Sunteți pe pagina 1din 16

PMMA Tema1.

Problemele organizator-juridice a securitatii si sanatatii in munca

1. 2. 3. 4.

Obiectul si continutul cursului Protectia Muncii/Securitatea si sanatatea in munca. Notiunile de baza a PM Instruirea lucratorilor in domeniul PM Baza normativa si sfera ei de actiune

1. Obiectul si continutul cursului Protectia Muncii/Securitatea si sanatatea in munca PM/SSM este o sistema de acte legislative si corespunzator lor de masuri si mijloace socialeconomice organizatorice, tehnice, sanitaro-igienice care asigura securitatea angajatilor, pastrarea sanatatii si a capacitatii de munca in procesul de lucru. Scopul disciplinei consta in capatarea cunostintelor teoretice si deprinderi practice pentru a lua decizii corecte in diferite situatii concrete. Disciplina PM include urmatoarele capitole: 1. Baza legislativa si organizatorica a PM/SSM 2. Igiena muncii si sanitaria de productie 3. Tehnica securitatii 4. Securitatea antiincendiara In activitatea de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale un rol important ii revine activitatiii de instruire a tuturor angajatilor, atit a celor ce organizeaza, conduc si controleaza procesul de producere cit si a personalului de executie pentru cunoasterea si respectarea stricta a actelor normative de PM. Dispunind de un colectiv de salariati bine instruiti in domeniul PM, unitatile economice pot evita enorme pagube materiale, ca urmare a unor accidente de munca. 2. Notiunile de baza a PM Dupa schimbarea legii din 10.07.2008 sunt urmatoarele notiuni principale: - Angajator- orice persoana fizica sau juridica care este titularul unui raport de munca cu lucratorul si care poarta raspunderea pentru unitatea respectiva. - Echipament de lucru- orice masina, aparat, unealta, instalatie folosita la locul de munca - Echipament individual de productie- orice echipament destinat sa fie purtat/tinut de lucrator pentru a proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri ce-ar putea sa puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca. - Loc de munca- loc destinat sa adaposteasca posturi de lucru in cladirea unitatii si orice alt loc din interiorul unitatii la care lucratorul are acces in timpul executarii sarcinilor sale de lucru - Mediu de lucru- totalitatea conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care lucratorul isi desfasoara activitatea. - Pericol de accidentare/de imbolnavire profesionala- sursa a unei posibile leziuni/afectari a sanatatii lucratorului la locul de munca. - Prevenire- ansamblu de dispozitii/masuri adoptate/planificate la toate etapele de lucru din unitate precum prevenirii/reducerii riscurilor profesionale

Risc profesional- combinatia intre probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni/afectari a sanatatii intr-o situatie profesionala. Securitatea si sanatatea in munca- ansamblu de activitati avind ca scop asigurarea celor mai bune conditii de lucru, apararea vietii, sanatatii, integritatii psihice si fizice a lucratorilor.

3. Instruirea lucratorilor in domeniul PM Instruirea in domeniul SSM se efectueaza in conformitatea cu legea 9 data in vigoare in 2009. In conformitate cu regulamentul pus in vigoare, instruirea se petrece la toate nivelurile, incepind cu invatamintul general si terminind cu institutiile de stat. Instruirea personalului din intreprinderi, institutii, organizatii, constituie activitati cu caracter didactic prin care se transmit, se insusesc si se verifica cunostinetele, in scopul formarii deprindelor in domeniul SSm. Angjatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta adecvata, teoretica si practica in domeniul SSM in special sub forma de informatii, instructiuni, lectii. Instruirea la locul de munca in diferite organizatii se efectueaza in urmatoarele faze: a. Instruirea introductiv-generala b. Instruirea la locul de munca c. Instruirea periodica Instriuirea introductiv-generala si la locul de munca la angajare se efectueaza in urmatoarele cazuri: - La schimbarea locului de munca, transferului/permutarii - La introducerea unui echipament de lucru, la modificarea echipametului de lucru existent - La introducerea oricarei noi tehnologii/procedee de lucru - La executarea unor lucrari speciale Instruirea lucratorilor in domeniul SSM trebuie sa fie: - Adaptat in functie de evolutia riscurilor profesionale/de aparitie a unor riscuri noi - Periodica si pe masura necesitatii Instruirea periodica a muncitorilor se efectueaza de cite ori este necesar, dar nu mai rar de o data la 180 zile. Angajatorul se va asigura ca lucratorii unitatilor din exterior care desfasoara activitati in unitate sa fie instruiti in ce priveste riscurile profesionale pe durata desfasurarii activitatilor in aceasta unitate. In cazul in care resursele unitatii respective nu sunt suficiente pentru organizarea, instruirea lucratorilor din lipsa personalului specializat, angajatorul este obligat sa recurga la servicii extreme de protecie si prevenire. Instruirea lucratorilor prevazuta in prezentul articol are loc in timpul programului de lucru in interiorul/ in afara unitatii. Costul instruirii se suporta de catre angajator si la finele oricarui curs al instrurii se incheie cu verificarea cunostintelor persoanelor date.

4. Baza normativa si sfera ei de actiune Dreptul la SSM beneficiaza cetatenii RM, cetatenii straini si persoanele fara cetatenie. Baza normativa a SSM o constituie prezenta lege, Codul Muncii, standardele, normele, regulile, precum si actele normative si juridice, unionale si internationale care stabilesc cerintele de securitate si igiena fata de organizarea muncii, proceselor tehnologice si lucrarilor de munca. Actele legislative si normative a SSM sunt obligatorii pentru toate organele de stat, unitatilor economice, intreprinderi, institutii, organizatii si tuturor persoanelor oficiale si angajatilor.

