ORGANIZAREA ACTIVITATII DE CAZARE SI

AGREMENT IN PENSIUNILE TURISTICE

APLICAREA LEGISLATIEI IN VIGOARE

PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA LA
LOCUL DE MUNCA SI IN SITUATII DE
URGENTA

LEGE NR. 319 DIN 14 IULIE 2006 A SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si

private

are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si

sanatatii in munca a lucratorilor.

stabileate principii generale referitoare la:

prevenirea riscurilor profesionale,

protectia sanatatii si securitatea lucratorilor,

eliminarea factorilor de risc i accidentare,

informarea, consultarea,instruirea lucratorilor si a reprezentanilor lor,

directiile generale pentru implementarea acestor principii.

In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:

lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii,

elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti
participanti la procesul de munca

angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de

serviciu cu lucratorul respectiv si care are responsabilitatea conducerii unitatii;

alti participanti la procesul de munca - persoane aflate in unitate, cu permisiunea

angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in
vederea angajarii;

reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si

sanatatii lucratorilor - persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in
conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste
problemele referitoare la protectia securitatii ai sanatatii lucratorilor in munca;

prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele
procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;

eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului,

produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu,

accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia

acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea
indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel
putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei

meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici
caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe
sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;

echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in

munca;

echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau

manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri
care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca,
precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest
obiectiv;

loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile

unitatii, inclusiv orice alt loc din aria unitatii la care lucratorul are acces in cadrul
desfasurarii activitatii;

pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii

lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;

stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau

specialitatii in care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in
perioada de reconversie profesionala;

securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand

ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca,
apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor
persoane participante la procesul de munca;

incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul,

avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea
unei activitati sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul
neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa
aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube
materiale;

servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara unitatii, abilitate sa
presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in
munca, conform legii;

accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care
necesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de
munca cu o durata mai mica de 3 zile;

boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii

factori determinani sunt de natura profesional.

OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATORILOR

Angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor n

toate aspectele legate de munca.

n cazul n care un angajator apeleaz la servicii externe, acesta nu este

exonerat de responsabilitile sale n acest domeniu.

Obligaiile lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munca nu aduc

atingere principiului responsabilitii angajatorului.

n cadrul responsabilitilor sale, angajatorul are obligaia sa ia msurile

necesare pentru:
a) asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea i instruirea lucrtorilor;

d) asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare securitii i

sntii n munca.

Angajatorul are obligaia sa implementeze msurile pe baza urmtoarelor

principii generale de prevenire:

evitarea riscurilor;

evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

combaterea riscurilor la sursa;

adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea posturilor de

munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca i de producie,
n vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat i a
diminurii efectelor acestora asupra sntii;

adaptarea la progresul tehnic;

nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce

este mai puin periculos;

dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprind tehnologiile,

organizarea muncii, condiiile de munca, relaiile sociale i influenta factorilor din
mediul de munca;

adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fata de msurile de

protecie individual;

furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.

sa evalueze riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, inclusiv la alegerea

echipamentelor de munca, a substanelor sau preparatelor chimice utilizate i la amenajarea
locurilor de munca;

msurile de prevenire, precum i metodele de lucru i de producie aplicate de ctre

angajator sa asigure mbuntirea nivelului securitii i al proteciei sntii lucrtorilor i
sa fie integrate n ansamblul activitilor ntreprinderii i/sau unitii respective i la toate
nivelurile ierarhice;

sa ia n considerare capacitatile lucrtorului n ceea ce privete securitatea i sntatea n

munca, atunci cnd i ncredineaz sarcini;

sa asigure ca planificarea i introducerea de noi tehnologii sa fac obiectul consultrilor cu

lucrtorii i/sau reprezentanii acestora n ceea ce privete consecinele asupra securitii i
sntii lucrtorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiiile i mediul de
munca;

sa ia msurile corespunztoare pentru ca, n zonele cu risc ridicat i specific, accesul sa fie
permis numai lucrtorilor care au primit i i-au insusit instruciunile adecvate.

sa coopereze n vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sntatea i igiena n

munca, lund n considerare natura activitilor;

sa isi coordoneze aciunile n vederea proteciei lucrtorilor i prevenirii riscurilor

profesionale, lund n considerare natura activitilor;

sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;

sa informeze lucrtorii i/sau reprezentanii acestora despre riscurile profesionale.

Msurile privind securitatea, sntatea i igiena n munca nu trebuie sa comporte n nicio situaie
obligaii financiare pentru lucrtori.

angajatorul desemneaz unul sau mai muli lucrtori pentru a se ocupa de

activitile de protecie i de activitile de prevenire a riscurilor
profesionale din unitate, denumii n continuare lucrtori desemnai.

Dac n unitate nu se pot organiza activitile de prevenire i cele de

protecie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurg la
servicii externe.

n cazul n care angajatorul apeleaz la serviciile externe, acestea trebuie sa

fie informate de ctre angajator asupra factorilor cunoscui ca au efecte sau
sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitii i sntii lucrtorilor

n cazul microintreprinderilor i al ntreprinderilor mici, n care se desfoar

activiti fr riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atribuiile din
domeniul securitii i sntii n munca pentru realizarea msurilor
prevzute de lege, dac are capacitatea necesar n domeniu.

PRIMUL AJUTOR, STINGEREA INCENDIILOR, EVACUAREA

LUCRTORILOR, PERICOL GRAV I IMINENT

Angajatorul are urmtoarele obligaii:

sa ia msurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor,
adaptate naturii activitilor unitii, innd seama de alte persoane prezente;

sa stabileasc legturile necesare cu serviciile specializate, ndeosebi n ceea ce privete primul ajutor,
serviciul medical de urgenta, salvare i pompieri.

sa informeze, cat mai curnd posibil, toi lucrtorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav i iminent
despre riscurile implicate de acest pericol, precum i despre msurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru
protecia lor;

sa ia msuri i sa furnize instruciuni pentru a da lucrtorilor posibilitatea sa opreasc lucrul i/sau sa

prseasc imediat locul de munca i sa se ndrepte spre o zona sigura, n caz de pericol grav i iminent;

sa nu impun lucrtorilor reluarea lucrului n situaia n care nc exista un pericol grav i iminent, n afar
cazurilor excepionale i pentru motive justificate.

sa in evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a
accidentelor uoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase

sa elaboreze pentru autoritile competente i n conformitate cu reglementrile legale rapoarte privind

accidentele de munca suferite de lucrtorii si.

sa ia msuri pentru asigurarea de materiale necesare informrii i instruirii lucrtorilor, cum ar fi afie, pliante,
filme i diafilme cu privire la securitatea i sntatea n munca;

sa asigure informarea fiecrei persoane, anterior angajrii n munca, asupra riscurilor la care aceasta este
expus la locul de munca, precum i asupra msurilor de prevenire i de protecie necesare

sa angajeze numai persoane care, n urma examenului medical i, dup caz, a testarii psihologice a
aptitudinilor, corespunzatoare sarcinii de munca pe care urmeaz sa o execute i sa asigure controlul medical
periodic i, dup caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajrii

Lucrtorii care, n cazul unui pericol grav i iminent, prsesc locul de munca
i/sau o zona periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati i trebuie sa fie
protejati impotriva oricror consecine negative i nejustificate pentru
acetia.

Angajatorul trebuie sa se asigure ca, n cazul unui pericol grav i iminent

pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci cnd eful ierarhic
imediat superior nu poate fi contactat, toi lucrtorii sunt api sa aplice
msurile corespunztoare, n conformitate cu cunotinele lor i cu mijloacele
tehnice de care dispun, pentru a evita consecinele unui astfel de pericol.

Lucrtorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevzute mai sus, cu

excepia situaiilor n care acetia acioneaz imprudent sau dau dovada de
neglijena grava.

Materialele igienico-sanitare se acorda n mod obligatoriu i gratuit de ctre

angajatori.

Alimentaia de protecie se acorda n mod obligatoriu i gratuit de ctre

angajatori persoanelor care lucreaz n condiii de munca ce impun acest
lucru i se stabilete prin contractul colectiv de munca i/sau contractul
individual de munca.

INSTRUIREA LUCRTORILOR

Angajatorul trebuie sa asigure condiii pentru ca fiecare lucrator sa primeasc o instruire

suficienta i adecvat n domeniul securitii i sntii n munca, n special sub forma de
informaii i instruciuni de lucru, specifice locului de munca i postului sau:

la angajare;

la schimbarea locului de munca sau la transfer;

la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificri ale echipamentului
existent;

la introducerea oricrei noi tehnologii sau proceduri de lucru;

la executarea unor lucrri speciale.

Instruirea trebuie sa fie:

adaptat evoluiei riscurilor sau apariiei unor noi riscuri;

periodic i ori de cte ori este necesar.

Reprezentanii lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n

munca au dreptul la instruire corespunztoare.

Instruirea:

nu poate fi realizat pe cheltuiala lucrtorilor i/sau a reprezentanilor acestora.

trebuie sa se realizeze n timpul programului de lucru.

trebuie sa se efectueze n timpul programului de lucru, fie n interiorul, fie n afar

ntreprinderii i/sau unitii.

OBLIGAIILE LUCRTORILOR

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfoare activitatea, n conformitate cu pregtirea i instruirea sa, precum
i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct sa nu expuna la pericol de accidentare sau
imbolnavire profesional att propria persoana, cat i alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau
omisiunile sale n timpul procesului de munca.

n mod deosebit,lucrtorii au urmtoarele obligaii:

sa utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport i alte mijloace de
producie;

sa utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup utilizare, sa l napoieze sau sa l pun la locul
destinat pentru pstrare;

sa nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrar a dispozitivelor de
securitate proprii, n special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor, i sa utilizeze corect
aceste dispozitive;

sa comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munca despre care au motive
ntemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice deficienta a sistemelor
de protecie;

sa aduc la cunostinta conducatorului locului de munca i/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

sa coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, att timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea
oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de munca i inspectorii sanitari, pentru protecia sntii i
securitii lucrtorilor;

sa coopereze, att timp cat este necesar, cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, pentru a permite angajatorului
sa se asigure ca mediul de munca i condiiile de lucru sunt sigure i fr riscuri pentru securitate i sntate, n
domeniul sau de activitate;

sa isi nsueasc i sa respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii i sntii n munca i msurile de aplicare
a acestora;

sa dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munca i inspectorii sanitari.

