00 Suport de Curs m2

MODULUL 2
SUPORT DE CURS
ELECTRICIAN ÎN CONSTRUCȚII
Cod COR: 713701

Nivelul de instruire: 2 (studii
medii)
2014
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
Pag 1 din 40
Formator: ing. Gheorghe Bucătaru

Pag 2 din 40
Montarea şi utilizarea aparatelor electrice de joasă tensiune
Montarea şi utilizarea maşinilor electrice
Utilizarea intalaţiilor de joasă tensiune
Realizarea circuitelor electronice din instalaţiile electrice
Realizarea intalaţiilor pentru alimentarea maşinilor electrice
Montajul intalaţiilor electrice interioare şi exterioare de uz general
Realizarea instalaţiilor elecctrice de curenţi slabi

Pag 3 din 40
Montarea şi utilizarea aparatelor electrice de joasă tensiune
Siguranţă fuzibilă
Fuzibile = metale care se pot topi ușor
Siguranţa fuzibilă este un aparat de protecţie contra supracurenţilor, în special contra
curenţilor de scurtcircuit, care pot avea efecte termice şi dinamice distructive asupra instalaţiilor
şi echipamentelor electrice. Elementul de protecţie al siguranţei fuzibile este un fir sau o bandă
conductoare (cupru sau argint) care, fiind în serie cu echipamentul protejat, la depăşirea unei
anumite valori a curentului, se topeşte şi întrerupe circuitul. Siguranţele fuzibile sunt
caracterizate de următoarele mărimi: curentul nominal al fuzibilului, tensiunea şi curentul nominal
al soclului, puterea de rupere, timpul de topire în funcţie de curent (caracteristica de topire).
Siguranţele fuzibile se clasifică:

- după tensiune: de joasă şi înaltă tensiune;
- după puterea de rupere: cu mică. mare şi medie putere de rupere;
- după tipul constructiv: unipolare cu filet (pentru legături în spate LS, sau legături în faţă LF),
unipolare cu miner, tubulare, cu cuţite de contact şi furcă;
- după rapiditate: lente, rapide şi ultrarapide.
Siguranţele fuzibile de joasă tensiune utilizate pe scară largă în

instalaţiile industriale sunt siguranţele fuzibile unipolare cu filet; pot
avea capacitate mică de rupere (Ir = 350 A la siguranţele fuzibile cu
socluri miniaturizate, de tip mignon, 25 A) sau capacitate medie de
rupere, la soclurile normale (I r = 4 kA la 25 A, 8 kA la 63 A şi 10 kA la
100 A).
Patroanele cu fuzibile rapide au corpul de porţelan, umplut cu nisip de

cuarţ, în care se află fuizibilul de argint, şi sunt prevăzute cu plăcute
semnalizatoare colorate, care cad la arderea fuzibilului.
Patronul este fixat în soclu cu ajutorul unui capac filetat. Curenţii

nominali ai fuzibilelor sunt: 6 A (semnalizator verde), 10 A (carmin), 16 A
(cenuşiu), 20 A (albastru), 25 A (galben), 35 A (negru), 50 A (alb) şi 63 A (verde). Patroanele cu
fuzibile ultrarapide, utilizate la protecţia semiconductoarelor de putere (diode şi tiristoare), au
curenţii nominali şi

Pag 4 din 40
semnalizatoarele identice cu ale patroanelor rapide, cu deosebirea că patronul are o teşitură la
corpul de porţelan.
Siguranţele fuzibile cu mare putere de rupere (MPR) constau din patronul ceramic cu fuzibil
rapid sau ultrarapid, suportul ceramic cu furci de contact,
şi minerul detaşabil, cu care se introduce sau se scoate
patronul din suport. Curenţii nominali ai fuzibilelor MPR
sunt: 100, 125, 160, 200, 250, 315 (suport 315 A) şi 400,
500, 630 A (suport de 630 A). Capacitatea de rupere a
siguranţelor fuzibile MPR este de 25 kA. Siguranţele
fuzibile de înaltă tensiune (până la 35 kV şi 400 A) se
utilizează la protecţia transformatoarelor cu puteri până la
1.600 kVA, motoarelor de înaltă tensiune (asociate cu
contactoare), bateriilor de condensatoare, liniilor de
alimentare şi a transformatoarelor de măsură de tensiune (simbol T), sunt de tip interior sau
exterior (E), fiind alcătuite dintr-un tub lung de porţelan umplut cu nisip, închis ermetic cu capace
metalice, care au şi rolul de piese de contact, în care sunt introduse firele fuzibile, spiralizate
liber sau pe un suport de porţelan (la curenţi mici), în afară de siguranţele fuzibile cu material de
umplutură (nisip de cuarţ), care sunt cele mai răspândite, mai există siguranţe fuzibile de înaltă
tensiune cu expulzie (cu autosuflaj de gaze) şi cu alungire mecanică a arcului electric, cu
resoarte elicoidale. Siguranţele fuzibile separator, îndeplinesc simultan atât funcţia de siguranţă
fuzibilă, cât şi cea de separator.
Amplasarea siguranţelor fuzibile (sau a întreruptoarelor automate) în instalaţiile de

distribuţie de joasă tensiune în scopul asigurării selectivităţii protecţiei (deconectarea numai a
circuitului avariat), dispozitivele de protecţie se prevăd în următoarele puncte: la plecările din
tablouri şi la ramificaţiile spre receptoarele individuale, la intrările în tablouri cu puteri instalate de

Pag 5 din 40
peste 8 kW alimentate din conducte magistrale sau în tablourile cu peste 5 circuite alimentate din
reţeaua publică, pe circuitele secundare, de comandă, protecţie, semnalizare, precum şi în toate
punctele în care secţiunea coloanei descreşte, dacă siguranţele fuzibile precedente nu asigură
secţiunea cea mai mică a ramificaţiei.
Curenţii nominali ai fuzibilelor trebuie să descrească în sensul transmiterii energiei
(IS1 > IS2 > IS3).
Amplasarea siguranţelor fuzibile pe conductoarele de nul de protecţie este interzisă, iar pe
conductoarele de nul de lucru este admisă numai la instalaţiile monofazate din clădiri, care nu
sunt deservite de personal calificat.
Dimensionarea siguranţelor fuzibile se face ţinând seama

de supracurenţii normali (de exemplu, la pornirea
motoarelor electrice). Curenţii nominali ai siguranţelor
fuzibile nu trebuie să depăşească cu mai mult de 3
ori curentul maxim admisibil în regim permanent al
conductoarelor pe care le protejează.
Fuzibilul trebuie să suporte curentul de durată al receptorului:
If > In (în cazul mai multor receptoare, se va considera curentul de calcul lf > Ic).
Valoarea minimă a curentului nominal al fuzibilului se stabileşte ţinând seama de regimul de

pornire al motoarelor electrice, If > Ip /c,

Pag 6 din 40
Ip fiind curentul de pornire, lp= kln, k = 5÷7 pentru motoare asincrone cu rotor în scurtcircuit,
k = 2 pentru motoare
asincrone cu inele,
k = 1,7 pentru motoare de

curent continuu,
In - curentul nominal;
c = 2,5 pentru porniri uşoare

(timpul de pornire tp între 5 şi
10 s);
c = 1,6÷2 pentru porniri

grele (tp = 10-40 s).
În cazul motoarelor asincrone cu rotor în scurtcircuit, se poate lua, aproximativ:

If ≥ 2,5 In (la puteri mici şi tensiunea de 380 V, In = 2P, P fiind puterea motorului în kW).
La instalaţiile de iluminat, la care siguranţele fuzibile realizează şi protecţia la suprasarcini de
durată, If = (0,6÷0,8) Iadm, Iadm fiind curentul admisibil al conductorului.
Dacă valoarea maximă a curentului fuzibilului (impus de secţiunea conductorului) şi valoarea
minimă (impusă de curentul de pornire) sunt incompatibile, se măreşte secţiunea conductorului
de alimentare.
Siguranţe fuzibile de joasă tensiune
În instalaţiile electrice de joasă tensiune siguranţele fuzibile sunt cele mai simple dispozitive de
protecţie împotriva efectelor supracurenţilor şi împotriva curenţilor de scurtcircuit. Rolul funcţional
al oricărei siguranţe fuzibile este de a întrerupe curentul în circuitul electric în care aceasta este
conectată. Atunci când curentul depăşeşte,un anumit timp, o valoare prestabilită întreruperea
circuitului se realizează prin topirea unuia sau a mai multor elemente fuzibile.