Tema2: 1. 2. 3. 4.

Bazele Legislatiei a SSM

Conducerea si organizarea serviciului de SSM Garantiile angajatilor in executarea dreptului SSM Planificarea si finantarea masurarilor de SSM Responsabilitatea materiala a intreprinderilor pentru zdruncinarea angajatilor in rezultatul unui accident/imbolnaviri profesionale.

1. Conducerea si organizarea serviciului de SSM Conducerea de stat in domeniul SSM o efectueaza guvernul RM prin departamentul SSM care: - Elaboreaza o politica de stat in domeniul SSM, determina functiile ministerelor, departametelor, inspectoratelor care coordoneaza activitatea de asigurare a conditiilor de munca sanatoasa si exercita controlul asupra acestei activitati - Elaboreaza programele de imbunatatire a conditiilor de munca si organizeaza indeplinirea lor - Stabileste inlesniri fiscale pentru intreprinderile care produc mijloace de protectie a muncii - Organizeaza si coordoneaza cercetarile stiintifice, elaboreaza actele normative de productie a muncii - Organizeaza pregatirea specialistilor in domeniul SSM Unitatile sunt obligate: a. Sa asigure siguranta cladirilor, instalatiilor, proceselor tehnologice, utilajelor s.a. b. Sa asigure conditii igienico-sanitare corespunzator la fiecare loc de munca c. Sa asigure regimuri optimale de munca si odihna d. Sa distribuie gratuit echipamentul si mijloacele individuale de protectie e. Sa organizeze instruirea si verificarea cunostintelor a tuturor angajatilor. Pentru coordonarea lucrului de protectie muncii la intreprinderi se organizeaza serviciul de SSM. La intreprinderile cu nr. mai mic de 50 angajati, acest serviciu nu se organizeaza. La intreprinderile unde lucreaza mai mult de 1000 de angajati pe linga SSM se include functia de medic pentru igiena muncii si se organizeaza laboratorul sanitar industrial.

2. Garantiile angajatilor Fiecare lucrator are dreptul: -sa aiba un post de lucru corespunzator actelor normative de securitate si sanatate in munca -sa obtina de la angajator informatii veridice despre conditiile de lucru, despre existenta riscului profesional precum si despre masurile de protectie in potriva influentii factorilor de risc profesionali -sa refuza efectuare lucrarilor in cazul aparitiei unui pericol pentru viata sau sanatate pina la inlaturarea acestuia -sa fie asigurat dind contul angajatorului cu echipament individual de protectie -sa fie instruit in domeniul securitatii si sanatatii in munca si sa benificieza de reciclare profesionala pentru motivele date de securitatea si sanatatea in munca din contul angajatorului -sa se adreseze catre angajator sindicate, autoritatile publice centrale si locale, instantele de judecata pentru solutionarea probkemelor ce tin de securitatea si sanatatea in munca -sa participe personal sau prin intermediul angajatilor sai la examinarea problemelor legate de asigurarea unor conditii de munca nepericuloase la postul sau de munca, la cercetarea accidentului de munca sau a bolii profesionale contactate de el. -sa fie supus unui control medical extraordinar potrivit recomandarilor medicale, cu mentinerea postului de lucru si a salarului mediu pe durata efectuarii controlului respectiv. Masurile prin care se asigura lucratorilor este controlul medical corespunzator riscurilor profesionale cu care se confrunta la locul de munca si se stabilesc potrivit reglementarilor emise de ministerul sanatatii cu consultarea patronatelor si sindicatelor. Angajarea si transferul unor categorii de salariati la alt lo de munca se vor face conform certificatelor eliberate in temeiul examenelor medicale. Masurile prevazute de mai sus vor fi formulate astfel in cit fiecare lucrator daca doreste sa poata benificia cu regularitate de control medical. Cheltuieli legate de organizarea si efecturea controlului medical sunt suportate de angajator. Subtemele 3 si 4: Planificrea si finantarea Administratia intreprinderilor elaboreaza si realizeaza planul de perspectiva, de imbunatatirea onditiilor de munca si de pastrarea sanatatii angajatilor. Se tine cont de realizarea planelor precedente in rezultatul controlurilor efectuate. Responsabilitatea pentru elaborarea planului se impune inginerului sef, de la dirctia muncii si se finanteaza din contul statului si din cel al intreprinderilor. Administratia intreprindelor aloca anual in dependent de conditiile de munca si de starea securitatii muncii, de nivelul traumatizmului, de mijloacele financiare si materiale necesare actiunilor si serviciului .... Se interzice cheltuirea acestor mijloce in alte scopuri. Intreprinderile sunt obligate in urma unui accident de munca sau imbolnavire profesionala sa repare paguba adusa angajatilor conform legii si normelor stabilite precum sa plateasca institutiilor curative si de internare, costul tratamentului si sa compenseze in intregime organelor de asigurare sociala cheltuielile pentru plata pensiei si altor indemnizatii. Angajatului caruia i sa stabilit gradul de reducere a unei imbolnaviri profesionale i se plateste din contul intreprinderii o indemnizatie unica luinduse ca baza un salariu mediu lunar din RM pentru fiecare procent de pierdere a capacitatii profesionale de munca dar nu mai putin de un salariu anual al accidentatului. In caz de deces a angajatorului in urma unui accident de munca sa imbolnavire profesionala, intreprinderea care poarta vina in modul si in marimea

