Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MM-L1 Page 1 of 7
considerăm numai realizarea diametrului, pentru lungime problema punându-se în mod
analog. Diametrul „d” al piesei (Fig. 1.1) va rezulta în funcţie de poziţia vârfului sculei A
(care se mişcă cu avansul axial s) cu faţă de axa piesei O (care se roteşte în jurul propriei axe
cu turaţia n). Cu alte cuvinte, distanta OA va determina diametrul obţinut pentru piesele
prelucrate. Contează atât valoarea distanţei OA la un moment dat cât şi variaţia acesteia în
timp, cauzată de o mulţime de factori tehnologici de care depinde procesul de prelucrare.
Piesă
Sculă
O A
d s
Cele două dimensiuni limită definesc toleranţa admisă pentru prelucrarea diametrului d:
Toleranţă defineşte măsura în care se poate greşi la prelucrare, admiţând ideea că în tehnică
nimic nu poate fi realizat exact.
MM-L1 Page 2 of 7
E2) Colectarea informațiilor referitoare la desfășurarea procesului
Să considerăm că procesul de fabricaţie se realizează pe un utilaj U1 şi se urmăreşte
desfăşurarea acestuia în prima zi de fabricaţie. Se prelevează din oră în oră câte 5 piese
prelucrate consecutiv (x1 … x5), în intervalul orar 8 … 13. Cele 5 piese de la fiecare selecţie
orară se măsoară si se trec valorile în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1 - Rezultatele măsurătorilor
date primare
Selecția Ora x1 x2 x3 x4 x5
1 8 2,99 2,99 3,03 2,97 3
2 9 2,96 2,97 2,99 2,96 3
3 10 2,97 3,01 3,01 2,98 2,99
4 11 3,03 3 2,96 3,03 2,98
5 12 2,97 3 3 2,99 2,99
6 13 2,98 3,01 3,01 2,96 3
MM-L1 Page 3 of 7
Pentru fiecare selecţie s-au calculat media (x med) şi abaterea medie pătratică (σ), apoi
fiind calculate media totală (media mediilor selecţiilor) şi abaterea medie pătratică totală. De
fapt se constată că din totalitatea pieselor strunjite au fost prelevate 6 selecţii a câte 5 piese,
care împreună definesc un eşantion de 30 piese. Pentru acest eşantion s-au determinat doi
parametri statistici distincţi: unul care exprimă gruparea valorilor măsurate (x med) şi altul
care arată împrăştierea acestora (σ).
Condiţiile (1.4) şi (1.5) trebuie îndeplinite simultan pentru ca procesul să producă piese
conforme (bineînţeles în privinţa diametrului strunjit, luat în discuţie). Condiţia (1.4) exprimă
faptul că procesul trebuie să fie centrat (valoarea diametrului mediu al pieselor produse să
se suprapună cu diametrul mediu), iar condiţia (1.5) arată că procesul trebuie să fie precis
(împrăştierea trebuie să acopere cel mult toleranţa prescrisă). Dacă ambele condiţii sunt
respectate atunci toate piesele produse vor fi conforme şi procesul este fiabil.
MM-L1 Page 4 of 7
şi nici precis, împrăştierea valorilor diametrelor obţinute fiind considerabil mai mare decât
toleranţa prescrisă.
MM-L1 Page 5 of 7
Se observă că, în acest caz, fracţiunea de defective ps reprezintă rebuturile remaniabile iar
fracţiunea de defective pi reprezintă rebuturile definitive. Rebuturile remaniabile mai pot fi
aduse în limitele toleranţei prescrise (de exemplu prin rectificare pe o maşină de rectificat
rotund fără centre) însă aceasta presupune costuri suplimentare.
Se poate remarca că dacă curba de distribuție a rezultatelor procesului rămâne integral între
limitele toleranței procesul este fiabil. Dacă curba de distribuție este centrată, atunci pierderile
de calitate sunt minime. Dacă curba este asimetric dispusă, se vor înregistra pierderi de
calitate suportate fie de producător fie de client.
Lipsa de centrare se datorează reglajului incorect la cotă, respectiv operatorului uman care
nu a reglat corect distanţa OA (vezi Fig.1.1). Această lipsă de centrare trebuie analizată în
detaliu. Ar putea fi o neglijenţă de reglaj sau poate fi cauzată de alt motiv. De exemplu, dacă
reglarea la cotă se face după piesă etalon şi aceasta a fost dimensionată sau executată incorect
atunci reglarea va fi eronată chiar dacă procedura de reglare este realizată corect de operator.
Oricum ar fi, eroarea de reglaj este produsă de factorul uman şi poate fi redusă la minimum, în
caz ideal fiind nulă.
Împrăştierea prea mare a valorilor diametrelor prelucrate se datorează unor factori multiplii
care ţin de toate elementele sistemului tehnologic şi de condiţiile de mediu în care are loc
prelucrarea. Elementul determinant este totuşi utilajul folosit la prelucrare. În cazul studiat se
vede că utilajul folosit, notat U1, duce la o împrăştiere prea mare a diametrelor pieselor
prelucrate. În mod cert cu acest utilaj este imposibil să se obţină precizia cerută prelucrării,
aşa cum rezultă din relaţia (1.8). Este imperios necesar să se transfere procesul de prelucrare
pe un alt utilaj, U2, care să aibă o împrăştiere a valorilor diametrelor prelucrate cel mult
egală cu toleranţa prescrisă (0,04 mm în cazul de faţă).
MM-L1 Page 6 of 7
c) Aplicaţii practice
L1.1
1) Se consideră procesul de dozare a unui produs pulverulent pentru care se doreşte ambalarea
în pungi care să conţină cantitatea de 1kg 50 g. Se consideră efectuarea unor cântăririi care
se fac după acelaşi demers ca cel prezentat la pct. b), respectiv se realizează 6 selecţii a câte 5
pungi, care se cântăresc.
2) Alcătuiţi un tabel (asemănător tabelului 1.1), în care cuprindeţi valori ipotetice pentru
pungile cântărite.
3) Analizaţi procesul de dozare aşa cum s-a procedat la pct. b) - fără să calculaţi procentul de
defective (chiar dacă procesul nu este fiabil). Comentaţi, în grup, rezultatele obţinute.
Obs.:
Pentru prelucrarea statistică a datelor utilizați fișierul „MM-L1-fiab_proces.xls”.
L1.2
L1.3
MM-L1 Page 7 of 7