investitiilor prin mecanismul descris mai sus este acelasi intr-o economie de piata ca si intr-
o economic centralizata, efectul este insa diferit datorita eficientei de folosire a capitalului, detennin
fiind de fonna de proprietate.
4.3 .1 0. Piata investitiilor
Piata investitiilor este o notiune integratoare intrucat asigura intalnirea si mijloceste confruntarea
pretentiilor beneficiarilor cu oferta de "bunuri" de lucrari si servicii a executantilor si furnizorilor. Astfel
piata investitiilor are doua laturi:
pretentiile beneficiarilor solvabili a caror posibilitati financiare sunt cantitativ corespunzatoare
si in timp util disponibile (din fonduri proprii sau de la creditori siguri);
bunurile (capacitatile) create prin investitii in urma unui proces de cercetare tehnologica,
proiectare, executie de constructii - montaj, respsctiv schizitionarea de utilaje din tara sau
import.
Piata investitiilor are un caracter dinamic, intrucatcele doua laturi descrise mai sus, cuantificate
prin unitati de masura fizice sau monetare ajung doar pentru un timp foarte scurt si intamplator in
echilibru. Dar pentru pastrarea starii de cvasiechilibru este pe de o parte functiunea pietei, prin
mecanismul.cererii si pe de alta parte este . .interesul statului de .. a pastra acest .echilibru prin
deciziile pe care le ia 1n domeniu si pe care le numim in ansamblul lor, generic, politica de investitii.
Statui de regula este investitorul eel mai potent care ofera garantiile cele mai solide, deci influenta lui este
totala in economiile centralizate si ramane importanta intr-o economie Iibera, de piata. Deci politica de
investitii gandita la un moment dat de guvernul aflat la conducerea Statului este importanta pentru
intregul sistem al economiei nationele.
0 diferenta cantitativa mare si de durata intre cele doua laturi ale pietei investitiilor genereaza
penurii de tot felul cu efecte sociale care au darul de a instala o atmosfera de neincredere a investitorilor
autohtoni sau straini si in final o slabire generala a economiei. Pentru evitarea acestei situatii trebuiesc
folosite parghiile macroeconomice intr-un mod eficient pe linia ambelor laturi ale pietei investitiilor.
Aceste aspecte, insa nu fac obiectul cursului de fata.
4.3.11. Desfasurarea lucrarilor de investitii
Aceasta desfasurare a lucrarilor de investitii este o actiune in timp si spatiu. Se stie ca o actium
presupune pentru executia ei o activitate (Fig. 3.7). in cazul de fata activitatea de realizare a investitiilo1
poate fi impartita in trei etape importante:
1. Etapa de pregatire
2. Etapa de
3. Etapa de incheiere
Fiecare din aceste etape se subordoneaza se subordoneaza scopului final al actiunii ( obtinerea d1
obiecte fizice si I sau obiecte de constructii cu diverse destinatii), dar etapele au si ele la randullor scopur
partiale bine conturate. In fiecare etapa aceste scopuri sunt formulate si materializate pe niste. "suporturi
reprezentate de documentatiile tehnico - economice ale lucrarilor de investitii. Prin definitie, '
documentatie tehnico - economica este totalitatea de piese scise si desenate intocmite in vedere
pregatirii, realizarii si punerii in functiune a unei lucrari de orice fel.
Scopul final si scopurile partiale ale etapelor raman mereu aceleasi, metodologia de realizar
pentru atingerea scopului poate varia in timp. In prezent parcurgem o perioada cu profunde schimbari i
metodologia si forma documentatiilor tehnico - economice, insa functiile pe care acestea trebuie sa 1
asigure raman practic aceleasi. Aceste functii sunt:
- functia informationala privind cantitatile de executat, resursele necesare, costurile aferente;
reprezinta o baza de comparatie a variantelor si a alegerii variantei optime;
este un mijloc de stabilire a sarcinilor valorice si fizice ale productiei de constructii- montaj;
reprezinta o structura de transformari normate ale intrarilor X in iesiri Y (Fig. 3 .9) din pun
de vedere cantitativ si calitativ deopotriva;
constituie baza de referinta pentru organul comparator (in Fig. 3.6).
4.3 .11.1. Etapa de pregatire a investitiilor
In paragraful 3.6.3. se evidentiaza un mod de a privi produsul si procesul de modifica
(imbogatire) a structurii acestuia de-a lungul parcurgerii traiectoriei conceptuale si a traiectoriei tizi
prin toate subsistemele (subsistem ecologic natural, economico- productiv, antropo - social si din n'
ecologic natural).
Etapa de pregatire a investitiilor reflecta problematica traiectoriei conceptuale, constituind
exercitiu de analiza a viitorului produs ( obiect de investitie ), in prezent ca o idee implantata pe rand ir
subsistemele amintite mai sus, exercitiu prin care se stabilescparametrii de performanta a produsului si se
aleg solutiile constructive, care in imprejurarile subsistemului de productie dat, asigura atingerea acestor
perform ante.
Acest "exercitiu" reprezinta de fapt: studii, cercetari, avizari, aprobari si in final proiectarea in mai
multe faze a obiectului de investitie.
Participantii implicati in acest exercitiu sunt amintiti la punctul 4.3 .2.
Metodologia in vigoare
1
dupa care ase desfasoara pregatirea investitiilor este sugerata in Fig. 4.10.
--------.. G) r ____________ , Se poate observa ca intregul demers se grupeaza ir
STUDIU TEHNICO / CONTINUT : jurul a trei elemente principale: Studiul tehnicc
-ECONOMIC CADRU economic, proiectul de executie si detalii si devize
S.T.E. \ ____ ___ .de executie {DDE), intre care exista fazele
_,_. _____ @
,_ -- ---- - ---- - _,
,' CONTINUT:
PROIECTUL DE
EXECUTIE
-----<' CADRU
P.E.
AVIZARE
ROBA
II
@
\
\ P.E. '
,_------------ ..J
@'n ... 1.EI DESCHIDERE@
FINANTARE
@ LABANCA
CONTRACT ARE
cu
CONSTRUCTORUL
avizare - aprobare notate cu I si II, detaliate iJ
Fig. 4.11 si Fig. 4.12.
Pentru a putea discuta mai in detaliu fiecar:
faza, acestea au fost numerotate.
1. Studiul tehnico economic S.T.E. este
intocmit de proiectant.
Continutul cadru al acestei faze cuprinu"'
multime de aspecte concretizate in documente care
vor servi drept baza de informatii in continuare. -
Astfel avem:
a) descrierea investitiei prin:
prec1zarea noilor capacitati
productie;
profilul productiei pe sortimente;
amplasarea investitiei pe baza unc
studii de amplasament (SA) in care
discuta variantele posibile cu avantajele
si dezavantajele aferente, localitatea
zona de amplasare, exproprierile ""
despagubirile aferente;
beneficiarul de investitie, valoart:
totala a investitiei stabilita pe baza c.. ..
indici de cost si cheltuieli estimate.
b) necesitatea si oportunutatea investiti
prin:
evidentierea gradului de folosire .J
capacitatii existente;
sporul de capacitate necesar si cat du
acest spor ar putea fi asigurat prin efnr
propriu ( cresterea productivita
muncii);
cererea produsului pe piata pe baza (i
studii de marketing care trebuie
precizeze gradul de competitivetate
Fig. 4.10 produsului, perspectiva comenzilor ;
viitor, perspectiva asigurarii resurselor necesare, sansele de gasire a noi piete de desface1
studii de prognoza pentru cercetarea evolutiei parametrilor de mai sus si caracteristicile d
calitate a produsului comparativ cu produse similare din tara si din import.
c) aspecte legate de procesul de fabricatie prin:
stabilirea tehnologiilor pentru principalele procese de fabricatie, actiuni de cooperare posibile
1
Decret- lege nr. 28 I 1990- Desfasurarea lucrarilor de investitii si precizari metodologice privind desfasurarea activitatea 1
avizare si aprobare a investitiilor nr. 223105 I 6.02.1990 elaborate de Ministenll Economiei Nationale.
indicare utilajelor tehnologice conducatoare si lista utilajelor cu ciclu lung de fabricatie;
consumul specific de energie, combustibil pentru productia de baza;
importuri necesare.
d) aspecte ale lucrarilor de constructii - montaj necesare:
rezultatele studiilor de teren (topo, geo, hidro) pentru fundamentarea solutiilor constructive
principiu;
factorii de rise si asigurare (seism, ape marl, fiabilitatea utilajelor);
suprafetele de teren ocupate, coeficientul de utilizare;
investitii conexe si colaterale necesare;
modul de utilizare a obiectivelor existente pe amplasament (demolari, exproprieri);
masuri de protectie a muncii, prevenirea incendiilor si protectia mediului inconjurator.
e) eficienta investitiei printr-un immar de indicatori semnificativi ramurii in care se realizeaz
investitia.
2. Acorduri de spaecialitate din partea unor foruri sau ministere de resort privind:
ocuparea terenului agricol sau din fondul forestier;
asigurarea cu energie electrica, termica sau combustibil de orice fel;
acordul Comisiei Nationale pentru urbanism si amenajarea teritoriului;
acordul organismelor care urmaresc protectia apelor a padurilor, a mediului inconjurator s
bogatiilor subsolului;
acordul titularilor investitiilor conexe.
Obtinerea tuturor acestor acorduri revine in sarcina beneficiarului.
3. Esalonarea investitiei se va face pe ani, trimestre, cuantificand volumul de lucrari in umita1
valorice pe fiecare interval de timp, de regula defalcat pe capitole de cheltuieli (total investitie, din car
utilaj, constructii- montaj, etc.).
