MODULUL 2 MODULUL 2

SUPORT DE CURS SUPORT DE CURS

ELECTRICIAN N CONSTRUC II ELECTRICIAN N CONSTRUC II
Cod COR: 713701
Nivelul de ins!ui!e: 2 "sudii
#edii$
201% 201%
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1 din 40
Formator: ing. Gheorghe Buctaru
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 2 din 40
Montarea i utilizarea aparatelor electrice de joas tensiune
Montarea i utilizarea mainilor electrice
Utilizarea intalaiilor de joas tensiune
Realizarea circuitelor electronice din instalaiile electrice
Realizarea intalaiilor pentru alimentarea mainilor electrice
Montajul intalaiilor electrice interioare i exterioare de uz general
Realizarea instalaiilor elecctrice de cureni slabi
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 3 din 40
Montarea i utilizarea aparatelor electrice de joas tensiune
Siguran fuzibil
Fuzibile = metale care se pot topi uor
Sigurana fuzibil este un aparat de protecie contra supracurenilor, n special contra
curenilor de scurtcircuit, care pot avea efecte termice i dinamice distructive asupra instalaiilor
i echipamentelor electrice. Elementul de protecie al siguranei fuzibile este un fir sau o band
conductoare (cupru sau argint care, fiind n serie cu echipamentul prote!at, la depirea unei
anumite valori a curentului, se topete i ntrerupe circuitul. "iguranele fuzibile sunt
caracterizate de urmtoarele mrimi# curentul nominal al fuzibilului, tensiunea i curentul nominal
al soclului, puterea de rupere, timpul de topire n funcie de curent (caracteristica de topire.

Siguranele fuzibile se clasific:
$ dup tensiune# de !oas i nalt tensiune%
$ dup puterea de rupere# cu mic. mare i medie putere de rupere%
$ dup tipul constructiv# unipolare cu filet (pentru legturi n spate &", sau legturi n fa &',
unipolare cu miner, tubulare, cu cuite de contact i furc%
$ dup rapiditate# lente, rapide i ultrarapide.

"iguranele fuzibile de !oas tensiune utilizate pe scar larg n
instalaiile industriale sunt siguranele fuzibile unipolare cu filet% pot
avea capacitate mic de rupere ((
r
= )*+ , la siguranele fuzibile cu
socluri miniaturizate, de tip mignon, -* , sau capacitate medie de
rupere, la soclurile normale ((
r
= . /, la -* ,, 0 /, la 1) , i 2+ /, la
2++ ,.
3atroanele cu fuzibile rapide au corpul de porelan, umplut cu nisip de
cuar, n care se afl fuizibilul de argint, i sunt prevzute cu plcute
semnalizatoare colorate, care cad la arderea fuzibilului.
3atronul este fi4at n soclu cu a!utorul unui capac filetat. 5urenii
nominali ai fuzibilelor sunt# 1 , (semnalizator verde, 2+ , (carmin, 21 ,
(cenuiu, -+ , (albastru, -* , (galben, )* , (negru, *+ , (alb i 1) , (verde. Patroanele cu
fuzibile ultrarapide, utilizate la protecia semiconductoarelor de putere (diode i tiristoare, au
curenii nominali i
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 4 din 40
semnalizatoarele identice cu ale patroanelor rapide, cu deosebirea c patronul are o teitur la
corpul de porelan.
Siguranele fuzibile cu mare putere de rupere (P!" constau din patronul ceramic cu fuzibil
rapid sau ultrarapid, suportul ceramic cu furci de contact,
i minerul detaabil, cu care se introduce sau se scoate
patronul din suport. 5urenii nominali ai fuzibilelor 637
sunt# 2++, 2-*, 21+, -++, -*+, )2* (suport )2* , i .++,
*++, 1)+ , (suport de 1)+ ,. 5apacitatea de rupere a
siguranelor fuzibile 637 este de -* /,. "iguranele
fuzibile de nalt tensiune (p8n la )* /9 i .++ , se
utilizeaz la protecia transformatoarelor cu puteri p8n la
2.1++ /9,, motoarelor de nalt tensiune (asociate cu
contactoare, bateriilor de condensatoare, liniilor de
alimentare i a transformatoarelor de msur de tensiune (simbol :, sunt de tip interior sau
e4terior (E, fiind alctuite dintr$un tub lung de porelan umplut cu nisip, nchis ermetic cu capace
metalice, care au i rolul de piese de contact, n care sunt introduse firele fuzibile, spiralizate
liber sau pe un suport de porelan (la cureni mici, n afar de siguranele fuzibile cu material de
umplutur (nisip de cuar, care sunt cele mai rsp8ndite, mai e4ist sigurane fuzibile de nalt
tensiune cu e4pulzie (cu autosufla! de gaze i cu alungire mecanic a arcului electric, cu
resoarte elicoidale. "iguranele fuzibile separator, ndeplinesc simultan at8t funcia de siguran
fuzibil, c8t i cea de separator.

#mplasarea siguranelor fuzibile (sau a $ntreruptoarelor automate" $n instalaiile de
distribuie de %oas tensiune n scopul asigurrii selectivitii proteciei (deconectarea numai a
circuitului avariat, dispoziti&ele de protecie se prevd n urmtoarele puncte# la plecrile din
tablouri i la ramificaiile spre receptoarele individuale, la intrrile n tablouri cu puteri instalate de
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag ' din 40
peste 0 /; alimentate din conducte magistrale sau n tablourile cu peste * circuite alimentate din
reeaua public, pe circuitele secundare, de comand, protecie, semnalizare, precum i n toate
punctele n care seciunea coloanei descrete, dac siguranele fuzibile precedente nu asigur
seciunea cea mai mic a ramificaiei.
(urenii nominali ai fuzibilelor trebuie s descreasc n sensul transmiterii energiei
(I
S1
< I
S
< I
S!
.
"mplasarea siguranelor fuzibile pe conductoarele de nul de protecie este interzis, iar pe
conductoarele de nul de lucru este admis numai la instalaiile monofazate din cldiri, care nu
sunt deservite de personal calificat.
=imensionarea siguranelor fuzibile se face in8nd seama
de supracurenii normali (de e4emplu, la pornirea
motoarelor electrice. (urenii nominali ai siguranelor
fuzibile nu trebuie s dep)easc cu mai mult de 3
ori curentul ma*im admisibil $n regim permanent al
conductoarelor pe care le prote%eaz+

Fuzibilul trebuie s suporte curentul de durat al receptorului#
If # I
n
(n cazul mai multor receptoare, se va considera curentul de calcul l
f
# I
c
.
9aloarea minim a curentului nominal al fuzibilului se stabilete in8nd seama de regimul de
pornire al motoarelor electrice, If # I
p
$c,
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag , din 40
I
p
fiind curentul de pornire, l
p
% &l
n
, & % '() pentru motoare asincrone cu rotor n scurtcircuit,
& % pentru motoare
asincrone cu inele,
& % 1,) pentru motoare de
curent continuu,
I
n
$ curentul nominal%
c % ,' pentru porniri uoare
(timpul de pornire t
p
ntre * i
2+ s%
c % 1,*( pentru porniri
grele (t
p
= 2+$.+ s.
>n cazul motoarelor asincrone cu rotor n scurtcircuit, se poate lua, apro4imativ#
I
f
+ ,' I
n
,la puteri mici i tensiunea de !-. /, I
n
% 0, 0 fiind puterea motorului 1n &234
&a instalaiile de iluminat, la care siguranele fuzibile realizeaz i protecia la suprasarcini de
durat, I
f
% ,.,*(.,-3 I
adm
, I
adm
fiind curentul admisibil al conductorului.
=ac valoarea ma4im a curentului fuzibilului (impus de seciunea conductorului i valoarea
minim (impus de curentul de pornire sunt incompatibile, se mrete seciunea conductorului
de alimentare.
Sigurane fuzibile de joas tensiune
>n instalaiile electrice de !oas tensiune siguranele fuzibile sunt cele mai simple dispozitive de
protecie mpotriva efectelor supracurenilor i mpotriva curenilor de scurtcircuit. 7olul funcional
al oricrei sigurane fuzibile este de a ntrerupe curentul n circuitul electric n care aceasta este
conectat. ,tunci c8nd curentul depete,un anumit timp, o valoare prestabilit ntreruperea
circuitului se realizeaz prin topirea unuia sau a mai multor elemente fuzibile.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag - din 40
&a trecerea unui curent de scurtcircuit printr$o siguran fuzibil prin topirea fuzibilului se
limiteaz att amplitudinea curentului ct i durata acestuia.
>n schimb, dac funcionarea siguranei se produce la suprasarcini, amplitudinea curentului
rm8ne neschimbat limitndu-se numai durata acestuia.
=in punct de vedere constructiv, siguranele de !oas tensiune se clasific n#
sigurane fuzibile de mare putere de rupere, utilizate n instalaii industriale, cu tensiuni
nominale de p8n la 2+++ 9 i cureni nominali ntre 2++ i 2+++ ,%
sigurane fuzibile cu filet utilizate n instalaii industriale i casnice la tensiuni p8n la
2+++ 9 i cureni nominali ntre 1 i 2++ ,
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag . din 40