stabilita de legislatie le plateste din contul mijloacelor proprii o indemnizatie unica luinduse ca baza salarariu mediu anul decedatului inmultind la nr anilor completi pe care acesta nu ia trait pina la virsta de 60 de ani dar nu mai putin de 10 salarii medii anuale. In cazul in care lipsesc persoanele mentionate indemnizatia unica se plateste in parti egale satului sau sotiei ramase in viata, copiilor si parintilor decedatului indiferent de virsta si capacitatea lor. Daca reducerea capacitatii de munca sau decesul angajatului a survenit in urma unui accident de munca nu numai din vina intreprinderii dar si a accidentatului se aplica asigura mixta conform legislatiei si marimea indemnizatiei unice se reduce in dependenta de gradul de vinovatiei al accidentatului. Platirea indemnizatiilor persoanelor care au dreptul la aceasta o efectueaza intreprinderea care poarta vina pentru accidentul de munca sau imbolnavirea profesionala in modul stabilit de Guv. RM. In cazul lipsei mijloacelor respective la intreprindere, la idemnizatii unice se efectueaza in baza hotaririi instantei judecatoresti din contul caruia se plateste angajatului si se ia din contul oricarii averi sau mijloace al intreprinderii. Tema3: Codul muncii 1. Sarcinile Codului muncii a RM, drepturile si obligatiunile de munca a salariatilor 2. Munca femeilor 3. Munca tineretului 1. Sarcinile Codului muncii a RM, drepturile si obligatiunile de munca a salariatilor Codul muncii al RM reglementeaz raporturile de munca al tuturor salariatilor care controbuie la cresterea productivitatii muncii si la ridicarea nivelului material si cultural de viata al oamenilor muncii. In conformitate cu constitutia RM fiecare om are dreptul la o munca pe care o alege liber sau pe cre o accepta liber, dreptul de a dispune de capacitatile sale de munca, dreptul de asi alege profesia si ocupatia precum si la dreptul de somaj. Munca fortata este interzisa. Fiecare salriat are dreptul la: - conditii de munca ce corespund cerintelor securitatii si igienii muncii - recuperarea prejudiciului cauzat prin vatamarea sanatatii in vederea cu munca - odihna asigurata prin stabilirea maxima a timpului de munca, zile reduse de munca pentru anumite profesii, zile de odihna saptaminale, zilelor de sarbatoare precim si al concediilor anuale. - la socierea in si dicatelor - la apararea judiciara a drepturilor sale de munca Salariatul este obligat: -sa-si indeplineasca in mod constiintios obligstiile de munca - sa respecte disciplina muncii - sa aiba atitudine gospodoreasca fata de averea intreprinderii. Legislatia muncii este alcatuita de prezentul cod si din alte acte legislative a securitatii si sanatatii in munca. La incheierea contractului de munca se poate controla prin intelegerea partilor incercarea de a verifica daca salariatul corespunde muncii care i se incredinteaza. Conditia cu privire la incercare trebuie sa fie mentionata in ordinul de organizare la locul de munca. In perioada incercarii asupra salariatilor se extinde in intregime legislatia. Incercarea nu se stabileste cind se angajeaza la lucru urmatoarele persoane:

- persoanele care nu au iplinit 18 ani - invalizii repartizati la lucru in conformitate cu recomandarile expertizei medico sociale 2. Munca femeilor Particularitatile de reglementare a muncii dreprezinta un ansamblu de norme ce specifica aplicare fata de anumite categorii de salariati sau stabilesc pwntru aceste categorii reguli suplimentare ce vizeaza domeniul mentionat. Particularitatile de reglamentare muncii femeilor a persoanelor cu obligatii famialea salariatilor in virsta <18 ani, a conducatorilor de unitati, a persoanelor ce presteaza munca prin cumul si altor categorii de salariati se stabilesc de prezentul cod si alte acte normative. Luind in consideratie particularitatile organizarii femeilor ai interesele maternitatii statul stabileste pentru aceasta categorie urmatoarele inlesniri: - se interzice folosirea muncii femeilor la lucrari fizice grele si cu conditii daunatoare de munca - este interzisa folosirea muncii femeilor la lucrari subterane cu exceptia unor lucrari de deservire sanitara si sociala. Si pe timp de noapte cubexceptia ramurilor economice unde aceste lucrari sunt dictate de anumita necesitate. Femeilor gravide li se acorda concediul de maternitate cu durata de 70 zile inainte de nastere inainte de nastere si 56 dupa. Femeilor gravide li se acorda concediul partial platit pina la implinirea virstei copilului un an jumate si cu pastrarea locului de munca pina la 3 ani Concediul partial platit pentru ingrijirea copilului poate fi folosit si de tatal copilului, de bunica, bunel si alte rude apropiate. Femeilor care au copil de la 3 -14 ani nu pot fi atrase la munca suplimentara in zilele de repaus precum si trimise in deplasare fara acordul ei. Femeilor care au copii pina la 3 ani li se acorda pauze suplimentare pentru alimentarea copiilor 30 min la fiecare 3 ore pentru un singur copil. La intreprinderea unde este folosit pe larg munca femeii se organizeaza cresa si gradinita pentru copii, camera pentru alaptarea copiilor precum si camere pentru igiena personala a femeilor. 3. Munca tineretului Salariatii in virsta de pina la 18 ani sunt angajati numai dupa ce au fost supusi unui examen medical preventiv, ulterior la atingerea 18 ani acestea vor fi supushi examenului medical oblicatoriu in fiecare an. Este interzisa angajarea in cimpul muncii a persoanelor mai tinere de 16 ani iar in cazuri exceptionale cu acordul sindicatelor se admite angajarea persoanelor care au virsta de 15 ani. Se interzice folosirea muncii tineretului la lucrari fizice grele cu conditii primejdioase la lucrari subterane, pe timp de noapte precum si la lucrari la fabricarea, pastrarea bauturilor spirtoase si de comertul lor. Minorilor li se acorda concediu cu durata de o luna calindaristica in timp de vara sau la cerea lor in oricre perioada a anului. Durata saptaminii de lucru pentru minori este urmatoarea: 15-16 ani ~24 ore pe saptamina 16-18 ani~35 ore pe saptamina Este limitata greutatii incaracaturii ridicate sau deplasate de catre minori dupa cum urmeaza: Fete 16-18 ani~ 10 kg >18 ani~ 15 kg Baieti 16-18 ani ~ 16 kg >18 ani~ 50 kg