4. 5. 6. si 7. Aspectul avizarilor si aprobarilor se canalizeaza in principal pe doua directii notate c
a si B in functie. de competentele de aprobare precizate de legislatia in vi go are. Directia a reprezin1
competenta de aprobare a Guvernului Romaniei si a Ministerului Economiei Nationale (M.E.N.) caz 1
care in preaiabil avizarea S.T.E. trebuie obtinuta la nivel de M.E.N., Ministerul Finantelor (M.F.), et1
(Fig. 4.11 ). Directia B reprezinta competenta de aprobare la niveluri mai coborate si avizari in consecinta
De alt fel competentele de aprobare se stabilesc pentru un anume nivel, functie de ramu1
industriei si valoarea investitiei.
8. de executie (P.E.). Continutul cadru va detalia aspectele precizate in cadrul S.T.E.
1}\ ului .
....,.,._.,......., \.:...J P .E. este un ansamblu de documente tehni<
ACORDURIDE
SPECIALITATE
AVIZARE:
./ M.E.N.
./ M.F.
./ BANCA
FINANTATOARE
0 APROBARE:
./ Guvernul
Romaniei
./ M.E.N.
0
ESALONARE
INVESTITIE
./ Consiliul tehnico -
economic a1
beneficiarului
Ministere
./ Administratii
judetene
P. E.

CD
- economice de importanta deosebita intrucat 1
baza lor se executa si se deconteaza lucrarile 1
investitii [54].
Cadrul P .E. trebuie sp ofere inform a
detaliate privind investitia tinand seama
caracterul acestuia. Pentru cazul unei investitii
caracter productiv ( cazul eel mai complt:
aspectele se vor putea grupa in doua: aspec
privind capacitatea productiva a investitiilor
aspecte ale partii neproductive ale investitiei.
A. Aspecte ale capacitatii productive:
a) Caracteristici si performante:
descieri ale fluxurilor tehnologice;
utilaje si echipamente principale, su
lor;
gabarite si performante ale aces
mijloace;
eatpe de punere in functie si de ating
a parametrilor proiectati, rod<
tehnologic;
consumurile specifice pe produs de materii prime, materiale, combustibil, energie din tara sau_
materiale din import;
indicatorii tehnico- economici aferenti din S.T.E. recalculati.
b) Aspecte ale procesului de productie:
utilitati necesare desfasurarii normale a proceselor de productie, cooperari necesare;
organizarea productiei si a muncii (flux de fabricatie, stocuri de productie);
solutii de eliminare a noxelor din procesul de fabricatie;
solutii de protectie a oamenilor si a mediului inconjurator,
solutii de valorificare a resurselor secundare;
asigurarea si pregatirea personalului.
Aceste aspecte sunt cuprinse in memoriul tehnic si tehnologic, breviarul de calcul, caiet de sarcin
fisa de indici tehnico - economici.
B. Aspecte ale partii de investitieneproductiva (constructii- montaj):
a) Documentatia introductiva:
mem.oriu justificativ privind solutiile constructive avilnd la baza studiile de teren (topo, geo,
hidro);
breviar de calcul privind ipoteze, incarcari, solicitari, deformatii, dimensiuni geometrice, etc.;
caiet de sarcini pentru constructor cu conditii de executie nestipulate in standarde si normative;
:fisa de indici tehnico - economici pentru solutiile constructive;
masuri de tehnica securitatii muncii, prevenirea incendiilor si protectia mediului;
graficul de esalonare a investitiei reactualizat (GEl).
b) Documentatia economica conform detaliilor din:
devizul geD.eral
1
prin care se stabileste valoarea finala a investitiei cu cheltuielile discutate 1
paragraful 4.3.8.;
devizele pe obiect prin care se stabilesc valorile obiectelor de constructii reprezentand do{
cheltuielile cu componentele obiectului fara cheltuielile facute inainte de inceperea executiei :
cele la dispozitia beneficiarului si a constructorului (vezi 4.3.8.). Fiecare obiect are devizul
sau;
Devizele financiare pentru diferite cheltuieli cum ar fi cele din aliniatul precedent si Cal
incarca valoarea devizului general;
~ a l c u l u l difeemtelor depret al produselor de balastiera si cariera, oiferenta rezultilnd din costi
loco obiect si pretul mediu din cataloagele de preturi pentru aceste produse de masa;
devizele analitice pe stadii fizice (se mai numesc si devize pe categorii de lucrari) avfind lc
baza:
antemasuratoarea pentru fiecare categorie de lucrari in parte;
extrasul de materiale pe sortotipodimensiuni aferenta unui stadiu fizic sau categorie
lucrare;
norme locale prin care s estabilesc consumurile normate de resurse si preturile unital
aferente, pentru acele procese de munca ce nu au norma (articol de deviz) stabilita i1
indicatoarele de norme de deviz si cataloagele de preturi unitare.
c) Documentatia tehnica sub forma pieselor desenate are in vedere:
piansa cu dispozitiagenerala a obiectivului de investitii;
planuri (sectiuni) orizontale;
profile si sectiurii verticale, transversale si longitudinale;
planse cu subansambluri sau elemente de constructii;
planse cu detalii de imbinari, racorduri, armari, etc.
Ultimele doua pozitii pot fi date si la faza D.D.E.
d) Documentatia pentru organizarea de santier faza 1:
planse de amplasare cu surse, statii de destinatie;
planse de organizare a complexului de obiecte si a imprejurimilor santierului;
planse de organizare la obiect (daca este singular) cu partile importante;
fraficul de esalonare a investitiei pe obiecte si categorii de cheltuieli;
graficul de asigurare a utilajelor tehnologice (de la furnizori) ce urmeaza a fi montate;
1
Hotan1rea Guvemului 449 I 27.04.1990 Modificari si completari ale regulamentului in vigoare referitor la intocmirea
devizelor in activitatea de investitii si reparatii.
evaluarea costurilor de organizare de santier (global).
9. Acorduri cu privire la:
dreptul de proprietate asupra amplasamentului;
aprobarea racordului la reteaua exterioara de energie electrica si traseul acestui racord;
acordul Ministerului de Finante privind limitele intervalului de negociere a pretului pentru
produsele noi.
10. Reactualizarea acordurilor obtinute in faza S.T.E. la ~ daca de la timpul emiterii acestora au
trecut mai mult de 9 luni.
11. Graficele de esalonare a lucrarilor in vederea stabilirii ordinii de proiectare a detaliilor in faza
D.D.E. si a pregatirii finantarii respectiv a resurselor banesti pentru finantare.
12, 13, 14. Avizari si aprobari ale proiectului de executie mergand deasemenea pe cele doua
alternative a siB (vezi Fig. 4.12).
15. Detalii si devize de executie (DDE) se vor mtocmi dupa ordinea de la@ de proiectant si se
vor incadra strict in limitele P .E. atat fizic cat si valoric.
16. Deschiderea finantarii se face la banca pe baza unei documentatii in care trebuie sa figureze:
contractu! de executie;
elementele principale ale P .E. si parti din DDE (graficul de esalonare a investitiei, planse de
P.E. f8' prezentare).
\!:.J Contractarea
Daca t > 9 luni
@)
REACTUALIZARE ALTE ACORDURI GRAFICE DE ESALONARE A
ACORDURI S.T.E. DE SPECIALITATE LUCRARILOR PRINCIPALE
AVIZARE
Prin sondaj a solutiei '
constructive la
DAVAD
(din M.E.N.)
APROBARE
./ Ministere
./ Administratii
judetene
la consiliul tehnico-
economic al beneficiarului
Deschidere finantare la bane
Fig. 4.12
executiei cu constructorul
... sau cu mai multi
constructori, este sarcina
beneficiarului, persoana
oficiala a acestui care tine
legatura cu constructorii si
1s1 desfasoani partial
activitatea, de fapt pe
santier este DIRIGINTELE
DESANTIER
18 SI 19. Avizul d<:
finantare al bancii prin cart
comunica numerele de con
alocate, asigurandu-s1
posibilitatea efectuari
tranzactiilor financiar
pentru decontarile la fiecar
obiect de constructi
inceput.
NOTA:
Este posibil ca 1
cazul in ~ a r e imprejurari
permit cunoasterea date},
P.E. - ului sa nu se m
intocmeasca un S.T.E.
prealabil ci sa
intocmeasca un proiect
faza unica (P.F.U.). A
putea spune . ca: P .F. U.
S.T.E. + P.E. ceea ce este adevarat cand investitiile si lucrarile pe care le presupun nu sunt de envergt
prea mare.
4.3.11.2. Etapa de baza
Cu toate ca fazele acestei etape sunt mai putine fata de cele ale etapei pregatitoare, durata ei (
de regula mai mare, executia propriu zisa fiind faza principala in care au loc transfonnarile efective
resurselor in produse (Fig. 4.13), transfonnari desfasurate dupa un proces tehnologic in timp. Acest timp
ca resursa irevocabila, se consuma oricum, dar nu trebuie pennis sa fie pierdut, sa aiba Ioc un consurr
inutil sau ineficient. In acest sens organizarea si programarea lucrarilor au o importanta hotaratoarc:
urmarind permanent asigurarea si cresterea gradului de utilitate a consumului de timp prin rezultatr
Predarea
am lasamentului
Programarea si
organizarea
executiei lucrarilor
Executia : Receptii
propriu :preliminare
zisa
cantitative si calitative superioare.
