CUPRINS

Pagina
Argument ......................................................................... 2
Instalaţii electrice. GeneralităţI ...................................... 5
Conducte şi cabluri electrice ......................................... 6
Tuburi protectoare .......................................................... 7
Doze .........................................................................…….. 10
Întrerupătoare şi prize ...........................................…….. 13
Condiţii pentru alimentarea corpurilor de iluminat şi a
Prizelor ........................................................................... 18
Variator de tensiune ...................................................... 21
Sănătatea şi securitatea muncii .................................. 23
Bibliografie ..................................................................... 26

1
3
 ARGUMENT

Iluminarea are un rol foarte important deoarece scoate în evidenţă importantele

elemente din încăpere şi crează comfort persoanelor ce petrec mult timp în acel loc.
Lumina este un element important care te ajută să trăieşti frumos şi armonios
într-o casă, deaoarece dacă aceasta este bine gândită oferă multă energie pozitivă,
datorită jocurilor de lumini, a umbrelor create şi purtate pe elemente de decor, mobilier
sau pe elementele fixe (pardoseală, pereţi, tavane), în primul rând lumina este de 3
tipuri:
- lumina generală care oferă o iluminare completă a unei încăperi;
- lumina ambientală care oferă o iluminare mai fină, o lumină discretă care
se foloseşte pentru a da atmosferă unui spaţiu sau pentru a face trecerea dintre două
încăperi;
- lumina punctuală (de accent) care oferă o lumină directă, ce scoate în
evidenţă doar un anumit element din acea încăpere.
Pe zi ce trece tehnologia avansează tot mai mult fapt ce influenţează mediul
înconjurător în design, dacă ne raportăm la casele moderne, observăm tot mai des
utilizarea liniilor continue de lumină pentru conturarea spaţiilor. Utilizarea liniei continue
de lumină într-un spaţiu este o tehnică foarte bună de a marca încăperea, de a reda
estetica atractivă, fină şi modernă. Un avantaj al acestei iluminări este faptul că din
lumina ambientală controlabilă ea se poate transforma în lumină genarală şi de accent,
marcând unitar spaţiul respectiv.
Într-o bucătărie va fi nevoie tot timpul de 3 surse de iluminare:
 iluminatul general care să ajute la gătit,
 iluminatul ambiental combinat cu
 iluminatul punctual pentru locul de luat masa situat în unele cazuri în
bucătărie.
Iluminatul de accent, chiar dacă unele persoane nu se gândesc la acest aspect,
ajută mult la zona de lucru, zonă de preparere din bucătărie.
Într-un dormitor avem nevoie de un iluminat general, dar cel mai mult de
iluminatul ambiental. Lumina obscură oferă în acest spaţiu căldura maximă şi atmosfera
intimă cautată de orice persoană în locul în care dorm. Este o senzaţie extraordinară să
mergi la somn condus de o lumină relaxantă.
Iluminatul general are rolul de a distribui lumina uniform într-o încăpere, fiind
obţinut cu ajutorul unui corp de iluminat principal, precum plafonierele, lustrele sau
candelabrele.
Corpul de iluminat principal trebuie să asigure o lumină puternică, ideală pentru a
citit sau pentru a desfăşura anumite activităţi la computer. În dormitor este indicată o

2
lumină caldă, diafană şi odihnitoare. Deci sursa principală poate fi un sistem de iluminat
indirect, realizat din tuburi de neon ascunse în nişe, la nivelul tavanului. Acelaşi efect îl
pot avea şi spoturile încastrate, cu intensitate mică sau alternantă.
Iluminatul ambiental este binevenit seara, atunci când vrei să te relaxezi, când te
uiţi la televizor, citeşti o carte sau pur şi simplu stai la poveşti cu cei dragi.
De asemenea, dacă vrei să obţii un iluminat de atmosferă, poţi apela cu
încredere la spoturi poziţionate în interiorul corpurilor de mobilier, care oferă o lumină
discretă. Acestea se potrivesc foarte bine şi în bucătărie.
Am ales aceasta temă, „Executarea unei instalaţii electrice de iluminat cu variator
de tensiune” pentru a reliza condiţiile de mai sus în beneficiul consumatorilor.

