1.

Gradele normale de protectie ale echipamentelor electrice (simbolizare, semnificatia cifrelor,exemple) Protecia mecanic a echipamentelor electrice. Grade normale de protecie Notare:IP xy unde x (0 6) protectia contra atingerii sau patrunderii corpurilor straine y (0 8) protectia contra patrunderii apei Protectia contra atingerii sau patrunderii corpurilor strine 0 1 2 3 4 5 6 Protejat la patrunderea corpurilor straine solide mai mari decat fara protectie 50 mm 12 mm 2,5 mm 1 mm partial contra patrunderii prafului total contra patrunderii prafului

Protectia contra patrunderii apei 0 1 2 3 4 5 6 7 8 2. Fara protectie Protejat contra picaturilor de apa cazute vertical Protejat contra picaturilor de apa cazute sub un unghi de max. 15 Protejat contra apei care cade ca ploaia Protejat contra stropirii cu ap Protejat contra jeturilor de ap Protejat contra conditiilor de pe nave Protejat contra imersarii temporare sub ap Protejat total (submersibil) Intrerupatoare ,comutatoare (clasificare, functionare, tipuri constructive, utilizare)

ntrerupatoarele si comutatoarele pentru instalatii interioare 230 [V c.a.] de 6 sau 10 [A] se folosesc la instalatiile din locuinte, birouri, fabrici si alte cladiri. Clasificarea lor se face dupa urmatoarele criterii: functia care o ndeplinesc n circuit: unipolare, bipolare, duble, serie, comutatoare scara de capat, comutatoare cruce; dupa modul de actionare: prin apasare (cumpana sau basculante), prin rotire; dupa conditiile de montare: PT (montata aparent pe tencuiala); INTENC (montate ngropat n tencuiala). ntrerupatoarele si comutatoarele cumpana, basculante si rotative se utilizeaza de obicei pentru conectarea si deconectarea receptoarelor de iluminat. Actionarea lor se face prin apasarea pe extremitatile unui buton (cumpana), pe o maneta (basculante) sau prin rotire. n ultimul timp se prefera utilizarea ntrerupatoarelor si comutatoarelor basculante si cumpana. Din punct de vedere constructiv pentru toate cele trei tipuri de ntrerupatoare si comutatoare exista variantele: pe tencuiala PT,

subtencuiala ST si IHTKNC, protejate sau nu n carcase metalice sau de bachelita. Indiferent de tipul constructiv tensiunea nominala este mai mica sau egala cu 250[V] iar contactele pot ntrerupe un curent de maximum 10 [A]. ntrerupatoarele si comutatoarele pentru instalatiile de iluminat se leaga la faza. Prin aceasta n pozitia deschis a ntrerup[toarelor se realizeaza scoaterea de sub tensiune a receptoarelor de iluminat asigurnd astfel protectia personalului. Aceste aparate permit o frecventa de conectare de 30 conectari pe ora. 3. Prize ,fise si cuple (clasificare,functionare,tipuri constructive,utilizare) Prizele si fisele se utilizeaza pentru conectarea la retelele de joasa tensiune a receptoarelor mobile. Prizele si fisele bipolare pot fi cu sau fara contact de protectie. Cele trifazate se construiesc numai cu contacte de protectie. Acesta se conecteaza la nulul de protectie sau la instalatia de legare la pamnt. Prizele bipolare se clasifica n: prize pe tencuiala (folosite n instalatii aparente); prize sub tencuiala (pentru instalatii interioare n montaj ngropat); prize tip INTENC (utilizate n cutii cu elemente prefabricate); prize bipolare protejate n carcase de bachelita (utilizate n instalatii interioare din ncaperi cu umiditate sporita); prize bipolare cu contacte de pretectie (care pot fi executate pentru montaj aparent sau ngropat si se utilizeaza unde exista pericol de electrocutare).

