Sunteți pe pagina 1din 124

MODULUL 3

SUPORT DE CURS
ELECTRICIAN N CONSTRUCII

Cod COR: 713701


Nivelul de instruire: 2 (studii medii)

2014

FFoorrm
maattoorr:: iinngg .. G Buuccttaarruu
Ghheeoorrgghhee B

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 1 din 124
ntreinerea instalaiilor electrice
de joas tensiune

ntreinerea mainilor i aparatelor de joas tensiune Pag.03

ntreinerea instalaiilor i aparatelor de joas tensiune Pag.43

ntreinerea instalaiilor electrice de cureni slabi Pag.82

Remedierea defeciunilor aprute la instalaiile electrice Pag.93

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 2 din 124
ntreinerea mainilor i aparatelor de joas tensiune
EXPLOATAREA , INTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIILOR ELECTRICE.

In timpul exploatarii instalatiile electrice trebuie sa functioneze la parametrii pentru care au


fost concepute , lucru care este posibil doar daca instalatiile sunt sub un control permanent. Pe
langa uzura care intervine de-a lungul timpului, instalatiile electrice mai sunt supuse unor
solicitari suplimentare cum ar fi :
- solicitari mecanice , datorate specificului procesului tehnologic , vibratiilor sau loviturilor
- solicitari termice , datorate supraincarcarii la care sunt supuse receptoarele electrice
In urma acestor solicitari apar defecte care se pot manifesta in urmatoarele moduri :

1.Intreruperea circuitului electric pe un anumit traseu , care poate fi cauzata de :


- topirea fuzibilului sigurantei fuzibile - datorita unui scurtcircuit pe circuitul de lumina sau
un scurtcircuit ori o suprasarcina pe circuitul de prize.
Pentru inlaturarea defectului se urmareste traseul circuitului electric cautandu-se locul unde s-a
produs scurtcircuitul , se inlatura scurtcircuitul dupa care se schimba patronul sigurantei fuzibile
- slabirea unei legaturi electrice - datorita unui contact imperfect la o doza de ramificatie
sau un aparat electric.

2. Defecte de izolatie - apar datorita imbatranirii izolatiei conductelor respective, cele mai
expuse fiind conductele solicitate la variatii mari de temperatura. Defectul se observa cu
ochiul liber , iar pentru remediere se intrerupe alimentarea cu tensiune a traseului respectiv dupa
care se inlocuieste portiunea defecta sau daca este cazul tot traseul functie de suprafata
deteriorata.

3. Defecte in tablouri electrice - se pot datora supraancarcarii ; scurtcircuite prelungite ;


loviturilor mecanice ; patrunderii unor corpuri straine care pot provoca scurtcircuite sau incendii.
Cele mai frecvente defecte care pot apare sunt:
- slabirea unei legaturi electrice dintr-o clema sau borna de prindere - care se remediaza
prin strangerea suruburilor respective
- deteriorarea clemelor sau bornelor de prindere - care se inlocuiesc dupa care se refac
legaturile electrice respective

4.Defecte la corpurile de iluminat pot fi :


- arderea lampii. Se inlocuieste lampa arsa fara a demonta corpul de pe pozitie
- deteriorarea starterului la corpurile de iluminat fluorescente - caz in care lampa nu se
aprinde sau descarcarea nu este stabila. Se inlocuieste starterul cu unul nou de aceeasi valoare
fara a demonta corpul de iluminat.
- defectarea balastului -caz in care lampa nu amorseaza sau se aude in interior un bazait.
Balastul se schimba cu unul nou de aceeasi putere.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 3 din 124
5. Defecte la prize - apar in cazul supraincarcarii prizei prin racordarea la aceasta a unui
consumator mai mare de 2000 W sausolicitarilor mecanice repetate datorita introducerii si
scoaterii repetate a fiselor din priza.
Aceste solicitari duc la incalzirea excesiva a prizei care provoaca topirea sau arderea acesteia si
la lipsa de stabilitate a prizei prin slabirea suruburilor de prindere in doza.
Pentru a prevenii aceste defecte se strang bine suruburile de la clemele de legatura , se strang
bine suruburile ghearelor de fixare a prizei in doza si se evita conectarea la priza a unui
consumator de putere mai mare de 2Kw
NTSM si PSI care trebuiesc respectate :
- personalul care lucreaza in instalatii trebuie sa foloseasca obligatoriu mijloacele
individuale de protectie impotriva electrocutarii si actiunii arcului electric care sunt :
- mijloace de protectie izolante -care sunt scule cu manere izolante , manusi ,
cizme , covoare electroizolante
- indicatoare mobile de tensiune - cu care verifica prezenta sau lupsa tensiunii
- placi avertizoare - care au rolul de a informa prin inscriptiile care le au o serie de
activitati care se executa sau trebuie executate si a interzice o anumita manevra

MSURI DE PROTECIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALAIILOR I ECHIPAMENTELOR


ELECTRICE
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a
unui curent periculos prin corpul omului.
Masurile, amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul
muncitor din toate domeniile de activitate.
Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt:
Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se
realizeaza prin:
amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente
electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel, normele prevad ca inaltimea
minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M, la traversarea
partilor carosabile de 6M, iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un
gabarit mai mare, aceasta inaltime se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective.
Izolarea electrica a conductoarelor;
Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant;
Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se distanta impusa
pana la elementele sub tensiune. qs866b1558essn

La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric, sunt obligatorii:


varificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de incperea lucrului;
evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a
deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 4 din 124
menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc de munca in altul,
pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu va fi purtata tinandu-se de acest
cablu;
evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si in locurile de
depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin
ingropare, acoperire, cu scanduri sau suspendate;
interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii motorului sau
lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteua electrica.
Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare. Mijloacele
de protectie individuala se intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea
electrocutarii prin atingere directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si
auxiliare.

Mijloacele principale de protectie constau din:


tije electroizolante,
clesti izolanti si scule cu manere izolante. Izolatia acestor mijloace suporta tensiunea de
regim a instalatiei in conditii sigure; cu ajutorul lor este permisa atingerea partilor
conductoare de curent aflate sub tensiune.

Mijloacele auxiliare de protectie constau din:


o echipament de protectie (manusi, cizme, galosi electroizolanti),
o covorase de cauciuc, platforme si gratare cu picioruse electroizolante din portelan etc.
Aceste mijloace nu pot realiza insa singure securitatea impotriva electrocutarilor.
Intotdeauna este necesara folosirea simultana cel putin a unui mijloc principal si a unuia auxiliar.

Mijloacele de avertizare constau din


placi avertizoare,
indicatoare de seuritate (stabilita prin standarde si care contin indicatii de atentionare),
ingradiri provizorii prevazute si cu placute etc.
Acestea nu izoleaza, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se
apropie de punctele de lucru periculoase.

Deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor
scurgeri de curent periculoase. Se aplica mai ales la instalatiile electrice care functioneaza cu
punctul neutru al sursei de alimentare izolat fata de pamant.

Mentionand faptul ca un curent de defect 300-500A poate deveni in anumite conditii, un factor
provocator de incendii, aparatul prezentat asigura protectia si impotriva acestui pericol.

Intreruptorul este prevazut cu carcase izolante, si este echipat cu declansatoare termice,


electromagnetice si releu de protectie la curenti de defect.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 5 din 124
Separarea de protectie se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie. Prin acesta, se
urmareste crearea unui circuit izolat fata de pamant, pentru alimentarea echipamentelor electrice,
la care trebuie inlaturat pericolul de electrocutare.

In cazul uni defect, intensitatea curentului care se inchide prin om este foarte mica, deoarece
trebuie sa treaca prin izolatia care are o rezistenta foarte mare.

Conditiile principale care trebuie indeplinite de o protectie prin separare sunt:


la un transformator de separatie sa nu se poata conecta dacat un singur utilaj;
izolatia conductorului de alimentare sa fie intotdeuna in stare buna, pentru a fi exclusa
posibilitatea aparitii unui curent de punere la pamant de valoare mare.

Izolarea suplimentara de protectie consta in executarea unei izolari suplimentare fata de izolarea
obtinuta de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice si electrice impuse izolarii de
lucru.
Izolarea suplimentara de protectie se poate realiza prin:
aplicarea unei izolari suplimentare intre izolatia obisnuita de lucru si elementele bune
conducatoare de electricitate ale utilajului;
aplicarea unei izolatii exterioare pe carcasa utilajului electric;
izolarea amplasamentului muncitorului fata de pamant.

Protectia prin legarea la pamant este folosita pentru asigurarea personalului contra electrocutarii
prin atingerea achipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din circuitele de lucru, dar care pot
intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolatie.

Elementele care se leaga la pamant sut urmatoarele:


carcasele si postamentele utilajelor, masinilor si ale apartelor electrice,
scheletele metalicecare sustin instaltiile electrice de distributie,
carcasele tablourilor de distributie si ale tablourilor de comanda,
corpurile mansoanelor de calibru si mantalele electrice ale cablurilor, conductoarele de
protectie ale liniilor electrice de transport etc.

Instalatia de legare la pamant consta din conductoarele de legare la pamant si priza de pamant,
formata din electrozi. Prizele de paman verticale sau orizontale se realizeaza astfel incat
diferenta de potential la care ar putea fi expus muncitorul prin atingere directa sa nu fie mai mare
de 40V.
In general, pentru a se realiza o priza buna, cu rezistenta mica, elementele ei metalice se vor
ingropa la o adancime de peste 1M, in pamantul bun conducator de electricitate, bine umezit si
batut.
Sistemul de priza (legare la pamant) separata pentru fiecare utilaj prezinta urmatoarele
dezavantaje: este costisitor (cantitati mari de materiale si manopera); unele utilaje
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 6 din 124
(transformatoare de sudura, benzi transportoare etc.) se muta frecvent dintr-un loc in altul;
legatura este de multe ori incorect executata datorita caracterului de provizorat al instalatiei.

Protectia prin legare la nul se realizeaza prin construirea unei retele generale de protectie care
insotesc in permanenta reteua de alimenare cu energi electrica a utilajelor.
Reteaua de protectie are rolul unui conductor principal de legare la pamant, legat la prize de
pamant cu rezistenta suficient de mica.

Sistemul prezinta o serie de avantaje:


- utilajle electrice pot fi legate la o instalatie de legare la pamant cu o rezistenta suficient de mica;
- este economic, deoarece la instalatiile provizorii pentru santiere, materialele folosite pot fi
recuperate in cea mai mare parte;
- este usor de realizat, putand fi folosite prizele de pamant naturale, constituite chiar din
constructiile de beton armat;
- permite sa se execute legaturi sigure de exploatare, deoarece are prize stabile cu durata mare
de functionare;
- toate utilajele electrice pot fi racordate cu usurinta la reteua de protectie;
- se poate executa in mod facil un control al instalatiei de legare la pamant, deoarece legaturile
sunt simple si vizibile, iar prizele de pamant pot fi separate pe rand pentru masurare, utilajele
ramanand protejatesigur de celelalte prize. Pentru cazul unei intreruperi accidentale a legaturii la
nul se prevede, ca o masura suplimentara, un numar de prize de pamant.

In aceeasi instalatie nu este permisa protejarea unor utilaje electrice prin legare la pamant, iar a
altora prin legare la nul. Instalatia de protectie nu poate fi modificata in timpul exploatarii, fara un
proiect si fara dispozitia sefului unitatii respective.

Conductoarele de legare la pamant si la nul nu se vor folosi pentru alte scopuri (alimentarea
corpurilor de iluminat, a prizelor monofazate etc.). Conductoarele circuitelor electrice prin care
circula curentul de lucru (conductoarele de nul, de lucru) nu pot fi folosite drept conductoare de
protectie.

Pentru a nu se crea confuzii, conductoarele de nul de protectie se vopsesc in culoarea rosie (sau
se folosesc conductoare cu izolatie rosie), iar cele de lucru in culoare alb-cenusie.
Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc secundar de protectie si consta in efectuarea
unor legaturi, prin conductoare, in toate partile metalice ale diverselor instalatii si ale
constructiilor, care in mod accidental ar putea intra sub tensiune si ar fi atinse de catre un
muncitor ce lucreaza sau de catre o persoana care trece prin acel loc.

Prin intermediul legatuirlor se realizeaza o reducere diferentelor de potential dintre diferite


obiecte metalice sau chiar o anulare a acestor diferente, obtinandu-se astfel egalizarea
potentialelor si deci eliminarea pericolului de electrocutare. De precizat insa ca reteua de
egalizare trebuie conectata la instalatia de legare la pamant sau la nul.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 7 din 124
Un mijloc eficient de ntreinere a instalaiilor / circuitelor electrice : Termografia

Termografia este disciplina care studiaza masurarea de la distanta a temperaturii suprafetelor


corpurilor. Toate corpurile au o imagine termica, regiunile calde si cele reci ale acestora
emitand radiatii in infrarosu, determinata de traductoare specializate.Sursa primara a radiatiei IR
este caldura corpurilor Pentru instrumentele de masura in infrarosu, cele mai utilizate intervale de
lungimi de unda sunt 2-5 m si 7-12 m adica intre culoarea optica rosu si microundele. Pentru
realizarea activitatii de scanare termica se utilizeaza echipamente specializate numite camere de
termoviziune/termografie, asemanatoare ca dimensiuni si aspect cu binecunoscutele camere
video din viata cotidiana. De foarte mult timp se cunoaste ca orice corp cu temperatura mai mare
de 0K (-273,15OC) emite energie in infrarosu. Pare surprinzator dar chiar si un ghetar vesnic din
tinuturile antarctice emite radiatie infrarosie. Desi ochii sunt incapabili sa vada in afara spectrului
vizibil, nervii din epiderma permit organismului nostru sa simta aceasta radiatie sub forma de
caldura.
Termoviziunea este o metoda non-distructiva si non-contact utila pentru depistarea defectelor in
timpul operarii sistemelor industriale fara intreruperea procesului tehnologic.Legile pe care se
bazeaza termografia sunt Legea lui Planck, care a introdus ipoteza cuantelor de energie si a
stabilit pentru densitatea spectrala a emitantei unui corp o formula care a verificat datele
experimentale in toata gama de frecvente, Legea Stefan - Boltzmann, care a stabilit legatura
dintre emitanta energetica integrala a corpului si temperatura lui absoluta si Legea deplasarii
Wien, care a stabilit legatura dintre temperatura corpului si lungimea de unda a maximului
densitatii spectrale a emitantei. Nu trebuie omisa contributia exceptionala a lui Albert Einstein -
asocierea cuantelor cu particule, numite fotoni, care se deplaseaza cu viteza luminii.
Puterea radianta sau fluxul energetic care pleaca de la corpul S este raportul dintre energia
radianta E[J] la o unitate de timp t. =E/t [W]

Intensitatea radiatiei(radianta) este o marime fundamentala in intelegerea corecta a radiometriei;


L' este un element de flux provenind de la un element de suprafata intr-o directie data, sub un
unghi solid, intr-un interval de banda spectrala.

Din derivarea legii lui Planck in raport cu lungimea de unda , se obtine max, pentru care emisia
radianta este maxima.

T=2898/max [K] 1

Aceasta ecuatie se numeste legea de deplasare Wien si se observa ca daca temperatura creste
maximul energiei emise se deplaseaza catre lungimi de unda inferioare. Obiectele reale se
disting de corpul negru, oricare ar fi temperatura si lungimea de unda.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 8 din 124
Corpurile reale au propietati radiative descrise de patru factori:

- emisivitatea
- factorul de reflexie
- factorul de absorbtie
- factorul de transmisie

Termografia in infrarosu are un caracter pluridisciplinar implicand notiuni din:

- tehnica masurarii
- fizica radiatiilor
- optica
- termotehnica
- electrotehnica analogica si digitala
- prelucrare semnale electronice
- programare.

4.Termografia este utilizata de mult timp in industrie pentru monitorizarea regimurilor termice in
instalatii si procese tehnologice:

- controlul periodic preventiv al instalatiilor electrice pentru identificarea punctelor calde generate
de conexiuni de rezistenta mare, a impamantarilor necorespunzatoare, a circuitelor electrice cu
circulatii anormale de puteri. Datele de exploatare arata o reducere de cel putin 10 ori a avariilor
generate de contacte imperfecte.

- controlul echipamentelor mecanice si electrice rotative in asociere cu analiza vibratilor. Pot fii
controlate cuplaje, rulmenti, statoare de motoare electrice,sisteme de ungere si racire.

- realizarea de bilante electrotermice.

Metoda poate fi utilizata in multiple aplicatii tehnice din domeniul industrial, cele mai
vizate domenii fiind energetica, electrotehnica, electronica si microelectronica dar nu trebuie
omise industria constructoare de masini, petroliera sau cea metalurgica / siderurgica.

Se stie ca orice imbinare electrica (prin strangere mecanica, lipire, sudura) in contact cu mediul
ambiant este supusa la procese de oxidare si formare de saruri (carbonati, sulfati), straturi ce
actioneaza ca o bariera in calea de curgere a curentului, rezultatul fiind o crestere a rezistentei
sale electrice (si, implicit, incalzirea sa). La fel se petrec lucrurile si cu conexiunile electrice,
contactele releelor si transformatoarelor, conectoarele, alte elemente electromecanice, etc

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 9 din 124
MENTANANTA PREDICTIVA A ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE SI A INSTALATIILOR
ELECTRICE CU SISTEME MODERNE DE TERMOVIZIUNE

Figura 1.

De cand radiatia in infrarosu a


fost descoperita de William Herschel in
anul 1800, este evident ca ceea ce
vedem cu ochiul liber nu nepoate da
nici o informatie clara referitoare la
radiatia de caldura emisa de corpuri,
deoarece energia termica este emisa
in spectrul infrarosu imperceptibil
pentru ochiul uman. O data cu aparitia
si dezvoltarea sistemelor electrice si electronice s-a pus din ce in ce mai mult problema unor inspectii
predictive care sa previna anumite disfunctionalitati si sa identifice cauzele defectiunilor. Avand in vedere
ca temperatura joaca un rol important in functionarea acestor sisteme, am ajuns in era actuala ca
utilizarea tehnicii termografiei in infrarosu sa devina utila si in multe cazuri absolut necesara.

Ca principiu, sistemele de termoviziune utilizeaza contrastul termic pe care il prezinta obiectele


supuse observarii (tinte) in raport cu mediul in care se afla (fundal), cand au o temperatura sau
emisivitate ce difera de cea a mediului in cauza. Atmosfera poseda practic trei ferestre permeabile
radiatiei in infrarosu, in domeniile spectrale 0.752mm; 35mm; 814mm. Primul domeniu este
permeabil prin atmosfera, dar foarte putine obiecte emit in aceste lungimi de unda, ele trebuind sa fie,
practic, incandescente. Fereastra de 35mm (care constituie, de altfel, si zona cu cea mai buna
transmisie atmosferica dintre cele trei mentionate) este potrivita mai ales pentru detectarea si
observarea obiectelor fierbinti (ex: motoare termice, tevi de esapament), iar aceea de 814mm pentru
obiectele cu temperaturi aflate in jurul valorii de 200C (ex: cladiri, vegetatie, fiinte umane sau animale).
Obiectele in miscare sau oamenii ofera un contrast termic mult mai bun in domeniul spectral 814mm,
decat cel de 35mm. Echipamentele de termoviziune capteaza radiatiile termice emise de obiectele
supuse observarii si de mediul pe care acestea sunt profilate, afisand pe un ecran imaginea lor,
convertita in vizibil. Ce este mai important, pe langa imaginea captata, sistemele moderne de
termoviziune ofera o analiza detaliata a hartii de temperaturi si cuantificarea energiei termice, furnizand
astfel o informatie clara asupra problemelor aparute in urma supraincalzirilor si cat de grave sunt.
Sistemele de termoviziune utilizate actual au ajuns la niste performante greu de imaginatchiar si in urma
cu 10 ani. Acesta este rezultatul cercetarii asidue legate de sistemul optic, senzorul in infrarosu si
sistemul de racire (pentru a se asigura o temperatura de referinta cat mai scazuta). Sistemele actuale de
termoviziune in infrarosu, numite generic camere de termoviziune au formele si dimensiunile apropiate
de camerele video uzuale si ca facilitate complementara chiar pot capta si reda si imagini in spectrul
vizibil. Avantajele testarii cu sisteme moderne de termoviziune sunt urmatoarele:
permit masuratoarea de la distanta, fara contact;
testarea este nedistructiva pentru obiectele vizate si poate fi repetata de cate ori este necesar;
asigura mentenanta predictiva a echipamentelor, defectele fiind depistate in faza incipienta, inainte
de a produce pierderi cu costuri mari.
inspectia se realizeaza rapid, fara a scoate instalatia din functiune.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 10 din 124
Exemple de utilizare n ntreinerea curent:

Separator : Contact defectuos intre brat si portcutit

Intreruptor : contact defectuos intre borna si clema de record

Transformator : contact defectuos intre borna si bar

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 11 din 124
Transformator de curent: contact defectuos intre borna si clema de racord

Izolator de trecere : contact defectuos intre clema de racord si conductorul funie

Bobina de reactanta : contact defectuos intre borna si bar

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 12 din 124
Condensator : contact defectuos intre borna si conductor

Bare colectoare: contacte defecte in clemele de legatura electrica

Siguranta automata : defect interior

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 13 din 124
REGULI PRIVIND VERIFICAREA PERIODIC A INSTALAIILOR / APARATELOR
ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE (Conform Normativ I7:2009)

8.2. Verificarea periodic


8.2.1. Generaliti
8.2.1.1. - Verificarea periodic a fiecrei instalaii electrice trebuie efectuat la intervalele de timp
indicate prin reglementrile legislative. Verificarea periodic are rolul de a determina dac
totechipamentul din componena instalaiei electrice este n stare de utilizare.
8.2.1.2. inspeciile periodice care includ o examinare detaliat a instalaiei trebuie efectuate
fr demontare sau cu demontare parial, cum este necesar completate cu ncercri
corespunztoare prevzute n articolul 61, care includ verificarea, pentru a arta c timpii de
deconectare sunt respectai i confirmai prin msurri i se asigur cumulativ:
a) securitatea persoanelor i animalelor mpotriva efectelor ocurilor electrice i a
arsurilor;
b) protecia mpotriva deteriorrii bunurilor prin focul i cldura dezvoltat de un defect al
instalaiei;
c) confirmarea c aceast instalaie nu este avariat sau deteriorat aa nct s afecteze
sigurana;
d) identificarea defectelor instalaiei i abaterea de la prescripii care pot conduce la un
pericol.
8.2.1.3. Trebuie luate msuri pentru a se asigura c verificarea nu constituie un pericol pentru
persoane sau animale i nu produce deteriorri de bunuri i echipamente chiar dac circuitul este
n stare de defect.
Instrumentele de msurat i echipamentul de supraveghere i metodele trebuie alese conform
Standardului SR EN 61557 (Standard pe pri).
8.2.1.4. Domeniul i rezultatul unei verificri periodice a instalaiei, sau a oricrei pri a
instalaiei trebuie s fie nregistrate.
8.2.1.5. Orice avarie, deteriorare, defecte sau condiii periculoase trebuie nregistrate.
8.2.1.6. Verificarea trebuie efectuat de o persoan calificat competent n verificri.
8.2.2. Frecvena verificrilor periodice
8.2.2.1. - Frecvena verificrilor periodice ale unei instalaii trebuie s fie determinat de tipul
instalaiei i de echipamentele folosite, de frecvena i calitatea mentenanei i de influenele
externe la care acestea sunt supuse.
8.2.2.2. n cazul unei instalaii aflate ntr-un sistem de management efectiv pentru mentenan
preventiv n utilizare curent, verificarea periodic poate fi nlocuit cu un regim adecvat de
monitorizare i mentenan continu a instalaiei i a tuturor echipamentelor sale de persoane
competente.
Pentru monitorizarea i mentenana continu trebuie s fie pstrate nregistrri.
8.2.3. Rapoarte pentru verificri periodice
8.2.3.1. - Verificrile periodice ale unei instalaii se finalizeaz cu un raport periodic
Raportul trebuie s conin detalii ale acelor pri ale instalaiei i limitele verificrii acoperite
de documentaii, mpreun cu o consemnare a inspeciei care include orice defeciune indicat la
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 14 din 124
62.1.5. i rezultatele ncercrilor.
Raportul trebuie s consemneze rezultatele ncercrilor detaliate la articolul 62.
8.2.3.2. Rapoartele trebuie redactate i semnate sau autentificate de o persoan sau de
persoane competente.

9.4. Proceduri de ntreinere


9.4.1. Generaliti
9.4.1.1. Scopul ntreinerii este de a conserva instalaia electric n condiiile cerute.
ntreinerea poate consta:
- n ntreinere preventiv care se realizeaz sistematic n intenia de a prevenii
defectrile i de a conserva echipamentul n condiie bun;
sau
- n ntreinere corectiv care este realizat pentru repararea sau reamplasarea
unei pri defecte.
9.4.1.2. Exist dou tipuri de lucrri de ntreinere:
- lucrri n cursul crora riscul de oc electric, de scurtcircuit sau de arc electric
este prezent i n consecin trebuie aplicate procedurile de lucru corespunztoare;
- lucrri pentru care proiectarea echipamentului permite ca o anumit ntreinere
(de exemplu nlocuirea fuzibilului siguranelor sau a lmpilor pentru iluminat) s se
realizeze fr a fi necesar s se aplice n totalitate procedurile de lucru.
9.4.2. Personal
9.4.2.1. Toate procedurile de ntreinere care trebuie aplicate trebuie aprobate mai nainte de
responsabilul de exploatare.
9.5.2.2. Atunci cnd sunt efectuate lucrri de ntreinere la o instalaie electric trebuie precizat:
- partea din instalaie asupra creia se face intervenia;
- responsabilul de ntreinere.
9.4.2.3. Personalul care trebuie s realizeze lucrarea trebuie s fie corect instruit sau calificat
pentru activitatea de efectuat i s fie competent pentru sarcina de ndeplinit.
El trebuie s fie echipat i s utilizeze dispozitive de msurare i de ncercare i s utilizeze
echipamente individuale de protecie corespunztoare.
9.4.2.4. Trebuie luate toate msurile de securitate pentru protecia persoanelor, animalelor i a
bunurilor.
9.4.3. Lucrri de reparaie
Lucrrile de reparaii pot cuprinde urmtoarele etape:
- localizarea defectului;
- eliminarea defectului i/sau nlocuirea defectelor;
- reinstalarea prii reparate n instalaie.
9.4.3.1. Trebuie definite condiii de lucru specifice pentru a permite localizarea i eliminarea
defectelor la o instalaie sub tensiune sau n timpul aplicrii tensiunilor de ncercare.
9.4.3.2. Eliminarea defectelor trebuie realizat conform regulilor i procedurilor de lucru.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 15 din 124
9.4.3.3. ncercrile funcionale, verificrile corespunztoare i reglajele necesare trebuie realizate
pentru a exista asigurarea c toate prile reparate ale instalaiei sunt corespunztoare pentru a fi
puse sub tensiune.
9.4.4. Lucrri de nlocuire
9.4.4.1. Lucrrile de nlocuire a fuzibilelor siguranelor.
Ca regul general nlocuire a fuzibilelor siguranelor trebuie realizat fr tensiune, dar se poate
face i sub tensiune dac exist o procedur n acest sens.
9.4.4.2. nlocuirea lmpilor i a accesoriilor
Cnd este necesar nlocuirea lmpilor i a accesoriilor demontabile cum sunt startrele acestea
trebuie realizate fr tensiune.
Pentru instalaii de joas tensiune nlocuirea poate fi realizat sub tensiune de ctre o persoan
obinuit dac echipamentul prezint o protecie complet mpotriva atingerii directe.
9.4.5. ntrerupere temporar
n caz de ntrerupere temporar a lucrrii de ntreinere, persoana responsabil de lucrare trebuie
s ia toate msurile necesare pentru a mpiedica accesul la piesele sub tensiune neizolate i
orice manevr neautorizat la instalaia electric.
Dac este necesar trebuie informat persoana responsabil de exploatarea instalaiei electrice.
9.4.6. Terminarea lucrrilor de ntreinere
La terminarea lucrrilor de ntreinere responsabilul cu lucrrile de ntreinere trebuie s predea
instalaia persoanei responsabile de exploatarea instalaiei electrice.
Starea instalaiei electrice la repunerea n funciune trebuie notificat responsabilului de
exploatare.

