1.Obiectul si continutul cursului.

SECURITATEA I SNTATEA MUNCII(SSM) un ansamblu de activiti avnd ca scop asigurarea celor mai bune
condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i altor
personae participante la procesul de munc.

Obiectul SSM e un sistem ntre om main obiectul muncii mediul de productie.

Are ca scop : instruirea privnd promovarea mbuntirii SSM a lucrtorilor , reducerea la minim probabilitatea afectrii,
mbolnvirii lucrtorilor cu crearea concomitent a condiiilor nalte comfortabile.

Organul principal de supraveghere i control SSM Inspecia Muncii

Disciplina SSM include 4 compartimente:

1 Problemele organizatorice - juridice (include baza legislativ i normativ n baza crora se desfoar activitatea
SSM)
2 Sanitaria industrial i igiena muncii este un sistem de msurri organizatorice i mijloace sanitar-tehnice, care
exculd influena factorilor nocivi(duntori asipra lucrtorilor).
3 Tehnica securitii include un ir de msuri organizatorice i mijloace tehnice care prentmpin influena
factorilor periculoi asupra lucrtorilor.

Securitatea la incediu sistem de msurari organizatorice i mijloace tehnice care prentmpin apariia incediului, limitarea
spaiului de izbucnire a exploziei
2.Notiuni de baza in domeniul SSM.
1.angajator - orice persoan juridic sau fizic i e titularul unui raport de munc cu lucrtorul.

2.echipament de lucru - orice main, unelt, aparat la locul de munc.

3.echipament individual de protecie orice main, aparat prevzut pentru protecia lucrtorului mpotriva unui sau a mai
multor factori de risc ce pun n pericol viaa i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat
n acest sens.

4.loc de munc loc destinat s adposteasc post de lucru n cldirea unitii sau orice alt loc din interiorul unitii la care
lucrtorul are acces n timpul executrii sarcinilor sale.

5.lucrtor orice persoan ncadrat n munca de angajator(inclusive ucenicii i stagiarii).

6.lucrator desemnat- orice lucrtor desemnat de angajator pentru a se ocupa de activiti de protecie i prevenire a riscurilor
din unitate.

7.mediul de lucru totalitatea condiiilor fizice, chimice, biologice i psihosociale n care lucrtorul i desfoar
activitatea.

8.mijloace de producie cldiri, construcii, materie prim, produse intermediare, etc. utilizate n procesul de producie.

9.pericol de accidentare sursa unei posibile leziuni sau afectri a lucrtorilor la locul de munc

10.reprezentat al lucratorilor cu rspunderi specific n domeniul SSM orice persoan aleas de lucrtor pentru a-i reprezenta
pe acetia privind problemele referitoare la protecia securitii i sntii lor la locurile de munc.

11.serviciul extern de protecie i prevenire orice unitate care presteaz servicii de protecie i prevenirea altor uniti n
baza unor contracte.

3.Instruirea in domeniul SSM.

Instruirea n domeniul securitatii si sanatatii n munca are ca scop nsusirea cunostintelor si formarea deprinderilor
de securitate si sanatate n munca.
Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca la nivelul ntreprinderii si/sau al unitatii se
 efectueaza n timpul programului de lucru.

Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca cuprinde 3 faze:

a) instruirea introductiv-generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica.

Instruirea introductiv-generala cuprinde toate persoanele care solicita angajare in cimpul muncii iclusiv stagierii si
ucinicii,ea se efectuiaza de catre angajator daca el sia asumat atributiile lucratorului desemnat.

Acest tip de instruire cuprinde:

acte normative nationale de SSM

consecintele necunoasterii si nerespectarii actelor normative de SSM
riscurile profesionale specifice
masurile privind stingerea incendiilor,evacuarea lucratorilor,acordarea primului ajutor

Instruirea se va finaliza cu verificarea cunostintelor insusite si consemnarea lor in fisa personala de instruire si
propunerea de angajare sau nu.

Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru
securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de
munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor
prevazuti la art. 83, inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii.

Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83 si are drept scop reimprospatarea si actualizarea
cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin
instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.
Instruirea periodica se face si in urmatoarele cazuri:
- cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
- cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului
de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de
noi riscuri in unitate;
- la reluarea activitatii dupa accident de munca;
- la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
- la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

4.Certificarea locului de munca.

Prin certificarea locurilor de munca se intelege evaluarea complexa a locurilor de munca sub aspectul
carespunderii acestora prevederilor actelor normative de SSM Certificarea locurilor de munca are drep
scop prevenirea ,eliminarea sau reducerea actiunii factorilor periculosi sau nocivi ce pot aparea in procesul
de munca si se efectuiaza :periodic (5 ani),la cererea ISM,la cererea sindicatelor de ramura.
5.Obligatiile angajatilor in domeniul SSM
Angajatorul este obligat sa asigure SSM si sa ia toate masurile de prevenire a riscurilor profesionale sa
asigure informarea si instruirea lucratorilor sa asigure conditiile necesare de munca
Principalele obligatii sunt:
evaluarea riscurilor profesionale la alegere echipamentului de munca ,substantelor si preparatelor chimice
aplicarea masurilor de prevenire si a metodelor de productie care sa conduca la imbunatatirea nivelului SS
lucratorilor
sa ia in coniderare capacitatile lucratorilor in ceea ce priveste securitatea acestora
la introducerea de noi tehnologii sa consulte lucratorii sau reprezentantii acestora
luarea masurilor ca in locurile cu risc grav si specific sa poata intra doar lucratorii care au acest drept
6.Supraveghereaa si controlul asupra respectarii legislatiei muncii si altor acte normative in
domeniul SSM
Supravegherea si controlul asupra respectarii actelor legisaltive si a altor acte normative ce contin norme
ale dreptului muncii a CCM la toate unitatile sint exercitate de :ISM ,Serviciul Sanitaro-Epidimiologic de
Stat,Ministerul Economie,Serviciul prot Civile si Situatiilor Execceptionale,Sindicate.
ISM este autoritate administrativa subordonata MMPSFcare exercita controlul de stat asupra respectarii
actelor legislative si a alltor acte normative ce contin norme ale dreptului muncii.
Supravegherea de stat asupra infaptuirii masurilor care asigura functionarea in conditii de siguranta a
instalatiilor electrice si de termoficaree exercitat de catre organul supravegherii energetice de stat
7. Formele de responsabilitate pentru incalcarea legislatiei de SSM.
Persoanele cu functii de raspundere si lucratorii vinovati de incalcarea legii SSM altor acte normative poarta
raspunderea materiala ,disciplinara,administrative si penala in conformitate cu legislatia in vigoare(art.23).
Pentru incalcarea actelor legislative si normative persoanele oficiale poarta raspundere administrative in modul
stabilite sunt amendate in marime pina la un salariu lunar
Mijloacele necesare incasate sub forma de amenda sunt transferate la bugetul organului executive al administratiei
publice locale (APL) pe ai carui teritoriu se afla intreprinderea si se cheltuiesc aceste mijloace p-u securitatea
muncii a angajatilor
Pentru incalcarea actelor legislative normative poarta raspunderea numai:
-diciplinara
-materiala
-penala
Raspunderea disciplinara-avertisment,mustrare,mustrare aspra,eliberare
Raspunderea administrativa-persoanele aficiale ,amenda pna la un salariu
Raspundere materiala-retinerea partial sau complete a prejudiciului pricinuita intreprinderii
Raspundere penala-intervine pe urmari grave care au avut loc( accidente collective ,accidente grave,catastrophe
ecologice,etc).
8. Drepturile si obligatiile lucratorilor in domeniul SSM.
Drepturi:
-Fiecare lucrator are dreptul sa aiba un post de lucru corespunzator actelor normative SSM
-Sa obtina de la angajator informatii veridice despre conditiile de lucru
-Sa refuze la efectuarea lucrarilor in cazul aparitiei unui pericol pentru viata pina la inlaturarea acestuia
-Sa fie asigurat cu echipament de protective din contul angajatorului
-Sa fie instruit in domeniul SSM
-Sa beneficieze de reciclare profesionala din contul angajatorului
-Sa se adreseze catrea angajator (APC) administratia publica central ,sindicatelor,pentru solutionarea problemelor ce tin de
SSM
-Sa participle personal sau prn intermediul reprezentantilor lucratorilor la examinarea problemelor legate de asigurarea
conditiilor nepericuloase la postul de lucru la cercetarea accidentelor de munca sau bolilor profesionale
-Sa fie supus unui control medical cu mentinerea postului de lucru si a salariului pe durata efectuarii controlului
Control medical-sa stabileste conform reglementarilor emise de ministerul sanatatii cu consultarea patronatelor si sindicatelor
referitor la riscurile profesionale cu care se confrunta la locurile de munca
Angajarea si transferul a unor categorii ed salariati la alt lucru se vor face conform certificatelor eliberate in temeiul
examinarilor medicale.
Cheltuielile legate de efectuarea controlului medical sunt effectuate de angajator
Obligatiile
-Fiecare lucrator isi desfasoara activitatea conform pregatirii profesionale ,instruirii sale ,astfel pe cit sa nu expuna la pericol de
accident sau imbolnavire profesionala nici pe sine ,nici alte personae
-Pentru realizarea dispozitiei p.1 sunt urmatoarele obligatii:
a)sa utilizeze corect masinile,aparatele ,mijloacele de productie
b)Sa utilizeze correct echipamentul de protective si dupa utilizare sa inapoieze sau sa-l puna la locul destinat
c)Sa excluda deconectarea ,schimbarea,mutarea dispozitivelorde protective a masinilor ,etc
d) Sa comunica angajatilor despre orice situatie ce poate duce la pericol grav precum si orice defect a sistemului de protectie
e)sa coopereze cu angajatorul sau cu lucratorii desemnati pentru a face posibila realizarea oricarei masuri sau cerinte de
securitate a muncii sau pentru a da posibilitatea angajatorului sa asigure ca mediul de lucru sa nu prezinte pericol
f)Sa insuseasca si sa respecte instructiunile de SSM.