Tema 4: Cercetarea accidentelor de munca 1. Clasificarea si definirea accidentelor. 2. Comunicarea accidentelor. 3. Cercetarea accidentelor. 4. Inregistrarea si evidenta accidentelor de munca. 1. Clasificarea si definirea accidentelor Accidentele se clasifica in accident de munca si accident in afara muncii. Accident de munca eveniment care a produs vatamarea violenta a organismului salariatului (leziune, stres psihologic, electrocutare, arsura, degerare, asfixiere, intoxicatie acuta, leziuni corporale provocate de calamitati naturale) ca urmare a actiunii unui factor de risc propriu unui element al sistemului de munca si care a condus la pierderea temporara sau permanenta a capacitatii de munca ori la decesul salariatului. Accident de munca este accidentul survenit: in timpul indeplinirii srcinii de munca, in timpul pauzelor stabilite, in timpul deplasarii de la domiciliu la lucru si invers, in cadrul participarii la actiuni culturale, sportive sau la alte activitati organizate de unitate in baza ordinului sau dispozitiei emise de angajator. In timpul instruirii de productie sau practicii profesionale in baza de contract incheiat intre angajator si institutie de invatamint. Accident in afara muncii - eveniment care a provocat vatamarea violenta a organismului salariatului chiar daca sa produs in timpul muncii dar cauza directa a caruia este determinata de fapte ce nu au legatura cu indeplinirea sarcinii de munca. Accidentele de munca si accidentele in afara muncii se clasifica in 3 tipuri: - Accident care produce incapacitate temporara de munca; - Accident grav; - Accident mortal. Accidentele se clasifica in accident individual si colectiv. 2. Comunicarea accidentelor Fiecare accidentat sau martor ocular este obligat sa anunte imediat despre accidentul produs conducatorului sau direct sau oricarui conducator superior. Conducatorul fiind anuntat despre accident: va organiza accordarea ajutorului medical si daca va fi necesar il va transporta la o institutie medicala de la care va solicita certificatul medical cu privire la caracterul vatamarii violente a organismului acestuia; va evacua dupa caz personalul de la locul accidentului; va mentine neschimbata situatia reala in care sa produs accidentul pina la primirea acordului persoanelor care efectuiaza cercetarea. In cazul in care se impune modificarea situatiei reale in care s-a produs accidentul in prealabil se vor face fotografii si scheme ale locului unde s-a produs accidentul. 1. Comunicarea despre producerea accidentelor va cuprinde urmatoarele date: 2. Numele prenumele, starea familiala, virsta si profesia accidentatului; 3. Denumirea si adresa unitatii; 4. Data si ora producerii accidentului; 5. Locul si circumstantele in care s-a produs accidentul; 6. Caracterul vatamarii violente; 7. Numele si functia persoanei care a transmis comunicarea depre accident.

3. Cercetarea accidentelor Accidentele grave si mortale vor fi cercetate de inspectia muncii care va desemna inspectorii de munca ce vor efecua cercetarea accidentelor fara a se preta influientelor de orice fel. La cererea inspectiei muncii sau unitatii, institutia medicala care acorda asistenta accidentatului va elibera in termen de 24 ore certificatul medical cu privire la caracterul vatamarii violente a organismului acestuia, iar institutia de expertiza medico-legala, in termen de 5 zile dupa finalizarea expertizei, va elibera inspectiei muncii in mod gratuit concluzia din raportul de expertiza medico-legala asupra cauzelor decesului accidentatului. Evenimentul produs in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu cu transport auto, aerian, fluvial, naval sau feroviar, va fi cercetat in conformitate cu prevederile a regulamentului privind accidentele de munca, folosind dupa caz materialele de cercetare intocmite de organele de supraveghere a traficului.