Lipsa de ntreinere, cel puin prin inspecii vizuale periodice


poate conduce la apariia coroziunii / ruginirii instalaiilor
electrice n panouri i tablouri electrice:

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 16 din 124
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 17 din 124
EXPLOATARE , INTRETINEREA SI REPARAREA APARATELOR ELECTRICE.
In cadrul activitatii de exploatare masurile care trebuiesc luate se impart in 2 categorii:
a) masuri care trebuie luate la montarea aparatelor
b) masuri care trebuie luate in cursul exploatarii
a) La montarea aparatelor se urmaresc urmatoarele aspecte:
- parametrii aparatelor sa corespunda cu parametrii instalatiei si a receptorului
- izolatia aparatelor sa corespunda NTSM
- aparatele sa fie fixate bine in tablouri sau pe perete ; sa se protejeze ti etanseze corect
trecerile conductoarelor ; capacele sa se inchida bine ; partea metalica sa fie conectata la
centura de impamantare
- sigurantele fuzibile se vor monta in partea superioara a tablourilor astfel incat
conductorul de alimentare sa fie conectat la piesa de contact , iar conductorul care pleaca spre
consumator sa fie conectat la dulia filetata
- intreruptoarele se vor monta astfel incat contactele mobile sa nu fie sub tensiune cand
acestea sunt deschise
- aparatele de conectare se vor monta astfel incat arcurile electrice ce apar in timpul
cuplarii sau decuplarii sa nu fie periculoase pentru personalul de exploatare
- intreruptoarele care alimenteaza instalatiile electrice din depozite se vor manta in
tablouri din exteriorul depozitelor
- legaturile in tablouri pentru curenti mari (peste 100A) se executa cu bare
- tablourile se vor monta vertical pentru a nu vibra si se vor vopsi pentru a nu coroda
b) In exploatarea aparatelor este necesar :
- sa nu se intervina la aparate decat dupa acestea au fost scoase de sub tensiune
- manevrele la aparatele in constructie deschisa se face cu manusi electroizolante si cu
fata ferita
ATENTIE!! INCHIDEREA ESTE MAI PERICULOASA DEC#T DESCHIDEREA DEORECE SE
POATE INCHIDE PE UN SCURTCIRCUIT.
Activitatea de intretinere si reparare are urmatoarele scopuri :
- prevenirea defectelor
- prevenirea accidentelor de elctrocutare
- prevenirea incendiilor sau exploziilor
Operatiile care se executa constau in inlaturarea defectelor sau deranjamentelor ce apar in
timpul functionarii
Intretinerea si repararea aparatajului de comutatie si comanda .
Deranjamentele care apar in timpul functionarii sunt determinate de uzura contactelor si a
elementelor mecanice.Inrautatirea contactului electric poate duce la :
- sudarea contactelor si impiedicarea manevrarii aparatului
- producerea de incendii prin incalzirea excesiva a contactelor care duc la carbonizarea ti
aprinderea suporturilor electroizolante
- producerea scurtcircuitelor prin arderea izolatiei cablurilor de legatura sau carbonizare
suprafetei electroizolante dintre contactele electrice
Pentru prevenirea acestor situatii se executa urmatoarele lucrari :
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 18 din 124
- se verifica si se strang bine legaturile la bornele contactelor
- se verifica si se curata bine suprafata de contact dintre doua contacte electrice
- se inlocuiesc contactele uzate
- se verifica elementele arcuitoare care asigura o presiune de contact mare
-se verifica jocurile din articulatiile mecanismelor unde exista piese in miscare una fata de
alta
- se ung periodic elementele mecanice aflate in miscare pentru a micsora forta de frecare
la care sunt supuse in timpul exploatarii
- se verifica starea miezurilor magnetice ale aparatelor de comanda automata si in special
a distantei dintre miezuri si a spirei in scurtcircuit
Intretinerea si repararea aparatajului de protectie si semnalizare.
Aceste aparate sunt supuse in timpul exploatarii unor deranjamente specifice cum ar fi :
- uzura sau blocarea contactelor datorita incalzirii excesive
- declansarea si anclansarea cu intarziere
- vibratii ale partii magnetice
- strapungerea partilor izolante
- arderea fuzibilelor sau a lampilor de semnalizare
Pentru prevenirea sau inlaturarea acestor situatii se executa urmatoarele lucrari:
- se verifica suprafetele de contact electric sa fie bine curatate si sa aiba presiune de
contact suficient de mare (la sigurantele fuzibile)
- se verifica legaturile electrice la bornele aparatelor de protectie ca sa fie cat mai stranse
- se verifica starea bimetalelor la releele termice
- se inlocuiesc corpurile sigurantelor fuzibile fisurate sau capacele deteriorate
- la inlocuirea fuzibilului acesta trebuie sa aiba sectiunea functie de curentul care il
strabate
- se verifica starea transformatoarelor de la lampile de semnalizare si a legaturilor
acestora
Intretinerea si repararea aparatajului electric auxiliar.
Principalele deranjamente care apar in timpul exploatarii acestor aparate sunt blocarea sau
actionarea cu intarziere ; incalzirea sau intreruperea cailor de curent datorate contactelor
imperfecte
Pentru prevenirea sau inlaturarea acestor situatii se executa urmatoarele lucrari:
- se curata si se ung elementele care se afla in miscare pentru a micsora forta de frecare
- se etanseza bine capacele de protectie a aparatelor pentru a prevenii patrundera
prafului, apei sau a altor corpuri straine
- se verifica legaturile electrice la bornele contactelor
- se curata suprafetele de contact dintre piesele de contact
- se inlocuiesc contactele uzate
- se verifica starea dispozitivelor arcuitoare care asigura presiunea de contact necesara
NTSM si PSI care trebuie respectate .
- legarea la centura de impamantare a partilor metalice a aparatelor electrice
- protejarea cu capace electroizolante a bornelor de legatura
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 19 din 124
- piesele de manevra trebuie sa fie din material electroizolant
- aparatele care se monteaza in incaperi speciale trebuie sa fie inchise in carcase sau
tablouri bine capsulate
- aparatele trebiue sa fie permanent mentinute in stare curata prin indepartarea periodica
a prafului sau a altor impuritati

ntreinerea motoarelor electrice


ntreinerea si functionarea motoarelor electrice

Periile si colectorul sunt partile cele mai


pretentioase din constructia si intretinerea
motoarelor de curent continu. Pentru o comutatie
buna a motoarelor electrice trebuie respectate
anumite criterii constructive si de calitate:

- izolatia dintre lamele trebuie sa fie mai mica


decat inaltimea lamelelor pentru ca periile din
carbune sa alunece numai pe lamelele din cupru
chiar si dupa o perioada mai indelungata de
functionare;
- suprafata exterioara trebuie sa fie slefuita si
perfect centrata pe axul de rotire, pentru ca periile
sa faca contact electric bun si sa alunece usor,
fara joc care sa produca scantei la colector sau sa inrautateasca comutatia;
- nu este permis sa se inlocuiasca periile uzate sau defecte decat cu altele originale sau de
acelasi tip indicat de intreprinderea constructoare, pentru ca tipurile de perii respective au fost
studiate, experimentate si adaptate de constructor conditiilor respective de functionare;

- periile trebuie sa reziste la temperaturi de lucru de 100 150C;

- port-periile au rolul de a tine si a pastra periile pe colector intr-o anumita pozitie, astfel incat sa
se obtina tensiunea maxima la borne. Port-periile difera dupa modul in care ghideaza si apasa
periile. Pozitia si forta de apasare a periilor trebuie stabilita pentru ca periile sa faca contact
electric bun si sa alunece usor.

Exista mai multi factori care influenteaza comutatia, iar acestia sunt clasificati in mai
multe categorii:
- electromagnetic: tensiunea electromotoare; parametrii sectiei; rezistenta de contact;
- mecanici: viteza de rotatie; presiunea periei pe colector; prelungirea suprafetelor de contact;
modul de asezare a periilor pe colector;
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 20 din 124
- de alta natura: materialul periilor si al colectorului; uzura si starea suprafetei de contact; mediul
in care lucreaza masina.
Imbunatatirea comutatiei se poate realiza numai prin respectarea urmatoarelor conditii:
- asigurarea presiunii intre perie si colector;
- folosirea unor perii adecvate cu rezistenta transversala marita;
- asigurarea calitatii corespunzatoare a materialului periilor.

In timpul functionarii, imbunatatirea comutatiei se poate realiza prin:


- decalarea periilor din axa neutra;
- intretinerea corespunzatoare a suprafetelor de contact;
- asigurarea intretinerii periodice a masinilor datorita fenomenului mecanic de uzura dintre perii si
suprafetele colectorului.

Procesul de comutatie la masinile electrice se pot clasifica pe anumite grade:


- Gradul 1 lipsesc scanteile vizibile;
- Gradul 1 apar scantei albe punctiforme pe mai putin de 1/4 din suprafata periilor;
- Grad 1 apar scantei albe punctiforme pe mai putin de 1/2 din suprafata periilor;
- Grad 2 apar scantei albe pe toata suprafata periilor;
- Grad 3 apar scantei puternice alungite pe toata suprafata periilor.

Criteriile de acceptabilitate in timpul functionarii sunt urmatoarele:


- Se permite functionarea cu scantei de gradul 1 1/2;
- Gradul 2 este permis doar la pornire si la suprasarcini.

Pentru evitarea aparitiei scurtcircuitului si a avarierii iremediabile a masinii electrice, se


recomanda o verificare a componentelor masinii electrice care pot determina aparitia scanteilor si
inlocuirea subansamblelor necorespunzatoare.

ntreinerea motoarelor i dispozitivelor electrice


Multimetrele-megohmetre i camerele de termoviziune: dou instrumente complementare
Majoritatea ntreprinderilor ncearc s maximizeze durata de via a motoarelor folosite
deoarece nlocuirea lor nseamn costuri semnificative att ca timp ct i financiar. Trei dintre
testele pe care le putei face pentru a monitoriza complet starea motoarelor, dispozitivelor i a
panourilor de distribuie asociate acestora sunt
msurtorile electrice, de izolaie i termo-grafice.
Folosite mpreun, camerele de termoviziune pot
identifica posibilele probleme iar testele de
rezisten de izolaie i cele electrice pot determina
cauza acestora.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 21 din 124
Camerele de termoviziune portabile - cum este i modelul Fluke Ti30 - pot vizualiza harta de
temperaturi pentru o varietate de motoare (de la 1000 CP pn la 5CP). O camer de
termoviziune este util pentru localizarea petelor de cldur, pentru a vedea dac motoarele i
panourile de control asociate opereaz la temperaturi prea mari sau pentru identificarea i
depanarea componentei care funcioneaz anormal. Putei de asemenea identifica dezechilibrele
dintre faze, conexiunile slabe sau nclzirea anormal a sursei de alimentare.

Un multimetru-megohmetru cum este modelul Fluke 1587 poate realiza restul testelor necesare
depanrii i ntreinerii motoarelor. Dac un motor funcioneaz anormal, verificai sursa de
alimentare iar apoi folosii megohmetrul pentru a verifica contactele starterului i contactele de
control.
Msurai rezistena de izolaie a liniei i a circuitelor de sarcin la mas precum i rezistena
nfurrilor ntre faze sau ntre faze i mas.

Despre msurarea rezistenei de izolaie


Problemele privind izolaia motoarelor i altor dispozitive electrice sunt n general cauzate de
instalarea inadecvat, contaminarea mediului de funcionare, uzura mecanic sau moral. Un rol
important n ntreinerea motoarelor l are testarea instalaiilor electrice. Rezultatele testelor
permit identificarea gradului de uzur nc dinaintea defectrii pentru a mri sigurana i
performanele sistemului. n timpul operaiilor de service, testarea rezistenei de izolaie poate
reprezenta veriga lips care permite repunerea n funciune a motorului pe o cale uoar, doar
prin identificarea i nlocuirea cablului defect.

Testerele pentru instalaii electrice aplic o tensiune continu de-a lungul unui sistem de izolare
i msoar curentul rezultat permind astfel calculul i afiarea rezistenei de izolaie. De fapt,
testerul verific rezistenele mari de izolaie dintre un conductor i mpmntare sau dintre doi
conductori adiaceni.

Multimetrele-megohmetre combin funciile de msurare a rezistenei de izolaie cu alte teste


necesare investigrii motoarelor i a eventualelor probleme electrice i mecanice utiliznd de la
msurtori elementare pn la determinarea prin contact a temperaturii.

Diferena dintre utilizarea celor dou tipuri de instrumente este aceea c testele pentru rezistena
de izolaie au loc fr ca sistemul s fie alimentat n timp ce testele electice (i termice) sunt
efectuate aproape ntotdeauna n timpul funcionrii sistemelor.

Despre msurrile prin termoviziune


Harta de temperaturi pentru un motor v furnizeaz o serie de informaii despre calitatea i
starea acestuia. Dac un motor se supranclzete, nfurrile se vor deteriora mult mai rapid
dect n cazul unei funcionri normale. Fiecare cretere cu 10C a temperaturii nfurrilor
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 22 din 124
peste limitele normale de operare le scurteaz viaa cu pn la 50% chiar dac supranclzirea
este doar temporar.
Dac la nivelul carcasei unui motor temperatura crete anormal de mult facei o poz
termografic a motorului i vei putea identifica mult mai exact locul de unde provine aceast
cretere a temperaturii (de exemplu nfurri, rulmeni sau un cuplor - dac un cuplor este
supranclzit acesta indic faptul c exist un aliniament eronat).
Exist trei cauze primare ce duc la temperaturi de funcionare anormale; n general, majoritatea
se datoreaz fie rezistenelor de contact crescute, fie conexiunilor sau contactelor slabe din
ntreruptoare. ntr-o imagine termografic acestea apar ca zone foarte calde n punctul de
rezisten crescut urmate de scderea temperaturii odat cu ndeprtarea de punct.
Dezechilibrele de sarcin, fie ca sunt normale sau n afara limitelor, apar la fel de calde pe faz
sau pe partea circuitului care este subdimensionat ori suprancrcat.
Dezechilibrele cauzate de prezena armonicilor n reea creeaz o situaie similar. Dac ntregul
conductor este cald, circuitul poate fi subdimensionat sau supra-ncrcat; verificai specificaiile
tehnice i sarcina efectiv ale circuitului pentru a determina n ce situaie v aflai.
Exist i situaii n care componentele defecte apar mai reci dect cele care funcioneaz normal.
Probabil cel mai comun exemplu este o siguran fuzibil ars. n circuitul unui motor aceasta
duce la o situaie de funcionare ntr-o singur faz, cauznd probabil daune costisitoare la
nivelul motorului.

Exemple:
Imaginea termic de mai jos arat un tablou electric cu niveluri ridicate de temperatur la
conexiunile fazelor A i B. Cauza exact nu poate fi determinat doar din aceast imagine dar se
poate presupune c este vorba despre o problem de sarcin sau un dezechilibru.

Aceasta imagine arat o temperatur ridicat la nivelul rulmentului unei pompe. Dei locul este
strmt, se poate totui compara temperatura rulmentului cu cea a carcasei din jurul su.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 23 din 124
n imaginea din stnga se observ supranclzirea ntregului motor datorit fluxului de aer redus
sau, mai probabil, datorit amplasrii incorecte.

n schimb, imaginea din dreapta


arat o alt problem la nivelul unui
rulment a crui cldur este disipat
i la mecanismul de cuplaj din
partea dreapt.

NTREINEREA STANDARD
A MOTOARELOR DE CURENT ALTERNATIV

PRINCIPIUL DE FUNCIONARE
Un motor de curent alternativ are doua componente de baz: un stator i un rotor, ca n figur.
Statorul motorului de inducie este format din armtura feromagnetic statoric pe care este
plasat nfurarea trifazat statoric necesar producerii cmpului magnetic nvrtitor.
Rotorul este format din armtura feromagnetic rotoric n care este plasat nfurarea rotoric.
Statorul creeaz un cmp magnetic rotativ. Acest cmp magnetic de excitaie acioneaz asupra
rotorului, determinndu-l s se roteasc. Cmpul magnetic de excitaie al statorului este produs
de ctre curenii care trec prin nfurarea trifazat statoric. nfurarea rotoric reacioneaz la
cmpul de excitaie, imprimnd rotorului o micare de rotaie.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 24 din 124
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 25 din 124
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 26 din 124
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 27 din 124
INSTRUCTIUNI DE FOLOSIRE, INSTALARE SI INTRETINERE A MOTOARELOR ELECTRICE

Urmati cu atentie instructiunile de mai jos pentru a obtine cea mai buna performanta si o durata
de viata cat mai lunga pentru motorul d-voastra.

1. FOLOSIREA SI DEPOZITAREA
Motoarele trebuie depozitate, de preferinta, in pozitia lor de operare normala, in locuri curate si
uscate, ferite pe cat posibil de vibratii.
Daca motoarele au fost expuse la umezeala pe o perioada mai lunga de depozitare, atunci
trebuie sa se masoare cu un multimetru bobina statorului fata de carcasa pentru a fi siguri ca
aceasta nu este in scurt-circuit.(max. d. c. 500V)

2. INSTALAREA SI OPERAREA CU MOTORUL


Instalarea echipamentului ar trebui efectuata intr-o maniera in care sa nu reduca protectia oferita
de design-ul echipamentului.
Cand instalati motorul, urmatoarele puncte trebuie verificate cu atentie:
Tensiunea nominala si frecventa
Temperatura ambientala nu trebuie sa depaseasca 40 C
Altitudinea sa nu depaseasca 1000 metri peste nivelul marii
Conectarea corecta a motorului
Folosirea motorului trebuie sa fie conforma cu gradul de protectie specificat.
Trebuie sa va asigurati ca aerul rece poate intra sau iesi nestingherit. Spatiul dintre admisia de
aer si peretele cel mai apropiat trebuie sa fie aproximativ egal cu lungimea axului motorului.
Bazele/fundaiile / soclurile/postamentele trebuie asezate in asa fel incat sa se evite vibratiile,
atunci cand motorul si masina la care acesta este legatruleaza impreuna.
Inainte de montarea partilor de transmisie, axul motorului trebuie curatat cu un solvent.

Asigurati motorul pe o suprafata orizontala. O suprafata denivelata conduce la deformarea


motorului. Motorul trebuie folosit numai cu sisteme de cuplare care sunt compatibile cu centrul de
deviatie, deplasarea unghiulara, cuplarea longitudinala si deformatia de rasucire.

Sistemele de cuplare rigide nu sunt premise.(numai cu exceptia unor acorduri prealabile).


Verificati aliniamentul la temperatura normala de operare.
La aplicatiile care includ cureaua de transmisie, fortele axiale inutile pe rulmenti pot fi evitate prin
pozitionarea axelor in paralel, unul cu celalalt si tinand fuliile perfect aliniate. Cureaua trebuie sa
fie suficient de intinsa pentru a preveni alunecarea in timpul functionarii. 3. DIAGRAMELE DE

CONEXIUNE
Aceasta conexiune este indicata in diagrama de pe capacul din interiorul cutiei.
Pentru tensiuni speciale, diferitele conexiuni vor fi notate pe tablita cu informatii ale motorului,
langa voltaj.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 28 din 124
4. CURATAREA, LUBRIFIEREA SI INTRETINEREA
Periodic verificati starter-ul magnetic, in ideea de a preveni aparitia problemelor serioase cum ar
fi oxidarea si slabirea contactului electric. Deschiderile de admisie si evacuare, la fel ca si
canalele dintre bavuri trebuie pastrate curate si protejate pentru a nu se infunda si pentru a
preveni supraincalzirea motorului.
Rulmentii sunt unsi si nu mai necesita alta intretinere.Asta inseamna ca gresajul poate fi efectuat
doar la revizia generala a motorului, atunci cand acesta este dezasamblat.

5. DEFECTIUNI SI REMEDIERI

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 29 din 124
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 30 din 124
instalare, operare, intreinere i msuri de protecie

Ridicarea
Toate motoarele de peste 25 kg sunt echipate cu inele de ridicare sau cu uruburi cu ureche.
Pentru ridicarea motorului, vor fi folosite numai inelele de ridicare sau uruburile cu ureche
principale. Ele nu trebuie folosite pentru ridicarea motorului cand acesta este montat pe alte
echipamente.
Inelele de ridicare pentru dispozitivele auxiliare (de exemplu frane, ventilatoare separate) sau
pentru cutiile de borne nu trebuie folosite pentru ridicarea motorului.

Verificarea rezistenei de izolaie


Msurai rezistena de izolaie inainte de punerea in funciune i cand suspectai apariia
umiditii in infurare.

AVERTIZARE
Deconectai i blocai alimentarea electric inainte de a lucra la motor sau la echipamentele
antrenate de acesta. Asigurai-v c nu exist o atmosfer cu pericol de explozie in timpul
executrii procedurilor de control al rezistenei de izolaie.
Rezistena de izolaie, corectat la 25 C, trebuie s depeasc valoarea de referin, adic 100
M (msurat la o tensiune de 500 sau 1000 Vcc). Valoarea rezistenei de izolaie se reduce la
jumtate la fiecare cretere de 20 C a temperaturii ambiante.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 31 din 124
AVERTIZARE
Carcasa motorului trebuie legat la pmant, iar infurrile trebuie descrcate la carcas imediat
dup fiecare msurare, pentru a evita pericolul de electrocutare.

Dac nu este atins valoarea de referin a rezistenei, infurarea este prea umed i trebuie
uscat in cuptor. Temperatura in cuptor trebuie sa fie de 90 C timp de 12-16 ore, urmate de 105
C timp de 6-8 ore.
Pe durata inclzirii, trebuie scoase eventualele buoane de golire i trebuie deschise valvele de
inchidere, dac exist.
Dup inclzire, nu uitai s punei buoanele la loc. Chiar dac exist buoane de golire, se
recomand s demontai scuturile i capacele cutiilor de borne pe durata procesului de uscare.
In mod normal, infurrile udate cu ap de mare trebuie rebobinate.

Fundaia
Pregtirea fundaiei intr integral in responsabilitatea utilizatorului final.
Fundaiile metalice trebuie vopsite pentru a evita coroziunea.
Fundaiile trebuie s fie plane i suficient de rigide pentru a suporta eventualele fore ce apar la
scurtcircuit; a se vedea figura. Fundaiile trebuie proiectate i dimensionate pentru a evita
transferul de vibraii la motor precum i vibraiile produse prin rezonan.

Echilibrarea i montarea semicuplelor i a fuliilor


In varianta standard, echilibrarea motorului se face folosind o semi-pan.
Dac echilibrarea s-a fcut cu pan complet, arborele este marcat cu o band GALBEN, cu
textul Balanced with full key [Echilibrat cu pan complet].
Dac echilibrarea s-a fcut fr pan, arborele este marcat cu o band ALBASTR, cu textul
Balanced without key (Echilibrat fr pan).
Semicuplele sau fuliile trebuie echilibrate dup prelucrarea canalelor de pan. Echilibrarea
trebuie fcut dup metoda specificat pentru motorul respectiv.
Semicuplele i fuliile trebuie montate pe arbore cu ajutorul unor echipamente i scule adecvate,
care nu deterioreaz rulmenii i garniturile de etanare.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 32 din 124
Nu montai semicuplele sau fuliile prin lovire cu ciocanul i nu le demontai cu ajutorul parghiilor
sprijinite pe corpul motorului.

3.5 Montarea i alinierea motorului

Verificai s existe suficient spaiu pentru circulaia aerului in jurul motorului. Cerinele minime
pentru spaiul liber din spatele capacului ventilatorului motorului se gsesc in catalogul de
produse sau in tabelele de dimensiuni disponibile pe Internet.

O aliniere corect este esenial pentru evitarea vibraiilor i a defectelor la rulmeni i arbore.
Montai motorul pe fundaie folosind uruburi sau tifturi de fixare corespunztoare i aezai
adaosuri de tabl intre fundaie i tlpile motorului.
Aliniai motorul folosind metode corespunztoare.
Dac este cazul, facei guri de fixare i rigidizai tifturile de montaj in aceste guri.
Precizia de montare a semicuplei: distana b trebuie s fie mai mic de 0,05 mm, iar diferena
dintre a1 i a2 trebuie, de asemenea, s fie mai mic de 0,05 mm.

Verificai inc o dat alinierea dup strangerea uruburilor sau a tifturilor.


Nu depii valorile de sarcin permise pentru rulmeni, precizate in cataloagele de produse.

Dezaliniere unghiular
Dezalinierea unghiular produce un moment de ncovoiere pe fiecare dintre arborii cuplai, ceea
ce genereaz o component de mare amplitudine la 1 i alte componente, nu la fel de

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 33 din 124
importante ca amplitudine, la 2, pe direcie axial, la ambele lagre, dar cu faze opuse. Se vor
nregistra componente destul de puternice pe direcie radial i/sau axial la 1 i 2, dar n faz.

Dezalinierea unghiular

Semicuplele dezaliniate vor produce, de obicei, componente de vibraii destul de importante pe


direcie axial, inclusiv pe lagrele libere ale arborilor!

Cablarea i conexiunile electrice


Cutia de borne de pe motoarele standard cu o singur turaie conine, de obicei, ase borne ale
infurrilor i cel puin o born pentru legare la pmant.

Pe lang bornele principale ale infurrilor i borna de legare la pmant, cutia de borne poate
conine i conexiuni pentru termistori, elemente de inclzire sau alte dispozitive auxiliare.

Pentru conectarea tuturor cablurilor principale trebuie folosite cleme de borne adecvate. Cablurile
pentru dispozitivele auxiliare pot fi conectate la plcile de borne aa cum sunt.

Motoarele sunt proiectate exclusiv pentru instalare fix. Dac nu se specific altfel, filetele pentru
intrarea cablurilor sunt metrice. Clasa de protecie i gradul de protecie ale presgarniturii cablului
trebuie s fie cel puin la fel cu cele ale cutiilor de borne.

Folosii numai presgarnituri de cablu care sunt certificate pentru motoare antideflagrante i cu
siguran mrit. Pentru motoarele fr scanteiere, presgarniturile de cablu trebuie s fie in
conformitate cu IEC/EN 60079-0. Pentru motoarele Ex tD/Ex t, presgarniturile de cablu trebuie s
fie in conformitate cu IEC/ EN 60079-0 i IEC/EN 60079-31.