1
3
 Capitolul I. Instalaţii electrice
I.1. Generalităţi
Prin instalaţie electrică se înţelege orice instalaţie destinată folosirii energiei
electrice în scopuri industriale sau casnice (de forţă sau de iluminat).
Dacă toate elementele componente se montează în interiorul clădirilor, atunci
instalaţia se numeşte instalaţie electrică interioară. În funcţie de destinaţie deosebim
instalaţii electrice:
 interioare care servesc numai pentru iluminat,
 instalaţii care sunt destinate alimentării receptoarelor (instalaţii de forţă),
 instalaţii pentru ambele destinaţii.
Proiectarea, execuţia, precum şi întreţinerea instalaţiilor electrice se fac în
conformitate cu standardele şi normativele în vigoare. Astfel, proiectarea şi executarea
instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiunea până la 1.000 V se face conform
normativului I-7/2011.
Structura şi execuţia instalaţiilor depind de destinaţia lor, a clădirilor în care se
execută şi a mediului de lucru. Astfel, în locuinţe, clădiri publice, birouri, instalaţiile
electrice se execută îngropat, iar în halele industriale, subsoluri, barăci, pe şantiere,
instalaţiile electrice se execută aparent.
Personalul care execută, proiectează, întreţine şi verifică instalaţiile electrice
trebuie să fie atestat ca atare. Autorizaţia se eliberează pe grade de competenţe, în
funcţie de studii şi de complexitatea lucrărilor care se vor executa. Este obligatoriu
pentru personalul autorizat să cunoască toate actele normative legate de activitatea
profesională, normele de protecţie a muncii şi de acordare a primului ajutor, a normelor
de pază contra incendiilor, a utilizării mijloacelor de alarmă şi de stingere a incendiilor în
instalaţiile electrice.
I.2. Circuite electrice
Circuitul electric este un ansamblu de echipamente şi materiale electrice ale
instalaţiei alimentate de la aceeaşi origine şi protejate împotriva supracurenţilor prin
aceleaşi dispozitive de protecţie.
Pentru formarea circuitelor electrice trebuie respectate prevederile normativelor
privind proiectarea si executarea instalaţiilor electrice la consumatori, cu tensiuni până
la 1.000V. Circuitele electrice se pot realiza:
- aparent, pe elementele de construcţie - traseele acestora urmăresc
elementele de construcţie (pereţi, tavan, grinzi, stâlpi) iar dozele se prevăd în locurile în
care este necesara tragerea sau ramificarea conductoarelor electrice;
- îngropat in elementele de construcţii.
I.3. Componente necesare executării instalaţiilor electrice interioare
În componenţa instalaţiilor electrice interioare se utilizează conducte, cabluri,
tuburi protectoare, accesorii, aparataj de instalaţii şi echipamente.
Dimensionarea circuitelor se face în funcţie de curentul nominal al circuitului.

4
 Capitolul II. Conducte şi cabluri electrice
Conducta electrică este un conductor sau un ansamblu de conductoare electrice
de metal și cu lungime mare, folosit pentru efectuarea legăturilor conductive în
instalațiile electrice.
Conductă electrică alcătuită dintr-unul sau din mai multe conductoare unifilare
sau multifilare izolate, acoperite cu material de umplutură și îmbrăcate într-o manta
etanșă, acoperită (la cablurile armate) cu învelișuri metalice protectoare.
Conductele şi cablurile electrice se folosesc pentru transportul şi distribuţia
energiei electrice la consumatori, alegerea lor făcându-se în funcţie de intensitatea
maximă a curentului din circuit.
Atunci când se utilizează conducte şi cabluri în medii normale, se ţine cont de
tipul conductelor, din punctul de vedere al izolaţiei şi al protecţiei, de distanţele minime
de amplasare, de intersectarea cu alte elemente, de caracteristicile încăperilor
industriale, de diferenţa de nivel sau de alte elemente specificate de proiectant, în
mediile corozive apare coroziunea electrochimică sau coroziunea chimică.
Coroziunea electrochimică se datorează unei diferenţe de potenţial în prezenţa
unui electrolit ce se află în mediul unde sunt plasate cablurile. Cel mai des, diferenţa de
potenţial apare la contactul dintre cupru şi mantaua de plumb.
Coroziunea chimică se datorează agenţilor chimici ce acţionează asupra
învelişurilor de protecţie sau asupra părţilor conductoare.
Protecţia anticorozivă se asigură frecvent prin impregnarea cu bitumuri.
Pentru medii cu pericol de explozie se folosesc conducte şi cabluri cu protecţii
suplimentare din materiale plastice sau cu mantale din cauciuc siliconic, armate.