(/te&a precizri
suplimentare referitoare la sigurane fuzibile cu filet
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 0 din 40
Instalaia electric din locuinr este protejat la scurtcircuit (depirea instant a curentului
nominal), suprasarcin (trecerea relativ lent peste acelai curent nominal) i, implicit, la
incendiu, prima dat direct, cu ajutorul dispozitivelor de protecie a instalatiei (sigurane fuziile
sau automate ori intrerupatoare automate) apoi indirect, prin alegerea corecta, din constructie, a
elementelor componente (conductoare, caluri, prize si intrerupatoare)!
Siguran1ele fuzibile aflate dincoace de pragul "casei" sunt, fr e#cepie,cilindrice, insuruate,
tip 2 (cartu3"$ ele au la az o pastil de metal colorat %n funcie de curentul nominal&
5 &erde4,#,
5 rosu410#,
5 gri41,#,
5 albastru420#,
5 galben42'#,
5 &iolet432#,
5 negru440#)$
pastila cade la arderea siguranei, lucru viziil prin "gemuleul" de sticla (gaura rotunda) din
centrul capacului ce vine peste siguranta$ inlocuirea corecta a siguranei presupune desuruarea
capacului si montarea unei sigurante noi de acelasi curent(tip) sau mai mic, in nici un caz mai mare -
lucru imposiil de multe ori din cauza dimensiunii unor "piese" de la fundul socluluii, acolo unde intr
captul suire al siguranei, al carui diametru este direct proportional
cu valoarea curentului nominal $'ceste "piese" se numesc inele de calibrare! Inelele de calirare, au o
forma cilindric cu %nltimea de ()-(*
mm, au in mijoc un locas in care e
turnat in portelan un uru cu care
sunt montate in fundul soclului
siguranei si sunt confectionate din
portelan! In acest locas, peste suruul
care face contactul cu partea de
distriutie din soclu, intra patronul
fuzibil! 'ceste inele de calibrare au
diametre diferite pentru a nu putea introduce %n soclu dect patroane cel mult egale cu patronul pentru
care a fost proiectat circuitul respectiv!
+n poza de mai sus sunt aratate dou tipuri de inele de calorare& de
),' si de )- ' precum i cum arat uruul %ncastrat %n porelan! Pot fi
demontate, prin desuruare odat cu uruul %n care sunt prinse, dar se
face %n asena tensiunii %n talou, iar %n acest caz e posiil ca patronul
sa nu mai fac contact $n fundul capacului! .e pune un adaos %ntre
patron i capac %n spe/ o moneda de "(leu" (suntem %n )-(*0), pentru
a face un contact un %ntre patron i capacul strns al siguranei!
1ulorile cu care sunt marcate aceste inele sunt aceleasi ca si cele cu
care sunt marcate si elemntele de indicare a fuziuni ale fuziilelor de
porelan!
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 10 din 40
+n interiorul patronului fuzibil vom gasi un nisip de cuartz, care %mpiedic
deformarea firului atunci cnd acesta e %ncrcat aproape la valoarea nominal,
mrete puterea de rupere a fuziilului, stingnd arcul electric!
Prin golirea lui5 pentru a putea6bga6 noul fir5 se micoreaz puterea de rupere
a fuziilului! 2 ine daca puteti sa puneti la loc nisipul de cuar!
2ste posiil ca, dup %nlocuirea firului din interior la un nou i
mai puternic scurt(circuit) conductorul de cupru , fiind topit la
curent de scurtcircuit s fie %mprtiat, pulverizat %n interiorul
gol al patronului fuziil de porelan i s formeze o pelicul
metalic cu o anumit rezisten, dar conducatoare!
3aca %ntmpltor, sigurana %n spe este pe faz, la verificarea cu
un creion de prezenta a tensiunii, acesta va arta c este tensiune (luminnd), deci
sigurana ca fiind un! 3aca se va folosi un aparat de masura electronic, pus pe cele
doua orne ale sigurantei, acesta va arata o tensiune mai mica decit cea a retelei pe care
in mod normal ar treui sa o avem! 'sta datorita conturnarii tensunii (inc4iderii circuitului) prin stratul metalic
depus din interiorul fuziilului de porelan, depunere care are o alt rezisten o4mica dect cea a conductorului
initial!
2 ine s aveti la taloul electric o ucat de conductor li/at, alctuit din mai multe fire suiri, al cror diametru e
ine s fie cunoscut!
3e e#emplu, un fir, calirat %n farica pentru 10#, cu o anumit calitate a cuprului din el are un diametru de
051-' mm, msurati cu micrometrul!
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 11 din 40
In taelul de mai jos denumit (urentul de topire $n aer pentru diferite s/rme5 &alori orientati&e sunt artate
citeva valori orientative ale curentului de topire (%n aer) a unor fire din diferite materiale& argint5 cupru, oel i
plumb!
3ei patroanele sau fuzibilele nu trebuiesc reparate (S7 89:;(<=7S( >" ce face/i daca in timp de noapte vi
se intrrupe circuitul electric, e ger afara iar 3vs nu ave/i un patron calirat din faric! 2 ine ca s ti/i "s
reparati" un fuziil! 3esigur treuie facut cu aten/ie, considerind c&
un fir de sirma (li" luata dintr4un conductor de cupru fle*ibil cu sectiunea de 15'mmp poate fi socotit ca
duce .410 #+ 2e e*emplu5 un fir5 calibrat in fabrica pentru 10#5 cu o anumita calitate a cuprului din el are
un diametru de 051-'mm5 masurati cu micrometrul!
3ac seciunea conductorului de unde este luat lia este mai mare, valoarea amperilor va fi mai mare! 'tentie&
daca inlocuti firul din interiorul patronului, acesta treuie sa fie 52'P'6'7 montat %n interiorul fuziilui, nu si in
afara lui! 8a un patron fuziil reparat valoarea curentului de rupere la scurtcircuit precum si valoarea curentului
de suprasarcina sunt micsorate datorita disparitiei nisipului de cuart din interior! 3ac firul se monteaz %n
e#terior, la un scurtcircuit puternic, firul se topete instantaneu i este pulverizat i %mprtiat de for/a
electromagnetic a curentului %n elementul de siguran/! 'sta poate duce la conturnari ale elementului de
sigurant(soclu) cu patronul scos poate fi semnalizata prezena tensiunii!
3ac, dup %nlocuirea patroanelor arse cu altele noi, nu este tensiune in instalatie, %nseamn c scurtcircuitul a
fost puternic si s-a produs arderea siguranei de la cofret! +nlocuirea sau repararea ei se face la fel ca la
%nlocuirea celor din taloul din casa! 8a %nlocuirea fuziilelor, treuie respectat principiul selectivitii proteciei
prin fuzile, alegnd la cofret valoarea cea mai mare a siguranei iar n talou cu cel puin o teapt mai mic, %n
funcie de valoarea consumului de pe fiecare circuit!
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 12 din 40
siguran1a fuzibil este5 prin construc1ie5 de unic folosin15 fapt valail inclusiv
pentru patronul (corpul ceramic) siguranei dar neglijat destul de des - se face o aa-
zis 6recondi1ionare a sigurantei65 cu litze sau cuie, dar func1ia de protectie a instalatiei
electrice este anulata 3i a3a se poate a%unge la incendii declan3ate de instala1ia electric
din cas+ 2#ist dou tipuri de sigurane fuziile cu filet, categorisite dup soclu &
tip :F sau :Fi - cu legaturi %n fa
este montat pe plci metalice sau izolante ori are sau
profile, legaturile fcndu-se prin faa panoului i
vnd(89) sau nu(89i) capac de protecie a ornelor de
legtur
tip :S - cu legaturi in spate$
se monteaz numai pe panouri izolante din marmur sau
azociment - la acest tip(8.), picioarele soclului ce ies %n
spatele panoului sunt att orne de legtur ct i elemente de
fi#are!
Pentru toate tipurile de sigurante(89, 89i, 8.) se folosete acelasi
model de capac de fi#are a patronului in soclu, capac al carui filet
poate fi striat pt! a %mpiedica deuruarea cauzat de viraii!
Pentru ca fuziilele s fie eficace - s protejeze instalaia la
%nclzire e#cesiv sau foc - ele treuie s deconecteze circuitul electric
%n timp util$ aceast condiie este %ndeplinit cnd siguran1a pe circuit nu4
i mai mare de ,3# iar seciunea minima a conductorului de cupru este 15' mm
2
+
3ac acas avei fuziil de (-' i conductoare rigide din cupru de (,,mm
)
(),,mm
)
aluminiu) pt!
circuitele de lumini, respectiv (:' si ),,mm
)
cupru (*mm
)
aluminiu) la ma#! ; prize(simple sau dule),
),' generala, totu-i <=!
Selecti&itatea (%ntreruperea numai a circuitelor protejate fr afectarea %ntregii retele sau, altfel spus,
siguranele din aval "cad" %ntotdeauna %naintea celor din amonte) e asigurat cnd fuziila
din amonte e de cel putin (,: ori mai mare decat cea din aval, lucru reflectat
i %n valorile lor standard(*->),#(,:$ ?)>)-#(,:$ ),>(:#(,:$ !!! )!
.igurana fuziil e un compromis te4nic ce a functionat ine zeci de ani$ ea %i %mparte caracteristicile
%ntre protecia la suprasarcin si cea la scurtcircuit - amandoua atarn, la propriu, de un singur
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 13 din 40
fir(fuziil)$ o siguranta comuna de (:' se poate topi intr-o secunda la un curent de *,', in (- secunde la
?-' si tot asa, adic poate "s moar" ultima din circuit!
sigurane fuzibile miniatur utilizate la redresoare, aparate de radio i televiziune,
instalaii electronice, la tensiuni p8n la *++ 9 i curen?i nominali ntre +,2 i 1 ,.