Pag 7 din 40
La trecerea unui curent de scurtcircuit printr-o siguranţă fuzibilă prin topirea fuzibilului se
limitează atât amplitudinea curentului cât şi durata acestuia.
În schimb, dacă funcţionarea siguranţei se produce la suprasarcini, amplitudinea curentului

rămâne neschimbată limitându-se numai durata acestuia.
Din punct de vedere constructiv, siguranţele de joasă tensiune se clasifică în:
 siguranţe fuzibile de mare putere de rupere, utilizate în instalaţii industriale, cu tensiuni

nominale de până la 1000 V şi curenţi nominali între 100 şi 1000 A;
 siguranţe fuzibile cu filet utilizate în instalaţii industriale şi casnice la tensiuni până la

1000 V şi curenţi nominali între 6 şi 100 A

Pag 8 din 40
Câteva precizări
suplimentare referitoare la siguranţe fuzibile cu filet

Pag 9 din 40
Instalația electrică din locuințr este protejată la scurtcircuit (depășirea instant a curentului
nominal), suprasarcină (trecerea relativ lentă peste același curent nominal) și, implicit, la
incendiu, prima dată direct, cu ajutorul dispozitivelor de protecție a instalatiei (siguranțe fuzibile
sau automate ori intrerupatoare automate) apoi indirect, prin alegerea corecta, din constructie, a
elementelor componente (conductoare, cabluri, prize si intrerupatoare).
Siguranțele fuzibile aflate dincoace de pragul ”casei” sunt, fără excepție,cilindrice, insurubate,
tip D (cartuș); ele au la bază o pastilă de metal colorată în funcție de curentul nominal:
- verde-6A,
- rosu-10A,
- gri-16A,
- albastru-20A,
- galben-25A,
- violet-32A,
- negru-40A);
pastila cade la arderea siguranței, lucru vizibil prin ”gemulețul” de sticla (gaura rotunda) din
centrul capacului ce vine peste siguranta; inlocuirea corecta a siguranței presupune desurubarea
capacului si montarea unei sigurante noi de acelasi curent(tip) sau mai mic, in nici un caz mai mare -
lucru imposibil de multe ori din cauza dimensiunii unor ”piese” de la fundul socluluii, acolo unde intră
capătul subțire al siguranței, al carui diametru este direct proportional
cu valoarea curentului nominal ;Aceste ”piese” se numesc inele de calibrare. Inelele de calibrare, au o
forma cilindrică cu înălțtimea de 12-14
mm, au in mijoc un locas in care e
turnat in portelan un șurub cu care
sunt montate in fundul soclului
siguranței si sunt confectionate din
portelan. In acest locas, peste surubul
care face contactul cu partea de
distributie din soclu, intra patronul
fuzibil. Aceste inele de calibrare au
diametre diferite pentru a nu putea introduce în soclu decât patroane cel mult egale cu patronul pentru
care a fost proiectat circuitul respectiv.
În poza de mai sus sunt aratate două tipuri de inele de calobrare: de
25A si de 20 A precum și cum arată șurubul încastrat în porțelan. Pot fi
demontate, prin desurubare odată cu șurubul în care sunt prinse, dar se
face în absența tensiunii în tablou, iar în acest caz e posibil ca patronul
sa nu mai facă contact în fundul capacului. Se pune un adaos între
patron și capac în speţă o moneda de ”1leu” (suntem în 2014!), pentru
a face un contact bun între patron și capacul strâns al siguranței.
Culorile cu care sunt marcate aceste inele sunt aceleasi ca si cele cu
care sunt marcate si elemntele de indicare a fuziuni ale fuzibilelor de
porțelan.

Pag 10 din 40
În interiorul patronului fuzibil vom gasi un nisip de cuartz, care împiedică
deformarea firului atunci când acesta e încărcat aproape la valoarea nominală,
mărește puterea de rupere a fuzibilului, stingând arcul electric.
Prin golirea lui, pentru a putea”băga” noul fir, se micșorează puterea de rupere
a fuzibilului. E bine daca puteti sa puneti la loc nisipul de cuarț.
Este posibil ca, după înlocuirea firului din interior la un nou și
mai puternic scurt(circuit) conductorul de cupru , fiind topit la
curent de scurtcircuit să fie împrăștiat, pulverizat în interiorul
gol al patronului fuzibil de porțelan și să formeze o peliculă
metalică cu o anumită rezistență, dar conducatoare.
Daca întâmplător, siguranța în speță este pe fază, la verificarea cu
un creion de prezenta a tensiunii, acesta va arăta că este tensiune (luminând), deci
siguranța ca fiind bună. Daca se va folosi un aparat de masura electronic, pus pe cele
doua borne ale sigurantei, acesta va arata o tensiune mai mica decit cea a retelei pe care
in mod normal ar trebui sa o avem. Asta datorita conturnarii tensunii (inchiderii circuitului) prin stratul metalic
depus din interiorul fuzibilului de porțelan, depunere care are o altă rezistență ohmica decât cea a conductorului
initial.
E bine să aveti la tabloul electric o bucată de conductor liţat, alcătuit din mai multe fire subțiri, al căror diametru e
bine să fie cunoscut.
De exemplu, un fir, calibrat în fabrica pentru 10A, cu o anumită calitate a cuprului din el are un diametru de
0,175 mm, măsurati cu micrometrul.

Pag 11 din 40
In tabelul de mai jos denumit Curentul de topire în aer pentru diferite sârme, valori orientative sunt arătate
citeva valori orientative ale curentului de topire (în aer) a unor fire din diferite materiale: argint, cupru, oţel și
plumb.
Deși patroanele sau fuzibilele nu trebuiesc reparate (SE ÎNLOCUIESC !) ce faceţi daca in timp de noapte vi
se intrrupe circuitul electric, e ger afara iar Dvs nu aveţi un patron calibrat din fabrică. E bine ca să știţi ”să
reparati” un fuzibil. Desigur trebuie facut cu atenţie, considerind că:
un fir de sirma (liţă) luata dintr-un conductor de cupru flexibil cu sectiunea de 1,5mmp poate fi socotit ca
duce 8-10 A. De exemplu, un fir, calibrat in fabrica pentru 10A, cu o anumita calitate a cuprului din el are
un diametru de 0,175mm, masurati cu micrometrul.
Dacă secțiunea conductorului de unde este luată lița este mai mare, valoarea amperilor va fi mai mare. Atentie:
daca inlocuti firul din interiorul patronului, acesta trebuie sa fie NEAPARAT montat în interiorul fuzibilui, nu si in
afara lui. La un patron fuzibil reparat valoarea curentului de rupere la scurtcircuit precum si valoarea curentului
de suprasarcina sunt micsorate datorita disparitiei nisipului de cuart din interior. Dacă firul se montează în
exterior, la un scurtcircuit puternic, firul se topește instantaneu și este pulverizat și împrăștiat de forţa
electromagnetică a curentului în elementul de siguranţă. Asta poate duce la conturnari ale elementului de
sigurantă(soclu) cu patronul scos poate fi semnalizata prezența tensiunii.
Dacă, după înlocuirea patroanelor arse cu altele noi, nu este tensiune in instalatie, înseamnă că scurtcircuitul a
fost puternic si s-a produs arderea siguranței de la cofret. Înlocuirea sau repararea ei se face la fel ca la
înlocuirea celor din tabloul din casa. La înlocuirea fuzibilelor, trebuie respectat principiul selectivității protecției
prin fuzible, alegând la cofret valoarea cea mai mare a siguranței iar ân tablou cu cel puțin o teaptă mai mică, în
funcție de valoarea consumului de pe fiecare circuit.

Pag 12 din 40
siguranța fuzibilă este, prin construcție, de unică folosință, fapt valabil inclusiv
pentru patronul (corpul ceramic) siguranței dar neglijat destul de des - se face o așa-
zisă ”recondiționare a sigurantei”, cu litze sau cuie, dar funcția de protectie a instalatiei
electrice este anulata și așa se poate ajunge la incendii declanșate de instalația electrică
din casă. Există două tipuri de siguranțe fuzibile cu filet, categorisite după soclu :
 tip LF sau LFi - cu legaturi în față

este montat pe plăci metalice sau izolante ori bare sau
profile, legaturile făcându-se prin fața panoului și
vând(LF) sau nu(LFi) capac de protecție a bornelor de
legătură
 tip LS - cu legaturi in spate;

se montează numai pe panouri izolante din marmură sau
azbociment - la acest tip(LS), picioarele soclului ce ies în
spatele panoului sunt atât borne de legătură cât și elemente de
fixare.
Pentru toate tipurile de sigurante(LF, LFi, LS) se folosește acelasi

model de capac de fixare a patronului in soclu, capac al carui filet
poate fi striat pt. a împiedica deșurubarea cauzată de vibrații.
Pentru ca fuzibilele să fie eficace - să protejeze instalația la

încălzire excesivă sau foc - ele trebuie să deconecteze circuitul electric
în timp util; această condiție este îndeplinită când siguranța pe circuit nu-
i mai mare de 63A iar secțiunea minima a conductorului de cupru este 1,5 mm2 .
Dacă acasă aveți fuzibil de 10A și conductoare rigide din cupru de 1,5mm 2 (2,5mm2 aluminiu) pt.
circuitele de lumini, respectiv 16A si 2,5mm2 cupru (4mm2 aluminiu) la max. 8 prize(simple sau duble),
25A generala, totu-i OK.
Selectivitatea (întreruperea numai a circuitelor protejate fără afectarea întregii retele sau, altfel spus,
siguranțele din aval ”cad” întotdeauna înaintea celor din amonte) e asigurată când fuzibila
din amonte e de cel putin 1,6 ori mai mare decat cea din aval, lucru reflectat
și în valorile lor standard(40=25x1,6; 32=20x1,6; 25=16x1,6; ... ).
Siguranța fuzibilă e un compromis tehnic ce a functionat bine zeci de ani; ea își împarte caracteristicile
între protecția la suprasarcină si cea la scurtcircuit - amandoua atarnă, la propriu, de un singur