Capitol 2 : Sanitarie industriala Tema 1 Cerintele egienico-sanitare fata de aerul zonei de munca 1.Microclimatul aerului zonei de munca; influenta parametrilor miroclimatului asupra organismului uman. 2. Normarea parametrilor microclimatului 3. Substantele daunatoare; clasificarea, masurile si mijloace individuale de protectie 4. Prafurile de productie; clasificarea, masurile si mijloacele individuale de protectie 1. Microclimatul aerului zonei de munca Prin zona de munca se intelege spatiul cu inaltimea de 2 m de la nivelul solului unde se afla locul de munca. Prin microclimatul aerului zonei de munca se subintelege totalitatea elementelor meteorologice(temperatura, umeditatea relativa, viteza aerului, presiunea atmosferica si nivelul de radiatie) care influenteaza asupra organismului uman. Temperatura ca factor meteorologic influenteaza negativ la valori atit sporite cit si valori joase. Temperaturile sporite pot duce la supraincalzirea organismelor, socul termic, pierderea lichidului si a sarurilor din organism, poate duce la deces. Tepmeraturile joase pot duce la imbolnavirea organelor respiratorii, supraracirea grava care duce la somnolenta, pierderea cunostintei si deces. La fel si umdeitatea relativa daca este sporita mai mare de 85 % la fel influenteaza negativ asupra organismului uman. Umeditatea relativa daca este scazuta de 18% duce la uscarea mucoasei ceea ce provoaca dereglarea functiilor organelor respiratorii si organelor de vedere. Viteza miscarii aerului in anumite limite de 0,2-1 m/s este bine venita numai daca temperatura nu depaseste 360C. La temperatura mai mare de 400C miscarea aeeului are actiuni negative asupra organismului uman. 2. Normarea parametrilor microclimatului In cele expuse mai sus rezulta ca omul se simte normal in conditii de comfort cind parametrii microclimatului sunt in careva limite. La normarea parametrii microclimatului sunt stabilite conditiile meteorologice optime si admisibile pentru zona de lucru in incaperi in functie de perioada anului si categoria lucrarilor.

Sunt 2 perioade a anului: 1. Perioada calda- temperatura medie zilnica mai mare de 100C 2. Perioada rece- temperatura medie mai mica de 100C Categoria lucrului fizic care in functie de eforturile fizice depuse in timpul lucrului se divizeaza in 3 categorii: - Usoare - Medii - Grele Conditiile meteorologice optime sunt combinarea parametrilor microclimatului care actionind sistematic si in timp indelungat asupra organismului uman asigura starea termica si functionarea normala a muncitorului. Ele asigura senzatia comfortului termic si creeaza conditii pentru capacitatea de munca soprita. Conditiile meteorologice admisibile sunt la fel o imbinare parametrilor microclimatului care actionind sistematic si in timp indelungat asupra organismului uman pot provoca schimbari in starea termica si functionala a muncitorului ce se normalizeaza si trec intr-un timp relativ scurt. 3. . Substantele daunatoare; clasificarea, masurile si mijloace individuale de protectie Ca angajatii sa demonstreze o productivitate de munca maxima este necesar de asigursat puritatea aerului si conditii meteorologice optime in zona de lucru. Puritatea aerului se apreciaza prin componenta lui si componeta naturala a aerului. In cimpul muncii un sir de procese tehnologice sunt insotite de degajari de diferite substante sub forma de gaze, vapori, particole solide si lichide care actioneaza daunator asupra organismului uman. Conform caracterului actiunii asupra organismului uman, toate substantele nocive se impart: -substante oxice(are suc lntoxicrea organismuli Co2, plumb,) -substante iritante(Irita caile respiratorii) - substante alergene( solvehi pe baza de nitro) -substante mutagene (radioactive) -substante cancerogene In conformitte cu graful de pericol si dependenta CmA, substantele nocive se impart in 4 clase de pericol: 1)extrem de periculoasa CMA<0,1 mg 2)inalt periculoase CMA 0,1-1 mg 3) moderat periculoase CMA 1-10 mg 4)putin periculoase CMA > 10mg Daca concentratia reala a substantelor depaseste normativele trebui de luat massuri de protectie: -ventilatia locala si generala -curatirea aerului -ermetizarea utilajului unde se degajeaza substantele nocive -mecanuzarea si automatizarea procesului tehnologi -folosirea echipamentului si mijloacelor de lrotectzid anti gaze, respiratoare, hzlate de cauciuc, manusi, cremuri speciala

4. Praful de productie Un sir de profecese tehnologice insotite insotite de formares si raspindirea in mediu de productie a prafului. Praful este particulele minuscule ale subst solide capabile in dependenta de dimensiune si densitatea lor, sa se afle in aer in stare de echilibru sau supensie. Gradul de influenta a prafului asupra organismului uman depinde de proprietatile lui fizicochimice, de toxicitate, dispersitate si concentrati 1) dupa provinuenta prafurile pot fi: -organice, vegetale si anmale( praf de lemn, grine, oase) -neorganice cimentul calcar, ipsos si prafuri metalice -combinat (Cind in meeiul de luxru exista in acelashi timp prfuri organice si neorganice) 2) dupa dispersitate prafurile pot fi: -microscapice cind particulele de praf sunt cu diametrul<10 m -vizibile d>10 m 3) dupa agresivitate prafurile se clasifica: -inerte ce nu au actiune toxica( funingine, Praf de zahar) -prafuri agresive care poseda proprietati toxice(plumb, arseniu) Partiulele de praf sunt in miscare permanenta in aer iar viteza de depunere a prafului depinde de dimensiunile si forma patrticulelor de praf. Cu cit praful e mai marunt cu atit esge mai activ chimic si fizic Masurile principale de protectie sunt: - Iermitizarea conductelor - Inlocuirea prcedeelor uscate de prelucrare a materialelor cu procedee umede - Amenajarea sistemelor locale de ventilatie. Mijloacele individuale sunt: - Pentru ochii-ochelari de diferite constructii - Cai respiratori-masti, fkltre - Pentru corp/costume speciale Tema2 Protectie de zgomot si vibratii