OBSERVAIE!
Pentru a indeplini cerinele IEC/EN 60079-0 i ale standardelor locale de instalare (de exemplu
NFC 15100), cablurile trebuie protejate mecanic i trebuie fixate cu cleme in imediata apropiere a
cutiei de borne.

Intrrile pentru cablu nefolosite trebuie inchise cu elemente de mascare in funcie de clasa de
protecie i de gradul de protecie ale cutiei de borne.
Gradul de protecie i diametrul sunt specificate in documentaia referitoare la presgarnitura
cablului.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 34 din 124
AVERTIZARE
Folosii presgarnituri de cablu adecvate la intrrile pentru cabluri, in funcie de gradul de
protecie, de diametrul i de tipul cablului.

Legarea la pmant trebuie realizat potrivit reglementrilor locale, inainte ca motorul s fie
conectat la tensiunea de alimentare.
Borna de pmantare de pe carcas trebuie conectat la PE (pmant de protecie) cu un cablu
dup cum se arat in tabelul 5 din IEC/EN 60034-1:

Pe lang aceasta, instalaiile pentru pmantare sau bornele de conexiune prin imbinare de pe
exteriorul aparatului electric trebuie s asigure conectarea eficient a unui conductor cu o
suprafa a seciunii de cel puin 4 mm2.
Conexiunea prin cablu dintre reea i bornele motorului trebuie s indeplineasc cerinele
prezentate in standardele naionale pentru instalaii sau in standardul IEC/EN 60204-1 pentru
curentul indicat pe eticheta cu caracteristici tehnice.
Asigurai-v c protecia motorului este corespunztoare condiiilor de mediu i meteorologice;
de exemplu, asigurai-v c nu poate ajunge ap in motor sau in cutiile de borne.
Garniturile cutiilor de borne (in afar de tipul Ex d) trebuie introduse corect in fantele prevzute,
pentru a garanta gradul de protecie IP corect. Orice loc neetan poate duce la ptrunderea
prafului sau a apei, generand pericolul arcurilor electrice de la elementele sub tensiune.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 35 din 124
Conexiuni pentru diverse metode de pornire

Cutia de borne de pe motoarele standard cu o singur turaie conine, de obicei, ase borne ale
infurrilor i cel puin o born pentru legare la pmant. Aceasta permite pornirea direct sau
pornirea stea/triunghi.

Pentru motoare speciale i cu dou turaii, conectarea bornelor trebuie realizat conform
instruciunilor din interiorul cutiei de borne sau din manualul motorului.
Tensiunea i tipul de conexiune sunt marcate pe etichet.

Pornirea direct (DOL):


Poate fi folosit conexiunea in stea (Y) sau in triunghi (D).
De exemplu, 400 VY, 240 VD indic o conexiune in stea pentru 690 V i o conexiune in triunghi
pentru 400 V.

Pornirea stea-triunghi (Y/D):


Pentru folosirea conexiunii in triunghi, tensiunea de alimentare trebuie s fie egal cu tensiunea
nominal a motorului.
Indeprtai toate legturile de conexiune de la placa de borne.
Pentru motoarele cu siguran mrit, nu este admis decat pornirea direct i stea-triunghi. In
cazul pornirii stea-triunghi,este permis numai utilizarea echipamentului atestat pentru clasa Ex.

Alte metode de pornire i condiii grele de pornire:


In cazul utilizrii altor metode de pornire, cum ar fi starterul electronic, sau cand condiiile de
pornire sunt deosebit de dificile, v rugm s luai mai intai legtura cu productorul motorului

Bornele i sensul de rotaie


Arborele se rotete in sensul acelor de ceasornic dac privim captul acestuia dinspre partea de
acionare i dac secvena fazelor liniei de alimentare - L1, L2, L3 - este conectat la borne ca in
Figura de mai sus
Pentru a modifica sensul de rotaie, inversai oricare dou legturi la cablurile de alimentare.
Dac motorul are un ventilator unidirecional, asigurai-v c acesta se rotete in acelai sens cu
sgeata marcat pe motor.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 36 din 124
Utilizarea
Dac nu se specific altfel pe etichet, motoarele sunt proiectate pentru urmtoarele condiii.
Motoarele trebuie instalate numai in instalaii fixe.
Domeniul temperaturii ambiante normale este de la -20 C pan la +40 C.
Altitudinea maxim este de 1000 m deasupra nivelului mrii.
Tolerana pentru tensiunea de alimentare este }5 %, iar pentru frecven este 2 %, conform
EN/IEC 60034-1, paragraful 7.3, zona A. Se presupune c ambele valori extreme nu apar in
acelai timp.
Motorul trebuie folosit numai in aplicaiile pentru care este destinat. Valorile nominale i condiiile
de utilizare sunt indicate pe etichetele motoarelor. In plus, trebuie respectate toate cerinele din
manualul motorului (emis de fabricant) i din alte instruciuni i standarde relevante.
Dac aceste limite sunt depite, trebuie verificate datele motorului i datele de construcie.
La utilizarea motoarelor antideflagrante trebuie acordat o atenie deosebit atmosferelor
corozive; asigurai-v c stratul protector de vopsea este adecvat pentru condiiile ambiante
existente, deoarece capsularea antideflagrant poate fi deteriorat prin coroziune.

AVERTIZARE
Ignorarea oricror instruciuni sau operaii de intreinere ale aparatului poate pune in pericol
sigurana i poate impiedica astfel utilizarea mainii in zone cu pericol.

Rcirea
Verificai c motorul dispune de un debit suficient de aer.
Asigurai-v c motorul nu este inclzit suplimentar prin radiaie de obiecte din apropiere sau prin
expunerea direct la razele solare.
In cazul motoarelor cu prindere prin flan (de exemplu B5,B35, V1), asigurai-v c in jurul
construciei exist un debit suficient de aer care circul pe suprafaa exterioar a flanei.

Observaii privind sigurana


Motorul este proiectat pentru a fi instalat i utilizat de ctre personal calificat, familiarizat cu
cerinele de siguran i sntate i cu legislaia naional.
Trebuie pus la dispoziie echipamentul de siguran necesar pentru prevenirea accidentelor la
locul de instalare i utilizare, in conformitate cu reglementrile locale.

AVERTIZARE
Dispozitivele de oprire urgent trebuie echipate cu elemente de blocare a
repornirii. Dup o oprire urgent, o nou comand de pornire nu poate avea
efect decat dup ce blocajul la repornire a fost dezactivat intenionat.

Puncte care trebuie respectate


1. Nu clcai pe motor.
2. Temperatura carcasei exterioare a motorului poate provocaarsuri la atingere in timpul
funcionrii obinuite i, mai ales, dup oprire.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 37 din 124
3. Unele aplicaii speciale ale motorului necesit instruciuni speciale (de exemplu utilizarea unor
surse de alimentare cu convertor de frecven).
4. Atenie la componentele rotative ale motorului.
5. Nu deschidei cutiile de borne cand acestea se afl sub tensiune.

AVERTIZARE
Pentru a reduce la minimum riscul datorat pericolelor generate de sarcinile electrostatice, curai
motorul numai cu o lavet umed sau prin mijloace ce nu presupun frecarea

Cablarea, legarea la pmnt i compatibilitatea electromagnetic (EMC)

Pentru asigurarea unei pmantri corespunztoare i pentru conformitatea cu toate cerinele


EMC aplicabile, pentru motoarele de peste 30 kW trebuie folosite cabluri simetrice ecranate i
presgarnituri de cablu EMC, adic presgarnituri de cablu
care asigur contact pe 360. Cablurile simetrice ecranate
sunt recomandate i pentru motoare de putere mai mic.
Realizai sistemul de legare la pmant pe intreaga
circumferin (360) pentru toate intrrile de cabluri conform
instruciunilor privind presgarniturile de cablu. Rsucii
ecranele cablurilor in mnunchiuri i conectai-le la cea mai
apropiat born/bar de pmantare din cutia de borne, de
pe carcasa convertorului, etc.
OBSERVAIE!
La toate punctele de legtur, cum ar fi la motor, la convertor, la un eventual intreruptor de
siguran, etc., trebuie utilizate presgarnituri de cablu potrivite, care asigur contactul pe 360.
Pentru motoare cu gabaritul IEC 280 i mai mare, este necesar egalizarea suplimentar a
potenialului dintre carcasa motorului i echipamentul acionat, cu excepia cazurilor in care
acestea sunt montate pe un suport de oel comun. In acest caz, trebuie verificat conductivitatea
in inalt frecven a contactelor asigurate de suportul de oel, de exemplu prin msurarea
diferenei de potenial dintre componente.
Putei gsi informaii suplimentare despre legarea la pmant i cablarea unitilor de acionare cu
turaie variabil in manualul Legarea la pmant i cablarea sistemelor de acionare (cod: 3AFY
61201998), iar materiale privind respectarea cerinelor EMC sunt disponibile in manualele
convertoarelor respective.

ntreinerea

AVERTIZARE
In stare de repaus, motorul poate fi sub tensiune in cutia de borne pentru elementele de inclzire
sau pentru inclzirea direct a infurrilor.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 38 din 124
AVERTIZARE
Trebuie respectate standardele IEC/EN 60079-17 i -19 legate de repararea i intreinerea
aparaturii electrice in zone cu pericol. Acest tip de aparatur va fi manevrat numai de ctre
personal competent i familiarizat cu aceste standarde.
In funcie de natura aplicaiei, deconectai i blocai alimentarea electric inainte de a lucra la
motor sau la echipamentul antrenat. Asigurai-v c, in timpul desfurrii lucrrilor, nu exist
gaze explozive sau praf exploziv.

Inspecia general

1. Pentru procedurile de inspecie i intreinere, utilizai ca surs de indrumare standardul IEC/EN


60079-17, in special tabelele 1-4.

2. Verificai motorul la intervale regulate. Frecvena verificrilor depinde, de exemplu, de nivelul


de umiditate din aerul ambiant i de condiiile meteorologice locale. Frecvena verificrilor poate fi
determinat pentru inceput experimental, dar apoi trebuie respectat cu strictee.

3. Pstrai motorul curat i asigurai un traseu liber pentru aerul de ventilaie. Dac motorul este
folosit intr-un mediu cu mult praf, sistemul de ventilaie trebuie verificat i curat in mod regulat.
Pentru motoarele Ex tD/Ex t, respectai specificaiile de mediu ambiant precizate in standardul
IEC/EN 61241-14.

4. Verificai starea garniturilor de etanare ale arborelui (de exemplu inelul V sau garnitur
radial) i, dac este necesar, inlocuii-le.
Pentru motoarele Ex tD/Ex t, efectuai verificri detaliate in conformitate cu standardul IEC/EN
60079-17, tabelul 4, la intervalul recomandat de 2 ani sau 8000 h.

5. Verificai starea conexiunilor i a uruburilor de fixare i asamblare.

6. Verificai starea rulmenilor prin detectarea zgomotelor


neobinuite, msurarea vibraiilor, temperatura rulmenilor, inspectarea vaselinei consumate i
supravegherea rulmenilor prin metoda impulsurilor de oc (Shock Pulse Method - SPM).
Acordai o atenie deosebit rulmenilor a cror durat de via calculat se apropie de sfarit.

Cand observai semne de uzur, demontai motorul, verificai componentele i inlocuii-le dac
este cazul. La inlocuirea rulmenilor, rulmenii de schimb trebuie s fie de acelai tip cu cei
montai iniial. Odat cu inlocuirea rulmenilor, trebuie inlocuite i garniturile arborelui cu garnituri
de aceeai calitate i cu aceleai caracteristici cu cele originale.
La motoarele in execuie antideflagrant, deschidei periodic buonul de golire, dac exist,
rotindu-l in sens antiorar, lovii-luor pentru a verifica funcionarea liber i inchidei-l apsandu-l
i inurubandu-l in sens orar. Aceast operaie trebuie efectuat cu motorul in repaus. Frecvena
verificrilor depinde de nivelul de umiditate al aerului ambiant i de condiiile atmosferice locale.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 39 din 124
Aceasta poate fi determinat pentru inceput experimental, dar apoi trebuie respectat cu
strictee.
In cazul motoarelor IP 55 care au fost livrate cu buoane inchis, este recomandabil s deschidei
periodic buoanele de golire pentru a v asigura c nu s-a blocat calea de golire a condensului i
c acesta poate s se scurg din motor. Aceast operaie trebuie efectuat cu motorul in repaus,
pentru a asigura sigurana interveniei.

Motoare pentru mod de ateptare (stand-by)


Dac motorul rmane in modul de ateptare pentru un interval mai lung, la bordul unei nave sau intr-un alt mediu
supus vibraiilor, luai urmtoarele msuri:

1.Rotii arborele in mod regulat, o dat la fiecare 2 sptmani (se va intocmi o fi de eviden), pornind sistemul.
Dac pornirea nu este posibil, indiferent de cauz, asigurai-v c arborele este rsucit manual cel puin o dat
pe sptman, astfel incat acesta s-i schimbe mereu poziia. Vibraiile produse de celelalte echipamente de la
bord corodeaz lagrele, efect ce poate fi diminuat prin operaia regulat de rotire / micare manual.

2.Rulmentul trebuie uns prin rotirea arborelui in fiecare an (se va intocmi o fi de eviden). Dac motorul este
dotat cu un rulment cu role la scutul de antrenare, dispozitivul de blocare pentru transport trebuie indeprtat
inainte de a roti arborele. Dispozitivul de blocare pentru transport va fi montat apoi la loc dac motorul este
transportat.

3. Pentru a preveni deteriorarea rulmentului, se vor evita zonele supuse vibraiilor. De asemenea, trebuie urmate
toate instruciunile din manualul utilizatorului motorului pentrupunerea in funciune i pentru efectuarea lucrrilor
de intreinere. Dac aceste instruciuni nu au fost respectate, garania nu va acoperi defeciunile de rulment i de
infurri.

Depanarea

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 40 din 124
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 41 din 124
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 42 din 124
ntreinerea instalaiilor i aparatelor de joas tensiune

ntreinerea instalaiilor electrice de iluminat:


Iluminatul de siguran.
Pentru evitarea rmnerii n ntuneric la ntreruperea accidental a alimentrii cu energie
electric a instalaiei de iluminat normal, spatiile de lucru se prevd cu iluminat de siguran
(tabel nr.1).
Transferul de la alimentarea cu energie electric normal la alimentarea din sursele prevzute
pentru iluminatul de siguran se face prin intermediul dispozitivelor de comutare automat, n
cazurile n care iluminatul de siguran nu funcioneaz n paralel cu iluminatul normal de lucru.
Tabel nr.1. Terminologie
Termen Definiie
Nr.
Crt.
1 Cale de evacuare Cale de cirrculaie funcional sau special destinat evacurii,
care se folosete n cazul evacurii spaiului de lucru, de la
locul de munc pn ntr-un punct unde nu mai exist pericol
de accidentare. Dac nu se fac alte precizri, limea ei se
consider de 2 m.
2 Corp de iluminat de Corp de iluminat cu sau fr surs proprie de alimentare cu
siguran energie electric, folosit pentru realizarea iluminatului de
siguran.
3 Iluminat de siguran Iluminat electric destinat a fi folosit n anumite zone ale
n industrie spaiului de lucru interior sau exterior i pe cile de evacure, la
ieirea accidental din funciune a iluminatului normal, n
vederea protejrii persoanelor ce se afl n spaiile respective.
4 Iluminat de siguran Iluminat de siguran n care sursa de lumin i sursa de
mobil alimentare proprie sunt amplasate pe o platform mobil.
5 Iluminat de siguran Iluminat de siguran ale crui surse de lumin intr n
nepermanent funciune numai dup ieirea accidental din funciune a
iluminatului normal.
6 Iluminat de siguran Iluminat de siguran ale crui surse de lumin funcioneaz
permanent concomitent cu cele ale iluminatului normal.
7 Iluminat de siguran Iluminat de siguran destinat s asigure identificarea i
pentru evacuare folosirea n condiii de securitate a cilor de evacuare din
spaiile de lucru.
8 Iluminat de siguran Iluminat de siguran destinat s asigure efectuarea
pentru intervenie interveniilor la elementele de scoatere din funcionare a
echipamentelor i utilajelor sau de reglaj a parametrilor afereni
acestora, n vedera protejrii lor sau persoanelor, la ieirea din
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 43 din 124
funciune a iluminatului normal, precum i pentru operarea n
caz de incendiu.
9 Iluminat de siguran Iluminat de siguran destinat s asigure condiiile necesare
pentru continuarea continurii activitii dup ieirea accidental din funciune a
lucrului iluminatului normal, pentru o perioad de timp prestabilit sau
pn la revenirea iluminatului normal.
10 Iluminat de siguran Iluminat de siguran destinat s asigure parcurgerea n
pentru circulaie n condiii de securitate a cilor de circulaie ctre zonele de
spaiile de lucru intervenie sau de continuare a lucrului.
11 Iluminat de siguran Iluminat de siguran asigurat cu echipament portabil, prevzut
portabil cu alimentare electric proprie.
12 Iluminat normal Iluminat instalat n spaiile de lucru, alimentat de la reeaua
electric de baz, prevzut pentru a funciona n lipsa luminii
naturale, att timp ct n spaiul respectiv se gsesc persoane.
13 nlime de montare Distan pe verical ntre centrul geometric al corpului de
iluminat i nivelul suprafeei de circulaie (pardoseal, treapt,
platform, sol).
14 Timp de funcionare Timpul considerat necesar pentru funcionarea instalaiei de
al instalaiei de iluminat de siguran, n raport cu cerinele fiecrui caz n
iluminat de siguran parte, din momentul n care instalaia de iluminat normal iese
din funciune.
15 Timp de intrare n Timpul ce se scurge de la ntreruperea instalaiei de iluminat
funciune al normal, pn la intrarea n funciune a instalaiei de iluminat de
instalaiei de iluminat siguran nepermanent.
de siguran
nepermanent
16 Uniformitatea Raportul dintre iluminarea minim (Emin) i iluminarea maxim
iluminrii (Emax) ce se realizeaz la nivelul suprafeei de circulaie
(pardoseal, sol etc).

REGLEMENTARI REFERITOARE LA ILUMINATUL LOCULUI DE MUNCA

Standardul SR 12294:1993 "Iluminatul artificial. Iluminatul de siguran n


industrie" stabileste conditiile pentru iluminatul de siguranta in industrie si regulile de verificare i
ntreinere ale acestuia. Standardul conine date referitoare la amplasarea corpurilor de iluminat
pentru iluminatul de siguran de evacuare i a indicatoarelor luminoase i precizeaza, de
asemenea, valoarea minim a iluminrii pe calea de evacuare.
Iluminatul de siguran pentru evacuare, pentru interventie, pentru continuarea lucrului si pentru
circulatie in spatiile de lucru conform recomandarilor standardului SR 12294 / 1993, sunt:

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 44 din 124
Iluminatul de siguran pentru evacuare
Iluminatul de siguran pentru evacuare se prevede pentru orice spaiu de lucru interior sau
exterior i pe cile de evacuare unde ieirea din funciune a iluminatului normal conduce la un
risc de accidentare pentru personalul care se gseste n spaiul de lucru respectiv.
Iluminatul de siguran pentru evacuare trebuie s asigure :
marcarea clar a cii de evacuare ;
parcurgerea cii de evacuare fr risc de accidentare.
Corpurile instalaiei de iluminat de siguran pentru evacuare se monteaz la nlimea de 2,5 m
fa de suprafaa ce trebuie luminat.
Corpurile instalaiei de iluminat de siguran pentru evacuare se amplaseaz, n principal, lng
fiecare u, trap sau acces de pe traseul de evacuare i lng punctele unde este necesar s
se evidenieze situaii potenial periculoase, cum sunt :
intersecii de coridoare ;
schimbri de direcie pe trasee ;
scri ;
modificri de nivel n pardoseal sau sol ;
indicatoare de securitate ce trebuie vzute n astfel de situaii.
Nivelul de iluminare medie, orizontal, n axa cii de evacuare la nivelul suprafeei de circulaie
trebuie s fie de minim:
0,5 lx n spaii de lucru interioare, n care exist pericol de explozie, incendiu sau pericol
de intoxicaie acut ;
0,3 lx n celelalte spaii de lucru interioare ;
0,3 lx n spaiile de lucru exterioare, unde exist pericol de explozie sau intoxicaie
acut ;
0,2 lx n celelalte spaii de lucru exterioare.
n orice punct al cii de evacuare valoarea iluminrii nu trebuie s fie mai mic de 0,1 lx.
n situaiile n care nu se poate defini traseul cii sau cile de evacuare, nivelul de iluminare
medie, la nlimea de 0,2 m deasupra pardoselii sau solului, trebuie s fie de 1 lx pe ntreaga
suprafa unde se pot afla persoane.
La calculul iluminrii pe calea de evacuare se ia n consideraie numai componenta direct.
Uniformitatea iluminrii n axa cii de evacuare sau pe suprafeele iluminate trebuie s fie
Emin/Emax 1/40.
n situaiile n care prin instalaia de iluminat de siguran pentru evacuare nu se poate asigura n
mod clar direcia de parcurs ctre ieire, se prevd indicatoare luminoase de traseu.
Indicatoarele luminoase sunt:
iluminate din interior;
iluminate din exterior;
cu emisie proprie (fotoluminiscente, fosforescente etc.)

Instalaia de iluminat de siguran pentru intervenie


Instalaia de iluminat de siguran pentru intervenie se prevede n acele zone ale spaiului de
lucru n care se afl pri ale instalaiilor tehnologice asupra crora trebuie s se acioneze pentru
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 45 din 124
scoaterea din funciune a acestora sau pentru reglajul unor parametri, n vedera protejrii
bunurilor i persoanelor, precum i pentru operarea n caz de incendiu (n locuri n care sunt
montate armturi i dispozitive de comand i control ale unor instalaii sau utilaje ce trebuie
acionate n caz de incendiu, n ncperea centralei de semnalizare a incendiilor, n ncperi de
garare a utilajelor PSI, pentru marcarea hidranilor).
4.1.3.Instalaia de iluminat de siguran pentru continuarea lucrului
Instalaia de iluminat de siguranpentru continuarea lucrului se prevede n toate cazurile n care
procesul tehnologic nu permite ntreruperi din motive de securitate a persoanelor sau a
echipamentelor.
Instalaia de iluminat de siguran pentru continuarea lucrului se monteaz numai n zonele n
care se desfoar activiti specifice.
Instalaia de iluminat de siguran pentru continuarea lucrului trebuie s asigure pe planul de
lucru cel puin 10 % din iluminare normal.
n cazurile justificate tehnic i economic, se pot asigura valori mai mari ale iluminrii de siguran
pentru continuarea lucrului.

Iluminatul de siguran pentru continuarea lucrului poate fi permanent sau nepermanent.


n cazul n care se folosete iluminatul nepermanent, timpul de intrare n funciune a instalaiei de
iluminat de siguran pentru continuarea lucrului este de max. 15 s.
Sursa de alimentare a instalaiei de iluminat de siguran pentru continuarea lucrului trebuie s
asigure funcionarea instalaiei pe durata de timp stabilit n funcie de cerinele procesului
tehnologic, conform prescripiilor specifice.

Instalaia de iluminat de siguran pentru circulaie n spaiile de lucru


Instalaia de iluminat de siguran pentru circulaie se prevede pentru toate cile ce se parcurg n
vederea efecturii operaiilor de intervenie sau de continuare a lucrului, n cazul cnd instalaiile
de iluminat de siguran respective nu asigur i iluminarea acestor ci.
Nivelul de iluminare i uniformitatea iluminrii pentru iluminatul de siguran pentru circulaie au
aceleai valori cu cele prevzute pentru iluminatul de evacuare.
Timpul de funcionare i timpul de intrare n funciune a instalaiei de iluminat de sigurna pentru
circulaie au aceleai valori cu cele prevzute pentru instalaia de iluminat de siguran pe care o
completeaz.

INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE PENTRU ILUMINAT SI PRIZE


Normele i condiiile specifice pentru realizarea circuitelor de
iluminat i prize sunt tratate n normativul I7
- circuitele pentru alimentarea corpurilor de iluminat
(circuite de lumin vor fi distincte fa de circuitele pentru
alimentarea prizelor (circuite de priz). Se admit doze comune
pentru circuitele de lumin i circuitele de priz dac acestea sunt
la aceeai tensiune.
- numrul circuitelor se stabilete astfel nct s nu se depeasc 3kW pe un circuit monofazat
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 46 din 124
i 8Kw pe un circuit trifazat i un numr de cel mult 30 locuri de lamp pe faz. Fac excepie de
la aceste prevederi circuitele de lumin din locuine unde pe un circuit de lumin se pot prevedea
maximum 12 locuri de lamp nsumnd cel mult:
- 1,5 Kw, n cazul n care puterea instalat pe apartament este de 6Kw.
- 1 Kw, n cazul cnd puterea instalat pe apartament este de 4Kw.
Pe un circuit de lumin din spaiile comune ale cldirilor de locuit (holuri, scri, etc.) se pot
prevedea cel mult 15 locuri de lamp nsumnd 1Kw.
n cldirile de locuit trebuie s se prevad cel puin cte un loc de lamp n fiecare ncpere de
locuit.
Pe un circuit de prize monofazat se vor instala cel mult 15prize. Fac excepie circuitele de prize
din locuine unde pe un circuit se vor instala cel mult 8 prize simple sau duble.
n cldirile de locuit i social-culturale la stabilirea numrului de prize monofazate se consider o
putere instalat de 2kW pe fiecare circuit. Trebuie prevzut un circuit separat pentru alimentarea
fiecrui consumator monofazat cu puterea mai mare de 2Kw.
Seciunile conductoarelor circuitelor de lumin i prize sunt date n tabelul 4.4.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 47 din 124
Alimentarea soneriei (transformatorului soneriei) de 220V din locuine se face dint-un circuit de
lumin, un circuit de prize sau din tabloul de distribuie.

