Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Yongwei Sheng
TEMA
FOTOINETRPRETAREA
Fall 2005
Yongwei Sheng
Subiecte Introducere. Definitia Etapele fotointerpretarii Utilitatea fotointerpretarii Principiile de recunoastere a imaginilor fotografice Caracteristici ale imaginilor Componente principale Avantaje, dezavantaje
Fall 2005
Yongwei Sheng
CONSTATARI
Imaginea fotografica ofera posibilitate de vizualizare dar nu si de recunoastere, cu exceptia cazului daca este familiarizarea cu terenul fotografiat, Una din tendintele Fotogrammetriei este ca volumul lucrarilor de cimp sa fie minimal (care cere timp si suport finaciar) Informatia pe imaginea fotografica e clasificata de/prin: Informatia metrica Se refera la dimensiunile si pozitia obiectului fotogrammetria Informatia Semantica Se refera la natura sau identificarea obiectului interpretarea fotografica
Fall 2005
Yongwei Sheng
Definitie
Foto interpretarea este procedeul de examinare a fotogrammelor in scopul identificarii Obiectelor si stabilirea semnificatiei lor Doua puncte de vedere: Identificarea Deducerea
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fotointerpretarea un proces de analiz complex a imaginilor analogice sau digitale, care se execut n scopul deducerii informaiilor metrice i semantice ale elementelor nregistrate.
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fotointerpretarea
Etapele KEIE in procesul de INTERPRETARE Analza informatiei cartografice din cadrul imaginii Examinarea caracteristicilor imagine
Fall 2005
Yongwei Sheng
Majoritatea problemelor fotogrammetrice sunt legate de stabilirea poziiilor spaiale ale elementelor nregistrate pe fotograme.
Aceste elemente prelucrate reprezint elemente ale terenului care trebuie reprezentate pe planuri i hri prin semnele convenionale corespunztoare.
Precizarea numai a locului elementului respectiv nu este suficient i informaia trebuie completat cu date privind natura i destinaia obiectului respectiv.
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Identificarea:
Intentia de a clasifica obiectele din cuprinsul fotogrammei in corespundere cu anumite tematici, indicatori Identificarea obiectelor poate fi folosita ca indicatori de inventar cu caracter exhaustiv (ex. Harta de folosire a teritoriului) ori statistic (ex. agricultura ori determinari silvice)
Deducerea:
Construirea relatiilor dintre obiectele spatiului obiect. Aspect de cercetare, care se manifesta printrun instrument explicativ
Fall 2005
Yongwei Sheng
La ce foloseste fotointerpretarea?
La elaborarea hartilor Pentru extragerea informatiei semantice necesare pentru editaea hartilor topografice procesul se numeste fotointerpretarea topografica
60% Overlap Fotointerpretarea este de asemenea insotita de lucrari de cimp
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Lumina puternica refelectata de obiectul din teren, va reprezenta o tonalitate aprinsa pe imaginea fotografica.
Fall 2005
Yongwei Sheng
Conditiile climaterice in momentul expunerii Acoperirea cu nori, gradul de seninatate influienteaza incidenta luminii catre obiect avind ca rezultat gama de tonalitate a imaginii Efectul imagine fotografica intunecata, fotografia plata, cu lipsa de contrast, cu grad de dificultate pentru fotointerpretare
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Emulsia fotograpica
De obicei se foloseste Emulsia Pancromatica Reguli generale utilzate la interpretarea filmului: Supprafata apei este de ton intunecat, Sprafetele nevegetale ocupate cu nisip uscat deobicei sunt luminate Suprafata drumului de obicei este luminoasa Liniile de cale ferata deobicei intunectate Acoperisul si cladirile uscate de tonalitate deschise Suprefetele ocupate de pustii, roci, iarba tinara si culturi de ceriale deobicei luminaoase (deschise) Padurile, sau suprafete de copaci larg intinse sunt luminoase
Fall 2005
Yongwei Sheng
TEXTURA
Reprezinta gradul de omogenitate (strucuru din elemente destul de mici care sunt greu de a fi clarificate pe cale directa)
Este functie de scara imaginei fotografice. Exemple: La scara mare (1:4,000) frunzele copacilor contribuie la textura de baza La scari mici (1:20 000) coroanele copacilor conbtribuie la textura ariilor impadurite
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Structura Se refera la aranjamentul spatial al obiectelor intr-o consecutivitate repetata si intr-o ordine caracteristica Evedentiaza textura in corespundere cu densitatea, si frecventa distributiei Poate fi regulara sau ne-regulara si poate fi gasita in ambele trasaturi (natural ori antropic)
Fall 2005
Yongwei Sheng