Pag 13 din 40
fir(fuzibil); o siguranta comuna de 16A se poate topi intr-o secunda la un curent de 45A, in 10 secunde la
30A si tot asa, adică poate ”să moară” ultima din circuit.
 siguranţe fuzibile miniatură utilizate la redresoare, aparate de radio şi televiziune,
instalaţii electronice, la tensiuni până la 500 V şi curenți nominali între 0,1 şi 6 A.
 Siguranțe fuzibile pentru utilizări speciale:
Sigurante ( fuzibile ) pentru utilizari speciale , tip furca , protectia

echipamentelor de ridicat , elevatoarelor, stivuitoarelor ,
camioanelor si izolarea bateriilor, cilindrice (tip : ACK , ACL,
ALS), cu cutit (tip: CNL, CNN), curent alternativ (125V , 1A la
500A), curent continu (125V, 1A la 500A)
P50K06 Sigurante fuzibile pentru protectia

semiconductorilor

Pag 14 din 40
Reprezentarea tabelară a principalelor tipuri de siguranțe fuzibile de joasă tensiune și a
parametrilor lor este dată în tabelul de mai jos:
Tabelul - Clasificarea sigurantelor fuzibile de joasa tensiune
Curentul
Tensiune Curent
Nr. prezumat
Denumire nominala nominal Folosire
crt. întrerupt
V A
A
Siguranta fuzibila de
1 <1000 V 100…1000 50 Instalatii industriale
mare putere
Siguranta fuzibila cu Instalatii industriale si
2 <1000 V 16…100 <33
filet casnice
Aparate electrice
Siguranta fuzibila
3 <550 V 0.1…10 <2 (redresoare, aparate
miniatura
de radio si TV)
Se numesc sigurante fuzibile de uz industrial sigurantele la care elementul înlocuitor nu este
accesibil și nu poate fi înlocuit decat de persoane calificate; siguranțele fuzibile de uz
casnic -cele ce se utilizează în instalațiile casnice -, la care elementul înlocuitor este accesibil.
Din punct de vedere constructiv siguranțele fuzibile de joasa tensiune se prezintă sub
numeroase variante. În figura ”sig” este prezentată evoluția variantelor constructive de
sigurante fuzibile de la variantele primitive deschise cand arcul electric era stins în aer liber, la
variantele închise când arcul este stins intr-un tub de sticlă sau porțelan închis la capete cu sau
fără umplutură de nisip.
figura ”sig” Evolutia variantelor

constructive ale sigurantelor de joasă
tensiune.
a) – fir fuzibil in aer liber; b) fuzibil inclus într-un
tub deschis; c) fuzibil inclus într-un tub închis; d)
fuzibil inclus intr-un tub de nisip; e) banda
fuzibilă prevazută cu istmuri (strictiuni);
Pentru a obtine puteri de rupere mari, în timpul arderii fuzibilului trebuie sa de reducă la minim
cantitatea de vapori metalci. Utilizarea cuprului și argintului, care, comparativ cu plumbul au o
Pag 15 din 40
foarte bună conductibilitate electrică și punct de topire ridicat, a permis mărirea densității de
curent în fuzibil și obținerea unor secțiuni mai reduse, reducându-se astfel volumul de metal care
se vaporizează.
Siguranțele fuzibile umplute cu nisip pur și uscat (conductivitatea termica este :λ = 6,5…
12 Wm grd-1), comparativ cu firele fuzibile în aer au o putere de rupere foarte mare având în
-1
anumite condiții un accentuat efect de limitare a curenților de scurtcircuit.

Elementele fuzibile executate din material cu punct de topire ridicat (cupru si argint), la
suprasarcini mici si de lunga durata solicita intens termic siguranta. Micșorarea acestei solicitări
s-a reușit pe baza fenomenului denumit efect metalurgic explicație 1 . Este cunoscut faptul ca
anumite aliaje eutectice) explicație2 de staniu si plumb, ușor fuzibile, dacă vin în contact în stare
topită cu unele metale greu fuzibile (cupru, alama, argint), sunt capabile sa le dizolve. Pentru
declanșarea acestui fenomen într-o siguranță fuzibilă este nevoie ca pe elementul fuzibil,
executat dintr-un metal cu punct de fuziune ridicat să se prindă prin lipire o mică ”picătură”
(bobiță) dintr-un metal cu punct de fuziune scăzut (staniu, eutecticul plumb-cadmiu, etc).
explicație1
o bobiţă de aliaj eutectic care dizolvă după un timp elementul fuzibil , iniţiind arcul electric
explicație2
Termenul eutectic defineşte un aliaj sau un amestec, a cărui temperatură de topire este mai
mică decât temperatura de topire a oricărui dintre elementele constitutive. Termenuleutectic provine din
limba greacă – “eutektos” – “uşor de topit”.
În momentul în care elementul fuzibil, sub acțiunea supracurentului, atinge temperatura
de tpoire a ”picăturilor”, acestea se topesc și dizolvă metalul elementului fuzibil în punctul de
lipire la temperaturi inferioare temperaturii de topire a elementului. Procesul de difuzare a
metalului ”picăturii” se intensifică odată cu creșterea încălzirii, producandu-se o evolutie in
avalanșă.
Arcul de întrerupere ia naștere chiar în zona ”picăturii”, unde masa topita contine un aliaj cu
mare rezistivitate si deci unde incalzirea este mai puternică. Acest arc topeste si restul lungimii
elementului fuzibil. Sigurantele cu efect metalurgic au caracteristica de topire inerta (cu
intarzaiere).
In instalatiile electroenergetice se utilizeaza o larga gama de sigurante fuzibile cu
capacitati de rupere medie si mare. Astfel, industria romaneasca produce pentru medie putere
sigurante cu filet tip LS, la care legaturile se fac in spatele panoului (la curentii nominali: 25, 63,
100 A), LF si Lfi la care legaturile se executa in fata panoului pe care se monteaza soclul (25, 63,
100 A), cu si fara capac de protectie.
Elementele principale ale sigurantelor fuzibile tip cu filet sunt soclul, patronul (care are
incorporat elementul fuzibil si firul de semmnalizare) si capacul (filetat pentru soclu). Pentru
curentii de scurtcircuit de valoare mai redusa se executa sigurante tubulare de 30 si 69 A.
Pentru protecția circuitelor la curenți de scurtcircuit mari se execută sigurante
fuzibile cu mare putere de rupere MPR, alcatuite din patron (doua cutite de contact), fuzibil (cu
actiune rapida si ultrarapida) si suport cu furci de contact.
Introducerea si scoaterea patronului din furci se realizeaza prin intermediul unui maner
izolant detasabil. Aceasta operatie manuala se face cand prin barele circuitului nu exista curent.
Pag 16 din 40
Astfel se realizeaza sigurante fuzibile cu mare putere de rupere tip MPR, pentru curent alternativ
de 100, 125, 160, 200, 250, 315, 400, 500, 630 A si pentru curent continuu de 250, 400 A.
Din punct de vedere al timpului de topire al fuzibilului există 3 categorii de sigurante MPR:
- normale sau rapide (gL , aL) - pentru protecția conductoarelor ;

- lent rapide (gM , aM) - pentru protecția motoarelor ;
- ultra rapide (gR , aR) - pentru protecția elementelor semiconductoare de putere.
Sigurnțele MPR sunt formate din următoarele elemente :
- soclul ceramic - are forma plata este prevazut la capete cu doua

contacte in forma de furca care au cite o borna de legatura
- patronul - este din ceramică are forma paralelipipedică, este prevazut la capete cu două
capace care au cate un contact în forma de cuțit.

Pag 17 din 40
3 banda fuzibilă prezintă mai multe locuri înguste (secțiuni diminuate), care constituie zonele (a) în
care banda fuzibilă se va topi la trecerea curentului de scurtcircuit. În zona centrală (b) se depune
pe banda fuzibilă un aliaj eutectic de staniu-plumb 6, pentru oțtinerea efectului metalurgic. În
aceasta zonă, banda se va topi la trecerea unui curent de suprasarcina de (1,5 ÷ 10)IN, fără
însă a limita amplitudinea curentului, după o caracteristică dependentă. In schimb, curentul de
scurtcircuit va fi limitat (ca amplitudine) prin topirea elementului inlocuitor. Elementul inlocuitor se
introduce in contactele fixe prin cutitele de contact 1 si 2. Elementul fuzibil 3 este inconjurat de
nisipul de cuaț 5, introdus prin vibrare în carcasa din material ceramic 4. Introducerea și scoaterea
elementului fuzibil în/din suport se realizează cu ajutorul unui maner izolant detașabil.
În concluzie: contactele sunt prevazute cu niste gheare pentru a putea fi prins patronul in
manerul izolator cu care se fixeaza in soclu. In interiorul patronului se afla fuzibilul lipit de cele
doua capace si inconjurat de nisip cuartos. Banda fuzibila se deosebeste de la un tip la altul de
sigurante astfel:
- la sigurantale lent-rapide banda este prevazuta cu punti si pe banda se aplica o
picatura de aliaj staniu-plumb care formeaza cu arginul sau cuprul un aliaj usor fuzibil.
La suprasarcina fuzibilul se topeste in zona unde este adaosul iar la scurtcircuit fuzibilul se
topeste in zona puntii .
- la
sigurantele ultrarapide banda este prevazută cu punti foarte inguste .
Sigurantele cu mare putere

de rupere se fabrica in 5 marimi acoperind o gama de curenti nominali intre 60 A si 1000 A.
Soclurile sigurantelor cu mare putere de rupere sunt de 2 categorii :
- soclu de 315A pentru fuzibile de :125A ; 160A ; 200A ; 250A ; 315A
- soclu de 630A pentru fuzibile de : 400A ; 500A ; 630A.
Reguli de exploatare :
- marimea siguranței trebuie aleasa corect in functie de sectiunea conductorului protejat
- este interzisa inlocuirea fuzibilului cu fir de cupru necalibrat sau trecerea acestuia peste
patron
- legaturile la bornele sigurantelor trebuie sa fie bine stranse pentru a evita incalzirea
acestora
- sigurantele se amplaseaza în partea

superioară a tablourilor electrice
Pag 18 din 40
- sigurantele vor fi prevazute cu capacele de protectie
- alimentarea sigurantei se va face la piesa de contact, contactul filetat fiind conectat spre
receptor
- introducerea patronului la sigurantele MPR se face numai cu manerul de protectie.
- scoaterea sau introducerea patronului se face numai cu consumatorii decuplati.
Un pic de teorie privind funcționarea siguranțelor fuzibile

Cele mai frecvente deranjamente in instalatiile electrice se datoresc regimurilor de
supracurenți.
Supracurentii sunt de doua feluri : de scurtcircuit ; de sarcină.
Supracurentul de scurtcircuit - apare în momentul punerii în contact direct a două puncte cu

potențial diferit, este de 6...10 ori mai mare decât curentul nominal din circuitul respectiv și are
durata foarte scurtă.
Pentru a proteja instalația la scurtcircuit se utilizează siguranțe fuzibile.