9. Responsabilitatea intreprinderilot pt afectarea sanatatii angajatilor.

In cazul in care administratia intreprinderii nu ia masuri adecvate p-u asigurarea conditiilor de munca sanatoase ,indeplinirea
contractelor collective de munca,planurile ,de imbunatatire a conditiilor de munca Guvernul RM are dreptul in baza avizului
expus de stat sa stabileasca pentru aceste intreprinderi cu tarife majore de deconectari pentru asigurare sociala a lucratorilor.
Intreprinderile vinovate partial sau complet de accidente de munca e obligate sa repare conform legislatiei paguba pricinuita
precum sis a plateasca institutiilor medicale costl tratamentului sis a compenseze organelor de asigurare sociala sis a
compenseze in cazul pierderii capacitatilor de munca(invaliditate),angajatii primesc din contul intreprinderii in afara de
despagubirea prevazuta de lege o indemnizatie unica avind ca baza un salariu mediu lunar pe tara pentru fiecare procent de
pierdere a capacitatii de munca profesionala dar in toate cazurile nu mai putin de un salariu mediu a accidentatului.
In caz de deces:
-Intreprinderea repara paguba materiala persoanelor care au dreptul la aceasta in modul si in marimea stabilita de lege si in plus
se palteste indemnizatia unica avind la baza salariu mediu annual a decedatului X la numarul de ani complete pe care nu i-a
trait pina la 62 de ani ,dar in toate cazurile nu mai putin de 10 (zece) salarii anuale.

10. Notiunile principale ale codului muncii RM.

Unitate economica-intreprindere,organizatie,institutie cu statutul de persoana juridical indifferent de proprietate de forma
juridica de organizare si de subordonare.
Angajator persoana juridical sau fizica care angajeaza salariati in baza unui contract individual de munca incheiat intre
parti.
Salariat - persoana fizica (barbat sau femeie) care presteaza o munca conform unei specialitati calificari sau intro anumita
functie in schimbul unui salariu in baza contractului individual de munca.
Reprezentanti ai salariatilor organ sindical ce activeaza in cadrul unitatii in conformitate cu legislatia si cu statutele
sindicatelor iar in lipsa acestora alti reprezentanti alesi de salariati.
Hartuirea sexuala orce forma de comportament fizic verbal non verbal de natura sexual care lezeaza demnitatea
persoanei ori creaza o atmosfera neplacuta degradanta umilitoare insultatatoare.
Tinar specialist absolvent al institutiei de invatamint superior mediu de specialitate secundar professional in primii 3 ani
dupa absolvire .
Demnitate in munca - climat psiho-emotional comfortabil in raporturile de munca ce exclude orce forma de comparative
verbal, nonverbala care poate adduce atingerea integritatii morale sau psihice a salariatului.

11. Contractul colectiv de munca.

CCM- act juridic ce reglementeaza raportul de munca intre unitate angajator salariat incheia in forma scrisa de catre
proprietantii salariatilor . poate fi incheiat in ansamblu pe unitate cit si in filealele acestora.

Continutul , structura CCM se determina de ambele parti in care se prevad angajamentele reciproce ale salariatilor si
angajatorului acestea previn :
 a) formele sistemele retribuirii muncii

b) Plata compensatiilor si indemnizatiilor

c) mecanisme de reglementare a retibuirii mincii

d) timpul de minca si odihna , durata concediului

e) ameliorarea imbunatatirea conditiilor din punct de vedere a SSM inclusive pentru femei si tineret

f) securitatea ecologica si ocrotirea sanatatii salariatilor in procesul de productie

g)garantie si inlesniri peroanelor care imbina munca cu studiile

In CCM pot fi prevazute si functii economica a angajatorului inlesniri si avantaje precum si conditii mai avantajoase

Proiectul CCM este eliberat de parti in conformitate cu codul si actele normative si precauta fiecare punct timp de 3 luni. Se
depune in 7 zile calendaristice de la semnare intre parti pentru inregistrarea la inspectoratul teritorial de munca.Controlul
asupra indeplinirii CCM e executat de parteneriatul social si de inspectia muncii

Persoanele vinovate de incalcarea clauzeleor CCM poarta raspundere in comformitate cu legislatia in vigoare .

12. Contractul individual de munca.

CIM intelegere intre salariat si angajator in care lucratorul se obliga sa presteze o munca intro anumita specialitate calificare
sa respecte regulamentul. Iar angajatorul se obliga sa ii asugure conditii de munca precum sis a ii achite salariul integral la
timp.
partile contractului : angajator si salariat.
Persoana fizica dobindeste capacitatea de munca la 16 ani dar poate incheia un contract CIM si la 15 ani cu acordul parintilor
daca consecintele nu vor pune in pericol viata sanatatea .
In calitate de angajator paotre fi orce persoana fizica indiferent de proprietate care utilizeaza munca salarizata.
Se interzice orce limitare directa indirect in dreptul la incheierea CIM in dependenta de sex, rasa , etnie religie ,domiciliu ,
optiune politica , origine sociala
Angajatorul e obligat de a informa persoana care solicita angajarea cu privire la principalele clause pe care le include
contractual.
CIM include:
a) numele prenumele lucratorului
b) Datele de indentificare a angajatorului
c) Durata contractului
d) Data de cind CIM intra in vigoare
e) Atributiile functiei
f) Riscurile specifice
g) drepturile obligatiunile angajatorului
h) drepturile obligatiunile salariatunui
i) conditiile de remunerare a muncii ce include salariul de functie cel tarifar cu suplimente premii etc.
j) loc,regim de munca/odihna
k) perioada de proba
l) durata concediului annual
m) conditiile de asigurari sociale sau medicale

CIM :
1) Perioada nedeterminata
2) perioada determinata (pina la 5 ani)

13. Munca femeilor,a persoanelor cu obligatii familiare si altor persoane.

Este interzisa utilizarea muncii femeiilor la lucrari cu conditii de munca grele si nocive,precum si allucrari
subterane,cu exceptia lucrarilor suterane de deservire sanitara si sociala sia celor care nu implicamunca fizica.Este
interzisa ridicarea sau transportarea manuala de catre femei a greutatilor care depasescmormele maxime stabilite
pentru ele.Normele de greutate stabilite prin Hotarirea de Guvern constituie 7 kgsau 10 kg in cazul a cel mult doau
operatii pe ora.Nu se admite trimiterea in deplasare in interes de serviciu afemeilor gravide,a femeilor aflate in
concediu postnatal a femeiilor care nu au copii in virsta de pina la 3ani.Femeiilor gravide si femeiilor care alapteaza
li se acorda prin transfer sau permutare in conformitate cucertificatul medical o munca mai usoara,care exclude
influenta factorilor de productienefavorabili,mentionindule salariul mediu de la locul de munca precedent.In baza
unei cereri scrise,dupaexpirarea concediuliu de maternitate femeilor li se acorda un concediu partial platit pentru
ingrijireacopilului pina la virsta de 3 ani din bugetul asugurarilor sociale de stat.Femeiilor care au copii pina la
virstade 3 ani li se acorda pe linga pauza de masa pauze supimentare pentru alimentarea copilului la fiecare 3 orecu
o durata de min 30 minute.
14. Munca persoanelor in virsta de pina la 18 ani.
Lucratorii pina la 18 ani sunt angajati numai dupa ce au fost supusi controlului medical preventiv,pina la atingerea
virstei de 15 ani acestea vor fi supusi controlului medical anual,cheltuielile pentru examinari medicale sunt
upportate de angajatori.
Norma de munca pentru lucratorii pina la 18 ani se stabileste conform normelor generale de munca care prevad 24
de ore pe saptamina pentru minori de la 15-16 ani si 35 ore pentru minorii dela 16-18 ani.Este interzisa utilizarea
muncii minarilor la lucrari grele,periculoase,lucrari subterane,lucrari ce aduc prejudicii integritatii morale(jocuri de
noroc,lucrul in localuri de noapte).
Nu se admite ridicarea manuala si transportarea de catre minori a greutatilor care depasesc normele stabilite(barbati
16 kg,femei 7 kg)
Se interzice trimiterea in deplasare a minorilor cu exceptia institutiilor audiovizuale,circuri,teatru si sportivii
profesionisti.Se interzice atragerea minorilor la munca in zilele de repaus.Minorii beneficiaza de un concediu de
odihna suplimentar platit cu durata minima cel putin 4 zile calendaristice.Concediile anuale se acorda vara sau in
baza uniei cereri scrise in orice perioada a anului.
15. Clasificarea si definirea accidentelor.
Accidentele se clasific n:
accidente de munc;
accidente n afara muncii
Accidentele de munc i accidentele n afara muncii (n continuare - accidente) se divizeaz n trei tipuri:
a) accident care produce incapacitate temporar de munc eveniment ce a provocat
pierderea parial sau total de ctre salariat a capacitii de munc pentru un
interval de timp de cel puin o zi, cu caracter reversibil dup terminarea
tratamentului medical, confirmat de instituia medical n modul stabilit;
b) accident grav-eveniment care a provocat vtmarea grav a organismului
salariatului, confirmata de institufia medical n modul stabilit;
c) accident mortal-eveniment care a cauzat, imediat sau dup un anumit interval de
timp de la producerea lui decesul salariatului, confirmat de instituia de expertiz
medico-legal n modul stabilit.
Accidentele se clasific n:
accident individual-n urma cruia este afectat un singur salariat;
accident colectiv-n urma cruia snt afectai, n acelai timp, n acelai loc i din aceeai cauz, minimum doi salariai.
16. Comunicare despre producerea accidentelor.
Fiecare accidentat sau martor ocular este obligat s anune imediat despre accidentul produs conductorul su direct sau
oricare conductor superior al acestuia i s acorde, dup caz, primul ajutor.
Conductorul, fiind anunat despre accident:
-va organiza acordarea ajutorului medical accidentatului i, dac va fi necesar, l va transporta la o instituie medical de la
care va solicita certificatul medical cu privire la caracterul vtmrii violente a organismului acestuia;
-va evacua, dupa caz, personalul de la locul accidentului;
-va informa angajatorul despre accidentul produs;
-va menine neschimbat situaia real, n care s-a produs accidentul, pn la primirea acordului persoanelor care efectueaz
cercetarea. n cazul n care se impune modificarea situaiei reale, n care s-a produs accidentul, n prealabil se vor face
fotografii i scheme ale locului unde s-a produs accidentul.
Angajatorul va comunica imediat despre producerea accidentelor la locul de munc Inspeciei Muncii, Casei Naionale de
Asigurri Sociale i, dup caz, forului superior In cazul producerii accidentelor grave i mortale, va comunica suplimentar
comisariatului de politie din raza raionului sau sectorului n care s-a produs accidentul.
 Instituia medical care acord asisten accidentatului este obligat s anune Inspecia Muncii sau inspectoratul teritorial de
munc, n raza cruia se afl, datele cunoscute ce in de identitatea accidentatului i a unitii n care s-a produs accidentul.
Comunicarea despre producerea accidentelor va cuprinde urmtoarele date:
- denumirea, adresa unitii sau a angajatorului persoanei fizice;
- numele, prenumele, starea familial, vrsta i profesia accidentatului / accidentailor;
- data i ora producerii accidentului;
- locul i circumstanele care se cunosc n legtur cu accidentul produs;
- caracterul vtmrii violente a organismului accidentatului;
numele i funcia persoanei care a transmis comunicarea, numrul telefonului de legtur.

