Sunteți pe pagina 1din 209

SUPORT DE CURS ELECTRICIAN IN CONSTRUCTII NOTIUNI GENERALE

CONSTANTA 2011

CAPITOLUL 1 PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT


1.1. Primul ajutor in caz de accidentare trebuie acordat la locul unde s-a produs accidentul, de catre orice persoan care este pregatit pentru aceasta. Asistena medicala de urgan se acorda in trei etape diferite - la locul accidentului sau imbolnavirii; - in timpul transportului ; - in unitaile sanitare. In scopul asigurarii primului ajutor la locul de munca,serviciile medicale si de protectia muncii trebuie: - s cunoasc competenele umane i toate mijloacele tehnice disponibile pentru a aciona eficace in cazul producerii unui accident de munca i pentru a limita consecintele sale; - s informeze i s sensibileze salariaii in ceea ce privete noiunile de risc i de pericol; - s formeze salvatorii care s intervin rapid i eficace in aciuniile de urgen la locul de munca, pana la sosirea echipelor de specialitate. Doar instruirea teoretic nu poate asigura o formare corespunzatoare a lucrtorilorsalvatori pentru accidentele produse la locul de munca.Sunt necesare aplicaii practice i antrenamente respectate. Fiecare salvator trebuie s insiste ca i colegii si s se pregteasc pentru a fi salvatori , deoarece oricine poate fi victima unui accident i viaa sa poate depinde de intervenia prompt i competent a colegilor si de munca,a celor din jur. 1.2.Principii generale de organizare a aciunilor de prim ajutor. In funcie de pregtirea lor,salvatorii pot fi incadrai in trei categorii: - medici de orice specialitate; - cadrele medii sanitare i studenii mediciniti; - toi cetenii care au fost instruii pentru a acorda primul ajutor. Cu excepia cazurilor de mare urgan ,primul ajutor in caz de accident sau de inbolnvire acesta trebuie s fie acordat de salvatori din prima i a doua categorie .Obligaia suprem care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea strii victimei ,deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunztoare poate complica sau chiar compromite interveniile ulterioare de specialitate. Cel care acorda primul ajutor nu inlocuiete medicul ,dar prin msurile pe care le ia el trebuie s reueasc s evite: - inrutirea strii accidentatului; - apariia altor complicaii; - producerea morii victimei. Salvatorul de la locul de munca este foarte important,deoarece el se gasete la locul i in momentul producerii accidentului.Competena salvatorului e limitat,dar absolut necesar i de cele mai multe ori suficient.Aciunea sa se termin atunci cnd victima e preluat de salvatorii profesioniti.

Atentie! - cnd nu suntei pregtit pentru acordarea msurilor de prim ajutor i v gasii in preajma unui accidentat nu incercai s intervenii cu orice pre aceasta constituie o grava eroare.

1.3.Conduita salvatorului in cazul unui accident In cazul producerii unui accident ,intervenia salvatorului are in vedere: - analizarea situaiei; - protejarea victimei (victimelor); - examinarea victimei (victimelor); - anunarea accidentului; - acordarea primului ajutor ; - supravegherea victimei pn la sosirea echipei de specialitate. Prima obligaie a oricrui salvator este aceea de a sigura securitatea victimei(evitarea unei explozii, elecrocutare, strivire, etc.) de a elimina orice cauz imediat care ar putea aciona in defavoarea ei . Victima va fi deplasat de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continu s existe i i agraveaz starea. Salvatorul trebuie s indeparteze persoanele care prin agitaia pe care o creaz duneaz salvatorii victimei Pe ct posibil salvatorul i alege 1-3 persoane ,cu ajutorul crora anun accidentul i cere ajutor in interiorul intreprinderii dar i in afara ei. Avnd grij s nu-i pericliteze propria sntate salvatorul trebuie - s cunoasc regulile de aplicare a primului ajutor - s-i pstreze calmul - s acioneze energic,eficace i rapid in luarea unor msuri nainte de orice intervenie salvatorul trebuie s determine natura accidentului ,s vad dac mai exist vreun pericol i dac poate fi suprins acest pericol fr risc. Munca este unul dintre cei mai importani factori de generare i menimere a snttii la un nivel calitativ superior.Munca este prima necesitate a omului sntos .Aceast afirmaie e valabil cu condiia ca munca s corespund particularitilor anatomice,fiziologice i psihice ale celui ce muncete .Supravegherea strii de sntate a personalului salariat se incadreaz in disciplina sntii i siguranei profesionale, ca o parte integrant a programului sntii profesionale ,acest monitorizare a sntii angajailor este corelat cu supravegherea mediului de munc ,scopul principal fiind acela de prevenire a accidentelor de munc, a bolilor profesionale i a celor legate de profesiune. Supravegherea trebuie adaptat riscurilor profesionale din unitatea respectiv , innd cont de natura factorilor de risc de la locul de munc,de resursele disponibile i de contientizarea angajailor i a angajatorilor, de importana i de efectele unei astfel de supravegheri ,precum i de legislaia in vigoare. Sntatea angajailor constituie o prioritate pentru angajatori care are nevoie de oameni sanatoi .Serviciul de medicin a muncii este cel care stabilete relaia din punct de vedere medical ntre starea de sntate a fiecrui angajat i locul su de munc.

Aspectele referitoare la securitatea i sntatea in munc .Sunt reglementate in :CODUL MUNCII,legea 319/2006- a securitii i sntii in munc, HOTRREA 355/11.04.2007 privind supravegherea sntii lucrtorilor,HOTRREA 971/26.07.2006 privind cerinele minime pentru semnalizare de securitate i de sntate la locul de munc,etc. 1.4.In CODUL MUNCII se prevede: La art.6 - orice salariat care presteaz o munc beneficiaz de condiii de munc adecvate activitii desfaurate de protecie social ,de secutitate i sntate in munc, precum i de respectarea demnitii i contiinei sale,fr nicio discriminare. Art 27 - o persoan poate fi angajat in munca numai in baza unui Certificat medical,care arat faptul c cel in cauz este apt pentru prestarea acelei munci . Art 171 angajatorul are obligaia s ia toate msurile necesare pentru protejarea vieii i sntii salariailor Art 182 - angajatorii au obligaia asigurrii accesului salariailor la serviciul medical de medicina muncii. In legea 319/2006 la: Art 13- angajatorul are obligaia s angajeze numai persoane care ,in urma examenului medical i.dup caz, a testrii psihologice a aptitudinilor ,corespund sarcinii de munc pe care urmeaz s o execute i s asigure controlul medical periodic i,dup caz,controlul psihologic periodic ,ulterior angajrii. Legea 319/14.07.2006 are ca scop instituirea de msuri privind promovarea imbuntirii securitii i sntii in munca a lucrtorilor.Ea se aplic in toate sectoarele de activitate att publice ct i private i se refer la angajatorii i lucrrii. a) Prin lucrtor se inelege persoana angajat de un angajator portivit legii,inclusiv studenii,elevii, in perioada efecturii stagiului de practic ,precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc. b) Angajator- persoan fizic sau juridic ce se afl in raporturi de munc ori de serviciu cu lucrtorul respectiv i care are responsabilitatea intreprinderii sau unitii. c) Ali participanii la procesul de munc- persoane aflate in intreprindere sau unitate cu permisiunea angajatorului cu perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale in vederea angajarii ,persoane care presteaz activiti in folosul comunitii sau activiti in regim de voluntariat precum i omerii care particip la o form de pregtire profesional i persoane care nu au contract individual de munc incheiat in form scris i pentru care se face dovada prevederilor contractuale i a prestaiilor efectuate pentru orice alt mijloc de prob.

d) Prevenirea- ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute in toate etapele procesului de munc in scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale. e) Eveniment- accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului ,produs in timpul procesului de munc ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat sau accidentul de traseu sau de circulaie ,in condiiile in care au fost implicate persoanele angajate ,incidentul periculos,precum i cazul susceptibilm de boal profesional sau legat de profesiune. f) Accident de munc- vtmare violent a organismului,precum i intoxicaia acut profesional, care au loc in timpul procesului de munc sau in indeplinirea sarcinilor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel putin trei zile calendaristice,invaliditate sau deces. g) Boal profesional- afeciunea care se produce ca urmare a executrii unei meserii sau profesii,cauzat de ageni nocivi, fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de munc, precum si de suprasolicitatea diferitelor organe sau sisteme ale organismului ,in procesul de munc . h) Echipament de munc- orice masin,aparat,unealt sau instalaie folosit in munc. i) Echipament individual de protecie- orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un lucrtor pentru al proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri ,care ar putea sa-i pun in pericol securitatea i sntatea la locul de munc,precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv. j) Loc de munc- locul destinat s cuprind posturi de lucru ,situat in cldirile intreprinderii ,inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii la care lucrtorul are acces in cadrul desfurrii activitii. k) Pericol grav i iminent de accidentare-situaia concreta, real i anual creia ii lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident in orice moment. l) Stagiu de practic- instruirea cu caracter aplicativ ,specific meseriei sau specialitii in care se pregtesc elevii,studenii,ucenicii ,precum i omerii in perioada de reconversie profesional. m) Securitate si sntate in munc-ansamblul de activiti instituionale avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii in desfurarea procesului de munc ,aprarea vieii,integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i al altor persoane participante la procesul de munc.

n) Incident periculos eveniment identificabil cum ar fi explozia incendiului, avaria,accidentul tehnic, emisiile majore de noxe,rezultat din disfunctionalitatea unei activiti sau al unui echipament de munc i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrri ,dar ar fi fost posibil s aib asemenea urmri. o) Accident uor- accident care are drept consecin leziuni superficiale care necesit numai acordarea primelor ingrijiri medicale i a antrenat incapacitatea de munc cu o durat mai mic de 3 zile.

1.5.OBLIGAII GENERALE ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor in toate aspectele legate de munc.El trebuie s ia msurile necesare pentru: - asigurarea sntii i protecia securitii lucrtorilor; - prevenirea riscurilor profesionale; - informarea i instruirea lucrtorilor; - asigurarea cadrului organizatoric i a mijoacelor necesare securitii i sntii in munc; - furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor. Angajatorul trebuie: a) s ia msurile necesare pentru acordarea primului ajutor ,stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor,adaptate naturii activitilor i mrimii intreprinderii. b) s informeze ct mai curnd posibil,toi lucrtorii care sunt sau pot fi expui unui pericol grav i iminent despre riscurile implicate de acest pericol,precum i despre msurile luate ,ori care trebuie s fie luate pentru protecia lor. c) s ia msuri i s furnizeze instruciuni pentru a da lucrtorilor posibilitatea s opreasc lucrul sau s prseasc imediat locul de munc i s se indrepte spre o zon sigur ,in caz de pericol grav i iminent. d) s nu impun lucrtorilor reluarea lucrului in cazul in care inc exist un pericol grav i iminent ,in afara cazurilor exceptionale i pentru motive justificate. e) lucrtorii care in cazul unui pericol grav i iminent,prsesc locul de munc ,nu trebuie s fie prejudiciati i trebuie s fie protejai impotriva oricror consecine negative i nejustificate pentru acetia. Angajatorul trebuie s se asigure c in cazul unui pericol grav i iminent ,atunci cand eful ierarhic superior nu poate fi contactat ,toi lucrtorii sunt api s aplice msurile corespuntoare in conformitate cu cunotiinele lor i cu mijloacele tehnice de care dispun

pentru a evita consecinele unui pericol.In acest caz lucrtorii nu trebuiesc prejudiciai dect dac acioneaz imprudent sau dau dovad de neglijen grav. Pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale angajatorii au obligaiile: a) s stabileasc pentru lucrtori prin fia postului ,atribuiile i raspunderile ce le revin in domeniul S.S.M,corespunztor funciilor exercitate b) s asigure i s controleze cunoaterea i aplicarea de ctre toi lucrtorii a msurilor prevzute in planul de prevenire i de protecie stabilit,precum i a prevederilor legale in domeniul S.S.M. c) s asigure informarea fiecarei persoane anterior angajrii in munc ,asupra riscurilor la care aceasta este supus la locul de munc,precum i a msurilor de prevenire i de protecie necesare. d) s asigure funcionarea permanent i corect a sistemelor i dispozitivelor de protecie ,a aparaturii de msur i control, precum i a instalaiilor de captare ,reinete i neutralizare a substanelor nocive degajate in desfurarea proceselor tehnologice. e) s nu modifice starea de fapt rezultat din producerea unui accident mortal sau colectiv ,in afara cazurilor cnd meninerea acestei stri ar genera alte accidente ori ar periclita viaa accidentailor. f) s asigure echipamente de munc fr pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor. g) s asigure echipamente individuale de protecie . h) s acorde obligatoriu echipament individual de protecie nou, in cazul degradrii sau pierderii calitii de protecie. i) alimentaia de protecie se acord in mod obligatoriu i gratuit de ctre angajatorii persoanelor care lucreaz in condiii de munc ce impun acest lucru i se stabileste prin contract colectiv de munc. j) materialele igienico-sanitare se acord in mod obligatoriu i gratuit. Categoriile de materiale igienico-sanitare,precum i locurile de munc ce impun acest lucru se stabilesc prin C.C.M. sau C.I.M. Instruirea lucrtorilor Angajatorul trebuie s asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor s primeasc o instruire suficient i adecvat n domeniul SSM, n special sub form de informaii i instruciuni de lucru , specifice lucului de munc i postului su. - la angajare - la schimbarea locului de munc sau la transfer - la introducerea unui nou echipament de munc, sau a unor modificri ale echipamentului existent - la introducerea oricrei noi tehnologii sau proceduri de lucru Instruirea trebuie s fie periodic i ori de cte ori este necesar

Instruirea trebuie s se realizeze n timpul programului de lucru, i nu poate fii realizat pe cheltuiala lucrtorilor. 1.6.OBLIGAIILE LUCRTORILOR Fiecare lucrtor trebuie s-i desfoare activitatea,n conformitate cu pregtirea i instruirea sa,precum i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu se expun la pericol de accidentare, sau nbolnvire profesional, att propria persoan ct i alte persoane care care pot fii afectate de aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc.n acest scop ei trebuie: - s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport i alte mijloace de producie - s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i dup utilizare s l napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare - s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea sau nlturarea arbitrar a depozitelor de securitate proprii, n special a mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor. - s comunice imediat angajatorului sau lucrtorului desmnat, orice situaie de munc despre care au motive ntemeiate s o considere un pericol pentru S.S.M. -s aduc la cunostinta conductorului locului de munc accidentele suferite de propria persoan. -s i nsueasca i s respecte prevederile legislaiei din domeniul S.S.M. i msurile de aplicare a acestora. - s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari. Accidente de munc se consider i urmtoarele: - accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru salvarea de viei omeneti. - accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care amenin avutul public sau privat. -accidentul cauzat de activitai care nu au nici o legatur cu procesul muncii dac se produce la sediul persoanei juridice, ori alt loc de munc organizat de acesta, n timpul programului de munc i nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului -accidentul de traseu,dac deplasarea sa fcut n timpul i pe traseul normal de la domiciliul lucrtorului la locul de munc i invers -accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice la locul de munc pentru ndeplinirea unei sarcini de munc - accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului dac victima prelua sau preda unelte de lucru, locul de munc, utilajul ori materialele, dac schimba mbrcmintea personal, echipamentul individual de protecie sau orice alt echipament pus la dispoziie de angajator,dac

se afl n baie ori n spltor sau dac se deplasa de la locul de munc la ieirea din unitate i invers - accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau perfecionare apregtirii profesionale, n timpul i din cauza activitilor aferente stagiului de practic. - accidentul determinat de fenomene sau calamiti naturale cum ar fii: furtuna, viscol, cutremur, inudaie. trsnet, dac victima se afl n timpul procesului de munc sau ndeplinirea ndatoririlor de serviciu - accidentul suferit de o persoan aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni 1.7. CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE MUNC 1 n raport cu urmrile produse a) accidente care produc incapacitatea temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice. b) accidente care produc invaliditate c) accidente mortale d) accidente colective, cnd sunt accidentate cel puin 3 persoane n acelai timp, din aceeai cauz 2 Dup natura lor:
a)

accidente mecanice provocate de obiecte tioase,dure care produc contuzii i

plgi accidente electrice provocate de actiunea curentului electric , care provoac arsuri i electocutri c) accidente termice provocate de actiunea unor substane sau corpuri fierbini care produc arsuri termice d) accidente chimice provocate de actiunea unor substane chimice care produc arsuri chimice sau intoxicaii 1.8.INFRACIUNI I CONTRAVENII
b)

Nerespectarea de catre orice persoan a obligaiilor i a msurilor stabilite cu privire la S.S.M. , dac prin aceasta se creaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau nbolnvire personal ,constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 1 la 2 ani ,sau cu amend. Dac nerespectarea consta n repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor i utilajelor, naintea eliminrii tuturor deficienelor pentru care s-a luat msura opririi lor, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 1 la 2 ani ,sau cu amend. Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend nerespectarea reglementrilor de S.S.M. privind: - darea n exploatare sau repunerea n funciune ,parial sau total ,a construciilor, echipamentolor de munc noi sau reparate, precum i pentru aplicarea proceselor tehnologice

- folosirea surselor de foc deschis i fumatul la locurile de munc unde acestea sunt interzise - prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, intreinera, exploatarea i repararea instalaiilor i a echipametelor electrice,precum i pentru prevenire efectelor electricitaii statice i ale descrcrilor atmosferice - asigurarea i folosirea instalaiilor electrice de construcie adecvat la locurile de munc unde exist pericole de incendiu sau explozie - asigurarea celei dea doua surse de alimentare cu energie a echipamentelor de lucru. - transportul, manipularea i depozitarea, echipamrntelor de munc, a materialelor i produselor. CAPITOLUL 2. INSRUCIUNI PROPRII DE SECURITATEA MUNCII PENTRU ELECRICIAN 1.PREVEDERI GENERALE 1.1.Coninut. Scop Art. 1. (1) Instruciunile proprii de securitatea muncii pentru utilizarea energiei electrice n medii normale cuprind prevederi minimale obligatorii pentru prevenirea accidentelor de munc specifice aciunii curentului electric sau efectele sale (electrocutare i arsuri). (2) Prevederile prezentelor instruciuni au n vedere n principal msurile de securitate pe care trebuie s le respecte organizatorii lucrrilor i executanii acestora. (3) Coninutul prezentelor instruciuni proprii face referire la activitatea care se desfoar n instalaiile de utilizare a energiei electrice i asupra acestora, indiferent de forma de proprietate asupra lor sau apartenena personalului care le proiecteaz, execut, exploateaz sau repar. Art. 2. (1) Instruciunile proprii de securitatea muncii pentru utilizarea energiei electrice aplic principiul diviziunii muncii n desfurarea unei activiti de desemnare concret,bine delimitat a participrii executanilor la aceasta, i stabilirea rspunderii individuale pe tot parcursul acivitii,de la dispunerea aciunii,la organizarea ei,executarea i recepia lucrrilor. (2) Activitile specifice utilizrii energiei electrice ,trebuie s se desfoare pe baza fielor tehnologice sau instruciunilor tehnice de lucru, nsuite de executani. Art. 3. Instruciunile proprii de securitatea muncii pentru utilizarea energiei electrice au scopul stabilirii prevederilor care, aplicate i respectate, constituie masuri preventive de evitare a riscului elecric ,respectiv de evitare a accidentrii celor implicai n sistemul de munc. 1.2.Domeniul de aplicare

10

Art. 4. (1) Prezentele instruciuni proprii au caracter naional i trebuie aplicate de ctre toate personele fizice care, execut, exploateaz i ntrein sau repar instalaii electrice de joas tensiune situat n aval de: - punctul de msur al energiei electrice furnizate de ctre distribuitor. - punctul de separare electric sau, dup caz, punctul de delimitare fa de instalaiile distribuitorului/productorului. (2) Pentru prevenirea riscului electric din instalaiile electrice de curent alternativ i continuu situate n medii diferite de cele normale se vor aplica prevederile prezentelor instruciuni corelate cu msurile de prevenire a accidentelor i/sau a mbolnvirilor profesionale specifice mediului concret de lucru. Art. 5. Cunoaterea, respectarea i aplicarea prezentelor msuri de securitate a muncii este obligatorie pentru ntregul personal angrenat n activitile de ntreinere,reparaii pentru instalaii electrice, conform atribuiilor ce-i revin. Art. 6. Este interzis punerea n funciune a instalaiilor de utilizare a energiei electrice sub rezerva cumpletrii ulterioare a acestora n sensul respectrii prevederilor de securitate a muncii Art. 7. Orice nclcare a prezentelor instruciuni va fi analizat imediat dup constatare, potrivit prevederilor n vigoare, stabilindu-se responsabilitile i masurile corespunztoare. 2. Executantul Art 8. (1) Instalaiile electice de utilizare pot fi exploatate ,intreinute ,reparate sau modificate de ctre: - electricienii angajai i auorizai din pumctul de vedere al proteciei muncii,care ii desfoar activitatea ca personal de servire operativ in instalaiile de inalt i joas tensiune, pe baza atribuiilor de serviciu(1); - electricienii angajai i autorizai din puct de vedere al proteciei muncii ,care ii desfoar activitatea in instalaiile electrice de inalt tensiune i joas tensiune pe baza msurilor organizatorice prevzute in Normele specifice de protecie a muncii pentru transportul i distribuia energiei elecrice i/sau in prezentele norme specifice(2); - electricienii angajai i autorizai din puct de vedere al proteciei muncii ,care ii desfoar activitatea in instalaiile electrice de inalt tensiune i joas tensiune in baza obligaiilor de serviciu(3); - electricienii autorizai profesional prestatori de servicii i autorizai din punctul de vedere al proteciei muncii , care ii desfoar activitatea in instalaiile electrice de inalt tensiune i joas tensiune la solicitarea ocazional a clienilor(4). (2) Tinerii sub 18 ani nu vor fi introdui in formaii i/sau nu vor primi sarcini executrii unor lucrri cu risc electric. Art.9. Personalul este obligat s execute dispoziiile efilor ierarhici in condiiile prezentelor intruciuni i trebuie s previn i s opreasc orice acine care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.

11

Art.10.(1) Orice electician care constat o stare de pericol care poate conduce la accidente umane sau avarii tehnice este obligat s ia msuri de eliminare a acestora. (2) Orice lucrare sau manevr care prezint un pericol de accidentare sau trebuie intreprins , chiar dac neexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente i/sau pagube materiale. (3) Orice dispoziie data contrar prevederilor prezentelor instructiuni proprii de securitate a muncii se refuz i se aduce la cunotiin efului ierarhic superior al celui care a emis-o. (4) Seful de lucrare i executanii sunt rspunztori pentru nerespectarea prevederilor din norme in cadrul lucrrii la care particip. Art.11. Fiecare lucrtor este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile prezenelor intruciuni ,ale intruciunilot tehnice,ale fielor tehnologice sau ale uunor reglementri ,precum si a unor defecte in instalaiile electrice ,care ar putea pune in pericol securitatea oamenilor ,s ia msuri in limita competenelor sale i s comunice cele constatate efului direct sau ierarhic superior. Art.12. Personalul care execut manevre i/sau lucrri in instalaiile elecrice sub tensiune trebuie s fie dotat i s utilizeze echipamentul elecroizolant de protecie. La joasa tensiune trebuie utilizat cel putin un mijloc de protecie electroizolant, iar la inalta tensiune cel putin doua mijloace de protecie electroizolante. Art.13. (1) Personalul care beneficiaz de echipament i dispozitive individuale de protecie trebuie s fie instruit asupra caracteristicilor i modului de utilizare a acestora,s le prezinte la verificrile periodice prevzute i s solicite inlocuirea sau completarea lor,cand nu mai asigur funcia de protecie. (2) Pntru echipamentele i dispozitivele de protecie ,nenominalizate pe persoane,prezentarea la verificare i inlocuirea sau completarea ,in situaiile care o impun, revine conductorului locului de munc. Art.14. (1) Fiecare electrician i/sau deservent al instalaiilor i echipamentelor electrice trebuie s verifice vizual inainte i in timpul lucrului :integritatea carcasei ,a izolaiei conductoarelor exterioare i existena ingrdirilor de protecie sau meninerea distanelor de inaccesibilitate in limita zonei sale de manipulare. (2) De asemenea, elecricianul i /sau deserventul trebuie s verifice vizual legtura de protecie la pmnt a instalaiei,echipamentului sau utilajului cu care sau la care lucreaz.Este interzis a se lucra daca bornele de legare la pmnt sunt rupte, defecte sau dac circuitul de protecie este intrerupt.

12

Art.16. Activitile desfurate de ctre personalul delegat in instalaiile electrice al unui utilizator se incadreaz in una din urmtoarele situaii: a) personalul delegat aparine altei uniti de exploatare; b) personalul delegat aparine unei unitai de contrucii-montaj specializate in lucrari la instalaiile elecrice; c) personalul delegat aparine unei unitai specializate in executarea unei lucrri de service,probe pentru puneri in funciune ,modernizri in instalaii ,experimentri; d) personalul delegat aparine unei unitai nespecializate pentru lucrri in instalaiile electrice (vopsitori,zugravi tinichigii,etc.) ; e) personalul delegat este orice electrician autorizat-prestator de servicii care execut lucrri conform prevederilor art 17 (2). Art. 17.(1) Executarea unor lucrri i/sau manevre de catre personalul delegat aprinnd unei uniti de exploatare in instalatiile unui utilizator,se poate face pe baza conveniei de lucrri i care din punctul de vedere al proteciei muncii conine: a) delimitarea instalaiilor la care are acces personalul delegat; b) lista lucrrilor i manevrelor ce se pot executa de catre personalul delegat; c) delimitarea responsabilitilor privind aplicarea normelor de protecie a muncii la executarea lucrarilor i manevrelot in instalaiile respective; d) msurile organizatorice de protecie a muncii la executarea manevrelor i a lucrrilor (categoriile de lucrri i instalaiile in care se pot executa intruciunile tehnice interne de protecie a muncii ITI-PM emise de unitatea din care face parte personalul delegat, etc.). (2) Convenia de lucrri se incheie la nivelul conductorilor de uniti sau intre conductorul unittii de exploatare i utilizator. Art. 18. Lucrrile executate in instalaiile unui utilizator de ctre personalul delegat, care aparine unei unitai de construcii-montaj specializate au la baza convenii de lucrri incheiate intre unitatea de construcii-montaj i utilizator inaintea de inceperea lucrrilor. Art. 19. Lucrrile executate de ctre personalul delegat care apartine unei uniti sau subuniti specializate in lucrri service,verificri pentru puneri in funciune se execut in conformitate cu convenia de lucrri incheiat intre unitatea (subunitatea ) specializat i unitatea utilizatoare care are in gestiune intalaiile care urmeaz a se lucra. Art.20. Lucrrile executate in instalaiile elecrice ale utilizatorului de catre prestator de servicii (electricianul ) ca personal delegat sau de ctre peronalul delegat care aparine unei uniti nespecializate in lucrri electrice (de prestri servicii ,construcii , instalatii nbeelectrice, etc.) se executa in conformitate cu convenia de lucrri ,incheiat intre conductorul unitii gestionare a instalaiei de utilizare i prestator.

13

Art.21. Exploatarea instalaiilor i lucrile din instalaiile utilizatorilor efectuate de ctre electricieni autorizai-pretatori de servicii trebuie s se execute pe baza unei convenii de exploatare incheiate intre conductorul persoanei juridice i prestatorul de servicii. Art.22. Mijloacle de protecie necesare executrii lucrrilor ,delimitrii materiale a zonei de lucru i asigurrii impotriva accidentelor de natur neelectric ,se asigur de ctre unitatea de care apartine personalul delegat sau in cazul unor inelegeri prealabile,de ctre unitatea utilizatoare.In acest sens se vor face completrile de rigoare in conveniile bilaterale.

3. Sarcina de munc
3.1 Msuri tehnice de protecie a muncii la executarea lucrrilor cu scoatere de sub tensiune, in instalaiile electrice in exploatare. Art.23. Msurile tehnice pentru realizarea unei lucrri in instalaiile electrice de utilizare sunt: a.) separarea electric a intalaiei, respectiv: - intreruperea tensiunii i separarea vizibil a instalaiei sau a prii de intalaie, dup caz, la care urmeaz a se lucra; - blocarea in poziia deschis a dispozitivelor de acionare a aparatelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive; b.) identificarea instalaiei sau a prii din instalaie in care urmeaz a se lucra; c.) verificarea lipsei tensiunii i legarea imediat a instalaiei sau a prii de instalaie la pmnt i la scurtcircuit; d.) delimitarea material a zonei de lucru; e.) asigurarea impotriva accidentelor de natur neelectric. Art.24. (1) Dup scoaterea instalaiei de sub tensiune sau atunci cand tehnic aceasta nu este posibil,dup separarea electric ,trebuie realizat zona de lucru. ( 2) Zona de lucru se face prin realizarea succesiva a urmtoarelor msuri tehnice: - identificarea instalaiei sau a prii din instalaie in care urmeaz a se lucra; - verificarea lipsei tensiunii i legarea imediat a instalaiei sau a prii de instalaie la pmnt i in scurtcircuit; - asigurarea imotriva accidentelor de natur neelectric. Art.25.(1) Intreruperea tensiunii trebuie s se realizeze ,dup anularea automatizrilor care conduc la reconectarea intreruptoarelor,prin manevrarea aparatelor de comutare( de exemplu: intreruptoare, separatoare, sigurane, etc) ce separ instalaia sau partea de instalaie la care urmeaz a se lucra, de restul instalaiilor rmase sub tensiune.

14

(2) Dup intreruperea tensiunii ,in cazul in care prin manevrarea aparatelor de comutaie cu care s-a realizat intreruperea acesteia nu s-a efectuat i separarea vizibil trebuie s se efectueze fa de toate prile de unde ar putea s apar tensiune in instalaia sau partea de instalaie la care urmeaz a se lucra. Art. 26.(1) Separarea vizibil se realizeaz prin deschiderea separatoarelor, heblurilor, scoaterea patroanelor, sigurantelor fuzibile, debrosarea ntreruptoarelor, dezlegarea cordoanelor de la liniile electrice aeriene sau demontarea unor pri active ale instalaiei electrice, dezlegarea fazelor cablurilor de la aparataj. (2) n mod excepional se admite ca n cazul instalaiilor de joas tensiune cnd partea de instalaie la care urmeaz a se lucra este prevzut numai cu ntreruptor cu contacte a cror deschidere nu este vizibil la deconectarea ntreruptorului se face verificare lipsei de tensiune n locul cel mai apropiat ieirii din acesta. (3) Separarea vizibil n cazul aparatajului n construcie capsulat ( de exemplu: hexaflorura de sulf- SF6 , vid) se consider realizat pe baza indicaiilor elementelor mecanice, proprii aparatajului de semnalizare a acestei poziii. (4) Separarea vizibil n cazul aparatelor telecomandate se consider realizat pe baza indicaiilor elementelor electronice (electrice) de semnalizare a poziiei acestora la punctul de telecomand. (5) n cazul instalaiilor cu mai multe derivaii, separarea vizibil trebuie s se realizeze ctre toate aceste derivaii(care pot devenii surse accidentale de tensiune). (6) Pentru evitarea tensiunii inverse prin transformatoarele de masur, acestea trebuie separate vizibil i pe partea de joas tensiune, dup caz, prin debrosarea ntreruptoarelor, scoaterea patroanelor sigurantelor fuzibile sau deconectarea ntreruptoarelor nedebrosabile i verificarea lipsei de tensiune. Art.27. Instalaia scoas de sub tensiune pentru lucrri care include i pri din instalaie prin care se alimenteaz motoare electrice care antreneaz pompe, ventilatoare i compresoare la care sunt racordate generatoare ori conpensatoare ce nu pot fii separate electric, trebuie supuse i urmtoarelor msuri suplimentare: a) blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare pentru evitarea nchiderii circuitelor i producerii tensiunii de ctre generator ori conpensator , chiar la viteze reduse. b) blocarea cilor de ptrundere a fluidelor n pompe, ventilatoare i compresoare, pentru evitarea funcionrii n regim de generator a motoarelor ce le antreneaz. Art. 28. (1) Mijloacele individuale de protecie cu care trebuie s se echipeze personalul care execut ntreruperea tensiunii, separarea vizibil a instalaiei sau a prilor de instalaie electric i blocarea dispozitivelor de aconare a aparatelor de comutaie sunt: a) casc de protecie cu vizier, nclminte electroizolant, covor electroizolant portabil sau platform electroizolant i mner cu manon de protecie a braului pentru acionarea siguranelor de joas tensiune tip MPR (mner putere de rupere).

15

b) casc de protecie cu vizier, nclminte elrctroizolant, covor electroizolant portabil sau platform electroizolant , mnui electroizolante pentu acionarea dispozitivelor manuale ale aparatelor de comutare. (2) Siguranele, cu filet se pot deuruba/nuruba fr mnui electroizolante n cazul n care buonul sau capacul suportului nu este deteriorat. Art. 29. Blocarea n poziia deschis a dispozitivelor de acionare a aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibil a instalaiei sau a prilor de instalaie n care urmeaz a se lucra trebuie s se realizeze prin: a) blocarea direct, dup caz, prin unul din urmtoarele procedee: - blocarea dispozitivelor de acionare manual a separatoarelor sau heblurilor, prin lacte sau mijloace special destinate acestui scop - blocarea pe poziie scos a cruciorului ori sertarului, n cazul celulelor cu ntreruptoare debrosabile, far separatoare. Acesta const n nchiderea uii celulei dup scoaterea cruciorului sau sertarului. Dac celula nu este prevzut cu u, cruciorul sau sertarul realiznd el nsui nchidera celulei cnd ntreruptorul sau sertarul este broat dup scoaterea cruciorului sau a sertarului, se va monta pe partea frontal a celulei un paravan mobil. - montarea unor capace sau mnere electroizolante, colorate n rou n locul patroanelor siguranelor fuzibile de joas tensiune; - montarea unor plci sau teci electroizolante, rezistente din punct de vedere mecanic, ntre sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau ntreruptoarelor atunci cnd acestea sunt accesibile. b) blocarea indirect, dup caz, prin unul din urmtoarele procedee: - scoaterea patroanelor siguranelor fuzibile sau deconectarea ntreruptorului de pe circuitul de alimentare a motorului dispozitivului de acionare a separatorului, respectiv, a ntreruptorului. - dezlegarea conductoarelor de la bobinele de acionare prin comanda de la distan a dispozitivelor de acionare a separatoarelor, respectiv, a ntreruptoarelor. - alte proceduri care vor fii detaliate n instruciuni de lucru sau instruciuni tehnice de protecie a muncii ITI-PM. Art.30. Pe dispozitivele de acionare - blocare a separatoarelor i n punctele n care blocarea aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibil s-a fcut prin celelalte procedee menionate la Art.29 lit b) ,trebuie s se monteze indicatoare de interzicere avnd inscripiaNU NCHIDEI SE LUCREAZ(respectiv NU DESCHIDEI SE LUCREAZ, n cazul robinetelor cu aer comprimat prin care se acioneaz dispozitivele de acionare pneumatic). 3.1.1. Identificarea sau a prii din instalaie la care urmeaz a se lucra Art.31. (1) Identificarea sau a unei pri a acesteia trebuie s se realizeze de ctre admitent i/sau eful de lucrare i const in localizarea ei pentru a avea certitudinea c msurile tehnice ce urmeaz a fi realizate pentru crearea zonei de lucru se vor aplica asupra instalatiei la care

16

urmeaz a se lucra i la care se vede sau s-a confirmat prin mesaj,c instalaia a fost scoas de sub tensiune sau numai separat electric. (2) Identificarea se realizeaz vizual,numai la faa locului i se face avnd la baz urmtoarele: a) schema eletric a instalaiei; b) schema electric de traseu a liniei (aeriene sau cablu); c) schema electric a fluxurilor de cablu(circuite); d) caietul de marcaje i etichetri; e) inscripi, numerotri, denumiri; f) planuri, hri, plane; g) dispunerea in teren a instalaiilor; h) aparate sau instalaii de detecie; i) aparate de masura; j) alte elemente. (3) Pe durata identificrii este interzis deschiderea sau indepartarea oricrui tip de ingradire si verificarea, prin acionare, a oricrei componente a instalatiei.

3.1.2. Verificarea lipsei de tensiune urmata imediat de legarea la pamant si in scurtcircuit Art. 32. Verificarea lipsei tensiunii si legarea la pmnt i in scurtcircuit trebuie s i se fac la toate fazele instalaiei, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene, inclusiv pe nul. In cazul intreruptoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie s se fac la toate bornele sale. Art. 33. Verificarea lipsei tensiunii in instalaiile de joas tensiune trebuie s se fac cu ajutorul aparatelor portabile de msurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune specific acestui nivel de tensiune. Art. 34. In cazul echipamentelor sau elementelor capsulate sau protejate la care nu se pot utiliza detectoare de tensiune, verificarea lipsei tensiunii trebuie s se fac potrivit instruciunilor productorilor echipamentelor sau a elementelor respective. Art. 35. Inainte de fiecare utilizare a detectorului de tensiune i imediat dup aceasta trebuie verificat obligatoriu, buna funcionare a acestuia, utiliznd metoda indicat de productor in instruciunea de funcionare i utilizare. Art. 36. Verificarea lipsei tensiunii trebuie s se execute considernd c instalaia este sub tensiune. Art. 37 (1) Legarea la pmnt si in scurtcircuit se aplic tuturor fazelor instalaiei sau prtii de instalaie, precum i pe conductorul de nul al liniilor electrice aeriene, prin montarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare i legare la pmant sau prin inchiderea cuitelor de legare la pamant. Operaiile de montare a scurtcircuitorului trebuie s se realizeze in urmatoarea ordine:

17

a) se leag la pmnt clema (papucul) scurtcircuitorului sau la conductorul de nul al liniei electrice aeriene de joasa tensiune; b) se verific lipsa tensiunii pe toate fazele; c) se monteaz clemele scurtcircuitorului pe fiecare faz utiliznd dispozitive electroizolante destinate in acest scop. In cazul liniilor electrice aeriene de joas tensiune, verificarea lipsei tensiunii, respectiv montarea clemelor scurtcircuitorului, trebuie s se faca incepnd cu conductorul de nul, cu excepia cazurilor in care conductorul de nul este montat pe partea superioara a coronamentului. (4) In instalaiile de joas tensiune, cu excepia liniilor electrice cu conductoare neizolate, este permis montarea scurtcircuitoarelor fr utilizarea prjinii electroizolante, dar cu respectarea prevederilor din prezenta norm specific in ceea ce privete utilizarea echipamentelor individuale de protecie. Art. 38. In cazul liniilor electrice aeriene de joas tensiune, dac in cadrul lucrrii se sectioneaza nulul, acestuia i se va asigura, in prealabil, continuitatea prin suntarea directa sau prin legare la pamant a celor doua parti langa secionare. Art. 39 (1) Clemele sau papucii scurtcircuitoarelor trebuie fixate la locurile, respectiv bornele sau piesele special prevzute si marcate in acest scop. Este interzisa legarea scurtcircuitorului prin diverse improvizaii care nu asigura un contact corespunztor. Art. 40. (1) Verificarea lipsei tensiunii si legarea imediat la pmnt i in scurtcircuit trebuie s se realizeze cu respectarea cumulativ a urmtoarelor condiii: a) ct mai aproape de zona de lucru; b) de o parte si de alta a zonei de lucru, cu excepia instalaiilor de joas tensiune cu conductoare izolate; c) ctre toate derivaiile care se racordeaz la zona de lucru; d) cel puin o legtur la pmnt si in scurtcircuit trebuie s fie vizibil de la locul de munc (prezenta condiie nu se aplic in cazul lucrrilor din posturi zidite, la capetele terminale i mansoanele de pe traseul cablurilor electrice, inclusiv la liniile electrice cu conductoare izolate). (2) In zona de lucru partea de instalaie la care se lucreaz trebuie s fie permanent legat la pmant i in scurtcircuit tot timpul ct dureaz lucrarea, cu excepia zonelor de lucru din instalaiile de joas tensiune la care condiiile tehnice nu fac posibil montarea scurtcircuitoarelor mobile, a zonelor de lucru de pe traseul cablurilor electrice i al conductoarelor izolate aferente liniilor electrice aeriene LEA. Art. 41. Electricienii care execut operaiile tehnice de scoatere de sub tensiune a instalaiilor de joasa tensiune (separare electrica, verificarea lipsei tensiunii, legare la pmnt i in scurtcircuit), trebuie s utilizeze, dupa caz: -casca de protectie cu viziera; -manui electroizolante; -mner cu manon de protectie a braului, pentru manevrarea siguranelor de joas tensiune tip MPR (mare putere de rupere); -inclminte electroizolanta, covor electroizolant sau platforma electroizolant; -prjin electroizolant.