Supracurentul de sarcină - apare la funcționarea în regim anormal a consumatorului, este cu
1...20 I mai mare decât curentul nominal și are durată îndelungată de acțiune. Pentru a proteja
instalația și consumatorul la suprasarcina se utilizează relee electromagnetice și siguranțe
fuzibile .
Siguranțele fuzibile sunt prevăzute cu un element fuzibil constând dintr-un fir sau o bandă
subțire din metal de o anumită secțiune care se topește când curentul care îl străbate depășește
valoarea pentru care a fost proiectat .
Funcţionarea siguranţelor fuzibile
Orice siguranţă fuzibilă are două regimuri de funcţionare:
 Regim permanent – când curentul prin circuitul în care este conectată siguranţa este mai
mic decât curentul minim de topire (I < Imin top).
 Regim tranzitoriu de topire – ca regim condiţionat de curenţii de scurtcircuit, curenţi

care depăşesc curentul minim de topire (I > Imin top).
Fizic elementul fuzibil al siguranţei este „îngropat” într-un mediu de

nisip şi cuarţ şi se topeşte la depăşirea valorii curentului Imin top
Pag 19 din 40
,apărând arcul electric, a cărui stingere este condiţionată de transferul căldurii de la plasmă
către granulele de nisip. Din momentul în care firul metalic ajunge în stare lichidă,
masa de lichid nu mai păstreaza forma geometrică a firului, fiind supusă deformării, atât din
cauza forţelor electrodinamice în bucla parcursă de curent, cât şi din cauza forţelor Lorentz din
masa de lichid.
Procesul topirii fuzibilului sub actiunea curentului de scurtcircuit este schematizat în fig. de
mai jos. Aici sunt ilustrate toate fazele (de la încălzirea solidului și până la vaporizarea metalului
topit), faze care permit evaluarea cu exactitate a duratei fiecarei etape. Astfel:
1. Pe durata intervalului de timp (0 ÷ t1) are loc

încălzirea fuzibilului. Deoarece t1 este foarte mic
(uzual, până în 5 ms) se poate admite că în
acest interval de timp nu există schimb de căldură
cu exteriorul. Procesul încălzirii fuzibilului de la
temperatura θ= 0 la temperatura de topire θ =
θ1 este considerat adiabatic.
2. Pe durata intervalului de timp (t1 ÷ t2) fuzibilul
se topeşte în întregime, iar temperatura se
păstrează constantă, la valoarea θ1 = θtop. În
acest interval de timp există în echilibru termic atât
metal solid, cât şi metal lichid (topit). Prin urmare,
toată căldura primită de fuzibil va servi, sub formă
de caldură latentă de topire, doar la schimbarea stării de agregare a materialului fuzibilului.
(t2 ÷ t3) metalul lichid se supraîncălzeşte de la temperatura
3. Pe durata intervalului de timp
θ1 la temperatura de vaporizare θ2 = θvap.
În realitate, arcul electric (în interiorul siguranţei fuzibile) se formează între picăturile de metal
lichid, mult mai devreme decât după momentul de timp t3 (şi anume, în intervalul de timp t2 ÷
t3). Explicaţia apariţiei arcului electric mai devreme este dată de faptul că în stare lichidă fuzibilul
nu îşi mai poate conserva forma geometrică.
La protecţia contra scurtcircuitelor, timpul scurs între momentul apariţiei curentului de scurtcircuit
şi momentul formării arcului electric (în interiorul siguranţei fuzibile) se numeşte 'durată prearc'
(tpa).

Pag 20 din 40
Caracteristic pentru funcţionarea la scurtcircuit a siguranţelor fuzibile este procesul de limitare a
curentului electric, atât ca durată, cât şi ca amplitudine. Astfel, în fig. de mai jos (1) este ilustrat
procesul de limitare a curentului de scurtcircuit simetric,
1 2
iar aceeași fig. (2) este reprezentată limitarea curentului de scurtcircuit asimetric (care are şi
componentă aperiodică). Pe diagramele din figură s-au făcut urmatoarele notaţii:
ip = curentul prezumat, definit ca acel curent care ar fi trecut prin circuit dacă siguranţa fuzibilă ar
fi fost înlocuită cu un conductor de impedanţă nulă;
ipt = curentul prezumat taiat, definit ca valoarea instantanee a curentului prezumat in momentul
aparitiei arculuui electric;
il = curentul limitat ce trece prin siguranta fuzibila (ca valoare momentana), dupa amorsarea arcului electric;
ilt = curentul limitat taiat, definit ca valoarea instantanee maxima a curentului limitat;
tpa = durata prearc;
ta = durata de ardere a arcului electric;
tpa + ta = durata de functionare a sigurantei fuzibile.
Se constată că după topirea completă a elementului fuzibil (deci după apariția arcului electric)
curentul mai crește puțin, întrucât rezistența electrică a arcului este încă mică. În ceea ce privește
durata prearc, aceasta este mai mare în cazul curentului de scurtcircuit asimetric, în comparație cu
scurtcircuitul simetric. Efectul limitativ al siguranțtei fuzibile este cu atat mai pronunțat cu cât
valoarea nominală a curentului siguranței este mai mică, iar curentul de scurtcircuit este mai mare.
Evident, cu cât limitarea curentului de scurtcircuit este mai pronunțată, cu atât mai mari sunt
supratensiunile care apar în circuit.
Caracteristica de protectie a siguranțelor fuzibile
Principala caracteristică a unei sigurante fuzibile este caracteristica timp - curent, adica t
= f(I). Ea este numita 'caracteristica de protecție' și reprezintă dependenta timpului de actionare
Pag 21 din 40
al sigurantei fuzibile (t) in functie de valoarea supracurentului (kxIN) la care fuzibilul actioneaza (se
arde). Astfel, in figura de mai jos s-au reprezentat 3 tipuri de caracteristici de protectie, si anume:
- curba 1 reprezinta caracteristica de protectie
specifica sigurantelor rapide si corespunde sigurantelor cu fuzibil dintr-
un singur metal (Ag, Cu), cu sectiunea uniforma. Sigurantele rapide sunt
utilizate pentru protectia circuitelor fara varfuri mari de sarcina (cabluri,
conductoare pentru iluminat etc.);
- curba 2 reprezinta caracteristica de protectie
specifica sigurantelor lente (cu inertie, prin diferite metode), utilizate la
protectia circuitelor cu varfuri de curent (a motoarelor electrice, a
transformatoarelor electrice etc.);
- curba 3 reprezinta caracteristica de protectie tipica sigurantelor

ultrarapide, realizate dintr-un singur material (cu gatuituri si perforatii).
Acestea sunt destinate protectiei elementelor semiconductoare (si a
echipamentelor cu
semiconductoare).
Protectia cu sigurante fuzibile
1 = zona caracteristicii termice
2 = zona caracteristicii de protectie
Determinarea caracteristicii de protecție

corespunzatoare unui tip de siguranta fuzibila se face
prin încercări (în curent continuu), pornind de
la starea rece a fuzibilului, iardurata (timpul) de
topire se considera prin valoarea medie a
masuratorilor (de la mai multe încercări
experimentale succesive). Caracteristica de protectie t = f(I)
1 = siguranta rapida; 2 = siguranta
lenta; 3 = siguranta ultrarapida
Protectia instalatiilor electrice cu ajutorul sigurantelor fuzibile se face confruntand 'caracteristica

termica' a echipamentului protejat cu 'caracteristica de protectie' a sigurantei alese. Caracteristica
termica a unui echipament (dintr-o instalatie electrica) este curba care reprezinta dependenta
dintre timpul in cursul caruia temperatura partii celei mai incalzite (a echipamentului) atinge
valoarea limita admisibila θadm si valoarea intensitatii supracurentului (kxIN) care o produce.
In figura de mai sus (Protectia cu sigurante fuzibile ), în 'zona' 1 se afla caracteristica

