Sunteți pe pagina 1din 25

Sistemul de operare Unix

CUPRINS
1. Scurt istoric al sistemului Unix
2 Structura generala a sistemului UNIX
2.1 Sistemul de Operare
2 Sistemul de fisiere
2.3 Programe Unix
2. Conectarea la un sistem Unix
2.! Comen"i Unix# redirectare
Sistemul de fisiere# comen"i 3.1 $ipuri de fisiere
3.2 %tri&utele fisierelor si directoarelor
Comen"i de &a"a Unix
Comanda cat
2 %fisarea fisierelor pe pagini' more
.3 Comparare de fisiere' cmp
. Comparare fisiere ascii' diff
.! (eterminarea tipului unui fisier' file
.) *istarea manualului unei comen"i' man
.+ *istare ,aria&ile de en,ironment' printenv
.- *istare stare procese# anularea unui proces' ps, kill
1. Scurt istoric al sistemului Unix
1.)! *a&oratoarele /ell din %$0$ s1 au asociat cu 2I$32assac4usetts Institute of
$ec4nolog56 si 7837eneral 8lectric6 in de",oltarea unui nou sistem de operare
2ultics care ar fi furni"at facilitati de 9multi1user:# 9multi1processor: si fisiere sistem
9multi1le,el:# printre multe alte functii.
1.). %$0$ nemultumit de e,olutie a stopat proiectul 2ultics. Cati,a programatori
de la /$*3/ell $elep4one *a&oratories6 care au lucrat la acest proiect' ;en
$4ompson# (ennis Ritc4ie# Rudd Canada5 si (oug 2cIlro5 au proiectat si
implementat prima ,ersiune de Unix <ile S5stem pe un calculator P(P1+ impreuna
cu cate,a utilitare. I s1a dat numele de UNIX de catre /rian ;ernig4an.
1.+=# 1 ianuarie time "ero pentru UNIX
1.+1 Sistemul rula pe un calculator (8C P(P111# cu 1) >&5tes de memorie si dis> de
!12;&5tes.
Primele utili"ari reale au fost pentru procesare texte in cadrul departamentului de
&re,ete de la /ell *a&s ?ustificandu1se astfel de",oltarile ulterioare de catre grupul de
programatori.
1.+3 Unix este rescris in cea mai mare parte in C# un nou lim&a? de programare
de",oltat de (ennis Ritc4ie. <iind scris in acest lim&a? 94ig41le,el: au crescut
posi&ilitatile de porta&ilitate ale sistemului pe noi calculatoare
1.+ $4ompson si Ritc4ie pu&lica un articol in 9Communications of t4e %C2:
descriind noul sistem de operare Unix. %cesta a generat entu"iasmul comunitatii
%cademice care a simtit marele potential in de",oltarea programarii sistemelor.
1.++ sunt aproximati, !== de locatii cu sisteme Unix
1.-= /S( .1 3/er>ele5 Soft@are (e,elopment6
1.-3 SunOS# /S( .2# S5sA
1.- Sunt aproximati, 1==.=== locatii Unix ruland pe diferite platforme 4ard@are
1.-- %$0$ si Sun 2icros5stems in cooperare de",olta S5stem A Release 3SAR6.
%cesta ,a fi de",oltat in UnixBare si Solaris 2.
1..= *inux
*inux este o ,ersiune free de UNIX de",oltat prima data de *inus $or,alds
la Uni,ersitatea din Celsin>i3<inlanda6 cu a?utorul multor programatori de sistem
UNIX. Soft@are1ul disponi&il pentru *inux a fost de",oltat su& licenta 7NU
37eneral Pu&lic *icense6 al <ree Soft@are <oundation din Cam&ridge# 2assac4usetts#
U.S.%. Programatori din intreaga lume au contri&uit si contri&uie la de",oltarea
sistemului si a di,erselor aplicatii *inux.