Siguran6e fuzibile pentru utilizri speciale7
"igurante ( fuzibile pentru utilizari speciale , tip furca , protectia
echipamentelor de ridicat , elevatoarelor, stivuitoarelor ,
camioanelor si izolarea bateriilor, cilindrice (tip # ,5@ , ,5&,
,&", cu cutit (tip# 5A&, 5AA, curent alternativ (2-*9 , 2, la
*++,, curent continu (2-*9, 2, la *++,
3*+@+1 "igurante fuzibile pentru protectia
semiconductorilor
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 14 din 40
7eprezentarea tabelar a principalelor tipuri de siguran?e fuzibile de !oas tensiune i a
parametrilor lor este dat n tabelul de mai !os#
8abelul 5 5lasificarea sigurantelor fuzibile de !oasa tensiune
9r4
crt4
:enumire
8ensiune
nominala
/
;urent
nominal
"
;urentul
prezumat
1ntrerupt
"
<olosire
2
"iguranta fuzibila de
mare putere
B2+++ 9 2++C2+++ *+ (nstalatii industriale
-
"iguranta fuzibila cu
filet
B2+++ 9 21C2++ B))
(nstalatii industriale si
casnice
)
"iguranta fuzibila
miniatura
B**+ 9 +.2C2+ B-
,parate electrice
(redresoare, aparate
de radio si :9
"e numesc sigurante fuzibile de uz industrial sigurantele la care elementul $nlocuitor nu este
accesibil 3i nu poate fi $nlocuit decat de persoane calificate% siguran?ele fuzibile de uz
casnic $cele ce se utilizeaz n instala?iile casnice $, la care elementul nlocuitor este accesibil.
=in punct de vedere constructiv siguran?ele fuzibile de !oasa tensiune se prezint sub
numeroase variante. >n figura 6sig6 este prezentat evolu?ia variantelor constructive de
sigurante fuzibile de la variantele primitive deschise cand arcul electric era stins n aer liber, la
variantele nchise c8nd arcul este stins intr$un tub de sticl sau por?elan nchis la capete cu sau
fr umplutur de nisip.
figura 6sig6 2volutia variantelor
constructive ale sigurantelor de joas
tensiune!
a) @ fir fuziil in aer lier$ ) fuziil inclus %ntr-un
tu desc4is$ c) fuziil inclus %ntr-un tu %nc4is$ d)
fuziil inclus intr-un tu de nisip$ e) anda
fuziil prevazut cu istmuri (strictiuni)$


3entru a obtine puteri de rupere mari, n timpul arderii fuzibilului trebuie sa de reduc la minim
cantitatea de vapori metalci. Dtilizarea cuprului i argintului, care, comparativ cu plumbul au o
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1' din 40
foarte bun conductibilitate electric i punct de topire ridicat, a permis mrirea densit?ii de
curent n fuzibil i ob?inerea unor sec?iuni mai reduse, reduc8ndu$se astfel volumul de metal care
se vaporizeaz.
"iguran?ele fuzibile umplute cu nisip pur i uscat (conductivitatea termica este &A > :,,B
() Cm
-(
grd
-(
), comparativ cu firele fuzibile n aer au o putere de rupere foarte mare av8nd n
anumite condi?ii un accentuat efect de limitare a curen?ilor de scurtcircuit.
Elementele fuzibile e4ecutate din material cu punct de topire ridicat (cupru si argint, la
suprasarcini mici si de lunga durata solicita intens termic siguranta. 6icorarea acestei solicitri
s$a reuit pe baza fenomenului denumit efect metalurgic
e*plica1ie 1
4 Este cunoscut faptul ca
anumite alia%e eutectice"
e*plica1ie2
de staniu si plumb, uor fuzibile, dac vin n contact n stare
topit cu unele metale greu fuzibile (cupru, alama, argint, sunt capabile sa le dizolve. 3entru
declanarea acestui fenomen ntr$o siguran? fuzibil este nevoie ca pe elementul fuzibil,
e4ecutat dintr$un metal cu punct de fuziune ridicat s se prind prin lipire o mic 6pictur6
(bobi? dintr$un metal cu punct de fuziune sczut (staniu, eutecticul plumb$cadmiu, etc.
e*plica1ie1
o oi/ de aliaj eutectic care dizolv dup un timp elementul fuziil , ini/iind arcul electric
e*plica1ie2

7ermenul eutectic definete un aliaj sau un amestec, a crui temperatur de topire este mai
mic dect temperatura de topire a oricrui dintre elementele constitutive! 7ermenul eutectic provine din
lima greac @ Deute?tos" @ Du)or de topit"!
>n momentul n care elementul fuzibil, sub ac?iunea supracurentului, atinge temperatura
de tpoire a 6picturilor65 acestea se topesc i dizolv metalul elementului fuzibil n punctul de
lipire la temperaturi inferioare temperaturii de topire a elementului. 3rocesul de difuzare a
metalului 6picturii6 se intensific odat cu creterea nclzirii, producandu$se o e&olutie in
a&alan3.
#rcul de $ntrerupere ia natere chiar n zona EpicturiiE, unde masa topita contine un alia! cu
mare rezistivitate si deci unde incalzirea este mai puternic. ,cest arc topeste si restul lungimii
elementului fuzibil. .igurantele cu efect metalurgic au caracteristica de topire inerta (cu
intarzaiere)!
(n instalatiile electroenergetice se utilizeaza o larga gama de sigurante fuzi bile cu
capacitati de rupere medie si mare. ,stfel, industria romaneasca produce pentru medie putere
sigurante cu filet tip &", la care legaturile se fac in spatele panoului (la curentii nominali# -*, 1),
2++ ,, &' si &fi la care legaturile se e4ecuta in fata panoului pe care se monteaza soclul (-*, 1),
2++ ,, cu si fara capac de protectie.
2lementele principale ale sigurantelor fuziile tip cu filet sunt soclul, patronul (care are
incorporat elementul fuziil si firul de semmnalizare) si capacul (filetat pentru soclu)! Pentru
curentii de scurtcircuit de valoare mai redusa se e#ecuta sigurante tuulare de ?- si :E '!
Pentru protec1ia circuitelor la curen1i de scurtcircuit mari se e*ecut sigurante
fuzibile cu mare putere de rupere P!, alcatuite din patron (doua cutite de contact, fuzibil (cu
actiune rapida si ultrarapida si suport cu furci de contact.
(ntroducerea si scoaterea patronului din furci se realizeaza prin intermediul unui maner
izolant detasabil. ,ceasta operatie manuala se face cand prin barele circuitului nu e4ista curent.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1, din 40
,stfel se realizeaza sigurante fuzibile cu mare putere de rupere tip 637, pentru curent alternativ
de 2++, 2-*, 21+, -++, -*+, )2*, .++, *++, 1)+ , si pentru curent continuu de -*+, .++ ,.
=in punct de vedere al timpului de topire al fuzibilului e4ist ) categorii de sigurante 637#
$ normale sau rapide (g= , a=3 $ pentru protec?ia conductoarelor %
5 lent rapide ,gM , aM3 5 pentru protec?ia motoarelor %
5 ultra rapide ,gR , aR3 5 pentru protec?ia elementelor semiconductoare de putere.
"igurn?ele 637 sunt formate din urmtoarele elemente #

5 soclul ceramic $ are forma plata este prevazut la capete cu doua
contacte in forma de furca care au cite o borna de legatura

5 patronul 5 este din ceramic are forma paralelipipedic, este prevazut la capete cu dou
capace care au cate un contact n forma de cu?it.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1- din 40
3 anda fuziil prezint mai multe locuri %nguste (seciuni diminuate), care constituie zonele (a" %n
care anda fuziil se va topi la trecerea curentului de scurtcircuit! +n zona central (b" se depune
pe anda fuziil un alia% eutectic de staniu-plum ,, pentru otinerea efectului metalurgic! +n
aceasta zon, anda se va topi la trecerea unui curent de suprasarcina de (15' @ 10"=
9
, fr
%ns a limita amplitudinea curentului, dup o caracteristic dependent! In sc4im, curentul de
scurtcircuit va fi limitat (ca amplitudine) prin topirea elementului inlocuitor! 2lementul inlocuitor se
introduce in contactele fi#e prin cutitele de contact 1 si 2! 2lementul fuziil 3 este inconjurat de
nisipul de cua ', introdus prin virare %n carcasa din material ceramic 4! Introducerea i scoaterea
elementului fuziil %nFdin suport se realizeaz cu ajutorul unui maner izolant deta3abil!
>n concluzie# contactele sunt prevazute cu niste gheare pentru a putea fi prins patronul in
manerul izolator cu care se fi4eaza in soclu. (n interiorul patronului se afla fuzibilul lipit de cele
doua capace si incon!urat de nisip cuartos. Fanda fuzibila se deosebeste de la un tip la altul de
sigurante astfel#
$ la sigurantale lent5rapide banda este prevazuta cu punti si pe banda se aplica o
picatura de alia! staniu$plumb care formeaza cu arginul sau cuprul un alia! usor fuzibil.
&a suprasarcina fuzibilul se topeste in zona unde este adaosul iar la scurtcircuit fuzibilul se
topeste in zona puntii .
$ la
sigurantele ultrarapide banda este prevazut cu punti foarte inguste .
"igurantele cu mare putere
de rupere se fabrica in * marimi acoperind o gama de curenti nominali intre 1+ , si 2+++ ,.
"oclurile sigurantelor cu mare putere de rupere sunt de - categorii #
$ soclu de )2*, pentru fuzibile de #1'" > 1*." > .." > '." > !1'"
$ soclu de 1)+, pentru fuzibile de # ?.." > '.." > *!."4
Reguli de exploatare 7