termica a echipamentului protejat, iar in 'zona' 2 se afla caracteristica de protectie a sigurantei
fuzibile alese. Pozitionarea ilustrata in fig.3.4 (unde zona 2 este mereu sub zona 1) caracterizeaza o
buna protectie a echipamentului electric avut in vedere. Punctele care determina caracteristicile
Pag 22 din 40
'termica' si 'de protectie' sunt cuprinse in interiorul ariilor hasurate, ele fiind stabilite ca medii ale
multor determinari experimentale. Din cauza erorilor de masurare si de calibrare a elementelor
fuzibile, cat si datorita variatiei temperaturii mediului ambiant se impune ca, intotdeauna,
caracteristica de protectie a sigurantei fuzibile sa nu fie prea apropiata de caracteristica termica a
echipamentului protejat si, in nici un caz, cele doua caracteristici nu trebuie sa se intersecteze !!!
Calibrarea sigurantelor
Protectia cu sigurante se bazeaza pe efectul Joule la trecerea curentului electric prin fuzibil.
In acest context se definesc urmatoarele valori ale curentului:
1. Curentul nominal (al sigurantei fuzibile) este acea valoare a intensitatii

curentului la care fuzibilul poate functiona timp nelimitat, fara a se topi;
2. Curentul minim de topire reprezinta valoarea minima a intensitatii curentului

care, trecand prin fuzibil, ii produce topirea (in regim permanent).
La orice siguranta fuzibila de joasa tensiune, intre cei doi curenti exista relatia:
Calibrarea sigurantelor (adica stabilirea valorii curentului , cat si alegerea lor) se

face in raport de categoria consumatorului protejat si de valoarea caracteristica a curentului
consumatorului.
1. Pentru protecția liniiilor electrice aeriene care alimenteaza consumatori

casnici, curentul In sig trebuie ales mai mic decat curentul nominal InL al liniei pentru regimul
permanent de functionare, utilizandu-se relatia:
(3
.1)
dupa care, se alege siguranta cu valoarea standardizata cea mai apropiata.
2. Pentru protectia motoarelor electrice se are in vedere supracurentul de pornire Ip.

Astfel, in cazul pornirilor usoare se recomanda ca:

Pag 23 din 40
(
3.2)
pe cand in cazul motoarelor electrice cu porniri grele trebuie ca:
(3.
3)
3. Pentru protectia condensatoarelor destinate imbunatatirii factorului de putere se

recomanda relatia:
(3.4)
4. Pentru protectia elementelor semiconductoare se utilizeaza, in exclusivitate,

numai sigurante ultrarapide, recomandandu-se relatia de calcul:
(3.5)
În mod practic, la fiecare din cazurile prezentate mai sus, siguranta se alege (din seria constructiva
de sigurante fuzibile) ca avand valoarea normalizata (standardizata) a curentuluicat mai apropiata de
valoarea calculata cu relatiile de aproximare.
In general, folosirea sigurantelor fuzibile prezinta o multitudine de avantaje tehnico-economice.
Astfel, sigurantele fuzibile sunt cele mai ieftine echipamente de protectie, nu necesita intretinere, nu
prezinta pericol de explozie sau incendiu, realizeaza intreruperea unui circuit electric mai rapid decat
intreruptoarele, limitand valoarea curentului de scurtcircuit. In acelasi timp, principalele dezavantaje ale
utilizarii sigurantelor fuzibile sunt: timpul relativ mare pentru inlocuirea fuzibilului, o caracteristica de
protectie nereglabila si necontrolabila, o functionare influentata de temperatura mediului ambiant (si de
starile anterioare producerii scurtcircuitului), riscul deconectarii doar a unei singure faze etc.
Cu toate acestea protectia cu sigurante fuzibile a instalatiilor, a motoarelor si a echipamentelor
electrice are o puternica sustinere economica, in unele cazuri ele putand inlocui aparate electrice sofisticate
si mult mai costisitoare.
Legea lui Joule stă la baza functionarii multor aparate electrocasnice. Primul exemplu
este radiatorul electric . El are in interior o ”sârmă” care se incalzeste la trecerea curentului
electric degajand caldura in zilele friguroase de iarna. Similar functioneaza și incalzirea apei
inmasinile de spalat, in boilerele electrice.

Pag 24 din 40
Legea lui Joule: Lucrul mecanic efectuat de campul electric coulombian pentru deplasarea
unei sarcini electrice intre doua puncte intre care s-a stabilit o diferenta de potential este:
, (5.14)
unde am folosit pentru expresia lui relatia (I x R) .Acest lucru mecanic se transforma in
energie cinetica a purtatorilor de sarcina, care datorita rezistentei intampinate la inaintare de
catre purtatorii de sarcina din partea mediului conductor, se transforma la randul ei in
caldura. Astfel, legea lui Joule sub forma macroscopica arata ca la trecerea unui curent continuu
de intensitate printr-un conductor de rezistenta , in timpul , se degaja cantitatea de
caldura :
(5.15)
Pentru a stabili forma microscopica a legii lui Joule definim densitatea de energie
termica ca marimea ce exprima caldura degajata in unitatea de volum si in unitatea de timp:
(5.16)
Cu notatiile din fig.4 putem scrie , astfel ca formula (5.16) devine:
Folosind (5.13) obtinem:
(5.17)
Se observa ca in forma microscopica atat a legii Ohm (5.13), cat si Joule (5.17), in
membrul drept apare conductivitatea si intensitatea campului electric.
Legea lui Joule sau legea transformării energiei în conductoare este o lege care arată că la
trecerea curentului electric prin conductoare energia electromagnetică (energia electrică) se
transformă în căldură, datorită lucrului mecanic necesar deplasării purtătorilor mobili de sarcină
electrică.
Forma locală (diferenţială) a legii lui Joule se referă la puterea disipată sub formă de căldură în
unitatea de volum a conductorului, p, care este egală cu produsul scalar al vectorilor intensitate
de câmp electric E şi densitate de curent J, p = J-E, W/m 1. În curent continuu şl în curent
alternativ unde efectul pelicular este neglijabil, se poate considera J = const., deci ţinând seama
Pag 25 din 40
de legea conducţiei electrice J = σE = E/ρ, p = σE2 = ρJ2, unde σ este conductivitatea electrică şi
p - rezistivitatea conductorului.
Forma integrală a legii lui Joule, pentru conductoare omogene, se obţine prin integrarea puterii
specifice p pe întregul volum al conductorului, P= ∫ (JE) dv = ∫ J ds ∫ Edl = IU = U 2/R = i2R, W,
adică puterea disipată într-un conductor de rezistenţă R, parcurs de curentul I, este proporţională
cu rezistenţa conductorului şi cu pătratul curentului. Căldura degajată într-un interval de timp t
(energia transformată în căldură) este Q = IUt = U 2tIR = i2/Rt, în J.
Legea lui
Legea lui Ohm
Intensitatea curentului ce strabate un fir metalic este direct proportionala cu tensiunea
aplicata la capetele acestuia si invers proportionala cu rezistenta electrica a firului. Ohm in
instalatii electrice
O aplicatie clasica a legii lui Ohm in aparatura de masura

este ampermetrul analogic. Acesta este de fapt un voltmetru care
masoara tensiunea de la capetele unei sarme de nichelina calibrate.
Cu cat creste curentul care strabate sarma, va creste
si tensiunea la capetele acesteia.
O aplicare a legii lui Ohm combinata cu legea lui Joule in cazul protectiei instalatiilor
electrice este siguranta fuzibila. Siguranta fuzibila este folosita in instalatiile electrice pentru
protectia aparatelor conectate. Este o sarma calibrata cu rezistenta foarte mica si care in conditii
normale de functionare nu se incalzeste. Cand se aprinde un bec in camera, cu o aproximare
foarte buna, prin siguranta trece un curent egal cu tensiunea de alimentare supra rezistenta
becului (fata de rezistenta becului, rezistenta sigurantei este neglijabila). Becul are o rezistenta
electrica destul de mare. Daca apare un scurtcircuit in fasungul becului, toata tensiunea va
cadea doar pe siguranta. Avand o rezistenta foarte mica va rezulta un curent foarte mare.
Curentul foarte mare, conform legii lui Joule, determina o incalzire puternica a firului metalic
ducand la topirea lui. Astfel circuitul se intrerupe.
O alta aplicare a legii lui Ohm este calculul grosimii conductorilor pentru traseele
instalatiilor electrice. In functie de lungimea traseului necesar in cladiri si in functie de curentul
ce va strabate aceste fire, se dimensioneaza grosimea conductorului. Astfel, cu cat creste
necesarul de curent si lungimea se mareste grosimea conductorului pentru a avea o rezistenta
mai mica. Acest lucru este necesar pentru a preveni incalzirea (conform legii lui Joule) si pentru
a avea o cadere de tensiune cat mai mica pe fire (conform legii lui Ohm).
Sigurante automate
Dispozitive de protectie automate cilindrice si modulare