Toate prizele bipolare se construiesc pentru curenti nominali de 10 [A] si se echipeaza cu fise de 6 sau 10 [A]. Prizele, si fisele tripolare se construiesc n carcase de bachelita pentru curenti nominali de 10 sau 25 [A] sau n carcase metalice. Cuplele sunt prize mobile cu o constructie asemanatoare cu cea a prizelor fixe. 4. Contactoare de joasa tensiune in aer (clasificare,functionare,tipuri constructive,utilizare) Contactoarele sunt definite ca fiind aparate de comutatie cu o singura pozitie de repaus, actionate altfel decat manual (electromagnetic, pneumatic, hidraulic, etc), capabile a conecta, a mentine si a deconecta curenti in conditii normale ale circuitului, inclusiv curentii de suprasarcina, mare de manevre (de ordinul a (105 .....106 )). Contactoarele nu deconecteaza curentii de scurtcircuit, pot insa conecta curenti mici de scurtcircuit (4.....10 In) cum ar fi curentii de pronire ai motoarelor asincrone. Contactorul este aparatul cel mai frecvent folosit in schemele electrice de actionari si automatizari, ca elemente in circuitul de forta si comanda.In acest sens prezinta avantajul ca poate fi actionat de la distanta. Clasificarea contactoarelor : a) Dupa felul curentului care strabate circuitul principal se deosebesc: contactoare de curent continuu; contactoare de curent alternativ: b) Dupa modul de deplasare al contactelor mobile ,distingem : contactoare cu miscare de translatie pe verticala a echipajului mobil ; contactoare cu miscare de translatie pe orizontala a echipajului mobil ; contactoare cu miscare de rotatie ; contactoare cu miscare combinata; c) Dupa numarul de poli, pot fi : monopolare (in c.c) ; bipolare (in c.c) ; tripolare (in c.a) ; d) Dupa mediul de stingere a arcului electric: contactoare in aer ; contactoare in ulei (constructii vechi)

e) Dupa tipul de protectie, distingem: contactoare in executie deschisa; contactoare in executie inchisa; 5. Sigurane (clasificare, functionare, tipuri constructive, utilizare) Siguranele fuzibile, sunt aparate de protecie mpotriva supracurenilor, avnd n componen un element fuzibil ce se topete la depirea unei anumite valori a curentului absorbit de instalaie. Siguranele fuzibile se monteaz n circuite n care lipsesc aparatele de conectare automat. Clasificarea sigurantelor fuzibile a) din punct de vedere al capacitatii de rupere : cu capacitate mica de rupere pentru curenti nominali intre 1 si 4 A; cucapacitate medie de rupere pentru curenti nominali intre 2 si 100 A; capacitate mare de rupere ( MPR ) - pentru curenti nominali intre 100 si 630 A b) din punct de vedere constructiv : unipolare cu filet tip D ; cu cutite tip MPR; tubulare. c) din punct de vedere al caracteristicii de topire : lente; lent rapide; rapide; ultrarapide Pentru sigurantele fuzibile se definete curentul limit a crui valoare este IL = (1,3 1,6) Inf i pe care fuzibilul trebuie s-l suporte cel puin o or. 6. Relee termice (clasificare,functionare,tipuri constructive,utilizare) Sunt aparate destinate protectiei impotriva suprasarcinilor de durata. Principiul lor de functionare se bazeaza pe proprietatea bimetalelor de a se deforma atunci cand temperatura acestora se modifica. Bimetalul este o banda realizata din doua placi metalice imbinate prin sudare, lipire sau nituire. Cele doua bimetale au coeficienti de dilatare termica diferiti. La incalzire bimetalul se curbeaza si intrerupe circuitul de alimentare a instalatiei protejate. Intreruperea se realizeaza prin cuplarea releului termic cu un echipament de intrerupere (contactor), releul termic intrerupe circuitul bobinei contactorului (sau al altui echipament de intrerupere) care la rndul sau intrerupe circuitul de alimentare a receptorului pe care il protejeaza. In acest fel bimetalul releului termic intrerupe curenti de valoare mica, ce trec prin bobina echipamentului de intrerupere. Releele termice pot fi cu sau fara rearmare, adica prevazute sau lipsite de dispozitivul de blocare a reanclasarii. In cazul lipsei dispozitivului de blocare, instalatia protejata functioneaza nestabil, fiind succesiv conectata si deconectata.Reanclasarea se realizeaza manual sau automat. 7. Intrerupatoare automate (clasificare,functionare,tipuri constructive,utilizare) ntreruptoarele automate (Disjunctoarele) sunt comutatoare electrice automate destinate s protejeze circuitele electrice mpotriva scurtcircuitelor, astfel nct circuitul protejat s nu sufere avarii din cauza efectelor termice provocate de un curent mai mare dect cel nominal. Spre deosebire de siguranele fuzibile, care dup fiecare declanare trebuie nlocuite (prin arderea fuzibilului), intreruptoarele automate trebuie doar reanclanate (manual sau automat), dup nlturarea defectului. Intreruptoarele automate exist ntr-o larg diversitate de mrimi, de la ntreruptoare miniatur pn la ntreruptoare de foarte mari dimensiuni, folosite la tensiuni foarte nalte. Numrul de poli poate fi: 1, 1+N, 2, 2+N, 3, 3+N. Standardul internaional, definete curentul nominal (In) al intreruptoarelor automate, ca fiind curentul la care acesta poate funciona nentrerupt (la o temperatur ambiant de 30 C). Valorile uzuale ale curentului nominal al ntreruptoarelor sunt: 6A, 10A, 16A, 25A, 32A, 40A, 50A,