1..3 No,ell cumpara UNIX de la %$0$
1.. No,ell da numele DUNIXD lui XEOP8N
1..! Santa Cru" Operations cumpara UnixBare de la No,ell. Santa Cru" Operations
si Ce@lett1Pac>ard anunta ca ,or de",olta o ,ersiune de Unix pe ) &iti.
Sisteme UNIX
%cum Unix este larg raspandit si este disponi&il din multe surse free sau comerciale'
SunOSESolaris 3Sun 2icros5stems6F
(igital Unix 3$ru)6 3(igitalECompaG6F
CP1UX 3Ce@lett Pac>ard6F
Irix 3S7I6F
UNICOS 3Cra56F
Net/S(# <ree/S(3UC /er>ele5 E t4e Net6F
*inux 3*inus $or,alds E t4e Net6F
2. Structura generala a sistemului UNIX
2.1 Sistemul de Operare
Un sistem de operare este programul care controlea"a toate componentele unui
calculator# atat 4ard@are cat si soft@are.
Unix este un sistem de operare stratificat. Cel mai intern3mai de ?os6 strat este partea
4ard@are care furni"ea"a ser,icii pentru OS. Sistemul de operare UNIX are trei parti
importante' >ernel1ul# s4ell Hul si sistemul de fisiere.
Kernel
;ernel 1ul este inima fiecarui sistem UNUX si este incarcat atunci cand sistemul este
startat H &oot 1 ul sistemului. 8l gestionea"a toate resursele sistemului de calcul
interactionand direct cu 4ard@are1 ul si furni"and ser,icii catre programele utili"ator.
Operatii efectuate de >ernel'
2anagementul proceselor'
1 creareaEdistrugere proceselor si comunicarea intre proceseF 1 planificarea si
coordonarea proceselorF
1 managementul datelor de control proceseF 2anagementul resurselor sistem'
1 memorie' alocarea spatiului de adrese#s@apping# pagingF 1 memoria secundara 3 pe
dis>6F
1 de,ice1uri IEOF 1 fisiereF
IntrariEIesiri '
1 transferul datelor intre memorie si de,ice1uri IEOF 1 gestionarea &uferelor sistemF
1 alocarea de canale si de,ice1uri IEO pentru proceseF 2anipularea intreruperilor'
1 terminarea proceselorF
1 terminarea operatiilor de IEOF 1 cereri de ser,iciiF
1 erori soft@are si 4ard@areF
<unctiile reali"ate de >ernel sunt in concordanta cu operatiile efectuate si pot fi
sinteti"ate in'
1 gestionarea memoriei calculatorului si alocarea ei fiecarui procesF 1 gestionarea
proceselor sistemF
1 gestionarea proceselor utili"atorilorF
1 gestionarea# planificarea si sta&ilirea prioritatii acti,itatii facute de CPU astfel incat
acti,itatea fiecarui utili"ator sa fie cat mai eficientaF
1 organi"ea"a transferul datelor# realoca intrariEiesiri proceselorF 1 acceptarea
instructiunilor de la S4ell si transportul lorF
1 gestionarea sistemelor de fisiereF
<unctiile >ernel sunt de doua tipuri' autonome si selecti,e3responsi,e6. <unctii ca
alocarea de memorie si CPU sunt reali"ate fara cerere explicita din partea procesului
utili"ator. %lte functii ca alocarea de resurse# crearea si gestionarea proceselor sunt
initiate prin cereri de la proces.
Programele utili"ator interactionea"a cu >ernel1 ul prin intermediul unui set standard
numit system calls. %ceste 9s5stem calls: c4eama ser,icii care sa fie furni"ate de
>ernel.
8xista urmatoarele 3 categorii de apeluri s5stem'
s5stem calls pentru manipulare fisiere' create, open, read, write, close, unlink, trun;
s5stem calls pentru control proces' fork, exec, wait, kill;
s5stem calls pentru manipulare informatii' getpid, getgid, gethostname;
Sistemul de operare Unix este un sistem multi-user# multi-tasking. Putem a,ea mai
multi utili"atori conectati la sistem simultan# fiecare ruland mai multe programe.