Pag 26 din 40
Siguranta automata
Denumirea din titlu e cea imprumutata de intrerupatoarele automate de tip S101
protectie(paralelipipedice, modulare, pe sina DIN) de la vechile sigurante
automate (cilindrice, înșurubate în locul sigurantelor fuzibile) construite
într-o gamă redusă de curenți si tensiuni, numai pt. intrebuintare casnică :
tip S101(soclu E27), la curenti nominali de 6 ... 25A si capacitati de rupere
max. 3kA;
siguranța automată cilindrică este o variantă limitată de costurile reduse,
fiind incompatibilă cu vreuna dintre functiile de protectie electrica
extinsa asupra locatarilor (RCD) sau aparatelor (SPD).
Intrerupatorul automat costă mai mult, dar merită toti banii; el include
dubla protecție : una termica ce-si face treaba la suprasarcina,
alta magnetica ce actioneaza instant la scurtcircuit întrerupand circuitul
electric până la indepartarea scurtului chiar dacă din inconștiență se
blochează cu o scobitoare tija/pârghia întrerupătorului de pe partea Intrerupator
frontala a carcasei. automat MCB
monopolar(1P)
Raportul de preț inițial pe care-l are cu siguranța fuzibilă se răstoarnă în timp; în timp ce schimbi
la siguranțe arse sau in timp ce lucrezi la instalatia electrica; se numeste intrerupator automat
dar include si actionarea manuală, dandu-ți posibilitatea intreruperii si rearmarii circuitului electric
oricand, de multe ori - (zeci de)mii - dar numai la probleme de protectie a instalatiei, nu pe post e
intrerupator general al circuitelor electrice, sa tragi heblu' zilnic cand pleci de-acasa, pt. asta
exista dispozitive dedicate.
Denumirea internationala a intrerupatorului automat este MCB - Mini Circuit Breaker pt. varianta
domestica si MCCB - Moulded Case Circuit Breaker, inconstructia industriala.
MCB-urile se mai numesc disjunctoare magneto-termice monopolare sau multipolare, adica

actioneaza asupra uneia sau a mai multor cái(poli) de curent simultan - in casa, de obicei doua,
Faza si Nul -, de aici si indicativele tehnice : 1P - monopolar, 2P - bipolar, 1P+N(Faza+Nul) -
ceva intre 1P si 2P; acest ceva intre e dat de prezenta protectiei magneto-termice pe Faza
respectiv absenta ei pe conductorul de Nul; mai exista variantele 3P, 4P, sau 3P+N pt. circuite
electrice trifazate, mai rare in locuintele obisnuite.
Asadar : 1P intrerupe firul pe care este montat - Faza sau Nul, 1P+N si 2P intrerup ambele fire
simultan, avand solidare tijele celor doua intrerupatoare, cu diferenta ca, in timp ce 2P are doua
circuite magneto-termice, cate unul pe fiecare fir, 1P+N are un singur circuit de protectie, pe
Faza, Nulul fiind un simplu intrerupator agatat si deconectat odata cu Faza.

Pag 27 din 40
Două întrerupatoare 1P identice, din cauza dispersiei parametrilor - a minorelor
diferente de material/constructie, a tolerantelor admise - nu vor reactiona
niciodata similar la o problema in reteaua electrica - unul va sari, de obicei,
inaintea celuilalt, atunci cand sunt puse - unul pe Faza, altul pe Nul - sa protejeze
acelasi circuit ; si cand esti locatar la bloc, unde-s obiceie cate bordeie, iar
administratorul(om voluntar, bun la toate dar in niciuna specialist) isi baga
nasul prin panoul electric din palier ca sa puna ordine in haos sau viceversa =>
intreruptoarele 1P nu sunt recomandate in apartament, din contra, trebuiesc
evitate; in caz ca sunt deja montate, se pot inlocui direct, fara modificari de
spatiu in panou, cu intrerupatoarele de tip 1P+N care intrerup complet circuitul,
Faza si Nul, cu conditia necesara si suficienta a respectarii instructiunilor de
montare - Faza si Nulul in gaurile destinate lor (Nulul marcat cu N).
PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE AL ”SIGURANȚELOR AUTOMATE” (Întrerupător automat)
Principiul de functionare se bazeaza pe declansarea unui dispozitiv (intrerupator) cu ajutorul unei

forte electromagnetice . Probabil ca mai stim din clasa a saptea un efect al curentului electric
numit"efectul electromagnetic" . Daca printr-un conductor circula un curent electric , in jurul
conductorului respectiv se formeaza un camp electromagnetic care e direct proportonal cu
Pag 28 din 40
intensitatea curentului ce trece prin conductorul respectiv . La o siguranta buna , acesta bobina
impreuna cu restul dispozitivului de declansare sunt foarte bine calibrate fata de cele fabricate pe
"vapor"care de multe ori se dovedesc a fi doar un "intrerupator" manual nu unul automat !
Un întrerupător automat este un comutator electric automat

destinat să protejeze circuitele electrice
împotriva scurtcircuitelor, astfel încât circuitul protejat să nu
sufere stricăciuni din cauza efectelor termice provocate de
un curent mai mare decât cel nominal. Spre deosebire
de siguranțele electrice fuzibile, care după fiecare
declanșare trebuie înlocuite (deoarece se arde fuzibilul),
întrerupătoarele automate trebuie doar reanclanșate manual
după înlăturarea defectului sau încetarea stării de
suprasarcină, aceasta deosebindu-le de siguranțele
automate care reanclanșează singure în cazurile menționate.
Întrerupătoarele automate există într-o largă diversitate de
mărimi, de la întrerupătoare miniatură până la întrerupătoare

Pag 29 din 40
de foarte mari dimensiuni, folosite la tensiuni foarte înalte (e.g. 400kV). Numărul de poli poate fi
1, 1+N, 2, 2+N, 3, 3+N,4P
Modul de funcționare
Releul magnetic și releul termic
Curba de funcţionare a unui întreruptor automat cu protecţie magnetică şi termică
Întreruptoarele au în construcție un releu electromagnetic, care comandă declanșări foarte
rapide în caz de scurtcircuit, care este, de altfel, și funcția principală a întreruptoarelor. Curentul
releului este reglabil, și se alege mai mare decât al supracurenților temporari de scurtă durată,
cum ar fi cei ce apar la pornirea motoarelor
electrice.
Întreruptoarele sunt fi prevăzute și cu un releu
termic. Acesta funcționează pe principiul
termo-bi-metalului, oferind o protecție
temporizată la deschidere, în funcție de
suprasarcină.
Întreruptoarele automate pot fi prevăzute și
cu releu de detecție al curenților reziduali,
numită și protecție diferențială, care detectează
posibilele scurgeri de curent spre exteriorul
circuitului. Această protecție măsoară suma
curenților prin cele trei faze, care în condiții
normale trebuie să fie zero, orice altă valoare
(peste un anumit prag reglabil) ducând la
alarmare sau întreruperea circuitului.
Deși întreruptoarele pot avea și funcția de pornire/oprire a consumatorului, acest regim de
funcționare nu este recomandat, deoarece, constructiv, din cauza arcului electric (provocat între
contactele sale metalice - la deschidere- și care dezvoltă multă căldură), ele sunt concepute
pentru un număr redus de comutări.
Arcul electric
În primele momente ale unui scurtcircuit sau al unei stări de suprasarcină (neadmisibilă),
întreruptorul și circuitul protejat sunt străbătute de un supracurent mult peste cel nominal. Când
se deschid contactele întreruptorului, între ele se formează un arc electric. Rolul de stingere a
acestui arc revine camerei de stingere a întrerupătorului. Întreruptoarele automate folosite la
tensiuni mari au ca mediu de stingere a arcului electric: vidul, gaze inerte, (hexafluorura de sulf –
SF6 un gaz puternic electronegativ) sau uleiul dielectric.