18

3.1.3. Delimitarea material a zonei de lucru Art. 42. Delimitarea material a zonei de lucru trebuie s asigure prevenirea accidentrii membrilor formaiei de lucru, dar i a persoanelor care ar putea ptrunde accidental in zona de lucru. Delimitarea material se realizeaz prin ingradiri provizorii mobile, care s evidenieze clar zona de lucru. ngrdirile provizorii mobile trebuie s fie fixate sigur, pentru a nu cadea peste partile aflate sub tensiune ale instalatiei. Pe ingradirile provizorii mobile se vor monta indicatoare de interdictie. Art. 43. (1) ngrdirile provizorii mobile din materiale electroizolante se pot amplasa chiar in atingere direct cu prile aflate sub tensiune, cu condiia ca aceste materiale sa fie corespunztoare tensiunii instalatiei, iar instalatia sa fie in exterior. In cazul in care sunt situate in exterior, montarea, demontarea si utilizarea sa se faca pe timp uscat. (2) In cazul in care nu se pot monta ingradiri electroizolante mobile conform prevederilor alineatului precedent, unitatea de exploatare sau electricianul autorizat - prestator de servicii trebuie s stabileasca modul de lucru, in condii de securitate. In acest caz trebuie sa se ia msuri care sa interzic intrarea in zona de lucru a persoanelor fara atributii de lucru. 3.1.4. Masuri tehnice de protectie a muncii in zona de lucru pentru evitarea accidentelor de natura neelectrica Art. 44. Pentru a evita accidentarea de natur neelectric a membrilor formaiei de lucru i a altor persoane care ar putea ptrunde accidental in zona de lucru, trebuie aplicate prevederile normelor specifice corespunztoare, pe genuri de lucrri si instalatii. Art. 45. Pentru evitarea accidentelor de circulaie, cnd lucrarea se execut pe sau lang cile de circulaie, zona de lucru trebuie marcat i cu indicatoare sau ingradiri speciale, respectnd prevederile regulilor de circulaie. 3.2. Masuri organizatorice de protectie a muncii la executarea lucrrilor in instalaiile electrice din exploatare cu scoatere de sub tensiune a acestora Art. 46. Din punct de vedere organizatoric lucrrile din instalaiile electrice aflate in exploatare trebuie sa se execute, dupa caz, in baza uneia din urmatoarele forme: a) autorizaiilor de lucru (AL); b) instruciunilor tehnice interne de protectie a muncii (ITI -PM); c) atribuiilor de serviciu (AS); d) dispoziiilor verbale (DV); e) proceselor verbale (PV); f) obligaiilor de serviciu (OS); g) proprie rspundere (PR); Art. 47. La pregatirea instalaiilor electrice de utilizare in exploatare i executarea lucrrilor, trebuie sa participe: a) persoana care dispune executarea unor lucrri, denumita prescurtat in cuprinsul b) prezentelor norme "emitent"; c) persoana care admite la lucru, denumit prescurtat in cuprinsul prezentelor norme "admitent";

19

d) persoana care conduce si controleaz sau supravegheaz formaia de lucru, denumita sef de lucrare; e) persoanele care fac parte din efectivul formaiei de lucru, denumite executanti. 3.3. Masuri organizatorice la executarea lucrrilor In baza "obligaiilor de serviciu" (OS) Art. 48. (1) Persoanele juridice sau fizice care au organizat activitatea de exploatare a instalaiilor electrice de utilizare cu electricienii angajai, dar nu dispun de emitenti, trebuie sa intocmeasc i s aprobe lista cu lucrri concrete pe care le executa aceti electrcicieni, in instalaia de joas tensiune in baza formei organizatorice " obligaie de serviciu" OS; (2) La lucrrile ce se execut in baza obligaiilor de serviciu OS, ca -masur organizatoric de protectie a muncii, persoanlul executant trebuie s respecte: -msurile tehnice cuprinse in prezenta norm specific in cazul executrii lucrrii cu scoatere de sub tensiune a instalatiei; -msurile specifice de protecie individual, cuprinse in prezenta instruciune proprie, la executarea lucrrii fr scoaterea instalaiei de sub tensiune, respectiv la executarea lucrrilor sub tensiune in contact; (3)Lucrrile in baza obligailor de serviciu OS se pot executa i de ctre o singur persoan, avnd minimum grupa a IV -a de autorizare din punctul de vedere al protectiei muncii.

Art. 49. (1) Electricienii , care efectueaz exploatarea instalaiilor de utilizare ale firmei, trebuie s execute lucrri numai in urmatoarele conditi: a) constat existena lucrrii in lista obligaiilor de serviciu OS, aprobat de conductorul unittii; b) sunt dotai din punctul de vedere al proteciei muncii cu echipamentele i mijloacele corespunztoare riscurilor lucrrii ce urmeaz s o execute; c) dein i cunosc continutul fiei tehnologice sau al instruciunii tehnice de lucru. Art. 50. (1) La lucrrile ce se execut in instalatii de joas tensiune in baza obligaiilor de serviciu OS pot participa unul sau mai muli electricieni (o formaie) (2)In cazul executrii unei lucrri de ctre o formaie, in cadrul acesteia, trebuie sa se stabileasca un sef de lucrare. Acesta poate fi nominalizat printr-o decizie scrisa a conductorului persoanei fizice sau juridice sau se stabileste de comun acord de ctre membrii formaiei. (3)eful de lucrare stabilit ca la alineatul (2) de mai sus rspunde de: -accidentele care au loc ca urmare a calittii de protecie a lucrrii executate; -consecinele asupra lui si/sau asupra celorlalte persoane cu care sau pentru care execut lucrarea, ca urmare a nerespectrii sau neaplicrii de ctre el sau oricare dintre aceste persoane a msurilor tehnice i de protecie individua, specifice manevrelor sau lucrrilor ce se executa: - dispoziiile pe care le da membrilor formaiei, respectiv de claritatea acestora i de convingerea c executantul/executantii cruia/ carora i/li s-a adresat a/au inteles corect si complet continutul acestora.

20

3.4 Masuri tehnice si organizatorice de protectie a muncii la executarea lucrrilor in instalaiile electrice de utilizare aflate in exploatare, fara scoaterea acestora de sub tensiune

Art. 51. Executarea lucrrilor fara scoatere de sub tensiune a instalaiilor electrice din exploatere este admisa in situatia in care: a) zona de lucru este situata la distanta fata de prile aflate sub tensiune ale instalailor electrice; b) zona de lucru este situata in instalaiile electrice la care s-a intrerupt tensiunea si s-au realizat separarile vizibile, dar care nu sunt legate la pamant si in scurtcircuit, iar instalatia trebuie considerata sub tensiune; c) lucrarea este organizata sa se execute direct asupra instalatiei electruce sub tensiune. Art. 52. In timpul executrii lucrrilor la distanta fata de prile aflate sub tensiune ale instalaiilor electrice, este interzisa demontarea ingradirilor permanente sau depasirea acestora cu o parte a corpului sau cu materiale ori unelte. Art. 53. Pentru executarea lucrrilor in instaltiile de joasa tensiune sau parti din acestea, separate electric, dar nelegate la pamant si in scurtcircuit trebuie sa se realizeze in succesiune urmatoarele masuri tehnice: a) identificarea instalatiei si a locului in care urmeaza a se lucra; b) verificarea vizualaa integritatii legrii la pamant a carcaselor aparatejelor, a stlpilor si suportilor metalici si de beton, dupa caz; c) separarea vizibila in cazul in care blocarea directa in poziia deschis nu se poate realiza;

21

d) verificarea lipsei tensiunii, dupa caz, la elementele metalice ale instalaiilor (de exemplu: stlpi metalici, stelaje metalice ale tablourilor de distribuie, ui ale cutiilor de distribuie, ale firidelor de branament); e) descarcarea de sarcina capacitiva a instalatiei la care urmeaza a se lucra; f) delimitarea materiala a zonei de lucru, dupa caz, si montarea indicatoarelor de interzicere; g) luarea msurilor pentru evitarea accidentelor de natur nelectric; h) utilizarea dispozitivelor i sculelor electroizolante. Art. 54. Pentru executarea lucrrilor sub tensiune in contact, trebuie s se realizeze urmatoarele masuri tehnice: a) identificarea instalatiei i a locului in care urmeaz a se lucra; b) delimitarea material a zonei de lucru, dup caz, si montarea indicatoarelor de interzicere; c) luarea msurilor pentru evitarea accidentelor de natur nelectric; d) asigurarea de ctre eful de lucrare si de ctre fiecare membrul al formaiei de lucru ca in spate si pe lateral nu sunt in apropiere parti aflate sub tensiune nengrdite sau neprotejate, astfel inct s existe suficient spaiu, care s permit efectuarea micrilor necesare la lucrare in condiii de securitate; e) utilizarea cstii i a vizierei de protecie, mnuilor electroizolante, incltmintei sau covorului electroizolant, dup caz, inclusiv a sculelor electroizlante, aplacilor, foliilor, plriilor, degetarelor si tecilor electroizolante. Art. 55. Lucrrile care se execut direct asupra prtilor aflate sub tensiune ale instalaiilor electrice prin metoda "in contact", trebuie sa aiba la baza, ca forma organizatorica, instruciunile tehnice interne de protectie a muncii ITI-PM, atribuiile de serviciu AS, obligaiile de serviciu OS. 3.5 Masuri de protectie la executarea lucrrilor in cazul incidentelor (deranjamentelor) la instalaiile electrice de utilizare Art. 56.(1) Lucrrile pentru prevenirea si remedierea urmrilor incidentelor (deranjamentelor) in instalaiile electrice de utilizare de joasa tensiune din gestiunea firmei de ctre personal de intretinere- reparaii trebuie s se execute in baza atribuiilor de serviciu AS.

22

autorizaiilor de lucru AL, instruciunilor tehnice interne de protectie a muncii ITI-PM, dispoziiilor verbale DV sau obligaiilor de serviciu OS, dupa caz. Art. 57. La executarea lucrrilor de prevenire si remediere a urmrilor incidentelor sau evenimetelor trebuie respectate msurile tehnice specifice lucrrii, conform prevederilor prezentelor instruciuni proprii. Art. 58. (1) Se interzice executarea lucrrilor la coronamentele liniilor electrice aeriene de joasa tensiune, prin urcarea directa pe stlpi, fara scoaterea liniei de sub tensiune. (2) Lucrrile la coronamentele liniilor electrice aeriene amplasate pe stlpii menionai la alineatul precedent, fara scoaterea liniei de sub tensiune, trebuie sa se execute din coul autotelescopului, de pe autoscara, de pe autoutilajul cu brat articulat sau de pe scara. In cazul folosirii scrii se vor respecta prevederile din Instruciuni proprii de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime. (3)Orice lucrare deasupra conductoarelorliniilor electrice aeriene de joasa tensiune, trebuie executate din coul autotelescopului, de pe autoscara sau din coul autoutilajului cu brat articulat luandu-se masuri impotriva atingerilor directe. (4) La executarea lucrrilor, de sub tensiune, la coronamentele stlpilor liniilor electrice aeriene de joasa tensiune cu console, trebuie verificat lipsa tensiuni pe consola, cu detectorul de tensiune cu lampa de neon sau cu un aparat de masurare. La constatarea prezentei tensiunii pe consola, trebuie s se scoat linia de sub tensiune si s se remedieze defeciunea care a cauzat punerea sub tensiune a consolei, cu luarea tuturor msurilor de protecie a muncii specifice lucrrii respective.

3.6 Masuri de protectie a muncii la executarea lucrrilor la inaltime specifice instalaiilor electrice de utilizare Art. 59 (1) Organizarea, executarea lucrrilor la inltime si salvarea potenialilor accidentati prin cdere da la inltime trebuie s respecte prevedrile din "Instruciuni proprii de securitate a muncii pentru lucrul la inltime" (2) La utilizare pentru urcare /coborre pn la inltimea necesare a unei scri simple sau exetensibile, sprijinite de la sol, executantul trebuie s asigure mai intai scara

23

impotriva rsturnrii sau alunecarii si sa urce/coboare dupa ce in prealabil a ancorat suportul de ancorare flexibil, conform prevederii din normele pentru lucrul la inaltime, de un punct rezistent mecanic, situat deasupra locului de munca. (3) In lipsa unui punct rezistent mecanic, situat deasupra locului de munc, executantul se va urca pan la inltimea necesar folosind metoda"celor trei puncte" (sprijin alternativ pe treptele scrii a ambelor picioare si o mn sau cu amabele mini si un picior, iar in timpul executrii lucrrii, scara trebuie sa fie tinut de cel puin inc o persoana. (4) La executarea lucrrilor de pe scara dubl, executantul trebuie s o asigure, inainte de a se urca pe aceasta, impotriva deschiderii accidentale si nu trebuie s se deplaseze de la un loc de munc la altul sau dintr-o poziie in alta, in cadrul acelueasi loc de munc din poziia " stand pe scara".

4 MEDIUL DE MUNCA

4. Condiiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mediul de munca din punctul de vedere al protectiei muncii pe parcursul exploatarii Art. 60. Pentru meninerea nivelului de securitate a echipamentelor tehnice electrice, a instalaiilor electrice de utilizare si a componentelor acestora, unitatea in exploatare trebuie: a) s intocmeasc si s respecte instruciunile proprii privind msurile de protectie a muncii la exploatarea acestora; b) s intocmeasc si s respecte fisele tehnologice privind intretinerea si repararea instalaiilor electrice; c) s tin evidenta instalaiilor si a componentelor acestora referitoare la verificrile din puctul de vedere al protectiei muncii la care trebuie supuse si periodicitile de verificare aprobate de conductorul firmei. d) s menin pe durata exploararii instalaiilor si echipamentelor nivelul de securitate conceput din proiectare;

24

e) instalaiile electrice temporare sau definitive trebuie sa respecte prevederile de electrosecuritate, fiind interzise orice fel de improvizatii. Art. 61. (1) Obligaiile persoanei juridice care actioneaz sau utilizeaza echipamente tehnice electrice clsa I de protectie sunt urmatoarele: a) s asigure posibilitatea executariii legturilor de protectie necesare crerii unui curent de defect, in cazul unui defect prin punerea unei faze la masa si apariia unei tensiuni periculoase pe masele echipamentului tehnic electric sau sectorului defect prin protectia maximala a circuitului sau prin alte protectii corespunztoare. Posibilitatea executrii legaturilor de protectie trebuie sa se asigure astfel:
-

in cazul unui echipament tehnic electric fix acesta trebuie sa fie prevzut cu doua

borne de masa - una in cutia de borne, langa bornele de alimentare cu energie electrica, pentru racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a echipamentului tehnic electric si a doua borna, pe carcasa echipamentului tehnic electric in exterior, pentrru racordarea vizibila la centura de legare la pamant sau lrtate instalatii de protectie.
-

in cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevzut cu un

cablul de alimentare flexibil, prevzut cu o fisa cu contact de protectie sau echipamentul sa fie prevzut cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de alimentare. Cablul de alimentare trebuie sa conin un conductor de protectie prin care sa se lege masele echipamentului la contactele de protectie ale fisei. b)echipamentului tehnic electric sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune. (2) Persoanele juridice sau fizice care proiecteaza, produc sau livreaza un echipament tehnic electric clasa II de protectie trebuie sa-i asigure din fabricaie o izolaie suplimentara (dubla sau intarita) si o protectie impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune (3) Obligaiile persoanei juridice sau fizice care proiecteaza, produce sau livreaza un echipament tehnic electric clasa III de protectie sunt urmatoarele: a) s asigure alimentarea echipamentului tehnic electric la o tensiune foarte joasa; b) echipament tehnic electric sa nu produc o tensiune mai mare dect tensiunea foarte joasa;

25

c) echipamentul tehnic electric s aib asigurat protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune. Art. 62. Este interzis utilizarea construciilor metalice drept nul de lucru. De asemenea, este interzisa utilizarea conductoarelor de protectie pentru alimentarea receptoarelor cu energie electrica. Art. 63. La punerea in funciune a instalaiilor de utilizare trebuie: a) s fie receptionata documentaia de execuie adusa in concordanta cu eventualele modificri si completri din teren; b) s fie recepionate instalaiile de utilizare, verificnd concordanta cu documentaia de execuie; c) s fie recepionate buletinele si rapoartele de incercari si probe ale cror concluzii confirma indeplinirea condiiilor de punere sub tensiune. Art. 64. In exploatare trebuie s se efectueze verificrile periodice ale echipamentelor tehnice electrice aflate in gestiune la termenele prevzute in crile tehnice ale echipamentelor. Art. 65. Modificrile sau extinderile instalaiilor electrice de utilizare trebuie efectuate de ctre un electrician autorizat profesional si din punct de vedere al protectiei muncii. Art. 66. (1) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa I de protectie trebuie: a) s fie asigurate legaturile de protectie necesare pentru realizarea protectiei impotriva electrocutrii prin atingere directa; b) s fie asigurat deconectarea automata a echipamentului tehnic electric sau sectorului defect; c) s fie asigurat protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune. (2) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa II de protectie trebuie: a) s fie asigurat izolaia suplimentar a echipamentului tehnic electric Respectiv utilizatorul sau executantul, dupa caz, sa verifice ca aceasta nu este deteriorata sau eliminata;

26

b) s fie asigurat protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune, iar utilizatorul sau executantul, dupa caz, sa verifice ca aceasta nu este inlaturata sau deteriorata. (3) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa III de protectie trebuie: a) s alimenteze echipamentul tehnic electric la tensiunea foarte joas pentru care a fost proiectat; b) utilizatorul sau executantul, dupa caz, s se asigure c echipamentul tehnic electric este astfel construit inct nu permite apariia unei tensiuni mai mari in circuitul de tensiune foarte joas. Daca se utilizeaz un transfornator cobortor, pentru producerea tensiunii foarte joase, acesta trebuie s fie un transformator de separare (sigurana); c) utilizatorul sau executantul, dupa caz, s se asigure c izolaia circuitului de foarte joasa tensiune este astfel realizat inct s nu fie posibil ca o tensiune mai mare din alte circuite s ajung in circuitul de tensiune foarte joas; d) utilizatorul sau executantul, dupa caz, sa se asigure ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune nu este inlaturata sau deteriorata. Art. 67. Anularea proprietarului instalatiei, imediat dup constatare, a instalaiilor electrice care nu corespund legislaiei de electrosecuritate in vigoare, este in obligaia oricrei peroane care exploateaza, intretine sau repara aceste instalatii, indiferent daca este personal propriu al unitatii/subunitatii sau personal delegat. Proprietarul instalatiei trebuie s ia imediat msuri de remediere.

5 .CONDIIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA INSTALAIILE SI MIJLOACELE DE PROTECTIE MPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE 5.1. Masuri principale de protectie 5.1.1 Protectia prin legare la nul Art. 68. (1) Protectia prin legare la nul este permis numai in cazul reelelor de joasa tensiune, cu neutrul legat la pamant.;

27

(2) Msurile suplimenmtare de protectie care se pot aplica la utilizarea legrii la nul ca protectie principala trebuie sa fie una din urmatoarele. a) legarea suplimentar a carcaselor si a elementelor de susinere a echipamentelor electrice la o instalatie de legare la pamant de protectie, dimensionata astfel incat rezistenta de sipersie fata de pamant, masurata din orice punct al reelei de nul, sa fie de cel mult 4. Se admite depasirea acestei valori, cu condiia asigurarii unei tensiuni de atingere si de pas sub valoarea de 65 V, daca timpul de deconectare este de cel mult 3 secunde, respectiv de 40 V daca timpul de deconectare gte mai mare de 3 secunde. b) executarea unor legaturi suplimentare intre toate carcasele metalice ale echipamentelor grupate in acelai loc si cu alte elemente conductoare aflate in zona de manipulare, in vederea egalizarii potenialelor (in zona de manipulare); c) izolarea amplasamentului prin executarea de pardoseli din materiale electroizolante si acoperirea obiectelor conductoare aflate in zona de manipulare cu materiale elecroizolante; d) folosirea unor dispozitive automate de protectie impotriva tensiunilor de atingere periculoase sau a curenilor periculoi, care sa acioneze in decurs de cel mult 0,2 secunde de la apariia defectului. Art. 69. (1) Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie legate la pamant prin conductoare astfel dimensionate incat sa reziste curentului de scurtcircuit care apare in caz de defect. (2) La circuitele de alimentare ale echipamentelor tehnice electrice trebuie sa fie montate elemente de protectie la cureni de scurtcircuit si/sau defect, care sa asigure deconectarea instalatiei/ echipamentului defect. (3) Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie sa fie prevzute cu o borna speciala distincta, marcata cu semnul convenional si la care trebuie sa se realizeze legarea la pamant. (4) In cutiile de borne ale utilajelor fixe trebuie prevzut o borna la care sa fie legat conductorul de nul de protectie. (5) Utilajele elctrice mobile si portabile trebuie sa fie prevzute la capatul cablului de alimentare cu fise cu contact de protectie. Cablul de alimentare trebuie sa conin un conductor separat prin care masele utilajului sunt legate la contactul de protectie al fisei.

28

Art. 70. Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat interior, din locurile de munca periculoase si foarte periculoase, alimentate la tensiune de 65 V curent alternativ sau mai mare. trebuie sa fie legate la nul de protectie daca distanta de la sol sau pardoseala pana la ele este mai mica de 2,5 metri. Art. 71. Prelungirea cablurilor de alimentare ale utilajelor trebuie realizata astfel incat sa fie asigurata continuitatea conductorului de nul de protectie. Art. 72. Este interzisa utilizarea conductorului de nul de protectie drept conductor de nul de lucru sau conductor de faza. Art. 73. Este interzisa legarea in serie la conductorul de nul de protectie a carcaselor mai multor aparate. Fiecare utilaj trebie legat la conductorul de nul de protectie cu o legtur separat. Art. 74. Se interzice montarea pe conductorul de protectie a oricror dispozitive (de exemplu: sigurane, intreruptoare), care ar putea ntrerupe continuitatea circuitului de protectie. Art. 75. Conductorul de nul de protectie trebuie sa fie separat de conductorul de nul de lucru, incepand de la ultimul tablou la care bara de nul este legata la pamant, pana la masa echipamentului tehnic electric care trebuie protejat. Art. 76. Pana la ultimul tablou electric de distributie, se admite existenta unui singur conductor de lucru si de protectie. De la ultimul tablou, la care se racordeaza receptorul, in sensul de distribuire a energiei electrice, conductorul de nul de lucru trebuie sa fie separat de conductorul de nul de protectie. Bara de la care se separa conductorul de nul de lucru de cel de protectie trebuie legata la instalatia de legare la pamant a incintei. Art. 77. Prizele sau fisele receptoarelor electrice trebuie sa aiba contacte speciale pentru racordarea conductorului de nul de protectie. Este interzis a se folosi prizele si fisele echipamentelor tehnice electrice atunci cand contactele de (acordare la nulul de protectie sunt defecte. Art. 78. Conductoarele de legare la nul de protectie trebuie sa aiba seciunea dimensionata corespunztor prevederilor standardelor in vigoare si culoarea de izolaie galben-

29

verde. Pentru receptoarele electrice mobile acest conductor de protectie trebuie sa fie executat numai din cupru. Art. 79. Echipamente electrice fixe din instalaiile de utilizare realizate cu protectie principala prin legare la nul trebuie sa aiba o dubla legtur de protectie: una printr-un conductor de protectie aflat in cablul de alimentare, prin care se leaga borna de protectie aflata in cutia de borne a echipamentului de bara de nul a tabloului de distributie; a doua printr-un conductor vizibil sau platbanda care leaga borna deprotectie, aflata pe carcasa echipamentului in exterior, de instalatia de legare la pamant care se afla in incinta unde este montat echipamentul.

Art. 80. Toate tablourile electrice trebuie sa aiba o bara de nul, racordata la instalatia de legare la pamant care se afla in incinta unde este monta tabloul. In cazul tablourilor electrice cu carcasa metalica, bara de nul se leaga la carcasa, iar carcasa se leaga vizibil la instalatia de legare la pamant. Art. 81. Bara de nul trebuie sa aiba cel puin atatea borne cate conductoare sunt racordate la aceasta bara. Nu se admit mai multe conductoare racordate la o singura borna. Art. 82. Toate conductoarele de protectie trebuie sa aiba papuci la capete, iar bornele de protectie trebuie sa fie asigurate impotriva desurubarii. Art. 83. Instalatia de legare la pamant a fiecrei incinte, la care sunt racordate instalaiile, echipamentele si utilajele la care protectia principala o constituie legarea la nul, trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie de maximum 4 . Art. 84. (1) Patroanele siguranelor fuzibile trebuie sa fie inlocuite cu patroane calibrate la valoarea nominala indicata de proiectant. Sunt interzise improvizaiile sau inlocuirea lor cu altele de alta valoare. (2) scoaterea din funciune. Art. 85. Toate instalaiile de legare la pamant din incinta firmei trebuie sa fie legate electric intre ele cel puin prin conductorul de nul de protectie al reelei de alimentare. Valorile de reglaj ale proteciilor electromagnetice ale

intreruptoarelor electromagnetice trebuie sa fie cele indicate de proiectant, fiind interzisa

30

Art. 86. In cazul unei instalatii complexe, formate din mai multe receptoare, fiecare receptor trebuie sa aiba o legtur dubla de protectie: una prin conductorul de protectie din cablul de alimentare si cealalta vizibila legata la borna de protectie a receptorului, borna aflata pe carcasa metalica, in exterior. Borna de protectie trebuie sa fie marcata cu semnul convenional. Art. 87. Este interzis folosirea construciilor metalice drept nul de lucru.

5.1.2 Protectia prin legare la pamant Art. 88. (1) Protectie prin legare la pamant, ca protectie principala, este permisa in cazul reelelor de joasa tensiune izolate fata de pamant. (2) Intr-o incinta este permisa existenta unei singure instalatii de legare la pamant, la care trebuie sa fie racordate pentru protectie toate echipamentele tehnice electrice aflate in respectiva incinta. Art. 89. Utilizarea constructilor metalice drept conductor de protectie este permisa numai dupa verificarea continuitatii si a rezistentei de dispersie la pamant a acestora, care trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare. Art. 90. Protectia prin legare la pamant trebuie sa asigure obinerea unor tensiuni de atingere si de pas mai mici dect valorile prevzute in standardele in vigoare. Totodata, protectie trebuie sa asigure deconectarea (separarea) sectorului defect. Art. 91. Rezistenta de dispersie a instalatiei de legare la pamant trebuie sa aiba o astfel de valoare incat sa asigure deconectarea in caz de defect intr-un timp mai mic de 3 secunde; cand nu este asigurata deconectarea, tensiunea de atingere si de pas trebuie sa fie sub limita admisa pentru timpul de declanare mai mare de 3 secunde, respectiv mai mica de 50 V.

31

Art. 92. In cazul reelelor izolate fata de pamant trebuie sa li se menin in stare de funcionare dispozitivul pentru supravegherea permanenta a izolaiei reelei si care sa semnalizeze sau sa deconecteze punerile la pamant. Art. 93. In instalaiile izolate fata de pamant, prevzute numai cu sistem de semnalizare a punerilor la pamant, personalul de exploatre trebuie sa acioneze in sensul eliminrii rapide a acestora. Durata maxima in care se admite funcionarea reelelor izolate cu o punere la pamant trebuie stabilita de ctre conducerea unitatii prin instruciuni proprii, insa nu mai mare de 8 ore. Art. 94. In toate locurile foarte periculoase unde se folosesc reele izolate fata de pamant, in afara de legarea la reeaua generala de protectie, carcasa fiecrui utilaj trebuie legata separat la o priza de pamant locala, care poate sa deserveasca doua sau mai multe utilaje grupate in acelai loc. Art. 95. Prizele si fisele de conectare a receptoarelor electrice la sursele de alimentare trebuie sa fie alese cu contacte speciale de protectie pentru asigurarea continuitatii dintre acestea si instalaiile de protectie prin legare la pamant.

5.1.3 Protectia prin alimentarea cu tensiune foarte joasa Art. 96. Tensiunile foarte joase trebuie obtinute numai printr-un transformator cobortor executat in condiiile separarii de protectie sau de la o sursa independenta de producere a energiei electrice (acumulatoare sau elemente galvanice). Art. 97. (1) Transformatoarele coboratoare de tensiune foarte joasa, trebuie sa fie certificate din punctul de vedere al protectiei muncii. (2) Carcasa si miezul transformatoarelor coboratoare trebuie sa fie legate la nul si la pamant, cu excepia transformatoarelor de clasa II de protectie. Art. 98. Prizele si fisele de pe partea tensiunii foarte joase rebuie sa fie de constructie diferita fata de cele pentru tensiunea normala a reelei, astfel incat fisele de tensiune redusa sa nu poata fi introduse in prizele cu tensiune mai mare.

32

5.1.4Protectia prin separarea de protectie Art. 99. Intr-o instalatie in care se foloseste separarea de protectie trebuie sa fie indeplinite urmatoarele condiii: a) reeaua sa aiba tensiuni pana la 500 V. tensiunea nominala in partea

secundaraa transformatorului de separare sau tensiunea debitata de grupul motor-generator, poate fi de cel mult 400 V. b) transformatorul de separare sa aiba infasurarile pe brae separate sau ele sa fiemontate cap la cap cu o izolaie intarita intre bobine: c) la un transformator de separare sau la un grup motor-generator sa nu se racordeze dect un singur consumator. d) pe partea secundara, este interzisa legarea circuitului la pamant sau la alte elemente din instalatie. Art. 100. In locurile de munca foarte periculoase, nu se vor introduce surse de alimentare a circuitelor cu tensiune redusa (transformatoare de separare sau la un grup motorgenerator). 5.2. Msuri suplimentare de protecie 5.2.1 Protectia prin legarea la pamant Art. 101. Echipamentele tehnice electrice la care este utilizata legarea la nul ca protectie principala si la care se foloseste legarea la pamant ca protectie suplimentara trebuie sa fie racordate la instalatia de legare la pamant la care este racordata si bara de nul a tabloului din care este alimentat echipamentul tehnic electric.

5.2.2 Protectia automata la cureni de defect(PACD) (cureni difereniali reziduali) Art. 102. Protectia automta la curenii de defect trebuie folosita numai ca masura suplimentara la instalaiile la care este folosita ca protectie principala legare la nul de protectie sau legarea la pamant.

33

Art. 103. (1) Dispozitivele de protectie automata trebuie sa fie prevzute cu un sistem de verificare a funcionarii lor prin simularea acionarii punerii la pamant, prin acionarea unui buton, prghie sau dispozitiv special prin care se simuleaza un curent de defect. (2) Deintorii instalaiilor de utilizare prevzute cu dispozitive de protectie automate la curenii de defect trebuie sa stabileasca in scris periodicitatea de verificare a funcionarii acesteia si persoana responsabila pentru aceasta verificare. Art. 104. Se poate utiliza cate un dispozitiv PACD pentru fiecare receptor in parte un singur dispozitiv PACD pentru o grupa de receptoare electrice. Prin dispozitivul PACD sau orificiul transformatorului de curent al dispozitivului trebuie sa treaca toate conductoarele de lucru care alimenteaza respectivul receptor sau grup de receptoare, iar toate conductoarele de protectie trebuie sa ocoleasca dispozitivul PACD. Art. 105. Dispozitivele pentru protectia automata la curenii de defect, utilizate drept protectie suplimentara, trebuie sa acioneze la un curent de defect de maximum 30 mA. Art. 106. Dispozitivele de protectie la cureni de defect trebuie sa acioneze in c, maximum 0,2 secunde de la apariia defectului.

5.2.3 Protectia automata la tensiuni de defect(PATD) Art. 107. Protectia automata la tensiuni de defect trebuie folosita ca alternativa la protectia automata la cureni de defect, drept masura suplimentara la legarea la nul sau la pamant utilizata ca protectie principala.

Art. 108 . Dispozitivele de protectia automata la tensiuni de defect trebuie sa acioneze la o tensiune de defect de maximum 50 V si sa produc deconectarea sectorului defect in maximum 0,2 secunde.

34

5.2.4 Egalizarea potenialelor Art. 109. Egalizarea potenialelor se realizeaza prin legarea elementului la care trebuie obtinuta protectia impotriva electrocutrii prin atingere indirecta cu alte elemente conductoare cu care omul poate veni in contact, astfel incat sa se reduc diferena dintre potenialele la care poate fi supus omul. Art. 110. Legaturile pentru egalizarea potenialelor, se realizeaza fie prin conductoare special prevzute in acest scop (de exemplu, aplicarea protectiei la echipamentele portabile), fie prin diferite conductoare existente in zona respectiva (de exemplu: conducte cu diferite destinatii, sine de cale ferata).

5.2.5 Izolarea amplasamentelor Art. 111. Izolarea amplasamentului se realizeaza prin intercalarea unui strat electroizolant intre om si pamant respectiv prile conductoare care sunt in contact direct sau indirect cu pamantul si care se afla in zona de manipulare a omului. Art. 112. Stratul electroizolant intercalat trebuie sa prezinte o rezistenta de izolaie suficient de mare pentru a asigura protectia necesara. Art. 113. Materialul stratului electroizolant trebuie sa indeplineasca condiiile generale de rezistenta la solicitri ale mediului in care se foloseste.

6. Verificri minime obligatorii la punerea in funciune, dupa reparaii sau modificri si verificri periodice - Cerine minime obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca instalaiile elctrice de utilizare si mijloacele de protectie impotriva pericolului de electrocutare sunt incluse in tabelul 1 si 2; - Toate verificrile inscrise in coloana 1 sunt obligatoriu de efectuat la punerea in funciune, dupa reparaii sau dupa modificri;

35

In condiii normale de funcionare se fac numai verificrile cu periodicitatea

inscrisa in coloana 4 a tabelelor din prezenta anexa, celelalte verificri din anexa 1 fiind facultative.

Tabel 1

VERIFICAREA PROTECTIEI MPOTRIVA ATINGERILOR DIRECTE A PRTILOR AFLATE NORMAL SUB TENSIUNE Nr. Metoda de Condiia Periodicita tea Se Denumirea verificrii Verificare de Maxima de consemneaza Crt acceptare verificare in buletinul de a verificrii verificare 0 1 2 3 4 5

2 3 4

Vizual Verificarea protectiei impotrivaConstatarearii Constatarea strii atingerii directe a prtilor aflate corespunzato normal sub tensiune, asigurate de are a carcasei carcase, in funcie de gradul normal de protectie (SR EN 60529) Constatarea Vizual Verificarea integritatii izolaiei integritatii aparante izolaiei Constatarea Vizual Verificarea integritatii integritatii ingradirilor ingradirilor Constatarea - Constatarea Msurri Verificarea distantei dintre cu metrul distantelor piesele aflate normal sub prevzute in tensiune si ingradite (distante de proiecte sau protectie) crti tehnice Constatarea - ConstatareaMsurri Verificarea distantei de cu metrul distantelor inaccesibilitate fata de prile prevzute in aflate normal sub tensiune proiecte sau crti tehnice

Anual

DA

Anual Anual

DA

36

Tabel 2
VERIFICAREA PROTECTIEI MPOTRIVA ATINGERILOR INDIRECTE A PRTILOR CARE IN MOD NORMAL NU SUNT SUB TENSIUNE Metoda de Condiia de Periodicita Se Nr. Denumirea verificrii Verificare acceptare a tea consemneaza Crt maxima in buletinul de verificrii de verificare verificare* 0 1 2 3 4 5 1. Verificarea instalaiilor de protectie prin legare la nul si/sau legare la pamant - Echipamente clasa I de protectie Vizual la bara de Existenta Verificarea separarii Anual DA nul a ultimului separarii conductorului de nul de tablou de 1 lucru(N) de conductorul distributie spre de nul de protectie(PE) receptor Verificarea ca nu exista 2 elemente de intrerupere pe conductoarele PE si PEN Verificarea continuittii legturii de protectie de la 3 masele echipamentelor pana la bara de nul Vizual Nu exista un element de intrerupere de de la de de DA

-Vizual la bara nul si la cutia borne sau contactul protectie al prizei alimentare Verificarea

Verificarea legturii de pmnt a barelor de nul 4

Existenta Anual continuitati cu ohmmetrul intre bara de nul a ultimului tablou de distributie si capatul conductorului de protectie dezlegat de la borna de masa -Vizual:existena Constatarea Constatarea c legrii galvanice a valorii barei de nul la rezistentei de instalaia de legare la rezistentei de Anual pmnt. dispersie la Msurarea:rezistene pmnt i de dispersie la conform pamant a barei de proiectului nul,determinat cu aparate de msurare a prizelor de pmant.

DA

DA

37

Verificarea existentei siguramtelor fuzibile si verificarea funcionarii elementelor de protectie la scurtcircuit (sigurane fuzibile, intreruptoare automate)

Constatarea -Vizual- verificand Anual valorii corespondenta valorii nominale a fuzibilului patronului siguran- conform Anual ei cu valoarea din proiectului proiect -Msurriin si/sau a funcionarii cazul intreruptoarelor la valoarea de automate sau a curent reglata siguranelor a elementelor automate Se determina de protectie curentul de defect automata utiliznd metoda prezentata in metoda C la STAS 12604/5 90 si se verifica funcionarea acestora utiliznd o trusa de curent Declanarea Simularea unei Anual puneir la pamant intreruptorulu printr- un dispozitiv i propriu al protectiei sau un dispozitiv autonom specializat

DA

Verificarea funcionarii protectiei le deconectarea (semnalizarea) sectorului defect (pus la masa/pamant), inclusiv protectia automata la cureni de defect (difereniali) Verificarea marcajului conductoarelor de protectie

Anual

DA

Existenta STAS 12604/5-90 -marcajului ---pct. 3.6.1, lit. c) conform proiectului

8
8

Existenta legaturilor de protectie de la tablourile de distributie la utilaje sau la prizele de alimentare

Verificri cu Ohmmetrul

Existenta Anual DA continuitatii Anual

DA

Verificarea existentei msurii suplimentare de protectie

DA STAS 12604/5-90 Anual Existenta pct.3.1.1. 13 msurii suplimentare Anual

DA

38

.
10

.
11

Verificarea strngerii uruburilor de mbinare de pe circuitele de protectie si asigurarea acestora impotriva desurubarii Verificarea ca la un urub este conectat un singur conductor de protectie

Cu cheia sau urubelnia

Constatarea DA ca legaturile nu se desfac Anual

DA

Vizual

Constatarea DA Anual ca la fiecare Anual urub este un singur conductor


(2) DAAnual (3) Semestria in medii periculoase si foarte periculoase

DA

.
12

Verificarea rezistentei de dispersie la pamant a maselor echipamentelor electrice Verificarea continuitatii legaturilor de egalizare

Masurare cu aparate de masura a prizelor de pamant sau prin metoda volt-ampermetru conform anexei E din STAS 12604/5-90 Msurri cu ohmmetru

Constatarea valorilor inscrise in proiect

DA

.
13

Existenta Anual DA DA continuitatii Anual

DA

.
14

Verificarea continuitatii legaturilor de protectie de la masele echipamentelor pana la priza de pamant

Masurarimetoda Constatarea DA din anexa F la STAS 5 ani continuitatii 12604/5-90

5 ani DA

. Verificarea corodarii electrozilor prizelor artificiale de pamant 15

Vizual prin 5 ani. Nu se dezgropare a 10% In cazul in se din priza de pamant care constata reducerea grosimii sau a diametrului cu mai mult de o treime din valoarea iniiala se inlocuiesc electrozii prizelor de pamant

DA 5 ani.Nu se verific periodic prizele de pmant naturale constituite din armaturile fundaiilor cldirilor

DA

2. Verificarea protectiei prin izolare suplimentara - Echipamente electrice clasa II de protecie-

39

16. Verificarea incadrarii echipamentului in Examinare Existenta in certificat certificat a clasa II de protectie confirmrii clasei 17. Rezistenta de izolaie Masurare Rezistenta de cu izolaie sa fie megohmetr mai mare de ul de 7 ohm 2500V 18. Verificarea strii de protectie impotriva Lipsa unor atingerilor directe prin carcase si/sau a Vizual sparturi sau izolaiei conductoarelor electrice de guri prin care legtur poate ptrunde o piesa de diametru 12 mm. Lipsa unor deteriorri a izolaiei care sa faca vizibile partite active ale conductoarelor

Anual

DA

Anual

DA

3.Verificarea protectiei prin alimentarea la tensiune foarte joasa -Echipamente electrice clasa III de protecie19. Verificarea incadrarii echipamentului in Examinare clasa III de protectie certificat Existenta in certificat a confirmrii clasei -

20. Verificarea rezistentei de izolaie intre Masurare infasurarile transformatorului cobortor cu megohmetr ul de 500V

Rezistenta de izolaie trebuie sa fie mai mare de 7Mohmi 21. Verificarea rezistentei de izolaie intre Masurarea Rezistenta de circuitele de tensiune foarte joasa si cu izolaie trebuie celelalte circuite alaturate cu tensiuni megohmetr sa fie mai mai mari ul de 500V mare de 2Mohmi introducerii fiselor 22. Imposibilitatea Nu trebuie sa (stecherelor) in prize de alimentare cu Vizual fie tensiune mai mare compatibile

DA Anual

DA Anual

Anual

DA

40

Examinarea Existenta in - Verificarea certificrii transformatorului certificertificat a cobortor sau grupului motor- generator catului confirmrii caracteristicilo r 24. Lipsa unor Verificarea strii de protectie impotriva Vizual sparturi sau atingerilor directe asigurata de carcasa guri prin care transformatorului si/sau izolaia poate ptrunde conductoarelor electrice o piesa de diametru 12 mm. Anual Lipsa unor deteriorri a izolaiei care fac vizibile partite active ale conductoarelo r 23. 1. Verificarea protectiei prin separare - Echipamente electrice clasa ZERO de protectie Existenta in Verificarea certificrii transformatorului Examinare certificat a de separare certificat confirmrii caracteristicilo r Masurarea Rezistenta de Verificarea rezistentei de izolaie intre cu izolaie sa fie Anual infasurarile transformatorului de megohmetr mai mare de 7 separare ul de 500V ohm Masurarea Rezistenta de Verificarea daca circuitul separat, cu izolaie sa fie Anual alimentat din secundarul megohme- mai mare de 7 transformatorului de separare nu este trul de ohm legat la pamant 500V Masurarea Rezistenta de Verificarea rezistentei de izolaie a cu izolaie sa fie Anual echipamentului separat electric fata de megohme- mai mare de 7 carcasa proprie (echipamentul alimentat trul de ohm din secundarul transformatorului de 500V separare)

Da

25.