Notiunea de proces
Un proces numit uneori si ?o& sau tas># este un program in executie. O singura copie
a unui program in memorie poate fi utili"ata de mai multe procese.
Un proces se poate multiplica prin intermediul apelului de sistem fork re"ultand un
proces numit child a carui imagine difera de procesul parent printr1un numar unic de
identificare 3PI(6.
Sistemul de operare crea"a o structura de date numita Process Control /loc>3PC/6 care
include PI(1ul# I(1ul procesului parinte3PPI(6# informatii despre stare proces3registri si
sti,e6 precum si informatii de control proces.
Procesele sistem sunt pornite de >ernel.
Procesele utili"ator dialog4ea"a cu exteriorul prin trei fisiere speciale care sunt desc4ise
permanenet'
1 intrare standard 3standard input# =6F 1 iesire standard 3standard output# 16F
1 iesire de erori standard 3standard error output# 26F Un proces poate lua urmatorele stari'
acti, 3runna&le6 11I RF
in asteptare3sleeping6 11I SF
oprit 3traced or stopped6 11I $
terminat# dar elementele procesului raman ,i"i&ile39"om&ie:6 11I JF
Sarcina >ernel1ului este si aceea de a pastra fiecare proces si user separat si de a
gestiona accesul la sistemul 4ard@are3cpu# memorie# dis> si alte de,ice1uri IEO6.
O cale prin care procesele comunica unul cu altul si cu >ernel1ul este prin intermediul
semnalelor(signals).
Semnalele sunt di,erse notificari trimise procesului in scopul de a notifica di,erse
e,enimente externe neasteptate si importante. <iecare semnal are asociat un numar
intreg31#2K6 si un nume sim&olic3definit in /usr/include/signal.h6.
Comanda kill l ne ,a arata lista cu semnalele suportate de sistem.
16 SI7CUP
26 SI7IN$
36 SI7LUI$
6 SI7I**
!6 SI7$R%P
)6 SI7%/R$
+6 SI7/US
-6 SI7<P8
.6 SI7;I**
1=6 SI7USR1
116 SI7S87A
126 SI7USR2
136 SI7PIP8
16 SI7%*R2
1!6 SI7$8R2
1+6 SI7CC*(
1-6 SI7CON$
1.6 SI7S$OP
2=6 SI7$S$P
216 SI7$$IN
226 SI7$$OU
236 SI7UR7
26 SI7XCPU
2!6 SI7X<SJ
2)6 SI7A$%*R2
2+6 SI7PRO<
2-6 SI7BINCC
2.6 SI7IO
3=6 SI7PBR
316 SI7SMS
8xemplu' S!"( segmentation violation) 1 este trimis de >ernel daca utili"atorul
incearca su accese"e ilegal memoria. (upa primirea acestui mesa?# procesul se ,a
termina.
Un mod de a trimite semnale procesului este prin intermediul tastaturii. Sunt cate,a
taste care sunt interpretate de sistem ca cereri de a trimite semnale catre procesele cu
care interactionam'
Ctrl-C
Sistemul trimite un semnal IN$3SI7IN$6 catre procesul in executie. %cest semnal are
ca urmare terminarea imediata a procesului.
Ctrl-Z
Sistemul trimite un semnal $S$P3SI7$S$P6 catre procesul in executie si are ca
re"ultat suspendarea executiei.
Ctrl-
Sistemul trimite un semnal %/R$3SI7%/R$6 catre procesul in executie. %re acelasi
efect cu Ctrl-C.
%lt mod de a trimite semnale catre procese este prin comen"i'
kill
Comanda kill accepta 2 parametri' un nume de semnal3sau numar6 si identificatorul
procesului3PI(6'
kill -!semnal" !#I$"
8xp. kill #$% &'()
kill & &'() ** +%,-.+
fg
%ceasta comanda reia executia unui proces care a fost suspendat cu Ctrl1J prin
trimiterea unui semnal CON$.