1
3

Fig. 2.1. Conducte şi cabluri electrice cu izolaţii multiple

 Capitolul III. Tuburi protectoare
În conformitate cu STAS-ul corespunzător, prin tub pentru instalaţii electrice se
înţelege un element închis, care serveşte pentru instalarea şi / sau înlocuirea prin
tragere a conductelor şi / sau a cablurilor.
Utilizare: pentru protejarea conductoarelor electrice din instalaţii contra
deteriorărilor produse de lovituri, praf, umezeală sau vapori.
Montare: îngropate (in zidărie ori planşee, sub tencuială, rabiţ, pardoseală) sau
aparente.
Cerinţe:
• lăcuire sau pumire - pentru protecţia la coroziune;
• prelucrare interioară fină - pentru evitarea deteriorării izolaţiei
conductoarelor, la introducerea în tuburi.
Tipuri: în funcţie de material sau de construcţie:
• Tubul izolant uşor protejat IP - se poate monta aparent şi îngropat şi se
realizează dintr-un tub de carton rezistent la umiditate (impregnat cu bitum industrial),
cu un înveliş din bandă de oţel laminată la rece.
• Tubul de protecţie P - se montează aparent pe pereţi şi se execută dintr-o
bandă de oţel laminat, încheiată prin petrecerea marginilor una peste alta.
• Tubul izolant de protecţie etanşa PEL - se realizează dintr-un tub de
carton izolant, protejat de un înveliş din bandă de oţel laminat, sudată sau ţeava de oţel,
cu un filet special exterior la ambele capete (pentru îmbinările între două tuburi), fiind
proiectate să reziste la o presiune de 2,5 atmosfere.
• Tubul izolant uşor protejat, flexibil, IPF - se execută prin înfăşurarea în
spirală a două benzi de hârtie impregnată, peste care se înfăşoara în spirală o bandă
de oţel plumbuită.
• Tubul izolant şi de protecţie flexibil, cu rezistenţa mecanică, IPFR - se
realizează prin înfăşurarea în spirală a unor benzi de hârtie impregnată, peste care se
înfăşoară spiralat două benzi de oţel plumbuite, din tablă groasă, pentru creşterea
rezistenţei mecanice.
• Tubul de protecţie, flexibil, cu rezistenţă mecanică, PFR - se execută prin
înfăşurarea în spirală a unor benzi de oţel plumbuite, peste care se înfăşoară o bandă
de hârtie impregnată şi apoi o altă bandă de oţel plumbuită (pentru medii umede
necorozive).
• Tubul de protecţie etanş din ţeavă de oţel - se montează aparent, sub
tencuială sau îngropat în pardoseală, pentru protecţia conductoarelor electrice, în locul
tuburilor IPE (când sunt necesare tuburi de protecţie cu diametrul de peste 36 mm) şi se
utilizează în instalaţii electrice, deşi e o ţeavă din oţel folosită în instalaţii sanitare sau
de gaze.
• Ţeava pentru instalaţii electrice - are rezistenţa mecanică mare şi se
utilizează mai ales în medii umede necorosive, cu pericol de incendiu sau de explozie.
• Tubul cu mantă din policlorura de vinil, PVC sau PCV - se utilizează la

6
instalaţiile electrice interioare moderne până la 50 V, nu se montează pe pereţi din
lemn, faianţă sau alte materiale combustibile (flacăra atacă tubul PCV şi îl
carbonizează, fără să propage focul, temperaturile scăzute rigidizează tubul, cele
ridicate îl inmoaie), îmbinările fiind etanşate prin lipire cu adeziv special (soluţie de PVC
dizolvată în acetonă).
• Tuburile copex - tuburi din PVC, flexibile, riflate, care se pot îndoi după
dorinţă (similar tuburilor de la duşurile din baie), foarte frecvent utilizate actual.

Ţeavă metalică sau din PVC

Copex metalic

Copex clin PVC

Fig. 3. 1. Conductoare în tuburi protectoare

III. 1. Accesorii pentru tuburile de protecţie sunt necesare pentru realizarea

legăturilor dintre acestea.
Accesoriile sunt:
 Scoabe - piese metalice, fabricate din bandă de oţel laminat la rece,
lăcuite sau plumbuite (pentru protecţia la coroziune) şi utilizate la fixarea tuburilor în
cazul instalaţiilor aparente.
 Console - pentru fixarea mai multor tuburi sub tavan sau pe ziduri.
 Dibluri - pentru fixarea de elementele de construcţie a scoabelor,
brăţărilor.
Acesoriile pot fi: 1
3
• de plastic (PVC) - cu o gaură cu filet interior, pentru un şurub cu lungimea
dependentă de elementul de fixare;
• de oţel - cu o gaură cu filet interior, pentru un şurub cu lungimea
dependentă de elementul de fixare;
• de lemn - cu o formă trapezoidală (pentru a nu ieşi din zid), confecţionate
din lemn uscat de brad sau de tei.
 Capitolul IV. Doze
IV. 1. Clasificarea dozelor:
 doze cu montaj sub tencuială;
 doze de instalare in izolaţia termică,
 doze pentru rigips.
IV. 1. 1. Doze cu montaj sub tencuială:
 Facilitează instalarea uşoară;
 Conectarea de calitate a potenţialilor electrici cu folosind şuruburile.