Condiii pentru montarea echipamentelor i receptoarelor


electrice.
La alegerea aparatelor, echipamentelor i receptoarelor
electrice, i la montarea lor se respect normativele n
vigoare ct i condiiile specifice fiecrui loc n parte. Astfel
se va ine seama de:
- gradul de protecie al carcasei aparatului
- categoria spaiului unde se monteaz aparatul
- clasa de protecie contra electrocutri
- temperatura n regim normal de funcionare

ntreruptoarele i comutatoarele pentru circuitele de


iluminat ale lmpilor fluorescente se aleg de 10A. Acestea
se monteaz la nlimea de 0,61,5m msurat de la axul
aparatului la pardoseala finit.
ntreruptoarele, comutatoarele i butoanele
pentru iluminat se vor monta numai pe
conductorul de faz.
Prizele se monteaz pe perei la urmtoarele
nlimi:
- peste 2m, la coli
- peste1,5m, n camere de copii din cree,
grdinie, etc.
- peste 0,1m, n alte ncperi , indiferent de
natura pardoselii.
ntr-o instalaie prizele pentru tensiuni
diferite, intensiti de curent diferite sau
scopuri diferite trebuie s fie distincte ca form, s aib culori diferite sau se marcheaz distinct
n mod vizibil.
La montarea aparatelor de comutaie pe vertical (unele sub altele), ordinea de montare,
ncepnd de sus n jos trebuie s fie urmtoare: ntreruptor, comutator, buton de sonerie, priz,
priz de cureni slabi.
Prizele i fiele trifazate de uz industrial se instaleaz respectnd condiiile pentru prizele
monofazate.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 48 din 124
Tablourile de distribuie se pot realiza n execuie
deschis sau protejat. La montarea tablourilor electrice
se vor respecta urmtoarele:
- se interzice montarea tablourilor electrice n poduri, subsoluri
sau n spaii unde se depoziteaz materiale combustibile.
- tablourile se amplaseaz la cel puin 3m fa de
materialele combustibile. Tablourile se monteaz vertical
i se fixeaz sigur mpotriva vibraiilor. nlimea de
montaj se stabilete astfel nct latura de sus a tabloului
s fie la cel mult 2,6m de pardoseala finit.
- se va evita gruparea n acelai tablou a aparatelor de
curent alternativ mpreun cu aparatele de curent
continuu sau a aparatelor alimentate la tensiuni diferite. n
cazul n care nu se pot respecta aceste cerine, tabloul se
prevede cu compartimente diferite pentru fiecare tip de
echipament.
-

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 49 din 124
corpurile de iluminat se aleg i se monteaz respectnd condiiile normativelor I7, PE136, i
STAS 6646/1,2,3
- conductorul de faz se leag la dulia lmpii la borna din interior, iar conductorul de nul la borna
conectat la partea filetat a duliei.
- dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (crlige de tavan, boluri dibluri, etc.) se
aleg astfel nct s poat suporta o greutate, fr a se deforma, de 5 ori greutatea corpului de
iluminat respectiv, dar nu mai puin de 10kg

Protecia circuitelor i coloanelor de iluminat.


Circuitele i coloanele se vor proteja mpotriva supracurenilor sau scurtcircuitelor. Protecia se
va realiza cu sigurane fuzibile sau sigurane automate.
Valoarea curentului nominal al siguranei automate, va fi cel mult egal cu valoarea curentului
maxim admis n regim permanent n conductele de protejat Ins:
Valoarea curentului nominal al siguranei fuzibile Infuz va fi egal cu cel puin 80% dar nu mai
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 50 din 124
puin de 60% din valoarea curentului maxim admis n regim permanent n conductele de protejat,
Dispozitivele de protecie se vor monta n urmtoarele locuri:
- la plecrile din tabloul de distribuie
- la intrarea n tabloul de distribuie cu putere instalat mai mare de 8KW
- la intrarea n tablourile de iluminat cu mai mult de 5 circuite alimentate direct din reeaua de
joas tensiune
Dispozitivele de protecie sunt interzise n urmtoarele situaii:
- pe conductele instalaiei de protecie (pmnt, nul, etc)
- pe conductele utilizate ca nul de lucru

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 51 din 124
MASURAREA PARAMETRILOR INSTALATIILOR ELECTRICE

Msurarea este o operaie care are ca scop obinerea unei informaii cantitative asupra unei
mrimi. Pentru a efectua o msurtoare este nevoie de: mrimea de msurat, unitatea de
msur, aparatul de msur i metoda de msurare.
Procesul de masurare a marimilor electrice de stare de la bornele producatorului, din nodurile
retelelor electrice sau de la bornele consumatorilor, ofera informatii necesare atat analizei
regimurilor de functionare cat si exploatarii instalatiilor electrice. Pe baza datelor obtinute se pot
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 52 din 124
trage concluzii referitoare la calitatea energiei electrice, la functionare in conditii sigure a
instalatiei respective cat si referitor la masurile care trebuie luate pentru optimizarea consumurilor
energetice.
In orice aplicatie practica se executa masuratori in timpul executiei, la efectuarea probelor, la
punerea in functiune cat si masuratori periodice in exploatare. Normativul I7/2011 prevede
periodicitatea efectuarii masuratorilor si incercarilor instalatiilor electrice.
Masuratorile pot fi efectuate: de aparate de masura mobile (voltmetre, ampermtre, analizoare
de energie, luxmetre, etc) sau aparate montate pe panourile, pupitrele sau tablourile electrice.

Instalaie electric de iluminat exterior

Instalatii electrice de prize si iluminare gradina

Instalatia electrica a gradinii consta in realizarea cablajelor electrice pentru luminile de gradina
(pitici de lumina, stalpi si proiectoare) si prizele electrice de gradina. Luminiile de gradina pot fi
actionate de la intrerupatoare, prin senzori (de crepuscul sau de miscare) sau prin telecomanda.
Prizele de gradina sunt necesare la alimentarea electrica a sistemului de irigatii, a sistemului de
pompe si hidrofoare care furnizeaza apa catre instalatia de udare a gradinii, la alimentarea
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 53 din 124
filtrelor si pompelor de apa, a luminilor subacvatice din iazuri, helestee si fantani arteziene sau la
functionarea dispozitivelor de gradina (antitantari, radiatoare, coolere, etc)
Instalatiile electrice de gradina trebuie concepute odata cu reteaua electrica a casei, prin
includerea in tabloul general de sigurante a catorva sigurante cu disjunctor alocate gradinii
(pentru prize, pentru lumini si de rezerva). Din sigurantele pentru lumini de la tabloul electric
general se porneste catre intrerupatoarele si comutatoarele care vor actiona instalatia de
iluminare din gradina. De la intrerupatoare se porneste cu firele electrice in gradina, loc unde se
va face conexiunea cu cablurile electrice care vor fi trase prin pamant. Din sigurantele pentru
prizele de gradina amplasate in tabloul general al casei se scot fire electrice direct in spatiul
verde, loc unde se va realiza conexiunea cu cablurile electrice care vor fi trase prin pamant.
Cablurile folosite la sistemul electric si de iluminare al gradinii sunt cabluri electrice cu manta
metalica si dubla manta de cauciuc, cu 3 fire electrice, avnd grosimi de 1,5 pana la 2,5 mm.,
cabluri ce se instaleaza in santuri sapate la adancimi de 40-60 cm

STRUCTURA REELELOR ELECTRICE PUBLICE DE JOAS TENSIUNE


CARE DESERVESC ILUMINATUL PUBLIC

Iluminatul public artificial are drept scop asigurarea vizibilitii necesare pentru
desfurarea n bune condiii a diverselor activiti n mediul exterior, att n localitile urbane,
ct i n cele rurale.
Aceast lucrare de laborator urmrete familiarizarea studentului cu reelele de joas tensiune ce
alimenteaz consumatori speciali, cum ar fi iluminatul public de tip artificial care se refer la:
o iluminatul exterior;
o iluminatul zonelor din afara cldirilor;
o iluminatul faadelor cldirilor;
o iluminatul cilor de circulaie;
o reclame;
o iluminat ornamental etc

Consideraii de ordin teoretic


Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc iluminatul public, din punct de vedere luminotehnic,
al diferitelor obiective au fost prezentate n detaliu n lucrarea de laborator Aspecte privind
iluminatul public al cilor de circulaie din mediul urban i rural. Astfel, calitatea unui sistem sau a
unei instalaii de iluminat public este determinat, n general, de urmtoarele aspecte principale:
nivelul de luminan i iluminare;
uniformitatea repartiiei luminanelor i iluminrii;
factorul de orbire.
Pentru mediul urban este necesar s fie iluminate toate cile de circulaie sau arterele principale
i anume:

ie pe trotuare, alei, pasaje etc.;

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 54 din 124
Referitor la distanele pe orizontal ntre stlpii de susinere a surselor de iluminat, respectiv a corpurilor
de iluminat, a modului de dispunere a acesora, precum i a nlimii de suspendare, toate acestea
depind de o serie de factori, dup cum urmeaz:

ri de pietoni.

Totodat, n procesul de proiectare a reelelor de iluminat public trebuie evitate o serie de aspecte, ca de
exemplu:

i de suspendare
pentru sursele, respectiv corpurile de iluminat, cu o variaie ntre ase metri i doisprezece metri,
conform valorilor nlimilor minime de suspendare a corpurilor de iluminat, n funcie de fluxul luminos
al sursei de iluminat i de modul de distribuie a fluxului luminos (concentrat, semiconcentrat, larg).
Sistemele de iluminat public n mediul urban i rural conin, n principal, urmtoarele elemente
constructive:
o sursa de lumin sau lampa;
o corpul de iluminat;
o stlpii de susinere;
o elementele de prindere a corpurilor de iluminat pe stlpi.
Toate aceste elemente constructive folosite n ara noastr, n vederea realizrii iluminatului
public exterior, au fost descrise, n detaliu, inclusiv caractersiticile geometrice i modul lor de
simbolizare, n lucrarea Aspecte privind iluminatul public al cilor de circulaie din mediul urban i
rural, din cadrul laboratorului de Transportul i distribuia energiei electrice.
n procesul de proiectare a sistemelor de iluminat public, amplasarea surselor de iluminat,
respectiv a corpurilor de iluminat, se poate realiza, conform celor reprezentate n Figura 1, prin
alegerea raional sau optim a uneia din urmtoarele variante posibile: unilateral, bilateral
alternat, bilateral fa n fa, pe centrul arterei, axial.
Figura 1 Variante posibile de realizare a iluminatului public

a) unilateral; b) bilateral alternat; c) bilateral fa n fa; d) pe centrul arterei; e) axial

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 55 din 124
n scopul realizrii unei repartiii uniforme a iluminrii pe ntreaga suprafa a unei ci de
circulaie sau a unui alt obiectiv care urmeaz a fi iluminat, se recomand, de regul, n funcie
de modul de amplasare a surselor de lumin i a corpurilor de iluminat, urmtoarele rapoarte
dintre nlimea de suspendare a acestora H i limea cii de circulaie sau a obiectivului l, cum
ar fi:
H / l 1,0 - n varianta adoptrii unei dispuneri unilaterale a corpurilor de iluminat ;

H / l 0,8 - n varianta adoptrii unei dispuneri bilaterale alternate a corpurilor de iluminat;

H / l 0,6 - n varianta adoptrii unei dispuneri bilaterale fa n fa a corpurilor de


iluminat.

Referitor la condiiile de iluminat al cilor de circulaie destinate traficului pietonal i/sau ciclitilor,
conform standardului i normativului de specialitate din ara noastr, clasa sistemului de iluminat
ce urmeaz a fi folosit este determinat innd seama de gradul de utilizare a cii de circulaie
respective de ctre pietoni i/sau cicliti, precum i de zona unde aceasta se gsete i de
ansamblul urbanistic n care se ncadreaz sistemul de iluminat public.
Proiectarea raional sau optim a unui sistem de iluminat public se realizeaz prin calcule
specifice, folosind, n acest scop, ori metoda iluminrii sau metoda luminanelor. Indiferent de
metoda utilizat pentru selectarea celei mai bune variante, la efectuarea analizelor se utilizeaz
frecvent metoda de calcul punct cu punct, innd seama, m mod special, de curbele de
distribuie a intensitii luminoase specifice fiecrui tip de corp de iluminat utilizat.
innd seama de recomandrile precizate din standardul romnesc privind iluminatul public al
cilor de circulaie destinate traficului rutier i pietonal, de ndrumarul de proiectare pentru
instalaiile de iluminat public stradal, poate fi selectat varianta optim pentru sistemul de iluminat
public al zonelor exterioare i al cilor sau arterelor de circulaie urbane sau rurale.
De menionat c, n ceea ce privete variantele posibile de realizare a iluminatului public exterior,
reprezentate n Figura 1, sunt indicate n normativele menionate anterior sau n reperele
bibliografice, principalele caracteristici ale fiecrei variante n parte i anume:
rei de circulaie;

a lmpilor.
- iluminarea medie, n lx;
1, K2 factori de uniformitate;

- luminana medie pentru un factor de reflexie = 0,15, corespunztor unei


suprafee realizate din asfalt sau bitum, n cd/m2;
0 puterea specific pe unitatea de suprafa, n W/m2
.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 56 din 124
n privina iluminatului public din localitile rurale, conform prescripiilor PE 136/88,
arterele de circulaie se mpart n dou categorii:
strzi principale;
strzi secundare.
Din punct de vedere al valorilor parametrilor luminotehnici, strzile sau
arterele principale din mediul rural sunt asimilate cu cile de circulaie cu trafic mediu din zonele
urbane, iar strzile secundare sunt asimilate cu cile de circulaie cu trafic foarte redus.
Variantele sau soluiile posibile n vederea realizrii iluminatului public din mediul rural sunt
prezentate n Figurile 1 a, b i e.
Soluiile sau variantele posibile pentru iluminatul public din mediul urban i
respectiv rural, reprezint numai cteva variante orientative, care nu sunt oligatorii sau impuse.
n funcie de condiiile specifice concrete ale fiecrei zone i de diversitatea surselor i a
corpurilor de iluminat, pot fi concepute i alte variante, dar toate aceste variante propuse trebuie
s respecte valorile factorilor luminotehnici impui n normativele din ara noastr, prezentai n
mod detaliat n lucrarea de laborator Aspecte privind iluminatul public al cilor de circulaie din
mediul urban i rural.
n cazul instalaiilor utilizate pentru realizarea iluminatului public al cilor de
circulaie din mediul urban sau rural instalaii care prezint un factor de putere redus este
necesar s se adopte msuri n vederea mbuntirii acestuia. De asemenea, coeficientul de
cerere pentru sistemele destinate iluminatului public este considerat egal cu unitatea, adic kc=1.
Sarcinile electrice de calcul, respectiv puterile active de calcul pentru
iluminatul public n mediul urban i rural pot fi evaluate cu o relaie de forma:

unde:
p0k - puterea activ specific instalat, destinat iluminatului public, pentru cile de
circulaie sau zonele de tip k, n W/m2

Sk - suprafaa total a cilor de circulaie sau a zonelor de tip k, n m2


.
Alimentarea cu energie electric a sistemelor de iluminat public se realizeaz din reelele de
distribuie de joas tensiune, construite n varianta aerian sau varianta n cablu.
n marile aglomerri urbane (municipii, orae), se admite proiectarea reelelor de iluminat public
separat de reelele de distribuie care alimenteaz consumatori casnici i teriari. n cadrul
oraelor sau municipiilor, reelele pentru alimentarea iluminatului public sunt realizate, de regul,
n cablu subteran, reeaua de iluminat public fiind construit complet separat fa de cea de for.
Trebuie menionat c se admite totui i utilizarea reelelor n varianta aerian, care sunt
echipate cu conductoare izolate torsadate.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 57 din 124
Reelele pentru alimentarea iluminatului public construite n cablu subteran sunt de obicei
realizate n configuraie buclat i funcioneaz, n regimurile permanente normale, n
configuraie radial sau arborescent. Punctele de separaie n regimurile normale de funcionare
se amenajeaz n tablouri sau nie speciale, amplasate pe zidurile cldirilor nvecinate sau n
cutii metalice, amplasate la baza stlpilor de iluminat. n regimurile normale de funcionare, n
scopul determinrii punctelor optime de separaie sau secionare, drept funcie obiectiv se
utilizeaz reducerea consumurilor proprii ehnologice i meninerea n limite admisibile a
parametrilor de calitate ai energiei electrice.
n mod obinuit, reeaua de iluminat public de joas tensiune din mediul urban este realizat n
varianta trifazat, la care sarcina se repartizeaz uniform pe cele trei faze, n vederea echilibrrii
sarcinilor pe fazele reelei. Procednd n felul acesta, este posibil i reducerea parial a
luminatului public, prin deconectarea uneia din cele trei faze ale reelei de iluminat public de
joas tensiune.
Totodat, iluminatul public n zonele urbane se proiecteaz i se realizeaz pe stlpi de iluminat
sau n varianta suspendat pe axa cii de circulaie sau arterei. La realizarea iluminatului public
din zonele urbane sunt folosite, de regul, stlpi de beton centrifugat sau din eav de oel (stlpi
ornamentali), iar corpurile de iluminat se monteaz pe prelungiri n vrful stlpilor de iluminat.
n cartierele de locuine, care conin vile, blocuri de locuine, parcuri de distracii pentru copii etc.,
iluminatul public se realizeaz, de regul, prin utilizarea stlpilor de tip lampadar.
Racordarea corpurilor de iluminat la conductoarele pentru iluminat public se realizeaz cu
conductoare din aluminiu, izolate cu material plastic tip AFY 2,5 mm2 sau AFY 4 mm2 , cablu cu
manta de PVC tip ACYY 3x4 mm2 sau cablu cu izolaie de cauciuc ACP 3x2,5 mm2 sau ACP 3x4
mm2 , prin intermediul racordurilor derivaie paralel (RDP).

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 58 din 124
n ceea ce privete protecia corpurilor de iluminat, aceasta se realizeaz cu ajutorul siguranelor
fuzibile LF25, montate n cutii metalice. De asemenea, carcasele metalice ale corpurilor de
iluminat, cutiile cu sigurane i bobinele de oc se leag la instalaia de protecie prin legare la
nul.
Pentru exemplificare, sunt prezentate, n Figurile 2 4, cteva soluii de montare a corpurilor de
iluminat, precum i elementele componente utilizate n fiecare caz.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 59 din 124
n ceea ce privete dimensionarea din punct de vedere electric i mecanic a reelelor
de iluminat public de joas tensiune, aceasta se realizeaz n conformitate cu prevederile
ndrumarelor de proiectare din ara noastr 1 RE Ip 3 91 i 1 LI Ip 16 88.
Pentru dimensionarea circuitelor de iluminat public din punct de vedere electric, trebuie inut
seama, n special, de urmtoarele considerente:

Coeficientul de simultaneitate al sarcinilor pentru iluminatul public se consider egal cu


unitatea, adic ks = 1.
Abaterea tensiunii sau componenta longitudinal a cderii de tensiune, n procente din
tensiunea nominal, trebuie s se nscrie n urmtoarele limite:
7% - pentru reelele electrice publice realizate n varianta aerian;
5% - pentru reelele electrice publice realizate n varianta subteran sau n cablu.
Factorul de putere al lmpilor cu vapori de mercur sau de sodiu, folosite la iluminatul
public, are urmtoarele valori:
cos = 0,55, n cazul funcionrii lmpilor de iluminat public fr condensator de
compensare;
cos = 0,90, n situaia funcionrii lmpilor de iluminat public cu condensator de
compensare.

n ce privete aprinderea i stingerea iluminatului public, acestea pot fi realizate fie


manual, fie automat. n acest scop, n cutia de distribuie a postului de transformare sau pe
tabloul de distribuie de unde se realizeaz alimentarea cu energie electric a reelei de iluminat
public, se monteaz ntreruptor normal, care comand nchiderea sau deschiderea circuitului de
iluminat public. Pentru
situaia sau varianta acionrii automate, ntreruptorul este nlocuit cu un dispozitiv de aprindere
automat, care poate fi: ceas de contact, dispozitiv Luxomat sau alt dispozitiv similar.

Comanda iluminatului public poate fi realizat i prin acionarea individual a lmpii de


iluminat, cu ajutorul unui releu cu fotorezisten. n aceast variant, n compartimentul cu
aparataj al fiecrui corp de iluminat, este necesar s se monteze un releu acionat de o
fotorezisten. La un anumit nivel al iluminrii exterioare, fotorezistena comand releul, care
aprinde sau stinge lampa din corpul de iluminat public. n ceea ce privete releul acionat de o
fotorezisten, acesta trebuie realizat i omologat conform normelor din ara noastr, dup care
va putea fi utilizat n instalaiile de iluminat public.

Avnd n vedere c n aglomerrile urbane, cu o populaie numeroas, exist, de


regul, mai multe puncte de alimentare cu energie electric a reelei de iluminat public, se
recomand crearea unor scheme care s fac posibil comanda iluminatului public dintr-un
singur loc, n cascad. Totodat, nu se recomand conectarea n cascad a mai mult de 810
contactoare, pentru a menine un grad ridicat de fiabilitate a iluminatului public.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 60 din 124
Montarea sau demontarea lmpii cu vapori se poate realiza uor, prin scoaterea capacului
dispersor i desfacerea celor trei cleme de prindere. Dup montajul lmpii se prinde capacul
dispersor la loc prin nchiderea celor trei cleme de prindere. nlimea maxim recomandat
pentru montarea corpului de iluminat stradal este de maxim 6 metri fa de sol. Trebuie specificat
faptul c aceste corpuri de iluminat pot fi utilizate i n interiorul cldirilor. Trebuie menionat
faptul c nici o parte metalic accesibil a corpului de iluminat, nu trebuie s fie n contact cu
partea electric ainstalaiei, fiind obligatoriu conectarea la un conductor de mpmntare.
Montarea i demontarea corpului de iluminat se va face numai cu decuplarea acestuia de la
reeaua de alimentare. Cele trei surse de lumin, respectiv corpuri de iluminat care compun
modelul fizic realizat n laborator sunt:
public cu vapori de
mercur i aprtoare de protecie;
public cu vapori de
sodiu i aprtoare de protecie;

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 61 din 124
Pentru exemplificare, n Figura 6 este reprezentat corpul de iluminat public exterior de tip PVB
care conine o surs de lumin de 1x250 W. Deteliile constructive ale corpului de iluminat de tip
PVB sunt reprezentate n Figura 7, iar caracteristicile corpului de iluminat n Tabelul 1. n ceea ce
privete diagrama intensitii luminoase pentru un corp de iluminar de tip PVB, este reprezentat
n Figura 8.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 62 din 124
De asemenea, n Figura 9 este reprezentat corpul de iluminat public exterior de tip PVSB care
conine o surs de lumin de 1x250 W. Detaliile constructive ale corpului de iluminat de tip PVSB
sunt reprezentate n Figura 10, iar caracteristicile corpului de iluminat n Tabelul 2. Cu privire la
diagrama intensitii luminoase pentru un corp de iluminar de tip PVSB, aceasta este
reprezentat n Figura 11.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 63 din 124
Cel de-al treilea stlp de iluminat din modelul fizic se constituie dintr-un lampadar de tip PVC
care este dotat cu o surs de iluminat de 1x125 W, de tipul celui reprezentat n Figura 12.
Detaliile constructive ale corpului de iluminat de tip PVC sunt reprezentate n Figura 13, iar
caracteristicile corpului de iluminat n Tabelul 3. Diagrama intensitii luminoase pentru un corp
de iluminar de tip PVC este reprezentat n Figura 14.

Figura 12 Vederea din fa a corpului de


iluminat de tip PVC, folosind ca surs de
iluminat de 1x125W

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 64 din 124
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 65 din 124
Defecte la instalatiile electrice interioare de joasa tensiune

In timpul exploatarii, instalatiile electrice trebuie sa functioneze la parametrii pentru care au


fost concepute si construite. Aceasta nu este posibil decat in conditiile in care instalatiile electrice
sunt sub un permanent control. Controlul este necesar, deoarece, in timp, partile componente ale
unei instalatii electrice se uzeaza in mod natural :

Totodata instalatiile electrice mai pot fi supuse accidental la solicitari suplimentare. Cele mai
importante dintre acestea sunt cele :

- mecanice, datorita specificului procesului tehnologic, datorita vibratiilor elementelor de


constructie in care acestea sunt inglobate sau pe care sunt fixate, datorita lovirii din neatentie,
etc. ;

- termice, datorita supraincarcarii la care pot fi supuse receptoarele electrice. Aceasta se


poate datora nerespectarii conditiilor de utilizare a instalatiilor tehnologice deservite de instalatiile
electrice, efectuarii unor manevre incorecte, neglijentei, etc.

In urma uzurii naturale si a solicitarilor suplimentare in instalatiile electrice apar defecte.


Principalele tipuri de defecte care pot aparea sunt :

1. Intreruperea circuitului electric

Daca se considera ca nu exista tensiune la barele tabloului electric, cauzele pot fi :

- topirea sigurantei fuzibile datorita unui


scurtcircuit. Patronul sigurantei fuzibile se inlocuieste
numai dupa ce este inlaturata cauza care a provocat
topirea. Pentru aceasta, se urmareste traseul
circuitului electric, cautandu-se locul unde s-a produs
scurtcircuitul. Se reface legatura electrica, se schimba
siguranta fuzibila si se repune sub tensiune. De cele
mai multe ori, scurtcircuitul are loc chiar la bornele
receptorului, datorita desprinderii uneia dintre
legaturi ;

- slbirea unei legaturi electrice, executata fie prin lipire, fie


prin strangere cu filet. In primul caz se reface lipitura (de regula
acestea se afla in doze), iar in al doilea caz se strange surubul.
Depistarea legaturii desfacute se face din aproape in aproape,
pornind de la tabloul electric catre cuptor. Pentru acesta se
foloseste detectorul de tensiune sau o lampa de control ;

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 66 din 124
- scoaterea din functiune a receptorului alimentat. In
acest caz se verifica rezistenta receptorului cu ohmmetrul
sau, daca este posibil, se incearca functionarea lui la o alta
sursa de tensiune. Daca este defect receporul, acesta se
inlocuieste sau se repara, in functie de defectiunea pe care a
suferit-o.

2. Defectul de izolatie

Acest defect apare datorita imbatranirii izolatiei


conductelor electrice. Cele mai expuse sunt conductele
solicitate la variatii mari de temperatura. Defectul de
izolatie nedepistat la timp conduce la
intreruperea circuitului electric, datorita unui scutcircuit,
sau poate provoca
ectrocutarea (prin
atingere directa sau
indirecta). Izolatia defecta se observa cu ochiul liber in
timpul verificarilor zilnice sau prin masurari ce se
efectueaza inainte de darea in functiune, dupa ce a avut loc
o interventie mai importanta la instalatia electrica.

Portiunea defecta se inlocuieste.

3. Defectul n tabloul electric

Aceste defecte pot fi datorate unor multitudini de cauze, cum ar fi : supraincarcarii,


scurtcircuite prelungite, lovituri mecanice, incendii, etc. Cele mai frecvente defecte care pot
aparea la un tablou electric sunt :

- slabirea unei legaturi electrice dintr-o clema sau borna de prindere. In acest caz se
strang suruburile;

- deteriorarea clemelor de prindere. Se inlocuiesc clemele respective si se refac legaturile


electrice;

- deteriorarea unor aparate electrice (de comutare, de protectie, semnalizare, etc.). Se


identifica aparatele defecte, se desfac din tablou si se inlocuiesc cu altele noi (sau cu aceleasi
aparate, dupa ce au fost reparate) de acelasi tip si dimensiune ;

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 67 din 124
- deteriorarea izolatoarelor de sustinere a barelor tabloului electric (pot fi sparte, rupte,
smulse, slabite, etc.). Aceasta se intampla numai la tablourile generale mari (ale unor sectii din
intreprinderi, cladiri social-administrative cu putere instalata mare). Toate izolatoarele deteriorate
se inlocuiesc.

Pentru inlaturarea defectelor, tabloul electric se aduce in atelierul de specialitate. Fac


exceptie numai dulapurile si panourile electrice, cat si tablourile electrice mari ce nu ar putea fi
transportate.

4. Defecte la prize

Principalele cauze care provoaca defecte


la prizele monofazice sunt :

- supraincarcarea prin racordarea la


acestea a unor receptoare de peste 2000W.
Curentul mare care trece prin priza degaja o
cantitate de caldura mai mare decat cea care
poate fi evacuata de catre elementele
componente ale prizei. De aceea, o parte din
caldura dezvoltata se acumuleaza in aceste
elemente, ducand la deteriorarea lor (deformarea sau topirea partilor izolatoare plastice) ;

- solicitarea mecanica repetata datorita introducerii si scoaterii fiselor din priza. Aceasta
solicitare afecteaza stabilitatea prizai in doza care in timp duce si la solicitarea mecanica a
conductelor de alimentare, favorizand scurtcircuitul.