63A, 80A, 100A, etc. ntreruptoarele pot fi clasificate dup mai multe criterii: a) Dup numrul de poli pot fi: monopolare, bipolare, tripolare b) Dup dispozitivul de acionare pot fi ntreruptoare: cu acionare monofazic, cu acionare trifazic c) Dup modul de stingere a arcului electric pot fi: cu mediu de stingere lichid, cu mediu de stingere gazos, cu vid, etc 8. Transformatorul electric (clasificare,functionare,tipuri constructive,utilizare) Un transformator este o main electric care transfer energie electric dintr-un circuit (primarul transformatorului) n altul (secundarul transformatorului), funcionnd pe baza legii induciei electromagnetice. Un curent electric alternativ care strbate nfurarea primar produce un cmp magnetic variabil n miezul magnetic al transformatorului, acesta la rndul lui producnd o tensiune electric alternativ n nfurarea secundar. n circuitele i reelele electrice, transformatorul realizeaz transfer de energie (electric) dintr -un circuit (reea) de anumii parametri - tensiune U, curent I, rezisten R - , n energie electric cu ali parametri (valori) de circuit, n condiiile unei separri (izolri) galvanice ntre cele dou circuite (reele) electrice. Practic se accept, c energia electric obinut la ieire, n circuitul (circuitele, dac sunt mai multe) secundar este aproximativ egal cu cea de la intrare, din circuitul primar. Totui n calcule de proiectare pierderile de energie (din transformator) sunt luate n consideraie. Raportul tensiunilor la bornele nfurrilor, la mersul n gol al transformatorului, notat cu k, se numete raportul de transformare al transformatorului. Dac k < 1, u2 > u1, transformatorul poart denumirea de transformator ridictor de tensiune, iar dac k > 1, u2 < u1, se numete transformator cobortor de tensiune. Cnd k = 1, u2 = u1, transformatorul servete la separarea electric a circuitelor (sunt folosite n unele montaje din electronic). Principala utilizare este la transportul energiei electrice pe distane mari, prin implementarea liniilor de nalt tensiune (zeci sau sute de kilovoli). Aceasta este necesar din raiuni economice. La captul de aplicare (intrare) a energiei se folosesc transformatoare ridictoare de tensiune, iar la destinaie energia se transmite linilor de joas tensiune prin intermediul unor transformatoare cobortoare de tensiune electric. Prin folosirea unor tensiuni nalte i foarte nalte se scade curentul prin linie la valori care reduc pierderile prin efect Joule la un nivel rezonabil, astfel nefiind necesar utilizarea unor conductoare cu seciuni sensibil mai mari, care ar ridica costul construciei i conservrii linilor electrice de transport de energie 9. Masini electrice (clasificare,functionare,tipuri constructive,utilizare) O main electric este un dispozitiv ce transform o form de energie n alt form de energie. - Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv electromecanic ce transform energia electric n energie mecanic - Transformarea n sens invers, a energiei mecanice n energie electric, este realizat de un generator electric. Nu exist diferene de principiu semnificative ntre cele dou tipuri de maini electrice, acelai dispozitiv putnd ndeplini ambele roluri n situaii diferite. Minile electrice pot fi clasificate dup tipul curentului electric ce le parcurge: - maini de curent continuu - maini de curent alternativ. n funcie de numrul fazelor curentului cu care funcioneaz, mainile electrice pot fi: - maini monofazate - maini polifazate (cu mai multe faze). 10. Conductoare electrice (clasificare,tipuri constructive,utilizare) Energia electrica este adusa la consumator prin intermediul conductoarelor de curent electric. Acestea se fabrica din materiale bune conducatoare de electricitate ca: aluminiu, cupru, otel sau aliaje ale acestora. Clasificarea lor se face dupa diverse criterii, cel mai utilizat fiind modul de constructie.