Si in fazele acestei etape se vor genera o serie de documentc:
@ cu continut tehnic si economic. Astfel avem:
20. Predarea amplasamentului este o faza dupa car
constructorul va putea efectiv sa ocupe acest teren sa mceapa
Q procesul de munca. Acest inceput poate fi nestingherit dacr
amplasamentul este "liber de orice sarcini" (adica nu exista
de pe solul sau in subsolul amplasamentului care sa deranjeze
procesul de munca, cum ar fi: conducte, cabluri in fundat1
vechi, etc.). Daca asemenea "sarcini" exista, beneficiarul pri1
reprezentantul sau dirigintele de santier trebuie sa prezinte planul cu
gospodaria subterana a amplasamentului, actualizat, iar proiectanttl
sa fi gandit solutia de fundare a noii constructii in consecinta sau s
prevada lucrari de deviere a traseelor sarcinilor existente. Oricum,
constructorul va trebui sa evite deranjul acestor utilitati in functj"""-
problema avand importanta si din punct de vedere a protectiei
(de exemplu electrocutarea sapatorilor, etc.).
Fig. 4.13
Predarea amplasamentului se va face avand in veder
aspectele de rriai sus pe baza unui proces verbal semnat de beneficiar, proiectant si constructor, la cares_
mai adauga si predarea si prealuarea reperelor de aliniament si a reperelor de cota zero, care vor servi la
operatiunile de trasare pe teren a constructiei. . -
21. Programarea executiei in timp a lucrarilor si organizarea in spatiu a acestora se face pe
unui proiect de organizare in faza II intocmit de constructor care va lua in considerare si va detalia, cee_a
ce a gandit proiectantul 'in faza I. Acest proiect de organizare este o documentatie completa (inclusi
partea economica aferenta) care va fi supusa beneficiarului si maintat spre finantare le banca. Valoare ...
proiectului trebuie sa se inscrie in valoarea prevazuta pentru acest scop in devizul general de la P .E.
22. zisa este faza prelunga in care sunt ilhplicati aproape toti factorii amintiti]
paragraful 4.3.2. Paralel cu executia se desfasoara si receptiile preliminare a partilor de obiect sau a unc...
obiecte terminate.
In timpul execusiei se emit o serie de documente pe care le putem grupa in trei grupe:
a) documente cu carcter general:
cartea tehnica a constructiei intocmita de beneficiar cu concursul constructorului in care
final - se cuprinde toata documentatia tehnico - economica, dar in care in timpul executiei
consemneaza, ca intr-un adevarat "jurnal de bord" absolut toate evenimentele de pe santier;
caietul de dispozitii si comunicari de santier reprezinta corespondenta oficiala scrisa intn
beneficiar, constructor si proiectant;
c) documente cu caracter cantitativ:
cantitatilor efectiv realizate din procese de munca pe santier);
decontarile productiei sub forma unor procese verbale de receptie pe articole de dev
intocmite de constructor la diversele intervale de timp si recunoscute de beneficiar prir
semnatura dirigintelui de santier;
documentele deevidenta a personalului (pontaje);
situatii de plata (lunare) avand la baza pontajele si decontarile productiei (capitolul manopera):
note de comanda suplimentare (N.C.S.) pentru lucrari neprevazute in documnetatia initiala;
note de comanda de renuntare (N.C.R.) pentru lucrari la care beneficiarul renunta.
d) documente cu caracter calitativ:
certificate de calitate pentru materiale, semifabricate sau fabricatele livrate de fumizor
inclusiv echipamentele tehnologice si functionale (ex.: recipiente sub presiune);
certificate de calitate si buletine de incercari pentru lucrarile executate pe santier (betoane
suduri, perne de balast, etc.);
procese verbale pentru receptia lucrarilor ( ce devin) ascunse.
Prin lucrari ascunse intelegem elemente inglobate in lucrarea finala care nu mai pot :fi veri:ficate
ulterior (terenul de fundare, armaturile intr-un element din beton armat, etc.).
expertize de calitate ( daca este cazul) asupra unor lucrari de calitate incerta.
4.3.11.3. Etapa de incheiere
Aceasta etapa se structureaza in Fig. 4.14 distinct pentru partea de constructii- montaj si utilajul
tehnologic care constituie capcitatea viitoare de productie. Fazele numerotate cu acelasi numar au
similitudini in continut. Astfel:
23. Probe si rodajul unor elemente mecanice (daca exista) in constructie (ex.: li:ftul, etc.);
Prin rodaj mecanic intelegem ansamblul de probe si reglari facute in timpul functionarii in gol sau
in sarcina redusa a echipamentelor. in timpul probelor se intocmesc:
Constructii - 22 Utilaj si echipament
tehnologic montaj
si -:
I I
mecanic :
Receptia :finala a
lucrarilor de
constructii - montaj
Receptia punerii in
functiune a capacitatii
de productie
Receptia definitiva a
obiectivelor de investitii
Fig. 4.14
..
acelasi continut practic si se concretuzeaza prin :
certificate de probe si rodaj mecanic;
., instructiuni de exploatare si intretienere si
reparare a echipamentelor mecanice.
Rodajul tehnologic inseamna rodajulintregului
sistem a1 capacitatii productive inclusiv oamenii care
participa si conduc sistemul.
23'. Receptia acestei capacitati de productie in
momentul cand consideram ca a fost pusa in functium
dupaprobe.
24. Perioada de garantie este intervalul stabili1
prin acte normative in interiorul caruia constructoru
remediaza pe cheltuieala sa toate defectiunile aparutt
din vina sa.
In cazul unor capacitati de productie sistemu
trebuie sa functioneze o perioada in care ea
autoregleza imbunatatindu-si performantele, tinzan(
catre indicatorii proiectati si aprobati. Documentele c1
se intocmesc sunt similare ca in situatia de mai sus
Duratele acestor perioade sunt variabile.
25. Receptia finala si receptia definitiva a1
procese verbale de admitere a receptiei in care se consemneaza obiectul receptiei ca fiin
terminat si apt pentru receptie;
proces verbal de receptie incheiat de o comisie special instituita din: beneficiar, constructe
proiectant, banca;
instructiuni de exploatare si intretinere daca este cazul.
4.3.12. Indicatori utilizati in domeniul investitiilor
4.3.12.1. Definitii si aspecte ale cercetarii statistice
In activitatea de realizare a investitiilor si in general in activitatea productiva, rezultatele
cuantifica si se inregistreza in JP.Od sistematic, generandu-se astfel o baza de date. Dar, generarea un
astfel de date are loc si in etapa de pregatire a productiei sau a investitiilor cand vom proiecta aces
obiective, implicit prezentand interes stabilirea parametrilor de calitate a acestor proiecte, adica indicat<
de diverse forme si continut care cuantifica, pe de o parte, conditiile probabile in care se va desfasu
viitorul proces de productie (in cazul unei investitii productive), iar pe de alta parte, parametrii cantitati
si calitativi a solutiilor constructive proiectate (pentru partea de constructii- montaj).
Prin definitie un indicator este o marime care se refera la un fenomen :fiind reprezentat printt
valoare absoluta sau relativa constanta pe o perioada de timp, are o unitate de masura, are carac
normativ si se realizeaza de regula printr-o activitate specifica. De exemplu: consumul specific
materiale, durata de realizare a investitiei, etc.
Replica indicatorului este Tealizarea acestuia, pe care daca o raportam la marimea de b
(indicatorul) obtinem indicele. Acesta este o cifra adimensionala si arata nivelul de realizare
indicatorului pe perioada considerata. De exemplu: indicele de consum de material deficitar, indicele de-
cost la m
2
de arie desfasurata, etc.
Folosirea indicatorilor are o arie extinsa, incepand cu activitatea de prognozare, planificare pana la
proiectarea tehnoco - economica si unnarirea in exploatare a fondurilor fixe. In multe cazuri un indice -
poate fi el insusi un indicator. Importanta indicatorilor rezida in faptul ca reprezinta elemente d<::
informatie sintetica pentru conducere privind starea sistemului de productie, daca sunt corect stabiliti si cu
precizia corespunzatoare, dar pot face si un sdaserviciu daca modul lor de stabilire este eronat sat
necinstit.
Pentru ca indicatorii sa reprezinte stari obiective ale sistemului este recomandabil ca:
inregistrarea lor in timp sa ofere posibilitatea intocmirii unor siruri dinamice cu ajutorul caror(
( dupa nivelare) vor putea rezulta valori prognozate cu o anumita pro habilitate;
sa se faca un studiu al datelor primare, care au reprezentat baza de calcul al indicatorului, din
punct de vedere a1 fezabilitatii lor si a1 gradului de imprastiere statistica; _
daca incertitudinea datelor primare este foarte mare mai bine se renunta la indicatoru:
respectiv.
Situatia cea mai simpla de utilizare a unui indicator este prin compararea lui cu o valoare initial<
de pomire, astfel poate fi usor evidentiata schimbarea. Situatia este mai delicata cand indicatorul se
la un proces in desfasurare sau la sistemul intreprinderii (de ex.: evolutia cererii sau ofertei pietei, evolutia
productivitatii muncii, evolutia costurilor, etc.). ---
Aceasta a doua situatie de regula rezulta din raportul a doua valori unde eventuala inexactital..., ;...
numaratorului sau numitorului influenteaza simtitor valoarea rezultatului. De exemplu sa consideram C(l
indic_ele de realizare a productivitatii muncii planificate in luna I este de:
Pro realizata in I I Pm planificata pentru I= 0,95 (4.7)
. iar acelasi indice pentru luna II este de 1,1 atunci indicele de lant care arata evolutia productivitatij. _
muncii realizate este:
iull = 1,1 I 0,95 = 1,158 (4.8)
ceea ce se citeste astfel:- fata de luna I s-a progresat cu 15,8% in luna II (saltul este cam spectaculos).