$ marimea siguran?ei trebuie aleasa corect in functie de sectiunea conductorului prote!at

$ este interzisa inlocuirea fuzibilului cu fir de cupru necalibrat sau trecerea acestuia peste
patron
$ legaturile la bornele sigurantelor trebuie sa fie bine stranse pentru a evita incalzirea
acestora

$ sigurantele se amplaseaza $n partea
superioar a tablourilor electrice
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1. din 40

$ sigurantele vor fi prevazute cu capacele de protectie

$ alimentarea sigurantei se va face la piesa de contact, contactul filetat fiind conectat spre
receptor

$ introducerea patronului la sigurantele 637 se face numai cu manerul de protectie.

$ scoaterea sau introducerea patronului se face numai cu consumatorii decuplati.
Un pic de teorie pri@ind func6ionarea siguran6elor fuzibile
5ele mai frecvente deran!amente in instalatiile electrice se datoresc regimurilor de
supracuren1i.
"upracurentii sunt de doua feluri # de scurtcircuit > de sarcin4
Supracurentul de scurtcircuit 5 apare n momentul punerii n contact direct a dou puncte cu
poten?ial diferit, este de 1...2+ ori mai mare dec8t curentul nominal din circuitul respectiv i are
durata foarte scurt.
3entru a prote!a instala?ia la scurtcircuit se utilizeaz siguran6e fuzibile4
Supracurentul de sarcin 5 apare la func?ionarea n regim anormal a consumatorului, este cu
2...-+ ( mai mare dec8t curentul nominal i are durat ndelungat de ac?iune. 3entru a prote!a
instala?ia i consumatorul la suprasarcina se utilizeaz relee electromagnetice Ai siguran6e
fuzibile .
Siguran6ele fuzibile sunt prevzute cu un element fuzibil const8nd dintr$un fir sau o band
sub?ire din metal de o anumit sec?iune care se tope3te c8nd curentul care l strbate depete
valoarea pentru care a fost proiectat .
<uncionarea siguranelor fuzibile

Grice siguran fuzibil are dou regimuri de funcionare#
!egim permanent H c8nd curentul prin circuitul n care este conectat sigurana este mai
mic dec8t curentul minim de topire (= A =min top"+
!egim tranzitoriu de topire H ca regim condiionat de curenii de scurtcircuit, cureni
care depesc curentul minim de topire (= B =min top"+
'izic elementul fuzibil al siguranei este IngropatE ntr$un mediu de
nisip i cuar i se topete la depirea valorii curentului =min top
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 10 din 40
,apr8nd arcul electric, a crui stingere este condiionat de transferul cldurii de la plasm
ctre granulele de nisip. =in momentul n care firul metalic a!unge n stare lichid,
masa de lichid nu mai pstreaza forma geometric a firului, fiind supus deformrii, at8t din
cauza forelor electrodinamice n bucla parcurs de curent, c8t i din cauza forelor :orentz din
masa de lichid.
Procesul topirii fuzibilului sub actiunea curentului de scurtcircuit este schematizat n fig. de
mai !os. ,ici sunt ilustrate toate fazele (de la nclzirea solidului i p8n la vaporizarea metalului
topit, faze care permit evaluarea cu e4actitate a duratei fiecarei etape. ,stfel#

14 3e durata intervalului de timp (+ J t
2
are loc
nclzirea fuzibilului. =eoarece t
2
este foarte mic
(uzual, p8n n * ms se poate admite c n
acest interval de timp nu e4ist schimb de cldur
cu e4teriorul. 3rocesul nclzirii fuzibilului de la
temperatura K= + la temperatura de topire K =
K
2
este considerat adiabatic.
4 3e durata intervalului de timp (t
2
J t
-
fuzibilul
se topete n ntregime, iar temperatura se
pstreaz constant, la valoarea K
2
= K
top
. >n
acest interval de timp e4ist n echilibru termic at8t
metal solid, c8t i metal lichid (topit. 3rin urmare,
toat cldura primit de fuzibil va servi, sub form
de caldur latent de topire, doar la schimbarea strii de agregare a materialului fuzibilului.
!4 3e durata intervalului de timp (t
-
J t
)
metalul lichid se supranclzete de la temperatura
K
2
la temperatura de vaporizare K
-
= K
vap
.
>n realitate, arcul electric (n interiorul siguranei fuzibile se formeaz ntre picturile de metal
lichid, mult mai devreme dec8t dup momentul de timp t
3
(i anume, n intervalul de timp t
-
J
t
)
. E4plicaia apariiei arcului electric mai devreme este dat de faptul c n stare lichid fuzibilul
nu i mai poate conserva forma geometric.
8a protec/ia contra scurtcircuitelor, timpul scurs ntre momentul apari/iei curentului de scurtcircuit
i momentul formrii arcului electric (n interiorul siguranei fuzibile se numete Ldurat prearcL
(t
pa
.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 20 din 40

2
5aracteristic pentru func/ionarea la scurtcircuit a siguran/elor fuziile este procesul de limitare a
curentului electric, at8t ca durat, c8t i ca amplitudine. ,stfel, n fig. de mai jos (() este ilustrat
procesul de limitare a curentului de scurtcircuit simetric,
iar aceeai fig. ()) este reprezentat limitarea curentului de scurtcircuit asimetric (care are i
component aperiodic. 3e diagramele din figur s$au fcut urmatoarele notaii#

i
p
= curentul prezumat, definit ca acel curent care ar fi trecut prin circuit dac siguran/a fuziil ar
fi fost %nlocuit cu un conductor de impedan/ nul$
i
pt
= curentul prezumat taiat, definit ca valoarea instantanee a curentului prezumat in momentul
aparitiei arculuui electric$
i
l
> curentul limitat ce trece prin siguranta fuziila (ca valoare momentana), dupa amorsarea arcului electric$
i
lt
= curentul limitat taiat, definit ca valoarea instantanee ma#ima a curentului limitat$
t
pa
= durata prearc%
t
a
= durata de ardere a arcului electric$
t
pa
M t
a
= durata de functionare a sigurantei fuziile!
"e constat c dup topirea complet a elementului fuzibil (deci dup apari?ia arcului electric
curentul mai crete pu?in, ntruc8t rezisten?a electric a arcului este nc mic. >n ceea ce privete
durata prearc, aceasta este mai mare n cazul curentului de scurtcircuit asimetric, n compara?ie cu
scurtcircuitul simetric. Efectul limitativ al siguran?tei fuzibile este cu atat mai pronun?at cu c8t
valoarea nominal a curentului siguran?ei este mai mic, iar curentul de scurtcircuit este mai mare.
Evident, cu c8t limitarea curentului de scurtcircuit este mai pronun?at, cu at8t mai mari sunt
supratensiunile care apar n circuit.
;aracteristica de protectie a siguran6elor fuzibile
3rincipala caracteristic a unei sigurante fuzibile este caracteristica timp 4 curent, adica t
C f(=". Ea este numita Lcaracteristica de protec1ieL i reprezint dependenta timpului de actionare
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 21 din 40
Protectia cu sigurante fuzibile
+ zona caracteristicii termice
2 + zona caracteristicii de protectie
!aracteristica "e #rotectie t = f(I)
+ siguranta rapida, 2 + siguranta
lenta, ! + siguranta ultrarapida
al sigurantei fuziile (t) in functie de valoarea supracurentului (?*=
9
) la care fuziilul actioneaza (se
arde). ,stfel, in figura de mai !os s$au reprezentat ) tipuri de caracteristici de protectie, si anume#
$ curba 1 reprezinta caracteristica de protectie
specifica sigurantelor rapide si corespunde sigurantelor cu fuzibil dintr$
un singur metal (,g, 5u, cu sectiunea uniforma. "igurantele rapide sunt
utilizate pentru protectia circuitelor fara varfuri mari de sarcina (cabluri,
conductoare pentru iluminat etc.%
$ curba 2 reprezinta caracteristica de protectie
specifica sigurantelor lente (cu inertie, prin diferite metode, utilizate la
protectia circuitelor cu varfuri de curent (a motoarelor electrice, a
transformatoarelor electrice etc.%
$ curba 3 reprezinta caracteristica de protectie tipica sigurantelor
ultrarapide, realizate dintr$un singur material (cu gatuituri si perforatii.
,cestea sunt destinate protectiei elementelor semiconductoare (si a
echipamentelor cu
semiconductoare.