17. Cercetarea accidentelor de munca.

Scopul cercetarilor accidentelor de munca consta in clasificarea lor determinare circumstantelor cauzelor si
incalcarilor actelor normative si amasurilor corespunzatoare
Accidentele grave si mortale produse la locurile de munca sint cercetate de ISM cele cu incapacitate temporarara
de munca de comisia angajatorului.Finalizarea cercetarii accidentelor se va intocmi un dosar de cercetare
a) proces verbal de cercetare a accidentului
b) proces verbal de cecetare a accidentului in afara muncii
c) opiniile participantilor
d) declaratiile accidentatului
e) declaratiile martorilor oculari
f) scheme fotografii ale accidentului
g) incheierea expertizei
h) concluzii.
18. Cercetarea accidentelor grave si mortale.
Accidentele grave i mortale vor fi cercetate de ctre Inspecoratul de Stat a Muncii, care va desemna inspectorii de
munc ce vor efectua cercetarea accidentelor fr a se preta influenelor de orice fel.
La cererea Inspectoratului de Stat a Muncii sau unitii, instituia medical care acord asisten accidentatului va
elibera, n termen de 24 ore, certificatul medical cu privire la caracterul vtmrii violente a organismului acestuia,
iar instituia de expertiz medico-legal, n termen de 5 zile dup finalizarea expertizei, va elibera Inspectoratului
de Stat a Muncii, n mod gratuit, concluzia din raportul de expertiz medico-legal asupra cauzelor decesului
accidentatului.
Evenimentul produs n timpul ndeplinirii obligaiilor de serviciu cu transport auto, aerian, fluvial, naval sau
feroviar va fi cercetat n conformitate cu prevederile prezentului Regulament, folosind, dup caz, materialele de
cercetare ntocmite de organele de supraveghere a traficului.
Organele de supraveghere a traficului, n temeiul unui demers, vor elibera angajatorului sau inspectorului de
munc, n termen de 5 zile de la momentul finalizrii cercetrii, concluzia asupra cauzelor producerii accidentului
i persoanelor care au nclcat prevederile actelor normative.
De la data emiterii dispoziiei de cercetare a accidentului, inspectorul de munc va ntocmi i va semna, n termen
de cel mult 30 zile (cu excepia cazurilor care necesit expertize tehnice, situaiilor n care Inspectoratului de Stat a
Muncii poate prelungi termenul pn la obinerea documentelor necesare i rezultatelor expertizelor), procesul-
verbal de cercetare (conform anexei nr.2 la prezentul Regulament) pe blancheta cu antet a inspectoratului teritorial
de munc respectiv.
n cazul participrii reprezentanilor, specificai la punctele 15 i 16 din prezentul Regulament, procesul - verbal
va fi semnat i de acetia.

19.Inregistrarea si evidenta accidentelor.

Accidentele se nregistreaz i se in n eviden de ctre uniti, ale cror salariai snt sau au fost accidentaii, iar
cele produse la angajator - persoan fizic se nregistreaz i se in n eviden de ctre autoritatea administraiei
publice locale (primrie) pe teritoriul creia este nregistrat contractul individual de munc.
Accidentele suferite de elevi i studeni n timpul prestrii muncii sau n cadrul practicii profesionale la uniti se
nregistreaz de unitate.
. Accidentele de munc se nregistreaz i se in n eviden separat de accidentele n afara muncii.
Dosarele de cercetare a accidentelor se in n eviden i se pstreaz la unitate (primrie) timp de 50 de ani, iar la
organele interesate - n funcie de necesitate.
n cazul lichidrii unitii (primriei) sau neasigurrii integritii documentelor, dosarele de cercetare a accidentelor
se vor transmite spre pstrare arhivei de stat.
 Unitile (primriile) vor raporta anual organelor de statistic, n modul stabilit, despre situaia statistic a
accidentelor de munc nregistrate n perioada de referin.
. Responsabilitatea pentru comunicarea, cercetarea, raportarea, evidena corect i oportun a accidentelor
produse n munc, pentru ntocmirea proceselor-verbale i pentru realizarea msurilor de lichidare a cauzelor
accidentelor de munc o poart conductorul unitii.
Controlul asupra comunicrii, cercetrii, raportrii i evidenei accidentelor produse n munc, precum i asupra
realizrii msurilor de lichidare a cauzelor accidentelor de munc l exercit inspectoratele teritoriale de munc.
Cheltuielile aferente cercetrii accidentelor, efecturii expertizelor, perfectrii i expedierii dosarelor cercetrii le
suport angajatorul al crui salariat este sau a fost accidentatul.
Persoanele culpabile de mpiedicarea sau tergiversarea cercetrii accidentelor poart rspundere n conformitate cu
legislaia n vigoare.
20.Microclimatul zonei de munca si metabolismul termic la om.
Conditiile meteorologice pentru zona de lucru(spatiul cu inaltimea de 2 m deasupra pardoselei sauterenului,unde se
afla locurile de munca)sunt caracterizate de temperatura,umeditatea relativa si viteza demiscarea a aerului.In
ansamblu,acesti parametri axercita o anumita influenta asupra organismuluiuman,asupra dispozitie omului si a
producticitatii muncii.Pentru o activitate vitala normala a omului estenecesar ca surplusurile de caldura,ce se
formeaza in organism in procesul de munca,sa se transmita mediuluiinconjurator,caracterizindul ca confortabil.In
conditii confortabile caldura cedata de organism trebuie sa fieegala cu caldura ce se formeaza in el,mentinind astfel
temperatura corpului in jurul a 36.6.Daca este incalcatechilibrul termic,atunci la acumularea caldurii are loc
supraincalzirea organismului,iar la marirea cedarii ei-supraracirea acestuia.Asupra termoreglarii organismului
influenteaza si umeditatea aerului,mai cu seamaumiditatea sporita,care inrautateste cedarea caldurii prin evaporare

21.Influenta parametrilor microclimatului asupra organismului uman.

La temperaturi majorate ale aerului,vasele sangvine de pe suprafata pielii se dilata si temperaturii se
elimina in mediul inconjurator.La temperaturi reduse vasele sanguine se contracta sin mediul ambiant se
elimina mai putina energie termica Daca se afla un timp indelungat in conditii termice nefavorabile poate
avea loc supraincalzirea sau racirea corpului insotite de anumite efecte negative.
La temp. sporite are loc supraincalzirea corpului uman si se manifesta prinn dureri de cap ,ametelli
slabiciuni ,si cu o temperatura a corpuluii ridicata ,si chiar poate surveni si socul termic .La temperaturi
reduse are loc imbolnavirea organelor respiratorii ,supraracirea grava care duce la somnolenta pierderewa
constiintei si chiar deces.Umiditatea relativa majorata inrautateste eliminarea caldurii prin evaporarrea
duce la dereglarea termolegari,multiplica actiunea temp.asupra organizmului uman.
Umiditatae scazuta duce la uscarea mucoasei ceea ce provaoca dereglarea functiilor organelor respiratorii
si a organelor de vedere.
22.Normarea microlimatului la locurile de munca.
Normarea microclimatului este determinata de H.G. 353 05.05.2010 care se numeste Privind aprobarea
cerintelor minime de securitate si sanatate in munca.Anexa nr.2 contine valorile optimale ale
componentelor microclimaatuluila locul de munca.Acte Normative Anexa nr 2 84-87
23. Substante nocive ,influenta lor asupra organismului uman.
Ca angajatii sa demonstreze o productivitate inalta a muncii e necesar de a asigura puritatea aerului si conditiile
meteorologice la locul de munca.
Componenta naturala a aerului-oxigen 20,9%,azot 78%,argon 0,93%,dioxit de carbon 0,3%,alte gaze 0,01%.
In cimpulmuncii un sir de procese sunt insotite de degajari de diferite substante sub forma de gaze,vapori,particule
solide si lichide ce actioneaza daunator asupra organismului,o mare parte din substantele aceste patrund in
organism prin diferite cai (cai respiratorii,prin piele,singe,prin stomac cu produsele de alimentare)care se dizolva in
mediul biologic.Intra in reactie cu el si schimba proprietatile fiziologice,rezultatul fiind intoxicarea organismului.
Conform caracterului de actionare asupra organismului toate substantele nocive se impart:
-generat toxice-duc la intoxicare aintregului organism(plumb,monoxidul de carbon,arsenium,benzolul)
-iritare-ierita caile respiratorii(amoniacul,clorul,acetona,hidrogenul sulfat)
-alergene-(solventi pe baza nitro si forma aldehida)
-cancerogene-(nichel,xizi de carbon,asbest)
-care duc la schimbare functiei reproductive-(mircuru,substante radioactive si stirolul)
 In conformitate cu gradul de pericol toate substantele se impart in 4 clase:
1.Extrem de periculoase(<0,1mg/m3)
2.Inalt periculoase(0,1-1mg/m3)clor,oxigen de azot
3.Moderat periculoase(1,1-10mg/m3)oxid de sulf,tuluol,xiol.
4.Putin periculoase(>10mg/m3)

24.Normarea substantelor nocive si masurile de protectie.