Aceste solicitari duc la aparitia urmatoarelor defecte :

- distrugerea partiala sau totala a prizei (topire, ardere). Priza se inlocuieste, iar pe perete,
deasupra acesteia, se inscrie puterea maxima la care poate fi utilizata priza ;

- lipsa de stabilitate a prizei in doza. Se strang suruburile ghearelor de fixare a prizei in


doza. Totodata se strang suruburile de la borne.

5. Defecte la motoarele electrice trifazate asincrone

Utilizarea foarte diversa a acestor tipuri de receptoare


face ca atat regimurile de functionare cat si solicitarile
suplimentare la care pot fi supuse sa fie deosebit de variate.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 68 din 124
Repararea motoarelor electrice se face numai in
atelierele de instalatii electrice. Fac exceptie
motoarele foarte mari care ridica probleme de
trasport. La acestea, demontarea, remontarea,
inlocuirea lagarelor, impregnarea, uscarea,
echilibrarea se fac pe pozitia de montaj a
motorului. Bobinarea sau repararea bobinajului se
executa in atelier.

Monitorizarea rezistenei de izolaie

Pornind de la necesitatea unui sistem de alimentare cu energie electric ct mai sigur, tot mai
multe ri aleg s utilizeze sistemele IT (sisteme izolate fa de pmnt) n toate acele zone
unde se solicit un grad ridicat de siguran n operare. Se obin astfel avantaje financiare
importante prin prevenirea accidentelor i creterea gradului de protecie la incendi precum i
salvarea n anumite situai chiar de viei omeneti. Sistemele electrice de distribuie cu
un punct neutral la pmnt sunt n general bine cunoscute. Sistemele IT sunt complet izolate fa
de pmnt dar sunt nc destul de puin cunoscute. Fiecare sistem izolat fa de pmnt este
un sistem separat avnd propriul transformator i propriul generator de putere sau acumulator.
Domenile n care se recomand folosirea sistemelor IT :
instalai electrice de joas tensiune cu valoarea nominal sub 1000V;
- blocuri operatori, saloane de anestezie, uniti de terapie intensiv din spitale;
- iluminat de urgen (de siguran) pentru utiliti comune;
- mine subterane sau de suprafa;
- vapoare, nave sau platforme maritime;
- circuite de reglare sau control;
furnale, oelri, centrale electrice, industria chimic;
- operare n mediu potenial exploziv, instalai de ncercri i laborator;
- procese de producie, sisteme de alimentare pentru echipamente electronice;
instalai electrice din transportul feroviar;
- echipamente electrice pentru maini, vehicule electrice;
- sisteme de nclzire n podea sau plafon, generatoare de rezerv;
- sisteme din tehnologia informatic, telecomunicai;
- echipamente electrice de scufundare, domeniul construcilor, etc.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 69 din 124
Dezavantajele unui sistem TN (cu neutrul tratat)
Consecinele apariiei unui singur defect de izolaie

- Un defect de izolaie RF conduce la conectarea unei faze la PE;


Sigurana fuzibil se arde;
- Sarcina este deconectat automat;
- Curentul de defect este egal cu curentul de scurtcircuit al fuzibilului IF = IK;
- n punctul de defect poate apare o energie electric mare (risc de incendiu);
La apariia unui defect, apare un curent de defect IF, de valoare mare, care
poate circula prin corp n cazul ntreruperi conductorului PE;
- Este necesar deconectarea imediat;
- Curentul IB este determinat doar de impedana corpului.

Avantajele unui sistem IT (cu neutrul izolat)


Consecinele apariiei unui defect de izolaie

- n sistemul IT (standard sistem izolat n raport cu pmntul) primul defect nu are nici
o influen negativ;
- Primul defect nu va determina o deconectare nedorit a sistemului;
- La apariia unui defect se stabilete un curent ICe foarte mic n funcie de sistemul de capaciti
de scpri Ce;
- n cazul ntreruperi conductorului PE, acest curent se poate scurge prin corpul uman;
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 70 din 124
n instalaile de mrime mic i medie ICe este foarte mic i corespunztor
curentul de atingere IB este maxim posibil;
- Persoanele nu sunt rnite la apariia unui contact direct ntre conductor i pmnt.

Dispozitive BENDER pentru monitorizarea izolaiei

Monitorizeaz continuu rezistena de izolaie ntre sistemul IT i mpmntare (PE)


- Emit semnale optice la scderea rezistenei de izolaie sub o valoare minim stabilit de
utilizator
- Trebuie s corespund cu cerinele standardului pentru
dispozitivele de monitorizare a izolaiei IEC 61557-8.

Dispozitivele pentru monitorizarea izolaiei msoar permanent rezistena


de izolaie la instalaia conectat la sistemul IT, inclusiv la toi consumatori finali. n
practica uzual aceasta nseamn c se msoar rezistenele fa de pmnt a conductoarelor
active, conectate n paralel, rezisten ce poate fi indicat de un kiloohmetru. Dac valoarea
coboar sub o valoare de rspuns uzual setat, adaptat cu condiile sistemului,
dispozitivul BENDER va semnaliza defectul de izolaie. Sistemele moderne de localizare a
defectelor nu numai c permit detectarea defectului direct la pmnt, ci i detectarea
selectiv i comparativ a defectelor de rezisten ridicat.
Comparnd costurile unor astfel de sisteme de localizare cu costurile suportate utiliznd
metode convenionale de localizare prin deconectarea seciunilor, la care adugm
costurile de la ntreruperea operailor (exemplu: procesul de producie), devine evident faptul c
sistemele de localizare a defectelor aduc alturi de siguran i un mare beneficiu economic.

Componente ale dispozitivelor BENDER pentru monitorizarea izolaiei

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 71 din 124
Principiul de msur al dispozitivelor BENDER pentru monitorizarea izolaiei

Dispozitivele BENDER pentru monitorizarea rezistenei de izolaie i localizarea defectelor n


instalaile electrice, cunoscute sub numele generic de AISOMETER, beneficiaz de principiul
de msur AMP i reprezint soluia ideal pentru aplicaii indiferent de tipul tensiuni de
alimentare, a capacitilor de scpri, a utilizrii convertoarelor statice.

Principiul de msurare AMP (BENDER patent)

Principiul const n suprapunerea unui puls


adaptiv de msur (n tensiune)

Utilizri
Dispozitivul se poate utiliza universal pentru
toate sistemele IT (CA, CC, CA/CC), n
particular pentru sistemele cu acionri cu
convertoare

Caracteristici

Chiar i pentru sistemele cu capaciti de


scprimari, dispozitivul se adapteaz
automat la condiile determinante ale sistemului

Sisteme de localizare a defectelor de izolaie pentru sisteme IT de CC/CA

Avantajele de siguran n operare, pe care sistemele IT le au fa de sistemele cu neutrul tratat


pot fi optim utilizate numai n combinaie cu sistemele de localizare a defectelor de izolaie.

Desigur, condiile de lucru ale sistemului, numrul i tipul consumatorilor trebuie luate,
de asemenea, n considerare.
Sistemele IT pot continua s opereze chiar i cnd ele indic un defect de izolaie electric.
Totui reglementrile, pe care astfel de sisteme le ridic, impun ca
defectul raportat s fie eliminat ct mai repede posibil.

Pentru localizarea defectelor de izolaie n sistemele IT de C.C. sau C.A. sunt folosite metode
active i pasive de msur. Procedurile msurri active suprapun un curent de test de numai
civa hertzi ntre sistem i pmnt i, n acest mod, aceti cureni pot fi simplu detectai i
evaluai de filtre. n multe cazuri, totui, aceste metode nu pot fi utilizate n sistemele ce implic
capaciti de scpri ridicate, deoarece curentul de evaluat nu este determinat numai de defectul
ohmic de izolaie ci i de capacitile de scpri.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 72 din 124
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 73 din 124
Metodele pasive genereaz un curent de test condus prin sistemul monitorizat i care poate fi
selectiv evaluat. n sistemele automate de operare, localizarea defectului este activat
de contactul de alarm al dispozitivului de monitorizare a izolaiei. Un dispozitiv de test PGH
induce un curent de test imediat ce dispozitivul de monitorizare a izolaiei semnaleaz c
valoarea este sub valoarea rspuns presetat.

Monitorizarea de la distan ? Nimic mai simplu !


Un dispozitiv FTC470 i TOTUL este posibil !

Informaile pot fi transmise la distan i centralizate n orice loc de pe glob prin convertorul
pentru protocol FTC470XET. Aceasta confer o serie de avantaje :
afiarea datelor i programarea dispozitivelor de pe un calculator prin intermediul oricrui
browser fr a mai fi nevoie de instalarea altui program
informai detaliate prezentate ntr-o form uor accesibil
- istoric al tuturor evenimentelor produse cu data i ora apariiei
- notificare prin email n caz de alarm sau defect n sistem
independena de hardware (PC) i de sistemul de operare
diagnoz i ntreinere de la distan prin intermediul: LAN, WAN sau Internet
interfa OPC pentru comunicarea cu sisteme de nivel nalt.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 74 din 124
DEFECTE ALE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE NTRERUPTOARE AUTOMATE
Nr.
Defecte Cauza apariiei Mod de remediere
crt.
1. nclzirea cilor de curent a. ntreruptorul este supranclzit i protecia nu Se reduce sarcina sau dac nu este posibil se
funcioneaz. nlocuiete ntreruptorul.
b. uruburile bornelor nu sunt strnse suficient, Se cur bornele, se nlocuiesc cele corodate i se
iar bornele sunt oxidate i corodate. strng uruburile.
c. Contactele sunt uzate sau presiunea este Se nlocuiesc contactele uzate i se regleaz arcurile
insuficient. pentru obinerea presiunii de contact
corespunztoare.
d. mbinarea contactelor mobile cu conductoarele Se refac capetele conductoarelor flexibile, se
flexibile are uruburile slbite. ajusteaz suprafeele de contact i se strng
uruburile.
2. Scderea rezistenei de Depozitare / funcionare n locuri umede, cu Se cur cile de curent i se monteaz n locuri
izolaie a cilor de curent ageni corosivi sau cu mult praf. ferite de umezeal; se mrete frecvena reviziilor.
3. Mecanismul de zvorre nu Oxidare ca urmare a funcionrii n locuri umede, Se cur elementele oxidate, se ung cu vaselin
se armeaz cu ageni corosivi sau cu mult praf. neutr i se verific etanarea ntreruptorului.
4. ntreruptorul nu rmne a. Clichetul de blocare este uzat. Se nlocuiete.
nchis b. Broasca este uzat sau oxidat. Se nlocuiesc elementele uzate sau se cur de

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 75 din 124
Nr.
Defecte Cauza apariiei Mod de remediere
crt.
oxizi i se unge cu vaselin neutr.
c. Exist un scurtcircuit pe ieirea ntreruptorului Se nltur scurtcircuitul sau se msoar curentul
sau protecia este reglat greit. absorbit i se regleaz corect protecia.
d. Mecanismul de transmitere a comenzii de Se regleaz arcurile mecanismului, se
declanare a proteciei este uzat. recondiioneaz clichetul sau se nlocuiete.
5. ntreruptorul nu declaneaz a. Mecanismul de zvorre este oxidat. Mecanismul se cur de oxizi i se unge cu
vaselin neutr.
b. Arcul de declanare este rupt sau slbit. Se nlocuiete arcul.
c. Bobina electromagnetului de declanare este Se nlocuiete bobina.
ntrerupt sau ars.
d. Bobina nu primete curent. Se verific circuitul de alimentare i se nlocuiete
elementul defect.
e. Miezul electromagnetului este blocat. Se deblocheaz miezul.
f. Reglarea cursei electromagnetului este greit. Se regleaz cursa astfel nct opritorul broatei s
depeasc foarte puin clichetul de nchidere.
6. Pereii camerei de stingere ntreruperea unor scurtcircuite puternice. Se nlocuiesc camerele de stingere.
sunt carbonizai sau
deformai

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 76 din 124
DEFECTE ALE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE CONTACTOARE AUTOMATE
NR.
DEFECTE CAUZA APARIIEI MOD DE REMEDIERE
CRT.

1. Contactele sunt uzate sau nclzire prea mare. Se nlocuiesc contactele.


perlate
2. Presiunea de contact este prea Tensiune de alimentare a bobinei Se verific circuitele de alimentare a bobinei
mic electromagnetului prea mic, blocare sau montare electromagnetului, respectiv montarea acestuia.
incorect a electromagnetului.
3. Contactorul nu se nchide a. Bobina electromagnetului este ntrerupt sau Se nlocuiete bobina.
ars (are spirele scurtcircuitate).
b. Bobina electromagnetului nu este alimentat Se verific circuitul de alimentare al bobinei i se
deoarece: remediaz ntreruperea.
- fuzibilul siguranei din circuitul de alimentare
este topit;
- releul intermediar are contact imperfect sau
bobina sa este ars;
- circuitul de comand este ntrerupt;
- releul termic / electromagnetic este armat.
4. Contactorul funcioneaz cu a. Tensiunea de alimentare a bobinei Se alimenteaz bobina cu tensiunea corect.
zgomot puternic electromagnetului este prea mic.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 77 din 124
NR.
DEFECTE CAUZA APARIIEI MOD DE REMEDIERE
CRT.

b. Spira n scurtcircuit s-a ntrerupt. Se nlocuiete spira n scurtcircuit.


c. Suprafeele de contact ale armturilor Se cur suprafeele sau n cazul deformrii se
electromagnetului sunt murdare sau deformate. rectific, iar dac nu este posibil se nlocuiete
electromagnetul.
d. Electromagnetul nu se nchide din cauza Se verific montarea electromagnetului sau a
montrii incorecte. contactelor i se nltur blocrile.
5. Bobina se nclzete excesiv a. Suprafeele de contact ale armturilor Se cur suprafeele sau, n cazul deformrii se
electromagnetului sunt murdare sau deformate. rectific, iar dac nu este posibil se nlocuiete
electromagnetul.
b. Electromagnetul nu se nchide din cauza Se verific montarea electromagnetului sau a
montrii incorecte. contactelor i se nltur blocrile.
c. Bobina are spire scurtcircuitate. Se nlocuiete bobina.
6. Contactele a. Curentul stabilit n circuit depete capacitatea Se nlocuiesc contactele.
s au sudat de nchidere a contactelor.
b. Contactele s-au uzat. Se cur contactele sau se nlocuiesc.
c. Arcurile contactelor s-au slbit. Se nlocuiesc arcurile slabe.
d. Bobina electromagnetului este alimentat cu Se alimenteaz corect bobina electromagnetului.
tensiune redus.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 78 din 124
DEFECTE ALE MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

Nr.
Defeciunea Cauza apariiei Modul de remediere
crt.
1. Axul nu se rotete liber a. Rulmeni gripai. Se vor schimba rulmenii.
b. Unsoare uzat. Rulmenii necapsulai se vor spla i se
vor gresa din nou. Rulmenii etani
(capsulai) se vor nlocui.
c. Capot deformat, de care atinge ventilatorul. Capota se va remedia sau se va nlocui.
2. Motorul nu pornete n gol a. Motorul este alimentat numai cu 2 faze. Se vor verifica legturile la cutia de borne
i la reea precum i cablul de alimentare.
b. Una din fazele bobinajului este legat cu capetele Se verific conexiunile la cutia de borne.
inversate (la motoarele cu 6 borne).
c. Rotorul este blocat. Se va verifica dac mecanismul de
acionat nu este blocat.
3. Motorul nu pornete n sarcin a. Se vor vedea cauzele de la nr. crt. 2. Se vor face verificrile de la nr. crt. 2.
(pentru cele cu pornire b. Tensiunea de alimentare este prea mic. Se vor face verificrile necesare.
direct) c. Alegerea necorespunztoare a motorului (puterea
nominal a motorului este prea mic fa de sarcin).
4. Motorul dezvolt o turaie a. Tensiunea de alimentare este prea mic. Asigurarea unei tensiuni corespunztoare.
redus n sarcin
b. Sarcina motorului este mai mare dect puterea Se va corela puterea nominal a motorului

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 79 din 124
Nr.
Defeciunea Cauza apariiei Modul de remediere
crt.
nominal a motorului. cu sarcina (prin alegerea corespunztoare
a motorului).
c. Cablul de alimentare este insuficient dimensionat Se va schimba cablul de alimentare cu un
(cdere de tensiune pe cablu). cablu cu o seciune mai mare,
corespunztoare.
d. Frecvena este prea mic. Se vor verifica parametrii reelei electrice
de alimentare, inclusiv frecvena
curentului electric.
5. Motorul are cureni inegali pe a. Contact defectuos ntr-un punct de conexiune al Se vor revizui conexiunile i circuitul
faz circuitului de alimentare. electric.
b. Scurtcircuit ntre spirele bobinajului. Se va rebobina motorul.
6. Motorul vibreaz, are zgomot a. Cuplaj defectuos. Se va verifica cuplajul mecanic.
b. Rulmeni deteriorai. Se vor nlocui rulmenii.
c. Rotor este dezechilibrat. Se va reechilibra rotorul.
7. Aparatura de protecie a. Se vor vedea cauzele de la nr. crt. 2. Se vor face verificrile de la nr. crt. 2.
deconecteaz motorul b. Scurtcircuit ntre spirele bobinajului. Se va rebobina motorul.
c. Protecie reglat necorespunztor. Se va regla corect protecia.
8. Rezistena de izolaie mic a. Umiditate ridicat n interiorul motorului. Se va proceda la uscarea mainii conform

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 80 din 124
Nr.
Defeciunea Cauza apariiei Modul de remediere
crt.
pct. 6.2.3.

9. nclzire exagerat a mainii a. Capot obturat. Se vor cura orificiile de intrare a aerului
ale capotei.
b. Carcas ncrcat cu praf sau alte reziduuri. Se vor cura nervurile carcasei i carcasa
de praf sau alte impuriti.
c. Palete ale ventilatorului rupte. Se va schimba ventilatorul.
d. Suprasarcini de curent. Se va regla corespunztor protecia la
suprasarcin.

In concluzie, tehnica actuala ne ofera o gama larga de tipuri de relee care le putem utiliza pentru protejarea instalatiilor electrice.
Fiecare dintre acestea fiind specializate pe un anumit domeniu de protectie cum ar fi releele de tensiune pentru protectia la supratensiuni iar
releele de curent la curenti mai mari decat cei doriti in instalatia de protectie.

Protejarea instalatiilor electrice este foarte importanta deoarece pot reduce semnificativ pagubele cauzate de o defectiune, acestea
limitandu-se in cel mai rau caz la costul instalatiei de protectie daca aceasta a fost bine proiectata.

Daca avem o instalatie electrica neprotejata, foarte scumpa pierderile materiale pot fi imense in caz de defectiune iar de aceea
renteaza si sunt foarte importante chiar si pentru siguranta muncitorilor, protejarea acestora.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 81 din 124
ntreinerea instalaiilor electrice de cureni slabi

Instalatii curenti slabi


n lipsa unor instalaii electrice de cureni slabi functionalitatea unei cladiri moderne ar fi
imposibil. In functie de legislatie si de nevoile utilizatorilor aceste instalaii cuprind:

retele de telefonie,
voice-data,
supraveghere video si audio,
cablare structurala,
detectie si avertizare incendiu,
sisteme antiefractie,
control acces.

Aceste retele reunite constituie un sistem de management al cladirii BMS (Building


Management System). Constructia unui BMS permite totodata eficientizarea consumului
energetic cu ajutorul unor programe de Energy Saving.
Mentionam ca acest sistem este aplicabil inclusiv la case rezidentiale de dimensiuni mici.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 82 din 124
Fr instalaiile de cureni slabi o cldire modern este de neconceput. Fie c sunt impuse
de legislaie sau de nevoile ocupanilor, de calitatea acestor instalaii depind sigurana i
funcionalitatea cldirii:
reele de cabluri telefonice i fibr optic
cablare structural
detecie i avertizare
incendiu
control acces
televiziune cu circuit nchis
adresare public
reele de calculatoare

Building Management Systems


Pe marginea conceptului de Building Management Systems se ncing adesea dispute semantice
ntre specialiti. Stricto sensu ar fi vorba doar despre softul care permite controlul centralizat al
instalaiilor. Lato sensu, ar include tot, de la elemente de cmp, cum sunt senzorii i
servomotoarele, pn la softul centralizat care asigur derularea tuturor operaiunilor curente, de

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 83 din 124
la controlul iluminatului, pn la facturarea utilitilor ctre chiriai. CEMS Tehnologii proiecteaz
i execut BMS lato sensu.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 84 din 124
SCS
Sistemul de Cablare Structurata
(SCS) - baza infrastructurii
informaionale de ntreprindere,
permind redus ntr-un singur
sistem un numr de servicii de
informare pentru diferite scopuri:
sisteme locale de calculator i de
telefonie, sisteme de securitate,
CCTV, etc
SCS este un sistem de cablu
ierarhic al unei cldiri sau grup de
cldiri, mprit n subsistem
structural.Acesta const ntr-un set
de cabluri de cupru i fibr optic,
patch panel-uri, patch cord-uri, conectori de cablu, mufe modulare, puncte de informare si
accesorii. Toate aceste elemente sunt integrate ntr-un singur sistem, i funcioneaz n
conformitate cu anumite reguli.
Sistem de cablu - un sistem ale crui elemente sunt cabluri i componente care sunt conectate
cu un cablu. Pentru toate componentele de cablu includ echipamente pasive de comutare, care
servete pentru a conecta sau rezilierea fizic (terminare) cablu - priza de telecomunicaii la locul
de munc, motocross i de patch-uri panourile n sala de telecomunicaii, ghearele i racordurile.
Termenul "structurat" indic , pe de o parte, capacitatea sistemului de a sprijini diverse
aplicatii de telecomunicatii (voce, date i video), cu un alt - posibilitatea de utilizare a diverselor
componente i produse de la diferii productori, iar al treilea - capacitatea de a pune n aplicare
aa-numitul mediu multi-media, care utilizeaz mai multe tipuri de medii de transmisie - cablu
coaxial, UTP, STP i de fibre.Sistem de cablare structura determin infrastructura tehnologiei
informaiei, IT (InformationTechnology), ea a fost cea care dicteaz coninutul unui anumit sistem
de cablare proiect, n conformitate cu cerinele utilizatorului final, indiferent de echipamentul de
activ care pot fi folosite mai trziu.
Subsistem SCS
n structura, exist mai multe SCS subsisteme, fiecare dintre care ndeplinete funciile
sale. Pentru fiecare subsistem, exist reguli de structuri fizice, topologie, metode de conexiuni
linii fizice. Aceasta faciliteaz administrarea i ntreinerea reelei, i este posibil s creasc la
nesfrit cu ct cantitatea de reea i complic structura sa.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 85 din 124
Sistem de cablare structurata este format din mai multe niveluri. Niveluri difer de funcia,
locaia i compoziia de componente (standarde reglementate pe de cablare n cldiri (EIA/TIA-
568A american, european EN-50173 i internaional ISO / IEC 11801).
Structura SCS n conformitate cu ISO 11801

Instalarea de sisteme de cablare structuratainclude o serie


de activiti care permit clientului de a crea un spaiu unic de
cablu pentru un numr mare de reele de comunicaii.i
indiferent de funcia lor. Instalarea SCSfcute pentru
securitate la fel de securitate i de foc, aici, de asemenea,
poate include diverse reele de calcul i de telefonie.
Abreviere SCS standuri pentru sisteme de cablare
structurata. Instalarea SCS de astzi este foarte solicitat,
deoarece permite angajailor s ITdepartament, n special administratorii de sistem, a salva o
mulime de timp.

Proiectarea si montarea de SCS permite modificri i setrile de reea de doar trecerea


cablului de la panoul de patch-uri, de la un cuib la altul.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 86 din 124
SCS - este foarte convenabil, puteti introduce noi tehnologii, fr griji cu privire la necesitatea
de a nlocui ntreaga reea. Datorit faptului c structura este modular, n cazul unei defeciuni
sau funcionare defectuoas, putei determina cu uurin n zona n care sa produs
accidentul. Reea flexibil v permite s instalai cu uurin echipamente de comunicaii noi, i
respectarea deplin cu toate standardele internaionale de tehnologie a stabilit simplific foarte
mult operarea sistemului de cablu. Tarifele pentru aceste servicii depind de complexitatea i
cantitatea de munc, care este definit de numrul de elemente structurale i module, precum i
numrul de reele de comunicaii, care sunt supuse la structurarea n continuare.

Caracteristici de funcionare a SCS:


Folosite pentru a transmite semnale de echipamente majore de transmitere a datelor
existente i viitoare;
V permite s organizai rapid i eficient de noi locuri de munc i de a schimba topologia
a cilor de transmisie fr de stabilire linii suplimentare de cablu;
Permite o singur operaiune de servicii;
A creat n timpul construciei sau renovarea cldirii i are o durat de via garantat de
15 ani sau mai mult.
Construcie exemplu SCS Small Office:

Dup montarea reelei SCS a fi testate. Numai dup testarea se poate concluziona ca reea i
parametrii actuali de conformitate necesar.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 87 din 124
Servicii complete de cablare a cladirilor (instalatii electrice, retele structurate pentru date si
telefonie, CATV, SAT, sisteme de supraveghere, alarme antiefractie si detectie incediu autorizate
de ARTS, Politie si IGSU), toate incepand de la faza de proiectare, continuand cu executie sau
montaj si terminand cu
lucrarile de
mentenanta si
reparatii unde este
cazul. Trebuie s
intervin, dup cablare
un departament
specializat IT pentru
etapele care urmeaza
dupa cablare -
punerea in functiune a
echipamentelor,
configurarea routerelor, serverelor (acitve directory, e-mail, file server), VPN, definire drepturi de
acces, retele wireless, centrale telefonice, solutii pentru backup, recuperare date, solutii UPS si
multe alte servicii...

Exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de curenti slabi In general, instalatiile de curenti


slabi sunt parcurse de curenti mici. De aceea si sectiunea conductelor si dimensiunile aparatelor
de actionare sau protectie sunt mici. Aceasta face ca instalatiile de curenti slabi sa fie usor
inglobate in elementele de constructie, .iar atunci cand se executa aparent, nu ridica probleme
deosebite pentru amplasarea lor. In timpul exploatarii se va urmari ca instalatia sa-si
indeplineasca intocmai rolul functional. Pentru aceasta se va cauta -sa se respecte pe tot timpul
exploatarii:

parametrii nominali ai surselor de alimentare, in special ai bateriilor de acumulatoare.