=eterminarea caracteristicii de protec?ie
corespunzatoare unui tip de siguranta fuzibila se face
prin ncercri (n curent continuu, pornind de
la starea rece a fuzibilului, iardurata (timpul) de
topire se considera prin valoarea medie a
masuratorilor (de la mai multe ncercri
e4perimentale succesive.
3rotectia instalatiilor electrice cu a!utorul sigurantelor fuzibile se face confruntand Lcaracteristica
termicaL a echipamentului prote!at cu Lcaracteristica de protectieL a sigurantei alese. (aracteristica
termica a unui echipament (dintr$o instalatie electrica este curba care reprezinta dependenta
dintre timpul in cursul caruia temperatura partii celei mai incalzite (a ec4ipamentului) atinge
valoarea limita admisiila D
adm
si valoarea intensitatii supracurentului (?*=
9
) care o produce.
In figura de mai sus (Protectia cu sigurante fuzibile ), n LzonaL 1 se afla caracteristica
termica a ec4ipamentului protejat, iar in LzonaL 2 se afla caracteristica de protectie a sigurantei
fuziile alese. 3ozitionarea ilustrata in fig.).. (unde zona ) este mereu sub zona ( caracterizeaza o
buna protectie a echipamentului electric avut in vedere. 3unctele care determina caracteristicile
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 22 din 40
LtermicaL si Lde protectieL sunt cuprinse in interiorul ariilor hasurate, ele fiind stabilite ca medii ale
multor determinari e4perimentale. =in cauza erorilor de masurare si de calibrare a elementelor
fuzibile, cat si datorita variatiei temperaturii mediului ambiant se impune ca, intotdeauna,
caracteristica de protectie a sigurantei fuziile sa nu fie prea apropiata de caracteristica termica a
ec4ipamentului protejat si, in nici un caz, cele doua caracteristici nu treuie sa se intersecteze NNN
;alibrarea sigurantelor
3rotectia cu sigurante se bazeaza pe efectul Goule la trecerea curentului electric prin fuzibil.
(n acest conte4t se definesc urmatoarele valori ale curentului#
(. (urentul nominal (al sigurantei fuziile este acea valoare a intensitatii
curentului la care fuzibilul poate functiona timp nelimitat, fara a se topi%
). (urentul minim de topire reprezinta valoarea minima a intensitatii curentului
care, trecand prin fuzibil, ii produce topirea (in regim permanent.
&a orice siguranta fuzibila de !oasa tensiune, intre cei doi curenti e4ista relatia#

1alirarea sigurantelor (adica stailirea valorii curentului , cat si alegerea lor se
face in raport de categoria consumatorului protejat si de valoarea caracteristica a curentului
consumatorului.
1. 3entru protec1ia liniiilor electrice aeriene care alimenteaza consumatori
casnici, curentul =
n sig
treuie ales mai mic decat curentul nominal =
n:
al liniei pentru regimul
permanent de functionare, utilizandu$se relatia#
,!
413
dupa care, se alege siguranta cu valoarea standardizata cea mai apropiata.
2. 3entru protectia motoarelor electrice se are in vedere supracurentul de pornire =
p
.
,stfel, in cazul pornirilor usoare se recomanda ca#
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 23 din 40
,
!43
pe cand in cazul motoarelor electrice cu porniri grele trebuie ca#
,!4
!3
3. 3entru protectia condensatoarelor destinate imbunatatirii factorului de putere se
recomanda relatia#


,!4?3
4. 3entru protectia elementelor semiconductoare se utilizeaza, in e4clusivitate,
numai sigurante ultrarapide, recomandandu$se relatia de calcul#


,!4'3
>n mod practic, la fiecare din cazurile prezentate mai sus, siguranta se alege (din seria constructiva
de sigurante fuziile) ca avand valoarea normalizata (standardizata) a curentuluicat mai apropiata de
valoarea calculata cu relatiile de apro#imare.
(n general, folosirea sigurantelor fuzibile prezinta o multitudine de avantaje te4nico-economice.
,stfel, sigurantele fuzibile sunt cele mai ieftine echipamente de protectie, nu necesita intretinere, nu
prezinta pericol de e4plozie sau incendiu, realizeaza intreruperea unui circuit electric mai rapid decat
intreruptoarele, limitand valoarea curentului de scurtcircuit. (n acelasi timp, principalele dezavantaje ale
utilizarii sigurantelor fuzibile sunt# timpul relativ mare pentru inlocuirea fuzibilului, o caracteristica de
protectie nereglabila si necontrolabila, o functionare influentata de temperatura mediului ambiant (si de
starile anterioare producerii scurtcircuitului, riscul deconectarii doar a unei singure faze etc.
5u toate acestea protectia cu sigurante fuzibile a instalatiilor, a motoarelor si a echipamentelor
electrice are o puternica sustinere economica, in unele cazuri ele putand inlocui aparate electrice sofisticate
si mult mai costisitoare.
:egea lui Eoule st la baza functionarii multor aparate electrocasnice. 3rimul e4emplu
este radiatorul electric . El are in interior o Es8rmE care se incalzeste la trecerea curentului
electric dega!and caldura in zilele friguroase de iarna. "imilar functioneaza i incalzirea apei
inmasinile de spalat, in boilerele electrice.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 24 din 40
=egea lui Boule7 8ucrul mecanic efectuat de campul electric coulomian pentru deplasarea
unei sarcini electrice intre doua puncte intre care s-a stailit o diferenta de potential este&
, (*.2.
unde am folosit pentru e4presia lui relatia (( 4 7 .,cest lucru mecanic se transforma in
energie cinetica a purtatorilor de sarcina, care datorita rezistentei intampinate la inaintare de
catre purtatorii de sarcina din partea mediului conductor, se transforma la randul ei in
caldura. ,stfel, legea lui Ooule sub forma macroscopica arata ca la trecerea unui curent continuu
de intensitate printr$un conductor de rezistenta , in timpul , se dega!a cantitatea de
caldura #
(*.2*
3entru a stabili forma microscopica a legii lui Ooule definim densitatea de energie
termica ca marimea ce e4prima caldura dega!ata in unitatea de volum si in unitatea de timp#
(*.21
5u notatiile din fig.. putem scrie , astfel ca formula (*.21 devine#
'olosind (*.2) obtinem#
(*.2P
"e observa ca in forma microscopica atat a legii Ghm (*.2), cat si Ooule (*.2P, in
membrul drept apare conductivitatea si intensitatea campului electric.
:egea lui Eoule sau legea transformrii energiei $n conductoare este o lege care arat c la
trecerea curentului electric prin conductoare energia electromagnetic (energia electric) se
transform %n cldur, datorit lucrului mecanic necesar deplasrii purttorilor moili de sarcin
electric!
9orma local (diferen/ial) a legii lui Goule se refer la puterea disipat su form de cldur %n
unitatea de volum a conductorului, p, care este egal cu produsul scalar al vectorilor intensitate
de cmp electric 2 i densitate de curent G, p > G-2, CFm
(
! +n curent continuu l %n curent
alternativ unde efectul pelicular este neglijail, se poate considera G > const!, deci /innd seama
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 2' din 40
de legea conduc/iei electrice G > H2 > 2FI, p > H2
)
> IG
)
, unde H este conductivitatea electric i
p - rezistivitatea conductorului!