Pag 30 din 40
Întreruptoarele moderne sunt construite cu limitare de curent (curent maxim admisibil), astfel că
în cazul unui scurtcircuit sau suprasarcini neadmisibile, curentul nu poate atinge valoarea
maximă teoretică. Curentul maxim pe care îl poate întrerupe un întreruptor poartă numele
de capacitate de rupere. În caz de depășire a acestui curent, întreruptorul, deși declanșează,
datorită puterii electrice excesive conduse prin circuit este posibil să nu reușească să stingă
arcul electric format între contactele sale, curentul de scurtcircuit (sau cel limitat) circulând în
continuare, putându-se produce avarii serioase în instalația protejată, respectiv el însuși se
poate defecta sau își micșorează considerabil durata de viață.
Curentul nominal
Standardul internațional IEC 60898-1 definește curentul nominal (In) al întrerupătoarelor
automate de uz casnic ca fiind curentul la care acesta poate funcționa neîntrerupt (la o
temperatură ambiantă de 30 °C). Valorile uzuale ale curentului nominal al întrerupătoarelor sunt:
6A, 10A, 16A, 25A, 32A, 40A, 50A, 63A, 80A, 100A, 160A, 250A, 400A, 630A, 800A, 1000A,
1250A, 1600A, 2500A, etc. Din punct de vedere al curentului magnetic (I m), întrerupătoarele sunt
din categoria „B” (Im = 3÷5 In), „C” (Im = 5÷10 In) sau „D” (Im = 10÷20 In).
La alegerea unui întrerupător trebuie să respecte criteriile de selectivitate, adică să nu întrerupă,
în caz de defect, înaintea unui alt întrerupător situal în aval, și nici după unul situat în amonte.
Selectivitatea poate fi de curent sau de timp.
Siguranțe automate
Definiția Sigurante automate: - Siguranta automata este un dispozitiv de comutare, care poate fi
acționat manual, cât și automat pentru controlul și protecția sistemului de energie electrică ,
respectiv. Ca moderne ocupă sistemului de alimentare cu curenți mari, atenția spațială ar trebui
să se acorde în proiectarea de întrerupător de circuit de întrerupere în condiții de siguranță de
arc produs în timpul funcționării întrerupătorului. Acest lucru a fost definiției de bază a
întrerupătorului.
Introducere în Sigurante automate
Sistemul de putere modernă ocupa de reteaua de mare putere și un număr mare de chipamente
electrice asociate. În timpul vina scurt-circuit sau orice alte tipuri de defect electric aceste
echipamente, precum și rețeaua de alimentare suferă un stres mare de curent în ele, care poate
duce la deteriorarea echipamentelor și rețelelor permanent vina sigurante automate. Pentru
salvarea acestor echipamente și rețelele electrice curentului de defect trebuie eliminate din
sistem cât mai repede posibil sigurante automate. Din nou, după ce vina este eliminat, sistemul
trebuie să vină la starea sa normală de lucru cât mai curând posibil, pentru alimentarea cu
energie fiabile de calitate la care primesc capete. În plus față de faptul că pentru control
corespunzătoare a sistemului de putere, sunt necesare diferite operații de comutare să fie
efectuate.
Deci, pentru timp deconectarea și reconectarea diferite părți ale rețelei sistemului de
putere de protecție și de control, trebuie să existe un tip special de dispozitive de comutare, care
pot fi operate în condiții de siguranță în condiții foarte mare care transportă curent sigurante
Pag 31 din 40
automate. În timpul întreruperii de curent foarte mare, nu ar fi arc mare între contacte de
comutare, deci trebuie avut grijă pentru a potoli aceste arce în condiții de siguranță.
Întrerupătorul de circuit este dispozitiv special, care face toate operatiunile de comutare
necesare în stare transportă curent. Aceasta a fost introducerea de bază pentru intrerupator
Principiul de lucru al Sigurante automate Sigurante automate constă în principal de contacte fixe
și contacte în mișcare. În mod normal "la" starea de disjunctor, aceste două contacte sunt
conectate fizic între ele datorită presiunii mecanice aplicate pe contactele mobile. Există un
aranjament stocat energie potențială în mecanismul de funcționare al întrerupătorului care se
realizează dacă trecerea semnal dat la întrerupător sigurante automate. Potențialul de energie
poate fi stocată în întrerupător de moduri diferite, cum ar fi prin deformarea arc de metal, cu aer
comprimat, sau de presiune hydrolic.
Dar, indiferent de sursa de energie potențială, aceasta trebuie să fie eliberat în timpul
funcționării. Relaese a potențialului energetic face alunecare de contact de mișcare la modul
extrem de rapid. Toate întrerupător au bobine de operare (bobine de declanșare și bobină de
aproape), ori de câte ori aceste bobine sunt alimentate de comutare puls, pistonul interiorul lor
deplasate. Aceasta bobina pistonul de operare este de obicei atașată mecanismului de
funcționare de disjunctor, ca urmare energia potențială stocată mecanic în mecanismul
întrerupător este eliberat în forme de energie cinetică, ceea ce face ca contactul mobil să treacă,
aceste contacte deplasează fixată mecanic printr-un aranjament de viteze cu mecanismul de
funcționare sigurante automate.
După un ciclu de funcționare de disjunctor energia totală stocată este eliberată și, prin
urmare, energia potențială din nou stocată în mecanismul de funcționare al întrerupătorului cu
ajutorul arcului motor sau compresor de aer sau prin orice alte mijloace. Pana acum am discutat
despre principiul de lucru mecanic de sigurante automate. Dar există caracteristicile electrice ale
unui întrerupător de circuit, care, de asemenea, trebuie să se ia în considerare în această
discuție de funcționare a întrerupătorului.
Sigurante automate - Întrerupătorul de circuit trebuie să efectueze mare putere
nominală sau defect. Având în vedere această putere mare nu este întotdeauna arc electric
periculos de mare între contacte în mișcare și de contact fixă în timpul funcționării sigurante
automate. Din nou, așa cum am discutat mai devreme arcului
în circuitul de întrerupător poate fi stingerea în condiții de
siguranță în cazul în care puterea dielectrica dintre contactele
de transport al curentului întrerupător crește rapid în fiecare
trecere de curent alternativ curent zero.
Sigurante automate generale
Rigiditatea dielectrică a mass-media în între contacte poate fi
crescut într-un număr de moduri, cum ar fi prin comprimarea
mass-media arc ionizate de la comprimarea accelereaza
procesul de deionizare de mass-media, de răcire mass-media
arc de la răcire crește rezistența de cale arcuri electrice sau
Pag 32 din 40
prin înlocuirea mass-media arc ionizate de gaze proaspete. Prin urmare, un număr de procedee
de călire cu arc să fie implicați în funcționarea întrerupătorului sigurante automate
Siguranţele din gamele 5SY.., 5SP.. permit montarea de contacte auxiliare.

Siguranţele din gama 5SJ.. nu permit montarea de contacte auxiliare.
Siguranţe bipolare.
Siguranţe tripolare Intrerupatoare combinate
automate + diferentiale 1P + N, curba C, 6 kA, 30
mA, tip AC.
Intreruptoare diferentiale 4P, 30 ÷ 300 mA, tip AC.

Disjunctorul asigură protecţia unei instalaţii
împotriva suprasarcinilor (disjunctorul termic),
scurtcircuitelor (disjunctorul electromagnetic),
defectelor de izolaţie, prin intermediul releelor
termice şi/sau electromagnetice încorporate. Pot
îndeplini şi funcţia de separare. Aceste aparate
stabilesc, suporta şi întrerup curenţi normali şi
curenţi de scurtcircuit, şi sunt de obicei instalate la
începutul unei instalaţii electrice.
Pe scurt, într-o instalaţie electrică, disjunctoarele

au acelaşi efect ca şi siguranţele fuzibile, cu
următoarele diferenţe:
- acţionarea nu duce la distrugerea lor
- în funcţie de tipul constructiv, pot supraveghea
unul sau mai mulţi parametri
- sunt mult mai eficiente decât siguranţele din
punctul de vedere al protecţiei omului
- pot suporta un timp determinat o suprasarcină
Principalele caracteristici ale unui disjunctor:

- tensiunea nominală
- curentul nominal (curentul permanent)
- curentul de regalj - curentul maxim suportat fără
declanşare
- curentul de rupere (curent de funcţionare) - curentul care provoacă declanşarea
- capacitatea de rupere - cel mai mare curent de scurtcircuit pe care disjunctorul îl poate
întrerupe, la o tensiune dată
- capacitatea de limitare - capacitatea disjunctorului de a nu lăsa să treacă decât un curent
Pag 33 din 40
inferior celui de scurtcircuit
- numărul de poli
Tipuri de disjunctoare:
- Disjunctor cu releu termic -Principala utilizare: asigurarea protecţiei conductoarelor unui circuit
contra suprasarcinilor .
- Disjunctorul magnetic - Principala utilizare: protecţia
echipamentelor electrice contra defectelor (suprasarcină,
scurtcircuit, lipsă tensiune,etc.)
- Disjunctor electromagnetic - Înglobează cele două tipuri
de disjunctoare amintite mai sus, magnetic pentru protecţia
la scurtcircuit, termic pentru protecţia la suprasarcină.
- Disjunctorul diferenţial - Asigura protecţia oamenilor contra
contactului indirect; poate fi folosit ca protecţie suplimentară
a echipamentelor contra curenţilor de fugă generaţi de un
contact imperfect, de un defect de izolaţie, etc.
Disjunctoarele pentru motoare asigură comanda locală şi
protecţia motoarelor electrice trifazate. Au capacitate de rupere de până la 15 kA şi curenţi
nominali între 0,16A si 32A, curentul putând fi reglabil.
Ce este o siguranta fuzibila? Astazi pare un lucru simplu si evident insa pana sa se ajunga
la a realiza sigurantele fuzibile multa transpiratie a curs in laboratoarele de cercetare.
Haideti sa vedem cum functioneaza si cum e folosita in instalatiile electrice.
Poză - Siguranta fuzibila in instalatii

electrice
Asa cum stim din legea lui Joule (Caldura

degajata la trecerea curentului electric printr-
un conductor este direct proportionala cu
patratul intensitatii curentului, cu rezistenta
conductorului si cu durata trecerii curentului)
la trecerea
unui curent
electric printr-
un conductor se degaja caldura. Atat de multa caldura incat poate
duce chiar la topirea conductorului. Bine, si la ce ne ajuta acest
lucru?
Realizarea sigurantei fuzibile a plecat de la nevoia protejarii

aparaturii electrice conectate atunci cand apare un curent mai mare
decat cel maxim admis sau un scurtcircuit in instalație. Pentru a
proteja aparatura electrocasnica am avea nevoie ca in aceste situatii sa se intrerupa alimentarea
Pag 34 din 40
cu energie electrica. Aici intervine siguranta fuzibilă. Ea este de fapt un fir subtire calibrat sa
suporte fara sa se topeasca un curent maxim inscris pe ea. La un curent mai mare sau la un
curent de scurtcircuit se topeste. In general, instalatia electrica este făcută astfel încât toate
aparatele sunt conectate in paralel. Siguranta fuzibila este conectata apoi in serie cu
consumatorii.
Așadar, când montăm un corp de iluminat trebuie sa scoatem sigurantele din panou pentru a
intrerupe alimentarea cu energie pentru tot circuitul. Siguranta fuzibila este folosita atat in
instalatiile electrice cat si in interiorul aparaturii elctrocasnice. O regăsim și în tabloul electric al
autoturismelor sau al altor masini. In cazul modelelor pentru instalatii electrice ea este protejata
de un invelis de ceramica, in cazul celor de autoturisme sunt incapsulate in plastic sau fixate pe
un suport ceramic. Pentru cazul obisnuit al instalatiilor casnice, sunt disponibile sigurante fuzibile
calibrate la un curent de 10A (10 amperi) sau 16A pentru iluminat si 20A sau 25A pentru prize.
Poză - Invelisul ceramic al sigurantei

fuzibile
Asa dar, un lucru "simplu" dar important.
Chiar daca astazi in cadrul instalatiilor
electrice rezidentiale se folosesc
preponderent sigurantele automate, cele
fuzibile sunt plasate in amontele circuitului.
Avand un timp mai mare de raspuns in
cazul curentului de scurtcircuit, permit
astfel decuplarea celor automate fara a se
"arde" decat atunci cand cele automate nu
decupleaza. Se obtine astfel si o protectie
fata de riscul tehnologic prin folosirea unor tehnologii diferite: cele automate si cele fuzibile.
Intrebari si raspunsuri despre sigurante fuzibile in instalatiile electrice:
Intrebare: Da de chestia aia alba care seamana cu sarea de ce n-ai povestit?