26.

Da

27.

Da

28.

Da

2. Verificarea protectiei la echipamentele electrice de clasa ZERO montate la distante inaccesibile

41

29. Verificarea inaccesibilitatii mentului de clasa 0

Distanta pe Vizual nlime sa nu fie sub 2,5 m - Ingradirea de protectie Anual Da pentru echipamentele amplasate la o inaltime mai mica de 2.5 m 3. Verificarea protectiei impotriva atingerilor indirecte a partilor care in mod normal nu sunt sub -Separarea l tensiune de protecie30. Verificarea existentei transformatorului Examinare Constatarea Da de separare (de sigurana) a conformitii certificatul certificatului ui de conformitate al furnizorului 31. Verificarea valorii tensiunii foarte joase Msurri Constatarea cu voltmetrul valorilor din proiect sau din cartea tehnica 32. Verificarea rezistentei de izolaie intre Msurri Constatarea Anual Da infasurarile transformatorului de cu valorilor mai megohmetr mari de 7 ul de 2500 Mohm V

echipa-

Standarde, formule, tabele Gradul de protecie al echipamentelor electrice Gradul de protecie al echipamentelor electrice determinat de carcase, acoperiri i altele similare conform IEC/EN 60529 (VDE 0470 Partea 1)

42

Gradul de protecie al carcaselor echipamentelor electrice se indic printr-urt simbol cuprinznd literele IP (International Protection) urmate de dou cifre caracteristice. Prima cifr caracteristic indic protectia

personalului mpotriva atingerii directe i protecia la ptrunderea corpurilor strine, iar a doua cifr protecia mpotriva ptrunderii apei.

Protectia mpotriva atingerii directe i protectia la ptrunderea corpurilor strine Prima cifr caracteristic 0
Gradul de protecie

Denumire
Fr protecie

Explicaie Nu exist o protecie special a persoanelor mpotriva atingerii accidentale a prtilor aflate sub tensiune sau in micare. Nu exist o protecie echipamentului impotriva ptrunderii corpurilor solide strine . Sonda de acces cu diametrul de 50 mm, trebuie s se afle la o distana suficient fa de prtile periculoase.Sonda obiect ,cu diametrul de 50 mm,trebuie s nu poat fi introdus complet. Degetul de verificare,cu diametrul de 12 mm,i lungime de 80 mm ,trebuie s se afle la o distana suficient fa de prile periculoase

Protecia impotriva Protecia impotriva accesului cu dosul minii la prtile ptrunderii corpurilor aflate sub tensiune. > sau =50 mm Protecia impotriva Protecia impotriva atingerii cu degetul la prile aflate ptrunderii corpurilor sub tensiune. > sau = 12,5 mm

43

Protectia personalului mpotriva atingerii directe i protecia la ptrunderea corpurilor strine Prima Gradul de protecie cifr carac- Denumire teristic 3

Explicaie

Protecia mpotriva Protecie mpotriva accesului la prile aflate sub tensiune cu ptrunderii corpurilor unelte sau scule. > sau = cu 2,5 mm Sonda de acces, cu diametru de 2,5 mm, trebuie s nu ptrund. Sonda obiect, cu diametru de 2,5 mm, trebuse s nu poat fi introdus complet. Protecia mpotriva Protecie mpotriva accesului la prile aflate sub tensiune cu ptrunderii corpurilor o srm. > sau = cu 1 mm Sonda de acces, cu diametru de 1,0 mm, trebuie s nu ptrund. Sonda pentru obiecte, cu diametru de 1,0 mm, nu trebuie s fie introdus complet. Proteciempotriva acumulrii de praf Protecie mpotriva accesului la prile aflate sub tensiune cu o srm. Sonda de acces, cu diametru de 1,0 mm, trebuie s nu ptrund. Ptrunderea prafului nu este total mpiedicat, dar nu poate ptrunde n astfel de cantiti care ar influena modul de funcionare sau sigurana. Protecie mpotriva accesului la prile aflate sub tensiune cu o srm. Sonda de acces, cu diametru de 1,0 mm, trebuie s nu ptrund. Nici un fel de praf nu ptrunde.

Proteciempotriva ptrunderii prafului Etan la praf

Exemple pentru indicarea gradului de protectie:

IP

Litere caracteristice _________________________ Prima cifr caracteristic A doua cifr caracteristic

44

Protectia mpotriva apei A doua cifr caracteristic 0 1 2 Gradul de protecie Denumire Explicaie

fr protecie Protecie mpotriva picturilor verticale Protecie mpotriva picturilor ia ndinarea carcasei pan la un unghi de 15 grade Protecia mpotriva apei pulverizate Protecia mpotriva apei proiectate Protecie mpotriva jetului de ap

Nu prezint o protecie deosebit Picturile dp ap carp cad vertical nu trebuie aib efecte duntoare. Picturile de ap care cad vertical nu trebuie s aib efecte duntoare, cnd carcasa se nclin cu un unghi de pn la 15 fa de vertical.

3 4 5 6

Apa care cade sub form de ploaie sub un unghi de pn la 60'3 fa de vertical nu trebuie s aib efecte duntoare. Apa proiectat din toate direciile nu trebuie s aib efecte duntoare. Jeturi de ap aplicate din toate direciile nu trebuie s aib efecte duntoare.

Protecie mpotriva Jeturi puternice de ap (valuri) aplicate din toate direciile jetului puternic de ap nu trebuie s aib efecte duntoare. Protecie mpotriva imersrii temporare Apa nu trebuie s ptrund n cantiti care s aib efecte duntoare dac echipamentul este imersat temporar n condiii stabilite de presiune i de durat de imersare.

45

Standarde ,formule,tabele Gradul de protecie al echipamentelor electrice A doua cifr caracteristic 8 Gradul de protecie Denumire Explicaie

Protecie mpotriva Apa nu trebuie s ptrund n cantiti care s aib efecte imersrii ndelungate duntoare dac echipamentul este imersat n condiiile (submersie) stabilite de productor i de utilizator. Condiiile trebuie s fie mai severe dect cele de la punctul 7. Protecie mpotriva Apa pulverizat din toate direciile, n jet de nalt curirii cu jet de presiune, nu trebuie s aib efecte duntoare. Presiunea aburi/de nalt presiune apei 100 bari Teperatura apei 80 C

9K*

*Acesta cifra caracteristic este conform standardului din 40050-9

46

CAPITOLUL 3 ELECTICITATE 3.1.Sarcina electric Corpurile sunt constituite din molecule-adic cea mai mic parte dintr-un corp care pastreaz poprietatile corpului.Moleculele sunt constituite din atomi. Un atom are un nucleu central,incarcat cu electricitate pozitiva si electroni incarcati cu electricitate negative. Electronii se invart in jurul nucleului pe orbite.Electronul contine sarcina electrica cea mai mica ce poate exista in natura,adica :

e = -1,6*10-19 C
Unitatea de masura a sarcinii electrice este Coulombul. 3.2.Campul electric Corpurile incrcate electric produc in jurul lor o stare fizic numit camp electric.El se manifest prin forte electrice care actioneaz asupra oricarei sarcini electrice ce se afl in acest cmp.

Campul electric se reprezint intuitive prin linii de cmp. E

Liniile cmpului electric incep intotdeauna pe sacrinile pozitize i se termin pe cele negative. Campul electric se numeste electrostatic ,atunci cand corpurile care il produc sunt mobile iar sarcinile lor nu variaza in timp. Sarcinile electrice se repartizeaza numai pe suprafata unui conductor.De aceea in interiorul conductoarelor electrizate nu exista linii de camp.Acest fenomen este folosit pentru ecranarea electrica a unor dispositive .

3.3.Potential electric Campul electrostatic are energie potential,deoarece fortele electrice produc un lucru mecanic cand deplaseaza o sarcina electrica libera aflata in camp. 47

Se numeste potential electric intr-un punct al campului raportul dintre lucrul mecanic cheltuit pntru a deplasa o sarcina electrica din acest punct la infinit si acea sarcina electrica.

=0 *r
=permitivitatea electric- proprietile ele electrice mediului +q rA rB +q A - B -

V=

VA=
L=F*r

VB=
A

L=qV=q(VA-VB)

V=L/g*Q/

VA-VB-reprezinta diferenta de potential dintre punctele A si B ale campului electrostatic. Ea se mai nnumeste tensiune electrica si se noteaza cu U.Potentialul electric este o marime scalar.El poate fi pozitiv sau negativ. O sarcina electrica pozitiva creeaza un potential electric pozitiv si una negativ cu potential electric negativ. 3.4 Condensatorul electric Un ansamblu de 2 conductoare (armaturi) separate intre ele printr-un strat izolator(dielectric) formeaza un condensator electric. Cele 2 armaturi care formeaza condensatorul pot fi 2 suprafete plane(condensator plan) sau 2 suprafete cilindrice coaxiale (condensatoare cilindrice). Fiecare armatur se incarca cu aceeasi cantitate de electricitate dar de semn contrar.Intre armaturi exista o diferenta de potential care da nastere in dielectric unui camp electric foarte intens. Capacitatea electric a unui condensator este data de raportul dintre sarcina unei armaturi Q si diferenta de potential dintre cele 2 armaturi A si B

48

+q VA

-q VB

Unitatea de masura a capacitatii electrice este faradul F.(F).In practica se pune problema sa obtinem o capacitate diferita de cea a codensatoarelor de care dispunem acest lucru il putem obtine grupand conensatoarele in serie ,paralel sau mixt..Mai multi condensatori grupati impreuna formeaza o baterie condensatoare. a) Condensatoare in paralel - avem atunci cand toate armaturile cu sarcina pozitiva sunt impreuna; la fel si cele cu sarcina electrica negative. Condensatorii sunt pusi la aceiasi diferent de potential.

Ct=C1+ C2+C3 Qt = Q1 +Q2+ Q3

Ct(VA-VB)= C1(VA-VB) + C2(VA-VB) + C3 (VA-VB ).

b) Condensatoare in serie - pe fiecare armtur se acumuleaz acceai cantitate de electricitate, alternativ pozitiv i negativ,iar potenialul armturilor legate impreun este acelasi.

49

dar VA-VB = (VA-VB) +(VB-VC) +(VC-VD)

U1

U2

U3

Inversul capacitii bateriei este egal cu suma inverselor conductoarelor,se obtine o capacitate mai mic dect capacitatea fiecrui condensator.

3.5. Curentul electric de conductie Conductoarele metalice contin electroni liberi ,care se misca dezordonat printre ionii retelei cristaline ce formeaza metalul.daca aceste conductoare se gasesc intr-un camp electric, atunci asupra purtatorilor de sarcina ,capul electric exercita forte care le imprima o miscare, adica purtatorii de sarcina de acelasi fel se misca pe aceeasi directie in acelasi sens. Curentul electric de conductie consta in miscarea ordonata fata de conductor a purtatorilor microscopic de sarcina electrica liberi,in interesul lui.Avantajul contine un condensator,un fir metallic si un aparat de masura(A). Legand armaturile condensatorului pintr-un fir metalic,constatam ca electronii se deplaseaza prin firul metalic de la armatura B la armatura A.Deplasarea dureaza pana cand condensatorul se descarca(armaturileneutre) Eectronii care circula prin fir formeaza curentul electric .Acelai fenomen il obtinem daca in locul condensatorului montam o sursa electrica.

50

VA

- VB

e sensul curentului electric

A Curentul produs e caracterizat prin intensitatea si sensul sau. Sensul de circulatie al curentului este ales in mod conventional,opus sensului in care se deplaseaza electronii prin conductor.(sensul fizic),adica in circuitul exterior al unei surse de energie, sensul curentului este de la sensul polului + spre polul negativ(-) Intensitatea curentului electric reprezinta cantitatea de sarcina electrica transportata in unitatea de timp prin sectiunea transversal S a unui conductor

In sistemul international se masoara cu amperi (A).Aparatul cu care se masoara se numeste ampermetru.Intensitatea curentului electric este aceeai cu tot lungul circuituluui neramificat. Curentul electric poate fi: Continuu- valoarea lui este constanta in timp Alternative- variaza sinusoidal in timp.

3.6.Efectele curentului electric Existena i marimea curentului electric dintr-un conductor se pot constata dupa efectele pe care le produc. Principalele efecte ale curentului electric sunt: 1-Efectul termic (electrocaloric).conductorul parcurs de energia electrica se incalzeste.Pe acest principiu functioneaza fierul de calcat , becul electric cu filament , resoul electric, radioatorul

51

2-Efectul chimic (electrochimic) consta in dirijarea ionilor din solutiile conductoare (electroliti) catre electrozi.La electrozi ionii se depun sau produc diferite reactii chimice.Fenomenul se numeste electroliza. 3-Efectul magnetic-Curentul electric genereaz in jurul conductorului prin care trece un camp magnetic. 4-Efectul piezoelectric consta in aparitia unor sarcini electrice intr-un cristal supus solicitarii de intindere sau compresiune. 5-Efectul fiziologic daca corpul omenesc e parcurs de current se pot produce arsuri , socuri 3.7.Densitatea de curent Dac doi conductori din acelai material dar de seciuni diferite sunt parcuri de acelai curent, observm ca cel cu seciune mai mic se inclzete mai mult.Acest lucru se explic prin faptul c in firul subire ,intensitatea pe unitatea de seciune este superioar datorit densitii de curent .Raportul dintre inntensitatea curentului i seciunea conductorului reprezint densitatea de curent notat cu:

J=

(A/m2)

Densitatea de curent nu se poate msura cu aparate ,ea se determin prin calcul. 3.8.Rezistena electric Dac in circuitul exterior al unei surse de tensiune se constant tensiunea U conectm pe rand un bec, un reou, un fier de calcat observm c dei U este acelai ,intensitatea curentului difer de la caz la caz.Acest fapt arat c un curent electric intmpin rezistena la trecerea prin circuit. diferitele conductoare se opun in mod diferit trecerii curentului electric.Proprietatea conductoarelor electrice de a se opune trecerii curentului electric se numeste rezistenta electric i se noteaz cu R. Ea se msoar cu ohmi () Dependena rezistenei de dimensiunile i de natura conductorului. Rezistena unui conductor electric de lungime L i de seciune S.

R=

= rezistena-este o constant de material L = lungimea conductor S = seciunea conductor

52

Rezistena electric este direct proporional cu lungimea conductor i invers proportional cu aria seciunii transversale a conductorului. Inversul rezistenei se numte conductivitate i se msoar cu :

=-1m-1

Dup valorile conductivitii substanele se pot clasifica in: - conductoare 10 < <10 m - semiconductoare 10 < <10 - izolatoare 10
-20 -7 5 5 8 -1 -1

< <10-8 -1m-1

1.8.2. Dependena rezistentei de temperatur Rezistivitatea substanelor variaz cu temperatura.in general rezistivitatea substanelor creste cu temperatura.Ea variaz funciei de temperatur dup relaia:

= 0(1 + t).

0 = rezistivitatea la 0oC(2730K)-depinde de material ce se da in tabele =


rezistivitatea la temperatur t

= coeficient termic a rezistivitii,el depinde de material i se da in tabele. La utilaje valoarea lui este mai mic decat a metalelor componente.Exist o serie de substane ,numite semiconductoare a cror rezistivitate scade cnd temperatura crete (siliciu,cupru,etc). La cupru de exemplu:

20=0,0175

=0,004

La aluminiu:

20=0,029

=0,0041

53

3.9.Legea lui Ohm 3.9.1 Tensiunea electric intre doua puncte ale circuitului. Intre doua puncte ale unui circuit electric parcurs de curent,exist totdeauna o tensiune electric numit i diferena de potenial.

Tensiunea electric intre doua puncte ale circuitului electric se msoar cu ajutorul unui aparat numit Voltmetru.El se conecteaz in paralel cu poriunea de circuit intre capetele creia se msoar tensiunea ,Tensiunea electric are ca unitate de msur Voltul (V) Ampermetrul se conecteaz in serie cu rezistena i msoar curentul 3.9.2. Legea lui Ohm pentru o poriune de circuit

Intensitatea curentului printr-o poriune de circuit este egal cu ctul dintre tensiunea aplicat la capetele acestei poriuni de circuit i rezistena poriunii de circuit.Legea lui Ohm poate aprea i sub formele : A U B U1

U=RI sau R=U/I U-U1=este pierderea de tensiune (U) pe distana AB a circuitului U-U1= U

54

Pe baza legii lui Ohm putem s determinm pierderea de tensiune pe diferitele poriuni ale unui circuit daca cunostem curentul i rezistena electric a poriunii considerate. U=R2 I 3.9.3. pierderea de tensiune U Tensiunea scade in lungul unui conductor prin care trece curentul producndu-se ceea ce numim o piedere de tensiune notat U.Aceast pirdere este direct proportional cu rezistena conductorului(pe poriunea considerat) i cu intensitatea curentului I ce trece prin acel conductor : U= RI Pentru buna funcionare a receptoarelor trebuie sa avem la bornele acestora o tensiune de alimentare ct mai apropiat de cea nominal.Pentru aceasta pierderile de tensiune aduse atat in reelele de transport i distribuie a energiei electrice ct i in instalaiile de utilizare sunt limitate la anumite procente maxime. In cazul in care alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de j.t. valorile cderilor de tensiune ,in regim normal de funcionare faa de tensiunea nominal a reelei trebuie s fie de cel mult: - 3% pentru receptoarele din instalaiie electrice de lumin - 5% pentru restul receptoarelor. In cazul in care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau din centrala proprie, valorile pierderilor de tensiune in regim normal de funcionare a acestora trebuie s fie de cel mult: - 8% pentru receptoarele din instalaiile electrice de lumin - 10% pentru restul receptoarelor. In cazul inst. electrice de alimentare a electromotoarelor ,pierderile de tensiune la pornire ,fa de tensiunea nominal ,trebuie s fie cel mult egal cu aceea specificat de productor pentru motor i aparatele respective,dar de maximum 12% dac ni se dispune de alte date. 3.10.Legea lui Ohm pentru circuitul intreg E=IR+Ir

I=

Suma cderilor de tensiune pe intregul circuit este egal cu tensiunea electromotoare E- suma algebric a tensiunii din circuit.

55

R-rezistena totala a circuitului exterior r- rezistena interioar a surselor R E r I

Dac rezistena exterioar devine 0 ,R=0, atunci I= da un generator ,Se spune c s-a produs scurtcircuit.

capt valoarea maxim pe care o poate

3.10.1 Reostatul este un aparat format dintr-un rezistor care are rezistena variabil.Cu ajutorul lui se poate regla valoarea intensitii unui curent electric intr-un circuit

R1 E r

3.10.2 Conectarea rezistenelor a) Conectarea in serie intensitaea cuentului electric se pstreaz constant

Tensiunea la bornele frecrii rezistente variaz U= U1+U2+U3 ReI=R1I+ R2I+ R 3I

Re== R1+R2+ R3

56

b) Conectarea in paralel

- intensitatea curentului electric variaz: I== I1+I2+I3 - tensiunea la bornele fiecrei rezistene este aceeai: De unde rezult ca:

c) Conectare mixt (serie paralel)

57

Probleme: 1) Un receptor cu rezistenta de 11 e conectat de o tensiune de 220V printr-un conductor de 0,4 .Care este cderea de tensiune in conductor i ce tensiune avem la bornele receptorului. 11r

220V

4R

R=11 Uc=Rc I

U=220V

Rc=0,4

UR=220-7,7=112,3V 2) Ce seciune are rezistena unui fier de clcat de 24 din crom-nichel l=6m R=24

R= 24=1,1 S=1,1 = 0,275 mm2

20=1,1
l=6m

3)

Un voltmetru indic 12V la bornele unui acumulator in circuit deschis .Dac se inchide circuitul format dintr-o rezistenta de 5, volmetrul indic 11V la bornele acumulatorului Ce rezisten are acumulatorul?

U.r.

E=12 V

I=

E=IR+Ir

58

R=5 rI=1V

IR=E-Ir=12-1=11V rI=1V r=

5=

0,455

4) Care este rezistena ohmic a unei linii electrice ,monofazate de cupru,avand lunginea de 2 km i seciunea de 25 mm2. L=2km=2000m s=25mm2

R=

=57

R=

= 2,8

Obs:Valoarea rezistenei pentru un circuit monofazat(2 conductori ) se determin luand in considerare lungimea ambilor conductori(dus intors) 5) Un conductor de aluminiu are o rezistenta R1=22,5 la t1=200C. Ce rezistenta va avea la 400C,

= 0,0039

R40=R20[ 1+ (t2-t1)]=22,5[ 1+0,0039(40-20)]=24,25 Obs: Vara sau la cureni mari care nclzesc conductorii, rezistenta acestora creste. 6) Un conductor de Cu are R1=10 LA t1=18 . Ce rezisten va avea la -5 =0,0038 r-5=r18[1+(t2-t1)]=10[1+0,0038(-5-18)]=9,13

7) Un receptor cu R=2 este alimentat de un generator cu rezistena interioar r=0,3 t.e.m.=130V. Conductoarele de legtur au fiecare 0.15. Care este tensiunea la bornele generatorului i care este cderea de tensiune pe linie. I= = = U6=E-rI=130-0,3*130/2,6=39/2,6=130-15=115V Ul=(0,15+0,15)I=0,3-130/2,6=15V 8) O central electric furnizeaz curent continuu sub 600V, energia electric trebuie transportat la 10km. Cu un curent de 10A, iar caderea de tensiune pe linia de transport s nu depeasc 3%. Ce seciune au conductoarele de Cu ? l=10km=10 000m I=10A U%=3 U%= Rl= = 3 =1,8 U= *3=18V

59

Rl=

S= *

=97,4 mm2

9) Un ampermetru indic 2A ntr-un circuit simplu. Adugnd o rezisten suplimentar de 1, ampermetrulindic 0,6A. nlocuind rezistena de 1 cu alta necunoscut, ampermetrul va indica 72/57A. Se cer rezistena necunoscut i t.e.m. electromotoare a sursei. E=RI E=(R+1)I1 a) E=2R E=RI1+I1
b)

2R=RI1+I1

2R-0,6R=1,4R RNI2=E-RI2

1,4R=0,6 RN=

E=(R+RN)I2 RN=

E=RI2+RNI2

10) S se calculeze Rechiv R2+R3=5+5=10=R23 1/R234=1/R23+1/R4......+1/R234= 1/10+1/20=30/200 R234=20/3-Rechiv= R1+R234+R5=25+20/3 1/R34=1/R3+1/R4=1/4+1/6=10/24 R34=2,4 R234=0,6+2,4=3,0 1/R2345=1/R234+1/R5=1/3+1/20=23/60 Rechiv=60/23=2,6 1,8+2,6=4,4

3.11. Legile (teoremele) lui Kirckhoff A. Reele electrice Distribuia energiei electrice se face cu ajutorul circuitelor electrice complicate.Aceste circuite ,prezint foarte multe ramificaii .Un circuit electric cu mai multe ramificaii se numeste reea electric.Orict de complicat ar fi reeaua electric ea are 2 elemente constitutive - modurile reelei - ochiurile de reea

60

Nodurile reelei sunt punctele in care se ramific cel putin 3 conductoare.Ochiurile reelei sunt cele mai simple circuite electrice neramificate(Ex:ABCDA , ADFA , ABCDFA). Portiunea de circuit cuprins intre 2 noduri consecutive se numte ramur a reelei. Circuitul electric in fiecare ramur are alt valoare .Numrul curenilor intr-o reea este egal cu numrul ramificaiilor pentru a afla curenii din fiecare ramur cunoscnd rezistenele i t.e.m.a generatoarelor din reea se folosete teorema I a lui Kirckhoff. Ea se refer la noduri i se bazeaz pe legea conservrii sarcinii electrice in orice punct al unui circuit electric.Suma sarcinilor care intr in acel punct trebuie s fie egala cu suma sarcinilor curenilor care ies ,in acela interval de timp.Deci i suma intensitii care intr intr-un nod este egal cu suma curentilor care ies. Pentru nod A Pentru nod D I5+I7=I1+I4 I4+I3=I6=I8 sau I5+I7-I1-I4=0

Se consider cu semnul+ intensitile curentilor ce intr in nod i cu - curentii ce iese din nod, putem spune c: Suma algebric a intensitilor curenilor care se intlnesc intr-un nod este egal cu zero.

Ik=0
Pentru rezolvarea problemelor se obin ecuaii independente numai pentru n-1 noduri.

61

B. A doua teorem a lui Kirckhoff Se aplic la ochiurile de reea. La nceput se alege arbitrar cu sensul de parcurs al conturului ochiului de exemplu sens orar. Sensul produsului R este pozitiv, atunci cnd semnul ales pentru curent coincide cu sensul ales pentru parcurs. semnul pentru t.e.m. E este considerat pozitiv atunci cnd sensul de parcurs prin interiorul generatorului este de la polul la polul +. De-a lungul conturului unui ochi de reea, suma algebric a t.e.m.este egal cu suma algebric a produselor dintre intensitatea i rezistena total din fiecare ramur

Ek=

Ik Rk

Pentru ochiul de reea ADFA avem:

E4+E6-E7=I4(R4+r4)-I6(R6+r6)-I7(R7+r7) Dac l este numrul de laturi , iar n este cel al nodurilor se pot scrie l-n+1 ecuaii independente prin aplicarea teoremei aII-a a lui Kirckhoff prin ochiul ABCDA E2-E3-E4=R1I1+I2(R2+r2)+I3(R3+r3)-I4(R4+r4) Dac de-a lungul conturului unui ochi de reea nu exist intercalate generatoare atunci Ek=0 i teorema aII-a are forma IkRk=0 Aplicnd cele 2 teoreme la o reea se obin un nr. de ecuaii egale cu nr. curenilor necunoscui din reeaua respectiv. Rezolvnd sistemul gsim nu numai valoarea curenilor ci i sensul lor ntruct la nceput alegerea sensului curenilor s-a fcut arbitrar. Dac rezultatul obinut e negativ nseamn c sensul curentului din ramur e contrar celui ales. Aplicaii 1)
E1=1,9V R2 3 E2=1,3V R1=2

- E1+E2=IR1+IR2 -1.9+1.3=I(2+3)=>-0.6=5I=> =0.12A Semnul arat c sensul curentului este invers celui ales.

62

2) I1 A I2

R1 2 E1 48V

R2 4

R3 3 E2 45V

n-1=2-1=1 l-n+1=3-2+1=2 I1+I2=I3 E1=I1*R1+I3*R3 E2=I3*R3+I2*R2 90-168=(8-21)I1 I2=12-3/2*6=3A I3=I1+I2=6+3=9A

avem 3 curenti= 3 ecuatii

48=2I1+4(I1+I2) 45=4(I1+I2)+3I2 13I1=78 I1=6A

48=6I1+4I2 45=4I1+7I2

I2=48-6I1/4 45=4I1+84-21/2*I1

3.12.Guparea generatoarelor n practic pentru a obine tensiuni i cureni mai mari se recurge la gruparea generatoarelor a) Gruparea generatoarelor n serie se realizeaz legnd borna negativ a unui generator cu borna pozitiv a urmtorului

63

E1=E2=E3 r1=r2=r3 E+E+E=I(R+r+r+r) 3E=I(R+3r)= I= = I= Grupnd generatoarele n serie, E va fi de n ori mai mare , dar i rezistena intern va crete de n ori. Aceast grupare este avantajoas cnd r este mic. U=n*E-n*I*r b) Gruparea n paralel se realizeaz legnd bornele pozitive la un loc i cele negative mpreun:

Daca E1=E2=E3 I=

= I=3I1

E=I1R+IR= E=I(R+ ) sau generalizand I=

Gruparea n paralel se realizeaz cu scopul de a obine un curent n circuitul exterior mult mai mare dect curentul pe care l poate produce un singur generator.

64

3.13. Divizorul de tensiune. Pentru a utiliza numai o parte din tensiunea (U) furnizat de un generator se utilizeaz un aparat numit poteniometru sau divizor de tensiune. Acesta este un reostat cu 3 borne . Capetele reostatului se leag la bornele generatorului ,iar tensiunea se culege ntre cursor i o born astfel:

Divizorul de curent

R1 A R2

I1 B I2

UAB=Re*I=(R1R2)/(R1+R2)*I dar I1= U/R1 si I2=U/R2 I1=1/R1*[(R1*R2)/(R1+R2)*I]=R2/(R1+R2)*I si I2=R1/(R1+R2) 3.14. Energia electric dezvoltat ntr-un circuit electric Energia electric dezvoltat ntr-un conductor electric se poate calcula astfel .tim c un circuit electric const din transportul dirijat al purttorilor de sarcin electric.Purttorii de sarcin q se mic de la un punct la altul al circuitului electric sub cderea de tensiune U dintre cele 2 puncte. Lucrul mecanic efectuat de forele electrice pentru transportul sarcinii q n curent continuu va fi: L=Uq=U*I*T Acest lucru mecanic msoar energia care se transform n circuit n intervalul de timp t din energie electic n alte forme de energie

65

W=U*I*T Energia electric se msoar n kwh (wh)

Puterea electric
Energia dezvoltat n unitatea de timp se numete putere P=U*I, Are ca unitate de msur w sau kw (wattul)

3.15 Efectul electrocaloric.Legea lui Joule

n orice conductor parcurs de curenul electric se dezvolt cldur. n procesul de conducie electric, energia electromagnetic a cmpului se transform ireversibil n energie intern a conductoarelor i se transmite n mediul ambiant sub form de cldur . Pe principiul conservrii energiei, cantitatea de cldur Q dezvoltat n regim staionar este egal cu energia electric transormat Q=U*I*T=R*I2*t sau Q=0,24R*I2*t, cnd Q este msurat n calorii. Din aceast relaie rezult c pentru a nu se depsii anumite limite de temperatur n conductorii strbtui de curenii mari i de lung durat trebuie alese seciuni mari pentru conductori(cu rezistene mici) Aplicaii: 1 Ct energie electric consum o lamp electric alimentat la 220V i prin care trece un curent de 0,3A timp de 15 minute? rezolvare: W=UIT 220V*0,3A* h =16,5Wh=0,-A65KWh 2 Un radiator electric cu R=20 este strbtut de un curent cu I=10A timp de 2 ore i 45min. Ct energie consum? rezolvare: W=RI2t=20*(10A)2*2,75h=5500wh=5,5kwh =0.75h

3 Un motor electric are P=55CP, i funcioneaz jumtate de or. Ct energie consum? rezolvare: W=P.t. transformm CP n KW 5CP=5*736=3680W

W=3680*1/2=1840wh=1,840kwh

66

CAPITOLUL 4 Electromagnetism 4.1. Cmpul magnetic constant n jurul oricrui conductor parcurs de curentul electric apare un cmp magnetic.Cmpul magnetic este o form fizic a materiei care se manifest prin fore aplicate conductoarelor parcurse de curentul electric aflate n el. Dac asezm pilitur de fier pe o hrtie strpuns de o spiral parcurs de curent electric se observ c pilitura se aseaz sub forma unor cercuri concentrice n jurul conductorului.Acestea se numesc linii de cmp magnetic.Figura format din linii de cmp se numete spectru magnetic. Cmpul magnetic care are liniile paralele i echidistante se numete cmp uniform,liniile cmpului au nu numai direcie ci i sens. Pentru un conductor filiform parcurs de curentul electric sensul liniilor de cmp depinde de sensul curentului generator de cmp i se determin cu regula triunghiului. Sensul n care trebuie rotit burghiul pentru a se deplasa n sensul curentului electric este sensul liniilor de cmp magnetic 4.2. Fora electromagnetic Aciunea cmpului magnetic asupra unui conductor parcurs de curentul electric poart numele de for electromagnetic(e/mg) ea razult din interaciunea produs ntre cmpul magnetic exterior curentul electric din conductor. Experien: lum un magnet permanent sub form de U care are liniile de cmp magnetic ndreptate n jos. ntre polii nagnetului asezm un cunductor de aluminiu parcurs de curentul I de la A la B. n cmp se afl o parte l din conductor. Observm conductorul este deviat spre exterior ,Invesnd sensul curentului se inverseaz i sensul forei F. La fel se ntmpla dac inversm polii. Deci sensul forei depinde att de sensul curentului ct i de sensul liniilor de cmp magnetic. Deci F=B*I*l unde B inducia magnetic

67

Fora e/mge perpendicular pe planul format de direcia curentului cu liniile cmpului magnetic uniform. Vectorial putem scrieF=I( l *B) sau F=I*l*B sin Produs vectorial: c= a * b are: - direcia e perpendicular pe planul format de vectorii factori - sensul e dat de regula burghiului, e sensul n care se deplaseaz un burghiu (aezat n paralel cu c ), dac e rotit n sensul aducerii primului vector peste al doilea print-o rotaie minim. Sensul forei electromagnetice se poate determina cu regula mainii stngi ; se aeaz mna stng astfel nct liniile de inducie magnetice s intre n palm iar vrful degetului arttor sa se afle n sensul curentului , i innd mna desfcut, vrful degetului mare arat sensul forei ca in imaginea de mai jos

4.3. Fluxul magnetic

Se consider 2 suprafee S1, S2 plasate perpendicular pe liniile de for ale unui cmp magnetic uniform de inducie magnetic constant suprafaa S2 mai mare ca S1 e traversat de un nr de linii de for mai mare , se spune c fluxul magnetic cuprins de S2 e mai intens dect cel cuprins de S1. Fluxul magnetic , care traverseaz o suprafa plasat perpendicular pe liniille de for este egal cu: =B*S Dac suprafaa S face un unghi cu direcia liniilor de for ,fluxul magnetic ce traverseaz aceast suprafaa este: =B*S=B*S cos Cu ajutorul fluxului de inducie se poate defini inducia magnetic: Bn= Bn= dac S=1=>

68

Deci inducia mg a unui cmp mg uniform este o mrime vectoriala numeric egal cu fluxul de inducie uniform produs printr-o unitate de suprafa, aezata perpendicular pe liniile cmpului . Unitatea de msur pentru inducia magnetic este Tesla(T) 4.4. Inducia magnetic a cmpului din interiorul unui solenoid parcurs de curentul electric Prin solenoid se nelege un sistem de cureni circulari , paraleli, de acelai sens, aezai echidistant cu centrele pe o axa mult mai lung dect diametrul spirelor n practic se realizeaz solenoidul cu un conductor izolat, nfurat elicoidal sub form de spire alturate, pe un cilindru cu lungimea mai mare dect diametrul spirelor. Solenoidul se mai numeste i bobin Cu ajutorul piliturii de fier punem n eviden structura cmpului magnetic al solenoidului:

n exteriorul cmpului magnetic al solenoidului este la fel ca cel al unei bare magnetice n interiorul cmpului magnetic, inducia lui magnetic are aceeai valoare n orice punct. Captul solenoidului prin care ies liniile magnetice se numete pol nord. Sensul liniilor magnetice se determin aplicnd regula burghiului drept;este sensul n care se deplaseaz burghiul aezat paralel cu axa solenoidului, cnd e rotit in sensul curentului electric. Experimentul a demonstrat c :inducia magnetic intr-un punct din interiorul unui solenoidul e proporional cu numrul de spire (N), cu intensitatea curentului (I) i invers proporional cu lungimea solenoidului B= permeabilitate magnetic i depinde de natura mediului

4.5. Permeabilitate magnetic Se introduce un miez de fier n interiorul unei bobine cu N spire, lungimea l ,parcurs de curentul I.Se observ c bobina cu miez de fier n interior ,prezint o for de atracie mai mare dect o bobin fr miez. Inducia magnetic n unteriorul unei bobine fr miez:B0=
0=4 0

* permeabilitate magnetic a vidului Fora de atracie a bobinei care are miez fiind mai mare rezult c miezul face s creasc valoarea induciei magnetice B, astfel c n interiorul bobinei avem B=
r-

0*

r;

r=

permeabilitate magnetic relativ care exprim creterea relativ a induciei n fier in comparaie cu inducia in aer.

69

4.6. Intensitatea cmpului magnetic Inducia magnetic produs ntr-un punct de un curent electric depinde de natura mediului, i de forma circuitului (N,l) i intensitatea curentului Expresia H= se numete intensitatea cmpului magnetic i poate s caracterizeze cmpul magnetic ntr-un punct, dar independent de mediul n care e generat cmpul magnetic, intensitatea lui. H este o mrime vectorial ca i B, coliniar i de acelai sens .B= [H]SI= 4.7. Cmpul magnetic generat n jurul unui conductor liniar parcurs de curentul electric Liniile de cmp sunt cercuri concentrice pe curent , sensul liniilor fiind dat de regula burghiului. Experimental s-a constatat c intensitatea cmpului magnetic intr-un punct A este: H= (legea lui Biot Savart) r- distana de la punct la conductorul liniar parcurs de curentul electric

4.8. Cmpul magnetic generat n jurul unui conductor circular parcurs de curentul electric

70

Pe un carton orizontal care e strbtut de o spir n 2 puncte se presar pilitur de fier . Liniile de cmp ale cmpului generat sunt curbe nchise care nconjoar curentul . La rndul ei spira nconjoar liniile cmpului, ele sunt ca 2 zale ale unui lan. Liniile de cmp ies printr-o fa a spirei (N) i intr prin cealalt fa .(polul sud). n centrul spirei cmpul magnetic are intensitatea H= i B= . Un cadru format din N spire alturate, parcurse de curentul I produce in centrul sau n cmpul magnetic de N ori mai intense dect n cazul unei singure spire parcurse de acelasi curent. 4.9. Aciunea reciproc a dou conductoare paralele parcurse de curent electric. Orice conductor prin care circul curent electric se gsete in propriul su cmp mg.Dac dou conductoare parcurse de curent electric se afl in vecintate ,cmpurile lor magnetice se vor suprapune ,se vor compune i intre conductoare, se vor exercita fore electrice de atracie ori de respingere numite fore eletrice dinamice.Conductoarele paralele prin care circul curenii de acelai sens se atrag iar cnd sunt parcurse in sens contrar se resping.

Conducturul parcurs de I2 se afl in cmpul magnetic produs de I1 care va avea in A2 inducia B1= . Cmpul B va produce asupra lui I2 o fora electrica magnetic F,

71

F1=B1I2 l=

l, pentru o poriune de conductor l. l=

Analog,inducia B2 produs de I2 in punctul A, va aciona cu fora F1=B2I1 l= F1F= l

4.10.Electromagnei.Circuit magnetic O bar de oel moale inconjurat de o infurare parcurs de curentul electric,devine magnet putnd atrage piese de Ol . Un astfel de magnet se numete electromagnet.Deoarece oelul moale are un magnetism remanent neglijabil ,de cte ori nu mai trece curentul el electric prin infurare ,electromagnetul isi pierde calitile magnetice.Astfel,armtura fix va atrage sau elibera armatura mobil in funcie de prezena sau absena curentului in infurare. Pe aceast proprietate ii bazeaz funcionarea a numeroase tipuri de magnei industriali. armatura fixa

armatura mobila infasurare Considerm, o pies de oel Ol. inelar ,avnd pe o anumit poriune o infurare format din N spire, parcurse de curent I care va da natere la un cmp magnetic.fig(2)

72

Liniile de fora ale acestui cmp se vor stinge in interiorul inelului datorit permeabilitii mari ale acestui material.In miezul de Ol. inducia magnetic este: B=

, unde l =2

i reprezint lungimea medie al inelului de Ol

r = raza cercului inelului. Sensul induciei magnetice i a liniilor de fora magnetic din Ol care sunt cercuri concentrice cu centrul in o ,se afl folosind regula burghiului .Dac S e suprafaa conjurat de o spir ,fluxul magnetic corespunztor este: = B x S =

xS =

Expresia :Um= NI se numete teniune magnetomotoare i se msoar in amperi-spir R= se numete reductan magnetic a miezului

Putem scrie: Um= R Tensiunea magnetomotoare Um ,trebuie considerat cauza care produce fluxul magnetic.Formula ei seamn cu legea lui Ohm.Drumul pe care-l parcurg liniile de for magnetic se numete circuit magnetic i de aceea relaia tensiunii magnetomotoare se mai numete legea circuitului magnetic,dup cum legea lui Ohm se numete legea circuitului electric. Fluxul magnetic determinat prin legea circuitului magnetic corespunde nu numai unei spire a bobinei,dar i oricrei seciuni drepte prin inelul de oel,dat fiindca aceleai linii magnetice trec prin oricare asemenea seciune. Dac presupunem c , miezul de Ol e intrerupt pe o poriune mic avand lungimea l a circuitului magnetic e constituit din doua medii diferit - o poriune de Ol cu lungimea lo - o poriune de aer cu lungime la numit intrefier Reductana circuitului magnetic este: R=

lo

la
Circuitul magnetic intre fier Fluxul magnetic este = sau in general avem un circuit magnetic cu

lungimile l1,l2.....,seciunile S1 ,S2 .... i 1 ,2 =

73

Introducerea intrefierului are drept efect o mrire important a reductanei circuitului magnetic. La mainiile electrice este necesar s se obin un flux magnetic ct mai mare i in acest scop intre altele se micoreaz reductana magnetic ,fcndu-se intrefierul circuitului magnetic ct mai redus . 4.11.1 Inducia electromagnetic Considerm o bobin la bornele careia legm un apermetru.Dac introducem de sus in jos in bobin un magnet observm c in timpul deplasrii mg,prin bobin trece curent electric .