%estionarea memoriei
Sistemul UNIX rulea"a in memoria ,irtuala# ceea ce permite executia unor procese
care cer un spatiu de memorie mai mare decat cel al memoriei fi"ice instalate.
2emoria ,irtuala este deci memoria care apare alocata aplicatiilor program. Sistemul
de operare foloseste o parte din 4ard dis> ca memorie ,irtuala si sc4im&a date intre
4ard dis> si memoria fi"ica. 2emoria ,irtuala permite multitas>ing. (aca
este ne,oie sa rulam di,erse programe simultan iar memoria ceruta de aceste
programe depaseste memoria fi"ica disponi&ila# sistemul de operare aloca memorie
,irtuala pentru satisfacerea cerintelor de memorie ale fiecarui program si apoi
gestionea"a memoria fi"ica disponi&ila pentru satisfacerea cerintelor la un moment
dat. (imensiunea memoriei ,irtuale alocate poate fi mult mai mare decat
dimensiunea memoriei fi"ice instalate in sistem.
<olosirea memoriei ,irtuale implica paging si swapping.
Paging apare cand un proces acti, cere mai multa memorie deca este acesi&ila in
memoria fi"ica. Parti ale procesului sunt mutate pe dis> astfel incat memoria fi"ica
poate fi folosita pentru alt proces acti,.
S@apping' %re loc atunci cand >ernel1ul nu gaseste suficienta memorie R%2 pentru
un proces nou. ;ernelul selectea"a procesul cel mai putin ocupat si il muta in
intregime pe 4ard dis>3program# sti,e folosite# date6 . Cand mai multa memorie R%2
de,ine disponi&ila >ernelul muta procesul inapoi de pe 4ard dis> in memoria R%2.
%cest mod de utili"are a memoriei ,irtuala face posi&ila folosirea sistemului in
continuare# e,ident cu reducerea performantelor de sistem. Conclu"ie' 2emoria
R%2 tre&uie sa fie cat mai mare.
2. 2 Sistemul de &isiere
Sistemul de fisiere este o componenta esentiala in toate mediile Unix furni"and
mecanismele pentru memorarea si regasirea fisierelor precum si o structura ierar4ica
de organi"are.
In Unix se poate face referire la doua tipuri de fisiere sistem' structura de
directori3logic6 sau aran?area fisierelor in partitiile discului3fi"ic6.
Sistemul de fisiere fi"ic este di,i"at in partitii pe disc. (imensiunea partitiei
determina numarul de &locuri pe care sistemul de fisiere il foloseste. <iecare sistem
de fisiere are un super/lock, inode.uri si data /locks. In super/lock se gasesc
informatii de control pentru sistem. #node.urile contin informatii de control pentru
fisiere. Inode1ul este un fisier special
care este citit de >ernel si astfel o&tine
informatii despre fiecare fisier. 0ata /locks contin datele fisierelor.
Un exemplu de organi"are'
<iles5stem
>&5tes
used
a,ail capacit5
2ounted on
Ede,Eds>Ec=t=d=s=
2!=++).
111-!1!
133.=..
)N
E
Ede,Eds>Ec=t=d=s3
-=)!=2!
1=2.-3
).13.2
1N
Eusr
proc
=
=
=
=N
Eproc
fd
=
=
=
=N
Ede,Efd
mntta&
=
=
=
=N
EetcEmntta&
s@ap
1----!)
-
1-----
1N
E,arErun
Ede,Eds>Ec=t=d=s)
!==-1
1!131-1
3++22!
31N
E@or>
s@ap
1--.2+2
2
1-----
1N
Etmp
Ede,Eds>Ec=t=d=s+
1+3)!1+2
1!=31.
1!)-+2=2
.N
Eexport
Prima partitie3c=t=d=s=6 este intotdeauna partitia de root 9E:.
Sistemul de fisiere logic se refera la o organi"are ierar4ica pe directoare si fisiere
accesi&ile utili"atorului. Sistemul de fisiere Unix este organi"at intr1o structura de
ar&ore in,ersat sau de piramida# unde toate fisierele sunt logic continute in directorul
root' notat cu 9E: .