1. Sursele de zgomot si vibratie asupra org uman 2. Notiunile de baza si caracterjsticele zgomotului zi vibratiei 3. Normare zgom si vibr la locurile de munca 4.Masurile de combTere a zgomotelor Mijloace de protectie 1. Sursele vibratiilor sunt compresoarrle, pompele, elementele sistemelor de ventilatie, conducte de lichide, gaze, prafuri, diferite instaltii de macinat si maruntit, motoare electrice si alte utilaje tehnologice. In constructie si industrie sursele de zgomot si vibratie pot fi grupate in felul urmator: - masini mobile (excavatoare, buldozere, tavaluci, macarale de diferite tipuri, compresoare...) - masini pentru compactarea betonului(instalatii de dozare, vibratoare, turnatoare de beton, instalatii de fasonarea elementelor cu goluri prin vibrare) - instrumente mecanice de mina cu motoare electrice sau pneumatice

Caracterul actiunii vibratiei este determinat de nivelurile parametrilor, de spectrul frecventelor si de particularitatile fiziologice ale corpului uman. Vibratie locala de intensitate mica poate avea o influenta pozitiva asupra organismului uman(restabilirea schimbarilor trofice, imbunatatirea starii normale a sist nervos, accelerarea cicatrizarii ranilor. La cresterea intensitatii, oscilatii si duratei actiunii lor apar schimbari care in multe cazuri duc la dezvoltarea patologiei profesionale numita boala vibratiei. Unele din primele simptome ale patologiei vibratiei la operatorii ce lucreaza cu masini de mina se consudera schimbarea analizatorului epidermic sau cresterea pragului sensitiv. Gradul de scimbare a vibrosensibilitatii este determinat de parametrii vibratiei, durata actiuni: Racirea minii, supra incalzirea muschilor. Cele mai cracteristice manifestari ale patologiei vibratiei sunt considerate dereglarile neurovasculare ale membrelor superioare. Ele se manifesta in schimbarile asigurarii cu singe a tesaturilor antibratului, degetelor, reactivitatii vaselor si a distonitei generale. Vibraria generala de frecventa joasa duce la traumarea discurilor coloanei vertebrale si a tesaturilor osoase, deplasarea organelor abdominale, schimbarea ritmulii muscularurii stomacale si intestinelor, aparitia si progresarea schimbarilor degenerative a coloanei vertebrale. Imfluenta zgomotului asupra corpului uman: - oboseala auditiva care este difinita ca o scadere temporara a sensibilitatii auditive si duce la aparitia surditatii de percepere - surditatea profesioanala este rezultatul expunerii la actiunea zgomotului dar nu se cunoaste in intregime modul ei de producere Efecele asupra sistemului nervos in urma actiunii zgomotylui duce la tulburari ale somnului, vizuale, moiificari in functionarea sisremului nervos vegetativ si altele. 2. . Notiunile de baza si caracterjsticele zgomotului zi vibratiei Vibratia prezinta prin sine niste oscilatii mecanice a corpurilor solide percepute de om ca niste tripetatii. Cel mai simplu tip de oscilatii sunt oscilatiile armonice sau sinosoidale, caracteristicile de baza a vibratiei prezinta urmatorii parametri: - frecventa Hz - amplitudinea m - vibriviteza m/s - acceleraria m2/s Drept nivel zero a vitezii oscilatorii este luata valoarea 5*10 la puterea -8 m/s care corespunde mediigeometrice a vitezii oscilatorii la pragul standart a presiunii sonore. Zgomotul este o imbinare haotica ale sunetelor. sunetele sint oscilatii elastice ale particulelor mediului gazos, solid si lichid ce se raspindesc in forme de unde. Caracteristice fizice a zgomotului su t frecventa oscilatiilor, intensitatea sunetelor si presiunea sonora. In dependenta de frecventa, sunetele se impart: -infrasunete (cu frecventa <16 hz) - sunete auzite (16-20000 hz) - ultrasunete (>20000hz) Nivelul presiunii sonore este folosit pentru masurarea zgomotului si apreciere actiunii lui asupra omului. Valorile presiunii sonore sunt diferite pentru sunetele de diferita frecventa (63,125,250,500,1000,2000,4000,8000hz) ce fac parte din diapazonul auditiv al omului.

3. Normarea zgomotului si vibratiilor la locurile de munca Normele sanitare stabilesc clasificarea vibratiei, metodele aprecierii igienice a vibratiei, parametrii normati si valorile lor admisibile si regulile sanitare la lucrarile cu utilaj vibrant. Valorile limita admisibile a parametrilor normati pentru vibratie sunt indicate in tabel in dependenta de frecventele medii geometrice a octavei de tipul si categoria vibratiei. Conform STAS12.012-78 dupa modul de transmitere asupra omului vibratiile se clasifica: - generale (totale) se transmit prin suprafetele de sprijin ale corpului uman care sede sau sta. - vibratie locale se transmite prin maini. 4. Masurile de combatere a zgomotelor ,Mijloace de protectie Principalele metode de combatere a vibratiilor masinilor si utilajelor sunt: -micsorarea vibratiei prin actiunea sursei de excitare -reglarea de la regimul de rezonanta prin alegerea rationala a sursei sau rigiditatii sistemului oscilatoriu -vibroamortizarea -modificarea elementelor constructive ale masinilor si instalatiilor Mijloace individuale de protectie sunt: -pentru maine, manus de diferite tipuri de vibroprotectie. In conditiile vibratiilor generale muncitorii vor fi asigurati cu incaltaminte speciala conform normelor sanitare. Pentru combaterea zgomotolui pot fi folosite urmatoarele metode si mijloace de protectie: -masuri tehnic organizatoric -arhitectural plajificatoare -mijloace acustice Ca mijloace indi iduale de protectie se folosesc bucshe, casti, coifuri antizgomot s.a. Tema3 Iluminatul de productie. Notiunea de ergonomie