9orma integral a legii lui Goule, pentru conductoare omogene, se o/ine prin integrarea puterii
specifice p pe %ntregul volum al conductorului, P> J (G2) dv > J G ds J 2dl > IK > K
)
F6 > i
)
6, C,
adic puterea disipat %ntr-un conductor de rezisten/ 6, parcurs de curentul I, este propor/ional
cu rezisten/a conductorului i cu ptratul curentului! 1ldura degajat %ntr-un interval de timp t
(energia transformat %n cldur) este L > IKt > K
)
tI6 > i
)
F6t, %n G!
=egea lui
&egea lui Ghm
Intensitatea curentului ce strabate un fir metalic este direct proportionala cu tensiunea
aplicata la capetele acestuia si in@ers proportionala cu rezistenta electrica a firului4 CDm in
instalatii electrice
G aplicatie clasica a legii lui Ghm in aparatura de masura
este ampermetrul analogic. ,cesta este de fapt un @oltmetru care
masoara tensiunea de la capetele unei sarme de nichelina calibrate.
5u cat creste curentul care strabate sarma, va creste
si tensiunea la capetele acesteia.
G aplicare a legii lui Ghm combinata cu legea lui Ooule in cazul protectiei instalatiilor
electrice este siguranta fuzibila. "iguranta fuzibila este folosita in instalatiile electrice pentru
protectia aparatelor conectate. Este o sarma calibrata cu rezistenta foarte mica si care in conditii
normale de functionare nu se incalzeste. 5and se aprinde un bec in camera, cu o apro4imare
foarte buna, prin siguranta trece un curent egal cu tensiunea de alimentare supra rezistenta
becului (fata de rezistenta becului, rezistenta sigurantei este negli!abila. Fecul are o rezistenta
electrica destul de mare. =aca apare un scurtcircuit in fasungul becului, toata tensiunea va
cadea doar pe siguranta. ,vand o rezistenta foarte mica va rezulta un curent foarte mare.
5urentul foarte mare, conform legii lui Ooule, determina o incalzire puternica a firului metalic
ducand la topirea lui. ,stfel circuitul se intrerupe.
G alta aplicare a legii lui Ghm este calculul grosimii conductorilor pentru traseele
instalatiilor electrice. (n functie de lungimea traseului necesar in cladiri si in functie de curentul
ce va strabate aceste fire, se dimensioneaza grosimea conductorului. ,stfel, cu cat creste
necesarul de curent si lungimea se mareste grosimea conductorului pentru a avea o rezistenta
mai mica. ,cest lucru este necesar pentru a preveni incalzirea (conform legii lui Ooule si pentru
a avea o cadere de tensiune cat mai mica pe fire (conform legii lui Ghm.
Sigurante automate
=ispozitive de protectie automate cilindrice si modulare
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 2, din 40
"iguranta automata
tip "2+2
(ntrerupator
automat 65F
monopolar(23
=enumirea din titlu e cea imprumutata de intrerupatoarele automate de
protectie(paralelipipedice, modulare, pe sina =(A de la vechile sigurante
automate (cilindrice, nurubate n locul sigurantelor fuzibile construite
ntr$o gam redus de curen?i si tensiuni, numai pt. intrebuintare casnic #
tip "2+2(soclu E-P, la curenti nominali de 1 ... -*, si capacitati de rupere
ma4. )/,%
siguran?a automat cilindric este o variant limitat de costurile reduse,
fiind incompatibil cu vreuna dintre functiile de protectie electrica
e4tinsa asupra locatarilor (75= sau aparatelor ("3=.
Intrerupatorul automat cost mai mult, dar merit toti banii% el include
dubla protec6ie # una termica ce$si face treaba la suprasarcina,
alta magnetica ce actioneaza instant la scurtcircuit ntrerupand circuitul
electric p8n la indepartarea scurtului chiar dac din incontien se
blocheaz cu o scobitoare ti!aQp8rghia ntreruptorului de pe partea
frontala a carcasei.
7aportul de pre? ini?ial pe care$l are cu siguran?a fuzibil se rstoarn n timp% n timp ce schimbi
la siguran?e arse sau in timp ce lucrezi la instalatia electrica% se numeste intrerupator automat
dar include si actionarea manual, dandu$?i posibilitatea intreruperii si rearmarii circuitului electric
oricand, de multe ori $ (zeci demii $ dar numai la probleme de protectie a instalatiei, nu pe post e
intrerupator general al circuitelor electrice, sa tragi 4eluM zilnic cand pleci de$acasa, pt. asta
e4ista dispozitive dedicate.
=enumirea internationala a intrerupatorului automat este M;E 5 ini (ircuit FreaNer pt. varianta
domestica si M;;E $ oulded (ase (ircuit FreaNer, inconstructia industriala.
M;E$urile se mai numesc disjunctoare magneto$termice monopolare sau multipolare, adica
actioneaza asupra uneia sau a mai multor cRi(poli de curent simultan $ in casa, de obicei doua,
'aza si Aul $, de aici si indicativele tehnice # 10 $ monopolar, 0 $ bipolar, 10F9('azaMAul $
ceva intre 23 si -3% acest ceva intre e dat de prezenta protectiei magneto$termice pe 'aza
respectiv absenta ei pe conductorul de Aul% mai e4ista variantele )3, .3, sau )3MA pt. circuite
electrice trifazate, mai rare in locuintele obisnuite.
,sadar # 10 intrerupe firul pe care este montat $ 'aza sau Aul, 10F9 si 0 intrerup ambele fire
simultan, avand solidare ti!ele celor doua intrerupatoare, cu diferenta ca, in timp ce 0 are doua
circuite magneto$termice, cate unul pe fiecare fir, 10F9 are un singur circuit de protectie, pe
'aza, Aulul fiind un simplu intrerupator agatat si deconectat odata cu 'aza.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 2- din 40
=ou ntrerupatoare 23 identice, din cauza dispersiei parametrilor $ a minorelor
diferente de materialQconstructie, a tolerantelor admise $ nu vor reactiona
niciodata similar la o problema in reteaua electrica $ unul va sari, de obicei,
inaintea celuilalt, atunci cand sunt puse $ unul pe 'aza, altul pe Aul $ sa prote!eze
acelasi circuit % si cand esti locatar la bloc, unde$s oiceie cate ordeie, iar
administratorul(om voluntar, bun la toate dar in niciuna specialist isi baga
nasul prin panoul electric din palier ca sa puna ordine in 4aos sau viceversa %#
intreruptoarele 23 nu sunt recomandate in apartament, din contra, trebuiesc
evitate% in caz ca sunt de!a montate, se pot inlocui direct, fara modificari de
spatiu in panou, cu intrerupatoarele de tip 23MA care intrerup complet circuitul,
'aza si Aul, cu conditia necesara si suficienta a respectarii instructiunilor de
montare $ 'aza si Aulul in gaurile destinate lor (Aulul marcat cu A.
37(A5(3(D& =E 'DA5S(GA,7E ,& E"(TD7,ASE&G7 ,D:G6,:EE (>ntreruptor automat
3rincipiul de functionare se bazeaza pe declansarea unui dispozitiv (intrerupator cu a!utorul unei
forte electromagnetice . 3robabil ca mai stim din clasa a saptea un efect al curentului electric
numitUefectul electromagneticU . =aca printr$un conductor circula un curent electric , in !urul
conductorului respectiv se formeaza un camp electromagnetic care e direct proportonal cu
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 2. din 40
intensitatea curentului ce trece prin conductorul respectiv . &a o siguranta buna , acesta bobina
impreuna cu restul dispozitivului de declansare sunt foarte bine calibrate fata de cele fabricate pe
UvaporUcare de multe ori se dovedesc a fi doar un UintrerupatorU manual nu unul automat N
Dn 1ntreruptor automat este un comutator electric automat
destinat s prote!eze circuitele electrice
mpotriva scurtcircuitelor, astfel nc8t circuitul prote!at s nu
sufere stricciuni din cauza efectelor termice provocate de
un curent mai mare dec8t cel nominal. "pre deosebire
de siguran?ele electrice fuzibile, care dup fiecare
declanare trebuie nlocuite (deoarece se arde fuzibilul,
ntreruptoarele automate trebuie doar reanclanate manual
dup nlturarea defectului sau ncetarea strii de
suprasarcin, aceasta deosebindu$le de siguran?ele
automate care reanclaneaz singure n cazurile men?ionate.
>ntreruptoarele automate e4ist ntr$o larg diversitate de
mrimi, de la ntreruptoare miniatur p8n la ntreruptoare
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 20 din 40
de foarte mari dimensiuni, folosite la tensiuni foarte nalte (e.g. .++/9. Aumrul de poli poate fi
2, 2MA, -, -MA, ), )MA,.3
Modul de func6ionare
Releul magnetic Ai releul termic
1ura de func/ionare a unui %ntreruptor automat cu protec/ie magnetic i termic
>ntreruptoarele au n construc?ie un releu electromagnetic, care comand declanri foarte
rapide n caz de scurtcircuit, care este, de altfel, i func?ia principal a ntreruptoarelor. 5urentul
releului este reglabil, i se alege mai mare dec8t al supracuren?ilor temporari de scurt durat,
cum ar fi cei ce apar la pornirea motoarelor
electrice.
>ntreruptoarele sunt fi prevzute i cu un releu
termic. ,cesta func?ioneaz pe principiul
termo$bi$metalului, oferind o protec?ie
temporizat la deschidere, n func?ie de
suprasarcin.
>ntreruptoarele automate pot fi prevzute i
cu releu de detec6ie al curen6ilor reziduali,
numit i protec?ie diferen?ial, care detecteaz
posibilele scurgeri de curent spre e4teriorul
circuitului. ,ceast protec?ie msoar suma
curen?ilor prin cele trei faze, care n condi?ii
normale trebuie s fie zero, orice alt valoare
(peste un anumit prag reglabil duc8nd la
alarmare sau ntreruperea circuitului.
=ei ntreruptoarele pot avea i func?ia de pornireQoprire a consumatorului, acest regim de
func?ionare nu este recomandat, deoarece, constructiv, din cauza arcului electric (provocat ntre
contactele sale metalice $ la deschidere$ i care dezvolt mult cldur, ele sunt concepute
pentru un numr redus de comutri.
"rcul electric
>n primele momente ale unui scurtcircuit sau al unei stri de suprasarcin (neadmisibil,
ntreruptorul i circuitul prote!at sunt strbtute de un supracurent mult peste cel nominal. 58nd
se deschid contactele ntreruptorului, ntre ele se formeaz un arc electric. 7olul de stingere a