8xemplu de structura de sistem de fisiere'
8xista diferite organi"ari ale directoarelor functie de tipul de sistem Unix. <iecare
nod din ar&ore este ori un fisier ori un director# in care putem a,ea alte fisiere si
directoare. Specificam un fisier sau director prin numele de cale 3pat( name6
a&soluta sau relati,a la o locatie. Numele intreg de cale incepe cu root# E si urmea"a
ramurile sistemului de fisiere # fiecare separate de E# pana cand gasim fisierul.
8x. EusrEKK
Numele relati, de cale specifica calea relati, la alta# de o&icei directorul curent de
lucru. %,em doua directoare speciale'
. directorul curent
.. parintele directorului curent
Sistemul de fisiere Unix furni"ea"a sistemului de operare capa&ilitati cum ar fi'
Creare si stergere de fisiereF
(esc4iderea fisierelor pentru citireEscriereF Po"itionare in interiorul fisieruluiF
Inc4idere fisiereF
Creare directoriF
*istare continut directoareF Stergere directoareF
2.) #rograme Uni*
Un program sau comanda intreactionea"a cu >ernelul pentru reali"area functiilor
cerute de utili"ator. Un program poate fi'
1 un fisier 9s4ell: executa&il# cunoscut si su& numele de 9s4ell script:F 1 o comanda
interna s4ellF
1 un program sursa compilat# fisier in cod o&iectF
Programele sistem sunt programe &inare# compilate din surse scrise in lim&a? C. Sunt
locali"ate in directoarele E&in# EusrE&in# EusrElocalE&in etc.
S4ell1ul este un lim&a? de comanda si un lim&a? de programare care furni"ea"a o
interfata catre sistemul de operare Unix. Poate fi considerat si ca un interpretor de
comen"i3Comand *ine Interpretor6 ' preia fiecare comanda si o trece catre >ernel spre
executie si apoi afisea"a re"ultatul acestei comen"i.
2. Conectarea la un sistem Uni*
(esc4iderea unei sesiuni3login6 este operatia de conectare la un sistem multiutili"ator
pornind de la un terminal care poate fi consola sistemului sau un terminal conectat la
distanta.
$re&uie stiut ca Unix fata de alte sisteme este 9case sensiti,e: adica face diferenta
intre litere ma?uscule si minuscule.
*a conectarea pe un sistem Unix este cerut un nume utili"ator si o parola'
SunOS !.-
*ogin' operator
Pass@ord' OOOOOO
O
2.+ Comen,i Uni*' redirectare
O comanda consta din numele propriu1"is al acesteia3un singur cu,ant6 urmata
e,entual de unul sau mai multe argumente3optiuni sau parametri6. 8lementele
comen"ii sunt separate prin spatii si comanda se termina cu PR8$URNI. <iecare
linie introdusa de la tastatura este memorata si este efecti,a a&ia dupa receptia
caracterului de sfarsit linie. %cest lucru permite e,entual anularea unor caractere
introduse eronat.
2a?oritatea comen"ilor unix desc4id 3 descriptori de fisiere asignati in felul urmator'
intrarea standard3stdin6 asociata tastaturii terminaluluiF
iesirea standard3stdout6 asociata ecranului terminaluluiF
iesirea de erori3stderr6 asociata ecranului ternminaluluiF
8ste posi&il sa rediri?am intrarea si iesirea comen"ilor catre un fisier sau catre alta
comanda. Su& s4ell redirectarea se face cu a?utorul caracterelor I# II# P# PP# Q.
3/ourne s4ell6
R cmd IIfile
In primul ca" creem fisierul file sau il stergem daca exista de?a.
In al doilea ca" adauga la sfarsitul fisierului re"ultatul comen"ii.
Pentru rediri?area erorilor folosim 2I si 2II in loc de I si II.
-edirectionarea intre comen,i
Redirectarea intre comen"i se numeste pipe si este sim&oli"ata prin caracterul Q .