Exemple: copacii pe terenuri organizate pot fi organizate dupa un sistem, model. In livada copacii sunt plantati in linii, la intervale egale Drainage can be classified according to certain characteristic patterns, eg. Radial, parallel, etc. Elementele cu aspect cultural au o structura organizata (centru unui oras medieval de forma unei stea etc.) In agricultura intilnim diverse forme de structuri a cimpurilor In cazul cind imaginea fotografica este la scara mare, structura devine de o forma ordonata ce reprezinta totalitattea elementelor individuale
Fall 2005
Yongwei Sheng
Forma cimpului
Fall 2005
Yongwei Sheng
FORMA Forma repezinta expresia TOPOGRAFICA a formelor obiectelor din cuprinsul fotogrammei Factorul cel mai important ce se folosete la indentificaea obiectelor Multiple trasaturi consta din linii drepte, unghiuri ascutite, curbe regulare, putine elemente in natura au forme organizarte
Fall 2005
Yongwei Sheng
Example: Casele, cladirile se caracterizeaza prin forme rectangulare Cazarme militare, cladiri comerciale, depozite, sere agricole se reconosc deobicei prin aranjarea formeleor rectangulare Obiectele cirulare se identifica usor, find deobicei putine si separate comparativ cu cele de forma rectangulara (Barele de apa si petrol, ens giratoriu, piste sportive etc.) Drumurile se identifica prin latimile si curbele lor
caracteristice
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
MARIMILE
Repezinta dimensiunea de volum a obiectelor ce pot fi observate in 3D (stereo), modelul foto (in cazul exploatarii stereoscopice) Marimea, masura imaginii este proportionala volumului si dimensiunii suprafetei Classificarea imaginii in termeni de marimi este realizata prin compararea cu elementele cunoscute din vechinatate (automobile, cimp de fotbal) Exemple:
Daca cladirea masoara 5mm patrati pe imaginea fotografica este recunoscuta ca lociunta, daca cladirea masoara 30 mm ptrati este cel putin scoala, sau mai probabil sa fie o fabrica/uzina
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
UMBRA Reprezinta zona intunecata conturata de caderea directa a razelor de lumina de la sursa (soare)
Poate fi functie de conditiile meteo, deobicei impedica manifestarea clara a ei Distribuutia umbrei poaate oferi multa informatie oferind cheia privitor la profilul sau forma obiectelor (pod, turn/castel de apa, copaci etc.) Poate oferi si indice asupra inaltimii relative a obiectului
Imaginea punctelor situate in cadrul umbrelor sunt cu un grad de dificultate major de determinare
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
SITUATIA Reprezinta locatia obiectului in corespundere cu trasaturile terenului Ajuta redarea obiectului in raport cu inmediata vechinatate
Exemple: Nodurile termice sau nucleare necesita aprovizionare cu apa ambudenta, deci vor fi amplaste in apropierea riurilor Statiile de comunicatii pe locurile inalte in vederea minimizarii interferentii cu alte linii sau locuri
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
ASSOCIERI Reprezinta combinarea sau aranjamentul obiectelor motivat prin relatiile ce exista intre fiecare din ele Exemple: Hidrocentrale sunt amplaste pe riuri, unde cursul riului trebuie sa asigure o anumita presiune si respectiv este mereu asociata cu un mediu natural Cladirea situata in vehinatea caii ferate poate fi identificata ca stie de tren
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
Interpretarea sisstematica in photointerpretare Succesul/rezultatul interpretarii depende de trei factori: Nivelul de referinta Ce cunoastem despre suprafata ce urmeaza a fi interpretata Scopul si continutul Se refera la cunostinte speciale in crearea hartilor Caracteristici ale imaginilor Cunostinte speciale in interpretaea fotogrammetrica
Fall 2005
Yongwei Sheng
NIVELUL DE REFERINTA
Nivelul de referinta cere ca interpretatorul sa realizeze si sa interpreta imaginea prin intelegrea fizica si culturala a trasaturilor Trebuie sa fie bine cunoscut cu suprafata ce va fi interpretata El va obtine informatia prin analize, studii ale hartilor, examinarea materialelor (raportelor) specialistilor ce au efecuat activitati in domeniu in trecut
Fall 2005
Yongwei Sheng
Deciziile se i-au in echipa (client, contractor, specialist) in urma analizelor comparative si dupa discutii cu:
Utilizatori de harti Sevicii militare Utilizatori publici Autoritati legale etc
Fall 2005
Yongwei Sheng
CARACTERISTICI ale Imaginilor 8 caracteristici ale imaginilor Fiecare imagine se examineaza in corespundere cu acesti 8 termeni:
Ton Texture Pattern/structura Shape (2D) Forma Size (3D) Marimea Shadow/umbra Situation/situatia Association/ asocieri Alb, luminos/deschis gri, mediu gri, intunecat gri, negru neted, granular, linear, etc. Linie, retea, bloc, regulara, neregulara etc. patrata, rectangulara, circulara, forma-T Imaginea stereoscopica este clara, slaba, lipseste Da sau Nu. Forma sau umbra Locatia, trasaturile terenului? Asocieri caracteristice?