Cnd oprim magnetul curentul dispare .Cnd scoatem magnetul din bibin apare iar curentul electric prin bobin dar de sens contrar fa de prima dat .Cnd scoatem complet magnetul din bobin curentul devine zero. Pe msur ce introducem mg in bobina ,fluxul magnetic crete devenind maxim,cand mg este complet introdus.Ct timp magnetul a rmas in interior ,fluxul magnetic a rmas constant = B x S. In timpul scoaterii magnetului, fluxul magnetic descrete pn la 0 cnd fluxul mg dintr-o spir variaz , in spir ia natere o tensiune electromotoare care produce un curent electric atunci cand circuitul este inchis . Tensiunea electromotoare i curenii care iau natere prin inductie electromagnetic se numeste tensiune i curent de inducie Dac printr-o spir fluxul magnetic variaz uniform de la valoarea 1 la 2 in timpul ce trece de la momentul t1 la t2 valoarea t.e.m. de inducie este: l=

=-

T.e.m. ce apare intr-o spir ,este egal cu variaia fluxului magnetic din spir in raport cu timpul luat cu semn schimbat. Aceasta este legea induciei electromagnetice

74

Pentru o bobin cu N spire t.e.m va fi e = -N Sensul curentului indus i= se stabilete cu regula lui Lenz.

Curentul indus are un astfel de sens nct, prin campul magnetic pe care-l produce ,se opune variaiei in timp a fluxului magnetic inductor . 4.11.2. Autoinducia Intr-o spir ia natere curentul indus ,atunci cnd variaz fluxul magnetic prin suprafaa delimitat de spir .Fluxul variabil poate fi produs ,fie prin miscarea relativ a unui magnet faa de spir fie prin variaia curentului dinttr-un circuit.El mai poate fi produs prin variaia curentului electric din insai spira indus ,care joaca i rolul de inductor. Autoinducia este inducia electromg. produs intr-un circuit datorit variaiei curentului care circul prin acel circuit .Autoinducia se produce la stabilirea sau intreruperea unui curent in circuit 4.12. Inductiviti proprii Considerm o bobin intr-un singur strat cu un singur conductor ,avand lungimea l, N spire , miezul cu permeabilitate .curentul de intensitate I care parcurge bobina va genera un cmp magnetic de inducie B,proporional cu i. Ca urmare circuitul va inconjura un flux de inducie propriu proportional cu i =Lx i L-este un factor de proporionalitate numit inductana proprie sau inductivitate care depinde de: - permeabilitatea magnetic a mediului -forma i dimensiunile genetice ale bobinei Pentru bobina cu N spire avem: L=*N
2

S/l

4.13 Tensiunea electromotoare indus intr-un conductor liniar Fie conductorul liniar de lungime l aezat perpendicular pe liniile cmpului magnetic de inducie B.In timpul t conductorul se deplaseaz cu x=v*t desciind o suprafaa de S= l*v*t Conductorul va intersecta liniile de cmp ce strbat aceasta suprafa S,adic fluxul magnetic. =B*S=B*l*v*t Tensiunea indus in conductor va fi e = =- B*l*v e= - B*l*v

Cnd conductorul este deplasat de-a lungul liniilor de cmp magnetic nu se induce tensiune in el deoarece nu intersecteaz liniile de cmp magnetic.Dac viteza v face unghiul atunci e= - B*l*v* sin

75

CPITOLUL 5 Curentul alternativ 5.1 Producerea t.e.m alternative Se consider in cmpul magnetic al unui magnet,o spir care se rotete in jurul axei OO cu viteza unghiulara constanta Capelele spirei sunt legate la 2 inele metalice I1 i I2 solidare cu spira i pe care se freac periile conductoare P1P2 fixe in spaiu.Un rezistor exterior R inchide circuitul.Fluxul magnetic va avea o variaie periodic in timp = m cos= m cost ,

unde m este valoarea maxima a fluxului. este unghiul fcut de normala n la suprafaa spirei cu liniile cmpului la momentul t Deoarece spira se mic uniform cu viteza unchiului putem scrie = t

76

Spira fiind strabatut de un flux mg variabil ,in spir ia natere o t.e.m. de inducie,a crei valoare e dat de legea induciei electromagnetice. e= Em sin t unde Em= m- valiarea maxima a t.e.m. de inducie Deoarece t.e.m. variaz funciei de = t dup o lege sinusoidal se numete t.e.m. alternativ sinusoidal.

=t

Se observ c sinusoida care teprezint t.e.m. e analoga cu cea care reprezint fluxul mg cu deosebirea c e deplasat cu spre dreapta.se spune ca t.e.m. e deplasat cu inaintea t.e.m. in urma

fluxului ,sau ca fluxul mg . e deplasat cu

In general dac doua mrimi sinusoidale nu au puncte de maxim ,minim i 0 simultane se numesc defazate.Dac mrimile nu sunt defazate se spune c sunt in faz. T.e.m. la cele 2 perii schimbndu-i alternativ semnul , va determina in circuitul exterior un curent tot alternativ.Datorit unor proprieti ale circuitului electric,sinusoida curentului nu este in faza cu sinusoida t.e.m. ci are un anumit unghi de defazaj de cele mai multe ori in urma tem. i = Im sin(t-) Im-valoarea maxima a curentului Fiecare mrime electric alternativ se caracterizeaz prin:

77

a) valoare instantanee-reprezint valoarea la un moment dat notat cu liter mic b) valoare maxim- notat cu liter mare i indice m(max) * Im i este valoare maxim. c) valoare efectiv- notat cu liter mare (Ief)- reprezint valoarea unui curent continuu care trecnd prin acelai conductor n acelei interval de timp va produce aceeasi cantitate de cldur ca i curentul alternativ Ie = =0,707Im

d) defazajul notat cu - reptezint unghiul format dintre curent si t.e.m. e) perioada T -timpul in care marimea sinusoidal atinge aceeai valoare in acelai sens de variaie.T se msoar in secunde. f) frecvena curentului alternativ-reprezint numrul perioadelor efectuate intr-o secund, iar unitatea de msura este Hertzul (Hz) f=

-reprezint pulsul i se msoar in rad/sec O mrime sinusoidal e complet determinat cnd se cunoate valoarea efectiv i faza iniial ,(frecvena fiind cunoscut). Pentru studiul circuitelor electrice in regim sinusoidal se folosesc reprezentrile vectoriale .Un vector e caracterizat prin modul i unghiul format cu o axa de referina.Modulul este egal cu valoarea efectiv 5.2 a) Rezistorul in curent alternativ A I

Presupunem acelasi rezistor alimentat in cc i in ca.Deoarece transformarea de energie prin efect Joule nu depinde de semnul curentului ,rezistena activ se comport in c.a la fel ca i in c.c.Se poate aplica legea lui Ohm U=R*I iar intre tensiune i intensitate nu se produce nicio defazare. R=

b) Bobina in c.a

78

Presupune aceeasi bobin alimentat in c.c i in c.a .Constatm c valoarea rezistenei bobinei e mult mai mare in c.a dect in c.c .curentul alternativ i= Im sin t din bobina va produce un cmp magnetic variabil.Ca urmare in bobin se va autoinduce o t.e.m. la=-L

= -L Im cost.Ea va fi opus tensiunii aplicate la borne


U=-la dar L Im=Um.

i va trebui s fie

echilibrat de ea

Deci U=Um cos t=Um sin(t+ ), pentru c la bornele unei bobine de curent alternativ tensiunea este n avans de faz cu fa de intensitate.

Prin comparaie cu legea lui OHM observm c n expresia Um=LIm,produsul L=XL joac rolul unei rezistente i se numeste reactan inductiv. Reactana inductiv este o rezisten aparent care depinde numai de inductana bobinei i de frecvena curentului alternativ. Ea se msoar n Ohmi (). n bobin nu se transform energia electric n energie intern , deci nu se produc pierderi n circuit(cnd bobina este ideal R=0). n concluzie :o bobin produce n curent alternativ defazarea tensiunii naintea intensitii i introduce o rezisten aparent, numit reactan inductiv. c) Condensator n curent alternativ .

79

Considerm un condensator de capacitate C , avnd R i L neglijabile; dac aplicm la bornele lui o tensiune continu, curentul nu circul deoarece l mpiedic dielectricul dintre armturi; cnd aplicm o tensiune alterntiv curentul circul; condensatorul nchide circuitul de curent alternativ.Fenomenul se explic astfel: la bornele condensatorului tensiunea variaz neconstient, la cretera tensiunii, condensatorul se ncarc primind sarcina electric Q , iar la scderea tensiunii, condensatorul se descarc , cednd sarcina Q. Apoi tensiunea crete n sens opus(-Q). Ca urmare tensiunea aplicat la bornele C; u=Um sin t face s apar un curent i= dQ=C*dU i=C CUm cos t
)

dar

Expresia CcoUm=Im reprezint valoarea maxim a curentului i i=I m sin t =I m sin(t+

Deci la bornele unui condensator n curent alternativ I este n avans de faz cu fat de tensiune. Prin analogie cu legea lui Ohm putem scrie XC= Reactana capacitiv depinde numai de capacitatea C i de frecven curentului alternativ. d) Circuitul serie cu R,L,C,

La bornele rezistenei avem o cdere de tensiune. Ul UR=I*R n faz cu I La bornele bobinei UL=I*XL n avans cu fat de I La bornele condensatorului UC=I*XC n urm cu fat de I Tensiunea la bornele circuitului U va fi suma vectorial a acestor cderi de tensiune. n triunghiul dreptunghic OBA putem scrie U2=U2R+(UL-Uc)2=I2*R2+I2(XL-XC)2 U=R2+(XL-XC)2

80

+(XL-XC)2=Z se numete impedan i U=I*Z reprezint legea lui Ohm n curent alternativ

i unghiul de defazaj tg = (XL -XC) / R Tensiunea la bornele circuitului fiind u= Um sin t ,rezult pentru curent expresia: i=I m sin(t- ) e) Putere n curentul alternativ monofazat. nmulind cu I laturile triunghiului tensiunilor obinerea triunghiului puterilor. S P Q

P=UR*I= puterea activ putere disipat n rezistena R, dar UR=Ucos P=U*I*cos se msoar n W cos - se numete factor de putere i reprezint cosinusul unghiului de defazaj dintre tensiune i intensitate Q=U*I*sin - putere reactiv se msoar n VAR Puterea concentrat n cmpurile magnetice i electrice ale bobinelor i cond. din circuit S=U*I- putere aparent, se msoar n V.A. In sistem trifazat: P= U *I*cos Q= U*I*sin S= U*I=P2+Q2 5.3. Pierderea de putere(P) Odat cu pierderea de tensiune din conductori se produce simultan i o pierdere de putere: P=RI2 Pentru circuite sau linii electrice scurte nu se ine n general seama de pierderea de putere din conductori.Aceast pierdere devine important la liniile electrice lungi i de ea se tine seama la dimensionarea conductoarelor. 5.4. Randamentul Pierderi de putere electric nu avem numai la transportul energiei electrice prin reea ci peste tot unde transmitem sau transformam energie electric (transformatoare , electromotoare, lmpi , etc.)Raportul dintre puterea (mai mic) obinut dup transportul sau transformarea ei , numit putere util Pu i puterea absorbit de la reea Pa se numete randament 2 = Pu/ Pa= Pu/ Pu+ P = Pu/ Pu Aplicaii:

81

1. Ce putere electric absoarbe din reea un electromotorul monofazat alimentat la 220V avnd I=10A i =0,85?. Ce putere util cedeaza electromotorul pe la arbore dac =0,92; U=220V; I=10A; =0,85.? rezolvare: Pa= U*Icos =220*10*0,85=1870w=1,87kw = Pu/ Pa= Pu= * Pa=0,92*1870=1720w 2. O microcentral alimenteaz printr-o linie electric de transport un electromotor de 73,63kw, dintr-o staie de pompare. Randamentul electromotor =0.9 iar pierderea de putere admis de linia de transport e de 10% din puterea absorbit de electromotor:Ce putere va trebui s debiteze microcentrala? rezolvare: Randamentul liniei de transport Pa= Pu/=73,62/0,9=81,8kw P=10/100* Pa=10*81,8/100=8,18kw P= Pa+ P=81,8+8,18=90kw L= Pa/P=81,8/90=0,91 5.5.Coeficientul de cerere(K) ntr-o uzin unde sunt multe receptoare electrice acestea nu lucreaz toate odat, i nici ncrcate n plin sarcin , ca urmare puterea electric absorbit la un moment dat de receptoare va fi mai mic dect puterea total instalat a receptoarelor.Raportul dintre puterea maxim de absorbit la un moment dat de o instalaie electric i puterea total instalat a receptoarelor acestei instalaii se numete coeficient de cerere(K) i e subunitar. K=Pa/Pi 1 se d n normative tehnice sau se calculeaz Kcos=Ks*Ki/m*r Ks- coeficientul mediu de simultaneitate a tuturor receptoarelor Ki - coeficientul mediu de ncarcare a motoarelor electrice m randmentul mediu al electromotoarelor corespunztor coeficientului mediu de marcare r - randmentul mediu general al reelelor care alimenteaz motoarele electrice 5.6. Energia electric n curent continuu W=U*I*T=R*I2*T=U2/R*t n curent alternativ monofazat W=U*I *t trifazat W= U*I*t - unitatea de msur kwh ,se msoar cu contorul electric Aplicaii: Un radiator electric avnd R=20 este strbtut de I=10A,timp de 2ore i 45de minute? rezolvare: W=R*I2*t= 20*102*2,75=5500wh=5,5kwh Un motor electric are P=3680w, functioneaz ore . Ct energie electric consum ?

82

rezolvare: W=P*t=3680*0,5=1840wh.

CAPITOLUL 6 Sistem energetic 6. Sistem energetic. - prin sistem energetic se nelege: instalaiile complete pentru producerea , transportul i consumul energiei electrice. Producerea curentului electric se face n centrale electrice - termocentrale - hidrocentrale - nucleare - eoliene 6.1 Transportul pe reele electrice Transmitera energiei electrice se face prin reele electrice. n cadrul reelelor electrice sunt incluse liniile electrice i transformatoarele 6,10, 20kv 1 2 3 4 5 R1 6-25kv ST1 110,220.400kv LEA ST2 6 PT R2 6 7 8 PT LES Centrala electric(1) produce energia electric la o tensiune 6-10-15-25kw Pe linia (3) se transmite energia electric la distane foarte mari prin intermediul unor staii de transformare(2) care ridic tensiunea la valori nalte .De la staia cobortoare(4) pleac nite linii(5) numite fideri. De la fideri pot s existe staii de joas tensiune numite posturi de transport mare(6) care au n secundar 380V de la care pleac drumul spre abonai, sau prin linii(7) de la bornele(8) bare distribuitoare. Pentru realizarea siguranei n alimentarea cu energie electric sistemul energetic se interconecteaz prin reele duble.Astfel la ieirea din funciune a unui generator, consumatorul rmne alimentat n aceleai condiii prin reeaua dublat. Producerea energiei electrice este realizat de generatorul sincron . Pentru reducerea pierderilor de energie electric pe instalaiile de transport se impune ridicarea tensiunii cu transformatoare n staia de tranformare ST1(2) pn la 400kw. n felul acesta curenii din liniile de transport sunt mai mici. R2 0,4kv

83

Transportul energiei electrice se face prin mai multe linii electrice aeriene LEA(3). La consumator tensiunea e micorat cu transformatoare laboratoare ST2(4).Prin linii electrice subterane LES se alimenteaz consumatorii de medie tensiune R1 i posturile de transformare PT. Transformatoarele din posturile de transformare scad nivelul tensiunii la 0,4kw(380).De la barele secundare ale transformatoarelor din postul de transformare se alimenteaz receptorii de joas tensiune . Pentru asigurarea continuitii alimentrii cu energie electric a consumatorilor de mare importan, n cazul apariiei unor deranjamente n instalaiile de producere i transport a energiei electrice i realizeaz interconectarea tuturor sistemelor energetice pe plan naional. Dup nivelul tensiunii reelelor electrice se mpart n: a) reele de joas tensiune JT- cu tensiuni sub 1 kw b) reele de medie tensiune MT CU TREPTE DE 6,10,20,35,kw c) reele de nalta tensiune T cu trepte de 60,110,220kw d) reele de foarte nalta tensiune FT cu tensiuni peste 220kw 6.2. Tratarea neutrului n reele electrice. n regim normal de funcionare n reele electrice se poate considera c suma vectorial a curenilor pe faze e nul (ca i a tensiunii) deci sistemul nu e dezechilibrat. Prezena unui conductor neutru nu e important. el nu va fi parcurs de nici un curent. Tensiunea neutrului fa de pmnt este egal cu 0.Deci la funcionare normal nu e important modul cum e tratat neutrul(poziia acestuia fa de pmnt i natura acestei legturi) Cnd apar regimuri nesimetrice de funcionare n modul de tratare a neutrului duce la apariia unor supracureni sau supratensiuni . Dac neutrul este legat direct la pmnt , punerea la pmnt a mai multor faze duce la apariia unui curent de scurt circuit Dac neutrul e izolat fa de pmnt, punerea la pmnt a unei faze , duce la apariia pe fazele bune a unei supratensiuni care poate ajunge la (3-3,5)Un Exist 3 tipuri de legare a neutrului la pmnt:TN, TT, IT; Prima liter indic :T legarea la pmnt a neutrului I izolarea neutrului fa de pmnt sau legarea lui la pmnt printr-o impedan foarte mare A doua liter: T legarea direct la pmnt a maselor instalaiei independent de eventuala legare la pmnt a neutrului N legarea direct a maselor la neutrul legat la pmnt A treia liter: S schema TN n care funcia de protecie e asigurat printr-un conductor PE separat de nulul legat la pmnt C schema TN n care neutrul i PE sunt combinate ntr-un singur conductor PEN Schema IT

84

Punctul neutru al alimentrii este , fie izolat fa de pmnt, fie legat la pmnt prin impedanta (Z) foarte mare. Masele instalaiilor electrice alimentate sunt legate la pmnt separat fa de neutrul alimentrii. Schema TT

Punctul neutru al alimentrii este legat direct la pmnt. Masele instalaiilor electrice sunt legate la prize de pmnt distincte din punct de vedere electric de priza de pmnta alimentrii; curentul de defect dintre faz i mas are o valoare inferioar curentului de scurtcircuit, dar poate fi suficient de mare pentru a provoca apariia unei tensiuni de atingere periculoase. Schema TN-S

85

Punctul neutru al alimentrii este legat direct la pmnt. Masele instalaiilor electrice sunt legate la punctul neutru prin conductorul de protecie PE. Conductorul de protecie PE de un neutru(N) i e utilizat n ntreaga instalaie. Schema TN-C

Punctul neutru al alimentrii este legat direct la pmnt. Masele instalaiilor electrice sunt legate la punctul neutru al alimentrii prin conductorul de protecie. Funciile de neutru N i de protecie pe acelai conductor (PEN) n ntreaga schem. 6.3. Terminologie, abrevieri. 1) alimentare normal cu energie electric; alimentare cu energie electric dintr-o surs de energie( generator, transformator) prevzut pentru a se asigura funcia receptoarelor electrice ale unui consumator n regim normal. 2) alimentare de rezerv cu energie electric; alimentare cu energie electric prevzut pentru meninerea n funciune, nentrerupt sau o perioad de timp, a unor receptoare electrice la ntreruperea alimentrii normale. 3) instalaii electrice de utilizare; totalitatea materialelor i echipamentelor situate n aval fa de punctul de delimitare cu reeaua furnizorului de energie electric, i care sunt n exploatarea consumatorului. 4) puterea instalat a unui consumator suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile ale consumatorului. 5) puterea instalat a unui receptor puterea nominal a receptorului nscris pe plcua indicatoare a receptorului 6) puterea instalat a unei coloane sau a unui circuit - suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile ale consumatorului alimentate din coloan sau circuitul respectiv. 7) puterea real a unui receptor(Pr) - mrimea electric egal cu produsul dintre puterea instalat (Pi) i coeficientul de ncrcare al acestuia (Ci) 8) puterea absorbit (Pa) a unui reeptor - mrimea electric egal cu raportul dintre puterea real a unui receptor(Pr) i randamentul real al receptorului (R) 9) coeficientul de simultaneitate( Cs)- valoarea raportului dintre suma puterilor nominale ale receptoarelor alimentate din acelai circuit/coloan care funcioneaz simultan i suma puterilor nominale ale tuturor receptorelor racordate la circuitul/coloana respectiv

86

10) coeficientul de ncrcare (Ci) valoarea raportului dintre puterea real i puterea instalat a unui receptor CI=PR/PI 11) curentul nominal de sarcin(In) = curentul pe care-l suport aparatul n funcionare normal i care e stabilit n general de productor. 12) curentul diferenial rezidual(curent de defect ID)- marimea sumei fazoriale a valorilor instantanee a curenilor care pacurg toate conductoarele active ale unui circuit ntr-un punct al instalaiei electrice. 13) curentul difrenial nominal (IDn) curentul diferenial rezidual ce provoac declanarea unui dispozitivde protecie diferenial. 14) curent maxim de descrcare (Imax)- curent de descrcare cu form de und T1/T2=8/20ms, suportat o singura dat de un descrctor de tensiune. 15) intreruptor automat - aparat mecanic de comutaie, capabil s stabileasc, s suporte i s ntrerup automat curenii, n condiii normale de funcionare pentru circuit, precum i s stabileasc, s suporte o durat specificat de timp i s ntrerup cureni n condiii normale de funcionare pentru circuit( de exemplu: cureni de suprasarcin sau de scurtcircuit) 16) tensiune foarte joas de securitate diferena de potenial care nu depete 50V, valoare eficace in curent alternativ, ntre conductoare sau ntre un conductor oarecare i pmnt, ntr-un circuit la care separarea de reeaua de alimenare e asigurat printr-un transformator de separare sau convertizor cu nfurri separate. 17) tablou general de distribuie tablou electric racordat direct la reeaua furnizorului de energie electric, la un post de transformare sau la surs proprie a consumatorului de energie electric i care distribuie energie electric la alte tablouri de distribuie sau direct la anumite receptoare. 18) tablou principal de distribuie tablou electric alimentat dintr-un tablou general i care distribuie energie electric la alte tablouri secundare sau direct la anumite receptoare. 19) tablou secundar de distribuie tablou electric alimentat dintr-un tablou principal de distribuie i de la care energia electric se distribuie la receptoare. 20) sigurane generale- sigurane montate pe coloana de alimenare a unui tablou electric. 21) coloan electric calea de curent care alimenteaz tabloul principal de distribuie din tabloul general de distribuie sau tablou secundar de distribuie din tablou principal de distribuie. 22) coloan electric magistral - calea de curent care alimenteaz cel puin 2 tablouri de distribuie n derivaie 23) coloana electric colectiv - calea de curent care alimenteaz mai muli consumatori.

87

24) coloana electric individual - calea de curent care alimenteaz un singur consumator 25) circuitelectric - calea de curent ale crei echipamente i materiale electrice sunt alimentate de la aceeai origine i sunt protejate mpotriva suprasarcinilor de curent prin aceleai dispozitive de protecie 26) zon de accesibilitate (zon de manevrare) volumul cuprins ntre oricare punct de pe o suprafa, unde oamenii au acces n mod obinuit i elementele nconjurtoare pe care o persoan poate s le ating fr mijloace auxiliare. 27) parte activ conductorul sau orice parte conductoare din punct de vedere electric destinate a fi sub tensiune, n funcionare normal, inclusiv conductorul neutru (N) ns prin convenii exclusiv conductorul PEN 28) pri intermediare (conductoare electrice) - prile conductoare inaccesibile care, n funcionare normal nu sunt sub tensiune, dar care pot fi puse sub tensiune n caz de defect. 29) mas (a unui echipament sau element de construcie) partea conductoare a unui echipament sau element de construcie care poate fi atins dar care n mod normal nu este sub tensiune i care poate ajunge sub tensiune n caz de defect 30) pardoseal izolat electric (electroizolant) pardoseal la care stratul de uzur nu prezint crpturi i rosturi care depesc 3mm i care nu e strpuns la tensiune de cel puin 1000V, care acoper ntreaga suprafa i e din materiale izolante electric lipite de suport( ex cauciuc, bechelit, linoleum) 31) atmosfera exploziv amestec cu aerul, n condiii atmosferice , a substanelor inflamabile sub form de gaz, vapori, cea, praf sau fibre n care dup aprindere arderea se propag n ansamblul amestecului necontrolat 32) protecie antiexploziv execuie special pentru echipamente ce funcioneaz n zone cu pericol de explozie n vederea reducerii pericolului de aprindere a amestecului exploziv de ctre echipamentele respective 6.3.1. Abrevieri i simboluri P.E. conductor de protecie N. conductor neutru P.E.N. conductror legat la pmnt care ndeplinete simultan funcia de conductor de protecie i de conductor neutru P.A.T.A. protecie automat mpotriva tensiunilor de atingere P.A.C.D. - protecie automat mpotriva curenilor de defect D.D.R. dispozitiv de protecie la curentul diferenial rezidual T.F.J.S. tensiune foarte joas de securitate pentru circuite nelegate la pmnt T.F.J.P. tensiune foarte joas de securitate pentru circuite legate la pmnt 6.3.2. Influene externe( aciunile factorilor externi asupra instalaiilor electrice) Fiecare condiie de influen extern este notat printr-un grup de 2 litere majuscule i o cifr

88

Prima liter- indic categoria general de influene externe A- mediu B- utilizri C- caracteristici constructive ale cldirilor Adoua liter indicnatura influenei externe A, B, C, ......... Cifra indic clasa influenei externe 1, 2, 3, ..... Exemplu: AC1 - A mediul - C altitudine - 1 clasa(egal sau sub 2000m) AM3 A mediul - M influene magnetice -3 radiaii electromagnetice BA4 B utilizri - A competena persoanelor - 4 instruite 6.4. Tansformatorul Transformatorul electric este un aparat constituit dintr-un sistem de nfurari electrice imobile, ntre care are loc transferul de energie prin inducie electromagnetic. El este utilizat pentru modificarea parametrilor puterii electromagnetice transferate de la o retea de curent alternativ la o alta retea electrica tot de curent alternativ, pstrnd frecvena. Acesti parametri sunt tensiunea i curentul. Transformatorul are un sistem de nfurri(bobinaje) constituite din spire, din materiale conductoare izolate ntre ele i fa de mas, dispuse pe un miez feromagnetic care serveste la nchiderea fluxului electromagnetic. Miezul feromagnetic este realizat din tole de tabl electrotehnic izolate electric ntre ele, pentru a limita pierderile prin cureni Foucolt, datorit variaiei n timp a fluxului magnetic. Consolidarea miezurilor i bobinelor se asigur prin diferite sisteme care depind de mrimea transformatorului. Sistemul de nfurri este format din una sau mai multe nfurri. nfurrile primare sunt cele care primesc energia de la o reea, iar cele care cedeaz energia unei reele sau a unui receptor se numesc nfurri secundare.

89

Principiul de funcionare Dac una din nfurri se alimenteaz cu o tensiune alternativ adecvat, prin ea va circula un curent alternativ care produce un cmp magnetic alternativ. Liniile cmpului magnetic care se nchid prin circuit magnetic i mbrieaz ambele nfurri formeaz fluxul util, iar liniile care mbrieaz numai spire ale unei nfurri formeaz fluxul de dispersie sau de scpri. nfsurarea secundar fiind strbtut de fluxul util variabil ,n ea se va induce o tensiune electromotoare(t.e.m.) conform legii induciei electromagnetice. Dac la bornele a-x ale nfurrii secundare n care s-a indus o t.e.m E2 se conecteaz un receptor de impedan Z, va circula prin aceasta un curent I2 iar labornele lui Z va fi o tensiune U2. Rezult c la transformatoare , nfurarea primar primete de la reea petere, transferul de putere fcndu-se prin inducie electromagnetic. 6.5. Bilanul puterii i randamentul la transformatoare P1=Pw1+PFe+Pw2+P2 =P1/P2=P2/P2+Pw1+Pw2+PFe P1= U1*I1* - putere activ primt P2=U2*I2* - putere activ cedat 2 Pw1=R1*I 1- pierderi n nfurarea primar Pw2= R2*I22- pierderi n nfurarea secundar PFe - perderi n fier Randanentul nu se d pe plcua indicatoare a transformatorului, deoarece nu se cunoate totdeauna caracterul sarcinii transformatorului n exploatare. Randamentul la , adic la sarcina pur rezistiv este mai mare de 0,95 la transformatoare de putere i n acest caz se pot neglija pierderile i S1=U1*I1 S2=U2*I2 6.6. Caracteristici de funcionare n exploatare un transformator poate funciona n sarcin sau n gol(U2=0). La alimentare normal apariia unui scurtcircuit (R=0) la bornele secundarului se consider caz de avarie. Totui fabricile de transformatoare, fac o ncercare de funcionare n scurtcircuit la o tensiune redus n primar, care mpreun cu alta la functionarea n gol, st la baza determinrii parametrilor i caracteristicilor de funcionare n sarcin.
W w V A

a
V

Retea

reg tens

90

Un transformator funcioneaz n gol cnd o nfurare e conectat la reea iar cealalt e deschis (Z= , I2=0). n acest caz avem: P1=P10=Pw10+PFe PFe deoarece curentul de funcionare n gol I10 este la transformatoare normale sub 3%, iar la transformatoare sub 10kwA crete peste 3%, pe msur ce scade puterea. La ncercarea n gol putem determina: a) raportul de transformare KT=U1/U20=W1/W2 W1,W2 nr spire primar/secundar b) curentul de gol n procente din cel nominal i0(%)=I10/I1n*100 c) puterea P10 citit la wattmetru pentruU10=U1n reprezint pierderile n fier P10 PFe d) factorul de putere n gol necesar determinrii componentelor active i reactive ale curentului I0 este cos0 =P10/U10*I10 Curentul de functionare n gol n procente, pierderile fier ,i factorul de putere i pstreaz valorile, indiferent dac e alimentat nfsurarea de nalt tensiune sau de joas tensiune. Transformatorul se consider c este n scurtcircuit, dac nfurarea secundar e scurtcircuitat (Z=0, U2=0). Dac scurtcircuitul apare cnd transformatorul este alimentat la U=Un, avem caz de avarie, curentul ajungnd la valori foarte mari distrugnd termic bobinajul. De aceea ncercarea de scurtcircuitare se realizeaz alimentnd transformatorul la o tensiune redus. Tensiunea care se aplic unei nfurri cnd cealalt este n scurtcircuit pentru a obine cureni nominali n nfurri se numete tensiune nominal de scurtcircuit U1k. Aceast tensiune este de 4-6% din Un la transformatoare cu P 2000kwA i crete pn la 17% la transformatoarele mai mari. regulator de tens
A W V A

Tensiunea citit la voltmetrul V cnd I1k=In ajut la determinarea tensiunii nominale de scurtcircuit n procente din tensiune nominal uk(%)=(U1k/U1n)*100 Puterea Pkn citit la wattmetru w cnd I1k=I1n reprezint pierderile n nfurare. Factorul de putere la scurtcircuit cosk= Pk/U1k*I1k. 6.7. Clasificarea transformatoarelor a) transformatoare de putere pentru reele de transport i distribuia energiei electrice b) transformatoare de mic putere cum sunt transformatoarele de comand, de alimentare , de separare c) transformatoare de construcie special, exemplu:redresoare, coptoare, sudare

91

d) transformatoare de msur pentru conectarea indirect a aparatelor de msur la tensiuni i cureni mari n general transformatoarele de curent au n secundar 1A sau 5A , acestea nu trebuie s rmn cu circuitul secundar deschis (I2=0) Transformatoarele de msur de tensiune au n circuitul secundar n general 100V i clasa de precizie 0,5% Dup numrul de faze - monofazate - polifazate- ntre acestea mai rspndite sunt cele trifazate Dup modul de rcire - in aer - in ulei- n general cele de puteri mari 6.8. Transformatoarele trifazate Transformatoarele trifazate au cte 3 nfurri de faz att pentru primar, ct i pentru secundar.nfurrile de faz se pot conecta n stea sau triunghi iar pentru nfurri de joas tensiune a unor transformatoare i n zig-zag. Conexiunea zig-zag se realizeaz din 6 bobine egale, conectnd n serie fiecare nfurare de faz. Cte 2 bobine de pe coloane diferite, apoi nfurarea de faz se conecteaz n stea

CAPITOLUL 7. Determinarea sciunii conductorilor electrici 7.1. Dimensionarea conductorilor electrici(aflarea seciunii conductorului) inndu-se seama de urmtoarele condiii ce trebuiesc ndeplinite simultan. a) rezistena mecanic suficient a conductorilor b) nedepirea limitei de nclzire a conductorilor c) nedepirea unui anumit procent de pierdere de tensiune n conductor d) nedepirea unui anumit procent de pierdere de putere n conductor e) stabilirea dinamic suficient la scurtcircuite( n cazul barelor)

92

Condiia esenial la dimensionarea conductorilor e aceea de a nu se depi o anumit limit de nclzire a lor. O nclzire exagerat ar determina izolaia i ar putea da natere la incendii n instalaiile de utilizare sau ar produce pierderi mari de energie(prin cldura degajat). Pentru evitarea supranclzrii, trebuie respectete, la dimensionarea conductorilor, intensitile maxime amisibile ale curenilor prevzute n cataloage sau normative. Acestea depind de seciunea conductorului, de materialul din care este construit, de tipul i grosimea materialului electroizolant. Pentru funcionarea normal a receptoarelor electrice , este necesar s se asigure la bornele acestora o tensiune ct mai apropiat de cea normal a lor , adic s se evite o pierdere de tensiune prea mare pe conductori de alimentare .n acest scop sunt prevzute anumite limite de pierderi procentuale de tensiune n reele, branamente i instalatii de utilizare care nu trebuiesc depite . Pentru determinarea seciunii conductoarelor calculul poate fii fcut n 2 moduri. Prima cale: a) se calculeaz cu ajutorul formulelor intensitatea curentului care va circula prin conductor. b) se determin seciunea cu ajutorul formulelor pentru o pierdere de tensiune, i apoi valoarea obinut se rotunjete n plus la valoarea seciunii normalizate c) se verific la nclzire seciunea obinut , adic se verific dac intensitatea curentului care circul prin conductor nu este mai mare dect cea maxim admis din catalog. n cazul n care curentul din conductor este mai mare dect cel admis , se mrete seciunea aflat. n instalaiile de for (alimentare electromotoare) se mai verific seciunea la: 1. densitatea de curent la pornirea motoarelor(max 20A/mm2 la Al i max 35A/mm2 la Cu) 2. pierderea maxim de tensiune la pornirea motoarelor A doua cale: a) se calculeaz cu ajutorul formulelor intensitatea curentului care va circula prin conductor b) stabilim seciunea care s corespund la nclzire , adic din tabele alegem seciunea corespunztoare curentului calculat c) verificm cu ajutorul formulelor dac aceast seciune corespunde la piederea de tensiune admis. Formula prin care se determin seciunea unui conductor la pierderea de tensiune : U=R*I unde R=l/S=*l/S= U=l*I/*S= l*I/U l=lungimea conductorului n metri I=intensitatea curentului electric n A =conductibilitatea(se ia din tabele n funcie de material) U=pierderea de tensiune n Voli 7.2. Instalaii monofazate

93

a) cnd se d pierderea de tensiune n V S=2*l*I/ U pentru sarcini neinductive (2 conductori la monofazat) S=2*l*I/ Ucos pentru sarcini inductive b) cnd se d puterea de tensiune n procente de tensiune U(U%) S=100*2*l*I/* U%*U respectiv S=100*2*l*I/* U%*U cos Aplicaii: 1. Un circuit alimenteaz un motor monofazat de 5kw,situat la 40m fa de tablou la U=220V; cos=0,9 ; =0,95; Al=42 iar pierderea de tensiune e 4% din U. Ce seciune va avea conductorul? Prima cale: a) Curentul absorbit I=P/U**cos=5000/220/0,95/0,9=26A 4% din 220=8,8V b) S=2*l*I/ UV=2*40*26/32*8.8=7,3mm2 la tabele gsim valori de 6 i 10 mm2 , i alegem valoarea superioar de 10 mm2 sau cu pierderile n procente S=100*2*l*I/* U%*U=10*2*40*26/32*4*220=7,3mm2 c) se verific seciunea obinut la nclzire . Din tabelele pentru 2 conductori din Al. montai n tub, intensitatea max de 41A , deci mai mare dect 26A( conform tabelului) A doua cale: a) dup ce determinm curentul absolut I=26A se alege din tabele pentru 2 conductori de Al conectai n tub s=6mm2(30A) b) verificam cderea de tensiune din conductor dac nu depete 4% U%=100*2*l*I/*S*U=100*2*40*26/32*6*220=4,92% deci 4% procentul de predare de tensiune fiind mai mare dect cel admis vom alege treapta superioar de seciune =10mm2. Rezultatul este acelai pentru oricare metod o folosim 2. Un receptor avnd P=6kw; u=220V; l=25m; =57; cos=1; =1 e alimentat prin conuctori de Cu prin tub de protecie. Ce seciune va avea conductorul dac se admite o pierdere de tensiune U=3% U=3/100*120=3,6 a) I=P/U=6000/120=50A b) S=2*l*I/*U=2*25*50/57*3,6=12,18mm2 c) verificm seciunea obinut la nclzire din tabel avem pentru S=16mm2=73A 50A

7.3. Instalaii trifazate Cnd se d pierderea de tensiune n voli U S= *l*I/*U= pentru sarcini neinductive

94

S= *l*I/*Ucos=pentru sarcini inductive Aplicaii: 1. Un circuit trifazat alimenteaz 24 de lmpi cte de 60w, la I=120V. conductorii sunt din Al, lungimea l=40m, iar pierderea de tensiune admis U=2,5%. S=? a) P=*Pe=24*60+1440wI=P/U=1440/120=12A U=2,5/100*120=3V b) S= *l*I/*U= S= *40*12/32*3=8,6 standardizat 10mm2 c) se verific la nclzire conductorii. Din tabelul de mai jos la 3 cond36A12A

7.4. Determinarea curentului de calcul al seciunii La dimensionarea seciunii conductorilor trebuie s avem n vedere regimul de funcionare al receptoarelor alimentate cu energie electric. Avem 3 regimuri 1. Receptoare cu funcii de lung durat, acestea ajung la o temperatur stabilit (T) mai mare dect a mediului ambiant 2. Receptoare cu funcii de scurt durat n care pauzele sunt mari i receptoarele revin la temperatura ambiental 3. Receptoare cu funcie intermitent de scurt durat (ciclu de 10 minute) in care receptoarele n timpul funcionrii nu ajung la temperatura ambiental.Un ciclu TC=Ta+To Ta timp de acionare To timp de pauz

95

n cazul acestor receptoare intervine un element nou n calculul seciunii i anume durata relativ de acionare DA reprezentnd raportul dintre durata efectiva de funcionare a receptoarelor si durata ciclului. Exemplu : un electromotor care funcioneaz 3 minute i are pauz 7 minute are A=3/3+7=0,3 sau 30% i n acest caz vom folosi o seciune a conuctorului mai mac . Intensitatea curentului de calcul se afl diferit la circuite electrice pentru receptoare individuale fa de coloane electrice pentru alimentare Tabel de distribuie 7.4.1 Determinarea curentului de calcul al seciunii pentru circuitelor electrice a) pentru instalaii de iluminat monofazat I=P/U , trifazat IC=P/3*U P suma puterilor nominale ale lmpilor, cos n cazul lmpilor cu luminiscenta b) pentru electromotoare cu funcionare continu monofazat IC=P/U , trifazat IC=P/3*U P putere util (nominal) randament la sarcin normal c) pentru electromotoare cu funcionare intermitent monofazat IC=1,15*P* /U , trifazat IC=1,15*P* /3*U 1,15 factor stabilit prin normativ pentru acest regim de funcionare 7.4.2. Determinarea curentului de calcul al seciunii pentru coloane n cazul coloanelor electrice care alimenteaz unul sau mai multe circuite intervine n calcul un coeficient numit coeficientul de cerere K Pentru coloane monofate Ic= Pentru coloane trifazate Ic= P- puterea normal n cazul electromotoarelor cu funcionare continu i 1,15*P* /3 n cazul electromotoarelor cu funcionare intermitent i de scurt durat Ka=1,7/10 - n funcie de nr electromotoarelor dat n tabel n (nr.elm) 4 6 8 10 15 15 20 30 Ka 1,7 2,5 2,9 3,3 4,3 4,3 5,5 8 K se ia din tabele pentru diferite categorii de receptoare

96

Date de consum pe categorii de receptoare Categorii de receptoare 1 2 Coeficientii Motoare electrice de actionare cu regim: De - continuu( ventilatoare, aeroterme, pompe, compresoare, cerere benzi rulante, transportoare cu band, instalaii de si prepararea pmntului etc. sincrone/asincrone) factorul - foarte greu , actionate individual ( tambure de curatat, de mori cu bile, concasoare, masini de forjat si trefilat, prese putere cu arbore cotit , ciocane cu transmisie , coleranguri , corespunzator foarfece de taiere la rece etc.) - greu , actionate individual (prese de stantat , prese cu excentric , strunguri automate sau de cojit, strunguri revolver, freze deroti dintate etc.) - normal , actionate individual (strunguri normale masini de gaurit, freze , morteze, polizoare, unelte portabile) - intermitent(macarale , funiculare, cai cu role , mese de ridicat , masini portabile etc.)cu: - durata mica de actionare(DA=25%) - durata medie de actionare (DA=40%) Agregate de sudur: - grup motor-generator(DA=60%) - cu un singur post de lucru - cu mai multe posturi de lucru - transformatoare de sudare cu arc - automate de sudare cu arc - masini de sudare cap la cap - masini de sudare continua Cuptoare electrice: - cu rezisenta(ncarcare periodic) - cu arc, pentru topit otel - cu arc pentru metale neferoase - de inductie pe JF cu compensare -cu bai de sare Redresoare pentru acoperiri metalice Instalatii de iluminat electric: - hale industriale i de exterior - cladiri publice, tehnico-administrative - locuinte si similare

kc 3

kw 4

cos 5

0,70 0,50 1,22

0,35 0,18 0,67

0,25 0,16 0,60

0,18 0,13 0,54 0,10 0,05 0,45 0,15 0,08 0,50

0,30 0,50 0,35 0,40 0,44 0,65 0,60 0,70 0.78 0,72 0,65 0,50

0,12 0,35 0,09 0,35 0,15 0,20 0,35 0,45 0,45 0,45 0,50 0,30

0,56 0,67 0,35 0,67 0.68 0,74 1,00 0,80 0,80 0,95 0,80 0,70

1,00 0,75 0,85 0,80 0,60 0,85 0,65 0,45 0,95

97

CAPITOLUL 8 RETELE ELECTRICE Materiale conductoare Principalele materiale conductoare utilizate n domeniul electricitii sunt Cu i Al a) Cuprul are urmtoarele proprieti: are mare conductibilitate electric(al doilea dup argint) este durabil(poate fi uor tras n fire ) este maleabil(se prelucreaz uor) are o bun conductibilitate termic se lipete i se sudeaz uor Pentru conductoarele electrice se folosete Cu obinut pe cale electrolitic pentru a fi ct mai pur ( pentru a avea o ct mai mare conductibilitate electric . Se mai utilizeaz i aliaje ale cuprului : bronzul i alama bronzul aliaj al Cu cu Staniu(cositor), siliciu, cadmiu alama - aliaj cu zincul b) Aluminiul este folosit foarte mult n instalaii electrice , deoarece are o buna conductibilitate electric.Greutatea lui specific e cam de 3 ori mai mic dect la cupru iar rezistenta mecanic e relativ redus. Pentru ca 2 conductoare, unul de cupru i celalalt de aluminiu de aceeai lungime s aib aceeai conductibilitate,cel de Al trebuie s aib seciunea transversal cu 60% mai mare ;iar greutatea lui va fi de numai 48% din greutatea conductorului de Cu.n atmosfer normal , Al rezist bine la coroziune datorit unui strat de oxid de Al care se formeaz pe suprafaa sa . Acest strat nrutete contactul electric i nu permite lipirea Al. n cazul n care conductor de Al este legat de unul de Cu se produce o reacie chimic care duce la degradarea materialului. De aceea se evit astfel de legturi. Pentru a obine o rezisten mai mare se utilizeaz aliajele de aluminiu. 8.1. Materiale electroizolante opun o rezisten foarte mare trecerii curentului electric, i se utilizeaz la izolarea circuitelor electrice ntre ele , fa de pmnt sau fa de circuitele magnetice. Caracteristicile principale ale materialelor electroizolante sunt; rezistena de volum i de suprafa i rigiditatea dielectric. Dei rezistena electric a acestor materiale este foarte mare , totui prin intermediul lor mai trece un curent, numit curent de scurgere prin volum notat Ivol, iar o anumit parte din curent trece pe la suprafaa materialului numit curent de scurgere la suprafa Isup. Rezistivitatea electric a materialelor electroizolante variaz n funcie de temperatur i umiditate.astfel: dac temperatura crete , rezistivitatea scade, deci va scdea i rezistena de izolaie a aparatelor i cablurilor electrice. Umiditatea mediului produce scderea rezistenei de izolaie .De aceea n mediile umede se vor folosi materiale electroizolante cu proprieti speciale n vederea meninerii rezistenei de izolaie.