a) Doză de ramificaţie b) Doză de aparat

Fig. 4. 1. Doze cu montaj sub tencuială

IV. 1. 2. Doze de instalare în izolaţia termică se utilizează pentru

instalarea aparatelor de pe faţadele clădirilor izolate termic, cu grosimea de 50 - 200
mm.
• Elimină formarea punţilor termice.
• Diblurile de calitate şi şuruburile pentru montajul în lemn constituie piesă
componentă din ambalaj, la instalarea pe o tencuială.
• Se recomandă etanşarea aparatului cu silicon.
• Au construcţie robustă.

8
 a) doză simplă b) doză triplă

Fig. 4. 2. Doze de instalare în izolaţia termică

IV. 1. 3. Doze pentru rigips. Orificiile de intrare sunt fabricate dintr-un

material elastic.
• Este asigurată etanşeitatea la pătrundea aerului chiar şi cu cablul sau
tubul introdus.
• Se recomandă pentru casele cu un consum mic de energie şi la cele
pasive.
• Şuruburile de montaj sunt prevăzute cu un filet triplu, pentru instalarea
rapidă. 1
• Împiedică circulaţia aerului prin3
instalaţie.
• La montaj nu este necesar să fie
teşită marginea rigipsului.
 a) doză simplă b) doză dublă

Fig. 4. 3. Doze pentru rigips

IV. 2. DOZE PENTRU CANALE.

Datorită formei lor este de asemenea compatibilă şi cu aparatele mai vechi.
Introducerea regleteI. Pentru instalarea pe materialele din clasa E sau F (performanţă
privind comportarea la foc) ea va folosi o garnitură de izolaţie. Capacul se poate
cumpăra separat.

Fig. 4. 4. Dispozitiv cu doză pentru canale

IV. 3. DOZE ETANŞE. Pentru montajul în mediile care impun protecţia IP 66.
Etanşarea integrată în orificiile pentru montajul pe materialul de suport.
Destinate pentru instalarea direct pe suprafaţă, fără a fi necesară punerea unei
garnituri de izolaţie.
Etanşarea perfectă a cablurilor şi tuburilor.
Şuruburile din inox pentru instalarea capacului, material fără halogen,
posibilitatea de instalare a regletelor speciale.
Garnitură integrată pentru instalarea
presetupei.

10
 Fig. 4. 5. Doze etanşe

IV. 4. DOZĂ FĂRĂ HALOGEN.

Posibilitatea interconectării în serie continuă, cu spaţiu de 71 mm.
Se recomandă să se interconecteze până la 3 doze într-o singură serie.
Pentru obiectivele cu necesitatea sporită de protecţie a persoanelor şi bunurilor.

a) construcţie deschisă b) construcţie închisă

Fig. 4. 6. Doză fără halogen

IV. 5. ACCESORI PENTRU DOZE. Se utilizează pentru fixarea dozei (şuruburi,

dibluri) sau pentru acoperirea finală a dozei (capace).

Capitolul V. Întrerupătoare şi prize

Întrerupătorul este un dispozitiv electric cu două poziţii (închis şi deschis), în
1
timp ce comutatorul are trei sau mai multe poziţii, care schimbă succesiv sau simultan
3
un circuit cu altul, prin acţionare manuală.
Dispozitivele au următoarea alcătuire:
 partea metalică, care constituie calea de curent;
 partea izolantă, formată din soclu, capac şi dispozitiv de manevră;
 sistemul de fixare în doze.
Modul în care se realizează acţiunea dispozitivelor asupra instalaţiilor electrice
determină o clasificare a dispozitivelor în:
  întrerupătoare şi comutatoare cumpănă - prin apăsarea pe extremităţile
unui buton (cele mai folosite);
 întrerupătoare şi comutatoare basculante - prin manipularea unei manete;
 întrerupătoare si comutatoare rotative - prin rotaţie.
Aceste accesorii pot fi, în funcţie de modul de montare:
 aparente;
 îngropate;
 montate pe aparatul consumator;
 montate direct pe cordonul electric.
După modul de protecţie împotriva agenţilor externi (umezeală), întrerupătoarele
şi comutatoarele pot fi protejate sau neprotejate. Materialul izolant este ales dintre
următoarele: aminoplastul, bachelita sau porţelanul.
Există pe piaţa aşa-numitele „întrerupătoare crepusculare” care comandă
închiderea sau deschiderea unui circuit în funcţie de valoarea iluminatului determinată
de o celulă fotoelectrică. Altele sunt denumite „inteligente”, asigurând aprinderea şi
stingerea luminii în mod gradat, de la mai multe comutatoare şi eliminând şocul termic
suportat de bec la aprinderea clasică. Întrerupătoarele cu LED încorporat fac posibilă
reperarea produsului în întuneric, iar cele cu detecţie de mişcare aprind lumina
racordată dacă o persoana intră în zona de acţiune.