a) Conductorul neizolat Acesta este alcatuit din unul sau mai multe fire neizolate din cupru, aluminiu sau otel, rasucite ntre ele. Pentru liniile aeriene de transport si distributie a energiei electrice se folosesc conductoare rasucite, cu partea centrala din otel si restul din aluminiu. Pentru transport urban sau interurban se utilizeaza de asemenea conductori neizolati din cupru, cu profile speciale. b) Conductorul izolat. Acesta este alcatuit din unul sau mai multe fire neizolate rasucite ntre ele, ansamblul fiind prevazut cu izolatie, cu sau fara nvelis de protectie. Materialul conductor este cupru sau aluminiu, izolatia fiind din cauciuc sau PVC (policlorura de vinil). nvelisul de protectie este prevazut cu o mpletitura de fibre textile impregnate sau nu. n cazul conductoarelor electrice rezistente la intemperii, n izolatie de PVC se nglobeaza substante speciale care maresc durata de viata a izolatiei, diminund efectul razelor solare si a variatiilor mari de temperatura. Conductele electrice izolate, rigide sau flexibile sunt utilizate la alimentarea cu energie electrica a celor mai variate tipuri de receptoare electrice, att industriale ct si casnice. 11. Cabluri electrice (clasificare, tipuri constructive, utilizare) Cablul, este alcatuit din unul sau mal multe conductoare izolate rigide sau flexibile, cuprinse ntr-o manta etansa peste care se aplica unul sau mai multe nvelisuri protectoare. Din punct de vedere al domeniului de utilizare distingem cabluri de energie, de teletransmisie, de comanda si control. a) Cablurile de energie (sau forta) sunt cabluri de joasa, medie, nalta si foarte nalta tensiune, folosite pentru transportul si distributia energiei electrice n curent continuu sau n curent alternativ, precum si n circuitele primare ale centralelor si instalatiilor electrice, punctelor de alimentare si posturilor de transformare. Acestea se realizeaza din conductoare de cupru sau aluminiu, izolate cu hrtie, cauciuc sau PVC, avnd manta din plumb, cauciuc sau PVC. Peste manta n cazul cablelor armate se prevad benzi de otel, din srma rotunda sau plata, n unul sau doua straturi , ce se acopera sau nu cu nvelisuri protectoare din iuta impregnata sau mase plastice. b) Cablurile de comanda si control sunt folosite n instalatiile de comanda, masura, semnalizare, reglaj, protectie, automatizare, cu tensiuni de exploatare pna la 400 [V] inclusiv. Ele sunt construite dintr-un numar variabil de conductoare din cupru (2-61), izolate cu hrtie sau PVC, a caror sectiune standardizata este n general de 1,5 sau 2,5[mm2]. c) Cablurile de teletransmisie se ntlnesc n instalatiile de telecomunicatii, telefonice, telex, telemasura, avertizoare de incendiu, etc. 12. Se poate folosi o priza de pamint comuna pentru mai multe categorii de instalatii si in ce conditii?

Instalaia de legare la pmnt folosit n comun pentru partea de .t i pentru partea de j.t va fi astfel dimensionat, nct s satisfac condiiile pentru partea de .t, ns rezistena de dispersie rezultant va fi n toate cazurile mai mic sau cel mult egal cu 4 , respectiv cu 1 pentru cazul n care la priza de pmnt folosit n comun se racordeaz i instalaia de protecie mpotriva descrcrilor atmosferice (inclusiv DC sau DRV) de pe partea de .t. 13. Ce conditii trebuie sa indeplineasca constructia metalica a unei cladiri pentru ca aceasta sa poata fi folosita si ca retea generala de protectie? 14. Ce operatii de verificare se fac la terminarea unei instalatii electrice? La terminarea unei instalatii electrice se vor urmari : modul cum au fost respectate prevederile proiectului de executie ; - aspectul estetic al lucrarii ; - modul de executie a legaturilor electrice in doze, la aparate, la tabloul de distributie, la corpurile de iluminat. - modul de amplasare si fixare a tabloului de distributie, a aparatelor si a corpurilor de iluminat Instalatia electrica, care corespunde verificarilor efectuate, se considera receptionata si se trece la racordarea si la reteaua electrica de distributie si punere in functiune. Pentru instalatiile respinse la