Periodic, se va masura tensiunea elementelor din bateria de acumulatoare si, daca
valoarea acesteia scade sub valoarea prescrisa, bateria se reincarca;
utilizarea instalatiei in scopul pentru care a fost proiectata. Orice modificare a acesteia sa
se faca numai cu acordul proiectantului de specialitate;
manevrarea corecta a aparatelor de actionare, de comutare;
scoaterea de sub tensiune a instalatiei la aparitia unei defectiuni, a unei functionari
anormale etc.
Simplitatea si robustetea instalatiilor de curenti slabi usureaza mult sarcina personalului de
exptoatare. Intretinerea instalatiilor de curenti slabi presupune adoptarea tuturor masurilor
tehnice si organizatorice, astfel ca acestea sa fie exploatate tot timpul cat mai aproape de
parametrii lor nominali. Cele mai importante dintre aceste masuri (generale) sunt:
controlul periodic al bunei functionari a instalatiei, mai ales la instalatiile de avertizare,
care intra in functiune la intervale mari de timp (instalatiile de avertizare a depasirii
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 88 din 124
temperaturii, presiunii etc.). Pentru acestea se simuleaza atingerea situatiei anormale si
se verifica daca instalatia realizeaza corect avertizarea. Pentru celelalte instalatii,
supravegherea curenta din timpul exploatarii este suficienta;
verificarea periodica a integritatii aparatelor din instalatiile de curenti slabi. Se verifica
prinderea aparatelor .pe soclul de montat si integritatea carcaselor aparatelor. Acolo unde,
se constata ca aparatele nu sunt bine fixate, se reface prinderea. Daca aparatele sunt
deteriorate datorita lovirii, sau datorita efectului curentului electric (supraincalzire,
scurtcircuit), acestea se inlocuiesc;
verificarea executiei legaturilor electrice la bornele aparatelor: unde se constata slabirea
legaturii, se strang suruburile de fixare.

Masurile de mai sus sunt masuri generale ce se pot lua pentru intretinerea oricarei instalatii de
curenti slabi. Cum insa aceste instalatii se deosebesc foarte mult intre ele atat constructiv, cat si
functional, se vor adopta si masuri specifice intretinerii fiecareia dintre ele.

In cazul unei instalatii de semnalizare a incendiului se adopta masuri (specifice) pentru:


verificarea detectoarelor; verificarea centralei; verificarea circuitelor de legatura; verificarea
generala a ntregii instalaii.

Detectoarele sunt supuse unui test de baza si unui test de incercare. In cadrul testului dc baza se
verifica comportarea detectorului la diferite influente ale mediului ca: umiditatea, coroziunea,
trepidatiile, variatia tensiunii de alimentare. In cadrul testului de incercare detectorul este supus
(in laborator) la solicitari reale de incendiu (incendiu deschis, incendiu mocnit, incendiu cu
degajare puternica de fum, incendiu cu degajare puternica de caldura si incendiu de lichide
combustibile). Aceste teste se efectueaza atat la punerea in functiune, cat si in cadrul unor
controale periodice de intretinere.

Centrala este supusa unor verificari periodice care constau in:


masurarea tensiunii la baterie si pe fiecare linie de avertizare;
verificarca functionarii lampilor de semnalizare; verificarea alarmei sonore.

Cele mai multe defecte apar la baterie datorita descarcarii ei in timp. De aceea centrala mai
contine instalatii de semnalizare care pun in evidenta eventualele defecte ce apar la instalatia de
semnalizare a incendiului.
Verificarea circuitelor de legatura se executa pentru fiecare detector in parte, la darea in
functiune si prin sondaj la o parte din acestea, in timpul controalelor periodice.
Verificarile intregii instalatii se fac simuland o serie de defecte posibile in instalatie si urmarind
modul de semnalizare a acestora in centrala. Daca toate semnalizarile sunt corecte, instalatia se
afla in buna stare. Semnalizarilc incorectc dau indicatii asupra partilor din instalatie ce nu
functioncaza corect. Toate aceste parti din instalatie sunt supuse unui control atent si reparate.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 89 din 124
Instalatii de curenti slabi
Instalatii de curenti slabi pentru sisteme de interfoane, videointerfoane, supraveghere video,
distributie semnale TV si internet, alarme antiefractie, avertizare incendiu, automatizari porti, etc.
Executam proiecte de curenti slabi in ceea ce priveste atat realizarea fizica a instalatiilor cat si
intretinerea lor ulterioara.
Incercam sa oferim mai mult decat echipamente performante si produse de renume , incercam
sa gasim solutiile optime si fiabile petru realizarea obiectivului propus din domeniul vast al
instalatiilor de curenti slabi , de asemenea, foarte important, se incearca optimizarea instalatiilor
din punct de vedere al costurilor pretul final al acesteia fiind un factor important.
Se parcurg toate etapele incepand cu serviciul de consultanta, proiectarea sistemului,
configurarea sistemului, serviciile de montaj, instalare si punere in functiune, scolarizarea si
instruirea beneficiarului care urmeaza sa foloseasca instalatia respectiva, asigurarea service-ului
in perioada de garantie, precum si mentenanta sistemului in baza unui contract ulterior.
In domeniul instalatiilor de curenti slabi va oferim:

Supraveghere video sisteme de televiziune cu


circuit inchis
Sistemele de televiziune cu circuit inchis sau CCTV (
closed circuit TV ) folosesc camere video de
supraveghere cu ajutorul carora capteaza imaginile pe
care le stocheaza intro componenta a sistemului
permitand consultarea lor ulterioara in caz de
necesitate. Sistemele de supraveghere video sunt
componente importante in cadrul sistemelor de
securitate permitand monitorizarea in timp real a
spatiilor, cailor si zone de acces.
Gama de aparatura folosita in configurarea unui sistem
de supraveghere este foarte variata incepand de la echipamente analogice si continuand cu
echipamente digitale , echipamente didigitale cu IP, echipamente wireless analogice,
echipamente wireles digitale , DVR (digital video recorder ), Nvr IP recorder (network video
recorder ) sisteme de back-up al sursei de alimentare, etc.

Sisteme avertizare efractie


Cu ajutorul sistemelor de detectie efractie se asigura
securitatea bunurilor si a persoanelor, avand avantajul
reducerii costurilor cu paza umana, ele fiind
monitorizate de la distanta prin retele centralizate de
comunicare sau prin internet. Deasemenea in cadrul
sistemelor de alarmare la efractie diversitatea
echipamentelor folosite este foarte mare.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 90 din 124
Sisteme avertizare incendiu
Au rolul de a avertiza inceputul unui incendiu prin
intermediul unor dispozitive acustice si optice si uneori,
prin circuite de automatizare, pornirea instalatiilor de
stingere. Sesizarea incendiului se face automat cu
ajutorul senzorilor de fum, de temperatura, bariere, etc.
sau manual prin actionarea butoanelor de incendiu.

Sisteme control acces

Sistemele de control acces au aplicatii de securizare a


accesului in cladiri, companii, zone cu regim special,
institutii, etc. Aceste sisteme executand in anumite cazuri
si pontajul sau eliberand grafice de prezenta

Sisteme voce-date
Sistemele de voce date se refera la sistemele de
telefonie si retelele de date cum ar fi retele de internet
sau intranet, instalari de echipamente specifice ca
centrale telefonice, switch-uri pentru distributie, routere,
media convertoare, cablare structurata , retele fibra
optica, etc.

Sisteme de sonorizare si adresare publica


Sistemele de adresare publica sau public address au
aplicatii diverse cum ar fii sonorizarea ambientala si
trimiterea de mesaje in locuri ca gari, aeroporturi, spatii
comerciale, magazine, scoli, teatre, cinematografe, etc.,
facand posibila creerea unui ambient sonor darsi
trimiterea de mesaje catre angajati, clienti, pasageri,
spectatori, elevi.
Componenta unui sistem este urmatoarea: sursa de
semnal (radioreceptor, CD player, microfon, etc.), sistem
de mixaj, statie de amplificare sau sistem de amplificare
(in functie de necesitati poate fi un ansamblu de
amplificatoare audio), reteaua de traducatoare acustice
(difuzoare, boxe, megafoane, coloane sonore, etc.),
cablajele aferente. Alegerea acestora nu se face la intamplare ci se iau in calcul elemente ca
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 91 din 124
necesarul de putere al amplificatoarelor, presiunea acustica a difuzoarelor, coeficientul lor de
dispersie a sunetului, dimensionarea corespunzatoare a sectiunii conductoarelor, amplasarea
traductoarelor acustice pentru a nu avea zone neacoperite sau acoperite prea putin.

Sisteme de receptie si distributie a semnalelor TV


Montaj si reglaj de antene terestre si satelit, realizare de sisteme si retele de distributie a
semnalelor de TV si a semnalelor de la instalatiile de
receptie prin satelit. Realizarea retelelor de distributie
de tipul stelar sau linie de distributie in functie de
conditiile si cerintele de la fata locului, realizarea
transmiterii unei benzi mari de frecventa (47MHz pana
la 2500 MHz) echilibrare nivelului de semnal la toate
iesirile retelei de distributie precum si compensarea
pierderilor(pierderi inerente datorate atenuarii cablurilor
coaxiale si a componentelor de distributie si cele pentru conexiuni) cu ajutorul amplificatoarelor.

Sisteme de interfoane si videointerfoane


Montajul si executia instalatiilor electrice aferente
instalarii interfoanelor si videointerfoanelor unifamiliale
sau pentru instalatii colective, deasemenea instalarea
Yalelor electromagnetice si amortizoarelor.

Automatizari pentru porti si usi de garaj

Montajul, reglajul si programarea sistemelor de


automatizari pentru porti batante, porti culisante sau usi
de garaj tip panou, sectionale sau rulou.

Instalaiile electrice de cureni slabi trebuie s se conformeze prevederilor stipulate n:

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIILOR ELECTRICE


INTERIOARE DE CURENI SLABI AFERENTE CLDIRILOR CIVILE I DE PRODUCIE

Indicativ: I 18/1-01

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 92 din 124
Remedierea defeciunilor aprute la instalaiile electrice
Depistarea i remedierea defeciunilor din tablouri / panouri electrice:

Pentru depistarea i remedierea defectelor se xecut verificarea instalatiilor electrice,


lucrari de intretinere si reparatii a instalatiilor electrice,mentenanta instalatiilor electrice(Service-ul
Instalatiilor)
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 93 din 124
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 94 din 124
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 95 din 124
GENERALITI PRIVIND EXPLOATAREA I NTREINEREA MAINILOR ELECTRICE

1. Mentenana
Prin stabilirea unor programe de mentenan ce implic activiti de ntreinere preventiv,
predictiv si corectiv, vom asigura mrirea duratei de via i a fiabilitii echipamentelor i
mainilor electrice.
Prin programe de mentenan i ntreinere periodic se va ajunge la o maximizarea a
performanei, a siguranei i a disponibilitii mainilor electrice din cadrul unei instalaii
electrice. Programele de mentenan constau n inspecii periodice cu scopul verificrii eficienei
n funcionare, bazate pe analiza situaiei echipamentelor i mainilor electrice pentru acel
moment. Aceste programe vor reda situaia clar a funcionalitii mainilor electrice, respectiv a
ntregului sistem din care fac acestea parte, finalizndu-se cu rapoarte, cu recomandri privind
aciunile de service ulterioare si o documentaie a procesului de mentenan.
Avantajele clientului sunt reprezentate de:
diminuarea daunelor datorate ntreruperilor si pierderilor din producie;
costuri calculabile;
creterea siguranei n funcionare i a disponibilitii mainilor electrice i a instalaiei;
pstrarea standardelor de performan n timp;
reducerea riscului de pierderi cauzate de ntreruperi neplanificate.
Programul de mentenan const n diagnoza si consultanta tehnic, presupunnd inspecia i
analizarea echipamentelor i mainilor electrice instalate, cu scopul mbuntirii eficienei n
funcionare i a mririi duratei de via. Lucrrile de mentenen preventive sunt bazate pe:
verificri, reglaje, msurtori, ncercri, eliminarea unor defeciuni prin propunerea unor soluii ce
implic nlocuirea unor piese si subansamble uzate, lucrri complexe care restabilesc starea
tehnic iniial a instalaiei electrice.
Lucrrile de mentenan predictiv sunt bazate pe: diagnosticri i monitorizri ale
echipamentelor i mainilor electrice, n scopul depistrii unor defeciuni n faza incipient, pentru
reducerea probabilitilor de evoluie a lor n timp i pentru evitarea apariiilor avariilor.

Lucrrile de mentenan corectiv se execut dup apariia unui defect n scopul readucerii
mainilor electrice aferente instalaiilor n stare de a-i putea ndeplini funciile pentru care au fost
proiectate.

n prima etap se va ntocmi analiza funcional, conform creia echipamentele i


mainile electrice trebuie s asigure funcionarea instalaiei la parametrii nominali.

n etapa a 2-a se va face analiza modurilor de defectare, a efectelor produse i evaluarea


indicelui de periculozitate a acestora - AMDE. Analiza reprezint de fapt o interfa ntre
specialitii tehnologici din instalaii i specialitii n probleme de fiabilitate i mentenan. n
esen, aceast analiz reprezint o descriere a defectelor care pot s apar la un echipament
sau la un subsistem, precum i a consecinelor fiecreia din aceste defecte.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 96 din 124
n cea de a treia etapa se face o analiz a comportrii n exploatare a echipamentului
sau a mainii electrice, n scopul determinrii frecvenei de producere a unui defect.
Analiza comportrii n exploatare se face pornind de la parametrii nominali ale fiecrei
componente a instalaiei comparativ cu parametrii msurai ai acesteia.

n cea de a patra etapa se stabilete indicele de periculozitate al unei defectri a fiecrei


componente a echipamentului. Acest indice depinde de frecvena i gravitatea unei defectri. Pe
baza analizei efectuate anterior se stabilete o valoare a produsului, de la care o component
poate fi declarat critic. Scopul acestei clasificri este s compare defectele de natur diferit
cu aceeai regul. Operaiile de mentenan trebuie elaborate astfel nct s previn apariia
acestor dou tipuri de defect, cu toate consecinele lor nedorite.

n cea de a cincea etap se stabilesc operaiile mentenanei.


Stabilirea programului de mentenan se face n baza principiului care s permit detectarea
modului de defectare ale altor componente din instalaie.
Depistarea problemelor latente legate de defecte ale mainilor electrice se vor putea face dup
demontarea acestora din ansamblul instalaiei.

Odat determinate operaiile


mentenanei, trebuie s se stabileasc
periodicitatea.
Stabilirea acestei periodiciti se face
ntre urmtoarele limite:
perioada minim: perioada n
care nu se detecteaz nici o
tendin de defectare;
perioada maxima: perioada n
care operaia deja nu mai are
eficien, fiind efectuat prea
trziu.

Atunci cnd operaia de mentenan a fost stabilit, acesteia i se asociaz doua criterii de
performan:
eficacitatea, care reprezint capacitatea de depistare a unui mod de defectare prin
operaia respectiv de mentenan;
simplitatea, care se traduce prin caracterul de punere n practic a unei operaii de
mentenan.

Pentru determinarea simplitii unei operaii de mentenan se ine cont de recomandrile de mai
jos:

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 97 din 124
pentru o simplitate sczut: sunt necesare analize de specialitate, ncercri
suplimentare, mijloace complexe i costuri importante;
pentru o simplitate medie: este necesar retragerea din exploatare i o serie de analize
de specialitate mai puin frecvente;
pentru o simplitate bun: sunt necesare cteva mijloace complexe, fr o retragere din
exploatare sau o analiza de specialitate;
pentru o simplitate ridicat: nu sunt necesare retragerea din exploatare, analize de
specialitate sau mijloace complexe.
Nu trebuie s se propun operaii de
mentenan complexe, ci operaii care s fie
relevante pentru stabilirea strii unei
componente, sau a unui echipament i care
s se poat aplica cu uurin, pe ct posibil
fr intervenii majore asupra echipamentului.
Aplicarea mentenanei preventive de tip
sistematic (programat) implic efectuarea
listei de ncercri i verificri precizate pentru
fiecare tip de echipament, cu periodicitile
specificate n PE 116 (pentru lucrrile de RT,
RC, RK), sau cu periodicitile specificate la
proba respectiv.

2. Lucrrile de reparaii

Clasificare. Lucrrile de reparaii se clasific n urmtoarele categorii:


- revizie tehnic (RT);
- reparaii:
o reparaii curente I (RC1);
o reparaii curente II (RC2);
o reparaii capitale (RK).
ncadrarea n cele dou categorii se face n funcie de:
- volumul lucrrilor ce trebuie
executate i valoarea de deviz
a acestora;
- ciclul de funcionare a utilajului;
- starea fizic a instalaiilor la
data opririi.
Lucrrile ce trebuie executate, pe
tipuri de reparaii, se stabilesc prin
nomenclatoare de lucrri, aprobate de
forul tutelar al ntreprinderilor, pentru
fiecare tip de instalaie.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 98 din 124
Revizia tehnic (RT) cuprinde ansamblul de operaii executate sistematic (periodic)
pentru verificarea, curarea, ungerea, nlocuirea unor piese uzate i eliminarea unor defeciuni
ce impun lucrri de mic amploare, avnd i scopul de a constata starea tehnic a utilajelor,
naintea primei reparaii planificate.
Revizia tehnic are drept scop meninerea strii tehnice corespunztoare a utilajului,
prevenirea i eliminarea defeciunilor la pri care au un grad de fiabilitate redus (garnituri,
rulmeni), curirea suprafeelor de schimb de cldur, verificarea organelor i fluidelor din
ansamblul de ungere i nlocuirea lor dup caz, verificarea i punerea la punct a elementelor de
siguran, protecie i automatizare.
Revizia tehnic se execut pe locul de funcionare a instalaiei, de ctre echipe
specializate.
Ordinea de execuie a lucrrilor, cu ocazia unei revizii tehnice, este urmtoarea:
- pregtirea echipamentului pentru RT
- controlarea cu atenie a strii de uzur a lui, pentru a se determina
posibilitatea funcionrii n continuare i eventualele mici reparaii pentru remedierea uzurilor
constatate;
- executarea operaiilor de reglaj a echipamentului, nlturarea jocurilor anormale.
n cazul n care se constat un defect ce ar putea conduce la scoaterea din funciune a
echipamentului, sau dac pentru eliminarea defeciunilor constatate este nevoie de nlocuirea
unor piese sau subansamble, atunci se va executa n continuare RC necesar.

Reparaia curent (RC) cuprinde ansamblul de operaii prin care se remediaz toate
defeciunile aprute n perioada exploatrii, cu excepia acelora ce se efectueaz n cadrul
reparaiilor capitale. Reparaiile curente se pot executa fie fr demontarea ansamblurilor sau
subansamblurilor, pentru nlocuirea pieselor defecte, fie prin demontarea lor n scopul remedierii
sau nlocuirii lor cu altele noi sau reparate.
n funcie de durata ciclului de reparaii1, de volumul lucrrilor care se execut i de
valoarea pieselor i a subansamblurilor reparate, recondiionate sau nlocuite, reparaiile curente
se mpart n RC1 i RC2.
Cu ocazia reparaiilor curente se pot efectua i lucrri de modernizare i de mbuntire a
anumitor pri componente ale echipamentelor de ctre echipele specializate n acest scop.
Reviziile tehnice (RT) i cele curente (RC) se execut din fondurile de producie.

Reparaia capital (RK) cuprinde ansamblul de operaii efectuate n scopul readucerii


echipamentului ct mai aproape de caracteristicile tehnice, constructive i funcionale iniiale. Ea
se execut cu demontarea total a echipamentului recondiionndu-se sau nlocuindu-se
subansambluri, care nu mai pot funciona n condiii de siguran i de precizie, precum i
restabilindu-se dimensiunile normale n elementele cu grad de uzur mai puin avansat.

1 Ciclul de reparaii este intervalul de timp dintre dou reparaii capitale (RK) succesive, n care este inclus i durata de
execuie a uneia dintre ele .
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 99 din 124
Cu ocazia reparaiilor capitale se pot aduce unele mbuntiri i modernizri, cu condiia
ca valoarea total a reparaiilor capitale s nu depeasc limita valoric maxim stabilit pentru
RK respectiv (costul normal al reparaiei capitale).
Reparaiile capitale se execut din fonduri special alocate i se includ n costul de
producie.
Costul normal al reparaiei capitale nu poate depi 60% din valoarea de nlocuire a
echipamentului respectiv. n caz contrar, el este schimbat.

Mrimi caracteristice
Ciclul de reparaii. n funcie de natura echipamentului, intervalele de timp la care se
efectueaz diversele lucrri de reparaii sunt foarte diferite. Astfel, reviziile tehnice la unele
maini electrice se execut la 20-30 zile, reparaiile curente la 3-6 luni, iar reparaiile capitale la
intervale de civa ani.
Transformatoarele de putere au cicluri de reparaii mult mai lungi. Astfel, reviziile tehnice
se execut o dat pe an, reparaiile curente la 5-6 ani, cele capitale la 10-20 ani.

Costul reparaiei reprezint suma tuturor cheltuielilor necesare efecturii reparaiei. Se


determin cu relaia:
Ct C m C n C p R I
(1)
n care:
Cm - costul materialelor necesare;
Cn - costul lucrrilor executate manual i pe mainile-unelte (manoper);
Cp - costul pieselor de schimb;
R - cheltuielile de regie;
I - cheltuielile diverse.

Durata reparaiei reprezint intervalul de timp dintre momentul scoaterii (retragerii) din
funciune a echipamentului electric i momentul terminrii reparaiei. Durata reparaiei se
calculeaz cu relaia:
B
A H (2)
KS
n care:
A durata reparaiei n ore;
B numrul de ore de lctuerie, opereii electrice i prelucrri pe maini-unelte;
K numrul tuturor muncitorilor care lucreaz la reparaii;
S numrul de schimburi de cte 8 ore, n care se lucreaz la reparaii;
H timpul necesar pentru verificarea funcionrii echipamentului dup reparaie, precum i timpul
necesar vopsirii i uscrii, n ore.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 100 din 124
Complexitatea reparaiei este exprimat printr-un coeficient supraunitar.
Structura ciclului de reparaii reprezint ordinea diferitelor feluri de reparaii ale
echipamentului respectiv. Spre exemplu, pentru un motor electric, structura ciclului de reparaii
este: RK RT RT RT RC RT RT RT RK .

Stocul de piese de schimb reprezint cantitatea maxim necesar a pieselor ce trebuie


procurate din timp n vederea asigurrii continuitii lucrrilor de reparaii i aflate la dispoziia
atelierului de reparaii. Pe msur ce stocul scade n urma executrii unor reparaii, el trebuie
mereu completat, pn la valoarea maxim, nefiind admis scderea lui pn la limita minim,
ce se calculeaz cu relaia:
S MT (3)
n care:
S stocul minim n buc.;
M norma lunar de consum de piese de schimb, n buc./h
T durata necesar confecionrii pieselor de schimb n vederea completrii la maximum, n ore.

Consumul de materiale reprezint cantitatea materialelor ce intr n


procesul unei reparaii, stabilit pe baza fiei de constatare, care se
ntocmete la demontarea echipamentului de reparat.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 101 din 124
3. Lucrrile de ntreinere

ntre dou reparaii succesive are loc procesul de ntreinere ce include aplicarea regulilor
de exploatare a echipamentului respectiv, indicate n prescripiile tehnice ale furnizorului, precum
i eliminarea la timp a defeciunilor accidentale. Ea este efectuat de ctre personalul de
exploatare (n unitile energetice: centrale, staii, reele) sau de ctre personalul de ntreinere
(n seciile ntreprinderilor industriale).
Organizarea activitii de ntreinere se bazeaz pe cunoaterea fiabilitii fiecrei maini
n parte, sau, cu alte cuvinte, pe probabilitatea ca maina s funcioneze fr defeciuni n toat
perioada de via util. ntreinerea operativ a instalaiilor electrice i echipamentului electric
de pe utilajele industriale este realizat de ctre electricienii de exploatare i ntreinere din tur
(de schimb) ale cror atribuii sunt:
- s ia cunotin de starea i regimul de funcionare a ntregului echipament din
sectorul lor de lucru i de lucrrile ce trebuie executate n schimbul lor;
- s efectueze personal controlul echipamentului electric, conform prevederilor stabilite
prin instruciunile de serviciu;
- s ia msuri imediate pentru nlturarea deranjamentelor produse n schimbul lor;
- s raporteze efului imediat superior din schimb deficienele observate i s le
consemneze n registrul de defecte (pentru echipa de reparaii);
- la apariia unei avarii n instalaia electric, s ia msurile necesare pentru restabilirea
funcionrii normale a echipamentului;
- s controleze starea tehnic a tablourilor electrice, a pupitrelor de comand, a
dispozitivelor de pornire etc., cu luarea msurilor necesare prevzute de tehnica securitii
muncii. ntreinerea curent i supravegherea zilnic, contribuie la:
- funcionarea continu a echipamentului;
- asigurarea calitii i integritii produselor, nlturarea rebuturilor, mrirea
productivitii muncii;
- prentmpinarea avariilor;
- mrirea duratei de funcionare a echipamentului ntre cele dou reparaii.
- reducerea opririlor echipamentului din cauza reparaiei.
70% din consumurile de energie din sectorul industrial sunt realizate de catre motoarele
electrice.

Acestea sunt prezente in majoritatea fluxurilor de


productie si de cele mai multe ori functionarea lor
este vitala pentru bunul mers al procesului
tehnologic.
Cnd motoarele electrice se defecteaza, are loc o
intrerupere in procesul tehnologic, apar costuri
suplimentare de mentenanta si cu personalul,
pierderi de productie etc.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 102 din 124
Intotdeauna este mai ieftin sa previi decat sa tratezi. De aceea consumatorii isi protejeaza
motoarele importante in process, cel mai adesea cu protectii la supratensiune si suprasarcina.

Si totusi de ce se defecteaza in continuare motoarele electrice?

Cea mai frecventa sursa de defectiuni atunci cand


motoarele au deja protectia uzuala la suprasarcina si
supracurent o constitue vibratiile.

Exista sisteme de automatizare cu costuri


reduse care monitorizeaza vibratiile siavertizeaza din
timp initierea uzuriimotorului.
Senzorii de vibratii "invata" vibratia de referinta a masinii si
o compara continuu cu vibratia existenta la un moment dat.
Acesti senzori permit alarmarea timpurie a personalului de
mentenanta cand vibratiile depasesc o valoare limita
setata.

Daca este cazul, se pot lua masuri de aliniere a motorului


(centrare si strangere a suruburilor) care sa previna
defectarea masinii electrice.
Mentenanta predictiva si monitorizarea starii de
functionae, evita intreruperilede productie
neplanificate, creste siguranta continuitatii in alimentare si
conduce la scaderea costurilor de exploatare a masinilor
electrice.
Se monitorizeaza
dezechilibrul masinii,uzura rulmentilorsi nivelul de
vibraii.
Gradul de uzura este indicat local prin afisajul cu leduri pe senzorul ce se monteaza pe masina
sau poate fi monitorizat de la distanta pe un calculator.
Sistemul poate fi integrat in SAP sau in sistemul SCADA existent si sa dea automat comanda de
mentenanta sau aprovizionare cu piese de schimb.