COMUNICAREA, CERCETAREA, NREGISTRAREA I RAPORTAREA EVENIMENTELOR

Orice eveniment va fi comunicat de ndat angajatorului, de ctre conductorul locului de

munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.

Angajatorul are obligaia sa comunice evenimentele, de ndat, dup cum urmeaz:

inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele

asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca i boli
profesionale, cu modificrile i completrile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate
temporar de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;

organelor de urmrire penal, dup caz.

Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat ntr-o relatie contractual cu
angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala
profesional sau legat de profesiune, depistata cu prilejul prestaiilor medicale.

n cazul accidentelor de circulaie produse pe drumurile publice, n care printre victime sunt
i persoane aflate n ndeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de poliie rutiera
competente vor trimite instituiilor i/sau persoanelor fizice/juridice, n termen de 5 zile de
la data solicitrii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului.

n caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituia medicolegal competenta este obligat sa nainteze inspectoratului teritorial de munca, n termen
de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legal

ACCIDENTE DE MUNCA

accidentul suferit de persoane aflate n vizita n unitate, cu permisiunea

angajatorului;

accidentul survenit n cadrul activitilor cultural-sportive organizate, n timpul i

din cauza ndeplinirii acestor activiti;

accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din

proprie initiativa pentru salvarea de viei omeneti;

accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din

proprie initiativa pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care ameninta
avutul public i privat;

accidentul cauzat de activiti care nu au legatura cu procesul muncii, dac se

produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, n calitate de
angajator, ori n alt loc de munca organizat de acetia, n timpul programului de
munca, i nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului;

accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul normal de

la domiciliul lucrtorului la locul de munca organizat de angajator i invers;

accidentul suferit n timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la

adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul,
pentru ndeplinirea unei sarcini de munca;

accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau
preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, dac schimba
mbrcmintea personal, echipamentul individual de protecie sau orice alt
echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afla n baie ori n spalator sau
dac se deplasa de la locul de munca la ieirea din ntreprindere sau unitate i
invers;

accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n

locuri organizate de angajator, precum i n timpul i pe traseul normal spre i de
la aceste locuri;

accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice

romane, delegai pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afar granielor
tarii, pe durata i traseul prevzute n documentul de deplasare;

accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau

perfecionare a pregtirii profesionale, n timpul i din cauza efecturii
activitilor aferente stagiului de practica;

accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna,

viscol, cutremur, inundaie, alunecri de teren, trasnet (electrocutare), dac
victima se afla n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de
serviciu;

disparitia unei persoane, n condiiile unui accident de munca i n mprejurri

care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;

accidentul suferit de o persoana aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca

urmare a unei agresiuni.

BOLILE PROFESIONALE

n sensul prevederilor legale, afectiunile suferite de elevi i studeni n timpul efecturii

instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.

Declararea bolilor profesionale este obligatorie i se face de ctre medicii din cadrul
autoritilor de sntate publica teritoriale i a municipiului Bucureti.

Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, n vederea confirmrii sau infirmarii lor,

precum i stabilirea de msuri pentru prevenirea altor mbolnviri se fac de ctre specialitii
autoritilor de sntate publica teritoriale, n colaborare cu inspectorii din inspectoratele
teritoriale de munca.

Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.

Bolile profesionale nou-declarate se raporteaz lunar de ctre autoritatea de sntate

publica teritorial, precum i la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii.

Intoxicatia acuta profesional se declara, se cerceteaz i se nregistreaz att ca boala

profesional, cat i ca accident de munca.

Grupuri sensibile la riscuri

Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile care
alapteaza, inerii, precum i persoanele cu dizabilitati, trebuie protejate impotriva pericolelor
care le afecteaz n mod specific.

Angajatorii au obligaia sa amenajeze locurile de munca innd seama de prezenta grupurilor

sensibile la riscuri specifice.

INFRACIUNI

Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munca de

ctre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se creeaz un
pericol grav i iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire
profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2
ani sau cu amenda.

Dac fapta prevzuta anterior a produs consecine deosebite, pedeapsa este

nchisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.

Fapta prevzut anterior svrit din culpa se pedepsete cu nchisoare de la 3-6

luni la un an sau cu amenda

Nerespectarea de ctre orice persoana a obligaiilor i a msurilor stabilite cu

privire la securitatea i sntatea n munca, dac prin aceasta se creeaz un
pericol grav i iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire
profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2
ani sau cu amenda.

Dac fapta prevzut anterior a produs consecine deosebite, pedeapsa este

nchisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.

Dac nerespectarea consta n repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor i

utilajelor, anterior eliminrii tuturor deficienelor pentru care s-a luat msura
opririi lor, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 2 ani sau amenda.

TURISMUL RURAL SI
ACTIVITATEA DE
AGREMENT IN PENSIUNI

PUNCTE DE DISCUTIE

Turismul rural si agroturismul: definire si caracteristici

Sistemul turistic de baza

Segmentele motivationale ale turismului

Factorii care determina cererea si oferta turistica

Produsul turistic si structura serviciilor

Principalele forme de agrement

TURISMUL RURAL SI AGROTURISMUL

Ecoturismul (turismul responsabil sau durabil) - inseamna un turism practicat

pe scara redusa (nu turism de masa), care are un impact mic asupra mediului
natural, conserva flora si fauna zonei si tine seama de nevoile localnicilor
precum si de traditiile lor de viata, cultura, mestesuguri, etc.

Ecoturismul presupune o limitare a numarului de turisti spre aceste zone,

care trebuie protejate si conservate:

Valea Izei din Maramures cu bisericile vechi din lemn,

Oasul cu traditii folclorice,

orasele medievale Sighisoara, Sibiu;

insulelele Galapagos;

obiceiuri locale la triburi din Tailanda - femei cu gatul lung cu inele;

orasul Dubrovnic din Croatia;

Australia arborigeni, etc

CONCEPTUL SI DEFINIREA TURISMULUI RURAL

activitate turistica administrata de locuitorii din mediul rural si se bazeaza pe

resursele mediului natural si uman;

forma de turism alternativ la turismul clasic.

Trasaturile specifice:

apropierea de natura,

lipsa aglomeratiei si poluarii,

contactele interumane

contactele cu istoria si traditiile zonei rurale

MOTIVATIILE TURISMULUI RURAL

reintoarcerea la natura nealterata;

cunoasterea,

integrarea temporara in comunitatea locala pentru a participa la

activitati agricole, artistice, etnografice,

ocupatii si mestesuguri originale,

gastronomie specifica;

profilaxia sanatatii (cure de aer ozonat, cure cu fructe proaspete si cu

produse naturale din gospodarie)

AGROTURISMUL

forma specifica de turism rural, administrata de fermieri ca a doua activitate

pe langa cea agricola.

s-a dezvoltat ca o reactie la stresul determinat de procesul de industrializare

si urbanizare

Piata turismului rural detine 25 % din numarul turistilor europeni

Structuri de primire folosite in turismul rural in Europa:

hoteluri rurale,

campinguri,

Pensiuni

cazare la cetateni,

cazare la ferme

Etc

ANTREC principala organizatie neguvernamentala cu scop de

promovare

SISTEMULUI TURISTIC DE BAZA

Sistemul turistic de baza, respectiv turismul ca activitate, cuprinde o zona de

origine si o zona de destinatie legate prin transport.

Zona de destinatie poate fi mai larga o tara sau mai multe tari, sau mai ingust
o statiune sau un hotel.

Impactul turismului

asupra economiei din zona/tara de destinatie:

realizarea de incasari

locuri de munca;

impact social

de instruire,

de educatie,

de odihna si recreere,

de intelegere intre oameni.

impact asupra mediului.

CELE 5 SECTOARE ALE INDUSTRIEI TURISTICE

hotelaria (industria ospitalitatii),

sectorul atractii turistice,

transporturile,

organizatorii de turism

organizatiile de turism.

Industria turistica este tratata diferit de la tara la tara, existand structuri

diferite de organizare: minister al turismului, secretariat de turism, oficii
nationale, birouri locale de informare turistica

Turismul este deplasarea departe de casa, temporara, pe termen scurt, care

implica sejur cu diverse scopuri de vacanta, fara o activitate lucrativa
(platita).

In turism sunt doua categorii de vizitatori:

turisti, care presupun un sejur de minim 24 ore (innoptare)

excursionisti, vizitator care calatoreste o zi (sub 24 ore) in tara sau in strainatate.

SEGMENTELE MOTIVATIONALE ALE TURISMULUI

Turismul are 3 motivatii principale:

de afaceri:

congrese, conferinte, reuniuni

expozitii, targuri

calatorii incentive

de vacanta:

independent (pe cont propiu),

pe baza de package (organizat sau contractual) pentru turisti de grup sau individuali (ex:
vacante pe litoral, la munte, circuite, de tratament, etc.)

Motive speciale

vizite la rude si prieteni

calatorii legate de evenimente cultural-sportive (festivaluri muzicale, campionate)

turism de studii (pt. invatarea limbii straine)

turism religios (pelerinaje)

turism rural

turism social

FACTORII CARE DETERMINA CEREREA SI OFERTA TURISTICA

Cererea si oferta turistica sunt elementele de baza ale pietei turistice.

Piata turistica reprezinta totalitatea tranzactiilor (operatiunilor) de

vanzare~ cumparare a produselor turistice, incheiate intr-un anumit
spatiu geografic (localitate, judet, regiune, tara) si intr-o anumita perioada
de timp.

Piata turistica cuprinde 8 elemente:

cererea,

oferta,

transporturile,

mijloacele de comunicare,

concurenta,

legislatia (reglementarile),

canale de distributie,

mediul socio- economic in care-si desfasoar activitatea firmele de turism

FACTORII CARE INFLUENTEAZA CEREREA TURISTICA

Standardul de viata:

Veniturile

durata concediului platit

detinerea unui autoturism personal pentru deplasarea la locul de vacanta

Factorii demografici, de psihologie si conjuncturali

Structura populatiei pe varste influenteaza cererea turistilor.