receptie se vor intocmi note de remedieri. 15. Cum se pozeaza cablurile electrice in santuri? Pozarea cablurilor electrice direct n sol incepe cu saparea santului conform profilelor de sant i a traseelor din planuri. Inainte de pozarea cablurilor se asterne un pat de nisip de 10cm grosime. Cablul ce va fi pozat trebuie s fie n msura posibilitilor ntr-o singur bucat, pentru a reduce la minim locurile de nndire. La derularea cablului de pe tambur trebuie ca o persoan s urmreasc vizual calitatea cablului desfurat i s semnalizeze eventualele sale defecte. Raza minima de curbur a cablurilor trebuie s fie de 12 ori diametrul exterior pentru cabluri multifilare, respectiv de 15 ori diametrul pentru cabluri monofilare. Dac un cablu de acest tip a fost ndoit cu o raza mai mic dect valoarea sus menionat, izolaia acestuia risc s se fi compromis i nu mai trebuie instalat. Dac cablul trebuie tiat, suprafaa tieturii trebuie s fie imediat protejata cu un nveli etan la umiditate. n an cablul trebuie pozat liber fr a fi ntins, eventual cu o uoara erpuire, pentru a permite eventualele contracii termice ulterioare. La cele doua extremiti ale fiecrei lungimi de cablu trebuie lsat o bucl de rezerv de circa 1m. Bucla de rezerv trebuie s fie pozat la aceeai adncime avand raza de mai sus. La fiecare nndire trebuie de asemenea s se formeze o bucl de rezerv n vecintate, cu respectarea razei de curbur. Dupa pozarea cablurilor acestea se acopera cu un alt strat de nisip de 10cm grosime, compactat. Apoi se intinde prima folie de avertizare din PVC, dupa care se depune un strat de pmnt de umplutur, care, dup compactare, va avea grosimea de 10 cm. Pmntul de umplutur trebuie s provin din cel din sptur, din care au fost eliminate componentele cu dimensiuni mai mari de 20 mm diametru. Peste stratul de pmnt trebuie pozat al doilea rnd de folie avertizoare din PVC. n paralel cu cablurile electrice pozate n pmnt n fiecare profil de an se va poza i un conductor de legare la pmnt din OL-Zn 40x4, la adancimea de 50cm, care va urmri ntreg circuitul respectiv i ramificaiile laterale. Acest conductorul are rol de echipotentializare i va conecta toate prile metalice ale stalpilor, tablourilor electrice de exterior, etc. pentru legarea la pamant. Pentru restul umpluturii trebuie utilizat materialul extras din sptura, cu condiia s nu conin pietre sau componente cu dimensiuni mai mari de 20 mm diametrul. Umplutura trebuie realizat din straturi de maxim 20 cm grosime, compactate n aa fel nct s se obin o densitate cel puin egal cu aceea a solului alturat, nespat. 16. Care sunt din punctul de vedere al rezistentei mecanice, sectiunile minime admisibile ale conductoarelor torsadate folosite la LEA de joasa tensiune?

Conductoarele izolate pot fi rsucite mpreun, caz n care se numesc fascicule de conductoare izolate torsadate. Conductoarele torsadate la LEA JT din considerente mecanice, vor avea sectiunile minime dupa cum urmeaza : - 35 mmp, conductore din aluminiu , pentru alimentarea consumatorilor ; - 16 mmp, conductoare din aluminiu , pentru alimentarea iluminatului public ; - 50 mmp, conductoare din otel aluminiu sau aliaje de aluminiu, pentru nulul purtator; 17. Care sunt mijloacele de protectie electroizolante? Obligaia dotrii cu mijloace de protecie electroizolante corespunztoare o are conductorul unitii. Acestea sunt acele produse destinate proteciei mpotriva riscurilor provocate de curentul electric n timpul desfurrii activitii n instalaiile electrice. Din aceast categorie fac parte: - prjini electroizolante - cleti electroizolani - detectoare de tensiune - indicatoare de coresponden a fazelor - plci electroizolante - teci electroizolante - plrii electroizolante - folii electroizolante