Fig.5.1 fig.5.2 fig.5.3

12
r

Prizele sunt necesare pentru conectarea oricărui aparat electric, la reţeaua

electrica. Cele mai importante caracteristici electrice ale prizelor sunt tensiunea de
alimentare (230Vac in sistemul monofazat) si curentul suportat (uzual in Romania 6A
sau 16A);
CLASIFICARE-Exista mai multe categorii după care se pot clasifica prizele
electrice:
In funcţie de modul de conectare si de tipul reţelei electrice se întâlnesc prizele
monofazate, conectate la reţeaua monofazata(casnica), 230Vac, 16A, sau prize
trifazate, conectate la reţeauă industrială trifazată 400Vac, si diferiţi curenţi(16A, 32A,
64A...)
Fig.5.4 fig.5.5

în funcţie de gradul de protecţie, prizele se clasifica in prize cu împămantare

sau prize fără impămantare. Impămantarea unui circuit electric reprezintă un mijloc de
protecţie care are rolul de a diminua pericolul de electrocutare involuntară sau
funcţionare defectuasă a aparatului electric.
Pentru o siguranţa sporită se recomanda utilizarea prizelor cu impămantare.
Prizele cu impămantare se deosebesc prin cele doua lamele ale contactului de
impămantare dispuse pe lateralul celor doi poli Faza si Nuli.

12
 în funcţie de standardele folosite in fiecare ţara:
Standard german (cel mai des intalnit standard si in Romania). în general aceste
prize sunt complet echipate si se pot monta direct in dozele din perete în cazul acestor
prize nu sunt obligatorii modificarea dozelor rotunde existente in blocurile si locuinţele
0
vechi, putandu-se fixa cu gheare.

Fig.5.6

•••
Standardul Modular (Italian) prezintă avantajul unei modularitaţi mai mari. Se
pot face mult mai uşor combinaţii de diferite aparate. în general trebuie realizată o
înlocuire a dozelor din perete, cu doze speciale pentru aparatajul modular. Alegerea
echipamentelor este puţin mai dificila decât in cazul aparatajului standard german, fiind
necesare mai multe referinţe (doze de aparat, suporţi de montare, mecanisme, rame
decorative)

15 “
 ¥

Fig.5.7

Alte standard sunt britanic, american, francez insa mult mai rar întâlnite in
Romania;
In funcţie de modalitatea de montaj, prizele pot fi aplicate pe perete (folosite in
cazul in care instalaţia electrica este realizată aparent pe perete, in cazul renovărilor
când se doreşte adaugarea unui circuit electric addiţional aparent) sau îngropate in
tencuiala atunci când instalaţia electrica s-a realizat prin perete pană in dozele specific
aparatelor electrice), în funcţie de materialele din care sunt confecţionate, prizele pot fi
ceramice sau dinpolimeri. Ceramica este materialul tradiţional din care sunt
confecţionate prizele, dar in ultimii 20 de ani, acest material a fost înlocuit pe scara tot
mai larga de polimeri rezistenţi la foc, care asigura o durata mai mare de viata pentru
aparatele electrice. Prizele din polimeri au in general o adâncime mai mica ceea ce le
permite montarea mai uşoara in dozele standard (în doze incap conductoare cu o
lungine mai mare si montarea se poate face mai uşor).
In funcţie de sistemul de fixare in doze, prizele pot fi clasificate in prize cu
fixare cu