Ciclul de viata (statutul familial): necasatorit (fara responsabilitati); casatorit (implica

cheltuieli cu casa); casatorit cu copii; familie cu doi salariati fara copii sau copii
independent

Urbanizarea: cresterea populatiei urbane a determinat o sporire a cererii pentru

vacante, datorita dorintei pentru zone linistite, nepoluate.

Religia: ortodoxa, catolica, budista, musulmana, mozaica influenteaza cererea

de vacanta mai ales in ceea ce priveste alimentatia si traditiile

Nivelul de educatie si de cultura:

oamenii mai educati doresc sa calatoreasca mai mult si sa cunoasca alte culturi.

Oamenii modesti ca educatie doresc in primul rand servicii bune la cazare, meniuri
bogate, distractii si solicita in mai mica masura informatii culturale.

Sezonalitatea determinata de clima si relief. (ex. in statiunile

balneare, in sezonul de vara clientela provine din mediul urban iar in extra
sezon clientela este din mediul rural si pensionari

Legislatia statului privind regimul vamal si de vize. Unele state solicita viza
de intrare iar alte state impun restrictii la acordarea vizei solicitand o serie
de formalitati.

Conjunctura: conflictele armate, instabilitatea politica, actele de

terorism (Israel, Liban, Egipt, Turcia) determina retineri de la calatorie.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA OFERTA DESTINATIILOR TURISTICE

Oferta turistica reprezinta totalitatea serviciilor prin care este pus in valoare
patrimoniul turistic, prin utilizarea de personal specializat.

Patrimoniul turistic cuprinde resursele turistice naturale si antropice precum

si structurile de primire turistica-de cazare, de alimentatie, de agrement, de
tratament, de transport

Pretul: sunt categorii de clienti sensibili la pret (pensionari) si alte categorii

mai putin sensibile ca pret (oamenii de afaceri).

Reducerea preturilor sensibilizeaza piata, cererea si poate conduce la cresterea

cererii si a vanzarilor.

Frecventa si disponibilitatea mijloacelor de transport

Ex. amplasarea unui targ comercial, a unui centru de congrese aproape de

aeroport: cazul T I B

Structurile de cazare:

gama si diversitatea de confort,

facilitatile oferite piscina, sauna, terenuri de sport, etc.

Organizarea promovrii ofertei turistice

Unele tari cheltuiesc din buget pentru promovarea generala, in scopul de a-i
atrage pe turisti in tara.

Alte tari lasa activitatea de promovare pe seama furnizorilor si ofertantilor de

servicii: hoteluri, companii aviatice, agentii de turism.

Se poate face promovare si la nivel regional.

Pregatirea personalului ofertantului, care pentru a fi competent trebuie sa

fie calificat potrivit meseriei pe care o practica.

PRODUSUL TURISTIC SI SERVICIILE TURISTICE

Produsul turistic reprezinta un ansamblu de bunuri materiale si servicii reunite

intr-o forma specifica-pachet de servicii, oferit spre vanzare turistului

Pachetul de servicii este o combinatie prestabilita a cel putin doua din

elementele urmatoare: cazare, transport sau alte servicii (alimentatie, tratament
balnear, agrement) reprezentand o parte semnificativa din pachet, atunci cand
sunt vandute la un pret global si cand aceste prestatii depasesc 24 de ore
(innoptare).

Caracteristicile produsului turistic

Intangibilitatea: serviciile turistice nu pot fi testate, experimentate inainte de

efectuarea lor, ci in timpul consumarii acestora.

Perisabilitatea: locurile nevandute la o anumita data, in hotel, pe avion, autocar, etc.,

nu se pot stoca si se pierd.

Eterogenitatea: serviciile din pachet sunt diferite, materiale si de alta natura si nu se

pot standardiza cum este cazul bunurilor fizice. Nu se pot efectua doua servicii turistice
absolut identice.

Inelasticitatea: serviciile turistice nu se pot modifica imediat, in functie de cererea

turistilor, la un moment dat (ex. solicitarile in varf de sezon)

Sezonalitatea: este accentuata de clima si relief.

Produsul turistic cuprinde tot ceea ce consuma si experimenteaza turistul, de

la plecare, in timpul calatoriei, la locul de destinatie si pana la revenirea lui
din vacanta; servicii oferite de prestatori precum: transport, cazare si
alimentatie, atractii turistice.

Elementele componente ale produsului sunt:

Atractiile turistice :

naturale (asezare, clima, peisaje, parcuri si rezervatii naturale)

create de om (monumente istorice si de arta, muzee, situri arheologice)

modul de viata (traditii, cultura, mestesuguri)

evenimente si manifestari (estivaluri, concerte, expozitii, etc.)

Accesibilitatea la locul de vacanta

Dotarile:

infrastructura generala (sosele, telecomunicatii, aeroporturi, gari, porturi, etc.)

structurile de primire turistica (cazare, alimentatie, tratament, transport, etc.)

DISTRIBUTIA PRODUSELOR TURISTICE

Direct de catre furnizorii de servicii (hoteluri, pensiuni, etc.)

Prin agentiile de turism, care sunt de doua feluri

Agentii touroperatoare - organizeaza, ofera si vand pachete de servicii sau

componente ale acestora, direct sau prin alte agentii de turism

Agentii detailiste (vanzatoare) - vand programele turistice contractate cu

agentiile touroperatoare

GDS Programe, site-uri, motoare de cautare si vanzare online

PRINCIPALELE FORME DE AGREMENT

Agrementul este o componenta importanta a ofertei turistice, fiind un

element de baza in satisfacerea nevoilor turistilor indiferent de forma
de turism practicata. Diversitatea si originalitatea agrementului pot fi
elemente hotaratoare de atractivitate spre o destinatie turistica sau loc de
vacanta: statiune de litoral, de munte, localitate de circuit, etc

Organizatia Mondiala a Turismului defineste agrementul ca parte a timpului

liber din cadrul unei vacante, destinate sa distreze turistii.

In conditiile actuale de stres, turistii solicita vacante active, cu forme de

agrement in functie de varsta, sex, statut familial, categoria socioprofesionala, nationalitate, obiceiuri, etc.

Activitatea de agrement difera si in functie de motivatia calatoriei: odihna,

circuite, tratament, etc.

Agrementul turistic reprezinta un complex de activitati diferite din domeniile

cultural-sportive exemple

distractii menite sa asigure conditii pentru odihna - exemple

refacerea fizica exemple

practicarea unor sporturi si a unor hobby-uri exemple

dobandirea de cunostinte exemple

instruirea turistilor exemple

PRINCIPALELE CATEGORII DE ACTIVITATI DE AGREMENT

Practicarea diferitelor sporturi:

drumetii si jogging (simpla alergare)

sporturi de iarna: schi, patinaj, sanie, sculptura in zapada, jocuri pe zapada

(Serbarile zapezii)

sporturi nautice: schi nautic, windsurfing, croaziere, pescuit sportiv, etc.

jocuri cu mingea: fotbal, volei, tenis de camp si de masa, minigolf

jocuri diverse: popice, bowling, badminton, deltaplan, cu zmeul

Participarea ca spectatori la manifestari cultural-sportive:

cinema, opera, jocuri sportive

concerte si festivaluri muzicale (Cerbul de aur)

festivaluri de teatru (Sibiu)

serbari folclorice, muzee, expozitii, concursuri

Forme speciale de distractie:

programe de baruri si restaurant, discoteci,

sali de jocuri mecanice, caf-internet, etc.

Agrement de interior, cand timpul este nefavorabil pentru plaja/drumetii

degustari de vinuri

concursuri tematice, dansuri moderne sau clasice

cursuri /expozitii culinare

prezentari de moda

centre de fitness/ centre Spa

Activitati manuale, care imbina utilul cu placutul:

cursuri de tesut, de croitorie, de olarit, de impletituri, pictura pe sticla, etc

cules de fructe de sezon, plante medicinale

Cumparaturi pentru sine, de placere (shopping)

FORMELE DE AGREMENT SPECIFICE FIECAREI DESTINATII

Dotarile pentru agrement sunt localizate in:

statiunile de litoral-agrement nautic:

yahting,

windsurfing,

schi nautic,

hidrobiciclete,

vaporase de agrement pe mare si lac,

tobogane acvatice,

parcuri de distractii Aqua magic

sate de vacanta cu diverse atractii ex Mamaia

centre de pescuit sportiv,

antrenament de manuiere zmeu

etc.

statiunile de munte:

transportul pe cablu cu telecabine,

telegondole,

telescaune,

teleschi,

plimbari cu atv sau bicicleta

echitatie

terenuri de tir, trageri cu arc, paint-ball

etc.

centre turistice:

parcuri de distractii,

sali de jocuri mecanice,

practicarea diverselor sporturi: tenis, fotbal

piscine, centre SPA

Viata de noapte este o alta sursa de agrement. Fiecare destinatie ofera

alternativele sale in materie de distractie nocturna.

Dezvoltarea unei afaceri n turism

Poate fi rentabil o astfel de afacere?

Poate fi rentabil att

In mediul urban (ora)

ct i n mediul rural (sate)

Demararea i conducerea unei astfel de afaceri nu se af numai la ndemna

ntreprinztorilor din regiunile dezvoltate, ci poate fi realizata cu succes i n
regiunile rmase n urm din punct de vedere Economic

Studiu de caz: Avantaje / dezavantaje in ambele situatii

Argumente pentru lansarea afacerii

Statul sprijin n prezent zonele care au potenial turistic, ceea ce permite:

crearea de noi locuri de munc

obinerea unor venituri suplimentare,

valorificarea potenialului piscicol,

Dezvoltarea meteugurilor tradiionale (artizanat).

Veniturile obinute n urma desfurrii de afaceri n turism pot determina

creterea considerabil a calitii vieii n regiunile marginalizate
Reprezint o oportunitate n special pentru cei ce doresc s porneasc o activitate
pe cont propriu, ns dispun de un capital limitat. Amenajarea casei de la ar sau
a celei de vacan implic o sum minim necesar pentru demararea acestei
afaceri.

Totui, pentru a v bucura de succes, este nevoie s cunoatei n detaliu i s

evaluai toate aspectele implicate de dezvoltarea acestei afaceri, de la avantaje,
dezavantaje i riscuri pn la modul n care trebuie s acionai pentru atragerea
clienilor.

ntreprinztorii care doresc s investeasc ntr-o pensiune turistic trebuie s in

cont de faptul c oferta n afara hotelurilor este n continu cretere

De aceea, ei trebuie s tie s satisfac n cel mai bun mod posibil nevoile
turistice ale indivizilor din toate categoriile sociale.