98

Rigiditatea electric - materialelor electroizolante(dielectrice) nu permit trecerea curentului electric cand conductorii se gsesc ntre 2 armturi care se afl sub tensiune. Asta nu nseamn c dielectricul va putea opri trecerea curentului electric oricare va fi mrimea tensiunii U aplicat armturii lor. Dac tensiunea crete, la un moment dat se produce strpungerea dielectricului i curentul crete brusc. Strpungerea depinde deci de natura materialului electroizolant, de valoarea tensiunii aplicabile i de grosimea dielectricului. Cu ct grosimea acestuia este mai mic, el poate fi strpuns la o valoare mai mic a tensiunii Prin rigiditate dielectric nelegem c tensiunea la care se produce strpungerea dielectricului cnd grosimea sa este egal cu unitatea (1 cm) ; rigiditatea se msoar n kw/cm.

8.2.Proprietaile fizico-chimice ale materialelor electroizolante sunt a) proprieti mecanice pentru a rezista la sarcini mecanice(de traciune, de ncovoiere) b) proprieti termice pentru a nu-i pierde capacitarea electric de izolaie electric la diferitele regimuri de temperatur. c) proprieti de a rezista la funcionare n medii umede . Stabilitatea termic a materialelor electroizolante este foarte important .Pentru fiecare material se stabilete temperatura maxim pe care o poate suporta fr ca proprietile lui s se nruteasc. Dac materialele sunt nclzite peste aceast limit, proprietile lor dielectrice scad i apare mbtrnirea izolaiei . mbtrmirea se datoreaz fie unor procese chimice cum ar fi oxidarea sau polimerizarea izolaiei,fie unor procese fizice cum ar fi topirea, mnuierea,ntrirea sau fisurarea. Durata de funcionare a izolaiei se reduce la jumtate cu fiecare ridicare a temperaturii cu 10 peste limita maxim admis. n medii umede anumite materiale electroizolante au o bun comportare ca : mic,sticla, ebonit, materiale ceramice. 8.3. Principalele materiale electroizolante 1- rini electroizolante (policlorura de vinil, bachelita, rini epoxidice) policlorura de vinil- se utilizeaz la izolarea conductoarelor, bachelita se utilizeaz n construcia aparaturii electrice, a plcilor de borne i a carcaselor 2- materiale electroizolante fibroase- au o rezisten mecanic mare , flexibilitate deosebit prelucrare uoar, i pre redus. Au dezavantajul ca sunt higroscopice, prin urmare proprietile lor dielectrice scad foarte mult. Amintim h=rtia si cartonul electrotehnic, mtasea artificial, tuburi lenoxinice 3-mase plastice au proprieti electroizolante bune, rezisten mecanic mare,i se fabric uor prin turnare i presare. exemple: -pertinaxul- hrtie impregnat cu rini -textolitul- estur inpregnat cu rini -sticlotextolit- fibr de sticl cu rini 4- elastomerii- cauciucul natural i artificial i cauciucul siliconic, se folosesc la izolarea conductoarelor. Cauciucurile siliconice rezist bine la temperaturi. Ebonita-cauciuc vulcanizat cu 32% sulf are rezisten mare la socuri.

99

5- materiale electroizolante minerale mica i sticla. Mica are foarte bune proprietti termice , electrice i mecanice. 6- materiale electroizolante ceramice au o bun rezisten la umezeal, la temperatur ,i la sarcini mecanice, au ns fragilitate mare i nu rezist la socuri termice. 8.4. Clasificarea i construcia conductoarelor electrice 1 Clasificarea. n industria electrotehnic se utilizeaz o mare varietate de conductoare i cabluri. Materialul conductor poate fi folosit neizolat sau izolat cu unul sau mai multe straturi de material izolant. Pentru a mri rezistena mecanic a conductorului electric, uneori acesta e prevzut cu un nveli metalic de protecie mecanic, peste care se aseaz un nveli de protecie mpotriva coroziunii. Criteriul cel mai important de clasificare al conductoarelor electrice este domeniul de utilizare deoarece att gama de tensiuni i frecvene de utilizare ct i timpul constructiv. Avem: a) conductoare izolate i neizolate pentru transportul energiei electrice b) conductoare pentru instalaii fixe i mobile c) conductoare pentru ascensoare d) conductoare pentru branamente la construcii civile i industriale e) conductoare navale f) conductoare pentru exploatri miniere i petroliere g) conductoare pentru autovehicule h) conductoare pentru sudare electric i echipamente electrotermice i) conductoare pentru comand, msur, semnalizare i control Conductoarele pot fi monofilare(1 singur fir) sau multifilare( seciunea este format din mai multe fire Din punct de vedere constructiv avem a) conductor neizolate- unul sau mai multe fire neizolate rsucite ntre ele b) conductor izolat- unul sau mai multe fire izolate, rsucite ntre ele, peste care se afl o izolaie cu sau fr nveli protector c) cablu- alctuit din unul sau mai multe conductoare ,toate cuprinse ntr-o mant etan peste care se aplic nveliul protector 2. Simbolizarea cablurilor, se face cu ajutorul literelor, Prima liter(sau grup de litere) din simbol C-cabluri de energie de joas i medie tensiune F- conductoare pentru instalaii electrice fixe M-cabluri i conductoare pentru instalaii electrice mobile CS- cabluri de semnalizare CC- cabluri de comand i control T- cabluri i conductoare de telecomunicaii n cazul utilizrii condoctoarelor din Al prima liter est A urmat de litera sau grupul de litere de mai sus.

100

1- Cabluri de energie A(la inceput) conductor de Al cand lipseate , conductorul este din Cu Y-izolatie, manta sau invelis exterior din PVC 2YY - izolatie, manta sau invelis exterior din polietilena H( dup C) izolatie din hartie S- ecran de Cu E- ecran P- manta de Pb Ab- armatura din banda de otel I inveli exterior de protectie din material fibros impregnat Exemple ACYY- cablu din Al cu izolatie si manta din PVC CYY- cablu din Cu, cu izolatie si manta din PVC 2- Cabluri de comanda, semnalizare si control CC- cablu de comanda si control CS- cablu de semnalizare H- izolatie de hrtie Y-izolatie, manta sau invelis exterior din PVC P- manta de Pb E-ecran din folie de Al sau hrtie metalizat Exemple CCHP- cablu cu izolatie de hartie impregnata si cu manta de Pb CSYY- cablu de semnalizare ,cu izolatie si manta din PVC 3- Cabluri pentru instalatii electrice fixe Exemplu AFY- cablu din Al cu izolatie din PVC FY- cablu din Cu, cu izolatie din PVC A-Aluminiu F -cablu pentru instalatii electrice fixe Y- izolatie din PVC 4- Cabluri pentru instalatii electrice mobile M- (la inceput)- cablu pentru instalatii electrice mobile U,M,G(la sfarsit) executie usoara, medie, grea Exemplu MYYM- cablu pentru instalatii electrice mobile cu izolatii si cu manta din PVC executie mijlocie C- (a doua litera) izolatie din cauciuc

101

Exemplu MCCG- cablu pentru instalatii electrice mobile cu izolatie si manta din cauciuc, cu executie grea. Conductoarele izolate ale cablurilor sunt colorate diferit , pentru a se putea identifica uor fazele respective, atunci cnd se lucreaz sau se nlocuiesc Culorile conductorilor sunt - cabluri cu 2 conductori galben i verde - cabluri cu 3 conductori galben, verde i albastru - cabluri cu 4 conductori galben, verde,albastru i rou -conductorul neutru e marcat ntotdeauna cu culoarea roie 8.5. Linii electrice n cablu- se compun din : cablul propriu-zis, accesoriile i materialele necesare pentru pozarea cablurilor. n exteriorul cldirilor din incintelor consumatorilor se execut reelele subterane de cablu. Pe baza proiectului se identific traseul , se depisteaz existena altor reelelor electrice, termice ,sau hidrotehnice, se examineaz traversrile de drumuri , ci ferate, se stabilesc punctele n care se vor executa procesele de legtur sau derivaie. La pozarea cablurilor se recomand s se prevad o rezerv cu lungimea de circa 1,5 m la capete, necesar pentru a se permite introducerea sau nlocuirea cutiilor terminale i a manoanelor.Pe trasee lungi, rezerva se obine prin montarea ondulat a cablurilor n plan orizontal. Raza de curbur a cablurilor cu izolaie de hrtie sau PVC va fi de15 ori diametrul cablului respectiv 8.5.1. Pozarea cablurilor - se face n anuri ale cror dimensiuni se dau n proiect. Adncumea anului pentru cablurile de joas tensiune este de minimum 800mm, iar ltimea la suprafa sa fie cu circa 100mm dect ltimea pe fund care va fi cel puin 350mm. Pe fundul anului se aaz un strat de nisip, gros de 100mm, curat i uscat. cablul se aaz pe fundul anului erpuit pentru a nu fi supus la eforturi de traciune cnd pmntul va fi bttorit peste el. Se aaz peste cablu un al doilea strat de nisip de 100mm ,i peste peste nisip se asaz un strat de crmizi dispuse pe lat. Se umple apoi anul cu pmnt n straturi de cte 200mm, btndu-se bine cu maiul fiecare strat. Se evit pozarea cablurilor n straturi suprapuse(etajate) datorit interveniei ulterioare dificile. La intersecia cablurilor de joas tensiune cu cele de nalt tensiune , cele de joas tensiune se aaz deasupra cablurilor de nalt tensiune. Iar cnd cablurile de electricitate sa intersecteaz cu un cablu de telecomunicaii acesta din urm se aaz deasupra iar cablurile de electricitate se protejeaz prin introducerea lor pe o lungime de 2 m ntr-un tub de beton. Dac reeaua electric este traversat de o osea , cablul electric se monteaz la o adncime de cel puin 1,20m ,iar la traversarea unei ci ferate la o adncime de cel puin 1,50m. n ambele cazuri se introduc tuburi de oel sau beton , iar la ieirea din tub cablul se va sprijini pe un prag de pmnt btut pentru a nu deteriora armtura cablului.

102

Desfurarea cablului de pe tambur i pozarea se face dac n decurs de 24h naintea desfurrii temperatura nu a sczut sub 0 pentru cabluri cu izolaie de hrtie +4 pentru cabluri cu izolaie i mant de PVC nainte de derularea cablului de pe tambur se verific izolaia cablului magaohmetru de 1000V. Una din operaiile importante la cablurile subterane este aceea de mbinare. Pentru realizarea unei legturi electrice i mecanice ntre 2 poriuni de cablu se folosesc manoanele de cablu care pot fi de ntrire sau derivaie. Manoanele de legtur pentru cablurile de joas tensiune se execut n mai multe mrimi marcate n funcie de diametrul gtului de intrare a cablului n manon(ML-45,ML-55,ML-60etc.). Manonul se execut din font , din 2 jumti i un capac avnd 2 brri de prindere i uruburi din bronz pentru punerea la pmnt. La locul insatlrii manonului se sap o groap, care are sub locul de montare cu seciunea ptrat, cu latura de 25-30cm. Indiferent de locul unde sunt amplasate cablurile, la locul de nndire ,capetele de cablu trebuie s fie petrecute, nc de la pozarea lor unul peste altul pe o lungime de 1-1,5m. nainte de nceperea operaiei de nndire , se verific dac capetele cablului sunt nchise ermetic,. Dac se observ o degradareaa izolaiei de capt , se ndeprteaz cablul pe o lungime de 40-50cm. Se aaz cele dou capete de cablu pe 2 suporturi metalice sau de lemn, pentru a putea fi mai uor prelucrate. Se taie capetele cablurilor cu fierstrul, n aa fel nct s poat fi aezate cap la cap. Apoi se aaz pe fundul anului jumtatea inferioar a manonului i se introduc provizoriu capetele cablului, nsemnndu-se locul pn unde urmeaz s se ndeprteze nveliurile izolatoare . Se scot capetele cablurilor din manon i se leag bine cu srm nveliul exterior al cablurilor imediat sub locul nsemnat . Se dezizoleaz apoi cablul , eliberndu-se astfel conductoarele cablului. Se ndeprteaz astfel conductoarele cablului una de alta prin curbare lent i se introduc n nite distaniere (abloane) , confecionate din porelan sau din lemn fiert n ulei de in, pentru a menine o distan egal ntre capetele vinelor conductoare. Fasonarea conductoarelor poate fi fcut manual. 8.5.2.nndirea cablurilor se realizeaz cu ajutorul clemelor de legtur cu prelungire CLP. Sunt din eav de alam cositorit. Capetele conductorilor se introduc n aceste CLP i se preseaz i apoi se izoleaz. La cablurile de Al se folosete sudarea sau mbinarea la rece. Conductoarele se intoduc n cleme speciale de Al i se strng cu ajutorul unor cleti speciali(hidraulici,mecanici). Derivaiile din cablurile subterane se realizeaz prin intermediul manoanelor de derivaie, acestea fiind executate din font. La cablurile de joat tensiune se folosesc cleme n form de T. Cablul principal se dezizoleaz i apoi se distaneaz conductoarele astfel nct ele s formeze colurile unui ptrat. Conductorul de nul trebuie s fie plasat n colul de jos al ptratului. Conductoarele cablului derivat se dezizoleaz pe o lungime de 25-30mm , se cur i apoi se introduc ntr-un papuc de cupru, respectiv aluminiu, i apoi se strng cu ajutorul cletilor.Aceti papuci se prind cu uruburi n clemele de derivaie fixate pe conductoarele cablului principal. Apoi racordurile i conductorii dezizolai se izoleaz cu polietilen. Se toarn

103

masa de umplutur la captul unui cablu de izolaie de hrtie care alimenteaz un abonat sau bornele unui tablou de distribuie trebuie s se monteze un manon terninal.Aceste manoane sunt de interior(executate din font) sau de exterior(executate din font sau tabl de oel sudat). Se scot capetele vinelor din cablu, pe o poriune de 30mm se scoate izolaia astfel nct captul superior al locului dezizolat s fie la 15-20mm fa de capacul manonului, nct masa izolant ce se va turna s ptrund ntre fire i s mpiedice intrarea umezelii n interiorul cablului.

Se intoduce cablul n manonul terminal i se toarn masa izolant, apoi se scot vinele cablului prin manonul, se dezizoleaz i se monteaz pe ele papuci. Capacul cutiei se execut din bachelit prevzut cu 2 sau 4 orificii pentru ieirea vinelor cablului. 8.6 Branamente Branamentul electric reprezint instalaia de joas tensiune destinat alimentarii cu energie electric a unui consumator, executat de la linia electric de distribuie pn la contorul electric de la consumator, acestea pot fi :aeriene sau subterane. Prile principale ale branamentelor sunt a) branamentul propriu-zis care conine o legtur de la linia electric aerian sau subteran pn la firid(nia de branament)

104

b) firida(nia de branament) care reprezint un gol paralelipiped amenajat n zid sau construit special, n care se monteaz echipamentul necesar protejrii coloanei electrice i distribuiei energiei electrice c) coloana electric care constituie legatura dintre echipamentul firidei i contorul abonaului Branamentele electrice subterane la abonai se realizeaz prin cabluri electrice subterane, care se leag la cablul reelei de distribuire de joas tensiune cu ajutorul unui manon de derivaie sau la reeaua electric aerian cu ajutorul unei cutii terminale montate pe stlp. Cablurile utilizate la branamentul electric subteran pot fi cu conductori de Cu sau Al, cu izolaie de hrtie sau PVC, cu manta de Pb,Ol,PVC. Amintim cteva tipuri de cabluri: 1. CHPABY; ACHPABY; cabluri cu conductori de Cu sau Al, cu izolaie de hrtie n manta de Pb, armate cu benzi de Ol,i manta exterioar de PVC. Se fabric cu 2,3 sau 4 conductoare cu seciunea de la 16/400mm2 2. CYABY; ACYABY; ; cabluri cu conductori de Cu sau Al, cu izolaie i manta din PVC, armate cu benzi de Ol,i nveli electric din PVC. Se fabric cu 2,3 sau 4 conductoare cu seciunea de la 1,5(2,5Al)/400mm2 3. CYPABY; ACYPBY; cabluri cu izolaie din PVC , cu manta de Pb, armate cu manta exterioar de PVC. La dimensionarea cablurilor pentru branamente se va ine seama de puterea instalat la comutator i de ncarcarea maxim admisibil a cablului Imax adm indicat n normele interne sau cataloagele productorilor. Pentru tipurile de cabluri produse n ar, curentul maxim de sarcin Imax sarc care trece prin cablu trebuie s satisfac relaia Imax sarc K Imax adm, unde K este un coeficient de corecie care ine seama de condiiile de pozare i de mediu i se determin cu formula K=K1*K2*K3, n care K1- coeficient ce tine cont de rezistena termic specific a solului, K2- coeficient ce ine cont de numrul cablurilor pozate alturat, i K3 coeficient funcie de temperatura solului. 8.7. Reguli de pozare n pmnt.(vezi i NTE007/08/00, pagina 158-159 ) Pozarea cablurilor se face conform normativului NTE007/08/00 cu urmtoarele precizri: cablurile se pozeaz n anuri ntre 2 straturi de nisip de circa 10 cm fiecare, peste care se pune un dispoziv avertizor( de exemplu benzi i/sau plci de avertizare, i pamnt rezultat din sptur, din care s-au ndeprtat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor). Se admite acoperirea cablurilor din an cu pmnt prelucrat , selecionat din stratul superficial al taluzului, astfel nct granulaia s nu depeasc 30 mm, fr pietre , bolovani sau alte corpuri strine) i compactat pn se obine o grosime de10-15cm i o suprafa neted i fr fisuri,stratul de deasupra dispozitivului avertizor va fi de asemenea compactat. Utilizarea plcilor avertizoare este recomandat n urmtoarele situaii a) cnd este necesar o protecie meanic suplimentar b) atunci cnd n anuri , cablurile sunt supraetajate (se aplic ntre straturile de cabluri

105

c) deasupra manoanelor Se evit pozarea cablurilor suprapuse n straturi(etajate) att din cauza influenelor termice defavorabile ct i a unei intervenii ulterioare dificile la cablurile inferioare. Se admite adoptarea acestui mod de pozare pe baza de justificare tehnica-economica atunci cand solutia rezulta ca favorabila fata de cea de pozare intr-un singur strat. Intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie tensiune(de aceeasi tensiune)pozate in acelasi sant la distante intre ele de pana la 10 cm. se monteaza distantoare amplasate pe traseu la intervale care sa asigure distantele minim prescrise intre cabluri. 2.In orase si in zone locuite,retelele de cabluri trebuie pozate de regula pe partea necarosabila a strazilor sau ai anumite conditii,in zonele verzi din cartierele de locuinte. Ordinea de asezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu cladiri nspre zona carosabila este: a) de distributie de joas tensiune b) cabluri de distributie de medie tensiune c) cabluri fir-pilot pentru teleconducere; d) cabluri de iluminat public. Dupa pozare,pe planul retelei de cabluri al localitatii sau al incintelor industriale ,se vor trece in mod obligatoriu orice modificare de traseu fata de proiect. Cablurile electrice pozate in pamant,situate in apropierea mansonului trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de 25 cm., cand este necesara micsorarea acestei distante,cablurile cele mai apropiate de mansoane trebuie protejate cu caramizi,placi din beton,etc. Nu se realizeaza,de regula mansoane in subsoluri,poduri de cabluri,tehnologice, depozite i n alte spaii cu pericol de incendiu, cablurile de energie care necesita innadirea se mansoneaza in exteriorul acestor spaii sau se protejeaza pe portiunea de innadire cu elemente cu rezistente mecanice i la foc. 8.7.1 Marcarea cablurilor Cablurile pozate in incaperi,canale,galerii,poduri si puturi de cabluri, se marcheaza cu etichete de identificare la capete,la trecerile dintr-o constructie de cabluri in alta,la incrucisari cu alte cabluri .Cablurile pozate in pamant se marcheaza si pe traseu din 10 in 10 m. Cablurile pozate in jgheaburi se marcheaza numai la capete. Etichetele pentru cabluri se confectioneaza din plumb, material plastic,cupru sau aluminiu si trebuie sa aiba inscris pe ele. -Tensiunea (kw) - marca de identificare a cablului din jurnalul de cabluri - anul de pozare Toate mansoanele de legatura sau de derivatie,precum si terminalele trebuie sa fie prevazute deasemenea,cu etichete de identificare. Traseele subterane de cabluri se marcheaza prin borne de marcare la suprafata sau prin tablete de marcaj pe cladiri,atunci cand in desenele de executie,traseele de cabluri nu pot fi indicate pe plan prin cote fata de constructii fixe.

106

Se recomanda ca numar de mansoane de legatura pe 1 km de linie nou construita pentru cabluri cu teniunea 1-30 KV,sa fie de maximum 4 bucati Un numar mai mare de mansoane (pana la 6 bucati) se admite numai pe baza unei aprobari,de la societatea care exploateaza linia de cablu. Distana dintre bornele de marcaj pe traseele seciunii n afara zonelor locuite este 100 m. Se marcheaza prin borne schimbarile de directie,traversarile de sosele si intersectiile cu alte canalizari subterane. Bornele se fixeaza lateral de cablu la 0,8 m.de axul lui cu plan de inscriptie orientala spre cablu. La traversarea unei cai ferate reperarea cablurilor se face prin tablite indicatoare pe ambele parti ale acesteia. 8.7.2 ncercarea cablurilor Incercarile cablurilor la receptie sau in etape intermediare inainte de montaj se face conform indicaiilor furnizorului de cabluri.(continuitate,rezistenta de izolatie intre faze,fata de masa.) Incercarile dupa montaj si in timpul exploatarii se fac conform prevederilor din Normativul de incercari si masurator la echipamente si instalatii electrice PE H6. 8.8. Tablouri de distributie Prin linii electrice aeriene sau subterane se realizeaza alimentarea cu energie electric a marilor consumatori. Numarul receptoarelor alimentate de la un singur circuit este insa limitat.Din acest motiv o instalatie electric cuprinde mai multe circuite, alimentate de la o singura sursa.Pe de alta parte,intensitatea curentului poate fi uneori prea mare pentru un singur circuit.Apare deci necesitatea ramificarii acestor circuite,dupa cum o cere situatia respectiva.De asemenea pe circuite trebuiesc montate anumite dispozitive(aparate,care sa protejeze receptoarele si cablurile la scurtcircuite si suprasarcin.Aceste dispozitive sunt amplasate in Tablouri de distributie. Tablourile de distributie au urmatoarele functii: a) sa fixeze si sa protejeze aparatele de manevra,de masurat si de protecie necesare distributiei energiei electrice. b) s permit localizarea defectelor produse prin suprasarcini sau scurtcircuite, precum i nlocuirea siguranelor care sau topit c) Sa distribuie energie electric la mai multe circuite pentru ca in cazul arderii unei sigurante sa nu se intrerupa funcionarea tuturor consumatorilor(protectie selectiva). Tablourile de distributie se confectioneaza numai din material necombustibile si nehigroscopice.Ele pot fi: 1) Tablourile neprotejate (deschise care nu sunt protejate contra atingerilor si deteriorarilor mecanice si se monteaza in incaperi uscate, fara praf,fara pericol de incediu sau de explozie). 2) Tablourile protejate,care sunt inchise in cutii protectoare sau in dulapioare metalice si nu se pot monta in incaperi cu pericol de explozie sau de incendiu,decat cele executate special pentru astfel de situatii. Se recomanda ca pe cutii,dulapuri si nise, dupa instalare sa se inscriptioneze tensiunea de functionare. Se interzice amplasarea tablourilor de distributie in poduri si in subsoluri de cabluri cu exceptia cazurilor prevazute in mormativul PE 107.

107

Sa se recomanda sa nu se amplaseze tablourile de distributie care conin aparate de masura in incaperi cu temperatura sub 0 grade C si peste 40 grade C sau in alte conditii decat acelea permise de producatorul aparatelor respective. Tablourile de distributie se prevad cu intrerupatoare generale. Fac exceptie tablourile din locuinte si tablourile pentru instalatii electrice de importanta redusa. Tablourile cu puteri instalate mai mari de 20 kw inclusiv si tablourile santierelor se prevad cu disjunctor general,daca sunt racordate direct la reteaua de joas tensiune a furnizorului energie electric sau daca sunt alimentate prin posturi de transformare proprii. Fac exceptie tablourile generale ale unitatilor de alimentatie publica si tablourile generale ale consumatorilor de forta din cartierele de locuinte a caror putere instalata este de cel mult 5 KW( de exemplu: statii de pompare).Se admite montarea de sigurante fuzibile generale cu conditia ca toate receptoarele de forta ale acestora sa fie prevazute cu protecie la scurtcircuit, la suprasarcin si la cureni de defect. Pentru depozite de material combustibile,cat si pentru cazurile cu risc de incendiu fara personal permanent de exploatare Tablourile generale de distributie trebuie sa aiba posibilitatea deconectarii si din exteriorul cladirii Legaturile electrice intre elementele componente din tablourile de distribuie pentru cureni mai mari de 100A se executa in mod obisnuit din bare.Intre partile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou de distributie precum si intre acestea si elemente si prti metalice legate la pmnt, trebuie prevzut o distan de conturnare de 30mm i o distan de izolare n aer de 15mm. Distanta de izolare in aer intre prile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie sa fie de cel putin: -50 mm pana la elementele de contructie (usi pline,pereti); -100 mm pana la usi si pereti din plasa; -200 mm pana la bariere de protectie. Tablourile de distributie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tabloului fata de pardoseala sa nu depaseasca 2,3m.Aparatele de protectie,de comand ,de separare,cat si circuitele de intrare si iesire din tablourile de distributie se eticheteaza clar si vizibil astfel incat sa fie usor de identificat pentru manevre,reparatii si verificari. Tablourile si stelajele trebuie protejate impotriva coroziunii. 8.8.1 Tablourile de distributie pentru locuinte Tablourile de distributie pentru locuinte servesc la asigurarea protectiei circuitelor electrice din cladirile respective. Dupa modul de instalare avem: 1) Tabloul de bransament -care asigura racordarea cladirii la reteaua de energie si protectia generala. 2) Tabloul de firid-care asigura distribuia i protecia mai multor apartamente. 3) Tabloul de apartament -asigura distribuirea si protejarea circuitelor din apartament Tablourile de distributie de firid se executa din profile metalice si cuprind sigurante fuzibile.Ele se monteaza intr-o firid prevazuta cu o usa metalica ce se poate deschide numai cu o cheie speciala de catre electricienii ntreprinderii de distributie a energiei electrice. 8.8.2. Tablourile de distributie pentru industrie Pentru distribuia energiei electrice la consumatorii de putere mai mare se folosesc constructiv Din punct de vedere constructive, tablourile de distributie se clasifica: -Tablouri capsulate; -Tablouri deschise;

108

-Tablouri debrosabile -Dulapuri. 1)Tablourile capsulate sunt construite dintr-o serie de cutii independente echipate cu aparate sau elemente de distributie si legate intre ele.Curentul lor nominal nu depaseste 1000A. 2)Tablourile deschise sunt alcatuite dintr-un schelet metalic pe care sunt fixate foi din tabla de OL in partea frontal a usi de acces, iar in spate sunt deschise. 3)Dulapurile- spre deosebire de tablourile dechise sunt inchise complet fiind prevazute cu usi in fata.Dulapurile si panourile se asambleaza intre ele alaturat in numarul cerut de schema electric 8.8.3.Executarea instalatiilor electrice Orice instalatie electrica se executa dupa un proiect de executie intocmit de proiectanti de specialitate.Acest proiect e insotit de planuri (desene) de execuie i de schemele instalaiilor electrice, n care sunt reprezentate prin -semne conventionale-toate elementele componente . n planuri se indica traseul coloanelor de alimentare cu energie electric a tablourilor de distributie,schema instalatiei electrice ,precum si diferite detalii de montaj ale instalatiei. In planurile de constructie ale cladirii in care urmeaza sa se execute Instalaia electric pentru forta sau pentru iluminat se indica locurile unde vor fi montate motoarele electrice ,tablourile de distributie ,dozele, prizele , intrerupatoarele,corpurile de iluminat si traseul pe care il vor urma conductoarele care contin circuitele respective. Instalatile electrice de iluminat sunt alimentate de la tablourile de distributie separate de cele care alimenteaza instalatile electrice de forta.Lampile si receptoarele monofazate sunt in general alimentate la 220V, 50Hz(adica intre o faza si nul).De aceea ele se leaga la cate o faza si nul astefel incat sa se realizeze o incercare cat mai echilibrata a celor 3 faze. Succesiunea tuturor operatiilor necesare pentru executarea unei instalatii electrice formeaza procesul tehnologic de executare al instalatiei respective.

Principalele operatii sunt 8.8.3.1 Citirea si verificarea planurilor de executie -cu scopul de a identifica toate elementele componente ale circuitului ,locul de amplasare,traseele de cabluri si a intelege logic circuitele. 8.8.3.2 Marcarea traseului instalatiei elecrice de executat se face cu ajutorul: a)-sforii de trasat; b)-a unei rigle(rulete) de lemn sau otel; c)-a firului cu plumb sau a nivelei. Sfoara e inegrita cu negru de fum sau data cu var se ntinde bine de 2 lucratori iar prin ciupire lasa o dunga care marcheaza traseul. Se inseamna cu creta locul unde urmeaza sa se faca stpungerea in ziduri sau plansee pentru traversarea tuburilor de protectie ,locuri de montare a aparatelor de conectare si a corpurilor de iluminat.Orientarea verticala a sforii se face cu nivela sau cu firul cu plumb Se vor evita strapungerile grinzilor si a stalpilor de beton deoarece se slabeste rezistenta lor. La instalatiile pentru traseele circuitelor electrice pe linie orizontala se executa la distante de 30-50 cm de tavan ,iar traseele verticale ale circuitelor pentru intrerupatoare se aleg la 10-20 cm de tocul usii.

109

8.8.3.3. Saparea santurilor si executarea strapungerilor. anurile se sap mai late cu 10-20mm i mai adnci cu 10mm dect diametrul tuburilor de protecie . n tavan nu se fac anuri. Tubul de protecie se monteaz peste planeu(tavanul de unde intr n ncapere prin gauri executate in tavan). Gaurile pentru dozele montate ingropat se vor face tinand cont de faptul stratul de tencuiala are de obicei grosimea de 1-1,5 cm;iar doza sa se gseasc la 2-3mm sub nivelul . Cnd dozele se monteaz aparent trebuie date gauri in perete pentru dibluri de plastic. 8.8.3.4 Tuburile de protectie pot fi flexibile sau rigide din PVC sau metalice. Tuburile metalice IPE, PEL si tevile se imbina prin filet cu fitinguri. Tuburile si tevile metalice se pot monta direct pe elemente de constructie din materiale combustibile cu exceptia incaperilor din clasele AD3, AD4, ap in ploaie,apa proiectat. Montarea si fixarea tuburilor de protectie se poate face aparent sau ingropat Montarea ingropata se poate face sub tencuiala,in zidarie si in placi sau plansee de beton. Odata cu tuburile de protectie se fixeaza si dozele de ramificatie sau aparatura,avand grija ca tubul sa intre cu doza circa 5 mm. Montarea aparenta se practica in subsoluri termice sau cladiri industriale. Prinderea tuburilor se face cu ajutorul scoabelor si a bratarilor care se fixeaza- direct pe constructie cu dibluri - pe console

n incaperi cu umiditate ridicata la capetele care rman libere ale tuburilor de protectie se monteaza pipe. 8.8.3.5 Montarea conductelor in tuburi. Conductele din cupru se introduc prin tragere cu ajutorul unei remorci de sarma de otel cu diametrul de aproximativ 1,5mm La tuburile montate aparent,conductele se introduc in tuburi inainte de montarea acestora lasand lungimile necesare pentru legaturile din doze. Conductele de aluminiu se introduc in tuburi prin impingere deoarece au o rezisten mecanica relativ scazuta la tractiune si se pot rupe. Din acelasi motiv se evita indoirile repetate si formarea de ochiuri pentru legaturi.

110

Aluminiul se corodeaza usor in mediul umed si de aceea dozele trebuie sa fie relativ etans Nu e permisa montarea in acelasi tub a doua sau mai multe circuite de iluminat sau de prize si nici a unor conducte montate la tensiuni diferite. Legarea conductoarelor de aluminiu se face numai cu ajutorul clemelor mobile cu urub Conductoarele care coboara spre motoarele elctrice ,intrerupatoare,prize etc.se introduc in tuburi de protectie incepand de la inaltime de circa 2,5 m deasupra podelei. Trecerea conductoarelor prin perete ,plansee se face introducndu-le n tuburi de protecie. 8.8.3.6. Instalaii electrice de for n hale industriale. Pentru alimentarea receptoarelor de for , insalaiile electrice de joas tensiune se pot executa subteran, n canale de cabluri, sau aeriene, cu cabluri suspendate , pe poduri de cabluri sau prin bare de alimentare. a) montarea cablurilor n canale din zidrie sau beton special executate. Cablurile se aaz liber pe fundul canalului, fie pe supori metalici fixai pe pereii canalului. Laimea i adncimea canalului trebuie s fie minimum 300mm. Canalele se acoper cu plci de beton sau tabl striat . Cnd numrul de cabluri pe un traseu este mare , acestea se monteaz n tunele pentru cabluri , fixndu-se console metalice. b) montarea cablurilor electrice pe tendoane. Elementele de ntindere i de susinere a cablurilor se vor monta pe elementele de construcie care au fost prevzute pentru preluarea efortului de susinere a cablurilor electrice. Cablul de OL pentru susinere se fixeaz pe un capt , iar dup ntindere se rigidizeaz din cellalt capt. Cablul electric derulat de pe un tambur este dirijat cu ajotorul unei role de-a lungul unei traseului de montaj. Cablul este tras cu ajutorul unui troliu. Cablul este susinut cu ajutorul unor inele sau bride de suspendare care se vor aeza la distane egale cu ajotorul unei chingi. c) montarea podurilor de cabluri. Podurile de cabluri sunt sisteme de susinere a cablurilor, formate din elemente metalice, longitudinale denumite lonjeroane i elemente de susinere a cablurilor transversale, pe traseu. Traversele pentru susinerea cablurilor se monteaz cte 3 buci pe metru liniar de pod. Punctele de prindere ale podurilor de cabluri se pot aplica pe ferme, pe perei, pe grinzi. Pentru distane mai mari de 5-6 metri se folosesc tirani pentru prinderea mijlocului profilului. Cablurile de comand i control se monteaz pe paturi diferite de cele de cablurile de energie. ntre etajele podului de cabluri se monteaz plci de separaie n urmtoarele situaii: - ntre rastele de cabluri de energie cu tensiuni diferite - ntre rastele de cabluri de energie i cele de comand i control - ntre rastele de cabluri cu destinaii diferite - ntre rastele de cabluri avnd nveliuri exterioare diferite Cablul este derulat i ntins n lungul traseului. Apoi se ridic pe patul de cabluri. Dup aezarea tuturor cablurilor pe pat, urmeaz fixarea acestora.