Un alt exemplu poate ilustra incertitudinea deciziei care se bazeaza pe valori ale indicatorilor di
_ urmatoarea situatie: Fig. 4.15 a si b. Sa privim raportul intre beneficiu si cheltuieli de investitii ca fiinu
Inve titie indicele (gradul de rentabilitate:
a) B II= ctg a (4.9)
Be eficiu
Bmax
Investitie
b)
care arata ce marime a beneficiului obtinem pentru unitatea
cheltuiala si care poate varia in functie de multitudinea de factori
care intervin in procesul productiv.
In fig. a), variatia lui a intre doua limite va determina UH
domeniu de incertitudine pentru beneficii cu toate ca I are o vale
certa. Acest domeniu de incertitudine a beneficiilor se extinde de-
lungul segmentului de dreapta ingrosat de marime:
l:!. B = Bmax- Bmm (4.9)
In fig. b) avem cheltuieli estimate intre limite, ceea ce due
la un camp de imprastiere a valorilor lui B si in acelasi timp ur
camp de incertitudine pentru luarea deciziei.
_____ Sunt situatii cand se impune cunoasterea unor tendinte
Bmm fenomenelor (indicatorilor) pentru perioade mai mici sau mai mar
Fig. 4.15 in viitor. Aceasta problema poate fi rezolvata apelandu-se
1

efectuate pe diverse intervale de timp in viitor. Realizarea unei prognoze presupune cunoasten
co:! "trecutului" cu ajutorul asa numito

'Q)
'N
'Q)
';....
'P..
123456
Timpul (ani)
t
g "siruri dinamice" realizate -pr;..
S . sistematica a
.g "d concrete pnv1toare la fenomenul 1
en.
"3 g N cauza. De fapt, avem de inregistrat-
_ -e pereche de date, care grafic pot fi: 1
.5! abscisa momentele de timp, iar p
:4C V2C 1 c l
1
/2C ordonata valorile indicatorului
Grosimea (grutate) zidului acele momente (sa zicem valon
Fig. 4.16
planului de productie). Dar In aceste perechi de valori, pe abscisa putem avea si altceva decat timpul (Fig.
4.16). De exemplu am putea formula urmatoarea situatie: cum influenteaza grosimea peretelui (sau
greutatea lui) volumul de munca la 1 m
2
suprafata de zid realizat. Intre doua marimi poate exista: sau o
legatura rigida (Jegatura functionaJa) de forma y = f (x), cand pentru 0 valoare a lui X exista 0 singura
valoare bine determinata a lui y, sau o legatura de tip statistic (stochastic) cand fiecarei valoria lui x ii
corespunde o repartitie de valori ale lui y. Aceasta ultima situatie este de fapt intalnita in realitatea
fenomenelor economico -productive.
Sa presupunem ca relatia intre marimi a fost stabilita si suntem in posesia sirului dinamic. Se pune
problema gasirii acelei functii care reprezinta eel mai bine aliura curbei descrisa de sirul dinamic.
inainte de a ne ocupa de gasirea acestei functii trebuie sa "nivelam" sirul dinamic, operatie prin
care "varfurile prea ascutite" ale sirului se mai atenueaza obtinandu-se o curba nivelata care descrie mai
bine tendinta generala si ne usureaza in alegerea formei functiei cautate.
Aceasta operatie poate fi rezolvata grafic si analitic. Metoda grafica este cunoscuta sub denumirea
de metoda triunghiurilor [55], este simpla si intuitiva side regula dupa 3 ... 4 nivelari se obtine o curba
ca aliura apropiata de cea caracteristica si care permite extrapolarea grafica pentru intervalul viitor.
Daca privim raportul intre intervalul viitor, notat cu h (Fig. 4.17) si intervalul trecut notat cu i
1
lj T t
Fig. 4.17
putem clasifica prognozele astfel:
prognoze pe termen scurt
h :S; 1/3 il
prognoze pe termen mijlociu
1/3 il < h :S; il
prognoze pe termen lung
it<h:S;3it
domeniul viitorologiei
3 il <h
Metoda triunghiurilor este din categoria metodelor de prognoza pe tennen scurt.
0 alta metoda, tot de prognoza pe termen scurt. dar analitica, numita metoda medillo
alunecatoare ofera deasemenea o curb a nivelata. V aloarea ordonatelor punctelor de pe curb a nivelata s'
obtine (eventual dupa mai multe iterasii) astfel: valoarea initiala a ordonatelor Yi va fi pe rand inlocuita c1
valoarea Yi* dupa relatia:
Yi* =(Yi-1 + Yi + Yi+ I);. 3 (4.11)
In cazul unei nivelari mai puternice se pot folosi 5, 7, sau 9 termeni pentru o medie, dar trebui
remarcat ca o nivelare va scurta din inceputul si sfiirsitul sirului deci trebuie sa avem siruri dinamic
suficient de lungi. un exemplu numeric va ilustra cele de mai sus. Vom folosi medii cu trei termen
Anul X
1984 1
1985 2
1986 3
1987 4
1988 5
1989 6
Tabelul 4.1 Datele problemei sunt in tabelul 4.1.
Productia y y*
mil. lei
80 -
90 85
85 89
110 102
112 115,6
125
-
Pentru a obtine valorile x s-a scazut din fiecare valoare initial
cifra 1983 iar productia a fost impartita la 1 milion.
Reprezentarea grafica este in Fig. 4.18.
Aplicarea mediilor alunecatoare cere respectarea urmatoarelor:
marimile intervalelor de timp sa fie strict egale;
valoarea numitorului de la calculul mediilor (sa-l notam (
p) sa satisfaca conditia:
p<m/p (4.12)
unde m este numarul de intervale (pentru exemplul nostru p= 3, m =
3 > 6 I 3 conditia nu este satisfacuta, sirul dinamic considerat pentru simplitatea explicatiilor, este foru
, .scurt, dar pentru calculul mediei, valori p < 3 nu .se iau).
Dupa obtinerea curbei nivelate se trece la cautarea functiei matematice y = f (x) numita functie
regresie, care descrie eel mai fidel fenomenul sugerat prin curba nivelata obtinuta prin unirea puncte]
reale ale sirului dinamic ajustat [64], [66]. Aceste calcul de stabilire a functiei de regresie a "tendintt
ecuatiei (trendu-lui in 1. engleza) se poate realiza eel mai avantajos cu metoda celor mai mici patrate.
Deci se cauta functia y* = f (x) care asigura criteriul:
n
L (Yi- Yi*i ~ m i n i m
(4.13)
Se vor face urmatoarele notatii:.
x=X; y=Y; y* =Y* (4.14)
pentru a evidentia faptul ca x si y nu mai sunt ne.cunoscute ci le consideram cunoscute iar constantele
ecuatiei:
y
130
120
11
10
0
0
90
80
Yi*
"'::

\_,/'

I
/_
.,
Y* = f(x) (4.15)
devin necunoscute pentru noi. Criteriul va avea forma:_
n
L (Yi- Yi*i (4.16)
i=:l
adica patratul distantei dintre coordonatele Y i a
punctelor initiale pana la Y1* sa fie minim.
Sa presupunem ca ecuatia curbei de regresie va fi
liniara de forma:
0 1 2 3 4 5 6
Y* =a+ b x X (4.17)
unde coeficientii a si b sunt necunoscutele si trebuiesc
aetetm.itiate astfel ca sa indeplinim relatia:
Fig. 4.18
n
f(a,b) =I, (Yi- Yi*i (4.18)
i=l
sau
n
f(a,b)= I, (4.19)
i=l
Pentru a gasi :minimul vom egala
Dupa obtinerea curbei nivelate se trece la cautarea functiei matematice y=f(x) numita functie de
regresie, care descrie eel mai fidel fenomenul sugerat prin curba nivelata obtinuta prin unirea punctelor
reale ale sirului dinamic ajustat /64//66/.Acest calcul de stabilire a formei functiei de regresie a
"tendintei" ecuatiei (trend-ului ill L. Engleza) se poate realiza eel mai avantajos cu metoda celor mai mici
patrate.
Deci se cauta functia y"=f(x) care asigura criteriul:
-?minim (4.13)
i=l
Se vor face urmatoarele notatii:
X= X; y=Y ;y"=Yx (4.14)
pentru a evidentia faptul ca x si y nu mai sunt necunoscute ci le consideram cunoscute iar constantele
ecuatiei
. Yx=f(X)
(4.15)
devin necunoscute pentru noi.Criteriul va avea forma :
-?minim (4.16)
i=l
adica patratul distantei dintre coordonatele Y I a punctelor initiale pana la Y: sa fie minim.
Sa presupunem ca ecuatia curbei de regresie va fi liniara de forma
Yx=a+bX (4.17)
unde coeficientii a si b sunt necunoscutele si trebuiesc determinate astfel ca sa indeplinim relatia
n
f(a,b) = :L<Yi- Y/)
2
-?minim
(4.18)
i=l
sau
n
f(a,b)= -a-bXJ
2
-7 minim (4.19)
i=l
pentru a gasi ri:linimul com egal, pe rand, cu zero derivatele partiale in raport cu a si apoi cu b si
obtinem un sistem de ecuatii ( 4.20) din care vor rezulta coeficientii a si b:
.. Bf =0 =an+b" X. (4.20)
aa L,_; I L,_; I
Bf =0 + "X.Y. =a" X.+b" X\
Bb L.,; I I L.,; I L.,;
unde n este numarul initial de puncte.