Descriere sistem
- Diagnoza online a vibratiilor la un raport performanta-pret, excellent;
- Monitorizare descentralizata a masinilor;
- Alarmare;
- Istoric;
- Detectie timpurie a avariilor;
- Export date catre sisteme SCADA/SAP;
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 103 din 124
- Design compact (senzor si echipament diagnoza intr-un singur bloc de gabarit redus);
- Disponibil si in varianta ATEX CD;

Aplicatii:

Producerea energiei electrice


Industria producatoare de masini
Prelucrari mecanice
Producatoare, procesatoare otel
Producatoare energie
Companii de apa
Energie eoliana
Incalzire, ventilatie aer conditionat
Refrigerare
Chimica
Farmaceutica
Productia de materii prime
Industria lemnului
Industria alimentara
Statii de betoane, etc

TABEL CU DEFECTELE SI REMEDIERILE MASINII ASINCRONE

Defectul Cauza Remediul


a) Tensiunea retelei este mai mare decat cea nominala Se reduce tensiunea retelei, Daca nu
este posibil, se intensific ventilatia
motorului
b) Scurtcircuite intre tole (incalziri locale) din cauza unei b) Se inlatura bavurile, se pilesc
1.Supraincalzirea miezului
executii neingrijite (bavuri, crestaturi pilite etc.) locurile unde s-a produs scurtcircuitul,
magnetic
se dezlipesc tolele, se izoleaza cu lac
sau cu hartie
c) Contact intre bulonul de c) Se repara sau se inlocuieste
strangere si pachetul de tole izolatia buloanelor
a) Scurtcircuit in bobinajul sta-torului (intre spire, intre a) Se identifica locurile unde s-a
bobine sau intre faze) produs scurtcircuitul, se repara
bobinele defecte sau, eventual, se
rebobineaza statorul
b) Suprasarcina b) Se reduce sarcina
2.Supraincalzirea c) Ventilatie necorespunzatoare c) Se iau masuri pentru
bobinajului statorului imbunatatirea ventilatiei
d) Rezistenta scazuta a izolatiei sau bobinajul umezit d) Se verifica rezistenta de izolatie; se
curata bobinele si se usuca statorul
e) Conexiunea gresita a bobinajului statorului (triunghi in loc e) Se conecteaza bobinajul statorului
de stea) in stea

a) Scurtcircuit in bobinajul rotorului (intre spire, intre bobi-ne a) Se identifica locurile unde s-a
3.Supraincalzirea sau intre faze) produs scurtcircuitul, se repara
bobinajului rotorului bobinele defecte sau eventual se
rebobineaza statorul
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 104 din 124
Defectul Cauza Remediul
b) Suprasarcina b) Se reduce sarcina

c) Ventilatie necorespunzatoare c) Se iau masuri pentru imbunatatirea


ventilatiei
d) Rezistenta scazuta a izolatiei sau bobinajul umezit d) Se verifica rezistenta de izolatie;
bobinele se curata si se usuca rotorul

e) Contact imperfect in locul de conectare a bobinelor e) Se verifica legaturile si se


recositoresc cele slabite
f) Rotorul freaca cu statorul f) Se controleaza intrefierul si eventual
se inlocuiesc rulmentii (cuzinetii)

a) Perii de calitate necorespunzatoare a) Se inlocuiesc periile

4. Producere de scantei b) Se regleaza presiunea periilor


b) Contact necorespunzator intre perii si inele
la inelele de contact si se slefuiesc periile
c) Se curata inelele, se slefuiesc si
c) Inelele de contact uzate si murdare
eventual se inlocuiesc
a) In una din fazele bobinajului statorului nu circula curent a) Se reface legatura sau se
(bobinaj intrerupt sau ars) rebobineaza masina (total sau partial)
b) Bobinele au conexiuni gresite b) Se verifica conexiunile si se refac
5. Motorul nu porneste cele gresite
c) Intrerupere in circuitul statorului sau rotorului; contact c) Se verifica circuitele si se
necorespunzator la perii; intrerupere in circuitul reostatului elimina intreruperile

d) Bobinajul statorului este conectat in stea in loc de triunghi d) Se schimba conexiunea din stea
(motorul nu porneste la plina sarcina) in triunghi

e) Barele coliviei rotorice s-au dezlipit (la motoarele cu e) Barele desfacute se sudeaza
5. Motorul nu porneste rotorul in scurtcircuit) sau se nituiesc

f)Sarcina prea mare la pornire f) Se reduce din sarcina


g) Scurtcircuit in bobinajul statorului (la pornire se ard g) Se repara sau se inlocuiesc
sigurantele) bobinele defecte

a) Motorul este supraincarcat a) Se reduce din sarcina

b) Tensiunea la bornele motorului este scazuta b) Se mareste tensiunea

c) Bobinajul statorului este conectat in stea in loc de triunghi c) Se schimba conexiunea din stea
in triunghi
d) Contact prost in circuitul motorului din cauza functionarii d) Se repara atat inelul de scurt-
necorespunzatoare a mecanismului de scurtcircuitare, sau a circuitare a periilor cat si dispozitivul
6. Motorul se roteste cu o dispozitivului de ridicare a periilor corespunzator
turatie mai mica decat cea
nominala
e) Contact imperfect in circuitul statorului e) Se repara contactul defect

f) Intrerupere intr-una din fazele statorului f) Se identifica locul defect si se repara

g) Una din fazele statorului este inversata (inceputul cu g) Se inverseaza faza


sfarsitul). In acest caz, valorile curentului pe cele trei faze nu
sunt egale

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 105 din 124
Pentru asigurarea unei exploatari si intretineri corecte este necesara cunoasterea
aprofundata a principiilor de functionare, a regimului de functionare normala si anormala, precum
si a schemelor e montaj care se intalnesc in mod curent.

Pentru utilizarea corecta a masinilor electrice trebuie respectate conditiile de exploatare in


siguranta a motoarelor trifazate de joasa tensiune in conformitate cu HG 457-2003, privind
asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune care transpune
prevederile Directivei 73/23 EEC - joasa tensiune.

Motoarele electrice au parti active (sub tensiune), componente in rotatie si posibile


suprafete fierbinti. Toate lucrarile pe timpul transportului, instalarii, punerii in functiune si
mentenantei trebuie efectuate de personal tehnic calificat, autorizat. Efectuarea
necorespunzatoare a acestor lucrari poate conduce la accidente si/sau pagube materiale.
Nerespectarea prevederilor din prezenta Carte Tehnica anuleaza orice raspundere din partea
producatorului pentru eventualele accidente sau pagube materiale aparute, iar in perioada de
garantie nerespectarea prezentelor prevederi duce si la scoaterea din garantie a produsului
(motorului).

Functionarea corecta, economica si de lunga durata a masinilor electrice depinde atat de


alegerea tipului de masina corespunzator conditiilor in care urmeaza sa lucreze, cat si de
exploatarea lor conform regimului de lucru.

Exploatarea corecta a motoarelor electrice necesita ca personalul de serviciu inca de la


luarea lor in primire (dupa montarea sau reparatie capitala) sa controleze si sa verifice
realizarea corecta a montajului si starea motorului.

Functionarea sigura si continua, fara avarii, a motoarelor electrice din cadrul instalatiilor
electrice este strans legala de realizarea unei exploatari cat mai rationale, in vederea detectarii
din timp a inceputurilor de defecte si luarii de masuri pentru inlaturarea acestora. Exploatarea
motoarelor electrice se face de catre personalul sectiei de exploatare a utilajului de baza, care
executa toate manevrele de pornire-oprire si controleaza permanent motoarele in functiune, in
ceea ce priveste ungerea lagarelor, sarcinile, temperaturile statorului si lagarelor, temperaturile la
intrarea si iesirea aerului de racire.

Regimul de functionare se va conduce prin urmarirea permanenta a curentului statoric


absorbit, a tensiunii de alimentare, si a temperaturii statorului si aerului de racire.

In regim normal, motoarele electrice nu trebuie sa fie supraincarcate. La alimentarea


statorului cu tensiunea nominala, curentul de incarcare nu va depasi curentul nominal.

Se prezint doar o parte din tipurile de functionari anormale ale masinilor electrice ce pot
aparea in utilizarile industriale cat si remedierea defectelor.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 106 din 124
DEFECTE COMUNE ALE MASINILOR ELECTRICE

Masinile electrice au multe elemente comune si de aceea si unele defecte sunt comune
tuturor masinilor.

1.Masina electrica vibreaza in timpul functionarii.Acest defect se poate datora urmatoarelor


cauze:

-rotorul cuplajul sau saiba de transmisie sunt dezechilibrate; in aceasta situatie se va


echilibra rotorul in mod suplimentar, iar saibele mari sunt cuplaje care pot cauza vibratii se scot si
se echilibreaza separate de rotor.

-bobinajul rotorului s-a slabit datorita uscarii izolatiei. Pentru remediere se consolideaza
bobinajul ( izolandu-se in mod suplimentar), se preseaza si se strange cu atentie. Dupa
consolidarea bobinajului se impune impregnarea si echilibrarea rotorului

-agregatul, care consta din cateva masini, nu este bine centrat; in acest caz se verifica
centrarea axelor si la nevoie se corecteaza.

2.Lagarele de alunecare se supraincalzesc peste temperaturile admisibile. Cauzele care


au produs acest defect sunt expuse in continuare:

-debitul de ulei este insuficient; in aceasta situatie, in cazul ungerii cu inele se va verifica
starea inelelor de ungere: inelele defecte ( deformate) se vor repara sau se vor inlocui cu altele
noi;cele usoare se vor inlocui cu altele mai grele; inele de otel daca sunt magnetizate se vor
inlocui cu altele din alama; uleiul ingrosat si vechi se va inlocui cu altul proaspat; se va verifica
nivelul uleiului cu ajutorul indicatorului de nivel.

In cazul ungerii prin pompa se vor verifica conductele de ulei, filtrele de ulei si pompa de ulei;
se vor verifica orificiile din flansele de imbinare si din diafragma conductei de ulei si la nevoie se
vor mari acestea pana la dimensiunile normale.

-se intrebuinteaza ulei de o calitate necorespunzatoare; in acest caz se va alege uleiul in


conformitate cu indicatiile fabricii producatoare.

3.Lagarele prin rostogolire ( rulmentii ) se supraincalzesc. Defectul poate proveni din


urmatoarele cauze:

-lagarul este murdar de praf sau de alte particule; unsoarea este murdara; in acest caz se
inlatura unsoarea veche din lagar, se spala lagarul si se pune unsoare noua.

-lagarul nu este bine montat, masina electrica nu este centrata corect fata de masina cu care
este cuplata; in aceasta situatie se verifica montarea rulmentilor si centrarea masinilor.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 107 din 124
4.Inele colectoare si colectoarele se uzeaza intens si neuniform. Defectul se poate datora
urmatoarelor cauze:

-marca periilor este necorespunzatoare ( periile sunt prea mari )

in acest caz se vor monta periile recomandate de fabrica producatoare.

-presiunea periilor pe colector ( inele colectoare)este prea mare; in situatia aceasta se va


regla presiunea periilor conform instructiunilor fabricii producatoare.

-periile utilizate sunt diferite si necorespunzatoare formand santuri inelare pe suprafata


colectorului ( a inelelor colectoare ). Remedierea consta in montarea unui singur fel de perii pe
intreaga masina, conform indicatiilor fabricii producatoare; daca aceasta nu este posibila, se vor
monta in asa fel, incat pe fiecare tija de perii sa se gaseasca numai perii de aceeasi marca.

5.Periile se uzeaza foarte intens. Trebuie mentionat, ca un fenomen normal, ca in cazul


curentului continuu periile de polaritate negative se uzeaza mult mai repede decat cele de
polaritate pozitiva.

Uzura periilor se poate datora urmatoarelor cauze:

-colectorul ( inelele colectoare ) este imbacsit cu praf de la perie sau cu pulbere de metal, de
nisip sau de ciment; in aceasta situatie se vor imbunatati conditiile de intretinere a
colectorului ( inelelor colectoare ) si a periilor colectoare, curatirea lor facandu-se mai des si
mai minutios; se va proteja masina impotriva patrunderii din exterior a prafului.

-curentul este repartizat neuniform intre perii. In acest caz se va verifica daca presiunea
periilor asupra colectorului este uniforma si se va regla aceasta presiune astfel incat sa nu
depaseasca limitele admisibile. Se va verifica starea tuturor contactelor ansamblului, prin metoda
caderii de tensiune.

6. Se produc strapungeri ale izolatiei. Principalele cauze care pot produce acest defect sunt:

-in incaperea in care se afla masina patrunde praf. La nevoie se vor instala filtre sau se vor
etansa masinile. In aceasta problema trebuie consultata fabrica producatoare.

-aerul murdar din incaperea in care se afla masina a patruns in aceasta prin locurile
neetanse ale carcasei masinii cu ventilatie in sistem inchis sau deschis sau din cauza defectarii
filtrelor de aer; in acest caz se va etansa carcasa masinii si conductele de aer sau se vor repara
filtrele de aer.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 108 din 124
-din cauza uzurii excesive a periilor, a colectorului si a inelelor colectoare au aparut punti
conducatoare de curent formate din pulbere de carbune si cupru; pentru remediere se sufla
masina cu un jet de aer comprimat.

DEFECTELE SI REPARAREA MASINILOR ELECTRICE

2.1. DEFECTELE MASINILOR ELECTRICE

Cele mai frecvente defecte ale infasurarilor masinilor electrice sunt: scaderea rezistentei
de izolatie fata de masa, intreruperea infasurarilor si-scurtcircuitul.

Scaderea rezistentei de izolatie se produce, de obicei, datorita umezirii infasurarilor, ca


urmare: a transportului; a depozitarii timp indelungat in incaperi umede, neincalzite; a patrunderii
apei sau vaporilor de apa in masina; a nefunctionarii timp indelungat in anotimpul umed al anului.

Masinile electrice care au infasurarile umezite se vor usca inainte de pornire. Uscarea se
face in functie de dimensiunile masinii, de tipul si importanta acesteia, prin unul din urmatoarele
procedee : suflare cu aer cald, demontare si uscare in cuptor (in special la masini mici), incalzire
prin alimentare cu tensiune redusa etc.

Scaderea rezistentei de izolatie se mai poate produce: datorita imbacsirii cu praf


conductor a infasurarilor, praf rezultat mai ales prin uzarea periilor si colectoarelor sau inelelor
colectoare, caz in care se va curata masina si se vor inlocui periile uzate; datorita imbatranirii
izolatiei, ca urmare a incalzirii excesive sau datorita mediului coroziv. in aceste cazuri este
necesara rebobinarea masinii.

Intreruperea infasurarilor se produce, de obicei, in punctele unde s-au executat lipituri


pentru realizarea conexiunilor necesare. Cazurile mai frecvente in care are loc dezlipirea sunt:
calitatea lipiturilor este necorespunzatoare, aliajul de lipit nu corespunde solicitarilor termice sau
densitatea de curent este prea mare in locul de lipire. In functie de cauzele care au determinat
dezlipirea, se vor reface lipiturile, cu aliaj mai greu fuzibil sau cu lipituri tari.

Scurtcircuitul intre infasurari si masa, dintre infasurari sau intre spirele aceleiasi infasurari
pot duce la intreruperea infasurarilor si la deteriorarea partiala sau totala a acestora. Remedierea
se face prin rebobinarea partiala sau totala a masinii, dupa caz.

Metode operative de localizare a defectelor infasurarilor la masinile electrice

Localizarea punerilor la masa si a scurtcircuitului intre faze. Punerea la masa a


infasurarilor este foarte des intalnita in exploatarea masinilor electrice. Cauzele care duc la
punerea la masa sunt multiple. Punerea neta la masa are loc de obicei, in timpul bobinarii, din
cauza neatentiei celui care executa bobinarea sau din cauza lovirii infasurarilor.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 109 din 124
Punerea la masa (in cazul ca nu este neta) se depisteaza prin incercarea infasurarii la
supratensiune fata de masa ; supratensiunea se aplica gradat, observandu-se in acelasi timp, cu
atentie, infasurarea. Se va da o atentie deosebita acestei incercari; nu se admite apropierea prea
mare de masina. Corpul masinii va fi legat la masa. Locul in care izolatia este slaba cedeaza sub
efectul supratensiunii si se produce o descarcare prin arc electric, care este usor vizibila.

La fel se procedeaza si pentru depistarea scurtcircuitelor intre fazele statorului, de data


aceasta legandu-se toate fazele la masa cu exceptia celei a carei izolatie se controleaza, care se
leaga la borna de incercare a sursei.

Pentru localizarea punerii nete la masa, este necesara o sursa reglabila de joasa tensiune, care
poate debita un curent mai mare. In cazul statorului sau rotorului unei masini trifazate se
procedeaza astfel:

se leaga o borna a sursei la carcasa sau arborele masinii, aceasta fiind


legata la pamant;

se leaga cealalta borna a sursei la conexiunile de iesire ale masinii (toate impreuna) ;

se aplica gradat tensiunea, masurandu-se, in acelasi timp, curentul care este absorbit.
Locul scurtcircuitului se va incalzi si va fi vizibil dupa fumul degajat.

Sursa reglabila poate sa fie un transformator de sudura sau un generator


de sudura de curent continuu.

Depistarea punerii nete la masa la un rotor de curent continuu se face cu ajutorul aceluiasi
procedeu; respectandu-se urmatoarele etape :

se leaga o borna a sursei la arborele masinii, acesta fiind legat Ia masa;

se leaga cealalta borna a sursei la colector, prin intermediul unui colier de cupru care
cuprinde tot colectorul, scurtcircuitandu-se. in lipsa colierului se poate controla si lamela
cu lamela, avandu-se grija sa nu se deterioreze colectorul;

se aplica gradat tensiunea, in timp ce se observa infasurarea. Si aici locul defectului se


va incalzi si va fi localizat, cu ajutorul fumului ce se degaja.

Localizarea scurtcircuitelor dintre spire. De obicei, datorita supraincalzirii puternice a


spirelor scurtcircuitate ale infasurarii indusului, la toate tipurile de masini, acestea au izolatia arsa
si localizarea spirelor defecte se face vizual. Totusi, la generatoarele de curent continuu cu
excitatie derivatie se poate intampla ca generatorul sa nu se mai excite si izolatia spirelor scurt-
circuitate ale indusului sa nu se arda. De asemenea, la statoarele masinilor trifazate, protectia s-
a deconectat inainte ca defectiunea sa lase urme vizibile.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 110 din 124
Pentru rotoarele de curent continuu, care nu au legaturi echipotentiale, scurtcircuitul se
depisteaza usor prin metoda electromagnetului.

in,cazul rotoarelor cu legaturi echipotentiale, se poate utiliza metoda caderilor de tensiune.


Verificarea se face utilizandu-se o sursa de curent continuu, de joasa tensiune, in serie cu un
ampermetru, un reostat si cu doua sonde in capetele circuitului. Cele doua sonde se pun pe doua
lamele vecine ale colectorului si cu un milivoltmetru se masoara caderea de tensiune intre cele
doua lamele. Scurtcircuitul este indicat de caderea minima de tensiune,
masurata cu milivoltmetrul.

Pentru a se preveni defectarea milivoltmetrului, sondele acestuia se vor aplica pe colector,


fara a atinge sondele circuitului de incercare (intre sondele circuitului de incercare exista
tensiunea ridicata in lipsa contactului cu colectorul).

Depistarea scurtcircuitelor dintre spirele infasurarii rotoarelor sau statoarelor trifazate se


face prin alimentarea de la o sursa de tensiune trifazata, reglabila, sau fixa, care poate debita
curentul nominal al statorului sau rotorului incercat, rotorul fiind scos din stator.

Spirele in scurtcircuit se vor incalzi puternic, ceea ce permite o localizare expeditiva a


defectului.

Defecte ale lagarelor

Defectele lagarelor masinilor electrice se manifesta prin: supraincalzirea lagarelor, mers


zgomotos sau eliminarea lubrifiantului.

Supraincalzirea lagarelor cu alunecare se poate produce datorita: debilului de ulei prea


mic, imbacsirii uleiului cu praf.

Se va verifica instalatia de ungere si se va asigura debitul de ulei necesar sau se va


inlocui uleiul necorespunzator cu ulei curat de calitatea prescrisa de fabrica constructoare.

Supraincalzirea lagarelor cu rulmenti se produce, de obicei, in urmatoarele cazuri:


unsoarea este de calitate necorespunzatoare, imbacsita cu praf sau cantitatea este prea mare.
Se va inlocui unsoarea cu unsoare curata, de calitatea prescrisa, dupa ce, in prealabil, s-a spalat
lagarul.

Mersul zgomotos la lagare se produce cand rulmentul este murdar sau are caile de rulare
uzate sau deteriorate. Se inlocuieste rulmentul.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 111 din 124
Eliminarea lubrifiantului se produce in cazul in care garniturile de etansare sunt defecte,
debitul de ulei prea mare sau nivelul uleiului prea ridicat. Se vor inlocui garniturile uzate ; se va
regla debitul sau nivelul de ulei.

Vibratiile si zgomotele masinilor electrice rotative

Vibratia se datoreaza, de obicei, dezechilibrului partilor rotative, unor cauze sau defecte
mecanice sau unor cauze electromagnetice.

Dezechilibrul partilor rotative apare la rebobinarea rotorului, la slabirea si deplasarea


bobinelor rotoarelor cu poli aparenti etc. in aceste cazuri, dupa consolidarea acestora, se va
echilibra rotorul.

Cauzele si defectele mecanice cele mai frecvente sunt: centrarea necorespunzatoare si


strambarea arborelui datorita unor socuri sau exploatari necorespunzatoare. Se centreaza
masina, se inlocuieste arborele stramb (sau se indreapta, pe utilaje speciale).

Cauzele electromagnetice care pot duce la vibratii sunt: conexiunile gresite ale infasurarii
statorului (la masinile de curent alternativ), scurtcircuitul in rotorul bobinai la motorul asincron,
scurtcircuitul intre spire in excitatia masinii sincrone sau cu polii incorect legali intre ei etc.

Zgomotele anormal de mari, produse de masinile electrice, pot avea urmatoarele cauze:
presarea slaba a miezului magnetic, legaturile gresite in infasurari sau ajustarile defectuoase ale
cailor de ventilatie la masinile de turatie ridicata.

Remedierea se face prin impregnarea miezului sau chiar reimpachetarea acestuia,


refacerea conexiunilor infasurarii, ajustarea cailor de ventilatie sau utilizarea unor atenuatoare de
zgomot sau, uneori, prin izolare fonica.

In anexa 1 sunt prezentate defectele si remedierile masinii asincrone.

2.2. REPARAREA MASINILOR ASINCRONE

1. Repararea infasurarilor masinilor asincrone

La repararea infasurarii masinilor asincrone, se executa o serie de operatii, si anume:

a) Intocmirea schemei infasurarii. Inainte de demontarea infasurarii


in vederea rebobinarii se noteaza cateva date in legatura cu infasurarea statorului si rotorului, si
anume: schema infasurarii, marca si diametrul conductorului de bobinaj, pasul infasurarii,
dimensiunile si materialul izolatiei din crestatura, numarul crestaturilor pe pol si faza, numarul
de spire, lungimea, forma si izolatia partii frontale a infasurarii.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 112 din 124
b) Calculul de control. Acest calcul se executa deoarece uneori se
doreste schimbarea anumitor parametri ai masinii, iar alteori s-ar putea
ca masina sa mai fi fost rebobinata, iar cu aceasta ocazie s-ar fi putut
face abateri de la datele fabricii constructoare.

c) Repararea infasurarilor statorice. Infasurarea se poate executa prin mai multe


procedee: prin asezarea conductorului cu mana in crestaturi deschise; prin infasurarea pe
sablon, cu confectionarea prealabila a bobinelor dupa sablon; prin introducerea conductoarelor
cu mana prin partea laterala a crestaturilor (bobinaj cusut).

Metoda bobinajului cusut se aplica in cazul crestaturilor inchise sau semiinchise (cand
latimea deschiderii crestaturii nu permite trecerea conductorului prin ea).

Executarea infasurarii se incepe cu confectionarea izolatiei din crestatura sub forma de


teci.

Infasurarea trebuie sa inceapa de la bobinele inferioare. Dupa asezarea sablonului, in teci


se introduc bare de otel rotund, al caror diametru trebuie sa fie egal cu diametrul exterior al
conductorului care trebuie asezat.

Numarul barelor din otel rotund este egal cu numarul conductoarelor care trebuie sa fie
asezate. Umplerea intregii crestaturi cu bare este necesara pentru asezarea corecta a
conductorului care urmeaza a fi introdus si care se aseaza in locul unei bare care se scoate.

Asezarea conductorului se face de catre doi lucratori, dintre care unul scoate bara rotunda
din crestatura, iar al doilea introduce, in locul acesteia conductorul in teaca. Conductorul este
indreptat in prealabil, prin tragerea lui printr-o clema de strangere, si este frecat usor cu parafina.

Pentru reducerea numarului de lipituri, lungimea unui conductor se alege astfel incat sa fie
suficienta pentru infasurarea intregii bobine.

Dupa asezarea tuturor sectiilor bobinelor inferioare partile frontale ale infasurarii se
izoleaza cu un strat de panza lacuita si se leaga sau se infasoara cu o banda de bumbac.

Bobinele superioare se bobineaza ca si cele inferioare, partile lor frontale nu se indoaie


insa lateral, ci conductoarele se trec direct de la o crestatura la alta. Totusi, pentru prevenirea
atingerii cu corpul, conductoarele trebuie sa iasa putin din crestatura. In acest scop, la
infasurarea lor se intrebuinteaza un sablon.

Pentru asamblare, infasurarea statorului motorului asincron se imparte in trei parti, care se
leaga intre ele in serie sau in paralel, astfel incat sa formeze fazele infasurarii. La capetele celor
trei grupuri de bobine se lipesc conductoarele de iesire care se leaga la bornele cutiei cu borne.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 113 din 124
d) Repararea rotoarelor bobinate. Infasurarile rotoarelor bobinate sunt de doua feluri :
infasurari cu bobine preformate, cand fiecare sectie a infasurarii este compusa din mai multe
conductoare, si infasurari in bare, cand fiecare sectie consta dintr-o bara.

Confectionarea infasurarilor cu bobine preformate ale rotorului nu difera de loc de


infasurarile de acelasi fel ale statorului.

Infasurarile ondulate in bare cu doua straturi sunt cele mai raspandite.

Reconditionarea completa a infasurarii in bare este necesara in cele mai multe cazuri, in
urma deteriorarii izolatiei din crestatura, din cauza supraincalzirii ei excesive. Barele avand o
sectiune mare se deterioreaza rar si pot fi utilizate pentru noua infasurare. In cazul deteriorarii
barelor, ele trebuie inlocuite, confectionandu-se bare noi, dupa forma celor vechi, din material cu
aceeasi sectiune si de aceeasi calitate. In caz de deteriorare a numai catorva bare, se poate
inlocui numai o parte a infasurarii.

Inainte de demontarea infasurarii este necesar sa se faca schema infasurarii si sa se


marcheze cu un semn pe partea frontala acele crestaturi ale caror bare se leaga la inelele
colectoare.

La scoaterea lor, barele se aseaza intr-o anumita ordine. Pentru a se scoate o sectie, este
suficient sa se desfaca partile ei frontale din acea parte in care se face asamblarea infasurarii si
in care se gasesc inelele colectoare.

Barele se curata de izolatia veche si se indreapta pe o placa. Aceasta operatie trebuie


executata cu atentie, fara lovituri puternice, pentru a nu schimba sectiunea barei. Bavurile de pe
bare trebuie sa fie bine razuite. Apoi se inlocuieste izolatia barelor (din acelasi material si de
aceeasi dimensiune) si se impregneaza cu lac.

Dupa inlocuirea izolatiei din crestatura deteriorata se procedeaza la asamblarea infasurarii


rotorului. Mai intai se aseaza stratul inferior, indoindu-se capetele barelor intr-o parte, apoi se
aseaza stratul superior al barelor si capetele lor se indoaie in cealalta parte.