111

8.8.3.7. Jurnal de cabluri cuprinde caracteristicile cablurilor, tipul, lungime simbol, de unde pleac i unde ajunge. Nr.crt. Marca 1 DC1-B Pleac de la Tablou de for T Sosete la Cutia de borne B Motor electric Tip i dimensiune 3AFY10+FY4/ IPE29 Lumgime Nr m ocupat 10 4 fin liber Observaii Montat Pe Ferme

Dulap 3FY10+FY4/ 20 4 cu IPE29 aparate IPE- teav de otel etans 8.8.3.8. Instalaii de legare la pmnt de protecie se realizeaz n scopul dirijrii n pmnt, n condiii de siguran a curenilor de defect datorit deteriorrii izolaiei ,sau curenilor provenii din descrcrile electrice. Instalaiile de legare la pmnt se compun din: - priza de pmnt - piesele de separaie - conductoarele de legtur 8.8.3.8.1. Prizele de pmnt naturale- sunt constituite din elementele conductoare ale unor construcii care se folosesc n alte scopuri dar care ndeplinesc i condiia de a fi folosite ca electrozi, avnd un contact bun i pe o suprafa mare cu pmntul. Pot fi folosite ca prize de pmnt naturale: a) elementele metalice ale construciilor n contact cu pmntul direct sau prin fundaii de beton ca: stlpi i ale elemente metalice mbinate prin sudur sau uruburi, armturi metalice ale construciilor din beton armat aflate n contact cu pmntul b) conductele metalice ngropate n pmnt pentru ap sau alte fluide necombustibile , cu condiia ca elementele izolate s fie suntate cu legturi conductoare din cupru avnd seciunea de cel puin 6mm2 sau OL de cel puin 100mm2. Este interzis folosirea drept priz de pmnt a conductelor tehnologice care trensport materiale combustibile. n cazul n care valoarea prizei de pmnt naturale nu corespunde cu valoarea impus de aceasta se completeaz cu o priz de pmnt artificial. 8.8.8.3.2. Prize de pmnt artificiale. Sunt alctuite din elemente metalice ngropate n pmnt numai pentru a realiza legtura cu pmntul. Sunt formate din electrozi metalici (din eav sau profil de OL zincat), montate n pmnt n poziie vertical sau orizontal, i conductoare metalice de OL care unesc aceti electrozi. Pot fi prize orizontale i prize verticale , dac electrozii se monteaz n poziie vertical la adncime de 1-5m. La realizarea prizelor de pmnt este bine de tiut c: - este interzis folosirea electrozilor din aluminiu care au acoperiri electroizolante - electrozii s nu fie acoperii de vopsea , godron etc.

DC114

112

- electrozii se vor monta n stratul de pmt cel mai bun conductor, fr pietre, bolovani, btndu-se cu grij pmntul dup ngroparea electrodului . - distana dintre electrozi trebuie s fie mai mare de 5 metri pentru electrozii orizontali i mai mare dect dublul lungimii pentru electrozii verticali - n solurile agresive sau cu rezisten mare se recomand mbrcarea electrozilor ntr-un strat de bentonit n jurul cldirilor, electrozii se vor ngropa la cel puin 2 metri de perete. Distana de la partea superioar a electrozilor pn la suprafaa solului va fi de minimum 0,5m. Conductoarele de legtur ntre electrozi se monteaz fie ngropat, conductoarele sunt considerate ca electrozi orizontali , fie aparent .. Legturile ntre elementele instalaiei se face prealabil prin sudur , dac se face prin uruburi , acestea se asigur contra deurubrii , i se cositoresc suprafeele de contact. Electrozii verticali se execut de regul din ev de OL-Zn 2 sau 2 1/2 cu lungimea de 3 metri. Electrozii orizontali de legtur ntre cei verticali se execut de obicei din banda de Otel-Zn 40*4mm Elementele componente ale prizei de pmnt trebuie s se gseasc la anumite distane minime fa de elementele metalice pozate n pmnt (electrice, de ap, de gaz, de comunicaii,) (date n tabele), atunci cnd acestea nu se afl conectate la legtura echipotenial principal a construciei. Rezistena de dispersie a prizei de pmnt i rezistena conductoarelor de protecie pn la receptor trebuie s fie de maxim 4.. Reeaua general de protecie se execut ramificat, se leag la toate capetele de linie i la punctele de ramificaie , la cte o priz de pmnt, fix de 10. Rezistena ansamblului trebuie s fie de maxim 4. Lungimea conductorului de protecie ntre 2 prize de pmnt fixe de la oricare dintre receptoarele electrice pn la cea mai apropiat priz, se admite s fie de cel mult 200m n cazul conductorilor de Cu i de cel mult 150m n cazul celor de OL. Dac aceste lungimi sunt mai mari, se se intercaleaz prize de pmnt suplimentare astfel nct distanele specificate mai sus sa fie respectate. Conductoarele principale vor trece prin toate ncperile cu echipamente de protecie, pe ct posibil un circuit nchis i se vor lega la priz prin conductoare protejate mecanic pe poriunea aparent, pn la nlimea de 1,5m deasupra solului. La realizarea prizelor de pmnt se parcurg etapele: Electrozii folositi la prize se pregtesc n ateliere. Ei se ascut la un capat iar la celalalt dupa caz se va fixa o bucat de platbanda. Se traseaz conturul pe care se va realiza priza de pmnt. Se sap anul n care se va plasa priza de pmnt . Acesta din motive de nghe va trebui s aib o adncime de minimum0,5m. Se bat electrozii n pmnt. Apoi se conecteaz electrozii intre ei cu platbanda prin sudur. Apoi se realizeaz legtura cu conductorul de legtur al echipamentelor ce se leag la pmnt. Se astup anul cu pmnt acordnd atenie tasarii pmntului pentru o bun rezistivitate a solului i pentru evitarea ct i pentru evitarea aerrii solului. Se msoar priza de pmnt cu aparatul. Dac valoarea obinut e mai mare dect valoarea normal, priza se va completa cu electrozi pn la obinerea valorii normale. 8.8.3.9. Msurarea rezistenei electrice a prizelor de pmnt.

113

Pentru msurarea rezistenei electrice a prizelor de pmnt, acestea se separ de restul instalaiei de legare la pmnt. In acest scop se deconecteaz legturile prizei de pmnt, prin desfacerea pieselor de separaie . nainte de separarea prizei de pmnt se verific dac elementele legate la priz sunt scoase de sub tensiune. Msurarea rezistenei electrice a prizelor de pmnt se face cu aparate care au ca principiu metoda nfurrii cu voltmetru i ampermetru i const n msurarea tensiunii Up a prizei de verificare a curentului Ip care trece prin ea. Cunoscnd tensiunea i curentul se determin rezistena prizei Rp=Up/Ip. Constructiv aparatul e dotat cu 4 borne P1,P2,P3,P4, si 2 electrozi ce se leag la aparat cu conductoare izolate. Aceti electrozi se ngroap n pmnt formnd unul o priz de pmnt auxiliar (de curent) PA iar cellalt o priz de potenial S .Electrozii i priza de msurat pot forma un triunghi sau se pot afla n linie dreapt. ntre ei trebuie s existe anumite normative. Sursa de curent a aparatului o asigur un inductor cu acionare manual (manivel) sau inductor electronic.

P1

P2

S PpA

PA

n exploatare se verific periodic i ocazional legturile , gradul de corodare al electrozilor (se nlocuiesc cnd grosimea s-a redus cu 1/3, rezistena de dispersie , etc.

8.9.1. Instalaii electrice de prize i iluminat normal - circuitul de iluminat normal trebuie s fie distincte fa de circuitul de prize - se admit doze comune de circuit de ilununat normal, de prize, de comand i de semnalizare dac circuitele funcioneaz la aceeai tensiune - circuitele i dozele de iluminat normal trebuie s fie distincte de cele ale iluminatului de siguran. - stabilirea numrului de circuite de iluminat normal se face respectnd condiia de a nu depi o putere total instalat de 3 kw pe un circuit monofazat i de 8kw pe un circuit trifazat

114

- fac excepie de circuite de lumin din locuine unde puterea total instalat pe un circuit de lumin este de 1,5kw, n cazul n care puterea instalat pe aparat este de pn la 9kw. - fac excepie i circuitele de lumin din spaiile comune ale cldirilor de locuit unde puterea total instalat este de 1kw. - n cldirile de locuit trebuie s se prevad cel puin cte un loc de lamp n fiecare ncpere de locuit , i dependine - stabilirea numrului de prize monofazate n cldirile de locuit i social culturale se face considernd o putere instalat pe circuit de 2kw. n locuine pentru receptoare cu puteri de minimum 2,5kw(ex: maini de splat, aer condiionat etc. ) trebuie prevzute cte un circuit de priz separat - seciunea conductoarelor se dimensioneaz corespunztor puterii. Receptorului respectiv dar nu vor fi mai mici dect cele prevzute n tabelul de mai jos.

Nr. crt.

Destinaia conductoarelor

Sectiuni minime Cu

Pentru un singur corp de iluminat, conductor 1 de faz 2 Pentru o singur priz, conductor de faz 1,5 2,5 3 Pentru circuite de lumin, conductor de faz 1,5 2,5 4 Pentru circuite de priz, conductor de faz 2,5 4 5 Pentru circuitul unui receptor electrocasnic 22,5 4 4,5kw conductor faz 6 Pentru circuit monofazat conductorul neutru N va avea aceeai seciune cu conductorul de faz 7 Pentru circuite de for, conductor de faz 1,5 2,5 Alimentarea tansformatorului de sonerie sau sonerie 220V se face dintr-un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distribuie.

ale conductorilor (mm2) Al 2,5

8.9.2. Aparate de comutaie pentru instalaii electrice de lumin, prize i sonerie. ntreruptoarele, comutatoarele i butoanele de lumin trebuie montate numai pe conductoarele de faz . Ele se monteaz la nltimea de 0,5-1,5m msurat de la axul aparatului pn la nivelul pardoselii finite. ntreruptoarele i comutatoarele din circuitul electric pentru alimentarea lmpilor flourescente se aleg pentru un curent nominal de minimum 10A. Se admit ntreruptoare cu un

115

curent nominal de 6 A n cazul n care circuitul alimenteaz un corp de iluminat cu o singur lamp flourescent. Butonul de sonerie din locuine se monteaz direct pe conductorul de faz din circuitul de sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie, iar butonul de sonerie va fi de tip corespunztor curentului de 220V . n cldirile de locuit, se prevd n fiecare ncpere de locuit cel puin 2 prize. n dependine(buctrie, vastibul, culoar, box etc. )se prevd prize dup necesiti Prizele trebuie s fie montate pe perei la urmtoarele nlimi msurate de la axul aparatului pn la nivelul pardoselii finite - peste 2m la coli, n clase; - peste 1,5m n camere de copii n cree, grdinie, cmine, spitale de copii i alte cldiri similare. - peste 1m n alte ncperi dect grupuri sanitare, duuri, bi, spltorii i buctrii, indiferent de natura pardoselii n cazul instalrii prizelor n pardoseli sau pe pardoseli se folosesc prize n executare special, omologare n acest scop minimum IP545 Prizele dintr-o instalaie electric utilizate pentru diferite tensiuni, intensitti de curent sau scopuri, trebuie s fie distincte ca form sau s aib culori diferite, sau s fie marcate distinct n mod vizibil. Se admite instalarea prizelor n depozite de materiale combustibile cu condiia ca acestea s fie prevzute cu dispozitiv de protecie difereniat i de limitarea puterii, amplasate la minimum 1 m de materialele combustibile. Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protecie n ncperi cu pardoseal conductoare electrice (mozaic, ciment, gresie ) i n ncperi unde se utilizeaz aparatur de calcul. Este admis racordarea prin prize la circuitul de alimentare al receptoarelor electrice cu putere nominal pn la 2kw. Receptorele cu puteri de peste 2kw se pot racorda prin prize sau racorduri fixe; iar pentru conectarea i deconectarea acestora, receptoarele se prevd cu dispozitive de acionare pe circuirul fix de alimentare, dac receptorul nu este echipat cu ntreruptor de ctre productor. Conductoarele de faz se leag la dulia lmpii la borna de interior, iar conductorul neutru la borna conectat la borna filetat a duliei. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (crlige de tavan,holduruburi, dibluri) se aleg astfel nct s poat suporta o greutate egal cu de 5 ori greutatea corpurilor de iluninat, respectiv dar numai puin de 10kg. Deasupra lavoarelor (din bi) se admite montarea corpurilor de iluminat cu carcas electroizolant IP21 la minimum 1,8m nlime. Scheme de conectare a ntreruptoarelor i comutatoarelor n circuitul de iluminat.

116

117

8.10.1 Echipamente electrice de protecie

118

Defectele ce apar n instalaiile electrice sunt foarte complexe, att ca desfurare ct i din punct de vedere al efectelor pe care le pot produce n instalaiile electrice.Marea majoritate a defectelor constau n deteriorarea izolaiei ceea ce conduce la apariia unor scurtcircuite. Curentul de scurtcircuit avnd o valoare mare supune echipamentul electric i consumatorii la efecte termice i electrodinamice importante i n acelai timp provoac o cretere a cderilor de tensiune pe toate impedanele pe care le parcurge, provocnd astfel o scdere general a tensiunii n reea, Echipamentele electrice de protecie au rolul de a limita efectele regimurilor de avarie pentru a proteja att echipamentul electric ct i consumatorii i generatoarele electrice. Cele mai importante echipamente de protecie sunt: siguranele fuzibile, releele dc protecie, declanatoarele i descrctoarele. Aparatele de protecie trebuie s sesizeze apariia unui regim anormal de funcionare i s izoleze zona defect prin intermediul aparatelor de comutaie. Pentru a fi eficient o protecie trebuie s fie sensibil, rapid, selectiv i ct mai sigur n funcionare. 8.10.2. Sigurane fuzibile
Sigurana fuzibil este un aparat de conexiune i protecie a crui funcie este de a ntrerupe circuitul n care este conectat i de a ntrerupe curentul, atunci cnd acesta depete un anumit timp o valoare dat, prin topirea unuia sau mai multor elemente fuzibile (destinate i proiectate n acest scop).

Sigurana fuzibil este unul dintre cele mai vechi aparate de protecie, care au aprut nc din primele momente ale dezvoltrii electrotehnicii. Aciunea unei sigurane se bazeaz pe topirea fuzibilului ei n caz de suprasarcini i de scurtcircuite. Fuzibilul siguranei constituie punctul slab al circuitului. El trebuie s se topeasc naintea conductoarelor, a nfurrilor mainilor sau a transformatoarelor. Pentru protecia circuitelor la cureni de scurtcircuit mari se execut sigurane fuzibile cu mare putere de rupere MPR, alctuite din patron {dou cuite de contact). fuzibil (cu aciune rapid i ultrarapid) i suport cu furci de contact.

119

F igura 10.2. Sigurane fuzibile cu mare putere de rupere MPR. Introducerea i scoaterea patronului din furci se realizeaz prin intermediul unui mner izolant detaabil. Aceast operaie manual se face cand prin barele circuitului nu exist curent. Astfel se realizeaz sigurane fuzibile cu mare putere de rupere tip MPR. pentru curent alternativ de 100. 125, 160. 200, 250. 315. 400. 500. 630 A i pentru curent continuu de 250,400 A.. Principalele caracteristici tehnice - tensiunea nominal - curentul nominal - capacitatea de rupere n funcie de timpul de topire al fuzibilului avem: - sigurane lente- cnd n circuit apar supracurenti temporari( ex: pornirea motoarelor electrice) - sigurane rapide - sigurane ultrarapide- pentru protejarea elementeelor semiconductoare Curentul nominal al siguranei fuzibile In sig este acea valoare a intensitii curentului electric la care fuzibilul poate funciona timp ndelungat. Alegerea siguranei se face n funcie de categoria consumatorului, pentru sarcini rezistive (iluminat)se alege . In sig Ir pentru electromotoare se ine cont de curentul de pornire al electromotorului In sig=Ip /2,5 pentru electromotoarele obinuite In sig=Ip/(1,6-2) pentru electromotoarele cu porniri grele (5-10sec) .

120

Siguranele fuzibile se caracterizeaz printr-o construcie foarte simpl i robust, care au ncorporat ca element de protecie un fir rotund sau o band conductoare, montate n serie cu obiectul de protejat. n cazul curenilor de scurtcircuit i la suprasarcini mari, metalul din care este confecionat fuzibilul, avnd cea mai redus stabilitate termic din ntreg circuitul, se topete i ntrerupe circuitul, realiznd protecia acestuia. Siguranele fuzibile se folosesc att n instalaiile electrice de joas tensiune, ct i n cele de medie i nalt tensiune i dei din punct de vedere constructiv ele difer mult n funcie de domeniul de utilizare, funcia de protecie este aceeai 8.10.2.1. Principiul de funcionare al siguranelor fuzibile Sigurana fuzibil are dou regimuri de funcionare: cnd curentul care o strbate este mai mic dect curentul minim de topire (I<Imin top )i regimul tranzitoriu condiionat de curenii de scurtcircuit sau de suprasarcin, cureni ce depesc curentul minim de topire (I > Imin topire).

Figura 8.10.2.1. Principiul de funcionare al siguranei fuzibile. Elementul fuzibil este nglobat ntr-o mas de nisip de cuar i se topete la depirea Imin topire ,aprnd arcul electric a crui stingere e determinat de prelucrarea cldurii de ctre granulele de nisip.

121

n instalaiile electroenergetice se utilizeaz o larg gam de sigurane fuzibile cu capaciti de rupere medie si mare. Astfel, industria romneasc produce pentru medie putere sigurane cu filet tip Ls. la care legturile se fac n spatele panoului (la curenii nominali: 25, 63, 100 A), L|. i Lr la care legturile se execut n faa panoului pe care se monteaz soclul (25, 63. 100 A), cu i fr capac de proiecie. Elementele principale ale siguranelor fuzibile tip cu filet sunt soclul, patronul (care are ncorporat elementul fuzibil i firul de semnalizare) i capacul (filetat pentru soclu). Pentru curenii de scurtcircuit de valoare mai redus se execut sigurane tubulare de 30 si 63 A.
A

In figura 8.10.2.2. sunt prezentate cteva variante constructive de sigurane fuzibile cu filet n construcie normal sau mignon (miniaturizat)

Fig 8.10.2.2. Sigurane fuzibile de joas tensiune Siguranele fuzibile sunt aparate cu ntrerupere automat, care protejeaz circuitele de iluminat i de for mpotriva efectelor termice i dinamice produse de curenii de suprasarcin i scurtcircuit. Siguranele fuzibile se caracterizeaz printr-o construcie toarte simpl i robust, care au incorporat ca element de protecie un fir rotund sau o band conductoare, montate n serie cu obiectul de protejat. n cazul curenilor de scurtcircuit i la

122

suprasarcini mari. metalul din care este confecionat fuzibilul. avnd cea mai redus stabilitate termic din ntreg circuitul, se topete i ntrerupe circuitul, realiznd protecia. Din punct de vedere constructiv, siguranele de joas tensiune se clasific n: - sigurane fuzibile de mare putere de rupere, utilizate n instalaii industriale, cu tensiuni nominale de pn la 1000 V i cureni nominali ntre 100 i 1000 A; (4) sigurane fuzibile cu filet utilizate n instalaii industriale i casnice la tensiuni pn la 1000 V i cureni nominali ntre 6 i 100 A i (5) sigurane fuzibile miniatur utilizate la redresoare, aparate de radio i televiziune, instalaii electronice, la tensiuni pn la 500 V i cureni nominali ntre 0,1 i 6 A. Reprezentarea tabelar a principalelor tipuri de sigurane fuzibile de joas tensiune i a parametrilor lor este dat n tabelul 3.1.

Se numesc sigurane fuzibile de uz industrial siguranele la care elementul nlocuitor nu este accesibil i nu poate fi nlocuit dect de persoane autorizate 8.10.3 Aparate pentru comand manual. Ele servesc la numai stabilirea i ntreruperea voit a unor circuite neavnd rol de protecie. Din aceast categorie amintim: 1) ntreruptoare cu prghie- sunt aparate de construcie foarte simpl , bazat pe rotirea unor cuite de contact cu ajutorul unui mner izolant. Se fabric la tensiuni de 500V i cureni ntr 25-100A cu acionare direct n construcie protejat n bechelit, iar pentru cureni ntr 200-1000A cu acionare indirect, n construcie deschis. 2) Separatoarele sunt aparate de conectare destinate conectrii i deconectrii circuitelor electrice sub tensiune dar fr sarcin, separarea fiind vizibila ,i cu

123

suficient izolaie, pentru c pe circuitul deconectat, personalul de ntreinere s poat executa lucrri n deplin siguran. Separatoarele au o capacitate de rupere foarte redus (nu au camere de stingere ), se utilizeaz la tensiuni cuprinse ntr 1 i 750kw i cureni ntre 200-6000A. Ele pot fi cu cuit rotativ sau tip pantograf. De asemene se construiesc iseparatoare de joas tensiune pentru cureni de 200-4000A, avnd o construcie asemntoare cu ntreruptoarele cu prghie. 3) Comutatoare cu came- sunt aparate de joas tensiune i cureni de 16, 40, 63, 100A. Din punct de vedere constructiv sunt alctuite dintr-un nr variabil de ci de cureni suprapuse. Deschiderea i nchiderea contactelor se realizeaz prin acionarea unui ax central comun care antreneaz un numr de came. Ele se construiesc cu 2 sau mai multe etaje i scheme electirce diferite. De asemenea au 2 sau mai multe poziii. Ele au o durat de via mare, cu posibilitatea de a realizare a unor scheme complexe , gabarite reduse i siguran mare de funcionare . Pentru alegere trebuie ca Irc Icircuit ;Urc Ucircuit. Sunt utilizate ca pornitoare sau ca inversoare de sens la electromotoare . Pentru a inversa sensul la un motor electric asincron se inverseaz 2 faze ntre ele.

4) Prize, fie, cuple l conectoare.Prizele i fiele se utilizeaz pentru conectarea la reelele de joas tensiune a anumitor consumatori mobili. Prizele i fiele bipolare au contact de protecie, atunci cnd sunt destinate racordm unor aparate care necesit legarea la instalaia de protecie n scopul evitrii pericolului de electrocutare. Aparatele care sunt prevzute cu contact de protecie au o born n plus, care se leag la conductorul de nul de protecie al instalaiei sau direct la instalaia de legare la pmnt. Piciorul de contact destinat racordrii utilajului la conductorul de protecie este mai lung sau astfel dispus nct la introducerea fiei n priza, contactul de protecie s se stabileasc naintea contactelor de lucru. Construcia prizelor i fielor corespunztoare este asimetric, astfel nct introducerea fiei s se poat face ntr-o singura poziie.

5)

Figura 1.15. Prize bipolare montate aparent pe tencuial.

Acest tip de priz se utilizeaz n instalaiile electrice interioare n execuie aparent. Capacul aparatului este prevzut cu locauri ce se pot decupa pentru introducerea conductoarelor, a tuburilor I.P. sau a altor tuburi similare (IPY, PEL. etc.).

124

Figura 1.16. Prize bipolare sub tencuial. Cuplele sunt prize mobile care au o construcie asemntoare cu cea a prizelor fixe. fr a avea ns elementele de fixare ci o carcas nchis. Dintre numeroasele variante constructive de prize, fie i cuple n figurile urmtoarele sunt prezentate cele mai des utilizate.

125

Se utilizeaz pentru racordarea receptoarelor mobile la prize cu contact de protecie; se poate conecta de asemenea i la prizele normale de 10 A (fr contact de protecie).

5) Prizele, fiele i cuplele industriale nu sunt prevzute cu dispozitive de stingere a arcului electric i de aceea la cureni nominali de intensitate mare trebuie evitat cu orice pre deschiderea sub sarcin. Din aceast cauz prizele fiele i cuplele sunt prevzute cu dispozitive de blocare mecanic menite s evite deschiderea accidental sub sarcin sau s avertizeze utilizatorul asupra pericolului la care se expune la deschiderea sub sarcin.

126

Pe lng construciile normale, exist i construcii protejate n carcase de bachelit i carcase metalice. Prizele bipolare protejate n carcas din bachelit, destinate ncperilor cu umiditate sporit sau instalaiilor electrice exterioare realizate aparent i protejate mpotriva ptrunderii corpurilor strine. Intrarea conductelor electrice n manta de cauciuc sau de plumb sau n tuburi etane se face prin presetupe. Partea frontal a prizei este protejat cu un capac rabatabil acionat de un resort. Prizele bipolare protejate n carcas metalic se utilizeaz n instalaiile industriale interioare i exterioare realizate aparent. Carcasa metalic se leag la pmnt. Conductele se protejeaz n tuburi IPE. Partea frontal a prizei este protejat cu un capac rabatabil acionat de un resort. Conectoarele se folosesc la realizarea legturilor electrice ntre aparatele electrice din panourile de distribuie. Exist variante constructive n funcie de seciunea conductoarelor.

Figura 1.21 Conector de legtur pentru conductoare de 2,5 sau 4 mm.

127

6) Butoane, chei de comand i lmpi Butoanele de comand sunt aparate neautomate cu o singur poziie de repaus, care se utilizeaz n circuitele de comand ale acionrilor electrice. Ele sunt prevzute cu unul sau mai multe grupuri de contacte normal nchise (de oprire) i normal deschise (de pornire). Butoanele de comand se folosesc n instalaiile de comand i atomatizare fiind destinate comenzii de la distan n special a contactoarelor i releelor intermediare. Ele pot avea dou butoane care nchid sau deschid contactele normal deschise NI. respectiv normal nchise ND sau un singur buton. Butoanele care au att contacte NI ct i ND, pot fii astfel folosite ca butoane de pornire sau/i ca butoane de oprire. Butoanele de comanda pot i cu revenire sau cu reinere. Butoanele cu reinere rmn n poziia comandat i dup ncetarea comenzii. Exist o varietate foarte mare de butoane. Dintre acestea cele mai utilizate sunt - buton de comand cu reinere - buton cu pip - buton ciuperc - buton ciuperc cu reinere - buton cu lamp etc.

128

Butoanele de comand pot avea contactele neprotejate (vizibile) sau nchise ntr-un corp de forma paralelipipedic. Ultima variant este cea mai des ntlnit. Se construiesc butoane pentru cureni de pn la 6 A i tensiuni pn la 500 V c.a. Butoanele pot avea una din urmtoarele culori: rou, galben, verde, negru i alb (sau albastru deschis). Acelai standard prevede i funciile corespunztoare fiecrei culori (de exemplu: rou-oprire sau oprire rapid, verde-pornire etc.). Starea normal a unui contact este starea n care se afl acel contact n absena forei de acionare. Butoanele de comand se execut n dou variante constructive: pentru montaj aparent i pentru montaj ngropat.

Din punct de vedere al acionrii se disting urmtoarele construcii: butoane de comand la care acionarea se face prin apsarea unui buton ngropat; butoane tip ciuperc (cu sau far reinere) la care acionarea se face cu ajutorul unui buton aparent; butoane cu reinere la care acionarea se face prin apsarea unei chei, iar reinerea prin rotirea cheii cu 90; butoane cu pip la care acionarea se face prin apsarea unei manete (de forma unui pipe), iar reiuerea prin rotirea pipei cu 90. Exist numeroase alte tipuri de butoane de comand unele prevzute cu o lamp de 24 V care lumineaz prin corpul transparent al butonului. Exist situaii n care funcionarea unei maini-unelte sau a unui agregat ntr-un anumit regim este este periculoas sau nu este permis s fie modificat. n aceste cazuri sunt folosite cheile de comand.

129

n figura 1.12. este prezentat o astfel de cheie eu trei poziii i diagrama de nchidere a contactelor. Cheia poate fi folosit pn la 2 A (la 400 V c.a.). Cheia de comand are opt perechi de contacte (exist variante constructive i cu patru perechi) montate n socluri de bachelit. i un mecanism de acionare a contactelor mobile. Introducnd cheia (tip yalle) n broasca mecanismului i rotind-o spre stnga sau spre dreapta cu 60" se nchide o pereche sau alta de contacte.Contactele rmn blocate n poziia acionat i dup scoaterea cheii. Revenirea la poziia iniial se poate face numai prin introducerea cheii n broasc i rotirea ei. 7) Lmpile de semnalizare se monteaz pe panouri i pupitre de comand i se utilizeaz pentru semnalizarea luminoas a poziiei de funcionare a aparatelor de comand, pentru a indica regimurile normale sau anormale (de avarie) din instalaia supravegheat. Lmpile pot fi alimentate la tensiunea reelei (110 - 230 V) sau la tensiune redus (24 V. fiind prevzute ce rezistene sau transformatoare de adaptare a tensiunii).

Figura 1.13. Lmpi de semnalizare

130

Figura 1.14. Lmpi de semnalizare 8.10.3. Aparate cu comand automat 1. Aparate electrice. Contactorul Contactorul este un aparat, comandat de un electromagnet. ce poate stabili, suporta si nchide cureni in condiii normale sau de suprasarcina, folosit in automatizari pentru comanda de la distanta. lntr-o instalatie electrica, rolul sau este de a ntrerupe sau de a stabili alimentarea cu energie. Este important de retinut ca un contactor nu are rolul de protectie contra curenilor de scurt circuit! Pentru a putea i folosit in acest scop, este necesar sa-l instalam in serie cu sigurane fuzibile, relee sau alte aparate de protectie Schema de principiu. Simbol

Principalele caracteristici tenisunea si intensitatea nominale; curentul termic - valoare curentului care serveste nclzirii circuitului principal. Contactorul trebuie sa suporte curentul termic in regim permanent, contactele principale fiind inchise, fara ca incalzirea diferitelor componenete sa depaseasca limitele fixate. tensiunea maxima de izolare intre polii de putere; tensiunea de comanda a bobinei; 24, 220,380V; 50Hz 24, 220V c.c. regimul de lucru: - AC1, AC2, AC3, AC4- DC1, DC2, DC3, DC4, ; durata de acionare: frecventa de acionare: numrul de poli de putere (tripolar sau tetrapolar); numrul contactelor de comanda si/sau tipul acestora (normal deschise, normal inchise);

131

capacitatea de inchidere - valoarea eficace a curentului maxim pe care contactorul il poate stabili fara sudura contactelor: puterea de rupere - valoarea eficace a curentului maxim pe care contactorul il poate intrerupe, fara uzarea excesiva a contactelor si fara emisii importante de scntei. Puterea de rupere depinde invers proporional de tensiunea reelei.

Este tiut ca separarea a doua contacte sub tensiune (cazul contactelor principale ale contactorului ) duce. in general, la apariia unui arc electric. Arcul astfel generat trebuie stins rapid intrucat: curentul electric continua sa circule atata timp cat arcul electric nu este stins, ceea ce poate duce la euarea incercarii de a intrerupe alimentarea cu energie electrica a instalatiei; arcul electric este insoit de o degajare de cldur care provoaca uzura, sau chiar distrugerea aparatului; datorita mobilitatii arcului, se poate stabili accidental o legtur intre o faza si pamant sau intre doua faze. ceea ce poate duce la electrocutarea personalului de exploatare; Avnd in vedere cele de mai sus. devine clar ca este foarte importanta capacitate de stingere a arcului electric, care este data de puterea de rupere.

In privina cailor de stingere a arcului electric, avem: alungirea arcului electric; utilizarea unor materiale anti-arc (cupru, zinc, bronz): ghidarea arcului spre alte contacte dect cele utilizate pentru funcionarea in instalatie; suflajul magnetic;

Contacte auxiliare In vederea realizarii diferitelor funcii de automatizare, contactoarele sunt asociate de obicei cu contacte auxiliare, care pot fi fixe / instantanee (normal inchise sau normal deschise) Categoria de utilizare a contactoarelor Este o componenta importanta in procesul de alegere a contactorului potrivit, aceasta depinznd de tipul sarcinii comandate si de serviciul dorit. Categoria Descriere Exemple curent alternativ ACI orice receptor cu cos 0.95 la incalzire, iluminat, distributie AC2 comutaie n regim sever a motoarelor asincrone cu inele la ntrerupere in timpul pornirii, inversarea rapida a sensului, franare in contracurent AC3 Orice motor cu colivie: pompe, compresoare, malaxoare. climatizare, benzi transportoare, ascensoare. AC4 comutatia in regim sever a motoarelor asincrone cu colivie la intrerupere in timpul pornirii, inversarea rapida a sensului, franare in contracurent curent continuu

132

DCI. orice receptor astfel incat =L/R lms la sarcini rezistive sau uor inductive DC2 comutatia in regim sever a motoarelor shunt cu =L/R 2ms la pornire, inversare rapida a sensului, franare contra curent DC3 comutatie in regim sever a motoarelor cu excitatie serie =L/R 7.5 ms pornire, inversare rapida a sensului, franare contra curent. 2.1. Releul Releul este un simplu intrerupator electromecanic,constituit dintr-un electromagnet si un set de contacte. In principiu, este vorba despre folosirea puterii mici necesare electromagnetului pentru a aciona o armatura ce poate comanda o putere mult mai mare. Clasificare - intermediare - termice - electromagnetice - de timp(cu temporizare) 2.2. Releu termic Funcie Asigura protectia unui circuit contra unor suprasarcini de mica putere si de durata. Permite protectia eficienta contra defectelor cu origine mecanica, cderilor de tensiune, dezechilibrrii fazelor, lipsei unei faze. Se utilizeaza in asociere cu contactoare sau cu sigurane fuzibile. Releul termic masoara curentul pe toate circuitele de putere supravegheate si compara valoarea acestuia cu valoarea la care a fost reglat. Daca valoarea curentului masurat este mai mare dect cea a curentului reglat, atunci releul comanda contactele de comand pentru ntreruperea alimentrii. In plus, releul termic actioneaza si daca exista o diferena de curent intre circuitele de putere (de exemplu, din cauza lipsei unei faze). Simbol general

Principiul de funcionare Releele se bazeaza pe proprietatea bimetalelor de a se deforma cand temperatura acestora se modifica. Cand temperatura creste, bimetalul se curbeaza si deschde contactul. ntrerupnd circuitul de alimentare. Observaie: Releul termic intrerupe circuitul de comanda prin intermediul contactului auxiliar. Practic, bimetalul detecteaza creterea temperaturii si da comanda de deschidere contactului auxiliar. Acesta la rndul sau, plasat in circuitul de comanda, va intrerupe alimentarea bobinei contactorului care va deschide contactele de putere, intrerupanad astfel alimentarea receptorului.

133

Caracteristici tehnice principale intensitatea maxima suportata de contactele de putere (curentul de reglaj); tensiunea maxima de izolaie intre contactele de putere: numrul de contacte si tipul acestora (deschidere, includere) tip reanclansare - manuala sau automata: - cu sau fara compensare termica (compensarea poate fi obtinuta prin intermediul unei benzi metalice ce permite declanarea la curentul impus independent de temperatura mediului ambiant). 2.3 Releul eletromagnetic Acest tip de releu este folosit in special pentru protecia impotriva curenilor de scurtcircuit (cureni de valori mari), dar si pentru protectia Ia tensiune minima (pentru tensiuni sub 0.7 Un electromagnetul nu mai retine armatura mobila). Este constituit dintr-un miez magnetic pe care se dispun una sau mai multe bobine ce vor fi parcurse de curentul supravegheat, o armatura mobila, un resort si unul sau mai multe contacte electrice. 3 NTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOAS TENSIUNE ntreruptoarele automate sunt aparate electrice de comutaie, care n regim normal de funcionare permit conectarea i deconectarea cu frecven redus a circuitelor electrice, iar n caz de suprasarcin, scurtcircuit, scderea sau dispariia tensiunii, asigur protecia prin intermediul declanatoarelor, ntrerupnd automat circuitele aliate n regim de avarie. ntreruptoarele automate se folosesc la protecia instalaiilor de iluminat, a motoarelor electrice, a reelelor de distribuie, tablourile de distribuie din centrale electrice i din posturile de transformare sau a altor consumatori. Ele sunt folosite mpreun cu sigurane fuzibile cu mare putere de rupere ce asigur un efect de limitare a curenilor de scurtcircuit. ntreruptoarele automate se folosesc n instalaii de curent continuu i curent alternativ i comparativ cu siguranele fuzibile au funciuni multiple i permit reglarea mai exact a curentului la care ntrerup circuitul n regim de avarie. Fiind destinate proteciei transformatoarelor, motoarelor i liniilor electrice de disribuie, ntreruptoarele sunt solicitate intens termic i mecanic sub aciunea curenilor de scurtcircuit. Ruperea curenilor de scurtcircuit este asigurat att prin dispozitive adecvate de stingere a arcului clectric (camere de stingere performante) ct i prin deschiderea rapid a contactelor mobile cu ajutorul unor arcuri puternice. ntreruptoarele automate de joas tensiune sunt aparate electrice cu cel puin un element mobil pe durata efecturii comutaiei. Variantele constructive actuale sunt de tipul disjunctor, numai cu declanare automat. nchiderea fcndu-se manual, fie prin aciune direct, fie prin comand de la distan. Spre deosebire de contactoare, ntreruptoarele automate sunt meninute n poziia anclanat de un mecanism de zvorre (broasc), mecanic sau electromecanic, asupra cruia acioneaz declanatoarele: termobimetalice (cu aciune temporizat), electromagnetice (cu aciune instantanee) sau declanatoarele minimale de tensiune.

134

3.1.Clasificarea ntreruptoarelor automate de joas tensiune ntreruptoarele automate de joas tensiune se pot clasifica dup mai multe criterii. a) Dup numrul polilor. ntreruptoarele automate pot fi: - monopolare, bipolare, tripolare sau tetrapolare. b) Dup felul curentului comutat: ntreruptoare de c.c. ntreruptoare de c.a. c) Dup mediul de stingere a arcului pot fi: - n ulei, - n aer. 3.2. Elementele constructive ale ntreruptoarelor automate Principalele pri constructive ale ntreruptoarelor automate sunt: -organul motor (format dintr-un electromagnet sau un motor de acionare); - contactele principale (fixe i mobile); - camera de stingere; - contactele auxiliare (cuplate mecanic cu contactele principale); - declanatoare cu funcie de protecie (termobimetalice, electromagnetice) - carcasa aparatului cu sisteme de fixare; - mecanismul de zvorre sau broasca ntreruptorului: Elementul caracteristic, n plus fa de contactoare l reprezint tocmai acest din urm element i anume zvorul sau broasca ntreruptorului, care este un mecanism cu liber deschidere. Acest mecanism asigur meninerea n poziia anclanat a contactelor ntreruptorului i deschiderea automat a acestora sub aciunea declanatoarelor. De asemenea mecanismul trebuie s permit deschiderea contactelor la acionarea acestora, Ia comanda operatorului sau a declanatoarelor i s menin ntreruptorul ferm n poziia deschis pentru evitarea nchiderii accidentale a contactelor. 4. Disjunctoarele.

Acest tip de echipamente de comutare au gabarit mai redus dect ntreruptoarele automate de tip contact datorit micorrii distanelor de srpungere i comutare, izolarea complet a fazelor ntre ele, precum i a spaiului de stingere a arcului electric. Rolul disjunctoarelor este de a proteja consumatorii i circuitele electrice mpotriva urmtoarelor defeciuni: suprasarcini, scurtcircuite i dispariia tensiunii din circuit prin intermediul declanatoarelor termobimetalice i electromagnetice.

135

Se asigur totodat, posibilitatea ntreruperii sau stabilirii continuitii n alimentare a consumatorilor. La disjunctoare funcia de comutaie este asigurata de contactele principale i de dispozitivele de stingere cu care sunt echipate, iar funcia de protecie este asigurat de declanatoare. Defeciunile din instalaiile electrice i defectele lor, care trebuie diminuate prin funcionarea disjunctoarelor se refer la: a) Scurtcircuite; b) Suprasarcinile. I0=( 1,0 1.5)In, adic depirea cu 5 50 % a curentu-lui Dominai, cu consecine nefaste prin efectul termic ce-l produc n timp asupra utilajelor alimentate electric; c) Dispariia tensiunii (ntreruperea alimentrii) produce neajunsuri prin nclcarea nesimetric a consumatorilor, respectiv prin nefuncionarea utilajelor; d) Apariia unor cureni de defect, de punere la pmnt, produi de stingerea accidental a prilor aflate sub tensiune de ctre operatorii umani, fapt ce ar putea produce electrocutarea acestora.

Figura 2.45. Elementele constructive ale unui disjunctor de joas tensiune

136

Figura 2.46 Blocuri disjunctoare Mrimile caracteristice ale disjunctoarelor sunt: curentul nominal, curentul de reglaj al declanatoarelor, tensiunea nominal de funcionare, tipul dispozitivului de acionare (manual), electromagnetic i tensiunea de comand a acestuia, capacitatea de rupere.

m Figura 2.10. Contactor pe bar tripolar LC1 B (AC. AC3) 750-1800A pentru comanda motoarelor.

5. Comanda contactoarelor electromagnetice Pentru comanda contactoarclor electromagnetice se folosete de obicei un buton dublu de acionare, cu revenire (format din nscrierea a dou contacte unul NI i unul ND). Alimentarea bobinei contactorului se face de la o sursa de curent alternativ, de la o surs de curent continuu sau de la un redresor.