Sc4ema &loc pipe Unix
). Sistemul de &isiere' comen,i
Structura fisierelor su& Unix este o structura ar&orescenta compusa din directoare
3cataloage# repertoare6 si fisiere.
Pentru toate fisierele exista o cale de la radacina 3E6 catre fisier iar aceasta cale
identifica fara am&iguitate fiecare fisier. Calea cu toata structura
/dirname1/dirname&/.../dirnamen se numeste referinta a&soluta H radacina pentru
referinta a&soluta este E.
Referinta la un fisier care nu incepe cu E este o re&erinta relati.a.
<iecare utili"ator are un catalog pri,at care de,ine si catalogul sau de lucru la
startarea sesiunii de lucru3login6.
).1 /ipuri de &isiere
<isierele pot fi grupate in trei mari categorii'
3.1.1 <isiere ordinare
Sunt fisiere care contin programe3&inare sau sursa6# date ale programelor utili"ator
sau de sistem3fisiere %SCII6. %ceste fisiere sunt re"ultatul unor programe3editoare#
compilatoare#...6.
3.1.2 <isiere speciale
Un fisier special este asociat unui dispo"iti, fi"ic de intrare1iesire. <isierele speciale
sunt tratate de sistem ca fisiere pe disc ordinare dar operatiile de citireEscriere pe
aceste fisiere acti,ea"a dispo"iti,ele fi"ice asociate. Se pot distinge doua tipuri de
fisiere speciale'
fisiere speciale in mod caracter precum terminalele# pentru care intrarile1iesirile sunt
reali"ate caracter cu caracter.
fisiere speciale in mod &loc precum discurile# pentru care intrarile1iesirile sunt
reali"ate in mod &loc3!12 sau 1=2 octeti6.
(irectoare3<isiere catalog6
(irectoarele sunt folosite pentru gruparea fisierelor pe categorii semnificati,e.
Principalele cataloage3directoare6 existente in sistemele Unix sunt'
1 root 3E6 contine toate celelalte fisiere si directoare.
1
Initiere in sistemul de operare Unix Petre 7ologan
S N $ 2
E&in si EusrE&in contin programe executa&ile3&inare6 asociate sistemului de fisiereF
Ede, este re"er,at pentru fisierelor specialeF $oate fisierele speciale tre&uiesc definite
in acest director sau in su&directoare ale acestuia.
1
Eetc
contine fisiere necesare pentru operatii sistem de
configurare# operatii de administrare si de maintenance.
1
Eli&
contine compilatorul si functiile acestuia.3&i&lioteci6F
Etmp contine fisiere temporareF
Eusr contine fisiere sistem utili"atorF
EusrE&in si EusrElocalE&in toate fisierele executa&ile necesare utili"atorilorF
0tri1utele &isierelor si directoarelor
<isierele si directoarele au un nume# o cale3pat46 si un set de atri&ute. Sistemul
pastrea"a calea fisierelor si directoarelor folosind inode uri 3index node6.
Comanda ls l, putem ,edea cate,a atri&ute ale fisierelor si directoarelor'
$ip fisier
Nr. lin>s
7rup
(ata ultimei
Nume fisier
modif.
$impul ultimei
Permisii
Proprietar
(imens. in octeti
modif.
1r@xr1xr1x
1
centre
users
1=3+!)
2==1=!113
=-'1+
a2p
1r@xr1xr1x
1
centre
users
2-12)
2==21=212
22'3.
a2ps
dr@xr1xr1x
2
centre
users
122--
2==)1=111+
1='3=
info
1r@1r11r11
1
centre
users
1-=
2==)1=111+
1)'=
llx.txt
dr@xr1xr1x
3
centre
users
=.)
2==)1=111+
1)'
prog
Primul cod 3$ip fisier6 indica felul fisierului pre"ent in lista'
fisier ordinar
fisier special &loc
fisier special caracter
director
l lin> sim&olic
Pentru un fisier dat utili"atorii sistemului pot fi clasificati in trei categorii' 1
proprietarul fisieruluiF
1!