Dupa terminarea lucrarilor la randul de jos, in crestaturi se introduc garnituri izolante, iar
partea frontala a infasurarii se infasoara cu un bandaj provizoriu din banda sau sarma de otel.
Dupa asezarea stratului superior al infasurarii, se scoate bandajul, se aseaza izolatia dintre
straturile infasurarii si apoi se indoaie capetele barelor superioare. Dupa aceasta se aseaza din
nou bandajul pe rotor, cu scoabe si cu dispozitive pentru strangere.

Intrucat fiecare spira a infasurarii consta din doua bare, la asezarea acestor bare,
capetele lor, la indoire, se aseaza pe verticala in directia razei rotorului. Pe aceste capete ale
barelor se aseaza colierele.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 114 din 124
Pentru o lipire de buna calitate, capetele barelor, ca si colierele trebuie sa fie cositorite
inainte de asezarea lor. Intre bare, in fiecare colier se introduc pene de cupru, care asigura un
contact mai bun. Rotorul lipit se incearca pentru a se verifica daca exista atingeri cu corpul si
intre spirele infasurarii, iar apoi se impregneaza.

e) Repararea rotoarelor in scurtcircuit. Un rotor in scurtcircuit se repara mai simplu


decat un rotor bobinat, intrucat schema infasurarii lui este foarte simpla.

Dupa indepartarea infasurarii vechi se va urmari cu o deosebita atentie sa nu existe bavuri


intre diferitele tole separate ale pachetelor rotorului.

Barele de rotor noi, de cupru electrolitic, confectionate dupa dimensiunile celor vechi, se
bat in crestaturile rotorului pregatit pentru reparatie. Inelele de scurtcircuitare se confectioneaza
dintr-un material avand o rezistenta mai mare decat barele (de exemplu, din bronz). Barele se
leaga cu inele de scurtcircuitare prin lipire cu aliaje de lipit tari sau prin sudura.

Infasurarile in scurtcircuit ale rotoarelor se confectioneaza adesea din aluminiu, prin


turnare. Colivia care se formeaza serveste simultan si ca infasurare si pentru fixarea fierului
rotorului.

La rotoarele de aluminiu, cele mai frecvente deteriorari sunt rupturile si fisurile inelelor de
scurtcircuitare, retasurile si rupturile barelor.

In cazul unui numar mic (13) de fisuri scurte si putin adanci, coliviile de aluminiu ale
rotoarelor se repara prin lipire, iar in cazul unor deteriorari mai grave, printr-o returnare completa.

Inainte de lipire, locul fisurii este largit in forma unei cavitati avand forma cozii de
randunica. Locul de lipire se cura|;a si se incalzeste cu lampa de lipit pana la temperatura de
400450C, la care lipirea se efectueaza printr-o simpla atingere a vergelei de aliaj de lipit
(cositor 03%, zinc 33% si aluminiu 4%), de 68 mm diametru si 200250 mm lungime. Locul
care se lipeste trebuie sa fie orizontal. Dupa umplerea locului deteriorat, prisosul aliajului este
indepartat.

Inelele de scurtcircuitare se confectioneaza din cupru la strung, si pe circumferinta lor


exterioara se frezeaza crestaturile pentru bare, cu ajutorul unui cap divizor.

Barele se imbina cu inele de cupru prin sudura autogena.

f) Bandajarea rotoarelor. Infasurarile rotorice se fixeaza cu ajutorul


penelor si bandajelor. Bandajarea rotorului se executa de obicei manual, cu ajutorul unei masini-
unelte. Pentru bandaje se intrebuinteaza sarma de otel necositorita, curatita in prealabil cu panza
abraziva, pana la luciu. Inainte de infasurarea bandajului, pe rotor se aseaza o banda de prespan
cu grosimea de 0,30,5 mm. Latimea acestei garnituri se alege astfel incit sa se poata aseza pe
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 115 din 124
ea bandajul compus in general din 1535 de spire si in plus sa depaseasca cu 1015 mm
marginile bandajului. Chiar de la inceperea infasurarii bandajului, intre ele si banda de
prespan se pun niste placi subtiri (scoabe de intindere) din tabla sau din cupru cositorit cu
grosimea de 0,30,5 mm si latimea de 10 mm.

Dupa executare, intregul bandaj trebuie lipit in asa fel incit sa aiba aspectul unui brau
metalic continuu. Capetele scoabelor trebuie sa fie indoite deasupra bandajului si lipite. Pentru
lipirea bandajelor se intrebuinteaza aliajul de lipit de cositor-plumb, iar ca fondant colofoniul.

g) Impregnarea si uscarea infasurarilor. Deoarece materialele izolante ca firele,


panzele si benzile, prespanul si hartia sunt foarte higroscopice ele trebuie impregnate cu lacuri.
Infasurarile masinilor electrice trebuie deci supuse unui tratament care cuprinde: uscarea,
impregnarea cu lac si uscarea lacului.

2. Echilibrarea rotoarelor.

Exista doua feluri de echilibrari ale rotoarelor si indusurilor:

echilibrarea statica,

echilibrarea dinamica.

Echilibrarea dinamic[ este absolut obligatorie pentru masini cu turatii mai mari de 1 000
rot/min. Pentru echilibrarea pieselor in rotatie ale masinii, procedeul cel mai raspandit este
echilibrarea statica pe cutite sau pe role situate orizontal, deoarece aceasta metoda este simpla
si suficient de sigura.

In figura 7 este reprezentata schematic o instala|ie pentru echilibrarea statica a rotorului.


Rotorul de echilibrat 7 se aseaza pe cutitele 2 sau pe rolele 3 de otel, situate absolut orizontal si
paralele intre ele. Daca rotorul este neechilibrat, el va tinde sa se intoarca astfel incat partea lui
cea mai grea sa ocupe pozitia cea mai de jos. Dupa ce miscarea rotorului va inceta, se fixeaza
pe el o contragreutate in punctul lui cel mai de sus, in partea interioara a rotorului, langa coroana
otelului activ. Apoi se roteste din nou rotorul intr-o alta pozitie, si daca el nu manifesta nici o
tendinta de balansare sau rotatie si ramane imobil in orice pozitie in care este lasat, echilibrarea
se considera terminata.

Dupa ce s-a stabilit valoarea contragreutatii necesare din incercarile provizorii sau de
proba, aceasta se inlocuieste cu o bucata de metal de aceeasi greutate, care se sudeaza pe
rotor printr-un procedeu oarecare.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 116 din 124
Fig. 1. Echilibrarea statica a rotoarelor:

a pe cutite orizontale; b pe role; c intre varfurile strungului; 7 rotorul de echilibrat;

2 cutite; 3 role; 4 varfurile strungului.

In numeroase cazuri rotorul poate fi echilibrat scotand o parte din material din locul in care
s-a dovedit a fi mai greu. Echilibrarea statica se poate face si asezand rotorul intre varfurile 4 ale
strungului (fig. 7, c).

Echilibrarea rotoarelor si a indusurilor trebuie sa se faca dupa repararea acestor


ansambluri ale masinii, inainte de asamblare. Pentru ca functionarea masinii asamblate sa se
faca fara trepidatii este necesar ca indusul sa fie echilibrat o data cu colectorul si daca exista, cu
ventilatorul.

3. Repararea colectoarelor

In cazul cand s-a uzat intregul colector sau numai o parte din lamele, acestea se pot
confectiona din cupru laminat, avand un profil corespunzator. In cazul cand lipseste cuprul de
colector de profilul necesar, lamelele se pot face din bare de cupru, carora li se da forma si
dimensiunile necesare, prin frezare sau rabotare. In acest caz este necesar sa se obtina unghiul,
latimea, inaltimea si lungimea ceruta a lamelei. Dimensiunile mentionate se verifica cu ajutorul
unui sablon. Dupa executarea lamelelor si indreptarea lor pe placa metalica, in ele se practica
taieturi pentru lipirea conductoarelor infasurarii. Inainte de montarea colectorului taieturile trebuie
sa se cositoreasca, apoi se indeparteaza bavurile si picaturile de cositor si se sterg cu o carpa
muiata in benzina.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 117 din 124
Pentru prelucrarea unui complet de lamele noi si executarea ,,cozii de randunica se
asambleaza toate lamelele impreuna cu izolatia de micanita de grosimea 0,81 mm. Cu ajutorul
unui inel (saiba) de presare se preseaza uniform acest complet, astfel incat sa ia o forma
cilindrica corecta. Dupa presarea ansamblului de lamele, completul se incalzeste pana la o
temperatura de 180200C, apoi se preseaza a doua oara. Dupa aceasta, completul de lamele
se aseaza pe strung pentru a se aleza cozile de randunica in ambele parti si a se prelucra partile
frontale. Alezarea cozilor de randunica se face dupa un sablon, care corespunde exact cu
vechea alezare.

Pentru montarea colectorului pe arbore, pe bucse se pune un con de micanita,

peste care se aseaza completul de lamele si cilindrul izolant, saiba de presare cu un alt con de
micanita asezat pe ea si se strange piulita. Colectorul impreuna cu inelul de presare se
incalzesc pana la 160C si se preseaza. Dupa aceasta inelul de presare se scoate, se verifica
colectorul in privinta lipsei scurtcircuitului intre lamele si se face o a doua incalzire a
colectorului pana la aceeasi temperatura, se preseaza din nou si se strang piulitele.

Asamblarea colectorului se considera terminata dupa a treia incalzire si dupa incercarea


la turatie marita a colectorului cald, timp de 1530 minute, cu o turatie de 22,5 ori mai
mare decat cea nominala.

In cazul deteriorarii unui numar redus de lamele reparatia se face mai usor. Dupa ce
conductorul infasurarii a fost dezlipit de lamela defecta, se scot inelele de presare, piulita
colectorului si mansetele de micanita. Noua lamela se pregateste dupa dimensiunile vechii
lamele de colector, brida se slabeste si lamela defecta se scoate cu grija prin lovituri de ciocan.
In locul ramas liber se introduce noua lamela. In ordinea inversa demontarii se asambleaza mai
intai conurile si apoi se strange piulita colectorului, se scoate brida si se lipeste conductorul
infasurarii in taietura lamelei. Daca izolatia dintre lamele este strapunsa ea se inlocuieste la fel
ca lamela.

Mansetele de micanita defecte se inlocuiesc cu altele noi, confectionate pe un sablon


executat din lemn de esenta tare sau de metal. Dupa inlocuirea lamelelor sau reconditionarea
completa a colectorului, acesta se strunjeste, se caneleaza si se slefuieste.

4. Repararea otelului activ al masinilor.

Otelul activ al unei masini trebuie astfel presat, incat intre tole sa nu poata patrunde
taisul unui cutit. Deoarece saibele de presare si tolele marginale sunt insuficient de rigide,
tolele dintilor de pe margini tind sa se departeze axial, formand un evantai. Acest fenomen este
periculos pentru integritatea izolatiei infasurarilor, in timpul bobinarii masinii.

La intreprinderile de reparatii mici, otelul activ poate fi presat cu ajutorul unor discuri
stranse cu buloane. Buloanele trebuie astfel calculate, incat sa creeze presiunea necesara de 20
kg pe fiecare cm2 din suprafata otelului masinii.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 118 din 124
In general bavurile de tot felul, adanciturile etc. pot provoca atingerea metalica a
diferitelor tole, cauzand astfel incalziri locale ale otelului. In aceste locuri, suprafata otelului se
curata cu atentie de bavuri, cu o pila fina, ascutita, iar adanciturile se inlatura. Daca tolele sunt
izolate cu lac, suprafata lor se spala cu o pensula inmuiata in petrol lampant sau alcool. Dupa
uscare, se introduce cu pensula, dintr-o parte, un strat subtire de lac izolant.

5. Repararea arborilor

Principalele defecte ale arborilor sunt incovoierea lor, uzura fusurilor si a canalelor de
pana, deteriorarea capetelor arborelui si fisurile.

Arborele incovoiat poate fi indreptat la prese cu ajutorul unor prisme. In locul unde capatul
de actionare al prismei se reazema pe arbore, trebuie sa se introduca o scandura, pentru a se
preveni strivirea arborelui in acest loc.

Cand incovoierile arborilor sunt pana la 0,3% din lungime, se recomanda ca indreptarea lor sa
se faca la rece. Daca incovoierile sunt mari, arborii trebuie indreptati la cald. Indreptarea
prealabila, la sectia de forje, trebuie sa se faca cu o precizie de cel putin 1 mm la 1 m lungime.
Dupa indreptare, arborii trebuie strunjiti in locurile de prelucrare.

Daca fusurile arborelui au neregularitati locale ale caror suprafete nu depasesc 3 4%


din valoarea suprafetei fusului, aceste neregularitati se slefuiesc prin strunjire si slefuire. Daca
suprafata zgarieturilor si a altor neregularitati ale fusului arborelui depaseste proportia
mentionata mai sus, ele trebuie indreptate prin strunjirea fusului, asa incat diametrul lui sa se
micsoreze cu cel mult 5 6% din marimea lui normala. In caz contrar, repararea fusului
arborelui se executa in modul urmator: se degroseaza fusul la strung, apoi se incarca cu sudura.
Dupa strunjirea fusului reparat, el se slefuieste, dandu-i-se dimensiunea necesara. Ovalitatea
admisibila a fusului nu trebuie sa depaseasca 0,002, iar conicitatea 0,003 din diametrul lui.

Canalele de pana se repara prin incarcare cu sudura si prin taierea lor ulterioara cu o
dalta in cruce sau prin frezare. Neregularitatile canalelor de pana se inlatura prin marirea
latimii lor cu cel mult 15% din dimensiunea lor normala. In acest caz, pana trebuie inlocuita cu
o pana noua, mai lata.

Capetele conice ale arborelui se pot corecta printr-o noua strunjire, daca roata de
transmisie sau mansonul pot fi deplasate mai aproape de scutul lagarului masinii.

Fisurile arborelui se sudeaza dupa prelucrarea lor prealabila. In acest caz, se admite
numai sudarea fisurilor transversale in corpul arborilor, cu o adancime de cel mult 10 15%
din diametrul acestora si cu lungimea de cel mult 10% din lungimea arborelui. Inainte de
sudare, fisura se prelucreaza pe capatul din fata locului sanatos, pe lungimea fisurii, plus
aproximativ 10 mm pe margine. Dupa sudare, arborele este supus unei recoaceri locale sau
totale. Locul de sudat nu trebuie sa coincida cu racordarile.

6. Repararea lagarelor
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 119 din 124
Rulmentii cu bile se repara rar. De obicei, rulmentii uzati se inlocuiesc cu altii noi.
Indiciul caracteristic al uzurii este jocul marit intre inele si bile sau role. Rulmentul cu bile
trebuie inlocuit cand jocul, masurat cu calibrul de interstitii depaseste: 0,1 mm pentru arborii
cu diametrul pana la 25 mm; - 0,2 mm pentru arborii cu diametrul pana la 100 mm; 0,3 mm
pentru arborii cu diametrul peste 100 mm.

Pentru inlocuirea rulmentului este necesar sa se verifice daca dimensiunile interioare si


exterioare ale rulmentului nou corespund dimensiunilor rulmentului vechi. Pentru inlocuirea
rulmentului se demonteaza capacul de protectie si scutul port-palier, lovind usor cu ciocanul
pe garnitura de lemn, uniform, pe toata circumferinta scutului. Rulmentul se demonteaza de pe
arbore cu ajutorul unui dispozitiv de demontare. In lipsa acestuia se loveste usor cu ciocanul
inelul interior al rulmentului, prin intermediul unei pene de lemn de esenta tare sau de cupru
electrolitic.

Rulmentul demontat se spala cu benzina sau petrol si se examineaza pentru


descoperirea inelelor si bilelor uzate sau deteriorate, apoi este uscat si umplut cu unsoare.
Pentru a inlesni montarea rulmentului pe arbore, el se incalzeste intr-o bale de ulei, pana la
temperatura de 7075C. In timpul acestei operatii, rulmentul nu trebuie asezat pe fundul
baii, ci suspendat cu sarma.

Rulmentul se monteaza pe arbore prin lovituri usoare de ciocan date pe o teava gaz,
care se sprijina pe inelul interior al rulmentului. Inelul exterior trebuie sa intre in locasul
scutului port-palier nici prea usor, nici prea greu. In primul caz s-ar produce strangerea bilelor,
iar in al doilea caz, rulmentul cu bile ar deveni un lagar de alunecare de proasta calitate.

Operatia de baza la lucrarile de reparatii ale lagarelor de alunecare este inlocuirea


bucselor uzate sau turnarea din nou a cuzinetilor.

La repararea lagarului se scurge mai intai uleiul din el si se demonteaza scutul port-
palier de pe corpul motorului, demontand mai intai roata de curea sau semicupla din partea
transmisiei.

Pentru demontarea scutului port-palier se scot suruburile de fixare si se aplica lovituri


de ciocan pe muchiile scutului, prin intermediul unei placi de lemn.

Cuzinetul scos se spala bine cu petrol si se masoara cu precizie toate dimensiunile lui,
printre care si dimensiunile canalelor. Se topeste apoi compozitia veche, se curata cu acid, se
cositoreste si imediat dupa aceasta cuzinetul se incarca din nou.

Pentru umplerea cuzinetilor din lagarele motoarelor electrice normale se intrebuinteaza


babit (compozitie pentru lagare), aliaj din cositor, plumb, antimoniu si cupru, care contine 16%
cositor.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 120 din 124
La 23 min dupa terminarea incarcarii, cuzinetul impreuna cu miezul se racesc cu apa,
incepand cu partea de jos a cuzinetului. Cuzinetul incarcat se strunjeste la interior, se ajusteaza
prin razuire, dupa arbore, si se taie in el canale longitudinale pentru distribuirea uleiul.

In sfarsit, cuzinetul se examineaza, se curata de aschii, se sufla cu aer comprimat, se


spala cu petrol si se trimite la montare.

2.3. DEFECTELE SI REGIMURILE ANORMALE DE FUNCTIONARE ALE


MOTOARELOR ELECTRICE DE CURENT CONTINUU. CAUZE SI REMEDIEREA
LOR

2.3.1. Scantei la colector

2.3.1.1. Scanteiaza toate periile sau o parte din ele

Scanteierea poate fi insotita de incalzirea colectorului si a periilor. Cazurile in care


poate aparea aceasta situatie sunt urmatoarele:

- masina este supraincarcata. Se verifica sarcina cu un ampermetru; daca nu se poate


reduce, se va proceda la inlocuirea motorului cu unul corespunzator sarcinii reale (
de putere mare );

- starea periilor este necorespunzatoare: au suprafata de lucru arsa, sunt prost


slefuite, au joc in portperii, contactul periilor cu armatura este defectuos. Se vor
verifica cu atentie periile; cele necorespunzatoare se vor schimba. Periile se vor
slefui cu atentie;

- portperiile sunt gresit montate: distanta casetei fata de colector este prea mare sau
pozitia fata de sensul de rotatie este incorecta si din aceasta cauza se intepeneste
peria in caseta. Se va monta corect portperia;

- presiunea de contact a periei pe colector este prea mica. Se va masura


presiunea cu dinamometrul. Presiunea trebuie sa fie la masinile normale de circa
0,15.0,25 daN/cmS. Se vor schimba arcurile uzate, sau se vor remedia, prin intindere
sau scurtare, dupa caz ; - polii principali si cei auxiliari sunt
repartizati neuniform. Se vor verifica distantele dintre polii principali si dintre cei
auxiliari. Abaterile distantelor pot fi de cel mult 1,5 mm la polii principali si 1mm la
polii auxiliari, la diametre ale rotorului pana la 600mm. Daca aceste limite sunt
depasite, se va proceda la uniformizarea repartitiei polilor prin ovalizarea gaurilor
carcasei;

2.3.1.2. Colectorul scanteiaza la sarcini reduse, iar scanteierea creste mult cu sarcina.
In gol nu scanteiaza.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 121 din 124
- Amplasarea periilor ( in zona neutra ) nu este corecta. Se vor deplasa periile
conform marcajului fabricii sau in lipsa acestuia, se verifica asezarea periilor in axa
neutra;

- Polii principali si auxiliari nu alterneaza corect. Se va verifica modul de realizare a


conexiunilor si se va realiza corect succesiunea polilor in functie de regimul masinii,
generator sau motor;

- Infasurarile polilor auxiliari sunt partiali sau in intregime suntate, prin atingerea cu
infasurarile polilor principali sau prin scurtcircuit intre spire. Se controleaza, vizual
sau cu o lampa de control, starea infasurarilor. Dupa ce se stabileste locul atingerii
se va izola locul respectiv.

2.3.1.3. Se observa innegrirea unora dintre lamelele colectorului. Se arde izolatia


intre lamelele respective.

- S-a dezlipit conductorul la lamela urmatoare. Se va verifica lipirea si se va executa


din nou, in conditii corespnzatoare. Se va strunji sau slefui colectorul, dupa caz ( in
functie de abaterea radiala ).

- Unele lamele ale colectorului sunt iesite in afara. Se va strunji si canela colectorul,
dupa ce in prealabil s-au strans suruburile de asamblare a colectoeului.

- S-au dezlipit legaturile echipotentiale. Se vor controla legaturile echipotentiale si se


vor lipi din nou.

2.3.1.4. Cercul de foc la colector

Este un defect foarte periculos, putandu-se solda cu distrugerea colectorului. Se produce


din urmatoarele cauze:

- periile nu sunt corect plasate, in zona;

- polii principali si auxiliari nu se succed corect.

Explicarea formarii cercului de foc consta, in aceea ca, la functionare cu suprasarcini


mari si cu scantei intense la perii, acestea se incalzesc si se evapora producand ionizarea
aerului. Apar arcuri mici, care se intind intre lamelele alaturate, apoi in jurul colectorului.

Pentru prevenirea cercului de foc se vor utiliza intreruptoare cu actiune rapida, care
protejeaza masina impotriva scurtcircuitelor. De asemenea, se va evita functionarea cu scantei
intense la colector.

EXPLOATAREA SI INTRETINEREA MOTOARELOR ELECTRICE

3.1. EXPLOATAREA MOTOARELOR ELECTRICE


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 122 din 124
Exploatarea corecta a motoarelor electrice necesita ca personalul de serviciu inca de la
luarea lor in primire (dupa montarea sau reparatie capitala) sa controleze si sa verifice realizarea
corecta a montajului si starea motorului, in acest sens, in functie de tipul si marimea motorului si
particularitatile instalatiilor actionate se executa urmatoarele operatii :

se controleaza cu atentie toate partile exterioare si interioare accesibile ale motorului si


se sufla, la nevoie, cu aer comprimat la 0.20,25 MPa (fara vapori de apa si fara ulei) ;

se verifica strangerea buloanelor de fundatie;

se verifica starea fusurilor arborelui si a lagarelor precum si daca exista ulei (in cazul
lagarelor cu alunecare) sau unsoare consistenta (in cazul rulmentilor);

se actioneaza manual rotorul motorului si se controleaza daca lagarele nu sunt prea


stranse si daca rotorul are jocul axial necesar ;

se verifica starea aparatajului de pornire si protectie si reglajul corect al releelor de protectie;

se executa cateva porniri in gol si in sarcina pentru a verifica comportarea motorului in


aceste situatii mai ales in ceea ce priveste sensul de rotatie
curentul absorbit si vibratiile.

Functionarea sigura si continua, fara avarii, a motoarelor electrice din cadrul instalatiilor
electrice este strans legala de realizarea unei exploatari cat mai rationale, in vederea detectarii
din timp a inceputurilor de defecte si luarii de masuri pentru inlaturarea acestora. Exploatarea
motoarelor electrice se face de catre personalul sectiei de exploatare a utilajului de baza, care
executa toate manevrele de pornire-oprire si controleaza permanent motoarele in functiune, in
ceea ce priveste ungerea lagarelor, sarcinile, temperaturile statorului si lagarelor, temperaturile la
intrarea si iesirea aerului de racire.

Regimul de functionare se va conduce prin urmarirea permanenta a curentului statoric


absorbit, a tensiunii de alimentare, si a temperaturii statorului si aerului de racire.

In regim normal, motoarele electrice nu trebuie sa fie supraincarcate. La alimentarea


statorului cu tensiunea nominala, curentul de incarcare nu va depasi curentul nominal.

La supraincarcarea masinii asincrone, curentul statoric, care este suma curentului rotoric si a
curentului de functionare in gol, va creste in proportie mai redusa decat curentul rotoric, deoarece
curentul de functionare in gol ramane constant. Cum in mod normal nu se instaleaza aparate de
masura in circuitul rotoric si incarcarea motorului se urmareste prin citirea ampermetre-lor
montate in circuitul statoric, pentru a nu periclita infasurarea rotorica, este necesar sa nu se
admita cresterea curentului statoric, in regim normal, cu mai mult

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 123 din 124
de 5% peste cimentul nominal. Se recomanda ca aceasta marime sa fie marcata vizibil pe
scala ampermetrelor, cu linie rosie.

3.2. NTREINEREA MOTOARELOR ELECTRICE

O conditie de baza pentru functionarea sigura a masinilor este ca, in orice moment, starea
lor, din punct de vedere mecanic si electric, sa fie normala, iar eficacitatea ventilatiei sa nu fie
afectata prin infundarea circuitelor de ventilatie. Pentru aceasta, se impune stabilirea periodicitatii
lucrarilor de intretinere (intretinere curenta, revizii partiale si generale), ce trebuie respectata cu
rigurozitate.
Periodicitatea acestor lucrari depinde de gradul de protectie al masinilor si de conditiile in
care sunt exploatate.
Trebuie mentionat ca nu exista norme cu privire la perioadele la care trebuie efectuare
operatiile de intretinere ci numai indicatii.
Intretinerea masinilor electrice se refera, in principal, la intretinerea pieselor de contact
(colectoare, inele de contact, perii si portperii) si a lagarelor precum si la pastrarea curateniei
masinii.
O data cu revizia motorului se verifica in mod curent si aparatajul de comutare si pornire
aferent motorului. Reostatul de pornire se curata in exterior, se controleaza contactele si, in caz
de nevoie, se inlocuiesc. De asemenea, se inlocuiesc partile din rezistenta care sunt defecte si
se completeaza uleiul in cuva reostatului.

O functionare necorespunzatoare, a unei masini sau a unui aparat electric, cu o anumita


manifestare, poate fi provocata de doua categorii de factori diferiti, si anume :

de defectiuni ale masinii sau aparatului propriu-zis, cand functionarea


necorespunzatoare se incadreaza la, defecte ale masinii sau aparatului electric

de ceilalti factori care concura la buna functionare a masinii sau aparatului, ca : sursele
de alimentare, instalatiile de comanda si protectie, calitatea unor piese de schimb folosite,
diferite reglaje periodice ele. cand functionarea necorespunzatoare se incadreaza la
regimuri anormale de functionare ale masinii , desi manifestarea este aceeasi ca in primul
caz.

Nedepistarea la timp a oricarei functionari necorespunzatoare, evidentiata prin manifestarile


ei, indiferent de categoria din care face parte, poate conduce la scoaterea din functiune a
produsului si deci a instalatiei in care este folosit el.
De asemenea, o delimitare precisa, pe cele doua categorii mentionate, a cauzelor care
provoaca functionarea necorespunzatoare pentru o aceeasi forma de manifestare, este pe de o
parte destul de dificil de realizat, iar pe de alta parte nu prezinta decat o importanta teoretica,
aspectele practice fiind aceleasi.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS (M3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 124 din 124