acestui arc revine camerei de stingere a ntreruptorului. >ntreruptoarele automate folosite la
tensiuni mari au ca mediu de stingere a arcului electric# vidul, gaze inerte, (he4afluorura de sulf H
"'
1
un gaz puternic electronegativ sau uleiul dielectric.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 30 din 40
>ntreruptoarele moderne sunt construite cu limitare de curent (curent ma4im admisibil, astfel c
n cazul unui scurtcircuit sau suprasarcini neadmisibile, curentul nu poate atinge valoarea
ma4im teoretic. 5urentul ma4im pe care l poate ntrerupe un ntreruptor poart numele
de capacitate de rupere. >n caz de depire a acestui curent, ntreruptorul, dei declaneaz,
datorit puterii electrice e4cesive conduse prin circuit este posibil s nu reueasc s sting
arcul electric format ntre contactele sale, curentul de scurtcircuit (sau cel limitat circul8nd n
continuare, put8ndu$se produce avarii serioase n instala?ia prote!at, respectiv el nsui se
poate defecta sau i micoreaz considerabil durata de via?.
;urentul nominal
"tandardul interna?ional (E5 1+0V0$2 definete curentul nominal (I
n
al ntreruptoarelor
automate de uz casnic ca fiind curentul la care acesta poate func?iona nentrerupt (la o
temperatur ambiant de )+ W5. 9alorile uzuale ale curentului nominal al ntreruptoarelor sunt#
1,, 2+,, 21,, -*,, )-,, .+,, *+,, 1),, 0+,, 2++,, 21+,, -*+,, .++,, 1)+,, 0++,, 2+++,,
2-*+,, 21++,, -*++,, etc. =in punct de vedere al curentului magnetic ((
m
, ntreruptoarele sunt
din categoria IFE ((
m
= )J* (
n
, I5E ((
m
= *J2+ (
n
sau I=E ((
m
= 2+J-+ (
n
.
&a alegerea unui ntreruptor trebuie s respecte criteriile de selectivitate, adic s nu ntrerup,
n caz de defect, naintea unui alt ntreruptor situal n aval, i nici dup unul situat n amonte.
"electivitatea poate fi de curent sau de timp.
Siguran1e automate
3efiniia .igurante automate& - .iguranta automata este un dispozitiv de comutare, care poate fi
acionat manual, ct i automat pentru controlul i protecia sistemului de energie electric ,
respectiv! 1a moderne ocup sistemului de alimentare cu cureni mari, atenia spaial ar treui
s se acorde %n proiectarea de %ntreruptor de circuit de %ntrerupere %n condiii de siguran de
arc produs %n timpul funcionrii %ntreruptorului! 'cest lucru a fost definiiei de az a
%ntreruptorului!
=ntroducere $n Sigurante automate
.istemul de putere modern ocupa de reteaua de mare putere i un numr mare de c4ipamente
electrice asociate! +n timpul vina scurt-circuit sau orice alte tipuri de defect electric aceste
ec4ipamente, precum i reeaua de alimentare sufer un stres mare de curent %n ele, care poate
duce la deteriorarea ec4ipamentelor i reelelor permanent vina sigurante automate! Pentru
salvarea acestor ec4ipamente i reelele electrice curentului de defect treuie eliminate din
sistem ct mai repede posiil sigurante automate! 3in nou, dup ce vina este eliminat, sistemul
treuie s vin la starea sa normal de lucru ct mai curnd posiil, pentru alimentarea cu
energie fiaile de calitate la care primesc capete! +n plus fa de faptul c pentru control
corespunztoare a sistemului de putere, sunt necesare diferite operaii de comutare s fie
efectuate!
3eci, pentru timp deconectarea i reconectarea diferite pri ale reelei sistemului de
putere de protecie i de control, treuie s e#iste un tip special de dispozitive de comutare, care
pot fi operate %n condiii de siguran %n condiii foarte mare care transport curent sigurante
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 31 din 40
automate! +n timpul %ntreruperii de curent foarte mare, nu ar fi arc mare %ntre contacte de
comutare, deci treuie avut grij pentru a potoli aceste arce %n condiii de siguran!
+ntreruptorul de circuit este dispozitiv special, care face toate operatiunile de comutare
necesare %n stare transport curent! 'ceasta a fost introducerea de az pentru intrerupator
Principiul de lucru al .igurante automate .igurante automate const %n principal de contacte fi#e
i contacte %n micare! +n mod normal OlaO starea de disjunctor, aceste dou contacte sunt
conectate fizic %ntre ele datorit presiunii mecanice aplicate pe contactele moile! 2#ist un
aranjament stocat energie potenial %n mecanismul de funcionare al %ntreruptorului care se
realizeaz dac trecerea semnal dat la %ntreruptor sigurante automate! Potenialul de energie
poate fi stocat %n %ntreruptor de moduri diferite, cum ar fi prin deformarea arc de metal, cu aer
comprimat, sau de presiune 4Pdrolic!
3ar, indiferent de sursa de energie potenial, aceasta treuie s fie elierat %n timpul
funcionrii! 6elaese a potenialului energetic face alunecare de contact de micare la modul
e#trem de rapid! 7oate %ntreruptor au oine de operare (oine de declanare i oin de
aproape), ori de cte ori aceste oine sunt alimentate de comutare puls, pistonul interiorul lor
deplasate! 'ceasta oina pistonul de operare este de oicei ataat mecanismului de
funcionare de disjunctor, ca urmare energia potenial stocat mecanic %n mecanismul
%ntreruptor este elierat %n forme de energie cinetic, ceea ce face ca contactul moil s treac,
aceste contacte deplaseaz fi#at mecanic printr-un aranjament de viteze cu mecanismul de
funcionare sigurante automate!
3up un ciclu de funcionare de disjunctor energia total stocat este elierat i, prin
urmare, energia potenial din nou stocat %n mecanismul de funcionare al %ntreruptorului cu
ajutorul arcului motor sau compresor de aer sau prin orice alte mijloace! Pana acum am discutat
despre principiul de lucru mecanic de sigurante automate! 3ar e#ist caracteristicile electrice ale
unui %ntreruptor de circuit, care, de asemenea, treuie s se ia %n considerare %n aceast
discuie de funcionare a %ntreruptorului!
Sigurante automate 4 8ntreruptorul de circuit treuie s efectueze mare putere
nominal sau defect! 'vnd %n vedere aceast putere mare nu este %ntotdeauna arc electric
periculos de mare %ntre contacte %n micare i de contact fi# %n timpul funcionrii sigurante
automate! 3in nou, aa cum am discutat mai devreme arcului
%n circuitul de %ntreruptor poate fi stingerea %n condiii de
siguran %n cazul %n care puterea dielectrica dintre contactele
de transport al curentului %ntreruptor crete rapid %n fiecare
trecere de curent alternativ curent zero!
Sigurante automate generale
6igiditatea dielectric a mass-media %n %ntre contacte poate fi
crescut %ntr-un numr de moduri, cum ar fi prin comprimarea
mass-media arc ionizate de la comprimarea accelereaza
procesul de deionizare de mass-media, de rcire mass-media
arc de la rcire crete rezistena de cale arcuri electrice sau
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 32 din 40
prin %nlocuirea mass-media arc ionizate de gaze proaspete! Prin urmare, un numr de procedee
de clire cu arc s fie implicai %n funcionarea %ntreruptorului sigurante automate
"iguranele din gamele *"X.., *"3.. permit montarea de contacte au4iliare.
"iguranele din gama *"O.. nu permit montarea de contacte au4iliare.
Sigurane bipolare+
Sigurane tripolare (ntrerupatoare combinate
automate M diferentiale 23 M A, curba 5, 1 /,, )+
m,, tip ,5.
(ntreruptoare diferentiale .3, )+ J )++ m,, tip ,5.
=is!unctorul asigur protecia unei instalaii
mpotriva suprasarcinilor (dis!unctorul termic,
scurtcircuitelor (dis!unctorul electromagnetic,
defectelor de izolaie, prin intermediul releelor
termice iQsau electromagnetice ncorporate. 3ot
ndeplini i funcia de separare. ,ceste aparate
stabilesc, suporta i ntrerup cureni normali i
cureni de scurtcircuit, i sunt de obicei instalate la
nceputul unei instalaii electrice.
3e scurt, ntr$o instalaie electric, dis!unctoarele
au acelai efect ca i siguranele fuzibile, cu
urmtoarele diferene#
$ acionarea nu duce la distrugerea lor
$ n funcie de tipul constructiv, pot supraveghea
unul sau mai muli parametri
$ sunt mult mai eficiente dec8t siguranele din
punctul de vedere al proteciei omului
$ pot suporta un timp determinat o suprasarcin
3rincipalele caracteristici ale unui dis!unctor#
$ tensiunea nominal
$ curentul nominal (curentul permanent
$ curentul de regal! $ curentul ma4im suportat fr
declanare
$ curentul de rupere (curent de funcionare $ curentul care provoac declanarea
$ capacitatea de rupere $ cel mai mare curent de scurtcircuit pe care dis!unctorul l poate
ntrerupe, la o tensiune dat
$ capacitatea de limitare $ capacitatea dis!unctorului de a nu lsa s treac dec8t un curent
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 33 din 40
inferior celui de scurtcircuit
$ numrul de poli
:ipuri de dis!unctoare#
$ =is!unctor cu releu termic $3rincipala utilizare# asigurarea proteciei conductoarelor unui circuit
contra suprasarcinilor .
$ =is!unctorul magnetic $ 3rincipala utilizare# protecia
echipamentelor electrice contra defectelor (suprasarcin,
scurtcircuit, lips tensiune,etc.
$ =is!unctor electromagnetic $ >nglobeaz cele dou tipuri
de dis!unctoare amintite mai sus, magnetic pentru protecia
la scurtcircuit, termic pentru protecia la suprasarcin.
$ =is!unctorul diferenial $ ,sigura protecia oamenilor contra
contactului indirect% poate fi folosit ca protecie suplimentar
a echipamentelor contra curenilor de fug generai de un
contact imperfect, de un defect de izolaie, etc.
=is!unctoarele pentru motoare asigur comanda local i
protecia motoarelor electrice trifazate. ,u capacitate de rupere de p8n la 2* /, i cureni
nominali ntre +,21, si )-,, curentul put8nd fi reglabil.
;e este o siguranta fuzibilaG "stazi pare un lucru simplu si e@ident insa pana sa se ajunga
la a realiza sigurantele fuzibile multa transpiratie a curs in laboratoarele de cercetare4
Haideti sa @edem cum functioneaza si cum e folosita in instalatiile electrice4