- degetare electroizolante - mnui electroizolante - nclminte electroizolant - covoare i platforme electroizolante Toate aceste mijloace de protecie trebuie s fie verificate vizual naintea utilizrii. 18. 19. Tuburi de protectie (clasificare, tipuri constructive, utilizare) Anexa 5.7 din I7 din 2011 Priza de pamintare (tipuri constructive,utilizare) Priza de pamant are rolul de a dirija in pamant, in conditii de siguranta, a curentilor proveniti din descarcari atmosferice sau a curentilor de defect datorita deteriorarii izolatiei, precum si asigurarea unui anumit mod de functionare a instalatiilor de curenti tari sau telecomunicatii (instalatii de pamant si exploatare). Formele tipice de prize de pmnt sunt: - priz de suprafa simpl, sub forma de band plasat orizontal sau conductoare rectilinii sau n cerc; - priz vertical, cu electrozi de lungime suficient pentru a traversa straturi de sol cu diferite conductiviti; aceasta are o utilizare particular atunci cnd straturile de suprafa au o conductivitate redus comparativ cu straturile profunde, sau cnd exist o limitare semnificativ a ariei suprafeei n care se realizeaz priza de pmnt; - priz sub form de reea, realizat n mod uzual ca o reea plasat orizontal, la o adncime redus fa de suprafaa solului; - cablu cu efect de priz de pmnt cablu a crui manta metalic expus, ecran sau armtur asigur o - conectare la pmnt, cu o rezisten electric similar unei prize de pmnt cu benzi metalice; - priz de pmnt de fundaie cuprinde pri metalice incluse n beton, care este n contact cu pmntul pe suprafee mari. 20. 21. Conditii de executare a instalatiilor electrice Corelarea protectiei intre doua sigurante succesive

n cadrul reelelor electrice de joas tensiune, cazul siguranelor fuzibile consecutive este cel mai frecvent ntlnit. Pentru rezolvartea mai rapid a problemei selectivitii, fr a mai fi necesar studiul caracteristicilor de protecie timp-curent sau dac nu exist posibilitatea cunoaterii lor exacte, se recomand ca, ntre curenii nominali a dou sigurane consecutive, ealonarea s fie cel puin din dou n dou trepte pe scara normalizat, dac siguranele sunt cu topire rapid i din treapt n treapt, dac sunt cu topire lent. Tipul Poziia n raport Intensitatea nominal a fuzibilului, siguranelor cu sensul A distribuiei Cu amonte 16 20 25 35 50 63 80 100 filet aval 6 10 16 20 25 35 50 63 MPR amonte 160 200 250 315 400 500 630 800 1000 aval 100 125 160 200 250 315 400 500 630 22. 23. Iluminatul de siguranta (clasificare,tipuri constructive,utilizare) Art. 7.23 I7 din 2011 Selectivitatea protectiei in cazul unei sigurante -releu termic Selectivitatea ntre o siguran fuzibil i un releu termic, trebuie realizat n special la nivelul circuitelor electrice de receptor, aici gsindu-se nseriate cele dou dispozitive de protecie. Acestea sunt prevzute pentru protecii diferite, la scurtcircuit, respectiv suprasarcin, astfel nct selectivitatea ntre ele este asigurat dac fiecare dispozitiv acioneaz n domeniul corespunztor de supracureni.