Cauzele nimeririi substantelor chimice in mediul de trai si bolile cauzate de acestea sint foarte
diverse.Neajunsurile in sistemele de purificare a emisiilor in atmosfera a evacuarilor de ape reziduale in
bazinile acvatice,a poluarii solului si produselor alimentare sint cauzele generale ce duc la dereglarea
sanatatii in rindul populatiei.Conform normelor sanitare concentratia substantelor nocive in aerul zonei de
munca nu trrebuie sa depaseascaa concetratia maxim admisibila(C.M.A.). Clasificarea conditiilor de
munca la locurile cu substante chimice daunatoare se efectuiaza in conformitate cu directiva 2.2 755-
99criterii igienice dde apreciere si clasificarea a conditiilor
P-u prevenirea sau reducerea influientei a substantelor nocive sint folosite urmatoarele
metode:Amenajarea sistemelor de ventilare ,Ermetizarea utilajului in care circula subs. nocive
,Mecanizarea si automatizarea proceslor tehnologice,Inlocuirea subs.nocive cu alte substante cu alte mai
putin periculoase,Folosirea mijloacelor idividuale de protectie(ochelari ,masti,manusi,masti,halate)
25.Praful de productie si combatera lui.
Un sir de procese tehnologice sint insotite de formare si degajarea prafului de produtie.Praful de productie
influienteaza negativ nu numai asupra organismului uman dar si asupra procesului de productie,care duce
rapid la uzarea utilajului si agregatelor supuse uzarii.Praful se formeaza in timpul maruntirii
,macinarii,fermentarii,fractionarii,etc Pragul de influienta a prafului asupra organismului uman depinde de
proprietatile lui fizico-chimice ,toxicitate,dispersitate si concentratie.
dupa provenienta praful poate fi:
de origine organica
neorganica
dupa gradul de dispersitate:
vizibil >10m
invizibil <10m
dupa nocivitate :
inerte
agresive
protectia se efectuiaza prin urmatoarele masuri:
- amplasarea depozitivelor cu materiale pulberelente izolat de alte locuri de munca
- mecanizarea si automatizarea proceselorde productie
- ermetizarea utilajului
- inlocuirea procedeelor uscate cu cele umede
- folosirea instalatiilor de inspirare
mijloace de protectie individuale
26.Normarea continului de praf in aerul zonei de munca.
Normele sanitare de proictare a incaperilor industriale (SN 245-71) si STAS12.1.005-88Aerul zonei de munca
,cerintele sanitaro igienice generale reglementeaza C.M.A.ale substantelor daunastoare in aerul incaperilor de
productie.Normarea continutului dde praf in aerul incaperilor de productie se efectuiaza conform metodei
gravimetrice ,ea se bazeaza pe determinarea masei prafului ,retinut pe filtru la trecerea prin el a unui volum bine
determinat de aer exprimat im m3,proba se ea la nivelulu respiratiei omului.
27.Surse de zgomot si vibratii in activitatile de constructii.
In activitatea de productie un sir de procese tehnologice si lucrdri sunt insolite de zgomot gi vibratii. Surse
de zgomot si vibralii intensive sunt masinile si mecanismele cu mr neechilibrate in miscare de turalie, nodurile in
r r lovituri si frr, aparatele si instalatiile in r se deplaseaz gaze si lichide mr viteza insotite de
pulsatii. atr aceste surse pot fi atribuite: mrsrl, pompele,
elementele sistemelor de ventilatie, conductele pentru tsrtr lichidelor, gazelor gi pulberilor, instalaliile de
sfarimr si mainr, suflantele de gaze, motoarele electrice si multe alte utilaje tehnologice.
In multe cazuri nivelul sporit de zgomot si vibratii este rezultatul proiectarii incorecte dispozitivelor de protectie
de zgomot si vibratii, ialr regulilor de ltr utilaiului tehnologic, msinilr si mecanismelor,
blnsr inisuficienta pieselor turnate (inturatie) etc.
Sursele principale de zgomot si vibratii in activitatea de productie pot fi conditional grupate in modul urmatr:
l) masini si mecanisme mobile - toate tipurile de unitali de transport, excavatoare, buldozere ,
mrl, sonete, mrsr mobile" poduri rulante, automacarale etc.;
2) masini, mecanisme, grgt stationare - gnrtr, motoare, ventilatoare, strunguri, malaxoare,
dispozitive de dozare, bunar de distributie cu vibrtr electrice, vibroplatforme, instalatii de fasonare
rtillr cu goluri, instalatii - casete cu vibrtr atirnate etc.;
3) scule si unelte mecanizate de mina actionate electric sau pneumatic.
Cele mai agresive, din punct de vdr zgomotului si vibratiei, sunt considerate uzinele de articole din beton
armat in cadrul arr conditiile de munca, in majoritatea zurilr, nu corespund nrmlr sanitare, mai cu seama
sectiile de frmr (fsnr) articolelor. S-a stabilit a mjrr nivelului zgomotului de la 76 ina la 95 dB
rdu productivitatea muncii fizice cu circa 20 - 25 %, iar celei intelectuale - peste 40 %.
La platformele de vibrare zgomotul poate atinge valori de 105 - l20 dB, dasst considerabil nrml (25
- 40 dB).
Nivelurile sporite ale zgomotului gi vibratiei influenteaza negativ asupra organismului uman si asupra
rezultatelor activitatii acestuia.
28. Actiunea zgomotului si a vibratiilor asupra organismului uman.
Atiun zgomotului rva dezvoltrea oboselii re, reduer capacitatii de muna crestere numarului de
imbolnaviri si invaliditate. Domeniul suntlr auzite (l6...20000 Hz) este marginit de asa numite pagini: interior pragul de
audibilitate, adica
sunetele abia auzite si suerir - rgul de senzatie durrsa, la r senzatia aditiva nrmla tre in durere urechilor.
rgul de durr este considerat sunetul (zgomotul) cu intensitatea de l35 - l40 dB.
Boala rincila ar se dezvolta l ersnl expuse influentei indelngate si nefavorabile zgomotului este
hipoacuzia rnica.
tiun vibratiei rvaboala vibratiei - un din cele mai frecvent intilnite imbolnaviri profesionale. E poate
fi rvta atit de vibratia locala it si de gnrla si se rtrizza rin ftr sistemelor cardio-vascular si nervos
si al aparatului lcmtr.
Boala vibraliei cauzata de vibratia lla, r la muncitorii r lucreaza cu unelte mecanizate de munca in conditii meteo
nefavorabile si
la solicitari fizice srit.
Simptoamele initiale ale bolii vibratiei: mrtir intepaturi si dureri surd in palme, inalbirea degetelor 1 frig, lm umd si
ri chiar si la cald.
Simptoamele tardive: mrtir, durerile si albirile degetelor devin rmanente, pielea lmlr se ingrsa si devine sra,
unghiile se dfrmza, palmele si degetele se umfla, r oboseala r si slabiciune in muschii miinilor si in articulatii.
La un grd mai accentuat al bolii se deregleaza miscaril minilor, este afeotat sistemul nrvs ntrl, se dezvolta spasmele
vselr sangvine periferice si ale lr rbrl.
29. Notiuni de baza si caracteristicile zgomotului si a vibratiilor.
Zgomotul ansamblul de sunete de difetita frecventa si intensitate , prelucrate pentru auz , care incurca aomunicarii cu actiune
nefavorabila asupra sanatatii amului.
Dupa caracterul spectrului zgomotele pot fi:
De banda larga zgomotul cu energie Sonora mai mare de o octava de frecvente;
Tonal zgomotul caracterizat se sunete de o anumita frecventa;
Conform caracteristicilor temporare zgomotele se impart in:
Zgomote constant nivelul semnalului pe durata intregului schimb de lucru (8 ore) vizeaza mai putin decit cu 5 dB;
Zgomote variabile nivelul semnalului pe durata schimbului dee munca se schimba mai mult decit cu 5 dB.
Zgomotele variabile la rindul lor pot fi:
Oscilatoare in timp nivelul sunetului se schimba permanent in timp;
Intrerupte nivelul semnalului scade pina la valoarea de fond, iar durata zgomotelor ce depasesc valoarea de fond este mai
mare de 1 sec.;
Impulsive zgomote ce constau din unul sau din citeva semnale sonore cu durata mai mica de 1 sec.;
Caracteristicile ale sunetului sunt: frecventa f(Hz) ; intensitatea, I (N/(m*s)); presiunea Sonora , p (Pa).
Caracteristicile psihofiziologice: intervalul de frecfenta, taria, nivelul tariei.
Vibratia oscilatii mecanice ale corpurilor solide precum si pulsarea presiunii la transportatea lichidelor si gazelor ,
receptionate de om ca trepitatii.
Dupa modulul de transmitere a oscilatiilor asupra organismului uman vibratiile pot fi:
Generale se transmit asupra intregului corp prin suprafete de sprijin;
 Locale se transmit prin miina;
Comform frecventei vibratiile pot fi:
- de joasa frvnta: 8 si 1 Hz (locala); l si 4 Hz (gnerla);
- de frecventa medie: 31,5 si 63 Hz (locale); 8 si 16 Hz (gnrla);
- de innalta frvnta: l25,250,500 i 1000 Hz (la); 31,5 si 63 Hz (gnrl).
Conform sursei de provocare vibratiile se impart in 3 gategorii:
- Vibratii de transport provocate de masini si mecanismele mobile.
- Vibratii de transport-tehnologic provocate de instalatiile care se deplaseaza pe cai tehnologice.
Vibratia tehnologica provocate de instalatiile stationare.
30. Normarea zgomotului si a vibratiilor la locul de munca.
Normarea zgomotului se efectueaza in conformitate cu normele sanitare NS 2.2.4/2.1.8.562-62 Zgomotul la
locurile de munca in incaperile de locuit si publice sip e teritoriile zonale locative, prin 2 metode:
1 Dupa sectorul limita se normeaza nivelul presiunii sonore, pentru zgomotul constant in timp, in octavele
de frecventa cu medie geometrica a frecvente de : 63, 125,250, 500,1000, 2000, 4000, 8000 Hz.
2 Dupa nivelul sunetului (dBA) masurat la conectarea caracteristecii de corectie a frecvente (scara A) a
fenometrului (sonometrului) se foloseste aprecierea aproximativa a zgomotului constant si variabil.
Nivelul sunetului (LA) dBA este legat de spectru limita (SL) prin urmatoarea relatie:
LA=SL+5