Initiere in sistemul de operare Unix Petre 7ologan
S N $ 2
mem&ri unui grup particularF
ceilalti utili"atoriF
8xista in sistem un utili"ator pri,ilegiat dispunand de toate drepturile 3superuser6#
utili"atorul root.
).2.1 $repturi de acces &isiere si directoare
Un fisier poseda 3 permisii rwx aplica&ile celor 3 clase de utili"atori3owner, group,
others)2
r dreptul de citire a fisierului.
w drept de scriere si de modificare a fisierului.
x drept de executie a fisierului.
owner
group
3ther
r w x
r w x
r w x
O protectie &una pentru un fisier este reali"ata atri&uind permisiile .rw......
.
Pentru un director drepturile rwx au urmatoare semnificatie'
r dreptul de citire si deci de listare a directorului3ls6# dar citirea fisierelor este
inter"isa daca fisierele sunt prote?ate la citire.
w drept de scriere in director si deci de stergere a fisierelor continute.
x drept de a tra,ersa directorul3cd)
O protectie &una pentru un director este ' drwx..x..x.
Numar octal
permisii
=
r@x
read# @rite and execute
1
r@1
read and @rite
2
r1x
read and execute
3
r11
read onl5

1@x
@rite and execute
!
1@1
@rite onl5
)
11x
execute onl5
+
111
no permissions
Comanda umask 4)) 2 drwx..x..x si rw....... pentru fisiere. In comanda
umask specificam permisiile fisierului pe care ,rem sa le anulam.
1)
Initiere in sistemul de operare Unix Petre 7ologan
S N $ 2
).2.2
Notiunea de grup
Un utili"ator la un moment dat are drepturile de acces ale unui singur grup definit la
crearea userului. $oate fisierele create de acest utili"ator apartin acestui grup. Userul
poate sa1si sc4im&e grupul si sa utili"e"e alt grup in care este mem&ru cu a?utorul
comen"ii newgrp. Comanda are ca efect sc4im&area 7I( cu grupul nou. 5 newgrp
sntm
Comanda newgrp este o comanda interna s4ell3&uilt1in6
3.2.3 Comen,ile chown, chgrp, chmod
Pentru a putea utili"a cu succes aceste comen"i tre&uie sa fim proprietarul fisierului
sau root.
Comanda chgrp permite sc4im&area grupului unui fisier sau director. 7rupul ales este
unul de?a existent in sistem.
).2.2 Crearea si stergerea directoarelor
Un director este creat cu comanda' mkdir 3ma>e director56.
Sintaxa' mkdir numedirector
(irectorul poate fi sters cu a?utorul comen"ii rmdir.
3.2.5 $eplasarea in directoare3 cd si pwd
Comanda cd 3c4ange director56 permite sc4im&area directorului curent iar comanda
pwd3print @or>ing director56 permite afisarea numelui catalogului curent.
Sintaxa' cd 6director7
(irectorul este un nume relati, sau a&solut. Cand argumentul este a&sent ne
reintoarcem in directorul CO28# care este directorul initial3la login6.
Consideram su&ar&orescenta urmatoare'
3.2.6 4istarea atri1utelor &isierelor si directoarelor3 ls
Comanda ls 3list files6 permite listarea continutului directoarelor. Sintaxa'
ls 6.+8,acdil9rtu17 6files7
Optiuni utile'
1l' lista in format lungF
1a' lista continand si fisierele incepand cu 9.:F
1R' listea"a directoarele recursi,F
1d' listea"a caracteristicile directoarelorF
$e&inirea mastii la crearea &isierelor3 umask
Comanda umask permite po"itionarea unei masti care defineste permisii la
crearea
fisierelor. 2asca este complementul in &a"a 2 a permisiunilor. 8ste
exprimata in &a"a -.
Sc(im1area drepturilor de acces ale &isierelor3 chmod
Comanda chmod 3c4ange mode6 modifica modul 3permisiunile6 fisierelor si
directoarelor.