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
CONVERGENTA SI DOVADA
Fotointerpretarea este un proces deductiv, iterativ Scopul interpretarii tinde catre definirea locatiei si identificarea trasaturilor ei si din vechinatate Principile convergentei si a dovezilor permite interpretului de a utiliza diverse chei de identificare a obiectelor
Fall 2005
Yongwei Sheng
UNELE CONSIDERATIUNI Interpretarea fotografica este o arta a probabilitatilor Interpretarea petru fotogrammetre poate fi considerata in aceleasi raporturi ca si statistica cu matematica Daca toate specificarile se i-au in consideratie si repectate se poate garanta corectitudinea rezultatului
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
PROCEDURI DE INTERPRETARE Este un proces ce poate fi divizat in citeva faze Trei faze de operare: Examinarea fotografiilor Identificarea obiectelor si a trasaturilor Classificarea obiectelor identificate
Fall 2005
Yongwei Sheng
PARTICULARIZARI
Examinarea generala 1. Al blocului 2. A perechilor individuale Se stabileste caracteristica generala a intregii suprafete si se stabilesc partile sectoarele cu semnificatie specifica
Identificarea Examinarea detaliata Detalierea ajuta la detectarea si identificarea pozitiva a trasaturilor particulare
Classificarea
Fall 2005
Yongwei Sheng
Faza 1: EXAMINAREA
Examinarea imaginilor fotografice, pe intreg teritoriu fotografiat Interpretul se face bine cunoscut cu suprafata fotografiata in termeni generali in scopul imbunatarii nivelului de referinta Structura generala a reliefului, vegetatia si dezvoltarilor culturale se noteaza
Fall 2005
Yongwei Sheng
Faza 2: IDENTIFICAREA Fotografiile se examineaza in detalii, se detecteza si identifica trasaturile obiectelor Nivelul de referinta a interpretatorului joaca un rol important pentru obtinerea cheilor pentru identificare
Fall 2005
Yongwei Sheng
Faza 3: CLASSIFICAREA Nu poate fi separata de faza 2 , se trateaza ca o extensie a Identificarii Poate fi considerata ca o faza de precizie a identificarii (Ex: identificarea drumurilor, clasificaindu-le ca principale, iar camioanele ca secondare) Interpretul trebuie sa performeze unele generalizari lucrind pe perioada interpretarii
Fall 2005
Yongwei Sheng
Specificari harti Caracteristicile imaginilor Ton Textura Pattern/structura Examinarea Fotogramme Detectarea trasaturilor Nivelul de referinta
Shape/Forma
Size/marime Shadow/ umbra Situation Association
Identificarea trasaturilor
Classificarea trasaturilor Semnificatia Representarea
Ne semnificativ
Ne semnificativ
Fall 2005
Yongwei Sheng
COMPLETARI IN TEREN Toate hartile topografice necesita completari in teren Informatia necesara pentru completarea hartii topo se divizeaza in doua categoriii: Informatia / datele colectate prin mijloace fotografice informatia obtinuta in urma lucrarilor de cimp
Fall 2005
Yongwei Sheng
Dupa imprimarea, reproducerea materialului se va mergte in teren pentru verificarea corespunderii fotinterpretarii Caracteristici, trasaturi aditionale, nevizibile pe imagini se vor adauga. Exemple:
Obiecte mici, intunecate, umbrite de alte obiecte, sau perdite in momentul lucrarilor (imprimarii etc.)
Pe perioada lucrarilor de cimp se fac calasifacri aditionale, caldirile cu activitati specifice sunt identificate, denumirile sunt colectate
Fall 2005
Yongwei Sheng
Fall 2005
Yongwei Sheng
???