Sa ilustram eel-de mai sus pe un exemplu numeric simplu. Se dau urmatoarele puncte in fig. 4,.9.
Pt(0,5;2)
P2(3;3)
Fig4.19 P3(4;6)
P4(6,5;7)
Sa se gaseasca functia de regresie presupusa liniara.
In acest scop se vor calcula sumele din sistemul de ecuatii ( 4,20) sub forma tabelara pentru norul
de (tabelul4.2). . .
... Cu valorile din tabel se poate scrie sistemul de ecuatii (4.20) de forma:
{
18 = 4a + 14b (4.21)
79,5 = 14a + 67 ,5b
din care, dupa rezolvare otinem coeficientii de regresie a=l,378 ti b=0,89 iar ecuatia (4.17) are forma
Yx=1,378+0,89X (4,22) si este reprentata grafic 1n figura 4.19
3 4 6 16 24
4 6,5 7 42,25 45,5
2:
14 18 67,5 79,5
Aceasta linie de regresie este utila pentru. Problema noastra nu,ai daca intensitatea corelatiei cu
fenomenul este suficient de mare si pentru acesta se poate calcula coeficientul de corelatie r dupa relatia
(4.23)
Coeficientul r poate lua valori in intervalul 1 si -1 si cu cat este mai aproape de extreme cu atat
corelatia este mai buna. Un r =0 inseamna ca intre x si y Iiu exista legatura. Calculand valoarea lui r dupa
relatia (4.23) obtinem r=0,9304 (o corelatie buna).
Sunt fenomene ( indicatori tehnico- economici) care pot fi aproximati mai bine prin functii de
regresie de grad superior(parabole, hiperbole de gradul 2, 3 sau 4).1n aceste cazuri rezulta sistemele de
ecautii liniare de tip 4.20, cu mai multe necunoscute pentru. a caror rezolvare poate fi utila metoda
Gauss-Jordan.
In domeniul tehnico-economic si in specialla estimarile din punct de vedere economic frecvent
putem folosi functii de regresie exonentiale sau logaritmice.
In toate aceste cazuri se opoate urmari logica procedurii descrisa mai sus dar cu detalii ce pot fi
gasite in 164116611731.
In concluzie, putem spune ca cercetarea statistica a legaturi1or de cauzalitate necesita rezolvarca (...
doua probleme fundamentale:
l.Determinarea legii de variatie medie a variabilei independente yin raport de o (sau mai multe)
variabila (e) independenta (e) (factoriala) x, cunoscuta sub denumlrea de problema regresiei.
2.caracterizarea intensitatii si a directiei legaturii numita problema corelatiei.
4.3.12.2. Clasificarea indicatorilor
De la bun inceput trebui precizat ca indicatorii care vor fi discutati se refera la investitii producth
urmand sa fie adoptati acei indicatori care au sens pentru aceste cazuri .In general multimea indicatorilo.
se poate imparti in doua grupe mari:
I. Indicatori naturali (tehnici)
II. Indicatori valorici ( economici)
I. Indicatorii naturali reflecta dimensiunile caracteristice ale procesului investitional si a
rezultatelor obtinute de pe urma realizarii acestora fara a evidentia efortul, adica cheltuiala de munca a
realizarii fondurilor fixe. Acestea se calculeaza in faza de proiectare si se compara apoi cu realizarea.Din
acesta categoric fac parte:
a. Capacitatea de productie P -- arata potentialul de productie a1 unui obiectiv intro
perioada data UM = tonelan;m
3
1ora;KWh/an etc.
b. Durata de realizare a investitiei- este stabilit inca la STEin "Graficul de esalonare a
investitiei" si evidentiat in figura 4,20.
c. Consumul specific de materii prime si se utilitati pe unitatea de produs. UM == Kg
metal I buc ; Kg ciment I apartament.
in constructii-montaj pentru apreciarea solutiilor constructive se folosesc:
Consumul de material in unitati fizice =kg ciment ;m
3
beton
Dimensiunea caracteristica (De) m
2
Ad km drum
"De" poate fi aleasa in functie de natura lucrarii. De exemplu: . -
- lucrari de constructii civile si industriale, m
3
Arie desfasurata ,m liniar travee sau deschiden:
m
3
spatiu inchis etc. .
lucrari de drumuri , poduri, km de drum . ml de pod
lucrari de instalatii ml instalatie, m
2
Ad, buc nod sanitar etc
d. Suprafata terenuljui ocupata de obiectivul de investitie ,este stabilita cu ocazia studiilor
de amplasament. UM = mp;ha.
e. Indicele (gradul) de folosire a capacitatii de productie si a supra fetelor ocupate
icp = Capacitatea de productie proiectata = 1
Capacitatea de productie necesara
lrso = Suprafata construita (Sc) = 1
Suprafata ocupata (So)
fig.4.20
II. INDICATORII V ALORICI reflecta relatia intre efortul de investire si efectele valorice obtinute sau
'
cu alte cuvinte reflecta numai niveluri de eficienta economica (de economicitate) a actiunilor de investire.
a) Valoarea investitiei estevaloarea dip. devizul general incluzand valoarea investitiilor directe
,colaterale si conexe. Valoarea investitiei o notam cu I avand UM=lei; mii lei; etc.
b) Investitia specifica exprima efortul de investitii necesar pentru obtinerea unei unitati de produs.
. I
t=-
p
c) V aloarea actual a a productiei marfa - adica a productiei destinata desfacerii. Acesta cuprinde
valoarea produselor finite, a semifabricatelor si a produselor cu caracter industrial executate pentru terti,
valoarea reparatiilor capitale si a investitiilor proprii.
d)Cheltuieli la 1.000 lei productie marfa (ClOoo)
C10oo=
e )Acumularile actuale si beneficiul ca parte a acumularii.
Acumularea reprezinta in expresie valorica plus produsul creat in sfera productiei materiale /11/
constituind venitul net al societatii. In principiu venitul net unitar este totalitatea beneficiilor realizate pe c
perioada de timp ca unnare a diferentei favorabile 1ntre incasari si cheltuieli. Pe langa beneficiu care estl
partea cea mai importanta a acumuanlor, taxe pentru. teren etc. In fig. 4.21.a este sugerata variati:
venitului net unitar intr-un sistem de productie curent /52/, ceea ce integrat va da venitul net tot::
fig.4.21,b.Integrarea este grafica. Aliura curbelor este valabila si pentru acumulari.
In cazul unei executii de proasta calitate remedierile in perioada de echilibrare si apoi reparatii]
permanente in timpul perioadei de exploatare a investitiei vor genera numai dezavantaje pe toata dura1
investitiei. Astfel mai tarziu se obtin beneficii, se reduce venitul maxim, durata de serviciu in care ~
inregistreaza beneficii se scurteaza.
f). Durata de recuperare a investitiilor- exprima perioada de timp in care sunt recuperate toa
categoriile de cheltuieli efectuate pana la punerea in functiune si in intervalul de atingere a parametril,
tehnico-economici proiectati.Intrucat este vorba de compensarea unor cheltuieli asta se poate face num
din venituri (beneficiu) astfel Db in fig.4.21 este durata de recuperare din beneficiu.
g) Rentabilitatea (sau gradul sau rata rentabilitatii) exprima capacitatea intreprinderii de a produ
beneficii.
r= Beneficiul anual x100
Costul complet de prod. anuala
Rentabilitatea poate fi exprimata si sub alta forma:
r=(venitul net total)/(val.inv.xdur de serv.)
h)Cursul de revenire brut- reprezinta raportul intre pretul intern in lei si pretul international in
valuta a unui produs.Acesta exprima costurile totale in lei necesare pentru a incasa o unitate de valuta pt?-
o piata externa.
Crb=costul complet I pretul in valuta a prod destinat exportului
In cazul unei analize mai profunde, aceasta lista de indicatori, la nevoie, poate fi completata cu alti
indicatori specifici in functie de ramura productiva.
4.3.13.ALEGEREA VARIANTEI OPIME A UNEI INVESTITII
Aceasta problema se pune in cazurile dind exista mai multe solutii de realizare a unei investitii
fiecare avand avantajele si dezavantajele ei. Intrucat o investitie reprezinta pentni beneficiar un efort
financiar, de regula,apreciabil acesta cere proiectantului pregatirea mai multor variante pentru investitia i -
cauza, urmand ca pe baza unei unei analize a variantelor sa se aleaga varianta optima si sa se ierarhizez
restul variantelor posibile.
Analiza variantelor poate fi facuta cu ajutorul indicatorilor.lntrucat fiecare indicator constituie 'lf
criteriu si :fiecare varianta are un set de indicatori, procesul de alegere este multicriteria!. In cercetc.... ....
operationala exista metode pentru probleme de acest gen. din care vom discuta in cele ce unneaza o
metoda de alegere multicriteriala numita METODA "K"/44//52/.
Fie n variante posibile, fiecare varianta j(j=1,n) avand cate m indicatori realizati cu valoarea R
13
unde i este numarul curent al indicatorului (i=1, m ). Cu valorile Rij se construieste matricea din fig. 4.22.--
INDICATOR
VARIAN'lA
1
2 1 ....
J
... n
1 Rn Rl2
... R1j ...
R1n
2 R21 R22
... R2j
. .
..
R2n
"'
... ... ... .. . ... . ..
I Ril Ri2
... Rij ...
Rm
"'
... ... ... .. . ... .. .
M Rml Rm2
... Rmj ...
Rmn
Fig 4.22
Se alege cea mai mica valoare a lui Rij corespunzatoare unui indicator:
Comp; = .min Rij (i=l,m) (4,24)
J =1,n
Se va calcula o noua matrice cu termenii aij avand forma.