Fig.5.8
gheare, si prize cu fixare cu şuruburi. în cazul in care se utilizează doze vechi
fără posibilitatea fixării aparatelor cu şuruburi este nevoie de utilizarea unei prize cu
gheare. Aceste prize prezintă dezavantajul ca in cazul in care consumatorul nu este
deconectat cu atenţie (priza trebuie ţinută cu16
o mană si stecherul extras cu cealaltă), ar
•'

putea fi smulse din perete. în cazul utilizării fixării cu gheare, daca ghearele sunt
strânse cu o garnitura elastica,
 in timpul funcţionarii aceasta se rupe, si re-montarea in doza poate deveni
dificila(ghearele ramanand expandate).
Se recomandă utilizarea prizelor cu gheare retractabile (ghearele se strâng
automat) pentru o montare mai uşoara in doza.
Pericolul smulgerii, este mult mai mic in cazul in care prizele sunt fixate cu
şuruburi in dozele din perete.în multe situaţii, prizele permit ambele moduri de fixare, în
funcţie de gradul de protecţie contra umidităţii si prafului, se diferenţiază prize cu
protecţie IP44 sau IP55 (indicate a se folosi in locurile cu umiditate ridicata: terase,
balcoane, subsoluri) si prize fara protecţie. Atenţie! în bai nu se recomandă folosirea
prizelor electrice la 230Vac, din cauza pericolului mare de electrocutare. In bai se pot
folosi prize speciale (prize pentru aparate de bărbierit, prize cu transformatoare de
separate).
în funcţie de tensiunea la care se conectează pot fi prize monofazate,
alimentate la 230V (prizele uzuale de uz casnic) sau prize trifazate 400V(prize utilizate
industrial, pentru conectarea consumatorilor mari la reţeaua electrica)
în funcţie de numărul de aparate pe care il pot conecta prizele pot fi simple
(pot conecta un singur consummator) sau duble (pot conecta doi consumatori)
în cazul ambelor prize, curentul maxim este de 16A. Prizele duble, trebuiesc
folosite cu atentie pentru a nu se depăşi curentul maxim admis de 16A (consumatorii
din prizele duble nu trebuie sa aiba un consum comulat mai mare de 16A)
Ambele prize pentru montarea îngropata au nevoie de o singură doză de aparat
rotunda.
Fig.5.9