Principale acte legislative referitoare la normarea igienica a vibratiei sunt: Normele sanitare si regulile de lucru cu
masinele si utlajul ce creeaza vibratie locala NRS nr. 3041-84 SI Normele si regulile sanitare NRS nr. 3044-84 cu
privire la vibratia locurilor de munca. Parametri normati ai vibratiei sunt vibroviteza si vibroacceleratia si
nivelurile lor corespunzatoare in decibel (dB) in felul si categoria vibratiei.

31.Masurile de combatere ale zgomutului si vibratiei si mijloacele individuale de protectie.

Masurile de combatare ale zgomotului si vibratiei pot fi conditionate grupate in modul urmator :

- Masuri organizatorice
- Masuri tehnice

Masurile organizatorice:

- Eliminarea utilajului vibroacustic din procesele tehnologice sau inlocuirea acestuia cu masini si
utilaje mai performante din punct de vedere vibroacustic.
- Amplasarea utilajului vibroacustic in incaperi separate
- Amplasarea sectiilor cu nivel vibroacustic sporit la distante mari de incaperile unde acest
fenomen lipseste
- Controlul automat si dirijarea de la distanta cu utilajul vibroacustic sau din cabine efectiv isolate
contra acestor noxe.
- Folosirea mijloacelor individuale de protective antizgomot si antivibratie.
- Stabilirea regimurilor rationale de munca si odihna pentru lucratorii care deserves utilaj, masini,
mecanisme cu nivel vibroacustic sporit.
- Masuri sanitaro-profilactice (masaje, vanite calde etc) pentru lucratorii care deserves sau lucreaza
cu uneltele vibroacustice.

Masurile tehnice

- Proiectarea corecta a functiilor sub utilajul vibroacustic (concasoare, mori, separatoare,

compresore etc)
- Izolarea fundatiilor utilajului vibroacustic de elemente portante si comunicatii ingineresti.
- Fonovibroizolarea active si pasiva a utilajului vibroacustic si a locurilor de lucru a operatorilor
- Folosirea invelisurilor fonovibroabsorbante din cauciuc si din diferite masticuri pentru fatuirea
suprafetelor comunicatiilor ingeneresti.
- Folosirea amortizoarelor (tobe de esapament) la iesirea din injectoare
 - Atenuarea zgomotului sistemelor de ventilatie la gurile de aspirare-refulare

Mijloacele individuale de protectie:

a Contra zgomotului antifoane, casti antizgomot, caschete, costume special.

b Contra vibratiilor :
- Pentru miini: manusi, garniture, cuzinete.
- Pentru picioare: incaltaminte speciala, genunchere, pingele
- Pentru corp: pieptare,century, costume special.

32.Sistemele si tipurile de iluminat.

Exista 3 tipuri de iluminat de productie:1. iluminatul natural2. iluminatul artificial3. iluminatul combinat sau
mixt.Dupa activitatea biologica spectrul radiatiei solare este impartit in 3 domenii:
1.domeniul radiatiei ultraviolet;
2.domeniul radiatiei vizibile;
3.domeniul radiatiei infrarosie.
Iluminatul natural poate fi lateral, superior si combinat.Exista 2 metode de baza de normare a iluminatului
natural al cladirilor:- geometrica- fototehnica.Esenta normarii geometrice consta in stabilirea relatiei stationare
dintre suprafata geamurilor sisuprafata podelei in dependenta de destinatia incaperii. Aceasta relatie poarta
denumirea decoefficient de lumina. La baza metodei fototehnice de normare a iluminatului natural se afla
deasemenea o unitate abstracta coeficientul zilei.
Dupa realizarea constructiva luminatul artificial poate fi de 2 sisteme:
1.general;
2.combinat.
Dupa destinarea functionala, iluminatul artificial se imparte in urmatoarele:
- iluminat de lucru
- iluminat de avarie
- iluminat de evacuare
- iluminat de paza
Iluminatul de lucru este obligatoriu in toate incaperile sip e teritoriile illuminate pentruasigurarea lucrului
normal, deplasarea oamenilor si miscarea transportului.
Iluminatul de avarie este prevazut pentru continuarea lucrului in acele cazuri cinddeconectarea iluminatului de
lucru ( in cazul avariilor) si in legatura cu aceasta dereglareadeservirii normale a utilajului poate duce la
incendii , la otravirea personalului , poluareamediului. Instalatiile de pompare a apei si a altor incaperi de
productie unde nu se admiteintreruperea lucrarilor.
Iluminatul de evacuare trebuie prevazut pentru evacuarea oamenilor din incaperi, ladeconectarea de avarie a
iluminatului de lucru.
Iluminatul de paza -a teritoriului intreprinderii sic el de serviciu sunt allocate o parte dinlampile iluminatului de
lucru sau de avarie.

33. Cerinte de baza fata de iluminatul de productie.

1.suficienta iluminatului
2.uniformitatea iluminatului
Problema principala-crearea conditiilor pentru lucru vizual.Aceasta se rezolva numai cu un sistem de
iluminat care satisface cerintele.
1)Iluminatul la locul de munca trebu sa corespunda lucrului vizual,care e caracterizat de 3 parametri:
a)obiectul de destingere-cea mai mica dimensiune a obiectului cercetat.O parte a lui care trebuie deosebita
in procesul de lucru.

b)fondul-suprafata invecinata nemijlocit cu obiectul de destingere caracterizate de coeficientul de

reflectare ce depinde culoarea si factura suprafetei,valorile carora se afla 0,02-0,95.
Coeficientul mai mare de 0,4-e considerat fond luminos
Mai mic de 0,2-inchis
0,2-0,4-fond mijlociu.

c)contrastul obiectului cu fondu

 K=(L0 Lf)/Lf
2)Este necesara asigurarea uniformitatii a luminantei pe suprafata de lucru.

3)Pe suprafata de lucru nu se admit umbre puternice.

4)In cimpul de vedere nu se admit sclipirile,acest fenomen provoaca orbire.

5)Valoare iluminarii trebuie sa fie constanta in timp.

6)Este enecesar de a alege directia optimala a fluxului de lumina.

7)E necesar de a alege componenta speciala a luminii.

8)Toate elementele instalatiei de iluminat trebu sa fie durabile,nepericuloase din punct de vedere a
electrocutarii sa nu creeze explozii sau incendii.

9)Instalatia trebu sa fie comoda,simpla la expluatare,sa corespunda cerintelor estetice .

34. Marimi fototehnice de baza si unitatile lor de masura.

Iluminatul este caracterizat de indici calitativisi cantitativi.
Indicii cantitativi:
Fluxul de lumina este puterea iradierii luminoase apreciate dupa senzatia de lumina de catre ochiul in stare normala
a omului [lumenul]
Intensitatea luminii este raportul dintre fluxul de lumina si unghiul solid I=F/w [candela]
Iluminarea E raportul dintre fluxul de lumina si aria suprafetei luminate E=F/S[luxul]
Luminanta B caracterizeaza iradierea suprfeteince lumineaza sau refrfacteaza intro anumita directie B=I/S
Coeficientul de reflectare Pcare caracterizeaza capacitatea suprafetei de a reflecta fluxul de lumina ca cade asupra ei
Indici calitativi:
Coeficientul de pulsatie
Indice de orbire si discomfort
Componenta spectrala a luminii
35. Normarea iluminatului natural si artificial.
La normarea iluminatului este utilizat Normativul in Constructii NCM .C 04.02.2005care se numeste Iluminatul
natural si artificial.Valoarea normativa a iluminatului nautural este factorul iluminarii naturaleFIN ,coeficientul
zilei CZ.Reprezinta raportul dintre iluminarea interioara la un loc de munca si iluminarea exterioara exprimat in
procente.valoarea normata se determina cu ajutorul relatiei e N=en*m
Normarea iluminatului artificial este reglementata de acelasi normativ si depinde de caracterul lucrului vizual care
este aprecciat dupa obiectul de observare .Dupa caracteristica lucrului vizulal sint stabilite 8 categorii,sint 4
subcategorii ce se noteaza A,B,C,D.Subcategoriile se apreciaza in dependenta de contrastul cu fonul carre poate
mare , mediu sau mic sau dupa caracteristica fondului care poate fi luminos ,mediu si intunecat
36. Sursele de lumina electrica.
Sursele de lumin sunt principalele pri componente ale instalaiilor de iluminat ale ntreprinderilor
industriale. Alegerea corect a tipului i puterii lmpilor exercit o influen hotrtoare asupra calitii de
exploatare i eficacitii economice a instalaiilor de iluminat, asupra corespunderii iluminatului artificial a
cerinelor naintate fa de el.