" Pentru fiecare indicator i se alege o pondere Pi dupa urmatoarea regula:
-se va da semnul ( +) daca indicatorul va trebui sa scada sau sa aiba valori mici ( consumuri
materiale, costuri de productie etc.) si semnul minus (-) daca indicatorul trebuie sa aiba valori mai m
sau sa creasca (grad de rentabilitate, productivitatea muncii etc.)
-cifric ponderile vor fi stabilite in functie de importanta indicatorilor fata de un indicator
referinta care are valoarea l.De exemplu, daca P1 =1, putem considera ca P2 este mai putin importan
p
2
=+0,8 respectiv p
3
este mei important decat PI si trebuie sa creasca P2 =-1,2 s.a.m.d
Aceste valori Pi trebuiesc ajustate dupa cum urmeaza Se va calcula
n
LP; =p
(4.26)
i=l
(4.27)
Se va verifica conditia:
n
LK
1
=1 (4.28)
i=l
Cu valorile aij si coeficientii Ki se va construi un vector linie ai carui termeni corespund cate unei
variante dupa relatia:
m
dii =L:aii *(K
1
) j=(l,n) (4.29)
i=l
unde dij este indicele de grup pe varianta.
Se va alege acea varianta care are valoarea indicelui de grup minima dupa relatia:
/::,. = min d.
. 1 J
1 = ,n
(4.30)
Alegerea ponderilor Pi este aspectul important al metodei unde pot patrunde si puncte de vedere
subiective ale celui care efectueaza calculele.Evitarea acestor subiectivisme (de fapt reducerea cat mai
pronuntata a lor )poate fi obtinuta prin folosirea unei sedinte de consultare a unor specialisti
(Brainstorming) sau folosirea metodei Delphi sau altele a caror descriere detaliata poate fi gasita in
.. /12//36/.
0 alta metoda de alegere multicriteriala este oferita de TEOR!A UT!LITATII.f . .mda..""nentata acum
40 de ani de matematicianul Von Neuman si economistul 0. Morgenstern in lucrarea lor "Teoriajocurilor
si comportamentul economic".Conform acestei teorii, indicatorii indiferent de forma si continut pot fi
omogenizati prin inlocuirea valorilor lor naturale, banesti, calitative sau conventionale -in cuvinte sau
calificative- cu coeficienti de utilitate.Acesti coeficienti de utilitate pot avea valori intre zero si unu.
Sa consideram ca avem n variante G=l,n) si m indicatori (i=l,m) cu valorile Rij drept rezultatU:
indicatorului i la varianta j, evidentiate in matricea din fig.4.23.
Se atribuie utilitatea maxima "unu" pentru. rezultatul maxim al unui indicator si utilitatea zen
pentru rezultatul minim, iar pentru rezultate intermediare se stabilesc utilitati cuprinse intre aceste limit
folosind transformarea liniara pozitiva de forma:
- -
,j=(l,n) (4.31)
INDICATORUL
VARIANT A
1 2 I .... ...
N.
1 Rn R21
... Rjl ...
2 Rl2 R22
... Rj2 ...
,, ... ... ... ... ...
J Ru R2J
... Rij ...
,, ... ... ... ... .. .
N RlN R2N
...
RIN ...
Fig 4.23
unde ai si bi sunt doi parametri calculati pentru. fiecare indicator i
Rij este marimea indicatorului i al variantei j
uij este utilitatea indicatorului i de la varianta j
M
RMl
RM2
.. .
RMJ
.. .
Rmn
Pentru stabilirea lui ai si bi trebuie rezolvat pentru fiecare indicator i sistemul de ecuatii de forma: _
{
atRmax.j + bt = 1 ( 4.32)
a
1
Rmin.j + b
1
= 0
uncle
{
Rmax,j E Rij '(z. _== 1, m)
Rmin.j e Rij,(z -l,m)
, (j=1,n)
(4.33)
Indicatorii folositi la fiecare varianta pot avea diferite grade de importanta, exprimabili printr-m
punctaj stabilit mtre niste limite. Sa consideram ca vom putea acorda ai puncte fiecarui indicator. Acest
punctaj va trebui ponderat prin urmatoarele artificii.
'
m
2:a
1
=A; (i=l,m) (4.34)
i=l
(4.35)
punandu-se conditia ca:
m
LfJi =1
(4.36)
i=l
Utilitatile Uij stabilite de valoarea "zero" si "unu" respectiv cele calculate cu reatiile (4.31) ~ 1
(4.32) se vor inmulti cu coeficientii de importanta ponderata Bi obtinandu-se o noua matrice a utilitatilQI
ponderate,.fig. 2.24, in careinsumand valorile acestorapentru fiecaie varianta vom obtine varianta optirr
pentru care suma este maxima conform relatiei
(4.37)
UTILIT ATI ponderate Suma
Indica tori 1 .. I .. M
Pevariante
Coeficienti de
Bt Bi Bm I,uB
importanta
1 UttBt UitBi UmtBm
~ )
~
2 UJ2Bl ui2Bi Urn2Bm 2:2
E-<
~
..
~
J UtjBt UijBi UmjBm
2J
<
>
..
n U1nB1 UinBi UmnBm I,n
-
Fig 4.24
Rezultatul iudicatorilor i
VARIANTA
1 2 3 4 5
1 10 40 140 300 Buna
2 8 60 180 300 Foartebuna
3 12 80 130 200 Buna
4 16 70 150 170 Satisfacator
Tabel4.3
In cele ce urmeaza se va exemplifica metoda utilitatilor pe un exemplu. Se da matricea cu valorile
Rij in tabelul 4.3 in care valoarea maxima si minima a unui indicator, pentru stabilirea utilitatii, trebuie
considerata in sensul favorabil noua , a evolutiei indicatorului. Atfel ca indicatorul 1 ,2,4, si 5 sensul
. favorabil este sensu! cresterii valorii Rij, deci pentru caliate "foarte buna" utilitatea u
5
2=1, pentru calitetea
"satisfacatoare" u
54
= 0 iar pentru calitatea "buna" Ust=0.8. si us3=0.8 In indicatorul 3 (care ar putea fi
costul productiei) sensul favorabil este invers, pentru R33=BO (minim) U33=1 iar pentru R32=180 (maxim)
u
32
=0. Calculul valorilor intermediare cu sistemul de ecuatii de tip 4.32 va fi :
-- pentru indicatorul 1 :
{
15a + b = 1 a= 0,125
8a+b=0 b=-l
Utt =0, 125.10-1 =0,25
uiz=O
Ui3=0,125.12-l-:0,50
Ut4=1
-- pentru indicatorul 2:
{
80a+b =1
40a+b = 0
Uzt=O
a= 0,025
b=-1
U2z=0,025.60/1 =0,5
U23=1
U24=0,025.70-1=0,75
-- pentru indicatotul 3:
{
130a + b = 1 a = -0,02
180a + b = 0 b = 3,6
U3t=-0,02.140+3,6=0,8
u
3 2
~ o
U33=1
U34=-0,02.150+ 3 ,6=0,6
-- pentni indicatorul4:
{
300a + b = 1 a = 0,0077
170a+b=O b=-1,3
U4t=U4z=l
ll43= 0,0077.200-1,3=0,2385
U44=0
-- pentru indicatorul 5 s-a discutat mai sus.
Im;portanta este punctata intre 1 si 10 astfel a t=4; a 2=6; a 3=9; a 4=4; a s=10
5
A= :La; =4+6+9+4+10=33
i=l
131=134=4/33=0,1212; 132=6/33=0,1818; 133=9/33=0,2727; Ps=10/33=0,303
LPi =0,1212+0,1818+0,2727+0,1212+0,303=1
In tabelul 4.4 s-au calculat valorile utilitatilor ponderate si suma acestora pe variante.
,..
UTILITATI ponderate (u*l3)
Indicator 1 2 3 4 5
l:u*B
B 0,1212 . 0,1818 0,2727 0,1212 0,303
1
0,0303 .
0 0,2182 0,1212 0,2424 0,6121
d)
2 0 0,0909 0 0,1212 0,303 0,5151
......

c
ro
3 0,0606 0,1818 0,2727 0,0289 0,2424 0,7864
>
4 0,1212 0,1364 0,1636 0 0 0,4212
..
A rezultat varianta 3 = varianta optima.
4.4 INTOCMIREA DOCUMENT A TIE TEHNICO-ECONOMICE PENTRU LUCRARILE DE
CONSTRUCTII-MONTAJ SI INVESTITII
Accasta problema in domeniul constructiilor si instalatiilor-montaj are doua aspecte importante si
inseparabile:
-intocmirea documentatiei tehnice prin care se realizeaza conceptia functionala, stabilin
dimensiunilor in spatiu, stabilirea sarcinilor care trebuiesc suportate de constructi, calculu static,
dinamic,de stabilitate, de rezitenta, de izolarea termica,fonica etc. In urma caestor demersuri rezul':
dimensiunile de ansamblu si a elementelor componente evidentiate in plansele tehnice realizate dur
regulile ingineresti pentru domeniul constructiilor;
-intocmirea documentatiei economice in stransa corelare cu cea tehnica a carui scop final es'-
stabilitatea costurilor pe elemente, obiecte si ansamble.
Cele doua aspecte nu pot fi separate, solutiile tehnice alese sunt si vor fii intodeauna
de costurile pe care le presupun , dar criteriul principal va trebui sa fie satisfacerea
constructii indiferent de natura lor.