17
 1

Capitolul VI Condiţii pentru alimentarea corpurilor de iluminat si

prizelor
Alimentarea corpurilor de iluminat si prizelor se face prin circuite electrice de la
tablourile secundare de lumina.
Cele mai importante dintre acestea sunt:
- corpurile de iluminat sunt receptoare monofazate care se leaga la o
conducta de faza, după ce in prealabil aceasta a trecut prin intreruptor si la conducta de
nul de lucru. Partea metalica a corpului de iluminat se leaga la conducta de nul de
protecţie numai in cazurile in care corpul de iluminat se montează la mai puţin de 2 m
de la pardoseala sau se montează intr-o încăpere cu pericole de electrocutare;
- corpurile de iluminat fluorescente se montează numai cu condensatoare
pentru emeliorarea factorului de putere, astfel ca montajul sa aiba factorul de putere cos
(p = 0,95;
- corpurile de iluminat si prize electrice nu se montează pe materiale
combustibile;
- dispozitivele de prindere a corpurilor de iluminat se vor proiecta si executa
astfel incat sa reziste la de 5 ori greutatea corpurilor de iluminat, dar cel puţin a 10 kgf
(100N). Nu este admis ca suspendarea corpurilor de iluminat sa se faca de conductele
electrice de alimentare;
- intreruptoarele pentru acţionarea corpurilor de iluminat se montează pe
pereţi la 1,5 m de la pardoseala si la 0,8 m de elemente sau instalaţii metalice aflate in
contact direct cu solul (ţevi pentru apa rece, pentru încălzire etc.);
- prizele electrice se montează:
- la 1,5 m de la pardoseală în camerele pentru copii din creşe, grădiniţe,
spitale şi cămine;
- la 2,0 m de la pardoseală în clasele din scoli;
- la 0,1 m de la pardoseală în locuinţe, instituţii, clădiri social-administrative;
- la înălţimea necesară din punct de vedere funcţional in industrie; în
laboratoarele din învaţamant, cercetare etc.;
- în pardoseală, în încăperile cu suprafeţe mari si unde este necesară
racordarea unui număr mare de receptoare (în atelierele de proiectare, in industrie). în
aceste cazuri se prevăd obligatoriu prize cu gradul normal de protecţie IP 54 si
rezistenţe la lovituri mecanice;
- prizele se prevăd obligatoriu cu contact de protecţie (care se va lega la
conducţa de nul de protecţie) in încăperile cu pardoseala buna conductoare de
electricitate;
 - când se montează pe acelaş perete mai multe aparate electrice, ordinea
de aşezare a lor de sus in jos este:
- întrerupătoare, comutatoare, butoane pentru lumina;
- butoane pentru sonerii;
- prize pentru lumina;
- prize pentru telefoane, anteta colectivă, difuzoare;
- în grupările sanitare prevăzute numai cu lavoare, se pot monta numai
întrerupătoare si prize speciale pentru racordat maşina electrică de bărbierit. Nu se
montează prize electrice obijnuite;
- în grupurile sanitare cu duş,baie etc. daca se montează aparate electrice,
acestea vor fi legate atat la nulul de protecţie, cat si la pământ. De asemenea nu se
prevăd circuite electrice cu altă destinaţie în baie;
- corpurile de iluminat se alimentează în paralel pe circuite electrice. Pe un
astfel de circuit monofazat se pot monta păna la 30 de corpuri de iluminat, dar care sa
nu depăşească puterea de 3 kW. Pe un circuit trifazat se pot monta păna la 30 de
corpuri de iluminat pe fază, dar care să nu depăşească puterea totală de 8 kW. In
locuinţe, pe un circuit se pot monta pana la 12 corpuri de iluminat, dar care sa nu
depăşească puterea de 1000 W. în spaţiile comune din clădirile de lucuit, pe un circuit
se pot monta 15 corpuri de iluminat cu puterea pănă la 1000 W. în practică, circuitele de
lumină nu se incarcă la puterea maxima. Pe un circuit se prevăd corpurile de iluminat
din 2-3 încăperi alaturate. Daca încăperea este foarte importantă ca destinaţie (cum
sunt clasele, laboratoarele din scoli etc.) corpurile de lumină din aceasta se prevăd pe
un singur circuit. De asemenea, corpurile de iluminat din casă, scării sunt alimentate pe
un circuit separat (de regula, acesta face parte din iluminatul de siguranţă), ca si
corpurile de iluminat de pe culoarele principa
Corpurile de iluminat reprezintă accesoriile care produc luminozitatea într-o
încăpere. Corpurile de iluminat sunt accesorii de design, care pe lângă funcţionalitatea
lor firească, aceea de a lumina încăperile, aduc un plus de stil şi fineţe îcăperii prin
designul pe care-l au. Există o gamă variată de corpuri de iluminat:
• Lustre
• Candelabre
• Aplice
• Plafoniere
• Spoturi
Exista o gama varianta de domenii de întrebuinţat:
• casnic
• iluminat public • business
• iluminat de gradina
SPOTURILE! Corpuri de iluminat casnice sau industriale care se utilizează
pentru 19

iluminatul cladiririlor atat la interior cat si la exterior. In aceasta categorie sunt

prezentate corpuri de iluminat care funcţionează cu surse de iluminat clasice cum ar fi
becurile incadescente dar si variante cu becuri halogen, iodura metalica sau LED.
Disponibile sunt pentru interiori de la simplele aplice sau plafoniera , spoturi , vioeze,
lustre pana la corpuri de iluminat birouri de ultima generaţi ce folosesc surse LED.
Pentru iluminatul exterior avem de la simpli pitici .proiectoare, lămpi stradale pana la
stâlpi sofitisicati pentru iluminatul parcurilor si binenteles pornind de la modele simple cu
halogen pana la cele cu sodiu ,mercur sau chiar LED.

fig.6.1

Capitolul VII Variator de tensiune

Este un întrerupător de mare efect, care realizează varierea luminozităţii unui
bec, în locul aprinderii/stingerii bruşte a luminii.
Becul electric de la lustră, de la o veioză sau de la spoturi luminează cu o
intensitate ce depinde de puterea becului respectiv. Dacă dorim o intensitate luminoasă
mai mică sau mai mare soluţia constă în înlocuirea becului. Există însă şi o altă soluţie,
care constă în folosirea unui dispozitiv de reglaj electronic ce permite stabilirea gradului
de intensitate luminoasă după dorinţă, intensitate ce se menţine automat până cînd
acţionăm întrerupătorul. 2
0
Asemenea dispozitive folosesc ca element de reglare un tiristor şi 4 diode, în
configuraţie de punte redresoare dispozitive care sunt caracterizate prin aceea că
energia consumată este proporţională cu intensitatea luminoasă ce a fost reglată.