La compararea surselor de lumin i alegerea lor sunt folosite urmtoarele caracteristici:

1) electrice (tensiunea nominal n voli i puterea electric a lmpii n wai);

2) fototehnice (fluxul de lumin emis de lamp, n lumeni, puterea maximal a luminii, care este
prezentat pentru unele tipuri de lmpi n loc de fluxul de lumin (I max) n candele);

3) de exploatare (randamentul luminos al lmpii n Im/W, adic raportul fluxului de lumin al lmpii
la puterea ei = /; termenul de lucru, inclusiv termenul complet de serviciu () care prezint timpul
sumar de ardere a lmpii n ore din momentul conectrii pn n momentul arderii spiralei; termenul util de
 serviciu U timpul, pe durata cruia fluxul de lumin al lmpii se va schimba nu mai mult dect cu 20 %, adic
timpul raional din punct de vedere economic de exploatare al lmpii);

4) constructive (forma balonului lmpii, forma corpului de incandescen rectiliniu, spiroidal,

bispiroidal i chiar trispiroidal la unele lmpi speciale; prezena i componena gazului ce umple balonul;
presiunea gazului).

n calitate de surse de lumin pentru iluminatul ntreprinderilor industriale sunt folosite lmpi cu
descrcri n gaze i lmpi cu incandescen.

Lmpile cu incandescen sunt atribuite la sursele de lumin cu emisie termic i au o rspndire

destul de larg. Acest lucru este explicat de urmtoarele lor prioriti: sunt comode n exploatare; nu necesit
dispozitive suplimentare pentru conectarea la reea; sunt simplu de exploatat.

De rnd cu prioritile menionate lmpile cu incandescen au un ir de neajunsuri eseniale:

randamentul luminos mic (pentru lmpile de destinaie general circa 7... 20 Im/W), termenul relativ mic de
funcionare (pn la 2,5 mii ore), n spectrul luminii lor predomin razele galbene i roii, ceea ce se deosebete
puternic de lumina solar. Ele adereaz transmiterea culorii, de aceea nu sunt folosite la lucrrile ce necesit
deosebirea culorilor.

n instalaiile de iluminat sunt folosite lmpi cu incandescen de mai multe tipuri: cu vid (NV),
bispirale cu gaz (NB), bispirale cu cripton-xenon (NBK), oglind cu strat de difuzie-reflectare etc.

Lmpile cu luminescen (fluorescente) sunt aparate care produc fluxul luminos prin descrcri
electrice n atmosfera gazelor inerte i a vaporilor de metal, precum i datorit fenomenului de luminescen.
Principala prioritate a acestor lmpi fa de lmpile cu incandescen este randamentul luminos majorat ce
constituie de la 40...110lm/W. Au un termen de funcionare cu mult mai mare (8...12 mii ore). De la lmpile cu
luminescen se poate cpta flux luminos practic n orice diapazon al spectrului, variind corespunztor gazele
inerte i vaporii metalelor, n atmosfera crora au loc descrcrile electrice.

Lmpile cu luminescen au i ir de neajunsuri: pulsarea fluxului luminos, ce poate duce la efectul

stroboscopic; tensiunea de aprindere sporit fa de cea a reelei, ceea ce necesit dispozitive complicate de
pornire; durat lung de aprindere (10...15 min) etc.

Cele mai rspndite lmpi fluorescente sunt lmpile n form de tub cu suprafaa interioar acoperit cu
un strat subire de luminofor (adic productor de lumin) substan chimic special, fluorescent, de unde a
provenit i denumirea lmpilor. Luminoforul servete pentru transformarea radiaiilor ultraviolete ce se produc
la descrcarea electric n vapori de mercur n radiaii vizibile (cuprinse n spectrul celor apte culori vizibile :
rou, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo i violet).

n dependen de repartizarea fluxului luminos n spectru prin folosirea diferiilor luminofori se

deosebesc cteva tipuri de lmpi:

1. lumin de zi (LD),
2. lumin de zi cu transmiterea culorilor mbuntit (LDT),
3. lumin alb rece (LHB,
4. lumin alb cald (LTB)
5. i lumin alb (LB).

37. Continutul si problemele egronomice.

Ergonomia disciplina stiintifica care studiaza posibilitatile functionale ale omului in procesele de munca, care
dezvalui posibilitatile si legitatile crearii conditiilor optime pentru o munca inalt productive si asigurarea
confortului ce contribuie la dezvoltarea capacitatilor omului. Obiectul ergonomiei este activitatea de munca,
sistemul omul masina obictul muncii mediu de productie. Ergonomia este stiinta despre acomodarea
 conditiilor de munca la posibilitatile functionale ale omului. Ea este legata de toate stiintele care au obiect de
studii omului. Ergonimia solutioneaza un sir de problem ce tin de activitatea de productie: aprecierea sigurantei,
acuratetei si stabilitatii lucrului operatorului, studierea influentei solicitarilor psihice, gradului de oboseala,
factorii emotionali si particularitatile psihonervoase si influenta lor asupra eficacitatii activitatii operatorului in
sistemul omul - masina studierea posibilitatilor creative se de acomodarea a omului. Unul din cele mai
inseminate elemente de acomodare a muncii fata de om este aranjarea spatiului de munca. La locul de munca
trebuie sa fie acomodat pentru o munca concreta si pentru muncitori de o anumita calificare cu cnsiderarea
particulatitatilor antropometrice, fizice si psihice ale lor. La oraganizarea locului de munca trebuie prevazute
mijloace necesare de protective de factorii periculosi si nocivi de natura fizica, chimica, biologica si
psihofiziologica.
La organizarea, construirea si amplasarea locurilor de munca trebuie prevazute masuri care preintimpina sau
reduc oboseala precoce a muncitorului, exclude aparitia stresului psihofiziologic, precum si actiunile incorecte.
Constructia locului de munca trebuie sa asigure promptitudinea, securitatea, simplitatea si economia deservirii
tehnice in conditii normale si in caz de avarie sa corespunda in intregime cerintelor functionale si conditiilor
presupuse de exploatare.
La organizarea si construirea locului de munca este necesar de prevazut: alegerea pozei rationale de lucru (stind,
sezind, sezind-stind); amplasarea rationala a panourilor indicatoare si a organelor de dirijare; asigurarea
cimpului de vedere optim al elementelor locului de munca; spatial sufficient pentru picioare indifferent de poza
de lucru; spatiu pentru odihna in pause, cind se lucreaza din picioare; spatial pentru depozitarea materialelor si
pieselor nemijlocit la locurile de munca.

38. Pericolul electrocutarii si masurile de profilaxie a electrotraumatismului.

Pericolul electrocutarii este determinat de aceea ca partile conductoare sau corpurile masinilor inrezultatul
defectelor de izolatie nimeresc sub tensiune. Deci nu emit semnale ca re ar preintimpina omul de pericol.
Reactia omului la curentul electric apare la trecerea prin corpul uman.Valoarea curentului ce se scurge prin
corp este factorul principal de care depinde rezultatul electrocutarii . Cu cit este mai mare curentul cu atit si
pericolul.
*0.5- 1.5 mA - valoarea curentului de simt
*10 15 mA -curent de retinere provoaca contractii involuntare a muschilor miinilor si omulnu se poate elibera
desinestatator.
*50 80 mA -curent de vibratie incep haotic sa lucreze inima si plaminii, provoaca moarteaclinica.
*100 si mai mult mA -curent mortal.

Electrotrauma poate fi rezultatul : atingerii a unei din faze a omului neizolat de pamint sau atingerii simulatane
a doua faze, apropierea omului la distanta periculoasa in instalatii cu tensiunea mai mare de 1000V, a
conectarii omului la tensiunea de pas in zone de scurgere a curentului la sol, influentii elecricitatii atmosferice
in timpul descarcarilor atmosferice, influentei arcului electric.

Gravitatea electrotraumei depinde de tipul retelei, regimul neutralei schema conectarii la reteaua electrica
gradul de izolare a partilor conductoare fata de pamint pericolul electrocutarii omului la atingere de reteaua
de curent continuu (380V) se apreciaza identic ca si pentru retelele de curent alternative (220V).

Masurile de profilaxie: daca accidentatul nu sia pierdut cunestinta atunci este necesar de ai asigura o liniste
complete pina la sosirea medicului sau trebuie transportat la spital, daca accidentatul sia pierdut cunostinta dar
se simpte respiratia si pulsul, atunci el trebuie culcat pe un asternut moale, descheindui-se hainele asigurindui
aer proaspat. I se va da sa miroase hidroxid de amoniu se va stropi cu apa, se vor face frectii pentru incalzirea
corpului. Si pina la sosirea medicului se vor face fara intrerupere respiratie artificiala si masajul indirect al
inimii.

39. Definitia electrotraumei si factorii ce influienteaza rezultatul electrocutarii.

 Electrotrauma ese cauzata de influenta curentului electric sau a arcului electric, gravitatea ei depinde de tipul
retelei, regimul neutralei schema conectarii la reteaua electrica gradul de izolare a partilor conductoare fata de
pamint.