In paragraful 4.3 .11.1 s-au enumerat documentele care se pretind la intocmirea documentatiei
economice conform normative! or actualmente in vigoare /77/, facand parte din cadrul etapei de
a investitiilor, la fazele de STE,PE si DDE.
4.4 PROCEDURA PRINCIPIALA DE CALCUL A COSTURILOR PE CAPITOLE DE
CHELTUIELI
!nainte de toate trebuiesc lamurite cateva notiuni fundamentale astfel:
Prin "norma de deviz" (sinonim cu norma de cheltuieli) 1ntelegem un proces de munca nonr, .. t
(standardizat) pentm care au fost stabiliti o serie de parametrii, raportati la o unitate de masura fizica,
aleasa adecvat naturii procesului de munca.
Parametrii procesului de munca sunt:
a) Calitaivi (tehnologici) evidentiati prin natura sau denumirea procesului de munca, a variantei
eventual al subvariantei de executie.
b) Cantitativi evidentiati prin marimea consumurilor de resurse pe cele trei categorii principale:
. -materiale
-forta de munca (sau manopera)
-mijloacele de munca (sau utilajelul)
c) Valorici reprezentati prin preturile unitare gata calculate pentru fiecare grupa a celor trei categorii
principale de resurse.Atfel avem : pret unitar de material, pret unitar de manopera, pret unitar de utilaj si
totalullor.
Parametrii "a" si "b" se gasesc in niste culegeri de procese de munca grupati pe specialitatii de
lucrarii: de constructii, de drumuri, de poduri, de 1nstalatii electrice, sanitare, de 1ncalzire etc, existand
actualmente (anul 1960) 41 de specialitatii. Aceste culegeri se numesc "indicatoare de norme de deivz"
iar specialitatile constituie c_ate o "categorie de lucrare" existand volume publicate pentru fiecare categorie
de lucrare, continad sute de procese de munca standardizate dupa acelasi tipic.
Pentru usurinta cunosterii si folosirii acestor indicatoare de norme de deviz, pe coperta volumului
s-a tiparit o litera sau grup de litere cu rol de simbol sugerand natura categoriei de lucrari din continutul
volumului.
De exemplu : pentru categorie de lucrari de "constructii industriale , locuinte, social-culturale si
agrozootehnice "pe coperta se marcheaza litera "C", pentru categorie de lucrari de drumuri -litera "D",
pentru categorie de lucrari de terasamente -- "Ta" etc. Lista categoriilor de lucrari existente se gaseste in
177/, anexa A.
Multimea de norme de deviz din cadrul unui indicator pentru anumita categorie de lucrare a fost la
randul ei impartita pe capitole avand drepentru simbol o litera in ordinea alfabetului, apoi in cadrul unui
capitolnormele au fost numeroate cu cifre arabe. In continuare varianta de executie a unei norme de deviz
are drept simbol o litera in ordine alfabetica iar subvarianta daca exista din nou o cifra araba. Alaturand
aceste litere si cifre obtinem simbolul complet al normei de deviz (sau articol de deviz) cu care putem
descrie complet sau identifica procesul de munca. De exemplu:
CD 04 B 1 poate fi citita astfel:
C -> categoria de lucrari de constructii (indicatorul C)
D -> categoria de lucrari de zidarie
04 -> al patru-lea articol de deviz din capitolul respectiv fiind zidarie din caramida presata de 240 x
115 x 63 in ziduri cu grosimea de 7.5 em
B -> varianta de executie- pentru protectia hidroizolatiei la pereti cu inaltimea H<3 m
1 -> subvarianta de executie care se refera la calitatea caramizilor.
In indicatorul de norme de deviz ,acest simbol este asociat si cu cu o cifra (la numitor) avand in
total 12 caractere, repre:ientand codul simbolului sau a normei de deviz, gandit pentru prelucrarea
automata la calculator.Trebuie mentionat ca la nivel national este realizata acesata codificare atat pentru
articolele de deviz cat si pentru resursele folosite in domeniul constructii , existand un pachet de programe
DOCEC elaborta De COCC care asigura intocmirea automata a devizelor analitic a extraselor de resurse
si a devizelor pe obiect.
C D04B
791 312 01 02 00
Parametrii valorici (C) se gasesc editati in alte publicatii njumite CATALOAGE DE PRETURI
UNIT ARE PE ARTICLOE DE DEVIZ avand pe coperta aceleasi simbolun iar continutul fiind structurat
in concordanta perfecta cu cea a indicatorului de norme de deviz aferent.
In principiu, un pret (in lei) pe unitatea de masura (UM) a normei de deviz, caruia i se mai spune
si "pret unitar de deviz" (P.U.nd) se obtine cu relatia:
P.U.nd=M+m+u (4.38)
unde
deci
unde:
M = pretul insumat al cantitatilor de materiale diferite consumate/UM
m = pretul1nsumat al cantitatilor de manopera diferita consumata/UM
u = pretul insumat al cantitatilor de utilaje diferite consumatee/UM
n
M= LN.CMixp.uMi
i ~ l
N.C.M
1
=norma de consum a materialului i
p.u.M
1
=pretul unitar al materialului I
(4.39)
unde:
unde:
m= 'LNI.Lkxst.Lk
k=l
N.T.Lk= norma de timp din meseria k
s.t.Lk=salariul tarifar al meseriei k
g
u= 'LN.T.Vhxc.o.Uh
h=l
N.T.Uh=norma de timp pentru utilajul de tip h
c.o.Uh=chiria orara pentru utilajul de tip h
(4.40)
(4.41)
La intocmirea indicatoarelor de norme de deviz marimile N.C.Mi,N,T.Lk,N.T.Uh au fost stabilite
in urma unor studii detaliate pentru. fiecare proces de munca normat si pot fi considerate valabile pe Ul-
interval de timp mai indelungat, recalcularea lor devenind oportuna la o modificare tehnologicu
semnificativa .
. Marimile p.u.Mi. s.t.Lk si c.o.Uh au fost valori stabilite la nivel republican pentru. operioad2
timp in care preturile erau mentinute constante.Astfel puteau fi efectuate produsele partiale si apo1
insumate in relatiile (4.39),(4.40) si (4.41) obtinandu-se preturile unitare pe articolde deviz M,m,u, gat_a_
calculaate si tiparite in cataloagele de preturi unitare.
In actuala situatie liberalizarea preturilor, la din ce in ce mai multe produse si servicii, vor
modifica marimile p.u.Mi. s.t.Lk si c.o.Uh ca atare cataloagele de preturi isi vor pierde valabilitiatea .Ceea
ce ramane insa valabil este procedura de calculsi aceasta va trebui refacuta in fiecare caz.
'!n cele de mai jos se vor exemplifica parametrii "a
1
'si"b" ai unei norme de deviz avand datele din
fig.4.25.
In fig. 4.25 se poate observa care sunt felurile si cantitatile de material necesare la UM = metru
patrat a procesului de munca de pardoseli din dale. ., . .
Din materialul "dala de piatra' este necesar 1,02 mp la proces de munca.La capitolul forta c
munca sunt evidentiate ponderile necesare meseriilor necesare la UM de proces de munca (a nu se
confunda cu echipa de oameni care poate fi mai mica sau mai mare decat numarul meseriil<:rr
evidentiate).Continuand firullogic a1 procedurii de calcul al costurilor, putem observa ca daca se cunoasi
cantitatea Cj de proces de munca in UM normate, se poate calcula simplu costul total al cantitatii cte
proces de munca dupa relatia :
Cnd
1
= CjxP.U.nd (4.42)
unde
C nd . =costul total al normei de deviz j
J
Intrucat la o categorie de lucrare, avem G=l, .. ,m)procese de munca costul total a1 categoriei c.k
lucrari vafi in principiu insumarea costurilor articolelor de deviz componente dupa relatia :
unde
m
eel= L:cndj +0
j=l
C cl =costul categoriei de lucrari
n =incheierea devizului pe categorii de lucrari
(4.43)
In mod practic calculul lui C d se face defalcat pe capitole de cheltuieli ,material, manopera 1
" 1
utilaj folosindu-se preturile unitare Mj, illj si Uj dupa relatia:
Cnd. ='=(CjxMj)+(CjXmj)+(CjXUj)
1
(4.44)
Detaliile de calcul se realizeaza tabellar conform machetelor oferite de normativul 177/ pentru.fieca ~
document.
CE 15 A
791 548 02 01 00
Pardoseli din dale de piatra cu bordurile dalelor pieptanate si mijlocul buciardat pe un strat suport de
doi em si sapa de egalizare armata cu piasa de rabit
Se masoara la metru patrat:
Codul resurselor
Denumirea resurselor
U.M. Cant.
Var.A
Materiale
Dale de piatra ..... 1)
Mp
1,02
5634224600006
Ciment F25
Kg
11,500
563711100004 Ciment alb PA 300
Kg 0,500
218345120001 Nisip 0 .. 3 mm
Me 0,037
219121200003 Apa
Me 0,010
529859120001
Rumegus de lemn
Kg 4,00
301512180006 Impletitura din sarma neagra
Kg 0,430
Forta de munca
010342 Cioplitor piatra 4.2 Om-ore 1,0
010322 Cioplitor piatra 2.2
Om-ore 1,0
011131 Fierai 3,1
Om-ore 0,4
011121 Fierar 2.1 Om-ore 0,41
012931 Pietrar 3.1 Om-ore 1,50
019921 Muncitor deservire 2.1
0,32
I
Total Om-ore 4,63
Utilaje
65700001 Bob elevator mobil cu electro motor 0,03
de4.5 Kw Nias-ore
1) Se va prec1za sortlmentul dalelor de piatra conform LA 101 40
fig 4.25
Documentul initial cu caracter tehnic care nu poate fi intocmit de calculator si va ramane
totdeauna sarcina proiectantului este ANTEMASURA TO AREA, in care se stabileste lista proceselor de
munca necesare conform unei tehnologii adoptate si se incadreaza aceste procese in articolele de deviz
normate conform indicatoarelor , stabilindu-li-se simbolul complet si se face calculul cantitatii Cj pentru
fiecare articol de deviz in parte.La intocmirea antemasuratorii se recomanda urmarirea firului tehnologic
grupandu-se articol de deviz pe stadii fizice urmand ca si devizul analitic (sau pe categorii de lucrari) sa
fie intocmit pe aceleasi stadii fizice ,lnlesnind astfel operatiunile de decontare a productiei.