Fig.7.1
Lucrăriile pregătitoare pentru execuţia instalaţiei electrice interioare
La executarea unei instalaţii electrice interioare principalele lucrări pregătitoare
sunt: Trasarea circuitelor electrice şi însemnarea locurilor de lampă;
Pregătirea şanţurilor şi găurilor în zid pentru pozarea tuburilor de protecţie şi a
dozelor. Trasarea circuitelor şi însemnarea locurilor de lampă. Această operaţie
pregătitoare se execută cu ajutorul riglei gradate din lemn sau oţel, a sforii de trasat şi a
firului cu plumb

21
 Trasarea constă în însemnarea cu cretă sau cărbune a traseelor tuburilor de
protecţie, a locurilor unde urmează ca să se monteze corpurile de iluminat, prizele,
întrerupătoarele şi dozele.
Pregătirea şanţurilor şi găurilor in zid pentru pozarea tuburilor de protecţie şi a
dozelor. Montarea dozelor.
Această operaţie se execută după trasare, pe liniile respective cercurile trasate
pe perete, tavan şi-sau pardoseală.
Tragerea conductoarelor prin tuburi si pozarea acestiora.
Realizarea legăturilor în doze.
Momtarea aparatelor şi a corpurilor de iluminat şi realizarea legăturilor electrice.
Schema electrică de legare a variatorului de tensiune în circuit

Capitolul VIII Sănătatea şi securitatea muncii şi protecţia mediului

Proiectarea, executarea şi eploatarea instalaţiilor electrice se face conform
prescripţiilor tehnice în vigoare astfel încât persoanele care se află în apropiere să nu
vină în contact direct cu elementele care sunt sau pot fi puse sub tensiune.
Prezenţa tensiunii în instalaţii se verifică numai cu ajutorul indicatorului de
tensiune sau al lămpii de control.
Mijioacele individuale de protecţie folosite de personalul care realizează
executarea instalaţiilor electrice trebuie să corespundă normelor de securitate a muncii.
Mijioacele folosite pentru protejarea contra electrocutărilor, prin izolare a omului faţă de
părţile aflate sub tensiune, sunt:
- mijioace şi scule electroizolante (cizme de cauciuc, mănuşi de cauciuc, prăjini
electroizolante, platforme electroizolante, covoraşe şi preşuri de cauciuc, scule şi une
Ite electroizolante);
indicatoare de tensiune şi dispozitive de scurtcircuitare şi de legare la pământ.

22
-
 Toate mijioacele de protecţie primite în exploatare trebuie controlate sistematic,
după cum urmează:
mijioacele de protecţie electroizolante trebuie controlate în ceea ce priveşte
rigiditatea lor dielectrică, în condiţiile şi la termenele indicate de normative;
- Sculele cu mânere electroizolante utilizate trebuie supuse mai intâi unei
revizii exterioare;
- celelalte mijioace de protecţie trebuie supuse unei revizii exterioare
periodice şi dacă este necesar unor încercări mecanice indicate de normativele
referitoare la securitatea muncii în instalaţiile electrice.
Mijioace de protecţe împotriva arsurilor.
Pentru protectţa împotriva arsurilor se folosesc ochelari de protecţie şi mănuşi
electroizolante. Ochelarii de protecţie se folosesc la înlocuirea siguranţelor la taierea
cablurilor, la deschiderea manşoanelor cutiilor terminale din reţelele de cabluri în
exploatare, la lipirea cablurilor şi la turnarea masei izolante.
Protecţia mediului este asigurată prin punerea la pământ a tablourilor electrice
şi asigurarea unei distanţe de siguranţă în faţa tabloului electric.
Calitatea instalaţiilor electrice este evidenţiată prin cerinţele impuse acestora pe
întreaga lor utilizare şi anume:

24
- siguranţă în exploatare şi la foc;
- rezistenţă şi stabilitate;
- asigurarea protecţiei împotiva zgomotului;
- realizarea economiei de energie.
 BIBLIOGRAFIE
1. Normativ privind executarea instalaţiilor electrice interioare - 1995
Ministerul Energiei Electrice
2. Conecini I. „Calitatea energiei electrice”,Editura Tehnică, 1997.
3. Delapeta M., Deaconu S., lagăr A. „Echipamente electrice”, vol.l i II,
Centrul de multiplicare al U.P.T., 2000.
4. Deleega I., „Aparate electrice”,Litografia Universităţii Tehnice, Timi- oara,
1993.
5. Popescu L., „Instalaţii şi echipamente electrice”, Editura Alma Mater,
Sibiu, 2004.
6 . http://www.tuburiaparate.ro
7. http://www.niqro.3x.ro/variator/variator.htm
8. https://osha.europa.eu/ro/topics/index html
9. http://www.adelaida.ro/siqurante-fuzibile-suporturi-siqurante/

25