137

Dac butonul de comand este cu revenire trebuie s se foloseasc un contact auxiliar ND a contactorului pentru memorarea comenzii (contact de automeninere), Acest contact este n paralel cu contactul ND al butonului de pornire. Rezult c pentru comanda cu butoane cu revenire a contactoarelor electromagnetice. Acestea vor fi prevzute cu cel puin un contact auxiliar (ND). Reprezentarea grafic a schemelor electrice se poate face conform standardelor naionale prin: - scheme de lucru (complet). n care aparatele electrice i prile lor componente sunt reprezentate aa cum sunt plasate n realitate (conform legturilor lor fizice), -scheme electrice desfurate (funcionale) n care elementele componente ale aparatelor sunt reprezentate n mod logic, separnd circuitele de for i cele de comand i control. Deoarece sunt mai sugestive i mai uor de utilizat se recomand utilizarea n documentaiile tehnice a schemelor electrice desfurate.

Figura 2.11. Schema de lucru (complet) de alimentare i comand u unui contactor trifazat cu eiectromagnet de c.a. In figura 2.11. este prezentata schema de comand a unui contactor trifazat acionat de un eiectromagnet de c.a.. Comanda contactorului se face printr-un buton dublu sau prin dou butoane simple (S1 S2 ) Prin apsarea butonului de pornire S2 se alimenteaz bobina contactorului K (0-1) de la faza R i nulul reelei O, ceea ce duce la nchiderea contactelor principale K (2-4, 6-8. 10-12), ceea ce duce la alimentarea consumatorului conectat la bornele A, B. C, cu tensiunile fazelor R. S. T. Concomitent se nchide contactul auxiliar K (14-16), de automeninere care asigur meninerea sub tensiune a bobinei contactorului dup ce butonul de comand (cu revenire) revine la starea iniial, ntreruperea alimentrii consumatorului se face de la butonul de oprire S1. care ntrerupe alimentarea bobinei contactorului ceea ce conduce la deschiderea contactelor principale. Aceeai schem de comand a contactorului este reprezentat sub forma unei scheme electrice desfurate (funcional) n figura 2.12. Din aceast reprezentare a schemei

138

electrice, mai clar i mai simpl reiese justeea afirmaiei c reprezentarea desfurat a schemelor electrice este recomandabil.

Figura 2.12. Schema electric desfurat de alimentare i comand a unui contactor trifazat cu electromagnet de c.a, Pentru cazul contactoarelor de c.c. acionate de electromagnei de c.c., alimentarea se face de la o surs de c.c.. n figura 2.13. este prezentat att schema electric desfurat ct i cea de lucru pentru alimentarea i comanda unui contactor de c.c.. Funcionarea schemei este similar celei precedente. La acionarea butonului S2 este alimentat bobina contactorului K (0-1) i se nchid contactele principale K (2-4, 6-8) alimentndu-se cu de la sursa de tensiune continu consumatorul racordat la bornele A, B. Comanda de pornire este memorat de contactul de automeninerc K (10-12). Oprirea se face de la butonul S1 care ntrerupe alimentarea bobinei contactorului. La electromagnei de acionare de c.c. se poate dimensiona economic bobina electromagnetului deoarece n poziia nchis a contactorului fora dezvoltat de electromagnet este maxim i mult superioar celei necesare asigurrii presiunii pe contacte. Se poate deci folosi o rezisten economizatoare R. nseriat cu bobina contactorului i scurtcircuitat de contactul auxiliar NI al acestuia K (3-5). La acionarea butonului de pornire S2 bobina va fi parcurs de un curent mare. limitat doar de rezistena bobinei iar dup acionarea contactorului contactul K (3-5) deschizndu-se rezistena R este nseriat cu bobina contactorului reducnd mult valoarea curentului ce parcurge bobina. Scade astfel solicitarea termic a bobinei i consumul.

139

Figura 2.13. Schema complet (de lucru) i Schema elcctric desfurat (funcional) pentru alimentarea i comanda unui contactor bipolar de c.c. acionat de un electromagnet de c.c. Pentru contactoare de c.a. care alimenteaz consumatori cu ocuri mari de curent n momentul anclanrii nu se pot face conectri la frecvene mari i de aceea se recomand acionarea cu electromagnei de c.c. alimentai prin puni redresoare.

Figura 2.14. Schema complet i Schema electric desfurat pentru alimentarea i comanda unui contactor trifazat acionat de un electromagnet de c.c.

140

comanda unui electromotor din doua posturi

141

comanda unui electromotor cu inversare de sens

142

comanda unui electromotor cu buton fara retinere

comanda unui electromotor cu buton cu retinere

143

Puterile instalate maxime(Pi) pe un circuit de iluminat i prize. a) pe un circuit de iluminat - un generator Pi =3kw - un aparat cu Pi =6kw Pi =1kw - un aparat cu Pi =10kw Pi = 1,5kw - circuitele din spaii comune ale cldirilor de locuit Pi=1kw b) pe un circuit de prize generale din cldiri de locuit i social culturale Pi=2kw c)pe un circuit de prize separat de receptoare de for monofazate(maini de gtit electrice, maini de splat, aer condiionat, boiler, etc.) Pi=Pn a receptorului.

CAPITOLUL 9 EXECUIA LINIILOR ELECTRICE N CABLU 1 .Probleme generale. Pentru dezvoltarea reelelor electrice n ultimii ani este caracteristic creterii ponderii liniilor electrice n cablu (LEC), n special n zonele urbane dens populate. Avantajele LEC : sigurana n funcionare, lipsa influenei factorilor atmosferici, spaiu ocupat mai redus, evitarea pericolului de atingere direct, aspectul estetic, au determinat creterea numrului de LEC. Dezavantajul principal al LEC : costul ridicat n comparaie cu cel al LEA tinde s se micoreze prin dezvoltarea tehnologiei de fabricaie i a capacitii de transport a acestora. Pozarea cablurilor, executarea lucrrilor de nndire sunt lucrri ce trebuiesc executate cu mult contiinciozitate, deoarece este dificil verificarea calitii execuiei i practic imposibil de descoperit defectele de montare. 2. Elementele constructive ale LEC. Principalele elemente constructive ale LEC sunt: conductoarele, izolaia, ecranarea, mantaua de protecie. -Conductoarele sunt din cupru sau aluminiu nfuniate n mai multe straturi. Dup forma lor se deosebesc conductoare cu seciunea circular, oval, sub form de sector sau tubular. Conductoarele cablurilor cu seciuni mari sunt multifilare rsucite, dnd cablului flexibilitatea necesar. -Izolaia de baz se realizeaz cu : hrtie impregnat, cauciuc natural sau sintetic, materiale plastice, etc. -Ecranarea se utilizeaz n general la cabluri pentru tensiuni peste 6 kV pentru a limita solicitrile electrice determinate de neuniformitatea cmpului electric. Are de asemenea avantajul mbuntirii rcirii cablului i a micorrii grosimii izolaiei.

144

-Mantaua de proiecie se execut din plumb, aluminiu sau mase plastice pentru protecia izolaiei cablului mpotriva aciunii umezelii, diferiilor acizi i a deteriorrilor mecanice. La exterior cablul are nveliul de protecie din benzi sau srme de oel i nfurri din iut impregnat. 2.1. Clasificarea i simbolizarea cablurilor. Dup numrul de conductoare aflate n aceeai manta pot fi cabluri cu unu, dou, trei sau patru conductoare. Cele mai utilizate sunt cablurile trifazate cu trei conductoare, fig.14.1.

Dup izolaia de baz, pot fi cabluri cu izolaie de hrtie, cauciuc sau mase plastice. Diversele tipuri de cabluri se deosebesc dup un sistem de simbolizare n care literele au urmtoarea semnificaie:

Fig. 14.1. Seciunea printr-un cablu: I-izolaia de faza; 2-iuta gudronata; 3-iuta impregnata: 4-benzi de otel; 5-hartie impregnata; 6-camasa de plumb; 7-conductor.

145

H - izolaie de hrtie Y - izolaie de material plastic P - manta de plumb B - blindat cu armtur din benzi de oel E - ecranat F - rezisten mrit la propagarea flcrii Prima liter C - indic conductor de cupru, iar AC - conductor de aluminiu. Aceste litere se aeaz la nceputul simbolizrii , dup care urmeaz litera care indic izolaia, urmat de cea care indic felul mantalei ( P -plumb, Y -material plastic, A - aluminiu), apoi litera care indic existena armturii metalice i la urm felul nveliului protector. Exemplu : ACHPBI - cablu cu conductoare din aluminiu (AC), cu izolaie de hrtie (FI), cu manta de plumb (P), cu armtur metalic de oel (B) i cu nveli de protecie din iut (I).

2.2.Manoane i cutii terminale. Manoanele sunt cutii metalice (n ultimul timp se fac i din cauciuc), nchise ermetic, cu rol de a proteja de a proteja cablurile mpotriva umezelii n punctele de nndire, de derivare i de capt. Ele trebuie s aib aceeai rigiditate dielectric ca i cablurile i s fie instalate nct s elimine orice posibilitate de ptrundere a umezelii n cablu. 2.2.1. Manoanele de legtur, se construiesc din font i sunt constituite din dou piese care se asambleaz cu uruburi, fig.14.2. Manonul din font protejeaz nndirea din punct de vedere mecanic i anticoroziv. Capetele cablului se introduc prin prile laterale i masa izolant se toarn prin deschiderea situat la partea superioar.

Fig. 14.2 Mansoane de legtur bl-manon de plumb; b2-sectiune manon de legtur; I - manon de font 2 - cablu trifazic fara banda de otel; J - manon de plumb: 4 - masa galbena; 5 - masa neagra: 6 - izolaie din benzi de hrtie; 7 - conductor monofazic izolat

146

2.2.2. Manoanele de derivaie, se utilizeaz numai la cablurile de joas tensiune. Acesta se deosebete de manonul de legtur prin aceea c, ntr-o parte lateral are o prelungire prin care iese cablul de derivaie ,fig. 14.3.

Fig. 14.3. Manon de derivaie 1 - partea inferioara; 2 - partea superioara; 3 - capacul; 4 - bratari pentru prinderea cablului 5 - uruburi de legare la pamant.

2.2.3. Cutiile terminale se prevd Ia capetele cablurilor, permind conectarea acestora la aparate, maini, tablouri de distribuie. Se confecioneaz din font, tabl sau plumb i sunt pentru interior sau exterior, fig 14.4.

147

Fig 14.4. Cutie terminala a - din plumb, de interior pentru cabluri de 6 si 15 kV; I - banda de otel; 2 - bandaje de sarma: 3 - priza de legare la pamant; 4 - manta de plumb: 5 - izolaie de centura: 6 - legtur de sfoara: 7 - banda lcuit: 8- banda izolata: 9 - sfoara impregnata; b - din fonta cenuie, trifazata de exterior pentru cabluri de 6-20 kV; I - corpul din fonta: 2 - plnie de etansare: 3 - flansa pentru fixarea izolatoarelorl 4 - izolatoare de porelan; 5 - capacul izolatorului; 6 - urub de legare la pamant.

3 Pozarea cablurilor. Din punct de vedere al locului de instalare, reelele n cablu se clasific n : a) Reele exterioare (pozate n alara cldirilor): -subterane : ngropate n an pe pat de nisip, n blocuri de cabluri sau tuburi de protecie, n canale sau tuneluri; -aeriene : pe estacade sau poduri suspendate, pe construcii suspendate pe cabluri de oel; -cazuri speciale : traversri de ape, galerii inundate, terenuri sau zone corozive sau cu pericol de incendiu sau explozie b) Reele interioare (pozate n cldiri) -n situaii normale : pe perei, pe grinzi, sub planee, n subsoluri tehnologice. n canale i tunele, n poduri de cable, n tuburi de protecie. -n cazuri speciale : pe utilaje, n medii cu temperaturi ridicate, n medii cu pericol de incendiu sau explozie. 3.1. Pozarea cablurilor direct n pmnt. Este o soluie simpl, cu cheltuieli de investiii mici, dar comport importante lucrri de pmnt i desfacere repetat a pavajelor. Procesul tehnologic cuprinde urmtoarele operaii :

148

recunoaterea traseului, executarea traversrilor, executarea anurilor, desfacerea i aezarea cablurilor, tragerea cablurilor n traversri, executarea profilului, astuparea anului i refacerea pavajului. 3.1.1 .Recunoaterea traseului. Traseele sunt situate, de regul, n orae, de-a lungul strzilor, pe trotuare, parcun, piee. n incinta ntreprinderilor industriale, n cartiere noi de locuine, de-a lungul oselelor i cilor ferate. naintea operaiilor urmtoare se procedeaz de ctre constructor, la cererea proiectantului, recunoaterea traseului, executndu-se n acest scop sondaje i precizndu-se msurile necesare pentru protejarea cablului sau a celorlalte instalaii existente n timpul pozrii 3.1.2. Executarea traversrilor, Acest operaie este necesar cnd traseul intersecteaz strzi i piee din orae sau drumuri, osele i ci ferate n afara localitilor. n acest caz cablurile, se monteaz n tuburi de beton, bazalt, otel sau PVC, fig 14,5.

Fig. 14.5. Seciune transversal printr-o traversare 1-plac de beton;2-tuburi; 3-beton pentru fixarea tuburilor.

n cazul executrii de traversri de drumuri, ci ferate i osele din afara localitilor i chiar orae, ns aflate n zone fr instalai subterane se folosete metoda forajului. n acest caz se utilizeaz fie o forez burghiu manual, fie un dispozitiv de forare pneumatic. 3.1.3. Executarea anurilor cuprinde urmtoarele etape : -trasarea anului, desfacerea pavajului, executarea anului, Trasarea anului const n stabilirea axei anului i marcarea marginilor spturii cu rui. ntre care se ntinde o sfoar care delimiteaz conturul anului. Desfacerea pavajului se execut n msura posibilitilor, cu ajutorul motocompresoarelor i a ciocanelor pneumatice. Desfacerea se face exact n lungul liniilor care marcheaz laturile anurilor.

149

Sparea anurilor. Dimensiunile i forma anuri lor corespund profilurilor date in proiectul lucrrii. Sparea se face manual sau mecanizat. Pmntul scos din sptura se depune spre strad la cel puin 0.5 m de marginea anului. Pentru ca pmntul s nu se mprtie se folosesc pe toat lungimea anului sprijiniri speciale din panouri din oel - cornier i elemente metalice, fig. 14.6.

anurile cu adncimi mai mari de 1 m sau n terenuri slabe se sprijin cu dulapi metalici prefabricai refolosibili, scnduri groase din lemn de brad. Iarna, cnd pmntul este ngheat se iau msuri de dezgheare cu grtare de crbuni ncini (cocsiere), conducte cu ap cald, radiani alimentai cu gaz metan. etc. 3.1.4. Desfurarea i pozarea cablurilor Aceste operaii se execut concomitent, necesitnd unele verificri prealabile. Se inspecteaz traseul de pozare, acordnd o atenie deosebit verificrii traversrilor. Tamburele cu cabluri care urmeaz s fie desfurate i pozate trebuie s se afle n punctele de unde ncepe desfurarea. nainte de pozare se verific izolaia folosind inductorul. 3.1 .5.Tragerea cablurilor la traversri. Pentru a realiza aceast operaie sunt necesari ciorapi de cablu, fig. 14.7, care se monteaz n captul cablului ce trebuie tras prin traversare. Se leag apoi o frnghie de cnep sau un cablu de oel care se trece prin tubul prin care urmeaz se trag cablul. Se trage pntul, iese din tub, dup care se demonteaza. 3.1.6.Executarea profilului. Dup aezarea cablului n poziia indicat n proiect se marcheaz cu etichete de indentificare la capete i din 10 n 10 m. Executarea profilului se face astfel : - se aeaz peste cablu un strat de 10 cm de nisip cernut: - se ridic cablul deasupra acestui strat;

150

- se aeaz deasupra cablului un nou strat de nisip de protecie de 10 cm, pentru meninerea cablului n echilibru elastic; - se aeaz un strat de crmizi de protecie. Pentru o proiecie suplimentar se vor folosi plci de beton armat, calote ceramice, placi de PVC, etc.

3.1.7.Astuparea anurilor i refacerea pavajelor Astuparea se face cu straturi succesive de cte 20 cm, udate i btute cu maiul, pentru a evita tasri ulterioare ce duc la repetate refaceri ale pavajelor. Operaia se poate face i mecanizat cu tractoare cu lam buldozer, pe trasee libere. Dup terminarea completa a lucrrilor de pozare i astupare se refac pavajele. 3.2.Pozarea cablurilor pe timp friguros. Pozarea cablurilor nu este permis dac temperatura mediului i a cablului a sczut n ultimile 24 ore dinaintea pozrii cu urmtoarele limite : 0 - pentru cabluri cu izolaia de hrtie pentru tensiuni pn la 10 kV; 4C - pentru cabluri cu izolaie i manta din PVC; -7C - pentru cabluri armate cu izolaie de cauciuc; -20C - pentru cabluri cu manta de plumb fr nveli de protecie. Cnd este necesar pozarea la temperaturi mai sczute cablurile se nclzesc. Durata nclzirii depinde de temperatura ncperii i se indic n tab.l.

151

Temperatura ncperii Durata nclzirii

+ 5 ................... + 10 3 zile

+ 10 .................... + 25 1-1,5 zile

+ 25 ............... + 40 18 ore

4.Tehnologia executrii manoanelor i a cutiilor terminale 4.1. Manoanele se execut n urmtoarea succesiune a operaiilor tehnologice : pregtirea locului de montaj, desfacerea capelelor cablului. mbinarea conductoarelor, refacerea izolaiei, montarea manonului interior, montarea manonului exterior dc protecie. a)Pregfitirea locului de montai. Dac manoanele se execut n groap se verific poziia i dimensiunile gropii. Ea trebuie s permit aezarea corect a manonului fa de traseul cablului, fig. 14.8 i s asigure manonului spaiul necesar micrii libere pentru executarea operaiilor de izolare a mbinrii. Dac lucrarea se execut n exterior pe timp de ploaie sau locuri cu praf se lucreaz n cort, nclzit Ia nevoie pn la temperaturi de + 15C.

Fig. 14.8. Dimensiunile si fomai gropii pentru manon si poziia capetelor de cablu a - poriunea de suprapunere depinznd de tensiune si tipul cablului (la 1 K V - 0,5m) b - poriunea dreapta necesara execuiei manonului c deplasarea fata de ax pentru a evita solicitarea manonului la eventualele eforturi de tractiune in cablu si pentru rezerva necesara refacerii manonului la o eventuala defectare

b)Desfacerea capetelor cablurilor. Operaiile care se execut la desfacerea capetelor de cablu depinde de tipul i construcia acestuia i constau n ndeprtarea succesiv a straturilor exterioare de protecie, tierea i ndeprtarea cmii de plumb a izolaiei de centur i a celei de faz. In fig. 14.9 este prezentat desfacerea tip a capetelor de cablu cu trei faze, cu o manta de plumb i izolaie de centur.

152

Lungimea desfacerii capetelor se determin cu relaia : 1 = k+a+i+c, unde : 1 este lungimea pe care se desfac capetele de cablu (jumtate din lungimea interioar a manonului) ; k -este lungimea pe care se pstreaz benzile metalice de protecie; a -lungimea mantalei de plumb sau aluminiu care se pstreaz pe capetele de cablu desfcute; i lungimea izolaiei de faz pstrat pe conductoare; c- lungimea pe care se nltur izolaia de faz n vederea,nndirii conductoarelor. Se mai poate scrie I = x + m , unde x - lungimea prii ncovoiate a conductoarelor de faz ; m- lungimea pe care izolaia de adaos se suprapune peste izolaia de faz pstrat.

c) mbinarea conductoarelor se poate grupa n trei categorii : - mecanice (cu uruburi sau prin presare la rece); - termice (lipire sau sudare); - mixte. Cel mai frecvent se utilizeat mbinarea termic. Dintre procedeele aplicate la noi, mai avantajoase din punct de vedere al tehnologiei, al posibilitilor de realizare pe antier i a calitii mbinrii este nndirea conductoarelor (de aluminiu) prin lipire i metalizare,fig.l4.10. d) Refacerea izolaiei se execut numai la cabluri cu tensiuni mai mari de 1 kv. n ar la noi la cablurile din PVC de 10-15 kv se folosesc pentru refacerea izolaiei benzi izolante adezive din folii subiri

153

i elastice de poliestiren tip J1 peste care se nfoar un strat de band adeziv de cauciuc ADEBANDTC. n ultimul timp au cptat o larg rspndire manoanele cu rini epoxidice. Acestea se realizeaz fie prin turnarea rinii n jurul mbinrii ntr-o form prin injectare sub presiune sau prin realizarea unei izolaii stratificate din rin i estur. e) Montarea manonului interior . Acest manon se monteaz ntre extremitile mantalei de la cele dou capete ce s-au mbinat. Se lipesc cu aliaj Lp 37 nti n lung, apoi capetele cu cmile de plumb ale cablurilor. Apoi se umple cu mas izolant galben. f) Legarea la pmnt a ecranelor i benzilor metalice. nveliurile metalice ale cablurilor, prile metalice ale manoanelor de nndire, precum i corpurile metalice ale cutiilor terminale se leag la pmnt pentru a asigura protecia personalului i a mantalei n cazul strpungerii izolaiei cablurilor aliate la pmnt. Legturile la pmnt se realizeaz cu conductoare flexibile de cupru cositorite.

g)Montarea manonului exterior de protecie. - se aeaz partea inferioar de font a manonului pe un pat de crmizi: - se monteaz partea superioar, aplicnd ntre cele dou pri o garnitur din sfera impregnat, dup care se strng uruburile de nndire; - se toarn masa izolant neagr bituminoas, topit la 115C; - nainte de rcirea complet se strng din nou toate uruburile, se aeaz garnitura de iut impregnat a capacului i se monteaz capacul;

154

- manonul se acoper cu un strat de nisip de 10-15 cm i peste acesta un rnd de crmizi pentru protecie; 4.2.Tehnologia de montaj a cutiilor terminale. Elementele constructive ale cutiilor terminale de cablu sunt: - un izolator prefabricat cu armturile sale i un element de repartizare a potenialului i pentru etanarea cablului. Cutiile terminale se execut dup urmtoarea succesiune a operaiilor tehnologice: desfacerea capetelor de cablu, montarea conductoarelor de legare la pmnt, etanarea conductoarelor. punctului de ramificaie, montarea papucilor, protejarea izolaiei

Executarea acestor operaii difer dup tipul cutiei terminale. Cele mai uzuale cutii terminale pentru cabluri de for sunt : cutia cilindric din font de 1 kv; cutia tronconic din tabl de plumb de 1 kv; cutia tronconic din tabl de plumb pentru 6-20 kv; cutia monofazat de interior pentru cabluri de 2035 kv. Pentru legarea capetelor conductoarelor la bornele aparatelor se folosesc papuci de cablu. fig. 14.10

4.2.1 .Montarea cutiilor terminale de interior. n funcie de instalaia ce urmeaz a o deservi, se alege locul de fixare a cutiei terminale, astfel nct s ofere condiii convenabile de montare i raze de curbur ct mai mari. La cablurile cu izolaie de hrtie, dup pregtirea capetelor de cablu, se ndeprteaz nveliurile protectoare i izolante, se verific izolaia cablului cu inductorul i se monteaz cutia terminal, fixndu-se i etanndu-se la baz. Se

155

fasoneaz conductoarele astfel nct acestea s se situeze pe axele bornelor la care se vor racorda. Se monteaz papucii de cablu prin una din metodele cunoscute : lipiri cu metalizare n trepte sau fir cu fir, sudare sau presare hidraulic. Se aplic pe conductoare straturile de protecie i etanare prevzute de instruciuni, se fixeaz cutia i se toarn mas izolant. Se leag la pmnt carcasa metalic. Pentru cablurile cu izolaie i manta din PVC, execuia este simplificat. Cmaa exterioar de protecie anticoroziv (fig. 14.11) din PVC se pstreaz pe toat lungimea traseului din interior pn la intrarea n cutia terminal. Pentru montarea cutiei se taie i se nltur cmaa exterioar de protecie 1, benzile metalice de protecie 2 i cmaa exterioar din PVC 3.Dup fasonarea conductoarelor i montarea papucilor, izolaia conductoarelor se ntrete cu un strat de band adeziv izolant pe toat lungimea.

4.2.2.Montarea cutiilor terminale de exterior. Cutiile terminale de exterior de 1,6,20 kv se monteaz pe stlpul LEA, fig. 14.12.Montarea cutiilor terminale de exterior de 1 kv necesit urmtoarele operaii : -se stabilete lungimea captului de cablu n aa fel nct acesta s poat fi racordat la LEA; -pe o poriune a captului de cablu se desface stratul de iut exterior i se vopsete cablul cu un strat anticoroziv. -se matiseaz cablul n locul de ptrundere n cutia terminal; -se nltur toate nveliurile pn la mantaua de plumb; -poriunea de cablu ncepnd de la baza stlpului i pn la nlimea de cca 3 m se protejeaz cu o eav de oel;

156

-de mantaua de plumb se lipete conductorul de legare la pmnt: -se controleaz curbura conductorului, se monteaz capacul; -cutia se umple cu mas izolanl, turnat prin orificiul de la partea superioar.

Fig. 14.12. Cutie terminalei de exterior de I k V , montata pe stlp 5. In laborator se vor indentilca elementele constructive ale LEC i se vor executa operaii de manonare i montare a cutiilor terminale.

157

158

Temperatura mediului ambiant + 25 C

159

Temperatura maxima admisa pe conductor: + 70 C la izolaie de PVC, + 60 C la izolaie de cauciuc Sect. nominal a cond [mm2] Intensitile curenilor, A Conductoare de cupru cu izolaie de PVC sau de cauciuc FY, fcTi Conductoare de aluminiu cu izolaie de PVC sau cauciuc AFY

Montate n tub Nr. conductoarelor n tub 2 0 1 1,5 2,5 4 6 10 1 14 17 24 31 40 55 3 2 12 14 20 26 34 49 11 13 18 24 31 45 4 5,6 4 10 11

Libere n aer 2 56 20
-

Montate n tub Nr. Libere conductoarelor n tub n aer 3 7


-

4 8
-

5,6 9
-

10
-

16

25 34 16 21 27 39 45 57 78 18 23 30 41 20 27 38 15 18 25 33 13 16 21 29 27 35 45 61

PE 148-94- Instruciuni privind condiiile generale de proiectare antiseismic a instalaiilor tehnologice din staiile electrice. PE 142-80- Normativ privind combaterea efectului flicker n reelele de distribuie. PE 143-94- Normativ privind limitarea regimului deformat PE 155-1992- Normativ pentru proiectarea i executarea branamentelor electrice pentru cldiri civile. NSSMUEE 111-2001- Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electric n medii normale. 1.6-1998-Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare i gaze naturale. ID 17-1978-Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea i recepionare;> instalaiilor electrice n zone cu pericol de explozie.

160

C 56-2000- Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente. Ordinul Ml nr. 775/98 -Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor. NSPM - 65-2001-Norme specifice de protecia muncii pentru transportul i distribuia energiei electrice. Legea 10/95 -Privind calitatea n construcii. Legea 90/1996- Norme Generale de Protectie a Muncii.

Urmtoarele standarde internaionale pentru care nu exist standarde romne corespunztoare, se utilizeaz mpreun cu prezentul normativ: CEI 60 364-4-444-96 - Instalaii electrice n construcii. Protecia la supratensiuni. CEI 60364-6-61-98 - Instalaii electrice n construcii. Verificri.

Aplicarea unui standard naional are caracter voluntar. Aplicarea unui standard naional poate deveni obligatorie, n totalitate sau n parte, pe ntreg teritoriu, pe plan zonal sau local, numai printr-o reglementare tehnic adoptat de ctre o autoritate, n cazul n care considerente de ordin public, de protecie a vieii, a sntii i a securitii persoanelor fizice, a mediului nconjurtor i de aprare a intereselor consumatorilor fac necesar o astfel de msur.

ANEXA 2 CATEGORIILE INFLUENELOR EXTERNE N FUNCIE DE NATURA LOR I GRADUL DE INFLUEN (CLASA) CONFORM CLASIFICRII INTERNAIONALE DIN SR CEI 364-3+A1 Cod internaional COND1II DE MEDIU

161

Temperatura mediului ambiant


AA1 AA2 AA3 AA4 AA5 AA6 AA7 - 60C + 5 C (frigorific) - 40C + 5 C (f. frig) - 25C + 5 C (frig) - 5C + 40 C (temperat) + 5C + 40 C (cald) + 5C + 60 C (f. cald) - 25C + 55 C (fr control al temperaturii)

AA8- 50"C + 40 C (foarte sczute i foarte ridicate) n funcie de temperatur ambiant sunt aplicabile numai atunci cnd nu sunt influene datorate umiditii valoarea medie a temperaturii pentru o perioad de 24 h nu trebuie s fie mai mare dect limita superioar cu 5C.

Condiii climatice (influenta cominat a temperaturii i umiditii)*


AB1 AB2 AB3 AB4 AB5 AB6 AB7 AB8 t = - 60 C... + 5 ; j r = 3 - 100%; j a = 0,003 - 7 g/m3 t = -40uC... + 5 ;j r = 10- 100%;ja = 0.1 - 7 g/m3 t = - 25 C... + 5 ; j r = 10 - 100%; ja= 0,5 - 7 g/m3 t = - 5 C... + 40 C; j r = 5 + 95%; j a = 1 - 29 g/m3 t = + 5 ...+ 40 ; j r = 5 - 85%; j a = 1 - 25 g/m5 t = + 5C... + 60C; j r = 10- 100%;j
a

= 1 - 35 g/m 3
a

t = - 25" C... + 55 C; j r = 10 - 100%; j t = - 50 n C... + 40 C; j r = 15 - 100%; j sub sau egal cu 2000 m (joas) peste 2000 m (nalt) neglijabil

= 0,5 + 29 g/m 3
a

= 0,04 - 36 g/m3

Altitudine
AC 1 AC2

Prezena apei
AD1 AD2 AD3 AD4 AD5 AD6 AD7 AD8 cdere de picturi de ap (vertical cu inermitene) ap n ploaie (unghi sub 6011 cu vertical) ap priectat (stropi n toate direciile) jet de ap (ap cu sub presiune, din toate direciile) pachete de ap (valuri) imersie (parial n ap) submersie (complet n ap)

Prezena corpurilor strine solide AE1 AE2 neglijabil corpuri strine mici incombustibile (cu dimensiuni sub 2,5 mm)

162

AE3 AE4 AE5 AE6 AF1 Al- 2a AF 2b AF3 AF4

corpuri strine foarte mici incombustibile (cu dimensiuni sub 1 mm) depuneri de praf redus, incombustibil cuprinse ntre 10 i 35 mg/m pe zi (praf. fibre, scame incombustibile) depuneri de praf combustibil cuprinse ntre 35 i 350 mg/m pe zi depuneri de praf cuprinse ntre 350 i 1000 mg/m pe zi I neglijabil Prezena apreciabil a agenilor poluani sau corozivi de origine atmosferic ageni corozivi i poluani atmosferici intermitent sau accidental (zone de manipulare a produselor chimice n cantiti mici) permanent (aciune permanent a substanelor chimice corozive sau poluante n cantiti mari)

AGI AG2 AG3 Vibraii AH 1 frecvene

uoare (solicitarea la oc cel mult egal cu 0,225 J) medii (solicitarea la oc cel mult egal cu 2 J) grele (solicitarea la oc de Ia 6 J pn la 20 J) sczute (instalaii casnice i similare, la care efectele vibraiilor pot fi neglijabile); gama de cuprins ntre 2 -9 i 9 - 200 Hz. amplitudinea deplasrii ntre 0,3 + 1.5 mm i acceleraia ntre 1 -5 m/s2 medii (condiii industriale obinuite); gama de frecven 9 + 200 Hz, amplitudinea deplasrii mm2 i acceleraia ntre 10-20 m/s2 importante (condiii industriale grele); gama de frecven 2- 9 i 9 + 200 Hz amplitudinea

AH2 ntre 3- 7 AH3 deplasrii

ntre 10-15 mm i acceleraia ntre 30 + 50 m/s2 Prezena florei l/sau mucegaiului AK1 AK2 Prezena faunei AL1 AL2 neglijabil riscant neglijabil riscant

Influene electromagnetice, electrostatice sau ionizante AM1 AM2 AM3 AM4 AM5 AM6 neglijabile cureni vagabonzi radiaii electromagnetice radiaii ionizante duntoare cmpuri electrostatice duntoare cureni de inducie duntori

163

Radiaii solare ANI AN2 AN3 Efecte seismice AP1 AP2 AP3 AP4 sczute, < 500 W/m2 medii, 500 < Is < 700 W/m2 nalte. 700 < ls < 1120 W/m2

neglijabile, a

30 Gal: 1 Gal = 1 cm/s" 300 Gal 600 Gal

severitate sczut. 30 < a severitate medie, 300 < a

severitate ridicat, a > 600 Gal

Trsnete. Nivel keraunic AQ1 AQ2 AQ3 neglijabil, < 25 zile/an indirect, > 25 zile /an (riscuri provenind de la instalaii de alimentare direct (riscuri provenind de la explozia materialului n urma trsnetului). sczute, v 1 m/s medii, 1 m/s < v 5 m/s 10 m/s

Micri de aer (cureni de aer) AR 1 AR2 AR3 Vnt AS 1 AS2 AS3 UTILI ZRI sczut, v 20m/s mediu, 20 < v ridicat. 30 m/s < v 0 m/s 50 m/s

puternice, 5 m/ s < v

Competena persoanelor BA 1 BA2 BA3 BA4 BA5 obinuit (persoane neinstruite) Copii n ncperi care le sunt destinate (aceast clas nu se aplic n medii familiale) handicapai (psihic, fizic sau intelectual) Instruite (ageni de ntreinere sau exploatare) Calificate (ingineri i tehnicieni)

Contactul persoanelor cu potenialul pmntului BC1 BC2 BC3 BC'4 boilere. Condiii de evacuare n caz de urgen BD1 BD2 normale (cldiri de locuit) dificile (cldiri nalte) nul (mediu neconductor) sczut (n mod obinuit far contact cu elemente conductoare) frecvent (contact frecvent cu elemente conductoare) continuu (contact permanent cu perei metalici de exemplu incinte metalice, rezervoare,

164

BD3 BD4

aglomerate (teatre, cinematografe, magazine mari i similare) dificile i aglomerate (cldiri publice nalte - hoteluri, spitale etc.)

Natura materialelor prelucrate sau depozitate BE1 a BE1 b BE2 combustibile BE3a BE3b BE4 riscuri de contaminare (prezena animalelor, produselor farmaceutice far protecie) CONSTRUCIA CLDIRILOR Materiale de construcii CAI CA2a CA2b CA2c CA2d Structura construciilor CB1 riscuri neglijabile CB2 de ex. propagatoare de incendiu (cldiri cu forme i dimensiuni care ajut la propagarea incendiului, efect de co) CB3 CB4 mobil flexibil sau instabil necombustibile combustibile riscuri de explozie riscuri de incendiu (utilizare, manipulare, prelucrare, fabricare, depozitare de materiale riscuri neglijabile

Nota: c) Condiiile obinuite corespund clasei 4 pentru parametrul AA i clasei 1 pentru ceilali parametrii. d) Semnificaiile notaiilor de la AB - Umiditatea aerului sunt urmtoarele: -1 = temperatura: - j r= umiditatea relativ, este raportul dintre umiditatea absolut j a a aerului umed i umiditatea absolut maxim la saturaie (as) la aceeai temperatur i aceeai presiune barometric; - j a = umiditate absolut, este greutatea vaporilor de ap coninui ntr-un metru cub de aer umed.

165

LEGEND: D depozitare E - extracie F - fabricaie -1 - ncercri P - prelucrri T - tratament U - utilizare Cifrele de la 1 pn la 7 reprezint clasele de influene externe NOT: clasele AB: AP; AQ; AR AS: AN i parial clasele AA i AE sunt n studiu. ANEXA 5 SECIUNI MINIME ADMISIBILE LA CONDUCTOARE MONTATE N EXTERIOR, PE PEREII CLDIRILOR Nr. Destinaia conductoarelor Seciuni, mm2 crt. cupru aluminiu 1 Pentru instalare pe perei, pe izolatoare la distana de maximum 4 m ntre suporturi Pentru interiorul corpului de iluminat montat pe perete 4 10

ANEXA 6 SECIUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARELE UTILIZATE N INSTALAIILE ELECTRICE DIN INTERIORUL CLDIRILOR

166

Seciunile minime ale conductoarelor [mm ]

cupru
Destinaia conductoarelor 2 pentru interiorul corpurilor de iluminat; conductoare multifilare; conductoare unifilare. pentru un singur corp de iluminat, conductor de faz pentru o singur priz, conductor de faza pentru circuite de lumin, conductor de faz pentru circuite de priz, conductor de faz 0,50 0,75 1 1,5 1,5 2,5

aluminiu

2,5 2,5 2,5 4 4 4 2.5

.pentru circuitul unui receptor electrocasnic cu putere cuprins ntre 2 i 4,5 kW, conductor 2.5 de faz pentru circuite primare ce alimenteaz firmele cu lmpi cu descrcri in gaze pentru circuite de for, conductor de faza pentru circuite monofazate, conductorul neutru (N) va avea aceeai seciune ca conductorul de faz pentru circuite trifazate cu patru conductoare, pn la o seciune de 16 mm2 a conductoarelor de faz seciunea conductorului neutru va fi egal cu aceea a inductoarelor de faz pentru circuite trifazate cu patru conductoare, conductorul neutru pentru seciuni ale conductorului de faz de: 2> mm 35 mm 50 mm2 70 m m2 95 mm2 20 mm
2 2 2 2

2.5 1.5
----------

---------

16 16 25 35 50 70 70 95 120 150 185

25 25 25 35 50 70 70 95 120 150 185

150 mm

185 m m

240 m m2 300 mm
2 2

400 m m

400 m m2 .Sn = 0,5sf Pentru coloane din cldiri de locuit, conductorul de protecie (PE):

167

la coloane colective; 6 (sau 100 m m2


OL)

la coloane individuale .intru circuite din apartamente, conductorul de protecie (PE) pentru coloane. ntre tabloul principal i tabloul secundar, se va determina prin calcul dar minimum:

4 2,5 2.5

4 6

pentru conductoare de legtura ntre contor i tabloul de distribuie al instalaiei terioare din 6 locuine, se va determina prin calcul, dar minimum: pentru conductoare de legtur din interiorul tablourilor electrice: legturi lipite legturi cu cleme sau la borne .pentru circuite secundare ale transformatoarelor de curent pentru msur 0,5 0,75 1.5

2,5
-

pentru cordoane de alimentare ale receptoarelor mobile sau portabile, seciunea conductorului de faz va fi. pentru un curent nominal al aparatului: pn la 2 A 0,50 pn la 6 A peste 6 A pan la 10 A peste 10 A pn la 16 A peste 16 A pn la 25 A peste 25 A pn la 32 A peste 32 A pan la 40 A peste 40 A pana la 63 A pentru cordoane de alimentare ale corpurilor de iluminat portabile, seciunea inductorului de faz va fi. pentru un curent nominal al aparatului: pana la 4 A peste4 A pana la 10 A pentru instalaii de automatizare, msura i control destinate unor receptoare din instalaii importante (vezi an. 5.1.3.) 0.5 0,75 1 0,75 1,0 1,5 2,5 4 6 10 -

pentru legturi electrice de automatizare, msura i control ntre aparatele dintr-un echipament 0,5 i pentru legturile dintre aceste aparate i conectri

ANEXA 7 CURENI MAXIMI ADMISIBILI N REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE NEIZOLATE, LIBERE N AER Temperatura mediului ambiant: + 25C Temperatura maxim admis pe conductor: + 70C Intensitile curenilor. A Seciunea nominal a Felul montajului

168

conductoarelor [mm"]

Cupru Interior Exterior 70 95 130 180 220 270 340 415

Aluminiu Interior
-

Oel-aluminiu Exterior
-

Oel Exterior

Interior

Exterior
-

6 10 16 25 35 50 70 95

50 80 100 140 170 215 270 335

60 75 105 130 165 210 255

75 105 135 170 215 265 320

50 75 100 135 165 210 260

80 105 130 175 210 265 330 45 60 75 90 125 140

ANEXA 12.1. ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY I TEVILOR PVC TIP 1 (PVC-U) N CAZUL CONDUCTELOR Fc Ti SAU SIMILARE Numarul conductelor in tub 1 Seciunea nominal a conductorului mm2 1 1.5 2.5 4 6 10 16 25 2 3 4 5 6 7

Diametrul nominal (exterior) al tubului [mm]

12 12 12 16 16 16 16 25

12 16 16 20 25 25 32 32

16 16 20 25 25 32 32 40

16 20 25 25 25 32 40 40

20 20 25 25 32 32 40 50

20 25 25 32 32 40 50 50

25 25 32 32 40 50 50 63

169

35 50 70 95 120 150 185

25 25 32 32 40 40 40

40 40 50 50 63 63 75

40 50 50 63 75 90 90

50 50 63 75 90 90 90

50 63 75 90 90
-

63 75 90

63 75
-

OBSERVAII: 1 Linia ngroat din tabel separ evile PVC tip 1 (PVC-U). 2 in cazuri justificate, se admite nlocuirea tuburilor IPEY 50 i 63 cu evi PVC tip 1/50 sau 63. 3 Tuburile IPEY - STAS 6690. Conducte FcTi-STAS 526. ANEXA 12.2 ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY l EVILOR PVC TIP 1 (PVC -U) N CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU SIMILARE Numrul conductelor n tub Numrul conductelor n tub 1 Seciunea nominal a conductorului mm2 1 1.5 2,5 4 6 10 16 25 2

Diametrul nominal (exterior) al tubului [mm]

12 12 12 16 16
16

12

16

16 16 20 25 25 32 40 40

16 16 20 25 25 32 40 40

16 20 25 25 25 40 50 50

16 20 25 32 32 40 50 63

122 16 16 16 16 25 25 32 16 20 20 25 32 32

_!