Acesti factori sunt: puterea curentului electric curentul limita perceptibil este de 0,61,5mA, curentul limita de
retinere este de 1015mA duce la contractii involuntare, curentl de fibrilatie este de 50..80mA, duce la dereglarea
inimii si plaminilor, curentul de 100mA este considerat mortal. Rezistenta corpului uman cind pielea este uscata
reistenta variaza intre 2000200000ohmi, iar cind eset umeda sau vatamata rezistenta ei se echivaleaza cu cea a
organelor interne de 500ohmi, in calucule rezistenta se ia de 1000ohmi presupuninduse cele mai nefavorabile
conditii. Durata actiunii curentului influnteaza negative rezultatul electrocutari. Genul cureantului pina la
tensiuni de 500v este curent alternative (20-100Hz) si este mai periculos decit cel continuu, la curentul cpmtinuu
valorile de prag cresc de citeva ori: curentul perceptibil 6..7mA, de retinere 5070mA, de fibrilatie 300mA.
Fregventa curentului cela mai mare pericol prezinta in limetele 20-100Hz.. Calea curentului de la mina la picior
este cel mai periculos deorece cuprende un numar mai mare de invelusuri nervoase.. Starea fiziologica aomului
starea sanatatii, gradul de oboseala, Starea mediului inconjurator - umezeala sporita, prezenta prafului conductibil
40. Cauzele electrotraumatizmelor in activitatea de productie.
Analiza accidentelor produse de curentul electric a permis determinarea urmtoarelor cauze a lor:
- nclcarea regulilor de construcie a instalaiilor electrice, regulilor de exploatare a lor, cerinelor
normelor i regulilor de securitate;
- organizarea incorect a muncii;
- lucrul mainilor i mecanismelor n zonele de protecie a reelelor electrice;
- atingerea prilor metalice ce au nimerit sub tensiune n rezultatul unor defecte de izolaie;
- folosirea utilajului electric, conductoarelor, cablurilor, sculelor electrice defectate;
- repararea conductorului neutru fr deconectarea reelei monofazice;
- executarea lucrrilor n instalaiile ce se afl sub tensiune;
- folosirea tipurilor de conductoare i cabluri ce nu corespund tensiunilor utilizate, punerea incorect a
lor sub tensiune;
- alimentarea mai multor consumatori de la un dispozitiv de pornire cu protecie prin sigurane
calculate pentru cel mai puternic consumator;
- executarea dispozitivului de punere la pmnt cu abateri de la normele tehnice, ruperea
conductorului de legare la pmnt, legarea incorect la pmnt a conductorului nul;
- lsarea sub tensiune a consumatorilor n timpul liber;
- executarea lucrrilor fr mijloace individuale de protecie mpotriva electrocutrilor sau folosirea
mijloacelor cu termenul de probare expirat;
- abandonarea probrilor periodice a utilajului, a controlului rezistenei izolaiei i dispozitivului de
punere la pmnt;
- instruirea necalitativ, controlul ntrziat al cunotinelor i atribuirea grupelor de calificare viznd
tehnica securitii personalului ce deservete instalaiile electrice.
Majoritatea accidentelor se produc n instalaiile cu tensiunea pn la 1000 V, care au o rspndire
mai larg i sunt deservite de un personal mai puin calificat.

41. Actiunea fiziologica a curentului electric asupra organismului uman.

Trecnd prin corpul omului, curentul electric provoac aciune termic, electrolitic i biologic.
Aciunea termic se manifest n arsuri ale unor sectoare ale corpului, nclzirea vaselor sangvine,
nervilor i esuturi precum i organelor interne.
Aciunea electrolitic se manifest n descompunerea plasmei sngelui i altor lichide ale corpului ce
duce la schimbri eseniale a componenei fizico - chimice a lor.
Aciunea biologic este un proces specific deosebit, caracteristic doar pentru materia vie. Ea se
manifest n excitarea esuturilor vii ale organismului (lucru nsoit de contracii involuntare ale muchilor),
precum i n dereglarea proceselor bioelectrice interne ce decurg ntr-un organism sntos i strns legate de
funciile principalelor organe vitale (inima, plmnii .a.).
 Ca rezultat se poate ntrerupe activitatea inimii i plmnilor. Aceast aciune poate fi direct, atunci cnd
curentul se scurge nemijlocit prin aceste esuturi i reflectorii, adic prin intermediul sistemului nervos central,
cnd calea curentului electric este n afar acestor esuturi.
Diversitatea aciunilor curentului electric adeseori duce la diferite traume electrice, care condiional pot fi
reduse la traume de dou feluri: traume electrice locale i generale (ocul electric).
Traumele electrice locale afeciuni locale ale esuturilor organismului clar evideniate, cauzate de
aciunea curentului sau arcului electric. Sunt cunoscute urmtoarele traume electrice locale: arsuri electrice,
semne electrice, metalizarea pielii, afeciuni mecanice i oftalmia electric.
ocul electric este excitarea esuturilor vii ale organismului provocat de scurgerea curentului electric
prin corp i nsoit de contracii involuntare ale muchilor. Sunt stabilite urmtoarele patru grade ale ocului
electric:
I contracii convulsive ale muchilor fr pierdere de cunotin;
II contracii convulsive cu pierdere de cunotin, dar cu pstrarea lucrului inimii i plmnilor;
III pierderea cunotinei i dereglarea activitii inimii sau plmnilor (sau i a inimii i a plmnilor);
IV moartea clinic, adic lipsa respiraiei i circulaiei sngelui.

42. Clasificarea incaperilor si locului de munca conform pericolului de electrocutare.

Mediul nconjurtor i mprejurrile pe antiere, n secii, ncperi i la ntreprinderile din diverse domenii
ale industriei sporesc sau reduc pericolul electrocutrii.
Pornind de la aceasta n Regulile de construcie a instalaiilor electrice toate ncperile se grupeaz dup
pericolul electrocutrii n trei clase:
1. ncperi cu pericol nalt de electrocutare, caracterizate de una din urmtoarele condiii ce creeaz acest
pericol:
- umiditatea relativ depete 75 %;
- prezena prafului conductibil n aer;
- prezena pardoselilor conductibile (din metal, pmnt, beton armat, crmid etc.);
- temperatura nalt (T>30 oC timp ndelungat);
- posibilitatea atingerii simultane de ctre om a construciilor metalice ale cldirilor, aparatelor tehnologice,
mecanismelor .a., ce au legtur bun cu pmntul - pe de o parte, i a corpurilor metalice ale instalaiilor electrice
- pe de alt parte.
2. ncperi extrem de periculoase, caracterizate de prezena uneia din urmtoarele condiii ce creeaz acest
pericol:
- umiditatea relativ excesiv de cca 100 %, (tavanul, pereii, pardoseala i obiectele din ncpere sunt
acoperite cu picturi de ap);
- mediu chimic activ (coroziv), in care dup condiiile de producie timp ndelungat se afl vapori sau gaze
de substane chimice, care formeaz depuneri ce influeneaz distructiv asupra izolaiei i prilor conductoare;
- prezena simultan a doua i mai multe condiii n orice combinaie, nominalizate la clasa I.
3. ncperi fr pericol nalt de electrocutare, n care lipsesc condiiile enumerate la clasele I i II de
ncperi.