Raspuns: Intr-adevar, este vorba de un nisip care are rol de dielectric (izolator electric) si in plus preia o parte
din caldura disipata de firul rezistiv.

Pag 35 din 40
O alta aplicare a legii lui Joule este siguranta fuzibila, cresterea curentului care strabate
siguranta fiind determinata de legea lui Ohm. Astfel, daca prin siguranta fuzibila trece in mod
normal un curent mic, in cazul in care apare un curent de suprasarcina ea se incalzeste si se
topeste, intrerupand astfel circuitul.

Pag 36 din 40
Pag 37 din 40
Transformatoare de joasă tensiune
Transformatorul este un aparat static cu două sau mai multe înfăşurări, care, prin inducţie
magnetică, transformă un sistem de curent şi tensiune alternativă într-un alt sistem uzual de
curent şi tensiune, de obicei la valori diferite şi la aceeaşi frecvenţă, în scopul transmiterii şi
distribuţiei cu pierderi minime de energie electrică în curent alternativ.
Transformatoarele de tensiune sunt utilizate

pentru transformarea valorii de tensiune primare
într-o tensiune secundară, cerută de standarde.
Aceste tensiuni sunt corespunzătoare pentru
echipamentele de măsură şi protecţie.
Transformatoarele sunt folosite în sistemul de
măsură din staţiile electrice şi pentru măsurări
uzuale şi protecţii din reţelele trifazate ale
instalaţiilor
interioare. Ele se
folosesc în
celulele de
comutare sau în
Pag 38 din 40
cabinele de comutare din staţii, unde aceste tipuri de transformatoare sunt potrivite sau
aplicabile.
Transformatoare de curent pentru masurare tip suport de interior.

Transformatoarele de curent tip CTNx.xx.xxx sunt turnate in rasina epoxidica sub vid si sunt
destinate utilizarii la interior pentru masura si protectie, in echipamente de medie tensiune cu
nivel de izolatie de 12 sau 24 kV.
Transformatoare monopolare de tensiune pentru masurare de interior. Numarul infasurarilor

secundare poate fi de 1, 2 sau 3 in functie de putere si clasa de precizie. Terminalul “N” al
infasurarii primare, terminalele “n” si “dn” ale infasurarilor secundare, se vor conectata obligatoriu
la impamantare. Conexiunile la infasurarile secundare se fac in interiorul unei cutii de borne,
prevazuta cu un capac transparent sigilabil si presetupe de trecere.
Transformatorul poate functiona in orice pozitie.

Tensiunea in infasurararea primara poate avea valoarea de 6/√3, 10/√3 sau 20/√3 kV.
Alte valori pentru tensiunea primara pot fi asigurate la cerere.
Tensiunea infasurarilor secundare poate fi 100/√3 V pentru masura si 100:3 V pentru protectie,
sau cu alte valori la cerere.
Puterea insumata a infasurarilor secundare poate fi de maxim 170 VA sau 200 VA.
Clasa de precizie a infasurarilor de masura poate fi 0,2;0,5; 1 sau 3 pentru valori ale sarcinii
cuprinse intre
25 … 100 % si pentru valori ale tensiunii nominale primare cuprinse intre 80 … 120 %.
Clasa de precizie a infasurarilor de protectie poate fi 3P sau 6P.
Transformatoare pentru servicii auxiliare - Pentru utilizare la interior.

Tensiunea infasurarii secundare poate fi 100 V, 220 V, 230 V, sau cu alte valori la cerere.
Este obligatorie utilizarea unor dispositive de protectie, atat in primar cat si in secundar.
Altitudine: maxim 1000 m.
Temperatura ambianta de lucru: - 25 … + 40oC.
Temperatura de depozitare: - 40 … + 40oC.
1. Transformatoare monofazate;
- SIRIUS 4am de siguranță, de control și de alimentare
transformatoare;
- SIRIUS 4am siguranță și de rețea transformatoare;
- SIRIUS 4am, 4AT de izolare, de control și
transformatoare de rețea;
- SIRIUS 4AT transformatoare de separare pentru
furnizarea de spații medicale.

Pag 39 din 40
2. Transformatoare trifazate;
- De siguranță, de izolare, de control și de alimentare transformatoare;
- SIRIUS 4AP, 4AU izolarea, controlul și transformatoare de rețea;
- Transformatoare de putere;
- SIRIUS 4BU potrivire transformatoare;
- SIRIUS 4BU potrivire transformatoare in Curs de omologare;
- Transformatoare cu tensiuni selectabile;
3. Sursa de alimentare nestabilizate:

- SIRIUS 4AV2, 4AV4 surse de alimentare,filtrate, monofazat.
- SIRIUS 4AV3, 4AV5 surse de alimentare, filtrate, cu trei faze.
- SIRIUS 4AV98 alimentare cu energie electrică, nefiltrată, monofazat.
- SIRIUS 4AV96 alimentare cu energie electrică, nefiltrate, cu trei faze.
4. Serse de alimentare stabilizate;

- LOGO!Power, Monofazat;
- SITOP compact, monofazat;
- SITOP smart, o singură fază și cu trei faze;
- SITOP modulare de unități de bază 24 V, o singură fază, cu două faze și cu trei faze;
- DC-UPS surse de alimentare neîntreruptibilă.
Producatori: Siemens, Eaton (Moeller Electric), Schneider.

Pag 40 din 40

00 Suport de Curs m2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

00 Suport de Curs m2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODULUL 2

Cod COR: 713701

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Montarea şi utilizarea maşinilor electrice

Utilizarea intalaţiilor de joasă tensiune

Realizarea circuitelor electronice din instalaţiile electrice

Realizarea intalaţiilor pentru alimentarea maşinilor electrice

Montajul intalaţiilor electrice interioare şi exterioare de uz general

Realizarea instalaţiilor elecctrice de curenţi slabi

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Siguranţele fuzibile se clasifică:

Siguranţele fuzibile de joasă tensiune utilizate pe scară largă în

Patroanele cu fuzibile rapide au corpul de porţelan, umplut cu nisip de

Patronul este fixat în soclu cu ajutorul unui capac filetat. Curenţii

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Amplasarea siguranţelor fuzibile (sau a întreruptoarelor automate) în instalaţiile de

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Dimensionarea siguranţelor fuzibile se face ţinând seama

Fuzibilul trebuie să suporte curentul de durată al receptorului:

Valoarea minimă a curentului nominal al fuzibilului se stabileşte ţinând seama de regimul de

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

k = 1,7 pentru motoare de

c = 2,5 pentru porniri uşoare

c = 1,6÷2 pentru porniri

În cazul motoarelor asincrone cu rotor în scurtcircuit, se poate lua, aproximativ:

Siguranţe fuzibile de joasă tensiune

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

În schimb, dacă funcţionarea siguranţei se produce la suprasarcini, amplitudinea curentului

 siguranţe fuzibile de mare putere de rupere, utilizate în instalaţii industriale, cu tensiuni

 siguranţe fuzibile cu filet utilizate în instalaţii industriale şi casnice la tensiuni până la

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

 tip LF sau LFi - cu legaturi în față

 tip LS - cu legaturi in spate;

Pentru toate tipurile de sigurante(LF, LFi, LS) se folosește acelasi

Pentru ca fuzibilele să fie eficace - să protejeze instalația la

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

 Siguranțe fuzibile pentru utilizări speciale:

Sigurante ( fuzibile ) pentru utilizari speciale , tip furca , protectia

P50K06 Sigurante fuzibile pentru protectia

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

figura ”sig” Evolutia variantelor

anumite condiții un accentuat efect de limitare a curenților de scurtcircuit.

- normale sau rapide (gL , aL) - pentru protecția conductoarelor ;

Sigurnțele MPR sunt formate din următoarele elemente :

- soclul ceramic - are forma plata este prevazut la capete cu doua

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Sigurantele cu mare putere

- marimea siguranței trebuie aleasa corect in functie de sectiunea conductorului protejat

- sigurantele se amplaseaza în partea

- introducerea patronului la sigurantele MPR se face numai cu manerul de protectie.

- scoaterea sau introducerea patronului se face numai cu consumatorii decuplati.

Un pic de teorie privind funcționarea siguranțelor fuzibile

Supracurentii sunt de doua feluri : de scurtcircuit ; de sarcină.

Supracurentul de scurtcircuit - apare în momentul punerii în contact direct a două puncte cu

Pentru a proteja instalația la scurtcircuit se utilizează siguranțe fuzibile.

Funcţionarea siguranţelor fuzibile

Orice siguranţă fuzibilă are două regimuri de funcţionare:

 Regim tranzitoriu de topire – ca regim condiţionat de curenţii de scurtcircuit, curenţi