1. Marimile de baza ce carcterizeaza ilumninatul 2. Clasificarea iluminatului 3. Normarea iluminatului la locurile de munca 4. Notiunea de ergonomie. Cerintele ergonomice fata de organizarea locului de munca 1. Marimile de baza ce carcterizeaza ilumninatul Insuficienta iluminarii la locurile de munca duce la scaderea productivitatii muncii iar in unele cazuri provoaca pierderea vederii si poate fi cauza traumarii. Iluminarea se caracterizeaza cu indicii cantitativi si calitativi ce caracterizeaza aprecierea lucrului vizual. Indicii cantitativi sunt: -fluxul de lumina, -gradul de iluminare, -coeficientul de reflectare s.a. Indicii calitativi sunt: -fonul -contrastul obiectulii cu fonul -viizibilitatea - indicile de orbire - coeficientul de pulsatie

Marimile de baza a iluminatului sunt: -intensitatea luminii (I) (raportul dintre fluxul de lumina si unghiul solid in likitele caruia fluxul de lumina se repartizeaza uniform) -iluminarea (E) (raportul dintre fluxul de lumina si area suprafetei iluminata) - luminanta (caracterizeaza iradierea suprafetei ce lumineaza si este raportul dintre intensitatea luminii catre suprafata ce este iradiata) -coeficientul de reflectare( raportul dintre fluxul de lumina reflectat de suprafata catre fluxul de lumina ce cade pe suprafata. 2. Clasificarea iluminatului Dupa modul de organizare iluminatul poate fi: Natural Artificial mixt Iluminatul natural se clasifica: -lateral(iluminarea prin fereastra, adica lumina directa si reflectata a boltei ceresti) -superior(iluminarea prin diferite tipuri si constructii a lucalnilor) -combinat(iluminarea prin ferestre si lucarne) Iluminatul artificial poate fi: -General( se ilumineaza suprafata intregii incaperi si poate fi uniform sau localizat) -Local(se ilumineaza doar la locurile de munca) -Combinat(iluminarea locala si generala) Dupa destinarea functionala iluminatul artificial se mai imparte in urmatoarele tipuri: -iluminarea de lucru -de avarie -de evacuare -de paza -de serviciu Cerintele fata de sistemele de iluminat Principalele cerinte sunt: -iluminarea sa fie uniforma -sa nu creeze umbre puternice pe suprafetele de lucru -sa nu orbeasca -sa transmita corect culorile -sa fie cit mai econom -sa fie constanta in timp valoarea iluminarii -toatele elementele instalatiilor de iluminat(luminatoare, transformatoare de reducere, retele) trebuie sa fie durabile, ne periculoase din punct de vedere a electrocutarii, sa nu cauzeze incendii si explozii.

3. Normarea iluminatului la locurile de munca Iluminatul natural este caracterizat ca faptul ca iluminarea creata de el se schimba in limite extrem de largi. Aceste schimvari sunt conditionate de prioada zilei, anului si proprietatile reflectoare de scoarta terestra. La normarea iluminatului natural se afla coeficientul zilei care este raportul dintre ilumintaul i. Interiorul incaperii catre iluminatul exterior exprimat in (%) La eluminrea ... se tine cont de caracterul vizual al lucrarilor. In tabelul normelor sanitare este data valoarea normativa a coeficientului zilei pentru raionul 1 climateric in depende ta de destinatia incaperii analizate. Pentru celelalte zone climaterice coeficientul zilei se determina (formula) m- coeficientul fotoclimei si este o valoare constanta Pentru RM coeficientul fotoclimei (m=0.8) Pentru celelate raione climaterice coefi ientul fotoclimei poate primi valori de la 0.8-1.2. Coeficientul fotoclimei se ia in dependenta de situatia geografica si zona climaterica. La eluminatul natural lateral se normeaza valoarea minima coeficientului zilei iar in incaperile cu eluminatul superior sau combinat se normeaza valoarea medie a cieficientului zilei atit si la eluminarea eluminatulu. 4. Ergonomia este disciplina stiintifica care studiaza posibilitatile functionale ale omului in procesele de munca care dezvaluie posibilitatile creerii conditii optime pentru o munca inalt productiva si asigurarea comfortului ce contribuie la dizvoltarea capacitatii omului. Ergonomia este organic legata de constructia artistica( designerul) scopul careia este crearea unui mediu obiectiv armonios care ar corespunde cerintelor materiale si spirituale ale omului. Unul din cele mai insemnate elemente este aranjarea spatiului locului de munca. La organizarea locului de munca trebuie prevazute masuri care preintimpina sau reduc oboseala muncitorului si exclud stresului psiho-fiziologic. Organizarea locului de munca trebuie sa asigure mijloace necesare de protectie. De factorii periculosi si nocivi si se vor respecta urmatoarele conditii de baza: -prezenta spatiului suficient pentru executarea miscarilor de lucru la executarea muncii, conducerea sau deservirea masinii - asigurarea suficienta a legaturilor fizice vizuale si auditive dintre muncitor si utilaj - asigurarea trecerilor ne periculoase pentru muncitori - asigurarea iluminatului natural si artificial in conformittea cu cerintele normative. Constructia locului de munca trebuie sa mai asigure securitatea simplitatatea si economia deservirii tehnice in conditii normale si in caz de avarie. La organizarea si construurea locului de munca este necesar de prevazut: -alegerea pozei rationale de lucru - asigurarea cimpului de vedere optim a elementelor -lucrului de munca -spatiul suficient pentru picioare - spatiul pentru odihna in pauze cind se lucreaza din picioare - spatiu pentru depozitarea materialelor si pieselor nemijlocit la locurile de munca - amplasarea optima a locurilor de munca in incaperile de productie sau pe santier.