43. Acordarea primului ajutor in cazul electrocutarii.

Ajutorul acordat la timp n cazul electrocutrii permite de a pstra viaa accidentatului. Acest ajutor trebuie
acordat imediat (pn la sosirea medicului); deoarece orice ntrziere poate avea urmri ireparabile.
Primul ajutor const din dou etape: eliberarea accidentatului de sub influena curentului electric i
acordarea ajutorului medical.
Eliberarea accidentatului de sub influena curentului poate fi efectuat prin cteva procedee. Cel mai simplu
i sigur procedeu este deconectarea sectorului de reea sau instalaiei electrice defectate cu ajutorul ntreruptorului.
Dac acest lucru nu poate fi efectuat rapid, atunci la tensiuni pn la 1000 V se poate tia conductorul cu un topor
cu mnerul din lemn uscat, accidentatul poate fi tras de hain (dac ea este uscat i desprins de corp),
Accidentatul poate fi scos i de haina lipit de corp ns n acest caz persoana care acord ajutor trebuie s-i
izoleze bine minile, deoarece nclmintea i mbrcmintea pot fi umede, conducnd curentul. n instalaiile
electrice cu tensiunea mai mare de 1000 V pentru eliberarea accidentatului de sub influena curentului trebuie
folosite mijloace izolatoare de protecie corespunztoare tensiunii reelei sau instalaiei: mnui i ooni dielectrici,
acionnd cu prjina sau cletele izolatoare.
Dac omul a nimerit sub tensiune n reeaua aerian, atunci poate fi creat un scurtcircuit artificial, care va
aciona protecia i va deconecta sectorul respectiv. n toate cazurile, cnd accidentatul se afl la nlime trebuie
luate msuri mpotriva cderii sau ca cderea s fie nepericuloas.
Msurile de prim ajutor depind de starea accidentatului. Dac accidentatul nu i-a pierdut contiina, ns
pn la aceasta a fost n lein sau s-a aflat timp ndelungat sub influena curentului este necesar de a-i asigura o
linite complet pn la sosirea medicului sau trebuie de urgen transportat la instituia medical.
Dac accidentatul i-a pierdut contiina, dar se simt respiraia i pulsul, atunci el trebuie culcat pe un
aternut moale, descheindu-se hainele i centura i asigurndu-i aer proaspt. I se va da s miroase hidroxid de
amoniu, se va stropi cu ap, se vor face frecii pentru nclzirea corpului.
Atunci cnd lipsesc semnele de via respiraia, pulsul, btile inimii n nici un caz nu se va considera
accidentatul mort i pn la sosirea medicului fr ntrerupere se vor efectua respiraia artificial i masajul indirect
al inimii.
Respiraia artificial trebuie nceput imediat dup eliberarea accidentatului de sub influena curentului i aprecierea
strii lui. La restabilirea respiraiei accidentatului, respiraia artificial va mai fi continuat un timp oarecare pn ce
accidentatul i va reveni complet. Masajul indirect al inimii are destinaia de a menine n organism circuitul
sngelui i a restabili activitatea inimii. Despre restabilirea activitii inimii accidentatului vorbete apariia pulsului
regulat nentreinut de masajul inimii. Pentru a controla pulsul, masajul se ntrerupe pentru 23 secunde.
44. Mijloacele individuale de protectie(MIP)contra electrocutarii.
MIP dup destinaie se mpart n principale i auxiliare, iar dup tensiunea de utilizate: mijloace de joas
tensiune i de nalt tensiune.
Mijloacele principale sunt acelea care menin tensiunea de lucru o perioada ndelungat i pot proteja
angajaii de sine stttor. Cu acestea se permite atingerea elementelor ce se afl sub tensiune.
Mijloacele auxiliare nu pot proteja angajaii de sine stttor i se folosesc numai asociat cu mijloacele
principale.
Dup modul de protecie MIP pot fi: electroizolante, de ngrdire i suplimentare:
- mijloace electroizolante principale de joas tensiune: prjini electroizolante, indicatoare de tensiune,
mnui electroizolante, scule cu mnere izolante (urubelnie, cleti, chei etc.).
- mijloace electroizolante auxiliare: plci, teci, plrii, folii, degetare, galoi electroizolani, cizme,
platforme i covorae izolatoare.
MIP electroizolante de nalt tensiune:
- principale: prjini, clete, indicatoare de tensiune nalt, indicatoare de coinciden a fazelor;
- auxiliare: plci, teci, mnui dielectrice, cizme, platforme, covorae electroizolante.
MIP de ngrdire sunt destinate pentru ngrdirea temporar a prilor conductoare i pentru a uni n
scurtcircuit fazele instalaiei electrice (ngrdiri mobile, scurtcircuitoare, dispozitive de descrcare a sarcinii
capacitative, atenuatoare de tensiune indus).
MIP suplimentare sunt destinate pentru protecia angajailor de aciunile optice, termice, mecanice, chimice ale
curentului electric (ochelari de protecie, cti de protecie, mnui din prelat, centuri de siguran, gheare de fier,
frnghii, lanuri, scri).
45. Protectie de cimpurile electromagnetice (CEM).
Sursele CEM: inductoare, condensatoare, linii fider ce unesc prile generatoarelor, transformatoare,
generatoare de frecvene supernalte etc.
Influena CEM asupra organismului uman (OU) depinde de intensitatea cmpurilor electric i magnetic,
frecvena oscilaiilor, localizarea iradierii i particularitile individuale ale OU.
Mecanismul aciunii polarizarea atomilor i moleculelor i orientarea lor n direcia propagrii CEM, apariia
curenilor ionici, fapt care provoac nclzirea esuturilor OU. Afar de aciunea termic CEM exercit influen i
asupra unor obiecte biologice. Influeneaz nemijlocit asupra sistemului nervos, schimbnd orientarea celulelor i a
 lanurilor de molecule, asupra activitii biochimice a moleculelor albuminoase, asupra componenei sngelui.
Influena CEM poart caracter temporar ntrerupea aciunii duce la dispariia fenomenelor nsoite de durere.
Valorile admisibile ale CEM:
a) componenta electric:
20 V/m n diapazonul de frecvene 100 kHz30 MHz
5 V/m n diapazonul de frecvene 30 300 MHz
b) componenta magnetic
5 A/m n diapazonul de frecvene 100 kHz1,5 MHz
Msurile i mijloace de protecie contra CEM:
a) msuri organizatorice:
- admiterea la lucru doar a persoanelor sntoase, trecute de 18 ani;
- regim optimal de munc i odihn;
- msurarea periodic a nivelului CEM;
- reducerea zilei de munc i concedii suplimentare.
b) msuri tehnice:
- micorarea iradierii n surs;
- folosirea utilajului cu nivel sczut al iradierilor electromagnetice;
- utilizarea absorbanilor de putere;
- folosirea ecranelor reflectoare sau absorbante de iradieri;
- utilizarea sarcinilor concordate pentru evitarea reflectrii undelor n mediu.
c) mijloace individuale de protecie:
- halate din pnz cu fibre metalice;
- ochelari de protecie cu sticl acoperit cu strat strveziu de bioxid de staniu.

46. Scopul si problemele activitatii de profilaxie a incendiilor.

Profilaxia incendiior este un complex de masuri tehnico inginerestii si organizatorice indreptate spre asigurare
protectiei contra incendiilor obiectelor din gospodaria nationala .Scopul activitatilor de profilaxie este mentinerea
unui nivel inalt de securitate impotriva incendiilor.
Activitatea de profilaxie include:
1. Controlull periodic a starii obectivului in ansamblu si anor sectoare separate precum si asigurarea
controlului asupra executarii la timp a masurilor propuse.
2. Efectuarea reviziiloor tehnice impotriva incendiilor,de catrre organele supravegherii de stat a masurilor
contra incendiilor.
3. Controlul permanent asupra executarii lucrarilor cu pericol de incendiu ,respectarii regulilor contra
incendiu pe santierile de constructii.
4. Efectuarea instructajului diwscutiilorsi instruirii speciale ale angajatilor.Controlulu starii de functionare a
mijloacelor de stingere a incendiilor.
5. Pregatirea formatiunilor benevole de pompiri voluntari si a altor formatiuni.
47. Clasificarea materialelor si substantelor conform combustibilitatii.
Materialele de constructii pot fi combustibilesi incombustibile.
Incombustibile-
sunt substante care nu sunt capabile sa arda in atmosfera obisnuita. La ele serefera toate metalele folosite in
constructie, materialele neorganice naturale si artificiale, vataminerala cu un continut de pina la 6% de leant
organic.

Combustibile-
sunt materiale si substante care sub influenta focului se aprind si continua saards sau sa mocneasca si dupa
inlaturarea sursei de foc.In functie de tipul materialelor si substantelor care ard, incendiile se impart in 4 clase:
C1-slab combustibile
C2-moderat
C3-normal
C4puternic.
48. Categoriile incaperilor si industriilor conform pericolelor de explozie-incendiu si de incendiu.
Categoriile se stabilesc pentru perioada cea mai nefavorabila vizind incendiul sau explozia

Categoria A , incaperi in care se afla gaze sau lichide usor iinflamabile cu temperatura de izbucnire pina la 28 C,
Cladirea este atribuita acestei categorii daca in ea suprafata sumara a incaperilor din categoria A depasesete 5% din
suprafata totala a incaperilor.

Categoria B, incaperile in care se afla prafuri sau fibre combustibil, lichide usor inflamabile cu temperatura de
izbucnire mai mare de 28 C, cladirea este atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua conditii,
cladirea nu este din categoria A si suprafata incaperilor de categpria A si B nu depaseste 5% din suprafata totala.

Categoria C, incapere unde se afla lichide inflamabile si greu inflamabile, substante si materiale solide.

cladirea este atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua conditii: cladirea nu este stribuita la
categoria A si B, si totalitatea incaperilor de categoria A B si C nu depaseste 5% din suprafata totala.

Categoria D, incaperile in care se afla substante simateriale necombustibile instare fierbinte incalzite pina la rosu.
cladirea este atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua conditii: cladirea nu este stribuita la
categoria A B si C, si totalitatea incaperilor de categoria A B C si D nu depaseste 5% din suprafata totala.

Categoria E , incaperile in care se afla substante si materiale necombustibile in stare rece. Cladirea se atribuie la
aceasta categorie daca ea nu se refera la categoriile A B C D.
49. Mijloacele primare de stingere a incendiilor.
Mijloacele primare de stingere a incendiilor sunt: hidrantele de incendiu interioare, Stingtoarele de mn.
pompele de mn, hidromonitoarele. butoaiele cu ap. lzile cu nisip. nvelitoarele din azbest sau prelat,
inventarul i sculele pompiereti de mna (cldri, topoare, rngi, lopei, trncoape, cngi, standuri i panouri
pompiereti etc).

Mijloacele de stingere a focarelor de incendiu care pot fi folosite cel mai electiv la stadiul iniial sunt hidrantele
interioare, stingtoarele, Invelitoarele. nisipul .

50.Protectia omului in caz de incendiu.

Securitatea oamenilor n caz de incendiu se asigur prin:

* msuri constructive de amenajare a cilor de evacuare, amplasarea raional a ncperilor;

* msuri ndreptate spre limitarea extinderii incendiului i a produselor arderii (barier anii foc. sisteme de
protecie antifum, instalaii di- stingere etc);

* elaborarea planurilor de evacuare a oamenilor, instruirea personalului privind regulile de securitate contra
incendiilor, ndeosebi comportarea n caz de incendiu;

* organizarea evacurii la timp a oamenilor prin folosirea mijloacelor colective i individuale de protecie,
precum i conectarea la timp a mijloacelor de protecie antifum;

* meninerea n ordine a utilajului special ce favorizeaz evacuarea cu succes a personalului n caz de incendiu
sau situaie de avarie (sistemele de informare, iluminare, semnele de securitate etc.);

* limitarea folosirii materialelor combustibile, precum i a materialelor capabile s rspndeasc repede

arderea pe suprafa pentru fauirca ncperilor prin cure trec cile de evacuare;
* stabilirea unui control sistematic din partea administraiei asupra pstrrii t circulaiei materialelor i
substanelor combustibile i explozive, respectrii masurilor de securitate la executarea lucrrilor cu foc deschis,
exploaiarea corect a instalaiilor electrice.