Folosirea unei sigurane fuzibile cu un curent nominal prea mic, ar determina neselectivitatea proteciei n domeniul curenilor de suprasarcin, iar una cu un curent nominal mai mare - neselectivitatea n domeniul curenilor de scurtcircuit. Ultima situaie este deosebit de periculoas, deoarece ruperea curenilor de scurtcircuit de ctre contactor atrage dup sine deteriorarea acestuia. 24. Categorii de incaperi, spatii sau zone , in functie de mediu 25. Gradul de rezistenta la foc si categoria de pericol de incendiu a constructiilor 26. Marcarea conductoarelor electrice Art. 5.1.4.3 din I7 din 2011 27. 28. Alegerea si amplasarea instalatiilor electrice Art. 3.0.1, 3.0.2, 3.0.3 din I7 din 2011 Conditii de trecere a conductelor, cablurilor, barelor si tuburilor electrice prin elementele de constructie Art. 5.2.7.2 din I7 din 2011 29. Conditii pentru executarea legaturilor electrice Legturile electrice sau ale barelor ntre ele, la aparatele sau la elementele metalice se execut prin metode i mijloace prin care s se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezisten de trecere comparabil cu rezistena ohmic a conductoarelor mbinate, sigure n timp i uor de verificat. Alegerea metodelor i mijloacelor de executare a legturilor electrice se face n funcie de materialul i seciunea conductoarelor sau barelor i a caracteristicilor de mediu. Legturile electrice ntre conductoarele izolate pentru mbinri sau derivaii se fac numai n condiii speciale prevzute n acest scop (doze, cutii de legtur). Se interzice realizarea legturilor ntre conductoare n interiorul tuburilor sau evilor de protecie, plintelor, golurilor de elemente de construcie i trecerilor prin elementele de construcie. Se interzice supunerea legturilor electrice la eforturi de traciune. Legturile conductoarelor izolate se acoper cu material electroizolant (de exemplu tub varni, band izolant, capsule izolante), care trebuie s asigure legturilor acelai nivel de izolaie ca i izolaia conductoarelor. Legturile pentru mbinri sau derivaii ntre conductoarele se fac prin rsucire i matisare prin cleme speciale sau prin presare cu scule sau accesorii corespunztoare. Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, maini, elemente metalice se face prin strngerea mecanic cu uruburi la seciuni mai mici de 10 mmp i direct sau prin intermediul papucilor sau clemelor speciale, la seciuni egale cu 10 mmp sau mai mari. La conductoarele care se leag la elementele mobile legturile se prevd cu elemente elastice cu suprafee striate. Legturile electrice realizate prin strngere mecanic, suprafeele de contact ale conductoarelor i barelor se pregtesc nainte de execuie prin curare pn la luciu metalic; la conductoare de aluminiu curirea se face sub vaselin neutr. Suprafeele curate se protejeaz prin cositorire la conductoarele multifilare din cupru sau oel. n ncperile din categoriile de mediu U3, suprafeele curate la conductoarele multifilare i bare de cupru sau oel trebuie protejate mpotriva coroziunii prin mijloace adecvate (de exemplu prin cositorire). Legturile conductoarelor de protecie se execut prin sudare sau prin nurubri cu contrapiulie, inele de siguran (aib elastic), pentru asigurarea mpotriva deurubrii. 30. Pozarea conductelor electrice montate liber in exteriorul cladirilor

31.

Pozarea conductelor electrice montate liber in interiorul cladirilor

32. 33. 34.

Pozarea tuburilor si tevilor de protectie Art. 5.2.12.2 din I7 din 2011 Conditii pentru montarea intrerupatoarelor,prizelor Art. 5.4 din I7 din 2011 Conditii pentru montarea tablourilor electrice

Tabloul electric este instalat dupa disjunctorul de bransament si de la el pleaca toate liniile de alimentare electrica ale casei. Instalarea tabloului electric se supune urmatoarelor cateva reguli: Tabloul trebuie montat in interiorul casei Este interzisa montarea lui in anumite locuri: in baie, in dulapuri in perete, in garderobe, deasupra sau dedesuptul unui punct de apa (chiuveta, lavoar), deasupra unui aparat de gatit, deasupra unui aparat de incalzit, la exterior.Nu se recomanda instalarea pe scari si in toaleta. Se poate instala intr-un dulap daca acesta este corect aerisit si cu acces liber. Fiecare circuit trebuie sa fie reperat pe baza unor indicatii adecvate asezate pe dispozitivul de protectie corespunzator. In general, blocul de comanda si distributie prefabricat nu se livreaza cu disjunctorul de bransament. Legatura dintre disjunctor si tablou trebuie facuta prin conductori de cupru rigizi

35.

avand sectiunea de 16 mm (sau 10 mm din conductor subtire). Nu se impune un sens special de utilizare a dispozitivelor de protectie (cu exceptia disjunctorului de bransament). Totusi, de obicei ele se alimenteaza pe sus. In caz contrar, este necesar sa lipiti in interiorul tabloului o eticheta pentru a semnala legaturile sub tensiune dupa deschiderea circuitului in cauza. Organele de manopera ale aparatelor trebuie situate intre 1 m si 1,80 m deasupra solului. Dimensionarea conductelor electrice

Dimensionarea se realizeaza tinand seama de natura receptoarelor, de regimul normal de functionare a acestora, de incarcarea retelelor de distributie si consta pe de-o parte in determinarea sectiunii conductoarelor pe baza unor criterii tehnice, iar pe de alta parte in verificarea conditiilor economice de functionare a retelelor.