Astfel, este foarte important de tiut c, potrivit unor sondaje, cea mai mare
partea turitilor caut locuri linitite, neaglomerate. Un numr important de
turiti consider c blocurile i cldirile-turn uresc peisajul i, de aceea, prefer
localitile cu caracter predominant rural

n Romnia, turismul rural reprezint o ans real,mai ales pentru persoanele

afectate de criza, care doresc s ncerce o activitate nou,folosindu-se de
mijloacele pe care le dein deja

Este de preferat ca turismul rural s se orienteze ctre domeniul ecologic i cultural,

att datorit atractivitii, ct i datorit impactului pozitiv asupra comunitii.

Aceste manifestri conduc la avantaje generale i avantaje particulare

AVANTAJE GENERALE

Popularizarea zonelor respective.

Punerea n valoare a bogiilor satului, ale zonei.

Noi locuri de munc n pensiunile cu volum crescut de clieni.

Consolidarea unor afaceri de familie.

Modernizarea infrastructurii locale.

Dezvoltarea activitilor economice pe plan local, prelucrarea unor materii prime din producie

proprie: carne, lapte, ln, lemn etc.

Creterea nivelului de cultur i educaie n rndul locuitorilor.

Conservarea i protecia mediului rural.

Ridicarea nivelului de trai n zonele rurale

AVANTAJE PARTICULARE

Investiiile relativ mici necesare pentru amenajarea casei i n dotrile

necesare pentru desfurarea acestei activiti.

Posibilitatea de a beneficia de nlesniri financiare prin facilitile oferite de stat

pentru domeniul turismului. De asemenea, dup aderarea Romniei la Uniunea
European, activitile de tipul turismului rural sau al agroturismului, n special
cele care determin conservarea i promovarea patrimoniului naional, sunt
sprijinite prin alocarea de bani din fondurile europene.

ntreprinztorii din acest domeniu au prioritate la instalarea de linii de

telecomunicaii (telefon, fax, internet etc.), pltesc energia electric, gazul
metan i serviciile de telecomunicaii la tariful pentru uz casnic (n cazul n care
capacitatea de cazare nu depete 5 camere).

Oferta lor va fi cuprins att n materialele de promovare turistic editate de

Ministerul Turismului, ct i n aciunile de promovare ntreprinse de birourile
de informare ale Ministerului, din ar i din strintate

Piaa n plin cretere:numrul turitilor care prefer s se cazeze la pensiuni att

din mediul rural, ct i din cel urban i care, dup o vacan petrecut aici, doresc
s revin sau s viziteze i alte pensiuni este din ce n ce mai mare. De asemenea,
cercetrile arat c turitii strini care vin n Romnia doresc s se cazeze n alte
spaii dect n hoteluri.

Nu este necesar o pregtire tehnic special:pentru a avea succes este necesar

s avei o pensiune bine situat, s avei un puternic sim al ospitalitii, al

organizrii i s tii s gtii.

Posibilitatea de a vinde clienilor produse obinute n propria gospodrie. De

asemenea, exist i oportunitatea de a oferi servicii suplimentare (ghid
turistic,organizare de activiti specifice sau tradiionale, excursii etc.),
pentru creterea veniturilor firmei.

Posibilitatea de a lucra mpreun cu ntreaga familie.

DEZAVANTAJE I RISCURI

Caracterul sezonier al turismului ar putea reprezenta un inconvenient din

anumite puncte de vedere, cum ar fi:

n sezonul de vrf, infrastructura unei localiti poate s nu fac fa nevoilor

turitilor.

Preurile n sezon pot fi prea mari.

Aglomeraia poate crete pe durata sezonului, afectnd atractivitatea pentru viitori

turiti.

Intensitatea exploatrii posibilitilor turistice este relativ redus. Aceast exploatare

relativ redus ascunde o form de omaj structural (aproximativ 25% din personal
este sezonier i de obicei provine din alte localitati

Caracterul sezonier este valabil i n ceea ce privete turismul rural sau

agroturismul. n timpul iernii, serviciile se pot limita doar pentru sfritul de
sptmn sau perioada sarbatorilor de iarna.

Activitatea n turism cere mult efort, o atenie deosebit la condiiile de cazare i

pentru prepararea hranei.

n special cei care ncep pentru prima oar o afacere trebuie s fie ateni la
posibilele riscuri.

Acestea trebuie s fie cunoscute i prentmpinate.

Iat care ar putea fi cele mai mari probleme:

Supraevaluarea posibilitilor de ctig: dup ce pensiunea a nceput s fie

cunoscut i s funcioneze n regim normal, sunt necesari doi ani pentru a se obine
un profit convenabil.

Supraevaluarea concurenilor direci i mai ales indireci: concurenii direci pot fi

uor evaluai, prin observarea lor cu atenie. Problema apare n special n ceea ce
privete concurenii indireci (restaurante specifice sau hoteluri), pentru c este mai
greu de calculat ci clieni ar putea atrage de la pensiunea noastr.

nceperea activitii ntr-o zon srac n atracii, care nu se poate ridica la

nivelul ateptrilor clienilor: dac pensiunea este aezat ntr-o zon bun, cu
peisaje frumoase, nu vor fi probleme s gsii clieni. n caz contrar, trebuie s
fii foarte inventivi pentru a-i convinge pe turiti s v viziteze pensiunea.

De exemplu, se pot organiza turnee sportive sau alte ntreceri, crora s li se fac
publicitate.

Neglijarea oaspeilor: nu este suficient s v limitai la a le oferi clienilor o

camer i mncruri bune.

Luarea n calcul, n mod exagerat, a posibilitilor de fructificare a nlesnirilor

financiare: modalitatea de obinere a acestor nlesniri financiare nu este simpl.
n cea mai mare parte a cazurilor, pentru a face o cerere n acest sens este
necesar s demonstrai c ai nceput activitatea sau cel puin c intenionai
serios s o ncepei. Pentru a primi aceste faciliti este necesar s v
argumentai cererea pe mai multe planuri. n final, dac cererea se aprob,
banii nu vor sosi imediat: n unele regiuni este posibil s se atepte chiar civa
ani.

MEDIUL ECONOMIC N CARE EVOLUEAZ AFACEREA

De cele mai multe ori, demararea unei afaceri are la baz intuiia privind
evoluia pieei ntr-un anumit domeniu.

innd cont c fiecare persoan are nevoie de odihn i recreere, cererea n

turism nu va disprea niciodat i tot mai muli turiti vor prefera s-i petreac
timpul liber n mijlocul naturii, alegnd pensiunile turistice n locul altor
posibiliti de cazare.

Avnd n vedere c pensiunile turistice rurale reprezint maxim 15% din totalul
structurilor de primire existente, putem afirma c piaa pensiunilor turistice
rurale este relativ nou i n plin dezvoltare.

Clienii pensiunii pot fi att persoane fizice, din ar sau din strintate, din
toate categoriile de vrst i din cele mai diferite categorii sociale, ct i
persoane juridice

CRITERII OBLIGATORII PRIVIND CLASIFICAREA STRUCTURILOR DE

PRIMIRE TURISTICE CU FUNCIUNI DE CAZARE DE TIP PENSIUNE
TURISTIC I PENSIUNE AGROTURISTIC

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de

cazare de pn la 15 camere, totaliznd maximum 60 locuri, funcionnd n
locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special
amenajate cazarea turitilor i condiii de pregtire i de servire a mesei.

Amplasarea pensiunilor turistice din mediul rural trebuie realizat pe un teren de

cel puin 1.000 mp.

Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de

cazare de pn la 8 camere, funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri
independente, care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor i
condiiile de pregtire i servire a mesei, precum i posibilitatea participrii la
activiti gospodreti sau meteugreti.

n pensiunile agroturistice, turitilor li se ofera masa preparat din produse

naturale, preponderent din gospodaria proprie sau de la productori autorizai de
pe plan local iar gazdele se ocup direct de primirea turitilor i de programul
acestora pe tot parcursul sejurului pe care l petrec la pensiune.

n cadrul pensiunilor agroturistice se desfoar cel puin o activitate legat

de agricultur, creterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante,
livezi de pomi fructiferi sau se desfoar o activitate meteugreasc, cu un
atelier de lucru, din care rezult diferite articole de artizanat. Activitile n
cauz trebuie s se desfoare n mod continuu sau, n funcie de specific i
sezonalitate, s aib caracter de repetabilitate.

Amplasarea pensiunilor agroturistice trebuie realizat pe un teren de cel

puin 1.000 mp,n locuri ferite de surse de poluare i de orice alte elemente
care ar pune n pericol sntatea sau viaa turitilor.

Dotrile din camerele i din grupurile sanitare destinate turitilor vor fi puse
n exclusivitate la dispoziia acestora. n interiorul spaiilor de cazare nu se
admit lucruri personale ale locatorului (articole de mbrcminte i
nclminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stnjeni turitii).

n cazul n care spaiile pentru prepararea i servirea mesei sunt destinate i

pentru consumatori din afar iar numrul locurilor la mese este mai mare
dect al celor de cazare, dar nu mai mic de 40 de locuri la mese, spaiile n
cauz se clasific drept uniti de alimentaie public, potrivit normelor
specifice elaborate de Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului.

Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de

campare vor respecta, pentru montarea corturilor i rulotelor, criteriile
privind echiparea sanitar i dimensiunea parcelelor.

Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinat de ndeplinirea

criteriilor mentionate i de realizarea punctajului minim, rezultat din
evaluarea criteriilor suplimentare.

Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este

urmtorul:

de 5 stele /flori 160 puncte

de 4 stele/flori 130 puncte

de 3 stele/flori 90 puncte

de 2 stele /flori 50 puncte

CONTRACTELE DE PRESTARI SERVICII IN

DOMENIUL OSPITALITATII DE TIP TURISTIC

contractul hotelier este documentul prin care hotelul se ntelege cu o

agentie de turism sa asigure servicii hoteliere la un pret agreat si garantat,
unui turist sau unui grup de turisti, care sunt clientii agentiei de turism

Toate contractele hoteliere, indiferent de tipul lor, sunt bazate pe cererea

de rezervare facuta de agentia de turism catre hotel. Cnd agentia de
turism are conventie pentru tarife confidentiale, aceasta va face referire la
contractul - cadru n fiecare cerere de rezervare.

n situatia cnd agentia de turism nu are o conventie scrisa cu hotelul, cu

clauze si tarife confidentiale, dar numarul turistilor califica cererea de
servicii pentru grup, se vor solicita, negocia si confirma tarife de grup.