16 20

170

35 50 70 95 120 150 185

25 25 32 32 40 40 40

40 40 50 50 63 63 75

40 40 50 63 75 75 90

50 50 63 63 75 90 90

50 63 75 75 90
-

63 75 75

63 75
-

OBSERVAII: a) Idem ca Ia anexa 12.1. b) Conducte FY, AFY-STAS 6865. ANEXA 12.3 ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR PEL N CAZUL CONDUCTELOR Fc Ti SAU SIMILARE Seciunea nominal a conductorului [mm2] 1 1.5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 Numrul conductelor n tub 1 2 3 4 5 6 7

Diametrul nominal (interior) al tubului [mm] 12,7 12,7 12,7 12.7 12,7 12.7 16.1 17.9 20.0 20.0 12.7 12,7 12,7 16,1 17.9 20.0 25.5 34.2 34,2 44,0 12.7 12,7 16,1 17,9 20,0 25,5 34.2 34,2 44.0 44,0 12,7 16.1 17.9 20.0 25.5 25,5 34,2 44,0 44.0 51.0 16.1 16.1 20.0 25.5 25,5 34,2 34,2 44,0 16,1 20,0 25,5 25,5 34.2 34.2 44,0 51,0 20,0 20.0 25,5 34,2 34.2 44,0 51,0 55,8

51.0 55.8 55.8 -

171

70 95 120 150 185

25.5 34,2 34.2 34,2 34,2

44,0 51,0 55.8 -

51.0 55.8

55.8
-

OBSERVAII: Corespondena dintre notarea tuburilor PEL prin diametrul nominal (interior) din anexa 12.3. i notarea tuburilor PEL prin filet IPE este urmtoarea: 12,7 16,1 17.9 20,0 25,5 34,2 44.0 51,0 Notare prin diametru nominal

55,8

Notare prin filet IPE

11

13,5

15

21

29

36

42

48

ANEXA 12.4. ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR PEL N CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY, SAU SIMILARE

172

OBSERVAII: Corespondena dintre notarea tuburilor PEL prin diametrul nominal (interior) din anexa 11.4. i notarea tuburilor PEL prin filet IPE este urmtoarea:

173

Notare prin diametru nominal

12,7

16,1

17.9

20,0

25,5

34,2

44.0

51,0

55,8

Notare prin filet IPE

11

13,5

15

21

29

36

42

48

ANEXA 12.5 ALEGEREA DIAMETRULUI EVILOR* DIN OEL SUDAT E LONGITUDINAL PENTRU 1NSTALATII N CAZUL CONDUCTELOR FeTi SAU SIMILARE

174

'evi tip mediu sau uor. conform STAS 7656. ANEXA 12.6 ALEGEREA DIAMETRULUI EVILOR*' DIN OEL SUDATE LONGITUDINAL PENTRU INSTALAII, N CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU SIMILARE

175

'evi tip mediu sau uor. conform STAS 7656. ANEXA 12.7 ALEGEREA DIAMETRULUI EVILOR* 1 DIN OEL SUDATE LONGITUDINAL PENTRU INSTALAII, N CAZUL CABLURILOR

176

'evi tip mediu sau uor. conform STAS 7656.

177

178

179

180

181

182

Manoanele i accesoriile Una dintre operaiile importante pe care le comporta montarea branamentelor electrice in cablu subteran o constituie lucrrile de imbinare. Pentru realizarea unei legaturi electrice si mecanice intre doua poriuni de cablu se folosesc mansoanele de cablu, care pot ti de innadire sau de derivaie. Mansoane de legtur Mansoanele de legtur pentru cablurile de joasa tensiune se executa conform STAS 2739- 70. in apte mrimi, marcate in funcie de diametrul gatului de intrare a cablurilor in manon, si anume: ML-45. ML- 55. ML- 60 etc. Manonul se executa din fonta din doua jumatati, un capac si doua bratari de prindere a cablului. El este prevzut cu uruburi de punere la pamant din bronz, uruburi de asamblare, uruburi de fixare a capacului, aibe si garnituri de etansare. toate aceste elemente fiind reglamentate prin STAS. Suprafaa exterioara a manonului se protejeaza prin gudroane. Mansoanele de derivaie La executarea branamentelor subterane se utilizeaza mansoane de derivaie (tip branament) atunci cand cablul principal nu este secionat. Se construiesc, conform STAS 1570- 69. in cinci tipuri, marcate in funcie de diametrul cablului principal si al cablului de derivaie (de branament), si anume: MD 60/50. MD 75/65. MD 85/75 si MD 90/80. Manonul de derivaie se confecioneaz din fonta si este format din doua jumatati. cu capac si trei bratari de prindere a cablului. Este prevzut, de asemenea, cu uruburi de punere la pamant din bronz, cu uruburi de fixare a capacului, cu uruburi de asamblare, aibe si garnituri de etansare. toate aceste piese fiind reglementate prin STAS. Suprafaa exterioara a manonului se protejeaza prin gudroane.
Accesoriile pentru executarea mansoanelor

Clemele de legtur Mansoanele de legtur, pentru legarea in prelungire a conductoarelor cablurilor subterane de cupru sau aluminiu prin metoda lipirii cu aliaj de cositor, se folosesc cleme de legtur in prelungire CLP (STAS 6731-68). Clemele CLP se confecioneaz din eava de alama cositorit, in doua variante: e) normale-CLPN (fig. 6); f) lungi-CLPL: folosite pentru legarea conductoarelor scurtate din cauza arderii cablurilor. La cablurile cu conductoare de aluminiu, in afara legaturilor realizate prin lipire, se realizeaza si imbinarea prin presare la rece. Conductoarele se introduc in cleme speciale de aluminiu si se strng in bacurile de presare, astfel incat presiunile sa fie apropiate de limita deformrilor plastice ale srmelor. Dispozitivele de presare pot fi prese hidraulice manuale sau cleti hidraulici ori mecanici acionai tot manual. La executarea legaturilor de inadire prin presare cu presa hidraulica manuala PH-00 (produs R.D.G.) se vor utiliza cleme din eava de aluminiu realizate prin stantare. Clemele se fabrica la l.C. M.P. si sunt marcate atat cu simboluri care indica seciunea conductorului. cat si cu simbolul prescurtat al bacului de presare. Forma acestei cleme de legtur este indicata in figura 7.

183

In cazul conductoarelor in forma de sector, acestea vor fi in prealabil rotunjite cu ajutorul unor bacuri speciale de rotunjire, corespunztoare fiecrei seciuni. Role de distantare Sunt folosite la executarea mansoanelor de legtur de joasa tensiune si au rolul de a distanta in zona instalatiei refcute. Rolele de distantare se confecioneaz din ebonit. Cleme de derivaie Pentru legarea in derivaie a conductoarelor de cupru sau aluminiu, in mansoanele de branament se folosesc cleme de derivaie demontabile. cu ghiara tip CTD (STAS 1234- 67). Clemele se construiesc in doua variante: - pentru legaturi pe conductoarele de cupru sau aluminiu, cu seciuni de 6-25 mm2; - pentru legaturi numai pe conductoare de aluminiu cu seciiuni de 35-240 mm3; Clemele de derivaie se monteaza pe conductoarele cablului principal, iar conductoarele cablului derivat, prevzute la capete cu papuci de cablu, se leaga mecanic, prin urubul de strngere, la cleme. La conductoarele in forma de sector se procedeaza la rotunjirea lor folosind un clete fara dini sau dispozitive de presare hidraulica si bacuri de rotunjire. Clemele CTD se confecioneaz din alama. nainte de montarea pe conductor, clemele se cositoresc cu aliaj de cositor LP60, pentru asigurarea unui contact bun la locul de legtur (tig 8). In cazul mansoanelor de derivaie tip branament montate pe claburi de fora la care conductoarele derivate au o seciune mai mica sau egala cu 50% din seciunea conductoarelor cablului principal, se poate face legarea in derivaie prin lipire in cleme de legtur deschise, de dimensiuni corespunztoare. prevzute cu borne pentru legarea conductoarelor derivate. Se recomanda folosirea acestor cleme pana la derivaii de 50 mm2. Cleme este prevzut cu o deschidere pe generatoare care serves- te la aezarea (prin desfacere si apoi strngere) pe conductoarele intregi ale cablului principal si la turnarea aliajului de lipire. Se confecioneaz din tabla sau din eava de cupru si apoi se cositoresc. Cutiile terminale si accesoriile La branamentele realizate in cablu subteran se folosesc doua tipuri de cutii terminale: cutia terminala de interior si cutia terminala de exterior pentru montaj pe stlpi. Cutia terminala cilindrica de interior (ICI) - STAS 1572-62. Este folosita in niele de abonai montate pe pereii exteriori ai cldirilor, pentru legare, protejarea si izolarea capetelor cablurilor cu izolaie de hrtie, cu doua sau patru conductoare avand seciuni pana la 300 mnr. La cablurile de PVC nu se vor executa cutii terminale. Piesele componente ale cutiei cilindrice sunt: corpul cutiei (fig. 9), capacul cutiei si doua uruburi de fixarea a capacului. Corpul cutiei se executa din fonta sau aliaje de aluminiu provenite din recuperri de deeuri pentru turnatorie. Capacul cutiei se executa din banchilita sau din alt material izolam corespunztor, prevzute cu doua sau cu patru guri pentru ieirea conductoarelor. uruburile de fixare a capacului se executa din bronz. Suprafaa exterioara a cutiei se protejeaza prin gudroane. Cutia terminala ICI se fabrica in sase mrimi, dupa seciunea conductoarelor cablurilor la care se folosesc. Cutia terminala de exterior pentru montaj pe stlpi (STAS 3535- 69)

184

Se foloseste la branamentele electrice subterane recordate la o reea electrica aeriana si se monteaza pe cabluri armate cu izolaie de hrtie, cu doua sau cu patru conductoare, avand seciuni de 16-185 mm2. La cablurile din PVC se vor executa cutii terminale. Cutiile terminale de exterior, simbolul CteS. se executa in doua tipuri: CTeS - 25, pentru cabluri cu doua conductoare cu seciune normala pana la 25 mm2; CTeS 1. CTeS 2. CTeS 3 (trei mrimi, pentru cabluri cu conductoare cu seciune normala pana la 3' 185+95 mm2. Cutia se confecioneaz din fonta si este formata dintr-un corp. un capac si un jug de prindere. Ea este prevzut cu uruburi si aibe pentru prinderea capacului si a jugului, cu dop de inchidere si urub de legare la pamant. toate aceste piese fiind reglementate prin STAS. Montarea pe stlp se va realiza conform figurii 10. Papucii de cablu Sunt piesele care se fixeaza pe capetele conductoarelor pentru racordare la bornele instalaiilor electrice. Fixarea papucilor pe conductoare se poate face prin mai multe metode, cele mai utilizate fiind fixarea prin lipire si fixarea prin presare. Se utilizeaza urmatoarele tipuri de papuci: a) Papuci stantati pentru conductoare de cupru (STAS 243- 71). Se folosesc la conductoarele de cupru uniflare si multifiiare cu seciuni de 4-240 mm2, fixandu-se prin lipire. Pentru lucrrile de branamente electrice se utilizeaza papuci tip A, cu urechea inchisa dreapta (fig. 11). Papucii se confecioneaz din alama, pentru seciuni pana la 16 mm2 inclusiv, si de cupru pentru celelalte seciuni. Se protejeaza prin cositorire galvanica. b) Papuci presai sau turnati pentru conductoare multifiiare de cupru (STAS 1596- 71). Se utilizeaza pentru conductoare cu seciuni de 25-300 mm2. Conductoarele in forma de sector se rotunjesc in prealabil cu dispozitive de rotunjire. Se fixeaza pe conductor prin lipire cu cositor. Pentru conductoarele de branament se folosesc papuci tip N (fig. Papucii se confecioneaz din alama si sunt acoperii cu un aliaj de cositor Lp 40. Papuci stantati pentru conductoare multifilare din aluminiu (STAS 8298- 69). Se folosesc pentru conductoare cu seciuni de la 16 la 500 mm2. Fixare pe conductor se face prin lipire cu aliaj de cositor. dupa ce firele de aluminiu au fost in prealabil metalizate in regiunea de prindere si lipite impreuna (masivizate). Pentru protejare impotriva coroziunii electrochimice a locului de contact dintre teaca papucii lui si conductorul de aluminiu. acesta va fi etanat cu infasurari din banda lcuit si lac de banchelita sau cu benzi adezive de PVC. Utilizarea cea mai raspandita o au papucii cu ureche dreapta (fig. 13). Papucii se confecioneaz din banda sau din tabla de cupru sau alama, prin stantare si se cositoresc la cald, pentru a asigura o buna lipire cu conductoarele. c) Papucii pentru montare prin presare pentru conductoare multifilare din aluminiu cu seciuni circulare de 16-300 mm2, folosii pentru legarea la borne sau la uruburile de contact. Se executa in doua variante: - prin turnare sub presiune;

185

- prin stantare. Papucii executati prin turnare se obin din aliaj de aluminiu ATSI 12 (STAS 201- 67), iar cei stantati din eava de aluminiu 1/2 t 99.5 (STAS 524- 67). Sunt destinati a fi montati in incaperi inchise cu urmatoarele caracteristici ale mediului: temperatura +10. +40C, umiditate 65% la +20C. fara gaze cu aciune chimica. Presarea se face cu presa hidraulica sau cu cletele mecanic, cu ajutorul bacurilor hexagonale special construite pentru fiecare seciune de conductoare. Conductoarele in forma de sector se rotunjesc in prealabil cu bacurile de rotunjire. Fondantii Cupru si aluminiu, metale folosite la fabricarea conductoarelor electrice, in contact cu aerul, capata la suprafaa o pelicula de oxid. care impiedica lipirea sau sudarea si deci trebuie indepartata. Pentru indepartarea stratului de oxid de cupru, pe cale chimica, se folosesc fondaii. Pentru indepartarea stratului de oxid de aluminiu se folosesc fondaii cu care se acopera suprafaa conductoarelor, in special, inaintea operaiilor de mbinare prin sudura. Fondantii folosii la sudura sunt de obicei clorurile. Compoziia fondantului recomandat la mbinarea prin sudura electrica a conductelor de aluminiu este urmatoare: clorura de potasiu - 50%; clorura de sodiu - 30%; criolit - 20%. Temperatura de topire a acestui fondant este de 630C. EI este nehigroscopic, se topete rapid si in prima faza a sudrii acopera suprafaa metalului cu o pelicula lichida, care, in combinaie cu oxidul de aluminiu, da natere la zgura, ce se elimina uor. Fondantul se ntinde in strat subire numai pe suprafeele de contact. Aliajele de metalizare si de lipire a conductoarelor de cupru si aluminiu Lipirea reprezint imbinarea a doua piese metalice din materiale identice sau apropiate, in material strin ajutator. avand temperatura de topire mai mica dect cea a materialelor pieselor considerate. In timpul lipirii numai materialul ajutator (aliaj de lipit) se topete, aliindu-su cu piesele de imbinare. care raman in stare solida. Condiia pentru obinerea unei mbinri rezistente prin lipire este indepartarea inainte de lipire sau in timpul ei. a peliculei de oxid dupa suprafeele mbinate. Pelicula de oxid se indeparteaza fie pe cale chimica, fie prin folosirea fondantiilor, fie pe cale mecanica, prin curire. Aliaje de lipire La lipirea intre ele a conductoarelor de cupru sau la lipirea firului de cupru cu mantaua de plumb a cablurilor pentru realizarea punerii la pamant. se folosesc aliaje de cositor-plumb (STAS 96- 73). care se deosebesc intre ele prin procentajul elementelor componente. Simbolul mrcii aliajelor de lipit coprinde grupul de litere Lp (prescurterea cuvntului "lipit"), urmat de un numr care indica continutul mediu al cositorului cu aliaj. Aliajul Lp 40 se utilizeaza la inadire prin lipire a conductoarelor de cupru sau aluminiu in mansoane. Aliajul Lp 60 se intrebuinteaza la montarea prin lipire a papucilor pe conductoarele de cupru sau de aluminiu, deoarece, papucii fiind in contact cu aerul din jur. acest aliaj reduce mult efectul coroziunii.

186

Aliajul Lp 37 se foloseste la lipirea conductorului de cupru, pentru legarea la pamant de mantaua de plumb. Aliajele de metalizare pentru conductoarele de aluminiu Firele componente ale conductoarelor de aluminiu, inainte de lipire in cleme sau papuci, se curata de straturi de oxid si apoi se metalizeaza. folosind in acest scop aliaj pe baza de cositor. Materialele izolante In procesul de executare a mansoanelor si a cutiilor terminale pentru branamentele subterane se folosesc urmatoarele materiale izolante: a) Masa izolanta bituminoasa (STAS 3897- 73). Servete la umplerea mansoanelor de legtur sau de derivaii si a cutiilor terminale. Se fabrica in doua tipuri: tip B 65, pentru cabluri subterane si cabluri montate in cldiri reci; tip B95. pentru cabluri montate in incaperi incalzite. Masa izolanta bituminoasa se livreaza in cutii sau in butoaie de tabla, sau pe placaj, cu lin continut net de 10-15 kg. Depozitarea se va face in locuri adapostite, ferite de soare, de praf sau de umezeala. b) Banda izolatoare din panza cauciucata (STAS 3658- 62). Se executa din tesatura de bumbac, acoperita pe ambele fete cu un amestec de cauciuc nevulcanizat, izolant. Se livreaza in rolouri avand lungimea 5-10-15 m si latimea de 10- 15- 20 mm. c) Hartia impregnata prin cabluri (N.I.D. 877- 60). Se foloseste sub forma de benzi de hrtie impregnate cu mase bituminoase pentru izolarea mbinrilor si a capetelor de cablu subterane inainte de compundare. Procesul tehnologic Lucrrile de executare a branamentelor subterane se realizeaza de personal special instruit si dotat cu scule si utilaje corespunztoare acestui fel de lucrri. Procesul tehnologic pentru execuia branamentelor subterane cuprinde urmatoarele operaii principale: -organizarea si pregatirea lucrrii; -stabilirea traseului; -executarea traversrilor (unde este cazul): -executarea spturilor pentru sant si pentru manonul de branament; -desfasurarea si pozarea cablului; -tragerea cablului prin tuburi; -introducerea cablului in nise -executarea mansolnului de branament: -executarea profilului; -astuparea anurilor: -refacerea pasajelor: -executarea cutiei terminale; -fixarea cutiei terminale in firida si pe stlp. Executarea manonului de derivaie, precum si a manonului de legtur, atunci cand este necesar, cuprinde urmatoarele operaii: -pregatirea capetelor de cablu si controlarea acestora pentru a nu conine umiditate; -desfacerea capetelor de cablu: -dezizolarea cablului; -pregatirea capetelor conductoarelor in vederea executrii legaturilor de derivaie sau de inadire;

187

-montarea clemelor: -izolarea legaturilor: -montarea conductoarelor de legare la pamant: -montarea manonului de fonta; -umplerea manonului cu masa izolanta; -etichetarea manonului de ctre executant. La executarea cutiei terminale, operaiile principale sunt: -stabilirea locului de amplasare; -introducerea cablului in cutia terminala; -pregatirea capetelor de cablu; -desfacerea capetelor de cablu; -pregatirea conductoarelor; -montarea conductarelor de legare la pamant; -executarea cutiei terminale; -pregatirea capetelor conductoarelor pentru montarea papucilor: -montarea papucilor; -legarea la pamant a cutiei terminale. ncercrile si punerile in funciune La darea in exploatare a unui bransamet electric subteran se fac ncercrile prevzute pentru cabluri electrice de joasa tensiune: -determinarea continuitatii conductoarelor cablului; -identificarea fazelor la ambele capete: -incercarea rezistentei de izolaie. Masurarea rezistentei de izolaie se face cu un megohmmetru de 1000 sau 2500 V. Valoarea rezistentei de izolaie masurate se considara satisfacatoare daca este mai mare de 1 M ORGANIZAREA LUCRRILOR LA EXECUTAREA BRANAMENTELOR ELECTRICE SUBTERANE La executarea branamentelor electrice subterane se folosesc urmatoarele materiale mai importante: -cabluri subterane de fora -mansoane de derivaie din fonta -cutii terminale masa izolanta neagra -carton asfaltat -sfoara de azbest - sarma de legat - nisip -benzina -aliaj cositor zinc - lavete -cleme de derivaie in T. tip CDT - papuci stantati - papuci de aluminiu -crmizi -etichete din tabla de plumb Scule si utilaje principale pentru echipele de pozare a cablurilor in anuri

188

189

190

191

192

193

194

195

196

197

198

199

200

201

202

GHID DE TERMINOLOGIE In sensul prezentei norme specifice urmtorii termeni se definesc dup cum urmeaz:

203

1 2 3 4

5 6

8 9 10 11 12 13

14 15 16 17

Admitent - este persoana nominalizat sau desemnat de emitent, pentru asigurarea separrii electrice a instalaiei la care urmeaz a se lucra i scoaterea acesteia de sub tensiune, dup caz, inclusiv predarea ctre eful de lucrare. Atribuie de serviciu (AS) este sarcina de munc pe care trebuie s o execute personalul de servire operativ a instalaiilor electrice. n conformitate cu lista lucrrilor aprobate de ctre conductorul unitii (subunitii) de exploatare. Autorizaie de lucru (AL) este documentul scris, ntocmit pentru executarea lucrrilor n instalaiile electrice din exploatare. Deranjament (incident) - este un eveniment neprevzut, survenit n timpul exploatrii instalaiilor electrice, caracterizat prin defectarea sau/i deteriorarea unei / unor echipamente sau pri ale acestora, astfel nct remedierea urmrilor acestora necesit o durat de timp redus i un volum mic de munc. Dispoziie verbal (DV) este dispoziia dat direct, prin viu grai de ctre emitent, pentru executarea unei (unor) lucrri. Distribuitor - persoan juridic sau fizic care distribuie energiei electric de joas tensiune unor utilizatori sau pentru utilizare de ctre proprii consumatori. (Ex. - unitile de distribuie penru oricare utilizator cu care a ncheiat un contact economic de furnizare a energiei electrice de joas tensiune, uniti care achiziioneaz prin contract economic de furnizare a energiei electrice de nalt tensiune i o distribuie propriilor consumatori, inclusiv a acelora de joas tensiune). Echipament clasa l de protecie - echipamentele la care protecia mpotriva electrocutrii prin atingere indirect este asigurat prin deconectarea acestuia n caz de defect. Pentru a se asigura deconectarea la echipamentul de clas I trebuie realizate legturi de protecie (legare la nul i/sau la pmnt). Echipament clasa II de protecie - echipamentele care sunt realizate cu izolaie suplimentar, care s previn apariia unor tensiuni de atingere periculoase pe masele echipamentelor. Echipament clasa III de protecie - echipamentele care sunt alimentate cu o tensiune foarte joas, iar ele insele nu produc o tensiune mai mare. Echipament clasa 0 (zero) de protecie - echipamentele care nu sunt prevzute din construcie cu nici o posibilitate de a se asigura protecia mpotriva pericolului de electrocutare. Echipament tehnic electric mainile, utilajele, aparatura, dispozitivele, uneltele i alte mijloace asemntoare care utilizeaz energie electric.. Electrician autorizat profesional - persoan care deine un "carnet de electrician autorizat" eliberat de o unitate abilitat sau un agent economic abilitat n acest scop, conform prevederilor Ordinului Ministerului Industriilor i Comerului Nr. 34/23.02.1999. Electrician autorizat, pentru activiti independente - prestator de servicii - persoan autorizat din punct de vedere al proteciei muncii, care deine un "talon de autorizare" avizat anual. cu coninutul fiei de examinare pentru autorizare completat de ctre comisia de examinare a persoanei juridice creia i aparine electricianul sau o persoan fizic atestat de ctre MMSS pentru a presta servicii n domeniul proteciei muncii i care este nregistrat la Registrul Comerului. Emitent - electrician autorizat din punct de vedere al proteciei muncii mputernicit n scris de ctre conductorul unitii, pentru a dispune executarea unor lucrri n instalaiile electrice din exploatare pe baza uneia din formele organizatorice AL. ITI-PM, DVsauPV. Executant de lucrri sau de manevre - este persoana component a unei formaii de lucru sau manevr, subordonat din punctul de vedere al proteciei muncii efului de lucrare sau responsabilului de manevre. Fi de aparat electric - (sinonim: techer) - pies de legtur, prin intermediul unei prize de curent ntre un cablu electric izolat mobil i flexibil a unui aparat i o reea electric fix. Fi tehnologic - este documentaia complex, aprobat de conductorul unitii, care prezint succesiunea operaiilor tehnologice aferente unei anumite lucrri, dispozitivele, sculele i utilajele necesare realizrii acesteia inclusiv msurile specifice de protecie a

204

muncii pentru evitarea accidentrii sau mbolnvirii profesionale, pe durata executrii operaiilor tehnologice. 18 Identificator - este electricianul, avnd cel puin grupa a lV-a de autorizare, care execut localizarea, identificarea i secionarea (tierea) cablului defect, aflat ntr-un flux de cel puin dou cabluri n exploatare. 19 Instalaie electric de foarte joas tensiune este ansamblul unitar de maini, aparate, conductoare, instrumente i accesoriile lor (relee, dispozitive de comand, semnalizare, circuite secundare, prize de pmnt etc) destinate transformrii nivelului de tensiune, transportului i distribuiei energiei electrice. 20 Instalaie electric de joas tensiune este instalaia de curent alternativ sau de curent continuu la care tensiunea de lucru a prilor active, n regim normal de funcionare, se afl n urmtoarele limite: - cel mult 250 V fa de pmnt. n cazul reelelor legate la pmnt; - cel mult 1000 V ntre prile active. n cazul reelelor izolate fa de pmnt. 21 Instalaie electric de nalt tensiune este instalaia la care tensiunea de lucru a prilor active, n regim normal de funcionare, este mai mare dect valorile indicate la pct. 16 de mai sus. 22. Instalaie electric n exploatare este instalaia care a fost pus sub tensiune cel puin o singur dat i care poate fi repus sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaie, prin legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene, prin montarea unor poriuni de bare sau prin legarea conductoarelor la aparataj. 23 Instalaie electric de utilizare instalaia care a fost pus sub tensiune cel puin o singur dat i care poate fi repus sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaie, prin legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene, prin montarea unor poriuni de bare sau prin legare conductoarelor la aparataj. 24 Instalaie separat electric este instalaia electric retras din exploatare la care s-au luat urmtoarele msuri tehnice : a) ntreruperea tensiunii i separarea vizibil fa de prile rmase sub tensiune, anularea automatizrilor care conduc la reanclanarea automat a ntreruptoarelor; b) blocarea n poziia deschis" a dispozitivelor de acionare ale aparatelor de comutaie prin care s-a realizat separarea vizibil i aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere. 25 Instalaie electric scoas de sub tensiune - este instalaia separat electric care a fost legat la pmnt i in scurtcircuit. 26 Instruciune tehnic intern de protecie a muncii (IT1-PM) este documentul scris, ntocmit pentru executarea unor lucrri, n condiii tehnice i organizatorice identice, n instalaii electrice avnd scheme i tipuri constructive similare. 27 Instruciune tehnic de lucru este documentul, aprobat de conductorul unitii (subunitii), care prezint succesiunea operaiilor tehnologice aferente unei anumite lucrri, dispozitivele, sculele i utilajele necesare realizrii acesteia precum i msurile specifice de protecie a muncii, care trebuie aplicate i/sau respectate pentru evitarea accidentrii sau mbolnvirii profesionale, pe durata executrii operaiilor tehnologice. 28 Locul de munc puin periculos spaiu care n condiii normale este caracterizat simultan prin: umiditatea relativ a aerului de maximum 75% Ia temperatura aerului ntre +15 ....+30C'C: pardoseala (amplasament) electoizolant. 29 Locul de munc periculos - locul de munc caracterizat prin cel puin una din urmtoarele condiii: umiditatea relativ a aerului peste 75% temperatura aerului peste 30C; pardoseala cu proprieti conductoare n legtur electric cu pmntul(beton, pmnt): parte conductoare n legtur electric cu prezena de pulberi conductoare (pilitur de metal, grafit, etc.) prezena fluidelor care micoreaz impedana corpului uman. 30 Locul de munc foarte periculos - locul de munc caracterizat prin cel puin una din urmtoarele condiii: umiditatea relativ a aerului peste 97% temperatura aerului peste 35C; pri conductoare n legtur electric cu pmntul care ocup mai mult de 60% din zona de manipulare; prezena de ageni corozivi.

205

31 Lucrare - ansamblul de operaii al crui scop este executarea, modificarea, repararea sau ntreinerea unei instalaii. 32 Lucrare de natur electric ansamblul de operaii ce se execut asupra unei instalaii electrice sau a unei pri din aceasta care prezint risc de natur electric (pri active, izolaie, circuite, legturi la pmnt, alte pri componente sau protectoare) i care se execut de ctre personal cu calificare n domeniul electric. 33 Lucrare de natur neelectric ansamblul de operaii ce se execut asupra acelei pri a instalaiei care nu prezint risc de natur electric i care nu necesit executani cu calificare n domeniul electric (vopsitorie, zidrie, curenie, lctuerie. etc). 34 Lucrare cu scoatere de suh tensiune -lucrarea pentru care se realizeaza separarea electrica i legarea la pmnt i n scurtcircuit a ntreagii instalaii electrice sau numai a acelei pri la care urmeaz a se lucra. 35 Lucrare sub tensiune n contact - lucrare care se execut direct asupra prilor aflate sub tensiune, care realizeaz numai n instalaiile electrice de joas tensiune i la care personalul executant utilizeaz mijloace de protecie i unelte electroizolate/electroizolante. 36 Lucrri de ntreinere-reparaii activitile desfaurate n instalaiile electrice aflate n exploatare, cu scopul meninerii acestora n stare de funcionare. 37 Lucrri prin urcare direct pe stlpi - acelea la care personalul executant utilizeaz, pentru a ajunge la coronamentul acestuia, crlige metalice cu coli sau cu tampoane de cauciuc. 38 Manevra - ansamblu de operaii care conduce la schimbarea configuraiei unei instalaii electrice prin acionarea unor aparate de comutaie. n cadrul prezentelor norme specifice, introducerea sau scoaterea siguranei de joas tensiune tip MPR este considerat manevr. 39 Masa echipamentelor tehnice electrice prile metalice ale echipamentelor care n mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot ajunge sub tensiune, n caz de defect i pot fi atinse de om. 40 Mediu normal Componenta sistemului de munc n care executantul i desfoar activitatea fr a fi expus riscului de accidentare i/sau mbolnvirii profesionale specifice altor medii (cu pericol de incendiu, de explozie, subacvatic, subteran, extraterestru, nuclear, etc.) dect cele normale. 41 Mijloc de producie - mijloace de munc (echipamente tehnice, unelte) i mijloace de protecie individual i colectiv (dispozitive, schele, platforme, utilaje speciale, proprii activiti de transport/distribuie i utilizare a energiei electrice). 42 Mijloc de protecie electroizolant produsul destinat proteciei mpotriva riscurilui de accidentare provocat de curentul electric n timpul desfurrii activitii n instalaiile electrice. Din categoria mijloacelor respective fac parte: a) prjini electroizolante pentru joas i nalt tensiune: b) cleti electroizolai pentru joas i nalt tensiune; c) detectoare de tensiune pentru joas i nalt tensiune; d) detectoare de tensiune tip prjin electroizolant; e) indicatoare de coresponden a fazelor: f) plci electroizolante pentru joas i nalt tensiune; g) teci electroizolante pentru joas i nalt tensiune: h) plrii electroizolante pentru joas tensiune: i) folii electroizolante pentru joas tensiune: j) degetare electroizolante pentru joas tensiune: k) mnui electroizolante; 1) nclminte electroizolant ( cizme din cauciuc sau pantofi ori ghete din piele cu talp electroizolant i plac metalic nglobat); m) covoare electroizolante fixe i portabile; n) platforme electroizolante. 43 Mijloc de protecie pentru legarea la pmnt i n scurtcircuit echipamentul tehnic destinat pentru a proteja personalul mpotriva electrocutrii n cazul apariiei accidentale a tensiunii n zona de lucru, ca urmare a manevrelor greite, a induciei, a atingerilor

206

accidentale dintre instalaiile Ia care se lucreaz i alte instalaii aflate sub tensiune sau a descrcrilor electrice. Din categoria acestor mijloace fac parte: a) cuite de legare la pmnt; b) dispozitive mobile de legare la pmnt i n scurtcircuit (scurtcircuitoare); c) dispozitive de descrcare a sarcinii capacitive din elementele bateriilor de condensatoare: d) dispozitive pentru descrcarea de sarcin capacitiv a cablurilor dup ncercri; e) atenuatoare de inducie electrostatic. 44 Mijloc de protecie pentru delimitarea material a zonei de lucru - este produsul care nu permite sau mpiedic accesul involuntar al persoanelor neavizate n aceast zon, precum i prsirea sau depirea liber a ei de ctre membrii formaiei de lucru. Din categoria acestor mijloace fac parte: a) bariere; b) frnghii i benzi pentru mprejmuire; c) panouri i paravane mobile: d) indicatoare de securitate. 45 Mijloc de protecie mpotriva aciunii arcului electric i a traumatismelor mecanice este produsul care protejeaz executantul de efectul termic al arcului electric sau al loviturilor mecanice. Din categoria acestor mijloace fac parte : a) vizier de protecie a feei; b) casc de protecie a capului; c) mbrcminte din estur termorezistent. 46 Obligaie de serviciu (OS) - este obligaia unui electrician autorizat din punctul de vedere al proteciei muncii, angajat al unei persoane juridice sau fizice de a rspunde de remedierea, ntreinerea, modificarea sau exploatarea instalaiilor de joas tensiune i a echipamentelor i utilajelor electrice aferente din gerstiunea acesteia. 47 Operaie - component dintr-o manevr sau lucrare. 48 Pri aflate normal sub tensiune pri ale unei instalaii electrice destinate de constructor pentru a fi sub tensiune in regim normal de lucru. 49 Pericol iminent - situaie n care se poate produce n orice moment accidentarea sau mbolnvirea profesional a unuia sau mai multor salariai. 50 Periodicitate maxim de ncercare interval de timp dintre dou ncercri succesive. 51 Personal de exploatare este personalul care face parte din subunitatea de exploatare i care execut o activitate de servire operativ sau lucrri n instalaiile electrice. 52 Personal de servire operativ este personalul de exploatare care execut n timpul serviciului, conform atribuiilor ce-i revin, manevre, supraveghere, control i/sau lucrri n instalaiile electrice. n baza AS. DV i ITI-PM, consemnnd activitatea depus ntr-un registru operativ. 53 Personal de ntreinere-reparaii este personalul care face parte din subunitatea de exploatare i execut lucrri de ntreinere-reparaii n instalaiile electrice. 54 Personal de construcii-montaj personalul aparinnd unei uniti/subuniti de construcii-montaj care execut lucrri specifice acesteia. 55 Personal delegat personalul care nu aparine persoanei juridice sau fizice care gestioneaz o instalaie electric de utilizare, dar care urmeaz s o exploateze sau s execute lucrri n aceast instalaie. 56 Prestator de servicii persoan abilitat din punct de vedere profesional, pentru a executa, la solicitarea clienilor, lucrri din domeniul pregtirii sale profesionale. 57 Proces-verbal (PV ) - documentul scris pe baza cruia se pot executa lucrri asupra instalaiilor electrice din exploatare, separate vizibil prin dezlegri de cordoane sau conductoare ale LEA, demontarea unor poriuni de bare sau dezlegarea conductoarelor de la aparataj i care nu poa fi puse sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaie primar. 58 Productor - persoan juridic sau fizic care produce energie electric de joas tensiune pentru a fi distribuit unor utilizatori sau pentru nevoile proprii. 59 Propria rspundere (PR) - competena unui electrician autorizat, prestator de servicii - de a rspunde solicitrilor privind remedierea, ntreinerea, executarea, modificarea sau

207

exploatarea instalaiilor electrice de joas tensiune din gestiunea persoanelor juridice sau fizice. 60 Protecie integrat - modalitatea de prevenire a acidentelor de munc i a bolilor profesionale, constnd n prevederea tuturor msurilor de protecie a muncii n exclusivitate din faza de concepie a unei tehnologii, instalaii, maini etc.. 61 Protecie intrinsec modalitatea de prevenire a accidentelor de munc i bolilor profesionale prin principiul de funcionare, construcia sau modul de exploatare a unei instalaii, maini, aparat, dispozitiv etc. lr a se aduga elemente concepute special pentru realizarea securitii muncii. 62 Protecie principal - mijloacele tehnice care asigur protecia mpotriva electrocutrilor n orice condiii, n afara cazurilor cnd acestea s-au deteriorat. 63 Protecie suplimentar - mijloacale tehnice care asigur protecia mpotriva electrocutrilor n cazul deteriorrii proteciei principale. 64 Raport de ncercare - document care prezint rezultatele ncercrii i alte informaii relevante despre starea tehnic a instalaiei, utilajului, aparatului, aparatajului de ncercat. 65 Subunitate de exploatare - forma organizatoric n cadrul unitii de exploatare, care execut lucrri si/sau exploateaza instalaii electrice (secie, atelier, centru, laborator, punct, district etc). 66 ef de lucrare - persoana desemnat de ctre emitent pentru executarea unei lucrri, care conduce, controleaz si supravegheaz formaia de lucru i care asigur msurile tehnice i organizatorice de protecie a muncii n zona de lucru. 67 Tensiune foarte joas - tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu depesc 50 V n curent alternativ i 120 V n curent continuu.68 Unitate de exploatare - forma organizatoric (organul de stat, instituia public, asociaia de orice fel, societatea comercial, uzina, fabrica, filiala, divizia, sucursala i alte asemenea) creia i revine obligaia prin regulamentul propriu de organizare i funcionare sau prin statut s execute lucrri n instalaiile electrice, s exploateze, s ntrein i s repare instalaiile electrice pe care le gestioneaz sau le-a preluat prin convenie. 69 Unitate de construcii-montaj forma organizatoric a societii comerciale (trust, antrepriz, antier, sucursal i alte asemenea) care, conform regulamentului de organizare i funcionare sau statutului, execut lucrri de construcii-montaj sau/i reparaii ale instalaiilor specifice din domeniul electric. 70 Utilizator - persoan juridic sau persoan fizic care gestioneaz instalaii electrice de utilizare (Ex. - unitatea care achiziioneaz prin contract economic, energie electric de nalt tensiune i o prelucreaz sau distribuie, dup caz, prin propriile instalaii, propriilor consumatori; propriior consumatori: unitile care produc energie electric de nalt tensiune sau joas tensiune devin utilizatori pentru partea din instalaie prin care prelucreaz i distribuie energia electric propriilor consumatori). 71 Verificare periodic aciunea unei persoane specializate de a confirma sau infirma calitile tehnologice i de protecie ale unei instalaii, unelte sau ale unui uitilaj, aparat. EIP sau ET. 72 Zon de lucru - partea din instalaia electric n care au fost luate msurile tehnice de protecie a muncii prevzute n prezentele norme specifice i n care se execut o lucrare la un moment dat. n mod particular, zona de lucru la cablurile electrice are dou componente: a) partea instalaiei (capetele cablului) unde s-au luat msurile tehnice; b) locul unde se execut lucrarea la un moment dat (strada, subsolul, podul de cable, canalul, rastele. etc.) 73 Zon de manipulare (sinonim: volum de accesibilitate) - spaiul n care staioneaz sau circul oameni i care este limitat de ctre suprafaa pe care omul o poate atinge fr mijlocirea unui obiect. Zona are urmtoarele dimensiuni minime: 2.5 m pe nlime. 1,25 m pe lime i 0.5 m n jos sub suprafaa pe care st omul

208

CUPRINS

1 PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT 2 INSRUCIUNI PROPRII DE SECURITATEA MUNCII 3 ELECTICITATE 4 ELECTROMAGNETISM 5 CURENTUL ALTERNATIV 6 SISTEM ENERGETIC 7 DETERMINAREA SCIUNII CONDUCTORILOR ELECTRICI 8 RETELE ELECTRICE 9 EXECUIA LINIILOR ELECTRICE N CABLU

1 9 44 66 76 83 93 97 140

209