Poz 4 Siguranta fuzibila in instalatii
electrice
,sa cum stim din legea lui Eoule ((aldura
dega%ata la trecerea curentului electric printr4
un conductor este direct proportionala cu
patratul intensitatii curentului5 cu rezistenta
conductorului si cu durata trecerii curentului"
la trecerea
unui curent
electric printr$
un conductor se dega!a caldura. ,tat de multa caldura incat poate
duce chiar la topirea conductorului. Fine, si la ce ne a!uta acest
lucruY
7ealizarea sigurantei fuzibile a plecat de la nevoia prote!arii
aparaturii electrice conectate atunci cand apare un curent mai mare
decat cel ma4im admis sau un scurtcircuit in instala?ie. 3entru a
prote!a aparatura electrocasnica am avea nevoie ca in aceste situatii sa se intrerupa alimentarea
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 34 din 40
cu energie electrica. ,ici intervine siguranta fuzibil. Ea este de fapt un fir subtire calibrat sa
suporte fara sa se topeasca un curent ma4im inscris pe ea. &a un curent mai mare sau la un
curent de scurtcircuit se topeste. (n general, instalatia electrica este fcut astfel nc8t toate
aparatele sunt conectate in paralel. "iguranta fuzibila este conectata apoi in serie cu
consumatorii.
,adar, c8nd montm un corp de iluminat trebuie sa scoatem sigurantele din panou pentru a
intrerupe alimentarea cu energie pentru tot circuitul. "iguranta fuzibila este folosita atat in
instalatiile electrice cat si in interiorul aparaturii elctrocasnice. G regsim i n tabloul electric al
autoturismelor sau al altor masini. (n cazul modelelor pentru instalatii electrice ea este prote!ata
de un invelis de ceramica, in cazul celor de autoturisme sunt incapsulate in plastic sau fi4ate pe
un suport ceramic. 3entru cazul obisnuit al instalatiilor casnice, sunt disponibile sigurante fuzibile
calibrate la un curent de 2+, (2+ amperi sau 21, pentru iluminat si -+, sau -*, pentru prize.
Poz 4 =n&elisul ceramic al sigurantei
fuzibile
,sa dar, un lucru UsimpluU dar important.
5hiar daca astazi in cadrul instalatiilor
electrice rezidentiale se folosesc
preponderent sigurantele automate, cele
fuzibile sunt plasate in amontele circuitului.
,vand un timp mai mare de raspuns in
cazul curentului de scurtcircuit, permit
astfel decuplarea celor automate fara a se
UardeU decat atunci cand cele automate nu
decupleaza. "e obtine astfel si o protectie
fata de riscul tehnologic prin folosirea unor tehnologii diferite# cele automate si cele fuzibile.
=ntrebari si raspunsuri despre sigurante fuzibile in instalatiile electrice:
Intrebare7 2a de cGestia aia alba care seamana cu sarea de ce n4ai po&estitH
!aspuns: Intr-adevar, este vora de un nisip care are rol de dielectric (izolator electric) si in plus preia o parte
din caldura disipata de firul rezistiv!
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 3' din 40
G alta aplicare a legii lui Ooule este siguranta fuzibila, cresterea curentului care strabate
siguranta fiind determinata de legea lui Ghm. ,stfel, daca prin siguranta fuzibila trece in mod
normal un curent mic, in cazul in care apare un curent de suprasarcina ea se incalzeste si se
topeste, intrerupand astfel circuitul.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 3, din 40
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 3- din 40
8ransformatoare de joas tensiune
:ransformatorul este un aparat static cu dou sau mai multe nfurri, care, prin inducie
magnetic, transform un sistem de curent i tensiune alternativ ntr$un alt sistem uzual de
curent i tensiune, de obicei la valori diferite i la aceeai frecven, n scopul transmiterii i
distribuiei cu pierderi minime de energie electric n curent alternativ.
:ransformatoarele de tensiune sunt utilizate
pentru transformarea valorii de tensiune primare
ntr$o tensiune secundar, cerut de standarde.
,ceste tensiuni sunt corespunztoare pentru
echipamentele de msur i protecie.
:ransformatoarele sunt folosite n sistemul de
msur din staiile electrice i pentru msurri
uzuale i protecii din reelele trifazate ale
instalaiilor
interioare. Ele se
folosesc n
celulele de
comutare sau n
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 3. din 40
cabinele de comutare din staii, unde aceste tipuri de transformatoare sunt potrivite sau
aplicabile.
:ransformatoare de curent pentru masurare tip suport de interior.
:ransformatoarele de curent tip 5:A4.44.444 sunt turnate in rasina epo4idica sub vid si sunt
destinate utilizarii la interior pentru masura si protectie, in echipamente de medie tensiune cu
nivel de izolatie de 2- sau -. /9.
:ransformatoare monopolare de tensiune pentru masurare de interior. Aumarul infasurarilor
secundare poate fi de 2, - sau ) in functie de putere si clasa de precizie. :erminalul ZAE al
infasurarii primare, terminalele ZnE si ZdnE ale infasurarilor secundare, se vor conectata obligatoriu
la impamantare. 5one4iunile la infasurarile secundare se fac in interiorul unei cutii de borne,
prevazuta cu un capac transparent sigilabil si presetupe de trecere.
:ransformatorul poate functiona in orice pozitie.
:ensiunea in infasurararea primara poate avea valoarea de 1Q[), 2+Q[) sau -+Q[) /9.
,lte valori pentru tensiunea primara pot fi asigurate la cerere.
:ensiunea infasurarilor secundare poate fi 2++Q[) 9 pentru masura si 2++#) 9 pentru protectie,
sau cu alte valori la cerere.
3uterea insumata a infasurarilor secundare poate fi de ma4im 2P+ 9, sau -++ 9,.
5lasa de precizie a infasurarilor de masura poate fi +,-%+,*% 2 sau ) pentru valori ale sarcinii
cuprinse intre
-* C 2++ \ si pentru valori ale tensiunii nominale primare cuprinse intre 0+ C 2-+ \.
5lasa de precizie a infasurarilor de protectie poate fi )3 sau 13.
:ransformatoare pentru servicii au4iliare $ 3entru utilizare la interior.
:ensiunea infasurarii secundare poate fi 2++ 9, --+ 9, -)+ 9, sau cu alte valori la cerere.
Este obligatorie utilizarea unor dispositive de protectie, atat in primar cat si in secundar.
,ltitudine# ma4im 2+++ m.
:emperatura ambianta de lucru# $ -* C M .+o5.
:emperatura de depozitare# $ .+ C M .+o5.
2. :ransformatoare monofazate%
$ "(7(D" .am de siguran?, de control i de alimentare
transformatoare%
$ "(7(D" .am siguran? i de re?ea transformatoare%
$ "(7(D" .am, .,: de izolare, de control i
transformatoare de re?ea%
$ "(7(D" .,: transformatoare de separare pentru
furnizarea de spa?ii medicale.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 30 din 40
-. :ransformatoare trifazate%
$ =e siguran?, de izolare, de control i de alimentare transformatoare%
$ "(7(D" .,3, .,D izolarea, controlul i transformatoare de re?ea%
$ :ransformatoare de putere%
$ "(7(D" .FD potrivire transformatoare%
$ "(7(D" .FD potrivire transformatoare in 5urs de omologare%
$ :ransformatoare cu tensiuni selectabile%
). "ursa de alimentare nestabilizate#
$ "(7(D" .,9-, .,9. surse de alimentare,filtrate, monofazat.
$ "(7(D" .,9), .,9* surse de alimentare, filtrate, cu trei faze.
$ "(7(D" .,9V0 alimentare cu energie electric, nefiltrat, monofazat.
$ "(7(D" .,9V1 alimentare cu energie electric, nefiltrate, cu trei faze.
.. "erse de alimentare stabilizate%
$ &GTGN3o]er, 6onofazat%
$ "(:G3 compact, monofazat%
$ "(:G3 smart, o singur faz i cu trei faze%
$ "(:G3 modulare de unit?i de baz -. 9, o singur faz, cu dou faze i cu trei faze%
$ =5$D3" surse de alimentare nentreruptibil.
3roducatori# "iemens, Eaton (6oeller Electric, "chneider.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 40 din 40