Pentru protectia clientilor si prestarea unor servicii de calitate, partile

semnatare recunosc contractele hoteliere (supuse eventual si arbitrajului
FIHR / ANAT ) ca fiind legale numai acelea care se ncheie, indiferent de
durata lor, ntre hoteluri, moteluri si alte tipuri de unitati clasificate si
agentii de turism licentiate .

La semnarea contractului unitatea de cazare ataseaza certificatul de

clasificare si agentia licenta de turism.

REZERVAREA

Contractele hoteliere vor fi demarate printr-o cerere de rezervare scrisa din

partea agentiei de turism catre unitatea de cazare.

Cererile de rezervare verbale vor fi solicitate imediat n scris ( scrisoare, fax,

e-mail etc. ) de catre agentia de turism la hotel.

Cererea de rezervare va specifica serviciile hoteliere ce vor fi furnizate:

Perioada sejurului

Numarul de camere

Tipul de camera

CONFIRMAREA

Dupa primirea cererii de rezervare din partea agentiei de turism, hotelul va

confirma rezervarea n scris n maximum 48 ore. Aceasta va confirma
rezervarea ( prin fax; e-mail si / sau prin emiterea unui numar - cod de
rezervare etc. care se refera n mod explicit la cererea de rezervare), tarifele
practicate si cuantumul comisionului cedat, modalitatea de plata, acceptarea
voucherelor, a cartilor de credit etc .

Hotelierul nu trebuie sa confirme rezervari pe care nu le poate onora.

Agentia de turism va trebui sa confirme n scris, prin returarea semnata si

stampilata a acestui contract, urgent sau n limitele timpului mentionat de
hotel - maximum 48 ore -, acceptarea rezervarii confirmate si toate conditiile
cuprinse n aceasta.

Conventia - cadru, ncheiata ntre hotel si agentia de turism stabileste cadrul

general si special al colaborarii dintre ele, tarifele confidentiale, cuantumul
comisioanelor etc. dar nu substituie contractul hotelier n ansamblul sau deci rezervarea solicitata si confirmata

Hotelul si agentia de turism vor conveni asupra folosirii voucherului si / sau a

comenzii de rezervare, a unei diagrame de grup (rooming-list) aditional
voucherului sau comenzii de rezervare pentru turisti sau grupurile de turisti,
acceptate ca atare, documente care au o functiune multipla :

comanda ferma / garantie de plata din partea agentiei de turism ;

dovada pentru client ca serviciile comandate sunt garantate la plata de agentia de

turism n favoarea sa la hotel, daca nu este specificat altfel pe voucher ( plata de
catre client la hotel etc. ) ;

document de facturare, alaturi de nota de plata finala si factura fiscala.

Informatiile minime ce trebuie specificate n fiecare voucher vor include

nainte de toate:

numele si prenumele clientului / simbol grup;

datele sosirii si plecarii;

date relevante asupra tuturor serviciilor hoteliere solicitate, mijloacele de

transport / transferuri;

alte relatii ( forma de plata, plata din cont sau din depozitul constituit la hotel;
plata de catre client cu cedarea ulterioara a comisionului etc.).

Emiterea voucherelor care contin o extindere a serviciilor hoteliere obisnuite

va fi subiectul unor ntelegeri specifice scrise ntre hotel si agentia de turism,
n ceea ce priveste serviciile prevazute si / sau suma maxima a creditului (
tip*credit total / full credit* ) garantat de agentia de turism n favoarea
clientului sau, cuantumul comisionului pentru serviciile comandate n extenso
etc.

TARIFELE

Hotelul va respecta tarifele si preturile stabilite n contractul hotelier /

conventie, fie n moneda nationala fie n valute specificate n contract /
conventie.

Contractele / conventiile pe termen lung ( prin aceasta se nteleg contractele /

conventiile ncheiate pentru o perioada de cel putin 12 - douasprezece - luni la
toate formele de turism ), vor trebui sa contina o clauza privind revizuirea
tarifelor / preturilor, numai n situatii bine fundamentate ( indice ridicat al
inflatiei, modificarea dramatica a raportului leu / valute convertibile etc. cu
implicatii n acoperirea costurilor si a unui profit minim etc.).

Notificarea de catre hotel a majorarii tarifelor se va face cu cel putin 3

luni nainte de expirarea valabilitatii contractelor.

Tarifele ( preturile la pachete de servicii ) confidentiale si / sau contractuale

practicate de hoteluri n relatiile lor cu agentiile de turism vor fi mai mici
dect tarifele afisate.

La confirmarea rezervarii, hotelul are obligatia anuntarii tarifelor maximale

practicate n acea perioada.

PLATA N AVANS

Hotelul poate cere plata anticipata a tuturor serviciilor solicitate si

confirmate sau plata partiala n avans, pentru perioadele de ocupare maxima,
att pentru clienti individuali ct si pentru grupuri, sau cnd se solicita un
volum semnificativ din capacitatea de cazare a hotelului .

Plata n avans - totala sau partiala - datorata hotelului de catre agentia de

turism nu va putea fi solicitata la plata de catre hotel dect n intervalul n
care opereaza penalittile de ntrziere a decomandarilor / anularilor

GARANTIA DE REZERVARE

Hotelul poate cere o garantie de rezervare, o plata n avans (acconto) sau un

depozit de garantie, ca o conditie a acceptarii rezervarii / comenzii, deci a
contractului hotelier.

Garantia nu va fi mai mare dect suma serviciilor confirmate pentru o zi de

cazare.

Garantia va fi dedusa din suma finala, dar nu va fi rambursata n cazul unei

anulari ntrziate. Acesta poate fi reprezentata si printr-o carte de credit
corporate a agentiei de turism, care este garantata la plata de banca.

Orice astfel de plata n avans va fi tratata ca un depozit de garantie

Daca hotelul a cerut plata n avans, contractul este considerat definitiv

ncheiat numai la plata acestei sume sau cnd a fost facuta dovada
irevocabila a platii ( intrarea banilor n contul hotelului ).

Hotelul va confirma n scris agentiei de turism primirea oricarei platii facute

n avans, nu mai trziu de 72 ore de la primirea acesteia.

PLATA DATORATA HOTELULUI

Serviciile ce trebuie platite hotelului de catre agentia de turism sunt cele

specificate n documentul de confirmare a rezervarii, aflat la hotel.

Responsabilitatea ncasarii de la client a altor servicii prestate si neincluse n

comanda / voucher revine exclusiv hotelului !

Agentia de turism care a ncheiat contractul hotelier este raspunzatoare pentru

plata serviciilor specificate, exceptnd cazul n care s-a convenit n mod explicit
ca factura sa fie platita direct de catre client la hotel.

n cazurile cnd agentia de turism rezerva la hotel servicii care vor fi achitate
direct de catre client hotelului, acesta ( hotelul ) va garanta agentiei de turism
comisionul pentru serviciile specificate n cererea de rezervare / confirmarea
hotelului .

n cazul sejururilor pe termen lung ( long stay ), agentia de turism se obliga sa

plateasc hotelulului, esalonat pentru perioadele de sedere si numai pentru
serviciile agreate a fi furnizate clientului, n concordanta cu clauzele contractului
hotelier.

Pentru platile direct facute de catre clientul agentiei de turism, hotelul are
dreptul sa accepte numai acele carti de credit sau cecuri de calatorie agreate de
banci, pentru care a fost acreditat n acest sens .

NTELEGERILE FERME N PRIVINTA REGIMULUI COMISIOANELOR

Regimul comisioanelor, unanim acceptat la nivel international, este n urmatoarele

cuantumuri : 5%, 7%, 8%, 10%, 15% si maximum 20%, aplicabile numai la tariful
maxim afisat (rack-rate) sau la tarife confirmate de hotel n relatiile cu agentiile
de turism ( altele dect cele confidentiale, cnd nu se negociaz si confirma tarife
nete / necomisionabile).

Comisionul de 10% din tariful maximal confirmat de hotel si cedat agentiei de

turism este cel mai des folosit n practica international.

Regimul hotelier, respectiv la ce termene hotelul va plati comision, va trebui sa fie

clar stabilit si acceptat dinainte de catre agentia de turism sau n timpul
confirmarii finale.

n cazul acceptarii tarifelor de catre agentia de turism, hotelul va specifica n

mod explicit :

pentru ce servicii se plateste comision ( serviciile de baza: cazare-masa, servicii

suplimentare etc.) ;

cuantumul / procentul comisionului ( brutto / netto ) ;

daca se plateste comision si pentru orice prelungire a sederii prestabilite la hotel si / sau
pentru rezervarile efectuate de client pe timpul sederii sale sau pentru o viitoare
perioada, att timp ct agentia de turism garanteaza n scris plata .

DEFINIREA GRUPURILOR SI A INDIVIDUALILOR

Grupurile sunt compuse din minimum 10 / 15/ 25 persoane, care sosesc si

pleaca mpreuna, considerate att de agentia de turism ct si de hotel ca
fiind o entitate.

Confirmarea grupului de catre hotel trebuie sa specifice serviciile identice pe

fiecare client din cadrul grupului, iar ncasarea totala trebuie sa fie
prezentata ntr-o singura nota de plata de grup, cu anexarea diagramei de
grup ( rooming-list ) riguros completata si a facturii fiscale .

Daca numarul de persoane s-a redus dupa prima cerere de rezervare sau dupa
confirmarea rezervarii, astfel nct numarul acestora este mai mic de 10
/15/25 persoane, hotelul va confirma agentiei de turism daca mai ia n
considerare acest numar de turisti ca putnd fi tratat ca un grup distinct din
punct de vedere al tarifelor, facilitatilor etc .

Un client individual este o persoana care nu poate beneficia de conditiile de

grup.