Dupa insumarea costurilor pe capitole de cheltuieli material ,manopera , uti1aj si totalul lor pe
verticala de la .toate articol de deviz se obtine TOTAl CAPITOL A.Chetuieli directe ale categoieei de
lucrari sau ale stadiului fizic ceea ce reprezinta circa 80 % din costurile finale.Diferenta va rezulta din
O=incheierea devizului pe categorii de lucrari in care se vor calcula:capitolul B numit "alte cheltuieli
directe", apoi capitolul C "cheltuieli indirecte" ,capitolul D , cheltuieli pentru introducerea tehnicii n.oi si
capitolul E , beneficiul constructorului. Macheta in vigoare a devizului pe categorii de lucrari are in total
zece colane.
Metodologia de calcul a acestor cheltuieli din incheierea devizului pe categorii de lucrari variaza
in timp inb functie de legislatia in vigoare, detalii se gasesc /77/ si Indrumatorul de lucrari /2/.Costul
obiectului de constructie se obtine insumand toate costurile categoriilor de lucrari componente la care se
adauga valoarea de deviz obtinuta din nota de calcul a corectiei preturilor produselor de balastiera si
cariera VDsc
(4.45)
Machete i'n vigoare a,devizului pe obiect poate fi luata din 177/.
Existenta antemasuratorii permite realizarea in continuare a tuturor documentelor economict-
(devize pe categorii de lucrari,sau devize analitice pe stadii fizice) a extraselor de materiale , forta de
munca si utilaj ,a notei de calcul pentru corectia de pret a produselor de balastiera si cariera , a devizelo: .
sintetice pe obiect.Cele enumerate mai sus pot fii realizate side calculator utilizand pachetul de programl-
DOCEC msa devizul general, de regula, se intocmeste (mai degraba se asambleaza) manual de proiectanL
insumand toate cheltuielile posibile generate de obiectiviul de investitii.macheta in vigoare a devizulu
general se poate lua din /2/ si 178/.
Existenta antemasuratorii permite intocmirea si a pieselor scrise si calculate care privese..
organizarea si programarea lucrarilor de constructii-montaj. Ea reprezinta documentul initial care ne ajut-
sa intocmim lista activitatilor intr-o conceptie tehnologica, baza de pornire pentru orice metoda de
program are.
4.5 PlATA CA MEDIU AL UNITATII ECONOMICE
4.5.1 CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI DE PlATA
Accepentruand caracterizarea economiei in general,ca fiind stiinta care studiaza in ce mod
organizeaza oamenii consumul si activitatea productiva pentru a crea bunuri necesare, se poate afirma ca
piata este" locul de intalnire "a bunurilor si consumatorilor, intalnire guvernata de legea cererii si ofertei.-
Prin bunuri intelegem aansamblul foimat din trei grupe mari:
-pamantul si resursele naturale energetice
-munca oamenilor
-capitalul
Notiunea de capital include capital fizic (adica mijloace cum ar fi:masini,
dn:mnlri,cornputere,scuie, fabrici etc.)si capitalul monetar(banii, actiune, obligatiune).
0 caracteristicca a dezvoltarii economice, in diversele ei faze, poate fi sugerata prin comparati
intre cerere si oferta (vezi fig.4.26) in care diametrele sunt proportionale cu marimea acestuia.
in Cazul piata nu ofera nicL.o libertate pentru client., trebuie sa cumpere ceea ce gaseste,
. gaseste si la un pret impus de vanzator. Aceasta situatie corespunde unei economii de producti\
Producatorul produce de regula, cu joasa productivitate si mediocra calitate nefiind stimulat caci .. oricum
face tot se vinde. Nu prea este concurenta, piata este redusa. Clientul este obligat sa mearga la furnizc
sau producator si sa il determine sa produca anumite bunuri de care are nevoie. In cazul b, situat1
clientului este mai usoara frontierele nu-l impiedica sa caute furnizori si din afara, oferta creste si -
asemenea si concurenta. Productiviatea muncii este mai buna la producator acesta fiind fortat c
imprejurari sa-si modernizeze productia. Cererea este echilibrata de oferta ceea ce corespunde un
economii de distributie find o faza intermediara catre economia de piata care este sugerata in cazul c.
Concurenta este foarte puternica, sortirnenetele oferite pe piata sunt numeroase, clientul are din ce alege
va alege produsul de calitatea cea mai buna la un pret acceptabil pentru elin cele mai avantajoase condi1
de temene si de livrare. Clientul este suveranul pietei, el isi va impune atat pretul sau pana ill final cat si
criteriile, calitatea si serviciile dorite .in economia de piata trebuie saprevezi comportamentul clientului-
sa-l informezi publicitate sa-l atragi prin prezentru;e si servicii sa-l convingi prin calitatea _
perfomantele produsului ca merita sa fie cumparatorul produsului tau.
In economia de piata trebuie sa fi capabil sa vinzi astfel ca sa ramai cu un profit in urma productC
realizate sau serviciilor oferite.
4.5.2 NOTIUNEA DE MARKETING
Pentru a putea discuta in cunstiinta de cauza aspectele care vor urma trebuie sa descriem notiun'
de marketing , ea constituin de fapt o alta disciplina cu un bogat volum de informatii.Principiile .
regululie acestei discipline dar mai ales spiritul acestora , presupune un mod de a gandi fara de care Q
putem pasi cu succes in problematica economiei de piata. in tarile dezvoltate practic nu
intreprindere care sa nu aiba un compartiment de marketing (sau la intreprinderi mici un specialist in
domeniu), deci importanta acestei funtcii este evidenta.
Ponderea functiei marketingului este o variabila dupa caz in functie de domeniu si modul de
abordare a conducerii intrepinderii. Astfel putem intalnii diverse puncte de vedere sugerate in figura 4.27
dupa Kotler Ph.
Cele cinci situatii din fig 4,27 corespund in ordine cronologica si unei evolutii istorice incepand
din 1905 pana in prezent.
Pentru sustinerea functiei din fig 4,27.e Kotler aduce urmatoarele argumente
-Personalul compartimentelor functionale are unrol foarte mic daca nu exista clientela.
-Tocmai pentru acest motiv rolul cheie al intreprinderii este de a cauta si a mentine clientii.
-clientii pot fii atrasi prin promisiuni si pot fii mentinuti prin satisfactia lor.
-sarcina marketingului este de a formula promisiuni fezabile si a asigura satisfactia clientilor
-satisfactia reala a clientului poate fii asigurata doar prin participarea tuturor functiunulor intrprinderii
-tocmai de aceea marketingul trebuie sa influenteze si sa controleze toate compartimentele functionale
daca vrea sa satisfaca clientela.
A vand in vedere cele de mai sus vom reproduce doua definitii ale notiunii de marketing.ln 1971
Stanton da odefinitie intr-o conceptie manageriala astfel : Marketingul reprezinta sistemul total al unor
activitati comerciale interdependente, care proiecteaza, stabileste pretul, influenteaza si distribuie bunurile
si seryiciile necesare la consumatorii existenti si potentiali. 0 alta definitie formulata in 1984 de catre
AMA (American Marketing Association) este :Marketingul reprezinta procesul de proiectare si finalizare
a conceptiei, pretului, influentei si distributiei unor idei, produse sau servicii in vederea unor schimburi
care satisfac scopuri individuale si colective.In aceasta definitie se resimte sensul mai extins al notiunii de
marketing.
In 1979 McCarty precizeaza notiunile de "makromarketing" si "micromarketoing" care tintesc
aspectele mai sus amintite la nivelul societatii respectiv la nivelul exclusiv al intreprinderii.
4.5.3. NOTIUNEA DE MEDIU ECONOMICAL INTREPRINDERII
Acesta notiune de mediu definita in marketing, presupune o multime de clemente evidentiate in
fig. 4.28.
Astfel in economia de piata furnizorii de regula devin parteneri loiali ai intreprinderii intrucat
interesullor dicteaza acesta atitudine (pentru ei intreprinderea este client).Pentru a satisface in cele mai
bune conditii pretentile clientilor intreprinderii vor fi contactati toti furnizorii cunoscuti pentru a decide de
la care , ce resursa va fi procurata. Cercetarea este consultata (contra cost) pentru a oferii solutiile cele
mai bune si moderne.Personalul (anagajatii) reprezinta resursa de baza a intreprinderii dar in acelas timp
sunt si elemete ale mediului si pot fii si actionari.Mediul financiar este concretizat prin bancile care ofera
credite cu diverse dobanzi. Autoritatea publica locala poate influenta demersurile intreprinderi prin
legislatia pe care o promoveaza cu atat mai mult cu cat clientii sunt si alegatori in acelasi timp, ai acestor
autoritati.
Toate aceste elemnte ale mediului economic trebuiesc bine cunoscute de catre conducerea
intreprinderii pentru a definii si finaliza "politica sa de piata".