Sintaxa' chmod 6ugoa76: . *76rwxstugo7 files
3.2.9 Crearea unui link la un &isier3 ln
Un link este definirea unui al doilea nume pentru un fisier care exista de?a.
8ste posi&il sa creem lin>1uri ale unui fisier ordinar sau special adica de a crea mai
multe referinte diferite# la un acelasi fisier fi"ic# adica crearea de sinonime ale
aceluiasi o&iect fara crearea unui nou inode'
Sintaxa' ln numefis1 numefis&
<isierul numefis1 tre&uie sa existe# fisierul numefis& nu tre&uie sa existe# acesta
de,enind un alt nume posi&il pentru numefis1.
).2.15 Copiere de &isiere 3 cp
Comanda cp permite efectuarea unei copii fi"ice a unui fisier in altul. %ceasta
inseamna crearea unui nou inode# crearea unei noi intrari in director si recopierea
efecti,a a continutului primului fisier.
Sintaxa' cp 6.ip7 f1 f& sau
cp 6.irp7 f1... fn d&
In sintaxa de &a"a fisierul f1 este duplicat in f&.
(aca fisierul f& exista# el ,a fi sters. Optiunea 1i permite e,itarea acestui tip de
incident.
).2.11 Stergere de &isiere3 rm
Comanda rm3remo,e6 permite stergerea fisierelor. Sterge lin>ul la fisier si deoarece
acesta este unic re"ulta ca si datele fisierului sunt distrusse.
Sintaxa' rm6.ifr7 f1 f&....fn
Optiuni'
1i mod interacti, 3 cere confirmare de stergere6
1r (aca fn este un director# atunci este permisa stergerea recursi,a
1f daca fisierul nu exista nu afisea"a mesa? de eroare# daca nu exista dreptul @# nu
cere confirmare pentru stergere.
%tentieS comanda rm ; sterge toate fisierele din directorul curent
comanda rm .fr ; sterge toate fisierele si directoarele din directorul curent
).2.12 -edenumirea &isierelor' directoarelor3 mv
Comanda mv3mo,e6 permite redenumirea unui fisier sau deplasarea lui in
ar&orescenta fisierelor.
Sintaxa'
mv 6.if7
f1 f&
316
sau
mv 6.if7
f1...fn d1
326
<orma 316' f1 si f& in forma 316 sunt fisiere sau directoare.
<orma 326' f1, f&,..fn sunt fisiere si sau directoare iar d1 este un director.
2. Comen,i de 1a,a Uni*
Comanda cat
Comanda cat este un filtru care permite filtrare si concatenare de fisiere.
Comanda cat permite afisarea la iesirea standard a continutului unui fisier sau a mai
multor fisiere ale caror referinte sunt date in argumente. <ara argumente comanda
tratea"a intrarea standard.
2. 2 0&isarea &isierelor pe pagini3 more
Comanda more permite afisarea fisierelor pagina cu pagina.
2.) Comparare de &isiere3 cmp
Comanda cmp permite compararea a doua fisiere3ascii sau &inare6.
Sintaxa' cmp 6.l7 6.s7 fis1 fis&
Cand fisierele sunt identice comanda cmp nu afisea"a niciun mesa?.
2.2 Comparare &isiere ascii3 diff
Comanda diff afisea"a diferentele intre doua fisiere ascii.
2.+ $eterminarea tipului unui &isier3 file
Comanda file permite recunoasterea naturii unui fisier gratie numarului magic pe care
il contine. Numarul magic corespunde in general primilor doi octeti din fisier
2.6 4istarea manualului unei comen,i3 man
Comanda man permite afisarea manualului on1line.
2.7 4istare .aria1ile de en.ironment3 printenv
%ceasta comanda permite afisarea ansam&lului ,aria&ilelor de en,ironment.
2.8 4istare stare procese' anularea unui proces3 ps, kill
Comanda ps afisea"a lista cu starea proceselor.
Un proces este taiat cu a?utorul comen"ii kill.
Comanda kill l afisea"a lista semnalelor disponi&ile.