ANULARILE : TERMENI GENERALI

Conditiile si termenele - limita ce stau la baza anularilor totale sau partiale ale
contractului hotelier, mpreuna cu suma oricarui fel de compensari datorate n
cazul unei anulari ntrziate, vor fi stabilite naintea momentului confirmarii.
Hotelul va stabili clar conditiile anularilor pentru perioada respectiva .

Agentia de turism va preveni clientii sai asupra riscurilor pe care le genereaza

anularile ntrziate.

Toate anularile vor fi facute n scris si nregistrate ( scrisoare oficiala, fax, e-mail
identificabil, comanda de anulare etc. toate cu numar de nregistrare si datate de
agentia de turism ). Daca o anulare intra n vigoare de la data comunicarii verbale,
confirmarea scrisa se va referi n mod expres la aceasta. Orice document scris
primit de agentia de turism de la hotel referitor la comunicarea verbala, va scuti
agentia de turism de o alta reconfirmare ulterioara scrisa.

Unde este cazul, prin sistemele de rezervari electronice, hotelul va emite un

numar / cod de anulare pentru a fi retinut de agentia de turism.

ANULAREA GRUPURILOR

Perioadele limita de anulari pot diferi de la unitate de cazare la alta

n absenta unei ntelegeri contrare, agentia de turism poate anula o rezervare

de grup fara sa fie obligata la plata unei compensatii numai potrivit
urmatoarelor reguli :

Anularea unui grup ntreg (100%) cu cel putin 30 (treizeci) de zile nainte de data
sosirii.

Anularea a maximum 50% din rezervarea initiala, cu cel putin 21 (douazecisiuna)

zile naintea sosirii grupului.

Anularea a maximum 25% din rezervarea initiala, cu cel putin 14 ( paisprezece )

zile naintea sosirii grupului.

Anularea facuta dupa expirarea termenelor mentionate mai sus, va da

dreptul hotelului la o compensatie, astfel:

O suma stabilita anterior ;

n absenta unei asemenea ntelegeri, doua treimi din contravaloarea serviciilor

comandate ( minimum 1 noapte / client anulat ) ;

n cazul anularii facuta cu 3 ( trei ) zile nainte de data sosirii, trei patrimi
din valoarea serviciilor comandate ;

In cazul cnd hotelul si acopera pierderea prin sub - nchirierea camerelor

rezervate, acesta (hotelul) nu poate solicita nici o compensatie. Hotelul
poate fi obligat sa faca dovada ca aceasta sub-nchiriere nu a avut loc .

ANULAREA CAMERELOR DE CATRE HOTEL

Daca rezervarea s-a facut pentru un grup ce va ocupa peste 30% din
capacitatea de cazare a hotelului, hotelul anunta agentia de turism n
scris, ntr-o perioada ntre 60 pna la 30 zile naintea datei de sosire a
grupului ca acesta ( hotelul ) intentioneaza sa anuleze de numarul de camere
pe care agentia de turism nu le garanteaza.

Hotelul nu poate dispune de nici o camera garantata la plata de catre

agentia de turism.

Daca agentia de turism garanteaza plata tuturor camerelor rezervate, o

asemenea anulare sau folosirea de catre hotel a spatiilor de cazare
disponibile este exclusa.

ANULARILE PENTRU INDIVIDUALI

Perioadele limita de anulari
n absenta unei ntelegeri contrare, agentia de turism poate anula rezervarea
unui client individual fara sa fie obligata la plata unei compensatii numai potrivit
urmatoarelor reguli :

n hoteluri turistice ( de vacante ) :

Cu 14 (paisprezece) zile nainte de data sosirii, in perioadele de extrasezon

Cu 30 (treizeci) zile nainte de data sosirii, n perioadele de vrf de sezon.

n toate celelalte hoteluri, n concordanta cu regulile aplicate de catre hotel :

aceiasi perioada de anulare aplicata clientelei uzuale a hotelului si pna la orele

18.00 din pre-ziua sosirii clientului.

PENALITATI DE ANULARE
In absenta unei ntelegeri contrare, anularea rezervarii unui client individual de
catre agentia de turism dupa termenele - limita mai sus-mentionate, da dreptul
hotelului la solicitarea unei compensatii numai potrivit urmatoarelor reguli :

n hoteluri turistice ( de vacante ) :

Pentru un sejur de 1 (una) sau 2 (doua ) nopti n sezon sau extrasezon, echivalentul
serviciilor comandate pentru 1 (una) noapte ;

n extrasezon, pentru orice cazare de 3 (trei) sau mai multe nopti, echivalentul
serviciilor comandate pentru 1 (una) noapte / client anulat ;

n vrf de sezon, pentru orice cazare de 3 (trei) sau mai multe nopti, echivalentul
serviciilor comandate pentru 3 (trei) nopti / client anulat ;

Pentru celelalte hoteluri

indiferent de lungimea sejurului, echivalentul serviciilor comandate pentru 1 (una)

noapte .

REZERVARILE GARANTATE SI NEGARANTATE ; NO-SHOW

Rezervarile negarantate:

Daca hotelul accepta rezervarea negarantata, camera / camerele, trebuie tinuta(e) la dispozitia
oaspetilor pna la ora 18.00 din ziua de sosire anuntata. Dupa ora 18.00 hotelul poate dispune de
camera / camere, fara nici o obligatie fata de agentia de turism / client .

Rezervarile garantate :

Garantia data de client este formata dintr-o plata n numerar (cash sau transfer bancar),dintr-un
cec sau dintr-o carte de credit. n cazul agentiei de turism, aceasta reprezinta o garantie
conventionala specificata pe documentul de rezervare sau pe voucher

Garantia poate fi ceruta de hotel n orice moment, pentru orice rezervare, n scopul ndeplinirii unei
dorinte speciale a clientului si mentinerii camerei la dispozitia clientului dupa ora 18.00, cnd se
anuleaza rezervarile negarantate.

Cnd s-a produs dovada garantiei ferme, hotelul se angajeaza sa pastreze rezervarea nominala pna
a doua zi la ora 12.00. Dupa aceasta data hotelul poate dispune de camera.

Neprezentarea / No-Show:

Daca clientul nu soseste la hotel pna la ora 18.00, aceasta ( rezervarea ) va fi considerata
neprezentare

Daca suma compensatiei ce trebuie platita n cazul anularilor tardive sau a neprezentarii nu este
specificata, se poate accepta ca aceasta sa fie echivalentul costului camerei (camerelor) pentru
minimum o noapte si maximum 3 nopti, la pretul / tariful convenit n cererea de rezervare.

PLECAREA NEPREVAZUTA / NAINTE DE TERMEN

n cazul unei plecari neprevazute sau n cazul neutilizarii serviciilor

comandate, agentia de turism va compensa hotelul pentru daunele cauzate
de aceasta situatie cu echivalentul maxim al unei nopti de cazare,

Exceptie fac cazurile n care plecarea neprevazuta sau neutilizarea serviciilor

se datoreaza hotelului, care nu a furnizat aceste servicii, sau cnd hotelul si
clientul au agreat aceasta n scris sau prin alte solutii.

Daca plata - partiala sau integrala - facuta n avans de catre agentia de

turism este insuficienta pentru acoperirea serviciilor comandate, hotelul va
cere completarea contravalorii serviciilor comandate direct de la agentia de
turism, cu exceptia cazurilor cnd s-a agreat ca nota de plata finala va fi
ncasata direct de la client de catre hotel.

Aceste prevederi se vor aplica clientilor agentiei de turism numai daca

hotelul aplica aceleasi reguli si pentru proprii sai clienti, altii dect cei
sositi prin agentii de turism.

INFORMAREA HOTELULUI, AGENTIEI DE TURISM SI A CLIENTULUI

Agentia de turism va furniza hotelului informatii complete despre serviciile

solicitate n favoarea clientilor sai.

Agentia de turism va transmite o diagrama de grup (rooming - list) la hotel cu

cel putin 7 zile nainte de data sosirii, precum si detalii privitoare la sosire
(ora, transferuri etc.)

Hotelul va da agentiei de turism informatii complete si relevante despre

amplasarea, calitatea, categoria / standardele si toate serviciile hotelului.

Agentia de turism se angajeaza sa transmita catre clientul sau toate

informatiile furnizate de catre hotel .

n relatiile cu clientii lor, salariatii hotelui si / sau ai agentiei de turism se vor

abtine de a face vreo afirmatie ce ar putea crea ndoieli n privinta calitatii
serviciilor oferite de cealalta parte contractanta, sau care ar putea dauna
reputatiei lor profesionale.

CALITATEA SERVICIILOR OFERITE

Serviciile oferite de hotel pentru clientii agentiei de turism, potrivit

contractului hotelier, trebuie sa fie de aceiasi calitate cu cele oferite de hotel
n aceleasi conditii clientilor sai directi, numai daca nu s-a stabilit altfel ntre
agentia de turism si hotel.

Serviciile oferite clientilor trebuie sa fie in acord cu clasificarea unitatii de

cazare

ELIBERAREA SI OCUPAREA CAMERELOR

Cu exceptia cazurilor cnd au fost facute aranjamente speciale pentru ora de

plecare, camera de hotel trebuie eliberata de catre client nu mai trziu de
ora 12.00 n ziua plecarii.

Camera de hotel trebuie sa fie disponibila pentru client nu mai trziu de ora
15.00 n ziua sosirii si pna la ora 18.00 n aceiasi zi, n afara cazului cnd
rezervarea este garantata, sau a fost anuntata o ntrziere a sosirii ( late
arrival ).

Eliberarea camerelor dupa ora 12:00, poate atrage o penalizare care trebuie
achitata de client (individual sai agentie) late check out

NDEPLINIREA OBLIGATIILOR FATA DE CLIENT

Pentru orice rezervare acceptata si confirmata n forma convenita, hotelul va

respecta obligatiile contractuale. Daca nu procedeaza n acest fel, acesta (
hotelul ) va despagubi agentia de turism pentru pierderea reala suferita.