Capitolul 3 :

Tehnica securitatii

Tema1: Electrosecuritatea 1. Pericolul electrocutarii in diferite retele electrice. Cauzele electrotraumatizmului in constructie. 2. Actiunea curentului electric asupra organismului uman 3. Factorii ce influenteaza efectul 4. Clasificarea incaperii dupa pericolul electrocutarii 5. Protectia prun legare la pamint si protectie prin legare la conductor neutru 6. Acordarea primului ajutor in cazul electrocutarii 1. Pericolul electrocutarii in diferite retele electrice Electrotrauma cauzata de influenta arcului electric poate fi rezultatul: - atungerii unei din faze sub tensiune neizolat de pamint a omului - apropierii omului la distanata periculoasa de instalatiile cu tensiunea >1000 w - conectarii la ... In zona de scurgere a curentului la sol - influentii electricitatii atmosfericei in timpul descarcarilor electrice atmosferice - eliberarii persoanei ce se afla sub actiunea curentului electric. Gravitatea electrotraumei depinde de tipul retelei, gradul de izolare a partilor conductoare fata de pamint precum si de capacitatea lor fata de pamint. Analiza accidentelor produse de influenta curentului electric a permis determinarea urmatoarelor cauze a lor: - incalcarea regulilor de constructie a instalatiilor electrice, cerintelor, nirmelir si regulilir de secutitate - organizarea incorecta a muncii - folosirea utilajului electric, cablurilor electrice defectate - lasarea sub tensiune a consumatorilor in timpul liber - executarea lucrarilor fara mijloace individuale de protectie sau folosirea mijloacelor cu termenul de probare expirat - instruirea necalitativa, controlul intirziat al cunostintelor Majoritatea accidentelor se produc in instalatiile cu tensiunea pina pa 1000 voltz care au raspindire larga in constructie si sunt deservite de un perzsonal mai putin calaificat. 2. Actiunea curentului electric asupra organismului uman Trecind prin corpul omului, curentul electric provoaca actiunea termica, electrolitica si bilogica. Actiunea Termica- se manifesta in arsuri ale unor sectoare ale corpului, incalzirea vaselor sanguine, nervilor si a altor tesuturi si organe interne Actiunea Electrolitica- se manifesta in descompunerea plasmei singelui si a altor lichide ale corpului ce duce la schimbari a componentii chimico-fizice a lor. Actiunea Bilogica- se manifesta in excitarea tesaturilor vii ale organismului precum si in dereglarea proceselir bioelectrice interne ce decurg in organism sanatos si strins legat de functiile principale ale organelor vitale(inimii, plaminilor) Diversitatea actiunulor curentului electric deseori duce la diverse traume electrice care conditional pot fi reduse la traume de 2 feluri:traume electrice locale si generale.

Traumele electrice locale- sunt afectiuji locale ale tesuturilor organismului clar evedentiate cauzate de actiunea curentului sau arcului electric. Sint cunoscute urmatoarele traume electrice: - arsurile electrice (cauzate de scurgerea curentului prin corp si transformarea energiei electrice in energie termica sau de a arcul electric ce provoaca temperaturu de mii grade Celsius.) - semnele electrice- se manifesta prin pete de culoare gri sau galben vu diametru de 15mm pe suprafetata pielii accidentatului - metalizarea pielii- patrunderea in straturile de sus ale pielii a particuleleor minuscule de metal topit sub influenta arcului electric. Cu timpul piele afectata se cojeste si sectorul afectat capata infatisare normala. - Afectiuni mecanice- Se rupe pielea vasele sanguine si tesuturile nervoase si pot avea loc chiar fracturi ale oaselor. Afectiunile mecanice apar foarte rar. - oftalmiile electrice- inflamarea invelishului exterior a ochilor in urma influentii unui torent deraze ultraviolete provocat de arcul electric. Boala dureaza citeva zile in caz de afectare a corneii tratarea ete mult mai indelungata si complicata. Traumele electrice generale se include doar socul electric. Socul electric este axcitarea tesuturilor vii al organismului provocata de scurgerea curentului electric prin corpul uman. Sunt stabilite 4 grade ale socului electric: I. Se manifesta prin contractii ale muschilor fara pierdere de cunostinta II. Prin contractii ale muschilor cu pierdere de cunostinta dar cu pastrarea lucrului inimii si plaminilor III. Pierderea cunostintei si dereglarea activitatii inimii sau plaminilor (si a inimii si aplaminilor) IV. Moartea clinica adica lipsa respiratiei si circulatiei singelui