Daca hotelul nu a asigurat cazare pentru un client ce a avut rezervare

confirmata, acesta (hotelul) va asigura ulterior pe cheltuiala sa :

Cazarea clientului n aceiasi localitate, la cel mai apropiat hotel, de confort similar
sau superior si plata pentru orice diferenta de tarif de cazare / masa ;

Plata pentru cheltuielile telefonice sau pentru fax la domiciliul sau serviciul
clientului, pentru anuntarea schimbarii hotelului, platind si transportul clientului
la celalalt hotel ;

Daca clientul doreste sa revina la hotelul pentru care a avut rezervarea initiala, n
momentul cnd se elibereaza camere, hotelul va plati si transportul clientului la
hotelul contractat

FORTA MAJORA

Ori de cte ori una din partile contractante care au ncheiat contractul
hotelier considera imposibila ndeplinirea obligatiilor ce le revin, datorita
unor cazuri de forta majora - aceasta fiind ,,o circumstanta neprevazuta,
irezistibila si n afara controlului sau ", aceasta este exonerata de
obligatiile sale, fara a fi obligata sa plateasca compensari:

Calamitati

Revolte/ revolutii/ razboaie

Anulari ale zborurilor

Defectiuni tehnice grave

n cazul n care hotelul sau agentia de turism se gasesc n imposibilitatea onorarii

obligatiilor ce le revin din motive de forta majora, respectiva parte va trebui sa-si
anunte partenerul imediat, prin toate mijloacele de care dispune, n scopul diminuarii
daunelor potentiale.

REZERVARILE MULTIPLE

Chiar daca agentia de turism s-a adresat simultan la mai multe hoteluri
pentru oferte de rezervare de grup sau individuale, agentia va trebui sa evite
ncheierea mai multor contracte pentru acelasi sejur al clientului sau al
grupului, n ideea anularii ulterioare

n asemenea cazuri, hotelul poate anula unilateral rezervarea respectiva

si nu va mai rambursa nici o taxa de rezervare. n cazul unei rezervari de
serii de grupuri, toate rezervarile respective pot fi anulate de hotel.

In situatia cnd hotelul primeste rezervari prin agentii de turism romne sau
straine, sau direct de la companii romne sau straine pentru un client / grup
de clienti, pe care hotelul i depisteaza ca avnd aceiasi perioada de sejur (
data a sosirii si plecarii ), nume etc. acesta (hotelul) are obligatia sa
notifice toti clientii sai - companiile sau agentiile de turism - fata de aceste
inadvertente si pentru evitarea penalizarilor de neprezentare / no -show.

CATEGORII DE PERSONAL ORGANIGRAMA PENSIUNII

ORGANIGRAMA PENSIUNE

STRUCTURA PERSONALULUI- RELATII DE SUBORDONARE

Pensiunea este condusa de un manager general / administrator pensiune care are

n subordinea sa 4 departamente:
Departamentul economic se ocup de partea economico-finaciara a hotelului
i a restaurantului.
Departamentul cazare- se ocup cu administrarea hotelului (recepie,
curenie)
Departamentul alimentaie se ocup cu administrarea restaurantului
Departamentul tehnic

Departamentul economic este format din 3 angajai: 1 contabil, 1 casier (acetia

se vor ocupa att de contabilitatea hotelului ct i a restaurantului) i o persoan
care se ocup cu aprovizionarea hotelului i a restaurantului.

Departamentul cazare este compus din dou compartimente: recepie i

housekeeping.

In cazul in care receptia este permanenta, vor fi necesari 4 receptioneri (1 sef receptie +
3 receptioneri)

In cazul in care receptia este deschisa pentru 8 ore, vor fi necesari 2 receptioneri

In functie de numarul de camere, se va stabili numarul de angajati necesari in

departamentul housekeeping (cameriste)

Departamentul alimentaie este compus din 2 compartimente:

restaurant

buctrie.

In functie de marimea restaurantului, se stabileste structura:

2 efi de sal care au n subordine barmanii, osptarii i persoanele care se ocup

de curenia slii.

un ef buctar i 4 ajutori de buctar (care se ocup i de splatul veselei).

n cadrul departamentul tehnic lucreaz un instalator, un electrician i doi

fochiti care se ocup de centrala termic.

RESPONSABILITILE ANGAJAILOR
Manager / administrator pensiune:

planificarea, organizarea, coordonarea, conducerea i controlul activitilor de

cazare/ alimentatie publica;

elaborarea strategiilor de dezvoltare a serviciilor specifice;

dezvoltarea i promovarea imaginii pensiunii prin planificarea i coordonarea

activitilor de marketing i publicitate;

asigurarea unei bune promovri i vnzri de servicii;

dezvoltarea relaiilor cu ageniile de turism / clientii finali;

rezolvarea reclamaiilor clienilor;

crearea si mentinerea unui climat de lucru care sa faciliteze formarea unei forte
de munca stabile si eficiente;

coordonarea si conducerea tuturor activitatilor de resurse umane (planificarea

resurselor umane, recrutare si selectie, orientare, instruire, stabilirea sistemelor
de beneficii si de recompense, protectia muncii)

prospectarea pieei de profil n vederea optimizrii continue a serviciilor oferite,

avnd ca scop final realizarea obiectivelor asumate.

Contabil ef:

organizeaz, ndrum, conduce, controleaz i rspunde de desfurarea n mod

eficient a activitii financiar-contabile a societii;

ntocmete documentele finaciar-contabile necesare;

rspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la nceputul

activitii, cel puin odat pe an, pe parcursul funcionrii sale, n orice situaii
prevzute de lege i de cte ori directorul general al societii o cere;

ntocmirea lunar a notei contabile, privind cheltuielile cu salariile, impozite,

CAS, reineri n vederea introducerii n calculator i balana cu respectarea
prevederilor planului de conturi;

Casier:

gestioneaz numerarul i actele de valoare din contul societatii;

execut prin mandatar plata drepturilor salariale ale personalului din societate;

rspunde de efectuarea plilor pe feluri de cheltuieli i ncadrarea n plafonul de

cas stabilit de lege;

rspunde de depunerea n termen la banc a tuturor sumelor provenite din

ncasri care depesc plafonul legal;

Agent achiziii i contractri:

Identificarea, evaluarea i selectarea potenialilor furnizori;

Negocierea contractelor de furnizare;

Gestionarea eficient a stocurilor;

Expedierea i urmrirea comenzilor de aprovizionare pn la recepia final.

ef recepie:

coordonarea activitilor specifice de recepie,

conducerea echipei de lucru pentru a asigura o primire corespunztoare a

clienilor n hotel;

vnzarea produsului cazare (inclusiv rezervrile online i cele telefonice);

controlul efecturii plilor;

Recepioner:

efectuarea de operaii specifice pentru sosirea i plecarea clienilor,

asigurarea efecturii plilor de ctre clieni, oferirea de servicii hoteliere ctre

client,

rezolvarea reclamaiilor clienilor,

promovarea imaginii hotelului,

organizarea cadrului general de deschidere i nchidere a activitii punctului de

recepie.

Guvernanta:

planificarea i organizarea activitii de housekeeping i spltorie;

asigurarea strii de funcionare a instalaiilor din spaiile de cazare i anexe;

asigurarea securitii clienilor i bunurilor acestora;

furnizarea de informaii ctre clieni cu privire la serviciile hoteliere;

soluionarea cerinelor clienilor;

monitorizarea activitii compartimentului;

gestionarea resurselor compartimentului;

Camerista:

aranjarea camerei de hotel n care sunt/vor fi cazai clienii;

efectuarea de servicii de curenie n camere i zone comune, n toalete i

bi;

oferirea clienilor de servicii suplimentare ale hotelului.

Spltoreas

preluarea/predarea comenzilor de la/ctre clieni/organizaie;

pregtirea obiectelor textile pentru splare/clcare

splarea/clcarea obiectelor textile;

pregtirea pentru livrare a obiectelor splate/clcate

ef sal restaurant:

supravegherea slii de mese din punctul de vedere al aspectului, facilitilor,

cureniei i igienei;

supravegherea i coordonarea activitii osptarilor, barmanilor i picolilor;

meninerea unor relaii bune de munc ntre colegii din toate departamentele
unitii;

programarea i organizarea evenimentelor festive;

soluionarea eficient a tuturor solicitrilor i/sau reclamaiilor clienilor.

Osptar

preluarea comenzilor clienilor;

servirea preparatelor culinare i a buturilor;

ncasarea contravalorii serviciilor oferite;

pregtirea locului de servire pentru o nou comand;

meninerea unui mediu de munc sigur i curat;

Barman

preluarea comenzilor clienilor;

pregtirea buturilor de bar;

pregtirea tonomatelor de servire;

servirea clienilor la bar;

ncasarea contravalorii serviciilor oferite;

curarea i depozitarea obiectelor de inventar;

meninerea unui mediu de munc sigur i curat;

gestionarea stocurilor de buturi i materiale necesare.

Buctar ef:

organizeaz activitatea personalului: funcii, atribuii, program, relaii etc;

particip mpreun cu directorul la recrutarea echipei, decizia final de angajare

fiind luat de director;

elaborarea meniului n funcie de sezon i costuri,

elaborarea meniului pentru evenimente

stabilete pentru fiecare farfurie o fi tehnic complet care este remis ntr-un
exemplar i direciunii.

Ajutor buctar:

pregtete mncrurile din reetarul unitii n conformitate cu standardele

n vigoare;

monteaz preparatele pe obiectele adecvate pentru servire i realizeaz

elementele estetice ale preparatelor;

particip cu supervizare la determinarea necesarului de materii prime de

comandat i la realizarea comenzilor de aprovizionare;

preia comenzile de la osptari i asigur servirea acestora;

debaraseaz i asigur curenia buctriei;

asigur implementarea i meninerea standardelor de pstrare i depozitare a

produselor, semipreparatelor i preparatelor alimentare cu respectarea
normelor igienico-sanitare n vigoare.

Fochist:

opereaz i supravegheaz cazanele i intervine cu promptitudine, prin

aciuni specifice i n limitele de competena, asupra cauzelor care pot
produce funcionarea anormal sau avarii ale acestora.

Electrician:

se ocup cu controlul, diagnosticarea, repararea, executarea sau modificarea

precum i ntreinerea instalaiilor electrice de comand, a instalaiilor
electrice de for, precum i a instalaiilor electrice de iluminat.

Instalator:

se ocup n principal cu montajul instalaiilor de canalizare i a instalaiilor

interioare de ap rece i apa cald pentru consum menajer;

montajul utilajelor utilizate n instalaiile sanitare i a instalaiilor pentru

stingerea incendiilor,

remedierea defeciunilor aprute la instalaiile sanitare

ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREGATIRE A

PENSIUNII IN VEDEREA PRIMIRII CLIENTILOR

Produsul cazare este unul din principalele "produse" oferite de o pensiune.

nchirierea camerelor constitue n general principala surs de venit

n timp ce toate pensiunile asigur clienilor servicii de cazare, tipurile

facilitilor i avantajelor asociate cu acest serviciu se pot diferenia deseori
destul de mult, chiar n cadrul aceluiai unitati de cazare.

Acest produs const n mult mai mult dect oferirea unei camere cu un pat
sau cu dou paturi. Un oaspete care cumpr dreptul de a nchiria o camer,
cumpr n acelai timp i o serie ntreag de faciliti: ambianta, decorul,
securitatea, etc.,

Deoarece serviciul de cazare nu poate fi examinat nainte de achiziionare,

clientii se bazeaz pe informaiile furnizate de ctre personalul front-officeului, care trebuie s le prezinte acest serviciu cat mai exact.

Personalul front-office-ului trebuie s cunoasc exact ce conine pachetul de

servicii de cazare oferit si facilitile pe care le ofer pensiunea

TIPURI DE CAMERE

Camerele de hotel/pensiune pot fi clasificate n mai multe moduri:

dup numrul sau mrimea paturilor din camer;

dup: amenajarea camerei, mrimea camerei sau vederea oferit.

Camerele pot fi clasificate dup numrul i mrimea paturilor aflate n

camer astfel:

Camere single(cu un pat)

Camere twin(camer double cu 2 paturi)

camer dubl cu pat matrimonial (french-bed);

suite: dormitor i un spaiu separat pentru primirea unor vizite (sufragerie sau
birou).

Apartamente sau garsoniere

NECESITILE CLIENILOR
Diferitele tipuri de clieni au deseori necesiti diferite.

Necesitile unui om de afaceri pot include:

Uurin n efectuarea unei rezervri

Check-in rapid i eficient

Locuri pentru ntlniri discrete

Mic dejun i check-out rapid

Dotri pentru afaceri

Dotri pentru timp liber

Necesitile unui turist pot include:

Personal de front-office amabil

Cazare ieftin

Localizare convenabil

Datorit competiiei puternice din industria hotelier, unitatile de cazare i pot

direciona dotrile i serviciile spre satisfacerea cerinelor anumitor tipuri de clieni.

Sejurul poate fi mprit n urmtoarele faze distincte i anume:

Activiti nainte de sosirea clientului

Sosirea

Ocuparea camerei

Plecarea

Activiti dup plecare

Aceste faze reprezint ciclul clientului, n fiecare faz a ciclului se ntlnesc

anumite tranzacii standard care au loc ntre client i unitatea de cazare.

Diferitele faze ale ciclului clientului implic diverse tipuri de tranzacii i servicii:

Rezervri

Check-in i nregistrarea clienilor

Coresponden i informaii

Diverse servicii (transportul bagajelor etc.)

Convorbiri telefonice i mesagerie

Administrarea conturilor clienilor

Check-out i achitarea notei de plat

Din punct de vedere al recepiei, prin activitatea de rezervare se nelege

oprirea sau reinerea unei anume tip camer pentru un anumit numr de
persoane pe o perioad dat.

Atunci cnd se face o rezervare, este de ateptat ca pensiunea s i in

promisiunea facut prin acceptarea rezervrii i s pstreze camera pregtit
n data stabilit pentru venirea oaspeilor.

Este esenial ca angajatul pensiunii care preia rezervarea s o fac ntr-un

mod ct mai plcut pentru a crea o prima impresie ct mai bun viitorului
oaspete .

Serviciul de rezervri vinde produsul cazarea genernd cel mai important

venit pentru pensiune. nchirierea camerelor este un act deosebit de
perisabil, strict limitat de factori precum timpul i cantitatea.

Recepionerii pregtesc sosirea clienilor, i intmpin la sosire, efectueaz

nregistrarea lor, atribuie camerele corespunztoare i verific modalitatea
de plat folosit.

Recepionerii in evidena strii fiecrei camere din pensiune: dac aceasta

este curat (liber), n aranjare, dac poate fi folosit imediat sau necesit
reparaii, furnizeaz clienilor informaii i pstreaz cheile camerelor ai
cror ocupani lipsesc din pensiune.

IMPORTANA PROCESULUI DE REZERVARE

Informaiile despre rezervri pot fi folosite pentru:

ntocmirea previziunilor privind vnzrile

Pregtirea,sptmnal sau lunar,a programului personalului,a meniurilor i a

achiziiilor necesare

Corelarea previziunilor privind vnzrile cu bugetele de cheltuieli

Controlul costurilor,inclusiv cele cu materiale,personalul i de regie

ntocmirea planurilor pe termen lung(renovri, extinderi etc.)

Pentru turist

Garantia ca are rezervata o camera la unitatea de cazare dorita

Posibilitatea de a alege tipul camerei inainte de sosire

Cunoasterea tarifului si a facilitatilor oferite de unitatea de cazare

SURSELE REZERVRILOR
Cererile pentru rezervri pot veni din mai multe surse.Cele mai ntlnite sunt:

Rezervarea direct

Sisteme de rezervare n reea

Agenii

Site-ul companiei

Diverse site-uri specializate de rezervari:

www.booking.com

http://www.cazari.ro

http://www.rezervariromania.ro

http://www.rezervare-cazare.ro

http://www.turistinfo.ro

http://www.pensiunehotel.ro

etc

ACTIVITI DE BAZ PRIVIND REZERVAREA

Informaiile pe care agentul de rezervri trebuie s le obin de la client pentru
a rspunde prompt,afirmativ sau negativ,sunt urmtoarele:

Data sosirii

Durata ederii

Timpul i numrul camerelor solicitate

Numrul de persoane

Dup obtinerea de informaii de la client despre durata preconizat a ederii

urmtorul pas n procesul rezervrii este verificarea dac la data indicat
este disponibil tipul de cazare solicitat.

n orice sistem de rezervare,este esenial pstrarea unei evidene stricte a

numrului rezervrilor pentru a nu se ajunge la suprarezervare.

SUPRAREZERVAREA

Suprarezervarea apare atunci cnd o unitate de cazare accept mai multe

rezervri dect numrul de camere de care dispune.

n cazul suprarezervrii pot apare probleme grave n funcionarea

unitatii,acesta putndu-i pierde reputaia,n cazul cnd un client,care are o
camer rezervat,sosete la hotel i constat c nu poate fi cazat.

n multe hoteluri departamentul rezervri practic intenionat

suprarezervarea,pentru a asigura rezervarea complet a hotelului.

Indiferent dac hotelurile practic intenionat suprarezervarea sau nu,trebuie

s existe un sistem de verificare a disponibilului de camere.

Acest lucru poate fi realizat prin intermediul:

Tablourilor de disponibiliti

Diagramelor de rezervri

Sistemelor computerizate

ACCEPTAREA SAU REFUZUL CERERILOR DE REZERVARE

Dup ce s-a verificat dac sunt camere disponibile,agentul de rezervri poate

s accepte sau s refuze cererea de rezervare.

Dac sunt camere disponibile cererea va fi,n general,acceptat.

Agentul de rezervri va completa apoi detaliile rezervrii ntr-un formular de

rezervare sau la un terminal de computer.

Departamentul rezervri poate s nu accepte cererea de rezervare,ceea ce se

numete refuz.

Refuzul are loc cnd:

Hotelul nu dispune de tipul de cazare solicitat de ctre client,la data menionat

de acesta

Hotelul este complet ocupat

Clientul se afl pe lista neagr

Refuzul unei cereri de rezervare de ctre agentul de rezervri trebuie fcut

politicos i cu amabilitate,urmndu-se procedurile de mai jos:

Dac tipul de cazare solicitat nu este disponibil,clientului trebuie s i se

explice acest fapt cu amabilitate.Se va ncerca s i se ofere o alternativ de
cazare,eventual la alt dat,sau dac acest lucru nu este acceptat de ctre
client,s i se propun cazarea la un hotel partener.

Dac unitatea de cazare este complet ocupata,trebuie s i se explice

clientului,cu amabilitate,acest fapt.

Dac clientul este pe lista neagr,ceea ce va urma depinde de motivele care

stau la baza acestui fapt.De exemplu agentul de rezervri poate refuza
complet cererea dac clientul este cunoscut ca fiind client- problem,sau se
poate accepta cererea de rezervare,dar cu plata integral n numerar/ordin
de plata,dac clientul este cunoscut ca ru platnic.Cazurile mai complicate
trebuie aduse la cunotiina managerului recepiei.

Dac cererea pentru o rezervare este acceptat,agentul de rezervri va

completa un formular pentru rezervri,n care se va nota toate detaliile
referitoare la client i ederea sa .Trebuie reamintit faptul c,n multe
cazuri,cererea poate veni nu din partea unui potenial client,ci din partea
unei tere pri.

Formularul de rezervare este singurul document care conine toat informaia

relevant despre un client potenial i cererea lui de cazare.Din aceast
cauz este necesar ca formularul s fie completat integral i
corect.Formularul de rezervare poate furniza informaii importante care sunt
eseniale altor sectoare i departamente ale hotelului.

Dac se folosete un sistem computerizat,atunci detaliile rezervrilor se

introduc direct n computer.Indiferent dac sistemul este manual sau
computerizat,principiile nregistrrii informaiilor sunt aceleasi.

O dat cererea acceptat i detaliile rezervri nregistrate,agentul de

rezervri trebuie s actualizeze imediat diagrama disponibilului de
camere.Acest fapt asigur corectitudinea privind disponibilul de camere i
astfel ajut la evitarea cazurilor de suprarezervare sau a omisiunilor.

JURNALUL DE REZERVARI
Detaliile rezervrilor din jurnal vor fi ordonate dup data sosirii. Aceastea ajuta la
pregtirea unei liste de sosiri.Jurnalul hotelului trebuie s includ urmtoarele
informaii:

Numele clienilor

Tipul de cazare solicitat

Durata ederii

Tariful i condiiile stabilite

Cum i cnd s-a efectuat rezervarea

Numrul telefonului de contact

Semntura agentului de rezervri

Observaii

n unele unitatile de cazare mici,uneori este menionat i numrul camerei atribuite

clientului,mpreun cu alte informaii.Acesta se face doar dac jurnalul este folosit
mpreun cu sistemul convenional de diagrame sau pentru VIP-uri.